Antecedente al CD

La inceputul anilor 80 sistemul international a suferit o schimbare radical. Integrarea sistemelor economice ( globalizare) punea la incercare rezistenta modelului traditional de guvernare a statului natiune. La nivel international, Sfarsitul Razboiului Rece si a suprematiei

bipolarismului deschidea noi scenarii de integrare care necesitau modele alternative si noi de guvernare. Pe de o parte se postula o guvernare globala ( supranationala) iar pe de alta parte, la nivelul domestic se dorea o schimbare in modalitatea de a realiza politici publice, un nou regulament cu privire la relatiile dintre stat si societate. In ceea ce priveste economia anii 80 erau vazuti ca o epoca promitatoare pentru aparatorii mecanismelor de piata si principiile concurentei. In domeniul politic are loc procesul de descentralizare in noile democratii. Amintim de Carta Europeana a Autonomiei Locale (1985), ce constituie una dintre expersiile cele mai importante din perspective institutional, a

preocuparii europene de a respecta principiile democratice in exercitarea puterii publice. Carta reprezinta o legitimare ce va servi la afirmarea relatiilor internationale a guvernelor locale si a paradiplomatiei. In afara de orasele state grecesti si cele din Italia Renasterii, guvernele locale nu apar pe scena international pana la sfarsitul decade a sec XX-lea. In 1913 s-a creat International Union of Local Authorities si in 1951 Consiliul European al Municipalitatilor si Regiunilor dar doar in anii 80 acestea apar pe scena international. Aceasta aparitie coincide cu inceputul procesului de descentralizare si intarirea autonomiei locale si totodata convingerea ca guvernele locale sunt actori fundamentali in dezvoltare. A fost momentul in care ele au incetat sa fie vazute ca manageri a politicilor care au fost dictate de catre guvernul central si au inceput a fi vazuti ca actori fundamentali in intarirea democratiei. Astfel ca o multitudine de guverne locale si retele regionale au s-au infiintat in Europa, cooperand cu fiecare . A fi membru a platformei europene a reprezentat pentru multe guverne locale un prim pas in a deveni international extinzandu-si activitatile peste hotare in cautarea oportunitatile pentru dezvoltare.Pentru multi ani UE a reprezentat un mechanism pentru obtinerea de resurse economice si de finantare. UE a generat o serie de mecanisme interesante care a facut posibila coordonarea diferitelor nivele: local, regiona si statal si guvernarea Europeana pentru a define polticile publice care pot fi aplicate la nivel comunitar. In America Latina,Africa si Asia guvernele locale au format legaturi, structure pentru cooperare si de a le permite sa aiba impact

politic. Conceptul de paradiplomatie sugereaza ca guvernele regionale devin actori internationali. Ca o consecinta. Reteaua de Mercociudades a actionat ca purtator de cuvant pentru guvernele locale in cadrul proceselor. Acesta este cazul ONU care a contribuit la consolidarea statutului international a statelor si a UE. Regulile internationale si regimurile prestabilite nu afecteaza toti actori. Activitatea internationala a acestor guverne este sesizabila: au birouri de reprezentare in afara . Definind trasaturile guvernelor regionale ca actori internationali multi sustin ca exista o lipsa a legitimitatii externe si in majoritatea cazurilor absenta unei capacitati formal-legale pentru a actiona peste granitele nationale. Duchacek. Guvernele regionale sunt se afla intr-o pozitie mai delicate din moment ce reprezinta entitati institutional teritoriale care nu pot folosi metodele de actiune ale celorlati actori mentionati mai sus. Lipsa lor de legitimitate externa provine din faptul ca regulile si practicile in politicile contemporane internationale au fost stablite pentru state. Daca guvernele regionale. In cadrul cooperarii pentru dezvoltare.guvernele locale europene au inceput a-si define relatiile cu alte orase in tarile aflate in curs de dezvoltare inca din anii 80. Bernier 1994.Keating 1996 apud Andre Lecours . politica lor externa si relatiile internationale poate fi inteleasa in termeni de ³structure de oportunitate´1. aceasta contesta fundamental 1 M. Latouche and Stevenson 1988). Agentii poltici si economici ca miscarile sociale. organizatiile non-guvernamentale sau corporatiile multnationale au devenit proeminente in world politics si negocieriile internationale. participa in organizatii internationale sau relatii bilateral cu state sau guverne regionale. care erau lipsite de statutul necesar a fi acceptate ca actori in politica globala dobandesc prezenta international este o consecinta a schimbarilor structural. Organizatiile internationale in general rezerva calitatea de membru statelor. Activitatea international a guvernelor regionale sau paradiplomatia a fost cercetarea unei modeste literature care detaliaza diferite cazuri si cauta sa inteleaga fenomenulAldecoa and Keating 1999. ceea ce inseamna ca ele sunt conditionate de contextele institutionale externe si interne care impun multe constrangeri dar ofera si oportunitati de actiune. Acesti actori nu folosesc canalele conventionale proiectate pentru state pentru ca nu sunt structure de stat. conduc misiuni comerciale negociaza si semneaza acorduri si chiar tratate. Problema entitatilor sub statale ca actori internationali este una foarte sensibila pentru state implicand o provocare a suveranitatii si problematica pentru articularea unei politici externe coerente. Michelmann and Soldatos 1990. In acest context. Palard 1999.

dezvoltarea unei zone . Obiective si prioritati de cooperare EU ±America Latina In decembrie 2005 Comisia a adoptat Comunicare in care pledeaza pentru un parteneriat mai puternic intre UE-AL. Multi califica entitatile sub-statale ca ³ actori hibrizi´. clima si migratie) si nevoia ca Summiturile sa fie orientate spre actriune. Emergenta guvernelor regionale ca actori internationali ofera o noua prespectiva a legaturilor intern-extern. Pe de o parte regiunile nu sunt pe deplin entitati suverane de accea sunt in mod calitativ diferite de state. Scopul cooperarii pentru dezvoltare este de a eradica saracia si a promova dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala incluzand astfel atingerea Obiectivelor Mileniului. Intarirea relatilor bilateral si luarea in considerare diversitatea profitand din plin de existenta Parteneriatului Strategic. Pe de alta parte ele poseda anumite trasaturi ca le a face as se portivi imperfect in lumea transnationala a actorilor non-statali. UE acorda o atentie speciala coeziunii sociale si integrarii regionale. libertate si securitate. Aceasta subliniaza nevoia de a stabili un parteneriat strategic printr-o retea de acorduri de asociere implicand toate tarile din regiune si ajutand sa contribuie la integrarea regiunii ca un intreg. Adaptarea programelor de cooperare cu scopul de atenua efectele crizei financiare globale. Pentru America Latina . Regiunile ca actori internationali raman entitati legate din punct de vedere territorial. Comunicarea abordeaza pricipalele patru provocari cu care se confrunta cele doua regiuni: Intensificarea dialogului bi-regional axandu-se pe principalele provocari globale ( probleme financiare. In septembire Comisia a prezentat o noua comunicare pentru a reinnoi politicile desemnate a intari parteneriatul EU-AL. Paradiplomatia implica o parte a politicilor domestice poriectandu-se pe scena international fara medierea statului iar cate odata in fata rezistentei institutilor nationale. Datorita dimensiunii lor transnationale detin accesul la retele mult mai flexibile si fluide a implicarii internationale decat statele. o mai buna distributie a veniturilor si a justitiei. Intarirea integrarii regionale prin negocierea Acordurilor de Asociere si lansarea unui nou instrument financiar: LATIN AMERICA INVESTMENT FACILITY. imbunatatirea bunei guvernante si intarirea institutilor publice. Acordurilor de Asociere si Acordurilor Bilaterale.conceptual al relatiilor internationale ce deosebeste intre actori statali si non statali.

a fost numele care I s-a atribuit cooperarii internationale a fost strans legata de obiectivul poltic de a mentine influenta in zone geografice considerate strategice pentru cele doua super puteri ±US si URSS. In America Latina aceasta idée a fost exprimata prin aplicarea masurilor Consensului de la Washington printre care: deschiderea comerciala.Reducerea s r ciei severe Obiectivul 2 . Se stipuleaza idea de a adopta retete unice pentru a iesi din subdezvoltare.reforma fiscala. In timpul Razboiului Rece ³ Ajutorul Oficial pentru Dezvoltare´.Imbunatatirea sanatatii materne Obiectivul 6 . Principalul temei juridic este INSTRUMENTUL DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE.Combaterea HIV/SIDA si a tuberculozei .Agenda de cooperare internationala a suferit o influenta de proliferare a politicilor neoliberale. Incepand cu anii 60. In anii¶90 saracia a crescut in numeroase regiuni ale globului. avand un character unilateral: de la donator la receptor. Astfel ca programele de cooperare se vor baza pe eficacitatea pietei.commune a invatamantului superior si promovarea dezvoltarii durabile. Acest ajutor sau asistenta este inteleasa ca o politica proprie a statelor ( societatea civila si sectorul privat actioneaza doar ca observatory) si presupune un transfer de resurse sub forma subventiilor sau donatiilor fara contrapresiune din partea celui care primeste. Anii¶80 debuteaza cu dezbateri academic si politice ce sustineau incapacitatea statelor in gestionarea politicilor publice. in special in America Latina starnind noi dezbateri privind necesitatea elaborarii de programe de cooperare orientate spre eradicarea acesteia.Promovarea egalitatii intre sexe si afirmarea femeilor Obiectivul 4 .Obiectivul 1 .procesul de privatizare a firmelor. Cooperarea international Cooperarea internationala pentru dezvoltare incepe dupa al Doilea Razboi Mondial ca un instrument de ajutor sau asistenta pentru tarile in curs de dezvoltare.Accesul universal la ciclul primar de înv mânt Obiectivul 3 .alocarea resurselor si capacitatea de a genera conditiile necesare pentru dezvoltarea tarilor. dereglementarea economiei. Declaratia Mileniului emisa de catre Ansamblul General ONU sustine aceasta idée. reaparand in acest fel modelul neoliberal. Comitetul de Ajutor pentru Dezvoltare ( CAD-OCEDE) se contureaza ca principalul referent in cadrul cooperarii internationale.Reducerea mortalitatii la copii Obiectivul 5 .

Obiectivul 7 . unde cooperarea descentralizata aspira sa fie parte a polticii publice locale bazat pe relatii orizontale si parteneriat. In acest mod se sistematizeaza un nou mod de a concepe si gestiona cooperarea internationala. rezulta a una dintre cele mai mari provocari ale legaturilor de cooperare pe mai multe niveluri ca acelea invocate in paradigm cooperarii descentralizate. Rolul guvernelor subnationale in relatiile internationale si revalorizarea comunitatilor locale in strategiile de dezvoltare alimentau necesitatea de regandire a abordarilor traditionale a cooperarii internationale.Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare2 A contribui la indeplinirea Obiectivelor Mileniului . ce revalorizeaza capacitatile locale. UE a inceput a constientiza rolul active al oraselor si comunitatilor pot sa-l aiba in cooperarea international nu doar ca simpli beneficiary ci ca actori protagonist ai intiativelor. Ca o optiune de a infrunta debilitatile precepute ca mecanisme traditionale si pentru a oferi un raspuns noilor realitati internationale apare abordarea cooperarii descentralizate.ro/odm/ . formare in domeniul resurselor umane. transfer de tehnologie. Conform lui Gonzalez Prada se poate defini ca o noua abordare a relatiilor de 2 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.onuinfo.Noua organizare a cooperarii . constituieo strategie mulitlaterala si multidirectional de colaborare intre agenti si parteneri. S-a trecut de la un model traditional bazat pe relatii vertical Nord-Sud spre un alt model. Unii autori au ajuns sa diferentieze cele doua modele ³Ajutor pentru Dezvoltare´ ( identifica modelul classic de cooperare) si cooperarea pentru dezvoltare ( asociata conceptiei recente ca instrument al dezvoltarii umane).Asigurarea durabilit ii mediului Obiectivul 8 . Aceasta abordare propune o schema de cooperare multidirectional ce privilegiaza dezvoltarea capacitatilor locale in realizarea programelor incepand cu initiativele proprii a tarilor generand sustinerea autohtona prin abordari participative care sa implice actori strategic sis a garanteze o mai mare eficacitate a actiunilor in materie de cooperare. http://www. dezvoltare institutional si schimb de experiente. nu doar o simpla strategie unidirectional ce merge de la donator la receptor. Acesta noua abordare are si instrumente diferite: asistenta tehnica si financiara. Noua conceptie a cooperarii. inglobata in cadrul paradigmei cooperarii ca instrument pentru dezvoltarea umana.

3 González Parada. J. Intareste paradiplomatia. URB-AL este un program ce s-a nascut sub aceasta abordare. 1998 . la initiativa colectivelor regionale a ONG-urilor. CD. are semnificatii si atinge diferite domenii putand avea forme si modalitati diferite.Ca parte a procesului de transformare a relatiilor internationale deferitele lecturi despre agentii cooperarii descentralizate reflecta o dezbatere in jurul actorilor paradiplomatiei. Puterile publice locale se constituie ca agenti ai cooperarii descentralizate. a micilor firme ce utilizeaza dispozitivele de cooperare descentralizata pentru a-si face loc in tarile din sus. CD.cooperare prin stabilirea de legaturi directe cu organelle de reprezentare locala si a stimuli propriile capacitati de proiectare si a duce la bun sfarsit initiativele de dezvoltare cu participarea directa a grupurilor interesate.CD include noi agenti publici si privati : infratiri intre orase.. isi are originea in entitatile teritoriale descentralizate actionand in mod direct. avand proriile programe si bugete3. destinatarii si ofertele de cooperare.R. Acestea pot oferi un cadru de lucru efficient ca cele furnizate de concentrarea cooperarii intre guvernele central. CD detine caracteristici proprii ce o diferentiaza de cooperarea international: Operatori noi si flexibili Optiuni de participare a cetatenilor O mai buna utilizare a capacitate de legatura intre comunitatile din nord si sud. Aceasta abordare ofera administratilor locale un rol prioritar ca legatura intre agentiile central. Reduce numarul de intermediari ce gestioneaza intiativele Stimuleaza participarea entitatilor subnationale in campul relatiilor internatinale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful