You are on page 1of 99

...

c_~---

'"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~

-~. ..,

,-..=-~=\

"t~
-< '

s.

S.N. lAZAREV

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC, PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
,

1 1

. i

'1

\
~ '~ \

S.N.
SA-':'J I<'IZIC:,

LAZAREV
DINTR ~..: DESTI '"
;~
"

'K"-RMA
ARl'vI0.NXA PSII-IIC:

I.S.B.N.: 973..5 .

MOLDOVA

r
''"

.
'"

::'i.

S.N

LAZAREV
\

KARMA
" DESTIN"

il
"

SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I

Traducere. prefata ~i note:'


Hie J;>anilov

il

.
1
,.

1 t
1

. , l !, ,... .

"

(:'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II


.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III" Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1

~mlll'III~I~

B.~:~~~~ASI

(:;111"111/''''''''0\1''
acestei .edq" apartin

IJ)/) 1
Edlturll

'Toate drept~n'e M,,!dm'lIla~l - (,(,00

;:,

asupra

!
....

MOLDOVA
....

1 ~.,~ .j

~
.., "

.
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'.
,', .. .." ,'<"',,,-.-',."

""':-

.,,"

.
,~ .'

JI

~o'..;..

1
;'

,
.t. \o~'

1.

/ 1
~I

1
f

"";

PREFATA

~..

;t

Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd \'itlla!ia .q cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrx/atii Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llfl e fap/II/ cd acest d
lahirim reprezinta 0 f,tercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
'

,!j,

,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei. $ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
-.

Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I:-ill "' argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
;'. '.

.'

.< '10.

.
~ /

lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1 hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
-

diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand

IS.B.N:

973-572-019-J

....

hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala, de f1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn! JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua ll1ni '-71 serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii a

"ma.fajul".

r J

.
(;

......... 1

A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele n pracca sa, il duc pe Sc Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind It. cont!nuqre neshimbatii. . Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun autoru/, ale ciirui rezultate n diagnosticarea ~i tratarea holilo~ (chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$it u mult grani/eie ,tiirsale, a c elahorat 0 metoda proprie n care se ngemiineaza cele mai . Vfahtle princip ale filosofiei clasice .orientale (n ~pecial ale celellndlene), ale eticii ~i moralei cretine, cu cele mai fl(li

I~i~decarea acest~ia,.~cientul se mbolniive~tede plamiini...

/ff1:lpulsarcinii7 Care sunt cauzele sterilitafii ,yi' lintpotfi.eliminate acestea? C Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la . .
nvataturi'i.z

Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul .

gravidei HI

ouceriri

pledoarie' convingatotue pentru ntoarcerea.' la valorile primordiale ale' eti~ii i motalitat futruciit ig~orareaacestora consfltUle,. h ~pinia autorului, cauza princiwl4 ~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCa! If/ ultlmuldecenill i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or rezolvat, <if:el, cQZ/Arin fara carora. mec(icina oficiala .l'-a . .. dovedlt afi nepuncioosii. . \ CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca o'flulnu~$e llkntifica d04r u organismul fizic, ci reprezinta.p structura cu mu/t mai. 'C/Q1Iplexiin care fizicul este. doar () slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desn este. .ru~#fiuta de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. convmgator,za 0 serie lk ntrebiiri care framiinta demulta . vreme COTl4I11llfr!le noastre: '. ' Ne put:m .DqJ:f, vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara - ne operam? sa
,

fu. domenitJl .~tiin/elor medicak.

Cartea' sa este. 0

Ne paij;e ntr-adeviir sfiirJitullumii? -xisti vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira mpatriva. . . . lor?, : "'/ Cunt ne plltem schimhl soarta n bine? . $tim .l'Ci e, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. n . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau . Armonill dintre fizic, psihic, spirit.i destin" afirmaca are O. mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul n care 1 itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite n:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/ ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui

-.

condifie primordiala 11prevepirea nu numai' et celor mai gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai' ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a de.stinuilli, neMmtindn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla n noi Jl~'ine~i ca este la ndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (n bine .sau . n l'au). ln prezent .capacitafile hoenergetice ale. pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.orie intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' n cllprinsul qcestei carfi, civem tati, nsa purini aameni '.\'Unt dotafi de la natura .cu . [Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'. hlocnpurilor n scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditnd asupra ~'(1::urilorexpuse ~i urmndll-i prescrip/iile, ne vom. putea . vindea singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate n karma . fiecrfruia dintre no,i. KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.~ .

"

core.JJUnzatoare

.l'au un

camportament.

. etic

ireproah!l:

,\

Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere

.il'!f(Jrmariei reditare? e ferl/l de boil ~'I7tenorociri?


1 .
. , '.

'

.
.
.1.'

Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQP safllito.yi.

~
", ,'-,'~

..,.

idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; n vbunea

/1{1

t, ;'f

":

... . l

8
,

S.Ldzarev,

"1IfI~canism.

derlisp/litire

a ftlptelorpiimante:fti .

,; ".

'.

~
.~ \'" .\,~~.
'

~ .

<. .,

- :-:1'' \

,.
,
'

Cuno~~

~st

mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)

omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta.

. . Traducerea.~ipubli~,!,ea nRomania aacestei ciirp ;!ferii :ltltorliorno~tn I!:'bli'tate,a de a iritra nposesia unui veritabil . indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la f:lCeastaC14f1Ipiinii veacuri ce se consuma sub semnul unei de profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. ~~ /lie Danilov.

pin partea autorului


.
.,:,

~..
, i

Stimati ci~tori, Daint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei crti. f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reomand cu I!sistentii sa ~u d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau ' ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cneva. "<.p"vep l;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg 'tef.~n contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei concept ,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care ~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID

"\U1iversulbioenergettcii,

,-

~ ,':'"

f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e " asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia ,Ii ~~~~ve 1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~

"

"

.1'. 1 : ! 1
. , '. '1"

. .'.'..~det;e.mbi~e~etica
'

.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent : ;: \ ~' .'~ elegereitlegilor aceste '~ J ., " ,ia,Prin.
.'

}ntrQctauto~efl?n8Joaomului ,
,

_., . ' ''''lntegfilDtaa ..


,
.

'

, .,

.;

..,

structum

..

. umvers'ulul.'

~.~

"
"

1 1 1

~f;

L\!mea conte~porana ,$-a-ndep!rtat .mult de izvoar~le :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas nderivii, tira , 'cptan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
.
" .~. care, se afIii" ~l au' ncepnt sa se Janse2ie apeluri pentru 'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz nsa, ~i despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta n faptul ca vasul se : <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase dect cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le simiim 'deoarece moiutea survinernaintila nivelul-biocmpului ,;. CIediscordie, Unii dintre ", rna.rinari ~i dau searna de situat.i~ tragica . 1 '.

'
'

lumll,mcof!Juraware,.,pnn

erarea individului ca.parte


,',

".

/ . ,.," 1 . 1 ... /. ,.

\~ ~. ,." .

JO
'";;""

Il
-

~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc astzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflan corp,ul copiilor , ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul

<~:~'
"",
.

, '. .'

nostru astzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea


spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,

Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobnclit prin studierea structurii

'

"

'';':''' purilor. Nu SatulesCpe mmem, din cei ce vor citi cartea, sa . ,''''ou'' .' ' . '?'~a la fel ca_mme. 'A ~est IUCTU este pencu 10S nu numai '.pentru. frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I 'amuI care ar Incerca dm :~:pentru rudele acestula. De aceste pro bl me se poate ocupa numal ,., eau anumite puteri ~i 'care i':un cerc, foarte restrns . de oamem care acest domemu. re tire n "

'

"

biocmpurilorumane sunt absolU\serioase.'


,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji,

C " preziciitori,

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape n


'

-~ ~I cu ' i~> n. fine, multl cltlton v?r gas h carte fapte n~teptateliteratura -' dulla scene din "". ' 1 i:~totu mso Ilte , care-I vor tnmlte cu gan . F
, '." ~. . . <, Eu nsa sunt cerce", t or 1, onca' - t VI 5-aJ: par ea de incredibile , :t'I, , .' - asigur ca ele Xfaptele expusesau conc"1 "le la oare amaJuns, va UZIl - 1. 'firIDatii.. nu o. data de 'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con
.,-,,

~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p

'.

,' ,

'

S. ..' ""

fotalitate 'epuizat trgndireastrategica neevoJuata reprezintii un pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu spre ntelegerea ':Iumii neonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i " prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns n fara dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii n
,

'

"

::~ezultatele ,
' j,',~':

activitiitii mele. .
"

'

ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om n parte h


,
,

'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru

sparta oamenilor~iviafaUniversuluf '


"

Imaginafi-va

ullTlatoarea
.' '

situafie:

un rbm

care

dbre~te

sa, ,

\'

a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, lega , aratii. j'Je ce ,pedala sa ap entru; a acce1era ~i dao aceastai se cu Chl' ' se' ' , ncheie' instruirea sa ca ,, er.Camacel~i este ~i nivelul' ,_ , ." "_ CU1IO$tintelor actuale n - d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care pot fi dobndite ntr~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de piPerate h multimea ~colilor de parapsihologi. Aceste' ~coli difera'una de cealaltamlmai prin "marca ma~inii" ~i prin. "capacitatea cilindrica". De nceput nsa trebuie sa se nceapa cu studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie atitomobiIuluL"
,
,

de Vl'n
,

,,

,',

'

'

,.,.

..

, ,

.o..

"

'

Fii.ramteJegerea
:'t

Jumii nconjuratoare,

a propriei persoane,

-.",

rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii n bioen~rgeticil pot fi cu mult'mai pilgub!toare dect conducereaautoturismului cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament n ,sfera spiriinlui.

~i ncii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii n structura
\"

'

,
l

i !

\',~

,
IL

{.
j,

CPITOLUL 1
...

'",

.:.~ \ \

1 ~'

.'

,,'

, "

~ 1

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor istoria 4ezvolt4rii acesteia.


/'

~i'

,:r

.
,
,",/-

"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sili dea' daral vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se . &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i dea pe acela de a-i vedea . ~a acesr dar l sII i-l, .' ' ,. propriik pl/cate",
,

.-

") 1 ~
....

8,

, ' 1 'i,

,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0 intelegerefilosOfic a lumii ct ~ deconfirmarea tIf echivoc,in activitatea practic a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite. ,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? n prezel1t in fata omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor, 'ndeo~te se considera c principalele probleme se datoresc dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de factori externi. n realitate inscauza principalii a rului sti chiar . n om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa 'ne ~hinibiim ,no!,~e, te schimbi pe tine osuti ~'mult maC
.----

"

,.

.'

. .

..

~
' "",,:,

'

.' 'l'#

/4

conJuratoare, Noi'nu 'dis p un " ID de prghiile InIJoacele ~i sist' : 1 ", , ~me1e necesare mod!] carea radicala a mo 1 dulw nostru de gnd'~"u a concepJ:iiJpr . Ire, ,.." noastre' a ~pmtualitapi noa,;;tre " ' ., " .. . C~Ie . propuse de fil~' ". oram sun contemp t, 'ID cel nIaI feric't caz, 0 IDcercare """",II " . '., r econsl.derare a bagajului, ' . 1 qmo~tmtelor noastre n timp, ".~ ' ". eforturiIe ar trebui Can al ' c~ IZatespre ntele' . c,iiiI d ' gerea lmnii,spre cautal'~' '. or" e autoperfecponare Ca sa pop schlmba lumea ca w .' '., " sa pOJ:l , ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mti s-o n(ele";. ' ntrucat n(elegerea " ' .' ~' , 0lumiire . ,prezIDta mceputuI ." sch'Imbarn ei. .J\deseori avem 0 reprezentare defo ' '.' '. rm afa despre lume ncercnd " ,sa w subordonmorb~e c'an.d d distrugem ' ilStru!8J!du.ne totod at"' ~Ipe nOi Ar e fapt noio , a, treb ' " .1 g radu'1 dependentei n "p!Sa " ne con~tientizm .' O astre fa'" . ta e 1 ume I leg t d'> ' ' , cuno~tem 1 giI d ', Cllte ~iilte;lZ ~i se d I~::~asta, sa ivOlt: . ,Cercetr~e ;e~~e " Je electuez sunt onentate n primu! rand' , asupra ntelegerii Ii ceea' ce reprezmt omul, subcon~tiinfa, Universul con~tiinta'
, prezell.t
, , :,
,

",'dffioo,decat

ssOhimbilumean
"
" '

w,' ",

-.
'
"

.15
.,..

'

'

i,
'1i

'

. ~amenilor,

"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel ,',de tendinte, a1;tfel4e procese exist deja n stRee embrionara. , Am sa ncerc sa deslu~esc c!luZei~. stiiti fizice alamUmte fi

"

"

:f ["

'

'

'

sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale cmpurilor, sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea' posibilitatilor umane. ntelegere~ lumii nconjuriitoare ~i 0 nalta autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezint conditia

,nostru
,

'

~
,

'

"

'

'

'

,d

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuten aceaSta carte ne.ajuta sa ne dm seama de complexitatea problemelor care sulu astiizi n fata fieciirUi om, ,mai ales ca nyltimii ctiva ani s-au intensificat proceseleenergetice pe pmnt ~i acu!\1 ceea ce se
nume~te katma n bioenergeticii, ,0 adevlirataLege 'aclioneazii de zece ori mai repede ca nainte, atalionului, ' "

'.

'

'

'

'

'

..'...

omu, mcepe ~He sfii~~te cu e ' l' safiziqi; 'Omul est" ,;un slstem rofi XISt enta e " , , comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic foan e 1 t 1 constItule , 95 9 1 co rp ul fi 8 /0 teprezentnd,ZlC, ,". ' straturile '," 0 mfi' , ,0rmatIv-energetice subcon~tIentului atat de ne ale . cunoscutenou ' ' 0 - d~-ma de probcmele s' w." ca ~I Umverspl nsU~, ,CUPM anatatu umane ~Ide.preveltir " bohlor, caut ID primul rn ea d cauzeleapari';e' 1 "_..1. .. ace~t':'.'" ~i defiecare data',~convi\1gde .,
"
, '

, pomltIva confOnTI careia

'"ESte.

,timpul

sa

t~:rtmtm

' ',' r'a re.prezentarea materialist

.
'

"

"

'

'

""

punem de un Slstem unit de cuno~tinte ,ar . , , c ' VlrtU~le bioenergetice tara ~:' sa ,~p'ermitii sa descfftm , pnCIDmm nu oame n 1for, ' Poslbdltatile' bioenef ge '; '.. sunt amt de ..cu ,man, ',- mcat patrundea'n acest domemu "trebuie fiicut ' ,cu mult prudenta n mod . trebUle nceputa ri grada t ~I P ,n promovarea ntelegerea lumii cOns.tituiecel mai b ' eticii umarie. Etica ~i ' ' anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate lIsa proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care P:eglitJt. Desconsiderarea acestel cennte, ID 'Iocuf"ri . .
,

necesitatea; perfecponaru spirituale ~; 1?teJ-ectuaie a omu lui. Din ' ru Pau.ate 0- prezent nu diS

Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl n~egii 100le "lieti."ncii din oo'pilarie,am' sirntit n mine ni~ dispmibilitati uri* nsa Ie-amdirijat n morl intuitiv nuin direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca am simtit jntotdeauna ca' ntelegerea.e. maiirnportant , decat '. acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor. Am U~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta poaftffi transmis n/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un impact foarte puteraic intmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia n cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream . citit-0 prin anii ~aptezeci,
,

ntr~una <lin localitple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu

'

VlnmentulUl spiritual

.' ~I al transformrilor
,

'

c."

"
",','.-

,
,

urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cndva ,care i-a povestit urmatoarele: ntr~unadin cliitoriile sale, regele,- dupa cum 0 cerpau obiceiurite pmntului, a Iacut ni~te daruri foane bogate ntelePtilor'care I-au ntmpinat nsAl-a omis pe uilul din cei prezenp care, ,,j.ignit e moarte, I-ablestemat l'lerege. -ngrozit, d regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci ~a intamplat, dupa. p'rerea mea, lucml cel miinteresant Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1rziu- 'Blestemula nceput sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda

,~, \:.:"~

,-,._" ,"",

1.

. 16

,
17
,

'

.n~ .r<roln familiale,de, ce existaInteleg 'tare est.e Izvorul or n "', 1 " aml1ucare se SUng~f boli ~edltare... . ,
'

ID ~l a Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntm ~, p 1 . regele de~cendenplo r st "" at. unn sai s-au ri,sipitprin intrea ~l-a pier d . Ironul i~r '~u /u,' g a m die. . , DrumUI meu '~x. rre bIOenergie a tre' " metodelor magiei cut pnn ~i mltnn . ~l a prac.fIcIlor ~(erea 9 --~ pap lI1ari ~i ale vrac . ilar . Am cil '~' molt pnn tara tmad uito.riJ.0 r ' a tont '. D e, ficare dat! cnct analizlim . . ! ~I~~amstudiat.; . cunosc C8UZ11' ~lDfonnatlenoua doreamsi pl'imordial' sa, .. a,
,
,
,

tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' . pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l stat.ea in " putinta
"

J
'

Mi-am dat seama c.a nacel camp am gasit ceea ce numim

'

boala, ceea ce determin. starea fizic. a omului. Acest fapt a marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca mi .dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pna ca ele sa se
;\

""

"

','

"

'

,', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c .' a g!'nele nu pot constItui SIJrsa acestel infonna~i Ea tJ: 'eb' sa Se fi piistral: ,i transm nUnaiprin inte~ediulc~le is u~ilor , .a fI.ns un / anUmlt; nivel uu amAUnor.'-', . , " i Cnd - aee as t
-',
,

, ci sa ~i previn bolile. ' Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie ," instruiti n aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de i . medic ~ente, "
,;

materializeze la nivel fizic ~ideci mi permitea nu numai sa tratez,

"

'

','

. mijloculanilor
!

bIOen~getiieni JJI<oalli ' complicat.LBolnavul av.::

Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-, - u', . " l~tamplator, ,La GeJ:',f!J1Qnu1uJ l~abSolut institiUUJ

ative .stabJ~~,de pela (jptzeci ln- am c 8znit','$ 1~'14entiiic\in bIOenergetic . uman. cntpul
~ '

giisllSc inbiocntpuriie oum:: ::eramas' dett un "fleac": si! GCest roi, piistr~a, strq~n~are indeplinesc ~i.tranSltlit . fi :en~rat~e, Aceste structuri 1)' ex~~r;ap~ dm generape 'in c:mltate, le-am numit, SCUpiiri infuini ' oaror~,'credelllJl- cu

" "convlDgere

r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t .saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, 0 anUffiJta Ceea-l.,ce s-a i'ntntPlat'. ~,IIu"inare". Cntpul moale . ID ~~ntinuare
,

d.e ,~edicln!, Nr, 1 UIlIfldin sa:l a:t :sa,lmureasciuli caz

cues-~
,

penollditde'timp,
"

>" -f

poate. .finumit cie va. JDte1pretatintotdeauna ,~bolnavului,'pe '" . carel~am ca porpune .'e1 ti c, ". as amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de vern 't ..,,~ . u.wU'-o dati a lntervenpa. mea, miniJe ni~te structUti, 1iim'team,cu puterni 'cI' care traversau . "Momentan . mi s-a schimbat in treaga repcezefttare . avusesem pana -' atUnci: caca, ce-o ~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept ruptur. a

~pului,

,)

locu1 SnCopei

t
Ii

-,
l

~pulUl
j,
"

prin careoie produc


'

~
"';";'>

'
".~" ",Vi ,

eaupter denie de energie.defofIDarea


'

care producea

~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~ ce cre d ... ---'-"'-.' ",".-. -. Amtratat n acest..fel n decurs de un an ~i amconsiderat ca aceste structuri determina numai starea corpului. .ncetul cu ncetul nsa au nceput sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se circumscriau acestei reprezentari. n procesul terapiei pacientilor Ii se modifica n mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analiz.nd ~este modificri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se gsesc ntr-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este extrem de variata. Deformrile observate ale structurilor campurilor se produc n chip diferit. Acestea pot fi diverse boli, devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului, traumatisme, insuccese n viata. Cnd rn-am aplecat mai cu . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea, .faracterul, ~ chiar soarta omului sunt determinate de structurile ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~ .. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura dialectica ntre cmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate , n' structurile cmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu ct ma ad'nceam mai mult n acest studiu, cu attapareau fapte mai senzationale. Am sa ncerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari. ---...
,

/1

.
,

,'.

-",'

,,;j

18
,

La l'ICep"1I lucrat cu metodele traditionaleale influentarii am

: r.
':~'I_,' ~.

19

bioenergetice. n spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamnilor, fiind ntr-o stare grava. Medicii curanti au ncetat,sa mai spere n nsnato~ireaei. La rugmintea fiiCei bolnavei am nceput s-o tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la nceperea actil!nii mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau pricepe ce Se ntmplii. Femeia se nsnato~ea vziind cu ochii. I-a revenit culoarea n Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa mnnce, de~i de cteva zile refuza brana.
";"

~,

Un ait caz s-a ntmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i opernd 0 femeie n vrsta, cu organismul foarte slabit, el s-a taiat la mna. '1 s-a umflat mna ~i ganglionii Jimfatici, a nceput infectarea sngelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele nu scdeauinfectia, Atunci am ncercat' sa-I tratez eu, Dupa cteva minute de la nceperea ~dintei a simtit ntepaturi ca de ac n ganglioni dupa care a nceput sa se retraga tumefac~a iar peste 0 ora telnperatura a sczut pna la normal, semn ta intervenise ameliorarea sanata~i. CUm am nceput sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica asupra 'omului. Odata ,am nceput Sa tratez. M-a ndelJ1J1at atre c aceasta t:I1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin, Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' ntr-0 stare depJ'.imant fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflnd despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus in mijlocul ncaperii ~i, sub och vizitatoarei, a inceput sa paleasca pna' cnd s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: ..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa ctevaftle femeia a primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a nceput si, se insanto~easca; medicii erau uimiti nsa viatif ei era n afara
.

'

;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi ncerc influenta "I;\I:'()iam foarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face \~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirt s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se (.inSnato~easca. Am simtit n mod fizic ca cevas-a ntmplat cu <hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea 1}tiipot fi de folos n acest fel.' Cnd miercuri rn-am ntlnit cu tatiil ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine. '- Cnd s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu. - Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul. y,:. n 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a , f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de :':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a ;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca. ',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce ',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stng era ( e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continund sa scada.Am . ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam ;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu tnc doua-trei ~edinte. Dupa doua saptmni fetita S-:avindecat ~i il fost externata cu ~ederea restabilita n totalitate. Cauzele bolii Ie-am depistat nici eu nsa am reu~it sa-i restabilesc vederea. A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala nsa, peste .ct!!Valuni a nceput, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa 'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa, Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut

;~

nici un efect,in timp ce eu - am reu~it.

pericolului.

, '

,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,

Cnd s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai nti de pojar,

Pe atunci nsa nu intelegeam ct de stns interactioneaz organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ intr-altul ~i cu att mai putin ~tiam ca din aceasta inlntuire fac parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1

, ~i

20

Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand . mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca orgamsmul uman - este, un. sistem unitar nc'ITe sanatatea, destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. lntlnind-o pe ~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la mari neplacen. . Atunci am, l'lteles ca, gndindu-~a nu:nai. la sanatate concentrndu-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ ~. slngur punet nodal al sistemului "om" ~i ndepartat cauza bolii celelalte. Eu am vindeeat omul nsa"nu 'am le-am distrus pe toate sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. sistem unitar. trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tul rganismuJui a Am ntelesc o Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale eare vor Inf!uenta n mod dir~ct totu!. . / Dupa cum au demonstrat-o teste]e, cauzatuturor aneplaceriJor pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica mamei pe tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i .destlnulfiicei. n decursul ctorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta . ~ am. luerat cu minile, Prima oara am nteles imperfectiun~a aeestel metode eu vreo einci ani n unna. Tratam copiii ntr~o fa~U1II~ atragndu-mi atentia starea precara de sanatate a ~I, btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat ~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei i vine sa1varea la u~a d~
cate clnel.
~;t

21

Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism :'C/lre mi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analiznd starea , > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment {':din viata ei.' . ~~i" -'- Ce vi s-antiirnplat acum doi ani? am ntrebat-o eu. '," -. - Mi-a munt sora. . . '- Ce ati simtit atunci? - Era' atat de santoasa, de puternica ~i a murit iar eu, 'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. . ,.! Am nteles care era cauza bolii: n sub.con~tienta ramas un :"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I '.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata :J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I \'idi ea nu trebUle pnvita att de traglc Nu lrebUie sa regr~tj ';~\trecutul tiindcii, regretndu-l, amui ncearca, n subcon~tlent, sa-I
,,~;i'

sehimbe, sa dizloce ceea ce n nici un caz nu trebule ml~catdm

:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuial necontrolatii de ",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la ,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn

'r'

intermediul

bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OU femeia cteva

~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,. feaparut. Un stres puternic, un dezacord n privinta unui ,lucru. s~u regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~. subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza deformatii ale structurilor cmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun nsa

'.

- ~ase on

pe saptamnii, dar ca ca s-a resenmat~i

nu

mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetndu-i eiirnpul, am vazut ca ~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i de .fiecare d.ata starea de sna:ate a femeii se mbunatiitea. La a tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului n reglUneamlmn. Am treeutde cteva ori cu mana pe deasupra ~i d~fonnatille au disparut, empul s~a uniformizat. Dar peste cateva zlle IOnzas-a repetat. \
_ ,

': nu ntotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare


~i, n orice moment, ea poate aC(iona nt~-un ait k)c. Cazul evoca! a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0 orbeeiiiala prin ntuneric. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe n cadrul Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i

!:
'

'
,

'

'

..

'
,,:,

il' , J:., .-' ~l'

, ,c-" ,f", ~ "_."""

,,,,"

~_.. '.~-";.-'-""'--

22
.

23
J J

\,

- unde..atn fostpreqcupat

dl! rezolmea problemei.protec!iei

. ,

terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii cmpurilor negative., Am lucrat lu!,'!in~rins prpgresele erau nesemnific\ltive. Odat; tratand 0 i femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcmpul structura;"poate fi bioritrnic ~i atn iI'11eles ci,indeprtnd indepartat deohiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 structura karmica considernd-o un rezultat alirithientei patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe

~~

toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin


indep1irtarea mecani1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU simtit mai bine. Apoi nsa auapiirutpacienti la care deforma!iile .

biocmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.

[
"-

Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata femeii, deformatiilemamei aparnd cu ctiva ani mai devreme. ~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de ordin etic ~i ca ele apar atunci cnd omul ur~te sau e foarte suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile. ntelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am concentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~i deformatiile s-au . . .' co'ectat.. Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort maxim ~i am nceput sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise verzuie. Apoi am observat ca ceva se intmpla cu/bioenergia .j mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
.

organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru . nu dintr-o data. . Aveam la tratament 0 femeie tnara. ln doua ~edinte i-am eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt: modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am . cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a. Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce 'se intmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima 'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa :)nterventia mea. Si inca n mod considerabil. Prin locurile peste ;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei ,',Fau aparut eruptii ~i mncarimi. Cand am citit insemnarea mamei ;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca ;f:'eeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi .torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie ~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta 'versoana ntrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la . ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'

M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu ,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .

trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie

patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea ',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural, '~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i ;'.)M. .. " '::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot " L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om.
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care

.
c}
.

/""

..'

'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r: ~is reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
. ..,,!.;;~,;:s~

j, .,. ..~C-'''''~""'."" -,
,'J'

"..;c~

24

25

medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':

odihnindu-ma~j.' nalizndn detaliu situa!ia,voi fi n miisura sa . ; a


iau 0 hotiirare. Speram .n subco~tient sa primesc un semn ' oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi. giisi solu!ia. < . Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: . secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu /
. ~...
,-

.'

s-a nseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. apiirut curcubeuJ. M-am scaldat n lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou niiscut. Mi-a revenit ncrederea n faptul ca trebuie sa continui activitatea. Trebuia nsa giisita 0 metoda care sa perptatratarea omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am nceput s-o caut. Am ncercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le vedeam fi nsu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 perioadil ~'hinuitoare pentru ca la nceput nu stapaneam chiar foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, ncetul cu ncetul, au nceput sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge actionnd cu minile. Atunci am nteles ca viitorul apartine' , i acestei metode, ca mai nti ~i nti ttebuie gasite cauze1e" tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului n procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa n!eleg faptul ca aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala.. . reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat un timp. El este expus n Carrile Sfinte. Principalul e sa nteregem
'-'.

schimbarirapide n starea vremii:mai nti a nins, apoi a plouat, " \..

'. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie, . sa intrm n armonie cu Universul, cu D,ivinitatea. Vaznd structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i , bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale ntruct corpul. depinde de spirit ~in' acela~i timp influenteaz spiritu!. De ~ . aceea actul terapeutic 'trebuie ndrep~at ~ asupra trupului. ~i asupra sufletului. n primul rnd asupra sufletului ~i spiritului , pentru ca e\e sunt primordiale. ndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare n :restabilirea snata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i ntruct ntre apari!ia . deformatiei biocl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului exista u~ anumit interval de timp, metoda este de nenlocuit pentru un diagnostic precoce.
.

Fiecare' caz a constituit 0 ncercare de a ptrunde n

: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de n!elegerea ceea ce


reprezinta n fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca .n via!a omului Am explorat biocmpul cu ajutorul minilor, al . ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din meritele ~colii lui Polikov consta n faptul ca el aplica n mod constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei n diagnosticarea bolilor, ajuI'lgnd la un nalt grad de precizie a diagnosticului expres. al cmpurilor fizice ale obiectului, atat la distan! ct ~i prin contact. n metoda de lucru a lui PQlikov eu , am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea. ). ~ Asimilnd ponderomotorografia am continuat totu~i un timp .sa iovestighez doar boala, nu ns ~i cauzele iieesteia, ocupndu-m insistent de depistarea cmpurilor informationale.
.

A'

La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul

maladiilor I constituie dezechilibrul cmpurilor bioenergetice ~i ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci cmpu!. Doctrinele filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie structurile fine ale cmpurilor bioenergetice care sunt n legatura

:il

'(-'~"'"~"_.."-"-"

",,""

.-'.

~.

., '-'-~--~'''''''-\''

'!'If

26

27

cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu I simteam n subcon~tient Vedeam deformatiile campurilor care nraureau starea fizica a ; omului, V~deam structurile informationale aparute n cazul" diferitelor boli ~i, actionnd asupra lor, fiiceam corectiile de ' rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf parametri informatico-energetici ai sistemului uman. ncetul cu ncetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea

,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .


:~

a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia structurii campurilor ncepe cu cinci - zece ani naihte de aparitia bolii la nive] fizic. . Convingndu-mii: de faptul' ca' deformatiile campului ~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta n diagnosticarea precisa, n ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". ritotdeauna noi am privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam ncercat s-o eliminam n timp ce ea constituie n fapt un avertisment n legatura cu ni~te erori~i actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie .sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a ndemnat

sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
. ,~~

'

Metoda

mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii


.

"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat


legile care au fost nc~lcate, vild, ntr-0 forma abstracta, ceea Ce s-a ntamplat. Cunoscnd dependen!a omului de structura
.

~
!

campurilor, am analizat !egturile dintre comportament,


instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca n viata prezenta sau !!-tr-unadin cel trecute omul a ncii!cat ceva ~i acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului . este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente.

j ':I~

~~-

>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur, ,5u~or de spusca el a pacatuit ntr-o vlatii trecutii '~i ca acum ,1.trebuie sa plateasca. nsa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor ~" cmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor .Jcmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile ..,cmpurilor se transmit de la piirin~ la copii. ,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii :: informatiei congenitale. Cnd corectam deformatiile cmpului '; mamei,' copilul se nsahato~ea viiznd cu ochii. Am nteles cat de '~. mult depindesnatatea copilului de comportamentul mamei n 5 . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura 'l puternica, nutrita n timpul sarcinii, de regula constitule motivul /i'traumatismului copilul\ji sau al mbolnavirii organelor dispuse n r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0 ,supilrare puternica a mamei.l face pe copil sa fie supilracios. ;:1) aptele marnei determina soarta ~i snatatea viitorului om. Liniei F ~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai trziu arn ntelesca ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt n egalii i'/1IlR.s1,lra mbii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie a *,, completa a comportamentului lor ~i al strmo~ilor lor. Aceastii . informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului, caracterului ~ispiritului acestuia. Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret, confirma unitatea lurnii nconjuratoare a naturii vii "i nevii, a organismelor inferioare ~isuperioare. . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna ~itot ce se pi)trecea n jur confirma aceastii unitate. Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum deasupra bancurilor de nisip se nvrto~eau pe~ti~bri miirunti siirind n crduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor, alunecnd p suprafata apei sprijiniti n vrfurile coditelor. La fel se pot nver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i nentelese de n61., Odatii, cnd eram la pescuit am avut ocazia sa observ un pe~te "sinucig~". Apropiindu-m de mal am viizut un pe~te nu prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun n apa nsa

efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea

cu minile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Cnd mi se aducea

..".,o;~:

.".,..."_."

,, ~

~,., '7

",

",,"-'

211

2'1

.;..

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adneul raului. Dupaeatev<!, ' minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa. Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare. El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,' riseandu-i viata lntruct exista posibilitatea de a i se slei puteri/e pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa greeasca ~i sa sara lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0 vreodatii.

i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost


,/-

urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea i dadea seama ca nu trebuia sa fie atllljatii de el, nsa acest atllljament exista i pur i simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste. Fata a meut unotinta cu alti tineri n speranta ca i va placea
,

vreunul din ei. nsa, nimic!.. Am nceput sa analizezdaca.ea are


vreo vina. Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie. .

Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata , avertismentulanima]e1or?


.

0 ruda. Chiarbunica ei. .

Cnd,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln piliure, cat mai departe de oamni. $arpele nu era prea mare, avea pielea albicioasii i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos. El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de nviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e periculos, II atingeam din cnd ln cnd cu mana. El a ramas mult timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a

Spre marea mea uimire, fata tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul, ,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea i din omul iubit iar nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse aceasta a faptului ca i-a omorat dragostea, ca a ncaJcat legile supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta } metod,a se poate nu numai vindeca. ci i ajuta sufletele oamenilor, , destinele lor. " ; Cel care cunoate cat de cat literatura ezoterica sau filosofia :.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza \Universul. Eu am ncereat nu 0 data sa le depistez n bibliografie "insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse n totalitate, ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
~"
\

bunica, Dupa discutia cu bunica i c:on~ientizarea de catre

capului,a mu~catpunga ia gaurit-o. . . Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mite' Incet tarandu-se spre nite pietre iar eu, n joaca, am lnceput sa-I tin ~e coada. El i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator, IIteptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin i, dintr-o dat, cu viteza fulgerului, arpele s-a riisucit i capul sau a apiirut lnga mana mea. Ma privea tara sa mamute, dar avertizndu-ma. Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era figurata' cunotin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, originara din Mun!ii Kaukaz i a carei mucatura veninoasa este mortala. ~ Unul din primele cazuri cand am reuit sa modific nu numal starea fizica.a omului ci i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0 fat iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

.: V

. nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit n viata . piimnteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea

Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

" pacate sunt secundare i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire

.iubiriidin noi fiine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte

. .natUra,de oameni...

,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de


.

Urmatoarea ntiimplare mi-a ntiirit convingerea ca diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor. Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din cnd n cnd, avea nite momente cumplite de erizii cnd simtea eu acuitate imboldul de a se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabil de

3,0

31

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au nceput sa se repete dlll ce n ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca
.

va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.. faptul ca cea care.ndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea ~ibateajoc. iprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi, :. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de blocare al acestui proces se declan~eaza automat. . nainte mecanismul pun.itiv se ntindea pe parcursul catorva
,
.

generapi fiiandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilora l


nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap. Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are timp sa plateasca pentru faptelesale nca n aceasta viatii atat cu siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai. .

- CuviJ;ltele,'gndurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)' omucidere care s-a ntors ca unbumerang Iisa nu asupra ei, ci
.

Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda

~
1,

ncetat. Am nteles cat destrnsii este legatura dintre moralitatea pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' . . Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu I nu me sc aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '. , Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune

asupra.fiiqei. ntoarcerea prognimelor negative uneori se produce nt-un . ritm lent ~ nu ntotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.

din punctul di vedere al individului nsa la nivelul campunlor nu exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza mpotriva ideilor , ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este drept ca n ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1 responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen

mi sllnt deocarndatanemtelese.
"
.

Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti. Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau n p~ezenta parintilor dect n prezenta sttainilor, .cnd el devine

cuminte ~i ascultator. n majoritatea cazurilor acest fapt este un


efect al mecanismuluikarmic. n timpul comuniciirii copilului cu piirinpi are loc \intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de

inverS~a Universului, Esenta lui consta n aceea caorice fapta a omului, buna sau rea, se rentoarce la acesta n virtutea unitatii ,( . ' cnipului informativ al Universului. . Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriispltite iar cele rele se. pedepsesc nsa, cu toate acestea, n lumea ce ne nconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad. Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te ntotdeauna raul, dar cum acest lucru se' ntmpla 'cu ntiirziere, omul pna la primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui. Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul structurilor ~cmpurilor. ,

parinti . n mod &editar prin' intetIDediulcmpunlor~ n ulumul

timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor. nca de la varsta de opt ani ~i jumatate gndurile, vorbele ~i

1 .1

comportamentul copilului influenteaza starea cmpurilor, adica


spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani n urma acestproces ncepea de la vrsta de treisprezece paisprezece ani. . .. . Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am ncetat sa mai fiu bolnav, nsa a aparut 0 altaproblema.

~,

"
\1i<: lit.

.. "." "":,,:..!.":':'~

.w:.:~., =

.':

"

"

..

31
1 .

33
l, .\
":! ~

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care ma suparam. . , Sperarn c voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine, '~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce '
se supara. ,

, .~problemeln

viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse

~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva 'dect sa ucida 0 iubire. Necunoscnd acest lucru, mamele se 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa rmne programul de ,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, ntrucat sistemul de blocare al 'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el ']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii \.mult mai mari comparativ cu marna sa..' ' 0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuznd 0 ,stare proasta a snatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on 'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0 ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa ; comunicarea cu bolnava. Cercetnd cauza, arn viizut ca era vorba de un "deochi invers" ~icare ntr.adevar nu poate fi eliminat prin 'descntecele popul/jre.
, '

'

Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este strnslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva ~~ sa actlOneaza lmpotnva UmversulUl. Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!ac atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te 'nn-ea~J s\Jcietate~
'

'

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin' a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia s urmezer\ m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a pltit cu millOanede"Vieppentru Inclcarea legilor suprem ale eticii. . Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i toate pacatele ~I nenoroClrile societtii se p1istreaz ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.
,

I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat

4nca Il"arn apucat, sa uitm cuvintele unui cntec fimesf.. Sa fiarb-n inimi rzvratirea"... Iata ca acest cntec contine , 'din , punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat \ Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu explic ca enureza .este doar vrful aisbergului. De regula enureza apare ca urmare a faptului c marna copilului ~i-a reprimat dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica . ~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se deformeaza'" structura cmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza Impotriva viitorului ~i a Universului, . ' ,

~
~,

'f

eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste. Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-antors Impotriva . dumneavoastra ~i v.a deformat cmpu!. Cum se simte colega dumneavoastra? . - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!. - ~i ln cmpul ei ~in cel al copilului este prezent prograrnul raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav ntruct ,el este mai putin imun dect marna sa. Dumneavoastfa sunte~ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii? -'-- Da, un fiu. I-am investigat cmpul fiului pacientei mele ~i am constatat acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de , a face rau.
'

ci ~i tulburiiri

~i

ceakra tc'tlkra) n sanSl:rita = eere dise: n yoga prin akra sunt descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. ' :1

u'C":''';;~'~i",~~_,...:..

...:,-'.

'34
)

Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce facem, ne ruiniim pe noi n~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu care intriim zilnic n contact. .

"

35
,

[n ,permanenta

sunt consecinte

ale imperfeqiunii

noastre

spirituale. Eforturile ndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,


,

Cnd ma aflam nca. la nceputul activitiitii de cercetare' a


structurilor

/,

'.

k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )


'

nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se manif~ta n prezent ~i pe care prea putini 0 pun n legatura cu
toate nenorocirile noastre. '

prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau. nca foarte puternic.


.;:...

,
~i
'

'r~' - I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ dorintade ai se ntmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o n urmacu~+ ,
cinci zile, seara.'
,

Este exclus, mi-a raspuns femei;l. mi iubesc foartenl1,!lt,\ 1 sotul ~inu pot sa-i dorescraul. ";:~, Eu am mSlstat.

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra


'

'

, , ': \

.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc rul; daca el .a ntrziat vreo,

\* }I

"

doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?

Atunciam nteles. - Ce ati simtit?

i'

'1;

.
" :

. mi se mbolnaveascarudele ~itoate

Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva n cercetirrile pe care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen nebulos'. Toti cei care au ncercat s-o ajute, aveau parte de neplaceri, necazuri sau se mbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta care se ocupa de bioenergie ~i <:1 nceput sa 0 trateze. Ea simtea 0 permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a putea fi de vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se simtii mai bine nsa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am nceput' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au ncetat efectele secundare nsa eu am observa~ ca au nceput sa

cu simptomeIdentite: dureri

- Ma obseda 0 tmpenie: - $titi ce, se ntmpla? Cnd va gnditi ca sepoate intmpla ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu ct.vi le reprezentati ntr-un mod mai real, cu attmai mare e raul pe care-l provocati. . Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , nalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din , legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu . abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.

pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la


c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia n jurul nostru, cnd cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar n noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc n lipsa de ntt;legere a lumii, n ,Iipsa de ntelegere a tot ce se ntmpla, I:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

'

.n articulatii ~i anemie. Am nceput sa caut cauza ~i am descoperit di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra pacientei mele. ntruct ma ocup dest1JI de multii. vreme de . bioener g etica n momeritul cnd s-a produs atacul mpotriva mea l, . ' ~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel vinovat. Atunci am fost pus n fata situatiei de a alege ,drumul pe care trebuia sa-I urmez. . Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai mult cu cat ndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii, ~tpdiul literaturii ezoterice, mi dadeau un avantaj larg de influente de acest gen. Eu nsa am ncercat sa rspund nu printr-o lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
,

Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie n lant ntrucat lovitura este 0 nclcare grosolana a' legilor Universului creia, iD mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

~J>;;

36

Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca " ' omul care a acponatasupra femeii era el nsu~i nevinovat. Cauza ; . principalii a ceea ce se ntmpla cu femela era cuprinsa 1n karma acesteia. Bunica femeii, n anii sai de tinerete, a iubit un om nsa ,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i

37

nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a


mbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea destinului, tulburari psihice. Renun!nd la contralovitura)
.~.

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transfernd toate, deformatiile de pe un anumit sector asupra ntregului. Procednd astfel ei nu fac.altceva dect sa "amne" bolile. Spre <leosebire de sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pna la nfelegerea . ~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care aveauviziunea ntregului, vrajitorii actioneazl( numai ntr-o anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
"specializare" . ingustii.

'

bioenergeticaeu amob!inuto vict>rie asupramea nsumipentru, ca n acea situa!ie complexa cnd sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, ma stapnesc. A fost 0 victorie n urma careia am nteles 0 data: : pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu anumite aptitudini ~i cu karma buna; de aceea gre~elile comise de ei n timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
rasfrnge asupra urma~ilor lor. . '

"

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai n detahu principiile

sistemului autoreglarii cmpurilor bioenergetice, am vazut la ce poate duce folosirea, n aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei

la nivelulcmpurilor.

~ ~(:
i:$ '6 ),
','"

Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile . Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' cu pumnul. Aceasta IIUnseamna nsa ca pot face acela~i lucru ~i la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. n cazul loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. n cazul loviturii bioenergetice, ntruct omul este, la nivelul biocmpurilor, ntr-o conexiune directa cu toate rudele sale cu copiii sai, lovitura traverseaZa ntregul lan! al rudeniei.. $i: ca recu~ vine pedeapsa mpotriva agresorului ~i a famihei acestuia. Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare bioenergetica a omuluili cere acestuia 0 aten~e mai marefata de ac!iunile, gndurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita nici 0 fraza categoricapna cnd aceasta nu ebine cntarit1i deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am nteles de ce se spune n Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este ~ pll'lIlIl rnd vor,bade.!inerea n fru a propriilor posibilit1i!ibioenergetice . De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode de influentar~ inclusiv violen!a? Meditnd asupra acestui lucru am n!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se ntmpla cnd vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia , ' neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea ei n apa, n plante, n IIguri de ceara, n animaJe domestice, asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, n centrul Pamntului, n Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La nivelul cmpului aceastii energie care continencarcatura de agresivitate intra n cmpul obiectului asupra ciiruia a fost orientata,I deformeaza ~i se ntoarce automat n cmpul "vindecatorului" ~a persoanelor apropiate acestuia. . De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe promovarea spiritului uman duce la degradare. ndepartarea unor anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei nsanato~iri reale. ,}

~. "

Nu de mult a venit la mine 0 femeie: Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerndu-!i iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal - Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln primul rnd de gasirea ~i interpretarea corect a cauzelor bohi, de
-

-.:~~

1 1

fi'

38

,19

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteasc \n momentul tratlunentului, ..de ,. starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj . Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" ~t()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdc, ades~ri \mi il)~eam dinsrit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, .. anahznd ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: ;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSu t 1 ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~ ' :
mm!c.
,

Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred n


. '. , '

Dutnnezeu?

Cdinta n Dumnezeu este problema dumneavoastra personala. Eu descriu cauzele mbolnavirii dumneavoastra. Puteti sa nu .credeti li Dumnezeu nsa sunteti obligata sa iubiti

Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginit pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -

'iubirea. Purtati n campul dumneavoastra un program de dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I . . stopat!.
.'

.
,

. ."
,

'
,

Pasionat dl) diagnostica, de' evidimtierea un or noi (\j' . posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar n munca l<i;'~j;. , nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
"

,'"." , ~,
,

. ,,

Duelul verbal ncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0

.vigilenta treaza..

'

'r, .

,: convinge pe femeie nsa ncep sa fac ceea ce se cheama : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat nga eu nu numai ca 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar mi apare un simtiimant neplacut.
,
"

F emela !a totul ca pe 0 distractie.

Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre avantajele materiale erau motivele unor boh aflate ntr-un stadlu . incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prl) nencredere. . Eu i, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma ntlnirea noastra

"

- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"


'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .

'

.,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani . pferat sa ma dedic cercetrilor. Acum.am patruzeci de
':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispzece metri patrati ntr-un .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, n (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaa materiala este mai

~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este


',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti ntr-un ;,~estaurant, undtLtotul n j~r arde.n tim" ce dumneav~astra va
.~'

\ntr-o conversatie. Eu nsa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i. astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om. - Daca celuIa ia tond numai pentru sine, i exphc. eu pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, nsa dupa aceea actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pie ~i celula. Pana. la un anumit 'punct egoismul este normal, nsa omul care nu se gande~te decat la sine, ncearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!. Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tbuie sa fie blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' nenorocirik>r.

vedeti n hni~tede farfuriadin fata dvs.

Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se afla n farfuria lor, decat ceea ce se ntiimpla n jur. ;; ;, .- .~i cum, dumneavoastra i vindecati n felul acesta pe :
A,

pac!ent!.

. - Da, n primul rand cu ajutorul ntelegerii. nsa n ciuda '! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa, - fentru dumneavoastra sau pentru mine? - ln primul rand pentru mine. - Curn. sa nteleg acest lucru?

40
.

41

- Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',. ~ Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.
cincizect Aceastanseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu nsa ispiritul, adica am ncii!cat principiul cel mai important . vindecarea prin intermediul ntelegerii. Acum mi rememorez cum am fost nainte de ntlnirea cu . acea femeie i dupa. La nivelul cmpului mi s-a nnegrit total" l '. . Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reuit sa va expli(. . tnotivele bolii dumneavoastra. . - $i ce yeti face acum? \ - Am sa ncerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~ sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' n acel moment am nteles ce greealii am Jacut n diseutia \:u'3 . . ...:K . femela, ' . - Eu trebuia sa va aduc la cunotinta intreaga informati~<~ legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,; ta:;:. , pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia? C',' . -Da. " - $titi ca aveti un nceput de cancer uterin? . - Am simtit-o ntofdeauna i rn-am impac.at cu acest gnd.. .

dragoste fata de Univers i Dumnezeu', renuntand la pretentiile sale fata de lumea nconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die grava'

;
:

A venit la mine la consultatie 0 femeie i mi-a povestit cu lacrimi in ochi:

,. pliirnanulstang, ficatulipartea inferioaraa abdomenului.


.
.

'.

-.N

'''/.'

-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam ca are 0 mfluenta negatIva asupra mea i ca ceva e in neregula cu psihicul meu. Cn~ rn-am desPMtit, dei am ramas w trei copii, rn-am slmtlt uurat dm punet de vedere moral, am nceput chiar sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui? Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata. '. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qikarma foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
.

..Sunt gata sa mor linitita.

Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. Pr&gramul de dezagregare a Universului I veti liisa motenire copiilor. Trebuie sa va gnditi nu la 0 moarte demna ci la . . salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. Am tiicut amandoi un timp i am vazut eum, n sfrit, au inceput sa se ndrepte structurile karmice deformate ale femeii. Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape n totalitate de 0 patii neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. - lata caacum programul de distrugere a Universului este la , zero, boala de asemenea'ia zero. Acum i pliirnanii i ficatul imi
sunt curati,.

'

deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu! dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, ct' i pe iinie materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte uor, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-i vada tatal.
'.

Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in cmpul ei nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii

Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca ea dlstruge sufletul omului i se transmite urmailor. Urmiirile ei se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a . lungul catorva generatii. La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0 taniira ,m-a intrebat daca se ncarca in mod corect cu energie Imagmandu-l un UVOIde flacan albastre care intra n ea. Ohservandu-i structuril karmice n timpul exercitiilor sale, am' observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.

1 1 1

42 energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada


.

43

graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta


trebui.e. s-o. ia de' undeva. vampmsmulul. Printipala .eroare n faptul ca omul nuasociaz disociaza.Cand nutrim dragoste Aceasta constituie premisa i. a acestui comportament consta energia CJl spiritualitatea ci 0 fatade Univers, noi primim 0

'.; blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~. .etiergie, acest mod de ntlegere trebuie, .~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii .

u~~ cant.Ita.te e.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale d

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de testare, cu att n~legeam cu mai multa claritate complexitatea . acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi se parea la nceputul activittJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i nveti clim sa lucreze. Metoda este ntr-atatk strns legata de moralitate, de etica, de parametri spirituali, ncat impune omului ni~te privatuni uri~e, pe care doar putJni sunt n stare sa le
suporte. , .

sa constItule un pnnclplU de conduita n viala. De ndat cefi1 ncepem sa ne gl1dimla energie separa!, disociind aceast Ji nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplnd' de en~rgie;!' doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! pnme~te pnn mtennediul unor simtminte superioare i vindec:P trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:( onentarea spre energla bruta duce la deformri ale structurilof,:e; spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: .
. ~ .'

mi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost nvatat sasei1 ncarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"n::: . cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I nvatase. Rezul~tui'!: ' ,a fost deplorabil: au nceput defof/!1rile structurilot sal'e' spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul n care ~i exercita. acest proced,eu i9fluenta asupra omului n unna cu 2000 ,de ani. Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte nalti. Prin urmare' ,",', .. '.' " mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, nsa ~a cumn~ poti fi n doua locuri n acel~i timp, tot a~anu te pop . folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\ numai omul, .ci' ~i lumea care-l nconjoara. Metodele fizice de perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam n mod obligatoriuspre mbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0 categone nelineara ~i, daca s-a modificat ntr-atat v,iteza tuturor .proceselor, nseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura energetlca lu~ii nconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu s-ar fi ~ mtamplat mmlc n lume diutnd sprijin n vechile . metode ~i cuno~tinte.

n coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu. prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la . pacientul meu,trebuie' mai nti sa le elimin de la mine. De aceea nainte de itceperea tratamentului ma verifie ntotdeauna sa vad daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei rugaciuni mi purifie ~i mi nchid karma. Dupa cateva luni de consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i . un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a . vindeca n mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocat, . nchisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a vindecatorilor de astzi.' Karma nu se poate nchide cu ajutorul diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamnt". Acest lucn}:i este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni om ~in special n ultimul timp. ntr-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata, dureri de cap.. ,

V-atJ suparat pe sot aseara, n jurul orei ~apte?

'

Da, ,n cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina. Eu am reactionat normal n acel moment nsa seara i-am spus tot . ce mi-a venit la gura. iI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0 influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Ct timp campul nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. n momentul contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'...

~.

A ~{

r "
4./
',' j

1.

45

. cmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort care treb~ie. sa-ti .aduca ntotdeauna pliicerea, ci un' proces ~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar. Vreau sa povestesc 0 ntmplare interesanta care are un

DIVIn ~I, daca ma ndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '. .~.doua ori era ct pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' negarea Divinului ~i pedeapsa era att de ~videnta inct ea nu putea .fi explicat~ printr-un lant ntreg de concidente. Eram

raport direct cusltuatia actualadin lume. . :-- n mine a saI~luit ntotdeauna 0 mare atractie pentru
.

,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu.

'

'.

. - Ai dreptate, i-am rspuns eu. ti pot explica n amanunt slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu ., conlocutorului rneu.

ca programele de negare n-au trecut ~i n subcon~tient Asta inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse. Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri traumatism cu chinuri ingrozitoare. De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'. Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi. Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se chinuie devine mai spiritualizat '. Investigarea., mecanismelor d transmisie a informatiei campurilor mi da dreptul sa afirm .ca ntreaga omenire se afla
acum ntr-o situatie. asemanatoare
,

celei. descrise mai sus. ~i fata

1
"

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' nseamna ca elnsu~i este vrt n fiecare mecanism de c'easomic. Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu nsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un mecanism 'uimitor al autoregliirii cmpurilor. .Ceea ce oamenii atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi n fond analizat, Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit, de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost foarte des bolnav. Te-al nscut n aceste conditii fiindca n vietile trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecnd dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente !nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a' .mdreptat pe calea cea dreaptii n timp ce con~tiinta urma un aIt program. De ~data ce piirseai calea salvatoare,' ti se naruiau structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit" Tu il parseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat ntr-o ncaierare era gata sa mo~i ntr-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

. de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. Am cercetat karma omenirii. "-drept ca intrarea n aceasta este un lucru extrem de periculos. Principala ncaIcare a legilor pe care 0 comite omenirea 0 constituie ndepiirtarea de Divin (inceputa nca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un . pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ncaIcare este prezenta in cmpul . fiecarui om care traie~te acum pe pmant . Karina "societatii socialiste" contine, pe lnga toate aCestea, cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus la sfr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf' fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara

noastra.

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit fabricile ~i uzinele pana cnd nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.
'

lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pna la filosofia

'.

..'

-Ifi

;1
"

IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau procesele informationale. "La neput a fu~t Cuvntul". Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere, putea apiirea prin det~area dintr-un ncejJUt Unic, care a existat dintotdeauna ~i pe care noi I numim Dumnezeu, a doua componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. n fiecare din ele componentil contrarie se gase~te n stare latenta. . Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor permanentiidintr-una ntr-alta. Cmpul t!nde sa devina materi, >iarmateria sa devina camp.' \ . .. Acumularea conexiunilor energetice n materie este 0 manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale n cea informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor organizari mai complexe. . . Daca lum, de pilda, sistemul solar, constatm ca telul existentei acestuia l constituie crearea unor demente tot' mai complexe n Soare, crearea unor conexiuni informative complexe' pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua' .treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exStenteioricarui sistem solar il constituie createa Vietii.n interiorul sau. Ceea ce noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia . . materiei. La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma n inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cndva iltr-un punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale cmpului sunt reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de punct. Punctul tinde sa se transforme n infinit iar infinitul sa devina punct. n. fiecare punct al cmpului Uni~ersului ekista 0 informatie hitenta n legatura cu ntreg universul. Cu alte cuvinte,
'.

..

'.,:

47

care au loc ntr-n~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei: ar atesta 'existenta n acestea a protomateriei. ln lumma acestel conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e poate fi privit ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua nceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au loc' n adancu\ stelelor ~i n organismul VlusuntldentJce. Sunt procesele de trecere a energiei ~ sub~t~nta ~l .umvers. Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC, material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
cmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:

punctul este un infinit latent iar infinitul

- unpunct

latent. Exista

doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant .Laplace, acestea au aprut ca urmare a condensarii niateriei interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian, . sustine ca ste+ele au aprut din "gaurile negre". Instabilitatea comportamentulj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

~i unitatea tot mai mare la nivelul cmpunlor. Intr-o anumJt~ etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala dispar diterentele ~incepe 0 noua etapa de dezvoltare. . Exista 0 contradictie. Universul rmne punet la nivelul fixaI cmpalui ~in acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta: un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!. sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~. Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~ diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua fenomene contrarii 0 reprezint existenta unUi al trellea element care asigura existenta latenta- a unui contrariu n c~l1il~t. Acest . roi ! ndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care determina dezvoltareaUniversului. . Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!.. Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n cre~tinism, notiunea de Sf'ant Treime (Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, SfntuIDuh). Orice obiect n dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii Universului.' Rmnnd absolut unitar la acest nivel al cmpului, 1

1 ,1 i: l' 1 il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze 0 mal~ rezJst~nta. n, cazul disocierii fizice. Este evidenta . pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme Dc;evaabsolut
nou. '.' .

III
.1 :,

'

. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura diferent~el11 Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare ale uDlt~tnla mvelul cmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana' > I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. 0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate ntr-un anUDl1t ector al spatiului, cr~te ntr-att demult Dctobiectui se s ~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at ~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te Dtr-att, mcat apare 0 contradlctte Dtre obiect ~i' lumea Dconjuratoare. Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut n Umvers concomitent. n Dtreg clJ>lIlsau ~i ~ reprezinta un organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.ntr-o perrnanenta conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale. Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile j num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf"!1ationale primare ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul. La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale ~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare n miniatura a Uni~ersului, procesele trecerii informatiei n substanta au loc in Vlatamult maI rapit! dect Dunivers. Un obiect viu se deoseb~te pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei n substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a obiectului viu,..

Cu ct este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al . .rdensitiitii informap.ei, cu.att mai muit se det~eaza organismul de 1:hunea Dconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea con~tiintei ~ia', personalitf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de mediul inconjurator este posibil doar n' condif,iile cr~terii Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea' ce .Ddeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala i1ceput respinge cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se Dtoarce la ea ca un Jiu ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0 aJDplittidinemai mare. Daca ntoarcerea la cultura se realizeaza la Un nivel necorespunztor, acest lucru duee la distrugerea civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0 realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia j civilizatiei. n 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei contranilor ar constitui-o mpacarea acestora rara 0 'distrugere reciproc. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0 constituie .viteza trecerii lor dintr-unul ntr-altul. Deosebirea esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii n viteza de trecere a contrariilor unul n celJalt. Prin urmare scopul viepi
, "

49

e~te intensmcarea

revelani spiritului n materie pe seaJDa cre~terij

vitezei acestei tranzitii. . ' Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului dinspre centru spre stnga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji pot coexista f'<W!a se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca s i ele sunt decalate n timp. ncercarea de a le suplini, de exemplu n
,
,

decursul unei secunde,

la 0 vitez de oscilatie de 5 secunde,

"

nseamna ncetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne


imaginam c viteza pendulului s-a marit pna la cteva oscilatii pe secunda. nseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.

Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului .f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, cobornd A acest fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

~,

50

. pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, n plan.' generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul' tinde s~ emane dm sine c~va opus lui n plan fizic.~i sa creasc, unitate1\ n planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului. Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~. acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~. spirituala. Viata pe pamnt este oconfirmare a procesptui, realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~ dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1 ~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe P.~nf s-~I dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa . speCi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul cmpurilor den~i'~ cre~W! gra!lul debnitate. Viata pe Pamnt nU numai.q a aparut ca unJ~ erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~ informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'" corespondentei . dintre. comportafilntul Partu ~i interesele'

51

r!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .

verigi,cu att mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru, Daca legatura- cueentrul ntrzie ~i' cre~te auton6mia verigilor; sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea verigilor care ~trel'\lPunitatea sistemului, . CompmtamntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor informationaJe ale ntreguJui. organism.. . Dada. .nsa. comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii de'programul iristaIat n. cmpuj informationa1' alsisteh1Ului, atun~i campul sistemului reactioneazli atacnd cialpul obiect:ului. Are loc det'ormarea cmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor programe de distrugere, adidi ntoarcerea la starea ini~a. Un asemenea obiect poate fi att un organism individul\i,ct ~i un grup care ncaIca legile unitaiii. Vorbind n termeni medicali slinatatea spiritului determina sanatatea corpului.
1

Cmpul informational este primordial n r~ort cu corpul ~ii determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare se poate spune ca prinCpalacondifie a slinitiitiifiZice0 constituie . cuno~erea >ojjirespectarea legilor cmpului information al al ' Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimnt a crescut ntr-att; nct reclama 0 nentarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se . schimba cu rapiditate. . . ntruct procesele infurrnationale n Univers sunt prim,ordiale n raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate n primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului, practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata uitand de faptul c principala conditie pentru rena~tere este 0 mund! istovitoare a carei esenta i este cunoscutii omenirii din cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a ntelege lumea nconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun comportament corespunzator acesior legi. . Nivelul energetic al oamenilor n ultimii ani a crescut enorm. Ceea ce nainte se realiza n decursul mai multor a!1i,aeum poate fi reallzat n cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum cresc, de plda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza n carlinga unui avion. Daca nsa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia i va fi greu sa fructifice avantajul ce i s-a oferit. . Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie' sa se deosebeasca chiar ~imai mult. . Cercetrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative. cresc n progresie geometrica n cazul uner aptitudini bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri program de distrugere a tuturor rudelor ~ copiilor sai: Intrucat functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea psihologica il omului rlimane mult n IJrma 'posibilitiitilor sale energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

-, "

52

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni , Psiholgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar).. acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/' p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~' mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i, . ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.; notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

j/.<~:'t ,

'arat peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.

"

degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i ,vrajitorie. Estect se poatede normal deoarece are loc 0 mOiteltu'it!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi "elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii
,

: "':-:~-~~f~r(; ,."

'53

problemel~ce se ridicain fata ci.


.

.~. dificil ~i de durat~ al cautrilori se prefera retetele de-a gata cu:; . maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea

oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiri.~\ baza: .,. . - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r eare are !oe prin negarea 'mediuJui nconjurator, a dependentei'~ omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,

comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . ' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior. Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i , mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care, pipiiau un eiefant mcercnd sa-~ magineze cear putea fi. Acum olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa. n prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare. 'acumuJarea. itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte. Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite. 0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice, Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia

-evidentierealegiJor

dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J

Exista orientiiri doar catre prima treapta

~ivrajitoria.

0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. nceput prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales, dinmomentur n care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata, bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce nainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor practicii la toate nivelurile. . . . pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea "Nu lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om, 1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica j trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare " putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia i este hariizit si : supravietuiasca in urmatorii cpva ani, trebuie sa fie' in acel~i timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. . n c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua ;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos, sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea, fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfnt ~isa se preocupe de ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de , comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita n pennanenta \
" ' ','

Mamou

= idol ln mitologia precre~tina

'ii,
!if

54

.
~ .

'"l"'" ''iW Jrjt J

55

prin cultura, Prioritatea, n sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\' . sanctittii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f primordial iar civilizatia estesecundara, , ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai ' vraJltQnlor, Conforrn legendelor, n vechime oamenii ar fi avut un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai trziu ce] de-al, treilea ochi sea nchis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
,

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezint cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte n scopuri strict personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza n concordantii cu interesele ntregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a ; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllce tradi!ii n domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana . cnd, flcele din urrnii, au disparut. La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza !1directia salviirii lumii, n!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
,
,

;~

inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea

yuno$tintelor piirea a nu fi legata n mod direct de etica, ntr-o anumit etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas att de n urma fata de posibilitiiti, nct acest lucru a nceput sa ameni~te existenta civilizati.ei,de aceea nchiderea celui de-al treilea ochi' a constituit salvarea, Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie sprituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.la trepte necesita cheltuirea a 95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera. , Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la nceputare lac un proces fo!jrte ndelufgat de acumulare a' cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor, Pentru a supravie!Ui n momentul prez~nt, a~um)Jlarea infrmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii ,
' "

religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt date nBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale cmpurilor carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit, duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i

personalitatiiomului, Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea aestor"


'

problernii n .domeniul bioenergiei, ncerciirile de utilizare a

metodelor magiei sau ale vrajitoriei n scopuri personale meschme se lovesc de cele mai nalte legi ale Universului, Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu ntotdeauna vizibil deoarece urmiirile apar ncetul cu'ncetul $i nu ntotdeauna 0101.11 face legatura ntre cauza ~i efect. Fata care i face farmece iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii, .

structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\cmpului din subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe parcursul mul(or secole prin poruncile religiolSe de iubire' $i binefaeere care i~au piistrat siiniitatea att lui ct $i copiilor lui, asigurndu-se n fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii cmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati

",
,

cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale,


numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile' Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

,.,"

57
, \;;

~:

'. ,"'""1' ,

-'

. ,,\IJ;~.

structlirilor

etice;;

ut..
"

~;,.." mUI}i.a~r. ~lmt

.'?S"
,

.,\fI}\"Mdeau.Cum
<,.1, ',. ,-,?t{;'J;"{ .' . -~ .'. ,-

n~&
, ,

.:\!it;tnagic~t;~'este
","'J'",,' '>:':;~-'-')~\~i:'.~':",'::iJ"~'-:I' ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-. !.

" .

..44!CU

e:"~im1it'ri\allent

ca acutii/~

Unfapt norm~:

':..:'.'::-:,',':f~rt.: ",'~rt:!),'\1k' :' '. ':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-

"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; ., .' ",~t~#ZiitoraJ .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor blo~ne~!t!!#


,

-~ a

duce,la:
de_grad~j

acesL, ,

'

','",intij,,'

.,~~~t'.
ibfOen,et ""',,

"

"
""

"ta ~

multor complexe

Mdi, amt

"in,care
""tti'.demoralitate

pentru
au,

"

.' Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate dect a celor' fizice

elatlt

:01"111) "'"

"',',",,'

r\ldele'$i chiarprie

"i~ropiap ~i discipoIii,

degradarea spirital~. des~ari peQ perioada ndelungatI!tft mOdo _n~tIa, la eXterior\ C~d ncepe decade~1'
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri n carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera .ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tnd ni~t~cursllri,ei vor dev~u, m%:I,~IJvrJUfn, Insn~el ateStei ~tiinte, spre deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu nite structuri spirituale d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0

~~

Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ ntotdeauna; fuarte bine protejat Procesul patri1nderiinSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii sOGietiitii~ial ,. . sistelIlelor de aparare religioasa. PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. nceput sa asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, n ultimele decenii, acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, n acest fel are loc un amestec' gro$Olan~i 0, l/fiuenta puternoa a structurilor cmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor ndepartate ale acestor interventii. De regula, pe cercetatori i intereseaza mai putin ce reprezintii SQbco~entu] ~in ce mod reacponeaza el la interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete, imediat~ ~ nu ntelegerea profunda a proceseh?rcare determjna , . siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, , Lipsa unei. gndirj ,strategice n dOlIleniul bionergiei, preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare eficien!, nsa re~tatut est~ absolut irnprevizib ~ riscant.
, '

.....

,!' ,

una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare, aca' analizam tehnicile D


(jc~~iIiigice.,vorn atluJ\lt set de ~tode;

o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un CIlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfr~it deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile cmpurilor, oactiune msuficlent ,de bme gnditii nacest domeniu poate aduce prjudicii ntregii omeniri.

t.

...

Vreau sa fia opresc ~ai n,detaliu asupra modalitatilor de aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de aparare i-au constituit .doctrinele etio..religioase" care propovaduiau binele nu numai n,ceea ce priv~ faptele, clar ~j nceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gmiurile, Orictar parea de hilat, un roI uri~ n aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt demolate ~i creierul riimne lara garda, Asaltarea subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i psihologice clin,organism a fost inipata nca. n secolul trecut. Acum acest asaIt din ntmplator a devenit intentionat. Medicii

t\
~

~.
.

$.
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan ~.aubCo~tient orientndu-se ,dUre efectui eXterior, rezolvnd !tdesea nite problemepractice, Acest IUCfuse ntmpUipefondul , unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . ercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi subco~tientul~i biocmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce infIuen~ a~ttucturilorbiocmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a . subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
. " .

59

. . ' distruge rudele.. AsWI, daca omul dispune de putine .forte, el . . . . . tant daca are mal mu Ite forte el Poate ", '
,;

,.

, Dadi omul este pregatit sa ciasanctltatea cu VI~ta IU mea:~~~ng e la ni~te posibilitati mari, . tru pte 0 munca tltanlca pen" ,

buie sa deVInanumal s

'

se poate ocupa ~i de bioenrgle.

:~ fizio)i;lgica

~ psihici,c.Pe cercetltorii .

practicieni i intereseaza

<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i n procesele autoreg\rii, lar pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate . ,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost " trmsformatln~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se

gnde~te\1sa la faptul cil.,vindecndtrupul, noi putem'prejudcia


sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament .

ibcorect'

$'

al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca

bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gseasea motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe , viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar spre. p.mmetr .fiziltinu-i aItceva dectlichidarea treptelor Q.in()after ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul ciare;COl\Side~ca I v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti ~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare mpotriva bolilor I. constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
fiziC e, de pilda, miirirea : J.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei _' grllvit11i! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace, . ~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic ~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice struCtuia psihic, comportamentul, m concordantii cu procesele careaveau loc pe Pmnt. Etica; m treut un lux ~i 0 necesitate n prezent, este singul'a conditie de;supravietuire n viitOr. Oamenii wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat p>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ". . . C~'~ai numim imunitate este lfI1ntreg, un nivel calitativ . .' alinveIi~ biocmpurilor. Omul pasionat de magie n d"etrimentuletic; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
,

'

l'

~.

't..-

61
, f

\
/

""

CAPITOLUL II
l
~-.

Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, Am desenat pe hrtie un 0I'tI,~am nceput sa explorez cu cadrul limitele cmpului. Mna n care ~neam cadrul a dep~it marginile hrtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am nceput sa , masor deviafiiJecadrului mai ntin metri, apoi IDkilometri nsa .' cadrulrel;1Jzan continuare sa se rsuceasca. At!JDciDl-8.ID gndit ca PO!lte cmpuluman se' prelunge~te ID sus pna la capatul " Universului. f>iciuspuns, cadrul s--arsucit la 180":'Am nteles ca biocm.pulomu!ui ocupa ntregul Univers, n sus ~i n jos, n raport cu limuele corpului fizic, biocmpul se prelunge~te la
infinit.' , ' ,
'

StrUCtm'l! informaponalihtabilli,

numitli DM

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa n ele sunt


diferite.

~mp?nerii acestuia,
,

, .', . Cu destul de pup; timp n unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca ' mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm ~is-a, creat 0 noua armat de ~ar latan/ ",pnntre ," a~~f,Jy ferve?ti ai'
,

". 1DI0rmanv-ener g etic , "l' nVlZ l' biJ pentru '


'

Astzi e greu sa gs~ti oamen' 1c~e sa nu cuno~c faptul ca densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat de stratuf '
' '

'

v~demce reprezint de fapt, 0 uI din punctul de vedere al blOenergiei,f , Destinapa straturilor care com pun 'IDve lI~ul ' , '-'" IJJ.loqtJaponal-energetic ' al omul w. ca~ ~'. IDterconexiuniJe lor sunt extrem de complexe: . Cu 'mulfi ani nunna, cnd a)a IDcepeam sa lucrez cu b' . " . ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. cmpu~uiuman, Ct timp mIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI" totu! e~aIDregula, eu vedeam pna unde fin Pani' le ; rsucea cu 1800 Cn d "gr am te campulw. Acolo cadrul Se msa vrut sa vlid fi ' orma campulw de deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge pn! la limita ac~tuia, M-am ~~ ~caun ~ I~ceput sa lidlc ~nsus mna n care fineam cadrul ~e acesta ~ nsa ramanea nemi~cat. Insemna Calimita se gas ea m8.lSUS, '
" ,"', " "
'

e unU!camp " cel'., m8.1 mu 1<1clint,re el. Sa . ..


"

'

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine informatia privind starea fizc a corpului, a organelor a:ceStuia~i . , se folose~te pentru diagnosticul medical':' se gsesc n stra~rile mai, fine ~i au 0 ~.. ;~tructurile~ice mlanpure 'Ierarhica foarte complicat. ln ,stratunle cele mai ap~, se" pJsti:eazinformafia privindfapte!e, emofiile, sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait n aceasta via1. Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei, este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie .
, ' ,

'

'.

'

'

patema ~imaterna,'egata de cop

'

Karma personala a omului,' comportamentul sau n ncarniiril anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul poate patrunde, mai'profund n cmpulomului, cu att mai . . puternica va fi interventia sa, Dar n aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slbiciunea diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca n pl'ezentnimeni nu este capa:bil sa patrunda ID totaIitate n cmpul uman ntruct ' orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
cu 0 karma pura,
'

'

'

Ocupndu-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de purificarea karmei mele, ~tiu cte mi sunt nca inaccesiblle, Inainte de fiecare contact cu cmpul unui ait om eu verific dacii

<,'

- :":0':);.

.'

62
. ,!~

I*~ . 'i/;j' ~.
,,\~ ,'1
.

/.

.
r~
'e

'.> "

.,

1i3

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, nseamntr ca n cmpul meu exista tulburiiri asemnatoare celora cu caF~} . . . . 'q trebUte sa ma lupt. Pna cnd eu nu le elimindin cmpul propriu;'iii niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y ,
-

inaccesibA -cunoaterli 'rau analizei logice a mintii umane,


. .. . determinat de <!Cte ,notiuni. , , ' lnvestignd zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
, ..' precisan si*mUl descris. Astfel, atunci cndeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e omya ntelege aCeSilucru n felulsau, n funct~e ~!;:onzontul sau ~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu ct VOl'fil?sa mal sus aceste
, , ' "

pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:


,

''''

Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce n , Vlatanoastrapamnteascaeste un lucruirealizabilde aceea e att . de important astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite '
,

,muta ncmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, ;~ isp~im karma pacientuiui meu.
.
\

sentimentepe SCMa e valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. d


.

ntotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilittilor tratanientului lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,
contact incorect cu 'Structufile cmpului. ,
.

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m primulrnd, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te .
:'QIllul
"ff' ' "',

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu nseamna sa. fii superior, n ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l ridici pe cel slab pna la nii.!timeata. Mi-am pus de multe ori 'i1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l

",

' prin interventia terape~tica pot Ji ajutat mii de oameni, pe


,

"

lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirt 0' data pen~


totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta n' dezvoltarea

'

capacitiitilorunic~ ~n ~tiintade a transmite'informatia, de a-i


nvata pe altii cum sa se foloseascde ea. nainte consideram ca multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 [n1ne n centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de <lvant!\ie.Mai trziu am IJtc:les:nu n1,1mai nu voiau, dar nic! nu ca
puteau. "

din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:

'.

n principal "metodele"

101'.erau 0 suma de' tehnici nsu~ite '


~',

tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea : ntelegerea lumii, slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru nteleg!;:rea, legilor ' existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus Hr~tos la care vindecarea era motdeauna pusa n legiitura cu ntelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, poruncl ~Isfatun. n ciuda faptului di n aceastii carte se vorbe~te mereu de cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt ntlnite notiunile de Divinitate sentim;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~rict s-ar dezvolt~ stiinta, orice culmi ar atinge ea, ntotdeauna va exista un domeniu

cnd ntelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta ntelegere avut ~te strns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~ prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am ~tarea nleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e sa. actlOnez structurilor karmice 'm-crnpulunum,eitam~cercat asupra 101'prin cele mai diverse mijloa:pnn p.r<lctIcl~aglce, tradtponale. prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~ AIn incercat totu!nsa rezultatele erau S\JperfiClaie. . ' Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el deint1uentare nu fac.'~ deCt s-i.traumatIzez pe paclent~ .(ezolva ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare nsa ~u problemele cardinale, ln' on f?rma Vlolf;:llta ramane. mt violentii. Am intelf;:S un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ,ca de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:St mlJloc
,

este cainla.',
,

."

'

Patrunznd n structurile spirituale ale omulUl cu programele

mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea conc~ptie despre lume. Iitruct eu repre~int 0 parte a Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul, atunci, n virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
meu n cmpul omului. ,,'

Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll

"

-64

numai I1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei,


1 ~~

(
.

,1
cand aceastll.

.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: ,,;


,

,~

65

Ildrese~Spintului

,-

spuoem "Univers" n con~tiinta noastra apare un model .avnlf~ , dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r; Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:', Numai prin naIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe
,
'

De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci cri4 "

Universal, adicii lui Dumnezeu.

~
' "
,

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~ . ""~,,,,~""Este.necesar . .~':" '. '."


'" ~I all)te~cPl1eKJ unil or
,,~""""

nicio~tii~;
.

. . cmpUlqiiiurl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii
lnsensibilitatea omului ;fat .de

" biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?ce atul1~ gn(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e,


"

",'

.,'

.sa nu .se mte


.'

,'-

",

~CUt.

disparate~i

aparesentimentulUnitatii

Absolute.

,',

' (

energlliefine,

fata de .

',Cnd omulse adreseazii n gnd lui Dumne~u ~i i' cere} iertare pentru cele'nfaptuite, I1sufletu/ ~trupul sau se produc'
:~

schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI ~i recuno~te


imperfectiunea, 'se deschide n' fata celui care ne-a creat ~i+ prim~te de la acest puteri pentru a seschimba, pentru a intra n armonia cu UniveTStM. '.. Nici unfel de influente din afara nu pot I1locui aspiratiile

pers,onaleale omului. relative,marimeapa(ametruluimasurat.

Pentru evaluarea strii structUrildr karmice eu reeurg la testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; n unitti Struturile. karmioe cunoscute. astzi pot fi mpa$te I1doua grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de acea orice I1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea .sistemului cmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta - prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt spiritualitatea, sufletul ~i ncrcatura de ibire. Structurile tactice au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai rapid. Deoarece toti parametri cmpuIui uman sunt strns legati otre ei, prin actionarea asupra orici'uia dintre ei se modificii~i valorile celorlalti. Astzi foarte des poti vedea. cum, de dragul unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt '.
. .

contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'n.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~ , oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza . de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '. .P\;1rieoluioonstNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecrql om I-'a crescut . multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~ mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,. Il! epoca 8:en~te\'iiiele" au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul . aceast, . , . seco luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:. ~ opt, .acum -. ~X -.putere .a . "'. " a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~ urmaograve. De.ceea otite inf1lJentii, negativaar~ . ~ ntre parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta farte rnare . 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subon~ben.ta. . Agresiunea.(;on$tientao sil11tHn imedlat ~'.reaCttnamfata de " ea.Pericoluf agresiunii 5Ilbco~tJente. oonst.a n: hysacontroluIu! . ~sareactIoneaza asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e J'!I:spuns ~i,n conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~ prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l culegand doar consecintele lor. .' . Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare negativii ~i, cU cat este'mai mare n valoare absoluta, c~ atat est~ mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu . . fatii deo agresiune strftil'la. , ~ . . \
.

"

trasatura

caracteristica'

"

importantii

a blOcampulm

destule njund nostru. .

constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1 .

t'
,66> "j'"" .',', ,'.. j,. 'j ,'.,

W"j',!!
::':t~f(!IA~'
'

,'i, ' "" '. "1~e

'~"~~:1mp?~tuibUra:e
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

~are~emold'aceste
, '

,',

structu~;i,
, ,J,)~

\ 'jSf:;ltifuentuliubimeste " ' multilatAnf ~i cel mai mare toc' cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatde DumnezeU ,il,' ' fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ ':jImbioucut1Ivtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief, Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, iubi~eart()astra, end vOlnntelege acest Jucru ~i cnd, printt-o munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta ;;'evaJl1ndti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itaptele, sentimentele,;'/ f

'1'.

'CAPtTOLUL
/, '

III

.f

'gndurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

' "" Meanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile, omului cullnive~ul~i, cu c,atJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu att' . l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nastr deeliminare a crl:ilii actuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de multtimp de tOat!' , 'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;' eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t nPo~ncile re,ligioase, Noi nsa;

,',

"TeSJareabwenergetjcii
1 ,J.nvestignd biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca cmpuiui ~ corpuL fjziccoexistpa doua contra'rll, care intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de trecere astructu~ or , '. i. ,llIl' " cam"\ly"",,,r"' a" c nm U lUifizicdintr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifent, " ' , ." ",' _ J. " ' E' 1qJenen~tra tariI diferitelqr,boliarat a,;~tratam- entu l est e cu , " ' " ", - nu. as U,p ra , rouit ma e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a ntr\JgulUlor~amsm CI_asupr~ cauzeicare' a gnerat boa.la Orict ai trata 0,boala concret, ,daca fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra ilintr.-un organ ntr-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada car s fieeliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe care 0 pop opri nlJ.lllainchiznd robmetul, mdepartand, eu alte bUvinte, cauzele bolii. ,',,: '
'

Astzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipi" adevrul c6nj1nut rt " Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne est atat de fa!niJiar,starea n care am adps lumea:n mOinentul de fata ,~isa nperciiIh sa gamm
drumul catre Arponia Lumii" ' , '

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. acele~i bariere, ~Qrid lumea ~ipe noi n~inetari sa tragern mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', , ' '.

'

, atn,Icturile

.
"

'

'

'

'
,

"

",

'

'

",

'

"""

"

'

'

"

'

<..

- Anali!:nd deformapile " structunlor

campulUl u~an, am,vRZUt

1
-'"

'. ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcmpullli cu multJ a:",ma!nte caele .f' sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 . constituie neconcordanta caracteristiilor cmpulm o~ulUl ,cu cam ul informaponal al Piirnntului ~I Vmversulul. G~dunle, stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate n c?ntra~lctle cu ' V, mversu ' armoma , l01, duc la deformarea structunlor campulUl,
,
'
,

"

','

,".

68
,.

..

69

,Prin

-'

c~purilor,~~bu!~ fi,e fn numar. de cinci-~pte. nsa,:. sa masuta In~~~~il9r, ml-am 4atseama 'e4.numarul lor . Imns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie emo~onali formeaza n straturile informativ-energetice ale campului uinan "aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor ~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,' , ;~.amnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea p~on~itaPi.a~actenui i psihicului suntdiferite manifemri

~~:~;~rt~tca:::

~~~~~zelor

~e prod?C~te'defo~
O:U~fl~em~:f~~1I

'

ale ispiiirii.Am 1JtUitcnu numai .corpul fizic constitUieun . s$tem\lnitarcuo.~transa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca structu~lespirituale;'P.$ihicul{oarta; car~~rUJ sunt element,eale s

acestuisistentlnt'lueniarea oric.n.lil\ clin' ac~ti paramtri determqaautom,at'mOdfficii n toticeilal~. Dio acest motiv,de

ac~ll\$itimp psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate ,inBuentndpozitiit toate ' latutiIe. \;ieJii <>mului..'Toate problemele diri;' viata omuItti, ' '. neplacehled~\lliitboliiefizjC~i psihice, tnuimatismelesutit rezuI~~ 'aletyit~jti.sistetnului de, autoreglar. a CampI/lui, 0 bldcaie fo.uii anCepUitduidestri\mrii smictutilOCspirituale,ale struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desChd~tllors8l, ".

~d~ ;cte~erea ~ul\li.

d spiritualiiarnidic~n

deZvoltriiorganismului,. am descopert structuri1ekarrni~ de pto~a omului mpotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le ,eproduce $iJe reconstituie n pertnarientA. Distrugera lor are loc atunci cnd omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de omuI iubit. n cmp eJCsta. tructuri care, sunt,responsabile de s capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\ce la grave imbc>lnviriinclusiv la maladii oncologice. ntruct corpul fizic impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare i, n"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1 chiar a unor tiiri ntregi,' permite elaborarea unor prog1'1Oze pe termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii i aleobiectelor . nevii, .n. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei. catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
sQpravietuite.' .' . ".

.Jn acestI\~dam elaborat,ncetUlcunce~( principiiJqi -- eleme,ntele.t~i' bioenerget;e. are . c permite aprecierea paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor
cmpulpj. . " . , '. AI1alizndeory)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului autoregl,arii am nput sa nteleg mult mai profund legile
11

.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic al Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere ..~ r~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, n cazcontrar, aJtltnd' truptil, . . pop ,de.tenorapnnclpaIele' sttucturi 'katmi.ce." Influentarea bioenrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'dect 'mice medicamen~ens~ $i~u mult mai periculqas; de aceea nu trebuie lucrat.fiiraun siStem de control. . ". .

"

. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu a " parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~mpul~i, sau, Intruct embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic constituierealizarea programelor existente la nivelul cmpurilor. Evenimentele car au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe determinatcoclate in oampul informativ energetic; al Universului. $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale n cele energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.

. .'

Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~ sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI. 1sa $

Il 1'1

~ <

.'..'

...,"

....

71
.

:-,

Eu n~~'voieaigh1esc,

Eu, ~e1)

c\Ulzaleholii ~ile

'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpndite nci\Jchi al.e IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri 1lviata attaceluia pe Fare tes!1peri,ct ~iin propria ta viata..
hi;-'.:,,, }
',;' ./",' ,", ,: , :~" '" ' ,,' <

::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ','

, '.

.<:,

\ -::'~''';i,

:,.',"

:':':';' ,".-

::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,

"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-

\,

tot ceptrunde
". .Daci.

. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'I1~;ri eliminat:ea bloaje1or dintren1$tintl'i


n

~it, ttlfreptate .spre mtb~ti!mtul'omultii ',,: ",

DiscutaIDcu mainhnij fetite de la ani. Mama~ise plngea ca pe fetita 0 e,vit colegele de, laila ~inovor sa fie prieiene cu
"

"

,.',

\,

'suboo~ti~r~~e

ungbid al:acpunilor~i
'.

,ea.

. . .

;.l1cePe$AfuncpQ11eze,activ,.

.,;,>,'.:.','

~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'p:,\IntIJ absoJutul subco~~tuluier/l.n prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei; al ctorvacoli ezoteriee,nprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi


.' ,
,,'

r,
1.

-':'Spuneti
'

nume1e fetitelor.
de fiicasa. .

I..aefectuar~testelorvi\d

ca tOatefetitele numite <jefemeie


'.

au 0 atitudtne'negativi\.fat .

medicjna.
'

mamei,
'

- n'l9?4ati
Ces,-a

jignit foarteputernic0

femeie; iexplic eu
S-i\.,(jreat .0

ntmpla:t?Prin'

aceasta jignire

Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~

"

"'.,1.'

.'

,corptilui 'fizic,Logi 'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{ii de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;ncercirile ''de sul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm "

disparipauneia diaau*
'C'"

dOll!~mpOnente"
,',' '

,,' '. ','

ncAArc&,si. Pltru1\di' n eI,.;dat:,~pentro

,;Aeu~ s~bCO~tu10inl~i asimileammurd&1aenergetioi cu, 0 vit~ ,netnchipuit, 'i:nullumaipentnlf~ ci mtf4


.

",

".,' p" se' ,bloca

_6n~tientu1. ,. ,"., '. " " SentiJ1)entelei tcairilenegative; pti'UnzM,n' mtbcort~ent, nu ,1tJ!I',poti 'oontr6Iatede,'om:$i,c'ntnlct f .~tateafizica. este "s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
!-

~.

deformare a structurii cmpului dumneavoastt care a' trecut 1l. . cmpul fetitei ~i este orientata mpotriva femeiloc olegele simt , atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' . . . Dupa corectareasttucttlrilor,cntpu}11i,mamei s-a vazllt,cum se schimba atitudinea colegelor m! de fetita, Mine ele vor,fl toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna nsi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei' eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor cntpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
dorit.
l '

'

D~te urmiri grave..

,':
\~",
}'

','"

"

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de " cap permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de ntJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUibArbatul totU$sufera , din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'

- Totulecorect aGestea'?"

ascultat ~iapoim-antrebat plin de miraie:


Dar spuneti,micum
.

deati ghicit toate


~, ,

.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L Marna ei, ntr-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare. Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' nsii fiica a tinut ace~ta , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv nepotului, nu erau tocmai n regula.ntruct la nivelul cmpului intre copii ~i parinti exista cea mai strnsa comuniune, supiirarea copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1 deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe . " ". marna sa Defurmarea structurilor cmpului' sau a fost transrr.nsii ' fiului ~i fiul s-a ciisator de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

'.,

',,"
72
.
: ',' " ,'' -', -', "

' ,,\';t~lt'
"'"
'',' '. -" " ,

,~
5~~~.:_.'.

",

-""I.t,,~;,>,~~

73

desl>aqid?re~,~fale

C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade

fMuli~~

se'ptinda~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fi ersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~ p !a su~~t, se,mth:1ea. u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~ ~
mtemeleze . ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., . . , ','< '\r '~'i . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in

mod tlocyent

.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatitau ~pe

marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r ., :~ ,. RaprtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitlnar 'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatl1 soc.1tate n to!ite"v.eacurilep.riotej~n1potriva destriimarii celo~ ma! fi!1estructUri ~ecmpului oamenilor. AClm toa.te aCe1:iteau a
fostpterdute.
. :</...,~.\!

grava bbal fizil;,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut mas.iIi 'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o . cercethdu-i de/a distanta structUrilecmpului. Trebuia sa-~i pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui! swuun:,in1:lecareor$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii sai.,~Niv,.elul energetic, lainceputcatastrofarde sczut, a inceput sii-ioreasc incetul ,cuncetul. fentrumine lucrulcel mai irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit cmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii . , ,
,

neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vinde' ia plecare, pani

,','.
'""

'

,,'
,

,.
"~';:\,>

Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intmplare inter~an.ta" M.,a$U.ti~\o de o-.tadiculitacutii'illrcl . ,l'emele ~rera :~i":lbolniivjtsotul trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga durat. I~arn ceretat. star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc mbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud ., preinfarct 'iar ' acum d~rere a.ut1!,!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111 octor Q sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti J.!M_aptea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tant inc,prezinta tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putrnjc simtiimant al jrgmr1! pecare I-a, motert de la piirinpisai. De aceea el si adesli,ri se simtea jignji, I1 subcolltient uneorichisnfilrii l7anUlasca.acest lucru.. ln ultimii ctiva Ani, conflictele in 'care fusese .~~at I-au .dus in situatia d a agresa rara voia sa . o~menll la mvelu1campului, se supiira i, caurmar",p[m~a lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod negatIvstareasa fizidi ~i, n primuLtand, inima. Eieste u'nom bun, ~lin de. s<>liitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de OdIca.1J~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa c p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' nceput sa fie bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~ii salva sufletul. Faptul ca -1-au apar;ut dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece . putemrca defO/matie a cmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. I sunam.,piIiii la mieznl nPtii.' '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i deformare!f- c.ampului. Motvul? Se supiirase pe mine: Seara a vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i +apierdut cUno~nta din cllUza dureriL Omu1nu era';pregiittpentru metodamea. 'de tratarnent co~dt:rindpiilrdacl vainfluenta unbioenergetician, durerea tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere. El ancalcatatati,a Ani legile superioare, I1ctcteva ore 'sunt insuficiente "penTtVllrl Ytldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile. Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-n delegatie. ,DUpcteva zllens m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au putuissptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fettei s-a ; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn > d ndiirat~i ldvitura ,. karm<j" estul decuratii; supiirarea s-a ntorscare respectaulegile a prirnit-o. copiluL nainte, cnd erau sfinti, snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe propria piele: Acum n01 totiavem karma negatva ~i de aceea supararea ,;se prabu~ete" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea Instantanee: noi murim cu ncetul. Lipsa de ntelegere i de sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
.

"

..1

,74

,
,-1. " r'

,"

.
.,'

75

,.'Uf.,8,tare#acienti.vni

pOveS~ca

s-a d~iir1itde

sot ~
'

consiiJeqci~v;ita

deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa


Ca, laprimavedere,
.

mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pryicutoate

~ u.nw, , ,P1UZ1\,
...
,

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput

s!cercerez, sa vad care.i

,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii pn la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitat

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele _negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnatinal care a ram~ fu , ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta ntmptare ~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! n cmpul
cice$teia

peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;cmpOrilor lor, Cmpul fiecirui omOOl1tine cte ,un set de progranie care detemuna interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de dr8.gos,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~ .6ditn'~ ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11tatJ1!m ,invidiati~. nuU'departe, ,~cmptJl~sW!tQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de '

'

',J.

~ mpe si !swgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille

fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii "re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugndu-i soarta ~i relapile?'!so!iA.F,om)al, "marna~ poate ~plica acest lucru prin faptul ,tIU>-1 plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentru un rauacut cndva-de

e~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cn~, imptriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1, osa v raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;
inS la ,nivelul. crnPu~~i lamv\",Jul Splrt\lal 'trebule sa pastraD1 in1:otdeaUliac 'oatiti.1dl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim i\lbite<fatdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!111tec orice neplilcere este
, ,

cauzatii de inpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cul)~~!n
d~elne .~,ntai.trZ/q, ,',
,

nefe~edebdJi,
:

amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor."

'

ril?l.lfu~'n~or~i

sub~n~tient' ~i"mai ,.'


adesea 'se
cet mm

nlr\lap~spre-~ceic~eSUll.t alaturi

~ pe
., 'l',
' ,

care IlQiiiiubim
,

mult
,

","

Averntla

".

, r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid ale .Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. sUuGtUrii )criiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI. ~.<;!U'ey.ableste~, '~
, bineltu~il*'cei'ce!vfl, ;,~,
'.
~ " ',
'

'co~ltatieo

,tn8r'tnamiicafemi~acerut
"

~i
'\

Ip'ilSCi:..~ce~eoea ':
.. ',;""0-".," '..'

mm puterm.ca
,

1;.1
,

c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ~1.cumS-amtmpla~mn arata o~ulpe careea ~a supiitatnsa , ' f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . ca la ncep\,lUm vzutllumaistratul superficia;!nsa.cauzanu era una singura, FemlJiii rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului opi! ~i adiatezecelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se simta cu multmai bine nsa deformapi!e cmpului nu pispiituser
n totalitate" C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,
' ,

~qec

'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a
..

Cbi ''''
.

':.'

-; ,1.':,' '"'''''~'''''''..-''' ~'.

..

",','

,,,,,,,,, ,',-

-,'

0,""'"

",.,

,',., ,.. ,
,,' .');

,~",~
",.. ',.. ri"

n\Dnim
..

""""",

, '..

!~[;, (,!~.t..~::;" vjni

1'1~ ,:gn!

'Asistentamea &VtUts-1 ajut~ pe'vatul eL Eu -1II!1xplicat e 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la' ..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la cmpul e',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~ supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea mtu~l1 sale, Chlar ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau n ,, ' 'cmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~ oamenilor Ii ''I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecmpurilOr'omultii. "

'1~

"

.
"

1 1

\..-

76.

-,

~"

f'

,r

. -,
)'

'77
.

.~tlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ distan)i birouldeoar~nultima \Terne nu-i mai~neasa intre in.~ M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaper ~ .amvizut el. 1rei ZOQ.eIegative fuarteputemice, alecror amon eraU dife.ritt; l persoane: Ceamai.periculoasa i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii crqj Urlatiwi'fi vrsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nuatii. Col.l' descris'eraun tip bonom, poIiticosi care ostima.rCrearea de citee el,a\unuiprog~de distruge ,iurinc.impul eQ.~ . , ""'~vest8aPileaieit la ivea1iifaptu} e.fernc.,ia 4ce~i timp ayea . .n ~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. ~iAtl urii fat.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via nivelu ., subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'
.
.
.'

'atiopare de la distant&'.Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de ,

:c~

in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u

de ce ml-am

al. lncAperii parea PUr~i

simplu, imposibila..ontin\$Jd

principiul ! mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde 5chlmba.S 0 atta cu ~ . Int lmr.ea e ti . Erit Plieut sa Simp C pOF ! ect I noastri __. s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1. amt~ ~~ c

, itlcaica(

'

:_

,.

..

"

'

chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm ompul om~I~I;~c~ntmua

programC!klr unt"8aU,inai~sau s
lOCIu,'n~:trecute."k

gre~le sivqitede 1>in4n..

oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de

strl)uniC4fun~ui.

c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf

nii$Qrt-'On\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost

ntrJatit ,de puternic, ,mct, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .


ctpl:'Var~erat. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic, 1110~tOrul,ac., . prograOi'distnagea n'mOc.tSuDcOltient 6/lleile..Acest lucru .Wi. f "~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegnd de co ,~.tara sii,-fi. dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t mai'~.einsii, dlJpi cinci IIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un tJ:agit~den4Cereetnd strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ ainnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CIDpulacestui ont Si program 111acp .0na"U attmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
.
,
, ,

sa existe'~ sa actvezentr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare ~ s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1 rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID pmnt, n plante in' diferiteobieeJ:p,n.bllZcon~progfaJ~1U1 va actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut ptogr~l instfucttirilecmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an; ~operit lIsin crnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincnlpul .

fitilu:meudar,lFacelll$i tmp,11Iiptea .,i rQde-bii.rbatA~ .'


reU$itsi neutt~ei sH4i~apoiezpentru
,'.'

cam 6W'/0' diftacestpro~' re~l.a trebUt chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele i eLincorect, dat'despreacest
'.

sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe


I!,a sau indiferitlt obiw;eeste
luCt\l mai ,trziu:

'

legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefi u ,;eputeau n~te n


'.

,-

pentru ca ei arii pri1Iltde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . ... vitala. . ,', ' "',' .. Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua corec~i ale c!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac acest lucru. Am seos programul din cmpul acestui om vrin'

"

'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii nu~tiu cte <k' periculos ca npefloadele de putemic aVant sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,

sa emane gn.duri~istri emoponalenegative.

'

. .

< Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
~

V-ap suptat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.

Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: . : Era in februarie, cam pe 11-12.

il

f'
78 , --Afost.~anuntii mele!
"

._"

79 J.
, ,

-., C~,~amtfimplat fa nunt?

Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum ntr-un mod cu


t
totul confuz. . .' ,

Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri ftega~ ~ute~ce sa,u ~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda
. cu sotul. , ' , ' ' ('. ,.:,' '. . ,", ",
, , , '

." ~Po.teca

v.ati certat cu soacra? Femeia,~i.alnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul


.

Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea de poeaintii. Aceasta este, nante de toate, nu un ~ir de remu~c~ . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate dect sa~ faci rau ~i
nimicaltteva. ' "
,

siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat


, n memqrie:: ' , .;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintmplat:

A te Plcijnseamni a"fi ndrepta toate foqele asupra propriei


,

'",

tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta


este procesul al CiiruisenS st1in explozia energetici prpdusa 'prjn con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze n sen~l creapel. ln timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte n care? faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~ informa{iei ctnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I

'

.'

','

" '

~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare
energie caldsalii de:aceea

pe ,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate ~reJudlcl~'ntorcif!1.du~se mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.

?'Suprare, ':c4W ;I1esemnitkativi,


. '

deputelJ1ic aVnt aveaci0 .

'

sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",

, "

'ndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn


'caintiL n iudaism cel eare se ,ciiie~te sau n cre~tinism t1~1 , . ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un sfnt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~ ~~ dect-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln
sanctitate. .',
\ '

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice 11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba au


exploze;illtn!it&Ci\re:nu-iobligatoriu
. .
,~'

boal~(~.;~;:~po!""
,
emOJie~I~ce-,pefom!at6.

se manifeste printr~
"
'

avea\) soartA nefUlcit,. sau 1J~te structut<


.',,:

,\
, . . .'

, :I)~~:"t;i~ntitnntal

jigqiriire,a

intrat

se!.~~.4ebat:asa timpndeluog$ nrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatn mod intuitiv si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au cons~it b<>eetu1, splirtul veselei; sudalmele... Atunei nsa cnd suph!ifea estepn1.\t timp ndeJungatea devine de cteva mi mai
. P~culoasii,~

~~S~~W~'~ulnu rept~~n

la 0 m~ "
,
.

Dumini~a,I~, cnd omul cere iertare pentru toate ofensele~i '" nedr~?Iepecare le-asavt1jt cu voiesau tara de voie: Daca acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra n functiune
metanismui cintei ~i are lac autopurificarea n subco~tient. ..
.,
... \

lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA 0 sarbatoare

IQve~te nu numa.i n cel care' 0 fine, dar

~ n

copiii

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete deet omul CUO karma grea pentru a fi n' rnd cu lumea, De ' aceea in toatlereligiile mondiale este formulatan termeni prec~i teza conform cheia asprafle personale ale omului catie Divin este mai importantadectcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "', Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de ntelegerea , tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ncaIcirii legii, trebuie sa curio~tilegea, ",.' '. La nceput presupuneam ca pocainta bl~heazii' nurnat programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta (urarea) de rau pentru cin~va. Acum nsa vid ca, acest,e posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare maxima ~i de armOliizarea structurilor ctnpub,lI. . La nivelul spiritual fin fiecare om inltan contact cu DlVlnul, Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
'

ei, Contactul nu poilte fi intrerupt


.......

mc! ln cazuI celel mat grele

'

HM
. '. karmesauai"" , 1 > '. ,,' ",. '. ,," -' 'c', -

8/
,

"

' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe Pulw fiec om conpnIQform"ha " ,-"'" d lnc~carea le81lor " sup:rJne~e,dtrestrw" ~ ~i.d;:,.pn~, el. m~ I 'in ce/elalte e Clitre I1C iiJi '0 1, ,am m."" '''''''' """",.ntat'gra.ve " "y'''" InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine , SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es tea staI ,,' ,,', ,~e,mea:za", E~terita a douueze care se eXcU d reclproo, ce 1 " a primor ~c;eaa: p urita nmord ia/ eaomulmdevui .a paca.tului 'dial ." l' ' l 1'demtees da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dfrrltel...,IIW",un, i. " ,MU al

C In , ..

.,

'

" , .Discut cuo tniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a

"

~I'

,.

'

"

,,

',

,.

,"

'

"

.'

..,,

"..

.
,

..

.,

'd

'

'

'

'

-Caut eauza 'lIc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic 1 'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
" '~$i

'!vot 0 emope cerebralii~ ,


,

acum i amo*~e

degetul de la 0

'

','

"

cum rmne cu snatateamea? ma ntreaba ea,

"

'

",',
,

',,"

._,

'

"

'
,

'

'

'',

'

'" ,~n",""ta 'c~treeea c;e nupoate fi cunoscut,CtreDi , ~ repreZl~t~ Rtmgere a umiiniv el mUltmai' , "~ ,;~fintllt ,area liplntu",,, ' aomuluT ol ',' r, p urificar a k ,~arme!.,' 'c','
'
,

,", ' Deaceea~apa'\prin


, ,
,

"

,,'

'

'''''''

,,

"

e,stn!ctwilor

"

'

,Cl\1J1purqJr, '"
'
", "

Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa ,jntervincu mjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile, '! rtu,tttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri
l'" fta urmiiripentru
,

fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee


pMient, ,
" '

,,

"

" Unitatea

"

.f.'

,.'

'

a,

, tot~"cemdncon'

",'

-, '

"

, modul'''c~mai
,

nelWePtat.
,',

,~ara
'

uneon., se confirma
,'" ',..

'

nc~~e
"
"

cuno~tiIJt, ~ mi'M, plns ca"II moare . .." caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliav" nu'" ~ se he' daca vaputea fi ' " salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. t a la, tab1~ ,b , ', " I . OU,loener"''''hc'aI'''' "", v ",' ...at ne,ul I~1 am ,i\ZlI tJ>ete I1.6'''''''' ,.. r-.' !IIIWl ~.omatului " """"' .'a ' ':;''' ,." _" ""...
,
' , , , ,
, ,

', Ma".\'" at 0 da~Q c ,,


,~8

Peste cateva rile femeia a nregistrat serioase ameliorari nsa,' cnd ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului cauzate denencrederea initialii ~ de at1!cul pontan asupra mea, s 'i eJ>plicfemeii,toate aoestea,
cr- Nu;-a~a,ceva,este
exclus!

-'- Atentie, vadesc;riu

situapaJ

r '

',

' - le .zece-minutedupa ce ati

,,

'

,,

-,

"

,AAia'.8iijJ~neze,'
l"" .
,*.n ,) ,

' nem I~'t.,


,

,',.,,',r~pra_cr.eJertum,..
.

,'.',..

"

'

"'"

0 ,",",::~,ut>trava
" "

'

C~amele
,

stitea

" ,"--S.ePOlUe "'.;+*81' ,,:,',


.:" "i'
,

actidna as' ", .,.r"l!Prl~""'VlI


,,~.:tK:
,
,

"8"..,,,'"
',;;",j'1~"n'f

", pnnbIOeltergie?
i;,~~:.~'';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-<,
--::
'
,

:''' ' , i'ln cep1tt' siL tteu.tr ' wez" '''''' ,l ,l, a ":"-'-- ,, aJ "" ,"", ' ", '''''''liUlfaotr-ava, Q1"8am "'smw ""," w ~am te State,ln ".
",

~ ---~jmlv~\m
,

~
'"

'~~~,,',)'

,'-;
',"

' '
,

,'

r,.,
' , ,
,

""

"

"

' "

Ciino , ... '


_, """"':'

"

()cazie; poate mtrtO altacarte",


'

' i!WeP'esteo jwn tate cJe'or a, ' ' ne, catnele amc,eput s-~i revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' ',', mbunatatitniu/t P mIne ID ',P.a: bioenergetica acame/uts-a ,a tnibuit cm'n~le saman ance otra~;~ Am con:tma ~teresa~ce , ' "uuuamWstlg.apiJe~' t atn vazt,It baza ',aces ' tel,' I\e feric ife ntni p l'an s'~'6 a COntPPrtamentul' ca la , stpanel ' , saie ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ; t ii.lcase le giIe,supre me ale Umversu/uL Mai pe I ,g. d, espte acest 'caz ' ,..., "
'
,

P" ea~rli-a r t si a d"'~ "t gh s a -~~~l1


",

n'''''''',,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',"" ' ''' -''':


"

"

/\pal)', IISplqn /l,", ' ',",


,

edic!Un lJnti~e ..inate d a, ' ,,":v,


, ,

din
eu '

'~

''

'

',

,,

' .-c...c.

"

"

" dat\.J's!i-,blla\'""am

'' ' , , ,-,

",

'

~hUS "Je

-",

"

"

'J"

~Am)

"S:~ , ca\"uU:uensti1
,

,mod

ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iritrucat ,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate pacatele' piiri.ntiIQr~i,anceput Ul) veritabil atac impotrivaroea, Ati awtnepliiceri ln ultimultip? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,iUCll:t cainele d,e ()J1l~ina;jmr tepre1'liritstructurile cmpurilor femj:ii ~ale ,cinelui: Ele 'SWtt identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica stiipnilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai multe or! survin din vina omulQi, Cmpul ;cinelui fusese curat n!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni n ZOOIi
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,

"

'

'

'

'

'

'

'

"

'

~~ al'

vornvorUl

cu 0 alta

..

)"""

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, i arateu fem~ii pe desen, Cine-i vinovat de deformarea cmpului? Stapna! Ce Il fiicut ea? Mi-a dorit rau~ i explic eu n amanuntime tinerei doamrie, P.lecnd de la consultatie, timp de-cinisprezece minute ati fost furioasa dar, ntrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea .. dum,neavoastr s-a riisfTnt asupra cine/ui, 'bine ca nuasupra ,', sotolui, sau a copilului, Coreetezcmpul femeii. Se amelioreaza starea cinelui, ramnnd ,distorsiuni do'ar' nzoha unui singur l'icior posterior pentru ca femeia nu era mcan' totalitate de acordcu informatia
,

..",

,,2
8J

totaIitate.
'0,

~.

~wf<~umit

~campuliciinelui se IDdreaptan
,
"

,",,'

~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele


',<

doniesticedepmd'de nai,~
'

"'",

daca ~Ol~ncilclm legiJe ettClI,


, 'unol.

"

~
c'"

pot fi pedepsif.i nlpreunii


,

,nultimul

.
,

t!ml' mi ~i

destQt felul de~,nrecu

diverse

probl~e

desRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe

bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ 'infnnisuplirarepe, cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului n astfeI de .infarctul, tu/I1oarea pulmonara, !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, gastricisau esofagiani. .', '. . , " ll.tI1ict" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81 blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,

? bronfitli..M~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.

au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e


numm ci nu e dat napoi .ci; dimpo1riva,'&-il .
'

00 trebule si f.ii '1 cu attmaitnult supir~n tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' , 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i cu ciit mmcorectarfifost tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu . ~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' n astfel de SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ prligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUct

vin~a~ era~,pe ce s-o'~crpesc.. " -= .Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru suprat mult timp pe oamenii care 1f1 sunt aproplap

- Ea~af~arte

- "cumG,lunit t~aisuPiirat pes~,

printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea perceptlor biblice,' n ctnpuJ fief,;rui~ dmtre. nOI exista asmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimel decenii a bolilor
,~'

catdiovaSculare fi oncologice.' ". .,. "A ~icum acest mecanism i este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
,

se giisi explicapi tt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m


alill1entapa necorespunzitoare $in frecvenfa stressunlor.
"

Chiar

'$1 un 0sittgurfapt

caacesta

araticli,

d80il~tr~8?1

arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m imposibil de direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va ~ cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
,

noaStri.

,Logica

. .. propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1

"

ac~

poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul


~ali
"

omlllni ~ si

ambileze ~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii. Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa, e 8ceea au Ca d

'

.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na. COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~ opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
confirma acestlucfU. ',.
J

re.zulta~.ovind~e

~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva


" ,

'

repe~acestet SItuafu. Si continuiim cazul descris ntr-o, alti variantli: lm om Ii rost tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar

cauza bro~itei. sup~ea a riimassub forma 'unui pacb~ de programe rnsubooll$tientul siiu. Daci n acest timp sau peste '
,

ct~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci ncmpul coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a oameniJor mo,tenlt ~e la tatli. Copi/ut, crescnd,. arpurta n el' 0

Un tniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima ntlnire i~am explicat ci agresivitl\tea sa interioari lidreptatli im~tnva femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. nucma corectliril, am reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". . Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~

'

:= ==ce cu
~''''

qigrm

~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlrea oin::; v

Care credep ca ar putea fi cauza?" .. . - Recent m-am fntlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm notl. , . . - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl nici un fel'de sentimentettegativefati!. e 08. d

.CU
.

'\ l,

.~
1
-

"

. '-" c

'.tIS
-- ~. .~. -

'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!cteYa di/) fapteleei nu ma lasa I1ICI acum indifcrent,., , . . -,-. ~- . "'-,' ;': '.-' +- Se~~entulofensei ca~ ura sau invidiarepre.zint lJJ1adin "" formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltia, J;)~ nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati sentunntelc fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU
. ,'.' ' .".

..."

asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0 conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, Prima i!.lUIljl1~avoastra aQt1e. u va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea n ~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, ,de ,aCeasta, se riiI!fi'jtge fatii asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt
,
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,

.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atuni 'ntregulbagaj de lira ~i supiiriiri ~mp()trlYapnmet dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m .'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la ::cea~aL ~ia" disensiune,

,~a

' :

'

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .are:leau \Inlll.fatide , "'\ceIiUJ\It PMtrJ.!.separare.: . '. . . ." "":':;"''':' ,! Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiA rptJta pun . eforturi nuprea mari Jnainte ~i;iI1IpoJ, Subco~~tlelltulmsaeste .ca 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 e greu 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e J. facere de .b~ne. u: '. ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel II1I~card)ra . sdunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaeeaa~ ne poate iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .Jn,lll1trerup~..catrellfI1l:wa lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te ~i ..numl.liaspJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma graf,lulsau de protectie mpotrJva nenorocirilor,
. .. . .
,

'(.<'

'

. ,lmPJtova

~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, (I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt ,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pul populor dumnea.voastriprovc;x;ndll.le tat felul ~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparndu-va pe p~m~

opel dp~eaYOll84'a,

M.am cclrtat cu coiega mea i ma liufoa sqpararea, Eu aIn cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat . . . nsa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. . '. ' ., '.
~

Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-

' 1

Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal

~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.at'd~ Cft)tllllSlJ), nU,.msel!lJ1J)a J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme
~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu ' Ul\iY'er~ulla'nivl')!u] . . . Sto.lCtu17iIQf:flne, ,'.

pentru <dumneavolIStrii,. c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea s.a supiirat pe dumneavoastra, pentru ca Ieasa fie.~rtata, ,
femeiaanceput

.;~nt

" av~!1itlafllilleunbarbilt ta'"

'

de t8l1lJlte :$e.. aseau: IQ g ~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn .lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese nto.lct.el ~isQti/l se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, ~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca foarte rouit malntll, msa prograinuI de:distrugere,al sentimeritelor \,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza n subcon~tientul ei ID mod ,aut<>mat~I IIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bnuillSca acest
.

~~ti~~~

c~

r~latii

Stiti,n c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc n.am:jignit.o Cl.\ imic.. n , . ".:: .",. Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H . explic: .. , .' - Intotdeauna ID stibcontJent nOI suntem cel care.( , ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
. A

8-0, scalde:..

'

.. ,

's,ale, ntr~o.Via,tii nterioara am. produs necazun unor femel ~! a


prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flIntJonea:a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' !lpIWj, tatal dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra n prunele lum de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se ppt decla1Wachiar, i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11 poate
sciiPii,

sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a

doua norlqipJaea

lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru


...
.

,
" '

J l

"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1a care trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea
1

i'

lM

.)

dumneawasOi. .,~

87

'rertare .~ofensati)r;
,

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaI Viep cafe aucreat llitliaj:ia. Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si ~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret!

ludufti,

programete kanmce'.ale

viata'inomul

care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1

Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,n

peJItnJ faptuJ a els-a

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere ~i degerierare. .AcesJ lUctu vA va. ajuta . 11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' 'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a omnlui, m~estriJeKterioare pot fi diferite. Principalul cistCa
;

inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o

ca:iuIoriCiri supitiri trebuie si

~ v41

pumic de distrugere 'a viepi s-a reintors la ca.: rimnnd mul~ ani- in cimpul SluperitrU,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul , ntr-un moment bine' determinat, cnd aceSta a implimt
" ." '" "

ScuZa0muIui\~ apoi.si

Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a

.'

. l cincispre2ece ani: '.' tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gndurilor,' a emtiilr, nu numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '. 'ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu exista, ~eni, C1riSti Idei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a

,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului.


C~Ill-ll
-

Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea: Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate comiteuit omtn viatA?
, , , ',-

'

)"

, omuiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori n programele distructive ,~ autodistruc1ive, tiinui" p!1i la un momentdat,' ~ subcon~tient 'fcreate de, nain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~ ,cmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor' il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

\ ,

aSpiratiacitre Divin.
.
"

, ' '

.-

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' Uciderea uituFmt omo

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de

'

','

,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. expbc feme~

E Amtnfati femeiecare acuzi sterjlitatea. a~fo~dejap~


,', . .

nenorOCln,'
\.
,

ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si ucizi ID tine dragosa fati de el. Uciderea sentimentUluide dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i

motivele:..

-r
"

"..-'-1- patru ori v~a dat trco~ De

decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1 viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~ reprimndu-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
,
'

gndul ~ea va smuc:ad~: .A~

':

Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu
-

"

"

Femeia

miintrerupe:

,
, '

~s-a sPnzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil un asemenealucru. :


, ",

--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod


,

concret ce $icum e cu mine.


,

- ~ercetez cauza, anaIizez cele inttnpla cu biiatUI. Ajung la '-,' urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea ;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i i distrUgea cu buni ~inti IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile ~:" trenulul ~I a mont. Ce se inttnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ~i:

mi continui ribditor explicapile: "'Acum vii d~cep de top oamenii in folosul dumneavoastrli prapriu, dezicndu-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Ct timp va dliinui n dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea ,probleme nu numai cu fertilitatea. '

k
.' ,'.,
'

.,' ;,,? ,L,','.'," -' ,

: -,(J,:".'

, .'.

\1.

u
89

:-:putef!itia?,
,

Spunef!m conQret" O' s-mi fienurl i


' '
, ,

,i,
",

, ' , ,,
'

,."

'

"

"-

.-

\i1Vo$e~e.'
'

~~

Suntsup~icitat,

."
,

'roc .,
_.

Orice in;ebare. 'Iipsita 'de


:'

.'

b' ,me..

"' ? C"e.garanf1uml , A'

"

"

ma

':

acte puternic structura cmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu! 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,
"

;: "

Boala PQate indepDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

un rau ~i1Iiaimare.'

N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic pen~ ci''''y.-.,mu " 1t dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, , " ' Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' ';" sa s!'un a: un cuva y cercetez Ant. tramle imW;onale' .abme C. nu , s-a SUparat , . ri" ' .. . ca
, ,

'

,r

nu ~I-a...cbt astfel
, '

,'t ;', . ':<." , , , '; 'Yine la consUltaf,ie tniI;a ded, -" ' ' n:;.uazea de, aD!. Deobicei tiu-i,intreb:pe

ultsmguL Starea.fizich futeieste pe depJinr' tisc a' ' ~I numlU structurile spirituale ta t~are .~a prezint/iJ' distorsiu'DI ptiteouce. Dar. deocantd ti . acestea -' infIu Waza preapuf,in stateade sna te, 1 spun, . a, Aen ,,' . ta " ' . l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
,
'
_

pacie,nf,i'ce-i supha

ci

'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care mpiedica ,de:zVoltatea hOrmaiii II-1>muJui, atreia funcfie 0 constituie , eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispndir~a inrormafiei ' negativ~. ,Nu trebule s uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larndul sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate , 'i, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '

despre l\lme,sii vedem ceea ce nainte v,reme' titeau vedea doar p . ,


Inifiafi. ,

, Marii

'

'

'..

'

"

decat m\llf1Imtt.oare: m'ici tahi car le,mcolo 0 d'


A
,

M-' pnv~ a

',' cu n~e

-,Am

dlabet.

~1iate e mlU .mUlt nmucgrav ,< y ochi obosif,i, absenf,i:', ,


'

Or' nU-1at 0 ~1a.: . sa bloche;ze programele "",uu~vve alealtor gamSInu1 trebuie A ",~.",; ' ,pa, ' oamem - trun se 'fi CA, . cantpul acestuia . " u cat este mat, putemic , 1 mai' penculos ",' progrQmu " , " . 1 distructiv cu a+~ t ,mlUeficlenti . Ut ' , ". ~ mai'sl~ra - treb ulesa fie blocarea acestuia, "adicib al C' ercet La plU ~' stt ez cauza dlab ,-1 'sprezece lUIi fata, se : d.ago se eun t8n/iJr,Aetului fetei, , 'd x m~"'!SvstJta ct oreacfie de aparare aorgansmuJui
,

,nahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A . ~ocaglUldUl ca n-ampus un 1 diagnostic carett '...,a'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,.. 'I ,', eu Irmea . 'tr eb\1le sa se simti mmunat. - uupa ce m.ant -apUeat afi-' " :ClI n.. , ' cIIuzeleaparifieibolilot a.1Iinfeles ca diabetul ~~' s~
'
'

'

" '

'

'

'

'

"

umea f;zica ,. : acest lucru se poate manifesta' ln dm' ente. chipun., Fata'1!1nceput . sa-I urasca de rnoarte petn/iJr
'

' , se despartii. S-audespilrfit cm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l

raU

de tat, nsiiau trebuit sa

deoarece
,

, alti pacienti mi spune ca nu se plnge de siiniitatelinsa nu ' pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un ", b/iJrbat. $i ea il iub~te Jns nto~ea\lna apar ni~te complicafii' neptevizute iar ea ~u poate nteJegece se intimplii de rapt. De parea i--ardespirf,i ~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la nceputul anilOf 20,B\lnica,' pFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La nceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirtat,din interes pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe comun~ti ~?buni 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a reC\lnoscut n.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.' in El schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbul\~te n plns ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit Darpe primuhot al bunicii cum I chema?
'
'

,c,

'

'

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:


'

1:'

sentrmente au pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te Itrclcati una din lost legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur a Intr e ea Cosmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai ~: , nalte de fi ormeaza
,
_

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a,

El 1-11~t rau de p

'

Retre! Cercetez structura pmpUlui, pun diagnosticUl medical.


, '

"

.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile


gil\6cologice. . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
Da, confirmii ea.' '

"

'

H
"

91 ,. ,,"'7' "Acum
'

Ji ''''''VAPlic~:? ,'-Nu,
.:..,..

"

tr~

~
' i

,i

s-a nAscut, n copi! mort a riS}n1ns u


. doar nceputul,

El a ,surerit din c8a dumitaletardumn'


clin eI,nloc
"

"

'

. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu cu destbIA CIUZIt!te . , l)a, ,tn-1Un purtatcu el nu, cuni IIfi procedat acum.' ,,,* Ceea Ce aJi' ficut atUnc ~constituie ;"-'.' ' , , ' ,b 0 1iJo r "'--'--. ,., """..-voastri. Mai 11, JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvut '. intrerUp.4esareinA~att
""

~a

shidespA

'.

~~ " ~-I
,-

,', attuClS

,'aceasta,

c
,,'

Oricum,

sJ vina!
.

~
..'

, Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi i am vimt in \ cmpjJl

'

tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai grave incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,

'

'

'

'

'

, ,

,-

"

'

ce seJili,eamli "degenerarea

familier'.

"

:~: ';+-De
,

douaofi:
"

din CIUI:.mea.

~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli


'

"

"

~si

'", am. COplllDsa n-am reu~ . ",


, "

'.

",c,.

dar nu

','

blestemul? l-am intre!>ateu. ,


,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista. C , .:- AspuS ~ lI1otiwl?

~1'ebuiasi'avepbiieP,
cauza?
' pe ntnJ ca:atit~ eisJ ubH'ea nn . '
'

7"' Da, ~icare.i


\ , "
,

ui.blirbat,~5;~" "' ,~~, " c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'Acum avett copu? IDasemen~ , '," ''''1rata,
3..J.-,
.

'

'

'

"

,.

..

..

-:Attin~catsamai~p?
-Am copii. avutun aecident Am
',',"
Q.mia, ,','

..

,.,.,

'
"

, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista, , -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudle pe linie' materna, Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia voastri I\UOsinguracaua,
" '

,," ,',

,
"

'

A doua,u~ratamea
,

eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez


' , "

euftac1uri ale oaSeI0f b~


.,'

,;ostIO~ti

,~ regiunea ~ldului
poJQme
'"

" '"

tabloul a Ceeace se1ntnwla CJ.1i, e

.~am si nuu pOt.adute

=:
'mirturi
,

Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost
da"

intfl1pIlitor?
,,'

'~6~~'::~~~
e
'

de':1'~ '~'~tare
','

de. necontestat
'

ganiBmiilui. Piecare nou ~'constittlie


aacesuii
'

imfl.rm~V"" fapteie
" "
,

'""

realiti'

pnntr-o'abordare
, '..:;'

corectli a ca\lZe1 " care a generat-o"


'
,

tt poo VD;Il\ecarea b01il


.
"

"

lltit dezisde copi! hluna,a cinade Sacciua.., ce 0 ~~ De deaspra~ aceastHapti a-$II? ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijulete. intr"p comuniune absolu~cu i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali ~"
,
' "

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmlliisii, El s-a
'

"

omul ttebuie &4t'trepeiiodic incontact cu Univ~

el s!j
,

.
/,

'"
'

folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in cmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest t1J).p copi! 4e
,

,1D~te, NU!1taafust de vis: (il1I11"ea8i, ' tinAri'


. .

. ' . ClDeVa, am v5.n,t 0...,..,.,... cu ~ ' '-"' " ,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1
,.-

Odati, atlnd u-tnli in


'

A'

'

1"""'" '

'ft~ ' .

'.~

"

la

'

'

,.

,oc cu ,un ,an


..

iar 1ntimpw Unuiscandaintre soti'acest,lucruse poate 1ntmpla ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor.. Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru disparip&familiei este inevitabil/i. -

trebuie tratati de urgenti fiiOd a poate avea compJicapi mari la c n~re. . ,,' ,. . ,
f (

, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau am in ,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tnir .. a familie se va conftwita cu prob1emefoarte grave,," ',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea
' "

fenclt,
,

rudele

bucuroasePri'''-.1

'

fi fiumoasi, 'unnure

'

Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gndul spre " Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' cmpullor structurile
'\

",

'

, ,

93

t,

blsfIitului.' $i6tii conVin g in 1-" c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie Iacut, n primul rnd prin ,.. ,cuno~ereacau;zel. . ' C . ,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e de,,;zect de ori ' " tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il
,
"

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

pu!" at~npe dezvottiirii lor spirituaJe. conCentrndU- ne,,', mat-alesn d'ire"""a' wu, .. tOf'. orien, .. "1" ' prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H "'--'
,',
"

Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea
y'.
-' -

or '

spiritualesa fiemai putemic! dect toate celelaltetendinte,


A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,' doctoritii. I-am vindecat copilul de diate;ziiariitnd care sunt cauzele: nclcarea de catreaeeasta CU.tt'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate" /lac! l'ni' cum'Va existii noi nclciri, Am viizut 1n ctnpul ei putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care i influenteaza destinul. Bxista indiciule, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
, , 'Fenieia /lvea: 0 Cl~nt, 111,1 ,!Dedio tniir' cu care discuta

~~I

'"

cu ~a~Vligenerapi

""''"'''1"1.. "" ~

Recent

unei"

'", ""r "

;'1t"'.'

",ate riale, Vlrtoare"a' '


'

'

"

Ulltla$uOt "
"""

" "
"

'

"

,'"

d~a bioenergeticiarlii '&.c:::;rt un UC':itlele, .,0' 'titlentata i ru."nepl leut ' i -a -paralizat Ciiinele;nu- ~i pu_;e mi~ca icio~ele . a P t enoare"" ,.' pos ',.,1' , . E a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ,;,"" , .C D1tl!U1':eea ce , am vi\iIt '", erIi1 nm;d /Iii!: femei~ rkn lWia a..trera deJsarcmii" 'nd , ",-', ",
'
, _

,,

'

'

"

'
,

program,~ i
,

""

iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVnitJgls 'Y'W

distrugere a animalului.
", ',' "

Ji
' ,

"

,Ciln. ~I ~declatf$ilf'un
"

, ,c

coptl~l,

att de't'ldicatea.gtesivita"

,,'Investlgat

cauza!cesteJ

zi,cinel~ eradi~n:::~:~; ~:tuaCopilul, damneavl>asttlnue ':,

mam~ S~ahtgat p~tru el


,

. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta mpreun,a:cufata


,

decare era

'

eu
"

c!tJn
,

~t..
t""

mari

"
,

'ml

iubeascape Dumne;zeum"":t' b(j~aflre'Pam~~Est$ 'lIEICesiir~'IyI'i'~Cu::':U~~ect treaga dUmne~yoilStli- VJat~i ~', ~Ii schimbllti. atittidina .,m:",
"

~FTi'buisli

",

6tt\' Il''''' nu'"sunt pr,~e lit deo orientare 'q3 ru II, Z1fJlIcll\tru:~efstfie bun~i~' .
'E1e
, ,

,-

'o..;-~
'

eapacltft;'
"""',
'

'j. am' explicat


' ',
,

ndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

'

'

-Tu
..

n-aisa faei i:I1Sll:cu ea:Te va parasi, Ea-arenevo de


", Co
'>
'

'

"

'

"

cu ,.t0tula1tfeldesot.

"

'

teufliacum

!IIi schinbafi' Btru

de, ~te

mcrutt Dacii 'I1'Veti


copitutui, 'afutici

, 111!iriki' sa1e.eapilcitfi"b'

!:'

fiblo'ca~,ptinsi8tetnul ?att de, man Contf1lioapitI, Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt ~t sa vedem , V1 en , Outn VJ1P a.tfiona te Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a e grava': H il' "'" ''. ' D'm fi enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"', ,'. " ' oum cli Noui !FeStamentl-li', '" i matbrtle decttrebUle.. Ii'drept "~ ,pnmtt pe GiI V eOft1, '", t;;1 Investi' gat"'earatii'ca ' , me! pltii lan' ", ~e '" tatUlInteratfoneazii ',,' -ptltemio'culumea,nconjarlt ~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat'
, , "

c~aspitJtual1i'i! , J!
'

Dp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t !1tr~adeviit:femeia, 'rara voia S; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~ n tn!ir de foart multe o,ri. Odata primit, meeanismul a nceput sa funCtk>nezen ctnpuJ sau distf'ugnd rapOrturile sale fata' de
fmei, ", ,'.,

'

'

'

"

',

"

"""

"

"

'

'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura spiri,tu,~1i~i comportam:= ,mamel. a , sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., comumune, cu' n. Iurta. " cmcea a. 1II DuI1t, nezeu, atunci Prim~ de la Elo swn1i4e cllita ' . 'n -atreia'.' a patra luna ,P, ' feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot lua cele n;tain~tept8te
. '
,

'

":.Adesea nu ne-,gndimprelttnult la ct de u~or putem faoi.r\l unui'om !(jar;nacel~itln\p; ~>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila, prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane: Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,nsii aeest lant se poate intinde "', ' ~i mai departe. , " Recent, analiznd cauzele bolii unei feme arn viizut n ctnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperutat n' mod deosebit 'asupra
,

'

:'-""

",

"

slinat!tf.iifemeii.
'

"

..

",

",'

-At! avutconflicte cumatna n 1972? .' - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant. - Endmpotriva? ','

! :~
~

..
!14
.'
~

~~
1Uiri~.
Cercetez

Jnod"ategoricIar "(,,,' .eu


stlucNiile
'

"

t-aJn spuscioocptn
'

",

. ,

95

am ~,Jni
" , "
'

j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e


"

'~Am
'

sa vi rog sa nu,vi mirapde ceace


-,..,
VI ' -"";""
' ,

','

" kaoni ,ce'.. ~.x.. Il,,',,,,,,un

..'

"
,

Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi


,

UIbJou uluitor
:'

.
,
,,,,i

rispundefemeia,'

.
,

am sa vi spun,

~Pa.'
'."
,
',

"t"<' an...,~oare?
.

-. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \ detenni1atde structura cmpuluilui, adic! de karma.
.
,

ntr-o, ~atfi

dumneavoastli: sOt m, VIapf' .ateoolri t v--a fast 10 dnj,' ' .1 go c. Mama ~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' $l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, 12 ln ~a , ,;~ac~aIfi v"!U1 f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ~,fll,,:"af1 ~t a\lllt 0 tu.lnQfi fi cu bine. ~" ~,totl,l(, enlti $l ,chiar UIJO~ "'J~ mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu V"IIatIn$ 'Mam An.' u"""""
"

A ' '.

anterioari'~"

:'
de

'"
cancer.

'7mu/1t

~I

.',

'

'

'

douafucercare."Opunndu~ , dumneavoastriea ...

'prganismul ea
'pupiuri,anumi~
' '.

celuJicanceroasfi.

mce:~ ~t ,$1 ~ ordon~. Ease transfonnJ,:a ,gr:eala.r1d cdula se IqptJ CU


.

"",

.categOOf;d1"agostei,$1

','

~1"""n"II,

~~t

a~a

"

~i

n activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca prezicerile hOroscopului pot fi odificate.in anumite CondiPi. M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne fntlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare atenti. ntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele , acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care' " se orienteazAdestu! deprofe$ionaln problemelebioenergiei. Am refuzat nsa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
a-mi continua Cercetirile.
,

'

, ' Qtif; -- '>'-t<, 111!1Jna mf!lta munt ln 1975 din c . ',.'" . " ', ln, ,acest moment ,mi A .auza unUI $Meol!!,. ..: '

ti.In

,"', .' . p ,d'e ~dire,femeJa muspt;lpe: nA-

sa ne A" 1n(Iep~
~ '

pr4gmatWuuf, , "pnn
,
'
,

',,"

.'

'

., ,,'.

to~OIII1 de,sen~le mult


',' . , .
"

~uI

gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin


nostn.J. am n"
.

Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am Atelessi ne ntlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darn locuri mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el mii , efa fixat! tntlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela
ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de plecareaei ne-am intlnit. Femeia era indignati ~ flea efol'ttlri . vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a chJpfia\,ealuamperiodic legitura prin telef. . .r~1it ~ , ntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste cpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
','

'

'

'

"';,.,' .'.'

't1 Q UJ":"" uulultimp ""r~. diVUle." . . , .


,.

' 'mteonediul cm ul\Ji . ~ tran,snutenu nUlIlai PriA ,.Mam~.este coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati prin cmp. de . . eJnOUV"

,J:'rinciPB.lainf0~e

.eredita!i'
"

,".

, "c'

".

'

'
'

asuP(a,copului. Daci este orb,


,

il

'

,.""

aIe n;wnel se ramTng

~:~ negativi a. cmpului femeii d ca~ofii"pentcu ~1. ete~ VlItoarelenenorociri ale copilul\1; muIte. din
~~ctura
,

iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~ ,0

desepararea de omul

kamtice,

..

'.

'

"An~li:z
,

, pacntele mde ~1i zic:1i/or ~'


~ 1:
~,}

incaICirile

le

'.

,"...'

, ~Fetitele dumneavoastri pre.zintio acumulare att de puternica aunor programe n ' sterilitate. ve" mct eJe pot duce la
'

~tivfirii

iubirii la una.din

- Judend dupii informatia primitii,/vi va muri copilul imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va. atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea copilului. :.- Decipre.zier.ile oroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea h
cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. ' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii
bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~
,

va determiriii

..

destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
/,

:.:;:'11

..

9tJ,

-/
.
"', \' '

;V' ,

97

s~ritu1w '. .' Ml1., 1'ri1i aspiratia eatre. D"va . vep modifica s'lJuctura bloenergetIc, se va modifiea k , arma,~ destmul dwnneavoastr. . l.am 'explicat PrinClpaleie~ tulbudQ'eares '..'." . e ~pwr .' innome l ' stru ctum e . .,.lI1tl A"-~~_ Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era . '.x .' ampului (emeii>; . " m"" rcma . Dupa un timp am Slm..caeasd ti t ~ . ta ' ,upra el' p laneazao mare prnejdi~'~iam sooa1o-0.
,

~
,

'

','

'

"

'$1 reprO~e
,

. sare"" . mu,,~trecut
,

'\$

- ;Da~ ,mecanismul k nuputetielimina8upr&. 4ec~a


"

'

'"

,ell . ce,-"1-0,pu~
,

armA;: l n, j una a' trwa . ' ~. ' -,.a patra a printr~omcer ,.'.
, ", '

SO!UI9I ',se

.,'

;"'.pericutoasi

, Ia</o
,'.

'

'

'""t~

.00

m~v~
' ",

,.,-j.;e' . "Un timp i-iun unniirit d~ la distant el devlIIIes atm onios .,. rea o;'stahil . Du..4, n..:m~u COnil..".; . . "x , lenCita matna !ni.a ' " dafuntelefon:.,

fe~eita.
, ;
,

logica: viepi cotidi ,..

, dumneamaStr,-ct., .$1pentru copi!. Sltuape LliIliti


,

SOft! m. ,Acum

,,' 0e,
'd

ap r~~t'sii blocap supararea


msa"este. {}' . ..

'
,

,','

e~
,'"

acadonp sii fiti sanatoas~


'

,.,

'

1:
,

, , ,

'

'

'

,,

'

"

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de ,.t11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli, a fericirii ~isiintiitii sale, a structurilor de comunicare ~i '. , .' , solidaritate cuoatnenii. , ' La,j.)in,i.spr~anio~ delara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea , cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste ctiva ani poate ,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cndva ntr-o . " ,doara. .' " ' " Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi, dupa care s-au consolat cu gndul. Acum ~i iubese foarte mult fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv dublu creat demam' ~i de tata nu a dispiimt nicaieri ci Wface . co~tiineios datoria n campul copilului,
,
,

'.

""

'

Afiavut-dreptate":copilul .. , oinbilieal'i"~:ur '-.."


.'

'.',
.~~

cordonuJ

mlCfoSCQplee'lariiveIol erei n:artifostuliminjite la .. .ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ ~emmentele s-ar fij)Utut d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p. . . '1i.og!Cwiubirii ~' iertri.ieste ,mat pl"e8US oriee 'lIStrologie,~ de . orice preziceri , prin as' p!fap spre armo nie, booatate D' . ~ se.Poat " hi1 k armanegatIVa.. IVlnltate, . a "e~ ,".', . '

d', . ,', '. .D~ emai uluitoar!e Co "" nfirmare a fost" peste trei iuni I1 .. .' ., , Uil1Ia investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui ' .
.

doetom: .

a t ,1n

" I.s- a.niiscut.cu A . Jurol '. gtulul '~" ml-au 8pUB


, ,

sa ~o~:E

:c:--

a&

. ru1ui"D

E1 prezenta hemoragii

'.

~~
,

n timpul sa,;-oinii atul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a s trecut pringnd: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at n cmpul firav, neprotejat . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut prin muJte spitale, nsa.starea de,siin'tatenu i s-arestabilit. Este foarte important ca n timpul balii copiluJui sa ereiim conditii' pentru nsiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest lcru? Piifintii trebuie sa se gndeasa, nainte de toate la spiritul copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv ndoparea copilului-cu medicamente ~i'mncare nu poate decat

'

"

infonna.tjv-energetic 'al iiri momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln cQPi!ului. i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermm viito,ru.l ~ au dubii-daca sa dea, sau nu n~ere cOI1iluJui,are locp:npl ata C asupr a .acestor s'lJucturi ..;~. , deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea or ,p"""a1- E , 1 a. xtrem de negativ se repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' . . c nor .Cmp"ul'" p1 lII,1ificarea rutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil b onnta unUiadintre piirinti dea awa . /lurnli baiih ,sau numat. a" fata.Chiar ~i nurnai simpl~ . l
,
,

' : ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1:, ' . uL,eo~ll,se. rormeaziim:cmpuJ


'.

sa-i faca un rau.

-'

'

"

Nu demult discutam cu tatl unei fetile tare era cat pe. ce sa moara n timpul uuei boli grave. Am privit cmpul copilului de dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am nceput sa caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor . de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,

,1

98
,

99
.

foarte multe dpind de,comportarea, de etica i cillarde regimul

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU ~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, n timpul bolii eopilului,

afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat Pentn.icopii/Oriee suparari i reprouri ale piirinplor, unl\1 fata de cellalt cqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea sufleteasca a piirintilor este starea sufletului itrupului copilului. Pentru, a-I'pzi 'pe opil de boli f,necazuri piirintii trebuie-sa ,lnteleag lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos

.
'

. . .' :: elec tul dar nU "Icauza, EntuzIasrnati de binefanle civih.za.pel, ,Y, . " " .. ' tru care 0 Jucane frurnos ne comportm , colorat are pn~~ c~::~ :~f:c~~7e cu adevratindisp.ensabil7; "... ", nainte rehgla" Il omului nite stereotlpun de d~~a n toate este voia Domnului". E~, .'~;, compo~ent c~rect'11~e hiocare a influentei',negat\ve dl~t, 0 mooaIitate mJOunat, . .., ,.
,
" '

,:

'.

',sufletete.

, '

,',

C umll JO oniuratoara- Omul put easubcontlentul .010 ulm asupra . 1 .c " intervem ln desla rarea .evemmen t elor , sa Ii se Opuna pomm dd .e , 3U , la interese ~rso~ale: msa n suflet era obligat sa pstreze.armoma fiindca sufletul reprezinta un ctnp ~I cu 1umea mconJUratoare'fi
, ,

"

'

anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu


ntreg
, ,

lnfata tnea stihJntniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi ""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat ,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea procedurilQr prescrise; I1 cteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln . schimbamceput si-i scadavderel). Cazulera tipic; cndrenun!i la copi!, mainte de concepfie sau n timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei zone: cap, primaceakra i plci6are. ln acest caz au coincis nite puternice mclciiri pe Imie materna i paterna din care c(jzii ,deformarea. ampului ,n zona ", picioarelor se muta, prin Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' cteva luni. Acesta este i motivulderutei medicilor din ultima vreme. DliCainainte, cand boala fJuea saselocalizeze ntr-un anumit organ, 'ka era tratat 'timp.ndelungat 'ipacientul'"se msantoeal' , (dei 'ln realitate boala se muta ntr-un aIt organ acumulndu-se treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou, Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rnd prin diferite organe n' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. ' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e lipsita de sens i periculoasa cum sunt lipsite de sens i enormele cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala i!nu cupricina aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gndirea oamenilor nu-i perfect ncapiitnndu-se fi mod pueril sa. vaqa numai
.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare

Universu!.

'

. , ,

'

Uneori faptu UI .cii suntem nca foarte departe de a ntelege motivele multor.evemmente d" VIa noastra, vine cu ' 10 ta . totul pe 'neateptate. . MediculJCf al,unuta. d' spitale cunotea principiife de baza
"

. confirmarea

'1

- capu!..

. . t mijloace,el I-a 'ammtit de cerceane'1 mele -i a nceput sa. se . lit t1arte vinbvat deceva. Nu-tlu ce gndeasc a: "Doamne, ,eu su. ,0 '_JO: Paeat am .IlI"lap,tu lt nu pot sa .gases C ac,umcauza , dar Tu .iarta-mi . ,.; li " te 'gr'eeala. Ajuta-m a"sa m, 1eg Isa nu m ~ "ac asemenea pacate..., " Peste doua ore temperatura a sczutpana la 37,2 grade.
'

m" a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln aleautbreglam :~~ur~~~dl:~:bOlnav avea,decteva zile la practlca sa. Odata :nsa". rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lsa cu nici un fel, de
'

,y

'

" . '. , ",\ ., " 'la' concluzia psimista ca, ntru.cat Cttltorul.ar puteaaJunge. . 'tua are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl !Ja omenirii este grava 1 . . ' , 1n re alitate situatla, es t e cu mult mai' buna. dedit fiirasperan!..
,

.' ne-am putea Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm ( . iareakarmel. blocare $1 de .pun c '

de
.

' Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand ntelegerea faptu lUI . , ca fiecare om ~I fiecare evemmen t c are tulburA echilibrul este 0 . .
,

.., -.
'

'. parte arlversu 1 De aceeas t area noastra interioara trebUle sa U U!. . , fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este mai fin mvelul camp~IUI, att este el mai putindependentde ~'d personalitatea noastra, cu atat mal eparte se situeaza el de Joglca
"

lfO
.'"

;~

'\..

" ,j'
.

. (.
. ,"'9J

,P. .carn un grupspre casClldde fi '1 . Oh zona lacul.ui Rita. {)ram - tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n
' -

.po ate ' ' ,Ill""" , pesme ', ~Itn'~. ,' , '. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJllume, ,poil alimentatie, $i ucii 0 Caiitate~' ,faerec t 10art CI unportant: ' asplrapa. '., ' La IlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur '

t~puliJi.FiecBrefom,se
,.
.

'

,. . InSU'1 Il P rimul rnd


"

"

..

'

,-

.-

~~e

,
,

,,Daca inima pbtreaz sc:met,ia,b1amarea i ura, ea se tine

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men ntr-~!~ predicil~aale.


"

eo patruzecl de ~mute am e mMgmea prapastlel. De la Iliilpmeaaceea u~ am vazut , traseul pe care I-am,parcurs ~oseaua n gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q tn, ;~ ,"" Su,.. A ,tuuClam '
aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
,'

~ .

tmpreuua cu

Ce IlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic? 'Omul care prim~te cu smerenie, toate ncerciirile viet,ii, economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
pentru autodezvoltiu'ea sa.

'

. lllcutoasociapeuviataomului, i am": Stmpt. ca. omul poate realiza incomparabil mai m It ~.


"

e ~curta durata. Cel mai eficient mecanism de blo'~ , care_~Ipurilicare a kanI)el , este asplrapa, permanenta, nemtrerupt catre, desavqire,a spirituala. ,'"

n~ntrerupta, dect pnntr-un saI~izofa~n!It

asp~ape :ontinua, .

, marna se debaraseaz de sentimentele fata de sot de copil,sau


,

}\deseori sunt ntreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la Ilvafiitui-a.Lipsa dorintei de a Ilviita apare hi copi!'foartesimplu. n timpul sarcinii

, !

D\I;!lUlezeu,

. Acum,se vprb~te mult-d e


spunnd
',
'
,

Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces n-care fizicul se mbinacu spiritualul.


,
' disonanfii cu' unp eratlvele ~. orgamsmu IUt.' uu mo; ,p_en.tru. e ams~l'atun" , ,, ' . CIID~peproces~1 de, , .

' '.. " " bISMca, omulpoate'riimne t; arte departe fara de coutactul.cu ,0
,

. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre . re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;! d"la


' "

-', Acest Juru se vede pe un exem lu t; Parte Slmplu. Dacacel ula P,' a ,nceput sa fu h uc,..oneze fi, . ,
, '
,

-.. nsuP pentru a,-'-hn e ceva, dar'sa f1tmmte c ,. ""',.,.. ar putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatele e , u~p din nou. Nlcl un fel de automulf1tmire sau semet;e n-ar ~a b ,.. ,e UISa siil~IUtasciin nai...
.

Irupu]uleste singura cale de sai "vare. "TrebUle sa tInzj; si:Ilcerci , sa depui et; orturi m fi lecare zqln fiecare ora, sa te lupJ1cu Une . . .
,

restabilir~a unltiiPI cu organismul singura dorin an' dificila,':.ncordata, ritn)icJ deu aJ~n~e este nevOle.de 0 munca ,cur pre a celulet~1 restabilire a armoniei, . ,.' Sufletul ,i spiritul omenirii sun t ac~m IDcredibtl-de .almate, Celulele gray bolnave ale o~ procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~. t Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea acestet munci.' ecponarea~P.tWtlUI ~Ia
"

degenerare~i:dezagregare.Pentru '-

'

' ,

'

'

fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je renegare a cmpului informaponal. al Universului care blocheaza capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului i vine , gr~u sa nvete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare, care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se ndoiasca de sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da ; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt . determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor. . lnvestigam un copil cu un) nalt grad deagresivitate subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului. nainte de n~terea, copilului eaa .savflit 0 faptii ID contradictie cu otica. Iatii de ce a existat ntotdeauna nopunea de cinste a familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID general pana la a N-a spita. se giise~te ntr-o strnsa . interdependentii la nivelul biocmpurilor Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Cnd piirintii i aleg numele, acesta se fixeaza n karma copilului ~i-i influenteaz structltrile cmpului. Existii nume neutrale, existii nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva, Acest lucru . poate fi miisurat bioenergeti.c. Cteodatii se ntmpla ca numele fixat n karma sa nu corespunda numdui pe care I poartii omul. Prima oar!i m-am lovit de acest fapt analiznd mpreuna cu 0 marna probletnele
,

~"-,

~,.

\~

" ':
102
. .;.

1.

filusiu J\.Iri:Nu $U'din(cebIib2i r~

103
"'. ,'.' "' ,,,

,inereu oA:elilf'trebui
'

lsiaiba'un'altriu1ne.
,;

"

'

Da,noi 8lI1'mJt\a in.epotsi-puBeI11JiUflleiedeArtku; ~ar apo n6"am riZgSr!dit ~ n-atIl dciS,sl~j chcitte Juri,spune~ . . m~a, , ':,',," ,',', '" ",'

'.'L 'Mi'UitIatab1ou] 'b~geud!


"",

nUmeliJtfti~~lIatutui
" "

e ArthUJ',
~um'ele "
~

Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai nalte simturi ale Universului ~ de ceea orice forma de nciilcare a ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de ntrerupere n spe~ h fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gndu! poate dl,ice la urman foarte grave.
/

se rttipire~te

in trnj,ul

bioenergetic

alomului~i

dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. nainte . ,copJilor Il se. ~ideaunume de sfinti nu intmplit6r. Karma . s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ~I acpona m favoarea lm, Dndu-f eopilulm:numele unei'ri1de rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeasc cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul adll:a., De aceea, llndu-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' ste necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugndu-J;ie la Dumnezu in:gndc.a n numelecopilului's1i mtre numal cetace este IuIlM~, ce, aspitspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre Dumn-ezeu 111numeJe accluiom lI cinstea ciiniia ne botezrn
copi1u!' ' ,', " " ,

'

Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist' ovarian baroatul dureri puternice' n regiunea lombarli, prostatiti. erau BolUe;;:;>ambilor (egate de nciilcarea.legilor energeticeale primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~ colega s1\ facll ntreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa aVQlteze. Adica dorinta exprimata n cuvinte sau n gnd de a nimici'viitorulom este 0 nciilcarea legilor pentru care omul ,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
. ale 0 tniira extrem de frumoasa prezenta deformatii structurilor cmpului n regiuneacapului~i n partea inferioari a abdomenului. Asta nsemna bG)1i ginecologice n viltor. Ele s-atl sinucida. decla~t n ID.omentuln c,arei.a trecut printninte, sa s: Dupa ntreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul . iabit a nceput ac~onarea acestuiproces~ ' '
,

',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~ avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'ntr-un .al~or~,Dtipi '

cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:
,

'

A~eacopii

~eja.destulde ,man crid 9-a decis sa niai aduca pe .

"

lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale legildr ,SUt>~me !Hndci i~a J!urit eopilul laputin tUnp dupa n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormntat.. L-a lasat la maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare, p.:'etenll au II1ceputsa caute n dreapta ~iin stnga pe cineva care sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba" celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1II;1ic pentru ca fainilia ~e~me sa dispara .de tot. L1isndu-~icopilul n spital femeia a
saValllt 0 cnmii aUit de mare, nct nimeni 11-0putea absolvi de

Ma gndesc cu gr9azace se ya ntmpla cu noi peste. criva ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar da~a ea se va interna ncele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile.
'

r
;'1<

pe ds1i . eap
/ ,

.'
" '

0 tniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu i spun motivul: - Bimica dumneavoastrii, n tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i ucida copilul ntrerupnd sarcina.' . . . " - Imposibil, mi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt ~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez. cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a Qorit prim'a sarcina, ~i nca foarte puternic. Prograrnul de
,

l"~
,

,,.

10;'
,

105
'

pacienteimde provocandu-ini~teomplicatii c epidermice.


'

.>~ inst.QJat, n ~mpul ci. SentlltfntOll!'~'deur.. WtotUiQj)pd"'~in subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"Wlu prognunql de distrugere a, copiiJor. n ciuda doritltelor ulterioare de a avea copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc '~.'~amul distructiv; ~t program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
,,'

diaqugere a
, ,
'

.~~ .iabiap ,IAtnidite


,

, '

"
" ,

- Da. Dupa n~terea COP ~1 " Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza ' 'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii.

iluI'

iiniitateami s-a ameliorat.


, '
'

"

'

....

'0

:~
,

,proape c.anu poate mrge.

alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . I dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frnge.
,,' c.
,

Analiiezprogramut

-.'

,.
,

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama dumneav<>astra,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si a
fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut scapa de Sarcina. Copilul S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1 IlfIl.a' ci dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format n cmpul marnei, distorsiuni care a\$ deformatf, au, deteriorat strueturile empului dumneavoastra cndaveati n\J.lIllli, einci ani. MQ~enindu-le, fiul' dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare. Comportamentul femeiicu cinc,iani'!ainte de'n~tere,m tmpul sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pni la. maturizarea 'Sa sexuala, i influenteazi putemic destinu! ~i snatatea. Una clin modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse n subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie , rememorarea c~mportamentului femeii n timpui SareiWict ~i comportamentul
,

n cmpu!copilului ~ acesti\ ~~Cartentre marna~icopil. Ce n~ ncepe si.fie bol~a:t '. sugereaza ln pnm rn!('incor~ctitudineastructuril~ cmpulUl copilului? -Sun!dlatezele, aI"l e, pneumoniiledese m copniirie, er~l boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile structurilor CmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n: te~te de la piirinp. An~

Ii se arnelioreazi dupii n~rea .. p aptul "este explicat pnn aceea. ci n timpul sarcIDii . copulor. .. 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, ' organismul se mobllizeaza, ~ pil ii nnoblleaza .' . mblrea pe c'are marna 0 nutr~q- p,entru co ., Cmpu!Ulel arneliorndu-i starea fiziCii.Dar males t e structurile .. .. . nci 0 cauza. Pe care OaInenllnlCl n -0 bnuiesc..Mama transfera . . . . i tulbur arlle snat!pi' marne!; pnn care boliIe sale copdulUl!.~dlc,
!

Multe femei .~u ca ~itatea.


'
'

ea ~i'isp~~te prop=~
,

'

'

"

'
,
,

' Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlndu-i tru refacerea 'intregului ' . de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' Pa:~steia. Intluentarea ~i ' bolii tablou 11ntotdeuna mni-n;D1ini. Sut1etu1 se merg con~ent1~ek

rudelai-. sale.'
,----

1 0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea confirma:


'

~:;: d~ cazuri simt ca me1?da nca dau cu capu\. de peref.1. .,. n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici ndelungat~ , t ~aCenc!, un pas' ln direcpa . poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea '. 'dezvoltirii metodel. '.. at ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g. sa-I viid pe fiul, unel d' ~ijumitate nsi avea,un prietene. Copil~. nu avea
DO

vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu e' imi vine de mul~ 'on sa mi defofmapi ale ,cara~lt
'.'

nrautiprea stirii dumneavoastri de snitate. - Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain mbolnavit de tubercu!oza.
, '

n 1957 'ap ntrerupt 0 sarema, dupii care a survenit

d~~ caracterilJ~redllill de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie . la ndetnnlin capu! , ndeplinita cacl, altti 1, zvrlea cu ce aV_, e.. aflau de fafii. ~i, se eIlerva iirintilor sau a striiini!orcare se .
~umpllt daca gre~ea:tinta.' A. Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti ZIS l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus. fromos, te p limb cu m~ma
, , ,

'

Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?


...
f

'.

acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" , ~in~ '


1

t~

i i-a aruncat-o

buni cuI UI

.'

.
1

lfJ6
. ", "."

-~
,

107

batefeul, n cmcisprezecemin te l " 1 ' ntoi'scabinetuJ ~ususul n jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;Uifc: casetofon ~ a distrus () cas(:t, apOia !!-isit'ni~e tuburi :~psea pe cJ.ea 10ceput sa le' arunce ncapuJ piirintilor sai,AiC::i " 0 p!!!ermca.:wumulare~e ~artI:1inegativi din.;fa:miliaatiilui ' , ka t arma personala, mamei, ln a , tlmpul.8arciniipiirintiise cetu',~ nutnn~ repulsie unul fata de des , ceHilait de 'aceea 'pachet!1l ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa ' ;~ acponeze automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel '~e miisurinu dillinua1J agreslVltate,Lueru! cel' mai , .. .. InteresaU.t Cfa ,'" ' 'w mdlcatoru agr co~tiente ~i subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJu , biiiat., Pnn unnare . 'QOmpottamentul ' sau er d "a d,e cbnceppil e, co~portati1entu l.i starea sp~tual:~a~l' a, pannjL'Gr m momentul< de, , , , \ fata" " , . t:;upirarile mocnite r ~' e, p~~!or, unul' fata de ~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll pUnficar , arrn..; ~. $1!~,' DCi' .!DI , 1bs A~--" '. ' , Du" doa ~ ' ' ea k ' , ' ."",,,,,,mmlC' . ameliat.are stabiliia-structuril~ la pu.lw ,~edinf am vazuto am ~ .marerealaa" I~ copi!, 0 nive!are a , strucmrilor Spirituale, nsa 0 schi. b ,' . . .' , co~tunfel areloc
w' "
,

'..',:" Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am ,.1U copl ' luIui pentm ca pricma era'n ei, 'ln am anP 01 E~!I'Pi\iinp 1 au vetJ' t d ,1 'IIBpreuna Cu' .

Trec pteva ~ ~.vine lIUIffi8. baiatului la mine. EU.ieXplic: ,-.Fiecare'om pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecnd peste ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul, , structura, sa spirituala..Fieowe l/l' are cate, 0 cumpiina n viapi,~i. l:l,permanenpi'el va fi D,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul i tatiil. l-apc~eat pur ~i slmp!.qJ:l icioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie n p progr~ele dumneavoastri i sarcinace vii revine este aceea de a le bloca. Principale!e dumneavoastra ncerean ~ viapi trebuie si, fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vrf ~i n4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu i mai multi putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese nheie ~i totul Ya fi ntinUl;lat. ,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti , 'n Iatnilie ,se vor adauga boli i alte nenorociri. , Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti p~nt..Eu continui: Il ~eav?asn:a.~pitii n viapi va ti dorinta de a , ','=P~cjp~, vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se vain,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reui, pregtiti-, va sa
,

care-,exista progratne prmie ~o38e.

Aceasta intensifica

'

""'"

"

..

'

"

.-

"

'

rntmat pe$te.weo

treiluni,

1 - (' P\!. sunat cuno'-; 'lWnfa !Dea. . w' , -"-Bai aLU.lUIIIste rau. Sesufooa. M . w ~>" " e &Icasa a mtrat mparucit . D'iscutcu mam\\ dl Ii cauza celor c~ /l-au Il.tmplat cu ,~exp copilul. ,
,

un~tat. .instatltarieu,l-am . pe pannp ca :rece cJnClllp rezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt eehilibreze cam ...,.-y.e se
'. D w'Clncl,ziIe m-a' "upa
... , '

de a" ceea nu.~ebwews~ conteze pe s~


-

prin\i!i

pedl1apsa.

"",

" "
,

Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul i ne desp!1impentnl'operlolldii defunp: ~ ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi: uliOtinta.mea: c
' ,

'

"

- Acum i e rau ~imamei icopilului,are din nousufociiri ~i' convulsii. '


, , ,,'

mIne incilcnd astfel legile ,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era " copiluJ.Va mg-si' prlcep,..; -,. acestluclu! Daci ID- apucat sa-I tratez am P fiul dumneavoastra, , eu VOl,face tot ee-mi sti 10 , .,
' '

. . '" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea energE;tca a . . sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d e cea a corpului .de :' , '. aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca ~te schimb"' . . . " b,de.,In a patra ,an VIZ1 Z1 v-ap permis sa vi '" w. su
' '

'

'

'

'

'

"

uteri ca sa-l aJut. Repr~unle ':" dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lline, pentru dumneavoastra~i ;""ntru COPI. '1
,""-

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a nceput clin nou Sa se Ildoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu ntr-adevir sa vindec i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit reproUrile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezultat . 'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea s-au reflectat f'ara ntrziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mucat prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat i a gndit rau despre ntine: La nivelul cmpulvi s-a produs un atac bioenergetic. ntrucat cmpul meu este echilibrat, eu neavnd niei o. vina, atacill s-a Iltors napqi ,~ia:ciizut asupra mamei i fiului: i expli~ din nou cauzele i le refac structurile cmpului.

'..

1118
,

109
'
'"

,fa f!de.treeut;
,

;;~

once '-Y' """'0."'.' ald ~voastrii reprezmti un program d 'd' tru al ~Iwa c.~ai-J adresafi. Celula nu poate faCe ~e;~re proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecnd. de la . . de c,eliilaeste resprlnsi sau se mbolniiv""'teNe-arn ob~nlt . sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata ,. .. .lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l- COlegude
"

DlCIun fel de re p ..,..,. af! de soarta,nici r"" N'ICI fi nici faf~ d' . . ,1" eoarncDI :-t" Put- .' sii..JI exterionzafi eum '." " donf!, darn rorul inten' or
"',
,

' . Vrefi s'vA dau 'un sfat ~ ~ii fi~. siiniitoasii ~i sii triifi . . 1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d m, .' . ',~I" e mmeDi... nl ,~, C . nu enutep Preten.;' ~' "--~' . ml , ," nilIlnui t'l,
.

,.

01

Jo'

'

'

. Unei femei i exi>lic camotivul bolii fiului ei I constituie comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va parasi ~i il ucisn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gndut sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu UniverM. Acest lucru se ret1ect asupra stiirii sale psihice ~i
fiziee.'
,

'

explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea neercarea capitaUi. va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! d sot ~ifaJ:ade sine. -- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu nsa
ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
,

lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJ 'eampul s.a echili1:J.tat; procesul e n Curs de ~bilizare, ~mtI
,

. ZiI : Ma un e ;"''''"-" CUItIse SlrntebX;-tul. Marna ,e;z nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBri" ' cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA .
.
,

mde. Trec

..
,

"

al"""
..

servici,'faf!
'
.

de
.

,.,

Cteva
, ,

'

' ,

'

,.

fi eercetez de a distantii e
;, ,.
. .

'

"

.'

ec an$atprogramul de amo.distrugere ",din rnoinenM.~eru "". ',' prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest ,mtoarcesp:e exteiior , ,""~in,du-l" a~br.! pi! corecpe cmpul copi/ului devin .. . ,cald. Se pare eiI a fast' elimin . e nta.Il'IlaIeabil,mai
al ' -P
" " '"

8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

"

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale . " c~ci zile.'Discut eu cun~ tinfa: mea. ,~. ' $41, pnetena men foSt 0 :""" len. fu-su '.s-a apropiat de ta ~ toati seaca a mngiat-oPe~~ .n asemenea:minutem'AI' ... es pentru ce triiescpe piimnt.. . . \
"

~~

~
.

orict s-ar dezl"Ce la suprafaJ:ii,n interior, in subcon~tient ei au ei un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De cteva ori n~ati rezistat ncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect diagnostieul? -D8:raspunde femeili uiniit. Am fost internata ,n spitaUn "., ',' . wma,euojUmitate~dean. . - Acum, la nivelul cntpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin., Daeil RU vA veJ:i repf"IIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii sterile,el va deveni 0 .rea/itate.
, .' "
' "

Dar altiicum traiesc? ma ntteabii ea.

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .

'

,"

-;.-

Dar naintecumtriiau oameDii?

"

'

.'

:,

1 eJq)lic mamet care ar fi cumpAna principala clin viaJ:a~ . '. 1


, wlnerabile. '
l' ..

copm lor. 0 diseutiede maximum' copilde muiti &nide ncerciiri . b:t


. "w

' A' euro, cnd

"

...

'fratez feme~ ii cercete '

z.1nmod'.obligatoriu ~ pe rute'poate sii~1 pe pe ~


'

'

'

, '-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinnca 0 turti dulee aurita ~i crede ca e pinea cea de ,taate zileIe".nainte, prin eforturile prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o comportare oorectii.oamenii se aflau nV-O comunicare str&nsJi cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru. . Aeum nSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri cu . sudoare fi snge. "'. Spuneti-mi ee ncercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce

. -

fi

care

~puncte1e
,-.

lui

primejdie? , ~3erce~.stru~le.kirmice.

'

'-.,'

- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este sl8biciunea pentru alcool. ' / , Femeia ma Wiv~ phna de uimire: \ \\ \

'/ .'

110
,

III

~ El are ~

trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea


' , '...
"
'

siibeii.CunJ.

Roate fi ajutat?

- Pimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i' , regnul alimentar al ropilului,Ce Ilseamna slabiciunea,luipentnl
,

alcool?nprimul rnd faptul ci el mtr-o oarecare m$ura, ste e


robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mttnpla fiindQiispiri,M sau este la Piimnt. Dacii spiritul se mvata,'trupul i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, nprimul'rpd avej:i
,-

a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza fi " unor ',..' " ce. e srant ln avoare", . "lor " 1' annel CIVIIza nl'A Precedente, Dezvoltarea. ' pnnclp aIa a dlsp ~ , . l,'. mat bun medicament UllpOtn va spiritualititii C9PI!ulw este ce
,

'8ceSt ma d ea,
, ,

c ann n face din cOPllulsau un sclav al C- 'stipn va fi lucruJ promis. tot


.

''','

&1(.1<11
,

'

'

'

'

'

'

'

;~.

grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIannce Peste masura,


Mncatul peste masura D1pinge,spiritulcatre piimnt
'

-Femeia o~az:a: " ~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mncare, Cnd s,-aniiscut,plngea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu pl." tot timp~Hi;ddeam saJwg, ' , -- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu
','

Comportarnentul dumneav~as tr- I influen!eazil deasemenea ,,:. continua sa va suprimati foarte putemic pe coy~, D~~~ . sentimentele dlVIDe fal. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va iIuI" ' rasfrange neintfAat asupra cOP", U , t\armece. El a nceput sa .se Imp resta ca 1 s-au lacu . " Am ~ p ,. " rau cu mme,m uln' mul nm ',
, A
",'

unor apucatunurate,

"

'

'

" , poarte extraordmar oe 1C ,e n 'clumneavoastra, La Nici un fel de farmec e. " - t; ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' .ll mod t,
""""
"

'

~~

"

'" "'"

'

"

UniversU} i; plngnd, ,Supraa!imentndu-I i-apreat'

mcerca 0 falsi'
"

sa-I
iluzie de

intensifice.
c<m,lPrt:

''T$ice-ideticutacum? l , '- .sa nu-I mai, mdopati. n nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic mtre mese: Este necesar wulinimuin dehrana'i la ore fixe, Mai putina camemtruct aceasta te tintuiete la.pmnt HJ;ana trebuie, sa fie vegetal, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul' n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare ntruct aceasta ridica agresivitatea subco~enti, . Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale
, ' , " , ",' ,

O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, ' spirit,.ci m trup. Cerinteletrupeti au inceput ,sRmtreaca. peele ale suflului.SpirituJ a mceputsi se deformeze, " '

,'A ." faturile vrajitorilor ru~i cum sa-I ,.' - Am clnt, mtr-o reViS", S " 1 . ' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, 'om trebuie mai inti sa UClZl , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. -fiindcli farmecele "...1 VIDe care-l , protCJeaz:R, "in elsentlmen: t",\e d 1. " potriva naturui' care es Violent .m drep tat m ,
,
' ,'
, '

co~tient.

reprezmti
'

aduce prejudlcu . stru~:r~ui nu numai a celui vra]lt CI,~} dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es . lucru se rasfr ange ID -'1 celuia care face vrajl e respec twe Acest ' " , mod catastrofalasupra copu1or, n special acelor ce vor vent. . , Femei,a da dm cap:, ,-' ot; obti~e niciodata, nimic
,
'

WI ~roc

"

,~ irituale: n acest caz ar.e IQG"o


'

"

"

- ntotdeauna am afirmat cu fl)$, prin violenlii. - Deslguc Ce este m


"A '

ca nu P 1",
"

,,',

1..

cmpului ~i penetra'rea in acele zone;

visare a ceea ce este

material" /pmntesc Cboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri cnd riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

, resu rselor divinen scop~n, egOiste, , ' 'ter karmiceunor ID ese,tactice de momen t . u ,Cnd pentru o. ce 1 la' disparat8. problema propriilor el interse, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne, diferit de cele dupa care tratete or,ganismul" acest lucru se,poat~ transforma ntr-un proces oncolo~c. , Penetrarea n straturile fine e c mpurilor unde toM este cele mai ',n scopuri telunce, de consum, decl~eaza ,
, ,
,

"ond vra;itoria? Este utilizarea '" subordonarea structun 1or


,

'

uimitor,

f"",:,,:.,>~

,112
,

" ~ .. piJtemice progfne de apirar~ ',ln fun' cIJe d~ ~adul de penetrare, se c,upleazA mecanistriul distru' ",
'

lp . dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltnchise,aveti ,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtmplat? " 'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am cunoSCUt.Un care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu om aoesta, Am gr~it cri ceva? l iubeam'1)18i mult pe cel cu care

unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l
arnenirii ntregf .. -DacHemeia

~lfacAfericit cu adevirat

, ""'1", Prin bagatia Sp ' ' tual x O'fernele nu nurnai A' , ,ln . .. c ~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I

Am sAva mrh,"; ,~.",.sesc

.unO'i grave nciilciiri' a '-""," .' ' wea si fie cu O'muwblt ce trebuie'siifacA? l'"

=
"

mdiVld, a unci farnjlii a

,"

a "straveche <."-x",

'

rn-am

miiritat,

, ' '

'

. ,

i',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te

nutre~te asemenea
0'

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimnt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia curA de i/ummarea unci pArti a mtregulwcare se mtm...te Um' vers, , ' .'"
'

. ," . Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu ,mat ()~ sery un tunp abreO'la,ei ~ a cO'ptlului,Cmpul devine.

sentimentenct uciderea',lor, ID tine'.sau n el, ~te

crima

'

,trel anl mat' nte de n."A rea .' m . sa" - farntlie au avut lac certun ", dIVrtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita " 0' datii Ie-atrecut prin minte, gndul 'sinuciderii, Aceste de autodistrugere att.de'"SOlidar" ntocmite,~:o~e~O'nstante
,

Un co pl'l' are 0 encefalapatie "


,

Cu

l '

'.

'
'

',

-.-.

se gasescacufli1 n strucfura

~.

prO'teJat'f':prooesuldistrugeriil cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp cumultmal'ielit,'pe and ~ dO'uli,prograrne puternce.l 'IJ e' au.tO'distlugere PI.'AO'~ acumpnn encefala ' . ",.., , pa~e, ... Marna estenedmneritii; , .' ,
' ,
,
, ,

~ u:a'?te de ll~terea copi/ului ul Ul sau, Adultetuleste mai bine

'

" bme?

-'"- Dare, dacii s-arelimina


,

"

"

~tea~ copi/ul s-ar putea face


' .
-

imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea, sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile spirituale' fine att la ea ct' ~ila biirba!, Copi!uI naScut n astfel de canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului. Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca mu altora. Dac pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati , nu S~(If i instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma f , lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost -destul de bune pentru a reallza ce pericol i p~te pe copii ~i nepot, Noi cO'nsiderlimn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care ncearca si, ne salveze familia de la pieire, .Iiexplc femcii toate aceste legi i.vad ca structurile campului ei ncep si seffidrepte,
"

, . -'"- Sanatatea' copilului .l ' ..umneavO'astrii d,epmde de " star ' stru""" 1or sale spirituale iar ac ~.~n SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ se vormdrepta, copilul va fi siin::a
'
' '

',

.'

. . sufeta' din cauza S "'" t.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun diagnostreuL Judecnd. dupa - star blaener""g"uca,. este vO'rba de 0 . ea - ' hi po llC. stoza O'varianii,

. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna


sistemul de protectie. Cea maibunii
"

-unnprimul rand saspirilual,Cnd velintelege tO'atacestea, va c~n~entizati nu la nivelul p!irnntesc ci la nivel superiO'r,
' '

'+-- Ce si fac? ntreabafemeia,'

si cupleze .
'

O' f~meie

degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive

Femeia se mira, . '-, , -Cuctivaanin , urm aaIJcO'mlSO'f1 ,ap t a Impotriva regulilor "- " "";" "uCII ~~aceasta este cauza Sterili" ,taIJ1.AIJucls,lUblreadin care va adorA 1i ncii fi OaTtecrud :p pnn surp rindere, blirbatul Canalele .
.

- Singurii Ullteti S vnovata e boala dumneavoastra, d


'
'

ale corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i, " ,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune n Biblie. , lmi .amintesc de 0 tniir cu un CIIZ ana1og, Avea 0' opturare totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut un avori' nsi defonnarea structurilor spirituale s-a ncheiat prin protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu

ap3'ra a spiritului mpO'triva

r.

114
j

reconwu!atfwneii 'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv ' ciboala' einu poate fi.vindelra~prinpioenergie.Singura cale, spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuit sa recurg 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sptiimni, mi~a adus radiografiile. Opturafiile dispruseia complet. ,, Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca nceputul mul~r' :" l' boli ginecologice se gSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am

sa m.i fll.dt1<!Jl controL

.,

"

. adesea 0: protecfe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU maJfOfJ11$: Dist1'tlgnd din c,e n te mai, acti,,: aeest sistem :.de '''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeDtelegndcauz~le; bOlii, capacitate: vitali la nive! fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina
"

Tb Inavicios sauhart Icap , unobicei:daca se ~tea un COPlas~ ra 0 generatie de urm~1 , gu ~. mare pentrU a se" t .
, '

..

. De aceea,cnd n '. " striicturi\Or spirituale ale cmpul~., ... trebUie si protectJa , ,,; apate', problema su.pr~, 'fat8o~~ adica cele supra,Vletulasca, l'Omul rnd, strUctun!e.~ateg!ce,. .x de cauza primordlala. ' al :" spmtue" care ne l~g" ' : '.. " '. 'ta , " '. W,.tim' lecJ.iileistone1. n Sparta annca eXIS N~liVerrtVOlesa t, el a 'd ,
", '
'

115
' , ,

'

"

'

"

deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea generljlia omenirii:, /


,
'

'," ""

'.'

.",.,

Ceea; ce$entmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:, de povestea PUcll4retuV , l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un
, , "

"

','

~;

,',

"

.
,

era ~unca ln . ' . siniit~i" ? - ' fin:" sta;,,. ' sn arta n a pierit fiindca se destramase al, tul ' ; , , S piritual. . ',; . Idoarcapeuncorp fiZlc duce 1a Filosofia; careprive~te.oI1lU '" ., nllaterallla 'mtr e.,. medicine,contemporane, ' "ii conceptia tngu~ta, u, " tezareaExtirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro t Daciromul'arfifostnumal 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen ct~' nsa omul ,este,n acel~1 "" , trUri toate acestea 'a.'" fi fost '.core, ...' , ,'. rtant dec at trUpul . pu! til11p,~icmp,lar :am,. este, mal 11111'0, " ntfe paIarie~i ghete: spUnea W1t
' ,
,

,1nsB,

10

:.,'

'

"

\ "

."

'

"

'

'

'

"

.
,

" -Cum

sa,~ungpnUaN?
,

'.

taranul,

'~L>umneavoastl'i mergefintr-odirecfie 8r~ti, i rispunde

tiranu! si-llimureasci pe ciliret.


,

- Nu-i nmic, am.un calminunat!,


'

'",

,
"

" Nu noap n IDtreglme . " . . ' trU'trUp Whitm an. , , . 'tifun:~i legl pen,' ' . Leg l' le ...iritu IUlU 1I1an. suat ID ace IIIjl rie ,..,.. . 1 la severll: Pe cat sont "t', ' ex1Staocore.. numai ca ntfe ac~tea
,, , ' "

"

'

Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli

, , ,

i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. -:->"' uct va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu ct vefi . , avea mai multe:provim; tu att viti fimai departe,d~ tel. ' Cu.ct maimarisunt realidrile ftnteimedicaie cu attsunt mai ndoielnice n..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.

aceste legi>'-de umce, pe ~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui , ". ., medicma IOC:Pe sll penetreze, ID tiune asupra " nsll metodele .sPecifiee, de , act'" uman pii'stran dU-~I duce . , .' aaerea)aceastll lntervent' tie ,. ' " ", corpu'1 (re."';. extlrparea, co U1 -t..."..
' ' '

nU'ati ele pot fi .~i de op~e.


, ',$'

"

~nd
,

' tu ale insesu:ablle la '. la. ,serioase deformarl, ale structunlor spm , ,., " . . lnceput, " n~ sll faca ~I deei trUpul este ca mal
,
'

'

LogicaQelora
,

' ce Vin ,

'

Ne-am obi~nuit,n virtuteainerfiei, si credem ci.principalul


sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e immitare.' Uiram nsi, un adevr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot .ullitar, Subco~entu1 i cODtDta reprezinra cmpul iar corpul fizic'este 0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai ~ perfect sistem de 'l~roteCfiei l organismului este, n primulrnd, a
"

,.

., apol si anali:zeze. , q; abia.dupi aceea .. ti " Logicaspintu lU1este de a analiza mal ln .,.. , . . . . ' . d e a a""ona . , ~t' hl p noza, or p llln me dicma coatemp~. '~~' Ceea ce se 'tm ID. d e aPropiere a sihoterapia, extrasenson~,' este 0 neer,care , , P ca Pnntr-o ~el d e . mecaDicll a logicii corpului.de .log! , sufletului,filosofia~ 10gJca cat ln abordare aceasta, d' urma dlspare, ntru. "rezent ' spiritului constltule strateg!"a iar cea a trupului - tactlca, IDP , ,
, '
,

'

lU

~ potQI:iuIw .a~estelo'ca. corpWUI.nsat?tuI. "Dupmin~ gJ Inttebarea.,este . ~ da A x va mm_..ceva noI! .'" ,1 , ,'" . , . . '"'1''' . , . , .
'
,

succesuJ tacticmomenlan,
.

.. '.
. .

Jl7 .-...-,
.
'

a eJj

-';'

-'

,.~uLasupra

copuIQr,. Mecanica ram~e

~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca. 'r miamintesc 0 pjW.pe are mica ~


tnar...AI!ihi.a
.

,Jotmeanici".F~ . .; , 1J

,Q
'i 'Ji.':

un meKut< rciarte
le,imP-rta .

'. . '.. . Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le pe oameni prin intervenJ:iichirurgitale. Am pe banda rulanta ~i acum n' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara probleme. Dar cine a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei . "victOlji"? '
;~

adunatpe

Ciameni ~i a!J\epqt;$

.
,

j)edepse pentru ncalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r> d. . 1 ~Dece? de Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~
suferinte! ,'.,' l' i)J'

. . constituie defa. op at.ea strueturilor . " cJ:npulUl detenninate de sentim entul de ur~ stat!.latn strutturile stabi!eale cnipului um~. Aceste stru~ nu clispar nic!ieri dupa iIltenrenpa. chi rurgJcaIi, ~auza miopieia

la mvelulcapului

"

distructivelanivelul'

bloenergettcenegative,
.'

. '. d' Sil~ ."con~ent1.ze gr~l' e..r~nastfelsa ". clin s.ufletul sau. !', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot fi. r~1 . .
,

" sp~tuali" lIlomuluI. . . Openqiile,de tr.artSpla:rtt saD " eaie unor ~ganeduc deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar ,oare Este bille daca omul . .., concomitent, ncearai" si -1VID,d cee ~ ,l!UfIetuI sa t
,

ale corpulw, sauasupra


"

campu' 1 se tr81lsfera, asUPfj! ait UI,

. param~triI
',
.

,el: contmui'aCfiunile
'.

./:
.

or.'organe

;Alah ha riispunl>: .,,:1,' ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-a pij.~or . . " ,~, 0meneti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel ,onsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~ Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI0 bo!llf!,gTJ\'i.~~ ' .c~re un. bioenergetician.. Qmu! ,!1}bla r~",Q1.Ipji~~ent Jp. n\l a 1W1i vut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW a ,!Daiavea margini Discutnd cu 'el simtic~,~Jiul,siiuk P~'19 mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza

omuluidec~t meqicina.

i 1

"

.'

"

'

caP, eclUWl, ' '. schup,becl\te ceva

'.

,.'.. e jJJI(I1Interventll ". . ,

~tatea.,n faptJ,It. barbatul avea. pe. /,ip.ie ca ~nm,\I~

py.~

s~a ~ ~ eXlsta.o ,!1 eun 'copi! este ~ataf; de blbiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am
t.. .anaJ'>:atQJe..cese petrecn astfe1de metodede ttatare f~ unOf ,u .pr~ZIJlti devJ,enaie ' a blbier C a_-' seblbie.oml' Il "
.

n tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.

...

VIe~. vntoare ale copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel . Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili ',doar . . . transferar.eabolii fie asupra: ,altul. organ, fie asu p ta d""":- . .., .. u IUI, . .. asupra pSlhlCl,lIUlj ntr -una dinviet1,1 e UI'YIltoaresau sa sc atimce . . 1 ,
.'

.. estmape. Am. descoperit ca , hipnoza a transferat . boaJa n yu to r. odistru g ef e total'il .'a struCtunlor .karmice ale desti A avut loc"'" . l'

'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, nmnte 1, dupa tratament. Parametri au rilmas acei~i D ~pnoza n-a putut aqfiona asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce er~ -0 .mtr~unaltloe. am nceput sa caut' pentru a' gui locul de

M ~ .fJ.wui~.a1J. . ~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile gase~ i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl nai~bqa4 ,WII dintr-I.\norgan ntr"!J.Itu1.A,cuj11 extrasensorica im~icina,~i'!iif
(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~
cfuTIpului)alungii boaladin trup n suflet. ,1\1I1~tin, npsiW.cui
chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare. .', . . :'1.<'1 '

prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~ piiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$pra' tIupJ11\J~,.'cj~i

''-.,

'

P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicnlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~ are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c i .laini~ liens al cmpului i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,un trat~t cu reclama, "poate ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. nlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul ~ a deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului

( ;,,'

119

118
,

.-. "

'

~:.

.'. "

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii


' '

pairWviep viitGlU"e.0 piute(n defortnatii Ii fost transferat


asupra oopiilor.

!',Daciboala estert!teptat cariu,ea este tratatiprin zvrlirea bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Cnd va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn ciria:'boala este '0 ftimia degradarii: spirituale ~i. vOr fi

,regl,lIamente, xista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! E .. ~ :~edicul terapeut,aVnd 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,nacel~1 bmp" mm i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te
! 'bine 'asta nseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~ " caz~ n care simpla aparitie' a medicu1ui n salon ~ehore~ starea pacientilor. Din pacatensa, n tiltim,e~ decenp, me~lcma acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~' (\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI, medicului. . i' Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez ' , unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale .aparatuh.ti care acpona asupra .cmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a. vi.odecarea pacientilor aramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~ . ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClireanurnal dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul u ~Jutorul 'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata pe ~~e a trebUlt sa-I ,agresivitate con~tient ~i sentimentul ~e u~a nutreasca n 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor: Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw cmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk mai proast dect inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
,,'.' ' "

" , eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. lniperfetiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume

.~

ne duce laautodistruge~e. ; Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana D. ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit

, ,

Tatti i-a rMpulSca d!!nVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceast problema, 0 disCupe' de doua miliute nU eStesuficient. 'JMetbda despr care este vorba n carte peimite tratarea bol;1ot'muiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'cnd .,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. Apoilln mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei donsti'lti prevenir~.venimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa ,COhI1tfulf noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea p~ea toa'te prc;>cese1e. aceea nu se puneproblema,negarii De meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu medtcina'trupului, 'l!CotdndU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta.
h
. ' " ,

capu!. A luatc(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun pUh.ctdep8'.gt,l-amscutUtat~el $iboala,,'a disparut.Tnarul . a awrore!tCiie inWtesab.t:' " -Tata, la ce bun sa nyat la Universitate, daca se' pc;>ate . vindecan acest fel?, ' ' '. ''

ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult, t,


f; :'.
~:!

tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci


6mtl1 este, m primtilrnd, spirit,.cmp.
,

Ocupndu-se

numai de trupul fizic, medicina

se indepi\rteaza

schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a .titratunle . tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,~

profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a


cefCl:lAlor =,cu VladimirMibailoVici Behterev (1857-1927) medic~i importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
psihiatriei ,i poihologiei. '

,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, Hipocrate. ;nainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.

Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '

r-12ft, ,.,
"'

\"'''-''-

.'

.,..

,->---~

i' ,;,:~!~.;, "


. ..,

,?',', "n"

,"

:.,

I~l
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~ei-apiei, er~etiirileJacutede mi.n~aratii t ,di StructUrile cmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt " temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergete nupatrund pna 'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care ; dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator. Patrunderea tot mai profunda n structunle karmlce pentru n~epiirtarea polilor trbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUW~il pe ,Qercetiitori, n 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e determin coQulgenet!c alplantelor, I\Ill,nalelor~ omulul.,Mest , proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l "c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~" rom ntia programelor tmediate, adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I(): tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla aparitia unor !1).utan!i vand ~tUrii,gAA~~ana a ~~~~ n acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~ ' Qre~ n:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm 'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunnd de i aparatUra ~u prea , .' soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTlegenetiCjj,,~~8~f;V!!-}~ale ~
,

,ir~t dih' co~titlbt J) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u cobort jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sriii~tea noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.n Hnii ge(1erale am vazut~llIfit~~IOlI pe at:e-1vedem'pretutil1deni n 'turne: diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul sniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II' altele zeci fi sau, SUted.elabOliate sau numai Il faiii de proieat reprezintii 0 1 'cllceriieeJtaeP!ionli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe ;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot ndrepta doar suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga . boala tI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ n interior va distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
,

~'

'

ci imunitateantregului organism.n aeest fel, nvingnd'oboala


unui comportament ~ auneigndiri. incorecte, cel mai adesea subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult , procesuldedezintegrare. " , Analiznd, stncturile dmpului societiitii ~i omeuirii Ji deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la ul"lhAlloarea OIlchlzie:n~tim 0 sut cinciZllcide ani nivelulde C agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce n,ce inai mtilt $ii'fiinddi slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $ sl.ibcon~tient,(:sunt d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente 1\gtesivitatea noastr emanii; la" niVelul cmpului, n Univers, Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100 anului 1995, judeand dupa, rezultatele" certanldt mele;. ar ,trebui sa" se cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:n aceste Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale echmbrate, " ~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita ~isallu se'cO~eniciodat;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~
" ">,

disparitie,lentil'~ichinuitoare, .nttQct. boala reprezintii ,blocarea

izolata; mediclnamodemacondamnii

Olnenirea la 0 degenerare ~i

.
'

s~ , plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, b!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a exp~rimente pe coduri,legelletice U!lWle ~ ~e. P~cOIUI
'

'~,

unor astfe!.de (;)xperimente cq\1l!ta, faptW ca pr~ul n W: ale ~ul\ll, ~QntQpireal,odu!iJorgenetie ~e OInuluicu ~e
0 data materializat, ,,!je, Quibiiri n ~t\1TijeinfoanatIolUlle va ale biogenpsferei ~i!je,va dezvolta I). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii mpotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetrile, se trans1IDte.c~ Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . SlStemul . auroregliiri!
, '

Il

. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea ,.structunlor fine ale SPlTltulul,


(,

mpurilor va veni n aprare;l qrnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca


, .

i
,1

atunci ncepe &a:~ction~

cel mai efiQieptmecanlSm de


.'. ~"i

'

,',

l,

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a faut ~ desQOPiITun ,0 l/


. ~'parametru al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. .

.' ~ocare-lJ).oartea,

putinesperan!e.
Il ~

",

,,' "" .' Aparat~m ;c' d~l, mai mi,lre Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai pUlemica' "
, ," "'. .'.':..".,.,.'.'.,' ,.', ,. --' ..'. . "".,. ,.:.'"

'

actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca n viitorul ap!opiat

" !"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~~, de 0 femele; ,Cu . "

0 femeie are ,aveQ.itla'mille la O!lSUl~ vedi)l'eadestul avea

.,

123

,,122

, .t

<.

';

cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1
'" '

fi~t~~a
. " A

siifidiscutat
e .
,

toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1'!?oate adUi' amittte Sa fi awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai n' profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata mpotriva.ei ins5$i,

~ 1Cli t. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. e i scotnd din pant 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e satu! ei. tl a(it. .,

. -'umpop

siite ~singut?Poate

fi vorbade un'gndde
' ,

sinuci4~eo~

.~

~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igndurile de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai trai se 4Rtorwunw fond vital sazutlntr-o asemenea si~tie suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gndill ,

-*' F~eia

eu.'
'

",' ..,..;. orect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt . . .. la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza. deformatlparlU;l1etru ,tlvad imediat pe otnul a.-eareputemic
l

.JI~nU\vi..~ i-Iariit. femeiae uluitA:


":""'Cum deV,.apdat~a?
'
.,

'

"

'

sinuoiderU.';'
l,Wnteieu

'

'1

fODdutuivitai ~

CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa

sunt;P!pfes19WSt. n loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.un4:lrmmc1 mclelun g"te tut ~w asta. Este rezulta _.n ' ..A N.U.1", DiC1(1 ' un e ~" pert'ectionareacap~lt\11 .. ~ 1 e. tnC9rdti.t.ede4~voltare.f ~
'
, ' , ",

,;'.".

'

.'

,,'

in urmii CU catevalUDlDl,oa"bordat0 cunotlnta: p~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~


~

"'A

CU~e

a' otnuluj,pcin rIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfin~t de umfata de \ln Qm:,dorindu~irauLAst tucru acreat incmpmei tm
,
,

n'iiicuno$C demulta.w~e. declaratie de dragost.e.,~


,

0 ~a vemt la mme.l nu-a ~t pentru mine nite sent1men~Cluda~.,


,

N.oficumvavreo,deVlece.
, " "A.u efectuat.
reala.

.'
:

'. Co
. i, ;. .' , ~ ' '

!,dete~ind'

.~

dedisir\lllere~'~PiiStteai

~se tranSmite copiilor


deprinuilltAfata deviata,
'

testarea

dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,

~ i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e& este . .


",."

fa
""

insesiza.l;>il.ctend tb interior6atitudine

.!urbata,
,,'

Nu se poate' e\imina?Nu tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:ea c


'
,cU

uncori'nuiliifest, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv poateetih1tte CU u~tii 0 rapt 'co-i poate fi fatala, n\1-1i ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw ' mare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL' ,. .,'
.

"

.
,
,

tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera
homQ$OOJalita.tea les~1IUllS!Ilul.se
'

,Era:.~. ""

foarte in~ant

,~,

amin~.~

,"

~die.f~:: .
"

caC41Vll

.'

. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tniirulsesimtea deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declanat de

Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri

lumea ~con.vm.gerea ca sunt nopnlll.ExistA nu, nurnai luburi"dar ,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al mseam~a structurilor kannice. ~ ele se pot cor~ deformatillor Stnl~e
'ca

ascendenti ,~

continua activitatea macabracAutnd' sa se


, ' "

,manifeste n cmpul cel mai neateptat


' "

logicnoo~te. 0 feI'ReieIIcventla mine pentru a doua"oara. La prima ~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte
"

~ illexpliabii cumijloacele .

.ceea ce i s-antmplatei: a fapte rep~obabds: preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~ prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminnd un pu~u~es: de Q; emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar diStrugere a dragostei fata d pe ntru ,a-1 compensa" .,., _n.~;Q eredi
'

se p<:Jat.e vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at karmi~ ale femei am vwt ca DlOti~ deVlatle1 .stiiteam swe fostputerl11cofens.at depnetena ~

emel 11

s-a u "" " subcontientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,exp~t , printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,

',

multumitii de .rezultaterIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi

'.

~,',~, ",~"",' " '. ~" '",..

,,,,",,,.

.. -

"'~~~,~---'...-

'"
125,

~L._,.".
, "/"

.1>

~J.acditbrstructciri
So,811modifiCllt. ' '",',',
,

~i~am w.zut ci sentimedtele femeii


,". " "i

atul
','

decipeei~prog~turalor. ,
"

Prietenava avea uh cu totul ait comportament.

va :."':""<!Um,!<>ns!.. fi iD ordin. Nu vor mai apJirea excese:


'
,

'

tmbuniittesckarma, se ~ femeile ~e se iubesc ti ',. ' . . Cauza a IU-a


'

'
"

Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a .", ':~sLIi ~ii~plati SpUS CIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. nchipuim tit de deforrnat! eSte n " co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau

Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii. Cuvntul " nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe i

. tirimulcmpului cualteprograme.

..

. - -

..

."tar~~

...~,

ce se di~u~~~it'~

pe,~ ~en, iIr,lI1blf'ea ~~i

pmoanl. Omultrebme,

reprezint 0

'i striCtU1'or fizice~ispirituaie. . ") '~..cWe ;tncak;J:oJegilec6mpottamentului 'saubiologic


"

ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lI fatAde oameni ~ ~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastlminunat .pirticicii a Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acastli iubire umanista interioara atunc~ca 0 Ilcercare de aocompensa, pot ~'~~~'n~ itiM, dcml$ile<iJeXul!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede taI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea

(' ' Cndam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.diana stab1l ca , este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi . Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, . ", Lucrnd cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibii a s deputerriict este'dependentaw~ui' de nu l'iisutPrinsde ~t ne spiri~,de structurile biocmpului. tn viata de. toate ~el~ penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne

plngemde soarta, Se doved~insii

Il Ii, 1' ,,l

' l'
11

'i.

['1 l,
,
,
1

'i

pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji cmpurilor. ,~<lI8t pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare .SJiii'iM_II1: .,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei. ~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab ~~1Il fernei, in plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea ~i'tii! ~)''SttUCturil" :tmplllui ,cafe 'raspund 'de ''U>~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea

distrugerea... dintilor. Am rcetat zecl.de cazun ~,am u~~ descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te i'nCer~le tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor " , . trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~ sine. ,'Owza parodontozei .0, Clnstituie, ~rfirea ,tatIui, supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ect., Echilibrarea emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fnd de faptul ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor

OOICel.ar~,ca

~,'

'i
l,
'! l Il;

il!

Ioc'sup'rimareadragostei~i ,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5pr \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u 'spresadisill. Homosexualii 'fi 'JiU*.W,.~qOStda'i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni ~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl. stt<uctnrilc mpurilor lOt c

~ ~r',~Ito~lIactMare
~,r.

lj
"

fizice.""'"
"
,

'

Prin'cesunt

periculo.e

"

'

"

"

vorbele ~i gndurile cele?

.'mt'

.~.PentfU'complitatie

,voi

da

,~'o8meoiIo1":rese ,'ff~t"'MI; ~!'I1e' (~ ~fnti

.iUbC!SC: spirituilitatea, sufletul 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' le"fmai'milii valori cuputinta:

Cnd ne,gndun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre de mforrnap.e~I noi ~i omulla care negndim. Are Ioc un ~~b de energie. De aceea orice ,gnd rau repfezJntaun atac energebc care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul care b1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gnd~ur~e ~pre oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola
j,' , r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), ll\emeietorul !ioaetAjil (dao). Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii 1IUU\d\Ie naturi. 'Il a ,

. -A

il

'"

116
'.

.
~'

127

a(;es..sunt.~dreptate

~ in alllfi timp,.distrugetea.piopriilor

.
,~

structuri kannice. Cuvntul intensifiea ol"ic,o,pTogram.n preient l energCticapamntului estde ~ natura, mcat pana ~ gndurile riiuvoitoare despre mi om sunt suficinte pentru ...i \produce un riiu.AnaJiznd un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca; m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

. Analiznd faptul,
.

vad~sc

ntmpla: se constituie un program fie

d .de distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc e:~~~paclue, provocarea unui rau att ~i cat ~lunU1 altom:
, '.

.mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul inforrnationalal Piimntului este, supnUncrcat de programe' negative, Cnd oinulse gn~e la cinevanuprea ftumos, are
100'cClflectarea. tm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira s
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~ Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte .

descopiircauza:
. -.Aveji
, --'~a~1Jrtati

"'.

o.vecinii cucare v-atI certat..,

Ne atacnr~ineomorm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de multeoii tirasii ne dam Sea1Da deacestlucru, he Iocpn proces sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient . pOtenpalul negativ acurnuiatpni. m prezent de omenire.', De . aceea acmn 1111' suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. e Subcon~en'nJl nostru e ntr-att 'de deformat ca nici. 1Jlacar supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyondipesuficientii .pentrupiistrarea irit~ sufletuIuii.a. trupului. n situafia 1I"'11.,laprit1cipala ~ondife ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile . are' ~ Supreme. Ideal\1rile~ perceptele ,dupa caretriiiau oamnii cu miIein urinA aCi\.lDt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din sunt aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii

'.

"

. cmpul, din care cauzii pica ~ asta deformeaz

ayeji pierderi de energie. nsa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt de r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
Cmpulse x..' . a /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uere Jm. Dac. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un ~:matism 'persoanei respective" \propriului. cm~~t pl!!rder~ ' . ... .Un gnd udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1 pentru acestlucru :=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata Judecap; ciel cu ce este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?, : m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . Il
'

ei:hilibreaza.

.'.

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ . ?eapar:t la DIvelul fizic inu-i obIigatonu)cadintr*o dat sa
.

armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu. Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugciunea: ,,Doamne, da rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va
asiguraimpotriva muItor pacate.. . '.

. area structurilor ~ne. $i, IDceap" n~ t e. boli Poate ncepe destram ... 1 fi' m 1 VOl' cu. toate c omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se. roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~ ~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca: va niai .aminti de cC1emtinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - . pricina nenorocirilor a fast bana.
,
.

-.

Noi ne nimicimfir8.$i.

ne dam seama d~

acest lucru' Bana n~

Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura f'aza. Un tniir a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~

. sClJ1'teaz8. iata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza v . . longevitatea. '1 '"' 1 A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:. : ..' AIImenta ha este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1 . IntrUcat fi t lucru comun' tut\iror este bunatatea. su e easca.
,

1 ~.'

.'

129

J*

avea III 4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,re'dl 9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f si se fi subco~ent, format de tatiil siiu ncii inainte ca niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, cmpul s-a armomzat. . .. ..

'.

I-am explicat. clmotiwl'

cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la

. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 . putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII: din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide .,... '." ". . unprogram distructiv '. '
.

.L..Atizis'
expliceu.'

c;eVI!. deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1 riiu .


. .' . . . , ~.

"

-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
, . . . '. aptoape verde de oboseala. " - Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.
.'

. ~ Nu-i voie-sacompitim~
'Odatii, la ,0
.

un om?

,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1. Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul, snfletu1omului. '. 0
consu1tatie,o pacientii s-a apucat

"

,.'

compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au. maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala costii mari. deformari ale structurilor cmpuluicu', toate consecintelece decurg deaici. ". Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo: . destrmiirii sfaritului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra nu sunteti de acord cu boala lui; :u nenoroClrea lUI,va gandltl pnn . ~asta favo~atI numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I. destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund n int~rior, ele se c~ pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem pe 0 parghle a ~emoltarll ~a legiti-n!<ii logicaexistentabolii ~i spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a . rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se

apiirnt ~ele~1

sa '

/'

130

131

adresarepIO~. numail1ll'Jiu,ci
misuri:"IJ
,

Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau . lltotdeailnava rimne ~ una ~ alti!, lt-egali


' '.,',: "" , " ".,'
,

..

~aIV-a

"

Ceetnd .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1 Ilcercatsa eiuidez motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0 oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;( Influentateaoarnenilof' la un asemeneanivel al ompului este cu mult mai.dificiJa decat ne pu~em Ilchipui. Varnpirismul nseamna mr Ilumai ,furtul unei

Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru , distrugesistmuLde,protej:ie alcopiilonij. .Copi~incep sA f}e grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mncat,J' 0 parte -dm karma
, ,

.flului

~i nepotului.

'

"

Un tniir mi poveste~te:'

,',.

anUlllitecantitti de energie;,,ncMcareanvel~i

cmpului ~i

. .~

crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i prc;judiciertia. struCfuriifine a cmpului care poate duce la d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
observat nu o.'dat ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM

1
1 1

,
1

!
1

. devieri psihice:,OtnuIu'i)are RCepesanse foloseasca de energia striiina i se nchid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este nevoit8a ia din m'ce mai multiienergie"altfel pot aprea ni~te boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.nputulll'Cestui proces sta Il e$~ismul, exacerbat manifestat n gnduri, emoj:ii,sau fapte, nnenfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi analele de legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergetic..Ast proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te boli grllvemtruciit 1IICe~tiae nasc cu nalele de .Ieg~ s cu Cosmosul. ntl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i corpullor seciituit de energie se va, demola, fie c ein~i~i vor de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului suflet.~a c vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de .serioasii lat cteva .exemple clinpractica mea. Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoar. Diagnosticarea, de la distanpi a fiii ei arat ca unul din profesorii de la '~coal!!de muzic i tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de aea i se furiienergia. l testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar
,
'

"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat nultunul hal, un hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u~ , spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~ permanenta m agresivitate. Ultima data cnd a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a de la. apartament., Stina, n spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog pentrU 'el. Huli~ul anc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat, mairepede a de obiceLlnainte nu $e ntamplase lII1a. efiecare D data cnd pleca,el batea n u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,

becuri. Ce s-a putut1ntmplacu el?

, '. ..

Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
" ,'. , scandaiagiUlui:',' Se vede ca, atunci cnd se roaga pentru sufletul altUia omul 'are 0 influent ~"aipute1'Dicaasupra lui dect un blOenergetJclan 'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
,

1
"

"

;1
Il

n cazul de fat! nu era el vinovat cHatl siiu,care a fostfoarte egoist Il re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, ,ca sscape, fi diidea din energia ,ei.' "
1

fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pna. la rugaciune: un nivel ridicat d agresivitate., prez'enta unor devIen psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tniirului el neepea. scmdalul I enerva'~i n IIcest iel primea energta de la acesta fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic i cre~~a. Dupa J:\.Igaciune el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle care a .nceput sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare, sucprinzator i de aceea a plecat n tcere.. Se ntmplase ceva neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e. . Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a nregis1rat 0 ~odJficare nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
'

'

.
!>$)

ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra Co1l1pOJ1lUa~tu1ui JI6ihi<:l.JlW. fi,.. Plll6iti amui. dtMit 8initGS din pulct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safizii .

.~ .

133
--

deaseaneneaobtineeaergie,

ride

$ 1$i

Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate

ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ un1Ji ait am ciste Ulla dJ1formele vampirifllnului.

joc de ~ 10 ~cef HIici-'e


.',' '

agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese gisesc 1n contradictie. Cnd se malf! .spiritul si sIibeasca temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au

..

Uneori insii marna poa:te crea' singura condifle peetru


aparitia $ dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVnd cursurile

1neeput si corespundii

normelor.

Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al > contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a .

.'

'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii al CQpiiTJIni, 10cepe si-I .vinci. cu lIlinile ~i 0 ~gie 1i.zic1i bruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI

CQnstituit-o colUportamentul autodistrug~ipeClllead~t-o

tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea structuriikarmieea. tati/ui acresut b1UsI1i.ve.lulde f;9nexiune cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tnIrului a~~bat compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a . f~ numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.

~ ei ~ fie~tos.d~eazi dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi Vndeci


,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte.

pe copi(si fie doar COl!swnatori }1ama care se roagi pentru ca

'.

"

- n ce momer(te vel)eade obicei~

om?

'

-Qrict ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite ale Vefii mele, la cele mai nepotriVte ore. Efjj, intotdeauna

ingrozitoqi penibil. . , . -\ , ,...,.' Este ,,0 intmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite . , si obpni aceasti energie.
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
.

"Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuintentionat; adicifurtul nemijlocit i de energie. dIj.J" pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte in domel1iulbioel!ergij, ~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., ' Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate i .'iiz1e diri ce ~ce mai greu si mentini,contactul CUoslUosul pentrpa se,_cir\<ll ~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~ energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul n a~aI.vampmstnului ti. al deconetitii faf! de9Psmos, proces ar~,se in.eod!B8
adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'

'

'.

','

'-

l,
1
1

.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei . 1nfi.l1'1e, chilJJJieVctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul . pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de . la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVne, . de exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au renegat,naitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i ,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata. dinaita. parte dect prin furtul delaalfi oameni. Dac, este .vorba de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe ,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.i cedeaz1i energie. Copil).d~i . bate J?s. de colegii de joac ',i-i jign~te, bate animalele $i

'.'

narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti foarte scwpp mioe. Uneori .bioenergeticienii ndejuns, pr~ pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor, dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveasc.. , .' . Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~ printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e. Subcon$tentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc ct' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i ct cIe:puPnesunt ~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cndare loc iDfbleatarea bioenergeticli inso#t de furtul de energiese produee-deformarea struCtunlor cInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp ducnd la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copi pru4ele . JWe8tuia., nul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni U om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il !

.
~

1311
,

"

135

~,.,"

1.,

',,'.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieI1~limp , $''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVntafi-i
pe'<:tiicewutisC.'"
,<':<:~'\',,,:.J '.":'., '-~~:i

,,' ..''''' ,< .'~ ,:,;'

.;~
.

,:.. -. ',', . r 'ilt5 ti~ un cu 'de ,,'vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut pe fiica cealrtai mic~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' ~. Testez' pe 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tmpului n .. regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui birbat. .

. .

-rAre'
--:- "'

dese' d~reri de cap?


i' " '1. ",

' \

E palida ~i obose~te? ' ,. ,~Da, obos~ foarte tste, I1spebiillia mat~maticli: ' ~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei ifura.energia un bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl I constituie faptul ca tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata . ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' ",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce <leenergie, un' Vtftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura energie '$ide t sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e ntrerupeaicj. Tatl este . nvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine, n anrW1962]Ua en~rgie d la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei erstI'iipunsa A aparut un' pf?Ces~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a ~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .lco reacpe n lanf; sUferHiut, filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie provocand aStfel ,'destrmarea structurilor cmpului$i . degmerarea fizii gradat. 0 singulii fapm.prin care s-au.nciilcat le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZcji ~i spmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
Ii

--

Da".'"

ocadere eaergetica lafuca. Fatami confirma ca.tatiil este ateu, . materialist. ~. .,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu n DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie . sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu ntelege acest Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai nti spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile cmpului fetei: ntruct are 1I,nnive1.energetic precar ~i legtura.ei 'cu Cosmosul este .minmi, .ea este vampira. mi furii energia. FatII,nu sirote acest lucru1nsa a observat c,celor miei nu je place I1brate la,ea. Cinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca I1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatface vr~n rau. Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el ncepe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii. Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el are un mijlocminuna\mpotriva Vampirismului. l rog .sa se
'.'

.'

l
.

, ,~plice. Era interesalit de ~t. . -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p

reprezinfi un
de

focar de supurajie ~in~aredect sa ia.,'.


acest mod, I1 curnd

" ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va vetiapra


singI1r vefi deveni un ,,focar

, 'in ,

supurafie""Ce ne imaginmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~ /Satuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandri. Cnd simpp ca ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite

"

biOt:hergeticse

star~~te

tragic.,

'.'1:

1: :1

,1

~rmfo~eapacimt este otnlra cu multipleprobleme. .i exphcI1 cemod ncil1cea legiJl!-supreme,i atatce intluenfii.are h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i snatapi ei. Are' ~. Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.eade a dete~nat .
, ", "

'

,\

, iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, i vor purificasutletul ~i-Ivor.uni cu Cosmosul. . Mai trZu am testat sfaturile tnarului:spirituillitatea, sutletul, comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea . .ubirQa ~i energia' divin, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli .. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu

ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceast ntmplare este

137
:',.

..

'~ \,'

"', i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ".,.:J;,;,,' , l

.",',

, ",,'-""

'~I;~,~:;;"ti

"_:'",,',-''''',.

'

\','.

(.

<"""',',

.' Aflndu..roi

oda~la

mare am ficut CUJIO~ticu

0 fami.lie ':0

. elocventl ~tr\1

,deti_,,~dia'--;.
obijnuit; iriprimuldOd,
trUpui siU..,

faptuli tebni4violentei.

~--'~.'/--

CIlle n pr~t

destul
.

doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de 1\ilttme, noaptea J1Pa 10

bioenergiei;.es sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodat

somn ntotdeauna,Am.mvest1gat-oIam ~t

ci ~a,

mamte

tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila

nivel

~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1
fie intei'esat de Ceea ce s~hrtmpli eu
.'

...~

~i ce-i mai interesant,can' tandemul vampir-victima ntotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirnsi are loc un
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.
.

de naterea fetitei a avut 0 ntreruperede sarc~ ~I unirea cmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~ femeii n ce consti vina ei, ea i-a nSUit-o,s-a dus la b~cii 1 l-a ~~cut.~pii s-a rugat .sa fie iertat pentJu copilul ~e tare ,?U aasta clnpul fetitei s-8 nivelat I ea a IDeetat sa, mal ppe ..noaptea nsomn.,. . .' .' . A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii faptu\ ci ~ deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ nlll~t.11mp.m urma. meneaderiiupe bunicu1ei dedat ~
.

et Ii avut..loc

ktnact. cmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~ rudele,triirile negativen raport cu bum~ decedatae gase&I_m
cmpul femeii ~il deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam pe oameni ~i si-i urm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma: puternici dragostea, ' ~t~amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.

CauzaaV-a..

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre lumeadini ,amogiJor 'J ,hunea noastrifizica suntPbsibile contacte.i, 'daAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi. .' "Sudarea" '.cmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci ~d SIiIILncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de nmormntare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea empuriJor:lorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cretini, .
arderea pe f!lg .Ia indieni cancw:i, la aepaqu-ea ~or
. .

orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. .
,;;;i /:' ", r:< .'

."

,'.

..' """

~ la treeerea sttucturilor cnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale . . . . Universului;


Daciomul pistreaz picicelui decedat, aceat lucru Se

.qa, mai ,departe.

Toate' acestea

.. . \
.

la contopirea..cmpurilor i probabil ca de aceea trebuie ntotdeliUlUt ndeplinit ultima dorinti a omului: '.' . Daci pni la naterea copihJlui femeia' afictit avort,cmpul .oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu om:pul copilului n~cut ulterior Jelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.
,',

reflect .negativ asupra sa i'po~ duce la diferite boli,' tulburari ,'. . .. psiliice, schinibarea catacterului. Supararea omului nainte de moarte poat~ duce deasemenea .

j'

fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu respingeau aceasti idee nSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~ proaste .de sinltate' I-~.cero~t cml'ul. ln zona ~nt1uentel Am . salace i se scurgea energm "" UVOI. IDcepu~~ caut~. ,Fenieia mi-a povestit ci, n urmi cu oluna, I-a munt bumca care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionist. Inainte de m?arte ea.a .veut foarte mult sii-ivadiin.epoata, nsa.femela n-amalaJUns la tnn~. Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia a 1awt lac 0 legiitura ~cu astralul i de a~ . avea 0 putemici oi... Unul dm semnele unel .' d asemenea scurgere .1IlIISIva e en~..,... . ..' asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel . groaze ; inexplicabiJe. . a p~tea rem edia Am nceput si ma gndesc n ce ~od IIxmirile. I~am propus siaprindii Il b1Sef1ci0 luman&:e p~~ on pana bunica defunctii, dar femeia fcuse acest lucru de m~e . acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc, ,'.i

La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e

se siJntea:

138

'"

139

eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de ci vii. M~ gndit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmit ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotart sa orgnizez 0 m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dotdatei,.'am stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~

Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de infOJ1l1At privind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ hiar poatemtr~unanultlitfel'sainflentfiJd~arealor. '. 1 .
,

M\,s-a mtmplat 'QdatceV~interesam:An!. fiicuto~tint

am 1~ dncamera.c .

, .

".

-~

,\;'C~~m-:amntQrs dupa ctcjva mmute,femcia,mi-a:povestit ca' ;minile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. n sus '~' ca ceva8-'a mtfu,nplat. CmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut .de groazii. nseanu Ca ceea:oe, dorise'.bunica 3entlmentul

nepoata:andeplillit:.'..

;. .Dupa

.' oanumit perioadiide timp femeia a observat ca, dupa:

cu 0 femeie avnd <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql 'bioenergici, ,Cu muJti an.in urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a mceput, sii-i vinn mod regulat ,Il vis. LIinceput femeia s-a sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a nceput sa comunice' cu"el ~i el . adeseori a prevenit-o n legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat , sfaturi. , '. " " '. Ma pregiit~ sapil,!c n COftcedium Sud., NueraIn 'm!'dea
.,'

ac~t intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ purtarea.oamenilor'fat de ea.Se tIOattpresupune ca' Il aVlitloc un.~,l(je ttansmitere acullOtinteJor ~'eJq!erientei. ~ eu

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitmplaeeva rap, Am vprbit cu ffiJmeia anr'61gat-o sa iotre nclegatura CUtat81ci,~ ~ sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e Qtinp1i\,eva
neprevazut.
,

n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.'


! ". . "

'.

., "
" "

Cteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :notn.iJntr-una


mult deJnai,,1I1IlsimJ:it nigenunchio

'"

'WS pe nej)Oat&'sa:.
.

aIbAcolI1Mur1 care ap81'!l.1II.t6tdealina m bunica'fetei, ~.de un an ~ jumatate, Bunicavo~ cu nepoata,iida sfaturi di$~t -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'ptretut dupi.lnoartea e/ inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
. ,'
,

altii Pac~lIft ~ . roagA 's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a J!fepuli sa


,

, '" dinzile ~jjndt!pirtndu-ma

-..

...

..

'

"

Putea revMilatn'ni ngem.m~hdreW."~o depl~'a \ meniscului.; Faond dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,a, ,
datorit ajutorului ,iJidiict,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~ , , delamol!lte, alegnclu-nli doar cu un tra\imlltim. . :n
i

durera, atat, de ,acutii '.neat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai

".., .

'

.'

','

.'

'.'

':'"

:"

1m :,

mmtenmuc,.',

. ~~o~est~to'n'1i
'.'

cumam fostiDmo~nta~flindcAeul1u
.' "', . ,.

til)

'

i aeuti,situatie4

ap8rIit JiindlmainUL~:lpl~e

l1I-mn

, "~ndlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, ~UI1ltaa hceput sa"! repro$ez nepoatei: ',;: De ce atidus din casa lucrurile mele?,
.

-' 'Nepoatai"a explcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu


'

SUP8ratioarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea.. f pH)cedat incorect, A fQlt.(\ ncercarede,'care n"mn.pututtrece i~ prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'i1tmple ori,.' nenorocire,;,ori un o traumatism, ori 0 bOala. ' . .
,
'

maIfaetrebuintA1n'CaSi.

. Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. cmpurilor bunicii decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie supitrarea ~mici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal
ai'Ompuri1or. ...
"

. i".

,Cnd m.am ntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a aparutn vis tat8lei, stnd.a18turide mine. EI.bea, zmbeam
"

'

'

" ~ eu, iar pieioarul drept mistiitea mtr-un chip,ittdat mtr-o.parte, . . A"..li?nd apoi cmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia " reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul ' genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui prejudlciu minnl. n ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am . , putut afla cu precizie.'

l/J
'.
-

.;
. .'

141

C~ ~area ~profundi PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea arescut, s.a tranaf'ormat uri !JIau,aVQt eiuferit,in primul rndoamenii cei m d mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eV8 stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aasti it1ik:a,re IegiIor~ ~ia a si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
care -niu$it
", ':' . i'

" ,<:Jauzar~a t

11'-0 'CVlt()U 8Juton1I cun~


1 .. ~ \' '. .. . '

mde.'
"",

Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? n primul rnd este vorba de ,Un' program de auto~gere care se formeazi n cmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a nutrit mult timp gnduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntmplat cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimne stabil ~se , . transmite ereditar urm~or.,' ,
. ~.
:' . '

"0rttz8

t'''JI1.;.a'. s&Ittatea

Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat


.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 fi soarta multor

' ",'

Acestprogrampoatefi
'

aaveacopii.

'()urmare alipSei dorinteipirinJilor de


-, . "

gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era indeajuDs. pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu! de prob18li18J;~ tmnitorW:'oo gndlegat de sinucidere.este extrem ~ pen~~ fi de distructiv pentruomfidescendentii ui. l
"

Cmpul

omului

are un SIStemdefenSIV

fat!

de

lumea

nconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl, ~aIe' pirinJilor n timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de
,

lungi durati pentruci este conceput de pirinti,


.

"

karmi~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: , diI ,~ ~ ' ere- funCP '!D ciro ~ . 008 ~d " puI'fietlleup OWICiJi
'
'

de '~bleroirilede
"

foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela WII,~"un~&'!program' dll'autodiatrugereatit de

~tul

.
.
..
,

CIIt8"D-IItt"put\Jt, fi.indeplrtate dllniC 'un fel, de' medicamente MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit ~ atunci femeiaa deci&si Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Cmii~am' vlzut liniile
:
'

,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare

DecePtia n legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1 Ilmic ~i slab, cii e IDolnivicioB; eJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID. n

siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm


pu~ce decit dragostea pentru e~ dect.~~tiinta !aptulUi ci trecm un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ profunzimea .cmpului fui; n subco~~t ~ decb\l~.~~ mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor negative pentru copi! trece n, subco~i ti incepe si se dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor .

:-

' ~efODaJU"~. ,
' -, ..

..-,

_.

'
,

'

'Program.ele ~.dorintei .. autodistrugere pot si diinuiasci n


,

,'

~
,
,

,"

"

puterni.c; tAoAt, ,pentru

blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri

de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui edinte de corecpe, il ~.J'~ dureriIe.\Io~ aunc:eputsi se diminueze. 11aci, n' asemenea program se u . AmnC1,am,.decIa si ~~ in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de ,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care ~ , dicud~.c8r8cteruIIJi, omu1ui.,
...
. ..-'.

tiiiri ct P ntelegereapericoluluiprezenteilor.

..'

~n:~~,

0 ftnUll1C:SC ~resi~"

~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,

IJI

poaprovoca:.muI mAlfdiipoa aduce

.si"~1i -,

fuartemuItviata

Cmpu! pirinJilor ncepe si distrugi cmpul copilului La copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns. distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a tatRJ.uicbiar fi n decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a . niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a transmite ~ lI11I18PJor. programele su~co~ente care se ,gasesc ln m. :.spetlal de la ~c~utul cmpul. copiilor O' dati cu ;

maturizirii sexua1e,trec n co~tiinti ~mcep disensiuni1e d~tre

copii ~ parinp. CinCminute de dezicere pot costa am ~ultJ de izolare, reprOUr, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

142

"pentru
;'
, .),'"

~,

143 .

etie, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, "8I.IIlt~)jmporlante sanatate decit pri~~ ~injectille. .

'''''''moriei, s-a constatatpler derea;"""",


.

0 ~ildereputernicii a imunit~ii
'.

~ialtefel10mene ?~g~;

~i I1ca 0 partidularitate. ,foarie, importlu1tii.Programul de suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program. putemic'.din" .arara tldteptat'spro~barea colnpoltamentului omului.Organismul reaetione~. violenta prin lip~ de <lorint.de~ta.. . Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special n subco~ si acfionze negativasupra omului,' si determine uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice program ~... put:ernic "poate ,.~ oontraactiune "(eiprimata prin programuf aleooliamului~ fuatUlui?m-antrebat asistenta,.. '. ' Amtestat cpv oameni,careau'{ost codap ~w descqperit programul'de sitilicidete apIut Iit c1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1 eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gnduri, de sinueidere ~i a 81tor modifieiirinegative: ncompOJ:taln~ . omului.. ' . ,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' dac poate;siise dllCii la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lez: . . ," '. ~.'.(rebuiesaplec " n America,~ de &CjIet, -am I1SerII,Ja "m 'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa ctova ore 'l1S&atnnpWsa masimt.nu l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
simetgn~l'e.'~e~"?...,:\
. ,

" 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove s'tit cil a vrut sil'consulte un .. ' bioenergetIcl~ entru ca il place extraordinar un tIlir care este
.",

l' ltimul timp a observat ni~te neregu r1 indlferentfata de ea, ~.- mu, ;

',' bioenergetIclan, aavut kIc.,.~ntactul . .. ::' . . ; ,tran81ll1er ea de.. mformaJ:l1 ~, t ,

'

' m IegiiturAeu siinitatea. , ' .. . - d l'Ucrw1 de-a Analizez struc tUJ.ile, cmpului femel1, ~I va '" .. . L tu1 uiuitoare FemeIa fi-a 'mstris Peu,truoonsultaJ:l1 ,la UJ'ep, .
'

1 ~' atunci subcon~tIenty.l . w' . -actioneze,' asupra'"tjinru 1 Ul bioenergeticianulUla. I~eeput sa


structurii c~pun.or

'..

"

"

"
,

a mpingandu-I sa se ,mtlneu.~ c: i~tneia ndrAgostiti'de, el. la nivelco~ent.,filtdcA n~ Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea fizici, l1'afarilde gndurile ~I . se nt,mplaSeIDcamnue ID
'

1" :,' '.

de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecmputilorcelor trei oamem oneze, a nceput vriijirea tnirului, , au ~H neeput sa mterac\1 n.w;nto Iwa 'dur' AIre$t fapt a unm " pr ogram ". introducerea ID 00,,,, . ..
. . .
,
.

..

determinat, deform~ea

infbrmatice, programarea.
!
1

Ma uit 'la structura empului. Miiril11'eadefunnatiei, a. atins limita maxima ceeaee'11Bea:nna;pericolul unei'boli grave. Verific cmpull din perioada ,premergatoare nc.eperii cursurilor: def()nnajjilesunt~", "'.. " . (;e;la 'determinat,o"att de PUtemii.deformape a empului femeii?Continuitestarea ~igsesccauza. E$teo indileare.a legii
, }..
. .,,'

,,(,

amu1uide aut0dlstrugere. . dec~area progr:. w s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale Femela Care-I1Ub~ pe fie bolnavi, Bioenergeticilmul a stru~nlor, sale ~I ~mceflU . .avut1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie clnpului.. ,;."',, . 0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu

~etu ,riI or tnirului', ~i'ntr\1cat. vriJll'ea dusla 8IIU,, consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-asta' .

"

. .

t~:

..

:'"

.'

erauvizibile.

, "

"

Cnd- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0 'iaformat.ie . printr-0 mtodA dura, are loc defurmatia stmoturii empului care, dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o mbolnAvire la nivel fizic; Se ~tie c mBulgaria a existat 0 ,telStativ:de efectUare a nviifrij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamen au aCUmulatJllllt mai multe iriformapi nSpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
...

.' . Violenta n,u poate d cat violenta.. Am fost ntrebat gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco, .despre paClentu:,luIKII~~a 'p~us faptul ca orice programdur, m confirma dm pacate,.0 ~I mt en.re ale omului introdus .sub $train fata de convmgerl e hipnoz sau autosugestIe se poate tran8forma, ntr-~n programde

djstrugere.

.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba de interzicerea ' . u ,..... til) medicamentelor prea pu.. eficace. darcare mr A tiitp.c karma .' . oinenirii ~i mCI despre ln1 oculrea sistemului de, codare a
.

. ,.Sigur cil n Sltuap.a. interzisA ime d lat onc e programare ' "

:.'

. " "

"

noastra - a ctUalAegreu de spcA trebuie ,


.a

0' mulw '.

'

Nu

P oti ruocui ",

/il4
1>,

,
,
,

145
,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre


,

inlocuirea

. . treptat a violen~eispre care inclin medicina contemporana prin


dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

'

'

"'.",'

"

""

,',.,.

dintre om ~i1ume,

proximativ'cu un an n urma am' inceput si cercetez


posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08 opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea
ci cinevalpoate ajuta.' , , , '

' enea atuni. namte ~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru asc..pa de asem " p P .. 1:'''''': .' po'''+e su ne P'I,himea "" ae toate omul trebule ditceteze sa mal indrageascapre:ten, 'ln ' tu! a o .' din }U," " Intr e in mm me u ea, s r"sa i' ' ' ' '' ' " inten 'oru 1si U insuflet '<!' 1 , rezeitt\)l"~toTul sunt re , i Iubirea 1nseamn .artnorne ',~xToutu ., P 1d
,

Cf
,

' este '1ineGd , , .


,,
,

'.'

~shl
,.':;1..",

~M O' l
'

,"

"',,

. "

.,, '

'~'~acec
'
, ,

b
'
,, ,

'

',

'

'

'

'

'

'

'

",

",

"",.,:",.,

'),t';~\"'d':'/'
"':

;,

"

"

""",.: """,

';

,,

,,

',.

,"

,,

"

Ji""

,,';'\'

"",""",

"

,,

'

'

'

"

'Omul obiecteale dragostel.,


'

.'

trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e


,

iubire,Dintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -,


,

.
,

".

;~M.am

intlnit cu:el.4ii,.am

spus:,

, ,
,

"

-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din fi daci acest sentiment i Iip~, D,suflet i se inst1rI ~ 0 . stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime

. jur

aceast dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, Aceasta,'duce ,la narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de
",

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza unor'puternice>fi'ustri;.a repJ:imiriidragostei fatA , I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei.de oameni, de ' sivttite pirinpis1liip de elD8\lfi,
, "

" Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a cmptuui a disprut. Dupa ctevazile :controlut adezv!luitpuritatea, cmpului; pasiullea pell.tru.alcool i dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am verificat: omul a ncetat sa mai bOl vindecndu-se de ,aceast boala,
'" ' "

'

fi tului ca nu Impotnva teren.' ste une~ctal nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina narcoticelor ttebUle dusa~ptaa : patima .pentru acestea" au~" 0 constituie niveh:d"scazut .. ~i inca din catiZ8"fncaJciirii dragostei in..terioare~ om~: dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl' multor'Iegi 1nat1l~mse ~ cu doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeu ~I ' : ~I. a simtAmmtelor diVIne a,a pi~o ti ~i de copii, fatade sinene .. '. ~ de lumea ct , . de 'om U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~ , este , " ",... at" '/ioastri " Iaa t e aC 1 VI in'Conioar a a devam t Ceva cotIdlan " ,'. a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care
"
'

,,, Situatia care $-a creat acu m n lume cotespunde mvelulUl .. Se Cheltuiesc tat mai mul~1 . ", aI.omemnt. spiritual contetnpor~ . ". l~, 'pta impotriva acestora .Jnsa b ani pentru nar cotICe ~I pentru 1 Ca.ti~ 10t ,mai mUlt . " ,. efectul este" mlzer " timp ce narcottce e "i!la ln,
,
,
,

'

"

~
,

Co

"

'

'

'

'

,,

"

. . ..
,

tJ

nciilcri ' declan~eaz.." h' da a cruzimii pe eacen-o po,: are dtept reZUItatct~~realn ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~ stinge cu alcool sau ~o~'aI 'omenirea trebuie sa nvete dm actuale ~i a scapa de p gi e s e, Universul oatt1enii, Jumea
"
"

'

"

Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: vl'Cinul sIIu acizut in patbla bef1ei de care nu putea scapa
rnclcum" ,

'
.. .,
'

- M-am dus la el ',ti am hotiirt si aplic' metoda dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intmplat nainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lnte?" "Cnd IraU mpirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,
"

~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este nconjuratoare, trecutul, pre~ , ,e mai mult dect SlP\plu: a~ l u bire", Unii cred ca acest ucm ., -' b Iubirea este 0 arta spus c iubesc~1 gata, am nceput sa lU esc, ,. complicata care trebUle ", ' l\1vat~taprintr.un efort permat;le1i.t.. 'Oricecelulaa . organls mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina .x lncetat, dar .i si respecte ""oneze trebuie ,nu . numal... funv" . n,e' " . " 'ntre g orgamsmu 1 Omul este 0 .celulii a lumll, regulite umtapt cu l d ar si " 1 de a-~i ndeplini funcpt e,
,

nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i

Sarcina lui este nu numal ~~I ~i tinda nencetat spre conta~

iubirea fat! de Dumneze~, determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea

i unitatea cu Universul,.spre : ctul nostru cu Divinul este

1'46
-~.. , .. .

..
.. , , "
, ..

,.f'

147

'

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= .
,
. :viDe lami~bi.ietdul " meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii I doare picioruI.' - TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi ~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai
, ,(.,

maimarCit contacq.I.

vrutsa tr~
.~

dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee cmpul.

Nuu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor


&e eJtinde

me{:karma

, ~

" 'numai ,..asupra ,adul~", Pnii la treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. ~e proteja~. S\!pararCtillui !lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul ncq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e .ii!lcii1~le sale, ,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimntului .s-a modificat nQ:-!Jtt,
"

", Te primesc, A' raspun de Il -' spune: ,Pnmeljte-ma., si mnoptez" , 'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~'te ' femela, :1ns3trebUte alegt tat culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc 'il iirul a indeplimt ~I celelalte dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug
.

'~~siO()~e2:e~cu~~~a D'ac~I;~!. ."!ristemulse qestraiDii.Cand din fuaa acorda atentJa~truI~ i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre om dispare sentlmen~l d~ negativii se deschide calea -. se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re , :. . Pentnl de$t1'ilmare.. mlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i
'.'"
" ' '

'

'A"

'

doua dorin1e ale femell,

ncka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci ..i.cei de un a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica, ~i sedistrug,. ulUll. pe celiilalt;a;felca ~ lUhl4ii, l

"

~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P or ntrea g a, atunci celelalte I~cil can. nU ~ avea urmiiri catastrofale, , x este una din triiirile sale , Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es bunul sau plac, ,Este. 0 conceptle de care poate dispune dupa ,
.
,

'.

rincipala ~i, daca 'ea este

.-

"

gre~itii,

'

crqtemari? am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR au ll1P~tenit,!.Noi I~e structlui . deformate .1iJecmpt,Wi. <4/botip!1desc?(e 'se. va alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii tTagediivrstii,ncep si se:atacebioen~etic unji peaJJii? A.deseori c!1d lespun ciamenilor: "voi nu HUll iubit". voi dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar lIt&iniibUft n De fiecare data mi vid neV;oit'il exp!iQfaptu! cii drasostea este un sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin el ~.cii el trebuie sa se . mprii~ n.. lumeantreagii, Este iubirea pentruntregui organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice asupra oamenlor. p", acumcad marna jigne~~ Pop Cl.lv!1t, privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu ntelege ca initiazi ncopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I mpinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava
'

.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l colegde clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr

fe el', d(ept sa atentiim la '1 c'ind nsa n noi ncep' si t1'/.UIl1 , . gem cepem sa ne distru ' ' -sim.nrile mlcu lUt pro P netar~lnOlm 'w "pnn aceasta structDrile spmtuale trugem ", dIS' dragostea,nOl
.

Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea mbrati~eazii ' .. . ntreaga lume, 1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem met. un
,

A'

'

'A

'"

'

. sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi dispunem de ceva care ... 'etatea noastri person aIa" . de fapt nu este propn ,
,

Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei ~elegem lucrurile cele mai noastre ~i,'din aceast cauza,nu Ill,
A
, '

Cauza a VI/-a'

ele!mentare.

' Multi dintre nOlpot da un ras puns coretetla ntrebarea: Ce-iaceea hrani?:' ,.'
"

'

-A pnmulr nd, s tructu rile cnlpului uman " Hrana influent~ m " - la fel este ~ omu!. Am testat sa ~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\ viid ce se ntamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mnciim ~i am, ~ost asimileaza hrana pnn pn~a extrem de mlrat afland ca 0 ta poate fi vindeteat un om m ceakrii, Printr-o' alimentatte corec
... J

1.h

,
. -'~'~~fie

1-19

dect conceppadesprerome ~icomportament. , " , ",~ra spus' Dumnezeu: iat, V::"arit tot Celuide ierburi care dat
'

jncOrectifducrIa'Pirzanienu

1I1al'pufin

m~tie~manaWCtasegise~

pe intreg Pilmntul, ~. tot Celui

, ,

w11e:4e'Mmi". n "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a stat mai mult de trt\i oredup. ce Ii Cost gtita: esre 0 manii,,murdarii" fiindcael\ e buna doar pentru -trup;on,ea nu se mai giis~tenimic
pentru suflet.
"

de'~._e,facioade

~r8spandesc BiIninta si.

nindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba


'

"

"

,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te nnici Un caz la gatit; De ce'?rSngele. estepwatorul datelor despre viata corpulur fizie, n el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i triirile emofionale pe:care le nCear animalele,la taiere,'
;,. " r
"

Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a analaez motivele eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare avea ~apte . . an!.
,
'

'

Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, ncearca sa flirtez!;cu<femeile ature. nel nu-i nimic eopilarese.ntreaga lui m
,

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism n sensu! cel mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin expresia"iI arepe necuratul n,el". Vinovat este tatiil copilului ~i nu la nivelul karmei j prin modJli situ de viata. . . Patametri gndirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui sunt foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om pentru aavea parametri att de rlegativi ce trebuie sa faei pentru

1 cand se mchinau Anamte d e sacr lficarea animalului cerandu-l A 't; , iertare pentru.fi tul ca erau nevOlt' sa-1ntrebuinteze la mancare. ap . 1 t 1 negative,pe care acum nOl 1 e . n acest fel el blo.cauconsec!n,e e , . nghitim rata sa ne pese." nmnte nu nlelegeam d e ce 'n cultura populara exista, l ; interdicti a de a 9iti n timpul mesel. '. ' 1n fat-a, sau mncatul - , Reiese ca manc.atul cu artea sau Zlaru, , . 'zbaterile olitice ~i familiale pot , n fa18 eeranulul teleVlz~rulw, ' -t:raumatiza sufietul omu w, ca n ti~Pul mesei inforniatia Pex;.' aCes trece liber n su"con~tJ.ent.10e contact fapt este bazat ritualul . nerea ... :, mp8rta~tnl, ad Ica t cu Divinul. Daca nsa ~u _.;.. se g andp.te la treburile sale ,"'V. 'preotu l 10 t'm pul Imprt~tnl 1, ~'cU 'Divinitateanu se.reahzeaza., Pamnte~tJ.atuncl contactu . eputul Sacru ceva omenesc ta e ' ln fiecare 010 c:.XIS,un sufi. t mc '.. stare nor m~atrupul trebuie sa pnmeasca ~i ceva animalic. ln .: p t , '. hrana de 1 su fie,. sufletul de la SplA, .S iritul de la Dumnezeu, a , t . .. " dmacestevengl ' ale acestuf ~Ireste " . ' 'Excluderea onc..re1l\. . . . . rincipiul primitlv . al linadml sib1a lar. Vlata bazat.. doar Pe P 'trupu 1w. la W a da atentiecelorlalte vengt,. mbuibiiriinUffim a ara . . , ' rep,"" zmta calea ,cea maisigura spre regres., , "
A' A

,Stramol1

'-

..

.A " no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi ,
.
,
. ,

"

'

'

'

a distrugecomplet cmpulpropriuluicopil?
' Ce-i tatiil biiiatului? 0 ntreb eu pe femeie. -Locui~telatar. Este miicelar. Taie porci. Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la zero. iiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'

1. . Dar i place sa beasngeIe animalelbr,mi spune femeia,

Acum totul, este Clar. Structura cmpului tatiilui, ~rin intennediul sngelui animalelor, prime~te informapi privind suferintele aces'iora n timpul tiiieni. , ,

.f'

151

-/
"l' fil., -.if'
1"

.
,<.T,

.,'

,.,.

f,

'.'\',"

CAPITOLUL IV

'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te _progno~or~l a observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te legatii dein,divi,du~e,dede~area d,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII unitatU cmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru y ~nevn $Jnt f~e;zentate de . stacea fizicaa,obiectelpr

structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..

,.."'"'

"

Diag~psticu/'

tt:hnic

t~poral . Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1. Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul -ge I\~a. pute.m ,.yorbl cmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce. despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~ o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,

. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau' Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi '"
anal~t, generalizat

pe aceastA baz se, ,pot ernitepFPgnoze

,~

precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este inacceptabilii ntrut acestea,"n Iwnea fizica, cel putin la prima vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a modi~crilor structurii, de dezvokart} n tinip ~i spatiu. ntr-un anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetrile mele arata ca Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care determina soarta obieCtelor nevii exista. , ' Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor cmpului unui obiect individual cu cmpurile altor obiecte. Aparitia unor programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea realizriiprogramelor. cmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin . parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii diferenta dispare.

infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.' Aetipn,nd,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He " schimba. starea ;fi,Zca. ~ OQl!1~entul.or,I~~ oblect.<~A,e asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl Pf ~ det.erminate de rne~l ~a explJ!l. Astel, p~8!"anwl infom,tatio~aI..Serea~.lanivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I mecanis!nuI nyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a 111 nivelul clnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye

lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr: e la ~
distantil.,n 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. '.

Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e .. .ale Piirnntului ,sunt conditionate de .procese!e 'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~ pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I . -. ;.' ,." - . obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . Zona ata.cliamelor ellfe ne apropiern,dov~enunw:nal d . Stl:\1ctuolor transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea informati<>nal-energetice ale Piimntului. ln pre,zent omul, ncercnd .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta asupra ,obi~or nevii. se fiisfrnge, n mod nejpLtlv asupra
'

151
. , '''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'" ;' ,",' "".,' ...' ,"-'~;', ".."

153
'f, ..

SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' "

fji~j*ii'Uli~1Izi
,

stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ~atl ,~ c11iar,' 1'.nemulfumirti 'in ',Ieg.tUIt'~ $ D,j.eaVretmi

am decis si' ~z enc~teIi testrii~tr-un. dpmeni~ nou pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~

&f:wt:~~~~ , Labaza ~turor


ti~u~e
, , .~,

~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l:
~rce~lotre
precizie a, dlagnosticmi
,

,pe

prives<: biei:teJeVii~ nevii o


'~i' 0;' aria1izlla

s stea oiiialt

existente, macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#"


.

~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja

poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' ~et~deletrad*onale ale d~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,

~uin

"

preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~t c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizi; se aflari prograniul cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor cmpuri,lor as~1i 0 maltpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea

~ec~w:~ .~erc~or

structuri~' cmpului 'da ,posibilltata

celt(mat favorablle deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e unde s-@).! ~~ p c~ate ~a ~l ~rul, pentru ~e~men~tl" ce m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute constructiile ndica!e nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~ Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~ ,desttnui lIlulUl.
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(U sWtatea

e~

petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at

~
'

k.

~ w iinto!~ea~a

6 'intetven~~ ~'O intracpune cu cmpurile

9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incmpul .sau" 'Prograrne dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in cmpul obiectului neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. distrugerea- aC:estuia, ' Mec~mul ~ut~regtatii crt!puri!r cupnnde un progmrit-replic1i , de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. 'De aceea actionarea asupra , ?biecu;tor ,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire '
,

scbimb ~Ie nai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate 0 nstrucf<>~ mm >~ ri n l o cU netav mbiIe", ,probabil C inainte C I?Qlrile ' 'intuiti:v uv.de ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l' , nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,.. parcurile s~

,
,

a
,

'

'

..

:,..

..

'

"

"

"

"

~..~e.~~,~~~~~~
cele can~e '~p~

cat, 1:~er1~ !lWaU: de,r~~;up.;OnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~ celemall~uIte mIYsIV poli. p~~lo~pare, ~~~ ~ c1i
~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~, ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
..$i1}u ~ :~nefa;om{~iOiie~voi.abile

1ll.ega~l~

mel

deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:


,rt

'

~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice tica ~peratOrului,

un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est


mecanism. in:ti!:Ste deoeamdat neclar ins1i ,el
influent! asupra Vietii oamenilor. ,1 .

~)

pUfol'tatea,. stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile. mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina ntr-un viitor apropiat 0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci . anume ea det~na starea mediului inconjur1itor,

~ are

, n C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna


iar n Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .". '.

de pete
.

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la

. Prima

1Ip1~~are ,a . testrii

e~asenzoriale

n diagnosticarea

n 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. l interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim n ~ostttn! tehnic. El se ocupa de cerc~ n domemul ecologtet ~ ~orea de sa efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e al stiril bazmelor , extras enzorial,' , poS!'b1'tiih\' 'studi.,'ului lli"'e. . . pl a
,

Ialta,' Eu'

d 1dhidrografice.,Astfel de cercetri se taceau deJa, s e pot, ':

detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland .

.-

1$4
! ','.

,l,

.1
(,'. '~'

155
.'

' an.tIJIIj~" z dn,Clini!Rcea'Uri'He1fer ' hana. Amluat ru~h~~ am ,<,

\..

1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm lL.LL'.u...lt_" ' maXima'co" ,colISl"". mu ca


','

;~~I:ade

, !.i.;,"-".'i.rl! ni .'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~, lui d'~,poluare

. ~"':W 'H'. ' 3e ee cnipIeund~ a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t ., . , f>L1jen.


, t' .
,

""'" '" Ace~tIuCrli'~a!mtm' ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle ,P ta'. t ~I ' '" .., ",. 'or fi ,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
"

ftiiviulli llSIi am constatat

,','

..

", ". ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . . ca era e cursuI ,supenor al Neve!,' . P
, , , '

pe ~ut$~.~e rgiumqt am tncepUtsii in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u


,~I 'fu.pa .!o~ografiisau
_

,,'

'

"

fosforul ~Iazotul
" cIJfusfoqi

1\
0

pNn~l

' "..

'.'

azot

"

~~I'iie'~p~'~~i:pp~~~e ~p~endlcular. pe firulapel. , &tfel \le'~i'c\i'~F . ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' .t;':-v~or1nsa :L)J[1"" d'" ", " '," " aeoc...uaUn'~eiIcn n,nP~ e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare d" " erceWbrii' 'iitisenfual: . 1It~u,0 da ta "et1ectul ap"et "cu, rate "':,/~o I _, 1L . ':"",1I.~oe,' '1J' .;" toate cal 1 r, tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte "' uUl'ii c' ee,. '.'. , ' 'ca 'rli'.1-"rn; ,...,":;7"~i' <Arif nceput ln\>'esHmu'ea aluril Aco1 .m .or: bunde apa, in Ne-fa'deveneiiciirat'''1'~ 0 Parte ~ Inelulw -".' IUI mal Co "', "! . '. trecea .., ',. <1, 1avoral)! ~; ,. , , fte , n tfu' tt wu ) oatnen' Or ln s ,: ""' " , ,,'" ' 11 "" . "' ' ': uuo"LUJ<1energ eti<:i a o-m.",: . t." est ,e i'~="''';;&. ,'" '''?
' ,,',

~
,

~ou..~ ~~oati'lent.Existi

Verifie. Rezulta din nou opat in mijlo~acului. Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu n doua-ttei ore, n conditii normale seface,ndoua-trei lu~i de l11unca.Cnd am lucrat pe harta, cercetrile privind poluarea cu fpsfor nca nu se efeetuall, Ma! t.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetri hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea maxil11ii ;Ilfosfor.,s~ gasea exact n locul indicat.de mine. N-am ( avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' n propoqie de 80%.

Rezultate, .foarte iutet'esante

au fost obtinute

n cazul

'

'

,'

,,

",

--

"

"

',"

,,

'

'

"

"

'

'

"

','.

'

p.I1I11<1\1UUC, specifica Speci4lizaU'"


"

""

"

'

"""" ~-' r"tS .'ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUUv "d ; ,energetice ' "" ,~ t", ", irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' gate tlure ete. . " ."" ,'" ," '" ".. "" p'""ot fi ' " AcWilasemenea cercetiri . ,. , ,'" , utile ,'" u "numat,.pe, ' utru " n . c6nstru).';.;a '-"1.. . lor Be locwt,dar " vI' =ere

are '6nf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~ ,., "asupra iocwtorilo't,dar extsta ~Izone \\uptea b _~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea siint de . ; 'a'sei1i~et;~ sUU' tnerar e. La: 'p ~ burg ) I. ,", jj ~to/,i, .1..L .,".", '-r-. ~uv , d e
,'

:r~~p#$i~6

'~e'

, ...'" ,,'

"

'

'

'

;;"

"Pc"

perjC\itate.

arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu un gradndicatde "


"
,

~ penttu" pr~Iectarea
""

. r"~ o--G

"')

' ~' Lad oga, _ ", 'atapoluant ~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi ., ,&i'Yrfui"""'c~ lar tea cu fost'or are form a , $SCUJrt, " , ' un,el p~ de cemeala "
'

" fapa .urm~a'cons


_,p
, ,',

titw ' in'Vesti 'i..o ' ';


' ,
, ,,
,

,:

,, ,

g, ."""
"

~
,

LacuI",

,at1i<'" yu, combinat deconcei1fl1ite P ro" .tetn.ic:e, foarte multe :" sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'" de ~?t. FoSfotuI trbUi &1aiba ~ elfOrm'd~~;:~:"..me~ a: ,. J

' I!b~oIut't:Orec~' ,~,i este ;';!;.\r.:.~" <11f~de


""

$,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul' ut J," '"".',', ,LUtlDa' pe care ah deSeltat' ',L--> ' ..


,

stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei n sala "Olctiabrskii". Eu am cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie infilttatia. ln cteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit nainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde, vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa vine'liin afara dintt..o !f,aviicar-.:tnlCe la:t;1iva ;l:eci..~metri de . sala. Verificnd, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11urge apa, c in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul apei n locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal' se aftiin apa. Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am ,mteleiete de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatstirii bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic. ,Analiznd rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista nimic mistic n posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~inentelese demult , .Iume.
~ '" '
"

','

'

,'"

'"

.',

Volhov pe" IIIaIurile carua ,e s , ,

,.'.

o spun e' ,Pro1esorul,


'

,.,'

,
este

l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .const n accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, cmpurile acestora,
iar.cmpurile con~ 0, informajie muIt mai complet

~ mai exacta

decat obiectuI fizic ns~i.

156
' , '

157

Intamplat laFernobyl? " campul Centralei

nseatAna~'

se putea 'prevedea clin ,tImpceea


'

rn-a intrebat cmeva:


an:

'

ce s-a

Testanle aratil: cii inca cu doi


atomo~electri

,s dus catastrofii,. .deformatii tale structurilor aee tuia... care eauavanela la: once'' te1ltrala ' , ' ' ' - P0 fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~ ' e /atomicii? - Da, ns' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
"

ce 'd e a Cemobyl au apirut

, , 'in' amte de accident, in'

caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gnd negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului

La nivelul final' cinpuriloT Qbiectelorvii ~ nem au acele~i


' '

neviu putndu-iprovoca prqudicii.

'

'

'i

~~

. " ln '.dlagno,sticarea oriciirui obie ,este neces~a intrarea n contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii curio~ivor ncetca sa diagn tich~eo, centr~iiatomo-electrica ~i ' dupa aceea vor chelicom o:et, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i p lucryl cel mai important.
, ' '

sa" pentru dinucam 0 karma destu fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. ; subcon~tient nu este des tul de nwcat. ,
.

"

I?e~ml1 bine de I1n an

a, msa mvelul meu etic


'

n interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor nevii, progresele distructive' pot trece de la om n campul obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor .nucleare ~i alti speciali~tin ~ectoare de lucru. de mare riispundere trebuie si fie oameni .b).l'\la.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a l itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' p caz contrar, tara sa d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie, Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente ,poate crea ale ,omului influenfe~a energetica piimntului ~ '

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale, Toti bioen\tl"geticienii, vindecatoriide tlal~ clasa au un nivel


,

1'.

de dlv~se subnivele, n protl!s\ll diagn os tIciri 1 0 blectu lui dac,a , ", ...~ , .' 'a4u sufi" clent <no,pur! pot ce un P"" UdlclUprin , reJ '-. , "n ciilcarea S tructuriicm ' pu lw ""lectu lUI res p ecti ~" ' V~l acest lucru ", poateavea uf! sflir~ittragic. "

' ~truct cmpurile informationalenetgetJc~.sun~eterogene ~i


"

"

nu am ""'HI a """"'
"

, '

"

""

'

'

"

'

'

"

Ditectia

"

'

,'ttnei' sau

ntreprinderim-a.

10 t ,1 a "'o0 grafie nu numat a 'al' ltfl1 pwfesionale, c - ' or dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I de asemenea reconstituirea ' .. n tre gl1 . infdnn a,'tu 1 " egate de Vlata omului. , ," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare ' . ~ vind comp atibilitatea ~i formar unw colectJ.vde naltadasa ,ea }Zultatula ft St '1nsa neatteptat" . du a' untImp O , oarecare ' ' P" muncitorii s-au at~at att d e ul't de ' munca lor nct au incetat sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocnd nemulp:unirea so!""or . multealtec<implicafii ..a familial. , e.
,'
, ,

baza SGl'1sului .

profeslon , alaa

lucritorilor .

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe


,

ru
,

' gat si teste z ". capaptatea


,

'

'

"

'

'

(,f

foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel ale Universuiui ar fi foarte intrarea ncmpurileinformaponale peribuloasA. ncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua tl :onSideraree.aitiitile~ce ale .acestora; poate duce la rezultate negative, Subcon~~tul onwlui controleazi ntJegu! Univefs, dar este deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de metri n jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaa tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc n campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului informatia confinuta tl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la capJlIpatului copiluluiliteratura politistii; Campul fieciru obiect viu ~i neviu confine mformatia nu tllegatUracu ceea\ces-a numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~ ntamplat in jurul sau. -Structura cmpului oriciiroi inciiperi
.

" '..-,'

'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i


actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea tltruct are loc ,. acumularea de energie negativa de catre structurile '
informationale ale incaperii. '

blOenergetJce eticient. muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril ,... or au depllflt cu Rluit capacitiitiIe condu catorulw" ~I lucratonl.. aucerut -' ' " . schmtbarea lui.
"',.

" . '. ntr-~ ait coIectiv formai de, 88emeneafu UrIna testiirilor
'

'

158
'"

159
'. ' . Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe structura '
"

. cmpului, unui, obiect, asupra 1 wse?I, dr eapt un. atac .de r8spUlls Structura ~ .. unui. obi ect ~Vlue la fel de autonomi ca, ~i . '.
structura cm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona .. asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itID ormaPtcu asta..
. " . - dQpiiord e de consuIu$e mi 88 opnt~, . Odata. . Dco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e Ufi HelI er. am pout d
,.'
,
,

mini ',~ ela DCeput... ron"';oneze '.. ~:" ;~existi, DsAi um c

. putermca spartutB. a acestul8;' Poo urmare triii le lIastre emop~e pot deforma ,structura cmpuIui'~' b" 0 lee; I1eVlU in,~ .~ fel si aiba . intluenti asupra Ob~ - . ::.
-

': Mec aniSnUd de decl~are fim"';n .,...,neaza..Dput Am siistudiez . .}~~ '" cii11tpul1Pclin ~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0
-

d~i e ra ' uI' m ,ceas


, ,

era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o de aur. ~ data a displrut nu Se ~e unde. '. ...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu feme, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. n caz contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. n campullan~rului exista un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin
anwnite

'.

Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or

'

_,

:.~, nu--a $pus .ca .,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= luta.fuarte des la eR1ISIUnt Ireaotiona violent!' ~ tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice din Jara. ~cmpul ruIw $1vid ci este deformat de
,'. ,

.J

Nu de muItrili.-a

teld-OI1at'

'

'"

"

Femeia nu' 111-11, crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mt1a venit din nou a la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a aparfinutinainre une( fernei' care, h timpul blocadei Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era la gtill el ci n camera, IlSii:nfomtatiaprivind acele evenimel1te i rldeplirtate ~a tixat ~iS-8,' pasttat n camjJUIobiectu1ui. ' La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a fust dedicatiimbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de ameliorare. Am continuat eutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .

conditii.

'

"

"

'

progr'ame'deuri.i,
,

.,

.', '. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, fiigideruI.'toateobi~tele;:-' te porti urt, cu ele, . 1, """'ldteIege ca'."

," ,..'

ii,spul18:taWui::i.

.. . ""

eloip t1Spw1dcu aceea~ . T~s-a mirat peste miawii:


.tel e)/lZO' ruI 7 ."
""'~'

mo:::;'

.~

este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii. putemic mai


atunci cnd feffieia este llcasii. n ~care!litii . parte' ea Se simte

., ;"~''''''M
".

Al1'I

" . lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I asta nu . . depinde de tine CId e cee. ce se petrece pe Piimnt.. :. . ~
"

eu:ap .fIUteri Dcatpot~ , ".-'''''''''''''


.

'

p' - ana

l,

- ~I.
,

Atwn~

,,'

..,'"

~I CtJ-Ide fit acum?'

'

...LGnd~telafaptu1'ca~

sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut. . ...' DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a CO~tlel11:1zat mfurmatia. primitii de la roca 1ieleVizoruIa' t si :m~oneze . norrlurl. . .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~me ,~~t. B.CUmuleaza ~ ~I pistreazii informa' D' '.cme~ .m-a mvidiat privind un obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca. """ eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
,

'.. '. vinovat,'. cere-p lertarepentru

'<;teva ghivececu plante' de corifimtat caaoolo erau ~te apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDSttuiefaptul di dupa n~terea copilului, nu-i . mamei femeii, n timpul sarcinii ~ p~ceau plantele. ACest program s-a fixat D subco~tient ~i ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora. . Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleste deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor i\O$tt fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la poate deveni, de iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .

bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La buCtirie, lngi perete, -am indicat focu\ unde trebuiau'sa se gaseasca platttae careconstituie cauza botii. Femeia mi-a .

160

1 " ,

161

lIStj1neo.~uJ

nain~i
, '"

momentul cam! omul le d em.oponalde exemplu injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!~,cu are H. intoxicat, pr~ q(:\8f~~"aaityrat~c~. Exemple !te inf1u!IDta ~~' ,a oblecU!\oro.eviaaupra omului:O~ use foarte multe. ... .'. ,Q~eie, eraIa od,iIm- A tr -op~lUI1e ,a.ID tm preunl",91cpm . 1 " d'\fi CII~ am pului "'." ..." nefavor abil er a nevol", sa .stea ,ca.rnera. '- , D " vOla - . Co pl1l,s~ Ultau la tele,vizotiar feme,t&. . sa cltca$a. Tele~rul "" ' "
'

motiv de aIer' ,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de . BaU dA pm m altcntrupr lamA 1 '. ' pni n e . ~ .,.~~,
','

'

:..'"

'.'

",

'

'

'

..

.~

~ ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /l ~ea ~e CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fat de .tele~or \fi deursul & do~saptimnii ' , atacu unUl oblet fievi", la nivelul , '.' ' cInpului. ,
,'" " "
'

0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\D ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Cnd s , . .. - starcmdesanatatea f1emeu scazut bruac i " ~aDtQl:S qe la od ihna ' , .

.' alta Pacientii are m ul"; 'Ie problem.e cu. snitat ea, pre~ta , ",p "'0" '. de.p~'W~tI1)1cealestructuril .o "A' ~ ,ulUI. ~ u;ezm otiveie. ,~ ' i; .de,..-""~- . f~ ' .'l,\e,~ura ," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi ", '.1." fiHi"':",," ca;.~lucra, "

,0

",','

'

'.

"'

-.,

at+'~t';'~ica '."'i'1":'~'l)ri,
, ,.

'. '
,

'

"

..

,..

'

..

..
...
'"" "

"

niel
. .

nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, ~.i4M:aIAt."'b' a, ,F1JI,D,.ptmtru,~~ddragoste? '~r:~ ',,'
,

de ~cul GU vec;!t/l.~ "~ .nncatPt


., ,

Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta '..


'

' ,

'

'
,

.
,"; .,<',"";

..

,r

,,'

,,'

'.:.j/X-"j:";

"""

"','"

'-'."

.\.f

Cu'ra~~~chitPcul de cap'ota ~e} ,maini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest faPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at f; " .ftn~ prpgramul de ura fa 'de \.ln <,,"".Lul, lect ~ el Ilvaras d- \fi t ob pan e ,1"." ...; moici, . ace~ d la nivelul cmpului ~biec tu l". V1!1~1 neviu cel " . reacpon.eazaidentic '. f, .
'

Ofata,e;te

PfO$t'dis"

E"

,"'"

-'

,'"

'

'

defO=a:~~dfp~

ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI sptman d: "NuPI;l ge te m O doare.' ,. pe ,ea." ny--p a.semenea .r pedagogie' intr~ 0-atiu'1din mcorecta fa<; de lum e care va genera e ' ..,' 1" VIItoareleprobleme ale omului,
", .
.

btea.;q,

-~

c:
,"~
1,1 ..

~ obiect.~e~upoate <letennina ~ or omulw, Sa nI: amintim cum


.
,
.

-:

.~,Ct~~

i'

Foarte orl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lcu cpmputerul pe care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am vzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcmpul calculatorului ~i intrndin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic. Efectund diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a . structurilor cmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii apareau de obicei cnd ma suparam pe cte cineva. Probabil ~a cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, nsa eu nu fae dct sa, expun faptele, aa cum s-au petiecut. Pentru restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe mine fiindca I-um suparat. ~i peste cteva minute I-am gasit pe cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De vina era un program distructiv care "stiitea" n cmpul meu. Cu ,trei ani mainte de naterea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in cmpul tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care ,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a eU intramn contact, reactionat pro~pt la acestprogram. Cmpul sau, drept raspuns, rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit". ce am eliminat 'programul din cmpul meu, calculatorul "s-a Am hotart sa verific daca maina poate sa-~i schimbe atifudinea fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum cmpul caleulatorului reaqioneaz D mod diferentiat la cmpul fiecrui operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca acesta i ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise clar un mecanism pe care-l bnuiam de foarte multa vreme ~i care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ru aparatura ~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

'

,.,>-'""""""",.-

162
"

"

'

,',

/63

,,~~~1~~iitili,ia

rugat silviid ~:~~tat

"'e este caun, Am neputsa-i stu~

plnSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a

structurile

iCI).~~ot~t~ucate,iiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
" "." lOfluent

a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
,',

~~%~::fii~

legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflan

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte

:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i:

i~j~fiC: desenate pe I;~~~ carton,

'," 14r",,.',ii.,;I'ti Mi-am RU!.1ll ,l'plate t III am arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca eu'A.mra~U~;iD"at~hellll ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am

'" ,',' , ' , " " " al careiprotagonist am fost '2hla~


, '

cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta icoanelefatade stapna, Nu ncaJca~Ie oare,legile n raport cu ea? DotW, coane, una reprezentndu-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii i
"

. pe Sfitit1,ll,Niollje .fiiiitorul
,

'

nainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaioanelof, n mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru


'

- distrugere. pe Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ chipulluiIisus stiipn~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare deta/iata n~terea iCOausedoved~te ca artistul care a pietat-o nu a dorit a primei fiului~, Qmul ,careare n mpul sau Il$tfel de programe nu aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana Sfintulu, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#, ivine fatAdecopii ~i d de tat ~ ace,e~i el il.codat dezicerea de Divin ,n icoana pe care a pictatcO'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa vremenaacametA,
' , " "

progrlUJ1e e,ura ~idistruger,Suniiasacrilegiu d

,de lniouni, erausaturate

de

~i"api~dut c,ahttiJe a~ten~~e, dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze bine, L-arn dus dm : nou D atelieru1 meu .iiar~1 n-a mal vrut ~ funcponeze nsa de < curios daca exista un mo IV ac'easta data'pent~mult tlmp. E, dr~: Testarea a aratat ca asupra poveste CIU ma terial in ac easta ~t.. clionat un uvlec t n'eviu, Am inceput sac aut aparatulut'de Tadi0 a a,
w
'

l'

'

"

'

'

',

. pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv


' "

era oieoana
,
' "

care se
, '.

'

gaseala un metru de aparat

'nu, era de juri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi I1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i ' numlfi,tnstarea de ihi!l1naredivina se pictau icoanele cu vopsele dizolvate n aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla pie;zenta I1 preajma Jor armoniia structurile cmpului ofl1ului bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL Astfel de icoane, giisindu-se n camera, influentau caracterul, ' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai n sens pozitiv, Iconitele pictate de un om ntr-o stare normala, chiarsfintite n bis'enca pot' aduce rau stpnilor lor. Cu att mai mult, cu ct tot ce este legat de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem tara piedici ~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta
1 .

b;;ot dintr-o'tar a baltlca,, 1 , da ta am lOSt ru g at sa consut un.-, " ' ',' t"ca a campu 1 " " -' ' UI $<lU .i boala care tocmm < DefonJ]atla pu erm'd " elile tatiUui comise cu d"01 anl incepuse. erau declan~tee un sacrilegiu legat d~ inainte den~terea cQp;luluLf:stsavIlit obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe marna copilulUi daca nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte roximativ cu vreo doi ani natnte biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap , de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest lucru semiina cu 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect , D 't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de neviu~ia 'IVlll1 , 't 'a strtlctura,informatlv-energ:tlc .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem i a p'entru imperfectiunea , sa t aceasa,,' < st ructura trebUta sa Ispa~asc

"
' ,

'

'

'
,

'

"

'

"

"

"

'

spiritua,la.

" Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza 'clusiv la om, Deoseblt de once alt oblec~ m n med, individualla Obiectele de cult Aiti ar , '" Puternic se manhes ta acest lucm m 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10 b: virtutea profeslel lor, tre Ule, sa intre in co~tact cu asemenea ,:, ,
,

,',

'

'

'

"

,'.' ,,,", !,

obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,


, ',.

'

Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un l 'nari icoane ~icl1 aile negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,

. .-,'

;.

i:f~;T"~
~:;~'

164

atrib~t~reli,~~aiIe,...

":.. A ultrat Wttt

vmdeau ,i cumprau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.


energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o "casa a ~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, Preoforinu simt, ori nu pot dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge , energetica Templelor. . Analiza bioenergetica arat ca, pentru restaurarea campului Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau.
,~.

P Templu1 Dollihuhn $u.a JZgonit detticue pe .~iblie?


e ce.uita ~luJitOri~ ~~~iSlll\l~
.
.

165

._

Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla


/

0 biserica in ruina~i cei biitrni ~i amintesc cum s-a' incercat aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa . aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tniir ,i chipe, carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea ~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu cpva ani, mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit . intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de treizeci de arii cnd incerca sa arunce n aer biserica. .Am nceput sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de

Fac 0 mica parantez. Mergeam prin or~ pe lnga 0 cladire interesanta cate amintea de 0 stalactit. Privind la cliidire, am simtit ceva scitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul intuitiv al armonieifiira risa a ajunge sa ntelegem Jumea, de aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin . simplul fapt al exist~ntei lor. Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n structurle energo-inforrnationale ale' Pamntului s-an produs puternice schimbari negative. A nceput cumularea ~l ~ctIvarea programelor. de distrugere ~i acum once gnd negatlv, once traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor nega~ive ale cmpului inforrnationa,l al Pamntului. La niv:lul, cmpului are loc 0 separare n deua tabere: a celor ce tmd catre iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a structurilor biocmpuriJor cu programe negative

\) dinarnitare ca ex:ecutant, nsa, cnd a viizut ca biserica nu puteafi


demolatii prin dinamitare, el a nceput sa facil eforturi deosebite sa-$i p!!nii n aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~ Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. ntruct sotia ~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu . tOln. . Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe. luna, povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiinta vie. ~iPiimntul de asernenea ~ i1cfoarte inteligent. .

. .

,.
'( f
\'.'.::"

t
,',

167

ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeen subcon~tient tara piedici, se pianteaza fcarte adnc, se pstreaz foarte multa vreme ~i deoarece 8ubcontientul lucreaza n regun !1Utonom, el poate receptiona informaP!l n mod independent i rara 0 selectie
.,;}"

critica,

'

"
~ :.--'

. " .

,,'~':;:it\~:':i::

'(",';':'

'CAJPfr~LVf}V
,"

",'

',,:

,,'

,',

Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice


.
,i':,:"" '\. " ':',,", '. .' '" "

ale o",,'1lu;..
'
'

~pr~ o~ului\\re'~~H1Aabsohiotceea c~Unconjoara: s~atlul,obiecteled~,tlZca5n9.~e, tilmele,.spectacolelepentru de !?mpuri.l1fIergo-informationale re t;a toa~ acestea


,'" mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Cmpului uman. " Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului i cali!iiWacestei . mte~Ct1unL. baca. fill11ele i.,.. ~le c ;au n 'ele elemetite de agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor cmpului .
omulUi cu urmri uor de prevJiZut. ' ,

\)
\

ncepnd a: augustl~5 are loc 0 cretere a agresivita\ij s~conttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamntului. Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi prtll de agresiUne. Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate n arta e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a occldentala, de m~ propagande! frtet Cnd tara, noastraa fost invadata de un nesraflt torent de videofilme; procesul influentarij ' subcont\entului a scapat practic,de'sub controL Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, mofenslVe .la pnma vedere, n cea mai m!1re parte a 1er contin ~rograme"de, vio.!ent,i, ceea- ~mare~te i mai mult pericol~l, mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla
,

Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a ctorva filme sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, baz: nivelul agresivitapi con~ente i $lbcontiente, Am VOroit deJa despre faptul ca valoarea agresivitapi subeontiente a oriearui obiee! trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent ntotdeadnapoarta n ele 0 ncarcatura de um~ism avand un foarte .,sczutnlvel de ,de exemplu, agresivitate subcontient. ln poeZla lUI Pukin, indicatorul nivelului agresivitapi subcontiente este, extrem de scazut. Dar sa ne ntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrul film de zero, ,cea animape ;,Tom i Jerry": agresivitatea conti~nt -. ,~eparte: ,,Alba ~zapada l cel subcontienta - plus optzecl.Mat ~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea subcontienta-. plus I!oizeci, Acestefilme, I).Cll.\dabOl1mtellor ciuzimea; ~~ dupa vizionarea externe intrduc n 8ubcon~tient lor,' niv~lul agresivitatii subcontiente a eopilului cre~te de cateva ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au nc~put sa poarterspunderea ~ pimtru ncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta nseamna ca ncepefie destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Cnd aceasta
,

destramarencepe de la vrsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la


,

degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzndu-l capacttatea


viiala, ,

Atunci de ce sa complicam~i sa ngreunam viata copiilor ~i prin intermediul unei arte distructive? Sa vedem situatia filmelor care rulau pna nu demult pe ecranele cinematografelor i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa" ar~ agresivitatea: contienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta ,,; . - minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta atZeCI ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al deertulUi : ml!1US ~aizeci i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
,

1 1

...

168, , ,,'

., , ,''; " " .dou~eci~inrinus' pentrilndi1lft{f." .

, "

, ~~

169

"Andtei~qtJlio,r;'p~S" Iatce<ice:arept~titat
.

d~i

'~ute' plittvzeci, >;'11:,


a" diverselor '

la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gndurile


marnel.

"/ .

Cercetnd

, tUye!~1

.agresivitatii

s\lbco~tiente

. grupuri sodale, ind\lsiveele i alt\liilli~ilorpo1itic~ ale cntretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data n plus de infailibilitatea sistemului autoreglirii cmpurilot. .' Acest lucru consta n faptul di omul care apare, !Je scena manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului , spectatorilorsau asCultatotilor. Daceell90municarea Icrulcu -~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate subcontienta minima' i 'cu 0 ma:xirlia ncarcatura de iubire. Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii publicului'Toate steleleestradei, teatrului i cinematografiei noastre, tara exppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate SUbCPDtenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi duce la 'IUtoelit)1inare: omul ~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa se mbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Cscena din cauza unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i a ntm plirii" , ,.,,,
,

Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile 6siircinate erauduse sa v7iteze expozitii, erau nconJurate de lucrun fTumoase, de muzici~ i iubire. n satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede, gndete, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~ copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata chia,r ~i de privirile S1Tiiine, Acum sa neco Imagmam pe , contemporana noastra bruscata ~i njuratii pe la cozi, nghesuit1i . n~ijloacele de transport n comun, "destinzndu-se" n fata unui

' '

videofilmoccidentaL..
'

, " '

Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu] karmei nu ntotdeauna reu~im sa veI1em ntregul proces al autore~larii cmpurilor, ct de precis, ct de complicat~i cat de

nenteiesse de~ara

. . ~. Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple


'. ,

carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.


"

'

De aceea,llaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui cr1tiret sau actor trebuie si ipCluda nlfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0 imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca permaa.' La primavedere pare surprinzator, nsa acest mecanism acponeazii~ n sferapoliticii. Politicianul cu un nivel ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i inteleetul aici trec,pe planul al doilea. ' Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru tinerele femei, n special pentru cele gravide pentru ci' spiritul . mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adncii este patrunderea agresivitiipi n subcon~tient, cu htt ea este mai,' periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar n proportie de doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil, deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
'

lozinci ci rezultatul \loei ntelegeri profunde a lumn ~I a legllor acestei~ Dificultatea ~onsta n aceea ca trebuie sa \J.vatiimsa asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ cumaterialismlJ.!,'religia cu ~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,nalt1i cu pragmatJsmul, permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale . , ctidiene.
' '

Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat Qtr-un pmces incontrolabil ~i arta, n acest sens, nu ,a jucat un roi seundar. ncepand de la mijloul sec01l1lUl trecut, pnn dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~ Sljbcon~tient,.apArarea acestuia mpotriva piitrundem agreslVltapl devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or occidentali au 0, spiritualitate siizutii~i un nalt nivel d: agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza structurile biocmpurilor i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl. Poti veden expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D: la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa nteleaga despre ce este vorba, . '

170,

pentru mine . deseoperire n~teptat a constituit-o Dupa testarea expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni.
'

171
,.."',.,.,... '. .

ctorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive ~i, asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de i~biie ~ comuniunea.cu O$mosuI.M-am oprit n fata unuia dintre 1OOloun.. a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus Pt dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Afln~u-ma n preajma acestui tablou ~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am , mmentm cmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata: -~ .deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0 fo~e naltsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de I,ublte, 'agresivitaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de ,
coborte, ,

$piritUaiitale; este gn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment. Pictnd ctev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poate a1ona"de sute de,' ori Qai putetnie asupra lumii spirituale a Ofu1)1ui.n modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele fata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~i p(!tfc;Ctillne.ncereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica ~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau n vedere dOllrterapia flzi, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlouri are e sunfplinede spiritualitate ~ide iubire. ' ,'Analizand. cail!!d~zvOltrii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat, testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii )pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i, "civitizatie", nsu~i cuvnwI ,;cultura", vine de lactlvntul "cult". COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre ~a.~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .eva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol suprem al unittii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie", Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui ntinpee civilizatia ~ctionaz n dpmel1i1ltransfonniirii fizice. 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-ritr.oanumita etapa a ciVilizapei nd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura: Pentru ca procesul sarilmna ilemtrerupt se cere acumularea vaIorilor spirituale, n societatettebuie sa:existe structUri care sa
,
,

asocieri' co~tieiJ.te, vmdec.a bloenergettc omul, i dainf11IU!tii,interactioneazii cu el cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am t'tct{;atsa !ratez cu aJu~oq.d,,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lmit de pUterea lorde acfiune t Atuncl amlnteies 11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor Avnd 0 structura~ctiva a biocmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~ ?um~ s~iritul, sniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor, Icoana: Plctat de un om cu 0 nalta spirituaIitate nu ni.1maica-I ,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar I ~i' protejeaza. Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~p arta adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual. Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul attor, ~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se mp~tie rnvIit. Qaca m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori avand 0 putemic retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescntr-o ~I~tina, A rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , .
. Ac~t:tabrou.

~a a-~ cr~a nici un fel de

'''''',

'

respinga doar bunstarea materialii, fiziea

care sa pregateasca
"

.;j,

Lumea. d~ azi triii~te t't principal prin necesitatle sale ~i aceste sentlmente repre~ntii- vrful infim' al aisbergului, iar ceea ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de

po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i "civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta plus zce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de "eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci, agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma

172
,

la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce civilizapa poart fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri ctorva Jri' pentrua determina potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei, Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,

.
CAPITOLUL VI

Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia: agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus c'doua sute zece. Analiznd datele de mai sus se poate spune ca Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei

America este tara cu cea' mai naltii civilizape insii pentru


.'

'

'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~] civilizapa,.Vnd un bun potential pentru viitor;n Rusi'fi prezent nu exista civilizape nsa exista 0 cultura interioara, un colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la

Ce este diavolismul?
, Traglcu1refuz al omului de, a a~cepta ideea .'
.

ca adeviiru 1 este 0
.

Rusia,

. '

-,

adeviir Schimbarea lum se produce cu V1tezedifente ~I .re 0. . Nenteleg~rea .1egilor I~II ~I nefltr~ruptiico~entizat:e, nciil~area aestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~ '. creeaza puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane, . Existenta n .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate , . .. . studlata -,' ~I an allza... din Punct de vedere blOenergetlc Cil fi , ' ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,
"
",
'

substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta fi toate, , ,.. . cu CIOCI de a~ ~II Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a

C'
.

....

. . fi ID ormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe '1 tru tive ~l autonome' atat pozitive cat ~i negative. Programe e d'IS c.. ' 1 ' eXls... ID cm p ul informaponal ca un organlsm 'programele rau Ul '.." , . independent, guvernat de anum~te legl, " Cum am 1 uatcuno~ tI' nt' d e existent. Programelor dlstructlve ,,, ... . . I ~Icum am - neeput sa luerez cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8 .
,
.

uno~ tem deja faptul ca gndurileomului creeaza un sistem

structurilor

biocmpurilor

demonstreazii

." ca ID

"pul cam

<

'"
174 "
, ",,-: J

11'

"-",

. . 1 . ... abl deVlOe meV1t 1 0' pr~d1i a unui asemenea . "c!\re "VIrus'.

175

infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womeniri exista maseimari de pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de oameni m decursul riiJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de b\>a1a~idepind 1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ne&tingherite dJ1tr-un,oml'l1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeassprijin, din.,~at!ea ,.bloCUlui, n~fI.~~'progJ1lme' ~ alomenirji,.,'A<;este ptogtaniesuI1t ,neutre panil iicliPa n care nu aparcondipile pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea ~liminarii acestor program.e, elencepsii se activeze ~'oa1\erepede ~Iacest luru ,se des~oarntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, de aceea de decurg pe h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" !1sa,;viru~ii" disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eaz programele de.wstrugere il omului. Gnd orgalls!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e
ns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,f'p~tru 'VitttsUl,i;cte'Bta6pli1t~t'mb'Ji!ft~;nril~eri1 ponltl-v:- Pa~p;;a -

n -' "~ permanenla ne p~de~tegr e~dile.'n ce fel actioneazii"VI11Isul . al' t ,cum se dezvolta el, ~ mIfi ~~a chiar pe mine. TrebUIe sa destuI' de periculos pentru ca recunosc ca acest studlU a, ~ fi tale att trli'Cat ~i grupului gre~elile mele putea~ sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
.

mJireuna
,

~ care lucramilii biocm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a programelornegatye. Daca <t anumita forma e ta - . '-mc",c area legtlor se manlfies ..printr-o 1987dimenSlUm. a mamte . '1 i: dupa ' '. 1 devierilorstructnrale aleblOcampUn, .. . defottBapllof au cr~cut conslderabll; au mceput sa"-'.villa ni~te ' l"'" pedepse muIt mal gr~e~ tru diferitele pacate. Ce, mseamna pedepsemultmm gre . 6::abmuHace ceva negatWItlpotriva . t- Capta ncepesa se amplifice ',' sa sau.a unpi~lto~, atonel a~:: ~n biocmput sau.A ctescut
"
..
,

.,

'-

"

! ~ 1 t 1 1
1

~st~.'~Lea ?f!gJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ootsttucroripebaza'aestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie crrW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~ti~ea . ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm iSpiriful cOnstitUleun 'sstem energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor spirituale distt.uge mai nt' suf\etul Onlului dup' care ,trece la demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de
'

deze~1 de on ~I sa se.actlVla putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gndurilor negative, il grtduril0r ndreptate spre ra~ ~I resiune ntruct.gndul este 0 bune se .atlO nalii. at ~ gan ,\ln 'le reie' ct ~~le Unita te, ' iof0 rm . ' .., .. .. . .., . +J"".'enultiinii - structtJn al" apo t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, . . " teunesc ln
, ,

,'.

'

..,

"

deceriii D campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda

R
'

orgamsmulm. Daell o~ . . c 'unea se 'ndreitptaspre piistreze integritatea. spm~:u~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De , destramarea corpulm ~ztc. ' aceea bolile grave ,nu mtot d eauna sunt. un rau ntruct protejeaza , . .. ' w 1 tnpotrivademoam stroctu rilor spm_tuale . AI "" el "stau luenirile
. .
,

. al ~aSe ani n ,campul, Iinf, ~rmatto~u al omenirii are loc activarea Qrientate ~ spre ravietuire ~i spre' distrugere. structurilor " 1 . . '.. " e 'comporta stru cttJn 1 orien tate spre e Foarte mter,~ts '. '. 1 ii.nd,sa distrug~ structurile di$tritgere.i1ainte. de,wate, e e 'deza gareafizic a spiri~ate p~ni()rdlale 'care, etlc,' tinde sa ar:I:h~:portlln:t
'
' , ,

'

"

'

'

'

psihii:,n sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic, care"patninzi1dri1aimtintr-o ,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. s. se mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul ihfoinllijidna/ larivelul cmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i ncepe sa renege legile Universului, el
~" 11

lt tul distroge~ structurilor , 'd tita spirituale. n acest caz ea va uce la dezintegrarea fizica.,' 1 . . ctI ' pnmu 1 caz Care, m mdelungata mea pra, ca m-a fileut sa simt ce , , can,d ,onbaalaeSterezua une,.
'
"

'

nseamna

un program

cKstruct1v,

'.

Analizam. cau~ele pentru care un tnar, bun, ~~priete::, . c~ manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate putermca m rap . prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, n trlare,
,

176

177
. ~ .

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatl, sau.' Pragramul .de dlstrugc:re se.831iea 11 ,biccmpIII tatl1,li; acesta l acttv* iar fiul ~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am 11cbeiat aCest " caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, 11timpce, mergeam

.
,

,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,nenteles. Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii 11ceput sa,.mi ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputs mi se 11~a. n

ntotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este abligatOriulegi$. d~ demolare, dar n creape demolarea trebUle . si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este altom dect binele scapat -de-sub ccntrcl.. . .. '' L>ac la' baza deq1.c!rii sta un nceputsplritual, atu~cI . demolarea cr~, nsi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme
de neconttclat.' .

~~de~~alat.,tarea mi se "11rautteacu flecare minut. ~pa aeeea ~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i .~ .doml vrec clnClSprezeeminute. M-am trezit, ns staxea mea era la fel deproasta. Mergeam de parei nctam n unt. mi venea
fcatte grel1s naintez.

fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma 11v~rt... te Intr ,.0 d.'
.0
,

'

'...

"

'

'.'

"',~,

,-

o.wv

" ',,-m"'itna

aveam senzatia uneigreutiti

rellle de

parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac n wei. Acasta stare a fest produsa 4e at~cul~ergetic al tatlui. tniiru1ui. n timp ee . ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacmpuLacestuia ~iel, a .lIlceput S3;1Jj,a atace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca ell1Bu~i habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,ncareitura autodstructiva dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de d,~~gere'~I\1 \l1cc,?Wul, tatiilui.tniinllui.meupacient puteaJucra a~t Impc~V:1l;UICat~I., IIlpc.trIva, ltpr canieni $Ljneila nivelu! l ! a fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra acestel strl.lC~n agreslve.ntruct.structuriJe distructive 'se nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr n rapottul. Cq. camenii, prin .!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".t tcate Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatl baiatului,' de stramc~ii acestuia . ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~ ~ procedat lacc~yinsca, Inc~~t.M.am cCntact cu unprpgramnegativ, este pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal, dar ~lla cel blOe\fergetic, .

, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea ','Cc,. se autodistrug~ distrug ~ce.i nju~. '.. . Muitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul n.; fost ,Mt de &eXUal;~. vcrba de reclam~ ualll: na~ film Er;!. ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn amcirican,Cense~: intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pnila ~I".elulpnmel.eeakre, atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el. de.-a .Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, ntinzndu-se, unecn . lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au crescut atat rouit; nct ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
nt17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill . . . structurile informationale ereditare. ,. '.

,"

'

. .

natta ntregii lumi,n .specialn America, are Icc' prolife~ea violentei. ri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~el cu sexual,itatea. Ce se ntmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~ fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera n prim.a ceakra~i devine neecntralabIl. ' ,
.
,
.

"

"

',Recent

am acut .0 interesanti

diagnosticare.

Era vorba

~,o

Ce nseanlnii rau/?
.' , ," J{ .'

'

Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itn diferite ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI nseatnna demclare, binde - creatie. l1sa dezvcltarea ncului trece

catell cu un grad nalt de agresivitate: Cineva I-a satu~tpe stapan sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el .. a dis~t ~imult timp a fast un animal blnd, Iim~tIt., Dupa cteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
pui. Stapnul a fcst nevcit s-c mp~~. . ,. " . Analizez situatia. Cmele avea III zcnacapulUl un putermc centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI . cc~iente a stapnului.

178

"",

179
,
'

' 'iJishliJ~~'~':~iitatea
""c",",

,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,Dtntlfa8resivdt~~ui AHi ntrtat, ni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0 a~1iridica1Rate~imultiplicattrapid fi CmpulacestOR. I:antulcrCterii agresivitiPf af;ltintreruptinsa izvondacesteia a , I-,~~,,'~q "'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'" 'v' " " "
,
,

legitura~",

omului, ~i nec~itatea
'

respectiirii

dec~

'

,-

,,

",

'"

"

".,},;(~:",'

. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, tl geneiaI, ncmpul omenirii,eXstii un mediu agt;eSiv care,se ,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganSmuni~,prezintii mciilcm ,aie legilor,.De, ndatii 'C6;tUnilic.ercatsajung, la.acest , nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,nceput si catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana, cercetez deladistantii biocmpul,acestoia, efectuez corectiile necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am nteles,c nu eravorba de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&fo cerce1ez dinpunctul de vedere
'
'

. ;Z'e se ~POrt ca 0 fiID~~;I;' nce 'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu $i,probabll ntr~oalii~vindecator. mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de IIalta clasii, Boalanu-I ci acest lucru il slmt ~." trebuie azvrlit din trup, ea este doar. un bulgare de nMolare ". d "1 1 " ppat unor~nism wu c.are~ e fi;foarte agresv. $1daca vm eca oru . I~ceput tr8teze n mod incorect, atunci fie
.' ' ", '
'
"

a:uta.a:~r'e::~velurile,firie .CiJid

~i~u de ba!lii, ~ceasta

nua gaslt cauza .~I

'

~ na fie va asupra sa boala ci el nu va.reu~ sa VlJIdece 01 wI~ui.s-au lua programului de a " n . acestulapn. asl!nilarea ,"mecaOlsm b Inavirea p'iicientului sau.' B oa1 a a ,distrugere care' a ~U8 1 11110 tr ebuie s-o ,.., 1imu l, se ,mpoJ1i" omeOlm ~n plan sm1'ltual. dlavo s t'.-~ L ~tiv recunosC, mult mal 1t~ve dect bolile de la nivelulfiZlc, a 'm It mai palide dect nivelunle fine acest mvel,programe le suntu, extrem de d agreS1ve ~1 ." poarta
'

'

"

'

'

al ntregi[omeniri,'sa viid;dacrpot sa ajutcuceva,;ainceputo

tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ ,central. .'~Mta ,iii.' umesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii n acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece, awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta 1Dseamnaea acest program nupoaten fixat nmodco~tient, el -este nesesizabi1;, tlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am observat demult. $amanii'n astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.ncalc,a Legile Supreme include n biocmpul sau un program de , diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele n planul fizic, $amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest luem; ndreaptii, structura ,biocmpului omului, insa nu ntotdeaula el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind compo\1lU11entul,corect. Cnd vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau' omului ca acesta .se comportii incorect i de aceea n eL~i~auflicut siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv
"

unele acestea ,?evm """ , invent1v,mergand pin~~~ ~~troduCereain subcon~tientul omului " " aunui program de auJodistrugere~ Omul careincearcasa se lupte 'de la aceSta 0 ncarcatura cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem distru ctiva care actIoneaza ,ln . lll, , 1 a, Cnd gru pui ,meu a "'- Cercat sa actioneze
" '
"
" '

'

'

,
,

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc li, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogort Clivafoarte atac. EXISta senzatla 'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.
,

al informaJ1<>lI, '
,

'

'

ative se poate Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCt manifesta lli mod de puternice, : dlfent Cazul . care u~eaza ,. t fi astfehde manifestiin, , , , po pencu 1 oase ~I. surnnnzatoare t' ' a, ' , , porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenerg ~I .

.'
,

'

"

Dlseutam cu un"r'e
'

'

venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera Se a n, ' probleme nc;epuse deJa s~ , ri f'aramotiv'se explica prin ca.ln prezent marele nmnar de omom ducndaceasta afirmat , "' .. b"";' 0 m . Tra faptul ca dlavo1 1 s- a ';CUI <u" ID 'na ca aeum, din cauza actVlzani u .., nlim baJul blOenergetl~llDSe ~ dezvolta ~i trec la Vlolen tel ID 0 amen!, se ' ' Permanente a 1del 1or. d Omenire 'care-I 1 '
,

"1

meu in pnvIDtaacestel

'

'

'

'

e actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate " ' " fi t e 'necontrolate, Am nceput sa-! deterinina sa comlta. m~te ,ap . '

.\ '\'0
..

180
.'

<J

181
(

i.

expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit etevaftaze

care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci


.

" exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate de. tip ;,Ton\ $1: erry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de J aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de
c

unele idei 'Suntdificil de insUfi CBd am inteiesacest lucru, l-am rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil. exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind -aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0 eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen miiintlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel . bioenergetic. $1:.n cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIiznd i situati!l>8.ntintclesdinbiQcmpu'lmeu se g1sea un program de distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic. Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intmplataievea. Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in

autodistrugerea omenirii.

'

afaraluL

nbiocni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit ~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1 deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este foarte mare. Comitnd 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa ctiva ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii ~i'pe nepoti. Omul care .a savqit 0 fapt! reprobabili nu simte aeest lucru ~i nici nu 11!clege:odat! decl~at, .programul de distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom. Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am inteles acest lucm relativ recent $1: m ncepUt sa caut motivele. a ; S-a dovedit ~ii, daca. nainte agresivitatea era alimenta'!a de cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de

Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala, poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. ncerciirilede . perfectionare ara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinl duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i npotii, au din ce nce mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mine,eu voi dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii n fru. Cunosc un .tnar pe care destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.' . . Odata, mpuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam diagnosticarea de la distanta a marinarilor Hilalin cursa..ln pauzii a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am (ost de acord.' n ncaperea intrat un tnir de vreo douazeci ~idoi deani C\l 0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tnarul a \lrmat de cteva ori un tratamenf'cu ~oc insulinic, nsa starea 1ui a ramas grava ~i, mai ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
.'

despre el.

'

evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gndurile oamenilor

.-

n copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele

~sa leinfluentez vointa.

, .'

..

- Strtd in post, ~icontinua tniirul.relatarea, am viizut ni~te . .oameni care incercau sa escaladeze gardul titr-un loc interzis ~i ". .!;l'a de ajuns sa ordon n gnd, ca omul ~icadea de pe gard. Sau . ' . ." mergea naintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a. .: ~;omand n gnd: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge , :,j;> .,., 't-,'-:
. "
'
,

,,

:",_,...",

.<-.

j'Ir;

1;"

<

.-.".,..,.."

"', ...,

''i'

18Z,
,l, ,',,'0 "", "

"
Erau la
" '.:'

IIJ3

,='~~1'~::=d~:=:~'
J. ,

sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\'
M-amtat'la.'

'r IM'~'\ii\f,';.'~:

pararnetni
.

.a~vit!fiidnltufui,
':.

'1l!~'.~~9;,;

~"",,~,~+~eli~'ie\ll indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'.. :n~;ttmptn8rul~1:tlep~a:nuntJnle:


,.. <:\I,tinlpula,m

."i<'"

..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocmpului trebpiecontrolat printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intm.pla, atuoei cre~reaposibilitltilor 'lftrece orientarea OInului CCie& se ~i ce intmplcu fiul dUmneavoastra.M~na~i mar~te viteza in limp ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacittile deosebite~i egoismul

interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintrite de supirl1;ile~iura

inputd

observca 'aptitullilIile mele SUnf

.q~~ spa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma -~ duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.htitnpul~oteztUu~ cnd am fost 'tttJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"Js;.artiroptceva.~ 'R1Jl' $itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;Citev:ie am fost iatr-;; sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma . bote~e$i. i-am~puscamor: .~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. Pimin~ 1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat Peo.~I:Cnd,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara ncepea saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ ) .eliIJica~pSihilitrie.,' . '
'

dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a biocmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar ,ntr-o viatiNiitoare, aCU1l1 ~tproces".a SQlrt8t la numai-cJva
an'i..., l,'

Cu foar epva ani in urma,cnd tratant bolile~

'1:.

.;~;

minle ~

nu vedeam eauzelelor,ain ncercat sa vindec ofetitlde treiluni


deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins la biserici 0 lumnarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute (dupa cum am caleulateumaitbriu), fata aintratn'Colril'~ia. fost'dus lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca, ,aturtci cndease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea '. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii' ~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea biotlmpurilorretitei~illndmecaniSmulerimei a avutun impact CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva asemlil1itqr se ntmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu mamei. tnirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail, Amintip.vatoate'caZqrile de suprare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gnd la Dumnezeu~i cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate .v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gnd iertare]a totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi. depnii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru: . Peste doua zile pirintii tnlrului mi~au povestit ca acestua a nceput. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. n
nsanato~irea lui.

..,...;PIi~

si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul


'.

,',

"

men? m~a intrebat


,",
.

'tati! $~Iui.
L-am 'luat

'.

,.

~i i-am explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei, rIplrinti. ' . Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " . '..;..-Desigur, indouhile vafiaici. . -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna tanlirului. . . .',' . -'. 'Problemeie fiului sunt, n bunapll1:te 'determinate de orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru. Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ie,deosebite iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urt att . de putemic p~ so1UJ dUmneavollStrlin Iimpul.sarani?, - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta de a mi domina: El are mari nclinapi pentru hipnoza. n familie se ~tiefaptul elbunicUl su a fostvr!ijitot.

pe tatli bliatu1ui' n' camera 8l!tuntl

.-

Iar eu m-am convins nca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa fie iltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .

'.

'

,lU

""

185
, '

"Oamcmii arr,t,~, repret1

,y
'

, "

destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar

pute&; i-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~. f

~deJ'eaanaeeastitona

complex.fI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1ltientubre~tii a zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei etici s~are~tru ci la ni~ bio<;mpurilornoi S\Jnteln1uft
,

lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce


,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ '~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii ~r",prQb1eme1ar eticii,este' \Q,aSpf&pi,actfve ,pentru"
"

C1U1Q8fterepot fi,~
,

.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun S8tem defensival omuluiI rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui ~areceatuncicand, t1ai sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlnVIMer~i1i.jl po.filipsipe i o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii ponsp~ faptelor.oltlulQide J)citlc;ateaLegilor"Supreroe. Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZC!'m,caeu "prezint Il~te tulburiri ~ce: IIJlwdID p!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziAAdU+Se,inaeest mod, de ~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat ~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. llceput' sa-mi ~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insmi nceps

Am.t~~ aCt\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~


'

Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.

Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale spiritUaie ~i ladegnerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." Iltruct orice fapt' de-a naas~a, ,se n.xeazin' cmpul infarinatianal ~i iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este ndreptat, mpotriva legilor iubirii i UIlittii ne ,mdeprtea4 de Urrivers, pravbac dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de distrugere.De.ceea~~ia faptiintmplatoare Ile poate iiIfluen\:!isaal1a, ntregu} $ens al eticii r~d n faptul de' a nu . acumula a karm negativa'care, ajl,lngnd la un anun'lit marnent, Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrug atatpe noLcat pj!-capiii n~tri.
U).

La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Printii au ,ucis iubirea unuI n cellalt cuctiva ani nainte de n~ea copilului ~ia.ceast~ ~estrmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i cU 'c1irec1i~preis,...jfarmat ~pro~. care are acum a existent!... autunom,i.:<in,,',bia.pulcopilului..Stn.K1tutile bioompului . capiluIui!ii.tntntr~attde defarmate ncat!eM, sau
, ,,1 ", '.

, ;J.. ,1;

mviatitVcl fi il1nili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheaz.
a~tiipasibilitateprintt-o.baali
.

gttava. Dacamedicina va mv~!a

sa vindecetrupul i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,


.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea ntregii amenu; mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:n faptul cit.ar trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat, altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil acestui veac var piJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va . '. . constituidistrugereaaltotaameni", .La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi' psihi.n ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace nse8mni;A~

mcalLegile SuPI:eJI1t1, .legtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie. Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de inve~v. Elc pravOac a pu~:acti~ a.pragramelor negatlve. stoc,ate ln biocmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe n.el are lac a creFespirituali . rapid. ~i anno_eastru~, cimpului. ~~easta'reprezint de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ntatea~i . Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci nsii amuIe . ~. agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de distruger~ aflat m stare-emboonarundeva p -cmpul acestuia.
'

sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~ psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, nen!legnd adevaratete'. . .
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice, ~a ~i b~c miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:

. ". \":":,'1"

'.

!f4
,

.'

"

~~Iii,Urt
1
, "
,

Je faptutane c

"

~i numai CODIIJI!icatea CUlin

,', "

(~eneacopilla'nivelulbiocmpurilof

poatedeveni P~QII$ft.

l'.

l'.'

l'

~am
Y,o!

tl.t,

stratCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul. sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii

oopi1<'~:in ~ ~ jumatate, Care'gt'cuminte la ffiatoi,osan

~~;'n1a
";multip~

~tacIiprin subco~entul
ativ.Mai~

CAPITOLUL VII
, ":L' ',f

~u4Ii~pilu4rile-aJI!

regisit 111 D111, 'prognunui de c~e

aJI!siJntit oslbiciun",tizic.

~ritu;lll}~fin~- nci:rcnd sa-!. vindec pe copil aniptcfuat


;~~; sudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze ~',l'iip4mpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca, biQ,eo."get.i.cienii are,tratea2:a ta.ra~ vadae ~icwntra~~ c ,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor cmpului pot ~~,rwo~amelede di$trug~"i,n'1inal,daca ei;nuau 0 '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot
;~

~'~

duphnWtip nSiau llceputsA$e d~u~e

'~~
~. ,

.jncheiere
l ,~ ,; ,:\

j;,
;y
,

;',
',,J,

~
, ' " " , ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,;a vi~spiritua1a a. oamenilor se Spn]1i1a. j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zece . J,.b ~e ~ Pte l!I; \iI'a ~ M run C ~&i~J;~:'J ' ge-- I/' ,doua . b!IIW onstt~ ' ,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, tij!ena. - cciItretrWtut!. ,Dacil )11PIjlV!,DH p~el. i?a1C!leavem o. ol\feare Idee, ccle
, ,

~~~~
~Q,~t. "i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..

J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este


c.

;1; , , \.

'."

"

...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ~~!!'~: ..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d


,

(i;;;V~'

dis~ispirliului

",'il' obligii ,pe


"

iU:' "sa se

'

,'

"

~~.o

tnaIti greei,vitateinstructuri1e a biotmpu\ui


"

fljpt ~oluLun\1isaniw, acest vAd 0 destrirnare

i3Pte' ~p.tecmitafe
" " , ' ,. ,

~' '~!IlJ!1t'
,

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~ibOp~j,~ awf.' iJIf1uen~ as!Jpra . Il lUl' pendintotdeauna 0 isen ' 01' mp U tru ,ca e,oergiab . 'cii,interi0IUl 'l: ~m
'

'

'

, -,

'

'.

' ,

,,,

,,,

~ dlfecponate
, ,

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaeea, cnd n 'biserica seadue ul1 ~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,u pmernice defQ~.,ale structuriiDr ac~,ra",' impacIUI'asupra spiritUlui 4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din ~cturile,fine.Uneori,acest IUCIV Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fizi, copjhd putndu-se are 'Unbolnlvi djJpi botez ins nf'~ ast lucni:ii vindeca
" "" "
"'

,-"

",

asupra parametruiuj celui mai ,


,

",

". semetJl, "Iacomia; mania, zgrcet1ia, mhn;rea, 1 invi~ .. desftuI: . fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~ !, omenfe&a:~ 'considerabillista p~ateior i une!edin ele, ~ , ;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m ltinur, , ..,: Impor4rite, cle tna1. isttuctJ.ve. a , ' ,.}
"""',.,

j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui APstot Joan ele~t aate ~rrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconu, , ""'\' . ' , "" """"''''''''''''!'''''' !;. ..':'" ''' '' '~clre "'' "" "'acesre ,"~ ' . ', ' se m~n;~ii ' " 'i::. " ' -

~ ,..,~= ~ obtirlutu:rmatoareaors::.e:, energetic'


,"
,,

"

;..,'

""

.
,.
, " , ,
,

,;,

,'; :', :'

,,

"

',

'

"

",

",,

'

"

"

"

"'"

"

"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln


, '

"

,,

"'

,1,

'

'

"

"

,,

',

,-

"

'

"',,'"

"

-""","

'"

'"

,,',,

,',

,.,

"""

,,-"

,'-

""

",

.'

.v;

",'

1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie ntremperea sa:rcinilince,Pnd u luna a mcea.
",. ' ,

~
~ "

spirituaIe;,iiameliora'~
','
~
.' ',-,

vijtnrulsAu; al ~piilot
",i"
" ~.'
-,., {

~i'",

.co\ctate

ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; refacedrumulpu:q.JrS deUDvel'Sindezvoltareasa lund con~ cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'u Divinitatea, ~ cel mai striIIs

1~1!D a cincea

Jun: ,

'

.,

.~

";"

iB.
\

189

Starea feme~ in timpul sarcinii determin foarte multe n destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie subordo!)a!,in prim~ rnd, inte~eselorcopilului iar a~ lucru
presupune 0 serie ntreaga de exigente: '. formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului are loc pna la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie, caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a

4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire, de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, n carte s-a vorbit foarte';nult. AcestencBlCiri e at1ii. locul al patrulea. s pe TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei ,
intern8tionale

~~

auzit' un glas iritat:

.'

,.

~aptea;
~

'

dl?osebit de importantiieste
un tot uhitar' ,

Dumnezeusunt .

Iuna acincea . cnd flitul ~i

~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlSca ni~te sentimente


oegative;, tTclJuie accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este ,sa el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau n legatur1i, cu trecutulsau sa . ' ' grabeasca viitoruL .' " Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei gndiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se dezicede ViitoruI-copil sau cnd are 0 atitudine negativa fa'ti de ferneia nsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai 1 elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate aduce pr~udicii iI1ense . . .sntiipi ~idestinului copilulul.
~ , . .

-n timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare

. ""7~Astzi eJgia nuise mai poate obpne, ,i n receptor s-a B auzi!siimnalul de ntre~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie, Am . mai:fotD,1atnca' data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce 9 Iin~tI,.. plcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen pentrti. convorbirear6 minela ora cinei dimineata. Am multumit ~arn nchis.,,M-arnuitat la cml'ul primei tel~oniste. Dupa convorbireacu D1iPe l a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un e .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca bioempulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Inde a plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocmpului. " , $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'

5. N~te deformr destul de paternice, ale cmp1,llui bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii. . '. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a structurilor ,biocmpUqIor umane 0 constituie, nciirctura de iubire , caci 'iubirea este manifeistarea ce! mai naltii aunitiifi,i, '.a . .
armoniei luroii. ' .,

, 2. Foarte putern1ce deformri pfOvoacii gnduriIe ~i Eaptele ndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine n sine sau n ait om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale. . . 1 3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul n legtura cu trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a. . ncetini evenimentele, adic atacurile ndreptat&' impotriva timpului,
'.

Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de Univers, Jati de ntreg~i trecerea de la intregla parte, adica dragostea pentru prinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la ntreg sl're parte ~i invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii ~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. . A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
1

"

...

./

.r -'

IIHJ

,.,

191

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!nili fi.,un grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru ipe. eare metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste
,ASimilta tehnicii complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ponderomotbrografiei .estePo,sibil DS difibUtatea 'met.odei conl>ti h ~~ ci .utilizatrea Aebnici a acesteia fariQ;;iaa1tji

spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu" 8pwte, ftra p~ilede rigre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI'

cel!i-mp?rtant l eonstituie faptnt camet.oda espericulollSc ~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare

poateprovdca.:un rfiu orimlui.


' '

~,". .. < , 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra. naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f d~i vine' maj lent, arnSchimb>,~teUrmaiimblt mai distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tniircare,

' .

,.

avntat il rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca n ni~te miIli ne11dematice metoda poate avea 0 influentii nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut dectsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am pierdut 0 jumatate de cmp, toa~a partea stn~a, de..a lungul;liniei de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute. , Mel~ lucrus-a mtmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii chilluia ngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am . futeles ct de u~r e samori ~ ncii mprC\lnacucei dragi $i apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa - ma cumilltese nsa orgoli,ul ma mboldea sa merg mat, departe, ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I ntrec~'. AceastiloziIlcanva~ din ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a, ,~ mceream sa descopr defepunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai ',' departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de fTagmentarea cmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl !!mun'cf!,' ntr-o atare'stuatie, ntrei'-patru l~i.infarctul de

'

W!iid.~eu:'~a
,,~V~fieu!,.

decis,

,',;

J'
,','< ,,"

mi~ardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda
LazareV". Lueram p.r~c n fiecare zi mJa ncalcirile Legilor " Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam 'sa merg nainte. 'Pe;ne~~tate au iinceput aiiapara neconc()tdante n diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1f care 1: pe ' simteamlnplntatepeste tot pna la senzapa, meomparabilii, ca deasupra eapulcl nu am;biocmp,Cel mai cumplit er~naii aii ~d suferintele cqpiilor, ~tiiIld di V10vatulsunt eU.$1 ca' met 0 "salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de , ,

',"";...~,aiidialopa\~pa

"RI~~Ji.azerev'I,

,Piirea
,

Bnnp1u#u$r.tt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invlitr- ?Jl'8ios ", fi ,>f'im~itd PI!P2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' vieille":Chiar 1h.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide difurite senzapi, ntelegeam fiecare, durere de capsau 'ntepatura diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am nceput.sa ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~
,

;i'

~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra

meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun rezultat, dar pe n~eptate n aoest proces au fast atr~ sofia ~ eopiii, Cnd primeam, diverse ovitUriptintru gre,e1ile mm, mpreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care i iubescnespusdeimult.N-ampututntelege de ce, ..,buieei si

diagnosticareakarmei,"

',[

Nci putem l'urie punet relatarilor tniirului. Escnta metodei nu const Ii mnuirea ei tehnica ci. in dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om care aspiIi:,.'la' .Divin se ncarca, de energiile ~perioare ~,

displindapentrIJpiicatelemelesi~te

n acel monient F;iceam


,

tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI

nceput aii sufere mai putiIl n 8chimb am nceptit sa primesc ,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
. 1

.,

1~

.
-"

..."

1 ,
,

1!13

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~ sirnfirli~i,n~atidevenit princip p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca imediat.sa ()bpll .avantajul tnaterial aturici lIJ'e 'loc.nu 0 ,,~tere a oopilului"ci 0 "ntreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , Cnd,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN n primul t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procISUI8similariiacesteia . cevasitnpJu.J;)in' pc,atetnetoda 0 pot stipni ~mai !oarte'
,~..,.
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. " '

desc~

fati deDivinitate. Cu karma impura, pnnd ntr-o mila

vila ia.rn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus. karma este nchisa.


Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai n starea cnd

Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iate are poate apirea'n c orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vd
.

prmcipalele ei pkateintr-o'" Dtrupare anterIDara. Ii descriu


caratterul nciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie precisiiAnalizn&stuapa, wad c. gradul deprelucnire' a infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1 ca in karmatnea s)Jnt prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcmpbIIDainte de a . cohtin)JadiagnostiJ:area. ' '. . -. Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa
j

tra.n~onn inftngerea iD.victerf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost


un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\taf akarrnei mele.,' ' , .

'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m legatura CUiUn pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc. fapt . Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . , ~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.
,' ,...,$i cine viirspunde'? . Probabil DiVinu~a

' fOstrA$punsulsiu nesigue. '


'

Putep fi convinsde acestlucru?


'

Tnarol a riilnas ihcurcat.

,(

,
L....

ce-i aceea karma? 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunnt~~tide a.ceea karma se poate lnchide abjurnd cu trup ~i suflet. Vindec~torii~ bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~! posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale. Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll. K~a omenirii, contemporane este att, de impur a ca inchiderea ei acum este cu mult mai dificila dect inainte. Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc COIWtiin1a i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicnd-o ~ trebuie de gndit, de 'gndit ~i iar de gndit. Asigurarea autorului relatarilor de mai nainte, care a ncerClit aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or cmpurilo! saie au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va ntelege ct de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~! va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape corect ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtlnun z!lmc se gase~te chiar ln noi. , nfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare om trebuie sa se simtii salvatorullurn.
-

'

.- . La nivel1il- dumneavoastti ncearCa m~ sa lucreze nebnuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie

- ~titi exact cnd primiti 0 iriformape co~ d.formatii? .. " : Tnarol numi-arA$p~.

~ cnd
!'

nt'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. ' Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viiznd interferentete biocmpurilor, c fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza activ pentru salvarea lurn i.estt\un salvator allumll. ' ,Am vorbit deja despre faptI c procesele care au loc in Univers sunt, arnbigui. Aspira1iJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul , ,"

/ 194
, .. ..,','J." -', ',> ',>" ,', -' ,'- ~,,' ":, ',',

'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~", trbtii~ieali~ti'p~!~I\t~a fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziun laniverot cmpiJrilor, iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a
"

,'-,"

195

diferentierii

fI1!1teriaie.

,"

'

' Indicatorii jeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa, . spaVu, tinp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenal' iri!buie

. n Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea .


Utrifersului'ceeace se ~ ntan1pla I1 ptezent.. ' . . CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.l1erea oricanu proces sau obiect eS!e diliototttia fizici ~i n acel~i tintp cr~tereacdeziunii
' ' .' .

exprimat in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji l1Jliirirea timpuM, nfrtlci timpuleste It:gatde duiat, principalele proGeSe

pastc,area re~or ~i ntr-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este 'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului IlSa imperfecpunea noastri ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i . prof1laxiaboliloreste primul pas n direcpa spiritualitpi deoarece
anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a

bolilot. n lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale. Omenirea 'se ntoarce ncet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
.

,cmpuJui..

spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra


~ansa de salvare. .'.

Diferenpere'a

la nivelfizic,

adica sporirei necesitiitilor

~i

conexiuni/or' corpului cu m~ul ltConjurat0r tara o'premisa


spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea corpului ,r~prezint dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaplor acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanl este condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. nacest Cel Civilizapacontemporanli.este i1trochipareacautiirilor spiritUaie pe care le-astriih1tut omenirea nmi/eiliile III1terioare.Acesta este faptul care,condiponeaza corelap dmtre. material ~i spiritUal n ' . . ., , aceasmlume. ' Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz partCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina contmporan!i n-ar fi exiSUjtfrii C/iutanle de ltIi/eriiin domeniul spiritului ~i al actiunii spirituale aspra o1Jluluidi succseleei sunt materializarea acestor cautiiri.nultifuele decenii medicinli s-a apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit ~i pentru dezvoltarea n continuare tnibuie sa' se reintoarca la sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira nlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!','siise mai
dezvolte..

Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea" spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu
'/'

'

,'Or',',;'>'-'

"

j"'/

,
\

j'

~~,,:): ,;/~."

.:

CUPRINS

t:\

.:"

PREFATA Din partea

"""""""",,,,,,;:,,,, autorululo o.. 0" 0...00""""'"

0 '0

,. 0"

5 9
13

, ,.. CAPITOLUL l ".,.., ',..., Concep{ia sistemului de autoreglare a cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,'

13 60

CAPITOLUL II
.,'
CAPITOLULlli Te$tarea
,

Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
..,. , .
. , o

. 000000.0000

,...,

o..."

...'...
, . ,.

67

bioenergetica

00. 00'

:
:

0 0 0 . 0

67

.'

CAPITOLULIY
Diagnosticultehnic CAPITOLUL V ..,

"

.0""

O"

150
150 166

" ,...,

\
';.......

0 ... ".,.,.,
0

Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului


CAPITOLUL VI
..,
" 0

. .,

166
173
173 187

Ce este diavolismul? CAPITOLUL VII


,ncheiere

.. . .. . 0 , .'

"""",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

0.. . .. . .. . . .. 187

....

.'