You are on page 1of 8

Efectele actului juridic civil

§ 1. Noţiune şi principii Noţiune Reamintim că actul juridic civil este manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Efectele actului juridic civil constau în naşterea, modificarea sau stingerea, după caz, a unor drepturi şi obligaţii civile corelative. Codul civil conţine o reglementare cu caracter general a efectelor convenţiilor (art. 969-985), dar şi dispoziţii speciale referitoare la efectele diferitelor acte juridice, cum ar fi cele consacrate contractelor de vânzare-cumpărare (art. 1294-1404); locaţiune (art. 1410-1490); mandat (art. 1532-1559); comodat (art. 1560-1575) etc. În ce priveşte Noul Cod Civil, acesta consacră la nivel general efectele convenţiilor prin dispoziţiile art. 1270-1294. Principii Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arată cum şi faţă de cine se produc aceste efecte. Acestea sunt în număr de trei: - principiul forţei obligatorii a actelor juridice civile (pacta sunt servanda); - principiul irevocabilităţii actului juridic civil; - principiul relativităţii efectelor actului juridic civil (res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest). Fiecare dintre aceste principii cunoaşte unele excepţii.
§2. Principiul forţei obligatorii

Noţiune Principiul forţei obligatorii este regula de drept conform căreia actul juridic civil încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale se impune autorului sau autorilor săi cu aceeaşi putere ca şi legea. Altfel spus, dispoziţiile actului juridic civil sunt obligatorii, iar nu facultative. Acest principiu este o consecinţă a teoriei autonomiei de voinţă, care animă Codul nostru civil şi îşi are temeiul în prevederile art. 969 Cod civil conform cărora "Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante", respectiv în art. 1270 Noul Cod Civ., unde se dispune: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege. Contractul trebuie executat cu bună-credinţă.” O expresie a forţei obligatorii a actului juridic o reprezintă şi posibilitatea ca acesta să fie modificat numai prin acordul părţilor.

1

insolvabilitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului atrag încetarea contractului de mandat [art. mai ales atunci când judecătorul recurge la noţiunile de echitate.civ.moartea sau punerea sub interdicţie a debitorului duce la încetarea oricărui contract intuitu personae . 1. este obligat să-i respecte clauzele şi să impună respectarea lor prin hotărârea pe care o va da.interpretarea contractului de către judecător poate conduce uneori la rezultate neprevăzute în realitate de ambele părţi. 1439 alin. .]. 1 Noul C.puterea obligatorie a contractului cu executare succesivă va fi suspendată datorită intervenirii unui caz de forţă majoră.Forţa obligatorie a actului juridic civil depăşeşte însă cadrul strict al raporturilor dintre părţi şi se impune atât legiuitorului. lit. a bunului concesionat sau ca urmare a renunţării concesionarului la contract. Restrângerea forţei obligatorii Restrângerea forţei obligatorii a actului juridic civil are loc în cazurile expres prevăzute de lege şi se materializează prin încetarea acestuia înainte de termen..a. alin.pieirea totală sau considerabilă a lucrului conduce la încetarea contractului de locaţiune [art. chemat fiind să soluţioneze un litigiu între părţi. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori) . civ..civ. . bună-credinţă.încetarea contractului de concesiune datorită dispariţiei. Cu titlu de exemplu. căruia nu-i este permis decât în cazuri excepţionale să intervină asupra conţinutului acestuia. -împrumutul de folosinţă încetează la moartea comodatarului. În literatura juridică s-a arătat că se includ în această categorie: . art.civ. în caz de litigiu asupra caracterizării evenimentului respectiv drept caz de forţă majoră judecătorul fiind cel chemat să decidă ş. 1818 alin. c Noul C. interdicţia.moartea. dintr-o cauză de forţă majoră. Tot astfel. avem în vedere situaţii precum: . datorată imposibilităţii obiective de a exploata bunul concesionat (art. cât şi judecătorului care.] . 2030. 3 C. îndeosebi în materia protecţiei consumatorilor să înlăture din contracte clauzele abuzive (Legea nr. posibilitatea recunoscută de lege judecătorului de a interveni în unele contracte legal încheiate diminuează forţa lor obligatorie. 1563 alin. dacă încheierea contractului s-a făcut în considerarea persoanei acestuia [art. (2) C. care-l împiedică temporar pe debitor să-şi execute obligaţiile.]. 54/2006). bune moravuri. art. a. datorită dispariţiei unui element al său. 57 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Excepţii Excepţiile de la principiul forţei obligatorii reprezintă acele cazuri în care efectele actului juridic se produc în alt mod decât cel convenit de părţi în cuprinsul clauzelor sale. cât şi extinderea acesteia. (1) C. Aceste modificări involuntare ale efectelor actului juridic civil pot viza atât restrângerea forţei obligatorii. civ..judecătorul este abilitat. 2 . 1552 pct.

cum ar fi inflaţia. 40/1999. Fundament Autorii care susţin teoria impreviziunii aduc în sprijinul opiniei lor următoarele argumente: Teoria rebus sic stantibus: Unii doctrinari apreciază. Acest caz se încadrează în aşa numita teorie a impreviziunii (rebus sic stantibus) şi este controversat.prelungirea prin lege a efectelor actului juridic civil. prin impreviziune se înţelege dezechilibrul care se produce între prestaţiile contractuale ca urmare a unei creşteri considerabile şi neprevăzute a preţurilor. ne vom găsi în prezenţa unei excepţii de la principiul forţei obligatorii a contractului. dincolo de cele convenite de părţi. 7 alin. . deoarece acesta va produce efecte sau va înceta din cauze neprevăzute de părţi în cuprinsul clauzelor sale. b. pe când impreviziunea este rodul unui dezechilibru care survine ulterior. apare un dezechilibru între prestaţii. în virtutea art.revizuirea efectelor actului juridic datorită ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea sa. Dacă se admite că judecătorul este abilitat în astfel de cazuri să intervină. 112/1995. nu şi în cazul faptelor juridice în sens restrâns ale căror efecte se situează prin excelenţă în domeniul imprevizibilului. Nu vom fi în prezenţa impreviziunii nici atunci când părţile au inserat în contractul lor clauze de indexare. Teoria impreviziunii a. la cererea părţii prejudiciate. (1) din Legea nr. 977 Cod civil. Deşi în ambele cazuri este vorba despre un preţ insuficient. iar din cauze independente de voinţa părţilor. 17/1994. care vor face să varieze preţul în funcţie de evoluţia unui indice ales de ele sau au convenit ca în anumite situaţii să revizuiască contractul de comun acord sau recurgând la un judecător. pentru a restabili echilibrul contractual. Astfel au fost prelungite (prorogate) cu câte 5 ani contractele de închiriere a locuinţelor prin art.b. art. că este subînţeleasă clauza rebus sic stantibus în contractele civile cu executare în timp. Noţiune şi domeniu Problema se pune mai ales în acele contracte în care una din părţi are obligaţia de a plăti o sumă de bani. art. Prin urmare. leziunea se caracterizează prin aceea că încă de la încheierea contractului preţul nu corespunde valorii bunului. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Extinderea forţei obligatorii Extinderea forţei obligatorii a actului juridic are loc în următoarele cazuri: . Impreviziunea poate fi întâlnită numai în cazul actelor juridice. imposibil de prevăzut la momentul încheierii actului. Se impune să evidenţiem diferenţa esenţială existentă între leziune şi impreviziune. prin mărirea sau micşorarea valorii prestaţiei uneia din părţi sau prin încetarea contractului. În orice contract trebuie să fie presupusă existenţa unei clauze conform căreia obligaţiile părţilor rămân nemodificate numai atâta timp cât şi condiţiile avute în vedere de părţi la 3 . 1 din Legea nr.

Impreviziunea în dreptul românesc Legislaţia românească recentă conţine numeroase acte normative care permit reevaluarea unor creanţe în funcţie de deprecierea suferită de moneda naţională. Dacă aceste condiţii se schimbă radical. deşi legislaţia nu cuprinde reglementări în această privinţă. 5/2001 care-l abilitează pe judecător ca.proc.. În spaţiul juridic francez. Algeriei. cazul Italiei. astfel că pot fi considerate cazuri de forţă majoră. Impreviziunea în dreptul comparat O privire asupra dreptului comparat ne permite să constatăm că legislaţiile unor state admit expres revizuirea contractelor pentru impreviziune. echilibrul prestaţiilor a fost rupt. Teoria forţei majore: împrejurările care determină dezechilibrul grav între prestaţii sunt obiective. mai ales în condiţiile crizei economice generată de primul război mondial. care-i permit executorului judecătoresc să actualizeze valoarea obligaţiilor stabilite în bani. în cadrul procedurii somaţiei de plată.încheierea acestuia rămân nemodificate. să actualizeze în raport cu rata inflaţiei atât creanţele. obligaţiile părţilor nu pot rămâne nemodificate. prevederile art. 1 alin. Germania. spre exemplu.civ. inevitabile şi se situează în afara voinţei părţilor. ea îşi exercită abuziv respectivul drept dacă astfel îşi ruinează economic contractantul. jurisprudenţa admite revizuirea contractului pentru impreviziune (Elveţia. unde teoria impreviziunii a fost frecvent invocată. Se neagă existenţa unei clauze rebus sic stantibus fluctuaţiile de preţuri fiind de esenţa vieţii economice. Cauza de forţă majoră poate conduce la încetarea contractului pentru imposibilitatea executării obligaţiilor uneia dintre părţi. obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa. dar şi la toate urmările ce echitatea. deoarece prestaţia nu mai este echivalentă. majorările şi penalităţile datorate potrivit legii. 3712 alin. Teoria îmbogăţirii fără justă cauză: obligarea uneia dintre părţi la executarea unei prestaţii care a devenit peste măsură de oneroasă ar avea drept consecinţă îmbogăţirea fără justă cauză a celeilalte părţi contractante. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. Greciei. 2 stabileşte: “Convenţiile obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele. străine de voinţa părţilor. Teoria abuzului de drept: deşi partea are dreptul să ceară executarea contractului în condiţiile stipulate. oricare ar fi consecinţele pentru debitor. Curtea de Casaţie a considerat că nu este admis ca judecătorul să anuleze sau să revizuiască contractele pentru impreviziune. (3) C. dispoziţiile art. Teoria cauzei: dacă după încheierea contractului. Este. imprevizibile. una dintre prestaţii nu va mai avea cauză. Este vorba despre legile care au ca obiect acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele proprietate privată preluate de stat sau de unele persoane juridice în perioada regimului comunist şi se referă la diferite ipoteze în care se impune reevaluarea despăgubiri lor acordate sau care trebuie înapoiate de către unele din persoanele cărora imobilele li se restituie în natură. În alte ţări. indiferent dacă titlul executoriu conţine 4 .” Nu se situează pe tărâmul bunei-credinţe acela care-i pretinde contractantului său o prestaţie devenită disproporţionat de mare datorită unor cauze imprevizibile. cât şi dobânzile. Buna-credinţă şi echitatea: Articolul 970 Cod civil alin. Marea Britanie). Olandei. Acestor argumente li s-au adus însă obiecţii în literatura de specialitate.

dacă executarea devine excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi din cauza unei schimbări a împrejurărilor: . 2): “ contractul se modifică sau înceteză numai prin acordul părţilor sau din cauze autorizate de lege”. 969 alin. 43 alin.civ.. 5 . cu caracter de generală aplicare. 1)” “ Cu toate acestea părţile sunt obligate să negocieze în vederea adaptării contractului sau încetării acestuia. 1271: “ Părţile sunt ţinute să-şi execute obligaţiile chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă. ( art. . (alin. posibilitatea revizuirii contractelor pentru impreviziune. 1270 alin. Legea nr. Aceste prevederi legale nu au însă nimic comun cu impreviziunea de vreme ce nu se referă la revizuirea prevederilor unor contracte în curs de executare. respectiv 1270 alin. datorată unor împrejurări imprevizibile la data încheierii lor.încetarea contractului în momentul şi condiţiile pe care le stabileşte” §3. Dacă într-un termen rezonabil părţile nu ajung la un accord.adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurilor.care nu putea fi avută în vedere în mod rezonabil în momentul încheierii contractului şi . Principiul irevocabilităţii este regula de drept civil conform căreia actul juridic bilateral nu poate înceta prin voinţa unei singure părţi. printr-o clauză inserată în convenţia lor prevăd expres posibilitatea revizuirii şi condiţiile în care ea poate fi realizată. 2 convenţiile "se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege. (2) C. un singur act normativ îl autoriza pe judecător să procedeze la revizuirea contractelor şi aceasta numai în materia drepturilor de autor. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Până la elaborarea Noului Cod Civil." În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile Noului Cod Civ. dispune că "în cazul unei disproporţii evidente între remuneraţia autorului operei şi beneficiile celui care a obţinut cesiunea drepturilor patrimoniale. instanţa poate să dispună: . motivată de apariţia unui dezechilibru între prestaţiile părţilor.sau nu criterii în acest sens. Noul Cod Civil consacră cu caracter general impreviziunea prin dispoziţiile art. iar actul juridic unilateral nu poate înceta ca urmare a manifestării de voinţă în acest sens a autorului său. Principiul irevocabilităţii actului juridic Noţiune Conform art. Codul civil în vigoare şi nici alt act normativ nu reglementează însă. Opinia noastră În ce ne priveşte considerăm că revizuirea pentru impreviziune poate fi realizată doar în acele cazuri în care lege sau părţile însele. autorul poate solicita organelor jurisdicţionale competente revizuirea contractului sau mărirea convenabilă a remuneraţiei”.cu privire la care partea lezată nu trebuie să suporte riscul producerii. prin art. Astfel. (3).care a survenit după încheierea contractului .

al părintelui exprimat în vederea adopţiei copilului poate fi revocat în termen de 30 de zile de la exprimării [art. 241it. 1553-1555 C.revocarea acceptării exprese sau tacite a moştenirii. 701 C. a. . b. fie personal. §4. 1436 C.civ. după caz.a.civ. a) din Legea nr.revocarea testamentelor. fără ca acestea să profite sau să dăuneze altor persoane.denunţarea contractului de locaţiune încheiat pe durată nedeterminată (art. 937 C. a.). . 114/1996]. 1616 C.civ.încetarea depozitului din iniţiativa deponentului (art.).revocarea contractului de mandat de către mandant (art. . .denunţarea de către chiriaş a contractului de închiriere a locuinţei înainte de împlinirea termenului pentru care a fost încheiat [art. (2) din Legea nr.civ.consimţământul părinţilor sau. printr-un testament descoperit ulterior acceptării (art.a. 16 alin. Pentru analiza acestui principiu este necesar să ne referim la categoriile de persoane care pot avea legătură cu un act juridic civil şi modul în care efectele acestuia se pot răsfrânge asupra lor. dar numai în interiorul termenului de acceptare de 6 luni. de obicei următoarele excepţii de la principiul irevocabilităţii: . iar autorului actului juridic unilateral îi este permis să-i pună capăt prin propria voinţă.civ.revocarea donaţiei între soţi (art.civ. . 700 C. Părţile sunt persoanele care au participat la încheierea actului juridic. 237/2004 privind regimul juridic al adopţiei]. prevăzut de art. testamentul fiind un act esenţialmente revocabil . Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil Noţiune Principiul relativităţii este regula de drept potrivit căreia actul juridic civil produce efecte numai în raport cu autorul sau autorii săi.actul unilateral de voinţă prin care un succesibil renunţă la moştenire poate fi revocat.Excepţii Constituie excepţii de la principiul irevocabilităţii acele situaţii în care actul juridic poate fi făcut să înceteze prin voinţa unei singure părţi.). fie prin reprezentant.). în cazul în care succesiunea ar fi absorbită sau micşorată cu mai mult de jumătate. ş. şi cu condiţia ca moştenirea să nu fi fost între timp acceptată de un alt erede (art. 694 C.). 6 . ş.) . Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil nu poate fi însă interpretat în sensul că terţii pot să ignore pur şi simplu existenţa drepturilor şi a obligaţiilor cărora actul le dă naştere.civ. Actele juridice unilaterale pot fi revocate în următoarele cazuri: . În materia actelor juridice bilaterale (şi multilaterale) sunt evocate.

numită reprezentant. creditorii chirografari. Aceştia sunt persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic. în sensul că trebuie să le respecte.situaţia avânzilor-cauza . privit individual. . Ca urmare. (moştenitorii legali. Excepţiile aparente Sunt excepţii aparente acele cazuri în care numai la o examinare sumară se pare că actul juridic civil ar produce efecte şi faţă de alte persoane decât părţile. c. se reduce gajul lor general. chiar dacă prin ele se micşorează patrimoniul acestuia şi. Ei nu se bucură decât de "dreptul de gaj general". . ca urmare a voinţei părţilor.b. legatarul sau legatarii cu titlu universal. donatarul. .succesorul universal este persoana care dobândeşte de la o altă persoană (autorul) un patrimoniu. pe cale de consecinţă. Terţii (penitus extraneii) sunt persoanele absolut străine de actul juridic civil. în sensul că sporeşte obiectul gaj ului lor general şi şansele ca la scadenţă să-şi poată executa creanţa. legatarul cu titlu particular. . Există trei categorii de avânzi-cauza: succesorii universali şi cu titlu universal. succesori cu titlu particular cumpărătorul. Ei sunt consideraţi continuatori ai personalităţii autorului aşa că se vor substitui. în realitate fiind pe deplin aplicabil principiul relativităţii. spre exemplu. ipotecă).reprezentarea care este procedeul juridic prin care o persoană. garanţie reală mobiliară. actele juridice prin care debitorul lor îşi măreşte patrimoniul le profită. Excepţii de la principiul relativităţii actului juridic civil Excepţiile de la principiu relativităţii sunt cazurile în care actul juridic civil produce efecte şi faţă de alte persoane decât părţile. în toate drepturile şi obligaţiile acestuia. Sunt. dar faţă de care se produc anumite efecte ale sale. Pe de altă parte.debitorul. Ca urmare. adică o universalitate de bunuri. la încheierea actului juridic şi nici nu sunt avânzi-cauza. Creditorii chirografari sunt avânzi-cauza faţă de actele juridice pe care debitorul lor le încheie cu privire la bunurile din patrimoniul lor.promisiunea faptei altuia care este un contract prin care o persoană . încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane.se obligă faţă de creditor să determine pe o terţă persoană să-şi asume un anume angajament juridic în folosul creditorului din contract. Avânzii-cauza îşi trag numele din latinescul habentes causam (în franceză ayant cause). Ei nu participă. personal sau prin reprezentant.acţiunile directe 7 . persoana juridică dobânditoare a unei părţi din patrimoniul alteia). în principiu.creditorii chirografari sunt aceia care nu au o garanţie reală (gaj. efectele actelor juridice încheiate de autor se vor produce şi în privinţa lor. succesorii cu titlu particular. datorită legăturilor juridice în care se află cu una din părţile actului.succesorii cu titlu particular sunt persoanele care dobândesc de la una din părţile actului juridic un drept asupra unui anumit bun. numită reprezentat. actul juridic nu va produce efecte faţă de ei. Majoritatea autorilor consideră că se încadrează în categoria excepţiilor aparente de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil: . deşi nu au participat la încheierea acestora. .

prin voinţa părţilor contractante. denumită stipulant. să dea. străină de contract. dispune ca cealaltă. străină de contract. sau să nu facă ceva în folosul unei terţe persoane. numită şi contractul în folosul unei terţe persoane.Excepţiile veritabile Stipulaţia pentru altul este considerată singura excepţie veritabilă de la principiul relativităţii efectelor actului juridic. Stipulaţia pentru altul. 8 . denumită promitent. să facă. este acel contract prin care o parte. se naşte un drept direct în patrimoniul altei persoane. denumită terţ beneficiar. Suntem în prezenţa unei veritabile excepţii de la principiul relativităţii actului juridic civil deoarece.