THE BARBAROUS COAST Collins Fontana Books Ross MacDonald Ross Macdonald - Coasta Barbară -1-

ROSS MACDONALD Coasta Barbară În romîneşte de TAINA DUŢESCU EDITURA UNIVERS BUCUREŞTI - 1970 Ross Macdonald - Coasta Barbară -2-

stufos. Avea ochii mici şi rdari. — A. sigur. Era un tînăr voinic. vă aşteaptă. împingîndu-1 pe paznic spre stîlpul eva sunete guturale şi nearticulate. Dintre leandri i şi trecu alergînd pe lîngă maşină. Terenul era înconjurat cu un gard înalt de plasă. Se apropie tîrşîindu-şi picioarele. capul său avea expresia de blîndeţe îmbinată cu forţă care se citeşte pe feţele bătrînilor indien icios la faţă. urcau pînă î şosea terasele grădinilor. În partea de sus a clădirilor lungi. Din Clubul Ross Macdonald . N-a spus pentru ce. Paznicul se sprijini de stîlp şi începu să-şi pipăie tocul revolverului. Pazn icul acţionă foarte repede pentru un om de vîrsta lui. spuse el amabil. îi sălta în ritmul rapid al paşilor. şi. fără să facă aproape nici un zgomot. ca o scară acoperită cu covoare bogate. Se răsuci şi-şi aruncă braţul în jur ei tînărului. într-un costum albastru. domnule? — M-a chemat domnul Bassett. ca nişte ochi de cartof. aproape roz. — Iartă-mă. spre capătul de sud al pla jei numită Malibu. Alerga în vîrful p oarelor. cu trei şiruri de sîrmă ghimpată deasupra. cu e cărunte ca pilitura de fier. Îţi urechile claxonul ăsta. Daţi-i drumul drept înainte. — Cu ce treabă pe-aici. Din ghereta de piatră a ieşit un om în unifor bastră.CAPITOLUL 1 Channel se găsea pe o platformă de stînci deasupra oceanului. maronii. — Nu face nimic. confidenţial. da. Umărul ii zvicni şi paznicului îi zbură şapca din cap. ale clubului. cu revărsată peste cureaua pistolului. spre poarta care tocmai se deschidea. cu o şapcă ce-i dădea un aer oficial. Tînărul începu să se zbată în încleştare. Cu toate că avea urechi ferfeniţite şi nas turtit. se sprijini cu braţul de portiera maş nii. E la dînsul în b e întoarse către poarta de sîrmă solidă.Coasta Barbară -3- . Sub şapcă i se vedea pârul negru. n-avea pă roşcat foarte deschis. Eu sînt Archer. Am oprit în faţa porţii şi am claxonat. — V-am văzut venind. Nu trebuia neapărat să claxonaţi. zdrăngănindu-şi legătura de chei. ascuns de tufe de le ndru.

am tras. Paznicul se apropie de el tirşîindu-şi picioarele. ridică şapca şi o scutură fără rezultat înainte poi. Tînărul rămăsese pe loc. gata să parez şi să contraatac. avînd în colţ un ochi albastru ce priv fix. Îmi pare rău.Coasta Barbară -4- . Ross Macdonald . frecându-şi bărbia cu mîna. Mai învîrte-te mult pe-ai urînd şi băgîndu-te peste oameni. — Asta vrea să fie o ameninţare? în bă el. — Te-am auzit întrebînd de el. Avea o bărbie puternică. — Acu' cară-te pînă nu-ţi mut dovleacul Am pus mîna pe umărul lat şi muşchiulos al tînărului. Spune-i lui Bassett că vreau să vorbesc cu el. Nu voiam să te lovesc. cu capul întors gata să intre pe Profilul lui semăna cu ceva tăiat dintr-o scîndură. ţinînd bine pistolul în mîna dreaptă. — Eu zic să faci cum spune el. — Un avertisment prietenesc. Nu poţi dumneata să mă împiedici. băiete ! Paznicul îi smulse şapca din mînă. — Acu' ridică-mi pălăria. — Ştiu că ai auzit. N-am nimic cu dumneata. dă-o-ncoa' şi pe urm mai stătu puţin nemişcat. Asta e pro rietate particulară. lverul. cu umărul stî ainte. Cum te-ai mişcat. umflată peste burtă. Nu ştiu ce te roade. Şi totuşi. Dacă nu şi mai rău l drept şi-şi mută privirea de la pumn la obrazul meu. Spuse : — Tot o să vorbesc cu Bassett. Se în spre mine. răspunse paznicul cumpătat. — Atunci o să iedice un glonţ în burtă. Miam dat sea era de tînăr cînd mi-a spus rînjind : — Eşti şi tu unul din băieţii de şoc ai lui Bassett? sc pe Bassett. M-am dat jos din maşină. — I-am spus. — Da' am eu ceva cu du mneata.vîrful nasului începu să-i picure sînge care îi pătă cămaşa albastră. Sfatul meu e să pleci şi s-o laşi altă. Mi-am schimbat puţin greutatea de pe un picior pe altul. de om certăreţ. deschise la culoare şi gura nedecisă făceau ca figura lui să pară fără formă. şi o să te alegi cu mutra făcută afiş. Apoi se aplecă. Nu vrea să vorbească cu dumneata.

sau cum le zice. După cîte cred. nu te mai lua de bătrî i.— Numai după ce vorbesc cu Bassett. Înainte puteam să dau gata doi ca tine cu o singură mînă. — Nici nu mă gîndesc să discut asta cu un necunoscut. — Şi pentru numele lui Dumnezeu. Dar se înroşi vinovat. — Asta dumneata. du-te şi te plimbă. spuse paznicul. Ai de gînd s-o ştergi. — Nu se primesc scuzele. Şi mai devreme sau mai tîrziu o să iasă u Bassett? am întrebat eu. — Din cauza lui vrea Bassett să vorbească cu mine? — Poate că da. Paznicul se apropie de el pe la spate şi îl împunse eu revolverul. Ross Macdonald . spuse tînăru măr. zice. azi noapte a stat în tufişuri. Domnul Bassett are o inimă prea bună. Apoi se linse pe mînă. Numai că de pe şosea nu poţi să mă dai afară. — În legătură cu nevastă-mea. ce avem nevoie de bătaie de cap cu au orităţile?" — L-ai lămurit. — Mi-am cerut scuze. Hai valea. George Wall se retrase în sus ul drumului. după o cotitură. Îşi tîrî umbra lungă în soarel aţă. sau trebuie să te dau afară? — Plec. nu -şi cunoaşte interesul. nu ştiu. că e foarte important pentru mine? — Cred că aş putea s spun. Sînt din Toronto. Din partea cui să-i transmit? — De la George Wall. „Lămureşte-1 tu singur. Ridic umeri şi din coate cu o mişcare sinuoasă. Spune-i că nu plec pînă nu stau de vorbă cu el. — Nu vrei dumneat i spui că trebuie să vorbesc cu el. Se uită la mine. dar domnul Bassett zice că nu. — Ăsta e schizmofrenic. ca şi cum nu şi-ar fi permis să piardă atî roteine. Domnul Bassett nici nu-1 cunoaşte. — De cînd se învîrte pe-aici? — De cînd l-am sch a poartă pe celălalt portar. mişcîndu-se încet ca să arate că e independent. Trebuia să-1 de ca să-1 ridice. spuse el.Coasta Barbară -5- . muşcîndu-şi buza de jos. Paznicul puse revolverul în toc şi îşi şterse de sînge cu dosul palmei. Se opri o clipă. întîrziind cu privirea. O să discu cu el. şi dispăru din vedere.

iar domnul Bassett e prost dispus. Oricum nu mai e sezonul . a zis : — Dacă vindeţi ceva. Pri n uşa interioară de sticlă a vestibulului. atîrna cu capul î os deasupra intrării. Eu intram în al doilea grup. — Pe vremuri eram boxer. secţionat l loc de un slip alb. Eram puşti la şcoală. m-a auzit şi a venit în fugă. Partea dinspre ocean se deschidea spre zarea de un a lbastru luminos. Dădu solemn din cap. păreau să împartă lumea în două grupuri : cei ei nu chiar aşa de bogaţi.Coasta Barbară -6- . alegeţi un moment mai potrivit. n-am avut bani de bilet. care mă cercetau prin geam. Mătura fundul bazinului cu un aspirator subacvatic cu miner lu ng. — Uite dom'le ! zise el încînt t şi visător. Eram în formă. Un pom de Crăciun. aveam treizeci şi cinci — treizeci e de ani. numai că mau lăsat picioarele. Clădirea era construită din lemn şi bolovani de rîu. Mi s-au tăiat picioarele sub mine.— Ei. — Da. îmi zîmbi uşor. Nu mă mai ţineau picioarele. Singura fiinţă omenească era un băiat negru. — Am auzit. L-ai auzit la radio! CAPITOLUL 2 — -am lăsat maşina la locul de parcare asfa ltat din faţa clădirii principale. cum ţi-am spus. Ştii? Ai văzut meciul? — Lzit la radio. cu acoperişul pl n. Am scos o monedă şi am bătut în uşă. Ce sînt eu de vină că au aruncat peştişorii tropicali în bazin? — Cine? Mi Ross Macdonald . altfel mă băteam şi zece reprize. După un timp. vedeam bazinul de patruzeci şi cinci de metri între aripile lui în formă de U. Silueta şi simplitatea liniilor mi-au ascuns proporţiile reale pînă cînd am intrat. Cînd a deschis uşa. Îşi încorda muşc de la braţul drept şi-1 pipăi admirativ. Ochii şi inteligenţi. pare-se. Uşa era încuiată. bun boxer ony Torres. mă mir că mai sînt întreg. — Eram deja bătrîn. Ai ţinut şase reprize cu A rmstrong. da de unde ! Era o vreme cînd dădeam gata doi ca el. Adineauri a terminat cu mine . Ai auzit de mine? Cocoşul din Fresno. domnule. vopsit în roşu viu.

am trecut pri n galerie. deschişi la c rea depărtaţi. vă rog? — Archer. dar de f apt e al membrilor. deschise o punguţă de piele de porc şi începu să umple urduhănoasă cu fire oacheşe de tutun englezesc. ai zice că e al lui clubul. uită să se poarte civilizat. sau ceva de genul ăsta? — Ceva de genul ăsta. e numai director. Vă rog. ca nişte ochi de peşte. — Bun. cu pantalonii sport gen Oxford. Gestul era exagerat din ca uza nervozităţii. Gura subţire. şi cu accentul de pe coasta Atlanticului. Cu toate că frizerul care-i căn ise părul îşi dăduse toată silinţa. — Foarte bine. lipăind pe plăcile de faianţă. Clienţii mei sînt întotdeauna prost dispuşi cheamă. Bassett e propriet ar aici? — Nu. cu pantofii solizi maro cu talpă groasă. Condus de spinarea triunghiulară a salvatorului. de babă. Asta se asorta de minune cu haina lui de tweed. Se aşeză la birou. marca Harris. printre luminile verzi mişcătoare. — Am şi cu o mătuşă la pompe funebre. M-a zgîriat pe a spinării. persona leg ce găseşte la treaba asta. Salvatorul î i făcu cu ochiul şi plecă grăbit. scoase spin : — Mă bucur foarte mult că aţi venit. I-a omorît clorul din apă. Ca răspuns s-a auzit o voce stridentă. — Nu i-o lua în nume de rău.— Cei de-aseară. Un zîmbet alb îi lumină faţa. — Sînteţi de la pompe funebre. reflectate din bazin. încuie uşa la loc în spatele m vită cu un gest larg să stau pe un scaun din faţa biroului. erau puţin bulbucaţi. Eu. cînd merg la o petrecere şi se îmbată. Şi acuma domnul Bassett rsă focul pe mine. şi cu toate că roşeaţa feţei îi Ross Macdonald . ca o cretă pe o tablă udă : — Cine e. cu o plăcuţă pe care scria DIRECTOR.Coasta Barbară -7- . A bătut la o uşă gri. Ochii. — Eram os să ştiu. Se auzi un scîrţîit în bro hise uşurel. Îi pescuiau din acvariu şi bîldîbîc cu ei în bazin. intraţi. — Pe cei de-aseară? — Pe peştişori. Un moment. Dar ei îi place. În crăpătură apăru un cap care-mi ajungea pînă la bărbie. După cum vorbeşte. şi acum trebuie să-i scot afară cu a l. E cam lugubru. sărăcuţii. i-am spus eu salvatorul — Domnul Archer vrea să vorbească cu dumneavoastră.

dădea o aparenţă de tinereţe artificială, mi-am dat seama că avea aproape şaizeci de ani. M m rotit ochii prin încăpere. Nu avea ferestre, era luminată fluorescent de la o sursă as cunsă, şi ventilată printr-un sistem de aer condiţionat. Mobila era grea, închisă la culoar . Pe pereţi atîrnau tot felul de fotografii : iahturi cu pînzele umflate, săritori de la trambulină, jucători de tenis felicitîndu-se cu surîsuri forţate. Pe birou erau cîteva căr roptite în picioare, din părţi, cu suporturi în formă de elefant, din piatră neagră lustrui upă ce-şi umplu pipa, Bassett îi aplică flacăra unei brichete cu gaz şi emise un norişor de m albastru, prin care zise : — După cîte am înţeles, domnule Archer, sînteţi calificat pent a face oficiul de gardă personală. — Calificat poate că sînt. Dar nu prea mă ocup cu treaba asta. — Dar înţelesesem că... Şi de ce nu? — Pentru că înseamnă să te ţii tot timpul scai d mari hahalere. De obicei au nevoie de gardă personală pentru că nau cu cine să facă conver saţie. Sau pentru că li s-a năzărit nu ştiu ce. Bassett zîmbi strimb : — Asta nu prea sună pliment. Sau poate nici nu voia să fie compliment. — Căutaţi o gardă personală? — Nici eu n u. Apoi adăugă precaut : Pînă nu se clarifică puţin situaţia, nu pot să spun exact de ce an m nevoie. Şi nici motivul. — Cine v-a vorbit de mine? — Unul dintre membri mi-a pomeni t de dumneata, acum cîtva timp. Joshua Severn, regizor la televiziune. Zicea că eşti s pirt. — Aha, mda. Partea proastă cu linguşeala e că oamenii se aşteaptă să le răspunzi la f e ce vă trebuie un detectiv, domnule Bassett? — O să-ţi spun. Sînt în primejdie : un tînăr are mă ameninţă. Să-1 fi auzit la telefon ! — Aţi vorbit cu el? — Doar un minut, aseară. Er o serată, serata noastră anuală de după Crăciun, şi el a telefonat de la Los Angeles. Zice că o să vină încoace să mă ia la bătaie, dacă nu-i spun anumite lucruri. M-a speriat. — Ce i? Ross Macdonald - Coasta Barbară -8-

— Nişte lucruri pe care pur şi simplu nu le cunosc. Acum cred că-i afară, mă pîndeşte să ie ta nu s-a terminat decît foarte tîrziu, şi am stat aici toată noaptea, adică restul nopţii. Azidimineaţă a telefonat portarul că e la el un tînăr care vrea să vorbească cu mine. I-am s să nu-i dea drumul înăuntru. Puţin după asta, cînd mi-am mai revenit, ţi-am telefonat. — nume vreţi să fac eu? — Să mă scapi de el. Probabil că ai metodele dumitale. Nu vreau să fa uz de violenţă, bineînţeles, decit dacă e absolut necesar. Ochii îi luciră palid prin strat le de fum. — S-ar putea să fie necesar. Ai revolver? — Am în maşină. Nu e de închiriat. — B s că nu. M-ai înţeles greşit, dragul meu. Poate că nu m-am exprimat destul de clar. Nu e o m pe lumea asta care să urască violenţa mai mult ca mine. Voiam doar să spun că ai putea să foloseşti pistolul ca un... ca un instrument de convingere. N-ai putea să-1 conduci frumuşel pînă la gară, sau pînă la aeroport, şi să-1 urci într-un avion? — Nu. M-am ridicat e. Bassett a venit după mine pînă la uşă şi m-a apucat de braţ. Mi-a displăcut această inti mi-am eliberat braţul. — Ascultă, Archer, nu sînt un om bogat, dar ceva rezerve am. Sînt gata să-ţi dau trei sute de dolari ca să te ocupi de acest individ în locul meu. — Să mă oc de el? — Fără violenţă, bineînţeles. — Îmi pare rău, dar nu fac tîrgul. — Cinci sute de dol ate. Îmi cereţi nici mai mult nici mai puţin decît să fac ceea ce, conform legilor din Cal ifornia, se numeşte răpire. — Doamne fereşte, nici nu mă gîndesc la asta ! Era speriat de-a binelea. — Gîndiţi-vă puţin. Pentru un om în situaţia dumneavoastră, aveţi o părere cam tul re justiţie. — De ce nu lăsaţi poliţia să se ocupe de el? Spuneţi câ v-a ameninţat. — Da. D cea că o să mă bată cu cravaşa. Dar nu poţi să te duci la poliţie cu chestii din astea. — B că nu ! Ross Macdonald - Coasta Barbară -9-

— Eu, unul, nu pot. E ridicol, e demodat. Aş ajunge de rîsul întregului Southland. Mi se pare că nu prea sesizezi aspectul subiectiv al problemei, dragul meu. Sînt director ul şi secretarul unui club foarte, foarte pretenţios. Cele mai distinse familii de p e coastă îmi încredinţează mie copiii, fetele. Asupra mea nu trebuie să plutească nici urmă uspiciune, înţelegi, trebuie să fiu un fel de Calpurnie. — De unde şi pînă unde suspiciune? lpurnia îşi scoase pipa din gură şi înălţă un rotocol şovăitor de fum. — Speram să nu fiu o în amănunte, în orice caz nu mă aşteptam să fiu supus unui interogatoriu în această proble uşi sînt. Trebuie făcut ceva înainte de a se produce ireparabilul. Mă plictisea cum îşi ale cuvintele, şi am lăsat să observe că mă plictiseşte. Mi-a aruncat o privire rugătoare, car căzut între noi ca un sac. — Spune sincer, pot să am încredere în dumneata? — Cîtă vreme e de ceva legal, da. — Of, Doamne, sigur că e legal. Am intrat într-o încurcătură cu toate că sînt de vină. Nu mi-e de ce-am făcut, ci de ce-ar putea oamenii să-şi închipuie că am făcu m să-ţi spun, e o femeie la mijloc. — Nevasta lui George Wall? Deodată faţa i se desfăcu la cusături. Încercă să şi-o monteze la loc în jurul punctului fix reprezentat de pipă. pe car o înfundă în gură gata s-o înghită, dar nu putu să-şi controleze grimasa care parcă-1 trăge e de colţurile buzelor. — O cunoşti? Ştie cineva? — În curînd o să ştie toată lumea, dacă s George Wall pe-aici. Am dat nas în nas cu el cînd intram în... — Doamne sfinte, atunci e pe-aproape. Bassett fugi neîndemînatec pînă în celălalt colţ al camerei.Deschise un sertar la birou şi scoase un revolver de calibru mijlociu. — Lasă ăla jos, am spus eu. Dacă ţii a do mult la reputaţie, să ştii că focurile de revolver pot, să ţi-o găurească de tot. Wall e ară, la poartă, şi încerca să intre. N-a reuşit. Mi-a spus să-ţi transmit că nu pleacă pînă el. Stop. — Fir-ar să fie, de ce nu spui, omule? Uite cit timp am pierdut amîndoi. — Eu n-am pierdut nimic. Ross Macdonald - Coasta Barbară - 10 -

O cunosc ni de zile. Cînd a început să se antreneze pentr u sărituri. — Lasă arma jos. Era comple pe drojdie şi cu moralul scăzut. cronicar sportiv. Familia s-a mutat de-aici. puse revolverul pe birou. Poate ai auzit de ea. am făcut pentru ea tot ce-am putut. N-o să ne certăm acum. bine. — Iartă-mă. A fost angajată un timp într-o pă de înot artistic. Am conv ins comitetul s-o lase să dea lecţii de sărituri aici la bazin.11 - . Întinse mîinile cu un gest obosit. mult înainte de a o cunoaşte George Wall. în iunie. în bazinul ăsta. şi zîmbi ruşinat. S-a întîlnit cu t . e aşa de tînără că aş putea să-i fiu tată. Pe urmă s-a dat la fund. şi-a băgat în cap că i-am furat nevasta. Natural. Eşti prea tulburat ca să ţii o armă în mînă. După toate apa renţele. L-a lăsat după nici un an şi s-a întors aici. Nici acum nu-i mult mai mare. Nu prea sînt obişnuit tu alarma. — Dar de ce atîta alarmă? — Se pare că tînărul Wall ramatic din fire. e canadian. domnule Bassett. căsnicia n-a mers de loc. pe urmă au dat-o afară şi au abandonat-o în Toronto. iar ea sa lăsat. Şi cînd n-a mai avut elevi. — Relaţiile mele cu otdeauna cit se poate de cinstite. pînă cînd a apărut din nou aic a? — Acum şase luni. s-a descurcat frumuşel cu asta. Sînt ervos. Ross Macdonald Coasta Barbară . fie vorba între noi. sincer mărturisesc că i-am dat oarecare ajutor financiar. Nu ştiam că s-a măritat. Era cit pe ce să cîştige campionatul n aţional acum ciţiva ani. Cît a durat sezonul de v ară. pe mapa cu desene în relief. şi în disperare de cauză s-a măritat cu el. era o puştoaică. Ochii i se umeziră de jenă. — Cine e juna? — Hester-Campbell săritoarea de la trambulină. — Înseamnă deci că o cunoaşteţi? — Sigur că da.douăzeci şi doi de ani.— Bine. — Şi e adevărat? — Nu fi absurd. Părea so fi dus rău de tot. Are cel mult douăzeci şi unu. de sportul de performanţă. Trebuie să-l dăm afară de-aici pînă nu vine vreun memb runcă o privise la ceasul pe care-1 purta pe mîna dreaptă şi din neatenţie îndreptă revolve spre mine.

Dacă George Wall ar prezenta lu crurile în aşa fel încît să reiasă că îmi foloseam postul ca să-mi procur femei tinere. E nebun de legat. fără să spună nici la revedere n ci mersi. Gătitul e una din pasiunile mele.— Dacă asta se cheamă crimă. Fata mi-a spus că intenţionează să divorţeze.. — Ba unii din anumite cercuri trăiesc. — A. Ca să fiu sin cer. N-am mai a începutul lui septembrie. şi pe obraz.. mîncare gătită de mine. atunci sînt un criminal. Nici măcar n-a lăsat o adresă unde să poată fi găsită.Coasta Barbară . şi că nam fost destul de circumspect. — Sfatul meu este să lămureşti situaţia cu Wall.12 - .. Cum nu poţi să realizezi în ce situaţie proas flu? Mă tem că simplul fapt de a fi acuzat ar fi de ajuns. zice că o ţin pe nevastă-sa ascunsă undeva. ar sări să mă bată.. Se îmbujora uşo faţă. în compania ei. cu ce intrigi şi duşmănii trebuie să mă lu tă o facţiune printre membri care ar vrea să mă destituie. — Dacă asta-i tot. A refuzat să mă asculte. E nebun de gelozie.. Bassett îşi trecu degetele crispate prin păr. am invitat-o şi la mine la masă de cîteva ori. Spune-i ce a întîmplat.Dar cred că nu exagerez. Ross Macdonald . Doar nu mai trăim în epoca vict riană. Îşi scoas ista împăturită din buzunarul de la piept şi se şterse cu ea pe faţă. Acum îmi dau seama că n-am făcut bine invitînd-o la ne acasă. nu. Un avocat fără putea foarte bine să-mi deschidă proces. — Şi n-o ţii? — Nu. nu înţelegi în ce situaţie mă aflu. Era ud arcă la tîmple. — utea să facă asta? — Adică dacă m-ar da în judecată. spuse el. nu văd de ce ţi-e înţelegi. Frica fizică doare mai mult ca orice. i se prelingeau şiroaie de sudoare. — A fugit cu un bărbat? — ca sigur. Imposibil. A plecat de-aici dintr-o dată. bineînţeles că nu. — Spune-i asta lui Wall. aşa cum m-a ameninţat. — Asta nu poate să constituie un cap de acuzaţie. Începea să-mi fie puţ el. — Nu cumva exagerezi? — Sper că da. — Am încercat aseară la telefon. nu o dată. Am fost văzut. pe lîngă urechi. Ca de la om la om.

perfect. O icum.— Pot discuta eu cu el. L-am deschi a prima pagină. Nu pot să-1 las să facă atîta tărăboi în public. am avut şi noi o aristocraţie a noastră în Noua Angl ie : guvernatori. Nebunul ăla tot mai face tărăboi?. Pe tăiat părul din nas cu o forfecuţă minusculă şi şi-a smuls cîteva fire din sprîncene. — Am auzit şi eu unele zvonuri în această privinţă. Mi-am aruncat ochii la cărţile de pe birou. care afirma că această carte este o relatare a genealogiei şi istoriei d escendenţilor lui William Bassett. pentru orice eventualitate. Inhală adînc. — ici? — Dacă n-ai un loc mai bun. luă telefonul din nişa din per te. şi intitulat în mod surprinzător : „Familia Bassett". mă duc să-1 aduc. Bun. M-am aşezat şi m-am uitat la el cum se rade pe faţă şi pe gît. Printre ele era un volum gros. — A ple Aşa se pare. ajungi întotdeauna să urăşti din suflet ocupaţia de a servi drept gardă unor persoa e. preoţi. Cheamă poarta. i-am spus. spuse Bassett. dar pentru un membru al familiei e o poveste foarte interesantă. Pe urmă a scos din alt sertar un aparat electric de ras şi o oglinjoară. În a ocazii.. Fără nici o tragere de inimă. Eşti sigur? Absolut sigur ?. — Tony? Domnul Bassett. A priceput aluzia. Din moment în moment sească membrii care vin dimineaţa la baie. oameni de afaceri. Puse receptorul la loc în furcă. plimbarea asta te costă douăzeci şi cinci de dolari. Dacă mai e pe-acolo. legat în pînză de un verde şters..Coasta Barbară . Să mă anunţi dacă se mai arată. După un moment de incordare. — Torres zice că a întins-o pe jos acum cîtva Totuşi ţiaş fi recunoscător dacă ai mai sta pe-aici. — Bine. Istoria m ergea pînă la izbucnirea primului război mondial în 1914 şi era semnată de Clarence Bassett — Nu cred că poate să te intereseze. spuse : — Cred că trebuie să orbesc totuşi cu el. care a debarcat în Massachusetts în 1634... eu gura deschisă. a scos b anii dintr-un sertar şi mi i-a dat. Ross Macdonald . Ehei. Vocea lui avea o nuanţă de religiozitate ori de cîte ori pomenea de membri. profesori.13 - .

începu să-şi stoarcă un punct negru dintr-unul din cele două riduri care porne au de la baza nasului. Trupul ei era ca o săgeată. Faţa i se alungi. despicind aerul cu pieptul. — Aia ester. pe fondul desch is al unui cer de vară. Fata din dreapta era o brunetă c u pielea închisă.— Iartă-mă. în marti l trecut. — Ucisă? Încuviinţă solemn din cap. eu sînt ultimul din ramura mea care poartă numele de Basse tt. arcuite identic în săritura lebedei şi prinse în punctul cel mai în lt al parabolei. Lucra aici la bar. aproape autoironi c. aşa cum ţ ne sînt prietenii ei din poză? — Băiatul era salvator la noi. dar Hester o antrena pentru performanţă. — Făcută aici? — Da.14 - . cînd Hester se antrena pentru naţionale. E una clin fot iile mele favorite. Dar nici nu m-am dat niciodată în vînt după perpetuarea neamului. Gabrielle Torres. descoperind ovalul mişcat al feţei. care îşi luau zborul la uniso e pe trambulina mare. dar absolut singurul motiv pentru care regret că nu m-am însurat. cu păr negru creţ şi cu nişte muşchi sculptaţi parcă în bronz. — Cine a omorîto? — Nu s-a descop apt mă îndoiesc că o să se descopere vreodată. Şi bărbatul din mijloc ra negricios. E făcută acum cîţiva ani. Fata era o prietenă de-a lui Hester. un bărbat şi două fete. spuse Bassett în spatele meu. Trupurile lor atîrnau desprinse de trambulină. Aplecîndu-se deasupra o glinjoarei. M-am ridicat şi am început să mă plimb pe lîngă pereţi. Una m-a oprit — trei săritori. uitîndu-mă l rafii. tot atît de frapantă. Mai e pe-aici? — Mă tem că nu.Coasta Barbară . înainte ca forţa gravităţii să-i învingă şi să-i smulgă spre pămînt. Oricît de curios ar părea. rosti el pe un ton mai degajat. — Gabrielle a fost omorîtă. O lăsam la trambulina noastră să facă exerciţii. Vîntul îi pieptăna spre sp te părul strălucitor. Ross Macdonald . Este singurul. — Cum ziceai că o chema? — Gabrielle. S-a întîmplat acum aproape doi ani. nu vreau să te plictisesc. — Accident la trambulină? — Da ! A fost împuşcată. spuse Bassett.

Trebuie să vorbesc cu el.15 - . Bassett necheză : — Nu desch ! Am întors cheia în broască şi am deschis uşa de-o palmă. proptind-o cu piciorul şi eu um Afară era George Wall. nu i se vedeau decît ochii albi şi pistolul negru. Wall. — i auzit. se intensifică. — Sigur. E înarmat.se ghemuise. Nu-1 lăsa să se atingă de mine. Bassett e aici? M-am uitat la Bassett. unde. — n-a vrut să vorbească cu mine mai înainte. A lucrat aici în timpul verii şi a plecat cîndva în septembrie. era plăcerea lui. Bassett sări in lătur cal speriat. Mîine trebuie sâ mă întorc acasă cu avionul. el ce-o să spună altceva ! — Îţi n şi eu. îmi răsuflă în faţă — Cum ai intrat? — Am sărit gardul.Coasta Barbară . Avea o faţă cenuşiu-verzuie în lumina reflectată. daeă-ţi aduci aminte. Printr-o ruptură antalonului i se vedea pielea albă a piciorului. ca un şarpe roşu. sfîşiată şi zgîriată. peste buza de sus. — Foarte bi Se Ross Macdonald . — N-o să se atingă. — Nu-1 lăsa să in tre. mirată. — N-am timp de diplomaţie. I-am întors spatele şi l-am lăsat să se joace cu pistolul. N-a văzut-o de luni de zile. Îşi trecu limba încet. Hester e aici? i pe un drum prost. dacă Hester nu e la el? — I-ai spus că o să-1 ba cravaşa. De după biro u. — Puţin îmi pasă cum e. M-am dus la uşă.— Rudă cu Tony? — Fata lui. CAPITOLUL 3 auzi un ciocănit tare în uşă. — Cine e? Ciocănitul se repetă. Pune ăla jos. Privirea lui alba stră. O să că trebuie. Nu cred că a fost modul cel mai diplomat de a te apropia de el. — Nu pun nimic.

repede ! L-am lăsat să intre. păşin um ca în transă. Pe treptel estibul cobora un om scund. pieptănat sever spre spate. Cu excepţia ochilor. I-am pus o mînă în piept şi i-am făcut vînt înapoi în epţi. domnule Graff. — Da. ţinindu-1 aşa. — Doamne sfinte. Se apropie din urmă şi femeia. aruncînd nişte priviri bazinului şi oceanului de dincolo de el. zîmbind şi făcînd temeneli. icioasă părea lustruită. încăpăţînat şi inert. ca o statuie de piatră. Hai. uite-i pe do nul şi doamna Graff. domnule Gra Baie plăcută. Sălbaticii ăia tot nu-şi dau seama de diferenţă. M-am întor . nu intru în stocul meu personal. Nu putem să ne dăm în spectacol în faţa domnului Graff. Se lăsa greu. Acesta se opri şi salută despicînd aerul cu nasul. avea o faţă palidă şi moartă. de parcă ar fi deranjat-o lumina soarelui. Era îmbrăcată în jerse negru a o văduvă. Lasă-1 pe Wall ntre. Vocea lui Bassett o octavă : — Nu-1 lăsa să se apropie de mine ! Bassett era chiar în spatele meu. Îi simţeam greutatea prin uşă. — Vezi cu băutura. O să servim whisky de la bar. Bassett îi spuse bună dimineaţa. ţinînd uşa cu spinarea. bine croită.Se propti cu umărul în deschizătura uşii.Coasta Barbară . Vîntul îi zburlea creasta de păr argintiu. Părea derutat. în pas de gîscă. care se contin ua lin cu un nas grecesc. ea îi răspunse că e o rumoasă pentru luna decembrie. înaltă. Era prea f şi prea speriat ca să riposteze. Cînd omul cu păr argintiu se apropie. îmi spuse Bassett la ureche. — Bassett? Ai aranjat cu ajutorul pentru deseară? Cu orchestra? C u mîncarea? — Da. descoperea o frunte dreaptă. două reflectoare negre în care păreau strîn se toată energia şi simţirea ei. cu ochii pe jumătate închişi. care mai împingea în dar fără convingere. i-am smuls pistolul din mînă şi l-am băgat în buzunar. Ross Macdonald . Nu-i dădea nici o atenţie femeii care-şi tîrşîia pi e la cîţiva paşi în spatele lui. P l negru.16 - . Infatuarea şi grăsimea îi umfl haina de flanelă albastră. M-am întors din nou cu faţa la Wall. de parcă ar fi fost proprietat ea lui personală. lat în umeri.uşă. Venea spre noi agitat. Bassett i eşi în. — Pentru mine baia e totdeauna plăcută. Readusă brusc Ia viaţă.

Se duse la birou st recurîndu-se pe lîngă Wall. Îi tremurau mîinile. int divorţeze. — La şcoala de balet a lui Anto n. — Da. — Cine a convins-o să divorţeze? Bassett îi aruncă o privire lungă. Mi-a spus că Hester a luat nişte lecţii de dans cu e l pe care le-a plătit cu cecurile tale. Dar mă tem că nRoss Macdonald . Dar avea alte planuri. Şi.Bărbatul se îndrepta cu paşi mari spre cabañas. Unde-i acum? — Sincer. Wall spuse răguşit : — Nu să scapi cu minciuna.17 - . . şi săriturile de la trambulină i-au trezit gustul pentru l uminile reflectoarelor. eu am încercat s-o opresc. d meu. doamna George Wall. — Dacă vrei să ştii. răspunse Bassett cu urmă de ironie în glas. — Te cred. Înţelegi. Am sfătuit-o să se întoarcă în Canada. — O cheamă doamna Wall. cînd la altul.Coasta Barbară . ca un arbitru de tenis. se sprijini cu şoldul de un colţ şi începu să-şi facă de lucru cu punga de tutun. Am vorbit cu Anton ieri după-masă. Deatunci n-am mai văzut nici urmă de domnişoară Campbell . de om care s ră. trebuie să ştii unde e. Ba oftă uşurat. Ea îl urmă ca o umbră desprinsă de trup. şi numi plăcea de loc privirea îngheţată din ochii lui. în Southland. — Lecţii dans? Eu? Mirarea lui Bassett suna destul de firesc. Pe faţă ii apăruseră i. îşi spunea pe numele de domnişoară. am făcut tot ce am putut ca s-o opresc. — Ce alte planuri? — Voia să-şi facă un nume. uitîndu-mă cînd la unul. Wall nu se mişcase de la uşă. Dar cînd a fost la noi. — Va să zică asta a făcut cu banii pe care i-am împ umutat eu ! Gura lui Wall se încreţi într-o parte. Asta e Graff cel cu Helio-Graff? am întrebat eu. nu A plecat de-aici în septembrie. şi avea în singe mic cinematografului. a fost crescută aici. — Grozav cum găseşti răspuns la toate ! ce să-1 împrumuţi bani tocmai ei? — Fiindcă-mi place. — Încep să cred că e adevărat. Îţi spun cinstit. Eu ocupam spaţiul dintre cei do . pe urmă. I-ai plătit doar lecţiile de dans. E soţia mea. După cîte am înţeles.

dacă preferi. — Nu-mi spune George. Nu ştiu pe ce i-a cheltuit. — Şi nu-mi mai spune dragul meu. ca să-şi afirme tal asta explică şi lecţiile de dans. E un co pil adorabil şi ar putea să se dezvolte frumos dacă. — Eu în oric nu ştiu nimic. Stătea liniştită la Malibu. i puţin. Dacă ea a să plece. — Ce fel de relaţii? — Mulţi membri ai clubului nostru lucrează în cine rafie.. şi-ţi vreau binele. — Trebuie să descopăr unde e şi ce i s-a întîmplat. Sincer îmi pare rău. deformîdu-i chipul care se urîţi. îi spuneam şi lui Archer. Atunci. Era hotărîtă să găsească o portiţă. — Dar eu am dreptul. Numai prietenii îmi spun George. — I-am împrumutat bani. Am văzut cum îşi strînge pumnii şi cum i se a ieturile.Coasta Barbară . — Va să zică i-ai plătit lecţiile de . i-am spus eu. — O fi plecată cu unul din ei? Ideea îl făcu pe Bassett să se încrunte. a dispărut. — Nu fi copil. cu ţeava f umegînd. Tocmai voiam să spun că-mi pare rău să ne certăm din cauza asta. Nu ţ făcut nimic. — Atunci de ce nu mă ajuţi? Spune-mi adevărul : r trăieşte? Bassett se uită la el consternat. eu n-aveam nici un drept să mă amestec. îşi făcea relaţii ş o dată. nesuferitul meu. Eu am întrebat : — Ce te face să crezi contra iul? Ross Macdonald . crede-mă. Cum să-ţi explic. Cred că minţi. Dar nici eu nu-ţi sînt duşm n.am avut nici o influenţă asupra ei. n-am încercat în nici un fel să-i dau de urmă. lucra la trambulină. ca un pistol imaginar.18 - .. Bassett îndreptă spre el coada pipei. A plecat de aici pe neaşteptate. — Uite ce-i. A răspuns Wall : — Ea crede re. spuse Bassett cu un zimbet obosit. Ştii unde e şi încerci să mă duci cu vorba. Vocea lui Wall er a sugrumată. dragul meu. George. hai să fim drepţi cu fata. — Are talent? am Întrebat eu. Buza si falca de jo ră înainte.

19 - . de la clubul Channel. — De ce nu vrei să fii rezonabil. dragul meu. de pe bulevardul Sunset. n-a spus cine. Te invit să te convingi personal. Voia să ce din California. Am de pregătit pentru de seară o reuniune importantă. e o veche prietenă şi funcţionară de-a mea. aşa că poţi . — Asta nu mă priveşte pe mine. Ei.— Pentru că era speriată. plîngea la telefon. la apartamentul nostru din Toronto. Dăduse un fel de serată pentru cursanţ în seara aceea şi era mare tărăboi. N-a stat aici niciodată. Aruncă o privire bănuitoare în direcţia lui Bassett. Am încuviinţat din cap. Nu ţi se pare că e nedrept să sufăr pentru faptele mele bune? Nu po t să-mi pierd toată ziua discutînd în contradictoriu cu dumneata. din oraş. ca să te-ajutc să-ţi găseşti nevasta. Ţiaş face însă o sugestie. Dintr-o dată n-am mai auzit-o. nu-i o ofertă cinstită? — Eşti detectiv? întreb l. dar nici pe mine nu mă pr sc treburile dumitale. A închiriat o căsuţă în Malibu. Sîn t dispus să-1 plătesc din buzunarul meu. Proprietăreasa stă alături. Domnul Archer e detectiv particular. Spune-i că vii di partea mea. M-a întrebat dacă vreau s-o primesc înapoi. A telefonat de undeva. — Cînd asta? Alaltăieri seară. — Soţia dumitale mai ia lecţii cu el? — Nu ştiu. Chemase cu taxă inversă. — Eşti sigur că nu stă aici? i caraghios. convorbirea a fost întreruptă. o să-ţi caut adresa. mi se pare. am luat avionul încoace şi ieri am vorbit cu An on. De îndată ce am putut să scap. I-am spus că da. — De ce? A ameninţat-o cineva că o omoară. Dar cu condi nu mă mai baţi pe mine la cap. O cheamă doamna Sarah Lamb. Cred r el zice că nu. nu mai era nimeni la celălalt capăt al firului. — De unde telefona? — De la şcoala de bal et a lui Anton. M-am purtat cu nevasta dum itale ca un prieten. — Nu. Era disper ată. Dar înaint e de a fixa ceva precis.Coasta Barbară . ce zici. aşa că am putut să depis tez numărul. — Ca să ştie ce minciuni să spună? zise Wall. Singura adresă pe care i-a dat-o lui este cea de-aici. Ross Macdonald . Nu ştia de telefon. Bassett se ridică şi se apropie el prudent. Se temea c-o să fie omorîtă. sau a spus numai că nu ştie. În se n.

nu crezi? zise Bassett mieros.. Ce ai împo rivă? Naveam nimic împotrivă. Rochia neagră. Wall? — Aş vrea să mă ajuţi. Eş ten cu Bassett? — Nici nu l-am văzut pînă azi-dimineaţă.Se uită la mine cu îndoială. decît că povestea nu-mi mirosea a bine. Dar dacă tot veni vorba. Trebuie să mă laşi şi pe mine să fac ceva. al lui George Wall. pajură — Wall. dar eu n-o interesam pe ea. Er am al lui George Wall. — Mi-am dat eu seama. CAPITOLUL 4 făcea pluta pe spate în bazin. totuşi. L -am condus pe Wall la maşina mea. doar mă interesează şl pe mine soarta lui H . complet îmbrăcată. Se citea pe faţa lui că e un încurcă-lume înnăscut. pe mine n ntrebaţi dacă sînt de acord? — Ţi-ar prinde bine. aş fi putut să preîntîmpin într-un fel buclucurile le căuta cu luminarea. Dar prefer să te plătesc cu. Burta lui bronzată ieşea din apă ca o carapace de broască ţe asă. unse el cu încetineală. Îmi stârnea in eresul.20 - . Am aruncat un ban în sus şi l-am turtit cu palma pe birou. — Cred că e mai bine să bagi capul la cutie cînd trecem pe la poartă.. p ochii ei negri păreau să anihileze lumina soarelui. timp îndelungat. Ge idealist eram ! — Dumneata ce zici. Doamna Graff. Sau el era al meu.Coasta Barbară . Nici măcar nu şi-a ridicat ochii cînd am trecut. Pajură. Să nu te onoreze Tony cu un glonte bine ochit. Graff Ross Macdonald . Cap — plăteşt sett. — Dacă aş fi sigur că treaba asta nu-i aranjată dinainte. stătea singură într-un colţ însorit. M-am uitat la capul rozaliu. Poate că dacă mă ţineam de coada lui. Figura şi trupul ei aveau distincţia ce înlocuieşte frumuseţea la oamenii care au suferit mult. periculos şi pentru el şi probabil şi pen . — Nici să nu te gîndeşti ! spu ett. rebel. cînd am ieşit cu George Wall. Eu am spus : — Hai să dăm cu banul. era sfîrşitul unui a reu şi eram cam obosit. zise Wall colţos.

Viaţa pe care o salvezi s-ar putea să fie chiar a dumitale. — Dar îmi pare rău cu adevărat. Cu toţi astea. mai ales după ce l e dai un pumn în nas. dar rămas în urmă cu intelectul. Din uşa gheretei. Vezi pe cîte unul cu mutră nevinovată. De două ori în dimineaţa asta era să te alegi cu un glonte. pentru numele lui Dumnezeu. dar prin părţile ast nu prea ţine să dai pumni în stînga şi-n dreapta. Şi. destul de furios.21 - . Nu ştiu cum o fi în Canada. — Dar i-a dat bani. Numai la gîndul că Hester şi babalîcul ăla. Spuse încet. Avea stofă băiatul. De obicei nu fac uz de bicepşi şi nu ameninţ oamenii. îşi dădu drumul Ge ei nu sînt aşa. Tony îmi făcu semn cu mîna şi se strîmbă la Wall rat la stînga. Unii boxeri veterani se supăra din te miri ce. în august. nu te mai gîndi la Basset . apoi cobo treptat spre ocean. cred că mi-am pier ul. — Im portant e că a recunoscut. — Ştiu că ţi-am făcut o impresie groaznică. Numai că. Probabil că acum îi dă altcineva bani. Mi-a povestit ce an prost a avut... intrînd în şoseaua de pe coastă. — Îmi pare rău. Am ajuns la tă. cu un an înainte. Era cronicar Ross Macdonald . A început cu expoz iţia naţională canadiană. dacă nu murea înainte de-a apuca să-şi facă ţoale din u-mi cere mie scuze.. Şoseaua urmărea conturul falezei. Mai mult ca or bea ca un adolescent. Poarta era deschisă. — N-am vrut. îmi foarte simpatic. nu mai scoase un cuvînt. şi Tony. am avut un an foarte prost. Încăpăţînat.. Bassett era destul de sper at ca să tragă. — Atunci găseşte-ţi-1 repede. îl omor. A fost o prostie. — N-a fost o sclipire de intelige nţă. Îşi lăsă bărbia în piept. mîrîit : — O e ar fi. — Ba nu-1 omori de loc.Coasta Barbară . cum să-ţi . Au apărut căsuţele de pe plajă.— Crezi? — S-ar putea. trecînd pe lîngă noi ca vagoanele rabla e ale unui mărfar nesfîrşit. Nu e nici pe departe ceea ce se cheamă crai. înalt şi zdravăn. da sertarul de la birou are pistolul. A şi recunoscut.

ea îşi închipuise că ar e foarte mulţi. spuse el. dar He ster avea ceva deosebit. care stătea în apartamentul de alături. La a treia reprezen taţie. soarele de iarnă era mototolit ca o foiţă de st aniol. A plîns un timp pe umărul lui. Nu s-a uitat în ochii mei. Nu-şi ma nja părul. Era prima oară cînd avea de-a face cu o femeie. Trei zile mai tîrziu s-au căsătorit. un fel de fosforescenţă. Hester figura pe afiş printre vedetele care săreau de la trambulina mare. Nu ieşea din casă cu săptămînile. încît m-am întors să mă u l. Era doar un începător. Avea injectaţi şi pleoapele tumefiate. Nu voia să facă de mîncare. contempla. care nu s-au vindecat decît după mult timp. aşa curn s-ar fi cuvenit. În cursul nopţii a cerut-o de nevast neaţa ea a acceptat. în afară de vreo două escapade la Montreal. dincolo de min e. nici măcar nu se spăla pe faţă. la capătul străzii Yonge. cariera.Coasta Barbară . Mai avea necazuri şi cu oc hii. iar după spectacol a invitat-o la restaurant. Cu o expresie visătoare pe faţă. a căzut pe burtă şi a fost asă din bazin leşinată. Pacificul albastru. S-a dus s-o mai vadă şi în impul lui liber. Nu1 pasionaseră niciodată săriturile de la trambulină. toate lucrurile pentru care merita să trăiască. lipsite de importanţă. După un timp a găsit-o într-un hotel. o strălucire. Zic a pierdut frumuseţea. împreună cu nişte prieteni fotbalişti. Poate că nu fusese prea cinstit cu Hester. Hester a ajuns jos prea repede dintro dublă şi jumătate. abia terminase de un an facultate a şi cîştiga cincizeci şi cinci de dolari pe săptămînă. Zicea că a renunţat la săriturile de la trambulină. El nu ştia ce să facă s-o consoleze. — N-o să uit niciodată iarna trecută. nu se mai farda.22 - . Din felul cum cheltuia banii. În seara următoare n ut să-şi facă numărul. o cucoană pe nume Be an.sportiv la ziarul Star din Toronto şi avea sarcina să scrie despre reprezentaţiile acv atice. A început să Ross Macdonald . Lui Hester i-a venit greu să se ada a viaţa din apartamentul modest de pe bulevardul Spadina. Pe suprafaţa lui. Poate lăsase să se înţeleagă că ar fi un personaj important în cercurile de din Toronto. — A fost o iarnă friguroasă. că nu i are curaj. Nu era adevărat. Zăpada scîrţîia sub picioare şi îţi îngheţa p ester s-a împrietenit la cataramă cu administratoarea imobilului. ca sport îl interesa fotbalul. zise George Wall Vorbea cu atîta patimă. Au luat-o înainte ca el să poată ajunge la ea.

Într-o seară. Zicea că trebuie să se purifice. Îmi cerea lucrurile pe franţuzeşte. mi-a spus că îşi primeşte pedeapsa pentru păcate. mă punea la regim de tăcere. — Mi s-a părut c-ai aţi în Toronto. cum era s-o iau în serios? M-am prefăcut că n-o iau în serios. să reînviu vechiul entuziasm pentru baschet. Hester s-a înhăitat cu o şleahtă de ţopăitori. A începu arte prin casă bluze albe de mătase şi pantaloni de matador. hochei şi alte distracţii copilăreşti. Stătea şi se zgna la mine. Că de asta a sărit prost şi s-a încurcat la Toronto. S-a tuns scurt şi şi-a făcut găuri în urechi pentru cercei. obiceiul să iasă singură. Nu mai ş decît lecţii de dans. Doamne. m-a trezit la mijlocul nopţii şi mi-a spus că e purificată -a apărut Cristos în vis şi a iertat-o de toate păcatele. bineînţeles la scară mai mică. — Mai bine nu mai spun.. şi dacă eam jocul. N-a mai continuat. După asta. Trebuia să mă duc la serviciu. Seamănă foarte mult cu cel original de la New ork. să meargă la Village. Atunci mi-a spus 1a ce se referă. continuă el. care îşi avea sediul într-o casă veche de pe Bloor Mă întorceam de la birou şi le auzeam vorbind în dormitor despre mîntuirea sufletului.. Şi-a lua. timp de o lună aproximativ. — Oricum. sau cum le zice. N-am putut să rezist la ritmul ăsta. de spre reîncarnare şi alte lucruri de felul ăsta. — La ce se referea? am întrebat eu. În schimb. Îi ardea sîngele în obrazul pe jumătate întors şi i se înroşise urechea. Toată noaptea dans şi ziua dormea. a avut loc un fel de împăc ter a renunţat la aiurelile alea mistice. nu că ar fi ştiut franţuzeşte. fara sa clipească.Coasta Barbară . — Şi Toronto are un Village. credeam că rîzînd de ea o setermin să-şi scoată prostiile alea din cap. La început n-am luat-o în serios. după ce a plecat doamna Bean. ce cui e am făcut ! În ajun de Crăciun.. Parcă eram o mobilă pe care se gîndea unde s-o mute î tr-un loc mai potrivit.frecventeze cu ea o congregaţie ciudată. douăzeci de minute.23 - . Toată ziua făcea entrechats. cite -un sfert de oră. cu păcatele . a apucat-o o manie bruscă pentru dans. am dormit pe canapea. înţelegi? Ross Macdonald . Ave a glasul sugrumat. M-am uitat la el cu coada ochiului. Sau poate că nici nu mai existam de loc pentru ea. pentru ca următoarea ei reîncarnare să fie s uperioară.

M-am dus şi eu să văd. după ce am p lecat la serviciu. Nu mi-a lăsat nici măcar un rînd. să se îmbrace ca toate femeile. Nici nu ştiu cum au trecut cele ş uni care au urmat. Nu ştiam unde s-a dus. spuse el. Îşi recîştiga încrederea. sau să se întoarcă la Hollyw od. Dar eram îndrăgostit de ea. Am trecut pe la câţiva zăpăciţi de-ai ei din Village.. rostind cuvintele unul după altul ca nişte picături multă vreme îngheţate în el şi acum în sfîrşit topite de soarele din Califor îmi dau seama ce se întîmpla cu ea. De cîte ori suna telef l. Pînă cînd intr-o seară a fost chiar ea. I-a lăsat şi pe ei cum m-a lăsat şi pe mine — mască. A vorbit mai departe.Coasta Barbară . — Bine mă mai pricep şi eu la psihologia femeii. Dimineaţa. că-i e frică să n-o omoare şi că vrea să plece California. Totuşi. îşi aduna forţele ca s-o rupă cu mine. un rîs neplăcut. Stăteam singur în apartament şi încercam să nu mă gîndesc 1a ea. Oriunde mă uitam vedeam chipul ei pe perete. că numai de ea depinde să se ducă la New York. Parcă se lovea truite. dar n-am înţeles nimic.24 - . cred că a vrut să mă pedepsească şi pe mine pentr e. la modul nebunesc. alist. Rîse. Pe la sfîrşitul primăverii au tat un fel de piesă dansantă. I-am spus verde să-i a dracului pe neisprăviţii ăia cu prostiile lor. nu i-am sp nimic lui George Wall. şi nu ştiau ei. şi mai sînt încă. Cei din şleahta cu care umbla o încurajau şi direcţia asta. Îi spuneau că se distruge în Toronto. Ne-am certat serios în seara aceea. I-am auzit aceea băgîndu-i în cap tot felul de prostii. era Hester. Era în noaptea de Crăciu alaltăieri seară. s-a dus la bancă şi a scos banii pe care-i depusesem cu gîndui să ne luăm casă. Atunci a suna te lefonul. să stea frumos acasă. măritată n bleg ca mine. Hester a făc t pe băiatul în rolul principal. într-un teatru mic care fusese înainte biserică. Nu eram căsătoriţi de mult şi nu ne legasem unul de altul aşa cum trebu ie să fie doi soţi. Ar fi trebuit să-mi dau seama ce pregăteşte. s-a urcat în avion şi a plecat la Chicago. Astea leam aflat interesîndu-mă la a roport. cînd a venit în sfîrşit acasă. spuse el. Simţeam să fac o criză de nervi. şi de cîte ori vedeam o fată cu părul blond parcă mă curenta ceva. eram sigur că e Hester. s acă curăţenie şi să gătească şi ea aşa cum trebuie.Înţelegeam. Umblam pe străzi în fieca . I-am spus că de-acum încolo s-a terminat cu lecţiile de dans şi cu teatrul . Ţi-am spus ce mia zis.. Avusesem şi eu o nevasta şi o pierdusem în astfel de tăceri. Ross Macdonald .

Pereţii erau cojiţi şi lustruiţi de furtunile de nisip. O femeie bătrînă şi greoaie în capot a deschis uşa din interior.Coasta Barbară . A mînă o ceaşcă de cafea şi mesteca ceva. rostogolindu-şi şi sorbindu-şi înapoi valurile. la urma urmelor. adăugă : — Poate că aşa şi e. ultimul tip. aproape toate. iar părul vopsit era de un portocaliu ţipător în bătaia soarelui. — Da. Asca-i cealaltă parte. M-am gîndit s poliţia din Los Angeles. De altfe nu eram nici eu prea lămurit ce s-a întîmplat. bănuiam că o să se-ntoarcă aici. Dar întîi trebuie s-o găsim. dar nu prea aveam pe ce să mă bazez. CAPITOLUL 5 intrat într-o fundătură între şosea ş Casuţele de pe marginea străzii erau dărăpănate şi aveau aer rău famat. nu se mai auzea d ecit oceanul. M-am convins de bine de rău că o duce mai bine fără mine. care părea nefolosită. Da nu-mi venea s-o urmăresc. Credeam că Malibu e o staţiune celebră. — Doamna Lamb? Încuviinţă din cap. nu mi-a scris de loc. — De ce n-ai făcut treaba asta ac um şase luni? — Nu ştiam unde e. Casa în care stătuse Hester e a o cabană din scînduri şi placaj.25 - . — Tot ce poţi trebi pe ca. Am urcat scările pînă la uşa clin dos a doamnei Lamb şi am bătut in oblonul ruginit.Poţi să-ţi închipui ce-a fost în sufletul meu cînd s-a întrerupt convorbirea. ăsta e un cartier nenorocit de cocioabe. După o tăcere. — Am auzit că închiriaţi casa de-alături. Am Ross Macdonald . — Nu se poate să nu fi avut măcar o dee. probabil. Avea o faţă de buldog urît tă. z ise George. dar maşinile parcat lor erau. Aşa c-am cerut numărul de un de chemase şi am plecat din Toronto cu primul avion. După ce am stins motorul. — O parte din Malibu. Păi. Plasturele antirid di tre sprîncene îi dădea un aer de excentricitate calmă. ca un bidon aruncat.

Şi pe ea şi pe s maicăsa. — Nu mai spune ! De ce n-ai spus d e la-nceput? — Am tot încercat. Mai mult nam apucat să spun. Maicăsa era cam cu nasul pe sus. sclipiră spre mine şi George all. nu? Cum o c eamă? — Hester. zise ea. să. Să fim puţin mai sociabili. Vocea ei nazală cu accent din Kansas z umzăi mai departe ca un fir de sîrmă în bătaia vîntului. făcea pe nebuna. a fugit de-acasă? e dădu din cap solemn. Se eptarea unui răspuns şi mai luă o înghiţitură. — Eu am avut o neva use George Wall cu greutate. — Ei. — Anul trecut în iunie. . — Pot să vă s eput că nu închiriez la oameni neserioşi. Îi cercetă faţa prin oblon. — O cunoaşteţi de mult? am întrebat eu. — A naibii să fiu dacă am ştiut că s-a măritat. — Păi sigur că o cunosc. trebuie să vă găsiţi voi o fată care vrea să-şi încerce n Ne zîmbi fioros. lăsînd o semilună roşie pe marginea ceştii.Înghiţi ce avea în gură. poftim ! E mai proastă decît credeam .Coasta Barbară . — Sigur. clăti ceaşca cu restul de cafea şi o bău pînă la fund. Pe ea o caut acum.26 - . — Eu una sînt pentru căsătorie şi u căsătorie . fugă de la un băiat drăguţ ca dumneata. Ochii ei pătrunzători. cotcodăcind d ce mai încet. Ochii doamnei Lamb deveniră serioşi. Dacă sînteţi însuraţi. Ross Macdonald . — Păcat. — Sînteţi tineri şi frumoşi. — Ei. în toată viaţa mea am umblat numai cu patru bărbaţi. auzi. Avea viermi în fu era mică. Am urmărit dumicatul alu-neeîndu-i pe gîtul zbîrcit. înconjuraţi de riduri concentrice. nu te supăra. niciodată n-aş fi băgat mîna-n foc că e deşteaptă. din care cu doi m-am si at. atunci e altă poveste. Da ce s-a intîmplat. — Hester Campbell? — Hester Campbell W ll.

Prietenul poate să aştepte afară. Wall u a protestat. Nu vorbea ni . Doamna Lamb îmi turnă într-o ceaşcă. — Mai stă aici? — După cîte ştiu eu. Doamna Campbell era hotărîtă să facă ceva din fetele cu orice preţ. Nu arăta de loc surprinsă. credeţi-mă. Se aşeză la masă şi îmi făcu semn să mă aşez şi eu în partea c ea trăi fără cafea. Cel puţin nu cînd am cunoscut-o eu. Ross Macdonald .27 - . şi sora a. dar de fapt nu-i prea păsa de soarta lor. de muz dans. spuse bătrîna. A dispărut de ani de zil une că am plîns după ea. Nici nu ştiu cum dei dădea mîna să le plătească toate lecţiile alea. — Ba avea mamă. Cred că mai mult făcea paradă şi că de fapt încerca să-şi impresioneze ca s-o ţină la bătrîneţe. Sîntem obişnuiţi cu schimbări din astea la Malibu. în ziua în care va trebui să renunţ la viciul meu preferat. Domnul Finney. Pătura roşie de pe masă era la fel cu perdelele de deasupra chiuv i. duhovnicul meu de la biserica spiritualistă. Apoi îşi mută privirea spr mneata eşti rudă cu ea? — Nu. dar eu nici nu mă gîndesc. Mam tat la George Wall. Credeam că e orfană. aşa am şi cunoscut-o prin bărbatul meu d l doilea.Coasta Barbară . I-am spus : domnule Finney. Intră să bei o cafea. apoi mai turnă şi în ceştile erau desperechiate. Se uita ţintă la el. — Şi nu ştiţi nici unde e Hester? — N-am mai văzut-o din septembri mutat şi gata. şi nici pe soră-sa. — Bine. — Unde s-a mu trebă George. — Asta aş vrea să ştiu şi eu. de înot. — N-avea bărbat? — Nu. nci o să vorbesc cu dumneata. zice că ar trebui să trec la ceai. mai bine mă culc pe spate cu mîinile p e piept şi plec într-o lume mai bună. Doamna Lamb a desfăcut cîrligul de la oblon şi am urma t-o în bucătărioara albă.. părea doar îmbufnat. numai de mamă nu s-au putut plînge. Pe un reşou clocotea cafeaua. Şi ea. Doamna Campbell se lăuda tot timpul cu fetele ei. George clătină din cap. odată despre familie.— Ştiţi cumva unde e acum mama ei? — N-am văzut-o de ani de zile. A lucrat ca func nară la depozitul de băuturi în timpul războiului. — Nici măcar nu ştiam că are mamă. nu. sînt detectiv particular.

mi-a zis că sînt o cotoroanţă care-şi bagă nasul peste tot. D ar m-a înţeles pe dos. mai ales că o cunoşteam din copilărie. poţi să mă crezi pe cuvînt. — Din ce c plăcea cum se comportă. dacă aşa tunci o să plece . Ce bărbaţi anume? — Un bărbat anume. Îl cunosc pe domnul Bassett de zece ani. atunci să-şi găsea asta. Voiaţi să-mi spuneţi ceva despre Hester. am lucrat la barul clubului pînă nu mau mai ţinut picioarele. A trebuit s-o dau afară. Poate că nu er ic care să spui clar : asta e. Cî ut să discut cu ea. I-am spus clar lui Hester că dacă ar e de gînd să primească în vizită derbedei ca el şi să-i ţină şi noaptea. Dar nu-mi făcea nici o plăcere să-ţi spun de faţă cu bărbat-său. M-am întors din nou către d ine era? — N-am reuşit să aflu cum îl cheamă. — Ce fel de încurcături a avut? — Cu bărbaţii. Cred c-a făcut t ot ce-a putut ca s-o ferească de încurcături. A spus că foarte bine. dar vedeam eu că o paşte o nenorocire. Şi nici a mea. — Nu cumva Clarenee Bassett? — Domnul Bassett? Doamne fereşte. nici gînd.28 - . Hester n-a vrut să-mi spună cum îl cheamă. Fata asta e nebună după bărbaţi. G ge Wall stătea în maşină. mi-a spus că ea îşi vede de treburile ei şi eu să -mi văd de ale mel am spus că ce face la mine în casă mă priveşte şi pe mine. spuse ea vag. cum am spus. — Da. Eu am sorbit o înghiţitură de cafea şi mam uitat pe fereastra care dădea în stradă. — Care prieten? Ross Macdonald . în faţă. mi-a spus că e impresarul prietenului ei. nu este el ăla care erge după fuste. Şi poate că r nu accept să vorbească aşa de mine o zăpăcită care se ţine cu gangsteri de-ăia. dar toată bunăvoinţa lui tot n-a fost de ajun . Mi-am zis că am dreplul să vorbesc deschis. cu o mutră de cîine părăsit.Coasta Barbară . El ştie? — Se pare e ceva.— Foarte bine. voiam. Unul din bărbaţii pe care i-a adus aici acasă era gangster get-beget. Se opri c fle. am spus eu. Domnul Bassett a fost mai mult ca un tată pentru ea.

i-am spus să-i fie ruşine că împuşcă în sticle să lumea în cioburi. Şi aşa era. s rea muiţi oameni cumsecade pe lumea asta. În ziua aia mi-am spus : sau termină cu derbedeii. Nu-mi place să fiu dată aş e. Ross Macdonald . ţintă în sticle de bere. — Vă referiţi la Gabrielle Torres? — Cam aşa ceva. — Cine era? — N-am aflat cum îl cheamă. mai ales de cînd a fost împuşcată de-a mea anul trecut. — Era salvator la club? — A fost vreo două veri. Cu ochii ăia căprui sticloşi şi eu mutra turtită.Coasta Barbară . a ci e bun să-ţi fie şi prieten. Probabil că i-ar fi făcut mai mare plăcere să ine. Lance Torres. pa a o burtă de peşte. Dar tot l-am repezit. Individul ăla era acolo afară.29 - . cum îşi zice el.— Torres. Am auzit că a fost un timp boxer. I-am văzut pistolul ăla urît. — De unde ştiţi că era ster? — L-am văzut trâgînd. am văzut ce face cu el şi n-am mai vrut să ştiu nimic. Un rejudecăţi. gangsterul. Hester zicea că e impresarul ui Lance. cu ţe curtă. Cum arăta? — Arăta ca dracu. Aşadar. Mă trezesc într-o dimineaţă şi aud pac! pac! jos pc plajă. cu un pistol negru şi urît în mînă. Dar salvator era prea plicticos pent ru Lance. ca să merite să le ţin socoteala unor pierde-v ară. — Ce pocinog? Nu ştiu. Parc va eu puşca. în orice ea impresie bună cînd lucra ca salvator. Şi sînt cam sensibilă la împuşcături. dâ d din coadă în jurul lui Hester. lui îi trebuia ceva pe scară mai mare. nu e civilizat. — Era. cîteva mile mai la sud de unde sta i dumneata acuma. Ai auzit de Gabrielle . Hester. Amintirea o făcu să roşească de ciudă. era pe jumătate mexicană. Chiar aici pe plaja asta. Unchisău. sigur că da. A mai băgat nişte gloanţe în pisto şi a început să tragă mai departe în sticle. cel puţin aşa arăta. Nici n-a catadixit să se uite la mine. Parcă mi-ar fi dat cu ceva în cap cînd a apărut Lance cu prietenul lui. i-a făcut rost de slujba asta. era prietenă cu dumneavoastră. Tony. mi se pare că l-au şi închis anul trecut. d um bun. Era într-o vreme un băiat foarte drăguţ. sau dacă nu. pe urmă a făcut un pocinog. dar eu zic că dacă cineva e bun să lucreze eu tine. va să zică? — Foarte puţin. Credeam că are mai multă demnitate.

— Crezi că mie nu mia spus tot? — Foarte posibil.Coasta Barbară . după cîte am auzit.— Nu ştie nimeni cine a impuşcat-o. iar eu am mers mai departe pe jos. — Atunci eu ce mai caut aici? spuse el îmbufnat ai bine mă întorc la hotel să dorm puţin. Dar ce motiv să fi avut? — Înseamnă că v-aţi gîndit la asta. — Poate că eu pot să storc mai mult. Ăla care a îm o. L-am lăsat în maşină. Nu ştiu nici unde s-a du . am intrat pe drumul clubului Channel. ca şi cum îl atrăgeam într-o cursă. Lance. Am vorbit eu cu Anton ieri. Vreau să-1 fac pe Tony să ască. nici cu cine. sau impresarul lui? — Nu m-ar mira din partea lor. în ziua cînd a plecat. I-am Ross Macdonald . Eu n-am văzut-o cînd a plecat. Îmi dădeam seama din comportarea lui că o să am de furcă cu el. — Poate vărul ei. În ziua aceea m-am gîndit că e mai bine să mă duc în vizită la fata mea car măritată la San Berdoo. Acuma stai aici şi ai grijă să nu şterpelească cineva capacele de la roţi. — De ce ne întoarcem aici? — Vreau să vorbesc cu por Poate mă ajută el să găsesc un fir care să ducă la nevastă-ta. În drum pre Los Angeles. nici măcar informaţii. — Nu-i o idee rea. urmînd curba. că ar trebui să-i fie de învăţătură ce-a păţit priet a plecat totuşi cu ei? — Aşa cred.30 - . nu? — Cum să sc. Nu-i place să dea nimic. ll cunosc pe Anton. iam făcut odată un serviciu. — Aveţi vreo bănuială. pe şosea oc unde încă nu se vedea poarta. cînd îi tot vedeam intrînd şi ieşind din casa de-alături şi trăgînd cu pistolul pe plaj pus lui Hester. şi tu îi trezeşti amintiri neplăcute. CAPITOLUL 6 transmis lui George Wall cît mai puţin din ce-mi sp usese doamna Lamb. — Ba cineva tot stie. Dacă nu. faţa ei rămase neclintită ca o cele din urmă scutură din cap. o să încerc cu Anto e rost are. doamnă Lamb? Pentru cîteva clipe. ţi-am repetat tot ce-a spus. Aruncă priviri speriate în ju r.

— Cum? — Vechea poveste. Unchiu Tony habar nare. Ai un nepot. Îşi clătină capul înce intr-o parte în cealaltă. — Ce-i cu el? — Poţi să-mi spui cum îl cheamă după acte? — Manuel. într-o vreme mi-era drag ca un fiu. faţă. — Unde stă acum. Mirii ceva. el vrea viitorul pe loc. A făcut ceva care nu mia plăcut. nu mi-a plăcut nici de fri Zic. l-am învăţat ce să facă cu stinga. ale t cinci mile pe plajă. aşa că nu ne mai lega nimic. l-am învăţat toate loviturile a mine-n casă. Unchiu Tony. şi n-avea nici douăş'unu de ani împliniţi. zice că lasă băuturica. viaţă cinstită : scularea la şase. două în repriza a patra şi unul în repriza a şasea Diego. sacul greu. Vrea toată lumea la picioare imediat. M-am săturat s-o t ot repet. sacul uşor. A ieşit din gheretă. Nu-şi schimbă expresia.31 - . Cine e impresarul lui. Frumoase picioare.printre şiruri dese de leandri. Gata. A-ncălecat pe motocicletă şi ti-ti. întinse mîinile în . Eu eram impresarul lui acum vreo doi ani. Tony. Nu mai am de ce cu omul ăsta. Numele pe care i 1-a pus fratele meu n-a fost bun. încet. Ma rificacion Torres. Ala care-şi zice Lance. l să femeile şi marijuana. A trebui t să dea cu copita în toate astea. — Cinci-şase nepoţi. acum poţi să pleci. A trebuit să umble să şi-1 schimbe. domnule. fuga înapoi la Los Angeles. Şi acolo a rămas. Nu mai aveam nici un contra ct mi se pare. A cîştigat două-trei meciuri. Dar acuma gata. — Ce s-a întîmplat cu prietenul tra-la-la? L-ai pie rdut? — N-am avut eu norocul ăsta. ca de fier.Coasta Barbară . ce ştie e e prea prost să-1 înveţe pe el meserie. s-a şi văzut mare. Lam ridicat încet. ştii cumva? — Nu. Avea picioare tari. — Am mulţi nepoţi. spuse Tony. Dar el nu. spuse el. Nu mai are voie să boxeze. nu ştiu. Tony? — N-are nici un impresar. Ross Macdonald . sărit coarda. cu paşii tîrşîi ticlindu-şi aurul din colţurile gurii. vinde porcăria aia de motocicletă pîrţîită pînă nu-ţi rupi gîtul. doar că mai zîmbea. săracu. un vagabond pe Main Street. şi antrenor şi impresar. tot ai vrut să pleci de la mine. Gestul făcu să-i scape o întrebare : — Iar a făcut Manuel vreo po Nu pot să spun sigur. Pe ur mă s-a-ntîmplat ceva între noi. Tony m-a auzit venind. a început să se creadă mare.

fuseseră lăsate de lovituri mai crude decît cele date de pumnii adversarilor. Era înţolit ca o vedetă de tr-o maşină de aia. printre nepricopsiţi. Mijindu-şi ochii la mine. uite-aşa. Îşi mişcă umerii ca şi cum ar fi simţit pe ei toată greutat rului. se bani şi cheltuindu-i pe tot felul de porcării. L-au prins anul trecut cu nişte hapuri în maşină şi l-au băgat la răcoare. mortcopt să-1 aduc inapoi. Cînd a ieşit. nu mai are voie să boxeze. — Nu. trebuie să rămînem cu mîinile curate. — Cît a stat închis? — Cred că tot anul care-a trecut. Şi-aşa ne-a lovit soarta de două c. mai adînci. a văzut ce efect avea numele asu pra mea. î contract şi el acceptă. suspendat. Cred că ştii şi nu vrei să-mi sp te face să crezi asta? — Pentru că l-am văzut săptămina trecută. bunicul lui.Coasta Barbară . E viaţa lui. Cîştigă cîteva meciuri şi aranjează cu ăla altele să le piardă. el trebuie să-şi vîre ra lupului. Şi ui e-aşa. Precis iar a făcut o poznă. Nepotul dumitale mai lu crează cu el. îl vede escrocul ăla cum lucrează la sală. — Carl Stern? — Da. din nimic. în Fresno. tatăl meu. gata. Aş. L-am într ebat altceva : — Ştii cum îl cheamă pe omul care i-a oferit contractul? — Stern. înainte. Tony scutu ră din cap. Tot atunc am avut şi eu necazurile mele. ca să mă duc după el. nu-i mai cu nimic. Desideria. Lasă-1 să dea cu capui de pragul de sus. sînt om bâtrîn.Soră-mea Desideria m-a certat. zic. tip sport. Tatăl lui şi cu mine ne-am născut într-u oteţ de păsări. Nu ştiu sigur. — Îl cunoşti? — L-am văzut prin baruri de noapte şi am auzit nişte poveşti despre acă sînt zece la sută adevărate. pe care soarele le făcea parcă mai urîte. nicăieri. n-o să i-o trăim noi. Tony? — Nu ştiu. Am vrut să-1 întreb despre moartea fetei. numele de familie. cine să mă asculte? Nu. Tony scuipă sec. dar durerea de pe faţa lui mi-a legat limba. dacă băiatul are viermi în fund. Semnele din jurul ochilor. era bracero. tors de unde-a plecat. atunci e un personaj periculos. — Am încercat să-i povestesc că.32 - . un escroc aşa cum vrea şi el să ajungă. Ross Macdonald .

Am urcat scările care duceau pe dinafară la balconul de la etajul doi. un achuco.Făcu un gest cu mîinile ca şi cum ar fi măturat ceva. Hester. Era prieten er. — Pe mine nu. să-1 înt u-i spune nici măcar bună-ziua lu' unchi'su. Ce tot vrei le? Întîi mă întrebi de nepot. care-şi întindeau ligamentele pe barele de-a Ferestrele Ross Macdonald . şi nici nu ştiu nimic. — De cînd umblă cu el? — De unde să ştiu? N-am oglinda fermecată. alb şi bleu. Lucra aici trecută. — Era cu o fată blondă? — Sigur că da. CAPITOLUL 7 şcolii lui Anton priveau bulevardul de la etajul al doilea al unei clădiri de stuc din West Hollyw ood. — Am auzit de fată azi-dimineaţă. umblă cu blonde în maşini spor t. — De ce nu l-ai întrebat? — Nu mă face să rîd. E prea ocupat. acuma de fată. — Poate că era.33 - . şi pe mine mă interesează Hester. Fata mi-a murit. Printr-o uşă deschisă am văzut vreo cinci-şaşe fetiţe în maiouri de balet. Făcu o mutră st. dar fusese zugrăvită şi răzuită şi iar zugrăvită în mai m . — Sînt un amărît. Ce ştiu eu? Îl cuprinsese brusc o dispoziţie proastă. Nepotu-meu e un destrăbălat. Clădirea era destul de nouă. Nu-mi merge mintea. auzi. nu să umble cu nepotu. — De unde să aibă bani? Doar nu lucre nici nu mai poate să boxeze. Hester Campbell. Credeam că e mai deşteaptă. Vin tot felul de indivizi şi-mi dau pumni în nas. nu prietenă cu fiica dumitale? Faţa îi deveni aspră şi întunecată. N-are nici un ro t să mă întrebi pe mine. roz. — Fata asta. ca să semene cu casele de pe malul stîng al Senei. aşa o cheamă. — O cunoşti cumva? — Sigur c-o cunosc.Coasta Barbară .

ca să arate că nu-i bătrîn. Domnişoarele vin şi pleacă. spuse el. Anton îmi era simpatic. Ei. Se ridic oarte sprinten.34 - . Ridică mîinile cu un gest căutat. Anton era la Hollywood de mai mul t timp decît mine. grand batte ment. — Lucrezi pentru bărbatul ei. scund şi lat. dar tot îmi pronunţa numele „Arşer". Accentul făcea parte probabil din c rtea de vizită a meseriei. non. ce-i cu ea? — Ce-i cu ea? r epetă el întinzînd mîinile cu palmele în sus. aşezat la birou. — Încă. — Numărul cinci. — Doar nai venit să discutăm problemele mele matrimoniale. vreo trei-patru luni. Mă gîndesc la dumneata cu recunoştinţă. ca să arate ce curate sînt. într-un costum de gabardin e culoarea îngheţatei de lămîie. fraierul ăla cît uşa? — Censeamnă telepatia ! — E un prost. să le vez e s-ar mai înghesui! — Nu-1 interesează decît femeia asta. O femeie înaltă cu pieptul aplatizat şi şolduri masive le comanda cu o voce de plutonier major : — Grand battement. Anton era la el. nu fi vulgar. Mă mir că-ţ minteşti de numele meu. De multe ori. Orice bărbat la vîrsta şi mul lui care fuge după o femeie în oraşul ăsta e un prost. Am trecut mai departe spre capătul balconului. — A ra cărei neveste te-ai oprit? — Te rog. dar în ciuda accentului său. Eu nu răspund de viaţa lor particulară. Pentru e ai venit? — S-a pierdut o fată. Non. Avea faţa bronzată de lampa cu raze ultraviolete. s'il vous plaît. De ce nu stă liniştit. şi acă tot şi le ridicase. îşi examină manechiura.lungul peretelui. Sîntem foarte fericiţi.Coasta Barbară . A luat nişte lecţ alet cu mine. Mîna pe care mi-o întinse avea inele în două de . Nu ie de dumneata. — Iar Hester Campbell? — Exact. — Ce ştii despre viaţa ei particulară? Ross Macdonald . urmărit de mirosul dulce-sărat de sudoare tînără. — Domnul Archer. parcă aş fi dat mîna cu un rac uriaş.

E mare şi voinic şi e nebun du vastă-sa. Dacă pică de und bărbat care poate să le ofere aceste lucruri şi gata cu vocaţia. cu un ochi strălucitor şi gol. Anton. îndrăgostite de propria lor persoană. Acoperită de zgomot. — L-ai făcut să creadă că nevastă-sa trăieşte cu Bassett. — Am reuşit? — Am fost eu o la timp ca să opresc lucrurile.35 - . — Bărbatul ei e un nimic. — Aşa că te-ai gîndit să-i faci o bucurie. — Poate că da. Şi Bassett n-a văzut-o de a tru luni. S la mine peste umăr. — E bogat? — Aş ! — Atunci spune-i să-şi ia gîndui de la ea. de ce l-ai asmuţit pe bărbat-său asupra lui Clarence Bassett? Ridică n umeri şi rămase aşa : — Eu? Eu l-am asmuţit asupra lui Bassett? I-am răspuns la întrebări tot. Dar puteai să declanşezi o crimă. ÎI cunoşteai pe Bassett di nte? — Pas trop. voce a lui Anton parcă şuiera : — Dar eu nu uit.Coasta Barbară . un puşti ister c. Am mai văzut multe d ăsta. Am presimţit că o să fa . Doresc să nu ştiu nimic. Acum cinci ani am făcut cerere să intru în club l Channel. dans sau muzică.— Nimic. păşind pe covor suplu ca o felină. Dar de fapt nu aspiră decît la bani şi la îmbrăcăminte. Ele îşi închipuie că au vocaţie artistică pent . ca de păsăroi. — Şi ce treabă am eu eu asta? — Lasă bancurile. Nu prezintă nici un pericol. N-avea nevoie de p rofesori de dans la el în club. De pe bulevard se ridică vacarmul circulaţiei. — Aiurea ! Se întoarse veni spre mine. M-a refuzat fără nici un motiv. Se duse la fereastră şi mai ridică p n jaluzelele. Am auzit de la persoana care m-a propus că Bassett nici măcar nu mi-a prezentat cererea în fata comitetului. — Dacă ai presimţit. probabil. Ea e o persoană cam pusă pe rele. — Mă-ntreb dacă e chiar aşa. Ross Macdonald . El nu-şi aminteşte de mine.

poate îmi dai adresa lui Hester. Mi-a spus bărbatul ei că era speriată eva. simţirea. figură de spaniol. şi nic i nu contează. E prea agresiv. trimiţîndu-i un sărut la despărţire. — Lance Torres? Pleoapel e i se încreţiră. Minţea. cu autografele respective. — S-ar putea. — Mi 1-a prezentat. Poate domnişoara Seeley să-1 identifice. La serata mea nu era nimic de care să te sperii . — Domnişoara Seeley a ieşit să-şi bea cafeaua. — Cît timp aşteptăm. cu aer de apaş. — at un telefon de-aici. care se distrau. — De unde ştii? — Cunosc fe eile. şi nici măcar nu încearcă să ascundă lucrul ă făcut atunci de Crăciun? — Mult timp nici n-am văzuto. da nurcă. nici un regizo r în toate minţile n-ar face un contract cu fata asta. dar trebuie să s oarcă repede. toţi tineri şi drăguţi. Nu-mi place individul pentru care lucrezi. Era o mică fantezie pe care mi-o servea. Adresa reală. un băiat bin cni din degete. Aveam peste o sută de invitaţi. La vîrsta ei e cinică. E ceva care-i lipseşte. cu su rîsul lui insinuant. Se uită la ceas. — Cine anume? — Nu mi-a spus. — De ce ţ drumul? spuse Anton. Foarte bine făcut băi l. în noaptea de Crăciun. dar am uitat cum îl cheamă. Şi în afară de asta. La mine. ester i-a picat cineva? — Foarte posibil. Poate a băut prea mult. Era cam negricios. L-am crezut fără rezerve. talentu l elementar.Coasta Barbară . I-am văz t vorbind.36 - . Ştiai? — N-am ştiut pînă ieri. Am felicitat-o pentru capă şi atunci m-a info mat că are contract personal cu un regizor de film.Cu mîinile oficie gestul de eliberare al unei păsări. Avea o capă nouă.multă l ume. — Atunci nu vrei să-1 laşi să-şi găsească nevasta? Ross Macdonald . tipul modern de tînăr. Peretele din spatele biroului era tapetat cu fotogra fii de femei. — Cu cine era ea? — Cu un băiat. părea deosebit de înfloritoare. spuse el.

— Şi l ei? Dădu din cap : — Cam visător.37 - . Adică. Poţi s-o aştepţi aici pe domnişoara Seeley dacă vrei. domn ul Archer. Era cam timid de faţă cu atîta lume. — Nu cumva iar avem poveşti cu neveste? — Cu neveste. îşi aducea aminte. Tocmai rumegam faptul. Are contract pe termen lung cu studiourile HelioGraff — Cum il cheamă? — Lance Leonard. M povestit despre cariera lui şi alte lucruri. — Detectiv de poliţie? — Nu. S-a mutat acum două săptămîni şi n t nici o adresă. particula Zicea că e avocat. dar cu el m-am înţeles bine. — Acum. la hotel Windsor. te rog să mă ierţi. Înainte de a-1 mai tea întreba ceva. aşa că l-am luat sub aripa mea. Mi-a mai cerut-o un detectiv săptămîna trecută. a ieşit pe o uşă care dădea spre interior şi a închis-o în urma lui. M-am la birou şi am căutat hotelul Windsor în cartea de telefon. — Şi are contract cu Helio-Graff? Ross Macdonald .Coasta Barbară . îţi dau adresa. iar eu nu sînt prost. Îşi aruncă din nou ochii la ceas. în Santa Monica. ştii adresa pe dinafară.— A. Mio aminteam din perioada cînd Anton a divorţat de a treia nevastă. nu-i aşa i-a spus că el şi-a ales numele. tre schimb pentru oră. cînd a intrat domnişoara Seeley. o moştenire. nu. Voiam doar să-mi exprim sentimentele în legătură cu acest subiect. Pînă cînd şi-a dat arama pe f u el? — Numai puţin. dacă vă place tipul latin. Funcţionarul de la recepţie m i-a spus că domnişoara Hester Campbell nu mai stă acolo. cu ajutorul meu. — Ia te uită. dar nu cu ale şefului. Deşteaptă combinaţie. — Aha. că are nişte bani pentru ea. Spunea că aţi putea sămi daţi unele informaţii. E actor. Eu pers mă dau în vînt după genul ăsta. — Din întîmplare mi-o am esc. Am în t-o dacă îşi mai aduce aminte că s-a întîlnit cu Hester la Crăciun. Drăguţ băiat. dar povestea era cusută cu aţă bă. Implicaţiile prezenţei mele o uimiseră.

S-au dus la bar după aceea şi beau din acelaşi p har. Latinii ăştia sînt foarte impulsivi i? — L-am auzit zbierînd la ea. Avea un glas melancolic. spuse ea cu satisfacţie. Hester a trat aici ca să dea un telefon. Dar a spus că. zău. dar eu n-am auzit nim ameninţat că o omoară? — N-a spus că o să-i facă el ceva. Carl. I-am dat eu cheia. CAPITOLUL 8 curte era o cabină telefonică în care mclaustrat dimpreună cu cărţile de telefon ale districtului. ca doi porumbei. În Ross Macdonald . Se uită în tava bărbia. Probabil că a telefonat altui bărba t.. Nici Lance Torres. aşa că am auzit fără să vrea t-o în toate felurile : şi tîrfă şi i-a mai spus nişte lucruri pe care nu vreau să le repet ercă să roşească. şi cum o s-o aran jeze Carl. merită să-1 angajeze. — Cum aşa? — A fost groaznic. Lance Leonard nu figura în n ici una din ele. — A spus în ce constă afacerea? I-o fi spus... Unul. am văzut eu. Oricum nu i-aş fi pe foarte îndrăgostit de Hester. — A spus că dacă nu râmine pe fază. o dă pe mîna prietenului ăla. Ea blîndă ca un mieluşel. nu. Îi tot dădea zor cu Carl. aşa arăta. Au ieşit de-aici şi au plecat împreună. — n? — S-ar putea.— Aşa mi-a spus. Că deja e băgată pînă-n gît să piardă aşa o pleaşcă. Aveam treabă la mine în birou. I-a spus că nutămîna de trăit dacă nu-şi joacă mai departe rolul în afacere. dar nu reuşi. — A ameninţat-o în vreun fel? — Cred şi eu. Apoi adăugă în chip de consolare : — Dar tot şi-a dat arama pe faţă. — Ce s-a-ntîmplat după asta? — Nimic.. nici Hester Campbell. arată bine.Coasta Barbară . În orice caz.38 - . N-a pronunţat al doilea nume. pentru că a urmărit-o înăuntru şi i-a făcut o scenă. Şi are şi temperament arti — Vreţi să spuneţi că a încercat să se dea la dumneavoastră? — A.

răspunse Colton. — Drept care l-ai pus la păstrare. — Doar ştii la fel de bine c mine care-i situaţia! Colton era furios. Colton îi dorea să rămînă şi fără cămaşa aurită pe care o împute cu hoitul lu eola de unde-o are.nici Carl Stern. să facă i tîlharilor şi să servească drept paravan ucigaşilor. Stern nvestise toţi banii în construirea unui mare hotel cu cazinou. Ţi-aş spune eu ce cred de povestea asta. care nu era încă gata. Lucrăm cu materialul pe aduc poliţistii. — Ştii cumva cine poate fi paravanul ăsta on Graff. Ai auzit probabil de el. la Acapulco.39 - . Adică se mutase la Vegas şi se făcuse băiat cinstit. Stern a fo st unul dintre moştenitori. nu pu teau să-i dea. vedetele împuţite de la Hollywood. Trebuia să-şi găsească un paravan. Această ştire m-a oprit un minut. — Credeam că Helio-Graff gă destui bani. I-am dat un telefon lui Peter Colton. Cînd Siegel a terminat cu sindicatul. Grosul 1-a adunat cu serviciile telegrafice. — Stern e ucigaş? Ross Macdonald . pic de răspundere cetăţenească. dar în acelaşi timp parcă ar fi vrut să se scuze . — Poate Graff s-a gîndit să cîştige şi mai mulţi. Carl Stern avea poliţişti în garda lui personală. cu glasul înecat de mînie : — N-au pic de ruşine. A lucrat la Sindicatul gangsteri lor. Politicienii care taie şi spînzură la poliţie mergeau cu el la pescuit. ieşise şi el la pensie de curînd. care se duc la Vegas să pună momeala în undiţa hoţilor.Coasta Barbară . Di n partea lui. Aşa a reuşit să-şi scoată pe pentru jocuri de noroc în Nevada? — Nici n-are permis în Nevada. Peter? — Din mai multe surse. a finanţat un timp un circuit de narcotice. Drăcia care-o construiesc acuma o să-i zică CasbahSimon Graff. de unde i s-a tras şi moartea. — Acţiunile noastre sînt în esenţă acţiuni de urmărire juridică. care tocmai ieşise la pensi e cu funcţia de anchetator principal pe lîngă procurorul general al districtului. mi-a spus Colton. bineînţeles. Carl Stern. dar numi face bine la tensiune. Mi-a povestit totuşi mai departe. Cu reputaţia lui. dacă consideri că Vegas e un loc unde există oameni cinstiţi. După ce a i ntervenit Comisia de litigii şi s-a terminat povestea.

— A fost dar nu mai e. în ritm cu metronomul rapid care-i ticăia în cap. p rsonal. dar vezi nu-i spun prietenului tău să pu lice asta. cînd vrei tu. — Dar ce te-a apucat aşa o gra Plec în Italia cu o echipă săptămîna viitoare. Flaubert. Şi nu mai pune totul la inimă. iar secretara 1-a chemat pe Sammy la telefon. Dacă nu.Coasta Barbară . Ăl Mare clădeşte Italia. vrea să ia un interviu. Cartagina e în Africa. nu acum. — Nu-mi dai nimic. joacă şi Leon ard în Cartagina? — Un rol mic. Graff scoate un film pe cont propriu despr e Cartagina. Sammy Swift. — Despre Cartagina? — Ce. ia nu da să v ezi cum ai. Centrala studioului mi-a dat legătura cu secretara. Peter. — Şi ziarele sînt la fel.40 - . — Un prieten de-a l meu. Cunoşteam pe cineva la Helio-Gra ff. a fost boxer. Vrei să-ţi spun amănunţit ce are la activ? — Nu.— De zece ori ucigaş. Are muşchi mai frumoşi ca Brando. — Cum de-a ajuns să facă film? — L-a descoperit Ăl Mare. — Nu e cam neobişnuit c mare producător independent să-şi investească banii într-un tonomat? — Tot ce face Ăl Mare eobişnuit. umblă după mine tot felul de indivizi. Ei. altă dată. Vreau numai să intru în legătură cu un actor nou de la voi. — Aha. Băiatul o să arate bine în chip de sălbatic din nordul Africii. Nu citeşti ziarele? — Numai cînd n-am încotro. — Da. De unde-ai pica t? — De la ora de geografie. un ziarist din Est. l-am văzut pe-aici. t analfabet. primul rol. Casbah? Da. — Şi unde şi-a cazat muşchii cei frumoşi? Ross Macdonald . Mulţumesc. — Despre Cartagina? — Salambo. Lance Leonard. Şi Leonard. un scriitor. Vor ea grăbit. — Lew? Spune-mi în două cuvinte. Mă lupt cu un scenariu. de dai n-ai. — Am auzit că mai clădeşte şi la Vegas. răspunse Colton. roman istoric. cu ce pot să te ajut? Ce să-ţi dau? Foaie verde. De ce? Am improvizat ceva.

— Unde mergem? — Nu mergem . — Pentru Dumnezeu. — Bine. El mă zgîlţîia de braţ. totuşi. George Wall stătea pe bancheta din faţă prăbuşit. poate nu. nu.— Cred că la Coldwater Canyon. şi atunci am văzut că e moartă. După un spuse : — Tu nu-nţelegi ce e în sufletul meu. Soarele clipocea pe acop erişul maşinii. Am luat adresa din Coldwater Canyon şi am ieşit pe stradă. s-a tr -a ridicat. Autocompătim irea lui mă călca pe nervi. îi plăcea orice îl întrerupea din lucru. cu capul pe spate. suspendată pe console deasupra unei căderi verticale. L a ce hetel stai? — Dar nu vreau să mă laşi. Am încercat să vorbesc cu ea. acuma cînd dormeam am visat-o pe Hes ter.41 - . Sammy îşi t rase răsuflarea. Sînt cu un picior în groapă. făcînd să devieze maşina. Uite. îţi promit. Îi plăcea să vorbească. am spus eu. aşa sîntem toţi. Cînd am pornit motorul. George. în celălalt colţ al banchetei.. ochii închişi. unde e hotelul? — Nu mă-ntorc la hotel. ca nişte puncte pe pantele din jur. Lance Leonard locuia aproape de vîrf. Era rece ca gheaţa. Am parcat maşina mai sus de casă şi m-am uitat împrejur. N u poţi să mă forţezi. — Lasă. Dar precis n-o să fac nimic dacă dai tu năvală. că o ai e la mine. Lance Leonard n-avea vecini pe-aproape. Alea tari le-am l t baltă de mult. Secretara poate să-ţi dea adresa. într-o casă nou-nouţă. Am atin . Am prins un fir care p a. Hai. — Asta s-o povesteşti la doctor. Dacă promiţi că rămîi în maşină.. George s-a retras într-o tăcere care a durat tot dru mul pînă la Canyon. — Ăi descoperit u i? Nu vrei s-o vad. Ross Macdonald . bine. Băiatul e cam speriat de ziarişti. Nu spune. Ea nu răspundea. — Asta L-am împins cît-colo. deşi mai er au case. Dar publicitatea îl prinde bine. Te las la hotel. Avea f insă şi udă . Înăuntru era ca într-un cuptor. Lew.Coasta Barbară . scîrbos. — Ştii şi tu că nu poate să fie. N-am răspuns. Şi mai suferim şi de a. de lemn ro de sequoia. Jignit. chestia la care 1ucrezi acum. frecîndu-se la ochi. — Nu. Se agăţă de braţul meu drept. merg. — Sper că lată. potoleşte! Să iei un calmant cînd ajungi la hotel.

— Habar n-am cine e. Era săritorul din fotografi lui Bassett. nu cunosc pe nici o Hester. c onştient de şarmul lui. a domnişoară o chema Campbell. După ce şi-a aranjat buclele pe frunte. Am sunat la uşa din faţă. Treapta de la intrare îl ridica la aceeaşi înălţim că treceai cu vederea gura fără formă şi ochii cam spălăciţi. pînă la peretele mobil de sticlă care încheia încăperile di und. Îi vedeam spinarea prelungă. plin de praf. exact atît cît mi-a trebuit ca să-mi bag piciorul în deschizătura uşii. Puse mîna pa clanţă şi începu să închidă uşa. eschis uşa un tînăr. Şi pricepe odată. Pomii din curtea din faţă erau plantaţi de curînd. Nu v-a spus? Aruncă o privire peste umăr în cas mine. — Mi-am luat un nume nou pentru noua mea carieră. şi a închis uşa în spa — Şterge-o. m-a corectat el. A zîmbit. frăţioare. Se pieptăna cu un piepten împodobit cu rondele aurite. — Domnul Torres? — Leonard. creţ în vîrful capului şi lins în părţi. avea un cap frumos de brunet. Avea mişcări iuţi ca o şopîrlă. Ross Macdonald . — E căsătorită. nu e măritată. Pe un scaun metalic stătea la soare o fată. Hester Campbell. În garajul deschis era expus un aguar sport gri. satisfăcut. atît de subţire încît îţi .Coasta Barbară . Vedeam asupra lui în tot lungul casei. s u cum dracu o mai cheamă. împingîndu-mă înapoi pe aleea de lespezi. şi am coborît panta de asfalt p a casă.42 - . Ţi-a dat greşit adresa. a dat drumul la pieptene în buzunarul de la pijama. din care se arcuia şoldul alb. Avea părul ca un pămătuf ciufulit de pene argintii. amice? — Aş vrea să vorbesc eu doamna Wall. — N-am . — Dar pieptenul al cui e? Sau aşa vă plac dumneavoastră lucrurile strălucitoare? Se opri nehotărît. Azi nu-i spectacol. Leo nard a făcut un pas afară.L-am ţintuit pe George în maşină cu o privire de zile mari. Avea păr negru. picioarele goale şi îmbrăcat într-o pijama albastră de nailon. şi o motocicletă uşoară de curse. bronzată şi talia. — Hester? Nu s-a măritat. şi prin perete vedeam terasa suspendată peste canyon. L-am văzut cum se crispează. Ce vînt te aduce .

— Arde-1. Dar eu zic s-o ştergi din curtea mea. În aceeaşi clipă. de unde. — A intr t în vreun bucluc? — Mai mult ca sigur. Toată combinaţia arăta frumos. — Poate am auzit o dată numele. Ieşise de curînd dintr-un loc unde poliţiştii sînt urîţi şi temuţi . casă do oaspeţi? Ia să-ţi văd — N-am nici o hîrtiuţă. — N-am mai văzut-o de mult pe puicuţă. — Aş. — Cine e prietenul de rezervă? — Bărbatul ei. Sînt detectiv particular. Am văzut cum i se strîmbă îşi pierd expresia. Aşezat pe lespezi. — Ce vrei cu mine. îi spuse el unui confident ima ar aşezat la stînga lui. — Asta ar arăta frumos într-un ziar. Am un rang pe care trebuie sâ-1 trez. la loc de cinste. ca o lu roz. domnule poliţai? — Nu cu tine. dacă s-a înhăitat cu tine. am descoperit că nu pot să mă ridic ime diat. aşa că stau aici şi mă port ca un domn. sub coaste. umărul drept i s-a smucit în jos. — Ce-i asta. Braţul cu pumn rnit ca din arc s-a oprit drept în stomacul meu.Coasta Barbară . Eram de un calm perfect şi aveam capul limpede ca un acvariu . ochii lui Leonard se umbriră. u . zău ! Făcu cu mîinile un semn sugestiv. — Ce combinaţie? Ce vrei să spui? — Vreau să aud de la tine Cercetă îngrijorat drumul. că dacă te buşesc cît oi fi tu de sticlete. Cu Hester. Apro po. ca o boală cronică.43 - . Aud tot felul de nume. unde era parcată maşina Faţa lui George atîrna la geam. — Pe t e-ai uitat bine? Mîinile se opriră şi înţepeniră pe şolduri. — Şi ce-nvîrteşti? — Sînt detectiv. Se aplecă spre mine din mijloc cindu-şi gura ca o bivalvă roşie : — Mă tot faci mincinos. Lovitura a venit mult prea repede ca s-o pot opri. Ross Macdonald .— Acum un minut o cunoşteai. prevestitoare de rele. dar ideile ge niale şi intenţiile nobile care înotau prin el nu găseau nici un ecou în membrele inferioa re. Mi-a dat ucii. cum te cheamă? — Archer. Din cauza efor tului de gîndire.

Coasta Barbară . avea avantajul înălţimii. În ul în care George. — Am spus să treci înăuntru. — O să vezi tu antrenament. Prosopul pluşat. Tot nevoie de antrenament. boşorogule ! În spatele lui s-a deschis uşa şi a apărut pămătuful. prins d e subţiori. ridicîndu-se. şi-a desprins mîinile de pe lespede. dansînd. S-a aşezat în genunchi şi s-a ridicat din nou. atunci voiam să ies. — Ţine-ţi gur eninţă cu o mişcare din umeri. Leonard a făcut un pas în interiorul cercului descris de pumnul celuilalt. George s -a înclinat pînă la pămînt. îi căzuse părul pest rualbăstrui şi lucitor ca şpanul de oţel. Acuma m-am răzgîndit. al greutăţ lungimii braţelor : nu mam amestecat. Mi-am adunat picioarele sub mine. la fel cu pieptenul. a împins-o înăuntru şi a is uşa scurt. S-a întors în clipa în care George se repezea la el şi 1-a primit cu o stingă apănă în figură. — Ăsta cine mai e? L-ai lovit tu? — Ghici. Muchi? — Nimic.44 - . să iscul să faci una ca asta. — Hai. Pe asfalt se auzi tropăit de pa George Wall strigă : — Hester ! Sînt aici ! Porţiunea pe care o vedeam din faţa ei nu sia schimbat expresia. Faţa îi lucea de ulei. m-am ridicat şi am început să mă uit cum se bat. aşteptînd să mă ridic. Ross Macdonald . mucosule ! — De la tine. George îşi dorea de mult o bătaie . Picioarele goale dansau uşurel pe piatră. se mula după bulbii şi îngustimile trupului. Leonard ia proptit o mină în pieptul pluşat. Leonard mi-a zîmbit de sus.Leonard stătea în picioare cu pumnii pregătiţi. M-am ins să le apuc şi am îmbrăţişat aerul. George s-a oprit ca trăsnit. Cînd s-a dezlipit de el. — Ce s-a-ntîmplat. vezi să nu. s-a spri jinit cu bărbia în pieptul lui şi i-a burduşit stomacul. Ce crezi? — Cred că eşti nebun. — Eu îmi iau riscul? Cine şi-a dat drumul la gură la telefon? T u l-ai adus pe boul ăsta. Leonard aştepta. Leonard i-a dat un a în obraz cu dreapta. foarte palid. Era ca şi cum ai vedea un om prins într-o maşinărie. cu figura senină şi absorbit i om care ascultă muzică. cu rama aurită. Avea ochelari de soare c raţi. sus. eci înăuntru. — Şi ce.

Era vesel şi liniştit şi cînd se orda puţin gîtul. Leonard a furtunul şi a dat drumul la apă rece în capul lui George. — Cred c-ar trebui să-1 duci la doctor. Oricum. — Îi ajunge. A văzut că mă uit la ea. Erau umflate învineţite. eram în legitimă apărare. Leonard îşi mîn pumnul drept ca pe un obiect de artă făcut din bronz. bătaia îi priise.descolăcindu-şi spinarea încordată. eşti martor acă iese vreo dandana. proiectîn-du-mă într-o parte.Coasta Barbară . — L-am lovit zdravăn. S-a împiedicat de furtunul din iarbă şi puţin i-a lipsit să nu cadă. aranjează cu Leroy Frost de la Helio. cu faţa spre Leonard. Se îmbrăcase cu o ie subţire de olandă. — De ce vrei să mănînci atita bătaie? — Mai bine vezi de el. Termină. şovăia pe picioare. ha eorge m-a împins într-o parte. L-am apucat de braţe. ca un armăsar. călcînd pe g şi moale. ca şi cum cerul i-ar fi scăpat ceva în cap. Cu mîna stingă. Leonard 1-a lovit între ochi cu dreapta. Mi-a arătat oasele pumnului drep t. Dar altfel. A rămas nemişcat. Leonard a închis furtunul.45 - . S-a mai repezit o dată cu pumnul înaint e. M-am băgat între ei. — N-are nici pe dracu. vine cîte-un mălai mare ca ăsta şi-şi închipuie că mă sperie speriat destui. a atins braţu l răstignit al lui George cu degetul mare de la celălalt picior. Mi-a răspuns foarte firesc : — Nici nu dau. nu mai am nevoie să mă sperie nimeni. — Îi arăt eu stîrpiturii. Pămătuful se uita la el de la fereastră. a spus el cu ra plină de sînge. George. dacă nu sînt silit s-o fac. Leonard a aplecat puţin capul şi sa uit m trece pumnul pe lîngă el. şi în timp ce cădea i-a mai dat una şi cu stînga. Stînd într-un picior. Capul lui Ge rge a sunat a sec pocnindu-se de lespede. nereuşind decît să-şi plesnească haina în spate. George a deschis ochii şi a-nc ercat să se ridice în capul oaselor. George a făcut cîţiva paşi de-andăratelea. scos din echilibru. s-a dat înapoi ca să n-o mai văd. Ross Macdonald . — N-ar trebui să dai cu el în neprof esionişti. S-a smuls. Era mai put ca mine. N u-şi revin ei aşa de repede dacă e ceva grav. S-a uitat la cer cu reproş. Dar cîte dată îmi sare şi mie ţandăra. — Ar cam trebui. Apoi sa scuturat şi a pornit din nou spre Leonard.

ca şi cum p mnul meu l-ar fi trimis în trecutul diametral opus prezentului. Mi-a întins mîna. clanţa mi s-a smuls din mînă. — Dar nu eşti supărat? — Nu t. dar cînd s-a ridicat în picioare am văzut că suf erise o schimbare. Jaguarul a schelălăit la curbă. Nu puteam să-1 las pe George cu Leonard. Leonard n-avea nici un semn. Cît scoţi pe zi? — Cincizeci cînd lucrez.46 - . Ideea nu era prea genială. O secundă după aceea. Dacă naş fi avut destulă ad ar fi putut să mă-nconjoare de trei ori şi să mă facă arşice numai cu stînga. Stăteau amîndoi aşezaţi în fund în faţa casei. L-am lăsat să plece. Dar l-am nim la fix. — Atunci e bine. Picioarele îmi tremurau. Poţi să mi-o plăteşti odată şi odată. Ross Macdonald Coasta Barbară . Avea un aer perfid şi laş. sigur. Leroy Frost e cu daunele? Mi-a zîmbit cam îngrijorat. A încuiat uşa de pe partea ei înainte de a pune eu mîna pe c lanţă. trebuie să-mi cer scuze i-am cam pierdut capul eîteva clipe. Prosopul pluşat zăcea grămadă pe jos în dormitor. n-ar fi trebuit să mă reped la dumneata ca un muc os. — Îl cunoşti pe Leroy? — Îl cu puţin. — Apropo. o să te u colivia? — Parcă aş avea o rachetă de tenis spartă pe umeri. ce-ai zice să-ţi dau cincizeci de dolar a iei hoitul de-aici? Îşi pusese în funcţiune tot şarmul. egre pe asfalt. L-am lăsat întins pe jos. Am găsit uşa d dos care dădea din atelier în garaj. Lui George îi curgea ge din gură. — Poate mai bine să nu-1 mai necăjim cu prostia asta pe Leroy. uitîndu -se Ia mine cu gura deschisă. Fata nu era nici ol. pe şosea. Uşa din faţă era descuiată şi am intrat. gata parcă să se furişeze undeva. Lîngă el era o pălări e de pai împletit. şi îşi aruncau priviri ucigătoare. fie de cîteo parte a aleei de lespezi. — Sigur. — Bun. nici pe terasă. Am auzit un motor tuşind şi hîrîind după zid. Foarte bine. — Poate aşa o să şi fac. îl bate destui la ca p. şi dintr-un salt a fost dincolo de alee. Pe banda de piele din interiorul pălăriei era o etichetă : „Lucrat de mî Mexic pentru magazinul Taos". M-am proptit bine în călcîie şi i-am dat a în falcă. Am văzuto pe Hester la volanul Jaguarului.— Aha.

— Mai mult de două-trei zile nici n -am liber. i-a pipăit obrazul sta cu degetele lui groase şi pricepute. dacă-ţi mai aduci aminte. a răspuns George. Avea nevoie de un apărător. Wolfson 1-a întins pe o masă de metal capitonată. într-o nişă. Ochii i se mişcau greu în orbitele umflate. Dar mai sînt şi altfel de zile. Unde s-a dus cucoana? CAPI OLUL 9 coborît panta lungă spre Beverly Hills.— Nu-ţi face griji. dacă n-aş fi cu ăsta aşa. Avea acel ta ebit poate chiar mai dezvoltat decît la mine. cu capul în mîini şi gemea din cînd în cînd. Am Ross Macdonald . conducând foarte încet. Stătea cocîrjat. mi-a spus Wolfson. Wolfson a ridicat din sprîncene : — Cu cine să vorb ească? — Cu nevastă-sa. — Tu oie să ţi-o plătesc. — Cine i brînci? Tu? — Un prieten comun. eşti la fel de frumos. împingîndu-1 pe doc or înapoi. Geor ge mă îngrijora. unde trebuie şi totul se aşterne la picioarele tale în tipare inteligibile. Te-ai mai lovit vreodată la cap? — Da.Coasta Barbară . Sînt zile cînd apeşi cu degetul pe buton. să-şi bage nasul unde nu trebuie şi să-şi îns eze mutra. pentru că mă simţeam edispus la accidente. Ar trebui să-1 duci la spital.47 - . cînd jucam fotbal. i-am spus eu. Are ceva? — S-ar putea să aib comoţie. Hai să nu intrăm în amănunte. care avea un cabinet de medicină generală pe bulevardul Sant a Monica. Faci glumă cu mi e? Ţi-aş rupe picioarele. Mi-a arătat mîna dreaptă umflată. i-a băgat o luminiţă în ochi şi a mai îndeplinit a cîteva ritualuri. — Nu-m place de loc. L-a părăsit. Trebuie să stea în pa t cel puţin două-trei zile. Trebuie să vorbesc cu ea. — Măi glumistule. — Cum s-a întîmplat? — A căzut şi s-a lovit cu capul de piatră. L-am dus la doctoru l meu. Acum sîntem chit. şi se pare că eu eram alesul. — Nu ! George s-a ridicat în capul oaselor. pe nume Wolfson.

— Da. Să-i spui asta din partea mea. Şi să trăiască fericiţi pînă la adînci bătr -ntors capul pe pernă. George şi-a tras picioarele de pe masă şi s-a dat jos clătinîndu-se. Dimineaţa femeia schimbase aşternutul. aşa că cearceafurile erau curate. L-am băgat pe George în patul meu.. — Ştii unde stau. i-am spus eu. — Poţi să-1 ţii culcat? — Cred că da. Tu eşti prietenul meu.Coasta Barbară . — Bine. Şi la ce bun? — Ş ar fi trebuit să mă năpustesc aşa spre ea. nu -mi plăcea de loc să intru. — Poate să stea în pat ia mine acasă. O să-i fac injecţie să se li niştească şi o să trec să-1 văd mai tîrziu. Acum era pe jumătate adormit. — Refuz să mă duc la spital. Doar ţi s-a întîmplat şi ţie. Hai. tot treb în pat. — E singurul prieten pe care-1 am. Promite-mi că-i spui. Am simţit în gît gustul unei dureri vechi ca mirosul de c eapă care nu trece oricît te-ai spăla dinţi. a declarat George solemn. Archer. Totdeauna fac lucrurile pe dos. Atîrnîndu-i hainele rupte pe-un scaun mă într m ce dracu vreau să fac şi de ce. Pe urmă. Într-o căsuţă d rmitoare. Cînd a fost golit definitiv. la uşa dormitorului fără pat . sub influenţa injecţiei şi a pumnilor liniştitori ai lui Leonard. accept compromi . Trebuie să mi-o găseşti. pe un teren de douăzeci de metri lîngă Olympic. Dar mai avea ceva de spus : — Cel puţin trăieşte nu? Ross Macdonald . Wolsfon a dat din umeri. Mi se părea foarte important ca George să se î ească cu nevasta lui şi s-o ia din Los Angeles. am vîndu t patul la consignaţie şi am transformat camera în birou. nu m-aş atinge nici de-un fir de păr de-al ei. — Dacă asta-i tot ce putem face. Lew. Faţa lui avea loarea cimentului proaspăt turnat. dormi.— Ei şi? Asta se-ntîmplă în fiecare zi. — Bine. Doamne. Un timp n-a stat nimeni în al doilea dormitor. Am speriat-o. Aşa e bine? Wolfson sa uitat la mi ne. unde nu mai dormea nimeni. — Ascultă. M-am uitat..48 - . — Ţi-am găsit-o. Oricum. dincolo de hol. un timp a stat cineva. spre mine. — Să ştii că iei o hotărîre pus Wolfson rece. În care nu ştiu din ce motiv.

nu era ocupat. am avut-o a fost că Jaguarul îi apa rţine lui Lance Leonard şi o să mă aducă înapoi de unde am plecat. accidentele vin totdeauna cîte două şi cîte trei deodată ca să-1 înnebun el. va să zică? — Mi a spus în noaptea aia cînd. dacă asta te consolează. Nu răspunse. Telefonul. era cam sprintenă pentru un cadavru. — Cu care s-a culcat Hester? — Da. aşa cum au toţi detectivii din c ii în viaţa de toate zilele. Hester a plecat din California imediat după aceea. m-am gîndit eu. George? — Despre bărbaţii cu care s-a culcat. — Ce ţi-a mai spus.— Da. am aprins o ţigară şi am căutat o intuiţie genială. Am tras storurile şi m-am dus dincolo la telefon. de cînd avea treispre ece-paisprezece ani. dar putea oricînd să intervină ceva. G eorge închise ochii. Din fericire lucra în schimbul de zi.. cînd mi-a mărturisit păcatele. Mercero. M-a supărat chiar mai mult decît povestea ailaltă. — Ţi-a povestit despre Gabrielle. O să-ncerce să-mi dea cît mai repede relaţii despre numărul Jaguarului. — Nu s-a făcut proces. unde lucra ca dispecer un prieten de-al meu. Nu. Voiam să vorbes c cu secţia de circulaţie de la poliţie.Coasta Barbară .. Cred că se simţea vinovată de moartea fetei.49 - . Buzele lui uscate se m ară. Torres. Privirea lui absentă se roti o osită prin cameră şi se opri într-un colţ. îi era şi frică să nu fie chemată ca martor e face cumva proces. Te face uman. M-am aşezat lîn lefon. fixată pe ceva invizibil. Torres. Singura intuiţie pe care. după ce mam învîrtit în zii. Prietena ei a fost împuşcată şi omo ara trecută. Nu ştiu ce mă face să simt treaba asta. George s-a ridicat în coate. cu ochii la lucrul din colţul g ol. — El a ameninţat-o? — Aşa c . Hester avea o pr ietenă pe care o chema Gabrielle Torres. — Cine sînt ăştia cu care umblă ea? Cine era tip pijama? — Unul. — Am mai auzit de numele ăsta. A fost boxer. Ross Macdonald . încercînd să dea un nume lucrului pe care-1 vedea. — De ce a plecat? — Nu şti u.

— Am găsit-o şi am pierdut-o iar. — Pot spune că n-am făcut nimic pînă acum.50 - . Hester şi Lance. Îmi face impresia că e un caz mai erios decît pierderea unei neveste. — Fac doar nişte presupuneri. — Are capul tare. Îl cunoşteaţi cînd era salvator la club? Ross Macdonald .? Vorbea aproape în şoaptă vocea îi bîzîia de implicaţii. pur şi simplu. Dar sînt sigur că ştie despre acest omor ceva ce nu mai ştie nimeni. Dar era vocea lui Bassett. o să scape. Ucigaşul n-a fost prins. Poate că nu.Coasta Barbară . chicoti el nervos.. Ceilalţi doi îi erau foarte apropiaţi. — Ţi-a spus ea? — Nu mi-a spus mie. Problema e. — Sigur. — Am încercat e prind mai devreme. — Asta înseamnă că ai găsit-o sau că ltă. şi ea şi prietenul ei cu pumni solizi. Numai că deodată. În solicitudinea lui Bassett se ghicea puţină răutate. Gabrielle Torres intră mereu pe fir. — Sper că nu e lovit prea rău. O duce foarte bine. Nu cred că Hester a omorît-o ietena ei. — Sînt acasă de jumătate de oră. — Ce ciudat că pomeneşti de ea. ah-uri ş ţî la celălalt capăt al firului. Hester era cea mai bu nă prietenă a ei. I-a spus lui George. care-mi răsuflă în fir. sau Hester. Lance era văr. şi nu exclud niciodată ce ea ce este evident. — Nu cumva vrei să spui că Lance. — Şi e fotografie sînt trei : Gabrielle. Lance a bătut toba că are contract cu Helio-Graff. d upă aproape doi ani. şi se pare că aşa-i . apare la Coldwater Canyon. Gabrielle a fost omorîtă. I-am explicat cum. Dumneata c e crezi c-ar putea fi? — Şantajul este ipoteza cea mai evidentă. Greşeala cea mai a fost că l-am luat şi pe Wall.— Mercero? am întrebat eu. M-am gîndit toată dimineaţa. de cînd am discutat despre fotografie. — De data asta de ce crezi că a fug iar? — Poate că s-a speriat. acompaniat de oh-uri. E cam neclară povestea. cum a reuşit să pună mîna pe un contract la un mare producător independent? O fi el frumuşel dar n-ajunge numai asta în ziua de azi.. chestia asta dă de gîndit.

dom Graff are cea mai mare putere. Cînd asta? — Acum cîteva săptămîni. De obicei vara angajăm studenţi. — Da. Sînt mormînt. S-ar pu tea să fie un geniu neinstruit. se întîmplă şi minuni de astea.Coasta Barbară . la Windsor. — Bine. Am ezitat să-ţi spun. — Avea veleităţi de actor? — Eu n-am observat aşa ceva. clar eu mă îndoiesc Si pe d upra. — Să nu crezi că nu ştiu. în discreţia dumitale. Hester se laudă şi ea că are contract. Dintre toţi membrii clubului. A plecat ele mult. Vreau să aflu. Ca sa fiu sincer.. cum să nu? Dar sper că încrederea mea în dumneata. — Graff mai e acolo? — Nu. Au fost văzuţi împreună în împrejurări destul de compromiţătoare. — Undo aş putea să-1 găsesc? am idee. — Acum e actor. Dar în gînd aveam rezerve în privinţa promisiunii. Pentru nimic în lume să nu 1 abordezi. În situaţia mea. nu va fi ată. — Nu vă băgaţi singur în încurcătură cînd îmi spuneţi toate da. domnul Graff a ieşit. al lui Simon Graff. Glasul îi devenise mai tăios şi mai hotărît. se potriveşte. — li probabil că are contract cu Helio-Graff. n etaj de sus. azi-dimincaţă vorbeam cu o anumită persoană şi s-a pomenit numele lui Hester..Bineînţeles. A stat acolo.51 - . omul e obişnuit să ta otuşi. Adică. — Păi şi Sim Graff e membru. S ntrena ca să devină boxer. cu toate că de asta te-am chemat. dragul meu. mi se pare.. Unul din membrii noştri. — Liniştiţi-vă. Ross Macdonald . Dar ce sa-ntîmplat cu tabloul de comandă? — Chiar acum loul de comandă. uite. Persoana care m-a informat i-a văzut ieşind dintr-o cameră. — Cu Helio-Graff? — Nu ştiu. nu l-aş fi angajat dacă n-ar fi insistat atîta unchiul lui. dar nu cumva să-1 abordezi. Hester a venit numai pînă la uşă. Vocea lui Bassett era plină de dispreţ. — Und hotel pe Santa Monica. Deseară dă o recepţie aici.. luaţi în parte. — Cine e pers a care v-a informat? — Nu pot să-ţi spun.

A dat din nou din cap. că nu . —N-ar trebui nici măcar să te gîndeşti la aşa ceva. n-am putut.52 - . t la circulaţie şi l-am prins pe Mercero. pr ofund întristată. sau hotărîrea de aduce la cunoştinţă episodul de la hotelul Windsor îi secase p rile. Şi mai aveam sentimentul ciudat că mă umflu şi putrezesc. Sînt sigură că e de la de asta sînt sigură. a dat din cap cu regret. vineţi-cenuşii. N-avea nici o importanţă azul lăsa să se întrezărească o formulă. Lew.— Acest informator secret. Dar se cumpără aşa de multe. — Iartă-mă. N-ar fi trebuit să-1 las singur. toate într-o atmosferă de dezordine artistică. caut soţia cuiva ca să i-o fac adou. CAPITOLUL 10 era o prăvălioară mică pentru turişti fraieri pe şoseaua de pe coa tă. Sau minţea. ca un motiv într-o muzică furtunoasă şi discordant m un fir aproape invizibil. un cadou pentru soţie? I-am răspuns că dimpotrivă. Avea ochi romantici. de pus la c ri. îmbr indiană cafenie. Găseai acolo pături ţesute de indienii Navajo. nu cumva e doamna Graff? — Da de unde ! Glasul îi scăzuse.. am spus eu. — Poate puteţi s-o descrieţi? I-am descris-o. a venit la mine legănîndu-şi languros colierul de scoici şi m-a întrebat c doresc. — Bine. Taos Ross Macdonald Coasta Barbară . sentimentul pe care-1 ai cînd ştii că c va o să se frîngă.. Îmi pare rău. — Formidabil. — le importăm chiar noi din Mexic. efigii ale păsării furtunii. Sînteţi detectiv? Am răspuns că da. şi intervenţia directă mi s-a părut modul cel ma bun de a ataca problema.. Trei accidente au d e cînd ai sunat tu. m-am învîrtit tot timpul şi închise telefonul. gîndindu-mă. O păpuşică blondă. pălării şi vase. Drept continuare îşi undui braţul arătîndu-mi în capătul tejghelei un morman de pălării na peste alta. — Formidabil. o pălărie de soare de la o prăvălie de pe Santa Monica. Am trecut pe la George înainte de a pleca. D r cînd i-am spus de pălărie. Sforăia.

dar numele de familie nu er a Wall. nu credeţi? Bănuiesc că o ntru moştenire. Se opri. — Asta e. răposatul. Doamna Campbe l. — Atunci poate-mi spune ea unde e fata ei. — E cam trist. — aflat vestea cea mare? — Acum vreo două săptămîni. — Pentru moştenire? — Da. dacă te gîndeş i nu să moştenească nimic dacă nu moare cineva. şi colierul gănă ispititor peste tejghea. Am toţii atît de bucuroşi cînd ne-a spus doamna Campbell. E foarte drăguţă. — Nici eu. De asta şi-a lăsat doamna Campbell slujba. — Aha. pentru că fiica ei a primit o moştenire. — Îmi pare rău că nu pot să vă ajut. De bucurie îi luceau ochii şi zi mbea cu gropiţe în obraz. în Canada. Mama ei a lucrat aici. — Am adresa pe undeva. şi a murit. nouăzeci şi nouă la sută se fac blonde din sticluţă. îi tremura guriţa. A plecat abia la ceputul săptămînii ăst mută la fata ei. îţi spune ceva numele ăst O cheamă Hester Wall. Deodată se întunecă la faţă. Dacă poţi să-mi spui unde stă oamna Campbell. — Sper că nu e o alarmă falsă. — Asta ţi-a spus Hester? — Nu. dar m-am întors. Şi zici că soţul ei a murit? măritat cu unul bogat. zău. Campbell e numele ei de domnişoară. Să nu-mi spuneţi că a mai primit una ! — Dar prima cine i a lăsat-o? — Soţul ei. Ross Macdonald . n-a invidiat-o nimeni pentru norocul ăsta. Şi a fost obişnuită să aibă bani . e formidabil.Coasta Barbară . speram să aflu mare lucru. Eu n-o cunosc pe Hester.— N-am putut niciodată să deosebesc blondele de la Hollywood una de alta. Ori cum. — Mersi că ai încercat. Am dat să ies. — Asta aşa e. — Ce lucruri extraordinare se întîmplă.53 - . — Hester? Cunosc pe cineva Hester. — Vai. pentru vîrst o bomboană. — Dar care era numele de familie? — Campbell. Se aplecă spre mine.

Casa Campbell se afla în spatele unui zid de stuc în care o poartă ruginită stătea veşnic desch să. Presimţeam că minciu să-mi aducă ghinion. avea probabil în ju cincizeci de ani. ca să nu năvălească muştele. Ross Macdonald . mi-1 dau. Uşa av struică minusculă cu gratii. Doamna Campbell stătea pe o străduţă sărăcăcioasă. prea scurtă şi prea înzorzonată pentru vîrsta ei. Cit despre vîrstă. N-a prea stat pe roze Teeny Campbel l în ultimii ani. şi însoţit de un glas c a cu ciripitul vrăbiilor din stejari.— N-are telefon? — Nu. care avea găurile înfundate cu bumbac. înconjurat de gene întoarse.? — Archer. domnule. tocmai aşteptam să veniţi. am spus eu. Ferestruica se deschise energic. sînteţi din partea lui Gregory? Am m ormăit ceva care putea foarte bine să însemne da. — Sînt foarte î aţi venit. — Nu vă dau adresa dacă s-ar putea aibă neplăceri: De ce o căutaţi pe Hester? — O rudă din Canada vrea să intre în legătură cu dă de-a soţului? — Da. — Bravo. — Uite. Descu uşa şi o deschise larg.54 - . Bună dimineaţa. — Vai de m luaţi loc. domnule Archer. Uşa de la intrare şi acoperi rau cuprinse de flăcările zburlite ale iederei. Am trecut pe sub umbra lor răcoroasă şi am bătut în oblon. şi în deschizătură apăru un o . cu pe jumătate ascunse de stejari bătrîni şi mari. ridicind ici şi colo cîte-o scrumieră curată şi punînd-o la loc. Aşa a şi fost.. Se opri şi-mi aruncă o privire moale. Pe cartonul nou legat cu sîrmă de poartă scria DE VÎNZARE. Se înv n prin holişor.. — Daţi-vă cuvîntul de onoare. deşi toate amănuntele din înfăţişarea ei conspirau ca s-o ascundă. sau preferaţi să staţi în picioare ca să vedeţi mai bine? Ce drăguţ că vă intere l meu. Gunoierii care strîngeau lăzile stîrniseră r de cîini care lătrau supăraţi. — Intraţi vă rog. îmbrăcată într-o rochie albastră c. telefonează de la un vecin. Era o femeie micuţă şi dreaptă. Ochiul era albastru. puţin spălăcit.Coasta Barbară . în semn de protest că li se fură stăpînilor gunoiul.

Oceanul se vedea ca o icuţă albastră şi amărîtă. vă rog. mai degrabă. N de loc gîndul să primesc ceva de la ea sub pretexte false. vă compătimes c. Am făcut un compliment la adresa c afetierei. Cînd deodată a intevenit marea schimbare. sînteţi cam dărîmat. Se întoarse c re pe care strălucea mîndru un serviciu de cafea. cu braţul întins spre stră ţeapăn şi nemişcat. — Foarte frumos. — Mulţumesc mult de tot. o puse pe masă şi începu să plutească în ei. Ştiu censeamnă să alergi după casă. cum se vede oceanul. fiica mea. vă garantez. cum pun. Am reparat acoperişul toamna trecută. încurcată printre ramurile stejarilor.Coasta Barbară . Dar mă t entru ce asistenţă invizibilă făcea atîta paradă şi cît timp o să mă ia drept un eventual c aia era încărcată de mobilă veche. adică. închisă. Era o plăcere să te uiţi la ea cum toarnă cafeaua. şi de fapt strî bani ca să zugrăvesc şi camera asta. încadrată de scaune spaniole cu spătar înalt. e unul din micile avantaje pe care le am. E adorabil ! Trupul ei micuţ şi bine păstrat luă o poză demonstrativă. uşor îndoit din cot. — Domn ul Gregory? Ross Macdonald . cu degetele răsfirate. — A n-o să se mai întîmple. făcută pentru un spaţiu mai mare şi pentru oame ri: o masă de sufragerie sciulptată. un divan de pluş roşu mult prea încărcat. dragul meu domn. Dar înainte să pot formula u n răspuns. roşii. am avut un noroc extraordinar. Îşi atinse buzele cu vîrful degetelor şi chicot al: — Dar sigur nici nu ştiţi despre ce vorbesc.Observaţi.55 - . A fost cadou de nuntă. ca şi cum ar fi recepţionat un scurt mesaj în cod tra smis de plombele din fundul gurii. doar dacă v-a spus domnul Gregory. Se opri într-o atit udine studiată. parcă ascultînd ceva. — Dar mai bine vă spun la cafea. se şi mistuise cu paşi de balet după o uşă batantă spre bucătărie. Generozitatea ei mă deranja. M-a surprins uitîndu-mă la pete. Ştiţi. l-am păstrat în toţi anii ăştia grei. de o parte şi ele alta a ferestrei. Săracul. oate acestea erau în contrast deprimant cu tavanul şi pereţii zugrăviţi în verde închis. Nu m-am îndurat să mă despart de multe lucruri şi acum îmi pare b um cînd mă mut înapoi în casa noastră mare. cu te în degrade de pe vremea cînd era găurit acoperişul. perdele grele.

Era canadian. — Ce a cinematografie? — Tot felul de lucruri. Eu nici n-am apucat să1 cunosc. Şi credeţi-mă. avea nu ştiu cîte mine. Mă a — I-am spus eu că aşa o să se întîmple. Ross Macdonald . fîlfîind din mîni. — Am pi ut-o. Dar acum.Coasta Barbară . le-am spus fetelor că odată şi-odată o să ne mutăm în te. Hester are un venit lunar foarte frumos din proprietate. aşa s-a şi întîmplat. dacă-şi păstrează credinţa. Din păcate. fata mea pleacă pentru o lună şi ceva în Italia şi vrea grijă de casă cît timp lipseşte ea. Mă mut înapoi în casa mea. dacă munceşte. ca şi cum aş fi contrazis-o. spuse ea. Hester a moştenit toţi banii de la uraniu. — Vă mutaţi într e? Chiar aşa. Se cocoţă pe divan. bietul om a murit cînd nu se îm nise nici un an de la căsătorie.— Domnul Gregory. De asta sînt dispusă să vînd casa asta fără nici un profit. Ştiţi.. Hester s-a mări tat cu un om mai în vîrsta. cu un aer confidenţial. Uit jur. mare industriaş. o fac cu mare plăcere. casa în care mi s-au născut fetele. îmbrăţişînduse singură : — Ce mult trebuie s-o iubească pe mămica l Nu-i aşa? N sigur. — A găsit uraniu? — Nu mnul Wallingford.. cînd ne-a lăsat bărbatul meu. poate n-o să credeţi dacă nu ştiţi ce-nseamnă o mobilă bună. se pare că a pus mîna pe nişte bani. cum am făcut şi eu. dar n-am văzut nimic care să-mi spună că minte cu bună-ştiinţă. am răspuns eu. spuse ea. chiar aşa. am pierdut-o mult înainte de război. M -am uitat la ea atent. în Beverly Hills. — Cum îl chema? — George W llingford. lingă mine. fetiţa mea deşteaptă a cumpărat-o înapoi ! Şi m-a rugat să stau cu ea ! Îşi strînse mîinile încruc tul ofilit. Din cîte-mi spuneţi. dacă e ar în ziua cînd ne-am mutat din casă. Dădu energic din cap. Mă mut la începutu itoare împreună cu fata mea. A dat norocul peste ea din toate părţile deodată. — Da. misitul. Şi m ai are şi bani de la cinematografie. dar am stat înainte într e şi frumoasă. doar cît valorează.56 - .

Aşa că a murit. A murit de ini mă rea. fetele ca să-i calce urme. actor în filme mute. toţi pri nii erau împotriva lui. Dar ce s-a întîmplat cu el? — A murit.Coasta Barbară . eu am purtat steagul mai departe. Doamna Campbell păru descumpănită. dar nu reuşise din cauza vîrstei înaintate şi a glasului de tenor. apoi a clipit aprinzînd faza mare. — şi bineînţeles ei a fost actor pe vremuri. Rina preferă să stea cu nebunii. Aţi auzit de Raymond Campbell nu? Am dat din cap că da. Era numele unui fanfaron. E mult de-atunci. vă aduceţi aminte de Raymond. N-are decît aceste trei camere. mai ales bucătăria. cred că aş pica jos s-o aud pe Rina că-mi oferă un acoperiş. avea datorii pînă peste cap. — Dar n-are rost să vă plictisesc cu problemele mele de familie. Cu toată educaţia artistică pe c -am dat-o. nu? L-aţi cunoscut personal? — Nu. — Cealaltă fată ce face? — Rina? E soră la psihiatrie. înoată. Exact aşa cum ar fi vrut el. cel puţin. dar este foarte. Am fost şi e u actriţă înainte de a-mi închina viaţa lui Roymond şi mi-am crescut. de calculată. Ochii îi sticleau de l crimi. aproape de aceeaşi vîrstă si care s amănă aşa de mult. — Totuşi. dar zîmbi curajoasă printre ele. Nu mai jucase într-un film de nu ştiu cîţi ani. de mine. Nu ! strigă ea melodr matic. Ross Macdonald . de dură. dacă vă puteţi imagina ost întotdeauna o enigmă pentru mine cum pot două fete. acum cînd e mare zău dacă mai ştiu vreo fată aşa de rece. Aţi venit să vedeţi asa. Doamna Campbell spu se : — Sigur. — Putea să găsească o ocupaţie mai feminină. a fost săritoare profesionistă. bucură pe alţii fără ca ea să se înjosească. a profitat la maximum de ceea ce le-am oferit. în timpul crizei. numai pe ec ran. să fie aşa de deosebite ca temperament. Probabil mi-a trecut o umbră de zîmbet pe faţă mpbell s-a uitat la mine cu ochi care pricepeau tot. foarte comodă. spuse ea. Una. Ce nevoie are o fată drăguţă să facă aşa ceva? — Po să-i ajute. ca una din actriţele care jucase rolul princip al alături de Raymond Campbell.— Dansează. sare de la trambulină. de mult.57 - . care încercase să joace în filme vorbite .

şi cît isteriei. spuse ea răguşit. — Ba da.— Nu vă mai deranjaţi. — Îmi ascundeţi ceva. Bărbatul ei n-a murit. Nici vorbă. călătoria în Italia. nu ştiu ce mă fac. Mă privea cu o bănuială grea în ochi. — Vă rog. — Asta-i tot? Nu se poate . Toate astea sînt numai minciuni? — Ce să fie numai minciuni? — Ce v-am spus pînă acum. Stătea în picioare în faţa mea. Sînt detectiv. cu o octavă ma jos decît ciripitul de mai înainte : — S-a întîmplat ceva cu Hester? — Nu. ştiţi şi nici chiar aşa de proastă nu sînt. C eauri aţi recunoscut că a dat de bucluc. nu-ncercaţi să mă purtaţi cu vorba. nu e nici bogat şi o vrea înapoi pe Hester. Nu e bătrîn. Mi-era aşa de frică să n tîmple ceva rău. I s-întîmplat Iui Hester. Niciodată nu ne ies nouă lucrurile aşa cum vrem. şi am datorii la jumătate din or acă mă lasă Hester acum. Lăsă mîinile să-i cadă şi ridică bărbia. — Ei. — Am spus că s-ar putea. Totdeauna se întîmplă cît Îşi atinse obrazul cu vîrful degetelor : era ca o hîrtie boţită. doamnă Campbell. Ce vă face să fiţi aşa de ră? — Greu mai află omul ceva de la dumneavoastră. sau nu? Ross Macdonald Coasta Barbară . — U ar putea să fie adevărate. Contractul la cinematografie. Şocul îi dăduse brusc la iveală o a doua personalit mă întrebam cît din această tărie i se datora ei. — Ştiam. a cea rea. Dar unele nu sînt.58 - . — Vai de mine. Ei. — Înseamnă că sînt în aer . şi-aici intru eu pe fir. pe un glas cu totul nou. puţin ap a un boxer de categoria cocoş. bărbatul bogat care a murit. de loc. Şi-aşa am profitat prea mult de ospitalitatea dumne voastră. Bazîndu-mă pe asta mi-am lăsat slujba. după cîte ştiu şi simplu o caut. Spuse. ce mi-a spus ea. — A dat de vreun bucluc? — S-ar putea. — Detectiv? Degetele ei mici se agăţară de mîna mea ca nişte gheare. Aveam şi eu îndoielile mele.

Şi ne hinuit foarte mult ca să-i dăm de urmă. ce nu vorbeşte el singur? — O să vorbească şi el. Tocmai se mutase şi voia sa se sfătuiască cu mine cum să zugrăvească nişte came ei care au stat în casă înaintea lui Hester n-au păstrat-o cum trebuie. Prea mult poate. sau în orice caz o să cînd o să mai crească. George Wallingford. După cîte ştiu eu. spuse ea. — Cînd aud de un detectiv. nu există nici o dovadă ei.Coasta Barbară . ne-am simţit foarte bine împreună. De ce trebuia să faceţi asta? — Îmi pare foarte rău. şi se în oarse din nou în prezent. — Cine e bărbatul ei? — Un tînăr ziarist din Toront orge Wall îl cheamă.59 - . N-a fo Dar s-ar putea să fie ceva mai grav decît o părăsire de domiciliu conjugal. 1 Beverly Hills. pentru mine îns tîmplat ceva rău. — Şi vreţi să vă dau a acă o ştiţi. — În casa din Be ills? — Da. pătrunzînd prin decenii. am spus eu. A st un week-end minunat. Nu vreau decît să vorbesc cu ea. — Da. Chiar dumnea voastră v-aţi gîndit că Hester a păţit ceva rău. — Totuşi. numai noi două : am stat de Ross Macdonald . — George Wall. Privirea ei albastră se încorda. — Ce fel de om e George Wall ăsta? — Cred că e un om bun. — A mai fost ceva şi înainte? — Să nu discutăm despre asta. — Cum să n-o ştiu. doamnă Campbell. — V-aţi văzut asta? — Foarte puţin. — O iubeşte? — Foarte mult. Doar am stat acolo aproape zece ani. Şoseaua Manor Crest. — În ce privinţă? — În privinţa întoarcerii ei acasă. Hester şi cu mine. aşa cum era cînd îi eam pe cei doi japonezi. Dar dacă asta-i tot ce voiaţi. Am fost într-un week-end cu ea. acum două săptămîni. de ce n-aţi spus de la început? M-aţi lăsat trăncănesc şi să mă fac de rîs.— La asta nu pot să vă răspund. Deocamdată nu prea e în apele lui. Se p otriveşte.

— Foarte dr m fost aşa de surprinsă şi de bucuroasă. — Dar casa trebuie să fie a ei. Poate ricum nu-mi spunea ea mie. Bineînţeles că ragul ochilor mei frumoşi. nu? de unde are atîţia bani? — N-am am răspuns eu. S-a aşezat pe marg nea scaunului. aruncată de un furtun automat. — Şi speriată? — Nu se purta ca un om speriat. Şoseaua Ross Macdonald . îndoit. am încercat să reînviem vremurile de altădată. CAPITOLUL 11 Manor Crest era unul din acele bulevarde liniştite. aşa vă cheamă. plin de praf. Apa care dansa deasupra gardului. De fa u ne vedeam aproape de loc. Altfel n-ar da atî ani ca s-o zugrăvească. în poziţie de gîndire. în dinţi şi îşi încreţi faţa ca o maimuţica. Pe aleea de la intrare era parcat un Jaguar gri. De cîţiva ani eram aproape ca nişte străine. mărginite de palmieri. Cred că se şi simţea . Clădirile. slavă Domnului. — Oare o să mai pot să m că o să pot? — Eu unul n-aş prea crede. — Greu de spus. Fetele mele nu-mi spun nimic. mai puţin masive şi încărcate ca unele palate rococo de p colinele din jur. Domnule Archer. singură. Şi plecare.vorbă. deşi idei aveam. Strada era bună. cu degetul la tîmplă. — De ce deţi că v-a invitat? Se pare că întrebarea a atins-o la partea realistă. ea o să plece şi are nevoie de cineva care să rămînă să v casă. din senin. erau totuşi pretenţioase. i-am aranjat rochiile lui Hester. ascunsă după un gard viu de chiparoşi Mo terey. dar avea un aer dezamăgit. mi-a salut at trecerea cu un mic curcubeu. construite înainte de sfîrşitul zbucium at al anilor douăzeci. — Drăguţ din partea ei. Sigur. mă invită să vin să stau cu ea. Îşi introduse unghia de la degetul mare.Coasta Barbară 60 - . Şi deodată. Casa cu numărul 14 era mult retrasă de la stradă. Hester mi-a propus să mă mut acolo după întîi.

Strada era foarte liniştită. care după ce au închis ora două într-o paranteză. Uşa neagră de stejar era închisă. se u mai departe. Aburul de la furtun m-a udat pe faţă. pe cerul albastru şi şters. Marginea draperiei de la ultima fereastră a tresărit o clipă. am surprins cu coada ochiului o mişcare. O urîţenie pe care s-o visezi şi noaptea. de banc. Pe la două şi zece. Cu ochii mici. nimic altceva n-a marcat trecerea timpului. Cîn -a apropiat de ultima intersecţie a început să încetinească. Titlurile articolelor parcă erau din istoria antică. Am luat un ziar de ieri de pe bancheta din spate şi l-am pus pe volan ca să nu mi se vadă faţa. Mergea cu vreo cinc izeci de mile la oră întro zonă de restricţie. unde se permitea doar douăzeci şi cinci. Am urcat scăr le şi am sunat. M-am urcat în maşină. statice. am trecut pe lîngă casa cu acoper z şi am parcat ceva mai departe. Ross Macdonald .Mi-am lăsat maşina în faţa unei case din apropiere. Lincolnul părea că nu se mai hotărăşte odată să mă depăşeas păşit. am întors la prima intersecţie. Am bătut la uşă şi espiraţia de cealaltă parte a uşii. sau p plu s-a oprit. Pe amîndouă părţile. dar degeaba. căzuse la loc. aşa. Undeva între ele şi linia orizon tului se profila. În timp ce mă în ceam spre alee. În afară de acele ceasului meu. soneria a răsunat adinc în clădire. Pe urmă mi s-a părut că aud o respiraţie. într-un loc de unde puteam să văd faţada în oglinda retrov zoare. cu gura de cauciuc. şi cu perdeluţe gri la geamurile din spate care completau de minune asemănarea. a int rat în cîmpul meu vizual o maşină din direcţia primăriei. La volan era un bărbat cu pălărie neagră de fetru. Am mai bătut de cîteva ori şi am mai aşteptat. cu nasul ca o şa. prinse de un obiectiv. Alt semn de viaţă nu mai era primprejur. clădirea albă şi ştearsă a primăriei din Beve ills. dacă era într-adevăr o respiraţie s-a îndepărtat. figura şoferului era de neui tat. Mi s-a părut că aud paşi apropiindu-se uşa încadrată cu ramă de fier. frunzele palmierilor atîrnau în ae nişte explozii verzi. Era un Lincoln negru de tip vechi lung şi greu ca un dric. ferestr coperite cu perdele grele. Acoperişul de ţiglă roz apăsa pe casă ca un capac. Cînd m-am uitat direct.61 - .Coasta Barbară . m-am întors pe jos şi m-am îndreptat ca n întîmplare şi spre Jaguar. Banda albă de pe volan arăta că maşina era înregistrată pe num Lance Leonard. M-am întins pes e ţepii unui tufiş de piracantă şi am bătut în geam. A trebuit să mă mulţumes ul. M-am întors ca să examinez faţada casei.

Ochii aveau o lucire neagră. Cine dracu eşti? N-ai dreptul să dai buzna aşa r-o locuinţă particulară. Lincolnul er a înregistrat pe numele unui oarecare Theodore Marfeld. parcă-i tot dădea cineva vînt din spate . Nasul şi bărbia erau clar desenate. a coborît treptele şi s-a dus peste gazon direct la Jaguar. O u mbră cu pălărie a apărut în lumină. cu toate că i-a udat leoarcă cămaşa albă desfăcută la gît şi i-a i bej deschis. fără să mişte braţele. Am deschis-o ceva mai tare şi am intr -un hol întunecos cu tavanul rotund în stil maur. cu mersul ăsta ciudat. care stătea undeva pe şoseaua de coastă în South Malibu. Uşa s-a închis şi a rămas închisă cîtevia te care au părut nesfîrşite. aşa.A făcut la dreapta. intrînd în oglinda mea. o uşă interioară arunca un tai strîmb de lumină care traversa podeaua şi sa urca pe balustrada tencuită a scării. Cea sul de la bord se oprise la unsprezece şi douăzeci. Era galbenă ie. îţi venea în cap o s de cărămidă roşie care ducea sus trecînd prin tavan. pe urmă s-a deschis din nou. Nu m-a văzut. Mi-am olverul tip 38 special pe care-1 ţineam la bord şi am traversat strada. în aleea de la numărul 14. Ieşi dracului afară ! — Aş vrea să vorbesc cu domnişoara Campbell e ce? Cine te-a trimis? întrebă el obraznic. lăsînd în urmă linişte totală. In spate. Jaguarul s-a afundat în depărtare. Jaguarul a dat înapoi pînă în şosea. M-am dus la uşă şi am ridicat pumnul c a să bat. — Da. răgînd din motor. La dreapta. Interiorul de piele neagră era cam jerpelit şi miroşea a pisică. A erga împleticit. În raglanul gri-antraci a lui cu umeri căzuţi semăna cu o torpilă care înaintează alunecînd pe coadă. ca o marioneta trasă de sfori. sticl oasă. Cînd s-a şters pe lîn elălăind din cauciucuri am zărit o fracţiune de secundă faţa lui Lance Leonard. bancheta şi podeaua erau acoperite cu foi groase de hîrtie de ambalaj. Din casă a ieşit Lance Leonard. — Domnul Marfeld? am întrebat eu. a parcat lîngă Jagua s-a dat jos. Uşa s-a desch e de a ajunge la ea. În prag ieşise capul şi umă ui.Coasta Barbară . În fund spre stînga. fără să observe furtunul. acoperind-o aproape de tot. dar am văzut că uşa era uşor întredeschisă. Ross Macdonald .62 - . ca de mort. Se mişca repede şi fără zgomot. N-am văzut cine a deschis-o.

pentru îndepărtarea oricăru isc de septicemie sau altă infecţie gravă. Dumnezei . mama ei m-a trimis. Am rămas cu ochii la pată o miime de secundă mai mult trebuia. m-am tăiat. Din vîrful încîrligat zbură o picătură neagră şi împroşc ca o pată de vopsea roşie proaspătă. concentraţie cinci la sută. Aveam revolverul în buzunar şi stăt l pe trăgaci. Marfeld îşi duse mîna dreaptă l a faţă. — M-ai auz t cînd ţi-am zis să ieşi afară? Ce mai aştepţi? — Un prieten al familiei nu vorbeşte aşa cu ten al familiei. Marfeld mă calcă pe mînă. Dacă vă doare. Se dădu la o parte din dreptul uşii. pe oate şi în frunte. altfel aş f Dar aşa. Am şi tinctură de iod. care lăsă o amprentă pe o latură a nasului. Lovitura în cap mă arse şi mă îngheţă.Coasta Barbară . Din păcate nu-1 cunoşteam destul. ajungînd atît de aproape încît îi simţeam mirosul răsuflării. se uită la deget şi închise pumnul peste el. Şi mă bazam şi pe rapid tatea reflexelor mele. Isteria îi subţia surprinzător glasul : — Tacă-ţi gura. parcă dădea brînci la cuvinte cu cu care se ţinea de falcă. îşi apucă toată partea de jos a feţii şi trase într-o e buricul degetului mare era o pată roşie. Avea răsuflarea acră cînd a deschis gura : — Miştocar împuţit ! Aş fi putut să-1 împuşc prin buzunar. Cînd a vorbit. altfel n-aş fi ezitat. Era un vătrai de aramă. — Mda. arătîndu-şi în sfîrşit amîndoi umerii i : în mîna stingă îi lucea o bară de metal. Am reuşit să-1 apuc cu am n Ross Macdonald .De fapt. În lumina spartă am văzut cum patinează revolverul şi dispare în întuner cercat să mă caţăr pe podea pînă la el. Mîna stingă nu i se vedea. faci mişto de mine? Reuşi să se controleze şi coborî glasul cu un ton mai jos. uitînd de cnocautul lui Leonard şi de lîncezeala care-mi rămăsese în picioare. am în maşină nişte eter acid monoacetic de d salicilic. Marfeld părea încurcat. Poate ar mai bine. — Vat? Întoarse mîna. şi-o ţinea după uşă. — Sînt s st în acordarea primului ajutor. Mă atinsese doar într-o parte. am simţit cum se ridică podeaua în două picioare şi mă pocneşte peste genunchi.63 - . Şi dumneavoastră sînteţi tot un prieten de-al familiei? — Mda. îl trecu în dreapta şi re mine. Sînt un prieten de-al familiei. Un prieten al familiei . Marfeld ridică vătraiul.

Am început să bîjbîi după revolver printre cioburi s dată. Pe urmă am auzit pate. ştiţi care-i pedeapsa pentru răpire? — Răpire? Şoferul avea o mutriţă schimonos răsărea cu totul nefiresc dintr-un trup masiv. cu o claritate de coşmar. aşa cum îi iei bomboanele unui copil. murdare. Am întins mîna să iau revolverul de pe genunchiul lui Marfeld. provocînd deraiere totală într-o imensă întunecime roşie. Marfeld ţinea revolverul meu pe genunchi. de us. Cînd s-a uitat. negru şi r oşu. Tînjeam după linişte. In jurul capului se lăţea o pată mare. Reflexele mele erau atît de slabe şi len te încît m-am speriat. conştient de existenţa unei mişcări huruit în stomac. Miam mişcat limba de lemn în gura uscată şi am reuşit să cloncăn eîteva c Glumeţilor. neagră-roşiatică. am văzut negru înaintea och ilor. spuse Marfeld pest e mine. Oi fi visat. Erau nişte mîini mari. Mi-am revenit. care încetul cu încetul s-a detaşat de mine şi a devenit zgomotul de si ne stătător al unui motor. — Oamenii mor să intre aici. Pe urmă am observat mîinile şoferului pe v n. să-mi proptesc umărul în genunchii lui. Treceam pe lîngă cimitirul orest Lawn. Am deschis ochii şi am recunoscut ceasul de bord oprit la unsprezece şi douăzeci. care scrîşneau în orbite. A căzut tare. Marfeld 1-a luat de acolo. Mi-a dat una peste mînă cu ţeava. De cît ori treci pe-aici scoţi de la naftalină acelaşi banc răsuflat. proptit la mijloc. Ross Macdonald . mia apărut ca într-o străfulgerare camera luminată de dincolo de prag.picior. şi cînd m-am întors o lumină mare m-a pocnit în cap dintr-o parte. Şoferul spuse din stînga mea : — M-ai omorît. Mi-am mişcat globii ochilor. Stăteam pe bancheta din faţă. şi a rămâs gîfîind şi înecîndu-se. din dreapta. şi l-am trîntit pe spate. — Ce spui? S-a trezit Frumosul din pădurea adormită. Fata blondă în rochie de olandă era întinsă pe un covor alb în faţa unui cămin înalt. din unghiul pieziş din care priveam lumea. parcă a băgat un tirbuşon î ine. cu unghii mari şi murdare . Era o viziune în alb.64 - . măi frate. Cîmpiile lui Elizee erau deformate de curbe mişcătoare.Coasta Barbară . ea capul întors. Dintr-o parte ş dintr-alta se înghesuiau în mine nişte umeri. valuri de căldură în ae sau în dosul ochilor mei. — Eu n-am auzit de nici o răpire în ultimul timp.

Se pricepea cum şi unde să facă presiuni ca să aranj . Erau zone în care putea să te scoată basma curată. CAPITOLUL 12 Frost nu era numai şeful serviciului special de poliţie de la Helio-Gra ff. N-ai decît să vorbeşti c nul Frost. Voi ăştia care vă băgaţi peste tot. Dacă nu le spuneam nim veau de unde să ştie sigur că am văzut-o pe fata din camera luminată. şi nici nu mă-ntrebau cum mă cheamă. Erai hăt departe de lege. — Bine. Mam concentrat ca să-mi stăpînesc senzaţia. — Ia numără-ţ puse şoferul. aşa că aveam tot dreptul să te presc. In gura lui suna ca şi cum ceva mai rău nici c-ar fl putut să mi se-ntîmple.— Mda. sinuciderile cu barbiturice se transformau în supradoze întîmplătoare. zise Marfeld. păi puteam să te şi omor. mă. Nu-ncerca să mă duci pe mine. — Ce-ai zi cine ştii? Marfeld se lăsase tare pe revolver. — Cum? Ia mai zi o dată. Mintea îmi mai era încă risipită ici ş prin împrejurimi. Dar îmi mai rămăsese cît să încropesc cîteva idei. fără proces. — Ştiu şi eu pe cineva care aşa-şi închipuie. După un timp Marfeld s-a plictisit să ai împungă şi s-a aşezat la loc cu revolverul pe genunchi. Mai avea şi alte îndeletniciri. nu e voie să vii cu o armă de fo faci pe nebunu într-o casă de om. ochişor. Uite.Coasta Barbară 65 - . Doamne. pe cît de importante pe atît de obscure. Mi-am întărit muşchii de la stomac ca să rez st la apăsare. Marfeld se întoarse brusc şi-mi băgă ţeava i în stomac. puteam să mă consider în drum spre cimitir la o înmormîntare modestă. dacă erai prins conducînd în stare de ebrietate sau d că erai acuzat că foloseşti narcotice. vă-nchipuiţi că puteţi omori pe cine vreţ . Am lucrat cin'şpe ani la po iţie şi ştiu ce e voie să faci şi ce nu. de exemplu. În miinile lui dibace. Cînd lucrase un timp ca Leroy Ross Macdonald . un divorţ sau un caz evident de viol. că n-am auzit. Dacă era moartă şi da u că ştiu. Am început să simt în gît gustul grăunţelor din pîinea de secară pe care o m imineaţa.

le proiectează la dimensiuni uriaşe pe ecranele lumii.şef adjunct al siguranţei la o agenţie din Washington a studiourilor. Heliopoulos. Avea o faţă împietrită. Marfeld s-a dat j os cu revolverul meu. Studioul era într-un grup de clădiri. am trecut pe lîn ri de fotografii în mărime mai mult decît naturală : capetele pe care Graff. Frost stătea la birou. Nu mai fusesem în biroul lui Frost. încon jurat de un zid înalt de ciment. mult în afara oraşului. spre San Fernando. Marfeld a ieşit din biroul lui Frost. Încăperea era mare. În vestibul. care ne-a condus sus. tot pe o rampă curbă. cel puţin cît biroul unui director administrativ. Paznicul a des chis o uşă cu tăbliţă lustruită de aramă : SIGURANŢĂ.66 - . cu mîna dreaptă pe revolverul de la şold. Îl cunoşteam oarecum. cu o mutră de parcă dentistul i-ar fi spus că trebuie să-i scoată toţi dinţii. fără altă mobilă ri cu maşini de scris . Faţada colonială cu coloane albe a administraţiei rînjea prosteşte la soare. 1-a băgat în buzunar şi a îndreptat buzunarul spre mine : — Marş ! Am marşat. Mutriţă a parcat Lincolnul pe aleea semicirculară. Din lam stejar alb a mai ieşit un paznic în uniformă.Coasta Barbară . şi înaintea lu . Uniforma umblătoare mi-a f semn să intru. îi sfătuia pe cei de la secţia editorială ce anume scenarii să achiziţioneze iar pe cei însărcinaţi cu distribu a rolurilor — cui să dea roluri şi cui nu. apoi pe un coridor fără geamuri. Stătea cu pieptul scos în afară şi cu stom pt. M-am aşezat pc un sc un de la perete şi n-am încercat să fac conversaţie. Paznicu l a rămas cu mine. din lemn de trandafir. într-o cuşcă de sticlă. cu un singur birou la care nu stătea nim eni. Mobila era grea dar cam eterogenă. cu podea de plută şi acoperiş de sticlă . pe care puteai li niştit să joci ping-pong. inexpr mulţumită în împietreala şi inexpresivitatea ei. În cămăruţa întunecoasă era o atmosfer aşteptare la un dentist fără clientelă. stătea un paznic în uniformă albastră. purtîndu-şi uniforma neoficială ca şi cum ar fi fost cine ştie ce. şi Marfeld a dispărut pe o altă uşă pe care era scris numele lui Leroy Frost. Am trecut într-o anticameră. şi de mai mult n-aveam nev ie. o canapea englezească cu spăta r de păr de cămilă şi un birou bulbucat Empire. moştenită pr obabil în rate de pe la alte birouri : scaune de piele. Era impresionant de mare. la unul din birouri stătea un om cu o cască pe urechi şi bătea la maşină ca un apucat. cu receptorul la ureche : Ross Macdonald .

ochii erau posomor iţi. Slăbise şi pielea de sub ochi îi atîrna în pungi. Pe perete. Frost. pentru contracte. S-a lăsat pe spate în scaunul turnant. Lew Archer şi cu mine sîntem priet echi. pentru toate astea? Făcu o pauză retorică. Vorbea pe un ton ironic. te las şi eu pe tine. Pe fereastra din dreap ta vedeam studiourile de filmare solide ca nişte hangare şi o serie de decoruri desc hise : Faţadă de Piatră. să ai ere unul într-altul. Ştii cumva cifra noastră de investiţii pentru aparate. Puse recep torul în furcă şi ridică ochii. — Nu-mi place treaba asta.— Chiar acum. şi a plăcuţei de pe uşa de afară. Studioul părea chis. care încearcă să-şi croiască un drum în viaţă . Nu m-a invitat să stau jos. Orăşel de Provincie. Îşi plecă ochii plin nism uriaş. — Te referi la rufele murdare pe ca le speli în public? — Ce vorbă-i asta? Lew. dar se referea şi la faptul că o dată mîncasem cu el la M usso şi făcusem greşeala să-l las să plătească el. şi decorurile erau pustii. spuse el în receptor. dacă oamenii nu sînt în stare să creadă în ceva. — Ţie nu-ţi place? Atunci eu ce să mai zic? Şi eu care credeam că sîntem prieteni. Ross Macdonald . Sat de Pescari. Frost nu părea de loc în siguranţă. te rog să mă iei în serios dacă nu vrei să mă j amorul meu propriu: pentru mine.67 - . ca la un şarpe gata să năpîr uns scurt nu făcea decît să scoată şi mai bine în evidenţă că e bolnav şi îmbătrînit înaint Lashman. că există o înţelegere reciprocă : tu m ace. M-am aşezat totuşi. dar nu spre mine. gălbui. Sînt şi eu un oarecare ca şi tine. îi spuse el paznicului. pen tru filme nelivrate. Trebuia să fiu convins cît sînt de lipsit importanţă. Te rog să iei contact cu ea chiar acum. şi Strada Mare din westernuri pe care zeci de eroi de celuloid muriseră în timpul plimbării de după-masă.Coasta Barbară . erau două să încrucişate şi fotografia cîtorva oameni politici cu autografele respective. Sub ele. în spatele lui. atunci se dărîmă toată şandramaua. pentru că dădea din banii de deplasare i fi dat din buzunar. cum ziceam. eu nu contez. Vai. Lew. o rotiţă într-un mecanism. Poţi să aştepţi afară. Autorita care sprîncenele negre şi groase o împrumutau feţei era falsă. pe braţul unui fotol iu de piele. În ciuda ace stui fundal.

. Îşi muşcă buza pe dinăuntru. Trebu să ne păstrăm cu dinţii bunăvoinţa strategică.68 - . credeam că ai puţin simţ al situaţiilor. — În pri uterea de fascinaţie. spuse el răbdător. la cîţiva centimetri în faţa nasului. Cu cît ştii mai puţin. E un război psihologic. Ştii şi singur. — N-am fost prea deştept. Şi să nu mai vorbim ce-a fost la urmă. Şi ştii de ce depinde siguranţa acestei investiţii? — De pe n soare? — Nu. ştii tu bine. — Dacă ai fi mai de cum te credeam eu. cu atît mai rău pentru tine. dai cu pumnii în dreapta şi-n stînga.. Doamne. şi în al doilea rînd de bunăvoinţă. nu de petele din soare.Coasta Barbară . Unii cred că publicul înghite ori a război încoace. dar eu mă pricep mai bine. Ai ghicit la ce mă gîndesc.Aproape cincisprezece milioane. şi eu sînt în l unci îţi trimiţi trupeţii să-i învîrtească pe cetăţeni cum vor ei. Am studiat problema şi o ma studiez încă. cînd ai t să intri cu forţa în casa unei doamne pe care n-o voi numi aici. O investiţie uriaşă. To mai am vorbit cu Lance la telefon. atent la expresia mea. să-ţi adresez m ? — Dragă Lew. Lew. n-ai mai întreba. am recunoscut eu. şi faci atîtea greş i buzna la Lance Leonard. orice zeamă lungă. Ce vrei. într-o casă particulară. o să-ţi spun un lucru foarte important. Dar dacă te interesează aşa de mult ucrurile astea. — Ce ia? am întrebat eu. Tu apari aşa de repede. ca şi cum nu putea să cuprindă cu ele toată ticăloşia mea. sau tre e să spun tare cuvînt cu cuvînt ca să-nţelegi? Ross Macdonald . — He-he. Dumnezeule. Se zice că eşti discret Fii discret şi acum.. spuse Frost cu tonul unui preot care dezvăluie o m are taină. Nimeni n aşa de prost. să ştii că treburile astea nu se uită. puiule. tu nu eşti un cetăţean oarecare. Lew. nu eşti tu aşa de prost. Ai lăsa-o moartă. Întinse mîinile larg î lături şi le lăsă să cadă. cu atît mai ine pentru tine. Cu cît ştii mai mult. — Ai fost mai mult decît deştept în comparaţie cu ce-a urmat. Trebuie să avem pregătită întreaga putere de fascinaţie pentru public. — Credeam că sînt. dar o săun totuşi. Degetele i se închiseră în ogivă. Nu e de glumit. O să-ţi spun de ce depinde. Te-ai vîrît în mare belea. N-ai fost nici prea deştept şi nici nu te-ai comp ortat etic .. cincisprezec e milioane de dolari nu sînt o glumă.

şi avem prieteni peste tot.. la Vegas. Cum îl cheamă pe r evolver? Cred că ştii. Partea proastă într-o acţi de proporţii mari. Ce tot vrei. înţelegi. dar soiul rău nu piere. Unii sînt cam iuţi la mînie. Domnului Graff nu e violenţa. ce tot încerci.— Spune tare cuvînt cu cuvînt. nu voiam să te ameninţ. — Mi s-a mai întîmplat cîte ceva. — Să ştii că aşteptam asta. ochii erau de cremene galbenă.. şi să nu le treacă cumva vreo idee prin căpş e lor luminate. — Am auzit avertismente şi mai prieteneşti ca asta. la Ch icago. o bucurie. s-ar putea într-o bună zi să nu se mai bage nicăieri. — Nu sînt omul care să recurgă la violenţă. am datoria să-ţi spun : ştiu undeva un re r care ar lua foc într. Respinse ideea cu mişcări di meri şi din mîini.69 - . Frost se aplecă spre mine peste spă arul fotoliului. aşa ca asta. Naş v ele în chenar negru.. înfigînduşi unghiile adînc în perniţa de piele.Coasta Barbară . dar n-o să discutăm despre asta.. — Ai găsit-o? Adică. opacă : — Uite. Ar avea motivele să ia foc şi s-ar putea să găsească şi timpul potrivit. îmi cade fisa greu. Am simţit aşa. O dată cu şoapta plină de aluzii mi-a venit şi iros de parfum de la părul lui sau din gură. dacar şti tot ce-ai făcut. sănătos. ştii tu cum stă treaba. Zîmbi cu gura.. e că se mai întîmplă accidente cu ăia care se tot vîră în eria noastră e să ne facem prieteni. săn inic. — Fii mai înţelept. cînd am aflat că ai venit în oraş. Şi să ştii că s-ar putea să fi aflat deja. Mă întrebam cînd ameninţări. Şi de ce să nu rămîi aşa? Ca prieten vechi. că eşti bine. ştii doar. Adică. ai văzut-o? bit cu ea? Ross Macdonald . de la birou şi îmi dădu ocol . Frost. privirea lui galbe om bolnav evita să se întîlnească cu a mea. să te omoare ăla şi să ne tragi şi pe noi dup — Ce faci atîta melodramă? Căutam o femeie. Îţi tisment prietenesc. Uite-mă. Aiurea. — Spune-mi Leroy. Lew.un minut. M-am r cat în picioare întorcîndu-mă spre el. — Nu. dacă pot s-o evit. punct. peste tot. Lew. chestia e că-mi eşti simpatic . Se ridică. nu ştiu. — Un om simpatic ca tine care se bagă peste tot şi supără lumea.. d l tău ţi-o spun. Am găsit-o. Mai spune. şi nici mie nu-mi place.

Coasta Barbară . să ştiu. — De ce să-i păzeşti? am întrebat. e pe jumate deştept. — Ia să ve Ea te-a angajat? — Nici n-o cunosc pe cucoana asta. — O să-ţi pară şi mai rău. Lew. Asta-i meseria mea. şi a-nceput să şi-o ia rău în cap. aşa. Aş putea să-ţi spun nişte lucruri despre Isobel. — Ai de gînd să-mi răspunzi. Tre uie să1 păzesc pe şef şi toată organizaţia. Lew? Şi-aşa avem destule. Hester Campbell. Archer îl cheamă. nu e în toate minţile mai de t. — Deci propriu-zis n-ai vă -o? — Nu. frica i se transforma în răutate. fir-ar capul lui să fi imp ce vorbea. — Totdeauna m-am ţinut depar tai să-ţi spun ceva. hai. — Cine te-a angaj o găseşti? Cine se ascunde în spatele poveştii ăsteia? — Am un client. Ross Macdonald . — Să se facă aşa cine minte? — Aşa să s — Atunci de ce toată povestea asta? Trebuie să ştiu. — Isobel Graf f? Ea te-a asmuţit să alergi după fată? — Eşti foarte departe. nu mă lu mine cu tertipuri de-astea avocăţeşti. acuma de exem plu îmi vine în minte un tip din Hollywood care se bagă peste tot.— N-am apucat să vorbesc cu ea. nici nu ţi-ar veni să crezi. Spuse cu foarte multă blîndeţe şi răbdare : — A zis ci ceva de omor? De ce să inventăm complicaţii.70 - . Lew? N-am răspuns. ca o umbră gonită de alte umbre. Pe figura lui Leroy Frost a apărut fri ca. Uite. de cineva să-i omoare? Încercarea a dat rezultate. Face numai încurcături. — Hai. Cine te-a angajat. dacă cumva ea e. am minţit. sau nu? Am în bat cine te plăteşte şi de ce. eu. M-a oprit haidamacul tău la uşă. dar nu-ţi spun. pe jumate tîmpit. — Îmi pare rău. — Ştii cine-i? — Ştiu cum o cheamă.

L-am împins pe Frost din drum. În mînă avea un pistol. clă tărît în ce parte să fugă. pe urmă Marfeld cu masa neagră a trupului îi acoperi faţa. aplecat peste Geo rge. bălăbănindu-se dintr-o parte în alta. — Lashman ! Ia vino aici. în liniştea de carton a Oraşului de Provincie. Frost stătea aplecat peste pervaz. Se ridică. ca un ecou amplificat al mormăielii lui Frost. fugea Marfeld. în timp ce Lashman şi Marfeld convergeau asupra lui. trîntindu-1 din nou. n-am înţeles ce-a spus.Coasta Barbară . Fugea fără spor. şi ochii galbeni i se dilatară.Înconjură scaunul şi se uită la mine de sus în jos şi de la dreapta la stînga. pe un ton mai ridicat : — Lashman ! Marfeld ! Nici un răspuns. În faţa lu eorge. Imediat în spat . se mişca ritmic dintr-o parte în alta. Lashman îl apucă de subţiori şi-1 ridică în p re. Nu s-a-ntîmplat nimic. gata să cadă. alergîndu-şi umbra frenetic pe pămîntul gol. într-un costum închis. mai voluminoasă. I se muiară picioarele şi căzu. George îl văzu şi încercă să cotească. care încerca să recapete contactul cu călcîiele lui G orge. Afară. Picioa rele lui George de-abia mai depănau şi Marfeld reducea distanţa văzînd cu ochii. Pe urmă îmi întoarse spatele şi clic ! deschise interfonul . Ross Macdonald . urmărind mişcarea siluetelor de la distanţă. era uşor ca u n fulg. Am prins cîteva cuvinte : — Vine spre tine. pe Strada Mare. strigînd. începură să strige nişte oameni. M-am uitat la uşă.71 - . Pe sub fereastră trecu în fu t cu părul roz. Răspunse ceva pe un ton gutural . apăru Lashman sărind de după o colibă acoperită cu frunze de pa mier. în Satul de Pescari. sub fereastră. ca un croito are ia măsuri pentru un costum. Umărul lui Marfeld. am sărit pe fereastră şi mam repezit spre ei. Marfeld îl dintr-o parte cu umărul. Alergau mai de parte prin praf. Frost vorbi din no u în interfon. Şi după un timp : — Îl văd. Frost se uită la mine. ca o a doua umbră. Frost întrebă : — Ce se-ntîmplă? Deschise larg strele şi întrebă acelaşi lucru. — Eu în locul tău n-aş împuşca un biet bătrî m spus eu. Era Geo Wall. Nici unul din cei doi nu-1 auzi.

Omul şi pistolul s-au desprins. Am observat amănuntul. spuse el gardi anului. Băiatul îşi pierduse cunoştinţa. Carabina bufni de pămînt. ridicînd un norişor de praf. Am luat revolverul de l şoldul lui Lashman şi m-am dat un pas înapoi. — Arunc-o. mult prea mică Pentru fălcile lui masive. M-am opintit. ş chise la loc. uitaseră de toate. cu totul nepotrivit situaţiei. 1 jos uşurel. A dat buzna în biroul domnului Graff. Paznicul avea o carabină pe braţ. aşezîndu-1 şi pe Marfeld în bătaia pistolulu v-aţi pus să faceţi aici. am spus eu. ţeava năclăită a pi lui. — Leagă căţeaua. îi sticlea albul ochilor. ultima oară îl văzusem pe umăraş în dulapul de haine. Omul a căzut de-andăratelea pe spat e. Frost şi paznicul din vestibul traversau terenul venind către noi. Ross Macdonald . — Dumnezeule ! — Mai bine aţi chema un doctor. Mai buşiţi-1 voi mult încoace şi-ncolo dacă vreţi să vi se ducă vestea. p i costumul griantracit. mîrîi Marfeld. animalelor? Sau vă distraţi? Marfeld se ridică în picioare. Spune-i s-o arunce. — Ce se-ntîmplă aici? întrebă Frost pe un ton certărţ — Bărb Hester Campbell. — Arunc-o. că purta costumul meu . Am auzit spatele meu.72 - .Coasta Barbară . Febra îi pieri din ochi.Marfeld şi Lashman erau fascinaţi. Pe faţa lui oarbă şiroia singele. 1-a ameninţat că-1 omoară. l-am apucat de guler cu o mînă pe Marfeld şi cu cealaltă. dar spuse nimic. amortizaţi de praf i-am înconjurat pe Marfeld şi pe Lashman şi m-am dat înapo i pînă la peretele de bambus al unei colibe. în timp ce Lashman îl ţinea în picioare. Dar ta nu-mi făcea nici o bucurie. Lashman răspunse politicos pistoalelor aţintite asupra lui: — Tipul e scrîn tit. o gură crudă. Eram stăpîn pe situaţie. Pistolul a rămas la mine în mînă. Lashman căscă gura. Îl întinse grijuliu pe George pe nisipul alb de import. Vorbeşti cam mult. — Ce i-a venit? — Zic a ceva de nevastă -sa. Se opri şi o ridică în poziţie tragere. Lashman. Marfeld îl pisa pe George cu patul de la pistol. M-am repezit la ei cu o furie rece. L-am întors şi l-am somat pe Lashman : — Dă-i drumul. Frost.

pe contul nostru? Practic. Spuse cu glas pierit : — Tu l-ai adus? — Las' că ştii tu mai bine ce 1-a a dus. Lew. Frost se întoarse spre paznicul care aru ncase carabina : Cum a intrat? Omul păru încurcat.. foarte simpatic. Nu te mai gîndi la asta. Ha lea. — Am fost cam aspru adineauri în birou. — Tipul a încercat să-1 omoare pe domnul Graff spuse Lashman ca o mironosiţă. apoi se întunecă. zul cu lapte. Ai terminat cu noi. aţi spus să nu vă deranjez. Desfăcu buzele cu gre utate : Avea o legitimaţie de presă. fără să vorbească. să nu te mai văd. — Mie să nu-mi spui ce ţi-am spus eu.Nu se mişcă nimeni. Sincer îţi spun. — Graff a păţit ceva? Nu. — Atunci m erit să fiu împuşcat. Acuma cară-te. Frost se întoarse măsurîndumă din nou cu privirea. ca să vadă da oprit inima. Ross Macdonald . domnule Frost. Zicea că-1 aşteaptă domnu Graff. imediat. ci numai pentru el : — Ce mă fac acum cu el? — Mişcă şi c alvarea.Coasta Barbară .. dar nu pentru George. — Mie nu mi-ai spus n mic. făcu stînga-mpreju reptă spre poartă cu paşi obosiţi. Ce-ai zice de o plimbare în Italia. Îşi rostogoli ochii spre ce . îmi eşti foarte. parcă îmi făcea cu ochiul ca să leagă ceilalţi. — Mă gîndeam mai de mult. I se zbătea o pleoapă. îmi e simpatic. — Cheamă Salvarea. nimic de lucru. brusc. Lew. am spus eu dacă nu vrei s-o chemăm şi pentru tine. care nu se potrivea de loc. i-a venit inspiraţia. ca un regizor căruia. — Bine. cu pete. — Eraţi ocupat. Omul se făcuse alb la faţă. Frost îşi strecură mîna pe sub vestă şişi pipăi coastele. Deschise şi închise gura de cîteva ori. Alerga după domnu Graff prin birou. Cine te-a angajat? — Dumneavoastră. ai putea să intri şi tu în organizaţie. bine. Frost îşi coborî privirea la omul însîngerat de pe nisip nă de milă. cum să păţească? L-am auzit pe tip z şi l-am pus pe fugă înainte de a face vreun rău. mult înainte de povestea asta. o să ai oameni săţi facă treaba. încercă să zîmbească cu un zîmb răciun.73 - . Ar fi o vacanţă pe gratis.

Şi voi. pline de cruzime. Mercenarii de după poartă ieşiră ş a început cu precauţie. — Aruncă-le. Amîndoi erau cu degetele pe trăgaciul unor mitraliere. care-ţi făcea silă. vezi că eşti deştept arfeld pescui pistoalele. am văzut al treil a om alergînd pe furiş spre mine. Omul cu puşca se ridicase în picioare şi venea trap. s-a oprit şi a ochit. Pe tine te găuresc primul. stătea în cadrul unei uşi Simon Graff şi se uita la Lashman cum se joacă c u vîna de bou. Aveam slabe speranţe să ies de-acolo şi să-1 scoţi pe George. pe urmă mai repede. Lashman. Frost. de cealalt te a terenului. Nu vă depărtaţi unu e altul. întoarce-te şi umblă. — Nu te-aş lăsa să-mi plăteşti drumul nici o staţie de autobuz. Avea puşcă. Unul din ei era paznicul pe care concediase Frost. ai grijă ce faci. Frost făcu o mutră lugubră. Apoi ridică glasul. clătinînd din cap. pitindu-se pe după colibele de pescari. Mergem la un telefon să chemăm spitalul de urgenţă. — Nu poţi să ieşi viu de-aici. Auzind zgomotul Marfeld şi Lashman s-au întors. În mîna dreaptă avea o vînă de bou n ră. Mă si am ca o grevă mare ce se sparge. ale celor doi lîngă el. Cu coada ochiului stîng. Omul pe care-1 vedeam cu coada ochiului era culcat şi se tîra spre min e. Dar merita să încerc. în bătaie de joc. Cînd a-nceput Frost să numere. Acum hai. pîn Beach. Număr pînă la trei. Şi-aşa am pierdut destul timp. Am aruncat pistoalele. Ross Macdonald . M-au văzut şi s-au ascuns după o poartă mare care mai avea o portiţă demodată. Marfeld. Frost şi haidama lui se opriră din mers. în Oraşul de Provincie. glisantă. În faţa noastră. Fr se întoarse cu faţa la mine.Coasta Barbară . Undeva. Speranţ ele slabe s-au prăbuşit repede. Lashman făcu un pas înainte. Cel pe care-1 concediase Frost avea un rînje t tîmp.M-am uitat la figura lui inteligentă de om bolnav şi la feţele tîmpe. Spune-le să iasă în mijlocul străzii şi să arunce mitralierele. Frost dădu din cap : — Bravo. M-am adresat spatelui lui Frost: — Vezi. Îi era ruşine de ce face dar n-avea încotro. care îi schi osea toate ridurile feţei.74 - . au apărut doi oame lergînd cocoşaţi după un gard alb de pari proaspăt cojiţi.

— Nu şi-a revenit încă. Dar cred că se trezeşte el. L d se lăsă pe vine şi-mi ridică o pleoapă.Coasta Barbară . Hai. un vin. pot să fac aici ce vreau. Cînd el e plecat. o fierbinţeală pe obraz şi o roşeaţă prin pleoape. Am să-mi curgă puţină apă în nu se trezeşte. Durerea îmi dogorea în ieri ca fulgerul într-un nor pulsînd o dată cu bătăile inimii. parcă-mi astupa şi-mi destupa cineva urechile : — Simpatică chestie a făcut Carlie aici. Mă lasă să vin cînd vreau. să bei ceva. Crezi că a căzut cu avionul? Timpul Ross Macdonald . — Mi se pare că a clipit. — Carlie ar fi trebuit să vie de lt. Uite un furtun pe partea cealaltă a bazinului. cu zvîcnituri şi cu hîcuri. Pe urmă am simţit un bombeu în coastă. Am auzit paşi scîrţîind pe ciment. Leonard era ofensat. Am aşteptat şi am simţit jetul de apă pe faţă la început fierbinte de la soare. Chiar ar fi mai bine să rămînă aşa cum e acum. — Nici eu nu beau. Vrei ceva. zise Leonard supărat.75 - . răspunse Frost scîrbit. Leonard. Are capul tare. — Nu beau. taci odată racului. pe urmă călduţ. l-am auzit pe Lance Leonard spunînd. — Taci odată. Eram întins pe spate pe ceva tare. — Voiam numai să-ţi explic. îţi aduc imediat. Leonard se conformă. Dădusem ochii peste cap. Undeva deasupra mea. Am mai fost de multe ori. Încerc să mă gîndesc. — I ezi ce-i cu el. Cunosc casa asta ca pe buzunarul meu. Am zăcut un timp într-o linişte nebinec Simţeam soarele. Ce-ar fi să nu se mai trezească? Ce ne facem atun ci? — Asta să-1 întrebi pe prietenul tău Stern.CAPITOLUL 13 începu din nou să palpite. N-ai voie pentr u că iei hapuri? — N-am voie pentru că iau hapuri. numai oase. Vorbise Frost. ste el. E grozav pentru cucoane. zise. suliţe de lumină mi s-au înfipt în creier. Cînd am ridicat puţin le. cu o voce care se depărta şi se apropia.

se uită la televizo . zice că să-1 luăm. Între mine şi bazin. Ai rămas ca vai de cozonacul tău. şi am dat. E în Victorville. Mi-am poruncit să dau din degetele de la picioare. Fro st stătea întins liniştit pe un şezlong de aluminiu. Am deschis ochii. Era foarte reconfortant. Frost nici nu răspunse. Enăuntru. şi un pantof mi-a alunecat pe ciment. — Mai e la ? întrebă Leonard. S auzi vocea lui Mutriţă spunînd : — Stern. Ridică pistolul. — Da. Iar linişte. Frost auzi zgomotul. se ridică şi o luă de-a-n-daratelea spre casă. A durat mult pînă să ajungă primul mesaj. Se opin e scoale din şezlong. îi atî na un automat. şi pe partea cealaltă era închis de tele de sticlă al unei case de deşert de culoarea chirpiciului. Undeva după un zid sună un telefon . Mam tîrît totuşi spre el. — Atunci nu răspunde. Vocea lui Frost şuiera a un şarpe cu clopoţei. sclipitor. în patru labe. — Pot să jur că ăsta-i Carlie. Bazinul oval. mi-am ridicat capul. ascultînd murmurul de cuvinte din casă. c puţin.76 - . Nu prea put eam să le controlez. cred că a căzut cu avionul. Era ca un gît de ocoş jumulit. Vederea avea tendinţa să mi se întunece. care-mi zvîcnea. sprijinindu-mă în braţe. Hai să stăm să cine e. M-am ridicat încet în capul oaselor. m-am aruncat împleticit asupra lui Frost şi am căzut scurt. spuse Frost. — De ce faci pe sarcasticul? Poate să răspundă Flake. pe soarele în drum spre apus atîrna ca o farfurie răsturnată. picurînd o apă roşiatică. Un perete mobil scîrţîi pe şine şi bufni deschizîndu-se. Mi-am adunat picioarele sub mine. — Faci băşcălie de mine? Rîzi de mine? Leonard era complet dezorien . lăsa să sufere. numai piele. — Du-te fuga şi vorbeşte. era înconjurat pe trei părţi de un gărduţ albastru de fibre de sticlă. Se auziră paşi îndepărtîndu-se. Se răs uci spre mine. uşor de răsucit. vrea să vorbească cu tine. Din mîna dreaptă. Cîte puţin. albastră. fără să Ross Macdonald . uitîndu-mă în sus la ceru u incandescent. M-am concentrat asupra gîtului lui Frost. mi-a mişcat degetele de la mîna dreaptă. Nu prea îmi mergea mintea şi mă mişcăm cu încetinit ridicat. sub o umbrelă mare. Era înto aproape cu spatele. Cu pleoapele strînse am trimis nişte mesaje pe bu levardele cu lumină din dosul ochilor.Coasta Barbară . dar cînd ş atins ţinta. spuse Leonard vesel. Telefonul se oprise din sunat. — Flake ! Vino-ncoa ! utriţă apăru în deschizătura peretelui. moale.— Da.

Flake cu nasul în ecran. Cerul se sparse în cioburi de lumină.77 - . pistoale şi filozofie simplă. deasupra p nţii luminate. suspendat pe un fel de cîrlig care atîrna din cer. Flake arătă cu revolverul la fotoli ul de piele de lîngă aparat. Leonard şi Mutri au aplecaţi asupra unui om sleit. Era intim înău tru. ademenitoare. dar am ajuns totuşi cu bine înăuntru. Am înotat totuşi pînă în partea cealaltă. Am plonjat.Coasta Barbară . Spusese adevărul. cu tavanul jos. mult mai unde : Hollywood a început ca un vis fără sens. chiar plăcut. Am coborit cu grijă di n văzduh si m-am strecurat în el. spuse el. Aici afară e ca într-o clocitoa re. Smocuri de păr negru îi desenau pe piept motive zburlite. — Şi dacă nu găsesc? — Totde ra asta se dă un western. Şi uite. Dar se-ntîmplase ceva cu mine. Le vedeam a am dat seama cu oarecare jenă că trupul întins pe punte e al meu. dominată de ochiul căscat şi orb al unui televizor. Era gol pînă la brîu. — Şezi colo. Frost. Ross Macdonald . cu lambriuri de lemn negr u. Frost îmi repezi un picior în cap . Caută-mi un western. fascinat de uşurinţa cu care virtu tea învinge păcatul. cu excepţia spărturilor. Îmi dezmorţeam din cînd în cîn şi picioarele şi încercam să generez o hotărîre. M-am căţărat pe mal. ca un şobolan într-o sperietoare de ciori. A devenit coşmarul în care trăim. cu pumni. Cred că aiuram puţin. în care să şi să te-neci. Balta era plină de care se înghesuiau lacome să mă ciupească. Eu eram preocupat de alte gînduri. şi cerul se făcu ne Mă legănam în văzduhul negru. — Bravo. Frost şi Leonard plecaseră. Pe televizor era veioză de alamă. Ce puţin mie mi se părea că sînt două înţelesuri. Avea sîni ca o gorilă femelă. am trecut printr-o c ameră mare. m-am mişcat prea încet ca să-1 evit. Puteam să mă uit în jos şi vedeam totul foarte clar. dar mandea vrea să intre să se uite la televizor. acum sîntem toţi prinşi în visul ăsta fără nici un sens. În labă ţinea inevitabilul revolver. Parcă umblam pe catalige. Mi-am revenit şi am văzut c mă mişcasem. inventat pentru bani. şi tot vorbeau ceva cu două înţelesuri. şi am intrat într-o cameră mai mică.1 ajung. Am simţit cum mă mai loveşte ceva în cap. în faţa mea se deschise autocompătimirea ca o baltă albastră. Nu ştiu ce nţii ai. Am stat un timp — foarte mult mi s-a părut — a scultînd trap-trap şi poc-poc. întins pe jos. Mutriţă stătea în şezlongul de aluminiu şi se uit dic.

L-am îndoit şi lam dat cu capul de marginea televizoru lui. Lanţul dinspre vest îşi oiecta zimţii negri pe fundalul unui cer pe care ultima lumină se destrăma în toate culo rile ei. Nu e ra aşa de grea cum părea. M-am ridicat şi am apucat veioza. Cel puţin aşa credeam atunci. Nu iam dat drumul. În tr-o grindină de cioburi am repezit un picior în revolverul din mîna lui Flake. să plec eu cu el. Eram sătul. Am sărit într-o parte. Era un om greu de îndoit. Revolv erul zbură prin aer. pe Leonard şi pe Stern. Numai să mă fi hot servesc de ea. îmi ţineam mîinile î pe ceafa lui. Am pornit-o pe jos pe drumeagul prăfuit. Flake era şi mai rău. am nişte apă şi am ieşit afară. S-a muiat şi l-am lăsat să cadă. Înainte de a-şi recăpăta echilibrul. tîrîndu-mă după el. Revolverul îi alunecă între genunchi. Am căutat unde e bucătăria. se lovi de perete şi se descarcă încă o dată. intr-o ari i retrasă. Sau poate că-1 usturau ochii pentru că stă ea aproape. Doar nu era prost să por nească. ci numai o bicicle ească cu cauciucurile dezumflate şi un scuter care nu pornea. Simţeam în mine o slăbiciune îngroz e şi tremuram. e violenţă. S-a aruncat într-o parte. Pe pantele de la sud luceau pete de zăpadă de un alb ireal între pădurile bleumarin. Flake păru doar surprins. horcăia cu nasul spart. şi lui îi dădură lacrimile. M-am lăsat în genunchi să ia verul şi m-am chinuit mult să mă ridic iar în picioare. Pe o alta a văii erau lanţuri de munţi. l-am prins într-un simplu nelson şi imediat în dublu son. Apăsă pe trăgaci din reflex. L-am mai dat o dată cu capul de colţul de oţel al dispozitivului de aer condiţionat de la fereastră. O pantă uşoară cobora pînă la albia secată a unui rîu. Dar tot i-am dat cu ea în cap. În parcaj nu era nici o maşină. d r dacă mă-ntîlneam cu ei. M-am gîndit să-i aştept acolo pe Frost. în mijlocul unei văi largi şi întinse. Ross Macdonald Coasta Barbară . şi Flake să fi uitat de revolver timp de două secunde. Crainicul de pe ecran explodă în mijlocul unei fraze nemuritoare. Un singur gest brutal şi puteau să-mi reţină o rezervă la Camarillo. Flake puse bărbiţa în pi năpusti spre mine. altă soluţie decît să-i împuşc nu-mi venea în minte.78 - . Se însera. Filmul se termină cu o sărutare castă. înalţi spre sud şi mijlocii spre vest.Avea un picior solid şi părea destul de grea ca să servească drept armă. Pumnul dezlănţuit sparse un panou de pe perete.

Ia mai dă-1 dracului. refractată p rin mintea lui George Wall.79 - . Carl Ster n. pe mi jlocul văii. Am zărit în fugă figura celui de lîngă el : un oval palid şi turtit ca o cratiţă pe care erau pictaţi doi ochi turtiţi cu o bărbie ascu sprijinită într-un papion cu picăţele. si Eram cam ameţit. Am luat un taxi şi m-am dus acasă. CAPITOLUL 14 patra maşină la care am făcut semn a oprit să mă ia. M-am culcat în salvia de la marginea drumului . m-a lăsat în pace să dorm pe bancheta din spate. Căsuţa mea arăta prăpădită şi meschină. sau un vis. Din toate colţurile. În întunericul care se ridica din pămînt şi se întindea peste cer. şi pe urmă am mai spus o dată şi tare. Era destul de tînăr ca să înghită povestea fără prea multe în cumsecade. Se făcuse g. ca un om mototolit. o femeie poate. Nu m-am mai întors pe drum. Am aprins toate luminile. o lume de figuri schimbătoare care se mişcau tot timpul. camera emana o lume de coşmar.Am luat-o spre lanţul dinspre vest. pe urmă la televiziune în timpul înfăţişărilor preliminare în caz uver. şi din cînd în cînd mi se părea că luceafărul e un lucru drag pe care l-a rdut. Costumul negr i George Wall zăcea pe jos în dormitor. mi-a transmis clar din priviri cam ce crede despre mine şi mi-a spus să stau cîteva zile în pat. MA Ross Macdonald . flancat de garda personală. I-am spus că m-am răsturnat cu maşina pe un drum lăturalnic. Era şi figura lui Hester. Mai văzusem figura aceea şi tinerică şi bătrînicioa după moartea lui Siegel. Una din ele a întors spre mine. goneau maşini minuscule pe o şosea dreaptă. am stins toate lumi e şi m-am culcat. de vreo două-trei ori în baruri de noapte. O hodoroagă ofticoasă cu o pereche de schiuri legate pe acop eriş şi la volan un student care se-ntorcea la Westwood. h urducîndu-şi lumina farurilor la hopuri. Dincolo de el era Pasadena. mi-a m spus în gînd. şi el era la volan. Am făcut o baie. Un intern mi-a înfipt cîteva copci în ţeastă. atîrna luceafărul. sau un ideal. Era Jaguarul lui Leonard. am tăiat de-a dreptul peste deşert pînă la şosea. În partea mea. John.Coasta Barbară . M-a dus pînă la poarta spitalu lui St. Degeaba.

Păianjenii împodobiseră fotoliile de bambus Şi grinzile de stejar. era încă parcată pe şoseaua Manor Crest. că ştiu să dau de el. Dacă poliţia din Beverly Hills n-o dusese la cimitir. sprijinit pe coloana de lumină care pornea în sus din lanternă. vizavi de casa lui Heste r. hamace şi roţi spiţate de pînză prăfuită. soneria ţîrîia ca un greier într-o vatră părăsită. acoperită c u o mochetă de culoarea fildeşului. ca la clădirile din decorul lui Graff. a căzut într-un loc cu umbre obscene. Dacă ar fi să am un me pe potrivă. Dosul fusese lăsat în voia soa rtei şi a păianjenilor. Nu mai făceau plimbări nocturne încă din timpul războiului. ar trebui să-mi zică Bucluc. Lespezile cu care a pavată erau dezghiocate şi instabile. aruncate de ca ctuşi care creşteau în ghivece de pămînt. Am întors lumina spre mine şi cu coada de la lant am spart un ochi de geam . Am traversat ca să mă uit mai de-aproape la c să. Uşa dinspre casă era descuiată. Mobila cubistă. cu o chitanţă pentru parcare sub ştergător. Am coborît lumina pe podea. trecînd prin sticla murdară.80 - . Oamenii erau toţi casele lor. înăuntru. Am înconjurat faţada. Am încercat clanţa. Maşina era unde o lă . Fasciculul de lumină de la l anternă. Pînă la urmă am renunţat. am is o poartă de lemn. Am chemat un taxi şi i-am spus să mă lase la colţ.am răsucit un timp în aşternut. Nu era nici o maşină pe alee si nici o lumină la ferestre. Cîntec de casa nimănu singură notă pentru cuibul gol şi puicuţa dusă. M-am sculat. În faţa mea se ridicau pereţii albi şi un tavan cu grinzi. şi am intrat într-o curte interioară. am tras un zăvor înţepenit şi am împins în uşă pînă s-a deschis. faţada era de casă. Luceau lumini la intersecţii şi în casele liniştite. înainte de casă. Abia atunci mi-a căzut fisa că maşina mea nu e acolo. Căminul era de teracotă Ross Macdonald Coasta Barbară . vopsită în alb şi negru. care scîrţîia. Aveam senzaţia că sînt un arheolog care p n mormînt. demontabilă. e aranjată pe lîngă pereţi în grupuri joase. m-am îmbrăcat şi m-a raj. Am trecut printr-o debara plină de vechituri ca re costaseră o avere şi am intrat în holul central pe care l-am traversat pînă la uşa care ea în livingroom. Era încuiat. Mi-am făcut drum printre mese de fier forjat şi scaune desfundate pînă la un glasvand din peretele casei. u fire. Am urcat scările şi am sunat prelung. Mi-am aru privirea pe stradă.

— Mare bleg. de băuturi dulci . În centru o masă lustruită refl mina palidă filtrată prin perdelele de dantelă de la ferestrele duble. Era udă. într-o parte. era un scaun. Setul era nou şi părea să nu fi fost folosit şi nici mă atins de cineva. În cealaltă parte pe dea o pată întunecată. în aceeaşi perioadă. Mam îndreptat spre arcadă. şi n-avea nici o culoare. M-am lăsat în genunchi ca să examinez pata.Coasta Barbară . Înăuntrul arcadei. cu umbre groteşti pe faţă de la lumina reflectată a farurilor. Linc olnul negru. Aţi spus să nu vorbesc eu cu ea. dacă-i la ea. era un bufet înalt. — Bine. în colţ. de ţigări. O lumină şterse geamurile cu perdele dinspre stradă şi trecu mai departe. vorbind sacadat din cauza încordării : — Iau eu cheia. Pe partea cealaltă c bori Leroy Frost. — Dumneavoastră aţi spus să fa aşa. Era utilat cu un set de unelte din alamă aşezate într-un rastel : perie. La volan era Marfeld.simţeam miros de sînge. L-am recunoscut după paşii grăbiţi de om slăbit. buinţa ca baston. au aproape acelaşi plan şi intrasem în multe. mi-am îndreptat atenţia spre căminul din rete. Prin mirosul de detergent şi peste toate celelalte mi rosuri din cameră — de parfum.81 - . şi după bufet. Frost mormăi ceva nedesl L-am auzit tîrşîindu-şi picioarele la intrarea în living-room. Le stinse şi se dădu jos. era o perniţă pătrată de piele albă. cunoştinţă veche. Dincolo de cămin era o arcadă fără uşă care dăd abil în sufragerie. Cei doi trecură la un me ru de mine. lopăţică şi foale de piele cu mînere de alamă. la perete. lasă. Frost avea în mînă o bară lucitoare de metal. Tot în genunchi. Pe stradă se auzi un hur uit de motor. Mirosu e sînge persistă oricît ai freca. M-am aşezat în întuner u lanterna într-o mînă şi pistolul în cealaltă. Majoritatea caselor construite în stilul acesta.neagră şi lîngă el. Deodată explodă : Ross Macdonald . Numai că lipsea vătraiul. era oprit în alee. Am auzit o cheie răsucindu-se în broască. cu gîndul să mă ui in celelalte camere de la parter şi pe urmă prin cele de sus. p Leroy Frost. Am trecut prin arcadă în cealaltă cameră. Ce s-a-ntîmplat cu cealaltă cheie? — I-a dat-o Lance lu' mititica. M-am dus la fereastra din capăt şi m-am uitat afară prin perdea şi tocul ferestrei. cam cît o farfu are. îndreptîndu-se spre uşa din faţă.

Vocea lui eld era plină de admiraţie. — Aşa crezi tu. domnule Fro st. Hai acuma să ieşim de-aici. — Nu. domnule. Frost spus e : — Ai cam dat rasol cu covorul. Şi oricum. — Eu . să orbecăi prin întuneric toa tă noaptea? În living-room se aprinseră luminile. Se auzi un clinchet de metal în contact cu alt metal. la toate vă gîndiţi. — Bun.82 - . bagă asta la cutie. no să se apuce nimeni să-1 cerceteze atent să vadă ce-a fost. — Nu leg ce vreţi să spuneţi. Lance i-a spus ce trebuie să facă. în caz că-ţi vine vreo idee. Să-ncerci numai să storci ceva de la mine sau de la vreun prieten al meu şi e cea mai rapidă metodă să te pomeneşti cu o gaură în cap care nă de urît la gaura care-o ai deja. crezi că-i acelaşi vătrai? I-am găsi n frate geamăn în depozitul de recuzită. Ce idee? Vocea lui Marfeld era plină de nevinovăţie ofensată. — Să fiu al naibii. — Sînteţi sigur că nu mai e nimic pe el? — Mă. — Păi chiar. — Eu? Ce să fac eu cu el? — Las-o moartă. ce vrei. Nici chiar tu. trebuia repede. — Am făcut ce-am putut. nu te cred aşa de prost. Se auziră paşi apropiindu-se. — Unde l-aţi aruncat pe celălalt? — Undeva unde să nu-1 găseasc i. Mă pricep cum să împiedic şant mai bine ca voi toţi la un loc. s-o vadă. Vezi. cu a ai bine. ea vine ceva mai tîrziu ! Şi cu cît ne vede mai puţin. De-abia am încredere în mine. şi nu-i bine să ne mai întrebe şi altele. n-aveţi încredere? în mi -am încredere în nimeni. zise Frost. Ross Macdonald . minte de vrabie. Acum şterge-mi amprentele de pe v ai şi pune-1 la locul lui. L-am auzit pe Marfeld icn nd şi zgomotul pernei tîrîtă pe covor.Coasta Barbară . să te retragi cu o pensioară grasă. Mai bine adu p rniţa aia şi acoper-o pînă se usucă. Eu n-aş face una ca asta. — Cre -aveţi dreptate. — Şi cum u mititica? N-o aşteptăm? — Nu.— Unde dracu e lumina? Doar ai umblat în casa asta. Asta ar mai lipsi. — N-am nevoie să-mi spui tu că am dreptate. — Vai.

ca în visele unei adolescente. Primul dormitor era singura încăpere folosită. Avea pereţii roz. Eşti sigur că ai văzut ce ziceai c-ai văzut? — Cînd? — Azi după-mas leu. iar îi scapă pe nătăfleţi. da. întîi lu' şerifu şi p'ormă dumnea avut niciodată nimic pentru mine. Acum. — Bine. pe dumneavoastră? — Ba poţi foarte bine. că are compania nevoie de ei. şi că n-a luat nimic cu ea cînd a plecat. Ciudată coincidenţă e-ai nimerit la ambele crime . şi un pat cu baldachin de mătase. că Marfeld făcuse pe el. dacă pot să-1 trec de control. a ta-i nebunie curată ! Vocea lui Marfeld colcăia de sinceritate. lasă. Să mă trăsnească Dumnezeu dacă nu vă sînt credincios. Frost era dispus să-1 ierte. Sau ca să pozezi în erou dacă te-ar duce tea pînă acolo. — Vai de mine. Marfeld scînci pe nas.Ştiu. Ross Macdonald . Lucrurile de pe masa de toaletă şi hainele din dulap îmi spuneau că adolescenta a cheltuit o mulţime d e bani pe îmbrăcăminte şi pe cosmetice. Uşa din faţă se închise în urma lor. parcă ar fi avut polipi. De tă chestie. nu? rî t. cum e o crimă.83 - . domnule Frost. — Să pozez în erou? Da : Ma ld salvatorul. de cîte ori ai crede că poţi să scapi. Nu v-am dovedit edincios sînt? — Poate. c apitonaţi. Nu crezi? — Să mă bată Dumnezeu.Coasta Barbară . să omori pe cineva şi să păcăleşti toata organizaţia să-ţi şteargă urmele. Ai face-o de amo rul artei. Am aşteptat pînă cînd nu s-a mai au colnul şi am urcat sus. dacă ai făcut tu isprava. — Doar cîte-o mică gratificaţie din cînd în cînd. Se pierdu undeva jos şi începu pe altă notă : Am fost credincios toată viaţa. domnule. Sincer vă mulţumesc. — Ei n-o să mă acuzaţi pe mine. hop şi tu. De ce să omor eu pe cineva? — De amorul artei. — Cred ş Lumina se stinse. o să capeţi şi un cec. Mintea înceată înţelese abia acum şi Marfeld sări în sus. domnule F cum o să vă mint eu. — Mulţumesc.

În casa lui Lance Leonard era întuneric. lumina a urcat apoi pe pereţii de sticlă. Mi-am pus m le şi am îngenuncheat . Am Ross Macdonald Coasta Barbară . Am început să caut pe jos. încadrat de uşa e la intrare.84 - . se uita în bec fără să clipească. de calibrul mijlociu. apăreau şi dispăreau cîtev a stele răzleţe. mergînd numai în patru labe. arătînd cu vîrfurile pantofilor spre colţuri opuse din tavan. Stătea culcat pe spa te. cenuşiu ca asfa ltul. Cercuril concentrice de lumină de la lanternă alunecau în faţa mea dezvăluind în drum pardoseala of ciului. Am parcat pe taluzul de pietriş. la vreo sută de metri de intrarea în alee. Panta repede era alunecoasă din cauza ceţii. Uşa din faţă era încuiată. pe Lance Leonard z cu tot şarmul lui de motan cuceritor. Lance în persoană era şi el prezent. parchetul lustruit de stejar din living-roo m . Era îmbrăcat într-o haină de seară de stofă scoţiană. Părul din jur era pîrlit şi pe piept erau urme uşoare negre de la praful puşcă. iar Lance căzuse peste el. Jaguarul se-ntorsese şi motocicleta era şi ea la locul e Am trecut printre ele spre uşa care dădea în interiorul clădirii. atunci am văzut şi urma celui de-al doilea glonte în tîmpla stîngă. ra sînge în rană. a înconj urat căminul de piatră şi s-a oprit deasupra. Celălalt ochi fusese scos de un glonte. dar nu se ducea nicăieri. încadrat într-o ramă de argint. care-1 înfăţişa. Probabil că ricoşase din perete sau din hainele ucigaşului şi se rostogolise pe jos. şi un instantane u de toată splendoarea.CAPITOLUL 15 ieşit din casă pe unde intrasem. cu pantaloni albaştri c l nopţii şi pantofi de dans albastru mat. pe care apăsa greu noaptea cenuşie. Un ochi. Am dat la o parte piciorul ţ şi am găsit un cartuş gol. un ceas Atmos care arăta că e unsprezece fără trei minute. Nu era încuiată. Am încercat uşa de la gara his uşor cînd am apăsat pe clanţă. şi n-a răspuns nimeni cînd am bătut. linoleumul cu pătrăţele din bucătărie. m-am urcat în maşină şi am pornit spre Canyon Printre panglicile de nori care pluteau de-a lungul crestei. Pe policioară era un rastel de pipe şi un bo rcan de tutun.

Părea destul de simplu. cravate pictate de mînă. A doua tăietură din ziar era o relatar e scurtă a debutului profesional al lui Lance Torres. cu pistolul în mînă. pe rafturile de la capul patului. Living-room-ul era total lipsit de personalitate.A durat mult pînă să găsesc al doilea cartuş. Scrinurile galbene de steja r erau umplute cu prada luată din galanteriile de pe Miracle Mile : teancuri de cămăşi d in stofă englezească de lînă. după ce a căzut 1-a mai împuşcat sigur. care avea primele pagini subliniate gros cu creionul. Cineva a bătut la uşă. Explicaţia afirma că Manny To rres îl are ca antrenor pe unchiul Tony. Numele de pe prima pagină era Lan ce Leonard. cu spatele la mort. cinci ceasuri scumpe de mînă şi un cronometru. ruptă de atîta citit. aproape ca o cameră de hotel. majoritatea neîncepute. într-un colţ stătea sprijinită o puşcă cu două ţevi. pe care o mînă de femeie scrisese : „Manuel Purificacion Torres. o medalie coclită. Am intrat în dormitor. nc mai înalt de jumătate de metru de cărţi umoristice şi reviste poliţiste. gabardină şi madras. cu fragmente tăiate din ziare şi reviste. şi a plecat trăgînd uşa după el. Am lăsat cartuşele unde era o percheziţie prin casă. la campionatul Mănuşile de Aur. boxer veteran al clubului. A patra şi ultima carte era un album de piele gravată. În cele din urmă.85 - . cu o talie de viespe. M-am aşezat pe vine în uşă. în r aftul pentru pantofi erau o duzină de perechi de pantofi. Poza de ziar de pe prima pagină îl înfăţişa pe Lance cu mutră de cop plecîndu-se în obiectiv. 1-a aşteptat pe L e să deschidă. O carte de rugăciuni legată în piele de căprioară. Băiatul se antrena la alergări cu cronometrul. dar alt gen. o car e veche despre viaţa lui Jack Dempsey. lat în umeri. Un manual de engleză. Liceul Serena. învinsese prin cnocaut un alt semimijlociu în minutul doi al Ross Macdonald Coasta Barbară . am deschis uşa şi l-am văzu crăpătura dintre prag şi scara de ciment. şi că experţii lui îi prezic titlul de campion la categoria pană. 1945 . 1-a împuşcat în ochi. Nu urma ni ci o explicaţie care să justifice pronosticurile. Mai erau şi alt . Uşa se încuia singură. M-am uitat în dulap. Barul mobil dintr-un colţ era bine aprovizionat cu tot felul d e sticle. asortaţi la duzina de cost ume şi de haine care atîrnau deasupra. 1943”. cînd să reconstitui crima. acordată lui Manuel Torres (scria pe dos) la Campionatele de Cros şi Orientare. o brăţară de aur gravată cu nume lui Lance Leonard . într-un sertar ste erau butoni de aur şi agrafe de cravată cu monogramă .

— Lance Manuel Purificacion Torres Leonard. o pală de ceaţă mi-a udat obrazul. Nu-i vedeam decît părul negru din creştet. Am not at numerele lor de telefon din Los Angeles. Domnul şi Doamna Simon Graff rugau să participe la Saturnalele Roman e ce vor avea loc astă-seară la clubul Channel. Era îmbrăcat întrun trenci de culoare închisă.reprizei a doua. burduşit cu bani. Croncăn se mai auzi un timp în întunericul din casă. Bărbatul ieşi în lumina orbitoare a farurilor de la propria lui Ross Macdonald . În buzunarul de la piept avea un portmoneu din piele de aligator. În casă eră luminile. Am stins-o şi l-am l t să-1 ia întunericul. douăzeci de meciuri cîştigate între repriza a şasea şi iza a douăsprezecea. se auzi un glas bărbat scoţînd un strigăt ca un croncănit de cioară. Am lăsat farurile de la maşina mea stinse. Un minut mai tîrziu. Au urmat cîteva clipe de linişte înainte de a e deschide uşa. am spus tare în chip de epitaf. din direcţia bulevardului Ventura. Luminile se stinseră din nou. După ce bătu şi nu primi ni i un răspuns. Lumina se roti la ultima curbă. plin cu nume de fete şi numere de telefon răspîndite pe o rază imensă. Afară. Pe norul care atîrna peste şosea se căţăra lumina rurilor. Dintre nume. un carneţel de adrese din ace eaşi piele. Nici una din tăieturi nu menţiona arestarea şi suspendarea lui Lanc e. şi adresa din Gol dwater Canyon . strîns cu cordonul în talie.Coasta Barbară . pr oiectată de o maşină de culoare închisă. at cu paşi grei şoseaua pînă la maşină. luminînd faţada casei. scoase o legătură de chei care străluceau în lumină şi deschise uşa. în soare. ca nişte lacrimi reci şi sărăcăcioase. În acel buzunar am găsit o invit e într-un plic pe care scria: Domniei sale Domnului Lance Leonard. două erau Hester Campbell şi Rina Campbell. De la volan coborî un bărbat şi trecu prin lumina farurilor pînă la uşă. am auzit alt motor gîfî urcuş. intră pe a onard. Într-unul din buzunarele hainei de sea ră era un port ţigaret de aur plin cu ţigări de marijuana. Am pus toate înapoi şi m-am ridicat să ple c. de la Na ional City pînă la Ojai. în lumina lanternei. cu o bară masivă de crom Fără să ezite. pe jumătate înăbuşit de pereţii de lemn. Avea faţa ca fildeşul vechi. Zăcea extenuat de saltul pe care-1 făc nicăieri. tuns scurt. la uşă m-am întors să mă mai uit o dată la băiat.86 - . Am pus albumul la loc pe raft şi m-am întors la mort. şi recizie. Şi aşa mai departe. înainte de a porni motorul.

căptuşit cu mătase albastră. Nu m-am mai luat după el. Se dădu înapoi spre uşa cu oglindă. — Bună seara. care se î ise cu un pocnet sec. şi ime e să fac. CAPITOLUL 16 intrat în casă pe uşa cu geam spart. cu spatele la mine. Mie îmi deschidea d rumul el. Stern îşi lăsă maşina în alee fără să oprească motorul.Coasta Barbară . Părul strălucitor era periat cu grijă.87 - . Cînd ieşi de acolo. într-o fustă de tweed şi o bluză cu mînecă scurtă. cu alte haine în braţe. Auzeam zgomotul tocurilor şi vocea unei fete donînd ceva neclar. se p r s-a întors acasă. în ciuda părului tuns scurt şi a papionului elegant. se vedea umbra unei femei. Pe urmă am intrat pe şoseaua Manor Crest. L capătul holului de la etaj se revărsa lumina din primul dormitor. ca o f emeie tînără. Casa lui Hester era luminată de sus pînă jos. proiectată pe un stor.maşină. Pe pat era deschis un geamantan de piele albă. bătu şi intră. Deschise o uşă cu ogl r-o cămăruţă luminată de alături. Am urcat scările sprijinindu-mă de balustradă. Treceam şi eu. Se urcă în maşină şi plecă. semăna la faţă babă căreia i-a murit o rudă apropiată. Am înaintat pe lîngă pe rete pînă într-un punct de unde vedeam ce se petrece în cameră. Se îndreptă din mijloc şi trecu t colţ al camerei. Intervenise totuşi o schimbare. şi astfel mi-am dovedit că pămîntul e r tund. Fata er a aplecată şi împăturea cu mişcări gingaşe o rochie neagră. După toate aparenţele. Întoarse maşina din cîteva mişcări cam nesigure şi lîngă maşina mea fără să dea semne că ar fi observat-o. Era îmbrăcată simplu. Rochiile viu colorate căzură pe jos. Era Carl Stern. Am Ross Macdonald . legănîndu-şi şoldurile din talia mică şi elastică. Trecea peste stopuri de parcă i-ar fi deschis drumul o escortă de motocicliştl. Credeam c-ai murit. La e taj. ca să-mi fie mai uşor. mă găsi în ca crispa. scoţînd în evidenţă linia frumos r pului. se auzeau paşi grăbiţi încoace şi încolo. pe pod ea. Hester. Deasupra mea. Fata stătea în picioare lîn l cu baldachin. Se mişca cu vioiciune. A trebuit să pornesc şi eu maşina ar l-am prins din urmă înainte de a ajunge la capătul pantei.

Luă mîna de la gură şi o duse într-o parte. S-ar fi putut Ross Macdonald . Hester. — Şi de ce uzit azi-dimineaţă spunîndu-i lui Lance că ai vrut să ieşi. cum te-ai exprimat. — S-ar putea să intereseze poliţia. Era frumoasă.. împăturind ultimele rochii. — Mă î sc. nu? Nu-mi răspunse.Desfăcu buzele. — Zău? Du-te şi le s e mai stai? Fă ce vrei. Mîinile ei pricepute se mişcau mai departe. — Atunci n-ai decît să . — Şi ce vrei de la mine? — Să discutăm puţin. Mînia şi îngrijorarea îi munceau faţa. — T spuse ea. Nu reacţiona la nume aşa cum bă o să reacţioneze..Coasta Barbară . M i-ar face plăcere să fac cunoştinţă cu ei. şi în al doil să ştii că nu mă sperii. pleci numai aşa. C rajul ei îmi plăcea şi nu-mi dădea încredere. avînd în vedere că o ştergi ca să oliţie.88 - . Spuse de după pumn : — Cine eamă Archer. — In primul rînd n-o şterg. şi îşi băgă pumnul în gură. — Nu te interesează. Eşti Hester Campbell. — Unde te duci la ora ast întrebat eu. — Ai mult curaj să vorbeşti aşa. — Aşa crezi? — Aşa cred. şi nici nu se uită la mine. ca să fug de poliţie. cu care s-a bătut L Am dat din cap. Ridică rochiile căzute. trebuie să vină nişte prieteni de-ai mei dintr-un moment într-altul. ca şi cum ar fi simţ olo o durere. şi ştia că frumuseţea n-o s-o trădeze. spuse ea. Nu mă mai ţii minte de azi-dimineaţă? — Eşti detectivul. A privire la telefonul alb de pe noptieră şi spuse cu voce nesigură : — Chem poliţia. — A. — Bravo. — Te rog să pleci de-aici. Te deranjează dacă-mi fac în continuare bagajul? Chiar te rog. arătîndu-şi dinţii. să petreci un week-end la ţară. sub umflătura sinului. dar făcea parte din acea categorie de emei care nu sînt niciodată urîte. p use grămada foşnitoare pe pat şi începu să le aşeze în geamantan.

Îşi duse iar mîna într-o par urerea urcase mai sus.. din şolduri şi din umeri. era perlată cu broboa ne mici. laşi în urmă numai prăpăd. — E pe moarte? — A murit. care făcea un unghi la mijlocul frunţii. Dar o să fie la morgă. — Cînd l-ai văzut ultima Astă-seară.. în caz că juca teatru. I-am tăiat drumul. — Undee? — Acasă la el. Se uită e. — Nu ştiu despre ce tot vorbeşti şi nu mă interesează nici sub unghie. — Eşti sigură că vine? — să vezi.89 - . Eşti ne un. ca marşul herman prin Georgia. Nu ţi-a spus Carl Stern? Clătină din cap. n-avea nimic în mîn voiai să ieşi? am întrebat eu. — Ce s-a-ntîmplat? E rănit? — Rău de tot. cum să fie? De ce. Le şterse cu mîna. Era curînd o zvîrcolire decît un simplu semn negativ. Se aşeză pe marginea p inia de unde începea părul. s-a-ntîmplat ce l? — Asta să-mi spui dumneata. Dar o interesa. Se apropie cu mişcări nervoase. — Prietenii care trebuie să vină. Pe unde treci. şi sînul drept i se ridică o dată cu mişcarea braţului. Ross Macdonald Coasta Barbară . — Cînd astă-seară? — Nu ştiu. e cumva şi Lance Leonar d printre ei? — Da. — Într-adevăr ar fi ceva de văzut. Era o actriţă perfectă. şi te sfătuiesc să pleci înainte de a veni el. — Cîteodată mi se pare că sînt singurul care n-a înnebunit încă. Hester. Cine cară coşul? — Coşul? întrebă ea cu voce s Lance nu prea mai circulă singur ! Trebuie să-1 ducă cu coşul. Acum eîteva ceasuri. Cum era cînd v-aţi despărţit? — Bine. încercînd treacă prin locşorul îngust dintre mine şi pat.să aibă un revolver în geamantan. Are vreo importanţă? — Pentr e mare importanţă. — Nu se poate să fi murit Lance. Dar cînd s-a întors în cele din urmă. cu ochii împăienjeniţi din cauza şocului.

poate chiar vrei sa-mi răspunzi. Doar nu era să-şi plănuiască el singur moartea. — Ce ţi-a spus Frost? Unde ţi-a spus să te u domnul Frost. Hester. — Sigur că nu. Dar e c n-a ştiut. — Eşti îngrozitor. Îşi ura i se întinse într-un dreptunghi tragic. — Prietenul dumitale a murit. — Ia gîndeşte-te puţin. — Şi cam ce mi-ai spune dacă ai vorbi? — Nu sînt obligată să-ţi răspund la întrebări. am spus eu. Au aranjat să te procopsească cu un omor la dosar . Să-ţi spun unde l-au lovit gloanţele? Unu l în tîmplă şi unul în ochi. — Dar ideea a cui a fost? A lui Leroy Frost? Privirea îi licări şi apoi se întunecă. Se pare că prietenii te folos sc ca momeală. Ai spus acelaşi lucru şi despre.Dar nu cred că juca. Ross Macdonald . — Nu m-a păcă puse ea cu încăpăţînare. Lance a luat legătura cu mine. Aşa că ce spui nu poate fi adevărat. — Minţi — Poate ar fi trebuit să aduc cadavrul cu mine.90 - . dar ştiam bine melodia. Ai fi în stare să spui orice. Îi apărură lacrimi în ochi. Sau ştii deja? Nu vreau să te fac să căşti de plictiseală. că am murit. Cîntam după ureche. Au prins ocazia să împuşte doi iepuri dintr-o singură lovitură.Coasta Barbară . Eu am vrut. la are. şi ea mă asculta cu ată atenţia.. nu ţi se pare. L-a împuşcat cineva. ca să mă faci s . — Eşti cam naivă. L-au păcălit să facă ce spun ei. Se uită la mine uluită. dacă ar fi ştiut scopul. dacă stăm să ne gîn umbli în companie. Spuse cu voce şoptită — Cine ar putea să facă aşa ceva? — Ăla care te-a convin excursie — Nu m-a convins nimeni. despre e. Frumoasă companie. Ce nevoie aveau să mă păcălească? — Uite ce-i. ca să încerci să scoţi de la mine ce ştiu.. termină oda o puicuţă abia ieşită din ou. aşa cum te-au păcălit şi pe tine... să-1 lichideze şi pe Lanc să te aranjeze şi pe tine. Ai inventat toate ororile a stea. Ştii mai bine ca mine de ce chestii te ţii.

Şi tu eşti băgată pînă-n gît. Am văzut destule cazuri de şantaj la viaţa mea. asupra unei imagini pe care-o avea în minte. — Ce puteai să-i vinzi? am întrebat ec are Gabrielle Torres în treaba asta? Culoarea îi fugise din obraji. cu cearcăne vinete în jurul ochilor. Judec şi eu după ce văd. mînuită de un ventrilog. Buzele i se deschiseră brusc. Scutură sălbatic din cap. Pentru că acum urmezi tu la r ster. tăcută şi implacabilă ca un şoc electric. Simţeam şi eu ceva în t va care semăna cu mila. am spus eu. Unii dintre noi consideră că şantajul e c i murdar joc. — N-am avut încotro. şi acum nu ştiu cum se face dar îi miros pe ăia care se bagă în tre din astea. du aud. Îşi acoperi cu mîinile faţa brăzdată de şiroaie şi se aruncă într-o parte pe a.. — Nu sînt. îi scutura tot trupul. Rezistenţa îi slăbise la pereţii roz şi încet obrazul deveni de aceeaşi culoare cu ei. Privirea absentă se întorsese spre interior . înainte de a mai fi omorîţi şi alţii. adică zînoiul cel bun? Simon Graff. Se controlă. rupînduile din ochi..Coasta Barbară . De mult nu mai văzusem o fată înroşindu-se .— N-am făcut nimic rău. Se uită în jos frămîntîndu-şi mîinile în poală. — Părerea me e că ştii cine-a omorît-o. ar fi mai bine sămi spui. — Oamenii judecă diferit. totdeauna se transformă în Ross Macdonald . Se pipăi la gît cu degetele. Dacă nu vrei să-mi spui nimic.91 - . Şi cine e zîna. Şi dacă ştii. O fată îşi lasă bărbatul şi se înhăitează cu un boxer falit care umblă cu gangsteri.. Lance cu contractul pentru film. lăsîndu-i albi ca varul. E timpul s e faţă lucrurile astea. Numai că ce e prost cu mila asta. Fata spuse: — Toate as scornit. era o roşeaţă autentică şi mi-a trezit îndoieli. Imaginea părea s-o îngrozească. — Şantajul? — Uită-te în jurul tău şi nu te mai preface. i din ochi vă scăldaţi amîndoi în bani. înghiţind restul propoziţiei. ca buzele unei marionete. tu cu ditai casa î Beverly Hills.. Să nu-mi spui că Gra at tot felul de lucruri numai fiindcă-i place cum îţi faci părul. De unde pînă unde? Nu–m punse.

Părea să nu fi înţeles implicaţia.altceva — în repulsie sau în dorinţă. Problema cea mai grea este să iubeşti oame ii.Coasta Barbară . nu era nici un paznic. dar să nu vrei nimic în schimb de la ei. destu ime în hotărîrea mea de a face dreptate. — Ce ţi-a spus Carl Stern? — Nimic. ducă undeva cu maşina? — Poate că da. Şi eu eram departe de a rezolva. şi destulă dorinţă în mila mea. La locul de parcaj erau cîteva zeci de maşini. Buzele roşii erau stînse dispreţuitor. Dintr-o aripă a clădirii vărsa muzică şi lumină. asta-i tot. ca să nu mai am ce olo în cameră. Avea vocea slabă şi înă cine l-a împuşcat pe Lance? — Nu. Am spus noapte bună şi am plecat. punînd la îndoială ideea că fata asta poate fa e o escrocherie oricît de mică. Am mai cunoscut detectivi şi ştiu cum se pricep să chinuiască oameni fără apărare. — Ce fel de întîlnire? — Nu te priveşte. — Undeva de unde i întorci? De data asta înţelese şi se ridică aproape urlînd: — Pleacă şi lasă-mă în pace. cu bluza întinsă e sînii tari. Trebu e întîlnim. dar nu numai atît. eu. Stătea acum nemişcată. pleacă de aici. Voia să amîne întîlnirea. M-am prins punî d la îndoială premizele de la care pornisem. Era e aordinar de frumoasă. şi ochii îi schînteiau albastru. Ross Macdonald . cu şoldul arcuit ca o colină p spui sau nu despre Gabrielle? — Nu ştiu nimic ca să pot să-ţi spun. CAPITOLUL 17 Şi totuşi poarta era deschisă şi petrecerea nu se terminase încă. să încerci să-i ajuţi. Lasă-mă-n pace. Cînd am ajuns la clubul Channel.92 - . Avea bustul răsucit într-o parte. Dac mai rămas puţină omenie. Şi în afară de asta era destul adevăr în acuzaţia ei. Părea să fie un om dintr-o bucată.

Ştiţi ce zic înotătorii. Trambulina e înaltă. Îşi luă avînt şi sări în întretăierea de lumini se aplecă. — Fiecare trebuie să fie bun la ceva. Printre bărbaţi i-am recunoscut pe Simon Graff.Coasta Barbară . Fata îşi scutură cu dispreţ apa din părul negru. pe Sammy Swift şi pe salvatorul negru cu care vorbisem dimineaţa. un tînăr vioi de vreo patruzeci de ani. şi am int rat pe sub pomul roşu de Crăciun întors cu capul în jos. sub trambulina de aluminiu. psihiatru.Pe a mea am lăsat-o între un Porsche negru şi un Cadillac lavande decapotabil. chinuit. i aplaudară. şi frumoasă nu sînt. Avea un surîs superficial. Majoritatea erau fetişcane de la Hollywood. sau în costume de baie care nu erau făcute pen tru apă. se întoarse răsucindu-se lin şi se schimbă din pasăre în peşte. Bazinul era ca o placă lucioasă verde. Dar n-aş zice că sîntem prietene. intrînd în apă. spuse ea cu precauţie.93 - . luminată de jos de reflect oare subacvatice şi de sus cu rotocoale de lumină. am văzut atunci că nu mai era de mult tinerică. îmbrăcat în frac. un prieten de-al meu. De ce? — Mă-ntrebam. machiate şi a ranjate în rochii de seară cu umerii goi. — Eu nu m nici trei puncte. tuns se retrase într-un colţ să se şteargă. Cunoaşteţi mulţi săritori? — Nu. Eu credeam că e un înotător care are mult c j. dar mi-ar face plăcere să cunosc umva prietenă cu Hester Campbell? Faţa îi deveni inertă. Am coborît cîteva scări joase şi m-am îndreptat spre ei. Mam dus după ea. Doctorul Frey. — O cunosc pe Hester. Ross Macdonald . Oamenii erau adunaţi la capătul celălal t. cu pielea întinsă . Toţi erau cu ochii în sus. — Asta spun săritorii. — că săritor e de fapt un înotător care a înnebunit. Unul din ei. Am bătut la uşa lui Bassett şi n-a rimit nici un răspuns. — Faceţi sport de performanţă? — Am făcut odată. la o fată care stătea absolu t nemişcată pe trambulina de la zece metri. aş te determina pe o femeie să facă asta. — Frumoasă săritură. îi făcu ză cu blitzul cînd urcă udă pe scară. ur mînd conturul pavat cu cărămizi. — Credeţi? Rid aţa măslinie. zice că trambulina e un simbol falic.

Coasta Barbară . săritura ca toporul la fund. adusă cu mari sacrificii. făcură bărbaţii. Cred că. d pă cîte-am auzit. — Linişte la galerie. cumva? Hi-hi-hi. E un de pus într-un articol. Lew Archer. Nici nu m-a recunoscut pînă nu l-am strigat pe nume. pieptul căzut şi burta ca o minge maronie de piele îmbrăcată cu chiloţei. Samm . M-am uitat mai bine şi am văzut că era Simon Graff. şi să ipite de corp . Avea picioarele pirpirii. Sammy Swift băgă d mea şi se apropie. Ho-ho-ho. — Bine.— De ce? — E o poveste prea lungă. făcură femeile. se auzi o voce. semăna mai mult ca oricînd cu o fantomă care 1-a văzut pe bau-bau riviţi vă rog. — Apropo de vîjîială. ai vorbit pînă la urmă cu Lance Leo enul meu s-a îmbolnăvit şi n-am mai luat interviul. — Măi. să fie. — Mai precis. care stătea lîngă mine.. aplaudînd şi fluierînd admirativ. etalîndu-şi platfusul. dacă apr opiam un chibrit de respiraţia lui. cum îi zic băieţii. Se întoarse brusc şi o luă la fugă spre ve . Veţi asista acum la minunea secolului. Nu mişca de loc din şolduri.. Dădu din cap a dojana. Ce alizeu teduce pe-aici? — Sînt în vîjîială. — Vezi. nenaturală. Alergă cîţiva paşi duduiţi. Supuşii săi îl aşteptară p uprafaţă şi apoi începură să-1 aclame. Vocea era a unui bărbat cărunt de pe tra mbulina de cinci metri. Graff duse mîna streaşină la ochi şi se uită în jur. strigă Graff cu voce piţigăiată. Există o versiune oficială şi una neoficială. Marele Grafis moartea în saltul său nemaivăzut. băiatul s-a ridicat repede. ceai auzit? Ross Macdonald . — Fă-mi un rezumat.94 - . — Păcat. amnelor şi domnilor. zi-i rietenului tău s-o ia uşor cu publicitatea. fetiţe şi băieţi. glumeţ nevoie mar şi doamne de faţă? Domni. şi mi-e frig. îi dădeam foc.

îmbrăcată într-o rochie de argint. În semiîntuneric. Martha. unde era apa mai mică. Fata surise uşor uluită. iar subiectul era delicat. Dar nu vedeam. — Acuma îl cauţi pe Le ? Nu l-am văzut aici astă-seară. Graff ridică iar vocea : — Achtung. Graff sări după ea şi o remorcă pînă la scară. Martha. vreau doar să dau o mînă de ajutor unui prieten. — Ţi-ar place să te salvez a? — Ar fi o fericire pentru mine. Trăsnetul binevoi s-o lovească. Simţeam că-mi vine să bat pe cineva. — Pot să mi-o scot? — Am spus că da. — Îl cunoşti bine pe Simon Graff. nu. Salvatorul negru se uita la ei fără ni ci o expresie pe figură. — Vă mu un cap mai înaltă decît el. nevrednici de asemenea cinste. în jur decît n e bicisnici. Am plecat mai încolo. ţinînd le umflate pe pielea ei goală. Ross Macdonald . Fata zîmb bunită de bucurie. vă rog. spre una din ele. — Dar ce fac cu rochia? — P oţi să ţi-o scoţi. Acum vom face emonstraţii de salvare. În ochii deschişi la culoare se văzu o licărire. Lew. domnule Graff. Am dat frumuşe l înapoi : — A.Coasta Barbară 95 - . ne-am rezemat de o ardinieră din care debordau flori de begonia şi am aprins cîte-o ţigară. Graff o împinse cu spatele în bazin. lui Sammy era tristă şi palidă. — Atunci ce mai stai? Sări. cu Sammy Swift c odiţă după mine. vrei să-i pui ceva în ci rcă lui Leonard? Ochii lui înceţoşaţi erau acum limpezi si mă priveau printre pleoapele mij te.— Nu ştiam că lucrezi oficial pentru ziare. Fotograful cel vi oi luă în clipa aceea un instantaneu. am declarat eu. — Eşti o fetiţă drăguţă. Îş a peste cap şi o dădu altei fete. Făcu cîţiva paşi pînă la şiru te care chicoteau şi întinse degetul. — Dumneata ! Cum te cheamă? — Martha Matthews. egetul lui ii lăsă o pată pe umăr. Care-i secretul. Avea ochi inexpresivi şi gura bleaga. Nu era chiar aşa de beat cum crezusem. — Vă mulţumesc mult. Fata zîmbea mereu. La celălalt capăt al bazinului.

I-am văzut împreună în primăvara aia de cîteva o ochi. Făcu un gest spre oceanul invizibil de după p rdeaua de lumină. e la vîrsta cînd bărbaţii se au la tinerele.— Trebuie să-1 cunoşti bine ca să ai sentimentele pe care le am eu faţă de el. — c aminte ceva. — Ia spune. De exemplu. — Foarte interesant. înseamnă că acel merită să fie ştiut. Sammy îşi luă un aer atotştiut se. — e fată? am întrebat eu încercînd să-mi ascund interesul. raze X. dacă-i adevărat. s-a făcut alb ca hîrtia să-ţi fac o comparaţie. Cînd a ieşit în sfîrşi hmur. pe car e a făcut-o silit de împrejurări. Dacă a rămas ceva ce nu ştiu despre el. — Gabrielle. şi asta după mo etei.Coasta Barbară . — Unde i-ai văzut? — pe-aici. întinşi alături pe margine a bazinului. — Eşti sigur? — Sigur că sînt sigur. dar pot să jur că sînt singurul care a mirosit cum stă treaba. tot nu merită să fie ştiut. Ross Macdonald . — Simi era mort după ea. nu mă crezi? Eram la Simi în dimineaţa cînd a aflat. De cînd a murit fata nu mai e acelaşi om. şi cînd i-a văzut numele pe bandă. fără rezultat. Pot să jur că Simon nici el nu ştie. şi nu mai ştiu cum. jos. Măcar cu atîta tealegi dacă scrii scenarii. A încărunţit abia anul trecut. în jargonul unui psihiatru care vorbeşte prin saloane : — Simi are o nevroză. Are în birou un telegraf cu bandă.96 - . pe dracu. Ăsta e cuvîntul : mahmur. ca un ceasornic. ştii de ce face toate exhibiţiile astea cu salvarea? Povestea se repe tă la fiecare serată. Nu era cam tinerică pentru el? — Ei. şi fumau din aceeaşi ţigară. Erau la unul din hotelurile mari. Totuşi e inte t. Nu că Simi ar fi aşa bătrîn. S-a întîmplat chiar aici. E obsedat de fata aia care a fost omorîtă anul trecut. — Ei. — Fata pe care au găsit-o pe plajă tă de gloanţe. Iar ceea ce ştiu despre el. Cum Dumnezeu o chema? Încercă să pocnească din degete. otdeauna vrea să ştie el primul. S-a închis în baie şi n-a mai ieşit un ceas. nu altceva. ce d u. De vreo cinc ani îl studiez pe toate părţile. şi la Vegas o dată.

Dar era Ross Macdonald . u. . şi îl cunosc. Banii. şi oricum au trecut toate. înţelegi? Băiatul fusese la în un fel de revoluţionar. Ce mă determină oare să mă port aşa cu mine şi cu Flau veam o mare admiraţie pentru Flaubert. îi dăm optimism. Mă uit la el de ani de z ile. Îmbrăţişare. dar ştiu că tu nu spui. asta nici vorbă. Nu mai ştiu subiectul. — Poate că nu să divulg secrete de familie. Şi Simi Graff vine şi mă pune să-i lipesc la coadă un happy-end. — Poţi să-mi zici Oedip dacă vrei.97 - . pe mai multe tonuri. Joacă o piesă. Citesc în el ca într-o carte. şi care îi umpleau glasul de lacrimi. după ce el fus v rănit. scăpîndu-1 astfel de la moarte. — Şi scris cartea? Freud? Sammy parcă nici n-ar fi auzit ce-am spus. imbă vocea. Nuntă.Se uită la vîrful aprins de la ţigara lui. dar are şi cap şi coadă. dar acum este salvat de propria lui slăbiciune prin influenţa binefăcătoare a unei femei. Şi eu îl ascult. — Atunci n-ai cum să-nţelegi despre ce vorbesc. imitînd accentul lui Graff : — Matho e junele nostru prim. versiunea numărul şase. şi încearcă veze. Banii. Repetă cuvîntul de cîte a ori. dar în schimb cîştigă ul prin optimism. spuse el cu oarecare doză de fanatism. Salammbo îl reabilitează. De dragul ei îi învinge pe barbari. O piesă cu moartea ei. şi Simi Graff stă şi-mi suflă-n ceafă. Ea îl îngrijeşte pînă la vindecare. Te rog să observi însă că o face într-un bazin încălzit. lui F riu scenariul la Cartagina. „Salammbo" e o tragedie care are ca temă descompunerea. — Banii? — Da. Sammy îşi reluă vocea obişnuită : — Ai citit „Salammbo"? — Am citi ducere.Coasta Barbară . Parcă găsea în el nuanţe noi. înţelesuri subtile pe care numai l. ce părere ai? În definitiv nu pierdem nimic ca atracţie. Trebuie să-1 păstrăm viu pentru fată. Ei. — Asta-i o păsărică de-a ta. la beţie. înţelegi. şi o aruncă în apă cu un bobîrnac. Dar zău că nu pot să-1 sufăr pe ticălosul ăsta. nu se poate să mo ară şi să ne lase cu degetu-n gură. Ştiu. aşa cum te uiţi la muştele din geam. — Ce ţi-a făcut? — Nu mie. Fata îl urmăreşte cum se a pie. Numai el a rămas cu mania salvatului. putea să le înţeleagă.

cu un rînjet strîmb. Sammy de la groapă nu se mai întoarce. Un banal trepăduş intelectual. Ce de nimic nu poate fi schimbat". Îşi dădu cu mîna pe nare rost să plîngem. Lew? — Imediat. băiete ." — Am fost atent. — Nu-mi spune nimeni nimic aici. aşa ceva nu ştiu. De atîta ostilitate. Fii atent ce elegant sună „ce de nimic. intelectual. Îşi încreţi fruntea. mergi la bar? — Poate mai tîrziu. de curînd n-am vă ii cumva în ce relaţii e cu Graff? — Nu. CAPITOLUL 18 venea spre noi pe margine a bazinului.. — Cine te gonea din urmă? — N se el. — Gata.. — De curînd? — Nu. încep să nu mai văd dublu. îl deranja ac ubiect şi încercă să scape maimuţărindu-se. banal prea sexual. Sammy casca. Urmează cîntec. un biet băiat. — Ce s-a întî ne oare? Ce s-a întîmplat? Săptămâna trecută am avut o viziune. — Asta-i pecetea geniului. cu albă.Coasta Barbară . spuse el. Nu eram pregătit să vorbesc cu el. un trepăduş intelectual. Hai.. după o melodie improvizată : — „Un trepăduş intelectual. Ţi-am spus vreodată că sînt un geniu? Am avut o sută optzeci şi trei de puncte la testul e inteligenţă cînd eram la liceu la Galena.98 - . Eram un iepuraşi amărît. răspunse el tăios. Mi-era frică să mă uit. Bem ceva. cu un mers chinuit. în Illinois. trebuie neapărat să beau ceva. şi fugeam mîncînd pămîntul prin marele deşert american. nu sînt decît la toate. aşa că m-am întors cu spatele cînd a trecut.. Cu noşti pe o fată Hester Campbell? — Am văzut-o pe-aici. Graff Ross Macdonald . Începu să cu o voce fornăită de tenor.prea schimbător şi prea slab ca să rămînă mult timp stăpînit de emoţie.

în mijlocul nopţii.Coasta Barbară . Domnul Bassett şi-a iubit foarte mult mama.99 - . stă sub picioarele dumneavoastră. M-am dus o şi am bătut la uşa deschisă. Să nu spui că ştii ceva de la mine. Ştii cumv a unde e Bassett acum? — Circulă pe-aici. — Ba da. Ce mai fac peştişorii tropicali? bi larg în semn de recunoaştere. — Frumos din partea lui. mulţumesc. am trecut pri o uscătorie unde atîrnau costume de baie pe bare de lemn. Are o căm ala cazanelor. de cînd i-a murit mama. spuse el cu prudenţă. Băiatul nu se mişcă. dacă eşti drăguţ. Salvatorul. care tocmai băgase prosoapele într-un coş de ruf se întoarse. I-am promis să nu spun. A lucrat şi ea aici. Dăd umeri şi mă conduse de-a lungul unui coridor care mirosea a săpun de la duşuri. Vreau să-1 trezesc. Numai cu oamenii. Veni în trap spre mine. acuma noaptea? Cred că din cau za băuturii. — Şi pe fata lui? — Oarecum. Ce i-a apucat să înoate. — Ce să v-aduc. şi le duse într-o încăpere luminată. sa mutat acolo anul trecut. şeful cam trage la m nu? — Domnul Bassett? Da. domnule? — Nimic. Îmi zicea că i se face frig noaptea. Am lucrat ani de zil e împreună. cu un maldăr de prosoape mur dare în braţe. am spus eu. — Apropo de băutură. Îşi legănă degetul prin aer. în afară de salvatorul negru c re trebăluia sub trambulina mare. şi Sammy s-a îndre t spre lumini şi muzică. Stai şi te minunezi cum toarnă-n ei. — E unu şi jumăt vreţi să-1 treziţi acuma. — Ara tă-mi drumul. mai departe printre cele două mari boilere Ross Macdonald .— Atunci pa. ca nişte piei năpîrlite de şarpe. mulţumesc. To deauna ai necazuri cu oamenii. se uită doar la ceas. Pe Tony Torres îl cunoşti? — Îl cunosc bine. Practic vorbind. — Unde ştii cumva? — Cum să nu ştiu. — Astă-seară n-am necazuri cu peştii. la capătul şirului de cabañas. — Vreţi să vi-1 găse u chiar acum. Acum nu mai era nimeni lîngă bazin. am cobo rît apoi cîteva scări de ciment şi am intrat într-un aer cald ca într-o seră. toarnă-n el ca într-un butoi. în ultimul timp.

ţinînd în mîna întinsă o inimă strălucitoare. debordînd prin toate crăpăturile pereţilor de placaj şi desenînd cadrul uşi Tony o deschise . Camera era mică şi caldă. În spatele lor fusese construită un fel de nişă. re una n-aveam. Tony mă invită să stau pe taburet aşeză pe pat. cine se-ncrede în ei? Toată ziua bat şoselele şi arestează oame Ross Macdonald . Pe pat erau cearce afuri de un albastru decolorat şi de sub el ieşea un geamantan vechi cu mîner de alamă. — Da. Cealaltă era Fecioara Măria. Picioarele lui goale bîjbîiau pe jos. într-o rochie să fie rochia de serbare de la sfîrşitul liceului. particular. şi deam să vorbesc cu dumneavoastră. cu un gest ap oape curtenitor.100 - . Aş vrea să stăm de vorbă. Toata ziua m-am gîndit. — Pot să intru? — Sigur că puteţi. dar camera cam aşa arăta. I-am m lţumit şi am intrat. Tony e e nevoie de odihnă. aşa zice domnul Bassett. Ăştia de la poliţie. Joe? — Trebuie să mă-ntorc sus. Pe peretele de la capul patului stăteau alături două tablouri. — Da. Nu văzusem niciodată o chilie de monah. reprezentînd o fată drăguţă cu ochii negri. o închiriază.Coasta Barbară . Deschise uşa larg şi se dădu un pas înapoi. Îmi pare rău că-1 treziţi. De fapt. o haină de piele şi o uniformă curată. cu un tali la gît. Se aprinse lumina. pictată în tru culori.care încălzeau bazinul şi clădirile. pe plajă. — Despre ce? Ce s-a întîmp ină în chica albă. m-am tot gîndit. din s şi placaj. Asta-mi trebui e mie. — Tony stă aici pentru că aşa vrea el. — Nu s-a întîmplat nimic. colorată de mînă. răspunse salvatorul. într-o cămăşoaie lungă. Un birou scoroj it cu furnir de stejar. în care e ra un costum albastru de serj. şi jumătate din no Sînteţi detectiv. un pat de fier. spuse salvatorul oarecum justificîndu-se Nu mai vrea să stea în casa lui. Unul era o fotografie făc ută în studio. ciufulită. un dulap de carton fără uşă. — Particular. Dar Tony era deja treaz. Decît două crime la el în familie. — Intri şi tu. ne privi clipind un moşneguţ cu burtă. repetă el. — Iartă-mă că te scol din pat. luminată de un bec gol care atîrna de un pre gitor. de unde să o ştiu. oficial. un taburet.

— Nu vreau să fac pe neconsol atul. tot n-a terminat cu bărbaţii. Puteam să nu-1 primes e Manuel în casă. do-uăş'unu. aşa am găsit-o. chiar la mine-n familie. — Poate. ca de exemplu. Întoarse încet capul spre stînga. sînt mulţi ani de-atunci. nu cu vorbele astea.101 - . Îi ţin acolo că n-am pentru cine să-i cheltuiesc. să-i întreb ce să fac. Eu am fost de vină. — Nu puteai să trăieşti în locul ei. — Împuş plajă. îi am banii la bancă. Tony. singurul meu copil. A fugit cu un bărbat. — Da. ce s-a-ntîmplat anul trecut. Martie. am ştiut tot timpul ce-o să se-ntîmple. bag-o la un internat. optsprezece ani avea. dar costa prea mulţi bani. Cum puteam s-o cresc e u singur? O fetiţă fără mamă? O fetiţă drăguţă? Privirea i se roti din nou cu un sfert de c oarse la mine. — Cred c-aţi auzit de Gabrielle. Nu-i nimic. Părintele zice. împins de ceva intangibil dar irezistibil. ultima dată am auzit că-i la Seattle. — De obicei sînt la datorie. măsurînd adîncimea compasiunii mele. fata mea. Dar cînd sentîmplă ceva rău de-adevăra de nu-s. Îmi scruta faţa cu ochii lui negri. — Ce să-i fi spus eu ce să facă? — Ce s-a întîmplat cu nevasta dumitale. Eu nu i-am sp s aşa părintelui. M-am dus la Mîntuirea Catolicilor. A fost plecată toată noaptea. Prea mulţi bani să-i salvez viaţa fetei mele.că n-are ochi de pisică sau că aruncă gunoi în şanţ. Gura lui mare era contorsionată de durerea de a spune adevărul. acuma am strîn s bani. A trebuit să se gîndească un minut. — A fugit de la m ne. fata mea o ia razna ca o iapă în călduri. — Îmi par e foarte rău. Am găsit-o dimineaţa. zice e la o prietenă. Gabrielle a mea cred că a moştenit-o. — A avut şi el vreo legătură cu moartea ei? Ross Macdonald Coasta Barbară . Tony. Se întoarse spuse Fecioarei : — Sînt un măgar bătrîn. ar puteam s-o ţin încuiată şi cu oameni cumsecade care să vadă de ea. Ton Nevastă-mea? Întrebarea 1-a surprins. Dar eu am văzut şi ciudăţenii la viaţa Uite. pînă cînd rămase cu oc la fata în rochie albă. Am auzit. anul trecut. — Nu.

. — Da. vă dau tot c m. Se întinse peste perna turtită şi-mi dădu lverul. . con i calm : — Fata aia care-am văzut-o cu Manuel pe autostrada Veneţia. 32 probabil. Spun Tony. — Frumos pistol. Am început să mă gîndesc iar. Bani la bancă. sau aseară? L-ai văzut pe nepotul tău Manuel? — Nu. Îl îndreptă spre podea. Spuse cu voce de o rîn. înspăimîntătoare : — Dacă aflu vreodată cine a omorît-o. prea preo upata ca săşi dea seama de implicaţie. N-am plecat şi nu l-am văzut. Am cîntărit Coltul în mînă. cartuşele pe care le găsisem lîngă cadavrul lui Manuel erau de calibru mijloci u. ochind pe lîngă ţeava. Eu nam băgat de seamă multă vreme. ba la ormea noaptea la o prietenă.Strînse buzele. După o tăcere. uscată. asta capătă i facă nişte bandiţi de poliţişti ce am eu de făcut. găsiţi-mi pe cine mi-a omorît fata. — Uite-1. a-nvăţat-o să mă mintă.— Manuel era la închisoare cînd s-a întîmplat. Se aplecă spre mine şi mă bătu pe braţ a pistolului. — Ce calibru? Colt. Mintea lui era pornită pe un făgaş. Şi ea tot timpul călare la spate pe motocicle la Oxnard. puteţi sămi spuneţi? — Mai tîrziu poate o să pot. E al clubului. lăsînd cuvîntul nerostit. Dar el a fost ăla care a-mpins-o la rele. — Cîte oale ai? — Numai ăla. zici că te-ai gîndit. făcea şcoală să se facă o. Azi-dimineaţă aţi v nit şi m-aţi întrebat de Manuel.102 - .. Ba era la şcoală la baschet. 45. — Sînteţi detectiv. Manuel ş a aia. în maşina aia joasă. fără sex. la ea zicea Gabrielle că doarme noaptea cînd a omorît-o.Coasta Barbară . cine i-o fi făcuto. domnule. peste o mie de dolari . de ce stau ei mereu împreună. acuma Ross Macdonald . Am permis port. H ster Campbell. Avea încărcătoarele pline şi nu arăta nici un indiciu că ar fi fost descărcat de cu Şi oricum. altceva n-ai mai făcut? — Ha? — Ai plecat cumva de la Club az i. I l-am dat înapoi.

— Să l sănătos. cum s-ar zice. nu? Era foarte mîndru de cuvînt. — E prea tîrziu.Coasta Barbară . e mult. şi cu blonda lui Manu l? — Şi cu dumneata. ilustrată cu fotografii de-ale ei şi de-ale tatălui ei. a doi ani. — N-a fost vio ată. o coincidenţă. Poftim. C Era o revistă de crime adevărate. cu coperta strident colorată. Zicea că vreun hoţ. — Ba mă inte esează foarte mult. dădu brînci la capac şi începu să răscolească sub un maldăr de cămăşi. Tony. Băgă revolverul sub pernă şi se ridică. care se deschise singu ră spre mijloc la un articol intitulat „Uciderea fecioarei violate". dar eu nu cred. şi cu altele. Şi lasă pistolul. spuse el răstit. — Nu prea cred în coincidenţe. una din ele fiind o reproducere mîzgălită a fotografiei de pe perete. rosti el rar. — Asta e. — Vreţi să spuneţi. — Poftim. Muşchii i se umflaseră pe faţă ca nişte nuci de diverse mărimi într-un sac de piel schimbîndu-i forma. Tony era arătat Ross Macdonald . Era o relatare a uciderii Gabriellei Torres. De fapt de asta am şi vrut să stăm de vorbă. şi cu Manuel. S-au învîrtit pe-aici le şi au închis dosarul. Toate se adună. chiar cînd nu mai era foarte tînăr.depun toţi banii. cu Gabrielle.103 - . ipoteca e plătită. spuse el cu greutate. Cînd se ea respiraţia . Se aplecă şi trase geamantanul de sub pat. descoperi că de obicei au o raţiune. Nu vreau să vorbesc despre asta. pe plajă. Dacă le urmezi l destul de departe. Am văzut pentru o clipă temperamentul boxerului de categoria cocoş c are se bătuse şase reprize cu Armstrong. Nu vă interesează potcoave de cai morţi. Sînt convins că asta are. ce să fac . am şi o casă de-nchiriat. Doctorul la autopsie zicea că s-a culcat cu un bărbat cîndva în timpul nopţii. în mînă avea o revistă cu coperţile terfelite. — Altele? — N-o să discutăm acum despre Ce ţi-au spus poliţiştii atunci în martie? — Zicea că nu sînt probe. în ori ce caz. Ce hoţ să împuşte o fată pentr ci şi cinci de cenţi? — A fost violată? La suprafaţa ochilor săi de antracit se adună ceva un praf. aveţi alte treburi.

În momentul de faţă nu am probe concludente". era o zeamă lung nsă sub un văl de proză pseudopoetică. într-un citat cu care se încheia articolul : „Fiicele noastre t rebuie apărate. al căror nume nu era dat. Primul glonte provocase o rană superficială în coapsă. care se baza pe cîteva date : Gabrielle avea o rep utaţie proastă. nu? — Îl cunosc. Din rană cursese mult s ceea ce ducea la concluzia că trecuseră cel puţin cîteva minute de cînd fusese tras primu l glonte şi pînă la al doilea. o tînărâ voioasă de optsprezece ani.Coasta Barbară .. pc plajă la Malibu. În viaţa ei existaseră bărbaţi. printre coa ste. fost boxer la categoria uşoară. pe care am răsfoit-o în grabă. acum paznic la pretenţiosul club Channel. şi îi oprise inima. în civil. Voi rezolva această crimă odioasă. neidentificat. Ross Macdonald . iar Gabrielle nicăieri. — Îl cunoaşteţi. Marfeld ăsta. Cel de-al doilea glonte intrase prin spate. Cel puţin aşa spuneau experţii în balistică ai poliţi heodore Marfeld zicea. Restul povestirii. Şi într-adevăr aşa era. Tony nu se speria uşor după atîţia ani petrecuţi pe ring. Amîndouă gloanţele erau de calibrul 22 şi fuseseră trase din acela volver cu ţeava lungă. De ce întîrzi oare? se întreba Tony pentru a nu ştiu cîta oară. M-am uitat la Tony : — Simpatic. gonindu-le spre ţărm.104 - . Promisese să se întoarcă cel tîrziu la d zece. veselă desfătare a capitalei cinematografulu Dar caldul vînt tropical ce biciuia valurile. dar astă-seară era îngrijorat pîn erare din pricina fiicei sale Gabrielle. Şi acum era trei dimineaţa . se făcuse patru. Înţelesese ironia. chiar de-ar fi să-mi ia tot restul vieţi . — Mda.stînd de vorbă cu un om al şerifului. îi părea ameninţător lu ony Torres. Marfeld îmbătrînise mult de anul trecut. păreau să răsune în urechile lui ca însăşi vocea destinului.. prezentat în explicaţie drept deputatul The dore Marfeld. Relatarea începea aşa : „Era o noapt înmiresmată de primăvară. încă un ceas." Mi-am pi a cu clişeele şi cu vorbăria de prisos. În cadavrul ei se ouă gloanţe. C asul ieftin de bucătărie ticăia înainte fără nici o remuşcare. care arăta că autorul n-a avut prea multe de spus. Valurile care bubuiau pe pla gă căsuţa modestă.

— Nu-mi dau seama ce leg Nu? Atunci cum de vă interesează Hester? Mă tem că asta nu pot să vă spun.105 - . Sub acoperişul mobil. separate de bazin printr-un parav an de sticlă. politicoşi. Ridică mîna la firul de care atîrna întrerupătorul şi scufundă brusc în întu uţa cuprinsă de durere. A ta m-a cam făcut să mă întreb dacă nu cumva sînteţi de la poliţie. în sunetele unei orchestre decimate. Dar m-aţi întrebat mai înainte ceva despre Hester Campbell. Îşi frecă bărbia ascuţită cu degete eindu-şi briliantele. vărgată. — De la poliţie? — Aveţi spirit d e. pe jumătat e deschis. Cînd s-a terminat sul. Prietena mea săritoarea care nu mişca din şolduri dansa cu tipul de celibatar peren căruia îi plăcea să facă poze. Tot nu venise încă.M-am ridicat. al unei mari curţi interioare. am spus : — Mă numesc Lew Archer. Am dansat intens. nu beau. dar a plecat plin de graţie. fără să ne cheltuim respiraţia pe vorbe. pe cărămizile cernite alunecau perechile de dansatori. crestată la gît. — Reporter? — Mai încercaţi o dată. Am spus: — Să vă aduc ceva de băut. Nu i-a conveni cînd m-am băgat pe fir. Partenera mea era îmbrăcată într-o ro e largă. o aruncă în geamantan şi împinse geamantanul s t cu piciorul. care nu-i stătea bine. — Mulţumesc. CAPITOLUL 19 urcat scările şi am străbătut galeria pînă la biroul l ssett. Ia să vedem dacă ghicesc. Pot să vorbesc ceva cu dumneavoastră? — De ce nu? ( Ne-am aşezat la una din mesele cu tăblie de marmoră. Am intrat bar ca să beau ceva. Am Ross Macdonald Coasta Barbară . Tony îmi luă revista din mînă. Gura mea e pecet uită. zîmbind îngust — -aş zice chiar de la o poştă. sau mă cunosc eu de la o poştă? Mă studie printre pleoapele îngustate. Nu sînteţi membru ş -1 frecventaţi pe Simi Graff. ca luptători într-un meci amical.

Bineînţeles că n-a recunoscut nimic. — De unde şt 1-a luat ea? — Nu există nici un dubiu. Spuneţi-mi. n-a fost numai atît. Cînd a fost mică a primit tot felul vituri şi o compătimeam sincer. — La drept vorbind. — Din punct de vedere m ral. Ştiu că dau impresia că am păreri preconcepute. Ross Macdonald . Interlocutoarea m ea bătea toba pe masă cu degetele boante. — Atunci ar trebui să fie. simplu nu-i venea să creadă că poate face vreun rău.Coasta Barbară . îl îmbrobodise bine. la mine în cabaña. pentru ce e urmărită? Pentru furt? — N-am spus că e urmărită. Nu m-am lăsat înşelată nici o clipă. Am discutat însă cu domnul Bassett. zău că nu aşa. M-am dus după aceea la ea şi am în de la obraz dacă 1-a luat. nu pot să jur că a furat. — A. Zîmbetul ei avea ceva muşcător. zise ea. — Aţi reclamat furtul? Întrebarea a sunat mai sever decît aş fi vrut. — Ziceaţi c-aţi prins-o. şi întotdeauna au coincis cu prezenţa domnişoarei ampbell primprejur. Avea ceva în mînă. pînă cînd a păţit-o şi el.106 - .— Ei. şi o fac fără nici un fel de rău e. Aşa că m-a durut destul de mult cînd am prins-o furînd de la mine . Erau peste o sută de dolari în portofel. dar m oral sînt absolut sigură. — Ce-a pă urat şi de la el. dar nu-i aşa. — A furat d . Vă dau informaţii de bună-voie. Adică.. am prins-o. ea a fost. dar am văzut imediat viclenia di n ochii ei. clar fără nici un succes. Dosise portofelul undeva între tim p. adică n-am reclamat la rităţi. într-un timp o consider aproape protejata mea. Dumneavoastră nu înţelegeţi. mă ataşasem de Hester. — Va să zică n-aţi reclamat-o. Vara trecută mi-am lăsat intr-o zi portofelul în vestiar. gura mea nu e. E hoaţă. înfăşurat într-u şi zîmbea vinovat. chiar înainte de a descoperi că-mi lipseşte portofelul. Am văzut-o strecurîndu-se spre duşuri. Să ştiţi că am făcut tot ce-am putut ca s-o ajut pe fata asta. — Nu.. Au mai suferit pierderi şi alţi membri. — Viclenia din ochi nu e nici pe departe o dovadă. Bineînţeles că n-a recunoscut. spuse ea cu oarecare satisfacţie. nu mă aşteptam să fiu supusă i astfel de interogatoriu.

— Probabil că aveţi nevoie de bani. Se aplecă spre mine peste ma să. N-a spus nimănui un cuvinţel. Îşi întorsese capul din lu am ochii. — Vorbiţi ca fi prieten cu ea. — Şi nici dumneavoastră n-aţi spus nimic. Pumnul respinse ideea eu mişcări violente. eram gata să uit t t ce-a fost. Aşa e? — Dar dumneavoastră? Îşi acoperi gura cu mîna. adăugă : — Ştiu că nu vă plac n n pic. S-a făcut că nu mă cunoaşte. atunci ar putea măcar să-mi dea înapoi suta de d olari. Era în ea combinaţie de forţă şi meschinărie care de multe ori se vede la femeile bogate care au răm s nemăritate. — Şi domnişoara Hamblin mi-a spus că himbat cifrul de la seif chiar în ziua aceea. şi ea nici n-a deniat să se uite la mine. iar mîna de la gura i se făcuse pumn. Cred că aş fi iertat-o şi pent ofel. Domnul Bassett era grozav de supărat în ziua cînd a plecat Hester. încăpăţînată. ca şi cum aş fi acuzat-o de slăbiciune morală sau i-aş fi spus că suferă de o boală. — Nici gînd oie de bani. După un timp de gîndire. — Nu v-am întrebat nimic în mod special. Coborîs ocea şi vorbea răguşit. şi mai aud ce se mai întîmplă. acum toată faţa ii ascunsă. — Pentru că maţi întrebat. Partea de jos a feţei avea o expresie dură. Ross Macdonald . — Toate astea sînt acuzaţii destul de slab e. şi spuse mormăit : — Credeam că e prietenă cu mine. Eu mam dus drept la ea. Dar am văzuto săptămîna trecută la Myrin. secretara lui e prietenă cu mine. E vorba de principiu. aşa e? Nu mă aşteptam la această întrebare şi n-aveam un răspuns potrivit.Domnişoara Hamblin. Îi era ea ruşine că 1a înşelat tocmai ea. Îi vedeam zăbrelele cutiei toracice printre sîni.Coasta Barbară . — Şi m-am gîndit că dacă tot -şi permite să cumpere haine de la Myrin.107 - . nimănui? — Pî de ce puneţi totul pe tapet tocmai acum? Tăcu . se auzea numai zgomotul degetelor pe masă. Bassett a reclamat vreun furt? — Bineînţeles că nu.

A noastră a tuturor. eu sînt pentru. S televiziunea sînt opiul maselor. Pe-atunci era cea mai frumoasă fată din lume şi cea mai drăguţă. spuse alt bărbat. Tu eşti îndrăgostită de băiat. De ce să nu recunoaştem că-i chestie de sex? — Nu e chestie de se Include chestiile de sex. Simţeam mai mult ca oricînd nevoia să beau ceva aşa că iam mulţumit. Am dat o dată şi un ceai pentru ea. poate că lucrurile ast a sentîmplă din cauza radiaţiilor atomice. — Asta-i empatie prin sim patie. dar în mare parte discuţiile erau despre televiziune. M-am aşezat la bar într e doi străini. Are vr portanţă? — Are mare importanţă. La orice include chestii de sex. Îi explica ceva unei blonde cu voce de broască : — Îns eamnă că ţi se-ntîmplă ţie. — Cîţi ani avea? — Împlinea o prezece ani. am cerşit un Whisky de la unul din filipinezii în haină albă. am răspuns eu.. şi îşi spri ea bustul uscăţiv de marginea mesei. — Atunci sînt pentru. pe jumătate foviste. d espre reclamă şi plata la reluări. Ross Macdonald . şi nu pot să uit diferenţa. — Bună filozofie.— Sînteţi bogată. O pregăteam pentru sărituri. Credeam că e o prietenă adevărată. Ochii îi ieşiră din umbră. m-am scuzat şi m-am îndreptat spre încăperea unde se serveau băuturil ul din pereţi era ocupat de un bar semicircular de mahon. sau îndrăgostit de fat pentru fata de pe ecran scrie el piesa. şi am început cult ce vorbeau oamenii. e ia dispărut toată drăgălăşenia? — Se-ntîmplă şi la cele mai mari case. Cine ştie.108 - . despre lista neagră. înţelegi. o lăsam să se antre azinul tatii. în dreapta.. Dar am crezut că Hester mă ubeşte. spre deosebire de mine. Ceilalţi pereţi erau ornaţi cu fresce murale.Coasta Barbară . pe jumătate stil Hollywood. Nu-nţeleg. despre cine are bani pentru filme şi ce zic agenţii lor . orăcăi ea amabilă. Erau toţi de la cinematografie. am răspuns eu. ci pentru tine. arăta ca un actor bătrîn şi vorbea ca un reg oate că din actor devenise regizor. Bărbatul care stătea lîngă mine. Vorbeau despre medii de comunicaţie. Nu puteţi înţelege. — Asta e o pietri mea? — Ba într-a mea. Asta e filozofia mea personală în viaţă. — Nu e atît vorba de bani. de ziua ei.

Aveam nevoie de aer. în umbra fierăstruită a unui bananier. La una din mesele de marmoră din curt e. că alcoolul te curată pentru tine. Ascuns de bananier privirii lui Graff. Avea oce catifelată ca untul sărat cu lacrimi. — Ăsta-i ajuto Hai să nu discutăm în contradictoriu. Era speriată. Părul lui cărunt a încă negru şi ud de la duş. numai eu sînt de vină. stătea Simon Graff cu soţia lui. douăsprezece. Ştiu ce vrei. strălucind în lumin ubacvatică. Gîndeşte-te la ce-am făcut pentru tine. cum să fii beată. dacă ţi-a mai n pic de minte cu care să gîndeşti. să mă ai băut? — Cinci. doamnă Cumpătare Ross Macdonald .Mi-am lăsat paharul plin. Ştiu cu ce scop vrei să mă ataci. — Să te ia dracu. Isobel. Graff încă mai vorbea cînd m-am întors lîngă ba nul era acum părăsit. Refuz să su poţi să mă faci să sufăr. Graff spunea : — Păi da. înca. să te-nchidem iar? — Nu ! Nu sînt beată. Dar îţi spun numai atît. N-am mai stat să văd ce-i înăuntru. mi-am tras un scaun de sfoară împle tită lîngă peretele despărţitor şi am lipit microfonul de sticlă. şi vrei să sufăr şi eu. Ce contează? — Ştii că n-ai voie să bei.Coasta Barbară 109 - . — Gîndeşte-te puţin. spuse ea într-o şoaptă şuierată. sigur. mens sana in corpore sano. faimosul bărbat-diavol. — Aha. — Care Simon? Nici un Simon. Eu sînt Mefisto Bete Noire. Îmi cer ier tare cu plecăciune. Şmecheria asta îmi merses va ori şi mi-a mers şi acum. cu o cămaşă roz şi o curea roşie. sînt un l de bête noire care te urmăreşte tot timpul. dar tot mai făcea vălurele care spălau marginile. E hie brodată cu aur. Sim n. — Sigur. Vrei să-1 chem pe doctorul Frey. Eşti cumpătarea în persoană. Se uita la bazin prin peretele de sticlă. Erau mai puţine maşini ca înainte şi una singură în plus : automobilul lui C Stern. care nu mai era la modă. — Ai suferit. Nu ! Vocea i se ridică ascuţită pe ultimul cuvînt. Aveam în maşină un microfon şi m-a dus să-1 iau. El avea faţa întunecată şi ascuţită şi-i vorbe edeam faţa ei. la ce am îndura mai îndur. Eşti idealul f Uniunii Temperanţei Creştine a Femeilor. Gîndeşte-te unde ai fi acum dacă n-ai fi avut ajutorul meu. — Te rog. Era îmbrăcat în smoching. zece.

Vîntul şi cerul greu. — De ce n-o pui pe ea să facă e gazda? — Pe cine? De cine vorbeşti? — Pe Hester Campbell. în partea cealaltă! Am luat-o încet sp lălalt capăt al bazinului. La intrarea în ar. nişte plăsmuiri ale minţii ei. M-am întîlnit cu ea pentru afaceri. M-am sprijinit de stîlpul porţii şi am aprins o ţigară! A treb mi fac mîna căuş în jurul chibritului din cauza curentului de aer rece care venea în sus d inspre apă. Dacă nu poţi. Capătul dinspre ocean era înconjurat de un gard solid de sîrmă în gard era o poartă încuiată. Parcă se rupea ceva în ea. — Pentru afaceri. de la care cobora pe plajă o scară de ciment. înconjură capătul mai puţin adinc al zinului ticăind cu tocurile. — Iţi spun că mă priveşte. Ieşi imediat pe altă uşă. — Ba da. de deasupra capului. I-am zărit o clipă faţa în l bazin. Ross Macdonald Coasta Barbară . ai fost acolo în casă? — Nu te priveşte. sau nu vrei. am eu antenele mele. nu cumva să-mi strici petrecerea. îmi creau iluzia că sînt l ra unei corăbii care merge încet şi intră încet într-o beznă urîtă. — N-am nevoie de detectivi. profilînduse pe bancul ceaţă care ascundea oceanul. mai violent. trecînd printr ansatori ca şi cum ar fi fost nişte fantome. Casa i-ai dat-o tot pentru afaceri? Toate hainele alea tot pentru afaceri i le-ai cumpărat? — Ce ştii tu despre casă? Ce. — Te rog să nu vorbeşti aşa cu mine. Fluxul rosese fărîmiţase treptele de jos.110 - . făcînd loc naşterii unui alt temperament. să te comporţi ca o gazdă. Cuvintele urul dintr-un cazan sub presiune. înceţoşată. smintito. mişcător. atunci cară-te de-aici. spuse ea. Era albă şi speriată. ai să te căieşti. Dacă ai angajat detectivi.: Orice-ar fi. şi intră într-o cabaña. începu să-1 ocărască cu voce jo tă. Să nu-mi spui că nu te mai vezi cu ea. şi am văzut-o cum traversează in linie dreaptă curtea interioară. Ai fost azi acolo în casă? — P — Răspunde. Trambulina se înălţa cu o lucire slabă. Poate o speriau oamenii. te duce Toko cu maşina. se lovi cu şoldul de tocul uşii. Se ri ică brusc.

ca o cocleală de bronz. păpuşico. Femeia se izbi de uşa unei cabaña şi căzu. — Nu ! repetă ea. referindu-se la originea lui şi du-şi vocabularul. am început să mă apropii de ei. Reflecţia verzui din bazin arunca asupra capului său o lumină crudă. Putoare ordinară. la depărtare de aproximativ patruzeci de metri de mine. — Lasă-mă în pace. Era Isobel Graff. ticălosule. Îi răspunse o voce de bărb acoperi înecînd-o. Faţa ei întoarsă în sus era ca o lună plină de cratere. Carl Stern. Undeva Ross Macdonald . de ce? Ce ţi-a făcut nenorocitul? — Nu-i adevărat Lasă-mă-n pace. spu Ştim noi cine e nebun. — De ce l-ai omorît? Femeia deschise gura. Vocea bărbatului nu ştiam de unde s-o iau. Scoase un sunet de felină. Am recunoscut vo emeii. El îi răspunse cu voce joasă. întunecat şi fără formă. Eşti nebun. O prinse de încheietura mîinii. un fel de mîrîit mieun at. Spune. ceva ce n-am auzit. atît de aproape încît ar fi putut fi confundaţi cu un singur trup. ţinîndu-mă în umbră. cu umerii masivi în trendul de culoare închisă.CAPITOLUL 20 în spatele meu se înălţă o voce ascuţită de femeie. Erau la l galeriei. — Nu eu sînt nebun. Se aplecă deasupra ei cu o furie tăcută de concentrat. dar vocile lor se auzeau clar peste apă. foarte aproape unul de altul. Acum eram destul de aproape ca să-1 recunosc. Am început să alerg în vîrful picioarelo ern îi dădu brînci. M-am întors şi m-am uitai în jurul bazinului Iuminat şi pustiu. dar nu ieşi nici un sunet.Coasta Barbară . Îl mai făcu şi în alte feluri. Nu-i adevărat. la limita mişcătoare a luminii. deasupra ei. Tocmai spunea : — Putoare ce eşti. Nu pune mîna pe mine. Am trecut pe parte a galeriei şi. fremătînd. Cei doi erau în picioare.111 - . şi îi trase două palme peste obraz foarte tare. o închise. încît nici nu şi-a dat seama că sînt acolo pînă nu l-am lovit. rămînînd aşezată în faţa uşi e. Ea se repezi la obrazul lui cu deg etele încîrligate. o deschise iar.

Ea se sp ini de zid ca să-şi îndrepte ciorapii răsuciţi. I-am dat drumul.112 - . I-am aplicat pe neaştepta directă de dreapta care 1-a nimerit în mutră şi 1-a zguduit zdravăn. încercînd să mă scuture din spinare. — Cine eşti tu? — Mă cheamă Archer. S-a terminat cu tine în Los Angeles. Lam ridicat şi l-am închis. Se ridică şi se-întoarse dintr-o singu mişcare. Se smucea ca un cal. apoi s-a surpat. Mă lovea cu calcîiele în picioar mă călca pe vîrfuri şi încerca să mă muşte de mînă. Avea o voce ascuţită. Stern. Tot voiam eu să scap de cea Ross Macdonald . Se răsuci şi căzu grămadă cu e la mine. Nu-mi plac bărbaţii care muşcă. Băgă iute mîna sub cracul de la pantalon. Ochişorul? — Da. În galerie se auziră paş iuţi apropiindu-se. să văd dacă n-are re ver. iţi aduc la cunoştinţă. — Lasă-1 din mînă. — Dă-mi asta în scris. Era Clarence Bassett. Am legături. Ochii îi erau ca două cuie negre de care atîrna faţa descompusă. care răsufla repede sub cămaşa asudată. — Aha.L-am lovit cu umărul. Falca i s-a întors toc ai bine ca să primească croşeul de stînga cu care am terminat combinaţia şi cu care ocazie -am terminat şi pe Stern. Nimic grav. te rog. S-a clătinat pe picioare cîteva secunde. Cuţi tul i-a clincănit sclipind pe ciment. O ajută pe doamna Graff să se ridice. Era curat în privinţa asta. Muşchii îi trosneau în strînsoarea mea. biect de metal băgat într-o maşinărie. i-am imobilizat braţele şi l-am pipăit cu palma. şi cînd s-a întors. — Ba da. Carl Stern se ridică şovăind. — Aha. N-am aşteptat să se mişte. ra tare ca un cal. Îmi aruncă o pălăcită de ură. — Îţi spintec maţele. Ochişorul care i voie să dai într-o femeie. scîrţîită. ldintr-o parte cu pumnul drept. eşti cavaler? O să-ţi muşti pumnii pentru asta. Archer. Din pumnul pe car îl ţinea proptit pe burtă ieşea lama de douăzeci de centimetri a cuţitului pe care îl purt e picior. Am foarte mulţi prieteni.Coasta Barbară . — Ce nai a s-a întîmplat? — O încăierare. prea cred.

Dă-mi înapoi cuţitul. şi toţi pent u unul. dar nu mai ave lă energie. nu putea să le stăpînească. Rîse fără nici un motiv. Nu crezi c-ar fi mai bine să pleci? — Nu primesc ordine de la servitori. — Ei. Doamna Graff încerca să bage cheia în broa că ca să intre într-o cabaña.Şi eu eram bună pentru el. Lîngă el. Îi tremurau mîinile. Nu-i adevărat. primitiv. Doamna G aff se opri în faţa ei şi spuse fără să se adreseze nimănui : — Avem o vilă lîngă Nisa. Zîmbetul lui Bassett era o mască cu dinţi. fotolii şi şezlonguri de nuiele. Stern? Plăcerea v fi de partea mea. Apoi luminile se stinseră şi spuse : — Bine. — Ei. ereţi atîrnau ţesături Tapa din Hawai şi reproduceri după Douanier Rousseau în fir de bambu Singura notă discordantă era o reclamă în culori care te îndemna să vizitezi Nisa. Nea cadou de nuntă. la oarecare distanţă. pe jos rogojină de paie. ce venea din cele patru părţi ale tavanului cafeniu . cu transperante din fîşii de ambus. Am fost invitat de un membru. încăperea era aranjată în stil Pacific. I-am descuia m aprins lumina. Se întoarse spre mine. Foarte nostim. Pînă şi barul din colţ era nuiele. I-am spus : — Vrei s-o încasezi iar. nu mai spune. Vreau să vorbesc cu el. Se împiedică de cîteva ori. sînt cuminte şi tac chitic. Zice că totdeaun dau în petec cînd ieşim împreuna. ma les pentru unii dintre noi.— Apropo de legături. erau două uşi cu obloane care dădeau spre vestiare. — Acum nici nu mă mai ia cu el în Europa. I-am aruncat cuţitul închis.113 - . . Şi cine zici că te-a invitat? — Simon Graff. Lumina indirectă. ochii îi ră eseră trişti. ca un poliţist vigilent. în ochii tulburi îi dansau lu ini roşii. Stern mă sfîşie cu privirea cîteva clipe . Îl prinse şi-1 băgă în buzunarul hai întoarse şi se îndreptă spre intrare. — Numai i promiţi că-ţi tai gîtul cu el. Încercă săşi trezească alt acces de furie. El pleacă cu ul în zboruri Ross Macdonald . În spatele lui mergea Ba . Las'că te aranjez eu şi pe tine. bulbucat. în fundul încăperii.Coasta Barbară . Şi îmi dai voie săţi fac o propunere? S-a făcut cam tîrzior. îi spuse Bassett liniştit lui Stern. taci. Părea bolnav. Unde e? N-o să-1 der anjăm acum pe domnul Graff. nu eşti membru al clubului. Era bună pentru Simon pe atunci. Plec.

Tatăl meu era grec. ascunse sub fusta ei. Dansa mecanic. şi pieptul alb ca frişca bătută i se umfla pe te corsajul rochiei de seară. Se zice că toţi homosexualii sînt slabi.Coasta Barbară . care nu se potr de loc cu imobilitatea părţii de sus a feţei şi cu disperarea din ochi : — Mă simt minunat. şi pe mine mă lasă aici să putrezesc de căldură şi de frig. — Pentru ce? — Pentru că m-ai salvat de l soartă mai rea decît viaţa. Graff? Îmi răspunse cu un surîs larg de actriţă. În loc să şi-1 pună la loc. ca nişte boabe de strugure. Stîrpitura aia putea să mă omoare. nici nu ţi-am mulţumit. nu-i ? Adăugă indignată : — De fapt se zice că nu sînt puternici. a dică era cipriot. a ajuns să facă avere şi s-o şi piardă într-o singură generaţie. Ross Macdonald . Simon nu mă mai ia. Asta din cauza ritmului n automatizarea. doamnă. — de fapt a fost un accid nt — spuse ea. E grozav de puternic. — Cine? Stîrpiturile? — Nu. Se împied că şi pierdu un papuc de aur. făcu cîţiva paşi de dans pocnind din degete. Mulţumesc.114 - . Îşi purta trupul cu un fel de mîndrie stîngace şi în acelaşi ruşinată. Cum va simţiţi. Se apucă de cap cu uă mîinile strîns şi rămase aşa cîteva clipe. şi ce mai restaurant avea la Newark. — Din întîmplare. în New Jersey ! Din ghinde mici se fac stejarii mari. Pe braţele-i albe se vedeau vînătăi. c are făceau amor pe furiş. Ho lii. Şuviţele de păr îi ţîşneau printre degete ca urerea tăcută pe care se lupta să şi-o stăpînească avea glas mai puternic decît un strigăt. am spus e u. De fapt. ăsta nu-i un exemplu aşa de bun. Picioarele semănau cu două animale oarbe. de culoarea pielii. Aşa cum toţi huliganii sînt laşi şi toţi grec atroni de restaurante. frecîndu-şi picioarele unul de altul şi mişcîndugetele prin ciorapi. i fost la o petrecere de ani şi ani de zile. e şi umerii ei erau de o frumuseţe uimitoare. — Mare păcătos. cu mîinile rig . Minunile ştiinţei moderne. De la un polonic slinos la Newark. ca o fată care-şi vede prima oară goliciunea! — Îţi place rochia mea? Nu e nouă.transpolare. Minunat. Se uită prin încăperea străină pentru ea. Ca să mi-o dovedească. îl azvîrli şi pe celălalt din pic ză pe unul din scaunele înalte de la bar.

Eu nu merg niciodată acolo. memoria pîlpîia ş ega ca un foc bătut de vînturi schimbătoare. bună. ce se face în Las Vegas . tata chiar aşa îmi zicea. — Doam te. toarn e băut şi spune-mi cine eşti. aşa că mam aventurat s-o întreb : — Şi de vorbit. Era m prinţesa moştenitoare. doamnă Graff? — Dar cine altul? — Şi ce fel de aceri fac? — Păi. are vreun înţeles ce spun? Slavă Domnului. ca şi cum nu-i mai încăpeau dinţii în gură. baruri. Ce-am avut eu din asta? ajuns pînă la urmă într-o rezervă. totdeauna plătesc eu. — Archer. femei.. Numai că tot eu plăteam. la tratament. — De fapt nu sînt nimeni. Ca în James Joyce. Sînt prieteni la cataramă. Mam aşezat pe scaun lîngă ea. — De fapt nici eu nu sînt nimeni. Întinse braţul pătat de vînătăi : — Stai jos. Cînd trăia tata. din cînd în cînd are. dezordonat. Înăuntrul ei. Şi eu eram înainte mult mai complicată. Mă c her. Ştiai că fata lui a fost schizofrenică? N-aşteptă să răspund. — Vă referiţi la Carl Stern. cum mi s-a spus.. fir-ar a naibii să fie. tot dumneavoastră vorbiţi? — Vor ea mult? Îmi zîmbi iar larg. prinţesa. făcînd oale şi ţesînd covoare. în realita avea un nume mult mai lung şi mai complicat.115 - . Vocea îi a stridentă în dezacord : — . Dar n-o mai interesam. repetă ea gînditoare. prieteni din punct de vede re intelectual. Ross Macdonald . Părea ceva mai co erentă.— Putea la fel de bine să rămînă în Cipru. adică aşa-şi zicea el. ca într-un de artizanat. înainte îmi puiam că sînt cineva. eu nu merg niciodată nicăieri.Coasta Barbară . Încet. dar cîteodată mă pomenesc vorbind la beţie. l-ar fi jupuit de viu.. De plătit. numai că mie mi se-ntîmplă fără să vreau. alteori nebună. şi cuvintele ies pe dos şi nu mai au înţelesul care vreau eu. Dar bărba-tu-meu face? Se apucă de afaceri cu el. — Îmi pare rău. Tatăl meu a fost Peter Heliopoulos. Şi uite că acuma.. jocuri de noroc.acum un amărît de traficant de stupefiante din Hollywood mă tă cum vrea el şi nu păţeşte nimic. zîmbetul deveni puţin forţat şi mai firesc.

Îmi face rău. şi nici cu o venire sau cu o plecare. Dar să nu rîzi de mine. Era cî auri. Acu m nu mai iau. — Nu mă lăsa să vorbesc aşa de mult.116 - . — Crezi că-ţi face bine. Îşi tra privirea asupra figurii mele şi spuse cu nerăbdare : — Nu ţi-ai luat nimic de băut. Îmi lăsă mîna şi făcu un gest spre u . nu-i aşa? Dar nu e chiar aşa cum am spus. — Mai zic. adăugă ea hie ic. şi adu-mi şi mie. miroseam. acuma. nu ş iu. — Ia mai zi. dar încă n-am luat-o razna de tot. să linişteşti.Coasta Barbară . nu mănă cu un zbor. — Am fost bună acuma. Poate mă pierd. Ca un bunel-bunicel. Cîteo-dată îmi vine să înnebune m-apucă nebunia de furie.. Şi cînd t. am spus eu.— De unde ştiţi că e traficant de stupefiante? — Am cumpărat şi eu pilule de la el cînd am nat doctoriile. — În vestiar. dar ai talent să doftoriceşti. Dădu şi ea din cap în chip de autofe itare. — Unde să te duci? am întrebat eu. Cînd se-ntîmplă. cînd îşi bate cineva joc de demnitatea mea. şi de-alea mici cu dungă roşie. şi g ta. nu mai ştiu care-i diferenţa între mine şi celelalte lucruri. Îmi curgea în vine soluţia cu care l-au îmbălsămat. Stăteam mo riu şi în acelaşi timp stăteam şi în strană în biserică. Isobel? — Te rog să nu-mi vorbeşti copil. M-am întors la băutură. nu sînt. Nu acuma. Se schimbă senzaţia lucrurilor. auzeam pămîntul căzînd peste sicriu. Măcar atîta a făcut şi doctorul Frey pentru mine. ace. Simţ sînt moartă. pămî ucă de mînă şi mă ţinu tremurînd. te rog. Se răsfăţa.. N-am plecat încă în zborul transpolar. pămîntul. în întunericul sălbatic de dincolo. Zîmbetul larg îi despică iar faţa în două părţi disti enorocire cu mine e că sînt cam nebună. Du -te şi iaţi. M-am speriat puţin afară. Ross Macdonald . jelind pentru moartea mea. Nu sînt beată. Atunci am avut prima criză. şi pe urmă am simţit că mă înăbuş. — Foarte bine. şi demerol. rece. De-alea în casete galbene. Ca atunci cînd a murit t ata şi l-am văzut în sicriu. Credeam că eu sînt în sicriu. Ţin la băutură.

te r bine. Am făcut o dată un lucr rozitor. sau o pas rănită. — Pot să j m tot corpul plin de vînătăi. Nu i ut amuzant. Ridică paharul. S-a supărat rău. nu ne aşteptăm la prea mult.— Am fost acolo o secundă. aşa cum schimbă o picătură de acid culoarea hîrtiei de turnesol. am scos cuburi de gheaţă din micul frigider bej. — Dar ce 1-a apucat pe Stern? — Oamenii ca el sînt sadici. sau o pisică dezechilibrată care aleargă în cercuri galbene. Miera teamă să nu spun ce re s-o împingă în prăpastie. unde n-aveam ce căuta. am destupat o sticlă de Johnnie Walker şi am umplut două pahare cu whisky şi cu ghe aţă. se răsti ea. S u. zău. — Cunoşti mulţi? — Cît să-mi ajungă.117 - . uitîndu-mă la noi prin uşă şi ascultîndu-mă. Tremurul neîncetat al mîinii făcea lichidul ma să se clatine în pahar printre cuburile de gheaţă. Fe a mă tulbura pînă-n străfunduri. M-am dus după bar. Părea că se clatină p nea unei noi crize de nebunie. Pentru a-şi demonstra stăpînirea de sin de-abia sorbi din el. Credeam c-o să ne distrăm. — Lance Leon ard e la fel? — De unde să ştiu? Cred că da.. juma-juma. nu ştiu de ce. — Ce-a fost cu cearta aia. Isobel? — Cearta? Cu Carl Stern? — Da . — salvator aici. — E in esant din punct de vedere medical. Scotch cu gheaţă. Întinse braţele. Mă simţeam mai bine în partea cealaltă a barului. O înghiţitură de whisky îi s complet dispoziţia. Părea însă că-şi dă seama de asta. — Ia mai zi. Eu nu mă distrez niciodată. zisa ea. — Mă încuie şi mă pedepsesc. aşa cum te tulbură un copil care moare de foame. ad că în mare parte. Femeile ca mine. Eu cel puţin n-aştept nimic. Ce-i asta? Credeam că o să ne înţelegem. Se pare că-i atrag. Dă-mi să beau. şi acum dau vina pe mine pentru Ross Macdonald . — M-a lovit. — Eu n-am de-a face cu salvatori.. dar nu-i cinstit. Nici nu-1 cunoşteam pe. pe peştişorul ăla. spuse ea fără autocompătimire. Îmi rămîn foarte uşor semne.Coasta Barbară .

— Ce-ai făcut? — Am omo m? — Prin voinţă. te rog. — Ba eşti foarte fr umai că eu dansez ca o cizmă. Stern e un mincinos ordinar. era larg deschis . şi eam acasă şi-mi făceam planul cum să-i omor : să-1 spînzur. Dă pe gît paharul. Dar nu ieşea ni tă bine. — Termină-1 pe al tău. Am stat acasă şi am încercat să-mi aduc bărbaţi. — De exe faţa. Ce lucru îngrozitor ai făcut? Se-ntîmplă ceva ci faţa ei. Unde stai? — Stau aproape de-aici. Să-ţi mai spun de ce crim ai sînt vinovată? E un adevărat decalog. Dar nu mă duc acasă. tare rea. — L-am omorît şi pe tata. răspunse ea cu viclenie. auzi. să-1 îne avă. Sorbi din pahar. să-1 împuşc. Şi eu eram şi înăuntru şi după uşă. Minunile ştiinţei moderne. tare. Un ochi se îngustă.tot ce se-ntîmplă. N-am mai fost la o petrecere de atîta timp. dur. M-am uitat la ei ce fac. Am vrut să moară pînă cînd a murit. şi lăcomie. sînt foarte urîtă. Am stat după uşă şi m-am uitat ce fac.118 - . n ici măcar nu ştiam că a murit. celălalt. Sau erau epuizaţi de căldură ori de frig. — Ce mai stai. Îţi convine întrebări. încerci să storci de la mine ce ştiu emplu? încerci să mă tragi de limbă? — Da. Nu mă duce acasă cu forţa. Stăteam acasă şi mi-1 închipuiam cu ele. Nici nu m-am atins de iubitul lui. De ce să-l împuşc? Am şi-aşa destule pe conştiinţă. să-1 ard. Dădeau pe gît ce le dădeam să bea şi nu se mai întorceau a oară. şi orgoliu. Spuse t o fată tare. cu toate fetele alea tinere cu trupurile lor dînd din picioarele albe. De ce nu merg em să dansăm? Dacă te uiţi la mine. Faţa ei era ţeapănă ca o scîndură. măgarul. Si invidie şi răutate. Te duc acasă.Coasta Barbară . sau îi speriam eu. Ross Macdonald . Unul dintre ei mi-a ş spus că-1 sperii. spuse ea. cu o expresie de viclenie. pe plajă. — De exemplu. dar dansez bine. în partea vicleană i se ridică buza de sus şi sub ea se văzură dinţii albi lucind. domnule inchizitor? Eşti psihiatru? Simon te-a trimis? — Nu sînt psihiatru şi n m-a trimis nimeni. I-am sfîşiat inima. obel.

Nu-i nevoie să-ţi baţi joc de mine. se simţea un f lăudăroşenie.— Sînt urîtă. spuse ea. Nu eşti tatăl Se întoarse spre mine. — Femeia asta e soţia mea. te previn. — Isobel ! Ce-i această isnacht? Ce faci aici? Reacţia ei fu înceată. dîndu-se larg d e perete. — Eşti nebună ! exclamă e cum acasă. I-am simţit privirea ca u n cuţit de gheaţă făcîndu-mi cărare prin păr. Ea îi aruncă paharul în cap. Apoi îi spuse ei : — Ştii bine că ar fi o nenorocire pentru tine şi pentru noi toţi. Paharul trecu pe o urmă pe zidul de lîngă uşă. Te rog să nu te bagi. de obscuritate. cu expresia de şiretenie asimetrică încă pe faţă. Uşa se deschise în spatele ei. Paharul îi tremura în mînă. dacă încerci s rupi de mine. Avea faţa împietrită. M-am născut picioare şi nu m-a iubit nimeni niciodată. Se întoarse şi se ridică de caun. am spus eu. El e protectorul legal? Graff răspunse : — Da. E cam răsuflată metoda. Avea în glas o nuanţă nouă. Avea trupul încordat într-o atitudine insolentă. Parte din lichid îl stropi pe faţă. — Nu te băga. aproape măsurată. sînt. Isobel. Făcu cîţiva paşi spre ea. Şi o să-ţi pară rău. la serată? — Mă uit la animale — Vreau un răspuns ca lumea. În deschizătură apăru Simon Graff. — Ce faci aici la club. Îi spun toate micile mele secrete murdare dragului meu prieten. Ştiu ce urîtă sînt. — Încearcă să vorbeşti pe alt ton şi poate o să-1 capeţi. dacă nu vii cu mine şi nu m hi. — Ce fac pun secretele. de goliciune. — Sînt pierdută de pe-acuma.119 - . — Nu sînt obligată să merg cu tine. — Trebuie să merg Nu ştiu.Coasta Barbară . Ross Macdonald . O să-1 chem pe doctorul Frey. Cît de mult poate femeie să se piardă? — Ai să vezi. Hai acasă. Atunci ai fi într-adevăr pierdută. — Eşti tîmpită. — Ce mai noroc pe eşti dumneata? I-am spus cine sînt.

Poţi să ieşi. eu sînt obişnuit să zic nu. Aceste nume îi stârniră brusc interesul. Marfeld şi Lashman. Graff? Sau n-ai nimic împotriv. — Cr am că l-ai invitat tu. Bassett şi cu mina l-am dat afară.Am ieşit de după bar şi am rămas în picioare lîngă Isobel Graff. Mi-a sări în ajutor. — Şi tu ai permis asta. Am adăugat în chip de c Ce-ai făcut cu George Wall? — George Wall? Nu cunosc nici un George Wall. Probabil că nu mai fusese contrazis de mulţi ani. Părea intimidată. — Te-au stricat toţi ăia c d da de o viaţă întreagă. am răspuns eu. Apoi îşi aduse aminte că trebuie să e supere şi sentoarse spre soţia lui. întunecată. Ei uite. — Mulţumesc. Nu e întreagă la minte şi cîteodată e nevoie de o mînă fer căuta aici. M-a bătut un bărbat. — Nu cunosc pe nici o Hester. — Cine e George Wall? — Bărbatul lui Hester. pe care o revărsă asupra soţiei sale. o să-mi beau întîi paharul. — A venit aici cu tine? — Nu. zise ea. Avea o voce monotonă. — Îl cunosc în s chimb zdrahonii tăi : Frost. — Ce face aici în cabaña? — I-am oferit un pahar. Nevasta îi arun că o privire iute. dar nu spuse nimic. — L-aţi dat afară? Îngrijorarea lui Gr se transformă în mînie. Se uita la mine mirat de-a b lea. îngînată cu un scîncet de autocompăt Ce bărbat te-a bătut? — Prietenul dumitale Carl Stern. dacă vine un cuţitar şi-ţi bate nevasta? — De neva ta mea am grijă aşa cum ştiu eu. inestetică. A luat-o la palme şi a trîntit-o jos. L-am fixat cu o privire din oţelul ce l mai dur şi am încercat Ross Macdonald Coasta Barbară . lăsîndu-se pe un picior ca o i auzit. Isob a lăsă capul in jos şi-şi luă o poziţie stîngace.120 - .

alta decît cea pe sem dimineaţa. Ieşiţi afară. amîndoi. spuse Bassett cu răceală. CAPITOLUL 21 dus prin galerie în biroul lui. Gra use: — Să fie dat afară omul ăsta. eu voi stabili normele de conduită pentru invitaţi. tremurătoare. parcă înghiţise un băţ. Degeaba. Să-i dăm oc ui Graff să-şi recapete bunele maniere. Bassett era alb la faţă şi speriat. Te uitai rin ele şi vedeai un maidan mare. — Domnul Archer nu este chiar un huligan. Scoase nişte pahare din b rtabil şi îmi turnă un whisky ţeapăn. dar o scosese bine la capăt. L-am anga jat pe domnul Archer să facă investigaţii. — E prieten cu tine? — Da. — Eu sînt directorul acestui club. Mergea în pas de marş cu umerii crispaţi.să-1 fac să lase ochii în jos. nu de mult. Se duse la uşă şi îl chemă pe Bassett cu voce tare. aş putea zice că est . Sticla.. Îşi pierduse stilul afect at şi nu Ne-am Ross Macdonald . — Ce probleme? — M-a ameninţat aseară un scrîntit. Se făcu pali . Ochii lui Bassett se um eziseră şi sticleau. Si totuşi. Graff îşi strînse p mnii pe coapse şi începu să joace în loc. Şi atî eme cît imi păstrez funcţia. faptul că băuse toată ziua îl făcuse pe Basset bun în unele privinţe. — Eşti un mincinos. Nu permit nici unui huligan. E drept. — Atunci învaţă-1 să-i lase în pace pe prietenii arl Stern e asociatul meu. Isobel Graff rîse ca o cutie goală de conserve. Indiferen t ai cui prieteni sînt. Graff. Vreau să fie tratat cu respect. şi lui unul şi mai ţeapăn. — Hai. Domnul Archer e detectiv. era aproape goală..121 - . întunecat şi gol. Cînd Bassett apăru. Ochii lui erau ca două găuri într-un zid. Archer. Nu l-aş fi crezut în stare. dar îi ţinu piept lui Graff. detectiv particular şi l-am angaj at pentru probleme personale.Coasta Barbară . aşa cum te face mai bun trecerea anilor.

— Mi-era o groază nebu că a murit. am spus eu. Dumneata ce crezi despre ea . Cum arată şi cum vorbeşte. Mă tem că a pătit-o. Nu ştiu ce cred despre ea.122 - . Se sprijini de birou. — Ce vînt te-aduce. pe la douăsprezece. aş putea zice că e superiorul meu direct. mîngîinduşi faţa lungă de cal. dragul meu? S-a întîmplat ceva? — S-au întîmplat multe. Mi s-a părut că simte o imensă uşurare. nu-ţi face probleme pentru mine. Poate l-au omorît oamenii lui Graff. De exemplu cu Carl Stern. Dar orice lucru pe care-1 poate îndu ra un om are o limită. Ross Macdonald . Înconjură biroul şi-mi puse o mînă crispată pe umăr. dacă nu cumva avea un magnetofo Credeai că a murit? I-a trebuit un timp pînă să răspundă. E în consiliul istraţie. Ridică încet pleoapele. În lor se petrecea ceva obscur. în Beverly Hills. era bine-sănătoasă acum două ore. — Nu cumva m Eşti sigur că Hester nare nimic? — Ca fizic. Avea ochii umezi şi sticloşi. Şi nici n-am ştiut vreodată. pe Hester astă-seară. — Atunci înseamnă că trăieşte ! — Da. — Lasă. Se uită la mine parcă i-aş fi spus că am văzut o stafie. E nemaipomenit să nu-ţi fie frică. Bassett? — Nu ştiu ce să cred. — A . îşi apă frunte şi apoi o trase în jos. Sper că necazuri din cauza mea. Am avut o mică discuţie.Coasta Barbară . Wall a dispărut şi el. Toată ziua mi-a fost groază c-o s-o omoare George Wall. Mă invită pe un scaun şi se aşeză la birou cu paharul pe jumătate plin whisky în mînă. Oasele ascuţite ale craniului îi ieşeau scă mortuară prin obrazul descărnat. Pe B ssett nu-1 interesa Wall. — Îmi şi este. şi cînd colo e în gaşc i mari bandiţi din sudvest. fără nici un rezultat însă. aşa. Sînt destul de bătrîn să-mi rt singur de grijă. Cred eam că ţi-e puţin frică de Graff. — Ai văzut? — La ea acasă. ai zice că e o fată bună.mai încerca să arate mai tînăr decît în realitate. cînd sînt totalmente treaz. — Nici pomeneală de aşa ceva. — A fost un spectacol demn de văzut. din cînd în cînd. Vedea riveşte de sub ele o durere surdă.

unul din cei mai buni prieteni ai mei. A stat în Top Canyon după ce a murit Raymond. Whisky-ul îşi făcea efectul. complet lipsită de simţ practic. nu? — Foarte tare. Mai mult un sentiment patern. înainte de a se scufunda complet în Lethe : — Hester ţi-a făcut vreo figură? Păr -am luat pe neaşteptate.— O iubeşti. absolut nimic senzual. — N-a luat ceva din seif? Ross Macdonald . Am făcut semn din cap că nu vreau. La început am fost douăzeci şi cinci. — Nevastă-sa era cam proastă. i-aş zice. şi pe ea şi pe sora ei. Rînjind sardonic. — Cu Campbell ce s-a întîmplat? — A turnat la băutură în el pînă a a ce fac şi eu. Nimic.123 - . un harpon aruncat înt r-o doară. cu oarecare întîrziere. A fost prima şi singura sl ujbă pe care am avut-o. înainte de crahul din '29. O cu nosc pe Hester de cînd era o copilă. — Eşti aici de mult? — De douăzeci şi cinci de ani numai ca director. Am fost membru fondator al clubului. Se uită e la mine la sticlă. Mă întreb dacă poţi să înţelegi sentimentul pe care-1 am pe asta. rotindu-şi ochii cu greutate. Şi-a mai turnat o porţie cuadruplă şi a început să soarbă. Tatăl lor era membru la noi. apucă paharul şi îl g pînă la fund. dar rosti cu grijă cuvintele saturate de alcool : — Ce naiba spui acolo? — Mi-a strecurat cineva o vorbă cum că Hester ţi-ar fi furat ceva cînd a pleca t de-aici. Am pus fiecare cîte patruzeci de mii de dolari. Mama şi cu mine o duceam bine pe vremuri. — Ai dat patruzeci de mii? — A m dat. Am fost învăţat să nu mă laud cu a mele filantropice.Coasta Barbară . — Să fure de la mine? Nici pomeneală. Dacă reuşeşte să bea restul din paha e mai vadă durerea din dosul pleoapelor. După aceea . Eu am făcut ce-am putut pentru bieţii copilaşi rămaşi fără u mi-ai spus nimic din toate astea ieri-dimineaţă. ce-i drept. — Nu. Vorbea ceremonios şi uşor neclar. prietenii de la club mi-au oferit postul de director. Am mai pus o întrebare.

a lucrat la tine. limbă otrăvită au oamenii ! Se aplecă spre mine. ici la club nu umblăm cu bani. — De la mine în nici un caz nu. — Exact aşa ai vorbi şi dacă ai vrea să a. Medita un ti lătinîndu-se pe picioare. — Ce enormităţi îţi trec prin cap. — E capabilă de şantaj? — Pui nişt zitoare.. Vai. A o calomnie.Coasta Barbară . — Dacă a fost ceva.. Ştiu că cunoscut-o pe fată. Nu pot să-mi închipui de unde ţi-a venit ideea asta. Ce fel de fată o crezi pe Hester? — Păi tocmai asta încerc să aflu. Dar de fapt la doamna Graff mă gîndeam. — Mai de dimineaţă şantajul nu ţi se părea o ipotez e fantastică. Clarence. — Dar de la altcineva? — Nu ştiu ce e în stare să facă. — Pentru Gabrielle Torres... din ce in ce mai îngrozitoare. — Bineînţeles că nu. Îl şantajează pe Simon Graff? Îşi mi n capul dintr-o parte în alta.124 - . — Nu as ta mă interesează. eu n-a aflat niciodată. cînd îţi zic. clătinîndu-se puţin. N-ar fi făcut Hester una ca asta. doar nu-ţi trece prin cap că a omorît-o el. Am auzit că a exi stat o legătură între ea şi Graff. trebuie să ştii foarte bine. — Ce legătură? — Nu mai fă pe prostul. Şi nici naş avea ce să-mi fure cineva. toate afacerile le încheiem prin note de plată. — Pe ce motiv poate fi şantajat domnul Graff? Am arunca t o privire la poza cu cei trei săritori. Dacă a fost ceva între ea şi Graff. dragul meu. Bassett îmi aruncă o privire tulbur e şi buimăcită.— Doamne fereşte. spuse el încăpăţînat. — Doamne. Vreau numai să aud din gura ta că Hester nu ţi-a furat nimic din seif în septembrie. Nu te costă nimic să fii sincer cu mine. omule. Ar trebui să-ţi verifici sursele de informaţie. — Sputea şi asta. Ross Macdonald . Ai cunosc ut-o mai bine ca oricine şi zici că nu e capabilă de furt. — Cine ţi-a spus? — N — Ba contează.

Cînd anume? — T anul. — Cînd a fost internată ultima dată? — Anul trecut. de parcă i-ar fl intrat o muscă bîzîit ură. Avea nevoie de un suflet lîngă ea. tatăl ei i-a dat totul în afară de dragoste. Şi oricum. — Vezi că e imposibil. dar ajunsese la un punct foarte a proape de ireversibil. la Santa Monica. dar paharul îl ţinea bine în mînă. strîngînd paharul go cu amîndouă mîinile.— Dar este apşolut. — Prietenă bună şi dragă. — Nu e nebună. — Este absolut ridicol şi absurd. Dădu cu mîna prin faţa nasului. Îşi petrecea lele aici. Se strîmbă şi o luă de la capăt. Isobel n-ar fi în stare să omoare o muscă... nu c red.. Se legănă încet dintr-o parte în alta. A avut la un moment dat probleme serioase de natură afectivă. Mă duceam la ea regulat. A fos . Mama ei a murit de tînără. r sentimental. a Ross Macdonald .. E prietena mea bună şi dragă. — Şi cu Isobel eş prieten vechi? — Sigur că sînt. Isobel era internată cînd a fost împuşcată fata.. — A fost închisă? Nu. Isobel e destul de nebună ca să comită un omor. Încet-încet. — Aşa de bună şi de dragă că fără nici o remuşcare? — Nu fi prost. ca şi vocea de altfel.Coasta Barbară . Absolut imposi Cînd spui asta te bazezi pe ceva? — Sigur că da. îl ridică la gură şi îl g cam brusc pe marginea biroului. Avea şi o justificare. A fost internată din cînd în cînd la un sanatoriu particular. dar el nu putea să-i ofere înţelegerea de care avea nevoie.. tragică poveste a mai avut. Tocmai fusese eliminată din colegiu a treia sau a patra oară. Săraca Isobel. Am încercat şă fiu eu acel cineva. de cineva cu să vor bească. Era grozav de închisă în sine. singură pe plajă. Aşa că veji. — Ştiu că sună neverosimil.125 - . de parcă ar fi fost singurul lui sprijin. — Zău? Se uită la mine cu ochi pătrunzători şi t transport de whisky îl trezise parţial şi temporar. N-am fost întotdeauna bătrîn. lui Isobel îi plăceau bărbaţii mai în vîr pe tatăl ei. Ochii i s eţoşau. Dar nu uita că asta se întîmpla acum dou de ani. Sanatoriul doctorului Frey.

şi Isobel douăzeci. Lam cunoscut pe Simon Graff cînd era un ilustru necunoscut. un destrăbălat. pînă în perete. Se în chise din şale ca un briceag şi căzu în fund bufnind pe covor. m-am gîndit eu. şi a reacţionat cu promptitudine de om beat. As ta înseamnă că acum are vreo şaizeci de ani. Mi-a plăcut. Era îndrăgostită de mine. Şi acum douăzeci de ani avea p uzeci. Asistent de regie la filmele de duzină. ca să se oprească. avea un singur costum de h aine. să fiu al naibii ! După doi ani făcea filme pentru Helio şi se însuras cu Isobel. îşi răsfiră degetele de la amîndouă . — Ba e adevărat. — Cu un învîrtit. din căsătoria asta ii vine. un scroc. — Şi atunci a măritat-o cu Simon Graff? — Mda. Am vorbit toată vara şi la începutul toamnei.descoperit că poate sta de vorbă cu mine. injectîndui obrajii cenuşii. Şi nu are nici măcar a tîta bun simţ să se poarte cu ea civilizat. Tot ce are. ştiai a? Am stat trei ani în Franţa în timpul primului război mondial. i-am făcut r e un permis la club ca invitat. — Sînt mal vari. şi el s-a făcut că îi plac şi eu lui. Tot un sent nt patern? — O iubeam. l-am prezentat în stingă şi în dreapta. Se pocni cu fruntea de zid. Scăpînd paharul. Ea şi mama au fost singurele femei pe care leam iubit. Părea o întruchipare a nebuniei ridicole şi inofensive. Nu-i eram pe plac lui Peter Heliopo ulos. Celălalt o luase razna la slănină.126 - . Se scutură de scîrbă c uria unui om slab şi fricos care rareori îşi dă sentimentele pe faţă. Se uită la mine peste cap. Şi mă şi respecta ! Am studiat la Harvard. I l-am prezentat şi lui Heliopoulos. cu Simon Graff. Dar peretele se apleca spre el. Unul din ochii albaştri ca de peşte fiert. dacă nu s-ar fi împotrivit tatăl ei. Roşeaţa furiei i se strecură în capi are. Avusesem şi eu probleme senti entale şi eram singurul care o înţelegea. Se ridică în picioare şi făcu un gest larg. Şi m-aş fi însurat cu ea. privea drept. să zicem. Am fost brancardier. Ross Macdonald Coasta Barbară . car aruncă într-o parte. un nimic în oraşul ăsta. Na mai vrut să se întoarcă la şcoală. Nu voia să mă lase. Mă iubea. zise el. tot ce-a făcut. — Rîzi d dinadins. chicotind prosteşte. — Şi ce simţeai pentru ea? am întrebat eu. I-am împrumutat bani.

Hai să fim cinstiţi.127 - . pîngem strînzele. Încearcă să mă facă să vorbesc şi nucinstit. — Mincinosule. Se întinse după ea. spuse el. al naibii să fiu. — Îmi pare rău. Crud şi inum n. — Nici nu mă-ndoiesc. te bag sub masă. Bassett semăna cu o cămilă care rumegă. Nu ştiu răspunsul. Dacă beau cu tine. Dimpotrivă. — Să nu-mi dea să beau. Nimeni nu mă iubeşte. I l-am smuls din mî ajunge. Sînt un om hotărit. Şi chiar dac-aş şti. dacă nu cumva îl şi omo sticla dintre mîini. Nu ţi-e prea simpatic. — Fruntea sus. O sticlă pe zi be u. ca două omizi de argint. Mi-era teamă că încă o înghiţitură îl dă gata de tot. Mi-a furat şi maître d'hotel-ul. ce 1-a apucat pe Graff să-i fie de paravan unui gangster? — Asta-i întrebare de patru'ş'şase de dolari. Ştefan. îmi eşti chiar simpatic. — Cine? — Graff şi Stern. — Asta hotărăsc eu. Mi-a fur t singura femeie pe care am iubit-o. Privirea e adună la loc pe sticla de whisky. l-au atra s la Vegas. Doar nu vrei să te sinuciz De ce să nu vreau? Singur pe lume. Vorbeam de Simon Graff. Două lacrimi i se desprinseră din colţul ochilor şi începură să alunece în jos pe obraji aţi. Pe fund clipoceau vreo două dege te de whisky. — Asta e o nedreptate — conf are ilegală. Cer habeas corpus. nu e uman. Clarence.Coasta Barbară . ţie nu ţi-aş spune. Am încuiat şi am băgat-o în buzunar. Afar' de mama. nu? — Îl urăsc. Clarence. Aveau nevoie de el la aşa-jişul club. — Apropo de Gra f şi Stern. L-am luat de subţiori. — Cu ce drept sechestrezi grogul? Cum îşi mişca atent e în jurul cuvintelor. Se aplecă în faţă să-mi ia paharul meu. am astupat-o şi am pus-o mai încolo. Acolo s-a prăbuşit. Îţi .— Nu-i nimic. Ross Macdonald . Cheia de la bar era în broască. l-am aşezat pe picioare şi l-am dus opăcel pînă la scaun. I-au dat salariu dublu. cu mîinile şi cu falca de jos atîrnînd. Un om deosebit. Gata cu băutura astăseară. Cel mai bun maître d'hotel din Southland.

Tînărul negru şedea o carte. dar muzica din curte încetase. un zîmbet mai puţin automat ca înainte. — Ce faci de obicei t cînd e beat mort? — Iar e beat mort? — E pe jos la el în birou.Începu să plîngă brusc şi abundent. Am pornit spre uşă. M-am uitat înăuntru.128 - . De la bar mai răzbăteau rîsete şi Ross Macdonald . În camera sa rului. Nu mă lăsa singur. — Ştiu cum facem . era lumină. în cămăruţă erau îngrămădite umbrele închise.Coasta Barbară . nu? ajut? — Nu. mă ch Lew Archer. la capătul şirului de cabañas. mulţumesc. Din nas şi din gură îi şiroia un ent. Strîngerea lui de mînă ar fi putut îndoi o potcoavă. şezlonguri puse unele peste altele. Făcu o mutră resemnată. slava Domnului ! Îmi zîmbi. surd şi mut. pot şi singur. se îndoi din genunchi parcă 1-ar fi tăiat o sîrmă nevăzută. Cînd m-a văzut a inchis-o şi s-a ridicat în picioare. să vă fac o cafea. şi se întinse cît g pe covor. Petrecerea era pe sfîrşite. Miam desfăcut un şezlong şi m-am întins. Se auzi o maşină care se muncea să urce în şosea. Tresărea de hohote ca de nişte valuri care i se spărgeau în trup. Nu era prea plăcut la vedere. spuse el printre suspine. saltel dezumflate. — Mi-ar prinde bine o cafea. Începea să fie răcoare bine. CAPITOLUL 22 alte zgomote. — Joseph Tobias. eu îl întind pe domnul Bassett în pat şi d voastră mai staţi puţin aici. — Cred c-ar fi bine să-1 bag în pat. udîndu-şi toată faţa. — Mai bine tîrziu decît niciodată. am antrenament. în odaia din spate. Are vreun pat pe-aici? — Da. — Citeşti pînă tîrziu. semn că lumea mai petrecea încă. — Nu mă lăsa. apoi alta. Aproape în aceeaşi clipă am adormit. Plecă la p. Apropo. Titlul cărţii era „Elemente sociologie". I-am întors capul pe o parte ca să nu se sufoce şi am ieşit. I e după birou. orb.

t să vă trezesc. Cînd Cuchulain era obosit şi stors de atîtea lupte.129 - . Tobias era disperat. Am pus paharul jos. dacă e ceva în el. — N-are nimic. înseamnă că e de la cutie. Aşa se odihnea el. Mie per nu mi-ar strica vreo două-trei ouşoare. — Dumneata nu oboseşti niciodată? — Nu. clocotea nişte apă într-un filtru sticlă. Deschisese un dulăpior negru de fier din perete. — Grozav. — Nu. ar e gunoaie? Se aplecă peste tejghea. Doriţi cafeaua acum? — Du-mă la ea. Trase o serie de butoane şi noaptea cu licăriri de lumini de dincolo de uşa deschisă se făcu cenuşie ca praful de cărbune Tobias se întoarse şi văzu că sînt treaz. poate mîncăm nişte ouă. se ducea pe malul lui şi făcea exerciţii. dar sesc niciodată. — Cu ? — Foarte bun. M-am aşezat în faţa tejghelei pe un scaun tapisat. în lumina fluorescentă. — Ce-i. Tobias sări peste tejghea şi ateriză faţa mea cu o figură lipsită de expresie. Ross Macdonald . — Are ceva sucul? — Mi se pare bun. Deschise o cutie mare şi umplu două pahare cu suc de roşii. Era patru fără un rt. Tobias era în picioare lîngă mine. Deschi d altă cutie. Pe perete. — Acum am deschis cu ia . rnic luminată . Trusturile astea mari îşi închipuie că p ească oamenii. mai ales acuma cînd avem în administraţie numai oameni de afaceri. — Dar nişte suc de roşii la început? L ezeşte cerul gurii. Eu am ce am. cu fruntea încreţită de atîta zel.Coasta Barbară . se temea ca nu cumva să cred că e o gazdă proastă. Avea gust de suc de roşii. Arătaţi obosit. pe uşă scria BUFET-EXPRES. Mi-am luat paharul şi m-am uitat la el. spuse el lăsînd -mă cu gura căscată. M-a dus într-o încăpere cu pereţi albi. un ceas electric înghiţea spasmodic bucăţele de timp. Am aprins focul. — Nici mie. — Mi-a fost teamă adineauri că are ceva. Nu ştiu de ce. — Cuchulain Viteazul din Ulster. După tejghea. am răspuns eu fără conv ingere. sucul era gros şi închis l a culoare.Cînd m-am trezit. lasă. Am băut tot conţinutul paharului.

Înţelegeţi. zise el. dar cantitatea. — Urmezi UCLA? — Nu. Vi se bunie ca cineva ca mine să ia o asemenea hotărîre? Ross Macdonald . bam !. merg la cursurile pregătitoare. dacă n te simţi superior faţă de cineva. acum aş fi departe dacă m-aş fi trezit mai repede. dar nici nu şt am cine sînt. Şi războiul. Şi deodată m-a pocnit. dar am mai mult timp liber să studiez. fără să fie dublată şi de altceva tinde să combată elementul uman. Bineînţeles. Cred că le dă senzaţia că nu mai e nici o bucurie să fii bogat. Cum vreţi cafeaua? — La ora asta. şi nu ştiu cum se face. — Război l? — Totul. Producţia în serie şi vînzarea în serie contribuie întra evăr la realizarea unor avantaje sociale. Am ajuns la un punct unde trebuie să socotim costul uman. parcă purtam o mas i acoperea şi obrazul şi mintea. spunînd peste umăr : — Asta nu schimbă cu ceam spus despre marile trusturi. tare. neîncetat. Frumoasă instalaţie aveţi aici! — Ne străduim acem lucrurile cum trebuie. cu cît sînt mai bogaţi. dar dacă aş vorb i aşa mi-aş pierde slujba. abia am împlinit douăzeci şi ci de ani. Nici salvarea nu se plăteşte mai bine.Luă şase ouă din frigider şi le sparse în tigaie.. — Mi-am dat seama că nu ştiu cine sînt. M-am hotărît.Coasta Barbară . Oamenii sînt foarte susceptibili. — Pot să jur că vă miră uşurinţa cu . Studiez engleza la nivel de facultate. — Esti student? — Da. masca asta neagră .. — Mi-ai luat vorba din gură. Băgă furculiţa în gură şi înc la mine plin de zel. — In general nu prea dau drumul la li mbă pe-aici. Oamenii. Radia de bucurie. Valorile din viaţa asta. şi pacea. Ce naiba. Puse ouăle în farfurie şi turnă cafeaua. cînd ne în ceam de la Yalu. nici nam ştiut la început ce este. Dacă pot. — M-am trezit într-o noapte pe un deal îngheţat. cu atît le place mai puţin să audă un negru v d cu expresii alese.130 - . Să descopăr neapărat cine sînt şi să devin om. Mi-a trebuit o scuturătură bună în armată. Am fost picolo la un bufet-expres înainte să fiu salvato r. ca să mă scoată din starea de automulţumire anim cuvintele cu limba. învăţ pentru UCLA. am tot timpul.

. ce face Bassett? — E mort pentru res tul umanităţii. ca să se gîndească mai bine cum o să fie cînd o să înceapă.. Dumneavoastră. şi pe mă deranjează să-1 urc în pat. Apropo. — Nu mă feresc. Nu ştiu ce urmăriţ are nici o legătură cu tine. — Am răspuns la toate întrebările l are se poate răspunde. L-am băgat în pat. — De cînd lucrezi aici? — i mult de trei ani. Tobias se uită la mine puţin dezamăgit. Se poartă foarte' frumos cu mine. Faţa i se închise complet. Mi se rupea inima să-1 văd cum îşi pierde entuziasmul. mi se pare cît se poate de rezonabil. ca ceva mic şi fricos care se vîră repede la loc în vizuină. — Frumoasă meserie. eu am fost primul pe care lau arestat. dacă sînteţi detectiv. Ce vrei să te faci pînă la urmă? — Prof la o şcoală. Joseph. fără nici un motiv. Răspunse fără re de inimă : — Am cunoscut-o. Strălucirea îi pie i din ochi. Îmi place să comunic. Ross Macdonald . Să predau şi să meditez. — De ce să te aresteze tocmai pe tine? — Aşa. id ei. cu ce vă ocupaţi. domnişoara Torres. Nu te feri de mine. — Cum adică? — Ştiţi dumneavoastră cum. — Atunci înseamnă că ai cunoscut-o pe Gabrielle care lucra aici. Lăsă capul în s sub greutatea amintirii. Am început la bar şi pe urmă mam schimbat pe post de salvator acum două veri. Vezi o nii în cele mai dezavantajoase posturi.Coasta Barbară . De obicei îi trece în somn.— Dimpotrivă.131 - . — Mie-mi spuneţi? De-abia aştept un timp. V-am mai spus. M-au dus la comisariat şi m-au interogat cu schimbul. Dar vorbea cu glas stins şi monoton. fără alte complicaţii. — Nu e o meserie cam plicticoasă? — E o meserie dură. toată ziua şi jumătate din noapte. Mai ales puştilor. domnule Archer? — Sînt detectiv particular. Cînd Gabrielle. Valori. — Îmi place grozav de spun oamenilor lucruri importante. numai pentru că îţi pun cîteva înt i.

Dar eram chiar aici. — Dar de fapt unde a fost Gabrielle în seara aceea? — De unde să ştiu eu? — Am crezut că poate ai măcar o idee. aşa că eu. A găsit-o dimineaţă găurită de gloanţe. a împuşcat-o şi a lăsato acolo. De fapt am început să fac investi gaţii în altă direcţie.Coasta Barbară . mpbell? — Da. nu pentru asta. cum să nu. — Stătea uite colo. — P -au mai interogat? — Ba da.132 - .Ridică mîna şi o răsuci în faţa ochilor. dar toate firele duc la Gabrielle. a telefonat la familia Campbell. La ea spusese Gabrielle că stă în seara aceea. — Atunci n-aţi crezut bine. Era prea mică să ducă singură băuturile. Multă vreme n-a putut să scoată un cuvînt. I-au spus că nici n-au văzut-o. O aştepta pe Gabrielle să vină pe la miezul nopţii. C era pe faleză. o băteau valurile. Am fost foarte amărî d am văzut ce i s-a întîmplat. — De unde ştii? Am auzit de la Tony. Şi i-au pus cîteva întrebări şi domnişoarei Campbell. utea să deschidă gura să-i spună Ross Macdonald . cînd a venit Tony de pe pla jă. care pînă i mă evitase. Cît de bine o cunoşteai. Sîmbăta şi duminica lua comenzile pentru san băuturi de la cei din bazin şi din cabañas. după ce le-am dovedit că am stat acasă toată noaptea Au adunat cîţiva beţivani şi maniaci sexuali care stau prin Malibu şi prin locuri de trec ere. Cînd a că nu vine. Ochii lui priveau prin mine trecutul. — Ai văzut ce i s-a întîmplat? — Nu asta am vrut să spun. Tobias îşi linse buzele uscate. şi primul lucru pe care 1-a făcut Tony a fost să vină încoa ce să-i spună doamnei Lamb. şi atunci a plecat s-o caute. Era neagră şl lucioasă în lumina fluorescentă. în odaia asta. A împuşcat-o cineva. cred că ştiţi. Privirea lui uşor absentă. În ziua acei buia s-o ajute pe doamna Lamb. ceva mai încolo. în faţa tejghelei. Joseph? Răspunse cu multă atenţie : — Lucram împreună. chiar lîngă club. Nalunci cînd s-a întîmplat. — Vreţi să redeschideţi dosarul cu crima? Pentru ta v-a angajat domnul Bassett? — Nu. Domnişoara Torres era foarte drăguţa era plăcut să lucrezi cu ea. şi cîţiva vagabonzi în trecere. se întoarse încet spre mine.

— În dim a? — Înainte de-a afla că a murit. Ghinionul a fost că mai purta încă. adăugă el după o clipă. de sidef. pînă cînd mi-am dovedit alibiul. dimineaţa. voiam să i-1 dau înapoi. Ross Macdonald .doamnei Lamb că a murit Gabrielle.. Tony o trăsese de unde o ajungeau valurile. mai ult un geamăt. Am văzut că are nisip în ochi. A enit de după tejghea. De fapt mă şi aşteptam. celălalt cercel mai era încă la ea în ureche.Coasta Barbară . voiam să tele fonez. se sus la cer. M-au are stat chiar atunci. împrietenesc c pe deasupra. dar mi-era frică să mă duc acolo. Cred că mai devreme sau mai tîr ziu trebuia să mi se-ntîmple şi mie. Lam găsit pe marginea bazinului. mai aveam şi un cercel de-al ei în buzunar. nu? Puse cotul pe tejgh a şi îşi sprijini bărbia în pumn. Îşi închipuia bil că au şi aranjat treaba. — Dar e adevărat. întinsă pe nisip. Ia chemat el. — De ce? — zbrăcată. Scoase un sunet fornăit. — Ca şi cum aş fi fost în stare să mă ating de Gabrielle ca să-i fac ceva ră îndrăgostit de ea. spuse el. — Ce fel de cercel? — Avea nişte cercei rotunzi. adică. voiam să cobor şi să-i şterg nisipul din ochi. Era acolo. Nar fi trebuit să-mi îngăduie să mă. Părea aşa de albă. ca şi cum ar fi vrut să-şi limpezească gîndurile.. — De ce? — Oamenii trebuie să dea vin e cineva. — Cum de-a ajuns cercelul la tine? — L-am găsit pe jos. Atunci i-a spus Doamna Lamb m-a trimis să chem poliţia. Eu m-am dus la celălalt capăt ai bazinului şi m-am uitat prin gard fără să mă vadă nimeni.133 - . 1-a cuprins în braţe şi 1-a ţinut aşa ca pe un copil. Marfeld şi ceilalţi au bătut tare pe asta. şi pe colac scria USS Malibu. Erau în formă de colac de salvare.. Mi-era frică că o să vină poliţia să mă prindă acolo şi să-şi prostie despre mine. cu o găurică la mijloc. Joseph? — N-am spus aşa ceva. tot şi-au închipuit tot felul de lucruri. — Chiar dumneata i-ai chemat? — Nu. dar era domnul Bassett în birou. Sînt trei sute de ani de cînd dau vina pe noi.. Dar degeaba. Dar ea a văzut că are nevoie să-1 liniştească cineva.

femeia era mama Gabriellei. A omorît u n om în bătaie. recunoscu el. Trebuie să pun întrebările astea. pe care o ţinea în echilibru în palmă. — Ştiu. L-a omorît pe bărbatul cu care umbla. eram doi indivizi care nu pot suferi comparaţie. Planurile formate de obraji. — Asta ar fi put un mobil pentru crimă. Îşi bagă în cap cîte-o idee fixă. Nu m-aş fi atins nici de un fir de păr de-al ei. Vă rog să vă retrageţi cuvintele sau să ieşiţi deaici. Dar n-a un sens. — Ca noi toţi. Mi-era prietenă. parcă aş fi pus degetul pe cicatricea unei răni vechi. Ştiţi. Deja m-a ameninţat că mă mi-a dat drumul poliţia. Cred că îl rodea de spună cuiva.— Aş fi putut fi îndrăgostit. Consideră că nici nu te-am întrebat. Îi urmăream figura. Se lungi. Ea era pe jumătate spaniolă. şi niciodată nu m-a considerat o fiinţă omenească. Clătină trist d in cap. r nu era surprins .Coasta Barbară . care acolo rămîne şi-1 bîzîie ca un po el foarte multă violenţă.134 - . — Bine. — Iartă-mă. sculptată în lemn. Celălalt avea cuţit. buzele groase păreau o mască lustruită. şi nici măcar n-a fost nt. fără să arate nici un alt semn de emo . — Exact. domnule Archer. cine şi ce-a făcut aici. Dar la Tony violenţa e mai pronunţată decît la majoritatea oamenilor. — Nu cumva ai omorît-o tu. — Cînd asta? — Acum vreo două luni. de altfel. odată. din cauza unei femei. retrag cuvintele. pentru c t la fel. — Nu pot. doar ştiţi asta. A făcuto cu bună-ştiinţă. pe jumătate americană. Ştiţi ce-ar face Ton res dacă şi-ar închipui că i-am omor fata? — Te-ar omorî. Joseph. cînd era tînăr. Ştiu. şi ea l-a părăsit. dacă aş fi avut o speranţă cît de mică. Credeam că şi dumneavoas sînteţi prieten. — De ce trebuie? Ci eşte? Ar trebui să fiţi mai atent ce spuneţi. M-a chemat la el în cameră într-o seară at cu vin tămîios şi mi-a spus tot. nu pe ring. Joseph? Faţa i se crispa. — Pe ring? — Nu. — N-ar fi trebuit să întrebaţi. şi judecătorul din Ross Macdonald . Tot ce-am putut să fac a fost să stau de vorbă cu el şi să-1 convi g că nu-s vinovat.

Ross Macdonald . de asta i s-a întîmplat ei ce i s-a -ntîmplat. — Atunci vezi. — Îl cunoşti pe Lance. Tony a foarte superstiţios. A greşit odată cînd era tînăr şi zăpăcit. Joseph v i fără să-şi ridice privirea de pe tejghea.Coasta Barbară . — Acum cîţiva ani. decît dacă îl muşcă. Era negativă. sau e ne Ziceai că îl urăşte pe Lance. dar Tony nu putea să şi-o ierte. el făcea ce fac eu. N-a însemnat nimic în v mea. Acum face aşa ceva. cînd am început să z la bar. eu nu cred nimic. în timp ce Lance se juca în bazin şi sărea de la trambulină. — Nu vă spun. mnule Archer? A fost cineva omorît? — Îţi spun. zicea că l-a pedepsit Dumnezeu. — Am spus. Am auzit că acum e mare mahăr. nepotul lui? — Îl cunosc. Prietenul tău Lance a fost împuşcat aseară. păstrează-1 bine. Spune-mi un motiv.Fresno a considerat că a fost în legitimă apărare. dacă ştii să păstrezi un secret. — Ai spus că are destule motive. Ton lui Joseph îi definea clar atitudinea. — În sfîrşit s-a lămurit zice aproape că-1 urăşte. — Nrebuit să vă spun ce v-am spus despre Tony. — Ştiu să cret. Lance ăla nu nic nici măcar să-i lege şireturile. A făcut gătura cu Gabrielle. dacă vreţi s-o întoarceţi împotriva Tony. — Destul ca să-1 omoare? — Ce-s toate poveştile astea cu omoruri. Nu e în stare să omoare o muscă. — Nu era prietenul meu. — Şi tu crezi că s-ar fi putut să-1 împuşte Tony? — Eu că cred. Era întrun h al de lene.135 - . Clătină încet din cap dintr-o parte în alta. Ton făcea curăţenie în locul lui. aproape că îl urăşte. că nici slujba de salvator nu putea să şi-o facă dacă nu-1 ajuta unchi-său. — A însemnat mult în viaţa lui Tony. — Sau e albă. e are Tony acum despre el? Joseph se scărpină în părul mic şi des. — De ce să-1 urască? — Are — Spune-mi ce motive. e de necrezut.

abătută. Credeam că dacă nu-1 mai are lîngă ea. Voia să meargă cu ea la Los Angeles. E vorba că puteţi să-mi faceţi într-adevăr mult rău. puteţi să mă băgaţi în mare încu a pe care o am nu intră şi obligaţia de a-i spiona pe membri. — Eraţi aşa de apropiaţi? — Nu. cînd îmi spunea ce-a învăţat-o să facă. — Ce-a mai păţit după asta itaţi ce e. Găsesc eu altă slujbă. vrut să te sperii. Pur şi simplu nu ştia că am şi eu multă inimă. dacă vă a ce cred eu că vă referiţi. încă de cînd e ra puştoaică la liceu. — Ce contează o slujbă? — Nuorba de slujbă. Da -a împuşcat a făcut un mare serviciu omenirii. ea n-a plecat. Cîteodată simt cum mi se frînge în mine. — Da. Ca atunci cînd mi-a spus c a de la ea. — Se poate. a învăţat-o toate prostiile. Avea vo sugrumată. Se purta cu mine parcă n-aş fi avut simţaminte omeneşti. n-am fost niciodată.Coasta Barbară . Mă ch cu lucrurile astea pe care mi le spunea. să stea la un hotel. El a învăţat-o să bea. — Gabriell e a plecat cu el? — Nu.. Cînd am auzit asta am văzut negru. şi el să-i aranjeze î tîlniri cu bărbaţi.. am. spuse el privind în jos. spuse el stăpînindu-şi glasul. Spuneai că Gabrielle ţi-a spus toate lucrurile astea? Dădu din cap. — Cred că nu-şi dădea seama că mă chinuieşte. l-a zburat de-aici şi l-a dat afară şi din casă. şi umbra neagră. poate-i vine mintea la cap. de p ere dădu din cap o dată cu el. Credeam că vrei să-mi fii de ajutor.136 - .— Gabrielle. domnule Archer. dar nu şi lui personal. Dar se pare că e prea tîrziu. CAPITOLUL 23 Ross Macdonald . n-am mai răbdat şi i-am spus lui Ton Atunci a rupt-o Tony cu Lance. Era deja pierdută. Lance a fost primul cu care a umblat. Mi-a spus ea.

cînd mă întrebau despre cercel. spuse el către lumina neclintită. P tunci nu lucram niciodată noaptea. — Singură? bine că nu asta vreau să spun. Nu ştiu. m-au dus jos. D e ajutor pot să-i mai fiu dacă vorbesc despre ea? — Mai sînt şi alte fete. Nu-i era ruşine că ştiu. — Ce să audă? — Acum. Tăcerea lui se întinse mai departe. Şi în afară de asta oască. — Da. — Eşti sigur? — Foarte sigur. sau ţi-au spus ei? — Ştiu sigur. — A fost la club în noaptea cînd a fost omorîtă. Gabrielle -una din cabañas aproape în fiecare zi şi stătea acolo o oră sau chiar mai mult.Coasta Barbară . Unde l-ai ct? — Pe jos în galerie. eau vreodată şi noaptea aici? am întrebat eu. îi era ruşine numai de doamna Lamb. În cele din urmă zise : — Nu sînt chi de laş cum credeţi. imţeam în el o încordare teribilă. — De unde să ştim? Tony a găsit-o pe plajă. mîndră că un bărbat ca domnul Graff îi dă atenţie.. Dar interesa de loc să audă. Am încercat la poliţie să le spun. Se Ross Macdonald . L-am vă ochii mei. Mică şi proastă.. o să vă spun. mă ruga pe mine să iau comenzile si-n celelalte cabañas cînd ea era. în lumină. Cînd m-au interogat. Am văzut cerceluşul alb la ea în ureche. Nu-nţelegeţi cum era Gabr le. spus eu Asta ştim. -ar mai fi purtat pe celălalt.uită în sus. dacă tot am început. unde era ea. Avea o figură liniştită. Putea să-1 piardă acolo oricînd. şi ar putea să l e-ntîmple şi lor. Au deschis uşile m-au pus să mă uit la ea. în faţa şirului de cabañas. — Gabrielle a murit. Joseph? Eram aproape sigur ce o să răspun dă. — Gîndeşte-te la cercel. — Domnul Graff era acolo cu ea.137 - . Graff şi Gabrielle? — Poate că da. adăugă el cu amărăciune. — Cine era cu ea. Ştii şi că îl avea. ocupată cu al ceva. Nu se citea pe ea nici o tensiune morală.

Cînd o fată pierde u cercel. Vrei să-mi arăţi unde l-ai g t. atunci n-aveam sa lvator. Am observa băiatul îşi pierduse vioiciunea din mers. n-am avut salvator. nu-l mai poartă pe celălalt. cu umerii ridicaţi. Amintirea îi dăduse un junghi neaşteptat. L-a m văzut din întîmplare lucind. Aş vrea să ştiu ce părere ai. — De unde ştii că a stropit cineva coridorul? — Mai era ud î le locuri. aşezat într-o mică adîncitură în ciment. Am trecut pe lîngă uşile închise a şase cabañas. — Stropise cineva galeria cu furtunul. Ucigaşul a tîrît-o pe jos pe plajă . Se sprijini de perete.Coasta Barbară . acum mi-aduc aminte că era Unde vreţi să ajungeţi. Am spus : Atunci mai mult ca sigur a fost la club puţin înainte de a fi omorîtă.138 - . — Cine lucra atunc la bazin? — Eu şi Gabrielle cel mai mult. — Nu. Joseph? Afară. Da. am răspuns eu. Ochii şi gura îi luceau pe figura de bazalt. poate t omorîtă chiar în acest loc. — Era aici în dimineaţa aceea? — Cred că da. Nu e cine ştie ce. dacă nu.. Nu poţi şti niciodată ce le vine să facă. cînd am intrat eu. şi cercelul a ajuns aici cu apa. printre care şi a lui Graff. doar nu vreţi iar să mă acuzaţi pe mine? — Nu. — Pentru numele lui Dumnezeu. Şi i-a căzut un cercel. Eu cred că ea a fost omorîtă aici la club. cam pînă la jumătatea bazin i.Îi dădură lacrimile. s-a tîrît ea si t o dîră de sînge care trebuia să dispară. salvatorul. Nu. trebuia spălata. de ce. Ross Macdonald . prins în grătar. oricare din cei care lucrau la baz in. domnule Archer? — Să aflu cine a omorît-o pe Gabrielle. negre ca cerneala. Tobias mă duse prin galerie. Sau oricare dintre membri. Se opri şi se întoa spre mine : — Era chiar aici.. Domnişoara Campbell lucra pe p st de salvator. Tony. domnule Archer. E posibil să-1 fi pierdut chiar atunci cînd a omorît-o. — Ştii cumva cine? — Putea să fie oricine. pînă în vară. Asta înseamnă că Gabrielle n-a avut timp să-i observe lipsa. und şi cum. Stelele rare se topeau ea ca fulgii de zăpadă pe piatră. care npărut. masc curgere. prima lumină scălda văile din răsărit ale cerului. — Un biet cercel nu e cine ştie ce dovadă. Un grătar circular de sîrmă.

Are vreo importanţă? Se împinse ca să se desprindă de ete. — I-ai sp cel? — Poate i-am spus. Nici nu era nevoie să-mi spună. pentru o revistă. ştiţi cum sînt fetele cîteodată. dar nu se mai iubeau ca înainte. Îşi umezi buzele cu limba.139 - . domnule Archer. Cazul o mai interesa încă arte mult. — eam că nu oboseşti niciodată. Rina. — Dar s-a în s. — Nu. vor să scrie cum a fost. M-a întrebat tot felul de lucruri. — I-a făcut avan uri domnului Graff. după ce se liniştise tot. vara asta. Dar merită. traversă galeria tîrşîinduşi picioarele şi se uită la cerul care începuse să se albea uie să mă duc acasă să dorm puţin. imediat pă povestea aia.Coasta Barbară . — Ţi-a spus Gabrielle? — Mi-a spus că domni ra Campbell e geloasă pe ea. — Iartă-mă. te rog. — Ce fel de întrebări ţi-au pus? — Nu ştiu. Vedeam şi singur. — Ce vedeai ? — Privirile scîrboase pe care le-au schimbat toată primăvara aia. totuşi. dacă reuşim să1 descoperim pe ucigaş. a plecat spre o destinaţie necunoscută. dar nu cred că as ta le interesa. Ross Macdonald . Cred că unele le-aţi pus şi dumneavoastră. Într-un fel mai erau p rietene. Mi-aţi răscolit multe lucruri pe care a să le uit. numai că el nu i-a răspuns. — Credeţi? Să zicem că-1 de ce-o să se-ntîmple? În lumina cenuşie puteai să te sperii de faţa lui. spuse el obosit. Ş sînt obosit.— Credeţi că domnişoara Campbell a făcut toate astea? — Tocmai aici vreau să-ţi ştiu părere reun motiv. vreun mobil? — Se poate să fi avut. Mi-a înşirat o po veste că ea şi sora ei. m-aţi chinuit şi dumneavoastră destul. Pe urmă. acum. — S-a întors după mai mult de-un an. La nouă trebuie să fiu iar la datorie. şi vorbea cu un glas imentat de-o veche amărăciune. Nu mai ştiu. dar mă întristez. Pînă acum cred că mi-aţi pus un milion de întrebări. imediat după anchetă. La drept vorbind.

aşa pe s. Se propia de plajă încet. ultimul musafir rămas de la petrecere.— O să se-ntîmple ce s-a-tîmplat şi înainte. Avea cr ngile foarte flexibile pentru un buştean. Acum mi-a scăzut şi mie interesul. aducîndu-mi aminte. Un val mai mare îl urcă pe nisipul ud. ca o excrescenţă. — Înainte aşa s-a-ntîmpla am mai spus o dată. împins de valurile care se spărgeau. cu mişcări discontinue. Am luat o tăbliţă pe care scria NU ALERGAŢI. n-o să fie nimeni arestat. La gît i se căsca o rană ca o gură fără dinţi. Poliţia o să ia cazul din mîinile dumneavoastr laseze bine şi n-o să sentîmple nimic. Se vălătucea şi c cascadă înceată spre vestul obscur. o terasă asfaltată p ntru amatorii de frumuseţi marine .140 - . cu un ciot de rădăcină la un capăt. Cînd Marfeld a văzut că pe mine nu poate să mă bage la răcoare. care plutea în apa mică de la mal. i-a scăzut brusc interesul. — Pot să merg mai depart e decît Marfeld. ic i şi colo. terasa se termina cu un Ar Ross Macdonald . Probabil că l-am văzut şi am ştiut ce este înainte de a-mi da seama. CAPITOLUL 24 fi trebuit să mă port cu mai mult tact. Era un buşt adus de valuri. Poarta din gard era închisă cu lacăt. care str fără să scoată nici un sunet. şi am izbit cu el în lacăt. că de-a lungul malului spre sud e un curent care merge cam cu o milă la oră. simţind în inimă refluxul de zori. Poarta se deschise sărind. cînd sîng le se leneveşte şi se răceşte. M-am dus la maşină.Coasta Barbară . dacă e nevoie. Ceaţa începuse să se risipească spre larg. M-am dus la celălalt capăt al baz inului. de pe vremea cînd mă m în nas. Era un om într-un trenci închis. cu cordon. Pentru mine a fost întotdeauna prea tîrziu. maron iu. întins cu faţa în jos. Pete de ocean ca marmora neagră se iveau prin ea. Fruntea avea o tăietură adîncă în locul unde se lo sau fusese lovit de un obiect tare. Am coborît treptele de ciment şi -am întors pe Carl Stern cu faţa în sus. L a nici trei mile de clubul Channel. Îmi întoarse spatele şi pl că. — Şi ce dacă mergeţi? Pentru Gabrielle e prea tîrziu . şi p mine e prea tîrziu. din şosea ieşea. cu un postament solid de ci t.

Eu am auzit la radio. Vera. Ai două telefoane interurbane. găsit la aeroport cu răni la cap. Nu m-am amestecat. la urma urmelor puteai să anu i comanda de deşteptare.141 - . Pe parbriz. doctorul Antho ny Reeves. o tînără doamnă a insistat foarte mult să te găsesc. — Încă un telefon. Şi lama cuţitului de pe covoraşul de jos era pătată de sînge. A spus că heamă. — O anulez chiar acum şi pentru totdeauna. fii drăguţă. Părea să fi cuţitul lui Stern. — Vegas? — Exact. urmat de constatarea faptului că şi eu va trebui să mă tîrîi pînă la aeropo ternaţional şi să mă caţăr întrun avion. Automobilul închiriat al lui Stern era parcat cu bara grea de crom în gardul de cablu. a apărut în ziare? — Probabil. zicea că arul e înregistrat pe numele lui Lance Leonard. Primul la unu şi patruzeci. — Ce-ai mai auzit? Agenţia m-a sculat la şapte şi treizeci de minute. intern la spitalul Memorial. domnule Archer ! — Trebuie neapărat să strălucesc? Mă simt cam înc at acum o jumătate de oră. Nu voiam să mi se atribuie nici un rol în moart ea lui Stern. CAPITOLUL 2 — Răsări şi străluceşte. dar na mai chemat. m-am dus glonţ acasă şi m-am culcat. — Doamne. Am tras accelaraţia de mînă. Ăsta e actorul care a fost împuşcaţi aseară — Aha. contrafort deasupra oceanului. Înseamnă ceva? Însemna val de uşurare. ieri după-masă. Unul Mercero de la circulaţie. în ce dispoz iţie minunată sintem in dimineaţa asta ! Instinctul de secretară birui. pe bord şi pe bancheta din faţă er au pete de sînge. — Eu nici nu m-am culcat încă. — Aeroportul din Vegas? — Da. amîndou din Las Vegas. nu înch de. Şi.gard. zicea că din partea unui pacient George Wa ll. Lămurit? Al doilea la trei şi cincisprezece.Coasta Barbară . Stai puţin. Ross Macdonald . — Rezervă-mi şi mie un loc. dar n-a vrut să dea numele.

era un om pe care să1 convingi uşor. şi am început să-i ascult susu espiraţiei.— Numai atît. Era aşa de întuneric. Am plecat să caut o soră mai îngăduitoare şi în cele urmă am găsit o roşcată durdulie care sa lăsat impresionată de o insignă veche de agent spe l pe care o aveam la mine. Şi ar mai fi un motiv : pentru că e întuneric aici. — Uşurel. N-avea nici un rost să mă cert cu tînărul doctor Reeves. Nu era nici zece cînd vorbeam cu do torul Anthony Reeves în camera lui de la spitalul din sudul Nevadei. aproape că am adormit şi eu. m-a condus la o rezervă cu o tăbliţă pe uşă p are scria NU SE ADMIT VIZITE. într-o stare deplorabilă. George se mişcă. Cum zicei că-1 cheamă? — Nu mai ţin minte. Am tresărit periat de un strigăt de durere. am spus eu. Se clătină. gata să ca -am ţinut de umeri. N-avea voie să vadă pe nimeni. — Unde aici? La închisoare? Sînt l închisoare? — Eşti ia spital. îl găsiseră rătăcind prin aeroportul McCarran. Era o perlă de femeie. tare. A fost un buletin scurt. o comoţie cerebrală şi foarte posibil şi o fractură la baza craniului. Storurile de la ferestre erau trase pînă jos şi în încăpere nu era aprinsă nici lumină. — Nu. că de-abia desluşeam capul alb bandajat al lui George pe per nă. George era singurul ocupant şi dormea. George tr ebuia să aibă linişte absolută cel puţin o săptămînă şi urma să fie probabil reţinut la pat nă. Strigă din nou. între patul lui şi cel gol. După un timp. La început am crezut că e George. Fusese de gar dă la urgenţă şi îi făcuse lui George Wall un examen preliminar cînd a fost adus de oamenii fului. Datorită insignei. dar strigase un om d e partea cealaltă a zidului. Respira rar şi regulat. gemu şi se ridică în ca oaselor. Avea o frac la obraz. uşurel. Am promis să nu -1 trezesc. M-am aşezat într-un fotoliu. Nu e aceeaşi persoană. Cine eşti tu? — Archer. — Ce s-a întîmplat cu mine? De ce nu văd? — Pentru că ţi-ai tras banda chi.Coasta Barbară 142 - . Nu mai ţii minte că l-ai rugat pe doctorul Reeves să-mi tele oneze? Ross Macdonald . am spus eu. ducînduşi amîndouă mîinile la faţa pe jumătate mumificată. — Dă-mi drumul. M ună a năpăstuiţilor.

— Probabil că m-am purtat ca un oc. George. Nu mă înd de sinceritatea lui. George. Ce zi e? — E sîmbătă dimineaţa. vr jezi? De ruşine. — Probabil n-a fost decît un coşmar. numai în parte? — L-au mai ajutat şi alţii. Cum adică. Cînd l-ai văzut ultima oară. îţi sp une ceva? — Da.. Nu ţi-ar place s-o mai trăieşti tă. Vestea l-a p drept în moalele capului. Părea de o nesiguranţă copilărească. Mam sculat. Simon Graff. Se pare că memoria îi funcţiona destul de bine. — Cine? — Nu-ţi aduci aminte? i-aduc aminte ceva. Dar e bine să ţii minte pentru mai tîrziu. Spuse cu un fel de respect în glas : — Javra aia în pijama. — Am fost u vreodată la tine acasă? — Ieri. glasul i se îngroşase în gît ca o flegmă. Numele ăsta. — Linişteşte-te. găsi firul şi trase de el. el m-a aranjat în halul ăs ta? — Numai în parte. Mă urmărea un om cu o puş cena se schimba mereu. da ! Eram în pat într-o căsuţă nenorocită la Los Angeles. nu se poate să fi fost ceva real. George? — Păi ar trebui să ştii. — Ni se-ntîmplă la toţi din cînd în cînd. Numai că figuram şi eu în ele. buzele lui plinuţe erau uscate şi crăpate . apoi a spus c ontrariat : — Se pare că am pierdut o zi.143 - . am chemat un taxi şi i-am spus şoferului să mă ducă la Simon Graff. S-a culcat la loc şi a stat un timp liniştit. Pipăindu-şi bandajele de pe faţă. aproape de prînz. că doar mine. dar eram enervat.. — Aha.— Nu. Bî patului după întrerupător. Sub bandaje. — Ba da. nu prea mai ţin minte. se a mine prin crăpăturile dintre ele. Era ca o îngrămădeală de decoruri di vechi care îmi zburau prin minte. — Eu vorbeam la telefon. şi cineva care vo la telefon a pomenit numele ăsta. Te-ai luat în beţe c u plutonul de paznici de la studioul lui Simon Graff. Pui prea multe întrebări. — Am făcut ceva rău? — Nu ştiu ce-ai făcut. Ross Macdonald Coasta Barbară . Erai la mine acasă. Şocul moral şi fizic îi reduseseră în mod simţitor...

— C re hotel? — Nu sînt sigur. Crezi posibil aşa ceva? — La fel de posibil ca orice altceva. să nu vină sora să ne tragă cîteva la amîndoi. de ce Dumnezeu n-o laşi odată? Îndrăgosteşte-te de soră. Firma era ca un pahar de vin sau de vermut. — Cum o să las? Hester e în primejdie.144 - . Ce. În loc să se culce. George spuse : — Dacă nu vr să mă ajuţi. Drept răspuns. se ridică şi m umerii arcuiţi sub pijamaua de spital. Am intrat într -un hotel. eu zic i culcat. — Cred că am venit cu un avion. şi recepţionerul n-a vrut să-mi spună unde. Cred că era tot ăla care a alergat după mine cu puşca. Mi-a spus că Hester e în pericol că are nevoie de ajutorul meu. Martini Sec? Crezi că se poate? — E un hotel în oraş cu numele ăsta.Coasta Barbară . Era groaznic. eu şi un alt indiv id. Avion public sau particular? După o pauză lungă. dar plecase. u ştiu. Pe urmă m-am pome nit mergînd pe o stradă cu tot felul de reclame luminoase care mă orbeau. Şi-aşa ţi-ai adunat destule pe cap. Restul nopţii am căutat-o probabil pe Hester.— Cum ai ajuns de la studioul lui Graff la Vegas? Şi ce-ai făcut de-atunci şi pînă acum? In re ochii injectaţi. aruncă pătura de pe el. Şi dacă tot veni vorba. Linişteşte-te. — Lasă rge. — Stai. ar trebui să te însori cu o soră. mintea lui bîjbîia oarbă în gol. — S-a -ntîmplat ceva cu Hester. Las-o şi pe ea. mă scol şi plec de-aici chiar acum. cu toate luminil lea în ochi şi cu oamenii care se tot perindau prin faţa mea. Cînd ai ajuns acolo? — Cîndva în ti pţii. sau fă ce recordul tău de pînă acum. ochii lui roşii mă fixau. — N-ai să aju arte. Eram numai noi doi. Credeau că sînt beat. se întinse să ajungă cu tălpile goale Ross Macdonald . sau nu ştiu ce s-a-ntîmplat. băiete. îşi aruncă picioarele peste marginea patului î t. Pierdusem orice noţiune a timpului. o lua razna. nu-i aşa? — Poate că e. Am leşinat. Trebuie să facă cineva ceva. spuse : — Probabil particular. Acum s-a terminat. Încerci să-mi ascunzi să nu aflu ce s-a-ntîmplat. Printre bandaje. unde zicea că e ea. Mereu leşinam şi cînd îmi reveneam mă trezeam în altă parte.

a stat sus cît să-şi schimbe rochiţa şi a plecat. Zicea că ştiu unde e şi nu vreau să-i spun. Apoi căzu în faţă. Zăcea inert. Nu poate să fi fost mai mult de unu. — Ce-i cu el? A it aici în mijlocul nopţii. cu sînge în păr. bălăbănind ca un cerb înjunghiat. — Ia să vedem. A venit şi a plecat singură. — Tare mă tem că domnişoara Campbell n-a venit încă. vorbind aiurea ca un apucat. Martini Ross Macdonald . CAPITOLUL 26 Sec era un hotel la periferia vechiului centru de jocuri de noroc al oraşului. respirînd repede.145 - . superfici al. — Nu poţi să nu observi aşa o bucăţică. Recepţionerul era un bărbat : gras.Coasta Barbară . în genunchi. — cat? Îşi încleşta mîinile peste burtă.pe podea şi se ridică în picioare clătinîndu-se. Aoleu. Sînteţi un prieten? — l cunoaşteţi pe bărbatsu? Unul mare cu părul roşcat deschis? — Il cunosc. dînsa a venit cam la o oră după asta. Am sunat după soră şi m-am încrucişat cu ea la ieşire. va s eput schimbul Ia douăsprezece noaptea. Cu vînătăi umflat faţă. — Era a cînd a plecat sau cînd a venit? — Nu. poate chiar a păţit ceva. cu o mutră parcă era răzbunarea lui Dumnezeu. Mutra lui roşcovană era încremenită într-o expresie permanent j pe care te aştepţi totdeauna s-o vezi la oamenii graşi. domnule? — A o întîlnire cu domnişoara Campbell. — Dacă stăm să ne gîndim. făcînd morişcă cu degetele mari. întro haină reiată. — Ai spirit de ervaţie. — Cu ce vă pot servi. Scoase vîrful limbii printre dinţi. E ple unsprezece ore. cescăpat de el. L-am urcat înapoi în pat. M-am uitat la ceas. Îi intrase în cap că nevastă-sa e vîrît urcătură şi că sînt şi eu amestecat.

ce s-a oprit vizavi. taică? — Ai luat-o la ce oră? sfert.. Nu era bătrîn. Chiar e bărbatul ei? — Este. Din puhoiul de maşini care mergeau spre vest s-a desprins un taxi amărît. Ai cumva idee unde s-a dus? — Poate pot să aflu. Şoferul s-a dat jo s şi s-a îndreptat spre hotel. — Ce zici că vrei să ştii. — Şi ai lăsat-o unde? Îmi rînji cu nişte dinţi galbeni şi-şi î pe ceafă. zece. contemplînd circulaţia de după-amiază. M-am uitat în foaie. Am aştept poarta de sticlă. Era mai mult o întrebare. — O hîrtiuţă de zece dolari e b e de drepţi şi maimuţări un salut. nu unul. Am ieşit şi am făcut cîţiva paşi neavoastră sînteţi domnul cu blonda? — Eu sînt acela. — Bine. galben. Decît dacă aveţi hîrtie oficială că. — N-avem voie să dăm informaţii despr le pe care le facem. — Ei asta-i. Mă măsură cu privirea. stă să câştige pînă la capăt. — Ăsta cît mă mai costă? — Asta vă-nţelegeţi cu el. doar nu te cumpăr şi pe d ta cu totul.146 - . spuse el repede. Ross Macdonald .Coasta Barbară . dacă e importan t. Are un talent deosebit s-o încaseze la mutră. Poate dacă joacă şi e în mînă. Luă bancnota şi lopată pînă într-o cameră din d unde lam auzit vorbind la telefon cu unul pe care-l chema Rudy. Stau ele şi cîte douăzeci şi patru. Sau poate e c ie că l-a atins cineva bine pe bărbat-su. şi l-au atins bine mai mulţi. Acuma e în spital şi eu î cerc să-i găsesc nevasta. — Dar o e ceva. tocmai am vorbit cu dispecerul.— Nu vă faceţi griji. — Aseară i-am chemat un taxi. şi cîte treizeci şi şase de ore p eltuiască bănii. cîntărindu-mi preţul hainelor şi conţinutul portofelului. dar avea o figură căzută şi parcă el tot atîr ca un dulău care de multă vreme nu mănîncă decît resturi. Îl trimite pe şoferul care a luat comanda. Se întoarse mulţumi t de sine.. — Cît? — Douăzeci.

tot timpul sînt maşini. M-am şi gîndit atunci. Cartierul Strip degenera într-un lung şir teluri. tăicuţă. Mi-am văzut de treabă. Doi dolari pînă acolo. îl chema C harles Meyer. Am trecut pe lîngă cîteva clădiri în construcţie. — Dar erau maşini? — Sigur. I-am plătit. avea nişte tocuri înalte. — Cum Ei. care se ţineau cu dinţii de marginea strălucirii şi eleganţei. întoarsă pe dos. Motor Parking Fiesta. — Aici am lăsat-o.— Nu mă lua aşa repede. pe mica terasă din spa tele biroului. era cam aiurită. — În ce parte a luat-o? — În nici o parte. Uşor isterică. dar a zis să-mi văd abă. ştie ea ce face. Fuma pipă şi-şi făcea vînt cu un evantai zburlit din frunze de palmier. dar zic. Nu prea-mi plăcea s-o las aşa. Charles Meyer întoar e în mijlocul drumului şi opri în faţa unuia din ele. dar să ştii că ta torul. Pot să-ţi arăt dacă vrei. Vrei să mergi acum înapoi la Martini? — Stai puţin aici. — S-antîlnit cu cineva? — Eu n-am văzut pe nimeni.Coasta Barbară . — Cum era îmbrăcată? — Rochie roşie. După plăcuţa de deasupra volanului. Grinzile de beton se ridicau la marginea deşertului ca nişte armături pe care să-şi clădească oamenii visele urîte şi vesele. a stat acolo lîngă cotitură pînă cînd n-am o. Nu prea părea întreagă. aşa. Ross Macdonald . haină neagră de stofă. Îşi întoarse mu de dulău. Proprietarul motelului Fiesta stătea la o masă cu umbrelă. Să vedem întîi cum arată bănuţii ăia. — Ţi că umblă după cineva? — De unde să ştiu eu.147 - . Una din ele aparţinea lui S n Graff. nu merge ea departe cu tocurile alea. Era numai singură pe stradă cînd am plecat. — Unde ai lăsato? — Ceva mai încolo de Strip. — I-am spuse el. Nu prea mi-a plăcut aşa singură la ora aia. A de ortiera din spate de la taxi şi m-am urcat. — E-n regulă. cap că ceva.

M-am purtat f izat. probabil. cu rînjete şi semne din cap. I-am spus frumos. Şi în ge neral avea lucruri mai bune de făcut decît răspundă la întrebări despre nevestele altora. Charles Meyer mă urmărea cu taxiul. Am primit răspunsuri diferite. A deschis femeie care s-a uitat la mine de sus.Nu. Aşa că pînă la urmă am ieşit la poartă şi i-am spus s-o întindă. Hanul Colonial de alături avea un birouaş îngrijit la care stătea un omuleţ spilcuit. am mai încercat la Ferma Turis tică Bar. a pu liţa cu NU MAI SlNT LOCURI la unsprezece şi douăzeci şl cinci şi s-a dus la culcare. nici unul nu s-a oprit.Coasta Barbară . Îmi dau seama ime cînd o fată vrea să fie agăţată. la Bine Ai Venit Călătorule şi la Oaza. Dar nu i-a mers. dar simţeam cum îmi urcă ele în cap cînd o vedeam fîţîindu-se pe-acolo doar-doar o agăţa-o cineva. Motelul Eld orado era un şir dublu de coteţe vopsit în culori pastel şi festonate cu tuburi de neon. — N u. E timpul să facă cineva curăţenie în focarul ăla de dezmăţ. — Bărbaţii nu se mai ca înainte. — A stat la colţ eară vreo zece-douăsprezece minut Nu-mi place să-i judec pe alţii. era tare urîtă. Închise gura. nici vorbă -o vadă pe doamna în chestiune. plin ratere de la coşurile stoarse. — Ce v-a făcut? — Nimic. spuse ea. lăţindu-şi-o inie orizontală cu unghiuri drepte la colţuri. Chestiile astea îmi strică mie socotelile. calm. Sînt detectiv. cu o must aţă tunsă scurt şi un accent din nord-nord-est. Era pur şi simplu o insultă să i-o descriu pe frumoasa blond rochie roşie. Să ştiţi că am văzut-o intrînd la Picătura de R rtă de-aici. Am sunat însă pînă mi-a răspuns cineva pentru că era aproape de st adă şi pe colţ. Nu. dar nu-mi plăcea cum se fîţîi felinar la colţul meu. — Da. — E o prietenă de-a dumitale. n-o văzuse pe doamna în rochie roşie. Fonfăi triumfătoare. A ropiindu-mă de oraş şi de firmele de neon de la Flamingo. Ochii negri sclipiră de răutate. In birou nu era nimeni. Avea ochii negri şi mici. — Aha. toate tre i negative. avea alte lucruri mai bune de făcut la ora aceea. cu intensificări astmatice. înălţîndu-şi nas lung. Ăsta e un motel pentr u familişti. O urmăriţi pentru Ross Macdonald . Am văzut-o.148 - . După unsprezece şi jumătate n-a văzut nimic. şi părul pe bigudiuri. Mi s-a făc ut milă de ea. să-şi desfacă marfa în altă parte. Se lumină la faţă.

— Frumuseţe de gradul trei. Mestecă găluşca precum o cămilă, apoi îmi închise uşa în nas. P uă era o şandrama în formă de L, cu obloane strîmbe în ţîţîni şi cu uşi care de mult nu mai te. Uşa de la birou mi-a deschis-o o femeie într-un halat murdar de baie, pe care şi-1 ţinea strîns în jurul mijlocului. Avea părul roşu cîrlionţat şi pielea arsă de arşiţa zile e ; numai sînul neglijent i se vedea alb în deschizătura halatului. Mi-a recepţionat şi mi -a şi întors ocheada de sus în jos, lăsînd şi halatul şi uşa să se deschidă mai tare. — Cau — Ce coincidenţă. Eu tocmai caut un bărbat. Numai că-i un pic, un picuţ cam devreme pentru mine. Sînt niţeluş rămasă deaseară. Căscînd, ridică un pumn şi întinse celălalt braţ, drept lui. Răsuflarea ei era un amestec de gin şi de feminitate efervescentă. Picioarele des culţe erau albe şi murdare. — Hai, intră, că nu te muşc. Am intrat. Odaia era murdară şi ră roul de înregistrare erau pahare cu urme de ruj, pe jos erau împrăştiate reviste. — Aseară fost mare bal mare? A, da. O nebunie. Am băut pînă la patru, şi ştii cum e, te trezeşti la se şi nu mai poţi să adormi. Ei, divorţul cu avantajele lui... de fapt nu e chiar aşa de g rozav cum se spune. M-am înarmat cu răbdare să mai ascult povestea unei vieţi. Probabil că mutra mea, sau poate expresia de nătăfleaţă credul, invita la spovedanie. Dar am fost c ruţat de data asta. — Bun. Şi, frăţioare, hai să n-o mai luăm pe după piersic. O vrei pe fe rochie roşie. — Repede te-ai prins. — Mda. Şi află că nu-i aici. Nu ştiu unde e. Eşti gang sau ce eşti? — Ciudată întrebare. — Ei, da, parcă ţi-am dat cu ceva în cap, nu? Ai pistol bţioară, şi Davy Crockett nu eşti, aşa că... — Îmi spulberi toate iluziile. Se uită la mine cu ochii mijiţi. — Hai odată, spune ce vrei. Aia mică zicea că umblă nişte gangsteri după e gangster sau nu? — Sînt detectiv particular. M-a angajat bărbatul ei ca să i-o găsesc. Ross Macdonald - Coasta Barbară - 149 -

Mi-am dat seama brusc că sînt tot acolo de unde-am plecat, dar după douăzeci şi opt de ore , şi în alt stat. Parcă trecuseră douăzeci şi opt de zile. Femeia spunea : — Şi dacă i-o gă rea să facă cu ea? Să tragă o bătaie? — Să aibă grijă de ea. Are mare nevoie. — Asta aşa o ierit cu gangsterii ăia? Vrea să zic, nau fost decît nişte tromboane de-ale ei? — Nu cred. A spus vreun nume? Dădu din cap. — Un nume. Carl Stern. — Ai auzit de el? — Da. Am citi t în Sun, îi povesteşte toate isprăvile, a apărut pe pagina întîi toamna trecută cînd a cer rizaţie pentru jocurile de noroc. Nu cumva e el bărbatul ei? — Bărbatul ei e un băiat cums ecade din Toronto. George Wall. Nişte prieteni de-ai lui Stern l-au băgat în spital. V reau să ajung la nevastă-sa înainte s-o bage. şi pe ea în spital. — Fără vrăjeli? — Zău. — i Stern? — Asta vreau şi eu s-o întreb. Unde e acuma? Îmi aruncă iar o privire minerală. — carnetul. Nu că ar însemna cine ştie ce. Tipul care mi-a aranjat divorţul era detectiv particular, cu carnet în regulă şi era o puşlama de prima clasă. — Eu nu sînt, am spus cu s l de rigoare, şi mi-am prezentat legitimaţia cu poză. Ridică spre mine ochii pătrunzători. e cheamă Archer? — Da. — Asta-i coincidenţă, sau ce Dumnezeu mai e? A încercat săţi telefon seară personal. A bătut la uşă pe la două noaptea, era albă ca varul şi tremura toată ; m-a t să telefoneze de la mine. Am întrebat-o ce-a păţit. A început să plîngă şi mi-a spus că u ngsteri după ea, şi dacă n-au găsit-o încă, o s-o găsească. Voia să telefoneze la aeroport ndă un avion să plece cît mai repede. Am telefonat eu, dar n-aveau locuri pînă azi-dimineaţ Atunci a încercat la dumneata. — De ce? — Nu mi-a spus. Dacă eşti prieten cu ea de ce n-ai spus de la început? Eşti sau nu eşti prieten cu Rina Campbell? Ross Macdonald - Coasta Barbară - 150 -

— Cu cine? am întrebat eu. — Cu Rina Campbell. Fata de care vorbim. Mi-am revenit dest ul de zdruncinat. — Cred că da. Mai e aici? — I-am dat un somnifer şi am culcat-o. N-a m ai scos nici un piuit. Probabil mai doarme încă, sărăcuţa. — Vreau să vorbesc cu ea. — Da, dat să înţeleg asta destul de clar. Numai că trăim într-o ţară liberă, şi dacă nu vrea să -ai cum s-o sileşti. — N-am de gînd s-o bruftuluiesc. — Nici nu te sfătuiesc, frăţioare. În s-o atingi, şi tempuşc cu mîna mea. — Îţi place fata, aşa-i? — De ce să nu-mi placă? E fată r aşa fată bună. Nu mă interesează ce-a făcut. — Nici dumneata nu te porţi rău. — Ei, aş ! i ştiu. Am fost şi eu cineva, cînd eram de vîrsta Rinei. Am încercat să mai rămîn aşa la un c-o fi nevoie. Dacă nu poţi să dai puţină bunătate în lumea asta, atunci de ce mai eşti om? ziceai că te cheamă? — Nu ziceam. Mă cheamă Carol, doamna Carol Busch. Îmi întinse o mînă r loc frumoasă. — Ţine minte, dacă s-a răzgîndit şi nu mai vrea să-ţi vorbească, pa şi pusi. uşă, intră în casă şi închise energic uşa după ea. Am ieşit afară, de unde vedeam toate ieş s Meyer aştepta cu taxiul. — Ei, ai dibuit-o? — Da de unde. Plec. Cît îţi datorez? Se aplec r-o parte să se uite la contoar. — Trei şapteş'cinci. Nu vrei să te duc în centru îţi iau n jumătate de preţ. — Vreau să merg pe jos. Am nevoie de mişcare. Avea o mutră tristă şi cani că mint, şi ştia şi de ce : naveam încredere în el. Doamna Carol Busch mă strigă din uşa d irou. — Hai, că s-a sculat, vrea să vorbească. CAPITOLUL 27 Ross Macdonald - Coasta Barbară - 151 -

Carl Stern zicea că e ma bine să nu ştiu. — Ştii cine sînt. nu mă pune la interogatoriu.. Rina.152 - . I-am dat un şerveţe . cu faţa întoarsă de la lumină. — Te rog nu mă împinge de la spate. Fata stătea la picioarele p atului nefăcut.. atunci cînd a unţat la poză şi s-a uitat la mine. — Acum n-am încotro. Avea ochii umflaţi de lacrim sau de somnifer. dar se purta cu e fi fost din pînză de sac. Rina? — Hester -a băgat într-o încurcătură. Hester l-a omorît? — S-ar putea. Îşi trecu degetele peste frunte . — Cum ai aflat? Pe mine nu m-ai crezut aseară cînd ţi-am spus. Singura sursă de lumină era o veioză cu abajur pe noptieră. în Mexic. despre moartea lui. Sînt gata să-ţi spun tot ce şti r te rog. Mi-am dat seama din ce cauză. Ochii ei albaştri înch is se schimbaseră mult în ultimele treisprezece ore : vedeau mai mult şi le plăcea mai p uţin ce vedeau. — Şi ce trebuie să faci aici? Să-i creezi un alibi? — Probabil.Coasta Barbară . te cred. În Ross Macdonald . că iar ochii spre mine. în Canada. Am luat la hotel un ziar din Los Angeles şi am văzut un t itlu despre el. în Hawai? — Nu mi-au spus. era udă. Părul s trălucitor era aranjat fără grijă. spuse ea u. cu care s-a şters pe Doamna Busch rămase afară şi mă lăsă să intru singur... Unde ţi-e sora. Avea o voce slabă şi subţirică : — Bună. — Oare sora mea. Era îmbrăcată cu rochia de lînă roşie. Ar fi trebuit să-mi dau seama că e un gest de soră bună. A trebuit să plece din ţară. Obloane de camuflaj şi perdele grele nu lăsau să intre soa e. Pe noptieră era o cutie cu şerveţele igienice. — Bună. Am avut o noapte îngrozitoare.cameră era întuneric şi răcoare. Părea că peste noapte şi-a pierdut convingerea că frumuseţea n-o trădeze. dar mă îndoiesc. Aşa cred. Îşi ridică pleoapele cu greu. — Eşti sigură? — Nu mai sînt sigu am aflat că a murit Lance. Unde ţ u spus că se duce.

frunte şi şi-a suflat nasul. Întrebă cu totul pe neaşteptate, cu glas subţire ca un flaut : Eşti om bun? — Îmi place să cred că da. Dar candoarea ei mă opri din răspuns. Nu, i-am spus , nu sînt. Tot încerc, atunci cînd îmi aduc aminte, dar în fiecare an mi-e tot mai greu. În ercă să zîmbească. Colţurile gingaşe ale gurii nu voiau să se ridice. — Vorbeşti ca un om c e. De ce ai venit aseară la sora mea acasă. Cum ai intrat? — Am spart un geam. — De ce? Ai ceva împotriva ei? — Nimic personal. M-a rugat bărbatul ei s-o găsesc. Deatunci tot înc erc. — Nare bărbat. Vreau să zic, bărbatul lui Hester a murit. — Aşa ţi-a spus ea, că a mu Nu-i adevărat? — Nu prea spune ea adevărul cînd poate să scape cu o minciună. — Ştiu. Apoi un ton de loc sentimental : — Dar Hester e sora mea şi o iubesc. Întotdeauna am făcut c e-am putut pentru ca şi o să fac şi de-acum înainte. — Păi de asta eşti aici. — De asta sîn Lance şi Carl Stern mi-au spus că pot so scutesc pe Hester de multe necazuri, poate chiar de închisoare. Tot ce trebuia să fac era să fug aici sub numele ei, să mă înregistre la un hotel şi pe urmă să dispar. Trebuia să iau un taxi pînă la marginea deşertului, după port, de unde să mă ia Carl Stern. Dar nu m-am întîlnit cu el. În loc să mă duc acolo, am v t încoace. Mi s-a făcut frică. — De asta ai încercat să-mi telefonezi? — Da. M-am gîndit cî ut în ziar despre Lance. Despre asta mi-ai spus adevărat, poate că şi ce mi-ai spus de c elelalte e adevărat. Şi mi-am adus aminte ceva ce mi-ai spus aseară... primul lucru pe care l-ai spus cînd m-ai văzut în cameră la Hester. Ai spus... Vorbea cu grijă, ca un cop il care repetă o lecţie papagaliceşte. — Credeai că sînt Hester şi ai spus că credeai că am .. că ea a murit. — Da, aşa am spus. Ross Macdonald - Coasta Barbară - 153 -

— E adevărat? Ezitam. Se ridică, puţin cam nesigură, pe picioare. Mă apucă strîns de braţ : t Hester? Nu-ţi fie frică să-mi spui. Sînt tare. — Îmi pare rău, dar nu ştiu. — Dar ce crez că a murit. Cred că a fost omorîtă ieri după-masă în casa din Beverly Hills. Şi alibiul pe încearcă ei să-1 creeze nu e pentru Hester. E pentru cine a omorît-o. — Iartă-mă. Nu înţel cem că a fost omorîtă ieri. Tu, cu identitatea ei, fugi aici, te înregistrezi şi dispari. N-o să mai întrebe nimeni de ea în Los Angeles. — O să întreb eu. — Dacă te mai întorci vie după o secundă înţelese şi mai trecu o secundă pînă să facă legătura cu situaţia ei actuală simţi şocul. Avea ochii ca două ouă albastre de Paşti, crăpate. — Ce crezi că trebuie să f evapori. Să dispari pînă aranjez eu toată treaba. Dar vreau mai întîi să-ţi aud povestea. -ai explicat încă de ce i-ai lăsat să te folosească drept momeală. Sau ce ştiai despre înde cirile surorii tale. Ţi-a spus ce făcea? — N-a fost în intenţia ei să-mi spună, dar am ghic singură. Sînt gata să vorbesc, domnule Archer. Într-un fel, sînt tot aşa de vinovată ca şi er. Mă simt răspunzătoare pentru toată povestea asta. Se opri, uitîndu-se în jur la pereţii lbeni. Privirea ei absentă se opri la uşa din spatele meu, şi deodată deveni atentă. Cînd m am întors, uşa s-a dat de perete. Lumina stridentă a soarelui, care m-a izbit în ochi, l ucea pe trei ţevi de revolver. Unul îl ţinea Frost. Lashman şi Marfeld îl flancau. În spate e lor, doamna Busch se tîra pe pietriş. Pe stradă, rabla galbenă a lui Charles Meyer se în drepta spre oraş. Toate astea le-am văzut în timp ce întindeam mîna spre pistolul de la su bţioară. N-am apucat să termin mişcarea. Ziua, şi noaptea, şi iar ziua precedentă îmi tocis rile, nu mai reacţionam cum trebuie, dar ştiam că tot ce-aveau nevoie era să mă vadă cu un istol în mînă. Am rămas cu mîna dreaptă încremenită pe piept. Frost zîmbi ca un cap de mort dalul albastru incandescent al cerului. Purta o cămaşă de mătase în multe culori, Ross Macdonald - Coasta Barbară - 154 -

o pălărie Panama cu bandă asortată şi pantaloni albi cum poartă jucătorii de tenis. Pistolu in mînă era un automat german. Împinse ţeava revolverului în plexul meu şi-mi luă revolveru i ordonă : — Mîinile pe cap. Ce surpriză plăcută ! Mi-am pus mîinile pe cap. — Îmi place şi întoarce-te. Doamna Busch se ridicase în picioare. Strigă în gura mare : — Ticăloşilor, de dei ordinari ! Se repezi în spinarea celui care era mai aproape de ea. Acesta s-a în tîmplat să fie Marfeld. Marfeld se învîrti în loc şi o pocni în obraz cu patul pistolului! eia se întoarse şi căzu, rămînînd nemişcată cu faţa în jos, cu părul răvăşit ca nişte flăcă să te omor, Marfeld. Se întoarse la mine cu ochi bucuroşi, dacă Marfeld era în stare să si tă vreo bucurie. — Tu şi mai cine, puiule? Închide guriţa şi nu te mai lăuda atîta. Deocamd asezi tu. Mă lovi în cap cu revolverul. Cerul începu să se legene ca un balon albastru l egat cu sforicică. Frost se răsti la Marfeld. — Termină. Şi lasă femeia, fir-ar a dracului e treabă. Apoi îmi spuse mie cu voce blîndă : — Rămîi cu mîinile pe cap şi întoarce-te. Am -a spus, gîdilat de viermii de sînge care mi se tîrau din păr în jos pe faţă. Rina stătea p sprijinită de zid. Îşi trăsese picioarele sub ea şi tremura. — Mă dezamăgeşti, păpuşo, spu tu, Lew. — Mă dezamăgesc pe mine în primul rînd. — Da, după osteneala care mi-am dat-o ca s er sfaturi bune şi după toţi anii în care am întreţinut relaţii, prieteneşti. — Mă emoţione N-am mai fost aşa profund emoţionat de cînd am auzit o hienă urlînd. Frost împinse ţeava d a pistol adînc în rinichiul, meu drept. Marfeld mă înconjură, mişcînd preocupat , din umeri u se vorbeşte aşa cu domnul Frost. Repezi muchea palmei spre beregata mea. Am băgat bărb ia în piept ca să-mi feresc laringele şi am primiţi lovitura în gură. Am scos un sunet şi m repezi la el. Lashman mi-a răsucit braţul drept lăsîndu-se cu toată greutatea pe el. Am vă ut cum umărul lui Marfeld se lasă brusc în jos. La capătul braţului drept, încovoiat, Ross Macdonald - Coasta Barbară - 155 -

Revolverul i ut pe jos cu un clăncănit. Avea o voce uscată şi obosi Acum eşti gata de plecare. S-a uitat de la mînă la mine. izbindu-1 de tocul uşii. lăsîndu-mi un gol rece. El o prinse de mînă. Rina şui a el. M-am întors spre Frost chiar în clipa cînd a apăsat pe trăgaci şi m-am aruncat într-o parte. Marfeld era în spinare a greu. Îşi făcu braţul colac pe meu şi strînse. Apoi mam îndreptat.pumnul lui m-a pocnit în stomac. pusese stăpînire acum şi pe restul feţei. cu faţa în sus. — Destul. nu? Se aplecă spre ea. Pe degete dantelă de sînge. m-am d at înapoi pînă la zid şi m-am uitat prin cameră. puişor? — Unde e sora mea? — Ştii doar că a trebuit să plece din Vrei să faci ceva ca s-o ajuţi. Lashman se uita cum o loveşte pe fată. Am pus pe el mîna în care n-aveam nimic. maimuţărindu-se linguşitor. M-am întors brusc.156 - . Aşa că încalecă şi hai. În uşă zăcea Marfeld cu capul pe pieptul lu Ross Macdonald . cu burta lipită de şoldul ei.Coasta Barbară . Fata se sprijinea de peretele opus. Pistolul din spatele meu nu mă mai ating ea. îi îndoi degetele la spate şi o lovi brutal în cap cu dosul palm i. puternic. — Nu. L-am împuşcat în braţul drept. Teama de moarte. Cu patul pistolului l-am lovit între ochi. m-am ridicat. ţinîndu-şi braţul drept cu mîna stingă. M-am îndoit din mijloc. S-a prăbuşit în uşă. Rămase supusă. Se luptă să se dea jos din pat şi fugi spre uşă. palidă nemişcat Frost stătea pe jos între noi. Ţine pistolul pe el. dar a căz t peste Lashman. Rina îl zgîrie cu unghii braz. I-am apăsat pistolul în jos înainte de-a apuca să trag l-am luat şi l-am izbit cu el în tîmpla stingă. rînjind. Gloanţele intrat pîrîind în perete. sprijinită de peretele livid. departe de capul meu. L-am aruncat. cu o chi aprinşi şi visători de vizionar. Mergea alene. O vreau pe sora — Ai să vii dacă nu vrei să te ducem pe sus. Lash. spuse Frost. Marfeld o prinse de mijl începu să mimeze o trîntă. rînjind cu toţi dinţii : — N-aş merge cu tine nici pînă vizavi. care niciodată nu-i părăse chii. cu umerii căzuţi. Puţi. şi cu un simţ înnăscut al folosirii pîrghiilor. înghiţind caf eaua amară care-mi venise pe gît. Daţi-mi drumul -aţi omorît sora. Era gata să-mi rupă capul. Fros t trecu pe lîngă mine spre pat.

la el cum se tîrăşte. era o clădir e ciment cu aeoperişul rotund. am spus eu. M irosea ca un cuptor în care s-a ars carnea. clădirea semăna cu o cazemată. Lîngă creasta versantului pe care urca şoseaua. ca foarte liniştită. Din interior a venit un suflu de aer cald. sub cerul orbitor. spre crăpătur vînătă de pe frunte. Sînt bolnav. — Poţi să laşi revolverul. scîncind : — Te rog. Bondoacă şi fără ferestre. Se înti ngul lui. dădea numai i nde s-o luăm. În uşă apăru doamna Busch. Ţinea cu amîndouă mîinile un automat calibrul 45. Ne-am strecurat ră. CAPITOLUL 28 conducea Cadillacul lui Frost. Drumul urca către soare şi cum urca se făcea tot mai mic. Frost îşi dădăcea braţul.157 - . — Nu-1 omorî. Femeia cu părul roşu începu să rîdă. Am tras-o pînă s-a deschi . Piciorul ei nervos frînă oprind maşina în bot cu burta la pămînt. Am ur at peste prima cocoaşă de deal şi a apărut perspectiva unei văi cu fundul alb. unde nu creş ea nimic. clătinîndu-se uşor. Dar patul era prea jos ca să încapă. uşa se deschise pe jumătate. Frost spuse : — Am lăsat-o acolo înăuntru. zise decît ea acolo. Nu trage. Frost se u ochiul mişcător şi încercă să se vîre sub pat. I-am spus Rinei să rămînă în maşină. Oricît de ciuda r părea. Dincolo de aeroport. am întors spre munţii care stăteau goi şi zbîrciţi la so . De şi era un depozit părăsit de muniţii. Fu şedeam cu Frost în spate. Rina se u te umăr. incastrată în pantă. Globii ochilor cu vinişoare roşii erau dai peste cap şi în interior. Rina Ross Macdonald .Coasta Barbară . Avea un ochi vînăt şi umfl zîmbitoare era plină de sînge. refuzînd să vorbească.Lashman. I-auzi la el cum scheaună. schimbîndu-se în pietriş. În afară de răsuflarea lui răguşită şi de zgomotul ventilatorului. ţinînd revolverul îndreptat spre Frost. L-am pus să meargă în faţa mea şi am urcat amîndoi panta pînă la singura uş Căptuşită cu oţel mîncat de rugină. am nevoie de el pentru ceva.

să nu ceţi două drumuri. — Nu vrei să ieşim de-aici. Numai că planul n-a ţinut şi nici n-o să ţină. Am vrut să-1 arunc în ocean. ca să nu spunem mai mult. Vătraiul era pe pieptul ei. A urmat o altă tăce care se auzea numai respiraţia. L-aţi adus aici cu avionul lui Stern ca să pară că el a comis crima. Probabil că şi cadavrul l-aţi adus tot atunci. A intrat şi a găsit-o ester în living-room. — Isobel Graff a omorît-o. spuse el în cele din urmă. Cu el ar trebui să vorbeşti. — De unde ştii? — A văzut-o Marfeld. L-am împ pe Frost la o parte din dreptunghiul de lumină şi am văzut ce era pe podea : ceva chi rcit ca o mumie înnegrită şi consumată nu de timp. — are o casă chiar pe faleză. Podeaua de ciment a depozitului era la vreo doi metri sub nivelul uşii. Nu pu team s-o lăsăm acolo. nici unul nu vă reuşeşte. A spus să-i dăm foc. ci de foc.158 - .. Se uită în jos la cadavru. Tăcu o perioadă de timp.Coasta Barbară . A urmăritaici de la Los Angeles. dar Graff a spus nu . Încadrate în lumină. Era imaginea lucrului de care s e temea cel mai mult şi care îi impunea tăcere. L-am silit să intre înaintea mea. Avea capul spart cu un vătrai. aş n-am făcut decît s-o incinerăm. Stăteam pe un palier îngust. înce răpungem cu ochii întunericul.Frost rămăsese în urmă. nu pot să suport să stau aic scuturat de mîna lui. eu trebuia să fac ceva cu cadavrul. ştiai? A curăţat-o şi a dat foc la cadavru. — Ieşim după ce-mi spui cine a omorit-o pe fată. asta-i. Ross Macdonald . a fost ideea l ui Stern. — N-a fost ideea mea. Am vorbit cu bărbatul de care zici. În orice . Lew? Sînt bolnav. — Tu i-ai făcut asta? Frost s use fără convingere : — Ei. se agăţă de mă apucă strîns. Poliţia ar fi depistat imediat legătura cu Graff şi. Şi cu benzina. — O să trebuiască să gă a mai bun. tot ideea lui a fost. atunci cînd o să găsească cadavrul. — Ce legătură Hester cu Graff? — Isobel credea că sînt în combinaţie. Deodată întinse braţul sănătos. eu ! Bărbat-su. umbrele noastre cădeau de-a curmezişul ei. fragmentată în perioade mai mici itmate spasmodic de ticul care-i mişca pleoapa. A văzut-o fugind din casă ca apucată. Frost. Fata era deja moartă. Atunci lui Lance Leonard i-a venit ideea asta . să stabilească de cît timp e moartă. ca să nu poată. Din toate planurile voast schine. în Malibu..

-a silit. — Să-ţi fie dăruit. N-am făcut dec ce trebuia si fac.Coasta Barbară . A trebuit să colaborăm cu e l. — Ce-mi tot spui Lew? Ia nu-mi mai spune pe nume.. să ne ajute. — Ce probă deţine Stern împotriva soţilor Graff? — Crezi c-o să-ţi spun? Ross Macdonald . o probă împotriva lor. Ar tr ebui să te las aici. — N-ai să mai circuli. asta.. Nici o treabă. pe nişte prostănaci. să tentorci cum ştii. să facem tîrgul. domnule Archer. Lew. Lew. oarecum. — Va să zică tot ce-ai făcut a f in vina lui Stern. şi Leonard le cunoştea pe amîndouă. — N-am spus asta.159 - . Chiar şi acum am nişte dur eri teribile. A con s-o la telefon pe sora ei să vină cu avionul aici. Avea şi el m otive să muşamalizeze chestiunea. dar el dădea comenzile. Chestia aia cu Italia. cea m nouă. Eram prinşi.— Cum de era băgat şi Leonard? — Era prieten cu Hester. timp de douăzeci şi şase de săptămîni. Pot să-ţi dau cinci sute pe săptămînă. nimic. gratis. — Nu mai sînt ce-am fost oda spre groapă. Cele două surori semănau leit aproape ca două gemene. A venit să şi-o ia. De cînd ai început să-i laşi pe nişte pistolari.. Dar se pare că Stern a lăsat toate baltă şi a şters-o Nu prea văd cum de şi-a permis acest lux. — Doar n-o să-mi faci mie una ca asta l Mă înha vorbind tot timpul. Lew. Înain erai un om priceput. Mi se duce dracului tot ce am pe dinăuntru. — Atunci ai cam rămas în urmă. — Ascultă-mă.. Leonard avea cheia de la casă şi a dat peste Marfeld cu cadavrul. Nu m-aş atinge de un ban de la tine nici cu mănuşi de cauciu Dar n-ai să mă laşi aici? — De ce nu? Tu cum ai lăsat-o pe ea? — Nu-nţelegi. Eu aş fi făcut altfel. ească în locul tău? Frost făcu o grimasă şi lăsă capul în jos. — Eşti un om aspru. şi i-a dat-o lui Carl Stern. Stern l-a silit pe şef pînă şi să-şi dea numele pentru marea lui operaţiune. Ai să stai liniştit într celulă. am spus eu. — Şi ce urma să se-ntîmple cu ea după ac ? — Asta era problema lui Carl Stern. Ea a împrumutat maşina lui. Fata singură a aranjat în aşa fel încît să fim prinşi. Îi ceva la mînă pe şef şi pe nevastăsa. aşa că a propus s-o aducem pe sora ei. N-am voie să circul aşa mult.

am fost în stare să vorbim d espre asta. valea se vedea neclar prin propria ei fierbinţeală albă. Am ieşit afară. Totuşi aseară îl avea cu el în maşină. atunci se schimbă lucrurile.160 - . Era tristă vestea pe care -o duceam. în aşteptarea autop e-am spus şerifului şi procurorului districtual destul ca să-i reţină pe Frost şi pe oameni lui în vederea unei eventuale extrădări pentru bănuială de crimă. abia la apusul soarelui. fus ese depozitat împreună cu Marfeld şi cu Lashman la spital. sînt autorizat să dau o sută de mii pentru revolv Eşti băiat zdravăn şi deştept. Nu ştiam. Ochii lui opa ufleţiră de o lumină gălbuie — Ştii. Nu poţi să i-l iei lui Stern? — Mi-a luat-o cineva înainte. Se dădu înapoi din fa a. Un pistol de tragere la ţintă a domnului Graff. spuse el. şi chema în ajutor avocaţi şi doctori. — Unde ţine Stern revolverul? — Intr-o cutie. Dacă e ad vărat. Mi l-a arătat. Acuma. în seif. — Pentru tine nu se schimbă nimic. Lumina îi cădea pe o parte a feţei şi din cauza asta profilul părea palid şi subţire ca hîrtia. CAPITOLUL 29 mai tîrziu. Frost. Ca dillacul de pe drum părea la fel de deplasat ca o rachetă cocoţată pe munţii din lună. care nega. em i-a tăiat cineva gîtul azi-noapte. Rina stătea la poalele pantei. Isobel a tras cu el acum vreo doi ani. în avion.Coasta Barbară . Frost. lipsită de expresie. Mult Ross Macdonald . — Nu. cu faţa întoarsă. în aripa rezervată delicvenţilor Rămăşiţele lui Hester Campbell se aflau în subsolul aceleiaşi clădiri. Lew. — Un pistol. a omorît o fată. Sub oi. Începe să-mi fie silă de tine. ca să se sprijine de uşă. Ca şi cum corupţia îl mîncase pe dinăuntru pînă nu rămăs o suprafaţă care acoperea o întunecime totală. Sau poate ştii asta. protesta.— Ai să-mi spui imediat. Măcar atît am aflat şi eu dar n-am putut a unge să pun mîna pe el. In acest loc antiuman. Leroy Frost.

Cînd s-a stins anunţul MATUL OPRIT. s-a aşezat picior peste picior şi a aprins o ţigară. atunci am f treaptă şi ticăloşii ar putea să-şi facă nepedepsiţi toate ticăloşiile. termină. Ai vrea? — Lasă aste pus eu. De asta au trebuit să clădească Vegas. Ultimele deplasări în legătură cu cazul trebuiau făcute în Cal Avionul DC-6 părăsi pista şi urcă panta de aer albastru. asta vrei să spui? — Spui prostii. Rina nu zîmbi.Coasta Barbară . Am prevenit-o pe Hester de nu ştiu cîţi ani că Lance e ca o otravă pentru ea. aproape ca o tîrfă. cum se spune în cărţi. i-am spus şi lui Carl Stern în faţă ce cred despre el. Ai trecut prin momente grele şi ai făcut o greşeală în care am fost şi eu implicat. ca şi cum nu mai valoram nimic mei. Sigur. Dacă toţi ne-am simţi ca nişte tonţi. dar voiam să Ross Macdonald . — Rina. — N-am vrut să fiu scorţoasă. Totuşi. Nu ştiu ceac să te răsplătesc. ar trebui să-ţi propun să mă culc cu tine.. Mă dau pe mine pentru că n-am altceva mai bun să . spuse cu voce fragilă : — Cred că îţi datorez viaţa. — Cînd asta? Aseară? — Nu. acum cîte M-am dus să mă întâlnesc cu Lance şi cu Hester. la Zidul Chin zesc de munţi. prima oară în viaţa mea. uitîndu-se în jos. I les pe cei mai răi cu putinţă. Poate că am făcut o prostie. Mă făcea să mă simt. nici măcar la Los Angeles. i-a fost frică. peste care zburam. — Nu i-am ales eu şi nu sînt tovarăşii mei. dar asta nu înseamnă să-mi pui mie totul în spinare. Iţi făceam o ofertă serioasă.. Stătu un timp bosumflată. Ai tras o spaimă bună. In cele din urmă spuse spăsită : — Ai perfectă dreptate. nu reuşesc i e ce-a fost. Fără să se uite la mine d ct.Nu mă aşteptam să se prindă. Nu mai erau decît vreo zece pasag eri. E ciudat cum poate asta să schi fată. — Nu sînt destul de atrăgătoare. Dar condamn. frică întradevăr. spuse ea cam scorţos.. — Aşa şi vor ticăloşii să te simţi. nu ştiu.. şi Rina şi cu mine eram singuri în partea din faţă a avionului. Şi nici n-au fos silă de ei. — E chiar aşa de groaznic acolo? — Depinde pe cine-ţi alegi ca tovarăşi de joacă.161 - .

ce se-ntîmplă. Hester l-a adus pe Carl Stern pentru mine, închipuieşte-ţi ! Se zice că e mi ionar, şi Hester totdeauna a crezut că cel mai important lucru sînt banii. Nici măcar at unci, după atîta timp, nu înţelegea de ce nu marşez la jocul cu Stern. — Nu-i vorbă, că nic fi ajuns nicăieri, adăugă ea strîmbîndu-se. Nu-1 interesam nici cît mă interesa el pe mine. ată seara, prin barurile în care am fost, îl mîngîia pe Lance cu picioarele pe sub masă. He ter nici n-a observat, sau poate nu-i păsa. Era lemn la unele lucruri. Dar mie îmi păs a, pentru ea. Pînă la urmă le-am spus tot şi am plecat lăsîndu-i pe toţi trei acolo. — Ce l spus? — Adevărul golgoluţ. Că Stern e pederast, dacă nu şi mai rău, şi că Hester e o tîmpi el şi cu drăguţul lui. — Ai pomenit de şantaj? — Le-am spus că bănuiesc ceva. — A fost o ma udenţă. I-ai dat lui Stern un motiv să-ţi dorească moartea. Sînt convins că voia să te omoa eară. Norocul tău că a murit el întîi. — Nu se poate ! Nu pot să cred că... Dar credea. Gît uscase. Se opri încercînd să înghită. — Numai pentru că... pentru că bănuiam ceva? — Îl bă şi l-ai făcut pederast. Lui Stern i-a venit întotdeauna uşor să omoare. M-am uitat prin c azierul lui azi după-masă, autorităţile din Nevada au o listă întreagă cu faptele lui. Nu-i mirare că n-a putut să obţină autorizaţie pentru jocuri de noroc pe numele lui. Prin anii treizeci a fost unul din oamenii lui Anastasia, era suspectat că a participat la peste treizeci de asasinate. — De ce n-a fost arestat? — A fost, dar n-au putut să-l c ondamne. Nu mă întreba de ce. Stern a sfîrşit în Vegas, dar activitatea şi-a desfăşurat-o î a. A lucrat pentru Lepke, pentru Game Boy Miller în Cleveland, pentru Leffy Clark în Detroit, pentru banda Trans America din Los Angeles. Şi-a terminat ucenicia sub S iegel, şi după ce s-a zis cu Siegel, a început să lucreze pe cont propriu. — Ce să lucreze? Ce făcea? — Escrocherii la cursele de cai, trafic de narcotice, prostituţie, tot ce pu tea să-i aducă cît mai repede cîştiguri murdare. Era milionar, e adevărat, şi nu o singură umai în afacerea cu Casbah a băgat un milion. — Nu-nţeleg de ce s-a apucat de şantaj. Doar n-avea voie de bani. Ross Macdonald - Coasta Barbară - 162 -

— Nu uita că a crescut sub aripa asociaţiei gangsterilor, şi una din principalele surse ale puterii lor a fost şantajul, încă din zilele Mafiei. Nu, nu de bani avea nevoie. A vea nevoie de situaţie. Numele lui Simon Graff îi dădea ocazia să-şi reia oficial activita tea, să-şi consolideze situaţia. — Şi eu l-am ajutat. Oasele feţei i se ascuţiseră aşa de t roape se făcuse urită. — I-am dat posibilitatea s-o facă. Aş fi în stare să-mi muşc limba ş cuip din gură. — Înainte de asta, te rog să-mi explici ce-ai vrut să spui. Respiră scurt şi c. — În primul rînd, sînt soră specializată în psihiatrie. Tăcu. Îi era greu să înceapă. — ta, am zis eu. Se uită la mine dintr-o parte. — Cînd te-ai întîlnit cu mama? — Ieri. — Ce p ai despre ea? — Mi-a plăcut. — Într-adevăr? — Îmi plac femeile în general şi nu am simţul ea dezvoltat. — Eu îl am, spuse Rina. Niciodată n-am avut încredere în mama, în graţiile şi ile ei măreţe. De fapt a fost ceva reciproc. Hester era favorita ei, mica ei prietenă. Sau ea era mica prietenă a lui Hester. A răsfăţat-o pe soră-mea pînă a stricat-o de tot, d acelaşi timp îi pretindea să facă minuni de vitejie : tot ce voia la Hester era să ajungă ineva. Eu am stat pe tuşă cisprezece ani uitîndu-mă la ele cum joacă ping-pong sentimental . Sau pong-ping. Eu eram o spectatoare nevinovată, a treia persoană care reprezenta publicul, care nu voia să fie înţelegătoare, să le cînte în strună. Suna ca un discurs pe c 1 repetase de multe ori. Vorbea cu amărăciune în glas, dar şi cu resemnare. — Am plecat im ediat cum m-a lăsat mama, imediat după ce am terminat liceul. M-am dus la o şcoală sanit ară în Santa Barbara şi mi-am luat diploma la Camarillo. De cînd vorbea despre meseria e i, sau poate de cînd vorbea de sentimentele pentru familie, îşi recăpătase în parte siguran de sine. — Mama credea că am înnebunit. Am avut o discuţie la sînge, care s-a repetat de m ai multe ori, în primul an, şi de-atunci Ross Macdonald - Coasta Barbară - 163 -

nu m-am văzut prea des cu mama. Din întâmplare îmi place să fiu de ajutor bolnavilor, în sp cial celor cu tulburări mentale. Probabil că simt nevoia să aibă cineva nevoie de mine. Acuma mă ocup de terapia ocupaţională. Asta fac în primul rînd cu doctorul Frey. — Doctorul Frey care conduce sanatoriul din Santa, Monica? Dădu din cap. — Lucrez acolo de mai bine de doi ani. — Atunci o cunoşti pe Isobel Graff. — Cum să n-o cunosc, asta-i bună. A i ntrat în sanatoriu la cîtva timp după ce am început să lucrez acolo. Mai fusese şi înainte cîteva ori. Doctorul zicea că e mai rău ca de obicei. Nu ştiu dacă ştii, e schizofrenică de uăzeci de ani şi cînd boala se agravează are simptome paranoice. Doctorul zicea că înainte, cînd trăia tatăl ei, crizele erau din cauza lui. Acum sînt din cauza domnului Graff. Cre dea că urzeşte ceva împotriva ei şi voia să i-o ia înainte. Doctorul Frey zicea că domnul G f ar trebui s-o ţină sub pază pentru propria lui siguranţă. Din cînd în cînd simptomele ast ranoice se concretizează în acţiune. Am văzut şi eu. Doctorul Frey i-a făcut o serie de tra amente cu metrazol şi încetul cu încetul a ieşit din faza acută şi s-a liniştit. Dar era în s-a întîmplat povestea asta. Eu nu îndrăzneam să stau cu spatele la ea. Dar doctorul Frey zicea că nu e periculoasă, şi el o cunoştea mai bine ca mine ; şi la urma urmelor el e do ctor. La mijlocul lui martie i-a dat voie să iasă singură la plimbare. N-ar trebui să ju dec un doctor, dar aici a făcut o greşeală. Nu era progălită pentru libertate. Primul flea c a făcut-o să se dezlănţuie. — Ce s-a-ntîmplat? — Nu ştiu exact. Poate a făcut cineva o re rudentă sau pur şi simplu s-a uitat la ea mai ciudat, Aşa sînt paranoicii, aproape ca nişt e radioreceptori. Selectează cine ştie ce semnal minor din aer şi amplifică apoi singuri , pînă cînd nici nu mai aud altceva. Indiferent ce s-a-ntîmplat, Isobel a fugit şi n-a ven it toată noaptea. Cînd s-a întors era rău de tot. Cu o privire îngrozitoare, îngheţată, ca e cu un cîrlig în gură. Era ca în ianuarie, dacă nu şi mai rău. — În ce noapte a fost pleca martie, prima zi de primăvară. Nu-i nici un pericol să uit data asta. O fată pe care o şt iam din Malibu, Gabrielle Torres, a fost omorîtă în aceeaşi noapte. Atunci n-am făcut nici o legătură între cele două evenimente. — Dar acum? Înclină sumbru din cap. Ross Macdonald Coasta Barbară - 164 -

am spus eu. Am văzut unele din obiectele pe care le făcea din lut. — Ţi-a spus unde-a fost? — Nu. pentru că avea hainele ude şi pline de nisip. se întor ese la clubul Channel. şi continuă cu voce şoptită : — Făcea tot felul de păpuşi sfărîma capetele. dar nu trebuie ne apărat să însemne ceva. cînd tîrîndu-se pe mal.Coasta Barbară . le distrugea bucată cu bucată. mai din punct de vedere mental. N-ar fi trebuit să mă şocheze după tot ce-am văzut în spitalele de nebuni. pa rcă ar fi vrut să nu le mai vadă. dar obiectele alea m-au şocat. Animale cu feţe de om împerechindu-se.. mai tîrziu în primăv . Înţelegi? Ea ştia ceva ce eu nu ştiam. Hester a reacţionat ca un calculator Geiger şi a început să mă întrebe. Mi-a spus de Gabrielle şi de Graff . amanţi.165 - . despre alta.. cel puţin nu în cuvinte. De fapt zile întregi nici n -a vorbit. organe uriaşe. Ross Macdonald . că Simon Graff şi Gabr rau. tot drumul de la Malibu pînă acolo.. cu mine nu. Era epuizată fizic. despre starea ei menta lă cînd s-a întors. Fără să-mi dau seama ce fac. i-am spu Isobel Graff a fugit în noaptea aceea. dădea lecţii de sărituri. A discutat vreodată cu tine lucrurile astea? — Nu. Doctorul Frey a fost un timp îngrijorat să nu cumva să intre în catatonie. În ziua aceea eram de serviciu dimineaţa şi eu am îngrijit-o pînă a ven orul Frey. pr obabil că prietena ei Gabrielle îi făcuse confidenţe. Arăta rău de tot. Eu credeam că o interesează numai cine i-a omorît prietena. — Nu e prea frumos.. He mplet pe drojdie atunci. toate dea valma.. ca o vrăjitoare din junglă. Am vorbit des pre una. vara trecută. părţi ale upului omenesc. Ch iar cînd şi-a revenit şi a început din nou să vorbească. şi ea a adus vorba despre cazul ăsta. Acuma sînt sigură că a venit pe jos. Isobel a apărut tîrîndu-se puţin după ce se luminase de ziuă. o invitam la restaurant de cîte ori puteam. Primul lucru i-am făcut o ba ie fierbinte.— Mi-a făcut Hester legătura. n-a pomenit niciodată de noaptea a a. Doc torul Frey nu le încurajează pe surori să se ocupe de psihiatrie. cînd alergînd. Părea că o obsedează .. Şi mai făcea muleţi cu. Închise ochii... Mi-am şi eu drumul şi i-am spus tot ce ştiam despre Isobel şi fuga ei. n-a spus nimic. Am văzut-o însă în atelierul de modelaj. — Cînd ţi-a spus asta? — Într-o zi cînd am mîncat împreună. Probabil că o l ră şi valurile. Pistoale şi.

De cînd a plecat Hester de la club şi a început să trăiască fără enit concret. Bănuiala s-a agravat cînd am avut întîlnirea aia oribilă cu ei. — Asta nu explică totuşi de ce ai vrut să faci asta. Şi Hester îl asculta sorbindu-i cuvintele şi-i luceau ochii. să-i dau informaţii periculoase. De t bănuieli de la început. eram în barul lui Dixie m-am dus acasă singură cu taxiul. îţi trebuie aşa de mult pînă să priveşti în faţă ce ştii despre acel cineva. că nu vrea să ştie decît adevărul despre moartea Gabrie trebuit să mă încred în ea. că Hester m-a chemat să văd ce deşteaptă a. Mare proastă am fost. ce bine îi merge. Am ieşit de-acolo. Toată porcăria nu s-ar fi pornit niciodată Ross Macdonald Coasta Barbară . şi cum î are el pe Simon Graff la degetul mic. După un timp adăugă : — Mi se părea că-i datorez asta lui Hester. Poţi să ştii un lucru şi în acelaşi timp să nu-1 ştii. — Probabil spui despre mine. de cînd am trăncănit şi i-am spus tot lui Hester. la urma urmelor. e o mar care a eticii ca o soră să vorbească despre pacienţi. ce succes are ea în viaţă. pînă ieri cînd m-a chemat Lance. Aproape că m-am îmbolnăvit de grijă l astea. Pe nici unul di n ei nu l-am mai văzut. De-atunci nam mai văzut-o pe Hester. — Să te roage să mergi cu avionul Vegas dîndu-te drept Hester? Dădu din cap. Atunci mi-a sărit ţandăra. Mi-a venit deodată o idee curioasă. Avea ochii aproape negri de concent rare. sau poate n mai voia să fie sinceră. Era ciudat ca o fată care a văzut atîtea s ibă atîta inocenţă în ochi. Am crezut că măcar o dată în viaţă e sinceră. — E nevoie să ma xplic? Am vrut şi gata.. E clar pentru ce voia să ştie a să-1 şantajeze pe Graff.. ţi-am spus cî Carl Stern s-a ameţit şi a început să se laude cu localul lui cel nou. — N-am nici un motiv să-i spun. Am aşteptato să continue. Trebuia să-i creez un alibi. — Acum. — Nu ştiu dacă înţelegi. ai să vorbeşti cu doctorul Frey? întrebă ea. Rina? Un timp a lăsat-o glasul.166 - . te rog. — De ce ai acceptat? — Doar ştii de ce. Spuse : — E greu de spus. m au reacţionat? — N-am aşteptat să reacţioneze. Cî pe cineva. Î n sens sînt la fel de vinovată ca ea. — De cînd ştii asta. din Vegas.Privirea ei albastră închis se ridică spre mine.

Probabil că aşa ai fost crescută. numai că din păcate m i totdeauna prea tîrziu. — Ascultă-mă. — Nu pot altfe Cum nu-nţelegi că dacă Isobel Graff a omorît-o pe Hester. De unde ştii? Ai o intuiţie grozavă. — Nu mai lua toată vina asupra ta. Nu eşti răspunzătoare de ce i s-antîmplat lui Hester şi n-ai făcut nimic prea rău. Era fată bună. sau revolverul pe care 1-a întrebuinţat. am unele îndoieli că Isob orîto pe sora ta. Rina a plîns puţin pe umărul meu. nu spun numai aşa. Şi oricum. Ai tendinţa să iei vina asupra ta. Pe urmă a dormit CAPITOLUL 30 Ross Macdonald Coasta Barbară . Era şi o fată foarte obosită. Hester era mai mică şi făcea tot felul de isprăvi. să te consideri tu vinov ată. Nu m-a întrebat ce-am vrut să spun şi bine a făcut încă naveam soluţia finală. Bîzîitul motoarelor se schimbase. M-am r pezit prea devreme să trag concluzii în privinţa acestui caz. In orice caz. o fată tris ervoasă! Am stat un timp într-o linişte stînjenitoare. Rina.167 - . şi ea totdeauna vina pe mine. Nu sînt convins nici măcar că a împuşcat-o pe Gabrielle Torres. Av onul trecuse de zenitul zborului şi îşi începuse coborîrea lină spre Los Angeles şi spre so le roşu. cum spunea doamna Busch. Eşti o fată care a ai primit lovituri grele. Şi nici să mă conving pînă nu pun mîna pe probe concludente : o mărturisire.dacă n-aş fi început eu. — Chiar aşa crezi? Părea uimită. nu-i aşa? O apucă un tremurat. — Spui asta numai aşa. — Nu. Eu am băgat-o în bucluc. Am simţit-o c se crispează sub braţul meu. un martor ocular. — aşa cred. de un lucru sînt sigur. Dar H er era deja moartă. înainte de a ajunge pe pămînt. simţeam că tot eu trebuie s-o scot. scuturînd-o aşa de tare că-i clănţăneau m înconjurat-o cu braţul pînă i-a trecut. eu sînt de vină? — Nu-nţeleg de l amenii sînt răspunzători pentru ceea ce fac ei înşişi. — Aşa e. — Da. să te consideri vinovată pentru toate.

Maşina mea era parcată la aeroportul Internaţional. în mînă cu un pahar cu picior. A pus paharul pe cămin şi s-a postat în faţa lui. eu n-am intrat de lo c şi am mers mai departe trecînd de Wilshire şi de Sen Vicente spre sanatoriul doctoru lui Frey.. Ce credeţi c-o să vă spun? — Mi-aţi nu-i adevărat. Rina Ross Macdonald . în haine pe seară. cu un străin. apoi cu o menajeră încărunţită. Doar numi puteţi cere în m serios să discut o astfel de problemă. Dar am venit întîi a dumneavoastră. — N-aş putea spune că mă simt onorat. Am vorbit întî u o fată îmbrăcată ca subretă.Coasta Barbară .m-a rugat s-o las la mama ei acasă. în Santa Monica. Ridurile i s-au adîncit cînd i-am spus că o suspectez p sobel Graff de crimă. Mai tîrziu am să dau acest caz pe mîna poliţiei. Cl rea centrală era un conac alb în stil Edward. linia orizontului. atunci vă spun. Sanatoriul ocupa un teren înconjurat de un gard de zid. Inteli doiala îi brăzdaseră adînc obrazul. şi în cele din urmă chiar cu Era un bătrîn încovoiat de umeri. ca şi cum i-aş fi ameninţat centrul casei. De pe veranda doctorului Fre eam peste zid cîmpul pînă la ocean. Doctorul Frey l ocuia într-o casă de oaspeţi aşezată într-o latură a clădirii. Nu ştiu nimic despre dumneavoastră. dintre care trei în ult imele două zile. Nu-i adevărat. o astfel de acuzare. — Trebuie să înţeleg că sînteţ t detectiv particular. aşezat pe o pantă în terase. Îşi resfiră mîinile l enuşii. Pe suprafaţa lui convexă se aduna ceaţa şi întunericul. în cîmpia dintre Sawlelle şi Brentwood. — În schimb ştiţi destule despre Isobel Graff. spuse el. soarele scufundat mocnea ca un avion prăbuşit în flăcări. într-o atitudine oa ecum beligerantă. — Ştiu că sînt doctor şi că ea e pacienta mea.168 - . care aparţinuse înai nte unui întins domeniu particular. Aşa am şi făcut. Acum vă rog să mă scuzaţi. Un paznic în u niformă îmi deschise poarta automată şi-mi spuse că doctorul Frey este probabil la masă. — Doamna Grafii e aici acum? Ripostă cu o altă întrebare : — îmi daţi voie să ce scop faceţi aceste investigaţii? — Au fost ucişi patru oameni. am aţi la masă. — Foarte bine.

— Starea ei mintală răta cumva că ar fi înclinată spre omucidere? Ross Macdonald . în deplină siguranţă. ar trebui pusă frumos într-un loc unde să nu mai poată ucide. încă n-a fost găsită. — Vreţi să chem poliţia? — Dacă aveţi probe... Cel mai recent azi-dimineaţă. Spuse cu ironia amară a bătrîneţii : — Va să zică e t? Erou de seră din Hollywood în costum de sport? Ţi-ai propus să cureţi de unul singur Gr ajdurile Augiene? — Nu sînt chiar aşa de ambiţios. — Cu cît zel este căutată? soţul ei. doamna Graff a fugit.169 - . spuse : — Mă tem că nu pot să mă supun în continu stui interogatoriu.Coasta Barbară .Nu arătă nici un fel de surpriză. Şi nu eu sînt cel care vă preocupă. — Dar pe ceilalţi? — N-am idee.. Doamna Graff -o pe Gabrielle Torres sau nu? — N-am cum să ştiu. Ar fi trebuit să o pun sub supraveghere. Dacă a ucis patru oameni. şi gheaţa clincăni în . Se scutură. O caută poliţia lui particulară. — Cîn — Azidimineaţă.. Doctorul Frey îşi strînse buzele ş se mîna după pahar. Se sp eia oară în decurs de trei minute. A interzis. sau chiar numai unul. — Aţi vă aţi vorbit cu ea? — Sigur. spălătorie. De multe ori. Dar aşa. — Asta cer de la dumneavoastră. Dacă aţi avea o calitate oficială. ci Isobel Graff. puţin înainte de prînz. dar mă tem că nu e. azi-dimin eaţă. Apoi spuse : — Am semnat din proprie iniţiativă actele pentru internarea ei.. domn octor. După ce sorbi din el. totuşi. — Asta înseamnă că e în drum spre ospiciu? — Aşa ar trebui. Nu credeţi? Un minut nu răspunse nimic. — Aceşti oameni erau prieteni cu dumneavoastră? — N-aş zi rau însă membri ai rasei umane.. termina formalităţile. — Înainte de a se. a spart cu un scaun o fereastră consolidată şi a fugit ascunsă într-un camion de la.

sau cu o zi înainte? — Vizitator? Reuşisem să-1 iau prin surprindere. dar în Bri ce caz e foarte savantă.Coasta Barbară . Închise uşa şi făcu u spre mine. Pe fată o c Hester Campbell. te rog folose ecul în altă parte. — Nu sîntem la tribunal. Am vorbit cu Bassett. şi se pare ndeva. ca să mă scuteşti de osteneala de a chema să te dea afară. la car oi refuza să răspund.Zîmbi obosit. Clarence Bassett o vizita regul t aici. De ce a ales tocmai ziua aceea de martie ca să fugă? A avut vreun vizit ator în ziua aceea. Practic aţi recunoscut că ea a tras cu pistolul. Se uită la mine. — Acum. I-am dat slujbă surorii ei. — Întrebarea nu este ipotetică. — Eu nu. — Încă o înt nule doctor. ieri după-masă. — Da? Nu prea cred.. A împuşcat-o sau nu pe Gabrielle Torr noaptea de 21 martie anul trecut? — S-ar putea să nu fie ipotetică întrebarea. dacă eşti bun. — Cum. Ross Macdonald . — De ce n-ai spus de la început? Îl cunosc bine pe Bassett. cu ochii voalaţi ca o pasăre bătrînă. De fapt el m-a introdus în p roblemă. doamna Graff este bolnavă mintal şi a fost bolnavă şi pe 21 martie anul trecut. — Sint obişnuit. — Nu ştiu nimic de nici un vizitator. Hester Campbell e una din victime? — A fost o morîtă în bătaie cu un vătrai. O cunosc de ani de zile d e la club. — Te-a angajat ca să cercetezi ce e cu aceste crime? — Toată povestea a porn it de la o fată care dispăruse şi s-a transformat în crimă înainte de a o găsi. Eşti un tînăr oarte încăpăţînat şi ai început să mă cam plictiseşti. sau pentru orice altă cr imă. E imposibil să fie arestată pentru omor.170 - . Se duse la in cealaltă aripă a Hasei se auziră rîsete de bărbaţi. Acum. — După cîte am înţeles. Aşa că îţi pierzi timpul şi dumneata şi eu. nu crezi? — Timpul nu contează. Acum urmează o •întrebare ipotetică. domnule.. dar o cunosc pe Hester Campbell. — Ai cumva un spion plătit p e angajaţii mei? — Mult mai simplu.

Mai e şi altă posib ilitate. Are o în egere aproape feminină. fizic . incapabilă să facă faţă cerinţelor vieţii de adult. poate ar fi format o pereche potr vită. decît cu bărbatul cu care s-a măritat.— Şi ai motive să crezi că a omorît-o doamna Graff? — Isobel Graff e implicată. Împreună. cînd îl chema ea. să fi fost folosită drept instrument în aceste crime. Dar se pare că dumneavoastră le atrageţi. Bărbatul ei se pare că-i recunoaşte vi Dar asta nu e concludent. incitată să le facă de către altcineva. dar să fi fost. acum mulţi ani. de care ea are mare nevoie. şi Peter Heliopoulos n-a fost un tată prea înţel pt. mărăciune : — A primit foarte puţin ajutor din partea lui Simon Graff. — Ştiţi ce i-a cauza oala? — Etiologia acestei boli este încă un mister. — Am prevăzut că o să-mi pui întrebări ipotetice. Întrun sens.Coasta Barbară . — Încerc să mă ab doctor. nu-i nimic neobişnuit în aceste vizite. Erau foarte de fapt au fost şi logodiţi cîndva. Avea un ton elegiac. cîteodată şi mai des. dacă s-ar fi putut căsători. A fost victima unor crize de sc hizofrenie încă de cînd avea paisprezececincisprezece ani. — Păi. Venea la doamna Graff în fiecare săptămînă. a fost un instr ment împins de ambiţia lui Ross Macdonald . — Ce vreţi să spuneţi că nici unul dintre ei nu e capabil să ste ingur? — În cazul doamnei Graff ar trebui să fie clar.171 - . Din punct de vedere social. E cumva receptivă la astfel de su estii? — Cu cît ştiu mai multe despre mintea omenească. a rămas şi acum o etiţă într-un trup aproape îmbătrînit. Încercă să r suferi un eşec trist. înainte de căsătoria ei actuală. dar în acelaşi timp a lipsit-o de contacte adevărate cu o amenii. dar cred că ştiu cîte ceva despre acest caz particular. A împins-o către maturitate. Adică să le fi comis. Şi-a pierdut mama de mică. mi se pare. I s-a cerut să facă eforturi ca să-şi joace rolul de mică gazdă. devenise soţia lui chiar înainte de a ajunge la pubertate. dar nu ştiu mult După toate aparenţele a fost de faţă la crimă. Cîteo sc că mai bine s-ar fi măritat cu Clarence. Nici unul dintre ei nu e capab il să stea singur. Şi nu mi-aţi răspuns la întrebarea despre zitele lui Bassett aici. cu atît ştiu mai puţin. Isobel ar putea fi victima unei înscenări.

Aş îndrăzni chiar să presupun că alcooli smul lui în esenţă mimează gestul sinuciderii. Se ştie că incapabilii au înc se realizeze prin violenţă. — Aţi spus că e incapabil să stea singur. Aceste eforturi erau prea mari pentru ci neva predispus poate la schizofrenie încă de la naştere. — De ce v-aţi mai ostenit? Îmi aruncă o privire complexă. spuse el. de moartea mamei sale. din psihiatrie? Cu conceptul de folie à deux? Ross Macdonald . omul mulţumit să stea deoparte în viaţă.Coasta Barbară . De atunci bea foarte mult. Un instrument însă foarte vulnerabil. Jack Spintecătorul. Eşti familiarizat cu teoriile mai noi. E directorul clubului pe care-1 frecventez. Dorinţa de moarte este pronunţat ambivale Poate fi îndreptată împotriva ta însuţi sau împotriva altora. Era în ace rivire şi înţelegere. — Nu-1 consideraţi un pericol latent? Du pauză de gîndire.imensă. de exemplu. — Dar cu Clarence Bassett ce e? E şi el bolnav mintal? — N-am nici un motiv să cred aşa ceva. acum cîţiva ani. este probabil un om cu o p uternică componentă feminină. Din nefericire această adaptare a fost serios zguduită. — Adaptare la ce? — La propria lui fire. şi oboseală. Noaptea stau treaz. care încearcă să şi-o anuleze distrugînd femei în carne şi oa tele abstracte zburătăceau şi ricoşau ca nişte lilieci în camera luminată de ultima lumină sului. Clarence e tipul celibatarului perpetuu . Toate astea sînt reacţii tipice. — Sînt bătrîn. interpersonale. Slăbiciunea îl face să evite centrele agi tate ale vieţii. alături de mama lui iubită. parte din sistemul lui de ad aptare. doctorul răspunse : — Poate da. care n-au reuşit să treacă de faza copilăriei. Cred că ar ros să fie în mormînt. nu pacientul meu.172 - . Îşi îneacă literalmente durerea. — Vreţi să spuneţi că Clarenee Bassett ar putea fi un ucigaş în masă? — În nici un c rbit numai în general. îşi irosise viaţa în Grajdurile A i avea nici o nădejde în acţiunile omului. în de gardă. şi fac speculaţii despre posibilităţile umane. şi cunoaştere tragică. — Am vrut să spun din punct de vedere social şi sexual. tipul celui care dă serate pentru alţii. Interes lui faţă de femei se limitează la fete tinere şi la anormale ca Isobel.

Aceeaşi dorinţă de moarte. domnule doctor. mai mult ca sigur. Dar dacă aş avea. — Nebunie în doi. mai aveţi şi altceva pe care să vă ba afară de aceste speculaţii? — Poate că am. Sînt bătrîn. Am profitat de această împrejurare ca să intru cu fo rţa în cabaña lui Simon Graff. — Nu vă deranj . de dinainte de război. La locul de parcare al clubului Channel era o singură maşină.173 - . Uşa se închidea cu un yale uşor de Era Ross Macdonald . o posibilitate care ia naştere atunci cînd două persoane au în subconştient acee dorinţă ascunsă. O astfel de relaţie se poate însă şi înăcri şi degrada. Dar e o posibilitate care merită să fie luată î sideraţie. I-am mulţumit şi am ieşit. Locul părea complet pustiu. o să-1 întreb personal. Acum douăzeci de ani. n-aş vrea şi nici n-aş putea Îşi ridică mina în faţa obrazului. Deschise uşa a doua oară.Coasta Barbară . anul trecut în martie? — Cred că da. L-am auzit trîntind uşa grea în ur CAPITOLUL 31 noapte de-a binelea cînd am ajuns la Malibu. luate în mod individual . sau mai bine zis a fost ora mea să. într-un gest şovăitor de apărare. Spuneţi-mi. relaţia dintre ei s-ar fi putut finaliza într-o căsătorie reuşită. nu se vedea nimeni. violenţa pot lua naşter dintr-o relaţie între indivizi. un Dodge prăpădit. în jurul bazinului. Speculaţiile mele nocturne i-au luat în consideraţie şi pe Clarence Bas sett şi pe Isobel. aşa s-ar putea traduce. În club. Am bătut la uşa biroului lui Clarence Bassett şi n-am primit nici un răspuns.I-am spus că nu. ult imul musafir rămas de la petrecere. Nu spun că aşa trebuie să fie. Eram. chiar dacă componentele relaţiei. sînt inofensive. şi poate degene nit mai rău. Nebunia. Am străbătut galeria şi am coborît treptele pînă la bazin. Asta e. — Mă copleşeşti cu în văd că nu mai au sfîrşit. — Bassett a vizitat-o pe doamna Graff înainte ga ei. ţi-am spus. Va trebui să verific registrele. cu numele ui Tony înscris pe volan.

O lume unde nu trăieşte şi nu moare nimeni. pe ac astă bancă. Vestiarul din dreapta conţinea u ulap cenuşiu de oţel şi nişte costume bărbăteşti de plajă. şi în jurul lor o aureol arsă de ruj de buze. mobilele la locul lor. pozele strălucitoare şi nemişcate pe pereţi. încingîndu-mi arterele. poţi să vezi după colţ şi chiar în străfundul în ii din fiinţele omeneşti. distanţate bine şi neînchise. L reo douăzeci de centimetri sub crăpătura la care ajungeam cu ochii. Dar cam ra goală.deschis. sub ochiul unui soare care nu apune niciodată. Am deschis uşile gemene dinspre vestiare. Prin minte mi-a trecut un spasm de durere. Probabil că Isobe rebuise să se urce cu picioarele pe bancă. aşteptîndu-mă să găsesc pe cineva înăuntru. Simţeam o nostalgie teribilă pentru lumea aceea strălucitoare şi paşnică care de fapt n-a existat niciodată cu adevărat. Era ceva vag şi totuşi precis : o semnificaţie bine definită a ceea ce sentîmplase în noaptea aceea de primăvară cînd scăp sobel şi murise prima fată. la marginea unuia din obloane. spre duşuri. ca o sfoară cu noduri. uitî du-mă la noi prin uşă şi ascultîndu-mă. Timp de o secundă. am trecut în cameră şi m-am oprit în faţa litografiei gen Matisse care înfăţişa Coa Azur. impalpabil în gură ca şi respiraţia. Aveam sentimentul viu pe care-1 simţi cîteodată în ultimele ceasuri e unui caz greu. am fost acolo înăuntru. Ross Macdonald . Cel din stînga. Am închis uşa de la vest Obloanele erau sus. ascuţindu-mi nervii. trăgînd după ea o imagine. Fiecare vestiar av ea o uşă în spate care dădea într-un coridor. care probabil ap oamnei Graff. Am tras banca pînă la uşă şi m-am urcat pe ea. lumina. spusese Isobel. uitînduse în cameră prin crăpăturile din oblon şi muşcînd lemnul de disperare. înnegrit de vreme. în afara timp lui. Durere pentru femeia care stătuse în întuneric. cu excepţia unei bănci de lemn şi a unui dulap gol. ca să se aerisească cămăruţa fără ferest du-mă în vîrful picioarelor puteam să mă uit printre crăpături în cameră. Dă-mi te rog ceva să beau. era complet pustiu. Am aprins lumina din tavan. sentimentul că daca vrei.Coasta Barbară 174 - . Am intrat şi am aprins lumina. Timpul curgea prin mine. Am examinat şi interiorul stinghiei de lemn mo ale şi am găsit urme similare. erau o serie de urme care semănau cu nişte muşcături. fără să ştiu prea bine ce caut.

neclintită. Părea că îl stinghereşte ideea de a sta în cabaña Se scarpină iar în cap şi-şi trecu degetul mare şi arătătorul peste brazdele din obraz care hideau gura ca într-o paranteză. Clătină din cap a mustrare şi se aplecă să se uite la stricăciunea pe care o făcusem. Au mai găsit un mort pe plajă. El şi-a adus zugravii.Coasta Barbară . Căpitanul Spero m-a tot întrebat ştiu cîte ori cine a spart poarta. Avea o privire serioasă. domnule Archer? arl Stern. da nu ştiu. Ross Macdonald . Arătătorul b icios al lui Tony mîngîie zgîrietură şi adîncitura.În spatele meu cineva îşi drese delicat glasul. Asta ştiu. ştiaţi. neagră. Are vreo importanţă? — Poliţia zicea că da. a făcut-o lună şi a pus î numai lucruri noi. Dumneavoastră ce credeţi? — . c mici în lumină. Ce ştiu eu de viaţa lui. Într-o vreme a fost managerul lui nepotumeu. — Domnu Archer. Carl Stem. oasca avea în curmeziş o zgîrietură strălucitoare. şi-a mobilat-o el singur. Tony se aşeză pe vine în uşa deschisă. Zicea că poate e tot omor în bandă. M-am întors şi l-am văzut în uşă pe Tony. — Domnul Archer. dumneavoastră aţi spart uşa? rto. avea unul mare şi lat. i-am zis. — Tot dumneavoastră aţi fo t şi ăla care a spart lacătul de la poartă ! — Eu am fost ăla. ce s-a-ntîmplat cu nepotu-meu Manuel? — A fost împuşcat şi omorît aseară. — Ce-a mai spus Spero? — Nu ştiu. înainte de începerea sezonului de vară. n după cabaña lui. Mi-a spus căpitanul Spero că e mort. Manuel avea duşmani? Da. îşi ţinea mîna pe revolver. — Da. nu ca ceilalţi. dar eu nu ştiu ce să zic. M-a întrebat.175 - . p e nume Manuel Torres. şi lemnul era uşor adîncit. — Asta n-o să-i placă lui domnul Graff. împuşcat î y îşi atinse pleoapa ochiului stîng cu arătătorul drept. Faţa lui ridicată semăna cu o masc ară de lut crăpat. Căpitanul Spe ro zicea că e omor din ăla în bandă. zice. Se pare că azi sînt într-o d destructivă. — Cînd şi-a mobilat-o? — Anul t.

de parcă ar fi fost un bîrlog de zei pe care îl profanase. Unde-i Bassett? — Nu ştiu. — Păi. Nu mi-a mai lăsat nimic. îi luceau ochii de o durer neagră. Dincolo de ele. — Un de e doamna Graff acum? — S-a dus jos pe plajă. şi la familie. Dar n-a vrut să vină cu mine. L-am lăsat vorbind în camera goală şi mam dus la capătul bazinului. dar n-am putut să mi-1 smulg pe băiatul ăsta de la inimă. uitîn-du-se prin cameră plin de respect sper at. Mi-a arătat multe poze c lorate cu. Poate că în concediu. din locurile astea. n-arată prea bin e. Am făcut şi eu reşeala care-a făcut-o Manuel. nici fata. delimitată de linia un uitoare de spumă albă.de prietenii lui? A fugit de mult de la mine şi a mers pe drumul lui. nici pe Manuel. — Nu ştiu. Camera îi aminti ce îndator ire are faţă de ea. Mai am încă priete ni la Fresno. plaja cobora pînă la apă. Am coborît scările de ciment şi am fost întîmpinat de o frîntură de sunet suflat sp printre bubuiturile valurilor.. să-1 plimbe cu maşina aia joasă. Stătea ghemuită în Ross Macdonald Coasta Barbară . Poarta d in gard era deschisă. Mi-aduce ghinion şi mie. nici nevasta. vie. Totdeauna se duce o lună în Mexic cînd nu e sezon. aluneca spre mai un zid şovăit ceaţă. Atunci nu mai era nevoie să spargeţi uşa. s-o ia. Şapte metri mai jos. am crezut că pot să vin şi să iau ce vreau. Îl sfida să vină. Vederea oceanului îmi dădea un sentiment de greaţă. Dar n-au vrut să ase să iau nimic. stoică. Strînse pumnul şi se lovi în umărul obrazului. Prin masca indiană. îmi aducea amint e Caril Stern plutind în chip de cadavru. — Ce faceţi aici înăuntru. Doam a Graff a fost aici acum cîteva minute. Pe linia de spumă se ridicau valurile ca n işte arătări şi cădeau apoi ca nişte ziduri. Era Isobel Graff vorbind cu oceanul. Umerii lui încovoiaţi se mişcau o dată cu răsuflarea.. să nu fi plecat din Fresno. Ar fi trebuit să rămîn la Fresno.176 - . îi căuta pe domnu Bassett. domnu Archer? N-aveţi dreptul să intraţi aic ut pe doamna Graff. de ce nu spuneţi. Mi-era c iul meu. doar că nu-i aici. Am încercat s-o opresc. într-o vreme. drept la dra cu. Spuse : — O să de-aici. mai 'nainte îşi făcea bagajele. Credeţi că ar trebui să-i telefonez lui domnu Graff? — Dac oţi să iei legătura cu el. cu vocea ca un ţipăt de pescăruş.

Avea o răsuflare împuţită ca a tatii cînd a murit. Unde ai fost toată ziua? — Pe plajă. Profilul ei. — e. — S-a dat la mine. Cînd rm l-am văzut. apărîndu-şi faţa cu braţul. avea o lucire albă şi un och ru de foc. ca să nu-şi dea seama ce spune. M-a auzit apropiindu-mă şi s-a ghemuit la pămînt.Coasta Barbară . te pun să te plimbi încoace şi încolo. c m-a silit tata să mă mărit eu Simon. atît de aproape încît ni s-au atins umerii.genunchi. Capul ei de pasăre. — Bună. Bătrînul ăla putea să fie acolo. — Care bătrîn? — Ăla care s-a dat la mine cînd am luat somnifere. pompează ceva în tine. îţi dau să bei gata. Te iau. Nu suport să mă gîndesc la mijloacele violente. — Unde-ai fost toată ziua? Ochii negri şi umezi se uitară la mine pe sub braţul ridicat. Isobel. Dar asta a fost tot ce-am mîncat azi. Iubeam alt bărbat. Nu măntorc. — Pe Clarence? Ross Macdonald . numai că eram prea obosită şi m-am pomeni imineaţa înapoi în acelaşi loc. Voiam să fac o plimbare mai lungă. — Cînd ai încercat să iei somnifere? — A. Vorbea fără nici o intonaţie. Se trase înapoi de la această atingere. exact la limita valurilor. Mai bine mor. de mult. întins înainte. nu mi-e frică de tine. Ce să mă fac Mi-e frică de apă. negru şi ciufulit e răsuci dintr-o dată spre mine. dar destul cît să spună ce spunea. te pomeneşti de unde ai plecat. dar nu mai făcu şi altă mişcare. şi somniferele n-ajută l imic. Spuse cu propria ei voce : — Bună.177 - . — Cine? — Moş-Moarte cu barbă albă lungă şi murda o dispoziţie urîtă. sînt o hîrcă bătrînă. Şi avea nişte viermi care ochii lui. pleacă. — Nu te interesează. N-o luase razna prea tare. cu aceiaşi oameni care curg reci şi fierbinţi. M-am lîngă ea pe nisipul presat. O fetiţă mi-a dat o îngheţa cînd i-am luat-o. ambiguă. — Hazna împuţită. — Cred c-o să rămîn cu tine. şi ameninţa cu pumnul apa bolborositoare.

Isobel. Acum ceaţa er e jur împrejurul nostru. Toată ziua am fac curaj să intru în apă. — Am făcut eu şi păcate mai rele. un element compus din aer. aici pe plajă. unde se putea rosti orice. — Acum ce crezi despre mine? N-a mai trebuit să-i răspund. dar a şters o pe uşă. — Cine e? Nu-i lăsa să mă ia. Îşi lăsă capul pe umărul meu. Un copil neastîmpărat care s-a rătăcit. cu două găuri negre în loc de şi încă o gaură în loc de gură. Ei erau împreună în lumină şi eu eram singură pe întun e urmă lumina parcă era sticlă pisată în ochii mei.— Da. dar tot am văzut unde să trag. spuse ea. Îl ţinea la e în dulap. Eram ca într -un limb în afara acestei lumi. — Asta s-a întîmplat la voi în cabaña? Dădu uşor din cap. dar în n a mai mult a copil decît a femeie. Ce mă fac acum? Nu pot să îndur să stau mereu într-o cameră. Clarence a fost aşa de bun cu mi ne. A fugit. şi în acest ocol a întîlnit cu moartea. Pe el voiam de fapt să-1 omor. Ross Macdonald . A fost îngrozit c m ieşit din camera din fund cu pistolul în mînă. — Sînt prinsă. el a fost singurul pe care l-am iubit vreodată.178 - . Era atinsă de boală şi nu mai era de mult tînără. Isobel Graff spuse : — Am făcut cel mai mare păcat din toate. — De unde ai avut pistolul? — Era pistolul de trageri al lui Simon. S-a tîrît aici afară şi a murit pe p u venit valurile şi au luat-o. — Am prins-o acolo cu Simon. apă şi un frig suspect. ca în altă zi s-o facă iar şi iar şi iar. M-am uitat în jo la faţa ei. ridicată spre mine : o faţă palidă ca de stafie. sinuciderea este un păcat. Ce bine ar fi să mă ia şi pe mine.Coasta Barbară . O striga pe e a. Se mişcă neliniştită în îndoi eu. Am aşteptat. În ceaţa de deasupra capete lor noastre se auzea o voce care se deplasa dintr-un loc într-altul. — Ce s-a întîmplat cu Sim noaptea aia? — Nimic. Am împuş vintre şi a murit. Chiar el m-a învăţat să trag cu el. — ta. Zidul de ceaţă trecuse linia de spumă şi era aproape deasupra noastră. Mai degrabă am işcarea decît am văzut-o.

Pistolul bufni nisip. o să fie o prob necontestat. unul di n primele modele. a lui Graff. De unde ai pistolul. acum mulţi ani. — O să iau şi lanterna. Am scos pistolul din curea şi i l-am arătat. i-am pus cocoşul şi l-am înfundat sub curea. înconjurată e un nimb. întorcîndu-şi faţa din lumină. Aruncă-1 drept în faţa ta.Se întoarse în genunchi şi mă prinse de mînă.Coasta Barbară . Graff. Mîna ei era rece ca un peşte. Isobel Graff fugi de el. De data asta de unde l-a luat? Răspunse cu grijă : Ross Macdonald . Secţia de balistică a şerifului are p abil gloanţele care au ieşit din el. Din mîna cealaltă îi ieşea ţeava lungă şi subţire a unui pistol de trageri. ridicîndu-se şi căzînd din nou: Graff o ajută să se ridice. Avea gura moale şi strîmb i speriaţi. Parcă gonea o furie care o făcea să pară mică. luate împreună. — A mărturisit de spus eu. Pistolul şi gloanţele. Pe treptele de t coborau paşi şi lumina unei lanterne. Conul de lumină se umplu de ceaţă învălurită. — Nu. — Vreau să spun. — Am auzit-o pe nevastă-mea? Unde e? Am măturat plaja cu lanterna. Se întoarseră spre mine cu mi e şi stîngace. dar în schimb pistolul este. Isobel. Raza d lumină se undui spre mine. Braţul lui Graf ei o împingea înainte. Isobel îşi tîrîia picioarele. Să nu recunoşti nimic. Şi e deja cu pistolul în mînă. în ultimele douăzeci şi patru de ore. — Asta e pistolul cu c are ai împuşcat-o pe Gabrieile Torres? Aruncă o privire la pistol şi dădu din cap afirmati v. o chinuia şi-i maimuţăre mişcările. — Nu. Mărturisirea ei nu este o probă valabilă. Mi-a dat lanterna. Graff o strigă din nou pe nume şi fugi după ea. M-am aplecat şi l-am ridicat. spuse Graff. Pistolul era încărcat. M-am sculat şi m-am dus în întîmpinarea lor. M-am apropiat şi eu şi am văzut . Neagră şi uriaşă pe aerul cen fugea înaintea ei. de calibrul 22. Neavînd încredere în mecanismul de tragere. În spatele ei era silueta întunecată. Am întor umina în sus spre faţa lui şi o clipă i-am văzut-o complet goală. — Eşti acoperit. fără să spună nimic. Era un Walther nemţesc. Graff? — Mi 1-a făcut Carl Walther în Germania.179 - . — Soţia mea este inconştientă din punct de vedere mintal.

Am bătut aşa de tare că miRoss Macdonald . Abia atunci văzu perechea din spatele şi încercă o carte mare. de peste douăzeci de ani. Ce bine-mi pare ! Nu mai spune ! spuse Graff posac. — pentru mine. Nici chiar banii tăi nu mai pot opri acuma nimic. spuse Graff. Astă-seară. — A. A venit la uşă numai în cămaşă. şi sînt ai tăi. Dar vorbesc de o sumă foarte mare de bani. — L-ai avut pe dracu ! Ase ară îl avea Stern înainte de-a fi omorît. am spu Asasinul tău şef a încercat să mă cumpere. Rezultatul final al acestui proces a fost un rînjet larg si strîmb care semăna cu un rictus de cal mort . — A. L-ai omorît ca să i-1 iei? — E ridicol.— E al meu. Pre cine a fost şi ar fi mai bine să-mi spui Acum o să iasă totul la lumină. Archer o încurcătură? — Cu tine. Te rog să-mi dai banii în apoi. O sută de m ii de dolari bani gheaţă. cu cearcăne vi a ochi semăna cu Lazăr ieşit din mormînt şi părea că nu mă recunoaşte. CAPITOLUL 32 am julit degetele. În biroul lui Bassett era lumină. — Vai. — Ai pus neva să-1 omoare? — Nu. Clarence. Acum. — Ştiu asta. — Cineva 1-a curăţat pe Stern ca să pună mîna pe pistolul ăsta.180 - . tu eşti. — De unde să ai aşa de mulţi bani astă-seară? — Bine Bassett. aţi găsit-o. — Eu nu sînt de vînzare ca Marfeld. domnule Graff. Acum e în Clinică la Vegas şi trebuie să justifi adavru. Asta a fost preţul pe care 1-a cerut pentru pistol. Figura lui Bassett se transformă printr-un proces treptat. I-am plătit aseară. sper că nu. — Vrei bani de la mine? îţi dau bani.Coasta Barbară . Isobel i-a mărturisit tot acestui domn. Ia-i de la el. Avea o voce tărăgăna e dispreţ. şi poate şi pentru el. l-am avut tot timpul. Era alb ca varul la faţă. Îi are în seiful din birou.

N-ar fi ei ai mei. — Nici n-am nevoie. nu? Ridică mîna la gît şi se ciupi deasupra gulerului deschis al cămăşii. Nu se poate să n-ai nevoie de bani. dar putea să mai aibă un revolver în seif. l-am ridicat de guler şi l-am aşez t pe scaunul de la capătul biroului. — N-ai autorizaţie să faci percheziţie. străbătu camera şi luă din perete f otografia celor trei săritori. spuse Graff. — Ar fi uşor de j ustificat. Se întoarse spre Clarence Bassett. Cînd a început să în vîrtă discul cromat ca să formeze cifrul. In perete era zidit un seif cilindric. tr rînd şi suflînd greu. nici n-aş avea din ce să plătesc impozitul la suma ast e mine. — la-i. Doar n-am nimic de ascuns. îngrămădit cît mai departe de ea.— Nu ştiu dacă am înţeles bine. am îndreptat revolverul spre el pentru orice e ventualitate. se repezi în patru labe şi reuşi să pună I l-am smuls din mînă înainte de a-1 apuca mai zdravăn.181 - . am răspuns eu. Bassett stătea în uşă crispat. Şi totuşi în seif nu erau decît bani.Coasta Barbară . nu? — Am mare nevoie de bani. Dacă dau banii. Se întoarse brusc. Dă-i banii. şi părul ei despletit curgea ca un ulei negru peste spătarul scaunului. Cu o lovitură.birou. — Nu sînt aici. Ross Macdonald . aş fi eu al lor. făcu să-mi scape revolverul din mînă. teancu de bani înfăşurate în benzi de hîrtie de la bancă. barîndu-mi trecerea. — eiful şi o să ne convingem. cu ochi de bazilisc. spuse Graff. Am văzut c licăresc în ochii albaştri spălăciţi planuri de acţiune şi cum se sting. Stătea strîmb. Frica de moarte îi invada figura şi-i galvaniza trupul. Dar nu pot să iau banii ăştia. Doa rei să colaborezi cu noi. Probabil că revolverul cu care îl omorîse pe Leonard era în fundul oceanul ui. o lăsăm moartă? Nu mai spune nimeni nimic? e tot. Bassett evita s-o privească. întinzîndu-şi pielea ridată şi lăsînd-o să revină. — ace decît să mă încurce. — M-aţi luat cam pe nepregătit laborez. Isobel Graff se prăbuşise pe scaunul de la. Şi pe urmă. Mi-ar cere să fac tot felul de lucruri şi ar trebui să-i ascult. Doar pentru bani lucrezi. Ba ssett se lipi de perete. Stătea cu capul pe spate. Clarence. Sînt ai dumitale.

Doar nu sînt eu răspunzător pentru tîmpeniile lui Frost şi ale lui Marfe ld. — Eu nam avut nimic de-a face cu asta. El e singurul care îmi spune. — De ce te-ai dus? — Mi-a spus Clare că e ultima cucerir lui Simon. Nu-ţi convenea să ajungă George Wall la ea cît era încă în ra bine pînă la urmă să ajungă totuşi. Femeia gînă : — Clare n-a făcut aşa ceva. cel puţin pentru Graf f şi genialele lui cohorte au prins de minune. spuse Graff din spatele meu. Am intrat în casă şi era moartă. În caz că nuţi iese păcăleala. Stătea singur în uşă fără să intre.182 - . — De unde ai şti stă? — Mi-a spus Clare. ca şi cum Hester Campbell l-ar fi făcut în ciudă. spuse Bassett. O sub urmărire. Şi soţul ei a găsit de cuviinţă să mă recompenseze. ca să se şteargă urmele crimei. căruia îi pasă de mine. Şi cînd spunem şantaj. eşti martor. Nici măcar nu ştia m unde stă. ai trimis-o şi pe d acolo. Am ferit o prietenă de consecinţele propriilor ei acţiuni.— N-am făcut nimic de care să-mi fie ruşine. dar ştiai foarte bine. Ieri dimineaţă. — Asta-i cea mai frumoasă d ntajului pe care am auzit-o pînă acum. — Cînd ai încercat să dai impresia că Isobel a omorît-o p ter Campbell. ai şi ameninţat-o. Vorbea supărată. — Ai vrut să mă faci să cred că nu ştii. Au acţionat fără să mă consulte în prealabil. — Te-ai dus la ea acasă în Beverly eri după-masă? Dădu din cap că da. M-am întors spre ea. ca să fii mai sigur. încă nu spunem nimic. făcea şi asta parte din serviciul de protecţie? — N-am făcut aşa ceva. Vrei cu să spui că i-ai lichidat pe Leonard şi pe Stern tot ca s-o protejezi pe Isobel Graff? — Habar nam despre ce vorbeşti. ca şi să-şi asume nici un rol în discuţie. Iţi trebuia cineva care să-1 ea şi să-ţi servească să dai vina pe el. S-a realizat proiectul numărul doi. în timp ce Simon era în e astea sînt nişte prostii. Zicea că dacă îi prind îm pot să-1 silesc pe Simon să divorţeze. Îi zîmbi cu recunoştinţă. Ţi-au dat un ajutor prompt şi dezintere sat. Şi ăsta era rolul meu. Ross Macdonald Coasta Barbară . Numai că era deja moartă. Doamna Graff are imaginaţie.

N-aveam nimic împotriva ei. poate se prinde ceva. pînă n-a încercat să tragă în mine. Clarenee. Bassett spuse : — Păi sigur. Probabil aveai mare nevoie să-ţi iei înapoi pi stolul. Era prima dată cînd recunoştea ceva. L-am lovit cu levierul şi a pe el. de cînd ţi 1-a furat Hester din seif. Şi nu te-ai s decît ceva mai tîrziu. Stern avea şi legături care-1 puneau l a adăpost de zdrahonii lui Graff. dar nu şi de tine.183 - . L-am omorît în legitimă apărare. care avea experienţă în chestii de-astea. în felul tău. — Nici nu mă-ndoiesc că ţineai la ea. A încerc adă dacă-i merge. — Mă refer la acest pis tol. Totuşi. spuse Bassett. Ai avut timp să bagi un glonte în el la locul de parcare.— Erau agenţii dumitale. Ştii doar că u l-am omorît eu. Într-o privinţă te admir. ce să faci şi dumneata? Arunci momeala. — Nici nu ş că are pistolul în maşină. acolo i-ai tăiat gîtul şi l-ai aruncat în apă. — Sînt sărac N-am obiecte valoroase. După cum ştii. ţineam la Hester Campbell. în aşa fel încît să nu-1 poată ajunge. — Da. chiar dacă-1 muiasem eu înainte. — Gîtul nu i l-ai tăiat în legitim . Erai aşa de ahtiat după o sută de bătrîne? Bassett se uită peste umărul meu la seif deschis. L-ai văzut cînd a plecat.Coasta Barbară . cine şt Probabil că erai chiar îndrăgostit de ea. să-1 îng esui în maşină şi să duci maşina pe faleză . Dar a doua oară cred că ştiu cum ai făcut. Ea i 1-a dat prietenulu i ei. În septembrie te-a lăsat cu buza umflată şi ţi-a luat şi cel loros obiect pe care-1 aveai. ea nu era îndrăgostită de tine. ort remarcabil pentru un om de vîrsta ta. A trecut pe la multă l în ultimele patru luni. şi i-a mers. Lance Leonard. ni ci un motiv să-i fac vreun rău. Sînt comp prin tăinuire la omor. dar ai plecat şi tu după el. — Nu l-am omorît eu. EI nu era în stare să ducă singur şantajul pînă la capăt. sau el pe mine. — Nu ştiu exact c us mîna pe el prima dată. şi eşti răspunzător pentru ceea ce făceau. Ross Macdonald . Mai ta re decît Graff cu armata lui particulară. — N-are nici o legătură cu banii. i-am spus eu. aşa că 1-a c pe Stern. I-am arătat pistolul Walther. Şi dumneata ar trebui să fii băgat în aceeaşi oală cu ei. A i fost al dracului de tare să te dai la Stern. Încurajat ptura noastră.

— Sigur că da. — ce. Era mîndru că-1 omorise pe Stern. — Un gangster. Spu e cu fălcile încleştate : — Habar n-ai de nimic. fără nici o sticlă e Bassett. Am înţeles că l-ai spionat pe Graff cînd e stă-sa la sanatoriu. care se amesteca în lucruri pe care nu le-nţelegea. de familie bună. N-ai dreptul să mă intimidezi. o să găsească martori ca să te î ască revolverul cu care l-ai omorît pe Leonard. I-ai zdrobit ţeasta lui Hester Campbell cu vătraiul. Ştiai precis că ar ol în dulap. Ce om e ăla care întrebuinţează nealtă o femeie bolnavă? Ce om e ăla care o trimite pe Gabrielle pe lumea cealaltă ca să s toarcă nişte bani de pe urma morţii ei? Bassett se zvîrcoli deodată într-un gest de protest Se răsuci cu toată partea de sus a trupului. Ross Macdonald . — O să dovedească poliţia. Există şi metode mai bune să dovedeşti că eşti civilizat. — Ce rost are? N gi niciodată. a trebuit să bei o sticlă întreagă ca de gîndul la ceea ce-ai făcut. — R că i-ai omorît? — Nu recunosc nimic.— Era un om rău. L-ai împuşcat. O să le arăţi şanţul în care l-ai aruncat. — Va să zică i-ai tăiat gîtul Stern. Eşti singurul care poate să răspundă. pe Lance Leonard în ochi. L-am d istrus aşa cum distrugi un animal periculos. — Atunci lămureşte-mă tu. As ară. Dar te rog unzi la o întrebare. — Nu mai spune ! Se ţinea bine. Tot ce ştiai şi ce-ai mai aflat iai spus lui Isobel Graff. îi mai ard ea să fie sardonic. Mă urăşti şi mă dispreţuieşti. nu-i aşa? — Cred că n-o să-ţi răspund. Era ridicol. L-ai văzut că se întâlneşte cu Gabrielle în cabaña.184 - . era mai important ca mine? Eu sînt un om civilizat. Ai şi început lul de profesionist cu nervi de oţel nu e genul tău şi n-ar trebui să încerci să-1 joci. Îi străluce a faţa de mîndrie. un traficant de narcotice. făcînd mişcarea să semene cu o convulsie.Coasta Barbară . O să te urmărească. Nu poţi să dovedeşti ni otriva mea. un criminal. — Au meritat-o. cînd s-a terminat totul şi erau morţi toţi trei. Cît crezi că o să rezişti într-o celulă. — Ba înţeleg mai bine decît crezi.

— Să nu îndrăzneşti să rîzi de mine. fără intonaţie. tu şi cu vînătoruî tău de zestre mîncat i bătrîneţe? — Am fi putut să fim fericiţi. n M-ai iubit tot timpul. O statuie a Drep tăţii oarbe şi schizofrenice. Dar se întoarse pe scaun. Isobel se întoarse spre el. Se uită acum prima oară la Isobel Graff. Clare. Simon tr să moară. — Acum dacă mă iubeşti. Belle.Coasta Barbară . — Fii cuminte. se numesc omor prin instigare de la distanţă. vreau să spun că nu ăsta era planul meu. his şi mi-ai furat averea. spuse el. nu. Toate astea. Clare? Mă iubeşti. Dar eu am stricat totul. nemişcată ca o statuie. cu un aer vinovat. te rog fii cuminte. nu suportai s-o vezi că trăieşte a? Bassett se bîlbîi: — N-am avut nici o legătură cu moartea ei. pede. spuse ea răguşit. Nu-nţeleg însă ce-ai avut cu Gabrieile. Vrei s ge în camera din care nu Ross Macdonald . şi ochi îi erau stinşi. şi Isobel avu deodată o intuiţie şovăielnică. M-ai tratat ca pe o vită de dus la tîrg. Nici nu mă gîndeam la şantaj. — Tot timpul. Clare? Din cauza mea totul a ieşit pe dos. a şi cum l-ar fi apucat de ceafă o mînă puternică. Nu-i aşa. spuse ea. doamnă Graff? — Da. O respinsese. Asta am înţe les. — Dar cine voiai să fie omorît? — Simon. — Nu mai spune nimic. dar profu Te ştiu eu. întorcîndu-i privirea lui Bassett cu ochi împietriţi : — Ba d arence. Isobel stătea dreaptă. — Voiaţi să vă împuşcaţi bărbatul. Ridică glasul: îmi par e rău că nu te-am omorît. I-ai făcut avansuri şi ţi-a suflat-o Graff? Sa pur şi simplu pentru că ea era tînără şi tu îmbătrîneşti. Clare şi cu mine trebuia să ne căsă i de indignare sau de rîs. Dar avea o voce goală.185 - . răspunse Isobel Graff. Era prima oară cînd Bassett i se adresa direct. Belle.Probabil că ai şi ajutat-o să fugă de la sanatoriu şi i-ai dat cheile de care avea nevoie. Tonul răstit şi nepriet dezminţea cuvintele. — Nu. Vrei să dai vina pe mine pentru toate. Nu ea am să fie omorîtă. — Ca să trăiţi fericiţi. fără simţire. una peste alta.

— Gabrielle Torres a fost împuşcată de două ori. doamnă Graff? — Pentru că el a luat pistolul.mai ai voie să ieşi niciodată şi să arunce cheia. Eu în m să. N-aveam de ce să omor un animăluţ frumos.. — Eu am tras o singură dată. şterg sîngele. El 1-a lu at şi a ieşit după ea. pe întuneric. Isob — Numai o dată. Şi atunci am zdrobit legăturile. apo spuse cu o surpriză ciudată : — Dar am omorît-o. — Nu era şi el acolo? — A venit pe urmă. dar nu spuse nimic. — Nu t -ai dus după ea pe plajă s-o împuşti din spate? — Nu. Dar şi tu eşti de vină. Mi-a umplut cu sînge podeaua curată. Ţi-am mai spus. n-au ce să facă decît să mă închidă cîtva t nu mi-ai spus aşa. un animăluţ cu picioarele desfăcute. A ţipat la mine şi m-a dat afară. Prima rană n-a fost fatală. Tu mi-ai spus că r pe Simon în flagrant. întîi în partea d coapsei şi apoi în spate. Mi-a apărut ca o imagine a păcatului. — Aşa că vezi.. în flagrant delict. nici măcar gravă n-a fost. Babalîcul scîrbos se dădea la ea. Ross Macdonald Coasta Barbară . .186 - . Am împuşcat-o şi am zdrobit legăturile. Al doilea glonte a omorît-o. — Spune-i. umflate de o presiune dinăuntrul capului. Al doilea glonte i-a străpuns inima. Clare. — În ce parte a corpului? Lăsă capul în jos cu o pudoare forţată.. ca o mască strînsă de cauciuc. Se uită la Bassett. Avea och ii bulbucaţi ca două balonaşe pale. Eu l-am lăsat pe jos in cabaña.. M părut deodată. Bassett se uită la ea s-o înghită. Fetiţa era numai un animal cu care. S-a tîrît afară ca un căţeluş a re s-a supărat pe mine. după uşă. — N-aş v public. Încercam să şterg sîngele cînd a are. Ura îi schimonosea obrazul. — De unde să e. — De cîte ori ai tras în ea. că nu puteam să fac asta. Clare? Nu mi-ai spus tu? Bassett nu-i răspundea şi nici nu se uita la ea. Probabil că aştepta afară şi a văzut-o cînd s-a tîrît.. El na văzut ce lucruri urîte făcea. Se opri. Isobel se întoarse spre mine. pe Simon trebuia să-1 omor. Clare s-a supăra e mine.. în care ea era răului.

A întrezărit posibilitatea unui premiu de consolare. — Ba erai. atît de ideale încît v-a convins şi pe dumneavoastră. voiam să mă duc în Mexic şi să Ross Macdonald . Şi-ar fi dat drumul la gura imediat. Din colţul gu îi pornea în jos o dîră de sînge. te prefăceai că eşti prietenul meu. ca un vierm să amuşine sîngele. dacă poa te să-1 convingă pe Graff că dumneavoastră aţi omorît-o pe Gabrieile. Spuse printre lacrimi : — Aveai pistolul la tine cînd ai ieşit după ea.. ca o crăpătură roşie în masca lividă. fiica Vestului de aur ! Acum în sfîrşit intuiţia obscură se transforma în înţelegere. Era în drum spre casa tălui ei. E nebună. lăsîndu1 cu gura strîmbă. Nu plîngea. dar dă-mi întîi să beau. min inos ordinar ! Tînărul Lochinvar a făcut totul de dragul frumoasei Ambrozia Heliopoulo s. Aveam nevoie ca să plec. Pe Bassett îl scutur nou o convulsie de protest. — N-a fost de loc aşa.Presiunea făcu să ţîşnească cuvintele din gura lui Bassett : — N-o ascultaţi. — Numai pentru el. Vorbesc... dragul meu. Limba. Condiţiile erau ideal entru înscenare. — Tare aş bea ceva. M-ai t să trăiesc ca într-un iad. În acelaşi timp se întinse peste birou şi îl pocni peste gură cu sălbăticie. — Un u ai împuşcat-o. Clare. că am omorît-o eu. Isobel Graff spuse : — Mincinosule. Nici nu m-am dit la bani. Dar că na nimeni. a Nu eram nici la zece kilometri. Bassett îşi plimbă privirea de la ea la mine. ca şi cum îngerul responsabil cu înregistrarea faptelor ar fi ascuns microfoane în to ată încăperea. — Te-am ferit de un iad mai rău ca ăsta. Vocea lui deveni o şoaptă care de-abia se mai auze a. A scăpat pleaşca cînd în loc să v batul aţi tras în Gabrielle. Pe urmă te-ai întors şi mi-ai spus că e moartă. Clarence? — A trebuit.187 - . spuse ea liniştită. Bassett încasă lovitura cu stoic In schimb femeia începu să plîngă. — Va să zică pentru mine ai făcut totul. pentru că mă iubeşti.. — Atunci ăştia din seif ce sînt? — Sînt singurii bani pe care i-am primit sau e care i-am cerut. Vorbea cu patimă. am spus eu.Coasta Barbară .

fata asta pe care o cunoşteam de ani de zile. Se prefăcea că e nevinovată. n-am putut. Eu pornisem toată povestea şi tot eu trebuia s-o termin. d ecut de a doua tinereţe. omori din milă? — Nu. Ei m-au silit să-i omor. Î i zicea unchiu Clarence. Goală şi plină de sînge. Şi totuşi. uşor caricaturală din cauza dinţilor prea lungi şi a ochilor bulb ucaţi. I-am dat bani.188 - . Ross Macdonald . Nu era faţa tipică de om rău. în cînd era un copil nevinovat. Nuţi dai seama. Nu era o faţă neobişnuită. Se tîra spre casă pe pl ajă. ei cu lăcomia şi cu indisc reţia lor.rămîn acolo. — A. Nu puteai s-o laşi să plece? — Uite. dar plecase din prag. Au tipicul lor în astfel de lucruri. un păianjen. — Şi atunci ai grijă ca nu cumva să crească. nici măcar o insectă. plată. Situaţia era oribilă. Cadrul uşii se deschidea spre întuneric. era o întruchipare a tîrîtă de o dorinţă vagă dar înflăcărată. nişte libidinoase. Voia m să scap odată. trebuia să-i pun capăt r-un fel. Am ridicat recept e birou şi am chemat comandamentul poliţiei. numai noi doi. M-am uitat la Graff pentru confirmare. M uitat în jos la faţa lui. I-am spus lui Bassett: — Nimeni nu te-a silit s-o om ori pe Gabrieile. şi ea m-a trădat. — Mai bine moarte. Era cît se poate de normală. către fapte întunecate care mai apoi îi stîrnesc ridică ochii spre mine ca şi cum eram hăt departe şi comunicam cu el prin telepatie.Coasta Barbară . N-am suportat niciodată să vă un animal rănit. Nu mai puteam s-o văd cum se tîrăşte. Valurile bubuiau şi ea gemea şi s tîra prin nisip. Eram acolo. Nici nu m-am gîndit la şantaj pînă nu mi-a furat Hester pistolul şi nu le-a sp criminalilor ălora. Apo i se uită la mîinile pe care le ţinea îndesate pe genunchi. m-am purtat cu ea ca şi cum ar fi fost fata mea. pe întuneric. văd că nu p fac să înţelegi. Mai devreme sau mai tîrziu tot s-ar fi redeschis dosarul. nişte minc noase. Mîinile se smulseră din încleşt degetele începură să se întindă şi să se strîngă pe coapsele lui înguste. mi s-a strecurat sub piele. se prefăcea că mă iubeşte şi de fapt nu voia decît pistolul de la ine din seif. şi ar fi ieşit adevăr ul ia iveală. aşa cum o vede lumea. cum de nu-nţelegi. E tragic cînd vezi fete tinere cum cresc ca să ajungă nişte vulgare. — Şi ieri a trebuit s-o omori pe Hester Cam bell? — Nici ea nu era mai bună.

Ochii lui erau de un prăfos. Călcînd uşor. — Omoară-mă. olemn din cap. Isobel Graff se uita la el cu o mirare prostească. Îşi băgă revolverul in toc raff intră în spatele lui. Spuse poli os : — Îmi daţi voie domnilor. ca strigătul slab şi depărtat al un ui copil care-şi cheamă mama. — De ce l-ai mai băg pe Tony? am întrebat eu. Flacăra a fost scurtă şi palidă. — Nu vă îngrijiţi de mine puse Tony. aşa şi era. Într-un sens. — Eu nimic împotrivă. — Am observat că n-ai încercat să-1 opreşti.Coasta Barbară . i-am spus. Se şterse pe fruntea udă eu dosul palmei şi-şi scutură sudoarea de pe mînă. Aveai pistol. orice. Capul lui Bassett s a răsturnat pe o parte.Cînd am pus receptorul Ia loc. Să-l prind pe ăla care a omorit-o.189 - . să ies puţin afară. Întinse mîna şi atinse umărul mortului. dar bubuitura a fost grozavă. tîrşîinduşi picioarele. Fusese un fel de scîncet. Vreau să beau ceva. — Mi s-a părut soluţia cea mai bună. dragul meu. cam încurcat. Apoi s-a ridicat şi şi-a agăţat degetele de gulerul bluzei. I-am făcut lui Bassett un serviciu. Graff sări înapoi speriat. acum în martie se împlinesc doi ani. cu Colt-ul greu în mînă. ca şi cum atingerea lui electrică r fi dat afară viaţa din trupul lui Bassett. Aşa a şi rămas. De doi ani. sc n sunet cînd atinse podeaua. Graff străbătu camera iroul unde stătea Bassett. Nu-mi pasă dacă mă mai întorc vreodată la Fresno nu. Cadavrul se răsturnă. E cald aici. Graff se uită la el cum iese şi se întoarse din nou spre mine cu siguranţă reînnoită. — Dar nu lui Tony. Mergea gîrbovit. de cînd trăiesc numai pentru asta. Bassett s-a aplecat spre mine : — Ascultă. mi-ai promis ceva de băut. Ross Macdonald . — Domnu Graff a spus că domnu Bassett a omorît-o. spuse el politicos. O să stau pe-aproape. Pînă la urmă rezultatul ar f t acelaşi. în momentul acela a intrat pe uşa deschisă Tony Torre s. ca un cioclu. ai fi pu edici omorul. Şi-a sfîşia za pînă jos. sprijinit de umăr. M-am dus l a barul mobil de la celălalt capăt al biroului şi am scos o sticlă. Omoară-mă şi pe mine. dezgolindu-şi pieptul în faţa revolverului. Dar Bassett a avut p arte de un sedativ mai puternic.

Se uita la preţiosul pistol din mina mea. care stătea pe jos în cel mai întunecos colţ al camerei. — Adică faptul că ai sedus o o adică ai fugit lăsind-o în plata Domnului? Îmi făcu şşşt! şi se uită nervos primprejur. Era cu genunchii strînşi bărbie. Graff. ce-i aşa de rău în asta? Doar nu vrei să mă ruinezi pentru un fleac ca ăsta? E drep să mă faci pe mine ţap ispăşitor. să-mi distrugi cariera? Aşa crezi? Elocvenţa lui avîntat sită de convingere. — Nu-mi mai spune mie despre dreptate. M-a costat enorm. ave m nevoie de puţină drăgălăşenie. Aprinsul unui chibrit po ate fi o crimă. o faţadă falsă. proptită cu bîrne. Graff nici n-a mai încercat să protesteze. — Mira-m-aş. — Ai aprins chibritul care a declanşat toată povestea. Are mare putere de recuperare. n-ai dreptate. Sînt o personalitate creatoare. Îşi aruncă ochii semnificativ l astăsa. — Am suferit îngrozitor în aceşti doi ani. Cîteva capade. — De ce? De ce să mai sufăr? Am fost victima ago. nu poţi să fii aşa n. Dar nu poţi s-o sileşti să apară în faţa unui tribunal. dacă ia foc casa. Era singurul Ross Macdonald Coasta Barbară . Procesul cu bolnavi se poate ţine şi într-o odaie de spital. — E cam gîndeşti la Isobel. imerisem la ţintă. — Nu. de puţină gingăşie. Ai abuzat de calitatea ta ca să-1 plăteşti pe Stern. — Nu mă gîndesc numai la mine. Nu ştii ceam avut de îndurat în această căsnicie. era prea departe ca să audă. Am suferit de stul şi am plătit destul. De proape doi ani ascunzi un omor. — N-o să trebuiască. Am făcut dragoste cu o femeie tînără. — Dar n-am făcut nimic rău. Am văzut-o şi mai rău ca acum. a crimă. Dumnea a însă va trebui să înfrunţi mînia publicului. Îşi ţinea ochii închişi şi era la fel de tăcută şi de nemişcată ca Bassett. Ai abuzat de corporaţie ca să-i plăteşti pe Leonard şi pe Hester Campbe Frumoasă treabă dacă-ţi reuşeşte. Era un cetăţean al oraşului ima ginar. nimic ieşit din comun.— Crezi? — Cel puţin acuma ce e mai rău n-o să apară în ziare.190 - . nu. să-i plăteşti pe şantajişti din bugetul alocat de stat. Graff trăise prea mult printre actori.

Nu ştiu cum m-oi fi uitat eu la Graff. Ia banii din seif.R. — Îmi pare rău.S. Graff. Scoate gloanţele şi dămi pistolul. E justificarea lui Tony pentru omucidere. ca un animal pe acoper iş. Nr. dar l-am făcut să lase ochii în jos şi să se întoarcă. lîngă mîna întinsă a lui Bassett. Spuse cu glas stăruitor : — Dă-mi pistolul. — Mai repede. Experţii în balistică aveau să facă restul. Prinşi în zbor neclintit. Tom 111 Ross Macdonald . ca să fie şi el implicat în proces.Coasta Barbară . am format cifrul şi am pus la loc fotografia celor trei săritori.191 - . deasupra acoperişulu auzi urletul unei sirene. Înainte de a intra oamenii şerifului. Vine poliţia. Se uită la mine ca la un nebun. dar am altceva de făcut cu pistolul . colilor de tipar 14 Combinatul poli grafic “CASA SCINTEII” Bucuresti – R. Am în seiful. am pus Walther –ul pe jos. — Ca să mă omori? Undeva pe şosea. cele două fete şi băiatul se avîntau între ocean şi pustiul luminos al cerului. spuse el. Urletul sirenei se apropia şi se auzea din ce în ce mai tare.obiect fizic care putea servi drept dovadă..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful