P. 1
Caracteristicile Dezvoltarii Scolarului Mic

Caracteristicile Dezvoltarii Scolarului Mic

|Views: 1,354|Likes:
Published by enemira

More info:

Published by: enemira on Jul 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2015

pdf

text

original

Caracteristicile dezvolt rii colarului mic

³ Limbajul uman constituie cea mai important cucerire pe scara bio-psiho-social pe care a atins-o omul, este cel mai complex fenomen psihosocial sau , cum spunea L.S. Vâgotski Äuna din cele mai complexe probleme´. El constitue, în istoria universului, actul fundamental de legitimare a omului i de situare a sa pe scara evolu iei i progresului materiei vii´.

acestea fiind o premisa anatomica esentiala insusirii functiei scrisului. cum observa E. educa ia fizic . la ocupa iile si rela iile colare presupune o oarecare maturitate din partea copilului. Procesele de cre tere si maturizare continu si la nivelul sistemului nervos. anumite planuri si programe cu valoare structuranta pentru activitate.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic I. Creierul cântare te în jur de 1200g la vârsta de 7 ani. se dezvolt lobii frontali. toracele. i începutul activit ii de înv are ce solicit atât efort intelectual cât i efort fizic sus inut. diferen a de greutate fiing de la an la an de la doua la patru kilograme. În aceast perioad se dezvolt musculatura. actului vorbirii. Acest fapt poate provoca disconfort si se asemenea poate s induc modificari pasagere sau persistente. afective. indicii dezvolt rii ponderale si staturale. în acela i timp. cre te for a muscular i se dezvolt musculatura fin a degetelor mâinii. ce pot genera noi probleme în adaptarea colarului la rigorile actului educa ional. el fiind creat. Diverse segmente ale scheletului: claviculele. morale care se constituie ca un important resort al dezvolt rii psihice. cre terea ponderal se accentueaza ulterior. Debesse. Mica colaritate este perioada când se modific substan ial regimului de munca si de via a. greutatea medie este de 20-29 kg la baie i i de 19-28 kg la fete. acest fapt constituind o buna premis pentru dezvoltarea leg turilor func ionale implicate în citire si scriere ca dimensiuni ale însu irii limbii si ale cultiv rii limbajului individual. Începutul vie ii colare este. in primul rând. joaca un rol deosebit în fortificarea organismului la aceast vârsta. astfel baie ii se situeaz intre 113-132 cm iar fetele între 111.131 cm. In concluzie. nu pentru a distribui satisfactii afective. O evolu ie asem n toare o are si cre terea în inal ime. pot ap rea manifest ri tensionale. Aceasta etap este una de tranzi ie si. care s -i insufle capacitatea de a se lipsi de activitatea îngusta din mediul familial si de interesele imediate ale jocului pentru a patrunde intr-un nou univers de lagaturi sociale si a-si asuma indatoriri Sub aspectul dezvolt rii fizice trebuie mentiona i. conduite accentuate. coala constituie un mediu care. organizat . Relativ lent . Adaptarea la coal . În aceast etap denti ia permanent începe s o înlocuiasc pe cea provizorie. în ultimii doi ani.apte ani este primit. în care copilul de ase . Mi carea. coala introduce in fluxul activita ii copilului. în locul unui grup restrans (cel de joc) ofer copilului o colectivitate i un loc de munc cu numeroase intrep trunderi-mentale. este complet diferit de cel familial. 2 Psihopedagogie speciala . coloana vertebral suport un intens proces de osificare. la inceput. ci pentru o munc disciplinat continu . 1 Caracteristicile bio-fiziologice ale scolarul mic. un anumit orar. coala este factorul principal al form rii si al educ rii copilului în concordan cu exigen ele societ ii. ea întinzându-se intre 6/7 si 10/11 ani. Metabolismul calciului are importante repercusiuni asupra dentitiei si osificarii. schimb ri fundamentale în personalitatea copilului. Mediul colar. st ri conflictuale. Debutul colarit ii ocup o pozi ie special in configura ia tabloului copil riei fiind cea de-a treia subetap a copil riei.

seriere. se încheagã sim ul topografic. dezvoltarea gîndirii în stadiul opera iilor concrete prezintã urmãtoarele caracterisitici: y mobilitatea crescutã a structurilor mentale permite copilului luarea în considerare a diversitã ii punctelor de vedere. fenomenul începe sã se diminueze la colarul mic. cât i în ceea prive te modul de a se produce i de a func iona. mai ales în raport cu microunitãtile de timp. cît si a schemelor logice. ele se diminueazã.7 ani se constatã o lãrgire a cîmpului vizual. creînd noi imagini. pasul spre logicitate este fãcut i prin extinderea capacitã ii de conservare a invarian ilor. Copilul poate aprecia pe cale auditivã distanta dintre obiecte dupã sunetele si zgomotele pe care le produc. El le include în noi combinatii. Aceasta se datoreaz . atît a celui central. Piaget. confuze. Dacã sincretismul. Cresc distantele pe care le percepe copilul. Programul activitã ilor colare are o desfã urarea precisã în timp atît în ceea ce prive te succesiunea pe zile. cauzalitate. Îndeosebi la începutul micii colaritãti se mai înregistreazã unele erori de apreciere a timpului. Progresele perceptiei spatiului evidentiazã în primul rînd îmbogãtirea experientei proprii de viatã a copilului. care intervin în analiza spa iului si a timpului perceput. subordonare. y se dezvoltã ra ionamentul cauzal. Percep ia timpului înregistreazã o nouã etapã de dezvoltare. perceperea întregului. însã treptat. Sub influenta experientei colare cre te preciziei diferen ierii si a denumirii formelor geometrice. y aceastã achizi ie permite saltul de la gândirea de tip func ional la cea de tip categorial . 3 Psihopedagogie speciala . cât i în ceea ce prive te succesiunea pe ore. Pe parcursul micii colaritã i perceptia cîstigã noi dimensiuni. y în baza operationalitã ii crescânde a gândirii. interpretative. Senzatiile lui se subordoneazã noului tip de activitate. cît si a celui periferic precum si o cre tere a preciziei în diferentierea nuantelor cromatice. y se dezvoltã opera iile de clasificare. Sub actiunea învãtãrii însã. La vîrsta de 6. voluntarã a fondului de reprezentãri existent. atît cresterii acuitãtii perceptive fatã de componentele obiectului perceput. copiii încearcã sã înteleagã. iar pe o treaptã mai înaltã copilul reuseste sã descompunã reprezentarea în pãr i componente. de formele plane. este o caracteristicã ce se mentine de-a lungul întregii prescolaritãti. se produc generalizãri ale directiei spatiale. Reprezentãrile scolarului mic sunt pu in sistematizate. faptul se datoreazã cristalizãrii opera iilor mentale care au la bazã achizi ia reversibilitã ii: copilul poate concepe cã fiecãrei ac iuni îi corespunde o actiune inversã care permite revenirea la starea anterioarã . se dezvoltã capacitatea de a distinge formele ca volum. în elemente i caracterisitici cu care poate opera independent de contextul situatiei.2 Particularit i psihologice în perioada colar mic 6/7-11/12 ani Un pas însemnat în dezvoltarea gândirii copiilor se realizeaz prin intrarea în coal . sã examineze lucrurile în termeni cauzali. Se înregistreazã progrese ale capacitãtii de receptionare ale sunetelor înalte si ale capacitãtii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. nu numai c duce la însu irea de noi cuno tin e. evolueazã.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic I. dar aduce i noi provoc ri referitoare la ritmul de via i la organizarea activit ii Desi maturizarea organelor de simt se terminã relativ de timpuriu în dezvoltarea ontogeneticã. Devine posibilã folosirea liberã. incluziune. Activitatea colar . dezvoltarea senzatiilor este un proces în continuã desfãsurare. învãtarea. ele capãtã modificãri esen iale atît în ceea ce prive te sfera i con inutul. În conceptia lui J.

se apropie mai mult de realitate.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic y ceea ce diferentiazã acest prim stadiu logic de urmãtorul este faptul cã opera iile mentale rãmân dependente si limitate de con inutul pe care îl pot prelucra: materialul concret . de a argumenta si demonstra. y astfel se explicã si caracterul categorial-concret (no ional) al gândirii colarului mic. de povestire si compunere. spore te trãinicia si productivitatea legãturilor mnezice. Învã area organizatã ra ional. Intrarea în colaritate creeazã si func iei imaginative noi solicitãri si condi ii. de contactul cu natura si activitã ile de muncã. Specific vârstei colare mici este cre terea considerabilã a volumului memoriei. cu e ecurile ei. Trãirile intelectuale sunt generate îndeosebi de învã are ca activitate de cunoa tere. sã exprime ac iunile ce le au de fãcut. tablourile. Elevul memoreazã si re ine date despre uneltele cu care lucreazã. Este mult solicitatã imagina ia reproductivã. Comparativ cu vârsta pre colarã. ea devine însã mai criticã. Asupra afectivitã ii colarului mic î i pun amprenta atît sarcinile de învã are propiu-zise cât si rela iile interpersonale din cadrul colectivitã ii colare. în stadiul urmãtor se va completa si desãvârsi procesualitatea cognitivã prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele). una dintre laturile lui importante este conduita de ascultare. copilul însusi adoptînd acum fatã de propria imagina ie o atitudine mai circumspectã de autocontrol. Toate acestea vor influen a nu numai asupra perfec ionãrii conduitei verbale. În cursul micii scolaritãti se formeazã capacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneazã de asemenea progresele limbajului. Comparativ cu clasa întîi. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilitã ile active ale colarilor mici de a transforma si organiza în alt mod materialul memorat. Descrierile. A adar. cu greutã ile. Se însu e te fondul principal de cuvinte al limbii materne care ajunge sã numere spre sfîr itul micii colaritãti la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe pãtrund în limbajul activ al copilului.3 ori mai multe cuvinte. caracterizatã prin însemne exterioare i semnifica ii sociale distincte. copilul fiind pus adesea în situatia de a reconstitui imaginea unor realitã i pe care nu le-a cunoscut niciodatã. ci si asupra dezvoltãrii intelectuale. În cursul micii colaritã i se dezvoltã atît limbajul oral cît si cel scris. cît si printre ceilal i copii o nouã pozi ie. În fondul memoriei pãtrunde un mare volum de informa ii.i planifice activitatea. care oferã copilului perspectiva reu itei 4 Psihopedagogie speciala . despre noii termeni pe care îi utilizeazã. contribuind la formarea capacitã ii micilor scolari de a rationa. prelunge te timpul de re inere. În ceea ce prive te limbajul oral. cu reu itele. Se dezvoltã astfel atît emo iile i sentimentele intelectuale precum i sentimentele i emo iile morale si estetice. Lecturile literare fac sã creascã posibilitã ile de exprimare corectã. despre semnele si simbolurile cu care opereazã. Copiii se obi nuiesc ca prin limbaj sã. schemele utilizate în procesul transmiterii cuno tintelor solicitã participarea activã a proceselor imaginative. Gra ie cooperãrii memoriei cu gîndirea. imagina ia se aflã în plin progres atît sub raportul con inutului cât si al formei. în perioada micii colaritãti. de activitã i practice si muzicale. Status-rolul de colar face ca la aceastã vârstã copilului sã i se rezerve atît în cadrul familiei. ordinea în care vor lucra. Formele creative ale imagina iei colarului mic sunt stimulate de joc si fabula ie. în clasa a patra se memoreazã de 2. În strînsã legãturã cu imaginatia reproductivã se dezvoltã imagina ia creatoare. se instaleazã i se dezvoltã formele mediate ale memoriei bazate pe legãturile de sens dintre date. despre regulile pe care le înva ã. Axarea memoriei pe sensuri logice face sã creascã de 8 pînã la 10 ori volumul ei.

volumul aten iei este încã redus. asigurarea unui tempou optim al lectiei. Bazele personalitã ii copilului se pun încã de la vârsta pre colarã când se schi eazã unele trãsãturi mai stabile de temperament si caracter. motivele sociale ale conduitei colarului mic sunt strâns legate nu numai de activitatea de învã are. Deosebit de important pentru constituirea motiva iei colare este dinamica proceselor de apreciere si autoapreciere. Existã copii vioi. Contactul cu influen ele modelatoare ale procesului educa ional dã nastere la anumite compensa ii temperamentale. Pentru a contracara aceste efecte i a limita neajunsurile aten iei colarului mic este necesarã o organizare corectã a însã i activitã ii de învã are: solicitarea cât mai frecventã a ac iunilor practice externe de operare cu obiecte. ci si de o motiva ie internã care activeazã procesul de asimilare a cunostintelor într-un mod continuu.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic devine atrãgãtoare. observînd atent. transformându-se în observa ie. Statutul de colar cu noile lui solicitãri. alternant acestora cu activitatea în plan mintal. dar i de modul cum sunt organizate i cum se desfãsoarã interac iunea si activitatea de comunicare cu ceilal i. copiilor fiindu-le greu sã prindã simultan în câmpul aten iei. Noile împrejurãri lasã o amprentã puternicã asupra personalitã ii lui atît în ceea ce prive te organizarea ei interioarã cît si în ceea ce prive te conduita sa externã. Educatorul trebuie sã cunoascã diversitatea caracterelor copiilor. Ca personalitate. copiii se disting printr-o mare diversitate temperamentalã. spore te importanta socialã a ceea ce întreprinde si realizeazã copilul la aceastã vârstã. sistematicã si sus inutã prin efort voluntar. comunicativi si copii retrasi. capacitã ii de judecatã i ra ionament se pun bazele concep iei despre lume si via ã care modificã esen ial optica personalitã ii colarului asupra realitã ii înconjurãtoare. trecerea la o nouã formã de activitate i la un nou mod de viatã vor influen a într-un mod determinant asupra formãrii în continuare a personalitã ii. Pe plan interior. ac iunile pe care le fac ei si cele întreprinse de colegi. Activitatea colarului mic poate fi sus inutã nu numai de o motiva ie externã. La începutul micii colaritãti. cerin e. Voin a ca mod de rãspuns la aceste comenzi iradiazã larg în cuprinsul personalitã ii copilului punîndu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vie ii psihice. datoritã dezvoltãrii gîndirii logice. explica iile verbale si tablourile intuitive. Tot acum se formeazã memoria si aten ia voluntarã capacitatea concentrãrii mentale voluntare de duratã mai mare în rezolvarea unor probleme de gîndire. Percep ia devine inten ionalã. Motivele mai largi. Una din trãsãturile specifice ale micii colaritãti o reprezintã impregnarea tot mai puternicã a conduitei copilului cu o notã de inten ionalitate si planificare. contribuind la ata amentul lui fa ã de coalã si fa ã de munca intelectualã. pe independenta si ini iativa lor creatoare. În func ie de aceasta mãsura educativã poate sã meargã de la sanc ionarea faptei exterioare pânã la restructurarea sistemului de rela ii care l-au determinat pe copil sã se comporte astfel. la clasã i în afara ei nu atît latura exterioarã a faptelor copilului cât mai ales care a fost motivul faptei. meticulos. Important este ca acestea sã fie fundamentate pe activismul copiilor. Un rol important în reglarea activitã ii si rela iilor colarului mic îl au atitudinile caracteriale. este necesar. 5 Psihopedagogie speciala . expansivi. Multe din conduitele copilului încep sã se deruleze sub semnul lui trebuie. plãcutã. desfã urarea propriuzisã a ac iunii i rezultatul ei. nu trebuie. len i. Intrarea în coalã.

gradul s u de preg tire pentru activitatea de înv are i în func ie de acestea s . cu foarte multe diferen e individuale.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic Copilul trebuie preg tit. instabilitate colar .i stabileasc atitudinea fa de el. datorit procesului de instruire verbal i form rii culturii verbale. Se manifest unele deficien e temporare de vorbire. polite ea sunt tot mai clar exprimate. dezinteres pentru lectur . înv torul s cunoasc particularit ile fiec rui elev. el în elege bine vorbirea celor din jur i se poate face în eles prin exprimarea gândurilor în propozi ii i fraze alc tuite corect. C. iar dorin ele. Exprim bine diferen ele dintre obiecte i fenomene. Aceast exprimare este facilitat i de volumul relativ mare al vocabularului s u: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. influen elor mediului familial. 6 Psihopedagogie speciala . Trebuie s ad ug m îns .3 Particularit i ale limbajului la vârst colar mic Pân la intrarea în coal . de respingere. La intrarea în coal copilul are deja o anumit experien intelectual i verbal . În general. pe de o parte i exigen ele colii. preferin ele. pe de o parte datorit capacit ii intelectuale ale copilului iar pe de alt parte. O astfel de exprimare fluent i coerent este facilitat i de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior Perioada micii colarit i este perioada în care scrierea devine un nou poten ial al sistemului verbal. pentru aceast nou form de activitate. Se pot constata diferen e însemnate de la un copil la altul în ceea ce prive te dezvoltarea limbajului. la un randament superior. P unescu eviden iaz caracterul lor multiplu. dezinteres colar. prin atitudinea supraprotectoare a familiei sau prin reac ii de opunere. în clasa a III-IV apar r spunsuri mai complexe organizate i sistematizate. Tratarea diferen iat const în adaptarea înv mântului la particularit ile individuale psihofizice ale copilului. iar de la aceast vârst . Dac în clasa I-II se întâlnesc expuneri incomplete. cap t o serie de caracteristici noi. cu interese spre dobândirea de noi cuno tin e i cu cele mai simple deprinderi de munc intelectual independent . Copiii cu intelect normal. vocabularul s u însumeaz cca. chiar din gr dini . este capabil de a face ironii i discu ii contradictorii. copilul înva vorbirea într-un anumit fel. apatie. vorbirea colarului mic devine un element al exprim rii gândirii cu pronun ate note personale. cât i la nivel familial. capacit ile i interesele elevului. I.700-800 fac parte din vocabularul activ. el trebuie puse pe seama schimb rii denti iei dar se datoreaz i unor particularit i trec toare ale dezvolt rii. Subliniind consecin ele tulbur rilor de limbaj. tr iesc dramatic manifest rile tulbur rilor de limbaj. mai mult spontan. pe de alt parte. ceea ce le altereaz i mai mult conduita verbal . atât la nivelul colii. este important c la începutul organiz rii procesului de înv mânt. corespunz toare vârstei. Înv area scris-cititului creeaz un câmp larg de dezvoltare i organizare a intereselor intelectuale. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ. Reu ita colar se manifest prin îndeplinirea obiectivelor impuse de programa colar . manifestate prin întârziere colar . deci este o expresie a concordan ei dintre posibilit ile. Experien a verbal a copilului din primii 6 ani de via influen eaz întreaga dezvoltare psihic . La sfâr itul micii colarit i. ca urmare a con tientiz rii. aceasta presupunând cunoa terea elevilor sub aspectul cuno tin elor. Sub influen a acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. c întrucât nu to i copii vin la fel de preg ti i pentru activitatea de înv ate. De i limbajul nu este suficient automatizat i înc mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. El trebuie s vin în coala elementar cu un anumit bagaj de no iuni elementare.

repeti ii. Din mapa înv torului nu trebuie s lipseasc liste de cuvinte ce con in sunetele: s. organizarea comunic rii) Convorbirile tematice. folosind exerci ii de memorizare a unor versuri specifice pentru anumite sunete. la nivelul silabelor. de pronun are a unor serii de silabe opuse. La vârsta pre colar educatoarele constat ca tulbur ri de limbaj. dislaliile de evolu ie. coerent a comunic rii verbale persist în întreaga copil rie. oferind fiec rui copil posibilitatea de a exersa actul vorbirii în clas sau acas . de diferen iere a consoanelor surde de cele sonore. a maxilarelor i a buzelor. de transformare a cuvintelor prin înlocuiri de sunete sau silabe. cât i la clasa I. grupurile ce-ci. con inutul exprim rii. discu ii dup plan e. g. trunchi. La baza acestora st . instabilitatea psihomotorie etc. Dup exerci iile de articulare. no iunile s fie selectate i adaptate nivelului de în elegere al copilului. întreruperi. p. 7 Psihopedagogie speciala . Urm toarea etap o reprezint introducerea cuvintelor în propozi ii. sunetele: c. al poten ialului intelectual. comparativ cu rapiditatea gândirii. d. structur gramatical . apar substituiri. Este bine s se discute cu p rin ii despre tulbur rile de limbaj ale copiilor lor i s li se lea acestora un program de lucru individualizat. urm rindu-se con tientizarea i automatizarea lor în vorbire. s se stimuleze limbajul sub toate aspectele (în elegere. educatoarele i înv torii au posibilitatea de a alege o multitudine de exerci ii pentru corectarea tulbur rilor de pronun ie.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic priceperilor. n. v. Exerci iile sunt de gimnastic general . inversiuni de sunete. z. Cadrul didactic nu trebuie s piard din vedere în cadrul acestor exerci ii educarea întregii personalit i a elevilor. povestiri. vocabular. r. . la început. crearea unui climat destins. confund ri ale sunetelor consonante. De i copiii pot pronun a sunetele izolat. j. m. favorabil înv rii. din cuvinte paronime. Educatoarele mai întâlnesc i copii cu întârzieri în evolu ia limbajului. deprinderilor. Sunt frecvente deform ri. pronun ie incorect i care la 4-5 ani nu au posibilitatea formul rii unor propozi ii simple. manifestate prin vocabular redus. rotacismele. înlocuiri. s se ofere modele corecte de pronun ie. s se evite suprasolicitarea. jocurile didactice cu structuri gramaticale se utilizeaz atât la "grupa 0". repovestiri. Perseverarea dislaliei la vârst mai mare se poate datora unor caren e pedagogice sau imit rii unor modele gre ite de pronun ie. fiind între inut de vorbirea defectuoas din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care tr ie te copilul. acestea nefiind con tientizate. l. Specific pentru vârsta de 5 ani este dislalia de cuvânt. Aceste informa ii despre elevi permit i accesibilizarea activit ii instructiv-educative. cuvintele.a. jocuri de mi care înso ite de vorbire. exerci ii de gimnastic pentru membre. Unele dificult i de sistematizare i organizare succesiv . sigmatismele. o insuficient dezvoltare a auzului fonematic. o percep ie proast a sunetelor (în special a celor asem n toare). Datorit faptului c la vârsta pre colar copiii nu st pânesc. educatoarele i mai apoi înv torii (în special în perioada preabecedar i abecedar ) folosesc: exerci ii de imitare a sunetelor din natur . iar posibilit ile de formulare sunt reduse. t. Este necesar s existe o permanent stimulare lingvistic . apar unele ezit ri. . de c tre copii. Din literatura de specialitate. silabe. al tr s turilor de personalitate. omisiuni. pentru mobilitatea fe ei. h. . se urm re te pronun area sunetelor în silabe i cuvinte. lecturile dup imagini. Pentru educarea auzului fonematic. pentru exersarea zilnic a vorbirii. memoriz rile. în general. activizarea tuturor copiilor. omisiuni. ge-gi. de diferen iere a sunetelor cu punct de articulare apropiat. f. cuvintelor. b. înc . bâlbâiala fiziologic . ce presupune o concordan deplin între posibilit ile elevilor i dificult ile sarcinilor de înv are.

Problemele de omonimie se implic de asemenea ca generatoare de dificult i. Între colarii din clasele I-IV exist diferen e importante în consisten a vocabularului. se corecteaz pân la sfâr itul clasei a IV-a. gi. bog ia i plenitudinea structurii gramaticale a propozi iilor. înc nu sunt suficient automatizate mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior i. Cunoa terea tulburarilor de limbaj prezint o importan deosebit deoarece au o frecven relativ mare. acestea presupun probleme de precizare a sensului i semnifica iei cuvintelor. Limbajul contribuie în bun parte la realizarea progresului în întreaga via scolar . dar treptat el începe s desprind unitatea fonetic i grafic a cuvântului i elementele propozi iei simple i dezvoltate. Äc rdul ´ etc.). dar treptat colarul î i va da seama diferen ele gramaticale existente (sau i s-au). ce. ge. i ca atare modific comportamentul subiectului. În primii doi ani ai înv rii scrierii. caracteristicile exprim rii. ca acelea de caligrafiere sau de înclina ie a literelor. 8 Psihopedagogie speciala . la început. Äître´. existen a sau neexisten a fenomenelor parazitare în vorbire. chi´ între care. Multe dintre tulbur rile de pronun ie dispar odat cu înaintarea în vârst a persoanei. Este o tulburare de articula ie-pronun ie ce se manifest prin deformarea. elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozi ie. sunt frecvente eliziunile de grafeme (de exemplu Äîtuneric´. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul. ele influen eaz negativ randamentul colar i în general integrarea în colectiv i activitate. cu foarte multe diferen e individuale. Particularit ile dificult ilor întâmpinate de copil în vorbire constituie un indicator pentru faptul c . Alte deficien e ale scrierii. dar se constat numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literar i cu rigorile impuse de coal în leg tur cu exprimarea verbal . Însu irea ortogramelor nu are la baz cuno tin e gramaticale precise. Ädiminia ´. În limbaj persist înc destule elemente ale limbajului situativ. se manifest la început greut i de diferen iere a sunetelor. micul colar face adesea numeroase confuzii. istorie) elementele de pronun ie dialectal diminueaz prin dezvoltarea capacit ii de a citi. Toate aceste particularit i ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral i scris. aritmetic . a defectelor de pronun ie etc. Dislalia ca tulburare de pronun ie are frecven a cea mai mare între handicapurile de limbaj atât la subiec ii normali din punct de vedere psihic. substituirea. La început. bog ia i varietatea lui. neglijente sau greoaie. omiterea. este vorba de o insuficient de clar analiz auditiv verbal cu privire la componen a sonor a cuvintelor. În cazurile când se produc deterior ri ale limbajului evolu ia este îngreunat sau stopat în func ie de gravitatea tulbur rii. în ceea ce prive te stilul vorbirii. În aceast perioad scrierea devine un nou poten ial al sistemului verbal. precum i a silabelor Äche. ghi. Äartimetric ´ etc. c însu i stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. debitul scris cre te mult mai lent. pe de o parte. Cre te volumul cuvintelor tehnice (la gramatic .IV-a când devine mai activ i mai personal . În vorbirea la lec ie (relativ monologat ) frecven a cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. Elevul mic are formul ri neclare. ghe. a repeti iilor. pe de alt parte. fenomene asem n toare se petrec în scrierea diftongilor i a triftongilor. Alteori în scriere apar sunete supra ad ugate (Äviouar ´. cât i la cei cu deficien e de intelect i senzoriale. Äho omalu´. ci . Exprimarea în scris opereaz înc de la început cu un vocabular mai critic i cu rigori de topic . Exprimarea în scris este relativ simpl i foarte economicoas pân în clasele III . apar i cazuri de invers ri ale silabelor cuvântului.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic În dezvoltarea scrierii corecte. De-a lungul anilor de coal debitul verbal oral cre te. Implica iile ce urmeaz se fac sim ite în întreaga activitate psihic .).

Întârzierile în dezvoltarea general a vorbirii se recunosc dup s r cia vocabularului i dup neputin a de a se exprima coerent. copii cu mutism electiv în eleg vorbirea i nu manifest deficien e de ordin intelectiv. trecerea de la structuri semantice simple (cuvinte izolate) la structuri semantice complexe (propozitii. rezultatele la înv tur . Tulburarea citit-scrisului deregleaz integrarea social datorit unor e ecuri i conflicte permanente în via a colar cât i a instal rii unor tr s turi caracteriale negative ca: negativismul. cu o pronun at rezonan nazal în care monotonia vorbirii se îmbin cu pronun area neclar . el presupune transformarea elementelor limbii in elemente proprii. Mutismul electiv. cu prezentarea unor pauze între acestea sau prin apari ia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator care împiedic desf urarea vorbirii ritmice i cursive. Bâlbâiala constituie o form a tulbur rii limbajului oral. iner ia. Ca urmare procesele cognitive nu sunt stimulate. care circula fara rezistenta de la un sistem cognitiv la altul Limbajul este un tip de conducta verbala. Fenomenul const în repetarea unor silabe la începutul i mijlocul cuvântului. ceea ce determin un complex de inferioritate accentuat. De i nu comunic . schimb de idei. fraze. atitudini. est mai frecvent la subiec ii cu debilitate mintal . Rubinstein considera ca ³limbajul este limba in actiune´. timiditatea. retinerea mesajelor sonore. reproducerea sau traducerea lor). se manifest prin refuzul par ial sau total de a comunica cu unele persoane. Limbajul este denumit un vehicul ce transporta intentii. un simplu mijloc de transmisie informatiilor. izolarea. R gu eala vocal duce la pierderea expresivit ii i for ei vocii. grafice si semantice a cuvintelor. e ecurile repetate. Disgrafia i dislexia se manifest la colar prin incapacitatea sa paradoxal de a înv a citirea i scrierea. 9 Psihopedagogie speciala . texte ). disfonic . Astfel. Însu irea scrisului presupune existen a unei anumite dezvolt ri intelective a copilului care s -i permit s stabileasc anumite corela ii între emisia oral a sunetelor i imaginile lor grafice. i formarea deprinderilor de citit se realizeaz prin dezvoltarea unui cod lingvistic ce îi permite copilului s perceap grafemele ca unit i cu valoare de simbol. irascibilitatea ocup un loc important. Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane. ascultare. Apare la copii hipersensibili i este înso it de tulbur ri comportamentale în care înc p ânarea. Persisten a pe o perioad mai mare poate duce la r mâneri în urm pe linia dezvolt rii vocabularului i a exprim rii logico-gramaticale. Sheridan este de p rere c la vârsta de 8 ani dislaliile sunt în propor ie de 15% la fete i 16% la b ie i.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic înlocuirea i inversarea sunetelor. disritmic . cel mai frecvent folosit in comunicarea interumana. descurajarea. ceea ce determin o slab dezvoltare a lor. Deficien a este deosebit de vizibil i afecteaz profund în elegerea vorbirii de c tre cei din jur. teama de insucces. discursuri. la colarii mici cel mai des sunt întâlnite omisiunile i deform rile. frustr rile pot duce la mutism voluntar. Disartria sau dislalia central se manifest printr-o vorbire confuz . Emo iile de oc stresurile. Disgrafia ca tulburare a limbajului scris i dislexia ca handicap al cititului influen eaz pregnant dezvoltarea psihic a copilului i mai cu seam . psihogen sau voluntar. Limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii. ce implica activitati diverse(vorbire. nep sarea. Aceste tulbur ri sunt frecvente la colarii mici. se prezint ca un handicap mai grav comparativ ci dislalia. ori pentru aceasta este necesara constientizarea laturii fonetice.

reclam efectuarea unor ac iuni ce vor r spunde unor sarcini practice concrete.4 Înv area la vârsta colar mic Inv area de tip colar î i are r d cinile în formele de experien spontan ale vârstei pre colare. înainte de a ajunge la liter sau cuvânt. Structural înv area se compune dintr-o serie de situa ii i de sarcini care. poate s dispun de un antrenament anterior în scrierea unor elemente separate ale literei. î i 10 Psihopedagogie speciala . sanc ionare pozitiv sau negativ a conduitei de înv are. Priceperea de a percepe modelul i de a include datele percep ie modelului ± cu rol corector. de confruntare i comparare a rezultatelor ob inute cu modelele corecte. ovale. iar cititul va pune din ce în ce mai pu in accentul pe dimensiunea expresiv-intonare extern . ca i cu tehnica primelor dou opera ii matematice fundamentale ± adunarea i sc derea ± în limitele concentrului 10 i apoi pân la 100. Aceste ac iuni pornesc de la contactul colarului cu obiectul. Treptat scrisul i cititul se vor automatiza înlesnind trecerea la alte achizi ii. Elevul poate s aib la dispozi ie modelul scrierii corecte. care au o schem logic asem n toare. când cu unele forme elementare de munc . care. pentru colarii mici. abstract-categorial. acest lucru trebuie s înve e copilul autoreglarea actului motoriu. trebuie s beneficieze de indici de orientare stabili. Probleme fundamental care se pune în leg tur cu activitatea de scriere a micului colar este orientarea adecvat în spa iul grafic al caietului i în elementele literei. Trebuind s scrie i s citeasc din ce în ce mai mult i mai repede. deprinderea copilului cu tehnica tras rii unor grupe de linii (bice. s nu realizeze o suprapunere a performan ei sale de scriere cu modelul ideal. de lectur în gând. scrisul ini ial va sacrifica. nera ional . ar tate. prin aceea c îl pune pe copil în fa a necesit ii unor ac iuni de control. constituie expresia si realizarea conduitelor verbale. concentrare dar i comutativitate în planul aten iei. orientativ. Pentru a închega corect tot acest proces de înv are. înclinarea pozi iei ± toate raportate la structura spa iului grafic al caietului ± poate s par colarului din clasa I sâcâitoare. Aceasta face posibil o anumit apreciere. cu condi ia ca prin procesul de instruire s nu fie între inut înv area mecanic . câte ceva din estetica demersului caligrafic ini ial. colarul are un acces gradat la aceste forme i. care se împletesc când cu manipularea obiectelor. Contactul cu unele no iuni matematice are o contribu ie esen ial la statornicirea planului simbolic. dar mai pu in explicate în baza unor invarian i obiectivi. zale. efort. interiorizânduse sub forma unor ac iuni mentale specifice. etc. I. cârlige. care trebuie s r spund anumitor parametrii de corectitudine privind forma. Se produce o generalizare crescând a activit ii de gândire.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic Limbajul ca facultate inerenta si specifica speciei umane. pu in atr g toare. Practica pedagogic arat c colarul mic întâmpin dificult i în operarea cu semnele de punctua ie. Înv area la vârsta colar mic se distinge. care cere consum energetic. sarcina de a le scrie. diriguitor ± în dinamica actului motor propriu-zis. poate s beneficieze de îndrum rile înv torului i. cârcei. copilul str bate o faz de lucru având ca obiectiv formarea unor abilit i senzoriomotorii. Pe parcursul unor unit i de timp colarii mici sunt antrena i în rezolvarea unor sarcini caracterizate prin anumite variante de rela ionare a cunoscutului cu necunoscutul.). în procesul instruirii. totu i. izolat de dezvoltare. inevitabil. când cu jocul. esen iali. Elevii sunt familiariza i cu mi carea în ordinea cresc toare i descresc toare a irului natural de numere. m rimea. c p tând un puternic impuls înclina ia elevului c tre abordarea reflexiv a propriei activit i mintale. grosimea. în evolu ia mental a colarului din clasa întâi. sunt pur i simplu introduse.

dar i s redea textul. Scrierea. a relevan ei ei pentru ceea ce pot elevii. Pentru procesul instructiv educativ. animale i plante poate s introduc ordine în cuno tin ele empirice ale copiilor facilitându-le accesul la una din opera iile implicate în descoperirea cuno tin elor despre regnul viu. cu dou categorii de efecte pozitive: a ezarea înv rii matematicii pe temeiul gândirii logice. Ac iunea practic . abilitatea de a ordona i coordona informa iile. în deosebi colarul din clasa întâi. clasa a IV-a ocup o pozi ie sui-generis în evolu ia proceselor educa ionale i în devenirea personalit ii colarului. Etapa terminal a ciclului primar. Independen a i creativitatea în înv are se câ tig i se consolideaz pe etape. a unor cuvinte din expresii contribuie la exersarea func iei de în elegere. clasificarea. iar aceasta face s creasc i nivelul de vârst mental c ruia îi corespunde fiecare nou sarcin . Elementele care beneficiaz de cel mai mare cuantum de asigur ri i înt riri instruc ionale sunt procesele mnezice i capacitatea discriminativ-analitic-discursiv . În clasele a doua ± a patra se produce un proces de îmbog ire i diversificare a înv rii sub impactul unor discipline de înv mânt mai numeroase. conduc la înv area mecanic . a generaliz rii. Este un gen de operativitate care cultiv flexibilitatea i concur la automatizarea i cre terea vitezei de lucru. cre te dificultatea pentru elev de a rezolva noile sarcini.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic îmbog esc considerabil nomenclatorul no ional. o faz de autonomie intern autentic ± deta area treptat a elevului de modelul extern ± aceast treapt începe s ofere min ii copilului capacitatea abstrac iei. gândirii imaginative.i autodirija disponibilit ile i procesele psihice. scurtarea termenelor înv rii i eliberarea unor rezerve de timp pentru captarea de noi cuno tin e. Predominan a sarcinilor analitice de fragmentare. Citirea ofer un teren propice 11 Psihopedagogie speciala . de cultivare a inteligen ei elevului. ceea ce antreneaz o cre tere a probabilit ii dispersiei aten iei. când elevul este capabil s lucreze în absen a înv torului conducându-se dup modelul ar tat în lec ii. Contactul cu o serie de cuno tin e despre natur . operarea matematic în câmp l rgit. face ca elevul s fie solicitat pe mai multe direc ii. Nerealizarea unei leg turi interne între ac iunea practic i reflec ia teoretic asupra regulii de a efectua ra ional ac iunea genereaz dou evenimente mnezice izolate. mai ales. Punerea elevilor în situa ia de a descoperi raporturile de sprijin reciproc dintre componentele unei ac iuni matematice cultiv reversibilitatea psihologic . Câ tig în importan modul de a înv a. Extinderea câmpului înv rii (clasa a III-a). Se distinge mai întâi o faz de autonomie exterioar . Aceast strategie are avantajul de a preg ti terenul achizi ion rii de c tre colarul mic a capacit ii de a rezolva probleme. extragere a fragmentelor din text. neîn eleas i neexplorat cognitiv i structurile verbo-cognitive nereproduse ac ional. a memor rii logice. capacitatea de a opera cu esen ialul în contexte epistemice diferite. la educarea reversibilit ii. Cuno tin ele însu ite devin priceperi i deprinderi. Sincronizarea acestor dou serii de evenimente se soldeaz . Limba român ofer un intens teren de dezvoltare i îmbog ire a poten elor cognitive i creatoare ale elevului. domeniu al reversibilit ii. i-i motiveaz intrinsec pe elevi. Presta iile colarului mic sunt puternic dependente de model datorit capacit ii lui reduse de a. Matematica. genereaz interferen e între procesele senzoriomotorii i mentale implicate. flexibilitatea mental . s reproduc i s le explice. problema este aceea a criteriilor de determinare a complexit ii psihologice reale a unei sarcini. a poten ialului ei stimulativ pentru dezvoltare. numirea i citirea corect a num rului. devine un instrument de testare i. s repovesteasc . a compara iei. s memoreze. În clasa a doua elevii trebuie s tie nu numai s citeasc texte. no iunea de cresc tor i descresc tor.

s st pâneasc i s foloseasc natura. sau cea de-a treia copil rie ce se desfa oar între 6/7 . dep indu. Aceste etape poart numele de stadii. verbalizarea. experimentarea.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic exers rii i stimul rii poten ialului cognitiv i creativ al elevului. capacitatea de a extrage semnifica ii din materialul pe care-l înva i de a opera cu el. Situând în prim planul înv rii dinamismul. Unul dintre aceste stadii îl reprezint cel al micii colarita i. vitezei i timpului ofer ocazii de educare a gândirii matematice. I. derulându-se într-o succesiune logic si legic . unde perceptivul se îmbin cu imaginarul. Progresele ob inute sunt mai constante i se manifest în toate compartimentele dezvolt rii psihice si fizice. Gândirea realizeaz cunoa terea cu ajutorul unor opera ii logice concrete. reprezinta piatra de temelie pentru o buna analizare a lui. Gândirea se desprinde de datele percep iei globale intuitive si începe s manifeste o tendin de decentrare. procesul de înv are decurge ca un demers de redescoperire i reconstituire a con inutului evenimentului istoric. La formarea gândirii tiin ifice contribuie i cuno tin ele despre natur . Înv area no iunilor de frac ie ordinar i zecimal . f când parte din natur . omul parcurge mai multe etape ce cuprind aspecte asem n toare pentru to i indivizii afla i în limitele vârstelor respective. deoarece cunoa terea principalelor aspecte si caracteristici ale omului la diferite vârste. 12 Psihopedagogie speciala . Se formeaz o serie de abilit i în procesul familiariz rii cu istoria: perceperea i evaluarea corect a timpului i a spa iului. interpretarea tiin ific a fenomenelor naturale. considerate ca procese definitorii în structurarea fiin ei umane. cunoa terea decurge indirect. analizându-se în primul rând din perspectiva adapt rii colare si a înv rii. s cunoasc . Cu toate acestea gândirea ramâne predominant concret . în jurul vârstei de 10 ani putându-se vorbi despre un stadiu no ional al gândirii.acest stadiu este unul de achizi ie masiv a experien ei general adaptative pentru via . Transformarile treptate ce se produc în gândirea si comportamentul colarului pun în eviden o noua structura mintal . La geografie înv torul trebuie s -i introduc pe elevi in specificul cognitiv al domeniului. Mi carea reconstitutiv în profunzimea cuno tin elor de istorie.i egocentrismul. obiectuale. La istorie. prin ac iuni tot mai eficace asupra obiectului. În ansamblul dezvolt rii sale. conexiunile i interdependen ele dintre fenomene ± observarea. prin ac iuni de explorare.5 Problemele specifice ale adaptarii elevilor la activitatea colar . realizeaz o reflectare adecvat . a no iunilor de fizic i chimie. corelarea cuno tin elor despre natur cu cele despre om. Decentrarea intervine atunci când copilul. faptul c este vorba de evenimente ale trecutului. ca i problemele de aflare a distan ei. Are loc perceperea rela iilor care prilejuiesc în elegerea cauzalit ii si folosirea mai corect a leg turilor logice. este capabil s observe. i fiind analizate i studiate atent de c tre psihologie. la care elevii n-au avut cum s asiste. d curs proceselor mentale discursive. În ansamblul dezvolt rii.10/11 ani. aplicarea ± ob inem mai multe efecte formative: stimularea dezvolt rii gândirii cauzal explicative. Declan area activismului s u psihic actual ± cognitiv i emo ional ± devine elementul de sus inere al demersului de însu ire i transmitere a faptului istoric. Astfel. prefigurarea premiselor i mecanismelor înv rii în clasele urm toare. vârsta colar apare ca o etapa cu relativa stabilitate i cu posibilit i de adaptare mai u or de realizat. definirea. ca agent care. gândirea devine opera ional . din intuitiv .

modeleaza activitatea intelectuala a copilului si organizeaza viata scolara. la intrarea în scolaritate.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic Capacitatea de cunoa tere spore te si datorit memoriei. sau cu cel al puberta ii. Concomitent se produc schimbari. începe si familiarizarea cu cerintele vietii sociale. dar mai ales responsabilitatea fata de calitatea asimilarii lor. Astfel devine tot mai activa constituirea vorbirii interioare. Asimiarea continua de cunostinte mereu noi. ca importanta cu cel al na terii. i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei. ce se releva prin capacitatea de a duce la bun sfârsit o sarcina începuta si de a obtine un rezultat. lumea interioara devenind foarte bogata. Copilul trebuie înva at ca scoala nu este o modalitate de constrângere. precum si modul în care via a colar este prezentat de adul i. îsi va forma deprinderi de scris-citit si calcul. care a evoluat i care acum este capabil s desf oare jocuri mult mai elaborate decât cele din gr dinit i s în eleag sarcini mai complexe. O data cu integrarea în colectivitatea scolara. ci dimpotriva. la trecerea în scolaritate el învata ca trebuie sa se exprime doar atunci când este solicitat. cel ce vegheaza la exercitarea regulilor societatii si scolii. responsabilitatea si disciplina fata de munca. 13 Psihopedagogie speciala . tensiunea si planul de evenimente ce domina în viata copilului. Acest adult . Viata sociala a scolarului este si ea intensa. ea reprezint o continuare fireasc a activit ii copilului.începe sa joace un rol de prim ordin în viata copilului. specifice fiecarui individ. El asimileaza treptat reguli de conduita individuala si colectiva. Acum este ³vârsta prieteniei´. Procesul de adaptare se intensifica si se centreaza pe atentia fata de un nou adult si nu se mai limiteaza la parinti. el fiind reprezentantul marii societati. a ³camaraderiei´. dar si cel care antreneaza energia psihica. Asadar. modifica regimul. auditiva. Un rol important în adaptarea cu succes a copilului în coal îl are frecventarea gradini ei. Se face simtita nevoia elevului de a trai în colectiv. în spe de p rin i. Tot acum se manifesta si primele aptitudini cu caracter general ce potenteaza succesul scolar. chinestezica. de a participa la activitati comune. caracterul evident al regulilor implicate în viata scolara creeaza sentimente sociale si largeste viata interioara a copilului. Scoala creeaza capacitîti si strategii de învatare care contribuie la structurarea identitatii si a capacitatilor proprii. Daca în perioada prescolara copilul se manifesta spontan. situatie de colaborare si competitie. copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de învatare. Primii patru ani de scoala. impune modele de a gândi si de a actiona. în functie de care îsi regleaza atitudinile si relatiile cu alte persoane. Psihologii compara ³ ocul colariz rii´. de îngr dire total a activit ilor libere din gr dini . Scolarului îi place actiunea si totodata doreste sa aiba succes. de încetare a jocului. luând treptat locul jocului ca activitate principala. care marcheaza adaptarea colar i imprim direc ia general a întregii perioade pe care individul o va petrece în coala. în universul interior aparând reactii afective legate de raspunsul propriu. acum conturându-se diferitele tipuri de memorie: vizuala. este expansiv. Tine de grupul clasei care reprezinta ³un grup social viu´. chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei. trebuie precizat faptul ca intrarea în colaritate reprezint un prag cu multe i importante aspecte psihologice. ale carei posibilitati cresc rapid. cu o mare dominatie a expresiei în toate reactiile sale.învatatorul sau învatatoarea . Tinând cont de toate aceste aspecte. Învatarea tinde tot mai mult sî ocupe un loc major în viata de fiecare zi a scolarului. se formeaza atitudinea fata de munca.

Insuccesul poate avea grade diferite de amplitudine . deoarece autoaprecierea i înregistrarea i interpretarea rezultatelor ob inute ine de nivelul de aspira ie al fiec ruia. sau datorat provenien ei din familii cu o istorie tulbure. i pentru care m sura cea mai corecta este amânarea debutului colar. La aceast vârst . Aici intervine din nou înv torul. lucru asupra c ruia medicii cabinetelor colare. sau extins când se înregistreaza la mai multe. în mare m sura.respectiv o imagine de sine alterat . de cele mai multe ori la e ec colar.aceea a obtinerii succesului scolar. Cauzele sunt numeroase si diverse . Un e ec colar cronicizat este periculos. Acest lucru depinde foarte mult de învatator si de tactul cu care el stie sa foloseasca nebanuitele resurse ale copiilor si sa le canalizeze în directia dorita . de colabor ri. psihointelectuale. Nevoia de competi ie si de colaborare amintit anterior a copilului. La polul opus pentru adaptarea cu succes la via a colar se afla insuccesul colar. Insuccesul colar are efecte devastatoare asupra copiilor de vârst colar mic . sau pus sub auspicii nu tocmai favorabile. ce pun pre colarii în legatur directa atât cu colarii. mai ales în mic colaritate. cred ca nu exista dascali (la orice nivel de învatamânt) care nu-si cunosc meseria sau care o fac mai putin bine. deci la succes colar. se apeleaz la men inerea unei strânse legaturi între cele dou institu ii prin efectuarea de vizite.redus când se înregistreaz doar la o anumita arie curricular . Frecven a cu care se produce acest lucru în mediile colare si mai ales aspectul de fenomen cronicizat ne determin sa-l privim cu mare responsabilitate. o no iune subiectiv . De altfel. reprezentând debutul unui viitor adult cu diverse probleme. cu siguran via a si activitatea sa colar va fi compromis . survenita cel mai adesea din motivul nefrecvent rii gradini ei. tocmai pentru a evita înc rcarea informa ional si de a feri noii elevi de stres colar. sau mai greu de sesizat prime te acordul de a merge la scoala. sau de natura psihosocial . Motiva ia este deosebit de importan . copilul dorind s fie remarcat ca fiind printre cei mai buni. El reprezint . cu sau fara tact si daruire pentru aceasta meserie nobila. ci exista numai dascali cu sau fara har. care trebuie sa dovedeasc o buna cunoa tere a particularit tilor de vârsta ale copiilor. pierderea încrederii în capacita ile proprii . ceea ce duce la cre terea siguran ei si încrederii de sine. O cauz mai pu in 14 Psihopedagogie speciala . de schimburi. cât mai ales cu învatatorul. momente de destindere in cadrul ³orei´ clasice. deoarece determin efecte negative atât în plan psihologic individual . Acest aspect poate avea un caracter episodic. sau cei de familie ar trebui sa se aplece cu cea mai mare seriozitate.începând cu cele de ordin genetic. care duce. sau poate deveni un fenomen de durat . fiindc acesta stigmatizeaz . dar mai ales sa încerce sa le depisteze pe cele individuale. când copilul nu este capabil s con tientizeze faptul c a învata este un lucru folositor mai ales pentru devenirea ulterioar . vine s sprijine acest succes. iar aici va înregistra insuccese. transformând aceasta într-un perpetuum mobile interior al motiva iei sale pentru succes.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic Pentru a veni în sprijinul unei adapt ri optime a copiilor în coal . deoarece de aceast apreciere depinde debutul colarit ii copilului. Este de recomandat ca înscrierea în documentele scolare în clasa I sa se faca mai târziu. programele analitice pentru clasa I sunt concepute în a a fel încât s cuprind foarte multe activit i recreative. el având nevoie de ceva care sa-l stimuleze pe moment. Dac un copil cu diverse afec iuni ascunse. Dac toate aceste lucruri sunt respectate. induce o marginalizare a copilului în cauz .cât si în plan social. dupa opinia personala. se ajunge cu siguran la o adaptare colar de succes a copilului. cauza principal a insuccesului o reprezinta inadaptarea colar . tocmai pentru a putea depista aceste cazuri de copii care dintr-un motiv sau altul nu pot face fa rigorilor colare. La intrarea în coala se cere avizul medicului privitor la dezvoltarea bio-fizic a copiilor. Tot în acest scop.

pentru multi elevi facorii insuccesului se afl în familie. antrenant si provocator. drept pentru care îsi pierde interesul ceea ce duce la ramâneri în urma ulterioare. deriva din pierderea interesului pentru informa iile transmise. psihopedagog. care se dovedeste a fi suficient pentru existenta în fiecare scoala a unui psiholog. frecventarea gradinitei. problema adaptarii scolare a copilului de vârsta scolara mica este una majora. modul în care copilul percepe scoala ca pe ceva constructiv. scoala. de succesul sau insuccesul înregistrat de elev în acest moment. y stabilirea unor rela ii strânse de parteneriat între scoala si familie. O mare însemnatate o are familia. Înca o data. se poate ajunge macar la o ameliorare a adaptarii. care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunz toare unui înva amânt de calitate. am putea men iona: y sporirea rolului înv mântului pre colar. deoarece de aceasta adaptare. deoarece. dar nu în ultimul rând priceperea si tactul pedagogic al învatatoarei. depind toate performantele scolare viitoare ale acestuia.Caracteristicile dezvolt rii colarului mic întâlnit de insucces colar. În concluzie. cauzate de nefrecventarea gr dinitei. Chiar si în acest din urma caz. Dintre m surile de prevenire a apari iei insuccesului i a e ecului colar. fa de limitele normale. datorat existen ei unei baze de cuno tin e vaste a copilului. dup cum am precizat. dar pot fi ameliorate daca sunt cunoscute si inute sub observa ie. acolo unde exista. y dasc lul reprezint piesa de baz în ac iunea de asigurare a reu itei colare. Iata numai un motiv. deoarece jum tate din insuccesele prezente. cu exceptia cauzelor de natura endogena. dar specificarea existen ei unor probleme ce trebuie avute în vedere. adaptarea copilului la viata scolara se poate face cu succes daca sunt cunoscute si respectate câteva aspecte de baza ale succesului . daca exista bunavointa si colaborare între familie. y sprijinirea colii. y o mai bun si atent examinare a copiilor de c tre medic la debutul colarit ii si îndrumarea spre scoli speciale acolo unde este cazul. î i au originea în diferen ele prezente la debutul colarit ii. deci la insucces. si evitate pe cât posibil cele ale insuccesului. medic. Cu alte cuvinte. 15 Psihopedagogie speciala . trebuie men ionat rolul covârsitor al dascalului. Acesta considera coala i activit ile desfa urate ca fiind plictisitoare. tocmai pentru a atribui fiec ruia sarcini adecvate capacit ilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->