1--·--PRINCIPALElE BOLl CE POT FI tNTiLNITE LA CiINELE-LUP ~I CiTEVA MAsURI DE PRIM

AJUTOR
Nu este In atentia an torului &l dezvolte prea muJt tema bolilor ciinelul-Iup, deoarece amatorii au la dispozitle valoroasa lucrare: Patologia canlna, elaborat!!. de medici; veterinar l E. C a. rna t; u, G h. Dahija ~i D. Stoenescu, 1982. Am considerat insll. potrivi t ca oriee crescator de ciine-lup, care Iectureaza aceasta Iucrare slI. aiM. pcalbilitatea s!!. se informeze dospre cele mai frecvente boli ~i sl!.-~i tnsu~cascll citeva rn1isud de prim ajutor pe care Ie poate acorda credinciosului ,1u prieten, pinA. la. consultarea medicului specialist, Unui posesor de ciine ii slnt necesare aceste cuncstinte din mai muIte considerente, jusa cele rna; prindpale sint : 8 pentru a putea acorda un prim ajutor ciinelui bolnav, intrucit, de uiulte or; ric acest prim ajutor

- daca este judicins gin(ili ~l rcahzat - dcpiude suecesul in tratamentul aplicat u lter ior de medic; eo proprietarul ciinelui este priruul care t rebuie 5l1. observe ~i sA retina sernncle de inceput ale bolii, care vor servi medicului Ia punerea cit mai c:mctli a diagnosticului ~i instituirea tratnmentului adecvat : • cunosclnd princlpalele rnasuri C"' trebuie luate tu faza incipientll a bolii ciinelui, proprietarul poate evita o serie de cheltuieli oc... rziouate ulterior de agravarOll. star; i de boala.

RECUNOA~TEREA CilNELUr BOLNAV
Ficcare boala are scmnele ~i caracteristicile ei speciIice, pe baza carore ponte Ii eeosehitll de alta. Dar, nu t rsbule uitat nici faptul ca bolile au ~i a serie de semne (sintptome) asernanatoare, dill care cauzll se pot face ,i unele confuz ii in diagnosticarea Jor, Fattl. de starea do boala, hC'Care organism reactioneazj; prin anumite simptome: uncle din acestea aratll. starea de boalii. a uneia sau a mai multor p1lrti din organism lSI

180

.,.--

!5i se numesc siniptomc tocole ; altele cousti tuic raspunsul Intregului organism la boola ~i se numesc simptome generate.
Semnele locale mal caracterlstice regi uui a corpului pastoasa de modul regiunii variate • fi abatut, care poate ca un aluat de manifestare bolna.ve constind trist, sau foarte slnt : deformarea fi de consistenta moale, indicind durerii palida unei tare, preculorh (legatl!.

I

corpului se ridica (ciinele
cunoaste dupa uscarea

are Iebra), Febra se poote
(a trufei), care in mod

nasului

normal este putin umed. In alte boli temperatura lui scade sub normal, ceca ee se poate cunoaste racirea urcchiJor, a botului ~i a Iabelor. situat i! arata un organism in stare grava.

corpuprin de Astlel

zerrta unui Iichid : prezenta

sau absenta neagr!!.,

a bolii), ~i schirnbarea

[rosie-vlcleta, in; compnrtarli

etc.],
si mai poate

• Perturbarea ritmului respirator, Ciini! care au febra :;;iin special cei cu boli ale plamlnilor au 0 respimulte

Sernnele generate Schimbarea

de boala sint rnai numeroase anlrnalului, Ciinele

raj ie accelerata, neregnlata (dispneica) ~i de cele mai ori tusesc, • Alterarea culorii mucoaselor oculare,

In

mod noraproape
0

indiferent

la ceea ce se petrece

in [urul

mal,

rnucoasele

oculare

sint

de culoare cu

roz-palida,
nuanta

sau, in unele cazuri stlipinului. agitat, ~i chiar

nu mai raspunde cazur i,

niei La chemarea este alte foarte animale violent,

In caz

de imbolnall"ire,

eIe pot fi foarte palide,

1n

alte

dimpotr iva, sa muste

albe, sau galbene, rosu-aprins, uneori
violeta-Inchis • Modificarea La cjinele sau cu pete elasticitatii pielca negre.

Iurios,

atac:ii ~i cRuta sau, propriul de

pc stapinu! chiar

uneorr corp.

se scarpina

pielii ~i a aspectului nu mai este elastica, arc 0 culoare

parului. plirlll

musclndu-ai

holnav, luciul,

e
..

Modifrcarea mult

poltei

mtncare : uneori pn tin sau

maninca deloc . boll ~i

i~i pierde

sta zbirlit,

urit1l., mur-

Ioarte

jar al tr-or i Ioarte ternperaturh in cele provocate

chiar unele

dara,
• Pierderea. capncit at ii de lucru totale sau numai parpiale,

Dereglarea

corpulu l.

in

in special IS:?,

rle rniernbi,

temperatura

--r--" ,,~-.-_
MAsURILE OBLIGATORII PE CARE TREBU(E sA LE IA POSESORUL CilNELUI
r I

!

mjncare [tnglobate fn carne toeat!!. sau intr-o bucll.ticll. de carne in care s-ailent 0 pung1i. unde 50 poate pune medicamentul) . • Dac! nu mll.ntncll., medicarnentul lichid se toarn1i. en Iorta, cu 0 sticl ul!, in punga forma tlI. tntre pielea. obrazului ~i dinti, I'll nici un cat Itu se fla I"rna direct pe gte, deoarece existl!. pericolnl ca. medicamentul slI. ajunga in plamtni,

sa

tn vederea examinarii la unele masurl

ctlnelui, proprietarul obllgatorli care

va. trebui la

51 eontribuie

protectia sa. AstfeI:
• Clinele va fi legat intotdeauna la bot eu 0 fa~ de pind. (se trece peste bot, se Innoada sub barble ~i apoi capetele se lrmoada 130eeafll. dupa urechi). Se va aves. in vedere ell atingerea unui loe dureros poate excita ctlnele in asa mllsura, rndt slI. rnuste chlar pe st!!.pinul sau. • Nu se va. bllga. milia in gura. clinelut sub nici un motiv in cazul cind se bll.nuie~te ea acesta s-a. Inecat cu vreun corp oarecare (un os, piatd!. etc.], Majorttatea clinilor care aratA semne ell stnt Inecati CD un oa sint in realitate bolnavi de turban! ~i prezinU. 0 paralizie a maxilarelor. • Temperatura corpului se ia lu cline introduc1nd in anus un terrnometru pe 0 dlstanta de 3-5 em. Intot. deauna clinele va fi Iegat 180bot. Temperatura. normala a. cilnelui adult este in jur de 38- 38,5·C, Iar Ill. c!lei poate varia

PRINCIPALELE BOll ALE CIINELUI-LUP
C'Dn~tcrea principalelor boll ale ctinilor de catre propriet&ri are drept scop sll. ii Inarmeze cu cunostintele necesare pentru prevenirea !mbobllvirii animalului, acordarea primulni ajutor ,i apllcarea nnor tratamente dup!!. indica.tiile personalului veterinar, Este ins! total neindicat ca. proprietarul 51 efectueze tratamentul unui cline far1i. sll. primeasca indica.~ii din partea specialigfilor veterinari, deoarece poate ~i ~i pnne £n pericol viap ctinelui, iar in unele cazuri 1\Ii poate periclita sl1nAtatea ~i chiar viap, proprie.

Admlnlstrarea

pinll. Ia. 39"C. unor medicamente

sa va. face in

184

185

Pentru 0 mai u~oara. in~elegere a problemelor esentiale, bolile ciineJui au lost sistema trza te astfel: boli esterne,
care stnt localizate care sInt locaJizate 130suprafata in Inrerforul eorpului, corpului, boli interne,

bali injce/ioase, care stnt provocate de microbi ~i bali parazitare, care stat provocate de parazij! ce tn\iesc in interiorul corpului sau pe suprafata Boll externe. In aceasta acestuia, mranirile, eczemela, arsurile, grupl!. stut cuprinse

o solutle de pioctaniaa 2%. Daca rana este profunda 0 vena sau artera, ceea ce se poate eonstala dupl!. culoarea singelui .!,iimodul cum stngcreaaa (din Vena. singele se prelinge ~i este de culoare mai rnchisa., Iar din artera ti~nc~te l,ii este rosu-aprins), se
~i Intereseaza procedea.zll. sub plaga, carbon, mnii, venos. diferenpiat. Intrueit

tn

primuJ

caz se ia mil.sura cu bioxid de

si.,tll.rii hemoragiei

prin aplicarea acest singe,

unui garou sau banda inc!rca.t

fracturile ~i Iuxatrile, tedini tele, musca turile de serpi etc. R;inidle bont rAnile Iiciale [venele foarte pot Ii provocate prin

urea spre pulmoni ,i inima, Iar in 0.1 doilea eaz se va act iona cu aceleasi mijloace, insll. deasupra
iiindcll. aici singele In acest ultim circula Sn sens Invers celui

lovire

cu un corp dur,

sau ascutft, prin intepare, zgiriere,
pot ii superficiale din san care profunde.

cadere, sCiCele supereste care,

~iere, mn~cl!.turli. etc. Din punct

de vedere al adincimii, principale de singe

caz se "" transporta c;iinele de indat4 la un medi» ueterina«, deoarece banda nu se
poate tine mai mult neti Iocul (produce R i!I. nil ochii e
0 chi] 0

de doul!. ore pentru

a nu se mviclinele jine

rm vizeazl!. de obicei vasele
ljIi arterele],

cangrena],

cauzlL hemoragia abundenta. caz,

r,

slnt

cazuri

cind

mica,

spre stnt

deosebire ajutor

de rl!.nile profunde dupa

(unul

san

ambii)

tnchist,

11l.enmeazll. abundent

in general,

urmate

de hemoragie se acorda

l;1i are conjunctiva

T01ie,

icitatA. Cauze1e sint mul.

MlI.sonle de prim rllnilor suporficiale solutie cu apl

In cazul parului, sau eu sau chiar ori cu
0

se face toaleta cum este

prin tunderea rivauolul,

se spa.ll rana san eontuzia dezinfectantll.,
1I~

en apl!. oxigenatll. InHltur.trea

tiple: corpii str!l.ini Care ranesc ochlul, lovituri, curenti de aer etc., ce provoaca JAcrimarea ,i minc!rimea globului ocular sau a pleoapelor. Proprietarul spalarea ctlnelul poate eu
0

Ina

ca

0

primA

ml!.surA aplicarea

caldA ~i slI.pun pentru tamponeazll

rnurdll.riei,

bine a ochiului

solutte

~e acid boric 4%,

dupll. care

en tinetura.

de iad

*~u cu ceai dE' musetci

(sp1i.ll1turi, compresc).

186

187

l~'~- - --.--.
,
de colir od unguentc oftalmice etc. Pentru a DU 56 conIunda cu 0 boalil. in(ec1ioasil. este blne sA fie consultat medicul veterinar, mal ales cind se manifestil. prin secretii purnlente. Sint cazuri cind unele boli, desi reduc vederea, nu pot fi observate pen~ ell. ctinele ccntinu1l. sil.luc.l'eze foarte bine pe ur~, a]utat de acuita tea mirosului ~i auzului sA.u. Fracturlle oaselor sin t !reeven te Ia ctiui, ca. urmare a unor accidente. Simptomele in caz de fracturll. sint urmAtcarele: durere mare, cfinele nu se sprijinl in piciorul bolnav, piciorul fraeturat se balanseazA. in aer, are mi~c1l.ri anormale, capete1e osului rupt (cind se pip1l.ie regiunea.) produc un zgomot specific de Irecare. Primul ajutor consta In imobilizarea. osului fracturat cu ajutorul unui banda] fix, pentru ca cascle mpte siI. n11 rlneascl tereturile l1i slI. rupl vasele de singe, apci se apUcl 0 ateJA san mai multe, din lemn subtire, peste care se pune vatl Vi totul 51! tnIlLfoa.ri. en &jutorul unei benzi de tilon san pinzil.. Atelele VOl' Ii atit de lungi, inclt LUD-till.: (ievirea oa.selor din artfculafie) se COtistatl duplL urmltcarele semne: durere, umfll!.turil. anormalll. a regiunii, imposibilitatea ca din articulatia respectiva siI. Be execute vreo miscare, Primul ajutor care se dA In acest caz constl in repunerea oaselor in positla lor normaill. care se face astfel: un ajutor tine clinele, iar cellla1t tntinde oasele respective in sens contrar ptull. ctnd se aude 0 uijloari. trosniturl1 care marchea.zl repunerea osului in articulatie. Clnd osul a fost repus, regiunea ~i reia forma normalll. Ciinele este llsat in repaus ~i se aplicl!. un pansament fix ctteva z.ile san se pun comprese eu apl reee sail cu gheatll.. Aceasti:l. operatiune 0 VOl' face numai crescatorii eu e:z:perientll., in caz con trar va fi chemat de fndati!. m~i,,"l vetsl'inal'. In cazul Iuxatie! maxilarului inferior se pune un blLt de 3-5 em in gura. ciinelui ~i se apa.sll tncet pentrn lnchiderea. gurii , iar cap1Ltul maxilarulul luxa t alunecl astfel nsor tn articuJa.tie. Ciinilor cu astfel de luxa,lii, timp de 5- 6 zile, Il se va da numai luan' lichidA., pentru a nu Carta. mil1cl1rile maxilarului ~i luxs.tia sl1 recidiveze.

sI!. tntrea.cll. cu -'-10 em locul bolnav.
pentru aplicacu ghips.

Se pl'esintd Q.poi vfiml~ nuaU;ulveterinal' rea unui pansament

IBB

l
T

Tendlnltele

slnt

provocate

de sArituri

nerensite

ale

clinUor peste un obsta-col. Ele constau

din tntinderea

169

~i in unele cazuri sau Iigamentelor. Iocului dureros locul bolnav

ohiar ruperea putind

partiali:l. a tendoanelor palparea iar pe

de permangauat de cartoii cruzf , Cind este vorba

de potasiu de arsuri

sau se aplica

Iel]] subj iri chimice

fi recu noscu te prin

l1i tumefiat. clinele este Iasat durerea
0

cu diterite

substante

tn astfcl de cazuri, Daca In acest timp pe Iocul bolnav ('rata rnuiata pinzll. gudronata, Cd totul se fixeazi\ Arsurile substante delimitate pot

In repaus,

se procedeaza urgent Ia neutralizarea
de natura este
0

se apJic11. comprese se aplica ceruita

reci timp de 1- 3 zfle, nu dispar,
0

acestora In raport lor: acidul se ncutraltzeaza prin spalarea eu
de sodiu, iar soda caustica, cart' cu mult otet de bucatarie.

~i schiopatura cornpresa
0

solupie de bicarbcna.t

calda cu alcool bucata de plastic

baza; se va neutraliza

in alcool), peste care se pune sau

folie din material

In orice caz, dupa prirnul ajutor aeordat, ctinelc va !i prezentat pentru consult unui medic de specialitate,
Eczema

cu ajutorul unei Ie!}i de pinzll.. Acest pansarnent este necesar sll.fie meut inu t 1-2 saptamfni ,
fi cauzate caustice de ap::l. fierbinte, san de foe; de diferite Iocuri acide, cuprind

dupa aspect
bine intretinuti, prin

se ponte
in indeosebi parulu]

confunda cu rlia, insll.
general,

cauza aparipie! este alta.
gras], manifesta caderea

apare la cfinii
rnultd. Se dorsala,

cu carne in regiunea

ori slot extinse pe una sau mai multe regiuni Ctnd euprind niei 0 ~ans! la scurt timp 1/3 din snprafata eorpului de supravietuire. vezicule (flictene) cauza dureri I]i usturimi Pe locul pllne cu putersupra-

ale corpului, nu rnai exista arsurii
UO

Ia baza cozii ~i pe lese, dupa care pielea crapa, tineaza scurgtndn-se perfi un lichid umeda}.
0

se umfla

:;;i

galben

lipicios in

care aglulocul unde

apar greu

(eczema

Uneori

Iichid seros, care provoaca de suportat, (moartea arse. ajutor constll. in m!suri

nice,
iI.

constituind

principal!

se scarpina Prima

se Iormeaza

matreat1i.

(eczema

uscata), ctt biue, 511so

mortii

prin I1OC), alll.turi de infectia

mAsurl

va fi renunlart'a

la carne,

plimbari

fetelor Primul

de dese, iar pe locul bolna'l, se aplicl!. cear~
0

dupll. co s-a toaletat bine

de miq;orarea

durerilor

pomadl!. cu oxid de zinc. Este cilld eczema

cn ajutorul

unui calmant,

pri~nite

reci eu alcool, 80lutie

sta.tul medicuiu!

nu cedeazi:l..

190

191

.".---_.
I Mu~cllturlle de ~erpi, In'tep~turile de albine sau de viespi pot provoca. Is. ctine intoxicatii grave, de multe ori mortale. Da.cll. cHnele a fost muscat de un ~a.rpe imediat se va. cll.uta sA se elimine otrava sau sII. se impiedice pltrunderea ei in organism. In acest seop se va. aplica 0 leg1l.turl dea.supra locului mu~eUurii ~i rana se va. stoarce en putere. Pentru distrugerea. otrll.vii se va splUa rana cit mai profund eu 0 solufle de permanganat de potasin sau eu tinetur1!. de Iod, jar Ia ne~oie, tn lip~ acestora, 56 va arde cu Iierul r~u. Ctinele trebuie prezentat !nsll. mal I'epede posibil unui specialist respiratia ~i pne gura larg deschisa pentru ca aerul sli plltrundll direct in pHLmini ~i sl!. rlcea.sdl. stngele. Dacll. elortul fizie este exagerat, aceasta venttlatte nu este suCicientl ~i apar accidentele descrise mal sus. Pe timpul vern, ctnd lumina solam este mai puternica ~i razele soarelui cad perpendicular, 58 pot hi accidente asemanatoare en cele deserlse mai sus, datoratc unei supra!ue1!.lxiri a creierului care are ca. urmare o ingrlLmll.dire de singe la acest nivel. Ctnd accidentul lIB produce In aceste conditfi, boola poart:! numele de ins 0 I a ~ i e.

'1

crt

veterinar. Intep1Lturile de albine sau de viespi se tra ~ea.z1I.cu comprese reci cu 0 solutte slab!!. de amomac, san eu a.plI. fcarte sArata. . Insola!ia fI. supralncAlzirea corpuJuf pot surve~l in tirnpul unui efort fizic exagerat ~i tndelungat, ma: ales vara. clnd temperatura este ridicata. Se manifestA prin semne ce apar brnsc, consrlnd tn pierderea. cun~ ~tiDtei, r.1rirea bM1I.ilor inimH ~i apa.rit.ia de spumozrtlI.ti pe nag ~i pe gurll.. Pentru a elimina excesul de cMdurll. din organism, cUnele fiind lipsit de glande sudoripare (cum au celelalte animale ~i omul] ~i accelereaza

In ambele cazuri primul ajutor consta tn transportarea. ctinelui 180 umbra, executarea respiratjei art iIiciale ~i aplicarea unor comprese reei (gheatA san apl!. rece) pe ceatll., Preventiv se va evita Iucrul pe timp prea clllduras. In
cazuri de

rnec,

asiixicri

sau

insolatii,

pentru

a

rea.duce ctinele Ia viatli, se face res p ira tie art i f i cia Ill.. Estc necesar ca ma] tntti sA lie seas din mediul care a provocat aocldentul (la aer curat, la umbrli. etc.) ~i apoi ~ i se faell respiratfe artiiicialll.. Pentru aceasta ctinele este asezat pe spate, i se scoate limbs. afarl1 din gur.'!. ~i este finutl!. fn aceastd pozfj ie eu un prosop sau 0 cirpa. cura ta. Se cura tlI. gura de

192

spumozitat! cu
autcrioare

0

cirpil, apoi un ajutor

apnea

pieioarele pe ling1l. tora-

ale cliuelui de la coare ~i le Intinde in ambele

T

Structura posibilitatea rilltll., dentale stArile Daca lungat,

auatornica acestui

a

stomaeului

la vomite tain

cfine cu prea.

dli. u~uaccimare, etc.).

corpul cfinelui ~i Ie apasa cu putere cicli, pe piept, miscare ritm timp ctnd Pentru 15-20 de

pe cavitatea

animal in urma unor cu

sa
unui allrnente

plAmini 911. iasA cu putere
cu picioarele 15-20

p1l.rti, asttel ca aerul din pe gur1l. :;;i pe nas. Accasta
intr-un Este bine ca in acelasi
0

ceea ce rezolva (indigestiile toxice dutoritll. care

rnul te din

imbolnll.virile alterate san drnp cu aspect

fn sus ~i in jos se face ciinelui

ori pe minut. fine limba ciinelu i stnt ci'inelui respiratte

10s11.agcnti]
atunci

provoaca brutalitate

tulburarile

gastroindemai

eel care picioarele

sa

lrag1!. in afam

intestinalc

actioneazll.

lingJ.

corp

~i sA-i dea
Decesare

se produc orice

manifestllri

drumul

in1l.untru in gur1!., ctnd ajutorul readucerea minute de

apasa pe torace, ~i in uncle :

grav. tn mod practie are repercusiuni tratamentele doua

tulburare

tn funct ia stomaeului astfel ell "i

111. via.!i'!. sint artificbi1i.

~i asupra

intestinelor,

eazuri chiar mai mill t.
Dolile Interue, Cele mai des intilnite sirtt urmatoarcle

se adreseaza ambelor organe, In caz de con s tip a 1 ie, unui cilne i se vor da
Iinguri de ulei de ricin IIi nu direct
11

tulburazile gastrointestinale, otravirile si Intoxica1iile, bolile aparatului respirator, reuruatismul muscular eto. Tulbml'lrile Punctul gastrointestinale au doua manilestart: de

(turuat pentru

in punga la
0

fonna.t~ nevoie Hngurl!. fiert

de obraji

si dinti

pe git) salt, gll.tit. Ii se va da zeama

2- 3 Iinguri de sifon tn ~i ceaiuri Hmnire.a. are interzisd..

de untdelemn tirnp e

Cfiuilor care v a rn i t il. d e rece din cax de d i are se pot

o 0 n !I tip a t i a ~i d i are e a.
de placare de celc mai multe brana., nera~ional
nll cste

in timp. da: de orez se pun

or! in a.stfel

tmbolnAviri

11 constituie ratia

fie cll. este echilibratA multe

alteI"'dot1l., mari, etc.).
tD sensul

fie ell. este admiuistrata 111. re neregulate, o ell. are in eompunt:'rea

(in cantitAti grasimi

2- 3 ling-urile de alcool Ctuie1l.) 111. 250 m1 ceai ~i pu1in xahar.
cHnilor In caz de tulbumri importantll.. HranB. gastrointestinale obi~nuitll. va fi buca0 deosehit1!.

de mu~e1el In care

ei

prea

Se va da supa. de carne

in care se pun

194

195

-r~""'--.._--

~
~ele de piine, supi!. de ores, (dacA a avut diaree) sau supi!. de zarzavat. Dup~ ce stares. bolne.vului s-a ameliorat, i se pot da ~i bue!l.ti mici de carne friptll. sau toeat! ,i, treptat, ee trece la. ratia norrnala. Cind tulbunlrile gastrointestina1e dureazl elteva zile sau se repeta des, ctlnele trebuie prezentat nrnri specialist veterinar. Otrlivlri ~ into:dcatll, otnlvirile pot fi accidentale sau produse in mod intentionat. Cele aceidentale se produe !n nrrna consumnlui de substante chimice ca : detergenti. insecticide, diferite otravurl etc. folosite In gospod1rie ~i neasigurate suficient. Cazurile de otri!.vire intentionatll., din ri.zbunare san cind hotul ii aruncll. ciinelui mornea.la otr!l.vitll., pentru a putea sparge ~i goli de bunuri pe proprietar, slot destul d.e frecvente, motiv pentru care trebuie sA. se facll. obligatoriu un minimum de dresaj eiinelui in acest sens. Simptomele in caz de otr!l.vire se traduc prin scurge~ de sali'll, v:l.r51turi, dureri in regiunea abdomenulul, balonlri, zvircolire etc, Este greu 51 ne dAm seama de natura. subst:a.ntei en care a fost otr!l.vit ciinele, totu~i primul ajutor pe care tl poate da proprietarul cfulelui aflat In aceastll. 8ituatie elite de a tncerca 51 evacneze substanta

i

I

prin provocarea vomi1Arii, djndu-I 0 solutie de sare de bucltArie sau nn alt vomitiv, ca amestecnl de doua Hagurite de apll. oxigenati!. la 100 ml apll., precum ~i apll. albuminoasa (albu~ri de on bll.tute tn a.plI.). Cfnd se eun~te c!I. a fost otdvit en detergent se d~ nn amestec de doull linguri otet, 130un litru apll. Ne pntem da. seama de 0 otravire cu stricninll. dupl spasmul putemic al rnuscnla.turli. tn acest caz i se poate da ctinelui 0 solutie de perrnanganat de potasiu 1 : lOOO, alcoo1 sau tincturli. de iod diluate. IntoxicatiiIe au Joe de obicei en carne altera t!I. care confine unele toxine ~i se manifes~ prin diaree en miros fetid ~i vornitard. Se recomanda sA i se dea animalului un purgativ peutru eliminarea continutului stomacal, precum ,i ctte 0 Jingurlt dintr-o 501u1ie de permanganat de potasiu 1 : 1000, din .:I tn , minute,

In caz de intoxicatii cu nxid de carbon i se face respiratie artificialll. ~i i se dl. sl bea ceai san cafea, Holile aparatulul respirator au drept causa tn majoritatea cazurilor ri..ceaIs. (cnrenti de aer rece, hranA sau a.pll. rece datll. imediat dupll. efort etc.), Laringita (tmbolnilviree. lllrlngelul) se manifest!\. prin tuse dnreroasa, la incepnt uscatll., apoi en cxpectora.tii. T11Itamentul consta din cazarea ctinelui rntr-o camerl.
I",

toxic!!. 197

196

cu

0

temperatura. cu alcool, gitului

potrivita. in regiunea eu tinctura

~i aplicarea gitului,

de cornprese sau pensularea uuu i

calde

in regiunea. relor Ajutorul din tirana

salelor,

mersul cusut ~i incordat da unui eonstli.

al picioapina carnil

in [urul tampon. Bronsita respirator; datorita mare, grea, euta, face carne va

de iod, cu ajutorul

posterioare, slabirea pronunta tll. a ciinelui.
ce i se poate medicului astfe1 de bolnav in scoaterea

~i pneumonia

sint boli ma.i grave ale organului tratament bolnav pofU,

la consultarea

de aceea pentru faptului ell. animalul superficiald,

se va acr« sprirecunoaste febrlt 8c11calda,
SI;"

Jinul medioulwi uetcrinar. Aeestea
tuse, Ctinele fric~iuni tocata, scurgerea bolnav de rnueozitAti va fi tinut ~i apoi cjnd

se pot

prezintli. de mincare camera Pe corp i

(i se va da nurnai lapte ,i supe de zarzavar) ,i illf1l.~urarea salelor cu 0 p1tura. calda, Reumatismul muscular arc drepr cauza frigul, umezeala ~i curenpit de aer din adaposturi, manifestll. sl!. facll.
0

pe nas, respirapie

Ctinele bolnav in mnschi se scoala. unde i se durede

accelerata,

de reurna.tism ctnd incearcli. Bolnavul

dureri miscare

puternice
sau ctnd uscatll. veteriuar,

fntr-o

dar cu temperatura p!l.turlL Ca hrana

rru prea ridicatll.. i se va

vor
0

va fi dus

lntr-o

camera.

cu alcool tn cazul

se va infll~ura. reluzll. luana

cu

va pune un asternut

gros ~i moale, Pe regiunea medicului sau pensulatri

da Iapte, supll de carne, ciinele i se in punga

roasa, pina
face iod, acest freetH

la venirea cu alcool se poate bolnav

i se 'lor

cu tillctur1l.

fermata

da fortat, cu 0 Ilngura, Inrroduclnd-o In tre obraji ~j (linti.

Reuma tismul caz, puternieA, peratura

localiza se umfla, Primul

.:;i la incheieturi.
durerea

in
ca

locul este

estc foarte

tntotdeauna S( va cere. sprijiltul unu; specialist veterinal' in timpl': col mai scurt, decarece imbolnll.virile de aCt'st fel dau un procent DoliIe rinichilor, care ('stt; lJuab Semnele
L·J.

iar la paLpaTe cu mina se eonstatll. ridica.ta.. ajutor muscular. Ol'! organisme

dl. tem-

este acela~i

mare des

de cazuri

mortale.

in caz1l1 reumatisrnuilli Dolile lnf~cll(}ase. cum sint diferite

dintr,> care se descrie maj sint:

doar n e f r ita a rinichilor. la apasare

Stnt produse
tipuri

foarte

Intilnitil

mid care uu se pot vedea

decit cu aparate

de mlI.rit,

cele mai importante

durerea

de microscoape.

Ace~tj agenti

pltrond

in corpul

cijnelui prin rani, od,'].ta cu hrana 199

19B

~i apa de blut sau cu aerul respira t, pa.trun~i in corpul unni animal, se Inmultesc cu mare repeziciune, elimintnd 0 serie de otravuri care omoara organismul gazdll.. In majoritatea cazurilcr bolile infecfioase sint ~i contagioase, adicll. se transmit de la un cline la altul sau ehiar ~i la om. Principalele boli infectioase ale ctinilor sint: turbarea, boala lui Aujeszki. jigodia, neuropneumopatia, leptospiroza., bepatita infectioasll. Turharea so transmite de la cline la cline sau de 130 cline la celelalte animate ~i la om, prin mu~cAtnr1. Agentul care provoaca turbarea 50 gl!.se~te in saliva cjjnilor bolnavi, In cazul cind saliva ctinelul turbat ajunge pe 0 ranll. proaspl!.tll., animalul sau omul respectiv poate turba chiar fll.rli. ~ ii fost muscat, Ciinele turba.t reprczintl un mare pericol deoarece saliva. lui peate s1I. 1mbolnii.veascl!. alte animale sau omuI chiar cu fapte zile (naint~ de aparijia vreunui

I.b I "
I

poi ruse ncearea de 0 stare puternica

sA mu~te. Ulterior este apucat de furie ~i are tendinta s1 fugi!.

~i slI. mu~te alte animale sau cameni fntilniti in cale, Incepe apoi 0 paralizie a gttului, nu mal poate inghiti, m.gu~~te, ii paralizeazl!. maxilarul inferior ~i are 0 salivatie putemica (curg bale). Treptat tnccpe slI.-i paralizeze lntregul corp ~i moare. For map a r a lit i c l Inccpe direct cu parallaia (de regulA a maxilarului inferior) fl!.ra sa. mai tread!, prin stadiul de furie.

In I;(Izul dnd un dine sau un om a lost mUfcat de un riine. indiferent daca acesta are sau nu semne de
turbare, autorizat; • clinele care a muscar va fi izolat ~i tinut vatic vetermara timp de 1<1 zile; sub obserse vor lua urmatoarele masuri:

• se va semnala imediat cazul unui serviciu veterinar

.sMlln dJ est« bolnav. Boala sfir,;~te intotde2.una

evclueaza sub doua forme: paraliticll.. For m a fur i 0 a s II. debuteazl prin scbirnblri brnste in comportarea clinehri, care este etnd vesel clnd trist, latd fll.rlI. motiv, devine foarte prietenos,

prin moarte. Turbarea forma furioasl!. si forma

• la ernul sau ctinele muscat (daca nu iLU fost vaccinati untirablc anterior) se Inccpe urgent tmtamentul antirabic; • In cazul cind cfinele care a muscat a dlsparut (lio Imediat du~ ce a muscat, fie In timpnl cind era izolat, sub observafie), omul san ciinele muscat vor face tratamentul antirabic complet.

200

201

n scopul lichidArll san llmltirll sazurllor de turbare la ciine, proprietaruf est« obllgat prin lege stl prezinte G,in~le in fiecar« an pcntru vacoinarea antirabictl.
Boala priu lui Aujeszkl este asemll.nli.toare bolnav prin cu turbarea , tot nervoase, puterSe transmite muscatur'l agitatie, de Is. ciinele , S~ manifesta ~i printr-o la eel sln1i.tos tulburli.ri foarte

r

eu mi~cll.ri

continue

involuntare

ale

unu i grup

de

muschi, incit un astfel de ctine nu mai poate Ii folosit in serviciu.

Ml!.surile de prevenire

~i de combatere a aeestor dona boli trebuie sl fie Ioarte energice, data fiind marea lor contagiozitate. Deoarece carea mai tratamentul atinse nu duce Intotdeanna de aceste vaccinarea preverrtlva la v indea ciinelui, animalelor ales boli, se recomanda

paralizii

mtncarime NHncl!.rimea

weli. a. locului muscatnrii.

este a tit de

exageratl, Incit ciinele bolnav li}i sf~ie propriul sl!.u corp pentrn a scapa de aceasta senzatie neplacu tli.. In majoritatea este
0

s<'!. se fad!. 1& tnnp

d., cfincle-lup ctinelui

esie mai sensibil la infequ
este
0

cazurllor boaHi. extrem

boala

este

ineurabilll. ~i provoaca de toate ochilor din

deC£t alie rase.
NeuropneumopaUa boala asemanatoare

Jigodia pierderi scurgeri stxll.nut, arata uneori Frecvent unui

de contagloasa de erini semnel

marl in efectivele
prin nrmatoarele clll.tiulri de cap; purulente tuse, dureri

vtrstele.

ca simp tome
grava, Leptospiroza febrll. (care

cu [Igodia, dar este ulterior produsa scade;

cu evolutia
microb cazuri
~l

mai putin
care se ia prin stare

Se maniIestl!.

febra puternicl!., ilIi pe nas, ceea ee grave dia.ree ro~ii). ale cap, tulburl!.ri vomitl!.ri, (b~icute sau mi~llri

pe 130coljurile continue prin in unele

de un

din apa biUfilor ~i a lacurilor.

Boala se manifestll. In unele

cazuri

temperaapoi diaree

gastrointestinale, eu singe de

manifestari

tura este chiar sub ncrmala), icter (glUbinare),
genera.1li. proasta, varsi!.turi, constipapie iili se terrnina prin paralizii. Hepatita pute.re $e tulburlri infeclioasa de contagiune prin ale sistemului este ca. ~i jigodia icter, tulburarl nervos,
0

sau erupt ii pe piele
epllepsle, boala paralizii picior

a.par manifestari de mu~chi cazuri

ale imbolnlvirii

sistemului de exem.plu). se tersau

nerVOSI erize grup

boala cu mare

(ale unui (dacli. nu

~i la Iel de grava, gastrointestinale, de cap ~i tuldureri

In

multe

este mortal!)

manifesta

minli. en pierderea

vlizului

~i auzullli,

cu paralizii

202

20J

burm

ale ochilor (apare albea.~A pe ochi, de

0

cnloare

albastrli. caracteristica), tn majoritatea cazurilor boala evolueaza foarte repede, durata fiind numai de cUeva ore. Ciinele este gAsit dhnineata mort. deijli seara nu a manifestat nici un fel de boaI:i.. ~ollJe parasltare, Aceste boli produc pierderi importante In rlndul ciinilor, care slAbesc ~i mor sau favorizeazll. dezvollarea. unor boli infectioase. Unii paraaij i trAiesc pe suprafata corpului clinelu i (paraziti externi), altii In Inteciorul corpnlui ciinelui (parazi ti in terni). Pboplasmoza este 0 boaUl. datorata unui parazit foa.rte mic (Piroplasma) care trli~te In slngele cjinelui bolnav !1i este transmis de Ia un cline bolnav la unul 6l!.nAtos prio lntepAturile dl.pu~elor. La fnceput, boola se manifestA cu fcbrl (care apoi, dupA tnvechirea bolii, dlspare), slAbirea continuA a ciinelni ~i 0 anemie pronuujata. Para.zllil Intestioall ai ciineIui slnt de douA feIuri: unii cu forma corpului rotund! (limbricii), iar alp.i de formA lat:!. [panglica sau tenia). Lim b ric i i stnt viermi de forma rotundA, lungi de -1.-13 em, co paraziteaza in intestincle ctinclui, sUl.bindn-l foarte 204

r l
I

multo Semne1e prezentei lor slot: apetit {carte ridica.t in timp ce ciinele slab~te continnn, se tirllftB pe burt! ,i roade diferite obiecte. Mdsura cea mal IndicatA in a.mbelo cazuri este d~ a duoo urgent [ecalel« pentru atializiS de laborator, Totu~i, pinA atunci ~i mai ales ctnd ciinele manifesta minc1Lrimi Ia nivelul annsului on acnza. dureri abdominale i se va da un amestee compus dintr-o lingurll. otet Ia 10 Jinguri apa. Viermii intestinali de form1L lat:!. 56 numesc ten i i ~i pot avea 0 lungime foarte mare; ele anemiazA mult organismul, fndeosebi la ctinele trnAr care din aceast:!. cauzA poate cApAts. inUti;IB-rea unui exemplar rahitic. Puridi ~ piiduclrll, pur i c i i sfnt insecte destul de periculoase, fUnd purtAtori de boli care se transmit de 130un animal 130altul sau chiar la om ~i ereeazl 0 stare de enervare a clinelui prin pi~cAturile pielii, care 51! irit1L. Iar prin scarpinare se produc chiar rll.ni. ACeijltia so combat en praf de D,D.T., naf1:B.liIm san
50

pun in ~ternntnl P lI. due

cfine1ui frnnze

uscate

de peJio

sau de nne,

h j i se hrll.nesc en stngele pc uscatll. de pe corp. Se pot

care tI sug san cu epiderma

l

trata in acelasi mod co. ~i pnricii printr-un pansaj zilnic.

lJli in primnl rfnd

205

Riia se manifesta rea parulni adtnci. ori tic Peate
ell

printr-o prin

mlncarirne care izolare produce de

puternica,

di.dede

~i scarpinat,

rAni destul

Se trateaza aceasta sa apara

~i bai cu Lindavet, medic. Specificll ecnaschiar este
0

alte 1i.,

medicarnente

indicate

pentru

rasa de clirri este r i i a. d e mod
uncori chiar de h. scurt t imp dupa Riia

Iocaliza tll pe cap !;li pe picioarele mai tirziu

an1.erioare.

tore, alteori boala

sl este greu de vindeca.t, speciallst. la animal

traturnentelc tran,~misibila

indicate

de b. animal

lji 130ODl.

--.-~-----.

---

-[
I
\
I

CiTEVA

PROBLEME DE PROFILAXIE

I

A iMBOLNAvlRII
Mli.surile de profilax1e

MASUR)
tmbraca

DE PREVENIRE CiINELUI-LUP
doua aspectej unele in parte, iar al tele

din ele se refer1i. la fie care boald

vizeazll. 0 serie de masurl ~i acpiuni cu caraeter general pentru toate boHle. In cele ce urmeasa ne vom referi numai Ia cele cu caracter a Ii luatc Prevenirea care eineva primeste numai tneepe, general, cele specifice urmlnd veterinari. in Cine lui, eu momentol de originea de modul Ia indicatia de fapt, specialistflor odata

i~i alege ctincle pe care ~i-l doreste. a se interesa ~i hraniti,

un dl.te1 fara

de starea de s!n1'>tate a pli.rintilor,

in care

acestia au iost ingrijiti

poa.te avea surprtze,

neplAcute pe parcurs, PlI.rintii tinuti ~i hrll.niti in condittl neigienice nu pot avea decit produgi rau dez-

voltati,

eu sIab1l. rezistenta de

la inieetii

sau infestapii
usor de

parazitare, susceptibili diferite boll.

a se imbclnavi

207

r-

.----

La eHne existli., in general, mit eredrtar. Trebuie ~ Ia ctinele-lup, specialistfi ce stat specifice acestei

0

serie de boli care se trans-in~ faptul eli.

apliell. vaccinarea

tnain te ca anticorpit

sll. fie elimieste

cunoastem

descriu unele boli ereditare, rase, dintre care displazia

nati din organismul ell.teilor, vaccinul introdus anihilat -\Ii ca atare nu se obtine imunizarea,

congenitala a ;;oldului este cea mai frecvent intrlnitl!.. Dintre multiplele mll.suri de profilaxie generala ce pot fi luatc, subliniem pe cele mai importante, care

• La data actuala se cunoaste d. unii paraztt i gastrointestinali se transmit de la mama 1a eatcl, astfel ell. acesta este jnel!. de la nastere infestat sau se Intcsteaza ulterior [a vtrsta cu ouli de ascartzi ca lunar, sau sau de tenie. cu virsta De aceea de doua se recomanda eel put in trirnestrlal, eu medicameritele pjnll. luni) indi-

in mod obligatoriu

trebuie

sll. stea In atentia

propriepotrivit a

tartlor de ctini-Iupi, ;;i anurne: • Efectuarea anuala a vaccinli.rii antirabice, prevederilor noastre, • tneepind H vaecinat iar 1a vlrsta dispune hepatitei vtrstei cati! nnele nate, uncle

de un an (tnceptnd toti c1tteii ~ fie deparatizati vctermar.

Iegislatiel
cu virsta periodic,

sanitar-veterinare
de doua luni, Iiecare jigodiei.

tlirii

cate de d.tre

Pentru
cli.tel va Daca se %1i a indiinaintea impotriva bivalent hepatitei (tmpotriva contagioase, jigodiei aceste virstei •

prevcnirea

imbuli'<l'lirii ctiuitor,
propriu

recomu.ndll.m cu al~i cUni,

proprietarilor: S1I. evite
ell.

con1..aetul ciinelui

de trei Iuni, Impotrlva

cunoscfnd cale. • •

j igodia poa te fi lua tll. u;;or pe aceasta
sau locuri Mlti

de vaccin de trei luni.

con tagioase) , acesta nu se va inocula Yn mod obligatoriu, in sensul tnamtea (antieorpi), ;;i trei luni Implinirii care pentru respeetate

Sli. nU.lase clinele s1l.alerge prin guuoaie Sli. interziclt se ia, clinelui de regula, 51'1 bea apa

murdare.
din di[edta (astfel Ieptospiroza},

trebuie

de a nu Ii folosite merrtiomat ern hepase cu laptele i1 feresa jigodie.

medicamente stlbstan~e

deoa.rece fiecare e1i.tel primeste

de tmbolDaca

• S11 nu plimbe ctinele prin locuri cu tof~uri, boschet i, deoarece e::dstK perieolul de a se infesta en dLpu~i care periculoase tr!l.iesc pe astfel nu numai prin de vegetatli faptul ~i care sint orgacit debiliteazll.

ni'l.vil'i , dar care se eliminl!. in doull. luni pentrn tita. contagioas!!.

208

c1l. pot

nismul prin srugele pe care-I sug, dar ~i prin aceea transmite nurueroase alte boli. Rcspectarea regulilor de igieruL privind Ingrijirea corporala, adaposturtlc, alimentatia actlvitatea cu cimi stnt m.1suri profiJacticc de prim ordin ~i ca atare trehuie respectate cu strictete, Dintrc regultle de igicn~ a allmentatiel, menj ionatn :

1-"
l,

,i

I
i

trebuie bine chfbzu ite, aW,1 se ajunge la epuizare, Ia 0 stare de slabiciune ~IU. ceea ce ar ii rnai gray, la tulburllri nervoase care intluenteaza negativ intre!;!!~:e~i~nee~:.~tere, dezvoltare :;;i in cele din urma

• sa.

peete

nu se dea clinelui allmente pentru hrana omului.

alterate

sau

sus-

• Sa nu se dea carne de pore cruda (sau apll. de 1a. spalarea c1l.rnii de pore) deoarece ciinele se poate imboln1!.vi de boola lui Aujeszki, intotdeauna cu siiqit mortal.

PROFILAXIA iMBOLNAvlRIl OAMENILOR CU BOLl CE SE POT TRANSMITE DE LA CilNELE-LUP
Contactul destul strlns al omului cu cjinele ridica aUt din problems

• Daca se hr1l.ne~te clinde cu subproduse de abator etc .• aces tea. se vor administra. numai dupa ce au
fost fierte eel pupin doua ore. • 0 atenpie deosebit:! se va acorda vaselor In care se dll. hraua sau apa ; acestea se vor dezinfecta periodic prin oparlre sau eel mai bine prin fierbere, In nici un eaz nu se vor spala en detergent! sau soda calci-

punct de vedere epidemiologic, cit ~i epfzootologic, deoarece perieolul COIltaminari] nu se Hmiteaza doar lao ctlnele ~i omul care vin in contact direct. ci, se are in vedere faptul el!.
fiecare dintre ei trlHe~te 1ntr-o colectivita te fn care,

de serioase,

oricind poate sll. imbolnll.veasca pe ceilaltt din [ur (omul pe a11i oameni ~i cHnB pe alti clini). Dupa cum s-a vazut in cele prezentate anterior, clinele
poate biene transruite sau omului cele mai multe boli microomului parazitare. ant Pericolul contaminarll

exista, perieole de intoxieare, 0 face un cline (san numai jocu1 in Iibertate) trebuie bine dozata, mai ales In perioada de crestere ~i de dresaj. Efortul fidc ~i in special eel
Munca pe care

natll.. deoarece

ere~te ~i mai mult in 0 per

tu cazul boliJor ~a-~ise eli n i 0 e. 1n aceste cazur i c;ine!" nu prezintll 211

210

r~.--------------------semne de boalli (nu face agentu1 cauzal 1a un
0

boaili. aparenta}, dar al bolii (pe care

poate

transmite

l-a luat poate el de

• Pe timpul activitat'ilor cu cHnii este Interzls sA. se manince sau sA se fumeze. La terrninarea prograrnului este obligatoriu
~i sapun, • de In situatiile cloramlna ctnd un cline cste bolnav, sau de hipermanganat dupa sa se spele pe mlini cu apl!.calda

de 1<1. un om bolnav)

om slini!.tos. Stnt, de ase-

menea, ~i boli Inoperante clinic pe care omulle contraeta de 1a un Cline bolnav ~i transmite, aceasta data, la unul san1l.tos. manifesto prudenta Crescatorii trebuie

spaiar la

larea eu apa ~i sapun se vor introduce

mlinile in solutie
(1:1000};

in cOlltactul i alte

ztlnic cu cHnii din jurul lor, sa. nu negli[eze cele mai simple reguli de igien§. pers~na.1~: precurn ~ microbi
rnasuri virusuri de prevenire sau paraztt! de ciini trebuie a contamznarll sa respecte

sa.

dcosebita

nevoie intr-o solut ie slaba de otet. • In caz de imholnavire grava a unci
dintr-o farnilie care poseda

persoane
de

. d e Ia cnm , ." preluatt
. (la dresaj

lor

cu

ciini , va Ii informat care

indatll. medicul
la rindul tratarea

veterinar

Tofi pr~prietarii

cu stricsau l~

sl!.nl!.tate a ctinilor pentru sAu pe medicul bolii .

a urmarit starea de ea acesta s1I. poata orienta uman in diagnosticarea ~i

tete urm1l.toorele reguli: • Pe tjmpul cit 1ucreazll. eu clinii programu1 echipamentul de ingrijire cisme de canciuc. La terminarea

a lor) vor imbrlica
~edintelor se depune

salopete ~~
de dresaj tncapere se. va obliga-

• Nu trebuie

de protectie

intr-o

i

jirea

corporala

uitat niei un moment faptul ell. [ngricorespunzatoare a ctinilor, asigurarea

destlnata acestui scop. • In apropierea cu~tii ciinelui instala un dezinfector prin

sau a padocului se va trece

care

I

unei hrli.niri rationale ~i a unor adaposturi igienice sint factori care previn in primul rind Wlbolnl!.virea. acestor anlmale l'i implicit a oamenilor .

toriu atit la Intrare cit Iii la ie~ire (un vas en un lichid dezinfectant sau 0 clrp1l. tmbibata eu dezinfectant, de .a.re se sterge InclUtamintea} .

.,

...

I

fNMULTIREA

CiINELUI~LUP

form1l. elipscidald lntr-un tesut
0

~i de culoare
(tunica)

alb-res,

tmbracate h u s i1 speci-

conjunctiv

ce se nnmeste celule sexuale

o

'I

a ria

n 11. in care se depcztteaza grl!.sime. Ovarele
v u 1 e, care reprezinta

contln

fiee femelei. libertate Organele rnai intii in raport [drstocii), be!litale gradul

ce provin din f 01 i c u 1 i i 0 v a. r i e n i care se sparg in perioada de dilduri ~i sint pu~i in
pentru a fi fecnndatl. tree prin Foliculii ovarieni stadii pina mai multe de dezOvarul

Ia femelii. La. Iernela intereseaza de dczvoltare a. bazinului, in tru cit,
pot avoa Ioc sau nu f~t~ri grele

sA se maturizeze
voltare, hormoni ciclului slat ma.i arc rolul care sexual.

multi dintre

ci pierzlndu-se importanta uterine

pe parcurs.

de aceasta care uneori calelei

de a secreta. progesteronul prezinta

~i Iclicn'Ina,
1D dezvoltarea de doua., trom- .

i~i lasa amprenta
~i produailor ei.

asupra Ci'l.telele

saul!.din

tll.lii ~i ',ietii

aceastl!. rasa au, In general, UII bazin bine dezvoltat, ce a.trage dupa sine un canal pelvin suficient de lung, care tnaiute de flitare se deschide mult in partea posterioara, prin relaxarea ligamentelor sacro-ischla-

Oviductelc sau trompele
scurte, aproape fiecll.mi ovar, avind pei) dupa form!

in numar

drepte

~i pornesc de pflnie

din apropierea

(pavilionul

care se rotnnjesc,

facind Iegll.tura cu uterul.

tiee. Totcdata, in bazin stnt adapostite 0 parte din organele genitale femele ;ri anume: u terul ~i coarnele uterine in care se dezvolta fetusul ~i vagi nul care concura la realizarea impereeherii.
Aparatul ducte, genital fcmel se cornpune din: ovare, oviuter, vagin ~i vulva. Ovarele stnt in numar de doua, situate sub ~ale (regtunea sublonibara), inapoia rinichilor; sint mid, cu
0

in treimea superioara a. oviduetului are loc unirea o v u I u I n i cu s per mat 0 z 0 i d u 1 (feeundatia). Uterul are fonna. unui sac musculos, insl!. spre deosebire de alte speeii, comunicA pentru en
C0

la cAlele este foarte
tI

scurt,

tnainte

a r n e Ie de

t e r in e

in numar de,

doua ~i ina.poi ell vaginul. ca produsul

Are rolul de a. oferi conditri conceptie invoIta",

cl!.tea. uterul

nu are "floarea

slI. se dezvolte. La adica rnncoasa
2l.5

214

r~----------------gitului u terin care nu Iorrneaza eu petalele este un ell. la alte specii unei Ilori canal
'T

acele Cll te

cor don
alcatuit cre
III

u I t est din ca
II

i c u I a r, a Iu J

care Is. rtndul lui este n t, m u ~ chi lob in uI

asenmniltoare

deschise, spre la deosebire ina I

d e I ere

Vaginul,
lung.

musculo-membranos lui, pina

a s t e r, vase ~i nc-r- .. i, esto format din mai multi i ce contin care de forma tllbular~. il. Tuburile lor formcaza accstia. intre deasupra aparatul e p i did coada

prezinta

pliu ri in lungimea In schirnb urinar

Testiculul

de alte specii. (cavitiltea

e s t i b u I u I vag

l1i~te Iormatiuni meaza spermatozoiz care prin unirea are rczervor peetru

se for-

de Ia rneatul

deschiderea

sa conrinua

cu canale, ~i ca ~i

vulvei) este scurt. In vestibnl t i b u 1 a r i (doua ridlcaturi) (iID?erecherii). Vulva este partea situatd este

sint doi b u I b i v e scu rol in actul copularii genital femel,

i m u I. unde servind epididimului

loc ma lu rizarea

spermatozoizltor,

extern1i a aparatului f~rmata

canalul ejaculator
ejaculator canalul Testiculul Prosiata comun mai are

se aWl. canalul deferent.
uretrei,

Canalul

irned ia t sub anus.

din doul!. b u z e,

so dr-schide pentru are

acesta fiind hormonul care ajut1i.

tntre care,
situat

tu par-tea infericara ~i putin in interior c 1 ito r is u I, constituit dintr-un .esut
genitalia mas-

genital ~i eel urinar.

~i rolul de a

de a secreta. un Iichid

ce se intl!.re~te (ereetil) la excitatfi. Organele genitale Ill. mascul. Aparatul

nurrrit testosteron.
rolul secreta.

eul cuprinde:
m a tic e.

dou!!. t est i cui e, C (l. i I e s per[epididtmul, canalul deferent. canalul eja-

la mo bilita tea. sperma tozoizilor :;;iIa. formarea sperrnei. Pcnisul are doua p1!.rti: una fixa ~i alta mobilil, adapostita dinapoia care in de un pliu al piclii nurnit penisului timpul
0

culator lii uretra), pro s tat a ca gla.ndll. anexa (spre deosebirs de alte specii care au in plus vezicule seminale), sui

fur

0

u, a

In partca
0 ~ i,

se afl1i. doi c 0 r pic excitat Iilcr, ea. urmare

a v ern

g 1 and
ea organ

eIe

b u 1 b o-u ret

r a I e ~i pen

i-

aflnxului

copulator

(de [rnpreunare}. la cline in regiunea. g i t est fiind i cui cu pun

mare de singe, se uml1l1..In partea anterioara
aulu i se afl1i. S per mat n if e r i din sui celulcle pen ian

a peni-

Testiculele, de formll. sferica, situate
subanal(l., (scrotul, 216 slnt aeoperite dartosul ~i celuloasa),

(un fel de cartllaj]. in tub aflate in i i s e m itesticule

a. r e
de

0 Z0

i z i i se Iorrneaza serrrinale

suspendate

217

Dater ita proprietatii traectul aparatului fecundeaza. Maturltatea procesul canine, jire,

lor de a se rnisca genital ferncl lmpreuna

pot inHlni pe cu care

pc

sa.

stea

1a baza Iorrnarfi
montei. legata acestor

eelor

rnai potrivite ~i aplicarea femel

perechi ultimeior tn de ell,

ovulul

il

In vederea este strlns cuceriri !iii fiziologia cornparaple Iuncjionare ineepe reaza odata ale

De aceea, $tiinte,

Iunct ia de repraduetie precum ~i de structura ~i mascul, durata

Spermarozoizti sexuala

lichidul este

de cunoasterea genital ale sexuale si

secretat de glandele
fiziologie

anexe formeaza s per m a. - ciclul sexual. Reproductia
care sta Ill, baza perpctuarii

aparatului a organelor cu perioada (ovulele hormoni

specie!

cu a.Jte organe

corpului,

in general ;'Ii implicit a rasei. insli., f:l.rii asigurarea conditiilor de san1i.tate deplina, printr-o ingriintretinere \Ii alimentatie corespuuzatoare, nu

este mai scurtd, pe

de pubertate, spermatozoizii) sexual!

cind se rnatubaza odata cu

garnetii

este posibila mentinerea aeestei rase Ill, niveluJ cerintelor standardul ui ei. Pe de alti!. parte, de madul in care se organizeaza
activitatea ~ita de [nmul [ire proces de (reproductie) perfecflonarc in aceastii depinde reuIntregului in urrna at (ameliorare)

actlunl! unor imblHrlnirea. Activitatea in perioada sexual.

.Ji inceteaz!

sexuala

cea rnai intensl!. activit1l.jii

se Inregistreaza cIecIinul

de maturitate,

dllpA care incepe functHlol'
0

a acestor
deosebit mll.suri a.ctuale Avjnd ratie transmise selectie

clini, deoarece

fazi!. ~i in mod
ctnd se forsii interl/inll.

adic:l. mie~orarea

fi:.:iologiee a. tntre-

actulu i de [mperechure, poaitlve, oferite

meaza zig

u I. (oul), omul peate
(biologia, in mod genetica ereditar,

cu

pin1i. Ia !neetarea Ie, eare la femell se numB.\ite men mascul and r 0 p a u z i!.. Instinctul cu aparitia genezic ~i dorinta de de tmpreunare (libidoul) instinctului este

gului aparat genital

sexuaP a u z 1I., Iar la
Polta odatl nu in-

de Influenbare ale ~tiintei in vedere caracterele sever! iaptul

de euceririle cale pot fi
0

si ameliorarea}, de Ill, gene0

impreunare. incepe aceasta de dar

ell door pe aceasta de important

la c!inele-]up genezie,

Ia alta,

este deosebit

sl!. se facll.

seamn.1 eli. individul
tntrucit aparatul (ovule ~i spermatozoizi)

~i capabil
elaboreaza

procreare,
sexuals

a reprodudl.torilor

masculi

l1i ferneli,

genital

celulele

a tit din punct de vedere fenotipie 21B

ctt ~i genetic, .care

mal tirziu, odatll. cu Instalarea 219

Il1aturit!tii corporala. Pubcr tatea vita pentru sexuala

sexuale

ce precede

de oblcei rnaturitatea ~i vtrsta arnbele cea mai patrisexe pubertatea depinetc. prima

Cdld1t'rile. ca urmare general,

san dorinta a maturlzarit clinice semnele

de Impreunart', prirnului ale cllldurilor

apar

la rl!.tea In din

folicul

ovarian.

la f'emela-mascul reproductie. La

la cllteaua

are loe intre

opt 1uni ~i un an, aceasta starea de Ingrijire, stabilitl!. pentru tn Iunctie folosirea

aceasra rasa slnt bine evidentfate, dar diIcrentiate dupl!. stadiul in care se aWl. in cadrul eielului sexual respectiv. eicIuI sexual este dar de perioada dureaza scursa de Ia aparitia rflor urmatoare, ul timelor iar duplt ~i toamna trebuie cAlduri pina Ill, ineepu tul cll,lduaproxirna.tiv eltldurile reapar circa

ztnd de alimentatie, lor menta uneori de mediu sub virsta

de climat

Vlrsta medie a reproducatorilor este de 211uni chiar rnai devrerne,

Ill,mascul i ~i 22 luni Ill, female, ~i de condij iile corpoie la reproducj negative Se !iltie eli dezvol~i de dezvoltarea

Un ciclu sexual latare

6- 8 luni,
prirnavara Cresell.torul

Ia 11uni.

ce le-au fost oferite Se can traindica de 18 Iuni ,

Cll.ldurile Ia cll.tea apar

rnai intens
si dureaza
gil:

de dona ori pe an,

raIl!. rcalizata,

attt

11-20 zile,

a femelei cit ~i a masculului,

s.'1 ~tie timpul
intre

!iii sJ. aiM. nomtA tn eAlduri pentru celei mai bune

deoarece
asupra instalarea

tmperecherea
dezvoltarri procesului a incomplet

poate
de

avea urm~ri
impiedidl. cltelei,

data. efnd Cll.tcalla. urmeaza a lua mll.suriIe ce se cuvin reproductil. tn stadiu! unele

cl!.telei

~i a cll.teilor. gestatie

in fuvoarea

tarea
conditfi
S:lU

in continuare
corespunzaroare

organismului
~i acest.ia

iar un
slabi

premergaro-

elHdurilor

(proestru)

se praduc
~i anume
i

organism

dezvoltat

nu poate cazul

of'eri ciiteilor masculilor in epuizarea dlmide

madific1l.ri morlologiee

~i functionale

se 'lor naste folosirii

incornplet

forrnat i.

in

aparatul genital se congestioneaza tumeliaz1!. [urnfla] mult, indeosebi cauzl!. creste agitatl!.,

(lnroseste) ~i se vulva, din care

sub aceasta lor prea nuarea produ~i

virsti1., consecintele oprirea spermei

constau

rapida, caJitl'l.pi
Cll 0

procesului

de crestere, obtinerea

"i apetitul alimentar, c1l.teaua devine mai urlneaza des. u teru l ~i vaginul incep sli. se
a dezvolt1!.rii apare sfir;'litul
0

~i, bineinteles,
corpuralA

Ui.rgeascll., iar ell, urmare rine dintre albicios bun'le [Hant; '/uhei spre

glandelor

ute-

scurgere stadiului

de mucus mueusul

de;l'1oltare

anormala ..

220

221

devine

sangvinolent masculii; de ell.tea, sexual,

~i ernana acestia
0

un

mires

caracterisfic, tot

care a trage mal mult raportul intre maximum a propierea In atadiul cantitati impreunare aparatulul este ~i cllteaua nu asculta sitatea. acceptars normal, Trebuie

lncep

sl se apropie

mai devreme dectt in a 13 ;;i ali-a gurarii fecundatiei, Spre gata deosebire femeIei de femela, actul masculul de a realiza sexual,

zi, in scopul

asi-

miroase

dar ea. nu le permite vulva cu coada ce atirnli. dureazli. treptat,

este tot timpul
necesara doar Starea a-I excita.

astuplndu-si

Hind

picioare,

Acest prim stacliu al caldurtlcr care e1i.teaua accepta, ca urrnare tn singe, tot mal mare, culminant, vulva

prezenta

in cli.lduri pentru

5 zile, dupa

de excitapie datorita vulvara animalele mai intensa proeentul

a masculului

se manifesta, dar curtenitor, emanat se apropie rnaturl

in general, indeosebi de secretin fatA de este ~i mai de el ori

mascul ul ui. de calduri [estru),
de foliculinll. a catelei genital devine atinge ajunsa devine

ea ~i la femela : este agitat, a unei marl dorinja de congestia scurgerea se deschide adulmecarii ; uneori sau este fnrios mod.

mirasului care

:;;i chiar
Pofta

feroce

persoanele in orlce

punctul

Il deranjeaza

de impreunare -lIi en atare este

de culoare

roz-transparenta, c1l.ldurilor rup sirntul aproximativ se apoi

130 reproducatorii

tot mai jucli.u~li. eu rnasculii , Unele tot ce Ie vine in cale, ruirosului , Perioada 14- 20 zile, intre femela a dar de intende ciclu

de viabilitate

a spermatozoizilor

cl!.tele in tirnpul e1l.lduri dureaza maximli. dimiuulndu-se

~i I~i pierd

mare, 11sind astfel 0 sansa ovulului de eli.tre acesfia.

mal si[l"udi Jecundarii

inregistreazli. t rep tat. Aceasta ~i dadl. timp pentru

9- 12 z i,

este perioada are un impreunare

PRACTICA
Condilia de reproductie. tatea unui reproducator in deplinatatea u~urint1l. actul reflexelor montei artificiali Este (maseul

REPRODUCTIEI

a masculului cel rnai bun eunoseut

este In ~i chiar Ioarte

a 13 ~i a 14 zi a cicl ul u i, ctnd are loe ovular ia, Captul c1i. femelele tinere cele mai batrine au, in general, un ciclu sexual

exprimata prin capacisau Jemela) de a Ii sexuale ~i de a realiza cu

in orice tmprejurare, pentru declan~rea

lara

a fi rene-

scurt din care cauz~ se recomaada 222

sl fie imperecheate

necesari stimuli xelor respee the.

223

rsa. obt inem
rnaterialul [n proteine, minele saruri rninerale, formll.rii mic.roelemente ~i vita-

Pentm rind (femela

ca ca

ca1ci vigurosi biologic folosit

.~ nled.,., sa.
comun : tipic

~i masculul) sa. aiba 0 buna valoaro zootehfie sli.natos si sa se afle [n tr-o forma. buna .

se cere in priml~l 1a rcproduct1e

necesare

spermei nu

1ji a horrnonilor
mentlne in aer liber, decit atit

pentm rcalizarea unci monte cit mai corecte .. Pa~hc~larii ~i cresca torii urmaresc sa realizeze acelasi obiectiv obtinerea unor reproduc1l.tori cu valoare unde sint zootchnicl!. asigurate cit mai ridicatl!. diu punct De aceea, de ..vedere fe~o-

I
~,

sexuali. Condij ia de reproductie prin supletea tn perioadele efeetu1Lrii ei , Daca masculul calele, intre ratie reduce silicate calitatea du~ in repaos este folosit ineheierea relativ, pentru menta va mai multor unui sezori, iar carpului, rationalli. ~i de miscarea se poate datl!. de a alimentat permanentll montei ie cit mai

premergatoare

cit Iii in tirnpul

-\1igenotipic.

in cresc1l.tonll~

meaz

a

condit iite optime de reproduet1e, anumite nuclee de prllsila a carer In raport accidente de procentul motive, din diferite

variaza reforma.ti eventuale

se ~ormanme Ii celor ce urrneaza a1 cum ar Ii bltrinetea, un proeent

Ii l;!.sat sl
doar
0

administrtndu-i-se miscarea inainte

al imcn tara. de in tretinere, treptat aceste
0

se va

urmtnd masurl.

en. nuruai

cu 2-:1 sapsli. fie relriten-

etc. laocare se adauga

tl!.mini de urmatorul Cil.te1elor cu vor reduce

sezon de monta

de siguranla pentru fcenllditate ~i natalitate. Un rol important pentru puncrea ciinitor din 3omb:le sexe in condlpia de reprodnctie i1 are alimcntat1a. tn mod deosebit nu nnmai ins1 rnascul ilor alesi dar este necesar ~i de allmentaj tn pentru reprogeneti~
~l

stare de intret inere

slab!!. Ii se va ridica prea grase Ii se ptinea. bine de pastele £n

hranei,

iar eeIar care sint hidrocarbonatele, care au fast

din ratie ClI.telele atentie

ductie

ell. Ii se cere sli. fie tnzestrati
0

en Insu~iri superioa.re, .ebita torilor ycdere inainte

sl se bucure ingrijire ia reproduca-

",

fll.inoase etc. ~i vor fi supuse mai intens. timpul gestafiei anterioare

la un regim de rniscare hranite
0

de eel mai bun regirn alimentar de montll.

deo-

n-au nevole

preg1Ltire

masenli, in aeeastll perioodll., se va avea in se asigure alimente eu un continut bogat

deosebitli.,

mai mare

se va acorda dupil. ultima

insl!. celor montil.. 225

sa

care au rlI.mas neiceundate

224

Copulaj ia 1;1. ascu li se baaeaza m neconditlonate imbr1l.1i~area, A bordarea caracteristic cll.tea, careia

p~ urmatoarele abordarea,

reflexe erect ill., de

Trebuie Ierinje

cunoscut sexuale

Iaptul

cll. masculul actului

are anurnite abordeaza
0

precatea

:;;i condijtonate:
intromisiune

,~icA nu intimplAtor

~i ejacularea, de apropiere vulva
COl.

in vederea a mirosnlui glandelor prin acua caracteristic Urmarmd actului

[ntret inerji emanat acest Iucru
0

sexual. in perioada

Se eonsiderll de calduri. cu gradul

este un reflex

a masculului

chiar d. unul din criterii

ar fi intensitatea mirosului
c!!. ~i intensitatea in raport

ii adulmeca

urrnare secretlei

de catea

ce se degajli. in urma

se constata este

vaginale. Erec~ia este cresterea
mularea de singe

sexual

(copularea) anumitA

in volurn a penisului. cavernes,

de atractie spre Pentru

in tesutul

ell. urmare

catea ~i ca atare, chiar ~i procentul 'de Jecundare va depinde mult de aceasta. menfinerea unei bune conditil de reprcductie optim in adala ainbele sexe, se cere nn microclimat

impulsurllor ncrvoase din regiunea sacrala a maduvei. .Odata cu cresterea in volum, penisul devine dur, pu tlnd patrunde asUel in clWe genitale prin saltul ale catelei. pc cli.tea dupli. care, III. i~i introduce

Imbraji1area
~i Iixarea putln timp,

se caracterizeaza singer sau ajutat,

posturi, precurn ~i mi~ci1ri zilnice care intAresc ~i mai mult rellexele de reproductie, prevenind totodata
ingI'Ji¥.rea.

ei in tre picioarele

anterioare,
masculul

In crescatorii , ill vederea
purir, sexe, Gradnl riguros tineretul imediat pentru dupa

evltarii reproductie

Imperecherilor este separat ca

timpe

penisul in vagin. IHtromisiunea este chiar actul de introducere a penisului ailat in crecjie in vagin, in urrna cabrari i ;;i imbrll.ti~1I.rii Iemelei. Ejacularca este ultimul act reflex al copulatiei prin
care sperma Cu cit r apida catorl este proiectatll. se poate in utero mai ell. cei doi reprodu-

int1l.rcare, conformatie genitale lnaintea privind

~i reproducll.torii

rnasculi adult i.
de dezvoltare, organelor examen

~i diferitele
oblectul

afecunui monte,

~iuni ale

constituie

ce trebuie

fll.cut fiecll.rui densitatea

reproducator, ~i caIitatea

succesiunea reflexelor mentionate este
cu attt sint considera tn plinl!. forma de reprodujie.

(femeli1 ~i maseul) oda.tA en spermei. ezameuul

efectu1l.rii primei

226

227

polrivirea

perechilor.

Oriel'

crescator unei

de ciinc·lup

~i care

in mod deosebit rasll., i~i dorcste i-a devenit le exteriorizeazll. Un bun cresdl.tor in vederea inteligent1l. criterii, k care

proprietarul slI. obtina mdecsebi ditei

dl.tele

din aceasta pe care corect. de Ia multor a celor prin0

de Ia anirnalul supcrioare dresaj

drag, da torita

caIitltilor

in nrrna unui

r I
I

cu mult mai mare dec It c1l.teaua Ia perpetuarea ameliorarea rasei din Care face parte.

;>i ca

In vederea
fiecare

obt inerfi unor in urrna, caracterist produsllor
0

rezultate

bu ne trebuie
inforraa san

partener dcspre

sa. fie studiat

individual

pc pcdigrhr,

cu 3 - i generatil valoroase sive ~i ealitatea

pen tr-n a ob~ine ic ile domiriante de conce-pj ie, asupra

Pi

va forma perechea de noi produs}, a acestora, transmiterea trebuie

de reprodudHori. plecfnd mai eredltara

rereetc,

obtinerii alegere

influen ta

sa

pe baza

pe care strll.mollii lor au avut-o Se va manifesta o Impcrechcre

urmasilor

asigure

mai bune caractere, potrivirea ce priveste perechilor diferenta respectate dintre
0

grij1l. deosebita pentru a nu se efectua incestuoasa, adidt mam1l. cu fiu, tala
duce elite c1l.tei reusij i Ia prima pentrn generafiile in: dereglarea incestuoase vedere,

unele

eu fiicll., Irati ~i surori intre ei, care de~i ctreodata la obtinerea unor extrern de dezastruoasa daun1!.toare, sau femela secretiei care

cipii

de baz!!. ~i anurne : de calitate rcproducacaractere ~i clasA, slI. se lung1\. serie verificate in rezult1l. -\Ii 111. aprornascul a dOl. na~0

In
tori

urmlHoare. prolifici: scaderea fiziologice anorrnale) moar-

se urmareste foarte mutt

ca rnasculul dl.telei, de standardul calitll.ti

slI. aiba rasei, au fast

Ca urmare a Imperecher-ilor
cfecte constind tlitii, adica a numarului se reduc sau malii (functii abolirea ereditare, anormale)

apar mai muIte care, in general,

insu-\liri superioare apropie mentat praetidL din faptul ximativ poate

cu eel putin

511. fie experi-

de d"tei f;ltati, de lapte;

;;i pe cit posibil, ale carer Necesitatea ca intr-un 10 eil.tei, fi folosit pe

sA pro- ...nl!. dintr-o i unui mascul valoros

nu mai ramine gestanta reprezintd letali modificltri (strurturi

de exemplare

apartt ia u nor ano-

an, 0 cll.tea dlt Clnd un

nastere

san anaromice

reproducator

ce se datoresc tea)
Col. gellele

unor factori mu [ante compensatia

(care provoaca

'n aeeea~i

perioad1l. pentru

S<.lU alJeratiile

cromozomale. rasei presupunc

tere Ja aproximati"

780 cl!.lei, a·.,tnd deci

influentii

Corectia

san

deft'ctelor

228

229

imperecherea. un animal extreme

unui norma.l,

partener excelent

en Hpsur~ sau. delecte 101i u virtupile c perechi

en

Potrivirea perechilor trcbuie
InsuslzIle paza curtii de ba.zl!. pc vorn urmar!

sa.

sc faca in raport
sft Ie realizam

de in

pe care
cu defecte

Care dorim

cel1Halt nu le are. Nu vor Ii formate in vederea

cadrul procesului de ameliorare, De exemplu,

pentru

corectarii acestora. De e,,:empln,

nu se va irnperechca un rnascul cu spinare~. ~1. ~alele , en 0 (emcIi!. care are Iinia spinl!.rll P ~alele convexe concave. Pentru corectarea aceator defecte de exterior

obt inem cl!.tei care Ia virsta maturl!. sa se afirme prin acuitatea aimturilor, sa. fie masivi ~i combatlvi, ceca ce se poate realiza nurnai daca p1\.rintii au fost
inzestraj Perechea i cu asernenea insu~ir1. trcbuie 5.1 se formeze cont de reproducatort

sa.

ca de Ia cei

doi partencri

se va folosi intotdeauna matle corect1l.. De asernenea'
rechern pH!.pind. cu tn
0 0

cl!.lea lungl!., nu ne

fiindca

un mascul c~ 0 c~nfornu este permls 5l!. lmpemare, cu un mascul scurt, putem astepta Ill. un dl.tel normali!.. pentru reprod~e~: ea trebule inguste oricit

~i

dupl!. vlrsta. \1i marimea

corpului

, tinind

totodatl!. data dl.tei

conformatie valabile

complet

de faptul daca sint sau nu folosi ti pentru prima Ill. menta. Astfel, daca urmarirn sa. obj inern de la un ciirie bll.trin, cu valoare zootehnlca

general.

cnlitl!.tile ~i pentru nepotrivite

masculilor

deosebita,

I

I'

sint

c1l.tele, in plus pentro

aibl!. un corp adtnc ~i Iarg : cele cu ~olduri considerate bun pedigriu inmul~ire. ar avea, intrucit

slnt
de

acesta va fi imperechea.t cu 0 cArea viguroasa in virsta de 3-~ ani ~i invers, ell.teaua b1!.trin1l. va fi tmperecheatli. menta) cu un cline este tinl!.r, bine eonforrna.t, prima robust. da.ti!. Ia rnai Dacll. femela primipara (pentrn

r

se pot produce

distocii

este indieat inainte sau

sa

fie monta ta cu un rnascul vor fi linuli

(fl!.tl!.ri grele}. La forroarea pereehilor temperamentul urmArindu-se

in virstll., cu experien

tll..
in custi ceca ce copu-

trebuie

sa

se aibl!. tn vedere
a fi impe~eati, sl!. nu he folo-

Partenerii separate, prin gratiile

de menta

cHnDor ce urmeazl!. ca cei timizi

dar alaturate pentru a se cunoaste ~i mirosi sirma. cust ilor, padocurilor, in vederea lor mai repede

sau iritabili

va Inlesni apropierea l111i1.

9i1 i Ill. reproduc~ie.
'J'U\

231

Deslgur, trebuie se pot pune rasei , Manta. depusa

DU

trebuie fie perfect

pierdut

din

vedcre

ell. perechile

sa

slI.nl!.toase [ntruc it numai sanM~i ~i Intr-g ri , care calWl.ple prin

asa
vor

obtine

produsi

cu u~urinti!. Reprez inta a pulea

in valoare ac tul sexual

de bazl!. ale cst~

r

penisului

din vagln

nu este

posibila,

din cuuza corpii

unei caver-

imbuc1l.ri perfecte

ee se realizeazn

iutre

nosl ai penisului ~i peretd vaginulul. Morita cll.telelor se etectueaza, de obicei, ~i toa.mna, iInperecherile insa din prac tica crescarorrlor cele rna.i reusite sint primavara,

prirnavara rezultll. ell. incepind faptului limp de spre

care sperma genital

de catre rnascul

cu luna februarie

in organul

al catclCl. este necesar

~i ptna in luna maio datortta slot favorizajf decjt rei nascut i pe

Dar, pentru

in prirnul rind. ell. fern cia sa fie in el!.ldu.ri 9i s~ pri~easd'" masculul, iar masculul la rindul hn sa alba lot~gre

avea lac actul

rnontei

ea noii-nascuti
de crestere

de condrt ii mai optime

~i ingrijire

iarna,
A~a cum s-a mai arata t, manta sc va efcctua

rdlexele sexuale de ba.za, adica : e r e c t i a (int1i.nrea
cocsistentei penisului datoriU. afluxului marc de singe in 1esutul cavernos), in t rom i s i un ea. (in~:od~Cf"rca penisului In vagin cu urrnare a imbratl~arll pr.w salt al Iernelei), cop u 1 at i a (efectuarea. unor nuscad de "pistona.re" din trenul posterior) 9i e j a cu ..• I are a (eliminarea spf"rmei ca. nrmare a Irccarfi, ~i mucoasa jumatate de d _c v.aea.,

sfir~itul stad iulu i de di.lduri, cind are lac ovulatia, adica elirninarca ovulelor mature de pe ovar, dtnd
astfel lor

sa. le

posibilitatea inttlneasca

spermatozoizilor ~i

sa. aiba.

ca

tn

deplasarile Peutru a

loc fecundaria,

prill "pistonare",
penisului. Actul Imperccherit ora. datnrit:'l. o.1.ie 9i capra. Iemele perea. aetului

dinlre

mlH~o.:~sa vaginal!
pina Ia
0

mai buna garantle a fecundarii. menta se repeta din 24 in 2'1 ore, ajungtndu-se la 2-3 acte sexuale in timp de ~8 de ore. Daca dupl!. monta femela nu a rAm as gestanta nu
neaparat vati este vinovat el!. de rnulte masculut, deoarece in practica se fac vinobine sexual. s-a constata timpul noscut or! de acest Iucru e i care semne

dureaza

Iap tulu i ca., spre depnnerea. sexual. spcnnei odata

deosebire in organ~le prin

fie Iernela pentru aparitia

fie stll.pinul imperechere, primelor

n-a apreciat ciclullli

gemta.le !ntreruscoatcrea

din cauzli. cl!. nn a recuale

se face direct

in lIter !?i nu in vagm. incc!,ut,

333

Dupli cum s-a mai spus, este aiNi Intre unor ar Ioc dupa eL Locul persoaue, putea curte,
0

important prcalabilli.

ca menta a partenerilor monta

sl

cunoastere lipsit

min!!., la interval de trei die, Iar tinerii si bi!.trinii doar o da tll. pe sli.ptamina. Vitsta maximll. adrnisa ambit pentru parteneri reproductie este de

in care

se efectueaza de zgomote intrucft

trebuie cil.teaua locnlui sexuale,

sA fie cit mai dosnic, tn adapostul Ma.sculul tntr-o

~i de prezenta

7- 8 ani, pentru
valoare, termenul

.Iar pentru
dar

reprodu-

Se recomanda masculului, vor negativ repetarea

s! lie adusa
schimbarea sale reflexele montei

cMorii care s-au evidentiat se poate un exarnen rninutfos efectuat nist san medicului veterinar,

prin produsi (clltei) de mare prelungi, numa.i dupa zootehde cl1tre inginerul de a fi date de vedere

influenja ~i femcla iar dupa

fi Hl.sati liberi

:;;1 impreunll, in cele i8 de e1l.1durilor.

tn crescll.torii,
vor insistindu-se care prezintA care se pot tn practlca
0 II

cll.~elele inainte din punct asupra mucoasei prin

Ia monta
Cele genital, granuse

ore, femela se va izola pinll la terminarea Masculul

fi exarninate

gineeologic,

va Ii apoi busumat eu apa creolinata pentru a. scoate din par mirosul de ciliea ce ar putea s! irite pe alti erini cu care eventual este tinut in padoc
0

vesttbulo-vaglnale. ale tractusului

diferite afectiuni transmite cresterii b ere

sau

montA ca. vagimta ciobanesti stan Aceasta selectie poate
0

sA-i incite Toti

la lupte

inae

ei. afirnt1i. ell. iolosire a

Ioasa san trichomonaza, foloseste atft menta pe care intrA

vor fi eliminate clinilor

de Ia montA. gerrnani in cazul loe eu prezinta dupA

crescatorit

cu experientll.

nerationala l;li intensiv1!. Ia reproductie a clinilor din
rasa-hip evita duce la uzura prematur1!. a acestora, Pentru

libera

cit ~i cea dirijaHL in acel~i menta

:m
din

t e iii

masculii

uzura, se recomanda ca 0 ciliea slI. nu fie 1010sit! prea des Ia reproductie. Un mascul matur, Intr-un
an calendaristic 30 monte. priveste maturi iar cei bi1trini nu trebuie ~i tineri sA fie folosit In tot se la maximum folosirii de maximum la mai mult de cursul anului, Cit eei ca 15 monte. repartfza intensitatea te uniform

femelele urmA unele pede,

Ie monteazli in calduri. face
0

pe mli.snrll. ce acestea

dezavantaje. Astfel, rnasculii
nu se poate pentru ell. nu se

se epuizeaza rea produsilor ~ti en cine ~i cu

ascendenri

recomanda

citt masculi

s-a monta.t ca1eaua,
etc. M

se pot
n tad

contracta

s! fie utilizati

doul!. ori pe s!ptll.-

unele boll transmisibile

i r i j a t a pre-

234

235

r
supune ca femelele
momentul nent III laptul Fecundatia asimileazd poarta Dupll. femelei), lor de proprietar. ea inlltura gestatla

sa fie separate de masculi, iar tn electull.rii se tin ~i se supravegheaza permaAvantajele fatarea.
0

I

acestei monte

constau

I

de membrane, iur la urrna de p J ace legll.fura dintre embrion ;;1 marna. Placenta are un rol important

n t II care face
' intrauterinil

deza ....antajele

de la eea libel·a.

in viata

Fecundatia este procu ovulul cu care se noua celula
0 t.

cesul de unire a spermatozoizilor reciproc, forrntud de 0 u sint denurnirea o:... latie u ovulele sau zig

a. catel.ului. fn afara de rolul protector a.l f e t u 5 U 1 U i indcpl111e~te ~i u nele [unctii vitale de nu tn' tte . ~. . • t ,resptrape ~l excretie. De reriuut ca pentru

sexual1\. ce pe ovarul

a conlrihui

In

0 mai bun!

asigu-

[dcsprinderea caprate

ovulelor

de

de pavilionul Cu ovulul plitrund

trompelor unei sparg ill

~i cad spre oviduct,
Ie intUnesc numita membrana substante (Iizeaza) • pat

Iar spermatozoizii hialuroutdaza ce trnbraca

in deplasarrle ajutorul ~i patrund Ioarte Iecundeze

~i Ie fecundeaza,

spermatozoizii

i u 1 v i tel

i n al acest u ia. genital unul femel reuseste

Desi pe tractusul spermatozoizt. ovul, cetlaltl unor secretii

numai nurnai

sa

multi un

favorizeaza

patrunderea distru~i

acestuia,

rare a feeu ndatiet este bine sA ~tim si sl!. urml!.rirn ca Iernela s~ fie datil la monra numa] dupa citeva d la li . ore e e unrnarr-a ovulului, ceea ':8 coincide cu sf' lt 1 • dei lr~J u pe~iOa 81 de calduTi, pentru en in 3- 5 ore de la OVulatJe sperma.tozoi7ii sa fntilneascll. ovulul , Intrnctt t mal . t' . nu. ~<l. ma i putea fi fecu nda t deoarece ~i pierd din 'nahlhtate. Se cunoaste cll procentuJ de fecunditate la cl'l.telele din aceasti!. rasl!. este de aproximativ 67-70~' de . . ~. aceea se cere s.1I. se acorde 0 importantll. deose~Ita. timpului optirn in care sa. se realizeze rnonta.

1:1.1U.

Hind apoi in cell. mai mare parte. vaginale. zile, Oul, dupl!. eite',ra eu care mindu-se 236

de aeiditatea. uterina forst!rie

Gest.alta este pcrioada

ire ucz'roltare

a flltului fn organele

g:Dltale Ille ditelei din momentul fecundllrii.ovulului !II prnll. la cxpulzarea sa. frnpreunA eu rnvelitorile fetalE' in meuiul timp plus minus ~xtern. Gestatia la ealele durea2l1. in de 9 sil.ptamini,
S':I.U ill

se fb:eaz1l. de mucoo.sa bogati nul, vascularizatie, invelit

se leagil. printr-o apoi em b rio

intr-o

63 dn zl']e, ' ~ eu vanatii de 2- 5 zill".

adica

237

Gesta~la. determinA uncle schimblri fn organigm.uI catelei, care pot :Ii observate. pe mli.sura ce fMul se dezvolta, Ia nivelul organelor genitale. Modificarilc cele mai marl se produe la nivelul uterului ~i coarnelor uterine, eonsttnd in ere~terea acestora in velum ~i in greutate. De asemenea. vasele sangvine devin din ce in ee mai flexnoase ~i cu calibru manto :;;ila nivelul alter organe apar unele modificll.ri. in perioada de gestatie, astfel se aecclereazl!. respiratja din cauza necesitatllor crescinde de oxigen ~i chiar a presiunii uterului asupra diafragmei. Pe ml!.sum ee gestatla avanseaza, jnainte de flitare, se produc modificari evidente la nivelul bazinului ~i al mamelelor. Semnele extericare de gestatie apar de abia in luna a doua, clnd necesitatea maritll. de substaute nutritive solieitate de dezvoltarea fatului, atrage dupa sine modificari ale metabolismului alimentar al eil-te1ei care se intensificil- tot mai mult, creste pofta de mlncare, comportamentul este mai lini~tit. abdomenul i~i rnareste dimensiunile, l\lind forma. unui butoi iar toate a.cestea due Ia cresterea greu tll.lii corporale. Plectnd de la faptul c!!. desccndentt buni nu se pot ~tepta decit de la 0 c1l.tea bme ingrijitll ~i hr:i.nita in timpul sarcinii, se cere ca acesteia slI. i se asigure 0
1138

~I

hean!!. variata ~i de buna calitate, cunosctnd ell. llU cantitatea ci calitatea hranei are influenla asupra produgilor, Hrana multa are influent!!. negativl!. asupra acestora, deoareee eateaua se ingra~ Iar produsi] dLmin mici, pipernicipi, neavind spapiu snficierrtpentru dezvoltare. Modul de hranire ~i calitatea hranei dLmin neschirnbate in prima lun1!.de la menta, ctnd de fapt nu sfnt exteriorizate nici unul din sernnele gestatiei. tncepind insl!. cu a dona lunl!. se impune irobogl!.lirea hranei in proteine, slI.ruri minerale ::;ivitamine, masa consttnd in legume, orez, Japte eu piine, carne, fainlL de case etc. cateaua trebuie sa bcl!. mai multa, mlscare, dar f1l.ril. eforturi ~i exercltii violente care ar putea s1-i dauneze. Pentru a preintimpina avortul spontan, trebuie sa se dea 0 ingrijire atentl!. clI.~elei gestante: indeosebi se cere sa fie feritl!. de intemperii, de loviri, 51 nu se oboseasca ~i sc interzice eu de~v~ire adminstrarea alimen telor a1tera te, muceg1l.ite~i a apei prea reci. tn perioada gestafiei. maiales in ultima parte a acesteia cll.teaua va trebui tinut!!. intr-o cu~cll.in care urmeaza slI.fete. Cusca trebuie sa fie feritl!. de curent, sa asigure o temperatura constauta ~i blneinteles sa fie plI.stra~ foarte curata,
239 J.

r

Fatarca este un act fiziologic care consta in expulzarea catelulul ajuns Ia deplina dezvoltare in viata intr&uteriuii., capahil slI.se adapteze .5i sa se dezvol te (n CODrinuare in med iul extern. Apropicrea fl!.tlirii se poate cuuoaste dup1l.urrnatoarele sernne: agltatie continua, cousttnd in culcari ~j scul!!.d repetate, mutarea dintr-un loe in altul, Inconsecventa in ceea ce privestc apetitul, predispunerc la. vomitare,

'j

Fig. 4.7-

Cuib peutru

iil.tare

o scurgere vlscoasa din vulva, care este rosie ~i tameHaUl. (umflatl!.), piatecele dhut, mamele1e pline cu colnstru ; temperatura corpului incepe slI. scada .Q trei zile inainte (in ziua f1i.t1l.rii scade cu 1,.'1- 2°C). Jar !n mornentul declansarit irLtarii, temperatura tncepe slI.se UTC€'. Durata fil.tdrii este in Iunct ie de nurnarul d1teilor, putind Ii de 4-0 ore.
241

1140

Actul f~t:!.rii treLuic in cust i sau intr-un sll. nu lie deranjata IncollciU, Expulzarea 10-30 ombilical scurgcri cateau:). cAtcilor

sa so desI.l~(}ol.rein dcplillii Iilli:jte, loc special amenajat tinind tot timpul (cuib), c~teaua fll.tare este la vulva de. Cordonul dilcritcle sc greu botul Ietale, adica dectt la nevoie, Pozi~i:lla se Iace cite unul cu [nvulitorile cu dintil, elinrinarea de ca. Lositle, dupa

EXPLIC.:q"€i~ UilJOR TERMENI
DE GENETICA ~I AMELfORARE

la intervale

minute,

odata mtncate

este rupt de cltlca sangvinolcnte

lar invelitcrile ietu~i1or

siut de regula eliruin:1 complet pot fiajutatepriu

.i'elltru a [nlexn] or icarn i cit itor,
tirea sa profeslonala, a procesului mai intii explicarea de umeliorure,
UIH,r

indiferent

de prega-

I;). 4- 5 zlle. Cat dele ~i compress

care nasc

in~t)h'g:~rea In mai bune conditiuni am considerat c1l.se impune de ba21l sA nu~iuni si termeui

[recarea pc pintcce si spinure In timpul calde, Dadl este nevoie, ciLte" este iar daca cllleaua

f:l.tarii, punlndu-sc iloq,i ruperea

in f;l t.'i.rilc grille (di~ tocil) se in turviue prin tragereu in'/e1itorilorictal(~, sl5.LiL.l ~i nu rct<:a~.l cu din~ii cordonul, uu Iu...rfe"e steril .dupa ce se Jeagii deasupra Ite rt"/!ul.1.c;ltdd,:-lup multi, Sin]
1l,1~C

cu "are opt'Tl'a7a ~LHt gemtica Ielul acesta se d.i posibllitutea

cit ~i ameliorurea. tuturor amatorilor

r 11

se va t<1ia cu ombi liculu i.
"'Lll

cunoasca

~i s:I. "plkc· III practicd

cuceririle

:;tiill~t:i
calit;,-

pen tru a-si aduc e tilr,r acestei rase intii alte Genotlpul,

9- 12 ct.tC'i

chiar

mal

,It, c iini , Astfel,
~i icnotipul. intr~gul

L

(Jut rilJU~ia la. perfecj icnarea pentru c este necesar

a putea illt"lege problema genetic ~i

insoJ.0 l'::ql'<1 p" ••t« crestc Irccvente puii cazurile imediut cind

in ClHl,lipi uncle

buill.' doar

noj iunea de eredu.u anurue : genotlpul

t>l fie 11i.murite mai

i-5 c;;'~ei,
c11c1c, tndeosebl i~i luau ce se poate tulburll.ri cele din crescatorii, manlnca pune, printre primiparele sau celu subnutrite unor

d(Jua not iuu i I.·g:t.tc de ac('astli HcprezintJ. material

ce se

dU1J'i. na~lcrc, I1a~t~rii.

alW cauze durerilor

~i pe searnu

af1~ in fiecure ct'lul11. dill orJ .•nism, Dar, cc este materialul generic ~ F'iecnre Ct'lllUI. din organisru cont ine uncle elemente ce fd.t: ICJjaturn intre

psih ice dutorate

0 ge nerat'ie

~i

-aha. Dintre aceste sub aflate drii care au asa-numrtul ereditara, ~i
0

clemente denumirea in

cele de'

mal c rom

importante
0 z0m i

cromozomi .,i a cizi

se afM. anumifi n u c lei acidul

compusi -

chimici, acidul

ca protelne
desexirfbocare au rol din

smt cnnoscu+e nucleoli mit pIa mite genetic
0 con

c i (ADN

n u c l e u, m i c r 0 S0 m i foarte genetic genelor cuvinte,

precum iIi' cit cornplexa materialul continute de structura

~i
0"

nucleic genetic, Trebuie

:;;i ARN -

ribonucleic) se modifica relativ

s m a, pc cale

structura material Cu alte

~i

constitute

care se trans" de

spus ca genotipul este considerat unui

foarte

greu,

care cauza Genotipul poseda,

stabil

pe tot

tirnpul ee-l feno-

vietH cilnelui, ciine, respectiv dctermina, san despre rna.terlalul produ_'ii '. , genetic se poate fie dupl!. aspectul

se refer;!. la totalitatea biC'logidl. in care

cromozomii ~i functie

afIa!i in cea mai midi unitate se dt'sf~oarJ.

procesele

vitale Genele. dispuse milor considerate

c e 1 u 1 a.
Sint elemente ca unitatea constitutive de baza ale cromozomului, a ereditat'ii, Numarul notat ele sint cromozode ohice rolul de ea ~i prin reprezinta genetic, material. doar cA in
,I

tipic, fie studiind p.irinpi da telor oferite de pedigriu. Fenotipul. Cind vorbirn

slH p6 baza al ceea

aspec't~iil Ienotipic

unui Cline ne referim
toate caracteristicile ce pe intelesul diferitelor ~i insu~irile fenofipic tuturor,

lao infali~rea
reprezintli.

ltd
forma

exterioara.la
si armenia i, cal itat ile Aspectul schirn~i din genotip

in perechi din nucleul

in crornozomi. celulelor

sale morfologlce

si fiziologice,

somatice, anurnit

cu 2 n la specia a determine acesta

ciinelui

este de 78_ Gena! are caracter care

piLrli exterioare al organisrnului a actiunii

ale organisrnulu este Intr-o reciproce

aparit ia unui

pe care acesta le pune In evidenta. continua dintre '

este transmis element

de la 0 generat ie la alta, continut in detalii, de materialul a acestul merrtlonam

Pe baza

structurii
principalnl s-a putut

chimice a crornozornilori
s~al,ili ~i natura chimica

bare, ca urrnare mediu. Materialul cromozomii genetic

(tare are Ia lJazit fond,ul de gene este infh.euta in too. til. perioada de mediul vietii

celulelor)

in care

Astfe!, iara a intra 144.

este crescu t ciincle

sale, care 245

r
IlL rindullui poate fi diferit in raport de etapele
Dupa tn care generatfilor urmatoare care ~.a,m.d, Este posibil ca un I;:~tc ~i se tormeaza. Variatiune genoUpica. unui ciine (tipul

, cum B-a spus, genohP~1
este re~atlv

cfine-lup descendent
calitA.ti dorite, Iiziologice unele ascendenta, acestea datoritli. cazurile, servicii,

din p1l.rinti nu prea tneestratl au avut unele defecte

cu

anatomotn

de gene pe care il poseda)

511. fie mai muIt dotat en calit1l.ti utile pentru
ins1l. defectele i se transmit respective, pe cale cunoscnte ereditara, Parul

constant Ill. acelasi mdivid, in~ el poate ~ difere. mai mult sau mai putin, de Ill. un individ la altul. ceea ce se numeste lucru se poate va ria

tiu

neg

e not

j

p i ~ Aees: ll..
dOLsau niar

lung la ctinele-lup se transmite

nu este un caracter in descendenta
0

de rasA, cu toate

constata

u~or, de exemplu,

la une1e exemplare cind clI.teii masculi

mulfi ciim creecuti in eondilii de mediu ~sem1l.nl!.toa.re" daell. prezintA fenotipuri diferite, se eons1deri!. ell. au ~l genotipuri Variajiune festa diferit diferite. fenotipic!. CHnii cu . ' genQtipun asem1l.~ s~ vor m~nl-

unei gene recesive ce testicul,

poseda, Sfnt frecvente

mai ales in tara de origine, S-a stabilit

se nasc cu un singur o gen1l. recesiva. atunei aduc atunci aceasta insu~iri nlscuti. anumitll. Trebuie multor surorile dnd aceasta eu

defect ce are la bazl!. tot ell. apar clini eu un testicul

toare cre$Cuti in eonditii

de mudiu diferite

ocazia
parteneri

imperecherii

ambii

parteneri fratii ~i

cxterioriza care & fost crescut. . Eredltalea. Notiunea trebuie tateleasa ca 0 insu~uc transmite de la 0 generatie la alta, de Ill. un ~re se l' organism prezent la altul virtor, prin [nrnu tire. <:. 1 tlnele-lup se transmit ereditar uncle caractere .,.1 a c hTbrat (tnsullliri) , ca de exemplu, un sistem nerves ec 1 1 " 301 plrintilor pro te Ii regbit Ill. unfi din descendentll 1 eea ee tnseamn1l. ell. un anumit organism poate or, c t'clI, transmite total sau paqial mostenirea sa gene 1

sub aspect fenotipie, fiecare dllltre, ei VB. tnsusir l' dlferite in raport de mediul in ........,~y

trli..sl!.tnrll. recesiva.

Daca printre

aeestor

se afHi. ctinii eu un testicul, posibilitatea cl!.
0

existil. intotdeauna predispozfpie ale cfinilor au demonstrat

ca ~i ei s1l.aiM de caractere ~i

negativa, serie ereditar se transmit la. cll.teii nou-

Cercetll.rile

ins1i. manlfestarea m!l.surll. de mediu. cunoscut

lor vizibill!. depinde fenotipicA. unui

tntr-o
an-

ell. oriee manifestare
50

nui caracter

la cline

datoreste

efectulu i nneia sau mai aparrtia caracter.

gene, care coordcneaza

247

r
Ciinele poa te contine sau doua g e n ere in celulele gene ce compun organismul Ineeputul dintre une noi vieti se produce ca urmare odata cu unirea

Ieluri de gene: c e s i V e.

d o rn i n a n b e ~i

spermatozcidului

cu ovulul,

a impereeherii

Gena dominanta.

Este gena care are un efect ma] puter-

nic dectt perechea sa. en Care ocupa acelnsi loc in cromozorn (alelica), Clnd efec tul acestor dona gene este identic, zig
0

mascnli ~i iemele. Dar, pinA 130acest punct are loc un moment crucial in cielul vital al speciei canine ,i anume: gam e tog e n e z a, adiell. procesul de Iormare a spermatozoizilor de gametogenezl!. sau ovulelor. aetioneazl!.
0

avern gene

de-a lace de

cu un genotip

hom

0-

In procesul

lege de talA

t,

Deci spunem doud in acelasi

ea. un dine acelasi

este homozigot LeI, cu acelasi arnjndoua,

cjnd cfect, fie

coatine situate numai

Joe, fie

dominante

a ereditatti, a fenomenului de transmitere a caracterelor de Ia 0 generatie laalta ,ianume leg e a s e g r eg 1!. r i i (separll.rii) materialului genetic. Cum are loc
aeea.stli. separare gametogenezei, celulele sexuale, a materialului spermatozoizii pinl!. s1l.ajunga genetic? ~i ovulele, la acest stadiu In timpul se divid, respectiv

reeesive amindoua, dintr-o terele pe care Ie de gene alelice, masura, cintAri
'TOt"

Dacd genotipul pereche coordona este formilt

clinelu i este format caracperech i

singura

de gene alelice, din mai multc

slnt carac tere cal ita tive, deci se poate acoperit ce nu se care de
0-

iar daei!. genotipul etc,

proces care se numeste m e i 0 z l!.. pastrtndu-se un numll.r constant de-a, lungul meiozei d i viz prc2iota de cromozomi de ctini, Importanta in celulele generatitlor

totusi

caracterul

este cantitativ,

dlvizate, in cadrul deosebita

Concret,
mai

GCllele receslve , Slut acele al caror de eel al genei dorninante, mamfesta stau ienotipie, 130 baza organisrnului vorba. slut ascunse. ctinelui

cfect este genele Cind contin

genetlca,

adidl. sint

celulele perechi

loe

0

n e a m e i 0 tic Il p rim a r 11., cjnd a'll serie de sehimbll.ri morfologice ~i de comportare
Aici este secretul apar ereditll.tii. tn nucieullOT. contin

iu

a cromozomilor. meiozei avind primare

In

finalul Dar sA

gene ce pot avea efecte diferite reCt;"si".'!.) este zIg r
0

(una dorninanta g e not

~i alta h e t e~

doua celule sexuale cromo2omi

fiiee, fieeare

de un

ip

h eter este

cUe un set de cromozomi ell. ac~ti cl1telului

0 t ~i in aeest cal organismul z i IS
0 tiC.

clinelui

De amintim rasc destinlll

gene care hotll.-

ee urmear.lI. sll. Se nasc1l., ele Cae

2018

249

leg1tura de la
0

dintre generaj.ie

noH produsi separarea primare,

~i Jnaintasii

lor ~i transmit in cadrul separare ocupau celula genotipul liIi a

o femel1l.. Dar combina

dacl

eromozomul Sexul c1l.aid

Y al masculului atunci
0

se de

la alta anumite

caractere.
0

cu cromozornul se pare

X al fernelei este deci

clltelul intim-

Ctnd se face deci diviziunii gene1or. acelasi alta meiotice Din

crornozomilor se face ~i alelice mmine

va Ii de sex masculin, f'lnsi1, intrucit plarea. Aspectul viitorului

chestiune numai

opereaza

perechea

de gene una anulindu-se

(care tntr-o

loc in cromozorni)

ci1tel depinde

de genele dominante P1I.rintii dar la el acest practic putea ~ti cind

In ceaIalt1\. celula,

automat

pe care, asa cum s-a aratat, pcrechi cu genele ce le contin

n formau

cele doua gene

care determini1 inflti~rea ~i tnsusirile sale. luiau contribuitfiecare cu cite 0 gena. specifica, nu se manifestli. la inUmplare, fi dominantli. dectt una din cele doua,

pe acelasi loc in cromozomi , Acest! cromozorni se reunesc apoi din nou, !ntimintrcg, dar cu un alt genetic actiospermatozoitip
CD

fiindca

proces, 8.J8. cum s-a mai aratat,
Iiecare sau recesiva,

are loc in mod

pll!.tor, in cele dou1!. celule, tntr-un

din cele dona. gene perechi Ce anume se va recesive putea

aranjament,
Gruparea neaza dului

intr-o alta formula. independent1l. a ma.terialului Iecundajiel (uniril ctnd este probabil sli. intre in procesul non format (zigot) care

caliti1ti a mostenit fiind ascunse, de nu in unor gene-

c1l.te1uI pe baza va Ii mare, ln ceea . se manifestll.

genei dominante cu totul

!}i In procesul en ovulul]

insli. caracteristicile

ca un anumit de fecundare posed!

tntfmplator. caracteristicile la concluzia mare determinate eli. acestea produsi

de spermatozoid datiei seturi

ce priveste nici
0

oricare tip de ovul. Produsul consUl. Intr-un ou de cromozomi ; unul

in urma tecundou! de

genele dominante sar peste constant, procesul ~i la un

s-a ajuns generafie, numar

ele se manifest1i. de cltei

in mod

de la femeli1 ~i celalalr

la mascul, Femela are doi cromozomi,

de rcproducpie, nedorite

minimalizfnd

pericolul

indicat! prin X (XX) ~i mascnlul doi cromozomi indicati prin X .:;i Y (XY). Daca cromozornul X al ma.sculului se un~te cu eramozomul X al fernelei, atnnci clltelul rezultat va ii

caracteristici

de cresc1i.tor. Despre

caracteris0

ticile recesive se spune ra~ie sau mai multe

cil. ele pot fi omise de atunci

(apar

cind nu te ~tepti);

250

251

r
apar la un numar reduse de produsi poartli. perech i de gene recesive. Mutafiile geuetlce, Sint considerate ca una din sursele de variabilitate a. rasei de ciini-Inp, intructt desi modific1i.rilc au loe la nivelul celulei, deci cu privire la genofond, aspecte tipurile spontane (agenti efcctul se exteriorizeaza pe plan fenotipic de la abia perceptibile sint relativ stabile pinll.la. moartea pe tot timpul pot suferi organismului. vietii ciinelui, fie daci1 ambii plirin1i

media, acestea nil 'lor pntea
caracterelor zente. Cresclltorii trolesc prmtc-o dorite dacl genele

detsrmina
necesare

deevcltarea
nu sint pre-

rnutatfile con s

acesrei rase de c1ini au posibilitatea si1 congenelor din organismul parintilor
0.

ng

'I'

i n i z a. res

t rill

s 11., impe-

rechmd un mascul cu fiica sa, unde este foarte posihil,

S-a aratat

mai tnainte c1l. genele care formeaz1l. genacind genele Aceste modificlri,

d&toritJ. identita.~ii
;5A, se manUeste $0 o.preciaz1l. c1l. la

UnOI" gene ale celor doi parteneri,
0

Ienotlpic

mutantli.la

unul din produsi . multe muta+it

ins1!. stnt situatii mutageni).

clinele-lup

au loe

(do Ia sine),

fie determinate modifieli.ri

de unii factori nu pot fi obser-

genetice, vizibil calcarea Cercetarile

dar iiindci1, in general, Totu~i, mutatii unele dramafice culoarea

sint foarte rnici, nu pot

fi observate.

111. finit din aceasta c
ca a I bin san neagrll. para,

rasa

apar
a afecpot

vate decit

la descendenfi, datorit1l. faptului el copiile geneior se transmit doar prin intermediul gametilor (celulelor sexuale), in urma
tmperecherii lIlutatiile mica. Mediul riu in aceeasi p1!.rintilor. au 0 probabilitate poate sale. de aparrtie De exemplu, in timpul Ioarte dar inconju~tor afecta. individnl, spontane

In generatta

urmatoare,

is rn u I,

alb1l. pura, au dovedit

ca nrmare

ti1rii genei care controla

originala, nenaturale

cll. unele mijloace radiatfile substarrtele din

modifica genele, ca de exemplu;
raturlle raport etc. Izolarea este ridicate care sau sclzute); pi1trund de und!; ADN-ului ultraviolete

socul termic

(tempein care

rn1!.suri1 genele

cll.telul nu este hr1l.nit corespunzator teril, el nu se dezvolta s:Lu exterior, trausmiti1 tare normala. genele noilor

daca cressl de

cu raze X ~i chimice

in tesuturi

~i afecteazl!.,

de lungimea

blue : dar indiferent

de aspectul
0

ramtn

neatinse ~i capabile
bun, condittilor

actioneaza

asupra

cromozornli

eelnlari de clini

generatii

un potential

dezvol-

reproductlvd.

Se spune cll. 0 populatie atunci cind

OrieW!. a.tenple am acorda

izolatli.

reproductiv,

aprDILpe tori

1

252

reproducl!.Lorll [rnasculii ;;i Iemelele) folosip la montA provin din p r lsi 1apr 0 p r i e. Aceasta are 0 important! deoseblta in cresterea clinilor de ras3 lup din tara. noastra, deoarece progresul de ameliorare se iaregistrea.zli. in strins.'1 dependenja de acest lucru, Spre exemplu, niciodata nu Yom reusi ~ consolldam genotipul aeestei rase care a inceput sl1 se contureze Ia noi, in conditii de mediu specifice si a unor faetori genetici, dadi. Yom continua sa asiguram reproductia llumai eu reproducl!.tori importaj], fmhunli.tltirea unor caract ere ~i inlaturarea unor defecte din efectivele existeri te e pot realiza Ioarte bine pe bam selectiei $1 nu neapara.t al importuIui, pentru ell folosind numai reprodud!.tori dim import se va distinge tot ce s-a reu$it pinl atunci pe Iinla progresului genetic. Noile gene ce se vor adduga, de exemplu prin monta femelelor autohtone - care au un anurnjt genotip format - cu reproducatorl maseuli importaji, vor reconstrui un nou genotip, neconsoHdat genetic. In aceste condijii efectivele noastre continuii sa. He 0 lilialii a rezervorului de gene alfl!.rll din care se importll cei mai multi reproducatori, nereusind niciodatl!. sl formli.m ctini cu 0 bazl geneticl!. solid1!.,adaptati intru totul condittilcr clirna.tice de 130nol. 254

r:I,

I

I

I I

I

l

Sint cunoseute unele ~ri, printre care Cehoslovacla care au reuslt ca in urrna sist1l.rii importului de ctinllup sA creeze populatii care asHhi sfnt i Z 0 1 ate rep rod u c t i v, pe baza montelor eieetuate nnmal eu cllni rezultat! din prltsiHI. roprie, Unele mid imporp turi ce se mai lac au drept seop door de a lrnprospata din dod in dod singele rasel, Ne putem da searna de gradul de izolare reproductlva realizat Intr-un efectiv de ciini prin raportarea numarului de calele ~i masculi nilseup in tar! la numarul de reproducatorl [rnasculi si femele) adusi din afar~, respectiv implrtati. Daca aproape to ti reproducatorfl dlntr-o crescatorle sint produsi din pril.silli.proprie, putem spune c1l. efectivul este izolat reproductiv, Soli. stabilit eli. un efectiv de cHni constltuit din 10 maseuli ~i 50 de iemele, poate Ii izolat reproductiv, fllrii pertcclul unor consecinte nega.tive. Se exploateazii tn felul acesta avantajul de a deveni 0 populatie de sine stllt!l.toare, en 0 directie evolutiva proprie, orientat1!. exact spre scopnl propus, printr-un program de ameliorare judicios Intocmit, Populat'ii de ctin], 5-11. ma i ar1!.tat ell.unitatea de Iucru II.II.meliorArll genetlce nu este individul (ctinele Iuat individual), ci intregul efectiv de ciini de 0 anumitr.

r--

rasi ce se creste in tar!!., care este izola tl!.reprod uct iv . tn arneliorarea se urmareste sA se perfectioaeze caracterele utile la nlvel de populapie ~i 011 individua.l, care in final sA se matcrialfzeze in modificarea caracterelor medii ale popula tiei respective. Ciinii-lup care se cresc la noi tn tarA ar putea Ii cousideraji popuJa.tii, dad!. am sista importul reproducll.tori/or pentru matca de reproductie, folosind in acest seep dnar pe cei din prll.sila proprie, tntrucit top ar avea acelasl fond de gene eornune (genofond), altele dedt cele ale populapei de ciini din tara de orlgine a rasei, Se cunosc popuiatil de cllni-Iup inchise ~i populafii deschise reproducttv. Cei din tara. noastra sint popu· latH deschise pentru c1l.nu sint izolate reproductiv, mergind ioe! pe urmele diniIor clobanesfi dill Germania sau Cehoslovacia de unde au mai fo .t adusl reprodncAtori, care reprezinta deci un mare ~i continuu aport de gene straine in efectlvele ce Ie avem, Adaptarea. Problema aclimatizllrii este cunoscuta ea mod valabila pentru toate speciile de anirnale, inclusiv pentru om. Trecerea brusca dintr-un loe in altuI, dintr-o zon1!. e()g graficll. eu un anllmit c1imat in altn cuu <l.ltclimat etc,

este intotdeauna urmata de a stare de stres, ce alarmeaza intregul organism pentru a se apara fatli. de noile condipii de mediu pentru care uu a fost pregl!.tit. Noile conditii de mediu pot Ii de natura cllmatica (expunere la 0 temperatura prea sciLzut! sau prea ridicata), alimen tad (nesatisfacerea principiilor nutritivi neeesari organismului] Interna (prin aparipia unor predispozltti la anumite iroboln1!.viri) ori chiar de natura sociala (in cadrul colectivitllii este posibil slI. nu i se asigure conditii pentru mentinerea sau dezvoltarea corporala, datorita Ioculul ce il ocupa in Ierarhia creata in colectivitate) . to raport de timpul cit aetioneazl aceste condrtii asupra. organismului se produc unele transforrnari sau modificliri. Daca durata lor este scurta, iar organismul a rezistat la actiunea agresiva a. condlj iilor de medic anormale, se considera ell.s-a realizat 0 r;r.daptan fenotipicd; aceasta consta in modificarca comportamentului alimeutar, posibilitattlor de termoreglare, de Iupta, de investigare a mediului etc. care au la rindul lor la bal!;lI., modifidl.ri fiziologtce sau chiar ana tomiee. De exemplu, clinele care n-a fost obisnuit cu e[ldura, se va deprinde eu 0 temperatura ridicatA la grad aeccptabil, pe baza unor procese regulatorii proprii, constiod

256

In reglarea Dadi. aceste

consumulni conditii

~i cedarea etc. de medin

apei

din organism, mult timp,

putin Specla. deauna

riscuIui Ctnd

unor vorbim

modifidiri despre

morfoproductive ne gtndim

~i intot-

a ritmului cardiovascular

cazurilor

de iniecunditate. specie,

apare, f1l.rli sa. observam, 0 aWl. adaptare, adaPtaf'~a KeneJic4 a. ciinlllui, modlrictadu-se totodarll. ~i structnra genetic1l. a acestuia, Ap. se explicJ!. cum s-a reu~it,

se mentin

ca in diIerite zone din tara sa. de originll., crt ~i rn tara noastra, sa. se formeze anumite tipuri de ctinl, avlnd fieeare baza sa genetic!!.. Aici opereaza modificJ!.ri 10. nivelul intregii populatti de citni, pe cind ru cazul
adapt1l.rii fenotipice mai multi indivizi. c1l.,in general, care, uneori, practicienii adaptarea privesc poate fi urmatl chiar acele de caliUl.ti De retmut' consecinje modificarea priveste individulsau

la ceva mcnis din punct de vedere geneticreproductiv; Ia 0 comunitate care are 0 conglomeratie de gene distincte de a altor comunitl!.ti. Ca regula generala, doi indivizi din specii diferite nu se pot
inmulp pentru Intre ei din urmatoarele motive: d~i apte reproductie nu se pot copula; dac1l. se produce de sperma ; desi moare; hibridul apace un

copula tia nu se pea te face transferul a avut loe transferul d~i hibrid este feeundatlL en viabilrtate ovula, redusl!.; zigotul d~i

de sperma nu se fecundeaza ovula ; din prima

generatie este viabil, el rl!.mine steril. Totusi, rutre speeii nu existli 0 Izolare reproductiva
chiar pedeeU, putfnd avea rnue
0

de bazll. ce sint utile Rezultl!. pentru duc!l.tori cll. problema tant!!. in merrtinerea cazul unui import plare posibil, veniti tinere, care

omului. care imporlA lor. Este mai user cflni reprobine ca in exernproadaptllrii are 0 deosebitl!. impor-

loe imperecheri speciile ctine

fecunde ~i peal haz!L ai

fnue

ele. De exemplu.

este posibil sA aibA loe
este important este ctineIui domestic formu1a.tli. ipoteza

hibridare intrucit

viabilA. Acest lueru pe aceastll. indep1l.rtati

tnsustrilor
de ciini, se adapteazll. pentru deja

de retmut, sint Iupul

sA fie achiaifionate Inmultire adaptafi ctinii

clI. strnmqlii

~i, pe cit

slI. se foloseasca din reproducatorti

]0. condipile

specifice 258

tll.rii noastre,

pentru a ne expune cit mai

sau pca1ul. Ca. orice specie specla Canis !amiliaris se caracterizeazA. prin anumite elemente care conditioneaza exiatenta ei, cnnoscute sub denumirea de bioelemente, cu caracter

,i

259


In lume existll. a5tli.zi un numli.I' enorm de mare dl- rase care, sub raportul tiei, difer1i. intre ciinelui, p e fie speciile
1"

relativ

neschimbll.tor, cfinelui (56-

ca de exemplu, devine capabila

vlrsta minimA de reproduc[ie

Ia care spccia (6 Iuni). gestatia

dezvoltll.rii ele mai Iupuhri, c t ion ate

corporals dectt

"i at conforma-

65 zile, in medie 60 zile), num1l.rul

mult rasele

difer1i. [ntre ~i vulpii.

ele in

de c1l.1:ei 0.fltare 1 door Se bit. specii. femela ru etc.

(medie 8 pui), ingrijirea.
S-3

puilor
mod

0

Iace

~calului

Dup1l. feIul cum se produc. ase

de ciini se impart

stie cll. omul nu
cadrul In cadrul rase, rasa

preocupo.t de Cafe

in

deosede noi creind astazi

~i r a sen

a t u r a II! de om "i adapcultiperfecdupa

ameltorarit, speciel printre

forrnarea cea pe care

ins1l. a. intervenit datorita

sau P rim i t i v e. Rasele perfecfjonate. Sint acelea create
tate nevollor care animalul tionatll., asnpra omului, ca urmare progresive Cfinele-Iup v1l.rii ~i perfecticnaril este dotat. careia

nurneroase o nurnim toare Rasa. putind

a rntretinerii, a unor este
0

de cfini-Iup, unei

asemll.nll.rii izbimunci a omului din care de ciini iii feno-

tnsuslri cu
rasa

cu Iupul. Este rodul jndelungate eli ea nu este izoIa.ta genele in cadrul Rasa reprezintll. aceleiasi deci un care reproductiv, grup

omul a. actiona.t

continuu,

bazat1l. pe faptul schimba este formatll.. ti pic, ereditar Teate

populatiilor' genetic

ee s-a format in conditii naturale. Spre deosebire do tara de origine, Ia noi cfinele-Iup este considerat 0 rasa perfecponatll de tip deschis, datoritl!. imigrArii continue
de gene, pe baza importului Rasele naturale. Sint rasele de reprodncatorl. de cfini formate naturii din lupta au in care iutrucit asupra

ce se aseam1l.n1l. din punct
apart inind aptitudinile, din

de vedere specri,

iljii transmit

organismului cu elementele
o buna adaptabilitate

Iii ca urmare de mediu en nimic

caracterele ciine1e

~i instinctele. pe cafe le cuuoastern. imblinzit fizic, de om. aptitu-

10. conditdile omul n-a. actionat

rasele de cfini domestici mediuIui

s-au crea t, insl!. ca1itll.tile utile sint mai reduse, dupa ce s-au format, lor. Rasele de ciini,

astl!.zi pro'rin Prin influenja modificll.ri dinile,

s1l.lbatic

~i a omului acest cline a suferit privind aspectul etc.

profunde

ca ;ii cele din alte speci i de anlruale, denumiri legate de zona de

caracterul,

instinctelc

In general,

poart!l. diferite

1160

261

formare (Alsacian}, tara in care a lost perfecticnat {Ii omologat ca. rasa (Cicbanesc german), dup1\. aspectul exterior (Ciinele-lup) sau dupa, utilitatea. lui de bad. (cline politist, servind autoritll.tilor pentru prinderea. mufllcMorilor) etc. Linia, Este considerata 0 populatie micll, mnd izolal1l. reproductiv de om prin Iolosirea la reproductie a unor perechi din ca.drul ei ~i nu din afar1l..Linia se dezvolta pe baza selectiei artificiale sau chiar datoritll Inthnpl1i.rii~i este formata din toti produsii (cAteii) rczultat i dintr-un individ mascnl, rnentmtndu-se mai multe generatti , De aceea, se apreciaza c1l.toti ciinii ce apartin unei linH au anumite tr1i.satnri cornune ce le-au fest transmise in decursul mai multor generapii. Tr1i.s1l.turile comune ce se transmit stnt considerate ca Hind superioare mediei trll.s1i.turilor ce apartin rasei din care fac parte. AUt in Germanin cit in America s-au format 0 serie de linH de ciini-lup de mare valoare care au transmis ereditar 0 serie de calitll.ti bune generatiei urmatoare. De exernplu, ciineIe Sigbert Heidergrund a creat linia. cu acelasi nume din care au descins numai exemplare excelente. Sigbert era un ctlne frumos ~i era fiul lui, Odin ~i al lui Dina (0 mcl!. a lui Utz, despre care ae

"i

1262

1

,tie e1\.era tot a femel! valoroasa). In importurile pe care Ie efectua America, Sigbert a fost reprezentat prin fiul sAu ilustru Boldur. Prill aceasta linie, in care s-au inclus ,i iii lui Boldur : Any §i Pirol s-au obtmut ciini fermi, cu nn l1l.trat puternic, temperament bun, mi~ll.ri frumos armonizate, Linia "Fiastenda.mm" a fost, de asemenea, 0 linie excelenta in Germanin, reprezentatll. de Goenel Jgo de fiul sli.u Harras care au fost constderaj i modele ale acestei rase. o al1:1linie renumitll. pentru progeniturile sale este cea fermata din rnasculii Imrno von Hasenfany, Siggo von Cornelius, Valy ~i Nestor von Wiegerielsen, apreciapi III,expozitfile germane datoritA transmiterii unci structuri fine, Ia care din pacate s-au semnalat ~i cazuri de redueere a auzulu i, Rezultatele obtinute Ia ciinii cicbanesti din tara noastrs, demonstreaza ell.de fapt, din punct de vedere genetic, nu se poate vorbi de exlstenta unor HnH. Tendinta de a considera ca intemeietori de Iinie pe nnii masculi, iar pe descendenjfi lor "linii", apare deci uelondata genetic, fapt explicabil daca se are in vedere c1l. upll. un anumit numar de ani rnasculii se inlocuiesc d prin import. Aceasta procedura nu poate contribui III,

"i

263

constltuirea unor HnH propriu-zise in sens genetic. Familia. Este fermata din p1!.rintii ~i descendenti! lor, respectiv dintr-un grup de frati ~i surori, cmd se nurneste familie de frati-surori buni, sau din semifrati, surori, purtind denumirea de semi-fratt, surori. Populatta de clini este compusa dintr-o retea de familii In care indlviai nu se tmperecheasa intre ei, iar daca se imperecheaza este vorba de Iini] consang'tinizate CC. Dr 11. g-1I. II e s c u - 1979).

CiTE VA CUVINTE
AMELIORAREA

ch NELUI-LUP

DES PRE

a unor rase de timpuri ale dezvoltarii istorice a clvilizatrei urnane, Dornesticirea ciinelni este prima ~i cea mai nobita cucerire fllcutll. vreodattt de om, dar ~i priurul act de arneliorare, inceptnd cu alegerea lui din cadrul alter specii sll.lbatice ~i continuind cu selectia tntre Indivlzii din cadrul speciei canine.
ciirii !~iare rll.d1i.cinilein cele mai vechi

tnceputul

procesului

de ameliorare

Odata cu mutat iilc ~i schimbarrle r-reditare folositoare, aparute la ciini, ornul a [ncepu t 811-i retina pe eel mat buni ~i 511-i irnperecheze Intre el. Aeest proces de selectie mai mul t intimpUltoare, en. prim factor al ameliorll.rii, s-a intensificat de-a lungul vremurilor, devenind nn act tot mai constient al omului. Un naturalist francez spunea. e1l.: "Fllrl!. ciine, omu! ar fi Cost condarnnat s1l. vegeteze '1,.~nic in

s;ilbatieie. CHnele l-a fltcut pc om sl treaca de Ill. starea s.1lbatica la starea pa triarhala" . Apropierea cfinelu i de om in timpu rile preistorice a CODStituit prirnul pas in procesul de dorneslicire $i de ameliorare a auimalelor, iar apogeul acestei prime arte a ornului a insemnat cucerirea ~i posedarea p~nicl!. a intregului pamint, spunea marelc naturalist francez Bu ff on, (1707- 1788)au+orul eelebrei lucrari: Istoria naturala. Vrtnd-nevrtnd, constient sau inconstient, omul - fIDblinzitor de ciini salbatici - a inccput ~ le Imhunitl!.teasca np dtudinile credinciosilor sai prieteni, lli.c1ndu-Ie tot mai mult utile 'lietii ~i nevoilor sale. Astfel, de-a lungul timpurilor s-an creat numeroase rase ~j corcit uri, trectnd printr-o serie de transfcrmari care au dus In modif icarea treptatJ!. a ciinelui primitiv, in ceea ee priveste forma corporala, mai-irnea, culoarea, earacterul Iji aptltudinite sale. Folosind capacitatea remarcabfla a ciinelui de a se adapta Ia conditfile de rnedlu, oamenii au lost aceia care au determina.t in primul rind marea variabilitate lI. formelor l?i aptitudinilor acestei specii. Initial, oarnenii an seleotionat dintre cHnii primitivi pe acele exernplare care ii ajutau mai bine in viatll pcntru paza personala, la vlnat, tractiune, apoi pentru paza tur2ti~

melor de animale etc. Ulterior insll. a Iutervcuit infatuarea ~i snobisrnul claselor bogate, asa cum s-a. in11l11" plat in Allglia, Franta ~i Germania, unde Iatifundiarii s-an luat Ia intrecere in a crea noi rase de clini, unele utile (ogari pentrn vtuat Iepu ri, rase pentru vlnat rnistreti sau p1l.s1i.ri, ciini de pazll. etc.), iar altele de amuzament, prin marime, forma sau '" toaleta lor, dupa ultimul jurnal de "modll" canina, Rezulta ell. ameliorarea ciinelui reprezinta un lung proces de schimbl!.ri Intlmplatoare ~i dirijate ale caracterelor ereditare ~i ale genofondului sau, in directia pe care omul 0 dorea, Ameliorarea insearonl'i de fapt, schimbarea genetica a rasei de ciini, plccind de la 0 anumita calitate a caracterelor utile Ill. alta superioara, prin in terventia ornului , Potenj.ialul productiv al ctinelui, respectiv capacitatea acestuia de a aduce unele servicii utile ornului, potrivit nevoilor sale, depinde de construcj ia .!)li particularWl.tile lui functionale, care Ia rindul Ior sint controlate de genotipul organismul respectiv. Mcdul de actiune asupra acestora, in sensul schirnbaril In mai bine, constituie secretul amelicrarfi. Schimbarea dirijat1 a. bazei ereditare a ctinelut este posibila in procesul reproductiei, inainte de a se forma

267

zigotul. Aceasta presupune 511. intervenirn in asa Iel IU organizarea procesului de reproductie al poputatlei de ciirri incit Iiecare nouA geueratie ce intr1l. in matca. de reproductie sl!. lie superioara genetic celei care Iese. De rej.iuut c1l. nitatea de lucru a ameliorarii este popuu latia ~i nu indivrdul, fapt demonstrat de aceea cl!.atunci cind se intervine in procesul de conceptie (de reproductie), se Influeuteazj, modificarea generaplei de c1l.1ei viitoare ~i nu cea prezenta, asupra careia se actioneaza. Se desprinde de aiel concluaia ell. progresele in ameliorarea raselor de ciini depind, fn cea mai mare mllsnra.. de cele obtlnute in genetica populatlitor, Se spera ca In viitor ingineria geneticll. sl!. g1iseascli.mi jloacele cele mai adecvate prin care s1l. e Intervina in scopul trans" s miterii ereditare a caracterelor dorite de crescatori. Inceputul amelioraril clinelui-Iup, Clinele-hrp san ciobanesc german pina. sll. ajunga 13 aceasta prezentare morfologicl!., fiziologica ;;i neuropsihiea a suferit - sub baghcta. naturii ~i a. omului 0

La ciinele ciobanesc german, spre deosebire de alte rase, procesul de selectie prin Interventia omului a cunoscut un ritm mai accentuat ~i rnai proiund daterit1l. sesizl!.rii mai din timp a multiplelor calitati eu care este dotat.

Printre ciinii ciobanesti. care au fost primii clini specializati, ciobllnescul german a cunoscut eel rna] rapid proces in dlrectla imbun1l.tt!.tirii continue a caIit1l.tilor sale ~i a adapt1l.rii la conditiile de mediu. tn sudul regiunii muntoase din Germania, unde terennl este accidentat, s-a dezvoltat un cline greoi ~i vlguros: in cimpiiIe din nord, unde Be poate elI.litori repede ~i mult, s-a dezvoltat un ctine mic, mJidios ~i bun alergator, iar in partea centrala a apl!.rut un tip de cline ciobaaesc, care imbinll caracteristicrle eelor doua tipuri din nord ~i sud. Results. eli. ceea ce a contribuit in parte Ill. formarea respective de clini, diferentiati din punet de vedere fenotipie a fost varietatea mediului Inconjurator, desi la toti indivizii se menpineau unele calit!ti de baza comuns, recunoscute acestei rase de ciial,
tlpurilor

serie de transtormari
&

genetice ~i ienotipice, pe baza selectiet naturale;;i interventiei omului in procesul iorm!i.rii perechilor pentru continue
26B

de

reproductie,
~i aJ f1

&1

menta

optimiz1i.rii .IimentB.~ie.

intensitatea

cu care se expriman varia in raport

au

a condi~il1o" de fngrijire

tipul cllnelui.

269

-Primii care s-au ocupat de amcIiorarea ciine1ui ciobanesc in Germania au fost capitanul de caval erie R i ttmeister si Ma:z: Emil Friederich von S t e p han i t z. Acesta din urrna, tmpreuna eu Art n r 11 eye r, a foudat "Clubul ciinilor ciobane~ti gerrnanl", reusind ea printr-o rnunca asiduua sli uniformizeze din toate punctele de vedere tipurile de cii ni amin ti ti. S t e ph ani t z, cunoscur ca un mare organizator al activitatilor de ameliorare, a emis un standard bazat pe inteligentli. ~i utiIitate, controltnd tutr-un mod foarte rigi~ destinul acestei rase de ctini. Frumusetea. rasei, de-51nu era inclusa tn cbiectivul S[U de ameliorare, a rezultat ca un produs natural al staodardului urmarit de c1. A. fost primul care a Intocmit un program de arneliorare (prin crestere ~i selecpie diri ja tIi.) a vtnd drept mota: "U tilita te -\Ii inteligent~". Acest mare reprezen;aot al ingineriei genetice de pe vrernea sa a reu;;;it ~ Iachege cea mai mare asoclatts eanina din lume, de'/otata unei singure rase - rasa de cfini ciob1l.oC-\lti germani en 30000 a.filiate. de membri ;;;i sute
echilibrat,

J

de cluburi
nici la.~i

Tn

activitatea

lui de ameliorare a urmll.rit,

11.\ creeze cfini cu sistem nerves

dar nici excesiv de agresivi (criminali}, puternici, en simturile mirosului -\Ii auzului bine dezvoltate. Meritul lui von S t e P han it z rnai consta ~i In aceea cli.a prevazut (pe In 1889) cl!.daturita dezvoltaril vertiginoase a industtiei, ada de folosire a cfinilor ciobll.nellti germani pentru paza turmelor se va restringe, din care cauzi1 a insistat ~i a reusit 811. convinga au toritl!.tile vremii despre u tilitatea acestor ciini pentru diferite servicii in Iolosul departamentului guvernamental (prevenirea ;;i descoperirea au rcrilor infracfiunilor de drept comun). Bazele ameliorarii ctinelul-lup. S t e p h a n j t z tmprennl!. cu Art u r Me y e r, In 3 aprifie 1899 a 'rizitat Karlsruhe, in vestul Gerrnauiei, unde le-a fost retinuaL atentia de un cfine ciohauesc german care stafea Iirrist'it 11l1g11 stll.pinul sau. Jnterestndu-se despre el au aflar ell. asupra lui nu a actionat omul cu nimic ,?i era Iolosit In exclusivitate pentru paza oil or. Fenotipic, aparea ca un cline suplu ~i pu ternic, agresiv si extcrioriza o mare inteligentd, Se numea "Hector" ~i era clinele care Intruchipa visurile indraanete ale marelui ameliorator. Era ctmele pe care si-l dorea, un cttne ciobaneso eu calitll.ti native, plln de vigoare, rezervor de gene sani1toase pentrn a asigura transmiterea ereditara a 271

270

r
viitoare. De indaHl, von l-a cumparat ~j i-a dat numele de "Horand", hind priruul cline ciobanesc inregistrat (S-Z-I). De aici incolo el a constltuit baza unei mari rase - rasa de cline ciobanesc german, rasa purl!. ce astepta "nerdbdl!.toare" slI. aduca servicii omului de care se ataseaza cu a.tit de multa u~urintl!.. Acest ctine, Horand, nu numal dl. a Cacut senzaj.ie prio valoarea sa exceptiona1ll., dar pentru staptnul ~u a. reprezenta t un simbol al unei mari rase in devenire, Acest ciine, de care staptnul sau era atit de mjndru, este caracterizat de el ca avtnd: ,,0 talie mare peotru acea perioada, cu 0 constructle puternica, Hnii frumoase ~i cap uobil, energic, vivace ~i permanent gam de atac. Era nespus de ascultator, fidel staptnulul, supus oarnenilor Jnofensivi, ~i ave.". 0 sete de viatl illlinitli.. De~i neautrenat cIt a Iost pui, rlI.spundea la eel mai mic semn din cap al sfapiuului, iar cind era asrnuttt devenea necrujator ca un salbatlc". Credem ell. descrierea succintd de mai sus este suficienta pentru a ne putea. lace 0 imagine asupra ciinelui care a stat la baza ameliorarii acestei rase. S-a acordat deosebitli. importantd imperecherilor cu acest cline, cl1ntludu-se cll.tele ell a mare variabilitate calitaj llor sale genera pilar

-....---S
t

e ph ani

tz

a caracterelor, care slI. lntrnneasca toate varintltle de tipuri ce se cresteau, prin care se spera sli. se obtinll un tip similar cu allui Horand. Femela a lost g1l.sitli.. Aceasta a. fost c1l.leaua "Freya" (S-Z-7), Jolosita de patru ori la imperecherea cu Horand. De aid a ineeput un proees judicios de arneliorare a rasel, pe baza selecpiei produsilor, lutndu-se in seama Inteligeaja, temperamentul ~i structura liec1l.rui indi'lid, la vtrsta clnd 5e putea face a asemenea apreciere. A~ a inceput sl!. curgl!,. de aici riul de Irurnuseti ~I calitll.ti ale rasei de ciini ciobanest! germani, aUt de utilil. omului. Cel mai Important pui allui Horand a lost "Hector" care la rtndul sl!.ua dat produsi rninuuati, Iar mal Uniu a rezultat din alte £mperecheri, "marele Roland", ce a devenit un model pentru aceasta rasa, apreciat ca un izvor neseca t de gene de cea ma.i lJunl1 cali ta teo S1I. u uitam ell. astaz.i nici un cline ciobauesc german n nu poateIi izolat de genele marelui Roland, toateurme1e genetice due [a el, Este tipicul rasei [0105it pentru tmperecheri necesare obtinerii pttritli.1ii ctinelui-Inp, Roland n-a murit din punct de vedere genetic, el a trait ~i Inca trlie~te prin 0 serie de urmusi, dal! eel mai rninuna.t urma~ al sii.n a fost "Hettel", ei~tig1i.273

272

torul unui concurs in 1909. S-au remarcat de la aceea.~l baza genetica ~i nlti produs! de valoare, aparlnd chiar unele tipuri care amlntim au stat dintre la baza acesti clinllor valorosi
0 mul

Iclosij i in urrnasi pe

serviclile poli tiei din lumea in treagil..
Merit1!. ~ renumiti

mnd eliminati to~i ciiuii cu cele mai mid defecte de structura ~i temperament. Cei rli.ma~i de Ia prima selectie au Iost apoi supusi unor probe mal cornplexe,
in urma plare, cli.rora din nou au fost eliminate far1l. nici 0 retinere, stabilite. din cele care acestui Ci~tigatorul unele exemn-au a tins mare concurs

rnascul ul "Erich",
era un grandios a mutantll. astaz]
I!.

din care au descins
specimen al rasei,

time de cfini Erich iute ~i signr rase. ~i

ce stau la baza celor din custtle noastre. nnhil,

baremurile altui dite

a fost ctinele "Klodo",
concurs

care in 1923 iesise c~tigatorul doveai

la mers. Minunata
genele

catea "Flora"

a fost, de asernenea, acestci ereditara cunoscu te

in Cehoslovacia, cit I?i prin Germanin,
0

deosebita

in genofondul ~i calitltii a fost

Acest cline s-a rernarca t a tit prin calit1l.tile utile la concurs, din exteriorul care Se deosebea concursurilor masivi, Klodo radical de c~tigll.torii

ei contribuic

la transmlrerea caracterelor
0

slI.u arrnonios, erau clini inalti,

Jrumusefii Iormelor la ciinele-Iup. Primul
G..'1.

de pin1!. atunci bine proportiona.t,

rllzbai

rnondial

frina

in dezvoltarea german

era fiul lui "Erich",

procesului

de ameliorare alte domenii. in lntreaga pentru

a cilnelu i ciolianesc lume pentru ameliorarea ciinelui-lup,

cu tr1!.slI.turi fine, de ~i mai lung1!.. A urmat • Utz", mult, apoi care
0

statura

mai [oasa, mai adlnca descinsi "Odin" din

~i in multe

Dupa ce s-a sfir~it, a reln-

ceput interesuJ Alte preoeupi1d Concursul nat
0

cresterea acestei
rasei de ctiue-lup. aiel s-a tras Iinia

pleiadll. de ctini valorosi pozitiv tncoace
0

rase pe baze ~tiint ifice.

KIDdo, dar cei ma.i renurnrti au influentat e1!.de la Klodo fiind De retinut

fii ai s1!.iau fast tipul

~i

dezvcltarea

rasei.

din august

192.5tinut in Gerrnania a insem-

s-a. schimbat a procesnlui

nou1l. er1!.in istoria

in mod gradat,

rezultanta

de demarcare lntre "singele vechi" Iii "singele nou" al rasei, La acest concurs s-a lil.cut cea mai severn selectle, pe baza unui exarnen individual minuttos,

de ameliorare.

l

Nivclul .. putnt

cunostinjelor contribui

genetice

din

acea

vreme

nu

Ia un prngres rapid

a.1 rasei,

spe-

275

rrndu-sc

inc1!. de atunci

e1!.viitorul acestei

va aduce populapii

rezul ta te de ciini.

triv1l., genele populatle, prin portia. rinte, Valoarea urmasii

cliuilor lor,

rc~inllti

la

selectle

mai bune pe linia ameliorartl

din care cauza ei continua care Ie poarta cline adaptiva a unui

sa

se mentln

In

supravietulasca departe genele. pro-

mai

se m1l.soarA prin contribuie de valoarea ceea ce

FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA RASEI
~tiinla ereditare ameliordrii enumer1!. trei factori de modiiicare a aplicabile de crescator de baza care

de c1l.tei cu care acesta

la generatla sa ca pasau poate mai mare

urmatoare, mai mic intimplare,

Practic, indiferent
avea de descendenti adica aceasta

orice cline peate

un nurnar

(c1l.tei),

Ii

0

influenjeaza
Iup, in directia

procesul doritll

caracterelor de ciini-

sa depinda

de anumi ti fac~i mascul) numeric ina poate slI. ~i

ale animalelor,

~i populatiei

tori fnttmplAtori, rezulte ealitativ rep rod anumipi

care favorizeaza cll.tei ce se pot anterioare Dar,

ca din Jmpreunarea diterentla dis

~i anume : selectia, , constind reprodintre cfinii

eelor doua celule sezuale de generajtlle

(de la femel§.

consangvinizarea Selectia. ducpie, care in antivitatea Call

~i Incrucisarea, factor al arneliorarii a candidafilor
5

Este principalul de alegere did a

(de parint],

bunici,

t

pentru sint a ciinii slnt

strabunici

etc.),

aceasta

c rim

re
fi de

i i la selectie e 1 e c t ion

u c t i v ll, cum se spune diferentei de Ia 0 generatte la alta, naturala
0

numerice

se fa.ce selectia ;

f ii

a descendenpilor

re[Inut i ill urrna reforma.ti. Selectia anurnitor presupuue implicit

selectiei, exemplare

iar cei respinsi dintr-un

se numesc de cjini, gene ca~e a~a cum care

cauza t1l.~i de cele doua selectti: mediul tutr-un deze
1111

~i artiflciala,

Selec/ia nalurald. Este selectia f1!.cu1.1 de natura,
in care tr1l.ie~te un lot san anumit anumit climat organism,

eIectiv

populaj.ie de ctinl.

~i selectionarea

anumitor definitiv,

stau la baza caracterelor Unele dintre este cazul considerate genelor moarte

cu care acestia slnt inzestrafl. reformate,

poate sa traiasca ~i slI. se acomaun anum it tip de ctine-lup :
nimeresc alte tipuri brusc de cfini elimatul san se schimba

aceste gene slnt scoase
exemplarelor

dac1!. rDsa in acest climat

smt
I

,i deci alte organisme
respectiv, ciinii

din punct de vedere genetio.

Dimpo-

in SpB~lI.vor putea

san nu reztsta,

in

2713

J

277

functie in acest mai calitliti

de dotarea mod reztstenti

naturala a organisnielcr
~i promcvati

lor. Deci, cHnii cu

vcr fi eliminat l de In reproductie cei tnzestrati cum ar fiinsll~irea

putin

Selectia artificiald Inaintea intrll.rii cjinilor la reproductie, consta in selectarea indivizilor pe baza unor
perforrnanje, cum ar fi greutatea chiectivul la 0 anumita propus caracter vlrsta a ell-teitol', in cazul cind se poate face indirect, este obticorelat, de exte-

superioare,

de a fi rnai fertili,

avtnd un procen t redus de sterilitate,
mai viabiti, m!rit mai devreme tn scopul reducindu·se de precocitate,

cu desceuderrtii
~i un grad intrarii de om

astfel mortalitatea ;l.a..m.d. dorite

nerea de ciini-Iupi masivi pentru
ca de exemplu,

aparare ~i atac, sau

ceca ce d!!. posibilitatea

pe baza unui

13 reproducpie

pe baza unor aspecte placute

Selec!ia nrtijicialfJ. Este selectia fll.cut1l. direct
rej inerii exernplarelor prirnei (cateH) rl!.ma,\li in urma

rior care presupun implicit

de el. Produsii

selecj ii, care opereaza intimplltor in Yiata Intrauterina, la care se adaug1l. eei din a. doua selecpie, realizat1l. pe cale natura11l., de Iactorii de mediu fidale. ultime cedente, selectii naturali, stnt supusi apoi selectiei N urnaru 1 eelor care ajung este insll. mult geneticii, prime insll. amelioratorul,

existenta anumitor calWiti native, controlate genetic, ce urrneuzji a fi exteriorlzate ~i puse in valoare in urma dresajului.
Selectia ctlni, Practic, dcnti. artlticiala dupa intrarea pll.rintilor la reproductle consta de In nominalizarea urmatoarei se poate g('neratii realiza

sa fac1l.ob iectu sa.

artlprepe lor

1 acestei

select ia ctiuilor-lup proprii,

dupa :

limitat inginerul

de selecjfile zootehnist, efectul

perforrnantele

ascendenti,

colatcrali

~i descen-

baza ~tiintei
1nc1l.in aceste

are posibilitatea a reduce efee tul selectlei

interdn1l.

SelecJia dapi!, perfO!'man/~le proprii urmareste
obiective, cursului daca performanta medie privind de dresaj a candidattlor la selcctie

anumite
durata este de un plus

faze, pentru

nega ti v ;;i a maxirniza

artiIiciale.

B luni, iar a ciinilor re~in11ti in urrna selectiei efectuate
este doar de 6 1uni, msearnna de perCormant1l. proprie de fapt cll. s-a obtinut de doud luni, ceea ce reprezinta

Selectia artificiala
momen te ~i anume:

a ciinilor inaintea

se poa te realizn in doua
in tr1l.rii cliuflor la repro-

ductie ~i dupa intrarea

la reproducj ie,

obiectivul urmartt. Irnportanta practica a acestu i reaultat consUl. in aceea ell. este pnsib ila Iolosi-

218

279

rea mal devrerne a ciinitor de alta parte, cheltuielile

in diferite
necesare

scopuri, iar pe
pentru dresaj se

'r'~
Selectia poate

avea

efecte prirnare

~i secundare,

Ejectele

reduc la aproximativ 25%. Seleclia dup4 ascendenli studiazll. performantele
gistrate avut de pll.rinti, bunici etc., conform

tare-

primaTe eonstau in schirnbarea frecveutei genelor de Ia 0 generatie la alta, Intructt in momentul ctnd unii reproducMori se ret in pentru Inmulpire, alt ii se elimin!!. (se reformeaza) modifidndu-se totodata ~i
frecventa descendentii genelor, in sensu I cresteril frecverite i lor la din cadrul primei categorii si redueerii celor aceasta schirnbare
0

pedigriului

selectindu-se indivizfi ai caror parinti, buniei etc, au cele ma.i mad performarrte cu privire la. caracterele care se urmaresc (de exemplu rapiditatea deprindedi unor cornenzl in timpul dresajului etc.}. Seleclia dupit cotaterali urmdreste mai intii sa. se stahileasca care slnt perforrnantele reallzate de surorile sau sernisurorile u nor masculi ce urrneaza sA fie folositi la reproductie. De obicei, se urmll.r~te gradul lor de prollficltate ~i numai dupa ce au nascut surorlle
sau semisurortle catori, acestora exemplare crescute respec t ive se va t rece Ia selectlonare. se efectueazd, intre

din

cea de a d oua ca tegorie (care au lost reformati).
duce Ia modificarea deci Ia realizarea la alta. perunui medii in sensul dorit, de la generatie

Fenotipic formantei c~tig

genetic

E'[eetel« secundare ale selecj iei stnt mal nurneroase ~i rnai cornplexe. Astlel, daca se selecpioneaza un ctine pentru anumite gene bune, implicit se aetioneaza
asupra sau anurnite ductie tu turur gene ctinii genelor, negattve, select ionati i col chiar daca un prea ele nu sint utile, individ pentru invers, cmd se reforrneaza

Selec/ia duptJ descendenji

reprodu-

se elimina pentru

~i cele pozitive.
in tens Ia reprolor pozittve, iz

pe baza performantelor

medii ale descelldentilor fiicelor ~i Hilor cu alte ~i nu in ce rezulta perioada astfel
YOI' 5o.'1.U

De asernenea,

dadl. se folosesc

lor, respectiv se cornpara performantele cu cele ale conternporanilor sirnilare, ndscute testat in aceIea~i condifii, cameter

genele g Yin rlldenie

lor, adid.

se creeaza per
urmare folosiP gradul pentru

11leo
gradlllui

n san
de Pentru va

a r i I, ca
clinii scadl repro· sl

in aceeasi stabilindu·se ar care

a cre~terii

Intl'e

m1l.sur.'l. reprodllcatorul un anumit din folosirea

imbunatati

inmultire.

a face

In deseendentii

de consang'linizare

tl'ebui

ea liecare

sa Ia reproductie.

201

ducat or 5.'1. flo inlocuit dcnt ii sll.i. Asupra efectului

periodic

prin u nul din dC5CClltrei Iactori de selectie, dintre ciinii de diferenta care eritadintre armla pro-

in directia eficienta. dresajuhri, pJi.rintiior reproducj sensu!

dezvoltllrii Dirnpotrivll., cu anumite la le, data

corporale
pare

a.r fi destul

de putin aid

select.iei actioneaza l,li anume : diterenta
l,li intervalul

a fi mai totu~i.

eficienta

n

lnfluenteaza de

selectia pe performante proprii
retinerl

in directia rezultatelar
virsta retinut! mult medie pentru efectul in 811. stua

bilitatea Dijerenfa media mite vine

caracterelor selecsi» timpul caracterului exercit ii) populatie

generaj ii. select ionaj i respectiv

este urmarit

data

Interualul intre generalii reprezinta
na1terii cilnilor lui De marimea ornul cste Iim'ita

la toti

(de cxemplu [ntreaga

in care a reusit de clinl-lup din

s.1 deprinda
care acesta

depinde

~i media

caracterului la dresaj

selectiei , insa dorit. la fie redus selectiei. prin doar

in mllsura pentru

sa-l modifice ca intervalul a mari germani

De obicei se urmareste minima, efectiv

(media

firnpulu i realizat

de intreaga

efectul

popularie de crini). Eritabilitatea caracterclor rcprezin ta cit la suta din performanta realizata ~i deci exteriorizatlt fenotipic, se datoreaza ctincle tributt efectului genelor eu care este inzestrat a consfiind aceea de dresaj respectiv. Spre exernplu, In ce proeent timpului

intr-un

de dobanllljlti

diat, in care nu s-au retinut
propria in variants, este tatll.-fiica, data

130reproductie

prll.sil1L, in tervalul

~i masculi de generatte, calcula t fata de

este rnult mal mare dectt

intervalul Explicatfa irnportaj.i proprie Prin permite

marna-ffica

(4.81 ani
de faptul medie

3.34 ani).
au fost

baza eredHarl!. la reduccrea se datoreaza factorflor efectul

ca masculii de exploatare

tie la 8 luni Ia 6 luni, pentru cll. restul Iitatea mare. prinde influenteaza Dintr-un direct

ciinii de urmihire, select iei prin Ia
0

l,li [nlocu ij i tot prin import I,li au 0 durata schimbarea masculilor mai din rapida

~i au dill prJi.sila mlrita. s-ar

de med iu. Errtabl-

asigurarea

pr1l.sila proprie

rl. cu cit ea este mai mare eu atit ~i efectul va fi ma.i
studiu facut de autor de ctini din aceasta rasa asupra crescaturie eritabilitlltii se desproprii

a reproduditorului

~i reducerea

intervalului

de generat ie ruediu
0

de 4,07,
aseme nea

cnnclu aia ell selccj ia pe performan1:e

care este mult prea mar", pent ru curar tere dernngrafice.

sper ie

('1I

262

2B3

Praetie, •

crescatorul poate acplona
primului

!n acest sens prin:
printr-o fortare

contractarea
carui cline talitatii element terea. preeisa

unor

boli de ca tre urma~t; sau psihic, nervos de sistem
0

evitarea

ori-

Gr1i.birea vlrstei

produs

de stres iizic a tipu!ui

prin cunoasal fiecllrui a radiu~i mor-

a dezvoltarii

fernela ~i masculul

corporate a reproducatorflor. In Joe ca slI. fie dati Ia reproductie Ia vlrsta

(ca demodecia, generale,

incurbarea

congenitala

de 18-20 lnni, dacl au a buna dezvoltare corporala se pot da cu dou1l. pina. la patru Iuni rnai repede, • Cresterea asigura mediu numarului i la intre di.tei produsilor
0

sului etc.) s-a realizat tatoo. ajungea in cursul anului

scadere a morblditatii

Daca, de exemplu,

in 1952 morbidi-

la Utare.

Cu cit se ceea 3 ani

la 17,82%, iar mcrtalitatea

Ia 8,54% ,

rnai multi poate ce reduce num!!.rul

descendent intervalul de

f1l.tare cu atit Seneratii. la nastere

mai bine

fnlQGllirea generajiei

de p1l.rinji, in lotul in ultimii

1981 morbiditatea iar mortalitatea la 1,4% .
Consangvlnlzarea, al arneliorarfi ca intr-o mediu un grad populatie Repreainta de Intre ctini toti ctinilor-lup.

a scazu t Ia 4,21 %

~tudia.t

un al t factor existi1 un indivizii. dectt

de ba.za faptul grad ins!!. se popude ciini

Este lesne de inteles anumit Daca media

a. fost de 5,52 dl.tei.
CI Reducerea a ctinllor reforma pentru cresterea privire tivul tineri. modalitaiii Procentul duce
0

~i refo,rmei mare anumitl

de ne~esjtate ~i de Ia eu efectivului ~i, deci,

de Inrudire de rudenie Inseamni1 aceasta

de mortalitate limitlt obtinuji

face 0 tmperechere latiei, este face

intre 0 femeI1I. .!,Ii un rnascul care au mai apropiat lac presupune cll. a avut a consangvinizare.

de neeesitate l'nlocuire de la intervalu!ui la parametrli

la reducerea

Intre generatii. dernografici

Jnformathle

Blnetcteles.

ell. populatra

dirt efec-

de cfini studiat

aratll. d. procentul de proffla.xie, seicctic putin

de supravieingrijire, alicare Ia

deja Izolata reproductiv, in sine, Hir! a importa depindc cind ~i de marimca

adie! reproductia se reproducatori. Intr-o ei: cu cit popula~ia este mai mare, In modobiecse face

tuin: Ia 45 zfle s-a ridicat a unor mentatie transmiteall

Ia 94,5%. De fapt, ca nrmare

asemenea vinizare Slnt

popula tie inchisli. de ciini, gradul de consang-

masuri

mai bune

etc. precum nnf'le

~i printr-o
Cf'J

riguroasll. a

este mai mic! cu atIt consangvinizare:>. cazuri eonsangvinizarea deliberat de cll.tre creseatori,

reproducll.toriIor;

indepartarea holi Mu

Ia Emp a ace10ta predispozitia

urm1l.rind annlllitc

284

285

tlve ca de exernplu : pentru
genetice picrea restrjns, tipului cu un reproduca asemd.narfi cum de gene care intre

apropierea

aselllAnArii aproeiectiv

nu mai pot Ji dirijate derivei genetice, imprevizibile.

de om, noii produsi fntimpHl.rii,

fiind supusi unei d irecpii

tor remarcabil indivizii sau pentru etc.

: pentru

respcctlv,

dintr-un

ar fi familia

omogenizarea

Consangvinizarca
un rnascul sangv.inizarc vinizare eatod

curenta apropiata are loc cind existli.
!emele. Coeficientul de can-

due la reducerea (identitatea

variapiei gene-

111. ai rnnlte m

tice a efecfivulu i (homozigojfe) Cum apare ducatori au

hornoztgotta

de gene) ca efect doi repro0

variaza intre 6 si 12%. Aceasta consangpoate fi dirijata, fll.cuta in mod voit de creseu totul intimplli.taare. gradul apropiat, cu Orieum, intre sora. ~i Inde1- 6%). cu reprodatorita consangvinizare este mai putln se recurenta frate de rudenie [umatate

al cousangvlnlzarri? gene identice prin

Daca

se trnperecheaza

san nedirijata,

frati dupA tatli. (un rnascul ~i orlgine, la cateii ca ele sa se intilncasca

Iemela), care
in

Ia aceastd reproducatori jumlltate partai!.

de lao strll.mo~ul comun, in ace!a.~i Icc din rezultati tmpere-

de tipul in care

existA sansa cadrul cherea

Incruciseaza

crornozornilor respect iva.

Consangvinizarea

poa.te fi rnoderata

Se pot intilui

trei tipuri

de cousangvinlzare sAu poate

~i anurne : Ii Iucesin

Consangvinizarea
se practica ducatori pentru

rtcurcnta
care

moderatd. (in tre
asernanarea mai mutt plac

curent1i., recurcnta ~i de linie. Consangvinizarea curenta, la rtndul tuoasa cazul pentru
lOG

a merrtine

rernarcabiti,

~i apropia.ta. cun:ntd iar intre

Consangvinizarea
ctnd reproducpie,

incestuoasd
un rnascul probabilitatea

se produce ~i 1-2

infa.ti~arii ~i calitatl lor lor, de obicei se face 0 imperechere intre veri primar! (in acest caz coeficientul de consangvinizare este de 6,25%).

exist1l. numai

Iemele std!.de

ca in acelas i

Consangvinizarea
lizeazl!.

rewrmta

inrlrpartllLa in care se reade 1%. Cjnd !mpereveri primarf , coefieientul

(locus) sA upad iutrc

gene identice,

de la acelaai

coeficientul

mai mare

mo~ comu n, variazd,

12 si 25% (coeficientul
In acest

2.'% apart'
pe reproduct 2BEi

cherea are Icc intre jum1Uatc este de J,125%.

Crate ~i sora).

caz pracesul rezultatele

ie este sd1.pat de sub control,

Cansangvinizarea a subdivizarii cum izolate palul elect Consang'rinizarea este i care a populat lei, descendent Cit priveste

de linii sc poatc populatiel

cf'ectua

ca urrna.re

pc crescatorii rnai multe din fie mult mai

care sint oareinsa princide

cedura in cadrul reproductici artrzanala, fll,rll. a fi stabifite ti ve clare.

~i amelioraril a ram as ~i urmarite unele obiecpe baza pedigriilor perioada indide

reproductiv. are ceea selectia, efecte, valoarea prln la dati din c~ reduce ajung reducjnd 51 adap tativa nurnarul reproducfie, cjlnilor

o

anaIizll. facuta prornovat

de autor,

vizilor

i 130reproducj totala

ie intr-o

ce se mAsoara se considera

3 - 5 ani, In doua efective o consangvinizare realizatll, valori ductiv putut prin fmpereeberi ell. d~i evitarea total. dovedeste unei

distincte,

a. sees in evidentli. de 1,9~%, din care 0,78%
incestuoase, ceca ce conreproI1U

a Ii 0 frinli. in calea numarul

consangvinizarti. inruditi, pectiv

duce 1300 consangvinizare dovedesc pentru fi prevenita

recurenta efectivul Cresterea

de 1,17%. Aceste ea a

menj inind eu un grad poate

indiviz.ii de rudenie evita

bine

a.dapta'ti , res-

a fost deschis Inreglstrats,

consaugvinizdrtl, madera t consangviniza ell. un import corecte, ca,

mulr

lndepArtat. printr-o

slmite, flrl

Amelioratoru! s e lee tie

consangvinizarea

lad!. cu cea din liniile a fi periculoasa, in tructt vinizarii, ConcI?zia rnasurile in Iipsa este luate,
130

i n t r a f ami fiedl.rui rnascul

I i a 1 11. .ceea ce inseamni!. repradud!.tor evita
t:

este Inutfl, a consangeu teat. In sinl! d. de 2,58%

inlocuirea. desceodenti. ~ are a

prin inc

unul rue

din i-

nu reprezin ta. sol irtia de inlli.turare proceduri a avut
0

Se mai paate

~i prin

rat

a t i v l!. i 0 t e de asa

f ami

1 i a 1 ll.. ceea ce incit sA evite

sprijinita efectivul

~i de faptul
0

inseamnll.

InmuI~irca

rn-miera

5, Oi %, ceea ce ar fi pu tu t genera, lntimplare, celei realiza te. tipnri de ccnsangvinizare :

tnrudire

dacA irnperccherlle

imperecl1f~ri1e inruditt'

apropiat. obiecln1 pa.siunii chiar cjnd unor cresau pro-

se faecau superloare Diferitele in tabelul

consangvinizare

C!inii au fAcut. in general, r:ltori pnrt iculari, dar

fmprejurl1rile rnai mari,

sint

reprezentate

ocazionat 2BB

concentrarea

u ucr efective

nrmator

289

l --Speclf'icare vaf onrea ccef'ieienIulul 0,0:95 0,0078 . -'--~.~~-0,01\7
Q,050~

rozigotic ~i media va lntre parlnte,

(un arnestec perforrnantelor medrile care rasa, s-a fie ca

de gene

de la

ambii de

parlnti) undefiecare fie

schimbata, face parte din

situ lndu-se detinute

Consanavim zas r-a Lotald c:uHnL;I. Incest Consang_':'__ini z are tnrudi re [n sine ; Consangvinjzar('a. posihilJ.
de rcr.n'fent

performantelor

rase diferite, diferite . biologic inc

a

din aceeasi

fnsi1 din' populatii rnaterialului metoda (absorbtie) folosit irnportati

In scopul
din des

imbuniltatirii u ire

canin

rasa-lup u b s tit

r u c i ~ It r i i imperecheati cu aspect prlmdtivi asecu

O,n2;8

fiind

i

l_c:'.:'sall;;'~ni7."rC"
Indicelc de
SU

Ii~~.';_ __ ~

_

a
O,453~

unii reproducatort cunoscuta,

eu clttele ctinilor

hdiviaare

mi1ni1tor, ana te la divers! proprietarl in scopul (lup). mod s-a realizat biologic
0

, deci f:!.ra origine

absorbtici

Metoda rational.

consnngvinizar S-a urrnarit Ca regula libere.

ii nu a fost cu perseverenta s-a folosit

folosita. metoda

in mod clasica pe cunoscut

aspect germani

de lup din tarl!. de catre rasa de ctini ciohane~ti mai repede rapida
0

de evitare pedigriu.

a cnnsangviniaarii

, respectiv principiul

calculul

Tn

acest

imhllnatl!.tire de substiobtinerca a fost s-a ie,

a materialului tuire proces reaIizat Ilind de

necesar, mai

incrucisarea pentru

a 5 generatii

metoda

rncruci~area. Este eel de-al trcllea factor al arneliorarH ;;i Calista din impcl"ecILerea unor clini care au un grad latiei slot de rudenie considerat decit tntre ei rnai mie decit iar prcdusit rnetist. sjnt rnai heteau genotipul media popudin care fac parte, ca produst (cateH) obtinuti

unor cHni de calitate. absorbtie decurs doar in

III cazul crescator a clinelui-lup de citiva ani,

iilor, intregul dcoarece reprodncj

au toh ton

luatlt masura

ca toate ci1telele alese pentru

i corc itur i sau p1rintii,

Meti~ii, uniforrni

cbtinuti din incrucisare.
in general

din cele achizijfonate inainte de Implinirea

ln tarl, s1 nu fie date Ia manta vlrstei de
Ull

an (deci la al dnilea apre-

ciclu de caldurl)

pentru

a obt ine ca~ei '/iguro~i,

2DO

201

r
de sftr-

-_
ciindu-se Trebnie acestet Folosirea arigine deoarece eterogen. ea la aceasta ara.tat metoda, virsta ele stnt corporala, aproape catorl,

,itu! perioadel

de crestere tnsa. cl!. pe

mascul

toa til perioada
0

aplicarfl
iar fl1rll series, de

s-a efectua t

selecjle

riguroasa, de d1tele

generatia a doua, numai eu un alt ~i a~ mai departe, In eel de al 6·lea an (a 6-a generatie) produsii obttnuti an fast apreciat! ca. rasa asimilata ciine1ui ciobanesc
Ce1e din german, deoarece, teoretic vorbind, rna terialul genetic mai genetic culoare de la dl.telele ~i ca insu~iri. aspect Masculii fll.ri1 origine semina metis! CUllOSCUta. u n

exempJarele

care nu au corespuns au fost [ndcpartate.
la reproducpie a unu i lot un
t

mostenit reprezenta ereditar german, ~i unele

eunoscuta
materialul

a constitutt achizipiona

handicap a fost

dectt a 63-64-a parte indeosebi se apropia

din substratul bine mai mult prin obtinuti

extrem

cu ciobanescul din prlmele din de

a ciinilor a fost sub baremurile rasei de ciobanesc german, atit in ceea ce priveste talia cit ~i greuta tea corporala. Culoarea l:1ominanta a pArului a fost cea lupie, dar s-au folosit mnlte exemplare glUbui-ro~cate. Procedenl nrmat in aceasta actiune de substituire a fost nrmatorul : pentru fiecare mascul a fost selection!l.t un lot do 5- 10 catele, avindu-se in vedere

Marea. majorttate

.5 generatti nu au fost folositi Ia monta, prefertndu-se
sli. se faca import, vinizare, manta. incruci;;ari in continuare analiza eu masculi genetica nicnta. in dorinta de a elimina orice rise de consang-

,1

cu toate ell. dintr-o reproducateri

autor nu ar fi exlstat acest rise daca soar fi Iolosit
din prll.silJ proprie iar consangvinizarea mai mult decit prin realizari a prlncipalelor (incruci~area iuterfamillala) scada sub Trecerea in cadrul legate prin care, substituirea realizatade tindea import.

la

IlCniormatia. pirului. Pin!

corporala Ia sfir~itul

gcnerala, vietii lor

talia

l1i culoarea elttelele

abia sll.

sexuale,

cit soar fi consolidat, 1%, adica in revista efectivelor ara

din Hecare lot au fast montate numai au acelasi mascui reprcducator hotlirit initial. In acest mod soan cceat Ufa-zise)o ,,IInH de singe", in numar de 6. Cltelelo metise din generatia inUi1l. (dad.! au fast
selectlonate ulterior pentru reproductie) din au fast montate reprcdunumui cu u nul ceilalt i masculi

obpinu te

ri u1 tll.rii noastre de unii

ta

de ciini-Iupi fenotipici

crescut i pe terl toai rasei, cum ar mai

ca s-au a btinu t u nele rezul ta te urmonioasa a celor

parametri

292

I 1

Ii dezvoltarea

fizicl generala

293

------.-~-multe rasei, Din soan exemplare, fiecare reglune dintre erau corporal1'L nu numai standardului acestea normal. efectuate de la
CalelQ 3 luni Iemele ClIo; 3 lunl masculi T 21,322 G 13,019 T 19,125 G 10,179 T 37,096 G 24,076 +0,18 +t,351 CaLegoria de clint

ca era bine ~i ansarnblul cele

constituita, corpului rezultatele

corespunzatoare

dar ~i raporturfle peste

ele cit ~i intre

proportlonate
in tabelul

400 mll.sur1'Ltori biornetrice
cuprinse

objinut

--56

S2

---

-

pagina 295. Din analiza pal ametrilor studiat du1ui sub greutatea. s-a incadrat rasei, in ceea

rezulta e1'L terialul rna baremurilor este mare. in toate

biologic standar~i cazurile cea

in lirnitele ee priveste

!
\
I

--o.le; 6 luni maseuli

-_ --+0,17 + 1,305 +0,22 +1,608

---

-

tal ia 101.greaban

52

±

Deviaj ia standard ce dovedeste prea variabilitate de vlrsta s-a

--C~lele 6 lun; femele

3, ceea
0

eli. eele dou1'L caractere Variabilitatea. ceea data ce se explica. (variaz1l. de IJ. pe Insustri de ori din preciza t e ~i metoda rase ~i

56

~~

nu au

mai mare este 101.in tra.rea In dresaj,

--Cfini Ia Intrarea saj·mac;culi .-~ Ciini \a tntraIea dtcsaj·temtlt In dte90

G 18,178 T 42,700 G 33.156 T 39.625 G 25,008

--- --+1.364 +0,18 _--+0,17 +1,612 +0,12 +I,t17

prin diferenja

101. aceasta
bazat

10 In. 15 luni). Selecpia aplicata fenotipiee Iolosirea celor

--80

in principal rnasuri

tn

l1i mai put in s-au luat de natur1l. genetid1,

eficiente

de multe

I

--12

motive obiective. Este necesar ca in viitor obiectivcle de selectie. [ntre cei

I

I

sa fie mai bine de arneliorat

select iei. caractcrele
('I:'

\-=;

W:::LS· C! in; <"producP" cul i _____

--~---

T (,4,750

+0,52

+1,594

-

--- 60

----T 59,416
G 33,850
III 1{~ -

G 3~,750

~eprOdll" ~ie iernele

Poatc c1i.sta bi lirea unei legatu rt rnni strlnse se orllp1l. dr-

Nol,,": Uli~ In em ~ T; grcutatea cOJJ'0r~l~

G

arneliorarea

acestel

294

detina.torii ciinilor-Iup rnai bunil a calit1l.tilor

ar contribui
lor, ar duce la

Ia
0

0 cu~oa~ter~ aprecrere mal

achizifionate velor

din

tar!

pentru

omogenizarea nevoilor

efectlCa.

existen te ~i sa tisfacerea

de ciini.

corecta a [nsus.irflor rcproducll.toriior

~i la 0 selectionare rna.i judicioasA a matci! de reproductie. A e)(istat 0 fricl!. nejustificat1l. latl!. de consa.ngviniza.re, rezultata mpide al populatiilor. prohahil Dar, din necunoasterea paradoxal, unor metode gene.tiC genetld1 ~i eficiente de precizare a substra~lui analiza

urmare, a crescu t numeric

efectivul de crini din rasll.

pura, dlnd posibilitatea Iormarif unor nuclee de reproducj ie mai mari, iar variabflltatea genetlca ~i fenotipic1l. a ciinilor un tip insusir'i noi. avem in tar1l. un efectiv dar l1i cu pe baza de crestere
0

din aceastii. care

rasa. a scazut,

crelndu-se rna.i multe numerus sanitarzootehnice Cif! dintre

de heterozis

inmll.nuncheaz1l.

eIectuatli. de ing. M. G h. San d u, asistent Animalelor, a :uatat mai mare

$

ant a. impreun1i. cu dr. 10. Catedra de Ameliorare a de Zootehnie, aplicate, Bucurestl, decit daca (de~i fi!.rll.perico!)

In present de ciini-lupi veterinara, moderns, s1 aiba utilitatea

nu numai buna stare

autohtoni, crcscuti

de la. Faculta.tea in urma

tebnologiilor ~i ingrijire

un grad de consangvinizare mi!.surilor

inclusiv

de catre unii particnlarf. tentat i fiind tot mai

eei ce au conditfi

nu ~i-ar dorl ~i

montele s-ar Ii f1l.eut la intimplare. Vrind-nevrfnd, in cei peste 45 ani de crestere a ciinilor ciob1'Lne~ti germani lidare [lup) , daca nu
5-0.

un ctine-lup, lui?

de frumusetea larga

reusj t

0

conso-

R1I.spindirea gosp odarirlor pe

a acestor argude-a infiinciobannde

genetica a cxemplare!of reproduse 101. noi rnacar s-a format un tip nou de ctine Iup, original ~i aclimatizat pe deplin cond it.il lor pedoc1imatice, specifice .. . ale practicienilcr pentru
i

cHni In curj:ile mente, lungul tarea nesfi

explica, ~i-au

farA alte

-popularitatea
anilor acelor germani, cfinilor in rtndul cluburi

care

clstigat-o
De altfel, cli nilor

crescatorilor. pentru crestcrea

t1l.rii noastre. Actiunile din

tirnpur ile de [nceput spre un dublu masculii pura dlntre

au lost Indreptate

seep:

tnmul~i femelele

in cadrul inscri~i

asociat iei chinologice, este in coutinua

tirea

in rasa

a rep roducat orilor . im.portati importat ~l

numarul constituie

crestere,

incfl.lci~area

un argument

de net1i.gJ.duit al celor aflrrnate,

2~6

207

Dar,

sa

nu uital1l di. asl1lzi
ctinllor,

I

1111

ne Illltllumim
tot mai utili ~i Intensitatcn

numn i
nevailor drcsa-

cu frumusetea

ii vrern

UNELE PROBLEME PRIVIND SELECTIA CiiNELUI-LUP

noastre,
vicii

gata

oricind sll. lie apere ~i sl!. ne adud!. sercu spccinlizarca

in raport

[ului ce Ii se face.

Este

CUllU5'Ut

Iaptul din

l·J.

prilldpalul

rArH clinilor
deoarece

aCe;J.5tJ.

ram

factor

al amellcselectia, face
0

i1 constitute
care

numai

pe acca~t'"

bazil. se poate

gere corecta a rna ter ialulu i biologic

sa

ale-

con trlbuie

Ia obtinerea
mai nelui-Iup artiliciale parcurs, dotate, astfel,

valorcase

u nor gcncrati! de clini clobanest i germanl decit eel, antericare. rnfdtL~area. elide a5lilLi C5tC roll al selecj iei naturale ."i
Iacute de-a lungul anilor asupra dirijat, raset. Pe au sclec1ionat imlclungatc, exemplarele clinele-lup cele mai ollFnind de ast11zi i~i ure dar

crescatorti dup11 perioade

pe care le-au [nmult it in mod

cu aptitudiui

Realizarca
Importanja cazul uumai produsi]

din cdc rnai dorite de om. selectici tn cadrul rasei de ctlni-lup sa, Indiferent l",ila
'5!iilhl

in ce scop se lace, couecrarea c:\
:l,('l'S!Cil

in
cii 1... iu

reproductiei a~a putl'lll

ea dev ine irnpera.tiva, unor

pentru dcfecte

rCluitafi,

se transmit

'dd

,m

'1'

n

1

•3

LV'

'rt

ftc

i

wcrt

d.

unirnnlele firesc de product

mrs

==- ioi.r-=

1 mod ercdita* de la p1i.rinti desccndentflor lor. De reliuut iusll. cf' sclectia nu este 0 o.ctivitate Ia tndemina oricaru! cr~s,':\1 Of, ea presupune iIl$u~irro unor cuno~tintc elcmcuturc de zootehnie ~i genetic! ~i aplicarea unor prnc(;d~c ~tiilllifice de amellorare, f!l.r! de care nu se pot oNillC cfini corespunzdtori standardului rasei Iii dih-ri t clor eMegorii de ser:..iciu, De~i llLllllLrul' ciinilur din aceasta ras.'l. a crescut simtiLor in uitilllii aul in to:.Llc t:u'il;: Iumil, Iuclusiv jll tara noastra, totu,;i rogullle de selectte a acestora nu
au fost stablllte ~tiill)ifice. in mod unitar, pc baza unor couduc date dupa Cf"~c:Li.toni part'lcular i se

Toate acestea stu t pll.reri inexacte, fllra nici un Iundament ~tiinti!ic.
Datorit11 faptului c1i. majorltatca Iucrarilor de arneIiorare din zuotehnie au avut ca. oliiect de studiu doar ie, clinil nu au in general in sfera ",i in mull preocupazuoteh-

~i ciinelc-lup

intrat

rilor speciali!,ltilur,
nia ctinclui, Iiorarea demult, dear g'l:l1l!raIit... acestei sc!cc1ia crescatorfile

jar putluclc in Icglturl. Din pentru

Incr:td pri·tind
CU

fie ell' mu i vechi sau mai noi, abordeaza reproducj ia ~i umr~pl'di.
SI!

,i

accast!l. uceasta

cau.a,
rasa,

c hiar pinll.

ill
1IU

destinate

efectua,

ill principal,

dupa aspecrul

unele reguli verif icc.te in practica, dar ~i dupll unele critvri! c.upirice care IlII au nici 0 bad. cblectiva~i ast1i.zi ma.i slut unii care susj in eli. pcutru paza
curt ii trebnie (cerul gurli) astfel animalc siJ. fie alesi c:i.1eii ce au balta pigmeutatti palatina

fide ~i u nele tususin
dupi!. criterii tului uduceau

necesare in servici u :;;i ma.i put ill gCllotipice. Acest lucru se datora ~i fap~i in primul rind masculli
0 50-

c(l. reproducatorit din import,

iar cil.lelele so achiz itionau subst rutulu i genetic

de Ii.

un grad sporit
ccmtitulc
UI~

ill negru, pentru dl. ar uvea de rautate, u"~i so cunoaste c11 un de eiil!~ este un dczechilibr.it ncrvos ~i d. el
permanent pericol pentru celclalte cu care vine ill contact aceastd

diversi proprle tari din tara, ceca. ce nu pu tea sa
poslbilltatc., cunoasterii latiei de ctini.

Icre

ul popu-

In

mod practlc,

sdl!qi.l

ciinelu i-Iup ~" poat .. efcctua
medical

in pr~'ajm:J, elrora. altii ca., ciinii din plet alb;ll;au

~i chiar pentru oamenii tr:liC'~tc. Sau, se su:,tine de catrc
rasa, cam au culoarcr sln t supcriori comncagr;l, celorlalj i,

pe baza unor examiuari din pu nct de vcdere _ veterinar, zontehnic ;;i psihologic, Exameuul starii medical vcterlnar. 1:rmi!.re~!t;

corectar-., ~kc-

t;ulllp]ct

d" s1!.nidate a. e iinj lnr !;ii in mod deost-Lit

300

3Ul

,~

.

3

,....."e&"*

Uk';.

'7'

*,,'CO'

fune~.ion;ue a organelcr de sirn]. Acest exam en este obligatorin, deoarece sllni1tatea este prima condijle pe care trebuie 5"0 tadepllneasca un cline pentru a se putea lrunul~i ~i presta unele scrvicii ornului. Tabloul bolllor care fac necesara excluderea de ill. reproductie sau dresa] a unor eiini din aceasta ras.'!. este foarte mare, insA in cele ce urmeaza se enumera numaj ctteva din acestea, specifice pentru tara noastra ~i anume ; miozitelc crcnlce ; luxatiile, rupturile musculare: calusurile vlcioase eu tulburari fuacticnale ; pseudoartrozele, artrrtele sau periartrttele deformante ; pierderea dentittei ; gastroenteropatii motorii secretorii recidivante] ' cirozele hepatice : astmul, rinita atroHcll.; pneumopatiile cronice ; tulburarile functionale cardiuce ; nelritele cronice ; rahitfsmul ; displazia congenitala a ~oldului; lncurbarea congenitala a rudiusului ; surditatea : rnicozele interne; eczemele cronice recidlvante, tulburar] ale sistemulu! nerves (coree, eptlcpsie, nimfumanie, boala IricH etc.); bruceloza : sechele postjigodioase ; tulburarile ireversibile ale gblldelor ell secrepie intern ... p,.. '~(·IlH·I"·,'. Ii (!'(dll~i lit, I•• rcprmluclie ruasculii ',ur care pn'lint.1 semne de iuf.lntilbm !:Imitoil, cei I;U 3u2

tuarea uuui control al integritatii

monorhtdie sau crtptorhidlr-, anomulti ale pt-nisului ~i Iuroului, cei cu chisti testiculari san ai epididimului, cei cu tumori ale testiculului sau prostatei, cu lezluni eronice ale organelor copulative ~i toti care preainta
tulburari ale instinctului genezic,

In ceea ce priveste femelele, vor Ii excluse de la reprodnctie cele care prezinta sernne de hipoplazie ovarlaua, infantilism genital, Icziuni cronice ale tractusului genital, tulburari endocrine, ehi;;li ovarieni, caldurt prea lini~titc sau prca violen te, orl cele eu ciclul de cll.lduri neregulat ~i, de asemenea, cele care prezlntd tulburari ale Instinctului genezic sau matern, Pentru accsre exarnene, dc\ill.1torii de ciilli vor apela, intotdeauna, ina.inte de formarea perechilor pentru rnonta Ia un medic vcterlnar autorizat in bolile ciinilor. Examinarea illtegritll.tii anatcmlce sl fUllctionate ale
orgnnclor o deoseblta de sirn]. tlccc~illi. din par tua cxnminatorulul a tcnj ie, dcoarece siJl1~ul nrirosulu i ~i auzulu! la aceasta rasa pot suplini deficientele altor orgnne de slrn], Astfel, se pot inti\ni cazuri de asur<ire, uf~l;puni care, anatomic, nu se pot decela la 1111 examen geocr.J.l, 5..tU ~cfi.d~re'l. acuitatii vizuale, in care Lolnavl i se oricnteal..1 aproape perfect In teren numai en ajutnrul mirosului ~i auzului. Exarnenul jocului

.. ,. ....

t

MZ27

'St

r e·

*

et1

bSI

=,

(. "b

E

I !I
,
I I

I ,

II

l'ste dal:1. l)ll "punclde de jar" de deasupra ochilor !,li se consider5. ell este absolut nccesara pentru un eiinc, Hind un clement care deterurina anurnite efectc psihologice .asupra ril.u(l!.c1HoriIor. CHnii carl! prezintl s;llh1 sillt indepflrtaii dcoarcce nu numa i eli prl'zir~ti, 0 abatere de Ja standardul rasei, dar M' cousidcra "f aparitia ci cste in 1('gi1tur~ ~i cu uncle dcficicntc .~le gtandcloe cu sccretie Interna, d~oan~ce aparc eel ;1ll:1 i Irecvent Ia ciinii hiperagrcsivi, colericf , determinntll probabil de 0 disfuncpie a glaudelor cnrtieo·suI1CD.rcnale. Aplombrlrile, din acest punct de vedere selectia trebuie sl fie deosebit de scvcr.i , nu nnmai pentru a satlsface ccdntcle estctice, (un cline cu picioare deformate liilld dizgratios), rnai ales pentru a, avea certitudinea cl individul va putca face fai5. solicitarilor, Masc«

~i gambele
musculatura,

prea
cu

Iuugi ; eel en membre
artlculaj iu jaretului etc. prea

slabe,

fil.rl

lll.satli. ~i

Inclinata,
mernbre

cu antebratul
putin evideuta

scur t ~i vascularizat ia pe

Aspectul Ji::ir; genera; at ciincltci coustituie un important criterlu ce se ia In ~~aml in cadrul actluni! de
alegere a reproducatorilor. Astfel, dacll. dorirn 51

obtlnem un ctine pentru pasa curt+i 'fa trcbui sll. select..i<Jul!.m, in Hnll marl, un cline care, prin aspectul s;lu fizie exprirna forta, curaj, combati'ritate (ee nu
trebuie

care

sa Ile ata~J.t

eonfundati1 Inso[Itor

cu rautatea), pentru un
0111

eehilibru orb, aspectul

nerves

~i

de propr ie tar, Daca dorhn 51 obtinem
fiz ic al

ci

u n cllne

"

deoarccc

ork.., tlcft;qilillC de "plumb

sc rcftecta

usupra

1I1C'r:;ulllianimnJullli. tl\ aeest sens vor: Ii exclu~i de Ia reproduelie eiinii Cn defccte de mers, eu pastil mic, eu trenul posterior slah. ell pil"io:lrf'lti pm;teri(,arc pr!'a ~l'urt<.. ac1usc suI. abd"lllt~n, sau cu. picicxlreh, risucite. De llsemCllCa, c,·j car" l)re.dul:! dde!;le [,ll' di'/NSdUl' rcgiuni cor. purale. ill special drupa prc:t tt'~itll., CQ;\P!i<'1 pn·(l. srnrtll I

cHnelui are mal pulinl Importanta, in schimb este necesar sa manifeste n.tasauierrt pentru stl!.pinuI siiu, !:>:I. prcz lm e UII deoseblt ~i11l~ de orlentarc (ell u n milos ~i un auz de marc sensibilitatt'j, un Cilracter LHnd, sociabil, lipsit de iClIliillle agl esi·... ~i :;;, aiba 0 I ('mare caLi1ll. capilci~a.te de a se adapta la mediul in care trlic:;;tc t,ulli
vt'lliculc

(in casa, pc
de

st!';\dfL,

in prczcn1a ca: oameni,
plltcrlli<'t',

unor

exci-

i

PII t\~rnid Lie di~tl'agl'rc
~ut IL"lul,
('Ii·.).

anilllal~.
mil'l>~111 i

~SI'Ul"I"

I

~xtn:1lI ,It· '''Irial<,

3011 :;u7

::t

de serviciu pe tot parcursul pentru auunute

3Z'

,'i'

':iM

"I"

't

..
Urmarireu
acestia deZ'lolt~Hii bit:l Importauta perrtru accasta rasl are au a vite;.:il. de crestere Ioarte un ca1:el din aceasta La. ciillch:-lup caracterelor

sm

CunjQrma/ia ~f)rNruliJ, pentru
un cline core~pllI!cie nece~itJ.tilor sol. so determine m~suratorl care ltipul efectuate
I

a putea cunoaste
pe baza

dad!.
unur

corporate a c5.tcilor are 0 dcoserasJ. de cHni, deoarece mare. As:f~l, In lu virsta. de .6 Iuni

so Impune dezvolse.rvlCIl.
• ,.

de conformatil:, ln cll(;i

tArH lor, pentru
Pentru
II,

' a selectiona

l}i ellrnina exemplarele

jur de 60% din talia :;;i greutarea
select ia indirectd, de exterior, prezint!1

adultulu i.
cicetua.tll. un interes pc baza aparte

nu d()Vl!lks~ aptitudini

purea uprecia daca dezvoltarea cll.tellor se roalizeaz1l. in condi t ii corespunzil.toare, pe baza unor
date ghid {urnizate privind de lituratura. de specialitate s-a intucmit dupd cum Iji iolosind un haremurmeazll:

in scopul cresterfi pcriurmanteLor prodl1ct~'1e (~e s~rviciu) cum ar fi: de.nolta.re;;. cutlei roracice ~l reZ1~tent::l. la efort botului prelungit ~i la intcmperii, a unui Con forrua] rll.uflcll.lor urasuratcrtle
HI,

experienta unor ,crcsdHorii,
tal ia l}i greutatea,
I

l}i rnodul

de refincrc

e~c.

I

-----\--'~Vlnla
1 lu~\_ :lluni
,----~~

--I-·-i'II~SCU!l \ ~ua--\· c:! T~:r~~+~~~~~~ "-.~Ii.. ·I~rt~t;';' (..p.
de

uult

IO~~

_:_l_un_I_~ ~

2!l%__

--= ~_
_
(;1:.1-

DCl}i la noi in ~ara nu au Iost d~etu~te

Femeje g~eutatc
........ kg-

--lq"~ -

-=- __
-CLU-

rcsp~cti'/c dCI:\t eu I,ri'lire 1.\ tulle l}l grcut:\te corpo_I" " ..,~ ..·, ra dr •... ~C......t '-"......c it ~i uni] iud ici de C(Jllf(.rllliLtlC au, f.lri!.
"j! .. ~.

indoiall. pentru trebuie

importD.nia. diferite sol fdea durluri

lor

In sc1cctio[1iJ.rea. Astfel, aparte. peutru un Iiz icc dcosebite,

uuui cline

Cline care un

3_ 6

servlcii-

se cere

_~

33~~_~
55<~~

20-22

13 19

tB-20

to
16

aparat c;~rtliur<:spimt(lr
in general t~rIllOrcglarl'a

mai ales

~r..

la cii~i

>I lun! 5lunl 6luDi

corpilralj.

se r.ea~~zca.z1l.pn~

--,"_

..

~---I--------~--_'_J_~ ---~

12lunl

24 33-3r, . --~~-~ -l6-~9 --- --.,.,..-~--

- --

22

1B
25 3033

pollpnce. COl.a tare, !Il:l.~ur:, toril~ adin~lmll t~ra.:~lu~~ li1rglmii pieplului ~i p<:l'imdruhn toracic dan lOdl"atl~ l asupra pO~'•·Ll·Ll·t·-ltl·lorie rezbt,-,u>J_ In efort 11 unui .. , ciiul!. Pentru izbire un
cilllt!

~2-46 ~O-65

33

-~-......--

39-42 55-CO

24 lllni

lW.'

36-';~

~:i rc1illcre de

de paz;, La care se cere Imp. d.; I ( '" apl1Ll.re ) 1~ u uui ra.uL:idltor,

31le

I
i

309

'!'t

ele

.?tt

tA·

rzrt

<4!

« ..

-

tt"WM

ri§il:

...

m

iTt

*)

Iji geneticc, care tndese etc. numai rozistent oudular

pupllnr, complerat cu ot.,~avdl·'!<l. rc"~liilUL· lil dilcrite gcstul"i cu minot au ar:l.lat c:l. 111 uuele cal-uri era vorba de 0 pierdere tutall a vcderlr,

fixea.zil. dt'lla

tl1.Jl.il.li de carne

de

10-

12 g urlUl.Iin-

du-se dae':" le descopcra [u timp de 5- 10 minute. Ezamcnul zootchn!c, L'resupune aprecierea ciinilcr dupa care Din un complex de de crlterit Ienutipice exernplarelor fiecare masca, si!. due;'!. la sclect ionarca
IriLla.

Pentru verificarea auzului 50 procedeaza ast!el: clincle se las!!. singur, 1-;::;;)t rolr-un Ioe1in!~tit, pI: eitposihil Iipsit de (:xcitaiii de distragere, tlmp de 5-10 minute. Dupa acest timp se provoacd un zgomot oarecare,
de intensitate a organului prin ridlcarea medie, de simp capului de Ia
0

plinesc cerintete
punct ezamineazd aspectul Pdrul exemplarcle (sirmos, cu fi.de
CUf"

in serviciu la : pitr,

a acestora, excmplar aplomburi, corporala lung.

de vedere priviru gener.,I,

I'enntfpic,

distantll.

de

100 metri, reaetio[1iJ. s-a produs

Ia care, in cal; de integritute

anatomlca l}i Iunctionala
clim-le va

conforma tie

respcctiv,

fi c~l(J(/yc'l

accstuia
iJ.ll

: sc ret in la selectie Cele CI1 parul obser'latii

in clirl'c~ia. de unde

un p.lr cu fir Iins,

zgcm otu I, va ciuli u rechile, incord1nd corpul sau chiar va Il!. tra. Iu caz eli nu n"1.I:~ionea:;:1 ill acest mod so va repeta excrcit iul prcvocind un Zg"OInot mai puter-

Iji eu un puI bine dezvoltat.
cret], care

uupa

uncle

s-au doverlit lli Ia illfectiiltl siol ncagrl ell. s-au

I

~

a fi Iipl-itc de n,zi';l!mFi. Ia Iutemperfi microblene, exU!')lIlilJ.1i complet dovedit trore,
lIU

mlc, jar dac:i!. nu rihpllUde

nici de accastll.

datll. va fi

rriicot icc
5C IIlM<J.

~:LU

inft'statii culoare

paruaitare albl sau

ellmiuat (reformat]. Capacitatea olfactiva (mirosul) se vori!icl!. prin diferite metode. iDe exernplu, so scoa t e clinele pe un teren necu noscur pentru el, undo i se eli drumul Iibcr.
Dac1 are ;;imtul;rniro~llilli deJ:volt;,t, imcdiat co e~te lJ.:;at liber va. mi£o~i~i noul teren ea.;;i cpm ar executa o n:cllnO:l~t"re o1,facti·ra a :tcestuia. liLcr pc un de simla Satl se· lasli eiinele iogr1tdit linj~tit cu pl3.81 se pe care

excluse. In generul

prciera ciinii cu: sa neagra ~i
de
(>

Cvi

sin t pn'[<,raji lip~iP ITnii

pc considerenml d" n:dstent1l.. nu

a ii lil'~i1i tit· fiiarl Iragili, rcccsi"lc.

dl·l.'/Gll.'Tc fi.-:idi. cnre5pullzil.· Nu r.ste exclu9 unele clinii ar fi un nici rasa sl reprt'zintfl selectioneazl aspect

ea a~tit,;l 1.11: culori caractcre de culoare cameter

la ftct;lSt1l.

t<!rcil de 10 X 10 Illctri,
illtr-ull loe

Illpi!.!, c()llsL~,·)ind cil. acest I.L ciiueklup.

~i amplo.s:d·

de primiti·Jitatl:

304

305

..

me

nth'

tt

ted

m

"
Dill plm~1 de IIrdcre gflloti/'ic, apreclerea valorii repro" dllLillm itor in c,•drut ~C"!,-,<:(id rl"J'Tl'Linlil 0 at:li'lilalt· de cea mai mare imporlallta pcntru obtiuerca de produsi corcspu Ilz11.t(Jri. E)o:pcril·Jll'~ (~r<:s(;J.l(llll"r 'l d.'m()ll~lraL ('11.mosu-nlron

l·~,te nCCC~:U si.i. se cuuoasca limea. la [;rul'l (Irnportanta

pentru

luughm-a botulul, in11~ furla tic propulsle
vor fi eliminaj! cu
0

in atac) etc, Pe baza exarnenului
reproductic

zootchnic

de la ie

nw.:;culi, sau

Icmele,

ccnfurmat corporale

nccorespunzatoare.
sau din contra.

grei,
prc<1.iJlt;ust,

cu pieptul

pre" cu uhnensiuni

dezvoltat

geneticd
bUll:1, cu

a reproducat
cit cit

ori lor ruasculi este cu atit mai
mui dill Iomclu :;.1.11Iamilii l,ille standardului rasei.

tl"l'~li pm lin ..

mal mici sau rnai mari (± 2-3 em), III special all' acclul',. nUl: JCJ>:"t~""l' t;"Ii.~ la. 1:1''';''[':\(1, Sc climill;1, tie ascmeneu, ciinii 'ell a cunforrnut ie grOl>olan:t, cu

carl' au corcspuns

gitul scurt
sau lordoz.l, tatl!. drept. membrelcr, semne

sal)

slab,

CII

splnarca

ddorlll;.&.ti1, cifozll.

AklrO:T{,U musculului , in sropul urmarit, trubiric f:trllia pc ciL poslbil diu ('ill..!" ,'iiT'!"1I poscrlat in C(·.~ ma i marc m1l.surl c,~liUili1" doritv. Ill' r-xemplu, pcntru ctinil !olo~iti pcntru a (h-~<,;oP('ri obn-cte ascu nso
SU

ell membrele scurtc, Sp<Ltil. slab:!. ~i orien0 marc atl IIti" trcbule acordatd Iunglmii deoarece cele scurte slnt considerate ell.

'lor alege musculi
care au ealit1tti pazl\ din cl\tele

H'llI'mludllori ce provin din c1!.lc1c c'Jidl'Tltc uJ[,lcti'/C, iar pcntru cei de agreslve etc, a unui reprodudl.desceudenprin cx,~l1linarca vnlorii gcuetice

all' ~onsatlg'Jillit5.tii. tn nici un caz nu vor fi admiai ln n-productte clinii, a carer conferrna tic nu corespu nde scxului : de asemenea, se vor elimiua ~i animalele tinere, deosebit de dezvoltate, care prezlnta proportfile unui dine adult. Se excIud de la reproducj.ie toa tc er..cruplarele car e slnt in stare de carcnta prot~it:;;q glucidlca sau lipidic1l. sau cell' cu ;,witaminoze, in special A, D, E ~i P, cele in stare liziologicll rca ca urmare a u nor lwli intercurente sau a couditiilor de igien(t. ~i illln'tillf'T:' necor.-spunzatoare.
precoce

De Iapt aprecicrea tor sc poatc

face numui

iilor, a conlormatiei :;;i calit1i.1ii acestora. Din acest punct de vedere se recomanda exarninarea unui nnmar cit ma! marc rl,! L1~'irTlI'h'nl i.compnrarra lor en ptl.riu~ii
5i evolutla Icr in diferitc stad i] d(l dezvoltarc,

In

~1l.sura ~osibilitiltilor se vor comparn toti descendenth, nu numai eel reu~'ip, pentru a evita eventualele erori. Dcsigur, eel mai bine este a aprecla valoarea

310

3It

,'"

,

.
I

1

1 ..

.cl'!iL

iFf

=

...,..

...

1

titto

.
J

descendeutilor cauzll

dllpa. ce ace:;tia

crcsdl.tarii eu suficien!;!. c:;all/inilr"i1 mascul, sau II. celor

l!xpt!rienl1t a 10-.'iO

au crescut. Din aceasta alJrct!iaz1l. ell. este
descendent! ai unui

illsu~jriIe bunicilor), de clnci

~.j curacn-rele

parinpilcr, la gene.dugie

bunicilor u rml1rit

si ~tr.'!." exemplaill decurs declt deosebitej moderata

neadmit lndu-sc gCIl(!ratii apare

reproducpie

din 2- ~ f11.t:td ale unei femele, Datele; obpinute din examinaree, prcdusilor vor Iurniza su Ilc icn tc Iudkat if pentru l>l.tl.Jilirea valorii genetice a reproducdterulul. ehiur dacll. pe parcurs vor trebui i;1cute uncle enrectii. Sc1cctia descenden tHor va urlllin in special confermatla corporala ce va Ii corclatli. cu aceea a pll.riu" tilor, prccizmdu-sc ell care din acc'?tia se aseamli.nl!.
rezultatl masculul sau Icrncla. Eventual uncle asero!lnll.ri eu

rele la care in arhorele

u n stramos
0

comun,

daca s-au evidenj ia t prin unele caractere
in acest mod se reulizeuza ~i se a~igura. prevazute german. Selectla ill ce 0 erediratc in baremurile dupll. ntltsura ascendenta un consangvinitate satisfilclHoo.re standardului urm1l.re~te mascul

a caracterelor
rasei ciobanesc

s1I. stabileasca
sau Iernela

reproducator

rude colateralejde diferite grade. In aceasta exam inare se va acorda atentie pozitie! membreler, pigmentului parulul, I dentitlci. conformajiel regionaIe ~i mersulul, ! o mare impOrl;l.D'j:1 prezint5. lji examinarea comportamentulul e1i.leilor. Din acest punct de vedere vor fi pre[erati dcsccndont ii eu un slstem nerves echilibrat, vioi, soci4pi\i, care rr~~pund prompt 1a. excitatii, Sil ada.pteaz1!. bine la condi~iile de fuediu ~i se dreseazll. u~or. tn vcuerea uIl~i se1,:qii rig,lfQ:lSe se re"tJlDanui!. si se eu llCJ,~S,!a :;;i ascendelliil. fit:'c;.rui <.:jille (care sirlt
312

are capacitatea de a transmite caracterele sale -valoroase Iii. urrnasi, Produsil se aprcciaza dup1!. dezvoltarea corporall, tipul morfoproductiv, constitutie,
prczen]a sau absenta defectelor de exterior sau tare"

lor etc.
Apreclerea pedigriului a constitutid,

tii selccj ia ullpl
in care ll11c1e slnt

origine

trecute

se face pc baza date eu privire la
a exteriorului etc. ~l

greu t01tea. corp orala, Selcctia Indieele

no ta gl!neral;1 performante

se lIlai face tinilHl de prolificitMc,

cont de rudele

eolatcrale:

frati, surad, scmifrali ~i semburori. rul de produ;;i
adic1i. raportul dilltre numi!.· obtinuti ~i num.'l.rul c.'l.lell'lor care au

nb"

dPleATs

-

t

we


timp dll. indlcatli asupra metodel de dresa] ce trebuie folosit1l.. III general acest examen 51l fact: de Ull specialist ill materle. dar tot atit de bine poate fi facut ~i de crescatori! individual] cu experienta, care s-au deprins cu principalele testar i ee se utiUzeazl in acest scop, Principalele tcstari pslhologiee u tillzute pentru selectla ctinilor sint : gradul de sensibilrtate, energia de rlispuns la stimuli, vointa de a invll.la Ili rlLul de automobil. Gradul de sensibilltate se poate controla prin organizarea unor exercij i! ~i interpretarea raspunsuiul pe care i1 dl!. un cfine Ia act iuucu unui stlmul. De rcgulil. se testcaza sensibihtu tea Iii. sunet ~i seusibihtatca tactilll, Seusibilitatta fa sunet se vcrilid1 prin producerea unui zgornot pu tcrnic de la 0 dbt.1.IIt'!.con;rennbilJ. (maximum 100 rncrri ~i mininnnn 25 metri) in limp ce ciinde se afll. ling:' sti~pillUl ingrijitmu1 sau. La. acest zgmiiot se poate obser -v a una din urmatoarele manifestar i: o reactie violent .. a cfinelui [cauta sl fugJ., se smuee~tc in 1esii..pllnge, tine (Dada. tntre picioare sau din contra l~i M;d;\ (,II ii ,';\111 in,1 ~il. rnuste), tl'c~.irirc u~oarli (rididi. eapul, ciulc~te urechile ~i priveste atent in direcjia de unde vine zgomotul), eiincle

f!tat, reprezlnta un alt crlteriu principal de selectie. Tinind searna de anumite cerinte ecunomice crescatorii, in general, considera necesar eli de la 0 cAtea. montara sA obtinl!. in jur de ,5 cl!.tei, ill fiecare nastere. Pe aceasta baz11. putem [ntoctn i un barem de apreciere astfel : peste :; cll.tei ~ Ioarte bine; :; = bine; 2- "" pina. 1a. 5 = sat.isiacator ; cele cu un indice de sub 2--1 se indcp!!.rtea.zl!. de la reproduct le, cu exceptia unor exemplare valoroa.se in ceea ee prtveste transmiterea caracterclor de r~s1i ~i a performantelor urma~i1or in dresaj ~i s(:rf iciu. F;lI:a~enul psihologic. l{"zuIl ...tclc obtinute in procesul de dresaj al ciinilor slnt in Junctie de capacitatea sistemului lor nerves Iii de a-~i forma. a.numite rcfle:..:c condithmate, hecesare ulterior in serviciu, De aceea selectla lor t~ebuie in mod obligatorlu completatl eu un examen psluologic, fiindc11. un ciine poate avea un pedigriu perfect, poate sa prezinte fenotipic in mod exemplar caracterele rasei din care face parte, dar sa. nu Jic,capabil slI.-~iinsu~easc1l. deprlndefile pc care dorlrn lill i 10 form:tm. Un astfd de examen di1 posibilitatea s4 se precizeze tipu1 nerves al fiecl!.rui cline, ceea ce I este necesar pentru stabilirea spccialitl!.tii in care urmeaza a. fi dresat ~i iu acelasi

"i

°

314

315


I

dmine iodi!erent, chiar daell zgornotul este produs foarte aproape. Se'~5ibililatea tacJilcl (\;uLana.ta.j sc cCJ!,(rulea./..'1. prin trecerea de cttcvaort cu palma de-a lungul spatelul, mai intii uJor, apoi Gel/a rna i puternic '1i in final se. apasa puternic in' reglunea greab1!.nuitd ~i Iombelor, La aceasta uoii clini manifest[. pla.ccn·, alj il rlmin indifercnti sau aral,}. prea putinu sa tisI.u:tic. lar al~ii tremura sau JII:l.IHfeSla0 neplacere evidenta, uneorl atit de "'2<a,;erat.:..; incH incl'ard!. ~tl muste pc cxaminator, Dupa modul de: r~spulls la eel doi stimuli cHnli pot fi fmpArfiti in trei categorli: 11i per s e n sib iIi care se exclud de la dresaj, hip 0 sen $ i b i l i care de asemenea se Jxclud. cu exceptia celor hiposensibili numai la u nul din cci doi stimuli. fiind buni pentru paza cuq.ii ~i nor m a I sell sill iii. care 1a ambii stimuli' reaetioneaz~ echilibrat, moderat, ace~tia. se aleg in :totalitate pentru reprodllc~ie. Energia de raspuns la stimuli este un test prin care se eontroleazli. viOiciunea e!inelui ~i viteza eu care r:lspunde la 0 comandll. oarecare. RlI.spunsurile ~i aid pot Ii diferitc. Astfel unil stau Ungll. 5tll.pill, cu totul absenti, distraii, ,reactioneiull. incet ill comanc11 sau

I

execu tll. ceca ce Ii so cere fAr1l.nicl 0 plll.eere, altii dln contrd nu au rabdare sol stea ling! stl\.pin, sint Intr-o continu1l. stare de neliniste, de excitajfe, maniiesttnd ccntlnuu dcrinja de a pleca ~i In sfir~it unii rtl.min lini~titi lingll stll.pin, dar atent! in permanenta ~i executa prompt .~icnrect ortce comanda, Dupll. euergia cu care rll.spund la comuuda se pot Irnp1l.r1i In urrndtoarele categorit: cu energie slabl In mi~c~ri, cu energie exagerata, necontrolata ~i cu energie medie. Cei diu primele categorii se elimiuil.. , Combativitatea urmareste 51 verifice gradul de dezvoltare a instinctului de atac ~i aparare. In acest seop ciinele se leagl!. pe un teren oarecare, sttnd ling!!. ella inceput ~i st1l.pinul, dup11. care rll.mine singur. o persoana strlinll. agitll ciinele cu un ton mai ridicat, hl!.tind cu 0 nuia in p1l.mint. Dup11. modul cum dispunde ]a incitatiile persoanci strliine, cHnde poa te Ii clasat ca: hiperagresiv ctnd de]a inceput Iii chia.r dupii plecarea persoonei str1!.ine, este agita.t ~i latr! continuu, iucercind s11. m~te; hip 0 a g res i 1/ cind la a.paritia persoanci strline cHnele 5e preface c11.n-o '.reue ~i dad!. se a.propie de e1 incepe .sA fuga, schea.una., urineazl!., manifestll. 0 evident! timora.re sau bru~c iilcea.rc~ 5l ntaee de friel!.; cu

316

I
I

317

IW

*

7

If

Kt"

,

Me

t

mrs')'"

nWa& 27'!i?N-tlR _

et_

com bat i v ita t e mod C! rat In stare de excitatic 13. aparlttu
manifcstll vcinta de a
Sf!

A, ctnd trece u~or persoanel strll.ine,
cu ea, iar dupa ce

dorinta

de a Ii lli.&1ti in pace. raspund greu In. comenzl
Impasibrli.
0

sau rarnjn

Au existat
11-<1U

cazurl i
CU

cind, dup1l. ce

Iupta

au illvli.lat
dccjt daca

deprindere,
au fost

rna i executat-o hmllil

ulterior,
sau min-

persoana a plecat <lin razu sa vizuala se lini!jte~tc Irnedia.t, CHllii hlru-ragresiv! ca ~i eel hipoagreslvi se exclud de la. reproducj ie ~I dresaj, M1l5ura. excluderti celor hipoagreslvi are 1'1 baz<1principiul cil un ctine trebuie .sli. refinl un r.l.ufilcil.tol' filra s11-1 maltrateze. De retlnut ell. nu totdeauna. u n cline agreslv este .;;i combat iv, ci doar un hipernervos, un coleric, dorninat de ferocitatua declansata de un dezechitibru nerves. Nu vor Ii admise la reproducj ie nici exemplarele cu tipuri de
sis tern n,,['TOS instabil, Iricoase, cdc cu sisteme neech isau Iente, la care retlexele condij ionate se ~(abil,,~c r:reu, <lcesk.'! Sf! adaptcazii. cn mare greu tate

recompeusat

gii.:t.ti. CHni <lin u doua ~i a trcla categoric lJUt Ii rccuperapl, ustfcl cit 1111 se cllmina declt cei care rc!uzil.
&l SI' CDI'Cctl!Ze. lUul de automobll, pot doar suporta avion. cxbt:. ctinl, cu 9i oamcni , care Intr-un de autovehicul sau jn vedere aceasta urmarir«
1111

transportul ciiuilor

in de adns

La sclcctle sc arc in cazul u n dille

problema

ai organelor

milij ie, deoarcce

cu r.lu de aufolllcJuil

la locul unei infrucj iuni nu poate Ii de nid un folos, daca nn se aHa in condij ii sat isfacatoare de ~llliitate,
raul de automobil l'~l" tIt: Capt 0 manifcsturc a unei (kficicnle ur-rvoas.-, ir<'1Jll'ui:,hiJ;-l, .'.<:(·,.,ti c iini slut tUl\lei bUlli I,,·,lt,·u I';l;·;~.

librate

In. condlt iile de ·datil. ~i dau rezultate sl.d'c in dresaj , Voin!a de 11 1nvoila exprtmd dorlnta, placere a aratatli. de un ctine pentru a. invl:ita 11ia executa. ceea ee i se
cere. Exisrd cfini care aduc singuri
11n

bal

sau 0 pia. trll.

SUpillului-dresor ~i asteapta ncr1ibdatori ca acesta slI.-I arunce pentru a-I aporta. A1tii, dc§i au invata t o deprlndere, dupa ce executa de crteva ad un exercitiu, rnaniIcsta plictiseala, oboseala sau pur ji sirnplu

31B

• ,
I

EXPOZITII

~I CONCURSURI DE LUCRU

La noi in taru de arbitrare eiinii banesc mana,

nu existli.

incu un regulament Clubul tradus in atare pentru

oficial rasa

1

pentru

diferl te probe

la care sint supusi

de serviciu ~i utilitate. german pe care (lup) care final general un regulament il poate aplica

cioger-

(lup) din cadrul asociatjei

ehinologice,

are la dispozttie

din Iimba

situatit.
prin metoda

lat1!. cum se poate

face a apreciere prin majorarea

a ctinelui ciobanesc u nora totalizeaz!

Pentru
acestor expozi'[Ii

a stimu!a anirnale,

cre~terea. cluburile

e!inilor

de rasa, preeum utile ale ehinologice ~i toarnna, prezenta

german punctelor, punctajul aspect alur1!.

dupa H.
de 100:

He u II e t,

~i dczvoltarea orgarrizeaza crescatorti Expozitlile

~i cultivarea

aptitudinilor sau soeietutile

periodic,

de obieei primavara canine

5

X

4

~i coricursuri

la care 5e pot

indi'liduali cu exemplarele canine sau concursurile '1erifiearea armonia esteticii Inrrnelor) animalului

lor. de f'rumuse [e. (irumusetea., caracte-

osatura "i muschi
capul, privit dezvoltarea in general pieptului

5X4 5x2=
jX

=

=

20 20
10

1

=

5
10

Urmaresc
ansambln,

~i puritatca

relor de rasu. Acestea pot avea in vedere 0 singura msl!. san toate rasele. La noi in taru, expaziliile I;>i
concur'sur ile Chinologlca. Expoz+tiile cHnilor puncta] conformitate cu ciini shrt organizate 1-2 de zile. Asociatte Aprecierea calificati "i scara in de

gitul, spatele ~i ~oldnl trenul anterior trenul posterior membrele aplomburi coada pll.rul ~i culoarea

5 X 2= 5 5
j

5 5 5
j

dureaza

in general

expusi

se face de catre
cu standardul rasa

arbitri

5 5 5 5
Total

""

5
j

5 = 100

fiecl!.rei rase respectiva.

stabilit1l. pentru

320

321

Se arbitreaza
adultil Metoda ~i apoi Iemelele.

pe rase, separat

tineretul

~i separat

lii in cadrul acestor de lucru depindc

categorii,

mai intii masculii respectiv, In

de arbitrul

mod olrisuult in continuare, Taate

se procedeaza

in felul in care Yom arata

anirnalele din aceeasi ras1!. lli aceeasi categoric
addti) sint aduse in ringul sl!. plimbe, interiorul in cere de arbitraj, Se formea~1I. unul dupa Fig 49 Instrumente iolosite de:specill.lil'ti in prll.ccercului. pe care-l
zoometrul;

(ex. masculii (locul marcat altul, blului ciinii

in care se face arbitrajul). la less, tinuti Hxeaza sirului inspre un lac

un cere ;;i se cere proprietarilor

Arbitrajul
considera putul

face

a apreciere generala asupra ansamlli pe m1l.sur1l. ce i~i for-

anirnalelor, inceputul

tiea masuratorilor la cjini:
2 --i>ompasu1; 3goniometrul; 4panglica metrici!.

meaza parerea asupra ciinilor
apoi pe al doilea, al treilea aprecierea un control Rezulta plaehete initiaill.

expusi, a~az1l. 130 tnceea eel mai animal bun Conenrsu"rile dinilor utile de Iucru, 0 data se exa-

sirului pe ciinele ee-l apreciaza terminata, fiecare

lli asa maideparte.

Au ea seop verificarea felul cum aeeste de lucru,

aptitu-

mineazll. separat prin palpare si masurator! ~i i se face al denti+iei. se consemneaza concurcntflor alte obiecte. in fi~a de arbitra j. diplome, medalit,

ale ctinelui,

aptitudini prin probe

au fast cultivare practice. Categoriile

"i eapaeitatea

tu I a precierii
sau diferite

La expozij ii sc impart

de probe

130 care sint supusi in care au fost

ciinl] vartaza

dupli. specialitatea

pregatipi,

322

323

Concursul de Incrn se desfllJoad anumite regulamente de execujie, punctajul aplicate,

tntotdeauaa

dup!!.

care stabilesc probele, modul ce se acorda .',Ii penalizl!.rile

Concursul de lucru al ciinelui de serviciu cuprinde, de exemplu, pro be care se refera la : disciplina ciinelui; diferite deprinderi cu zgomotul produs de .focul de arma sau de explozii, refuzul alimenteJor oferite de persoane strl!.ine
.',li

capacitatea

de lucru in rnunca

specificl!. in care este folosit ctinele,

tn continuare, dll.mca exemplu probele din concursul
de lucru al clinelui de serviciu, pentru dresa.j general, modul de apreciere al lucrului iii criteriile de claaifieare:

324

J

"' i~~~·* ' &p..a:;:. ..." ._ ~ a
." ~ 0 ~ Cd

~
c

.. :a

1il El 0
C'

d

..c ....

rIt

o·~

._ " i;; ;a ... ·i i!..a'1 a '"
"" " .~e os S '"
0

u0 c,

5

"

-B
~

.13

.,,,"

c .@.;!

~".:!

~

~~~g8~ P
;:3 ....

g_ .... ~"o~~
.:J

~

"

~ "'."
~ ~K'CI

- s ........ 'g-

~ ~ ~o..s A.-U
o..,jo

---

I

:a I I.g
'J'J:a

I

8
QJo

'" H<> " " ~" ,,~ ~ ,,~ Pof "" ~ s- ~~
!)"!t;

.. 5 ~ .,W'" '" .. e .... "
N ¢

.~"C

.Q

<>

S
::;J

o:,§

:::::.;::

..

."

"'oO

! '& I

';:"3 CIl o,,~

·3.·a~

" ._ . 'll.o.

~
.Q 0

..

P..c..=c "'0 ._ ....
I'Ilg;!

5
"

<OJ

.. '" " .. "

..,

"'- . ,,'" .5 ~D.e ~ 's !:~ ~ ~ .... _ ~ 'iJ :::;"'"
._ u

KU

..,
';;

"ls.-a
.S
ljev)

&: .~~
...
~

..

I.g

0;.::
p..~

..
';;;

~
" ...

~]~

_

~~

~l')

0

:a

"
'g

""

~ .,

£
~' I>.,

'"

~>g~~
0'I.)"CJoU

"0

~'G 6 ,,'_ ~ ,,-~
1('I.a~
"d

a "'.~ lii
~-rIt

83" (,,) S 0

.!

~ 1

-Z'E ~~ :::r ,,~ ._ " "" ,,- 1oI)r::
~]~~
~~~~

.s "

:!

~

'"

~ "

~'a'C 8 ,~
~.!::
C 11 ~

,..,-

"-:t u
""oe

.;

:$
" ~

.~:~:
j~g
o "

~~ ~

..;

I

..

'" .!:! ;;
P::
c

.c:

r

1

B~ __
~.J

'':':

" .t

.." :;
.;::

i~l~ll!c.. ~i~] g_o ~:J
Cit d;(i".r'Io

4>~a

•~

,n, g

'"..i

D..9
11 _

12'0

P'OAIA pen Ira
cQDdul

DE APRECIERE Nr. malr[co[ __ dIn -_

clln.l. de

a,;:

::J ~ N

NB"O;II.l0~

~

..
·il

:;::,,'fi.s~.!! i g~ ~.§ P~.!!.!!'!i1f-<~.s.!lu
~COW'lrF1.ca

~~2=~S§*f=;i
Il)Ul:CZJlPo

~ ~ e a"a.2'!

~.q.;7i_,.g

S~!~
--

"\.ll

Nt. Crt.

I

Denumirea

probe;

PUDe-

lajnl

II
Penaliz4r;

TOlal pnncte atr;bnite

IIII~
;::::I

I

:l1~ .5
'§~:a o.8i
._"
cd::;

"JI-'_en- ~ <>'0 § g

] c
...

..

S.J

...

IC£~Q~ III ._._101)

~~e-;~~ ~~.:3 ...... ~ ~ 4Jros'""~~'S €&~;~ Pt
~X1i' ...... <;tJ p,.1-0. ..... ~ _
II)

.i~·a~u~
N (l

3

:z

1

1. DRESAJUL GENERAL A. Peo tru dllcll'll.nl Mersn! al~turi de conduc4 tor POd1;a RiJezat Pozitia culcat Pozljia Iu pjclo~re Into2rcerile do pe lac Ramin.crea tn pozl~ie, chemare repansul Aporlnl Mersnl tlrl~ L~tratnl Ia comand4 D. Pentru d'prlnderl 2S S S S 10 2S
2S

6
7 8 9

5

~

~i

" ...

j ..

" :.

'" .. -

"'"-i l1 8. !"!.lj ~

w_~

......

~~~.,...

.5'tJa~
::: q'iI
"'",

.~ §'.!:!~

d

!ij

..

~(lja~
tc:CJ,.:;;. ~

'"

~ ~
a

~
;a

~~~§£S~.;~::I ~'t13 ~ •.;

g;':~~;g2·3~ e ~rC ... 8~~g'"5 ~._.~·a~........ "--,, E = .....
~.-~ PlQ P,m

20 20 25

'5 .::£' ~
'1.4

~ '~~9 ~

Q"

" .g B gQ~-a~Z

...."',9;E'~~~~ ..

@.

loG

'3

~

"OClUn c.....C "

8 "-'0 o ...... ~...,

= .. " ..
u5rao

.:l'ii 1i ~

~ Q" ..: ...
'tI

..

·~.s.;~~S:~_
0.6.51

~~.:.. ~~ ...... a " ~=:S~~~.~~ . ~t' .. ~&-;;g. .. G hI=~~Q'QS. .e

e~~ il..,,,, 8"" og~£J~

10 Ohi:;.nuirea eu foe, z.gomotul produo de atm~ ~i e"plo.ii 11 Rcluzul hran.i glsite pe teren 12 .Rciuzul hranei oferi te 13 Treoeraa peste ebstaccle 14 Oprirea unel penoane C. Pentru ugruhU ..tea ,I dt1YDltarea alenl[e[ 15 Escor tarea ~i paz a unei persoane 16 Ap~rarea conducatorului 17 Plnda Total puncta Media dresajului general

20

25 20 20

20 30 40 340 20

~-~-t.r t ,

,~~~---'--Denumirea probe! \ Punctajul \ Pena li- \ Total! ~1r[ :1i~i~~i~e

in calculul

punc tajului

se 'fa lucra obj inu tc

pc oaza
~l

de d(lua

Nr, \

zecimale. Dupa nurnarul descresetnda

punc telor ciinii ai

in ord inea lor I, II, III etc.

sc clasifica : locul dqinatorii
COl t{'goriei

II. DRESAjUL 1

SPECIAL

De obicei [a concursuri rat i ~i campioni 15
~5 50

locului I sf n t declade compensare: german din
0

Penh'''' dinH de ufmdrETe a] Alegerea d. obiecte b) Alegerea de persoane c) Prelucrarea nnei urme

de Iucru rcspec t ive. forn;c-

Prem iile c onstau d iplome, In R.D.G., cjinelui d iagonala reprczinta tari}: dului obiectc. la parrea pedigriile

in difl'rill'

surnr- de bani. de rasll. Ctol-anesc descr ipt iva, in Iata !7i sub schema. de 5 cifre nrmat e dupa Acest cod cifric
-\,i bnni-

2

Pett tru c rinii de in sO/Ire 5<:otocirpa rerenului 30

ciinilor

este Insc ris un grup aprccicrea

3

PtHitJJ.

dtnii de pU.%U 30 spec;;)1 30 50

de alte 2 r ifr.: (ex. 6547/33).

Paz-a unui ohiectiv Media dresajului Media general;}

(in expoz it ii, coucursuri

tal iei , constttut de rczistenta

ici. struc tur ii. carac tcrului.

gra-

~i a modulu i in ran' cUm'lf' retine.

CLASIFICA
jului general

REA
punctele obtinute la probele dresa-

a) Se totalizeaz1i.

-\,i se tmparte

Ia 17 (numarul

prohelor) dresaeste

obt irrlndu-se media h) Media dresajului

drcsajului general. general se aUllna en media

jului special obtillinuu·sc media general1i.. Punctajul maxim ce poate fi obt inu t de n n dine

de 50 puncte.

VliTORUL RASEI DE CilNE-LUP ~I AL VARIETATII CiII'!E-LUP ROMANESC

T
!

In

primul

rind se prevede

perspec tlva ra.spindirii oamenilor

lor ~i a

Jntr-o

mai mare m1l.sur;i tn gospodarille

unitll.tilor de stat si cooperatiste pentru paza bunurilor acestora, a. obiectivelor nationale, iar in eel de-al doilea rlnd exist1!. sansa ca pe baza tn plina genofondu1 calit1!.tilor bun". dezvoltare, acestor

sa

ingineriei io

genetice, unele

o,sHl.zi in

se produca

mutati!

patrupezi,
"pentru

directia

ridicl!.rii

Este bare

usor de prevAznt

rl!.spunsu1la
0

0

eventuala

intre-

lor utile,

ea. acest bun sA fie ~i mal

care soar pune mai multor prefera, rasa acesteia pentru

crescator! in leg1!.turl!.
preeum din care :;;icu privire fiecare face ::;i-ar parte

cu rasa de eiioi pe care la perspectivele exprima preferinta

F1!.rll. indoiala,

exempla.rul pe care l-a Indmgit ~i-l are in jurul sau ; multi ar opta perrtru cHnli din rasele de apartament, care tr1l.iesc permanent in intimit;J.tea omului, in locuinta acestuia ~i poate din grupa raselor de utilitate mai putio pentru cHnii ~i in mod deosebit a celor

De fapt, a ameliora ca!itll.tile acestei rase de cHni nu tnseamnll. ell. trebuie 5l1. se actioueze numai asupra pl1rintilor, tuceptnd cu faza de reproducrle pentru a determina modifiell.ri privind structura genetlca a urmasilor lor, ci, trebuie siI. se actioneze :;;i asupra
descendentilor de reproductie lor, de Ia nastere pini'!. ajung a calit1l.tilor sA intervina din ciclul 'ror prezenta : schimbarea fecundate vital tn ta.za eu care fn muIte ~i de valorificare speeializat :;;1procese Intervenpiile poate

slnt Inzestrati,
Crescl!.torul momente lDai mare de sexe, tarec. genetice pentru

de serviciu, printre care- ~i ciinele-lup. Referitor la vfitorul acc!>Dli ciine cit :;;i a varietll.tii de ctiue-lup romlinesc, crescatcrii Interesatt prevl!.d tot mal mari perspective pe vechea de crestere liIi ameliorare, imbrll.til;iB.tA frumos ce-i msrgtndu-se Lrumos, 1.ical1l. modificatll., "nu-i

at

rasei,

insll. se consideril.

c!l. in viitor

importanta raportulu1 ~i insli.min-

de mult de specialjst.il din zootebnie! ci-i IT1lmos ee-l u til-,

transplantul de ovule

artifieial!l..

338

639

Schimbarca raportului
tinuu al sexulu i. Acest

dr

'Of.

printr-n va duce

n con trol conla [nmulttrea mai bine ~i ar pu tea crornoeste

m1!.re~te absorbtia Dr. statat aitii acid. Lan d rum

de calciu) se obt ln rnai rnulte femele.

Iucru

B.

She sint

ttl

es

(S.U.A.) feIuri:

a conunii acid, eu Iar

sexulu i a caru i calitiili pot perioadc fi realizat mai [ndclu ngate priu sepamrea

fi exploatate

c1l. spermatozoizii cu rezistenta sint mai mari, Prirnii

de doua

de limp. din timp

Controlul

cap rotund,

sci1zutil la mediul cromozomilor

a spermatozuizilor

cu un cap alungit purU.torii

rezfstent i la mediu Y specifici

care corrtin crornozomul zomul Y. Problema ueterllliI)arii de subliniat inginerii sexului diferite intrucit zoot ehn ist i. servicii

X de eei care corrtin sexulu i Pcntru
'J

Iitor ilor produsi

a proocupat ~i preocupa incli. pe
cfinele-lup problema pentru icmelele, deoarece

masculrlor ~i deci daca ei reusesc ~ fecundeze ovulul viitorul produs va fi mascul, Pentru ea sansa de fecundare a ovulului

sa

revina act

spermatozoizilor (fecundarea) se ~

eu capul aibli. loc fie

rotund(celor este necesar in timpul timp care

pu rta tori de cromozomii ca acest ovulatlei, fie dupi!. aceasta, genital

Y pen tru:maseuli) intructt

v iit ori lor cilt!'i are Importanta, perioadei de gestatic

se ~referi!. rnasculi i, jntrue!t

pc timpul

si de aUi.ptare trebuie

in acest
spermatc-

in tractusul permite respectivi

formeazli. un pH alcalin ~a.nsa fecundli.rii de cromozomi viitorului

scoase din serviciu, ceea ce necesita un timp de aproximativ 6 luni pc an. Unele descoperiri in dorneni ubiologiei privind mutat iile genetice ill timpul repro~i la de ducj iei , Ia unele sper Ii , pot specia cauina. I. S t 0 I k 0 W potasiu unui a.dministrat numar eu trei
5

rniscarea

;;i supravietuirea

zoizilor

~i deci se mareste ei ~i nu de catre Slot purtatori alegerii

fi ext inse in viitor influenja constatrnd determina
0

ovulului de catre pentru femele.
S6 pare

cei cu capul ascutit

care asa cum s-a arli.tat De altiel,

k i a verificat acestora

saruritor

~i de calc iu Ia bovine, in hrana mai marc inainte

eli. potasiul obt inerea solutre pe adrninistrind D (care

cil tehniea

sexului

produs din domeniul

zootehoiei

se ailll. in curs de defini-

de masculi , lar de Iecunriare

tivare. de cli.tre
condusa de dr.

0

echipa de sase cercetatori japonezi,
care a reuslt; de eei pentru pentru masculi

slpt1l.mini

R i h a c h i I z una,

ba7.~ de rnagneziu.

sau cu vitamina

nleioasa

sa

sepil.re cromozomii

340

341

da.t na~tere 1emele pe baza sarcinitor Ie an. De retinu t ca experientele electrice diferl te pe care ac~tia. berbecul-ta iepuroaiee.

lao doi miei, dintr-o fiind plan

rasl!. englezll.,

f1i.r! c.. unei

tli. al eel or dui miei slL fi pl!.rlI.sit Anglia, transportate mondial in oviduetul Pe

ovulele fecundate fl!.cute Ia noi in tarll. pe loturi

limitate de eli.tele, carora Ii s-a administrat de la intrare In cAlduri un regim alirnentar ~rat. evitindu-se alimeatele cheate ma~uli bogate cit mai in calciu tirziu au dus
cu

[lapte,

ouA etc.) ;;i tmperecAldurilor (in a numlirului suprarenale. de cAlei se expliell. rn rep~us tn ~ru ri

dupa

apal'itia

alte cazuri asernanatoare. Insilminlat'ea artifidaM ;;i inocularea artifieiaill. a ovulelor Ia eli.tele valoroase VOl' constitui doar ctteva dio preoeup1i.rile viitoare ale geneticienilor ~i inginertlos
zootehniati, rea la punet blnetnteles, a unor ~i ovulelor, aceasta mai inseamnll. pe punetermen metode de conservare

slnt realizate Ji

10-110 12-a:ti)

1a cresterea glandele

1a na~tere.

1O~ 15%. Aceasta nesecrettnd

prin aceea el!. sarea laslL In aceasta steroizi de potasiu

lung a sperrnei

perioada.

hormoni cortico-

care au rol tn sl!.rl!.cirea tesu tutilor care, asa cum

s-a. vazut, determina ob1ineeonstituie un~ din in lurne a acestei rase,
0

rea unui numll.r mai mare de masculi.

T,rsnsplantul

de 01)1416/6cundate
rnspindire

eaile de tnmullbe:;;i

ceea ee dll. posibilitatea

ell. de la

femela

valoroasa

sA. se ob1inli. mult mai multi descendentl. Transp~ntu I permite sa fie transporta. te la mari distante. dintr-o
fari!. in alta, ovule ieellndate ~i prelevate de la ell.tele eu mare valoare biologicl!.. Ast1el, prof. :;; t e fan poe 9 c u V if 0 r, de la Facultatea de zootehn ie, Buc~re~ti. ca.zul din citeaza in "Genetica animala", Africa. editia de 1978, au 1962. cfnd dou1l. oi din Sud,

642

1

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful