ABANDONUL DE FAMILIE

Abandonul de familie este fapta persoanei care, având obligaţia legală de întreţinere faţă de o altă persoană o părăseşte, o alungă sau o lasă fără ajutor, expunând-o unor suferinţe materiale sau morale, sau care, cu rea-credinţă, nu-şi îndeplineşte obligaţia legală de întreţinere ori nu plăteşte timp de două luni pensia de întreţinere stabilită pe cale judecătorească. Săvârşirea acestei fapte în oricare din variantele sale afectează relaţiile de familie. Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate şi ajutor reciproc ce-şi datorează membrii familiei între ei. Pericolul social pe care îl reprezintă abandonul de familie aduce atingere instituţiei familiei care este considerată ca o valoare socială primordială în societatea românească. Pentru aceste considerente, această infracţiune a fost incriminată şi sancţionată de legea penală. Delictul de abandon de familie este prevăzut în art. 228 alin. 1 din noul C. pen. Din analiza textului incriminator, rezultă că acest delict constituie o faptă ce are o pluralitate de conţinuturi alternative. Aceste conţinuturi alternative exprimă formele diferite în care se poate prezenta – cu gradul de pericol social specific unei infracţiuni – încălcarea obligaţiei de întreţinere în raporturile dintre membrii familiei. Diversitatea modalităţilor de comitere a infracţiunii de abandon de familie are drept efect o auutonomizare a fiecărui conţinut, care, în acest mod, caracterizează singur existenţa delictului. 1. Situaţia premisă a acestei infracţiuni o constituie existenţa unor relaţii de familie generatoare de obligaţii de întreţinere. Conform art. 2 din Codul familiei, relaţiile de familie se bazează pe prietenie şi afecţiune reciprocă dintre membrii ei, care sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material. Situaţia premisă reprezintă o cerinţă esenţială a realizării infracţiunii, deoarece, în lipsa acesteia, nu avem infracţiune. 2. Condiţii preexistente A. Obiectul infracţiunii a) Obiectul juridic specific al acestui delict îl constituie acele relaţii de familie ce impun respectarea obligaţiilor de sprijin material şi moral reciproc.

hrană. art. 268. de asemenea cu venituri proprii) nu se poate reţine infracţiunea prevăzută în art. p. prin lipsirea victimei de aceste bunuri i se cauzează persoanei vătămate suferinţe fizice şi morale.2. în cazul foştilor soţi a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorţ. De exemplu. Volumul IV. 24 alin. Constantin Bulai (coordonatori). bunurile de care este lipsită persoana care este îndreptăţită la întreţinere formează obiectul material al acestui delict deoarece. Volumul II. Conform art. acesta fiind persoana care are obligaţia legală de întreţinere. În ceea ce priveşte celelalte persoane care nu sunt cuprinse în enumerarea art. soţul divorţat are obligaţia de întreţinere faţă de celălalt soţ. după cum argumenta prof. Adrian Pricopi. 4 Tribunalul Suprem. Subiecţii infracţiunii a) Subiectul activ nemijlocit al acestei infracţiuni este calificat. p. Prof.. Editura Academiei. Acest sprijin.Nu este vorba de un sprijin moral şi material general şi abstract. Partea specială. o expresie materială. Practica judiciară penală. 301. Vintilă Dongoroz. Secţia penală.1. 1972. Dreptul familiei. fam. Codul penal comentat şi adnotat. dacă nu s-au produs asemenea consecinţe (de exemplu. 1 1 2 2 . străbunici şi strănepoţi. Vintilă Dongoroz. art. Editura Lumina Lex. bunici şi nepoţi. Editura Academiei.3 Pricinuirea acestor suferinţe fizice sau morale reprezintă o altă cerinţă esenţială a infracţiunii. p. fam. copiii minori au rămas în grija tatălui care are venituri proprii şi a altor doi copii majori. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Acest punct de vedere nu poate fi însuşit. îmbrăcăminte etc. Bucureşti. cel care adoptă (adoptatorul) şi cel adoptat (adoptatul). fraţi şi surori. 379. 84 etc. Această părere este împărtăşită şi de prof. Bucureşti. ci de sprijinul concret. Decizia nr.. a. p. constând în furnizarea mijloacelor de întreţinere aceluia dintre membrii familiei care se află în nevoie. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Bucureşti. ea fiind acea îndatorire impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului. 228 alin. 86 C. părinţi şi copii. deoarece. Partea specială. Volumul III. 1992. B. precum şi între celelalte persoane prevăzute de lege.2 b) Obiectul material al infracţiunii îl constituie bunurile de care este lipsită persoana căreia i se datorează ajutor sau întreţinere (adăpost. 3 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. 86 C. Aşa cum s-a statuat în practica judiciară4. 569. obiectiv. Partea specială. numai dacă acesta se află în nevoie din cauza unei incapacităţi de muncă ivită înainte de căsătorie ori în timpul Teodor Vasiliu şi colaboratorii. 1699/1979 în George Antoniu. 2004. căci împiedică suferinţele morale pe care lipsa mijloacelor de întreţinere le poate pricinui. Vasile Dobrinoiu consideră că această infracţiune este lipsită de obiect material. acestea sunt prevăzute în alte texte ale Codului familiei (art. obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie. constituie şi un sprijin moral. deşi are. 41 alin. 1977.1 Obligaţia de întreţinere are un caracter concret.1 lit. Bucureşti.).). înscris ca obligaţie legală în dispoziţiile codului familiei.

alungare sau lăsarea fără ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere. iar. Conţinutul constitutiv A. să devină subiect pasiv al infracţiunii. Subiectul pasiv poate deveni subiect activ al abandonului de familie şi invers (de exemplu. Variantele elementului material sunt: acţiunea de părăsire ori de alungare sau de lăsare fără ajutor (art. 3. trebuie ca fapta să fie comisă prin vreuna din acţiunile-inacţiunile enumerate alternativ în text.a). din comiterea anumitor acţiuni sau inacţiuni sin cadrul diferitelor variante normative cu caracter alternativ. 1 C. c) Subiectul pasiv al acestei infracţiuni este calificat. însă.. ar fi folosit sintagma . anume să se afle .producându-i suferinţe fizice sau morale”. îmbrăcăminte.în nevoie”. Pentru existenţa elementului material al infracţiunii. La comiterea acestui delict pot participa în calitate de instigatori sau complici cei care nu au faţă de persoana vătămată o asemenea obligaţie. prin fapta comsă. Latura obiectivă a) Elementul material constă. inacţiunea de neplată a pensiei de întreţinere cu rea-credinţă. potrivit art. acesta este subiectul pasiv. timp de 2 luni. este suficient să existe una dintre aceste variante. Uneori. obligaţia trebuie să fie consecinţa unei împrejurări în legătură cu căsătoria. obligaţia de întreţinere are caracter reciproc. elementul material constă în fapta (acţiune sau inacţiune) de părăsire. 228 alin. 3 . b) Participaţia penală este posibilă doar sub forma instigării şi a complicităţii. În ipoteza în care este vorba de copil. 228 alin. eventual. inacţiunea de neîndeplinire cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege (art. Pentru existenţa delictului în această modalitate. persoana vătămată să fie expusă la suferinţe fizice sau morale (de pildă. În cazul primei modalităţi (art. lit. alteori.pen. locuinţă).. În general.1. şi anume persoana îndrituită la întreţinere. această obligaţie este unilaterală. De asemenea. dacă părintele se îmbolnăveşte grav. se cere o condiţie (potrivit dreptului familiei).). În această ultimă situaţie. în ipoteza în care soţia a obţinut pensie de întreţinere. Dacă legiuitorul ar fi vrut să condiţioneze existenţa delictului de producerea efectivă a unor suferinţe fizice sau morale.a C. 228 alin.1. lit. lit. pentru ca o persoană să aibă dreptul la întreţinere şi. dar trebuie să existe o mare probabilitate de realizare a lor.1. de la o anumită vârstă). aceasta este subiectul pasiv al infracţiunii. şi aceasta să rezulte din incapacitatea de a munci şi a avea un câştig din muncă.b).pen. lipsă de hrană.. pensie stabilită judecătoreşte (art. 228 lit.căsătoriei sau în termen de un an de la desfacerea căsătoriei. Nu este obligatoriu ca aceste suferinţe să fi intervenit în mod efectiv. expunându-l la suferinţe fizice sau morale. 228 alin. obligaţia de întreţinere o au copiii.c).

în această formă. p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. ci prestarea directă a celor necesare traiului cotidian – alimente. în caz de divorţ. prin constrângere morală sau fizică. Elementul material în cazul celei de-a doua modalităţi mormative constă în neîneplinirea (inacţiunea) cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege (art. şi anume: să fie vorba de o pensie de întreţinere stabilită pe cale judecătorească şi să nu se fi făcut plata acesteia timp de 2 luni. O asemenea situaţie şi obligaţie poate să apară. nu este părăsită sau alungată. Infracţiunea de abandon de familie constând în neplata cu rea-credinţă. pensie lunară. îmbrăcăminte.). de exemplu. ca. De aici rezultă că.c C.5 Tribunalul Suprem. are caracterul unei infracţiuni continue omisive care durează până când făptuitorul plăteşte pensia de întreţinere sau se pronunţă hotărârea de condamnare. Făptuitorul se mută în altă localitate ori se mută în aceeaşi localitate unde locuieşte victima. bunăoară. pentru copii.228 lit. În dispoziţia art. 1978. stabilită pe cale judecătorească. Dreptul la întreţinere îl are cel ce se află în nevoie.c sunt prevăzute două cerinţe esenţiale. În practica judiciară s-a decis că faptul de a avea un venit lunar în calitate de pensionar.pen. 296. Dacă obligaţia de întreţinere există. medicamente. 26/1977 în Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1977. de inacţiune din partea făptuitorului. a pensiei de întreţinere. 5 4 . nu exonerează pe fiu de obligaţia legală de întreţinere. dar în alt domiciliu. îndepărtarea de la domiciliu. Cea de a treia modalitate de realizare a elementului material al delictului (art. Acţiunea de alungare presupune izgonirea. Victima. deşi se găseşte la acelaşi domiciliu.228 lit. abandonul de familie. respectiv neplata cu rea-credinţă timp de 2 luni a pensiei de întreţinere. timp de cel puţin 2 luni. cea mai frecventă.Prin părăsire se înţelege abandonarea celui îndreptăţit la întreţinere.). fiind o infracţiune continuă. fără de care nu pot fi concepute viaţa de familie şi relaţiile dintre membrii acesteia. Secţia penală. subiectul activ şi cel pasiv rămân la acelaşi domiciliu. de la locuinţă a victimei.pen. în această situaţie. făptuitorul folosind diverse mijloace. nu implică o determinare bănească sub forma unei pensii. Lăsarea fără ajutor înseamnă adoptarea unei atitudini de pasivitate. când. neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere va avea tot un caracter de continuitate. Este vorba de acele cazuri în care obligaţia de întreţinere operează în virtutea legii (ope legis). neavând posibilitatea unui câştig obţinut din muncă datorită incapacităţii de a munci ori ce nu are alte venituri. cu scopul de a se sustrage de la îndatoririle sale de întreţinere.228 lit. adică trebuie îndeplinită în orice moment. dar subiectul pasiv nu primeşte ajutorul necesar. în acest fel urmărind să se sustragă de la obligaţiile stabilite. Decizia nr. constă dintr-o inacţiune. unul din soţi este obligat la plata unei pensii de întreţinere. aceasta are întotdeauna un caracter de continuitate.b C. Bucureşti. dacă venitul este insuficient pentru acoperirea nevoilor celui aflat în incapacitatea de a munci.

victima este în situaţia de a putea fi evacuată din casă. 2004. educare. Urmarea imediată există şi în cazul în care asemenea consecinbţe pot. îmbrăcăminte.Termenul de 2 luni curge de la data când hotărârea a rămas definitivă sau cu execuţie provizorie privind pensia de întreţinere.1 lit. în întregime.c constituie. învăţătură şi pregătire profesională. c) Legătura de cauzalitate. b) Urmarea imediată în cazul acestui delict constă în lipsirea de întreţinere la care are dreptul o persoană în raport cu care subiectul activ era obligat să acorde această întreţinere. elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie prevăzută în art. Această situaţie se concretizează într-o situaţie care produce suferinţe fizice ori morale. nu sunt întrunite într-un atare caz.c C. a pensiei de întreţinere pentru copiii minori. în consecinţă. O plată parţială echivalează tot cu o neplată. asistenţă etc. urmată de ajungerea sa în stare de nevoie. medicamente. Secţia penală. Decizia nr. 2211/1973 în Vasile Papadopol. infracţiunea de abandon de familie. în continuare.). Bucureşti. la întreţinere. în astfel de cazuri legătura de cauzalitate nu există. De aceea. Dacă s-au plătit unele sume şi apoi au încetat. Minorul care realizează venituri proprii este îndreptăţit. 7 Curtea Supremă de Justiţie. Dacă starea de lipsă a mijloacelor de întreţinere materială sau morală se datorează altor cauze.). 1798/2001 în De la Curtea Supremă de Justiţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 228 alin.pen. alimente. p. termenul curge de la data ultimei plăţi. Secţia penală. Lipsirea de mijloace de întreţinere. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. înseamnă lipsirea de mijloace de sprijin moral (lipsirea de locuinţă. în acest caz. p. Între activitatea infracţională (acţiune sau inacţiune) şi urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate. mai are o persoană de întreţinut. după cum s-a mai arătat. implicit nu există nici elementul material al delictului. 228 lit. în mod obiectiv să se producă (de exemplu. Mihai Popovici. 1977. iar unul dintre cei doi copii a fost în cea mai mare parte din perioadă în îngrijirea sa exclusivă. Decizia nr. Bucureşti. în situaţia în care cel obligat la întreţinere este şomer. neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere. 807-808. în măsura în care acele venituri nu sunt îndestulătoare pentru a-i asigura condiţiile necesare pentru creştere. În practica judiciară6 s-a statuat că împrejurarea că minorul s-a angajat ca muncitor şi realizează venituri proprii nu face să înceteze automat obligaţia părintelui de a-i plăti pensia de întreţinere la care fusese obligat. 7-8. Buletinul jurisprudenţei 1990-2003. Tribunalul Suprem. deoarece o asemenea plată nu reprezintă pensia fixată pe cale judecătorească. Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975. a achitat o parte din pensie. Tot în practica judiciară7 s-a decis că nu se datorează relei-credinţe neplata timp de peste două luni. în condiţiile art. 6 5 . Editura All Beck. a consumat alimentele etc. bunăoară refuzului de a le primi de la cel ce este obligat a le oferi sau a dispariţiei fără urmă a celui care avea dreptul la întreţinere.

epuizându-se în momentul încetării activităţii ilicite. refuză să plătească pensia de întreţinere. Modalităţi. în modalitatea normativă de la lit. cu motivarea că suma este incorect stabilită. aceasta s-a datorat faptului că incuplatul a mandatat unitatea unde lucra ca inginer să-i reţină de pe statul de plată pensia de întreţinere şi să o remită părţii vătămate. susţinând că este şomer. este o infracţiune momentană. alungat sau lăsat fără ajutor. dar neincriminate de textul legal şi. Abandonul de familie. Forme. alungarea sau lăsarea fără ajutor . Latura subiectivă. incuplatul neavând cunoştinţă despre această omisiune. În situaţia celei de a treia modalităţi normative prevăzute în art. există intenţie. fără a beneficia de ajutor de şomaj.. nu există rea-credinţă nici în situaţia în care. stabilită pe cale judecătorească este urmarea stării de arestare (în altă cauză) a celui obligat la întreţinere ori este militar în termen. în ceea ce priveşte prima modalitate normativă – părăsirea. delictul de abandon de familie se comite cu intenţie. În acest sens.c C. internat în spital etc. în consecinţă. obligat la plata pensiei de întreţinere.a. infracţiunea este continuă. dar unitatea nu a executat mandatul. nu există rea-credinţă atunci când cel obligat la plata pensiei de întreţinere. În modalitatea normativă prevăzută la lit. De asemenea. 4.228 lit.b. a avut drept urmare refuzul sistematic al părţii vătămate de a primi sumele trimise de inculpat. consumarea acesteia având loc în momentul în care cel îndreptăţit la întreţinere este părăsit. Sancţiuni A. cât şi pentru partea vătămată. fie directă. În practica judiciară s-a susţinut că infracţiunea de abandon de familie există şi în cazul în care făptuitorul. Atât actele preparatorii. cât şi tentativa sunt posibile. fapta consumându-se 6 . stabilirea pe cale judecătorească a unei contribuţii de 20% din venitul lunar al inculpatului. deşi primeşte în continuare ajutor de şomaj. refuză cu intenţie să presteze o activitate eficientă pentru a dobândi venituri din care să achite obligaţia de întreţinere. element al infracţiunii de abandon de familie. sub aspect subiectiv. nepedepsite. Tot în practica judiciară s-a statuat că împrejurarea că inculpatul este apt de muncă nu echivalează cu stabilirea relei-credinţe. Din textul incriminator rezultă şi unele deosebiri între cele trei forme ale delictului.. deşi nu a plătit-o. Nu este realizat conţinutul delictului de abandon de familie nici în situaţia în care neplata pensiei de întreţinere. adică a unei creanţe incerte atât pentru aceasta.B. fie indirectă. deşi apt de muncă. dacă a prezentat documente din care rezultă că nu are venituri şi că este înscris la Oficiul de Muncă şi Protecţie Socială. ori.. deoarece aceasta exclude condiţia impusă de textul incriminator ca neplata să fie urmarea relei-credinţe.pen. Sub acest aspect. obligaţia de plată este cu termen. În cazul celorlalte două modalităţi normative. consumarea având loc în momentul neîndeplinirii obligaţiei de întreţinere. ne aflăm în prezenţa unei omisiuni cu rea-credinţă. Forme.

pen. p.228 alin. prevăzută în art. Tribunalul Municipiului Bucureşti.c C. 95. Secţia I penală. Decizia nr. pronunţă împotriva incuplatului o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. pot să apară asemenea modalităţi. acestora. În fapt. infracţiunea este momentană.b şi c C. între persoanele rămase în nevoie. această infracţiune a luat sfârşit la data când minorul. pentru care trebuia plătită pensia. 228 alin. Aspecte procesuale Potrivit art. 1982..3 C. nu se prevede nici o modalitate agravată a infracţiunii. se găsesc mai mulţi copii sau este vorba de o soţie bolnavă. 6.. Potrivit art. Delictul de abandon de familie se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. să-şi reia îndeplinirea obligaţiilor sale de întreţinere. dacă în hotărârea judecătorească prin care s-a fixat pensia de întreţinere s-a stabilit că ea trebuie plătită până la majoratul minorului. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei Potrivit art.228 alin. în acest caz. În practica judiciară8 s-a statuat că infracţiunea de abandon de familie.pen. fiind o infracţiune continuă omisivă.. sau făptuitorul face să i se piardă urma pentru a nu fi executat silit etc. Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1976-1980.1 lit. dacă părţile nu s-au împăcat. C.pen. deci.la data la care expiră termenul de plată şi. Modalităţi. dar în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile. În cuprinsul art. B.a.1 lit. delictul de abandon de familie prezintă mai multe modalităţi normative redate în textul incriminator. în funcţie de diferite date concrete.pen. 1005/1977 în Vasile Papadopol. Sancţiuni. adică la data încetării obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere.pen. Judecătorul va ţine seama de aceasta la aplicarea pedepsei.1 C.. de exemplu. 5. rezultă că. Potrivit art. chiar dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Mihai Popovici. Bucureşti.. 8 7 . în lipsuri materiale sau morale. astfel. 228 C. obligaţia de plată având un caracter periodic. în cazul stabilirii vinovăţiei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. a împlinit vârsta de 18 ani.2 C.pen. 228 alin. o posibilitate ca făptuitorul să revină asupra conduitei sale şi. S-a admis o asemenea înlăturare pe considerentul că aceasta oferă o posibilitate de refacere a familiei. pot să le corespundă o serie de modalităţi de fapt (faptice) de care judecătorul va ţine seama la individualizarea pedepsei. instanţa. fapta se săvârşeşte în mod repetat prin neplata la termenele succesive. 95 alin. 8.

4 C. b) făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă privativă de libertate. în condiţiile în care plata pensiei de întreţinere se face după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi nu în timpul judecăţii. condamnatul săvârşeşte din nou infracţiunea de abandon de familie.228 alin.pen. în cazul în care executarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie este suspendată condiţionat în temeiul art. se exclude posibilitatea aplicării condamnării cu suspendarea executării pedepsei. condiţia îndeplinirii obligaţiilor în cursul judecăţii este realizată dacă în recurs inculpatul face dovada că a plătit pensia de întreţinere datorată până la data pronunţării sentinţei de condamnare. În cazul săvârşirii infracţiunii prin neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere. p. 37-38. în caz afirmativ. 3575/1999 în De la Curtea Supremă de Justiţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în materia abandonului de familie un caz special de suspendare condiţionată a executării pedepsei. conform textului. 1995. Secţia civilă. cit. stabilită pe cale judecătorească.pen. Repertoriu de doctrină şi jurisprudenţă română 1989-1994. în cazul în care părţile nu s-au împăcat. Potrivit art.pen. revocarea suspendării condiţionate nu are loc decât în cazul când. p. instanţa de judecată trebuie să verifice dacă inculpatul şi-a îndeplinit obligaţiile în cursul judecăţii şi.. Decizia nr. aşadar. Legiuitorul a prevăzut.3 C. În practica judiciară9 s-a decis că. trebuie să stăruie în încercarea de a-l determina pe inculpat să-şi îndeplinească obligaţiile în cursul judecăţii. să pronunţe împotriva sa o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. nu se mai poate dispune revocarea suspendării executării unei pedepse anterioare aplicate tot pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie. pentru a putea face aplicabile prevederile referitoare la suspendarea condiţionată. Decizia nr. Curtea de Argeş. în cursul termenului de încercare. În practica judiciară10 s-a statuat că. Editura Argessis. 10 Curtea Supremă de Justiţie. 228 alin. op.. c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. prevăzând acest caz special de suspendare condiţionată a executării pedepsei. stabilind vinovăţia acestuia.Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o anumită durată dacă sunt întrunite următoarele condiţii: a) pedeapsa aplicată pentru delict este închisoarea strictă sau închisoarea de cel mult 5 ani sau amendă. Ca atare.. în virtutea rolului său activ. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile din partea generală a Codului penal referitoare la suspendarea condiţionată. 228 alin. Curtea Supremă de Justiţie. 9 8 . 807. inculpatul îndeplinindu-şi obligaţiile în cursul judecăţii. instanţa de judecată. aşa cum prevede art. Ştefan Crişu. Întrucât legiuitorul. a avut în vedere interesele celui îndreptăţit la întreţinere. 374/1991 în Constantin Crişu. timp de două luni.3 C. Nicorina Crişu Magraon. Secţia penală. Volumul I.

9 .5.228 alin. atunci când condamnatul comite.Aşadar. în cursul termenului de încercare din nou infracţiunea de abandon de familie. această suspendare poate fi revocată numai într-o singură situaţie. respectiv. Conform art. dispoziţiile privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei în cazul infracţiunii de abandon de familie se aplică numai în cazul primei condamnări a făptuitorului pentru acest delict.

BIBLIOGRAFIE 1. Constantin Crişu. 1972 3. Volumul I. Victor Roşca. 1977 4. Vintilă Dongoroz. Bucureşti. Bucureşti. 1992 8. Vasile Dobrinoiu. Partea specială. Editura All Beck. Drept penal. 2004 10. 1982 7. Adrian Pricopi. Editura Lumina Lex. Bucureşti. Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1977. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.referat. Nicoleta Iliescu. Editura Academiei. Volumul II. 1978 6. Ştefan Crişu. Ion Oancea. Partea specială. Practica judiciară penală. Codul penal adoptat prin Legea nr. 1995 9. Codul familiei 2. Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975. Vasile Papadopol. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Buletinul jurisprudenţei 1990-2003. Bucureşti. Bucureşti. Volumul IV. 1977 5. Bucureşti. Mihai Popovici. George Antoniu. Partea I. 2004 11. Vasile Papadopol. Bucureşti. 2004 12. Nicorina Crişu Magraon. Codul penal comentat şi adnotat. 301/2004 publicată în Monitorul Oficial. Teodor Vasiliu şi colaboratorii. Curtea de Argeş. Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1976-1980. 575 din 29 iunie 2004 Powered by http://www. Constantin Bulai. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. De la Curtea Supremă de Justiţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Partea specială. Bucureşti. Rodica Stănoiu. Mihai Popovici. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Constantin Bulai (coordonatori). Volumul III. Dreptul familiei. Iosif Fodor. Repertoriu de doctrină şi jurisprudenţă română 1989-1994. Editura Argessis.ro/ cel mai complet site cu referate 10 . Partea specială . Bucureşti. Editura Lumina Lex. Curs universitar. Editura Academiei . Siegfried Kahane. nr. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Volumul I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful