CORNEL LAZĂR

LOGICĂ
CURS PRACTIC

2

“Există un mers al lucrurilor, al istoriei, ca şi al lumii în genere, un mers care nu poate să încalce decât întâmplător şi vremelnic legile logicii. Cine slujeşte adevărul trebuie să apeleze la legile lui”
Acad. ALEXANDRU SURDU

3

CORNEL LAZĂR

DESTINAT STUDENłILOR DIN ALTE SPECIALIZĂRI DECÂT CELE FILOSOFICE

CURS PRACTIC

LOGICĂ

2.. Caracterizarea generală a operaŃiilor cu noŃiuni..1... 1.Logica – ştiinŃă a formelor şi legilor gândirii corecte …………………………………...……….4 CUPRINS ARGUMENT …………………………………………………...Caracterizarea generală a inferenŃelor imediate...Tipologia noŃiunilor ……………………………. 5 INFERENłE IMEDIATE……………………………………… 1.... STRATEGIA CURSULUI DE LOGICĂ ………… ...3... DistribuŃia termenilor în propoziŃii …………………… Cursul nr.. 2..... 4 PROPOZIłIA CA FORMĂ LOGICĂ COMPUSĂ. NoŃiune şi cuvânt……………....... Cursul nr....………………… 3.. după cantitate şi calitate …………................... 2.... Obiectul logicii ……………………………….......... Problematica logicii …………………………………….... 3 OPERAłII CU NOłIUNI……………………………………..... Cursul nr. 2. DefiniŃia …………………………….. Sistemul ştiinŃelor logicii …………………………….. 1. Clasificarea şi diviziunea ……………………. 1 OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA LOGICII ………………… 1....1... Sensul termenilor logic-logică …………………......... 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A NOłIUNILOR ..2.... Cursul nr... 3. 2..…………… PROGRAMA ANALITICĂ (o variantă)……………………….... Delimitări conceptuale. 3.. DefiniŃia propoziŃiei …………………………………...... Cursul nr........ Structura logică a noŃiunii ……………………..………... 2....………..... 1... 1...... Structura logică a propoziŃiei ………... Gen şi specie….. 7 10 12 16 18 18 19 21 24 26 28 31 31 33 37 42 44 46 49 54 55 57 58 60 64 65 . 2......... 1............... Caracteristicile şi clasificarea noŃiunilor ………………... Raporturi între noŃiuni.... Felurile propoziŃiei... 4. 2..

.... Legile speciale ale figurilor................... 3...... ...6 INFERENłE MEDIATE.........2...................................1.........1.......... Reducerea modurilor silogistice………………...2.......... Structura logică a raŃionamentului......................... 8 SILOGISMUL CA RAłIONAMENT DEDUCTIV CATEGORIC……………………………………...... RelevanŃa clasificării raŃionamentelor după alte criterii........ 2.................................. 1......... Pătratul logic. 1.................. Cursul nr.............1...... Inversiunea…………………………………………... 2......... 2...... Legile silogismului……………………………... Cursul nr.... Felurile raŃionamentului...................................... Tipologia raŃionamentelor inductive.......2................ 3.. 1.. RAłIONAMENTUL……………… 1. ModalităŃi de definire.. 9 FIGURILE ŞI MODURILE SILOGISMULUI ....................... 1...3............... 3. Moduri valide............ Cursul nr........... 66 70 70 73 75 79 80 80 81 82 82 84 86 87 89 92 93 95 96 5 103 105 111 115 116 116 .. 2............. 1..... Cum definim propoziŃia compusă?.................. 1... 7 RAłIONAMENTELE INDUCTIVE......... Conversiunea………………………………………........... Structura logică a silogismuluii………………….......…………...................... 2............... .... DefiniŃia propoziŃiei compuse ……………………........ RaŃionamentul ca formă logică compusă şi ca inferenŃă mediată..............................1. 10 CARACTERIZAREA GENERALĂ A PROPOZIłIILOR COMPUSE.......... Cursul nr............ DefiniŃia raŃioamentului...2............... Cursul nr. InferenŃe imediate prin opoziŃie. Caracterizarea generală a raŃionamentelor inductive.......... InferenŃe imediate prin echivalenŃă……………………......... 2........ Determinarea figurilor şi modurilor silogismului....... 1... 3................ Obversiunea………………………………………… 3............... DefiniŃia silogismului…………………………. Clasificarea raŃionamentelor după sensul de mişcare a gândirii în relaŃia general-particular..........

...............1. 1........ DemonstraŃia şi argumentarea ca strategii de întemeiere.1........2.. Cursul nr... Aspecte particulare ale demonstraŃiei şi argumentării ........... 14 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE LOGICII…………… 1....... Procedeele şi etapele demonstraŃiei ......ModalităŃi de stabilire a validităŃii formulelor propoziŃionale………………………………………..... 1. 4..... Principiul raŃiunii suficiente………………………….3. 2.....1... 1.. Structura logică a demonstraŃiei şi argumentării............................... 2...... 3.... Deosebiri între demonstraŃie şi argumentare……… 1.......1.. Definirea demonstraŃiei şi argumentării.... Stabilirea validităŃii formulelor propoziŃionale...... Cursurile nr.. Tipuri de propoziŃii compuse ……………………….....2..... 11 FUNCłIILE DE ADEVĂR ALE PROPOZIłIILOR COMPUSE ..... 1.. ModalităŃi de întemeiere a aserŃiunilor …........Scrierea formulelor propoziŃionale în limbajul logicii propoziŃiilor………………………........ Cursul nr.2. Principalele tipuri de propoziŃii în logica bivalentă.. 2....................... 12-13 DEMONSTRAłIA ŞI ARGUMENTAREA.....3............................................ 2.……….2........ Principiul noncontradicŃiei……………………………… 3.........4......... Caracterizarea funcŃiilor de adevăr ………………...............2...Principalele funcŃii de adevăr în logica bivalentă.......... 2..……….. 3.... 2.... Tabloul principalelor propoziŃii compuse şi relaŃiile dintre ele... Valoarea de adevăr în logica propoziŃională..... 3..... 2........1............... 2............ Principiul terŃiului exclus………………………... 1............. Erori în demonstraŃie………................. TEST DOCIMOLOGIC (o variantă)…………………………… TEST-GRILĂ (o variantă)……………………………………… 118 118 119 123 126 127 128 132 133 134 138 140 141 142 142 143 144 144 145 147 150 151 152 153 155 156 161 6 ..... 2........ Principiul identităŃii…………………………………......... Structura şi modelele argumentării……………….....

Din discuŃiile purtate cu studenŃii. El a rezultat din consideraŃii pur pragmatice. dincolo de diferenŃele de performanŃe intelectuale. am constatat claritatea şi . rod al unei experienŃe semnificative în predarea logicii la o categorie specială de studenŃi: aceia care aparŃin altor specializări decât cele filosofice. greu accesibil elevilor. procentul celor care sunt în măsură să realizeze punctaje pozitive este nesemnificativ. a rezultat că în multe cazuri materia este predată de nespecialişti. La dificultăŃile elevilor contribuie şi calitatea manualelor de liceu. să folosească un limbaj ermetic şi sofisticat. Eterogenitatea “materialului uman”. în liceu. în aceleaşi grupe de studenŃi a unora care au studiat logica în liceu şi a unora care nu au studiat această materie. absolvenŃi ai unor facultăŃi de filosofie. este concretizată în prezenŃa. chiar şi pentru iniŃiaŃi. ConŃinutul şi structura acestuia îl fac diferit de cursurile universitare şi manualele existente. de la cele eminamente tehnice. Această situaŃie este specifică învăŃământului superior privat. sprijinindu-se prioritar pe studiul bibliografiei. În predarea-învăŃarea materiei propuse la această categorie de studenŃi au apărut dificultăŃi pe care didactica tradiŃională nu le-a cunoscut. pentru care reluarea studiului se face adeseori cu reale dificultăŃi. Logica este neglijată. atât de profesori. la cele manageriale sau psihopedagogice. Mai mult chiar. Din studiul bibliografiei existente. o fac mai rar. volumul şi calitatea cunoştinŃelor acumulate este extrem de eterogen. chiar şi specialiştii. Cauzele par să derive din faptul că. unele adevărate capcane logice. cât şi de elevi. din motive obiective. a unor studenŃi care frecventează cu regularitate cursurile şi seminariile alături de unii care. în unele cazuri. cu obişnuinŃă şi continuitate în studiu alături de unii mai în vârstă. din testele efectuate asupra studenŃilor la începutul anului universitar. Chiar în rândul studenŃilor care au parcurs în liceu logica. Este posibil ca. a unor studenŃi tineri.7 ARGUMENT Prezentul curs universitar este unul de o factură mai aparte.

preocupaŃi intensiv de accesarea lui de pe suportul magnetic şi prezenŃi în număr foarte 8 . standarde de performanŃă. Tocmai de aceea. Departe de a încerca o minimalizare a importanŃei profunzimii cunoştinŃelor de Logică. cu un limbaj şi cu exemplificări de nivelul simŃului comun. G. necontradictoriu. de asemenea. oferit de planurile de învăŃământ ale facultăŃilor cărora li se adresează. probată prin interesul de care cursul s-a bucurat în rândul studenŃilor. să elaboreze judecăŃi şi raŃionamente valide. bibliografii şi instrumente de autoevaluare. cu toate că nici pentru ei n-ar fi inutil. în sens epistemologic. în raport cu cea a manualelor de liceu. pentru acelaşi material al logicii. să formuleze şi să urmeze strategii de raŃionare pertinente. deja. Utilitatea acestei soluŃii a fost. posibil ca volumul cunoştinŃelor propuse a fi acumulate să fie considerat prea redus. Este. Indiscutabil. Cea mai mare realizare pe care o aşteptăm. atunci s-ar putea ca observaŃiile să fie pertinente. am ales o soluŃie a redactării aparent excesiv didacticistă. luat ca instrument de exerciŃiu preliminar. decât un tratat. să demonstreze şi să argumenteze pe temeiuri justificate. ci şi obiective didactice. fără a lua în seamă consideraŃiile de mai sus. el este o încercare de folosire cu maximă eficienŃă a timpului limitat. sau ca problemele abordate să pară insuficient acoperite sub aspectul tematizărilor uzuale în logică. despre care vorbeşte cu multă claritate unul dintre marii noştri logicieni. ferindu-ne intenŃionat de alte solicitări intelectuale decât cele de natură formal-logică. Deschidem cursul cu prezentarea.accesibilitatea mult mai mare a cursurilor universitare. cursul universitar pe care-l propunem ar putea să şocheze prin simplitate şi prin metoda grafică de abordare. iar la fiecare secvenŃă a acestuia prezentăm studenŃilor nu numai conŃinuturi. Cursul nostru este mai degrabă un caiet individual de lucru. Enescu. Dacă acest curs universitar ar fi judecat ca unul pentru uzul studenŃilor de la facultăŃile de filosofie. este aceea de a-i face pe studenŃi să gândească corect. să sesizeze şi să elimine din propria gândire erorile. a unei strategii de învăŃare şi cu o variantă de Programă analitică. pentru uzul studenŃilor.

pe cel pentru care cuvântul este mijloc de muncă. AUTORUL 9 . Stau. mărturie rezultatele obŃinute de studenŃii a cel puŃin cinci serii. Cu atât mai mult. Promovabilitatea crescută. susŃinem. este arhitectura pe baza căreia ne exprimăm. care validează sau invalidează intelectualul autentic. Sunt două discipline surori. ne îndreptăŃesc să credem că varianta propusă de noi este satisfăcătoare în raport cu obiectivele didactice şi standardele de performanŃă propuse.mare (peste 75%) la prelegeri şi seminarii. aprobăm. Alături de gramatica limbii. judecăm. ne manifestăm ca intelectuali. respingem. de asemenea. la examenele susŃinute. ca şi numărul mare de studenŃi care au obŃinut nota maximă. logica este stăpâna gândirii formulate. precum şi la consultaŃiile din preajma examenelor.

de a descoperi şi corecta erorile de raŃionare ale celorlalŃi.10 STRATEGIA CURSULUI DE LOGICĂ Standardele de performanŃă pe care trebuie să le atingeŃi la încheierea activităŃii didactice Prin conŃinutul său. • Capacitate de a evita erorile proprii. altul decât cel filosofic. este garanŃia înŃelegerii problemelor. • CoerenŃă şi fluiditate în exprimare. logica este o disciplină formativă. Prin aceste deprinderi gândirea dumneavoastră va câştiga calităŃi indispensabile unui intelectual: • Precizie în formularea judecăŃilor. educaŃional. Având în vedere structura eterogenă a studenŃilor din aceste universităŃi (unii au studiat logica în liceu. Strategia disciplinei Disciplina. reuşita în atingerea standardelor de performanŃă propuse. • Simplitate. • Studiul manualului de logică. • UşurinŃă în elaborarea unui discurs teoretic şi în folosirea. alŃii nu). se adresează studenŃilor din învăŃământul superior. Recomandări privind învăŃarea disciplinei • Participarea la cursurile cadrului didactic asigură. în cadrul acestuia. Ea îşi propune să vă formeze deprinderi preponderent intelectuale. • SiguranŃă şi supleŃe în dialogul ştiinŃific. Nu săriŃi peste . naturaleŃe şi eleganŃă în exprimarea ideilor. a demonstraŃiei şi argumentării. în prezenta structură. reluarea problemelor teoretice de bază ale logicii elementare este inevitabilă. Tabla de materii oferă imaginea principalelor teme posibil a fi abordate în volumul de timp pus la dispoziŃie în cadrul ariei curriculare. în mare parte. • Capacitate sporită de susŃinere a unui demers pedagogic. în ordinea temelor înscrise în el.

prin calculul punctajului obŃinut după rezolvarea exerciŃiilor şi problemelor de la fiecare temă şi prin rezolvarea testului docimologic final. RespectaŃi indicaŃiile metodice din text. Nu ezitaŃi să corectaŃi greşelile colegilor. deoarece următoarele vor fi şi mai neînŃelese. dacă n-aŃi obŃinut punctele minime indicate la fiecare temă. RezolvaŃi toate exerciŃiile şi problemele şi asiguraŃi-vă că le-aŃi rezolvat corect. ApelaŃi la evaluarea cadrului didactic ori de câte ori simŃiŃi nevoia să cunoaşteŃi nivelul la care aŃi ajuns. autoevaluarea. atunci când le observaŃi. FolosiŃi. Asemenea acŃiuni vă dovedesc înŃelegerea corectă a problemelor. folosind teste parŃiale şi testul grilă final. CitiŃi cu atenŃie bibliografia recomandată şi comparaŃi informaŃiile din aceasta cu cele din lecŃie. Nu treceŃi mai departe. .• • • • • problemele neînŃelese. FormulaŃi întrebări pentru cadrul didactic care predă disciplina. în studiul fiecărei teme. 11 Evaluarea Evaluarea atingerii standardelor de performanŃă propuse se face continuu şi prin examen.

elaborat potrivit standardelor docimologiei moderne. a rezolvării unor exerciŃii curente şi teste parŃiale precum şi pe baza modului de prezentare a unor referate. Dezvoltarea capacităŃii studenŃilor de a elabora propoziŃii. StudenŃii sunt în măsură să sesizeze incorectitudinile logice în discursul ştiinŃific. Standarde de performanŃă. • • • • • • II. pe baza participării la seminarii. coerente şi consistente asupra temelor profesiei lor.12 PROGRAMA ANALITICĂ (o variantă) CursanŃi: studenŃii anului întâi. La sfârşitul activităŃilor didactice: StudenŃii formulează cu uşurinŃă propoziŃii. raŃionamente şi analize logice asupra materialului de cunoaştere cu care operează. eseuri şi analize bibliografice. Evaluare: Examen. Evaluare Evaluarea studenŃilor se face continuu. raŃionamente şi sisteme argumentative valide din punct de vedere logic. StudenŃii aplică legile şi principiile gândirii corecte în activitatea ştiinŃifică de specialitate. I. prin test docimilogic. 2 ore seminar. . corecte. Ritm săptămânal: 2 ore curs. Obiective generale şi standarde de performanŃă Obiective didactice Formarea la studenŃii anului întâi a gândirii logice. Evaluarea finală se va face prin test grilă. Formarea la studenŃi a unei gândiri logice.

Editura Didactică şi Pedagogică. Teoria clasică şi interpretările moderne. 1983. Petre. PropoziŃia ca formă logică compusă 5. Caracterizarea generală a propoziŃiilor compuse 11. Bucureşti. OperaŃii cu noŃiuni 4. Editura Didactică şi Pedagogică. Tematica prelegerilor 1. Obiectul şi problematica logicii 2. Organizarea activităŃilor de seminar Pe timpul seminariilor se vor desfăşura următoarele activităŃi: 1. 3. RaŃionamentul 7.. 1973 . 2. InferenŃe mediate. cu accent pr problemele de examen. Logica (manual). Răspunsuri la întrebări. 1976 4. Figurile şi modurile silogismului 10. Didilescu. Caracterizarea generală a noŃiunilor 3. Logica (manual). RaŃionamente inductive 8. V. Rezolvarea de exerciŃii şi probleme din tematica cursului. Constituirea logicităŃii. Bucureşti. Silogismul ca raŃionament deductiv categoric 9. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Dumitru.13 III. Petre. 3. Silogistica. Ion. 2. Ion. Petre. Botezatu. Bucureşti. Bibliografie 1. Bucureşti. Didilescu. Editura Didactică şi Pedagogică. Vasile. Pavelcu. FuncŃiile de adevăr ale propoziŃiilor compuse 12-13. InferenŃe imediate 6. Gheorghiu. DemonstraŃia şi argumentarea 14. Bieltz. Principiile fundamentale ale logicii IV. pe baza testelor de autoevaluare. 1998. Botezatu. Prezentarea şi discutarea celor mai bune eseuri.

1963. 14 . Dima. 11. Ursu. Bacon. Maiorescu. 1971. Immanuel. Argumentul sau despre cuvântul bine gândit. 20. 1991. William. Francis. Bucureşti. Bucureşti. Gheorghe. 1957. Kant. Dumitriu. 16. Logică generală. 1975. Organon IV. 12. Istoria logicii. Iaşi. Bucureşti. Logica simbolică. Petru. Logica generală. Dima. Bucureşti. Editura "Junimea". Botezatu. 1977. 15. 19. Noul Organon. Editura Academiei Române. Editura Academiei. Ştefan. Editura ŞtiinŃifică. Interpretări logico-filosofice. Petre. 1974. Editura "Junimea". 1971.5. Editura "Junimea". Ioan. 9. Bucureşti. Bucureşti. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. 6. Retorica şi neoretorica. Editura Didactică şi Pedagogică. Aristotel. Cluj-Napoca. Bucureşti. Georg. 1985. Mihai. 1975. Anton. Semiotică şi negaŃie. Eugen. Bucureşti. Editura ŞtiinŃifică. Metodele inductive. 7. Ioan. 1973. Logică şi metalogică. 14.I. 1983. 17. Dezvoltarea logicii. Iaşi. Klaus. Nănăşel. Teodor. 8. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Botezatu. 21. Vasile. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. 1982. Titu. 18. 13. Încercări asupra argumentării. Bucureşti. 1973 . vol. Editura "Dacia". Valoarea deducŃiei. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. Iaşi. Kneale. Botezatu. 1980. Florescu. Gheorghe. Logica modernă. 10. Enescu. Editura ŞtiinŃifică. Iaşi. Editura ŞtiinŃifică. Bucureşti. Teodor. Bucureşti. Petre. Kneale. Scrieri de logică. 1975. Papaghiuc. Editura "Junimea". Bucureşti. Martha. Petre. 1988.

22. Mihai, Gheorghe, Psiho-logica argumentării, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987. 23. Marga, Andrei, RaŃionalitate, comunicare, argumentare, Editura "Dacia", Cluj-Napoca, 1991. 24. Mihai, Gheorghe, Elemente constructive de argumentare juridică, Editura Academiei, 1982. 25. Popa, Cornel, Praxiologie şi logică, Editura Academiei, Bucureşti, 1984. 26. Popa, Cornel, Logică şi metalogică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 27 Botezatu, Petre, Introducere în logică, Editura “Polirom”, Iaşi, 1997 . 28. Enescu, Gheorghe, Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti 29. Enescu, Gheorghe, DicŃionar de logică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003 30. Ionescu, Nae, Curs de logică, Editura Humanitas, 1993 31. Gheorghiu, Dumitru, Logică generală. Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucureşti, 2001

15

16

CURSUL NR.1 OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA LOGICII 1. Obiectul logicii 1.1. Sensul termenilor logic –logică 1.2. Logica – ştiinŃă a formelor şi legilor gândirii corecte 2. Problematica logicii 3. Sistemul ştiinŃelor logicii

Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs, veŃi fi în măsură: • să stabiliŃi cu certitudine locul logicii în pregătirea dumneavoastră de specialitate; • să realizaŃi o perspectivă asupra universului teoretic al logicii; • să descoperiŃi problemele ştiinŃifice care vor face obiectul studiului dumneavoastră; • să înŃelegeŃi strategia sugerată de autor pentru realizarea standardelor de performanŃă propuse la încheierea activităŃii didactice de predare-învăŃare a logicii. Bibliografie 1. Nae Ionescu, Curs de logică, Editura Humanitas, 1993, p. 19-61.

2. Petre Botezatu, Constituirea logicităŃii, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 51-94. 3. Gheorghe Enescu, Fundamentele logice ale gândirii, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 7-23. 4. Gheorghe Enescu, Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, f. an, p. 7-16. 5. Ion V. Mesaroşiu, Logica generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971, p. 4-27 6. I. Didilescu, V. Pavelcu, Logica, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968, p. 3-10. 7. Gheorghe Enescu, DicŃionar de logică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003, p. 235-283.

17

LOGIC ILOGIC B. LOGIC ILOGIC B. ADEVĂRAT FALS C. privind un câmp înverzit. deci a crescut mare iarba! VeŃi răspunde: A. Răspunsul dumneavoastră este: A. spune: A plouat mult. Sensul termenilor logic – logică La ce vă gândiŃi atunci când auziŃi cuvântul logic? • La ceva adevărat? DA NU NU ŞTIU • La ceva în concordanŃă cu realitatea obiectivă? DA NU NU ŞTIU • La ceva în concordanŃă cu părerea dumneavoastră? DA NU NU ŞTIU • La ceva în concordanŃă cu regulile de gândire pe care le-aŃi învăŃat? DA NU NU ŞTIU ComparaŃi evaluările dumneavoastră cu următoarele situaŃii: • Un interlocutor spune că aveŃi examen la logică în ziua de 15 iunie. OBIECTUL LOGICII Bine aŃi venit în lumea logicii! Fiind o lume nouă.AŞA CRED ŞI EU NU SUNT DE ACORD • Un alt interlocutor spune că soluŃia înlăturării corupŃiei din societate este dictatura militară. 1. pentru unii neînŃeleasă.1.18 1. pentru alŃii uitată. LOGIC ILOGIC B. veŃi concluziona: A. AŞA CRED ŞI EU NU SUNT DE ACORD • Un al treilea interlocutor . ADEVĂRAT FALS C. este necesară o prealabilă înŃelegere a naturii cunoştinŃelor pe care le veŃi descoperi şi a rolului acestora în pregătirea dumneavoastră ştiinŃifică. AŞA CRED ŞI EU NU SUNT DE ACORD . Consultând planificarea examenelor. ADEVĂRAT FALS C.

întrucât el descrie un fapt care se petrece efectiv aşa cum a fost descris. deci un mod corect (valid) de raŃionare. în al doilea caz varianta (C). consultaŃi bibliografia [5. Logica – ştiinŃă a formelor şi legilor gândirii corecte AnalizaŃi următoarele enunŃuri şi spuneŃi dacă sunt adevărate sau false: 1. ADEVĂRAT FALS INCERT . CEEA CE ESTE ÎN CONFORMITATE CU LEGILE. Dacă nu. şi încercaŃi să înŃelegeŃi de ce am ajuns la varianta propusă de noi.2. Cunoaşterea este un proces psihic.1. p. 173-174] 1. [7. Aristotel nu este filosof grec. 6]. Constatarea noastră nu este însă rezultatul observării directe a faptului (întrucât nimeni nu are acuitatea vizuală şi răbdarea de a observa mişcarea ierbii în creştere). 19 Pentru o explicaŃie mai cuprinzătoare. NORMELE ŞI REGULILE DE RAłIONARE. ADEVĂRAT FALS INCERT 2. Acest mod de raŃionare este garanŃia adevărului. iar în al treilea caz varianta (A). Această variantă cuprinde explicaŃia sensului termenilor logic – logică. p. reluaŃi întrebările de la 1. NORME ŞI REGULI LOGICE. este logic un mod de înlănŃuire a unor judecăŃi care este în conformitate cu experienŃa noastră dobândită pe calea cunoaşterii. ESTE LOGIC. Aşadar.În care dintre cele trei cazuri vi se pare mai adecvată întrebuinŃarea termenilor logic – ilogic? PRIMUL AL DOILEA AL TREILEA Dacă aŃi ales în primul caz varianta (B). atunci aŃi înŃeles că răspunsul este cazul al treilea şi deci sunteŃi pe drumul cel bun. ci rezultatul unei asocieri de cunoştinŃe dobândite pe calea învăŃării anumitor reguli de asociere. NUMITE LEGI.

toate având aceeaşi formă: unui subiect (cunoaşterea. unele fiind afirmative (1. apa. fizică. Ele se deosebesc. universul) i se ataşează un predicat (o însuşire): (1): este un proces psihic (2): nu este filosof grec (3): fierbe la peste 100 grade Celsius (4): nu are un număr par de stele Pe baza cunoştinŃelor din logică. filosofie. între aceste enunŃuri. 3). Ele Ńin de un anumit tip de spirit de observaŃie propriu gândirii noastre: spiritul detaşării formei de conŃinut. 3) altele negative (2. AnalizaŃi următorul enunŃ: Unii oameni cu ochii verzi sunt majori şi întrucât toŃi studenŃii sunt majori. astronomie. astronomie etc. rezultă că unii studenŃi au ochii verzi. ADEVĂRAT FALS INCERT ObservaŃi. ştiinŃe în baza cărora aŃi stabilit adevărul sau falsul acestora. Logica s-a născut din nevoia oamenilor de ştiinŃă de a pune în ordine şi de a exploata acest spirit. ADEVĂRAT FALS INCERT 4. cognitive (dau informaŃii despre realitate). Criteriile care ne-au orientat în observarea asemănărilor şi deosebirilor (C) nu au nimic comun cu ceea ce am învăŃat la materiile de specialitate. Ele se aseamănă. B. unele fiind adevărate (1. Ea este o ştiinŃă a formelor gândirii corecte.4). Apa fierbe la peste 100 grade Celsius. Criteriile pe baza cărora am stabilit deosebirile (A) şi (B) aparŃin cunoştinŃelor noastre dobândite la diferite materii studiate în şcoală: psihologie. altele false (2). filosofie. asemănări şi deosebiri? A.20 3. care este comun tuturor oamenilor. Totodată ele se deosebesc. altele incerte (4). întrucât sunt enunŃuri din ştiinŃe diferite: psihologie. vom putea spune despre aceste enunŃuri că sunt toate propoziŃii elementare (simple). C. prin generalizare şi abstractizare. fizică. Aristotel. Universul nu are un număr par de stele. .

asupra gîndirii formulate. iar această frumuseŃe constă în conformitatea vieŃii umane cu raŃiunea vieŃii universale.ConsideraŃi enunŃul de mai sus : CORECT INCORECT La o primă observaŃie. ce însufleŃeşte şi rânduieşte natura (Ath. PROBLEMATICA LOGICII AŃi reŃinut. Ea este. enunŃul este corect. Logica studiază şi explică aceste reguli formale. Cu toate acestea. 62]. normelor şi regulilor formale ale gândirii corecte. probabil. 62. CitiŃi textele de mai jos: (1) Nu durata ci calitatea este cea care conferă vieŃii frumuseŃea ei. Care sunt acestea. în legătură cu care descoperă şi formulează legi. o ştiinŃă a legilor. că obiectele cercetate de logică sunt formele gândirii. întrucât nu respectă anumite reguli formale. iar această tinereŃe constă în împodobirea naturii cu seva ce produce vitalitate şi frumuseŃe (text realizat de autor) ComparaŃi cele două texte şi stabiliŃi asemănările şi deosebirile dintre ele. p. Logica acŃionează. prezentă în limbă sub forma textului scris. p. aşa cum sugerează Nae Ionescu [2. FaceŃi abstracŃie de conŃinutul material al 21 . p. 2. deoarece toate propoziŃiile cuprinse în el sunt adevărate şi nimic observabil nu ne determină să credem că acesta este incorect. logica spune că enunŃul este incorect. Joja) (2) Nu toamna. 3. Pentru întregirea cunoştinŃelor asupra obiectului logicii. p. 20. consultaŃi bibliografia [1.16] 2. deci. veŃi descoperi la timpul oportun. ci primăvara este cea care conferănaturii tinereŃea ei.

sunt nume pentru diferite lucruri. ObservaŃi că. iar (o) este echivalent cu (p) ce determină (q) şi (r). ca invariabile: “nu”. iar această (d) constă în (f) al lui (c) cu (g). însuşiri etc. în timp ce părŃile de text care-şi pot schimba conŃinutul au valoarea unor expresii mai complexe.gândirii cuprinse în aceste texte şi observaŃi-le forma. Caseta (3) poate fi restrânsă şi mai mult. ObservaŃi posibilitatea nelimitată de a obŃine texte noi. c…. constă în. schimbând numele şi folosind aceleaşi cuvinte şi expresii invariabile. aşadar. astfel: (3) 22 Nu (a) ci (b) este cea care conferă lui (c) (d). În caseta (4) numărul cuvintelor relativ invariabile s-a restrâns prin echivalenŃă de semnificaŃii. s-a obŃinut un text al cărui înŃeles este total diferit. a. folosind unul dintre sistemele de formalizare. cu . cea care. CompletaŃi caseta (3) cu cuvinte sau expresii. b. ce. de la noŃiuni. cu înŃeles diferit. în limbajul logicii. În această formă. aceasta. CompletaŃi caseta de mai sus. diferit de cele anterioare. acŃiuni.etc. Rămân. produce. Toate textele prezentate sau construite de dumneavoastră pot fi reprezentate. iar.. ca în exemplul de mai jos: . “şi”. până la propoziŃii sau fraze. şi. legate între ele prin expresii relativ invariabile: nu. este. în interiorul aceleiaşi forme. stări. Ea ar putea fi aproximată. astfel: (4) Nu (m). “ci”. diferit de cele de mai sus. “determină”. lui. astfel încât textul să aibă un înŃeles. ci. ce produce (h) şi (i). astfel încât să obŃineŃi un text cu înŃeles.”este echivalent cu”. ci (n) determină (o).

Un tablou complet al acestui “material” reproduce structura gândirii din punct de vedere logic. norme. SemnificaŃia acestora o veŃi înŃelege pe măsură ce veŃi parcurge informaŃiile puse la dispoziŃie. iar -. reguli logice . “nu sunt” de legătură (conectori) “şi”. operatori (constante) logice. ↔ . “unii”. precum şi legi. “niciunul” fundamentale specifice operatori logici (constante) principii. “sau” “dacă…atunci” etc.23 [(m & n) → o]& {o ↔ [p → (q& r)]} în care m. r sunt forme (variabile) logice. cantitativi (cuantori) “toŃi”. că “materialul” cu care operează logica este constituit din: forme (variabile) logice. “nu este”. → . deci. p. sunt operatori logici. q. “sunt”. n. &. numită. din acest motiv. reguli logice. legi. simple • noŃiunile forme logice (variabile) compuse • propoziŃia • raŃionamentul • demonstraŃia (argumentarea) • teoria ştiinŃifică GÂNDIREA LOGICĂ existenŃiali “este”. ReŃineŃi. o. gândire logică. norme.

logica este studiată doar în învăŃământul specializat de nivel universitar şi postuniversitar filosofic. în diferite ipostaze de complexitate. 3. pe care le găsiŃi în bibliografie (p.24 Tabloul de mai sus are o importanŃă majoră pentru înŃelegerea materiei cursului de logică. Acest tabel vă ajută să înŃelegeŃi câteva lucruri importante pentru imaginea pe care v-o formaŃi asupra logicii: • Ca ştiinŃă. Nu toate aceste componente vă sunt accesibile intuitiv. componentele gândirii logice. şi în interiorul fiecărei trepte. chiar şi aici o bună parte din dezvoltările moderne fiind accesibile doar specialiştilor şi cercetătorilor. • Logica este o ştiinŃă care-şi prezintă obiectul în trepte de complexitate. . având un univers problematic deosebit de complex şi specializat. pentru a asigura corectitudinea logică a raŃionării. fiecare dintre aceste trepte presupunându-le pe cele anterioare. precum şi modul în care se combină. Cu ajutorul acestuia puteŃi identifica permanent locul unde aŃi ajuns în studiul logicii. • În întregul său. SISTEMUL ŞTIINłELOR LOGICII ConsultaŃi “Tabelul lui Rescher” prezentat de Petre Botezatu în [2] precum şi comentariile asupra acestuia. logica este deosebit de bogată în conŃinut.). Scopul studieruii logicii este acela de a pătrunde în intimitatea legăturilor multiple şi complexe dintre ele şi de a conştientiza nevoia de a le stăpâni rostul şi importanŃa pentru cunoaştere. fapt valabil. în bună măsură. 95 şi urm. în acest moment. de la “Logica bazică” la “Dezvoltări filosofice”.

a “argumentării” etc).[2] . iar dacă fenomenul îl numim conductibilitate termică. realizaŃi. atunci nici un obiect care nu se dilată la încălzire nu are conductibilitate termică” (3 p. Minitest de autoevaluare Nr. pentru fiecare enunŃ corect) 2. a “evaluării”. DeterminaŃi structura formală a textului de mai jos. dar integrate în acestea (logica “deontică”. [1] 2. precum şi cu posibile aplicaŃii specifice ştiinŃelor sociale. cu eventuale depăşiri spre “logica modernă clasică” (logica propoziŃiilor) şi spre “logica modernă neclasică” (logica modală). PrezentaŃi structura gândirii din punct de 7/4 vedere logic TOTAL 30/20 II. Logica .teorie a gândirii şi limbajului. pe baza acesteia. “juridică”. studiul logicii nu poate depăşi “logica tradiŃională”. DefiniŃi obiectul şi principalele discipline ale 8/6 logicii 4. pentru fiecare text acceptabil) 3. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min. constatăm 9/6 dilatarea acestuia. ConcepŃia lui Nae Ionescu asupra obiectului logicii. a “preferinŃei şi alegerii”. pentru formalizare acceptabilă şi câte 3 p. cel puŃin două texte cu înŃelesuri diferite: “Încălzind un obiect metalic. ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. a “acŃiunii”.25 • Pentru uzul studenŃilor din învăŃământul universitar de alt profil decât cel filosofic. 1 FormulaŃi 3/3 enunŃuri despre care să se poată 6/4 afirma că sunt logice/ilogice (1 p.

26

CURSUL NR.2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A NOłIUNILOR

1. Delimitări comceptuale. NoŃiune şi cuvânt. 2. Caracteristicile şi clasificarea noŃiunilor. 2.1. Structura logică a noŃiunii 2.2. Tipologia noŃiunilor 2.3. Raporturi între noŃiuni. Gen şi specie

Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs, veŃi fi în măsură: • să identificaŃi corect noŃiunile într-un text scris; • să stabiliŃi conŃinutul şi sfera noŃiunilor, raporturile dintre ele şi tipurile de noŃiuni. Bibliografie 1. Nae Ionescu, Curs de logică, Editura Humanitas, 1993, p.88-121. 2. Gheorghe Enescu, Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, f. an, p. 17-77. 3. Ion V. Mesaroşiu, Logica generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971, p. 39-79. 4. I. Didilescu, V. Pavelcu, Logica, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968, p. 11-51. 5. Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu, Logică, manual, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998, p. 1723. 6. Gheorghe Enescu, DicŃionar de logică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003, p. 339-345.

7. Ioan Petrovici, Teoria noŃiunilor, Editura “Polirom”, Iaşi, 1998, p. 101-170. 8. Petre Botezatu, Introducere în logică, Editura “Polirom”, Iaşi, 1997, p. 116- 172

27

1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE. NOłIUNE ŞI CUVÂNT

28

AmintiŃi-vă structura gândirii logice, din cursul nr.1. În tabloul componentelor acesteia, identificaŃi NOłIUNEA şi observaŃi poziŃia acesteia. Ea este componentă a gândirii numită FORMĂ LOGICĂ şi este SIMPLĂ. Ceea ce ne propunem, în cadrul acestui curs, este să ajungem să ştim tot ceea ce este necesar pentru a înŃelege locul şi rolul acestei componente în gândirea logică. A. PriviŃi în jurul dumneavoastră şi denumiŃi obiectele pe care le observaŃi (masă, scaun, carte, obiect de scris, pahar, bibelou). OpriŃi-vă cu privirea asupra unuia, să zicem asupra cărŃii. Ce vă sugerează cuvântul folosit în acest caz: CARTE? AlegeŃi o variantă dintre cele de mai jos: masă Că este vorba de obiectul pe care-l am pe

Că este vorba de toate obiectele la care se potriveşte acest cuvânt Dacă aŃi ales prima variantă, atunci priviŃi în biblioteca dumneavoastră şi numiŃi unul dintre obiectele aflate pe raft. VeŃi ajunge, probabil, la acelaşi cuvânt: CARTE (dacă nu cumva în bibliotecă ŃineŃi alte tipuri de obiecte : pahare, bibelouri etc.) FaceŃi aceeaşi operaŃie pentru toate obiectele enumerate mai sus şi încercaŃi să înŃelegeŃi de ce varianta a doua este cea corectă. Dacă aŃi ales varianta a doua, atunci aŃi înŃeles că numele CARTE (masă, scaun, obiect de scris, pahar, bibelou) se potriveşte la mai multe obiecte. Care credeŃi că este motivul pentru care cu acelaşi cuvânt denumim mai multe obiecte diferite? Pentru că sunt din acelaşi material Pentru că au însuşiri comune Pentru că au aceeaşi formă

61 şi urm. Pahare de sticlă sau de cristal. însă. deci. însă. deci varianta aleasă nu e corectă. însuşiri. bibelouri de porŃelan sau de lemn etc. deoarece. care reflectă ceea ce este general. în limba franceză se spune “le livre”. Spunem o parte. verbele. o limbă are numeroase alte cuvinte. atunci faceŃi aceeaşi comparaŃie şi veŃi constata şi de această dată că obiectele au forme diferite. noŃiuni. Dacă aŃi ales varianta a treia. Fiecare limbă are propriile sale cuvinte. relativ numeroase. Dacă aŃi ales varianta a doua. pe care fiecare limbă le desemnează ca forme lingvistice ale noŃiunilor. ceea ce nu justifică să fie denumite la fel. să definim cartea. Numele CARTE se foloseşte pentru toate obiectele care au însuşirea de a înmagazina informaŃii scrise. aici. astfel: Formă logică simplă. Aşa cum ştiŃi din primul curs. în afară de noŃiuni. esenŃial în obiectele şi fenomenele realităŃii Numele pe care noi l-am dat diferitelor obiecte nu sunt. Pentru o documentare asupra altor moduri de caracterizare a noŃiunilor. în limba rusă “книга” (cniga) etc. nu ne interesează. onomatopeele etc. consultaŃi bibliografia [16. În limba engleză în loc de carte se spune “the book”. Ele sunt o parte din cuvintele unei limbi. aŃi reuşit să vă faceŃi o imagine despre cuvintele pe care le folosim pentru a denumi obiecte. care nu se referă la ceva existent: cuvinte de legătură (opratorii din schema gândirii logice). atunci aŃi găsit soluŃia corectă. Definim.Dacă aŃi ales prima variantă. Acestea sunt noŃiunile. tipărite de o editură etc. cu care numeşte o noŃiune.] B. noŃiunea. clase de obiecte. noŃiunile de alte cuvinte ale limbii române: 29 . în tabloul de mai jos. p. stări. Din exemplele date. atunci comparaŃi obiectele cu acelaşi nume din casă şi veŃi observa că unele nu sunt din acelaşi material. Ele sunt nume pentru noŃiuni. despre care ştim ceva. sentimente etc. SeparaŃi..

unitatea dintre noŃiune şi numele pe care i-l dăm se numeşte termen. cuvânt este orice asociere a unui complex sonor cu un sens sau un complex de sensuri. Celelalte nu sunt noŃiuni. 7. cibernetică. generalizarea şi abstractizarea. cum sunt cea structuralistă. în sensul strict al logicii formale. Cu acest înŃeles folosim noŃiunile în analiza conŃinutului. în limbă. funcŃionalistă. atunci citiŃi explicaŃiile de mai jos şi reveniŃi asupra tabloului. gândirea umană execută o serie de operaŃii specifice: comparaŃia. cu însuşiri determinate: însuşiri generale. 7) descoperiŃi mai multe cuvinte cu înŃeles de noŃiune. ele pot fi numite printr-un cuvânt (ciupercă). în logică noŃiunea este identificată cu numele ei. cuvintele sunt componente lingvistice unitare. analiza şi sinteza.30 1 2 3 4 5 6 7 8 Ciupercă Şi dacă Merge de parcă aleargă Pastă de peşte cu aromă de fum Dii! Creasta cocoşului Cal cu mânere Totuşi JustificaŃi alegerea dumneavoastră. prin numele care îi este ataşat. Totodată. p. esenŃiale. prezentarea acestor operaŃii nu este relevantă pentru logică. la ceva existent. a noŃiunilor. Aceasta este perspectiva clasică. pe când noŃiunile sunt numite prin expresii lingvistice complexe. Există şi alte perspective. Dacă vă derutează faptul că în unele rubrici (4. 4. Sfera de cuprindere a cuvântului este mult mai mare decât a noŃiunii. În ultimă instanŃă va trebui să vă opriŃi asupra rubricilor 1. 6. În sens lingvistic. Pentru fixarea. sau printr-un grup de cuvinte (pastă de peşte cu aromă de fum). 6. moderne. De cele mai multe ori. operaŃională asupra psihicului uman. De aceea. organizaŃională etc. Totuşi. [16. pe când noŃiunea se referă. ale unei clase de obiecte. structurii şi legilor specifice formelor logice compuse. chiar dacă au un înŃeles real. 68-78]. .

toate obiectele. Din însuşirile de mai jos. în acelaşi timp. absolut necesar. CARACTERISTICILE ŞI CLASIFICAREA NOłIUNILOR În cele ce urmează vom descoperi câteva aspecte esenŃiale pentru înŃelegerea modului în care noŃiunile participă la constituirea formelor logice compuse şi la structurarea.Structura logică a noŃiunii. deci ele aparŃin noŃiunii cu acest nume. alegeŃi-le pe acelea care sunt suficiente pentru a identifica. esenŃiale.1. esenŃiale. . 1 2 3 4 5 6 Sunt toate de formă cilindrică Toate se folosesc pentru a bea lichide sau a scoate lichide dintr-un vas mai mare Toate sunt vase mici Toate se spală după folosire Toate au toartă Toate se sparg dacă se lovesc de un corp dur Pentru precizie în alegere. din motivul arătat la primul curs. Acestea par a fi însuşirile generale. 2.31 2. comune ale obiectelor unei noŃiuni. comune celor trei căni. Nu este. consultaŃi un DicŃionar explicativ al Limbii române. în ultimă instanŃă. Să presupunem că aŃi ales însuşirile (2) şi (5). însă. Să presupunem că aveŃi în faŃă trei obiecte: O cană de porŃelan O cană de lut O cană de sticlă Tuturor celor trei obiecte li se spune CANĂ. Ele formează conŃinutul noŃiunii CANĂ. ÎnŃelegem prin conŃinutul unei noŃiuni ansamblul însuşirilor generale. a gândirii sub forma cunoştinŃelor ştiinŃifice.

astfel. Această operaŃie se numeşte determinare. eliminându-le pe cele care nu se sparg. o nouă noŃiune. Din cele două operaŃii mai observăm o caracteristică a noŃiunilor. Cu acest prilej am realizat două lucruri: 1.ImaginaŃi şi alte obiecte care ar putea avea însuşirile (2) şi (5) ale noŃiunii CANĂ. de cauciuc etc. căni de lemn. să presupunem că renunŃăm la însuşirea (5). Am adăugat o însuşire. sfera se micşorează. deci am mărit conŃinutul. 32 . deci am mărit sfera. Am obŃinut. ÎnŃelegem prin sfera unei noŃiuni. cu conŃinut mai mic şi sferă mai mare: VAS DE BĂUT ŞI DE SCOS LICHIDE DIN RECIPIENTE MAI MARI. VeŃi descoperi. sfera creşte. Aceasta este sfera noŃiunii. 2. de cele care nu se sparg: La însuşirile (2) şi (5). ObservaŃi ce se întâmplă dacă renunŃăm la una dintre însuşirile (2) şi (5). adăugându-se şi cele care nu au toartă. probabil. Suntem obligaŃi să acceptăm că există. deci am micşorat conŃinutul. Am redus numărul obiectelor.CANĂ CASANTĂ. Mărind conŃinutul. totalitatea biectelor care au însuşirile generale. mai adăugăm însuşirea (6). de plastic. Cu acest prilej. acum. ObservaŃi cum putem să separăm cănile care se sparg. am realizat două lucruri: 1. Toate obiectele care au cele două însuşiri aparŃin noŃiunii CANĂ. deci am micşorat sfera. Această operaŃie se numeşte generalizare. cu conŃinut mai mare şi cu sferă mai mică. Acesta este lagea variaŃiei inverse a conŃinutului şi sferei noŃiunilor. obiecte de băut şi de scos apa mult mai multe. esenŃiale din conŃinutul acelei noŃiuni. şi invers: micşorând conŃinutul. de tablă. Am obŃinut. Am renunŃat la o însuşire. astfel. o nouă noŃiune. 2.

33

2.2. Tipologia noŃiunilor Din cele două operaŃii puse în evidenŃă în paragraful precedent, am constatat că noŃiunile se deosebesc între ele prin conŃinutul şi sfera acestora. Acestea sunt criteriile esenŃiale pe baza cărora putem identifica principalele tipuri de noŃiuni. A. Tipuri de noŃiuni din punct de vedere al sferei a) ComparaŃi următoarele noŃiuni, enumerând cel puŃin trei obiecte reale din sfera lor: 1 2 2 3 4 Triunghi cu patru laturi Materie de studiu Fantomă Ceas

Probabil că rezolvarea acestei probleme este dificilă, întrucât nu veŃi reuşi niciodată să numiŃi vreun obiect al noŃiunii de la punctul (1). Această noŃiune este, însă, o realitate, ea fiind prezentă în conştiinŃa noastră. Pentru că în mod evident nu are nici un obiect în sferă, spunem că este o noŃiune vidă. Cea de-a doua noŃiune nu pune probleme privind enumerarea unor obiecte din sferă. Aceasta are cel puŃin un obiect în sferă şi este o noŃiune nevidă. • Pentru fixarea cunoştinŃelor, enumeraŃi cel puŃin cîte trei noŃiuni din fiecare categorie. b) StabiliŃi dacă următoarele noŃiuni au unul sau mai multe obiecte în sfera lor: 1 Municipiul Braşov 2 Municipiu 3 łara HaŃegului 4 łară 5 Planeta Pământ 6 Planetă

ObservaŃi că noŃiunile de la punctele (1), (3), şi (5) au un singur obiect în sferă. Ele se numesc, de aceea, noŃiuni individuale. NoŃiunile de la punctele (2), (4) şi (6) au mai multe obiecte în sferă.Ele se numesc, de aceea, noŃiuni generale. • Pentru fixarea cunoştinŃelor, enumeraŃi cel puŃin câte trei alte noŃiui din fiecare categorie. c) StabiliŃi dacă conŃinutul (însuşirile) următoarelor noŃiuni aparŃine numai noŃiunii, ca întreg, sau şi fiecăreia din părŃile sale componente: Numai ale noŃiunii, ca întreg Ale noŃiunii şi ale părŃilor componente

34

1 2 3 4 5 6

Grupă de studenŃi Student Grădină Floare Pădure Copac

ObservaŃi că notele caracteristice ale noŃiunii grupă de studenŃi (formaŃiune de studiu; constituită după un anumit criteriu de eficienŃă a învăŃării; are un şef de grupă etc.) nu aparŃin şi componentelor pe baza cărora s-a format această noŃiune: studenŃii. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte noŃiunile de la punctele (3) şi (5). Numim noŃiunile ale căror conŃinute aparŃine doar întregului, noŃiuni colective. Notele caracteristice ale noŃiunii student (este absolvent de liceu; este înscris pe bază de concurs la o facultate etc.) aparŃin fiecărui individ care este cuprins în sfera acesteia. Numim noŃiunile al căror conŃinut se regăseşte la fiecare obiect din sferă noŃiuni divizive. • Pentru fixarea cunoştinŃelor, enumeraŃi cel puŃin câte trei alte noŃiui din fiecare categorie.

35

B. Tipuri de noŃiuni după conŃinut a) StabiliŃi cel puŃin trei însuşiri generale, estenŃiale ale următoarelor noŃiuni: 1 2 3 4 5 6 Poet Profesor FrumuseŃe VinovăŃie Copac Adevăr

Dacă pentru noŃiunile (1),(2 ) şi (5) nu aŃi avut, probabil, nici o dificultate să stabiliŃi cele trei însuşiri, pentru celelate trei noŃiuni a fost mult mai greu, iar dacă aŃi respectat cerinŃele logice, a fost chiar imposibil. Aceasta, pentru că noŃiunile poet, profesor, copac s-au constituit prin punerea laolaltă a acelor însuşiri generale, esenŃiale şi comune, prin care să identificăm obiectele care le aparŃin, în mod concret. De aceea ele se numesc noŃiuni concrete. NoŃiunile frumuseŃe, vinovăŃie, adevăr sunt altfel constituite. Din diferitele obiecte concrete s-a desprins o însuşire (frumos, vinovat, adevărat) care, prin abstractizare, a devenit ea însăşi obiect, noŃiune, numită noŃiune abstractă. Ea nu mai este legată de obiectele concrete din care s-a desprins, dar poate fi asociată oricărui obiect concret căruia i se potriveşte, devenind noŃiune concretă: frumuseŃea peisajului, vinovăŃia inculpatului, adevărul propoziŃiei etc. În sens strict logic, nu există noŃiuni concrete. Întrucât noŃiunea reŃine doar însuşirile generale, esenŃiale ale unei clase de obiecte, ea este implicit abstractă. DiferenŃa între cele două clase de mai sus este de grad de abstractizare. Primele sunt mai puŃin abstracte

36 . enumeraŃi cel puŃin câte trei alte noŃiui din fiecare categorie. grupaŃi-le în două clase şi spuneŃi care este deosebirea dintre cele două clase rezultate: competenŃă. probabil. paritate. precum şi alte clase de noŃiuni. utile pentru aspiranŃii sau studenŃii de la profilul specializat al filosofiei. Prezentăm. • Pentru fixarea cunoştinŃelor. neclaritate. 2 incompetenŃă AŃi observat. b) ComparaŃi noŃiunile de mai jos. 1 impar. claritate. drept pentru care vom face separarea în noŃiunu mai abstracte şi noŃiuni mai puŃin abstracte. noŃiunile neclaritate. mai jos. Ele se numesc noŃiuni afirmative. cu relevanŃă mai aparte. Ele se numesc noŃiuni negative. incompetenŃă sunt noŃiuni care exprimă negarea existenŃei unei însuşiri despre o clasă de obiecte. că noŃiunile competenŃă.decât cele din urmă. tabloul general al tipurilor de noŃiuni analizate. claritate. enumeraŃi cel puŃin câte trei noŃiuni din fiecare categorie În bibliografia recomandată veŃi descoperi şi alte modalităŃi de clasificare a noŃiunilor. • Pentru fixarea cunoştinŃelor. impar. Dimpotrivă. paritate sunt noŃiuni care exprimă afirmarea existenŃei unei însuşiri despre o clasă de obiecte. Cele prezentate mai sus acoperă suficient interesul de cunoaştere al nespecialiştilor.

obiect de scris. avînd foarte puŃine însuşiri comune. ObservaŃi următoarele două grupe de noŃiuni şi precizaŃi prin ce se deosebesc între ele: 1 2 Creion. Gen şi specie A. ploaie.3. culoare. Ceas. iar pe cele din a doua grupă noŃiuni necomparabile. atunci aŃi observat că noŃiunile din prima grupă sunt asemănătoare. Numim noŃiunile din prima grupă noŃiuni comparabile.După prezenŃa obiectelor în sferă După sferă După numărul ectelor din sferă După relaŃia obiecte şi sferă NoŃiuni După gradul de abstractizare După conŃinut După calitatea însuşirilor 37 NoŃiuni vide NoŃiuni nevide obi.NoŃiuni individuale NoŃiuni generale dintre NoŃiuni colective NoŃiuni divizive NoŃiuni mai abstracte NoŃiuni mai puŃin abstracte NoŃiuni afirmative NoŃiuni negative 2. Viena. nu există noŃiuni necomparabile. Dihotomia făcută aici este una . Raporturi între noŃiuni. sentiment Dacă aŃi intuit bine. stilou. deci au foarte multe însuşiri comune. cretă. pix. în timp ce noŃiunile din a doua grupă sunt foarte diferite. Riguros logic.

Să ne oprim. cetăŃean român Preşcolar. vom reprezenta sferele noŃiunilor prin cercuri (diagrame Euler). . asupra noŃiunilor concordante. june. student nepromovat. întrucât sferele lor sunt în raport de coincid total. o parte din studenŃi sunt tineri. în scopul observării şi ordonării materialului cunoaşterii. Nici un preşcolar nu este elev. B. Ele se numesc. În continuare vom analiza numai noŃiunile comparabile. tânăr june Numele celor două noŃiuni sunt sinonime. NoŃiunile din cea de-a doua grupă nu sunt legate între ele. chiar dacă aparŃin aceluiaşi domeniu. deci sunt complet separate. doctorand 38 Dacă observaŃia voastră a fost corectă. Ele se numesc.instrumentală. studenŃi. ObservaŃi următoarele grupe de noŃiuni şi precizaŃi diferenŃa dintre ele: 1 2 Tânăr. noŃiuni opuse. student. elev. C. iar o parte din tineri. nici un elev nu este student etc. cursanŃi sunt cetăŃeni români. acum. Aceasta se întâmplă pentru că aceste noŃiuni au sfere care coincid parŃial sau total. Sferele acestor noŃiuni nu au nici un obiect comun. atunci v-aŃi dat seama că în prima grupă noŃiunile sunt legate între ele: tânăr şi june sunt identice. Spunem că ele identitate. de aceea. student promovat. Pentru o mai bună înŃelegere a raporturilor dintre acestea. cursant. a) ObservaŃi relaŃia dintre noŃiunile tânăr şi june . noŃiuni concordante. de aceea.

Cel care nu este şcolar poate fi preşcolar. cursant student 39 Nu toŃi cursanŃii sunt studenŃi (unii pot fi elevi sau doctoranzi). care este subordonată faŃă de prima. fiecare având sfera sa distinctă. Aşa cum am constatat deja. Să analizăm. doctorand sau orice alt tip de cursant. fără nici o legătură cu celelalte. student nepromovat student promovat . NoŃiunea cursant este mai largă şi cuprinde noŃiunea student. noŃiunile opuse. a) ObservaŃi relaŃiile dintre noŃiunile preşcolar. NoŃiunea cursant este supraordonată faŃă de noŃiunea student. b) ObservaŃi relaŃiile dintre noŃiunile student nepromovat şi student promovat. însă. aceste noŃiuni nu au nici un obiect comun în sferele lor.b) ObservaŃi relaŃiile dintre noŃiunile cursant şi student. preşcolar elev doctorand Ele sunt independente una de alta. privim mai atent la conŃinutul acestora. Această opoziŃie se numeşte opoziŃie neexclusivă sau contrarietate. Dacă. vom observa unele diferenŃe de interpretare a opoziŃiei. Acesta este raportul de ordonare dintre noŃiuni. elev şi doctorand. acum. dar toŃi studenŃii sunt cursanŃi. D.

dintre cuvintele şi expresiile care 8/6 formează textul de mai jos. A treia variantă nu există. mai jos. ExerciŃiul (problema) Punctaj Crt max/min. pe acelea care reprezintă noŃiuni: Merge frumos. Ca urmare. A fi nepromovat înseamnă negarea automată a lui a fi promovat şi reciproc. afirmarea uneia presupune cu necesitate negarea celeilalte. cu toate încercările mele disperate de a-i atrage atenŃia . nu poate fi gândită una fără cealaltă. Cu toate acestea. Minitest de autoevaluare Nr. Prezentăm.Ele au sfere complet diferite. In raport de contrarietate Opuse In raport de contradicŃie Comparabile NOłIUNI În raport de identitate Concordante În raport de subordonare (supraordonare) În raport de încrucişare 40 Necomparabile ExerciŃii şi probleme pentru evaluare 1. tabloul general al relaŃiilor dintre noŃiuni. ca o lebădă din baletul lui Ceaikovski. 1 AlegeŃi. Acest raport se numeşte opoziŃie exclusivă sau contradicŃie. şi nu se uită înapoi.

4.cal Copac – pădure Student – vinovăŃie Claritate -neclaritate TOTAL 6/4 8/6 8/6 30/20 II. StabiliŃi conŃinutul şi sfera următoarelor noŃiuni: .[8] ooOoo . Ioan Petrovici despre ce sunt şi cum se alcătuiesc noŃiunile [7] 2.student .41 2. 3.calendar . Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. Caracterizarea de către Petre Botezatu a teoriei noŃiunilor în logica modernă.promoŃie StabiliŃi raporturile dintre următoarele perechi de noŃiuni: Student – salariat Plantă – fiinŃă Par – impar Verde – roşu StabiliŃi tipurile de noŃiuni din perechile de noŃiuni de mai jos şi criteriul de clasificare: Inorog .

6. • să faceŃi diferenŃa între clasificare şi diviziune • să stabiliŃi conŃinutul sau sfera noŃiunilor cu ajutorul definiŃiei. 101-170. Petre Botezatu. Iaşi.42 CURSUL NR. Editura “Polirom”. veŃi fi în măsură: • să identificaŃi seriile de noŃiuni pe baza clasificării şi diviziunii. Ion V. Ioan Petrovici. 2. 173 -182 . DicŃionar de logică. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Humanitas. p. Teoria noŃiunilor. Caracterizarea generală a operaŃiilor cu noŃiuni 1. Gheorghe Enescu. 3. 1998. Gheorghe Enescu. Editura Lider. 1971. manual. p. Editura Tehnică Bucureşti. I. Curs de logică. DefiniŃia Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. 2003. 17-77. Introducere în logică. 95-107. Logica. Nae Ionescu. Logica generală. p. 11-51. 126. Bucureşti.3 OPERAłII CU NOłIUNI 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 1998. Bucureşti. an. p. Mesaroşiu. 4. Tratat de logică. Dumitru Gheorghiu. Clasificarea şi diviziunea 2. p. Pavelcu. Didilescu. Manual pentru liceele pedagogice. Bibliografie 1. 59-61. 5. p. 1997. Editura “Polirom”.88-121. 7. 1993.2537. Editura Didactică şi Pedagogică. 1968. Petre Bieltz. p. Logică. p. f. Bucureşti. Iaşi. 39-79. 8. Bucureşti. V.

Ce ştiinŃă este aceasta? Dacă este vorba de ştiinŃa din care face parte acest curs. psihologie. urmăriŃi exemplificările de mai jos: A. cu observaŃia că specia aparŃine genului. alte studii). liceu. ştiinŃe intuitive. B. filologie. o mare parte dintre acestea derivând din noŃiuni asimilate conştiinŃei ca urmare a unor studii anterioare (şcoală primară. adesea o realitate mai mult intuită. domenii denumite. Prin acest răspuns aŃi realizat o operaŃie de specificare. enumerând următoarele specii: ♦ Generalizarea şi specificarea ♦ Analiza şi sinteza ♦ Diviziunea şi clasificarea ♦ DefiniŃia Pentru identificarea particularităŃilor fiecăreia dintre operaŃiile de mai sus. cunoscute. atunci veŃi răspunde: -Este Logica. Prin acest răspuns aŃi realizat o operaŃie de generalizare. Petre Botezatu [8. 173 şi urm. Ce este logica? Primul răspuns care vă poate sta la îndemână este acesta: -Este o ştiinŃă. . p.43 1. Aşa se produc cunoştinŃe în matematică. CARACTERIZAREA GENERALĂ A OPERAłIILOR CU NOłIUNI ObservaŃi modul în care dumneavoastră vă însuşiŃi cunoştinŃele necesare formării competenŃelor proprii specialităŃii. în interiorul cărora descoperiŃi o multitudine de noŃiuni.. decât dată simŃurilor elementare. însă. întrucât aŃi trecut de la un gen (ŞtiinŃă) la o specie a acestuia (Logica). ridicarea de la empiric la ştiinŃific presupune operaŃii de derivare a unor noŃiuni necunoscute din altele. Şi aici. la un gen (ŞtiinŃă). Contactul cu realitatea este doar unul de ultimă instanŃă. Majoritatea acestora provin din discipline ştiinŃifice. practica. drept etc. în genere. pentru a le deosebi de cele aplicative. în care observaŃia. contactul nemijlocit cu realitatea este preponderent. întrucât aŃi trecut de la o specie (Logica).] numeşte aceste operaŃii “operaŃii logice constructive”.

vasele în bucătărie. sau daŃi indicaŃii celor ce vă ajută: hainele în dulapuri. Generalizarea şi sinteza sunt operaŃii logic ascendente. Este suficient să se indice “poligon cu trei laturi”. ♦ Sunt operaŃii logice indispensabile cunoaşterii. ImaginaŃi-vă că v-aŃi mutat într-o casă nouă. cărŃile în bibliotecă. 2. pe baza operaŃiilor de mai sus. mental. Cele două perechi de operaŃii au cel puŃin trei trăsături comune: ♦ Sunt operaŃii logice cu sens opus. indicarea unghiurilor fiind neesenŃială. Prin acest răspuns aŃi realizat operaŃia de analiză. Ba mai mult. Trebuie să le puneŃi pe fiecare la locul lor şi atunci gândiŃi. D. în timp ce specificarea şi analiza sunt operaŃii logic descendente. scheme funcŃionale ale psihicului uman. O mai mare precizie în cunoaşterea noŃiunilor se obŃine. diviziune şi mai ales prin definiŃie. Toate obiectele dumneavoastră sunt depozitate într-o încăpere. Care sunt componentele unui triunghi? Dacă nu aŃi uitat definitiv geometria. că acesta este un triunghi. ele fiind. veŃi răspunde: . întrucât aŃi numit noŃiunea “triunghi” pe baza componentelor sale esenŃiale şi necesare. întrucât aŃi descompus. după unii psihologi. Ce este un poligon cu trei laturi şi trei unghiuri? Este evident pentru cine ştie geometrie. AŃi realizat o operaŃie de 44 . ♦ Sunt operaŃii logice aproximative. CLASIFICAREA ŞI DIVIZIUNEA A. în prealabil. totodată. veŃi spune că nu este necesar ca întrebarea să cuprindă şi indicarea unghiurilor. Prin aceasta aŃi realizat operaŃia de sinteză.C. întrucât în noŃiunile rezultate nu sunt indicate caracteristicile definitorii ale acestora şi nici diferenŃele faŃă de noŃiunile de acelaşi gen.Triunghiul se compune din trei laturi şi trei unghiuri. prin clasificare. noŃiunea triunghi în părŃile sale componente. tablourile pe pereŃi etc.

după un anumit criteriu. le va aranja după mărime. Nu le puteŃi pune la întâmplare. prin care distribuim obiectele în clase. pentru fiecare clasă gruparea pe genuri literare (la cele beletristice). AŃi plecat de la clasa cărŃilor (care devine. gen). Apoi. Un intelectual le va aranja după categoria ştiinŃifică din care fac parte. format sau culoare. cărŃi. O gospodină. aŃi introdus un criteriu de ordonare (utilitatea). pereŃi). ca şi din descrierea operaŃiei concrete la care ne-am referit. Continuând aranjarea casei dumneavoastră. vase. Nu terminaŃi aranjarea casei până nu aŃi găsit fiecărui obiect un loc precis şi stabil (astfel încât să ştiŃi oricând de unde să-l luaŃi). numite regulile clasificării: ♦ Fiecare obiect trebuie distrubuit într-o clasă ♦ Nici un obiect nu trebuie distribuit în mai multe clase ♦ Criteriul clasificării trebuie să fie unic în aceeaşi operaŃie de clasificare ♦ Asemănările pe baza cărora se face clasificarea trebuie să fie mai importante decât deosebirile dintre obiecte B. Din definiŃie. DefiniŃie: Clasificarea este operaŃia logică. fără erori. bibliotecă. astfel încât fiecare obiect să aibă un loc precis şi stabil. aŃi dat nume grupărilor de obiecte rezultate (haine. respective pe ştiinŃe (la cele de studiu) şi aşa mai departe. rezultând cărŃi beletristice şi cărŃi de studiu ştiinŃific. rezultă structura logică a clasificării: ♦ Obiectele ♦ Criteriul clasificării ♦ Clasele Pentru ca o operaŃie de clasificare să fie corectă şi completă. va rezulta. bucătărie. ea trebuie să îndeplinească anumite cerinŃe. aici. aŃi introdus unul sau mai multe criterii succesive şi cărŃile pe rafturile 45 . fără prea multă carte. în mod precis (dulapuri. Această operaŃie se numeşte diviziune. tablouri) şi aŃi stabilit locul fiecărei clase de obiecte. continuând gruparea acestora. până la epuizarea interesului de ordonare al celui care face operaŃia. În multitudinea dezordonată de obiecte.clasificare. folosiŃi un criteriu. să presupunem că aŃi ajuns la aranjarea cărŃilor în bibliotecă. Pentru a le stabili locul.

în acelaşi timp). DefiniŃie: Diviziunea este operaŃia logică prin care împărŃim în specii. ceea ce duce la încrucişarea speciilor (în cazul nostru suntem în situaŃia că unele cărŃi ar putea fi aşezate în mai multe locuri. o noŃiune gen. Această soluŃie este la îndemâna celor cu experienŃă. rezultă structura logică a diviziunii: ♦ Genul ♦ Criteriul diviziunii ♦ Speciile Pentru ca diviziunea să fie corectă. 46 .bibliotecii dumneavoastră sunt ordonate pe specii din ce în ce mai restrânse. până când fiecare carte are un loc precis şi stabil. în cazul nostru). atunci rămân obiecte neclasificate (rămânem cu lucrurile în mijlocul camerei. SoluŃia ieşirii din asemenea erori este aceea a adecvării diviziunii şi clasificării la conŃinutul genului (la ansamblul obiectelor de clasificat) şi a determinării speciilor astfel încât fiecare obiect săşi găsească locul în acestea. (rămânem cu cărŃile afară din rafturi. fără erori. Din definiŃie. după un anumit criteriu. ca şi din exempul dat. dacă suma sferelor speciilor este mai mică decât sfera genului. În cazul clasificării. dacă nu găsim pentru fiecare obiect o clasă. consecvenŃă şi exigenŃă logică. atunci am cuprins in specii fie obiecte ce nu aparŃin genului. atunci rezultă că rămân obiecte ale genului nedistribuite în specii. fie obiecte din sfera celorlalte specii ale aceluiaşi gen. ea trebuie făcută după anumite reguli logice: ♦ Suma sferelor speciilor trebuie să fie egală cu sfera genului ♦ Speciile trebuie să se excludă reciproc ♦ Criteriul trebuie să fie unic pe aceeaşi treaptă a diviziunii ♦ Diviziunea nu trebuie să facă salturi Justificarea regulilor clasificării şi diviziunii solicită un minim efort de imaginaŃie: În cazul primei reguli. în cazul nostru) iar dacă suma este mai mare.

sunt importante legăturile de prietenie. în funcŃie de interesul de cunoaştere. în acelaşi timp. s-a introdus cea de-a doua regulă. care pune de la început exigenŃa ca nici un obiect al genului să nu se regăsească. grupate după criteriul domeniului. studenŃii din primul an de studii vor putea fi distribuiŃi în grupe în mod diferit în funcŃie de felul în care asemănările şi deosebirile dintre ei sunt percepute de echipa managerială a universităŃii. În cazul clasificării. Spre deosebire de clasificare. 47 . întrucât gîndirea estre structurată ca un singur procesor. se împarte fiecare specie. apoi se trece la etapa următoare. din punctul de vedere al studenŃilor. mai întâi. diviziunea se poate face în trepte. ea fiind aplicabilă mai degrabă ca exigenŃă a ştiinŃelor particulare. care se epuizează odată cu încheierea aplicării unui anumit criteriu. Aceste mecanisme nu suportă suprapunerea mai multor criterii în acelaşi timp. Unicitatea criteriului este o exigenŃă ce se impune prin mecanismele gândirii. însă. Astfel. În cazul diviziunii. Pentru evidenŃa din registrul matricol. Ea se impune. starea civilă etc. până la epuizarea interesului de cunoaştere al celui care face operaŃia. în care.Ca regulă complementară. este importantă aranjarea studenŃilor în ordinea strict alfabetică. în alte specii. devenită gen. însă. pentru ca această încrucişare să nu se producă. ce poate realiza operaŃii succesive de aceeaşi natură. CărŃile din exemplul nostru trebuie. a patra regulă este eminamente logică. criteriul trebuie să fie unic. pe baza unui nou criteriu. colaborarea de la locul de muncă. este importantă omogenitatea valorică a grupelor. deci rezultatele la învăŃătură din liceu. stabilind locul fiecăreia în cadrul speciilor rezultate pe baza acestuia. Ea impune celui care face diviziunea să epuizeze partiŃia după un criteriu şi abia apoi să trecă la o nouă treptă a acesteia. dar nu şi concomitente. pentru conducătorii de seminar. în mai multe specii (respectiv ca nici un obiect să nu se regăsească în acelaşi timp în mai multe clase). Pe fiecare treaptă. Cea de-a patra regulă este de natură diferită în cele două operaŃii. decât a logicii. regula nu este strict logică.

relaŃia. 48 3. proprietatea. fie sfera unei noŃiuni. de exemplu. se face prin clasificare. p. punând în evidenŃă fie conŃinutul. 178]. . Rolul explicitării noŃiunilor şi al stabilirii proprietăŃilor în baza cărora noŃiunile au un anumit loc în sistemul cunoaşterii revine definiŃiei. iar drumul invers. cum este alcătuită. p. .Este de reŃinut faptul că cele două operaŃii sunt reciproc reversibile. prin sinonimie. tenisul etc.definiŃia stipulativă. ♦ Prin dezvăluirea conŃinutului unei noŃiuni. . Braşovul). aceasta se numeşte definiŃie conotativă [8.178] Principalele definiŃii conotative sunt: . Principalele definiŃii denotative sunt: . Aceasta este operaŃia care arată ce este o noŃiune. diviziune). precum şi prin prezentarea unor expresii şi locuŃiuni cu acelaşi înŃeles sau cu înŃeles apropiat (Bac: pod plutitor. cum se construieşte sau cum acŃionează obiectul. atletismul. plută). dar numai la nivelul intuiŃiei. DEFINIłIA Diviziunea şi clasificarea oferă informaŃii importante despre mulŃimea noŃiunilor. . Drumul de la gen la specii se face prin diviziune. prin care se precizează contextul în care este utilizată o noŃiune (Numim împărŃirea genului în specii.).definiŃia prin exemplificare (Municipiul este. Din definiŃia definiŃiei rezultă două modalităŃi distincte de a defini: ♦ Prin dezvăluirea sferei noŃiunii. aceasta se numeşte definiŃie denotativă [8.definiŃia lexicală. ordonând şi ierarhizând. al gândirii implicite. faptul concret exprimat de noŃiune.definiŃia prin enumerare (Sportul este handbalul.definiŃia prin indicare (Pianul este acest obiect). de la specii la gen. stabilind relaŃii reciproce între ele. DefiniŃie: DefiniŃia este operaŃia logică prin care dezvăluim sfera sau conŃinutul unei noŃiuni.

Pătratul este dreptunghiul care are toate laturile egale. “animal”. “are conştiinŃa de sine”. “animalul care are conştiinŃa de sine”. “ştiinŃa care studiază psihicul individual şi colectiv”. “om”. prezenta o altă variantă de formalizare a textelor de mai sus: . ReŃinem. iar (n) înlocuieşte expresiile predicative “are toate laturile egale”. 3. atunci veŃi observa că toate cele trei texte se pot formaliza în două variante: A: “a este b” sau “a este identic cu b” unde (a) înlocuieşte noŃiunile “pătrat”. considerată cea mai precisă modalitate de a defini. considerate definiŃii prin gen proxim şi diferenŃă specifică şi stabiliŃi forma lor comună: 1. Omul este animalul care are conştiinŃa de sine. iar (b) înlocuieşte noŃiunile “dreptunghiul care are toate laturile egale”. “ştiinŃă”. ModalităŃile de a defini sunt numeroase. Putem. sub forma: “(m) care (n)”. identic pentru toate cele trei texte.DefiniŃia prin gen proxim şi diferenŃă specifică (va fi analizată mai jos). astfel încât o teorie completă a definiŃiei este ea însăşi o materie specială a logicii. Psihologia este ştiinŃa care studiază psihicul individual şi colectiv. 2. din cursul introductiv. doar caracterizarea definiŃiei prin gen proxim şi diferenŃă specifică. Structura definiŃiei Orice definiŃie se prezintă ca un raport de identitate între două noŃiuni: ♦ NoŃiunea de definit (definitul) ♦ NoŃiunea care defineşte (definitorul) - 49 FormalizaŃi următoarele texte. de asemenea. NoŃiunea (b) se poate prezenta. unde (m) înlocuieşte noŃiunile “dreptunghi”. pentru interesul nostru de cunoaştere. “psihologie”. “studiază psihicul individual şi colectiv”. acum. Dacă sunteŃi obişnuiŃi cu ideea de formalizare.

Folosind acum simbolurile: NDD : noŃiunea de definit GP : genul proxim DS : diferenŃa specifică vom scrie schema logică a definiŃiei astfel: NDD este GP care DS Regulile definiŃiei Pentru ca definiŃia prin gen proxim şi diferenŃă specifică să fie corectă. Mai mult. într-o ierarhie de noŃiuni. Expresiile (n) se numesc “diferenŃă specifică”. iar noŃiunile (a) sunt specii ale acestora. noŃiunea (m) trebuie să fie de rang imediat superior noŃiunii (a). astfel: pătrat dreptunghi psihologie ştiinŃă om animal a m Este evident faptul că noŃiunile (m) sunt genuri. întrucât prin acestea se precizează diferenŃa dintre noŃiunea de definit (a) şi celelalte noŃiuni de acelaşi rang. 50 “ a este m care n” Să analizăm relaŃiile dintre noŃiunile (a) şi (m). ea trebuie să respecte anumite reguli logice: . cuprinse în genul proxim (m). genul trebuie să fie proxim. chiar.B. Vom observa un raport de concordanŃă de tipul subordonării. adică. prezente în textele de mai sus. pentru ca definiŃia să fie corectă.

prin adăugarea unor caracteristici suplimentare (Omul este animal care are conştiinŃa de sine şi naşte fii. atunci când diferenŃa specifică este incorect formulată. în această definiŃie este cuprins numai omul de genul feminin) 2. 51 . în prealabil. Acest lucru se realizează numai prin utilizarea corectă. aceasta este o tautologie) sau când definitorul nu poate fi exprimat decât tot prin definit (Timpul este ordinea succesiunii) 4. a diviziunii şi clasificării.1. DefiniŃia nu trebuie să fie negativă. O definiŃie poate fi inadecvată. Claritatea: definiŃia nu admite ca definitorul să fie exprimat prin metafore (Avionul este pasărea care scuipă foc). de unde rezultă o infinitate de identităŃi (Omul nu este cal). în acest caz. DefiniŃia nu trebuie să formeze cerc: o definiŃie formează cerc dacă definitorul utilizează aceleaşi noŃiuni ca în definit (Omul este om oriunde şi oricând. Fac excepŃie noŃiunile negative. Adecvarea: definiŃia trebuie să convină noŃiunii de definit şi numai acesteia. 3. şi pentru romb) • Să fie prea restrânsă. prin aluzii sau comparaŃii (TristeŃea este ca şi când te-ar durea măselele) sau prin expresii echivoce. pentru care definiŃia negativă este acceptată. definiŃia este valabilă. întrucât ea arată doar ce nu este o noŃiune. DefiniŃia prin negaŃie este imprecisă. atunci când genul nu este proxim (Pătratul este patrulaterul care are toate laturile egale. în două moduri: • Să fie prea largă. prin care să se obŃină un tablou complet al ierarhiei noŃiunilor.

DefiniŃi prin gen proxim şi diferenŃă specifică cel 8/6 puŃin trei noŃiuni rezultate din diviziunea realizată. roşu. după cel puŃin două criterii. câine. Minitest de autoevaluare Nr. cal. autoturism. diviziunea 8/6 noŃiunii plantă. 4. generalizare şi abstractizare 2.52 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare 2. TOTAL 30/20 II. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. 8/4 ceapă. următoarele obiecte: pix. 3. Ioan Petrovici despre valenŃele şi semnificaŃiile definiŃiei[7] 2. profesor. creion. 6/4 sinteză. alergare. ExerciŃiul (problema) Punctaj Crt max/min. bogat. după cel puŃin două criterii. 1 IdentificaŃi noŃiunea „psihologie” prin analiză. student. tăiere. ClasificaŃi. RealizaŃi. Caracterizarea de către Petre Botezatu a „operaŃiilor logice constructive” [8] ooOoo .

DicŃionar de logică. Logica. 114. Editura FundaŃiei România de Mâine. Iaşi. Editura Humanitas. p. 3. DefiniŃia propoziŃiei 2. Tratat de logică. vol. 4. Editura Lider. 1997. Dumitru Gheorghiu. Pavelcu. 2003. Introducere în logică. Didilescu. 126. Logică generală. 95-112. 393-399. p. Gheorghe Enescu. Editura Didactică şi Pedagogică. 94-107. Nae Ionescu. 5. Petre Botezatu.4 PROPOZIłIA CA FORMĂ LOGICĂ COMPUSĂ 1. 123-147. 1993. V. I. Curs de logică. Bucureşti. Structura logică a propoziŃiei 3. Editura Tehnică. 215-219.53 CURSUL NR. 2. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul propoziŃiei ca formă logică compusă • Să formalizaŃi şi să standardizaŃi propoziŃiile • Să identificaŃi exigenŃele logice ale formulării propoziŃiilor. 123-132 . Editura “Polirom”. p. Manual pentru liceele pedagogice. DistribuŃia termenilor în propoziŃii Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. 2001. Bucureşti. 109113. BucureŃti. 1968. Felurile propoziŃiei după cantitate şi calitate 4. p. p. 52-88. 6. I. p. Bibliografie 1. Gheorghe Enescu.

să stabiliŃi anumite legături între noŃiunile de mai sus. peşte. astfel încât textul să spună ceva. fiecare cu înŃelesul lui. Iată câteva soluŃii: 1. .54 1 DEFINIłIA PROPOZIłIEI CitiŃi textul următor şi observaŃi ce înŃelegeŃi din acesta: Pasăre. greutate. Sunt simple noŃiuni.. ………………………………………………………… ………………………………………………………. folosind cuvinte ajutătoare care să nu fie noŃiuni: …………………………………………………. desen. Pasărea este obiect zburător. 3. care este un peşte. Talanga este din metal. FormulaŃi.. obiect zburător. talangă. de exemplu. 4. 2. ………………………………………………………… ………………………………………………………. Cu creionul fac un desen. creion. cartofi. Prima impresie este indubitabil una de confuzie: aveŃi în faŃă o înşiruire de cuvinte. ÎncercaŃi. Cartofii au greutate. propoziŃii sau fraze. metal. fără nici o legătură stabilită între ele. cu ajutorul intuiŃiei.

În logica clasică. aserŃiuni. (3). Reductibilitatea este pusă la îndoială de logica modernă a propoziŃiei. nu este. Notă (2): Operatorul logic existenŃial cel mai utilizat este verbul “a fi”. între care se stabilesc anumite relaŃii.. b) Desenul este făcut cu creionul. nu sunt. Ele sunt PROPOZIłII.ÎncercaŃi şi alte soluŃii. Pentru exprimarea acestor relaŃii. Numim aceste expresii operatori. Toate. Notă (1): Studiile de logică folosesc două modalităŃi de a numi relaŃiile dintre noŃiuni: propoziŃii şi judecăŃi. a treia exprimă o proprietate. exprimă relaŃii între noŃiuni. exprimând cupluri de forme logice. pentru că nu toate cele patru aserŃiuni sunt propoziŃii. prin intermediul operatorilor logici existenŃiali. În logică. de fapt. aceasta se numeşte propoziŃie compusă sau formulă propoziŃională. p. în timp ce termenul judecată aparŃine pragmaticii şi psihologiei. Cea de-a patra propoziŃie este. iar textele (1). cu. 55 DefiniŃie: PropoziŃia este formă logică compusă. care se exprimă ca legătură logică între noŃiuni. . care. prima exprimă existenŃa. toŃi operatorii logici existenŃiali pot fi reduşi la o formă a verbului “a fi”. De studiul acestui tip de propoziŃii se ocupă un capitol special al logicii. dar. a doua exprimă esenŃa. 54-55. însă. pe care-l vom studia ulterior. utilizăm expresii relativ constante. iar a patra o acŃiune. şi veŃi observa că textele realizate folosesc noŃiunile. care nu sunt noŃiuni. sunt. fiind expresia atitudinii subiectului faŃă de aceste cupluri (de afirmare. are. în sens logic. În exemplul de mai sus. Pentru detalii. cu toate flexiunile sale. fac etc. vezi [2]. Petre Botezatu afirmă că termenul propoziŃie aparŃine logicii formale. (2). de negare). nu toŃi operatorii logici sunt reductibili la verbul “a fi”. întrucât o discuŃie asupra acestei îndoieli depăşeşte nivelul exigenŃelor noastre. o combinaŃie de mai multe propoziŃii: a) Eu sunt cel care face un desen. de tipul: este. c) Desenul este imaginea unui peşte. în sensul definiŃiei date. vom accepta punctul de vedere al logicii clasice. au. (4). Dintrte aserŃiunile de mai sus.

dar cu particularităŃile specifice analizei logice. iar “zburător” este atribut. Rezultă următoarea structură logică a propoziŃiei de mai sus: Pasărea: subiect logic Este: copulă logică Obiect zburător: predicat logic Dacă simbolizăm subiectul logic cu S. iar pentru a determina rolul celei de-a doua noŃiuni. Logica împrumută din gramatică limbajul. întrucât prin ea se spune ceva despre subiect. operăm. potrivit definiŃiei. atunci obŃinem formula generalizată a propoziŃiei. Pasărea este obiect zburător StabiliŃi. legate între ele cu un operator logic existenŃial: este. primei noŃiuni îi atribuim numele de subiect logic. următoarele modificări impuse de logică: separăm predicatul nominal în componentele sale (verbul copulativ “este” şi numele predicativ “obiect”). Din punct de vedere logic. iar predicatul logic cu P. având un înŃeles de sine stătător împreună cu atributul “zburător” (“obiect zburător”). în înŃelesul gramatical. structura propoziŃiei (1).56 2. pe baza informaŃiilor de la (1. în sens logic: . Astfel. întrucât arată ce fel de obiect este pasărea. îl unim cu acesta şi-l numim predicat logic.). rolul fiecărei părŃi de propoziŃie: Pasărea Este obiect Zburător Din gramatică ştim că în această propoziŃie “pasărea” este subiect. din punctul de vedere al gramaticii. propoziŃia cuprinde două noŃiuni: pasăre şi obiect zburător. întrucât despre el se spune ceva. STRUCTURA LOGICĂ A PROPOZIłIEI ObservaŃi. expresia “este obiect” are rol de predicat nominal.1. iar numele predicativ “obiect”. atribuim verbului copulativ numele de copulă logică.

57 S este P Logica dă mai multe interpretări acestei formule. studiaŃi [2]. prin copula “este”. DUPĂ CANTITATE ŞI CALITATE În forma generalizată a propoziŃiei. după criteriul calităŃii. vom introduce în formula generalizată un operator cantitativ. FELURILE PROPOZIłIILOR. Copula negaŃiei. 3. vom analiza propoziŃia în contextul logicii predicatelor. în care predicatul este considerat ca proprietate a subiectului. după criteriul cantităŃii: 1. două tipuri de propoziŃii. (toŃi. unii). Noi însă nu afirmăm. proprietatea (P) este exprimată la modul afirmativ. PropoziŃii universale ToŃi S sunt P (Toate păsările sunt obiecte zburătoare) 2. astfel. Pentru discuŃii asupra gradului de preciziune a unei asemenea formule. rezultând. “nu este” (plural: “nu sunt”) îndeplineşte acest rol în propoziŃie. astfel încât. Pentru a putea realiza acest lucru. schimbându-i calitatea. Prin urmare. ci o şi putem nega. dintre care vom reŃine pe următoarele: ♦ S are proprietatea P (în logica predicatelor) ♦ S este inclus în P (în logica claselor) În cele ce urmează. PropoziŃii negative S nu este P (Calul nu este insectă) . S este P. PropoziŃii particulare Unii S sunt P (Unele păsări sunt migratoare) In formula generalizată. 96 şi urm. p. PropoziŃii afirmative S este P (Calul este mamifer) 2. S este P. doar. nu putem spune câte dintre obiectele aparŃinând clasei S au proprietatea P. subiectul şi predicatul logic sunt nedeterminate cantitativ. propoziŃiile sunt: 1. o proprietate.

E. O). pentru înŃelegerea raporturilor dintre sferele termenilor. Această nouă distribuŃie este deosebit de importantă pentru studiul logicii formale. ele corespunzând cu vocalele caracteristice operatorilor cantitativi în limba greacă: pãs (toŃi). reprezentarea acestora prin diagrame Euler (după autorul propunerii): PropoziŃia universal-afirmativă A: ToŃi S sunt P sau SaP ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu S . altfel spus. după cantitate şi calitate. oudén (nici unul). tis (unii). simbol I PropoziŃie particular-negativă: Unii S nu sunt P sau SoP. I. se folosesc primele patru vocale ale alfabetului latin (A. Prin urmare. după cantitatea termenilor şi calitatea copulei. Pentru simbolizarea lor.Întrucât se referă la componente diferite ale propoziŃiei. astfel încât obŃinem o nouă distribuŃie a felurilor propoziŃiei. după cantitate şi calitate. ou pãs (nu toŃi) sau cu primele două vocale din cuvintele latine affirmo şi nego. P P S 58 . simbol E PropoziŃie particular-afirmativă: Unii S sunt P sau SiP. simbol O Este sugestivă. sunt: PropoziŃia universal-afirmativă: ToŃi S sunt P sau SaP. cele două criterii pot funcŃiona concomitent. ea stabilind tipurile standard de propoziŃii cu care se operează în construcŃia silogismelor. cele patru tipuri de propoziŃii. simbol A PropoziŃia universal-negativă: Nici un S nu este P sau SeP.

ObservaŃi diagramele Euler ale propoziŃiilor standard de mai sus. DISTRIBUłIA TERMENILOR ÎN PROPOZIłII Subiectul logic S şi predicatul logic P se numesc termeni ai propoziŃiei. StabiliŃi distrubuŃia termenilor. după caz. respectiv “nedistribuit”. dacă sfera lui este luată în întregime în propoziŃie. completând tabelele de mai jos cu expresiile “distribuit”. . Ele ne ajută să înŃelegem interpretarea distribuŃiei termenilor în acestea. ♦ Un termen este distribuit. Prin distribuŃia termenilor în propoziŃie înŃelegem măsura în care este luată în propoziŃie sfera termenilor. dacă sfera lui este luată în propoziŃie doar cu o parte a sa.PropoziŃia universal-negativă E: Nici un S nu este P sau SeP: Nici un peşte nu este mamifer S P 59 PropoziŃia particular-afirmativă I: Unii S sunt P sau SiP Unele planete sunt calde S x P PropoziŃia particular-negativă O: Unii S nu sunt P sau SoP Unele zile nu sunt frumoase x S P 4. ♦ Un termen este nedistrubuit.

Dacă este adevărat că Nici un S nu este P atunci este adevărat şi că Nici un P nu este S. 2. subiectului logic. citiŃi încă o dată definiŃiile distribuŃiei termenilor de la începutul acestui paragraf. PropoziŃia particular-afirmativă Unii S sunt P: Subiectul logic S Predicatul logic P 4. Subiectul logic este. PropoziŃia universal-negativă Nici un S nu este P: Subiectul logic S Predicatul logic P 3. mai jos. deci toŃi indivizii clasei S au proprietatea P. PropoziŃia particular-negativă Unii S nu sunt P: Subiectul logic S Predicatul logic P 60 Iată. Pentru propoziŃia particular-afirmativă. observăm că întreaga sferă a subiectului logic este cuprinsă în propoziŃie (are calitatea de a nu fi P). Dacă aveŃi dificultăŃi de înŃelegere. cât şi cea a predicatului logic sunt luate în . prin analogie. răspunsurile corecte şi explicaŃiile acestora. Predicatul logic al acestei propoziŃii este şi el distribuit. Spunem că S (subiectul logic) este distribuit. Pentru propoziŃia universal-afirmativă. distribuit. observăm că atât sfera subiectului logic.1. observăm că întreaga sferă a subiectului logic este inclusă in sfera predicatului logic. întrucât negaŃia totală a apartenenŃei subiectului logic la predicatul logic este reciproc echivalentă. spunem că predicatul logic P se atribuie numai cu o parte a sa. fapt pentru care spunem că predicatul logic este nedistribuit. 1. Pentru propoziŃia universal-negativă. 3. În propoziŃie se vorbeşte doar de sfera subiectului logic. PropoziŃia universal-afirmativă ToŃi S sunt P: Subiectul logic S Predicatul logic P 2. deci.

prin gen proxim şi diferenŃă specifică 2. Subiectul logic este distribuit în propoziŃiile universale şi nedistribuit în propoziŃiile particulare. Minitest de autoevaluare Nr. în care se observă că sfera predicatului nu este afectată. întrucât. ceea ce înseamnă că predicatul este nedistribuit. În ce priveşte predicatul logic. consecinŃele afirmaŃiei că unele zile nu sunt frumoase pot fi două: prima. legile de distribuŃie a termenilor în propoziŃiile standard. fără analiza consecinŃelor. AduceŃi la forma standard şi stabiliŃi felul următoarelor propoziŃii. Cazul propoziŃiei particular-negative este unul mai special. Predicatul logic este nedistribuit în propoziŃiile afirmative şi distribuit în propoziŃiile negative. ceea ce înseamnă că predicatul este distribuit. că unele zile sunt frumoase. acesta este considerat distribuit. DistribuŃia predicatului este afirmată. putem formula. nu se caută în dinŃi ♦ Tot ce zboară. doar prin luarea în considerare a diagramei Euler. după cantitate şi calitate: ♦ Nici un câine care latră. întrucât este luat în propoziŃie cu o parte din sferă. Din cele de mai sus. astfel: 1. Pentru subiectul logic. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min 1 Folosind schema generală a gândirii logice. însă. acum. cât şi predicatul logic sunt nedistribuite. 61 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. se mănâncă .propoziŃie cu o parte a lor. sau că nici o zi nu este frumoasă. Intuitiv. este evident faptul că aceste este nedistribuit. pentru simplul fapt că analiza logică se opreşte la propoziŃia dată. daŃi 6/4 definiŃia propoziŃiei. dacă privim exemplul nostru. Spunem că atât subiectul logic. nu muşcă 12/8 ♦ Unii cai de dar. 2. totuşi. 4. acest fapt este mai greu de acceptat.

Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1.[3] 2. Valoarea de adevăr a propoziŃiei. Punctul de vedere al lui Dumitru Gheorghiu despre redarea propoziŃiilor din limbajul obişnuit ca propoziŃii categorice standard [8] ooOoo .62 3. PropoziŃie şi judecată. ♦ Pe unii prieteni Ńi-i alege Dumnezeu DeterminaŃi structura logică a următoarelor propoziŃii: ♦ Cine se scoală de dimineaŃă este prezent devreme la cursuri ♦ In unele situaŃii de viaŃă nu este bine să fii prea îndrăzneŃ ♦ De multe ori când cazi în greşeală este bine să o rercunoşti ♦ Nimeni dintre cei prezenŃi nu este dispus sî facă orice TOTAL 8/4 26/16 II.

5. 1968.3.5 INFERENłE IMEDIATE 1. p. 80. I. 60-67. Dumitru Gheorghiu. 6. 52-88. Curs de logică. Bucureşti. Didilescu. 365-366. Pavelcu. 1997. veŃi fi în măsură: • Să identifice specificul inferenŃelor imediate • Să stabilească corect relaŃiile dintre propoziŃiile standard pe baza pătratului logic • Să execute corect operaŃiile de conversiune. 123-147. InferenŃe imediate prin opoziŃie.63 CURSUL NR. 2003. DicŃionar de logică. Petre Botezatu. 3. Bucureşti. 4. Manual pentru liceele pedagogice. Introducere în logică. 2. 350. Tratat de logică. Logică generală. Editura Lider. p. 114123. obversiune şi inversiune Bibliografie 1. Logica. Editura “Polirom”. Editura Humanitas.1. . p. vol. Nae Ionescu. Pătratul logic. 210. Editura FundaŃiei România de Mâine. p. p. Caracterizarea generală a inferenŃelor imediate 2. Conversiunea 3. Editura Didactică şi Pedagogică. 3. Gheorghe Enescu. I. Inversiunea Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Editura Tehnică. InferenŃe imediate prin echivalenŃă. p. 3. 94-107. 132-141. Obversiunea 3. Iaşi. V. Bucureşti. 1993. 2001.2. Gheorghe Enescu.

Între acestea se pot găsi sau nu propoziŃii intermediare. p. ca afirmare a acestora. c) Inversiunea (fiind o inferenŃă imediată parŃială şi discutabilă. OperaŃiile logice cu propoziŃii se numesc inferenŃe .64 1. PropoziŃiile se nasc. am constatat faptul că rolul propoziŃiei este acela de a pune noŃiunile în relaŃie. InferenŃe imediate prin echivalenŃă (concluzia este echivalentă cu premisa). ea compune propoziŃiile în diferite moduri. considerată ca produs al inferenŃei. numită premisă şi o propoziŃie derivată. este necesar să introducem un nou termen specific logicii: valoarea de adevăr. Valoarea de adevăr exprimă “capacitatea propoziŃiei de a fi adevărată sau falsă” [2. Orice inferenŃă presupune o propoziŃie iniŃială. inferenŃele imediate sunt de mai multe feluri: 1. 56]. 2. Pentru înŃelegerea inferenŃelor imediate. în genere. Calitatea efectivă de adevărată sau falsă a unei . fiind o marcă distinctă a propoziŃiei ca formă logică. a) Conversiunea. numită concluzie. Pentru ca gândirea să se ridice la un nivel superior de complexitate. pe baza observării relaŃiilor. ♦ InferenŃa mediată este inferenŃa în care există cel puŃin o propoziŃie intermediară. nu va face obiectul acestui curs). După natura relaŃiilor dintre premisă şi concluzie. b) Obversiunea. situându-se la primul nivel de compunere a formelor logice. Ea se mai numeşte şi raŃionament şi va fi studiată într-un capitol separat. prin operaŃii logice. luată ca bază a inferenŃei. CARACTERIZAREA GENERALĂ A INFERENłELOR IMEDIATE Din exemplul dat la începutul capitolului anterior. pentru a obŃine noi cunoştinŃe. InferenŃe imediate prin opoziŃie (concluzia se opune premisei). ♦ InferenŃa imediată este inferenŃa în care nu există propoziŃii intermediare.

operăm cu două valori de adevăr: adevărat (simbolizată prin litera “v” sau prin cifra “1”) şi fals (simbolizată prin litera “f” sau cifra “0”). praxiologia etc. La nivelul de studiu al logicii elementare. 2. E. ataşaŃi fiecărei propoziŃii diagramele Euler corespunzătoare: 65 . Totodată logica operează nu numai cu două valori de adevăr (la acest nivel operează logica bivalentă). epistemologia. INFERENłE IMADIATE PRIN OPOZIłIE. pentru a se stabili valoarea de adevăr a concluziilor. În logică se lucrează cu presupoziŃii asupra adevărului sau falsului premiselor. A E I O Dacă aŃi înŃeles corect structura acestor propoziŃii. Unii studenŃi sunt oameni silitori ♦ O. A. al altor ştiinŃe: gnoseologia.propoziŃii este obiectul. în principal. ci şi cu mai multe valori de adevăr ( în logica n-valentă). Nici un student nu este om silitor ♦ I. ToŃi studenŃii sunt oameni silitori ♦ E. I. PĂTRATUL LOGIC Fie date următoarele două noŃiuni: ♦ STUDENT şi ♦ OM SILITOR FormaŃi cu cele două noŃiuni propoziŃiile standard. atunci ajungeŃi la următoarele formulări: ♦ A. O. Unii studenŃi nu sunt oameni silitori Pentru o mai bună înŃelegere a operaŃiei.

66 A. completând tabelul de mai jos. PresupuneŃi că propoziŃia E este întâi adevărată (v). Unde nu cunoaşteŃi răspunsul. oameni silitori studenŃi I. puneŃi semnul întrebării: Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de v adevăr f 3. completând tabelul de mai jos. PresupuneŃi că propoziŃia A este întâi adevărată (v). E. puneŃi semnul întrebării: Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de v adevăr f 2. apoi falsă (f) şi stabiliŃi valoarea de adevăr a celorlalte trei tipuri de propoziŃii. oameni silitoritoriilitori studenŃi oameni silitori 1. PresupuneŃi că propoziŃia I este întâi adevărată (v). studenŃi oameni silitori studenŃi x O. Unde nu cunoaşteŃi răspunsul. apoi falsă (f) şi stabiliŃi valoarea de adevăr a celorlalte trei tipuri de propoziŃii. completând tabelul de mai jos. Unde nu cunoaşteŃi răspunsul. apoi falsă (f) şi stabiliŃi valoarea de adevăr a celorlalte trei tipuri de propoziŃii. puneŃi semnul întrebării: .

Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de f ? ? v adevăr v f v f . Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de f v v f adevăr ? f ? v 3. completând tabelul de mai jos. PresupuneŃi că propoziŃia O este întâi adevărată (v).Tipul propoziŃiei Valoarea de adevăr A E I v f O 67 4. Dacă aŃi înŃeles corect raporturile dintre termenii propoziŃiilor şi dintre propoziŃii. puneŃi semnul întrebării: Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de v adevăr f Pentru rezolvarea exerciŃiilor 1-4 priviŃi cu atenŃie diagramele Euler şi nu uitaŃi că adevărul sau falsul date sunt presupoziŃii şi nu concordanŃe cu punctele dumneavoastră de vedere. Unde nu cunoaşteŃi răspunsul. atunci aŃi ajuns la următoarele soluŃii: 1. Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de v f v f adevăr f ? ? v 2. Tipul propoziŃiei A E I O Valoarea de ? f ? v adevăr f v v f 4. apoi falsă (f) şi stabiliŃi valoarea de adevăr a celorlalte trei tipuri de propoziŃii. Vă ajută în rezolvarea acestor exerciŃii o revedere a tabloului general al raporturilor dintre noŃiuni.

68 Analizând rezultatele obŃinute în cele patru tabele. şi luând în considerare numai rezultatele certe. iar falsul propoziŃiilor particulare determină falsul propoziŃiilor universale. Legea subalternării: Adevărul propoziŃiilor universale determină adevărul propoziŃiilor particulare. 4. Legea contrarietăŃii: Adevărul propoziŃiilor universale determină falsul propoziŃiilor universale de calitate opusă 2. vom constata unele regularităŃi. numit pătratul logic sau pătratul lui Boethius: A E I O Rezultă. care pot fi exprimate sub forma unor legi de inferenŃă imediată prin opoziŃie: 1. Legea contradicŃiei: Valoarea de adevăr a unei propoziŃii este opusă valorii de adevăr a propoziŃiei de cantitate şi calitate opusă. Cele patru legi au fost sintetizate de filosoful roman Boethius (480-524) sub formă grafică. printr-un pătrat. din acest pătrat: ♦ InferenŃa imediată prin contrarietate este o opoziŃie prin calitate între propoziŃiile universale (A-E) . Legea subcontrarietăŃii: Falsul propoziŃiilor particulare determină adevărul propoziŃiilor particulare de calitate opusă 3.

se obŃine o propoziŃie derivată.1. Studiul echivalenŃei ca relaŃie între propoziŃii se va face într-un capitol separat. Pe baza definiŃiei date. prin schimbarea între ei a termenilor propoziŃiei iniŃiale. O. după anumite reguli formale. DefiniŃie: Conversiunea este inferenŃa imediată prin echivalenŃă în care. InferenŃa imediată prin echivalenŃă are loc în interiorul propoziŃiei iniŃiale. Notă: două propoziŃii sunt echivalente dacă au întotdeauna aceeaşi valoare logică.. dintr-o propoziŃie iniŃială. I. numită conversă. echivalentă cu cea iniŃială. completând tabelele de mai jos: PropoziŃia universal-afirmativă A ToŃi S sunt P sau SaP: ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu S P . dintr-o propoziŃie iniŃială. în inferenŃele imediate prin echivalenŃă. dedicat propoziŃiilor compuse.3. numită convertendă. obŃinem o propoziŃie derivată. E. Conversiunea. INFERENłE IMEDIATE PRIN ECHIVALENłĂ Dacă în inferenŃele imediate prin opoziŃie concluzia este opusă premisei. cu exemplele date la paragraful 1. Principalele inferenŃe immediate prin echivalenŃă sunt: ♦ Conversiunea ♦ Obversiunea ♦ Inversiunea 3. prin calitate şi cantitate (A-O şi E-I) 3. realizaŃi conversiunea celor patru tipuri de propoziŃii standard A.69 ♦ InferenŃa imediată prin subcontrarietate este o opoziŃie prin calitate între propoziŃiile particulare (I-O) ♦ InferenŃa imediată prin subalternare este o opoziŃie prin cantitate a propoziŃiilor de aceeaşi calitate (A-I şi E-O) ♦ InferenŃa imediată prin contradicŃie este o opoziŃie simultană.

Conversa: Formula Exemplul z 70 PropoziŃia universal-negativă E Nici un S nu este P sau SeP: Nici un peşte nu este mamifer S Conversa: Formula Exemplul PropoziŃia particular-afirmativă I Unii S sunt P sau SiP: Unele planete sunt calde S Conversa: Formula Exemplul PropoziŃie particular-negativă O Unii S nu sunt P sau SoP: Unele zile nu sunt frumoase S P x P P .

. ceea ce nu este permis.Conversia propoziŃiei particular-negative. nu este posibilă. I: I Unii S sunt P (SiP)…(PiS) Unii P sunt S I Unele planete sint calde ……………… ……………Unele obiecte calde sunt planete 4. este o propoziŃie particular-afirmativă. deoarece în propoziŃia iniŃială P este distribuit. O.Conversa: Formula Exemplul 71 Dacă aŃi rezolvat corect exerciŃiul de mai sus. atunci aŃi ajuns la următoarea soluŃie: Conversa propoziŃiei universal-afirmative. I: A ToŃi S sunt P (SaP)……(PiS) Unii P sunt S I ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu…. E. …………Unii absolvenŃi de liceu sunt studenŃi 2. ca subiect. . Conversa propoziŃiei universal-negative. I. având termenul P distribuit. din următoarele motive: ♦ Nu există o conversă de tip Unii P nu sunt S (PoS). ♦ PropoziŃia Nici un P nu este S (PeS) nu poate fi conversă. conversa trebuie să fie universală. una universală. A.Conversa propoziŃiei particular-afirmative. E: E Nici un S nu este P (SeP)…(PeS) Nici un P nu este S E Nici un peşte nu este mamifer ………… ………………. deci este luat cu întrega lui sferă. este tot o propoziŃie particular-afirmativă. deoarece nu putem deriva dintr-o propoziŃie particulară.Nici un mamifer nu este peşte 3. întrucât concluzia ar depăşi sfera premisei. iar dacă respectăm această distribuŃie. este tot o propoziŃie universal-negativă..

Obversiunea. în care conversa are cantitatea diferită de convertendă (cazul propoziŃiilor de tip A). O.3. obŃinem o propoziŃie derivată. prin schimbarea predicatului logic cu contradictoriul său.2. în care conversa are aceeaşi cantitate cu convertenda (cazurile propoziŃiilor de tip E şi I). 2.Din soluŃiile date problemelor de mai sus rezultă două tipuri de conversiune: 1. numită obversă. numită obvertendă. 3. cu exemplele date la paragraful 1. (Contradictoriul lui P este non-P) Pe baza definiŃiei date. E. DefiniŃie: Obversiunea este inferenŃa imediată prin echivalenŃă în care.. dintr-o propoziŃie iniŃială. Conversiunea simplă. I. realizaŃi obversiunea celor patru tipuri de propoziŃii standard A. completând tabelele de mai jos: PropoziŃia universal-afirmativă A ToŃi S sunt P sau SaP: ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu S Obversa: Formula Exemplul PropoziŃia universal-negativă E Nici un S nu este P sau SeP: Nici un peşte nu este mamifer S P P 72 . Conversiune prin accident (prin schimbarea cantităŃii).

Obversa: Formula Exemplul PropoziŃia particular-afirmativă I Unii S sunt P sau SiP: Unele planete sunt calde S Obversa: Formula Exemplul PropoziŃia particular-negativă O Unii S nu sunt P sau SoP: Unele zile nu sunt frumoase x S Obversa: Formula Exemplul P x P 73 Dacă aŃi rezolvat corect exerciŃiul de mai sus. este o propoziŃie universal-negativă. A. E: A ToŃi S sunt P (SaP)…. Obversa propoziŃiei universal-afirmative. atunci aŃi ajuns la următoarea soluŃie: 1.(SeP) Nici un S nu este non-P E ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu… ………Nici un student nu esten non-absolvent de liceu ...

O: I Unii S sunt P (SiP) …(SoP) Unii S nu sunt non-P O Unele planete sunt calde……… ……………Unele planete nu sunt non-calde 4. ori s-a stabilit că propoziŃia de tip O nu se converteşte. I: O Unii S nu sunt P (SoP)…. O. Obversa propoziŃiei universal-negative. în care se schimbă cantitatea propoziŃiei şi calitatea ambilor termeni. [vezi 11. Obversa propoziŃiei particular-afirmative. 2. prin schimbarea cantităŃii propoziŃiei iniŃiale şi a calităŃii cópulei sau a termenilor. 210] . Inversiunea DefiniŃie: Inversiunea este inferenŃa imediată prin echivalenŃă în care. Notă: Imposibilitatea inversiunii propoziŃiilor particulare rezultă din faptul că. formal. . dintr-o propoziŃie iniŃială. Obversa propoziŃiei particular-negative. p. 3. inversiunea decurge dintr-o succesiune de conversiuni şi obversiuni. Prin obversiune se păstrează calitatea subiectului logic şi se schimbă calitatea predicatului logic. în care se schimbă cantitatea propoziŃiei şi calitatea subiectului şi inversiune totală. este o propoziŃie particular-negativă. Logica clasică pune în evidenŃă două tipuri de inversiuni: inversiunea parŃială. pentru obversiune: 1. Obversiunea schimbă calitatea propoziŃiei. numită inversă. I.. Unele zile sunt non-frumoase Din soluŃia dată mai sus. A: E Nici un S nu este P (SeP)….(SaP) ToŃi S sunt non-P A Nici un peşte nu este mamifer… …………………Toate mamiferele sunt non-peşti 3.3. Nu se poate face inversiunea propoziŃiilor particulare. dar nu schimbă cantitatea acesteia. rezultă două concluzii principale. obŃinem o propoziŃie derivată. E...74 2. este o propoziŃie universal-afirmativă.SiP) Unii S sunt non-P I Unele zile nu sunt frumoas……… ………………. este o propoziŃie particular-afirmativă. numită invertendă. succesiune în care apare inevitabil propoziŃia de tip O.

completând tabelele de mai jos: PropoziŃia universal-afirmativă A ToŃi S sunt P sau SaP: ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu S Inversa parŃială: Formula Exemplul Inversa totală: Formula Exemplul PropoziŃia universal-negativă E Nici un S nu este P sau SeP: Nici un peşte nu este mamifer S Inversa parŃială: Formula Exemplul P P 75 .Pe baza definiŃiei date.3. realizaŃi inversiunea parŃială şi totală a celor două tipuri de propoziŃii universale standard A. cu exemplele date la paragraful 1.. E.

. rezultă două concluzii principale.studenŃi nu sunt absolvenŃi de liceu 2.. E..mamiferele sunt peşti 4. este o propoziŃie particular-afirmativă....peşti Din soluŃia dată mai sus. este o propoziŃie particular-afirmativă.. de forma: A ToŃi S sunt P (SaP)…. Inversiunea schimbă cantitatea propoziŃiei. A. I: E Nici un S nu este P (SeP) …(SoP) Unii non-S nu sunt non-P O Nici un peşte nu este mamifer… …………………unele non. este o propoziŃie particular-negativă.P O ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu… .(S i P) Unii non-S sunt non.. pentru inversiune: 1.. Inversa totală a propoziŃiei universal-afirmative. E.. Inversa totală a propoziŃiei universal-negative. Inversa parŃială a propoziŃiei universal-negative. O. I: A ToŃi S sunt P (SaP)….Unii non-studenŃi sunt non-absolvenŃi de liceu 3.. este o propoziŃie particular-negativă. atunci aŃi ajuns la următoarea soluŃie: 1..Inversa totală: Formula Exemplul 76 Dacă aŃi rezolvat corect exerciŃiul de mai sus. A. I: E Nici un S nu este P (SeP) …(SiP) Unii non-S sunt P I Nici un peşte nu este mamifer… …………………unele non.(SoP) Unii non-S nu sunt P O ToŃi studenŃii sunt absolvenŃi de liceu… ………Unii non.mamiferele nu sunt non.. Inversa parŃială a propoziŃiei universal-afirmative. ..

StabiliŃi conversa . Prin inversiunea parŃială se schimbă calitatea subiectului logic şi a cópulei. obversa. Inversa totală se obŃine prin obversiunea inversei parŃiale. inversa parŃială şi totală următoarelor propoziŃii: • Unele opere dramatice sunt clasice 24/16 • Toate melodiile cântate sunt cunoscute • Unii poeŃi nu sunt recunoscuŃi ca valori. Minitest de autoevaluare Nr. Controverse asupra statutului inferenŃelor imediate.[2] 2. cât şi a predicatului logic. stabiliŃi valoarea de adevăr a 6/4 propoziŃiilor corespondente următoarei propoziŃii. TOTAL 30/20 II. considerată ca fiind: ♦ Adevărată: Nici o palmă de pământ nu este cedată. Schemele de inferenŃă pentru inversiunea parŃială şi totală [11] ooOoo 77 . • Nici un vis nu este realitate. iar prin inversiunea totală se schimbă calitatea atât a subiectului. 3. ♦ Falsă:Unele puncte de vedere sunt contrazise 2. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min 1 Pe baza pătratului logic. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I.2.

Bucureşti.2. I. Editura Lider.6 INFERENłE MEDIATE.2. V. Logica. Felurile raŃionamentului 2. RelevanŃa clasificării raŃionamentelor după alte criterii Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Didilescu. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul raŃionamentului ca formă logică compusă şi ca inferenŃă • Să caracterizaŃi raŃionamentul • Să clasificaŃi principalele tipuri de raŃionamente Bibliografie 1. 154-193. Gheorghe Enescu. p. 2003. Bucureşti. RaŃionamentului ca formă logică compusă şi ca inferenŃă mediată 1. DefiniŃia raŃioamentului. DicŃionar de logică. Tratat de logică. 1968. RAłIONAMENTUL 1. 3. Structura logică a raŃionamentului 2. Editura Tehnică. Pavelcu. . Manual pentru liceele pedagogice. p.78 CURSUL NR. 2. Bucureşti. .412-414. ModalităŃi de definire 1. Editura Didactică şi Pedagogică. p. Clasificarea raŃionamentelor după sensul de mişcare a gândirii în relaŃia general-particular 2.1. Gheorghe Enescu.1.134-154.

inferenŃă mediată. Cele două texte sunt raŃionamente.79 1. pe baza legilor. RAłIONAMENTUL CA FORMĂ LOGICĂ COMPUSĂ ŞI CA INFERENłĂ MEDIATĂ 1. şi 2. DefiniŃia raŃionamentului. Dacă cuprul are conductibilitate termică dacă şi fierul şi aluminiul au conductibilitate termică. după anumite reguli formale. fapt susŃinut cu anumite argumente. egal legitimate logic. Perspectiva pur formală porneşte de la constatarea că într-un raŃionament sunt puse la un loc. RaŃionamentul poate fi definit logic din două perspective. mai multe propoziŃii. ceea ce-i conferă statutul de formă logică compusă. legate în fraze. deci. Este. Este evident că în fiecare din cele două texte există mai multe propoziŃii. cu un anumit conŃinut. . Perspectiva operaŃională porneşte de la constatarea că raŃionamentul derivă concluzia din premisă.1. ToŃi studenŃii sunt majori. întrucât orice om care are peste 18 ani este major. dintr-o propoziŃie iniŃială (premisă) se obŃine o propoziŃie derivată (concluzie) prin utilizarea a cel puŃin o propoziŃie intermediară. prin care se constată un fapt mai mult sau mai puŃin profund ştiinŃific. DefiniŃie: RaŃionamentul este forma logică compusă care leagă între ele propoziŃii. folosind propoziŃii intermediare. normelor şi regulilor logice. DefiniŃie: RaŃionamentul (inferenŃa mediată) este inferenŃa în care. atunci metalele au conductibilitate termică. iar studenŃii au peste 18 ani.ModalităŃi de definire CitiŃi textele următoare şi observaŃi ce înŃelegeŃi din acestea: 1.

2: PropoziŃia Rolul Dacă aŃi rezolvat corect exerciŃiile de mai sus. Exemplul nr. propoziŃiile componente ale raŃionamentelor 1 şi 2 din exemplele date şi stabiliŃi rolul acestora: premisă. 1: PropoziŃia Rolul Exemplul nr. Textul nr. concluzie. întrucât ele contribuie la fundamentarea .2. iar ca propoziŃii intermediare. 2 are ca propoziŃie iniŃială (premisă) propoziŃia “Cuprul are conductibilitate termică”. 1 are ca propoziŃie iniŃială (premisă) propoziŃia “Orice om care are peste 18 ani este major”. ca propoziŃie derivată (concluzie) propoziŃia “Metalele au conductibilitate termică”. propoziŃie intermediară. propoziŃiile: “Fierul are conductibilitate termică” şi “Aluminiul are conductibilitate termică”.80 1. iar ca propoziŃie intermediară “”StudenŃii au peste 18 ani”. ca propoziŃie derivată (concluzie) “ToŃi studenŃii sunt majori”. pe baza definiŃiilor de mai sus. atunci aŃi ajuns la următoarele soluŃii: Textul nr. Structura logică a raŃionamentului StabiliŃi. PropoziŃiile numite de noi intermediare au acelaşi statut logic cu propoziŃiile inŃiale.

Vom exemplifica aceste legi în cazul particular al silogismului.concluziei. structura logică a raŃionamentului este următoarea: ♦ Două sau mai multe premise ♦ O concluzie ♦ Axiome. 1: Orice om care are peste 18 ani este major ToŃi studenŃii au peste 18 ani ToŃi studenŃii sunt majori RaŃionamentul nr. care sugerează raportul dintre premise şi concluzie. norme şi reguli de derivare. Clasificarea raŃionamentelor după sensul de mişcare a gândirii în relaŃia general-particular ObservaŃi diferenŃele dintre cele două raŃionamente de mai sus. pe baza unei reguli. norme şi reguli de construcŃie proprii fiecărui tip de raŃionament în parte. acum. după modul cum se derulează mersul gândirii: 1. să scriem raŃionamentele de mai sus. legi. astfel: RaŃionamentul nr. ea depinzând de axiome. 2.1. Prin urmare. exprimat în enunŃurile luate ca exemplu. Acest tip de 81 . FELURILE RAłIONAMENTULUI 2. legi. supus regulii. Premisa enunŃă generalul. aceea că că studenŃii respectă această regulă. 2: Cuprul are conductibilitate termică Fierul are conductibilitate termică Aluminiul are conductibilitate termică Metalele au conductibilitate termică Aceasta este una dintre modalităŃile de reprezentare a raŃionamentelor. Vom putea. Primul raŃionament afirmă un fapt. drept pentru care le vom numi tot premise. iar concluzia enunŃă un caz particular. Aşezarea premiselor şi a concluziei nu este una întotdeauna întâmplătoare. potrivit căreia oamenii peste 18 ani se numesc majori şi a unei particularităŃi. regula. statutul de major al tuturor studenŃilor.

pe baza explicaŃiilor de mai sus şi a exemplului dat. indusă pe baza cazurilor particulare. Acest tip de raŃionament. Premisele enunŃă particularul. evident. în care se deduce cazul particular din regula generală. pe baza unor fapte particulare.raŃionament. …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 2. În raŃionamentul inductiv gîndirea parcurge drumul de la particular la general. iar concluzia enunŃă regula generală. au conductibilitate termică. ConstruiŃi. În raŃionamentul deductiv gândirea parcurge. un raŃionament inductiv (stabiliŃi singuri numărul premiselor). pe baza explicaŃiilor de mai sus şi a exemplului dat. aceea că metalele au conductibilitate termică. sfera concluziei fiind mai mare decât sfera oricăreia dintre premise. acelea că cuprul. Al doilea raŃionament afirmă o regulă. un raŃionament deductiv (stabiliŃi singuri numărul premiselor). în care se induce regula generală din mai multe cazuri particulare. se numeşte raŃionament deductiv. se numeşte raŃionament inductiv. concluzia fiind cu necesitate un enunŃ a cărui sferă de cuprindere este mai mică decât cea a oricăreia dintre premise. ConstruiŃi. drumul de la general la paricular. fierul şi aluminiul. care sunt metale. ………………………………………………………… …………………………………………………………… 82 .

însă.2.…………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 83 2. Astfel. 103]) determină clasele de propoziŃii categorice (relaŃia este certă. la care se adaugă raŃionamentele combinate (cu propoziŃii de diferite tipuri). RelevanŃa clasificării raŃionamentelor după alte criterii Logica operează şi cu alte criterii de diviziune a raŃionamentului. ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. celelalte fiind. în propoziŃie unirea subiectului cu predicatul” [2. acceptăm termenul de propoziŃie doar cu sensul de propoziŃie categorică. atunci vom adăuga la clasele raŃionamentului deja enunŃate altele. actuală. prin consecinŃă. ipotetice (relaŃia este condiŃionată de altă relaŃie:Dacă S este P. Aceste criterii sunt dependente. Minitest de autoevaluare Nr.daŃi 6/4 definiŃia raŃionamentului. AduceŃi la forma standard şi determinaŃi structura logică a următoarelor raŃionamente. limităm diviziunea raŃionamentului la criteriul general-particular. de fapt. Întrucât. însă. raŃionamente de acelaşi tip. altfel spus combinaŃii de mai multe propoziŃii. 1 Folosind schema generală a gândirii logice. propoziŃii compuse. atunci S1 este P1) şi disjunctive (relaŃia este posibilă în mai multe variante:S este P1 sau P2) şi. în limitele prezentului curs. reală: S este P). 2. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min. dacă în termenul propoziŃie includem şi propoziŃiile compuse. de extensia acordată termenului propoziŃie. stabiliŃi felul acestora. Criteriul tipului de propoziŃii după relaŃie (“modul particular în care se operează. după alte criterii. prin gen proxim şi diferenŃă specifică. p.. după relaŃia generalparticular: 16/12 .

un bolovan aruncat. deoarece nebunul are mişcări necontrolate. zece sunt restanŃieri la psihologie. cade pe pământ. cade pe pământ ♦ TOTAL II. [3] 2. cade pe pământ. ♦ Unii nebuni sunt periculoşi.[2] ooOoo 22/16 . Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. ♦ Trei studenŃi din grupa de 25 de studenŃi sunt restanŃieri la logică.Clasificarea raŃionamentelor în logica modernă. cade pe pământ. o pisică aruncată.RaŃionamentele ipotetice. iar mişcările necontrolate sunt periculoase. disjunctive şi dilema. prin urmare toŃi studenŃii din grupă sunt restanŃieri ♦ O minge aruncată. iar doisprezece sunt restanŃieri la filosofie. nu muşcă şi întrucât câinii agresivi nu latră. deci orice obiect aruncat. înseamnă că aceştia muşcă.84 Nici un câine care latră.

Iaşi. 154-193. p. Dumitru Gheorghiu. Editura Tehnică. 2. 4. Gheorghe Enescu. Tratat de logică. Bucureşti. Petre bieltz. Petre Botezatu. Editura “Polirom”. Ttipologia raŃionamentelor inductive Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Bucureşti. p. 2003. 1998. 233-256. Editura Didactică şi Pedagogică.7 RAłIONAMENTELE INDUCTIVE 1.86-98. Gheorghe Enescu. p. p. . DicŃionar de logică. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul raŃionamentului inductiv ca tip de raŃionament • Să caracterizaŃi raŃionamentul inductiv • Să clasificaŃi principalele tipuri de raŃionamente inductive Bibliografie 1. Bucureşti. Manual pentru casa a IX-a liceele şi a XI-a şcoli normale. 3. 1997.85 CURSUL NR. Introducere în logică. Editura Lider.198-202. Caracterizarea generală a raŃionamentului inductiv 2. Logica.

p. în acest context. vom constata că ele se supun cu greu sensului dat de noi termenului „inducŃie” (vezi şi definiŃia dată de Gheorghe Enescu în [8]. „inferenŃe inductive de la particular la particular”. CARACTERIZAREA GENERALĂ A RAłIONAMENTELOR INDUCTIVE Am reŃinut. raŃionamentele de relaŃie (ipotetice. de logica modală şi calculul probabilităŃilor care sunt. La diferenŃele dintre raŃionamentul deductiv şi cel inductiv enunŃate în cursul anterior logica adaugă un punct de vedere care marchează natura şi caracteristicile raŃionamentului inductiv: în timp ce în raŃionamentul deductiv concluzia rezultă cu necesitate din premise. „nu orice concluzie probabilă este neapărat inductivă”. “adevărul ei nefiind niciodată sigur” [2. 234]. p. Cât priveşte sfera concluziei. alături de inducŃie şi deducŃie. în raport ci cea a premiselor. ExerciŃii: FormulaŃi o concluzie pentru următoarele raŃionamente: . autorul inserează. în raŃionamentul inductiv concluzia se supune uneori probabilităŃii. aici. din caracterizarea generală a raŃionamentului. menŃionând. însă. Analizând. aşa cum se va vedea în continuare.86 1. 198). respectiv de la particular la general. Potrivit lui Petre Botezatu. deductive. disjunctive. că diferenŃa de bază dintre inducŃie şi deducŃie este marcată de sensul de mişcare a gândirii în relaŃia general-particular: de la general la particular. TransducŃia este raŃionamentul în care gândirea parcurge drumul de la premise la concluzie pe acelaşi palier de generalitate (de la particular la particular. fiind certă şi univocă. transducŃia şi analogia. în cazul raŃionamentelor inductive. aceste tipuri de raŃionamente. în cazul raŃionamentelor deductive. drept pentru care ele pot fi enumerate ca specii ale raŃionamentului după criteriul relaŃiei particular-general. sfera concluziei fiind generală. sfera concluziei fiind particulară în raport cu cea a premiselor. Aceste caracteristici sunt puse sub semnul întrebării de către unii logicieni moderni.Aici se încadrează analogia. în principiu. combinate) dar şi raŃionamentele categorice cu toate premisele particulare . amintind. de la singular la singular etc).

în limitele exigenŃelor formale impuse cursului nostru. atunci creşte iarba Plouă (3) Ori mă duc la cursuri. 233-237. atunci creşte cantitatea de oxigen în atmosferă (2) Daco plouă. fiind justificată caracterizarea acestor raŃionamente ca raŃionamente transductive. consultaŃi [2]. Pentru mai multe detalii. depăşite ştiinŃific. încă. în cazul al doilea şi al treilea este certă (1): Creşte iarba. sfera concluziei este aceeaşi cu cea a premiselor. atunci creşte iarba Dacă creşte iarba. Tema fiind. . În toate cazurile. însă. atunci creşte cantitatea de oxigen în atmosferă). controversată. probabil. p.87 (1) Dacă plouă. (2): Nu mă duc la bar. iar în al patrulea este probabilă: (4): Unele studii aparŃinând lui Sigmund Freud sunt. ori mă duc la bar Mă duc la cursuri (4) Unele studii ale lui Sigmund Freud sunt studii de psihologie Unele studii de psihologie sunt depăşite ştiinŃific Se observă faptul că în cazul (1) concluzia este ipotetică (Dacă plouă. atributele date iniŃial inducŃiei pot fi acceptate ca atribute distincte.

având un număr limitat de clase. raŃionamentele inductive pot fi: A. caracterizate prin premise. în sens logic. concluzia fiind certă. Sunt sigur incomplete inducŃiile în care clasele de obiecte ale genului. TIPOLOGIA RAłIONAMENTELOR INDUCTIVE După gradul de certitudine al concluziei. formată din două clase. bărbaŃi şi femei. sunt nelimitate. Exemplu: Caracterizînd o grupă de studenŃi. .88 2. concluzia fiind probabilă. InducŃie incompletă: premisele nu epuizează toate cazurile particulare. InducŃia completă: pornind de la un gen. se enumeră caracteristicile comune ale tuturor claselor. se formulează următorul raŃionament: Toate femeile din grupa de studenŃi 11 participă la cursuri ToŃi bărbaŃii din grupa de studenŃi 11 participă la cursuri ToŃi studenŃii din grupa 11 participă la cursuri FormulaŃi un raŃionament de tip inducŃie completă B.

este descoperirea legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene. ci şi absente în acelaşi timp. din premise.S. 2. Din cele relatate mai sus. coprezenŃa cauzelor. de la exemplu la regulă. vezi [2]. Sâmburele raŃional major care determină formularea concluziei. ca particularităŃi. probabil. Pentru realizarea acestei descoperiri. Metoda diferenŃei: prezenŃa sau absenŃa aceluiaşi efect. determină. Metoda combinată a concordanŃei şi diferenŃei: fenomenele legate cauzal trebuie să fie nu numai prezente în acelaşi timp. 248): 1. determină. Metoda concordanŃei: coprezenŃa efectelor.Mill. logica pune la dispoziŃie mai multe metode inductive (sistematizate pentru prima dată de Fr. .89 Exemplu: Pământul are satelit natural propriu Jupiter are satelit natural propriu Mercur are satelit natural propriu Probabil planetele au sateliŃi naturali proprii Daşi un exemplu de raŃionament inductiv incomplet. după modelul de mai sus. 3. probabil. p. Bacon şi perfecŃionate de J. rezultă că singura caracteristică indubitabilă a raŃionamentului inductiv este aceea că gândirea parcurge drumul de la particular la general. ca generalitate. prezenŃa sau absenŃa aceleiaşi cauze.

...... [3] 2.......4.... 5... prin gen proxim şi diferenŃă specifică.....Clasificarea raŃionamentelor inductive în logica modernă..... deci .... StabiliŃi tipurile de raŃionament inductiv de mai jos şi scrieŃi concluzia ♦ Trei studenŃi din grupa de 25 de 16/12 studenŃi sunt restanŃieri la logică. ...[2] 90 ooOoo ........ cade pe pământ... 1 Folosind schema generală a gândirii logice... o pisică aruncată...... probabil. fiind întotdeauna antecedente raŃionamentelor deductive..... ♦ O minge aruncată...... Ele sunt baza descoperirii noului în ştiinŃă... un bolovan aruncat.. Metoda rămăşiŃelor: este un caz particular al metodei concordanŃei.. Fenomenele care nu se supun cauzelor determinate prin prima metodă trebuie să aibă propriile cauze................. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min......... Minitest de autoevaluare Nr....... În cercetarea ştiinŃifică.... cade pe pământ.. iar ceilalŃi doisprezece sunt restanŃieri la filosofie.... raŃionamentele inductive au un rol hotărâtor..Controverse asupra statutului raŃionamentelr inductive..... raport cauzal................ Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. alŃi zece sunt restanŃieri la psihologie... 2... TOTAL 22/16 II............ ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I.... cade pe pământ. CovariaŃia determină....... prin urmare .....daŃi 6/4 definiŃia raŃionamentului inductiv......... Metoda variaŃiilor concomitente: se compară variaŃia fenomenelor....

445-449. Bucureşti. Editura FundaŃiei “România de Mâine”. Tratat de logică. 3. DefiniŃia silogismului 2. 154-193. Manual pentru casa a IX-a liceele şi a XI-a şcoli normale. Structura logică a silogismului 3. Logica. Editura Tehnică. Bucureşti. Petre Bieltz. Bucureşti. Bibliografie 1. p.8 SILOGISMUL CA RAłIONAMENT DEDUCTIV CATEGORIC 1. 5. 1997. Dumitru Gheorghiu. Editura Lider. • Să demonstraŃi legile silogismului. • Să recunoaşteŃi. Introducere în logică. Editura Didactică şi Pedagogică. Petre Botezatu. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul silogismului ca raŃionament deductiv de maximă precizie şi rigurozitate.91 CURSUL NR. DicŃionar de logică. 2003. . raŃionamente silogistice. Iaşi. 4. Bucureşti. 1998. p. Gheorghe Enescu. 2001. p. 141-146.55 2. p. Logică generală. 196-201.52-53. 54. Legile silogismului Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. în ştiinŃele particulare studiate. Gheorghe Enescu. Editura “Polirom”. p. Dumitru Gheorghiu.

2. atunci veŃi ajunge la următoarea structură a raŃionamentului: Toate persoanele care lucrează cu oameni sunt persoane publice ToŃi psihologii sunt persoane care lucrează cu oameni ToŃi psihologii sunt persoane publice IdentificaŃi termenii fiecărei propoziŃii din raŃionamentul de mai sus şi observaŃi particularităŃile acestui raŃionament. Teoria clasică şi interpretările moderne.……………………………………………………… …………………………………………………………… 3. întrucât orice persoană care lucrează cu oameni este persoană publică. p. 1. Bucureşti. Ion Didilescu. DEFINIłIA SILOGISMULUI 92 ScrieŃi sub forma unui raŃionament cu propoziŃii standard următorul text: Psihologii sunt persoane publice. 1976.. Dacă v-aŃi antrenat suficient în formalizarea raŃionamentelor. 1.………………………………………………………… ……………………………………………………………………….59-97. ……………………………………………………… …………………………………………………………. VeŃi constata următoarele: . Editura Didactică şi Pedagogică. Silogistica.6. Petre Botezatu. iar psihologii lucrează cu oameni.

deci putem spune că raŃionamentul este unul categoric. Toate cele trei propoziŃii sunt propoziŃii categorice. “diagrame Venn”. Pentru a determina tipul de raŃionament după sensul de mişcare a gândirii. iar predicatul concluziei (persoane publice) este prezent în cealaltă premisă. că sfera concluziei este cea mai restrânsă. “persoane publice” şi “psihologi”. deci.1. 2. din aceste diagrame. care nu este prezent în concluzie. iar cea a primei premise este cea mai largă. vom reprezenta raŃionamentul sub forma unor diagrame ale raporturilor dintre cei trei termeni (numite. că raŃionamentul este unul deductiv. ca şi pe baza intuiŃiei. 3. cu trei propoziŃii şi trei termeni. după numele autorului care le-a folosit prima dată): Persoane publice Persoane care lucrează cu oameni Psihologi 93 Se observă. . DefiniŃie: Silogismul este raŃionamentul deductiv. Subiectul concluziei (psihologi) este prezent în una dintre premise. categoric. În ambele premise este prezent al treilea termen (persoane care lucrează cu oameni). Este evident. în logică. RaŃionamentul are numai trei propoziŃii: două premise şi o concluzie şi numai trei termeni: “persoane care lucrează cu oameni”.

• Notăm predicatul concluziei cu litera P.. pornind de la termenii concluziei. păstrând notaŃia şi pentru acelaşi termen. Cu notaŃiile de mai sus. potrivit diagramei de mai sus. astfel: • Notăm subiectul concluziei cu litera S. între primii doi termeni.94 2. …………………………………………………. aŃi ajuns la următoarea formă a silogismului propus: . prezent în premise. 2. 1. Fiind. cel de-al treilea termen. termenul cu cea mai mare sferă. se găseşte. sub formă simbolică. termenul cu cea mai mică sferă. …………………………………………………. prezent în premise. îl vom numi termen major. scrieiŃi silogismul luat de noi ca exemplu. …………………………………………………. 3. păstrând notaŃia şi pentru acelaşi termen. Fiind. prezent numai în premise. Dacă aŃi procedat corect. îl vom numi termen mediu şi-l vom nota cu litera M. potrivit diagramei de mai sus. • Întrucât. potrivit diagramei de mai sus. îl vom numi termen minor. ca poziŃie şi sferă. STRUCTURA LOGICĂ A SILOGISMULUI Notăm cei trei termeni ai silogismului.

structura logică a silogismului din exemplul nostru: Premise: M (termen mediu) Majora Toate Minora ToŃi persoanele care lucrează cu oameni psihologii unde: ToŃi M sunt P ToŃi S sunt M ToŃi S sunt P sunt persoane publice sunt persoane care lucrează cu oameni persoane publice Concluzie ToŃi psihologii sunt S (termen minor) P (termen major) După exemplul de mai sus. iar depresiile sunt asemenea boli. acum. . iar premisa care-l conŃine se numeşte premisă minoră. aduceŃi la forma standard şi stabiliŃi structura logică a următorului silogism: Depresiile sunt tratate de psihologi. Iată. P: termen major. iar premisa care-l conŃine se numeşte premisă majoră M: termen mediu.95 S: termen minor. deoarece tulburările nervoase sunt tratate de psihologi.

numită axioma silogismului. Aristotel. silogismul se supune unor legi generale şi speciale. Aceasta derivă. cu necesitate din premise. întotdeauna. Din punctul de vedere al conŃinutului termenilor. A. proprii caracteristicilor oricărei noŃiuniî conŃinut şi sferă. aşa cum vom vedea în a doua parte a acestul capitol. evidentă prin ea însăşi.96 3. în esenŃă. ObservaŃi raporturile dintre sferele termenilor silogismului de mai sus. în timp ce legile speciale sunt aplicabile figurilor silogismului. A. Axioma silogismului Orice silogism se construieşte pornind de la o lege cu caracter de maximă generalitate. ♦ Concluzia este unică şi rezultă. observăm următoarele: ♦ premisa majoră enunŃă faptul că P este însuşirea lui M . Legile generale sunt aplicabile oricărui tip de silogism. reprezentat prin diagramele Venn: P M S Vom formula axioma silogismului din două perspective. indiferent de tipul acestuia. a demonstrat faptul că cea mai importantă calitate a acestuia este perfecŃiunea. din două însuşiri esenŃiale: ♦ Cele două premise sunt întotdeauna condiŃii suficiente pentru derivarea concluziei. LEGILE SILOGISMULUI Descoperitorul silogismului. Pentru a respecta aceste însuşiri.

din cursul anterior): ♦ Un silogism corect are trei termeni şi numai trei. .: Dictum de omni. termenul mediu este distribuit în cel puŃin una dintre premise. Legile generale ale silogismului cu privire la termeni Validitatea unui silogism este condiŃionată de respectarea. ♦ Într-un silogism corect. care exprimă distribuŃia termenilor în propoziŃiile care-l compun (vezi distribuŃia termenilor în propoziŃii.: Nota notae est nota rei ipsius) B. astfel: CEEA CE SE AFIRMĂ (SE NEAGĂ) DESPRE O CLASĂ DE OBIECTE. dictum de nullo) B. SE AFIRMĂ (SE NEAGĂ) DESPRE FIECARE OBIECT AL ACELEI CLASE (lat. astfel: ÎNSUŞIREA ÎNSUŞIRII UNUI LUCRU ESTE ÎNSUŞIREA ACELUI LUCRU (lat. axioma silogismului din punct de vedere al conŃinutului termenilor. concluzia spune că ceea ce se afirmă despre clasa de obiecte M se afirmă şi despre S care este obiect în M Vom enunŃa. deci.97 ♦ premisa minoră enunŃă faptul că M este însuşirea lui S ♦ pe baza premiselor. Notă: Orice raŃionament deductiv categoric care are mai mult de trei termeni poate fi considerat silogism dacă el poate fi reductibil la un raŃionament cu trei termeni. în totalitate. concluzia enunŃă faptul că P este însuşirea lui S Vom enunŃa. a trei legi generale. deci. axioma silogismului din punct de vedere al sferei termenilor. Din punctul de vedere al sferei termenilor. observăm următoarele: ♦ premisa majoră spune că însuşirea P se afirmă (se poate şi nega) despre clasa de obiecte M ♦ premisa minoră spune că S aparŃine clasei de obiecte M ♦ pe baza premiselor.

Notă: Şi aici demonstrăm legea prin reducere la absurd. Unii M sunt P ToŃi S sunt M M S S S P 98 Se observă. rezultă că premisa minoră este o propoziŃie particulară. astfel încât termenul mediu să fie nedistribuit. în acest caz. dacă nu este distribuit în premise. Unii S sunt P. dar este distribuit în concluzie. drept . ♦ Într-un silogism corect. S. Se construiesc două premise. că din aceste premise se pot trage mai multe concluzii: ♦ Nici un S nu este P ♦ Unii S sunt P ♦ ToŃi S sunt P ♦ Unii S nu sunt P Acest lucru fiind imposibil. nu este distribuit în premise. iar concluzia este o propoziŃie universală. Vom avea un silogism de forma: ToŃi M sunt P Unii S sunt M P S ToŃi S sunt P M S Se observă că în acest silogism concluzia pusă de noi nu este singura. fiind posibilă şi cea particulară.Notă: DemonstraŃia acestei legi se face prin reducere la absurd. nici un termen nu este distribuit în concluzie. Să presupunem că termenul minor. Conform structurii silogismului şi legilor de distribuŃie a termenilor. este obligatoriu ca termenul mediu să fie distribuit în cel puŃin una dintre premise.

99 DemonstraŃi această lege. în raport de rolul pe care-l îndeplinesc în structura silogismului. C . Rezultă că dacă S este nedistribuit în premise. Una dintre premise trebuie să fie afirmativă.pentru care aceasta este singura validă în ambele variante. una dintre premise este întotdeauna afirmativă. folosim aceeaşi metodă a reducerii la absurd. considerând termenul major. Acest tip de propoziŃie are subiectul S nedistribuit. nu este posibil ca din toate premisele negative să se tragă o singură concluzie. .Legile generale ale silogismului cu privire la propoziŃii Şi în ceea ce priveşte propoziŃiile. ♦ Într-un silogism corect. P. Aceste legi se referă la cantitatea şi calitatea propoziŃiilor. este nedistribuit şi în concluzie. nedistribuit în premise şi distribuit în concluzie. Să presupunem că avem două premise negative: Nici un M nu este P Nici un S nu este M P S S S M Este evident faptul că în această situaŃie există patru concluzii posibile: ♦ Nici un S nu este P ♦ Unii S sunt P ♦ ToŃi S sunt P ♦ Unii S nu sunt P Prin urmare. valabile pentru orice tip de silogism. Notă: Pentru demonstraŃie. silogismul atinge perfecŃiunea. pe baza unor legi generale.

100 ♦ Într-un silogism corect. cu necesitate. ♦ Într-un silogism corect. a reducerii la absurd. Una este. să presupunem că ambele premise sunt propoziŃii particulare: Unii M sunt P Unii S sunt M S M S P S Este evident. aceeaşi metodă. universală. pentru demonstraŃie. Notă: Legea este evidentă. că există toate concluziile posibile: ♦ Nici un S nu este P ♦ ToŃi S sunt P ♦ Unii S sunt P ♦ Unii S nu sunt P Prin urmare. una dintre premise este întotdeauna universală. Notă: Folosind. nu este posibil ca ambele premise să fie particulare. din premise afirmative rezultă întotdeauna o concluzie afirmativă. dacă avem în vedere că concluzia trebuie să fie cu necesitate derivată din premise. ObservaŃi cazul de mai jos: ToŃi M sunt P Unii S sunt M P M S . şi în acest caz.

concluzia este particular-negativă. varianta Unii S nu sunt P fiind exclusă. aşa cum rezultă din diagramele Venn. 199-20 . cele două premise se intersectează în interiorul termenului major. ♦ Într-un silogism corect. Prin urmare.După cum se observă. întrucât ea nu are nici o legătură cu premisele. Notă: Fie următorul silogism: Nici un M nu este P Unii S sunt M 101 P S M S Varianta afirmativă nu este posibilă. Pentru informare. Varianta universală nu este posibilă. nerespectarea unei singure legi făcând silogismul nevalid. p. întrucât ea coexistă cu o posibilă variantă negativă. rezultând. afirmativă. ca şi alte modalităŃi de demonstraŃie. care satisface ambele poziŃii posibile ale termenului minor. cu necesitate. în care caz varianta particulară este singura care satisface ambele poziŃii posibile ale termenului minor. Este de reŃinut faptul că legile generale ale silogismului trebuie respectate împreună. întrucât ea coexistă cu una particulară. concluzia este. de mai sus. Singura variantă univocă este cea negativă. vezi [2]. De aici rezultă următoarele variante: O premisă afirmativă şi una negativă – concluzie negativă O premisă universală şi una particulară – concluzie particulară Când se întrunesc ambele condiŃii. cu necesitate o incluziune de tipul Unii S sunt P. Notă: Există şi alte sistematizări ale acestor legi. concluzia urmează întotdeauna partea cea mai slabă.

Într-un silogism corect. 1 Folosind cunoştinŃele despre raŃionament. nu muşcă şi întrucât câinii agresivi nu latră. atunci toŃi studenŃii au succes 4. Ideea de silogism în logica modernă. AduceŃi la forma standard.102 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. 6/4 următoarele legi ale silogismului: 1. Minitest de autoevaluare Nr. una dintre premise este întotdeauna universală 3. Formele prescurtate şi compuse ale silogismului. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt Max/min. prin gen proxim şi diferenŃă specifică. Într-un silogism corect. 2 DemonstraŃi. [3] 2. prin reducere la absurd. ReprezentaŃi prin diagramele Venn axioma 6/4 silogismului: Dacă toŃi studenŃii sunt silitori şi toŃi oamenii silitori au succes. înseamnă că aceştia muşcă • Unii nebuni sunt periculoşi. daŃi 6/4 definiŃia silogismului. iar mişcările necontrolate sunt periculoase TOTAL 34/24 II.[6] . termenul mediu este distribuit cel puŃin în una dintre premise 2. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. reprezentaŃi diagramele Venn şi determinaŃi structura logică a următoarelor silogisme 16/12 • Nici un câine care latră. deoarece nebunul are mişcări necontrolate.

Petre Bieltz. 1997. 4. Editura Didactică şi Pedagogică. Dumitru Gheorghiu. Editura “Polirom”. Ion Didilescu. 201-218. Editura Tehnică. p. • Să reduceŃi modurile silogistice. Bucureşti. 6. Manual pentru casa a IX-a liceele şi a XI-a şcoli normale. 1976.53. Teoria clasică şi interpretările moderne. 3. 154-193. 154-155. Determinarea figurilor şi modurilor silogismului Legile speciale ale figurilor. Silogistica. Gheorghe Enescu. . 2. Logică generală. Iaşi. 325-326 5. Tratat de logică. 144-159. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Petre Botezatu. 56-61. Introducere în logică. Petre Botezatu. Editura FundaŃiei “România de Mâine”. p. Moduri valide 2. 1998. Bucureşti. Reducerea modurilor silogistice Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Dumitru Gheorghiu. Editura Lider. p. p. 2003. 2001. DicŃionar de logică.9 FIGURILE ŞI MODURILE SILOGISMULUI 1. Bucureşti. Bibliografie 1.103 CURSUL NR. Bucureşti. p.59-97. . p. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul şi modul de construire a figurilor şi modurilor silogistice • Să demonstraŃi legile figurilor silogistice. Logica. Gheorghe Enescu.

punând între termeni doar o linie de relaŃie... IV M………P P…….M S………. îndeplineşte.P P…….P M ……. scrieŃi schema acestuia. în patru figuri. LEGILE SPECIALE ALE FIGURILOR.P M……. O.104 1... numărul acestora. DETERMINAREA FIGURILOR SILOGISMULUI. Legile generale ale silogismului limitează.M S…….MODURILE VALIDE Făcând abstracŃie de conŃinutul şi felul propoziŃiilor silogismului luat ca exemplu în primul capitol... obŃinem un număr mare de silogisme. sunt posibile. III. M. care înseamnă 256 moduri). rolul de subiect logic..M S………. pentru fiecare figură în parte se . în total. VeŃi obŃine următoarele figuri: I.P Dacă ataşăm acestor figuri propoziŃiile standard A. pe care le vom numi FIGURI ALE SILOGISMULUI.. deci. că termenul mediu.S S……..S S………. pe care le vom numi MODURI SILOGISTICE. distribuite în trei propoziŃii ale fiecărei figuri. în premisa majoră şi de predicat logic. uniŃi cu o linie cele două poziŃii ale termenului mediu. succesiv. Pe baza legilor generale. PuneŃi termenul mediu în toate poziŃiile posibile şi veŃi obŃine patru modalităŃi de dispunere. II.M M………. Pentru a uşura reŃinerea acestora. I. E. 256 de moduri (4 tipuri de propoziŃii.. Potrivit calculelor matematice. 44.. însă. deci 43. în total. în premisa minoră. în această schemă.P S……. VeŃi obŃine următoarea schemă: M ______P S ______ M S________P Observăm.

ceea ce înseamnă că ar fi distribuit şi în premise. M_________ P S ________M S_________P Această figură trebuie să respecte următoarele legi speciale: ♦ Premisa minoră este afirmativă DemonstraŃie: dacă premisa minoră ar fi negativă. unde are rol de subiect. P. nedistribuit. ♦ Premisa majoră este universală DemonstraŃie: Premisa minoră fiind afirmativă. Subiectul logic este distribuit în propoziŃiile universale şi nedistribuit în propoziŃiile particulare. actualizaŃi legile de distribuŃie a termenilor în propoziŃiile standard: 1. 105 . Legile speciale ale figurii I.formulează legi speciale cu privire la cantitatea şi calitatea propoziŃiilor componente care. ar fi distribuit. Aceasta ar fi şi ea negativă. care este termenul mediu. are predicatul. la schema figurii I. 2. şi astfel s-ar ajunge la două premise negative. atunci concluzia ar fi negativă. 1. Cum termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puŃin una dintre premise. în final. Predicatul logic este nedistribuit în propoziŃiile afirmative şi distribuit în propoziŃiile negative. AdăugaŃi concluzia. determină modurile silogistice valide. M. predicatul concluziei. Pentru uşurarea înŃelegerii legilor speciale ale figurilor. unde are rol de predicat în premisa majoră. ceea ce contrazice legile generale ale silogismului. el este cu necesitate distribuit în premisa majoră. ori o propoziŃie cu subiect distribuit este o propoziŃie universală.

celelalte patru moduri. ele formulând o concluzie particulară. scrieŃi modurile silogistice de mai sus. la schema figurii II. pentru început.universală A A I A A I . tipurile premiselor şi concluziile posibile: A A A E E E – premisa majoră . P _________ M S _________ M. poartă denumiri aşa-zise “mnemotehnice” (de tehnica memorării). O. denumiri în care sunt prezente.premisa minoră . ca şi toate celelalte pe care le vom studia. în ordinea tipurilor de propoziŃii standard A. S_________P Această figură trebuie să respecte următoarele legi speciale: 106 . în formă desfăşurată (folosind operatorii cantitativi) şi restrânsă (indicând tipul de propoziŃie prin vocale) şi reprezentaŃi diagramele Venn ale acestora. Legile speciale ale figurii II AdăugaŃi concluzia. câte trei vocale. E. acolo unde este posibilă o concluzie universală. Acestea. De aceea. deoarece diminuează nejustificat concluzia. Cele patru moduri ale figurii I sunt denumite astfel: BARBARA DARII CELARENT FERIO 2. ca moduri operante. I. ele nu se utilizează în cunoaştere.Să construim. Rămân.concluzia Folosind figura I a silogismului. alături de consoane. acum. indicând. Dintre aceste moduri. modurile silogistice care respectă aceste legi. cele din coloana a doua (AAI) şi a cincea (EAO) sunt moduri “slabe” sau “subalterne”. aşadar.afirmativă A I I E O O .

universală O I . Dar termenul P nu este distribuit în concluzie. modurile silogistice care respectă aceste legi. deci are termenul predicat. tipurile premiselor şi concluziile posibile: E A E E A A A E E O E O A E – premisa majoră . distribuit. denumite astfel: CESARE CAMESTRES FESTINO BAROCO 3.concluzia Folosind figura II a silogismului. M. DemonstraŃie: Una dintre premise fiind negativă. acum. P. pentru început. indiferent în care este distribuit. Să construim. concluzia este negativă. Cum în premise termenul P are rol de subiect în premisa majoră. scrieŃi modurile silogistice de mai sus. Cum termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puŃin una dintre premise. este predicat în ambele premise. Şi în cazul acestei figuri există moduri “slabe” sau “subalterne” (modurile din coloanele a doua şi a patra). indicând.premisa minoră O O . patru moduri silogistice valide. rămânând. dacă nu este distribuit în premise. în formă desfăşurată (folosind operatorii cantitativi) şi restrânsă (indicând tipul de propoziŃie prin vocale) şi reprezentaŃi diagramele Venn ale acestora. ♦ Premisa majoră este universală. la schema figurii III. respectiva premisă este universală. .107 ♦ Una dintre premise este negativă DemonstraŃie: În figura II termenul mediu. respectiva premisă este negativă. ca moduri operante. Legile speciale ale figurii III AdăugaŃi concluzia.

iar o propoziŃie cu subiect nedistribuit este particulară. are termenul predicat. cu necesitate. Cum acest termen are. concluzia este. ca moduri operante.concluzia . acum.particulară Folosind figura III a silogismului. particulară. şase moduri silogistice valide. tipurile premiselor şi concluziile posibile: A A I I A I A E I A I O O A O E – premisa majoră I . DemonstraŃie: Premisa minoră fiind afirmativă. nedistribuit. în concluzie. scrieŃi modurile silogistice de mai sus. în formă desfăşurată (folosind operatorii cantitativi) şi restrânsă (indicând tipul de propoziŃie prin vocale) şi reprezentaŃi diagramele Venn ale acestora. modurile silogistice care respectă aceste legi. rol de subiect. pentru început.afirmativă O .premisa minoră .108 M _________ P M _________ S S___________P Această figură trebuie să respecte următoarele legi speciale: ♦ Premisa minoră este afirmativă. În cazul acestei figuri există. DemonstraŃie: Este aceeaşi demonstraŃie cu cea dela figura I. denumite astfel: DARAPTI DISAMIS DATISI FELAPTON BOCARDO FERISON . ♦ Concluzia este particulară. S. Să construim. indicând.

Cum o propoziŃie cu subiect distribuit este universală. la schema figurii IV.concluzia . ♦ Dacă una dintre premise este negativă.109 4.premisa minoră A E E A A I I E O I O O . distribuit şi în premise. concluzia este negativă. potrivit legilor de distribuŃie a termenilor. M. Să construim. premisa majoră este universală. acum. P _________ M M _________ S S___________P Această figură trebuie să respecte următoarele legi speciale: ♦ Dacă premisa majoră este afirmativă. predicatul. Ori. ♦ Dacă premisa minoră este afirmativă. concluzia este particulară DemonstraŃie: Premisa minoră fiind afirmativă. dacă majora este afirmativă. Cum termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puŃin una dintre premise. este distribuit şi în concuzia silogismului. Dacă S este distribuit în premise. tipurile premiselor şi concluziile posibile: A A A I E E – premisa majoră . modurile silogistice care respectă aceste legi. dacă una dintre premise este negativă. rezultă că premisa minoră este universală. deci are termenul predicat. Acesta fiind prezent în premisa majoră cu rol de subiect. nedistribuit. atunci are termenul mediu cu rol de predicat. unde are rol de subiect. AdăugaŃi concluzia. nedistribuit. el este distribuit în premisa minoră. are. atunci premisa minoră este universală DemonstraŃie: Dacă premisa majoră este afirmativă. distribuit. atunci premisa majoră este universală DemonstraŃie: Una dintre premise fiind negativă. pentru început. Legile speciale ale figurii IV. S. o propoziŃie cu subiectul logic nedistribuit este o propoziŃie particulară. El este. prin urmare. P. indicând. unde are rol de subiect logic.

Pentru documentare. 2. ca moduri operante. 205-206. 19 moduri valide şi operante. REDUCEREA MODURILOR SILOGISTICE ReprezentaŃi prin diagrame Venn modurile: BARBARA şi BRAMANTIP. p. ca şi asupra caracterului limitativ al acestui număr există numeroase comentarii în logica modernă. prin însumare. cinci moduri silogistice valide.110 Folosind figura IV a silogismului. În cazul acestei figuri. P M S S M P . în formă desfăşurată (folosind operatorii cantitativi) şi restrânsă (indicând tipul de propoziŃie prin vocale) şi reprezentaŃi diagramele Venn ale acestora. Asupra gradului de precizie a acestora. există un mod slab (cel din coloana a treia). consultaŃi [2]. denumite astfel: BRAMANTIP CAMENES DIMARIS FESAPO FRESISON Notă: Din cele patru figuri silogistice rezultă. rămânând. scrieŃi modurile silogistice de mai sus.

S. 3. 2. astfel: 1. VERIFICAREA modurilor silogistice se face pe două căi: ♦ Majoritatea modurilor silogistice se verifică pe calea directă. M. fiind inclus în termenul major. BAROCO şi BOCARDO. prin reducere. se verifică pe calea indirectă. S. numai modurile figurii I sunt perfecte. P. având sfera cea mai mare. modurile lor fiind verificabile prin transformarea lor în moduri ale acesteia (operaŃie numită REDUCERE) sau prin alte metode. prin intermediul termenului mediu. deducŃia fiind posibilă doar prin identitatea dintre o parte a termenului minor şi termenul major. fiind întemeiate pe axioma silogismului. folosind metoda reducerii la absurd. termenul minor. Consoana M din denumirea modurilor arată că premisele se mută una în locul celeilalte (se realizează transpoziŃia). ♦ Modurile silogistice cu o premisă şi concluzie particularnegativă. folosind conversiunea şi transpoziŃia (schimbarea premiselor între ele). . În modul BRAMANTIP axioma silogismului nu mai ese evidentă. după anumite reguli. deci pe trecerea de la gen la specie. termenul minor. Din punctul de vedere al lui Aristotel.111 În modul BARBARA axioma silogismului este evidentă. Consoana P din denumirea modurilor arată că propoziŃia corespunzătoare vocalei care precede pe P se modifică prin conversie prin accident. 4. Celelalte figuri se sprijină pe figura I. Consoana iniŃială din denumirea modurilor arată modul corespunzător din figura I la care se reduce modul respectiv. Regulile de reducere a modurilor silogistice se regăsesc în denumirea modurilor. Consoana S din denumirea modurilor arată că propoziŃia corespunzătoare vocalei care precede pe S se modifică prin conversie simplă.

o independenŃă relativă. într-adevăr. p. Modurile figurii IV sunt. din figura IV. ele au. regula 1 CAMENES regula 2 regula 4 CELARENT Conversie simplă TranspoziŃie 112 CAMENES A ToŃi P sunt M ToŃi P sunt M Nici un M nu este S E Nici un M nu este S E Nici un S nu este P Nici un P nu este S conversie simplă transpoziŃie Nici un M nu este S E ToŃi P sunt M A Nici un P nu este S E CELARENT Cu toate că modurile figurilor II. 208). aşa cum se vede şi din exemplul comparaŃiei dintre modurile BARBARA şi BRAMANTIP. îndeosebi prin rolul lor în cunoaştere. . să reducem la modul corespunzător din figura I. modul CAMENES. [2]. totuşi. echivalentele în oglindă ale modurilor figurii I. III şi IV sunt reductibile la moduri ale figurii I. dacă modurile figurii I servesc la aplicarea regulii la cazuri particulare. modurile figurii II servesc la stabilirea deosebirilor între lucruri. Astfel. iar cele ale figurii III la stabilirea exemplelor şi a excepŃiilor (cf.Pentru exemplificare.

Modurile silogismului în logica modernă. FRESISON (fig. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. IV) III. puneŃi concluzia: I. II) II. [6] ooOoo . EexerciŃiul (problema) Punctaj crt Max/min.113 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. DISAMIS (fig. IV) TOTAL 8/4 42/28 II. Nici un copac nu este în mişcare Unele conifere sunt copaci III. Toate alimentele sunt produse comestibile Toate produsele comestibile sunt produse sănătoase 2 ReduceŃi la modul corespunzător din figura I. Minitest de autoevaluare Nr. Specificul modurilor silogistice BAROCO şi BOCARDO. Unele propoziŃii nu sunt dificile Toate propoziŃiile sunt corecte IV. modul: I. CAMESTRES (fig. [3] 2. III) IV. BRAMANTIP (fig. Toate fetele sunt frumoase Unii colegi nu sunt frumoşi II. 12/8 1 ArătaŃi structura şi figura următorului silogism.

2003.63-73. Logica. Petre Bieltz. 40-108. Bucureşti. Dumitru Gheorghiu. p. p. Manual pentru casa a IX-a liceele şi a XI-a şcoli normale.2. p. Editura FundaŃiei “România de Mâine”. G. Tabloul principalelor propoziŃii compuse şi relaŃiile dintre ele 2. Petre Botezatu. 2. DefiniŃia propoziŃiei compuse 1..114 CURSUL NR. p.1. 1971. 1998. Valoarea de adevăr în logica propoziŃională 2. 4. 7-35.10 CARACTERIZAREA GENERALĂ A PROPOZIłIILOR COMPUSE 1. Tipuri de propoziŃii compuse 2. . Logică simbolică. Dumitru Gheorghiu. DicŃionar de logică. Editura Tehnică. Bucureşti. Iaşi. 73-76. Logică generală. p.1. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul propoziŃiilor compuse • Să construiŃi şi să formalizaŃi propoziŃii compuse • Să stabiliŃi condiŃiile de adevăr ale propoziŃiilor compuse Bibliografie 1. 395-396. Editura ŞtiinŃifică. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. 1997.2. Bucureşti. Principalele propoziŃiii compuse binare în logica bivalentă Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Introducere în logică. 2001. Gheorghe Enescu. 3. Bucureşti. Editura “Polirom”. Cum definim propoziŃia compusă? 1. Enescu.

. DEFINIłIA PROPOZIłIEI COMPUSE Potrivit lui Petre Botezatu ş. Studiul acestor propoziŃii face parte dintr-un domeniu distinct al logicii. În logica propoziŃiilor. atunci când studiem funcŃiile de adevăr ale propoziŃiilor compuse şi probleme de calcul propoziŃional. următorul text: Dacă nu este adevărat că toŃi studenŃii sunt pregătiŃi pentru examen. fără a se Ńine seama de cantitatea şi calitatea acesteia. ca întreg. în sensul că propoziŃia standard studiată de noi se ia ca întreg. de contextul analizei logice.115 1. denumit logica propoziŃiilor. la unul superior. atunci când facem caracterizarea generală a acestora şi pentru aceea de „formulă propoziŃională”. teoria propoziŃiilor compuse are ca obiect de studiu „propoziŃia neanalizată”. în cadrul unui ansamblu specific discursului.1. Cum definim propoziŃia compusă? ScrieŃi sub forma unui text cu propoziŃii standard. al „propoziŃiilor analizate” după cantitatea şi calitatea acestora. Trecerea de la o denumire la alte semnifică trecerea de la un nivel de abstractizare inferior. . Pentru o mai uşoară înŃelegere a semnificaŃiei intuitive a expresiilor folosite. obiectul principal de studiu nu este structura propoziŃiei. denumit „propoziŃie compusă”. numit domeniul logicii predicatelor.a. ci relaŃia ei. înlocuind aceste propoziŃii cu expresia lor logică. 1. spre deosebire de domeniul studiat deja de noi. atunci unii studenŃi promovează examenul şi unii studenŃi rămân restanŃieri ……………………………………………………… ……………………………………………………… ……………………………………………………. Alegerea denumirii Ńine de opŃiunea logicianului şi.. optăm pentru denumirea „propoziŃie compusă”. cu alte propoziŃii. „frază” sau „formulă propoziŃională”. uneori.

În textul de mai sus. ExerciŃiu: definiŃi următorii termeni utilizaŃi în logica propoziŃională: . r şi operatori logici de legătură. atunci veŃi ajunge la următoarea structură a textului de mai sus: 116 Dacă nu este adevărat că ToŃi S sunt P. aceşti conectori sunt: • Dacă ……. propoziŃie compusă sau formulă propoziŃională. legate între ele cu ajutorul operatorilor propoziŃionali. q. p. iar textul obŃinut prin legarea acestora cu ajutorul operatorilor propoziŃionali. ObservaŃi că în acest text există simboluri pentru propoziŃii. înlocuindu-le cu simbolurile p. conectori. r şi scrieŃi textul obŃinut.Dacă v-aŃi antrenat suficient în formalizarea propoziŃiilor. la începutul cursului. DefiniŃie: o propoziŃie compusă este un ansamblu de două sau mai multe propoziŃii simple. atunci Unii S sunt Q şi Unii S sunt R FaceŃi abstracŃie de structura şi tipul standard de propoziŃii cuprinse în text. q. atunci q şi r. ……………………………………………………… Dacă aŃi procedat corect.atunci • Nu este adevărat că • Şi Întrucât operatorii de mai sus leagă între ele propoziŃii. PropoziŃiile p. pe care i-am numit. le numim propoziŃii simple sau variabile propoziŃionale. atunci aŃi obŃinut următorul text: Dacă nu este adevărat că p. q şi r. îi numim operatori propoziŃionali. fiind propoziŃii care cuprind un singur enunŃ.

numărul valorilor de adevăr se multiplică. 1) şi „fals” (notat: f. 0). . crt 1 2 3 Termen Operator propoziŃional Variabilă propoziŃională Formulă propoziŃională ExplicaŃie 117 !. Spunem. termenul se supune regulilor logice. dacă luăm ca sistem de referinŃă logica bivalentă. exprimând relaŃia dintre adevăr şi fals în diferite sisteme de referinŃă. care cuprind mai multe propoziŃii simple şi mai mulŃi operatori propoziŃionali. respectiv 0 -1. între limitele v –f. constituindu-se scale de valori. Valoarea de adevăr în logica propoziŃională Valoarea de adevăr este expresia logică a caracterului „adevărat” sau „fals” al propoziŃiilor formulate cu care operează logica.2. În limitele cursului nostru operăm în cadrul logicii bivalente. PropoziŃii compuse complexe sau formule propoziŃionale. PropoziŃii compuse binare (formate din două propoziŃii simple legate între ele cu un operator propoziŃional) 2. TIPURI DE PROPOZIłII COMPUSE A. După numărul propoziŃiilor simple componente: 1. şi numai al acesteia. Valoarea de adevăr este un atribut al propoziŃiei simple.Nr. Preluat din matematică. când stările de fapt reflectate de aceasta se reslizează şi este falsă. că o propoziŃie este adevărată. prin urmare. În logicile n-valente. atunci operăm cu două valori opuse: „adevărat” (notat: v. când stările de fapt exprimate de aceasta nu se realizează. Astfel. Pentru orice alte forme logice compuse operăm cu diferite expresii ale validităŃii. pe baza unor legi de validitate. 2.

PropoziŃia conjunctivă Simbol: p & q .semnificaŃia intuitivă a operatorului propoziŃional. Valori de adevăr: . Valori de asevăr: 1.1.p. Principalele propoziŃiii compuse binare în logica bivalentă Pentru fiecare propoziŃie compusă care va fi prezentată.simbolul. . vom stabili: . în funcŃie de valoarea de adevăr a propoziŃiei compuse 1. Dacă propoziŃia de negaŃie este falsă.valorile de adevăr ale propoziŃiilor simple. principalele propoziŃii compuse binare sunt: 118 2. EnunŃ: „Nu este adevărat că p” SemnificaŃie: negarea valorii de adevăr a propoziŃiei asupra căreia se aplică. se neagă valoarea de adevăr a întregii formule. PropoziŃia de negaŃie Simbol: p (non-p). După tipul de operator propoziŃional. atunci stările de fapt exprimate de propoziŃia asupra căreia se aplică negaŃia nu se realizează. . . Dubla negaŃie este echivalentă cu afirmaŃia. ~ p. p ^ q EnunŃ: “p şi q” SemnificaŃie: raport de coexistenŃă între stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente.denumirea. Dacă propoziŃia de negaŃie este adevărată. 2. Dacă se aplică unei formule propoziŃionale. alte notaŃii: .enunŃul. 2. atunci stările de fapt exprimate de propoziŃia asupra căreia se aplică negaŃia se realizează.B. alte notaŃii: p • q. .

Dacă propoziŃia disjunctivă neexclusivă este adevărată. după cum operatorul disjuncŃiei are semnificaŃie exclusivă sau neexclusivă: • PropoziŃia disjunctivă este neexclusivă. atunci cel puŃin una dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente nu se realizează. în acelaşi timp a stărilor de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente . în acelaşi timp. când se respinge cu necesitate realizarea. Valori de adevăr: 1. PropoziŃia disjunctivă exclusivă Simbol: p + q. atunci cel puŃin una dintre propoziŃiile simple componente este adevărată 2. atunci toate stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează. dar nu se respinge posibilitatea realizării lor în acelaşi timp. atunci toate propoziŃiile simple componente sunt false 3. Dacă propoziŃia conjunctivă este adevărată.1. ori q” SemnificaŃie: numai una dintre stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente se realizează. PropoziŃia disjunctivă Pentru propoziŃia disjunctivă există două situaŃii distincte. • PropoziŃia disjunctivă este exclusivă. PropoziŃia disjunctivă neexclusivă Simbol: p V q : Alte notaŃii: p U q EnunŃ: “p sau q” SemnificaŃie: cel puŃin una dintre stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente se realizează (posibil amândouă). 3. 2.2. Dacă propoziŃia conjunctivă este falsă. 3.1. Dacă propoziŃia disjunctivă neexclusivă este falsă. alte simboluri: p ≠ q EnunŃ: “ori p. Valori de adevăr: 119 . când stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente nu se realizează cu necesitate.

1. atunci stările de fapt exprimate de toate propoziŃiile simple componente se realizează sau nu se realizează în acelaşi timp 4. iar cele exprimate de consecvent. alte notaŃii: p q . o interacŃiune simetrică (p şi q sunt în acelaşi timp cauză şi efect. În afara acesteia. q – efect. q = consecvent. Dacă propoziŃia disjunctivă exclusivă este adevărată. Dacă propoziŃia implicativă este falsă. relaŃia este ireflexivă şi asimetrică). PropoziŃia implicativă rezultată din implicaŃia materială Simbol: p → q. 4. n-ar fi greşit. atunci numai una dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează 2. Dacă propoziŃia implicativă este adevărată. atunci între antecedent şi consecvent există o relaŃie de determinare generică. atunci q” SemnificaŃie: Dacă p este antecedent şi q este consecvent. 120 . determinându-se reciproc). atunci stările de fapt exprimate de antecedent se realizează. atunci este imposibil ca stările de fapt exprimate de antecedent să se realizeze.cauză. iar cele exprimate de consecvent nu. 2. de la antecedent la consecvent Valori de adevăr: 1. nu. p├ q EnunŃ: “dacă p. între antecedent şi consecvent există o legătură logică Asupra relaŃiei dintre antecedent şi consecvent. o legătură formală sau necesară (indiferent de valorile logice ale lui p şi q. Dacă propoziŃia disjunctivă exclusivă este falsă. numit şi implicaŃie materială. exprimă o legătură inversă stării de fapt) etc. PropoziŃia implicativă SemnificaŃie: p = antecedent. implicaŃia poate semnifica o legătură cauzală (p. exprimând o lege – vezi cursul următor).1. logica propoziŃională reŃine doar aspectul formal-logic. o legătură contrafactuală ( exprimată la modul condiŃional optativ perfect: dacă ar fi fost atent. implicaŃia este întotdeauna adevărată.

fie că nu q” SemnificaŃie: cel puŃin una dintre stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente nu se realizează. 5. PropoziŃia de incompatibilitate Simbol: p / q . Valori de adevăr: 1. Dacă propoziŃia de echivalenŃă este falsă. Valori de adevăr: 1.2. atunci stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează sau nu se realizează în acelaşi timp 2. dacă şi numai dacă q” SemnificaŃie: este o dublă implicaŃie. cealaltă nu. Alte notaŃii: p q EnunŃ: “fie că nu p. Dacă propoziŃia de rejecŃie este falsă. PropoziŃia implicativă rezultată din interacŃiune (propoziŃia de echivalenŃă) Simbol: p ↔ q : Alte notaŃii: p ≡ q: p q EnunŃ: “dacă şi numai dacă p. Valori de adevăr: .121 4. atunci numai una dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează. PropoziŃia de rejecŃie Simbol: p ↓ q : Alte notaŃii: p q EnunŃ: “nici p. nici q” SemnificaŃie: niciuna dintre stările de fapt reflectate de propoziŃiile simple componente nu se realizează. atunci cel puŃin una dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează 6. se exprimă ca raport de corespondenŃă între realizarea sau nerealizarea stărilor de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente. Dacă propoziŃia de echivalenŃă este adevărată. Dacă propoziŃia de rejecŃie este adevărată. atunci niciuna dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente nu se realizează 2.

care se poate scrie astfel: ( p → q) & (q → p) • propoziŃia exclusivă este o disjuncŃie de conjuncŃii.2. atunci toate stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente se realizează 122 2. ori q Nici p. Dacă propoziŃia de rejecŃie este falsă. atunci cel puŃin una dintre stările de fapt exprimate de propoziŃiile simple componente nu se realizează 4. nici q Fie că nu p. fie că nu q Simbol _ p p&q pVq p → q p↔q p+q p ↓q p/q Dintre propoziŃiile de mai sus. celelalte fiind derivate: • PropoziŃia de echivalenŃă este o conjuncŃie de implicaŃii. atunci q Ori p.3. atunci q Dacă şi numai dacă p. care se poate scrie astfel: . primele patru sunt propoziŃii compuse fundamentale. Tabloul principalelor propoziŃii compuse şi relaŃiile dintre ele Denumire PropoziŃia de negaŃie PropoziŃia conjunctivă PropoziŃia disjunctivă PropoziŃia implicativă PropoziŃia de echivalenŃă (biimplicaŃie) PropoziŃia exclusivă (disjuncŃie exclusivă) PropoziŃia de rejecŃie (antidisjuncŃie) PropoziŃia de incompatibilitate (anticonjuncŃie) EnunŃ Nu este adevărat că p p şi q p sau q Dacă p. Dacă propoziŃia de incompatibilitate este adevărată.

scrieŃi. care se poate scrie astfel: __ __ p V q Verificarea corectitudinii relaŃiilor exprimate mai sus se va face ân cadrul cursului următor. _ p p&q pVq p → q p ↔ q p+q p ↓q p/q . ExerciŃiu Pe baza formulelor din coloana a treia a tabelului de mai sus. care se poate scrie astfel: _ _ p & q • PropoziŃia de incompatibilitate este o disjuncŃie de negaŃii.123 (p & q) V ( q & p) • PropoziŃia de rejecŃie este o conjuncŃie de negaŃii. prin una dintre metodele de calcul propoziŃional. în limbaj natural. câte o propoziŃie compusă pentru fiecare tip.

prin propoziŃiile fundamentale. formalizaŃi logic următorul text: Dacă sunt căutată la telefon şi dacă sunt găsită.124 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. 2. SemnificaŃia valorii de adevăr ân logica propoziŃională. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min. Minitest de autoevaluare Nr.propoziŃia disjunctivă exclusivă . atunci mă bucur ca şi cum aş primi o vizită sau aş merge în oraş.[6] ooOoo . 1 Folosind cunoştinŃele despre propoziŃiile 16/12 compuse.propoziŃia de echivalenŃă .propoziŃia de echivalenŃă TOTAL 28/20 II. Aspecte moderne ale interpretării propoziŃiilor compuse.propoziŃia de incompatibilitate .propoziŃia disjunctivă . EnunŃaŃi semnificaŃia intuitivă şi valorile de 6/4 adevăr ale următoarelor propoziŃii compuse: . [2] 2. 6/4 următoarele propoziŃii compuse derivate: . ExprimaŃi.propoziŃia de rejecŃie 3.

125 CURSUL NR. Editura FundaŃiei “România de Mâine”. 40-108. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi specificul propoziŃiilor compuse • Să construiŃi şi să formalizaŃi propoziŃii compuse • Să stabiliŃi condiŃiile de adevăr ale propoziŃiilor compuse Bibliografie 1. Logică simbolică. 4. Dumitru Gheorghiu. Iaşi. Introducere în logică. Gheorghe Enescu. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică. ModalităŃi de stabilire a validităŃii formulelor propoziŃionale Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în acest curs. Logică simbolică. G. 1997. Bucureşti. 2001. Principalele funcŃii de adevăr în logica bivalentă 3. DicŃionar de logică. . Bucureşti. Caracterizarea funcŃiilor de adevăr 2. Tipografia UniversităŃii Cluj-Napoca. Stabilirea validităŃii formulelor propoziŃionale 3.11 FUNCłIILE DE ADEVĂR ALE COMPUSE PROPOZIłIILOR 1. p.1. 3. 5. Mircea Balaiş. 1983. 5-70. Scrierea formulelor propoziŃionale în limbajul logicii propoziŃiilor 3. Petre Botezatu. 7-35. Bucureşti. 77-89. Logică generală. Editura “Polirom”. 1971.2. 2. Enescu. p. p. p. Editura ŞtiinŃifică.

p. numite.126 1. se determină pe baza teoriei combinatorii.q) →T φ (p. Numărul funcŃiilor de adevăr binare. q): mulŃimea valorilor de adevăr ale propoziŃiei compuse definite prin operatorul propoziŃional φ aplicat argumentelor p şi q. CARACTERIZAREA FUNCłIEI DE ADEVĂR Scopul identificării în gândirea formulată şi al formalizării propoziŃiilor compuse este acela de stabilire a condiŃiilor de validitate formal-logică a acestora. DefiniŃie:FuncŃia de adevăr este funcŃia logică ce are drept domeniu mulŃimea valorilor de adevăr ale propoziŃiilor simple componente şi drept codomeniu mulŃimea valorilor de adevăr ale propoziŃiei compuse Fv : T (p. astfel: n m N=n . Pentru propoziŃiile compuse. raportată la valoarea de adevăr a propoziŃiilor simple componente. ea poate fi interpretată ca o FUNCłIE DE ADEVĂR. aici. FuncŃiile de adevăr interpretate ca relaŃii între două argumente se numesc funcŃii de adevăr binare. Asupra numărului de argumente se pot face discuŃii în interiorul logicii.q): funcŃia de adevăr. q. Întrucât valoarea de adevăr a propoziŃiei compuse este dependentă numai de valoarea de adevăr a propoziŃiilor simple componente. unde: • • • FV: T (p. argumente. q) . T φ (p. în logica propoziŃională bivalentă. mulŃimea valorilor de adevăr ale propoziŃiilor elementare. validitatea se exprimă ca valoare de adevăr.

în care n = 2 şi m = 2. atunci când argumentul său este fals şi reciproc. au relevanŃă nemijlocită şi uzuală în limba română doar 8.matricea valorilor de adevăr.definiŃia. este de 16. .denumirea. ca relaŃie între valorile de adevăr ale argumentelor şi valorile de adevăr ale funcŃiei. Dintre acestea. Pentru cazul nostru. Matricea valorilor de adevăr: p q p&q v v v v f f f v f f f f 127 . numărul funcŃiilor de adevăr binare. în logica propoziŃională bivalentă. ConjuncŃia p & q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. 2. . atunci şi numai atunci când toate argumentele sale sunt adevărate.Unde: n = numărul valorilor logice ale argumentelor m = numărul variabilelor logice . NegaŃia p : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. Matricea valorilor de adevăr: _ p p v f f v 2. _ 1. PRINCIPALELE FUNCłII DE ADEVĂR BINARE ÎN LOGICA BIVALENTĂ Pentru fiecare funcŃie de adevăr care va fi prezentată.simbolul. . pe care le vom prezenta în continuare. vom stabili: .

Excluziunea p + q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. atunci când antecedentul este adevărat. Matricea valorilor de adevăr: p q pVq v v v v f v f v v f f f 4. Matricea valorilor de adevăr: . celălalt fiind fals. Matricea valorilor de adevăr: p q p→q v v v v f f f v v f f v 128 5. DisjuncŃia p V q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. atunci când toate argumentele sale au aceeaşi valoare logică. iar consecventul fals. atunci când cel puŃin unul dintre argumentele sale este adevărat. EchivalenŃa p ↔ q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. Matricea valorilor de adevăr: p q p↔q v v v v f f f v f f f v 6.3. atunci când numai unul dintre argumentele sale este adevărat. ImplicaŃia p → q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică fals.

RejecŃia p ↓ q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică adevărat. mai jos. prezentăm. Incompatibilitatea p / q : DefiniŃie: este funcŃia de adevăr care ia valoarea logică fals. atunci când ambele argumente sunt adevărate Matricea valorilor de adevăr: p q p/q v v f v f v f v v f f v • Notă: pentru informare. Matricea valorilor de adevăr: p q p↓q v v f v f f f v f f f v 8. .p v v f f q v f v f p+q f v v f 129 7. tabloul tuturor funcŃiilor de adevăr binare posibile în logica propoziŃională bivalentă. Se observă faptul că în acest tablou primele 8 funcŃii sunt în raport de simetrie inversă (simetrie în oglindă) faŃă de următoarele 8. atunci şi numai atunci când toate argumentele sale sunt false.

în nici un caz q p. indiferent dacă q dacă p. dar nu q În nici un caz p. ori q indiferent dacă p.130 Tabloul funcŃiilor de adevăr binare. dar q nici p. indiferent dacă q nu p. nici q - . dacă şi numai dacă q p şi q fie că nu p. atunci q q. p v v f f Denumire Simbol SemnificaŃie. dacă q p. indiferent dacă p p. fie că nu q ori p. în logica bivalentă Nr. în q v f v f limbaj natural φ φ1 φ2 φ3 φ4 φ5 φ6 φ7 φ8 φ9 φ1o φ11 φ12 φ13 φ14 φ15 φ16 v v v v v v v f v v f v v v f f v f v v v f v f v f f v v f f f f v v v f v v f f v f v f v f f f f v v f f v f f f f v f f f f Lege logică DisjuncŃie ImplicaŃie conversă PrependenŃă ImplicaŃie PostpendenŃă EchivalenŃă ConjuncŃie Incompatibilitate Excluziune PostnonpendenŃă ExcepŃie PrenonpendenŃă NonimplicaŃie conversă RejecŃie ContradicŃie logică pVq q<p p p→q q p↔q p&q p/q p+q _ q p >q _ p ____ q<p p↓q p sau q p.

în logica bivalentă: Nr. . precum şi pentru evidenŃierea celor trei categorii de funcŃii de adevăr: • Legea logică: funcŃia de adevăr care ia întotdeauna valoarea logică adevărat. indiferent de valoarea logică a argumentelor. indiferent de valoarea logică a argumentelor.ExerciŃiu: DefiniŃi principalele funcŃii de adevăr binare. STABILIREA VALIDITĂłII FORMULELOR PROPOZIłIONALE Tabloul funcŃiilor de adevăr binare prezintă interes mai ales pentru punerea în evidenŃă a caracterului riguros formal al logicii propoziŃiilor. • ContradicŃia logică: funcŃia de adevăr care ia întotdeauna valoarea logică fals.c FuncŃia de adevăr DefiniŃie rt 1 NegaŃia 2 3 4 5 6 7 8 ConjuncŃia DisjuncŃia ImplicaŃia EchivalenŃa Excluziunea RejecŃia Incompatibilitatea 131 3.

r etc. Scrierea formulelor propoziŃionale în limbajul logicii propoziŃiilor Am afirmat. familiară din studiul matematicii. pentru diferitele valori logice ale argumentelor. Stabilim operatorul (operatorii) propoziŃional(i) principal(i) şi împărŃim textul. şi operatorii propoziŃionali cu simbolul acestora. la începutul acestui curs. astfel încât textul să fie împărŃit în propoziŃii simple. că textul propus spre analiză este o formulă propoziŃională. Această formulă se prezintă astfel: p → (q & r) Pentru a înŃelege procedura prin care ajungem la forma de mai sus a textului. 4. în segmente. ceea ce înseamnă că stăm în casă şi nu mergem la cursuri. ScrieŃi textul de mai sus. 3. 3. Dintre metodele propuse de logicieni. prezentăm algoritmul formalizării logice în logica propoziŃiilor. stabilim gradul de tărie a operatorilor. Rezultă o formulă propoziŃională.132 • FuncŃie de adevăr realizabilă: funcŃia de adevăr care ia valoarea logică atît adevărat. pentru că dacă mergem la schi. Cu ajutorul parantezelor. Stabilim ceilalŃi operatori.1. q. răcim. Iată algoritmul: 1. în funcŃie de acesta (aceştia). . pe baza tăriei operatorilor. ExerciŃiu: Fie textul de mai jos: Nu mergem la schi. 2. Ordonăm textul. după modelul matematic. în limbajul logicii propoziŃiilor. Înlocuim propoziŃiile simple cu variabile propoziŃionale p. ca formulă propoziŃională. cât şi fals. am ales metoda notaŃiei cu paranteze. pentru că ninge şi bate vântul.

Ordonăm textul. astfel: Dacă ninge şi bate vântul. 3. {(p & q) → [ (r→s) ↔ (t & u) ]} → r 3. se scriu mai întâi variabilele propoziŃionale. Se scriu. Al doilea operator. până la întreaga formulă. unde n: numărul de variabile propoziŃionale distincte p. CunoştinŃele prezentate în cursul nostru nu ne permit. de la cea mai simplă. de la stânga la dreapta. atunci. valoarea de 133 .… În coloanele următoare se calculează. 3. 4. se parcurg următoarele etape: 1. Potrivit acestei metode.… 2.2. Operatorul principal. este implicaŃia. Acest operator leagă o implicaŃie (dacă mergem la schi. în primele coloane. în ordinea complexităŃii. Înlocuim operatorii propoziŃionali cu simbolul lor şi propoziŃiile cu variabile propoziŃionale. q. răcim) şi o conjuncŃie (stăm în casă şi nu frecventăm cursurile). 2. Atunci. să analizăm decât una dintre aceste metode.q. Se construieşte un tabel de adevăr. întrucât el stabileşte o relaŃie de cauzalitate între starea vremii şi tot ceea ce exprimă restul textului despre actele noastre. succesiv. ceea ce este echivalent cu faptul că stăm în casă şi nu mergem la cursuri.1. dacă mergem la schi atunci răcim. însă. numită metoda matriceală sau metoda tabelelor de adevăr. În coloane succesive. r. apoi formulele propoziŃionale. ModalităŃi de stabilire a validităŃii formulelor propoziŃionale În logica propoziŃională există mai multe metode de stabilire a validităŃii formulelor pripoziŃionale. în acest text. ca tărie. având ca număr de rânduri K = 2n. toate combinaŃiile de valori corespunzătoare variabilelor propoziŃionale p. nu mergem la schi. este cel de echivalenŃă între actele noastre legate de practicarea schiului şi frecventarea cursurilor. Scriem formula: _ .

• Dacă în ultima coloană. corespunzătoare întregii formule. corespunzătoare întregii formule. Se determină numărul de coloane: N = 23 = 8 2. atunci spunem că formula este realizabilă. atunci spunem că formula este o contradicŃie logică. prin metoda matriceală. Exemplu: Se dă următoarea formulă logică: _ _ _ {[ (p → q) & (q → r ) ] V [(r / p ) ↔ q]} + p StabiliŃi validitatea acesteia. 4. atunci spunem că formula este o lege logică. Se realizează tabloul. valorile de adevăr sunt atât “adevărat (v). toate valorile de adevăr sunt “fals” (f). Rezolvare: 1.adevăr a formulelor propoziŃionale. pe baza algoritmului stabilit: _ _ _ _ _ q→r r/p [&] [↔] {V} p q r p q r p→q v v v f f f f f f f f f v v f f f v f v v f v v v f v f v f v v f v v v v f f f v v v v v v f v f v v v f f v f v f f f f v f v f v v v f v v v f f v v v f v v v v v v f f f v v v v v f v v v Decizie: formula este realizabilă 134 {}_ +p f v f v v f f f . cât şi “fals” (f). corespunzătoare întregii formule. Decizia: • Dacă în ultima coloană. toate valorile de adevăr sunt “adevărat” (v). pe baza combinaŃiilor iniŃiale din fiecare rând şi coloană anterioară. • Dacă în ultima coloană.

prin metoda matriceală: _ _ (p & q) ↔ (p V q) (pVq)↔(p&q) 135 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min. 1 DescrieŃi formula care exprimă generic o 10/6 funcŃie propoziŃională 2. Minitest de autoevaluare Nr.ExerciŃiu: StabiliŃi validitatea următoarlor formule propoziŃionale. pe baza matricei valorilor de adevăr: p q________ v v f v f f f v f f f v . StabiliŃi denumirea şi simbolul 6/4 următoarelor funcŃii de adevăr.

[1] 2. Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. ProprietăŃile funcŃiilor de adevăr. Aspecte moderne ale deciziei în logica propoziŃională. demonstrate prin metoda matriceală. prin metoda matriceală TOTAL 36/26 II.[6] ooOoo . q v f v f _____ f v v v 20/16 StabiliŃi validitatea următoarei formulelor propoziŃionale prin care se exprimă propoziŃiile compuse derivate (cele din cursul anterior).136 p v v f f 3.

137

CURSURILE NR.12-13 DEMONSTRAłIA ŞI ARGUMENTAREA 1. DemonstraŃia şi argumentarea ca strategii de întemeiere 1.1. ModalităŃi de întemeiere a aserŃiunilor 1.2. Deosebiri între demonstraŃie şi argumentare 1.3. Definirea demonstraŃiei şi argumentării 1.4. Structura logică a demonstraŃiei şi argumentării 2. Aspecte particulare ale demonstraŃiei şi argumentării 2.1. Procedeele şi etapele demonstraŃiei 2.2 Erori în demonstraŃie 2.3. Structura şi modelele argumentării

Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în aceste cursuri, veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi, în ştiinŃele particulare, secvenŃe demonstrative şi argumentative • Să faceŃi diferenŃa între demonstraŃie şi argumentare, evitând confuziile de limbaj şi de raŃionare • Să vă impuneŃi exigenŃe de raŃionare, pe baza cunoaşterii erorilor demonstraŃiei şi argumentării Bibliografie 1. Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu, Logica, Manual pentru licee, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998, p.98-1o5. 2. Petre Botezatu, Introducere în logică, Editura “Polirom”, Iaşi, 1997, p.259-270.

3. Gheorghe Enescu, DicŃionar de logică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003, p. 108; p. 29 – 33; 367-368. 4. Dumitru Gheorghiu, Logică generală, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, Bucureşti, 2001, p. 26-30. 5. Cornel Popa, Logică şi metalogică, vol: II, p. 394-426 6. Andrei Marga, RaŃionalitate, comunicare, argumentare, Editura Dacia, 1992, p.

138

139

1. DEMONSTRAłIA ŞI ARGUMENTAREA CA STRATEGII DE ÎNTEMEIERE Notă: Prezentarea împreună a celor două cursuri este o strategie didactică cu mai multe obiective, de mare importanŃă pentru înŃelegerea corectă şi consistentă a materiei cuprinse în acestea: • În primul rând, cele două forme logice compuse (operaŃii logice, în înŃelesul lor dinamic) sunt foarte asemănătuare, unii logicieni nefăcând nici o deosebire între ele, termenul „argument” fiind adesea folosit cu înŃelesul de „fundament”, iar argumentarea, ca demers logic cu înŃelesul de demonstraŃie. Punerea lor faŃă-n faŃă ne ajută la o evidentă separare a semnificaŃiilor. • În al doilea rând, nivelul de complexitate atribuit celor două forme logice este acelaşi, fapt pentru care sunt prezentate, în schema gândirii logice, împreună (vezi cursul nr. 1) • În al treilea rând, diferenŃele dintre demonstraŃie şi argumentare se instituie ca perechi opuse de caracteristici, specifice unei perechi de clase aparŃinând aceluiaşi gen proxim, ceea ce le face interesante şi uşor de înŃeles. • Ca urmare, vom rezerva prima parte a cursului pentru a prezenta asemănările şi deosebirile dintre demonstraŃie şi argumentare, iar cea de-a doua parte pentru prezentarea aspectelor specifice fiecăreia. 1.1. ModalităŃi de întemeiere a aserŃiunilor O aserŃiune este un enunŃ, prin care se afirmă sau se neagă ceva, în procesul de comunicare între oameni. AserŃiunea poate fi o afirmaŃie, o negaŃie sau un îndemn. Indiferent de natura aserŃiunii, ea capătă ecou în conştiinŃa partenerului de comunicare, numai dacăî • Partenerul este prezent, direct (în timp şi spaŃiu) sau indirect (prin intermediari). • Partenerul este interesat de respectiva aserŃiune. • AserŃiunea este enunŃată într-un sistem de codificare accesibil partenerului. • AserŃiunea este întemeiată.

atunci emitentul va folosi pentru întemeiere. pentru întemeiere. Folosind limbajul utilizat de Cornel Popa. atitudine favorabilă sau acŃiune de conformare. Ca specii ale întemeierii. ca modalităŃi de dezvăluire şi întemeiere a legilor obiective ale acesteia. fiind folosite îndeosebi în ştiinŃele politice. care leagă între ele raŃionamente şi propoziŃii. o strategie demonstrativă. Acestea sunt privind valoarea de adevăr a doar mijloace pentru realizarea aserŃiunii: adevărată (v) sau scopului ultim: adeziunea falsă (f) partenerului (acceptarea. Iată principalele diferenŃe: Scopul demonstraŃiei este Scopul argumentării nu este realizarea unei certitudini adevărul sau falsul. Deosebiri între demonstraŃie şi argumentare DemonstraŃia şi argumentarea aparŃin. o strategie argumentativă. în general. demonstraŃia şi argumentarea diferă între ele. manageriale. 2. Primul tip de strategii este propriu. transformând-o în cunoştinŃă înŃeleasă. Dacă scopul întemeierii aserŃiunii este adeziunea partenerului la un punct de vedere subiectiv asupra realităŃii. După scopul întemeierii aserŃiunii enunŃate de emitent. ştiinŃelor despre acŃiunea umană. Spune Cornel Popa: „Ne interesează acceptările şi respingerile a doi sau mai mulŃi subiecŃi cunoscători implicaŃi într-o dispută argumentativă” 1. atunci când ea este însoŃită de un ansamblu de informaŃii. juridice. 1.O aserŃiune este întemeiată. aceleiaşi clase de forme logice: sunt forme logice compuse. în general. Al doilea tip de strategii este propriu. ştiinŃelor naturii. întemeierea se poate face prin două tipuri de strategiiî demonstrative sau argumentative. diferenŃa mergând de la simpla opoziŃie până la excluziune. logic. în 140 . cu scopul întemeierii unor aserŃiuni. strategiile argumentative se înscriu într-o „logică a acceptării”.2. prin care partenerul de comunicare acceptă respectiva aserŃiune. atunci emitentul va folosi. Dacă scopul aserŃiunii este stabilirea valorii de adevăr a unui enunŃ despre realitate.

partenerul este prezent. partenerul nu trebuie să fie neapărat prezent. fie este construit. aceasta este o strategie admisă . . incontestabile.În demonstraŃie. cum sunt stilul retoric. Dacă obŃinerea adeziunii presupune eludarea sau chiar denaturarea adevărului. Adevărul datelor pe care se sprijină argumentarea nu are nici o relevanŃă. El fie este o persoană sau un grup de persoane reale şi actuale. 141 1. definitiv. Numărul paşilor în argumentare este dependent de puterea argumentativă a emitentului şi de receptivitatea partenerului. În argumentare. Numărul paşilor în demonstraŃie este totdeauna fix.3. existent într-un timp nedelimitat. gradul de adeziune a partenerului fiind dependent de factori extralogici. dacă duc la certitudine. charisma precum şi capacitatea empatică a emitentului. limbajul lui Cornel Popa). actual. urmărindu-se structura logică a acestora • Ca operaŃii logice. gradul de acces la informaŃii al partenerilor etc. DefiniŃia demonstraŃiei şi argumentării DemonstraŃia şi argumentarea pot fi analizate din mai multe puncte de vedere: • Ca forme logice în structura logică a gândirii. imaginat de către emitent ca real. urmărindu-se etapele acestora . momentul aflării valorii de adevăr încheind ciclul. accentul fiind pus pe ideea de strategie. Procedeele demonstraŃiei sunt dependente strict de legile logice şi sunt egale valoric. Datele pe care se sprijină demonstraŃia sunt întotdeauna adevărate. implicit sau explicit. Strategiile argumentative nu sunt egale valoric. El este doar unul potenŃial şi nedefinit. urmărinduse locul acestora în ansamblul formelor logice • Ca produse finite ale gândirii.

dar . care leagă între ele compusă. partenerului. ipoteza este un enunŃ a cărui valoare de adevăr urmează a fi determinată prin apelul la enunŃuri cu valoare de adevăr deja cunoscută. Şi în argumentare se apelează la adevăruri şi fapte incontestabile. Opinia este un punct de vedere subiectiv. la raŃionamente şi metode. descrieri de fapte incontestabile sau forme şi operaŃii logice valide: definiŃii. Ipoteza (teza de demonstrat) 2. 142 1. lansat în confruntare cu alte puncte de vedere subiective. raŃionamente. determinate de natura specifică a acestora. legi. în fapt.Urmând strategia cursului de logică propus. în argumentare este. 1. care leagă între ele raŃionamente şi propoziŃii cu raŃionamente şi propoziŃii cu scopul stabilirii valorii de adevăr scopu obŃinerii adeziunii a unei aserŃiuni. Opinia (un punct de vedere) 2. PretenŃia de obiectivitate a acestuia nu este un scop în argumentare. metode. Fundamentul demonstraŃiei cuprinde aserŃiuni cu valoare de adevăr certă: axiome.4. Procedeul demonstraŃiei Argumentarea 1. Fundamentul demonstraŃiei 3.Astfel. semnalul de lansare a unei competiŃii. Opinia. vom defini demonstraŃia şi argumentarea pe baza locului acestora în structura logică a gândirii: DefiniŃii: DemonstraŃia este forma logică Argumentarea este forma logică compusă. Structura logică a demonstraŃiei şi argumentării DemonstraŃia 1. Strategia argumentării Elementele din structura logică a celor două modalităŃi de întemeiere au particularităŃi distincte. enunŃuri ce aparŃin tezaurului cunoaşterii. 2. Argumentele susŃinătoare sunt din acelaşi domeniu ca fundamentul demonstraŃiei. ci un mijloc de contracarare a punctului de vedere contrar. deci în afara oricărei îndoieli. Argumentele susŃinătoare 3.

O variantă a demonstraŃiei indirecte este demonstraŃia prin reducere la absurd: se construieşte o ipoteză care constituie negaŃia ipotezei de bază şi se demonstrează absurditatea consecinŃelor ce decurg din aceasta. II. 2. . ASPECTE PARTICULARE ALE DEMONSTRAłIEI ŞI ARGUMENTĂRII 143 2. Procedeele şi etapele demonstraŃiei I. o paradigmă. aceasta poate fi: • DemonstraŃie directă: valoarea de adevăr a ipotezei rezultă nemijlocit din fundamentul demonstraŃiei • DemonstraŃie indirectă: valoarea de adevăr a ipotezei rezultă din infirmarea valorii de adevăr a unor ipoteze alternative. Procedeele demonstraŃiei sunt modalităŃi de realizare a concordanŃei dintre ipoteză şi fundament.argumentatorul nu urmăreşte corectitudinea lor. a experienŃei şi a datelor preliminare ce ar putea constitui fundamentul demonstraŃiei. După relaŃia dintre ipoteză şi fundament. o teoremă. în scopul obŃinerii adeziunii partenerului. Tabloul procedeelor demonstraŃiei presupune luarea în considerare a mai multor criterii de diviziune: A. Etapele demonstraŃiei 1. Formularea ipotezei: pe baza activităŃii de cercetare ştiinŃifică. o presupoziŃie asupra realităŃii investigate. se poate formula o lege. el le manipuilează.1. După scopul urmărit în demonstraŃie. aceasta poate fi: • De confirmare logică: se urmăreşte stabilirea adevărului ipotezei • De infirmare logică: se urmăreşte stabilirea falsului ipotezei B. supralicitându-le pe cele convenabile. Adesea el eludează sau ocultează adevărurile şi faptele care nu-i convin.

după ce. Erori de procedeu 1. rezultă adevărul sau falsul ipotezei. Erori în demonstraŃie Oricât de riguroasă ar fi o demonstraŃie. Etapele de mai sus sunt valabile pentru demonstraŃia directă. astfel: 1. se reformulează ipoteza. superstiŃiile). ai peşterii (înclinaŃii. educaŃie). confuze sau rău definite). Bacon. considerată ca fiind adevărată. Într-un proces demonstrativ.2. În celelalte tipuri de demonstraŃii. Compararea consecinŃelor astfel deduse cu anumite axiome. fapte incontestabile. fie din relaŃia subiectului cu ipoteza (subiectivism). erorile logice pot apărea în fiecare dintre elementele acesteia. în funcŃie de dificultăŃile întâmpinate în fiecare etapă. Luând în considerare structura logică a demonstraŃiei. 2. în istoria ştiinŃei. ai forului (nume de lucruri inexistente.2. ai teatrului(dogmele sistemelor filosofice). Erori legate de ipoteză 2. Principala eroare legată de ipoteză este substituirea acesteia în demonstraŃie (ignoratio elenchi). Erori în stabilirea fundamentelor 3. neatenŃiei sau altor cauze. datorită aparenŃelor. 3. etapele se adaptează corespunzător. ca enunŃuri valide logic. Asemenea consecinŃe se deduc prin operaŃii logice valide. inserând ipoteza în sistemul de metode şi tehnici valide de cercetare. mai ales. Formularea concluziilor comparaŃiei. teoria idolilor a lui Fr. noi căi de susŃinere şi. Compararea acestor enunŃuri cu ipoteza. Este celebră. 4. prin care se demască „noŃiunile false” prezente în intelectul omenesc sub formă de idoli: idolii tribului (erorile simŃurilor. legi. 5. Deducerea consecinŃelor ipotezei. în elaborarea ei se pot strecura erori. fie din insuficienta fundamentare a acesteia. se caută noi dovezi. dovezi. aceste etape se pot relua. Eroarea constă în faptul 144 .

prin revenire la ipoteză . 3. Un exemplu este acela în care un candidat pentru un post de psiholog.cercul vicios: a demonstra că nu există cauzalitate. alta decât cea propusă (încercând să descoperim viaŃă pe o planetă. Erori în stabilirea fundamentelor: a) Fundament fals.folosirea termenilor cu mai multe semnificaŃii (V.saltul în argumentare: concluzie pripită. prin apel la explicaŃii cauzale. O teorie generală a erorilor în demonstraŃie este prezentată de Andrei Marga în [6]. fiind pus să-şi demonstreze capacitatea profesională. Involuntar.sofisme de conversiune în propoziŃii . fie neintenŃionat. descoperim că acea planetă este bogată în metale preŃioase) 2. dăm peste o teză demonstrabilă cu acel fundament. 145 . dar fără legătură directă cu ipoteza b) DemonstraŃia incorectă: . fie intenŃionat.sofismul accidentului: concluzia nu urmează partea cea mai slabă .confuzia tipurilor de raŃionament: nerespectarea figurii şi a modului în silogism .demonstraŃia excesivă – premisă fals universală (care nu se verifică în toate cazurile: toată lumea spune că este aşa) b) fundament nedemonstrat .argumentul la persoană – aşa spune X -argumentul la autoritate – apelul la citate ca argumente . p. Principiul identităŃii) . prezentat ca adevărat: . demonstrează cât de necesar îi este postul pentru care candidează. Erori de procedeu: a) DemonstraŃie corectă. combinând mai multe elemente ale fundamentului.anticiparea fundamentului.sofisme de inducŃie etc.că pe parcursul demonstraŃiei se demonstrează altă ipoteză decât cea enunŃată iniŃial. .

D4: ofertele.12.15. al argumentelor (D2. D15: argumente. presupuneri. Se observă cu uşurinŃă că domeniul argumentării este populat preponderent de proiecte şi mai puŃin de certitudini. D7: metode de acŃiune.14).18) sau al strategiilor (D6.5. însă absente.16.9. D2: judecăŃi de valoare sau evaluări. 3.Ag: mulŃimea agenŃilor. D17: soluŃii ale unor ipoteze teoretice sau practice.146 2. D10: căi alternative de conduită. justificări. D12: sfaturi. D11: ordine. . Cornel Popa propune un „domeniu de definiŃie” al acesteia. D3: propunerile. Structura şi modelele argumentării I. ca produs cartezian al următoarelor componente: Ag x W x D . conduite. putem alege din cele 18 domenii pe acelea care acoperă domeniul opiniei (D1.14). Cu puŃin efort de discriminare. .6. D9: un set de cereri sau rugăminŃi. D8: un set de reguli de comportare sau norme.13. care se constituie în tot atâtea elemente constitutive ale unei situaŃii de acceptare.11. D13: scuze.8.7.17. D18: aserŃiuni. D6: proiecte sau programe. D16: teorii.10. D14: decizii într-un domeniu. .3.D: un număr de 17 domenii posibile. ipoteze. D5: pretenŃiile unei părŃi.11. explicaŃii. Structura argumentării: Prezentând principalele dimensiuni ale unei „logici a acceptării”. aceste nefiind. Iată aceste domenii: D1: lumea opiniilor.4.W: mulŃimea situaŃiilor acŃionale sau a lumilor posibile.

După natura partenerilor. invocat ca posibil de către emitent. C. Revenind la „Logica acceptării” a lui Cornel Popa. • Triunghiulară: FaŃă-n faŃă se află doi sau mai mulŃi emitenŃi de opinii concurente. Modelele argumentării sunt modalităŃi de organizare a procesului argumentativ şi ele Ńin seama de natura şi poziŃia partenerilor în argumentare. evaluator). deciziile. într-un mediu comunicaŃional omogen. Acest tip de argumentare este propriu practicii juridice şi electorale. A. argumentarea poate fi: • Cu partener real şi actual: acest tip de argumentare poate fi: a) Dialog: doi parteneri. • Cu partener imaginar. II. b) Polilog: mai mulŃi parteneri. După poziŃia partenerilor. de la simpla acceptare a unor puncte de vedere la acceptarea şi asumarea unor strategii de acŃiune de mare amploare. reŃinem punctul de vedere al acestuia cu privire la specificul argumentării: „Logica acceptării intervine în mod firesc în disputa argumentativă pe parcursul căreia interlocutorii acceptă. iar partenerul de argumentare este spectator (judecător. semnificaŃie şi durată.Totodată. modelele argumentative ce decurg din aceste domenii sunt foarte variate. argumentarea poate fi: • FaŃă-n faŃă. se îndoiesc sau îşi resping pe rând unele argumente sau teze pe care le apără. Într-o argumentare obiectul disputelor nu-l constituie doar enunŃurile adevărate sau false. ci şi atitudinile. Acest tip de argumentare este propriu practicii negocierilor şi evaluării performanŃelor umane. programele şi conduitele participanŃilor la controversele publice şi la activităŃile sociale” 147 .

În lista de mai jos. tabloul diferenŃelor 10/6 de la 1.procedeul . cu date concrete.fundamentul . 1 ExplicaŃi.opinia . 2.148 ExerciŃii şi probleme pentru evaluare I.ipoteza . Teme pentru eseuri (maxim 500 de cuvinte): 1. EexerciŃiul (problema) Punctaj crt max/min. După modelul etapelor demonstraŃiei. separaŃi elementele 6/4 demonstraŃiei de cele ale argumentării: .argumentul 3. Aspecte ale demonstraŃiei în concepŃia lui Petre Botezatu [2] 2. 20/16 prezentaŃi o demonstraŃie geometrică.2.strategia . TOTAL 36/26 II. Minitest de autoevaluare Nr. Logica acceptării ca logică a argumentării în opera lui Cornel Popa [5] ooOoo .

3. p. . 1992. în ştiinŃele particulare. Dumitru Gheorghiu. Editura Dacia. 3. Petre Botezatu. Bucureşti.25-48. Editura Tehnică.98-1o5. pe baza cunoaşterii erorilor demonstraŃiei şi argumentării Bibliografie 1. 14 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE LOGICII 1. 4. DicŃionar de logică. Introducere în logică. 4. Editura “Polirom”. Iaşi. 1997. Manual pentru licee. p. Principiul identităŃii Principiul noncontradicŃiei Principiul terŃiului exclus Principiul raŃiunii suficiente Standarde de performanŃă După parcurgerea etapelor de însuşire a cunoştinŃelor propuse în aceste cursuri. Logica. Gheorghe Enescu.149 CURSUL NR. 2. 2. 1Petre Bieltz. Editura Didactică şi Pedagogică. veŃi fi în măsură: • Să identificaŃi. Andrei Marga. p. comunicare. evitând confuziile de limbaj şi de raŃionare • Să vă impuneŃi exigenŃe de raŃionare. 2003. RaŃionalitate. 1998. argumentare. secvenŃe demonstrative şi argumentative • Să faceŃi diferenŃa între demonstraŃie şi argumentare.

politic. ele exprimă banalităŃi. Cunoaşterea şi mai ales respectarea lor este o obligaŃie de primă instanŃă pentru gândirea corectă. practica discursului ştiinŃific. 1. Ea este în afara oricărei contestaŃii. Managerul cheamă pe responsabilul cu relaŃiile publice şi-i comunică următoarele: “AştepŃi echipa de negociere. după care se pune la dispoziŃia acesteia. indiferent de nivelul de complexitate la care ne situăm. Chiar dacă. Respectarea acestor principii are un caracter axiomatic. “la mintea cocoşului”. cu consecinŃe diferite. Că aşteaptă echipa de negociere. unde va servi masa (adică va mânca). PrezenŃa lor la sfârşitul cursului de logică se vrea o sintetizare a tot ceea ce înseamnă exigenŃa logicităŃii. Este evident că cele două modalităŃi de interpretare a sarcinii pot duce la acŃiuni complet diferite.” Ce poate înŃelege responsabilul cu relaŃiile publice? 1. voluntare sau involuntare. Caractertistic unor cuvinte din limbă este faptul că ele sunt polisemantice. o conduce într-o sală a firmei unde este o masă şi scaune pentru lucru.150 ARGUMENT Locul principiilor fundamentale ale logicii în cadrul acestui curs nu este nemijlocit legat de tematica cursului. În contexte diferite. un grup mare de . aceste principii guvernând întreaga lume a logicii. identitatea cu ea însăşi pe parcursul aceleiaşi operaŃii logice. Cuvântul „masă” este unul dintre acestea. La firmă soseşte o echipă de negociere. ca mijloc de normare a gândirii corecte. juridic sau pur şi simplu de nivelul simŃului comun demonstrează numeroase abateri. el poate semnifica un obiect de mobilier. 2. după care se pune la dispoziŃia acesteia. Exemplu. în aparenŃă. Principiile fundamentale sunt evidente prin ele însele. îi oferi o masă şi apoi te pui la dispoziŃia acesteia. Că aşteaptă echipa de negociere. pentru ideea cu care operează. PRINCIPIUL IDENTITĂłII: A ≡ A Acest principiu pretinde gândirii să păstreze. de la aceste principii. o invită la un restaurant.

astfel: „este peste putinŃă ca unuia şi aceluiaşi subiect să i se potrivească şi totodată să nu i se potrivească sub acelaşi raport unul şi acelaşi predicat”. “cu cât mai nesigură este semnificaŃia termenilor. Spinoza. Principiul a fost formulat pentru prima dată explicit de către Aristotel. în acest sens. sau falsă”.principiul terŃiului exclus: nu se poate ca o propoziŃie să nu fie nici adevărată. Procedând. El cere precizarea înŃelesului unui termen în cadrul aceluiaşi univers de discurs Nerespectarea acestui principiu duce. care spunea că “cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu-şi exprimă bine propriile gânduri şi le interpretează greşit pe ale altora. dar şi unitate de măsură în fizică etc. Aşa cum remarca B. Cu privire la propoziŃii. Leibnitz formulează principiul noncontradicŃiei în unitate cu cel al treŃiului exclus. cu atât mai mari sunt şansele de neînŃelegere.P. mâncarea servită ântr-un moment al zilei. Din această formulare rezultă : . Principiul identităŃii are certe valenŃe semantice. PRINCIPIUL NONCONTRADICłIEI: A V A . numai însuşirile accidentale pot să fie şi să nu fie.dispariŃia însuşirilor esenŃiale ale lucrurilor. atunci am ajunge la absurdităŃi de tipul: .principiul identităŃii: o propoziŃie nu poate fi adevărată şi falsă în acelaşi timp . după Aristotel. nici falsă Încălcarea principiului identităŃii ar anula întreaga arhitectură logică a gândirii. Negulescu afirma. dacă am admite că o propoziŃie poate fi adevărată şi falsă în acelaşi timp. de Jouvenel.indivizi. în acelaşi timp şi sub acelaşi raport. _ _ 2. 151 . la producerea unor distorsiuni. în Metafizica. A & A Acest principiu pretinde gândirii să nu admită ca adevărate. două aserŃiuni care se opun. astfel: „o propoziŃie este sau adevărată.” Fapt remarcat şi de B.” P. prin reducere la absurd.” ExerciŃiu: daŃi un exemplu de nerespectare a principiului identităŃii în domeniul de studii al specializării dumneavoastră. că “precizarea înŃelesului termenilor e cea dintâi precauŃie de luat în orice discuŃie. în comunicare.

iar în a doua linie de valori (f-v) de principiul terŃiului exclus. DiferenŃa dintre ele este dată de sensul inferenŃei şi de modalitatea exprimării: în principiul noncontradicŃiei. adevărul şi falsul ar fi identice Dacă în vorbirea curentă principiul noncontradicŃiei este respectat din intuiŃie. precum şi construirea unor demonstraŃii de tip apagocic. fiind în acelaşi timp şi în legătură cu aceeaşi propoziŃie posibile. cunoscute încă de antichitate.toate lucrurile s-ar confunda cu unul singur. de la adevăr la fals. Potrivit lui Petre Botezatu.adevărul nu s-ar deosebi de fals. locul principiului în sistemul logicii este pus în evidenŃă de matricea valorilor de adevăr ale negaŃiei: p p v f f v NegaŃia este satisfăcută. Acest principiu pretinde gândirii să nu admită nici ca adevărate. PRINCIPIUL TERłULUI EXCLUS: A + A. în teoria silogismului. Se cere a se urmări eliminarea paradoxelor sau antinomiilor logice. nici ca false. acceptând că A şi non-A sunt posibile. două aserŃiuni care se exclud reciproc. folosirea principiului noncontradicîiei _ 3. ExerciŃiu: IdentificaŃi. Prin urmare. - 152 . fiind încălcat şi principiul identităŃii . cele două principii sunt complementare. în acelaşi timp şi sub acelaşi raport. În alcătuirea inferenŃelor. în construcŃiile sistemelor logice complexe precauŃia se impune ca demers sistematic. în prima linie de valori (v-f) de principiul noncontradicŃiei. dispare diferenŃa dintre lucruri. principiul noncontradicŃiei permite deducerea adevărul unei propoziŃii din falsul contradictoriei acesteia.

nevalidă sau. În demersurile ştiinŃifice se întâmplă ca ipoteze ştiinŃifice să fie în acelaşi timp confirmate şi infirmate. neurmate de precizări explicative. dacă sunt ambele valide. în timp ce pentru obiectele individuale. În vorbirea curentă se folosesc. prin strategii diferite. răspunsuri care. de asemenea. nici falsă” şi a lui Aristotel: “orice afirmaŃie şi orice negaŃie trebuie să fie sau adevărată. Exemplu: propoziŃiile “Toate păsările zboară” şi “Toate păsările nu zboară” nu pot fi adevărate în acelaşi timp. “de acord. în legătură cu situaŃii concrete de viaŃă. de la fals la adevăr. şi nu”. fără a presupune cu necesitate şi principiul terŃiului exclus. în acelaşi timp. se constituie raporturile de contrarietate.exprimînd imposibilitatea. răspunsuri la întrebări de tipul: “şi da. Cazul cel mai elocvent este cel cu privire la comparaŃia dintre postulatul lui Euclid şi Teoria relativităŃii 153 . existând posibilitatea adevărului. dar pot fi false în acelaşi timp. Una dintre ele este cu necesitate adevărată. “mai mult mort decât viu” etc. exprimând necesitatea. Principiul terŃiului exclus ne permite să constatăm că una dintre strategii este. Totodată. cu necesitate. a propoziŃiilor particulare “Unele păsări zboară” şi “Unele păsări nu zboară”. O altă diferenŃă constă în sfera de aplicabilitate a celor două principii: principiul noncontradicŃiei se aplică la clase de obiecte. Pentru principiul terŃiului exclus. ambele principii sunt necesare. subcontrarietate şi de contradicŃie între noŃiuni şi propoziŃii. dublate de negări(afirmări) în fapte. Pe baza aplicării acestui mod de interpretare a celor două principii. şi nu prea”. adesea. propoziŃiile “Această pasăre zboară” şi “Această pasăre nu zboară” nu pot fi nici adevărate. de unde rezultă valenŃeŃe etice ale acestor principii. atât în vorbirea curentă. ceea ce duce la declasarea morală şi socială a persoanelor în cauză. Se întâmplă ca principiul terŃiului exclus să fie încălcat. nici false în acelaşi timp. reŃinem formulările lui Leibnitz : “nu se poate ca o propoziŃie să nu fie nici adevărată. afirmări (negări) în vorbe. atunci se referă la obiecte diferite. cât şi în demersurile sistematice. în principiul terŃiului exclus. crează înŃelesuri paradoxale. Apar. sau falsă”.

a lui Einstein. care pretinde să nu admitem decât adevăruri întemeiate. opusul său fiind imposibil. Logic. condiŃia este numită raŃiunea suficientă a consecinŃei Nu se admit drept condiŃii: 154 . Adevărul de raŃionament este necesar. CondiŃia trebuie să fie necesară şi suficientă. Pentru adevărul de raŃionament funcŃionează principiul noncontradicŃiei. A fost fundamentat de Leibnitz. fiind enunŃuri despre obiecte diferite. numită consecinŃă. al doilea spune că spaŃiul este curb şi neomogen. întemeierea adevărului unei propoziŃii presupune existenŃa unei alte propoziŃii considerate ca adevărată. 4. opusul său fiind posibil. el considerând că este suficient întemeiat orice. Adevărul de fapt nu este necesar. Cel de-al patrulea principiu este unul de economicitate a gândirii. Adevărul unei propoziŃii respinge falsul acelei propoziŃii. Pentru adevărul de fapt funcŃionează principiul raŃiunii suficiente. atunci aserŃiunea (B) este adevărată. Mai mult. Oamenii de ştiinŃă au ajuns la concluzia că cele două enunŃuri s-au formulat în sisteme de referinŃă diferite. în domeniul dumneavoastră de specialitate. Spunem că aserŃiunea (A) este raŃiunea suficientă a aserŃiunii (B) [(A → B) & A] → B Primele trei principii sunt cunoscute încă din antichitate. ceea ce permite ca ele să fie adevărate în acelaşi timp. Cele două enunŃuri nu pot fi adevărate în acelaşi timp. fiind prezenze în logica aristotelică. Primul spune că spaŃiul este drepr şi omogen. care face deosebirea între „adervărul de raŃionament” şi „adevărul de fapt”. celălalt este fals. dacă se bazează pe ceva care a fost acceptat ca valid. PRINCIPIUL RATIUNII SUFICIENTE: Dacă o aserŃiune (B) decurge logic dintr-o aserŃiune (A) şi dacă aserŃiunea (A) este adevărată. care determină adevărul propoziŃiei iniŃiale. ExerciŃiu: daŃi un exemplu de încălcare a principiului terŃiului exclus. numită condiŃie. dacă unul este adevărat. De aceea.

2. (v.propoziŃiile ale căror adevăr nu este cert. OBIECTIVE OPERAłIONALE: 1. punând în evidenŃă tipurile de condiŃionare. dacă nu sunt însoŃite şi de alte propoziŃii condiŃionale Petre Botezatu numeşte acest principiu „principiul condiŃionării” şi dezvoltă teoria acestuia în contextul propoziŃiei compuse numită implicaŃie. cursul despre propoziŃiile compuse) Cele mai multe erori de raŃionare specifice demonstraŃiei sunt încălcări ale principiului raŃiunii suficiente.propoziŃii care nu acoperă suficient relaŃia de condiŃionare (nu sunt suficiente). III. EVALUARE: Punctaj minim (pentru nota 5) : 60 puncte Punctaj maxim : 100 punct - 155 . OBIECTIV GENERAL: Verificarea gradului de însuşire a cunoştinŃelor predate le curs şi a deprinderilor acumulate pentru structurarea unui discurs logic. fără abateri de la normele validităŃii. 3. Cunoaşterea şi înŃelegerea modului de aplicare a principiilor şi normelor gândirii logice. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a structurii formelor logice. ExerciŃiu: identificaŃi încălcările principiului raŃiunii suficiente în erorile demonstraŃiei ExerciŃii şi probleme pentru autoevaluare TEST DOCIMOLOGIC (o variantă) DURATA: 100 minute I. II. coerent. Formarea deprinderii de a sesiza erorile logice şi a le corecta. propoziŃii care nu au legătură cu consecinŃa (nu sunt necesare) .

Autoturism [5 p] [5 p ] 4. arătaŃi structura şi regulile: [10 p] I. Unele zile în care plouă sunt pline de romantism III. DefiniŃi din punct de vedere formal-logic: [5 p ] I. RaŃionamentul II. II. RaŃiunii suficiente II. Argumentarea 6. EnunŃaŃi principiul: I. TerŃiului exclus III. Clasificării II. ArătaŃi structura gândirii. ArătaŃi structura următoarei propoziŃii: [5 p ] I. DaŃi definiŃia. DemonstraŃia III. DefiniŃiei III. Diviziunii IV. Unii studenŃi care nu vin la cursuri nu sunt pregătiŃi pentru examen . [10 p] 2. Nici un copil care este sănătos nu este greu de întreŃinut. Copac IV. Pasăre III. IdentităŃii 3. NoncontradicŃiei IV. DefiniŃiei 5.Creion II.156 Subiectele testului docimologic 1. din perspectivă logică (schema). StabiliŃi conŃinutul şi sfera noŃiunilor: I. PropoziŃia IV.

Nici un creier nu este deschis pentru orice informaŃie II.Toate materiile predate în timpul semestrului sunt finalizate cu evaluare IV. 9. II. StabiliŃi tipul următoarei propoziŃii după cantitate şi calitate. Unele cărŃi de psihologie sunt cu exerciŃii şi probleme. Unele cărŃi de psihologie nu sunt absolut necesare III. considerată ca adevărată [10 p] I. Nici o carte de psihologie nu este inutil de studiat. Toate cărŃile de psihologie sunt atractive pentru studenŃi IV.Unii studenŃi pregătiŃi pentru examen nu sunt emoŃionaŃi în timpul răspunsului III. scrieŃi simbolul acesteia: [5 p] I. Unii colegi sunt bursieri ToŃi colegii sunt studenŃi silitori . stabiliŃi valoarea de adevăr a următoarei propoziŃii. ArătaŃi structura şi figura următorului silogism. Toate problemele de viaŃă sunt rezolvabile Unele probleme de matematică nu sunt rezolvabile II.Unele cursuri de specialitate sunt evaluate prin examen 8.IV. Toate cursurile care se fac la facultate sunt necesare pentru pregătirea profesională 157 7. puneŃi concluzia: [15 p] I. Pe baza pătratul logic al propoziŃiilor.

modul: [10 p ] I. II) II. p v v f f q v f v f f v v f . ReduceŃi la modul corespunzător din figura I. Nici un profesor nu este om incorect Unii oameni incorecŃi sunt mincinoşi Nici un examen nu este un lucru simplu Toate verificările importante sunt examene 158 10. p q v v v f f v f f v f f f . DISAMIS (fig. CAMESTRES (fig. IV) 11. BRAMANTIP (fig. p q v v v v v f v f v v f v f v v f v v f f f f f v III. I. IV. IV. III) IV. IV) III. . StabiliŃi denumirea şi simbolul funcŃiei de adevăr corespunzătoare matricei de mai jos: [5 p ] II. FRESISON (fig.III. p q .

prin metoda matriceală: [ 15 p] I. ( p v q )→ {r v [(p & q) / (r & q )]} ooOoo .{ [(p → q) & (q→ r ) ] / r } ↔ IV. StabiliŃi valoarea de adevăr a următoarelor formule propoziŃionale. { p / [q & (r V q )]} → (q v r ) q III.159 12. [( q & p ) → r ] ↓ [ (p /r) +q ] II.

Formele logice se mai numesc: a) expresii b) variabile c) notaŃii 3. operatori logici. raŃionamentul. Operatorii logici se mai numesc: a) factori b) determinanŃi c) constante . raŃionamentul. diviziunea 5. Formele logice compuse sunt: a) propoziŃia. Formele logice simple sunt: a) cuvintele b) substantivele c) noŃiunile 4.160 TESTE GRILĂ Pentru examen la logică (o variantă) Pentru fiecare întrebare de mai jos. definiŃia. clasificarea c) clasificarea. demonstraŃia. argumentarea. demonstraŃia. legi logice c) forme logice. demonstraŃia. argumentarea. teoria ştiinŃifică b) propoziŃia. câmpuri logice. câmpuri logice b) totalităŃi logice. argumentarea. În structura gândirii logice intră: a) forme logice. variantă corectă: încercuiŃi singura 1. relaŃii logice. legi logice 2.

” este operator logic: a) de incluziune b) de legătură c) de apreciere 9.161 6. iar sfera noŃiunii se referă la totalitatea obiectelor care sunt cuprinse în noŃiune. de paritate c) de negaŃie. . Operatorii logici cantitativi se mai numesc: a) conectori b) cuantori c) convertori 7.. c) atât conŃinutul noŃiunii cât şi sfera noŃiunii se referă la totalitatea obiectelor care sunt cuprinse în noŃiune.. Descrierea corectă a noŃiunilor este următoarea: a) conŃinutul noŃiunii se referă la însuşirile acesteia. Expresia: „dacă. de utilitate... de afirmaŃie. Operatorii logici sunt: a) existenŃiali. cantitativi b) de transfer. Cuvântul „unii” este operator logic: a) cantitativ b) de măsurare c) d existenŃă 11. b) conŃinutul noŃiunii se referă la totalitatea obiectelor care sunt cuprinse în noŃiune. de legătură. de indiferenŃă 8. iar sfera noŃiunii se referă la însuşirile acesteia. Cuvântul „nu sunt” este operator logic: a) de măsurare b) de existenŃă c) de de legătură 10...atunci.

NoŃiunea şi cuvântul desemnează: a) acelaşi lucru b) lucruri diferite c) lucruri asemănătoare 13. normelor şi legilor logice este: a) propoziŃia b) raŃionamentul c) silogismul 16. complement logic b) subiect logic. Forma logică compusă care leagă între ele noŃiuni. predicat logic c) subiect logic. predicat logic 17. Structura logică a propoziŃiei cuprinde: a) subiect logic. Forma logică compusă care leagă între ele propoziŃii. adjectiv logic. copulă logică. predicat logic. RaŃionamentul deductiv categoric cu trei propoziŃii şi trei termeni este a) demonstraŃia b) raŃionamentul c) silogismul 15. PropoziŃia de mai jos este: a) universal negativă b) particular afirmativă „Toate funcŃiile sunt ocupate” c) particular negativă d) universal afirmativă . pe baza principiilor.162 12. cu ajutorul operatorilor logici existenŃiali este: a) propoziŃia b) raŃionamentul c) silogismul 14.

PropoziŃia de mai jos este: a) universal negativă b) particular afirmativă c) particular negativă d) universal afirmativă „Unele zile sunt ploioase” „Unii castani nu sunt folositori” 20. Simbolul propoziŃiei de mai jos ste: a) A b) E c) I „Unii castani nu sunt folositori” d) O 23. PropoziŃia de mai jos este: a) universal negativă b) particular afirmativă c) particular negativă d) universal afirmativă 19. PropoziŃia de mai jos este: a) universal negativă b) particular afirmativă „Nici un om nu este perfect” c) particular negativă d) universal afirmativă 21. Simbolul propoziŃiei de mai jos ste: a) A b) E c) I „Unele zile sunt ploioase” d) O .163 18. Simbolul propoziŃiei de mai jos ste: a) A b) E c) I „Nici un om nu este perfect” d) O 22.

I = v. O = ? b) E = v. Simbolul propoziŃiei de mai jos este: a) A b) E c) I „Toate funcŃiile sunt ocupate” d) O 25. I = v. O = v c) E = ?. I = v. Dacă propoziŃia universal negativă. atunci: a) E = v. O = v c) E = f. este falsă. atunci: a) E = v. I = v. O = f 26. atunci: a) A = v. atunci: a) E = v. I = v. A = v c) E = f. este falsă. I = ?. I = ?. A = v 29. O = v c) E = f. 27. I = v. A = f b) E = ?. atunci: a) E = v. O = ? c) A = f. Dacă propoziŃia particular negativă. A = v. O = f b) E = ?. A = v. Dacă propoziŃia universal afirmativă. O = f b) A = ?. I = v. O = f . O = f 28. I = v.164 24. este falsă. Dacă propoziŃia particular afirmativă. O = f b) E = ?. Dacă propoziŃia universal afirmativă este adevărată. I = v. I = ?. O = f este falsă. A = f.

A = v. atunci: a) E = v. I = v. atunci: a) A = v. O = ? c) E = f. A = f 33. Dacă propoziŃia universal negativă. A = f b) E = ?. Obversiunea este: a) inferenŃă imediată b) inferenŃă mediată c) inferenŃă proporŃională 35. A = ? . I = v. I = v. A = f c) E = f. O = v c) A = f. Conversiunea este: a) inferenŃă imediată b) inferenŃă mediată c) inferenŃă proporŃională 34. A = v. O = f b) E = f. este adevărată. O = f b) A = ?. I = f. este 31. I = ?. I = ?. 32. Dacă propoziŃia particular adevărată. Inversiunea este: a) inferenŃă imediată b) inferenŃă mediată c) inferenŃă proporŃională . Dacă propoziŃia particular negativă. atunci: a) E = v. O = v este adevărată. O = f 165 afirmativă.30.

nici calitatea propoziŃiei 39.166 36. RaŃionamentul prin care se trece de la regula generală la cazul particular se numeşte: a) inducŃie b) deducŃie c) transducŃie . Prin conversiunea „prin accident”: a) se schimbă cantitatea propoziŃiei b) se schimbă calitatea propoziŃiei c) se schimbă atât cantitatea. cât şi calitatea propoziŃiei 41. Prin obversiune: a) se schimbă cantitatea propoziŃiei b) se schimbă calitatea propoziŃiei c) se schimbă atât cantitatea. cât şi calitatea propoziŃiei 40. Prin conversiune se realizează: a) schimbarea subiectului logic cu negaŃia sa b) schimbarea predicatului logic cu contradictoriul său c) schimbarea subiectului logic cu predicatul logic 37. Prin obversiune se realizează: a) schimbarea subiectului logic cu negaŃia sa b) schimbarea predicatului logic cu contradictoriul său c) schimbarea subiectului logic cu predicatul logic 38. Prin conversiunea simplă: a) se schimbă cantitatea propoziŃiei b) se schimbă calitatea propoziŃiei c) nu se schimbă nici cantitatea.

probabil. coprezenŃa cauzelor se numeşte: a) metoda diferenŃei b) metoda concordanŃei c) metoda rămăşiŃelor 47. concluzia este: a) certă b) probabilă c) inprobabilă 45. În raŃionamentele inductive incomplete.167 42. probabil. concluzia este a) certă b) probabilă c) inprobabilă 46. RaŃionamentul prin care se trece de la premise la concluzie la acelaşi nivel de generalitate se numeşte: a) inducŃie b) deducŃie c) transducŃie 44. RaŃionamentul prin care se trece de la cazul particular la regula generală se numeşte: a) inducŃie b) deducŃie c) transducŃie 43. În raŃionamentele inductive complete. prezenŃa sau absenŃa aceleiaşi cauze se numeşte a) metoda diferenŃei b) metoda concordanŃei c) metoda rămăşiŃelor . determină. Metoda în care prezenŃa sau absenŃa aceluiaşi efect. Metoda în care coprezenŃa efectelor. determină.

Termenul mediu.48. într-un silogism. Metoda în care fenomenele care nu se supun cauzelor determinate prin metoda concordanŃei trebuie să aibă propriile cauze se numeşte a) metoda diferenŃei b) metoda combinată c) metoda rămăşiŃelor 50. probabil. ci şi absente în acelaşi timp se numeşte: a) metoda diferenŃei b) metoda concordanŃei c) metoda combinată 49. Metoda prin care covariaŃia fenomenelor determină. raport cauzal se numeşte: a) metoda diferenŃei b) metoda concordanŃei c) metoda variaŃiilor concomitente 51. trebuie să fie: a) distribuit în ambele premise b) distribuit cel puŃin în una dintre premise c) nedistribuit în ambele premise 168 . Un silogism corect are: a) două premise şi o concluzie b) trei premise şi o concluzie c) un număr nedefinit de premise şi o concluzie 53. Metoda în care fenomenele legate cauzal trebuie să fie nu numai prezente în acelaşi timp. Un silogism corect are: a) doi termeni b) trei termeni c) patru termeni 52.

Concluzia. Termenii concluziei. numai dacă sunt distribuiŃi în premise c) nedistribuiŃi în orice situaŃie 55. într-un silogism de figura a treia este: a) întotdeauna afirmativă b) întotdeauna particulară c) întotdeauna negativă 56. Se dă silogismul: Nici un manual de logică nu este o carte inutilă Unele cărŃi din bibliotecă sunt cărŃi inutile În silogismul de mai sus. trebuie să fie: a) distribuiŃi în orice situaŃie b) distribuiŃi. într-un silogism. Verificarea modurilor silogistice prin reducere nu se aplică modurilor: a) BARBARA şi BAROCO b) BOCARDO ŞI BARBARA c) BAROCO şi BOCARDO 58. termenii sunt: a) manual de logică : termen mediu carte inutilă: termen minor cărŃi din bibliotecă: termen major b) manual de logică : carte inutilă: cărŃi din bibliotecă: termen major termen mediu termen minor c) manual de logică : termen minor carte inutilă: termen mediu cărŃi din bibliotecă: termen major . într-un silogism de figura doua este: a) întotdeauna afirmativă b) întotdeauna particulară c) întotdeauna negativă 57. Concluzia.169 54.

premisa minoră c) Prima este premisa majoră. iar a doua. Se dă silogismul: Nici un manual de logică nu este o carte inutilă Unele cărŃi din bibliotecă sunt cărŃi inutile În silogismul de mai sus. Se dă silogismul: Nici un manual de logică nu este o carte inutilă Unele cărŃi din bibliotecă sunt cărŃi inutile Silogismul de mai sus este de figura: a) I b) II c) III d) IV 61. Se dă silogismul: Nici o problemă de logică nu este problemă grea Toate problemele grele sunt pietre de încercare . concluzia b) Prima este premisa majoră . iar a doua. iar a doua. propoziŃiile sunt: a) Prima este premisa minoră. concluzia 60. Silogismul de mai sus este de figura: a) I b) II c) III d) IV 62.170 59. Se dă silogismul: Nici un profil uman nu este uşor de studiat Toate profilele umane sunt teme interesante .

171 Silogismul de mai sus este de figura: a) I b) II c) III d) IV 63. concluzia este: a) Toate examenele planificate iarna sunt examene dificile b) Toate examenele dificile sunt planificate iarna c) Unele examene planificate iarna sunt examene dificile 65. Se dă silogismul: Toate examenele de semestru sunt examene dificile Toate examenele planificate iarna sunt examene de semestru În silogismul de mai sus. Se dă silogismul: Toate materiile sunt pline de probleme Toate materiile sunt materii obligatorii . Se dă silogismul: Toate examenele de semestru sunt examene dificile Toate examenele planificate iarna sunt examene de semestru Silogismul de mai sus este de figura: a) I b) II c) III d) IV 64.

concluzia este: a) Unele cărŃi inutile sunt manuale de logică b) Unele cărŃi din bibliotecă nu sunt manuale de logică c) Toate cărŃile din bibliotecă sunt utile . Se dă silogismul: Nici o problemă de logică nu este peste nivelul cerut Unele probleme peste nivelul cerut sunt rezolvabile În silogismul de mai sus. Se dă silogismul: Nici un manual de logică nu este o carte inutilă Unele cărŃi din bibliotecă sunt cărŃi inutile În silogismul de mai sus. concluzia este: a) Unele probleme de logică sunt rezolvabile b) Unele probleme de logică nu sunt rezolvabile c) Unele probleme rezolvabile nu sunt probleme de logică 68.172 În silogismul de mai sus. concluzia este: a) Toate materiile pline de probleme sunt obligatorii b) Unele materii obligatorii sunt pline de probleme c) Toate materiile obligatorii sunt pline de probleme 66. Se dă silogismul: ToŃi studenŃii sunt majori Unii tineri nu sunt majori În silogismul de mai sus. concluzia este: a) Unii tineri sunt studenŃi b) Unii tineri nu sunt studenŃi c) Nici un student nu este minor 67.

Se dă matricea valorilor de adevăr: p q v v v v f f f v f f f v FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) conjuncŃia b) implicaŃia c) echivalenŃa 70. Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f v v v f FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) conjuncŃia b) disjuncŃia c) rejecŃia 71. Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f f f f v FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) conjuncŃia b) rejecŃia .173 69.

Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f v f f f 174 FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) conjuncŃia b) incompatibilitatea c) echivalenŃa 73. Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f f v v f . Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f f v v v FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) incompatibilitatea b) excluziunea c) echivalenŃa 74.c) incompatibilitatea 72.

Dacă valorile unei formule propoziŃionale obŃinute prin metoda matriceală sunt atât adevărat.FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) excluziunea b) implicaŃia c) echivalenŃa 75. atunci formula este: a) Lege logică b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 78. Dacă toate valorile unei formule propoziŃionale obŃinute prin metoda matriceală sunt adevărat. Dacă toate valorile unei formule propoziŃionale obŃinute prin metoda matriceală sunt fals. cât şi fals atunci formula este: a) Lege logică . atunci formula este: a) Lege logică b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 77. Se dă matricea valorilor de adevăr: p v v f f q v f v f v f v v 175 FuncŃia de adevăr corespunzătoare acestei matrice este a) conjuncŃia b) implicaŃia c) echivalenŃa 76.

DecideŃi prin metoda matriceală. Formula de mai jos este: (p +q) / [ ( p ↔ q ) V ( p & q )] a) Lege logică b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 82. Formula de mai jos este: [(p & q) + ( p V q )] → (p ↓ q ) a) Lege logică b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 80. Formula de mai jos este: (p V q) → [ ( p & q ) ↓ (p ↔ q )] a) Lege logică b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 81.b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 176 79. DecideŃi prin metoda matriceală. Formula de mai jos este: ( p ↓ q ) ↔ [ ( p / q ) & ( p V q )] a) Lege logică . DecideŃi prin metoda matriceală. DecideŃi prin metoda matriceală.

implicit sau explicit: a) numai în demonstraŃie b) numai în argumentare c) atât în demonstraŃie.b) ContradicŃie logică c) Formulă realizabilă 83. cât şi în argumentare 86. depinzând de context c) egale valoric. dacă duc la adevăr b) inegale valoric. indiferent de rezultat 89. Datele pe care se sprijină demonstraŃia trebuie să fie: a) întotdeauna adevărate b) preferabil adevărate c) adevărul lor nu are nici o relevanŃă 87. Partenerul trebuie să fie prezent. Procedeele demonstraŃiei sunt: a) egale valoric. DemonstraŃia are ca scop: a) obŃinerea adeziunii interlocutorului b) stabilirea valorii de adevăr a unei aserŃiuni c) întărirea convingerilor personale 177 84. Datele pe care se sprijină argumentarea trebuie să fie: a) întotdeauna adevărate b) preferabil adevărate c) adevărul lor nu are nici o relevanŃă 88. Strategiile argumentative sunt: . Argumentarea are ca scop: a) obŃinerea adeziunii interlocutorului b) stabilirea valorii de adevăr a unei aserŃiuni c) întărirea convingerilor personale 85.

argumentele. depinzând de context c) egale valoric. indiferent de rezultat 90. dacă duc la adevăr b) inegale valoric. argumentele.a) egale valoric. argumentele. Următoarele aserŃiuni sunt corecte: a) DemonstraŃia de confirmare logică urmăreşte stabilirea falsului ipotezei. iar demonstraŃia de infirmare logică urmăreşte stabilirea adevărului ipotezei b) DemonstraŃia de confirmare logică urmăreşte stabilirea adervărului ipotezei. prin comparaŃie cu fundamentele ipotezelor contrare 94. fundamentul. procedeul b) ipoteza. procedeul c) opinia. pe bază de calcule comparative c) din fundamente. strategia 91. argumentele. iar demonstraŃia de infirmare logică urmăreşte stabilirea falsului ipotezei c) Ambele forme ale demonstraŃiei urmăresc stabilirea adevărului ipotezei 93. procedeul c) opinia. În demonstraŃia directă valoarea de adevăr a ipotezei rezultă: a) nemijlocit din fundamente b) din fundamente. În demonstraŃia indirectă. valoarea de adevăr a ipotezei rezultă: a) din punerea în evidenŃă a unor fundamente indirecte b) din infirmarea argumentelor contrare c) din infirmarea valorii de adevăr a unor ipoteze . procedeul b) ipoteza. strategia 178 92. DemonstraŃia are următoarea structură logică: a) ipoteza. fundamentul. Argumentarea are următoarea structură logică: a) ipoteza.

stabilirea concluziei b) formularea ipotezei.alternative 95. cu partener pasiv. compararea consecinŃelor cu legi. astfel: a) A / A b) A ≡ A c) A + A 98. compararea acesteia cu practica. cu partener imaginar. După natura partenerilor. faŃă-n faŃă. ascultarea părerilor contrare. Principiul terŃului exclus se exprimă simbolic. formularea concluziilor 97. Următoarele activităŃi fac parte dintre etapele demonstraŃiei: a) formularea ipotezei. Principiul identităŃii se exprimă simbolic. fără partener. deducerea consecinŃelor ipotezei. triunghiulară b) cu partener activ. cu partener indiferent. argumentarea poate fi: a) cu patener real. cu mai mulŃi parteneri 179 96. astfel: a) A / A b) A ≡ A c) A + A 99. astfel: a) A / A . dacă ar fi devărată. dovezi c) enunŃul opiniei. axiome. fără partener c) cu partener. Principiul noncontradicŃiei se exprimă simbolic.

El este doar o variantă. întrucât nu se poate reveni la un răspuns dat. AtenŃie! Ordinea variantelor de răspuns se modifică continuu. astfel încât memorarea mecanică a răspunsurilor poate duce la insucces. . atunci B este adevărat 180 Notă: Testul-grilă de mai sus nu este identic cu cel publicat.b) A ≡ A c) A + A 100. atunci A decurge din C c) dacă B decurge din A şi dacă A este adevărat. Principiul raŃiunii suficiente se exprimă astfel: a) dacă B decurge din A şi dacă A decurge din B. pentru examen. aleatoriu. Este necesară maximă atenŃie. iar acesta le rezolvă într-un timp determinat. individual pentru fiecare student. Sistemul informatic de evaluare alege. un număr de întrebări. atunci A şi B sunt adervărate b) dacă A decurge din B şi dacă B decurge din C. Testele grilă se folosesc pentru evaluarea on-line. anual. Nota acordată este dată de numărul de răspunsuri corecte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful