Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole zootehnice şi a adaptării

sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti. Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul zootehnie. Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole eficiente şi are ca scop fundamentarea deciziei de producţie folosind criteriile economice. Pentru alegerea variantei decizionale optime s-au comensurat efectele şi eforturile depuse, exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici. Performanţa economică a unei exploataţii agricole zootehnice este dată de mărimea profitului obţinut, iar o exploataţie agricolă familială este viabilă dacă asigură veniturile necesare familiei şi poate relua procesul de producţie în condiţii normale. Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

1

PROIECT CEEX nr. 732 AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V. BUCUREŞTI ECHIPA DE CERCETARE SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant ethnic Ing. Moldovan Elena SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor

2

INTRODUCERE ………………………………………………………....4 CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ...........................6 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................13 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “VACI DE LAPTE” ….............................................................22 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”..................................................53 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TINERET OVIN LA ÎNGRĂŞAT”.......................................78 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PORCI LA ÎNGRĂŞAT”.........................................................98 CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “GĂINI OUĂTOARE”...........................................................123 CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PUI PENTRU CARNE”.......................................................148 CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE.....................................................................................170 UNELE CONCLUZII...........................................................................197 BIBLIOGRAFIE....................................................................................199

3

INTRODUCERE Dezvoltarea sectorulului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a producţiei animale se conjugă cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de proprietate. Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale importante, va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi tehnologii de creştere a animalelor în funcţie de structura de producţie, zona agricolă şi caracterul individual sau asociativ al unităţii private, capitalul existent. Direcţiile principale care s-au avut în vedere la fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere a animalelor se referă la reducerea consumului unor resurse a căror volum este limitat (energie electrică, combustibil, furaje concentrate, proteină etc.) acestea fiind purtătoare de costuri mari, la introducerea unor resurse cu costuri mici (produse vegetale secundare îmbunătăţite în U.N şi P.D., surse interne de proteină, surse convenţionale de proteină etc.), la utilizarea unor pârghii nepurtătoare de costuri cum ar fi: organizarea corespunzătoare a montelor, a fătărilor, dimensionarea optimă a adăposturilor, a structurii efectivelor pe categorii de animale, alegerea sistemelor de întreţinere, a celor de administrare a furajelor, a formelor de cointeresare materială. Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Stabilirea modulelor analizate s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS – secţia zootehnie. Urmând direcţiile principale de fundamentare a tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animaleor, în corcondanţă cu normele europene, s-a reuşit structurarea elemntelor tehnico-economice pe baza cărora s-a realizat ghidul. Aceste elemente tehnice se referă la: - mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole (indicatorul de dimensiune la unităţile zootehnice fiind efectivele de animale). Ca metode s-au utilizat următoarele metode: metoda grupărilor statistice – gruparea unităţilor cu aceeaşi specie, acelaşi sistem tehnologic de creştere; metoda variantelor (alternative de dimensiune pentru un anumit tip de fermă specializată sau mixtă); economică – matematică (utilizarea funcţiei de regresie şi a programării lineare). Alţi indicatori utilizaţi în aprecierea corectă atât a mărimii cât şi a dimensiunii sunt marja brută şi capacitatea de producţie. - devizul tehnologic – instrument care care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs.Indicatorii cei mai 4

utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal. În optimizarea secvenţială sau pe verigi de creştere a animalelor se pot folosi câteva metode principale: programarea lineară în fundamentarea tehnico-economică a raţiilor, în proiectarea unei stucturi corespunzătoare pe categorii de vârstă; funcţiile de producţie în fundamentarea duratei de exploatare a animalelor; graful – reţea şi analiza drumului critic în fundamentarea modului de utilizare economică a mijloacelor pentru transportul unor produse; teoria cibernetică în fundamentarea fluxului tehnologic de animale în unităţile zootehnice; - bugetul activităţii pentru speciile: vaci de lapte, taurine la îngrăşat, ovine, porine, păsări ouătoare, pui de carne. Structura bugetelor cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut, cheltuielile totale, costul de producţie, venitul impozabil şi net precum şi rata venitului. - fişa rezumativă a indicatorilor economico-financiari de sinteză pe tipuri de exploataţii. - fişa cu echipamentele tehnice pentru mecanizarea lucrărilor în zootehnie.

5

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ

1 „A ŞTI” să gestionezi 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)
2.1 Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

3. Gestionarea diferenţelor

6

1. „A ŞTI” să gestionezi
Înseamnă de fapt, a găsi din toate soluţiile posibile, sistemul de producţie optim. Acest optim reprezintă „arta de a combina rentabil”. Întrebările la care trebuie să găsească răspunsuri un manager şi care se pun permanent, sunt următoarele: - Ce trebuie produs? - Cât trebuie produs? - Cum trebuie produs? (cu ce combinaţii de factori pentru un cost cât mai scăzut); - Cum se vor evalua performanţele sistemului de producţie ales? În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme zootehnice el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea alegerii unei specii sau categorii de animale, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă. Experienţa, discernământul, spiritul de iniţiativă, asumarea anumitor riscuri, condiţionează succesul în gestionarea economică a unei exploataţii, pentru că, a cunoaşte nu este suficient însă realizările sunt hotărâtoare.

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)
„Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a realiza activităţile din producţia zootehnică? ”

2.1 Ce trebuie să ştiu?
elemente de corelare dintre sistemul de creştere şi exploatare a animalelor cu latura tehnică (specia de animale, categoria de vârstă, destinaţie, etc.), economică (costul factorilor necesari, etc.) şi organizatorică a sistemului (dimensiunea exploataţiilor zootehnice, caracterul acestora - individual sau asociativ, forma de proprietate, gradul de mecanizare a lucrărilor, etc.); elemente de corelare a sistemului de producţie cu mediul extern (factorii de producţie, producţii şi modalităţi de creştere şi exploatare a animalelor) şi cu

-

7

-

mediul intern (situaţia adăposturilor, disponibilul de materiale, activităţile anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară, etc.); tipologia sistemelor de creştere şi exploatare a animalelor (extensiv, semiextensiv sau clasic, intensiv, industrial etc.); condiţii de creştere şi cazare a animalelor pe specii şi categorii (grajduri pentru vaci, juninci, tineret; maternitate pentru vaci, scroafe, oi; hale pentru porci şi păsări; incubatoare pentru păsări; creşe pentru viţei; saivane pentru oi); spaţiul necesar de cazare şi creştere (conform normativelor în vigoare); condiţii specifice de microclimat (temperatură, aeraţie, umiditatea aerului); condiţii de igienizare (soluţii aplicate pe pereţi, podea, la intrarea în fermă, etc); sisteme de cazare specifice diferitelor specii şi categorii de aniamle (stabualţie liberă – taurine, ovine; în adăposturi -taurine, ovine; în grajduri cu sistem de evacuare a dejecţiilor pe grătar – miei, porci, vţiei la îngrăşat; în Baby Beef – taurine la îngrăşat, etc.); tipul de lucrări specifice în zootehnie în cursul unei zile (evacuarea gunoiului de grajd, curăţirea padocului, spălarea ugerului, efectuarea mulsului, furajarea animalelor, odihana animalelor, adăparea animalelor, etc.); condiţii de furajare a animalelor pe specii, categorii, vârste (taurine, vaci lapte şi tineret: în grajd, la păşune; ovine - oi mame, tineret de reproducţie, miei sugari: la păşunat şi în adăposturi (saivane); viţei, miei la îngrăşat: în adăposturi, etc), stări fiziologice (vaci în lactaţie, juninci gestante, juninci, scroafe mantate; purcei, viţei, miei înţărcaţi) şi producţii planificate (sortimente de producţie: lapte şi derivate (vaci, oi); carne (taurine, porcine, ovine, păsări); lânî (oi); ouă (păsări); gunoi – toate speciile, etc.); tipuri şi sortimente de furaje (sortimente: concentrate, fibroase (fân, paie, coceni), suculente (masă verde, siloz), etc.; tipuri de furaje - cultivate: lucernă, trifoi, porumb siloz, porumb masă verde, sfeclă furajeră; concentrate: amestecuri măcinate din boabe de porumb, orz, grâu, mazăre, şroturi dein floarea soarelui, soia etc.); tipul de lucrări specifice unei ferme zootehnice şi termenele de realizare ale acestora (lotizarea animalelor în funcţie de vârstă şi de producţie – lapte, carne; vaccinarea efectivelor, tratarea animalelor bolnave, efectuarea montelor artificale, etc.); tipul de activităţi componente ale lucrărilor specifice de creştere a animalelor (vaccinarea animalelor pentru prevenirea anumitor boli, identificarea animalelor afectate de anumite boli, lotizarea şi izolarea animalelor supuse unor tratamente, identificarea animalelor intrate în călduri în vederea efectuării montelor, etc.);

-

-

-

-

-

-

8

deoarece producţia pe cap nu este uniformă pe ciclu de oat. izolarea fermelor şi aplicarea unui complex de măsuri în situaţia unor boli contagioase. miei. producţia de carne cuprinde: sporul total de creştere în greutate (se programează la începutul anului pe categorii de animale tinere şi animale la îngrăşat. de adăpat. tipuri de vaccinuri şi medicaţia specifică unor boli. spor de creştere zilnic (g/cap – animale la îngrăşat. diferenţiat în funcţie de sistemul de creştere adopatat. asfixii. pe baza cunoaşterii efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi a curbei de lactaţie corespunzătoare nivelului producţiei medii prevăzute pe animal în perioada de lactaţie. este necesar a se programa producţia de ouă şi pe luni calendaristice. producţia de lapte de vacă se programează pe luni calendaristice.. greutatea la livrare pentru carne – porci. epizootii.- tipuri de boli ale animalelor pe specii şi categorii. sacrificarea animalelor din necestate pentru a evita pierderile. indicatori de plan specifici: producţia medie de lapte (l/cap/zi – vacă. tipuri de utilaje agricole pentru lucrări în producţia zootehnică: instalaţii de muls. greutatea animalelor prevăzute a intra în cursul anului şi sporul total în greutate planificat) şi producţia de carne – marfă (se stabileşte în funcţie de numărul de animale livrabile pentru carne şi de greutatea medie a acestora la livrare). electocutări. producţia de ouă – buc/cap/an. scăzând din producţia totală consumul intern (laptele pentru furajarea viţeilor şi/sau cel destinat prelucrării în unitate). parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole şi zootehnice. oaie). de evacuare a adejecţiilor etc. viţei. normative privind durata de funcţionare a utilajelor pe tipuri. măsuri ce se iau în cazuri deosebite – tratamente medicamentoase pentru intoxicaţii. producţia de ouă se planifică pe specii şi rase de păsări. producţia de carne greutate vie (cuprinde greutatea animalelor existente la începutul anului. în funcţie de numărul zilelor furajate şi de nivelul sporului mediu zilnic). producţia marfă de lapte de vacă se stabileşte pe luni calendaristice şi pe întregul an. - - - - - - 9 . pui de carne).

adăparea şi îngrijirea animalelor. în clase de mărime europeană.2 Ce activităţi pot realiza? să pregătesc spaţiile de cazare a speciilor. să aplic norme şi proceduri referitoare la păşunatul animalelor. să supraveghez animalele în timpul fătărilor. să cuantific MBS şi să clasific tipurile de exploataţii. să întocmesc devizul tehnologic pentru fiecare categorie de animale. depozitare şi de conservare a furajelor. de starea fiziologocă a animalului şi de producţia planificată. - 10 . să identific animalele bolnave şi să aplic tratamente. costul pe animal şi pe unitatea de produs. să execut lucrări de recoltare. să calculez necesarul de hrană în unităţi convenţionale pe animal în funcţie de specie şi categoria de animale conform normativelor. să aplic norme de igienă. consumul de energie pe animal sau pe loc construit. să calculez necesarul zilnic de furaje în funcţie de reţeta corespunzătoare fiecărei specii. să execut lotizarea speciilor şi categoriilor de animale în funcţie de starea fiziologică. să realizez fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere în corelaţie cu sistemul de creştere adoptat. cheltuielile cu furajele pe zi. să cuantific indicatorii utilizaţi în aprecierea eficienţei economice: producţia medie pe animal furajat. să asigur evacuarea dejecţiilor.2. venituri pe cap. să execut mulsul (conform tehnologiei). pe animal şi pe unitatea de produs. să amenajez spaţiile din maternitate. profitul pe animal. consumul de ore-om/unitatea de produs. să execut furajarea. nivelul producţiv şi de sistemul de întreţinere.

profit total. Producţia totală/exploataţie. Venituri totale/exploataţie.- să aplic lucrări de întreţinere. Venituri. compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial. etc. a programelor zilnice. Producţia medie. pe măsura posibilităţilor. Cum se poate interveni pentru ameliorarea diferenţelor dintre ceea ce ne-am propus şi ce am realizat? Aceasta se poate realiza prin: . unele vizând unitatea în ansamblu (stabilirea profitului. inclusiv acţionarea. asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. a producţiei.stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse (vizează atingerea nivelurilor prevăzute iniţial pentru situaţii în derulare sau corectarea 11 . a tehnologiei de creştere şi exploatare a animalelor. a normelor de muncă. de alocare şi combinare a resurselor. stabilirea raţiilor. determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice. Gestionarea diferenţelor Între previziune şi realizarea obiectivelor într-o exploataţie zootehnică pot interveni diverse situaţii care reclamă luarea unor decizii.). 3.).3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?" Rezultatele finale se pot aprecia prin: măsurarea realizărilor (ex. evidenţiind abaterile produse. rata rentabilităţii). 2. umane etc). a mărimii. altele fiind necesare la nivelul fermelor şi sectoarelor (precizarea sistemului de creştere. de obţinere şi valorificare a producţiei etc. reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje agricole şi zootehnice. Având în vedere importanţa actului decizional este necesar a se cunoaşte punctele sensibile de intervenţie din gestiunea exploataţiei zootehnice. climatice. a gradului de specializare. efectuarea corecturilor care se impun.

evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor (materiale .deficienţelor sesizate în prima etapă. sistemelor de creştere specifice. care crează competitivitate şi performanţă. - - - - 12 . Însă pot apărea situaţii noi care necesită fixarea obiectivelor specifice acestora. activitatea de valorificarea a producţiei animale . volumului activităţilor necesare creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor.prin alocarea şi combinarea lor în mod eficient. implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme. dar trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U. umane personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de instruire teoretică şi practică şi financiare . cauza reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar.E.proprii şi externe (atrase şi imprumutate). adaptarea dimensiuneii exploataţiei zootehnice la particularităţilor biologice ale diferitelor specii şi categorii de animale.sortiment diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de animale .organizarea corespunzatoare a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator trebuie să conducă la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente.. evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei – pe baza acestei evaluări se pot elabora obiectivele viitoarei strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora. de exemplu alocarea unei părţi din profit pentru modernizarea exploataţiei).

3.2 Sistemul de producţie 2.3.3.1.1.4 Dobânzile la credit 13 .1.5 Alte cheltuieli materiale 2.1.3 Cheltuieli cu energie electrică 2.2.2.2 Determinarea cheltuielilor fixe 2.1.6 Cheltuieli cu aprovizionarea 2.3.1.2.1.1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi 2.1.1.3.3.1.1.3.2.3.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar 2.1.3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor 2.1.1.3.7 Asigurarea animalelor 2.2 Cheltuieli cu materialul biologic 2.1.1.1 Cheltuielile cu forţa de muncă 2.3.1.1 Determinarea cheltuielilor variabile 2.3.1.3 Cheltuielile cu amortismentul 2.2 Cheltuielile generale 2.3.1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole 2.3.CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE PENTRU PRODUCŢIA ANIMALA 2.1 Cheltuieli cu furajarea 2.1.1.3. Criterii generale de bază 2.

1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole In zootehnie. următoarele criterii: • • • • mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole. indicatorii de dimensiuni ai unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii: . In alegerea speciilor şi categoriilor de animale trebuie să se ţină seama de câteva principii de bază: 14 .la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare . atât pentru dimensiune cât şi pentru mărimea unei unităţi în vederea aprecierii corecte se recomandă luarea în calcul a indicatorului de bază „marja brută” ce reprezintă diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile variabile aferente.la fermele de taurine pentru lapte – efectivul de vaci . In funcţie însă de specia şi categoria de animale.în complexele de porci – numărul de porci graşi livrabili anual . tehnologii de producţie în sectorul animal. sistemul de producţie. 2 Sistemul de producţie Stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea speciilor şi categoriilor de animale care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi.2. 2. 2. Criterii generale de bază Realizarea ghidurilor tehnico-economice pentru producţia animală are la bază ca principale. In general. efectivele de animale sunt cele care dau producţiile.în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele de păsări – numărul locurilor de populare Mărimea unei unităţi reprezintă ansamblul resurselor alocate. factori de producţie alocaţi. combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectate în rezultatele obţinute. numărul de animale reprezentând indicatorul de dimensiune la unităţiilor zootehnice. Pentru fermele zootehnice se utilizează şi indicatorul – capacitate de producţie – care exprimă numărul maxim de animale care pot fi exploatate conform numărului de locuri din adăposturi sau numărului de serii proiectate pe baza unei tehnologii de creştere şi întreţinere.

Sistemul intensiv de creştere şi exploatare a animalelor se practică în unităţi mijlocii şi mari amplasate în zone cerealiere. sisemele de creştere şi exploatare se clasifică în: sistem extensiv. După nivelul de concentrare a efectivelor. de asemenea. astfel: Taurine pentru lapte > Ovine pentru lână > Porci graşi (25-30 luni) (17-21 luni) (14-16 luni) In unităţile cu circuit deschis. Sistemul semiintensiv sau clasic se practică în fermele de taurine şi ovine de dimensiuni mijlocii din cadrul societăţilor agricole şi asociaţii.• • • concurenţa între speciile de animale (între taurine şi ovine pentru furajele de volum). sistem semiextensiv. specializate pentru un anumit produs. cum sunt cele de creştere şi îngrăşare. de exemplu activitatea de creştere a taurinelor sau ovinelor ele valorificând superior concentratele). 15 . diferenţe între specii. complementaritatea între specii (creşterea porcilor sau a păsărilor poate completa. In unităţile zootehnice cu circuit închis durata de creştere şi exploatare este diferită pe specii. apar. Sistemul extensiv de creştere şi exploatare este practicat în gospodăriile ţărăneşti de dimensiuni reduse (sistem gospodăresc) din toate zonele ţării pentru toate speciile de animale. metoda funcţiilor de producţie şi economice. Sistemul de tip industrial este un sistem intensiv specific creşterii păsărilor şi unităţilor de îngrăşare. corelate şi cu sistemele de creştere(extensiv >intensiv) astfel: Taurine > Ovine > Porcine > Pui carne (9-11 luni) (4-9 luni) ( 4-5 luni) (35-50 zile) La baza ficărui sistem de producţie stă o fundamentare economică ce utilizeză patru metode de desfăşurare: • • • • metoda marjei brute. sistem intensiv şi de tip industrial. durata de creştere şi exploatare la animale(de la reproducţie şi până la obţinerea produsului final). metoda programării lineare. metoda costului de oportunitate.

cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs. pe animale şi pe unitatea de produs. producţiile totale şi marfă.subsistemul producţiilor şi a valorificării.subsistemul creştere şi dezvoltare. consumul de energie pe animal sau pe loc.tehnologia tineretului taurin.subsistemul organizarea proceselor de muncă. Materializarea tehnologiilor de creştere a animalelor se realizează în fişele tehnologice care reprezintă nişte documente tehnico-economice obligatoriu de întocmit pentru fiecare categorie de animale.După modul de întreţinere şi furajare a animalelor se diferenţiază în: sistem în stabulaţie. costul pe animal şi pe unitatea de produs.subsistemul asigurării stări de sănătate. . cheltuielile cu furajele pe zi. .subsistemul furajare. Fişele tehnologice sunt instrumente care evidenţiază tehnologia de creştere. . consuml de ore-om pe unitate de produs. 2. 3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor Tehnologia de creştere a animalelor reprezintă un ansamblu de procese metode şi măsuri tehnico-organizatorice care se desfăşoară într-un flux tehnologic şi care urmăresc satisfacerea cerinţelor animalelor obţinănd producţii ridicate în condiţii de eficienţă economică. se grupează pe următoarele subsiteme: . . ovin sau a porcilor.tehnologia creşterii şi exploatării vacilor de lapte. . 16 . . In urma alegerii variantelor tehnologice se alcătuieşte tehnologia pe ansamblu a categoriei de animale rezultând: .subsistemul întreţinere. în funcţiile de caracteristicile şi scopul lor.tehnologia creşteri păsărilor pentru carne şi ouă. . pe păşune şi mixt. După modul de includere a tuturor verigilor tehnologice în cadru unităţii se întâlnesc: sistemul de creştere şi exploatare închis şi deschis. Procesele şi măsurile tehnico-organizatorice care alcătuiesc o tehnologie de creştere a animalelor. profitul pe animal. .subsistemul reproducţie. Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat.

procentul de ouat.Activitatea propriu-zisă de creştere şi exploatare a animalelor necesită optimizarea economică şi organizatorică a unor probleme tehnologice fundamentale. producţia medie de lână şi lapte. Pe baza acestora. durata de exploatare a găinilor. Calculul cheltuielilor totale Cheltuielile totale includ: • • cheltuielile variabile. nivelul producţiei medii. perioada optimă vânzării mieilor etc. In fermele avicole: rasa. pragul de rentabilitate. perioada fătărilor. indicele de utilizare a scroafelor. sporul mediu zilnic. densitatea animalelor pe unitatea de suprafaţă. In femele de ovine: rasa. 17 .1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi In determinarea costurilor de producţie la principalele produse animaliere se porneşte de la mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie.cheltuieli cu furajarea. sporul mediu zilnic. numărul de scroafe în funcţie de numărul de porci livrabili anual etc. perioada optimă vânzării purceilor.1 Determinarea cheltuielilor variabile Principalele cheltuieli variabile sunt: 1. vârsta şi greutatea animalelor la intrare. consumul specific. vârsta şi greutatea la livrare a puilor pentru carne. procentul de grăsime. In unităţile de îngrăşare a animalelor: rasa. într-o etapă imediat următoare. durata de îngrăşare. necesarul de resurse pentru nevoile generale ale fermelor şi unităţilor. durata de exploatare. In fermele de scroafe: durata de exploatare. vârsta şi greutatea la livrare. considerate a fi: In fermele de vaci de lapte: rasa. 2. cheltuielile fixe 2. căile de valorificare a laptelui etc.3.1. durata de exploatare.3.

Cheltuieli pentru animalele de carne. 7.priteină brută digestibilă(PB). Pe baza conţinutului în principii nutritivi al fiecărui sortiment de furaj consumat se stabileşte consumul de principii nutritivi. Evaluarea cheltuielilor cu furajele se face diferenţiat.preţul mediu de cumpărare pe kg. duratei de întreţinere.3.alte cheltuieli materiale. preţurilor de livrare aferent fiecărui sortiment din raţie. 3. q /up – consum specific pe unitatea de produs. de animale necesare la îngrăşat pentru a putea livra o unitate de produs. ţinând seama de pierderile care apar în procesul de producţie.substanţă uscată(SU).cheltuieli cu aprovizionarea (cota de aprovizionare).1. respectiv a sortimentelor de furaje incluse în raţie. 2.3.1.cheltuieli cu materialul biologic. 5. aceste cheltuieli se determină ţinând cont de preţul junincilor şi perioada de exploatere a acestora. Cheltuielile cu furajarea se raportează pe uniatea de produs şi se calculează astfel: pentru fiecare element din raţie cantitatea de nutreţ se înmulţeşte cu preţul furajului.2. kg carne). sortiment de furaj. Aceste raţii sunt calculate de specialişti de la Institutul de Nutriţie Animală-Baloteşti.1.1. în funcţie de specie şi categorie de animale de sortimentul de furaj şi de creşterea preţurilor la furaje. 6. 2.asigurarea animalelor.1 Cheltuieli cu furajarea Se calculează pe baza raţiilor medii zilnice. greutate vie.cheltuieli cu energia electrica.cheltuieli cu medicamente şi material sanitar . 18 . Chf = Σ x q/up x Pf în care: Chf -cheltuieli cu furajele.pe unitatea de produs(litru de lapte.se determină ţinând seama de:greutatea iniţială pe cap de animal a tineretului introdus la îngrăşătorie. Pf – pretul furajului.nr. n-nr.2 Cheltuieli cu materialul biologic La animalele pentru lapte.respectiv de unităţi nutritive (UN). Se însumează rezultatele şi se obţine evaluarea în lei/unitatea de produs(conform relatiei matamatice de mai jos). 4.

2. 19 . se exprimă astfel: Chq =g x N x p în care: g .reprezintă consumul de energie pe fiecare consummator. se preia pe specii. de preţul fiecărei doze. respectiv. greutate vie. In stabilirea consumului de curent electric pe cap de animal sau unitatea de produs se ţine seama de: tipul şi numărul de consumatori. N . puterea instalată a fiecăruia. numărul de ore de funcţionare. Relaţia de calcul este următoarea: Cee=Tee x Σ qeei x D i în care: i.3 Cheltuieli cu energie electrică In funcţie de principalii consumatori.1.greutatea pe cap de animal introdus la îngăşat. 2.cheltuieli cu medicamente.1.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar Orice tehnologie de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie sanitar-veterinară în cadrul căreia se include tratamentele obligatorii şi tratamentele de necessitate împotriva bolilor care pot influenţa negativ asupra producţiei.Matematic. categorii de vârstă şi scop productiv.3. Cantitatea de energie electrică pe consumator(qeei) se înmulţeşte cu durata de funcţionare a fiecăruia(Di) şi cu tarifele în vigoare(Tee) şi rezultă mărimea cheltuielilor cu energia electrică.1. randamentul agregatelor şi. P . In cazul fiecărui tratament inclus în tehnologia sanitar-veterinară se ţine seama de doza de medicamente necesară. Relaţia de calcul este: Cm = Σ qmi x P mi x Nm În care: Cm . precum şi de frecvenţa de apariţie a diferitelor afecţiuni în cadrul efectivelor de animale.3.numărul de animale introduse pentru obţinerea unei unităţi de produs. cantitatea de energie electrică(qei ).preţul mediu de cumpărare pe kg.1.

medicamente şi alte cheltuieli materiale (cota parte pentru fiecare specie).3.1.3.1.1. • dobânzi la credite. 2.3.cantitatea de medicamente necesară.3. Nm .2.3.% din efectivul total ce trebuie tratat. 2.tratamentul necesar.7 Asigurarea animalelor Reprezintă 8% din valoarea animalelor pe piata. i . a cheltuielilor cu echipamente de protecţie .5 Alte cheltuieli materiale Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării maşinilor şi utilajelor. Ca = Caj + Cam +Caa Caj –cheltuieli cu furaje Cam – cheltuieli cu medicamente Caa – cheltuieli cu animale tinere 2.2 Determinarea cheltuielilor fixe Pincipalele cheltuieli fixe sunt: • cheltuielile cu forţa de muncă permanentă.1. 2. categorii de vârstă şi sisteme de creştere şi exploatare precum şi de durata de întreţinere.1.preţul fiecărei doze.1. • cheltuieli cu amortismentul 2.6 Cheltuieli cu aprovizionarea Cheltuielile de aprovizionare se determină pentru furaje. etc.qm .1 Cheltuielile cu forţa de muncă Pentru stabilirea cheltuielilor cu forţa de muncă se porneşte de la necesarul de forţă de muncă pe fermă avându-se în vedere gradul de mecanizare al fermei respective şi protecţia planificată. 20 . • cheltuielile generale.veterinare.1.instrumentare sanitar. Pm . Salariile şi sporurile aferente se stabilesc în funcţie de normele de îngrijire.1.

2.1.2.3.1.2 Cheltuielile generale Cheltuielile generale reprezintă un procent de 2-3% din valoarea cheltuielilor variabile 2.3.3. Pentru fundamentarea ghidurilor se elaborează devizul tehnologic al fiecărui produs.3 Cheltuielile cu amortismentul Cheltuielile cu amortismentul reprezintă costul investiţiei pe loc de grajd echivalent cu costul a un cap.1.2. ce se împarte la numărul de ani (durata de funcţionare) rezultând amortismentul pentru un adăpost pe cap. care cuprinde toate activităţile necesare pornind de la mărimea şi structura alocărilor de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie.2. 21 . Mărimea dobânzilor se stabileşte în funcţie de nivelul preconizat şi de creditul angajat.4 Dobânzile la credit Dobânzile la credit se calculează diferenţiat pe specii în funcţie de durata de exploatare.2.

3) (Tabel nr.„simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.2.1 Deviz tehnologic 150 capete 3.2) 3.6. 3.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.4. 3.2) 3. 2 Modul 12 capete (Tabel nr.6.3. 3.6. 3. 3.4) (Tabel nr.4 Modul 150 capete (Tabel nr.3) (Tabel nr.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.3) 22 .2. 3. 3.2. 3.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr. 3.3) (Tabel nr.2 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 50 cap.3) nr. 3.1) nr.1 Deviz tehnologic 12 capete 3. 3.3.2) 3.CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “VACI DE LAPTE” 3.4.2) nr. 3.3. 3.2) (Tabel nr. 3.1 Tehnologia cadru 3. 3.4.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 150cap.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. ai modului de 150 3.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „vaci de lapte” .4. 3.4.1) 3.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 12 cap.1 Deviz tehnologic 50 capete (Tabel 3. ai modului de 50 capete 3.6.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 3. (Tabel nr.4.5) 3.3. (Tabel 3.2.3.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.1) 3.6.3 Modul 12 capete (Tabel nr.2.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.1) 3.6.2. (Tabel 3. ai modului de 12 capete 3.3.

juridica 23 .3. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Vaci de lapte” 12 capete Modul de: 50 capete 150 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.

grosiere. lapte nivel productiv şi sistem de întreţinere. de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea îngrijirea producţiei. a instalaţiilor de muls etc. Principalele lucrări de întreţinere a spaţiilor de cazare constau în: curăţare mecanică. La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea 24 . . verificarea adăpătorilor. Popularea Lotizarea vacilor se face în funcţie de starea fiziologică (vaci cu vaci de recent fătate.să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte. se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: . repararea uşilor şi ferestrelor. un confort sporit pentru animale. 3 Furajarea. 2.ca atare sau prelucrate. săruri minerale şi vitamine. Furajele care alcătuiesc o raţie.furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle. văruire.sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive. La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea adăparea şi animalului.3. . în acelaşi timp. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: . vaci gestante şi în lactaţie. suculente (siloz.Pregătirea spaţiilor de cazare a vacilor de lapte. vaci în repaus mamar). Amenajarea interiorului trebuie să permită asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru crescător si.întreţinerea vacilor în sistem liber se face în condiţii cât mai apropiate de factorii naturali de mediu. cu condiţia ca furajarea zilnică să fie făcută la discreţie pe aşternut permanent. Criterii specifice de realizare Efectivul de vaci existent într-o fermă se întreţine legat sau liber. fân.întreţinerea vacilor în sistem legat se face pe un stand de odihnă compartimentat cu bare metalice pentru două locuri de vaci. semisiloz). 1 Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. iar în adăpost să existe două zone:zona de odihnă şi zona de mişcare şi acces a animalelor la iesle şi padoc. .

.să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte. se dezinfectează. iar după uscare se pune un aşternut gros de paie. nivelul producţiei de lapte.ca atare sau prelucrate.suculente (siloz. Un alt element principal în creşterea vacilor de lapte îl constitue apa. Pregătirea boxei sau a locului de fătare se face prin curăţenie mecanică. temperatura exterioară.Fătarea Este un act fiziologic normal ce trebuie să aibă loc într-un spaţiu special amenajat. evitându-se astfel diverse accidente ce por surveni. Consumul de apă este influenţat de greutate corporală. umiditatea atmosferică etc.asigurarea unor ritmuri biologice intense . 25 . precum şi crearea unor condiţii igienice necesare păstrării stării de sănătate a mamei şi a fătului. conţinutul în apa a furajelor. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: . semisiloz).animalului.asigurarea unor cerinţe optime de igienă şi tratamente sanitar veterinare. . de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei.sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive. 4.furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle. Furajele care alcătuiesc o raţie. Cerinţele sistemului de îngrijire sunt . săruri minerale şi vitamine.crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activităţile comportamentale . .fân. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat. . De asemenea este necesar să se asigure sarea sub formă de bulgări sau brichete. iar ca supliment de hrană să fie asigurate furajele concentrate pentru sporirea sau sustinerea producţiei de lapte. . se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: .grosiere.

semifânul. culturile de cereale (graminee) şi leguminoase pentru boabe care produc cea mai mare parte din nutreţurile combinate (porumb. Evacuarea dejecţiilor se face manual. . Insilozarea este unul dintre principalele mijloace de conservarea a nutreţurilor suculente. Curăţirea gunoiului de pe stadn iesle şi alei este o operaţie de mare importanţă în menţinerea igienei corporale a animalelor. coceni etc.culturi în mirişte: porumb. stoguri sau fânare amplasate în apropierea grajdurilor. mecanic şi hidraulic: -manual în majoritatea gospodăriilor familiale se face cu roaba şi lopata şi transportat la platforma de bălegar. după care se trece la punerea în funcţiune a instalaţiei de muls şi la verificarea în acelaşi timp a parametrilor funcţionali a acesteia. Inainte de începerea mulsului este necesar să se facă curăţenia standului şi curăţenia corporală a animalelor.5.Mulsul Este un proces ce se efectuează mecanizat de regulă de două ori pe zi.culturile pentru nutreţ (anuale şi perene). care asigură nutreţul verde.Producerea. -mecanizat se face cu diferite instalaţii transportoare. economiseşte forţa de muncă. cu excepţia vacilor cu producţii mari de lapte care se mulg de trei ori. orz. orz. Tipurile de silozuri întâlnite sunt: silozurile săpate în pământ. depozitarea conservarea furajelor 26 . platformă şi semiîngropate. fânul. soia mazare ovăz etc) aceste culturi asigură şi nutreţurile grosiere: paie. iarbă de sudan.Evacuarea dejecţiilor 7. Sursele principale care asigură nutreţurile pentru vacile de lapte sunt pajiştile permanente şi temporare. Fânul se păstrează în şire. . recoltarea. dar mai ales pentru menţinerea stării de sănătate a acestora prin asigurarea unui microclimat corespunzător. silozul şi semisilozul. păstrează integral calităţile de îngrăşământ organic. înlesneste transportul dejecţiilor către parcele şi permite împrăştierea dejecţiilor prin aspersiune. 6. care se mulg o dată pe zi. precum şi a vacilor supuse sistemului de înţărcare. cea mai simlpă instalaţie fiind cea cu racleţi fixsi şi cu mişcare continuă. -evacuarea hidraulică este o metodă mai nouă ce se poate aplica cu bune rezultate în gospodăriile familiale şi prezintă -următoarele avantaje: reduce zilnic consumul de aşternut.

2) Tipul exploatatiei Gospodarii Dimensiune capete Randament l/cap 12 individuale 3500 27 .2 MODUL (Tabel nr.Profil: Vaci de lapte 3. 3.

3 x x 2500 23.1) Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Denumirea lucrării.3 0. ALTE MATERIALE 6. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.397 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.2.M. Sare Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3.8 24847 1400 525 548 936 600 2400 4294 115. 557.83 9. U. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. FORTA DE MUNCĂ 8. 0.28 248. 3.O.4 2070. % zile x Cantitatea 1295 4800 545 10260 400 600 26 x 2 145.M.64 145 3117.20 2.038 0. activitatea 1. Kw/ an l/an lei lei % Z.1 DEVIZ TEHNOLOGIC* – LAPTE VACĂ (Tabel nr.6 0.33 0.96 212.14 lei/expl.58 116. 6684. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.44 20. Cheltuieli tehnologice lei/cap.5 365 x Producţia medie: 3500l/cap.00 4680.0728 0.7 Preţ/U.052 0.52 6371.08 349.MODUL: 12 cap.75 45.83 152.0 124.0 10.53 385. DOBÂNZI LA CREDITE 9. (vezi „Caietul fermierului”) 28 .71 530.65 0. ASIGURĂRI 7.92 4193.53 0.7 1740 37405. 3.40 x 58.67 78 50 200 357.2.V.46 2544.67 43.M .430 0.0 390.09 x x 8 15. kg kg kg kg kg kg kg x % cap. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap.

3 34492.9 1978.8 13426.058 0. Din care pentru productia principala I.047 0.3 x x 0.7 34.8 4294 577.8 10500 x x €/l 0.7 714 5293.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .821 0.286 0.8 9680.1 511.017 0. Material biologic 3.017 0.004 0.174 0. Asigurari II.025 0.250 0.040 x 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.5 15.821 0.784 0.250 A. Alte materiale 6.022 0.037 3.029 0. Cota de aprovizionare 7. Cheltuieli cu furaje 2.6 x 705. VALOAREA PRODUCTIEI A1.Cheltuieli generale .007 0. 12014.5 15.278 0.014 0.2 210 1557 3.012 x 0. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.008 0.7 1740 1207.004 x 0.850 €/expl.3 32914 24847 1400 1073 936 600 1658 x 2400 6726.2. (=) VENIT NET+subventii G.126 3.Amortisment E.034 0.231 0. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL *Preţurile sunt la nivelul anului 2007 29 .592 0.5 15.8 355.5 15. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.1 11659.013 0.007 0.102 0.1 10144.087 0.242 0. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.973 0.3 10500 1411. Medicamente si mat.9 411. sanitare 5.114 1.242 0.5 35700 4800 45648.7 3.8 315.014 0.2. CHELTUIELI FIXE .005 0.8 34492.3 10144.3 176.1 115. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.5 487.3 35700. 40848.3 x x 0. 3.033 0.944 0.Dobanzi la credite .2.5 1262. BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 12 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI mii lei*/expl.3.160 0.9 169.6 275.003 0.041 0. Energia electrica 4.0 x x Productia medie: 3500 l/cap (Tabel nr.6 7307.2) VALOARE lei/l 0.030 0.5 39640.010 0.320 0.850 0.

1 2 3 4 4.73 389.6 x Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (1+2) Cheltuieli totale.1 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 16 4626 Credite pentru productie ** 17 1.55 155.24 10532.cheltuieli variabile .1 UDE.25 794. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.5 III 4386. Concluzii: 30 .3) 3.25 6451.85 21934.3% fonduri proprii şi 11.1 4.5 39640. **Creditele de productie acopera 11. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).2.5 1978.3 3745. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor.4 lei 12014.1 11659.7% credite de producţie.2.8 13426. ai modulului de 12 capete Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr.8 32914 30656 6726.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ Nr.5 III 1290. (şi după clasă) de clasa a III-a.8 714 5293.5 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 35014. 3.c.cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) Marja Bruta total exploataţie (3-4. d.06 529. considerată (după tip) ca o exploataţie mică.8 lei.variabile specifice . adăparea şi mulsul.0 1360.7 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 88.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 4.3 12734.13 lei/l de lapte.25 233.7 15. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 15.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 INDICATORI lei 40848. fiind în cazul acestei exploataţii de 4.: . Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată. rtc.42 35808.1 9680.1dc 4.86 €=3.a indicatorilor de sinteza.1 lei/cap sau 0.3 1411.5 210 1557 15.5 4800 45648.1.37 1323.6 9016.3% şi asigură în medie un profit anual de 441.

3 MODUL (Tabel nr.Profil: Vaci de lapte 3.3) Tipul exploatatiei Asociaţii Dimensiune capete Randament l/cap 50 familiale 5000 31 . 3.

394 0. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4.3.V.04 133.4 31. FORTA DE MUNCĂ 8.66 x x 8 13. 630. (vezi „Caietul fermierului”) 32 .M. Kw/ an l/an lei lei % Z.O.34 0. 3.M.8 17.6 85 50 280 342.1 14. 3.3 0.5 365 x Producţia medie: 5000l/cap. Sare Total furaje 2.4 0. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap. ALTE MATERIALE 6.MODUL: 50 cap.66 219 3826.M .3 561 195.24 2.40 x 13. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.6 455. 31530 22755 715 28050 9752 39000 800 132602 6670 1590 880 4250 2500 14000 17133 733 10950 191308 Preţ/U.1 DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ (Tabel nr. kg kg kg kg kg kg kg x cap. activitatea 1.074 0. DOBÂNZI LA CREDITE 9.66 14.3. 0. U.034 0.88 586.16 lei/expl. MATERIAL BIOLOGIC 3.60 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.3 x x 3500 25.052 0. % zile x Cantitatea 1600 6105 420 10800 368 1200 40 x 10 106 58. Cheltuieli tehnologice lei/cap.2) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării.53 0.04 780 16 2652.65 0. ASIGURĂRI 7. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.

Material biologic 3. 236582.716 0.6 27. Cota de aprovizionare 7.2 x 14000 31785.008 0.250 INDICATORI A.BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 50 capete Tipul exploatatiei: Asociatii familiale (Tabel nr.5 1250 735.302 0.024 0.02 0.6 27.1 39000. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Asigurari II.5 215.3 2620.133 0.Amortisment E.01 x 0.2 132602 6670 2470 4250 2500 8909.5 212500 20000 256582.05 0.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .1 873.039 0.8 50412. Medicamente si mat. sanitare 5.4 x x 0.3 75465.250 0.05 0.2 1250 14455 18.01 0.1 62500 5882.08 1.716 0.239 0.6 9822. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.8 726. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.278 0.211 0.5 212500 x x lei/l 0.4 x x 0.4 52677.6 3220.03 0. CHELTUIELI FIXE .3.8 733 10950 33395.8 17133 2969.5 203187 179104.003 0.03 x 0.003 x 0.03 0.8 62500 x x €/l 0.850 €/expl.017 0. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL *Preţurile sunt la nivelul anului 2007 33 . VALOAREA PRODUCTIEI A1.010 x 0. 3.85 0.Cheltuieli generale .Dobanzi la credite .2) Productia medie: 5000 l/cap VALOARE mii lei*/expl.211 0. Din care pentru productia principala I.5 171401.5 4250 49145.037 0.196 18.021 0. Cheltuieli cu furaje 2.6 1961.81 0.013 0.9 52677.95 0. Alte materiale 6.005 0.01 0.005 0.003 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.68 0.017 0.4 59760.6 9348. (=) VENIT NET+subventii G.6 27. Energia electrica 4.3 x 4117.13 0.53 0.07 0.8 5039. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.202 0.058 18. 69583.6 27.4 179104.156 0.5 18.

3.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 23. datorată şi influenţei subvenţiei acordate însă condiţionată de obţinerea randamentelor programate. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85.5 9348.6 53304.4 59760.8 52239.4 25053. necesar pentru baza furajeră. 4.1 47056.4 85181. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată. d.4% credite de producţie.5 27.6 12286. fiind în cazul acestei exploataţii de 23.20 lei/l de lapte.8 1250 14455 27.7 177613.9 lei/cap sau 0.3.2 1445.1dc.9 50412.3) Nr.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor.6% fonduri proprii şi 14. (şi după clasă) de clasa a VII-a.5 203187 171401.2 159992 31785.3.1 4.4 181233. **Creditele de productie acopera 14. ai modulului de 50 capete Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale (Tabel nr. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” Concluzii: 34 . 3.1 5882. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 27. 1 2 3 4 4.1.5 20000 256582.3 €=3.3 VII 35522. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie.1 8625 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 173862 lei.P.variabile specifice . mulsului mecanic şi a unui tractor de 45 C.4 % din cheltuielile cu factori de productie exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).5 3613.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (1+2) Cheltuieli totale.cheltuieli variabile .: .8 4250 49145.3.4 lei 69583.8 29325 5.7 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) lei 236582.5 7371.c. crt.3 75465.cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) Marja Bruta total exploataţie (3-4. cu setul aferent.3 2168.4% şi asigură în medie un profit anual de 982.7 UDE.3 VII 10447.8 4914.

4 MODUL (Tabel nr. 3.Profil: Vaci de lapte 3.4) Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu personalitate juridică Dimensiune capete Randament l/cap 150 6000 35 .

O.074 0.8 17. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.33 0. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4.2 160 28.5 18. ALTE MATERIALE 6.67 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.40 x 5.67 x x 8 9. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap.034 0.0 0.65 lei/expl.53 0.052 0. Sare Total furaje 2.75 0.0 2892. 3. (vezi „Caietul fermierului”) 36 . juridică Denumirea lucrării.33 48.5 812. 773. activitatea 1. 116010 69270 2550 85650 35775 121875 2700 433830 24000 4200 2190 13500 7500 48000 38975 2703 36900 611798 Preţ/U.0 238.6 90 50 320 259.4. FORTA DE MUNCĂ 8.M.02 246 4078. Kw/ an l/an lei lei % Z.4 461.V.0 571. U.MODUL: 150 cap. 0.65 0.M .3 x x 4000 28. Cheltuieli tehnologice lei/cap.1) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.13 2.47 720.0 14. DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ (Tabel nr. kg kg kg kg kg kg kg x cap. % zile x Cantitatea 1900 6200 500 11000 450 1250 45 x 30 93. ASIGURĂRI 7.M. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. DOBÂNZI LA CREDITE 9. MATERIAL BIOLOGIC 3.83 18.407 0.5 365 x Producţia medie: 6000l/cap.

644 0.142 0.850 €/expl. CHELTUIELI VARIABILE 1.010 0.644 0.013 0.027 0. Cheltuieli cu furaje 2.Cheltuieli generale .274 0. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL *Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/expl.013 0.294 0.004 0. Asigurari II.Dobanzi la credite .025 0.034 0.067 0.997 0.4. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.015 0.010 0.850 0. 3. Material biologic 3.2) Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica INDICATORI A.061 0.2 x x 0.2 170475 225000 x x €/l 0.0 37.033 0.040 0.930 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.007 0.Amortisment E.724 0. (=) VENIT NET+subventii G.0 37. Energia electrica 4.002 0.0 37.213 0.016 0.2 x x 0.002 0.084 0.206 0.189 0.188 0.240 32.003 x 0.BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 150 capete (Tabel nr. Medicamente si mat. Cota de aprovizionare 7.250 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.250 37 .0 37. Din care pentru productia principala I.482 0. Alte materiale 6.004 0. 837247 765000 60000 897247 651862 579615 575038 433830 24000 6390 13500 7500 30126 11692 48000 76824 27283 9938 2703 36900 185385 29662 215723 32.008 0.071 32.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .054 0. VALOAREA PRODUCTIEI A1.2 579615 765000 x x Productia medie: 6000 l/cap VALOARE lei/l 0.640 0.030 0. sanitare 5. 246249 225000 17647 263896 191724 170475 169129 127597 7059 1879 3971 2206 8861 3438 14118 22595 8024 2923 795 10853 54525 8724 63448 32.008 0.003 0.020 0.011 0. CHELTUIELI FIXE .189 0.009 0.

P. d.0 €=3.4. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 37.3 ) Nr. mulsul mecanic şi evacuarea dejecţiilor.variabile specifice . ai modulului de 150 capete Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică (Tabel nr.1dc.24 lei/l de lapte.4. adăparea. 38 .cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) Marja Bruta total exploataţie (3-4. (şi după clasă) de clasa a VII-a.cheltuieli variabile .6 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 83.1 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) lei 837247 60000 897247 651862 575038 525720 76824 29662 215723 37.2 94767 VII 42577 212885 9517 6345 15862 169443 31798 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 543750 lei.1.3.2% şi asigură în medie un profit anual de 1438 lei/cap sau 0. fiind în cazul acestei exploataţii de 91. 1 2 3 4 4.4 lei 246249 17647 263896 191724 169129 154623 22595 8724 63448 37.1 4.2 322209 VII 144762 732810 32358 21572 53932 576108 108112 11.: . **Creditele de productie acopera 16.6% credite de producţie. Fondul de dezvoltare constituit poate moderniza procesul tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje pentru pregătirea şi administrarea furajelor.c. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia obţinerii randamentelor programate. Valoarea ridicată a fondurilor proprii se justifică prin încasările băneşti periodice la 1-2 luni şi asigurarea unui rulaj constant al vânzării producţiei. 4.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 91. 3. precum şi a unui tractor de 65 C. crt. considerată (după tip) ca o exploataţie mare.1 UDE.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (1+2) Cheltuieli totale.4% fonduri proprii şi 16. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” Concluzii: exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). cu setul necesar de utilaje necesar pentru baza furajeră.

29 12.7 (46.6 7.4 (82.7 24.6 69.2 13.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % Bugetul exploataţiilor zootehnice “VACI DE LAPTE” 2007 12 capete 3500 l/cap 2007 50 capete Asociaţii familiale Gospodării individuale 2008 mii lei lei/hl mii lei lei/hl mii lei lei/hl 2008 mii lei lei/hl 5000 l/cap 2007 150 capete Societăţi agricole cu personalitate juridică 2008 6000 l/cap 40.27 (44.88 14.1) 119.0 6.4) 883.6) 263.2 39.3.4 (774.5 Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei Perioada ani U.8 39 .1 33. 3.25 (765) 93.2 (86.7 (105) 203.4 (110) 837.85 (35.39 17.64 (34.0 298.3 14.0 (85.3 (92.72 24.0) 105.0 24.7) 97.5) 95 (85.1) 50.6 (990) 125.7 73.0) 1128.0) 125.8 60.58 (212.4 (64.1) 81.0) 52.14 19.8 11.49) 94.5 (275.18 (179.0 (71. 5 Profilul “VACI DE LAPTE” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 Tabel nr.0) 313.9) 98.0 20.4) 651.9 33.2) 125.7 215.4 5.4 (110) 4.2 26.2 27.61) 72.5 8.3 (231.0 8.1) 5.3 (85.86 (579.3 mii lei lei/hl mii lei lei/hl 33.6 49.5 (110) 236.5 9.

29 2007 13.8 39.27 39.39 2008 14.3 14.2008 Tipul exploatatiei Gospodari individuale 2007 7.% Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .lei Modul 12 cap Valoarea productiei .lei Subventii .lei Venit net + subventii .88 50.lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .7 13.29 40.lei Subventii .85 50.3 2008 52.lei Venit net + subventii .7 2008 5.% 2007 40.8 Valoarea productiei .39 52.7 2007 2008 40 .64 5.27 7.lei Subventii .lei Venit net + subventii .64 5.Profilul "Vaci de lapte" Modul 12 capete cu 3500 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Rata venit + subventii .88 4.85 4.7 5.

58 49.lei Subventii .lei Subventii .5 24.lei Venit net + subventii .14 2007 24.3 24.2 313.3 2007 2008 41 .5 236.3 69.lei Cheltiueli totale .2008 Tipul exploatatiei Asociaţii individuale 2007 2008 69.lei Cheltiueli totale .lei Valoarea productiei .18 20 Valoarea productiei .2 26.lei Subventii .lei Cheltiueli totale .3 24.% 2007 236.18 49.14 263.Profilul "Vaci de lapte" Modul 50 capete cu 5000 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2 2008 313.lei Rata venit + subventii .2 2008 26.58 20 203.lei Venit net + subventii .5 263.lei Rata venit + subventii .5 203.lei Venit net + subventii .% Modul 50 cap Valoarea productiei .

6 73.4 298.6 837.8 2007 2008 42 .4 651.lei Cheltiueli totale .86 215. juridică 2007 Modul 150 capete cu 6000 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Cheltiueli totale .1 2008 1128.86 60 73.lei Subventii .72 2007 33.lei Venit net + subventii .lei Subventii .25 215.% 33.lei Rata venit + subventii .25 60 651.lei Cheltiueli totale .1 33.% 2007 837.8 Rata venit + subventii .9 2008 33.2008 2008 298.Profilul "Vaci de lapte" Tipul exploatatiei Societăţi Agricole cu pers.5 Valoarea productiei .72 883.lei Venit net + subventii .lei Subventii .lei Modul 150 cap Valoarea productiei .9 1128.lei Venit net + subventii .5 883.lei Valoarea productiei .

fie că se urmăreşte modernizarea unor adăposturi deja existente. efortul financiar al investiţiei depinde de mărimea efectivului ce urmează a fi exploatat la un nivel tehnologic modern. Lungimea optimă a cuşetei trebuie să fie de 2. Rândurile de cuşete sunt separate prin spaţiile de evacuare a dejecţiilor precum şi prin spaţiile de hrănire / mişcare a animalelor. Partea frontală a cuşetei poate fi constituită de: peretele exterior al adăpostului. de diminuare a volumului de muncă şi de modernizare a adăposturilor.2 m.2 m în cazul cuşetelor amplasate cap la cap. asigurarea condiţiilor de igienă (a adăpostului şi corporală) şi implicit a condiţiilor de microclimat în vederea asigurării cerinţelor fiziologice ale animalelor. întreţinerea liberă în cuşete individuale şi întreţinerea liberă pe aşternut permanent. fiecare rând de cuşete poate fi amplasat cap la cap cu un alt rând de cuşete. de mulgere centralizată la grupul de muls. Întreţinerea în cuşete individuale Reprezintă o variantă a întreţinerii libere. de un parapet interior sau. în prezent.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii Nivelul de performanţă al echipamentelor tehnologice este decisiv în ceea ce priveşte productivitatea muncii şi nivelul de eficienţă economică. în funcţie de lărgimea adăpostului. Lăţimea cuşetelor trebuie să fie de 1. sistemul de întreţinere liberă tinde să se generalizeze. 43 . care să asigure o eficienţă economică şi implicit. care determină de altfel şi numărul de rânduri de cuşete ce se poate amenaja în interiorul adăpostului. sau construirea de adăposturi noi. Cele mai utilizate sisteme de întreţinere sunt. De aceea. un nivel de competitivitate corespunzător cerinţelor pieţei ce funcţionează în Uniunea Europeană. Fiecare cuşetă este separată de celelalte prin grilaje metalice. spaţiul de odihnă a vacilor este delimitat prin cuşete individuale. Având în vedere tendinţele de mărire a efectivelor. în cazul căreia. mişcarea. Tehnologia de întreţinere reprezintă complexul de măsuri tehnice şi organizatorice privind: adăpostirea.3.4 m în cazul celor amplasate lângă perete sau parapet şi de 2. aliniate la standardele europene.

spaţii care să permită accesul vacilor în zona de hrănire. 2. spaţiu de mişcare. Mişcarea animalelor în adăpost se realizează în spaţiul dintre cuşete şi în spaţiul de hrănire / mişcare. În cazul rândurilor interioare de cuşete sunt necesare spaţii de refugiu la fiecare a 20-a cuşetă. Rezultă că un adăpost amenajat în stabulaţie liberă trebuie să asigure o suprafaţă utilă de circa 10 m2/ vacă în lactaţie. 1. 44 . Fig. Aceste refugii reprezintă poziţii ideale pentru adăpătorile cu nivel constant. iar suprafaţa spaţiului de hrănire trebuie să fie de circa 2 m2. Suprafaţa de mişcare pentru o vacă trebuie să fie de circa 5 m2. 5 m2 – pentru mişcare şi 2 m2 – pentru hrănire. Adăpătoare cu nivel constant.Fig. din care: 3 m2 – pentru odihnă. Cuşete individuale.

În timpul verii vacile pot fi hrănite şi în exteriorul adăpostului şi de aceea. Evacuarea corectă a gunoiului de grajd este necesară pentru confortul animalelor şi oamenilor. în timp ce paiele tocate sau întregi îl măresc cu 96 %. cât şi pentru mediul înconjurător. 3. este indicat ca frontul de furajare al unui animal să fie delimitat cu bare verticale. Covorul de cauciuc măreşte timpul de odihnă cu 36 % faţă de cimentul gol. în cazul ţării noastre este recomandat ca ieslea să fie amplasată în interiorul adăpostului. Diferenţa de nivel între cuşetă şi spaţiul de evacuare a dejecţiilor trebuie să fie de 15 – 20 cm. ieslea trebuie amplasată la o distanţă optimă faţă de spaţiul de odihnă. Evacuarea dejecţiilor se poate face cu plugul raclor sau cu tractorul cu lamă. pentru anularea efectului agresiv al insolaţiei excesive. în funcţie de talia animalelor exploatate. care separă un animal de celălalt. Zona de hrănire şi frontul de furajare. pe spaţiile dintre cuşete şi în zona de mişcare / hrănire. De calitatea aşternutului depinde timpul de odihnă a animalelor. De asemenea. Barele dispuse în diagonală cu unghiul optim de înclinare de 100 oferă un acces mai bun şi împiedică animalele să-şi schimbe locul în timpul hrănirii. este indicat ca padocul să fie prevăzut cu iesle. Temperaturile scăzute din timpul iernii determină. Nivelul ieslei trebuie să fie cu circa 16 – 30 cm mai sus faţă de nivelul zonei de hrănire. evacuarea şi depozitarea gunoiului de grajd face parte integrantă din managementul Manipularea dejecţiilor trebuie efectuată într-un 45 . Pentru că vacile preferă să consume propria hrană. dar care trebuie protejată cu umbrar. Manipularea. Zona de hrănire trebuie protejată de temperaturile extreme şi deci. Fig. în cazul administrării furajelor în afara adăpostului.Utilizarea unui aşternut corespunzător este esenţială pentru confortul animalelor şi pentru starea de sănătate. ingerarea unor furaje reci.

sistem care să permită spălarea rapidă şi uşoară a aleilor de circulaţie, a sălii de muls şi a padocurilor.

Fig. 4. Evacuarea dejecţiilor cu plugul raclor.

Microclimatul realizat în adăpost reprezintă un element esenţial în ceea ce priveşte confortul biologic al animalelor. De fapt, microclimatul reprezintă totalitatea factorilor fizici, chimici şi biologici ai aerului din adăpost. Factorii fizici se referă la: luminozitate, precum şi la temperatură, umiditate şi mişcarea aerului din adăpost. Factorii chimici se referă la conţinutul aerului din adăpost în gaze nocive ( dioxid de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat ), iar factorii biologici se referă la conţinutul aerului din adăpost în pulberi şi microorganisme.

Fig. 5. Sistemul de iluminat şi de ventilaţie.

46

În adăposturile de vaci, luminozitatea este asigurată pe timpul zilei prin intermediul ferestrelor şi al luminatoarelor, a căror suprafaţă trebuie să fie de 1 m2 / 20 m2 de pardoseală, iar pe timpul nopţii cu ajutorul lămpilor de iluminat, care trebuie să asigure 1,2 w/m2. Restul factorilor fizici, precum şi factorii chimici ai microclimatului pot fi controlaţi prin intermediul ventilaţiei. Ventilaţia este esenţială pentru a asigura un aer proaspăt. Trebuie menţionat că, adăposturile pentru taurine corect construite nu necesită surse suplimentare de încălzire şi de condiţionare a aerului. Temperatura confortabilă este asigurată prin căldura biologică a animalelor, iar prin calcularea corectă a gurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat, se poate menţine aerul din adăpost în parametrii normali. Esenţială pentru vacile de lapte este calitatea aerului din adăpost. Din acest punct de vedere, este de preferat un sistem de ventilaţie supradimensionat, chiar dacă în acest caz temperatura interioară este mai scăzută în timpul iernii. Ventilaţia natural-dirijată a adăposturilor de vaci de lapte se bazează pe principiul că, aerul cald este mai uşor decât aerul rece. Aerul din adăpost este încălzit de căldura produsă de animale şi prin aerul expirat. Aerul cald se ridică în partea superioară a adăpostului, creând o presiune mai scăzută a aerului la nivelul animalelor. Astfel, aerul proaspăt pătrunde în adăpost prin gurile de admisie. Curenţii de aer sunt, de obicei, rezultatul vitezei mari de deplasare a aerului rece spre zonele adăpostului cu aer cald. Adăposturile cu dimensiuni mari menţin cu mai multă uşurinţă un microclimat constant pentru animale. Este de preferat ca lăţimea adăpostului să fie cât mai mare, pentru a permite ca diferenţa de nivel între gura de evacuare şi gura de admisie să fie de 5 m, păstrându-se o înclinaţie a acoperişului de 250. Întreţinerea liberă pe aşternut permanent La fel ca şi întreţinerea în cuşete individuale, întreţinerea pe aşternut permanent presupune utilizarea unei staţii de muls, precum şi existenţa unor spaţii de odihnă, de hrănire şi de mişcare distincte. De altfel, întreaga amenajare interioară a fermei nu diferă prea mult de cea caracteristică sistemului de întreţinere în cuşete individuale. Întreţinerea pe aşternut permanent se aplică de regulă, acolo unde se intenţionează modernizarea unor adăposturi de vaci care au fost amenajate în sistem legat şi care în consecinţă, prezintă o lăţime de 10-11 m, lăţime ce este insuficientă pentru amenajarea a cel puţin două rânduri de cuşete individuale pentru a menţine capacitatea de cazare în limite rezonabile. În cazul acestui sistem de întreţinere, trebuie asigurată pentru odihnă o suprafaţă de circa 5,8 m2, iar pentru mişcare şi hrănire circa 2 m2.

47

Cerinţe privind asigurarea calităţii laptelui Noile reglementări sunt foarte exigente în privinţa igienei mulsului şi păstrării laptelui. Este de reţinut faptul că mulsul manual nici măcar nu intră în discuţie atunci când se discută despre igiena mulsului. Mai mult, se are în vedere ca pe viitor vacile să fie mulse numai la platformele de muls. Tipuri de platforme de muls Mulsul în săli de muls prezintă mai multe avantaje comparativ cu instalaţiile de muls în adăpost, şi anume: productivitatea muncii este mai mare, iar efortul fizic depus de mulgători este minim. Vacile sânt mulse în condiţii confortabile şi igienice, vacuumul se menţine constant mai uşor pe durata mulgerii, întrucât conducta de vacuum este mult mai scurtă. Se poate mări efectivul de vaci pe fermă, cu investiţii minime pentru echipamentul de muls. Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls (tip „Tandem”, „Brăduleţ” etc.) care se diferenţiază în general, după poziţia vacilor în sala de muls şi după modul de introducere şi de evacuare a acestora. În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti), precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 12, 50, respectiv 150 capete vaci cu lapte. Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere, ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Pentru elaborarea ghidului s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului.

Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate
Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje (kg/cap.) Necesar zilnic de apă (l/cap) Cantitatea de dejecţii rezultată zilnic Kg/cap

1.

Vaci cu lapte

-furaje combinate 8 -furaje fibroase 40

70

40

Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare.

48

S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o sistemă minimă de utilaje, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. Pentru fiecare modul a fost întocmit un tabel sintetic în care se specifică tehnologia şi lucrările de executat, tipul utilajului şi uzina producătoare precum şi numărul de utilaje necesar.

49

Adăpătoare ptr. 3.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr.6.furaje concentrate CCF Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Roabă 0. BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAREA FURAJELOR CONCENTRARE ALIMENTAREA CU APĂ ADĂPAREA MULSUL UTILAJE DIVERSE MAŞINA DE BATOZAT MPB-1 SC Azoma SA Arad Moara MS-1400 LEGMAS Năvodari Agregat de pompare ALMA Aversa Buc. 2.bucăţi 0 1 2 3 1. 3.3 m3 1 1 1 12 1 1 3 1 1 1 50 .bovine ASB-14C MECANICA Marius Cluj Agregat de muls la bidon Banat 2S SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Boiler electric de 40 litri Tehnometalica Bucureşti Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Cărucior ptr. 5. 4.3.6.4 Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Cărucior ptr.furaje de volum CFV-0.1 Nr. 6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte Mărimea modulului: 12 capete Necesar furaje combinate: 96 kg/zi Necesar furaje fibroase: 480 kg/zi Necesar apă: 840 l/zi Dejecţii rezultate: 400 kg/zi Tabel nr.

4. 3.2 IMU Medgidia Electropompă submersibilă ET 25 Aversa Buc.6. 6.6. 5.2 SC IMUM SA Medgidia Instalaţie de muls Brăduleţ 2X4 SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB-1 Multim Timişoara Boiler electric Electrometal Timişoara Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Tractor U 445 DT Tractorul Braşov 1 1 1 1 1 1 7. 9. 10.3. 3.2 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte Mărimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 400 kg/zi Necesar furaje fibroase: 2000 kg/zi Necesar apă: 3500 l/zi Dejecţii rezultate: 2000 kg/zi Tabel nr. BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR TOCAREA FURAJELOR FIBROASE DISTRIBUIREA FURAJELOR ALIMENTAREA CU APĂ ADĂPAREA Maşina de batozat MPB-1 SC Azoma SA . SURSA ENERGETICĂ 51 . EVACUAREA DEJECŢIILOR TRANSPORT DEJECŢII MULSUL MECANIC UTILAJE DIVERSE 1 1 1 1 1 10 1 11. 2.2 Nr.bucăţi 0 1 2 3 1.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr. 8.Arad Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara Moară universală MU 5. Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB Mecanica Marius Cluj Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Remorca monoax RPV .5 SC Azoma SA Arad Remorca monoax RPV .

5. 6. 3.6.5 Azoma Arad Agregat de pompare ALMA Aversa Buc.bucăţi 0 1 2 3 1.5 SC Azoma SA .6. 4. 3. BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR TOCAREA FURAJELOR FIBROASE DISTRIBUIREA FURAJELOR ALIMENTAREA CU APĂ ADĂPAREA EVACUAREA DEJECŢIILOR TRANSPORT DEJECŢII MULSUL MECANIC Maşina de batozat .3 Nr. SURSA ENERGETICĂ 1 52 . UTILAJE DIVERSE 1 1 30 11. 7.Arad Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara Moară universală MU 7.3. 2. Boiler electric Electrometal Timişoara Cuşti cu ţarc SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Tractor U 650 M Tractorul Braşov 1 1 1 1 1 2 3 1 1 10.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr.MPB-1 SC Azoma SA .3 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de vaci cu lapte Mărimea modulului: 150 capete Necesar furaje combinate: 1200 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6000 kg/zi Necesar apă: 10500 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi Tabel nr. 9. Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB Mecanica Marius Cluj Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Remorcă basculantă 2RBAT SC IMUM SA Medgidia Instalaţie de mulsBrăduleţ 2X10SW SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB-1 Multim Tmş.Arad Remorca tehnologică RTA-4. 8.

2.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 4. 4.4.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr.3.3.3.6.2) 4. 4.4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.2 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 200 cap. 4. 4.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.4.3) (Tabel nr. 4.3.3 Modul 200 capete (Tabel nr. 4.2) 4.2.1) (Tabel nr.1) 4.3) nr.3) 53 . 4. ai modului de 500capete 4.6. 4.6. 4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Taurine la îngăşat” . (Tabel 4. ai modului de 50 capete 4.4.4.6. 3.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.2) nr.2.2. 4. 4.2.1 Tehnologia cadru 4. 4. 2 Modul 50 capete (Tabel nr.3) (Tabel nr.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 50 cap.4.3) nr.3.„simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.2) 4. 4.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 500cap. 4.1) 4.1 Deviz tehnologic 200 capete (Tabel 4.1 Deviz tehnologic 500 capete 4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.1) 4. ai modului de 200 4. (Tabel nr.2.2) (Tabel nr.6.CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT” 4.4 Modul 500 capete (Tabel 4.1 Deviz tehnologic 50 capete 4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.5) 4.6.4) (Tabel nr. 4. (Tabel nr.3.

juridica Tipul exploatatiei: 54 . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Taurine la ingrasat” Modul de: 50 capete 200 capete 500 capete Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.4.

cu stăvilar la capătul adăpostului. Pregătirea capacităţile de cazare pentru popularea cu tineret taurin la îngrăşat Criterii specifice de realizare Sistemul de întreţinere practicat este legat în adăposturi închise prevăzue cu boxe dispuse de o parte şi alta a aleii de furajare cu aşternut permanent întreţinut zilnic.4. adică cu pernă de apă. iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat cu nivel constant fie în cupe sau jgheburi prevăzute cu flotor. adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat iar viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament antistres. Completarea se face cu un supliment proteino-vitaminomineral (PVM). În această perioadă sporeşte consumul de nutreţuri combinate din amestec. fără curenţi de aer. Sunt practicate două sisteme de evacuare a dejecţiilor.Evacuare a dejecţiilor 55 . iar amestecul este format din siloz 40%.Furajarea şi adăparea tineretului taurin 3.etapa de finisare se face când perioada de îngrăşare este cea mai eficientă. Transportul viţeilor se face cu mijloace speciale autoamenajate. La populare. şi care să asigure o suprafaţă cât mai confortabilă fiecarui animal. Se recomandă utilaje formate din moară cu tubulatura necesară şi o tocătoare pentru fibroase. sau cu plug racleur pe fundul canalului 2.Prepara rea şi distribuirea hranei 4. Intr-o îngrăşătorie se consumă cantităţi însemnate de furaje voluminoase care trebuie prelucrate şi se impune asigurarea unor utilaje specifice pentru tocarea macinarea şi distribuirea acestora. Se face prin canale acoperite cu grătare din beton sau fosă de colectare.etapa de creştere şi îngrăşare este perioada cea mai lungă( peste 300 zile). Furajarea tineretului la îngrăşat parcurge trei etape: .etapa de pregătire a animalelor pentru îngrăşare constă în obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum administrate la discreţie. fân 20% şi concentrate 35-40% cu adaos de PVM. Microclimatul din adăposturi se poate realiza prin ventilaţie naturală de tip shed sau deflectoare pe coamă.1 TEHNOLOGIE CADRU Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Treptat se reduc substituenţi de lapte. Distribuirea furajelor în adăposturi se face cu ajutorul unor remorci care au menirea de a amesteca şi distribui furajele. .se administrează hrană la discreţie (amestec fân şi nutreţuri combinate). cu deversare în fosa colectoare. .

4.Profil: Taurine la îngraşat 4.2 MODUL (Tabel nr.2) Tipul exploatatiei Gospodarii individuale Dimensiune Randament capete g/zi 50 770 56 .

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr.O. FORTA DE MUNCĂ 8. la 0-12 luni 600 g/zi Denumirea lucrării.53 208 0.M . 0.44 350 5500 2859 780 2075 73222 6.231 x 7 110 57.85 44.6 41.074 0. U.18 15. DOBÂNZI LA CREDITE 9.MODUL: 50 cap.4 718.2.1) Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 770 g/zi d. % zile x x Cantitate a 170 1400 3386 170 x 50 149.43 7. 4.052 0. 3485 5180 8805 5250 22720 35942 2246 x x 15 750 5.73 Preţ/U.c.7 103. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje 2.6 176. Kw/ perioa dă lei/ perioa dă lei/ perioa dă % Z. activitatea 1.1 105 454. 69.5 180 x 1376 23. MATERIAL BIOLOGIC 3. (vezi „Caietul fermierului”) 57 . ALTE MATERIALE x 8 2. ENERGIE ELECTRICĂ 4.41 0.92 lei/expl.3 Cheltuieli tehnologice lei/cap.5 1464. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE Cantitatea/cap. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE *La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.615 x x 0.M. ASIGURĂRI 7. kg kg kg kg x cap.

gr.13 23.29 1662.65 7.76 x 1617.41 x x INDICATORI A.59 5603.0 x 5500 6954 2859 1240 780 2075 5653 1600 19053 7.88 102.06 6682.75 282. Asigurari II.1 112.7 142.BUGETUL ACTIVITĂŢII TAURINE LA INGRASAT 50 cap (tineret mascul pentru carne 12 .5 31.Cheltuieli generale .35 21866.03 5.10 334.03 11.88 364.19 7.59 1408.05 18.6 21866.09 1104. Material biologic 3.27 42.24 11. Cota de aprovizionare 7.65 80 952. sanitare 5.76 23529.34 1176.6 25. Cheltuieli cu furaje 2.gr €/expl. VALOAREA PRODUCTIEI A1.15 9.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .95 62 39 103.29 840.41 4411.5 1176. vie 1187. 4.59 102.5 4000 750 4787.51 83. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.5 17.56 33.47 30. Alte materiale 6.c. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.47 58 .76 20042. Energia electrica 4. CHELTUIELI FIXE . CHELTUIELI VARIABILE 1.41 610.35 10571.85 3717.3 37.65 2045.76 28161.65 470. (=) VENIT NET+subventii G.34 1002.18 luni) (Tabel nr.53 280.18 660. vie 4037.15 1136 1797.2.6 25.94 186.76 22087. Medicamente si mat.6 x x 3717 4000 23750 23529. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/e xpl 80750 80000 15000 95750 75097 74347 68143 22720 35942 2246 750 350 635.6 25.2) Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Productia medie: 770 g/zi d.35 3407.37 1093. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.71 229.75 x 275 347.47 220. Din care pentru productia principala I.5 3754.59 220.Amortisment E.6 25.Dobanzi la credite . la 0-12 luni 600 g/zi greutatea finală 400 kg/cap VALOARE lei/kg.82 7.33 x 80.6 x x 1093.12 528.6 74347 80000 x x €/kg. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.

1 4.5 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 58007. 4.6 560.0 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 64697 lei.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7.82 25.29 470. d.2.1 3058.06 19752.cheltuieli fixe 1600 Impozite si taxe 19053 Profit 3-(4+5) 25. considerată (după tip) ca o exploataţie mică şi (după clasă) de clasa a IV-a. ai modulului de 50 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale (Tabel nr.0 UDE.0 840.8% credite de producţie.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.1dc.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI lei € = 3.c. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).5 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 2858 profit) 1905.2 17061.4 1400.3) Nc.4 lei 23750 4411. 4.7 IV 3412.2% fonduri proprii şi 13. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic.variabile specifice 6954 .76 28161. fiind în cazulo acestei exploataţii de 7.76 22087.8 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 86.36 2045.cheltuieli variabile 67158 .8 x 80750 Valoarea producţiei principale si secundare 15000 Subvenţii 95750 Produs brut (1+2) 75097 Cheltuieli totale. Concluzii: 59 .1 lei/cap.9 19869. alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor.59 5603. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 25. 1 2 3 4 4.6 Rata profitului (%) 27607 Marja Bruta total exploataţie (3-4.0 IV UDE 11601.3 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4763. prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.35 20042.2 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 67555 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 10400 Credite pentru productie ** 1.1. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată.: 68143 .6% şi asigură în medie un profit anual de 381. **Creditele de productie acopera 13.6 8119.

4.3) Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Dimensiune Randament capete g/zi 200 850 60 .3 MODUL (Tabel nr.Profil: Taurine la îngraşat 4.

MATERIAL BIOLOGIC 3. kg kg kg kg x cap. Kw/ perioa dă lei/ perioa dă lei/ perioa dă % Z. FORTA DE MUNCĂ 8. (vezi „Caietul fermierului”) 61 .3 75. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. 4.3. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje 2. DOBÂNZI LA CREDITE 9.O.0 816. lei/expl.8 7.54 445.4 0.91 1400 24800 8809 3440 9240 310383 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. ENERGIE ELECTRICĂ 4.2 1551. tehnologice Cantitatea Preţ/U.4 22509 89000 163350 7344 Denumirea lucrării.75 36. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE U.03 81.72 15006 16270. lei/cap.M.MODUL: 200 cap.c.5 180 x x 1548 24. activitatea 1.1 112. ASIGURĂRI 7.052 0. la 0-12 luni 700 g/zi Cheltuieli Cantitatea/cap.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 850 g/zi d. 183 1098 3386 183 x 200 122. ALTE MATERIALE 6.0 17.25 176. DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr.410 0.2 46.256 x 7 124 44. % zile x x x 15 3000 x 8 1.074 0.M.6 35214.615 x x 0.47 229 0.

Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. la 0-12 luni 700 g/zi greutatea finală 450 kg/cap (Tabel nr.06 4700 124411.82 2590.3. (=) VENIT NET+subventii G.47 1815 48044.69 38.18 luni) Productia medie: 850.35 x x €/kg. Din care pentru productia principala I.c.9 x x 1030.24 30.67 17647.64 28660 14. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/expl.33 882. 4.77 3239.76 29.82 24 9.96 92751. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.89 26176. Cheltuieli cu furaje 2.9 x x 3503.2 30.35 15. gr.35 1040. Medicamente si mat. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.79 x 81.88 1553.47 x 275.gr.58 1176. CHELTUIELI FIXE .38 1030.55 297.49 28.88 58.53 318.8 4.67 496.26 11. €/expl.08 1382.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .BUGETUL ACTIVITĂŢII Tipul exploatatiei: Asociatii familiale TAURINE LA INGRASAT 200 cap (tineret mascul pentru carne 12 .58 2117. Alte materiale 6.12 3503.58 8.29 93634.7 4000 105882.79 17.71 14.2 145.3 988.89 290.Cheltuieli generale .00 x 7294. sanitare 5.56 411. vie 1186. VALOAREA PRODUCTIEI A1.96 4000.22 102.77 105882. Cota de aprovizionare 7.47 62 .2 30. Energia electrica 4. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.Dobanzi la credite .27 1176.65 13130. 363000 360000 60000 423000 318356 315356 291585 89000 163350 7344 3000 1400 2691 x 24800.76 3537.47 196.33 106764. g/zi d. Asigurari II.04 80 1082.05 87.6 2160 33.35 666.Amortisment E.85 533. vie 4033.2 30. Material biologic 3.2) INDICATORI A.9 92751.0 26771 8809 5282 3440 9240 44644 7200 97444 14.53 1011.2 30.58 952.44 14.76 2717.9 791.89 23. CHELTUIELI VARIABILE 1.83 85760.13 7873.9 315356 360000 x x VALOARE lei/kg.46 97.12 81.

9 Rata profitului (%) 131415 38651.6 4299 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 9744.76 Produs brut (1+2) 318356 93634.2 UDE.: 291585 85760.6 Credite pentru productie ** 2. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 30.5 Marja Bruta total exploataţie (3-4. Modulul proiectat are o viabilitate economică medie.6 84462. d. ai modulului de 200 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale (Tabel nr.2 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 14616.7 Valoarea producţiei principale si secundare 60000 17647.6% fonduri proprii şi 14.64 Impozite si taxe 97444 28660 Profit 3-(4+5) 30.3.3) Nc. prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru administrarea furajelor.2 lei/cap.cheltuieli variabile 287494 84555 .2 UDE 57962 17047.4 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85.9 30. **Creditele de productie acopera 14. Concluzii: 63 .1 4.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.cheltuieli fixe 7200 2117.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI lei € = 3.5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 45800 13470.12 Cheltuieli totale.4 lei 363000 106764. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic.4 2866 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 24361 7165 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 287172. 4.9 x Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 272556 lei. fiind în cazulo acestei exploataţii de 33.1.82 .4% credite de producţie.6 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 289810 85238.1dc. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie mare şi (după clasă) de clasa a VII-a. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.3 .c. alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor şi a unui tractor agricol cu setul aferent. 1 2 3 4 4.1) VII VII Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 33. 4. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).variabile specifice 26771 7873.9% şi asigură în medie un profit anual de 487.06 Subvenţii 423000 124411.

4.4 MODUL (Tabel nr.Profil: Taurine la îngraşat 4.4) Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers. juridică Dimensiune Randament capete g/zi 500 930 64 .

5 251. ENERGIE ELECTRICĂ 4. DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr.93 20963 MUNCĂ 8. lei/expl. (vezi „Caietul fermierului”) 65 . tehnologice Cantitatea Preţ/U.3 x x 77.c.M. juridică Producţia medie: 930 g/zi d. MATERIAL BIOLOGIC 3.410 0.62 25. ALTE MATERIALE U. Kw/ perioa dă lei/ perioa dă lei/ perioa dă % 6.8 9400 CREDITE 9.28 50.34 812670 TEHNOLOGICE * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.66 15 7 38950 25160 60060 76230 200400 457325 19332 7500 3500 Denumirea lucrării.M.074 0. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje 2. 4.1 152.052 0.65 38. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.5 25250 TOTAL CHELTUIELI x x x 1625.88 x x 0. ASIGURĂRI 8 1720 138 69000 7. 1. la 0-12 luni 800 g/zi Cheltuieli Cantitatea/cap.1 18. 190 680 2310 248 x 500 128.MODUL: 500 cap.5 400. FORTA DE Z.615 x x 0.O. lei/cap.8 914. AMORTISMENT zile 180 0. kg kg kg kg x cap.4.88 41.1) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. DOBÂNZI LA % 7. activitatea 1.3 120.9 50.

Cheltuieli cu forta de munca permanenta .8 35.0 69000.6 2764. VALOAREA PRODUCTIEI A1.82 4.64 x x (Tabel nr.5 5404. Energia electrica 4. Cota de aprovizionare 7.77 1176.94 1178.70 110.47 225990.18 276 20294.8 20.06 29. Din care pentru productia principala I. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.6 58941.73 20.62 16.82 3310.59 10.60 973.0 66838 18375 13813 9400 25250 172294 27567 294727 20. Alte materiale 6.17 3340.24 73.71 202.65 4630 340441.64 600 44117.04 81.43 346.74 8.13 10.26 3.18 78.82 243443 3073.47 689.76 538.82 245648.18 1829.25 11.77 903.4. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8. Cheltuieli cu furaje 2.2) mii lei*/expl 1007500 1000000 150000 1157500 835206 827706 768368 200400 457325 19332 7500 3500 8723 2588.41 55. vie 4030 296323.Dobanzi la credite .8 35. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.58 801.3 134507.65 37.03 22.82 4000.35 19658.Tipul exploatatiei: TAURINE LA INGRASAT (tineret mascul pentru carne 12 .52 4000 294117.41 20.96 235.47 * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 66 . CHELTUIELI VARIABILE 1. Medicamente si mat.6 827706 1000000 x x €/kg.88 14 1029.76 982. la 0-12 luni 800 g/zi greutatea finală 500 kg/cap VALOARE lei/kg.27 8107. CHELTUIELI FIXE .00 243443.gr.35 761. gr.64 21.40 34.6 x x 973. (=) VENIT NET+subventii G.91 86684.c.18 luni) BUGETUL ACTIVITĂŢII Societati agricole cu personalitate juridica INDICATORI A.88 30 2205.35 77.33 5685. 4. Asigurari II.47 176.89 2565.Amortisment E.Cheltuieli generale .25 4062.47 1361.00 294117. €/expl. sanitare 5.71 101 7426.12 267.6 x x 3310.8 35. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL Productia medie: 930 g/zi d.18 50674.29 1176. vie 1185.69 32. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.6 35. Material biologic 3.

1dc.: 835206 . 4.6 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1.c.5 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 863067.2 5 6 7 8 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale si secundare 1007500 Subvenţii 150000 Produs brut (1+2) 1157500 Cheltuieli totale.P.6 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 753865 16 Credite pentru productie ** 125550 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 6.4.3) Nc.58 221634. alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi 2 tractoare de 65 C. cu condiţia obţinerii randamentelor programate. considerată (după tip) ca o exploataţie mare şi (după clasă) de clasa a VIII-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătire administrarea furajelor.5 x Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85% fonduri proprii şi 15% credite de producţie.7 253843.5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 12 44209 profit) 13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 29472.5 *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 709656 lei.0 % din cheltuielile cu factori de productie € = 3.cheltuieli fixe 66838 Impozite si taxe 27567 Profit 3-(4+5) 294727 Rata profitului (%) 35.4 13002. juridică (Tabel nr.52 44117.65 340441. fiind în cazulo acestei exploataţii de 99 UDE.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.1 4.1) 389132 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 99.41 35. 4. ai modulului de 500 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.0 9 VIII UDE 10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 172613.7 8668. împreună cu setul de utilaje necesare bazei furajere.41 19658.94 86684. d.6% şi asigură în medie un profit anual de 589. **Creditele de productie acopera 15.24 8107. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35.7 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 73681.4 lei 296323. Concluzii: 67 .17 245648.82 225990. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.6 114450.6 VIII 50768.5 lei/cap.variabile specifice 753557 .4 21671 221725 36926.cheltuieli variabile 768368 . 1 2 3 4 4. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).

7 125 1388.3 (3504) 400.8) 1050 (1037. 4.5) Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei Perioada ani U.36) 3537.5 (4000) 101.06 1253 97.6 31.5) 4200 (4150) 19.5 1514 25.2 35.85 (3717.7) 3340.5 (450) 5050 (5000) 1007.0) 4450 (4400) 835.65 25. din care pentru prod.67 80 888.0 68 .94 (92.2 (827.0 (360.4 26.1 (74.0) 4033.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % 50 capete 770 g/zi Gospodării individuale 2007 mii lei lei/to gr.5 (396. principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru prod.0) 5050 (5000) 363.7 30. vie mii lei lei/to gr.94) 4697 (4647) 318. vie mii lei lei/to gr.3 (4000) 454.3 36.9 294. vie mii lei lei/to gr.9 150 600 200 800 75.35) 93.5 (1000) 4030 (4000) 1262.05 952.35) 3754.36 (315.7 1178. vie 2008 Asociaţii familiale 200 capete 850 g/cap 2007 2008 2007 500 capete g/zi 930 Societăţi agricole cu personalitate juridică 2008 80. vie mii lei lei/to gr.75 (80.M Valoarea prod.4.0) 4037.5 (1250) 5050 (5000) 15 750 20 1000 60 666.8 (3310.9 377.0 (100. vie mii lei lei/to gr.44 1082.

4 26.1 15 Valoarea productiei .05 80.lei Cheltiueli totale .75 93.lei Rata venit + subventii .75 15 75.4 2008 101 20 93.lei Cheltiueli totale .% 2007 80.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .1 19.7 2007 2008 69 .05 2007 25.lei Venit net + subventii .% Modul 50 cap Valoarea productiei .7 25.lei Cheltiueli totale .94 20 101 75.lei Subventii .Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 50 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale 25.lei Subventii .lei Subventii .94 25.6 2008 2007 19.lei Venit net + subventii .6 2008 26.lei Valoarea productiei .

6 2008 454.lei Cheltiueli totale .2 2007 2008 70 .lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .lei 318.5 97.36 97.% Modul 200 cap Valoarea productiei .lei Venit net + subventii .lei Subventii .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .44 363 400.5 125 2008 31.5 80 Valoarea productiei .36 60 Valoarea productiei .6 31.lei Rata venit + subventii .44 2007 30.Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 200 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale 2007 2008 125 454.lei Venit net + subventii .2 30.5 80 400.lei Subventii .% 2007 363 60 318.

5 2008 36 35.5 1050 200 Valoarea productiei . cu pers.5 294.lei Valoarea productiei . Agr.7 1007.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .5 150 835.lei Subventii .2 294.lei Subventii .7 2007 35.% Modul 500 cap Valoarea productiei .Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 500 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Soc.lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .5 2007 2008 1262. Juridica 377.2 Subventii .5 200 1050 377.3 36 2007 2008 71 .lei 150 835.% 2007 1007.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .lei Rata venit + subventii .3 2008 1262.

Sistemul semi-intensiv cuprinde o gamă largă de metode. în funcţie de calitatea furajelor voluminoase.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii Exploatarea taurinelor pentru carne cunoaşte mai multe sisteme de îngrăşare. Corespunzător tehnologiilor de îngrăşare intensivă este evident că aceasta diferă de la o zonă la alta. Sistemul intensiv de îngrăşare se caracterizează printr-un nivel nutritiv ridicat. rasa Bălţată Românească realizează la 18 luni 530 kg. Se recomandă ca în exploataţiile agricole cu capacităţi mai mari. o greutate de valorificare 450 – 550 kg. suplimentate cu cantităţi minime sau moderate de concentrate. carcase relativ mari şi carne cu însuşiri organoleptice bune. Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem semiintensiv se caracterizează prin sporuri în greutate de 700 – 900 g / zi. cu valorificarea animalelor la vârsta de 24 – 25 luni. care vizează în general îngrăşarea tineretului a cărui valorificare se realizează la vârsta de peste 18 luni şi la greutate de peste 450-500 kg. destinate îngrăşării tineretului taurin. În îngrăşarea în sistem semiintensiv. Astfel. rasa Brună realizează la 14 – 15 luni 460 kg. În funcţie de condiţiile specifice zonale. cît mai ales prin parametrii funcţionali. cu raţii echilibrate şi structurate corespunzător cerinţelor specifice fiecărei etape de vârstă. 72 . să se practice tehnologia de creştere şi îngrăşare in sistem intensiv. Sistemele de îngrăşare utilizate în practica exploatării taurinelor pentru carne sunt următoarele: sistemul intensiv. alimentaţia animalelor este caracterizată de folosirea la maximum a nutreţurilor de volum: fibroase. Eficienţa economică se obţine atunci când are loc optimizarea tehnologiei de hrănire care se caracterizează prin utilizarea de raţii de tip concentrat în care toate nutreţurile utilizate. principiul general al fluxului tehnologic fiind practic. Rasele existente se comportă diferit în funcţie de opţiunile privind vârsta şi greutatea optimă de valorificare. să prezinte valoare nutritivă ridicată şi cu preţuri accesibile. reziduuri industriale. există posibilităţi numeroase de perfecţionare şi adaptare a acestei tehnologii de îngrăşare. mărimea sporului mediu zilnic. valorificarea animalelor şi valoarea indicatorilor de abator.4. acelaşi. sistemul semiintensiv şi sistemul extensiv ( în micile gospodării ale populaţiei). în funcţie de: intensitatea regimului de hrănire. vârsta şi greutatea de afluire. care variază ca durată şi structură a raţiilor administrate. iar rasa Băţată cu negru românească realizează la 12 – 14 luni 500 kg. care să favorizeze obţinerea unor indici tehnico-economici de producţie cât mai ridicaţi: sporuri de peste 1100-1200 grame / cap / zi şi cu posibilităţi reale de obţinere a 1400 – 1500 grame / zi. suculente. atît în ceea ce priveşte fluxul tehnologic.

să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 50. intensivă şi semiintensivă. rezultate diferă de la o rasă la alta.crt. respectiv 500 capete taurine la îngrăşat. în cantităţile cerute de tehnologia de creştere. în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale. au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti). iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. la rasele ameliorate din ţara noastră. precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului 1. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice. 200. biostimulatorilor de creştere şi aditivilor sintetici în hrana animalelor. Tehnologiile de mecanizare În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice. alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare.Dezvoltare pentru Bovine Baloteşti privind utilizarea celor două tehnologii de îngrăşare.Clasificarea metodelor de îngrăşare semi-intensivă are în vedere categoria nutreţurilor a căror pondere este prioritară în structura raţiei.5 . ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Tineret îngrăşat taurin la . Pentru fiecare modul analizat. care exclude utilizarea fertilizanţilor sintetici. precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.furaje combinate 2. Pentru elaborarea lucrării s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă. precum si cantitatile de dejectii colectate Nr. 73 . însă toate aceste metode se caracterizează prin următoarele aspecte: indici cantitativi şi calitativi apropiaţi. Necesarul zilnic de furaje si apa. vârsta optimă pentru îngrăşare situată între 1824 luni. utilizarea unor nutreţuri cât mai ieftine. pesticidelor.furaje fibroase 32 40 30 Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de utilaje. Cercetările recente din cadrul Institutului de Cercetare. pe sortimente. au evidenţiat faptul că în condiţiile unei agriculturi ecologice. Specia Necesar zilnic de furaje (kg/cap) Necesar zilnic de apă (l/cap) Cantitatea de dejecţii rezultată zilnic Kg/cap 1.

6. transportat dejecţii tip RCU-1. aerarea fr.4. III. 4.1) Nr. dezinfecţie Protector 300 Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov 1 1 1 50 IV. VII. II. lichide Tip AT-7.1 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la ingrasat Marimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 125 kg/zi Necesar furaje fibroase: 1600 kg/zi Necesar apă: 2000 l/zi Dejecţii rezultate: 1500 kg/zi (Tabel nr. Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr.crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat 1 Tipul utilajului Uzina-firma 2 Nr.bucăţi 3 I.5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.6. SURSA ENERGETICA 74 . ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA 1 1 50 1 1 1 1 1 1 1 1 1 V. EVACUAREA DEJECTIILOR VI.8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Aerotermă el.Batozarea porumbului DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI Maşina de batozat MPB-1 SC Azoma SA Arad Buncăr 10 m3 SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet. PREGATIREA HRANEI 1. VIII MICROCLIMAT SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE IX. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc.

4.6. mobilă ptr. SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE SURSA ENERGETICA 75 . ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. EVACUAREA DEJECTIILOR VI.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad Aerotermă el. crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat 1 Tipul utilajului Uzina-firma 2 Nr. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST Batoza de porumb BP-1 SC STIMEL SA Timişoara Agregat de măcinat şi amestecat SC AZOMA SA Arad Buncăr ptr.bucăţi 3 I.concentrat. uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la ingrasat Marimea modulului: 200 capete Necesar furaje combinate: 500 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6400 kg/zi Necesar apă: 8000 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi (Tabel nr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil. Lichide Tip AT-7.medie SC Tehnomet. Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr. aerarea fr. VIII IX. MICROCLIMAT VII. II.SA Buc.5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.2) Nr.depozitare concentrate 10-15m3 SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr.6. III.dezinfecţie Protector 300 Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov 1 1 2 4 4 200 1 1 200 4 2 2 2 1 4 8 2 1 1 1 IV.4.

uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac. Lichide Tip AT7.250 kg/zi Necesar furaje fibroase: 16.SA Buc.medie SC Tehnomet. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr. Batoza de porumb BP-1 SC STIMEL SA Timişoara Agregat de măcinat şi amestecat SC AZOMA SA Arad Buncăr ptr.000 kg/zi (Tabel nr.3) Nr.000 l/zi Dejecţii rezultate: 15.4.concentrat.depozitare conc. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST IV.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.6.5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp. crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat 1 Tipul utilajului Uzina-firma 2 Nr. III. bucăţi 3 I.6. aerarea fr. SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE SURSA ENERGETICA VIII IX.3 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la îngrasat Mărimea modulului: 500 capete Necesar furaje combinate: 1. MICROCLIMAT VII. SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr. II.dezinfecţie Protector 300 Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov 1 1 3 6 8 500 1 1 500 8 4 3 3 2 8 16 4 1 1 1 76 .dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad Aerotermă el.000 kg/zi Necesar apă: 20. 4. EVACUAREA DEJECTIILOR VI. mobilă ptr. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr.

3. 5.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr. ai modului de 5000 5.1) 5. 4.3.2) 5.1 Tehnologia cadru 5. 5.1) 5.3.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.3) (Tabel nr. 5.5.2. 5.2. ai modului de 1000 capete (Tabel nr.3 Modul 5000 capete (Tabel nr.3.5 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 5.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT” 5.2 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete 77 .4 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Tineret mascul ovin la îngrăşat” „Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel 5.2.3. 5. 2 Modul 1000 capete (Tabel nr.3) nr.2.4) nr. 4.1 Deviz tehnologic 1000 capete 5. 5.2) (Tabel nr.3) 5.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.5.1 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000 capete 5.3. 5.2) 5.2.2.1 Deviz tehnologic 5000 capete (Tabel 5.

5. juridica 78 . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Tineret mascul ovin la ingrasat” Modul de: Tipul exploatatiei: 1000 capete 5000 capete Asociatii familiale Societati agricole cu pers.

concentrate cultivate şi supliment PVM -faza II de creştere şi îngrăşare (70 zile) administrându-se aceleaşi sortimente de furaje ca la faza I. Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem intensiv se face fazial: -faza I este faza de acomodare (10) şi este necesar a se asigura pe întreaga perioadă fîn . Acţiunea de tundere a tineretului este corespunzătoare atunci când se face: pregătirea animalului sau a foarfecelor de tuns.amenajarea sectorului de primire care este format dintr-un răscol cu boxe de lotizare.5. se verifică obligatoriu integritatea constructivă a grătarelor. Acest tip de îngrăşare constă întrecerea treptată de la stabulaţie la păşunat şi de la păşunat la stabulaţie. curăţirea şi dezinfectarea adăposturilor. Păşunatul mieilor se face dimineaţa şi seara şi trebuie asigurată apa. controlul parazitologic de supraveghere. amenajarea tronsoanelor este o operaţiune în care se urmăreşte asigurarea uni confort în ce priveşte odihna. vaccinări obligatorii şi tratamente profilactice pentru pododermatide. Sistemul de îngrăşare semiintesiv se face ca şi la sistemul intensiv.dezifecţia. efectuarea examenului clinic individual. Furajele se administreză în amestec de două ori pe zi în aşa fel încât să se administreze o furajare la discreţie. Se poate face manual sau mecanic. 2. baze pentru efectuarea tratamentelor antiscabioase şi pododermatidelor. cântar. -faza III este faza de finisare (20zile) cu acelaşi sortiment de furaje. instalarea adăpătorilor automate. asigurarea frontului de furajare prin montatrea ieslelor. Ingrăşarea pe păşune urmăreşte obţinrea în condiţii economice a mielului îngrăşat prin folosirea furajelor verzi sau cultivate.1 Tehnologie cadru Specifica ţie tehnică şi tehnologi că 1. Furajare şi îngrăşare 3. O altă tehnologie este îngrăşarea semintensivă.Pregăti rea adăpostu lui pentru creştere şi îngrăşare Criterii specifice de realizare Pregătirea adăpostului presupune: .Tunsul tineretului ovin la îngrăşat 4.faza II acomodare în stabulaţie unde se consumă masă verde şi concentrat . Principalele acţiunu sanitar veterinare sunt: . Acţiuni sanitar veterinare 79 . dezisecţia şi deratizarea adăposturilor.faza I creştere şi îngrăşare furajul de bază fiind furajele verzi . fazial: .faza III de finisare unde se consumă aceleaşi furaje ca şi în faza II. furajarea şi adăparea mieilor.

5.Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat 5.2) Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Dimensiune Randament capete 1000 kg/cap/an 35 80 .2 MODUL (Tabel nr.

5. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. 30 350 30 35 30 1. DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării.25 x 1000 29.5 2. lei/expl. Kw.903 5 2.02 21.615 0.034 0.06 90. FORTA DE MUNCĂ 8. kg kg kg kg kg kg kg x cap. % zile x Producţia medie: 35 kg/cap.52 0.5 365 x 0. activitatea 1. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.53 105 0.410 0.50 57.MODUL: 1000 cap.0 x x 0.0 2.052 0.25 1. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.40 12300 18200 1020 21520 900 620 2500 57060 90000 8903 5000 2500 10500 4000 2600 35842 216405 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.03 0.17 2.5 4.3 18.6 35. tehnologice Cantitatea Preţ/U.9 0. (vezi „Caietul fermierului”) 81 . AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE U. l lei lei % Z.3 x x 210 23./an Cheltuieli Cantitatea/cap.2. ASIGURĂRI 7.min Total furaje 2.098 x 12.5 10. lei/cap.62 2. ALTE MATERIALE 6.M.68 x x 5 0. MATERIAL BIOLOGIC 3. DOBÂNZI LA CREDITE 9.0 8.84 216.O.M.2 1.

76 2000.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .29 6800.47 52137. Din care pentru productia principala I.63 7.7 64846.76 1489. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.00 2000. Energia electrica 4.35 16782.29 1024. Cota de aprovizionare 7.77 1630.24 384.9 21.7 220478.81 42.gr.63 136. vie 2021. Cheltuieli cu furaje 2.76 1852.12 2315.47 764.64 479.36 7.47 21.02 21.9 21. Alte materiale 6.76 x 88.43 254.47 961.41 1176.37 5064. 5.24 13444.43 70735.50 756.85 71.vi €/expl.01 27. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL 1000 capete (Tabel nr.00 x x €/kg.00 238000.00 14047.47 70000.29 971.76 64846.29 2571.2.41 65581.43 6370.00 1364.76 5153.00 *Preţurile sunt la nivelul anului 2007 82 .71 10541.00 7871.9 21.53 1400.53 1470.30 74.9 21.24 40.61 27.80 6299. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Asigurari II.19 147. Medicamente si mat.59 735.7 x x 1852. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. sanitare 5.12 33. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.gr.00 294.43 94. CHELTUIELI VARIABILE 1.2) Productia medie: 35 kg/cap/an mii lei*/expl.35 26470. (=) VENIT NET+subventii G. CHELTUIELI FIXE . Material biologic 3.00 x x VALOARE lei/kg.00 70000.00 10294.29 93.BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Asociatii familiale INDICATORI A. 240500 238000 35000 275500 222978 220478 177267 57060 90000 8903 5000 2500 3304 x 10500 45711 4000 3269 2600 35842 17522 4760 47762 7.Cheltuieli generale .65 7.76 x 3088.05 500.12 81029.00 1000.00 401.40 x 300. e 6871.00 1306.37 6800.12 1873.7 x x 6299.03 114.59 2618. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.40 74.Amortisment E.Dobanzi la credite .37 142.85 301.

76 lei/cap.1 1404. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 21. cu condiţia realizării randamentelor programate.3% fonduri proprii şi 15. 4.1 x 240500 Valoarea producţiei principale si secundare 35000 Subvenţii 275500 Produs brut (1+2) 222978 Cheltuieli totale.5 UDE 59723 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 298615 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 7164.35 50430.41 65581. Concluzii: 83 . considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie. fiind în cazul acestei exploataţii de 25.65 21.3 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 35000 Credite pentru productie ** 1.1dc.7 28892 VII 17565.3 profit) 4776.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard VII 25.c. ai modulului de 1000 capete Profil: TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale (Tabel nr. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor.7 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 84.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza. **Creditele de productie acopera 15.cheltuieli fixe 4760 Impozite si taxe 47762 Profit 3-(4+5) 21.8 3511.7% şi asigură în medie un profit de 47. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată.: 177267 .1.7 Rata profitului (%) 98233 Marja Bruta total exploataţie (3-4.3) Nc.9 2107.8 10294.92 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 187978 lei. 1 2 3 4 4.2 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11940.29 10294. d.5 UDE.12 81029. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).41 1400 14047.3 13444.variabile specifice 45711 .2.76 52137.cheltuieli variabile 171463 . alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor.9 57394.6 87827. 5.7% credite de producţie. (şi după clasă) de clasa a VII-a.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI lei € = 3.5 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 195142.4 lei 70735.1 4.

3 MODUL (Tabel nr.3) Tipul exploatatiei Societăţi agricole pers. juridică cu Dimensiune Randament capete kg/cap/an 5000 45 84 .Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat 5. 5.

Kw.7 2.4 1. lei/cap.6 18.03 0.2 0.47 135 0. MATERIAL BIOLOGIC 3. FORTA DE MUNCĂ 8.MODUL: 5000 cap.3. a M.615 0. DOBÂNZI LA CREDITE 9.28 90.66 5 2 13. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4.13 2.052 0.19 x x 5 0. l lei lei % Z. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Producţia medie: 35 kg/cap.72 1.32 123000 93600 6800 184500 6000 3500 14000 431400 450000 18285 25000 10000 67500 16000 17000 141431 1176616 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. ALTE MATERIALE 6.8 86.O.4 28.2 3.410 0. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. 5. kg kg kg kg kg kg kg x cap. (vezi „Caietul fermierului”) 85 .29 235.9 1. tehnologice Cantitate Preţ/U.5 2.5 3.M.034 0.min Total furaje 2. ASIGURĂRI 7.0 3. % zile x 60 360 40 60 40 1./an Cheltuieli Cantitatea/cap.0 x x 0.5 365 x 0.3 x x 270 24.36 36. activitatea 1. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.077 x 24. DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr.4 x 5000 12.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării. . lei/expl U.

Cota de aprovizionare 7.13 2000.67 300.67 44.71 19852. 5.85 88.35 358708. sanitare 5.vie 6855.34 2000.27 111. Din care pentru productia principala I.44 83.00 26. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.44 108.36 94967.61 13.6 x x 5364.65 15194. vie 2016. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. Material biologic 3.0 453676.18 7147.23 23.76 7.Cheltuieli generale .36 2081.82 355032.35 303672.9 6800.6 x x 1577. CHELTUIELI FIXE .05 126882.70 1594.88 468382.59 1435.0 86 .7 26.92 588.94 7352.00 831.90 32.07 229.22 7077.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .Dobanzi la credite .00 65. Energia electrica 4. Cheltuieli cu furaje 2.08 67.68 13.88 422. .35 450000.7 26.44 22.91 26.00 x x (Tabel nr.00 222.7 26. 1542500 1530000 50000 1592500 1219610 1207110 1032485 431400 450000 18285 25000 10000 24300 6000 67500 187125 10000 18694 17000 141431 322890 51662 321228 26.56 6800.83 26.06 1764. Asigurari II.26 1577. 00 x x Productia medie: 45 kg/cap/an VALOARE lei/kg.BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT 5000 capete Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1.9 2000.18 5498.78 5420.6 1207110.0 0 1530000.77 2941.94 2941.6 355032.00 41597.07 24.25 244.23 5000.2) €/kg. Alte materiale 6.07 31.53 419.11 44.gr .93 55036. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL *Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/expl .56 628. (=) VENIT NET+subventii G. Medicamente si mat.Amortisment E.00 14705.08 75.65 563. CHELTUIELI VARIABILE 1.49 5364.3.70 94478.7 26. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.68 26.22 184.82 1917.92 1349.gr €/expl.47 450000.93 4588.94 5377.35 132352.61 1427.00 81. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.

**Creditele de productie acopera 18.1. Juridică Nc. d.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard IX 145.8 444184 14171. ai modulului de 5000 capete Profil: Tineret mascul ovin la îngraşat Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Concluzii: 87 . 5. (şi după clasă) de clasa a IX-a. fiind în cazul acestei exploataţii de 145.1dc.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.4 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 81.3.3 IX 88836.: 1032485 .6% şi asigură în medie un profit de 64.2 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 225000 Credite pentru productie ** 7.9 23619.variabile specifice 187125 .) € = 3.cheltuieli variabile 998185 .8 15194. 4. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor.6 UDE 302045 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 1510225 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 48184.2 din profit) 32122.2 lei/cap. alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi pentru lucrările agricole din baza furajeră.4 lei 453676.7 306704 66176.5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 994610 lei. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare.82 303672.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1542500 Valoarea producţiei principale si secundare 50000 Subvenţii 1592500 Produs brut (1+2) 1219610 Cheltuieli totale.6 Rata profitului (%) 560015 Marja Bruta total exploataţie (3-4.4% credite de producţie.6 UDE. cu condiţia realizării randamentelor programate.8 9447.88 468382.1 4. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 26.6 164710. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).7 94478.c. INDICATORI lei 1 2 3 4 4.05 293584 55036.3.8 26.8 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 80307 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1042794.68 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) (Tabel nr.35 358708. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare.47 14705.6% fonduri proprii şi 18.cheltuieli fixe 51662 Impozite si taxe 321228 Profit 3-(4+5) 26.

1) 5420. vie 240. 5.5) 6370.9 223.8 1364.5.0) 7280 (7200) 1219.0) 6855.2 1427.7 426.8 (6299.6 88 .6 (6800) 1818 (1800) 8080 (8000) 35 1000 40 1143 50 222.2 200 888.8 (252.5 (238) 6871. vie mii lei lei/to gr.8 (280) 8080 (8000) 1542.5 26.6 (1207.9 21.5 (1530.6 62.7 1896.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % 2007 1000 capete Gospodării individuale 2008 35 kg/cap/an 2007 5000 capete Asociaţii familiale 45kg/ cap/an 2008 mii lei lei/to gr.5 (5364. vie mii lei lei/to gr.9) 1548 (1530) 6880 (6800) 47. vie mii lei lei/to gr.4) 254.4) Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei Perioada ani U.4 (6800) 282.4 1783 321.4 24.0 (220.4 Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Bugetul exploataţiilor zootehnice “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.3 27.

% Valoarea productiei .8 40 254.4 2008 282.lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .lei Subventii .4 24.% 2007 240.5 35 233 47.5 2007 2008 89 .lei Cheltiueli totale .lei Subventii .8 254.lei Subventii .8 40 233 35 Valoarea productiei .4 2008 24.5 21.lei Venit net + subventii .Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Modul 1000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 2007 47.lei Rata venit + subventii .8 62.8 2007 21.lei Modul 1000 cap Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .5 2008 62.4 282.8 240.lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .

lei Venit net + subventii .lei 1219. juridică 426.lei Venit net + subventii .% 2007 1542.6 50 Valoarea productiei .6 26.7 2008 27.2 1542.3 2008 1818 200 1548 426.lei Subventii .5 1548 200 Valoarea productiei .5 50 1219.7 2008 2007 1818 321.Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Modul 5000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Societăţi Agricole cu pers.lei Subventii .% Modul 5000 cap Valoarea productiei .3 27.lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .6 2007 2008 90 .6 321.lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .lei Subventii .2 2007 26.

6-0.5. ceea ce conduce la un necesar de cca 21 de boxe pentru întregul efectiv de 1000 de capete (1000 cap : 48 cap/boxă). rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete. oţel lat (de 15-20 mm lăţime şi 3-5 mm grosime. Vor fi deci necesare două adăposturi de tip şopron (tronsoane). iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m2 (6.0 m. confecţionate fie din şipci de lemn (de 34-48 mm lăţime şi 24 mm grosime şi cu intervale libere de 20-25 mm).8 m înălţime faţă de sol. Tronsoanele vor fi de tip linear.0 m x 11 boxe pe un tronson). Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise).1 capete Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000 Cazarea animalelor se poate face atât în adăposturi închise cât şi în adăposturi deschise (de tip şopron).5 m2/cap. este de 0. care sunt compartimentate cu panouri din plasă de sârmă cu ramă metalică în boxe cu suprafaţa de 24 m2 şi care va cuprinde fiecare câte 11 boxe. la care se mai adaugă una pentru eventualele lotizări. aşezate unul în faţa celuilalt. sau din plăci de tablă expandată.0 m lăţime.0 m x 4.5 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII 5. iar lungimea de 6. în cazul celor de tip închis şi pe grătare în cazul celor de tip deschis.0 m (lăţimea unei boxe este de 4. fiind fixat pe stâlpi metalici în fundaţie de beton.5 500 Având în vedere că norma de cazare este de 0. cu o alee betonată de deservire între ele de cca 3. fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 1000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 500 m2 . Înălţimea acestora în faţă este de 3. Acoperişul este format din plăci de azbociment. spaţiul creat permiţând formarea curenţilor de aer şi colectarea crotinelor şi a urinei.0 m conform adancimii unei boxe. 91 .0 m). Pardoseala este formată din panouri-grătar demontabile.5. Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2) Tineret ovin 1000 0.5 m.5 m2. Este instalată la o înălţime de 0. întreţinerea tineretului putându-se realiza astfel la sol (pe aşternut permanent). cu intervale libere de 15 mm). izolare a animalelor bonave etc. iar în spate de cca 2. În cazul prezentului proiect s-a optat pentru adăposturile de tip şopron (tronsoane). deci în total 22 de boxe. Lungimea unui tronson va fi de 44.

Limitele de variaţie a valorii elementelor de microclimat sunt prezentate în tabelul în tabelul de mai jos: Elemente U. in vederea fermentarii si va avea din proiectare 2 compartimente. sau manuală în funcţie de posibilităţile fermei.03 0. 92 . după valorificarea seriei de animale îngrăşate.0. Cantitatea de gunoi care se obţine în urma procesului de îngrăşare este de cca 180 kg/cap de animal. astfel încât după fiecare serie de îngrăşare se obţine o cantitate de gunoi de 180 tone (180 kg/cap x 1000 capete).Evacuarea bălegarului se efectuează cu ajutorul buldozerului.02 . pentru acumularea apelor pluviale. Valori Temperatura Umiditate relativă Viteza curenţilor Concentraţia în CO2 Concentraţia în H2 S Intensitatea luminii °C % m/s % % lucşi 14 -18 65 . aşa după cum sa arătat anterior.2 0. ce vor fi umplute succesiv si un bazin septic (hidroizolat).M.0.010 . Elemente de microclimat În adăpost este necesară respectarea unor factori de microclimat. după ce în prealabil panourile din plasă de sârmă dintre compartimente şi podeaua grătar au fost demontate. Evacuarea dejecţiilor Întreţinerea tineretului ovin supus îngrăşării se poate face la sol pe aşternut permanent (în cazul adăposturilor închise).50 Realizarea condiţiilor de microclimat se face prin ventilaţie naturală şi măsuri specifice de zooigienă.70 0. Evacuarea se va face la sfârşitul perioadei de îngrăşare prin curăţire mecanică (cu ajutorul buldozerului şi graifărelor). după care are loc încărcarea şi depozitarea acestuia la platforma de gunoi.015 30 . Aceasta va fi proiectata astfel incat sa permita depozitarea dejectiilor pentru o perioada de minim 4 luni. Curăţirea se execută la sfârşitul îngrăşării.1 – 0. sau pe grătare (în cazul tronsoanelor).

artificial jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m. dezinsecţia şi deratizarea tuturor spaţiilor din incinta fermei. respectiv iesle şi jgheab de furajare. În final se va efectua dezinfectia. de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate. 93 .0 m Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane Dimensiunile tronsonului Dimensiunile boxelor Număr total de boxe Înălţimea grătarelor faţă de sol 2 4400 cm x 600 cm 600 cm x 400 cm 2 x 11 60-80 cm în boxe colective pe grătare mecanic adăpători tip jgheab cu nivel constant mecanic naturală natural. instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă.l. sau numai curăţire şi spălare a elementelor structurale. Caracteristici tehnologice Sistem de întreţinere Furajare Adăpare sau automate Evacuare dejecţii Ventilaţie Iluminat Hrănitori Aleea de furajare 3. plasă de sârmă etc (în cazul tronsoanelor). spălare şi văruire (în cazul adăposturilor închise).După fiecare perioadă de îngrăşare se va face obligatoriu curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor interioare şi exterioare ale adăpostului prin curăţire. pietruită sau betonată cu lăţimea de Caracteristici tehnice . adăpători. cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: -achiziţionarea utilajelor. sau arendarea acestora. pardoseală.achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor.

Pentru calcularea necesarului zilnic de apă se va ţine cont de norma specifică acestei categorii de vârstă care include şi celelalte nevoi gospodăreşti. deci în total 108 boxe. fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 5000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 2500 m2 .5 2500 Având în vedere că norma de cazare este de 0.Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei) Tractor U650 Plug Grapa discuri Semanatoare Echipament cosit Grebla Presa balotat Remorca transport Ifron (3 functii) Moara furaje Cantar bascula Adăpători buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc 5 tone 1-1.0 m x 4.2 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise).4).5.5 m2.0 m). de necesarul pentru incendii şi de coeficientul de siguranţă (k = 1. iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m2 (6. izolare a animalelor bonave etc.5 t/h - 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 44 60000 4500 8100 8500 6500 5100 6500 14500 16500 17000 5000 2250 5. Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2) Tineret ovin 5000 0. 94 .5 m2/cap. este de 0. ceea ce conduce la un necesar de cca 104 de boxe pentru întregul efectiv de 5000 de capete (5000 cap : 48 cap/boxă). la care se mai adaugă 4 pentru eventualele lotizări. rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete.

capete Norme (l/cap/zi) Nr. care este estimată la un debit de 3 litri/secundă timp de o oră ( 60 min.8 m3.l./min. respectiv 25 m3. va conduce la un necesar zilnic de 25000 litri.8 m3). necesarul zilnic de apă în microfermă fiind în final de cca 45.Calculul necesarului de apă Categoria Nr. zile Necesar (l) Tineret ovin la îngrăşat 5000 5 125 3. artificial jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.125. Caracteristici tehnologice Sistem de întreţinere Furajare Adăpare Evacuare dejecţii Ventilaţie Iluminat Hrănitori Aleea de furajare 3.0 m în boxe colective pe grătare manual.000 Aşadar avem nevoie de 3. x 60 sec.125. la care se mai adaugă şi cantitatea de apă în caz de incendii.000 litri de apă.4) rezultând un necesar de 35 m3. mecanic adăpători tip jgheab cu nivel constant mecanic naturală natural. Această cantitate se înmulţeşte cu coeficientul de siguranţă (k = 1. care împărţit la numărul de zile necesar îngrăşării. pietruită sau betonată cu lăţimea de Caracteristici tehnice Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane Dimensiunile tronsonului Dimensiunile boxelor Număr total de boxe Înălţimea grătarelor faţă de sol 6 7200 cm x 600 cm 600 cm x 400 cm 6 x 18 80 cm Caracteristicile instalaţiilor şi utilajelor folosite în fermele de îngrăşare a tineretului ovin 95 . x 3= 10.

lungime = 1. Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei) Tipuri de mori Tractor U650 Plug Grapa discuri Semanatoare Echipament cosit Grebla Presa balotat Remorca transport Ifron (3 functii) Moara furaje Cantar bascula Adăpători buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc 5 tone 1-1.achiziţionarea utilajelor. cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: .acţionate de la priza de putere a tractorului .2 t/h fibroase şi grosiere .5 t/h - 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 132 120000 9000 8100 8500 6500 5100 6500 29000 16500 17000 5000 13464 96 .Moara cu ciocane MCU-1.1.capacitate bazin central 75 1itri .capacitatea unui jgheab 35 1itri .lăţime = 1.puterea motorului electric 30 kw .capacitate 2-3 t/h masa verde sau 1-1.5 t/h fibroase . instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă (conform tabelului de mai jos).5 mm .capacitate 1 .40 m .lungimea de tocare 10-30 mm Moara cu ciocane MCF-5 .lungimea de tocare 10-30 mm Moara cu ciocane MCB-2 .sita pentru fân.putere motor electric 150 W . sau arendarea acestora.2 .puterea motorului electric 7.puterea motorului electric 15 kw .productivitate 60-70 capete/ zi Masa de sortat cojoace de lână .capacitatea 3 metri cubi Adăpatoare cu nivel constant .5 kw . de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate. paie Ø = 60 mm Maşini distribuitoare MA-3 .sita pentru boabe Ø = 3 .mărimea ochiurilor plasei de sârmă = 25 x 25 mm -achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor.lungimea jgheabului = 1 metru liniar Maşina de tuns MTO-1 .80 m .sita pentru ciocălai Ø = 10 -16 mm .4.

3.6.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Porci la îngrăşat” .2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 6.1 Deviz tehnologic 460 capete 6.3) nr.1 Tehnologia cadru 6.6. 6.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză. ai modului de 2800 capete (Tabel nr.3) nr.2) 6.6.2) 6.6. 6. 6. (Tabel 6. ai modului de 460 capete (Tabel nr.4) (Tabel nr. 6. (Tabel nr.2. 6. 6.2) 6.2) 6.4 Modul 16000 capete (Tabel nr.5) 6.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr.2.4. 97 . 6. 6.3) 6.„simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 6.2. 6.2 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 2800 cap.CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PORCI LA ÎNGRĂŞAT” 6.3) 6.3.2) (Tabel nr.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 16000 cap. ai modului de 16000 6.3 Modul 2800 capete (Tabel nr.4. (Tabel nr.3. 6.3.3) (Tabel nr.3.4.2.3. 6.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.4.4.1) 6.2.6.2.6.4.1 Deviz tehnologic 2800 capete (Tabel 6.1) 6.1) 6.1 Deviz tehnologic 16000 capete 6.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 460 cap.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză. 6. 2 Modul 460 capete (Tabel nr. 6.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.1) 6.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 6.

juridica 98 .6. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Porci la îngraşat” Modul de: 200 locuri/ 460cap 1000 locuri/ 2800cap 5000 locuri/16000cap Gospodarii individuale Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Societati agricole cu pers.

până la 30-35 capete într-un lot. spaţiul fiind prevăzut cu jgheburi de furajare şi adăpători automate. Adăposturile construite trebuie să asigure indicii corespunzători de microclimat şi să aibă dotările necesare prin care să se asigure locul de odihnă.30-0. furajare şi adăpare a animalelor. Sistemul de hrănire şi îngrăşare preconizat. de tip gospodăresc şi de tip industrial In sistemul de tip gospodăresc de 40-50 purcei. este necesar ca boxele să fie prevăzute cu două zone: zona de odihnă şi furajare a porcilor. şi de 0. un rol important îl joacă şi adăpostul în care aceştia trăiesc.15 m2 suprafaţă de baterie în faza I de creştere a purceilor. în crearea unui microclimat corespunzător. Mărimea unui lot de purcei diferă după sistemul de exploatare.Pregăteşte spaţiile de cazare In reuşita acţiunii de creştere şi îngrăşare a porcilor. revine pe purcel câte 0. se formează loturi prin alegerea purceilor şi trecerea lor în grupe.40 m2 din suprafaţa boxei iar în sistem de tip industrial în cazul creşterii purceilor în baterii. De mare importanţă. indiferent dacă acesta este închis sau deschis. După 10-12 zile de la înţărcare. creştere şi îngrăşare. se alege în funcţie de scopul urmărit şi anume: 2. Adăposturile moderne pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor trebuie să fie compartimentate în aşa fel încât prin aceasta să se realizeze un flux continuu de producţie care să cuprindă segmentele tehnologice de reproducţie.6. pe de o parte. pe lângă rasă şi hrană. în funcţie de greutatea corporală. Hrănirea şi îngrăşarea 99 . revine fiecăruia 0. furajarea şi adăparea porcilor vara se face în exterior. adică prevăzute cu padoc. In proiectarea adăposturilor este necesar a se ţine cont de cerinţele biologice ale speciei.Popularea spaţiilor de cazare 3. pe care se pune aşternut de paie.Adăposturile închise sunt prevăzute cu alei de serviciu şi boxe în care sunt montate jgheaburi sau hrănitoare pentru furaje şi adăpători automate. iar pe de altă parte să dispună de mijloace tehnice pentru asigurarea apei administrarea furajelor şi evacuarea dejecţiilor.fătare. este asigurarea ventilaţiei care poate fi naturală sau prin procedee mecanice In interiorul adăpostului. zona de defecare se aşează pe grătar şi pernă de apă pentru evacuarea dejecţiilor In cazul deschise. Pardoselile pot fi construite din beton sau cărămidă.1 Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică Criterii specifice de realizare 1.30 m2 de suprafaţă în faza a II a de creştere.

Durata acestei perioade trebuie să fie cuprinsă între 60-75 zile. La îngrăşarea mixtă este necesar folosirea ca hrană în perioada de pregătire a îngrăşării de lucernă masă verde. Ingrăşarea timpurie sau intensivă Este sistemul cel mai convenabil din punct de vedere economic. ce se efectuează până la greutatea de 110 kg şi care au un randament la tăiere cuprins între 75-80%. cea mai potrivită îngrăşare a porcilor este cea timpurie. rădăcinoase. 45% cartofi şi 5% faină de lucernă. Ingrăşarea mixtă Ingrăşarea mixtă se recomandă numai pentru consumul gospodăresc. cu eficienţă sporită în folosirea hranei. începând cu vârsta de trei luni. care se practică în special pentru porcinele reformate. Prin îngrăşarea timpurie se obţine o carne gustoasă cu mai puţină grăsime. şroturi de floarea soarelui sau soia. care se realizează de la greutatea de 60-70 kg până la 110 kg. adică cea intensivă. In timpul verii indiferent de zonă raţia va constituită din 75-80% amestec de concentrate şi 20-25% din nutreţ verde administrat în adăpost sau păşune. porcul trebuie să consume o cantitate mai mare de nutreţuri faţă de cât este necesar pentru depunerea unui kg de carne la o vârstă timpurie. adică la greutatea de 30 kg până la 60-70 kg. randamentul scăzut al cărnii. creşterea consumului de furaje pe kg –spor. precum şi alte furaje suculente. Urmează apoi perioada de îngrăşare propriu-zisă. motivat de prelungirea perioadei de îngrăşare. acestea fiind considerate numai ca stimulatoare ale digestie. zer etc) vitamine şi săruri minerale sau nutreţuri combinate. deoarece satisface necesităţile tradiţionale. 20%sfeclă sau bostănoase şi 5% făină de leguminoase. Pentru obţinerea unui kg de carne cu grăsime..îngrăşarea pentru producţia de carne care este o îngrăşare timpurie sau intesivă. iar consumul specific nu depăşeşte ccr 3 UN/spor. lapte degresat. Sporul de creştere la porcii de peste 110 kg greutate vie se face în mod deosebit pe seama depunerilor de grăsime. Ingrăşarea se efectueză în două faze. de obicei. 100 . Practicarea îngrăşării timpurii se face. Atât în perioada de creştere cât şi în prima fază de îngrăşare orzul trebuie să deţină ponderea în amestecul de concentrate. bostănoase. îngrăşarea mixtă pentru carne şi grăsime. In perioada de pregătire se recomandă ca în timpul iernii raţiile să fie costituite din 50% cereale. sau 75% amestec de cereale. din care distingem pregătirea grăsunilor pentru prima fază de îngrăşare. Din punct de vedere economic. îngrăşarea pentru grăsime sau târzie. Hrana de bază trebuie să fie concentratele(uruieli de cereale) completate cu nutreţuri proteice (făină de carne. La îngrăşarea mixtă se folosesc grăsuni indiferent de rasă. deoarece porcii la vârsta de 7-8 luni pot atinge greutatea de 100-110 kg/cap. iar sporul obţinut se face pe baza depunerii de carne în carcasă şi mai puţin de grăsime. Această metodă nu se recomandă să fie folosită în ferme de tip intensiv. Nutreţurile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrană.

2 MODUL (Tabel nr.2) Tipul exploatatiei Gospodării individuale Dimensiune Randament locuri/capete g/zi 200/460 500 101 .Profil: Porci la îngrăşat 6. 6.

MODUL: 200/460 locuri/cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT
(Tabel nr. 6.2.1)

Tipul exploataţiei: medie: Gospodării individuale

Producţia 500 g/zi Nr. serii/an: 2,3 zile/serie: 150
Cantitatea/cap. U.M.
kg kg kg kg x cap. kw lei lei % Z.O. % zile x

Denumirea lucrării, activitatea
1. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl. soarelui Zoofort Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE 6. ASIGURĂRI 7. FORTA DE MUNCĂ 8. DOBÂNZI LA CREDITE 9. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

Cantitate a
197 36 28 16 x 460 5,2 x x 8 0,369 15 345 x

Preţ/U. M.
0,620 1,0 0,70 3,54 x x 0,3 x x 400 25,53 131,24 0,017 x

Cheltuieli tehnologice lei/expl lei/cap. .
122,14 36,0 19,6 56,72 234,46 87,5 1,56 2,0 1,8 32,0 9,41 19,69 5,80 394,22 56184 16560 9016 26093 107853 40250 717,6 920 828 14720 4330 9056 2667 181341,6

* La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi „Caietul fermierului”)

102

BUGETUL ACTIVITĂŢII
PORCI LA INGRASAT 200 locuri/460 cap (Capacitatea anuala de productie: 46 t)
Gospodarii individuale

Tipul exploatatiei:

Productia medie 500 g/zi Nr. serii pe an 2.3 Zile pe serie 150
(Tabel nr. 6.2.2)

NDICATORI mii lei*/exp

VALOARE lei/kg.gr. vie €/expl. €/kg. gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1. Cheltuieli cu furaje 2. Material biologic 3. Energia electrica 4. Medicamente si mat. sanitare 5. Alte materiale 6. Cota de aprovizionare 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL
* Preţurile sunt la nivelul anului 2007

211600 211600 46000 257600 195312,6 195312,6 176248,6 107853 40250 717,6 920 828 10960 x 14720 19064 4330 3011 9056 2667 16287,4 x 62287,4 8,3 31,9 195312,6 211600 x x

4600 4600 1000 5600,0 4245,92 4245,92 3831,49 2344,63 875,0 15,6 20,0 18,0 238,26 x 320,0 414,43 94,12 65,43 196,9 57,98 354,08 x 1354,07 8,3 31,9 x x 4245,92 4600,0

62235,3 62235,3 13529,4 75764,7 57444,88 57444,88 51837,82 31721,5 11838,2 211,1 270,6 243,5 3223,5 x 4329,42 5607,06 1273,5 885,59 2663,56 784,41 4790,42 x 18319,82 8,3 31,9 57444,88 62235,3 x x

1352,9 1352,9 294,1 1647,1 1248,8 1248,8 1126,91 689,6 257,3 4,6 6,0 5,3 70,01 x 94,1 121,89 27,7 19,25 57,9 17,04 104,1 x 398,2 8,3 31,9 x x 1248,8 1352,9

103

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 460 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Gospodării individuale
Nc. INDICATORI lei

(Tabel nr. 6.2.3)

1 2 3 4 4.1dc. 4.1.1 4.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (1+2) Cheltuieli totale, d.c.: - cheltuieli variabile - variabile specifice - cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 22,8 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie)

211600 46000 257600 195312,6 176248,6 164460,6 19064 x 62287,4 31,9 81351,4 VII 33810,7 169053,5 9343,1 6228,7 15571,9 144280,7 60375 1,5

€ = 3,4 lei 62235,3 13529,4 75764,7 57444,9 51837,82 48370,8 5607,1 x 18319,82 31,9 23926,9 VII 9944,3 49721,6 2748 1832 4580 42435,5 17757,3 x

*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 134937,6 lei. **Creditele de productie acopera 30,9 % din cheltuielile cu factori de productie

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 69,1% fonduri proprii şi 30,9% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 31,9% şi asigură în medie un profit de 135,4 lei/cap, 1354,1 lei/to sau de 314,4 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 22,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia realizării randamentelor programate.

Concluzii:

104

Profil:

Porci la îngrăşat
6.3

MODUL
(Tabel nr. 6.3)

Tipul exploatatiei
Asociaţii familiale

Dimensiune Randament
locuri/capete g/zi

1000/2800

600

105

O.3. kg kg kg kg x cap. MATERIAL BIOLOGIC 3.MODUL: 1000/2800 locuri/cap. % zile x Cantitatea 192 35 27 16.0 18. (vezi „Caietul fermierului”) 106 .76 230.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 600 g/zi Nr. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.25 0. DOBÂNZI LA CREDITE 9.04 35. U.5 2.M. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. serii/an: 2. kw lei lei % Z. ASIGURĂRI 7.8 zile/serie: 123 Cantitatea/cap.09 333312 98000 52920 161723 645955 245000 4200 6160 5040 89600 5435 55125 13333 1069848 Denumirea lucrării.88 131. 6.70 3. FORTA DE MUNCĂ 8. ALTE MATERIALE 6. 0. lei/expl.9 57. activitatea 1.M.62 1. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl.2 1.014 x Cheltuieli tehnologice lei/cap.7 87.94 19.69 4. ENERGIE ELECTRICĂ 4. 119.5 1.76 382.3 x x 400 25.8 32.0 1.3 x 2800 5 x x 8 0.54 x x 0. soarelui Zoofort Total furaje 2. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr.0 0.075 15 344 x Preţ/U.

9 294. Medicamente si mat.3 22.Cheltuieli generale .0 1811.23 x x 320.4 6.Amortisment E. 6. gr.9 1153691 1288000 x x VALOARE lei/kg. CHELTUIELI FIXE .00 339320.BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 1000 locuri/2400 cap (Capacitatea anuala de productie: 280 t) Asociatii familiale (Tabel nr.04 57.0 1235.5 1000 82352.8 Zile pe serie 123 mii lei*/expl 1288000 1288000 280000 1568000 1153691 1153691 1061671 645955 245000 4200 6160 5040 65716 x 89600 92020 5435 18127 55125 13333 134309 x 414309 11.9 x x 4120.3.9 312256.5 4600 378823.0 26352.68 3 2306.47 196.1 1211. vie 4600 378823.67 19. Energia electrica 4.9 4120.5 64.62 3921.86 1352. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.41 1598. Cota de aprovizionare 7. Material biologic 3.74 5331.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 72058.4 4.61 5.6 x x 1479. Asigurari II.5 x x €/kg. CHELTUIELI VARIABILE 1.87 16213.0 1482. Din care pentru productia principala I.Dobanzi la credite .8 875.25 678. Alte materiale 6.3 47.2) Tipul exploatatiei: Productia medie 600 g/zi Nr.87 14.86 1115. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.5 4120.32 339320.86 1211.32 4600.52 257.6 35.68 121855.64 27064.6 35.8 18.9 1352.2 3791.9 5600 461176.98 189986.47 479. vie 1352.1 96.9 INDICATORI A. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 107 . (=) VENIT NET+subventii G. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. VALOAREA PRODUCTIEI A1. sanitare 5.9 378823.32 339320.6 11.0 141.5 11.7 19328. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.04 x 435.68 39502.4 234.8 15.14 11.9 328.3 69.6 35.03 x 94.g €/expl.5 5.7 19. serii pe an 2.1 1647.9 35. Cheltuieli cu furaje 2.9 x x 1211.

9 461176. (şi după clasă) de clasa a IX-a. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).9 103577. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare.3 12185.2% fonduri proprii şi 31. ai modulului de 2800 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Nc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor. Concluzii: 108 .9 312256.3.3 324246.cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) Marja Bruta total exploataţie (3-4.3 41430.5 82352.3) 1288000 280000 1568000 1153691 1061671 990905 92020 x 414309 35.5 339320.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (1+2) Cheltuieli totale.23 291442. 1 2 3 4 4.8% credite de producţie. 4.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.c. alimentarea cu apă.0 lei/cap.1 4.5 35. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare.7 lei/to sau de 414.1.3 848337. 6. evacuarea dejecţiilor precum şi cumpărarea unui tractor de 65 C.: .7 € = 3. fiind în cazul acestei exploataţii de 141. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35.4 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) lei ( Tabel nr.cheltuieli variabile .6 30463.6 27064.9% şi asigură în medie un profit de 148.8 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 68. d. **Creditele de productie acopera 31.3 IX 64849.P.9 249511 108088.5 1102437.4 UDE.4 lei 378823.variabile specifice .9 148920. cu condiţia realizării randamentelor programate.3 367500 1. 1479.2 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 786191 lei.3 18278.67 x 121855.1dc.3 lei/loc.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 141.5 62146.9 506329 IX 220487.

6.4) Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers. juridică Dimensiune Randament locuri/capete g/zi 5000/16000 700 109 .4 MODUL (Tabel nr.Profil: Porci la îngrăşat 6.

2 54.17 367.9 x x 8 0.63 218.22 33. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl. (vezi „Caietul fermierului”) 110 . ENERGIE ELECTRICĂ 4. MATERIAL BIOLOGIC 3. FORTA DE MUNCĂ 8. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.70 3.57 1795520 528000 291200 874133 3488853 1400000 23520 40000 28800 512000 6326 315000 66667 5881166 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap.1) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.4 x 16000 4.M.012 x Producţia medie: 700 g/zi Nr.25 0. soarelui Zoofort Total furaje 2.39 19. juridică Denumirea lucrării.24 131.0 18.O.4. DOBÂNZI LA CREDITE 9. serii/an: 3.62 1.54 x x 0. activitatea 1.0 0. U.014 15 342 x Preţ/U.47 2.3 x x 400 28.05 87. kg kg kg kg x cap.2 zile/serie: 107 Cheltuieli tehnologice lei/cap.MODUL: 5000/16000 locuri/cap. 6. 0.8 32.5 1. 112. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr. ASIGURĂRI 7.69 4.M. kw lei lei % Z.5 1. lei/expl.0 0. ALTE MATERIALE 6. % zile x Cantitatea 181 33 26 15.

RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/ex 7360000 7360000 1600000 8960000 6336555 6336555 5848938 3488853 1400000 23520 40000 28800 355765 x 512000 487617 6326 99624 315000 66667 1023445 163751.6 25. serii pe an 3.1 41.81 1352.2 2459693.1 38. Material biologic 3.1 89. sanitare 5.3 304.Cheltuieli generale .76 x x 320.67 19607. CHELTUIELI VARIABILE 1. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.76 143416. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.1 38.81 1164.2) INDICATORI A.0 11764.6 62.2 3960. VALOAREA PRODUCTIEI A1. gr. Cota de aprovizionare 7.2 Zile pe serie 107 (Tabel nr.35 1863692.7 18. Alte materiale 6. Energia electrica 4. r vie 4600 2164706 4600 2164706 1000 470588.8 x x 1164. Din care pentru productia principala I.00 723439.33 257.0 1860.BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 5000 locuri/16000 cap (Capacitatea anuala de productie: 1600 t) Tipul exploatatiei: Productia medie: 700 g/zi Nr.1 1164.9 Societati agricole cu personalitate juridica 111 .2 188.6 3960.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .6 2164706 x x €/kg. Medicamente si mat.4.8 x x 3960.3 4.8 2180.53 1026133.Dobanzi la credite .65 301013.01 411764. Cheltuieli cu furaje 2.1 16.1 1647.26 29301.35 4600.09 452.09 30.1 38.83 92647. CHELTUIELI FIXE .1 38.5 16.7 14.g €/expl.2 18.0 8470.3 7.8 1863692.2 196.34 48162. vie 1352.6 3655.9 639.4 5. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.31 16.59 1720275. (=) VENIT NET+subventii G.Amortisment E.2 875.9 294.44 x 94.0 150588. Asigurari II.81 1075.35 104636.1 1537.34 57.2 5600 2635294.6 222. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.64 1.35 1863692.4 102.9 12.8 4.8 6336555 7360000 x x VALOARE lei/kg.7 6917. 6.3 65.9 1352.17 641. 8 16.

c.8 Rata profitului (%) 3111062 915018.9% fonduri proprii şi 33.1 108515.7 lei/cap.8 .4.2 48162. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare. 4.5 Profit 3-(4+5) 38. INDICATORI lei (Tabel nr.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard X X 857 UDE 1296514 381328 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 6482570 1906638 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 368954.1 % din cheltuielile cu factori de productie Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 66.3 lei/to sau de 491.8 x Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 4236555 lei. fiind în cazul acestei exploataţii de 857 UDE.: 5848938 1720275.8 723439.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 7360000 2164706 Valoarea producţiei principale si secundare 1600000 470588.cheltuieli variabile 5464373 1607168.3) € = 3.8% şi asigură în medie un profit de 153.1 4.9 lei/loc. (şi după clasă) de clasa a X-a. **Creditele de productie acopera 33.4 72344 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 614923.1 Impozite si taxe 2459693. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).2 Subvenţii 8960000 2635294.5 . 6. cu setul aferent. cu condiţia realizării parametrilor proiectaţi. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.4 180860 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 4605509. Concluzii: 112 .cheltuieli fixe 163751.1dc.variabile specifice 487617 143416. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 38.1. evacuarea dejecţiilor precum şi un tractor de 65 C.9 din profit) 245969.2 Produs brut (1+2) 6336555 1863692.8 38.P.4 lei 1 2 3 4 4. ai modulului de 16000 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers.6 Cheltuieli totale. 1537.2 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1% credite de producţie. Juridică Nc.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 2100000 617647 Credite pentru productie ** 1.8 .1 1354561. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor. d. alimentarea cu apă.

1 38.3 zile/ serii 150 2800 capete 600 g/zi nr. vie mii lei lei/to gr. serii/an 2.3 1354.0) 6000 (6000) 7360.5 Profilul “Porci la îngrăşat” Bugetul exploataţiilor zootehnice “Porci la îngrăşat” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.0) 6000 (6000) 1288. vie mii lei lei/to gr.7) 4120.3 35.9 (4245.6) 4600 (4600) 276.8 39.0) 5050.1 82. vie 2008 Asociaţii familiale 2007 2008 Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 2008 211.9) 248.8 1998 31.0) 5250 (5250) 6336. vie mii lei lei/to gr.7 (1153.9 37.0 (8080.3 (3960. vie mii lei lei/to gr.0 (1680.3 (195.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei 460 capete 500 g/zi nr. serii/an 2.0) 4600 (4600) 9600 (9600) 6000 (6000) 46.0 (7360.3) 1470.4 (248.0 (1288.6 (211.0 (1470.0) 62. serii/an 2.2 1200 280 1000 336 1200 1600 1000 1920 1200 195.4) 5400 (5400) 1153.0 (276.7 546 1950 2459.3 3196.0 (5050.8 zile/ serii 123 Gospodării individuale 2007 mii lei lei/to gr.5) Perioada ani U.0) 4600 (4600) 1680.5) 3960.3 1479.0 1000 55.3) 8080. 6.5 (6336.6 113 .7 1537.3) 4245.3 (4120.6.8 zile/ serii 123 16000 capete 700 g/zi nr.9 33. vie mii lei lei/to gr.8 1800 414.

lei Subventii .% Modul 460 cap Valoarea productiei .Profilul “Porci la îngrăşat” Modul 460 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Gospodării individuale 2007 2008 82.lei Cheltiueli totale .8 2008 33.lei Valoarea productiei .2 195.lei Subventii .3 62.lei Subventii .4 55.% 2007 211.3 2007 31.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .4 82.lei Cheltiueli totale .3 31.3 46 Valoarea productiei .2 248.lei Cheltiueli totale .3 2007 2008 114 .6 46 195.lei Venit net + subventii .3 211.6 248.8 276 62.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .9 33.9 2008 276 55.

lei Rata venit + subventii .9 2008 1680 336 1470 546 2008 37.lei Cheltiueli totale .lei Subventii .lei Valoarea productiei .lei Subventii .1 35.lei 1153.7 414.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .7 280 Valoarea productiei .9 37.lei Venit net + subventii .Profilul “Porci la îngrăşat” Modul 2800 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 2007 2008 546 1680 414.3 2007 35.lei Venit net + subventii .% Modul 2800 cap Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .3 1288 1470 336 Subventii .% 2007 1288 280 1153.1 2007 2008 115 .

lei Venit net + subventii .Profilul “Porci la îngrăşat” Modul 16000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Societăţi comerciale cu pers.7 2007 38.lei Subventii .lei Cheltiueli totale .5 2459.8 2008 9600 1920 8080 3196.8 2007 2008 9600 2459. juridică 3196.8 39.% Modul 16000 cap Valoarea productiei .lei Valoarea productiei .7 7360 8080 1920 6336.5 1600 Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Subventii .lei Subventii .6 2007 2008 116 .lei Venit net + subventii .% 2007 7360 1600 6336.lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .6 38.lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .8 2008 39.

.ferme de îngraşare-finisare. adica până la greutatea de 25 – 30 kg. 117 . creşterea purceilor sugari până la înţarcarea lor la vârsta de 21 – 35 zile.ferme de creşterea tineretului. b) sectorul maternitate. b) sistemul de creştere intensiv în ferme de diferite dimensiuni şi cu dotare diferită. suprafaţă ce permite întreţinerea în boxă până la o greutate de 105-110 kg. Pe plan mondial. c) Sectorul de creşterea tineretului include purceii înţarcaţi de la 21 – 35 zile la 72 sau 80 zile. creşterea tineretului şi sectorul de îngraşare.ferme producatoare de purcei înţărcaţi. . maternitate. în care are loc fătarea. pregătite pentru aceasta. cu cele doua faze. de gradul de dezvoltare al zonei respectiv a agriculturii prin utilizarea de tehnologii moderne de exploatare. adică faza I. vierii şi tineretul de reproducţie.6. a) Sectorul monta şi gestaţie. Boxele prin dotarea tehnică pe care o au. deosebite numai prin densitatea mai redusă şi alimentaţie. Tineretul porcin la atingerea vârstei de 85-90 zile şi a greutăţii de 25-30 kg este transferat din creşă în boxele de îngrăşare. scroafele gestante. Se asigură o suprafaţă de 0. Activitatea de creştere şi îngraşare a porcinelor se desfasoară în 4 sectoare care sunt: monta şi gestaţie. Tehnologia de exploatare în îngrăşatorie Îngrăşătoria este ultima verigă a fluxului tehnologic. de la 56 la 110 – 120 kg. de posibilitatea de valorificare a producţiei de carne şi subproduse. Alegerea unuia sau altuia dintre sisteme este influenţată de puterea economică a proprietarului. de la 25 – 30 kg la 55 kg si faza a II-a.8-1. d) Sectorul de îngraşare. în ţările cu un sector de creştere a porcinelor dezvoltat se practică sistemul de ferme cu circuit închis sau ferme specializate cum ar fi: .6 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII Creşterea porcinelor se poate face într-o mare varietate de sisteme determinate de o serie de factori economici şi tehnici astfel încât în ţara noastra se disting: a) sistemul de creştere gospodăresc cu exploatare extensivă bazată pe folosirea în producţie a tuturor resurselor furajere locale şi creşterea pentru nevoile familiei. care include pregătirea pentru monta. creează condiţii optime pentru o bună îngraşare.0 mp/cap în boxe.

1000 şi 5000 capete porcine la îngrăşat. Stabilirea modulelor analizate de 200. cu aceeaşi suprafaţă. asigură atât condiţii de odihnă pentru porcii la îngraşat cât şi posibilitatea administrării de furaje suculente sau masă verde. pe diferite operaţii. Principiul ce trebuie respectat în îngrăşătorie este acela al păstrării unei linişti corespunzatoare. Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. se va face cu adăpători automate (suzete). Pentru aceasta în hala de îngrăşare circulaţia este oprită. Adăparea porcilor la îngrăşat. deoarece porcii la îngrăsat trebuie să stea 82-86% din timp în poziţia culcat. s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS – secţia zootehnie. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Asigurarea apei în permanenţă în boxa de îngrăşare este o condiţie obligatorie mai ales când animalele sunt furajate cu furaj uscat. frontul de hrănire şi adăpare. în afară de orele dimineţii când se face curăţenie şi când funcţionează instalaţia mecanizată de administrare a furajelor. cum ar fi spaţiul de cazare. Tehnologiile de mecanizare Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş. 118 . etc. Parametrii de microclimat recomandati sunt urmatorii: Porcine Porcine 30-60 kg 60-110 kg Temperatura 20-18ºC 19-17ºC Umiditatea relativa 55-70% 60-75% Tipuri de adăposturi pretabile pentru modulele analizate Pentru îngrăşarea porcinelor tipurile de adăposturi care pot fi folosite sunt: cele existente în unităţile de tip intensiv din ţară pentru modelul 2 şi 3 iar pentru gospodăriile individuale (modul 1) se pot face amenajări din adăposturile existente cu respectarea condiţiilor de spaţiu specific sau din amenajarea adăpostului care au fost destinate altor specii (taurine). pentru asimilarea maximă a furajului administrat şi a folosirii lui pentru sporul în greutate şi nu pentru consumul de energie necesar efortului de mişcare. cate un padoc pentru fiecare boxă. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET.Padocurile cu care poate fi dotat adăpostul. ca de altfel în toată ferma.

Porcine la îngrăşat Furaje combinate 3 14 6 Datele prezentate în acest tabel au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare modulului analizat. Necesarul zilnic de furaje si apa. s-a ţinut seama de necesarul de apă zilnic. 119 . Specia Necesar zilnic de furaje (kg/cap) Necesar zilnic de apă (l/cap) Cantitatea de dejecţii rezultată zilnic Kg/cap 1.crt. iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. alegerea utilajelor necesare s-a făcut în corelare cu cerinţele de furajare pe sortimente. precum şi de cantităţile de dejecţii rezultate. în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale. sunt prezentate în tabelul. S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de echipamente tehnice. Necesarul zilnic de furaje şi apă comunicat de Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. precum şi cantităţile de dejecţii colectate zilnic.Pentru fiecare modul. precum si cantitatile de dejectii colectate Nr. în cantităţile cerute de tehnologia de creştere.

III.6.8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Aerotermă el. Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr. crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat 1 Tipul utilajului Uzina-firma 2 Nr.5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr.1 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 200 capete (un adăpost) Necesar furaje combinate: 600 kg/zi Necesar apă: 2800 l/zi Dejecţii rezultate: 1200 kg/zi (Tabel nr. aerarea fr.6. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA 1 1 20 1 1 1 1 1 1 1 1 V.bucăţi 3 I. VII. 6. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT AMESTECAT CONCENTRATE DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI ŞI Agregat de măcinat şi amestecat APF SC Tehnometal SA Timişoara 1 II.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr.1) Nr. EVACUAREA DEJECTIILOR VI. dezinfecţie Protector 300 1 1 50 IV. lichide Tip AT-7. VIII MICROCLIMAT SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE 120 . transportat dejecţii tip RCU-1. Buncăr 10 m3 SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet.6.

bucăţi 3 I. uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET-10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capacitate medie SC Tehnomet.dezinfecţie Protector 300 Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov 1 1 2 2 2 100 1 1 100 2 2 IV.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad Aerotermă el. mobilă ptr.6.concentrat. EVACUAREA DEJECTIILOR 1 1 1 2 8 1 1 1 1 VI. 6. VIII IX. II.depozitare conc. Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat 1 Tipul utilajului Uzina-firma 2 Nr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE SURSA ENERGETICA 121 . PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST Batoza de porumb BP-1 SC STIMEL SA Timişoara Agregat de măcinat şi amestecat SC AZOMA SA Arad Buncăr ptr.6.6.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 1000 capete (două adăposturi) Necesar furaje combinate: 3000 kg/zi Necesar apă: 14000 l/zi Dejecţii: 6000 kg/zi (Tabel nr. MICROCLIMAT VII.5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp. SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr. lichide Tip AT-7. III. aerarea fr.2) Nr.SA Buc.

Lichide Tip AT-7. 6.000 kg/zi Necesar apă: 70.6. mobilă ptr. Bazin de stocarea apei (local) Adăpătoare tip suzetă SC Marius SA Cluj Instalaţie cu lopată mec. uscate SC Azoma SA Arad Electropompă submersibilă ET-10 SC Aversa SA Buc.3 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 5000 capete (10 adăposturi) Necesar furaje combinate: 15. SA Buc. crt 0 I. pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr.6.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc. Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc.5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu tocător ptr.dejecţii solide RTD-4 SC Azoma Arad Aerotermă el. bucăţi 3 1 10 10 10 500 1 1 1 500 10 5 2 2 2 2 10 40 2 2 2 2 IV. 122 .6.transp. Maşina mobilă ptr. III. Instalaţie cu hidrofor de capac.concentrat.000 kg/zi (Tabel nr.medie SC Tehnomet. transp. Tehnologia şi lucrările de executat 1 PREGATIREA HRANEI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DEPOZITAREA HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST Tipul utilajului Uzina-firma 2 Agregat de măcinat şi amestecat SC Azoma SA Arad Buncăr ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Pompa cu melc Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica SA Marius Cluj Remorcă ptr. SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC Azoma SA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC Azoma SA Arad Hrănitor cilindric ptr. aerarea fr.000 l/zi Dejecţii: 30.3) Nr.dezinsecţie Protector 300 Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov Nr.depozitare conc. SPALAREA ADAPOSTULUI UTILAJE DIVERSE SURSA ENERGETICA VIII IX. MICROCLIMAT VII. EVACUAREA DEJECTIILOR VI. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. II.

2.4.2 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 3000 cap.5) 7.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 1000 cap. 7.2.3. 7.1 Deviz tehnologic 10000 capete 7. 7.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.6. ai modului de 10000 7. 7.1) 7.2.1) 7. (Tabel 7. 7. 7. ai modului de 3000 capete (Tabel nr.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză. ai modului de 1000 capete (Tabel nr.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 10000 cap.1 Tehnologia cadru 7.2.3) nr.3 Modul 3000 capete (Tabel nr.3.3) (Tabel nr.4) (Tabel nr.4. 7.3) nr.2 Bugetul activităţii (Tabel nr.6.6.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Găini ouătoare” .6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 7.3) 7.2) 7. 7.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.1 Deviz tehnologic 1000 capete 7. 7. 7. 7.3.4 Modul 10000 capete (Tabel nr.CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “GĂINI OUĂTOARE” 7.1) nr. (Tabel nr.4.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr.1) 7.3.4.2.2) (Tabel nr. 2 Modul 1000 capete (Tabel nr.„simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.6. (Tabel 7. 7.4. 7.3.2) 7. 7. 72.3) 7.3. 123 .2) 7.1 Deviz tehnologic 3000 capete (Tabel 7.2) 7.6.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.6.4.

7. juridica Tipul exploatatiei: 124 . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Gaini ouătoare” Modul de: 1000 capete 3000 capete 10000 capete Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.

In acest scop se folosesc ventilatoare acţionate mecanic. rumeguş. care asigură cel puţin 5 m3 de aer /Kcorp greutate vie pasăre pe timpul verii şi 1m3 în timpul iernii. această operaţiune este deosebit de importantă şi trebuie făcută fără stress.Pregătirea în vederea populării Criterii specifice de realizare Pregătirea halelor în vederea populării este operaţiunea care în mare parte determină obţinerea de performanţe în creşterea şi exploatarea păsărilor ouătoare. Normele de consum şi structura raţiei sunt prezentate beneficiarului de către producător. Se prevede cel puţin 250 cm de zonă de aşternut pe pasăre. este necesar să se asigure 10cm front de furajare la hrănitoarele liniare (lungimea de hrănitor pe o singură latură a acestuia). Densitatea este de 7 găini pe m2. Pentru hrănire. Ventilarea 3. Această operaţiune este urmată de introducerea aşternutului.7. excepţie făcând suprafaţa acoperită cu paturi. alcătuit în principal din talaj. Popularea halei se face cu puicuţe de 18 săptămâni. coji de floarea soarelui. odată cu livrarea 2. care reprezintă aproximativ 40% din suprafaţa halei. Dacă hala este prevăzută cu hrănitori circulare se vor asigura 4cm/pasăre. La populare păsările trebuie să găsească hrana în hrănitori şi apă în adăpători. Aşternutul.1 Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. trebuie să fie aşezat intr-un strat gros de aproximativ 30 cm. care se împrăştie uniform în hală. puzderie de in şi cânepă sau paie. Puicuţele la populare nu trebuie să prezinte defecte exterioare şi să fie dezvoltate corespunzător standardului hibridului sau rasei căreia îi aparţine. este bine ca lotul să fie cât mai uniform sub aspectul dezvoltării corporale. In acest scop hala şi echipamentele de hală sunt bine spălate şi dezinfectate. altfel ele sunt stânjenite la hrană şi apă şi pe parcurs se vor îmbolnăvi şi vor ieşi din efectiv. Păsările mai puţin dezvoltate trebuiesc puse într-un compartiment separat în cadrul halei. De la populare halele pe lângă pe lângă mâncare şi apă trebuie să asigure o ventilaţie bună. Furajarea şi adăparea 125 .

In cazul în care cuibarele nu sunt suficiente. care sunt economice din punct de vedere al consumului de energie electrică. indiferent de locul unde s-ar afla să nu aibă o distantă mai mare de 2m de cea mai apropiată adăpătoare sau hrănitoare. Amplasarea cuibarelor Cuibarele pentru ouat trebuie să fie suficiente şi uniform distribuite în hală. Instalaţiile de adăpare vor asigura 2. pentru ca îngrijitorul să nu pătrundă de fiecare dată în boxa păsărilor pentru recoltarea ouălor. Becurile folosite vor fi de mică intensitate luminoasă.materialului biologic. Iluminarea şi sistemul de încălzire 126 . Pe timp de iarnă găinile de tip ¨ROSO SL¨. Amplasarea cuibarelor se face în locuri mai întunecoase. la o temperatură minimă de +12oC. pentru menţinerea curbei de ouat şi a greutăţii corporale trebuie să consume 310 – 330kcal/EM /cap/zi. pentru a asigura un iluminat uniform al adăpostului. pot fi suficiente 300 – 310 kcal EM/cap. În acest fel se elimină parte din ouă. Adăpătorile circulare sau liniare este bine să fie amplasate pe paturi. Acestea sunt suficiente în cazul în care adăpostul este bine izolat termic. din 3 în 3m. sau sunt prost plasate. Dacă se poate realiza o temperatură mai ridicată. Halele pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare nu sunt prevăzute cu sistem de încălzire.5 cm/pasăre în cazul adăpătorilor liniare şi 1cm/pasăre în condiţiile folosirii adăpătorilor circulare. cele murdare şi sparte sau fisurate. necesarul este de 3waţi/m2 . încât o pasăre. găinile se obişnuiesc să ouă pe jos . indiferent dacă adăpostul are sau nu ferestre pentru iluminatul natural. Se recomanda lămpi cu lumină fluorescentă. Sursele de lumină se vor amplasa în hală echidistant. Consumul mediu zilnic este de 250ml/cap. având 2700 kcal EM/kg. Realizarea consumului zilnic de 310kcal presupune un consum zilnic de 115gr nutreţ combinat. încât vara sa fie protejat de 5. Consumul de apă este dublul consumului de furaj. dar în nici un caz sub 300 kcal. pentru a nu umezi aşternutul. Sistemul de iluminare al halelor va fi prevăzut cu iluminat artificial. In general căldura biologică şi căldura rezultată în urma fermentaţiei aşternutului permanent din hală este suficientă pentru desfăşurarea în condiţii optime a proceselor fiziologice. S-a stabilit că adăpătorile şi hrănitoarele trebuie astfel distribuite în hală. va exista cel puţin o cupă sau o pipetă la 10 găini. în general de-a lungul alei de acces în hală. în locuri ferite. mai întunecoase. Se va asigura 1 cuib pentru fiecare 7 găini. Când sunt folosite adăpători pipete sau cupe. 4.

arşiţa soarelui. fără ca organismul să resimtă un stress termic. pentru a menţine regimul termic al organismului. datorită particularităţilor fiziologice. Ele suferă foarte mult la temperaturi ridicate. iar după alţi cercetători intre 14 – 22oC. 127 . Temperatura sub această limită optimă duce la un consum de furaj în plus. este între 16 – 20oC. iar iarna de valorile de temperatură scăzută. ele au un metabolism mai ridicat decât mamiferele. Se cunoaşte că o temperatură de peste 30oC şi o umiditate de peste 90% este letală pentru păsări. Zona optimă în care procesele fiziologice se desfăşoară normal. Zona de confort termic pentru păsări în care ele îşi pot regla cu relativă uşurinţă temperatura corporală este cuprinsă intre +4 si +25oC şi se numeşte zona temperaturii fizice sau zona neutralităţii termice.

Profil: Gaini ouătoare 7. 7.2 MODUL (Tabel nr.2) Tipul exploatatiei Gospodării individuale Dimensiune Randament capete buc/cap/an 1000 250 128 .

9 0.MODUL: 1000 cap.36 x 10.40 1. DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI OUĂTOARE (Tabel nr.36 2.45 0.26 12.805 5.41 7. lei/expl. 0.M. % zile x Cantitatea 20.1 x 365 x Preţ/U.M. ALTE MATERIALE 6.M. kg kg kg kg x cap.V.0 x x 0.1) Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 250 ouă/cap/an Cheltuieli tehnologice lei/cap. ENERGIE ELECTRICĂ 4.38 2 1.53 x 0.22 9360 2190 12410 7300 31260 13200 4380 2000 1900 900 2362 x 10220 66222 Denumirea lucrării.3 x x 15 23. (vezi „Caietul fermierului”) 129 .3 31. FORŢA DE MUNCĂ 8. 7.825 x 1100 14. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap. U.475 12. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. kw lei lei % Z. ASIGURĂRI 7. DOBÂNZI LA CREDITE 9. 9. Total furaje 2.0 4.2.O. activitatea 1.0 4. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.22 66.6 x x 6 0.41 1. MATERIAL BIOLOGIC 3.19 12.9 2.028 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.

80 x 2325.10 20821. VALOAREA PRODUCTIEI A1.30 588.60 6.61 0. CHELTUIELI FIXE .Cheltuieli generale . (=) VENIT NET+subventii G. Material biologic 3.68 1. Alte materiale 6.50 20645.10 x 264.36 9.2.52 0.88 1413.26 6. 7.80 0.00 16810.12 x 1.Amortisment E.9 x x €/ou 8.20 558.33 8. 22235.Dobanzi la credite .25 8.70 4010.93 x 3.41 x 0.0 22058.3 70193 75000 x x (Tabel nr.95 0.55 0.80 23147.60 9194. Medicamente si mat.22 0.30 22058.89 8.GAINI OUATOARE 1000 capete BUGETUL ACTIVITĂŢII Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI A. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei* /expl.09 1.8 11.10 22.86 12. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.31 28.10 3882.24 30. Asigurari II.8 11.26 8.41 x 0.17 6.00 €/expl.23 0.75 0. Cheltuieli cu furaje 2.30 x 3005.70 310./an VALOARE lei/ou 30.8 11. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. CHELTUIELI VARIABILE 1.2) Productia medie 250 oua/cap.00 1.42 x 4.28 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.92 6. Cota de aprovizionare 7. Energia electrica 4. sanitare 5.28 1.50 5.80 1034.3 x x 8. 75600 75000 3100 78700 70793 70193 57156 31260 13200 4380 2000 1900 3516 x 900 13637 2362 1055 x 10220 4807 x 7907 6.21 0.8 130 .90 911.11 1. Din care pentru productia principala I.45 0.88 694.10 30.40 1288.72 3.24 31.76 1.3 20645.36 5.48 28.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .8 11.56 x 0.3 x x 28.82 0.

6 15217.4 21170.6 581.5 IV 4168.c.9 x 2325.3 911. întregime din fonduri proprii.8 23147.7 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1976.7 20843. Modulul proiectat are o viabilitate economică scăzută.variabile specifice 51740 4.6 4010.3) Nr.6 11.6 UDE.cheltuieli variabile 57156 4. INDICATORI lei crt.5 12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 1186 13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 790. datorită dimensiunii reduse a exploataţiei. d. alimentarea cu apă şi modernizarea adăposturilor. (şi după clasă) de clasa a IV-a.2 . constituind de fapt o activitate economică complementară.2. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în 131 .: 70793 4.3 x x Concluzii: Modulul evidentiaza o rata a profitului de 11. .3 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.03 lei/ou.16 lei/100 ouă sau 0.1 20821.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor. considerată (după tip) ca o exploataţie mică.3 6336.1) 21544 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 6. ai modulului de 1000 capete Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale (Tabel nr.cheltuieli fixe 13637 5 Impozite si taxe x 6 Profit 3-(4+5) 7907 7 Rata profitului (%) 11.8 232. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie € = 3. fiind în cazul acestei exploataţii de 6. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).3% şi asigură în medie un profit anual de 7.8 *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 70793 lei.8 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 71979 16 Credite pentru productie ** x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0.5 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 70867.5 16810. 1 Valoarea producţiei principale si secundare 75600 2 Subvenţii 3100 3 Produs brut (1+2) 78700 4 Cheltuieli totale.9 lei/cap. 7.4 348.1.6 UDE IV 10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 14173.1dc. 3.1 .4 lei 22235.

3 MODUL (Tabel nr. 7.Profil: Gaini ouătoare 7.3) Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Dimensiune Randament capete buc/cap/an 3000 260 132 .

V. DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI OUĂTOARE (Tabel nr. MATERIAL BIOLOGIC 3.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 260 ouă/cap/an Cheltuieli tehnologice lei/cap.035 x 365 x Preţ/U. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap.M.3.87 7.9 5.825 x 3300 16. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.3 33.475 13. 0.9 0.3 x x 15 24. DOBÂNZI LA CREDITE 9.15 29565 6570 41610 21900 99660 39930 14782 6000 5700 2700 2594 x 24090 195456 Denumirea lucrării. ALTE MATERIALE 6. U.22 12.M. 7. ENERGIE ELECTRICĂ 4.87 1.1 4.4 x 0. 9. activitatea 1.45 0.86 2. FORŢA DE MUNCĂ 8.9 0. kw lei lei % Z.42 x x 6 0.O.0 x x 0.93 2 1. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. (vezi „Caietul fermierului”) 133 . Total furaje 2. ASIGURĂRI 7.022 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.MODUL: 3000 cap.M. lei/expl. % zile x Cantitatea 21.40 1.0 4. kg kg kg kg x cap.19 13.86 x 8.03 65.

VALOAREA PRODUCTIEI A1.43 x 0.0 762.78 3.42 x 0. Medicamente si mat.77 5.13 x 0. Cota de aprovizionare 7. Material biologic 3. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 lei/ou 30.Amortisment E. sanitare 5.56 0.9 976.Cheltuieli generale .77 0.34 3. 235872 234000 9750 245622 209913 208041 179908 99660 39930 14782 6000 5700 11136 x 2700 30005 2594 3321 x 24090 25959 x 35709 12.2 x x 7.58 12.0 x 10502.1 29311.8 x 7085. (=) VENIT NET+subventii G.3 x 794. Asigurari II. 7. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.5 17.8 11744.00 1.82 134 .1 4347. Energia electrica 4.13 0.91 7.5 17.26 7.5 17.5 17.Cheltuieli cu forta de munca permanenta . Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.89 8.37 9.09 3.49 26.73 1.23 0.3. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.Dobanzi la credite .2) Productia medie 260 oua/cap.10 1.21 0. CHELTUIELI FIXE ./an VALOARE mii /expl.2 61188.5 52914.1 8825.85 0.82 0.90 0.50 0.7 1676.90 0.6 1764. CHELTUIELI VARIABILE 1.1 61188. Alte materiale 6.76 1. 69374.6 12.43 x 3.67 30.5 x x €/ou 8.06 12.84 6.84 8.GAINI OUATOARE 3000 capete BUGETUL ACTIVITĂŢII Tipul exploatatiei: Asociatii familiale (Tabel nr.33 0.24 30.35 12.10 0.67 23.00 €/expl.33 x 4.2 208041 234000 x x lei* INDICATORI A.12 1.3 7635.98 x 1.5 68823. Cheltuieli cu furaje 2.25 31. Din care pentru productia principala I.5 3275.5 2867.7 61739. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.1 68823.6 72241.91 26.2 x x 26.

considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie.5 Credite pentru productie ** x x Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0. 4.2 UDE Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 41944.: 209913 . întregime din fonduri proprii.3 1575. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în 135 . d.58 lei/100 ouă sau 0.c.cheltuieli variabile 179908 .1dc.cheltuieli fixe 30005 Impozite si taxe x Profit 3-(4+5) 35709 Rata profitului (%) 17.3 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 8927.3 2625. 4.9 lei/cap.5 61683.2 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1. alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi.1 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 5356.6 *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 209913 lei.2% şi asigură în medie un profit anual de 11.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.6 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 209722.4 profit) Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 3570. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor.9 1050.1 52914. fiind în cazul acestei exploataţii de 20.3) Nc.1 2867. 1 2 3 4 4.04 lei/ou. Modulul proiectat are viabilitate economică.3 63314.6 17. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Modulul evidentiaza o rata a profitului de 17.7 61739. cu condiţia realizării parametrilor programaţi.5 12336. (şi după clasă) de clasa a VII-a.1 47962. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).7 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 215269.1) 65714 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard VII VII 20.variabile specifice 163072 . 7.2 19327.2 UDE.4 lei 69374.3 8825 x 10502. ai modulului de 3000 capete Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale (Tabel nr.3.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale si secundare 235872 Subvenţii 9750 Produs brut (1+2) 245622 Cheltuieli totale.6 72241.9 x € = 3.1 4.

Profil: Gaini ouătoare 7. juridică Dimensiune Randament capete buc/cap/an 10000 270 136 . 7.4) Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.4 MODUL (Tabel nr.

10.037 2 1. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MATERIAL BIOLOGIC 3.0 x x 0. FORŢA DE MUNCĂ 8.18 2.M. activitatea 1.0 4. kw lei lei % Z.O.45 0.286 x 7.M.66 66.19 x 11000 16.01 x 365 x Preţ/U. DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI OUĂTOARE (Tabel nr.73 12.3 x x 15 25.021 x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.M.79 x x 6 0.3 13.1) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.63 7. % zile x Cantitatea 22. DOBÂNZI LA CREDITE 9.87 8.4. 7. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE Cantitatea/cap. 0.9 0. U.MODUL: 10000 cap.92 13. juridică Producţia medie: 270 ouă/cap/an Cheltuieli tehnologice lei/cap.87 2. Total furaje 2. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.9 0. kg kg kg kg x cap.V. ASIGURĂRI 7.12 5. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.40 1.76 35. (vezi „Caietul fermierului”) 137 .88 x 0.85 101835 29200 138700 87600 357300 133320 50370 20000 19000 9000 2857 x 76650 668497 Denumirea lucrării. ALTE MATERIALE 6. lei/expl.

Amortisment E.7 5485.8 14814.55 13.43 x 2.1 26796.90 1.2 39211.00 1.73 x 0.21 0.1 34284.20 0.8 19. Din care pentru productia principala I./an VALOARE mii lei* /expl. 816480 810000 34000 850480 699912 693432 608805 357300 133320 50370 20000 19000 19815 x 9000 91107 2857 11600 x 76650 116568 18651 131917 16.82 0.3 x x €/ou 8.84 1.55 0.92 25.55 6.87 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.33 3.Cheltuieli generale . Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.2 205856. CHELTUIELI FIXE .99 0.27 0.7 5882. Medicamente si mat.GAINI OUATOARE 10000 capete (Tabel nr.0 203950.89 16.3 10000.89 8.4.20 1.2 5827. Energia electrica 4.Cheltuieli cu forta de munca permanenta . Alte materiale 6.8 19.50 25.75 0. sanitare 5.3 105088.0 693432 810000 x x INDICATORI A.8 19.5 203950.0 250141.37 9.45 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.68 22.8 x 22544.1 16.68 30.55 8.94 1.12 x 0.2 238235.10 0. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 lei/ou 30. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 x x 7. Cota de aprovizionare 7.6 238235. 240141.82 138 .3 3411.24 30.26 7.44 16.32 0.22 x 0.00 €/expl.62 7. Material biologic 3. VALOAREA PRODUCTIEI A1.84 4.0 x x 25.10 0.26 31.6 38799. Asigurari II.8 19.37 0.03 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.4 5588.Dobanzi la credite . Cheltuieli cu furaje 2.23 4.6 179060. (=) VENIT NET+subventii G.2 840.9 x 2647.2) BUGETUL ACTIVITĂŢII Societati agricole cu personalitate juridica Tipul exploatatiei: Productia medie 270 oua/cap.70 0.69 4. 7.63 3.

3) Nr.7 209718.4. d. Juridică Tabel nr.6 38799.2 5 6 7 8 INDICATORI lei € = 3.variabile specifice 569990 .05 lei/ou.7 9 VIII UDE 10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 142608.6 16 Credite pentru productie ** x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1.4 5819.1) 241675 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 68. ai modulului de 10000 capete Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.1 26796. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor.1 4.6 13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 13191. (şi după clasă) de clasa a VIII-a.9 3880 9699. crt.1 19.2 205856.9 VIII 41943.cheltuieli variabile 608805 .c.9 lei/100 ouă sau 0. întregime din fonduri proprii. 1 2 3 4 4.1dc.7 UDE. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Modulul evidentiaza o rata a profitului de 19% şi asigură în medie un profit anual de 13.5 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 713042.1. 4.5 12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 19787. 7.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).0 Marja Bruta total exploataţie (3-4.3 x x Valoarea producţiei principale si secundare 816480 Subvenţii 34000 Produs brut (1+2) 850480 Cheltuieli totale.0 71080. alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi.3 167644.7 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 32979. fiind în cazul acestei exploataţii de 68.8 211676.2 lei/cap.cheltuieli fixe 91107 Impozite si taxe 18651 Profit 3-(4+5) 131917 Rata profitului (%) 19. Modulul proiectat are viabilitate economică. cu condiţia realizării parametrilor programaţi.: 699912 . Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în 139 .2 5485.4 lei 240141. 4. considerată (după tip) ca o exploataţie mare.2 10000 250141.0 *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 699912 lei.5 179060.2 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 719699.

26 47.7 1.6 (810.5) Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei Perioada ani U.9 (234.02 11.2) 699.32 (40.0 1.57 51.0) 816.6 70.0) 30.0) 30.8 (70.2) 209.0) 235.91 (26.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % 1000 capete Gospodării individuale 2007 mii lei lei/100 ouă mii lei lei/100 ouă mii lei lei/100 ouă mii lei lei/100 ouă mii lei lei/100 ouă mii lei 2008 250 ouă/cap/an Asociaţii familiale 3000 capete 2008 260 ouă cap/an 10000 capete Societăţi agricole cu personalitate juridică 270 ouă/cap/an 2007 2007 2008 75.0) 3.9 4.9 (208.0) 314.1) 93.24 4.7 4.0) 40.4 18.8 (100.8 21.2 12.7.2) 28.24 (30.34 4.52 (35.17 11.9 3.54 35.5 PROFILUL “GĂINI OUĂTOARE” Bugetul exploataţiilor zootehnice “GĂINI OUĂTOARE” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.75 34.0) 40.0) 26.67) 277.5 (312.32 (40.14 (904.05 6.24 (30.24 13.34 1.9 (693. 7.1 1.74 9.4) 25.8 (93.0) 37.89 195.09 100.6 (75.65 1.24 (30.52 (37.31 (28.64 (1080.1 (274.68) 913.0) 30.0) 1088.92 (25.5) 7.0 18.55 131.1 17.6) 35.4 140 .

% 11.8 7.lei 70.lei Subventii .9 2007 11.8 4.lei Subventii .6 93.lei Cheltiueli totale .34 2008 12.1 12.34 100.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .43 Valoarea productiei .lei Subventii .43 93.2 Modul 1000 cap Valoarea productiei .1 2007 2008 141 .8 11.lei Venit net + subventii .9 75.2 2008 100.lei Venit net + subventii .8 4.lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .8 7.1 Valoarea productiei .% 2007 75.6 3.1 70.Profilul “Găini ouătoare” Modul 1000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Gospodării individuale 2007 2008 11.8 3.

4 17 18.lei Cheltiueli totale .Profilul “Găini ouătoare” Modul 3000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 51.9 Valoarea productiei .9 35.5 35.lei Cheltiueli totale .7 235.65 277.lei Rata venit + subventii .9 277.05 2008 18.lei Subventii .lei Venit net + subventii .9 9.65 209.7 2007 17 2008 314.% 2007 235.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .7 209.1 51.% Modul 3000 cap Valoarea productiei .05 2007 2008 314.7 Valoarea productiei .5 13.lei Subventii .lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .lei 9.4 2007 2008 142 .1 13.lei Subventii .

9 816.4 2007 2008 143 .lei Venit net + subventii .02 1088.64 47.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .9 2007 18.% 2007 816.lei Cheltiueli totale .6 913.lei Subventii .02 2008 21.lei Rata venit + subventii .6 913.lei Subventii .8 21.lei Cheltiueli totale .% Modul 10000 cap Valoarea productiei .9 131.9 34 Valoarea productiei .8 2008 1088.6 699.lei Cheltiueli totale .64 131.14 195.lei Venit net + subventii .Profilul “Găini ouătoare” Modul 3000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 195.4 18.lei Subventii .lei Valoarea productiei .6 34 699.14 47.

3 l.6 kg Suprafaţa utilă Necesar adăpare Necesar furajare Ventilaţie Cuibare (nr.000 16.500 1.000 8.000 10. 144 .500 3.150 420.000 40.300 839.000 80.000 2.000 100.950 300. Pentru o găină ouătoare suprafaţa utilă este de 0.) Lumina (waţi) Consum de furaje /zi (kg) Consum total de furaje / an (kg) Consum de apa / zi ( l ) Consum total de apa / an ( l ) Producţia totala obţinută / an (m2 ) Adăpători circulare (cm) front Hrănitori liniare (cm) Hrănitori circulare (cm) Vara m3 / Kcorp /oră Iarna m3 / Kcorp /oră front Adăpători liniare (cm) 150 2. 3000 şi 10000 capete) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei. iar cantitatea de dejecţii rezultată este de 0.000 450 7.500 3. necesarul de apă este de 0.000 4.500 25. necesarul zilnic de furaje concentrate este de 0.000 690 251.000 1.000 345 126.7.420 30.000.000 1.850 900.000 1.6 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor module de hale cu capacităţi diferite de găini ouătoare Capacitatea halelor Specificaţie 1000 capete 3000 capete 10000 capete Greutatea medie a păsărilor 1.000 4. ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare.115 kg.000 230 83.000 10.000 12.000 24.000 1.15m2.000 115 42.000 30.15 Kg.800 426 9.000 Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul prezentat (1000.500 142 3. Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru cele trei module analizate.

6. IV.7. MICROCLIMAT 1 1 VI UTILAJE DIVERSE 1 1 20 14 145 .SC Azoma SA ARAD Agregat de preparat furaje APF SC Azoma SA ARAD Scafă metalică Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Roabă 0.6.1) Nr. PREGATIREA HRANEI Batoză manuală pentru porumb BMP . 4 10 V.bucăţi 1 2 3 I. 7. crt 0 Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr.3 m3 Pompă apă Jgheaburi metalice pentru furaje Cuibare 1 II.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare Marimea modulului: 1000 capete (suprafaţă utilă 150 m2 ) Necesar furaje combinate: 115 kg/zi Necesar apă: 230 l/zi Dejecţii rezultate: 150 kg/zi (Tabel nr. MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE 1 III.

SC Azoma SA Arad Instalaţie de măcinat SC Azoma SA ARAD Transportor distribuitor de furaje TDF. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE MICROCLIMAT VI UTILAJE DIVERSE Batoză manuală pentru porumb BMP . II. IV.SC Azoma SA Arad Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Roabă 0.6.6. III.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare (Tabel nr. V.SC Azoma SA Arad Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Roabă 0.3) Tipul utilajului Uzina-firma 2 3 Nr.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare (Tabel nr.2) Tipul utilajului Uzina-firma 2 3 Nr.6. III. crt 0 1 Tehnologia şi lucrările de executat 7.6.bucăţi I.3 m3 Electropompă submersibilă Cuibare 1 1 6 100 6 9 1 1 130 146 . Dejecţii rezultate: 450 kg/zi Nr. Dejecţii rezultate: 1500 kg/zi Nr. II. 7.Marimea modulului: 3000 capete (suprafaţă utilă 450 m2 ) Necesar furaje combinate: 345 kg/zi Necesar apă: 690 l/zi .bucăţi I. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE MICROCLIMAT VI UTILAJE DIVERSE Batoză pentru porumb BMP -1 . 7.SC Azoma SA Arad Agregat de preparat furaje APF SC Azoma SA ARAD Transportor distribuitor de furaje TDF. V. IV.3 m3 Electropompă submersibilă Cuibare 1 1 2 30 3 3 1 1 42 Marimea modulului: 10000 capete (suprafaţă utilă 1500 m2 ) Necesar furaje combinate: 1150 kg/zi Necesar apă: 2300 l/zi. crt 0 1 Tehnologia şi lucrările de executat 7.

2 Modul 24000 capete (Tabel nr. 8.5) 8.2.3.2. (Tabel 8.2.2) (Tabel nr.1) nr.3) nr.3.CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PUI PENTRU CARNE” 8.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 168000 cap. 8.3.4. (Tabel 8.3) 8.2 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 78000 cap. 8.1 Tehnologia cadru 8.1 Deviz tehnologic 168000 capete (Tabel nr. 8.3. 8.2.2) nr.2.3.1) 8.3) nr.6.1 Deviz tehnologic 24000 capete 8.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză. 8. 8.4.3) (Tabel nr.4.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 8.4. 8. (Tabel 8.4) (Tabel nr.2) (Tabel nr.1) 8.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.1 Deviz tehnologic 78000 capete (Tabel 8. 8.2 Bugetul activităţii capete (Tabel nr.1) 8.2) 8.4. 8. ai modului de 24000 8.2 Bugetul activităţii 8.2) nr. 8. 8.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 24000 cap.2.4.„simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr.4 Modul 168000 capete (Tabel 8. 147 .5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Pui pentru carne” .3 Modul 78000 capete (Tabel 8. 8.6.3. 8. ai modului de 78000 8.3) nr. 8.6.6.6.6. ai modului de 168000 capete (Tabel nr.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză.

Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Pui pentru carne” 5000 locuri/ 24000cap Modul de: Tipul exploatatiei: 15000 locuri/ 78000cap 30000 locuri/168000cap Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 148 .8.

în baterii. Creşterea puilor de carne 149 .Pregătirea spaţiile de cazare Criterii specifice de realizare Există două tipuri de creştere a puilor de carne: . asigurarea apei. în care să se aplice cu stricteţe principiul populării şi depopulării (totul plin –totul gol) pentru curăţirea dezinfecţia adăposturilor şi întreruperea ciclului biologic al agenţilor patogeni. aşternutului.talaj. dejecţiile de la cele patru niveluri cad într-un şanţ de coloectare 2.8. adăpătoarea prevăzută cu picurătoare şi vas colector. numai cu parter sau parter cu etaj. din lemn. Se întâlnesc două sisteme de creştere a puilor: . umiditate. Halele pot fi construite din cărămidă plăci prefabricate. Reţetele utilizate sunt: în primele patru săptămâni reţeta 21-1 şi ultimele trei săptămâni reţeta 21-2. în ultima săptămână. ventilaţie. Cele mai utilizate sisteme de creştere în baterii sunt: . Consumul zilnic de furaje pe cap de pui oscilează de la 15-20 gr.1 Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. . condiţiile optime de microclimat. concentraţie amoniac şi iluminat. floarea soarelui). trebuie să se asigure aplicarea unui flux tehnologic précis. Halele pot fi dotate cu sistem de creştere la sol. pe aşternut permanent cu paturi (gratare) sau în baterii de diferite tipuri.sistemul extensiv sau tradiţional din gospodăria partuculară unde întreţinerea se face în diferite tipuri de adăposturi.sistemul de creştere intensiv – se realizează în adăposturi (hale închise). In fiecare ţarc există o adăpătoare şi o hrănitoare pentru fiecare 100 pui amplasate lângă o eleveză (sursa de caldura). în prima săptămână la 120-150gr. coteţe . Pentru asigurarea condiţiilor optime de microclimat trebuie să se ţină cont de următorii factori: temperatura.Sporul în greutate şi consumul specific la puii de carne sunt influenţate în principal de calitatea furajelor.baterie piramidală pe patru niveluri în care: furajarea se realizează prin transportoare cu lanţ dispuse în circuit închis.coji de orez.la sol cu aşternut permanent – pui se introduce în ţarcuri cu un strat uniform de aşternut (paie. plăci ondulate. Indiferent de tipul de adăposturi.

In ambele sisteme manipularea şi transportul trebuie făcute în condiţii de limitare a stresului. 150 . care se încarcă în remorci tractate şi transportaţi la abator. adăparea se face prin picurătoare cu înălţime reglabilă. Un alt sistem de transport este cel containerizat care constă dintr-un sistem de cuşti fixat pe un mijloc de transport.prevăzut cu raclor.Depopulare a halelor şi transportul puilor de carne în abator Puii sunt aşezaţi în cuşti speciale.baterie universală pentru pui de carne în care: furajarea se realizează prin jgheaburi alimentate din buncăre mici. 3. în care se încarcă şi se descarcă puii. . evacuarea dejecţiilor se face cu un dispozitiv de raclat acţionat cu cablu pe podea.

2) Tipul exploatatiei Gospodării individuale Dimensiune Randament locuri/capete g/zi 5000/24000 30 151 .2 MODUL (Tabel nr.Profil: Pui pentru carne 8. 8.

53 x x x 0.7 0. MATERIAL BIOLOGIC 3.280 4. 8.753 x Preţ/U.26 18. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PUI PENTRU CARNE (Tabel nr.1) Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 30 g/zi Nr. serii/an: 4.72 0. U.M.12 5.837 2. kg x Cantitatea 3.3 x x 7.O.090 Denumirea lucrării. DOBÂNZI LA CREDITE 9.2 0.5 23. 0. FORTA DE MUNCĂ 8.400 2.2. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE cap. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.610 x 2.84 68.4 x x 6 0.800 1. % zile x 26. FURAJE Furaje combinate Total furaje 2.400 10.800 2.M. kw lei lei % Z. ALTE MATERIALE 6.1 0.MODUL: 5000/24000 locuri/cap.8 zile/serie: 50 Cantitatea/cap.45 0.480 17. (vezi „Caietul fermierului”) 152 . lei/expl.340 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului.880 126. ENERGIE ELECTRICĂ 4.003 x 240 x x 0. ASIGURĂRI 7. 2.756 x Cheltuieli tehnologice lei/cap.090 68.067 x 0. activitatea 1.

Cota de aprovizionare 7. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.3 480.3 151.2 1147.0 x x VALOARE lei/ kg.9 1147.0 7.6 30.2 x x 80.0 7.0 x x 3644.1 x x 3931. vie 3931.0 847. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.67 705.Dobanzi la credite .gr.8 104.8 Zile pe serie: 50 (Tabel nr.2 1081.5 513.58 1107. Material biologic 3.0 141.4 3675.5 75.0 7.69 653. 8.1 x 23.2 39.2.1 5000 locuri/24 mii cap.2 19.0 7.0 5082.8 66. CHELTUIELI VARIABILE 1. Din care pentru productia principala I.3 556. Alte materiale 6. Cheltuieli cu furaje 2.48 2705. gr.31 36945.3 133.5 61.0 41294.1 41294.1 x x €//kg.72 38919.2 18.1 3489.9 1026.BUGETUL ACTIVITATII PUI PENTRU CARNE (Capacitatea anuala de productie 36t ) Tipul exploatatiei: Productia medie: 30 g/zi Gospodarii individuale Nr.1 255. Asigurari II.4 x x 300.41 1973.4 3900. Energia electrica 4.4 3644.1 1071.0 x x 1071.Cheltuieli generale .39 20026. 153 .0 x x 255.53 38589. serii pe an: 4. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 mii lei*/ expl.8 13. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. vie 1156.0 131203. 141523 140400 x 141523 132326 131203 125615 68090 18480 17280 4800 2400 3765 x 10800 6711 1610 2221 x 2880 9197 x 9197 7. VALOAREA PRODUCTIEI A1.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .53 3900.0 7.2 41624.2) INDICATORI A. (=) VENIT NET+subventii G. Medicamente si mat.1 x 1156.2 54.1 x 75.Amortisment E. €/expl.0 3176.34 5435.5 186.6 1891.1 7.0 140400.72 473. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 7. CHELTUIELI FIXE .8 44.2 41624.0 38589.8 x 88.48 2705.33 1411. sanitare 5.

cheltuieli variabile 119450 35132.1 .6 10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 37392. **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: întregime din fonduri proprii. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor. fiind în cazul acestei exploataţii de 5.8 4.5 10997. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia realizării parametrilor programaţi. 8.38 lei/cap.2 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 133705.4 lei 141523 41624.1.2 676.2 .: 125615 36945.2. alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi.3) Nc.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard III III 9 5.c.variabile specifice 6711 1973.6 4.4 1 Valoarea producţiei principale si secundare x x 2 Subvenţii 141523 41624. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 7% şi asigură în medie un profit 154 . 255.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.4UDE 7478. considerată (după tip) ca o exploataţie mică.5 2199.vie şi 1.6 405.cheltuieli fixe x x 5 Impozite si taxe 9197 2705 6 Profit 3-(4+5) 7.4 UDE.84 lei/loc.4 4 Cheltuieli totale.5 x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 132.8 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 1379. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).326 lei.6 39325 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) x x 16 Credite pentru productie ** 0. INDICATORI lei € = 3. d.0 7 Rata profitului (%) 15908 4679 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.5 13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 2299.4 3 Produs brut (1+2) 132326 38919.5 lei/to gr.1dc. (şi după clasă) de clasa a III-a. ai modulului de 5000 locuri/24000 capete Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr.3 4. .0 7.7 12 din profit) 919.7 270. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în anual de 0.

3) Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Dimensiune Randament locuri/capete g/zi 15000/780000 35 155 .Profil: Pui pentru carne 8.3 MODUL (Tabel nr. 8.

600 78. serii/an: 5.248 198.57 x x 6 0.5 24.15 5.700 399. FORTA DE MUNCĂ 8. activitatea 1.000 35.O.800 2.1 0. kw lei lei % Z.77 0. kg x cap.M.100 2.149 x 85. ASIGURĂRI 7. lei/expl. 8.54 0.88 0. MATERIAL BIOLOGIC 3. FURAJE Furaje combinate Total furaje 2.3 x x 7.001 x 234 x Preţ/U. U. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PUI PENTRU CARNE (Tabel nr. (vezi „Caietul fermierului”) 156 . ALTE MATERIALE 6.232 15.248 68. % zile x Cantitatea 3.1) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 35 g/zi Nr. 2.12 198.2 zile/serie: 45 Cantitatea/cap.2 0.45 0. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. 0.546 Denumirea lucrării.640 60. DOBÂNZI LA CREDITE 9.3.226 x 11. ENERGIE ELECTRICĂ 4.M.028 x 0.542 2.MODUL: 15000/78000 locuri/cap.807 x x 0.4 x x x Cheltuieli tehnologice lei/cap.

0 x 28.5 121979.2 1147. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 VALOARE mii lei*/ expl.7 116677.8t. CHELTUIELI FIXE .5 15.7 15.4 144.0 478920. (=) VENIT NET+subventii G.2 x 285.1 x 18879.2 17715.1 15. Cota de aprovizionare 7.5 993. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. (Capacitatea anuala de productie 122.2 2294.5 1614.5 6429.5 x x 3377.Cheltuieli cu forta de munca permanenta . Material biologic 3. Alte materiale 6.5 15.0 x 3931.2 3408.1 153.1 x 1156.2 20188.0 52.7 140858.2 1002.29 3230. CHELTUIELI VARIABILE 1.Amortisment E. VALOAREA PRODUCTIEI A1.2 3259.29 3900.7 15. vie 1156.7 x 153.8 x 141985.3 4588. 8.) Tipul exploatatiei: Productia medie: 35 g/zi Asociatii familiale Nr.5 90.5 654.4 x 10323.4 18.0 18.3 37. gr.9 178.5 15.1 64.3 950.4 559.5 15.2 3900.5 127.6 x 95.7 26.3 19.6 140858. Energia electrica 4.0 58308.BUGETUL ACTIVITATII PUI PENTRU CARNE Tabel nr. 141985. Medicamente si mat.4 5.2 Zile pe serie: 45 INDICATORI A.0 63.0 €/expl. serii pe an: 5. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. sanitare 5.2 15000 locuri/78 mii cap.Cheltuieli generale .7 x 522.5 3377.2.0 x x lei/ kg.8 x x €//kg. Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.3 1147.6 123106.Dobanzi la credite .1 157 .2 18879. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.3 522.5 414731.5 x 84. 482751 478920 x 482751 418562 414731 396702 198248 68640 60232 15600 7800 11082 x 35100 21860 2226 7934 x 11700 64189 x 64189 15. Din care pentru productia principala I.0 490.6 x 3441.gr. Cheltuieli cu furaje 2.5 x x 993.5 121979. Asigurari II.1 474. vie 3931.8 164.7 2333.

considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie.4 Nc. ai modulului de 15000 locuri/78000 capete Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Tabel nr.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 482751 141985.5 15.3 € = 3.7 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 218972.7 UDE 43794. fiind în cazul acestei exploataţii de 25.7 lei/to gr. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor.7 UDE.3 125938.73 x Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 418. 522.1.7 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 9628.5 . 4.82 lei/cap.5 12880.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard VII VII 25.3 2831. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Modulul evidentiaza o rata a profitului de 15.5% şi asigură în medie un profit anual de 0.1 4. 8.28 lei/loc.2.variabile specifice 21860 6429.5 64403. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia realizării parametrilor programaţi.5 Rata profitului (%) 86049 25308. întregime din fonduri proprii. (şi după clasă) de clasa a VII-a.3 4719.3 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) x x Credite pentru productie ** 0.562 lei.1dc.5 Cheltuieli totale.: 396702 116677 .cheltuieli fixe x x Impozite si taxe 64189 18879.9 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 16047.8 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 428190.vie şi 4. INDICATORI lei lei 1 2 3 4 4.c. d.1 Profit 3-(4+5) 15.9 din profit) 6418.9 1887.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în 158 . alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi.cheltuieli variabile 377820 111123.6 Produs brut (1+2) 418562 123106.5 .6 Valoarea producţiei principale si secundare x x Subvenţii 482751 141985.5 Marja Bruta total exploataţie (3-4.

4 Tipul exploatatiei Societati agricole cu pers. juridica Dimensiune Randament locuri/capete g/zi 30000/168000 45 159 .Profil: Pui pentru carne 8.4 MODUL Tabel nr. 8.

6 zile/serie: 40 Cantitatea/cap.24 x 184.800 75. FURAJE Furaje combinate Total furaje U.0 0.8 1. ALTE MATERIALE 6.800 3. FORTA DE MUNCĂ 8. Cheltuieli tehnologice lei/cap.5 25.1 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers.941 147.4.15 5.1 0.M.200 953.344 33. (vezi „Caietul fermierului”) 160 .M.67 481. % zile x 3. juridică Producţia medie: 45 g/zi Nr. 8. kg x cap.953 x 25. lei/expl. AMORTISMENT TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. Denumirea lucrării. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5.3 x x 7.600 2. kw lei lei % Z.001 x 224 x 0.869 2. ENERGIE ELECTRICĂ 4.2 0.600 16. DEVIZ TEHNOLOGIC* – PUI PENTRU CARNE Tabel nr.36 x x 6 0.017 x 0.MODUL: 30000/168000 locuri/cap.941 481. Cantitatea Preţ/U.88 x x x 2. activitatea 1. serii/an: 5.840 169. DOBÂNZI LA CREDITE 9.278 2.87 0.885 x x 0.O.45 0. MATERIAL BIOLOGIC 3. ASIGURĂRI 7.

4 3147.6 101. 8.5 290426.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .1 161 .8 418.7 32.4 1417.5 346870.1 55.4 43.5 290426.6 79058. Alte materiale 6.1 x 7411.1 126471.5 279924.3 4941.3 7828.0 19. sanitare 5.5 1422. (Capacitatea anuala de productie 302. 349645.6 29.Dobanzi la credite . Cheltuieli cu forta de munca temporara 8.5 x x 960.4 3900.0 x x lei/ kg.3 1593.6 x x €//kg. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.2 x 83.Cheltuieli generale .5 x 24.2 30000 locuri/168 mii cap.3 49807.8 19.2 3900.4 868. CHELTUIELI FIXE .4 43. Energia electrica 4.4.5 4997.9 2. serii pe an: 5. CHELTUIELI VARIABILE 1. Din care pentru productia principala I.1 141747.2 1147.6 969.6 88.1 261.BUGETUL ACTIVITATII PUI PENTRU CARNE Tabel nr.8 56444.7 16.6 960. RATA VENIT NET+subventii (%) CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL * Preţurile sunt la nivelul anului 2007 Nr.5 x x 3265.0 x 250.1 9031.6 346870.1 9882.8 428704. Asigurari II. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.6 43.1 3296.2 19.5 987450.8 164. Material biologic 3.7 488.8 56.4 925.0 1179360.5 186. VALOAREA PRODUCTIEI A1. vie 3931.3 25.7 468. vie 1156. Cota de aprovizionare 7.0 €/expl.7 143.0 149.4t) Tipul exploatatiei: Productia medie: 45 g/zi Societati agricole cu personalitate juridica INDICATORI A.4 43.3 13277.gr . gr. Medicamente si mat.9 560. 1188795 1179360 268800 1457595 996885 987450 951742 481941 147840 169344 33600 16800 26617 x 75600 45143 2953 16990 x 25200 191910 30706 430004 19.4 43.0 888.9 4820.6 Zile pe serie: 40 VALOARE mii lei*/ expl.0 111.Amortisment E.3 43482. (=) VENIT NET+subventii G.6 3265.5 x 22235. Cheltuieli cu furaje 2.4 1147.9 16.4 293201.3 634. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.9 x 73.3 9.

Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia realizării parametrilor programaţi.vie şi 14.885 lei.5 135502.6 353238 18970. (şi după clasă) de clasa a IX-a.6 UDE.5 Rata profitului (%) 460710 Marja Bruta total exploataţie (3-4. INDICATORI lei 1 2 3 4 4.91 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) lei 349645. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor.56 lei/cap.4.variabile specifice 45143 .4 13277.5 279924. **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Modulul evidentiaza o rata a profitului de 43.4 293201.1) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard IX 134.8 12647.cheltuieli fixe 30706 Impozite si taxe 430004 Profit 3-(4+5) 43.1 4. alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. 1422 lei/to gr.4 9031.4 Nc.1.6 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) x Credite pentru productie ** 0.3 126471.c.33 lei/loc.8 428704. ai modulului de 30000 locuri/168000 capete Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers.6 din profit) 43000.6 UDE 240202 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 1201010 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% 64500. 4.9 IX 70647. d. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare.4 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 107501 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1061385. Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în 162 . întregime din fonduri proprii. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).1dc.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza.cheltuieli variabile 908325 .1 267154. Juridică Tabel nr.: 951742 .3 € = 3.2 31618 312172 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 996.6 79058.5% şi asigură în medie un profit anual de 2. 8.8 43. fiind în cazul acestei exploataţii de 134.2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1188795 Valoarea producţiei principale si secundare 268800 Subvenţii 1457595 Produs brut (1+2) 996885 Cheltuieli totale.

2 800 430.72 (3644.0 (5500. serii/an 5.53) 183.6 (577.2) 3675.1 522.7 98.0 (5500.0) 199.7 (478.9 (987.5 (1285.0 8.2) 5544.2 (3900.0) 680. vie mii lei lei/to gr.8 888.48 16.3 (131.0 1422.1 45.8 15.7) 3408.2) 4294. vie 141.5 (1663. vie mii lei lei/to gr.9 7.8) 5094 (5050) 418.0) 188.8.2 255.4) 3931.0 (5500.9 43.4) 3931. 5 Profilul “Pui pentru carne” Bugetul exploataţiilor zootehnice “Pui pentru carne” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 Tabel nr.2 zile/ serii 45 168 mii capete 2008 45g/zi nr.6 (3265.6 (414.9) 3931. serii/an 5.9 132.8 (1179.5 Perioada ani U.3 16.0) 482.5 (3377.58 (198. serii/an 4.38 (181.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii % Dimensiunea modulului şi producţia medie Tipul exploataţiei 24 mii capete Gospodării individuale 2007 mii lei lei/to gr.0) x x x x x x x x 268.0 586.2 (3900. vie mii lei lei/hl 30 g/zi nr.6 zile/ serii 40 Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 2008 mii lei lei/to gr.9 268. vie mii lei lei/to gr.0) 5544.8 888.16) 4744 (4700) 996.5 (140. 8.2 450 64.0) 9.8 (675.0 (4250.4) 5544.2 (3900.0) 1676.3) 582.8 zile/ serie 50 78 mii capete 2008 Asociaţii familiale 2007 35 g/zi nr.32 1938.1 163 .4) 1298.4) 3296.

38 0 132.2 2008 8.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .5 0 132.lei Subventii .58 0 183.2 9.lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Valoarea productiei .lei Venit net + subventii .lei Subventii .38 16.8 2007 2008 164 .% 2007 141.3 9.2 2007 7 2008 199.2 199.lei Subventii .lei Cheltiueli totale .Profilul “Pui pentru carne” Modul 24000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 2008 Tipul exploatatiei: Gospodării individuale 2007 16.58 141.3 0 Valoarea productiei .% Modul 24000 cap Valoarea productiei .lei Venit net + subventii .8 7 8.5 183.lei Cheltiueli totale .

6 Valoarea productiei .6 98.7 0 418.lei Rata venit + subventii .% 2007 482.% Modul 78000 cap Valoarea productiei .lei Subventii .2 2008 16.1 680.3 16.lei Venit net + subventii .3 2008 680.lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .lei Subventii .1 2007 15.8 0 582.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .Profilul “Pui pentru carne” Modul 78000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 2007 2008 98.8 482.6 0 418.lei Cheltiueli totale .lei Subventii .7 582.9 2007 2008 165 .6 64.2 64.lei 0 Valoarea productiei .9 15.

lei Cheltiueli totale .1 2008 1676.lei Rata venit + subventii .Profilul “Pui pentru carne” Modul 168000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008 2008 586.lei Subventii .32 1676.5 268.8 1298.5 586.8 996.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .% Valoarea productiei .lei Subventii .lei Subventii .lei Modul 168000 cap Valoarea productiei .8 268.8 Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .9 430 2007 43.lei Venit net + subventii .1 2007 2008 166 .lei Venit net + subventii .% 2007 1188.1 43.9 268.5 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 430 1188.8 996.32 2008 45.5 268.1 45.8 1298.

000 50 10. tăviţe cm Nr.8.0 54. 15000 şi 300000 locuri ) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei.650 1. ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare.000 150 30.000 5 1.140Kg. Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru cele trei module analizate.000 5 250 8.300 Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul analizat (5000. 167 . pentru pui de carne Specificaţie UM Capacitatea halelor (locuri) 5.8 500 150 75.850 1.000 2.1 kg.000 2.8 1 000 300 150.livrare Necesar front adăpare 0 – 7 zile 7 zile . adăpători cm kg kg % Nr.000 300 60.0 18.500 51.000 Greutatea medie la sacrificare Suprafaţa utilă Necesar front furajare 0 – 7 zile 7 zile .000 2. Pentru un pui broiler . kg 1. necesarul mediu zilnic de furaje concentrate este de 0.21.0 108.8 160 50 25.6 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor modele de hale cu capacităţi de producţie diferite.000 5 750 25.000 30.000 15. iar cantitatea medie de dejecţii rezultată este de 0. necesarul mediu de apă este de 0.livrare Consum de furaje pe kg spor Consum total de furaje Pierderi mortalitate Pierderi totale Total producţie / serie kg m2 Nr.

8. crt 0 1 Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma 2 3 Nr.6. II.SC Azoma SA Arad ŞI Instalaţie de măcinat SC Azoma SA ARAD 1 1 168 . crt 0 1 Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma 2 3 Nr. II.6.1 Nr.bucăţi I.SC Azoma SA Arad Instalaţie de măcinat SC Azoma SA ARAD Transportor distribuitor de furaje TDF.8.6.2 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne Marimea modulului: 15000 locuri/78000 capete Necesar furaje combinate: 1500 kg/zi Necesar apă: 3150 l/zi Dejecţii rezultate: 2100 kg/zi Tabel nr. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT AMESTECAT CONCENTRATE Batoză pentru porumb BMP -1 .bucăţi I. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE MICROCLIMAT Batoză pentru porumb BMP -1 .62 Nr. 8.SC Azoma SA Arad Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Electropompă submersibilă Tractor de 45CP cu cabină Remorcă RPV 2 1 1 3 50 4 4 1 1 1 VI UTILAJE DIVERSE 8.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne Marimea modulului: 5000 locuri/24000 cap Necesar furaje combinate: 500 kg/zi Necesar apă: 1050 l/zi Dejecţii rezultate: 700 kg/zi Tabel nr. III. V. IV.

II.3 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne Marimea modulului: 30000 locuri/168 capete Necesar furaje combinate: 3000 kg/zi Necesar apă: 6300 l/zi Dejecţii rezultate: 4200 kg/zi Tabel nr. DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE MICROCLIMAT VI UTILAJE DIVERSE Transportor distribuitor de furaje TDF.SC Azoma SA Arad ŞI Instalaţie de măcinat SC Azoma SA ARAD Transportor distribuitor de furaje TDF. III. V.bucăţi I. IV.SC Azoma SA Arad Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Electropompă submersibilă Tractor de 45CP cu cabină Remorcă RPV 2 1 1 12 300 16 16 1 1 1 VI UTILAJE DIVERSE 169 . PREGATIREA HRANEI MĂCINAT AMESTECAT CONCENTRATE DISTRIBUIREA HRANEI ADĂPARE MICROCLIMAT Batoză pentru porumb BMP -1 .63 Nr. crt 0 1 Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma 2 3 Nr.6.SC Azoma SA Arad Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti Electropompă submersibilă Tractor de 45CP cu cabină Remorcă RPV 2 6 150 8 8 1 1 1 8. V.III. IV. 8.

6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei 170 .5 Valorificarea producţiei animale 9.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor 9.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice 9. 2 Evaluarea resurselor 9.1 Stabilirea obiectivelor fermei 9.CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI ZOOTEHNICE 9.

ferme apicole. care asigura o înaltă eficienţă în producţia de lapte. reproducţiei. organizarea raţională a păsunatului. Obiectivele fermelor zootehnice diferă în raport de speciile şi categoriile de animale care se cresc. obiectivele ce trebuie atinse în ferme vizează în principal: creşterea performanţelor medii în producţia de lapte la 4500 litri/vacă în sectorul privat. tehnicii de muls şi igienei mulsului. îmbunătăţirea furajării. rase grele pentru producerea puilor de o zi pentru îngrăşat. Spre exmplificare. producerea laptelui ecologic în zonele de deal şi munte. ferme sericicole etc. ferme de creşterea tineretului taurin pentru carne. obiectivele propuse a se realiza trebuie să se fundamenteze pe analiza situaţiei actuale a resurselor materiale. ferme de găini ouatoare. 171 . extinderea utilizării însămânţărilor artificiale cu material seminal congelat de la tauri testaţi amelioratori de mare valoare.1 Stabilirea obiectivelor fermei Primul punct sensibil de intervenţie în managementul fermei zootehnice este stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse . profilul de activitate şi gradul de specializare al fermei: ferme de vaci lapte. pentru găini. De asemenea. în domeniul creşterii vacilor de lapte. ameliorării. pe analiza punctelor forte şi slabe ale fermei. îmbunătăţirea calităţii laptelui pentru a corespunde cerinţelor standardelor europene. ferme de îngrăşarea porcilor.9. pe performanţele economico-financiare înregistrate în perioadele anterioare. ferme de ovine pentru lapte şi carne. ferme de păsări. ferme de îngrăşarea puilor broileri. financiare şi umane. precum şi a oportunităţilor existente în mediul de afaceri şi restricţiilor şi riscurilor care pot afecta dezvoltarea afacerii în viitor. îmbunătăţirea structurii dimensionale a fermelor în sensul promovării fermelor comerciale model de 15-20 si 20-30 vaci. ferme de scroafe pentru producerea tineretului de prăsila şi îngrăşare .

valorificarea tradiţiilor româneşti în realizarea de produse lactate specifice. diferitelor sisteme şi tehnologii de producţie. 172 . depozitare. îmbunătăţirea filierei laptelui pe fluxul colectare.asigurarea suprafeţelor de teren pentru producerea furajelor necesare în hrana vacilor. a) Resursele materiale Desfăşurarea activităţilor de producţie din unităţile zootehnice necesită un sortiment diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de animale. creşterea eficienţei economice şi a rentabilităţii fermelor. încurajarea tinerilor fermieri în dezvoltarea de afaceri în creşterea vacilor şi obţinerea de venituri sigure în flux continuu. financiare şi umane. adaptarea activităţii fermelor de vaci la cerinţele şi exigenţele pieţei şi penetrarea lor pe noi segmente de piaţă. standardele de calitate ale produselor . transformarea lor în ferme viabile. În fundamentarea economică a asigurării unităţilor cu resurse materiale se au în vedere următoarele aspecte: .ridicarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale fermierilor privind tehnologiile moderne de exploatare a animalelor. porcilor . în vederea satisfacerii cererii cantitativ şi calitativ de lapte proaspat şi produse lactate. 9. transport. stimularea restructurării tehnologice şi modernizării fermelor obţinerea unui lapte de calitate deosebită . pentru eficientizarea utilizării resurselor. oilor. consum. procesare. orientarea producţiei către piaţă. distribuţie. managementul fermei. marketingul. comerciale. competitive.2 Evaluarea resurselor Al doilea punct esenţial căruia trebuie să i se acorde atenţie în managementul fermei este evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor materiale.

care să asigure confortul animalelor pe toată perioada de creştere şi exploatare. siguranţa în exploatare şi performanţe la nivelul parametrilor tehnico-economici proiectaţi . lipsa gazelor nocive etc. . a materialului seminal congelat. tratarea întâi a animalelor bolnave şi apoi efectuarea însămanţărilor. dar şi posibilităţi de asigurarea microclimatului corespunzator: temperatura optimă de confort a animalelor. zona de adăpare. de felul reproducţiei (simplă sau lărgită) şi procentul propriu de reformă. Formula de calcul este următoarea: Nt= Ra +Se/100-Rp unde: Ra-reforma la adulte (capete). Rp . instalaţii de evacuare a dejecţiilor.maşini şi instalaţii zootehnice: instalaţii şi platforme de muls. O parte din resursele materiale sunt produse în cadrul unităţii.asigurarea necesarului de medicamente.asigurarea necesarului de animale pentru producţie şi reproducţie la nivelul tuturor fermelor de animale. În cazul medicamentelor trebuie acordată întaietate tratamentelor preventive. . maşini de tuns oi.procentul de reformă a categoriei de tineret. . 173 . zona de furajare. instalaţii şi echipamente de distribuire a furajelor. Se-sporul de efectiv la adult. instalaţii de adăpare. zona de colectare a dejecţiilor etc. . iar la materialul seminal efectuarea însămanţărilor în perioada optimă a ciclului de reproducţie. instalaţii de colectare a ouălor. luminozitatea . zona de mişcare. vaccinuri. ventilaţia.. necesarul lor se determină în funcţie de reforma animalelor adulte. acest lucru înseamnă dotări corespunzatoare pentru zona de odihnă. urmăririi nedepăşirii termenelor de valabilitate.existenţa unor adăposturi de animale având toate dotările necesare. Pentru aprecierea asigurării cu resurse materiale indicatorul general utilizat este Gradul de asigurare cu resurse materiale (Ga) = Cantitatea asigurată /cantitatea necesară x 100. În cazul animalelor tinere destinate reproducţiei. instalaţii de depozitare şi răcire a laptelui. iar altă parte este necesar a se procura din afară prin cumpărări pentru asigurarea tuturor inputurilor necesare atingerii performantelor de producţie planificate. care sa asigure un grad de mecanizare si modernizare ridicat în ferme. umiditatea. etc.

termenele de procurare. etc. în raport cu greutatea animalelor. Kg nutreţ combinat/1000 ouă etc ).1 UN 0. respectiv: producţia medie/cap. indiferent de destinaţia productivă. linie şi de condiţiile de întreţinere şi hrănire. eficienţa utilizării resurselor materiale se apreciază prin performanţele realizate pe cap de animal. nivel atestat printr-un certificat pentru crescător de vaci. calitatea. 174 . Consumul specific diferă de la o specie de animal la alta. în raport cu rasa în cadrul aceleiaşi specii.50 UN/litru 7-9 UN/kg spor 4-5.În cazul furajelor.5 Kg/kg spor 1. crescători de păsări. se utilizează indicatorul Consumul specific= cantitatea de furaje consumate /cantitatea de producţie obţinută .16 kg/kg În cazul exploatării animalelor. Acest consum specific poate fi exprimat în Kg.5 UN/kg spor 2. UN /spor. hibrid.45-0. preţuri cat mai scăzute. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea şi aprovizionarea cu cele necesare este de 30-31% la vaci. b)Resursele umane Întreg personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de instruire teoretică şi practică. UN. în raport cu potenţialul lor productiv dat de rasă.0-1. precum şi în raport de natura producţiei şi nivelul preconizat al acesteia. apicultori. categorie de animale si destinatie productiva Specificare Vaci lapte Pentru 100 kg greutate Pentru 1 litru lapte Taurine la îngrăşat Viţei la îngrăşat Porci graşi Pui carne Consum specific 1. avand în vedere şi posibilităţile financiare ale exploataţiei. Kcal pe unitatea de produs (UN/l lapte. sericicultori.032. de 85-88% la păsări şi porci în complexe. cu starea fiziologică. Scăderea cu 1% a acestor cheltuieli poate determina o creştere a profitului cu 5-7%. porci. oi. Pentru fiecare dintre aceste elemente interesează cantităţile.5-3. Niveluri normale pentru diferite consumuri specifice în functie de specie . de la o categorie de animale la alta.

modernizare şi dezvoltare a fermei zootehnice.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor de animale este implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor .rezervele repartizate din profit . reprezentate de : . c).capitalurile proprii care trebuie să constituie sursa principală de finanţare.sursele atrase (prin cumpărarea de inputuri necesare de la furnizori până la data achitării obligaţiilor faţa de aceştia). Sursele proprii sunt reprezentate de: .profitul obţinut şi reinvestit . în anumite condiţii de eligibilitate a exploataţiei . Ns . . ovin. avicol). atât cele proprii cât şi cele externe (atrase şi imprumutate) trebuie gestionate cu maximum de eficienţă . Îngrijitorii de animale numiţi şi de bază sunt cei care execută lucrările de îngrijire şi furajare a animalelor. de 175 . . 9. dar care se acordă pe baza de proiect. Integrarea în Uniunea Europeana impune implementarea tehnologiilor moderne de creştere a vacilor de lapte.efectivul mediu anual de animale dintr-o anumită categorie. de creştere a tineretului (taurin. care pot fi procurate astfel: de la bancă sub forma creditelor bancare purtătoare de dobanzi şi acordate în anumite condiţii. personalul de execuţie se diferenţiază în raport de locul de desfăşurare a activităţii în: îngrijitori din adăposturile de animale şi muncitori auxiliari şi de deservire.În unităţile zootehnice mari şi mijlocii. de la alţi agenţi economici pentru o anumită perioadă de timp. unde: Nib .numărul de îngrijitori de bază . de obţinere a producţiilor.norma de deservire pentru un îngrijitor . porcin. Em . pentru completarea capitalului financiar. Necesarul acestora se determină pe categorii de animale utilizand relaţia: Nib = Em/Ns.Resursele financiare Resursele financiare. Sursele externe. fonduri SAPARD. de curăţenie a adăposturilor.surse împrumutate. .

an). Relaţia de calcul la nivelul unui animal este: CPF= Chc + CM +Chg.numărul total de monte realizate. unde : Zaf reprezintă zilele animalelor furajate ale unei categorii de animale dintr-o anumită perioadă (lună. porcin. .zile animale furajate. . Cm= Chm + Chi/Nm. trimestru.costul primei fătări –se iau în considerare cheltuielile cu creşterea şi întreţinerea pană la montă.. conform formulei: Zaf= a +b –c. unde: Chm. NF . Chi. unde: Chg –cheltuieli în perioada de gestaţie. unde : Emf -efectivul mediu furajat. În sectorul animal. Organizarea şi planificarea activităţii în fermă Managementul modern al fermelor zootehnice presupune o bună organizare şi programare a activităţii . cheltuielile cu monta şi cu întreţinerea în perioada de gestaţie.cheltuielile cu reproducătorii masculi.efectivele de animale pe specii şi categorii. -costul unei monte (sau a unei însămanţări artificiale). se planifică . a puilor pentru carne) etc. -costul mediu al unei fătări la adulte –plecand de la cheltuielile cu montele şi adăugand cheltuielile făcute pană la fătare se determină costul unei fătări: CF= Chm + Chi + Chg/NF. 176 . Emf= Zaf/D. care crează competitivitate şi performanţă.E. dar trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.numărul total de animale fătate .efectivul mediu furajat. a-efectivul la începutul perioadei x zilele perioadei. Nm . D—durata în zile ale perioadei . . Noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme. c-efectivul ieşit în cursul perioadei x ½ zilele perioadei. befectivul intrat în cursul perioadei x ½ zilele perioadei.cheltuielile cu efectuarea montelor sau însămanţărilor.îngrăşare a tineretului (taurin.

cheltuieli variabile ale fectivului matcă. Em . Formula de calcul este : Mb= Vp – Chv/Em. -profitul pe animal matcă.cheltuieli totale cu creşterea şi întreţinerea întregului tineret femel pană la montă. Ch . Vp . -eficienţa economică în creşterea animalelor exprimată printr-o serie de indicatori . P= V –Ch/Em. CM . unde: P . iar rata rentabilităţii ca raport între profit şi cheltuielile aferente veniturilor . Chtc .venitul şi marja brută pe animalul matcă . dintre care mulţi au fost deja menţionaţi mai sus şi care reflectă rezultatele obţinute în raport de eforturile investite. . -rezultatul financiar şi rata rentabilităţii la nivel de ferma: profitul ca diferenţă pozitivă între veniturile totale şi cheltuielile totale.profitul pe animal matcă .marja brută pe animal matcă. La nivel de fermă se utilizează formula: CMPF= Chtc + CM x Ntm +Chg x Ntf/Ntf. 177 .numărul de tineret femel montat. V .efectivul matcă.unde: Chc .cheltuielile aferente veniturilor de la efectivul matcă .valoarea produşilor şi produselor. Nmt .veniturile totale de la efectivul matcă. NTF.are în vedere valoarea produşilor şi valoarea produselor obţinute de la efectivul matcă socotite la preţul de vanzare. unde: Mb . unde: CMPF -costul primei fătări. Chv .numărul total de tineret femel fătat.costul unei monte.cheltuielile cu creşterea şi întreţinerea pană la montă.

caprine. -costul unitar al produselor (lapte. -costul unei fătări la efectivul matcă. -venitul şi marja brută pe animal matcă. lană. -prolificitatea medie la o fătare. Indicatori economici: -costul unei monte sau a unei însămanţări artificiale . -costul unui produs (viţel. porcine şi procentul de incubaţie la păsări). -profitul pe animal matcă. purcel. totuşi cei mai mulţi indicatori de reproducţie sunt comuni tuturor speciilor de animale (bovine. -fecunditatea medie. de care depinde realizarea efectivelor şi producţiilor planificate . ovine. Astfel: . etc). Reproducţia este un factor cheie în producţia animală. Activitatea de reproducţie este specifică fiecărei specii. ovine. -vârsta primei fătări (vârsta primului ouat). Sistemul de indicatori care caracterizează reproducţia economică la animale sunt: Indicatori tehnologici: -numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) pentru realizarea unei gestatii. -ponderea primiparelor în efectivul matcă. oua . -numărul de fătări pe an pe animal (indicele de utilizare a animalelor de reproducţie). porcine). miel. în creşterea animalelor verigile tehnologice se disting printr-o specificitate aparte datorita complexităţii producţiei animale. pui). -costul primei fătări.Verigi tehnologice cheie în managementul fermelor animale Spre deosebire de sectorul vegetal.numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) realizate pentru o montă fecundă calculat după relaţia: Nm= număr total de monte realizate/număr de animale rămase 178 . -natalitatea medie la speciile: bovine. caprine. carne in viu.

caprine.08 la scroafe şi de 3 fătări la 2 ani la oi. iar pe de altă parte. la scroafe de 70-75% la scrofiţe 60-70%. de 103-105 la 1000 de oi. corelaţia dintre intrările de la tineretul femel de reproducţie şi reforma animalelor adulte. 3 luni + 3 săptămani şi 3 zile la scroafe. S.durata gestaţiei este specifică fiecărei specii: 9 luni la vaci. conform formulei: F=numărul de femele gestante/numărul de femele montate x 100. la oi 85-90% şi la mioare 90-95%. primipare = Ea/Vr-Vf. . G + S –calving –interval (intervalul între 2 fătări succesive). Varsta primei fătări –este caracteristică fiecărei specii. Exprimarea matematica a acestui aspect se face conform formulei : Nr. Se consideră ca satisfăcătoare o valoare a natalităţii de 95-90 la 100 de vaci . iar la oi de 75-80 de zile. Ponderea primiparelor în efectivul matcă – exprimă.natalitatea medie pe animal pe an sau fertilitatea exprimă numărul de produşi viabili obţinuţi într-un an de la 100 de femele intrate la reproducţie. de 2. procesul de ameliorare a efectivului de animale.exprimă raportul procentual dintre numărul de femele gestante şi numărul de femele montate. 5 luni la oi. La aceste valori numărul de fătări pe an va fi de 1 la vaci.F . La specia suine sunt valabili majoritatea indicatorilor menţionaţi mai sus pentru speciile bovine si ovine. Un nivel corespunzător al fecundităţii se consideră în fermele mijlocii şi mari la vaci de 85%. de condiţiile de întreţinere şi hrănire. -fecunditatea medie pe unitate . scroafe. Vr – varsta animalelor la data reformei .numărul de fătări pe an pe animal = 365/g +S. se considera un nivel corespunzător dacă valoarea acestui indicator nu depăşeşte cifra 2. . Vf –varsta primei fătări. unde : Ea-efectivul adult (vaci. unde: P-prolificitatea la o fătare (numărul de produşi fătaţi total). de 1800 la 100 scroafe. dar este influenţată şi de precocitatea rasei. la scroafe de 60 de zile. . oi fatatoare ).durata medie a service-period-ului. unde: g-durata gestaţiei. considerandu-se ca satisfăcător la vaci de 2-3 luni. dar se mai iau în considerare şi alţi indicatori cum sunt: 179 . la viţele de 90-95%. pe de o parte. -service-period-ul reprezintă durata dintre fătare şi monta fecundă următoare.gestante. conform formulei : N= 365 * P /g +S *100.

Precocitatea de reproducţie. Capacitatea de alăptare este un alt caracter de reproducţie care exprimă greutatea lotului de purcei. Vârsta la prima fătare reprezintă un caracter cu implicaţii economice deosebite. Perioada neproductivă mare determină cheltuieli de producţie mari. deoarece cu cât vârsta la prima montă este mai mică cu atât perioada neproductivă (de la încheierea testării la montă) a scroafelor este mai scurtă. Precocitatea reproductivă a animalelor este o însuşire obţinută de om prin hrănire raţională şi selecţie de-a lungul generaţiilor şi se exprimă în general prin vârsta la prima montă şi respectiv la prima fătare.8 purcei.26 produşi. Prolificitatea –definită ca însuşirea scroafelor de a produce un număr mare de purcei la fătare.3 fătări pe an. prin scurtarea perioadei neproductive a animalelor. această însuşire este net superioară altor specii de animale. menţinerea lor fiind neeconomică.6 purcei.9 luni. pe care îl alăptează o scroafă. la o fătare se pot obţine 8 12 purcei (şi chiar mai mulţi la unele rase şi linii specializate) iar în condiţiile în care se obţin 2 . când pot fi sacrificate. cu condiţia asigurării unei mase corporale corespunzătoare de circa 100 Kg. la vârsta de 21 de zile. la rasele Marele alb şi Landrace. la rasa Mangaliţa prolificitatea este de 5 . număr de purcei crescuţi.11 purcei. Suinele supuse îngrăşării realizează greutăţi corporale de 105-110 kg la vârsta de 6-8 luni.La suine. Vârsta optimă pentru reproducţie este atinsă la 8 . prin prolificitate se înţelege numărul de purcei născuţi vii. prolificitatea este de 10 . se utilizează noţiunea de prolificitate economică. În prezent este cunoscut faptul că. Începerea activităţii de reproducţie mai de timpuriu acţionează pozitiv şi asupra reducerii intervalului între generaţii. Precocitatea influenţează randamentul economic. 180 .însuşirea organismelor de a ajunge într-un timp mai scurt la maturitatea sexuală şi respectiv la dezvoltarea corporală corespunzătoare pentru intrarea la reproducţie. Depăşirea vârstei de 270 de zile pentru efectuarea primei monte determină eliminarea de la reproducţie a scrofiţelor. se consideră ca optimă pentru prima montă vârsta de 220-240 de zile la rasele Marele alb şi Landrace. care prin îngrăşare pot realiza o cantitate de peste 2000 kg carne. devenind obiectivul principal al selecţiei pentru mărirea lotului la fătare. În ultima vreme.2. reprezentată prin numărul de purcei crescuţi. Deseori. Astfel. când scroafele din rasele ameliorate realizează o greutate corporală de 105-115 kg. de care este dependentă eficienţa economică a creşterii porcilor. iar la Bazna 7 . Acest caracter este o sinteză a mai multor însuşiri: număr de purcei născuţi vii. fiecare scroafă poate produce 20 .

mai cu seamă în elaborarea şi urmărirea planurilor de ameliorare. adică de la estimarea parametrilor genetici din aceste populaţii şi. eclozionaţi dintr-o sută de ouă fecundate. ce în ce mai mare. viabilitatea purceilor. prin luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu. Literatura de specialitate citează valori ale capacităţii de alăptare de 20 . rasa Bazna înregistrează o capacitatea de alăptare medie de 30 Kg. Prin urmare. trebuie să ducă. numărul de cromozomi şi de a forma gametul. Ameliorarea. Fecunditatea este un caracter care se urmăreşte la suine pentru aprecierea vierilor şi reprezintă numărul de scroafe fecunde din numărul total de scroafe montate de un vier. greutatea purceilor. Cunoştinţele moderne oferite de genetica populaţiilor îşi găsesc aplicare în măsură din 181 .45 Kg. Fecunditatea este dată de capacitatea de unire a doi gameţi de sex opus. de aceea specialistul trebuie să cunoască valoarea acestora şi modul de a le influenţa pozitiv. De capacitatea de alăptare va depinde. În orice unitate de creştere a porcilor. la alcătuirea unui program optim de creştere. în timp ce rasele Marele alb şi Landrace prezintă capacităţi de alăptare mari de 40 .Fertilitatea sau natalitatea este reprezentată pentru vieri prin procentul de scroafe fătate din cele montate. indicii de fecunditate şi prolificitate sunt oglinda rentabilităţii unităţii. Planificarea modernă a ameliorării trebuie să pornească de la raporturile genetice existente în cadrul populaţiilor ce trebuie modificate prin ameliorare. obiectivul principal al acţiunilor de ameliorare la suine este obţinerea de animale cu precocitate şi prolificitate mari.25 Kg la rasa Mangaliţa.85% în timpul sezoanelor reci şi 75 . La specia pasari. Fertilitatea este dată de capacitatea celulei sexuale de a-şi reduce la jumătate. se poate afirma că. Fertilitatea. fecunditatea la scroafe poate atinge valori de 80 . fără îndoială .În condiţiile exploatării intensive în complexe de tip industrial. indicatorii de reproducţie sunt legaţi de procesele de incubaţie şi ecloziune şi anume : Procentul de ecloziune sau capacitatea de ecloziune exprimă numărul de pui viabili. cu vârsta la prima fătare corespunzătoare şi cu o capacitate de alăptare care să răspundă nevoilor lotului de purcei de la fătare şi până la înţărcare.producţia de lapte a scroafei.80% în sezoanele călduroase. în procesul de gametogeneză.

La taurine. intervalul intre generatii are valori diferite de la o specie la alta . ceea ce poate constitui un factor restrictiv in activitatea de productie . particularităţile biologice ale speciei şi sursele de progres genetic. fertilitate şi rezistenţă organică deosebită. de organizare a selecţiei. tipul dorit in cresterea vacilor este cel care are o dezvoltare corporală mijlocie spre mare. o mare viteză de creştere a tineretului. Astfel. Obiectivele ameliorării necesită orientarea selecţiei spre tipul de animale dorit. de alcătuire a planului de împerecheri. intervalul intre generatiui este cel mai mare . care răspund mai bine condiţiilor de mediu asigurate şi care prin producţiile lor ridicate satisfac cerinţele economice. el poate avea valori de 4-4. migraţia. o foarte bună dezvoltare a musculaturii. se poate afirma că. calitatea comercială deosebită a carcaselor. efectele genetice cumulându-se în timp şi manifestându-se în condiţiile tehnologice şi de exploatare optime. o bună dezvoltare a ugerului şi aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic necesar exploatării optime . care corespunde cel mai bine directiei de productie sau destinatie . El constituie un algoritm al ameliorării care are în vedere cunoştinţele moderne de genetica populaţiilor şi care garantează un progres genetic cât mai mare posibil într-o populaţie dată. În activitatea practică de ameliorare a diferitelor specii de animale . cunoştinţele despre ereditate sunt axate pe creşterea animalelor în vederea aplicării lor pentru obţinerea unor animale cu un potenţial genetic mai ridicat. Definit ca vârstă medie a părinţilor la data naşterii descendenţilor reţinuţi la reproducţie. Ameliorarea potenţialului genetic al taurinelor se poate realiza prin schimbarea structurii genetice a populaţiilor. dirijarea împerecherilor. Astfel.5 ani.Programul de creştere nu trebuie să constea deci numai din stabilirea unui anumit sistem de creştere. precocitate bună a producţiei de lapte. utilizându-se metode şi mijloace specifice cum ar fi: selecţia. trebuie să se ţină seama de unele particularităţi generate de stadiul şi tehnologia de ameliorare. Aceasta are un caracter continuu. asupra numărului de nivele de creştere şi asupra planurilor de selecţie. Prin urmare. Principalele particularităţi biologice. 182 . un consum specific de hrană redus. un program optim de ameliorare trebuie să fie un sistem coordonat de estimare a valorii de ameliorare. spre exemplu. cu implicaţii în procesul ameliorării animalelor sunt: -intervalul între generaţii. Astfel. un potenţial genetic ridicat. ci el trebuie să includă detalii asupra modului de apreciere a valorii de ameliorare a masculilor şi femelelor.

183 . elemente de contaminare în hrana şi inspecţii periodice. C-intervalul dintre fătări. Reducerea duratei acestui factor se poate realiza prin mărirea precocităţii (realizarea primei fătări la 24-27 luni la taurine . optimizarea duratei de exploatare.5(L -1) C. reducerea mortalităţilor şi reformei de necesitate la tineret. rezistenţa la îmbolnăviri. L-durata de exploatare. natalitatea). Principalele surse de progres genetic sunt: -taurii. mai ales cu material seminal congelat. prin mărirea proporţiei de reţinere la femele.programe de ameliorare cu selecţia după performanţe proprii care are în vedere reţinerea tuturor viţelelor. -determinismul genetic. modul de acces la furaje al animalelor. Intervalul dintre generaţii are implicaţii asupra efectului selecţiei.programe de ameliorare cu nucleu de prăsilă se bazează pe realizarea progresului genetic numai prin femelele din lotul de prăsilă. de exemplu. berbecii amelioratori –folosirea însămânţărilor artificiale. .reforma selectivă –presupune eliminarea din efectiv a femelelor slab productive. -selecţia vacilor. efectivul trebuie să se împartă în acest caz în efectiv de prăsilă şi efectiv de producţie. fecunditatea. modul de administrare. Alimentaţia Prevederile acquis-ului comunitar în domeniul alimentatiei animalelor includ siguranţa hranei şi a aditivilor. natura furajelor de bază. modul de asigurare cu furaje. permite o intensitate mare a selecţiei la masculi. etichetarea. în general redus al caracterelor principale de producţie şi reproducţie ( intervalul dintre fătări. sporirea natalităţii (la peste 90%) şi practicării transferului de embrioni.Formula de determinare a intervalului între generaţii este: Y = a +0. . scrofiţelor. unde : a-reprezintă vârsta primei fătări. mioarelor şi testarea primiparelor. vierii. a scroafelor şi a oilor –are la bază punerea în practică a 2 programe de ameliorare: . Sistemele de furajare se diferenţiază în raport cu zona pedoclimatică.

Adăparea.cu păşuni.păşuni + faneţe cultivate + concentrate Şes – furaje cultivate -din producţie proprie în principal -bazat pe cumpărări -proporţionat la iesle -la discreţie -furajare umedă -furajare uscată Din multitudinea de furaje utilizabile în hrana animalelor se poate alcătui un număr mare de raţii.UN.Alegerea sistemului de furajare pentru a realiza o alimentaţie corespunzătoare trebuie să aibă în vedere asigurarea necesarului de principii nutritivi pentru întreţinere. Zona pedoclimatică 2. săruri. Dacă pentru nutrienţii obişnuiţi animalele au capacitatea de a-şi face rezerve. Din punct de vedere economic în stabilirea sistemului de furajare se urmăreşte realizarea unor costuri cat mai reduse cu producerea. depozitarea şi utilizarea furajelor în hrana animalelor. Tipuri de sisteme de furajare Criteriul de diferenţiere Tipul sistemului de furajare 1. a substanţei uscate. asigurarea proteinei digestibile PD. se poate realiza recurgand la modelarea economico-matematică. vitamine). Modul de asigurare 3. corespunzătoare din punct de vedere fiziologic. faneţe naturale şi concentrate cumpărate Deal. cu ajutorul programării liniare. 184 . cat şi cele economice. ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede . Modelul economico-matematic utilizat în optimizarea raţiilor furaje include ca funcţie scop realizarea unui cost minim al raţiei şi un sistem de restricţii (asigurarea unităţilor nutritive . substanţă uscată. Modul de acces la furaje 4. alegerea culturilor prin aprecierea economică a acestora. a fosforului. Alcătuirea unor raţii care să satisfacă atat cerinţele tehnice. aceasta presupunand optimizarea economică a raţiilor furajere. proteină digestibilă. etc). pentru apă această capacitate este redusă. dar diferite sub raportul eficienţei economice. asigurarea calciului. alegerea unei tehnologii de producere necostisitoare. Modul de administrare Munte. creştere şi producţie (unităţi nutritive. în special prin scăderea producţiei de lapte.

igienic. lipsită de germeni patogeni. În mod obişnuit. cu aşternut gros. moale şi curat.026%0. cu microclimat optim (temperatură 10-180C.) -sistemul şi tehnologia de creştere (intensiv. a asigurării microclimatului necesar şi a uşurinţei în executarea diverselor lucrări. animalele trebuie să dispună de apă la discreţie. hale) se stabilesc în funcţie de: -mărimea efectivelor (număr de capete). suprafaţa totală şi tipul adăposturilor pentru animale şi păsări (grajduri. este necesar să se facă de 2-4 ori pe zi în funcţie de temperatura mediului şi felul hranei consumate. în special în perioadele de caniculă.01%0. viteza aerului pană la 0. a tipului. şi cand adăpatul se face la izvoare. rauri sau din fantani.Apa administrată animalelor trebuie să îndeplinească toate condiţiile de calitate. CO2 2%0. 185 . a amplasării. respectiv să fie curată.iarna şi pană la 1m/s –vara. NH3 0. iar în lunile de vară sau la păşune. În lipsa acestora. etc. pentru îngrăşare. Adăpostul animalelor trebuie să fie spaţios. -specializarea producţiei (pentru lapte. La păşune. umiditate 70%. amplasată în locurile umbroase unde animalele se retrag pentru odihnă şi evitarea insolaţiei. din izvoare sau rauri. saivane. aerisit şi ventilat. hrănire. Adăpostirea. extensiv. sistem legat sau dezlegat al animalelor): -specia şi categoria de animale (influenţează suprafaţa pentru un animal) -asigurarea unor căi de acces pentru unele utilaje (remorci cu furaje) şi a unor spaţii pentru oameni în vederea efectuării unor lucrări de îngrijire. bine luminat şi însorit.3 m/s . Deciziile care se iau în privinţa asigurării adăposturilor trebuie să aibă în vedere precizarea volumului. cu temperatura de minim 11-120C. apa din ferme se asigură din panza freatică. H2S 0. Adăparea se poate face cu adăpători automate (cu clapetă sau cu nivel constant) care au avantajul că asigură apa în permanenţă. Numărul adăposturilor.

cu apă freatică la minimum 0.56 1. a surselor de apă.8 Stabulaţie liberă 20 5 2. -să existe în apropiere suprafeţele pentru asigurarea necesarului de furaje de volum (păşuni.43 3. masă verde. -să se aibă în vedere posibilităţile corespunzătoare în ceea ce priveşte valorificarea produselor.5 3.82 Întreţinere legată 5-6. -să respecte cerinţele sanitar-veterinare. în cazul fermelor de taurine şi ovine).5 10-14 2-2.5-3 Amplasarea adăposturilor de animale impune respectarea următoarelor condiţii: -terenul pe care se amplasează să fie salubru.Suprafaţa necesară pe animal Categorii de animale Suprafaţa medie pe cap (m2) Suine vieri scroafe gestante 42-114 zile scroafe gestante 1-42 zile tineret de reproductie scroafe lactante tineret 7-30 kg porci la îngrăşat 2.7 5-6. -să existe posibilitatea depozitării şi utilizării dejecţiilor. ferit de inundaţii.5-3. Bovine Vaci lapte Juninci Bovine la îngrăşat Tauri Viţei 2.92 0.15 1. 186 .15 2.5 m. -să se asigure o suprafaţa totală de 5-7 ori suprafaţa adăposturilor Tendinţele noi în privinţa adăposturilor vizează: -înlocuirea adăposturilor din beton cu hangare din prefabricate durabile şi economice.38 0. a reţelelor de energie electrică. în apropierea căilor de acces.

O atenţie deosebită acordandu-se ongloanelor şi organelor genitale. pentru a preveni deformarea membranelor şi apariţia defectelor de aplomb. Evacuarea dejectiilor este una dintre marile probleme ale zootehniei. răni sau paraziţi cutanaţi. care este cel mai eficient . Zootehnia este considerată un domeniu de activitate poluant. depozitarea. Dupa transformarea gunoiului în material organic reutilizabil. Se va asigura mişcarea individuală cel puţin 30 de minute zilnic. Depozitarea dejecţiilor colectate în fermă trebuie facută în spaţii special amenajate şi trebuie să permită procesarea acestora prin procesul de fermentare. de hrănire. procesarea şi reutilizarea lor în condiţiile menţinerii calităţii factorilor de mediu la parametrii normali. Regimul de mişcare are o semnificaţie deosebită mai ales pentru animalele cu întreţinere legată. Curăţarea standurilor se face cu jet de apă pentru antrenarea dejecţiilor în canalul colector şi mai departe în fosa de colectare din afara adăpostului . relaţia sa directă cu mediul îinconjurator. În principal. în (ţesălare şi periere). care presupune raclarea dejecţiilor din adapost (sistemul cu plug raclor). iar tocirea s-a făcut inegal. -creşterea animalelor în stabulaţie liberă cu accesul direct al animalelor la unele surse de furaje. pe aleile din jurul adăpostului. în condiţii lipsite de risc. efectuandu-se tratamentele necesare. Igiena corporală se asigură zilnic prin pansaj Menţinerea sănătăţii animalelor O importanţă deosebită trebuie acordată prevenirii bolilor la animale prin asigurarea unor conditii optime de adăpostire. motiv pentru care politica Uniunii Europene prevede reglementari clare privind evacuarea dejectiilor. în relaţia cu mediul înconjurator. Sistemul hidraulic. Evacuarea dejecţiilor. sistemele de evacuarea dejecţiilor se clasifică in urmatoarele categorii : Sistemul mecanic. care presupune existenţa în spatele standurilor a unor canale de colectare. acesta poate fi folosit cu succes în agricultura organică. Mişcarea animalelor şi curăţenia corporală. pe drumurile de acces din apropiere mecanic (la carusel) sau la păşune.-construcţii cu panouri demontabile ceea ce asigură flexibilitate şi posibilitatea de adaptare a construcţiilor la alte activităţi. -înlocuirea silozurilor din beton cu silozuri tip tranşee. mişcare şi curăţenie 187 . pentru a constata dacă prezintă eventuale inflamaţii. ajustate atunci cand cornul a crescut mult. de la un sistem de intreţinere la altul. În timpul pansajului îngrijitorul va examina pielea animalelor. Sistemele de evacuare a dejecţiilor sunt deosebit de variate de la o specie la alta. Unghiile vor fi verificate în permanenţă. acoperite cu grătare metalice.

Prin tehnologiile de muls. în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele de păsări –numărul de locuri la populare . urmărirea nedepăşirii termenelor de valabilitate a vaccinurilor si medicamentelor. a. izolarea animalelor bolnave de cele sănătoase. volumului activităţilor necesare creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor. Astfel.corporală. -mulsul manual practicat în special în exploataţiile de subzistenţă . indicatorii de dimensiune ai unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii: la fermele de taurine pentru lapte-efectivul de vaci de lapte. se acordă întaietate tratamentelor preventive. colectarea oualor etc se poate influenţa performanţa productivă individual.15 capete 188 . care asigură un muls complet şi igienic . de la o zona la alta şi se supune legislaţiei sanitar veterinare în vigoare . în baterii etc) . utilizandu-se instalaţii moderne de muls. sistemelor de creştere specifice. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. Prevenirea epizootiilor impune respectarea unor condiţii speciale de vehiculare a animalelor de la o ferma la alta. impune diagnosticul imediat. cât si la nivel de fermă. Tehnologia de muls se bazează pe două sisteme clasice recunoscute : -mulsul mecanic – practicat pe scară largă. trecerea la aplicarea tratamentelor curative.Vaci de lapte. dar şi prin vaccinare. Obţinerea unor producţii animaliere ridicate presupune ca animalele să fie sănătoase şi vaccinate la timp. Aparitia bolilor la animale constituie un factor de risc pentru întreaga fermă. Tehnologia de colectare a ouălor care foloseste diferite sisteme în raport de sistemul de creştere al păsărilor outoare (la sol. În funcţie însă de specia şi categoria de animale. în complexele de porci – numărul de porci graşi livrabili anual. Obţinerea producţiei animale. tuns. zootehnice este obţinerea producţiei animale. În exploataţiile zootehnice efectivele de animale sunt cele care dau producţiile.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice Dimensiunea optimă a unităţilor zootehnice trebuie adaptată particularităţilor biologice ale diferitelor specii şi categorii de animale. cojoacele rezultate fiind prelucrate în sectorul meştesugăresc în diferite produse artizanale. la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare. Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor 9. Tehnologia de tuns se realizează manual sau mecanic cu ajutorul maşinilor de tuns. numărul de animale reprezentand indicatorul de dimensiune al unităţilor zootehnice. 108 din 2001 privind exploataţiilor zootehnice s-au stabilit următoarele dimensiuni minime : .

Taurine la înfgrăşat 50 capete .insuficienta corelare între efectivele existente în unele ferme şi suprafeţele de teren destinate producerii furajelor. . urmate de culturile furajere. În zonele de deal predomină sfecla de zahăr. legume. orzoaica.gradul redus de instruire al fermierilor. b. iar în zona de munte ovinele din rasele cu lană grosieră. .Găini ouătoare 2000 capete . 189 . vor beneficia de facilităţi financiare de la stat (subvenţii pe produs.lipsa optimizării raţiilor furajere . dotări mai bune. . pentru investiţii. Numai un numar redus de ferme zootehnice au dimensiuni mai mari. .. Dimensiunea exploatatiilor zootehnice diferă şi în raport de zona de amplasare a fermelor. Majoritatea fermelor zootehnice au în prezent dimensiuni mici. . specifice exploatatiilor de subzistenţă.Porci 100 capete . În funcţie de zona unde este amplasată ferma În zonele de deal şi munte cu suprafeţe de păşuni şi faneţe naturale vor predomina speciile taurine şi ovine. apoi graul.neasigurarea furajelor de calitate şi in cantităţile necesare. credite ipotecare.Oi 300 capete . aplică tehnologii moderne de producţie şi realizează performanţe economico-financiare bune.lipsa dotărilor necesare la nivelul standardelor internationale. În zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a cerealelor şi plantelor tehnice.lipsa capitalului financiar pentru a putea efectua investiţii noi destinate modernizarii şi retehnologizarii. culturile furajere . Principalele puncte slabe ale majoritatii fermelor zootehnice în prezent sunt : . ajutoare de producţie de la procesatori sub formă de avans din valoarea contractată ). ajutoare de depozitare pentru produsele agricole ). cartofii. la campie se recomandă creşterea oilor din rase de mare productivitate pentru lană şi carne.Păsări pentru carne 5000 capete Exploataţiile înfiinţate cu respectarea dimensiunilor minime prevăzute.

În aceste condiţii procesatorul de materii prime. Permanentizarea şi consolidarea unor relaţii de acest tip conduce la realizarea unei filiere agroalimentare.5 Valorificarea producţiei animale Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermei este legat de activitatea de valorificare a producţiei. cât şi menţinerea acesteia pe traseul 190 . a fondurilor structurale din partea Uniunii Europene sprijina direct crescătorii de animale pentru modernizarea şi reutilarea fermelor existente cu dotari la standarde europene.evacuarea dejecţiilor şi lipsa spaţiilor de depozitare şi fermentare. care sunt exploataţii de subzistenţă. cu animale de producţie şi reproducţie de mare valoare. în aprovizionarea acestuia cu factori de producţie. cum ar fi: furaje proteice pentru animale.neaplicarea întocmai a tehnologiilor de creştere şi exploatare a animalelor.. calitatea necorespunzătoare a producţiei. cât şi cu comercianţii. creată în jurul unui agent economic. Danemarca. . este interesat în satisfacerea şi stimularea producătorului. . Marea Britanie. în special la lapte.slaba negociere a preţului de livrare cu clienţii şi acceptarea preţului impus de aceştia . . deoarece prin activitatea pe care o desfăşoară.E. . el intră în relaţii directe. . inclusiv a zootehniei pentru a deveni un sector de înalta productivitate şi competitivitate. atât cu producătorii de materii prime.lipsa posibilităţilor de depozitare a producţiei animale pâna la livrare. aşa cum impun reglementarile Uniunii Europene. Germania. Franţa ) . Procesatorul de materii prime este interesat în asigurarea ritmică cu materii prime de bună calitate şi în condiţii de competitivitate. Sarcini importante revin reţelei ANCA şi altor organisme autorizate pentru sprijinirea fermierilor în accesarea acestor fonduri care au ca scop sprijinirea agriculturii romaneşti.obţinerea de performanţe slabe în majoritatea fermelor zootehnice din Romania. material seminal de buna calitate pentru creşterea producţiilor prin îmbunatăţirea potenţialului raselor deţinute de producători. obţinute direct de la producătorul agricol. pentru ca acestea să ajungă la consumatorii finali. aşa cum o cere integrarea în U. comparativ cu cele realizate în ferme comerciale. 9. servicii de asistenţă şi informare în domeniul furajării animalelor şi a asigurării preluării laptelui de la producator. în special la lapte. rentabile din ţările cu zootehnie avansată din Uniunea Europeana (Olanda. Calitatea laptelui obţinut de la producator. dar şi pentru infiinţarea de ferme noi moderne.tratarea cu indiferenţă a unor probleme de reproducţie ale animalelor cu consecinţe grave asupra sănătaţii acestora şi performanţelor productive. competitive.lipsa desfacerii asigurate prin contracte ferme de livrare încheiate cu clienţii . Existenţa Programului SAPARD. .

capătă din ce în ce mai multă importanţă laptele şi produsele din lapte obţinute ecologic.) ouăle. Fermele mari.). capre. colectarea. Dacă preţul laptelui este diferenţiat pe calităţi este necesar a studia eficienţa valorificării laptelui pe calităţi în funcţie de cererea de pe piaţă pentru laptele cu diferite procente de grăsime. distribuţia şi consumul. transformarea. acestea având însă preţuri de vânzare mai ridicate pentru consumatori. dar care au consumatori siguri: colectivităţi. cu condiţia ca preţul să fie mai mare. Principalele activităţi care alcătuiesc o filieră sunt: producţia. oi. iar diferenţa de preţ să acopere costul necesar distribuirii la consumator. ovine. Laptele proaspăt integral sau smântânit care nu este preluat de maşini –cisterne. produsele sericicole.lapte (de vaci. care obţin cantităţi importante de lapte zilnic nu-l pot valorifica decât prin intermediul unităţilor de preluare şi prelucrare industrială . cauza reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar. se livrează ca şi smântâna la punctele de colectare în bidoane speciale (folosite numai pentru lapte. În ultimul timp. este mai rentabilă vânzarea directă la consumatori decât la centrele de colectare. produsele piscicole. restaurante. produsele apicole. are un rol determinant asupra rentabilităţii generale la nivelul întregii filiere a laptelui. Nediferenţierea preţului oferit laptelui în funcţie de procentul de grăsime favorizează preluarea laptelui la unitatea producătoare şi valorificarea separat a laptelui ecremat şi a produselor rezultate. păsări). 191 . produsele care constituie obiectul valorificării sunt următoarele: animale pentru carne (taurine. Organizarea corespunzatoare a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator conduce la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente. În exploataţiile de tip familial cu efective mici de vaci (3-5 capete) şi cu posibilitatea obţinerii unor cantităţi mai reduse de lapte. În producţia animală. lâna. porcine.achiziţiei până în momentul procesării. Această modalitate poate fi rentabilă şi pentru unităţi mai mari.

crescute în sistem semiintensiv. raţe. -găini rezultate de la fermele particulare. sacrificarea avand loc la greutatea de 130-140 kg. gaşte îndopate-minim 5 kg. ouăle valorificate în primele 5 zile sunt considerate de calitate extra.Valorificarea animalelor pentru carne –producţia este asigurată de următoarele categorii: adulte. Valorificarea păsărilor pentru carne: -Pui broiler de 1. tineret. 192 . având în vedere că ei se sacrifică într-o perioadă cu viteză maximă de creştere -valorificarea tineretului îngrăşat la varsta de 5-6 luni şi greutatea de 35-40 kg. -valorificarea tineretului mascul îngrăşat pană la greutatea de 110-120 kg. Principale direcţii de valorificare sunt: -Pentru carne albă. iar cele valorificate pană la 15 zile de calitatea a I şi a II a. valorificaţi ca atare sau ca părţi tranşate. pentru baby-beef.5-1. sau de la complexele avicole pentru producţia de ouă. După o perioadă de recondiţionare prin îngrăşare se poate realiza un spor de greutate de 10-12 kg.8 kg realizaţi în complexele de tip industrial. considerată ca o greutate economică pentru valorificare -valorificarea mixtă pentru carne şi grăsime bazată pe o tehnologie de îngrăşare cu o cantitate mai mare de cereale în raţii . Este considerată ca forma cea mai bună din punct de vedere atât al însuşirilor organoleptice ale cărnii căt şi al profitabilităţii -valorificarea ovinelor adulte reformate la o varstă de peste 5 ani şi o greutate de 60-70 kg în funcţie de rasă. Din punct de vedere al consumatorului. semiadulte. Această formă de valorificare este ne profitabilă. curci şi curcani. Animalele se sacrifică la varsta de 6-7 luni şi o greutate de 85-95 kg. Valorificarea porcinelor pentru carne prezintă următoarele direcţii: -valorificarea animalelor tinere pentru bacon care se realizează pe baza unei tehnologii de hrănire specifică . în sistem extensiv şi ca animale reformate. Valorificarea ovinelor pentru carne cunoaşte următoarele forme: -valorificarea mieilor de lapte la varsta de 4-6 săptămani şi o greutate de 10-12 kg. Vanzarea producţiei de ouă se poate realiza în tot cursul anului pentru consumul direct sau ca materii prime necesare producerii unui număr mare de produse alimentare . Valorificarea lânii se poate realiza de către producători direct către fabricile de prelucrare pe bază de contract sau prin vanzare către intermediari.

industria chimică . diferiţi agenţi economici (consumul pentru noile producţii) cum ar fi: industria farmaceutică . Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sunt: .să existe o buna evidenta a animalelor . producţia şi descendenţii. Piaţa produselor agricole pune în evidenţă raporturile dintre producţie şi consum. Relaţia dintre cererea şi oferte de produse considerată o latură fundamentală a funcţionalităţii pieţei. Pentru ca obţinerea şi vânzarea unui produs să fie eficiente trebuie ca preţul să asigure acoperirea costurilor de producţie şi obţinerea unui profit net. . armăsari ) sau prin unităţile de patiserie. este cea care stabileşte preţul produselor. în funcţie de destinaţia acestora. reproducţie şi sănătate.să fie individualizate conform normelor europene. fiecare producător (ofertant) şi cumpărător (consumator) se află într-o relaţie mai mult sau mai puţin stransă cu toţi ceilalţi ofertanţi şi respectiv consumatori ai aceluiaşi produs.Ouăle cu defecte sau cu crăpături se pot valorifica prin utilizare în hrana reproducătorilor (tauri. Pe piaţă. Preţul de producţie (preţul producătorului ) este format din costurile de producţie şi profitul pe care îl adaugă producătorul conform relaţiei: Pp= CM +CS +P. . verifică concordanţa dintre nivelul şi structura producţiei şi nivelul şi structura cererii sociale. reproducţia. industria alimentară. Pentru produsele zootehnice. importantă este analiza structurii valorice a produsului final pe etape ale filierei. cuprinzind date privind: originea . evidenţiindu-se partea care revine producătorului şi cea care o încasează intermediarii. industria textilă . În organizarea filierelor. consumatorii pot fi: populaţia. 193 . .să fie menţinute în condiţii normale de întreţinere. greutatea corporală. Valorificarea animalelor de reproducţie trebuie să fie cuprinse în controlul oficial al producţiei şi să aibă eliberate de către organele centrale de reproducţie şi selecţie certificatele de origine şi productivitate.să aibă însuşirile de rasă şi capacitate productivă corespunzătoare rasei din care fac parte.

luând măsurile ce se impun pentru ameliorarea situaţiei în etapele viitoare. evidenţiind abaterile realizate. prin contracte sau la export. Preţul de vanzare cu amănuntul reprezintă preţul cu care se vinde produsul la consumatori şi este format din preţul cu ridicata şi adaosul comercial destinat acoperirii cheltuielilor necesare pentru desfacerea mărfurilor şi asigurării unui profit pentru agentul economic care realizează activitatea comercială. producţiile totale şi marfă de ouă şi carne. precum şi în raport cu porgramul de activitate. greutatea vie a porcilor graşi la livrare. de asociaţii agricole direct pe piaţă. La baza efectuarii analizelor la nivel de ferma sau urmatorii indicatori : a. numărul de purcei la fătare şi înţărcare/scroafă. Indicatori tehnici: -în societăţile de creşterea păsărilor: efectivele de păsări. sporul mediu de creştere şi îngrăşare pe categorii de animale. 9. consumul total de furaje. care trebuie comparati în timp. de către societăţi comerciale. se pot elabora obiectivele viitoarei strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora . la nivel de produs şi de fermă. Pe baza unei analize amanunţite prin metodele ştiinţifice specifice analizei economicofinanciare. consumul specific pe ou. identificând cauzele care au generat neîndepliniri. P-profitul pe unitatea de produs . În acest scop se foloseste un sistem de indicatori specifici. -în societăţile de creşterea porcilor: efectivele de porci totale şi pe categorii. CS -cheltuielile cu salariile ce revin pe unitatea de produs. pe kg de spor. pe kg greutate vie. spatiu. producţiile medii (ouă. sporul total în greutate.6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei Un alt moment important al managementului fermei zootehnice şi nu numai este cel al analizei activităţii economice desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune.unde: CM -cheltuielile materiale ce revin pe unitatea de produs. carne). consumul specific pe kg spor şi consumul total de furaje. Acest preţ este utilizat în vanzarea produselor de către producătorii particulari. 194 .

veniturile şi structura acestora pe surse de provenienţă.. numărul de viţei obţinuţi şi greutatea la naştere. La nivelul unităţii economice: cifra de afaceri. indicatori de rentabilitate economico-financiară: cifra de afaceri la 1000 lei patrimoniu şi 1000 lei capital. producţia medie. consumul specific pe litru de lapte şi kg spor. profit brut şi net la 1000 lei patrimoniu şi capital. profit/produs. sporul mediu de creştere şi îngrăşare la tineret şi adulte reformate. cost/animal. preţurile de livrare. totală şi marfă de lapte. consumul total de furaje. -în exploataţiile de creşterea ovinelor: efectivul de oi fătătoare. cost/zi furajată. structura pe categorii: oi fătătoare. El exprimă câţi lei a costat furajarea pentru obţinerea unui litru de lapte.= Cheltuieli cu furajele administrate animalelor/Producţia totală realizată. indicatori de eficienţă economică: profit total. a 100 de ouă. cost/produs. rata rentabilităţii financiare. Costul furajelor pe unitate de produs exprimă atat consumul cantitativ cat şi cheltuielile ocazionate de producerea (sau cumpărarea) prelucrarea şi administrarea furajelor. a unui kg sport de creştere sau îngrăşare. Cost furaje /u. raport creanţe/obligaţii. profit/zi furajată. rezultatul brut şi net al exerciţiului.în exploataţiile de creşterea vacilor de lapte: efectivele de taurine şi structura pe categorii. cheltuielile totale şi veniturile totale şi structura acestora. berbecuţi la îngrăşat. sporul de creştere şi îngrăşare. venituri la 1000 lei cheltuieli.p. a unui kg lană. tineret ovin. indicatori de bonitate financiară. Indicatori economico-financiari La nivelul fermelor zootehnice sunt analizaţi următorii indicatori: cheltuieli totale de producţie şi structura acestora pe elemente de calculaţie. rezultatul exerciţiului la nivel de fermă şi de produs. profit/animal. costurile unitare de producţie. cheltuieli la 1000 lei venituri. indicatorii echilibrului financiar: fond de rulment/active circulante. Indicatori privind aprecierea utilizării factorilor de producţie Indicatorul Relaţia de calcul Coeficientul mediu de eficienţa a capitalului Rata rentabilităţii capitalului Productivitatea fizică a pămantului la o cultură Ke= Capital utilizat/produs obţinut Rc= Profit net/Capitalul exploataţiei x 100 Wp= productia totală/ suprafaţa cultivată 195 . b. rata rentabilităţii la nivel de fermă şi de produs.

total de personal Me= profit/cheltuieli totale x 100 Mb= Venit brut – Cheltuieli variabile Indiferent de specia şi categoria de animale la nivelul unei exploataţii zootehnice se urmăreşte: -minimizarea costului unitar. 196 . Minimizarea costului unitar reprezintă un obiectiv permanent al exploataţiilor întrucat în raport cu preţul cu care se vând produsele se determină nivelul profitului obţinut: Profit= (preţ de vanzare –cost unitar total ) x producţia vandută . -eficienţa utilizării factorilor de producţie materializată în volumul şi calitatea produselor obţinute. Costul unitar variază în funcţie de: modificarea volumului de factori utilizaţi pe unitatea de produs. -evoluţia preţurilor factorilor de producţie.Rentabilitatea utilizării pămantului Productivitatea fizică a muncii Productivitatea valorică a muncii Marja exploataţiei sau rata rentabilităţii exploataţiei Marja brută a exploataţiei Rrp= Profit net/suprafaţa Wf= nr total de ore-om/spor total de creştere Wv= Cifra de afaceri/nr.

diferenţiat pe dimensiune de modul propus. 2. rata rentabilităţii). cu adâncirea analizei prin determinarea unor indicatori sintetici ai dimensiunii propuse. rata profitului pe modul. .B.Echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice. 197 .Tehnologii de producţie în sectorul zootehnic. în funcţie de tipul exploataţiei şi nivelul producţiei medii corespunzătoare dimensiunii exploataţiei.Sisteme şi structuri de producţie în sectorul zootehnic.UNELE CONCLUZII 1. subvenţiile. Bugetul activităţii este prezentat pentru specia de animale şi produsul principal.) ce pot stabili mărimea economică a exploataţiei şi indicatori ai repartizării profitului în vederea creării de fonduri pentru capitalizare şi reluarea procesului de producţie al exploataţiei.S.S. . fondul de dezvoltare creat. şi viabilitatea modulului proiectat.B.Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi şi fişa rezumativă pe modul. preţ piaţă intern previzibil. reprezintă o necesitate stringentă şi de mare actualitate în strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti pe termen mediu şi lung. variabile şi fixe. produsul brut. El cuprinde indicatori economici valorici pe exploataţie şi pe unitatea de produs. Prin bugetul activităţii. exprimaţi în lei şi euro. Criteriile metodologice utilizate pentru proiectarea ghidurilor: . PROIECTAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi în producţia zootehnică a avut la bază devizele tehnologice pe produs şi specie. cheltuielile totale. Calculaţiile acestor indicatori dau posibilitatea întocmirii „Fişei rezumative” ai modulului pe profil. definirea dimensiunii M.Identificarea punctelor sensibile de intervenţie în gestiunea fermei zootehnice. se calculează valoarea producţiei. PROIECTAREA METODOLOGICĂ TEHNICO-ECONOMICĂ A GHIDURILOR ETALON PENTRU PRODUCŢIA ANIMALĂ Proiectarea unor module specifice şi eficiente pentru exploataţiile agricole. venitul impozabil şi cel net precum şi indicatorii de eficienţă (cost de peoducţie. . Fişa rezumativă concluzionează resursele financiare necesare. preţurile inputurilor din toamna anului 2006 pentru producţia neterminată şi preţurile orientative ale anului 2007 pentru inputurile anului de plan. în concordanţă cu situaţia existentă în agricultura ţărilor din Uniunea Europeană. ca marja brută totală şi marja brută standard (M. .

durata de utilizare. 198 . etc. .criterii tehnice (funcţionalitatea. pentru creare de competitivitate şi performanţă. În funcţie de performanţele tehnologice ale echipamentelor.criterii ergonomice (confort de lucru. profilul de activitate şi gradul de specializare al fermei. dotarea cu mijloace mecanice a diferitelor tipuri de exploataţii agricole care trebuie să permită transportul. 3. . FURAJARE. depozitarea şi prelucrarea primară a producţiilor obţinute în condiţii de eficienţă 4.evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. ELABORAREASISTEMEI DE ECHIPAMENTE TEHNICE NECESARE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ZOOTEHNICE REPREZENTATIVE ÎN VEDEREA CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Criteriile de bază avute în vedere pentru stabilirea sistemei optime de mecanizare sunt: . fundamentări ale devizelor tehnologice. cheltuieli de exploatare.stabilirea corectă a obiectivelor fermei zootehnice care diferă în raport de speciile şi categorii de animale care se cresc.implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor. randamente de producţie. comenzi. În acest scop se foloseşte un sistem de indicatori. . manipularea. PROIECTAREA TEHNICĂ (INSTALAŢII. identificând cauzele care au generat neîndepliniri.Prin proiectarea diferitelor module de dimensiuni pe profile de specii. etc. financiare şi umane) şi utilizarea lor cu eficienţă ridicată. mod de procurare. concordanţa cu scopul. se poate argumenta necesitatea realizării acestor proiecţii în etapa următoare a proiectului. creşterea productivităţii muncii şi reducerea poluării mediului s-a stabilit o dotare minimă pentru asigurarea de tehnologii de creştere a animalelor în conditii normale. care trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U. domeniul de utilizare). bugete de activităţi şi fişa sintetică a dimensiunilor de module. tipuri de exploataţii. .organizarea şi planificarea activităţii în fermă.).evaluarea resurselor (materiale. MĂSURI SANITARVETERINARE).criterii ecologice (emisii de gaze.E.criterii economice (preţul de cumpărare. care trebuie comparaţi în timp şi spaţiu precum şi în raport cu programul de activitate. zgomot. luând măsurile ce se impun pentru ameliorarea situaţiei în etapele viitoare. IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA FERMEI ZOOTEHNICE . . . de eficientizarea mecanizării şi automatizărilor care au ca effect creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor. evidenţiind abaterile realizate.). . menajarea sănătăţii). combustibili şi lubrifianţi nepoluanţi.

Canada.Bibliografie selectivă 1 2 3. 6. M. ASAS . Tehnologia cresterii suinelor. Dinu Ion. Bucureşti 2003 Editura Ceres. Rev. Andreas. Editura Ceres.1. Ministerul Agriculturii. Stoian Elena. S. Bold I. Tratat de cresterea suinelor Ed. Suinicultura –. 5. Burlacu Gh. Beres Marius. Strategia de dezvoltare a agriculturii. Dinu Ion. 8.1998 Alecu. 4.. Zeneci Nicolae. Editura Mirton. Editura 199 . exploatare. si colaboratorii Alecu. Burlacu Radu. Nica. Editura Didactica si Pedagogica . 15. Avram C. 2002.Xiong. dezvoltare. Glăman. 1990.Bucuresti. 2002. nr. Management în agricultură.Bucuresti Exploataţia agricolă. AL. Beres Ileana. Tehnologia de crestere a puilor de carne. Timişoara.. (2001-2005 şi 2005-2010) Montreal. 9. Gh. Managementul in agricultura Editura Ceres. Chisinau 1991 Manualul fermierului. 20-24 aug. Drăghici. şi colab Liu.G. organizare. Oancea. Canache Angelo. Dinu Ion si col.si colab. Coral sanivet – Bucuresti. industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung. XXI World's Poultry Congres. Ghidul crescatorului de porci Editura Coral Sanivet – Bucuresti. Fântâneru. 14.1982 Economia rurală – compendiu. Editura Atlas Press 2004 Susceptibility of mixed chicken muscle/ non muscle proteins to oxidation. I. 11. 1999. Hartia.Y.. 7. . Kerssens . . Surdu Ioan. 10. Editura Tipomur – Targu Mures. M. Alimentaţiei şi Pădurilor Marin. 1995 Ghid pentru alcatuirea ratiilor de hrana la porci. martie Microclimatul in halele de crestere la sol a puilor de carne. Manual de management al fermei. Oancea. Bucuresti 1997 Mangement si Marketing in Agricultura. Gh. 16. Editura ARTPRINT – Bucureşti 1995 Management modern în unităţile agricole. I. Bucuresti 1998 Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE. Avicultorul. I.. 17.2000 anul IV. 12. S.L. 2001. Dinu Toma 13.

Bucureşti.Ioan si colab Ceres Bucuresti - Tehnologia incubarii oualor. Editura Economică.I. Editura Sirius – Bucuresti. Georgescu Zahiu. 30. 1990..2004. 1985 Tratat de Avicultura Vol. Vacarum Opris. Zeneci Nicolae si col.1999 Contributii la tehnologia de crestere in sistem intensiv a gainilor ouatoare . Ministerul Agriculturii. Bucuresti. Editura Cresterea si exploatarea gainilor ouatoare . Van.partea I. 22.Cercetari Agronomice in 21.si colab.2 (73) Iasi. nr.OF. Alex-Alex. Institut Technique du Porc – Franta. Lazar. 20. Alimentaţiei şi Pădurilor. 31. . 2000.11.2000 Van I. Ed. Institutul de Economie Agrară.2002 Analiză economică financiară.G. Memento de l’eleveur de porc. Gh. 2139/2004 din 30.Ed.01. Rev. Directiva Consiliului Europei privind conditiile minime pentru cresterea puilor de carne. 27.rase usoare. Bucureşti. Bruxelles. Vacarum Opris.46 din 13. Ghidul crescatorului de porcine din microferme. 3 November2006 - 29. 25. Robu. iunie 200 . 28. Marin.2. Ceres.Alma Mater Sibiu 2003 18. 24.. Vasile. XX. L. vol. H. 19.2005 – 32. American Soybean Association-Nebraska. 1987. *** 33. utilaje şi instalaţii pentru agricultură INFO-AMSEM. 23. XX. *** *** *** Agricultura României. Zeneci Nicolae *** *** *** Moldova. 2004 2002. N. Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole Europeana.Ioan si colab Vâlceanu. Bucuresti.. Cresterea porcinelor in fermele mici conform normelor Uniunii Europene. 2002 Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de Statistică Creşterea productivităţii muncii în producţia agroalimentară şi efectele ei sociale.T. Ghid de nutritia suinelor. M. numărul 3. anul II. 26. nr. Gh.Publiroms S.A. *** Maşini. Bucuresti 2004.

E.M.S.. *** lex/fr/lif/dat/1999 Euro-Lex Législation communautaire en vigueur. 36. Bucureşti.S. U.II.I. 35.D. 37.. 1966 mecanizatorilor. M.int/eur- Vol. A. *** *** *** 2001 – Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală Maşini agricole – Catalog. 1985 „Module specifice de exploataţii Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de retribuire a agricole în Agrozona de Câmpie”. I.A.V.A.C.S. Bucureşti 2005 201 .A.A. Bucureşti.eu. http://europa.34. Editat de Oficiul de documentare şi publicaţii tehnice.A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful