P. 1
Carte-Etologie

Carte-Etologie

|Views: 237|Likes:
Published by Radu Iliescu

More info:

Published by: Radu Iliescu on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

Acest complex comportamental presupune o serie de acţiuni
desfăşurate de animal pentru a-şi salva integritatea fizică în caz de pericol.
Duşmanii pot fi recunoscuţi prin stimuli-semnal filogenetici (înnăscuţi)
sau pot dobândi o astfel de semnificaţie în cursul experienţei proprii
(ontogenetice), prin învăţare.
Ca orice stimul declanşator, duşmanul poate fi recunoscut prin una
sau două trăsături caracteristice (profil corporal, dimensiune corporală,
viteza de deplasare, miros specific etc.). Din motive încă insuficient
cunoscute şi studiate omul reprezintă pentru animalele sălbatice libere
duşmanul lor universal.

Perceperea duşmanului nu declanşează în mod automat reacţia de
salvare din partea animalului. Această reacţie apare numai în situaţia în
care duşmanul se apropie la o anumită distanţă, denumită distanţă de fugă.
Prin fugă, animalele caută să se plaseze din nou la o distanţă superioară
celei de fugă faţă de duşman. În unele situaţii animalul atacat se află în
imposibilitatea de a-şi asigura prin fugă distanţa de siguranţă necesară
(spaţiu limitat de obstacole fizice, viteza de alergare a duşmanului este mai
mare decât propria viteză). În asemenea situaţii, când prădătorul se

56

apropie până la o distanţă critică, fugarul se opreşte brusc şi înfruntă
duşmanul atacându-l printr-o reacţie violentă de apărare, reacţie care are
un caracter defensiv şi de urgenţă.
Distanţa de fugă, distanţa critică precum şi reacţia de apărare sunt
particularităţi individuale ale victimei şi sunt influenţate printre altele de
următorii factori: specie, vârstă, sex, natura duşmanului, starea fiziologică,
experienţă.

La animalele domestice distanţa de fugă a fost mult diminuată sau
chiar anihilată prin îmblânzire în timpul domesticirii. Totuşi, animalele
domestice pot exterioriza comportamentul de salvare (chiar dacă sub o
formă atenuată) în momentul în care persoane străine se apropie prea mult
de acestea. Frica faţă de om (şi deci manifestarea comportamentului de
salvare) se intensifică la animalele domestice întreţinute perioade mai
îndelungate pe păşune, perioade în care contactul cu omul a fost mai puţin
intens.

Reacţia de fugă apare la animalele domestice mai ales când
abordarea (apropierea de animal) se face frontal. Din acest motiv
abordarea animalelor domestice nu se va face direct şi frontal ci lateral şi
indirect.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->