P. 1
Sistemul Bugetar Al RM

Sistemul Bugetar Al RM

|Views: 3,066|Likes:
Published by Ion Darii

More info:

Published by: Ion Darii on Jul 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2015

pdf

text

original

Tema : Sistemul Bugetar al Republicii Moldova

1

Introducere
Timp de mai bine de două secole, una din problemele cele mai controversate ale teoriei economice a fost şi rămîne a fi problema rolului economic al statului. Chiar şi astăzi, cînd economiile ţărilor lumii sînt economii mixte şi deci o implicare a statului în viaţa economică se înţelege de la sine, confruntarea dintre partizanii şi adversarii implicării statului în activitatea economică rămîne la fel de actuală ca şi acum o jumătate de secol. Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţie importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermediul politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, are implicatii directe asupra creşterii economice, asigurînd realizarea obiectivelor de stimulare a activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăciei. Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată competentă, prin prin crearea condiţiilor pentru administrarea publică implementarea eficientă a stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de dirijare a

sistemului şi procesului bugetar, urmarindu-se politicilor macroeconomice şi reformelor structurale.

Analizînd situaţia societăţii Republicii Moldova (RM), apoi aceasta îşi consumă resursele de viitor, pe cînd alte societaţi le direcţionează pentru dezvoltare. Cauza acestei situaţii constă în nerespectarea intereselor societăţii şi a economiei promovate de către stat, interesele politice ce sunt aplicate de partidul de guvernare etc. Acestea şi alte momente au stat la baza actualităţii prezentului studiu. Tema de cercetare se referă la un spectru larg de probleme privind finanţele publice şi anume funcţiile economice ale bugetului. O asemenea complexitate permite
2

identificarea unor categorii fundamentale în cadrul cercetării date. În opinia autorului, sistemul bugetar poate fi considerat o categorie fundamentală de cercetare. Autorul a elaborat această lucrare în baza cercetărilor specialiştilor din domeniu Armeanic A., Moisescu F., Stratulat O., Galina Ulian, Dumitru Moldovanu, Secrieru Angela, Vasile Iancu, Iu. Văcărel, T. Manole, M. Trofim, care au prezentat o imagine clară asupra sistemului bugetar, utilizând exemple, comparări cu alte sisteme bugetare internaţionale, studii de caz, date concrete şi generale actuale, statistici. Suportul normative informaţional al lucrării îl constituie actele legislative şi ale RM; datele furnizate de Ministerul Finanţelor, Biroul Naţional de

Statistică şi lucrările de specialitate. Scopul lucrării constă în abordarea veniturilor şi cheltuielilor fiecărei categorii în parte a bugetului public naţional, evoluţia în timp a bugetului naţional public în decursul câtorva ani consecutivi, repartiţia veniturilor şi cheltuielilor în direcţiile bugetare din Republica Moldova, analiza fiecărei verigi a bugetului naţional public, execuţia lui pe categorii şi compararea sistemului bugetar din Moldova cu alte sisteme bugetare din alte state. Bugetul are un rol important în viaţa publică, reprezentând strategia fundamentală de planificare şi supraveghere a activităţii economico-financiare a statului. Însăşi prezenţa statului în viaţa socială şi economică este legată de intervenţia bugetară. Având în vedere scopul urmărit, obiectivele cercetării sunt:

analiza concepţiilor fundamentale privind sistemul bugetar, determinarea elementelor componente ale acestuia analiza surselor de constituire a veniturilor bugetare şi direcţiilor de repartizare a cheltuielilor bugetare; aprecierea implicaţiilor politicii bugetar-fiscale asupra dezvoltării economice, evaluarea tendinţelor şi a perspectivelor dezvoltării sistemului bugetar al RM; evidenţierea particularităţilor finanţării instituţiilor publice pe baza unui exemplu practic; elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sistemului bugetar în
3

Lucrarea dată urmăreşte posibilitatea revizuirii structurii sistemului bugetar. sunt delimitate principalele componente ale dezechilibrului structural şi vertical al sistemului bugetar şi sunt evaluate influenţele acestor componente asupra tendinţelor actuale în evoluţia dezechilibrului financiar public la nivel macroeconomic. Capitolul I – „Abordări teoretice privind sistemul bugetar” – prezintă o sinteză asupra conceptului privind apariţia şi evoluţia sistemului bugetar. noţiuni conceptuale. cum ar fi introducerea. Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară caracteristica bugetului public naţional de la apariţie. repartizării eficiente a resurselor financiare publice şi optimizării relaţiilor interbugetare în scopul consolidării disciplinei financiare în sectorul public. a eficienţei gestiunii cheltuielilor publice. Capitolul III – „Problemele actuale ale sistemului bugetar în Republica Moldova şi căile de soluţionare a lor” – sunt examinate efectele politicilor macroeconomice promovate asupra dezechilibrului structural. noţiuni privind sistemul bugetar. şi anume: bugetul consolidat.vederea asigurării flexibilităţii politicii bugetar-fiscale. Sunt determinate implicaţiile politicii bugetar-fiscale în evoluţia sistemului bugetar prin efectuarea unei ample analize a structurii şi dinamicii resurselor financiare. A fost apreciată elasticitatea veniturilor şi cheltuielilor publice. Lucrarea a fost structurată în trei capitole. bibliografia şi anexele. bugetul asigurărilor sociale de stat. până şi determinarea şi evaluarea nivelului echilibrului / dezechilibrului financiar al sistemului bugetar din Republica Moldova. concluzii şi propuneri. 4 . principii bugetare şi procesul bugetar. incluzând şi alte elemente structurale. Capitolul II – „Analiza structurii şi a conţinutului bugetului de stat din Republica Moldova” – este prezentată structura sistemului bugetar. politicile ce se reflectă asupra veniturilor şi cheltuielilor publice. sânt evidenţiate sursele de constituire a veniturilor şi direcţiile de repartizare a cheltuielilor. fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

datorită dezvoltării proprietăţii private. ceea ce a dus la apariţia banilor. Finanţele au apărut atunci. I. însă aceasta nu oglindeşte în întregime toate subiectele referitoare la sistemul bugetar. împartirea societăţilor în pături. La o anumită etapă de dezvoltare a forţelor de producţie. predomină gospodăria naturală. La diferite popoare funcţia de mijloace baneşti le îndeplineau anumite obiecte (pene de păsări. Deci nu era necesitatea de a căuta mijloace materiale pentru funcţionarea autorităţilor publice. iar odată cu 5 .1. aur. au evoluat de la o rînduire social-economică la alta. Aceste procese. În urma acestor diviziuni sociale a muncii. Ca urmare a apărut statul. a crescut productivitatea ei. paralel cu altele. nu există proprietate privată. vite. funcţiile şi rolul lor fiind determinate de modul de producţie respectiv. conţinutul. constituie rezultatul unui proces istoric complex şi îndelungat. În condiţiile primei faze a societăţii omeneşti.perfecţionării relaţiilor financiare din cadrul acestuia cât şi evoluţia lui. sare.). stat. scoici. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR 1. etc. Finanţele au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii. Iniţial. grîu. ceea ce a condus la apariţia surplusului de produse folosit pentru schimb. numită de majoritatea cercetătorilor istorici comuna gentilică. şi desprinderea de la agricultura mestesugăriei. dar mai tirziu se dezvoltă relaţiile marfă-bani. care a cuprins întreaga viaţă istorico-economică. s-au produs două diviziuni mari ale muncii: divizarea agriculturii în două ramuri – cultivarea plantelor şi vităritul. în comuna gentilică. diamante. au contribuit la apariţia proprietăţii private. blănuri. Apariţia şi evoluţia istorică a sistemului bugetar Apariţia primelor elemente de finanţe şi în deosebi a finanţelor contemporane. În procesul schimbului de mărfuri a apărut echivalentul general-banii. cînd a apărut proprietatea privată şi societatea s-a scindat în clase sociale. organe de constrîngere şi altele.

marele vătaf. XV legăturile comerciale dintre ţările româneşti erau stimulate de privilegiile pe care unele oraşe le aveau din sec. starostele. De aici rezultă. că pentru a întreţine această forţă publică era nevoie de contribuţia cetăţenilor prin impozite. XII-XIII se formează statele feudale româneşti ca instrument al menţinerii relaţiilor de clasă. În sec. adică instituirea forţei publice. care ulterior a intrat în componenţa Ţării Moldovei. spre deosebire de alte state. care aveau venit din urma razboaielor. bascacii stabiliţi în Podolia. ci nu pentru cotropirea altor pământuri. armata permanentă. rezolvarea diferendelor dintre membrii comunităţii. în fruntea ei se afla un jude. ca administraţia de stat. Odată cu progresul proceselor de surplus de producţie şi muncă. pârcălabul era delegat să facă anchetă şi să judece numeroasele neînţelegeri cu caracter fiscal. Acest sistem a fost răspândit şi la unele localităţi româneşti din spaţiul Carpato–Nistrean. Apariţia organelor puterii de stat. al independenţei politice. Mai târziu. puteau intra în toate satele ţinutului ca să încaseze dările de la contribuabili. inclusiv „locul de impozit”. drept obţinut mai târziu şi de unele localităţi urbane moldoveneşti şi munteneşti. Cunoscând situaţia de pe teren. XIV. colectarea impozitelor etc. S-au constituit organele respective de conducere a obştii săteşti. împreună cu agenţii fiscali. El era ajutat de „oameni buni şi bătrâni” în păstrarea ordinii. strângeau de la localnici impozite predestinate hanului Hoardei de Aur. apare necesitatea de organe de conducere. 6 . Începând cu sec. care erau reprezentanţii puterii centrale pe teren. justiţia. a făcut necesară procurarea de mijloace materiale şi băneşti pentru întreţinerea acestor organe.descoperirea metalelor a fost pusă în circulaţie moneda metalică. În epoca medievală Ţările Române au luptat pentru apărarea hotarelor. Pârcălabul. Plata impozitelor era unica sursă de venit a Tărilor Române.

Astfel în Basarabia se nominaliza de aparatul fiscal. care primeau cоte 30 desetine de pământ şi plăteau impozite. cooperativele agricole şi de producere. precum şi de la populaţie. aici fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare. Renta centralizată. după aceleaşi legi. Populaţia îşi exprima atitudinea ei negativă faţă de dominaţia străină în mod diferit. uneori aplicate în practică. În unele localităţi ani în şir nu se plăteau impozite. survenită în ultimele decenii ale secolului premergător din cauza presiunii fiscale otomane. sistemul bugetar basarabian se „supune ” celui rus. Pentru a-şi întări poziţiile sociale în sate. În anul 1812 a avut loc anexarea Basarabiei la Rusia ţaristă. având anumite obligaţiuni faţă de stat. care în cele din urmă formau veniturile statului.Proprietatea feudală asupra pământului se realiza prin renta plătită de micul producător. percepere şi de constrângere. încasare şi repartizare a mijloacelor băneşti la întreprinderile şi organizaţiile de stat. În RSSM. În fruntea aparatului fiscal se afla marele vistiernic cu alţi dregători. Decenii de-a rândul sistemul bugetar autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS. care percepea impozitele de la ţărani şi meşteşugari. astfel protestând împotriva abuzurilor autorităţilor locale şi stăpânilor de moşii. principii şi regulamente. Apoi aceste mijloace băneşti erau expediate la organul trezorerial local. ce asigurau şi îndatoririle faţă de Poartă. fapt care a ruinat cu desăvârşire economia Moldovei. XVII-lea se observa depăşirea crizei economice a Ţărilor Române. pentru a se verifica. O importanţă enormă în procesul de întărire a organelor de stat au constituit-o organele fiscale. 7 . ca şi în URSS. Mulţi ţărani sărăciţi de presiunea fiscală îşi părăseau locurile de baştină şi formau cete de haiduci. Pentru impozitarea efectivă sau constituit organe de impunere. deşi autorităţile otomane îi ameninţau pe restanţieri cu diferite pedepse corporale. plătită în bani era utilizată pentru întreţinerea armatei. Când Basarabia devine gubernie Imperiului Rus. se întocmeau registre ale contribuabililor. ţarismul a susţinut dezvoltarea aşa-zişilor „ţărani ai statului”. În prima jumătate a sec.

Un anumit caracter politic l-a avut sistemul fiscal sovietic, introdus la 15 august 1940, prin care au fost lichidate toate restanţele de impozit pentru că nu avea cine şi cui le plăti. În RSSM, ca şi în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare şi încasare în buget a impozitelor şi altor plăţi percepute de la întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperativele agricole şi de producere, precum şi de la populaţie. Odată cu destrămarea URSS-ului, s-a destrămat şi „imperiul” bugetar unional. Fiecare stat din componenţa URSS-ului a trecut la sistemul bugetar individual, împrumutând de la alte state independente programe de administrare a finanţelor publice. Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este cel cu numărul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Miniştrilor al RSSM. Tot atunci, pe lângă Ministerul Finanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componenţa organelor financiare locale. În ceea ce priveşte cheltuielile publice, apoi acestea în statul sclavagist erau diverse. Una dintre cele mai importante speze o constituia întreţinerea puterii publice şi curţii regale. Mijloace importante se cheltuiau pentru întreţinerea armatelor şi companiilor militare. Despre dimensiunile acestor cheltuieli se poate judeca după numărul războaielor încontinuă, subjugarea popoarelor, formarea statelor mari (Egipt, Macedonia, Imperiul Roman), care pretindeau dominaţia mondială. În condiţiile gospodăriei naturale cheltuielile aveau caracter natural, dar o dată cu dezvoltarea gospodăriei-marfă şi a banilor capătă formă bănească. Cheltuielile mari necesitau construcţia şi dotarea construcţiilor publice : apeducte, drumuri, poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrări de pământ, transportări de materiale la distanţe mari. Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie : construcţia de templuri, piramide, organizarea sărbătorilor religioase şi altele.

8

Cheltuielile se efectuau pentru primirea şi întreţinerea solilor, răscumpărarea prizonierilor, pentru cadouri şi mite. Alte speze speciale erau prevăzute pentru ,,pâine şi spectacole “. Munca ieftină a sclavilor a condus la ruinarea ţăranilor şi meşteşugarilor liberi. Străzile Atenei şi Romei erau pline de oameni fără ocupaţie şi flămânzi care cereau pâine şi distracţii. Autorităţile publice pentru susţinerea lor în supunere le acorda sprijin material. Începând cu anul 1991, în Republică a început să se aplice propria legislaţie fiscală, ţinându-se cont de specificul economiei şi interesele bugetare naţionale. La 15 februarie, de exemplu, Sovietul Suprem adoptă Legea privind priorităţile dezvoltării sociale a satului şi complexului agroindustrial, în care se prevăd particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite de o listă suplimentară de înlesniri, acordate acestor gospodării.

1.2.Baza legislativă a sistemului bugetar şi a procesului bugetar
Următoarele legi au folosit ca bază legislativă la dezvoltarea sistemului bugetar din RM: 1. Legea bugetului de stat pe anul curent; 2. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XII din 24.05.96; 3. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003; 4. Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi sursele de finanţare ale bugetului de stat aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe nr.70 din 29.11.2004. Potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XII din 24.05.96 sistemul bugetar reprezintă un sistem unitar de bugete şi fonduri, care constituie bugetul public naţional, cuprinzînd: a) bugetul de stat; b) bugetul asigurărilor sociale de stat; c) bugetele unităţilor administrative-teritoriale;
9

d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Procesul bugetar reprezintă etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi raportare a executării bugetului, care se elaborează şi se execută în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară care include clasificaţia veniturilor bugetare, clasificaţia funcţională, clasificaţia organizaţională şi clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare după cum urmează: a) clasificaţia veniturilor bugetare grupează veniturile bugetare în baza legislaţiei ce determină sursele de venituri; b) clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare grupează cheltuielile bugetare ce reflectă utilizarea mijloacelor financiare în scopul implimentării funcţiilor de bază ale statului; c) clasificaţia organizaţională a cheltuielilor bugetare sistematizează cheltuielile bugetare pe tipuri de întreprinderi, instituţii, organizaţii şi măsurile ce reflectă distribuirea alocaţiilor între beneficiarii direcţi de mijloace din buget; d) clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare grupează şi detaliază cheltuielile bugetare în conformitate cu destinaţia concretă a acestora. Clasificaţia bugetară asigură: a) sistematizarea indicilor bugetari pentru elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor; b) comparabilitatea internaţională a indicilor bugetari, conţinînd similtudini cu sistemele de clasificaţie utilizate de organismele financiare internaţionale. Clasificaţia bugetară se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor. După aprobare, clasificaţia bugetară se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Conform legii în vigoare, cheltuielile bugetare sunt determinate de alocaţiile specificate în legea bugetară anuală, care include: a) fondul de salarii al angajaţilor autorităţilor publice; b) alte cheltuieli operaţionale ale autorităţilor publice;

10

96 proiectul legii bugetare anuale este elaborat de Ministerul Finanţelor. d) susţinerea unor programe de cercetare ştiinţifică fundamentală. j) plata cotizaţiilor în organisme internaţionale. întreprinderile de stat. Anexele proiectului legii bugetare anuale includ: 11 . ocrotirea sănătăţii. g) investirea în infrastructură publică şi în fondurile fixe care aparţin Guvernului sau societăţii. ordinii publice şi a securităţii naţionale.847-XII din 24. iar repartizarea generală pe luni a veniturilor. cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat se întocmeşte pe bază de consolidare. l) cheltuielile legate de achitarea sumelor conform titlurilor executorii eliberate în baza hotărîrilor rămase definitive ale instanţelor judecătoreşti. ştiinţă.c) cheltuieli pentru învăţămînt. protecţia mediului înconjurător. protecţia socială. Conform Regulamentului privind repartizarea pe luni a veniturilor. sport. f) transferuri pentru aurorităţile administraţiei publice locale. k) implimentarea altor strategii şi programe guvernamentale în condiţiile legislaţiei.05. e) cheltuielile pentru realizarea strategiilor de dezvoltare şi a altor strategii şi programe naţionale. i) serviciul datoriei de stat. Pentru a nu se înregistra anumite incălcări ale legislaţiei se exercită controlul financiar şi auditul veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat de către Curtea de Conturi. şi se aprobă de Ministerul Finanţelor. cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat repartizarea pe luni a veniturilor de bază ale bugetului de stat şi modificarea acesteia se întocmeşte de către Ministerul Finanţelor de comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul vamal. h) asigurarea apărării ţării. care cuprinde anexele şi îl prezintă pentru examinare Guvernului împreună cu nota explicativă. instituţiile finanţate de la buget. cultură şi artă. Potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.

El este o formă concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire a politicii financiare a statului.exprimă relaţii de mobilizare. d) strategiile de sprijin financiar. Acesta poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale: 12 . asigură protecţia socială. de a evita şocurile. redistribuirea veniturilor de către stat. respectiv în etapa de contituire şi consolidare a statului. pe cînd nota explicativă cuprinde estimările bugetului public naţional bazate pe: a) strategii de dezvoltare socială şi economică. Creşterea cheltuielilor publice şi atenuerea recesiunilor. Bugetul de stat reprezintă un instument de stabilizare a economiei. c) strategiile datoriei de stat. volumul producţiei şi nivelul general al preţurilor. Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică. b) datele adiţionale. ca şi finanţele . intervenţia statului cu scopul de a controla şi ’’ajusta’’ mersul economiei.Concept.a) veniturile şi cheltuielile estimate pe anul bugetar viitor. de a reglementa economia în ansamblul ei-toate sunt condiţionate în marea măsură de bugetul de stat. prevăzute de legea bugetară anuală. prin care forţa publică influenţează cererea agregată. Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de bugetul de stat. 1. e) strategiile relaţiilor bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.3. deoarece el este expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. repartizare şi utilizare a principalelor resurse bănesti şi se impune ca o categorie economică distinctă pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii omenesti. constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului şi prin care se efectuează cheltuielile publice. b) strategiile politicii bugetar-fiscale. funcţii şi conţinut privind bugetul de stat Bugetul.

taxa asupra terenurilor. contribuţiile la asigurările sociale. monopolurile fiscale.el reprezinta un act prin care se prevad si se aproba. c) din punct de vedere economic se poate remarca faptul că fondurile care trec prin contul bugetar reprezintă o pondere semnificativă din PIB şi că prin impozitele prelevate şi cheltuielile efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de intervenţie în viaţa economică şi socială. e) din punct de vedere public. serviciilor. de la firmele din sfera producţiei. În acelaşi timp. interesează în deosebi procesele de pregătire şi elaborare a bugetului. d) din punct de vedere politic . De control. prin intermediul bugetului public naţional. el reclamă studierea diverselor reguli (norme) referitoare la conţinutul. bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective. Astfel. la execuţia şi la controlul execuţiei sale. proprietate de stat.a) din punct de vedere juridic . prin lege. b) din punct de vedere tehnic. Funcţia de repartiţie se manifestă în sensul că statul. circulaţiei. veniturile si cheltuielile anuale ale statului. liberelor profesii etc. fiind un act de conducere statala emanat dintr-un interes general-public. 13 . bugetul îndeplineşte funcţiile: • • De repartiţie. prezentarea. moment în care veniturile sale se formează pe seama resurselor provenite din impozite şi taxe (directe si indirecte) mobilizate de la populaţie. bugetul public naţional este un instrument prin care statul participă la distribuirea unei părţi a produsului intern brut. participă la distribuirea primară a produsului naţional brut creat atît în sectorul public. în procesul distribuirii primare se formează veniturile din impozitul pe profit. cît şi în cel privat. taxele vamale şi altele. Ca si finanţele. adoptarea sa de către parlament.bugetul este considerat expresie a opţiunilor Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă componentele sale.

Bugetul de stat. Veniturile bugetului de stat includ: 14 .Într-o oarecare măsura. Respectindu-se principiul regimului de economii. controlul se exercită şi asupra efecuării. La etapa elaborării. statul participă la redistribuirea produsul naţional brut pe plan internaţional. ele efectuîndu-se numai în măsura exigibilităţii. Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. volumul cheltuielilor pe acţiuni. a vărsării şi regularizării acestora. Astfel. Conform prevederilor ’’Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar’’ nr. Bugetele unităţilor administrativ. legalităţii şi destinaţiilor în care s-a cheltuit banul public. Bugetul de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru implimentarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului. Funcţia de control a bugetului public naţional se exercită prin ansamblul procesului bugetar. 2. 3. sînt verificate declaraţiile pe venituri şi impunere pentru ca aceasta sa evidentieze cît mai real resursele generatoare de venituri publice. folosindu-se metoda evaluării directe. prin companiile sale proprii. In procesul încasării veniturilor funcţia de control se manifestă asupra determinării corecte a cuantumului fiecărei surse de venit.847 din 24 mai 1996. 4. sistemul bugetar al Republicii Moldovei (denumit şi buget public naţional) include: 1. în sensul că bugetul public naţional reflectă încasarea diferenţelor favorabile sau acoperirea celor nefavorabile din operaţiunile de import-export. titulari şi feluri aprobate prin legea bugetului sînt supuse controlului sistematic şi permanent. a epuizării anterioare puse la dispoziţia ordonatorilor de credite bugetare şi a respectării destinaţiilor aprobate.teritoriale. Bugetul asigurărilor sociale de stat.

bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale.• Venituri curente. conform normativelor procentuale. • transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale. taxele rutiere speciale. • defalcări de impozitul pe bunuri imobiliare. • Granturi Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale includ bugetele satelor. accizele) şi încasări nefiscale provenite din activitatea de antreprenoriat şi proprietate. Bugetul asigurărilor sociale de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor sistemului naţional de asigurări sociale. bugetele unităţilor teritorial-autohtone cu statut juridic special. prestarea de fiecare teritoriu în parte. raioanelor. oraşelor. conform normativelor procentuale stabilite. venituri proprii. care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor. 15 . Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ: • • buget. • Venituri din operaţiuni de capital şi din transferuri de capital (venituri din privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe. încasările neidentificate. a terenurilor şi a activelor nemateriale). impozite pe proprietate. Din acestea fac parte veniturile fiscale (impozitele directe-impozite pe venit. bugetul central al unităţii teritoriale autohtone cu statut juridic special. încasări din vînzarea patrimoniului de stat. serviciilor şi alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la • defalcări de la veniturile generale de stat. impozitele indirecte-taxa pe valoare adaugată. taxele şi plăţile administrative. bugetele municipiilor Chişinău şi Bălţi.

la douăsprezece luni consecutive. unitatea. accidentale sau eventuale. credite ce vor fi repartizate în cursul anului în funcţie de nevoile concrete. de fapt. pentru care se elaborează. Conform Principiului specializării. ci determină serviciul care va trebui realizat. care vor trebui supuse unei autorizări superioare. Acest principiu este însoţit şi de unele excepţii: a) transferul de credite care nu modifică natura cheltuielii. În teoria şi practica finanţelor publice sunt recunoscute şi aplicate urmatoarele principii bugetare: anualitatea. volumul 16 . Cu toate că. bugetul de stat trebuie adus la conştiinţa opiniei publice. legea cu privire la bugetul de stat şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar aprobate de Parlament sunt date publicităţii. Conform principiului anualităţii bugetul de stat se elaborează pentru o perioadă de timp limitat. autoritatea de a efectua cheltuielile nu este globală. Cerinţa principală a Principiului echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetului statului. redactarea acestora într-un limbaj de strictă specializare. ceea ce presupune că acestea să fie repartizate în categorii omogene şi ca guvernul să respecte această repartiţie în execuţia bugetară. universalitatea. Principiu universalităţii afirmă că toate cheltuielile şi toate veniturile figurează în buget în scopul reflectării integrale a operaţiunilor. Principiul unităţii afirmă că bugetul trebuie să conţină toate veniturile şi cheltuielile statului. iar prognoza veniturilor şi a cheltuielilor pe componentele sistemului bugetar este analizată în anexa 6. se adoptă. ci detaliată pe categorii de credite. b) viramente de credite care conduc la modificarea naturii cheltuielii. echilibrarea bugetului de stat. se execută şi se raportează bugetului statului. precum şi unor cheltuieli a căror repartiţie nu poate fi determinată în momentul în care sunt votate. c) credite globale destinate a face faţă cheltuielilor imprevizibile. Potrivit Principiului publicităţii.Evoluţia bugetului public naţional pe componente pe perioada 2004-2010 este prezentată în anexa 5. specializarea şi publicitatea bugetului de stat.

dupa care vom analiza structura veniturilor si directiile de repartizare a cheltuielilor bugetare. In anexa 4 este prezentat cadrul financiar global al bugetului public national pentru perioada 2004-2010. 17 . fac nerealizabil acest principiu pentru mulţi cetăţeni.mare de anexe şi indicatori etc.

b. fiecare cu interesele. este adoptată prin mecanismul reprezentării şi al votului. avînd utilitate publică. de natură diferită. elaborarea proiectului de buget. este strict reglementat.ANALIZA STRUCTURII ŞI A CONŢINUTULUI BUGETULUI DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA 2. În consecinţă. c. d. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară. 18 . 3. 4. 2. este un proces de decizie care constă în alocarea resurselor necesare finanţării obiectivelor vizate. concretizată în legea bugetară anuală. Procesul bugetar prezintă anumite trăsături: a. decizia finală. întrucît deciziile privind alocarea resurselor bugetare mobilizate nu sunt determinate de forţele pieţii. nevoile şi posibilităţile sale(instituţii publice. controlul bugetar. este predominant politic.1 Fazele şi trăsăturile procesului bugetar Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni. derulate stadial ăi cuprinzînd: 1. organizaţii publice şi sindicale). administraţii publice. adoptarea proiectului de buget.II. e. 5. execuţia bugetului. ci de cetăţeni. realizindu-se succesiv şi după un calendar riguros. integrate coerent şi convergent orientate. ca urmare a faptului că este realizat prin participarea unui numar mare de subiecţi. are un caracter ciclic. are un caracter complex. deoarece în derularea sa se impune respectarea legislaţiei în domeniu şi a normelor metodologice elaborate în acest scop de către Ministerul Finanţelor. potrivit cerinţelor principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare.

dupa ce îşi însuşeşte proiectul bugetului de stat elaborat de Ministerul Finanţelor. Principalii participanţi la procesul bugetar sunt: 1) Ministerul Finanţelor – elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în baza proiectelor bugetelor locale. Sarcina principală a Ministerului Finanţelor este ca pe baza proiectelor de buget să întocmească proiectul bugetului de stat pe care să-l depună la Guvern. 4) Cetăţenii. în vederea definitivării proiectelor de buget. pe capitole. pe articole şi pe executorii principali de buget. de realizarea unor programe şi cercetarea numărului de locuri de muncă în circumscripţiile pe care le reprezintă. îl supune spre aprobare Parlamentului. însoţit de un raport privind situaţia economico-financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul viitor. El are sarcina de a comunica executorilor principali limitele de cheltuieli stabilite în baza politicii financiare a Guvernului. Motivaţia constă în faptul că parlamentarii sunt conştienţi că alegerile viitoare vor depinde de abilitatea de care dau dovadă pentru furnizarea de servicii publice. Anul bugetar pe teritoriul Republicii Moldova începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecărui an”. Legislatorul încearcă de mai multe ori să majoreze cheltuielile publice. să respingă anumite forme de fiscalitate sau să ceară echilibrul bugetar.1996. care în procesul bugetar pot să voteze prin referendum limitarea veniturilor fiscale. 3) Parlamentul – aprobă bugetul de stat pe ansamblu. procesul bugetar ca ”procesul care începe cu elaborarea bugetului şi se termină cu aprobarea dării de seamă despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv. Ei pot să-şi exprime opiniile cu ocazia alegerilor.Procesul bugetar în Republica Moldova este reglementat prin legea 847-XIII din 24. 19 . 2) Guvernul.05. care defineşte în articolul 3.

Examinarea proiectului legii bugetare anuale se efectueaza în 3 lecturi: 20 . Procedura examinării şi adoptării bugetului de stat în Republica Moldova diferă de alte ţări. proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi. în baza propunerilor de buget ale autorităţilor publice. spre deosebire de parlamentele bicamerale. e) Propunerile privind finanţarea deficitului bugetar. Buget si Finanţe. În termenul stabilit de Guvern.Elaborarea principalelor decizii bugetare se realizează la nivelul Guvernului. Pină la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului: a) Proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă. adoptarea proiectului de buget de către Parlament. b) Sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor. şi îl prezintă Guvernului împreună cu nota explicativă. care cuprinde anexele. care rezultă din proiectul legii bugetare anuale. f) Propunerile privind utilizarea excedentului bugetar. d) Propunerile de venituri ale autorităţilor administraţiei publice locale. din punct de vedere organizatoric. deoarece. se prezintă estimările de venituri şi cheltuieli ale bugetului consolidat. al organismului său specializat – Ministerul Finanţelor. b) Lista modificărilor în legislaţie. constituind un compromis în favoarea Executivului. Concomitent. care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. c) Propunerile de cheltuieli detaliate ale autorităţilor publice. Ministerul Finanţelor poate solicita orice informaţie adiţională ce este asigurată în mod obligatoriu de către autoritaţile publice. care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Ministerul Finanţelor. elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe: a) Scopurile bugetului de stat. Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetare anuale. Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat. Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Comisia Economie. Parlamentul este unicameral. Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor. Adiţional .

la prezentarea Comisiei Economie. Pînă la 5 decembrie a fiecărui an. Examinarea în a treia lectura – Parlamentul. la prezentarea Comisiei Economie. III. Parlamentul adoptă legea bugetară anuală. care va II. În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale. finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent. • Concepţiile de bază ale proiectului. Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat îi revine Guvernului. Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantumul suficient pentru menţinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetara anuală. • Examinează alte detalieri din legea bugetara anuală. • Stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar. Ministerul Finanţelor va aproba repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare. • Cheltuielile estimate. Examinarea în a doua lectură – Parlamentul. structura şi destinaţia lor. examinează: • Veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor. Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria de Stat. Buget si Finanţe. Buget si Finanţe: • Examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice. • Deficitul sau excedentul bugetar. Se interzice 21 . fi promulgată de Preşedintele statului.Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicatş pînă la 31 decembrie. Buget si Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează: • Direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale.I. Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului. apoi va fi publicată şi va intra în vigoare la 1 ianuarie al următorului an. Examinarea în prima lectura – Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei Economie.

deoarece prin intermediul său se poate opri derularea operaţiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune şi ineficiente. cît şi din cele de ordin financiar. drept exemplu pot servi: taxele şi plăţile administrative. 2. Control concomitent – are o eficienţă limitată. La data de 31 decembrie a fiecărui an. etc. În funcţie de momentul efectuării sale. dar prin identificarea abaterilor de la lege şi stabilirea persoanelor vinovate se pot institui măsuri de recuperări ale prejudiciilor aduse statului. dar nu trebuie subestimat. • • Control post-operativ – nu mai poate repara ceea ce s-a realizat. impozitul pe proprietate. contribuţiile de asigurări sociale obligatorii de stat. O etapă principală a procesului bugetar este controlul asupra executării bugetului de stat. Necesitatea acestuia derivă atît din considerente de ordin politic. controlul bugetar poate fi clasificat: • Control preventiv – cel mai eficient. care reprezintă veniturile fiscale. primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. pentru a întocmi raportul anual. amenzile şi sancţiunile administrative şi alte venituri din activitatea de antreprenoriat şi 22 . Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului bugetar curent. Toate veniturile neîncasate pînă la data respectivă se încasează în contul bugetului pe anul viitor.2 Analiza surselor de constituire a veniturilor bugetare Cea mai importantă sursă de venit în bugetul statului o reprezintă impozitele.acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la emisiunea bănească directă sau prin finanţarea directă de către bănci. deoarece prin determinarea legalităţii se preîntîmpină iniţierea unor acţiuni similare în viitor. Principalele venituri nefiscale provin din reţineri sau cotizaţii sociale. Controlul bugetar este efectuat de Curtea de Conturi. Dintre acestea fac parte: impozitul pe venit.

1.7 % menţine la V e n itu rile g lo b a le 3 5 . 2004-2006 100% 80% 60% 40% 20% 0% Impozitele indirecte Contribuţiile BASS Primele de asigurare obligatorie de asistenţa medicală Impozitele pe venit si proprietate Diagrama 2.8 ori în perioada 2004-2006.4 % i 3 G r a n t u ri 0 . Prognoza evolutiei veniturilor fiscaleale bugetului pe perioada 2004-2010 este prezentzta in diagrama 2.5 % nivelul de circa 82 la sută.5 la sută în anul 2004 pînă la 37.0 % venituri în totalul veniturilor publice se F o n d u r i l e s i m i j l o a c e l e s p e c3 .1.3 %3 8 .1 la sută în anul 2006. Tabelul 2. Ponderea acestor V e n itu ri n e fis c a le 2 . In tarile dezvoltate pe seama lor revin 80%-90% din totalul veniturilor statului. care în ultimii ani se menţine la nivelul de circa 55 la sută.din proprietate.3 % 3 .1.2 %3 3 . Totodată.4 % 1 .3 % 2 .2 % 0 . Veniturile fiscale rămîn sursa principală de venituri al bugetului 2004 2005 2006 V e n itu ri fis c a le 2 9 .2. Această se datorează ritmurilor de creştere mai lente a acestor venituri faţă de cele indirecte. 2004-2010 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 (prognoza) Ponderea majoră în veniturile fiscale le revine impozitelor indirecte. care s-au majorat în anul 2006 faţă de anul 2004 cu circa 67. şi în prezent constituie circa 35 la sută din totalul veniturilor publice.8 % 3 .4 la sută în anul 2006. Ca pondere în PIB acestea au crescut de la 29. Evoluţia veniturilor bugetului public naţional ca pondere în PIB. care practic s-a majorat de 1. Veniturile directe s-au redus ca pondere în totalul veniturilor publice de la 40.1Veniturile fiscale ale Bugetului Public Naţional. Cea mai semnificativă sursă de venit a bugetului public rămîne TVA.4 la sută în anul 2004 pînă la 33. impozitele directe în sume nominale în 23 .4 %3 1 .5 % 4 0 .2a%l e .1. Creşterea veniturilor publice se datorează în mare parte creşterii acestei grupe de venituri. În ţările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor şi taxelor în veniturile publice constituie 50%-80%.5 la sută.4 % public naţional.

5 8% 0 7% .această perioadă au crescut cu 44. % 9 5 6% 0 4. Totodată. % 2 7 4. 4 8% . 5 7% . 9 4% . 2 1% . 4 9% .2Structura cadrului global de venituri.3 la sută. 3 4% . 8 5% . % 9 6 4. 1 3% . 2 6% . 24 . 7 4.1. 9 6% . 10 0% 1% . deşi ponderea acestora se menţine relativ stabilă în ultimii ani. Dependenţa directă a acestor impozite de fondul de remunerare a muncii şi de salariul. fondurile şi mijloacele speciale şi granturile reprezintă o sursă de venit mai puţin semnificativă. si ca pondere în PIB şi în totalul veniturilor. Veniturile nefiscale. 4 7% . % 5 4 4. 2004-2010 (prognoza) Veniturile bugetare nu includ împrumuturile de stat şi încasările mijloacelor din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică. % 8 1 0 % 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 21 00 I pzt d et m i e i ce o r Vn uinfs a ei r e c l t i e Ga t r rn i u I pzt i d et m i en i ce o r F n uie imoc l s ei l o drl s il ae pca j e e Diagrama 2. % 0 5 3. % 4 6 4% 0 2% 0 4. 4 1% . 5 6% . odată ce aceşti indicatori economici au avut o evoluţie pozitivă în perioada vizată. precum şi creşterea economică a condus la creşterea lor constantă. 1 5% . 1 6% . % 5 8 3. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală reprezintă circa două treimi din totalul impozitelor directe şi sau majorat în perioada vizată 2004-2006 cu 50 la sută. % 8 7 4. % 7 1 3. % 5 4 4. % 6 0 3. % 7 6 3. % 6 3 3.Toate veniturile stabilite prin lege se acumulează la contul trezorerial în ordinea colectării. 3 3% . se constată că întrările de granturi sunt neuniforme şi influenţează asupra ponderii acestor venituri. 4 8% . 5 1% . 2 6% .

05. apărare şi securitate naţională includ: cheltuielile aferente serviciilor de stat cu destinaţie generală. se prevăd urmatoarele categorii principale de cheltuieli bugetare: . cheltuieli aferente autorităţilor judecatoreşti.pentru acţiuni social-culturale. cultură şi artă. apărare şi securitate naţională. Cheltuielile pentru menţinerea ordinii publice.(anexa 3) infrastructura publică.2. . pe care cetăţenii nu le pot satisface în mod individual sau particular. cheltuieli pentru menţinerea ordinii publice şi a securităţii naţionale. În Republica Moldova. şi anume cea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinaţii. cheltuieli pentru apărarea naţională. protecţia mediului înconjurător. sport şi tineret. Cheltuielile social-culturale sînt determinate de necesităţile de instruire sau învăţămînt.pentru menţinerea ordinii publice.Orice cheltuială bugetară se caracterizează prin elementul de întrebuinţare a unei sume de bani. asistenţă medicală.3 Direcţiile de repartizare a cheltuielilor bugetului stat Cheltuielile bugetare concretizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a bugetului.. conform ’’Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar’’ nr. Categoria acestor cheltuieli cuprinde cheltuielile pentru învăţămînt şi ştiinţă.96. din bugetele locale sau asigurării sociale de stat.847-XIII din 24. ocrotirea sănătăţii. 25 . cu relevanţă materială sau tehnico-financiară. - pentru obiectivele şi acţiunile economice. cultură şi artă etc.(anexa 7).Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul administraţiei de stat.

9% 10% 4.1 33.5% 20% 10.5 Total 1. Evoluţia cheltuielilor de ordin social. cultura.5 28.5 118.8 118.6 379.054.3% 8.5% 8.7% 4. construcţii etc.286.1.6 * Se reflectă investiţiile din contul componentei de bază ale bugetului de stat.2% 15% 4.7% 6. 114.4.1.1 organele de drept Total 937.3.2 36. agricultură.2 19.368.5 658.1.lei prevăzut 2007 surse surse interne* externe** 363. % in PIB 30% 25% 12.1 33.9 26.0 29.9 33. 2004-2010 În continuare vom analiza evoluţia cheltuielilor bugetare în periada 20042010.122.0 27.8% 5.9 582.2.0 Învăţămîntul.9 2010 surse surse interne* externe** 508.0% 5.8% 13.037.9 454.5 116.0 60.2 Prognoza investiţiilor capitale de la bugetul de stat pe sectoare.prezentată în diagrama 2.3 613.2 379.1 58.7 Total Infrastructura 742.3% 5.8% 0% 2004 Învăţămîntul 7. Evoluţia cheltuielior de ordin social este prezentată în diagrama 2.9% 7.9 30.5% 11.7 613.3 1. 2007-2010 mil.1 117.3 754.0 582.0% 13. sportul Ocrotirea sănătăţii Protecţia socială Diagrama 2.4 114.6 1.2 117.9 58.1% 13.0 asistenţa socială Servicii de stat şi 33.6 1. arta.7% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cultura.5 şi ştiinţa Octrotirea sănătăţii şi 19.4 116.0 29.0 62.275.1 627.3% 11.6 prognoza pe termen mediu 2008 2009 surse surse surse surse Total interne* externe** interne* externe** 395.2 36.3.3.0 62.0 30. 26 .2% 5% 6.2% 8.2 557. transport.2 693.9 658.0 60. Cheltuielile publice pentru obiectivele şi acţiunile economice includ cheltuielile care se referă la finanţarea activităţilor cu caracter economic precum: domeniul producţiei şi distribuţiei de energie şi combustibil.2 1.0 activitatea externă Apărarea naţională şi 26. industrie extractivă.5 28.3% 7.2 27.8 Total 1. ** Sumele din surse externe contin si contribuţia Guvernului.

4Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional.1. apararea si securitatea nationala Cheltuieli de ordin econom ic Diagrama 2. în mil. lei Evoluţia şi prognozarea cheltuielilor pe principalele sectoare pentru perioada 2004-2010 este analizată în anexa 2.30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2004 2005 2006 2007 aprobat 2008 2009 2010 Servicii de stat cu destinatie generala Cheltuieli de ordin social Alte O rdinea publică. 27 . 2004-2010. iar în cele ce urmează vom depista problemele actuale ale sistemului bugetar. după care vom încerca să găsim măsurile optime de evitare a acestora.

Obiectivele generale ale politicii fiscale pe anii 2008 – 2010 rămân a fi: . stabilităţii şi transparenţei fiscale. - optimizarea presiunii fiscale şi extinderea bazei fiscale. Scopurile măsurilor de politici fiscale identificate în anii precedenţi au sporit transparenţa fiscală şi au avut un impact pozitiv atât asupra volumului resurselor financiare ale statului. extinderea exportului. PROBLEMELE ACTUALE ALE SISTEMULUI BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI CĂILE DE SOLUŢIONARE A LOR 3. statul se confruntă cu mari dificultăţi de ordin financiar care împiedică atingerea obiectivelor politicii generale a statului. ca parte a politicii financiare. 28 . reprezintă activitatea de influenţare a proceselor social-economice prin venituri şi cheltuieli publice în scopuri micro. Identificarea. disciplinarea regimului fiscal. asistenţa externă prin intermediul unor instituţii financiare specializate etc. RM are nevoie de un aflux masiv de resurse financiare.sistematizarea şi simplificarea legislaţiei fiscale.1 Obiectivele politicii bugetar-fiscale în Republica Moldova pentru anii 2008-2010 Politica bugetar-fiscală. antrenarea şi fluidizarea resurselor financiare reclamă politici şi acţiuni neordinare. Sânt absolut necesare măsuri energice în perfecţionarea sistemului legislativ privind investiţiile.şi macroeconomice şi de obţinere a echilibrului general adecvat în economie. - . negocierea unor credite preferenţiale cu destinaţie socială.asigurarea echităţii.III. Datorită faptului că RM se află într-o criză economică deja de un deceniu. armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale naţionale cu cele ale legislaţiei comunitare. cât şi asupra creşterii economice şi economiilor cetăţenilor. Problemele financiare şi lipsa unor investiţii consistente caracterizează toate componentele activităţii publice private.

Astfel a avut loc introducerea cotei impozitului în mărime de 0% . în 2009 va fi examinată posibilitatea de majorare cu 5% a cheltuielilor deductibile din baza valorică a mijloacelor fixe destinate reparaţiei curente şi capitale.pentru venitul corporativ.în 2009 şi 2010. Cota generală de asigurări sociale de stat se va reduce de la 29% . Aceasta va spori fluxul de capital în sectorul de producere.în anul 2009 la 28% . În scopul extinderii bazei fiscale. Scopul acestei măsuri este extinderea pachetului de servicii 29 . În 2009 şi 2010 va continua procesul de redistribuire a cotei de asigurare socială între angajat şi salariat. În anii următori se prevede majorarea mărimii primei de asigurare obligatorie medicală de la 5% . inclusiv sub formă de dividende. Suplimentar. cu diminuarea cotei maxime a impozitului de la 20% în 2007 la 18% în 2008. s-a efectuat majorarea mărimii scutirii personale anuale şi a scutirii anuale pentru persoanele întreţinute. fiind distribuită în cote egale între angajator şi salariat. în 2008 s-a propus reţinerea finală la sursă a impozitului în mărime de 10% din câştigurile de la jocurile de noroc obţinute de persoanele fizice şi excluderea acestora din categoria surselor de venit neimpozabile.în 2008 şi 7% . începând cu 2008 a avut loc reformarea în întregime a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor juridice. la calcularea impozitului pe venitul persoanelor juridice. Totodată. Scopul modificărilor propuse la impozitul pe venitul persoanelor fizice este susţinerea persoanelor cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii. cu excepţia venitului distribuit.în 2007 la 6% . Pentru a atrage în ţară resurse suplimentare sub formă de investiţii străine şi autohtone. Pentru aceasta în 2008 a avut loc modificarea structurii şi mărimii grilelor de impozitare anuale. prin substituirea primelor două grile de impozitare prin una în mărimea venitului impozabil de până la 25200 lei anual şi stabilirea cotei de 7% şi menţinerea ultimei grile de venit impozabile în mărime de 25200 lei anual.în anul 2010 în scopul diminuării poverii fiscale a angajatorului.Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de impozite.

. S-a aprobat restituirea TVA aferente valorilor materiale.00 lei + 6%.0 lei + 4%.40 lei la 3.2010.00 lei + 5% şi 6.. 6.de la suma TVA de 0 lei pentru contribuabilii TVA şi de 10000 lei – necontribuabile ai TVA. în mărime de 6. Această măsură are drept scop atragerea unor eventuale investiţii în economia naţională şi eliminarea impactului nefavorabil asupra mediului de afaceri privind capacitatea de finanţare a activităţii operaţionale şi investiţionale.stabilirea în 2008 – 2010 a cotei accizului la ţigarete cu filtru reieşind din preţul maxim de vânzare cu amănuntul al acestora în schimbul celor stabilite de la valoarea ţigaretelor sau valoarea declarată în vamă a ţigaretelor. Lista mărfurilor supuse accizelor şi mărimea cotelor accizelor se vor modifica prin: . 30 . oferite populaţiei prin intermediul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.ajustarea cotelor accizelor la bere la rata inflaţiei prognozată pe anii 2009 şi 2010. serviciilor ce ţin de investiţii (cheltuieli) capitale pe termen lung. Astfel. respectiv. În 2009 va fi examinată posibilitatea de diminuare a mărimii cotei standard a TVA de 20%.00 lei. de la 4. cu excepţia celor cu destinaţie locativă şi a mijloacelor de transport.revederea în 2008 a cotelor accizelor la mărfurile care nu corespund normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (icre – aplicarea unei singure cote a accizului de 20% în schimbul celor de 20% şi 25%. . la sate . la oraşe – de la suma TVA de 100000 lei – contribuabili ai TVA. cu menţinerea acestei mărimi în 2009 .medicale. diminuarea în 2008 a cotei accizului la ţigarete fără filtru. cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi. parfumurile – extinderea cotei accizului de 10% şi către apa de toaletă). . efectuate începând cu anul 2008 în toate localităţile republicii.majorarea în 2008 cu 11% a cotei compuse a accizelor la producţia alcoolică tare cu o concentraţie de alcool de peste 25% vol.

Începând cu 2008 se propune implementarea etapei a doua a noului sistem de impozitare prin aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare la valoarea de piaţă: .În termenul mediu respectiv se preconizează continuarea implementării treptate a noului sistem de impozitare a diferitor categorii de bunuri imobiliare în funcţie de valoarea de piaţă a acestora. aprobarea noii structuri a site-ului Serviciului Fiscal de Stat. cu excepţia satelor (comunelor). modificarea modalităţii de sigilare a maşinilor de casă şi control. - implementarea maşinii de casă şi control la prestarea serviciilor de taximetrie. Progresul înregistrat pe parcursul anului 2006 în implementarea reformelor în administrarea fiscală rezidă în: - finalizarea concepţiei sistemului informaţional automatizat „e-declaraţii”. - sporirea eficienţei evidenţei şi controlului circulaţiei documentelor prin elaborarea sistemului informaţional automatizat „Evidenţa blanchetelor facturilor fiscale”. Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2008 – 2010 sânt orientate spre eficientizarea administrării fiscale şi managementului fiscal şi rezultă din Strategia de dezvoltare a serviciului fiscal de stat în anii 2006-2010.a garajelor. iniţierea detalizării caietului de sarcini privind utilizarea semnăturii digitale şi securităţii sistemului. loturilor întovărăşirilor pomicole cu construcţiile amplasate pe ele din municipii şi oraşe. . acţiunile cărora sânt următoarele: 31 . inclusiv localităţile din componenţa acestora. optimizarea procedurii de verificare a cetăţenilor prin elaborarea - webserviciului destinat identificării deţinătorilor de patent.a bunurilor imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială. - finalizarea lucrărilor privind elaborarea sistemului informaţional automatizat „Cadastrul fiscal”.

dezvoltarea sistemului informaţional de prezentare a dărilor de seamă fiscale în mod electronic. procurarea mijloacelor de transport. implementarea sistemului de evaluare a performanţei şi motivare a personalului. Elaborarea şi implementarea „Cazierului fiscal”. crearea birourilor amenajate pentru autodeservirea contribuabililor. dezvoltarea mecanismului de deservire de sine stătător a contribuabililor prin intermediul reţelei internet.1. oferirea consultaţiilor privind aplicarea legislaţiei fiscale prin intermediul Centrului de apel telefonic. soft-urilor aplicate de organul fiscal şi contribuabili. popularizarea legislaţiei fiscale în scopul formării unei culturi fiscale înalte a contribuabililor şi educarea contribuabililor în spiritual onorării voluntare a obligaţiei fiscale. dezvoltarea mecanismului de planificare automatizată a controalelor fiscale în baza evaluării riscurilor. asigurarea 32 . etalon al maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală. 5. Perfecţionarea procedurilor fiscale: crearea unui laborator în vederea efectuării verificării soft-urilor. Consolidarea funcţională şi structurală a Serviciului Fiscal de Stat: asigurarea infrastructurii funcţionale. elaborarea instrumentelor şi tehnologiilor de sporire a eficienţei lucrului angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat. 4. continuarea realizării procesului de îmbunătăţire a administrării fiscale prin trecerea de la activitatea desfăşurată în baza patentei de întreprinzător la noi forme organizatorico-juridice. Ridicarea nivelului de deservire a contribuabililor şi lărgirea spectrului de servicii acordate. 2. 3. crearea unui sistem informaţional şi sistematizarea datelor privind disciplina financiară şi fiscală. sedii noi şi executarea lucrărilor de reparaţie capitală şi curentă. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale: eficientizarea administrării fiscale prin perfecţionarea resurselor informaţionale a Serviciului Fiscal de Stat. Consolidarea resurselor umane: crearea Centrului de instruire a funcţionarilor fiscali. instruirea personalului Serviciului Fiscal de Stat în domeniul utilizării complexelor de programe. continuarea implementării noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea de piaţă şi asigurarea actualizării Cadastrului fiscal în baza informaţiilor furnizate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

în 2008 – 2010 va fi continuată implementarea reformei ce ţine de amnistia fiscală. Amnistia fiscală prevede anularea restanţelor la obligaţiile fiscale conform situaţiei de la 1 ianuarie 2007 şi interzicerea organelor cu atribuţii de administrare fiscală de a efectua controale privind corectitudinea calculării şi achitării acestor obligaţii fiscale pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2007. Bugetul public naţional e constituit din venituri şi cheltuieli bugetare.sistemului de schimb de informaţii între Serviciul Fiscal de Stat şi băncile comerciale.8 mil. înregistrând cel mai înalt nivel în ultimii ani. computere şi imprimante. precum şi politica fiscală promovată în domeniul impozitelor pe venit. privind mijloacele financiare.1. Evoluţia veniturilor bugetului public naţional ca pondere în PIB în perioada 2004-2010 este prezentată în tabelul 3. Dacă analizăm veniturile bugetului public naţional. Aplicarea unui mecanism eficient de impunere a capitalului legalizat va permite de a ameliora climatul investiţional şi de a spori fluxul de investiţii în activitatea de întreprinzător. reducerea înlesnirilor fiscale la TVA şi îmbunătăţirea administrării fiscale. apoi acestea au crescut cu ritmuri înalte. majorarea bruscă a importurilor.5 la sută. asigurarea Serviciului Fiscal de Stat cu echipament tehnic. fiind în creştere faţă de anul precedent cu 22. media de creştere în perioada 2004-2006 fiind de circa 24 la sută. de aceea pentru atingerea obiectivelor propuse este nevoie de analiza acestor componente ale sistemului bugetar. Ponderea veniturilor publice în PIB în anul 2006 a atins nivelul de 40. care a început în 2007. creşterea veniturilor ale populaţiei. cât şi peste hotare. Factorii principali care au generat această evoluţie au fost creşterea economică. Pentru a spori capitalizarea activităţii şi a îmbunătăţi indicatorii economicofinanciari ai întreprinderilor autohtone. demarate în 2007.9 la sută. În anul 2006 veniturile au înregistrat suma de 17. 33 .1.847. activele materiale şi financiare nedeclarate şi deţinute de către cetăţeni şi persoane juridice-rezidenţi ai RM atât în ţară. În 2008 se prevede finalizarea perioadei de legalizare a capitalului. lei.

0 2010 35. precum şi creşterea economică a condus la creşterea lor constantă.3 1.Tabelul 3.6 44.3 Fondurile şi mijloacele speciale 3. care practic s-a majorat de 1.7 2008 34. Veniturile directe s-au redus ca pondere în totalul veniturilor publice de la 40.8 3.4 41.4 3.5 la sută.5 la sută în anul 2004 până la 37.8 2.1 1. deşi ponderea acestora se menţine 34 .2 38. care s-au majorat în anul 2006 faţă de anul 2004 cu circa 67. Această se datorează ritmurilor de creştere mai lente a acestor venituri faţă de cele indirecte.0 3. Creşterea veniturilor publice se datorează în mare parte creşterii acestei grupe de venituri.5 2006 33. Dependenţa directă a acestor impozite de fondul de remunerare a muncii şi de salariul.9 0.0 2.2 41.1 la sută în anul 2006.0 2.4 0. Veniturile BASS şi a FOAM reprezintă circa două treimi din totalul impozitelor directe şi sau majorat în perioada vizată 2004-2006 cu 50 la sută.5 2.5 2007 33.3 2005 31. Veniturile nefiscale.1 Evoluţia veniturilor bugetului public naţional ca pondere în PIB.5 39.8 ori în perioada 2004-2006.4 la sută în anul 2006. impozitele directe în sume nominale în această perioadă au crescut cu 44. odată ce aceşti indicatori economici au avut o evoluţie pozitivă în perioada vizată. Ponderea majoră în veniturile fiscale le revine impozitelor indirecte. Cea mai semnificativă sursă de venit a bugetului public rămâne TVA.2 2.3 la sută.1.0 0.7 40.9 Sursa: CCTM 2008-2010 Conform datelor din tabelul 3. fondurile şi mijloacele speciale şi granturile reprezintă o sursă de venit mai puţin semnificativă.0 2009 35.9 3. Ca pondere în PIB acestea au crescut de la 29. Totodată. 2004-2010 200 4 Venituri fiscale 29.2 Granturi 0.6 2. Ponderea acestor venituri în totalul veniturilor publice se menţine la nivelul de circa 82 la sută.2 2.1 veniturile fiscale rămân sursa principală de venituri al bugetului public naţional.4 Venituri globale 35.1. care în ultimii ani se menţine la nivelul de circa 55 la sută. şi în prezent constituie circa 35 la sută din totalul veniturilor publice.4 Venituri nefiscale 2.6 2.4 la sută în anul 2004 până la 33.5 1.

Veniturile globale 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Veniturile globale Diagrama 3.relativ stabilă în ultimii ani. Evoluţia veniturilor globale în sume nominale se prezintă în diagrama 3.1.1. se constată că intrările de granturi sunt neuniforme şi influenţează asupra ponderii acestor venituri. mii lei Sursa: CCTM 2008-2010 Ponderea veniturilor fiscale va creşte de la 33. Această majorare este în mare parte datorită creşterii rapide a contribuţiilor în FAOAM şi BASS de stat care Împreună înregistrează o creştere de la 9. si ca pondere în PIB şi în totalul veniturilor.0 la sută din PIB în 2010. 2004-2010. Se observă că veniturile BPN ca pondere în PIB vor înregistra o descreştere de la 41.8 miliarde lei.9 la sută în anul 2010. 35 . Totodată.8 la sută în mediu anual.7 la sută în anul 2007 până la 39. constituind în anul 2010 circa 26.1: Evoluţia veniturilor globale. Ritmurile de creştere a veniturilor BPN înregistrate în anii 2004-2006 se vor încetini gradual pe perioada anilor 2008-2010. Veniturile bugetului public naţional în această perioadă se estimează să crească cu circa 10. Măsurile politicii fiscale pentru perioada medie sunt menite să contribuie la micşorarea ponderii sectorului public în economie.1.5 la sută din PIB în 2006 la 11. precum şi la înviorarea economiei după şocurile externe din anul 2006.9 la sută din PIB în 2010.4 la sută din PIB în 2006 până la 35.

Evoluţia veniturilor Bugetului Public Naţional şi a structurii acestora se prezintă în diagrama 3. fapt care va necesita redistribuiri inter. Circa 40 la sută din această asistenţă se prevede a fi în formă de granturi. 2004-2010. impozitele indirecte vor genera cele mai mari creşteri ale veniturilor publice.şi intra-sectoriale. şi vor creşte în medie anuală de circa 13. precum şi sporirea eficienţei şi eficacităţii programelor existente de cheltuieli.1. Odată ce RM a devenit din anul 2007 vecină a Uniunii Europene.1.2: Structura cadrului global de venituri. Luând în considerare nivelul existent relativ înalt al BPN ca pondere în PIB. În anii 2008-2010 politica cheltuielilor publice va fi orientată spre atingerea următoarelor obiective generale: . În următorii ani se estimează sporirea asistenţei externe pentru Moldova.2 6 0 5 0 4 0 3 0 2 0 ga t r r nui 1 0 0 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 21 00 imo it d e t p z e ir c e imo it in ir c e pz e de t f n ui şi m a e odr ijlo c sp c le e ia v n ui n f c le e it r eis a a d Diagrama 3.Stoparea creşterii sectorului public ca pondere în PIB. Intrările de granturi vor prezenta o sursă tot mai considerabilă în totalul veniturilor publice. se preconizează ca aceasta va deveni pe viitor principalul donator extern. % în PIB Sursa: CCTM 2008-2010 4. crearea spaţiului fiscal pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei urmează a fi atins preponderent din contul resurselor existente. Odată ce măsurile politicii fiscale sunt orientate mai mult la reformarea impozitelor directe. 36 .3 la sută în această perioadă.Impozitele indirecte vor creşte cu ritmuri mai mari comparativ cu restul veniturilor.

care ar pune accentul pe indicatorii de performanţă şi evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse. politic. gestionarea hotarelor şi asigurarea securităţii ţării. 4. 3. În anii 2008-2011 resursele disponibile urmează a fi concentrate şi vor fi direcţionate pentru realizarea a cinci priorităţi majore: 1.Modernizarea guvernării şi sporirea transparenţei cheltuielilor publice. În acelaşi timp. creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale – îmbunătăţirea calităţii şi accesului la serviciile 37 . economic. 2. Reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării – îmbunătăţirea dialogului pentru reglementarea politică definitivă şi crearea condiţiilor necesare pentru reintegrarea regiunii transnistrene în sistemul constituţional. va fi limitată creşterea cheltuielilor de personal ca pondere în PIB.Majorarea treptată a alocaţiilor pentru investiţii capitale în infrastructura economică concomitent cu îmbunătăţirea procedurilor de management a proiectelor de investiţii. Acest obiectiv se propune a fi realizat prin extinderea în continuare a planificării strategice a bugetului la nivel de sector. .. implementarea metodelor de gestionare a bugetului. . Dezvoltarea resurselor umane. Consolidarea unui stat democratic şi modern.Îmbunătăţirea managementului finanţelor publice. social şi cultural al RM. bazat pe principiul supremaţiei legii – modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar. prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel va fi oferit mai mult spaţiu de creştere cheltuielilor de funcţionare şi celor investiţionale. Aceasta va fi realizat prin promovarea în continuare a reformelor în administraţia publică şi în sectorul public. fiind pus un accent forte pe raţionalizarea structurilor bugetare şi optimizarea nivelului angajărilor în sectorul public. Sporirea competitivităţii economiei naţionale – îmbunătăţirea mediului de afaceri şi susţinerea businessului mic şi mijlociu. dezvoltarea infrastructurii economice şi sporirea eficienţei corporative.

8 -57.4 2.9 409.7 17606 2007 19629.6 4049.3 947. % Cheltuieli de personal Ponderea în PIB.5 1134. 3 11.9 4182.3 0.6 35.4 0. 9 7.9 5957. 5 8.2 1042.7 10.8 4433 9. Evoluţiile respective au fost marcate în special de obiectivele de sporire a cheltuielilor pentru investiţii. % Transferuri în scopuri de producţie Ponderea în PIB. 7 9.7 -59. 5 2005 13949 470. 6 14089 31.2 2.8 2485.7 2334.5 3634.7 6912 12.6 1612. % Alte cheltuieli Ponderea în PIB.7 2898. total Serviciul datoriei de stat Creditarea netă Cheltuieli discreţionare. 7 16202. Tabelul 3.7 962.7 1. 5 8 2898.1. 4 34. % Transferuri către populaţie Ponderea în PIB.7 3000.6 -65.6 7069.2.6 7745. 2004-2010.9 12.6 3071.5 398.3 22614 prognoza 2009 25314.8 3517. Tendinţele recente şi prognoza pe categorii economice a cheltuielilor publice se prezintă în tabelul 3. 6 10.6 -60.educaţionale şi de sănătate.7 5769.8 38 . creşterea gradului de ocupare şi calificare a forţei de muncă. În anii 2004-2006 s-a înregistrat o creştere semnificativă a cheltuielilor capitale.9 0. diversificarea economiei rurale.2 6460 9.1 -71.6 5405 9.3 667.4 9. total din care: Cheltuieli curente Ponderea în PIB. 9 34.5 4791.4 10537 8924.3 23722.7 34.6 6543 10.1 336.1 10.8 635.2 19101. 5 9. precum şi cele de majorare a salariilor în sectorul public şi de intensificare a protecţiei sociale a populaţiei. % Cheltuieli capitale 11252 772.6 969.7 1.7 205. asigurarea unei incluziuni şi protecţii sociale mai înalte. 4 27.2 Cheltuielile publice pe categorii economice.4 0.1. Dezvoltarea regională – sporirea autonomiei şi capacităţilor administraţiei publice locale.2 13524 2006 17974 428.7 1. 1 7.8 10.3 961.7 277. mii lei executat 2004 Cheltuieli.1 2 3091.4 4892.6 2936.3 358.5 26659.9 0. % Mărfuri şi servicii Ponderea în PIB.4 11189 29. 2 586. a cheltuielilor de personal şi a transferurilor către populaţie.8 aprobat 2008 23216.8 24686 21614.4 12. dezvoltarea infrastructurii sociale în oraşele mici şi localităţile rurale.7 8649.4 0. 3 700.6 2010 27196 612. 1 7.6 3221.1 5690 12.5 -45.2 326. 9 2.4 0.1 -75. 5. 6 19392.9 2507.

Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii vor creşte de circa 1. fiind limitate în mediu la nivel de 9.5 ori în următorii ani. 35] Prognoza cheltuielilor capitale denotă o diminuare a acestora ca pondere în PIB. [23. Creşterea este determinată preponderent de obiectivele de indexare sau majorare a prestaţiilor de protecţie socială în vederea intensificării protecţiei sociale a populaţiei.Ponderea în PIB. precum şi celor capitale. acordurile pentru care au fost deja semnate sau se află la o etapă avansată de negocieri. pentru a nu admite diminuarea acestora în termeni reali. Creşterea considerabilă a acestor cheltuieli începând cu anul 2007 este determinată de sporirea cheltuielilor legate de serviciile medicale oferite în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. La nivelul sectoarelor se prezintă devieri semnificative de la nivelele medii înregistrate la cheltuielile pe categorii economice.celor operaţionale şi de întreţinere.2 8 6. şi incertitudinile cu privire la prognozarea cheltuielilor capitale pe bugetele UAT. Cheltuielile de personal în anul 2006 la domeniile: învăţământ. ţinând cont că acestea se aprobă şi se execută în condiţii de autonomie financiară.5 ori. atingând nivelul de circa 13 la sută în 2010. menţinerea ordinii publice. atingând în mediu anual nivelul de 10 la sută din PIB.4 Sursa: CCTM 2008-2010 În anii următori un accent sporit se pune pe optimizarea cheltuielilor de personal. Cheltuielile respective din contul bugetului de stat sunt indexate la nivelul inflaţiei.6 la sută ca pondere în PIB. Creşterea în continuare a acestora provoacă distorsionarea structurii cheltuielilor publice şi creează constrângeri pentru majorarea altor cheltuieli .8 5 4. Această tendinţă este influenţată de doi factori majori: la estimarea asistenţei externe pentru proiecte au fost luate în calcul doar acele granturi şi credite externe. p. acestea.2 5. ca urmare a relaţiei stabilite între acestea şi bugetul de stat. Aceasta este determinat de nivelul atins deja relativ înalt al acestor cheltuieli. Transferurile către populaţie vor continua să crească semnificativ de circa 1. justiţie au atins cota de circa 60 la 39 . % 5 6.

). Evident. lei.7 mil. preponderent acest fapt reflectă existenţa unui efectiv de personal prea mare pentru a menţine un bilanţ optim între cheltuielile de personal şi celelalte categorii economice de cheltuieli. ceea ce denotă constrângerile bugetare pe termen mediu. agricultură. Aceste tendinţe reflectă prioritatea acordată în ultimii ani sectoarelor economice şi celor sociale. care au un impact major pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei.1 la sută din cheltuielile de bază ale bugetului de stat. însă. lei şi 1881. Transferurile Fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală începând cu anul 2007 se stabilesc în proporţie de 12. fiind estimate respectiv în sumă de 2375. în anii următori autorităţile publice urmează să revizuiască structura cheltuielilor gestionate şi să întreprindă măsuri pentru a corecta şi a nu admite distorsionarea în continuare a structurii bugetului. ordinea publică. gospodăria comunală şi energetică. Partea majoră (circa 70 la sută) a resurselor disponibile suplimentare ale bugetului de stat (componenta de bază) estimate pe anii 2008-2010 sunt repartizate prioritarilor cu caracter general şi intersectorial (majorarea salariilor în sistemul bugetar. fiind în mare parte consistente cu priorităţile şi strategiile Guvernamentale. indexarea cheltuielilor la nivelul indicelui preţurilor de consum. 2098 mil. Cadrul de resurse estimat pe anii 2008-2010 oferă o creştere anuală limitată a alocaţiilor pentru cheltuielile publice în volum respectiv de 3587 mil. că situaţia respectivă are caracter specific anumitor sectoare. majorarea volumului investiţiilor capitale. De aceea. lei – pe anul 2010. cheltuielile pentru serviciile generale de stat. deservirea datoriei publice. 1246. Aceeaşi tendinţă de reducere a volumului de resurse disponibile pentru alocări suplimentare se atestă şi la bugetul de stat (componenta de bază). ce În perioada 2004-2006 se evidenţiază o creştere semnificativă a cotei cheltuielilor pentru asigurarea şi susţinerea socială. suplimentarea transferurilor de la bugetul de stat altor bugete.sută.3 mil. etc.9 mil. În acelaşi timp.8 mil. lei pe anul 2008. 40 . apărarea şi securitatea statului au diminuat ca pondere în cheltuielile totale. lei. lei – pe anul 2009 şi 1319.

7 2.2 2005 13949 2006 17974 2007 19629.6 2.1 3.2 Servicii de stat cu destinaţie generala % în PIB % în total Ordinea publică.9 1404.4 1318.5 1843. 2 3.3 5.1 1316.4 5.1.7 11360 25. 1 6.5 2.8 1206 2. 5 24 63.1 4.3 2734.6 8827.9 67.1 2341.5 7 7034. 3 27.2 2689. Preponderent vor creşte cheltuielile în domeniul sănătăţii – cu 28 la sută faţă de anul 41 .3 2775 5 12 2057.7 1417.9 2.1 5.5 5.1 11.5 65.7 9. total din care: 748. lei executat 2004 11252 Cheltuieli.8 63.7 6. consumând circa 2/3 din cheltuielile publice (tabelul 3. 9 4.2 12.2 12 1334 4.5 1345. 8 2.9 2.7 1450.4 8. Pe anul 2008 acest grup de cheltuieli a beneficiat de 78 la sută din totalul resurselor publice suplimentare. 3 1153.Prognoza cheltuielilor publice pe sectoare pe anii 2009 şi 2010 denotă.1 5.5 6.6 8.1 1648.4 1037.9 18836 28 69.5 1750 2.3).2 15615 27. 6 22 62.3 2.5 2.3 14.9 9. mil.1 10.5 8.3 Cheltuielile publice pe principalele sectoare. 9 3.6 2208.9 1373.3 6.9 919.8 6.8 6.7 9.6 6. 2004-2010.3 1964.3% în 2010.6 2.1 3.5 6.9 68.6 aprobat 2008 23216 prognoză 2009 25314 2010 27196 Sursa: CCTM 2008-2010 Pe termen mediu ponderea cheltuielilor de ordin social în totalul cheltuielilor publice va fi în creştere de la 65.6 921.4 10. 8 2.1.3% în 2007 până la 69.9 17261 27.2 2721.3 2444.2 3.2 15. 8 3.4 5. De asemenea blocul cheltuielilor sociale a obţinut cele mai mari majorări de fonduri. 5 5.6 789. 8 4. apărarea si securitatea naţională % în PIB % în total Cheltuieli de ordin social % în PIB % în total Cheltuieli de ordin economic % în PIB % în total Alte ramuri % în PIB % în total 2. Tabelul 3.2 1867.3 3 7 12815. că cheltuielile cu caracter social vor continua să predomine.

1.1. Evoluţia şi structura pe sectoarele sociale se prezintă în diagrama 3. De aceea.3: Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional.3 la sută în special datorită majorării cheltuielilor finanţate din BASS. in ub apărarea şi secu ritatea naţ ală ion serv d stat cu icii e d estin ie g erală aţ en cheltu d ordin ieli e econ ic om cheltu d ordin ieli e social alte Diagrama 3. cultură. însă cu ritmuri mai lente. Un spor de alocaţii de 26. formate de cheltuielile pentru protecţia socială .cu circa 21.2007. Creşteri ale cheltuielilor pe aceste sectoare se prognozează şi în anii 2009-2010.3. agenda de reformă a administraţiei publice fiind actuală şi în următorii 42 . Cheltuielile pentru învăţământ. 2 0 01 2 9 00 2 8 00 2 7 00 2 6 00 2 5 00 2 4 00 0 10 20 3 0 ord ea p lică. sport şi acţiuni pentru tineret presupun o creştere cu circa 19 la sută în anul 2008. % în PIB Sursa: CCTM 2008-2010 Tendinţele în cauză nu vor oferi mari posibilităţi de creştere altor cheltuieli menite să susţină creşterea economică. datorită extinderii pachetului de servicii acordate prin intermediul asigurărilor medicale. în anii următori iniţiativele noi de politici în cadrul sectoarelor sociale urmează a fi acoperite preponderent din contul redistribuirii alocaţiilor în cadrul bugetelor existente. 2004-2010. reieşind din volumul suplimentar de resurse estimat pe anii respectivi. artă. Cheltuielile cu destinaţie generală pe termen mediu vor creşte cu 23 la sută în termeni nominali.5 la sută la capitolul „Învăţământ” în anul 2008 au obţinut bugetele UAT pentru programele de învăţământ general.

în 2010.1 la sută în 2010. proiectelor de aprovizionare cu apă şi cu gaze a localităţilor. Cheltuielile domeniului economic vor creşte cu 12 la sută în perioada prognozată. ca pondere în PIB aceste cheltuieli se vor reduce de la 2. Determinarea şi evaluarea nivelului echilibrului / dezechilibrului financiar al sistemului bugetar din Republica Moldova 43 . Iniţiativele de politici noi urmează a fi acoperite din contul eficientizării cheltuielilor din ramurile date. 0. şi se va realiza prin susţinerea în mod prioritar a proiectelor în sectorul agricol. În următorul paragraf vor fi descrise problemele sistemului bugetar din RM şi anume: Determinarea şi evaluarea nivelului principalelor componente ale echilibrului / dezechilibrului financiar al sistemului bugetar din RM. Cheltuielile organelor de forţă vor creşte în valoare nominală. pe când alte măsuri de politică se vor realiza cu resursele disponibile. care vor creşte cu 10. iar ca pondere în PIB se vor reduce de la 3 la sută în 2007 la 2. Odată cu revizuirea cadrului de resurse cheltuielile destinate domeniului dat se vor actualiza anual astfel încât să atingă nivelul de 0.5 la suta din PIB. dezvoltarea infrastructurii vamale etc.5 la sută în 2007 la 2. Cu toate acestea.ani.4% faţă de anul 2007.2.) vor necesita implicaţii financiare. Aceeaşi tendinţă de reducere se va manifesta şi ca pondere în totalul cheltuielilor publice. urmând să contribuie la îmbunătăţirea calităţii guvernării în RM. sporind cu ritmuri mai înalte decât sursele interne. O majorare de 13. precum şi a celor pentru sectorul agricol. în special din contul alocaţiilor destinate gospodăriei drumurilor care vor fi în creştere cu 44.8 la sută în 2010.8 la suta – în anul 2009 si 0. 3.8%. Cheltuielile pentru ştiinţă si inovare pe anii 2008-2010 au fost estimate la nivel de 0.9 la suta . Implicaţiile financiare la aceste sectoare ţin în temei de majorarea salariilor angajaţilor şi investiţiile publice. etc. Finanţarea din surse externe a ramurilor sectorului real va fi considerabilă.7 la suta din PIB în 2008. infrastructura drumurilor.5 la sută s-a aprobat pe anul 2008. O parte din măsuri (desfăşurarea alegerilor.

finalitatea teoriei şi practicii economice. între necesarul de resurse băneşti pentru realizarea unor obiective sau acţiuni şi posibilităţile concrete de procurare sau asigurare a fondurilor băneşti. echilibrul economic a ajuns să constituie problema centrală. în cazul RM. problematica echilibrului economic a devenit pentru ştiinţa şi practica economică o preocupare cu totul deosebită datorită intensificării dezechilibrelor în cadrul economiilor de piaţă. centralizate şi descentralizate etc. Echilibrul financiar reprezintă acea stare a mărimilor valorice. bugetul echilibrat este un fenomen rar. deoarece atât deficitul. agregate. nesemnificative pentru producerea de dificultăţi. punctul de plecare şi. piaţa naţională în ansamblul ei. accidental. ci şi de gradul de dezvoltare al economiei naţionale. având costuri şi riscuri minime. caracterizată printr-o concordanţă relativă a cererii şi a ofertei. reflectată printr-un sistem de corelaţii şi cuprinsă în limite considerate optime. Privit prin prisma sistemului financiar şi în funcţie de nivelurile de agregare a economiei naţionale se conturează echilibrul financiar public la nivel macroeconomic.. în acelaşi timp. conceptul privind echilibrul economic a parcurs întreg spectru posibil al aprecierilor: de la a fi considerat nucleul teoriei economice moderne până la a-i fi contestată orice realitate şi utilitate. în cadrul BPN. monetare. care poate fi definit printr-o concordanţa relativă între resursele şi nevoile de fonduri băneşti ale diferitelor categorii de fonduri bugetare şi extrabugetare. abordate de şcolile de gândire economică. În ceea ce priveşte echilibrul financiar public din 44 . În ultimii ani. În cadrul gândirii economice. în diferitele lor segmente. de dezechilibre. caracterizată prin existenţa unei anumite concordanţe relative. aflată în continuă schimbare şi mişcare. se poate formula următoarea definiţie: echilibrul economic exprimă acea stare spre care tinde piaţa bunurilor economice. devierile dintre ele încadrându-se în limite considerate normale. În practica mondială. a capitalului şi a muncii. cat şi excedentul. Generalizând definiţiile conceptului de echilibru economic general.Economia reprezintă o realitate dinamică. În prezent. depind nu doar de politica bugetar-fiscală.

a trecut prin toate etapele spiralei istorice de dezvoltare a economiei de piaţă. şi anume: ca problemă a echilibrării structurale generale. [35. apare necesitatea analizei dezechilibrului structural. nu sunt consolidate în procesul examinării şi aprobării 45 . lipsa experienţei şi a suportului teoretic. credem că. ci specificul economiilor tranzitorii cu dezechilibre structurale de fond. avându-se în vedere echilibrarea resurselor financiare ale sistemului bugetar cu necesităţile sau cheltuielile acestui sistem. nu a însemnat ineficienţa măsurilor de intervenţie a instituţiilor de guvernare. ca problemă a echilibrării verticale. suprapunerea unor decizii. iar problema realizării acesteia în practică rămâne nesoluţionată. momentul aplicării.66] În practică. prezintă interes determinarea limitelor acestui echilibru. într-o primă etapă. În literatura de specialitate. care are în vedere corespondenţa (suficienţa) veniturilor unităţilor teritoriale formate în cadrul sistemului bugetar şi cheltuielilor lor. Astfel. putem spune ca RM. este necesară aprecierea rolului acestuia în dezvoltarea economică a ţării având la bază analiza performanţelor economice şi a politicii macroeconomice promovate. efectele negative manifestate.RM. echilibrarea structurală a sistemului bugetar. şi determinarea opţiunilor publice. În urma evaluării impactului politicii macroeconomice promovate asupra echilibrului financiar public şi a implicaţiilor politicii bugetar-fiscale asupra dezvoltării economice a ţării. care persistă în economiile mai multor ţări. Multitudinea măsurilor de stabilizare macroeconomică realizate. care se referă la echilibrul în repartizarea veniturilor între verigile sistemului bugetar. În cea ce priveşte primul aspect. există o necesitate impusă de teoria economică. în ultimele 15 ani. actualmente. ca problemă a echilibrării orizontale. În contextul cercetării date. echilibrarea sistemului bugetar este reflectată sub trei aspecte. fără a ţine seama de condiţiile specifice. elementele sistemului bugetar din RM sunt administrate de diferite organe publice şi. p.

fie prin restrângerea mărimii echilibrului sau dezechilibrului financiar public. Dacă analizăm perioada anilor 2000-2009 ponderea deficitului /excedentului financiar public în PIB variază. mld lei 70 60 50 40 30 20 10 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 19. care conduce la o anumită întârziere în dinamica soldului global. 46 . cuprinse între 2.1 22.1. celui financiar public. a forţei de muncă şi financiare au determinat amplificarea dezechilibrului valoric şi. Dezechilibrele pieţei bunurilor materiale. mld lei 49. În anul 2007 comparativ cu anul 2006 PIB s-a majorat cu 6.acestora.2. în perioada 1992-1999.2). (diagrama 3. apoi conform datelor din diagrama 3.3 63. iar în anul 2009 se prevede să crească cu 14 mld lei comparativ cu anul 2007. Acest neajuns se reflectă fie prin amplificarea.3 56 Diagrama 3.6 27. are loc creşterea deficitului BPN.2% din PIB. Astfel. PIB nom inal.9%-10. Dinamica PIB nominal în perioada anilor 2001-2009 este prezentată în diagrama 3.6 32 43 36.1 observăm că dinamica PIB e în continuă creştere.2.8 PIB nom inal.2.1: Dinamica PIB nominal 2001-2009. mld lei Sursa: CCTM 2008-2010 Dacă în perioada anilor 1991-1993 am avut o dinamică negativă a PIB. care. înregistrează cele mai mari valori negative.2. în special.3 mld lei.

ci şi prin constrângerile bugetare existente.2.5%.5 -0. respectiv de 1%.8 1 0. În anul 2009 ponderea deficitului /excedentului financiar public în PIB se va menţine la nivelul anului 2007. deoarece demonstrează incapacitatea economiei de a susţine actualul sistem de impozitare directă. Structura iraţională a cheltuielilor publice poate fi explicată nu numai prin nerealizarea de către guvern a reformelor fundamentale în sfera social-culturală.5 -0.5 1 0.Excedentul/ deficitul Bugetului Public Naţional 1.5 -1 -1. ponderea deficitului /excedentului financiar public în PIB ia valori pozitive în perioada anilor 2003-2005. Urmărind reducerea deficitului bugetar prin 47 . Fenomenul creşterii ponderii impozitelor indirecte ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru analiştii politicii fiscale. Tendinţa actuală de formare a veniturilor bugetare.2. de – 0.3 2006 2007 2008 2009 -0. Rolul şi implicaţiile statului în economie pot fi exprimate prin volumul cheltuielilor şi veniturilor realizate. în anii 2000-2009.2: Ponderea deficitului /excedentului financiar public în PIB.5 -2 Excedentul/ deficitul Bugetului Public Naţional -1.5 0.2 2004 2005 -0.5 Diagrama 3. % Sursa: CCTM 2008-2010 Conform datelor din diagrama 3.6 2000 2001 2002 -1 2003 0.2% şi 1. iar evoluţia acestor indicatori reflectă atitudinea pasivă a statului faţă de procesele economice. întrucât afectează direct populaţia cea mai vulnerabilă. nu poate fi apreciată ca una pozitivă pentru ţara noastră.2. pe seama impozitelor indirecte. motiv pentru care statul apelează tot mai mult la impozitele indirecte.5 0 -0. 0.5%. impactul cărora este dificil de identificat de către populaţie.

deficitului operaţional. • moderne. respectiv pentru dimensionarea deficitului convenţional. deficitului ajustat ciclic. deficitului conjunctural. se presupune 48 a veniturilor şi cheltuielilor bugetare totale (primare şi a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de . În acest sens. p. [35. deficitului structural. putem evidenţia următoarele tehnici de evaluare a echilibrului structural relativ al sistemului bugetar: echilibrarea statică şi dinamică a cheltuielilor primare şi a veniturilor bugetare. literatura economică defineşte dezechilibrul structural ca neconcordanţa veniturilor bugetare şi a cheltuielilor primare. respectiv dinamică. verticală şi orizontală. general. constrângerile bugetare au condus la apariţia unor fenomene derivate grave. deficitului extern. stat). De asemenea. deficitului cvasifiscal. deficitului virtual. deficitului ce măsoară contribuţia tranzacţiilor guvernamentale la cererea agregată.micşorarea drastică a cheltuielilor. inclusiv a sumelor destinate stingerii datoriei de stat generale cu veniturile bugetare. care se grupează astfel: • clasice. vizând eliminarea din organismul economic a componentelor producătoare de valoare adăugată negativă. determinate de menţinerea opţiunii pentru consum şi neaplicarea unor programe de fond. deficitului intern. În echilibrarea cheltuielilor generale. 68] Determinarea mărimii dezechilibrului financiar se face în funcţie de veniturile şi cheltuielile bugetare ce se iau în considerare. deficitului BPN. de ajustare structurală. deficitului primar. care permit dimensionarea deficitului curent. echilibrarea statică. Guvernul a omis alte posibilităţi de echilibrare a sistemului financiar public pe termen lung. Dimensionarea dezechilibrului financiar public poate fi realizată prin diverse metode. echilibrarea statică şi dinamică a cheltuielilor primare şi a veniturilor fiscale. În practica economică.

6 13949.3 ml. poate fi caracterizată de o stabilitate relativă la nivelul veniturilor şi al cheltuielilor primare.0 23216.8 41.3 42.3 40.7 390.7 0.8 2005 14527. ml.1 Excedentul (deficitul) primar.2. urmărindu-se acoperirea cheltuielilor primare. Tabelul 3.6 Sursa: CCTM 2008-2010 Datele din tabel reflectă faptul că volumul veniturilor colectate la nivelul sistemului bugetar acoperă necesităţile de fonduri primare. Dinamica soldului bugetar primar şi ponderea indicatorilor bugetari în PIB.6 19629. soldul excedentar ajungând până la 2.0 40.3 ml.7 353. se va înregistrează o diminuare constantă a volumului veniturilor de la 0. precum şi obţinerea excedentului bugetar.că volumul cheltuielilor primare este determinat atât de ansamblul legilor şi actelor normative ce reflectă obligaţiile guvernului. % 35.5 40.6% în PIB. % 35.7% în 2008 până la 0.5 2. 842.8% în PIB în 2005. este evident impactul sistematizării relaţiilor bugetare.8 2007 19396. 49 .3 37.5% până la 40. dar şi o restrângere a activităţii guvernamentale prin constrângerile impuse în vederea eliminării deficitului bugetar.3 2006 17847. cât şi de eficienţa privind finanţarea serviciilor publice. Totodată. lei Ponderea în PIB.5 17973.8 302.8 0. În fiecare moment. 11252.5 0.9 40. diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului poate fi interpretată prin analiza statică sau dinamică (tabelul 3.3 Cheltuieli bugetare primare.3 2009 25004.6 2.9 2004 11321. Pe de o parte.1.9% în PIB. concomitent cu reducerea cheltuielilor primare de la 41.1). % 38. lei Ponderea în PIB. în anii 2004-2009 Indicatorii Venituri totale ale Bugetului Public Naţional.3 41.3 2008 22936.7 0.1 41. observăm că în anul 2009.8 1048.2.8 387.4 25314. lei Ponderea în PIB. Perioada anilor 2004-2007.

0 2007 16138.3254. a condus la înregistrarea deficitului fiscal primar.3826.7. ml. analiza deficitului primar trebuie să ocupe un loc important în cadrul elaborării politicii bugetar-fiscale.7 . din acest motiv.6% în 2007. lei Ponderea în PIB. ca pondere în PIB de la 25.6% în 2002 la 34.4 31.5 2003 7529.6.3 31.6 23216.6 7242.0 -1038 35. Tabelul 3.3490.9 27. ml.5. sunt utilizaţi indicatorii elasticităţii veniturilor şi a cheltuielilor publice. % 2002 5783.2 29.2 2005 11757.5 .4 Sursa: CCTM 2008-2010 Datele din tabel reflectă o evoluţie crescătoare a încasărilor de natură fiscală. ml.9 40.3 13949. Coeficientul elasticităţii exprimă modificarea volumului încasărilor bugetare sau a cheltuielilor publice la modificarea PIB în perioada de referinţă. asistăm la o politica unilaterală de corectare a dezechilibrului.8 2004 9423.2.0 .8 . Încasările fiscale acoperă aproape integral cheltuielile bugetare primare.8 . sistemul bugetar poate fi considerat echilibrat atunci când creşterea anuală a veniturilor bugetare corespunde ritmului de creştere a cheltuielilor primare.7 -6.9 33.4 32.5 -3.8 2006 14719. În ceea ce priveşte aspectul dinamic. % Cheltuieli primare.4 17973. lei Ponderea în PIB. Valoarea supraunitară a coeficientului indică devansarea creşterii PIB de 50 .2 8567.0 .5 2008 19390. concomitent cu creşterea cheltuielilor bugetare primare.8 .1 .1 .1 -1458. % Deficitul /excedentul fiscal primar .2 Dinamica deficitului fiscal primar la nivelul bugetului public naţional.3 42. în anii 20022008 Indicatorii Venituri de natură fiscală.Din punct de vedere al practicii macroeconomice.1829. în vederea asigurării echilibrului financiar public.3 34.5.3 41.7. lei Ponderea în PIB.2).7 .8 11252.2. care presupune efectuarea cheltuielilor publice în limitele veniturilor încasate. În acest sens. O altă metodă de dimensionare a echilibrului financiar public este determinarea excedentului / deficitului fiscal primar (tabelul 3.7 25.2191.5 34.6 19629. care.1 37.

bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondului asigurărilor medicale obligatorii. În cazul valorilor subunitare a coeficientului de elasticitate. Mărimea supraunitară a coeficientului reflectă tendinţa de utilizare într-o proporţie mai mare a PIB pentru finanţarea cheltuielilor publice. Totodată. şi anume: delimitarea mărimii sectorului public în ţara noastră şi implementarea bugetului pe programe. o distribuire iraţională a resurselor şi ineficienţa mecanismelor de redistribuire a potenţialului 51 . o asemenea evoluţie reflectă deformare structurală a sistemului bugetar. Problematica echilibrării verticale se referă la echilibrul în repartizarea resurselor între verigile sistemului bugetar şi constituie una dintre direcţiile politicii de echilibrare financiară. Analiza echilibrului structural al sistemului bugetar din Republica Moldova a scos in evidenţă probleme de fond legate de componenta dinamică a cheltuielilor publice. În cadrul bugetelor locale. semnificaţia este de restrângere a proporţiei cheltuielilor publice în PIB. încât dezechilibrele determinate de creşterea cheltuielilor să fie justificate prin eficienţa pe termen lung a acestora. cele două elasticităţi (elasticitatea veniturilor şi elasticitatea cheltuielilor) trebuie să fie egale. se observă ponderea însemnată a transferurilor interbugetare. În realitate. credem că rămân valabile două probleme majore. Echilibrarea verticală presupune asigurarea echilibrului financiar la nivelul fiecărei verigi. astfel.către creşterea volumului veniturilor bugetare. pentru asigurarea echilibrului financiar dinamic al sistemului bugetar. Din analizele efectuate privind echilibrarea verticală a sistemului bugetar. Mărimea subunitară reflectă micşorarea volumului încasărilor în raport cu modificarea PIB. precum şi redistribuirea fondurilor limitate în funcţie de priorităţi. legate de echilibrul financiar public structural. iar soluţionarea acesteia poate fi realizată concentrând atenţia asupra determinării rolului bugetului în economie. având drept scop determinarea rolului şi sferei de cuprindere a fiecărei verigi. transferurile deţin un loc special în asigurarea finanţării acestor bugete. Coeficientul elasticităţii cheltuielilor publice exprimă reacţia cheltuielilor publice la modificarea PIB. Ca urmare.

precum şi la promovarea. nu a fost determinat un model eficient. Dezechilibrul vertical. 52 . finanţarea centralizată a decalajului între veniturile şi cheltuielile locale poate aduce la minimizarea efortului fiscal al organelor locale. însă.financiar. În schimb. respectiv determinarea transferurilor privite prin prisma eficienţei şi a echilibrării întregului sistem. Credem că. transferurile trebuie să devină un instrument uzual şi eficient al macrobugetării în vederea asigurării echilibrului financiar public. în continuare. atât prin implicarea lor în mecanismul fluxurilor financiare. În vederea echilibrării financiare orizontale a sistemului bugetar prin intermediul transferurilor sunt posibile diferite variante de politică bugetară. care nu poate fi rezumată doar la o simplă acoperire a deficitului verigilor bugetare. calculat ca indicator financiar. funcţiile de bază ale transferurilor – de stimulare şi de nivelare rămân fără utilitate. fără urmărirea unor programe eficiente de dezvoltare pe termen lung. În asemenea mod. cât şi a eficienţei relaţiilor interbugetare. Deşi. nu sunt formulate criterii de evaluare a structurii. a unei politici neeficiente în domeniul cheltuielilor publice. Critica adusă sistemului transferurilor din ţara noastră este asemănătoare cu cea a cheltuielilor publice. Intensitatea acestui proces determină consecinţele nefaste înregistrate la nivelul sistemului financiar public. adică se repartizează sume minim necesare pentru acoperirea necesităţilor curente. Practic este o problemă legată de determinarea transferurilor privite prin prisma eficienţei şi a echilibrării orizontale a întregului sistem bugetar. pană în prezent. cât şi prin optimizarea relaţiilor interbugetare. iar alegerea mecanismului depinde de sarcinile politicii bugetar-fiscale. acest fapt este recunoscut de autorităţile centrale. poate fi privit prin prisma includerii sau excluderii transferurilor şi se calculează conform relaţiei: Dv =[(venituri − cheltuieli)/ cheltuieli] *100% O politică eficientă în redistribuirea resurselor financiare implică interesul organelor locale în creşterea potenţialului economic.

Evident că implementarea unor măsuri de corectare necorespunzătoare caracterului sau cauzei ce a declanşat discrepanţa va conduce la agravarea situaţiei. cât şi local. 53 . consolidarea sistemului de gestiune a finanţelor publice.perfecţionarea calităţii prognozelor fluxurilor de intrări de numerar la nivelul verigilor sistemului bugetar printr-o planificare realistă în strânsă coordonare cu serviciile conexe. . care ar răspunde atât scopului de nivelare bugetară.monitorizarea şi controlul resurselor financiare ale bugetului public naţional. Aceste măsuri trebuie orientate în următoarele direcţii principale: . pot fi întreprinse şi măsuri optime de corectare. De altfel. . În funcţie de cauza apariţiei abaterilor în componenta analizată.creare unui spaţiu informaţional al procesului bugetar atât la nivel central. . cât şi funcţiei de stimulare a autonomiei financiare. precum şi sporirea securităţii informaţionale.coordonarea elaborării prognozelor prin crearea unui macromodel operaţional integral. Necesitatea diferenţierii în analiza elementelor componente ale dezechilibrului structural general este determinată de posibilitatea elaborării unor măsuri concrete privind echilibrarea sistemului bugetar. care poate fi utilizat în toate autorităţile participante la proces. . Acordarea unui loc special metodelor de dimensionare a echilibrului financiar public bugetar este determinată de practicile sale metodologice.Diferenţierea efectuată în analiza elementelor componente ale echilibrului structural şi vertical al sistemului bugetar scoate în evidenţă o serie de carenţe care necesită implementarea unor măsuri de corectare şi perfecţionare.stabilirea unor noi metode de calcul al transferurilor către bugetele locale. care va permite monitorizarea tuturor proceselor. în etapa actuală. Deci. problematica echilibrării structurale a sistemului bugetar. este necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent cu creşterea treptată a componentei dinamice a cheltuielilor publice. fiecare componentă a dezechilibrului structural presupune stabilirea şi utilizarea unui instrument specific pentru eliminarea neconcordanţei.

Statele Unite ale Americii. cît şi instituţii şi acţiuni de învăţămînt public. structura bugetară cuprinde bugete anexe pentru poştă şi telecomunicaţii. organizarea bugetară era la început simplă. culturale şi sanitare. Bugetele locale sau ale unităţilor administrativ-teritoriale din statele unitare naţionale sunt o componentă a organizării bugetare. pentru care veniturile bugetare locale sunt insuficiente. structura bugetară din statele unitare naţionale conteporane fost dezvoltată cuprinzînd bugete: anexe. iar cheltuielile acestui buget sunt destinate celor mai importante trebuinţe de învăţămînt şi sănătate publică.. executiv. instanţe judecătoreşti.Bugetul de stat din statele unitare naţionale este denumit şi buget ordinar sau general. Italia. întreţinerii organelor centrale: legislativ. 54 . armată etc. Prin aceste bugete locale finanţate atît întreţinerea autorităţilor publice locale. Germania. De exemplu în Franţa. deoarece. modernizarea şi dezvoltarea urbanistică etc. pe lîngă bugetul general al statului. sunt evidenţiate anumite particularităţi şi deosebiri mai ales în statele federative faţă de cele cu structură unitară.fapt ce va permite implicarea mai activă a statului. cum sînt Brazilia.. autonomii în cadrul statelor unitare. prin realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive. În statele federative. cât şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar.Pe lîngă bugetul de stat şi bugetele locale. navigaţie aeriană etc. cu împrumuturi de stat. serviciul explozivilor. avînd o importanţă primordială pentru autonomia funcţională a organelor de conducere ale altor unităţi. Suedia etc. cuprindea numai bugetul de stat şi bugetele locale. extraordinare.3. a avut şi are ca venituri principale impozitele şi taxele completate. în caz de insuficienţă. III. În statele unitare naţionale cum sunt Franţa. în diferite ramuri ale economiei naţionale. extrabugetare. Sistemul bugetar în statele contemporane Din punct de vedere al organizării bugetare. fonduri băneşti speciale şi alte fondurti băneşti alăturate bugetului de stat.

relaţiile dintre bugetele federale ale statelor membre şi celor locale. avînd în vedere că din acestea se suportă aproape jumătate din cheltuielile publice. cu preponderenţă pentru bugetul federal. sănătate şi protecţie socială. În scopul repartiţiei financiare juste cheltuielile sunt repartizate în funcţie de competenţa materială a organelor administrative federale. organizarea bugetară federativă este asemănătoare în toate aceste state. unităşile de gospodărie comunală. organizarea bugetară federativă este mai complexă şi cuprinde bugetele federale. ale impozitelor pe consumaţie şi ale prelevărilor speciale revin bugetului federal. ca şi al impozitelor pe 55 .Conform acestui criteriu. căile ferate şi fluviale federale. autorităţile şi instanţele federale. landurilor etc. Astfel. În consecinţă. În Germania. iar cel mult 33% din aceste cheltuieli revin bugetelor landurilor şi cel mult 20% bugetelor locale. orăşăneşti şi comunale. apărarea ţării inclusiv protecţia frontierelor. În ceea ce priveşte veniturile. În comun. veniturile taxelor vamale şi ale monopolurilor fiscale. cantoanele. ale landurilor şi locale. cuprinzînd bugete federale ale statelor membre şi locale. provinciile componente etc. landurile.Federaţia Rusă şi altele. Sub aspecte generale. Produsul impozitelor pe venit şi capital. organizarea bugetară este influienţată de structura federativă cuprinzînd: statele. poşta. conform conceptelor proprii formate şi evoluate în fiecare stat federativ. bugetele statelor. organizarea bugetară federativă este reglementată printr-un act normativ denumit „Constituţie financiară” în cuprinsul căreia problema principală este cea a „repartiţiei juste” a fondurilor băneşti între bugetul federal şi bugetele landurilor membre ale statului federal german. care funcţionează pe lîngă autorităţile publice ale landurilor. din bugetele landurilor şi din bugetele locale sunt finanţate instituţiile de învăţămînt. din bugetul federal sunt finanţate integral afacerile externe. procedura elaborării şi aprobării bugetelor anuale sunt reglementate diferit. Însă cuprinsul de cheltuieli şi venituri. alte instituţii şi unităţi organizate. produsul bănesc al celor mai importante impozite este repartizat între bugetul federal şi bugetele landurilor.

Între aceste bugete veniturile şi cheltuielile publice sunt repartizate prin „legi de autorizare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare” în funcţie de „competenţele statale” ale organelor federale. automobile. între bugetul federal şi bugetele landurilor aflate în situaţie critică. Din bugetele statelor membre. bugetare se contractează şi lansează 56 . iar impozitele reale pe clădiri şi activităţi profesionale. drumurile rutiere şi cheltuielile cu caracter social. taxe de timbru etc. taxe vamale. Sistemul veniturilor federale cuprinde taxele pe veniturile persoanelor fizice şi ale corporaţiilor. şi pentru acoperirea deficitelor lor. care. în tot mai multe state. este cedată pentru administrarea fiscală a colectivităţilor locale. centrul federal efectuează unele redistribuiri a unor venituri şi cheltuieli. Organele federale şi cele de conducere a statelor membre adoptă frecvent bugete anuale deficitare. Datorită acestei repartiţii a fiscalităţii în folosul bugetului federal. sunt finanţate „districtele şcolare”. Bugetului federal american îi revin cheltuieli pentru apărare naţională. pentru întreţinerea organele puterii publice. În Statele Unite ale Americii. realizîndu-se astfel o redistribuire a fondurilor băneşti între bugetele landurilor în mod „orizontal”. băuturi alcoolice. pe cînd veniturile acestor state nu sunt riguros identice şi cuprind mai ales taxele percepute pentru carburanţi. în mod „vertical”. bugetele statelor membre şi bugetele locale. În acelaşi timp. ale organelor de conducere din statele membre şi ale organelor locale denumite „colectivităţi subordonate”. datorită faptului că unele landuri au o „capacitate fiscală superioară”. ca şi impozilete locale pe consumaţie sunt venituri ale bugetelor locale. pentru sănătate şi altele. ca şi o taxă funciară. tutun. pentru acestea s-a instituit obligaţia de a plăti „o contribuţie destinată repartizării financiare juste” din care se acordă subvenţii băneşti landurilor care au venituri proprii insuficiente. Sistemului bugetar îi revin aproximativ 70% din toate veniturile şi cheltuielile statului federativ american.circulaţia capitalurilor revine bugetelor landurilor. organizarea bugetară cuprinde bugetul federal. accize asupra unor bunuri de lux.

a fost determinată structura şi conţinutul sistemului bugetar. În vederea pătrunderii în esenţa procesului de evoluţie a sistemului bugetar a fost efectuată analiza tuturor componentelor sistemului bugetar şi 57 . obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anii 2008-2010 şi determinate principalele componente ale echilibrului / dezechilibrului financiar al sistemului bugetar din RM. au fost aprofundate conceptele fundamentale referitoare la sistemul bugetar al RM. însă în limitele valorice admise de Constituţia statului federal şi de Constituţiile statelor membre.împrumuturi publice. Încheiere În cadrul cercetării.

6 milioane lei. atât în planul mijloacelor. să fie efectuată în funcţie de mărimea PIB. în procesul dezvoltării economice. cu peste 20% mai mult faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2007. la care se realizează echilibrul financiar public. în . Pe anul 2008 veniturile generale ale bugetului public naţional se estimează la cca. Pe parcursul anului 2008 se prevăd a fi rambursate împrumuturi externe în sumă de 660.8 mlrd lei cu o creştere de 7 la sută în comparaţie cu aşteptările pe anul curent. cu circa 8 la sută mai mult faţă de volumul scontat pe anul 2007. Dacă analizăm lacunele. majorarea cheltuielilor pentru rambursarea creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie.prezentată tendinţa acestora pe viitor. a fost efectuată analiza politicii bugetar-fiscale asupra dezechilibrului structural. odihna de vară a copiilor. În scopul deservirii datoriei interne de stat în buget au fost rezervate 574 ml lei. majorarea alocaţiilor pentru realizarea programelor în domeniul ştiinţei şi inovaţiei. cât şi al realizării unor finalităţi politice şi de echitate socială. Printre factorii principali care au influenţat majorarea cheltuielilor sânt majorarea transferurilor la FAOAM. În vederea determinării mărimii sectorului public şi a definirii rolului bugetului condiţiile viitor. PIB preconizat pentru anul 2008 este de 56. Cheltuielile planificate se estimează la 23 mlrd 592. Strategiile bugetare. îi conferă bugetului public naţional rolul unui instrument privilegiat al politicii economice. Pentru investiţii capitale în construcţii vor fi direcţionate cu 51 la sută mai mult decât a fost aprobat pentru anul 2007. apoi între principalele variabile economice trebuie să se impună ca stabilirea nivelului optim. neajunsurile în ceea ce priveşte bugetul public naţional. şi determinate principalele obiective pe dezvoltării economice şi a evoluţiei echilibrului financiar public promovate în RM.5 ml lei. de resursele financiare mobilizabile şi de eficienţa cheltuielilor 58 în economie. 23 mlrd 308 milioane lei. majorarea fondului de burse în şcolile profesionale. compensaţii pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural.

dar în acelaşi timp produc efecte negative. ca mijloc de finanţare a deficitului bugetar. Critica adusă sistemului cheltuielilor publice din RM. Aceasta va duce la micşorarea volumului mărfurilor şi serviciilor disponibile pe piaţă. . în opinia noastră. este necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent cu creşterea treptată a componentei dinamice a cheltuielilor publice.Efectele deficitului bugetar în modelul macroeconomic sunt evidenţiate în urma impactului acestuia asupra deciziilor cu privire la cheltuielile publice. este posibilă . Emisiunea bănească fără acoperire. adică repartizarea unor sume minim necesare pentru acoperirea necesităţilor curente fără urmărirea unor programe eficiente. rambursarea şi achitarea dobânzilor provoacă dezechilibre ale balanţei de plăţi externe. cât şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar. fapt ce va permite implicarea mai activă a statului. Statul face un împrumut nu pentru a produce bunuri şi servicii suplimentare. în diferite ramuri ale economiei naţionale. în etapa actuală. fapt ce va determina valorificarea potenţialului economico-financiar. A doua modalitate se referă la potenţialul lor de a afecta negativ 59 . ci pentru finanţarea unor cheltuieli curente. În scopul soluţionării problemelor sistemului bugetar pot fi sintetizate următoarele recomandări: . o primă modalitate prin care deficitele influenţează economia.publice. este efectul de stabilizare (eliminarea fluctuaţiilor ciclice) sau de destabilizare a economiei pe termen scurt. dacă împrumuturile sunt utilizate în scopuri neproductive sau pentru finanţarea unor investiţii ce nu produc mărfuri sau servicii destinate exportului. impune realizarea unei reforme de fond privind repartizarea optimă şi utilizarea eficientă a resurselor financiare publice în cadrul macrobugetării.Privind problematica echilibrării structurale a sistemului bugetar. În măsura în care statul apelează la împrumuturi externe. Astfel. prin realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive.

Specificul sistemului bugetar actual rezidă în faptul că sferele utilizării finale fac apel la alte sfere redistribuitoare (bugetul de stat). creşterea concurenţei întreprinderilor autohtone.Coordonarea elaborării prognozelor macroeconomice prin crearea unui spaţiu unic informaţional al procesului bugetar pentru toate verigile bugetare. consolidarea sistemului de gestionare a finanţelor publice. considerăm că creşterea gradului de neutralitate şi egalitatea sistemului fiscal poate conduce la mărirea indicatorului eficienţei bugetare concomitent cu micşorarea presiunii fiscale asupra contribuabililor corecţi. . În acest sens.  Managementul eficient al datoriei externe. .În ceea ce priveşte politica în domeniul veniturilor fiscale. .veniturile şi bunăstarea pe termen lung. politica bugetar-fiscală trebuie să fie axată pe reducerea nivelului mediu al impunerii.Monitorizarea şi controlul resurselor financiare ale bugetului public naţional şi conferirea acestui buget rolului de instrument de consolidare a gestiunii finanţelor sectorului public. cu condiţia ca dezechilibrele determinate de creşterea cheltuielilor să fie justificate prin eficienţa lor pe termen lung. realizarea echilibrului financiar public. care va permite monitorizarea tuturor proceselor. 60 de redistribuire a asigurând în permanenţă. prin intermediul politicilor fiscale şi structurale. pe micşorarea posibilităţilor de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor. Prin intermediul modelului propus. . simplificarea sistemului fiscal. Un buget ciclic echilibrat este o modalitate acceptabilă de a rezolva compromisul dintre stabilizarea pe termen scurt şi preocupările pentru echilibrarea pe termen lung. Pentru reducerea deficitului bugetar autorul înaintează următoarele propuneri:  Atragerea investiţiilor străine. în cazul în care echilibrul lor bănesc nu este restabilit cu resurse proprii. administrarea mai eficientă.Diminuarea inflaţiei. bugetul public va deveni un instrument eficient resurselor financiare în cadrul sistemului bugetar. .

 În procesul evaluării deficitului bugetar este necesară evidenţa relaţiei dintre deficitul bugetar. inflaţie şi datoria de stat. meleagurile noastre (agricultură. Acte legislative şi normative 61 . Direcţionarea granturilor externe la soluţionarea problemelor stringente. Micşorarea numărului de emigranţi.  Finanţarea deficitului bugetar cu preponderenţă din contul împrumuturilor interne. raţionalizarea cheltuielilor eşalonate pentru fiecare perioadă. Extinderea bazei de producere a mărfurilor şi serviciilor. Sporirea investiţiilor.). Bibliografie I. care duc la depopularea ţării. Alte posibilităţi de perfecţionare a sistemului bugetar sunt: Ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de colectare a veniturilor. ţinând cont de programele Limitarea cotei datoriei externe în volumul anual al PIB. Asigurarea accesului societăţii la informaţie veridică prin crearea unui Implicarea statului în principalele ramuri care pot fi dezvoltate pe Consolidarea finanţelor. sistem eficient de informare a întregii societăţi. • • • • • • • • Fixarea volumului cheltuielilor bugetare. turism etc.

04.1593-XV din 26.2002.1.2002. MO al RM nr.12.2003. Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007 nr. Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.2003. MO al RM nr. 8. Legea cu privire la finanţele publice locale nr.11.1997. 291-XVI din 16.1996. 4. 13. MO al RM nr.2004.12. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.2005.2003.2004. MO al RM nr. 176-181/875 din 30. 9.474. MO al RM nr. 62 . 519-XV din 18.03.03.2003.2006.847-XIII din 24.05. 11. 397-XV din 16.12. MO al RM nr. 5. MO al RM nr.06. 203-206/792 din 28.XV din 27.123-XV din 18. Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.02.203-206/987 din 31. 18-19/57 din 08. Legea cu privire la mărimea. 248-253/996 din 19.12.2007.12.05. MO al RM nr. 224-225/978 din 05.12. 237-240/1029 din 24.02.2004.12.12. MO al RM nr. MO al RM nr.12. 12.12. 19-20/197 din 27. 268XVI din 07. MO al RM nr. 166-168/1280 din 10.10. 243/970 din 11.12. 49/211 din 19.408 XVI din 21.11. Legea cu privire la administraţia publică locală nr. MO al RM nr. 3. modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 nr. Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2006 nr. 373 -XV din 11.339 XVI din 16.1463 -XV din 15.2003.03.12.03. 2. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicale pe anul 2008 nr.2003.05.11. MO al RM nr. 10. Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.12.11. 7.2005.12. 1-5/18 din 01. 6.385 XV din 25. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.04.11.2007. 164-167/810 din 09. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2005 nr.01.12.

MO al RM nr. Chişinău.02.1999.1998. MO al RM nr. 72-73/704 DIN 07. MO al RM nr. 15. 203-206/985 DIN 31. MO al RM nr. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.Curs de teorie economică / Dumitru Moldovanu.14. 428 p. Conceptul şi funcţiile finanţelor / Stratulat O.11. Ed”ASEM”.2004. 203-206/798 DIN 28.12.. 2007. Hotărârea privind clasificaţia bugetară nr.06. cărţi. 1-4/2 din 06. 254 –XVI din 23. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu.383-XV din 18. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 nr.2000.12... 2007. 305-VI din 26.11.348. 496 p. MO al RM nr. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 20. 27.04.06. MO al RM nr.98. II. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.01. 631 p. 969-XIII din 24.. Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. broşuri 24. 63 .2006.11.2007. 18. Chişinău.11. MO al RM nr. 405-XVI din 15. 21.2007. Editura”Valinex SA”.12. Ed. 17. 19. Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 189-192/893 din 15. 176-181/869 DIN 30. MO al RM nr. 271-XVI din 07. 26. 237-240/1027 din 24. Chişinău. 38-39/280 din 30.1996. 1996.2007. monografii. 192-193/745 din 13. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr. Manuale. 2004.2006.12. 25.XVI din 23.04.. Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. MO al RM nr. ARC.96.07. 489-XIV din 08. 2004. ed.12.12. 1585-XIII din 27.07. 56 p. 16. Chişinău.12.2005. 22.Administraţia publică / Moisescu F.2007. Universitară. Buget şi trezorerie publică / Moşteanu T. 23.12..12..05.

423 p. IV. Articole din presa periodică 35. Chişinău. Chişinău.md 64 . 299 p.cnaa..”ASEM”.md.md. Bucureşti.... ed.. 34. III.parlament. 66-72. Finanţe publice / Galina Ulian. Bucureşti. www.md. www. 422 p. www. 31. 30..2.. Ed”Didactică şi Pedagogică”. Webografie 36. 1998. Chişinău.28. 2004.. 40. nr. 2006. Chişinău. 1993. 214 p. 418 p. ed. Finanţe Publice / Mihai Trofim. 50. Ed. 2004. 2007. 38. – 2006. Chişinău.md. www.md. Epigraf.fisc.acad.gov. CEP USM. www. 348 p. www.. p.”ASEM”. Ed. a 2-a. 29. Finanţe Publice / Secrieru Angela. 256 p. Baurciulu A.europa. Finanţele publice / Manole T. Sylvi. Dreptul financiar / Armeanic A.minfin. Finanţe publice / Văcărel Iu. 32. Dreptul FP / Vasile Iancu. 39... Ed. Evoluţia conceptului de echilibru financiar public în gândirea economică // „Revista Economica”. Chişinău. 2004. 33. 37.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->