You are on page 1of 502

IOan de stantul

stad

.)

;k

RISTO

SF'ANTUIIOAN DE,KRONSTADT

Viata mea in Hristos


de in rom6neqte BorisBuzili

Tip[rit[ cu binecuvOntarea PreaFericitului PdrinteTEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

Redactclr:Anisoara Berbecc C oper t a:M ona V e l c i o v

C Eclilull Sopltia.pL'nlru ccliliaprezenli

frirducerea fbst ficuti dupl originalulin limba rusi: Moia.jiTn' t'o a Hrisre.Izdanie A.D. Stupina, Moskva,1899. knigoprodavta

Descrierea CIP a BiblioteciiNationalea RomAniei IOAN DE KRONSTADT, st. Viata mea in Hristos/ SfAntul Ioan de Kronstadt: in ronrdneqte BorisBuzili. - Bucuresti: Editura Sophia, 2005 de ISBN 973-7623-06-1 I. Buzila, Boris(trad.) 235.3 loande Kronstadt 281.93 Ioande Kronstadt 929 Ioande Kronstaclt

CuvAntullui Dumnezeu triieste in veac si rim6ne mereuviu gi lucritor


escoperitu-mi-ai, Doamne,cu asuprade misurl, adevlrul Tiu si prin cunoasterea dreptatea Dezvdluitu-mi-ai, Ta. gtiintelor,intreaga bogdtiea credinlei,a naturii si a rnintii omenesti. Cunoscut-am cuvAntul'Iiu, cuv0nt de iubire care ,,p[trundepini la despirtitura sufletului si duhului" (Evrei 4,I2); invllat-am legile careguvemeaz[ratiuneaomului, aspiratia lui spre intelepciune, vorbirii; pltruns-am,pe cdt mi-a alcituirea qi frumusetea fost cu putinti, tainelesi rdnduielilefirii, infinitul intocmirii lumii, legile devenirii ei; cunoscdin cine estealcituitl populatiapimintului; am cunostintl despre diferite popoare despre oameniide seami cares-ausuccedat lume in ;i desprefaptelelor. Am invitat cdtecevadin mareastiinti a cunoasterii de Ei sine Eia cdilor pe carene putem apropiade Tine; intr-un cuv6nt.am ajunssI cunosco mullime de lucruri, ,,descoperitu-ni-s-au destuledin cunostintele (Sirah 3,22). Voi mai cunoa$te omenesti" multe qi de-acum incolo. Am o mullime de cIrti, pe tot felul de subiecte, citescsi le recitesc, nu md sale dar tur cu ele.Mai jinduiesccu duhuldupi cunoastere, inima meanu-siafli incl multumire,nu inceteazisI flim0nzeasci,toatecunostintele agonisite mincu tea nu i-au adusinci deplina,fericita,mullumire de sine.Situra-se-va, oare, vreodati?Situra-se-va,,,c0nd va arita slavaTa" (Psalmul16, l5); pdnd se atunci insi, nu mi voi sdtura.Cuviintat-a Mdntuitorul: ,,Oricinebea din apa (ceaa cunoasterii aceasta lume;ti) va insetaiarlgi. Dar cel ce va beadin apa pe carei-o voi da Eu nu va insetain veac,cici apape carei-o voi claEu se va facein el izvor de api curgitoarespreviala vesnici" (Ioan4. l3-14). i puteti da seama singuricd omul nu moarenicicAnd cuv0ntul;el cu prin cuvnnt, vorbestesi dupl moarte. Eu voi rdmdne nemuritor muri, dar voi vorbi pi dupi moartea mea.Cdtecuvintenemuritoare viazi printre oameni,cele pe carele-aullsatdupi ei morlii, de multl vremedugidintre noi, cuvinte care continul si trliasci, uneori pe buzeleunui intreg popor! Citi vitalitatecuprindein sine cuvdntul,fie acestaqi omenesc!Cu at6t mai virtos cuvdntullui Dumnezeu;el trdiegte veac in veac si rimene lnereu din viu si lucritor.

gresesc vie. umnezeu fiind Ratiunea creatoare, de-viatd-fdcltoare, enorn cei care,gAndind duhul lor, se indedupi cum ii incleamnl parteazd, la Ratiuneaipostaticd,preocupdndu-se de doar de cele materiale, qi propriuluilor duh. Cad intr-o stricicioase exprimAnd prin aceasta esenta imens[ greseallmai cu seamicei ce in timpul Dumnezeiestilor slujbesaual ruglciunii de-acasd lasd gdndurilesI se indeplrteze. ritlcind aiurea.in isi afarabisericii. Acestiajignesc in cel mai inalt grad Divinitatea,Cea in care se cuvine sd ne steaatintiti mintea. T a ce folosescpostul si pociinta? Pentruce ne strlduirn sI le facem? I-lEle ne pot curdlade picate,ne dau liniqtesufleteasci, pot duce ne ne la unireacu Dumnezeu, dobdndirea constiintei fii ai lui Dumnezeu, de la postul ;i dau indrlznire inainteaDomnului. Iat[ deci ci avem de ce sI linem de ce s[ ne spovedim inima curatd! cu cu Lucrind acestea, bunl-credinlI,c[pita-vom nepretuiti risplatil CAli dintre noi nutrescoare sentinrentul dragostei filiale fati de Dumnezeu?Cali dintre noi oare L-ar puteachema pe Dumnezeu, Tati ceresc,zicdnd-Icu indrdznirefir[ de os0nd[ Tatdl nostru! Oare nu se intAmpll tocmai altminteri: din inimile noastrenu se inalli glas de fii, fiindci sunt inibusite de deserticiunileacesteilumi, nu se pot dezlega de lucrurile si desfitlrile ei? Cerescul de Tat[ nu esteoaredeparte inimile noastre? Oarenu s-arcuveni si ni-L inchipuim mai degrabl pe Dutnnezeu ca pe Cel ce ar trebuis[ ne pedepseasc[, deoarece L-am pirlsit, duc6ndu-ne intr-o tari indepirl-ard? Aqa ar trebui s[ fie, fiindcl toti meritlm dreapta-l mAniesi pedeaps[pentrupicatele noastre, cu totul rninunatesteci El se dar aratl fati de noi indelung-rlbditor, ci nu ne taie.ca pe smochinulneroditor. Si ne grabim cu poclintl si cu lacrimi a-L ruga si ne fie milostiv. Sd ne regisim pe noi intine,si ne privim cu asprime necuinima gi s[-i descoperim ri1ia, din pricina multor gunoaiecare nu lasd sd intre in ea darul dumnezeiesc;si recunoastem suntemmorti cu duhul. cd J\ omnul cel iubitor esteaici, ldng[ mine. Cum a$ puteasd ingldui I-.f sd-mipltrundl in inimi o umbri de riutate? Si piari din mine toati riutatea,umple-se cea inima mea de mireasma bunl a neriut[1ii.invingd-te pe tine iubirea lui Dumnezeu,diavole,cel plin de rlutate, cel ce ne indemni pe noi, cei r[i dupi firea cdzutd, citre tot r5ul. Nimic nu poateucide mai repedeqi trupul, si sufletul ca riutatea; ea lasdin urmd pdrjol, strive$te, chinuie. Nimeni dintre cei legali de riutate sd nu cutezea se apropiade altarul Dumnezeului iubirii. I tuncicAndne rugim secadesdne ludm in stlpinire inima;i s-oinlLtoarcem spreDomnul. Sd facemca si nu fie rece,vicleand,preflcutI, fdtarnicX. Altminteri ce folos ar mai avearugiciuneanoastrl.postul?

P6rea-ne-va bine oare sd-L auzim pe Domnul rostind cu mdnie: ,,poporul acesta cinsteqte buzele,dar inima lor estedeparte Mine" (Matei 15, M[ cu de 8)? Sdnu st[m in bisericl sllblnogili cu duhul, sdfim fiecarecu duh arzdror, lucr0ndDomnului. Chiar qi oameniipun pufin prel pe serviciilefdcutecu riceali, in virtutea obisnuintei.Iar Dumnezeuvrea de la noi tocmai inima: ,,DI-mi, fiule, mie inima ta" (Pilde 23,26). Fiindcdnimic nu estemai de pre! in om decdtinima,e viala lui gi chiarmai mult: inima ?nseamn[ omul insuEi. cine nu se roagi si nu-l slujeste Dumnezeu inima, acelaar lui De aceea cu puteachiar nici si nu se roage,fiindci asase roagi doar cu trupul, cel care, el singur,firi suflet esteca gi cum ar fi pimAnt. Tineli minte c[, atuncicAnd vi rugafi, stafi in fala lui Dumnezeu,Cel ce cuprindeintreagarafiune. De aceeaqi rugiciunea voastri trebuie s[ fle toati, ca si spunemasa,duh si ratiune. finlii lui Dumnezeutriiesc qi dupi moarte.Deseoriaud in biserici cum cdntdMaica lui DumnezeuaceaminunatdcAntare Sa.carene a pitrunde inima s,ipe carea alcituit-o in casamitusii saleElisabeta, dupl primirea veqtii celei bunede la Arhanghelul.Aud, iati, qi cintarea lui Moise, si a a lui Zahana,tatdl inaintemergdtorului, Anei, mama proorocului Samuil, lui cdntarea celor trei tineri, cdntarea Mariami. $i cdli alti cdntireti din Noul Testamentnu desflteazd pdna azi auzul intregii Biserici a lui Dumnezeu? Dar slujbele divine? Dar Tainele?Dar sfintele rdnduieli?Al clrui duh lucreazdin ele, aducdnd urnilinli in inimile noastre? lui Dumnezeu, sfinAl al tilor lui Dumnezeu.Iatd, daci vreli, dovada c[ sufletul omului nu moare. Luati aminte cum aceEtioameni,care, si dupd ce au murit, ne indrumS,de Au dincolo de moarte,vietile noastre. murit, dar nu inceteaz[ sd cuvdnteze, sI ne invefe,si ne cilSuzeasci,s[ ne emolionezel upl cum trupul nu poatetr[i fdri s[ respire,iar firi respiralieomul nu poate si trdiasci, tot a$af[ri respiralia(suflarea)Duhului lui Dumnezeu,sufletul omului nu poate duce o viald adevdrati. Ceea ce este aerulpentrucorp, aceea esteDuhul lui Dumnezeupentrusuflet.Aerul inchipuie,intr-unfel, Duhul lui Dumnezeu. undeval voieste/ sufl5"(Ioan ,,Duhul, 3, 8, apudBiblia de la 1688). tunci cdnd vI simlifi ispitit de pdcat,gdnditi-vdindati ci picatul il mAniemult pe Domnul, Careurigte firddelegea.,,Ci Tu e;ti Dumnezeu,Carenu voiestifirddelegea"(Psalmul5, 4). Ca sd intelegelimai bine aceasta, inchipuiti-vi un tat[ drept,sever,careisi iubestefamilia, carecautd prin toatemijloacelesi-qi creascicopiii cinstili gi cu deprinderialeseEicare doregte le rlspliteasci bunapurtarecu bog[tiile salecelemai mari, pregdsI si tite anumepentruei cu imensestrddanii. care.cu toateacestea. di seai;i ma, cu o nemirginiti amdriciune,cd copiii nu r[spund iubirii tatilui lor cu

proprialor iubire, nu iau in seami moEtenirea care le-a preg[tit-o tatil cu pe atAta dragoste, triiesc in desfrlnare,seindreaptd orbeqte sprepieire.Cici fiecarepdcatinseamni- luati aminte- moafiepentrusuflet(Iacov 1, 5 si celelalte),fiindcl ucidesufletul, facerobi diavolului.ucigaqi oameniqi, cu ne de cOtstdruirnmai rnult in picat, cu atat mai grea ne esteintoarcerea calea la ceabun[, cu atdtmai siguri pieirea. Ferili-vi, din toatl inima,de tot picatul. (^land ti se va aplecainima spre gAnduriviclene si c0nd vicleanul va \r.-, incepesl-i dea tOrcoale sd o cucereascl. pentrua o face sd se ca clinteasclde pe temeliacredintei, atuncispune-ti sineata: stiu cAtsuntde in sirac cu sut-letul ci flri credinfl nimic nu insemn; spune-ti:sunt atat de si fir[ putere,incAt nu trliesc decdtprin numele lui Hristos, prin El imi aflu linigtea,prin El mi inveselesc, prin El m[ impart cu inima; firi de El sunt moft cu sufletul, md cuprinde nelini;tea, inima mi se frAnge;fdrd Crucea Domnului as fi c[zut de mult jertfi celei mai cumplite amiriciuni si deznddejdi. Hristos mi tine in viati, El estecruceaqi linisteamea. existl o rafiunenemlrginitl, J\Te putem bucurade ratiunedeoarece J. \ dupl cum putem inspira aerul fiindci existi un spaliu aerian nemlrginit. De aceeasi numim inspiratietoategdndurileluminoasedespreun lucru sau altul. Gandireanoastri decurgenecontenitin condiliile existentei unui Duh g0nditornem[rginit.Iat[ de ce spunApostolii: .,Nu ci de la noi in;ine suntemdestoinicisi cugetdm cevaca de la noi insine,ci destoinicia noastrlestede la Dumnezetf'(2 Corinteni3, 5). Iati de ce Mdntuitorulnostru spune: ,,Nu vI ingrijiti cum sauce vefi vorbi, cici se va da voul in ceasul acelace sI vorbi{i" (Matei 10, 19).Bag[ de seamd, gdndul,si chiar cuv0ntul (inspiralia)ne vin din afari. Aceastase ?ntdmplideopotrivl, cAndne estedat darul de Sus si c0nd suntemla nevoie.Atunci insl cdnd ne aflim intr-o stareobiqnuitl, toategdndurileluminoasene vin de la ingerul plzitor si de la Duhul lui Dumnezeu. dimpotrivd, gindurileimpure,intunecate, ne $i vin de la fiinfa noastri crazutia;i la diavolul. carene stdtotdeauna preajde in md. Cum trebuie sI se poarte crestinul?Durnnezeu insuqi ,,esteCel ce Iucreazl in noi" (Filipeni 2. l3). Tot ce existi in lume ni se arati a sta sub imperiul raliunii, atetin ceeace priveqtemodul generalin careestealcituiti lumea vdzurd,, si in particular:pe pdmAnt, mi;careasi in existenta cAt gloin bului pdmdntesc, modul cum suntdistribuite in stihiile,cele ale luminii, aerului, apei, pimAntului, focului (in manifestirile saleascunse), celelaltestihii aflAndu-se dispersate toatevietuitoarele, in cAteexisti: in pisiri, in pesti, in gadini, in fiare gi in oameni.in alcltuirea lor infeleaptdsi judicioasi, in calititile, nlravurile si obisnuintele in plante, modul cum suntele inlor. in tocmite ;i cum se nutrescetc. Intr-un cuv0nt,vedempretutindenidomniaraliunii, p0nl si in pietrelecele neinsuflelitesi in firele de nisip.

preotilorl ilygteg.u-aSg-prc$h$!4!i, -n g lujitorilor ai lui Dumnezeu, ' J prin puterea pe care a rndngdietoare credintei,sdlqs-u-1*dureri-i, suferi invitati-vi sI faceti din cineva care se sqlaqal buS-uqlqi; cre;tinul, ing_-gp_ consideri pe sinecel mai nefericitdintre oameni,cel mai fericit om de P! pdpulln,-glelg rqrylat[ y-appmi" (In1emdnt, c9nylrcliJ-ce,_,Jrifr!-"pg4gpsit_cu ingeri-mdnlui lepciunea Solomon3, 5). Atunci veti fi prieteniioamenilor. gdietori, organeale Duhului-M0ngAietor. stingecu T\ e nu ve{i line aprinsin inimi focul credintei,putea-se-va L/ totul in tine credinta;cre;tinismular puteasI disparl din tine cu tose sale.VrijmaEul tocmai cltre aceasta tul, cu toateTainele (sacramentele) striduieste,s[ ni se stingi in inimi flac[ra credinfei,sI dim uitirii adevlrudoar cu numele,iar cu Aga se explici de ce existi cres,tini rile creqtinismului. fapta sunt pdgdnisadea. Cl I nu v[ treaci prin minte cd credintanu ne-araduceroadesi noud. cu ci l) pastorilor. ii slujim lui Dumnezeu fdtirnicie.Nu! Noi suntem din milele lui Dumnezeuin primul rAnd si mai mult cei ce dobdndimfolos decAt toti, si stim, din experienti,ce inseamnipentrunoi Domnul, cu Tainele Sa Sale,Preacurata Maici si sfintii S[i. De pildl, atunci c0nd ne imp[rtigim Domnului simfim adecu de-viati-f[cltoarele Taine ale Trupului si SAngelui seaasupranoastri in;ine puterealor de viali f[cltoare, cerestiledaruri, de paceqi bucurieintru Duhul SfAnt.$tim c[ un impirat plmintesc nu va fi in staresi-l inveseleascicu o milostivitoareprivire pe ultimul dintre supusii privirea binevestitoare Stlp0nului a sii, asacum ne bucurl qi ne inveseleste SaleTaine.Am fi cum nu se poatemai nerenostrucerescgi dumnezeiestile cunosc[tori fa{i de Domnul nostru qi am vldi o inimi de piatri dac[ n-am inilga grai spreslavade-viati-dititoarelor Taine inainteacelor careil iubesc in dacl nu am preamiri minunile Sale,cele care se sdvdr;esc pe Dumnezeu, Liturghie! Tot noi suntemaceiacare inima noastr[ la fiecaredumnezeiasci putereil dumnezeiasca nepltrunsa. noastri nebiruita. asupra simlim deseori Cruci a Domnului, cu care izgonim din inimi patimile, de-via$-ficitoarei meschinlria,spaima;i toate uneltirile diavoleqti.Ea estepriedezn[dejdea, cunoscind tena gi binef[citoarea noastr[. Aceastao spunemcu sinceritate, tot adevirul si toatdputereacuvintelornoastre. oareci de A i vreasdatingicelecu neputintd atins.De ce nu intelegi te macinl;i iti omoardsufletulqi nu Ate impiedicdamlriciunile care pofi gisi mijloacelede a le inlitura lipsindu-tede ajutorul Domnului. Inva$-f inima cum s[ se eliberezede am[rdciuni,cum si-Ei giseasci linistea si abiaatunci,dac[ vei simti nevoia,cugeti la celede neatins. ,,Dac[nu puteli sI faceti nici cel mai mic lucru, de ce vI ingrijiti de celelalte?"(Luca 12.26).

a-1itimp si te intrebi mai des: c[rei inlelepciunidatorezialc[tuirea perfecti a corpului tdu; ce il fine consrant viall qi il direclioneazd? in Cine a statornicitlegile intelectului,cele ce se manifesti pAni astlzi la toti oamenii?Cine a inscris in inimile oamenilorlegeaconqtiinlei,cea care lucreazdin noi intru rdsplitireabinelui si osAndirea riului? Dumnezeule Atotputernic,preainteleptgi Atotbun! Tu lii mereu mdna Ta ocrotitoareasupra mea,plcitosul, si nu existi clipl in carebunitateaTa s[ m[ fi pirisitl Firn[ sd-Ti pot siruta mereu.cu credintl vie, dreaptaTa. De ce-artrebui oare si caut undeva departesemnelebunitdtii. intelepciuniisi atotputerniciei Tale?!Mi bucurnespus le pot gisi, mai evidentca oriunde, mine incd in sumi.Eu suntun miracolal bunitilii lui Dumnezeu, intelepciunii atotal gi puternicieiSale.Eu cuprind in mine in mic un intreg univers.Sufletul meu esteo expresie lumii nevlzute,trupul,o expresie lumii vizute. a a pratilor! Careestescopulvietii noastre pdmAnt? pe Acelaca, dupl ce I am fost supuEi tot felul de necazuriEiriutdti pe plmAnt ;i dupi ce la am sporit, pulin cite pufin, in virtute cu ajutorul harului pe care l-am primit prin Taine, si adormim,in ceasulmo4ii, in Domnul, gisind in El odihndsufletului nostru.De aceeacantim: ,,odihnegte, Doamne,sufletul adormitului robului Tdu". odihna pe carei-o dorim adormituluiesteo incununare tutua ror dorinfelorqi pentruaceasta rugim lui Dumnezeu. ne Atunci nu esteoare lipsit de raliune s[ ne intristim atdt cdnd moarecineva?,,veni1ila mine toti cei osteniti si impovirati qi Eu v[ voi odihni pe voi" (Matei 11,28), zice Domnul. Rrposalii noqtri, cei ce s-au s[varsit creqtineqte, r[spund chemirii Domnuluisi isi gisescodihna.Atunci de ce s[ ne intrist[m? trebuiesd poarte (-1"i ce se strlduiesc si duci o viall duhovniceascd \r.-, necontenitcea mai anevoioasl;i mai subtili lupti: lupta duhovniceascd gdndurile.Li se ceresi aibi in fiece momentochi treazgi limpede cu pentrua line sub supraveghere toategdndurilecaretrec prin suflet qi carear puteaveni de la cel viclean,ca s[ le poati respinge. Inima aceloratrebuiesd fie niereupltruns[ de credinld arzdtoare, smerenie dragoste. gi de Altminteri vicleniadiavoleasclar puteapitrunde lesnein ea,iar dupl viclenie, sldbirea credinfeisau chiar necredinla. Apoi, tot riul, de carenu se vor putea izbravi curand,oricdte lacrimi ar virsa. IatI de ce nu trebuie si-ti laqi inima si se riceascl; mai cu seam[ in timpul rug[ciunii cauti sd te lii deoparte orice cu chip de nepisarea rece.Seintdmpli adesea buzeles[ seroage,dar inicea ca ma sdfie cuprinsi de vicleani pufini credinli, sauchiar de necredint5. omul pare aproape Domnul cu buzele,dar cu inima estedepartede El. in timp de ce noi ne ruglm insd,vicleanuldiavol recurgela toatemijloacele,pe carede celemai multe ori nici micar nu le observdm, pentrua ne rdci inima ;i a ne-o atragespre viclenie.Roagd-teqi fii tare! intireqre-[i inima!

10

acdvrei sI ceri, rugAndu-te Dumnezeu, lui cevabun si de folos. se preg[tegtiinaintede a te ruga,tinandputernici, neclincuvine sirte titi credinlasi si iei din vrememisuri impotrivaindoielii qi necredintei. Cici rdu i1i va fi dac[ in timpul ruglciunii inima va sldbi in credinti, nerimAndnd statornicd ea.Atunci nici sdnu-ti treac[ prin minte c[ vei primi de la Dumin nezeu ce-aicerut,indoindu-te 1ise va da,fiindci L-ai jignit pe Dumnezeu; ci iar Dunrnezeu lipse;te de dar pe cel ce ii aducejignire. ,,Toatecdte veti il cere - zice Domnul - rugAndu-vd credinti veti primi" (Matei 21, 22). cu Aceastainseamni ci ceeace se cere fdrd credinti saucu indoiali nu se prime$te.$i se mai spuneinc[: ,,dac[ veli aveacredinti si nu vi veti indoi" (Matei 21,21), veti puteamiqcaEimuntii din loc. inseamnici cine se indoieEtesi nu are credintl nu va putea face aceasta. ,,Si cearl (tot omui) cu credingi,fir[ sii aibi nici o indoiald- spuneapostolullacov...Si nu gdndeascd omul acelacI va lua cevade la Dumnezeu. Birbatul indoielniceste nestatornic toate cdile sale" (lacov 1,6-8). Inima care se indoiesteci in Dumnezeu puteada ceeace cereisi prirneste i-ar pedeapsa, simtechinuise ti si apisati de indoiali. Si nu-L mdnii pe atotputernicul Dumnezeu nici cu o umbri de indoiall, mai cu seamlatuncicdndstii ci ai simtit nu o dati asuprd-ti atotputernicia indoialaestehul6impotrivalui Dumnezeu, minLui. o ciunl fir[ rusinea inimii, expresie ins[qi a duhului minciunii care s-a ea oplosit in inimi, luAndlocul Duhului adevlrului. Teme-teqi fereqte-te ea de ca de un sarpeveninos- saumai bine zis, n-o lua in seami, nu-i da nici cea mai mici atentie. a;teapti de Jine mintecd, atuncicdndI te rogi, Dumnezeu la tine un rispuns afirmativ la intrebareape care ti-o pune inlduntrul tiu: Iar ,,Crezi cI pot si fac Eu aceasta?" tu trebuie si rispunzi din adAncul inimii: ,,Da,Doamne!"(Matei9,28). $i fi-va atuncidupi credin{a Te mai ta. pot ajuta sI-ti infrdngi indoiala sau necredinta urmitoarele rationamente: si ii cer lui Dumnezeu: cevace exist[,nu ceea ar putealine doarde dome1) ce niul imaginarului,al fantasticului; cevace existi si a primit via$ de la Dumnezeu, ,,c[ci firi El nimic nu s-af[cut, din ce s-afdcut" (Ioan l, 3). Aceasta inseamnlcI nimic nu existl fdr[ El, in tot ce exist[ si totul, fie cI a luat fiinti de la El, fie ci fiinleaz[ cu ingdduinlaLui sause faceprin fipturile cdroraEl le-adatinsuqiri$i putere a face,;i ci in tot ce existi, El, Domnul,esteStdde pin atotputernic.^$i numai atat.El ,,cheamd.la nu fiinli cele ce inc[ nu sunt" (Romani4, ll).lnseamni cI dacdas ceresi ceeace nu esteinc[, El mi l-ar putea da, flc0ndu-I. 2) Pot sd cer ceeace este cu putinfi, gtiind c[ pentru Dumnezeuestecu putin$ ceeace oamenilorle estecu neputinti. inseamnd c[ nici in aceastlprivin$ nu mi se pun oprelisti.Fiindc[ Dumnezeuar putea facepentrumine chiar qi ceeace, dupi minteamea.ar fi cu neputinld.Nenorocireavine insd de-acolode undein credintanoastri se amestecd iudecati o
ll

mioapa,care,asemenea unui pdianjen,prinde adevdrulin plasarafionamentelor, concluziilor si analogiilor sale.Credinlaimbrdtiseazd percepedinsi tr-o dati, in timp ce rationamentul ajungela adevdrpe cii ocolitoare. Credinta esteun mod de comunicare intre un suflet si altul; rationamentul esteo comunicare nivelul intelectului pur si simplu la un nivel material. la sau Unul esteduh, celllalt. trup. adici ceeace reprezintl sufletului. Tot ceeace inseamnifericirea I adevlrataviati, paceasi bucuriasufletului. vine de la Dumnezeu! Am simtit-odin experientd. spune Imi inima.Tu. DuhuleSfdnt,e$ticomoara fericitilor! si Distreazi numelelui Hristosin iniml, teme-te nu-l pierzi,cu El paI ceaiti va salisluiin iniml. Dac[ il vei pierde, va fi greus[ o iei de iti la inceput.stridaniaclea ti-l legadin nou de inimi, dupi ce ai clzut, va fi foaftemaresi multi plltesc pentruaceasta pldngAnd amar.Tine-tede Hriscu tos. cu toatl puterea. insuseste-fi-L, pierdesfinta indriznire ?nfafa Lui. nu qi privesti icoanaMAntuitorului vezi cI El se uitd la tine cu ochi plini privire estei'maginea iconicl a faptului -f Oenegrlitl luminl. Aceastd ci El ne vede cu ochii Sii, mai striluminoEidecit soarele, ne vede gdnci durile. ne audesuspinele dorinteleinimii noastre. Icoanaesteun chip care ;i infdtiseazd trdslturi ;i semnesimboliceceeace nu poatefi redatprin linii in si forme si nici tradusin simboluri, putind fi perceputdoar prin credin![. Crede,a;adar,ci Mdntuitorul vegheazdmereuasuprata, cd ne cuprindepe toti intr-o singuri privire, ca-n palm[, cu toate gdndurile,necazurile,suspinelenclastre, orice imprejurarene-amafla. ,,Iat[, te-aminsemnat palmein in le lr'[ele:zidurile tale sunt intotdeauna inainteaochilor mei" (Isaia 49, 16), spuneDomnul. Cdt[ mdngiiere gi cAt[ viali cuprind aceste cuvinte ale AtotputemiculuiproniatorlSi ne rug[m, deci, in fala icoaneiMAntuitorului, ca cum ne-anlafla inainteaLui insu;i. in ea se arati Iubitorul de oameniprin ;i harul Sdu,iar ochii zugrdvili pe ea ne privesc,fiindci ,,ochii Domnului sunt pretutindeni"(Pilde 15, 3), deci ;i pe icoani, ;i cu urechilezugrlvite pe ea ne ascultdcu adevdrat. Luafi aminteci acestiochi sunt ochi dumnezeie;tisi aceste urechi sunt urechilelui Durnnezeu. pretutindeniprezent. T n toate scrierilepdtrunsede gAnduri;i intentii bune poli cinsti lumilna lui Hristos,,care lumineazd,pe omul, carevine in lume" (Ioan tot l, 9). Citeste-lecu dragoste. multumind dltdtorului de luminl Hristos,Care revarsddin bel;ug lumina Sa asupratuturor celor rdvnitori. 1l riunde m-aq gdsi, de indatdce imi ridic din intristareamea ochiul \,-,f inimii cltre Dumnezeu,Iubitorul de oameni rispunde neintdrziat credinlei si ruglciunii mele qi tristeleamea se risipeqteindat[. El imi sti

T2

Atdta doarc[ nu-L vdd, dar cu inima tn aproape toatl vremeasi in tot ceasul. il simt puternic.Tristeleaestemoarteainimii, ea inseamnl $i ciderea de la CAndfi-e inima largi, cAnddomne;tein ea paceagi c0ndcredinta Dumnezeu. estevie, intelegi cum nu sepoatemai limpedec[ Domnul se afl[ nein El ili contenitlAngi tine, cd.viazl inlduntrul tiu. Ce mijlocitor dintre sfinti sauce Nimeni, decntsingur inger ne-arputeada izbivire de plcate si de necazuri? proprieexperienli. O Dumnezeu. stiu din A m puteavedeaclt de rodnic[ esterugiciuneanoastri mlsurAnd-o l1'cu o mlsuri omeneasci,.sianumeprin calitatearapofiurilor noastre cu cei din jur. Cum ne puftim fala de oameni?Uneori, c0ndle exprimim cererile,laudele,multumirile sau ii ajutim in vreun fel, o facem rece, firi inimi, din datoriesaudin politele.Alteori cu cdlduri, din iniml, cu dragoste; uneorif[tarnic, alteori sincer.$i fafl de Dumnezeuprocedim in chip diferit. Si nu trebuie si fie aqa.Lui Dumnezeuse cuvine s[-l aducemintotdeauna, din toat[ inima, qi mlrire, Ei multumire, iar cererilepe care le facem si fie tot a$a.Orice facem inainteaLui trebuieflcut din toat[ inima. Sa-L iubim mereudin toatdinima qi si ne punemnidejdea in El. legati de credinla in 1^t redinta in existentalui DumnezauestestrAns l.-, existenlapropriului nostru suflet. ca pafte a universului spiritual. existentalui Dumnezeuestetot atdt de eviPentruun suflet binecredincios, dent[ ca ;i propria-i existen{i.FiecaregAnd,bun saurdu, fiecaredorinl[, intentie si cuvAntsaufaptl fac si se producl anumiteschimbdriin inimd: spre toate fiind liniste sau spre neliniqte,sprebucurie sau spreintristare.acestea de determinate acliuneape careo exerciti asuprainirnii Dumnezeulduhuriintocmai lor si a tot trupul, cel care se reflect[ intr-un suflet binecredincios, ca Soareleintr-un strop de api. Cu cAt estemai curati picitura, cu atat mai reflectat[;cu cAtestemai tulbure,cu atAt buni si mai deslusitiesteimaginea estemai neclari, iar atunciclnd sufletulse afli intr-o starede necuritie si intunecareextreme.nu se mai reflectl nimic, sufletul r[mlnAnd cufundat ?n Un om bezndduhovniceascisi in totali insensibilitate. asemenea are ochi, dar nu vede,are urechi,dar nu aude.Domnul Dumnezeumai poatefi, in racu port cu sufletulnostru,precumaerulfald de mercurultermometrului. sinmercurului urcareasaucobor.lrea gura deosebire dilatareasaucontracfia, ci se producin urma schimbirilor din atmosferi, iar in cazul nostruDumnezeu etern,mereubun ;i drept.Dar sufletul se schimbl in rarimAne neschimbat, suport[ mutalii in sine insusi.in sensulci atunci porlurile cu Dumnezeu, cu cdnd se apropiede Dumnezeu credinti si cu fapte bunecapitl indatl ampaceainimii, dupi cum atunci cdnd se indeplrteazi de ploare,dobdndeqte si prin putindcredinld,neincredere adevlrul dumnezeiesc prin in Dumnezeu, de nelinistesi aplsare. indati, sufer[ firldelege, se chircegte

13

icleanuldiavol cauti si ne impristie rug[ciuneacum ai impristia o mAndde nisip, dupl cum qi cuvAntul l-ar dori sI fie tot ca nisiei pul, neinchegat, flrd vlag5,adicl lipsit de vdpaiainimii. De asemenea, rug6ciuneapoatefi ca o cas[ construitl pe nisip sauca o casl construitdpe stincd. Construiesc nisip cei ce se roagi firi credint[, imprdstiat,cu rlceali. pe O asemenea rugiciune se risipeste la sine qi nu-i aducenici un folos rude gltorului. Construiesc smncdcei care.atat timp cAt dureazdrugiciunea, pe asa rugAndu-l-se cum s-arrugauneipersoafin ochii alintifi spreDumnezeu, ne vii, vorbindu-I fati citre fa1i. 1nr uvintele de mAntuire,scrierile Sfintilor Parinli. ruglciunile Ei mai l*- cu seamd apX cuvinteleCuv0ntuluiIpostaticinsusi suntcu adevdrat vie. Apa estecurgitoare,cuv0ntulcurgeqi el ca apa.Apa improsplteazd. si di viat[ trupului;cuvintelede mdntuiredau via1i,umplu sufletulde paceqi bucuriesaude umilinti si zdrobirea inimii, pentruplcate. utrim speranla vom obline ceeace ceremcAndne rugIm, bizuincI ll I \ du-ne pe credinfain bun[tateaqi indurarealui Dumnezeu,fiindci esteDumnezeulmilelor, al induririlor ;i al iubirii de oameni,aducAndu-ne prin aceastaaminte nenumirate exemple prin care Dumnezeu qi-a ardtat bunltateaqi mila, atat asupraaltora(potrivit Sfintei Scripturi qi vielilor sfintilor), cdt si asupranoastrd. Pentruca rugiciunea si dea road[, se cuvine ca rugitorul si creadi cu t[rie, din toatl ininra,ci a obtinut deja de la Dumnezeu cele cerute.Deseori oblinem, rugdndu-ne. ceeace cerem,indeosebiin cazulcererilorficute pentrumAntuirea sufletuluinostru.indeplinireaacestor cereri trebuie atribuiti neapirat lui Dumnezeu,harului Sdu, nu intdmplirii, Dar existi oare loc pentru intdmplarein impirllia lui DumnezeuCel Atotputernic?Nimic nu se poateface, cu adevirat, fird voia Sa, ,,fdrdEl nimic nu s-aficut din ce s-aflcut" (Ioan 1, 3). Multi nu se roag[ avdndimpresia cI n-au primit nimic de la Dumnezeu celece l-au cerut,sauconsiderd rudin glciuneao inutilitate.Ei zic c5, oricum,Dumnezeu tot, ne cunoagte dinastie inte cererile,uitdndceeace s-aspus:,,Cere[iqi vi seva da; cdutaligi veli afla; (Matei 7,7). Avem nevoiede cereri(rugdciuni) batetiqi vi se va deschide" tocmai pentruca sI ni se intireascdcredinfa,fiindcd prin credinfi ne mintuim. ,,CIci in har sunteli nAntuili prin credinli" (Efeseni2, 8). ,,O, femeie, mareestecredinfa ta!" (Matei 15,28).Mlntuitorul a pus-ope acea femeies[ se roage stdruitorpentru a-t trezi credinfaqi a i-o intdri. Asemenea oameni nu vId cd le lipseqtecredinta- avutia cea mai de pre! a creEtinului, care de are nevoieasacum are nevoiede vial[ - ci fac mlrturie mincinoasi inaintea lui Dumnezeuprin necredint[,ci au devenitcopiii diavolului, care nu sunt vrednicide milele lui Dumnezeu, alunec[ sprepierzare. Trebuieca in timc[ pul ruglciunii inima si ardi de dorinfadobAndiriide bunuri duhovnicegti, de L4

nefali de Dumnezeu,pe care inima si o simti deplin, inlelegAnd dragoste vointa Sade a ne ascultarumirginita Lui bunitatefa1[ de neamulomenesc, dac[ voi, rii fiind, ltiti s[ da{i daruri giciunile cu pirinteascddragoste. ,,Deci bunefiilor vostri, cu ciit mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune celorcarecer de la El?" (Matei l, Il). Cel T\ umnezeu, ce esteAdevirul etern,nu rabdl si ne gtieindoinduvegniCel l) ne de adevlr nici o clipiti. Dumnezeu, ce estebunitatea adevlrului sl ca toli oameniisi se mdntuiasciqi la cunoEtinfa cI, ,,voieqte Celui bun fiind, vinI" (Timotei2. 4). Se cuvineca ;i noi, fiii lui Dumnezeu s[ dorim tuturor din toati inima, chiar ;i vrijmaqilor no;tri, mAntuire;i si ne ingrijim de aceasta. incearcl sl {r, A i griil toatitviatade inima ta, caut[ spreea qi ascult-o, \ A OJt-peri ce o impiedic[ si seuneascicu Dumn ezeu,rzvorula toavei cu stiintastiintelor, ajutorullui Dumnezeu puVa t[ fericirea. fi aceasta qi ce te apropieEi te uneste de ce tea lesnedescoperi te desparte Dumnezeu poatedepunemdrturieinima insisi, atat cea aflatd in cu El. Despreaceasta cit leglturi cu Dumnezeu, gi cea cares-a rupt de El. Diavoluluiii convine El cel mai mult sd se intetpuni intre inima noastr[ si Dumnezeu. ne indepdrprin patimi si prin pofte trupeqtisauprin goanadupi lux teazildeDumnezeu, in viatl. qi dupl onoruri FicS/n are ce esrede mirarein faptul cXinsusi Dumnezeu-CuvAntul, \-f torul tuturor vdzutelor si nevdzutelor,preface pflinea si vinul in siu siu preacuratul Trup s,ipreacuratul Singe? In acestea in pAinesi vin El deoarece s-a intrupat o dati nu se intrupeazi clin nou Fiul lui Dumnezeu, qi estede-ajunspentru toateveacurile,ci se intrupeazdaceafire omeneascd o pe care;i-a asumat-o datl Hristos,intr-unchip carese aseamini cu minuneainmullirii celor cinci pAini,din cares-auhrinit mii de oameni.Naturaascundeo mullime de taine,pe careminteameanu le poatepltrunde.$i deqi. aparent,ele par lesnede inleles, fiecarelucru are enigmelesale.Asemenea rimAne pentrumine de neinteles: qi taina de-via1l-dititorului Trup qi SAnge Domnului?Dar de;i eu cum se prefacpdineasi vinul in Trupul gi S0ngele are o existenl[ reali. Creatorulmeu (eu nefiaceastitaini n-o pot pirtrunde, m0inilor Sale,ficuti din carnegi singe pestecareDomnul ind decdtlucrarea a a suflat duh), DurnnezeuCel preainlelept, C[rui putereestenemlrginita. suntpentrumine o taini, ca qi crealiea m0ip[streazi multe taine.Eu insumi nilor Sale.Pentrusufletulmeu existi Duhul Domnului. Pentrusufletulsi truDomnului. pul meu existl Trupul ;i Sdngele T\ upi curn sufletul ne pune in miqcaretrupul, tot aqaqi Dumnezeu L) punein mi;care Universul,lumile toate.firi a fi cuprinsin ele. Suumple lumea" (Infelepciunea fletul umple trupul. iar,,duhul lui Dumnezeu

15

lui Solomon l, 7); sufletul se cuprindein trup, fdrd a fi ,,blocat"de el intr-un singurloc. fiindcl se poatedeplasa oriunde; Duhul Domnuluinu st6cuprins in lume, nu se inchide in lume, ca sufletulin trup. alristos, atuncicAndcredinlani-L aducein inimd, facesi se sdlisluI I iascl in ea paceaqi bucuria.Nu in zadarse spunedespreDumnezeu:,,Sfent esti si cu sfintii silisluiesti". chipului,ci la aceea sufletuluiomului; nu a l\T u cluta Ia frumusetea I \ lua in seami haina (trupul este o haini vremelnici), ci vezi ce anumeimbracl ea: nu te llsa sedusde o cas[ arltoasl. ci afld mai intdi cine stI in ea ;i ce fel de om, este.Altminterivei batjocorichipul lui Dumnezeu, il vei injosi pe Impirat, ploconindu-tein fala robului SIu. neddndu-I lmpiratului nici ceamai rnicl pafteclincinstea i se cuvine.A;ijderea,nu ce sta sd adrniri c0t de frumos e tipiriti cartea,ci cauti sl-i descoperispiritul; cici altminteriinjosestiduhul gi inalli trupul,fiindcl litera tipiriti e trupul, scoase de iar cuprinsulci4ii, duhul.Nu te l5savrdjit de armoniasunetelor qi asupra instrumente de voci omenesti, cauti s[ descoperi efectulacestora ci sufletuluisau,cu alte cuvinte,care estespintul lor. Daci aceamuzici i1i aduce in suflet o stare de liniste, de infelepciune,de sfinfenie, ascult-o, nutre$te-{i sufletulcu ea.Iar dacl prin eaiti pdtrundin sufletpatimi, nu o mai asculta,tine-tedeoparte trupul si de spiritul aceleimuzici. de lumi, de bezna ptiinla lluntrici a omului, liberl de zld[rniciile acestei 'in care o tine firea cea trupeascd, I nelegatl in vreun fel de ispitele celui rlu, pare a se bucurade o libertatemai mare dimineafa,indati dupl trezireadin somn;atunciea arati precumpegtele carese arunc[ uneorivesel deasupra luciuluiapei.in restultimpuluieaparesI steaintr-o umbrdaproape compauril, legatl la ochi, ceeace o impiedici s[ vad[ adevirataordine a ca lucrurilor duhovnice;ti ;i a celor ce sunt perceputeprin simfuri. Prindeli orelede dimineati, bucurati-vI de ele, acestea aratda fi ca ale unei vieti noi, prirnenitin timpul somnului.Ele preinchipuieintr-un fel aceastare care s-a cdndvom fi cu totii innoiti, in dimineatade obqtea neinseratei a invierii, zile cind ne vom dezlegade trupul cel muritor. 1-r hiar si atunci clnd se roagi, omul nu estefiu al libertIlii, ci, in cea \l- mai mare parte,robul necesitilii ;i datoriei.Uitali-v[ la oricareom, chiar si la un preot.Oare mulli dintre cei ce se roag[ o fac cu iniml slobodd cu ;i deschisd, credinfdvie si cu dragoste? /4, ucigitoare qi de f n timpul rugiciunii trecemuneoriprin clipe debezn6. I strAngere inimI, care vin de la necredintainimii (necredinfa este de beznl). in aceste momente,nu slibi in duh; g6ndegte-te dacl s-a stinsin ci, tine lumina dumnezeiasc[, rimine mereu,in toati strllucirea ;i grandoaea

16

reaei, in Dumnezeu, BisericaLui, ceacereascisi ceapiminteasci. in uniin versul material,in care se face vdzutd,,,vesnica putere si dumnezeire" Lui (Romani1,20). SI nu crezi cra adevirula slibit. Adevirul nu sldbeste niciodat[, fiindci el este Dumnezeuinsusi qi tot ce existi isi are in El izvor si temelie.Numai inima ta cea slabi, picitoasi si intunecati poatec[dea din adevlr, fiindci. uneori, nu este in stare sI suportelumina acestuiasi sI-i cuprindi in ea curilia. Nu o va puteaface decit atunci c0nd se va curdti sau va fi cur[titd de p5cat. acesta fiind cauza primordiali a intunericului duhovnicesc. este asa ai putea si-ti dai seamaobservdndu-te tine ci pe insuti. Atunci clnd lumina credinleisaua adevdrului dumnezeiesc trlie;te in inirna ta, ea se simte cuprinsd de liniste, de forti, de vitalitate; cdnd se lipse;te de acestea, devinenelinistitl ;i neputincioasi,ca o trestiebltuti de vAnt,sleiti de orice viat[. Nu te l5sa cuprinsde aceasti beznd. diavoleasci. Izgoneste-o iniml cu semnulde-viati-dititoarei Cruci. din a l\T u pregeta te rugadin inim5,chiar si la capitul unei zile de munci I \ istovitoare.Nu fi nerdvnitor in sfAntaruglciune. spunefi-otoatl Domnului,din tot sufletul, tinAndseama estelucrareinchinatl Domnului. ci Daci ai intrat in hor[, joacI. ,,Daci ai pus mdna pe plug, nu te mai uita indlrlt" (Luca 9,62). O rugiciune carenu e flcuti din inimi, nerdvnitoare, nu te va llsa sI dormi (daciite afli asupranoptii) pini cdndnu-!i vei pl0nge plcatul inaintealui Dumnezeu. Dar aceasta seint0mpli cu to{i, ci doar cu nu cei imbunlt[!1i. Ia aminte,nu pune mai presusde Dumnezeupropriul tiu trup, nu te deda odihnei trupegtineglijdnd cele duhovnicesti.oricare r0nduiali de rugdciuneiti vei fi ales, ?ndeplineste-ti-o con$tiincios(dac[ ti-ai alesrugiciuni mai lungi, du-le pdnl la capit, cum se cuvine; pe cele scurte, de asemenea). ce faci, fI din toat[ inima. Lucr0ndcele ale Domnului. s[ Tot nu-[i fie inima indoit5, ca si cum o jum[tate i-ar apartinelui Dumneze]J, rar cealalt[ trupului tiu. Domnul Dumnezeunu-ti va ribda viclenia,crutarea de sine.Te va da diavolului si acelava face ca inima ta s[ nu mai cunoasci pacea,fiindcl ai fost nerdvnitorfati de Cel ce esteadeviratapace a inimii tale si Care va face intotdeauna toatesprefolosul tIu, pentrua-1itine inima aproapede El. Fiindcl orice rugiciune nesincerl indeplrteazd. inima de Dumnezeusi o face si se indrepteimpotriva omului ?nsusi. dimpotrivi, $i orice rugdciunesincerl apropieinima de Dumnezeu;i il face pe om supus Lui. Deci credeceeace spui; de te vei gribi s[ dai gatamai repederug[ciunea,pentru a te bucuramai curdndde odihna trupului, vei pierde,deopotriv6, odihnatrupeasc[ pacea si sufleteascd. vai! cu ce chinuri,sudoare lagi $i, crimi se dobdnde;teapropierea inimii de Dumnezeu!Am puteaface, oare, chiar din rugdciuneanoastri (neglijentd)un mijloc de a ne indepdrtade Dumnezeu Lui si nu-i pesede aceasta? Fiindci lui Dumnezeu estemili ii Ei

11

de noi si tine seam[ de stridaniile noastrede mai demult. El vrea - iati - sI ne determinecu orice chip sI ne intoarcemdin nou la DAnsulsi si o facem din toati inima. Vrea sd fim mereuai Lui. ici o miscare a mintii si a inimii mele nu se poate produce fird gtirea lui Dumnezeu,Cel ce este pretutindeni.Orice efect are o cauzd, orice sfdrsitare un inceput.Dupi cuvdntulApostolului: ,,Nu ca de la noi inqinesuntem destoinici cugetim cevaca de la noi insine,ci destoinis[ (2 cia noastr[estede la Dumnezeu" Corinteni3. 5). Viu esteDumnezeu. viu estesi sufletulmeul sa cum curgetimpul firi si se opreasci,qi trupul meu, atdtavreme cAtestein via$, se schimbdmereugi se trece,precumgi lumeaintreagl se trece- dup[ cum arati modul cum evolueaz[. de parci s-ar griibi jucdrii pusein migcarede un resort. spreun sfdrsitprestabilit,asemenea unei Unde s-arputeaafla cevastabil? si Stabilesteceeace punein miscare directioneazi totul spreun tel anumit.Stabil[, neschimbitoare, primorestecauza diali a tot ceeace estecreatsi intocmitqi care,ea insiqi, nu estecreati qi de aceeanu estetrecd.toare, vegnic[. Neschimbltoaresunt qi spiriteleingerici lor si oamenilor,createdupd chipul cauzeiprimordiale.Restul- baloanede sipun! Prin aceasta subapreciez nu crea{ia,vreaudoar si o pun in raport cu Creatorulsi cu fericiteleduhuri. reluie;te dupl vredniciecea mai mare minune a lui Hristos,Fiul lui Dumnezeu celui viu, cea care se videqte ?n imp[rtiqirea cu DutnnezeieEtile Taine. Ce fel de minuneesteaceasta? caredd pace Sale Cea si inzdr[venire inimii celei mortificatede picat, minuneacare se arat[ dupX o deasi impirtlgire, primiti dupi ce ai trlit un timp in neliniEteqi moarte spirituaii. S[ nu reduci impirtigania la o deprindere oarecare,la ceva obi;nuit ;i fira importanti. DacI vei gAndi aEa,daci vei inclina cltre o asemenea conceptie,ili vei atragemdnia lui Dumnezeuqi nu vei mai simti dupl cuminecare ai gustatpace ;i via$. Purtdndo vie recunoqtinli,porc[ nitd din adincul inimii, acestordaruri dititoare de vial[, vei dobAndide la Dornnul via1i, iar credintaiti va spori mereu;i mereu.Spaimelesi nelinigtile vin din necredinli. Dupd ceeace simti in timp ce primesti Sfdntaimpirtiqanie, poti fi sigur cd necredinta face si rimdi departede aceaviald care i1i te stdinaintein SfAntulPotir. Cauti sd nu le iei in consideralie. credin$! Tu O, insali e;ti minunea noastri, mAntuireanoastrl! ,,Credin{ata te-a mdntuit" (Marcu 5,34). Credin{avie in adevlrul lui Dumnezeune face s[ plecim intotdeaunade la Domnul in pace. $i, dimpotrivi, necredinlanu ne aduce niciodati pace.Si - vai! - Satana face deseoriapariliadupd o nevrednicl i;i inrp[rtdEire SfinteleTaine, incerc0ndin tot chipul si ne semene inim[ cu in minciuna sa, adicl necredinta, fiindc[ necredintaestetot una cu rninciuna. l8

Uciga; de oamenifiind de cAndlumea,diavolulcaut[;i acumprin oricernijloacesi-l ucidl pe om, cu minciunaqi cu tot felul cleuneltiri.CAndse strecoari in inimi sub forma necredinleisaua vreuneipatimi, nu va incetasir-si descoperemai tdrziu adevirata fa$ ;i anume prin neinduraresi riutate. ci Atunci cind ti-ai dat seama a intrat in tine, de cele mai multe ori nu vei fiindci diavolulcautl si blocheze toate reusis[-l scolidintr-odatI. Aceasta c[ile prin carear puteafi scosdin inimd si face aceasta ajutorul necredirrcu te tei, al cruzimii si al altor mijioace careii staula indem0n[.ZStd;4rnic zvircdzutt suntrobulDomnuluimeu IisusHristos. Eu colestiin mine,arhanghele acumluptAnCu-te de atAt Tu, cel ce te-aiindlpt cdndvacu trufie,te injosesti gAnd duhuluiceluiriu, careiti stii cumplitcumine, slab!Aqa si-i spuiin cel la ca un pietroi pe inim[ gi care te indeamnd tot rIul. Duhului celui trufas ta aceste cuvinteii cad ca un bici de foc; rusinatde tiria si de intelepciunea vei el duhovniceascl, va fugi de tine. i1i vei du ,.o,nu tnOailcleaceasta, vein nu dea si sim{i sivArqindu-se tine schimbiri minunate; vei mai sirrrtiaplu$or sAndu-ti inima povaraucigitoarede suflet;tt se va plrea ci ai clet'enit din ca fulgul gi te vei convinge, proprieexpenenti.cir existi duhuri aie rlufolosin.lu-se lui, cele de sub cer, carecauti mereusi ne ducasprepierzare, gAndurilor si ticiloase,celecarene invenureazi inima,c[zde otrava negre de sd nindu-se nimiceascidragostea oamenisi dorintade a intrain l:onluniune unii cu al1ii. [t oatenenorocirilemi seintdmpl[ in minte si in inirn,i.astfelincit ele imi singuI nu pot fi vizute; de aceea trebuieun Mdntuitcrnevdzut, inimii. O, tdria mea, IisuseFiul lui Dumnezeul0, rul care poatefi cillra.uzd bucuria,bogdtiainimii mele _-slavirI'ie! Slavl lumina minlii mele, pacea, Jie Celui ce mi izbdve;ti de vrijma;ii mei nevizuti, cei ce duc rizboi in minteaqi in inima mea gi carestaugatasI mi ucidirin insusiizvorul vietii mele,in locul cel mai sensibil. in l Tegheazi cu tdrie s[ nu incolfeascd tine trufia. Ea aparein.\irp* V nesimtite. mai cu seami atuncicAndte superisi ifi ie;i rJinfirr: F* motive. altii, din cele mai neinsemnate suflelucrarea Sfintei;i de-viatI-ditltoareiCruci asupra n 71inunata LYltului nostruatinsde otravariului arati in chipul cel mai lirnpede urmitoarele:1) c[ avem un suflet,fiintl spirituali. si lucrul acesta estein spirite rele care actioneaz[ucigltor afara oricirei indoieli; 2) cra^existi sufletuluinostru;3) ca Il avempe Dumnezeul Domnul nostrulisus asupra ;i Sa,;i cd 4) El ne-aadusprin Cruce, Hristosmereucu noi, prin dumnezetrea prin patimile,ristignirea gi moarteaSa mAntuirea, a surpatprin Crucepucd terea diavolului. Iati cdte dovezi desprindemspre folosul credin{einoastre noastrd. din minunatalucrarea de-viati-ddtltoareiCruci asuDra l9

ei ce trdiescviatl duhovniceasclvid cu ochii inimii cum unelteste diavolul, cum ii cllluzesc pe oameniingerii p[zitori, cum inglduie Domnul, prin putereSa, si fim supugiispitelor si cum ne aducemdng0iere. entru a petrece ziua toati sfdntl, in pace,fIr[ de picat, existi un singur mijloc: ceamai sinceri qi ceamai fierbinte rugiciune, dimineafa, indatdce ne-amsculatdin somn.Ea ni-L aducepe Hristos in noi, impreun[ cu TatIl si cu Duhul Sf0nt, si in acestchip di sufletului tirie pentru a tine piept asalturilorriului. Dar pentruaceasta trebuies[ ne pizim inima. neori, cAnd amiriciunea i1i cuprinde sufletul, ajungi si-ti doresti moartea.SI mori e lesne si nici nu trebuie si astepfi prea mult[ vreme.Dar oareesti pregdtitpentrumoarte?Fiindcl nu se poatesd nu stii ci dupi ce vei muri vei fi supusjudecdtii, dup[ cum 1i-ai triit viata (Evrei 9, 27). Nu esti pregltit de moarte gi, daci ar fi sI mori acum, a-i incepe sd tremuri din toate midularele. Nu-!i bate gura degeaba, mai spune,,mai nu bine ar fi sL mor", mai curdnd spune:,,cum sI mi pregitesc crestineste de moafte,cu credinti, cu faptebune,indurAnd inim[ usoari toatenecazurile cu si amdrdciunile sevor abateasupra ce mea,ca si pot primi moarteaflrd frici. ne?nfruntat, pace,nu ca pe o teribili lege a firii, ci ca pe o pirinteasci cu chemarea pdrintelui ceresc cel firi de moarte in impdr[1ia cea firl de sfir;it, fdcutl unui sfdnt, unui fericit?" Adu-fi aminte de acel bitrdn care duceain spateo povar[ greaqi care,nemaivoindsi tr[iasci, a chematmoartea.Aceasta, ascultdndu-I, ieqitin cale,dar bitr0nul, speriindu-se, si-a i-a nu mai dorit moafiea,preferind si-si poartemai departepovaracea grea. id ?ninchipuire,cu ochii inimii, cum inima mea il inspirl pe Hristos in sine, cum Acela pitrunde in ea, aducdndu-i,dintr-o dati, pacesi dulceald.Nu m[ voi lipsi de Tine, Iubitorule de oameni,Tu care esti respiratiasi bucuriameal Bolnav sunt fdri Tine. utem, oare,si. ne rugim mai repedefiri a diuna in vreun fel asupra ruglciunii? Pot si o facl cei ce au deprinsrugdciunea lluntrici, cea .din inimi curati. Se cuvine ca in timpul rugiciunii inima si doreascisincer ceeace cere;sd se pltrundl de adevirul cuvintelorrostite,iar pentruo inim[ curati acestea de la sine. Ea se poateruga si mai repede,dar numai cu vin evlavie,deoarece grabaca atarenu poatevitima rug[ciunea,adevirul (sinceritatea)ei. Dar cei ce n-au ajuns si se roagecu toati inima trebuie si se roage firi grabi, astept0nd fiecare cuvint al ruglciunii si-qi giseasci ca ecoucorespunzltor inimI. Dar cel ce nu a deprinspracticarugiciunii conin templative nu poate obtine cu usurinti aceasta. Iati de ce pentru unii ca acestia trebuiesd devini regulI obligatorierostirearari a cuvintelorrugiciunii. Agteapti ca tiecarecuvdnt si-ti trezeasciin inim[ propriul siu ecou.

20

de fie 1n inima omului seproducefie apropierea Dumnezeu, indepirtaIrea de El si, in acelasitimp, pace ;i bucurie sau tulburare,spaiml, ap[sare, viati saumoarteduhovniceasci. celemai multe ori apropierea De se producecind avemnecazurisi clnd doarDomnul, spreCarene indreptim cu toatl inima, ne poateizbravi ele.Asa ni seapropieinima de El. indeplrtarea de survineatunci cAndnu ducem lipsl de nimic, cAndne bucurim de bel;ugul bunurilorpdmdntesti, careil fac sI setrufeascil omul vechi.trupesc.Inima pe omului pierdecredinta;i il uita pe Dumnezeu, Judecitorul si Binet[citorul sdu,tocmai atunci cArrdomul devine avid de bogitie, de slav[, de faimi si cind le-a obtinut pe trcestea. Atunci uitl de nemurireasufletului,uiti datoria de a-L iubi din toati inima pe Dumnezeu, fiecareom, ca pe sineinsusi. pe un $ac-um om rlu, cAndvine sl-i cearl ceva unui om bun, bldnd si smerit. pentru a-gi asigura succesulcererii. cauti el insusi sd se asemene aceluia,tot astfel si crestinul,cAndvine si se roageDomnului, sau preacuratei sale Maici, sau ingerilor si sfintilor, pentru succesulrugiciunii saletrebuies[ se asemene, cAtii estecu putintl, Domnului insusi,Preape curateiSaleMaici, ingerilorsausfintilor.Iati in ce constdsecretul rugica ciuneanoastrl sI-si ating[ scopulsi si fie grabnic auzitia. umnezeu, in trei ipostasuri, vedesi mi aude.EsteconvinCel md gereacareirni insuflefeste inima cu prisosinfi, mi-o urnplede pace bucurie. vedegi Maica Dumnezeu-CuvAntului, auderugiciunilesi M[ imi ;i suspinele cdtreEa;i aceasta estetot o convingere mdngAietoare, se concare firm.i necontenit in fapt. Umbla-voi intotdeauna, simtind pretutindeni prezenta ochiul lui Dumnezeu. si ovadl hotdrAtoare diavolul exist[ in lume o reprezinti faptul ci c[ oamenii nu simt, sau simt intr-o prea micl mdsuri (desi unii incearcl sa simtl) mila lui Dumnezeuin fipturi, putercaLui proniatoare si riscump[ritoare. Existi deci si cel ce se impotriveqte rlsputeri la tot ce din e bun si drept. nirea cu Dumnezeueste{elul de cdpetenie vielii noastre,iar pial catul se opuneacestuia, modul absolut.De aceea, la fugiti de plcat ca de cel mai cumplit vrljmas, ca de cel ce ucide sufletul, pentruci o viatl fdri Dumnezeuinseamni moarte.Sd ne p[trundem de menireanoastri, sd nostrustipdn ne cheami s[ ne unim cu El. finem minte mereucd obqtescul n creqtintrebuiesi aibl mai intdi de toateinimi.curati, pentrua-L puteavedeape Dumnezeu. cum ni se arati El, cu dragostea a$a pe care ne-o poartd si cu toate desdvArgirile Sale; cu frumusetea ingerilor, cu toati slavaStipdnei noastre frumuselea sufletuluigi mirelia Ei de Maici a lui Dumnezeu, frumusetea cu sufletuluisfinlilor lui Dumnezeugi cu dragos-

..1,

2l

teape careo nutrescei fa1[ de noi. Trebuies5-ivedemasacum suntei inqiqi, trebuiesd vedem gi sd pitrundem adevirurile credinleicregtinecu toatetaineleei, si le percepem mirelia, si cunoagtem, aselnenea, de starea sufletelor noastregi indedsebisd ne cunoa$tem picatele. O inimi necurati, inchinati spredobAndirea celor plmAntesti,nutrind in sinepofte ale trupului, pofte ale ochiului qi poftireafaimei p[rmdnte;ti nu poatevedeaqi cunoaqte nimic din toatecele de care am vorbit mai inainte. ugiciuneaesteiniltarea minfii Ei a inimii citre Dumnezeu. Estelimpedeasadar nu se poateruga cel ale cirui minte ;i inimi sunt leci gatestrins de cevapimintesc - bani sauonoruri- saua cdrui inimi sti in robia unor patimi- uri, invidie.Aceasta pentrucI patimilede celemai multe ori inlintuie inima,dupl cum Dumnezeu lSrgeqte, o dlruindu-i adeviratalibertate. ste mai presusde orice inchipuirecum se unegteHristos Insusi cu semnulCrucii, ddndu-iminunataputerede a stArpipatimile,de a-i pe demoni, de a da impicare sufletelorzbuciumate.Dupi cum tot mai izgoni presus inchipuireesteqi atuncicdndDuhul Domnului nostruIisus Hristos de se uneste pAinea vinul, preficindu-le in trup qi sAnge cAndne cur[1eqcu si si te deslvArqit pacecereasclEi linigte,fdc0ndu-l sufletulde picate, aducAndu-i bun, bl0nd,smerit,plin de credinli pornitddin inimd qi de nddijduire.Aceasta se explici in parte prin aceea Duhul Domnului nostruIisus Hristoscel cd atotputemicsi atotziditoreste pretutindeniqi ci pretutindeniEl poate ,,si chemela fiinli cele ce incl nu sunt" (Romani4,l7), cu atdtmai mult si faci altcevadin ceeace este.$i pentruca o inimi pufin credincioasi nu-Eiinchis[ puie cd Cruceasaunumelelui Hristoslucreazd. la sine,gi nu prin Hristos, de nici singurdCrucea,nici chemarea numelui lui Hristos nu vor face minuni atuncicdndcreqtinulnu il va vedeacu ochii inimii sauai credinteipe Hristos Domnul qi nu va crededin inimi tot ce a s[v6r;it El pentrumdntuireanoastri. Tata, Eu cu voi sunt in toate zllele,pdndla sfdr;itul veacului" (Matei ,,L28,20). Asadar;StipAne,Tu eqti cu noi in toate zilele;nu triim nici o zi fdrd. Tine, flri prezenta Ta. O, cdt de real ,sicdt de esenlialsdl[qluieqti Tu in SfinteleTaine! Tu iei, Stlpdne,la fiecareLiturghie un trup intru totul asemdnitorcu al nostru, in afar[ de pIcat, ;i ne hrines,ticu Trupul Tiu dltitor de viafi. Prin SfinteleTaine e;ti intreg in noi, Trupul Tiu se une$te cu trupul nostruqi Duhul Tiu se une$te sufletulnostru.Percepem, cu simtim aceastd unire dititoare-de-via1d, linigtitoare;i dulce, Simlim ci, unindu-ne cu Tine in SfdntaEuharistie,devenim acelaqiDuh cu Tine, dup[ cum s-a spus:,,Celce se alipeEte Domnul esteun duh cu El" (1 Corinteni6, l7). de Ne facem asemenea Jie, buni, blAnzi;i smerili, dupdcum ai zis despreTine -Ll,2g). insuti: ,,Cdsunt bldnd qi smeritcu inima" (Matei Este adevlratc[ adesea trupul nostru cel viclean Ei nev[zitor sau st[panul veacului acestuia

22

ci in caresll[$luiegte picltosul nostrutrup ne $optefte in SfinteleT'ainese afli doar pdine ;i vin, nu insu;i Trupul, si insu;i S0ngeleDomnului, chemdnd ajutor,ca pe nigtemartorivicleni,simfurilevizului, gustuluisi in clevetirilorcelui riu si cugetirm dupl rnirosului. Noi insl nu dlm ascultare totul estecu putinti; Tu creezitrupurileoacum unneazi:la Tine, Doamne, pegtilor, pdsdrilor, reptilelor, tuturorflpturilor. N-ai ale menilor,animalelor, esti si toatele implinesti",si-Ti creezi puteaoareTu. Care ,,pretutindenea propriul TIu trup? Oarece sculptor.lucrdndstatuipentrualtii. n-ar fi in stare un Si sd-sifaci propriasa statuie? nu numaiatdt.Tu esti Cel ce poti preface obiect neinsuflelit intr-o fiintl vie, precum toiagul lui Moise intr-un sarpe. nimic nu estela Tine cu neputinli. Oarenu-Ji poti faceTie Insuti Trup din trupuh"ri pAinesi vin, acestea nostrusi care.intrebuinfiind atAtde apropiate nostru?Tu faci ?naqa tate ca hrani qi bluturi, se prefacin carneasi sdngele credinla noastri s[ nu ne fie pusdla incercaremai mult decdtarn chip ?ncAt Tlu Trup puteasuporta;Tu nu prefaci un bulgire de pinrint in preacuratul cea gi preacuratul Sdnge, pdinea albI. moale.curatdsi plicutd la gust; ci Tdu nu faci SAngele Tdu din ap[, ci din vin, careseamdnila culoarecu sAngele (vinul caree numit in Scripturra strugurelui(Sirah50, l7), pldcutla sdngele neputinta noastri,slaba noasgustqi careveseleste inima omului.Tu cunosti in ai tri credinti si de aceea binevoitsi Te folosesti, Taina'l'rupuluisi Singelui T[u, de aceleelemente care se potriveaucel mai bine. Si credemdeci plinii si vinului ne implrtdqim cu adeviratulTrup si cu t[rie c[ sub aparenta ale adeviratul SAnge lui Hristos gi c5, in Taina Implrtdsaniei,Domnul va fi cu noi ,,in toate zllele,pind la sfirqitul veacului" (Matei 28,20). A m putea spune cI sufletul nostru este o reflectarea chipului lui .l-l,Dumnezeu. Cu cAtaceasta mai fideli qi mai clari, cu atAtsuf'leeste tul ne este mai luminos si mai linistit. Cu cdt Dumnezeuni se reflectd in suflet intr-o mai micd misurl, cu atat el estemai intunecatsi mai nelinistit. $i fiindcd la noi sufletul e totunacu inima, se cuvine ca in ea si se reflecte, prin sim![minte, prin recuno$tinta noastr[,adevlruriledumnezeie5ti si lipsi seasc[cu desivdrqiretot ceeace ar puteareflectaminciuna.Simte dragostea Taine,simteadevlrultuturorrugiciunilor:inilui Dumnezeu preacuratele in ma noastri e ca o oglindi. Adevirul trebuiesi ni se reflectedeplin ;i exact intr-o oglindl obisnuitri. lumii exterioare in inimi, precumobiectele p bine.cum nu se poatemai bine. sd faci faptebune.Ornul bun este estegi altoraplicut. Uimpdcat cu sine,esteprietenullui Dumnezeu. Cel ce face binele atrageflri si vrea asupra-itoateprivirile. De ce?Fiindci, atunci cAndsimti o mireasmi plicuti, te oprestif[rI sI vrei sd o miro;i. Privili infdliqareaunui om care stlruie in fapte bune,chipul slu. Cum aratirla se Blindeteasi smerenia revarsi din el, pe toti fa$? Ca si un chip ingeresc"
LJ

?i cucereste firi si vrea cu frumusefea Luali aminteqi cum vorbegte: rdssa. p0nde;tesi rnai mult buni mireasmil Parci v-ati afla fatl cdtrefatd cu sufletul lui, topiti de dulceafa unei dulci convorbiri. ragosteaaduce lini;te ;i destindein chip pldcut inima, o thsuflete;te,in timp ce ura o chirce;techinuitor si o tulburi. Cine uri;te pe altii, acelase chinuieqi se tiranizeazd.pe sine;e prostulproEtilor. Andtrupul v[ esteatinsdistrugitor de vreo boal[, nu cArtitiimpotriva lui Dumnezeu, mai bine spunefi:,,Domnula dat, Domnul a ci (Iov l,2I). V-a1iobiqnuitsd vi luat, fie numeleDomnului binecuvAntat" considerati trupul ca pe o proprietate inalienabill si nu estedeloc aga,fiindcd trupul vostru estetemplu al lui Dumnezeu. Preotul xistl, oare, o mai inaltl slujire decdt cea preoteasc5? vorbegte mereucu Domnul ;i Acela ii rispunde; la orice ierurgie,la orice rugiciune, Domnul di un rispuns. Putea-vaoare preotul, atunci cdnd esteasaltatde patimi, s[ nu-qi aduci aminte cI patimile suntjosnice. necurate, mai cu seami pentru un preot, c[ nu trebuie sI le lase si pitrundd in ini'mi, acolo unde trebuie s[ siligluiasci deplin doar Iisus Hristos?Preotul nu esteom, ci ingel Toate cele lume;ti trebuie sd le lase deopartein urma sa. DoamneIisuse! Imbrica-se-vorpreofii Tii cu dreptate(Psalmul 13L,9), pentrua nu uita niciodati inalta lor chemare pentrua nu se lisa prinsi in qi capcanele lumii acesteia;i ale diavolului,pentrua indeplrta de la inimile lor grijile veaculuisi in;eldciuneabogiliei gi pofteledupl celelaltecarepltrund in inima lor (cf. Marcu 4,19). ulte gi felurite sunt ciile prin care diavolul ne pitrunde in suflet, ?ndepdrtdndu-l Dumnezeuqi cdutAndsi ne subjugecu intreade ga-i fiinti intunecati, plini de ur[ si ucigltoare. Orice migcarea patimilor devinepentruel o cale de accesgi nu scapl nici ceamai mici ocazieca sd o foloseasci.Si caiie Duhului Sfdnt sunt de asemenea multe $i felurite: calea credinteisincere,a inimii smerite,a iubirii din toat[ inima de Dumnezeusi de semeni;.a. Nenorocirea estec[ ucigltorul de oamenicauti prin toate mijloacele sd puni stavili acestorcii. Cea mai obi;nuiti cale pe care ne putemintoarcela Dumnezeu, picitoqii, cei ce L-am pdrlsit, ducdndu-ne noi intr-o lari indepirtati, esteaceea trecerii prin grele suferinlesi a pldngerii a pentrua se aprocu lacrimi amare.$i SfAntaScripturi, ;i experientaaratdc[, pia de Dumnezeu,plcitosul trebuie si sufere,s[ se tdnguiasci,sd verselaCrimi, sd-si vindece inima de fitlrnicie. ,,Pitrundeli-vi de durere.intrista1i-vdqi vi jelili" (Iacov 4,9). Lacrimile au putereas[ ne curefeintindciunea inimii, iar suferinfelene sunt de trebuin$ fiindci prin ele scad,mdntuitor, pornirile pdcitoaseale inimii. O inimd intoars[ spre sine poate vlrsa mai lesnelacrimi de pociin$.

24

Oameniiau cizut in necredinti fiindcI s-aulipsit de duhul rugiciunii


dnd diavolul ni se afld in inimd, simfim ceva ca o greutateucigltoare,neobiqnuitl,o pardde foc in piept si in inimi; sufletul simte cI cevail str6nge c[ seintunec[; totul ne iriti; simtim repulsiefat[ de orice si fapti bun5;interpretlm anapoda orice cuvdnt qi orice gest ale altora fat[ de noi, vedemin ele porniri impotriva noastrl, ficute cu rea intentie, olezare a onoareiqi de aceeanutrim fali de ei urd adAnc[,ucigaqi, gdnd de mdnie qi rizbunare.,,Dupdroadelelor ii veti cunoaste"(Matei 7,20). Sunt zile cdnd duhul riu m[ tulbur[ gi pe mine. amenii au cdzut in necredint[ fiindci s-au lipsit cu totul de duhul rueiciunii saufiindcdnu-l au si nu l-au avut niciodatl.intr-un cuvAnt,pentruc[ nu se roagd.De aceea inima unor asemenea oamenidevine cAmpulin carepoatelucra in voie StipAnullumii acesteia. diavolul.El este gi st[pinul lor. Acegtia nu s-au rugat si nu se roagi Domnului sd coboare (iar asupralor roua harului dumnezeiesc de darurileDomnului au partedoar cei ce le cer). Inimile intinate dup[ fire, lipsite de roua insufletitoarea Duhului Sfdnt se usucdsi astfel,pdlite de o teribil[ arEi$, cad, pAndla urm[, mistuite de flacarile infernale ale necredinlei;i ale patimilor de tot felul, diavolul neqtiind sd facd altceva decdt si afatepatimile, cele care intrefin acestfoc gtozav,el salti de bucurievdzdnd cum pier nefericitelesuflete,cele rlscumpdratecu sAngele Domnului, al Celui ce i-a surpatputerea. ruglciune de dimineagi.Dumnezeule! Fic[torule gi StipAneal lumii, caut[ cu milostivire in ceasulacestaal diminetii asuprafipturii Tale impodobitdcu dumnezeiescul chip. Fi ca ochiul Tiu si mi inTiu viorezeqi sd vinl lumina Ta ceamai strilucitoaredecdtSoarele beznasuin fletului meu, cel ticlloqit de picat. Ia de la mine intristarea gi lenea, pentruca inima mea s[ sliveasci dlruieste-mi veselieqi vigoaresufleteasci, cu bucurie bunltatea ;i sfin.tenia Ta, nemdrginita-Ji miretie, desivdrsirile Tale firi de sfdrqit,in toatl vremeaEi in tot locul. CI Tu e;ti Fdcdtorulmeu Ei Stapdnulvielii mele, Doamne,;i Jie se cuvine slavl de la toatefipturile Tale ralionale,in tot ceasul,acum qi purureasi in vecii vecilor. Amin. in clipa cdnd omul, prin propria-i vointi, a crazut la Dumnezeu,el de care fusesecdndvao vieluitoarede pe l0ngi casi, dar care s-a silbiticit, hlllduind prin piduri de nep[truns,el priveqtefiri chef citre locul vieintunericulpidurii, adici al lumii acesteia, fuirii salede odinioari, preferdnd luminii vechiuluiloc, adic[ raiului dumnezeiesc. vine sreu si se uneascicu ii

25

Dumnezeu, atunciclnd reuseste o facd,cadeadeseori la Dumnezeu. iar sI de Ii estegreu s[ creadi sincerin Dumnezeu in toatecateEl i le-a descoperit, ;i nu seingrijestesi pistrezein sufletnestrimutatcerescul al credinpi. dar aca Dumnezeupoart[ de griji, cu intelepciunea proniatoare, Sa fi6 lJ rulyi de iarbi. florii saufrunzeiunui copac.ldsa-ne-va oarepe noi in pirisire? Convinge-te,din toat[ inima, omule, ci insusi Domnul Dumnezeu,in a Sa iconomie. se ingrijestede toati fdptura Sa, pAn[ la cea mai de pe unn[. intelegeci ldngr fiecarefdpturdstdnevizut creaiorul. Dupa crivinteleM0ntuitorului,Dumnezeu imbraci iarba campului(Matei 6, 30), hrdneste pasirile cerului(Matei 6,26). cu ce nu ne inveseleste Domnul pe noi, fdpturileSale? Chiar si cu flori. Ca o gingagimamd,cu puterea atotSa fiitoare |i cu intelepciuneaSa, in fiecare prirndvari face si creasci pentru noi, din nirnic,superba vegetalie. ne desfltdmcu ea gi sdnu uitim a preaSi sla-r'i bunitateaCreatorului, Plrintele nostru ceresc;si rlspundem iubirii Salecu inimile noastre iubitoare. fr ine nu credein Dumnezeu,Cel ce ne scap[ din situatiile cele mai \-, grele.cine se arati neincrezdtor slabde fire, acelanu vrea si dea si slav[ lui Dumnezeu, inchipuiecd nu vegheaz5, doarme,cd nu este ci ;i-L nici atotputernic, nici bun, acelaminte fat[ de DumnezeulAdevirului gi prin aceasta cadein cumplit picat. Cu deosebire, pot fi scuzate nu neincrederea si scepticismulacestora dupi ce au vizut oameni care s-au invrednicit si prirneascd o dati ajutor minunat de la Dumnezeu-Mdntuitorul. cdte nu o, plcate md apasi! Cel vine in atingerela modul f\ ur)rnezeu neviizutsi atoateficdtor I-l sensibilcu sufletul meu nevizut, care,in urma acesteiatingeri,se umple de o minunati liniqte gi de o bucuriecereasci.Dovezi despreprezenla lui Dutnnezeu nu-mi aduc ochii (ca in cazul obiectelorobisnuiteale existentei),nici urechile caleacuvintelor;i sunetelor pe vocii, nu acestea si fac ajungdla mine ,,semnale" la Cel de necuprins; le aducesufletul,care, de mi ca si zic asa.se pitrundede Dumnezeu. I tunci cCndse tulburi ;i i1i umple inima de dezn[dejderiuratea oafl' menilor,adu-ti amintec[ Domnul Dumnezeu Cel atotputernic ;i atotdrept iubestenemlrginit si ci El rabdi o vrelneriutatea oamenilor,dar te candvine tinipul. o pedepsegte dupr merit.Tu nu esti in staresd dispui,aqa curnai dori, de tine,de gurata, de un singurmldular al trupuluitiu. Tindnd seamade aceasta, gdndeqte-te cum esteCel ce conduceintreg universul,tinAndu-iintr-o asemenea, minunati, extraordinari ordine, Cel ce stdpdneqte tot neamul omenesccel cuprins de riutate ;i desm[tare,oamenii fiind gata oricdnd sd se nimiceasci unii pe altii. dar in acelasitimp avAndparte, sub

26

stlpdnireaLui, mai mult de bucurii dec0tde supirlri. Cdt de atotputernic ;i pesteo asemenea esteDomnul, Cel ce cArmuiegte imensdqi de preainlelept feluriti multitudine! Bizuie-tepe ajutorul Sdu la modul absolut. Taine nu sta si te intrebi: oare ind este vorba de dumnezeiegtile cum a fdcut Dumnezeu cum seint0mpld?Nu-[i estecunoscut lumea privinl[ nu poti Ei nu trebuiesd stii ceeace face din nimic qi nici in aceastd Dumnezeuin chip tainic. Taina lui Dumnezeutrebuies[ r[mdn[ pentrutine nu tainI. fiindci tu nu egti Dumnezeu, pofi cunoaste ceeace cunoa$te tot a estenesfArsitd. eqti luTu DumnezeuCel atotputernic, Cdrui intelepciune lui crul mdinilor Lui, neinsemnata creaturd.Jine minte cI a fost o vreme tot cdndnu existanimic qi ci dupl aceea ce existdpdn[ astizi a fost creatdin de CuvAntul lui Dumnezeu:..FdrdEl nimic nu s-a f[cut din ce s-a nimic fdcut"(Ioan 1,3). lui inima. aceainimi iubitoare. 1)redati-v5, rugdtorilor, Dumnezeu I. sincer[, cu carev[ iubili pdrinlii, bineflcitorii, prietenii,ceain care simlifi dulcealaiubirii curate,nepreficute. indelungate. daci ajungsi fie abia J f neori.in timpul unei rugdciuni cAteva minute,celece suntrugiciune sinceri L,/ pldcutelui Dumnezeu Principalul intr-o rugdciune esteapropie;i adevlratdslujirelui Dumnezeu. a cea dulceaprezen!6 lui rea inimii de Dumnezeu. caredi mdrturiedespre in Dumnezeu inimd ie dupdcum Eu voiesc,nu dupdcum voieqtitu. Acestaesteglasul pe Stlpdnului Dumnezeu, careil audemereusufletulnostruclzut in p[cat gi carenu vrea si iasi din starea intristarepe carei-o di picatul. Fie de inimii, pe misura picatului asacum Eu voiesc:saute pocliestidin addncul sivArEitEi te intorci la calea viefii, cea pe care !i-am ardtat-oEu, sau supupe ne-teunei pedepse, misura p[catului, aqacum fi-o va da dreaptaMea judecatd. Altminteri, plcatul pe care l-ai sivArsit te va chinui, ca unul ce este de numaiatunci o abatere la poruncileMele. Sufletulnostruigi va afla lini,stea cAndva facein mod real gi din addnculinimii dovadl de poclintd, pe mlsura picatului s[vdrqit, sau va suportapedeapsa dumnezeiascd corespunzdtoare. O, st[pAnireatotputernicd atotdreapt[a Dumnezeuluinostru,ceacarec0r;i muieqtiin chip nevizut nevizutele noastresuflete,Tie se cuvine toat[ mlrivoia Ta! MAntuitorul nostru!Facd-se rea! SlavdJie, Doamne, At de repedeqi de u$orne poatemAntuiDomnul nostru! intr-o clipe piti, pe nea$teptate, nebdgate seamd. in Adeseaam fost in timpul zilei un mare pIcltos, iar seara, dup[ rug[ciune, am mers la culcareinprin darul SfAntuluiDuh. cu inima plina de dreptatgi mai alb decdt zdpada. dulceati si de o adAnc[pace.Cdt de uEorii esteDomnului sI ne mAntuiasc5,
4n LI

in searavielii noastre, amurgul zilelor noastre!Mintuieqte-m[, mAntuiegin Ta te-mi, o, Preabunule Doamne,primeqte-rniin cereasca irnplr[1ie. Totul iti estecu putinfi. Sluga,,pentru stlpAnulslu stl saucade.Dar va sta,clci Domnul are putereca si-l facl si stea"(Romani14,4). l-teea ce estede ceamai rnareimportantdsi reprezintl elementulvital \r.-, pentru orice fipturi, aceeas-a ascunsde citre Creatorin adAncul pretutindeni.Bunioarl la om. Sufletul este flpturii. Putem observaaceasta in se alezarin chiar mijlocul fipturii sale,in inim[, de aceea si spuneadesea e loc de suflet - inimi si in loc de inimi - suflet. .,N{dhnit duhul in mine ;i ziinima mea incremenit[inlluntrul meu" (Psalmul142,4),.,lnimI curatra intru celedinliuntru ale desteintru mine, Dumnezeule, duh dreptinnoie$te si mele" (Psalmul l1). 50, T\ umnezeulnostru esteDumnezeulmilei, induririlor si al iubirii de chinurilor;i al peL/6nmsni (Psalmul102,8 $.a.), nu Dumnezeul $i depselor. Chinurile vin ca o consecinli a picatului, ele fiind ;i parteaacelor daci te c[ieqti, sinDe fiinte flri trup carel-au plrlsit pe Dumnezeu. aceea, tale o poartd cer, din inimi, poli credeci vina pentruchinurile qi suferintele plcatul qi diavolul, dar nu numai acestea, ;i tu insuti, fiindcl diavolul nu ci 1i-arfi putut facenici un riu daci n-ar fi gisit cevain tine de caresi se agafe. (Ie;irea20, 5). ,,Nu voi da nim[nui slava zelos... Q unt un Dumnezeu (Isaia42. 8\. Acestecuvinteale Domnuluislaveidevin o rearJ Mea" litate atunci cdnd slava lui Dumnezeu.care lucreazdin mine prin Sfintele Lui Daruri, o atribui, in sineamea,altcuiva,saula altceva,neaduc0ndu-l recunogtinfi, din toati inima. Atunci devine Domnul zelos pe slavaTainelor Sale,intotdeauna minunate,ddtitoare de viafi. $i atunci sufletul meu va fi pedepsit prin dreaptaSa Judecat5, toiag plrintesc. Atunci audeel deslusit cu ci cuvinteleDomnului:..Nu voi da nimlnui slavaMea". .,Pentru nu-mi dai atdt de limpede in Mie slavacare mi se cuvine, cea pe care o vezi tu insuli Tainele Mele, lovi-voi lluntrul tiu cu toiagul dreptitii Mele si prin aceasta te voi face s[ qtii qi s[ crezi cra voi da slavaMea altcuivaniciodatl. Eu i1i nu cu cur6! picatele gi i1i fac sufletul mai alb decdtzapada, SdngeleMeu. Iti aducin suflet pacegi bucurie.Te incilzesc gi te alint ca o mamd pe pruncul inima ta. Te gi Mea. Umplu de dragoste siu, pun in tine bl0ndefea smerenia prefac,ili dau o alti infiliqare, spre propria-1iuimire, ca si te faci om nou, duhovnicesc, cui altuia i-aq putea da slava faptelorMele? Fiindcd Eu ;i rimAn vesnicneschimbat: nu ,,Dumnezeu esteca omul,ca sI-L minfi, nici ca omului ca si-i parl riu" (Numeri23,l9). fiul umnezeuCel nevizut lucreazi asuprasufletuluimeu, ca Ei cdnd ar tot fi vizut si ca si cum s-arafla aieveain fala mea,cunoscAndu-mi

28

ce gandescsi tot ce simt: orice lene ascunsi ;i orice indlrltnicie, orice patiml iqi primegteintotdeauna pedeapsa cuvenitl. in general,daci dispozilia mea liuntricl nu estevrednicl de Dumnezeu, sfinteniaLui, inima se de simte pedepsiti ca de un foc dogoritor,iar atunci cAndsunt vrednic mI simt vesel;i linistit. 11 rice s-ar spune,omul devine uneori din cale-afari de supiricios si \r.-f de rdu nu fiindci e in firea lui si fie aga.ci fiindc[ diavolul s-a strSduit din rlsputeri s5-l faci as.a. Observali-vl pe voi insivi, observati-isi pe altii atuncicdnd devin irascibili si r[i, c6nd voi inqivl s,iei a1ifi fost in stare sI faceti una cu pimdntul pe cinevacarevi dusmlneqte mod real saunuin vi s-apirut cI o face.Comparafiaceastd mai starecu linipteacarevI cuprinde qi ii cuprindeqi pe allii (uneori foarte repede,pdn lucrareaingerului p5zitor), blindefea,bunltateade caracter carereaparla propriavoastri persoanI saula altii, trecerea la o anumitl starela contrariulei. Vd veti spunein de pareun alt om, nu seaminl cu cel carecu pulin timp in urmi era sine:acesta plini de mAnieqi riutate.Acestom estecel .,dincareiesiseridemonii... sejos, la picioarele lisus" (Luca8, 35) (adicl blAndsi smerit), zAnd lui cumintit gi intreg la minte. Oares[ nu se mai afle in el nici urml din vecheariutate si din nebuniade mai inainte?Unii taglduiescexistenta duhurilorreie. Dar asemenea cazui precumcelede mai susdin viala unor oameniaratl limpede cI ele exist[. DacI fiecare efect are propria sa cauzl ;i daci pomul se cunoagte dupl roade,cum ar puteasi nu se vadi in cineva,careestecuprins de o furie dement6,duhul riu care lucreazd, el qi care nu se poatemaniin festa decAtintr-un mod care ii esteintru totul propriu. Poatecineva si nu recunoascl dezllntuireade ur[ a cuiva pe incepdtorul toat[ riutatea?Mai in a mult decdtatAt,omul care s-a molipsit de t0fnI qi iritare si care emandurl simte desluqitin piept prezenta unei forle malefice;ea ii producein suflet o cu totul altl staredec0taceeade care vorbesteMintuitorul, referindu-se la jugul Meu e bun ;i povaraMea esteuqoari" (Matei I 1, prezenla ,,C[ci Sa: 30). CAndesteprezentcel riu, te simti ingrozitor, simti o apisaretrupeascl si sufleteascd. ea mai frecventdcererecare se face in biserici prin giasurilepreo\r.-, tilor, citetilor, cflntiretilor estesi fie miluiti. Ce inseamni aceasta? inseamn[ci toti cei ce ne aflIm in biserici meritlm pedeapsa clumnezeiascii qi cd primul lucru de caretrebuiesi ne aducemamintecand venim la biserici estecd suntempicdtogi qi cI ne-aminfitisat inainteaDomnului cerului si pimdntului, Flcitorul qi Binefdcitorul nostru,Cel pe Care il mdniemin fiecarezi qi in fiecare ceascu flridelegile noastre, si-i ceremmild, fiecare ca pentru sine Ei - in duhul iubirii cre;tine- si pentrualtii. Rugiciunile pentru miluire pot fi mari saumici, precum;i de cererestdruitoare. intrucdtin biseri-

29

cereni stdruitoare nici un cuvAntde prisos,in timpul ectenter ci nu se rosteste sufledin gi mai multi tdrie lui Dumnezeu, adAncul se cuvinesi ne rugirn cu ectenii: tulur, cu zdrobirede inimi, dupi cum se spuneqi la inceputulacestei timp zicemtott clintot sufletulqi din tot cugetulnostru,si zicem".in acest ,,Si jasim deoparle qi, arzdnd duhul smerede inimii riceala qi neatenlia trebuiesi nier, stincl numai ochi gi urechi, sd inillim citre Creatorcea mai fierbinte rugiciuneca si ne miluiasci pe noi, picdtoqii.Dar ce observimin timpul ectesfinlilii slujitori niei cererii stiruitoaresi al celei mari, in timp ce liturghisesc si si cinti cintiretir: ca de obicei,rugitorii suntneatenti indiferenfi. dupi o rugiciune nevredA rat dupl o impirtisire nevrednici, cdt si InseamnicI Domnul nu ne-aintratin llnici si rece.sufletulboleste. jignit cu necredinla r[ceala inimii noastresi ci inglduie inimi, cd L-arn ;i duhurilorrele si ni se cuibireasciin inim[, ca si ne faci sd simtim deosebireadintrejugul Siu qi cel al vrijma;ului. care nu se cliesc pierd dupl 4^t e adevlr insplimintltorl Pdcdtosii \- moarteorice posibilitatede a se achimbain bine, adic[ rlmAn mechin.Cum s-arputeademonPicatul inseamnd reu pradi chinurilolveqnice. in in straaceasra? ntoclulcel mai distinctprin starea care se afli unii p[c[tosi qi plcatuluiinsuqi:de a-lline pe om in prinsoare de a-i si prin caracteristicile qtieoarecit de greu ii vine picltobloca toateciliie cleie;ire din el. Cine nu si sului,atuncicind estelipsit de un anumedar de la Dumnezeu, pdriseascd atat ;i s[ aleag[ caleavirtulii?! Cat de caleapicatului pe care a indrigit-o picatul ridicinile in inima picitosului gi in toati fiptura adinc i;i slobozeste propria sa viziune, denaturat[,asupralucrurilor, lui, cum ii impune acestuia inf{igindu-le pe cele mai rele dintre ele intr-o lumin[ ispititoare.Stim de sd cI asemenea de cele mai multe ori plcitoqii nu se gAndesc se indrepte,nu orbili de trufie si egoism.$i pe sine mari plcltoqi, l[sdndu-se se socotesc ce chiar atunciclnd se consideri picitogi, cad in aceadeznildejde vine de la si iacl, carele invlluie minteaca o pdcldinlbugitoare le inriie;te inima.Daci nici n-ar lucra in el harul clumnezeiesc, un pic[tos nu s-ar intoarcela Dummintea;i de a ne lega picatul areinsu;ireade a ne intuneca deoarece nezeu, picioare.Dar timpul si locul cdnd putem primi lucrareaharuclemAini si de numairugiciunileBisericii,cele viati. Dupi moarte, lui estedoarin aceastii ficute pentru picdtosii care s-auc[it, pot lucra asupraacelor sufletecare se arati primitoareharului,luminii faptelorbune,ceape careau dus-ocu ei dincolo, sufletepestecare poatesi coboareharul lui Dumnezeusau si lucreze plcltoqii carenu se ciiesc rugiciuni ale Bisericii.Neindoielnic, cucernicele atunci cAndmi aflu r[mAn fiii pierzirii. Ce-mi spunepropria-mi experientX prins ctepicat? Mi se intAmpl[ uneori si mi chinuiescziua intreagi si si nu nt[ pot inirlta cu inimi curati, fiindci plcatul md inriieste, mi face sXnu md

pot bucurade milostivirealui Dumnezeu;mi pdrjolescca in foc, dar r[mAn M[ simt ca gi cum a'sfi de bun[voie in el, fiindci p[catul mi-a legatputerea. inl5ntuit in mine insumi, nu suntin stares[ mI pot intoarcecltre Dumnezeu, pdn[ cdnd, v[zdndu-mi neputinla qi smerenia,lacrimile mele, El nu se va milostivi de mine Siimi va trimite harul Siu. Nu zadarnicomul predatpicatului estenumit legat cu legiturile intunericului(2 Petru2, 4). iata ta sufleteasciseimparlein mod distinctin dou[ stdri,intre care pace, careinseamnd O existi o profundl deosebire. stareesteaceea spaima, gi deschis[;o altae ceain caredomin[ suferinta, bucurie,inim[ largd Cea dintdi stareesterezultatulacordului iar sufletul se simte in strdmtorare. La dintre suflet qi legile Creatorului. origineacelei de-adoua stdri desivdrsit cum instdincilcarea sfintelorsaleporunci.Pot observasi observrealmente cepeo staresaualta.Presimtqi pe una,si pe cealaltl. $tiu ce seintimpll intotde daci stdrpeqti la inceputs[mdnlaniscitoare de suferinldgi strflmdeauna: sufletului. torare,stirpe;ti qi roadeleei, adic[ suferinlaEi strAmtorarea voi Cl au nu v[ cunoas,tefi singuri bine cd Hristos Iisus esteintru voi? (2 ,,) Afurd daci nu sunielinetre-bnici" Corinteni13,5). Cu adevirat, triieqte in mine. De fapt, pAni acum am fost netrebnic;nu mi-a treHristos cut prin minte ;i n-am stiut bine cd Domnul estein mine. El, Cel Atotsfdnt, Se aratd atdt de prevenitorfa![ de mine ;i fa1[ de cea mai mic[ scldere a inimii mele. El deqteapt[in mine hot[rdrea de a-mi elibera sufletul de cel carear puteasi incolleasci.Dar - vai! germene pdcatului, al mai neinsemnat md pAndeqte tot pasul,gatasi mi ?nghitd, disputi cu Domnul. - Satana la m[ picatelor altoraasacum te rogi pentruiefiaoag[-te pentruiertarea atuncicdnd,cu sufletulcople;it de durere rea propriilor tale greEeli cu ;i apisare,simfi in tine nevoiasd te rogi lui Dumnezeu, zdrobirede inimd, cu cu sinceritate, lacrimi, cerdndu-imilostivire. Roagi-te pentru rnAntuirea altoraintocmaicum te rogi pentrua ta. Daci vei izbuti sdfaci aceasta iti va ".i daintra in obiEnuin$,vei primi de la Domnul belqugde daruri duhovniceSti. celor ce arati compltimire fali de sufletele rurile Duhului Sfdnt,careiubegte in El altora,deoarece Insu;i, Duhul Sfdnt,doreste tot chipul minm0ntuirea Ia a tuturof, numai si o dorim ;i noi si nu fim tnvArtosati inituirea noastr[ (Ronlani8,26). negriite" Duhul se roag[ pentrunoi cu suspine mi. ,,insuqi eseoriauzim din gura altora sau citim in c54i scrisede al1ii unele 6 I-,f lucruri pe care Dumnezeuni le-a imp[n[qit gi noui, pe care le-am p[strat in minte ;i in inim[ saucltre caream nlzuit. Altfel spus,ne descoperaltoraunele dintre cele mai scumpeg0ndurigi ne vine sI credem ,im adesea ci ne-au fost luate, c[ noi le-am gdndit prima dat[ si ci ne apartin numai Fiindci DomnulrafiuniiesteUnul, Duhul Siu este egoiste! rnoui.Convingeri

31

Unul, Care lucreazl in toti cei ce cautl adevirul. Si oare nu tot Unul este Luminltorul nostru.,,Carelumineazi pe tot omul carevine in lume" (Ioan 1, 9)? Slavi Dumnezeuluiunic, slavl Celui ce ne iubeqte toti qi ne imparte, pe prisositor, darurileSaleduhovnicesti trupesti!Slavi Celui ce nu cautl la si fata omului .siCareisi deschide taina iubirii Sale,a atotputerniciei, infelepa ciunii, ceadescoperitl pruncilor(Luca 10,2l ). qi, stau aproape inimile credinciogilor asede q finlii lui Dumnezeu I menicelormai buni ;i mai apropiali prieteni. suntgatasI sari grabnic in ajutorul celor credinciogi;i cucernici,care ii cheami cu credinti qi dragoste. ajutitorii pimAntestitrebuie,de cele mai multe ori, si apelezi La insistentEi s[ le astepfiuneoririspunsul vreilte indelungati,in timp ce dupi ajutitorii cere;ti nu trebuiesi umbli si nici s[ le asteptirnultdvremerispunsul. Credintarug[torului poatesi gi-i aducl intr-o clipl in inim5, ei ne pot da neintArziat, dupi credinti, ajutorul cerut. cel duhovnicesc,se intelege. O spun din experienlL Am in vederecazurile frecventecdnd s-a oblinut izblvire de nevoi qi supiriri sufletegti, ca chem0ndu-se mijlocitori ;i apir[tori sfinlii, Ei mai cu seami nrijlocireaStlpAneinoastreNiscitoarea de Dumnezeu.S-arputeaca unii s[-mi spunl ci in asemenea cazuri a lucrat pur ;i simplu credinta,sauconvingerea nestrimutati, decisl, a omului ci va fi izbdvit de necazuri,deci nu mijlocirea sfiintilor inaintealui Dumnezeu. estea$a. Nu Din ce-ar putea rezuhaceeace susfin?Din faptul c[, dacdnu voi chemacu o rugiciune porniti din inimi sfintii pe care ii ;tiu (firI a le acordanumai acestora atenlie), dacdnu-i voi vedeacu ochii inimii. nu mi voi alegecu nici un ajutor, oricAtdincredereas aveaci pot sI rnI mAntuiesc flra ajutorul gi lor. Eu simt limpedeci am primit ajutor prin mijlocirea sfinlilor pe carei-am invocat,in virtutea credinlei mele vii, a increderii pe care o am fa96de ei. Aceastase intAmpldintocmaica in ordineaobi;nuitI a lucrurilor plmAntesti. Mai intdi imi vId ajutltorii prin credinli porniti din iniml, apoi, dupl ce i-am vizut, ii rog tot din inim[ qi flri a-i vedeacu ochii trupului, ci fiind convins in sine de prezenta Apoi, obtinAndajutor nevlzut, f5r[ a-mi da sealor. ma cum, dar simlindu-l cu sufletul,primesco datl cu aceasta convingerea si neclintitdcd acestajutor vine de la ei, nu de la altcineva,asacum bolnavul vindecatde un anumit doctor esteconvinscd acel doctor l-a flcut sdndtos gi ci nu s-ainsdndtoEit la sine,ci ajutatde acel doctor.Totul se produceat6t de de simplu, trebuiedoar sd ai ochi si vezi. gi Q unt om, in mine lucreazi necontenitmila, dreptatea adevirul lui tJ Dumnezeu.Dumnezeum[ miluieqte qi imi di liniste. O dati mi pedepseqte md cearti cu necazuri,pentru aceleporniri ale sufletului care qi ii sunt potrivnice. E plin pimAntul de oameni aseinenimie. Deci ;i in ei
JZ

Sa, Domnuliqi arati mila Sa.adevirul ;i dreptatea ca ;i in mine.I)umnez,eu lucreazd toatetn toli (l Corinteni 12,6). Q I nu creadl cinevac[ picatul e cevalipsit de importanti.Nu, picar*) tul esteun rlu teribil,el ucidesufletulsi acum,si in veaculce va s[ vinl. ln veacul viitor picitosul va fi legat de m.tini si de picioare(din punct de vedereal sufletului) si va fi aruncatin intunericulcel mai dinafari. dupl cum cuvAnteazd Mdntuitorul:,,Legafi-lde picioaresi de nlAini gi aruncali-l inseamnici el si-a in intunericulcel mai dinafari" (lvlatei22. 13).Aceasta posibilitatea a-si folosi liber capacitdtile de spirituale, pierdutcu deslvArq;ire un care au fost createanunlepentruo activitateliberd,suferindprin aceasta ucigitor blocaj al oricdrei activititi indreptatespre slvirqirea binelui. Pic[puterea sufletului, in acela;itimp simteci dar o tosulisi recunoaqte anumitd ea ii estelegati in lanluri ce nu pot fi rupte. ,,Cel flri de lege esteprins in lanturileflridelegilor lui ;i de funiile plcatelorlui esteinfi;urat" (Pilde 5, insele, chinuri carevin de la piicatele ingrozitoarele la 22). Adrdugati acestea de nechibzuintei cares-afdcut vinovatin timpul vietii, de la de la constiinta pe Si de convingerea a-L fi rn0niat Creator. in veaculnostruplcatul inlintuie nu si ucide sufletul.Oarecine dintre oameniicu fricd de Dumuezeu stie ce pirjole;te rirunchii durereqi ce apisarecuprindesufletul.ce foc chinuitor celui ce cade ?n picat? Inlintuind si ucig0nd sufletul vremelnic,plcatul dacl nu ne clirn din toatl inima pentrupdpoatesi-l ucidi pentrutotdeauna pe Iati, deci,demonstratia viu a faptuluic[ pIcatelesi firidelegile noastre. dar catulpoateucidesufletul;i vremelnic, si ve;nic. Dacdcinevadintreoamenii cu fricl de Dumnezeus-arintAmplasi meargl la culcarefira si se ciiascl de vreunplcat saude unelepicate slvlrsite in timpul zilei si carei-au plni c0ndnu seva cii omul acelaseva chinuitoatl noaptea, chinuitsufletul, Chinul p[catuluiil va face din toatl inima ci a picltuit (;tiu din experienfl). si nu se bucurede dulceatasomnului,fiindci isi va simti sufletulaplsat, legatcu funiile picatului.S[ presupunem c[ cinevas-adus si se culceclu;i torturatde con;tiinta aceluipicat si cd pI ce va fi sivdr;it un pdcatoarecare, E il va lovi ?ntimpul noplii moartea. limpedecI sufletulaceluiase va muta nu in celilalt veac?nchinuri si, fiindci dup[ rnoarte existl pociintd.el se va aducemdrturie;i chinui acolo pe mlsura plcatelor s[vArsite.Despreaceasta (Matei 25, 46: Rornani2. 6, 9,2 Corinteni5, l0 s.a.). Sfinta Scripturi atuncicAnde;ti 6oartI-ti de grijl, fii atentla patimiletale,indeosebi la ta tine acasi, un<leele ies nestdnjenite vedere,precum cArtitele -F in Cdndnu suntem mediul nostrude acasi,paticAndse simt neameninfate. iar mile cautl de obiceis[ se ascundisubo mascl mai respectabill, acolonu mai avem posibilitateasi punernpe fugl acestec0rtite negre care sapdla terneliaintesrititii noastresufletesti.
aa

J- )

pe f n sufletul unui om evlavios, cu frici de Dumnezeuse stabileqte tat[ unui Asemenea Inevlzute o comuniunesufleteascicu Dumnezeu. sau unui preceptorsever,Dumnezeufie cI ne incuviinleazl,,fie c[ ne condamn[ gdndurile,dorinfele,intenfiile.Ne spune:astae bine!, sau:astae rdu!, pentruceeace am pentruceeace am f[cut bine, ne pedepseEte ne rlspldteEte fdcut riu. Toate acestea sufletul le simte indati. f ncepe sd tii poruncile,mai intdi cele care se referi la lucrurile mici, referi la lucrurile mari. Lucrurile lca si le poti fine;i pe cele care^se la mici duc intotdeauna lucrurile mari. Incepecel pufin s[ 1ii poruncapostudin a lui de miercuri si vineri, sauporunc a zecea Decalog,in carese vorbeqte de gAndurilesi poftele rele, gi vei putea line toate poruncile, iar cine este si necredincios cele mici rimdne necredincios in cele mari. in mule, cel ce !i-ai legat toatevisele de viala cea stricdcioas[qi care nu te glndegti la viafa cereasci,cea fdr[ de sfirgit! Cugeti ce inseamn[ viala ta vremelnicd.Este o continu[ acumularede combustibil (am in vederehrana)pentruca focul vielii noastres[ nu se stingi ;i s[ nu scad[, pentruca qi casanoastrl (adici trupul) si aibi cildur[ Ei pentruca viala trenutritive provecitoare a trupului nostru si fie menlinuti cu acelesubstan{e s-a luat viafa pentru a da viali nite din organismulaltor fiinle vii, clrora li propriului nostrutrup. In realitate,viala ta, omule,nu-i decdto efemer[ pdnzd de plianjen. Pentrua o face trainicd,ii dai tainul de doui ori pe zi (adicd qi prinzi puterede doui ori pe zi cu mAncare biuturi), Eiin fiecarenoapteifi zXvor[qti sufletul in trup, linnnd inchise simlurile trupeEtiaqacum ai trage obloanele,pentru ca sufletul si nu se afle in afara trupului, ci ca s5-l ?ncilzeascigi si-l 1in[ viu. Viala nu-i decdto pdnzdde plianjen gi ce uqorse rupe! Smere$te-te fii evlaviosin fala vielii celei flri de sfdrEit. ;i devirul estein egaldmisuri o temelie;i un elementdiversificator a tot ce estecreat atAtpentru propriile noastrefapte, cele dinl5untru ;i cele dinafari, cdt ;i pentru tot ce existi qi, in special,temelia rugiciunii. pe Fie ca toati viafa si 1i se intemeieze adevlr, toatefaptele,toate gdndurile dorintele. si toate

,A

qi lui trlduili-vi sdpetreceli micar o zi linind poruncile Dumnezeu vd si inimacebineeste facelivoialui vefidaseama singuri. va spune Vi
Dumnezeu(iar pentrunoi, a face voia lui Dumnezeuinseamnl viali, inseamni fericire veEnicl). Iubifi pe Domnul din toatl inima, micar aqacum vi iubili gi rudele Eibineflcltorii; prelui1i,pe cdt vi sti cu putinfi, dragostea bunivoinla (c[uta1is[ p[trundeli pe carevi le arat[, marile gi nenumlrateleSalebinefaceri acestea inima: cum v-a trezitlaviafi, fdcdndu-vI plrtaEi tuturor bundtlgilor, cu p[catele, cum vi le iart[, la nesfdrqit,aqteptdndu-vi cum vi rabdl, la nesfdrqit, pociinla ceadin toatl inima, tn putereapitimirii pe Cruce Eia mo4ii Fiului lui

34

cel Dumnezeu, Unul-Nlscut; amintiti-vdde fericireacea vesnicdpe care v-a Apoi, iubili pe fiecareom ca pe voi figlduiro dac[ ii rimdneli credincioEi). insiv5, adic[ nu-i refuzalinimic din ceeace faceli pentruvoi, alungati-vl din iniml orice amintire a r[ului pe carevi l-au fdcut al1ii,dupl cum si voi ati vrea ca altii si uite r[ul pe care l-ati ficut voi lor; si nu nutrili voi insivd ginduri qi necinstite ticlloasegi nici si nu le atribuitialtora;considerafi-i pe altii bine si voi a$a intentionali, cum vd considerafi insivi, faceli altoraceeace faceli pentru voi, saucel putin nu le faceli ceeace nici vou[ nu vi facefi,si veti vedea ce mare liniqte ;i fericire vi va cuprindeinima. Vi veti afla in rai inainte de a raiul, in raiul de pe raiul, v[ veli afla in ceruri inainte de a cunoaqte cunoa$te lui pimdnt. ,,impdr[1ia Dumnezeuesteinliuntrul vostru" (Luca 17,21), zice r[m6ne Domnul. ..Celce rlmdne in iubire rImAnein Dumnezeu Dumnezeu $i (Ioan 4, 16), zice Apostolul. intru el" /\ in lui f nchind-te Dumnezeu duh si adev[r.Zici. bunioari, dupi cum se numele ldu. Doresti. oare, intr-adev[r si se Icuvine, sfinteascd-se sfinleasc[nurn"i" bomnului prin faptele cele bune ale oamenilorqi ale tale Za. insuti? Spui vie tmpdrdyia Doreqti,oare.cu adevirat si vin[ impar[1ialui Dumnezeu,te doreqtipe tine locas al Duhului lui Dumnezeusi nu loca; al picatului? Nu cumvai1i estemai dragi vietuireain picat? Spui Facd-sevoia Ta, precumtn cer, a;a si pe pdmAnt Nu cumvacauli s[ faci voia ta mai mult Nu-i asa? Zici: Pdinea noastrdcea de toatezilele decAtvoia lui Dumnezeu? dd-ne-onoud astdzi.Nu cumva in inim[ spui altceva:n-am nevoie sd-1icer Jie, Doamne;am destuldpdine,si 1i-oceari siracii; sau,din licomie, i1i doreEtimulte, nu te mulfume;ti cu pufin, ori cu ceeace primesti de la Dumnezeu? Nu multumim pentru ceeace avem Ei pentru ce trebuie sI mullumim. Te rogi la Dumnezeu,zic0nd: $i ne iartd noud gre;elile noastreprecum si noi iertdm gre;ililor no;tri. Nu cumva mintea te duce la altceva:eu nu sunt Dumnezeuqtie ce mare p[citos; nu sunt mai rdu decAtaltii gi n-agaveaneAtunci cdnd te rogi, nu o voie si cer si-mi fie iertatedatoriile saupdcatele? cumva purtdndnemullumiresaumdnie impotriva cuiva gi in felul acesfaci Zici: si nu ne ta rugiciunea ta c[tre Dumnezeuesteobraznicde mincinoasd? ducepe noi tn ispitd, in timp ce tinzi tu insuli cdtre ispita tuturor plcatelor? tu Zici: ci ne izbdve;tede cel viclean;dar oare nu trdie.sti insuli in cirdlsie cu cel viclean, saucu tot riul, al cirui incepitor estediavolul? Ia aminte,sd nu spuni limba ceeace nu spuneinima. Nu-l minti pe Domnul c6nd te rogi. sau ori Tine minte aceasta, de cAteori spui Rugiciunea Domneascd alte rugiciuni, ai griji si nu zic[ gura ceeace nu zice inima. u cAtinima estemai curati, cu atdtestemai largd Eimai primitoare, cu atdt primeqtemai mult pe cei cirora le poartddragoste.Cu c0t estemai pdcitoasi, cu atdt devine mai strdmti si mai pufin in staresi-i cu-

35

prindi in sine pe cei pe care ii iubeqte,ajungind in cele din urmi s6 se iubeasci numai pe sine gi, chiar asa,s[ o faci in chip mincinos.Fiindcd ne iubim pe noi insine in obiectecare nu aduc nici un folos sufletuluinemuritor: befia ;i altele asemenea. iubim aurul gi argintul,desfrdnarea, aci Domnul dI ditltoarei-de-viati Cruci o puterede neinchipuit. 6 I-,f nebiruitl, dumnezeiascra, ne mai mirdm ci poate da putere de si din naturi,pentrua o face si senascd nou, prin neinchipuit;i propriei noastre preacinstitele, infiicos[toarele qi de-viati-fdcitoareleTaine ale Trupului 9i S0ngeluiS[u? O, cAt de mire! e;ti, Doamnel $i cit de minunatelucrurile Ta! Orice atingeputereagi harul Tiu devine Tale! Nemlrginiti esteputerea de la sine de-viati-dit[tor. unuia,nu incercasi o faci bizuinacI vrei sd indrepti neajunsurile 6 I-f du-te pe propriile tale mijloace. Bunele noastreintentii pot cidea adesea chiar din pricina noastri, a unor patimi cum ar fi trufia si a riutitii ce vine din ea. ,,Arunc[ spreDomnul grija ta" (Psalmul 54,25), roag6-teCeLui ce cearcd inimile si rdrunchii (cf. Psalmul 7. 9). din toatd inima, pentru ca El insusi si luminezemintea rii inima omului. Daci va vedeac[ rugiciunea ta esteplini de iubire qi porne;tedin toat[ inima, va indeplini, de bunl seami, dorinta inimii tale ;i vei vedeaindati schimbarela cel pentru care te rogi. Aceastaesteschimbareadreptei Celui Preatnalt (Psalmul76, 10). 1-r ine dd culorile cele mai delicateqi care se potrivesccel mai bine, \l- cine dd form[ perfecti ;i chip ales celor firi de chip, materiei amorfe a pimintului, cine d[ florilor forme fir[ seamin?Atoateflcltorule, bunitateaEi dl-ne noui si putem siruta in florile pimAntului infelepciunea, atotputemicia Ta! eosebe;te tine Duhul dltltor-de-via1[ Ei duhul care ucide suflein 5 I',1ur1. Cdnd nutreqtiin suflet gAnduribunei1i estebine ;i u;or. Atunci simti in inim[ lini;te ;i bucurie;i ai in tine duh bun, Duhul cel Sf0nt; atunci ins[ cAndeqtifrim0ntat de intenlii rele saude porniri ticiloase ale inimii,li-e rIu, te simli impovirat; aceast[tulburarelluntrici i1i aratl cI ai in tine duh de rlu, duh viclean.C0ndduhul vicleanse afli in noi, simtim o str0ngere inide si de celemai multe ori o maregreutate a ajungecu inima mi si o neliniste la Domnul, fiindci duhul cel riu leagi sufletul si nu-l lasd s[ se inalte la patimilor, str0mDumnezeu. Duhul vicleanesteduhul indoielii, necredinlei, torlrii, intrist[rii, nelini$tii; duhul cel bun este duhul credinfei care nu se duhul virtu{ii, al libertalii sufletegtiEi al ldrgimii, duhul pacii 9i al indoieqte, c0ndai in tine Duhul lui Dumnezeu9i semnecunoa$te bucuriei.DupI aceste cltre cAnd ai duhul r[u; inalli-te cit poli de des cu inimi recunosc[toare si te insuflefeqte, fugi din rlsputeri Duhul Atotsfant,Cel ce te lumineazl Ei

de indoiald.de necredin{iqi de patimi, cele prin carene pltrunde in suflet garpele de rautilii, furul;i ucigdtorul suflete. A pur uneorisi in viata cregtinilorrAvnitoriclipe cind se indep[rteazl .-l.de Dumnezeu, de momente bezni diavoleasci atunciomul strigd ;i cltre Dumnezeu ad0ncul din inimii: de ce m-ai indepirtat,Doamne- LuminI netrecitoare-. de la fata Ta? Fiindci nipustitu-s-a asupramea strlina beznda celui blestematpi rIu, Satana;sufletul rni se inlbusi in intunericul chinuitorcel caremI face sd simt cazneleimparilieiintunericului- iadul. inMdntuitorule, lumina poruncilorTale.indreaptlcaleasufletula toarce-md. lui meu,m[ rog Jie din inimi. ta din SacX nu vei cunoaste proprieexperient[cum lucreazl asupra si l-! releleuneltiriale duhurilorrlului, nu vei cunoa$te nu vei pretui care iti vin de la Duhul cel bun. De nu cunogti dupi cuviintl binefacerile nici duhul cel ucigitor, nu vei cunoaste Duhul cel ditltor de viatI. Numai in de dintrebine si riu. dintreviati si misura in carene dim seama contrastul moarte, putem cunoaqtedeslugit binele si rlull dacl n-ai fost supus si primejdieide moane trupeascd sufleteascd, inima ta nu-L va necazurilor. pe dltitorul-de-viatd, Cel ce ne poateizblvi de necacunoaste MAntuitorul. viata.pacea;i O, sufletului. Iisuse!Tu esti mdngAierea. zuri si de moartea SlavI lui Dumnezeu Cel Preainfesporirea intru bucuriea inimilor noastre! gi Atotbun,Cel ce ingiduie duhuluirlului si morlii si ne ispiteasci;i sI lept ne chinuie! Altminteri cum am mai puteaprefui mdng0ierileharului, ale Duhului mingiietor si dititor de viati? din Cel ce e insu;i Viat[ si viall prisositoare, 6 omnul Dumnezeu, l-l vecie- cum spuneSfdntulGrigorie Teologul - a lucrat si lucreazl prin trei Persoane s-astatornicit acestea in trei, adici: Dumnezeu esteTatil. ;i i1i CuvAntulsi Duhul. Md intrebi cum pot fi in Dumnezeutrei Persoane? rlspund, nu inleleg, clarstiu cI asatrebuiesi fie Ei ci nu se poatealtf'el.MI a Duhul qi de ce mai intrebi: de ce se nume$te treia Persoanla lui Dumnezeu atAta timp cat $i flrl AceastaDumnezeu este trebuiesi fie o Persoaniaparte. Duh? iti rispund. Duhul lui Dumnezeuestenumit duh in raport cu fiptura. Domnul a suflat Duhul Siu ipostaticEi a ficut si aparl prin vointa Sa - a Duhului de-viat[-fIcitor, un numir infinit de duhuri: ,,cu duhul gurii Lui, olnenesc s-a 32,6). A suflatsi asupra neamului toad puterea lor" (Psalmul ,,;i se vie" (Facerea 2,7);i din aceastisuflare nascpinl astlzi ficut omul fiintii gi pAnI la sfirgitul veacului,dupl poruncd:,,cresteli vI oameniiqi se vor naqte fiinfe inmullili" (Facerea 28). Dac[ Domnul a creatprin Duhul Siu at0tea l, o carereprezint[ fiecareo iclentitate. persoani,ar puteaoare sI nu fie El insusi o Persoanlsau o Fiinli care,ca s,ipersoani,si-l fi putut creape Duhul (Ioan3, S).Tineti seimadeci: voieste Duhul. suflduncle lui Dumnezeu insuqi?
a-

3t

Duh ca ipostasal Dumnezeirii.Dac[ existi o infinitate de Duhul se nume$te persoane, puteaoareDumnezeu insusi si rimdn[ duhuri create tot atatea ca ar ipostatici?Dar Fiul, inlelepcifird Duh, firi a fi Persoanide-sine-stititoare, ca uneaTatilui ceavie, lucr[toare,nu trebuiesi se afle in Dumnezeu Persoan[? Ia aminte la tine. Esti o fiinli creati; ai fost inzestratcu o inteligenti pe carefi-o admiri mul1i,faci adesea lucruri pe drept cuvAntminunateEiprimqti laudeca autor al acelorlucruri. Si totuqi,nu e$ti decAto fipturi neinsemnati Ei neputincioasl.Stai deci si judeci: ar puteaoare si nu existein Dumnezeu infelepciunea, inteligenlaunei persoane, putea oare Dumnezeusi nu fie ar creator,si nu aib[ inlelepciunea lucritoare qi care existl prin sine?PriSa veqtela toatecAteexisti in lume,cdt de inteleptsuntalcituite. Cum sevddeqte in toate o inteligenfdfitrilde aseminare;cdt de inlelept sunt gdnditetoatecu firi de cusur.Oarenu se vedein o nemaipomenitiexactitate cu o acuratele Ei Cum ar fi putttl crea toate acestea inlelepciunea unui DumnezeuPersonal? multitudineade persoane, Dumnezeu fiinle vii, rafionale,firi s[ fie El InsuEi izvorAnddin Sine o inlelepciune,,personali".Puteafi oare altfel? Persoand, Deci, in Dac[ da, s-arfi potrivit oarecu perfecfiunea absolut[ a Creatorului? Dumnezeunu poate si nu existe o inteligen{5ipostatici, personal[,sau un Cuvdnt ipostatical Tatllui, precum ;i Duhul de-viali-f5citor, Care purcede de la Tatil si sIllsluieste in Fiul. Risuflarea* ta (,,duhul")estemateriall, impersonali;,,risuflarea"(duhul)lui Dumnezeu Cel ce esteViata insdqi- este rimdne intreg ;i di viafa. Duhul personal, nu se risipeste, El dominalie a cirnii asupra spiritului se explicd printre llefireasca qi prin aceea spiritul pare a fi ,,ingropat"in carne,legat de I \ altele ci Aceastaiese in evidenli indeosebiin raport cu slujirea lui Dumaceasta. nezeu.Omul pare a se apropiade Dumnezeumai mult cu gura, cu trupul, ca fals, nu I seinchin[ in duh qi adevdr.Intr-adev[r,trlim adesea ;i cum n-ar exista in noi spirit, suprematreapti a desfrdnirii vddindu-sein om atunci cAnd spiritul este sufocatcu totul qi cdnd omul rlmAne doar trup ;i nimic pentruc[ sunt altceva.,,Nu va rlmdne Duhul Meu purureain oameniiaceqtia oameniipe numai trup" (Facerea6,3).Privili cu atenliein ce chip Il cinstesc Dumnezeu:veti constatac[ trupul incearcdsi o ia inaintea spiritului. La sfinli se vede ci spiritul precumpine$teasupra trupului, fiindci aceqtia triiesc cu spiritul, nu v[d in lume nimic altcevadecdt spirit, infelepciunea, gi atotputernicia bunltatealui Dumnezeuvidindu-se in toate.In orice fenomen, in orice lucru vid pecetea spiritului. La oameniexisti o preponderenli considerabil[a trupului asupraspiritului qi ea aparein faptul cI ei recunosc prin simluri, nu vld - cum se spune- mai dedoar cele ce pot fi percepute parte de lungul nasului; omul sim{urilor, omul trupescvede lumea aproape
* Trebuie mentionatci in limba rusi cuvdntuldalzinseamni etimologicsuflare - n.tr.

38

puterea puiralionale;il lasdreceintelepciunea, ca si fiintele necuvAntltoare, rurea fiitoare, bunltatea Creatorului. Citeste Cartea SfAntd Ei vede in ea mecanicpestecuvinnumai buchea. CAndse roag6,minteaii zburdI, trecAnd ignor[ artaruglciunii in duh Ei adev[r. tele rugiciunii, nu le pitrunde sensul, Trupul predomini qi sistemulde invilim6nt. (Niciieri nu se invati in scoali cum sI ne rugdm; ceeace reprezintl lucrul de clpetenie al practicii creqtine: Trupul va continua se invafd oare undevacum sd-L vedempe Dumnezeu?) s[ domine lumea pdni la sfdrqitul veacului, astfel incAt ,,Domnul c6nd va veni - si judecelumea- va gisi oarecredinti pe p[mdnt?" (Luca 18, 8), ca esteispravatrupului). si la oamenii lumii celei dint0i (necredinla T\ umnezeuse bucurl atunci cAndomul descoperilucrareaSa in inil) fiindci El estelumina si adevirul. Diavolul se teme grozav f * ^ului, d. u..urta, fiindcd el esteintuneric qi minciund.Iar intunericulnu se aratdla faptele.Diavolul esteputemic doar lumin6, pentru a nu i se puteadescoperi atunci cdnd se folosestede intuneric, de inqel[ciune,de minciuni. Da-i in la vileag minciuna,scoate-i-o lumini si el va dispirea indatl. Diavolul il pe om in toate patimile prin inseliciune; prin ingeliciune ii adoarme atrage pe oameni,ii face si nu vadd lucrurile in adev[ratalor lumini. Pestemulte diavolului. lucruri sti pusi acoperitoarea . T\ e ce oare sufletul picdtos nu primegteiertarede picate decAtdacd I-f recunoaste, adincul inimii, cdt sunt ele de iralionale,de primejin sufletul.Asa cum, atunci qi de mincinoase? Fiindci inima inseamnd dioase tot c0nd a sivirqit picatul, omului i s-a plrut pllcut si ,,respectabil", aqa atunci cdnd se c[ieqte de picat, trebuies[-l recunoasclvlt[mitor si cu totul mincinos. Iar clinla, atunci c6nd are loc, aducedurere inimii, dupl cum qi pofta picatului provoaci durerein inirni. * ; in (r i nu te tulbureura careclocoteqte tine Eicaretinde si deape dinamai bine sd taci qiisd moari. r.) fard in vorbe de mAnie;porunceqte-i nesd Altminteri,obiqnuindu-se vad[ c[ i te.supui.;i c[ poatesI se reverse gura ta, te va lua in stipdnire.Intocmai ca apaopritd de un dig de stivilit din tot pimAnt care, cAnd gise;te o splrturi, o lS.rgeste mai mult, ciut0nd sI rlzbeasci prin ea; daci nu o astupim deloc, sau o astupim de mdntuiall, in noastrd a dregedigul ;i dup[ asalturile de celedin urmi, slibind preocuparea nu repetateale apei, aceasta inceteazl si-gi facd loc, din ce in ce mai insistent, inc0t p0ni la urm[ devine foarte greu, dac[ nu imposibil, si fie zlgdzuiti. Asa si cu ura care se strecoarlin sufletul omului: dacdii inglduim si rizbeasci afari, o dati, de doui, de trei ori, va incepesi se reversedin ce in si ce mai tare Ei,in cele din urmi, va rupe zd,gazul va inunda.Jine seamacI apeleriutilii stau adunatein suflet, dup[ cuvdntul Psalmistului:,,au intrat apepAndla sufletulmeu" (Psalmul68, 1),

39

e vei picltui inaintealui Dumnezeusi picatele te vor chinui, te vor arde,gribeste-tes; cauti unicajertfi, vesnici Eivie, pentruiertarea picatelor gi mirruriseste-tiplcatele inainteacelui ce s-a dat pe sine jertfi. Altrninteri nu vei mai primi mdntuirede niciieri. Si nu crezi cd, vei putea te mdntui sinsur. omnul ar fi putut s[-si faci trup Siesi din tot universul,cer ;i p[mdnt, sau,dac[ n-ar fi creatlumea,puteasI faci in locul ei un templu al trupului Siu. Numai pentrutine insi a binevoit sI se faci pe Sine trup, asemenea trupului tiu, ca sd te mdntuiasci;i, dupi ce a creat lumea din nimic, sd fac[, dintr-o infiml cantitatede materii, trupul S[u, pentru a te aducela viatI, lIs0nd lumeaasacum a creat-o.o, c0ti bunltate gi milosdrdie dumnezeiascl!,,Suntemmidulare ale trupului Lui si din carneaLui si din oasele Lui" (Efeseni 30). 5. umeaca si creatiea DumnezeuluiCelui Viu qi Preainlelept esteplinI de viafi. Pretutindeni in toateesteviali ;i infelepciune, toain ;i te vedemo expresiea inteligenfei,atdt in mare,cdt gi in mic, in intreg si in parte.Lumeaesteasemenea unei ci4i de invi$turl, de;i nu poli ?nvitadin ea cunoasterea Dumnezeu de atAtde limpedecum ne invali Revelaliadumnezeiascd.Inaintes[ fi existatlumeaa fost numai Dumnezeu, Viu qi nemirgiCel nit. Cdndlumeaa fost adusdla fiinli din nefiinti, estede intelesci Dumnezeu n-a devenitmrrginit; intreagaplenitudinea vielii si nem[rginireaau r[mas in El, dar aceastiplenitudinesi nemirginire s-avidit gi in creaturi,in cele vii si organice, care sunt de o infiniti multitudine,inzestrate toatecu viat[. limitat al lumii si indeosebi omului: lumeadi un al J\ esprecaracterul I-,/ punct de sprijin fipturilor corporale, ca si nu se risipeasci in nemargmlre. 1- uvAntullui Dumnezeuscris vorbeqtemai adevlrat qi mai clar delr-- spre lume decdt lumea insiqi gi decdt cuvintele omeneEtidespre lume. CuvAntulnaturii esteinchis in ea ;i nu poateexprima nimic deslusit, de la sine, rimAndnd literd moarti, flri glas. ,,Undeerai tu - omule - cdnd am intemeiatplmdntul?" (Iov 38, 4). Erai, oare,l0ngi Dumnezeuc0nd a intocmit universul?,,Cinea ciutat in adAncDuhul Domnului gi cine L-a sfItuit pe El" (Isaia40, l3)? Voi, geologilor,vi liudali c[ ati descoperit gAndul Domnului in scoarta plmdntului ;i susfinefiaceasta pofida Sfintei CI4i a in Facerii. Dali mai multi crezarebuchiilor moarte ale straturilor solului, ale pimdntului neinsufletitdecAt cuvintelor,de Dumnezeuinspirate,ale marelui proorocgi vlzdtor de DumnezeuMoise. J mi spui ci nu pofi pricepecum se intAmpli c[ ne asculti sfinlii din I ceruri cind ne rug[m lor. Dar cum se face cI razeleSoareluise revarsi pestenoi pretutindeni cd lumineazi pestetot pim0ntul? in universulspirigi

40

tual sfintii Suntceeace sunt razelesoareluiin universul material. Dumnezeu Soareal ratiunii. dltitor de viall, sfinlii suntrazeleacestui veqnic, esteSoarele Dup[ cum ochii Domnului privesc flri incetare pe plmdnt qi asupra fiilor pmantutui, tot astfel ;i ochii sfintilor; ei nu pot si nu se indrepteintr-acolo qi unde se indreapti vedereapronietoarea Domnului fipturilor si unde sunt comorilelor (trupurilelor, fiptele lor, locurilelor sfinteEicinstitoriilor)' ,,Cdci ta, undeestecomoara acolova fi ai inima ta" (Matei 6,21)' $tii ca inima poate vedearepede.departe;i limpede (indeosebicele ale lumii spirituale)'Poli u""urtu mai cu seaml in cele duhovnice;ti'undemulte lucruri nu pot observa fi perceputedecdtprin credinti (prin ,,v[zul" inimii). Inima esteochiul fiintei noistre. Cu cAt este mai curati, iu atAtvede mai departe,mai repede;i ma! a ochiul duhovnicesc atinsinc[ din timpul vielii clar. La sfin1iilui Dumnezeu de curdlie accesibil[ omului, iar dupd moarte' cdnd s-au unit suprematreapt[ lor capacitatea de a vedeas-a limpezit 9i mai mult, a devenit cu Dumnezeu, De prin har dumnezeiesc' aceeasfinlii vid fbarte deslusit' mai cuprinzitoare-, ii duhovnicesti. vId si ii aud pe noastre Vdd trebuinlele qi departe. cupriniitor din toat[ inima, adici pe cei ai cdror ochi liuntrici sunt tofi cei ce ii'cheam[, nu-i deznidijduie;te indreptalicltre ei Eipe carenici indoiala,nici necredinta privirjle rugitorilor intdlcAnd pe iirui intunec[ atunii candii cheamX sfinti, a$a ca si spunem - privirile celor la careseroag[. Fste o vederemistinescexperienli mi poateinfelege'Aqa se explicd c[! cine a dobandito asemenea cu de ce comunicarea sfingii se face atAtde lesne.Trebuie numai s[ cureli inimii, s[-l tntorci neclintit spre sf|ntul pe care il cuno;ti, si cerirceea ochiul Totul ce vrei s[-i ceri si 1i se va da. Ce esteinsi Domnul in raportcu vederea? De El esteplin cerul 9i pimAntul, tot in El estevedere,sfinlenie,cunoqtin![. veghind ,,OchiiDomnului suntpretutindeni, locul, El vedetot si pretutindeni. celor buni qi a celor rii" (Pildelelui Solomon15' 3)' asupra in ft redintadin toati inima in lumeaspirituali, mai cu seamd Soarele totul, bucuri, d[ viall L spiritual, Cel ce in{elepte;teqi insuflefe$te sufletuluicelui cu o con;tiinli neprihSnit[.Prin credinl[' trebuiesI ajungem cd s[ vedem cu inima. Aceastainseamnd sufletul trebuie s[ atingl o treaptd mai presusde cea trupeasci,de cea a fiinlei noastreintunede sensibilitate cate gi si pltrundd iu vedereainimii, cea mai curatl cu putinti, in lumea spirituali. Acolo se va simfi bine, va aveapartede viati adevlratl, de linigte qi d" bu"utie. O qtiu din experienli. ar acf Domnul n-ar fi iubitor de oameni 9i indelung-rdbddtor, fi pe care I le aducem? defiimiri lJ putut oare si indure nechibzuitele ii intrupat oara.af mai fi pltimit, ar mai fi murit pentru noi, ne-ar S-ar mai S[u Slnge, citre care ingerii Siu Trup qi Preacuratul mai fi dat Preacuratul izblvit' oare, de picate si de privesc cu fric[ qi cu cutremur?Ne-ar mai fi hourt"u sufletului. asa cum de nenumlrate ori o face? Poateci ar fi apus 4l

atunci:chinuili-vi dacr suntetiat6tde rii, nu vd voi mai izbivi, clupdce in atitea rdnduri v-am dat izbivire. Asa insi, El indurl toatd mulfir,nea nenumirati a defiimrrilor noastre,astepiand ne intoarcemla El. Da slavi iusi birii Sale;i indelungiiSalerabddrilinchipuie-tice-arfi dac[ nu L-am avea pe Domnul,dacl ne-amlipsi de a SamAntuire! Sufletulni secuprinrCe fride ci ;i cutremur.Dar pe picitogii carenu se ciiesc ii ajunge,in cile clin urmi, cu adevdrat mania lui Dumnezeu, ziua mdniei si iarltirii drepter judecili ,,in a lui Dumnezerf'(Romani 5). 2. tunci cdnd vii si te rogi implrltesei. Maicii lui Dumnezeu. r:rede cu inaintede rugiciune,cd.nu te vei intoarcede la eafdrd, primi -f-Ltdrie, a milostivire. Afa esre qi aqa se cuvine sd gdndestiqi si crezi despreD-dnsa. Fiindci este Maica Atotmilostivi a Atotmilostivului Dumnezeu-Cuvirntul si despremilele salenemisurateqi flrd de numlr mirturisesctoateveacLrrile si toateBisericilecrestine. este,cu adevirat,,,noiande milostiviresi de bineEa faceri",agacum aflIm spusin canonul odighitriei (canon,cantarea vers I 5, ). De aceea, nu veni cu ftrcredere a cdndte rogi cdtreDAnsa fi o sminteal.i o ar si necuviintd, neincrederea i-ar defiima bundtatea, asa cum este defiirnati bunltatealui Dumnezeu cdndnu niddjduieqticd vei obtineceeace ceri atirnci candI te rogi. oare cum alergi si ceri mila unei persoane sus-puse bogate, ;i mili pe caretoli i-o cunosc;i pe careqi-aarltaro in nenumdrate rdndurii De obicei,fiind ferm convisl si cu sperant[vie ci vei oblinede la ea ceeace vrei. A;a se cuvine sa fii ;i candte rogi: si nu te indoiestisi sd nu sovdi. sa cum mama isi invald copilul si meargi, ne invat[ si Domnul si credemin El cu credinl[ vie. Mama i;i pune copilul pe picioare,il lasi sr steaaga,seindep[rteazd. el, apoi il cheami s[ vinr la ea.himanand de singur,tdrd spri.jinulmamei, copilur incepesd pl6ngd,vrea si se ducd la ea, dar nu incearci, de frici s[ faci primii pafl, panl c6nd se hotdr[Ete piseassd cd gi cade.intocmai ca o mamx, Domnul'il invati pe creqtinsd creaddin El, credinlafiind ca gi mersul (credinta- cale duhovniceasci). Credinlanoastri estefiravd, lipsitd de experienfl,intocmai ca un copil careinvali si meargi. poryul ne lipseEte sprijinul Sdu,lisandu-nepe i"u*u diavolului saua fede luritelor necazuriEi supdrdri. ceva mai tdrziuinsi, c0ndavemmarenevoiede ajutor ca si scipim de ele (c6ndnu simlim nevoiamdntuirii nu sunremsata sd mergemla El), parcl ne-ar indemnasr ne indreptdmcitre El (si treb"uie, intr-adevir, s[ o facem) dupd ajutor. creqtinul isi di silinp sa raci u."urtu, ,,dddrumul" ochilor minfii (asacum copilul isi di drumul la picioare),incearca sd-l vaddcu ei pe Domnul, dar inimi carenu esteobisnuiixse-t pe ,,:radd,, Dumnezeuse temesd-;i faci curaJ, impiedicdgi cade.vrijma;ul si stricdse ciuneapicatului pe careo avemde la naqiere inchid ochii inimii careincerca sr vadd,linandu-l pe om departede Dumnezeu, ficandu-l si nu poat[ inainta. Domnul ii estetotu;i aproape, gata sr-l aduci la sine,si-l cuprino[ chiar

42

reuEiin brale,numai s[ vini la El cu credinl6;qi atuncicdnd,striduindu-te, de ajutor, ca seqtis[-L vezi pe Domnul cu ochii inimii, El ili intinde o mAnd creqtinulimEi cum te-ar lua in brale;i 1i-aralungavr[jmaEii. Atunci simte bunltilii si intelepciuniiTale,Doamne! br[tisareaMintuitorului insuqi.Slavd trebuie de Aqa cum, atuncicdnde;ti strdmtorat diavolul 9i de toatenecazurile, ta st[ Sdnuliubitor de oamenial MAntuitoruluit[u, si vezi indati cd inaintea cauti cu tndriznire la acest Sdn plrintesc, ca la o nesecatl comoard de bunltate si d[rnicie Ei roag[-te Domnului, din toati inima, ca sd ne faci qi pe si izvor de bunitate qi ajutorareduhovniceasci innoi p[rtasi acestuinesecat sauvederea inimii datf I se va da ceeace ceri. Principalulestesd ai credinll citre Domnul gi speran$cd vei primi de la El ceeace [i ceri, ca de la un Atotadic[ sdreAsa ne invatl qi Dumnezeu, ne-o aratd. bun. Aqa este!Experienta pi, cu zdrobicd cunoa$tem fird El suntemde o neputinldmorali fir[ seamln re de iniml, s[ menlinemduhul nostruintr-o necontenitIdispozitierugdtoare. reqtinul nu are nici un temei sd 1in[ in inimd url impotriva cuiva, 1( ura fiind lucrul diavolului. Crestinul se cuvine sa lin[ in inimd rdul, nu trebuie sd poarte nu numai dragoste.$i fiindc[ dragostea gdndeste dovadi in aceasti privinti, gdnd rlu impotriva nimXnui.Cdnd nu am nici o desprealtul ci e rdu, trufaq sau altcumva.S[ cred, iu se cuvine s[ gdndesc bunioari, cd daC[ ii voi arita respect,el va cddeain trufie, sau daci ii voi trece cu vedereao jignire, mi va jigni din nou sau iqi va batejoc de mine' Trebuie s[ nu l[slm r[ul sd se cuib[reascdin noi sub nici o formi' Iar rdul pe care il face ura poatefi, de cele mai multe ori, lesnedescoperit. T)acea qi belqugulde viali pe care le simte inima dupi impdrt[qanie .F estecel mai mare qi mai de pre! dar pe careni-l face Domnul nostru Iisus Hristos, unul mai presusde toate darurile, luate impreunI, de care Se poatebucuratrupul. Fir[ pace sufleteasc[ atunci cAndinima estechinuit[ poatefolosi de nici un bun, fie el material sau gi ,tramtorati - omul nu se spiritual,nu-l incearcl nici o bucuriedintre aceleacarevin de la sentimentul adev[rului, binelui qi frumosului.Aceastafiindci i-a fost strivit si ucis nucleul centralal vietii - inima, adici omul cel dinlduntru. ne$te-!isufletul cu Dumnezeuprin credint[ izvordti din inima 9i vei put"u face tot ce doreEti.Poarti rlzboi cu tine vr[jmaEii nevd-

ii zu[i,puternici neadormili? vei invinge!Sauvrijmaqiidin afari, vizuli? Ei Te patimile? vei inldtura. coplesesc Le Te ii vei birui ;i pe aceia! h64uiesc vei tirie. in toate Vei Ri silUit.u duhul? dobdndi deplEi. sup[rlrilei'Le,vei cerurilor.in biruin$ prin credinli, te vei invrednici;i de implrilia ob.tine
viafa pimdnteasc[ credinfa este supremul bine. Ea il uneqte pe om cu Dumnezeu,iar cflnd se afli in om, il face puternic.de nebiruit' ',Cel ce se de alipeEte Domnul esteun duh cu El" (1 Corintenl6,l7).

43

Domnuldin bunitatea de;i nu ne-amarrtatvrectnici sa, de f\ atu-ne-a lJ sa, sii vedemsoarele sd ne bucurim clerazelelui. Lurnina soaresi lui sl-1i fie chezisie,clarmai cu seami lumina lini a Sfinteislavea Tatllui ceresc, Fiului Siu, Unul-Nrscut, carene-afost <latd a cea noui, si Duhul dragosteidat inimilor noastre. 1^te vxd cdnd privesc lumea creati de Dumnezeu?vld cOt este de lr.-, vasti, viid pretutindeni, regnul animal,viata in pulsandvioi printre patrupede, printre reptile, insectegi pasiri si printre p"rti. Te intrebi de ce viata oameniloresteatat de tristi, strdmtoratr, plina ie amirdciuni,mai cu seamra celerinclinatispreevlavie. Domnula rdspanclit pestetot, din belsug, viati. multumire, bucuriesi toatefrpturile, in afai[ de om, il preaslivesc fe creatorvesele, bucurandu-se via$. oare de ce viataomului sedesfrqoard cre cu totul altfel decAt celorlalte a fipturi? Nu esteoaresi el zidireaAceluiasi Demiurg?Explicatia e simpli. viata noastrr este otriviti fie de noi ingine, prin picat, fie de vrijmasul cei flrd de trup, acesta mai ,,ocup6ndu-se,, cu seamd cei ce vor si duci o viati mai r0vnitoare. de Viataomului,a crestinului adevirat, aparfineviitorului, veaculuice va sr uiu. a*ro il asteaptd toate bucuriile,deplinaf"ericire. Aici pe pimint nu estedeclt un surghiunit,care isi isprsestepedeapsa. Uneori natura toati i se ridicr impotriv[, din cauza pdcatelor, sI nu mai vorbin de dusmanulsduinvederat, ca diavolul,care,,um_ bli rdcnind un leu,ciutdndpe cine sdinghiti.,(l petru5, g). Asa ci nu mi ca tulbur cdnd vid pestetot in lume bucurie mullumire, chiar dacr de multe Ei ori n-am de ce si mi bucur si privesccu mAhnirela creaturilelui Dumnezeu carese bucurdin tot largul.Mi s-apus la spate, pentrupicatelemele,un g0de carenu mr piriseqte o clipi gi nu lnceteazd,sitmr loveasci.Dar ind va veni gi mie c6ndvavremeasd rnr bucur;nu aici insi. ci in lumeade clincolo.

Fie ca masata si fie intinsi asemenea meseiDomnului! Zgfrrcitulestevrijmasul Domnului!


privesc lumea,asacunl a zidit-oDumnezeu, descoperind pretutindeni r neasemuita dirnicie a Creatorului,vldit[ si in felul cum a inzestrat natura.Pdmintul, c6t estede intins, pareo masl pregdtitdpentrucel mai bogat, mai imtrelqugat mai variat osp[1,asacum numai cel mai iubitor si si rnai generos amtitrion puteasd o pregiteasci.Adancurileapeloroferr de asemenea omului hrand din belsug.si ce s[ rnai vorbim deipre animalelepatru-

generozitate, pede,desprepis[ri. Ele ii pun omului la indemdni, cu aceeaqi Privili numai hranl gi imbriciminte. Nenumlrate sunt darurile Domnului. cAtenu ne oferl pimAntul vara qi toamna?Cuvine-seca tot cre;tinul ;i mai ! alespreotul si imite dirnicia lui Dumnezeu Fie ca masata sXfie intinsd asemeneameseiDomnului! Zgdrcitul estevrijma;ul Domnului. omul cu ridlcini bine infipte in pimAnt cre$teqi aduceroadi. Suflede tul omului, cares-alegatprin credinti qi dragoste Domnul, slobocre$te,sporesteqi rodeEtevirtutile pl[cute lui zind ridicini duhovnicesti, cele care dau viatl sufletului qi il fac si triiascd acum qi in veaDumnezeu, cul de apoi. Pomul smuls din pimAnt cu tot cu ridicini nu mai are viatd. venindu-iprin ridlcini din pimAnt. Asijderea9i sufletul omului care aceasta a pierdutcredinfaqi iubireade Dumnezeusi carenu viefuie;tein Dumnezeu, Ceeace este plmAntul pentru Cel care ii di viati: el moare duhovniceste. planteesteDumnezeupentru suflet. si trebuie ai si robulpatimilor al diavolului. T)entru ca si nu fii mereu si-l atingi,bistrlduindu-te .F un {el pe caresi-l unnire$tinecontenit. Domnului tot ce ti-ar puteastain cale.Carear puteafi acest ruind in numele locasal slaveiceresti.pregitit cre1el?implrilia cerurilor,dumnezeiescul dinciogilor de la intemeierealumii. Dar, fiindci orice linti poate fi atinsi Carear putea numai prin anumitemijloace.trebuies[ 1i le asiguripe acestea. Crede, Dar mai cu seami dragostea. fi ele? Credinta,nldejdea si dragostea. de - mai cu seam[iubegte firl sdtii seama nici un fel nldijduiegte, iubegte iubeqtepe Dumnezeumai presusde toate Ei pe oricare dintre de obstacole; semeniit[i ca pe tine insufi. Daci nu te simti at0t de puternicca sd pofi tine mai in iniml acesteneprefuitecomori ale spiritului, ingenuncheazra desinaintea Dumnezeuluiiubirii, cere,caut[, bate la usi qi vei primi, vei afla, !i se adev[r a grdit' Fie (Matei '1,7-8),clci Cel ce a flgiduit aceasta va deschide cd mergi, fie ci eqti a;ezatsauculcat,saustai de vorbI, saulucrezi. roagS-te in toatd vremeaqi din toat[ inima, ca s[ ai parte de credintl ;i iubire. Incd ti-a n-ai cerut asacum s-arfi cuvenit s[ ceri, cu inflicirare si statornicie; lipnestrimutatl de a le obline.De acumincolo spune:aqavoi f'acel sit hot[rOrea dnd diavolul iti va ridica oprelistiin caleace duce c[tre Dumnezeu care - indoiali si necredinti in inimI, url chiar fi fata de persoane si dragoste,precum si alte patimi, nu te l[sa fespect meriti, neconditionat, vrdjmasuluisi tulburatde ele. Dar line seamaci ele sunt fumul si duhoarea cu semnulDomnului nostru Iisus Hristos. cI nu se pot risipi decflt tinerilor? S[-i e trebuie s[ ne preocupein primul r0nd in educarea ochii inirnii" (Efeseni1, 18)' N-a!i obserfacemsI li se,,lumineze in vat c[ inima esteceadintdi carereactioneazra trupul omului si carene face

45

sI acumuldmcele mai multe cuno;tinfe,in misura in careanumiteadeviruri (idei) suntdescoperite intdi de ochii inimii si dupi aceea o cunoastere mai de ralionalS?Fiindci in dobindirea cunostinlelorse intdmpli aga:inima vede dintr-o ochire, instantaneu, integral; apoi acest act unii de cuprinderecu ,,ochii inimii" estetransmismintii, unde va fi descompus, segmentar. Cauzd. ;i efect. ceea ce inima a ,,vdzut",mintea anarizeazra. Ideeaapartineinimii, nu minlii, omului liuntric, nu celui din afari. De aceea esteatdtde important sd lucreze ochii inimii in dobAndirea cunostinte, mai alesin cunoastede dar rea adevdrurilorde credintdsi a regulilor morale. iata viitoare inseamnr desivar;ita curdtie a inimii, obtinuti, putin cAteputin, inci de aici, de pe pimdnt, desi de cele mai multe ori inima se strdngesi se inchide in sine,se intuneci de plcat si de suflareadiavoleasci; uneori insi, prin lucrareaharului dumnezeiesc, limpezeqte, se se cur51i,vedepe Dumnezeu, uneste Acela,in mod real.in rueiciune si se cu in Taina Sfintei imp[rtisanii, um prAznuim sirbitorile? Priznuim, de obicei, fie un eveniment \-'(cdnd se cuvine si ne pitrundem de importantalui, si-i intelegem rostul,si ne drm seama roadi poateaducecredinciosilor), o persoini, ce fie de pilda Domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului, ingerii si sfintii (pentrua ne deslusirelatia dintre aceapersoand Dumnezeusi cu omenicu rea, inrdurireabunefic[toarepe care o poateaveaasupraBisericii lui Dumnezeu,in special).Se cuvine si pitrundem in istoricul evenimentuluisau al persoanei,si ne apropiem inima de acel evenimentsau de aceapersoani, fdcAndu-ni-le gi ale noastre. ca Altminteri, sirbitoarea nu va fi deplini qi nici pldcutl lui Dumnezeu.Sirbltorile trebuiesi lucrezeasupravieliinoasire, si ne insufleteascd si ne incilzeasci credinla (cea din inimd) in bun[t[tile qi duhovniceqti viitoare, si cultive pornirile bune,evlavioaae. Dar, de cele mai multe ori, noi le petrecem pIcat, le intdmpinim cu o nechibzuiti necredinin 1i, cu inirnl rece,nepregLtitipentruinfelegerea mdretelorbinefaceripe care ni le-a dat Dumnezeuprin priznuirea unei persoane a unui eveniment. sau -/: Dq41gt9!.@3urtg-S:$uflst deglul gdu,dar ff.Slefe, cum spune proI verbul .,s ptof.. Unuia Dumnezeu, Cel ' ce cunoastetoate cele tainice si ascunse, si-i fie cunoscuteqi intindciunile tale, oamenilornu le da in vileag, nu-i umple de miasmelerdului care mocnestein tine, line-fi inchis ,,cuptorul".Fumul riului fine-l in tine, lasd-l si moardacolo.Recunoaqte-ti necazulnumai in fa{a lui Dumnezeu;cd sufletul plin de riutate, iar viafa aproapeun iad. oamenilor arati-le o fali lumi1i-e noasi, bl0nd[. crezi cd,lorle pasi de nebuniata? sau mergi qi spune-tiboala duhovnicului,sauunui prieten,ei i1i vor inlelegesituatia,te vor sfitui, te vor sustine.

46

itAndu+ela cer, zlreqte cu mintea in inaltul lui pe Iisus Domnul, undei-a apdrutintliului mucenic$tefan si lui Saul. si roagi-te Lui de mdntuire.Nu trebuies[ credeminsi ci prin aritareaDomnului atuncis-ar Sd fi deschiscerul ca sd-i poatdvedeape cei doi prin aceadeschidere. fim convinqi c[ Domnul ne vede mereu pe toli din cer; ne vede faptele,cuvintele, gAndurile,intenfiile, dupi cum tu insuti te vei fi convins dup[ multe experienle,atunci cdnd 1i-ai indreptatochii spre Domnul qi ai primit de la Ddnsul mare qi minunat ajutor. Inseamni ci doar in anumite imprejurdri, precumcele desprecare am vorbit, se aratl pe Sine din ceruri. [derea in p[cat estepentru suflet pagubl Ei nebunie.Fiindc[ omul pe picitos se dispreluie$te sineqi seindepirteazddeceilalli, fiindcd tensiuneape care o are in iniml Ei viermele care ii roade sufletul il fac sd carenu rispunde modului slu de via1i. P[cltosul se suportegreu o societate simte stingheritoric0t ar fi lumeade largi, fiindcl lumeaesteoperalui Dumnezeucel Atotsfdnt si Drept, iar picltosul carenu fine poruncilelui Dumnezeu,poruncileiubirii Eipdcii, apareprintre fdpturilelui Dumnezeuca o fiinti care monstruoasd., nu qi-aravealocul in lume. Iati de ce nu Sesimtein largul s[u; i se pare c[ e mereu urm[rit: de Dumnezeu,de propria-i constiinld,de intreaga Creafie. hula? Celui clruia i se 1rl ui aduc oare suferinli indoiala, necredinfa, se \-adreseazd,, adicl,celui pe careil acuzi cd. indoieqte,ci nu crede, Fireqte, huleqte? intr-adevdrse indoie;te,nu credeo ci hulegte,saucelui care deqi n-ar din urmd. Cdnd face acesteinvinuiri, el tremurl de frici' acestuia hula. Obtrebui sd se teami (Psalmul 13, 5), il chinuie indoiala,necredinla, ea il domind. credeci igi sesiaagoniei sale spiritualer[mdne neschimbalia, va puteaface o p[rere mai buni despresine,caresi-i aduc[ liniEtesufleteasci. Dar nu va ajungela lini;te dec0tprin clin$ qi dupi ce va p[r[si vechile, altfel, in spisi incepAnd gAndeascl falseleidei legatede aceastideprindere, nu qi al bunelor intenfii. De aceea, trebuiesd ne indoim sau ritul adevirului atunsdne revoltlm gi cu atAtmai pulin si cldem in descurajare deprimare 9i ci cdnd ne ruglm sau in alt[ vreme, c0nd ne vin g0nduri de indoiall, esteo ispit[ diavoleasc6. necredinli, huld. Pentruc[ aceasta k \" D Sffiffiisau orice alti patimi care intrd in inim[ caut5, in virtutea automat, sd se ,,verse" pe dinacea care aclroneazd I(ffiidului, se far[. De aceea spunede obicei despreun om riu saum0niosci qi-avirsat cea r[utatea saumdniaasupraaltuia saua altceva.Partea mai proast[ a riului este c[ el nu rimAne doar in inim[, ci cauti s[ se rispdndeasci,sd dea pe dinafari. De aici vedemc[ pricinuitorul rlului are puteremare ;i ,.lucreaz[" pe un terenvast.,,Lumeaintreagi zacesub putereacelui r[u" (l Ioan 5, 19).
+I ^,7

Dupi cum aburii sau gazele,atunci c1nd se aclunl intr-o cantitatemai mare intr-un anumeloc, cautl s[ rizbeasci afari. tot asasi patimile,ca o suflarea duhuluiriului, atuncicand umplu inima omului. cauti si se reverse trec si dintr-un om in altul, imbolnlvincl cu duhoarea sufletelealtora. lor umnezeu ne-adat viatd,cel mai maredar al bunitrlii sale;dupr ce T) lJ i1111cdzutla El, cizdnd si din viati in moarte, de Dumnezeu ne-adat pe Fiul sru, pentru a ne nastedin nou. pentru a trii o noui viati. Fat[ cje aceste dour mari daruri,cat de mici par toatecelelalte, care I Ie cerem pe c0nd ne rugim si pe care a;teptrm si re primim la priniul cuvdnt sincer de mirturisire a credintei daci ele ne sunt intr-adevlr necesare! cat suntem $i de vinovatiaruncicdndne indoim ci ni le va claDumnezeu, prin ruglciune! Domnul ne-aindemnat lirnpede: ,,cere!isi vi se va da!" (Matei 7, f. intr-o lume adulterini I ici pe plmant, intr-o lume a desertdciunilor, pdcrtoasd, moliile ;i rugina,cele vizute numai cu gOndul, saprT -C-}.si si Jltrd comoarasufletului(Matei 6, l9). care esteremediulcel mai sigur impotriva acesteicontinuedegracliriprin picat, impotriva moliilor spiritia/e?Rugiciuni de iertareapicatelor si credinti. Credintadi viati, invie sufletul istovit si ademenitde pofte, st0rpe;te moliile gindurilor plcitoase. Ea le estelor bici pedepsitor, noui, izvor de putere, viati, de mantuire. iar cle slavi Domnului pentrutoate!Rugiciuneane apiri si ne izbivesteclepdcat.credinta facecas[ bunl cu ruglciunea,fiindci prin ruglciune triim impreunl cu Domnul, Care le-a figiduit celor ce cer cu credintr toatebunrtitile: ,,cere1i si vi se va da. ciutali si veti afla, bateti si vi se va deschide. oricine cere Cii ta, cel carecauti afla ;i celui carebatei se va deschide"(Matei 7, 7 -g).Slavd cuvintelorTale cuprinzdtoare tot adevirul, Doamne!Di tuturor celor care a iti cer prin rnine.nevrednicul,bun[ti1i f-elurite, cele pe care si le doresteinima lor! Amin, a;a si fie! aci vrei ca Domnul si-ti creadi ,,dininimi" ruglciunea.strlcluie;f\ IJ re-tedin tot sufletulca tot ceeage vq[g{i ai_faci fali de_oamgni sd fig--@-Ut $inaeritate,nu fii nlcioOaienesincer cu,-ei.CAnd vei fl fatd de -cll oameniincrezitor;i cu iiimCd**Ti.ttil*ffi" * iu.. sn fii slncer;i cu inima deschis[si in rugi.ciunecltre Dumnezeu. celui ce nu arati oamenilor ol4gnidq,s_9[gaalc!_Dqqrqul nq-i accep[n schisiugl.i r"*feCanOu -t p" de acela si simti ci, intrucat este nesincer fatr de oameni, nu poate fi desivArsiresincernici fati de f)umnezeu,flri si nu-l mustrecon$tiinta. -u zici cd sr ai zile, sr trr1l mule vdtimat de patimi, ce-ti mai trebuie? rr.-rtiesti. Pentruce le zbati?Pentru si trdiesti. ca Dar oareviatape care Eu stiu imi spuneexpe-

o trrieEti ceaadevrratri tntetigenr* rrdemna rr-"^p"J;;l";; ;; putea "ri. "u si spui ci nu. Spune-midin ce se alcltuiesteviata. -

-rientasi ratiunea cI rlin credinrir. n;idcjrle <lrasiiste. si Viata sufletului este Dumnezeu, credinta in EI. dra.sos{ea dc h,l.drag<--ster r]eaproapele, vie firtlj fat[ acestea inimii si liniste si largh::fe dau . e , fljru"iic sltrtr <.rsinclitpireatu!ui. un al r.rn \iiata uri se scirrge tristcte slrinrtor-are. rob nevolnical patirnilor. iir si
glsesc pllcc in Iiristos si cr"iI'[t"r:,i*-;: ci]l]r sir nu c:rcrJ ilrrpl ntoarcir lrni Ite rnirasteitptil paceavcsnicirirr I!;'istos. linirtca dc tlupirlupta cu vrirjrnasii de pe piiniirit? Si aici itli t:sic grr'u l:i;'ii illisro:.. rn:i chipui. Cunr s[ nu cred cd si dincolclimi va fi nrai gteu si ntai ,:liirirritortarii El. claei rn.i va iprjepiitla pentru totcleattna la iula Sa'.) de 5t:ricil \Ltllr.ielol'ltriJstrc preinchipuie aici viitorul. Acesta va fi o prelunrire l.t;"u':i ;lrr;)sli:iiir.rntl"ice acurn.clarintr.o <le fbrmi schimbati, pe o altii trelqriil.[:'i:r]tilli:ri rlrcpti schimbareava insemlra plenitudineasiavei vesnice.pentru picrito:ri.irl.:ii;urilirrcii *:hinurilol vesnice.
/1,

Dumnezeu. Acela;i lucru iicosf!1i1;,i aitir. ?l',,rntrrnt.,ieri. rr piiciitosul.l-uati aminte: incd de aici, de pe pinrint. liinr c,;i':ir ;rt: ijpi iie I)rimuez-etr bine (e chiardaclsuntemtruppiiciltct.iuhuire.rllir si lrrrcle innoi) Clltclebineva fi cdnd ne volll uni ci.r[-]urrrnezi'u :ictr!r i;r cr-:;lijer.icireii a ne lipi cleDurnr-je nezeuaici pe plnriint esic un tttrrrlr!si o che;rii,qielclicru'iicle ne irufealipl a a cle Dumnezeu dtrpi ffroilr{tj.in vcsrricie.\''t-zi r:it lle lrun. cle urilnstiv si cle clrepteste Creatorul'l Penti"ua te j';ice sii citr;'.iin ibr"lcireaviitoar.e.cea ual-r: iti va fi datir prin unirea crr El. tc Lhr:c guriri tlin ;rri'irrrt acelei f'ericid ajci sii pe pimint, atunci ciittclclzi in:linltu lLti I-}:trurc:r,i':i,'r, srrfleiul.f)it! Su{(lt fletul meu nevizut i;i aftii cu adevirat p;rceairr f)urrrrrezeu Cel neviizut. inseamniicri, la despirrtirea tt'up"cr.rltirt ur;ri rirrrlfi:.;ir,:rgiisl pace in El. de

jll; M i:ilil1' :, ; ilil ;i; ": T, ,, ;"i,il':Jii: fi;il, ;: ;.1T:1, ;,?1

ufletul este puteruic, rlr a{reeir" prllle ",fine" greutateatrLrpului: 5i Q L) acestainsij estenepiltinci()r.il lir''ateJoltori lesnr:nr:rteria, chiar cJac.r (larc *ste cluh.tiner estede o ohcrsiecu el. Irrin conrprlritie.si l)rrmnezeri. tt:l universul,ca -qi c0nd rr-ar'{'i. ..cu cuvilltrrl J;utcriiS:rle"(llvl'ei l. 3). ilr sufletul omului, cu binecttviintalii Dulnnezclrrrsrrrrnlil. pr'';y163 cle \upune tr-rrpul isi slu. ba chiar si pr.: rllora. crr dulnr! (pr"r!u*l '.,*ilellt firc st'intii) L.l jlcc al r:;.j ca, in timpul rrrgirciunii. cuvinlcle ricrslt:rrr se prefaciilesne?n duh. onrul s;i trupescinsii se supllneIa fiecar,rpus rrraferir:i tnrprr!rri .e rnipieilici in litesi ra rugirciunii. nsrfiind in starr:s;i r ;rret;rciii* rluir. firnil r:i insusi doar tru1l. Duhul sf6nt si cur:atal nrgirciunii Iln po&te I'r piitrun'rdc cluhui necurat, captiv al trupuiui. in pricina p,icirtului.onutl nirre fiini corrtlrire si are nevoie <ieirn T\ [-rrNlintultor statontic'.rie ile,":ure:,i. Ai:rstu este l\4Aniuitorui Iisus FIristos.Fiul lui l)tulrne;:ett" Rr::rti hr (l(^rrlf,ntrl;i'e. lriilntrultiu. nrrnr;ri rlirr
.! i)

Lui, f[-o cu credinti vie, limpede vlzdtoare si Acela te va mdntui. Aga m-a mAntuitEipe mine in chip minunat,de nenumirateori. M6ntuireape caream primit-o a fost tot atat de viditi ca qi cum m-agfi glsit in temniti qi mi-ar fi venit un izblvitor sd mi scoatl de acolo.Preotultrebuiesi experieze singur si puterea credinfei, ;i dulceala ruglciunii, si iertarea greEelilor,chiar si atunci cdnd aceasta reuse$te, necazurilesufletesti, nu cdnd vin, ;i mdngd$i ierile bineflcitoare, pentru ca atunci cdnd se roagi lui Dumnezeupentru credincioqi poati spune:,,Di-le, Doamne,binelepe caremi-l dai mereu sd mie, nevrednicului".Toate si le ceari din proprie experien$. clzut cu tronc la inimd", se spunecAndin relalia dintre doul per1-a situatepe treptediferite, una - ceamai puternici - oferi pro,,I soane. teclie celei mai slabe. Cel ce s-a invrednicit de protecfia celui mai mare, cdzdndu-iaceluia cu tronc la inimi, i;i di seamade aceastasi, prin reciprocitate,^cautl fie aproape inimi. AEaseintAmpl[;i intre Dumnezeu s[-i de qi cei ce Il slujescdin toatd inima: inima acestora esteintotdeauna aproape de DumnezeuEi Dumnezeuesteaproapede inima lor. Aqa trebuie s[ se int0mpleori de cAteori seroagi cre$tinul.S[ fim aproape Dumnezeucu inide ma cnnd ne rugim. Aceleasirelalii bune,sincere,pe careciutim si le avem cu oamenii,se cuvinesi le avemsi cu Dumnezeu.

i nu uili niciodatic[ umbliin fafaDulceluiIisus.Spune-1i des: mai vreausi triiescin asafel incAt viatameasi sebucure ceeste de Cel
iubireamea,Cel ce S-aristignit pentrumine pe cruce.Iati de ce, umblAndpe caleavietii, imi voi lua, inainte de toate,drept tovarigi de drum iubirea cea sfdnti, ceacaremi facesi-i cuprindin inimi pe tofi oamenii,ceacaredoreEte mAntuirea tuturor, cea care se bucurdcu cei ce se bucurdgi pldngecu cei ce plAng.Aceasta mai cu seami va mAngdia Mingnietorul meu, Hristos. pe

arinti ;i educatori! treceficu vederea Nu copiilor,ferili-i capriciile cu toat[ grija de ele, fiindc[ altminteriei vor uita cflt de curdnd
preful dragosteipe care le-o purtafi, inima li se va imbolnivi de r[utate, vor pierdede timpuriu sfdnta,sincera, fierbinteadragoste inimii, iar la maturia jeli amarnicsi vi vor invinui ci in tinerelealor nu le-ali purtat de tate se vor grij[ aqacum s-ar fi cuvenit,cI ati cedatcapriciilor inimii lor. Capriciul este germenelestriciciunii (coruptiei), rugina inimii, molia care roade iubirea, siminfa riului, necuviintl in fafa lui Dumnezeu. ainacurdtirii de p[cate se s[vdr;eEte indeosebi biseric[. Mergi cu in I. evlavie spre locul unde se face curilirea de intiniciunea ta sufleteascl, undete impaci cu Dumnezeu, via![ undesufletultdu dob0ndeqte adevlrati. De c0teori nu mi-a dat Domnul aici curllire de p[catelemele,firi de caren-a; fi putut gustadarurilelui Dumnezeu!Darul cel mai de pre! este f

50

viata, darurile plcii si bucuriei, bundtilile mareriale!slavi Tie, Iisuse,Fiul lui Dumnezeu!Tu eqti,,jertfi de isp[sire pentru picatele noastre, dar nu numaipentruale noastre, pentruale lumii intregi" (Iloan 2,2). ci imic nu estemai schimbitor decAtmateria.Ea se transformd miin lioanede feluri, pe cale naturali, saudupi legile Creatorului.Ca s[ nu mai vorbim de transformirile miraculoase, pildl: focul in rou5, apain de sdnge, apa in vin, toiagul in ;arpe; omul insusi transformi materiain mii de feluri. ce-am putea spuneatunci de Atotfdcitorul Dumnezeu?Schimbarea esteo calitatea materiei.Dumnezeunu i-a dat spiritului ralional aceasticalitate si nu i-o va da niciodatd.Calitatea cipeteniea sufletuluiesteci rimdde ne neschimbat. Dar spiritul rational cel creat are insuqirea a se desivArsi de in lucrarea binelui. Triumful spiritului asupramateriei consti in faptul ci spiritul o transfonndin mii de feluri. Luati seama, pildI, cum transforml de el materiain regnul vegetal,cdt de infinit variatesunt formele plantelorcare cresc toate din acelaEiplmAnt, aceea;i lumind solari, acelaqiaer, aceeasi ap6, acelaqisol. Dar corpurileanimalelorc0t sunt de variate!Schimbarea este.aqadar, calitatea materiei;lumeain toat[ varietatea a fost creatdin o sa functiede aceasta. SlavdAtotputernicului Creator, Unul, Cel neschimbat in veci! DacI materianu s-arschimba, atunciDumnezeu ar fi Atotputernic. nu Slavi naturii spirituale! Fie ca ea si supuni intotdeaunanatura materiali. Roagd-te Dumnezeusd r5mAineschimbat sivdrsireabinelui. lui in e ce oare nu uitim niciodati defiimirile care ne vin de la oameni, ne m0niem pe ei ;i ii duqm[nim, dar uit[m repedecele mai rele, mai nocive gi mai indlrltnice deflimdri ce ne vin de la diavolul, de;i suntem victima acestora o mie de ori pe zi, in timp ce finem minte, qi nu doar o de singurl zi, jignirea pe care ne-a adus-oo persoanioarecare? Aceastaesteo ispitd diavoleasci(diavolul gtiecum si ne ingele;i o face cu abilitate;atunci c0ndne defiimeazdin vreun fel, o face sub mascapropriului nostruegoism, ca gi cAnd ar vrea mai intii sd ne faci pe plac, folosindu-sede o pornire p[timaql a noastrl, pentruca mai pe urmi si ne loveasci de moartesi si ne faci sd pl5tim amarniciralionalul, nerodulnostru egoism).Jignirile care ne vin de la altii diavolul cautede fiecaredat[ si le umfle de o suti de ori, infitiEdndu-ni-le?ntr-olumini mincinoasi. $i aici nu face decAtsI se ascundl in spatele egoismuluinostru,ca si cdndne-arpizmui pentrubunlstareanoastrd, pe care altii ar vrea,chipurile, sd ne-o distrug5,def[imAndu-ne. supramea lucreazd. doul forte cu desdvirsireopuse:fo4a binelui gi forta riului, una care di viat[, alta care ucide. Fiind amdndoui de ordin spiritual,ele sunt nevdzute. Atunci c0nd mi rog in deplini libertatesi cu iniml deschisi,forla binelui izgone;teforla riului, a clrei puteresti doar in rdul care zaceascunsin mine. Ca sd pofi tine piept asalturilornecurmate

51

aleduhuluiriului trebuie ai mereu inimr rugiciunea si in lui Iisus:,,Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mr!"impotrivac-elui nevdzut(diavolul)_ Dumnezeu nevrzut!impotrivaceluiputernic Cel Atotputernic! cel acd oamenii, fiinle slabe,repedetrecitoare, muritoare, fac atdtea fapte mari ;i minunate,gralie talentului insu;irilor cu care i-a ;i ?nzestrat Dumnezeu;dacd uneori ,nilioun" de oameni se supununui singur om, de ce nu s-arcuvenioares[ ne supunem cuvdntului celui ce ii aducJla vialr pe tofi oamenii?Tinefi minte cuvintelesutasului: er ,,Eu- spunea - sunt om,pus strpinire,avind submine ostasi zic acestuia: sub qi Du-te,Eiseduce, si altuia:vino, si vine, ;i slugii mele: Fi aceasta, face.,(Luca g). si 7, Mai departe:dacr multe animale sunt inzestrate priceperea cu de a face lucruri uimitoare,pe carenici omul nu le poateface - animalepe care le cdlcim in picioare,care sunt atdt de neinsemnate de firave, ." gi n-u, puteaface Atot_ ficitorul, cel carene-ainzestrat bel;ug cu tot felul de priceperi, din indeminari ;i posibilititi? Dali ni;te plante neiniufletite, care aitilziiunt mdine se aruncdin cuptor (cf. Matei 6, 30), se alcrtuiescdupd cuvdntul ;i Lui in for_ me atit de frumoasesi de gingase, daci vedem toatdmateriasupun0ndu-se cuvdntuluiLui, voinlei sale de a se transformala infinit (prin mijlocirea a numai cinci stihii), cine oare, vdzdnd,toate acestea, mai stasd ceari dovezi ar ale Atotputerniciei sale? Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, la fiecare pas qiln tiecareclipr! Umpli cerul pimdntul de slava intelepciuniirale, a ;i bunrtilii rale, a atotpurerniciei ralef Tu nu eqti numai tiemiurgul cel mai infelept,cel ce Te ar51i necontenit Demiurg inlelept;Tu ai dar gi rdpturito. ca Tale insusireade a crea,gi ele creeazd.,pnnfuterea care pe le-a dat-o slava Ta, lucruri minunate ;i de folos! o, Doamni, in caid frumusete Te-ai imbricat! Ce rnult ne-aminjosit pe noi in;ine, naturanoastr[, prin prcate. Dar cdt de mult ne prefuiegti, Doamne,si pe ce inalti treapti ne vedeochiul rdu! Pentrunoi, Dumnezeunu L-a crufat pe Fiul snu. L-a ficut si ia trupul nos]ru'.{irea noastri, pentru a ne mdntui. Ne-a pregitit, inci de la intocmirea lumii,-impdrilie vegnici; de intoarcerea noastrdse bucurd ingerii cei buni dupi fire. Iar noi ce facem?Nici mdcarnu vrem si stim de toate acestea, ne injosim din ce in ce mai riu, ne distrugemsufletul cu tot felul de vicii si impdtimindu-nede toate cele ale rumii. N.rpus de trist estesr vezi asa omul, fdptur,r creati dupi chipul lui Dumnezeu,indeosebicrestinul,cel ce s-a invrednicit de o asemenea inalt[ chemare,pe care Dumnezeuil cinstesteatat de mult, ddruindu-lcu toatebunititile. + p 96.-rT-"Asiliti naqtefi1[rnicie, ?l face pe om incapabil de orice rer\flecrre, apaticfald de toate,chiar si fafi de indeplinirea obligaliilor sale.Aceastaar trebui si-i.facd pe tofi cei ce se roagi aqasi-;i indrep"te'mo_ dul de a se ruga. Trebuie si ne rugim cu drag, .u uigour", din inimi. Nu din

52

cauzasupdrirrilor necaz-urilor nici din ohliq;rri*. "('i'lciDunrnezeu si si iuheste pe cel care d[ cu voie bunii" (2 Coi'intcrri /). o. toittetrufiurilehineciltr:titot 1';*.ii:ri. il0; r,';r:c \rr!!trr:rriple ,1. ilez,iclitc Tn lmdnlj omenc.zrsci, afl:i t'rlrrillini r';lii'-rni:ltj,lrrfletul. se vine de lr care Soareleratiunii suprente - l)rrnir:ezeu.{'r.rj::i, ct flcc ..t';izrrt"in lruler. ca :.;: sufletul in trup. irni clau qe:ntlitr:inrl inti iriti"rrnrle :uilt--iS,rarele' in cunnsfin'lei - Dutnnezeu; ci!Itri;ilrlLir;l lurninii,simt si cAnrlser atunci nrir sirrrlll,ct)r. s! indeplrteazl de nlirte.lislind ?n irrnili irilunt:rii..si rrri'lrinti. r\:,a c,uru, uni irr versul material. atunci cind soarelc\f lli'{)[rr]r'li ri: iirrlepiirtcazl,riine intri, irrrr nericul,si in univet'sul spirituiil?rltlrrciiii;!i'trre,rrl;rti cri ini.lepii.rtiil.lil 5,1.1, llg flet a Soareluicare lurninc;rzii ,".:.1: rnllfca ,ii ,-.iriii!-_i ;u'llnr:riiile o ne:trrriiblestematd.Asa cum in universul rriirti.l'iai riirriin,:: !rrtntrle;rrr!];l 111111r"t {-r de lunrini itnenr;ifaie, lsa siiii ;i dupa apusulsoiuelui.fiind aceladc i, in(','irjl-.,lrlrl-,ilii fot jit{lrlil;iiirlrj;r suflet rim0ne o umt; de lurnin;j si <lrri'ri 5t'lrrcluidrrhovnicesc. fiindci Acela este pretlltincleni f;ir:ilii .ijjriilLl! irrilnt:l'icillLrr cste din si nu cale-afarIde putemic;i. fiirri itrg;icliiirrtit l)111,r11,-';.i'Lr.poatc?ntunec,.i iiri it:_1 nc sut-letul totul.'frebuie totusi s;i l1eli.rrr,it. cu i.r,-nliil r'.r,:l!.ir.ul.rt spusJViintr_lit itorul, sit nu ne cuprinclicu clesirzil'-sire iiir.irr:*rit:rri loan !"].3-5)^ ir:f. end obtii vindecare dc' t're<t bo:Llir.lrlu nrultuntire Dornnului cu 1-r \-,aceasti scurti nrgirciune ilo:irrio!,icl ..sl;rvii 'fie. f)ixurrne. Iisusc I{ristoase.Fiule Unule-Nisr-rut tlin'Iatiri {lci fiirii 1fgi6i'epLti, Cel ce Tu singLr," vindeci totrtl neputinta si toatii boala in oiilrirni si i.arr, rn-ai rniluit si pe rnr. ne plcitosul, izbivindu-ini de boaia ttrclt,neirigiidirintiu-isii s,; inriurtiteasi:;i si sI md dea rnonii pentru picatele rnele. Diinriesic-riii. Stitpine- de-acrqg inainte putet'ea a face cu tirie voiit'fa" pentru uilltluire;r blesternatului de fi',i:ir suflet si intru slava Ta. cu Cel 1-Jrii ?nr;gplu 'fril, l'Irinle ri cu Cel dr n dc tl fiint[ cu Tine Sllntul Duh, acunt si pl!!r]!'ri,.i irr i,i.rri fi e irrsealrtiiitt ininr:i Lrtn'afX'.' ,litutri 1l!:ji,rj;t ,r ,,trrr-ri{;1. ti*r,..i..1""...:.. 1"*-t \-,simplii. increzifnare. ni:rriincjri*;i:"L ne:,iiri_,r,,:ii.!Li.;,;i, rri,ure !;,.i,r.;, nLt qjssrlf;;"1;1y1r ;tie de riutate, de liicornie. dc irli'idit'. E:;,; uflete al nteulT'ine tninte cii;r c dernnit:rtcc{:filir.}i{:;!" da;atentie nlr Q XJ lucrurilor strici-rcioase derizlt'ji. .Rr:,,i_rc;:l;i si ;l iiir:tnrr::1.,,r:r cer.eascii a altora qi nu cuteza si-i cieflimezi p',:n[r-rr ;.;rilcclir] r.jr: :r,:i,,:r,il-ica*los. iubeste din toat[ inima tot Ceeace este ceresc :l spiriiUfi.i.,-1!.\i.ii(]tl.tJr):ite este Lreea ce pimOntescsi materiiil. fine ni!nte cuvri;t,:lei":{jir:1rr,iiri"*iui: uoastrl ,"FAinea cea de roate ziiele dii-ne-o ntl:ri,;sfii:r.i''. lrrirrr irrte'lci:cicrne;l ii creslintei noastre crestine se cull:incie ?n irce:;l* iil.,,ii:ic. 3.r1'*,ri;irr;inle r.:rrrn insusi i:r{,ii.ti,l:lj*.lle iltr"!i, niultilDomnul adal prin viata 5;i r::t,'tlll{,lll.r *i,:i:l':l:i. Jr.:
4r l

mindu-sedoar cu ceeace I se aduceade bundvoie:..M0ncarea Mea estes[ fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine" (Ioan 4, 34). /\ Egti un prost! De ce?Fiindci atuncicAndte prigof ti ura+tivrdjmagul? I nestevrljma;ul, tu tnsuli te prigoneqti suflet.Fiindci, spune-mi:nu in este,oare,o prigoani asuprata insuli, o cumpliti prigoani, sI te chinuie ura pe care i-o po4i vrijmaqului? Iubeqte-fivrijmasul si vei fi infelept.O, dac[ ai sti ce t{umf este si ce fericire aduceiubirea si facereade bine fald de vrijmasi! in acestchip Fiul lui Dumnezeu,in acestchip Dumnezeu,Cel in sfdnta Treime, a triumfat si triumfi prin iubirea Lui asupraneamuluiomenesccel nerecunoscitor invechit in rlutili; in acestchip au triumfat sfinlii Ei lui DumnezeuasupravrijmaEilor lor, iubindu-i si ficdndu-le bine. u disperaluptindu-te cu vrijmagul cel f[ri de trup; sllveqte-L pe Domnul c0ndte afli in mare strAmtorare suferinli, Cel ce te-ainsi vrednicit si induri pentruEl rizboi cu qarpele perfid, defdimatfiind de el cel pentruDomnul in fiecareceas.Fiindci dac[ nu ai fi dus o via$ cinstiti gi nu te-ai fi striduit s[ te unesti cu Dumnezeu,vr[jmaqul n-ar fi tibirAt pe tine, nu te-ar fi chinuit.

lavi Jie, MAntuitorule Atotputernice! Slavi fie, Mdntuitorule, PutereaceaAtotfiitoare! p[rintesccel atotprimitor Slavd qi Jie, sAnul atotmilostiv! SlavI Jie, urechea cea pretutindeni deschis[,care aude rugdciunea blestematul, mea, miluindu-mIqi izbivindu-m[deplcate!Slavi care cu imi Jie, ochiulcelprealuminos, mi vezimereu iubireqi care pitrunzi tainele! SlavIJie, slavl Jie, slavi Jie, preadulce Iisuse, Mdntuitorul meu!
ugdciunea pornit[ din inimi ii estede trebuinfdomului fiindci lumina minlii noastrenu rizbegtedeparteqi nu poatecuprindein sine

prea multdin luminasupremei inlelepciuni; DomnulDumnezeu Lumina este ceanemlrginitd in lumesevideqte gi qi noianul inlelepciunii atotputerniciei Sale, timp cein noi nu seafl6,casi spunaga, in decdt stropinfim din putun ereasi inlelepciunea fiindc[ doaratdtni s-adat si avemin trupulnostru Sa, putreziciunii. supus dmdntul stabilqi rigid,deqisemiqc[in jurul soarelui o mare este cu vitezd; este apa fluidi si fluent[;aeruleste mai,,fluid",mai subtilSi
mai ,,fluent" si se poatedeplasa o mare rapiditatec0nd se pun in miqcare cu curentii atmosferici;lumina esteqi mai sensibili, se deplaseazd o qi mai cu mare vitezl dec0tapa qi aerul,poateparcurgein spafiu,intr-o secundi,distanle inimaginabile.Daci lumina are o atAtde mare mobilitate,putdndparcurgespalii imenseintr-o duratdde timp absolutneglijabil[, cum ar trebui si fie spiritul creat,cdt de usor Eide rapid gi, in sfArqit, cum trebuiesi fie spiritul cel necreat,Duhul SfAnt,Domnul insusi? Poatefi oare comensurabil?

54

Dacdlumina se r[spandeqte o iuteali uluitoare,cat de repedetrebuiesi se cu rdspAndeascl spiritelerafionalecreateLumina ceanecreatd, in Izvorul oricdrei lumini si a toatl fiptura. in sfdr;it, cum cuprindeea - Lumina cea atotficrtoare- toatef[pturile Sale,noianulde lumi? Slavi Tie, Lumini nemateriali, necreati.carelumineazd. tot omul care vine in lume (Ioan r. 9)l pe ajoritateaoamenilorpoartdde bundvoiein inim[ o povari satani'iici, dar s-auobisnuitintr-atdtcu ea,inc0t de cele mai multe ori n-o simt gi chiar qi-o sporesc, fdrl si-si dea seama. altfel, vrijmasul cel rlu De le inzeceqte aceapovari qi atunci cei ce o poartdincep sd fie cuprinsi de o teribild deprimare,de spaimi, cdrtesc,iau in deqertnumele lui Dumnezeu. cele mai obisnuite mijloace prin care oamenii veacului acestaiEi alungd ,,aleanul" gllryt_-pglfecglllg_r-tpsqi*ds Dar, _c_4IL_dAqpqlile_,_q,eAfiU| {qpd ce, jqimli spore!c.Daci oamenii rggllg!4 ry_e91e rytitoac_e-,plc-tisgl$il6ucezeala acestiaau norocul si se indreptespre Dumnezeu,inima li se despovdreazd,, incep sd-qidea seamalimpede cdt de apdsati le era ea mai inainte, c6t de mare era greutatea care o strivea,deqi de cele mai multe ori ei nu-qi dideau seama.cdt de multi sunt oamenii care L-au pdrdsit pe Dumnezeu,s-au indepdrtatde ,,izvorul apei celei vii" (...) qi ,,si-ausipat fantdni sparte,care nu pot tine apa" (Ieremia 2, r3)? Foarte multe asemenea f0ntdni spartese int0lnescla oameni,aproape cnteuna de fiecare.F0ntdnilespartesuntinimile noastre, patimile noastre.

0nddescoperi aproapele neajunsuri patimi,roagd-te la t[u si pentru el. Roagd-te pentruto!i, chiarqi pentruvr[jmasiitli. Daci vezi cra
fratele t[u e trufaq;i indiritnic, ci te trateazd, dispret pe tine;i pe altii, cu roagd-tepentruel, sd-i luminezeDumnezeumintea gi sd-i incilzeasci inima cu vipaia harului sdu.Spuneasa:,,Doamne, invati-l pe robul riu, cel cdzut in diavoleascitrufie, bldndelea smerenia, gi scoatedin inima lui intunericul, povaramAndrieidriceqti". Dacd, vezi un om pornit sprerdutate, roag5-teastfel: ,,Doamne, intoarcesprebundtate harul Tiu pe acestrob al Tiu,,. Dacd cu esteiubitor de arginfi qi lacom,spune: ,poamne.comoaranoastd lleslrici- ; cioasir b-odltAjgastrd.cegiesfar$iti! ; I chipul gi aseminareaTa, si cunoasci cOtde amigitoare este bogrtia ;i cr I zddirniciile lumii sunt umbrd si vis. Cici zilele omului sunt ca iarba sau ca il firul de pdianjen gi Tgjllgg1ggg-Usga@'rc9aS1 bucuria noastril,. C0nd 1l vezi un om invidios,roagd-te: lumineaziminteasi inima robului ,,Doamne, TIu acestaintru cunoa$terea marilor, nenumiratelor si nepitrunselorTale daruri, pe care le-a primit din dlrnicia Ta nesecati.orbit fiind de patima sa, a uitat de Tine qi de bogatele Tale daruri, socotind-se sine slrac si uit0npe du-secu g0nd pizmagla bunitilile pe care le-ai dar robilor Tli; o, negriitul nostruBinefic[tor, Cel ce tuturor cu prisosintddiruieEti,uneorinu dup[ me-

55

ritul fieciruia, dar intotdeauna dupi voia Ta; ridici mult milostive stipdne vdlul diavolului de pe ochii inimii robului TIu ;i di-i Lui zdrobirede inimi, lacrirnide poc[inti qi de mullumire,ca si nu sebucurepentruel diavolul, cel ce l-a supusvoii sale qi s[ nu-l mai poati smulgedin mdinile Tale". CAnd vezi un om beat,spunein inima ta: ,,Doamne, cauti cu milostivire la robul Tiu, cel ispitit de poftelep6ntecelui de desfitirile trupeqri, qi f[-l si inleleagi dulceatainfrdndrii qi postului, a roadelorduhovnicesticare vin de la ele". CAndvezi pe unul impdtimit de licomia mdncirii qi care igi afli in ea fericirea, spune:,,Doamne, Tu, Care esti dulceanoastri hran[, Care nu se sfdrsestenicicAndgi care line de foame spre viali vesnicX, curili pe robul T[u acestade intinlciunea ldcomiei, cea care pe toate le supunecirnii qi care indepdrteazd Duhul Tiu, di-i lui si cunoasci dulcealahranei Tale celei de ddtitoare-de-viafd Trupul EiSingeleTlu, precumsi cuvdntulTiu cel sfdnt, viu si lucr[tor". in acestchip sauin altul roagd-tepentru tofi picitoqii si nu cutezaa dispretuipe nimeni din pricina plcatului slu sau si-i po4i gind de rdzbunare.Fiindcl aqa flc0nd, pligile plcitoqilor mai tare se vor obrinti. Cautds[ indrepli cu sfat, cu mustrareqi cu pedeapsicare s[ slujeascidrept mijloc de stArpire riului, saude infrdnarea lui in limitele moderatiei. a imlim lucrdnd in inimi doui fo4e potrivnice, dintre care una se opune cu inversunare celeilalte9i care, atunci c6nd pitrunde in inimd, silnic sauprin viclesug,aduceprimejdiede moarte.Cealalti, pe careingelepciuneao face sd se simti batjocoriti de orice intiniciune, se indepirteazdin liniste cdnd inima esteatinsi de cea mai mici necur[1ie. Una ucide,cealaltl aducedesfitare vielii ;i bucurieinimii. Prezen{a acestordoui forte in mine md poate lesneconvinge c[ existi, neindoielnic,diavolul, intotdeauna ucigdtor de oameni,qi Hristos, dintotdeauna Dititorul de viali gi Mdntuitorul nostru.Unul esteintuneric ,simoarte,Altul luminl qi via1i. De aceea,iubitorule de Dumnezeu,dac[ !i se intdmpl[ vreodati si-ti descoperi minte si in in iniml intuneric absolut, mAhnire,urdt, strAmtorare necredinti, unite si intr-o puterecare se impotriveqte t[rie credinteiin Dumnezeu,si stii ci a cu intrat in tine o fo4I diavoleasci,potrivnici lui Hristos.Ea esteintunecati qi ucigdtoare, strecoarl in inimi prin vreun pdcat al aceleiaqi de cele mai se multe ori ne impiedic[ sI-L chemim pe Hristos, si-i chemim pe sfinli, ascunz0ndu-ni-i beznanecredintei. ce face a;a? Pentruca sd ne tortureze in De sufletul,fiindcl diavolul qtie cI credinlane scapl de uneltirile lui. Dar prin aceasta si ofer[ dovadaexistenteiceleilalteforfe puternice,careii sti imne potrivi, cea a lui Hristos Dumnezeu,de la care diavolul cauti sd ne abat[ prin ticlloqia necredinfei,for[[ care,prin credin{anoastri, poatesI biruie putereacelui r[u qi si o lind ,,la plstrare, sub intuneric,in lanfuri vegnice,spre judecatazilei celei mari" (Iuda 1, 6). De aceea trebuiesi ne striduim din ris-

56

puteri Eicu credinp sd-L chemlm pe Hristos- MAntuitorul.Se cuvineca fiecarecreqtinsi-si facl obicei din a veni grabnicinaintealui Dumnezeu, rucu glciuni de cerere,pentrutoate(asemenea unui neputincios Izvorul a toati la putereaqi a tot binele).,,intru toateprin inchindciuneqi prin rugi cu mullu(Filipeni 4, 6). ,,Da1i mire, cererilevoastres[ fie arltate lui Dumnezetr" mulpentru toate" (1 Tesaloniceni5, l8). Dati slavi precum ingerii care lumire strigi ,,Aliluia". de el mai maredar al lui Dumnezeu, careavemcel mai mult nevoie si pe carene invrednicim a-l primi des de la Dumnezeu,prin rugdciunile noastre, estepaceainimii, dupl cum cuvdnteaziMdntuitorul: ,,Veniti la Mine tofi cei ostenili si impovdrali Ei Eu vd voi odihni pe voi" (Matei 11, bucurati-vI, socotili-vi bogafi,indestu28). Iar atunci cind dobdndilipacea, lati cu de toate. i nu uite nimeni ci esteal lui Dumnezeucu sufletul qi cu trupul, ci depindede Acela in toateclipele vietii qi in toatecerinlelesufletului qi trupului. De aceea se indreptecitre Dumnezeuori de cAteori sufletul gi si sau trupul simt o anumitl nevoie,cAndexistenlatrupeascd sufleteasclii este stdnjenitl in vreun fel, cdnd il doboari deznldejdea(bolile sufletului) sau patimile (bolile trupului), cdndil ameninfdnestatornicia stihiilor (focul, apa, aerul,furtunile), cdndpune inceputvreunui lucru. Si-;i aducdaminteatunci de unicul Demiurg,Carea ficut totul din nefiinl5 si Carea dat fipturilor Sale. puteri de tot felul, pentru a face multe qi felurite treburi. existenfa noi a unui prinin rice ideal,orice gAndpozitiv presupune a cipiu pozitiv, unul caresd se identificecu o sf0ntdconvingere sufletului nostru.Aceasta,de bund seamI, fiindci in strifundul fiintei noastre par a fi ascuns'e toate formele de manifestareale binelui, pe care ne strlduim Cdt sd le readucemin inim[ ca pe unele care au aparlinutcindva acesteia. adevir cuprind cuvinteleApostolului: ,,Ceai pe care s[ nu-l fi primit? (orice g6nd bun, toate darurile naturale),iar dacdl-ai primit, de ce te fdleqti,ca qi cum nu l-ai fi primit? (1 Corinteni4,7). forla binebservim in noi inqinecum lupt[ credinfacu necredinla, lui cu forta riului, iar in lume duhul Bisericii cu duhul lumii. in lume ve{i distinge,in ordinea spiritului, dou[ pozilii opuse:una a luminii, cealalt[ a intunericului, una a binelui, alta a rdului, una a religiozitilii, De duhovniciei,alta a necredintei;i secularismului. unde se trage aceasta? Din lupta celor doudputeri opuse:puterealui Dumnezeu;i putereadiavoludiavolui. Dumnezeulucreaziin aceiadintre fiii Sii care ii arati ascultare; in lul, in fiii neascultlrii (,,Duhul care lucreazd. fiii neascultlrii", cf. Efeseni lupta dintreceledoul tendinleopuse.Uneori, 2,2). $i eu simt in mine adesea

51

cdnd incep si m[ rog, putereacea rea md apasi chinuitor, imi impovlreaz[ inima, ca sd nu mI pot inilla cu ea citre Dumnezeu. u cOt sunt mai sigure qi mai solide mijloacele care mi leagi de Dumnezeu(rugiciunea gi pociinla), cu at6t mai aprig se inverquneazdimpotriva lor, folosindu-sede tertipuri distrugitoare, vrdjmaEullui Dumnezeu al nostru.Nimic nu lasi si-i treaci nefolosit:nici leneanoasEi tr[ trupeascd, sldbiciunea nici sufletului,atracfiaacestuia cdtrebunuri ;i preocupiri pimAntesti,nici indoiala,c[reia ii cldem victim[ tofi, putinacredinti saunecredinta, gAndurilespurcate, viclene sauhulitoare,apisareasufleteascd, intunecarea minlii, toatesunt indreptate impotriva celor neatentila uneltirile vrljmagului, pentru a face si ne poticnim pe drumul ruglciunii, cdnd urcim pe scara care ne duce la Dumnezeu.De aceeasunt atdt de putini rugdtorii sinceri,rAvnitori,de aceeasunt atat de rari cei ce tin post pentru a se pregdtipentru spovedanie impirt[ganie. Poateci n-ar posti nici jumiqi tate dintre cei ce postescastdzila noi daci legile statului (de atunci - n.tr.) nu i-ar obliga pe toti si se spovedeasc[ si se impirtiEeasci o dati pe an. gi Tofi cunoa$tem aceasta experienli. din ufletul nostru,cel in carene sti puterea, rimAne nevlzut. Si ,,sufletul" animaleloresteinvizibil. Existi si in planteun suflu dltdtor de viall carerimAne imperceptibilochiului. ExistentaEi migcarea intregii lumi materialesunt date de o fo4[ nevizutd (,,legilenaturii"). in locasurilecele din inalturi existd forte ceresti pure, strline de orice materialitate.Tot ce flinleazd. cer si pe pimAnt, in cele inalte qi in cele de jos, line de o forli ?n atotputernicd, careproduceenergie cer si pe pimdnt. Si laudeputeuna in rile toatePutereaUnici, cea in trei Persoane, Tatdlui si a Fiului si a Sfina tului Duh! Iar fiii pimdntului si o preasldveasci, stiind ci in ea lucreazl,indeosebiputereaiubirii, cea careimpartepretutindeniviati si fericire. ultd vreme nu mi-am dat seama destulde limpedece mare nevoie are sufletulsi primeascltirie de la Duhul SfAnt. Acum Multmilostivul m-a ficut si cunosc valoareaacesteia. Fiecaremoment al existenlei noastrecere ajutorul Duhului SfAnt;nu ne putem lipsi de el, asacum nu ne putem lipsi de respira{ie. trebuiecand ne rugim, ne trebuie toati via{a. Ne FirI intirire de la Duhul Sfdnt,sufletulnostruar aluneca mereuspretot riul, deci spremoarteduhovniceasci. sl[bi mereu,s-ar arlta cu totul neputinAr cios cAndriul ar ciuta si intre in inim5, nu ar mai puteaface binele.Firi intdrire de la Duhul sfdnt simti cum riul ifi ia in stdpdnire inima, ameninldnd-o in fiecareclipl si dispar[ in beznafiridelegii. Fiind supusi unor asemenea incerc[ri, se cuvine ca inima si steape o temeliede piatrdrezistentd. Aceasta este Duhul sfdnt. El ne dd tirie, iar cdnd ne rugim ne intdreEte credintasi nidejdeacd vom obtineceeace cerem.El ne infldcireazd, sufletulcu iubire de

58

Dumnezeu;El ne aducein suflet gAndurisfinte, care ne intdrescmintea qi inima. Daci omul depuneo muncdoarecare, ii sideqtein inim[ constiinta El importanfeigi necesitilii aceleimunci Ei-i di ribdare neclintiti, prin care si indepirtezede la sinetoategreutlfile. El inspir[ omului.ln raporturilesalecu semenii,de orice condilie Ei de orice sex,respectulfali de persoana umani, oricarear fi ea, ca una ce a fost creatddupi chipul lui Dumnezeuqi riscumplrat[ cu sdngelelui Hristos Domnul. El fere;te inima Ei atenfiaomului de atracliape care o pot exercitauneori asuprasa o finut[ a corpului qi o imbr[ciminte necuviincioasd, la orice vulgaritatein vorbire si comportament. de pe Duhul Sfdntne une$te tofi in iubire, ca fii ai Plrintelui Ceresc, ne invatl si sI ne rugim intru Iisus Hristos:,,Tatdlnostru,Careeqtiin ceruri". ,,\ f nchipuili-v[ ci vedeti lumina ceanepitruns[, din carea purceslumiIna soarelui,a lunii, a stelelor;ci vedeli aceaDragostenemirginiti, ceacareL-a trimis in lume pe Fiul Siu Unul-Niscut, ,,.u ii mdntuiascli prin (Ioan 3, 17) de chinurile vegnice, vedeti Frumusetea dintru El lumea" cd cea inceput, din Care odr[sleqtetoatd frumuseteaqi diversitatea lumii: diversipdslrilor, tatea $i frumusefeavegetaliei,a mineralelor,cetaceelor,^peqtilor, animalelor,toati frumuse{ea oamenilor.Inchipuiti-vi ca Il vedeli pe Creatorul cerului si pimdntului, Care este tot numai iubire, strilucind de lumina Sale.Ce vefi simti atunci?Fiindci credintacresnepitrunsda desdvdrqirilor viziune. Luafi aminte la lumea tini ne pregiteqtepe tofi pentru o asemenea vegetald;ce deslusimlimpede in ea? 1) Cd in structuratuturor plantelor se vlde;te o inteligenfi de supreml inlelepciune,2) o fo4[ care suslineqi revigoreazi viala gi care face ca toate pd4ile componente plantei s[ se afle ale absolut[ a infinitei inlelepciunicareface si intr-o relalie organic[; 3) puterea se transformede la sine materiaamorfi, supundnd-o, firesc, nemirginitelor Saleplanuri gi scopuri.,,Cdm-ai veselit,Doamne,intre fipturile Tale" (Psaleste$tiinfaTa, mai presus mine" (Psalmul138,6). mul 91,4). ,,Minunatd de sa cum obiectelede pe pimdnt situatela o distanfi mai marenu pot fi vlzute de departe,oricit de mari ar fi ele, dac[ nu se reflecti in qi ele soarele devin vizibile numai cind seintAmpli aceasta, chiar si in cazul celor ceva mai mici, la fel se intdmpld qi cu oamenii.Cei in care nu-si afl5 oglindire,in toatedes[vArqirile Sale,Dumnezeu,SoareleDreptdtii,nu pot fi observafidecdtde la micl distanti si de citre foartepulini lume. CAndse reflectdin ei Soarele Dreptdfii,devin vizibili tuturor,de departe. Acesti oameni (sfinlii), din orice loc ;i din orice timp, se bucuri de obqteascd laudd, unii dintre ei strilucind ca soarele, altii ca luna, altii ca stelele. nesfdrsita multitulor privind fipturile pe care le-a creatDumnezeu, I dine, md vld pe mine ridicat deasupra tuturor, prin chip gi asemdprin raliunesi prin libenate,prin capacitatea a percepe narecu Dumnezeu, de

59

t{j llilnleit t()it{acrcatiu si ile a JtJiiirrtiirliiade cliiirrrlcutn se videste in ea :l3ria Creatorultripreairrteicl;t ai,rlburr. catii e',,lavie cur.'ine stau si Cu se si it:..lilleaCreattiruiuintcu'l Sr citli t;iuslirctlcbuie sa dau celor ce m-au adus la ';ratii, tatirl sr lllaula nrea'Jili lili-.!rl ili.rttiinia in tirnp. pentru timp ;i penllu utenlitate. N4.auadrts. pliri r,roirrta l)iruriie irri zcu. irr piintecele maicii mele lr ili ft'umusc-lea fii:a scirtniinr lllrlil, l)tilltru ca. ia vrernearinduiti. Creatorul ,ra tn[ ducii in fi'uruu:;ctcu cerea:,cii. cea liilii de sear-niin. tatul \lltl s(rLictttt.'i. rcr.lr.llt'tt ci. rstc irtttlc'lltlica ttn trup ittsur'l Q tJ iletrt. Clt';i i ltlr'-rlrt r.riri)t(rirtcuii-r(lrilarcle unsurnblu fiecarein irr si parte sunt itselatedc l-luitittc;'cu lo.ul ce ii se errr,ine iri corpul unei soiu si cietlti. Dutttnezcit asazi.i f icc'lL:'c lr;cul ru\ eliit. cu toate cii si preocupipe ll rile fiecilui;.rtictciririit.r iil oLIiil;iiir1:ueictrie. iirr \.-,f f iirrclciisoai'cic:. luna. steieleclau lumina clin sisternulsolar. Aceasta icriedereazii si lunlina cea i'atir:nala, cii necreati. I)umnezeu. silisluieste cu dcosebit'e cer. cle la Accla veninil loatii lumina. si cea rnateriala,si cea spiiil rtlr-tala, lrrrninarniniii si a inilnii. era aclevlrat[ care Iu".{.ur,,intul Luniina c:ea rlrineazti tot ottttil carc vine in lurne'"(loan 1.9).,.I)urnnezeu pe este iubire" ii ioan 4, l{:). Cindrrrii*. sinrtiiriiiiriele. iinpuisurileinirnir care tind si spullrcreiubirea sr s;.i ctritivc ura vi;r tle lii clralclul. Scrie-ti aceasta inirni;i cautl in sii pdstrezicu orice pre{ rlragosie't. (l L.tiututiclru,e,ostt,u Corinreni 14. l)! 'l'ine trllnte: la tot ceea ce s(j illlirotri,,,*:,1c rtechi,piciitos; pune-te 'lhiului trupesct. toata viala de-a cunttezisrrlfaptelt.ri rele. Accsta si-ti {ie scopul vietii si, o datl cu el. dobanclirea slavei intru lf irtris. ".(lei rc suut ai lui Hristos lisus qi-au r;rstisnittrupui. impreun:icu parirniic si cu pol'tele'" (Galateni5,24).Inscrie-ti in inimtt si unnlitolui adeviir:uu sirrgurlucru estevlednic cleura noastri: picatul sait,,,iciul^ Fati de oaurcui sir ai nurnar rutrrre.I'orunca impiratului ceresc i;urrl linrpede:.,Siiiubcsti pc.ail'oapelelau ca pe r.itle insuti" (Matei 22,39). rtlin('i tartd lc iolli rrrirrl;r estr'i'uprirr.ir de:curajare trisiii clc si tr-\irci,r I;r tetc, ru stii ca acr.;.rsta ile [a tJiayolul,r]are.vdzandu-te te rogi, t,ruc cI inlearcii cu orir:c cirip sii le tacii \a {e iroiicnesti."l'ilte-tetare, blrblteste, cu gindul ia l)unrnez-eu.irtr.lepiineazii la tir"re dc dcestestiri ucig[toare. Ia seama: clintl diavolul nu reusesles;i tc facl hulitor de l)umnezeu cu nrintea,cauti de *ele tttai nrulte ori sI te itc;i hnlittl'cu ininra. Curn adicl poate fi hulit Atotpuiernicui l)umnezcu i-'ttiirititi-t'i f'riu inthriaiii.necredrnui. descura.jare, tic0nduie sii nu rabzi pedepsele car"e le trinritc. sI cifiesri. T'oateacestea pe ti sunt patiirti. Fi'icdnrlu-te rtcincrez;rtor dli,:trrirrr-ltbunitatea iui Durmezeu. vrljmaqul ill si {,,:tace sil lir"iiesti circptale:1, iruriiitarcrsi alotputeriiiciaLui. Prin descurajare, iiulesti trlui t.Lt :curti;iburtiitiitca i--rumucze Prin dezlin{uireapatimilor sale, lui ii tr:irui ltulelte prt;niaclurnnczciirrrci.i atrrtl-run:i uieyi-rruldumnezeresc. sr tir )
1-\ llsct'r'iilil tll lt r t li . L lt r r r r iir t i: c f c r ' ill- s il i l 5 i l l ) l 'i t 1 l ; . r i l t a n t u l u i d i t t c e r .

T T n adevir pe care cauti si-l inscrii in minte qi in inimi. Nevizutul L./ joacr primul rol pretutindeniin lume, in toatefiinlele. cind nevizutul piriseste fiinfa, aceasta mai existi, moare,intrucdt,atuncic0nda rInu masdoar parteavizibili, fdrd.ceainvizibili, aceea rnai inseamnl decfitun nu pumn de tIr0n5. Eu ;i toli oamenii rriim gralie unui principiu nevizut. amenilor care se cufund[ in beznanecunoasterii Dumnezeu,a lui necunoasterii sine, a necunoasterii de vrijmasilor mantuirii lor le poatefi lesnepridat[ casasufletului,zestrea de cuget. ei dnd i se spune omului liuntric: ,,Deqteapt[-te ce dormi qi te cel scoal[ din mor,ti" (Efeseni5, l4), se inlelege prin aceasta somnul sufletului,mult asemdnitorsomnuluitrupesc. si atuncicandcdntim: ,,suca flete al meu, scoali, pentru ce dormi?" se infelegechiar somnul sufletului, aici nu mai vorbim la figurat. cdnd trupul doarme,intri intr-o anumiti ine(ie ;i insensibilitate.Tot asa si sufletul, atunci cdnd este cufundat in somnul plcatului, devine inert, firi pic de vlag[ qi total insensibilfati de credinli, nidejde gi dragoste. Spune-i,de pild[, c[ Fiul lui Dumnezeua coboratpe pipentru tine qi S-a tdcut om pentru a te izbivi de moarteavesnic5,exm0nt plici-i invititura Sa m0ntuitoare, vorbeste-ide minunile Ei patimile Sale.de moarteape cruce,de inviere si de inillarea Sa la cer, desprea doua venire; va rrm0ne cu totul opac.nu va simfi binefacerile Dumnezeu, continua lui va sddoarmi, nepisitor fa1[ de credinfd,nldejde, dragoste. Nu-i va pdsanici de Dreptul Judec[tor,nici de chinurile care il a;teapt[ in viala viitoare, nici de viermii neadormili,nici de focul cel veEnic. Doarme,nu aude,nu simte! Este interesant observatci ;i somnul trupescincepecu alipireainimii. omul, de cdnd doarme,fine ochii inchiqi, nu vede, urechilenu aud. sufletul cufundat in somnulprcatului a;ijderea.Dar sufetultrebuiesi-$i lind ochii mereudeschigi - ochii inimii - chiar qi in timpul somnului:,,dedormit, dormeam,dar inima imi veghea"(Cdntarea Cdntirilor 5, 2). I \ uqoar[" di omului senzafia bine. Clnd ii este,,greu inimd", se de la simte r5u de tot. O ,,inim[ usoari" poatefi ,,obtinuti" insl numai prin credinlI si mai cu seamdin Biserici, locul prin excelenli al credintei.Aici il simfim pe Dumnezeu,prin harul currlitor pe careni-l coboari in inimi si prin jugul u\or pe care ni-l asazd, umeri. Iat[ marele secret,pe care ar trebui pe sI-l cunoascito1i.Cu inimi usoard, omul poatesi alerge,si joace. De aceea David ,,silta juc0nd inainteachivotului" (cf. Paralipomena 8). 13, 1r dnd esti vorbit de riu qi cdndderlimirile te tulburi si fac sI fi se str0nrr.-, gn inima, inseamni cd eqti stdpAnit mOndrie ci trebuie,firi a mai de si sta pe gdnduri, s[ calci peste ea, sd f-o scofi din inimi. impunsiturile riu6l

u putelisi nu observafi toat[ puterea sti in inimi. O ,,inimd c[ v[

voitoare s[ nu te scoati din fire, nu line uri fafl de cei ce te ur[sc sau te defdimeazi,,iubeste-ica pe niEtedoctori pe care ti i-a trimis Dumnezeuca si te qi inleleppeasca s[ te invete smerenia; roagi-te pentruei lui Dumnezeu:,,Binecuv0ntalipe cei ce vi blestemi" (Matei 5, 44).Spune-ti: nu m[ vorbescde ei pe mine, ci patimamea;nu lovescin mine, ci in sarpele r[u careqi-atlcut cuib in inima mea si careo face si mi doari atuncic0ndsuntvorbit de riu. Mi mAngAi cu glndul ci oameni buni il vor scoatede-acolocu vorbele lor usturitoare ;i astfel inima n-o sd mi mai doari. Multumegte lui Dumnezeu pentru def[imlrile carei1i vin din afard.Celor ce le rabdl aici nu i sevor punein seami in veaculviitor. ,,FIridelegea a fost ispi;iti" (Isaia40, 2). ,,Doamne, sa revarsi pacea peste noi, cici toatelucrurilenoastre pentrunoi le-aificut" (Isaia26,l2). And te rogi de iertareapicatelor, int[regte-tein credinfi, pune-fi nddejdea milosArdialui Dumnezeu,Care estegata oricand sd ne in ierte pdcateledacd ne rug[m cu sinceritate;fere;te-ti inima si nu cadi in deznidejdegi in deprimareqi si vergi din aceasti pricina lacrimi silite. Ce suntplcatele tale, oricarear fi ele, inainteamilosArdieilui Dumnezeu? Daci te vei cdi cu sinceritate, ierta-fi-se-vor toate.Deseorise intdmpld ca omul sd se roage fdrda nutri in inimi speranfa ii vor fi iertatepdcatele, ci considerdndu-;i-le oarecummai prejos de milosdrdialui Dumnezeu.De aceeanici nu primegte iertare,desivarsi lacrimi silite, Eiseindeplrteazd,de Domnul cel darniccu tristege str0ngere inimi, a$acum gi merit[. ,,ToatecAtecereli de Ei rugdndu-vd, credetic[ le-afi primit Ei le veli avea"(Marcu I1,24). Neinsi crederea fala de ceeace ai puteaprimi de la Dumnezeuatunci cAndI-ai cerut esteblasfemieinaintealui Dumnezeu. tunci cAndpui la indoial[ ceeace esteadevirat gi sfdnt,mintea!i se ?ntuneci,inima neincrezitoare se strdngeqi se umple de spaimd. ti O credinld sinceri qi neclintiti aduce insl bucurie, linigte, te face s[ te desfdgori tot largul in viatd, iar mintea !i se lumineazil,deveninddeparte in vlzltoare.Oare aceastanu arat[ cdt se poate de clar c[ adevirul triumfl asuprainimii zdruncinatede necredint[? Nu demonstreazd. cum se poate inqelainima? Atunci cAnd suferi, pun0ndla indoiali adevXrulqi sfinlenia, inima scoatela iveali faptul ci nu credein adevir qi sfinfenie.Cdnd pune la indoiald adevlrul, inima moarede la sine,vrAnds[ spulbereprin scepticism ceea ce nu poate fi spulberat.O inimd deschisi, animatd de neclintitd qi curatdconvingere,intdre;te adevlrul de credinld,obiectul credinlei fiind gi cel ce transmiteenergieinimii, o regenereazd o fortifici. Atunci c6nd este si imbolniviti de pIcat. inima nu poate deveni o pistritoare validl a vie{ii, fiindcd picatul inseamni moarte,nu via15. Atunci plenitudineavielii se afll in afara noastrl. Dar in misura in care ni se transmiteviat[ spiritualdnevdzutd., dupl cAt de mare estecredinfanoastri. devenimsi noi in chip nevi-

62

zut parte din viala (existenfa)lui Dumnezeu.Caleape care ne vine aceastd viafd estecredinla vie, sincerl in Dumnezeu.Daci este lipsiti de credinld, estefiresc ca inima sd se simt[ strdmtorati,trist[, asemenea unei vieli frustrate qi chircite. Dar credinfatrebuie si implice qi un acordintre activitatea noastri spirituali gi obiectulcredinlei,ca pe o conditieesentialmente morald. 1-dci dorinla c[rnii estemoarte.dar dorinta Duhului este viatd si ,r\-, pace"(Romani8, 6). Ar puteaexistacinevacaresdnu fie de acord cu cuvinteleApostolului?Dorinta cirnii esteintr-adevlr moarte.Apropie-te, omule iubitor de arginli ;i de avulie, invidios, egoist, trufaq, dornic de onoruri, lasi-ne sd te privim, s[-1i vedem faptelel Dezviluie-ne, dacl vrei, gdndurile inimii! Ne vom convinge, din exemplul tlu, ci ,,dorin{ac[rnii" estemoarte.Viafa pe careo duci nu estevialI adevirati, eqti mort cu duhul, in libertate afldndu-teeqti captiv inliuntrul tiu; avdnd minte eEti fdri de minte, fiindcd ,,luminacare estein tine esteintuneric" (Matei 6,23). Drrmnezeu !i-a dat inimi capabild sd se desflteze cu simtimintele adevirului, sfinleniei, binelui qi frumosului; tu insi, prin dorinta cdrnii, ai strivit in ea gi sentimentele pornirile nobile; egti ca qi mort, ,,nu ai viati in tine" (Ioan 6, 53). Dar dorinla Duhului esteviald qi pace.Tot cregtinulcarei;i trliegte viala cu credin$, careiEi infrAneaz[patimile qi ciruia ii sti gdndul la ,,cdtesunt adevdrate, cite sunt de cinste, cdte sunt curate,cdte sunt vrednicede iubit, cAtesuntcu nume bun", la ,,oricevirtute qi la orice laudd" (cf. Filipeni 4, 8), si vin[ la noi qi sd ne spundce simte in suflet,,dorindcele ale Duhului". Eu - va spuneacela - simt in iniml mereu ,,poce;i bucurie in Duhul SfAnt" (Romani 14, ll).Imi simt inima largi, simt viat[ prisositoare, disprefuiesc tot ce {ine de dorinla cirnii, md minunez clm se face c[ are atdtaputereasupra omului trupesc,mi indeletnicesc neincetatcu contemplarea bunltililor cereqti, duhovniceqti, nevizute, pregdtitecelor ce-L iubescpe Dumnezeu. e mulli dintre noi ne duce- vai! - in ispitl darul libertilii, carei-a fost dat de Dumnezeuomului, posibilitateade a alegeintre bine qi rlu, iar dupi ciderea noastri in plcat, inclinarea mai mult spre riu decdt spre bine. Creatorului se gisegtechiar;i o vini: oarede ce nu ne va fi creatDumnezeu I astfelincdt si nu facemriul si s[ nu cidem in el? Altii atribuievitlmarea omude lui prin pdcatnaturii imperfectea omului. in acestcaz, se face abstraclie cu Dumnezeu, intreguniversul, tot ce seintimpli qi seafl[ in el, fiind considerat ca o realitate impersonall, dependentl,neliberi, din care ar face parte $i omul. IatI unde vi poate duce indepirtarea de Bisericd,ln ce ignoranld crasi a1icdzat,firoscoqilor! Nu cunoaqteliceeace stiu pe de rost Ei copiii; Il faceli glasul, ,,vinovat"pe Creator.Dar cu ce esteEl vinovat cd voi, neascultAndu-I deddndu-vi la rele qi tlcdndu-vi nerecunoscitori,ati folosit in sensnegativ supremuldar al bunitltii, ?nlelepciunii atotputernicieiSale,careestelibertasi

63

tearational;i, iiisusiculitete ca iii:rei_rrr,ri,.rrla .r {lilipuiurlui i)urnnezeu? Tocruai de aceea, s-arcrivurij. lnr uarc" irLrtrrruj.;irtosni^i raaunt,asteti cu bunitatea de a ne fi ofetjt iicesld;rr.n*;tirtintlseauiiide ingratitudinea celor ce i-au primit. pentrtlca truniitalea sii strlluceascii Su nui iruternic clecitst-rarele? nu si-a Si ittveclerat t)utnnez-eu firpt nc,:riisur-lr:.riLitrile si infinita-I inteiepciune in I ittunci cind. dupi cr tt*";ltJ:irtiit Jii':il'tltr;t sr.lirp;i.rii ciizutin piicat, iutl inclepit-tAndu-tie El si l'iirr<1 clt: anr*lriirtati llo;i$,:;rululrorniceascir. trirtris il* L-a in lunre FirilS;ul" ltiril.l{ase (_l;i ,:, pe { rrt. rii.l fii;rtri Sine. siiia ,.aseminarea cu cn chipului jl), onruluiceliri..iiiirar'ius.'iRoruarri ciinLiu-l_ Acelapititnirii I. pe si tncrtji pentnlnoi'i l.trrpti lt.rals ;1i'g.;1g;r. ar uraicuteza irir:c sI-i, ..invinuiascii.. pe Crr--atnr ne-;ltliinril ir!;*rtirfr;l'l..JJiur:r'lczi i'licieste ci rr:c intru aclerr;irul Siu. pe cAncl oinill 1r,rr't, tol i1;il,-:i11ii" {li'riilirur lv{iltirieste.-te singur. lupti, -1..tri. iltvinge, ttttijllret;rl:l celece nrrir t:tr'in cuge si nu ziceclespie tlar tate Creiitor ca nu esicbunsi inteiept. Nu-I-, hiriii;r.r l-)urrrnezeu. Aroibunn! c-rtlurtsttl intr*giitlorsircvirii li i'r irfl-Lutrii trupr in clouiprincipii: f) LJ ;,rl vrclii st al ut<,rt-lli.briieiur ;;l ,-icatului, siniititii si al bolii. irl si al Principiullnoltii lupt;i r;,,:nrc iniL'luns;rtii principiulvietii (vitalitatii), iu prevaliind celeCin utrtra irt irsuprii piii:ciiriului viclii. Fiindci trupulnostru, ,.!; striciicios robiririicattrlrri. ar"* li: sin; principiul nu ;i vietii,acesta fiindu-i dat clesuflet,cel care.prirt pir,r[..:r;niulcei insusiiiltr-o rnrisuriapreciabilii principiul mortii. i'iind prtl sl;tLr sri re lpunii singur acestuia. cir Afari de aceilsta, t;rtlullluntric se innriestelii rnisun-i s* clegradeazi ce omul cel din afari. Lin duh ..rigurcs, rirerculurrafrir,r4ungepdrrl la unrili. prin propriile eforturi. surpe si trupulcel :;llb:ii rtriciicios. a{iu'Icleaceasta, ln boliletrupestierrditare ajultt sii sc rttrilrc,rrCutinri:ul.ciistruginci ele organisrnul si olnului. Astt'el,viata tilntrltripc piurriillilllt estrr clecit o moafie treptatl, de fiecarezi Dar'patinrile Ciit clerluir ne ruineaziisi ele sirnltatea? l Dar nectltttpiltarca, toiosirelrrechibzuit:ilri'anei. a biuturii.somnului. distractiilor? Cit de mult suirtczese acestrlr si tr-upull Asaclar, clacii trupulni se distruge [lereu sr :;eindrcapta nrocl irr eviclent spre:;farsit, sI-l clispretuim pe ceva ca trecf,tor si ne apiopieur si riricit cleniult si cu ceanrai rnaretirie clesufletul 'l-rupulesteLlnprieteninfidel si ,,,l.ernrelnic. nepieritor"
a fL r'li \'clll t ilr lr J li; , ili. : il ii t ' , r i' i: r i- l: liir : . ir ir eit ii \ 1 a s i r . j & t ea r i t t i j {- t u t l ] u r c d s i c c l b o a lir : : iir r iii. r : , lf t . ' . it r ir l' , il i i c t s l i . . \ c e s t a e s t e i l i n t a . A 'r p u -

tea-o nttmi si l"'ustliI,iJtrpar {:ir.rL'rrr .alalizilrt ciincl nuviE,ftlrpe marea vietii. Ea ne arati incctro n1(irgillil:sp,* ii-i::aritul ccl dulroi'nii'esc,Care este Hristos, sau sprer ilpus, aciiclispr': illrui,,-alu inipiiriitie a nrtifiii. cea a diavolului" Catrtacu luare-alnirtt* la acerirtiibriri-iili,s;i nu te iusele; sir-ti arate calea cea cireaptd. ,,Ilacii inima noiistn'inu nr ri.,;iirrrlc.stc, ;.rverlindriznire cltre I)untnezeu" (i loen 3, ?.1).adica ne iiir-h-r":1-rriinr Ra-siirit. spr-e o,l

Arati ca niste credinciosi puternici, dar inima lor doarme si n-au habar ce le zice gura

e va iubi omul, incotro se va indrepta,aceeava gisi. Va iubi cele pdmdntesti, aceleale va g[si qi ele i se vor a1eza inimi si ii pe in vor transmiteaceluianaturalor pimdnteasci,legAndu-se ea. Va iubi cele de pe cere$ti, aceleale va gisi, ii vor intra in inim[ qi o vor face si bati viguros pentruviatI. Inima nu trebuiesi se lege de cele pim6ntesti,fiindcl acestea, cdndnu suntfolositecu misuri qi cdnddau in patimi. suntale duhului riului, potrivnicul cel mai inversunatal lui Dumnezeu. ind Dumnezeuse va afla in toate gdndurile,dorintele, intentiile, cuvinteleqi fapteleomului, atunciinseamni ci va veni in om impirdlia lui Dumnezeu. omul il va vedea?ntoatepe Dumnezeu, lumeaideilor, in in lumeafaptelor,in lumeamateriali. I seva descoperi omului atunci,in chipul cel mai limpede, omniprezenta Dumnezeusi cea mai curati fricl de lui Dumnezeuiqi va gisi sllag in inima lui. in fiecare clipd va ciuta si placi Domnului gi tot in fiecareclipl se va teme si nu greqeasci nimic inaintea cu Domnului- cel ce va stade-adreapta (v. Psalmul15,8). vie tmpdrdyiaTa! lui une-temai desla incercare,omule. Caut[ sd vezi incotro ti seindreaptd ochii inimii: spreDumnezeu, spreveaculce va s[ vini, spreseninele,fericitele, purt[toarede lumin[ putericeresti;i spresfinlii caresilisluiesc in ceruri sau spre lume, spre bunurile pimantesti: mAncare, biutur[, imbriciminte,casr, spreoameniipicitogi gi sprezadarnicele indeletniciri? dacd lor o, ochii noqtris-arindreptamereuspreDumnezeu! Fiindci noi ne ridicim ochii spreDumnezeu numai candne impresoarinecazurile nevoile;cind nu duqi cem lipsl de nimic privirile noastrese indreapti sprelume ;i spre lucrurile ei zadamice. vei spune:ce m-ar puteaface s[ staumereucu ocl.;i inimii spre Dumnezeu?Addnca pace qi liniqtea inimii, lumina minlii tale, sfantaravn[ a vointei tale si izbivirea de toatecurselevrljmagului.,,ochii mei suntpururea cdtreDumnezeu"- spuneaDavid Prooroculqi arita ;i de ce: ,,El va scoatedin la! picioarele mele" (Psalmul 24, 16). Dumnezeuva grdi pace pestepoporul Sdu,,si pestecei ce isi intorc inima spreDdnsul" (Psalmul24 ,8-9). ind ai indoieli dacl un anumit evenimentsau o anumiti persoand desprecare se vorbestein SfdntaScripturdau existat cu adevirat, adu-fi aminte ci, dup[ cuvdntul Apostolului, ,,toatdScripturaeste insuflatr de Dumnezeu"(2 Timotei 3, 16).Aceastainseamni ci tot ce scriein ea este adevdrat, existdin ea persoane nu inchipuite,fabule saupoveqti:degiexisti parabole,istorisireanu se face la persoanaintdi. CuvAntul lui Dumnezeu

65

alcltuie$teun singur adevdr,integral,nedespirfit,iar dacdtu crezi ci o singurdrelatare, singurcuvAntsauo singurdzicere un suntneadev[rate, greqeqti fatd de adevlrul intregii Sfinte Scripturi. Iar adevdrul ei primordial este Dumnezeu insuEi: ,,EusuntAdeviruli (cf. Ioan 14,6),spune Domnul; ,,Cuvintul riu este adevirul" (Ioan 17, 17), spunelui Dumnezeu-TatilIisus Hristos . De aceea trebuiesi consideritoati SfdntaScripturi adevlrat[; ceea ce se spunein ea asaa si fost saueste. u-ti lisa inima prad[ unor porniri sumbresi dugminoaseimpotriva aproapelui caut[ sdti le stdpdnesti si 1ile scotidin inimd cu putdu, si tereacredinteisi cu luminaminlii sinitoasesi vei avealinistein suflet.,,Euintru nerlutateam umblat" (Psalmul25, l). Asemenea porniri aparadeseori in strdfundul inimii carenu s-aobisnuitsd le stip0neasci cel ce le areva fi mesi reu mohorat,dus pe gdnduri,greu se va suporta sine,greuil vor suportasi pe al1ii.Atunci candi1i vin, cauti si-1i impui o alti staresufleteasc[, vesel,fi fii glumenevinovatesi pornirile rele sevor risipi ca fumul. Cunoscdin experienti. I]irea noastri vitimati de picat isi dd uneori in peteccu ni;te ciudir tenii brutale:ii uram pe cei ce ne fac binele,pl[tindu-le faptelebune cu riutate. o, cat de neprimitoaregi avardne esteinima fala de dragoste;i fala de mil[ Ei cdt de egoist[! vrijrnaEul rAdede noi in hohote,el fiind acela care vrea si nu se mai fac[ fapte bune.Dar iubirea noastri trebuie sd fie cu at6t mai mare cu cdt celui cdruia ii faci bine se aratd mai nerecunoscitor, stiind ci milosteniape care o faci i1i va fi tie chezigiea milostivirii pe care ti-o va da Dumnezeu. tunci cdnd ceremDomnului, sauPreacuratei SaleMaici, sauingerilor, sau sfinlilor, trebuie s[ avem si noi credinta sutasuluidin (Luca7, 6 s.u.).El eraconvinsc[ a;a cum il ascult[pe el ostaqii capernaum si nu ies din cuvAntullui, cu atdt mai vartos se va indeplini cuvAntulDomnului atotbun,adici cererea Daci niste f[pturi cu o puterelimitatl au dus sa. la indeplinireceeace li s-a cerut, cum si nu poati indeplini insusi stlpdnul nostru cel atotputerniccererile robilor SIi, ale celor ce alearg[ la DAnsul cu credin!5gi speranti? Si oare nu ne vor satisfacecererile,daci le vom face cu credinti, nddejde;i dragoste,si slujitorii Domnului, cei tari in fapte bune si in mijlociri inaintealui Durnnezeu, Preacurata Maici a lui Dumnezeu, ingerii, sfintii? cred si eu precum sutaqulcI, daci voi cere cum se cuvine qi ce se cuvineunui sfAnt, imi va da; sau,,vinoin ajutorulmeu", va veni, ,,fd aceasta,, qi va face.Iatd credinlasimpl[ si puternic[ pe caretrebuiesi o avem. glnd sau idee falsl poart[ in ea insiqi dovadafalsitdlii sale,o n rice lr.-r,dovadl din care putem intelege cdt de ucigitoare este ea pentru suflet; ,,Cici dorinta c[rnii estemoarte" (Romani 8, 6). in aceeasimisuri 66

gdndurile;i ideile adev[ratecuprind in ele dovadaadevlrului lor. Ea arati esteaceaidee pentruinimi. ,,DorinlaDuhului esteviali cdt de intremdtoare qi pace",spuneApostolul(Romani8, 6). gdnduriledin Q i prin sufletul Tiu va trecesabie,ca s[ se descopere multe inimi" (Luca 2. 35). Aceste cuvinte au fost spuseMaicii ,,L) Domnului qi s-auadeveritintocmai,dar sepotrivescsi altora,oamenilorbuni ce atuncic0ndli se descoperi tin si evlaviosi;Eiprin sufletullor trecesabie, unedin preajmalor. Cu alta cuvinte,Domnul ne scoate in inim[ unii oameni ori in cale oamenicare ascundmultd rlutate ?ninimile lor, dar pe care nu o iesind singuri la iveali, atunci cAndveninul dinl[untru arati, uneori aceasta di pe dinafari; cdnd incep si vorbeasc[,riul le curge din guri ca un torent murdar sau chiar ca un uriag rdu de necuritenii. Incep s[ facl fapte care numele de om qi abia atunci afld lumea cum erau de fapt acesti intineazd, mai inainte deqtepli,instruili, respectabili. oameni,considerati I /ie tmpdrdyiaTa, adicdimpdrdtiavietii. fiindcd acum continuim sI Y trdim in impirilia mortii, aflati in cea mai mare parte sub domnia stipdnului morlii - diavolul. Cum ar puteaveni in oameniimpdrdtia Domnului inci din aceastiviali? Prin poclintaceadin toat[ inima.,,Pocii1i-v[ci s-a apropiat impir[1ia cerurilor" (Matei 3, 2l). incetezenecredinciosulsi mai dea sfaturilesale,pirdseasciiubitorul de arginli iubirea de argin{i,ingelitorul - inseliciunile,belivul - befia,mdnciul - ghiftuiala,curvarul- curvia, trufaqul- trufia, iubitorul de slavi deqart[- slavadeEarti,pizmagul- pizma, lacomul- llcomia, nerlbditorul si gr[bitul - neribdareaqi grabaqi sd invete toli lucrareaiubirii creqtine.$i mai cu seaml ,,Cei tari Ei puternici sI poarte (Romani15, 1). slibiciunilecelor neputinciogi" rugdse exterioard face.de celemai multeori. pe seama p ugdciunea Adicd daci mi rog cu gurasaucitind,multe I\ciunii celeidinlduntru. in lucruri nu mi se asazd inimd, cad in duplicitate.Spununa cu gura ;i alta cu inimii nu mi se acorddcdtu;i de putin inima. Gura spuneadevirul, iar starea cu cuvintelerugdciunii.Dar atunci cdnd m[ rog, tn sineamea, cu inima, nu mai dau atenliecuvintelorpe carele spun,imi aduninima in confinutulrugiadevirul, eu inciunii, in putereaei, invilAndu-mi-o treptatsi-gi insuEeasci in sumi intrind cu toati fiinta in aceastaresufleteasc[ careau fost scrisecuincep,cAtepu1in, m[ rog in duh s,iadevdr, si vintelerugiciunii. in felul acesta dupi cuvdntulAdev5ruluiveqnic.,,Duh esteDumnezeugi cei ce I se inchinl omul se roagl,,pe trebuiesi I se inchinein duh ;i adevdr"(Ioan 4, 24). C?,nd dinafar[", cu glas tare,nu estein starede cele mai multe ori s[ observemiqcirile inimii, care sunt foarte repezi,astfel incdt esteconstr0nss[ rimAn[ doar rugiciunii, adicl la inveliEulsonoral cuvintelor.in acestfel mulli la zicerea s[ citeti, citind cu gribire, nu reusesc treaci dincolo de o rug[ciune cu totul 67

ingelltoare.Parci se roagd doar buzele, aratd. ni;te credinciosicucernici, ca dar inima lor doarme;i n-arehabarce zicegura.Aceasta int0mpl[ din pricse ina grabeigi a faptuluici nu cugetd ceeace spun.se cuvineru n".u [* ra pentruei, asacum ;i ei se roag[ pentrunoi. sd ne rugim pentruca vorbelepe carele spunsI le ajungi in inim[ si si le-o incilzeasci. Ei seroagi pentrunoi cu cuvinteleSfintilor Pirinti, si ne rugim qi noi pentruei! dcrtuim cu gdndul, cu cuvdntul, cu fapta. pentru ca s[ ne facem r icoanecurateale Sfintei rreimi, trebuies[ ne striduim ca gdndurile, cuvintele ;i faptele noastresI fie sfinte. in raport cu Dumnezeirea, gAndul corespunde Tat5lui,cuvAntul- Fiului, faptele- Duhului Sfdnt,Carep- toate le implineste. nu cd _Cresrinul trebuie sI considere picqlg-le!ugq4dghglji , umnezeuse quprlnde.d. pun inceput la toate !e vin cuvintele $i feptel,e Cuu-t"|" ppUrStUge_Uar

i@qu!9lrfu4e-deqatt"

ti, corupandgandurile_si fapteleacelora, faptele,cu atdtrnai "l mrilt. fiindcr iel

qg"; l" ii"d r;- d'wr iwi

Ior
omnul tiu esteiubire.Iubegte-L tu pe DAnsur in persoana si sa ;i pe tofi oamenii,ca pe frafi intru Hristos. Domnul tiu esteflaciri, nu fi rece la inim5, fii si tu flaciri de credinti dragoste. Domnul tdu este ;i Lumini; nu umblain intuneric,nu f[ nimic cu minteaintunecati,necugetand si neinlelegand, frrr credin15. Domnul tiu esteDumnezeulmilelor sial induririlor: fii si tu pentru semeniitdi izvor de mili si indurare.De vei fi asa, te vei ?nvrednici mdntuiresi de slavdvesnici. de ine citesterugiciunile in grabi, fdrr si le pitrundl cu inima si flrd rv'participare, doboratde lene si de un trup care trage la somn, acela nu slujestelui Dumnezeu, propriului sdutrup, hulindu-L astfelpe Dumneci zeuprin lipsd de consideralie printr-o inimi nepisitoare fatd de rugiciune. si ,,Bun esteDumnezeugi cei ce I se inchini trebuie si I se inchine in outr ;i adevir" (Ioan 4, 24), adicl,firl filrrnicie. oric0t de leneqsi de sllbinogit teai simti cu trupul, oricdt te-ar trageel spre somn,stdpdneste-te, nu-!i pi..upeli eforturile,nu te crutape tine in defavoarea Dumnezeu, lui stai oiept inaintea Lui pentru ca darul pe care i-L aduci si fie desivdrsit:inima. erurile spun slava lui Dumnezeu facerea mdinilor Lui o veste;te pi tdria. Ziuct zilei spunecuvdnt ;i noapteanoptii vesteste (psalmul l8' 1-2). Acest mesaj fdri cuvinte, dar atat de griitor, pe care ni-l transmit ceruriledesprecum le-a creatAtotputemicul Dumnezeua ajuns pdn[ la noi si el ,,vorbe;te" si esteinteles in toate limbile. Dupi ce Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat,vorbescacum despreslavaiubirii lui Dumnezeupentruneamul 68

qi omenesc despreslavacreatiei,Evangheliasi Sf0ntaBiserici, vorbescqi ne prin glasul propoviduitorilor Evangheliei,al celor ce s[vdrsescSfininvali tele Taine qi rugiciuni - pistori duhovnice;ti,citeti, c0nt[reti -, prin dangitul clopotelor,findnd seama insi ;i de ,,predica"pe careo ,,rosteste" cerul cu luminitorii sii. Propoviduireaprin viu glas esteinsi mai vie, mai pltrunzitoare,poateconvingemai bine. Tot plmAntul,intreagalui via15, spuneslava lui Dumnezeu. f ndiferentde treabain caream puteafi prinEi,acasdsaula serviciu,sI Inu uitim ci puterea,lumina, izbdndane vin toate de la Hristos si de la SfdntaSa Cruce. De aceeasi nu pregetlm a-L chemape Domnul inainte de a incepeorice lucru: Iisuse,ajutd-mi! Iisuse,lumineazi-ml! Astfel ne va fi suslinut[ qi incilzitl in inimi credin[avie si nldejdeain Hristos,ale Cdruia sunt putereaEi slavain vecii vecilor. crestine,p[streazdmereuin inimi credinfain Cel ce iti este T a seama. Itie viatl nev[zuti, pace,lumini,putere. respiratie, adici IisusHristos. Sd nu dai ascultare inimii atunci cdnd se ingrasl, se intunecl, i;i pierdecredinfa, se riceqte de prea multi mdncaresi bduturi gi din pricina distractiilor lumeqti.Cdnd inima i;i cedeazd locul minlii, adici atuncicdnd vei punemai mult la treab[ mintea, neingrijindu-tede inimd, iti vei mdri Ei perfecliona nivodul, lisdndu-l pe pescarin nelucrareqi s[rIcie. Fiindci inima ar puteafi asemuitdcu un pescar,iar mintea cu un ndvod. CAndte bucuri de tihnd si triieqti pe picior mare Ei in desfdtiri, toatepatimile gi deprinderilerele ti se trezesc trup; cAndeqti strdmtorat, apisat de lipsuri ;i necazuri,trupul sliin beqteqi o datd cu el toate patimile. Iatd de ce intelepciuneaqi bundtatea uneoriqi trupul qi sufletulla incercdrigreleqi la boli Tatilui ceresc supune ne qi iati de ce bolile si sup[r[rile trebuieinduratecu rlbdare ;i, mai mult decdt atuncicdndavempartede liniste atat,ele trebuiesi ne bucuremai mult decAt sufleteascl,suntemsinitogi gi ne merg toatedin plin. Fiindcd, de buni seamI, sufletulomului se afli intr-o staremult mai rea atuncicdnd nu treceprin suplrdri sauprin boli ale trupului si mai cu seam[ cAndomul nu mai qtiece ii si faci cu averea. nesimgite crescin inimi p[cate qi patimi de tot felul, Pe ducindu-l la moartevesnic[. u uita c[ Domnul se aflI in fiecarecreqtin.Cdnd aproapele vine tdu fiindc[ in el este la tine, aratl-i de fiecaredatl cel mai marerespect, Domnul, Care de multe ori iqi face cunoscuti prin el gi voia Sa: ,,Dumnezeu este Cel ce lucreaz[ in noi, gi ca si voim, si ca sd slvir;im" (voia Lui; cf. Filipeni 2, l3). S[ nu regreli cdnd faci cevabun pentruaproapele. considerd cI ai ficut pentru Domnul, cu amt mai mult cu cdt nu qtii niciodatl in care dintre cei ce vin la tine esteDomnul. Fii fafXde toti nepirtinitor, bun, sincer, plin de bunlvoinld. Jine minte cd Domnul vorbesteuneori ;i prin necredin-

69

ciosi, le deschide acelorainimile sprenoi, cum s-aintdmplatin Egipt cu maimarele temnilei, a clrui iniml a fost indreptati de Domnul cdtre Iosif (Facerea 39,21). linigteainimii in celede sus,spirituale, in celedejos, manu J mi gdsesc I teriale.Di-mi Doamne,mereu,inlelepciunea de sus,indepirteazi cea de la mine intelepciunea de jos. in bun[tateaTa imi pun nddejdea! cea ,,Ridicat-am ochii mei la munti,de undeva veni ajutorulmeu" (Psalmul120,l). sa curn vorbirea dezviluie gdndul gi inima omului (confirmdnd existenlaunei inteligentenevizute, st[pdni pe sine, creatoare)si prin cuvinte care ii invedereazi inteligenla omul emite ;i suflare de duh, intr-un chip oarecumasemdnltor,cuvdntul lui Dumnezeuni-L descoperipe Tatdl, inteligentaatotcreatoare, prin Cuvdnt purcededin Tatil qi Se aratd qi vesnicoamenilorDuhul Sflnt, Ficitorul de via1i, Cel careesteputerea Celui de Sus(,,Cuputerea Celui Preainaltte va umbri" - Luca l, 35). Putemtntelege de aici qi cuvintele Mdntuitorului: ,,Nimeni nu cunoastepe Fiul, dec0t numai Tatdl, nici pe Tatdl nu-L cunoastenimeni, dec0t numai Fiul si cel clruia va voi Fiul si-i descopere" (Matei I1,27). Ai vdzut?Numai Fiul il descoperilumii pe Tatil, asacum cuvdntulnostrudescopericeeace mintea prastreazd, in suflet.Vezi ce strAnslunitateexisti intre Tatdl Si Fiul? $i tainic fiecare persoani a Sfintei Treimi are propria sa autoritate;i, ca si spunem asa,lucreazi pe propriul siu ,,teren".De aceeaMdntuitorul le spuneucenicilor: ,,Cici dac[ nu Mi voi duce.MdnsAietorul va veni la voi. iar dacl nu M[ voi duce,il voi trimite la voi" lloan i6, 7). Slav[ Jie, Fiul lui Dumnezeu, Care ne dezvllui noui taina Preasfintei Treimi - Tatil, Fiul ;i Duhul Sfdnt! CuvdntulTdu esteadevir, trlim prin cuvinteleTale toli laolalt[ qi fiecarein parte. Ele sunt dulceata noastri, pacea noastrd, viafa noastri, indeosebi cuvinteledespreDuhul Mdngdietor. atunci c6ndchemi pe MdngAietorul, Duhul pii neclintit in convingere I Adevdrului;Il cunogti preabine.Il chemiatOt des,la SfinteleDade ruri, cdnd,rispunz0ndrugiciunilor tale, El le prefacenegreqit, neintArziat ;i de fiecaredatdin Trupul si Sdngele Domnului, iar tu guEtide nenumirateori roadeledumnezeiestii Salelucriri. d plstram cu cea mai mare griji in modestulvas al inimii noastre Q LJ comoaraDuhului Sfint. ,,Rduride ap[ vie vor curge din pdntecele lui" (loan 7 , 38). Si ne finem inima teazd.,blAndi, si nu ne lisim cupringi de mAnie,de iubire de sine, s[ nu ne legim de cele pdmdnteqti, ne ferim si de poftelecele necurate trupului. Altminteri, neprefuita ale comoari a Duhului SfAntse va lua de la noi ?ntr-oclipi. indatl ne vor dispdrea inimi padin cea si bucuria,aceaneobiqnuiti, ingereascistarede uquritate a inimii, cea

care vine din libertateainimii si a minlii. Vor dispirea qi aceler0uri de api vie care curgeaupdnd nu demult, stropindu-ne din belsuglarina sufletului. Sufletul va fi cuprinsde un foc striin, careil va pdrjoli chinuitor pe dinduntru, lipsindu-l de paceqi de bucurie,il va umple de am[r5ciune,fdcindu-l si sesimti stingher,si cad[ in ursuzenie blasfemie. astfel,frapantgi brusc, ;i $i ajung si ia fiint[ gi si se schimbeuna cu alta,in fiinta noastri, fie impiritia lui Dumnezeu, impirilia vrijmaqului, cAndimp[r[1ia vietii, cdndimpirlfie 1iamo4ii! Creqtinulvedecu ochii liuntrici dreptatea sfintenialui Dumne;i zeu ;i se minuneazi.Vede qi se mir[ si de veghea necurmatia vrdjmaqului, carenu-l scapddin ochi ;i care umbld ntereu,rdcnind ca un leu, cdutdndpe cinesdtnghitd(cf. l Petru5,8). T\ umnezeu-Tatll este viafd; Dumnezeu-Fiuleste viali; DumnezeuI-,, Duhul Sfdnt esteviati. Sfinta Treime esteviati. Vial5 estein numele Tatdlui ;i al Fiului ;i al SfAntuluiDuh. De il va respingeinima ta pe pe proTatdl,respinge-va ins[gi vialaei. De Il vei respinge Fiul, respinge-vei pria ta viafi; de Il vei respingepe Duhul Sfdnt,respinge-vei prin aceasta gi propriata viaf5.Din pricinaindoielii tale,chiar asase va intdmpla:moartea inimii, suferintd, o chinuitoare strdmtorare.Dumnezeu ins[ va rlmdne Vei Dumnezeulvietii, Cel in trei Persoane. indepirta de la tine indoiala,daci vei recunoa;tepe toate cele trei Persoane fiind Dumnezeu;i lucrind si ca asupravielii tale Ei atunci inima fi se va insufleti din nou; Dumnezeu,Cel ciruia ne inchin[m ?nTreime, fi-va in ea. din 1^t Andcitesti sauascullicitindu-sedin cI4ile sfinte,cinsteEte toati \r.-, inima in cei ce le-au scris chipul Dumnezeu-Cuvintului,sau pe insuqi DumnezeuCuvAntul,Care se veste$te ele. Cdnd citeEti c[4i cu in conlinut spiritual sau profan, nu uita cd omul estechip al lui Dumnezeuqi chipul lui Dumnezeuse arati in gdndurile,cuvintelesi duhul lui. invatl-te sl privestiintotdeauna fiecareom cu mult respect, la chipul lui Dumnezeu, la ca mai cu seami cind acela vorbestedespreDumnezeu.O, atunci el devine preamult cu oamenii,cunoscAndu-i viata dumnezeiesc! ObiEnuindu-ne din de fiecarezi,famlliarizali cu darul vorbirii, al nostrusi al altora,am ajunssI nu-l prefuimcum secuvine,iar uneorichiar sI-l dispreluim, mai cu seamila al1ii.$i aqa, diavolul.folosindu-se egoisnulsi indiferenfa de noastri,hulegte chipullui Dumnezeu om. Smereasci-ni-se din inima in tot felul si gdndurilor trufagesi le punem stavild,pentru a nu ajunge gi noi asemenea celor ce au trlit pe vremeaproorocilor si care nu vedeauin acestiadec0tniste cdntireti cu dulce glas qi nimic mai mult. Refuzausd le indeplineasc[poruncile,ba chiarii ;i urmlreau,disprefuiau, bit0ndu-iqi chiarucigdndu-i. nu gAndim Sd precumaceia, cd carecredeau proorociinu pot fi bine primili in patrialor (cf. Luca 4,24). Oncdt de mic si de neinsemnat fi omul in aparenti,cinsteqte ar

7l

in el chipul lui Dumnezeu, indeosebicdnd vorbegte dragostesi in primul cu rAndcAndcuvAnteazldespreiubire Ei face faprede iubire. presupunem ai scriso carle despresfdnta Treime si ci ai tiprrici Q I tJ t-o intr-o mie de exemplaresauchiar in mai multe, catevei fi dorit. nu dar;i cu aceleasi $i toatesuntscrise doarin spiritult[u, irepetabil, cuvinte qi construcliide fraze.A;a seintimpli ;i cu jertfa Trupului si S0ngeluilui Hristos.Ea se aducepretutindeni, nenumdrate in biserici si pe toate altarele acestora lucreazd una qi aceeasi SfAnta Treime,in toateagneyele Acelaqi este Hristossi Duhul siu (ca ;i intr-o carte.din multe altele.cuprinsulsiu), pretutindeni se vede aceeasi fo(I a jertfei si puterndeducede aici c[ aceasti Taini, ceamai sfAntl din c0teexistl, esteca si o singuri cartesfdnti a iubirii lui Dumnezeupentruneamulomenesc, nenumlrateexemplare, in rdspdndite pretutindeni una si aceeagi in formi, cu unul si acelasiDuh, Care silisluieste in ea,Duhul aceleiIubiri carea luat asupraSapicatele lumii, Duhul lui Hristos. Si incl o comparatie. ne gdndim la multitudineafiinlelor omenestide Si pe pdmdnt,fiecare cu persoana Tofi au aceeaEi sa. formi a trupului, tofi au suflet, cu o seaml de aptitudini, diversificate?ns[ in functie de persoani qi toli au un nume comun: sunt oameni;toti ca unul si toti din aceeasi ob0rsie, creafi de Dumnezeu-Tatdl, Fiul ;i sfdntul Duh. iar mai apoi dintr-o singuri pereche. A;a se explici, printre altele,de ce legealui Dumnezeune poruncestesd ne iubim unii pe altii ca pe noi in;ine, deoarece suntemtoti de aceeagifire. Vedem, asadar, multe chipuri, dar ele sunt una, legateprin aceeaqi naturi a sufletuluiEi trupului.Asijderearii Domnul, in sfintele SaleTaine, ddtitoare-de-viati, oriundes-araducejertta acestea. esteacela;i,unicul si El nedesplrtitul creator, ,,care a ficut dintr-un sdngetot neamul omenesc" (FapteleApostolilor 17,26). Prin Duhul Slu unic, Careviazvain SfdntaTain5 a Trupului si SAngelui Siu, carese sivdrseste toatebisericile, vrea sd in El ne uneascd Sinepe noi cei ce ne-amficut, prin plcat, supugidiavolului, cu despi4indu-ne Domnul;vrea si stdrpeasci si curetedin noi toatecele de gi ce ne desparlde El ;i cele ce ne fac si finr qi intre noi desp64i1i. ,,Catoti sI fie una, dupl cum Tu, Plrinte intru Mine ;i Eu intru Tine, a;a gi aceqtia in Noi si fie una" (loan 17,21). Spreaceasri rint[ ne ducesfantaimplrtfuanie. (-l e poatefi de mirare in faptul ci pdineasi vinul se prefacin Trupul tv,Ei Singelelui Hristossi ci in ele silisluie;te Hristos, precumsufletul in trup? Poatefi oarede mirare ci diavolul isi face cuib intr-un neinsemnat embrion (inima) al pruncului gi, pe misuri ce acesta creqteqi se intireste in trup, se va descoperila maturitatecr il are oplosit ;i ascunsin inimi pe diavolul?o, ce nesfOrsitibunitate ;i intelepciune arati Domnul, diruind-ne preacuratele Taine ale Trupului si SAngelui pe carecrestinulle prime;te Siu in inirna sa! Luafi seama, inimd, acolo undeisi facecuib diavolul, cel care in

72

picatului si a mortii (cf. Evrei 2,l4). Ele ni se dau ca un antiare stip0nirea dot des[v6rsit,ca un dar de viatd gi sfintenie,de izgonire a picatului qi a mor.tii! Aqa cum estein afari de orice indoiali ci diavolul si tot plcatul isi in fac cuib adesea inima noastri, neindoielnicestesi cd in noi Se slllsluieste Hristos,Ditdtorul de viati, sfintireanoastri. Ar puteafi Domnul nostru mai slab dec0tdiavolul? Diavolul exist[ qi lucreaz[ in inima noastrdprin aceea ci noi ne leg[m de lucruri pdmAntesti. cum ar puteaHristos sI ne rlmdni $i in afarl gi si nu intre in ea prin credinta si pociinta noastri, de vreme ce inima ne-a fost creatdde DAnsulanumeca si fie templu al lui Dumnezeu? chiarcu Trupul si SingeleSiu, pe Cum si nu intre Hristosin inimile noastre mlsura sporirii noastreduhovnicesti, si nu intre sub forma unor substanfe Ei materialepe care s[ le primeasc[trupul? $i inc[ ceva.Dac[ diavolului i s-a 13. dat si insufleduh chipuluifiarei (cf. Apocalipsa l5), de ce nu s-arputea ale in chipul piinii si vinului si nu le-ar face pe acestea Sale, slliqlui Hristos ca trup qi ca sAnge? sau cu T)utem aprinde o lentili o bucati de lemn,de hArtie de alt matecind asupraobiectului respectivfocaliatunci -F rial lesneinflamabil, zdm intr-un punct razelesoarelui,obtinAndpe acel obiect un fel de soarein miniaturi. Asa seintAmpli si cdndne rugim, sufletulni se infierb0nti, se incind a;ezIm propria ratiunii - Dumnezeu, vioreazi, se aprindede la Soarele inimii - nucledeasupra unei lentile focalizatoare. noastri ratiune,asemenea existenfe,flcdnd sX ,,vini" acolo Soareleraul spiritual al intregii noastre putem liunii, ca s[ lucrezeasuprainimii cu toati simplitateaqi putereaSa.O in ,,aduce" acelasichip acolo ;i pe Maica Domnului, ii putemaducepe ingeri gi pe sfinli. Icoanalor poatesd apar[ in inimi, asacum este,cu toati puterea si mai deplind Eiifinlenia, pentru ca inima si ia de la dAnsiic0t mai multi lor prisositoarea iubire ca de la un izvor de foc; vei lumin[, sI se aprindi de primi de la d0nsii in inimi curitie, sfinfenie,bunitate. puteresi inima se va purifica de la sine, intlrindu-se in credinll ;i dragostesi, cu cAt mai mult, mai hot[rit si mai statorniciti vei indrepta inima citre Dumnezeusi citre sfintii Lui, cu atAtse va lumina, se va curita si seva umple de viat[ mai mult. unui sfdnt te indoiegticI i1i esteaproaa-1 ac[ atunci cdnd te adresezi pe, sau ci i1i poate ascultaruglciunea ;i simli cI iti sti inima in l) sau cumpini, opreste-te, mai bine cauti, cu ajutorulDomnului nostruIisus Hrisios, sd-l indeplrtezi de la tine indati pe clevetitorul (diavolul) care si-a f[cut cuib in inima ta. Dac[ il chemi pe un sfdnt cu convingere,cunoscAnd intru Duhul Sfdnt ;i ci i1i ascultl rug[ciunea,indat[ te vei ci i1i esteaproape qi simii uturai. Dici in timp ce te rogi simfi in inim[ o apdsare o sfdrqeali, vin din lipsi de sinceritate,din falsitatea9i viclenia ei, s[ ;tii ci acestea intocmai ca atunci cdnd intr-o convorbireobisnuit[ cu cineva nu ne simtim

73

in apelenoastresi vorbim nesincer,fals, nu din inimi. ,,Greui1i estes[ love;ti in tepusi cu piciorul" (Faptele Apostolilor 26, 14).Fii cu inima deschisdin orice timp si in orice roc ;i vei avea.in orice timp si in orice loc, pace in inimi. Dar mai cu seaml fii sincercAndvorbesticu Dumnezeusi cu sfintii Sii; cici ,.Duhul esteadevdrul,,(1 Ioan 5, 6). piecare cyyant,candte rogi, rostegte-l inimd, ca si simfi puterea din r cuprinsd el. Fi-o ca gi cum ai ruao doctorie, in Etiindci. areo actiune vindecitoare, prin puterea carei-a dat-ocel de Sus.Atunci c0ndmedicape mentul igi pierde putereavindec[toare,nu mai rdmanein el dec0t gustul amar.Aga se intampldsi cu rugiciunea, daci o reducem rostirea la unor cuvinte fdrr vlagi ;i al ciror adevir nu-l simtim cu inima. o asemenea rusdciune va rimdne firi nici un folos, fiindcI rugdciunea adeviratdsi lucritolre trebuieficutl in duh si adevlr. Cuvinteleruglciunii se aseamdnicu medicamentele,in sensulcI fiecare dintre ele poseddinsusiri caracteristice dau qi efecte ce le sunt proprii, toate la un loc constituind mijloace de tratare a organismului.A;a cum fatmacistii tin la calitltile si efecteleunor substante, pe care le combini dupi o anumitl reteti, conservandcu grija medicamentelein recipientespeciale, sticli saudin alte materiale, asatrebuie din tot si p[strlm si noi in inimi. cu griji, fiecarecuvdntcu insusirilelui, ca intr-un vas ;i s[ le rostim astfelinc0t si-si punr in valoare puterea. and te rogi, inchipuie-1ici toat6 fdptura nu inseamn[ nimic inain1r \-, tea lui Dumnezeu.rar pe Acela vezi-L prezentpretutindeni,in tot ce existd,asemenea unui stropde apdvie, d6ndviatr si miscarela toate. p ugrciuneacrestinului,cel ce nu estepe pimant decntun pribeaggi r\un venetrc, esteverigade aur care il leagi de universulspiritual, ciruia apa4ine,gi mai cu seami de Dumnezeu. Izvorul vietii. Sufletul caree de la Dumnezeu,cdtreEl trebuiesL tindd mereu,prin rugiciune. Rugrciunea aduce marefolos rug[torului.Ea di linistesufletului tiupului.Ea nu aduce ;i liniste doar sufletuluicelui ce se roagi (,,Euv[ voi odihni pe voi,, - Matei r1,28), dar deseoriEi sufletelorstrimosilor, pirinlilor Ei frililor nosrri care s-aupristdvit.Vedeli cAt de mare esteputerearugiciunii? cum fumul de la un copaccareardeurci in aer,agaurcl si sun:pa l-r' fletul dintr-un trup mistuit de putreziciune. Constiinlaomului este vocealui DumnezeuCel Atotprezentcarevorbeste inimile oamenilor.Cel in AtoatefdcitorEi cel ce este,Domnul, ne cunoaste toli ca gi pe sine, cu pe gandurile, intenliile, cuvintele si faptele noastre,cele prezente,trecute gi viitoare.oricat de mult mi-aq lisa gandurileqi imaginatias[ alergein viitor, qtiu cd Du.mnezeu intotdeauna le va devansa, va cunoagte mi le inainteamea gi la capitul acestei alerglri va fi intotdeauna dupi cum El md urmdreste El,

74

asupratuturor cdilor fiilor in toatedrumurile mele: ,,Ochii Lui sunt deschiEi oamenilor"(Ieremia 32,19).,,Undemi voi ducede la Duhul T[u si de la fala Ta undevoi fugi?" (Psalmul138,7). un 1atI, aveminainteanoastrd om viu: ochii sdi ne privesctintd. urest[ suntgatasd ne asculte, in fata noastri cu trupul;i cu sufleIchile tul. Nu-i vedem incd gnndurile, dorinlele, intenfiile, deqi sufletul lui nu s[ inceteazlnici o clipi s[ gAndeasc[, triiasci, la modul careii estepropriu. ei, lui Dumnezeu,in toatd splendoarea sti in acelaEi Natura vdzut6,lumea via1d, armoniesi vedemin ea Pretutindeni chip in fala qi in preajmanoastrd. ordine, miqcare,dar nu-L vedem pe Fiptuitorul vietii si al ordinii, nu-L vedempe Artist, desi Acela estepretutindeniin toati vremeaqi in tot locul, precum sufletul in trup, cu toate ci nu sti numai in aceasti lume. Nu este Atotbun, Atotvlzdtor qi clipi in care El, cu Duh Atotputernic,Preaintelept, Sale,si nu reverseasupralor bundla Atotprezent,s[ nu gAndeasci fipturile Sa. tateaqi inlelepciunea Nu esteclipi in care El si nu adaugeceva lucririi fiindci DumnezeuesteFiinla prin exceSalepreainlelepte atotputernice, Ei lentI li infinit lucr[toare. Aga ni se aratdlumea; sI ciiutim si vedem in ea pe in pretutindeni, primul rAnd,pe Cel ce estepretutindeni, Cel ce lucreazd si le orAnduieqte. in tot locul, pe toate le implinepte duon$tiinlafiecirui om esteo razdde lumini, veniti de la soarele Unul. Cel ce lumineazl pe toti prin conqtiDumnezeu, hovnicesc, pestetoti, ca un Imp[rat Drept si Atotpuinfa noastr[, Dumnezeudomneqte stipdnireaLui prin constiinfi? Nimeni nu este ternic. $i ce puterniclucreazd, fiecdruia, la tdcerecu totul glasul congtiinlei!Ea vorbeEte in staresd reducd Insu;i! Conqtiinfa flr[ sI faci hatdrulniminui, ca qi cum ar vorbi Dumnezeu pe noastr[ ne aqazd toli inaintealui Dumnezeuca pe un singurom. De aceea unui singur om: ,'Eu sunt Decalogulesteastfelalcdtuitincflt parea se adresa Domnul Dumnezeultiu, si nu ai alti dumnezeiafari de Mine... s[ nu-1ifaci Adu-1i tiu chip cioplit...s[ nu iei numeleDomnuluiDumnezeului in deqert... pe tatll tlu si pe mamata...S[ nu ucizi... Cinsteqte amintede ziua odihnei... strdmbimpotriva aproaS[ S[ nu fii desfrdnat... nu furi... Si nu mXrturisesti (le;irea 20, l-11). Sau:,,S[ iubestipe Domnul Si nu doreqti..." pelui tIu... tiu bumnezeul t[u din toati inima ta... si pe aproapele ca pe tine insuli" (cf. fiindci e/ estetot una cu eu. Marcu 12. 30-31).Aceasta ilindu-vd sd pdzili unitateaDuhului, intru legdturupdcii (Efeseni4, 3). Cdt de importantl esteaceast[porunci! Ea trebuienegresitlinua td: a pdziunitateaDuhului. Fiul lui Dumnezeuaceasta dorit-o 9i o dore;te pentru ea Tatilui: ,,Pirinte Sfintel P[zeqte-iin mereu,s-a rugat qi se roag[ numeleTIu - S-a rugat Domnul pentru ucenicii Sii - in care Mi i-ai dat ca Mi si fie una, precumSuntem Noi". ,,Dar nu numai pentruaceasta rog, ci Ei

75

;i pentrucei ce vor credein Mine, prin cuvAntullor. Ca toli si fie una, dupl cum Tu, Prrinte, intru Mine si Eu intru Tine, agagi aceqtia Noi s[ fie una, in ca lumea sI creadi cd Tu M-ai trimis" (Ioan I': , Il, 20-ZI). Vezi, oare, ci unitateanoastrd, dupi duh si dupi viald, demonstreaze tlrie si dumnezeicu rea Intemeietoruluicredinlei noastre,Iisus Hristos Domnul? Cel ce doreste sd-i uneasc[pe toti, s[ fie toti ca un singur suflet,nu poatefi decdtCel ce a iesit din unicul Dumnezeu, cel ce insugi a creatqi a unit tot qi care vrea s[-i aduci la unitate,la Sine,prin credinli qi ascultare, toli cei ce s-audesprins pe din unitateaascultirii. Invllitorii carenu vin de la Dumnezeu, caren-au fost nici chemafi,nici trimi;i de El (,,N-amtrimis Eu pe proorocii ace;tia,ci au alergat singuri"- leremia23,2I: .,Nimeninu-si ia singurcinstea ei aceasta, ci daci estechematde Dumnezeu, dupi cum gi Aaron" - Evrei 5, 4) aducde obicei dezbinarein comunitilgi,dezacorduri prin aceasta dau in vileag si se ci nu suntde la Dumnezeu. Luther, ca unii carelucreazi pentrudezbinaCa rea Bisericii, ca ereticii. Ei au scindatBisericalui Dumnezerrceaunic[, au despirlit ceeace este de nedespirtit aceaunitatein multitudine, unit[ sub , singurulCap al Bisericii, Care esteHristos,insufletit[ de Duhul lui Dumnezeu Cel Unul Ei prin aceasta s-au dat de gol ca unelte ale diavolului, care chiar aceasta doreste:sd dezbine,s[ iroseasci,si risipeasc[oile Domnului. oile" (cf. Ioan 10, 12). Slavi credinfei creqtine ,,Lupul r[pegte si risipeEte or-todoxelAdeviratele ei roade se videsc prin unirea credincioqilor intre ei, prin dragoste,implrtisindu-gi reciproc bunuri spirituale qi materiale.Cu cdt seindepdrteazd creEtiniide duhul credinfei,cu at0tmai mult se separi unii de altii prin egoism,cu atAtmai mult se inchid in sineqi cu atdt mai pulin se bucurd impreunl de bunuri spirituale qi materiale; in special de cele materiale carele suntnecesare, at6tmai mult seaclin ei dragostea cu at0tmai vArcu ;i tos suferi toati omenirea. Adevlratul crestinism luptd ca;i aici pe pim0nt sd fie propisire, fiindci acestaii priveqtepe cregtinica pe un singur trup, ale cirui midulare pot fi de neamnobil, saufir{ noblefeape care o d[ locul sau funcfiain societate, mai viguroase mai slabe,mai bogatesaumai sirace, sau iar Duhul lui Dumnezeu lucreazi in toli deopotrivd, lucreazdgi in sufletele celor puternici qi inst[rili pentru ca aceqtiasi vin[ in ajutorul celor slabi qi lipsili prin punerealaolaltd a bunurilor spiritualesi materiale.,,Iar inima qi sufletulmullimii celor ce au crezuterauuna" (Faptele Apostolilor 4,32). restinii n-ar trebui si cunoasci, nici micar dupl nume, discordia, ura, vrijmisia. Poatesi existe,oare,urd intre crestini?Pretutindeni in alcdtuirealumii vedem iubire, simtim mireasmaiubirii; Dumnezeulnostru esteDumnezeuliubirii, impdralia Sa esteimpdrilia iubirii. Din iubire El n-a crutatpe Fiul Sdu,Unul-Niscut, ci L-a dat morfii, pentruca prin El viali sd avem (cf. 1 Ioan 4, 9). Acas[ intAlnestidragostela toti ai tii (fiindci au

76

primit la Botez qi la Mirungere peceteasemnuluilui Hristos, Crucea,;i fiIn indc[ poarti cruceqi fiindci gustdcu tine in Biseric[ cina dragostei). Biserici afli pretutindenisimbolurile iubirii: cruci, inchinarecu semnul Crucii, sfinti care au binepl[cut lui Dumnezeuiubindu-L si iubindu-qi aproapele, afllm insisi intruchipareaiubirii. Iubirea este pretutindeniin cer qi pe pdea m0nt. Asemenealui Dumnezerr, aducepace si desfiteazl inima, in timp ce ura ucide qi sufletul, si trupul. Caut[ si tu mereu si oriunde si descoperi dragostea!Cum sI nu iube;ti cind auzi pretutindenivorbind dragosteasi esteuri vesnici! cAndsingurdiavolul,ucigasuloamenilor. cum nu ne va da oaretoar: I carene insusiFiul S[u nu L-a crutat.... H ^' impreuni cu El?" (Romani8, 32). Ceeace a fost lucrul cel mai ,,1)te de seami ni s-a dat, tot restul din ceeace cereminseamni infinit mai pulin dec0t Fiul lui Dumnezeu.De aceea,cu bunl nidljduire, putem cere de la Dumnezeutotul, in numele lui Iisus Hristos, toate bunltdlile pe care ni le putem inchipui. ,,$i orice veti cere intru numeleMeu, aceeavoi face, ca sd fie slivit Tatil intru Fiul" (Ioan 14, 13).Ceri iertarepicatelorqi odihnasufletelor adormililor?,,El estejertfa de ispisire pentrupicatele lumii intregi" pe (1 Ioan2,2). ,,SAngele ne curd;este noi de picat" (l Ioan l, 7). El le Lui cu gi adormililor no;tri toati greseala, cuvAntul,cu fapta sau cu poateierta gdndul;El este,,inviereagi viata si odihnaadormililor robilor Sii". Ceri penceeace voiti - zice Domnul - qi se va da tru cei vii qi pentru tine? ,,Cere1i ( Io a n1 5 ,7). v o u [" Domnul numlrul stelelorcerului, tot aqail cuA qa cum cunoagte 11. noastesi pe cel al ingerilor din cer gi numirul g0ndurilorlor; aqa Domnul numlrul firelor de nisip de pe rnalul mlrii qi al puzcum cunoaEte deriei de flpturi de pe tot intinsul pimAntului, cu mldularele lor, cu pirtile care le alcituiesc, de la cele mai mari p0nl la cele mai mlrunte; a$acum numirul atomilor tuturor stihiilor, in infinita lor infinitate, tot a$a cunoaste cunoasteqi numdrul neamului omenesc,care a fost, este ;i va fi, num[rul gdndurilortuturor oamenilorcareau fost, sunt qi vor fi, numlrul tuturor pornirilor inimilor lor, al cuvintelorsi al faptelorlor. Dupi cum in naturavizut[ si sensibili nimic nu poatefi ascuns nici un atom nu se pierde.fiindcl fdrd ;i stiinta si voia lui Dumnezeunimic nu se poatedistrugedin ceeace a chemat El la viati, tot a$a qi in natura spirituall lui Dumnezeunu-i scap[ nici un gdnd,nici o intentie,nici o miqcarea inimii, dorinti sau fapti. In vistieriile Saletotul sepistreazi, ;tiindu-seEinumlrul ;i m[sura,cantitatea calitatea, 9i se manifesti lucrurile, ;i cele bune,;i cele rele, in ce grad gi la ce intensitate gAndurile, dorintele,cuvintele,faptele,mlrturisite sau ispiqite ;i indreptate viati. Numirul atomilor pimintului, al atomilor fipturilor de pe pimAnt in sti in echilibru perfect cu numirul gindurilor si misclrilor sufletului ome-

nesc.Dacr ceeace estecreatsi nu are viatd de la sinenu se distruge, cum ar puteafi distrusceva ciruia Dumnezeui-a dat capacitatea de a crei, ceeace esteviu prin excelenti, adici mintea, cea care invegmante in azra cuvinte pe insusi ficitorul ei, sufletul?Aqa ceva nu estecu putinfd.pregititi-vi, rnuri_ torilor, si dafi rdspuns. judecatl v[ vor a$tepta La toategAndurile, dorinlele, cuvintelevoastre,faptelebunegi faptelerele,nemdrturisite neindreptate, sau acestea din urmi, prin fapte bune. De toate vei da socoteali inaintea lui Dumnezeu. Doamne,cel ce ne tii la Sdnulriu pdrintesc!, nu intri la ju,,sd decati cu robul riu" (psalm 142,2). ,,DeTe vei uita la f[r[delegi, ul Doamne, Doamne, cine va suferi?,.(psalmul I2g.T. uminltorul cel mai mai mare,soarele, reflecti in intinitateacelor se T r-tmai mici corpuri de pe pdmdnt,in nenumirata lor multitudine; qi chipul omului se reflecti in minuscula pupila a ochiului.Tot astfelSoarele raliunii - Hristos,capiti chip in fiinle minuscule- oamenii-, in infinita lor multitudinesi, tot asa,in celemai mici particule Trupul si Sdngele din Siu, fiindci viata primordiald qi veqnici esre simplr (necompusi) si unici. soarelese reflectdintr-o multitudine de corpuri, mari qi mici, lumineazd tot pdmAntul, cuprindecu razelesale.A;ijderea si Domnul. il I cela;i vdnt,o datddezlrnfuit,poatesr bati in multe locuri; asemeunul qi acelaqi, poates[,,bati,,cu pu-f-l'nea si Duhul lui Dumnezeu, tere ;i tdrie in soboarele ingere;ti cele fdri de numir si in toli oameniisfinli. sufli undevoiestegi tu auzi glasullui.. (Ioan 3, g). ,,VAntul om.nul f) .pdze;te nu numai - toate oasele(psalmul 33, lg), dar gi rJ chipunlesfintilor sii, ficdndu-le si nu se dea putreziciunii,negrijii si sa nu rdrndnl multr vreme ascunse, scotdndu-le vederein chip minla unat, dupl cum aflim din descrieriledescoperirilorde icoane fdcdtoarede minuni,indeosebi celeale Maicii Domnuluipreacurata, stipdnanoastri.Iati cdt de mult preluieste Domnul chipul omului,indeosebi bmului sfdnt,vas al alesal harului.Prin icoane, Domnul faceminuni,revarsd puterinevizutede vindecareqi mAngAiere. f)untnez.eu estenrui nnre dec6t inimu noastrd si stie toate (loan 3, r-,t 291. ochiul liuntric ne facesi cunoastem sdvedemcelemai mici si miscdriale inimii, toateg0nclurile, dorintele, intenfiile,in general, ce ni tot se petrecein suflet. Dar Dumnezeueste,,nlai mare decdtinima,,.El se afli in noi si in preajmanoastri gi pretutindeni, tot locul, ca un unic atotylzdtor in ochi spiritual,si numai o palidi comparatie L-ar putea asemuicu ochiul inimii noastre. ;tie tot ce se afli in noi mai bine de o mie de ori decatqtim El noi insine, qtietot desprefiecareom ;i desprefiecareinger, si in toateputerile cere;ti si in fiecarefipturi insufleliti sauneinsufleliti vede .u-n pul.[;

fiecivedeinliuntrul nostru ;i al tuturor flpturilor ceeace estecaracteristic putere. reia, ca un Atotficitor Ei Pronietor,Careline totul in viali 9i in upi cum in Iisus Hristos s[liqluieqtein trup intreagaplenitudinea Dumnezeirii(cf. Coloseni2, g), intocmai estesi cu ddtdtoarele-deoricAtar fi de via$ Taine ale Trupului qi SdngeluiS[u. Intr-un trup omenesc, plin[tate a Dumnezeirii celei nevlzute Ei necufirav, silisluieste intreaga in prinse;in micul agne!(pAine), ceamai infim[ parliculi a sa,se afl6 intreasi Slav[ atotputerniciei bun[td1iiTale Doamne! ga plin[tate dumnezeiasci. pe degirimdne intotdeauna cer, atingepdmdntulpe $acum soarele, cu toatd suprafalasa cu razelesale,ca si cAndl-ar mAng0ia mii de pitrunzdndu-le(soarelepdvii, tuturor organismelor mdini, transmifAndu-se trundein corpuri curazelesale),inc[lzindu-le, insuflelindu-le,imprumut6npenetrabile sau reflecdu-le cildura sa, trecdndprin corpurile transparente, solide,opace lor, t0ndu-gistrilucirea in transparen[a iar celor impenetrabile, desi rdmAne raliunii - Dumnezeu, doar cildur[, intocmai si Soarele ddndu-le mai cu seam[in cer, iqi transmiterazeleintregii fdpturi ralionale,ingerilor ;i oamenilor,pltrunzind in fiinta lor spirituali, sfintindu-i, intdrindu-i, fdcAnanimaleqi vegedu-i si creasc[a$acum pitrund razelesoareluiorganismele tale, ddndu-le viafI, flcdndu-le sI se dezvolte. Dupd cum soarele,aflat p[mAntul,fic6ndu-i si primeascl intr-un singurloc pe cer, lumineazd.intreg luminl qi pe cei buni, Ei pe cei r[i, fiinlele Ei lucrurile,tot a$aEi Domnul, lumineaz[ pe tofi oamenii cu lumina Sa ipostatic[, El fiind Lumina cea adetot v[ratl,,care lumineazd,pe omul carevine in lume" (Ioan 1,9)' vI l-eicare incepefisi lucrafi Domnului prin ruglciune se cuvine si smerili, cu inimi curati, sufletul vosl*- asem[natiLui, S[ fili bldnzi, tru si nu tinl viclenie, s[ nu fili fiprnici, nici nepisltori. Striduiti-v5 sd aveli Duhul Lui, fiindcl, ,,Dac[ nu arecinevaDuhul lui Hristos,acelanu este si al Lui" (Romani 8, 9). Iar Domnul doreEte giseasci in noi cele ce ii sunt cd pe care si altoiasci harul S[u. Jineti seama nici sau asemenea, apropiate, daci il ve{i spunedin inimd. Domun cuvdntde rug[ciune nu va fi zadamtc fiecare cuvdnt.Uneori ni se pare cd ne batem gura nul audeqi ,,cAntireqte" c[ degeaba, suntemglasul ce strigi in pustie.Nu esteasal Si fim convinqi de un lucru: ci atuncicind ne rugim, Domnul ne va puteainfelege,asacum infeleg, s[ zicem, cuvintele rug[ciunilor rugitorii desivdr;i1i,fiindcd omul Ca estechipul lui Dumnezeu. orice dorinli a inimii, fie ci estesaunu exprimat[ in cuvinte,Domnul r[sPunde. And m[ impdrtiqesccu Sfintele ditltoarele-de-viatI Taine cu credinlI neindoielnici, il primescin chip sensibilpe Hristos cel Atotprezent. Cum anume?Iati cum. Cu fiecare p[rticicd de Trup Ei cu fiecare

19

stropde sdnge primesc Hristosintreg,vdzdnd il pe astfelcu ochii inimii cd El este, unul si acela;itimp,in toate in piticurele de pdrne in tofi stropii gi de vin, oricatiar fi acegtia, pdnd infinii. in acelagi ip, b.-nur seafli in la .t oricarebiserici.in Sfintele Taineqi in fiecare pdrticici a lor, oricatdeminus_ culi. si intrucdt biserici ortodoxe afli in toati lumea, se otmnur participinu doarcu dumnezeirea ci si cu sufletur trupul Sa, Siu pretutindeni pe;i pe mant'intrandin comuniune credinciosii cu neoesp[rtit, idcandu_i se bu_ si curede roadedesfdtitoare: curdlirea pdcate, de srinli.ea trupurilorcreqtini_ lor, dreptat"r p?.9.ii bucurie intruDuhulstant,unirea tuturor sine,cu Tacu tdl gi cu Duhul siu sflnt. Si inci mai qtim cr Hrisros Domnulintrr si se srlisluieste sufletele in credinciosilor impreunr al sa" pd;;;;ffibil; cu s0rguitoare. ;_r rugiciunea nrin Afldndu-se pretutind"ni lumea $gt in mate_ rial5' ddndviati tuturorlucrurilorcareo compun, impreund fieciruia in gi pafte,Domnuleste,cu atdtmai mult, prezent in oameni, mai cu seamiin cre;tini;triiestein ei- ,,Au nu ;ti1i ci tiupurilevoastre suntmddularele lui Hristos?" corinteni r5). ,,Suu vr cunoagteli (1 6, nu uoir*guri bineci Hris_ tosIisuseste intru voi?,,(II Corinteni 5). 13, zeu,cu neasemuita inlelepciune bunitate, iltoit pe Sa si a b5trana, uscata tul_ pinda lui Adarncel cizut o tulpind tdniri, viguroasi ie IisusHristos Dom_ nul, din carei;i trag inceputuf crestinii, ramuri a aceluia;i ca bori afl5m viatr piminteasci, vegetalr.in neamulfr.r,in.r.-bo... il;;_ - viata lui -calitilile Hristos,cereasci, duhovniceascd. ;i p"r."1i"irii-.piir""r'urt;#_ viralilor crestinitrebuie considerare fiind atelui u"rto, in, ca \ail"rt ,:,^!:::,"r:,, (cf. I Corinteni "i'. 2,11), spune Apostolul despre adeviralii cre.$unl. acera;isenstrebuieprivite qi virtutile,ca roade tn ::,r* ale haruluilui Hristos. creqtiniicarenu.vieluiesc creqtine;te ramuriuscate tulpina sunt pe carevinede la Hristos. ,,orice si mlndilncarenu aduce roadd intru Mine El (Tatil) o taiesi o aruncd foc" (cf. Ioan 15,2 6). pigAnii in sunto ramuri nerendscutd botez n.tr.),neinsufletiti, Ei peiulpina (prin rrmasd uscatia lui Adam'_Prin credinlr,. devenigi ei un altoipe o ramurrvie sdndtoasi, vor pe trupulBisericii, lui Hristos. al
eamul omenescestemirelul arboresidit de Dumnezeu si crescut pe pdmant,ale cdrui ramuri il acoperi pe tot intinsul lui. Dumne-

i rr

A l::lt r. \dunre bunecareili vin in minte?Ale lui Dumnezeu. cine a daico_ pacilor' pomilor, insuqirea a se forma si creste de in ei o parte lemnoasd, de a se forma si dezvoltain ei frunze,flori qi roade? Dumnezeure-adat-o.Cine te-ainzestratcu darul gdndirii si al vorbirii? Dumnezeu. Folosesc oarearbo_ rii pomii insusirile pe care le au de la Dumnezeu spre dauna lor? Nu. -;i Foloseste oareomul insuqirileqi puterilece i-au fost datede Dumnezeuspre
80

sunr frunzele copacilor? ruiDumnezeu. cuisunr Ale Are gan-

daunalui? Da.,foloseste.Abuzeazd. minte. cea datl de la Dumnezeupende tru cunoa.srerea Dumnezeu qi a adevdrurilorsale, abuzeazd, inim[, lui de creatd, Dumnezeupentru a iubi pe Dumnezeuqi pe aproapele, de pentru a simti comunicarea Dumnezeu abuzeaz5, sfdrqit,de liberul arbitru,care cu in i-a fost dat omului pentrucontinuasa desiv0rsiresi pentrua cultiva virtutile. ,,a, Tn trupul nostru,in manifestirile salefireEti,lucreazi Duninezeu,susrflndndu-I. nutrindu-I, crescandu-I. firul de iarb[, intr-o plantr sau in intr-un animal lucreazi de asemenea firul de iarbi,,il imbraci,, (Luca rz. El; 28), plantao creste,o impodobeste frunze si flori, o face si rodeascd, cu pe animalele nutrestegi le cre;te. Noi insine nu puteln face nimic in propriul nostrutrup, nici cu o jumitate de ioti, cum se spune;nu putem face ,,un fir de pdr alb sau negru" (Matei 5, 36). Domnul ni se descoperiin macrocosmos qi in microcosmos, cunoaste nu limite, nici intr-unul, nici in altul, existi tot in toate,neimpi4it gi rnai presusde toate. e pot oarelipsi frunzelede copac.iar copaculsd se lipseascd pIde mdnt, de aer,de apd si de cildura? Nici sufletul nu poateexistafird putere,apd,hrani. El mi poaft[ asacum o mamdi;i poartr in bratepruncul. si chiar mai mult: mI poartl pe mine. imi poar-tisufletul si trupul. El estein mine, ag zice chiar se ,,dizolv5"in mine, se face una cu mine. 0nd vd ruga{i la Dumnezeu, Si fineti minte ci esteih trei persoane. fiindci este,deopotrivl, Persoani si Persoane, la infinit toate are perfecfiunilepe carene inchipuim ci le-ar puteaaveaun om carea atinsculmeaperfecfiunii.De pildl, PreasfAnta Fecioari Maria, sfintul Nicolae FicItorul de minuni, sfdntul Ioan Guri de Aur, Apostolii, proorocii cei plini de Duhul lui Dumnezeu.omul estefdcut dupi chipul qi aseminarea Dumlui nezeu.Dupd un chip carea atinsdeslvdrqirea poti da seama, iti intr-o anumitd mlsurI, cum,,arati" ,,Prototipul"- Dumnezeu. ceeace existi mai bun Tot in om, tot ceea ce atragemai mult ochiul ;i inima vine de la DumnezeuTatdl, de la Fiul siu, de la Duhul s[u. Iati, de pildi. sfdnrul Nicolae a arirar si aratr compasiune milos0rdieoamenilorprin harul primit de la Dumneqi zeu.In trecut,ca si acum,si-a aplecaturechea bun[vointl cltre cei ce l-au cu chemat intru ajutorare,fiindci prin harul lui Dumnezeu;i-a p[strat si isi pistreaz[ aceeasi iniml iubitoare.cum ar puteasd nu fie Domnul insusi nemilosdrdnic? Dragostea esteinfinit mai mare dec0taceea sfintilor Lui, Lui a Sfdntul Nicolae, sfantul Apostol Pavel de pildI. Si ce imer:s[ iubire de oameni incllze;te la sanulsiu Apostolul Pavell Iat[ ce-i spun/iunui stipan despreslugasa:,,Peacesta l-am trimis, pe el insusi,adici inima mea;primesti te-I" (Filimon l2). Cf;.t5 dragoste incapein aceste cuvinte! Ca de altfel in toate epistolelesale.,,Inima noastr[ s-a lirgit - le scrie colntenilor - in inima 8l

Dumnezeu, Fiul siu, flri Duhulsdu.Dumnezeu esre firi imi viati. lumini.

noastri nu sunteli la strAmtoare" Corinteni 6, Il-12). intr-o altd epistoli, (2 Apostolul a infiliEat ce este dragosteadumnezeiasc[.Citind aceastl descriere,simti cd Apostolul a indeplinit el insusi,cu fapta,ceeace a scrisdespre dragoste.Dar de unde ii vine aceasti dragosteunui apostol care mai inainte Il prigonisesi Il batjocorise Hristos,care umbla prin caseciutAnd pe barbali ;i femei, dintre cei ce unnau calealui Hristos,pentrua-i arunca,f[r[ mili, in temnili (Faptele Apostolilor9,l-2)? De la Domnul,Izvorul iubirii. El estevegnicagi nemdrginitaiubire carecuprindetoatefipturile. AEa 1-a si Treime, Dumnezeuesteo singurl Fiinla in Trei Persoane. lr.-, trebuiesi fim gi noi, oricAtde mul1i,o singur[ persoani.Dumnezeu este simplu (necompus), noi trebuiesI fim aga,cu tofii una: o singurl gi minte, o singuri vointi, o singuri inimi, o singurl ,,bunitate",firl nici cel mai mic amestec r[utate, intr-un cuvdnt,iubire puri, agacum Dumnezeu de esteiubire.,,Cas[ fie una,precumnoi suntem"(Ioan 17.22). de fi ameniisi ingerii Domnuluisuntsufl5riale lui Dumnezeut aceea lr.-,f se si numescineerii duhuri sau.totuna.suflarea lui Dumnezeu,iar duhurile oamenilor suflJte, fiindci provin din suflarea dumnezeiascl si rdsufld prin Dumnezeu.,,Prin Sfdntul Duh - cdntim noi - tot sufletul viazi si cu curdlie se inaltd". Dar qi celelaltefdpturi sunt suflarea lui Dumnezeu: si ,,Toat[suflarea laudepe Domnul" (Psalmul150,6), fiindc[ qi ele suntdin Duhul lui Dumnezeu,deqi nu se bucur[ de raliune qi de libertate.De aceea trebuie si avem griji de orice fdpturl, si nu o batem,sI nu o chinuim. ,,Sd nu legi gura boului caretreierd" (1 Corinteni9, 9). Prin ce se T\ umnezeueste Duh, fiin$ simpl[ (purI, necompusd). I-,f vddesteduhul? Prin gAnd,cuvdnt qi faptI. De aceeaDomnul, ca Fiinll puri, necompusl,nu ," ul.[tui.rte din cdtevasaudintr-o multitudine de gAnduri,cuvinte sau fapte.El se cuprindeintreg intr-o singurdidee simpli, DumnezeuesteTreime, saunumai dintr-un singurcuvAnt:Treimea,sau Trei Persoane unite. Dumnezeuse afl[ intreg in tot ce existi, stribate peste tot, umple totul cu Sine.De pildi, cdnd citili o rugdciune:El esteintreg, tot, in fiecarecuvdnt,treceprin fiecarecuvflnt,ca un foc sacru.Oricine poatesd cu o simti daci se va rugacu inimi deschisi,sdrguitor, credinldqi dragoste. El se afld cu deosebire numelecareI se atribuie:Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt, in sau SfdntaTreime, sau Domnul Dumnezeu,Domnul Savaot,Iisus Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu,Duhul SfAnt,impirate Ceresc,Mdngdietorule, Duhul Adevlrului si in alte numiri. ingerii qi sfinlii cu numelelor ne suntde asemenea apropiafi,ne stauaproape inim5, dupl cum apropiatele sunt si de lor numelenoastresi credintanoastri. Fiindci si ei sunt suflare a lui Dumnezeusi ,,unduh cu El" (1 Corinteni6,ll).

82

are sfinlii pe careii chemlm in ajutor se roagi pentrunoi? Se roagi. Daci eu, om plcitos, lipsit de cllduri sufleteasci, hain si rduvoitor,uneori mi rog pentru al1ii,fie ci asteaptlsaunu si mi rog pentru ei, si o fac cu credin15. pomenindu-icu ribdare, dupi numelefiecdruia,desi nu intotdeauna toatdinima, sfintii, oameniilui Dumnezeu, din atdtde iubitori fali de fratii lor de pe pdmAnt, nu se roageoarepentrumine ;i pentrunoi, si atunci cdnd ii chemim cu credinti, nldejde si dragoste? roagi pentrususe fletele noastre,ca ni;te grabnici ajutltori si rugitori, ne spuneSfantaBisericd, Maica noastrl, cea de Dumnezeuinsuflati. Aqadar,roagl-te, fird a te indoi, sfinlilor, oamenii lui Dumnezeu,cere-le sI mijloceasci pentru tine inainteaLui. Te vor auzi, in Duhul Sf0nt.atunci cand te vei ruga, din suflet, cu duh curat,fiindcl atuncicdndte rogi nefltarnic ai in tine suflarede la Duhul Sfdnt, Care esteDuhul Adevirului si al sinceritilii, care esteEl insusi Adevirul si Sinceritatea. oamenii sfinti si in noi lucreazl acelasiDuh in SfAnt.Sfintireasfintilor se face de la Duhul Sfdnt,Cel ce vesnic viazd,in ei.

Iscitoare de Dumnezeu, Stdpinanoastri! Tu, a cdrei dragoste pentru neamul omenesc poatefi m[surati cu aceeaa nici unei manu me de pe pdmAnt, nici unei sotii, ia amintela rugiciunile noastre ne mdna si tuieste. sd te pomenimdin addnculinimiil Ca s[ ne rugim Jie cu sdrguinCa ti! Ca si alergim sub acoper[mdntul TIu grabnic,nepregetdnd, nesovdielnic. e rugdm Maicii lui Dumnezeucelei Preabune firi de prihani si qi ea seroagl pentrunoi. O preaslivim pe ceacareestemai presusde orice slavl ;i ea ne pregiteqte nou[ slavi veqnic[.ii spunem adeseori: ,,Bucurd-te!",iar Ea il roagdpe Fiul S[u, Dumnezeu:Fiul meu preaiubit,pentru cd imi dau binete,zicAndu-mi ,,Bucuri-te!",di-le lor bucurievesnic5! d,crezi neclintit, cu aceeagi convingerecu care qtii c[ te vede tatil tiu, cdnd suntelifa$ cltre fatd, sauoricarealt[ persoand, te vede cI Dumnezeu.Singura deosebireeste cd Tatllui cerescnu-I scapl nimic din vedere,gtiece lii in tine, ce ai pe suflet,;tie tot despretoateflpturile, despre ingeri, despresfinti, desprenoi picdtoqii, despreorice fiinld, vedetot dintr-o dati, asacum lumineazi dintr-o datd razelesoarelui,,,ochii Domnului fiind de zecemii de ori mai luminogi decAtsoarele"(Sirah 24,21). A ti-L reprezenta intr-o asemenea imagine vie pe Domnul i1i aduce in suflet pace s,i bucurie.A pune la indoiald prezentaSa ne tulburi sufletul, ni-l umple de mihnire Ei aplsare. O rugdciuneizvordtddin iniml este ea insiqi izvor de pace;o rugiciune indiferentl, superficiall, neatentl invenineaZlinima.

D N

oamne,a Cirui dragostepentru noi deplsestela infinit dragostea oricirui tatd,, oric[rei mame,a celeimai iubitoare a sotii,miluieste-ne!

83

ca si-l intunece, tulbure, par;oleascd, si-l si-l si-l'chinuie r^rir", .iffi}"_

isus Hristos cu Tatil ;i cu Duhur Sfantsunt un zdcdmdntde iubire de T r oameniprea pulin cercetat.in el se afli belsugde milosardiepentru to{i cei ce vin inaintealui Dumnezeucu credinfi, cu n"id".jd.,cu inimi zdro_ biti, pentru toate fdridel"gtlg lor, pentru supiririle p" .ur. le-arrpricinuit Domnului, Stipdnul Ei Bineficitorul nostru. uTl.reu estemai aproapede noi decdtar fi putut qi poare si fie I) r-l o'cine si orice,in orice loc si in oricaretimp. imi estemai aproape decdt imbricrmintea, o".at u..ur, J*a, lumina. mai aproapedecat mama, tatil, so1ia, fiul, fiica. prietenul.Triiesc prin El cu sufleiul qi cu trupul. Res_ 9i1 nrin El, gdndescprin El, simt, inleleg, vorbesc, imi fac planuri. iau iniliative.,,cici in El trrim;i ne miscim qiiuntem,.(Faptele Apostolilor17, 28). ,,cici Dumnezeu estecel ce rucreaziin noi, si ca id voim, qi ca si sdvdr;im, dupi a Lui bunrvointd" (Filip eni2. l3). De aceea rrebuiesd ni-L inchipuim intotdeauna Dumnezeuitdnd aieveain fala pe noastrd,qi sd nu ne clintim, qi si nu picituim, si stim in aqachip incat nimeni nimic s[ nu ni-I scoatrdin gdnd gi din inimi, si nu ni-L ascundi; nici -pi o patimd,oricare ar fi ea: pentrumincare, biuturd, bani, haine,locuintd si fala ei, pentruanumite persoane, petttrunici un fel de distractiilumeqtisi locuri. Nimic din toate acestea nu ni-L ia pe preadulcele, sd preaiubitul noit.u Stipan, si fim ai Lui in fiecareceassi in fiecareminut. nedespirtili de El, asa cum si El este nedespd4it noi, przindu-ne ingrijindu-s. o" noi necontenit. de ;i cdnd cad in picat, sau cand fac o patimi pentruceva sau pentru cineva, stiu cd El se indeprrteazd mine, nu in spatiu,fiindcd El cuprindetotul in de fiece clip[, ci tlindcd eu m-am indepirtat de Ddnsul cu inima, mi-am intors fata de ia El, m-am lipsit de harul siu, de sllrqluirea sa in inima mea:fiindci atunciil am in mine pe vrijmagul Siu - diavolul. cum.in miri, in lacuri sauin rduri fiecareparticuli de apr se aflr A :r ,( rin combinatiecu alte parlicule este inconjurati de acelea; asa Ei cum in aer fiecareparticul5de aer esteinconjurati de aliele si se combinl cu acelea,.si noi, fiii pimdntului, sunteminconjurali din toatepirtile de Dumnezeu,iar cei mai curati dintre noi, sau p. .il. de a se curdji, sunt in unire cu El, aflandu-se pretutindeni El. Noi to1i,pdmAntenii, in suntemintocmaica apa,ca aerul,ca un arborerimuros, alcdtuindun intreg, uneori insi dezmembrat, din pricina invidiei diavolului, a egoismului,enervirii, dusminiei, dihoniei, trufiei, ereziilor si dezbinirilor, pizmei, avariliei, izolalionismului, rdutdlii, vrijitoriei si at0torartor patimi. Fe de alti parie, diavolul qi ingerii lui stautoti laolalt[, asemenea unii upe tulburi, stitute, otrrvite, sauca aerul incins, asfixiant,ucigitor. Ei ne staujur-imprejur, se c[znesc sd ne prtrundi in suflet, atunci cdnd acestanu-qi poirtl oe gri;x si se lasd praddpitimilor,

tocmai ca atunci cdnd, iesind uneori la aer curat, pldcut mirositor, nimeriti dintr-o datd l6ngr o groapi de gunoi sau de scirni, de unde exall cele mai nepldcute miasmegi vI gribili s[ treceticdt mai repedede locul acela,ca si respirali din nou aer intr-un spatiu neviciat. Aqa se intdmpli cu duhoarea diavoleasci.insuEiDomnul numeste vizduhul si apaintuneiatelorostiri diavolesti atunci c0nd vorbestedespreasaltulstihiilor asuprasufletuluiomului: ,,Acdzut ploaia, au venit rdurile mari. au suflat vdnturile si au brtut in casa aceea, ea n-a cdzut,fiindcl era intemeiatl pe stAnci" (Matei 7 ,25). dar

Cei cu pufini credinti, sau cu totul necredinciosi, cei ce urasc oamenii sunt si cei mai nefericiti

e spune:dacdnu m-as fi uitat, nu as fi cizut in ispiti, dacl n-aqfi auzit,nici inima nu m-ar fi durut. daci n-asfi gustat. mi s-arfi nu trezit pofta. Luali seama c0teispitene vin de la vlz. de la auz,clela gust.cdt de mul1i oameni au suferit si suferi fiindci, neavdndo nesovS.ielnici aplecarea inimii cltre virtuti, au privit firi precaulie,cu ochi necurat;au ascultat cu urechineobiqnuite desparti binelede riu; au gustatcu poft[ lacoml. si Simlurile trupului, careestelacom, iubitor de pIcat, cAndnu esteinfrdnat de ratiunesi de tinereaporuncilordumnezeiesti, atraspe oameniin tot felul i-au de patimi,le-au intunecatminteasi inima, aducdndu-i acesteia urmi nelidin niste, i-au fdcut neliberi ;i nevolnici, robi ai simfurilor. c0t de previzltori trebuie sd fim cdnd privim, auzim, gustim, mirosim, pipiim, sau,mai bine zis, cAtde mult trebuiesd ne plzim inima, pentrua nu se furi;a in ea,ca prin niste ferestredeschise, plcatul si insdqi cauzaplcatului, care estediavolul. Sd nu ne intunecesufletul - aceapasrrecereasci- s[ nu ni-l rrpuni cu s[getilesaleotrXvite. ucigage. ufletul Il primegte sinepe Domnul prin dititoarele-de-viatiTaine, in t) qu g0ndde credin$ qi cu inimi convinsi cd in Taine esteprezentcu adevirat insu;i Domnul ;i cd trupul nostruil primestein gurd si in mlruntaiele sale.Atunci cOndsufletul Il primegtepe Domnul cu nezdruncinati credintl, Domnul pitrunde indatr in el ca o esenfi curatl; intri in tot trupul. umpldnd toatemldularele, a$acum a umplut qi sufletul in virtutea atotplinitltii Sale. reqtinuluiii sunt de trebuintl in toat[ viata incercirile, ca niqtemijloace de verificare a strrii sale sufletesti.$i fiindci viata noastri, dacd o comparim cu interiorul unei case,se umple de necurrlenii, trebuie

85

negresitsddereticim in ea,sr ftergemlucrurile de praf. Asa cum pentru verificareaanumitor obiecte- de argint, de pildd - trebuies[ avem instrumente speciale, agapentrua ne verifica si punela incercare tot sufletulavemnevoie de cei din jurul nostru,care,cu voie sau tdri voie, prin faptele lor tn raport cu noi, sr ne demonstreze noui inqineqi celorlalti in ce misur[ tinem ,uu nu poruncile lui Dumnezeu,date noud prin sfdnta Evanghelie, daci triim in duh, zd,gdzuim cele ale cdrnii, sau dici trdim cu trup-ul,supundndu-ne ca niste robi crrnii, patimilor, g0ndurilorrrupesri. afldno cd n, tiairn dupr voia lui Dumnezeu, dupr porunciledulceluinostruMAntuitor, dupi voia noasci trd oarbd;i picrtoasi, sd ciutim a ne indreptacu grdbiresi a urma indati cu sdrguinldporunciledumnezeiestii Evaneheiii. rupul nostrutriiegte prin stihiile din careestealcituit, asimildndneincetatapi, aer,substanle organice.sufletul nostruasimileazd neincetat,pentrua-si suslinevia{a,viati din Dumnezeu. cel in Trei ipostasuri;o face prin ra{iune,prin incliniri si dorinfe pozitive ale inimii si voinfei, prin statornicie bine. Dupi cum trupul, daci nu asimileazi elementele in din iare a fost compusdintru inceput,nu poatetrdi, moare,tot asasi sufletul,dacr nu se nutrestecu rugiciune, cu ginduri, simtiminte gi fapte bune,moare. Dup6 cum parteamateriali a fiinlei noastresepoatedezvoltaatdttimp cat primeqie o hrandcorespunzitoare, dacdin mancare, b[uturd sauin u"rui p, iar in il respirdnimeresteo otravd sau un microb, trupul se imbolniveEtegi poate "ur" chiar si si moari daci nu primestera timp ajutor, tot asagi in fiinta noastrd spiritualr totul poatedecurgebine pdndc6nd aparediavolul. Sufletul se im_ bolnivegte,cuprinsparci de paralizie,ur" n"uoi. de un grabnic ajutor de la Doctorul ceresc,Dumnezeulduhurilor, ajutor care nu po-ut.fi obiinut decit prin rugiciunea credinlei. (Uneltirilor diavolesti din sufletul omului li se aseamlni otrdvurilecarepitrund in corp; numai cd otravamateriali arareori se intampli si ne intre in corp, in timp ce uneltirile diavolului ne staumereu in preajmi.) Dupi cum alimentarea susfinerea si vielii trupului nostru sunt asigurate mediul in caretrdim de unde ne vin lumina, apa,hrana,aerul de ;i - acestafiind elementul_ esenlialal vielii, cel care ne insoteqie mereu,dupi cum qi apao avem la indemdnd, vegetatia lumeaanimalelor,din care si gi ne hrdnim,tot asagi sufletularela indemdni,din belgug, elemente caresd-i sustind viata, si-i dea tirie duhovniceascd, adape,si-l imbracein Dumnesd-l zeu, cel in Trei Persoane. Aflandu-se intreg, in orice loc, asemenea aerului sauluminii ratiunii, Domnul estegata,in fiecareclipi a vietii noastre,daci sufletulnostruare credinti qi o predispoziliepermanent rugitoare, sd ne sustind puterile sufletului,prin harul Siu atotluCritor,El fiinJ pentru noi lumina nestinsd min{ii gi inimii, aerulpe careil respiri sufletul,irana careil a nutreste si il intrreste, cildura dlt[toare-de-viati care il incdlzeste, imbrdci86

mintea cu care iqi acoperi goliciuneapicatului, dar se si impodobeste, ca intr-o porfirl impdrdteascl.Este ?mbricimintea indrept[1irii lui Hristos. in fiecaremomental existenfeisale,omul se misci in doud medii, in cel material qi in cel spiritual,de unde prime;te toate;unul ii sustinenaturamateriald, celllalt, natura spirituali. un mediu este cel al naturii vlzute, celilalt, infinit, al Duhului lui Dumnezeuipostatic,carese afl5 pretutindeni, estemai presus toatesi le continepe toate,El insusineav0nd de nici o limitd. Prin sine insu;i, omul esteatdt de neinsemnat neputincios, si incat primeqtetoatecele de trebuinfdnumai din afari. El singurnu reprezinti nimic. $i aqacum trupul ii estemenlinut in vialI de aer, de mancaresi b[uturi, tot asasi viata sufletului se menline prin rugiciune, citirea cuvlntului lui Dumnezeu,Sfintele Taine. Pe de alti parte, agacum in creatiaAtotbunului si Atotputernicului Dumnezeuexisti loc si pentruduhurilerele, si locul lor estetocmai in aer qi pe pimdnt, gi cum omul dintru inceput a fost atins de rdu, si fiindc[ aceste duhuri au fost ;i vor rlmane pxni la sfarsitulveaculuiimpreuni cu neamul omenesc, aceea intrd - ca si spunemaga- in componenta de ele mediului care ne inconjoardqi in care trIim. Oamenii sunt fiinte libere. dar gi fiinte cdzute, deqirestaurate prin Fiul lui Dumnezeusi asezate har prin credinli in liber6, prin intoarcerepozitivi citre Dumnezeusi citre faptelebune.Ei trebuie,prin rugiciune neincetatlcdtreDumnezeu, se fereascide fortele posd trivnice, cele carepoarti rdzboiin sufletul nostru,care vor si ne inrobeasci si sd ne faci asemenea dupi duh. Trebuie si ne pizim cat putem mai lor mult, pentruca prin duhul ;i prin faptelenoastresi nu ne dim duhurilor rele, celor de subcer. Pentruca ele si nu fie suflarea sufletuluinostru,luAndlocul lui Dumnezeu,pentru ca rdul din careestealcituitl naturalor si nu devin[ propria noastrl natur[. De altfel, trebuie s[ ne aducemmereuaminte ci ele sunt mai mult in noi decatin lume, dar ci Dumnezeuare asupralor deplini autoritate le ingdduies[ lucrezein lume pentrudezmeticirea indreptarea qi ;i oamenilor, limitele adevirului, bunitigii qi intelepciuniiSale.Sunt insi in oamenicareil au pe diavolul in imbriciminte, in mancare in b[uturI, dupl si cum crestinii adevlrati seimbracdintru Hristos si se hrinesc cu Trupul ;i cu Sdngele Lui. Pretutindeni lume existi o dualitatea contrariilor:unul impoin triva altuia; sufletul se luptl cu trupul, binele cu riul. satanaiqi are slugile gi ajutoarele salepentrua-si rdspdndidomniain lume. Domnul ii are pe ingeri, pe care ii d[ fiecirui crestin drept paznic si drept c6lduzd. spre fericita impirdlie a lui Hristos. in l-.1 ce nu credec5.Dumnezeuestepretutindeniprezentcleveteqte \-, gdndurilesalesi in inima sa sripanireaDumnezeirii,neatribuindu-I nici mdcaraceainsugirepe care o are aerul de a fi pretutindeni. oare Cel ce a creat aerul nu poate fi pretutindeni?o dovadi puternici a faptului ci

Dumnezeuestepretutindenio constituieinsd;i necredinfain omniprezenta Lui sauorice plcat in general:fiindc[ atunci c6ndii lipseqte credinli, inima mea estestrdmtorati,suportr parci un fel de contraclie.se simte ap[satd gi chinuiti, iar minteami se intunecd,suntcuprinstot de intristare.Atunci insi cand existd credinfavie ci Dumnezeueste pretutindeni,in orice loc, si ca atare cd este intotdeauna mine si in mine, inima mea este largd,,liberr, cu usoarr,vioaie,minteae luminati - suntintr-o starede bucurie.Astfel, insusi lucrul caremi ucide slujeste dreptdovadi izbitoarea faptului de a clrui existenfi mi indoiesc.Necredinfa tortureazl fiindcl ea esteclevetirea inimii mi rnele saua duhului rru impotriva rui Dumnezeu. Care esteviata mea.Tigiduirea ginditi a insesi-Viitii de cdtre sufletul meu liber esre,in chip firesc qi pe buni dreptate, moartepentruel. DumnezeuesteFiinti gAndit[/inteligibili, sufletul meu esrede asemenea fiinld gandita/inteligibilrde la GAn_di_ tul/Inteligibilul primordial: de aceeasi comuniuneamea cu Dumnezeuse face prin g0nd, prin credinla inimii, aceasti credinti nefiind altcevadecdt gdndulviu si limpedec[ Dumnezeuestein orice loc. c0nd nu am acestg0nd ?nseamnd in mine estegandulcontrar,negator.cand dispareprincipiul in ci virtutea ciruia sufletul meu se unestecu Dumnezeu,dispaiepentru mine gi adevirataviat[, rimdndnd in locul ei doar o ndluci exterioard. viat[ falsi. o redusi la nivelul animalitltii. in veaculviitor vor existatreptediferite de fericire,dar qi de cazne. o putem demonstra prin stareasufleteascide astdzia diferitelor qi persoane, a aceleiasi sau persoane diferite momentesi situalii. Cu cdt este in omul mai bun, mai comunicativ,cu at6testemai fericit sufleteEte; cat este cu mai viclean,mai rru, mai egoist,cu atdtdevinemai nefericit.cu cat estemai puternici in om credinfasi dragostea, at6t se simte mai fericit. cu cdt mai cu mult ii sl5besc acestea, atdt se simte mai riu. cei cu putind credinti sau cu cu totul necredinciosi, ce urisc oamenii sunt cei mii nefericili. cugecei Ei tdnd la aceasta, gdndeste-te la cazneledin veaculviitor. si u.beste rot omul, oricdt ar fi de prcitos. prcatele suntpicate, dar in pe l lfiecare om rimine neclintitl temeliasi aceea estechipul lui Dumnezeu. Metehneleunor oamenisar in ochi: sunt rdi, trufasi, invldioqi, zgdrcili, lacomi, iubitori de arginti, dar gandeqte-re ai tu destuler[uti1i, p6ut" .; ci ;i mai multe decatal1ii.cel putin in privinla prcarului, oameniisunt egali. s-a spus: ,,Tofiau picdtuit si suntlipsiti de slavalui Dumnezeu,.(Romaiiz,zz1. Toti suntemvinovafi inaintealui Dumnezeuqi tuturor ne este de trebuinli milosardiasa. De aceea,si ne iubim unii pe allii si-i iertim p" ,.*n"nii ;i nostri in ceeace au greqitfalr de noi, pentruca si ,,Tatil nostrucel cerescsi ne ierte gregelilenoastre"(cf. Matei 6, r4). Deci cautd si iubeqti sr cinEi ste;ti din toati inima, in fiecareom, chipul lui Dumnezeu, neluAndu-i seain 88

mI plcatele; singur Dumnezeuesteflr[ de pIcat. $i vezi cAtde mult ne iubeEteDumnezeu,c0te a flcut si face pentru noi, pedepsindu-ne miloscu tivire si miluindu-necu bunltate si prisosinld. Dar trebuies[-l cinste;ti pe om gi pentrucI se poateindreptaoricAnd. vid in Biserici un dusman.Dar daci nii dintre asa-zisiiprogresisti prisositoriubitoare, binevoitoare infeleapt[fat[ de oasi estecineva aceeaesteBiserica.in Bisericl aflim, ca intr-o comeni (dupd Dumnezeu), mai bine firii noastresi ii estemai de folos. dupi moari, tot ce se potriveqte afldmcuvintele vielii ve;nice.Biserica estemama cum in SfdntaEvanghelie intregii omeniri,cea cu adevlratl credin$ in Hristos,prietenacea mai fideli gi ale a credinciosului. vtbreazra rlspundela toatecerinleleesenliale trupuEa lui si sufletului creqtinului,ca o cililuz[ qi o ajutltoare activi, prin puterea Domnului nostruIisus Hristossi a SfAntuluiDuh, prin caretot sufletul viazd.. esprerugiciunea de laudi. Cind i1i indrepti privirile sprecerul instelat, sufletul se inal$ de la sine in rugiciune de laud6. Dar se avflnt[ si mai mult in rugdciunedoxologici atunci cdnd, privind steleleqi si cerul, creatii ale lui Dumnezeu,se gAndeste la lucrareaproniatoarea lui Dumnezeuin raport cu oamenii: ci le poartl o nemirginiti dragoste,ci se ingrijeste de fericirea lor ve;nici, ci nu L-a crulat nici pe Fiul Siu, Unulnoastrdgi pentruodihnade care vom aveapartein N[scut pentrumAntuirea impir5lia cerurilor.Nu poli s[ nu-L preamireqtipe Dumnezeudaci i1i aduci aminteci ai fost creatdin nimic, ci ai fost juruit, nu dup[ vrednicie,fericirii veqnice,inci de la facerealumii, daci i1i amintestide harul pe care fi-l da pentrumAntuire de-alungul intregii vieti, ci de nemlsuratamulfiDumnezeu me de picate pe care1i le iart5, gi nu o dati, nici de dou[ ori, de nenumdrate ori, de mullimea darurilor naturalede carete bucuri, de la s[nitatea trupului pdn[ la aerul pe care il respiri qi la apa pe care o bei. incepi firi si-1i dai si seama zici rugiciune de laudd,cdndte minunezi vdzdndpe pimAnt infinita diversitatea creafiei- regnul animal, regnul vegetal,regnul mineral. Ce inteleaptl alcltuire in mic qi in mare! Fird si vrei lauzi pe Domnul, zicdnd: ,,CAts-au mirit lucrurile Tale, Doamne,toate cu inlelepciunele-ai fdcut!" (Psalmul103,25). Slavi Tie, Doamne, Atotf[cltorule! acl Biserica a alcltuit Ei a transmisspre folosinfi ob;teascl rugdciunile si cdntirile inchinatelui Dumnezeu,Cel in Trei Persoane, si sfintilor Sii, inseamnl cI Dumnezeune auderugiciunile ;i se afli mereu lAngi cei ce seroagi. Dar cei mai mulli oamenise roagi de parci Dumuezeu n-ar fi cu ei, sau nu i-ar asculta.S[-i acordlm Domnului micar aceapulini ii atenfiepe care o acordi p[rinlii buni copiilor atunci cdnd aceEtia roagd copiilor lor. iubire arltatl de aceqtia ceva,mlcar aceagrijulie qi indatoritoare Asa ne invatd Domnul insuqi: ,,Daci voi, rli fiind, ;ti1i si dali daruri bune 89

fiilor voqtri,cu cdt mai mult Tatil vostruCel din ceruri va da cele bunecelor carecer de la El" (Matei 7, lr). Deci ;i cererilenoastrevor fi implinite daci ne vom ruga din toati inima. Aga este.$tiu din zilnici experienti. and ti se va isca in inimi uri impotriva cuiva, fii sigur cd estede la at lr.-, diavolul. indeprrteazd,-l la tini cu asprime,pe eisi ispravasa,si de te va ldsa in pace,iar pornireacare !i s-a iscat uit-o ca gi cum n-a fost a ta. Mi s-a intAmplatqi mie. Nenorocirea esteci diavolul ne di iluzia cI suntem cu totul rdspunzltoride faptelenoastre, ascunde noi capul coada,iar isi in Ei noi suntemconvinqicd facemce se cuvine,ne batempentruun lucru diavolesc, ca si cum ar fi chiar al nostru si ar fi si drept. Desi orice justificare a patimilor nu-i decOt minciund qi estepotrivnici lui Dumnezeu, te conduci sd dupdacelasiprincipiu, in raport cu al1ii,c6nd vezi cd cinevase inversuneazi cu urd impotriva ta; si nu considericd ceeace face face de la el, nu! El nu estedec0tvictima pirintelui r5.ului,diavolul, si nu qi-a dat seamala timp de viclenia aceluia,l[sandu-seamigit de el. Roagi-te si-l lasein pace qi pe el vrijmaEul Ei si-i luminezeDomnul ochii inimii, intunecatide suflareaotrivitoare,ucigasi a duhului riutitii. Roagd-tedin inimd lui Dumnezeupentru toti oamenii vitimali de parimi; in ei lucreazi diavolul. lor patimilesuntmolipsitoare. Iati, de 1;rin structura duhovniceascd, r pilda, riutatea neexprimati in cuvinte, care n-a apucatsi treac[ la fapte,care rimdne ascuns[in inimi si se reflecti intr-o miii misuri pe fati gi in ochi' Chiar qi numai prin aceasta, se transmitesufletuluicelui pe care ea il urigte ;i poatefi observatd de altii CAndmi tulburi o patimi, tulburarea si mea face si vibrezesi inima altuia, se creeazl un fel de flux afectiv, un curent impur carepleaci dintr-un anumit recipientsufletesc sprealtul. Iar daci stdrpe;tipatima rea pe care o ai fati de aproapele, va st0rpi si in sufletul se aceluia. vei liniqti,vi ve{i gisi lini;teaamdndoi. stransilegiturdexisti Te Ce intre suflete!cdt de adevdrate suntcuvinteleApostolului:,,Unulaltuiasuntem mddulare" (Efeseni 35)! Sau:,,un trup suntem. multi" (l corinteni 4, cei 10, l7); ,,$i a ficut dintr-unsange neamulomenesc" tot (Faptele Apostolilor 1,.7,26). de ce poruncadumnezeiasci cere:,,Sdiubestipe iproapele Iat[ ne tdu ca pe tine insuti" (Matei 22,39). pe o reciprocitate afectivisaupe inlelegerereciproc[ se bazeazd succesul insuccesul gi sau predicatorilor. Daci predicatorulnu vorbestedin inimd. estefdtarnic,ascultitorii, printr-un simt liuntric, percepdiscrepanta dintre cuvinteleaceluiasi ceeace estein inima in viala lui qi atunci cuvdntul nu mai are forta pe care ar fi putut-o avea ;i daci s-ar fi vorbit din toati iqima si, mai ales,daci cuvintelear fi avut acoperire in fapte. Existi un sistemde comunicarefoarte stransintre sufletele oamenilor.De aceea dispozitiilesufletestibune,cordiale,cinstitese comunicd lesnesi altora si mai cu seaml exemplulfaptelor bune.

mul fiind alcituit din suflet Eidin trup, in funcfie de aceasta mij;i loacelede intrelinerea vietii sunt de doui feluri: materialesi spiriblutura,lumina, cdlduraintretin existenta materiald. tuale.Aerul, alimentele, aerului), citirea cuvdntului lui Dumnezeu,ditltoaRuglciunea (asemenea rele-de-via$Taine, meditaliile pioaseintrefin existenfaspirituald. tii din viati c[ gdndulpoates[ se inalle de oriunde,ci nici un fel de r.) ziduri nu-i pot afine zborul. intr-o clipiti poatesi se avAnte odadin norilor, dintr-o partea lumii intr-alta, ia in c6rete afli, s[ zboarepe deasupra dintr-un oras, intr-altul, dintr-o 1ar[ intr-alta.Iar sufletul,acestnucleu gAndiminusculi icoani a nemdrginituluiDuh al lui tor, estechip al lui Dumnezeu, Dac[ gAndulnu-fi poatefi oprit intre patrupereli,nu-l stinghereqDumnezeu. Cel care te nici spafiul,nici timpul, cine sauce l-ar puteaopri pe Dumnezeu, puteaoaresi-I steain caleperetii,si-I impuni limia creattoatecdtesunt?Ar te spaliulqi timpul, oricAtar fi ele de infinite, dupi misura noastri omeneasc[? St[pdnireaSa se intinde pestetot locul! Ochiul Siu vedetot si pe to!i. Pe cei ce seascund locuri tainice- in creierulmuntilor sauin cetiti inaccesibiin fata le - El ii vedeca-npalmi. Uneori Domnul igi ascunde de la tine. de parci sI ar vrea si te lasein bezni sufleteascd, te chinui in ea, ca si nu uiti niciodati lumina lui Dumnezeu.cea prin care gi sufletul tiu viazi si ci dacl iqi Dumnezeu va intoarcefala de la tine gi il va lua de la tine pe Duhul Sfdnt, atunci vei rimdne definitiv in beznaiadului, in chinurile iadului, qi vei cufie noaste, si intr-o mici mlsurd, ce va insemnacdndvapentrutine iadul. d.crezi qi si i1i aminteqticu t[rie c[ in tine suntdoi oameni.Pe de o parte omul vechi, trupesc,bolnav de patimi, ced0ndispitelor diasd volului, umbldnddupi celetrupeEti vieluinddoarin trup; acestuia nu-i Ei facem pe plac, sXrezist[m pornirilor salepdcitoase,si-l ldsdmsd moarl cu omul lui Hristos,cel nou, slnlincetul; pe de altl parte,omul duhovnicesc, tos, careil cauti pe Hristos in toate,caretrlieqte in Hristos,carenu cedeazra poftelor lumeqti gi care gdse;tein Hristos pace Ei viati; care vrea s[-L aibd la pe Hristos in aceastX via$ qi nu rdvneqte nici una din bucuriile acesteia, pretenliil-e pe care le primeqtede la Hristos. D4-q4 mullumindu-secu cele lor-14pg4q4d fitpdgqa-facepo.l1a on1uluitrupescnu trebuie luate in -sea1nI, o-mg ldghgvqiqe sc trebuie impli nite prin toate qqgtq1:gflg1gli, q91r4!qle [u m_Ul_q'age1g, ele duc la viala cea adevirati, vesnic[. Tot creqtinulsi fiindcd cunoasci aceasta sI flptuiasc[ potrivit celor cunoscute. Ei
{...,#.:

sufletuluiti se adundnorii ial\Tu dezn[ddjduiatuncicAnddeasupra I \ dului, unul mai negrudecit altul, cind riutateadriceasci, indoiala, invidia, cdrtealaprind rid[cini in suflet.Fii convinscd aparilianorilor negri la orizontul constiinteitale esteinevitabili; dar nu se int0mpli mereu qi nu 9I

poatedura prea mult, intocmai cum se intdmpli in naturr cu norii de vreme urdtd; vor apirea ;i vor trece,sufletul si miniea ti se uo, i^"nina. Aparilia norilor careintuneci lumina zilei esteun fenomen naturalobisnuit,dar aceEti nori sunt intodeauna nestatornici, trec repedesi, dupi ce au trecut, se lumineazd,, soarelestrllucestedin nou, cu mai ,nur. put.r.. Ei eminunati trpturd esteomuMa seama: ceeace in a fdcut din tar0_ nd, Dumnezeua pus suflarectevia{i ca si se deosebeasci alte de Ei, i-a dat insusichipul sdu. cdti inrelepciun",rru.ur"1. qi armoniearati liinl., felul in careestealcrtuittrupulomuluijcatdintelepciune, _ c0ti dragoste alt_ minteri spus,cdti aseminarecu Dumnezeupoatevidi omul insuii in via1d, ca stdpOn pdmdntului, al dupi cum sti scris:,,si facemom, dupi chipul'si aseminareaNoastri, ca si stipdneascd (...) tot pimantul,, (Facereal, 26). Dar pentruca, omule,. nu te laqi cuprinsde trufie, ia sr amintece ti s-arputea intdmpladaci chipul lui Dumn"r.u p" careil porti in tine nu-l vei mai avea. Atunci nu vei mai fi nici tu, vei dispirea pentrulumea aceasta. Templul duhului tdu i;i va pierde podoabele, frumusetea va da pimdnturui si se va se prefacein pimdntul din carea fost luat, va devenipu.t" u acestuia. minuce natd frpturd esreomul! Domnur a pus in in chip minunat chipul Siu lirani - duh nemuritor.pdtrunde-te, inci mai mult ie intelepciunea atot_ "r";iin., puternicr ;i bunltateacreatorului - Duhul Siu preacurat qi dititor_de_viatd prefacepdinea si vinul pe care le oferi in preicuratut riup ;i p;";;"r"di 1i singe al lui Hristos-Dumnezeu. aceasta si pentruce o face?pentru ca si te curelede picate pe tine, picitosui, si te sfinleasci qi, aEasfinfit, sd te uneasci cu Sine gi dupa cd te-a unit sd te inclumnezeiascd.t,ri-1i o"u lie fericire si viatr vesnicd.o, maree bundtatea, intelepciunea;iatotputernicia Domnului. ti observatcu c0t respect,supunere, corectitudinese poarti subarternii fatr de superiorii lor, aceasta int0mplandu-se toate stdrile in Eiconditiile,ca un mod al celor,,mici" de a-si face d^atoria de ,,ceimari,.. fatd Dar ali vrzut catr supunere arati si ce protocolriguros se se aplicdla curtea Jarului? Acesteapot devenimodelede comportament raportcu creatorul; in p.ufu:.3 cglecta fati de Aceasta,rupuner.i fati de po.un.il" sale dau scop si fericire vietii. neori avem impresiaci ne rugiim sArguitor, rugrciuneanoastri dar nu aduceinimii roadelepdcii si are bucurieiintru buhul sf0nt. De ce, oare?Fiindci rugandu-ne numai cu rugrciuni gata scrise,nu ne cdim cu sinceritategreselilefdcute in timpul zilei, prin .ir" n"-u* intinat inima _ templul lui Hristos - gi l-am mdniatpe Domnul. Dacd ne vom aduceaminte de ele, ciindu-ne din toati inima si os0ndindu-ne firi pdrtinire, in aceeaqi clipi ni.xe_raumple.inimade ,,pacea Dumn"""u, lui cov0rseste orice minte" (Filipeni 4, 7). Rugiciunlle biserice;ti enumeri greselile, "*" dar nu pe

92

toate,qi deseorinu gdsimin aceastlenumerare picatelein caream cizut. Pe acestea trebuies[ ni le spunemnoi inqine,cAndne ruglm, con;tienfi de gravitatealor, cu smerenie iniml zdrobiti. De aceea, rugiciunile de sear6, qi in atuncicind se numescpicatele.aparedeseoricuvAntulsa&,,,saualtcevariu am ficut", adicl ni se lasi libera vointi de a pomeni pe lAngI picatele specificate si altele. redinlanoastrl qi Bisericapot fi asemlnate uneisfintemaici,plinl de dumnezeiascd, bucurdndu-se ceamai aleasicinstire. intelepciune de o ,,bdtrAn5" duhovniceste imbundtdtit[, neclintiti in credin![. neatinsi insd de b[trdnete, cu o inimi in care pulseazi mereu duh tAnir, viguros gi care nu inceteazd. insufleteascl pe fidelii s[i inviticei. Dupi cum in fata marilor si-i ne ,,bitrani" imbunitl1i1i, trlitori duhovniceqte, infilfim intotdeaunacu cel mai ad0ncrespect,cinstindu-lepirul cirunt si intelepciunea rod al experientei - pretuindule fiecarecuv6nt;i ciutdnd a-i da viatI, tot asatrebuiesI acordim o cinstiredeosebitlBisericii, sI stdmcucemiciinainteasfinteniei,vechimii, neclintiteisaletirii. inainteaintelepciuniicelei de la Dumnezeu, expea poruncilorsalemAntuitoare suflet,a rAnduielilorsi rientei duhovniceqti, a de slujbelordivine, a Tainelor si ierurgiilor ei. Cum sd nu cinstim, fie qi numai pentrufaptulci in sAnul s-aumintuit atatiasi atetia. pe carei-a mutat sdu cei qi pe carenu i-a dat uitirii nici dupi ce s-au la loc de vegnici odihn[ qi bucurie sivdrqit,rostindu-le numelepAndastizi, sprelaud[ veqnic[ si spreproslivirea faptelorlor, ca pe credincio;i fii ai sii. Unde v-a{i puteaglsi un prietenmai alipili-vl. crestini. loati inima de cu apropiat, mami mai gingasl?Asadar. o Bisericalui Hristos,statornicili-viin eaneclintit,pina la capdtulvielii vremelporuncilorEirdnduielilorsale,ca s[ vi nice,aritali-vi rdvnitoriin indeplinirea gisifi in ea m0ntuireveqnicd intru HristosIisus Domnul. rAnduiali dumnezeiascd, aceastilume existl in upI preainleleapta precede altuia (alteia)unul o continui alternanli,un fapt sauo stare (una) ia locul altuia (alteia):necinste-cinste; slricie-bogitie; sinitate-boali. poateveni un sd inainteca Dumnezeu ne facdpartedin darurileSalebogate, timp de slricie, bogafii se pot bucurade toatepentruca apoi sI piard[ totul, ne bucurim de cinstiredupi ce mai intdi am fost deflimali, suntemtrataticu se onoruri dup[ ce am fost umilili; acestea intdmpl[ pentru a ne invlp sI prefuim darurilecare ne vin de la Dumnezeusi si nu cidem in trufie atunci stareprin meritul cdnd ne simtim fericiti, ;tiind cd n-am dobdndit aceastd nostru,ci prin dar de la Dumnezeu. l nima trebuietrezitdmereupentruruglciune.altminterise va uscade I tot. Dragostede Dumnezeu,sinceritate, firesc, iati calitilile de care Sd rugdciunea. ne rugim in duh, fiindci Dumnezeu nu trebuiesi se"lipseascl nu este trup, ci duh. Si ne ruglm adev[rat, nu fitarnic, fiindc[ Dumnezeu

93

esteAdevdrul.Tot a$a$i in rugiciunile citre sfinfi. s[ nu-i chemlm doar cu gura,fiindci ei nu mai au guri, nu mai au glas,nu mai au nimic din cele ale trupului, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atuncine vor auzi, fiindcl ceeace se aseamini se aduni. Nu carneagi sdngele mosteniimpiritia lui Dumvor nezeu, duhul curat, arzdnd iubire de Dumnezeu. ci de sd nu-l stingeyi(l Tesaloniceni 19), spunecuvdntul lui 5. nuhul Iz, Dumnezeu.Tine minte c[ orice crestin.;i indeosebipreotul, trebuie si fie gi un educator. Mai cu seamd noi, preolii, in timpul inaltei slujiri inaintealui Dumnezeusi a oamenilortrebuie si fim mereu cu duh arzdtor. ce mult am fi putut face pentruDumnezeu, pentruoameni,pentrunoi insine dac[ ne-am fi sivArsit intotdeaunalucrarea cu credinll, cu dragoste,cu osdrdie,cu ardoare, energieqi cAtde pulini qi de uscati ne esteea atunci cu cdnd ne-o facem apatic, nerdvnitor,cu r[ceali, f[rd pic de stridanie si de energie!Seriosrispuns va trebui si dim cdndvalui Dumnezeupentru ceea ce am fdcut pentrunoi gi pentrucei incredintatinoul. ce Eiti cu luare-aminte veti faceatuncicdndun slrac careare nevoie 'de I ajutorva veni s[ vi-l ceari. Vr[jmasul va face atuncitot ce ii va stain putinli ca s[ vi se rlceasc[ inima, sd cadi in indiferenti si chiar in disprel fali de cel in suferint[. Cdutati sd vi scoatetidin inimd acesteporniri necrestinesti neomene;ti;treziti-i inimii sentimente dragostecompitide Ei mitoarefati de acel om, seamlnul vostru,fali de acel midular al lui Hristos qi al vostru:,,Cici unul altuia suntemmddulare"(Efeseni4,25), fati de acel templu al Duhului SfAnt, pentru ca s[ vi iubeasci ;i pe voi Hristos. Si indeplinili-i cererea omului in suferint[, carea venit dupi ajutor.,,Celuicare cere de la tine, di-i; si de la cel ce voiestesd se imprumute de la tine, nu intoarce fata ta" (Matei 5,42). din 1n uvintelerugiciunii trebuierostitecu convingere, toatl inima. \-, Cdnd vd rugati seara, uitati sI arItali, in rugiciunea cltre Duhul nu SfAnt,cu toati sinceritatea cu zdrobirede inim5, pdcatele care ali cdzut si in in timpul zilei. Prin cAtevaclipe de pociinti fierbinte, Duhul Sfdnt vi va curdli de toat[ intindciunea. mai albi decAtzdpada va albi. din ochi vi vor vd picura lacrimi de curilie a inimii, acoperiti veti fi cu haina adevlrului lui Hristos,unili cu El, cu Tatil qi cu Duhul Sfdnt. I fi slrac cu duhul inseamni si te consideripe tine insuti ca si cum lL n-ai fi, iar pe Dumnezeusingurfiitor; inseamn[s[ pretuiesticuvintele Salemai presusde orice pe lume qi si nu precupele$ti nimic pentrua le duce la indeplinire fie si cu pretul vietii; inseamni si respectiintru totul vointa lui Dumnezeu,atdt in ceeace te prive$te,cAt gi in privinta altora,iar de vointa ta s[ nu iii seama.cel sirac cu duhul doresresi afirml din toatl

94

numele Tdu, vie impar5lia Ta, facd-Sevoia Ta, preinima: ,,Sfinleascd-Se pe pimint". Zicdnd aceasta, se face pe sine dispdrut, el cum in cer a$a Ei vr0nd s[ vad[ pe DumnezeupretutindeniEi in toate,in sine si in altii. ,,Ale Tale s[ fie toate.Doamne,nu ale melel" Dorestesd vad[ sfintenialui Dumvoia Sa: sd-L vadd pe nezeuin sine qi in al[i. impdrdtiaSa.de asemenea. unicul Dumnezeuumpl0nd inimile oamenilor,asa cum se cade,fiindc[ El singuresteCel ce este,bun Eidesivdrqitintru toate,Creatorula toate,iar diavolul si slugile lui, oamenii care se impotrivesc lui Dumnezeu,sunt asePentrucel sirac cu duhul, lumea meneaunor furi in impdrl1ialui Dumnezeu. intreagi nu inseamni nimic. El Il vede pretutindenidoar pe Dumnezeu,Cel ce di viat[ tuturor qi impirlp$te pestetoate.Pentruel nu existi loc in care si nu se afle Dumnezeuqi nu trece o clip[ firi Dumnezeu- pretutindeniqi in orice timp el estecu Dumnezeuqi i se pare c[ se afli numai cu El. Cel qi sirac cu duhul nu se gdndeqte nu cuteaz[ sd ating[ cu mintea cele ce nu pltrundi tainele lui Dumnezeu,nu se avAntI in filosofie pot fi atinse, s[ cunoscAnd inaltd,el crededoar in cuvintul Domnului.cel ddtdtor-de-viatd, crez|nd de asemecuvAntal S[u esteadevir, duh si viati vesnicd., ci fiecare nea qi in cuvdntulBisericii Lui, cea cilduziti neincetatde Duhul SfAntcltre tot adevirul. Credeintocmai ca un copil care ascult[ de cuvAntultatilui sau pe adeviruri la modul al mamei sale,firi sdceari dovezi,bizuindu-se aceste cel absolut.Cel sdraccu duhul se considerd din urmi dintre picitosi qi mai p[citos decdtto1i,l[sdndu-senesocotit, neluatin seamdde toli. (-At de real si de viu qi L-au inchipuit pe Dumnezeusfinlii cei ce au lr.-, alcdtuitrugiciuni, prin Duhul SfAnt,pentrua ne fi cil5uzi si nouI. qi Cu cdti infiorare se rugau,dar si cu cdti dragoste sperantil in rugiciunile estegr parcdroste$te: este lor fiecarecuvOnt ,,Dumnezeu cu noi!" Dumnezeu cu voi, ne asculti fiecare cuvdnt, ne vede fiecare gAnd,fiecare dorinti. nu nici un stropde lacrimd. trececu vederealacrimile noastre, si l\Ti se int0mpli, uneori,in timpul rugiciunii, acasl saula bisericd, I \ ne cuprind[ un fel de sllbiciunea sufletuluiqi a trupului; sufletul ni se face atunci neputincios,rece, neroditor,ca un templu pigdn pustiu qi de;ert. Dar indati ce ne incordim inima intr-o rugiciune sinceri. indreptdndu-ne-ocitre Dumnezeuimpreuni cu mintea,cu credinli vie, indati sufleo tul prindeviafd, seincdlze;te,devineroditor. $i ne cuprinde,deodat6, stare un foc lduntric sfdnt si incep si ne picure de pace,de u;urdtate,de umilinfi, din ochi lacrimi gi sd ne par[ rdu din tot cugetulc[ l-am mdniat pe Stipdnul cel Preabuncu pdcatelenoastre.Cdti lumini in inim[ si in minte, ce bogat quvoi de apd vie ne inundd inima, putAndsd. reversede acolo,nest0njenit, se in cuvinterostite sauscrisecu condeiulsaucu creionulpe hArtielPustiuldin suflet incepe s[ infloreasci precum un crin o dati cu venireaDomnului in

95

inimi. De ce oarenu ne indreptim mai cres inimile spreDomnul? c0td pace liniqte ne pregite,ste li 1a.td dornnur in rocas,urite satet ,,Cat este de mare b-undtdtii rale, Doamne,pe careai gdtiro celor ce se tem lullime-a de Tine,. (Psalmul 30,20)l dsdrilecaretriiesc sub cerurliber suntistete si previzdtoaresi nu se dau prinse.cand uneleca acestea pe careva vid apropiindu-se ele de

felul acestascapi. si crestinurtrebuie si fie ager si previzitor sd nu_silase prins sufletulde vdnitorur cer nevrzut. sufleiul estl ca ,t;;;;;;"; diavolul estev0nitorul cerriu, carecautl si prinoe ,rn"".^n;u cum pasirea cerului, avantandu-se zbor sprecele inalte, in scapdde vanator,qi noi, cdnd ne vedem dusrnanul- pe diavblul care ne vrea sufletul ruat in captivitate, prin fel de fel de momeli pimantesti -, trebuie sd ne desprindem indatd de acestea, nu ne tisim prinsi de ele nici o sd clipi, sr zburdmcu gdndul cdtre cele inalte, la Iisus Hristos Domnul si Mdntuitorul nort*, p.ntru ca in acest chip si scdpdmmai lesnede curselevdnatorului. de a obrinesucces orice treabdbund.cand i1i fn faci acasi t I::l!:c \-/ rugacrunea seari saude dimineati, saula bisericd de in iimpul sluj_ bei, si ai in inimd preocuparepentru sivArsirea acesteirucrari ;i dorinta de a o isprivi. spri slava rui Dumnezeu.Domnul preacurata si li-"..br:* Sa Maicd te vor lumina, negri;it, iti vor acruce in minte glndul cel mai bun pentru a realiza ce !i-ai propus.Dacr vrei si. scrii o prlai.d .ruu,n cuvdnt de folos gi stai in cumpini in privinta subiectului, inseamnd inima i{i t6nje;te ci dupd apacea vie .sitrebuicsd te_ingrijegti potolegti si-i setea, prin rugrciune sincerl cdtre Domnul Maica Domnuiui, qi ;i se va ardta,negresit, subiec1i tul ,,cuvdntului" planul lui, mintea qi inima qi 1i se vor ruminade viziunea clari a tuturor aspectelor subiectului. ullumeste-Iin fiecarezi lui Dumnezeu,clin toati inima, pentruci lj-1"djt-via1d, dupi chipul si aseminareaLui, viatd ralionald si liberr, viati firi de moarre.Mulpmegte-I cu deosebire ,"-"'ii."il;tn" naqti din nou, dupi ce.cizusesi in moarte veqnici "i gi te-a adus la viati, nu printr-un s,implu gestal AtotputernicieiSale,desi asacevanu ar fi corespuns gfpl"j-9"te judecili, ci dandu-L drept rdscumpereto, p"r,t* noi pe Fiul siu unul-Ndscut, care a pitimit si a murit pentru mantuirea noastrd. Mai mulfumeqte-I dupi ce caziin prcat ., uoi. gi ci, de la viali la moartede ne_ numdrateori pe zi, te aducedin nou la viali ori de cdte ori spui: ,,Tati, am gre;it la cer si inaintea Ta!" (Luca r5, lg).'Mulpme;te-I slpentru cd atunci c6nd esti lovit nSprarli: boli prevestitoare moarte trupeascd, izde te -d: bdveste deseoride ele, i1i indreaptd greselile$i nu te lipseqieoe viata pim6nteascd, Etiindcd tii la ea ;i ci nu pregdtii incr pentru viala cea vesnicr. "gii 96

cu gandulale!hi1a, de rasnesc inaui;'ffi5"'#::"#;of,jffi;.I,"rf

Mullumeste-I pentru toate mijloacele de intrelinere a viefii, pentru toate bucuriile Ei supiririle pe care 1i le aducevia1a, fiindci toateiti vin de la El, Plrintele Atotbun, toate pornescqi sunt egal impd4ite de la Izvorul atotditltor qi primordial al vietii. obil qi marela suflet esteacelacarede bunrvoie si cu mirinimie isi imparte darurile, bucurlndu-secr poateface bine si aducemultumire tuturor,fdrd,a-i sta gandul la vreo risplati. Nobil si mare la suflet este acelacarenu se infumureazd, niciodat[ fa$ de cei care obiEnuiesc caute si-l gi sd se bucurede dlrnicia lui, nu-i subapreciaz[ nici un chip, nu-i umileste in sub nici o formi, nici micar in g0nd,privindu-i ca qi cum i-ir vedeaprima dati, sau chiar mult mai respectuos. Fiindci de obicei ne ddm ifose fa$ de cei careau devenit,,ainostri" gi fali de cele ce s-auficut ,,alenoastre,. nu si renuntim la ele in ruptul capului. Deseoriil situim pe om mai prejosdecdt de un obiect la care linem foarte mult saudecdtun animal favorit. t!? foarte bine s[ spunemcdnd ne rugdm si cuvinrede la noi insine, F Lpline de credintdfierbinte qi dragoste penrruDomnul. si nu vorbim cu Domnul cu cuvinte striine, sd nu rlmdnem mereunev0rstniciin credinti gi n[dejde, ci si aritdm ci qtim sd g0ndim cu capul nostru, si rostim din inimd propriul nostru cuvAntde recunogtinti,fiindci, folosind doar cuvinte strdine,ne obisnuim cu ele si ne ricim. si nici nu putem si ne inchipuim cdt de binevoitorni se va arita Domnul cdnd vom veni cu cuvinte de ruclciune grsite de noi ingine, izvor0te dintr-o inimi plinl de credinli, iubiloare si recunoscdtoare. Vom spune numai cd sufletul care inaltl spre Dumnezeu propriile sale cuvinte cunoaste fior de bucurie,se invipdiazi, caplti viun goare,iradiazdde fericire. vei spunedoar cAteva cuvinte,dar vei guitu fe.icirea pe care n-ai putea-osimli nici dupi cele mai lungi gi mai miscitoare rugdciuniscrisede altii, dacl le rostestidoar din obisnuinli, nesincer. and ii ceri oareceDomnului, inchipuie-tiindati cu ochii mintii cum fr \-'ti se va da darul la carerdvnestide bineficitoarea si generoasa dreap-

ti a lui Dumnezeu, care t"i$"g"Iil;;t*l mana d;

tuturor, si nu stasi te intrebi nici o clipd daci vei primi saunu cele cerute,considerdndacestgdnd nebunie,precum a celui desprecare a scris proorocul ci zice in inima lui ,,nu esteDumnezeu"(Psalmul13, 1). Asa cum, adresdnd o cererede ajutor unui om bun si generos, si inchipuim dinaintemdnacarene ne va da cele cerute,fiindci dupd pilda PdrinteluiAtorbun, gi bineficitorii de pe pdmdntsunt buni ;i mirinimoqi qi ne dau indati ceeace am cerut, dupd cum s-a spus:,,cine esteomul acelaintre voi care,de va cerefiul sdupdine,oareel ii va da piatri? Sau de-i va cere pefte, oare el ii va da sarpe?Deci, dacd voi, rdi fiind, qtiti sd dali lucruri bune fiilor vogtri, cu cdt mai mult Tatdl vostru cel din ceruri va da cele bunecelor ce cer de la El?,,(Matei 7. 9-11).

i-paai, si imparre

9l

la, aducandu-ti aminte cd gi tu eqti om, supustuturor neputintelor, Dum"f nezeuesteindelung-ribditor si multmilostiv si ci te-a iertat de nenumirate on a$acum a iertat $i iarti toate fdridelegile noastre. Jine minte cuvintele Rugrciunii Domneqti:,,$i ne iarrd noud greqelilenoastre, precum si noi iertim gregililornostri". Acestecuvintetrebuiesi ne reaminteascl mereuci noi in;ine suntemin orice vreme rnari .,datornici" mari ,,gre;iti,,inaintea gi lui D.umnezeu lindnd minte aceasra, ne smerim pani in addnculinimii sr ;i, Ei sd nu fim atat de aspri cu greselilefratilor, fiind ei neputincioqi, si noi, ca Ei $1u!1 cum nu ne judecrm pe noi in;ine cu asprime,si nu-i judecdm nici pe ei, fiindci aceqtifrati ai nostri sunt m[dularelenoastr", suntemgi noi "u*-le lor. Iritareanervoasi, atunci cand se isci, vine de la necunoa$terea sine, de de la trufie ;i de la faptul ci nu finem seamacdt de vitimati esteproprid noastr[ naturi gi ci nu L-am cunoscutindeajuns bldndul si smeritulIiiur, pe 98

r-l saunu indeajuns ravnitor, de nu-ti ieqidin fire nici inl[untrul tdu, nici in afarl. Nu te porniimpotrivi-i,trece-i, greseamirinimos,cu vederea

0nd vei simfi in inimr vreo toani sauvreun semnde necredinli fa$ de vreunul dintre obiectelecredintei,sx stii cd ti-a intrat in inim6 diavolul si igi bate joc de ignoranta,sllbiciunea si nestatorniciacredintei tale. osdndeste-tineintdrziat;i sincer aceastd pornire nechibzuiti, orbirea, pdcitoasainconsecvenliin credintdqi nerecunoitinla fali de Dumnezeu, fati de lumina pe care ai simlit-o in inimi mai inainte qi fali de binefacerilede care te-ai invrednicit pani atunci, prin credinti, prin acele obiecte (icoane, moaste)pe careacum inima ta dintr-o incipitdnati orbire le respingesaunu credein ele asacum crezuse mai demult. Dacd vei face aceasta. Dumnezeu te va ierta,ili va trecesf0rseala te vei simli usurat.Scipa-vei de mdnadugqi manului! El incearcdsi in privinta credinteisi ne incurci cu minciunile lui. mul cel nou (innoit) i;i grseqtesatisfactiein ascultare:omul cel lr.-rtvechi aratd mereu impotrivire gi nesupunere. Faci-se voia Ta, Doamnel consider drept o expresiea vointei rali toate cdte imi cer si fac autoritrtile cele de deasupra mea, tot ceeace fac allii cu mine (si rabd), tot ceeace mi se intdmpli. Fiindcl nimic nu se int0mplafdra Tine, Doamne! umnezeuesteFiinta spiritual5de la care vin toate firi de care ;i nimic nu poatefi conceput,cea in carepersistd, ceea a fost dince tru ?nceputsi ceeace continui, cea prin care prinde via$ qi se line totul; care std mai presusde infinitateaspatiuluisi timpului; care nu are un inceput si nu va avea un sfdrsit,in fata cireia totul esteca cum n-ar fi, care Ei estepretutindeni, Care tine in viati, prin putereaSa,tot ce existi, care este in tot locul, chiar si in ceamai inimaginabili linie a spatiuluigi Care singuri tine nemdrginirea spatiului; intr-un cuvant,Dumnezeu estecel ce este! acd vreun frate din preajmata face in timpul slujbei ceva incorect

omnul ne incearcl in felurite chipuri, prin pomirile picitoase ale inimii noastre. unul (pe zgircit) il incearci prin pierderea Pe banilor qi a averii, saua unei anumitepi4i din proprietate, lisAndu-i pe holi si fure, pe tAlhari sI jefuiasci; pe unii ii cearc[ cu incendii,pe altii cu inundatii,pe allii cu falimentarea afacerilor cu boall;pe unii cu pierderea sau prietesoliei,surorilor, nului sauprietenei,pe altii cu defiimarea,pe to{i ne incearcl cu de toate,fieciruia ne scoate ivealdpa4ileslabe, la bolnave inimii. invit0ndu-ne ale cum si ne indreptdm.Multora face s[ ne treacl prin suflet sabie,,,casi se descopere gdn(Luca2,35). De aceea, duriledin multe inimi" oricit de marear fi paguba ti ce s-arfacein ceeace esteal t5u,fii convinsc[ a fost voia lui Dumnezeu spune: qi (Iov 1,21). ,,Domnula dat,Domnul a luat;fie numeleDoninuluibinecuvAntat" e ce oare ajungeuneori omul intr-o asemenea starede furie, incdt se aprindedin te miri ce, vorbesterepezit,precipitatsi incoerent. igi fr0ngemiinile, isi rupe pirul din cap,sau,neinfr0ndndu-si mdnia,sarela bdtaie,rupe qi spargenebune;tetot ce ii cade in mdini, mai ficlnd si alte pe fapte asemenea, care doar un nebun sau un apucatle poate isca? E limpedeci fiindci ii lucreaziin inimi duhuriale riului, celede subcer.care ?mpingomul spre tot rlul ;i care poartl gAnd de rdutate;i gAnd ucigaq impotriva tuturor. De ce oare se int0mpli in lume sinucideride tot felul, asa cum se intampli Eicrime?Fiindci in inimile sinucigasilor criminalilorluqi creazd. dint0i;i cel mai autentic cel sinucigaq: diavolul.De aceea Mdntuitorul Hristos si credinla cregtini ne dau porunci si fim bl0nzi si smeriti, aceste insuqirineingiduind duhurilor r[utilii qi trufiei, carecaut[ moarteafieciruia si a tuturor, s[ lucrezein inimi. Domnul spune:,,invilati-vd de la Mine ci suntbldnd qi smeritcu inima" (Matei 11,29). Mdnia omului esteo meteahni teribili, impotriva firii. Ea se iscd adesea inimi din cele mai neinsemnate in motive, din pricina egoismului,trufiei, careiqi fac loc in inimi. Si nu uit[m (lacov l,20). cd,,mdniaomului nu lucreazd dreptatea Dumnezeu" lui entrucel ce credecu adevdrat Dumnezeu, in oricelucru din cite existi pe pimdnt Ei in toatelumile vizibile parc[ n-ar fi, dispare;nu existi nici mlcar un singur punct sau o singuri linie imaginarein spatiu firi Dumnezeu;pretutindeni aparein minte o singuri, infinitd Fiinli - Dumnezeu. ii iqi inchipuie ci ori de cdteori trageaerin piept il respirdpe Dumnezeu;pentruel, gi Domnulestepretutindeni estetotul, flpturile parci n-arfi Eiel insusidispare, imaginar,pentrua-i face loc sd lucrezein sineUnicului Dumnezeu. neori,cdndde-abiaai inceputsI simti desfitarede la Domnul, diavolul vine gi ifi pricinuieEte insuEisauprin allii o mare suplrare. el Aceastaestesoartacelor ce in aceastiviatd lucreazd, celeale Domnului. De pildd, te-ai umplut de bucurie si de liniste stdnd in fata SfAntuluiPotir si,

99

dupi ce ai terminat sru.;'ba, peste vine tine o incercare de foc si o dati cu ca eao maresupirare' Chiarqi cdndstaiin rutusrantrtuipntir, diavolulcaut! sdunelteasci impotrivo t. turnur;:y fer defer de ,u, g6nduri, care, cu vr0nd_ nevrdnd, trebuie te lupti - cre sr fapt sr te rupli cu er _, vrei sdrSmdi catmai mult cu Domnur,dor uril*4ul ;;;" ta*. aiata timp'.at b'ntuiein noi pa_ tirnilesi mai viazdomul u..rri io noi,va mai trebui,i indu.i. multe su_ ""r pirlri gi incerclriale vietii in fufiu o-ului vechicu cel nou.
va da..."si mai depafie: ,,cine"este acera dintrevoi care,de va cerefiur siu pdine,oareel ii va da piatri?,.( frlut.i 7, 7_g).lo.d imi uo, ..." ceva unii si eu' riu fiind, din cauzanaturii mele stricicioase, r"";;;il'h ;#'j cererileacelora,fiindci cuvintele ""i lor mi-au intors inima spre milostivire si ajutor, iar m6na spre dare, nu vor misca oare cuvintelemere,cererile mere sincerepe Domnul, Iubitorul d" oameni, ca si-mi dea ajutor si milostenie

M;::,ffii:1?:i.1ffi ::i:ff:#y,'jffi,-;.it"::f; ff ':J 1ff

? Dacd.prringii trupes'ti pepdmant de suntbuni,Prrintele Ceresc poate decat rlu fi infinit mai bun' Daci eu sunt bun, DumnrtiJiro rr tuturorbunitdlilornu poatefi decatinfinit mai bun. ,,Daci rei fiind, ;ti1i sI cratidaruri bunefiilor vostri,cu atdtmai mult Tatil vostru ""i, cer din ceruriuu Ju cerebunecerorce cerde la EI" (Matei,7,[). intire;te-te in credintl;i in speranfa Dumne_ in zeu,luanddreptpildi pxr-rarea piiinlilor prmanregri de copiii lor. fati Doar suntem copii ai Tatilui ."r.r., rofi dupi adevi.,rutei i'ut*or fdptur'or. r1*ti c5nu mai ai pace inim' din pricina in vreunei arracrii cT.o cevace pen\-'tru tinedeviafadefiecare zi ;i i|raceastd atractie turburi te si te inrdiesre, punein^oa1d inimii si nu o straji rrsaaprinside foc diavoresc. Roagi-te inimdqi intdrestelg din inimap;timaqi$i cu purere de la Dumnezeu. co_nv.lnsuprino.r* Fii ";;lil;,oare .e crtreriu a inimii este opera diavoru_ lui; vrljmaqulpoarririzboi i";.il;;;,j_potriva : i",rn;l;l;;"du_si dreptaliat pAntecele sirul. gtiu din experie"iti in (- a:d 1e.du3i vizitd,la vreorudi saura vreunprieren, te duce nu cu \-'gdndul sdbei si si m6n6nci bineacolo,ci penirua purtao discutie prieteneascr pentruca prin acea qi discutie afectuoasd, adevdrat cu priete_ neascS, revigorezi sd-1i su.fletut upesai"prel murtde grijile viefii si pentrua vd mangaia pe allii prin u...o$i;;;iin1e. unii -*'^'i*' rrrru waul d'reuour,r", pe voi,c ,,Nucauiui" vr ci (2 Corinteni 12, l4), zice
Apostolul. I

mie, ce,picdros cel fiincr, sunt,oru;io.r"uti.l.li"Jit"r.

f-s ragostea - se spune- nu se bucurd de nedreptate, ci se bucurd dQ u ctclsvfir corinteni 13, 6). Ni (r se int0mpH Jn;;; sd vedem fapte nedreptegi picitoase ale unor ou*"na sau sd auzim de ele, si atunci ne in_

100

cearcdqi pe noi un n[rav picitos; ele ne provoaci bucurie,pe care ne-o si exteriorizim, flri rusine,cu rAsete smintite.Ester[u, nu estecrestineste, este impotriva lui Dumnezeuceeace facem! Aceastainseamnl ci avem o inimi lipsiti de dragostecreqtineascr fa$ de semeni.Fiindc[ dragostea,,nu se bucuri de nedreptate, se bucuri de adevir". sd nu mai facem niciodati ci asa,ca sI nu fim osAnditiSi noi o datdcu cei ce fac firideleeea. u te l6sacuprinsde riutate, nu purta gAndde rizbunare saudorinti de a ucidenici mlcar fali de animale,pentruca vrijmaqul sdnu dea morlii duhovnicegti propriul tiu suflet,el fiind cel ce i1i inspirdriutate qi fald de fdpturile necuvdntitoare, ficand agapentru a re obignui sd po(i gdnd de uri qi de rdzbunaregi impotriva oamenilor. Nu uita ci animalele au fost adusela viati tot de bunitatea lui Dumnezeu,pentru ca qi ele si guste,cdt pot, in scurtalor via$. bucuriile existenfei.Bun esteDomnul cu toti (psalmul r44,9). Nu le bate,dac[ nu te asculti saudacr din joaci vor fi vitimat cu ceva lucrurile tale.Fericit cel ce aratd mild si dobitoacelor. Ondimi impir[1eqtein inimi paceagAndurilorsfinte,atunci stiu ci silfuluiegte in mine, cu adevdrat,Domnul picii, Iisus Hrisros, cu Tatll qi cu SfdntulDuh Ei trebuiesi mi umplu sdrguitorde recunogtintd fa$ de Incepdtorullumii qi si mi striduiesc din rlsputeri sd pdstrezin mine aceastipace rugitoare a inimii si aceadistantare orice picat dinliuntrul de meu saudin afard. Duhul Sfdnt,Care umple tot universul,treceprin toti h /t dngdietorul, IYlcredinciogii, prin cei bldnzi, smeriti, buni, prin sufleteleomenesti simple,viefuind in ele, inviorandu-leqi intirindu-le. El se face un duh cu ele qi devinepentru ele totul: lumin[, putere,pace,bucurie,spor in lucru; indeosebi prin cei cu viatd evlavioasl-, clrora le aducetot binele. ,,Rizbateprin toateduhurile istefe,curate" (cf. inlelepciunea Solomon7, 23).,,Toii de lui la un Duh ne-amadipat" (1 Corinteni 12,13).Toti oameniievlavioside aco1os-auadipat, sunt imbibati de Duhul dumnezeiesc un burete. ca in p[dure, in grldini sau pe o pajiste qi vizAnd tinerele l4ergAnd IYlmlidite ale plantelor, roadele pomilor, diversitateaflorilor de cdmp,privegtevegetatia lisatl de Dumnezeuin intregul ei, ca pe o lecfie cea de la caresi tragi invdliminte. Fiecarearbore,cu fiecarean, se avdntdin sus, prin putereace i-a fost datdde la Dumnezeu, se intAmpli niciodat[ si nu nu creascd; ludnd pildi, spune-fi:;i eu trebuiesd crescnegreqit, mi inalt mos[ ral mai sus,spremai bine, spredesdvdrsire, fiecarezi si cu fiecarean, trecu buie si m[ av0nt spre impirilia cerurilor, spre Tatil ceresc,prin puterea Domnului meu Iisus Hristos qi prin Duhul siu, care viazd si lucreazi in mine. Dupd cum o pajiqte se impodobe$te mullime de flori, tot asa qi cu pajiqtea sufletului meu trebuie sI se infrumusef cv toateflorile virtutilor. eze

101

Dupd cum pomii dau in floare si apoi rodesc,qi sufletulmeu trebuiesi aduci roadede credinli gi de fapte bune. pereqte-te sd nu !i setransforme necesitatea a te hrlni intr-o patim[ de r trupeascrlnu ceda poftelor trupului, nu-i cdutatrupului in coarne, pundndu-lprin aceasta mai presusde suflet. Altminteri, cdnd va trebui sd te ocupi de el, de pildi s[ te rogi sau sI compui o scrierespiritual-morald, i1i vei da seamacat de mult a pus stipdnire trupul pe suflet qi l-a legat de "um mdini si de picioare,i-a retezattotavdntul,nu-l lasi si se ridice qi si-;i intre in fortd. sufletul carerimane inrobit de trup esteneputincios. ragosteade Dumnezeu si de semeni se deschidesi se arate cu r:, deosebire toati curilia, tdria si statornicia in atunci c6nd impotriva ei se ridici o fo4l potrivnici (diavoleasci),care s-a aprins qi care licreazd, in inima noastrr, umpl0nd de urd, adversitate,dispret, vrljmd;ie, cdnd aceastd puterepotrivnic[ se inversun eazl,,cdutdnd ne smulei din ridicini si - ca sa spunemaEa inima. Atunci iubireadin ea capiti tirie, iar omul cauti prin toatemijloacelesi se impotriveascl forfei adverse, iubirea lui se purifici, se inalli qi se intlreqte in lupta cu dugmanul. Drept risplati pentruacest rizboi necurmatde apirare a dragosteide Dumnezeu o-esemeni,pentru ;i aceastllupti nevizutd cu duhurile r[ului cele de sub cer, purtatdcu inflicdrare, tenacitate statornicie,St[pAnulimpletegte qi ceregticununi de biruinli ostaqilor iubirii de Dumnezeu si de semeni. Cu prisosinld meritl mii de asemenea cununi sfinlii nevoitori, cei pe care ii numim preacuvioEi pirinfi, care,din dragoste Dumnezeu, plrIsit lumeasi toateale ei, agezdndu-se de au in pustie,in locuri cu totul nelocuite;i acolo, inchizdndu-se chilii, au in petrecuttoati viata cu gindul la Dumnezeu,in rugiciune, tiindu-si vointa, postind,priveghind,muncind si lucrdndvirtuteapentruDumnezeu, indurdnd toati viata nivala puterilor vrijmase, care au incercat in tot chipul si la zdruncinecredintaqi nidejdea in Dumnezeugi mai cu seami iubirea ce i-o purtau. A te lupta, din iubire de Dumnezeu,cu propriul t[u trup qi cu diavolul, un dusmanatat de viclean, de puternic qi de r[u, nu doariateva ceasuri, zile sauluni, ci foartemulli ani, uneori qaizecisau saptezeci, cununi ce ar putea rispliti aceasta? ce reprezentdm, Si fald de acesti nevoitori, noi, oameniicaretriim in lume gi carenu suntemsupuqiunor atacuriat6tde dese ale ;i unor infrdngeri atat de dureroase trupului? ce sunt, in comparatiecu sfinlii nevoitori, mirenii, cei ce triiesc dupi cum le e voia, in lux, in plrceri de tol felul, cIzuli pradi trufiei, iubirii de onoruri, zavistiei,urii, zgdrceniei, irascibilititii, mAniei,rlzbundrii, desfltirilor, curviei, beliei, tuturor viciilor posibile,chiar daci nu toateadunate acelasiom? Aceqtiase predaude vii, in firi impotrivire, vointei diavolului si de aceeael nici nu seosteneste poarsi te rizboi cu ei, ii lasl intr-ale lor. stiindu-i prinqi de multl vreme in plasele sale,ca intr-o liniste si uitarede sine de dinaintede moarte.

t02

ine minte aceastd ziceredin SfdntaScripturi: ,,Nu te lisa biruit de i., T + rdu. ci biruiesteriul cu binele" (Romani 12,21). De se poarti careva cu tine cu grosolinie, te intirdti, te trateazl cu dispret;i riutate, nu-i pliti cu aceeasi moned[, fii calm, bldnd, delicat,respectuos iubitor fatd de cei si caresepoartl nedemncu tine. Daci i1i vei ie;i din fire si le vei vorbi tu insuti agitat,grosolan, dispretuitor, adicl fdrl pic de dragoste, atunci,neindoielnic, tu vei fi cel invins ;i cei ce te-aujignit i1i vor spunepe drept:,,Doctore, vinde(Luca 4,23). Sau:,,Decevezi paiul din ochiul fratelui tiu cd-tepe tine insufi" si bArnadin ochiul tiu nu o iei in seaml? Scoatemai intdi bdrnadin ochiul tiu" (MateiT,3,5). SI nu te miri dacdgrosoliniiledeflimitorilor tii nu vor inceta,ba dimpotrivi. se vor inteti. fiindci, descoperindu-1i sllbiciunea,vor c[uta sI te intlrAte intenlionat.,,Nu te lisa biruit de riu, ci biruieEte riul cu binele" (Romani 12,2l). Aratd-i celui ce te-ajignit ci s-ajignit pe sine,cI nu tu ai fost cel ofensat,fie-1i sincermili de el, fiindci cedeazra de usor atit patimilor, fiindcd are un suflet bolnav,cu atat mai mult poart[-te cu el blAnd qi iubitor, cu c0t esteel mai grobianEi mai dornic sd te irite, cu cdt te urlste mai mult qi aEa vei birui, cu sigurantd. il Binele esteintotdeauna putermai nic decdtriul si tocmai de aceea invinge mereu.Mai tine minte si ci toti suntem neputinciosi, cedlm cu usurin!5patimilor qi de aceea bldnd si prec[ fii venitor cu cei ce gregesc de tine. cunoscdnd qi tu greEe;tiadesea fati ci fafi de al1ii,poatecd mai mult decdtcel ce !i-a greEit1ie.Iarti datoriile datornicilor t[i pentru ca si 1i le ierte gi lie pe ale tale Tatd.lceresc,fii mereucalm, ridicd-tedeasupra lucrurilor mirunte, nu fi blnuitor, fii tare cu duhul, simplu ;i bun la inim5. A;a ili vei infrAngemereudusmanii.,,Celce ceartl pe batjocoritor iEi atragedispreful...Nu certape cel batjocoritorca sI nu te urascI... (Pilde9,7,8,9). Dd sfatceluiinleleptEiel se va facegi mai infelept..." 1 lneori perfidia diavolului se aratdin noi sub forma indiferentei;ve\J dem picatul sauviciul intr-un semenal nostru sauin societate, dar inima rimdne nepisitoare, rece,lipsit[ de voinfl, sau,mai bine zis,cuprinsd de o ruqinoaslla;itate, carenu ne las[ si ne pronuntim ferm, si vestejimcu cuvAntulflridelegea, sd apucim taurul (pdcitosului) de coarne.Hristoase ImpIrate, dI-i inimii mele rdvni apostoleasci focul Duhului Sfdnt,pentru Ei ca sI am curajul si mI ridic intotdeauna impotriva a tot ce inseamnl nerusinare,mai alesimpotriva celor de la care s-aumolipsit si allii de vicii ;i sd nu crul pe nimeni, in scopul mAntuirii lor qi a altora din poporul Tiu, ca si nu cadl;i aceiain ispitd,vdzdnd cum se rlspAndeste viciul, si sd nu devini ei ingi;i victimele acestuia!,,Iar cine va sminti pe unul dintre aceqtiamici care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui sd i se atarnede gAt o piatri de moari si sd fie afundatin adAnculmIrii" ( Matei 18. 6).

103

v.Lrlece candvaprin minte gandul nechibzuitde a-!i face ,,biT):-ri lantul" faptelor bune, cauti indatd si-ti opresti aceastr pornire .r-l_ gresiti, ficdndu-ti mai degrabi socoteala picatelor in curecazi neincetatsi a nenumdratelor ocazii.c0nd L-ai jignit pe stipdnul cel preabun preain{elept Ei Ei le vei gisi mai multe decatnisipul mirii,'faptele bunefiind ?ncomparatie cu ele ca si inexistente. dnd inima i1i esteatinsi de avaritie,zi in sineata: ,,viata mea este Hristos,cel ce pe toti ii iubeste; estebogrtiameaneistovitd, El hrana mea nesfar;iti, brutura rneanesecatd. Trupul nort.u, lovit de orbire sufle_ teascd, viseazi mereusi-si giseasci viata in mancare, bani, ii vrdjmiseste in pe cei ce il lipsescde mijloacelematerialede sustinere a vietii. fu insa fli neclintit in convingerea nu banii, nu mdncarea c[ inseamni via$, ci dragostea reciprocdin dragoste fati de Dumnezeu. uita ci DumnezeuesteDra_ Nu goste,cel ce a unit toatefiinfele prin poruncaiubirii care, din unireaiubi_ ;i rii, a ficut si apari viata. and te rogi, tine aceastipravili: ci e mai bine sd zici cinci cuvinte din inimi, decdtzecemii de cuvinte numai cu gura. Dacd simti cd inima 1i s-a rdcit ;i cr n-are chef sd se roage,opreste-tejincilzeqte-tii,ii-. in vreun fel, de pildi aducdndu-fi aminte cat esti de ticdlos.mizerabil, sirac si orb sufleteste, gandeqte-te nemisuratelebinefaceride sau la care ai parte tu si neamul omenesc, mai cu seamdcregtinii,in fiecarezi de gi laDumnezeu, si apoi roagd-tefiri grabi, simtit. cu cdldur[; chiar daci nu vei reuqi si citeqti toate rugiciunile in timpul pe care il ai la indemAni, nu va fi nici o nenorocire, schimb,vei dobandiun nemisuratmai mare folos in rugandu-te tard grab5,cu cilduri, dec6tdaci te vei ruga la repezeald,citind toite rugiciunile fird participare. ,,vreau si griiesc cinci cuvintecu minteamea (...) decdtzeci de mii de cuvinteintr-o limbi striinr,, (l corinteni 14, l9). Se intelegede la sine ci n-ar fi riu daci am puteagrii cdnd ne rugim si zeci de mii de cuvinte.Domnul nu-i pirise$tepe cei ce ostenesc pentruEl, pe cei ce stiruie in rugiciune inainteaLui; clci cu misura cu careei au mIsurat, EI le mlsoari strddania' risplitindu-le din belsugcuvintelespusecu sinceritate, trimilAndu-le sufletebelsugde luminr si de cilduri duhovniceasci, in pace qi bucurie.Bine este si ne ru-eirnindelung si neincetat, dar ,,nu topi pricep cuv0ntulacesta, aceiacrrora le estedat',.,,cine poatesi infeleagi ci ,i in1._ leagd"(Matei 19,lr-12). cei ce nu sepot rugaindelungs[ seroug" cu rugiciuni scurte,dar cu duh fierbinte.

n pAiniisi vinuluicu adevirat Trupur p"..ryt$ a prefacerii in T Sdngele r siTt^nun:u Hristossi in unirea lui celuice le primeqte Dumnezeu cu vId minunea perpetud atrezirliornului viatdprin suflare la dumnezeiascl si
104

crearealui ca fiin![ vie. ,,Si s-a ficut - spuneScriptura- omul fiinl[ vie" (Facerea 7). Iar pe Sf0ntaMas[ pAineaqi vinul devin prin prefacerenu 2, se (l doar fiinyd vie, cr ;i duh ddtdtor-de-viatd Corinteni15, 45), $i acestea le simt vii. Dumsi intdmpll sub ochii mei! $i le simt cu suf-letul cu trupul, nezeule!Ce taine infricositoare siv0rseqti!La ce negrlitl tain[ m-ai ficut martor gi pirtaql Slavl Tie, Creatorulmeul Slavl Tie, Ficitorul Trupului 9i Singelui lui Hristos! Ei Cr i sfintii lui Dumnezeus-au simtit uneori cuprinsi de deznddejdea si mai zicemde noi, plcito;iil Pe noi - o, vai! Ce ) uratuidiavolesc. inima' injosindu-ne-o, - diat'olul ne invenineazi deseori,invArtos0ndu-ne pradi celui mai cumplit urAt. Si ne indreptim necontenitspre Domnul. s[ ii*.u DAnsulin fiece minut, pentru ca riul si ur0tul vrijmaqului si nu ne doboare.ExistI un mijloc de a te izblvi de urAtul vrljmaqului, acestafiind caleacea largi a lumii. Ajunge s[ te dedai plicerilor lume;ti qi urdtul te va p[rdsi cel pulin cAt vor dura acestepliceri. pe urml te vei infunda tot mai mult in ele, nu vei mai fi in staresd te lipsestide ele, vei incepe si crezi cd doar in ele i1i poli gisi bucuria si desfltarea.FereasclDumnezeupe tot si-qi giseascl in agacevamijlocul de a scipa de uritul diavolesc! creqtinul Tu preferl sd mergi pe caleacea strdmti, si rabzi urAtul si sI cauti c0t pofi pe de des izbdvirela Iisus HristosDomnul, Cel ce veseleqte toli cei ce lucreazdprinEl pentrumAntuire,nu te du pe caleacea largi 9i neted[ a lumii, nu c[uia acolo sciparea de duhul urAtului, pl[tind-o cu preful plicerilor Folosindu-iede duhul urdtului,vrijmagul i-a f[cut pe mulli si pirilumersti. ,"or"h caleaceaingusti, m0ntuitoare, si alergela caleacealargl si netedi 9i pieire. careduce la

tnvati si invingi riut cu binele,riutatea cu bunitatea, cu blindetea,cu smerenia


r;re rogi. Iatd, ruglciunea curge frumos, simti inl[untrul tiu cd DumI n"r., ti-o asculti cu bun[voint[; mintea 1i-elinistiti. inima uqoard o micl slibiciune in ;i bucuroas[;spre sfArsitulrugiciunii insi. simli parci ca o apisareqi ca un fcrcmistuitor,ruglciunea minte qi in inimd, careajunge ajunges[ 1i se par[ din cale-atar[ de grea si incerci chiar fali de ea ceva ca o repulsie,de;i pdnl atunci ti se pirea uEoar6;i atrlgitoare. Nu cddeain prietene!Acesteasunt uneltiri ale diavolului"clruia ii place siOezniOelOe, si bati joc de noi. mai cu seami cdnd suntemcitre sfflr;itul unei preocupdri

105

evlavioase,ca sr cddem in deprimaresi sd considerim pierderede vreme toati lucrareasfdnti de mai inainte.invali din aceasta nu ti se stingi duhul si inainte de terminarearugiciunii, nici o cripi, roag;-t" in duh si ade_ vdr, nesllbit, si nu te ardta slugarnic, -!.u, un cu nici ffi;;;;i;;; te rogi, adici nici un cuvdntdin c6tele vei "uuanr, spunesd nu fie preficut, filarnic; si-ti fie toati rugdciunea expresie adevirului, o a o tr6mbitda Duhului Sfdnt, nici un cuv0nr tlnu r" puni in slujba minciunil urffirrrui, si nu fie o unealti a aceluia.Roagi-te cu osdrdielui Dumnez.u ,alti despovrreze sufle_ tul de apisareavrijmaqului, sd-ti stingi focul lui mi;;"i,;. din inimi, recunoscdndu-ti inaintealui Dumnezeudin toatdinima vina de a te fi rugat fitarnic si vei primi usuraregi pace. ceea ce faci qi griieEti, td tdrd grabi. in liniste' vei avearimp. Vrdjmasulare obiceiul si grdieasci;i sd agite,fiindci in grabi ;i agitalie lucrurile isi pierd rafunea. vie tmpdrdyiaTa! Domnul impdriteste preturindeni, T1':'-n^osryu! pestetot in lumea vizuti (Se afld in tot locui) + qi in soboarere inge_ re;ti. Impiriteste cu..nemirginitasa putere si cu dreptateasupraduhurilor rele si asupraoamenilorrii sau.u." f* firidelegi; p" unlioin,re ei ii va tine legati felurite chipuri chiar in aceastiviati qi ii va pedepri .u ro. veEnicsi in viafa viitoare. Dar El, fiind Adevdrur,nu impdrile;te asupradracilor si a oame_ nilor necinstiticu adevirul siu, fiindci-in aceEtia zaie minciuna! Nu impicu dragosteaSa, fiindcd in ei sti riutatea; in oamenii necinstiti nu lut.:J: impdritestecu credinfa,cu nidejdea,cu dragostea, nu itnpirli.;;;ilit;;i; indeplinireaintocmai a poruncilor Sare. pentru ce Mi ctremati:Doamne, ,,$i

in intunericul ve;nic marea a;uoeJdiii, cel la zi p..rt,iiiil;;;;;

in cele mai neinsemnare miqciri fiiesti ale trupului ii su_ fletului meu (de pildi in cuvant), fiindci trupur meu se supuneporuncilor sale si atuncicandmrn6nci, si atuncicanddoirme, c6ndcre;te,cdndumbli, gandeste vorbeste, si roatese alcdtuiesc se miEci dupd poruncileLui. si in inima mea insd nu impdrrtesteintotdeauna, pornirile in gi predispoziliileei, in liberul meu arbitru. Mi simt atrasdeseorispre rdu, fac rau cdnd ar trebui sd fac bine. Prin aceasta impotrivescporuncilor rni Sale. sunt nu arareori putin credinciossau necredincioi,egoist,orgolios, dispretuitorfatd de altii, invidios, zgdrcit,iubitor de agonisiie, iubitJr de arginli, incrinat spre des_ frdnare,gatasr cedez oricirei pofte picitoase, iubitoi de slavdde la oameni, nerdbddtor, supiricios, lenes,, fac saufac foarte puline nu fapte bune si pe aceleasilit de imprqurdri, nu dintr-o pomire sau dorinti sincerd, sufir cu nu cei ce luferd ca si cu midulare are trupului unic ur gil.ri.ii, inrr-un cuvdnt, nu imprriteste in mine Domnul prin gdndurile, simtimintele qi fapterecre_ dinlei, nidejdii si dragosrei. 106

ny cevi (Luca a4l. o. ,,ptaziliporuncile (Ioan Mele,, P,oo,Tl.rri fa9e1i spun?" 14. t )). lnrparatind

rebuie sd ne ruglm pentru ca inima noastrdsd capeteconvingerea statornici qi fermi ci totul - sufletelesi trupurile noastre,cAndse simt bine qi cdnd nu se simt bine, in toate imprejuririle vietii - vine de la nu Dumnezeu,de la putereaSa, nu de la natur[. nu de la ?ntAmplare, de la vei inceta s[ te rogi lui Dumnezeu,inima il va uita curdnd noi ingine.Dac[ pe Bineficitorul, Creatorulqi Domnul siu si uitindu-L vei cidea in tot r[ul. ci Vezi, a.sadar, ruglciunea iti aduceun folos esenfial. f nsugirileomului, atdt cele de ordin spiritual,cAt gi cele fizice, se demai des Isdvdrgesc. sporescqi se forrifici prin exerciliu.Exerseaz[-te in scris, in cusut,in croqetatsi astfel vei putea,,sd-tifaci mina'o: vei scrie, de mai bine. Exerseazimai mult in compunerea texte, vei coase,vei cro$eta bune sau de vei compunemai u;or qi mai bine: exerseaziin sdvdrsirea fapte in stivilirea patimilor gi ispitelor qi vei reusi.cu timpul, sI faci binele lesne si cu plicere, iar patimile le vei invinge cu usurint[. ajutat de harul dumnezeiescatotlucritor. Dar dacdvei inceta si mai scrii, sI cosi, si crosetezisau prost: foarte rar, vei scrie.vei coasesi vei crogeta dac[ faci lucrurile acestea nu vei mai compunenimic, saufoarterar. lisdndu-teabsorbitde grijile materiale ale vielii qi vei ajunge si nu poti lega nici cAtevacuvinte, mai ales in cele duhovniceqti.CAnd 1i se va da si scrii ceva, vei munci ca un rob in Egipt! Tot aga,dacdnu te mai rogi, saute rogi rar, rugdciunea se va pdrea !i greaqi o vei face f[ri pllcere; dacl vei incetalupta cu patimile,sauo vei riri din cale-afar[qi o vei slibi, i1i va veni foarte greu sl le mai lii piept qi te vor birui ele pe tine. Din pricina lor, nu vei mai avealiniqte,viala ili va fi otrlvitd caresunt,,de-ai haini adversari, dacl te vei dezv[p sI lupli impotriva acestor casei", stauinliuntrul tIu, iqi fac cuib in inima ta. Activitatea,munca sunt ale condilii indispensabile vielii. O via$ inactivl nu esteviafd, e o monstruozitate,o umbrd de via15!De aceeaomul trebuie si-qi impunl si lupte mereu, inddrjit, cu trdndivia trupeasci.Dumnezeusi aperepe tot crestinulde lene! ,,Iar cei ce sunt ai lui Hristos qi-aur[stignit trupul impreuni cu patimile gi cu poftele" (Galateni5,24), adicl firea cealene;d,rea, iubitoarede p[cat. ,,Cici tot celui ce are i se va da gi-i va prisosi,iar de la cel ce n-are i se va lua" (Matei 25,29). mul inr[it, care se inver;uneazi impotriva cuiva, este un om bolnav. Are nevoie si i se oblojeascl inima pi nu cu altcevadecdtcu Daci ura lui iubire; trebuietratatcu griji, cu vorbede mdngdiere dragoste. ;i nu este ad0ncinrddicinatd, fiind numai o izbucnire de moment, veti vedea cum gingiEia ;i dragosteanoastri ii vor inmuia inima, ii vor topi gheata riutilii, bineleva invinge riul. Pentruca binele sI invingi rIul, creqtinultrebun si inlelept. buie s[ fie intotdeauna
.r\,

t07

acdte jignestecineva,nu-i purta gandriu. Daci cel ce te-ajignit if va arita apoi o fald prietenoasi si ili va vorbi, nu-ti intoarce inima sprerdu, ci vorbeqte el politicos qi cu blandete, qi cum nu s-ar cu ca fi intdmplat nimic intre voi; invati si invingi rrul cu binele,riutatea cu bunitatea,cu bldndetea, smerenia. cu Nu-i spunein gdndcelui ce te-adefrimat: tu vorbesti cu mine dup[ ce m-ai jignit, nu te simli rispunzitor cu nimic de aceasta, deci nu te socotesc vrednic sd stai de vorbi cu mine; te resping,te dispretuiesc, ca sd simti ci m-ai ofensat... fi mOndru, Nu rrzbunitor, nu]i vorbi asa.ca si nu-l mAnii pe Dumnezeucu inima ta impietriti. naintealui Dumnezeuintreagalume materialr esteca si cand n-ar fi; J r fiinlele insufletite,precumingerii si oamenii,a;ijderea.Dar au existenti durabili acelefipturi care sunt aproape Dumnezeu, de avdndchipul gi aseminarea Lui. celelalte fipturi se tr.c precumumbra.,,cerul si pimantul vor trece,dar cuvinteleMele nu vor trece,.(Matei 24,35). i nu uitrm nici o clipi c[ diavolul cauti mereusi ne aduci in suflet t*J gunoaiedricegti, dintre cele care nu ne prisosesc sunt uneori atdt Ei de mdrunte;i de amestecate, incOtnici nu ne dim seamade ele. Spune-mi, oare , saum6ndria, neribda-

irascibilitatea, do=ffi de a sau

u q"atgdiliaiu adryL{qd_e
indatonrile sluibei_tale;spune-mi sincer, din inimr, nu *n, acesteatoate gunoi diavolescEi bezni veniti din iad? cu credin$ qi cu nidejde in Domnul, cu perpetud:rezviesi luare-aminte sine,Dumnezeute vi ajuta sr te de pofi feri de gunoaielesi intunericuliadului. ,,cel ce s-andscutdin Dumnezeu se pizestepe sinesi cel rIu nu se atingede el,,(Ioan 5, lg). oatl fericirea si toati nefericireamea sti in gdndurile gi in pornirile inimii. Daci gdndurilesi pornirile inimii imi sunt de acord cu adev[rul dumnezeiesc cu vointa lui Dumnezeu,atunci sunt liniqtit, plin de sau lumind duhovniceasci, bucurie,de fericire.Dacdnu, suntnelinistit, suflede tul imi estecuprins de o beznTa nepitrunsi, de apisare gi de ur6t. Dacd gandurilor qi pornirilor mincinoase, potrivnicelui Dlmnezeu, le iau locul altele, adevdrate, plrcute lui Dumnezeu, atunci m[ simt din nou imprcat qi fericit. proapelemeu esteo fiinli asemenea mie, om ca;i mine, tot chip al lui Dumnezeu.$i fiindci esteintocmaica mine, trebuies[-l iubesc

ufyu,,lraUl_Si _e.Ofgqa_.

uspre_f_apta_ceeU_uut,_Af

ca pemineinsumi.,,si iubeqti aproapele ca pe tineinsufi,, pe tiu (Matei 22, 39).Trebuie consideri si-l carne carnea Ei sdnge sdngele sdi din ta din tdu, te adresezi dragoste, cu bland, afectuos, iertOndu-i gr-.selile, cumai vrea a$a 108

sa 1i le ierte si pe ale tale, asacum a$teptigi de la allii iertaresi intelegere pentru neputinfeletale. Adic[ sau sa te faci ce nu te Uledefe, Oeticat, arnaU p entruca. primind Sfintele,ddtitoarele-de-viatI Taine cu credinti neI strdmutatlsi poti birui uneltirile ;i clevetirilediavolului, spune-tiin minte ci ceeace ai primit din SfdntulPotir esteCel ce estesingur Fiitor. Cu gOnduri convingeriin iniml, primind SfinteleTaine,te vei linisasemenea si ti indatd,te vei inveseli,vei cIpIta vigoaresi inima iti va spuneci in tine silisluieste cu adevirat Domnul si tu in Domnul. Din experienti. dnd te rogi Stlpdnei Doamne, Maicii lui Dumnezeu,o numesti oceande bunitate si de binefaceri.Caut[ si fii $i tu. dup , Uun sigqnnimos cu c siJaaqinfUdqfe-lufiJ4g b_unatalea _ueyqiq_de qu ei.rlu-Ldjlplggi, ci dimpotrivd, iubeste-icu c0t au mai mult[ nevoie de tine.Judeci-le limpede$ pulg:lqrqqldes inlggUl tgl-;i St[pAna va sporimilele fat[ de tine. i;i iecarecuvAntcu puterea Uneledau viati, altelepot ucidesuflelui. tul: pe-altdu,pe-alaproapelui De aceea spus:,,Vorbavoastiu. s-a pllcuti, dreasi cu sare" (Coloseni4, 16). ,,Din gura tri sI fie intotdeauna voastr[ si nu iasi nici un cuvAntr[u, ci numai ce estebun, spre zidtrea cea de trebuinti,ca sI deahar celor ce asculti" (Efeseni 4,29). rljmagul cel riu intrl in inima omului o dat[ cu imbuibareagi betia. Dac[ egti cu luare-aminte, poti si-1i dai seamaci aqaeste.Iatd de ce, pe misuri ce omul capiti obi;nuintabluturii, ii spore;tegrozavsi atracgia gi spreea (sporegte putereavrdjmaquluiasupraomului). Se observi la betivi patimi, pe carecauti cu orice pre! si qi-o sao seductieirezistibilda acestei pornire lluntricl spre picat, spre vrijma;ul intrat in inima tisfacl, ceva ca o acestor nefericiti.Cum poatefi izgonit demonulbetiei?Cu post gi rugiciune. Vrljmaqul intrl in oameniatuncicAnds-audedatunui mod de viati exclusiv pAntecelui, fiindcd nu se roag[. De ieqit, nu poateiesi trupesc,satisfacerii qi decdtatuncicAndse folosescmijloaceopuse:postulsi ruglciunea. e mi s-ar fi intAmplatdaci nu mi s-ar fi dat, dintru inceput, harul dumnezeiesc, dacd el nu ne-ar cuprindefiinfa deodati, neasteptat, plcate, qi dacl nu ne-arindemnasprepocdinti, cu dupi ce am sivdrqit atdtea lacrimi? Ce s-ar intAmpladacd ar trebui s[ ne dobdndimpociinta numai cu propriile noastreeforturi? Ticdlogii de noi, ce pu{ini ar fi cei in staresi se eliberezede povara pdcatelor,fiindcl, indeobste,firea noastri este leneqi, nedeprinsd munca stdruitoare, cu mai cu seami in viata duhovniceasci.$i fdri ajutor, f[r5 o considerabili inlesnire si usurarea nevointelor duhovnicesti, am fi renunfatla ele, am fi pirisit lucrareamdntuirii. Acum ins[

109

pirintele cel binevoitorfie ci ne u$ureazi Dumnezeucel preain{elept, Ei ne indulceqte povaranoastri duhovniceascd, ci ne-o ingreuiaz[, pentrua ne fie punela incercare, pentrua ne invita ribdareasi pentrua facesi se istoveasci trupul cel viclean qi aplecatspre pieire, alterndndcu in{elepciuneo situatie cu alta. Astfel, putem lucra mereu pentru mantuire,cu ajutorul lui Dumnezeu,fdrd. efoft deosebit deseori bucurie. un si cu (- e, de trist este si vezi cum ii dijmuieste vrijmaqul pe creqtini in rg, zilele de srrbdtori ale Domnului, silindu-i la plata greu tribut urr-ui gi cu cAtestemai importanti sirbitoarea,cu atAtestemii mare birul pldtit de cre$tinidiavolului, fiindci ce vedemci se intdmpldde sdrbdtori? Trdndivie, destrlbrlare, betie, desfrau, bitii, hofii, distractii usuratice.Dumnezeule! Toate ca sI-i faci pe plac trupuluil Ce sdrguincioasislujire diavolului! Te intrebi: sunt acegtiacrestini rdscumpiraficu cinstitul sangeal Fiului lui Dumnezeu? Triim oareintr-o eri crestini sauintr-unaprgani? AceEtiasi fie oarecei care se mai ;i impirtd;esc cu ditdtoarele-de-via1i Taine?AceqtiasI fie cei ce vin la biseric[ si se roagi, impreuni cu tine, Domnului?Dacdsunt ei, atuncide ce au mai venit la biserici?se vedecd din simpli obiEnuintl, nu fiindci i-ar fi indemnatinima, recunoscdtoare citre MAntuitorul Hristos. Se vede treabaci nu s-aurugat lui Dumnezeu,nu si-au apropiatinimile de El, si-au apropiatnumai buzele,nu s-aulisat pitrunqi oe auhui sirbltorii, fiindcd nu inleleg, in general,sensulsi scopul srrbdtorilor crestine,nu participi la ele asacum parricipd- si zicem- copiii la sdrbitorile de familie pe care le pun la cale plrinfii. Ce copii rdi si cu o mami at0t de buni, de iubitoare,de sfanti - Biserica!Mama e sfdnti, copiii suntp[citosi. Mami duhovniceascd, copii trupe;ti. Mami cereascd, pirinli plm0ntesti. Mama vrea si le dea in locul bunitltilor vremelnice,striiicioase, bunitilile cele vesnice, duhovnicesti, dar copiii le resping,umblanddupi desf[tdri lume;ti, irecdtoare, picitoase. Totuqi, printre betivi si printre cei dedativiciilor ii intAlnesti de sdrbdtorimai mult pe cei ce nu vin la bisericd(care n-au habarce sirbitoare este,nu s-augdnditnicicdndla ea).Aceqtiaau o singurdsirbitoare, cea a trupului. Pdndcand, oare, noi. preotii nu ne vom ridica impotriva celor ce pdnglrescsirbitorile Domnului? Care dintre preolii lui Dumnezeu se va arita r6vnitor ca Ilie, sauca Isaia,sauca Ieremia,ca si se ridice cu putereaDuhului SfAntimpolriva tuturor firidelegilor care se fac in noul Israel, ca s[-gi inchine toatl puterea,toati viata, preamiririi lui Dumnezeugi ca si starpeasci dintre creqtiniaceste necuviinte?cdnd vom sfinli, Doamne,dup[ cuviinll, sfinrenia sirbitorilor Tale? cind vom aduce mAngdieresfintei noastreMaici - Biserica,supundndu-ne rAnduielilorsale?cAnd ne vom umple de duhul ei? Pdni cdndvom incepein duh priznuireamarilor, mdntuitoarelor evenimente credinteidreptmdritoare, sI o incheiemapoi in trup? ale ca

110

PAn[ cflnd va mai rfldevrljmaEul de midularele lui Hristos,care sunt cre$tinii? PAn[ cind adeptii altor credinle gi confesiunine vor ar[ta cu degetul, cum trdiesc? spunind: uitali-vl la cregtiniicei ce se numescpravoslavnici, credinli poarti ei in iniml? Ce cunostinleau desprecredint5?Ce preo{i Ce au?Ce prostii invald pe ei cele ale credintei,cit de pulin Ie explicl slrbitorile, cu ce scop au fost stabilite,ce reprezintalCat de putin ii invali s[ triiasci dupl credinti! Dumnezeule!C0te reprosurise aduc credinfei noastre dreptmdritoare nouI, preofilor?SaupoatecI noi, p[storii, sunteminvinuiti Ei pe drept.Poatec[ in faptul ci creqtiniinu tin slrbltorile dupi cuviinti avem si noi o marepartede vini. Poateci fiindci nu-i mustrlm, nu-i oprim. nu-i rugim, cu indelungi-ribdare si cu invltlturi, cum sd petreaci slrbltorile qi, Le cum sI triiasci cre$tine$te. vorbim preapulin despretr0ndiin general, Nu vie, desprebefie,despredesfrAnare. tunlm in biserici cu cuvintul lui vicii careau pus teribil[ stipinire pe creqtini. impotrivaacestor Dumnezeu indepirtlndu-i de la SfAntulPotir pe cei cunosNu obisnuimsi-i pedepsim facemsi se rispindeascldin ce si cuti ca betivi qi ca desfrAnati prin aceasta bisericeascare in ce mai mult viciile. Persoanelor meriti o severl pedeapsi si vin la spovadile d[m epitimii preau$oare nici nu le urmic[, atuncicAnd al rim cum se cuvinedaci sunt[inutesaunu. Dumnezeule dreptitii! Si p[sDintre noi, qi turma se arati inainteaTa ca unii lipsili de rispundere. torii, ,,to[i s-auabitut, impreun[ netrebnicis-auficut. Nu estecine s[ facl binele, pini la urmI, nici micar unul nu este"(Romani3, 12).Ce se va intAmpla, in dacl aceastidezordine viala noastri se va menfine?PimAntul estecuprins Impirltia vrljmaquluise ldlelte mereu, din ce in ce mai mult de nelegiuire. Putini sunt alesii Tli, cei cdrorale stai in inimI, implrllia Ta se micqoreazra. in ale ciror inimi s-a furisat ca un fur cel mai multi sunt robii diavolului, Legii Tale striS0ngele Ce de mareucigaE oameni. vei facecu noi, Doamne? Tale nu va pitrunde in al Evangheliei gi din pimdnt, iar glasulbinevestitor nesocotibisericesti tale suntuitate,rdnduielile Poruncile inimile cregtinilor. Doamne, lucritori plini de rdvni Trimite-ne, te, ce vei facecu noi, Doamne? in via Ta, caresd nu cauteale lor (cf. I Corinteni13,5), ci si cautelnai intai aposputerea intelepciunea si pe HristosulT[u. DI-le lor rAvnaproorocilor, tolilor, ca s[ lucrezezi qi noaptepe ogorul inimilor omene$ti. De repede. ce oare? rugiciuneaneoboseste f i auzimpe unii spunand: Ipiindcl nu-L aveli in fafa ochilor minfii pe Domnul ca Ei cand ar fi Privi[i-L mereucu ochii minlii ;i ai inimii ;i atuncivefi puteasta la aievea. rugiciune toati noapteaqi nu veli osteni.Ce spun,o noapte!Veli fi in stare si stati trei zlle si trei nopti la rdnd si nu vefi obosi. Aduceti-vl aminte de stdlpnici.Ei au stat multi ani la rAndpe un stAlp,cu duh rugltor, invingAnlil
,4,

du-si trupul, cel care,ca.-si trupul tru, trigea sprelenevie.Iar fie ti separ greIe cAtevaceasuride ruglciune, poatechiar unul sinsur! ragoste.a gdnde;te rdur (r corinteni 13. 5). nu A gdndi riul este ceva diavolesc.GAndeste riul diavolur din om qi-nu omur. De aceeasa nu 1ii in inimi nici un riu, nu-l gindi i-pot.iuu uproapeluitdu, ca

iito*unr 12, 2r). Rrul pe care il vezi, sau carecrezi cr este a;a. in aceasta 1i se cuprindl sd intelepciunea duhovniceasciqi faptade deslvarsire, duhul in iubirii crestine. atet nostru care e;ti tn c.eruri!ce privelisteduhovniceascd sublimr, emofionantdni se arati atunci cdnd aceste cuvinte rlsuni intr-o imensr mullime de oameni,aduna{iintr-o biserici, saunumai in cerculfami_ liei, sau strdngiimpreuni, elevi sau ostaqi,qi cdni ,unt rortir" din suflet, cu adevirat dintr-o inimi gi dintr-un gdndl'ce priveli;te subiimd c0nd vezi cr aceste cuvinte sunt confirmatede insrsi viali oamenilor, atunci c6nd impir_ tiEescunii fatr de allii simliminte de dragoste frileasci, trdind in pace,cei tineri ascultand cei brtrdni, cei mai slabi la de minte de cei mai degtepli, d6n_ du-si unii altoracele.cuv_enite, respectandu-se .""ip.o., _in-.inrt" unii altora, ddndu-siintaietate" (cf. Romani iz, to). ce priveliste, cu adevdratcereasci. atunci cdnd o familie numeroasi,avandu-istranqi ird.;"d pe mulli dintre cei de-un neam, se agaz[ la masr gi ii vei auzi petoti zicdnd,intr-o inimd si intr^i*p#;i un glas: ,,Tatrl nostru!", mirturisind pe Tatil ceresc,c"t--;;i, A1o1sf1nt' dorinta si sefacr voia sa pi""u- in cu cer, agagi pe pdmdnt,minurisindu-Lpe.cel ce pe roti ne ce suilimi priveris,tefanistdpdnul !ine! caseinu_ $i revendicr siesi bunrtrtile oferite, mdncareagi uiutuia, ci le atribuie lui Dumnezeu, considerdnd toti trebuiesdsebucureoe oarurite cd Lui; cdnd,com_ par0ndu-se tofi ceilalli, pare a fi el insuqi cu cel ospitat, nucel ce ospdteazi. Dar ce priveligte rdrd seamln si aducitoarede liniqte ar fi dacd tot pdmantul, toatepopoarelear rosti intr-un gdnd intr-o inimr, ridicdndu_qi privirile citre Ei cer, Tatdl nostru care esti tn ceruri, sfinyeascd-se numereTdu -gi sd fim si noi sfinlili! vie tmpdrdyia Ta, cum a fost dintru inceput, inuint" de cddereain pdcat;.facd-se voia Ta - voia cea bund si desdvdrqi prrri* tn a, cer, a;a ;i pe pdmdnt.,-veqnici, sd nu impirdteasci samavolnicia; gi paineanoastrr cea de toatezilele dd-ne-onoud astdzi...si ne iartd noud grrr)hk noastre...sicele_ lalte.Ce-arfi daci toti ar gandi ar voi asa!Dar u.."ni-uu 5i vremeac6ndtoli cei ce viefuiesc pimAnt vor fi o rurmi si un pistor pe ltoan tO, iO).
nu poare intelege minunea: de bun,de intelept, cAt M:1,:i].1g"rilor r- y rde atotputernic s-a ardtat ni Dumnezeu intruparea din prea_ prin Sa sfdnta Fecioard Maria.,,Toatifireaingereasci minunat rucrulcel mare s-a ie al intrupdriirale; ci pe cel neapropiit,ca Dumnezeu, L-au vdzutom apropiat tuturor, petrecdnd impreunicu-noii. (Acatistul Buneivestiri, condac9).

si nu te faci unacu diavolul. ,,Biruieqr"-rrur Lin"t"il .u

rt2

Slavi bun6tIlii Tale! Slavi binefacerilor Tale! Slavi intelepciuniiTalel Slavd puterii Tale! Prin intrupareaSa, Domnul ne-a invilat Tainele credinfei, carenu fusesericunoscute decdt,poate,intr-o mic[ mlsuri in Vechiul Testament.Prin intrupareaSa,noi pdciioqii, cei supuqiblestemului, ne-aminvrednicit de Preacuratul Trup qi Preacuratul siu Siu sange,pentrua ne uni cu El ;i a fi fiinlial cu El, dup[ cum EiEl estein noi. prin intruparea Lui, preasfanra Fecioari Niscltoare da Dumnezeu s-afdcutputernici mijlocitoarecitre tot ni binele la Dumnezeu qi acoperimdnt impotriva picatelor, necazurilor si supirlrilor, care se roagl pentrunoi ziua si noaptei, impiriteasa si Stipana noastri. Puterii saleneputindu-i face fa![ vrijmaEii vizuli si nevlzuti, ,-u "u ficut qi insiqi Maica noastri,dupi har,potrivit cuvintelorDomnului, care, pe cruce rdstignitfiind, a zis citre uceniculSiu Ioan: ,,Iat[ mama ta". Iar Ddnsei: ,,Iati fiul tiu" (Ioan 19, 26,27). slavi binefacerilor Tare.Doamne! dt de mult ne injosim sufletul nemuritor,cel dupi aseminarea lui Dumnezeu,impitimindu-ne de cele ce se strici si se sting repecle, de strilucirea trecitoare a aurului si argintului.indepirtdndu-neprivirea de la lumina cea de sus, vesnicd,aducdtoare bucurie. impitimindu-ne de de destlt[rile trupeqti,repedetrecltoare, vitimltoare, care sllbesc sufletul si trupul ;i abltdndu-neprivirea de la dulceafavesnicS, duhovniceasciqi de la dulceapriveliqtea vederii de Dumnezeuqi indreptandu-ne-o citre slava lumeascd cea desarti, ne luim ochii de la slavachemirii de Sus,de la cinstea dati fiilor lui Dumnezeu, mostenitoriiveqniceiSaleimpiritii. unul cel mai de pre! in aceastl viati si in cea viitoare este Duml) v1s7ss, vegnicviu, atotdesivdrsit, cel atotfericitor.Cei ce au agonisit acest Bun, cei careil au in sufletsuntcei mai fericiti oameni. restullcele Tot pdm0nteqti, cele ale vietii socotitedrept bunuri nu sunt decdtdesertdciuni, viel" Toate cele pe care le am ldngi mine sau pe mine, nu m[ expriml. nu md recunosc ele. Chiar qi trupul meu, cel in caresuntimbricat si din caresunt in alcdtuit,pa4ile existentei mele pim0nteqti,nu sunt,propriu zis,eul meu. e vor sd spuni aceste cuvinte:,,A clrui laud[ nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu"(Romani 2,29\? Cui i se adreseazi aceastd laudd?celui care lucreazd, Domnului inlluntrul siu, in inima sa, celui care ^----]->.% tace tot lucrul sdu dlrpd_q.qm spunecon$riinta$i_c_glefu_pggplgllg jareii aqteprlmslavi de la oameni, nu de la Dumnezetr,care este Dumnezeul slavei. umbldm dupi decoraliipdmAntesti, cruci, ordine... T\ e ce oare i-a aprrut sf0nta cruce pe cer impiratului constantin? l-l Drepl semncr prin cruce s-a prosl5vit Domnul insuqi gi apostolii si toatd ceatamucenicilor,ci crucea este biruinta cea nebiruitl si ci, dupl

113

cum diavolul a fost zdrobit prin cruce, tot astfel vor fi zdrobili gi vrljmaqii Crucii lui Hristos sau ai creqtinilor.Ci in prigonitorii creqtinilor lucreazi diavolul, cel caretrebuieinti0nt prin Cruce;ci crestiniiprigoniti sunt m[dulare ale lui Hristos,ostagiilui Hristos,afla1imereusubpazalui HristosDumnezeusi a Crucii Sale. y atd cd te-aiJdcut sdndtos. acumsd nu mai pdcdtuiesti(Ioan 5, l4). De I Experienlaarati c[ picatele Ei patimile distrug slnitatea sufletuluiqi trupului, iar biruinla asupra picatelor aduce in suflet liniqte cereasci ;i slnitate trupeascd. Rdpunehidra ceacu multe capetea picatului si vei fi sindtos.Plstreazi-fi linipteasufleteasci, te agita,nu te tulburade nimic din nu celece !i-ar puteastaimpotrivi: necazuri, nedreptili, nereguli,si te vei bucura mereu de slndtate sufleteascd trupeasci.Nelinistile, tulburirile, focul si patimilor de tot felul nascin noi mullime de boli sufleteqtigi trupesti. D entru a-i conducepe altii, trebuiemai int0i sr inveti si te conducipe -f tine. Pentru a-i invita pe al1ii, trebuie mai intai si acumulezi tu insuti cunogtinfe. Daci nu gtiu si mI conducpe mine insumi, daci imi lipseste duhul stipdnirii de sine,al bldndefii,sfinteniei,iubirii si adevirului, voi fi un prost conducitor. cdnd patimile isi fac mendrelein mine, mai bine si nu mi apuc sd-i conduc pe altii, ca s[ nu le provoc un mare riu si si nu mi-l provocnici mie. 1-l omnul imi esteviafi in moarte,puterein neputinfd,lumind in intuIJ neric, bucurie in tristete,curaj in lasitate,lini;te in tulburare,mi asculti cind mi rog, md slivestec0ndsuntponegrit, izbivestecu cinste mi cand sunt defiimat. Mi ajut[ Ei mi mantuie;re putereaSa. in chip micu nunat, m[ scoatedin necazuri,din stramtordri,din patimi trecltoare. cand inall cdtre El strigarede izbivire, dusmanii nevizuli mI pirisesc degrabi, dupdce mi-au intinat celedin liuntrul meu qi simt atuncilucrdndasupra mea dreaptaDumnezeuluisi MAntuitoruluimeu. Mlrire si multumire Pdstorului si Luminitorului sufletuluimeu. 1r 0nd te rogi impovirat de multe picate gi cuprins de deznldejde, \-, incepe-1i rugdciunea convingere. duh arzitor, adu-li amintecI cu cu ^ InsusiDuhul lui Dumnezeuajuti neputintelor noastre, mijlocestepentrunoi negriite" (Romani 8, 26). De ifi vei aduceamintecu credin$ de ,,cu suspine lucrareaDuhului lui Dumnezeuin noi, atunci i1i vor picura din ochi lacrimi de umilintd ;i vei simti in inimi pace, dulceati,dreptateqi bucurie in Duhul Sf1nt" (Romani 14, I7). $i striga-vei,cuvAntAnd inima, Avva, pdrinte! cu flmniprezenta lui Dumnezeuse vldeste ?n spaliu gi in mintea noas\-f trI, adicl Dumnezeu este pretutindeniin raport cu spaliul si in raportcu gdndirea noastrd. oriunde m-asduce,cu trupul saucu mintea,il voi intAlni pe Dumnezeu, pretutindeniDumnezeuimi va iesi in cale.

rt4

*.

dnd ne rugim trebuie sd credemin asa mdsur[ in forta cuvintelor rugiciunii, incdt cuvintele si nu fie rupte de actiuneape care o exprimi.SI m c dfi uvAntatrase duoi si actiunea cd

asa it_4e_elp_I9s!g cum corpuls$c_inso{q!r{9!dcau!4de:rmbra s;; Si asa cum c-[y]qtele faptel_Damnului5grnl intotdeauna si nedesp44tle.,,Q{_!L { zrssl q-au (Psalmul fdcut. s__eu-*Zrdit" 149,5).$iru s[ crezi +4q!!_Si tot a;a. TUgi aduslauda lgj punlnez-eq;!_E_lJl-q ptmlt_lau{4t31;_Lqr__{nd1!g[!r !t_-g_pr1tqr"L!qqtqq! qqa.rt!!rygifg!_dg_bUla_ mire4s i. Nenoroc e ci avem irea {nd_du[o_.v.4!94!_q pufin[ credinfi_si despi4imcuvAntul fapt[,precum de trupuldesuflet, forma de confinut, umbrade corp,rim0nemcdndne rugim ceeace suntem in si viatd: oameni care si nerodi,,fireqti nu auDuhul"(luda1, 19).Deaceea sunt toare ruslciunile noastre.
td scris despretemplu: ,,$i vor fi ochii si inima Mea acolo in toate ztlele"(3 Regi 9,3). Acolo,adici indreptati indeosebi asupra inimilor celor ce se afld ;i se roagi in el, fiindcd Cel de Sus nu locuieqtein temple f[cute de mdnaomului. Citi bucuriene dau aceste cuvinte ale infeleptului Solomon! in templul lui Dumnezeu,ochii stlpdnului sunt indreptati asuprafieciruia dintre noi, inima lui asijderea! Putea-vom oaresi ceremo si mai mare apropiere?Asupra mea este indreptatdinsisi inima St[pAnului. Uneori stai fa{i cdtre fati cu cineva, vorbesti cu el, dar inima lui nu este indreptat[ spretine, ocupati fiind de altcinevasaucu altceva.Aici insi inima lui Dumnezeue indreptati spretine, toati iubirea.bundtatea, mdrinimia Sa, toate sunt gata s[ se reversespretine, dup[ cum iti estecredinta.

r!g9!gg_$1_T499{9n y. ttr lloLasqulta_rq$c-lglea si o vor infitisa indati st[pinului, ca unui Atotputernic;i Atotprezent.Cand]a Proscomidie chemi, pe rugdndu-te, Iisus Hristos Domnul, pe Preacurata Maici, pe sfinti, sau Sa pe ii pomeneEti vii si pe morti, atunci pdrticicape care o scoti reprezinti pe Domnul sau pe Preacurata Maic[, sau pe vreun sfAnt,sau pe mai mulli Sa pe viii qi pe mortii pe care ii pomeneqti, sfinfi impreuni, gAndulindreptat spre ei o datl cu rostireanumelui reprezintd,,,!ine locul" sufletului lor, al fiinlei invocatesaupomenite.Astfel sunt adusein mic pe buzelegi in inima noastri fiinle din lumea de dincolo, de Sus,;i aceasta face prin credinli, se prin Duhul Sfint, Cel Care pretutindenea esteEi pe toatele implineqte. dnd mi rog, cred cu tirie c[: 1) DumnezeuUnicul esteCel ce este qi pe toatele implineste,prin urrnarest[ si la dreaptamea.2) C[ eu Ce sunt chipul Sau.^3) El esteoceande bun[tate si 4) Izvorul a toati binefacereaEi ci El Insuqim-a imputernicit si m[ rog Lui.

4!dii!he!q[qr_!qqliUtr_!Ug4tdq:[egl_!e_es_tiqJuryele_,iqss4mni ca ni 1_gptpptgq_de_i4!11r-" Qglg:le alqtg1lu--aq(iula_rarli _tie

115

upd cum pietrele,saubucitile de lemn, saualte corpuri aruncate in suscad inevitabil pe pimOnt sauin api, in funclie de locul de unde sunt aruncate,tot aga ;i cuvintele rug[ciunii ajung negresitla Dumnezeu dacl sunt spusedin inimi; atunci cAndsunt spuseil1urni., cad pesteserpii intunericului,in oceanulminciunii - diavolul -, cel ce estefiintf minciunii. 6nd te rogi, trebuie sr-ti inchipui intreagacreatie ca si cum n-ar insemna nimic inaintea lui Dumnezeu, iar pe unul-DumnezeuTotul, cel ce pe toatele tine, care existi si rucreazipretutindeni, dand viafd la toate. ornnul umple intreagacreatie,ceacareestein fala sa, ,,capicdtura T-1 l-l de rour, cea de diminea!6, carese pogoari pe pimant" (inlelepciunealui solomon 11,22),Careo line cu dreapta sa,-pana cel din urmr la firicel de iarbi ;i de praf, nef[cand nici o deosebire intre lucrurile mari qi cele mici, fiinleazi in infinit, umplandtotul la modul absolut,ca qi cum totul n-ar fi decct vid, El fiind existentaunic[; de aceeas-a numit pe sine cel Ei ce este(Ie;irea3, l4):,,Eu suntcel ce sunt... ricareparticuli a universului,c0t ar fi ea de mici si de neinsemnati, prin faptul c[ are o existentdproprie aducedovadaci Dumnezeu, cel ce pe toatele slvArseqte le tine, existi. Ar fi oare cu putinli si existe 9i materiagi si nu existeDumnezeu, creatorul a toate?Nut Fiin El nu poatesd existe nimic, firi prezen{agi suslinerealui Dumnezeu,n-ar putea exista, dacdar fi si rlmani singur,nici mdcar un firicel de praf. ,,Fdri El nimic nu s-afdcut,din ce s-aficut" (Ioan 1, 3). ntr-o anurnitr misuri, ne putem da seamainci din aceastd viati de T r cele ce vor deveni realitatein viafa viitoare; cd. unindu-neatunci pe deplin cu Dumnezeu,vom avea parte de un izvor de vesnici lumini, pace, bucurie si fericire. S&_fn:pfleiatrc Dumnezeu,unindu_ , ne simtim minunat, lini$ti!!,_UgUfu-U lre_sqli, intqcmai copiilor la s0nul mamei..sau, mai oeslugitvodino, ai6t de bine, incdt nu mai avem cuvinte si spunemcum. ,,Bine esteca noi si fim aici,. (Luca 9,33). Nevoieqte-te, deci, nesldbit,ca s[ te invredniceqti fericirea de cea fird de sfdr;it ce va sI vini si pe care ai qi inceput sd o cunogtiin parte, clin experientd, inci din via{a aceasta. Dar ia seumi, ,,crci vedem acum ca prin oglindi, in ghiciturl, iar atunci,fali citre fali; acumcunoscin parte,dar atuncivoi cunoaste deplin" (l corinteni 13, l2). cum ne va fi oarecand pe ne vom uni cu adevirat cu Dumnezeu, cdnd inchipuirile qi umbrele,oglinda si ghicituranu vor mai fi si candva veni implrilia adevirului a cunoagterii ;i deslvdrsite? nu incetim nici o clipi lupta pentrudob0ndirea SI fericirii celei viitoare. pentruviitoareanoastri unire cu Dumnezeu.

tt6

\ /edeti cat de putemic strilucesc soareleEi stelele?,,Atunci cei drepti v vor striluci ca soarele"(Matei 13, 43), de la lumina cea dinlruntru, nematerial5 lui Dumnezeu. a Cdndingerii igi fac apariliape pimOnt,suntaproape de fiecare datd inconjurali de lumini. Tindeli cltre aceasti lumini, pdr[sif cele ale intunericului. Putem s[ ne inll$m fiinla, ficdndu-ne pirtaqi cu Fiinta divinl; cici Dumnezeuestelumini necreatl,mai presusde orice luminl creat[. mule! Cdnd md uit la tine, cunoscindu-ti sim{urile qi trupul t[u, cdnd imi amintescde ziua in care te-ai niscut si de zilele care au urmat,din copilirie pdn[ cAndte-ai ficut bdrbatdeplin qi pdni in ziua de azi, pentruca mai apoi sI mi duci gdndulla ziua mo4ii tale qi pe urmd la vesnicia care !i-a fost hirlzit[, de la facerealumii, nu gtiu de ce si mi minunez mai intOi:de nimicnicia ta sau de atotputernicia bunitateaCreatorului,Care ;r si binevoit si-1i dea vialI gi Care i1i imbrac[ trupul stricicios qi muritor in nemurire! Mirarea mea spore$te cdnd vid cum !ie, celui ce egti trup qi s6nge, Domnul Dumnezeu, imprratul cel vesnic,iti dd s[ gustidin Trupuisi'Sangite Lui, fiindcd El, in zilele cdnd se afla in trup omenesc, ficut pirtas trupuS-a lui gi sdngeluinostru(cf. Evrei 2,14), ca sd te facd pe tine vesnicviu. mul caremoarerdmine o fiinli vie. ,,Dumnezeu nu esteDum(...) nezeual mortilor, ci al viilor, caretoti triiesc in El" (Luca 20, 38). sufletul omului plutestenevizut l6ngi trup, in locurile unde i-a fost drag sl petreacd. Daci omul a murit in pdcat,sufletulnu poatesi se dezlege leg[de turile salecu picatul qi are mare nevoiede ruglciunile celor rimasi in viati, indeosebicele ale Bisericii, Mireasacea preasfdntd lui Hristos. si ne rua gim din toati inima pentrur[posa1i. poatefi de un imensajutor,mai muit Le decAtoricare,venit de la cei vii. dnd Domnul prive;te cu milostivire la fiii plmdntului eu ochii natu.rii, cu ,,ochii" unui timp senin,limpede,deschis, sin:tim cr-ltotii ne in largul nostru,ugori qi veseli.cdnd atmosfera estecuratd,aeru!ne pdtruncie bineficiter in sufleteqi in trupuri; cdndatmosfera devinerece,umecli,apisdtoare,simfim cevaca o povari, pe suflet Ei pe trup, multi ne imbornivim, pe mulli ne rlpune aleanul gi urdtul. Este modul prin care natura influenteazl puternicqi irezistibil stareaoamenilor.$i esteinteresa-nt observatcX cine de estelegat mai pufin de poftele si desfitirile vielii, cine nu s-a f[cut rob p6ntecelui,cine estemai cumpdtatla mAncare la biuturi, fat[ de acelanatura qi paresd se aratemai binevoitoare, nu-l apasl sauo faceintr-o mai micd m[surd decdtin cazul celor devenili sclavii tirii qi trupului.o, cAtde limpedeni se aratdc6,adevlrata noastr[ via![ estein Dornnul, nu in cele materiale;cdt de clar vedem cI Domnul ,,lucreazd toatein toti" (l corinteni i2,6). in atmosferr El esterespirafianoastri; in mdncare,ne saturi, in biutur[, ne ogoiegtese-

tt7

tea; El ne imbraci, ne adlposteste, incilzegte si ne liniEte$te; aduce ne ne liniste si in somn; il regisim in cuvAntulcurat,invilltoresc, infelept qi ziditor, tn dragostea unorafati de al1ii.Doamne,stipdne, FIcdtorul si Bineflcitorul nostru! Di-ne ca in fiecareclipi a vietii noastres[ ne amintim de Tine, cd prin Tine ,,triim qi ne migcim ;i suntem"(FapteleApostolilor 17,28), cd" viatane-afost datdde Tine, respiratia, totul! Dar s[ linem minte,daci in toate celede caream vorbit pdndacumnu vom tine seama poruncilesi rAnduiede lile lisate de la Dumnezeu, ne va fi Ei pedeapsa El noastri. Pedepsi-ne-va cu atmosfera, mincarea.cu blutura, nu ne vom mai s[tura, nu ne vom rnai cu astdmplrasetea, va face si ne scdrbimde mdncare de bluturi sausi ne ne si imbolndvimde ele.Asa cum se int1mpli cAndcuiva nu-i mai prieqte mdncarea.cAndi seuriste de imbrlciminte ;i de casd, cAndnu-gimai giseqtelinistea nici in somn.cind vorbele lui nu mai au nici o legdturl intre ele, cind are partede dragoste nestatornic5, chinuitoare;i p6rjolitoare.Se vide;te c[ pedepsele vin chiar din pornirile noastre ne p[citoase.,,Princeeace picdtuieqte cineva,prin aceea pedepseqte" (inlelepciunea Solomon 11, 16). se lui devdrulsi darul mdntuitoral sfintei noastre credintese videste lim.{_Lpede in faptul c[ nici o TainI si nici o ruglciune ficuti cu convingerenu rdmAnzadarnice,ci ne aduc din cer o puterecare se arati in sufletele si trupurile noastre,care ne cur51i de picate, ne linigteqte sufletul,dupi cuvdntul MAntuitorului:,,Veniti la Mine toli cei ostenitigi impov[ra1i gi Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 11,28), Eicarene scapd supiririle inimii qi de de bolile trupegti. Niciodat[ nu ne rugim zadarnicDomnului sau Preasfintei Nisc[toare de Dumnezeu, ingerilor, sausfinlilor, ci toatecelecerutespre sau mdntuirele primim. Necontenitcoboar[ sprenoi din cer puteri vindecitoare ;i ajutor de tot felul. Domnul esteStip0nul tuturor puterilor celor ce ar putea s[ lucrezein noi, esteDomnul milei qi al mdntuirii. Iar Preacurata Maici a lui Dumnezeu, PurureaFecioard, care S-a intrupat Dumnezeu-Cuv0ntul, din urmeazdintocmai cuvAntulFiului ;i Dumnezeuluisiu, rugdndu-sepentru noi, ardtAndnecontenitcredinciosilorputerea sa. Sim[ind asupranoastrd, neincetat, puterilem0ntuitoareale Maicii lui Dumnezeu,zicemcitre dAnsa: vom ticea, Niscitoare de Dumnezeu, purureaa spuneputerile tale noi, ,,Nu nevrednicii.Cd de nu ai fi stattu inainte,rugdndu-te, cine ne*arfi izbivit pe noi din atAtea nevoi?". Sau: ,,Arati-1i mereu citre noi putereata". Alerg[m la ddnsala toati supirarea,nevoia qi incercarea. Asijderea si la sfinli, qi la ingeri, cAndii chemdm,ne ascultdEi prin har dumnezeiesc ajuti. ne mul trupescnu poatesi inleleagi fericireasufleteascipe careo dau lr.-/ ruglciunea Ei faptele bune; nu-qi poate inchipui, cdtuqi de pulin, nici fericireadin veacul ce va si vini. El nu cunoaste decdtcele p[mdnteEti si nimic rnai mult decit fericirea trupeasci, bunlti{ile cere;ti pirdndu-i-se 118

simple produseale imaginaliei.omul duhovnicesc cunoaste insi din experienfdpropriece ?nseamni fericireaunui suflet fdcitor de bine si pregusti de timpuriu cu inima fericireaviitoare. u c6t esteomul mai sporit in viata duhovniceasc[, atdt mai mult cu se pitrunde de duh. incepesi vadi pretutindeni Dumnezeu, pe pretutindeni manifestlrile puterii si miretiei Sale,si pe sine insusi se vedemereu si in tot locul in Dumnezeuqi cu Dumnezeu, simteatArn0nd El pAni se de gi in cele mai mirunte situatii.cu cat trdiegte omul mai mult o viati trupeascd, cu atatmai mult devinecu totul om trupesc, nu-L vedein nimic ;i niclieri pe Dumnezeu,nici micar in cele mai minunatemanifestiri ale puterii Sale dumnezeieqti; toate $i pestetot vede doar trup, materie,amigindu-se in in sinecd Dumnezeu sti inainteaochilor sIi (cf. Psalmul35.D. nu omnul estenumit. si asa si este,Piistorul cel bui (Ioan 10, l l). Dacdte vei lisa condus, vei fi convinsci asatrebuiesi faci, vei si intelegecu inima ci, asacum prstorul s0rguincios pa$teturma in pidure, i;i dar nu o lasl si se ritlceasci in ea, ci are grijd si tinl oile impreuni, tot a$a sufletele, nelisandu-le rlticeasci in minciunl si in pisi ;i Domnulne paFte cate,adunandu-le caleavirtutilor,pdzindu-le nu le fure saus[ le rizlepe sI lupul cel firi de trup. {easci eoarece diavolul, prin firea lui, ar puteasi-mi pitrundl cat ai clipi din ochi si dintr-o singurdmi;care in inimi, trebuiesi fiu gataqi eu sd-l respingtot atat de repede,cu un singur cuvant,spusdin inimi, care sd cuprindi in sine toati putereaadevirului, asemenea unui antidot impotriva minciunii vrdjmasului.in acestsensspunea Mdntuitorul ,,fi1idar intelepli ca serpii" (Matei 10, 16), deci a;a cum qarpele fird trup ne ataci fulgeritor, cu precizie,cu diavoleasciiscusinli, alegdndu-qi ?ntotdeauna mornentulc6ndpe poateataca;i dobori mai usor,descoperindu-ne intdi pdrtile si deprindemai rile cele mai slabe,pentruca ataculsi-si atingi ?nceamai marepartescopul. In acelaqitimp, Domnul adaug5:,,qi nevinovalica porumbeii,,,adici simpli (modesti);i buni. De la qerpiputemlua doarinrelepciunea (isretimea); inima s[ ne rlmani simpli, curat6,neatinsd stricdciune; bl0nzi si smeriti ca de fili Mine, ne indeamni Mdntuitorul,nu vI lisati cuprinqide m6nie si de irascibilitate: ,,Craci mania omului nu lucreaz[ dreptatea Dumnezeu"(Iacov I, lui 20). Sd ne pistrdm curafi,neatinqide nici o intiniciune a trupului si duhului. uf-letulnostru ca fiinti spirituali activd_Ufppate rlmani in nelu si qU__&qe_14U1,_U!4!g!g. g4_r9._f4q_{a,9-e lrnsle,l i1n lAq_qre jle_ln e,l gEu,__gU_gre$te neghinL Dar, fiindcd orice bine vine de la Dumnezeu,iar mijlocul de a primi orice bine de la Dumnezeu esterugiciunea,numai cei ce seroagdcu osdrdie, adincul sufletului,sincer,primescde la Domnul har din 119

pentrufacereabinelui qi, in primul rAnd,harul credinlei.Cei carenu se roagl este firesc si rlmdni firi daruri duhovnicesti,lipsindu-sede bunivoie de ele, din negriji si din rlceala sufletului. $i aqacum in inimile celor ce se roagl cu sArguinlIsi lucreaz[ Domnului creqtegrAulpornirilor, intentiilor si faptelor bune, tot asasi in inimile celor ce nu se roagi cresteneghinatuturor riutililor, care inlbusi putinul bine care a mai rlmas de la harul Botezului, Mirungerii qi apoi al Pociinlei gi impirtfuaniei. De aceeatrebuie si arltlm ceamai maregriji holdei inimii noastre, si nu creasciin ea neghica na rdului: lenea,huzurul,luxul, necredinla, iubireade avutie,zgdrcenia, invidia, ura;i celelalte.Sd ne plivim in fiecarezi holda inimii, micar la rugiciuneade seari si de dimineati. Sd o improspitim cu suspine mdntuitoare cu si lacrimi. precum ploaia cea timpurie, de dimineali, $i ploaia cea tirzie, de searl Si s[ mai facem si altceva:sI punem inbrazda inimii noastreseminlele virtulilor - credinla,nldejdea in Dumnezeugi iubirea de Dumnezeusi de aproapele; o ingrlqim, sd o fertilizim cu rugiciune, cu ribdare, cu fapsi te bune gi s[ nu r[mdnem nici micar un ceasin trdndivie si nelucrare,cici atunci c0nd tr0ndlvim si nu facem nimic, duqmanulse arati foarte sArguitor in a-gi semlna neghina.,,Dar pe cAndoamenii dormeau,a venit vrljmaqul (...) a seminatneghindprintre griu si s-a dus" (Matei 13,25). Trebuie,de asemenea, nu uitlm ci faptelebune nu se pot face firi efort si uneori se s[ fac chiar din obligatie;dupi cum c[dereanoastri in picat nu poarefi ispiqiti ;i nici Impir[1ia lui Dumnezeu,,cuceriti" decdt,,prin strlduin$ qi cei ce se silescpun mAnape ea" (Matei ll,l2). De ce oarecaleacea strdmtd;i poarta ingustdduc spreviatl? cine str0mteazra caleacelor aleqi?Cine ingusteaz[ poarta?Lumea stramteazl calea aleqilor, diavolul o strAmteazil, trupul o strAmteazi.Acesta din urmi ne ingusteazd. caleaspre impirllia cerurilor. omnul m-a adus,cu sufletul gi cu trupul, din nefiinli la fiin$. El este atotputernic!Cum si nu cred in atotputerniciaSa? Aq putea oareeu, cel adusde la nefiinti la fiinfd, si credcI existl cevacaresI-I fie cu neputintl? Existi, oare,pentru Dumnezeu, lume, ceva mai de pret decdt in mine - omul? Dacr Domnul a adusdin nefiintl la fiin$ sufleteleingerilor qi sufleteleoamenilor,pot si cred oare ci existl vreun corp, insuflefit sau neinsuflefit, pe care sd nu-l poatXcrea Dumnezeu? Mai mult decdtatdt. Dac[ Dumnezeuinsuqi S-a ficut trup gi suflet omenesc,neincetdndins[ si fie Dumnezeu, poateoarefi cevacares[-l fie cu neputin{daface?Ar puteaexista oare gi altceva,infinit miraculos,precum aceasta? Aga $i-a aritat ;i iEi aratdDumnezeuatotputernicia. acd ingerii cei fIr[ de trup pot cdpita uneori o corporalitare vizibili, nu una imateriali, Dumnezeu dAndu-le asemenea putinli, de o ce nu Ei-arputeacrea Dumnezeucorp Sieqi?$tim chiar cI fiecdrei creaturi

t20

insuflelite ii esteproprie capacitatea a crea, datd de Dumnezeu,Duhulde Atotf[citor. Dumnezeu,Care a dat naturii legi prin care se poate schimba repedeqi u;or, n-ar putea oare transforma,printr-o singurl miEcare,orice materieintr-un corp viu? Oarecorpurilevii, toatecdtesunt,nu suntcompuse din materie amorfi gi neinsufleliti? Care putin credincios ar putea si se indoiasc[, dupl toate acestea, prefacerea de pAinii gi vinului in Trupul gi S0ngelelui Hristos Domnul, in timpul dumnezeiestii Liturghii, dupi ce El Insuqis-a intrupat pe Sine de la Duhul Sfdnt Si din FecioaraMaria? e estemai puternicgi mai neschimbitordecdtcuvdntul?Prin cuv6nt a fost creat[ lumea,prin cuvdntse ;i 1ine.Dumnezeu,,!inetoatecu cuvdntulputerii Sale" (Evrei 1, 3). $i totuqi,noi picdtogii ne purtdm fali de cuvAntatdt de superficialgi de neglijent.Exist[ oarecevape care si-l tratim cu mai pulin respect decdtcuv0ntul?Saucevacaresd ne fie mai schimbltor? Ce aruncim din noi, in fiecareclipi, a;a cum am aruncao murdirie, dacl nu cuvdntul?TiciloEi suntemnoi oamenii! Cat de nepisltori suntemfali de un giuvaer atdt de scump! Nu linem seamaci printr-un cuvAnt iesit dintr-o inimd credincioaslqi iubitoareputem face minuni in viala s,iin sufletul nostru, in viefile Ei sufletelesemenilor,atunci cdnd ne rugdm, c0nd suntemla slujbeledivine, cAndpredic[m, cflnd slvArqimSfinteleTaine! Pretuie;tefiecarecuvdnt,crestine, cu luare-aminte fii fa$ de el, fii statornicin cuvdnt;dI cuvintelor oamenilor sfingigi cuvAntuluilui Dumnezeuincrederea cuvenit[ cuvdntul esteinceput. Cuvdntul trebuie cuvdntului viefii. Adu-1i aminte cd gi respectat fiindc[ Domnul Cel Atotprezent,Atotflcltor, Unul ;i Nedespdrpoate fi intr-un singur cuvdnt. De aceease si spune:,,Si nu iei numele lit Domnului Dumnezeuluitiu in deEert"(Ie;irea 20,J), fiindc[ intr-un singur nume st[ insusi Domnul Cel ce este,Fiinla necompusl, simpll, Unul, Cel pretutindenichemat(invocat). e te va lovi vreodat[ Dumnezeucu o mare supdrare, o boal6,cu cu vreun necaz.sI nu-ti pierzi nddejdea: sigur c[ El i1i va trimite si fii o bucurie, iti va da har, pace,putere,bucurie, pe mlsura suferinlelortale. Fiindc5:,,induratgi milostiv esteDomnul, indelung-ribditor qi multmilostiv. Nu pin[ in sfdrgitse va iufi, nici in veacse va mdnia.Nu dupi picatele noastre a ficut noul, nici dupi flrldelegile noastrea risplitit noui" (Psalmul 102 , 8 , 9, 1 0 ) . c[ privind la CruceaMintuitorului, gAnde;te-te pe ea a fost ristignitl, I pentrumdntuirea noastr[,Iubireainsiqi qi mai cugeti la fericireacea mare pentrucare am fost mdntuiti de Domnul ;i la chinurile de care ne-aizclrei fiare ne-a scosqi clrui Pdrintene-a incredinfat!Ce bivit, din ghearele iubire nemlsuratil Ce riscumpdrarenemlsuratil Riscumpirare de amenintareachinurilor vesnice!Nemdsuratisi nesriitd fericireacea flr[ de sf6rsit.

12l

dnd spunemTatdl nostnztrebuiesi fim convin;i si si nu uitim c[ Tatil cerescnu ne uitd ;i nu ne va uita niciodati, fiindcd ar putea oare exista un prrinte, chiar prmdntesc,care si-;i uite copiii, care si nu le p_oarte griji? ,,Mr cheami pe mine in ziua necazuluiii te voi, de izbdvl,, (Psalmul49, 16).Zice Domnul: ,,$tiedoarTatil vostrucel ceresc de ce aveti nevoie" (cf. Matei 6, 32). Reline acestecuvinte in inimi. Nu uita cr Tatdl :erg.lc te inconjoarr mereucu iubire si te ocrote;tesi de aceeail Ei numim Tatil nostru.cuvantul rati are aici o semnificatie puteredeosebite. gi'o (- 1ndzici o rugiciune,zi-o dupi rdnduiali.cum scriela carte, siri nu \-, de la un cuvdnt la altul fdri si pitrunzi adevirul pe care il contine ;i fari a-l simti cu inima. striduie$te-te lucrarea careo faci, cuvintele ia pe pe care le spui, s5-ti treacdprin inim[. Uneori insi inima s-ar putea si se impotriveasci: lenevie, din dintr-oincremenitiinsensibilitate de ceeace fati citesti,din indoiali saudin necredin$,saude cevaca o lingoareqi o senzatie de asfixiere;din neatentie, din cauzd, esti atrassau preJcupatde altceva; cd saufiindci nu !i-a iesit din minte jignirea cuiva,din setede rizbunare fati de acela;sauiti sti gandulla o desfitarelumeasci,saula ultimul roman pe care l-ai citit qi, in general,la vreo carte cu conlinut profan; nu fi egoist, cautr sd-1iinvingi pornirile nesibuite ale inimii; ofer[-i-o lui Dumnezeu,ca pe o ofrandi bineplicutr:,,Di-mi, fiure,inima ta!" (pilde 23,26).Atuncirugiciunea ta te va face de-unneamcu Dumnezeu, va uni cu El gi cu cerulintreg te si te vei umple de Duh si de roadeleLui: adevir, pace,bucurie,dragoste, inl delungi-ribdare,inimi zdrobitd.Ai vrea si isprivesti mai repedepiavila de rugiciune, ca si dai odihni trupului ostenit?Roagi-te din inimr qi vei avea partede cel mai linistit somn,mai profund mai slnitos. Nu te grdbi,rug6n;i du-te oricum, cu preful uneijumitifi de ori de rugiciune vei cdqtigatrei-ore de somn sinrtos. cdnd lucrezi sau esti la serviciu,te gribe;ti? Tiezeste-te mai devreme,nu lenevi in pat, roagi-ie sdrguitorsi vei'aveapartede liniqte, energiesi succesin tot ce vei face pestezi. Te doareinima din pricina grijilor.vi^e1ii? infrdneazi-ti-o.Si-i fie ei comoari Dumnezeu, degertdciunile nu vle1ii Inva!-o si se lege mai mult de Dumnezeu,prin rugiciune, decat de zddirniciile lumii acesteia. sd nu re ruEineziin iilele u6ui tate qi in ceaca sul mortii, precumcel bogatin averi lumegti sirac in credinld,nidelde si ;i dragoste.Daci nu te vei ruga asa cum am spus, nu vei spori in viajr, in credinld,in infelepciune duhovniceasci. Hristos Domnul n-aveaunde si-$i plece capul in timpul vielii T:rir r sale pdmantegti (Matei g, 20), aveainsi viati in Sine qi viaji pentru toti (Ioan 3,36: 5,26; rr,25; 14,6). Boga{iiiEi construiesc'palaie io*ptuoase, triiesc in ele, dar - vai! - in ciuda ambianleistrdlucitoare care se in mi;ci, nu au in inimr viati adevlrati si nici cu desertrciunilelor nu se pot

122

desfdta. plictisesc,se sufoci in palatelelor somptuoase, Se incdt mulli bogati qi dregltori de seam[ar schimbaoricdndpalatulcu bordeiulsiracului, numai sd dobAndeasci linisteainimii. oti bineplicealui Dumnezeuintru totul printr-o desdvdr;itI despitimire, finAndu-1i trupul bine strdnsin frdu: de pild[, cAndti-e lene qi tragi la somn in timpul rugiciunii, fi in asachip incdt si nu cedeziacestor porniri, arltdnd astfel cI iti poli stlpdni trupul. De o asemenea stare s-au invrednicit mucenicii si ascetii. T a sfdrsitulrugiciunilor de diminea![ qi de searl pe carele faci acas[, I-rcheami-ti in ajutor sfinlii: patriarhii, proorocii, apostolii, slujitorii altarului,ierarhi ;i preoli, mucenicii,mirturisitorii, cuviosii, ascelii,doctorii fdri de arginli. Vizdnd in ei exemplede lucrarea tuturor virtutilor, cauti s[ le urmezi tu insufi pilda. De la patriarhiinvati credintasi increderea, intocmai ca aceleaale copiilor fali de pirinti, ascultarea fali de Domnul. De la prooroci qi apostoli, rdvna lor intru mirirea lui DumnezeuEi pentru mAntuireasufleteloromenegti; la sfinlii slujitori ai altarului,rAvnain propov[de duireacuvdntuluilui Dumnezeuqi in alcituirea de scrieri duhovnicestichemate sd preasldveasci numele lui Dumnezeu,sI intireasci credinfa,nidejdea Eidragostea cregtini.De la mucenicigi mlrturisitori - tiria in apirarea in credin{eiqi demnitatea triirii lor in fata necredincioqilor a celor deprinsisi gi vietuiascdin necinste;de la ascefi- rd.stignirea trupului, cu toate poftele si patimile lui, rugiciunea qi cugetareala Dumnezeu;de la doctorii firl de arginli - neagonisirea ajutorarea fdrd risplati a celor nevoiasi. ;i 0nd trupul se afld in largul sdu,bucurdndu-se tihni qi desf[tare, de toate poftele qi deprinderilerele se trezescin el; cdnd este strAmtorat, istovit, cand nu-qi mai poate satisface poftele qi patimile, acestea slibescqi pdn[ la urmi pier. Iati de ce infelepciunea bun[tateaTatilui cerese Ei fac ca si fim incercali sufleteqte trupestede supirdri si boli. Iati de ce qi acestea trebuienu doar r[bdate flrl crdcnire,ci si ne gi bucurim de ele mai mult decdtde stlrile de liniqte sufleteasci,de libertatesi slnitate trupeasci. Fiindcd.neindoielnic, estemai rea starea sufleteascd aceluia a carenu a trecut prin supir[ri sauprin boli trupeqti,mai cu seaml cAndtrdieqte belsug in plmdntesc,neddndu-qi seamaci inima ii odrislegtepicate si patimi de tot felul, supundndu-l mortii spirituale. afi atentiecopiilor, smulgefi-ledin inim[ neghinapicatelor, a gAndurilor viclene, urite, hulitoare,a deprinderilor,pornirilor, patimilor pdcdtoase; vrijma.sulgi trupul nostrucel picitos nu cruti nici copiii; in copii existi germenii tuturor picatelor; aritati copiilor cdt sunt de vitimitoare patimile in viafa omului, nu le ascundeli, pentruca, ignordndexistenfa si lor

r23

neitrfelegand despiece estevorba, si nu se dedeala deprinderiqi patimi, care pot sI creasclin ei si si dearezultate cdndcopiii vor u;ungelamaturitate. mul trupesc,in toati viala lui, urmeazd. direclie trupeasci,preoo cupdrile lui sunt trupesti,scopul pe care il urmrresteestetrupesc. Rugrciuneaii estetrupeasci,modul cum invatl el insuqiqi cum ii invaid pe atr1ii estetrupesc,scrisul si compunerea c[4i sunt trupegti.Toatd viaia,ia de fiecarepasEicu fiecarecuv0ntspus,reflectdo existenli cei mai -trupeascd... mult se manif'estd viafa cea dupi trup in pdntece. Acolo esteEi tronul si tribunaomului care triieste doar cu trupul. pe mdsuri ce omul, cu ajutorul lui numnezeu,se indepirteazd, viata ceadupi trup, el incepesi-si tini la disde tanli p0ntecele, schimbi regirnulalimentar,inceteaz|si mai trdiascl doar isi pentru nesitula burtd.Pulin cdte pufin, in inima lui se instdpdnesc credinta, nddejdea dragostea. si Locul mnncirii prisositoare, b[uturii, imbriciminlii al si locuin{eiluxoaseil iau gandul la Dumnezeu,la suflet, la viafa veEnicd, la chinurile ve;nice. in locul iubirii de arginti, de m6ncare, biuturl de haine de gi locuinte luxoasevine iubirea de Dumnezeusi de oameni, de impreunlqederea ingerii qi cu sfinlii in ceruri. $i tot in loc de m0ncaresi tiuturi cu vine seteade carte ziditoare,de ascultarea cuvdntului lui Dumnezeugi a sfintelor slujbe. Mai inainte ii tinea de duqmanipe cei ce se impotriveauin vreun fel bundstdriisale aparente, exterioare;acum dirdmd el insusi acea fbrmd de bunistaregi ii iubeqte;i pe cei ce i-o dirdmi. inainte dormeapesre mdsuri, grsindu-si mullumire in somn; acum doarmeputin se lipseqiecu Ei bun[ stiin$ de un somn dulce; inainte igi protejac0t puteamai mult trupul, acum qi-l qubreze;te, si poati fi infrdnt in rizboiul necurmatcu duhul. ca And il vezi pe cdte unul, silit de diavolul, ci-;i line inima in prin\-, soareavreunui lucru de qimic, av6nd,cum se spune,une iddefixe, care il face si sufere,si-1i vorbeascide ea pdni te plictisegte, nu-!i ie;i din fire, ci cunosc0nd aceasta o boali sufleteascice vine de la diavolul. fii cd e bl0nd si calm, indreapti-te citre Dumnezeuindati si citeEtein liniste, cu credinti nezdruncinati,troparul icoaneicelei neficute de m6ni: ..preacuratului Tiu chip ne inchindm, Bunule, cerind iertaregreselilornoastre,HristoaseDumnezeule, ce ai binevoit si Te inalli cu trupul pe cruce casd,izcel bdvesti fiptura Ta de chinurile vrdjmaqului;pentru a"eaitu multumire i1i aducemTie, celui ce cu bucuriene umpli pe to{i, M6ntuitorul nostru,cel ce ai venit si mAntuiesti lumea'.. a seamala tine tnsuti. vrdjmaqul i1i pune la incercaregi ribdarea; el f r va socoticr a oblinut o dubl6 victorie dacdi[ vei ieqi din fire. stiindu-te victima uneltirilor sale,cauti si nu-!i pesede acestea. Cdnd cineva iEi iesedin fire, mai cu seami o persoaniapropiatd, durerossi o vezi cum se e poartdsi cum vorbesteaiurea,aducAnd mereu vorba de o pasiunepentru cine

r24

stie ce lucru lumesc.Nu te pierdeniciodatl cu firea, nu dispera,nu exploda: la ,,ia seama tine insuti ca si nu cazi ;i tu in ispiti" (Galateni6, l). Cheam[-L in ajutor pe Mdntuitorul: MAntuitorule!Mdntuieqre-mi!Dac[ te vei gisi in vreo dureresufleteascd, nu-L trlda niciodati, nici de vei fi silit de diavolul sau de patimi. Nu uita ce spuneinsu;i Domnul: ,,$i Mi chearnipe Mine in ziua necazuluiqi te voi izbdvi gi Ma vei preaslivi" (Psalmul49, l5). Nemirginita puterea lui Dumnezeu estegatasi ne vini in orice clipl in ajutor.Dumnezeului puterilor;i al bun[tifi ii estepldcut si-Si videasci, prin noi, putereaSa mAntuitoare si ne izbiveasc[ de vrljmasii vizuti si nev[zuti. Cu atAtmai si de pl6ns;i mai de compitimit esteomul cu cdt motivul durerii salesufletesti estemai de nimic, fiindcd atunci vei intelegelimpedec[ diavolul estecauza. icic0ndnu-!i vine mai greusI spui,din inimi,/zcd-se voia Ta,Pd,rinte, ca atunci cdnd te afli intr-o mare suferinti sauesti lovit de o boaldgrea, sau cdnd suferi de pe urma nedrept[1iioamenilor,sau a hi4uielilor Eiuneltirilor diavolului.Ti-e foartegreu si spuifacd-sevoia Za qi atunci cdnd te-ai fdcut tu insuti vinovat de vreo nenorocire,fiindcd e;ti convins atuncici nu voinfa lui Dumnezeu, a ta te-aadusin aceasituatie,desinimic ci nu seintAmpli flri voia lui Dumnezeu.in general,qe_eqJggIpl_s1.,c1q$_eryr g1nqO_n_{ cer- 'cd=suferim din vgig14_!u.LQt!!1{!e4e-u, ja!U&-g_red!![a g_i_experienla_qs _=- ll-spun ca Dumnezeuest de aceeane vine greu si spunem, cdnd suntem nefeicili, J'acd-se voia Ia. Ne intrebim atunci: oare aceastasi fie voia lui Dumnezeu?Oare de ce ne supuneDumnezeula chinuri? De ce oaresuntallii netulburatisi fericili? Ce-amfdcut?CAndse vor sfArgichinuirile noastre? De;i naturii noastrestricicioaseii va fi greu si recunoascici trebuie s[ se supuni vointei lui Dumnezeu,fdrl de care nu se intAmpldnimic, ea se cuvine si i se plece cu smerenie,s[ i se supundsi si aduci inaintea Domnului, ca pe ceamai de pre! ofrandl, supunerea toat[ inima, nu doar din atunci c0nd se bucuri de linigte Ei fericire, ci ;i in tulburare,in suferinl[ si judecatadeqartd str0mbl deslv0rsiteiinlelepciuni nefericire.S5-si supund qi dumnezeieqti, fiindcl pe cit de departe estecerul de pimdnt, pe atat de indepdrtatesunt qi gdndurilenoastrede cele ale lui Dumnezeu.Fiecareom si-l aducdpe ,,Isaacul"s[u - fiul unul-ndscut, iubit, cel figdduit (clruia i-au cel fost figiduite paceaEi fericirea,nu intristarea) drept jertf[ lui Dumnezeu, ardtdndu-Iprin aceastacredin$ qi ascultare,ca sd se invredniceasci de darurile Lui, cele de care s-a folosit si se va folosi.

125

Milosteniadati in sili rimAne firi folos


g i nu ne ducepe noi tn ispitd. Pentrua inlelege exact acestecuvinte tJ ale Ruclciunii Domnesti. trebuie si ne reamintim ci aceasti ruglciune a fost"dati apostolilor.careil rugaser[pe Domnul sI-i invele cum sd se roage,inainte de pogorirea SfdntuluiDuh, cdnd Satana cerusede la ?i Domnul ca s[-i cearni ca pe grAu.Atunci apostoliimai erauinci slabi in duh ii Ei puteaulesnecldea in ispiti (ca Petru);de aceea va si indemnaDomnul sd spunl ,.$i nu ne duce pe noi in ispit5". Cdci firl punereala incercarea credintei,nddejdii si dragosteinoastre,viata n-ar fi cu putinfd. Punereala incercarea comorilor celor mai pretioase inimii ii estede trebuingiomuale lui pentrua se vedeael ?nsusi sine qi a sti cum si se indrepte.Da, ispitele pe (incerclrile) ne sunt necesare gAndurile multe pentruca ,,s[ se descopere din inimi" (Luca 2, 35), ca si ni se descopere tdria sau sllbiciunea credin{ei, in sau ;tiinta saunestiinla,intindciunea curdliainimii, increderea Dumnezeu, sau in cele pimdnteqti, dragosteade sine sau de ce este striclcios, sau dragostea Dumnezeu.inainte de toate. de Andimi aducamintede Fiul lui Dumnezeu, Carea primit in Unimea dumnezeirii Sale firea omeneascisi cum trliesc astdzi cei ce se numesccreqtini,mi cuprindespaimasi jalea; spaima,gtiind ci pe cei ce nu se iau ei inqi;i in seamd, cei nerecunoscitori inrli! ii aEteaptl pe mdnialui Ei jalea, vizdnd cd multi cre$tini,lipsindu-sede bundvoiede feriDumnezeu; cirea cea negriitl a vietii viitoare, se dau pe sine focului si chinului vegnic. deoarece instegte toati cinsteape tot omul, indeosebipe creEtin, cu unire cu Domnul a binevoit si ia fire omeneasc[ ceamai str0nsd in Dumnezeirea astfel incAt DumnezeuS-a flcut qi Om. Priveqtela om gi Sa, cuget6:insusi Domnul a fost intru totul asemenea acestuiom, in afari de pIcat, gi dacl qtii Ei vezi cd,omul acela nu cunoa,ste adevlrul inomenirii Fiului lui Dumnezeuqi trlieqte nedemn,inval[-I, dd-i cunoqtinte. mai iuS[ besti pe fiecareom ca pe tine insuti fiindc[ esteaproapeletdu, agacum s-a spus si in poruncaDomnului: ,,Si nu mirturisesti strdmbimpotriva aproapelui t5u" (Iesirea 20,16). De mul trupescconsideri libertateacregtinuluio constrdngere. pild[: mersul la biserici, la sfintele slujbe, postul, pregitirea pentru gi impdrtlqanie,spovedania impdfiIqania,toateTainele.Nu gtieins[ cI toate acestea sunt cerutede propria sa naturl, fiind ;i necesit5liale sufletului. desprevirtutile altora.incearcd f-1 mul trufas.cdnd audevorbindu-se sentiment teamdvicleani: nu cumvaacei oamenisauacel om \-f un de s[ fie mai presusdecit el in facereabinelui, si nu-l puni pe el in umbrd,

r26

fiindci grgoliosul puneintot4eeruqs qng_lggllpratuturor.nu-$Lpq4!q se pg


pulea exista oameni care si-l egaleze. 41d1 rqshtpUi cu m4! pulip s4_l _ciAr_ Pentruel necazulcel mare e concurenta. {qpigeascl. 0nd cite;ti rugiciuni pentrutoti oamenii,fir[ si te rogi pentruei din toati inima. simfi o ap[sarepe suflet. deoarece rugdciunea nu-ti este primitd de Dumnezeu;cdnd incepi si te rogi din inim[ pentru toli oamenii, te simli indat[ usurat. fiindc[ Domnul cauti cu milostivire citre rugiciunea ta. eseorini se infig in inim[ coltii diavolului. Vei intreba:care colti? aqmllor Uneori diavolul ne supunechinului, fdcdndu-ne ne suspectimslugile de infidelisi tate qi incorectitudine raport cu bunurile noastre(Ei in specialcu proviziin ile). $i aceasta intdmpl[ chiar in timpul cind inimile ar trebui si ni se se indreptespre cele de Sus.Ca si te izbiveqti de astfel de grijii qi preocupiri diavole;ti, adu-fi amintecuvinteleSfintei Scripturi:,.Ingiduintavoastrdsd se facl ;tiuti tuturor oamenilor.Domnul este aproape"(Filipeni 4, 5). Nu vI faceli griji degeaba. Dumnezeuvd va pdzi bunurile; chiar daci nu veti fi acasi,El vi va,,!inelocul", fiindci estepretutindeni pe toatele implineqte. si servitorilorsi casnicilorvoqtri,ii va face si-si El va ,,vorbi" in conqtiinla scrutezegdndurileinimii in toati vremeagi in tot ceasul.Le va ;opti inl6untrul fiintei lor: sd nu furil Inimile li se vor tulbura si li se vor umple de spaimi qi de fric[ la orice intenlie pdcitoas[ de a-si insuqi ceva ce nu le apa4ine;Domnul isi va arita minunata-Iputerein ei, nu le va ingldui si vl prade.De altfel, ar trebui sd vi obignuili si considerafi ce e pimintesc un tot sunoi si sd nu-i dati atentie. uv0ntul lui DumnezeuesteCreatorulsi Dumnezeulnostru ;i orice rostirea Saesteadevir si fapti. Nici cuv0ntulnostrunu trebuiesi fie deci qi cuvdntultuturaltfel (fiindcdsuntemfacufi dupi chipul lui Dumnezeu, trebuiesi fie adevlr qi fapti; precumcuvdntulbinor fiintelor cuvdnt[toare evestitor al Arhanghelului cdtre Zahaia si citre Fecioara Maria). CuvAntul asa. ingerilor qi sfinlilor a fost intotdeauna Diavolului ins6,dup[ ce a cdzutde nu la Dumnezeu, i-au mai rlmas de folosit dec0tumbrelecuvintelorsi ale gdndurilor, ele fiind lipsite de adevdr,neexprimAndesenlalucrunlor, fiind doar minciuni gi fantasm5. agacum tlecarecuvAntal lui Dumnezeu-Cuv0ntul $i cuvintelediavoluluinu sunt decAt inseamnl via1i,tot aEa minciun[ si moarte, ca qi tatll lor. Minciunaestede la sinemoarte, fiindca ceeace a cdzut tntocmai din viald in moartepricinuieqtein mod firesc moafiea sufletului. u poli s[ nu faci altcevain viall decAts[ minAnci, sd bei si sI fumezi. fiindcd viata omului nu sereducela un continuumOncat. biut si fumat (desi existl oarnenicare nu fac decAtasaceva, mereu).Diavolului

r27

gi toati suflareaEu am ficut-o" (trirnitereeronati: Is. 57, 16 - n. trad.) n, ucizi". De ucis, ucid, printre al1ii,si doctorii cei ce nu pun un Q 1 ,, U diagnosticexact si ii prescriubolnavuluimedicamente contraindicate.Ucid ;i cei care refuzd. se tratezesau ii refuzd, s[ vreunui bolnav asistenta medicali. ucid si cei care ii tulburi si ii agiti pe bolnavi, deqi ;tiu ci prin aceasta pot provoca moartea,de pildi, fdcand a$acu un bolnav de le tuberculozi;i gribindu-i sf0rqitul.Ucid qi cei care,din zgdrcenie din alte sau motive reprobabile, nu-i asiguri la timp meclicamente unui bolnav saup6ine unui flim0nd.

r tot ceinseamnr sufletsi tot ceinseamni trup.Eu suntcreatorul, Eu suntDumnezeul duhurilorsi al trupurilor. ,,Dela Mine vine suflare duh de

i-a reusit gi aceasti ispravr; prin fumat si transformeviafa intr-o arderefrri folos, iar guraomului, ceameniti si aduci multumiri si laudelui Dumnezeu, sa o prefaci intr-un cos fumegos.cu c6t vei folosi mai pulini m0ncare ;i bdutur6,cu atat !i se va subtiasi usurasufletul. utin credinciosule! te indoi de atotputernicia Nu Mea! Eu am creat

cateori nu intalnim oamenicu inimi perverse, denaturate! timin T). ltt pul oficierii rainelor stau f[rd credinli, insensibili, neputincio$i moral, sauii umfll rAsul,sause agiti, sautremuri de o frici diabolicl. Boala vreunuiadintre apropiatinaste,de asemenea, ei nesimtire,ba chiar si un in fel de satisfactiedrlceascl: incep s[-l considerepe bolnav ca pe o fiinfi inutilir si sr gandeasciin sinea lor: ,,dacdmoare iita, o sd mr simt mai in largul neu", fird sr le treaci prin minte ci gi ei, ca oricare al1ii, pot muri chiar a douazi ;i nimeni nu ii va regretasi nu ii va compitimi, dupiium nici ei nu-l compitimescpe bolnavacum. n om supdrdcios firi minte, dorind si facr si funcfionezeun si obiect sau un aparat oarecare nefiind in staresi-l foloseascidin si nepricepere, vdzandu-se deci in imposibilitateade a-l utlliza, asacum ar fi dorit, de cele mai multe ori se infurie, isi iesedin fire, aruncdacel obiect sau il distruge,ca ;i cdnd ar fi o fiinti vie si s-aropuneintenliilor sale.Se int0mpld ca cevasi nu meargi, sausi seintepeneasci, si se rupi, sausi funcsau altfel decatse astepta, sd nu i se potriveascilocui, si omului i se sau lioneze parec6 totul se ridici impotriva lui gi estegaramai-mai si inceapi sd pldngi de ciud[. Dar daci in locul nepriceputului vine un mester,totul intrl in norrnal. De ce?Fiindci mesterulse apuci de treabdcu cap,ralional,cu pricepere qi cu suflet. Cdtre ce mi inclreapti acestereflectii, care privesc lucruri it6t de obiqnuite,modul nostru de a ne puna cu obiectele? citre constatarea cd pretutindeni mintea,saumai exactspus,spiritul rationalal omului, domneste asupramatedei. Nimic nu se poate face de la sine, fdrl contributia mintii,

r28

nici mdcar o singurdmi;care mecanici corect5.Nici un obiect nu se poate adaptade la sine scopuluipentrucarea fost creat,deoarece scopulrespectiv nu poatefi atins dec0turmdnd anumitereguli, sau prin modalit[ti determinate,cunoscute, acestea iar sunt produsulmintii, al inteligenfei.Iati c0teva exempledin univers.De unde provine aceaordine extraordinari care domini materia neinsuflelitl qi lumea animalelor necuv6ntltoare? unde vine acea De frumusetefdri seamln, aceaminunati transformarea materiei amorfe, lipsite de viatl, in ceva plin de armonie ;i de viali? De unde vine aceaadaptareperfectd a unor elementelipsite de viali la mii si mii de scopuri,dintre cele mai diverse,intr-un mod atdt de rafional si de simplu, stiut fiind ci prin ele insele aceleelemente n-ar puteasi-si ,,propun["un scopqi nici sd-lating[? cine este nevlzutul stlpdn al tuturor acestorforme ale materiei? Ce Minte isi vldeste preaminunata-I inlelepciunein materia neinsufletiti qi in multimea vietuitoarelor necuvdntitoare? Cine esteArtistul qi Sculptorulperpetuu, ce isi realCel izeazd. operain mod nevlzut inainteaochilor nostri?Tu eqti unul, Doamne, Ficdtorul a toate!Ochii inimii meleTe vId in fiecarelinie a spatiului. le-ai Tu ticut Eile faci pe toate,impreundcu Fiul Tdu si cu Duhul Tiu cel Sfdnt,Inima meaTe siruti, oriundeTe-ai afla, qi mi inchin Tie, Te laud, si Te c0nt. ei caredau semenilorlor infometatisaulipsiti piine saubani cu pirere de rlu, cu ochi viclean si cu inimi nesltuli, fac ca si cum ar puneotravd?npAinea carele-audat-o sauin milosteniaf5cutl, degiotrava pe r[mflne nevilzutd., fiind doar una sufleteasci.Dac[ dai ceva, trebuie si o faci cu dragoste, respect cu fali de persoana aproapelui, bunivoie. cu bucurie, de fiindcd iubirea cere bucurie;te bucuri atunci cdnd ajuti pe cineva pe care il iubesti.Milosteniadati in sill nu facedoi bani, fiindci de fapt parteamareriali a milostenieinu-!i apa(ine, ea vine de la Dumnezeu,omului ii rimine doars[ o impartdsi s[ o facddin toatl inima. De aceea multe milosteniirimdn aproapefdrl folos, fiindc[ au fost date in sild, cu pirere de riu. cu lips[ de respect fafd de persoana aproapelui. cam aqaseintdmpli qi cu c"i ce, primind musafiri, ii privesc de sus Ei cu fiflrnicie. o asemenea ospitalitatenu aduce nici un folos. Jertfele pe altarul dragosteifafi de aproapelesI le aducemdin toatl inima. Dumnezeu pe iubepte cel care dd cu voie bund (2 corinteni 9. 7). d te fereasci Dumnezeudacl i1i va pdrearlu de vreo danie afierositi Mdntuitorului,Preacuratei SaleMaici sau altor sfinti; in felul acesta vei pune materia mai presusde spirit. Bagi de seamd,si nu-ti fie dania aceeasprepierzare.Trebuie sI fii convins ci Domnul sau sfinlii Sii iti vor da, in locul unor bunuri pieritoare,daruri nestricicioase, locul celor vrein melnice,cele vegnice, considerdnd drept daruri duhovniceEti lumina duhovniceasci, iertarea plcatelor, darul credintei vii, al nidejclii nezdruncinatesi al iubirii nefltarnice, paceaqi bucuriaintru Duhul Sfint, toateacestea st6nd

r29

infinit mai presusdecAtdarurile materiale.Cheltuiegte-1i bucurie agocu nisealapentru a face jertfe Domnului si sfintilor Sii. Daci le vei trimite printr-o alt[ persoanl,credeci ele vor ajungela destinatie, daci cinevaiqi qi va insuqi dania, Domnul va face ca fapta aceluia s[ iasd la lumini, incit nimic din obolul tIu si nu se instr[ineze,ca si-1i aduci dar de la Domnul pe mdsuracredinteisi mdrinimiei inimii tale, fiindci DumnezeuesteCel ce d[; dd mai cu seami celor ce ii aducca iertf[ darul inimilor lor. fintii lui Dumnezeusunt persoanecare, prin triirea lor liuntrici, apar ca unii ce ascultdde Domnul, Cel ce le cerceteazifiinta si lucreazd ea,cei ce aducnecontenit in laudi si mullumire Domnului pentrudulceafasi desfltareape care le simt in sine Ei pentru bucuria pregustdriipdcii celei de dinainte de ceruri. ,,V-ati intors acum la Pistorul si Veghetorulsufletelorvoastre"(1 Petru2,25]r. gi omnul a creatmateriapentruca ea sd se schirnbe sI se prefaci in fel si chip, dupi planul Slu. Aceastaestemenireamateriei,ca sd se videasci prin ea, pentru creaturisi prin creaturi,infelepciunea, atotputernicia si bunitatealui Dumnezeu,pentruca prin ea creaturileinsuflelite qi mai cu seaml cele rationalesi imbricate in trup s[ se fac[ folositoare. rijmaEul lucreazd, ucigltor asupra inimii omului, printrealtele;i folosindu-sede naturi sau de factori exteriori. ca in cazul lui lov: vdntul, apa,focul. Caseleiau foc de foartemulte ori in urma uneltirilor vrijmasului;navelesi clldirile pot fi inecatesau inundatede apil vdnturile puternice pot dlrdma edificii; vrijmaEul se poateascunde intr-o vreme c0iqi noasd,sub forma frigului, umezelii,a unor curenli atmosfericicare influenteazdstareasufletului,creAndu-ne anumeapdsare, o tensiune;frigul exterior poatesi ne dea o anumiti insensibilitate fati de tot ce esteadevirat qi sfint. O, cAtde multe suntviclesugurile stdpdnului duhurilorcelor de subcer si ce greune vine sd le descoperim! n om corupt ar vrea sd mdndnce sd beaneincetat, si sd-;i desfdteze mereuprivirea, auzul,mirosul, pipditul. Oameniicaretriiesc dupd trup iqi satisfac pornirile si ciutirile mdncdndzdravdn, bdndvdrtos,fumdnd, ducdndu-se spectacole ascultdnd la sau muzici, umbldnddupdcasearitoase, ddndu-se vdnt dupl podoabestrilucitoare.Dar in mlsura in care ne face in s[ ne inil$m c[tre Dumnezeu, impodobireaobiectelorsacrenu numai ci nu este un pIcat, ci este ceva sfAnt gi ziditor, intocmai ca s,i cAntarea bisericeascd, gi mireasmatimAiei, strdlucirea mirelia bisericilor gi a obiectelor de cult. Toate acestea fiind destinatesi slujeasc[preamiririi lui Dumnezeu si trezirii sentimentelor evlavioase fin de p[cat, ci de sfinlenie.in ,,lume", nu fastul este pus in serviciul trupului. al omului corupt, indeplrt0ndu-l de

130

Dumnezeu.O inimd coruptdestein c[utare de senzaliitrupegti,impure, in (informatii) care ele iqi g[sestesatisfacfia. minte coruptdcauti cunoqtinfe O si rispundi curiozit[1ii sale corupte,g[sindu-;i mullumire in ele; o imaginatie qi o memorie coruptecautd imagini in care si-Ei gdseasc[satisfactie. Toate acestea imagineaomului vechi, fiind fapte de om vechi. Noi creqdau (1 tinii insl suntem,,fdpturi noui" (2 Corinteni5, l7), sau,,semintie aleas5" Petru 2, 9), oameni noi, imbrdcali ?n omul cel nou, cel dupi Dumnezeu, ,,zidit intru dreptateEiin sfinleniaadevlrului" (Efeseni4,24). Trebuie si ne dezbricdm de omul vechi qi de poftele lui, cele pe care le-am amintit mai inainte,sd ne impotrivim dorinlelor si poftelor lui. 1r And cite;ti in auzul poporului credincios rugdciuni foarte lungi, lr.-, dupi tipic. atunci vrdjmasuliti strecoariindoiali in inimi, ficind si-1i inghelecuvdntulpe buzela gindul c[ poporulnu ?ntelege multe cuvinte si cd citirea unor asemenea rugdciuniestepierderede vreme.Ce prostiel Nu esteoareDuhul Sfdnt InvilItor a tot adevlrul? Ar puteaEl oarerimdne firi rost qi s[ nu lucrezespreluminarein inimile oamenilor? ti s-aint0mplat Nu chiar1iesdti selumineze inima de la Duhul SfAnt? insutinu pricepeai Tu t0lpdni cdnd.dintr-odati, Duhul Sfdntti-a deschis cul unorcuvinteqi expresii, pdndatuncicuvintesi expresii. aceastd minteacitre aceleneinlelese lumidatdinimii tale spreinv[1Ituri. Fii convinsc[ fiind dintr-o noas[ deschidere se poateintdmplatot a$aqi cu altii. Citeqtedeci tot cu neclintiti convingere. nu te indoi. Dumnezeuva face ca acesteseminles[ creasci ;i s[ rodeasci. 1-alea cea strdmtd;i ingustl poate fi aqa din multe cavze.CAnd te vrljma.sulgi spiritual,qi fizicl vrei sd scrii o pre\-, rogi. i1i strAmtorezi dic[, asacum iti ceredatoria,trebuies[-1i invingi lenea,s[ o faci sd se simtd Pestetot intAmpinio limit[, sauceva carete obligd si strAm,,strAmtorat6". ceva,de la tine saude la al1ii.Fumul iadului i1i intuneci tezi si sd ingustezi si i1i ,,strdnge"sufletul, chiar qi atunci cAnditi std inainte sfAntagi infricotoateTainele.Cu s[toareaJertfi, cind te impirtdsesticu ea si cAndsivArsesti cdt estemai mare Eimai importanti lucrareasf0nt[ pe careo faci, cu atatmai putemic gi mai inverEunat esteasaltulvrijmagului. unui mir nesecat.Lumea T\ umnezeuizvorlqte bunltate, asemenea Bunit[1i. asemenea unui ocean I-f spirituali esteo revlrsarea acestei absoluti nu-mi de mir binemirositor.Aq puteaoare sd nu sper c[ Bundtatea va da si mie tot binele?Revirsatu-S-aDomnul ca un mir, intru Bundtatein toat[ flptura, f5r[ a Se istovi cdtuside pufin. f n ajunul marilor sdrb[tori trebuies[ fii cum nu se poatemai atentcu Itine insuti. Vrijmagul cauti din vreme s[-1i r[ceasci inima fa$ de evenimentulcare face obiectul s[rbitorii, astfelinc0t sI nu o poti cinsti din
.A

131

toatd inima, cugetdndla semnificatiaei. vrajmaqul lucreazd, noi fie prin in timpul de-afari, fie prin mOncarea biutura din acele zile, fie direct, Ei trimitdnd asupranoastri sigeli otrivite, cu carene strdpunge inima qi careil pot zdruncinaputernic pe tot ornul, dindu-i ganduri uicl.n", infame, hulitoare ;i o repulsie sufleteascrfati de ,,obiectul" sirbitorii. indepirteazi vrijmasul cu iugiciune Eimeditatiila celede Sus. u.3, in timp ce te rogi, vrrjmasul iti va trezi o srra;nici pofti de T) lJ ntang'dre, cauti si ti-o reprimi, ca pe o porlire trupeasci,nervoas[, intiregte-ti inima in rugiciune, infllcire azd.-ti-o creclinli si cu dragoste iu qi, in loc de rrspuns, spune-i ispititorului cuvintele Domnuiui: ,,Nu numai cu paine va trdi omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu,. (Matei 4, 4). Rugiciuneainti line clecearnai aleasi hrani, imi intireste qi imi lumineazisufletulsi trupul.c6nd incepea se ruga,omul trebuiesi se smereascd, si-;i scoatidin inirni mdndriasi oricealti deserriciune lumeasci,si aducdin ea credinti vie si nesoviielnicd. and te rogi, ia aminte la tine, pentruca si te rogi cu fiinla lduntrici, 1r \-, nu cu cea din afari. chiar daci esti fir6 de misuri de picitos, roagd-te. lua in seami aprinderea, Nu viclenia,deznddejdea diavoleisci. incearci si previi Ei sd invingi uneltirile diavolului. eOu-ti aminte c[ Mdntuitorul esteoceande milosardiesi iubire de oameni.Diavolul insi ti-L va infdtisa pe Dclmnulinfrico;ltor si nemilostiv,pornit si-ti respingi rugiciunea si pociinla. Tu aminteste-ti cuvinteleMAntuitorului.ur" nL diu splran1isi curaJ:,,pecel ce vine la Mine nu-l voi scoateafard"(Ioan 6, 37). Sl: ,,veni1i la Mine toti cei ostenitigi impovdrati" - adici purtandpovaraviclesugurilor si defdimirilor diavolegti ,,EiEu vi voi odihni pe voi; (Matei I l, 2g). rugaciune pornitl din inimi, cu lacrimi, currl[ de pdcate, dar nu 1l \g,7 numai atat. Ea vindeci bolile gi neputintele suflete;ti,innoieste toatd fiin{a omului. il face si renasci, as spune(Etiu din experienfi). o, ce dar nepretuiteste rugiciuneal slavi Tie, pdrinte al indurirltor;i Dumnezeulea toati mangiierealSlavi rie, Fiul lui Dumnezeu, Unul-NIscut,Cel ce ne-ai fost dat mijlocitor spre nesfArsita iertare a picatelor! Slavi Tie, DuhuleAtotsfdnt, g, cel ce te rogi pentrunoi cu ,,suspine negriite,.(Romani 26), Carene dai noui rugiciune fierbinte,cu lacrimi qi cu iuspine, caresi ne incllzeasci sufletul ricit, si ne dea umilinti ;i pirere de rIu pentrupicatele noastre,sd ne curele qi si ne sfinteascd, ne intireasci. s[ ne linisieasci si si si ne innoiascd!Slav[ Tie, Treime Sfdntdfird de inceput,ficitoare-de-viati, in veci binecuvdntatide toati fiptura rationali! prin rugdciuneplind de credinti poli dobdndi de la Dumnezeucel r Atotbun si Atotdarnic toate bunitilile duhovnice;ti, precum si pe celematerialenecesare, condilia si crezi sincerci le vei primi si s[ te rogi cu

r32

fierbinte.$i cdterugiciuni frumoase ne punepe buzeBisericalUnele prin nu care ne putem lesneinvrednici de mila lui Dumnezeusi de toati dareacea buni. Vrijmasul, cunoscdnd bunitatea lui Dumnezeu;i puterearugiciunii, cauti prin toate mijloacele si ne abat[ de la rugiciune sau s[ ne impristie mintea in timp ce ne rugim, s[ ne impingi spre patimile si atractiilevielii, sd ne faci sd ne gr[bim, si ne agite etc. u vrei sI te rogi pentru cineva pe care il uristi sau il dispetuie;ti? Dar tocmai fiindcd nu vrei si o faci. roagi-te. Trebuie si mergi la Doctor, fiindcd eqti bolnav, sufletul i1i estebolnav de urd si de trufie. Roagi-te Domnului, Celui ce nu ,stie uri, sI te invete cum si nu uristi si cum de s[ rabzi; sI te invefe qi si-1i dea putereade a-!i iubi dusmanii,nu doar pe cei ce i1i sunt binevoitori; si te invete si te rogi sincer,pentrucei ce te urisc, ca pi pentru cei ce i1i sunt cu priint6. ineva,in timp ce se ruga,flcdndu-sedintr-o dat[ palid la falI qi slibind cu trupul ;i cu sufletul,a cdutatsi-si revindpundndu-qi sine in urmdtoarea intrebare: ,,Suflete, cu cine stai de vorbi?" Si, inchipuindu-se Etii pe datd stAndln fala Domnului, a reinceputsi se roagecu lacrimi de umilintl. Atenfia i-a revenit,minteaqi inima i s-auluminat,s-a simlit inviorat cu totul. IatI ce inseamnls[ fii convinscI Domnul i1i sti aievea fa$;i ci tot ce faci, in faci in prezenta Lui. Vorbind in sine,mai departea spus:,,stii ci nu trebuie si fii indiferent qi dellsltor atunci cdnd vorbesticu superiorii,suflete,ca sI nu se simtajigni{i; indrlzni-vei oare s[ fii asac0nd vorbesticu Dumnezetr?" rdjma;ul lucreazil adeseaprin intermediul oamenilor rii. Prin cei trufagi - cu umilirea gi disprelul aproapelui;prin fanatici - cu necredinfa,libera-cugetare, hula impotriva sanctuarelor credinlei;prin dictatori sdlbatici- cu tirania qi tortura; prin robii pdntecelui- cu ademenirea, licomia, ghiftuiala qi befia (aici ,,initiativa" o are trupul!); prin desfr0nati- cu aplecarea spredesfrdusi pierderea drepteijudecili; prin holi - cu jefuirea bunurilor noastre.Ne supird prin cei ce ne urlsc qi ne pizmuiesc;prin cei impietrili la inimi ne lipsescde hrani, imbriclminte, addpost.Cu ingdduinta prin toatecele pimAnte;ti ;i prin tofi oamenii,el, ,,stdpAnitolui Dumnezeu, rul acesteilumi" (Ioan 16, 11), stipdnitorul puterilor celor de sub cer, ,,stdpdnitorulintunericuluiacestuiveac" (Efeseni6,IZ),lucreazd asupraneamupentru a-l inrli qi a-l atragede parteasa, folosindu-sede toate lui omenesc, ademenirile de toateconstrdngerile. qi DacdPlrintele Cel Preainlelept, Atotbun ,siAtotputernicn-ar vegheaneobositasupranoastri qi n-ar intoarcespre bine nenumirateletertipuri cu carene incearci ispititorul, daci noi insinenu ne-am fi purtat de grijI, de mult ticllosul cel firi de trup ar fi pus stlpinire pe lumea intreagi ;i n-ar mai fi rlmas in ea nici o simAnti din care si lIstlreasci o mlddi$ sfdnti qi si rimAni asa(cf. Isaia 6, 13).

133

tunci cdnd omul trupescse simte bine, omului duhovnicesc este ii riu; cdnd omul cei din afari infloreste, omul cel diniuntru se ofileste.Asa se infrunt[ in noi omul cel vechi, pic[tos, trupesc,cu omul cel nou, al lui Hristos,dupdhar.De aceea Apostolula Ei spus:,,omul nostrucel din afari se trece,cel dinluntru insi se innoieqte din ziin zI" (2 Corinteni4, , l6). cn esteasa,ne dim seama singuri,din experienti.Iati de ce crestinul adevirat trebuie s[-qi doreascl toate cele din afard ale lui, trupegti,lumeqti, trecute prin grele suferin{ecare intlresc sufletul. De crAcnit, nici si nu-i treacr prin minte! cum ai puteacrAcnifali de cevacareii estede folos sufletului nemuritor, chiar dac[ acestfolos i1i vine prin mijloace deloc plicute trupului! Boli, incendii, furtuni, sirlcie, nefericiri. rdzboaie.foamete:toate putdndfi pentru suflet bineficitoare. eoarece Dumnezeu estevia![, iar bolile qi suferinlele suntabatere de la viat[, ne estede ajunssi sorbimo singuri dati din Izvorul vietii celeidintru inceput,si ne,,atingem" El, ca sdne vindecdm, de fiindcl Mdntuitorul, care estetuturor viatI, a vindecat;i vindecl prin simpli atingere. Acela;i lucru se poatespuneqi despre,,vindecarea" unor ,,obiecte" contaminate. un singur gest, o singuri porunc6,un cuvint al Atottlcrtorului si Atotziditorului si ele iqi pot redobAndi animalele. ,,sinitatea":aerul,apa,vegetalia. datd cu necazurileqi str6mtorlrile vin pestenoi de obicei ;i alte incerclri. Inima ni se face ca de piatri, sauca de lemn, insensibili la tot ceeace esteadevirat, bun si sfdnt.Te trezestidintr-o dati ca petrificat, ca un bugtean, firi credinti, incapabilsi te rogi, firi speran![in milosdrdia lui Dumnezeu, firi dragoste. ce greuestesi fii de piatrd saude lemn, fdrl $i credinti, fdrl dragoste, cdnd qtii ci ai fost creatsi crezi, s[ sim1i,si speri,sd iubegti!si trebuiesi rabzi toategi si te rogi lui Dumnezeu rlbdare, ca cu si-ti ristoarne piatra nesimlirii de pe usa mormAntuluiinimii tale, pentruca sd-!i ia inima de piatrr si si-ti redeainima de carne.ce ?nseamnd om imun pietrit saupreficut intr-un bugtean? Arat[ prezenfa inima lui a diavolului, in carei-a luat-o silnic in stdpAnire, cauzaputinei salecredinle,ficdnd-o sd din respingi orice gdnd bun, orice credinli, orice simlimant ales, astfel incit omului si-i fie sili de sineinsusi.chiar a;a se;i intampll cu unii oameni. Ei trebuiesi-gi dea seama. erviciile civile pe carele prestim in slujbafarului Ei a patriei ne pot rJ aminti de slujirea de cipetenie, chematl si dureze vesnic, cea cu care ii suntemdatori impiratului .eresc. Lui trebuie s[-I slujim, inainte de toate,ca adevdraliservi ai SIi, pentrucrealie,pentruRiscump[rare si pentru planul siu proniator.oare se gdndesc aceasta ce-qi slujescpatria pila cei mdnteasc[? trebui s[ se gdndeasci. Ar Serviciulnostrucel de pe pimdnt este

134

unul de incercareqi pregltire a slujirii celei din ceruri. ,,Peste putine ai fost pestemulte Te voi pune" (Matei 25,21). credincioasd, judecitori flri crutareai celor ce slujescaltarul Domnului qi I\T o fiti I \ care cad in gregeal[in viafa de toate zllele,intrdnd in gAlceav[cu ei insigi, adicd vorbind despreevlavie si ficAnd cu totul altceva.Diavolul, ticdlosullor potrivnic, estecel ce ii aduceintr-o asemenea contradic{ie. ?gi El infige zdravin coltii in inima lor, indemndndu-isi faci ceeace n-ar trebui. atunci l\T u ajunges[ faci ceva atuncicdnd ai chef. ci mai cu seamd I \ cdnd nu ai chef. lti poli da seamade aceasta gdndindu-tela orice lucru din viati, dar in mod deosebitla mintuirea sufletului,la rug[ciune, la citirea cuvdntului lui Dumnezeusi a cdrtilor ziditoarede suflet, la frecventarea slujbelor divine, la faptele bune de orice fel, la predicarea cuvAntului lui Dumnezeu. te llsa pe seama Nu trupuluilenes,viclean,picdtos;el trage mereula repaosgi, dupdun timp de tihnd si desfitare,te ducela pieire. Scris este:,,In sudoarea p0inea (Facerea 19). feteitaleili vei mAnca ta" 3, ,,Talantul ce ti s-a dat f[-l lucrdtor, suflete",cdnti Biserica(in Sfinta ;i Marea Marti, la Utrenie, conclac).,,impir[1ia cerurilor se ia prin strdduint[ si cei ce se silescpun mdna"(Matei Il,12), spuneDomnul si MAntuitorul nostru. and inima !i se tulburi cu duhul de la vreo patiml, cdnd te-ai lipsit 1r rv, de liniste ;i te-ai umplut de zbucium qi cAnd incep si-ti iasi din gurd cuvinte de nemultumiresi de urX fa$ de semeni,nu zibovi in aceasti atAtde plgubitoarestare,ci pleaci-fi indati genunchii,mlrturisindu-li in fala Duhului SfAntgreqelile, zicdnd:,,intristatu-te-am Tine, DuhuleSfinte,cu pe duhul patimii mele, duh al rdut5lii si nesupunerii".Si apoi, din toati inima, convins cd Duhul lui Dumnezeueste pretutindeni,spuneruglciunea cltre Duhul Sfint ,,impirate ceresc,MAngdietorule, Duhul Adevirului, Care pretutindeneaeqti gi toate le implineqti, Vistierul bunitililor si Ddtltorule-deviat[, vino si te sllisluieste in mine gi mi curdleqte toatl ?ntiniciuneasi de mdntuieEte, Bunule, sufletul meu pltima; ;i iubitor de desfitiri". Inima ti se va umple atuncide smerenie, pacesi de umilin15. de Jine minte ci orice pdcat, orice patimd,orice sllbiciune pentruun lucru lumesc,orice m0nie,orice porniredusmlnoasi impotriva aproapelui dintr-o pricini lumeascd esteo jignire fdcutdDuhului Sfdnt,Duhului picii, al dragostei, Duhul Care ne inalt[ de la plmdnt la cer, de la cele vdzutela cele nevizute, de la vremelniciela eternitate, la pdcatla sfinlenie,de la viciu la virtute. O, Duhule Preasfinte, de Ciliuzitorule, inv[lItorule, Mdngdietorule! Apiri-ne cu Sfdnta,Pirinteasca Ta putere! Duhule al Tatilui nostru ceresc,vino. sdliqluieqte-te noi, in?n va[i-ne, Duh p[rintesc,pentrua ne face cu adev[rat neamal Tiu, intru Hristos Iisus,Domnul nostru!

135

mule! intelepciunea, bunitateasi atotputernicia creatorului, revd.rsate asupra lumii vizute si nevdzute.sunt gata si se reversein nemdrginirea si asupra daci te vei stridui si fii un fiu vrednical Tatilui lor ta ceresc, daci vei line poruncaiubirii de Dumnezeusi de semeni.Nevoieste-te neincetat, puternic,in fapte de deslvArsire, nce om care sivdrsesteun riu, care cedeazra unei patimi isi primestepedeapsa, destuli m[suri. chiar de la riul pe carel-a ficut, in sau de la patima cireia i s-a dedat.C.u *ui p"d"4p!i_"rtgjryg_gg l_4 par,asit qumnezeuu-Dumnezeul-ffipGigand pg -ur. raq-acetui ar n o ne om qi, in cel mai inalt grad,inuman.Aifi ca silum l-ai impinge la fund pe un om careseineaci, saul-ai imbranci in foc pe unul carea si fost cuprinsde flIciri. FatI de un asemenea careestede fapt un om, orn sfArgit,trebuiesi dai dovad[ de extreml iubire si si te rogi sdrguitorlui Dumnezeupentruel, sI nu-l condamni,si nu te bucuri de nenorocirea lui. dcatul,stiind ci nu se poateindreptili cu nimic, lucreazi prin fo45, prin constrdngere, atacandresorturileinterioareale omului, inoculandu-i pirjolitoarea sa otravd.Fericit cel care,dispreluindcele pimdnteqti, s-aumplut de dragoste dumnezeiascl, dragoste de cereascl.Dar cAtde putini suntacestioameniprintre clzu{ii fii ai lui Adam! Cine scapl neatinsde focul desfitlrilor, al ldcomiei, al miririlor, cine rimane neatinsde el? si invers: cine arde de focul dragosteide Dumnezeu;i de semeni?Focul patimj_lor;i gl iqsf[tlrtto;gllnge-fqsul iubtil dq-Dultnezeu. care nu-si mai ffire-|oc. In unii dintre noi, acestedoui pricipii se lupti mereu, schimbOndu-se din c0ndin cdnd unul in locul altuia. in altii, nu se duceo asemenea lupti. Focul pdmdntesc stipdneste, ii arzindu-i cu iotul, inlbusind focul ceresc: iubitoin rii de avutie si de pldceri,de slavdde la oameni,in betivi, in escroci,in criminali, in desfrinali, in adulterinietc. o, candni se va aprindeinima, toat[, de dragoste pentruTatil, Fiul si sfantul Duh, Dumnezeirea dititoare-de-viati, ceain trei ipostasuri,Care ne porunceste linem poruncileSale? sd T\ e ce oarene tulburim, ne chinuim cAndn-am oblinut ceeace am fi l-'l dorit, sau cdnd am pierdut ceva pretios din ceea ce ne apa(ine? Fiindcl am ficut, atat din bunul de pref dupi carerdvneam,cdt si din cel pe care l-am pierdut, un idol. Si, fic0nd aceasta, inima ni s-a indeplrtat de la Domnul,Izvorul de apr vie, singurulcare poates[ ne adapeinimi gi si-i dea liniste. s[ ne alipim cu toati inima de Dumnezeu;i atunci pierderilede bunuri pdmdntesti, a;teptirile neimplinite ale unora ca acestea, atdt de stricdcioasegi de zadarnice bani,onorurietc.- nu ne vor mai intrista.si ne obiqnuim sd triim in cele dinlluntru ale noastre. Atunci ne vom indreptagandurile spre cele de sus, spre risplata cereasci,aceasta fiind singuia de dorit, adevdratisi cared[ celui care o primegteadeviratafericire.

1,36

e incdnti ;i ne bucurl de fiecaredat[ o vreme plicuti' seninl, caldi, ne place si vorbim despreea. in locasurilecere$tiinsI, ale mai pl[ricoarea suntneasemuit sfinfilor gi ingerilor.lumina, aerulproaspdt, locasuri,desprevia1a, cute;de ce oarenu ne preavine si vorbim despreacele lumina qi fericirea de dincolo? Soarelerevars[ bucurie. viati, lumini, dar cea lumina fetei lui Dumnezeu. de cafe sedesflteazi ingerii ;i sufleteledreptilor, revars[ infinit mai multl bucurie.viatI, strdlucire.Di-ne, Doamne,si poporul silfuluim impreun[ cu sfintii T[i. in vesnicaTa slavil MAntuieste in vecil mo;tenireaTa. indreapti-ne;i inaltd-ne Tdu gi binecuvAnteazi nu-!i poateda mai mult decatti-a dat, fiindci !i S-adat pe T\ umnezeu Fiului SIu. El te-a tnfiat (Romani L/ Sine.ri-a dat Trupul si Sangele 8, 16) cdnderai ,,fiul mflniei" (Efeseni2, 3) ;i al osildei. Ji-a dat, cu prisosin[[, tot ce aveainevoiesprefolos firii celei dinafari, nu insl pestemisurl de mult. pentru a nu-ti fi spre vltimare trupului ;i sufletului. Dac[ aceste bunuri au inceputsd nu-ti mai fie de folos, fiindc[ te-ai legat de ele si te fac si suferica de o patimi carete-aluat in stip0nire,te-auficut s[ cazi din ius[-ti intorci ochii de la celede Suscdtre si bireade Dumnezeu de aproapele. cele de jos, ce crezi ci ti s-ar fi intAmplatdaci ai fi agonisit ;i mai multe bunuri?Te-ai fi inglodat cu totul in mocirla patimilor. asemenea de Jnima care se consuml din cauzaobiectelor folosinli zilnicd,mai pestemisuri, pdrisestepe Domnul, Icu seami atuncicdndle str0ngem de se de aceea lipseste viati, de liniste.de luminl Izvorulviefii;i al liniEtii,;i deqart[ preocuparea si de putere.CAndincepes[ se ciiasci, lIs0nd deoparte fa![ de lucrurile pieritoare;i seintoarcedin nou sprenepieritorulDumnezeu, in atunciincepes[ susure ea din nou izvorul de api vie, vin Ei se inst[p0nesc indrlznirea fa![ de Dumnezeu ea linigteaqi calmul, lumina, puterea, iariqi in si de oameni.Trebuie s[ triim cu inlelepciune! pentrupu! T\ oamne CAt de mult Te laud, cat de mult Te pream[resc L) rcreaTa.pentrumarile vindeciri cu SfinteleTale Taine' pe careeu, nevrednicul,le-am dat celor ce s-auinvrednicit de Taina pociintei, Sfintele, dititoarele-de-viati Tale Taine! Cei pe carei-am cuminecatmi-au Cerestile, Ta, de bunitateaTa; vorbescin auzul tuturor despre dat mirturie de puterea cum Ji-ai pus asupralor mdna cea ficltoare de minuni. cum i-ai ridicat de moartea,cAndnimeni pe patul de suferintd,de pe patul pe care iqi asteptau nu mai sperasI-i vad[ vii. $i iati ci, dup[ impirtd;irea cu Trupul si Sflngele T[u, Dititorule-de-viati, au prins curdnd ei in;iEi vial[, s-au vindecat,au simtit asupralor, chiar in ziua qi in ceasulacela.Dreapta'l'a cea ddtitoare'Iale, nu Te-am preamdrit de-viat[. Eu ins[, cel ce am fost martor lucririi pdni acum in gura mare, spre intirirea credinteipoporului TIu. fiindci nu

t37

rdu,nune-arnedreptrli? gisi nedreptdtilor, .s_a1mai oareloc pentiuribdarea smerenie? qeltru bl0nde1e, vezi, aEadar, pintru a ne vrdi virtuteasi a ci t^ ' dobdndi cunund biruinldrrebuie rrecem de sd prin incerceri ooirrun"ilJ.sau F-augregit re-au obijduitvreunii,nu-ti iesi din fire asupra D,u^.;. LJ tor terest-q{9i_qg4lpa_de yadq4 a ulsqugq!_lgu rat&bfela_ catesldg q{o@j,ili il* n" it6 noui in obicei.Fiecare da socoteald va inaintea Dumnezeu lui pentrusineinsusi,fiecareare o constiinld, fiecare asculticuv0ntul Dumnezeu, lui cunoaQte lui Dumnezeu, din cirti, fie voia fie din ce afl[ de la altii. indeosebi, privi cu duqmdnie nu picatelecelormai varstnici, fiindci nu;1o:.ub.u sa-ijuieci. Fiecare ta stdpanul ,,pentru saucade"(Romani14,4). i4ryglF:ligq_oprrilepigalq*plopgq-liqrtsru sti !, Domnulexisren{a pentrubineletiu, pensiracilor? ".ingdduit I):_:r rJ tru a-frpurea lpIli picatele;i a te curila de ele,fiindci ,,mil6ste_ niava curili plcatele,,(Si1ah-3, p 29). pqq_ t d cei_y1lJe;tjyi sslptfula (Matei5, 7). De ce a ingldufDomnulre in lumesdraci? Printrealtele, fiindci nici pe tine nu"tepoatefacedrept,chiardaci asta "*lrt" ti_i dorinta'Dumnezeu puteaid ne facdindestulali toui.'rr;;;"g"ti, in ;;;
138

e s-arintdmplaoare,daci Tu, DoamneDumnezeul meu,IisuseHristoase,ai face si striluceasci de lumina dumnezeiriipreacuratele Tale Taine,cand se aflI pe sfdnta Masi, pe Disc. in timpul sfintei Liturghii, sauintr-un mic chivot, atuncicdndpreofii ril t" poar-tr in cdtreun bol_ nav sauintorcdndu-se ra el? Tof cei care de s-arafla pe cale,saule_arvedea -ami in casele s-arcutremura spaimd, cddea lor de ar la pimdnt fiindcd qi ingerii iqi acoperdfetele de spaimaneapropiatei rale slavel Mi gdndesc insi cu cati nepdsare privescunii astdziaceste Taine,carene apropiecerul! cu c0tdindi_ ferentdsdvArqesc (preoti)infricogitoarea unii lucrarea SfintelorTaine! p :Tuilu cu desivarqireIa desfitrrile senzuare, ndddjduind vei do_ ci r\b0ndi in locul lor desfitiri superioare, duhovnicesti, dumnezeiesti. Fi tot binele in ajutorul aproapelui,.u ,p"runiu;i il;;;r;;;;Er:; dreptate. ,,cu misura cu caremisori, cu aceea se va misura,, (cf. Matei 7, 1i 2).c? binelepe carel-ai ficut aproapelui se va intoarce,mai devremesau 1i mai tdrziu,dupd cum si riul ficut ti ie va intoarce, foartecurdndsauindati. Nu uita ci suntemto{r-T singurtrup. ,,un trup suntem, multi,, (l corinteni cei 10, 17).fine minte ci Domnur racl ta maximum ar.ptut", fani la o iotd. -ar mai gdsi loc in noi oar pentru lupta cea buni, pentru fapte de desivdrsire, pentruvirtuti dac[ cei din preajmanoastii nu ne-arface

$tiucum sefacecd in fiecare md rasprinsde altetreburi. insuli tr_Ji zi Tu nume,Doamne, precum Ti_aisi fdcut;pioslivegte nurnrl" ii tainele Tale.

atunci L-am fi uitat cu tofii, ar fi sporit qi mai mult in lume trufia, invidia, riutatea si celelalteasemenea. c0t te-ai mai fi fdlit dacdDomnul ar fi ficut $i arit6ndu-1icAt sI te afli indat[ printre dreplii Siil Dar picatul te smere$te, esti de neputincios;i de mAr;av gi ci ai nevoie mereu de Dumnezeugi de prin s[rlcie si prin dependenla al1ii. de harul SIu. Iar s[racul se smere$te Daci sdraciise vor imbogdli, mul1i,foarte mulli dintre ei vor uita de Dumnezeu,isi vor uita qi bineficitorii, igi vor pierdesufleteledin pricina luxului Iat[ lumii acesteia. cdt de nociv[ estebogitia qi cum intuneci ea ochii inimii! e mi-a trecut prin minte in timpul unei plimbdri, cdnd am admirat toatecAtesunt ca sd un rlsirit de luni. Domnul zice: Fdcutu-le-am Mea; am pus lumindtori vi fiu pe plac.V-am creatdupdchipul gi aseminarea pentru voi soarele,luna si stelele;pentru voi am f[cut pimdntul cu toate roadelelui; am rlspdndit aerul, ca si-l respirafi;v-am dat focul sI vd lumiv-am dat tot felul de bucategusna1i,s[ vi incllzili qi si vi g[tifl mAncarea; toase qi bluturi felurite; v-am dat pricepereade a face leslturi de multe feluri, v-am dat ;i materialeca s[ vi faceti hainel v-am dat aurul, argintul, arama Ei alte metale aflate in m[runtaiele pimAntului ca si faceli din ele bine alcdtuit[, v-am dat monedesi alte obiecte.V-am adunatintr-o societate pe potriva inimii Mele, unsul Meu, chipul Meu pe pimdnt. Vi l-am impirat, dat pe Fiul Meu, Unul-Niscut, Care s-a dat morlii, dupd voinla Sa,pentru a de Se face voui mincare qi bluturi; v-am dat Bisericap[mdnteascd, El intebundtllilor Mele? Cu ce le meiatl, al c[rei Cap este. Ce dali in schimbul nesocotindu-Mi uitdndu-Mi, respingAndu-Mi. risplltili? Cu nerecunoltint5, indir[tnic, pAni cdndvoi fi cu voi? PAnd poruncile.,,O,neamnecredincios ;i cAndvi voi suferi pe voi?" (Matei I1, I7). umele Tiu, Atotliitorule, nu-l spunedoar cerul ;i p[mAntul, ci inviala fiec[rui om; Tu 1ii inimile tuturor fiintreg neamulomenesc, ale telor, nu doar ale oamenilor, ci qi ale vieluitoarelor necuvAntdtoare, pe$te,fiec[rei insecte,fiecirui vierme sautdrdtoare, fiecirei plsiri, fieclrui pdni la invizibilii infuzori. Slavi AtotputernicieiTale, Doamne,celei nemdrginite! Slav[ proniei Tale Atotbune,Preaintelepte Atotputernice,Stlpdne ;i al cerului Ei plmintului! AtotputerniceDoamne!Tu 1ii in mdini qi iadul, Ei pe Satana, hoardelesalef[ri de numdr qi numai cu ingdduinlaTa, sprea cu ne pedepsi,SatanaEi ingerii lui cuteazi si unelteasci impotriva noastrd. Ruga-ne-vomJie, Mdntuitorule, pocdi-ne-vominaintea Ta firl fif[rnicie indeplrta-vei de la noi vrijiar pentrupicatele noastre, Tu, inleleplindu-ne, nra;ii, zicind:,,Ajunge-vI si mai faceli riutl1i impotriva robilor Mei; ai Mei noastrd ne nu gi iariqi!" Dar daci binefacerile milele Tale asupra suntacestia mai rimine? Ar r[mdne pentru noi doar pedepsele, vor infelepli, ce ne-ar rele ne vor intelepfipe strAmtoririle,focul; poatec[ numai aceste necazurile,

139

noi desfr0natii, iubitorii de cele trupesti,desarte, noi nemulpmilii, pe cirora nimic nu ne mai ajunge. umease afl5 in starede somnolenti,a afipit, doarme in pdcat.DumT r-rnezeu o trezeste, cand in c6nd, cu din rizboaie, morime, incendii, furtuni devastatoare. cutremure, inundatii,secete. Dacr nu ne-arveni mdntu_ ire de la Tine, Doamne,daci ne-ailipsi de binefacerile Tale,am ardein focul patimilor noastre, satanane-arfi parjolit gi ne-arfi preficut in scrum cu totul si n-am mai fi cunoscutin viali nr"i o bucurie. ou.a ,,oo*nur nu ar fi fost in noi, singuri n-am fi putut line piept rizboiului de la diavolur,biruitu-ne_ar potrivnicul" (cf. Antifon, glas 01.eitdzi ne aducemingdiere mila Ta, bunitateaTa, pe care le-am_dobdndit prin patimile Tale, prln sdngeleTdu, prin moarteaTa pentrunoi. Mdrire lie pentiu toate,Iubitoiule de oameni!Dar ce re va int0mpla cu crestinii care nu vor sd Te cunoasci pe Tine, poruncile Tale, inv[t[turile Tale? Vai lor! dntareingereasci strigim Tie, puternice: ,,Sfdnt,SfAnt,Sfdnt eqti Dumnezeule;pentru Ndscitoareade Dumnezeu, pe miluie$te_ne

impreunlcu ingerii;staiimpreunlcu ei, prin haruilui IisusHristos Domnul, in acelaqi sobor,in aceeaqi Biserici, in aceeaqi familie a lui Dumnezeu. Datoregti,preote, ai si viatdingereasci, sd veghind frri odihnrasupra si ta a sufletelor {i-aufostincredin,tate, care a turmeiduhovnicesti. Datore;ti sd_L lauzi necontenit Dumnezeu pe qi'sd-Imultumesti. o",", sd tinzi crtre sfinfenie, tr[ie$tiin infrdnare post,in smeritrinfelepciune, si "q,i ascultare qi si ribdare.Asa s[ fie, cu harullui Dumnezeul!
e-Ji voi aduce,Doamne,pentru toate bundtilile cu care neincetat mi desfitezi! Numai credinlamea,fiindci fapte care sd md sustind

noi (rropar rugiiiun'e di#;;ui"iiortillil,il:5'fiL3; !" din d"

nu am, binelepe care l-am frcut inaintea nu inr"u,n"r Ta ni*i;;;;:; credin{a este undardela Tine;cauti si primeste mea tot m;, dintrualeTale.,,chipulslavei rale celeinegrriiesunt, ""-r "d*, "r" pica_ desi-iortrinile telor.Miluiesre zidirea strpane, o cuile$te cu inour#u Ta mogte_ Ta, gi ;i nireaceadoriti drruie;te-mi, ficdndu-mipemineiariqi."iel"un al Raiului,, (Binecuvdntdrile mortilor, Tropar4). ,J)airvindu-m[de patimile trupegti pentruca, pdzindu-mi sufletulde ele, sr mi indrept,sr vilpiesc duhovni_ ceste, pentrua faceintru totul voia Ta, ceainleleaptigi lucritoare,, 9_a (A rugiciunede dimineald careo cite;tepreotulin timpul pe ceasurilor).
culi dupdchipul Tiu le estea tinde cu toatl dragostea gi cu toatdosirdia cltre chipul cel dinrru inceputsi a se alipi de El. Da-r trupul norr* lacom, iubitor

D:'1H fil;fflTilL';T''i:1fiH':n:H: ;". ffi Hfi: T:,


t40

de desfltiri, ghiftuit qi indlrltnic ne tine departede Tine: avem nevoie de post, de infrdnare.noi ins[ ne-am impitimit de desfitdri. Di-ne tirie cdtre a dulceayd celor ce vdd lturureafrumuseleacea nespusd infrdnare:Nespusa (Dtn rug[ciunile de dimineat[). DulceatapimAnteasclse trece a slavei Tale toatd,fie de la sine, fie din c^uza vietii coruptea omului. Dulcealafericirii cerestinu are sfdrsit.Nu face,oare,s[ disprefuimdulceatalumii vremelnice si a si mai vremelniceinoastrevieti, pentrua iubi, din toatl inima, dulceafa neschimb[toare? ceaduhovniceasc[, dndil avempe Hristosin inimi. afllm mullumire in toate.Lucrurile nu stAnjenitoare ne mai supiri, ci dimpotrivi, incepemsi le gdsim triscalititi, amarulni se paredulce, sdricia - bogitie, foamea- indestulare, nu-L are pe Hristosin inim[, omul estemereunemultefea- bucurie! Cdnd tumit, nimic nu-l mai poate face fericit, nici sdnltatea.nici confortul, nici cu nici mesele bogate. nici palatele nici distractiile, nici onorurile, rangurile, finici imbr[cimintea nici mAncirurile si bduturilealese, servicii excelente, mare nevoie are omul de Hristos. Ditltorul-de-viatl 9i loasi. Nimic. Ce Pentruca Hristossi fie cu noi, si Se s[l[slunoastre. Mantuitorulsufletelor iasci in noi, avemmarenevoiesI credemci asava fi; si dormim mai putin' si ne imbrlclm mai simplu. si intdmpinim toate cdte ni intdrnpldcu calm, ribditori, firi duh de rlutate. Diavolul stl mereula p0ndi, nu trececlipi sI nu vrea si ne piardi sufletul,s[ ni-l prindl in cursi, s[ ne lege de vreun piin cat, saude vreo patiml, s[ ne stie inrldicinati clt mai adAnc vreo meteahcAtmai mult ravnaspre n[ pic[toas5, sauin vreun viciu, pentrua ne ingreuia mdntuire.ca s[ ni se riceasci sufletul fati de f)umnezeu,de ceeace este sf0nt,de Biserici, de viafave;nici. de oameni. m-a creat,m-a adusdin nefiintl la fiin$; clzut fiind, m-a umnezeu reinnoit prin patimile si moarteaSa. M-a curilat de pdcat,m-a inbundtllilor vesnice;m[ lumineazdcu Evanfiat, mi-a figlduit mo$tenirea ca qi ghelia Sa; md pedepseqte mi rispllteste ca un plrinte. mi lumineazta cu mi soarele; indestuleazd,ztlnic mdncaresi b[uturi;i, mai presusde acestea,imi di cea mai dulce qi mai dititoare-de-via1lhrand:Trupul si Singele mi-a dat suSiu; mi-a dat aerul pe care il respir. dar mai presusde aceasta dar in hainefrumoase, mai mult decfit flareaDuhului S[u Sfdnt;mi imbraci atit mi se d[ El insusi spreimbricare, dupd cum sti scris: ,,Cdti ?n Hristos in v-ati botezat, Hristosv-ali imbr[cat" (Galateni3,21).lmi oferi odihnd, locuintl curati si spalioasi,fig[duindu-mi o alta, in ceruri, vesnici. intr-o luminoasl. Md incinge cu sinitate 9i, incl mai mult, imi da cu prisosintd prin SfinteleTaine. atuncicAndm[ rog ;i, cu deosebire, sInltate sufleteasc[. Si ce I-as puteada? Nimic altcevadecdt toate? Ce si-I dau pentru acestea

141

sd-I pistrez credinli, dupi puterile mele, si-I indeplinescporuncile, sd mi impotrivesccu neclintiti t[rie pdcatuluiqi diavolului. e cuvine sr nu uit niciodati relalia mea cu Dumnezeu; la creaturi de Q L-t ra crefltor;.cade la operade arti la Artist; aceasta de-o parte; pe pe de alti parre:ca de la chip ra Arhetip; ca de la copil la prrinte; ca de ra mantuit la Mantuitor; ca de la cel ce prime;te binefacireala Binefdcdtor; ca de la cel ce se supune legii la Legiuitor; ca de la cel trecutin testament Testator; la ca de la logodnicl la Logodnic,ca de la mireasila Mire, ca de la midular al cetdlii ;i cetilean al ei la cipetenia cetilii, ca de la unul ce suspini dupi veacul viitor la Prrintele acestuiveac,ca de la judecatla Judecdtor. ce faci;i in toati vremeacautda binepldcea Dumnezeusi lui Tn^tot r gdndeste-te sd-!i mAntuie;tisuflerulde pdcit gi de diavolul si_t ;i predailui Dumnezeu. Ridicdndu-te agternut, din fr-ti iruce ;i zi: ,,in nu-.le Tatdlui;i al Fiului;i al sfantuluiDuh,,si apoi: ,,invredniceste-m6, Doam_ ne, in ziua aceasta, firi de picat si mI pizesc-,, ,,inva1i-mi si fac voia Ta.. qi (Din doxologia de la Utrenie). Daci te speli sau te imbiliezi, zi: ,,Stropi-mi-vei cu isop, Doamne,si md voi curIii,,; ,,spila_m[-veiqi mai vartos decatzipada m[ vei albi" (psalmul 50, 9), c0nd imbraci rufdrie curatd,g0ndeste-te curdlia inimii qi roagdpe Domnul, cu inim[ curati: la ,,Inimi cJratd zidesteintru mine, Dumnezeule"(psalmul 50, l l). Iar daci ?mbraci haine n_oi, gande;te-te innoireaduhului, zi: ,,$i cu duh stipinitor la m[ intireEte,, Ei (Psalmul 50, l2). Iar atunci cand te despartide o hainj vechede care !i s-a scdrbit, gandeste-te despl4irea cu scarbl de omul cel vechi, picitos, la pitimas, trupesc.De mlnanci paineacu carete hrinesti zllnic,gande.ste-te la paineaceaadeviratl, ceacaredi sufletuluiviati vegnici - Trupul si sdngele lui Hristos- si doregte-o. Cauti si te imprrtiseqti cdt mai des;de bei api-sau ceai, sau mied, sau vreo alti biuturr, g0ndeste-te biutura cea la adevdrati, carerdcoreqte sufletul de vdpaiapicatului, la Preacuratul de-viatd-dltdtosi rul sdnge al Domnului, De te odihnesti ziua, ginde;te-teia odihna ..;;;; nicd, pregititi celor ce se nevoiescpe pimantin lupia cu pe.ud* J"rrrri le r[ului, cele de sub cer, cu nedrepiilil., ignorunta,i grosolinia oamenilor; daci te culci pentrusomnulde noapte,gdndeste-te Jomnulmorfii la de care, mai devremesaumai tdrziu,uom aveaparle cu tolii la aceainfrico;ltoare ;i noaptevesnici la care vor fi osanditi toti cei ce nu ajung si se ciiasci; de intdmpini in zori ziua, gandeste-te lumina ."u u.rni"i,"neinserat[, la de dincolo de ziua cealuminatdde soare- ziuaimpir[tiei cerurilor,de care se vor bucuratofi cei ce au binepldcutlui Dumnezeusau cei ce s-au ciit din toati inima in viafa aceasta vremelnic[. De pleci la drum, gandeste-te drumul la duhovnicesc drept, in fala lui Dumnezeu zi asa:-,,paqii cel mei indrepteaEi zd-i, dupi cuvanrulriu, gi si nu mi stipdneasclnici o fir6delege,,(psaimul

142

Cel ce pe Creatorul, la i18, 133).Orice ai face,f[ g6ndindu-te Dumnezeu, atotputernicia si toate le-a ficut cu nem[rginit[ inlelepciune,cu bundtatea Sa; dup[ chipul qi asem[narea de vei primi bani sau Sa, pe tine cre0nclu-te noastri comoari, c[ sau comori deosebite, daci le Ei ai, gdndeqte-te nesecata de la Care ne vin toatecomorile sufletului si trupului, izvorul tuturor bunidin tililor esteDumnezeu;mulfumeqte-I tot sufletul ;i nu-ti incuia avulia in tine Si nu-!i zlvori inima, nel[s0nd si intre in ea comoara ceavie si neprepit[ - Dumnezeu;impartedin avutul t[u celor ce au nevoie si se afli in su;i ierinll, celor mai slraii dintre semeniit[i, siracii pentru aceasta fiind lipentruca prin ei sI facem dovadadragosteiqi recunoEsati in viafa aceasta, tinlei fa$ de DumnezeuEisi ne invrednicimastfelde risplata lui Dumnezeu in veqnicie;de vei vedeaalba strllucire a argintului,nu te llsa sedusde ea, c[ ci gAndegte-te sufletultrebuies[ fie alb qi strllucitor, prin faptebune,intru Hristos;de vei vedeastrllucirea aurului, si nu te la;i ademenitde ea, ci line minte ci sufletul trebuie si-1i fie asemeniaurului, l[murit prin foc. pi ci Domnul doresteca tu insuli si str[luceqtica soarelein veqnicaImplrdlie a Soareal Dreptilii, DumnezeuCel in trei Tatilui Siu, ca s[ vezi neapropiatul Niscitoarea, 9i toate de Stipina noastr5., Dumnezeu pe ipostasuri, Preasfdnta puterile cere;ti, gi pe toti sfintii, in negrliti lumind, p[trunEi de lumina revirsat[ pesteei si str[lucind de ea. e !i-as puteaaduce,Doamne,cu ce-a$puteasi-Ji mullumescpendaruri date mie qi altora de mila Ta? neasemuitele tru neslflrsitele, Fiindcl - iat[ - nu trececlipi si nu mI inviorezeDuhul Tiu cel Sfint 9i' iarlqi, nu trececlipl si nu respiraerulugor,pldcut,sinitos, intremdtor,pe care spiriil reverqiasupranoastri; md luminez cu lumina Ta, d[tltoare-de-via1d, m[ tuall qi matehali; de asemenea nutresccu dulcea9i intremltoareahrani T[u, preSfinteleTaine ale Trupului qi SAngelui duhovniceasc[ biutur[ ;i Tu md imbraci si cum qi cu mdncarea bduturade trebuint[ zilnicd trupului' implrltesc, strllucitor si neinchipuitde frumos,adic[ cu Tine Inin veqmAnt in su[, dupi cuvdntul Scripturii: ,,Cd1i Hristos v-ati botezat,in Hristos v-afi (Galateni 3, 2l). M[ imbraci Ei cu imbriciminte materiall, m[ imbrlcat" curefi de gre;elile mele, mi vindeci, mi cureli 9i de multele 9i grozavele mele patimi plcitoase; istovirii sufletuluimeu dai in schimb pu-tereabundt51ii,inlelepCiuniigi t[riei Tale; m[ umpli de Duhul Tiu cel SfAnt,Duhul sfinleniei gi al harului. Aduci sufletuluimeu adevir, pace qi bucurie,spafiu, putere,indriznire, birbdtie, tlrie, iar trupului meu ii d[ruieqti sin[tate nepre(Psalmul 143, mele la rdzboT" iuit6; inveli ,,mdinilemele la lupti qi degetele i) cu vrijmaqii nev[zufi ai mdntuirii mele, vrdjmagiisfinfeniei'puterii qi slavei Tale, cu duhuriler[utI1ii, cele de sub cer, incununezicu izbdnzilucrarea I1i pe care o sivflrqescin numeleT[u. Pentrutoate acestea mullumesc,sld-

t43

vesc$i binecuvantez puterea atotbuni,pirinteascr, Ta atotputernicr, Dum_ nezeule, M0ntuitorule, Bineficitorulear gi sr'rc cunoascd Tine pe tot poporulrru, asacum mi-ai apirut .nostru. mie, Iubitorule de sd noascd Tine,prrinteletuturor, bunitatea,.proniu, oameni; re cu_ pe $i in,t"t"p.iunea pute_ gi

f;i}ft::,ffi
T I;

curatil qicuSfantul Dur,,'u"u.puruiea qi si ffiilireasci


uunetxdli"

Dumnezeu dreptatea gi ,ou," u..r,ea si Lui se vor adrugavoud,, (Matei6, 33)' xi s-a porunci, ;rir-un'-i; cu ce avemsi sd nu fim iubitori .r1l" de arginti',,Feriri-vid:jupr.u de arginfi ;i indestulati-ur-.u'"""a avefi,,. ce adaugitot acolo:,,cici Dumneze"u insu;i a zis: Nu te voi ldsa nici nu $i te ;i voi pirdsi" (Evrei 13,5). Nu esteoare nebunr" oup;ioate acestea fii sd invidiosfa$ de aproapele de pliod pe: "u de tiu, onorurile se bucurd, pe avere. mesele pe bogate, o imbriciminteluxoasi,p. o r.."ie pe "ur" frumoasd etc.?oare acestea toate suntpulbere de cerece ne-au nu fa{i fost datenoud in chipul;i aseminarea Dumnezeu, rui dupi careu* rori"r"afi, fati de rrs_ cumpdrarea noastrrde crtre Fiurlui Dumnezeuizbdvireade , picat, de bles_ temgi demoarte, binecuvdntarea noudela pirinteleceresc din qi,prin unirea cu Hristos, fericirevegniciin ceruri? aceea purtdm De sa iubireunii altorasi bunivointi, sr ne mullumimcu ceea ." uu"-, si fim pri"t"-"no"ri'ff#:;: sd-iiubim pe strdiniqi sd iubim sirdcia, iar ca o incununare virtulilor s[ a aqezdm smerita intelepciune, nerdutatea, brandetea, sfinlenia, respectdm sd unii altora chipullui riumnez;;il;;, camddulare lui Hristos_Dumne_ are zeu,aleTrupuluiSdu,si respectdm infierea dati nour de Dumnezeu, si ca cetileni ai impiriliei cernrilor,i-f."und vie{uindsi impreundcdntdndcu 17, Sgerii la toyisdfie una.(roan 22),dupi cum Dumnezeul nostrucerin Treimeinchinatesteunul qi inimiie noastre re-acreatpentrua fi in unire.

il;1ffi;'!.i1u,,. gi in privinla bunitdtilor pimOnte;ri ng-3 reged;irx indesturare ou.Juom cduta adevr_ folt rul lui Dumnezeuimpiritialui Sumnezeu. si ,,Ciutati,n"i rrialio,p'arii"i"i

u1c_restin, invidiae nebunie curari.Tori am primitintruHristos I .n"_u. bunitdtifdri seamdn, am fostindumnezeiti, togi ficut moste_ nitorii negriitelor, vesnicelo,

gheenei'cel ce ii va pdrjoli pe plcitoqi in vecii vecilor; bucuriile curatede pe pdmdnt,umbre ale nespuselor bucurii viitoare;pr"uf.u_ouselepalateim_ piritesti, umbrederi',oriiir" pr.ulun'inorselor locaquriaie raiurui, pregdtite t:loj.:" il iubescp" Dumnezeu ii-ii'i"o"plinesc poruncile;fdloaselesrraie ale fiilor si fiicelor oamenilornu ingdduieiseminare cu vesm0ntulde slavd in care se vor imbrdca cei areqi,ril"o.a mu;;;;;'iii Hrir,o, si ,,vor

_ pdmdntului jyJc_etire palidl a celordin veaculT:_ri,^"ltyTht: riri b. ,iar'ir.ro.u umbru viitor,deo dulceald -;*;;; f,iretnicia focului

rezentulnu estedecdtumbraviitorului. Lumina

esteumbraviitoarei

144

striluci ca soarelein implra1ia Tatllui lor" (Matei 13, 43), dupl cum a figdduitcu tirie Mdntuitorul. A $acum unui pruncnu-i pasl cum esteimbricat, intocmaisi cre;tifLnul - prunc intru Hristos - trebuie sii nu ia in seami diversitatea. bogafia qi eleganlaimbrdcimintii pimdntesti, considerAnd drepr cea mai aleasdEi mai nepieritoare imbrlclminte imbrlcarea szrintru Hristos,fiindci patima pentru haine frumoase si scumpe este proprie oamenilor veacului acestuiasau pdgdnilor,precum cuvinteazl Domnul: ,.Dupi foate acestea adici dupdmdncare hainealese- se striduiesc si neamurile"(Matei 6.32), fiindci imbricimintea esteunul dintre idolii veaculuiacestuia. cet de suO. perficiali suntemcei chemafisi ,,comuniclm" cu Dumnezeu. clrora ne este flg[duiti mo$tenirea bunititilor nestricicioasesi netrecltoare!Cdt cleconfuze sunt nofiunile noastredesprelucrurile stricdcioase desprecele nestrisi cicioase!Cdt de nechibzuitisuntemd0nd pret unor lucruri de nimic si nepreluind cum se cuvine lucrurile nestricicioase sufletul ncrstru nemuritor, pacea, lumina,indrlznireain fata lui Dumnezeu. lucrurilesfinte,ascultarea, rdbdarea, generaltoate insu;irile unui crestin adevirat. .,Ciiti in Hristos in v-afi botezat, Hristosv-ali imbricat" (Galateni in 3.21). Trebuiesi preluim bunurilespirituale obtinuteprin lupt5,iar pe cele materiale, pieritoare. f[rl folos sI le dispreluim.

Sufletul, cel care mi definesteca orn, triieste numai prin Durnnezeu, iar cAnd se desparte de El, suferi

fald de noi insine esteun picat. unul cale isi A nu fi cu luare-aminte .{:l. puneputernicpecetea asupra noastr[. S[ nu-l trecemcu vede rea.sI ne izblvim de el prin c[in1i. Suntemneatenti, imprristiati.nu numai acasl,ci la bisericl. ,,Simone, Simone,iatd Satana ceruts[ vii cearni ca pe grAu; v-a ;i iar Eu M-am rugat pentru tine si nu piari credinra ra" (Luca 22 3I-32). Vinovat de neluarea-aminte diavolul si feluritele noastreinchnatii vicieste oasesprecele ale vielii pdmdnteqti, cauzaestepulina credintii.Cum puiar tem si i ne impotrivim? Prin rugiciune sArguitoare" 1 lnica meafericirepe plmdnt imi estedatirde lisus HristosDomnul. L,/ cu TatIl si cu SfAntulDuh, iar, dupl Dumnezeu. am pe pdrnAnt nu nimic mai scumpdecAtsufletul omului, care pretuieste mai mulr ca orice (si

145

estefiresc si fie asa).Omul esteo fiint[ de inestimabild pentru mdnvaloare. lui,_insusi dornn"r"u ; cer. Domnul ii oferr omului drept :u'T si biuturd Preacuratul "";;;;'lin preacuratul sdu Trup si Siu Sdnge (adicdpe Sine fnana. Insusi,tot) numai ca sdfie fericit, numaica si nu piard. routJ roadelepdman_ tului, comoriletuturorcelor trei regnuriale pim0ntului, le-a dat in stlpanirea, in folosintagi spre bucuriaomului. prin toate aceste generoase, neasemuite, nemdsurate daruri,DgTnyt qi-aardtatsi isi aratl nem[iginita dragoste fald de neamul omenescsi fa$ de fiecare om. Si urmim si ioi pilda-dragostei ;i indurdrilorlui Dumnezeu; fim pe c0t ne estecu putinli si milostivi cu inima qi indurdtori,,precum Tatil nostouc"l ."r"rc miloitiv este,,(Luca 6, 36). ri ince p-arte mi-as indreptaochii inimii - in sineamea,asupramea, sau in afara mea -, descopdr pretutindeniputerniceraliuni pentru a-I aduceDomnului mullumire si liudi. Mi se intdmpli mai ales cdnd mi cercetez mine insumi ;i cand qtiu cd trebuiesi mi infitisez pe Domnului cu cereri,cu mullumiri gi cu cuvinte de preamirire. Toatd puterea inimii, toat[ lumina ochiului acesteiavin de la Dumnezeu:vigoarea trupurui, cele ce sus{insi slujescexistenlatrupeasci vin de Ia Duninezeu.pretutindeni v5d slavd,slavanepereche Dumnezeuluimeu, nimic nu aflu in a mine cu care sr md laud, ca ;i cum mi-ar aparfine. Mrrire celui ce imi di tirie! Mrrire celui ce lucreazrcu mine gi inliuntrul meul fiindci nimic din ceea ce am nu-mi $i apartine,ci vine de la Dumnezeu,de la cea mai micd pornire spre bine a inimii pdnd la gandul sf0nt si luminos, firi Dumn"r.u .u nefiind decnt un nimic, un riu mai rdu ca tot riul, sunt mai mult decdtindreptilit si vin grabnic in fata lui Durnnezeu orice cerere.Dar mai alesmi simt indemnat cu sd-I multumescpentru Preacuratele De-via$-ddtrtoareleSale Taine _ qi Trupul si sangele Sdu.Pentrumine, ele inseamni totul. preamiresc cu ardoarepe DumnezeuEi pe Iisus Hristos Domnul, pentrunegriita sa iubire fati de noi smeritii, iubire ce ni se arati in SfinteleTaine. emdsuratreste cinsteade care se bucuri omenireaprin faptul ci poate si-qi deschiddgura inaintealui Dumnezeu,s8-I vorbeascd. s5-I faci rugiminli in privinla nevoilor sale,sd-I mullumeasci pentru face_ rile.debine, s5-L preamrreascipentrunegrditasa bunitate si fie convinsi ;i ci jertfa sa de multumire qi de liudi va fiprimiti de Dumn Lzeu,cd,cele mai bune,mai duhovnicesti mai mdntuitoare cereripentrusufletelenoastrevor Ei fi negreEit satisficute.$i in aceastiprivinli. omui estesituat nemdsurat mai presusdecdttoati creaturasensibil[ gi insufleliti. Nici unei altei fdpturi nu i-a acordatDumnezeuo asemenea cinste,desi toate au un mod specific de a-si exprimanecesititilefiresti, fiindcd scriseste: ,,puii de corb il cheami pe El" (Psalmul146,9). si ne folosim de aceastd inittr cinstepentrua bine_ merita noi in;ine de la Domnul o si mai inalti cinstire,chemarea la cele de

r46

Sus.Deplinanoastrdslavdesteacoloin cer; pentruadevdratii cregtini,aici pe pdmdntincollescdoar mugurii ei. T ntreaganoastrl fiin$, materiall ;i spirituali, cu toate cele ce sunt in Iea, comunic[ si se uneste harul Domnului - unindu-se. cu chiar. cu insusi Domnul - cu ajutorul unor elemente palpabile:astfel,p0ineagi vinul se fac Trupul qi Sdngele Domnului, fiinta sa vizutd: Bisericasefacecasasa, pe SfdntaMasi, tn altar,stI nevizut insusi Domnul, ca un impirat; pe Cruce ni Searatd, intr-un fel, cu trupul, ristignit; prin Crucefaceminuni, vidindu-ti prin ea putereadititoare-de-via1i.Domnul se afld in universca intr-o bisericd, intreg,in orice loc, neingridit in spaliu,intotdeauna mai presus orice de spatiusi de orice timp. Vi separede necrezut Domnul poatesdne uneasci cI cu Sine, cu putereaSa, cu harul Siu mantuitor, prin elementemateriale? Mirali-vI mai bine de modul cum a unit Domnul in om chipul Siu cel dumnezeisccu materia,cu pimAntul, cu pulberea,cum a flcut ca aceasti ,,pulbere" si poati sd gdndeascisi vorbeasci,s[ rispdndeasclin juru-i buna mireasmda blAndetii,adev[rului, iubirii si si faci, in comun, atAtea lucruri, pe drept cuvdntminunate.Mirati-vi cum aceasti,,pulbere" inchidein sine si atdtea,,suflete" necuvAnt[toare. fiecarecu modul sdude a fi inzestrate un cu fel de intuifie,carele di setede via1i,putinfade a se bucura, simtulde autoconservare, pricepereade a-si obtine hrana. de a-si asigura cele necesare pentru o existen![ feriti de primejdii, de a-si cre$teprogeniturile,de a sti foarte bine cum sd se apere.Minunafi-vi cum toate sau aproapetoate corpurile inerte,neinsufletite suntlegateintre ele printr-o fbrtd insesizabild,, carc fie c[ punein miqcaremaseenonne(precumcorpurileceresti).fie ci transformd materiain forme de o frumusetedesivdr;it6, pistrdndu-leinsii aspectul general(vegetalia!).Minuneazi-te ci atAtaenormi diversitatede forte a fost creati de DumnezeuAtotputernicul,El insusi lucrdndprin toateforlele. Dupd cum la Dumnezeu- Cel ce face minuni - totul esteminunat,intocmai gi in credinfd,minunatestetotul, desi nevizut, dar lucrdndin mod real. curati cu inimavor vedea Dumnezeu pe (MaIei 5, 8), Dumnezeu /-ri \-, esteochiul atotvizitor, asemenea soarelui, inzestrat insi cu ratiune, stflnddeasupra lumii gi pdtrunzdnd ,,ochi" rationalin gdndurilesi in inimicu le oamenilor,luminAnd toatd creatura.Sufletul nostru este ochi din ochi, vederedin Vedere,lumini din Lumin[. Dupi cidereain picat insd,,,ochiul" nostru- sufletul a fost atinsde ,,albeata" picatului. vindecl-ti aceastir boali vei puteasd vezi Soarele raliunii, Ochiul atotcuprinzitor,infinit mai lumiEi nos dec0tsoarele pe cer. de si A $ucum se intAmpll adesea in viati. c0ndomul una are in inimd .tlLsi alta pe buze, ardtdndu-se prin aceastaduplicitar, duplicitatea aparenu arareori qi in timpul rugiciunii in fata lui Dumnezeu,cel ce cu-

r47

noa$tetaineleinimilor omeneqti. spui ceva Ei ai altcevain inimr in g6nd. ;i Dacr insi. asa cum se int0mpld rnai des, chiar daci infelegi rugdciuneaqi mediteziasupraei, dar nu trlieqti cu inima ceeace citesti, rimAn6ndcu totul insensibil.neficOndaltcevadec0tsi arunciniste cuvinte in aer,inseamni ci te minti pe tine, crezdndcd o asemenea rugdciunear putea fi plrcuti lui Dumnezeu. ciudati, picrtoasi, rilirniciel Rodul qi ce mdrturiacdderiinoas_ tre. De aici arn puteacredeci inimii ii std in obicei si mintd (Tot omul este mincinos- Psalmul atdtin rugiciune, c0t si in raporturilecu semenii, !r5,2), ci estestalpul minciunii. cre;tinul Guui" sd se foloseasci oe toate mijloa_ cele ca s5-sismulgr din inimr, din riddcini, orice minciund,pundndin loc adevdrulcurat. Si inceapdcu rugiciunea. fiindci ea cere mai intdi de toate adevirul, dupd cuvintele MAntuiiorului, care spune ci cine se inchind lui Dumnezeu trebuiesd se inchinein duh in adevdr(Ioan 4,}4).Inima ;i si_1i vorbeascicu cuvinteleadevdrului. invd$nd si spunemadevarulcu inima, in timp ce ne rugim' nu ne vom mai ingidui s[ minlim nici in viati. Rugrciuneasincerr, sau adevaratr,cea .u.. n" curild inima de minciund, ne va apira de minciunr qi in relaliile obisnuitecu oamenii. Cum am puteainvrta sd spunemadevlrul in timp ce ne rugim? Trebuie sI aducemfiecarecuvAnt al rugiciunii in inimi, si-l asezim acolo, sd-i simlim cu inima adevirul pe careil cuprinde,sd constientizram ceeace ii cerem cd lui Dumnezeune este absolutnecesar', precum Ei faptul ci inima noastri trebuiesi-I mullumeascr iui Dumnezeupentru nenumiratelebinefaceride care ne-a fdcut parte, s[-I aducr laudepentrumrreala,preainfeleapta operda creatieiSale. ufletul, cel ce mi definesteca om, trdieqtenumai prin Dumnezeu, numai in unire cu El. Iar cdnd se desparte El, suferi. de viata sufletului meu se alcituiestedin lumeacapacitililor mele suflete-sti, t"u;;';";; provenind numai de la Dumnezeu. Existi, intr-adevir,si o,,lume,.a trupului, una in;elitoare, preludiul furtunilor carese isci in suflet.Despreaceastd lume spuneaDomnul ci ,,va veni pesteea pieirea" ,,si sciparenu vor avea.. (oamenii) (l Tesaloniceni5, 3). Lumea spirituali, ."u .ur" provine de la Duhul lui Dumnezeu, deosebeste de la cer la pdmant se ca de rumea,,crrnii,,, a trupului. Este o lume cereascd, creati pentru ca si domneascd ea feriin cirea' Pacevour, le spunea deseoriDomnul ucenicilorsii, lisdndu-le pacea sa, iar apostoliipropoviduiau credinciosilorpacea lui Dumnezeu,le frceau uraresi se bucurede pacealui Dumnezeuca de bunul de cipetenie,tocmai fiindci_ea' aceasti pace ii este sufleturuinostru vialr ;i mrrturisesteunirea sufletului cu Dumnezeu.Daci sufletul nu are pace, se tulburd, tulburarea fiind proprie tuturor stirilor pdtimase, fiind in acelasi ea timp si o dovaddci in inima noastri lucreazd, dusmanulm0ntuirii. 148

redinta este cheia de la comoaralui Dumnezeu.Ea se poate afla intr-o inirn[ simpll, bun5.iubitoare.,,De poti crede. toaresunt cu putintl celui ce crede"(Marcu 9.23). Credinta estevorbirecluhovniceascii; cu cdt i se dezleagd u;or limba, cu atit niai bogatfdsnesc ea izvoare mai din dumnezeiesti. Cdnd ea se exprimd liber, intocmai ca vorbireaobisnuitii.nu va fi afectatd neincredere necredinti.Daci te lasi cuprinsde necredinti. de si comoarabunit5lilor dumnezeiesti rim0ne zlvoriti pentrutine. Cu cdt crezi mai tarein atotputernicia Dumnezeusi iti deschizimai mult inima, cu atat lui mai induritoare ti se va deschideqi tie inima lui Dumnezeu.,,ToatecAte cerefi,rugdndu-v[,si credegi le-a1i prirnit si le veti avea"(Marcu 11,24). ci oameniisunt suflareqi flpturi a unicului Dumnezeu. de la vin Toti I Dumnezeuqi se vor intoarce la Dumnezeu,ca la oblrsia primordiald. ,,$i ca pulbereasd se intoarc[ in pimAnt cum a fost, iar suf'letulsri se intoarci la Dumnezeu, Care l-a dat" (Ecclesiastul 12.7). \rorn f"i,.piirtasi poftei celei din lunte" (l Petru l. dumnezeieqtii firi, scipdnd de stricdciunea 4). Ca unii carese trag dintr-unsingurom. estede la sineintelesci oamenii trebuie sd trliasc[ in iubire reciproci. aviind grijir unii de altti. si ci nu trebuie si-i despartiegoismul, trufia,riutatea,invidia,zgArcenia, incomunicabilitatea,pentru ca toti sdfie una (Ioan 11,22). Luati aminte la furnici currr trdiescin ,,prietenie",saula albine,sau la un stol de porurnbei.de stlincute. de ciori, de gdgte, ra!e,de lebede,de vriibii; c[utati la o turm5 de oi saula de o cireadi de vite Ei vefi constataacelaEi lucru: un atasament reciproc.Glndifi-va la imenselebancuriin care se adun[ unelespeciide pestiin rnlri si irr rduri, cdrorale place sI umble in colonii numeroase, de legati sunt intrc clt ei. Gdndeqte-te cdt zel se apIrI, se ajutl gi se iubescintre ei si te vei rusin:i cu falI de niqtenecuvdntitoare, carenu trliesti in iubire $l care faci tot ce rtl tu, sti in putinll ,,s[ nu porli sarcina"(Galateni6, 2) altuia. qr umnezeu este1ieindelung-r'dbd[tor milostir'; rJeaceasta rl:;, i1i iti seama mai multe ori pe zi. Fii ;i tu indelungribCiitor'5i rnilcrti". de fali de fralii tdi, indeplinindcuv0ntulapostolului care,vqrrhind despre dragoste, puneinaintede toateaceasta indelungrabda";.,drag(,rstea este ,,Dragostea (1 binevoitoare" Corinteni13,4). Tu ai vreaca Domnul si te rnlnefriecu clragostea mdngdieEitu inimile altoracu iubire gingagl si cr"r Sa; pufia"rc blfrnd;i. umnezeueste dragoste,este fiinla cea mai induriitoare,mai inteleaptXqi mai atotputernicl.De aceea, ce I ..eroagii sit creacl[c[ cei Stip6nul le va da cele bune ;i de folos, asacum poateda numai Dragostea ;i cum Cel indurdtordi cu toati indurarea, Cel inteleptcu toatii intelepciunea; cum Cel atotputernic cdnd Ei unde nici nu te a$tepti. d[ 149

sfdnt.Arati-te intocmai un copil:simplu, ca increz[tor, pun" ra indoiali ,ru celeale lui Dumnezeu vei ti fdri,griji. gi ,,Nu ui i;fiiifi cum sauce veri vorbi,cdciseva da vou[ in ceasul u."ra." sr vorbili.]iirioJ"" *i;;#i carevorbili, ci DuhulTatilui vostruestecare vorbeqte int* uoi;;oil";;i'i;; 19-20). multd vremeDomnulv-a scutitde aceastd De preocupare, luat v-a aceastd grijd,invrtdndu-i purtitoriide Dumnezeu pe preflii, cu DuhulSf0nt, cum sd cuvdnteze Domnului,in timpul serviciilordivine, al sdvdrsirii Tainelor, diferite^i.g19ju.-1 in ale_vielii undese.". rpur" ruie"l""jffi;; dobandirea binecuvdntrrii celeide sus.Ar trebuisr ne fie uEor nerugdm. sd Dar vrijmagulcauti s[ ne puni piedici.ce pot insemna insdaceste piedici pentru inimr statornicit[ Dumnezeu? picate, o in Din atata timp cdtnu vom fi in Dumnezeu, cdtnuvom avea credin$nezdiuncinatd, r;n'an"m regati cat depatimile viegii, timp mintea va'fi orgolioasi carcotaga, c0t ne qi chiarEiin sfanta neprihinitalucrare liturghisirii gi a saiin sevarqirea impdrtdsirea qi cu Stintele Tainediavolulnu va incei-a ne tulbure. si estecu putin!5, blind, smerit, poarti-tesimplucu ro[i, trlt:I^:..1i1i r consrderdndu_-te,fdllrnicie,in privin{astrrii duhovnicesti, firi mai preJos decdt to1i, adici cel mai pdcdtos mai neputincios. gi spune:dintrepi_ citosi,cel dintaisunteu.Din trufiesenasteemfaza,modul de a te purtane_ sincer.;i rececu toli cei pe careii consideri inferioriqi de la carecrezicd nu potiobtine un folos. nici at derepede suntem gatasi facemrdur catde anevoie indrepqi ne tdm citre,bine!Ag vreasi-mi arit bunitatea d".inluu.ur" fati mi-aficut un rdu si si mi-o confirmprin fapte, inuint" au, de a-mi induple_ ca inima sprebinesimtci nu mi lasi rrutaiea mine, din md strdpunge o ca sigeatdde foc, imi pdrjoreqte miruntaiele; vrea s[ fiu ingrduitor,dar a; inainte rrbdarea ingiduinlasd-gi ca gi giseasci in inimamea, enervez ioc md si freamdt neribdare; ur.u ,i f]u smerit,dar simt de a$ cd in mine trufia driceasciestein largulei; a$vreasdfiu politicos, dar c6ndar trebuisi md ardtastfel, devingrosolan; vreasdnu fiu iubitoro" urginli,sr fiu as mirinimos,dar arghirofiliagi zgarceni apar mine la cea a in ,riui 11,i.aocazie, ca niqtelei fldmdnzi, carecer de mdncare, mugindinspiimdntdtor. vreasi Ag fiu simplu,increzrtor, vicleniagi indoiala rid dar imi inima;a$vreasd fiu concentrat mine insumi,atent.cucemic a-t stuji pe in in atotstepanitorul, dar superficialitatetea,,imprd;tierea,.rnimii gi mi-auiuut-oinainte. vrea Aq si nu md mai supun patimiloi,si mi ablinde la mdncare bduturd si multi si bund" dar

divine, celebrdrii al rainelor al rostirii si rugrciuI:,fiTp"y]serviciilor rnrlor, fii increzitllprecum copiiid,au crezare pdrintilor. ultape t{u-i cei ce iti suntcdlduzd,:.sfinfii - ficlii alelumii,luminati plrinli de Duhul

cdnd aqez masi, unnevotni" ,""i'ii r"" mi la ca ffi;ffi;i "e


150

hatdrul. lisandu-md prins in plicuta lui captivitate,mancdndEi b0nd, cu nepdsare, mai mult decdtimi cere organismul.Licomia si nestdpdnirea imi blocheazd dorinla de a fi nep[sltor fali de mdncaresi biuturd. sunt asemenea slibinogului care azdcuttreizecisi opt de ani si, ori de cite ori era adus la scllditoarea oilor, cea care vindecaprimul bolnav care se cufundain ea, dupi tulburarea apei de cdtreingerulDomnului,,,pdni veneael, altul se coborainaintea lui" (cf. Ioan 5, 7). Atunci c0ndeu.sliblnogit de plcatelemele, imi adun toate fo4ele, adun0ndu-md in mine insumi. cu gindul de a mI ;i ,,cufunda"in Dumnezeu,pentru a md schimbain bine, vine altul inaintea mea si-mi strecoariin inimi picatul, diavolul mi-o ia inaintein propria mea casd,in scdlddtoarea inimii mele, neingiduindu-misd ajung la Domnul - Izvorul de api vie - s[ mi cufund in baia curititoare a credintei,smereniei, zdrobiriiinimii si lacrimilor.cine mi va vindeca? unul Iisus Hristos.cind imi va vedeasincera neclintita qi dorinti de a-mi vindeca slibiciuneasufletului, cAndva auzi cdt de fierbinte mi rog pentru aceasta, va spune:,,la-ti imi patul tdu si umbli" (Ioan 5, 8). $i atuncimi voi sculadin patul de boalda sufletuluisi voi umbla,adicdprin bunitatea Domnuluiimi voi puteainvinge patimile,slvArqind lenea, apoi toatl faptaceabuni. o si f n timp ce te rogi, pdstreazi prtrunsi, chibzuitd extremi smerenie. I Nu uita ,,cine"vorbeste ce spune, si indeosebi cAndzici Rugiciunea Domneasc[- Tatil nostru.Smerenia impristie viclesugurilevrijmaqului. o, cdtdmAndriezacein noi! ,,Astao stiu" sau,,deastanu am nevoie", ,,asta nu mi priveste", e ,,asta de prisos",,,flumi simt vinovatcu nimic". Ce degtepti ne credemsi ce siguri pe sine! diavolulschimbi intr-o clipi fataomului:din unalup [catul, patima, I minoasd unaintunecoas[; unaplini de de bunltatein unacrisin din pati de ur[. Se poateobservasi aici cdt de mult preluieste sufletulin cunoastereaomului. Despreo actriti se spunecd poatesi-si schimbeindati expresia fetei, ci poaterealizatreceriextraordinar rapidede la un sentimentla de altul, ddndu-leexpresieprin mimici. ce-ar fi de mirare in asta?De ce n-ar fi capabil sufletul omului gi de asaceva?intelegemde aici ci sufletul omului poateda felei indati o alti expresie, poateschimbapin[ la a o face de o nerecunoscut; nu poati oareCreatorulsdfaci tot ceeace doreste, orice s[ din materie,ca Unul ce estepretutindeni, pururea-fiitor? cuvintecaresi te aperede gdn1r and te rogi, spune-tiin inimd aceste lv,duri qi pasiunivrijmase: ,,Doamne, toatevin pestemine!,.Agijderea in toate situatiile,cAndte asalteazd, patimile, cdnd esti constr0ns pliisd testi tribut unor necazuri- boli, sup[rdri, nenorociri,nipaste, spune:,,Toate vin pestemine, Doamne,singur nu le pot tine piept, nici ribda nu pot, nici depaqisauinvinge greutitile. Puterea imi vine numai de la Tine,,.

151

aci de cel ce se va ru;ina de Mine de cuvinteleMele in neamul ;i l^t ,,\-,acesra desfrdnat plcitos;i Fiul omului se va rugina de el.. gi (Marcu 8. 38). o ruqinevrednicl de rot disprelullDiavoleasci! vine din hiurile intunecimii si duhorii diavolesti.Si ce mulli suntcei ce s-aumolipsit de eal Mulli nu-;i dau seama estede amigitoare cad in robia ei, sprepiecdt ;i irea sufletuluilor! De pildd, gazetani, autorii de articolede ziar.scriu, sciiu, nu se mai oprescdin scris. Desprece nu scriu oare?Nimic nu le scapd,se ocupl de toate.DespreDumnezeu, despreIisus Hristos MAntuitorul,diespre Bisericr, despreslujbele gi sirbrtorile biserice;ti, despreinvierea in tr;p, desprejudecata lui Dumnezeu,despreviata de dincolronimeni nu sufli o vorbd.,,Nu e domeniulnostru,nu e treabanoastri! Noi suntemai lumii, vorbim in numelelumii, de aceeane si citeste ne asculti lumea...Daci vom Ei incepesd vorbim despreDumnezeu, n-o si ne mai citeasc[ nimeni. in acest chip, scrisul ,,lumesc"este str[in cu desrvdrqirede duhul crestin, se ruEineazd. duhul lui Hristos. de iavolul facein aEa incdt in loc si ne ridicdm impotriva lui, ne infel lJ deamni mintea si se preocupede plcatele aproapelui, si ne inca rdiascr EisI ne alateimpotriva lui, si ne faci si-l dispretuimgi si-l duEminim gi in felul acesta ne indepirtim nu numai de aproapele sd nostru,ci si de Dumnezeu.De aceease cuvine si dispreluimpicatele, greqelile,"-"nilor, nu pe cei ce le-au sivarqit, imboldili fiind de diavolul, din slibiciune saudin deprindere proasti. Pe aproapele sd-l compitimim, cu bldndete, dragoste, cu si-i deschidem ochii ca unui uituc,ca unui bolnav,ca unui captiv nevolnic al picatului. Fiindcariutatea,disprelulfa$ de aproapele cizut in greseald nu fac decdts5-i agraveze aceluiaboala,uitarea,captivitatea spirituali, nu si le diminueze;in acelasitimp, ne fac si pe noi obsedali, bolnavi,prizonierii propriilor noastre patimi si ai diavolului- cel vinovatde ele. ol pdcatulvine de ia duhulriutdlii; cel ce se afli in picat esterobul T I pdcatului,sfAsiat pdcat.de aceea de fala de cel c[zut in picat fii tdri rdutateqi nu pestemisuri de aspru.cunoscandu-i neputinfa. Compitimegte-l pe picdtos ca pe un bolnav,ca pe un riticit care orbeciie prin iniuneric, sau ca pe unul legat cu lanturi de fier, sau ca pe un smintit, fiindci toate aceste ,,definitii" se potrivesccelui ce a greqitsaugrefe$te, afldndu-se sub actiunea patimilor. omul trebuie pizit prin toate mijloacele sd nu-l atingi vipaia pdcatului,sr nu-l intunece,si nu-l inllnpie, si nu-l duci pe pat de boali. e-amobisnuitintr-atdtcu lucrarea mainilor lui Dumnezeu. incdt am

departe cum s-arcuveni.Privestepe oricareom, fie de-alcasei,fie striin. asa

r \ inceput nu o maiprefuim si cumsecuvine. chiar si pe om - supremacreafie minune inlelepciunii bunrtltii divine- nu-l prefuim si a qi nici pe

152

ca pe o noutateperpetud lumealui Dumnezeusi ca pe cea mai mare minin une a infelepciuniigi bun[ti1ii divine. Faptulci te-ai obignuitcu prezenta lui sd nu-!i fie un motiv de a-l subaprecia. Respectl-l si iubeste-lmereu,nestrimutat, ca pe tine insuti. f n naturdadie uneori un vant cildicel, aromitor,care i1i mdngaiesi ?ti r pdtrundepldcut Ei ugortrupul, iar cerul estesenin.Alteori batevdntul rece care i1i provoac[ o senzaliede frig si de apisare,i1i intri in oase,iti face o piele de giinl qi tot atunci cerul gi pimdntul se intuneci. sau, firi nici o adierede vint, aerul poatefi cald saurece,te poate incdlzi saudimpotriv[, si te facl si dirddi de frig. A;a se intdmpli si in viata duhovniceasci:uneori simtim parci in suflet o boarelin5, pldcuti, carene incilzeqtesi ne invioreazd, ne usureazd ne lini;tegte; alteori. inima ne estecuprinsdde o suflare gi grea, ucig[toare, iar sufletul ni se cufundi parc[ intr-o beznra nepitruns. de Cea dintAi stareestede la Duhul lui Dumnezeu, doua,de la diavolul. Trea buie si ne obiqnuimcu amindoui. in primul caz,sr nu ne trufim, in al doilea, si nu ne descurajdm, nu disperim, si alergim cu gribire la Dumnezeu. s[ acd oamenii n-ar fi creati dupi chipul lui Dumnezeu,El nu s-ar fi intrupat din Preacurata Fecioari. O, c6t de sus este asezatd fiinta gi noastrd, tn creafie,qi in iconomiardscumpirdrii! Prin intruparea Fiului lui Dumnezeu Preasfdnta din Fecioari Maria, Dumnezeus-aunit cu adevirat cu oamenii. ,,Stipdni, care pe Dumnezeu-Cuvdntul oamenii, prin sllvitd cu nasterea L-ai unit gi firea cealepldat[ a neamuluinostrucu cele cerestiai ta, impreunat-o" (Rugiciune cltre Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeude la Pavecernila Mare). slavl tie, ceeace te-ai invrednicit de mirire de la toati creaturacea rationall, fiincd fi-a dat Dumnezeuasemenea curitie si asemenea har gi cI ai putut, cu bunivoinfa Dumnezeu-Tatiluiqi cu lucrareasf0ntului Duh, sd dai trup Fiului lui Dumnezeu.invredniceste-ne pe noi, Stisi pdni, sd dobdndimcur5lia sufletului si trupului, prin impirtSgireacu Dumnezeiestile Taine ale Trupului qi SdngeluiFiului Tiu. prin intrupareaSa, Domnul a intrat in cea mai apropiati relalie cu I omul. Ce minune!Dumnezeu insusi se uneste omul. in aceeasi cu persoand! DumnezeuS-a ficut trup. ,,CuvdntulS-a ficut trup" (Ioan l, l4). Dumnezeuinsugi a mdncatdin mdncarea noastri trupeasci,a biut din b[utura noastrd, statculcatin iesle,a locuit in cas[... Cel neincdputin ceruri a a umblat pe pimdnt, pe api, in vizduh, a,,mersla cer" (FapteleApostolilor 1, l0), a fost bitut in cuie pe lemn...intreg p[m6ntul, apele,aerulau fost sfintite de Fiul lui Dumnezeuficut om; de aceeasi iubegteDomnul pimAntul, vremelnicul loc de vieluire a omului, silasul neamului omenesc,fiindcd este locul in careaviefuit El insuEiprintre oameni.Dar mai dragi ca orice ii sunt

153

oamenii,al ciror suflet si al ciror trup le-a primit, unindu-le in persoana Sa gi, cu deosebire, crestinii. estein ei; ei suntin El. El lucrul cel mai de dorit pentruom? sd fug[ de picat, sd obC l..."",rje \-, tlna lasarea iertareapicatelor, si dobandeascisfinlinia. De ce? si Pentrucr pdcatele,gu- sunt mandria,purtarea proastrfa{i de oameni,neincrederea riutrcioasi, iubirea de agonisire,avariiia,invidia celelaltene in_ ;i depdrteazd, Dumnezeu,Izvoruf vietii, ne inclepirteazdside de oameni si ne supunmortii sufleteEti, timp ce purtarea in blandi, smeritd,lipsitd de rdutate fa[5de toti oamenii,chiar si fa[d. vrdjmasiino;tri: sinceritatea, de neagonisirea, deprinderea a ne multumi cu pufin si cu strictul necesar, de generozltatea in toate,solicitudinea alte purtiri si faptepozitivene unesccu qi Dumnezeu,iz_ vorul vietii, qi ne fac pldcutioameniloi.Di-ne, Doamne, putem sd evita cu desdvarqire pdcatul,sd ne obi;nuim a face tot lucrul bun cu harul rdu. Fdri de Tine,Stipdne Doamne, nimic bunnu putemface, noi,,rii fiind..(Matei12,34). u._a cinevang u{1te, ne prive;te cu invidie, setrufegte fafa noas_ in T) rJ tra, nu treb-uie rispundemcu ur[, cu supirare saucu trufie, asa si-i cum obignuieste faci firea noastrdcoruptr, ci si ne fie mild de sd acela,ca de unul cuprinsde vipaia iadului gi de moartesufleteasci.si ne rugim pentru el din strifundul inimii. ca si-i impristie Domnul beznadin suflet, si_i luminezeinima cu lumina harului Siu. Patimilene innegureazdmintea si din aceastd pricind nu ne mai dim seama suntde absurde de necuviincioase c6t si faptelenoastre, cdndDomnul ne trimite lumina harului Siu, atunciparcd dar ne trezim din somn si vedem limpede cdt de absurdesi necuviincioaie ne sunt gandurile,sentimentele, cuvintele.gesturile.Inima, pdni atunci invdrtosatd,ni se inmoaie, riutatea trece, in locul ei aparebunitatea, gingiEia, solicitudinea. aceea, De dupi poruncaM6ntuitorului, trebuiesa ne iubim si vrdjmasii: ,,Binecuvanta{i cei ce vr blestemi, faceli bine celor ce vd pe urlsc" (Matei 5,44), fiindci si ei ne suntfra{i,loviti de orbire si de ritlcire. lata pe care o trdim acum este o viatd de surghiunit, suntem ,,in izgonire".Dumnezeu izgonitpe Adam" (cf. Facerea 23) din ,,1-a 3, ,'grddinacea din Eden". Noi toti trebuie si tindem cat putem mai stlruitor, prin pociin{d qi prin fapte de desdvdrqire, crtre adevirata noastrl patrie. Stipane, patria dorit[, ficdndu-ne iarr;i locuitori ai Raiului,, ,,Dd-neno_uu, (Tropar). viata de acum este calea cea strdmtr a supdririlor, lipsurilor, bolilor. cu cdt esreea mai strdmtd, atdtputemfi mai convinsi cu ;imai siguri cd esteadeviratacale pe caretrebuiesi merge*; cu c0t estemai largd, cu atat mai mult ar trebui si fim convinsi cI ne ipropie de pieire. viata-de acum este un rizboi_de fiecare zi, deopotrivi aspru si amar, cu vrijmaEii mdntuirii noastre, indeosebicu duhurilenevizute, cele de sub cer ale idului. carenu ne dau pacenici mrcar o zi, careuneltesc necontenit impotriva noas-

r54

tri, aprinzdndin noi pasiuni qi dorinfe,de care vor sd ne lege la modul cel cd mai direct. Nu uita deci c[ impotriva noastri se poartl o lupti perpetu5, viafl carene estesprepregdtirea celei viitoarenu ne estelisat timp in aceasti de liniste,de veselie,de distraclie,nici atuncicdndne impresoar[necazurile, nici atunci cAndni se parec[ ne bucurlm de lini;te Ei suntemfericili, de pilcdndne gdtim cu podoabesaune imbrddi, cAndmergemla teatru,la serate, cdm cu haine frumoase,cAnd cedim poftelor desfititoare ale pAntecelui, clnd ne invdrtim in dansuri vesele,cdnd umbldm cu echipaje (vehicule) somptuoase Sd Etii,omule,ci atuncicdndte bucuri de toatepllcerile vieetc. Tu asuprata apasi cea mai mare nenorocire. eqti picitos, esti vrijma,sul 1ii, lui Dumnezeu,eEtiin mare primejdie de a-!i pierde viala vesnicd,mai cu seami dacl tr[ieqti nep[s5tor,nu faci fapte vrednicede poc[in1i. Asupra ta planeazd mdnia lui Dumnezeu,mai cu seami dacd nu cauti si dobdndesti prin rugiciuni de pociinfi gi prin indreptare milostivireaCelui pe Care L-ai jignit. Deci line minte c[ pentrutine nu esteacumtimpul desfltirilor, ci mai cele al degrabd lacrimilor. Desf[tlrile ar trebui s[-[ fie rare Ei mai cu seamd pe care!i le dau credin{aqi slrbdtorile duhovnice;ti. fo4I care line toate lumile materiale, T\ umnezeueste atotputernica preabundsi l-l dar mai presus de aceastaeste fo4a preaminunat5, intru-tot-dreaptd Careline lumea spiritual[ - ingerii qi oamenii.Sub stipAnirea Sa sunt toate duhurile, paceaqi fericirea lor, ca ;i tdnjealasi suferinta duhurilor rele qi oamenilorr[i. neori, printr-o staresufleteasclimpur6, sumbri, copleEitide rlutaHulim pe TatIl, hulirn Cuvdntulgi pe Dute Il hulim pe Dumnezeu. hul Atotsfant,Mdng0ietorul.Dimpotrivd,cdnd suntemintr-o bunddispozitie sufleteasci,capabili s[ aducemqi altora lini;te cu cuvdntul, ii sllvim prin pe aceasta Tatil, pe Fiul gi pe Duhul Sf0ntMdngdietorul.,,Putems[ mdngdcu iem si noi pe cei care se afl[ in tot necazul,prin m0ngdierea care noi in(2 de sinesuntemmdncdiati Dumnezeu" Corinteni1.4). Atotliitor inseamni ci cuprindetoatd creatutottiitorul Dumnezeu. la ra, ceade susgi ceade jos. cearalionali ;i ceacaretrdieste nivelul senzafiilorqi instinctelor,pe ingeri ;i pe oameni,cerul cu toatecite sunt in el, pimdntul cu toatecdte sunt in el, mareacu toatecdte suntin ea; Atotliitor inseamni o cuprinderegeneral[ Ei individual5 (particular[) a intregii sale. Sunt cuprinse,deopotrivI, creaturi si a fiecdreiadintre componentele inima gi mintea omului ;i de aceease spune:,,Inima regelui in mAnaDomspunapostolii; nului" (Pilde21,l). De aceea ,,Nucd de la noi inginesuntem destoinicisd cuget[m ceva de la noi in;ine. ci destoinicianoastr[ estede la Dumnezeu" (2 Corinteni 3, 5). Daci harul lui Dumnezeunu va mai fi in inima qi in minteamea,eu n-a; mai fi decdtpulberedusi de vdnt, firl nici o

155

tirie morald,inclinat spretot riul. Mintea qi inima mi-ar rdmanepustii, mes_ chine,intunecate, neputincioase. .pecioara.Maria este stipAnamultmilostivi a tuturor fiilor Ei fiicelor I .arnenilor. Ea insii;i - fiic[ a Dumnezeu-Tatdlui, ce cel esteiubire, N'Iarnra Dumnezeu-cuv0ntului. iubirea noastri nemdrginitd,aleasalogoonici a Duhului sfant (iubireaceade o fiintd cu Taril sicu cuvdntul). dum s[ nu alergim cu grdbireIa Strp0nanoastri qi sr nu nidijduim de la Ddnsa toateduhovnicestile bunltiti? p ul. in.sufletdorintanestrimutati de a uri cdt pofi de tareprcatul: cu r gi'dul, cu cuvantul, fapta,iar candvei filspitit de picat, cu impotriveste-i-tebirbite;te si cu urr. Fereqte-te insi ca aceastd si se indrepte uri sprc persoana fratelui tiu pr-incares-aficut picatul. Urfute pdcatuldin toati inima, dar pe aproapele compitinreste-l;cauii si-i luminezi mintea,roagd-te pentruel celui Preainalt,care ne vede pe toli Care pune la incercareini_ Ei mile ;i cele dinkiuntru ale noastre.,,in lupta voastri cu picatul nu v-ati im_ potrivit incii pini la singe" (Evrei 12,4). nire ,l-1i inr[ddcinezi in inimi ura fali de picat. risti si cazi tu insuti in el, si nu o dati. Trebuie sr smulgi din ridrcini egoismul:tor picatur vine de la Lgoism.i.*ro"rr"" pdcatulse ascunde.ne face sd credemcd estesprebinel- nostru,ne f[giduieqte satisfactii si liniste..,Rodulpomului estebun de mOncat plicut 6chilor la vedere si si vrednicde dorit" (Facerea 6). Asa ne aparesi noul de fiecaredatdpdcatui. 3, acd ingerii pizitori nu ne-ar ocroti de viclequgurileriilor demoni, 6 lJ o. ce des am crdea din picat in p5cat,ce ne-ar mai chinui atunci dracii. careisi gisesc cea mai rnareplrcere in a-i chinui pe oameni,ceea ce se ?ntimplr atuncic0ndDomnul ingiduie ingerului pilzitorsi se indep ilrteze vremelnicclenoi, iar dracilor si lucrezecu uneltiri asupra noastri. Da, ingerii ,,depace" sunt c:ilruze de nddejde,pizitorii sufletelorsi trupurilo, nouit ., rnerelr lingr noi, aruncicandnu-i indeprrtim din proprianouit.i voin$, prin josnice cedlri patirnilor, prin trufie, indoiall, necredinli. uneori iti pare ci si'r1i aieveacunr te acoperi cu aripile slavei lor nemateriale, doar i[ nu-l vezi. Gindurile, intentiilesi faptelebunevin de la ei. 1-1eseori vrrjnrasul ne otriveste si ne arde sufletul cu rrutatea sa, o L-rf otravxcarene poatecuprindeinima ca o cangrenidaci nu ajungem sr o respingenr sincere cu rugiciuni de creciinti.si Du-rnnezeu, iubleisa, cu ne ,,imbolniveste" inimile, dar intr-altchip: ugor,dulce,nu arde,ci incilzeg_ te si invioreazi. pocdintd.Pocdinta rrebuiesd fie sincerd absolutliberd,sr si f)c'\py rJ nu fie constrdnsd de timp, nici de rutind, nici de persoana nici celui ce primestespovedania. Altminteri n-ar fi poclintr. S-a spus:,,pocdi1i-v[, cd

t -56

s-a apropiatimp[rd1iacerurilor" (Matei 4, l]). S-a apropiatinseamni ci a venit ea inslgi, nu trebuies[ umbli sI o cauli; ea te cauti, cautdlibera noastri opfiune, adici: si ne pociim din toat[ inima si cu zdrobire de inim[. ,,Eraubotezafi- se spunedesprecei ce primeaubotezulde la Ioan - mirtuplcatele. $i risindu-qipdcatele"(Matei 3, 6). Adicd ei inqisi igi recunoqteau fiindci ruglciunea este, in primul rind, pociinli qi cerere de iertare a picatelor, qi ea trebuie si fie negreEit sincer[ gi cu desivdrsireliberi, nu in sau sili, nu impusi, nu fIcutI din deprindere din inertie.Ruglciuneade preapresupune sufleaEa mlrire qi de recunogtin!5 trebuiesd fie. Recunostinta in tul celui care s-a bucuratde darul cel de Suso deplini libertate,simtimflntul viu al gratitudinii care si se reversede la sine pe buze: ,,Din prisosulinimii gr[ie;te gura" (Matei 12,34). Rugiciunea de laudd (doxologic[) presupune inlelepciune, atotputerin omul carecontempl[ lucrareade infiniti bundtate, nicie a lui Dumnezeuin lumea moral[ qi materiali, uimire entuziasti qi, in consecinli,trebuiesI fie cevaabsolutliber;i ralional.in general, rugiciunea trebuiesi fie liberi $r^o deplin con$tienti,,descircare" sufletuluiomului in a lui irni sufletul"(Rugiciufata lui Dumnezeu. ,,Inaintea Dumnezeu descarc neaAnei, mamalui Samuel), Dentru ca ruglciunea noastri si fie mai curati si rnai fierbinte, I Domnul ii ing[duie diavolului si ne ard[ chinuitormiruntaiele,pentru ca, simlind in noi o vlpaie striinl ;i suferind de ea, sd ne striduim si aprindemin inimi, prin smeriti rugiciune, focul lui Dumnezeu,focul Duinimile. hului SfAntcare ne insuflefegte umnezeuii inglduie vrijmasului si ne ispiteascipentru a ne pune in ca la incercare. s[ sporim in putereduhovniceasci lupta cu vrijmaqulqi pentruca s[ putem vedeanoi inqinemai bine citre ce inclinl inima noastrd:cltre ribdare, credinlI, nldejde, dragoste,in generalcltre virtute, sau citre irascibilitate,pu{ini credinfi, cdrteali, huli, riutate, deznidejde. De aceeanu trebuie si cddempradi disperdrii,ci sd suportim deschisgi cu in ribdare atuncicdndsufletulne estecuprinsde bezn[, cdndpdtrunde inimd impingdndu-ne sprenerlbdare gi riutate. Si induun foc care ne istoveste, ne in rim necazurileEi strdmtoririle, gtiind cd acestea suntnecesare ordinea gi viefii duhovnicegti ci prin ele Domnul ne incearci si vadl daci nu def[imIm caleaceaadeviratd,ceaa sfintei credintesi a virtutii, saudaci ne lisim ademenili,mergdndpe calea celui viclean. Suntem liberi gi trebuie si ne intirim in credin$ qi in faptebune,gatasi,,ne dam qi sufletul" pentrua urma Si caleacea adevdratd. cum am putea-oface dacdn-am fi pusi la incercare? iavolul poatesi vatime ;i inima preotilor:cu lenevie,conformism qi sterilitate,f[cdndu-i si nu propovlduiasc[ credincioqiloradevia rurile Evangheliei,neexplicindu-lece inseamnd face voia Domnului. Tot

1,57

el lucreazi uneori in timpul rugdciuniiin inimi, supunAndu-si-o indiferprin enfd,astfelincdt rugdciunea nu mai fie sincerd, ficutd de mdntuiall. De si ii asemenea, face ca inima si nu mai fie in staresi contemplein timp ce se roagi mirefia desivarsirilorlui Dumnezeu, m[retia Maicii bomnului, a sfintilor ingeri, a sfintilor - oameniilui Dumnezeu. Diavolul esteasemenea unui spin riu, carecautl mereugi in orice loc si intepeochiul inimii, sd-l intunece, si-l faci si nu mai poati vedea;esteca o pulbereotrdvitd care pluteEte necontenitin aerul minlii noastre,asezandu-se vltimltor pe inimi, devorand-o ;i ?ntindnd-o. Acela;i lucru il face ;i cu unii profesoride religie, cirora le infrangeinima, fdc0ndu-le-o uscati, sterild,obtuzl, ca s[ nu mai poat[ predatinerelormlddite din via Domnului adevdrurile dumnezeiegti, i5 nu ca se poati adipa de la Izvorul dit[tor-de-via!6 al Evangheliei. Q untem intr-un cerc profan de discutii. vorbe, vorbe, vorbe...De ...t.Jcele mai multe ori goale,in care nu se sufl6 un cuvdnt despre Dumnezeu- Tatil nostrual tuturor -, despredragostea care ne-o poaiti, pe despreviata viitoare, rdsplatacereascd; ce, oare?pentru ci oamenii se de rusineazisi aduci vorba despre Dumnezeu. Dar ceeace uimestemai mult esteci chiar oameniicaretrec drept evlaviosi;i drept ,,luceferi"in societate arareorivorbescdespreDumnezeu,despreMdntuitorul Hristos, desprevaloarea timpului, despreinfiAnare,judecati, fericirea viitoare sau chinurile vesnice,atat in cercul familiei, cdt Ei in acela al oamenilor de lume, iqi Ei petrec adeseoritimpul in discutii sterile,jocuri de societate,distraclii. $i aceasta intdmpli tot pentruci seruqine srainceapd asemenea se azd, o disculie, temdndu-se nu devini plictisitori saucI nu vor puteasi o poarteei inqisi si cu sinceritate. lume desfrinati si picitoasi! Vai tie, ce vei face in ziua o, judecatii obsteEti, fafa nemitarniculuiJudecitorl in ,,intru ale sale a venit, dar ai Sii nu l-au primit" (Ioan 1, I l). Da, Domnul si creatorul nostrunu este primit la noi! Nu-L primim in case, nu-L ,,primim"in discutii.Sau,iati, cinevaciteqteSfdntaCartesauzice rugiciuni cu glastare,dar oarede ce o face in sil5, firi chef, de parci i s-ar impletici limba in guri? Nu din prisosul inimii, ci fiindcr se simte stingherit,buzele-ipusrii de-abiai se miqci. De ce oare?Din dispretulfali de lecturileduhovnicepti fati de rugiciune, pe care si diavolul i l-a sidit in inimi, dintr-o falsi rusine.o, sirmanii mei oameni!Vi ruginalide ceeace ar trebui si tineti la cea mai mare cinste! o, fipturi nerecunoscitoare, nirivite! ce chinuri meritati pentruo asemenea purtare? dnd vrijmasul nu reu$eEte abati pe crestinde pe caleam0ntuirii si-l lr--'prin supirdri, lipsuri, sir[cie si altele asemenea, prin boli si necazuri de tot f'elul, el se arunci in extremacealalti, ciutand si o foloseasci: incearci s[-l faci si apuce altd cale, avand o sinitate perfecti, liniEte deplind,viali de huzur,dar ;i o inimi nesimfitoare, nepisaresufleteascr fatd 158

qi de valorile duhovniceqti fald de comorile vietii lIuntrice. O, cdt de primejdioasi esteaceast[a doua stare!Mai periculoasi decAtprima, decdtatunci cdnd omul esteimpresuratde supdrlri, lipsuri, boal6.Fiindc[, aflindu-ne in cea de-a doua stare,il uitdm repedepe Dumnezeu,incetim si mai simtim mila Lui, alipim si dormim de-abineleacu duhul. ,,Dar mirele int0rziind,au agipittoate gi au adormit. Iar la miezul noplii s-a ficut strigare:Iati. mirele lui!" (Matei25,5-6). Cdnd avem supiriri, il vine! Iesili intru intAmpinarea clutim pe Dumnezeugi f[ri si vrem, cerdndu-Isi ne mintuiasci, simlim cd ci DumnezeuesteDumnezeulmdntuirii noastre, El esteviata,respiralia,lumina qi t[ria noastri. Deci estemai bine pentru un creqtinsd tr[iasci in necazun, oricare ar fi eie. cu respirdm Duspirituall.Rugdndu-ne, p ugiciuneaesteo respiralie I\hul Sfdnt,,,nerugim cu Duhul Sf6nt" (Iuda l, 20). Prin toateruglunui aer spiritual gi a unei respiri Duhul SfAnt,asemenea ciunile bisericeqti hrani si imbrlcdminteduhovntceascd. lumini, foc duhovnicesc. uhule Sfinte,noi to1i,creqtinii,suntemsuflareaTa, nlsculii Tii; de altfel, qi prin cea dintii suflareziditoarein fata celui dintdi om noi toti, toate neamurilepimdntului, suntemsuflareaTa, ndscutiiTai! Miluiegcu te-nesi zideste-ne, Duhule Sfintel Risipeste suflareaTa miasmapdcatelor deprinderi. patimilor noastre, si dispari mirosul cel rdu al p[cdtoaselor f[ Ei 6nd te rogi, line minte qi crede cu tlrie ci fiecare gdnd qi fiecare cuvdntal t[u poates[ devin[, in mod sigur,fapt[. ,,Ci la Dumnezeu de nimic nu estecu neputin![" (Luca 1,3]). C[ ,,celce se alipeqte Domnul qi cuvdntul Tlu nu va esteun duh cu El" (1 Corinteni 6, L7). inseamni ci rimdne firi folos. ,,De poli crede,toatesuntcu putinlI celui ce crede" (Marorice cuv0nt de;ert cu9,23). P[zeqtecuvdntul;el estede neprefuit.,,Pentru judec5lii" (Matei 12,36). pe care-lvor rosti, oameniivor da socoteal[in ziua uv0ntulesteo expresiea adevirului; esteadevirul insuqi,existenfd, oricdreifiinfe, oriclrui lucru, ca qi Cauzda fapti. Cuvintul precede a existenteiacestora, trecutului,prezentuluiEi viitorului lor. ,,Eu sunt alfa qi omega-zice Domnul Dumnezeu Cel ce este,Cel ce eraEiCel ce vine, Atot(Apocalipsa1, 8). Asa gl[suieqteCuvdntulAtotcreatoral Pirintelui. 1iitorul" trecutegi viitoare. in el - in Cuvdnt- sti cauzatuturor creaturilorprezente e ce d[m o atdt de mare gi de evlavioasi cinstireCrucii, de ce vorbim in rug[ciuni despreputereaei, amintind aceastadupd ce o FecioaPreasfdnta invoclm pe Mijlocitoareanoastr[ inaintealui Dumnezeu, dar sfinfilor. iar uneorichiar r[ Maria qi puterilecere$ti, inaintede pomenirea Pentruc[, dupd Maicii Domnului ;i a puterilor ceregti? de pomenirea inainte patimile Mdntuitorului, Cruceas-a ficut semnulFiului Omului, adici ea il

r59

,'r'eprezinti"pe insu;i cel ce s-a intrupatsi a pitimit pentrumdntuireanoastrd, Fiul lui f)unu,'ezeu. HristosS-aadusjertfr pentrupicatele noastre, inaintea Dufiuezeu-'fatilui. pe Cruce; pe ea prin n._u m0ntuit de lucrarea ;i "u vrljmasului;cleaceea cinstimcu ltAt clemareevlavie!Fiindci o le estecredincio;ilor armi puternic5.care ii izbiveste de toati r[utatea, indeosebide riutltile vriijrnasi ncvlzuti. lor upe cum lumina, aerul si apa stauimpreuni se intrepitrund si cu ;i T) l--' toate acestea se amestecd. nu prstrdndu-;i fiecare calitdlile, rrma_ nAnd,adicii,lumina- luniinii,aerul- aer.apa- api, dar avdnd toateaceeaqi esentd.tot asa. intr-o anumitd misuri, si persoanele Dumnezeie;tii rreimi stauilltotdeauna intpreund,neclespirtite unelede altele:Tatil in Fiul si Fiul in Tatil ;i Duhul sfint. care purcedede la Tatil si intru Fiul se odihnegte. ln acelasitirnp, fiecare Persoaniisi pistreazl propriile caracteristici. Dumnezeu-Tatil esteneniscut, neflcut qi nu purcede altcineva. din Fiul estendscut din Tatil, Duhul sfdnt purcedede la Tatil, iar firea celor trei persoane esteaceeasi: Dumnezeirea, simpll (necompusi).comparatia se bazeazd, pe cuvinteleDornnuluinostru Iisus Hristos.care se numeste Sine tumiia pe Itu,ii" iar despreDuhul Sfant vorbesteasemrnindu-L cu stihia apelor. ,,cel ce crecie Mine, precuma zis scriptura,rOuride apd vie vor curgedin p0nin tecelelui. Iar aceasra zis-o de,spre a Duhul pe care uu"ausi-L primeasci acei ce credin El" (ioan 7, 38-39).il compard, arem"nea, aerulsaucu v6nde cu tul: ,,vantul suflr undevoiegte tu auzi glasullui, dar nu stii de undevine, si nici incotrose duce.Astfel estecu oricinee niscut din Duhul,,(Ioan 3, g). sfinta Bisericr cintr despreDuhul Sfflnt: ,,desufli Acestasprecinevadupr vrednicie,curind il ridicl din celede pe p6mdnt...,, (Randuialatnmormanidrii preotilor si diat;onilor,Antifon I). poateda trup oricdrei ,,fiinte", fie ea animal sau plantd,in]-1onrnul. r-l teemnl cum am imbrica noi o haini; ai luat material, l-ai cusut, te-ai irnbricat, ,,M-ai imbricat in piele si in carne,m-ai tesutdin oaseqi din vine" (Iov 10, I l). $i cat de diverssi de infinit este,,materialul,,din carecreatorul ,,coase" imbricdminte, pe multiple si felurite,,croieli.,, fdpturilor Sale: animale, pisrri, pegti, insecte,reptile. Iar pe noi, oamenii, imbrdca-ne-va cindva in lumini ;i vom striluci ca soarele imp[ri1ia Sa! in ,,St[tut-aimpdriteasa(...)imbricatdin haini aurirri;i preainfrumusetati,,(psalmul it;. ++, ,,Atuncicei drepti vor striluci ca soarele"(Matei 13,43).Acum insi, suntem imbrrcati in plmdnt, apd, aer, cildurr; imbricimintea noastr[ aceasta este! Cu cdti infelepciunesi perfec{iune sunt imbinateaceste stihii in fiinfa noastriil Nu ne stingheresc, suportim usor,sprefolosul nostru.o, preaingelepte le fi atotputemiceArtist! Artist Ditdtor-cle-viati, tot ce faci ru iste perfect, 160

fdr[ seamin frumos, de viu! Tu pofi da viali pi pulberii. pui in migcare O cu puterea Ta!
ucrul de clpetenie intr-o rugiciune si caretrebuie s[ ne preocupecel mai mult estecredinfavie, limpede-vlzdtoare Domnul. inchipuin iegte-gi-L stdndaieveainainteata si in tine si atuncitot ce ii vei cerelui lisus Hristos Domnul, prin Duhul Sf6nt, !i se va da. Cere simplu, fird a sta la indoiali, qi Dumnezeu, Cel ce poatesdvdr;i intr-o clipi cele mai mari ,simai uimitoareminuni, dupi cum si semnulCrucii are putereuriagi, va face totul pentru tine. Cere, dar nu numai cele ce-!i sunt tie de trebuinfl, cere pentru tofi credincio;ii, pentru intreg trupul Bisericii, bunitili spirituale qi materiale, nu te izola de ceilalti credinciosi,ci stai in comuniuneduhovniceascicu ei, ca midular al marelui trup al Bisericii lui Hristos qi ca unul ce iubegte intru Hristos pe cei dintr-o familie cu el. Tatil ceresciti va da 1iepaceaSa qi indriznire citre Sine. dnd te rogi, pdtrundecAt poli mai adAncin cuvintele rug[ciunii, cauti si le simfi cu inima. ,,Nu-1i indeplrta minteade la ele, nu lisa gindul sd-1izboare aiurea. DacI te rogi in timpul slujbelor divine, al siv0rqirii Tainelor qi ierurgiilor, in diferite ocazi,,,prinde-1i"inima cdt poli de tarede cuvinteleruglciunii bisericesti, convingerea nici unul dintre ele cu ci nu este pus acolo firl rost, fiecare are putereasa, si ci in fiecare cuvdnt Se afli insuqi Domnul, Cel in trei ipostasuii, Car" pretutindeneaeste;i pe toate le tmplineste. Cugetd, eu nu suntnimic, totul vine de la Domnul. Si incd: a$a: Dumnezeu-Cuvintulcuvdnteazd mine. Nu trebuie si-mi fac nici o griji. in Spuseste:,,Arunc[ spreDomnul grija ta qi El te va hrini" (Psalmul 54,25). p evistele si ziarele ,,profane"le citeqti cu uqurin![ qi cu plicere si I\inclini sd dai repede crezarecelor citite. Dar daci iei o publicalie religioasi, sauo carte,mai cu seami dintre cele bisericeqti, sau,uneori,c0nd ifi spui rugiciunile, simfi ceva ca o apisare in inimi, incepe sI te chinuie qi neincrederea necredinfa,ai o senzatiede tulburare sau repulsie. Mulli vor recunoaste estea;a. Oare de ce se intdmpli asa?Fire;te, nu din cauzaconcd ci linutului qi calitdlii textului respectiv, datorit[,,caliti1ii" cititorului, a inimii saleqi - in primul rAnd- din cauzadiavolului, vrdjmaquloamenilor qi a tot ce este sfdnt. El ne ia cuvdntul din inimd. CAndcitim scrieri profane, nu-l ,,deranj[m" cu nimic qi nici el pe noi. indatl ce lulm o carte duhovniceasci sau cAndincepem sd ne gdndim la indreptareaqi mAntuireanoastrd,atunci simte ci ne impotrivim lui, il enervdm,ii chinuim riutatea din el ;i se porneqteimpotriva noastri. Ce trebuie sI facem?Si renunlim la lucrul bun pe care l-am inceput, la lecturi de folos, la rugiciuni? Nu! Sd ribdlm qi prin ribdare ne vom m6ntui sufletul. ,,Prin rdbdareavoastri veli dobdndi sufletele voastre" (Luca 2I,I9), spuneDomnul. Aceastaestevalabil gi in raportul teatru-bise-

161

ricd, sau sceni-cultuldivin. Afldndu-nela teatru.cei rnai mulli dintre noi ne simfim satisflculi; la biserici, apisati, plictisiti. De ce oare?Fiindci la teatru totul aremenireasi ne produci o pl[cere senzualiEiprin aceasta diavolul nu se suplrd, nu se tulbur[, ci simte pldcere,dupd curn el insuqi ne oferi clipe plicute. in sinea lui gdndeqt.uEu,,,Distrali-vd,prieteni,distrati-v[ oricum, numai si nu vi se mai duc[ gAndulla Dumnezeu".in biserici totul esteficut pentrua stimulacredinlaqi frica de Dumnezeu, simfdmintele cucernice, pentru a ttezi conqtiinfa pdcatuluisi striciciunii noastre, diavolul ne seamini iar in inimd indoiala,deprimarea, descurajarea, g0nduriviclene,necurate huliqi toare,inc0t omului i se face sili de sine,nu-qimai afli locul, nu estein stare si steanici micar o ori, ieseafari cat poatede repede. Teatrulgi bisericastau pe pozilii potrivnice.Unul esteun templu al lumii acesteia, - templul lui alta Dumnezeu;unul - capiqtea diavolului,alta - Bisericalui Dumezeu. dnd ! se va ceresi te rogi pentru izbdvireacuiva moartetrupeasde cI, de pildi prin inec, prin boali, prin foc sau printr-o alti nenorocire, laudd credintacelui ce !i-a cerut aceasta zi in sine: ,,Binecuv6ntatI Ei si-1i fie credinla; si dea Domnul indeplinire,dup[ credinfata, nevrednicei, pulin-credincioasei mele rugiciuni si sd-mi sporeasci;i mie credinfa". ri de cdteori gregegti impotriva lui Dumnezeu a oamenilorinclini si sd-1iacorzi lesne iertare si si te scuzi cu aceeaqi uqurinfi fa1[ de al1ii.Iubeqte-liaproapele pe tine insuli, iarti-l cdt pofi de mult: ,,De c0te ca ori va gregifali de mine fratelemeu gi-i voi ierta lui? (...) Nu zic fie pdni de sapte ci pdnr de saptezeci ori catesapte"(Matei 18,21-22), ori, de spune Domnul. Prin aceasta si cunoaste se dragostea. qi aceasta Dar esteincl preapulin: dragostea iube;tevrijmaEii,facebinecelorce o urisc, binecuvante i;i aziape cei ce o blestemd, roagdpentrucei ce iifacnecazuri (Luca 6,2l--28). se umnezeu,Cel ce vede in inimile noastre,cunoscAndu-ne avarilia, meschindria, egoismul atunci cind s-ar cuveni sd dim ospitalitate sausd facemmilostenieunorade la carenu sperlm si oblinem acelaqi lucru, ne-a figiduit risplat[ in ziua Judecilii nu numai fiindc[ am hrlnit pe cel flimand, am dat de biut celui insetat,l-am imbrdcatpe cel gol, am ."r."tot pe bolnav Ei pe intemnipat; fdgdduitrdsplatrchiar Ei celui ce a dat doar un a paharde api rece unui creqtinsau unui necredincios, numele Domnului. in (..")adevrratgrliesc voui, nu ,,$i cel ce va da de b[ut unuiadin acegtia mici va pierdeplata sa" (Matei 10,42). o, mult-dlruitorule Hristoase!Cine nu se va ru;ina oare,cunoscAnd aceasta, invArtosarea de inimii sale si de rusinoasa-izgdrcenie! iavolul fiind duh, fiinli simpld (necompusi),poates[ tulbure ;i sd inveninezesufletul, indrept0ndbrusc gdndul,dintr-o singurdmi;care, spre viclenie, indoiali, hul[, neribdare,irascibilitate,r[utate: printr-o

r62

intoarcere de-o clipd a inimii cltre patimile trupului - concupiscenfi, desfrAnareEi alteleasemenea, carese pot aprindedintr-o scdnteie. face cu sireteO nia ;i viclenia careii sunt proprii, ficdnd sd se aprindi inl[untrul omului un foc care il pdrjoleqte o intensitate cu infernali. Trebuie si ne tinem ;i sd ne intirim din r[sputeri in adevdruldumnezeiesc, resping0nddin prima clipi minciuna,gdndulqi r[utateadiavoleascl.Omul trebuiesi fie tot numai atenfie, ochi vegnictreaz, dur diamantin toate ale sale,ferm qi statomic. Slavd biruinlei Tale, Doamnel FI-m[ s[ pot birui si eu, cu tiria puterii Tale, pe dugmaniivdzuti qi nevdzuli,in toatezilele viefii mele, pAndla cea din urmd suflare.Amin! O, simplitatea credinleil Nu mi pirisi! u numai de mdncare,de bduturd,de imbrdciminte, de o locuinti frumoasi si bine ordnduitl saude lucrurile din casi nu trebuiesd te impltimeEti, dar nici mlcar din sdndtate din propria-fi via$ si nu faci o s,i patimi, lisdndu-1i-lemai bine la voia lui Dumnezeusi zic6nd:,,Cici pentru mine viala este Hristos qi moarteaun cdstig" (Filipeni l, 2l). ,,Cel ce i;i uriste sufletul in lumea aceasta va pistra pentru viata vesnic5"(Ioan 12, il pentruviala vremelnicd, 25). Patima fatd de sindtatea trupeasciducela multe abateri la legealui Dumnezeu, concesii seama de pe la trupului,la nelinerea posturilor,la neindeplinirea constiincioasia indatoririlor de serviciu,la deprimare, nerdbdare, irascibilitate.Cauti si nu adormi niciodati inainte de a-ti facepravila de seari, s[ nu-ti la;i inima momiti de o timpurie mergere la culcare,si nu fi-o impietreascivr[jmasul, fdcdnd-oinsensibil[ la rugiciune. ,,Privegheali vi rugali ca si nu cideli in ispitS!"(Matei 26,41). ,,Fitt Ei privegheati, nu gtili ziua, treji, privegheali!" (1 Petru 5, 8). ,,Dreptaceea, ci nici ceasul cAndvine Fiul Omului" (Matei 25,13).,,Vegheati, c[ nu stiti dar, cdndva veni stlpdnul casei;sauseara, la miezul noplii, saula cdntatulcosau cos,ilor, dimineala,ca nu cumva,venind fdrd veste,si vi afle pe voi dorsau mind. Iar ceeace vd.zic voui, zic tuturor: privegheali!"(Marcu 13, 35-37). ori I) ugali-vi, fralilor, Maicii lui Dumnezeu, de cAteori vi se isci in I\casi furtunavrajbei Eir[utltii. Ea esteatotbuni qi in toateajutitoare Eipoateaducecum nu se poatemai bine pacein inimile oamenilor.PaceaEi dragostea de la Unul Dumnezeu,de la unicul lzvor al slu, iar Stipdna vin noastrdeste in Dumnezeu una cu Dumnezeu qi, ca Maici a lui Hristos, gi Domnul Pdcii se sArguiegte seroagi pentrupaceaa toati lumeaqi, mai v0rtos, pentru paceatuturor cregtinilor.Ea are putereacea bund qi, prin vrerea Sa, poate sI indepirteze de la noi duhurile rele, cele de sub cer, care cautd neadormit qi stiruitor si semenein oameni rlutate ;i vrljm5gie. Ea poate sd dea grabniccelor ce vin cu dragosteEi credin$ sub ocrotitorul siu acoperSmAnt pace gi dragoste.Sdrguili-v[ gi voi si 1ine1i inimd credinla si drain gostea, fiindci, daci nu v[ vefi purta de grij[ singuri,nici Maica Domnului

r63

ul mijloci pentru voi la Dumnezeu,nefiind voi vrednici de aceasta. lu Dati intotdeauna in;ivi, cu osArdie evlavie,cinsrire voi qi Maicii ahiilt""i: cici ,,cuvine-secu adevirat si o fericim.. pe Niscrtoarea de Dumnezeu, purureafericitr qi preanevinovatd",mai presus dec0ttoati fiptura, mij"cea locitoarepentruneamul omenesc. strdduili-vi si vi cultivafi duh de smere_ nie, fiindci ea insiEi este smeriti ca nimeni altul dintre muritori qi cauti cu dragoste numai la cei smeriti. ,,cd,a cdutat- Domnul si Mdntuitorul Sdu _ spresmerenia roabei Sale.,(Luca l, 4g), ii spuneElisabetei.

in inima ta. Altminteri, de rrutatea din tine, ctriard:aJi nu o vei exprima in cuvinte sau fapte, ci 1i se va citi doar in privire, poate si se molipieascr si sufletul fratelui tiu, si aprindr din scanteia urii o flac drd grozavd,(nimic nu estemai molipsitordec0trrutatea;ea ii cuprindecu usurin6 pe cei ce au deja in inimi un surplusde riutate neadormiti). pizeste-te: ,,cu mdsuracu care mdsori 1i se va misura" (cf. Matei 7,2). ,,cilcr nu estenimic ascunscare sd nu se dea pe fafi ;i nimic tainic care si nu se cunoascl si si nu vini la arratare" (Luca 8, l7).

u-i ingidui diavoluluisi-1i semene inimi riutate si vrrjmrqie in impotriva aproapelui; ca acestea nu-sigdseasci fi si nicicdnd cuib

ai creqtineascibuni-pricepere,ca si poti binecuvAnta din ll'i.:i inim[ pe cei ce te blestemi, pentru a bine-plrcealui Hristos, care spune,,binecuvdntati cei ce vi blestemi;iubiti p" ur4-urii pe voqtri,.sincer, neludndin seami vrijmisia lor, ci ciutdnd la chipul lui dumnezeu, dupdcare au fost ldculi, vizdndu-vi pe voi insivi in ei. Faceti bine celor ce vi urdsc, asemenea Fiului ratrlui ceresc,care este bun cu cei nemultumitorisi rdi. Fili convin;i ci rdul poatefi invins numai cu binele,fiindci binele esteintotdeauna mai puternicdec0trdul. Rugafi-vi pentrucei ce vi fac necazuri, penca prin rugiciunea voastri sd se izbiveascd si ei, dacd Dumnezeu lT va binevoi, de viclenie,de rrutate de uneltirile diavolului qi vi veli ;i izbivi gi voi de necazuri.,,oricui i1i cere,dd-i, qi de la cei care iau lucrurile tale nu cereinapoi" (Luca6,27 ,28,30,35), fiindci toatesuntale lui Dumnezeu qi, de va voi Domnul, toate !i se vor rua.Nu uita cd gol ai iesitdin pdntecile maicii tale si gol te vei tntoarce in pdmilnr (Iov l, 2L) gi nu vei lua cu tine nimic. Dacd vei trii asa,.veiagonisinepretuiti .o,,'ouii'd" pacesi de iubire gi vei trii ani indelungalipe pimdnt. cici s-a spus: ,,cei bl6nzivor mosteni pdmdntul"(Matei 5, 5). chii inimii mele privescnumai la Tine, stip6ne: cred nestrimutat in Tine. Tu singur stii ce qi cum sd-mi dai. Tu esti comoaratururor

bunatililor, careai revirsatdin belgug Tu bunitilile Taleasupra tuturorfdpturilor,inlelepciunea atotputernicia ;i la Tinecaut,Stip0nd, si iu. apiri-mi ;i mI miluieste. 164

l\Tu deznidijdui qi nu slibi cu duhul, vdzdndin tine lupta necurmard 1\ dintre rlu gi bine, ci ca un vrednic gi viteaz ostasal lui Hristos,incepltorul tuturor biruinlelor, luptl-te birbiteste cu rIul, ciutdnd sprecununa pe care StIpAnulo pregdtegte tuturor celor ce inving rlul din lumea aceasta qi din propriul lor trup. ,,Celui ce biruiegteii voi da sd gadi cu Mine pe scaunulMeu" (Apocalipsa3, 2I). 1na sd uili ura pe carei-o po(i aproapeluigi sI-l ierli din toati inima, lr.-, adu-1iaminte ci tu insuti nu esti striin de ur[ li nici de alte patimi. Recunoaqtein neputinlele qi patimile aproapelui propriile tale nepuiinfe qi patimi. ,,Iertafi unul altuia, precumEi Dumnezeuv-a iertat vou[ in Hristos" (Efeseni4,32). O, cdt sunt de p[citos! Prin picatele mele,ficutu-m-am urdt in fafa lui DumnezetJ, oamenilor, a mea insumi. Ar putea oare si md,deza gustecineva mai mult decdteu insumi? Cu adevirat, nimeni! FatI de mine tofi suntniqtedrepfi. MAnia-mi-voi pe mine insumi fird si-mi tremureinima qi socoti-voiiertareadeflimirilor si greseliloraproapelui impotriva mea,nevrednicul,drept o fericire fdr[ seamln, pentruca si mie indelung-ribdItorul, induritorul qi milostivul Dumnezeusi-mi ierte mlcar unele gre;eli. Si 1in minte cI numai as,a pot bucurade mila Stdpdnului rni meu, altminteri de ceas mai trii. iafa omului pe pdmAnteste grea, asprI, plinl de necazuri ;i supdtrebuiesI lupli din greu cu rdi. Zi de zi, de diminea![ pdnl seara, patimile trupeqticare,la rdndul lor, duc rdzboinecurmatcu sufletul, si lupli ,,impotriva incepitoriilor, impotriva stdp0niilor, impotriva stipdnitorilor intunericului acestuiveac, impotriva duhurilor rlutifii, care sunt in vizduhuri" (Efeseni 6, I2). Viclenia qi cruzimea acestorasunt de o neinchipuiti rdutate, dar;i de o driceascl qi neobositd iscusin![! O, Preadulcele nostruMdntuitor, Cel ce i-ai chemat la tine pe tofi cei ostenili si impovlrafi, pentru a-i odihni pe ei! Cautdsprenoi qi vezi: istovitu-ni-s-au inima ;i rdrunchiide lupta qi necazurile cele de toate zilele, chinuili suntemgi sleili de puteri, ne miqcim de colo-coloca niqteumbre.Nemiloqii vrljma;i nu contenesc ne impietreascd si cautl prin toate mijloacele sd ne aruncein beznadeznddejdii.Tinde sufletele, de mdnaTa, Stipdne, Ei ne izbdveqte uneltirile bitrdnului, ucigasuluiqarpe. voiestecineva sI vin[ dupd Mine - zis-ai Tu, Doamne- si se lepede ,,Dacd de sine,si-qi ia cruceasa- in fiecarezi - qi si vind dupi Mine" (Luca 9,23). Cine ne pune zilnic pe umeri ,,crucea" necazurilor qi strAmtordrilor?Omul vechi, omul trupescgi diavolul, cu neincetatele salevicle;uguri. e vei cduta mereu spre Domnul in timp ce te lupfi cu vreo patiml, sauplcituieqti, saute poc[ieqti,inima ta zbuciumatl va afla liniSte ,sifafa !i seva lumina.,,Dat-aiveseliein inima mea"; ,,S-ainsemnatpestenoi

r65

lr:minafelei rale, Doamne"(Psalmul 4,7, 6). o, cdt de mult ne luminim la La1iatunci cdnd privim cu tdria credintei qi cu ochii inimii cdtre Domnul inimilor noastre!cu adevdrat, este.cdnd Domnul e cu noi, zic0nd:..M6 asa cheamipe Mine in ziuanecazului te voi izbivi" (psalmul49,16);,,cu qi ddnsul sunt in necaz,;i-l voi scoatepe er ;i-l voi sl[vi" (psalmul90, l5). o, Doamne,Mult-diruitorule qi Mult-ribddtorule. Tu, cel ce ierti in fiecarezi de saptezeci ori cdte saptepicatele ;i greselilenoastre,ale celor ce se de cdiescsi vin la Tine, cerdndiertarecu inimi curati, miluieste-nepe noi cei ce iti gregimin fiecarezi cu asuprade mdsuri. Amin. qi Dentru cei mai mulli dintre noi mdncarea bduturanu suntde luat in I seamd,intrdnd in ordineafireasci a lucrurilor. Ele capit[ insi o cu totul alti importanli pentru un fl5mdnd saupentruun insetatcareduce lipsi de ele. $i nu esteoarenebunie;i nesocotire legilor dumnezeiesti nu-i dai a si unui om - chip al lui Dumnezeu, copirta; al fiinlei divine pentrucare Dumnezeuvafi toatetn toli (1 Corinteni15,28), de mincare,sd-1i pari rlu si-i dai mdncare,biuturi, haine,casd;i toatecele plmdntesti?pulberearlmane mereupulbere;chipul nemuritor al nemuritoruluiDumnezeuva sta qi se va cinsti mereu, deasupratuturor lucrurilor pimante;ti, stricdcioase, repede pieritoare.De aceeasi nu ne zgdrcimcdnds-arcere s[ ne ajutim aproiipele! Esteo cinstefird seamin si hrdnegti, imbraci, sI aduci linigtechipului lui si Dumnezeu!Preabunule Preaindur[torule si Doamne,umplede bun[tatepi de mdrinimie inimile noastre! fintii, oameniilui Dumnezeu avut,,luminaliochi ai min!ii,, (cf. au Efeseni 1, 18) si cu aceEti ochi au putut vedeadeslusitde ce are nevoie firea noastri corupti de picat, au vizut ;i au inleles lirnpedepentru ce trebuiesi ne rugim, ce sr-I ceremDomnului, pentruce sd-I multumim si s[-L slivim, dandu-neexcelentemodele de rugiciuni de toate trebuinfele. cdt de frumoase;i de folositoaresunt aceste rugiciuni! Nu cred ci am ajuns sr le simtim ;i sd le cunoaqtem valoarea,in schimb cunoagtem prea bine prelul mdncirii, biuturii, imbrdcimintei la modi, pre{ul unei locuinle gara mobilate,al biletului de intrarela teatrusaula salade concerte, preful literaturii profane, al romanelor pline de vorbe pe cdt de frumoase,pe atat de goale,dar - vai ! - mirgiritarele fdri seamln ale rugiciunilor le cdlcim in picioare!Si in timp ce toatecele lumestiigi glsesc,de cele mai multe ori, un generos adipost in inimile noastre, rugdciunilenu-si afli nici cel mai rnodest locuqor sau nu sunt primite deloc, iar cdnd rugiciunea i;i cere totusi drepturile qi reuseste, intr-un fel, sr ,,puni piciorul" in noi, o si izgonim indatd, ca pe un cersetor, pe cinevacare nu are haini de nunti... ca

r66

Cffndte rogi, si nu uiti niciodati ci Domnul di dupi inima celui ce cere


ca ucuri-te ori de cdte ori ai ocaziasi oferi mAngtiereaproapelui, c0t se strlduieqtesi agoniseascl mai multe un adevirat creqtin,care fapte bune Ei mai cu seami comori de iubire. Nu te bucuracind 1i se dd tie Arape nevrednicde acestea. mAngAiere iubire, socotindu-te bunddreptate Ei fira t[-te iubitor, cu simplitate,dezinteresat, gAndde viclenie, firi si-1i faci c[ iubirea esteDumnezeuInsuqi.Nu calculemirunte, egoiste,lindnd seama uita c[ Domnul te urmlregtein toateciile tale, iti $tiegdndurileqi miEcirile inimii. u scipa prilejul si te rogi pentrucineva,atuncicAndi1i cere,saui1i aceluia.Domnul cer rudele,prietenii, admiratorii sau cunostintele cauti cu bunivointd la ruglciunea ficutd cu dragosteqi cu indrdznire. In cdnd se roag[ pentru altii, rugitorul isi face sie;i folos. O afar[ de aceasta, in ruglciune curili inima, tnt[repte credinp gi speranla Dumneasemenea de aproapele. Cdnd te rogi, spune: de dragostea DumnezeuEi zeu,incillzeqte Daci i1i estecu putinli, fd asta,sauasta,pentrurobul Tdu, fi-i lui ,,Doamne! ceeace cere.fiindci numeleTlu esteCel bun, Cel atotputernic. ..Decidacl noi, rii fiind, qtim sI dim daruri bune - nu numai celor de-un neam cu noi, ci qi strlinilor - cu at0t mai mult Tu - Atotputernice- vei da cele bunecelor ce cer de la Tine" (cf. Matei 7, 11). Cel lavi Jie, Doamne,P[rintele nostruPreaintelept, ce imi pui la incercareiubirea pe care Ti-o port Jie;i aproapeluimeu! Dacd intelepciunea;i adevirul Tlu vor gisi de cuviin$ sd o fac[, nu mi lisa neincercat nici o singuri zi. Agaz[-se,intlreasci-se,curIli-se gi inalli-se iubirea pe care Ji-o port Tie qi aproapelui,pentru ca si nu mi inf[1iqezgol inaintea fetei Tale in ziua Judecalii. fiind, pot face orice,in limita posibilit[1ilor aci eu. om neputincios 6 f-l mele,de pildi: vreaus[ scriu o lucrare- o scriu; vreausd-mi tratez o o boali - otratez, vreau si fac un lucru - il fac, vreau s[ construiesc casi Sau pot spunecuiva: vino, qi vine, pleacl si sau o bisericl - le construiesc. pleacl, fi asta qi face, DumnezeuAtotputernicul si nu faci, oare, tot ce voieste?,,Dumnezeul nostruestein cer; in cer qi pe pimint toatecdtea voit (Psalmul113.I l). Daci un om ajunge spund s[ uneoridoardou[ cua f[cut" vinte ca si se faci una saualta,chiar dacdnu se faceindati, ci in cdtvatimp, sd nu se faci, oare, indatl tot ceeace se spuneprin cuvdntul Creatorului?

167

oare si nu ajungi un singurcuvint al Siu, prin caresi se facr tot ce voieqte? ,,El a zis gi s-au frcut, El a poruncit qi s-au zidit" (psalmul l4g, 5). Nu noi am creatoamenii,dar acestiapot face, dupr cuvdntulnostru, atdtea. noi Nu am creatatdtea lucruri, dar lucrurile pot lua mii de forme prin dorin{a fapta Ei noastrd, servindu-ne nenum[rateutilizlri ;i distracfii.Noi nu credmmate_ la rie, dar facem din materieo seami de lucruri mari gi mici. creatorul insusi pretutindenea este;i pe toate le implineEte; dupi cuvdntulLui totul u u"nit de la inexistenfi la existenti, prin gandul,vointa si cuv0ntulLui a fost creatd gi existi infinita multitudine de lucruri; oare El sI nu poat6face dupl cum voieste?Daci un om, un doctor, il poatereaducela via$ pe un muribund datoriti cuno;tintelorqi priceperiisale,modului inteligentcum stie si trateze boala,oareCreatorulvindecltorilor si al vindecn-riloi si nu poati s[ ne vindeceprin voinfa qi cuvdntul siu de orice boali? sr nu poati crearorul ridica pe cinevade pe patul de moartenumai prin cuvdntulsiu? si-i dim slavi, noi, putin-credinciosii,qi si-I spunemdin inimi: Toate iti sunt cu putinli, Stipdne,nimic nu-Ji estecu neputintl. Amin.

curatdEi neclintiti, nemrrginita-Ji putere.Dd-mi mie credinli neinfruntath, nddejdenestrimutati, dragoste nefiprnici fa$ de Tine;i de aproapele meu. umnezeultdu ,,este mai inaintedecattoatesi toateprin El sunt asezate" \(coloseni 1, l7). Acestecuvintecuprindin ele o semnificatie L ) L | ) ..lL sr le t- u vllllg v v r v D v r rr UU P IIII(I U l C IC 0 S emnl nC atl g de o nemisuratd mirefie. Ele tdlcuiescnumele celui ce este, asacum a binevoit Domnul sr Se numeascd sine lui Moise. c,.elce este.adici cel pe Jgre;u1aintrl.p.iun" u

totputernice stiplne, cel ce supuivoinfeirale furtreaga lume vizutd ;i nevizutd;dd-mi mie a-Ji preamirineincetat, credinti cu

cs-er{ug.fuirue-dq-lqsteilpru-=Qa{g.er.i-ttltotul.@
acelaqitimp,

tdria Lui si priceperea Lui nu are hotar,,(psalmul 146. 5). acd, aflandu-teintr-un loc cu mai multi oameni,faci semn unuia u f,ill11s s[ vin[ la tine qi aceravine, daci ceri vreunui prieten sau ei unei persoaneoarecaresi facd ceva in limita posibilitililor sale si ti se respectd rugimintea intocmai,ba chiar mai mult dec0tat6t,fii convins.i uru se futdmpli;i in Bisericalui Dumnezeu, vastacas[ a Domnului, impirtiii in in doud:Bisericacereasciqi Bisericapimanteasci,in carepoli dobdndiajutor duhovnicesc, sensul poti chemaoricepersoanidin Bisericacereaici in ci si vei obtinede la ea tot ce vei cere,din bunrtitea si dragostea aceleia.Ti se vor da mai cu seami dintre aceledaruri {inandde impirdtia lui Dumnezeu ;i de adevirul S[u si care pot si te pund intr-o prielnici s,istrdnsd comuniune cu Dumnezeu,Izvorul bunltilii gi al puterii. Sfinfii lui Dumnezeute pot 168

$ldp4gglur-$lguugzgulqlrgs-tru.,,MareesteDomnulnosrrusi rnareeG

credinciogilorcdnd te asculta, intocmai cum te ascult[. in biserici, adunarea rogi sau cdnd cuvintezi, fiindci ei sunt in Duhul Sfdnt qi Duhul este pretutindeni gi umple totul. dgsqoper[mai cu leaqq ln -nglabdge qi iras.: ,ggismul $_trufia ni s_e LIJZ=;-:-: -: ,^^^: -Y neinsemnati cAnd nu suportim nici cea mai -^^-^^--^+X -DllUititate. atunci de la altii, cu sau firl intentie,sau cflnd ne izbim de vreo piedicd, supirare pe drept sau pe nedreptpus[, cu sau fdri intenlie, de citre oameni sau de cdtreobiecteledin jurul nostru.Egoismul gi trufia din noi ar vrea ca totul sI le apa4inI, si se inconjoarede toate onorurile. comodit[1ileviefii acesteia trec[toare;ar vrea ca toti oamenii- si imaginati-vi pdni unde mergetrufia! flrl cr0cnire9i cdt mai repedecu - toatl naturas[ se supuni vointei noastre, - suntemfoarte inapoiafi in privinta credinlei, putin$. in timp ce noi - vail a faptelor bune,a supuneriifa$ de Unicul nostru StipAn! Crestine!Trebuie sd fii smerit,blAnd,indelung-ribddtorsi sd nu uiti niciodati c[ nu esti decdt putregai,pulbere,nimic, c[ esti necuratsi ci tot ce e bun in tine estede la Dumnezeu,ci viafa, respirafia,totul iti sunt date de Dumnezeugi ci pentru p[catul neascultlrii qi al ne?nfr0n[riitrebuie s[ rabzi. si-1i riscumperi ferifiindu-ne nou[ de cirea cea viitoare din Rai prin indelungi-ribdare,aceasta a imperfectiunilorsi nenumiratelorcideri in picat ale trebuinf[ intr-o lume familie a omenirii, cea copleEitl oamenilordin jurul nostru.din numeroasa de pdcat.,,Purtati-vi sarcinileunii altorasi asaveti implini legealui Hristos" (Galateni6, 2).Cine este neribditor ;i irascibil, acela nu a ajuns sd se cunoasci pe sine si si cunoasci oamenii ;i nu estevrednic si se numeasc[ mI creqtin.Spundndaceasta judec pe mine insumi, fiindcl eu sunt primul care suferi de neribdare si irascibilitate. tf \ flglg_lg4$Ig J.un ioc de copii. nu ins[ unul nevinovat' ci culpabil. gepgl t4elll, V El4d94, ig;i_ayem minte sinlto !p luquq-vane-lifiri noiqtgnu ddm importanfn ace joc ci viala noastri esteun nescuzabil de copii. Licomia Di aceeaam spus ne face s[ {re pasionim de mAncare blutur[, in loc s[ le folosim pe aces$i vietii tea pentru alimentafia strict necesari a trupului ;i pentru sustinerea a ne acoperi decent trupegti, Ilg-pgj!o44!g ig,bg[!g, in loc s[ ne mullumim trupu1,ferindu-ldeac!iuneanociviastihiilor;q9_Bl@ in si plqg,erg. loc sd 4rypt--o-p_i"q-!-de-lqx 4uf, tezaurizdndu-lesau f-g!pqi14[:!-ele intrebuinflm pentru satisfacereaunor necesitili, ia1-surpluqgl !4-LO[!q sgragdqu ne p4$ionl{q .dgJ egui[lglg_Ugqsl!g-$i de mul lime a obiectel or care le impodobescbogat qi cu fantezie,in loc si ne mullumim cu un adipost traiului; 4g-pgggryIq sigur Ei decent gi cu lucririle decenteqi strict necesare minte, imaginatie, vorbire, dar le folosim spiritu4-l-e; AlSg rg!44llgfq3qtre slujim ceea numai pentru slujireaplcatului si desertlciunilorlumii acesteia;

r69

Dumnezeule-a dat diferite calitdti naturale,folositoare, astfel incat sI aibi nevoie unul de altul. in acestchip, fiecaredintre noi trebuie sd recunoasci, vrdnd-nevrdnd, intr-o privinli sau alta esteimperfect cr s,isr se smereasci inaintealui Dumnezeusi a oamenilor.

pentruve$nicie. arareori ,,pasionim,, serviciu, lru a ne pregdti Nu ne de de indatoririle noastre, nu in sensul ni le-amindeplinicorect,ci dim_ dar cr potrivd,fdri silin{i, superficial, lucrand mult in interes mai personal, pentru a obtineun profit. Ne pasiondm dupdoameni ardtoEi, dupi frumtasele sau reprezentante sexului ale slab, folosindu-ne elein jocul patimilornoastre; de ne pasionimde timp, caretrebuiefolosit cu inlelepciune, tira a-l irosi in qi distracfli; pasionlm, sfargit, noi inqine, ne in de ficand din noi un 1o9u1i fel de idoli, inaintea cirora ne inchindm insinesi pentrucarecrutdmsi noi alli inchinitori.cine ar fi in stare nedescrie si neiepl0ngi s[ gi *rr-i.ii, imensa deqerticiune cdreia slujim,nenorocirea ii cireiai neddruimde bun[_ voie?ce rlspuns vom da nemuritorurui impirat, rui Hristos,Dumnezeul nostru, care va veni in slavaTatilui S[u si judeceviii qi mo4ii, s[ dea in vileagtaineleinimilor, si primeascr rispunsulnostrupentrutoatecdteam frcut ;i am zis?vai noui! vai nou[, celorce purtdm nunele Hristos, lui dar carenu avemnimic in noi din duhul lui Hristos!care purtdm numelelui Hristos, carenu urmim invd$turaEvangheliei dar Sale. noui, ,,nepisivai tori la astfelde mantuire" (Evrei2,3)l yainoud, ci nu avemcredinfd cres_ tineasci,speranlIsi iubire creqtineascil noui, cei ce Vai am iubit veacul acesta filarnic ;i trecrtorgi carenu ne-amardtatravnitori moqtenim si vea_ cul celdlalt, ce urmeazd,mo4ii cel noastre trupulstricicios, cu veacul din_ de colode ,,perdeaua" carne careo vedem de pe acum. sufleteqti omuluiesteinertiain materie ale T Tnu dintrecarentele de L-/ credintisi lenea cunoasierea in adevirutui, maicu seamd adevi_ a rurilor de credinli ,i uo.ue.ut"i."r""ii. ce invali mai prost qi mai firi tragere inimi tinerii, adullii chiar bitranii? Adevirurile de Ei credinteiqi adevrrata evlavie. Ne-odemonstreazr, nenumdrate in r6nduri, experienta. entrucaoamenii serespecte si seiubeascd pe arlii gi si gi unii si nu se lasecuprinEi trufie,si nu se mai mandreasci, de preainleleptul

ce estepdmdntesc corupt, in loc si ne punem insusirile si in primul rand in slujba lui Dumnezeu,a cunoa;terii de Dumnezeu,preainteleptul creator a toatr frptura, in slujba rugiciunii - rug6ndu-L,cerandu-I preamarindu_L si pe Dumnezeupentru a ne ardtaunii aitora iubire qi respect;gi numai dupr acea, doar in pafte,pentrua sluji lumeaaceasta, care si cea va rdmdnecandva in urma noastr5. t lumii $i, penrrua ni le inmulti, prerAem timpuf prclios,gafTrc_csfedatJqq

L t0

oamne,Tu Insuli ai cuvdntatcu preacurata gurd: ,,Fi1idesdvdrTa este" (Matei 5, 48). siti precumTatil vostru Cel cerescdesdvdrEit Vreau s[ fiu desivir;it. Di-mi toati deslvdrqirea, fiindci Tu ai spus:,,Firi Mine nu putefifacenimic" (Ioan 15, 5). cdzuteo mare umilinld qi saracre oaterug[ciunile cer fiinfei noastre sd c[ cu duhul; ele ne cer, de asemenea, avemconvingerea Domnul al a esteizvorul cel nesecat des[vdrgiriinoastre, tot binele,ci El estecomoara noastr[ neistovit5.Trebuie ca, rugdndu-ne,s[ fim in toatd vremea cu adevdrat siraci cu duhul. ..Fericiticei sdracicu duhul" (Matei 5. 3). rdmine intru el si el in Dumugetl la m[retia omului: ,,Dumnezeu crestinnu trdieqte nezeu" (cf. 1 Ioan 4, 16)-intr-un binecredincios omul, ci insusi Hristos: ,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos trliegte ln mine" (Galateni 2,20), fiindci sufletulsefacetot al lui Hristos,asemenea fierului aruncat in foc, printre cirbuni aprin;i, care se face una cu cdrbunii: foc, lumind, cdldurd. ratl-te bl0nd ;i paqnicfala de frateletiu, chiar si atunci cAndacesta, prin viclenie sauistelime,sauin chip brutal,te-a lipsit Ei de ultima avere.Poli demonstra astfel ci iubegtiin aproapele chipul lui Dumtiu nezeumai mult decAtorice lucru pimdntesc,stricicios, ci dragostea ,,nu ta cadeniciodati" (l Corinteni13,8); ,,De la cel careia lucruriletale nu cere inapoi" (Luca 6, 30). ,,Celuice voiegtesi se judececu tine gi s[-$ ia haina, lasi-i qi clma;a" (Matei 5, 40). Sd nu te fac[ de ruginevrijma;ul fiindcd pui pulbere- banii, pdinea mai mult decdtpe Dumprefpe celece nu suntdecAt nezeu,ci s[-l faci pe el de ruEineprin nidejdea ta neclintitdin DumnezeuEi in sfdntulSiu cuvdnt.Fiindcd ,,nu numai cu pdineva trii omul, ci cu tot cuvdntul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4, 4). Ia aminte: ,,cu tot cuvAntul".Fiindcl fiecarecuvdntal lui Dumnezeu-Creatorul puterea a are de te line in via1l, dup[ cum tot un singurcuvAntpoatecreaqi preschimba viala a sutede creaturi.Fiindcl estescris:,,C[ El a zis qi s-auf5cut, El a poruncit gi s-auzidit" (Psalmul32,9). S-a zidit creatura. Aqa a trezit Domnul la fiin$, din nefiinti, doar prin cuvdnt,miriadede oqti cereqtinemuritoare, carelepe a sfinlit cu Duhul Sf0nt,pe carele intireqte Ei le suslinein via1i. Nu schimba nebuneEte demnitatea sufletului tdu nemuritor, pundnd pre{ pe agonisirea zldirniciilor pim0nte;ti. Domnul estenidejdeamea! ,,N[dejdeamea e Tatil, scdparea mea e Fiul, acoperdmdntul meu esteDuhul Sfdnt- TreimeaSfdnt[". gdndeqti multi dintre noi se enerveazi,iEi ies din fire, cAndsunt ci $i cdndte lipsiti nu de ultimul blnu1,ci de o infiml parte si nici pe departeultima din agoniseala Citi revolti, mdnie,fiere, reproquriamare,scandalsi uneori lor! blesteme cAndni se intOmpli aqaceva! Dumnezeule Cel drept! Acest gunoi

171

care secheami bani sauaceste nimicuri de-alemdnc[rii pot stdrni- iati - asemeneafurtuni in sufletele creqtinilor! Ale noastre,deqi cunoa$temcuvintele Dulcelui nostru M0ntuitor: ,,Nu v[ ingrijili pentru sufletul vostru ce veli mAnca, nici pentrutrupul vostrucu ce vi veti imbrlca (...) Privili la pisirile cerului, cd nu seamin5,nici nu secerl,nici nu adunl in jitnile, gi Tatil vostrucel cerescle hrineqte (...) C[utati mai intdi implr[1ia lui Dumnezeuqi dreptatea Lui qi toate acestea vor adiuga voui" ( Matei 6,25-26,33). Sau: ,,Via!a se cuiva nu sti in prisosulavutiilor sale" (Luca 12,l5). Pdndundeam ajuns!Cu ce suntemmai presusde pigdni, cu modul nostru de viali? Unde ne este credinfa,nidejdea in Dumnezeu,dragostea aproapele? Vai, ce trufie diavde oleasci! Ce ru;ine! Tati ceresc, Cel ce qtii ce ne estede trebuinti mai inaTu, inte ca sI-Ji ceremnoi (cf. Matei 6, 8), miluieqte-ne noi, necredincioqii, pe nerecunoscdtorii, inrdifi! Am auzit cuvdntulTIu milostivitor, Stipdne: ,,Nu te voi lIsa, nu te voi pirisi" (Evrei 13, 5), dar fiind ispitili zilnic de bunurile pdmdnteqti, nu-l lulm in seami qi nu facem voia Ta. r. J\T u te teme de sacrificii materiale, teme-te mai degrabi de lipsurile ^' I \ care!i-ar puteaslibi sufletul.Nu-ti fie fric[, nu te teme,nu te enerva c0nd te vei afla flri bani, firi mdncare,fird biutur[, desfltdri, imbric6minte, locuinl[, cand vei fi nevoit s6-fi sacrifici chiar viafa! Teme-tecand vrdjmasuli{i lipseEte sufletul de credinfl, nldejde, dragoste Dumnezeuqi de de aproapele,c0nd i1i aprinde in iniml ur[, vrijmisie, patiml pentru cele pdmdntegti, trufie qi alte picate. ,,Nu vd teme{ide cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot si-l ucidI" (Matei 10,28). u e;ti acela;i (Psalmul 101, 28), se spune desprefirea neschimbdtoarea lui Dumnezeu.O, daci si tu, omule, ai rim0ne neschimbat, azi. mdine qi poimdineqi aqamai departeEi nu te-ai prefaceintr-o mie de feluri, ca un caleidoscop!O, daci ai rdmdnesi tu mereu acelaqi,paqnic, bun, simplu, amabil,rdbdltor, iubitor de munci, binevoitor,generos!Ai putea fi asadac[ te-ai ruga cu credinlr pornitd din inimi ;i cu dragoste cel de ce esteneschimbitor: ,,Eu sunt Domnul ;i nu m-am schimbat"(Maleahi 3, 6). ,,Eu pizesc neplecatispreriu pe robii Mei, ci Eu sunt izvorul bunrtrtii, Care fac bine celor ce dupi vrednicieslujescMie" (canonul Arhanghelilor, cdntarea6, tropar 3). acea inseamndintegritate, sinitatea sufletului; a pierde pacea: a pierde sinltatea sufletului. n ratd-teplin de recunostinti,din tot sufletul,inainteaSfintelorTaine ^{1l' si spunein sineata, desprefiecare Taini, sauinainte de a te face ei pdnaq:,,EsteTaina lui Dumnezeu;eu nu sunt decdtnevredniculmartor sau pdrta$al ei". Trufaqa noastrl minte ar vrea s[ cercetezesi Tainele lui Dum-

r72

le ca nezeu,iar dac[ nu le poatecerceta, respinge, pe cevace nu intrd in derizoriul sducalapod. un singur cuvdnt, atunci cAnd iese din gura unui suveran 6acI l-l pdmdntesc, poatedeterminamari fapte in lara aceluia,cuvdntullui ficdnd si poati incepe un lucru qi sa fie dus ia bun sfdrgit,oare cuvdntul gi nev[zutd,al imp[ratului atotputernic impiratului a toati fiptura, vilzutd.qi preainlelept va puteaface orice ar dori? Spune-vaceva si nu se va face? nu intr-o clip[ tot ce voieqti, Spune-va ceva ;i nu va fi? O, Tu care poti sdvdrqi in nu ne llsa in picatele noastre;i, mai cu seam5, necredinlaqi deznldejdea propriilor noastreneputinles[ ne chinuiasci, sd ne facd noastri; nu da voie $nd[ri, ca pe ni;te vase de;arte! ,,D[-ne nou[ tuturor s[ credemdin toatd Ta! Si nu ne indoim ci vom primi ceeace am cerut inima in atotputernicia sprebine!" cu oati materiavdzutd., toate pa4ile ei. mari, mici. foarte mici, ne spunein fiece clipi ci totul a venit de la Domnul si ci existl $i se misc[ prin El, prin El capitl viall ;i se tine ;i in fiecareclipa I se supune. dt de otrdvitl estesi cit dejos a c[zut firea noastrl! Satana de trei ori fie afurisit! - cu otrava sa ne-a impins gi ne inrpingein mii de si relei Otrivuri imi sunteli voi, mdncarea biutura, cele care ne ispitili atdt de aprig astizi! PinI cAnd,oare,lisa-ne-vomispitili de voi, pflnda ne da de dragulvostru qi viala?P0ni c0ndvom llsa sI ne treaci pe lOngl inimd cuvintele M0nt,:itorului: ,,Nu numai cu pAineva trii omul, ci cu tot cuvdntulcare ieseCi:rgirra lui Dumnezeu"(Matei 4, 4) Ei nu le vom face s[ prindd viall? Pdni cdnd ne vom mai deda l[comiei, ghiftuielii, beliei? Tic[loasei zgilrcenostru cu trufie, nii? Arghirofiliei? Pin[ cdnd ne vom mai uita la aproapele ur[ q' :iutate din pricina banilor, iurbriclmintei, locuinlei, mdnc[rii qi biuturii? Mii de inEeliciuni ale Sataneivin asupranoastrl ;i ni se arati sub forma mdnclrii, b[uturii, imbricimintei si noi continuim si ne lIsIm prinqi de ele ca de cevacarene-arputeaaducefolos, le dorim, visim la ele, f[rd si ne Clm seamade primejdia pe care o aduc sufletului si trupului nostru. Nu vi lIsali amigili nici o clipd, frafilor, de vrijmaqul, atunci c0nd e vorba de mdncare;i biuturi, ca gi cdnd ar fi ceva cu totul nevinovat 9i cuviincios. Lui ;i toate acestea ,,Cdutafimai intAi implrilia lui Dumnezeusi dreptatea pdine cI se vor adiuga voui" (Matei 6,33).,,Cum sI nu intelegeli nu despre v-am zis? Ci ferifi-v[ de aluatul fariseilor qi al saducheilor"(Matei 16, 1l , Luca 12,1), acel aluat careinseamni f[$rnicie in cele ale credinlei qi evlacea pieritoare,ci pentru mdncareace viei. ,,Lucrafi nu pentru mAncarea pe careo va da voui Fiul Omului" (Ioan 6,27). spreviata veqnici Ei rdmAne De vi se va cere, dali pdni la cel din urml lucru, dupi cuv0ntul Mdntuito-

t73

nddejdea El in privintabunurilorvietii vremelnice, mai cu seamd cele in dar in viitoare, de care poli si te invrednicesti de la Hristos. intipiregte-fi bine in inimr cuvintele:,,Dumnezeu estetatl! Tatil nostrucari estein ceruri,,! imi Dar asacum prin iubireaTatilui ceresc te-ai ficut tu insuti neamal lui Dumnezeu,ca unul ce ai raliune si liberd vointi, trebuie,numaidecat, si-1i depui toatdsilinta pentrua te face pdrtasfericirii Ei vesniceimosteniricereEti. Trebuie sd gtii gi sd nu uili niciodati cd esti fiintd cizutd qi fiindci atuncicflnd ai cdzutaicizut de bunlvoie, bucur0ndu-te raliunesi liber arbitru,tot de bunide voie, cu raliune luminatl de lumina cuvantuluilui Dumnezeugi de Duhul SfAnt,tot cu liberi voinfd, intiritd cu harul Duhului Sfdnt intru Iisus Hristos, trebuie si te ridici din cldere gi si mergi firl oprire citre via{a cereasci,cea f[ri..de sfdrqit, dispretuind tot ce e pimantesc, ca fiind stricicios qi repede trecdtor,qi mai cu seami nu te lega de aur qi argint, de mdncaregi biuturd, aceste otrdvuri din pricina cirora neamul omenesca cdzutin hiul rlutitilor.

r-'f rar,trebuie si-1ipui nrdejdea El, cain uniculratd atotbun, in atotputernic,preaintelept, neschimbltor dragoste in toatedesivArsirile. in qi Punl-f

ca o sllbiciune,de la gdndurile necurate ticiloase,ci lupti-te cu ele neorvl r uPl / Jr rlv4lu4Dl;, ;i bosit ;i rabdr birbdtepte,chem0ndu-Ldin roat[ inima pe Iisus Domnul, biruitorul iadului. smereste-te addnc,recunoscdndu-te, toatd inima. cel din dintai dintre p[c[tosi, nevrednicde coplrtdgiecu neamul omenescsi Domnul, vdzAndu-fismereniaqi lupta, te va ajuta. cheami grabnic in ajutor pe Ajutitoarea gi Mijlocitoarea,preasfanta Fecioari, Nisciioare de DumnezJu, spundnddupd cum urmeazd:,,vindecd, preacuratd, rrnile nevindecateale sufletului meu gi apiri-m[ de vrljmaqii care neincetatse lupti cu mine,. (Canonulingerului plzitor, cdntarea 3-a si urmltoarele). a acd Il numegtipe Dumnezeu,,Tatil" si ti-L recunostiasa,cu adevi-

rului: ,,celuice voiegte sejudece tinesi si-ti ia hainalas[-i cimasa,, sd cu Ei (Matei5, 40).Adici di-i qi ultimullucrudin ceea ai. ce invilrtori dup6pofteleror" (2 Timotei4, 3). oare J $i vor ingrdmddi ,,rnu astafac mulli oameni dintrelaici gi chiarmultefele bisericesti? oare nu-gialegei singuriinv[ldtori caresi le mangaie auzul?Nu vor sd invetede la Unicul Invititor - Hristos-, din Evanglielia de la Biserica Sa, Sa,ci dela jurnali;tii profani, foiletoniqti, romancieri, poeli,actori,spunflnd: ,,Ah,cat suntde atractivi de instructivi!"si chiardaci n-o spundirect,in qi sinea zic:nu ne maitrebuie lor Evanghelia, Biserica, slu.luele Tainici cu ;i neleei, cu predicarea cuv0ntului Dumnezeu. lui Avemdoaratdliainvitfltori ;i catde moralisunt!"Doamne, Iisuse Hristoase, undeam ajunsicupdni vintele Talesunt nesocotite. cdnd in NT u fi tristsi nu c[deapradrdeznddejdii simli bdntuind sufler r \ gi dospind ucigitorriutatea viclenia, si nerdbdareahula,sauceva si

114

ulfume$teStdp0neinoastre,grabnic ajutdtoare, Maicii lui Dumnezeu,Preacuratei, Preabinecuvdntatei FecioareMaria, care,pentru rugiciunile noastredin inimi izvordte,ne izblveqtede muncile qi strdmtorlrile diavoleqti.CautI spreea,cu ochii inimii, in Duhul Sfdnt,Cel ce pretutindenea esteqi pe toatele implinegte,cauti ca qi cAndti s-ar afla chiar in iniml gi spune-i: ,,Grabnicajutdtoare,Stipdni, Niscltoare de Dumnezeu Marie, izbiveste-mi de vrdjmaqulcel ce nicicum nu m[ slibeqte!" gi indati te va izblvi, pentrucredinfainimii tale,pentrunidejdeape care qi-apus-oin ea ;i 1i se vor lua strimtorarea, focul gi intristarea. Trebuiedoar s[-ti inchipui qi sd crezi cu tlrie c[ Duhul SfAntestepretutindeni, orice loc, qi c[ este in Fiinll simpli. c[ prin El cerul se apropiede noi, ,,ca-npalm[", cu toli ingerii qi sfinlii s[i, qi ci ajungedoar si chemi din toati inima pe Domnul, sau pe Stlpdna noastrd,Niscltoarea de Dumnezeu,sau pe un sfAnt,si chemi cu credinti limpede-vizratoare, zdrobirede inimd qi cu ciinli pentrupicatele cu qi de carene-a legat vrljma;ul, saune-amlegat noi ?nqine, indati mdntuirea va strdlucipentrunoi. Minunati mAntuire vine de la Stipdnanoastri! Mi ne se revarsi in suflet asernenea unui balsamvindecitor. sauca o adierede aer inmiresmatEi intremdtor,sau ca o apd linistiti. Cauti numai spre ea, spre bundtatea purureabineflcdtoare,cu ochii inimii si cu sperantl, a$acum sa cauli gi citre Domnul sau cltre sfinti. VrijmaEul se sileqtecu orice chip sd ridice un zid de nepltruns.unul inalt si sumbruintre sufletul tiu qi Dumnezeu, Niscitoarea de Dumnezeu,ingeri qi sfinli. Nu ingiduie blestematul ochiului inimii nici micar si-l zireasci pe Domnul, sd-i zdreasclpe sfinlii Sdi,caut[ s[ ne intuneceinima, sI ne risipeascd credinla,si ne simtim strdmtorali inlduntrul fiintei noastreqi copleqilide tristefe.Aceastaar vrea s[ facd, sti in intentia lui, dar noi trebuie s[ rlzbim citre Dumnezeu,c[tre Maica Domnului, cltre sfinlii lui Dumnezeu,oricit de inalt si de nepitruns ar fi acestzid. De vom sti sI rlzbim, vom fi mintuiti. ,,Credinta te-a m6ntuit" ta (Matei 9,22). rJ totul; eu singur sunt un nimeni, neputincios,nimic nu pot face. ,,Fdr[ Mine nu putefi facenimic" (Ioan 15,5), spuneInsuqiDomnul. Eu fiind Acela ce poateface totul gi cu prisosint[ pentruvoi. Convinge-teci esteasa in fiecareminut al vielii in inima ta qi nu pregetasd alergi pentruorice lucru la Domnul, sperAnd oblii de la El toatecele bune ;i de folos, pentrumAnsI tuire qi chiar pentru viala vremelnic[ de-acum. acd Stlpdna noastrl Niscltoarea de Dumnezeu,in virtutea comuniunii sale cu Dumnezeuqi a pilduitoarei slujiri fali de Stlpdnul tuturor, vine grabnic in ajutorul celor ce i se roagi cu credin$ si dragoste, izb[vindu-i din toate rlutitile Ei d0ndu-letot ceeace cer spre mdntuire,cu

r75

amt mai vartos va face aceasta Domnul insugi. Numai si nu fim pufin credinciosi,reci la suflet cdndvenim la El, nesimlitorica pietrele, ci s6incilzim in noi credinfain bunitilile lui Dumnezeuqi recunoqtinla de a le fi primit, cu conqtiinta sinceri a greqelilor noastre qi cu nemdrginit[ dragostl falr de Mdntuitorul nostru,impreuni cu Tatil gi cu Duhul siant, care ne iubestecu dragostenemisurati

i1i va fi darul. 1?, Dacr te rogi sincer,cu credinfi, nefilarnic, din toati inima, atuncifi se va da dar de la Dumnezeupe misura credinlei tale, a ,,temperaturii., inimii. si invers,cu cdt ifi esteinima mai rece,cu cat se videqternuipu1irr..J-i".i;; qi mai duplicitari, cu atat ili va fi rugrciunea mai frri foios, aceastain cel mai fericit caz, fiindcr o astfel de rugdciunear putea si-l mdnie pe Dum_ nezeu,cel ce esteDuh gi ciruia i se cuvine inchinaretn duh si adeidr (loan 4,24,23).De aceea.cdnd chemipe Domnul,pe Maica Domnului,pe ingeri saupe sfinli, cheamd-idin toati inima: de te rogi pentru vii saupentru mo4i, roagi-te cu inimi fierbinte, spundndnumele fieciruia; de te rogi sd 1i se dea 1iesau altcuiva vreun dar duhovnicesc, pentruizbivirea ta sau a altcuiva de vreo nenorocire,de p[cate, de patimi, de niravuri picitoase, roagd-tepentru aceasta toati inima, dorind din tot sufletul ca tu saualtcinevisr din cipitali darul cerut, aritdndu+e ferm hotirdt s[ pdrdseqti insufi picatul, tu sau dorind ca qi allii si se lepedede picate, de patimi, de niravuri rete ql Domnul i1i va da darul dupi inima ta. ,,cereti voili qi se va da vou[,. (Ioan 15, 7). vezi' trebuienumaidecdt vrei"""i obtii ceeace ceri qi numai si sr "" aqavei priml. ,,Ruga!i-vi unul pentrualtul ca sd vi vindecati,,(Iacov 5, l6). pii ascultitor cu inima la tot lucrul bun, cu cuvdntulqi cu fapta,in toaI tr vremea,slujind altora tdri nici cea mai mici suprrare sau ener_ vare, lindnd minte cuvintele Mdntuitorului: ,,care dintre uoi uu vrea s6 fie mai mare, si fie slujitorul vostru,.(Matei 20,26\. redenezdruncinat Domnul ci li-a dat toatecelede trebuintr in toatd fiecirui cuvint, inhu Duhul Sfdnt;in timpul uneievlavioase,,convorbiri,., El ifi dd api vie si face din cuvinteletale un torent de foc; in toati vremeaDomnul inseamni pentru tine tot binele. cand te afli in preajmaDomnului tiu, n-ai de ce sd fii trist. El te-a ,,inchis" in Sine din toatepd4ile, i1i pitrunde toati fiinfa, ili stie gindurile, nevoile,intenfiile dacr vei stain El cu adevrrat, cu credingi Ei gi cu dragoste, va mai pitrunde in tine nici un rru. nu ,,ingrduinfavoastrdsi se facr Etiuti tuturor oamenilor.Domnul esteaproape.. (Filileni 4, 5).
a vremea. trmpulrugdciunii !i dd putere cheziqia In El gi implinirii

0nd te rogi Domnului,Maicii lui Dumnezeu, sfinfilor,si nu uifi niciodatd Domnuldi dupi inimaceluicecere(,,Dea Domnul, ci lie dupi inima ta" - Psalmul 4). Dupa cum i1i esteinima, asa

176

simplu (necompus), poate umnezeu, purureafiitor, atotprezent, Cel totul, asacum a fdcut in intr-o singuri clipi sI creeze;i si recreeze minunile din Egipt. Cel simplu le poateface pe toate simplu, Cel atotputertoate. nic are putereas[ slv0rqeascd intr-un orgoliu de stlpin sau,mai exact,dintr-o trufie de om cu bani, saudintr-o inexplicabili riutate, deseorinu-i,,onorim" nici m[car cu o vorbl pe cei ce se hrlnesc de pe urma noastri, sau chiar ii trat[m cu ostilitate. Aceasta,in loc si ne smerim inaintealor, ca niste slujitori ce le suntem, dintrevoi va vreasi fie mare.sdfie slujitorul dupi cuvdntulDomnului:.,Care vostru" (Matei 20,26), qtiind c[ prin aceasta sporim qi darul datoratStipane fralilor nului nostru,printr-o slujire sinceri, nef6larnic[, ficuti Lui in persoana Cel bldnd si smerit cu inima, Dltitorule de via1i, Sii mai mici. O, Creatorule RiscumpIrltorule, Cel ce ne dai hrani gi Cel ce ne aperi,lisuseDoamne,invaDuhului Tiu Sfdnt gi int[reqte-nein virblindelea qi smerenia !i-ne dragostea, trufeasci inima noastri de darurile Tale tufile Tale, cele iubitoare,ca sI nu se bogate;i sd nu ni se parl ci hrinim, indestul[rn qi sustinempe cineva.Fiindci si totul st5 sub aripile Tu egti Cel ce tuturor dai hrani, indestulare sustinere; qi bun[tftii Tale, induririlor si iubirii Tale de oameni,toli se indestuleazd iEi fiindcl noi in;ine avemnevoiesd ne g[sescpaceasubele, nu sub ale noastre, glsim adipost sub umbra aripilor Tale in toate clipele viefii. Ochii ne sunt alintiti spreTine, Dumnezeulnostru;ochii robului privesc St5pdnul,ochii roabei privesc Stlpdna; indur[-Te sprenoi. Amin. mai cu seamd rede nestr[mutat ci fiecare cuvdnt pe care il roste.sti, l--in timp ce te rogi, poatedeveni fapti; line minte cI Cel ce a fdcut ci si se nasci cuvAntulesteDumnezeu-Cuvdntul, Insusi Dumnezeulnostru, Cel in Treime preamlrit, Se define;te prin trei cuvinte: Tatdl, Cuvflntul, o Sfdntul Duh. Ci fieclrui cuvdnt ii corespunde existenldsau, altfel spus, fiecare cuvdnt poatefi existenfl Ei faptl. Fa![ de cuvAnt,poarti-te cu evlavie gi d[-i prefuire.Jine minte c[ precumCuvdntullui Dumnezeuipostatic,Fiul cu esteunit intotdeauna Tatal qi cu Duhul Sfdnt,tot agagi in lui Dumnezeu, Scripturi, cel al rugdciunilor, al scrierilor Pdrinlilor cuvdntul Sfintei Sale,;i inlelepfili de Dumnezeuse afl[ prezenliTatil, gratie omniprezenfei ca RafiuneSupremi, CuvdntulS[u lucrltor gi Duhul Sfint, Slv0rsitorul.De acolo nici un cuv0nt nu estede prisos,ci are, sau ar trebui s[ aib[, o aceea vai fo(d intrinsecd; de cei carevdnturi cuvintegoale,fiindc[ va trebui sddea socoteali pentru ele! ,,CI la Dumnezeunu este cu neputinfi tot cuvdntul" (Luca 1,37, dupi traducerile mai vechi,de ex. Biblia de la 1688- n. trad.) A-i fi cu putinfl toateeste?ngeneralo insuqirea cuvdntului(dumnezeiesc), exprimati in fo(a sa qi in posibilitatea de a deveni faptl. Aqa ar trebui sd fie si cuvintul de pe buzeleoamenilor.

177

cuvantezi q{qd cu selerngql$!;p:aft


I

uhul sfOnt sivarqestetoate minunile, in El se afli cuprinse toate puterile.Prin Duhul sfdnt unorali sedr puterea de a lucra ei insisi, altora insuqirea de a se bucura de efectele unor puteri. DAtgdq &_g$q_SA

delqqdulsu-s. !?qap4tq_y,gii\_cuvl!-!qt Aq il ee_D:-hg_li_fa$

rede cu tirie cd, dacd gdndegti, simti, vorbeEti, mi;ti, actionezi, te este pentru cd te afli atunci in Dumnezeu,in chiar sdnur s[u, ,,Rimdneintru Mine qi Eu intru el" (Ioan 6, 56). Dumnezeu ingrideqte te din toatepirtile, pitrunde in tine, te gtiein toatearetale. falr Eioin spate,,Din spuneProorocul gi Impdratul David - m-ai i'chis pe mine Ei ai pus peste mine m0naTa" (Psalmul l, 3g - trimitere eronati in text, neidentifica _ n. tia trad.). Dumnezeusti Maica Domnului, stau ingerii, sfinlii. cine ar putea oare sd ne fie mai aproapedecatei? Cu cine aiputea comunica mai lesne crestiniicredincioqi decdtcu ingerii si cu sfinfii? cieami-i cu credinldcu nd_ ca fejde' cu dragoste, qi pe Domnul, pe toti sfinlii Sdi, roagd-isi-1i fie mijlocitori inaintea lui Dumnezeu;cere-1e a$a cum ai cere unor oameni vii, aflnndu-tefald cdtre fafi cu ei, cere-leingerilor si sfinlilor si se roage lui Dumnezeupentrutine; credecr ei staufatl citre fatr cu inima ta. tl dndeqte-te neincetatcd rlri Dumnezeuegti blestemat,sdrac,orb, { gol sufleteste;ci Dumnezeuinseamnl pentru tine totul. iti este adevdr,lumin5, bogdtie,imbriciminte. totul.

pi celor ce i1i fac riu, celor ce te prigonesc,si aperi pe cei prigoniti. umnezeueste Fiinfa care iqi transmiteinduririle Ei comunici cu toate creaturile Sale, qi indeosebicu cele rationale,la modul cei mai direct. Dacd aerul qi lumina prin subtilitatealor se transmit cu uqurinti celor capabili sd comunicecu ele, sI le perceapr sd le asimileze, Stipanul ;i tuturor,Duhul atotprezent, atotbun,infinit, atotputernic poateoaresi co_ nu munice infinit mai mult decdt acesteelemente,de El create, materiale, neinsufletite, iralionale? cat de lesnecomunici stipdnul cu cei ce credin o, L,l qr ll cautd!,,vdntul sufld undevoiestegi tu auzi glasul lui. dar nu qtii de unde vine" (Ioan 3, 8). Daci omul, prin nutu.u sa, poate si comunicegi si transmiti ceva, Dumnezeucu atdt mai multl Daci un tatl sau o mamd dau copiilor lor toatecele de trebuin{i, chiar daci acegticopii s-arputea sd fie rri dupi fire, ,,Cu at0tmai mult Tatil vostrucel din ceruri va da cele bunecelor ce cer de la El" (Matei r , rr).,,Iar facerea bine intrajutorarea de nu le dati ;i uitdrii,cici astfelde jertfe suntbineplicutelui Dumnezeu,,(Evrei 13, l6).

e inseamnd milosardia? Milos0rdia inseamnI sd-1i iubeqti vrijmaqii, sdbinecuvdntezi cei cete blestem[, faci binecelorce te urrsc pe sr

t78

l:f tine, fii qi tu in toate precum Hristos - bland, smerit, indelungrdbditor, prisositorin dragoste, te imprtimi de cele pimante;ti, cugetr la nu cele inalte, fii ascultdtor, infelept.cauti si ai negresitin tine Duhul Siu; nu fi mdndru,nerdbditor,impitimit de celep[m0ntesti,nici avar,nici iubitor de arginti.

acdprintr-odeasi impdrtrsire SfinteleTaine,Hristosestein cu

simpld (necompusd), mai presus de orice timp si de orice spafiu, qi in momenteletale de credinldnegoviielnicd,unindu-1iinima cu El, sivdrsi-va 1ietoatecele ce iti sunt de folos pentrumdntuireata si a aproapeluisi vei fi tu insuti atuncipdrtaqdumnezeirii,prin comuniunesincerd. adeviratl cu ea. (Psalmul81,6). Aqa cum intre tine qi sunteli>>" ,,Eu am zis: <<dumnezei Dumnezeunu va fi atunci nici un obstacol, asanici intre cuvinteletale si tot indeplinirealor nu va fi nici o opreliste.ce vei spunese va indeplini indati, intocmaica si spusele Dumnezeu. lui ,.cd El a zis si s-auficut, El a poruncit qi s-au zidit" (Psalmul32,9 ;i 148,6). Aceasta arat?nprivintaTainelor,c6t qi in privinla rugdciunilor duhovnicesti.in general,in Taine se sivdrgesc toategratieharului, sacralitilii cu careesteinvestitpreotul,in numeleintAiului, supremului Sacerdot- Hristos - al Cirui chip il poartd preotul. De aceea,chiar dac[ un preot nu este vrednic de cinul pe care il poarti, chiar dacl are sllbiciuni omene$ti,chiar dac[ este ezitant, pufin credinciossau neincrezitor,totuqi dumnezeiasca Taini se slvdrseste indati, intr-o clipiti.

auti sd-Lzireqtipe Dumnezeu ochiiinimii Ei,in timp ce il concu lr.-, templi,roagd-L, cere-Itot ce doreqti, numele IisusHristos, in lui qi vei primi. Domnul ifi va fi 1ietotul, intr-o clipit[, fiindc[ El esteFiinta

umnezeu-Tatdllucreazr in mintea in inimanoastriprin cuvdntul si (prin cuvAntul S[u ipostatic nostru, preolilor, al prin carevorbeqte
Duhul Sfint, care sti in cuvAntul ipostatic) si prin cuvintul credintei, nldejdii, blindelii, iubirii noastre, de pe buzelenoastresi care siv0rseste cel intr-o clipd, o dati ;i pentru totdeauna aceleminuni statorniciteinci de la intemeierea lumii, ale renasteriiomului intru Hristos, sfinlirii, intiririi, nutririi qi vindecirii sale duhovnice;ti.Rdnduialapregltirii acestoracte sfinte poatefi mai indelungati, efectul lor insl se produceindati, Dumnezeu,cel celucreazd, prin ele, fiind atotputernic. pildi, prefacerea De pdinii si vinului in Trupul Ei Singele lui Hristos se face indati ce au fost rostite acestecuvinte: ,,Fd,adicd,paineaaceasta, cinstit Trupul Hristosuluiriu, iar ceeace estein potirul acesta cinstit Sdngele HristosuluiTiu". Dupi aceste cuvinte qi dupd binecuvdntarea preotului cu mainile cruciq, p0inea gi vinul se prefac intr-o clip[ in Trupul qi sdngelelui Hristos, nu ins[ mai devreme,fiindcd atotputernicia divind ,,aqteapti"cuvintul impreuni-lucrltor cu sine al preo-

t79

tului. ,,Noi impreunI-lucrrtori suntemcu Dumnezeu"(l corinteni 3, 9). Binecuvdntarea datl cruciE,in numeleDomnului, inseamn[ci Taina se sivdrsegte prin Duhul Sfdnt in numelelui Iisus Hristos Ei pentru Iisus Hristos, cu bunlvointa Tatilui ceresc. p obul lui Dumnezeu(preorul)in timpul srvdrEiriislujbelordivine gi l\a Tainelor trebuie si aibd convingereneclintiti ci tot ceea ce va g0ndi qi va spuneatunci se va indeplini. Astfel ii va fi lesnestipdnului nostru sd dea rispuns bun cererilor noastre.si faci sau s[ prefaci ceva dupi cuvdntulnostru.Aceasti convingeretrebuiesi o aibi in chip firesc, p...uar respira,sauprecumar vedeasauar auzi ceva.Eu insumi m-am simlit aga de nenumlrateori. Mi-am dat seama singurci in cuvintele,,azis Ei s-aficut, a poruncit si s-a zidit" (Psalmul 32,9) totul esteexact.nu existi nici o contradictie.Fie ca aceasticonvingeres-o simfi mereuin tine, sd-ti fie precum hrana.blutura,respiratia. entru credincios,nimic nu estecu neputinti. o credinti vie, puternicd, poateface intr-o clipi cele mai mari minuni. De altminteri, si fdri credinfa noastri sincerl qi ferml se fac minuni. De pildi, minunile Tainelor, fiindcd dumnezeiestile Taine se sivdrsescintotdeauna, chiar dacd noi ne-am ardtat pufin credincioqicdnd le-am siv0rqit, sau necredinciogi. (noastri) nu va nimici credinciosia Dumnezeu"(Romani 3, ,,Necredinfa lui 37). $i riutatea noastri nu va indepirta negrlita bunitate milostivire dum;i nezeiascl; prostia noastr5,intelepciuneadumnezeiascd; neputinfa noastri, atotputernicia dumnezeiascl. u, cel ce ai srvdrsit toate nedreptilile, doreEte-1i fierbinte sr induri r- de la oameni nedreptatea, pentru ca incd din aceasti viali si nu scapi,,dejudecatalui Dumnezeu"(Romani2,3). ,,cdci cu mrsura cu care mdsori- cele ale Domnului qi ale aproapelui - cu aceea se va misura,, tru !i (cf. Matei 7,2s. ra intotdeauna pild[ de la cel mai Drept dintre drepti, Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu,care, drept intru toate fiind, a suferit toat[ nedreptatea la oameni,fiind indltat pe cruce qi omordtcu moarterusinoasl. de u-!i fie frici si nu deznidijdui cdnd re vor uri oamenii,fiindci ai r \ osdnditcaleape careau apucat, mai vartosbucuri-te,amintindu-fi ci cuvinteleMdntuitorului:,,Fericiliveti fi cind bameniivi vor urf'(Luca 6,22). mul isi face rost de o casi si triiefte in ea; animalul, de un curcuq saude o vizuin[ qi se adiposte$te acolo;pasireade un cuib, in care scoate qi ii creste;albinade un stupcu faguri, undetriieqte si face miere; pui pdianjenuli;i lese pinza, trdieEte ea gi tot cu ea isi obtine hrana.creatorul in sd nu-si facd si El o casd,nezidit[ de mdni - Trupul Siu -, asacum ;i-a mai frcut unain pantecele Niscitoarei de Dumnezeu cum iqi face si acumtemqi f

180

ple ale Trupului Sdu prin d[titoarele-de-viati Taine? Creatorul,Cel ce a materialepentrutoatefipturile senorinduit qi ordnduie;teneincetat,,case" si duhovnicegte sensibile? sibile sfinlii sunt izvoare de api din care se revarsd finlenia qi indeobgte apI binefdcitoaretuturor credinciosilor.,,Apa pe care i-o voi da Eu spreviafa vesnicd"(Ioan 4, 14). se va face in el izvor de api curgdtoare dt de curati trebuiesI fie gura duhovniceascia preotuluicare rostesteatdt de des numeleatotsfinteale Tatllui si Fiului si Sfdntului s[-i Duh! $i mai curat[ duhovniceEte fie inima, pentruca s[ poatdpitrunde gi si se faci simlit[ dulceataacestormdrite. preacurate vrednicede gi in ea trebuies[ steapreotulde destdtlrile trupe$ti, cinstirenume! O, cdt de departe ca s[ nu devin[ trup in carenu silisluieste Duhul Sfdnt! are preotului i-ar mai putea arde de desf[tiri trupegti, de vreme ce doar de Domnul si dacl o va face, i se cuvine a se desfita neincetat i-ar ii va mai rlspundeDomnul cererilorsale?Oarela desfdtlri trupeEti putea care vin la el cu atdteaneputinfe sta gdndul,Etiindcd are atdfiafii sufleteqti, si sau duhovnicegti trupe;ti, cirora trebuiesi le aratecompasiune, le deasfaturi sincereqi sin[toase, cdnd ar trebui si se dedicein fiecare zi faptelor de pentrufiii tdi duhovnicegti, sd desdvdrsire, se roagecu lacrimi StdpAnului sd de nu se indepilrteze ei, si-i pizeascl de lupii cei rlpitori qi pentru ca si le Oare dea Domnul sporirein via1i, in credin$ qi in judecatdduhovniceasci? i-ar mai puteaardepreotuluide desfitiri trupeqti,stiind cI trebuies[ siv0rqeascides slujbe in bisericl gi s[ steainainteaprestoluluiDomnului, gtiind gi Liturghie, ci trebuie sd slujeasciatdt de des dumnezeiasca preaminunata si fie sdvflr;itorul qi pirta;ul cereqtilor,nemuritoarelor,dlt[toarelor-de-via$ Taine, c0nd trebuie s[ oficieze de nenumdrateori at0teaalte Taine qi ierurgii? Inima care iube;te desfit[rile trupeqtiarat[ necredintl Domnului: ,,Nu pute{i sluji lui Dumnezeugi lui Mamona" (Matei 6,24). roadele lor ii veli cunoaste"(Matei ], 16). Dupd roadele T\up[ ,,1-, dulci, dltltoare-de-via$ qi fericire ale Sfintei Liturghii, ale Preac[ curatelorTaine ale Trupului si SdngeluiDomnului vei cunoaqte Liturghia qi estede la Domnul qi cI ea ne umple de Duh dumnezeiesc ci acestDuh Preasfdnt,dltitor-de-via!5 respiri in toate ruglciunile si in toate rdnduielile unui pom minunat, sfintelor acte liturgice. Liturghia mi se pare asemenea plin de via16.Cu frunze viguroase!Cu roade bogate! $i frunzele sunt spre vindecare,nu numai roadele! Oare cine nu s-a ales cu bogat folos duhovnicesc,cu pace Ei cu dulcealain suflet, fie qi numai de la o singurl participareevlavioasdla dumnezeiasca Liturghie? Roadebune nu dI decdtpomul slnitos. Aqa e legeafirii.

181

necreati;capdtulde jos al crucii, pe pantece, inchipuindpe Fiul, cel niscut mai inaintede toli vecii din pAntecele Tatilui, si marginilelateraleale Crucii pe umeri, inchipuind Duhul Sfant, care este puterea lui Dumnezeu sau prin care lucreazd,dupd cum s-a spus: ,,putereaDomnului cui se ,,mOnao' arat6",sau,,fie asupramea mdnaDomnului", adici Duhul Sfant. infiliga$i rea omului ne reamintegte, intr-un fel, de SfdntaTreime. Mintea gdnditoare il inchipuie pe Dumnezeu-Tatil,inima, cea in care intri qi lucreaz[ mintea, inchipuiepe Fiul lui Dumnezeu,suprema inlelepciuneipostaticr a lui Dumnezeu,gura prin care vorbesccele ce stauin rninte in inimd inchipuie pe Ei D^uhul Sfdnt. ,,$i zicand aceasta, suflat asupralor gi le-a zis: ,,Lua1iDuh a sf6nt>>" (Ioan 20, 22). cdnd,,din inima omului ies cugetele cele rele, desfrO-

prin li sesdvdrsegte El, ci nimic bunnu vinedela oameni, la intdmplare, de dela imprejuriri,nici dela soarti,cr stdp0nul cunoaste i1iaude iti cererea Ei de ajutorla nevoie,dupi cum iti cunoaste fiecaremiqcare gindurilor gi a inimii tale,El fiind atotbun, atotputernic, preainlelept cdpoad intr-oclipi, Ei printr-osingurimiscare gdndului a sru, prin Fiul .siprin buhul SduSfdnt, sd-1i tot ce ifi estede folos.si primeqti dea celece ai cerut.omului multeii suntcu neputinfd, insi qi lui Dumnezeu. nu ,,celece suntcu neputinld la oameni suntcu putintd Dumnezeu,, (LucaIg.2T. la e inseamni si ai nldejde in rugiciune?inseamni s[ crezi cd Dumnezeu defafi;i ci te ascurt[, este inseamni atunci c[ cdndceri ceva,sr o faci cu frici de Dumnezeu, mullumireqi cu laudi, c[ nu te cu indoieqti, ai deplini incredere vei primi sauc[ ti seva rcalizaceea ci ci ce cd Stdpdnul auzitrug[ciunea c[ a primit-oin cerescul jertqi li-a siu 9eri, felnic_ cd,rispunzdnd qi dorinfeimaiciinoastre Biserica, daci ne rug[m in numele Bisericii- sauin numele nostru, un atotbun, ca preaintelept atotqi puternicne va da cele cerute, chiar mai mult decdtam crezuicI vom ba primi. Dar o inimi impitimitl de mancare biuturl. Iacomia seghiftuicu qi acestea, poatenutri o asemenea nu speranfi, pi un sufletin carea intrat ca u1.a,. vrajbadin pricinaaverilor, iubireade arginli,invidia,pani candnu va parlsi picatele;i nu seva indrepta. dc0ndu-ne semnul crucii, insemnim celetrei degete cu duse frunla te capdtul susal crucii, inchipuind Tat[], care esteRaliunea de pe

na din vicleniile cele mai de temut ale diavolului esteslibirea ini\./ mii prin nelucrareEi, o dati cu aceasta, sldbireaputerilor sufletesti ;i trupesti.credinla, nidejdea qi dragostea slibesc din inimd, omul devine necredincios, ursuz,nesimtitorfati de Dumnezeusi de oameni. acate rogl pentruceva,trebuiesi simti ci acel cevaiti estede trebuin$, sd crezi sincerci toati dareaceabunr vine d" iu Dumn"r"u

r82

ndrile, hotiile, uciderile, adulterul,l[comiile, vicleniile, nerusinarea, ochiul pizmaq, hula" (Marcu7,2l-22), toateacestea de la duhulcel r[u, careqi-a ies fdcut cuib in inima omului. Iar cdnd ,,omul bun, din comoaracea bun[ a inimii saleface si iasi bunltlti", aceasta inchipuiepurcederea Duhului Sfdnt de la Tatdl, prin Fiul. c0t de mdrefesteomul! Nu in zadars-a scris:..Eu am zis <dumnezeisunteli qi toli fii ai celui preainalt>>" (psalmul gl, 6). ,,Dacd i-a numit dumnezei aceia cdtre care a fost cuvantul rui Dumnez.eu si pe * scriptura nu poate sdfie desfiinlatd,adici ce s-aspusesteadevirat, rdmAne neschimbat desprecel pe crtre Tatdl L-a sfintit si L-a trimis tn lume voi ziceyi:<Tu hule;ti, cdci am spus Fiul lui Dumnezeu (Ioan 10. 35sunt>>?.. 36). o, cdt[ vrednicie!ce m[ref ne apareomul! Nu trebuiesi-l privim altfel - indeosebipe crestin- decdtca pe fiul lui Dumnezeu, agasd-l considerim gi si vorbim cu el, ca qi cum am vorbi cu fiul lui Dumnezeu,prin harul lui Hristos Iisus, Domnul nostru. ineva care se imbolnivise mortal de o peritonit[ acutd zdceade noui zile, fird si simti nici ceamai micd ameliorare. urma tratain mentelormedicale.Dupd ce s-aimpdrtiEit in diminealacelei de-anouazi cu d[titoarele-de-via1iTaine, spre seari s-a simlit s[nitos Ei s-a sculat de pe patul de suferinli. s-a implrtisit cu credintdnestrimutatd.Eu md rugasem Domnului de vindecareaacelui bolnav. Am zis: ,,Doamne!vindecl-l pe robul Tiu de boala lui; vrednic estede aceasta fiindcd arati iubire preolilor Tdi". M-am rugat in biseric[ si la SfdntaMas[ in timpur Liturghiei, spundnd rugdciuni qi inaintea Sfintelor Taine. Printre altele, am spus,rugdndu-mi: Tu ,,Doamne, care egti viala noastri! Dupr cum mie nu-mi vine nicicum si cred cd omul acesta se va vindeca,nici Tie nu-Ji vine a credeci el nu se nu va vindeca,fiindci Tu vindeci orice boald; dupi cum mie imi vine ugor a credein inviereamorfilor, intocmai i1i estelieid invii orice mort; vindeciI pe robul riu, vasile, de cumplita lui boali ;i nu-l lisa sd moari, pentruca sofiagi copiii lui si nu cadi in deznidejde;i ca un St[pan ascultitoi;i grabnic ajutitor dile lor mili. Viafa lui atdrn[ de un fir de p[r. Slavdatotputerniciei, bunitilii si bunivoinlei Tale de a veni in ajutor, Doamne!,,. J n cdtevaminute inima se poateschimbade catevaori, in bine sauin rrdu. poate inclina spre credintl sau spre necredintd,spre sinceritate sau spre duplicitate, spre dragostesau spre uri, spre mirinimie sau spre zgdrcenie, spre infrdnare sau spre dezmit. c0ti nestatorniciel $i de c-itl trezvie si luare-aminte sine avem nevoie! la u te bucura atunci cand, indestuldndu-te mdnciruri si biuturi cu alesegi plrcute, fala ili radiazd satisfacfie, fiindcd chipul lduntric al sufletului ili estein clipa aceea hidos, ca de mort. Ji se potrivesccuvintele Mdntuitorului. care zice: ,,Seminali cu mormintele cele viruite, care pe

183

dinafar[ se arati frumoase,induntru ?nsr sunt pline de oasede mort Ei de toati necuritia" (Matei 23,21), adici de td$rnicie Ei de flridelege. T\ e cAte ori, o, Stipdne Doamne Iisuse, innoitu-mi-ai uguratica-mi L/ flinrd putreziti de picate! De nenum[rate ori Ei in nemisurate chipuri! De cate ori nu m-ai izbrvit de focul nedomolitdinlluntrul meu, cel al patimilor de tot felul, de cate ori nu m-ai scos din pripastia urdtului Ei deznldejdii! De cate ori, doar prin rostireanumelui Tiu, cu credinti, mi-ai innoit inima secituit5! De cdte ori n-ai siv6rsit aceasta prin dltitoarele-deviali Taine! o, Stip0ne, cu adevirat nenumiratesi nemdsurate sunt milele Tale fat[ de mine, picdtosul! ce-!i voi aducein loc, sauce ili voi da pentru nemisurateleTale bunltili? Iisuse,viala qi usurarea mea! s[ fiu culuareamintec0nd voi umbla pe cirdrile vielii in virrureaharului Tiu, fiindcd,fericiti sunt cei ce pdzesccdile Domnului (Psalmulll8 3; 17,24), dupi cum Duhul Sfdnt a spus,prin gura pirintelui nostru David: stridui-mi-voi si-ti fiu credincios,smerit,bl6nd,neirascibil,bun, generos, ascultitor, neagonisitor de bunuri plmflnteqti. ilosteniaestebun[ EimAntuitoare atuncicdndii adaugivindecarea inimii de mdndrie,r[utate, invidie, lene,licomie, curvie, minciun[, inseliciune qi alte asemenea picate. Daci insi omul nu se ingrijeqtede indreptarea inimii, bizuindu-se doar pe milostenie,cu pufin folos se va alege de la ea, fiindci nu va face altcevadecatsi adunecu o mdn[ Ei si risipeasci cu alta. T\ oi copilasi,Pavelgi Olga, prin nemirginitamili a Stipdnului nostru lJ si prin nevrednica mearugiciune s-auvindecatde duhul sllbiciunii carepusese stdpanire ei. Miculul Pavel s-a inslnitoqit in timp ce dormea, pe micuta Olga s-a linigtit sufleteste, fetiqoara intunecatl i s-a luminat deiar ei odatd. De noui ori m-am dus si mi rog cu indriznire qi cu nidejde la Dumnezeu,ling[ cipitiiul lor, convinscd speranla nu-mi va fi ruEinatd,cd. qi ,,celuicarebatei se va deschide" ci stipdnul imi va implini rugiciunea,fie qi numai pentru stiruinfa mea.DacI judecitorul nedrepta f[cut dreptatepAni la urm[ femeii care il sdcdia,cu atat mai mult Judec[torul tuturor, mai drept decattoli drepfii, imi va indeplini p[cltoasa mea rug[ciune pentru acei nevinovafi copii, va c[uta citre osteneala mea,c[tre mijlocireamea,cdtrecuvintele mele rugitoare ;i citre plecareagenunchilormei, cdtre indriznirea mea si cdtresperanta mea in El" A;a a ;i f[cut Stipflnul: nu m-a rusinatpe mine, prcdtosul. c0nd am venit a zeceaoari, copiii erau sinitoqi. Am multumit Stip0nului qi Maicii Sale,Mijlocitoareanoastri grabnicajutitoare. (- a toti sdfie una,dup[ cum Tu, P[rinte intru Mine gi Eu, intru Tine, in ,,\-/aga Ei acestia Noi si fie una" (Ioan 17, 2l). Ce ne separi, oare, de Dumnezeusi de semeniino;tri? Banii, mdncarea, biutura - aceast[pul-

184

putreziciune, bere,aceastd acestgunoi! De ce? Fiindc[ ne lipseqtenidejdea vie, cu adevlrat creEtineascd Dumnezeu.Nu stim sau uitim ci adevdrata in viald a omului estedragostea Dumnezeusi de aproapele. de Preficdndu-ne via{a in praf si reducdndu-ne-o cele trecitoare,nu-I dim Tatilui ceresc la mdrireace I se cuvine prin a ne pune in El toati speranfa a-I incredinfa qi toateplsurile, agacum ar trebui sI faci fiii Sai intru Hristos.,,Daci Tati sunt Eu, undeesteslavaMea?Unde estenddejdea Mine? Unde dragostea in voastr[ fa$ de Mine? Unde neimpltimirea de cele pimAntesti,stricicioase,unde dorinla cu inimd fierbinte de a dobOndi cele cereqti, duhovniceqti, veqnice? dt timp trdiesc,trupul imi aparfine,fiindcl sufletul trdiegtein el. Dupi ce voi muri, trupul nu va mai fi al meu, ci al lui Dumnezeusi al pimintului. ,,Al Domnului estepimdntul si plinirealui" (Psalmul23.l)" 3, ,,PImdnte$ti $i in plmdnt te vei intoarce"(Facerea 19). ,.Cel ce mindnci Meu..." Din aceste Trupul Meu Ei bea Sdngele cuvinte intelegemci Hristos insuqi,intreg, Se afl[ in cele doul elemente impirti;aniei - in Trup qi in ale Sdnge;ele sunt ,,aleSale" datoriti relaliei nedespdrtite care o au ,,cu El" pe - cu Hristos - a$acum cameagi sdngele omului se afli in raport inseparabil in cu sufletul omului care viazd, ele, fiindci sufletul penetreazitot trupul gi tot sAnsele. ori e nenumdrate am simlit moarteain inimd, fiorul mortii mr-a cutremurattot trupul si din toate acesteincerclri Domnul m-a izbivit, Sa m-am invrednicit de nespusa mili, m-a readusla viali. O, cdt de maretremea citre Domnul! ,,Cd de nu mi-ar fi ajutat mie buie si fie recunoqtinla Domnul, pufin de nu s-ar fi sil[qluit ?niad sufletulmeu" (Psalmul93, 17). trupul nostruseintristeazd, ,,pierAndestesupusunor neputinte, isi de capul". Cind esteslndtos si cdnd se dedi unor desf[tIri senzuale, nu mai gtiece sI faci de bucurie,sarein sus.iqi iesedin fire. Si nu lulm in seaml senzaliileamlgitoare ale trupului, si nu ne l[sim prinqi de ,jocurile" qi tnc6ntlrile sale.SI suportim cu rlbdare durerile qi bolile trupesti,sd in sporim in duh Ei sd ne punemnddejdea Dumnezeu. T\ e ce oareatuncicdndfierbi de ner[bdaredintr-un motiv de ceamai Ll rrrigi importan![, cind te la,si dus de ceamai micl pornireneribd[toare,ai ;i p[cltuit gi 1i-ai;i primit pedeapsa inlluntrul tiu? $i de ce oare,tot p[aqa,orice miqcarea inimii, fie chiar momentan[,sprepicat se considerd indatl? Fiindcl neribdarea,,in mic" esteo arvucat ;i iEi prime;te pedeapsa neribdare fiindci suflen[ a nerlbd[rii ,,in mare". Se ajungela o asemenea simpll, si chiar numai o singur[, momentani, tul omului este o substanf[ migcarea inimii cdtreplcat constituiedeja un pIcat. Fiindcd orice p[cat mic duce la un picat mare,p[catul ,,mic" trebuie sancfionat intotdeauna incela

185

put $i currnat atunci. tot pulineai fostcredincioasi, ,,Peste peste multete voi pune; intri intru bucuria Domnului (Matei25,2r). Si cdtde mareeste riu" acest ,,mult"? ,,celeceochiuln-avdzutsi urechea auzit la inimaomun-a si s-ausuit, pe acestea gdtit Dumnezeu le-a celor ce-L iubescpe El,, tui _nu (l Corinteni 9\. 2,
and te rogi, incearci s[ simti cu inima adevirul sauputereacuvintelor rugiciunii, nutre$te-te ele ca ;i cu o hrani nestricicioasd. cu adapi-1iinima cu ele precumcu o roui, incdrze;te-te ele ca si cu un foc cu binefdcdtor.Domnul este pentru mine totul. El imi di putere in inimi si lumini in minte; imi indreapti inima citre tot binele,mi-b intireste, imi di gandul cel bun; El estepaceagi bucuria mea, credinta,nidejdea si iubirea mea; este hrana si biutura mea, imbric[mintea, casa.Aqa cum mama inseamnd pentrupruncul ei totul - cu mintea,cu vointa,cu vdzul, cu auzul,cu gustul, cu mirosul, cu pipditul, cu mancarea, biutura, cu mdinile si cu cu picioarele,tot aqaDomnul inseamni totul pentrumine, cdnd mi predauLui cu desivdrsire. Dar - vai mie! - cad de la Domnul candintri diavolul in mine daci nu mi-aq indreptaochiul inimii spre Domnul, daci incollit fiind de ;i vrdjmaqul,nu L-aq chemape Domnul in ajutor, atunci diavolul ar insemna plntru mine si esteuneori tot riul posibil: gi prin rrutate, gi prin urat, prin ;i slibirea interesuluipentru bine, qi prin aplecarea spredezni-dejde, uri, invidie, avarilie,cdtregdnduride hul5, viclene,necurate, c[tre dispie! fali de orice; intr-un cuvant. diavolul devine atunci mintea mea, vointa mea, vdzul, auzul,gustul,mirosul, pipiitul, rnainilegi picioarele.s[ ne punem nddejdea in Domnull El esteAtottiitorul, cel nemirginit in sfinlenie,in mirelie, bunitate,mild, indurare,infelepciune.

Arit6nd credinti la vremebuni,


bagd de seami si nu cazila vreme rea
and trupul i1i suferi de vreo boald,ia seama suferi cel mai inver;uci fvrrjma; al mantuirii tale, ciruia, prin boali, ii scadputerile; deci . .lr.-1at rabddcu tirie boala,in numelelui Iisus FlristosDomnul, Care a p[timit pentru noi rdstignirepe Cruceqi moarte.Tine minte ci bolile carene vin suntpedepse de la Dumnezeupentrupicate. Ele ne purifici qi ne impaci cu Dumn"r"u, n" readucin iubirea Lui. Scriseste:,,Di-ne noui paceasi iubirea Ta; toateni le-ai dat noui". Nu uita ci si in boaldDomnul estecu tine. ,,CuDAnsulsuntin necz* (Psalmul90,15),cd boalafl-a venit dup[ voia Stdpdnului, o pedeapsr ca pirin186

teascd. i la vremebuni de seaml si i la vreme ci ca un mucenicfii statomicin credintd, qddejdesi dragoste. esteFiinti simpll (necompusr) o perfecfiune de absoluti. T\ umnezeu I-,, Adrcd sfinlenia cea mai curati, bunitatea gi adev[ru] cele mai curate.Pentrua ne afla in unire cu Dumnezeu, pentru a fi intr-un duh cu El (fiindcd de la El suntem),trebuiesi agonisim,prin harul siu, o desiv0rsitd simplitate in bine, in sfintenie, in dragoste.Sfintii din ceruri, curitati de Duhul sfant prin sangeleFiului lui Dumnezeu, au asupralor nici umbrl nu de pdcat.Pentruaceasta s-au;i nevoit in viafa lor plmdnteasci,pentruaceasta ;i-au supustrupul la munci, ca si-l curetede toatr intiniciunea, ceamareriali;i cea spirituali, pentrua se sfinti in frica de Dumnezeu, pentrua se uni in veci cu Dumnezeu, Izvorul sfinteniei.Pentruaceasta exist[ astdzi lume pe sfdnta Biserici, cu toate aEeziminteleei; pentru aceastaexistd slujbele divine, Tainele, rdnduielile biserice;ti.Pentru aceasta fost rdnduiteposau turile, ca sd curete;i sd sfinteasclpoporul lui Dumnezeu, s[-l uneascicu ca El, Fiinla de la care ne vine toati fericirea,cealdudati in Treime:Tatll, Fiul. Duhul Sfdnt. cu f I rogi pe Domnul sd te iubeascd iubirea Lui mai puternici decdt Imoartea, si te iubeascipdni la moafte.Ia seama insd: uneoriDomnul i1i trimite o cumplit[ boali, care te apropiede moarte.Nu cirti impotriva Lui, rabd[ boalabirbiteqte, mulfumind lui Dumnezeucdte-aincercatastfel, ca un plrinte. Asta trebuiesI inlelegi cAndspui ci iubirealui Dumnezeu este tot atat de puternici precum moartea.OricAt de tare ai fi lovit, chiar ;i in spasmele morfii, credecd Dumnezeuva putea- daci va voi - sI te izbiveascd nu numai de boall, ci qi de moarte,cI are aceasti putere.Nu ceda,nu schimba iubirea de Dumnezeupe iubirea de trupul cel striclcios, ci di-1i trupul, pe de-a-ntregulDomnului, precum Avraam pe fiul siu Isaac spre arderepe rug. Incredinfeazl-tevointei pedepsitoare lui Dumnezeu,fdrd,a a pierdecredinfain bunitatea Sa,firl a cidea cu duhul, f[rI ca buzeletale s[ rosteasclhul5 smintiti impotriva lui Dumnezeu,Care te-ar fi osdndit,chipurile, atdtde aspru,pe nedrept.Vei aduceastfelo marejertfi Domnului, ca Avraam, sauca mucenicii. e imi di lini;te in minte si tn inimi, ce m[ face sI scriu,ca si rimAni cevadupl urine,sd-midobdndesc liniqte statornici printregrijile gi de;ertdciunile vielii? Nidejdea cre;tineasci,neEtirbiti gi vie, in minunata, linistitoareaputerea acestor cuvinte:Domnul estepentrumine totul ! El este comoarameafiri prel! in orice starete-ai afla, ea if poateda liniqte,te poate face bogati ;i cind eqti s[rac, mirinimos gi indatoritorfafl de oameni,cdnd eqtizgdrcitsi ursuz;s[ te faci si nu deznddijduiegti c0ndcazi in picat. Domnul estepentru mine totul ! El estecredinfamea, nldejdea, dragostea, t[ria,

r87

nezeu in Dumnezeu. gi cand pirdsimrugiciunea, gi inceput au ispitele, tulburirile tot felul. O, preafericitele alerugiciunii! clipe

puterea,pacea,bucuria, bogilia, mdncarea,biutura, imbrdcrmintea, intr-un cuv0nt - via1a,toate ale mele. Daci Domnul, omule, inseamnr pentru tine totul qi tu vei insemnapentruDomnul totul. Si fiindci comoarata estein inima ta, Ei Dumnezeuiti cere sr-I dai inima - ,,D[-mi, fiule, Mie inima ta,. (Pilde 23,26). Aceasta inseamni ci, pentrua face si seimplineasc[voia cea bund qi desivdrqitda lui Dumnezeu,trebuie si renunti si-1i faci voia ta cea coruptr, prtima.si,trufa;r. uitr de voia ta, fine-tenumai de vointa lui Dumnezeu;spune:,,nu precumeu voiesc,ci precumTu voiesti,,. faptede dreptate, are de ce si se laude nu 1^t restinul.cel ce sivdrqeste ru, pe sine,fiindcd el a fost mdntuit si se mdntuie;temereude tot riul numai prin credint[ qi face fapte de dreptatetot numai prin credingl. ,,clci in har suntemmdntuili prin credinti si aceasta e de la voi; estedarul lui nu Dumnezeu;nu din fapte, ca si nu se laude nimeni" (Efeseniz, g-g). pentru ca nimeni si nu se laudecu nimic. tdt timp cdt stiruim in rugiciune sdrguitoare, simtim liniEte,c6ldur[, ne estesufletul usor;i plin de lumini, fiindci suntemcu Dum-

ragostea Dumnezeuapare;i incepesi lucrezein noi atuncicdnd de l-l incepem s[ ne iubim aproapeleca pe noi ingine, cand pentru er,ca gi chip al lui Dumnezeu, ne crutim pe noi qi pe cele ale noaJtre, nu cdnd ne strdduimdin risputeri pentru mdntuireatuturor. Cdnd, pentru a bine-pllcea lui Dumnezeu, renuntlm la satisfacerea poftelor pAntecelui, plicerile trula peqti care mangaieochiul, cdnd nu-i mai facem pe plac rafiunii celei dupi trup qi ne supunemRaliunii divine. ,,Pentruca cel ce nu iubeqtepe fratele sdu, pe care l-a vdzut, pe Dumnezeu,pe care nu L-a vdzut nu poate si-L (1 iubeascd" Ioan 4,20).,,Iar cei ce sunt ai lui Hristoslisus qi-aurlstignit trupul, impreunl cu patimile ;i cu poftele.,(Galateni5,24). trebuiedoar sd vrea:Fiul /-r ere ce vrei de la Domnul.Dumnezeu-Tat5l lr--, Ficitor si Duhul Sfint Sivdrgitorsuntpurureacu El in El, precum ;i pi El estein Ei, sl sunt gata intotJe"""" g implineasci voinla Tatdlui Ator puternic,Atotbun,fiindcl una suntcu El dupi bunitategi dupdatotputernicie. arurile de la Dumnezeunu trebuiesi le fii in tine, ci si le reverqigi * asupraaltora.Ia exemplude la naturi. soarelenu tine in sinelumi-

na,cl o revarsd asupra pdmdntului a lumii. Pistorii duhovnicesti, cu mai ;i seamd, trebuie nu si-qi fini lumina, mai binezis luminalui Dumnezeu siin ne,ci sdreverse bel;ugluminamintii gi a cunoqtinpelorasupra din gi altora.
u ce ne sunt ocupateinimile? Dumnezeu,,cearci inimile qi rirunchii" (Psalmul7, 10), vede ce avem in inimi, de ce ni s-a legat ea 188

lh cea mai mare parte a viefii. Dacd Domnul ne-ar fi inzestratcu darul de a privi noi inqinein adincul inimilor omenesti, ochii ni s-arfi intors cu groazd, de la ele, ca de la o strdnsuride necuritenii: preacurvie, curvie, hotie, mdrturie mincinoasr,huli, trufie E.a.m.d. cdte marsivii nu am descoperi ele? in MdrEdviaingratitudinii fa$ de Dumnezetr,a uitirii de Dumnezeu,necredintei, pulinei credinfe,atasamentul fa$ de cele pimdnteEti,chiar si de orb lucrurile cele mai absurde,ignorareacelor cerestisi a destinului nostru de dupr moarte,nepisaresi dispreffa$ de Biserici, fa$ de slujbe,de rdnduieli, de tipic, dispreffa$ de preoti, de reprezentanrii credinteiil Bisericdsi inci n-ar fi decdt o micd parte din m6rsivii. ruceanu poatefi conceputi pi reprezentatif[ri dragoste; undeeste \-, Crucea, acolo este qi dragostea;in biserici vedem pretutindeni cruci, ,,portative"sau,,aplicate", pentrua ni se aduceamintecd suntemin bisericaDumnezeuluiiubirii, Care S-a rdstignitpentrunoi. e spune:dacdn-ai chef, mai bine nu te ruga. Esteo cugetare vicleand, dupi trup. Daci vei incetafie si temporarsi te rogi, te vei lepdda cu totul de ruglciune. T'rupulasta;i vrea. ,,impdraliaceruluise ia prin striduintd" (Matei ll,l2). Firi o autoconstrdngere bine, nu te uei mOntui. spre n procesulinstruirii gi formdrii omului estedeosebitde periculossd T I sepundaccentuldoarpe minte qi rafiunesi s[ nu se deaatenfieinimii. Tocmai acesteia trebuiesi i se acordeceamai mare atentie.Inima inseamni viat6, dar care poatefi o viatd alterat[ de pIcat. Acest izvor al vietii trebuie purificat, trebuieaprinsi in el flacira curati a vietii, in aqachip incdt sd ardi mereu,sd nu se stingi Ei si dea o direcfiegdndurilor,dorintelor,ndzuintelor omului de-alungul intregii salevieti. Societatea corupt tocmai din cauza s-a carenteloreducatieicreqtine. fi timpul si inteleag[ cre;tinii voinfa DomAr nului: El vrea de la noi inimd curatd;,,Fericiticei curali cu inima.. (Matei 5, 8)' Luali amintela dulceleSlu glas din Evanghelie. Adev[rata viati a inimii noastreesteHristos (Hristos trdieptetn mine - Galateniz, z0). invlta1i din infelepciunea Apostolului: acea$ta

@99!sge-114$egiqtq&a.
* acestea, crrora Ie placesd primeascidaruri,se vor punepe l4ainile IVIpiept ;i nu vor mai lua nimic. Picioarele acestea, c[rora le placesi alergepe c[ririle riului ;i nu le place sI steala rugiciune, vor fi inlepenite pe vecie si nu vor mai mergenicdieri.Ochii aceqtia, cirora le placesd se uite cu jind qi cu pizmd la bundstarea aproapelui, vor inchide,locul din ei se se va stingepentrutotdeauna, nimic nu-i va mai ispiti. Auzul, cel ce sedeschide deseori cu plicere pentru a asculta defiimirile, va asurzi qi nu va nai auzi decdttrAmbitele vor sunaspreinviereamorlilor gi atunci seva sculatrupul ce

189

nostrunestricdcios ,,spreinviereaviegii sau spreinviereaosdndirii" (Ioan 5, 29).Ya rrmdne oarecevadin noi viu gi dupdmoarte,cevade caretrebuiesd ne ingrijim incd din viald?Da, ceeace numim acum ,,inimi", omul lluntric, sufletul. Lui trebuie s[-i dim cea mai mare atentie.curdpli-v[ inima c0t timp suntetiin viatd, pentru ca ea,sau sufletul, s6-L poat[ vedeaatunci pe Dumnezeu. Dali trupului si nevoilor lui atenfianecesaridoar sustineriisale, sdnitilii, unei prezenfe decente. Totul va muri, totul va lua pimdntul cu sine. straduili-vd sd des[v0rqitiaceapartedin voi care iube;te si care ur[qte, care se liniqteqtesi care se tulburi, care se bucuri gi care se intristeazd,, adicd, inima, sauomul cel dinl[untru (cel ce gdndeEte, judeci cu mintea). e-a lungul intregii lor vieli pimdnteEti,oameniicaut[ de toare,numai pe Hristos,Ditdtorul-de-viat[, nu-L caut[ si de aceea viata lor sufleteascd ca si inexistenti qi devin robii tuturor patimilor: necredin{a, e scepticismul, ldcomia,invidia, ura, goanadupdonoruri,ghiftuialacu m0nc[ruri gi biuturi. Doar spre sfOr;itulvietii incep si-L cautepe Hristos, ducAndu-sesd seimpirtlEeasci, fie din stringent[necesitate, dintr-o deprindere fie imprumutati de la altii. o, Hristoase Dumnezeule, viata si inviereanoastri! Cdt de mult ne-amdat desertdciunii cdt am orbit! Ce-ar fi fost, oare,dacl gi Te-am fi clutat, dacl nu ne-ai fi lipsit din inimi? Fericireape care o gust[ cei ce Te au in inimi nu poatefi spusdin cuvinte! EEtipentru ei hrani silioas[ gi bduturdnesecatI, imbr[ciminte strilucitoareqi soareluminos,,,pacea lui Dumnezeu carecovdrqeste orice minte" (Filipeni 4,7) qi bucurienegr[iti; totul, totul! Pentrucel ce Te are pe Tine, tot restul,tot ce e p[mdntesc,nu-i pulbereqi putregai. decOt uhul esteCel ce dd viatd. Prin Duhul lui Dumnezeuau fost insufletite fipturile din chiar momentul creatiei;Fiul lui Dumnezeua fost coplrta; la crealieEiLui i se datoreazd,trecerea fdpturilor din nefiinli la fiinla. De aceeaTrupul gi Sdngelelui Hristos se fac, prin Duhul Sfdnt, din pdine qi vin, intocmai cum in pAntecele Preacuratei Fecioareele s-au ficut prin Duhul Sf1ntdin s0ngele Duhul SfAntlucreazd creatorqi in pdntecele ei. mamelor.Darurile noastresufletestisunt ale Duhului lui Dumnezeu. J mperiul vietii ;i imperiul mo4ii merg unul ldngi altul, spun merg, Iadicd nu staupe loc, fiindcd sunt de ordin spiritual.Mai-marelecelui dintdi, adicdal imperiului vielii, esteIisus Hristos gi cine e cu Hristos,acela se afli, neindoielnic,in imperiul vielii. Cipetenia celui de-al doilea,adicl a imperiului morfii, estestipdnitorul puterilor de sub cer qi al duhurilor riului, care i se supun, atdt de multe la numir incdt ii depigescpe tofi oamenii triitori pe pdmdnt.Ei sunt fiii mo4ii, supugiic[petenieipestecele de sub cer qi acestia se afli intr-un necurmat rdzboi cu fiii viefii, adici cu adevlralii creqtini, pe care incearcd prin toate viclequgurile sd-i atragd. partea lor, de

190

prin poftele trupului Ei ale ochiului, prin fal[ lumeasci. prcatul f[ridele;i gea sunt stihia lor qi, prin picate, dac[ nu ne poclim, trecemintr-adevir de partea lor. Pe oamenii la care plcatul a ajuns sd fie o necesitatezilnici, devenindinsuqimodul lor de a fi Eicarebeaufiridelegea asacum beauapI, pe acegtiademonii nu-i tulburi. Ei au si intrat in stdpdnirea diavolului, de vreme ce triiesc neingrijindu-se suflet; indatdce se vor intoarcela Dumde nezeuqi isi vor recunoaEte gre;elile, cele cu voie sau firi voie, rdzboiul va izbucni din nou, hoardele demonilorse vor ridica iarisi la lupti crAnceni.De aici se vede c6t ne estede necesar sd-L ciutim pe Hristos,ca pe incepdtorul vielii, Biruitorul iadului gi al morfii. rf.t oatenecazurile suferin{ele de la pulina credinl[, saude la vreo qi vin I patimd care ni s-a cuibirit in suflet, saude la vreo alti intiniciune, vdzutd,numai Cel Atotvlz[tor, si aceasta semnci ne-aintrat diavolul in de e inimd qi ci Hristosnu mai estein ea.Hristosestepacea,libertatea sufletului, lumina cea neqr[itI. erul, suflarea vAntului, respiralia fipturilor in lumea materiali, acestea toatecorespund duhurilor din lumeaspirituali EiinsusiDuhului lui Dumnezeucel necreatsi Dititor-de-via1i. De aceea Duhul qi-aficut cOndva aparitiaca o ,,suflare v0nt" (Faptele de Apostolilor 2,2), de aceea gi Mdntuitorul amintegtede suflareavdntului, c0nd vorbestede ,,oricine e nlscut din Duhul" (Ioan 3, 7). in multe privinte lumeamateriali se aseam[ni cu lumea spirituald,fiindcd ceadintAiesteo creafiea Duhului"Ar puteaoare Duhul creator si nu Se arate,parlial, pe Sine qi si nu creezeanalogii in lumeamaterial[, printre creaturiletrezitede El la viaf[? omul esteexpresia suprem-posibild chipului lui Dumnezeuin creaturi. a dnd sXrut[m cu buzele inseamni cd sdrutim si cu sufletul. C6nd sirutim un obiect sfinlit, trebuiesi o facem cu buzele,cu inima si cu sufletul. omnul conducecu intelepciunea cu cuvdntul Sdu lumile materiqi l-l ale'o face puternic,in chip minunat.Ca qi componentele unui trup de animal, arborii, iarba, pietrele se fin legate in alcituirea lor, asemenea tuturor corpurilor,gralie forfelor qi legilor carelucreaz6,ine\e.Asa cum sufletul poartr trupul ;i il insuflete$te, astfel si Dumnezeu,,poartr" lumea, tot insuflelind-ocu Duhul SfAnt.Nu in zadaromul esteconsiderat fi o lume in a mic. In fafa lui Dumnezeu, lumeaintreag[ ieste o biati pdnzd prianjen! ca de o biatr pinzd de piianjen este qi trupul meu! $i toru$i,c6ti ?nlelepciune in fiecareatom al materiei;i totul se tine numai prin infelepciune, prin legi vesnice, pline de inlelepciune.o. intelepciune, intelepciune, toati existenta cu noastrdsuntemdatori fali de tine - fati de bunul tiu Pricinuitor! Moartea

t9 1

mea, dezagregarea nimicirea fiintei mele vlzute, dovedestelimpede c[ sau nu sunt in fafa Ta. Doamne, dec0t o pdnzd, plianjen! de

lavi ratilui Ditdtor de via1i,Fiului Dititor de viat5,Duhuluisfint Dititor de via$. Slavdlui Dumnezeu, Fiin$ simpli (necompusl)
care ne izbdveqteneincetatde moarte sufleteascd, moarteacare ne vine prin patimi. Slavi [e st[pdne, Cel in trei ipostasuri.care rrspunzi la simpla chemare numelui rlu, lumindndu-ne a chipul mohoratal trupului qi sufletului nostru, diruindu-ne paceaTa mai presusde toate cele pdmanteqti, tot binele gi toati intelepciunea! p oaga-teneincetat, chemdndnumele D[titoarei-de-viaf5Treimi, ca r\sd nu-ti fie cuprinsnipraznic sufletul de vreo patimd,de trufie sau de invidie, de riutate saude uri, de avarilie saude arghirofilie,saude m0nie, de licomie, de irascibilitate,de cdrteald,de infumurare, de minciund. de clevetire qi de altele asemenea, fiindci ne migcim mereu printre curse,in fiecareceas,in fiecareminut al vielii noastre. Ochii inimii si-1i steaneclintit de straj5, in fiecare ceas, in fiecare minut; inima si-1i fie mereu treazd, ziua gi noaptea, dupi curn e scris: ,,De dormit, dormeam,dar inima-mi veghea" (C0ntarea C0ntirilor 3, 2). cu f rebuiesd-ti iubeqtiaproapele atdtmai mult cu cdt gtii ci grese$te r impotriva lui Dumnezeuqi a oamenilor,fiindci atunci el este bolnav, sufletul i se afl[ in necaz,in primejdie. Atunci trebuie si-i aritim compasiune, ne rugim pentruel, si-i oblojim inima sprevindecare, un cusi cu vint de mdngaiere, inleleplire,de luminare,lini;tire, iertare,iubire: ,,Fi1i de buni intre voi gi milostivi, iertandunul altuia, precumqi Dumnezeuv-a iertat voui in Hristos" (Efeseni4,32). Picatele qi patimile, ocirile gi g0lcevile sunt adevdrate boli ale sufletului ;i chiar aEatrebuie considerate. Patimile sunt ca un foc grozav,un pdrjol sufletesc,care mistuie firea cea dinluntru a omului, o vipaie ce vine din beznelegheenei.Focul acestatrebuie stins cu apadragostei, care stingeflicdrile r[ului ce vin de la iad, ale tuturor patimilor. Vai noui insi daci nechibzuinta egoismulne vor face si sporim acest si foc cu alte fliciri infemale, adici cu piopria noastri rdutate qi ursuzenie, ajut0nd prin aceasta duhurile riutlfi care se striduiesc din rlsputeri, in toatd vremea, sr aprindl alte gi alte focuri in oameni, prin noi ;i noi patimi. Noi inqineintefim focul gheeneiqi dac[ nu ne pociim qi nu ne infeleplim in bine, ci continuim s[ ne prostim in riu, vorn fi osdndili laolalti cu diavolul si cu ingerii lui la chinuri in iezerul de foc. si nu lislm riul si invingd in noi; si invingem riul cu binele! Blestematisuntemnoi oamenii! Nu ne-amdeprins inci Jd considerdmfiecare plcat ca pe o nipasti a sufletului, nici si aritim compltimire sinceri, iubitoarecelui lovit de o asemenea nipast5.De ce oare nu fugim de picat, nu ne ferim de el ca de o otravr, ca de un $arpeveninos,

r92

de ce suntematraside el? De ce nu ne estemild de noi inqinecdnd cidem in pdcat?De ce nu venim cu lacrimi inainteaDomnului. creatorul nostru? 'purtuna care ni se stdrneqte uneori in suflet,in aceastlviati, din priI. cina patimilor esteing[duiti de Dumnezeutocmai ca sd ne facd si uram din toatl inima orice patimi qi si inlelegemc[ toatecelepimdnteqtinu valoreazd nimic, oricdt ni s-ar pirea ele de prelioasesi de pllcute, qi pentru ca si-L dorim din toatl inima pe Unul Dumnezeu, Izvorul liniEtii qi al vielii, qi si ne alipim numai de El, si prefuim mai presusde orice vointa-I sfdnt[, paceaqi bucuriaSa. in toate pdrgile, timp e.stipe plmdnt esti asaltat,inghesuit,silit sI cdt te schimbi, intr-un fel saualtul: de rude, de prieteni si cunostinte,de avere,de destitirile senzuale la propriul trup; te pot face s[ te schimbi gi stide hiile naturii: p[mantul, apa, focul, aerul, lumina. AlipeEte-te unul Dumnede zeu,,,la care nu esteschimbare"(Iacov, I, r7), Singurul care este,tot, iubire. curios cd oamenii supdricioqi,dupd agonia unei puterniceqi prefilungite cize de manie ;i dupi ce au trecut prin toatechinurile unei asemenea crize, devin bldnzi si smeriti ca buni de pus la rani! Ceeace este valabil pentru stirile de mdnie si riutate e valabil si tn cazul altor patimi. InsuqiDomnul ne-aar[tat ci patimile se osdndesc prin ele inqile,mor de propria lor agonie.Aqa sunt pedepsite trufia, invidia, ura, zgarcenia, arghirofilia. Fiecarepatimi iqi estesiegidascil Ei gddein tot omul careo suporri. 1r dutali paceaqi sfinfenia fird de care nimeni nu va vedeape Domsd ,,\-,nul" (Evrei 12, l4). FereEte-te tulburi paceadin pricina unor lucruri stricicioaseqi trec[toare,^a egoismuluitiu plcdtos. Iube;te paceamai presusde orice, ca pe Domnul Insugi! Nimic si nu-1ifie mai de prel decdt paceaqi dragostea reciproc[. Sd iubim pacea,pacea, pacea! Q ufletul omului esteo fo4i liberi, care poatedeveni fortd buni sau rJ rea, in- funclie de direclia pe care i-o dim. Doamne, Tu eqti forla atotputernici! intireqte sufletul meu neputincios,ca si se indrepie ciire rapia ceabuni! Pe piatrade neclintit a poruncilorTale intire,ste-mi inima mea,atAt de slabl in lucrareavirtulilor! Imi dau seama, Doamne,din viala ceade toate zllele, ci riri Tine eu nu sunt nimic, cI tiri Tine nu pot sivArsi binele, ci tlri Tine mi stipaneqteriul in fel qi chip. Flri Tine sunt fiul pierzirii. o, negriiti Bunrtate! umple de bunitateaTa si inima mea! Mi rog Tie, iar qi iar: di-mi mie a Te iubi pe Tine ;i pe aproapelemeu ca pe mine insumi, din toatl inima. $i si nu fiu riu, trufag, gdlcevitor,nelinigtit, ci bun, smerit, respectuos indatoritor,supus.Amin. qi cdt de sdrguincios arati diavolul qi lumea in a sidi neghinain se 6, \-/ tarina lui Hristos, care este Biserica, in a sidi. o datd cu cuvdntul dumnezeiesc, cuvantul lumesc, .uuantui o"q;;;;iir' in to.ut templelor

r93

divine, lumea si le-a ridicat-peale sale:teatre,circuri, sili de adunare, templele de;ert[ciunilor lumii. in locul sfinteloricoane,pe careiubitorii de cele lumesti nu le iau in seami, au inceput si aparl pottr"tele oamenilor,pictate sau fotografiate,imagini de tot felul; in locul iui Dumnezeu al sfinlilor Ei sunt cinstifi pdni la divinizare celebritilile lumii: scriitori, artisti, cflnt[refi, pictori carese bucur[ de trecerein societate de un respect gi vecin cu evlavia. Sirmanii creqtini! Au cdzut cu totul de la Hristosl in loc de imbriciminte duhovriceasci, iqi indreaptdatenlia spre haine la ultima mod[ qi spre tot felul de podoabeartificiale,careexceleazd.prin scumpete strdlucire. si ft dnd estelovit de vreo boali saude vreo altd neputinli trupeascisau ls'de vreo supdrare,omul nu poate veni indati la Dumnezeu cu credint[ ;i dragosteinflicirati, fiindcd la necazsi la boali inima este in suf'erinfi,iar credinlagi dragostea o iniml sinitoasi qi liniqtiti. De aceea cer nu trebuie sI ne intristim din cale-afarI atunci c6nd, bolnavi fiind sau cupringi de o mare suplrare,nu suntemin staresi-I ardtim credinfi lui DumnezeuEi si-L iubim cum se cuvine qi si ne rugim sdrguitorLui. Toatela vremea lor. uneori nici pentrurugiciune nu estetimpul cel mai prielnic. p oartd-tefati de apropelecu o inimi desrvdrsiti, adici sincer si cu r dragoste. intocmaicum te po(i cu tine insuli, qi aproapele va iubi te si el. Iar dacl nu te va iubi, cel putin va cinsti in persoana pe un binefita cdtor,ifi va purta respectsi va cdutasi faci qi el ci tine. Q dracul. care se bucuri de firimiturile de la masa stlpdnului sru, x) fdli-se-vaoarecu aceasta? ce si se fdleascr?cu srrlcia sa,oare? cu Eu sunt s[racul; Stipdnul e Domnul; firimiturile de la masaSa sunt darurile haricesi celenaturale. nn ce se recunoaste cregtinulapropiatde Hristos?crestinul care se I afld aproape Hristos vine deseoriinaintealui Hristos,cu credinti de rosteste deseoridulceleslu nume si-L cheamddeseoriin ajutor, ;i dragoste, i;i indreapti deseoriprivirile minlii gi ale inimii citre El. il poartdpe Hrisros pe buze ;i in priviri, fdrd Hristos devine neajutoratgi trist. omul indepdrtat de la Hristosse gOndeqte de tot la El qi atunciflri dragoste firl credinfd rar qi pomite din inimI, ci silit de vreo necesitate ca unei persoane si pentru care nu are nici o tragerede inimi, care nu-i bucuri si nu-i desflteazl inima Ei carenu-l atragein nici un chip. Cei ce se simt aproape Hristosinsi, nu-L de din ,,scap6" gindurile qi din inimile lor, ci trdiescprin El. pentru ei, Hristos esterespira{ie, hrani, bluturi, casd,intr-un cuvant,totul. Dulcele siu nume, relalia binecuvdntatipe careo au cu Iisus Hristos ii fac si se simti legali cu intreagafiinli de El (,,lipitu-s-asufletul meu de Tine" - psalmul 62, g) qi in acestatasament aflI o nespusi fericire, pe carelumeanu o cunoa;te.Iati igi semnele prin carepoli afla cine L-a gisit pe Hristos si cine nu L-a gisit inci. 194

Cei ce nu L-au gisit pe Hristos trdiescin lume f[ri credinti sincerd,se gdndesc qi se preocupi mai mult de cele ale vietii zilnice. Cum s[ se distreze, cum si min0nce gi s[ beabine, cum sd se imbracemai aparte, cum s[-qi facl poftele,cum si-qi omoaretimpul, negtiindce sd fac[ cu el, deEitimpul ii cauti gi, fiindcl nu se las[ glsit, fuge in mare goani sub ochii lor; zilele,noptile, lunile, anii zboardpe rAnd,pdn[ cdnd risund, in cele din urmi, teribila ori curgerea, pentruacela1i-aiincheiatmenicdndi se spunetimpului: opre$te-li pe carele-ai slvdr;it i1i vor ieqi inainte,se rea.Atunci plcatele ;i firadelegile vor n[pusti asupra cu toat[ greutatea nu vei sc[pain veci de apisarealor. ta ;i inseamndsd umbli dupi distractii?inseamni ci vrei si-ti umpli, f^te lr.-, cu indiferentce, un gol sufletesc, ceeace vldeqte o starede boali, fiindc[ sufletul a fost flcut s[ lucreze,nu si trdnddveascd. tale E i" ca toatecunoqtinlele desprecredinli sd 1i se pari mereunoi si de I' sd le considerimereutot atdtde importante, sfinte,de atrigitoare. omnul esteStIpAnulsi Cdrmuitorulabsoluta toati fdptura.Stim ci 5 I-rf vointei Sale i se supuneintreagacreatura: ingerii si oamenii cu inimi tnleleapt5, cerul, pimAntul si tot ce se afli in ele, chiar gi iadul cu tot aleargi indat[ si faci voia Sa! Le ingerilor si aceqtia ce estein el. Porunceqte porunce$te fie pizitorii oamenilorniscuti a doua oari prin Botez qi ei ii si pAni la o iotd poruncileDomnului, porunce$te plzesc toati viafa,respectand ploaie sau rou6, zdpada sau grindinl, sau sd le tinl pe cerului ca si reverse poruncegte focului qi vantului,apei;i esteascultat; acestea el; porunceqte in soareluigi acestase intunecl sau striluce;te acela I se supune;porunce$te pesteo intreagl emisferl a plmdntului, incdlzind-o ;i lumindnd-o; poruntot ceqtepdmdntuluiqi el odrdsle$te soiul de plante,iar dacdii porunce;tesd produci, aqase Eiintdmpli; porunce$te apelorsd se reverseflri minu mai vAnturilor sur[ pe plmAnt qi ele se revarsdin potopul universal;porunceste qi ele bat, b6ntuind cu distrugdtoare furie, pentru pdcatelenoastre;porunceqtepeqteluicelui mare s[-l inghiti pe Iona prooroculgi acelase lasdinghipegtilors[ umple nivoadele ucenicilor Sai gi aceiaaleargl si [it; porunceqte mortului s[ se scoaleqi indeplineasc[poruncaAtoatef[citorului; porunceste qi aparedin nou viata;poomul acela s[ fie viu qi moarteaseindepdrteaz6.de bolii si-l lase pe bolnav ;i boala fuge de la el Ei bolnavul se ridicd runce$te din pat sinitos si vioi, porunceftedracilor gi ei se supunfdrd crdcnire.Mdre! estenumeleDomnului! L[udat estenumeleDomnului! Preasllvit estenumele Domnului! El poateprefacecreaturileSaledup[ cum ii e voia: apain sOnge, apa in vin, toiagul intr-un sarpeviu gi din nou in toiag; toiagul. Intr-o in planti vie, omul intr-un stilp de sare,precumsolia lui Lot, qarpele aur Ei din nou aurul in farpe, aqacum a flcut Domnul la rugiciunea dreptului Siu Spiridon al Trimitundei. Dar, mai presusde toate, deosebitaputere a lui

195

Dumnezeuse arat[ atunci c6nd il transformi pe un picitos intr-un vas sfdnt ;i ales,cdnd il ridic[ pe cel cizut cu groaznicicldere; cdnd il invie si il innoieqte cel atinsde putreziciune, pe cdnddi via$ omului mort trupeste suqi fleteEte, cdnd il duce la viali vesnici pe cel cizut in moarte vesni"d! Acestea sunt minuni intre minuni! Prin acestea aratdnemirginita bunitate, inse si atotputemicialui Dumnezeu fat| de creituri. $i incl prin lelepciunea aceea El, Domnul creaturiifiind, cel fdri de inceputsi neinclput, a bineci voit s[ se facd om pentrumdntuireanoastrdqi ,,Cuvantuls-a ficut trup s;i a siliqluit intre noi" (Ioan l, l4), a triit impreunl cu oamenii,a fost om intru totul, in afari de picat. Spiimdntatu-s-au aceasta de cerul qi prmdntul, p6ni la marginile lor, vizdnd pe Dumnezeufdcandu-seom cu trupul, vorbind cu noi, ficand tot binele pentrunoi, slvdrqindnenumirateminuni, pitimind (o, minune negriiti!), murind (o, groaznicdminune!) qi inviind pentru noi, pe cei morti impreuni cu Adam inviindu-i o dati cu sine! slivesc putereaTa, Doamne,atotbund,sfAnt[, atotputernicl,preainleleaptl!Aratd-Ji si fati de mine, Doamne,puterea-Timinunati qi, cintirindu-mi soarta,mdntuieste-mi pe mine, nevredniculrobul TIu, trecdndu-micu vedereagreselilecele cu voie gi flri voie, cu qtiinfi ;i cu negtiin{i, purureaindreptdndu-mipe ciile Tale si intlrindu-mi cu harul riu, spre a le putea urma prin mine sr le ;i urneze qi altii, cei in fala cirora m-ai asezat un luminitor, pistor, invilica tor si sacerdot. dnd gugtimdncarea;i biutura ceaflri de moarte,Trupul qi SAngele Domnului, inalti-ti inima plini de mullumire citre Dumnezeu;i spune:,,Mullumescu-Ji rie, Doamne,celui ce esti pdineavietii si Izvorul nemuririi, Cel ce ne-ai dat noui spre mancareqi biuturi Trupul qi Sdngele Tru, pentruca, fiind curlgi1igi sfintili aici pe pimdnt, si intrim in ve;nica Ta Impirilie, ca sd ne desfitim vesnicde vederea felei Tale si de viata fericiti pe care ne-ai pregitit-o nour. Nu-mi da mie, Doamne,sd mi ingrijesc doar de pdineasi biutura trupeasci,nu mi lisa sI md impitimesc de ele, fi-mi si md pot alipi doar de Tine, Doamne". cand minanci mancarepentru hrana trupului, mullumeqte-Ilui Dumnezeu;i zi: ,,Mullumescu-fi Jie, Doamneal tuturor bunitrtilor ve;nice, Jie celui firi aseminare,cel ce faci si apari nenumdratele bunitdli ale pimAntului, mullumescu-JiJie, Cel ce eqti hrani nestricdcioasd, dltitoare de viali, sfdnti, lin[, usoar[, dititoare de pace qi bucurieqi Carenu seacd nicicdnd.Multumescu-TiTie ci mi-ai dat si aceastl hrani stricicioasi, pentrua mr nutri gi a mi desi[ta, pentruca p.inir-insa ,a cunosc,fie qi intr-o nespusde mic[ misurd, dulceafa Ta, Tu fiind tot numai Dulceafi". Lumindndu-tecu lumina naturali, spune:,,Slavi fie, Doamne, Lumina cea netrecltoare,preadulceqi aducitoare de bucurie, fiindcd prin aceasta lumini, trecitoare,dar atdt de frumoas[, ne luminezi cu chipul T[u

r96

neapropiat,plin de dumnezeiasci lumini, pentru ca, vdzdndaceastl lumini materiali, si ne indreptim necontenitgendul spreTine, Lumina cea veqnici qi neapropiati,qi s[ ne striduim, vietuind in curilie, si ajungema Te contempla, in fericire. C0nd inspiri in pllmdni aerul - aceasti vitali, intremitoare stihie - de care nu ne putem lipsi o clipI, pentru c[ ea ne line vii in trup, indreaptd-tidin nou gandul spreDititorul-de-viati Duhul Sfint, impreuni cu Tatil si cu Fiul, Duhul prin care trrim, ne miqcim, existrm, multumeEte-I pentru cd respiri si gdndeste-te precum trupul nu poate trii firi aer, nu c[ poateexistanici o clipd de via$ adevirat[ flri Duhul Sf6nt gi tiri o existenti dusl in infrinare. CautI sd fii mereuin comuniune Dumnezeu, cu fiindcdfilrd El sufletul moare. Jinandu-te departede orice creaturi, indreapti-te mereu citre Creator,mullumeqte-Ipentru toate,nu te lipi de nici o creaturl, nu-i sluji nici uneiamai mult decdtCreatorului,fiindci a-i sluji creaturii,a te face robul ei, precum si a te impltimi de lucrurile pimAntesti esteidolatrie. du-1i inima jertfi Domnului, di-o roari Atotliitorului, intoarce-{i fala de la toati gregeala de la toatepornirile p[cdtoase:riutatea, si ura, trufia, nesupunerea samavolnicia, si zavistia,reauavointi, bucuriariuticioas[ de nenorocirea altuia, zgdrcenia, iubireade arginli, licomia, curvia, hofia,inqel[ciunea, leneasi alteleEiindreapti-te,cauti mereusi fii bun cdnd i1i poarti careva uri, cdnd te defrimeazd, roagd-tepentru vrijmagi, fii bldnd, smerit, sincer binevoitor,mdrinimos,neagonisitor, infrdnat,inlelept, milostiv, iubeqteadev[rul, dreptatea, munca, ascultarea celelalte.Este greu si si invingi patimile atunci cdnd s-au ficut asemeneamldularelor tale firesti (,,Dreptaceea, omoragi mddularele voastrecelepimdnteqti"- coloseni 3, 5). Dar veghindu-te pe tine mereu qi rugandu-tecu necurmatl sdrguinfI, infr0ndndu-te, ajutorul lui Dumnezeu, vei putealupta cu ele pandcdndle vei cu te dezrldicina. (-ti' unde sunt doi sau trei adunaliin numele Meu, acolo sunt qi Eu ,,\-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). Binecuvdntez clipa cdndmI aflu chiar qi in fagaa doui sautrei persoane care se roagi impreuni. Fiindci, precum a tiglduit Domnul, El se afli printre ele. cu at6t mai mult inalt laudl lui Dumnezeucdnd mi aflu in fafa unei mullimi de oameni.o rugdciunela care participl mulli oameni poate aducefolos daci este ficuti intr-un glas gi intr-o inimr (,,adunati numeleMeu"). Rugiciunea sdrguitoare Bisericii in a (primare) a ajuns indati la tronul lui Dumnezeu qi Domnul l-a trimis pe ingerul sdu, ca sd-l eliberezein chip minunat pe Petru din temnili, atunci c0nd Irod voia sd-l omoare.Ruglciunea fdcuti in comun de apostolii pavel gi sila le-a adus acestoraminunat ajutor cerescde la Duhul Sfdnt (vezi FapteleApostolilor).

r97

dcatul este bezni, nebunie,neputinli, constr0ngere aducitoare de moarte.Ne facemvinovati de desfr0nare sineanoastr[ atuncicAnd in privim chipuri (de femei) frumoase.Putem incepe s[ urdm pe cineva fiindcd nu ne estepe plac, pe placul pornirilor noastre plcdtoase, din pricina vresau unei dispozilii sufletesticarenu exceleazd.prin inocenti. ci dimpotriv[, inclind sprepatimi sau picat. Deci frumusetea chipului ar puteasta $i ea la obArsia pdcatului desfrin[rii. Nu esteinsd mai firesc si-L admirlm pe creator, care l-a ficut pe om sd arateca o perfecliune? Poatefi oareun motiv de a ne detesta aproapeleatunci c0nd infltfarea lui nu ne estepe plac, sau nu ne f\ateazra gustul- de obiceivicios - saucAndnu concordd stlrii noastre suflete;ti? oare nu esteliber fiecaresi acgioneze cum vrea,in functiede propriul siu cara}a acter, de propriile deprinderi, pasiuni, obiceiuri? N-ar trebui oare si fim inglduitori unii fa$ de al1ii,si respectimlibertatea personalia fiecirui om, liberlatepe careInsusiDomnul nu a voit-o supusi niciodat[ constrdngerii?
*

mului trufaq nu-i convine cAndi se spunesi se smereasclin fata altora; invidiosului, cdnd i se cere si se arate binevoitor fatl de vrdjmagi;rdzbunitorului, cdnd este indemnat s[ ierte si sd dea dovadi de impicare; arghirofilului, cand i se aminteqte plata datoriilor; lacomului, de cdndi sevorbeEte post gi de mdntuireasufletului.Toli aceqtia de trebuiesi-si invingi simturile, patimile qi sd faci bucurosiceeace li se cere sauceeace cere Evanghelia. Altminteri, predAndu-se patimilor, neindreptAndu-se, nearitAndciinli, pieri-vor in veci. l5vit5 esteputerea harului Tiu, Doamne,si cei ce Te cheamd crecu dintd vor fi apirati de n[vala plcatului, nimic nu-[i va sta imporrivi. Simtind asupramea ndvalavrdjmaquluibinelui - diavolul - si atrasfiind de patimi. mi-am ficut semnul crucii, zicdndu-mi in sine ,,puterii harului Tiu, Doamne,nimic nu-i poatesta impotriv5."si indat[ m-am simtit usurat, mi-au trecut apisareasi tulburarea, m-am simtit linistit. Slavi puterii Tale, Doamne! ar eu sunt numar un martor, ca sd mdrturisescinaintea Lui toate J ,,Icdte-mi vei spunemie" (Din Rdnduialaspovedaniei).La infricositoareaJudecatipreotii vor fi martori inainteaMdntuitorului pentrupicito;ii care s-aupocdit saunu de un picat saualtul, iar cei ce s-aupoc[it vor fi iertati. Dar de ce ar mai aveanevoieDumnezeude martori, de vreme ce El insugigtietot desprefiecare?,,Nu aveanevoiesi-I mdrturiseasci cinevadespre om, cdci El Insuqicunostea era in om" (loan2,25). Lui Dumnezeu ce nu-I estenecesard asemenea o mirturie; noui insi da, ne trcbuie.Ne va fi pldcut sd vedem cum vor depunepreolii mdrturie pentru noi inaintea ingerilor Ei oamenilor,spunandc[ ne-am pocdit de picatele noastre,ne-am osanditpe

t9 8

noi insine, ne-amintors cu scdrbdfala de la pIcat, am luat hotirAreafermi de a nu mai greqi.Ne vom aminti atuncicuvinteleMdntuitorului citre apostoli: ,,veti sta inainteaconducitorilor qi a regilor pentruMine, spremdrturie lor" (Marcu 13, 9), sau: ,,Si se va propovidui aceastiEvangheliea impirifiei in toati lumea,spremdrturiela toateneamurile"(Matei 24, l4). d-mi, Doamne,si m[ pot lepida de sine, de diavolul, care m-am fdcut asaprin mostenire la Adam. Fi-mi, IisuseDoamne,Adam de nou. om nou. imbraci-m[ intru Tine. 1l rice valese va umplepi oricemunte;i oricedealseva pleca;ciile drumuri netede. ,, \-/, cele strdmbese vor facedrepteEicelecolturoase, lui $i toat[ fiptura va vedeamdntuirea Dumnezeu"(Luca 3, 5-6). ,.Valea"se tilmiceEte prin inimile smerite;deci ,,dealurile munlii" se vor smeri,adici Ei aceioamenicareau preabun[ pirere despresine si careii dispretuiesc cei pe supugiqi smeriti. Asa se ;i intdmpli. Domnul lucreazi neincetarin inimile oamenilorh duhul adevlrului Ei al binelui, smerindu-ipe cei m0ndri prin uneleimprejuriri nefasteale vielii: boli, pagube,difiimdri de la oameni,iar pe smerili ii inal$.

ingusitorii ne sunt mari vrijmali, Ne iau ochii, ne fac si nu ne mai vedem neajunsurile gi prin aceastane blocheazl calea spre desivdrqire,mai cu seamddaci suntemegoiEtiqi neprevizitori. De aceea, cAndauzi vreun lingugitor spundndu-fi cuvinte migulitoare, zi-i si tacd, sau mai bine evitd-I.Vai de cel ce se inconjoardcu lingusitori! Bine ii estecelui ce se inconjoar[ de oameni mai simpli, care nu obisnuiescsI ascundi adevirul, chiar qi atunci cdnd nu estedin cale-afari de pl[cut, de pildd cdnd ne dau in vileagslibiciunile,greselile, pasiunile picitoase,esecurile. el ce s-a,,alipit" de Dumnezeu va iubi firesc Eiaproapele, isi fiindc[ aproapele estechipul lui Dumnezeu, daci esti crestin,esti si fiu iar al lui DumnezeuEim[dular al lui Hristos,Dumnezeu Om: ,,Cici unul altuqi ia suntemmddulare"(Efeseni4,25).,,Pentru ci suntemnidulare ale trupului Lui, din carneaLui qi din oaseleLui" (Efeseni5, 30). gel ce il iuLestepe= D,_qquez-el ngp4qalar-f4fd_d9 c_ele_p_{m4nt9_q!i;de mAncare,biururi, fati AS,tq desf[tiri; fali de frumuselile plm6ntului, fali de imbricdminte, fald de onorurile omenesti,fiindcd nu poate sluji la doi domni. simtindu-si inima alipiti de Domnul, ,,absorbiti" de Domnul, de iubire fa$ de El si aflAndu-se in Domnul, un asemenea om va privi toate cele lumesti, precum ;i toate ispitelelumii ca qi cum n-ar fi. I se va pirea ci gi inima ceaveche,picitoas[, pitimasi, i-a dispirut, atunci c6nd s-a ,,contopit"cu Dumnezeuintr-un singur duh. ,,Cel ce se alipestede Domnul esteun duh cu El" (l Corinteni 6, 17).Pentruci, triind in Dumnezeu, omul se lumineazi si afli adevlrataval-

t99

oarea lucrurilor, a celor pim0ntesi qi a celor ceresti,si mai cu seam[ descoperddeserticiunea zldlrnicia a tot ce estedin lume, adevirul, nemdsurata qi superioritate, perenitatea valorilor spirituale.El afli in Dumnezeucurilirea de picate, dar gi ceea ce reprezint[ calitateacea mai autenticl a spiriiului nostru, pe care din pdcate am pierdut-o, anume sfintenia, pacea,linistea, adevdrata libertate,bucuria intru Duhul Sfint. Glseste la Dumnezeuhrana duhovniceascide care are nevoie - mAncarea. biutura, dulceataduhovniceascd; gdse;te qi imbriciminte duhovniceasci, luminoas[, prea-infrumusefati, albd ca ziapada; gise;te frumusefenegrditi, de care se va desfdta vesnic, lumina neapropiat[ de care va striluci in veqnicie.locaq prielnic sufletului,in mlsura in careinsusisufletulsiu sefacelocasal Sfintei Treimi. oamne! Fd ca inima mea sI se alipeasc[numai de Tine, si nu se lege de nimic din cele pimdntesri.Fiindci, de se va lega de cele pdm0nte;ti,va aveapartenumai de necazuri,de strimtoraresi chinuri. Fd-o aqeze mai presus orice,pretuindde asemenea cereqti, de cele precumqi sufletul nemuritor. rational, cuvantdtor,liber, creat dupi chipul lui Dumnezeu, asemenea unei respiratii,a unei ,,sufliri" a gurii lui Dumnezeu. ca inima FI mea s[ nu-qi fac[ idoli pimdntegti:bani, m0nciruri, haine,ranguri, decoracq& rq{ simple, tele c-a1e tii .. TqebUtgra f9_obis.nUfrU_qf_gralggftgfb nu p.tgvglce]dcggf4, pentru ca trupul si se deprindl s[ consumepulin, numai pentru intlrire. ristos a fost ristignit pentrunoi pe cruce;prin aceasta vddit pus-a tereaSa,dar si putereasemnuluicrucii. De aceea cruceaested[titoare-de-viatI.De aceea, inci din Legeacea veche,prototipul crucii era inzestratcu o puteredeosebitd: lemnul pe care a fost inillat garpelevindeca muEciturade sarpe;cruceaalcituiti din toiagul lui Moise a despd4itapele; m0inile lui Moise. ridicatecrucisin timp ce se ruga si careintiliqau o ciuce, l-au invins pe Amalec s.a. gacum ii trecepllcereape carei-o dau m0ncirurile si bruturile unu.f-l. ia ce ;ade la masi, bunioari la masade prdnz,tot atat de repedevine ;i treceviala noastri de acum,cu desfitirile, bucuriile.necazurile bolile ei. si Ea se trececa roua diminetii cdndrisare soarele. aceea De cre$tinul,chemat fiind la patria cereasci,qtiindu-seaici pe pim0nt ca un peregrin ;i ca un venetic,nu trebuies[-;i lege inima de nimic pimantesc,sd se ,,alipeasci"de unul Dumnezeu,rzvorulvietii, inviereanoastri, viata ceatiri de irarsit. u trebuie si ne uitim cu mirare si ur[ la picatele, slibiciunile, r \ patimile de tot felul ale oamenilor,deoarece reprezinti o veche ele imperfecfiunea omului, o neputin![ a neamuluiomenesc. singuri, oamenii, bizuindu-sedoar pe propriile forte, nu se vor putea izbdvi niciodati de ea.

sr nu pretuiasci nimic din celepimlnreqti,ci doarpe unui Domnulsd-L

20a

Pentruca si se izb[veasci. ei au avut nevoiede un MAntuitor,nu de un simplu mijlocitor, nu de un inger. insuEiDomnul S-a flcut om ca s[ mdntuiascl pe tot omul. Patimile omeneqticu efecteasupranoastri: invidia, ura, trufia, trebuie si le urAm,insi si nu-i urAm pe cei stdpdnili venalitatea, zgdrcenia, de ele. Pe aceqtiasi-i trat[m cu blindele, s[-i convingemcu cuvintul, sd ne rugdm pentru ei in taini, intocmai cum se purtau Domnul gi aleEii Sdi cu vr[jmasii lor. Aceastatrebuies[ fie filosofia de viati a crestinului.

triduieste-te prin tot ceea ce faci in viatX s[-L bucuri mereu pe infrdascultare, smerenie, nerdutate, F[-o prin bldndete, Dumnezeu. fa1[ de semenii nare,chibzuinti, iubire de pace,rlbdare, caritate,sinceritate care i1i aratl prietenie,politete fa$ de toatl lumea, ospitalitatenefilarnici, in bunivoinli fati de oricine,constiinciozitate munci, simplitatein purtdri gi in cuget, curilie tn tot ceea ce lii in minte li in inimi. Infelepteqte-ne 9i Dumnezeule,ca si triim dupi voia Ta! Fiindci Tu esti Tatll intireqte-ne, nostru,iar noi copiii Tii intru Hristos Iisus, Domnul nostru. rebuie si nu uitim cI omul are doul firi: fizic[ si spirituali, ;i cd Cerinlelenatulor atAtunul, c0t Eicelilalt isi au cerintele specifice. rii noastreftzice: a bea,a mdnca,a donni, a respira.a-!i asiguralumina, imbrlclmintea, clldura. Ale naturii spirituale: a gdndi, a vorbi, a simli (la prin ruglciune, a participala sermodul afectiv),a fi in relatiecu Dumnezeu a SfinteleTaine, a invita din cuvAntullui Dumnezeu, invdfa viciile divine, la prin viu grai de la cinevacarepoatesi te invele. a invila de la cel ce doreqte si te invefe, a inv[1a unii de la al1ii,a dob0ndicunostinfeziditoare.Mai treestetrecitor, stricicios qi c[ sufletul buie linut minte cI firea noastri frzicd, esteveqnic,nestricicios;ci trupul trebuiedispreluit,ca un lucru trecitor, qi ci sufletul,lucrul cel nemuritor,trebuiepretuit,ingrijindu-ne de mlntuirea, luminareasi curltirea lui de greselisi pasiuniruin[toare,de vicii; si-l impocuraj bdrbltesc,ribdare, sudobim cu virtuli: blindefe, neriutate,smerenie, intelepleqte, de punere,ascultare Dumnezeu;i de oameni,curilie, infrAnare. pe tot omul sd !in[ minte mereuaceasta! Doamne, oamne,fi ca darurile Tale spiritualegi materialesi nu r6mflndin noi nelucritoare! Fi-le s[ lucrezecu folos, spre m0ntuire! F[ sd aibl parte tofi de aceasta.Si se inmulteasci talantii Tii, Doamne, prin lucrareafieciruia dintre noi.

A tt/

]1e omul r[u, trufaq,infumurat nu-l lua in seaml, a$acum nu iei in -F seami vdntul, ;i nu pune la inimi riutatea, trufia, infumurarealui. Plstreazi-1icalmul. Vrijmasul cautl cu tot dinadinsulsi te scoati din fire, sau trezindu-fipasiuniomeneqti ficdnd si-ti incolleasc[in inimi tot felul de de edndurirele. binuieli si

201

u cduta la vorba celui ce se trufeste,ci incearci sd vezi cat de ser \ rioasdestetrufia lui. Fiindci deseoriun cuvdntaspru nu inseamnd numaidecatci porneqtedintr-a inimd aspri, impietriti, ci poate fi doar o deprindereproasti. ce-ar fi daci qi tot ce ne ieie noui pe gurd ar deveni obiectulunei atentii critice din parteaoamenilor,ficuti cu severitate, lipsiti de dragoste cregtineasci, neingiduitoare, pripite,rluvoitoare?Ar fi insemnat si fi murit demultl are vietuim cu adevrratasacum ar trebui sd viefuiasci o turmi cuvdntitoare de binecredinciosi cre$tini?oare cu credinti umblrm, trdim in infrdnare,astept0nd doua venire a lui Hristos infricosdtoarea a si Judecatr? cutremurl gdndul ra chinurile vesnice?Nu cumva Ne ne-am lipii preamult de viata ceatrecitoare?,,voi suntetiseminfiaaleasi,preofie ir"pa_ rdteascd, neamales"(1 petru2,9).precafi-vicat putefiurecheala glasulpiopriei constiinle.Se aqteaptimult de la voi! oare aqai;i duc viata cei ce isi pun nddejdea inviere si in viata vesnici ce va sd vini? oare in agatriiesc cei cea au primit in;tiintare qi confirmarenestrdmutat[chiar de la adeviratul si dreptul inceprtor al credinleinoastredespreviitoarelechinuri vesnice? 0t de neinsemnat estepdmantul,cu intreagaviali de pe cuprinsul sdu,fali de cer, de vesnicaimpir[fe a lui Hristos! si totusi,noi ne lipim de pimAnt Ei ne ardtdmatAtde indiferentifati de mAntuirea sufletului, de viatavesnicl

encnrurile alese, baniisuntmaiprejos dec6t pulberea dec0t qi mur14 rYrddria, pentru ingileaz[sufletul, timp ce murddria ci in obiqnuiti . pateazidoar trupul, hainele,incdperile. mqlt_11ghrie displelu_im si e.Of_de qdllclr_ruglealese,banii,_fua.ir-relgJ4lpeS_e!
lata noastrdeste simpli, fiindci Izvorul vietii este Iisus Hristos Y Domnul,Fiul lui Dumnezeu, Fiinfi prin excelen$simpli (necompusd),vesnici,frri de inceput.,,Dumnezeu ne-adat viati veEnicisi aceasti viati estein Fiul Sru" (1 Ioan 5, ll). De ce si ciutdm'via1i in oameni,in manciruri si bduturi,in bani, in onoruri, in gdteli g.a.m.d.? Inima nu va gisi acolo via$, ci numai necazuri,strAmtorare, moarteduhovniceascd. ce sI De p[risim Izvorul de apd vie, pe Domnul, si si srplm ,,fdnt6nispartecare nu pot fine apa" (Ieremia2, l3)? De ce si ne frimdntdm, si ne agit[m? De ce sd umblrm lacomi dupi m6nc[ruri, bani, onoruri, gdteli altele asemenea? ;i Acesteatoate sunt lucruri moarte,stricicioase,vremelnice.Diavolul, cel ce are stdpanire aupramo4ii, estede asemenea fiinti simpli gi ne poatepierde o si otrivi sufletul tot simplu; de aceeatrebuie sd stim mereu cu urechile ciulite qi sd nu ne legim de cele pimante;ti, ca prin aceleasd nu ne otrrvim.

202

Et viti modul de viatd care se reducela dorinte si porniri animalice: Ldormit, mdncat,bdut.imbrdcat,plimbat si din nou, mincat, blut. plimbat. PAni la urmd un asemenea mod de viatl ucide cu desdvirEire activitateaspiritualI a omului, fIcAnd din el o fiin$ prin execelentip[m6nteasci chiar pe pimdnt fiind, trebuie sI ;i numai ,,depdmAnt",in timp ce ctegti-Uul, fiq omge_fesc. cI ,,Pocii1i-v5, s-a apropiatimplritia cerurilor" (Matei 3, 2). qa Tatil nostru care esti in ceruri! TIeQlLie_ gltigl_matFrltcuv_dntul lui-D_umngz_e_Ulne rugdm apasi $,ila b-isericd q4qpde ne-am ruga, si o facen sd ;i, c-uA-ea$4 in exlerior. S[ cugetdmla Dumnezeu, islduutfUl,uqslru Tqt -dqq6t la creatie,la menireaEi locul omului in lume, la pronia divini, la riscumplrare, la negrlita iubire a lui Dumnezeufali de neamul omenesc, viata si la nevointelesfinlilor, la faptelebunepe cares-auinvrednicit si le faci acestia. qi si constiinla si ne ciim $i, de asemenea, postim.sdne punemla incercarc sincersi adinc de p[catele noastre. .,\ lui se tntelepciunea.bunltateasi atotputernicia Dumnezeu videsc cel Imai bine in faptul c[ Domnul ne asazd fiecareintr-un loc in care, pe dacl am vrea,am puteasi-I aducem Dumnezeu lui bogate roadede faptebune, pe mdntuindu-ne noi, m0ntuindsi pe altii, precumgi prin faptul ci Dumnezeu face din cei mai mari picito;i dreplii s[i. invrednicindu-icu harul Siu; har, carene ducela mintuire, ne scapd chip minunatdin situaliileanevoioase in ale vietii, salv0ndu-ne chiar si atuncicdndsuntemameninlafi pieire. de rei si-i faci pe allii sd se indreptede greqeli,in timp ce tu intirzii s[ te indrepli; oare nu suferi Ei tu de boala de care suferl toti ceitale stdruieqi allii in greseli lalli? Oarenu chiar din cauzata, a neindreptdrii gi in patimi? auti s[ faci totul im mna vral ;opteqtesi-i urdqtipe cei ce te urdsc,tu iubeqte-i;binecuvdnteazd, pe cei ce te blestem[; pe cei ce au luat ceva de la tine nu-i urmiri, di-le de pldngi cdnd ili vine sI rdzi, cind te cuprinde bunlvoie ;i ceva pe deasupra; urntul, incearci s[ fii vesel;cAndsimti invidie, bucur[-te de succesul altuia; cind te frlmAntl spiritul de contradiclie gi de nesupunere, cazi indati de gdndeste-te cuc0nd te incearcdgdnduri de desfrdnare, acord, supune-te; la r[$a inimii, la inalta demnitatea creqtinului,indumnezeitintru Iisus, adu-ti aminte cI mldularele noastresunt midularele lui Hristos; c0nd te simti trufa;, smeres,te-te; e;ti r[u, cautl si fii bun; c6nd egti enervat,cauti s[-1i cdnd p[strezi cahnul; cdnd egti avar, caut[ si fii mirinimos; cAndesti impristiat, adun[-ti ?ndatl simturile, izoleazd,-te tot ce vine din afar6, concentreaz[de te asupraunui singur lucru. Cind cazi in indoiali, cdnd i1i slibeqtecredinta saucind te incearc[ necredinfa, aminteqte-li exemplede credinlI, de oameni

203

cu credin![ puternici din Vechiul pi din Noul Testanent, minuni slvnrqite de prin credinla$.a.FI aEa nu te preda,,planurilor"vrijmaqului. Fiindc[ acesqi ta pune la cale mereucdteceva, stArnind patimi, pofte, pasiuninefaste. ei puteapetreceo sdrbdtoare bine qi cu folos. spre slavalui Dumnezeu si mdntuireasufletului, dacd te vei indep[rta de patimi: de rdutate, trufie, iubirea de agonisire, invidie, zgircenie, neinfrlnare, lene, imprdqtiere, nerdvnl pentruceleale sufletului;qi daci, dorind a te faceplicut Domnului, vei cdutas[ stirui in lucruri opuseacestorpdcate,adici in fapte qi de desdvdrEire de binefacere. vei prlznui pe Dumnezeu,ci pe Satan, Nu dac[ in zile de slrbitoare te vei lisa sedusde patimi qi de vicii. Vei petrece cu folos duminica,ziua invierii Domnului, daci vei invia pentruDumnezeu, pir[sind firddelegile, dac[ te vei na;te din nou Ei te vei innoi in har. Vei petrecerdu duminica, ziua invierii Domnului dacl nu vei invia tu insu{i suflete.ste, dacdnu-1ivei scoatedin inimi r[utatea,seteade inavufire,pasiuneapentrulucruri pimdnteqtisi nu-ti vei umple sufletulcu dragoste cereascl, cu dreptatea Dumnezeu,dragostea patria cea de Sus Ei de aceaviali lui de neimbitrdnitoare pe care o preinchipuie duminica, ziua Soarelui Dreptilii. (1 dracii nu te scapi din ochi, te urm[resc zi de zi. {,sta insearBf,c{S_i -'c . J mila lui Dunnezc:u se tine dupl tine necontenit.,,Fericili cei milostivi, ci aceiase vor milui" (Matei 5, 7). Vrea oarecarevadintre noi sd fugi de mila lui Dumnezeu? finfii, oamenii lui Dumnezeu,au qtiut sd aprecieze mai bine decdt tofi pimdntenii importan[a riscump[ririi neamului omenescde cdtre Dumnezeu, cobordrea cer a Fiului lui Dumnezeu, invilitura Sa,patidin mile, moartea,ingroparea,invierea qi inillarea la cer, fiindcl ei qi-au inchinat intreagaviafl mdntuirii lor ;i a semenilorqi au ficut-o din toat[ inima, cu fermitate, neabitut. Pentru a se mdntui pe sine qi pe alfii s-au tlglduit pe sine,au postit, s-aurugat,au vegheat, flcut faptede des[v6rEire, lucrat au au cu fapta Eicu cuvAntul, minteaqi cu condeiul.Noi nu gtim si prefuim cum cu se cuvine aceastifapti, de o mdrelie fir[ seamin. Suntemreci, impriqtiali, u;uratici. Ne preocup[ mai mult lumea vdzutd. bunurileei, degiacestea nu si sunt decdt fum. oati viafa mea qi toate cele prin care triiesc ca om, cerinlele mele trupeqti si sufletesti, le las in seamalui Hristos Dumnezeu,pronia-

torul, indrumitorul qi MAntuitorul, fiindcl toatese afli in mdinile Sale.Eu trebuie doarsdindeplinesc poruncile sdrguincios Domnului. s[ I\T u md llsa nici o singurl clipi, Doamne, fac voia vrijmaquluiTiu I \ si al meu- diavolul: voiaTa.Dumnezeul Imsi fi-mi si facmereu piratul meu.Tu esti singurul,adev[ratulmeuimpirat, prin Tine impdrdlesc 204

impiralii; d[-mi mie a m[ supuneTie, a-Ji aduceneincetatmullumiri, cu inimi deschisl si cu tdrie. Veniyisd ne tnchindmimpdratului nostru,Dumnezeu, sd-Ilucrim Lui cu frici si s[ ne bucurlm de El cu cutremur. um trebuie considerate darurile acestea: inteligenta,sensibilitatea, libertatea?Inteligenla ne ajutl si-L cunoa$tempe Dumnezeu la modul rafional,din faptelecreafiei,din Revelalie, lucrareaSaproniatoare din qi din modul cum direcfioneazd destinuloamenilor.Sensibilitatea face si ne percepemcu inima dragostealui Dumnezeu.pacea Sa cereasci, dulceala iubirii Sale,iubireade aproapele caretrebuiesi meargi pAni la a trii impreuni cu El bucuriile qi necazurile, vreme de sdnltatedeplindsau de boal[, la cdnd estesdracsaubogat,c6nd se bucurl de cinstire saude deflimare de la penlume. Iar libertatea trebuiesi o folosim ca pe un mod de a ne desdv0rsi, tru a lucra sprebine, pentrua-I intoarcelui Dumnezeudin cele ce ne-a dat. 4. f f n trup si un duh (Efeseni 4). A5asuntsfintii din cer.asasuntadeL/ vdralii cregtinipe pimdnt. De aceeaeste primiti in ceruri atAtde repede;i cu atdt de muit folos rugiciunea dreptilorl de aceearuglciunea adresati sfinlilor poate da omului nldejdea indeplinirii ei. Dar pentru ca rugiciunea noastrdcdtre sfinli si fie ascultatl repedeqi sI aduci folos, trebuie si fim noi insine intr-un duh cu ei. duhul credintei,al iubirii de Dumnezeu gi de aproapele, duhul bl0ndetei,al smeriteiinlelepciuni, al infrdndrii, curiliei, chibzuintei,duhul vegherii,al blrbdliei, duhul carecautl adevlrul, nu duhul milosdrdiei.duh ceresc, pdmdntesc. dispretuonsideri-te cel mai neputinciossub raport duhovnicesc, ieqte-tepe sine, din cauzaplcatelor pe care le-ai ficut. Asa este qi drept ;i smerit.Fa$ de allii ins[ fii apropiat,respectuos iubitor, nu le {ine picatelor;lineseama gi ei suntflcuti dupl chipullui Dumnezeu, ci socoteala desi poarti rlnile plcatului, c[ sunt mddulareale lui Iisus Hristos. neori Domnul ne trimite daruri materialebogate.Ne vine o suma mare de bani pentru o treabl simpli care nu ne-a luat prea mult efort; ne suntrisplltite astfel strldaniile pe carele-am ficut in slujba aproapelui. In general,ne d[ cu prisosin$ darurile bunltalii Sale,pentruca si noi la rAndulnostru si dim, flri regrete,celor pe careii trimite fie sI ne ceari ceva,fie sd ne ia din ceeace socotimcd ne parline,dar carede fapt ne-afost dat de la Dumnezeu. o singur[ condilie: sI nu ne urdm, s[ trlim in iubire Cu de si armonie"Chiar dac[ cei din preaimanoastri ne-ar deposeda ce_v4,-t]u pg ireuuie ri n e neqnq lFi Dumnezeurisllafa fantei lor. $tifi doar c[ Domnul a ingiduit cu $eama bldndetesi-I fie luate pAni si haineleqi si-I fie ristignit trupul pe crucepenqi tru mdntuireata qi pentruca sd te invele blAndetea neriutateacu caretrebuie si infrunti toateimprejuririle grele gi tot necazul.

205

umnezeu este bun si tu, chipul Lui. trebuie si fii bun. El este indurltor citre toti: si tu trebuie sI fii indurltor si generos. Fereqte-te de zg0rcenie. cind dai ceva aproapelui.sd nu-1iparl rIu. indepirteazd-tede ceeace estestricicios. ca de cevace aducenefericiresi sminteali. in cine saudin ce ne facemidoli? Din anumitepersoane. apoi din viata cea trecltoare.Din trupul cel muritor qi supusatAtorpatimi. Din toatecelealetrupului:mdncare, podoabe, bluturi, haine, distinc{ii, bani, case,lucruri din cas5.Cdnd ispititorul poarti rdzboiimpotriva ta, folosind drept arme impltimirea ta de lucruri vdzute,sausperanta a obline asemede nea lucruri, indreapt5-ti firi soviire ochii inimii spre cele nevizute Ei vesnice.In primul rAnd,citre nevdzutulsi vesniculDumnezeu izvorul vienoastre;in al doilea rdnd, citre viata cea nevizut[ gi firi de sf0rsit,cdtre {ii fericirea vesnici a dreplilor, cea de dupi viata cea trecltoare. CAnd te indeamni dusmanulsi cauli viati in celetrupeqti,stricicioase,mai vArtoscautI viatl in cele nestric[cioase; cind te face s5-ti atinte;ti ochii asupratrupului ;i si nu iei ?n seami sufletul nemuritor,indreapti-ti si mai hotirAt ochii mintii spre sufletul omului, creatdupl chipul si aseminarea Dumnezeu, lui Cel rlscumpiirat prin pitimirea pe cruce gi prin moarteaFiului lui Dumnezeu,chip ficut pentru moqtenirea veqnicelorbunit61i,pentru a primi infiere de la Dumnezeu,pentru a fi templu al Duhului Sfdnt, logodnici a Duhului Sfdnt.Inima ta sd nu cunoascifitirnicia, fugi de ea.adicdnu ingidui si ti se rmpanainha in aoui pqIfflll$jt ,,Nu puteti si slujili lui Dumnezeus,ilui Mamona" (Matei 6,24). Jine-te de Unul Dumnezeu,pune-fi nidejdea numai in El, fiindci diavolul, indemndndu-te duplicitate,cautd si puni el stipdnire pe inimi, care este la una qi nu poatefi desp[4iti. Nu uita ci, alipindu-tede Dumnezqu,vel?]r_ga

eD

qi.-vgiavea parte ds nu@-brlqJr-fertqge; de Egalgq:tq Juag-qi bunurile pgpai denec_azuri, Fiindci legarea celeale qgagtgrare. de dg_lgderi4a,g_i
lumii inseamnlriticire si duh diavolesc. fdrgitul a tot ce existi pe plmdnt, deci ;i a existenteimele trupeqti, va inseninagi sfdrsituldesfitirilor, al tuturor valorilor materiale, putreziciune,distrugere, disparitie.Dar duhul triieste in veci. Sufletul meu si nu uite aceasta s[ nu se intristezede pierderea qi celor trec[toare,coruptibile. ci si rAvneascila cele vesnice,incoruptibile,adic[ la Dumnezeu, indeplinirea poruncilor Lui, unire prin dragoste, pacel5untric5,ribdare, infrdnare, dreaptd intelepciune, (Un neagonisire singurlucru se cuvine_qg9"rg!sd-L ai pe Domnul in inimi), jertfa de sine, o inimi rece (indiferenti) fat[ de roate desfitdrile qi frumusetileplmAnteqti;si umbli dupi un singur supremlucru de folos. Sg ryL-iiei in ,eamap_e-rei vscJ-e.pe-_s_c qi&e,fnfg{e_legea. ce Lasd-i pe

206

ace$tias[-;i impartd gunoiul de care te lipsesti tu; nu-l rdvni, nu te tulbura din pricinalui. omnul ne-a luat sub ocrotireaSa (ce onoarefiri de seamin si ce vredniciel),noi insi, prin p[catelenoastre, instriinim de Stdpine nul, Cel ce ne-aficut s[ renastem api si din Duh. Domnul intrd in cea din mai strAnsirelatiecu noi prin Trupul si Sdngele S[u. Noi insi. prin patimi si firldelegi, ne unim trupe$te vrijmagul lui Dumnezeusi al nostru. cu ind mI aflu in biserici, sivArsindrugiciune cclmuni,sunt uneoriin situatiade a folosi rugiciunea pentru dirAmareaunui zid de nepitruns, cel care m[ impiedicl sd ajung la sufleteleoamenilor,impietrite de griji lumeqti, sI sfdgii bezna,,egiptean[",cea a picatelor si patirnilor. De aceea imi vine greu uneori si mi rog. Cu cAtoameniicu carem[ rog impreund suntmai simpli, cu atAtimi vine si mie mai usor si mi rog. acd Dumnezeunu ar fi venit pe p[mint in trup unit cu Sine, dacd nu ne-ar fi inv[1at El insusi cum si triim, ce si sperim ;i ce si a;teptim, dacl nu ne-arfi aritat o alti viati, desivirsitl si vesnici, daci nu ar fi pitimit, daci nu ar fi murit gi dupi moarte nu ar fi inviat, am fi avut poateunelemotive sI trlim a$acum trliesc indeobgte to1i,adici sI ducemo via![ precumplnitorterestri Ei numai ,,in trup". Dar tindnd seamade cele ce ne-au fost date cle Dumnezeu,se cuvine si cugetdmla cele inalte, pe cele pimAnte;ti si le llsftn deoparte. Fiindcd toatecele plmAntestinu inseamnl nimic faf[ de cele cere;ti. Diavolul insd. parintele minciunii, in ciuda inviliturii Mintuitorului qi a Duhului Domnului, ne invafi si ne lipim de bunurilepimAntesti,silindu-neastfel s[ ne legim de el, cu o inimi iubitoare de desfitlri. Igqle_llqd_aSpqe e d qtqel-dUp4-!9licss, rag-diayolq_l o in di fals[ 4qestei AqpUA(li,llq11qitr{-q c_qpgnu_qp4mAnteqti: bogitie. dlfe.9_1le

- n.ed.), e!9lgli,s!!"l9gqr"gjqr!eler,&abilqlqr,3g!Uql9r!99[gg.:rnilqr l-9 !g!g1 t_or3_'!!!qq[ii, srqqi$ r,_ tq


cu nu 1o-in19!fT - ncrede-te totul proniel-d-umnezere$t1. Do4qnului: te

Iintrista de pierdereaunor lucruri, md refer la cele grateriale.Nu te bucuracAndcAstigi cerza; Domnul sd-tifie singura statornica si bucurie. singurul si statornicul cd;tig. Increde-te El, la modul absolut. stie cum si te in El conduci f[ri mari necazuriin viala de acum si cum s[ te aduci la sine in veqnica-I impdr[fie. C0nd!i s-aslibit nddejdea pronialui Dumnezeu, in atunci vei fi confruntat cu multe gi mari metehnesufletesti:urAtul, cdrteala, invidia, arghirofiliasaupatimapentruagonisirea bunuri,de bani,de avere, de ca sd-ti ajungl pe mai mulli ani, s[ mlndnci, si bei, si dormi si te distrezi" Din pricina slabeisperanle pronia dumnezeiasci, in sufletulva aveade ficut fafl multor supiriri, cAndte-ai lipsit de un lucru de mare valoare,de o sursd

201

de venit, chiar datoriti propriei nechibzuinfe;qi se mai poateintdmpla gi sI te bucuri din cale-afarIcdnd ai g[sit cevadeosebit, cdnd ai oblinut un venit sau sau un profit considerabil,sau o funclie importanti, profitabill Noi, crestini fiind, suntem ,,impreuni-cetrlenicu sfin1ii, si casnici ai lui Dumnezeu,. (Efeseni 2, l9); trebuie si ne dim toati via[a noastri lui Hristos Dumnezeu, cu toate necazurile,bolile, amirlciunile qi bucuriile, lipsurile qi implinirile. Eicut-a tirie cu braful Tiu, risipit-a pe cei m0ndri in cugetulinimii ' ,,I lor". Fdcut-acu tdrie bratul Sdu.adic[ Domnul, prin intrupareaSa, S-a f[cut stipdn pestevrljmaqii mintuirii noastresi, biruindu-i cu tdria Sa,a fdcut-o si pe Maica Sa impirlteasd puternicd a cerului qi pimantului. ,,Risipit-ape cei mandri in cugetul inimii lor", adicr pe diavolul si puterea lui, qi duhurile riului le-a invins, prin cruce zdrobit-acohortelelor. .coborara pe cei puternicide pe tronuri", adicl pe Satana, caredomneapesteneamul omenesc a,,iniltat pe cei smeriti". adici: pe Maica Domnului qi pe toti si smeritii creqtini; ,,pe cei flrmdnzi i-a umplut de bun[titi", adici tot pe Preacurata, Preabinecuvdntata st[pdna noastri qi pe sfinli, ,i ,,pecei bogili i-a scosafarddese4i" (Luca 1, 5l-53), adicdpe demoni,cei ,,boga1i,, inbezna iadului si in prizonieri-sufletele oamenilor,pe care MAntuitorul Hristos, cobordndla iad, I-a scosin lumina impirXliei Sale. 1l numim pe Domnul ,,Dumnezeu",dar ne m[rginim numai la at6t, r fiindcr, de fapt, avem dumnezeiinostri si nu facem voia lui Dumnezeu,ci voia trupului nostru,a gdndurilornoastre,a inimii qi patimilor noastre. Dumnezeii noqtri sunt trupul, desfltirile, mancarea,imbriclmintea, banii si altele. atd de sublimele qi inaltele principii ale credinfei, fagi de suprema I. sfinlenie,cdt de deEarte de stupidesuntde cele mai multe ori preqi ocuplrile noastre!omul sti inainteaicoanelorDomnului. Maicii lui Dumnezeu;ingerilor, arghanghelilor, unui sfdnt saumai multora, acasi saula bisera icd, gi nu arareori,in loc s[ se roage,in loc s[ lase deoparte,finand seamade timpul gi locul in care se afli, ,,toat[ grija cea lumeasci", iqi face tot felul de calcule,se gdndegte ce-acheltuitsi la ce-acdgtigat, bucuri de ciqtig sau la se se intristeazi cind acestai s-a micgorat,saude vreun esecin afaceri (lgptdtul ;i la pierderileduhovnice$ti se gOndeqte!), nu @ , biUuindu:l de planuri necurate, pizmuindu-I,osandindu-l;saudaci se afli in biserici, uitdndu-se persoanele la din jur, comenteaziin gdnd cum sunt imbricate, mai frumos saumai urdt: sau iqi faceplanuri unde s[ se duci, cum si sedistreze,desigur,petrecdndu-gi timpul cat mai fir[ folos. Aga ceva se intampli adesea chiar qi atunci c0nd se siv0rqeqte cereasca TainI a Euharistiei,adici Taina preacuratuluiTrup qi Sdnge al Domnului, cdnd secuvine si fim toti h Dumnezeu, prinqi intru toiul de g6n-

208

dul deslvdrsirii prin Sfintele Taine ale riscumpiririi din plcat, din blestemul vesnic gi din moarte,la taina indumnezeirii noastreprin Iisus Hristos. Cdt de mult ne-amticlloqit, c6t de usor ne-amdat deEerticiunii! Din ce cauzi? Din pricina neatenlieigi ner6vneifa$ de mdntuire,a impitimirii de cele trecltoare, a pufinei credintesaua necredinleiin cele vesnice. e ce oare natura in intregul ei si toate ale sale iqi urmeazi cursul intr-o ordine atdt de inteleapti ;i de minunatl? Fiindci o conduce Ei o direclioneazd,insusiCreatorul. De ce oare firea omeneasc[- omul fiind supremaincununare a naturii - existl atdta dezordine?De ce apar in viafa omului atatea deregliri qi anomalii?Fiindc[ omului i-a venit in minte si dispuni el insuqi de sine qi s[ nu find seaml de voinfa Creatorului.Omule picltos, predl-te pe tine insufi ;i toatd viala ta Domnului Dumnezeuluitiu qi viala va incepe sd urmezeun curs infelept,frumos, mlref, qi te vei simfi, cit vei trdi, minunat,precumsfintii lui Dumnezeu cares-aupredatpe sinelui Hristos qi pe care Biserica ni-i inflliEeazd,zilnic drept modele de urmat.

Daci te vei gisi vinovatin celece fi s-aureprosat, di deoparteegoismulqi mAndria,cere-tiscuze pentru greseli Eicauti si te indrepti
reluiegtegi pistreaz[ cu cea mai mare griji bldndeleacrestin[, ner[utatea, pacea qi dragosteareciproci, incerc0nd si-1i infrdnezi cdt pofi mai mult pornirile egoiste,rdutatea,irascibilitatea,tulburarea.Nu te tulbura gi nu te inrii c0ndi1i arunci cinevade la obrazneadeviruri,cdndridici vreo pretenfie neindreptltitl, cflnd i1i spune vorbe de ocari, sau cdnd se incumetdsl-1i deain vileag vreo sllbiciune, vreo patim[, pe caredin egoism nu le-ai considerat diunitoare sau le-ai trecut cu vederea, caut[ si primesti cu sdngerece ce spuneadversaruldespretine, abline-tesi-i judeci aceluia spuseles,ipurtarea.Iar daci, judec6ndu-i nepirtinitor afirmaliile si comportarea,vei considera aceleafirmalii injuste,congtiinlafi se va linigti Einu-l vei mai puteainvinui cu nimic pe adversar,fie p[strdnd ticere, tindndu-fi calmul, fie aritflndu-i cu blindele gi flrd riutate ci greEeste. daci te vei gisi Dar vinovat in cele ce !i s-au reproqat, deoparteegoismul ;i mdndria,cere-fi di scuzepentru greEeliqi cauti si te indrepli pe viitor. Deseori ne supir[m pe oamenii sinceri gi deschiqipentru cd.acuzd. direct gre;elile noastre.Asemenea oameni trebuie prefui1i in cazul c[ printr-un mod de exprimare prea indr[znef ne-au ,,incomodat" egoismul. Ei sunt ca niste doctori, in sens

209

moral, carecu vorbelelor tranqante amputeazlplrtile bolnaveale inimii, ne desteaptiambilia,trezesc sufletulmortificat de pdcatcongtiintavinovitiei in si o reacliepozitiv[. n ]mparafia cerurilorse ia prin strdduintlsi cei ce se silescpun mAna .,-|.pe ea" (Matei 11, 12).Daci nu depunem fiecarezi eforturipenin tru a ne infrange patimile care se lupti cu noi si pentrua dobdndiimplrifa lui Dumnezeuin inimd, atunci patimile ne vor lua prin constr0ngere, tiranic in stipdnire,n[vilindu-ne in suflet ca nistetdlhari;daci ne va spori pasiunea pentru cele pdmAntesti, va micsora proporfional credinta in bundtitile se ceresti,va slibi tot mai mult dragosteafati de acesteaqi in acela;i timp dragostea Dumnezeusi de oameni.Ne vom bucuradin ce in ce mai pufin de de paceainimii qi de linisteaconstiintei;m6ntuireasufletului- lucrul cel mai de pret in lume - se dobAndegte nevointe;toate cele plmdntesti trebuie cu socotite un gunoi,ca un miraj, ca un vis, iar celecereqti, mai cu seamd ca si Domnul, ca adevdruladevirat, etern,fericit. neschirnbitor. tf. oti iubim viata, ne zbatempentru a ne-o face fericiti, in realitate " I insd ne-o irosim in patimi. De ce'l Deoarececdutlm viat[ acolo un<le e de gisit. nu tlineri si varstnicil Nu uitati c[ in lume acfioneazi neincetatlegea I morald a lui Dumnezeu, virtuteacireia fiecarefapti bunl caplti in o rispiati inlduntrul fiinfei noasrreEi fiecarefapti rea o pedeaps[.Riul imi atrasein sine o starede suferinfi, de ,,strdngere inirni"; cdnd ai fdcut un de bine. inima se simteimplcati, bucuroasl. largul ei. Aceastd in legerlmdne neschrmbati. Este legea statornici, preasfintd, dreapt[, preainleleapti a vesnicului Dumnezeu. ce fac bine,cei ce indeplinesc Cei aceastl legemorali sau evanghelicd(care este tot lege morali, dar dus[ la des[vflr;ire) vor fi rlsplatifi negresit viald veqnicd, cei ce o nesocotesc nu se pociiesc cu iar gi dupdce au incilcat-o vor fi os6nditila chinurilevesnice. intru Domnul una sunttoatefiinlele sfinte, T\ omnul esteCel ce este. J-lralionale. libere.,.Dupi cum Tu, Pirinte intru Mine si Eu intru Tine,aqasi acestia Noi sI fie una".Eu nu suntnimic.Dumnezeuestetotul in in mine si Dumnezeuestetotul pentruto1i.,,Tatil nostrucaree$ti in ceruri". gn Andchemi,rugAndu-te, Domnul Dumnezeu, in trei Persoane, pe Cel !*- nu uita cd chemi pe Pdrintelecel fdr[ de inceputal intregii crea{iial ingerilor qi oamenilor- qi ci de tine, cel ce il chemi, se miri toateputerile cereqti, privindu-te cu dragoste atunci cand chemi cu credinli qi cu dragosteqi cu evlavia cuveniti pe Tatll comun. al lor si al nostru, pe CreatorulAtottiitor Ei pe Domnul, CIruia ii poarti nemisuratl iubire si in fata ciruia cad mereucu nestrimutatdevlavie.o. ce nemaiauziticinste,ce

2rc

fericire,ce mlretie, ce vrednicieestea-L chemape plrintele vesnic!pizeEte pururea,neschimbatd, aceast[ supremi fericire, aceasti gansi fIrI seamin careti-a fost dati de nemirginita bunltate a lui Dumnezeusi nu uita ceeace eqti, in timp ce te rogi. Domnul te vede, ingerii te vid, sfintii, oamenii lui Dumnezeu.26 februarie1864.cdnd am scris aceste r0nduri am plans. oate ;i tntru toyiHristos (Coloseni3, 1l). adic[ in sfinlii ingeri, in oamenii sfinli, crestinii care trdiescsau se striduiesc si triiasci in sfinfeniein aceast[viafi. ,,L-a dat pe El cap Bisericii, care estetrupul Lui, plinireacelui ce plineste toateintru toti" (Efesenil,22-23). AsadarBiserica, sfinfii, Maica lui Dumnezeu, ingerii, sfin{ilii slujitori ai altarului,mucenicii, cuvioEii, dreptii qi toli sfinlii sunr trupul M0ntuitorului, iar El insugi este capul lor. Stipana noastrl, Ndscdtoarea Dumnezetr,este incepitoarea de comuniunii spirituale,adici ddnsa,stipAna si toti sfintii sunt intr-un duh cu Domnul - sunt curafi, sfinti, iar relatia lor cu Domnul esteintocmai aceleia pe care o au mddularelecu capul, duhul fiindu-le comun - Duhul lui Dumnezeu-, asemenea sufletuluiin trup, acelasiDumnezeusi P[rinte fiind in ei. noi, membrii bisericii plmdntesti,alcituim un singurtrup. $i t[pAna noastrd,Nlscitoarea de Dumnezeu,este, dupi Dumnezeu, comoara tuturor bunit[1ilor gi a cur[tiei, sfinteniei, inlelepciunii celei adev[rate,izvor de puteresi de tirie sufleteasci. lcdtuim un singurtrup: al Dragostei. MAncarea, bdutura,banii, hainele, casele,toate acestea sunt lucruri pimdnte;ti si nu valoreazil nimic: omul estetotul, in fap lui toate celelaltenimic nu inseamn[. omul estenemuritor prin sufletul sdu, toate cele materialefiind putregai,efemeride, praf. Totul aparfinelui Dumnezeu, nimic nu esteal nostru.omule! preumani ca pe chipul lui Dumnezeusi atuncicdndaproapeluieqtedemnitatea le estela nevoie,si nu-ti pari r[u si-l aju1i,si-i oferi un sprijin material. .r\. f n afari de adevrrataiubire, totul estehimeri. Dac[ vezi cx un frate se rpoartd rece,obraznic,necuviinciosqi riuvoitor cu tine, spune:aceasta e o himer[, pusi la calede diavolul. Dac[ te simti tulburatde uri din cauza ricelii qi obrlzniciei aceluifrate, spune:esteo amdgire,adevirul e cd eu imi iubescfratele si ci nu fin seama ce mi-a ficut; nu vreausI v[d in el nimic de riu, ceeace mi se pareci vid esteamdgirediavoleasclsi ea se afli in mine; trebuies[ mI ardting[duitor fali de lipsurile lui, fiindc[ ele sunrqi ale mele, am0ndoiavem aceeasi fire picitoasi. Are fratele mele plcate si neajunsuri mari? $i eu am. De ce si-l iubesc,imi zici, fiindcd, iatd, suferi de meteahna asta Ei de asta...Daci nu-l iubesti pe el, inseamnl ci te uriEti gi pe tine. Fiindci ai qi tu acelea;imetehne. Tine minte ci Mielul lui Dumnezeua luat asuprasa toate picatele lumii. ,,cine eqti tu ca sd judeci pe sluga altuia?"

211

(pentrupicate, lipsuri, vicii). Fiecare,,pentru stipdnul siu st[ saucade" (Romani 14,4). Din dragoste crestineasci trebuiesd te arIli ingiduitor cu sciderile aproapelui, trebuiesil vindeci de rdu, de neputintainimii (indiferentasi patimile duc la aceasta neputint[), prin dragoste, mangdiere, bldndele,smerenie,intocmaicum ai dori s[ se poaftealtii cu tine atuncicdndte afli in aceeasi situafiede neputinfi. Fiindci nu existl nimeni care si nu fi trecut prin asemenea stdri. Este oare cineva pe care si-l fi crutat vrljmaqul? Doamne, indepirteazi de la noi si risipesteuneltirile vrijmasului! du-1i aminte: ce este omul? Chipul lui Dumnezeu,popor al lui Dumnezeu, crestin,moqtenitorul impir[1iei, midular al lui Hristos. De aceea fiecirui om i se cuvine respect, deEipoartr rinile pdcatului;aceste rini sunt isprava diavolului si consecin{ele plcatului. chipul insi rimine chip al lui Dumnezeu.Pentru rlnile sale, omul meriti compitimire, poti suferi alituri de el, te pofi ruga pentru el ca pentru tine si pentru ai tii. Fiindci suntemtoti un trup si ,,tot neamulomenesc dintr-un sange"(Faptele Apostolilor 11, 26).,,Ci o pdine,un trup suntemcei mul1i" (Corinteni10, 17). Nu da atenfietulburirilor ce vin de la diavolul, vrajbei qi dezbin[rii lui, Fii neclintit in convingerea: totul esteuna; noi sunrem una. onsideri orice desfitare lumeasci gunoi si putreziciune.Si nu iubegti nimic din cele plmAntesti si nici si nu regreli_n.iqric dintre pentru asa ceva nu trebuie sI po4i r[utate fali de @ nirneni. Dragostease strlduiestesi-l mdngdiepe cel iubit, nu precupefegte nirnic pentruel. oamne.fi sd-mi pot vedeagregelile.Si nu-i dispreluiesc cei ce pe T\ gresescfafl de mine, socotind ci si eu sunt ca ei, si nu port in -E -/ inimd uri pentru pdcatelelor gi si m[ dispreluiescpe mine insumi, dupi tnerit,ca pe cel dintii dintre picitosi - si-i port firii mele trupeqtiintotdeauna o neimpicati urd. Zice Domnul: ,,cinenu uriqte (...) chiar si sufletul sru insusi nu poatesi fie uceniculmeu" (Luca 14, 26). umnezeuesteCreatorul;i Oc0rmuitorulintregii lumi; tot ce existi in lume esteoperaSa,rodul puterii gi in{elepciuniiSale. u trebuie sd ceri voie de la nimeni pentru a rispdndi slava lui Dumnezeu prin scris, prin cuvdnt sau prin fapte bune. Suntem datori sd o facem in misura puterilor ;i posibilitl{ilor noastre.Talanlii trebuie folosili, pusi in lucrare.Dac[ in aceast[chestiune atit de simpli vei sta pe gdnduri, si stii cr diavolul ti-a insuflat o nerozie: ci trebuie si te mirgineqti la o lucrareliuntrici, in tine insuti. odul de viali de astilzi,trecltor, poate fi caracterizatcu un singur cuvdnt:amigire, himer[!

D N

212

$i s Doate existacevamai dulce decit dragostea? totuqi,existi in viafa I noastrl amt de putindiubire! De ce?Fiindcl ne iubim din cale-afard trupul Ei o datd cu el tot ce apar.tine viefii de-acum,tot ce e trupesc,material. Si dispreluim trupul qi sd tr[im in duh, prin duh se mortifici lucrareacirnii. r7 g4lgeniagolesleinjma-dedragqsle., cultiv[ ur[ fa$ de cel ce rdvneqf 'te la agoniseala noastri sauii aducein vreun fel atingere.\4erinugp fafi sUfleteascl-:ra$le-dragostel degi tr.e careii tratlm mld ffi mie silitd nu nagtedecit ur5. Zgdrceniaeste de la diavolul, mirinimia de la Dumnezeu. Domnul este Plrintele indur[rilor. Orice impdtimire de cele materiale vine de la diavolul. l$pfgglQlg-q" O.isp*tyirea celo. mat nepisareafati dq ele din dragoste Dumnezeuvin de la Dumnezeu. de jugul Meu e bun si povara Mea usoard (Matei 11, 30). Porun1-dci Jugul diavolului estegreuqi po\-, cile Domnului sunt buneqi uqoare. vara lui strivitoare. Noi insi incllcim poruncile Domnului si facem, in schimb,voia diavolului! Ticllosii de noi!
.A : -. . . . :::__.:_._:____

I nu uifi niciodati c[ aproapele,oricare ar fi el dintre cregtini, este midular al lui Hristos, chiar daci unul bolnav, fiindci nici tu nu esti sInltos. PoartI-te intotdeaunacu el cu respectsi cu dragoste,vorbestecu el ca de la inimd la inimi, omenegte-I, precupelinimic pentruel; nici mincanu re, nici bduturl, nici imbriclminte, nici cdr1i,nici bani, daci are nevoiede ele. Domnul te va rdspliti pentru el. Suntemtofi copiii Lui qi El este totul pentru noi.To!iSuntempdcdtoqi,iarpM.cun9no-Iq9iri,necazuri,

$ets'blelairegy(Romani6,.23).C_e-qans-izbayrlq-dqp{car!,e-tre seassrelgllggla nerygatr llglgie _si av.,e4 stgdin$si spuanfi.Aqadar, noui picito;ilor ne estede marenevoie si nidej4gq. ryggglUqg&_glggilta plcdtosului, gAndul Ruglciunea trebuie lipseascd pebuzele nu si de din lui,
din manifestlrile sale vizibile. In timpul rugdciunii de acas[ si al celei comune,pentru a te pune la adipost de viclenia diavolului ;i de impriEtierea minlii, adu-fi aminte ci adevirul este simplu si spune si tu, tot simplu: cred tot ceeace line de credin!5qi respingtoate ale tale, vrijma;ule: viclenia, blasfemia, ticiloqia, amdgirile. Cdnd te rogi, si-ti fie incep[tura ;i temelia Ei izvorul cugetdrii, al cuvintelor gi lucrdrii tale, smerenia, conqtiinlanimicniciei tale qi a plenitudinii dumnezeiegti, cea care a creat si a umplut totul qi care ,,lucreazi toate in tofi" ( I Corinteni 12, 6). Cine s-a molipsit de trufie va fi ispitit si priveasc[ totul cu dispre!, chiar si cele sacre,dumnezeieqti. Trufia minlii nimiceqtesau spurc[ orice gtnd;i cuvdnt bun, fapti buni, orice crealie a lui Dumnezeu.Este suflareaditltoare de moarte a Satanei. (-e te impiedici oare si nu indeplinegtiporuncile lui Hristos? Trupul fr.-,si lumea, mdncareaqi bdutura,dupi care te dai in vdnt, cu care te desfitezi in g0nd gi in fapt[, care desenslbllizeazd, ?mpietresc qi inima, pasiu-

2t3

podoabe,leg0ndu-se totul de acestea. cu Fali de Dumnezeunu mai arati ravn5,nu se ,,alipeqte" El; daci un asemenea mai esteqi preot. nu se de om mai aratl r0vnitor a seruga pentruturrnasa.ficAndu-senu iubitoi de suflete, ci iubitor de arginti, de onoruri,

pr[fui, iar grija de a te facepl[cut lui Dumnezeu gandut, cuvantut, cu cu cu faptaiti dispare, inimaincepand batd, sdspunasa, si ca doarpentru haine;i

nea pentru imbrdciminte bogati, saupentru podoabeEi decoralii. DAci imbrlcimintea sau iale foartebune,colora tla dg a nu le pita, murd[ri, afuma,

de la lume si a amigirii ce vine de la lucruri. ceacarete indep[rteazd, de llnerea poruncilorlui Hristos,si iubeqte toat[ inima pe Dumnezeu, din ingrijestete pe c0t poti de mdntuireasufleteloroamenilor.fii iubitor de suflete.Nu uita cd lumea. care a apirut din nimic, estechiar nimicul pur si se va prefacein nimic, fiindcl cerul Ei pimdntul vor trece,dar sufletul omului - suflarealui Dumnezeu,chipul imp[ratului cel nemuritor - Dumnezeu este el insuqi nenruritor.Tine minte toateacestea indepirreazrd-re cele pimdntesti,nu si de te mai impitimi de ele. Nu lua in seaml doar creaturacoruptibild,indreapti-ti necontenit ochii spreCreator,Cel ce estein toatdflpturi si Carete vede mereu,iti pune la incercareinima si gAndurile.Nu-1i lega inima de nici un lucru, nu-!i face din el dumnezeu; singurulDumnezeusprecaretrebuiesi-ti indrepfi inima esteCel ce ti-a creat-o- Domnul Dumnezeu. ii esteinimii El respiratie. inima de nici o persoani Nu:!i exlstaun smsur al mdntuirii noastresi numai de El se cuvgg_qq ng-',lipim_. Lipirea de lucruri saude trup esteminciuni, amlgire diavoleascS, face din voinfa diavolului. Amin. se acdne leglm de lucruri derizorii,trec[toare,ne-amg0ndit,oare,ce llsim deoparte,de ce bundtdli ne lipsim pi ne vom mai lipsi? Domnul te-a invilat, suflete,cd toatdlumea vdzutd, inseamnl nimic fali nu de tine. De aceea cautda o considera pe un nimic ;i ia seama te-a f[cut ca ce Domnul si ce vrea si te faci. Adu-1i aminte de venireain lume a Fiului lui Dumnezeu,de lucrareasa pe pimdnt qi de buna vestire a adevlrurilor cere;ti, de siricia sa de bunivoie, de minunile Sale,de proorociri,de cina cea de taind,de defiimirile la carea fost supus,de patimi si de moarte.de inviere si de inilprea la ceruri gi tinde sprefericireaceade sus. devdrataiubire rabd[ cu bucurie lipsurile, supirdrile, greutilile greqe-f-l'muncii, nu ia in seami defiimirile, umilinlele, neajunsurile, lile, imperfecfiunile, judecarea pe daci acestea diuneazil altora,lisdnd nu lor seama Dreptului Judecltor si rugdndu-se in{elepfeasci si-i Dumnezeupe cei intunecatide patimi irationale.

pil,or.adicdbanii lor. mAncarpa,__brUlyIq,:ll4ggqfreq,-laudAle lgr, u.jgrgal4_4 celedin urmasn-ifinrueqs:q_f,elpe Lupti deciimpotrivaoricirei amE-giii ei.

214

ai deseoriprilejul si vorbeqticu Dumnezeu,folosind modelede rueiciune. Nu cumva ins[ limba si buzelesi spunduna qi inima alta! Sau sI voibesti si sI nu fii pltruns de ceeace spui.Iar c0ndte rogi pentrucevasaupentrucineva sd nu fie in sufletultiu viclenie diavoleascisaufdlirnicie, ci ii te rogi cu gura,dar si cu inima AtotputerniculuiDumnezeu, celui ce ,,cearciinimile qi rdrunchii" (Psalmul7,9). Dar pentrua puteas[ te rogi lui Dumnezeuintotdeauna sinceritate, cu dispreluiegte cele pimdntegti,nu te impitimi de bunitdlile qi desfitlrile acesteilumi amigitoare, corupte,repede-trecitoare: de mancare, bluturi qi de alte asemenea de bunit[1i, de bani, de imbrrcrminte, de podoabesaudistinclii, de confortul casnic;consideri totul gunoi, putreziciune, ap[ curgltoare; infraneazd-te, iubegtepe Dumnezeudin toati inima, nemdrginit,nu superficial,nu aqaqi-aqa, iubeste-Lcu mintea, iubeqte-Lcu toati tiria, nu usuratic,fi intr-aqafel incdt nimic sd nu te poati rupe de iubirea de Dumnezeu,nici necazurile,nici dificultilile vielii, nici perseculiile, nici nenorocirile, nici moartea, nici viata,nimic din ce-armai puteafi! Iubeste-9i;i aproapele cape tine insuti, suportdndu-i mlrinimie toategregelile, cu sldbiciunile,rdt[cirile, infierbdntarea la patimi. Ia seama, de tine minte: este

zeu cu ce bucurie, ! vigoare, osardie, dragoste trebuie te rogi lui Dumnesd zeu,Pdrintele oamenilor, pentru oamenii r[scumpiralicu prefulsdngelui Sdi Fiului Siu! ,,Acestia fostr[scumpirafi au dintreoameni, pargi lui'nu*n-.r"u 14,4).la aminte, preotule lui Dumnezeu! ;i Mielului"(Apocalipsa o ai Tu

timpul rugdciuniiqi cdnd se di citire cuvdntuluilui Dumnezeu, treJn r buie si pitrundemcu evlaviefiecareidee,fiecarecuv6.nt, si cum neca am apropiade Duhul SfdntinsuEi,Duhul adevirului. indoiala fati de acesre cuvinte,desconsiderarea esteo otravdcare vine de la duhul minciunii si lor care trebuie stdrpiti. Si deoarece indoiala si desconsiderarea rezultatul sunt egoismuluiEi trufiei, se cuvine stdrpitddin ridicinr trufia, astfellncdt sd putem aprreainaintealui Dumnezeu asemenea unor prunci ganguritori,carsnu qtiusd spuni decdtceeace au invdtatde la pirinti; vorbelepotrivnicespuselor pdrin{ilornu le iau in seami,nu le dau ascultare, vor sr stie de ele, fiindci nu Duhul Sfdnti-a invilat pe oameniisfinfi, ca pe nistecopii nepriceputi care si nu cunoscriul. El i1i cere si-I mullumestisi si-I aduci laudi lui burnn"r"u cu rugdciunile careni le punepe buzeBiserica.Nu uita ci toli suntem pe copiii Tatdlui ceresc,de aceea, suflet curat si-i privim pe tofi.oamenii.u p" cu copiii vesniculuiP[rinte, Cel Sf0nt,atotbun,atotprezent, atotcunoscitor, atotputernic,preainfelept, drept,neschimbitor,care se ingrijestede to!i, Care ii acoperd tofi cu acoperimdntularipilor bunititii Sale.Triieste in iubire cu pe toatdlumea,invinge cu bineletot riul din oamenil e vrednicie inalt6, ce onoare.ce fericire este sr te rogi pentru oameni, pentru aceastd nepretuiti comoardsi mostenirea lui Dumne-

/\

215

un lucru din cale-afar[ de important sd,,vorbeqti"cu Dumnezeu,Cel ce ne vede in fiecareclipI, ne ascultl, ne cearc[ neincetatinimile ;i rdrunchii. Sd. nu !i se intoarcl inima spreminciuni gi si nu se riceasci fali de Dumnezeu cdnd te rogi pentru semeni.Jine minte: Dumnezeute va ju;i de aproapele decapentrutoate:pentrufiecarecuvdntmincinossauflprnic. Iar vrijmagul cel invederat,pirintele minciunii, diavolul, nu doarme,se strlduiegteprin toatemijloacelesI-ti facl pitimaga ta inimi impietritd.nesimlitoare, mincinoasd,vicleani, si scoati din ea credinta;i n[dejdeain Dumnezeu,dragosqi pentru ca sd te tea fatl de El, dragostea compasiunea fali de aproapele, facl s[ te ocupi numai de interese Ia lumeqti,vremelnice. aminte,cerceteazdte pe sine, cerceteazd,-fi gindurile, o, preotule,nu te lega de pofte qi desf[tdri lumeqtil Desfdtarea sd fie unul Dumnezeuqi sufletulomului, fii iubitor de ta suflete, nu iubitor de arginti sau de desfitlri. AjutI-m[ si fac aceasta, Doamne!Fdrd Tine nu pot face nimic! (Ioan 15, 5) Ajuti-mi, ajutd-ml!
X.

umnezeuestemult-milostiv si indurltor fa15de to1i,falI de mine, pdcitosul.Totul esteal lui Dumnezeu, nimic nu esteal meu (renun! proprietate) la orice Trebuie si-I mullumesclui Dumnezeucu evlaviepentru toate. Pentru pala de v0nt care mI mdngdie qi pentru raza de lumind, pentru pentruimbric[minte. Pentrutot si-I multumim - chiar apd,pentrum0ncare, gi pentru trupurile noastregi mai vArtospentru pimint qi pentru apI. oli suntemuna qi de aceea trebuiesi ne iubim unii pe allii ca pe noi inqine.A-1i p[rea riu, de egoistce eEti,pentru ceeace a-i puteada vine de la diaaltuia, chiar dacl po4i p[rerea de riu doar in gdnd, aceasta volul. Orice patimi pentru cele pimintegti estegdnd diavolesc,dar qi gind al propriului nostruegoism. (-lu ce intenfie oare Sfdnta noastri Biserici a rAnduit ca at0t in \r.-, rugiciunile de acas[,cdt qi in celede la biseric[ s[ vorbim ca in numele tuturoi. nu in numelenostru?Pentrua ne insufla si purtdm,necontenit, pentruca qi in rugiciune gi in viali s[ ne iubim unii unii fag[ de allii dragoste, pe al1ii, luAnd pildl de la Dumnezeu,Cel in trei Persoane, Care alcltuiesc impreuni suprema unitate.SI fim qi noi aqa:unitatein multitudine.,,Catoti s[ fie una, dupd cum Tu, PIrinte, intru Mine ;i Eu intru Tine, aqaqi acegtia in in Noi si fie una" (Ioan 17,21). Rugiciuneaobqteasc[, numeletuturor, ne invali s[ ne impi4im intre noi grijile, si triim unii ldngl al1ii,ca qi cum am fi toli una, ca s[ se vadi in toate dragostereciproci gi pentru ca insu;irile de noastresI poat[ fi folosite qi sprebinelealtora,tinand seama posibilitllile fieciruia, si nu ne ingrop[m talantulin pimAnt. S[ nu fim egoigti,leneqi.De e$ti infelept,di-i sfat celui neinlelept;de esti cult, invali-l pe incult; de eqti puternic,ajuti-l pe neputincios; eqti bogat,ajuti-l pe sIrac. de

216

6nd te rogi singur gi cdnd duhul din tine incepesi trAnddveasca, sa se lase cuprins de ur0t, sd se simti ap[sat de singurdtate, adu-ti aminte cd DumnezeuCel in trei ipostasurite vede,agacum te vede mereu, cI privegtecltre tine cu ochi mai lumino;i decdt soarele;ci te vid sfintii ingeri, ingerul tdu pizitor.si sfinlii, oamenii lui Dumnezeu.Se intflmpl[ a;a fiindcd toti sunt una in Dumnezeu,qi unde esteDumnezeu. acolo sunt si ei. qi Unde estesoarele, acolo sunt concentrate razelesale.Ia seamala ce spun. Roag6-te intotdeauna inimi fierbinte gi ca sd te rogi a$anu trebuie si fii cu din cale-afari de situl ;i nici biut. Nu uita cu cine ,,vorbesti"!Oameniiuiti adesea cine ,.stau vorbd" cAndse roagi. cine sunt martoriirugiciunii cu de lor. Uitd cd ,,staude vorbi" cu Cel veqnictreaz si Atotv[zitor qi c[ ,,vorgi birea" lor cu Dumnezeuesteascultatd de puterilecereqti,si de sfinti. p1 aci te impresoarl vrdjmaqii qi te afli intr-un necaz,cheaml indati I'-l pe PreasfAnta Stipdna noastrd; de aceea gi este StIpftnI, ca si stdpdneasci putereasa nebiruitl puterile care ne sunt potrivnice qi si ne cu izbiveascdde ele. rFoti suntemuna qi Domnul estepestetoti, pesteingeri ;i pestesfinti, pdndla ceamai miruntl particul[ a lor. I pestetoatelumile materiale, ,,Privi1i la pislrile cerului... luali seamala crinii cimpului, cum cresc... astfel...imbracl oarenu cu mult mai mult pe voi, pulin credincioDumnezeu (Matei 6,26,28, 30). ,,Cdutafi mai intdi implr[1ia lui Dumnezeu silor?" ;i dreptateaLui (adici dragosteareciproci) qi toate acestease vor adiuga voui" (Matei 6, 33). Se vor adiuga de la Dumnezeu. Iatd adevirul care iti estede ceamai maretrebuin$. Bizuie-tein toatepe Dumnezeu. ,,LIsa1i-iLui (1 Petru 5, 7). Cum e posibil oare toatd grija voastri ci El are grij[ de voi" sd triim a$acum tr[im? TrIim ca gi cum n-ar existaDumnezeu,Care sI ne poartede griji. Credemci ne putemdescurca singuri,ci putemfacerost singuri de tot ce avem nevoie, ne{in6nd cdtuEi de pulin seama ci existl Care se ingrije;te de toate. Dumnezeu, de u ajunges[ nu te impdtimeEti mdnclruri alesesaude lucruri frumoase, nu trebuie si te impltimesti nici de trupul tiu picitos. FiindcI, atunci cdndfaci o patiml, chiar qi pentruun lucru cu totul neinsemnat, il minii pe Dumnezeu. ,,Neprivindnoi la cele ce se vid, ci la cele ce nu se vid, fiindci cele ce se vId sunt trecitoare,iar cele ce nu se vid sunt vesnice" (2 Corinteni4, 18).Yezi,la cele ce se vid nici micar nu trebuiesd privegti,ca s,icAndnici n-ar fi, ci la cele ce nu se vdd. Fiindci unele sunt vremelnice, celelalte vesnice,iar atunci cdnd vei cluta cele nevlzute, Dumnezeuse va ingriji de cele vilzuteale tale, asacum S-a ingrijit gi pin[ acum. de de tlit de mlreati estecalitatea creqtin;i mai cu seami aceea preot lr.-,crestin! Crestinul se unestecu Hristos, cu Dumnezeu-MAntuitorul (prin SfinteleTaine).

211

r .6,lucruri, nu-i prefuiegte; pareriu de obiecte, ii nu_i pareriu de oameni, pe desiomul estefiinfi neprefuitd. sineseiubegte, iltut nu. Tot p" ceeace pretuieste estepdni la urml gunoi,api carecurgesi nu se mai el intoarce. Domnulestepentrutofi oameniiizvor nesecau a pus totul la Ei picioarele omului,lumeaintreaed.

iadului, curitl-m[ de intinlciunea patimilor, d[ liniste inimii mele zbuciuinveselegteduhul meu cel coplesit de tristele gi de deznidejde, Tlt., hrinegte-mi pe mine, cel istovit de povarapdcatului,imbracd-mi p" ,nin", cel gol de toatl faptacea buni, intireqte-mi pe mine, neputinciosul, cinsteste-md pe mine defiimatul, inalli-mi pe mine cel cizut, innobileazi-mi pe mine cel dispretuit,lumineazS-mipe mine, cel intunecat. pentru toatddarea ceabuni ce vine de la Tine. i1i multumesc, Mult-milostive! nima aratduneorica pimantul pe cares-a lisat intunericul.Evanghel r lra esteasemenea soareluicare d[ viati inimilor. Lumineazi-ne inimile cu soareleadevirului Tiu, Doamne! itandu-mi mai cu luare-aminte unii oamenifoarte siraci qi stAnd la T T L,/ de vorbd cu ei, mi-am dat seamac0t sunt de amabili. de blinzi, de smerili, deschisi la inimi, sinceri, binevoitori. siraci material, dar bogafi spiritual!Mi fac de rusinepe mine, caresuntgrosolan, trufa;, riu, suspicLs, irascibil, viclean, lipsit de cilduri fali de Dumnezeusi de oameni.invidios si avar.Ei suntadeviratiiprieteniai lui Dumnezeu! vrrjm"r"l. ;;;. .r,i;;; comoari ascundin suflet unii ca acestia, trezeste sufleiul celor pe carei-a in adusin robia sa, adici a bogafilortrufaqi,dispiel fati de ei si urd, inc0t ar fi gata si-i spulberede pe fala pimdntului, ci qi cdnd n-ar avea dreptul si trdiascd sd umble pe el! o, prieteniiDumnezeuluimeu, sirmanii mei fralil qi Adevdratii bogafi cu duhul sunte{ivoi, eu fiind de fapt cerqetor, blestemat, sdrac. voi sunteli vrednici cu adevdratde respectul nostru, al celor ce stdpanimprisositor bunurile lumii acesteia, suntemat6t de siraci qi de dar zgdrcigiin fapte de desivarqire: infranare, blandete,smerenie,nerlutate, sinceritateqi ardoarefald de Dumnezeuqi de aproapele. Doamnel invild-mi s[ dispretuiesccele din afarl gi si-mi indrept ochii spre cele dinluntru, s[ pretuiesc esentele s[ dispretuiesc si aparenlele. DI-mi mie sd pot face aceasta ;i fafi de bogafii Ei puternicii lumii acesteia! varul pune mare pre! pe lucruri; pe oameni,cei care au nevoie de

andte impirtlqesticu sfinteleTaine,o, preotule, spune inimata: in cauti citre mine,Ditdtorule-de-viati, scoate-md guraqarpelui din

ragosteatndelungrabdd. (1 Corinteni 13,4), adicdnu se gribegte sd-l pedepseasci cel ce a gregit, ci ii suporti cu ribdare cdderea pe in greqeali,ciutdnd si-l faci sd si-o inleleagi gi nepedepsindu-l irdati. Riu-

2r8

tateanu face asa,dimpotrivl, nu intdrzie a se r[fui cu adversarul, chiar sau impingAndu-lsprereac{iiextreme.E uluitor cdt suntemde rdi si de nerlbditori! A gre;it un frate Ei,in loc si ne pardriu de gre;ealalui qi sI-l compitimim cu iubire frlteasc[ ci s-a smintit de bunivoie, dAndu-se picatului, tl pentru ce-a fIcut. desi noi in;ine ne vom fi fdcut poate urim, il dispreluim vinovati de acelea;igreqeli,pe careallii ni le-auiertatcu mirinimie. $i poate ci tocmai datoriti ingiduinlei superiorilornoqtri ne vom fi redresatdintr-o cidere, dintr-o patim[, dintr-un viciu. f[cdndu-ne,cum-necum,oamenirespectabili.Si chiar dacl gre;ealanoastr[, oarecumasem[ndtoare aceeaa cu fratelui,n-a fost atdtde gravI, rdspunderea esteaceeasi tocmaide aceea ne si pe trebuiesi fim mai ingiduitori. Pedepsindu-i allii pentrugreselisau chiar crime, sd nu sciplm din vederepropriile noastreslibiciuni, vicii si patimi, pe trecutesauexistente: si-i pedepsim cei de sub autoritatea noastri, dar si o facemcu iubire, plrere de riu, indelung[-rdbdare, cu riutate, neniil5,granu pe bi, ner[bdare.,,CertAnd bldndefe cei ce stauimpotrivi, ci doarle va da cu Dumnezeupociinli spre cunoa$terea adevirului. $i ei si scapedin cursa diavolului de care sunt prinqi pentrua-i face voia" (2 Timotei 2, 25-26).Nu in zadarApostolul a;a25, primi caracteristicidragostea ca fa1[ de aproapele, gi caritatea. indelungardbdare indelungrabdi. dragostea estebi,,Dragostea (l nevoitoare" Corinteni13, 4). Fiindcdorice om esteneputincios, slab,nechibzuit,gatasI caddin pdcat,dar,cu toateacestea, poateveni in fire usor, i;i ridicindu-se din cdderein imprejurlri favorabile.De aceeatrebuie s[ fim gi rlbddtori fa![ de neputintele gre;elileoamenilor, fiindci qi noi vrernca algii noastre, laseimpresiaci nu le-auvizut. De sl sdfie inglduitori cu neputinlele altfel, acoloundepdcatullucreaz[nociv asupraaltorasauundese conjugdcu neglijareaobligaliilor de serviciu,sau unde cap[t[ proporlii mult preamari, prompt,cu asprime,pentrua-l limita si stArpi,sauprin ?ntrebuiesanctionat liturarea celui care are o influent[ v[timitoare asupraunor oameni bine afari intenlionali,,,Scoateti dintrevoi pe cel riu" (1 Corinteni5, 13). umnezeu L-a,,crutat"pe insugiFiul Siu, Unul-Niscut.ddndu-L nu pentrumAntuirea omului;putea-vom oarenoi sdne,,cru1dm" bunurile, despi4indu-necu pdrerede rIu de ele, cdnd le ddm aproapelui- mAncare, bduturd,imbrdclminte, bani, alte lucuri care i-ar putea fi de folos? Domnul dI unoramult, altorapulin $i faceaqapentruca sd ne gdndimnoi inqinecu ce am puteaveni in ajutorul semenilor.Aqa a r6nduit: daci din darurile de carene-arninvrednicit noi cu prisosinti vom da altora,atunci acele daruri ne vor fi noui de folos, sufletului Ei trupului, ne vor deschide inimile spre iubirea aproapelui,iar daci vor fi folosite cumpdtat,va fi spre binele se trupului, ca si nu se ghiftuiascl ;i s5. ingreuneze ele. Daci insd le vom de intrebuin{anumai in folosul nostru,cu l[comie, ca nisteegoisti si zgdrciti si

2r9

ne va pdrea sI le impa4imcu altii, aceste riu darurisevor intoarce sprepagubatrupului qi sufletuluinostru.Sprepaguba sufletului, fiindcd licomii*si z$glqg4lalrulgsgl-op*"rtf transi;!n@ iUb-rffi-de Dugtg?gu si de serqqld, in egoipti respingrtoli,sporind patimiledin noi qi, pe oe alti parte, lndndu-ne fiittdci licomia ducela imbuibare nezdruncinlinaintede vremeslndtatea. si
rebuie sd ne m[rturisim mai des picatele pentru a le stlvili, biciui printr-o recunoasteredeschisi qi pentru a putea simli fali de ele, intr-o mai mare mXsuri, repulsie gi a ne da seamade marile nenorociri pe carele aducepicatul; in acelasitimp, pentrua nu uita ce-aficut pentrumdntuireanoastrl Stdpdnul, Hristos,Fiul lui Dumnezeu.sd ne reamintim mereu cum S-a intrupat,cum S-a dat pe Sinede bun[voie pitimirii, ce-aficut cdnd s-a aflat printre oameni,cum le-a vorbit, ce minuni a sivdrsit; cum a fost defdimat, batjocorit, scuipat,bitut, pentru ca, in cele din urmi, si fie dat mor,tiiruqinoase cruce,si fie ingropat Ei si invie din mo(i. Nu uita cI a pe ficut aceasta sI fim izbivili de chinurile vesnicesi ci nu ne cere altceva ca in schimbdecdtsi ne predim Lui cu totul, si nu triim pentrusine,ci pentru El, si-I linem poruncile.cauti s[ fugi de tot ceeace te-arputeaimpingi spre pdcat:poftele trupului, pofta ochilor Ei trufia vielii; ristigneqte-fitrupul cu patimile qi poftele sale;mdnruie;te-fisufletulcu r[bdare, iubeqte Dumnepe zeu, iar pe aproapeleca pe tine insuli. I (a"-u fdcut stipdnul vielii noastrepentru noi, cei nerecunoscltori, \-, invechili in rele, cei ce nu valor[m, de fapt, nimic? S-a cobordtdin ceruri, a luat trupul nostru, a sivdrsit nenumlrateminuni, a pdtimit qi qi-a vrrsat s0ngele, murit, a cobordtla iad, l-a legatpe diavolul, i surpatiadul, a i-a dezlegatpe cei prinqi in legiturile iadului, i-a inviat din mo(i gi ne va invia, agacum El a inviat. Si-I indeplinim porunca ceadedinaintede moarte: ,,sd ne iubim unii pe al1ii". si tinem toateporuncileSale,si nu-L jignim prin impotrivirea gi samavolnicia noastrd. Ajuti-ne, Doamne!

i fim intr-unduhcu Domnul- duhulsfinteniei, iubirii, bunrtrlii, al bldndelii,indelungii-rIbdlri,milosdrdiei. Cine nu are acestduh, acelanu esteal lui Dumnezeu. Deci trebuiesi fim toti doariubire,iubire unicI,gi sI ne stimcu totiiuna:,,Ca sI fie una,. toli (Ioan17,2l). ASa fie, si ajutl-ne, Doamne!
e ni se va intdmpla in veacul viitor, cdnd toate cele cu care ne-am amdgit in aceast[ lume - bogilia, onorurile, mdncarea, biutura, imbrdcdmintea,locuinfele des[vdrsit ordnduite qi toate celelalte lucruri atdt de atrigdtoare nu vor mai fi? ce ni se va intdmpla - zic - cdnd toate acestea vor r[mdne doar vis qi c0nd ni se vor cere fapte de credinti si de milostenie, infrdnare,cur[tie, bldndefe, smerenie, caritate,r[bdare, ascultare...

220

tTtrebuie si menfinemo legiturl cAt se poatemai strAns[, vitali cu cei I ce vietuiescin ceruri, sfinlii, apostolii,proorocii,mucenicii,sfinlilii slujitori ai altarului,cuvioqii ;i drepfii, fiindci ,unt mi<lulareale aceluiagi "i trup,^Biserica Hristos,cdreiaii apartinemsi noi picitosii ;i al clrei cap lui esteInsusiIisus HristosDomnul. Iati de ce ii chemlm in rugiciunile noastre, le vorbim, le mullumim, ii slivim. crestinii trebuiesi se afle intr-o neintrerupti relalie cu ei daci iqi doresccrestineasci sporire,fiindc[ sfinlii suntprietenii gi hdrumitorii noqtri spre mAntuire,rugitori si rnijlocitori pentru noi. ispreluili cele ale trupului, adici patimile. S[ ne strdduimsi nu-i facempe plac trupului, el cu toateale salefiind asemenea unui gunoi. Doamne,ajuti-m[ cu putereaTa! c0nd ne vom convingeci toate cele trupesti,pdcitoase,nu trebuie si insemnenimic pentru noi, atunci Domnul va insemnapentrunoi totul. Pe ruineleunei inimi impitimite de cele pimantesti inscduna-se-va Domnul. s

-D

iavolul ne stdpdnegte inimile, ca si-si indeplineascivoinla, potrivnicl lui Dumnezeu,vrea si ne izgoneascidin inirnd implrltia lui Dumnezeu,si surpe lucrarealui Iisus Hristos, adici posibilitateade a ne indlp la cer, flcdnd aceasta prin impltimirea noastrdde trup, de poftele lui, printr-o atentienemeritatl dat[ trupului ;i celor trupegti.A.saeste!,,Lucrdnd si invi$m si nu ne uitim la trup, clci estetrecdtor!" (vezi Troparul la un cuvios).Dar in veaculde-acum,la oamenii veaculuiacesfuia, trupul std mai presusde toate cele ale sufletului; cele duhovnicesti, credinfa,faptele bune nu sunt pretuite. omnul nu trlie;te intr-o inimi in care domnegtelicomia, patima pentru avufii gi bundtlti pimdntesti, bani s.a.Aceastas-a demonstratprin experienfi triit[ ;i se confirmi in fiecarezi.in aceainimi ,,triiegte" o riceali de piatr[, trufia, inchipuita infelepciune,disprelul, rdutatea, rdzbunarea,invidia, avarilia, degertlciunea, slava desarti, hofia, ingeliciunea, fdlirnicia, duplicitatea, viclenia,linguqirea, curvia,clevetirea, furia, trldarea, sperjurul. o{i suntemuna prin unanimitate dragoste in renaqtere in si duhovniceascd toti avemAcelasi,Unic, Pirinte ceresc: Si ,,TatdlnostruCare eqtiin ceruri". Alcituim o singuri frilie, cu un singurduh: ,,Daci cinevanu are Duhul lui Hristos, acelanu esteal Lui" (Romani 8, 9). Sd intelegemce inseamni aceasta. Noi suntemBisericalui Hristos, al c[rei Cap esteinsuqi Hristos,Cel bldnd qi smerit,nesecate fiind bunititile de carene invrednicim de la El, dar numai sI trlim in dragoste. Noi suntemturma,HristosesteP[storul. Noi, midularele, El, Capul. Ar puteamidularele sI se laude cu ceva, ;tiind cI tot ce au vine de la Cap?

221

acd vom menline aici pe pdmdnt o relafie vie, lucrdtoare lntre mddularele Hristos,daci ne vom iubi in fapt s,icu adevlrat intre lui

noi, atunciqi sfinfi sevor aflaintr-o unirevie cu noi Ei,oricele vom cere, pentru la Hristos, mijloci-vor noi C[ruiai-aujertfit tot ceauavutmai scump, si ni seva da.
oi, cei ce am primit viatd de la Cel ce esteviala tuturor- Dumnezeu -, pentru a-I aducein schimbroadelevieqii noastre, indeplinim ne oareaceastd datorie,a$acum i-au adusin dar via{aqi roadeleei protoplrinfii, proorocii, apostolii, mucenicii, ierarhii-m[rturisitori, cuvioqii, dreplii, toli sfinfii? Saucel pufin ne trecezilnic prin minte un asemenea gdnd?Nu cumva trdim doar pentru noi? Trlim oare dupi poruncile Ei rdnduielile D[tltorului-de-viafd? Dacdnu, ce ne impiedicds[ o facem?Dragostea sine,egoisde jertfi Domnului, fiindc[ ce suntemde fapt noi, mul? Pe acestea le aducem si in sine?Plcat, putreziciune. .,\ I n fiecarezi ti se ceresd dai milostenie qi sdnu treaci zi fdrl sI dai ceva Iunui sIrac, dar f[-o cu bucurie,firl riutate, flri s[-l jigneEti sau si murmuri. Nici tu nu-1iapa4ii. Iar ceeace dai acelor fii ai lui Dumnezeucare iqi poart[ crucealor, carede-abiaiEi gisescloc undes[-gi plececapul 1i-avenit de la Dumnezeu.Tu eqti imputernicit sI po4i de grijd moqtenirii Domnului, esti slujitorul de fiecare zi al acestormai mici frali ai noEtriintru Hristos, indepline;te-tilucrareacu blAndefe smerenie, nu !i-o faci de mdntuiali. gi si pe Hristos,Judecitorulsi Atoatedltitorul; marecinste,inalti vredIl slujegti nicie! Faptabun[ fi-o cu bucurie!Banii ifi vor veni simplu,tiri si te trudeqti din cale-afari,de undenici nu te aEtepfi; imparte-i.De-1isuntr[splitite stridaniilecu mirinimie, fii gi tu mirinimos cu al1ii.N-ai meritato asemenea risplatl, di qi tu altora,nu pentrucine ;tie ce merite,ci fiindci au nevoie. upi cum omul pitima$ esteintr-un duh cu diavolul - am simlit eu insumi, au simtit si allii -, tot asa omul virtuos este qi rimdne intr-un duh cu Domnul, ceeace qi simte,zicdnd:,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos trlie;te in mine" (Galateni2.20). Saucum a spusDomnul insu;i: ,,Cel ce mlnAnci trupul Meu qi bea sdngele Meu, rImAne intru Mine qi Eu intru el" (Ioan 6, 56). Sau Apostolul: ,,Saunu v[ cunoa$telivoi singuri bine cd Hristos Iisus esteintru voi?" (2 Corinteni 13, 5). Sfinlii sunt intr-un duh cu Domnul;intr-un duh cu Domnul sunt gi binecinstitoriicregtini,cei ce trdiesc acum. Ce taind mdreali qi ce cinstire firi seam[n pentru fiii plmintului! Dar si ce necinsteqi ce prdpid ii aqteapti pe cei ce se socot pe sine preainfelepli gi nesupugi. sunt intr-un duh cu diavolul. De care Te rugim, Hristoase Ei Dumnezeule, izblveste-ne !

222

a sfinlilor, s[ stii ci faci Eimaiie-ai nedumerit lui, iar," iip"if. inAoiute vigoarea si a inimii' a i"gattit*e diauoleasci minlii ;;il;#;^a* Clu n t u n d a t o r ni cd e fi e ca re cl i p l a l D omnului,cudatorciruia ial iim qi.atrupului, ater

il:'ili"ill:ffi1Ji;il';;; .ff tu Dffi#::H":r:j;;'"',"""i'ff toataluminaun si perceput:1 3l11]n a prosllviliiorU[rUu1i fost

p[caturui ain S||ffi#.:;;llndatorat "uuru bani' U[ututl, !"y? Ti' :.11d::: mincur", ii Domnul oferlOu*ii-rut.riale: qi indestulatl'Futea-voloare

fac viala comodl l;;;icare lumin[, in general materialsau inru*i Juio*i.ii- cei indatorati s[ nu m[ bucur.aJ;;l;rt "u spiritual,cAndDomnulimiiartlnenumlratedatorii?56nuimparteuinsumr le-a dat qi mi le dd Dumnezeu? p" .i" de din darurile matenale ;i spirituale, cunoqtinle -i u"."rie in suflet,

,,i"r""*;;imioe p"."-ii imi rumineure dac[ n-asda $i Ar il pe.care respir! fi monstruos pani qi imi d[-ini""u aerul tot felul, mlduiareqi' unulaltuia tolii *"t-1T fi;' suntem Al;;;;tu face eu,dardin dar! nu i" ;rganismul -social putem timp, datJrii.i ""ii altora.N;i acelaEi qi indeobin *p"trn$ caeu Jl nu fiu datorcuiva unii altora absrraclie de dri]il';; D:'i nu p*"to:i li,T iert[m unii qtes[ nu fim i"o"to'"ii'*i;il;-*' qi datoriile.AEacumintr-unorganismviuuneieorganetrliescadeseap mAinilor picioacapului'saupe seama pe pildastomacul seama de primim altora, iti".ip"f"f.este s[ nu uitirn c[ ne iartd relor,asa," in,a*pii *'fl ,".i*qi i"o"at"ri la nesfdrqit c[ El suntem totul de la Dumneieugi c[-I S[ iertlm cu * uo*-i"nu ;i noi datornicii' datoriiledin iubire,doar-doar bucurieqidininim,[semenilornoqtri.datoriilecucaresuntincircalifa zi ca pe o jertfd Ei uJo."- rui ou*n"reu in fiecare i.rt.;;ii-; noi, aceast[ qi nelegiuirea S[ stlrpiinioi" ""1 samavolnicia astfelvom tr[i in dragoste.

ii il ?'ffiHiJ roate Hrtim_il::fr.' lL :""'nil* ajutorur I ili: ll'l: :i:1.":, :"il:, uino no't*t cere in
,?:::IT:::^"i,''f,ii3[i";ne' 3l#ffi"H
9t:"::?,iT;I,", Pe o"-"r" Pe noi. S[-L vindem Dumnezeu ""r,*

;*iil:t-ff 1#lill*##jiy*";:n"'il:'"#l*.T Din peDumnez:" bani?. gurii saupenrrlr

doud,una:sauDumnezeu'Sautrupul.Nupolirecunoa$tedrridrrrrln s[-isluje;tip"u,nanooi.Trupuln"p*,",i"'propriilesalelegi,pctrivnic betia'hanii' zgircenta re.o*iu, neffidnarea, de rotul celor l;i;umnrr.u, prinrite la a darurilor "1" instrlinarea;;;;;"pele o"'eu;ffi sauplrerea mhnc[rii' din eauza potnirla duqminoas[i;;"t*;j"i"-"11T fald Dumnezeu, cauzl'nepisarea deei, invidiadin aceeaqi b[uturii, uunilor,iiJpili^f"tl peDomnulf[r[ cas[-L slujim ,J;;; ce deomulaflatla necazq.a. tr"uur. patimile poftelclui, s[ nu punemnlcr cu Ei f[tilnicie? Si ne ristignim rrupul 223

un pret pe el $i toatecele ce slujesctrupului - pllcerile, banii, imbrdcimintea, casele,trisurile si le socotim de asemenea flrl valoare,gunoi, putreziciune, pimdnt, asa cum qi sunt de fapt. $i si punem mai presus de toate in viafi iubirea, si jertfim totul pentru ea, si dispreluim toate celelaltepentru ea.

o1itrebuiesI qtieqi si creadici existi un $arpe nev[zut,aducitor de moarte,numit diavolul.Satana. osdnditde Creatorla chinuri
vesnice,dancare ii poate atragepe oameni in chinuri vesnice, pe necredincioqi,pe cei ce fac flridelege si nu se cliesc. De asemenea, Etie;i s[ creasi di toti cI ne-a fost trimis de la Dumnezeuun Mdntuitor, ca si ne izbdveascd de mugcXtura ditltoare de moartea sarpelui,de picat gi de moartevegnici, si c[ Mdntuitorul di doctorii ce vindeci musclturile garpelui: credinla,rug[ciunea,pociinla, SfinteleTaine ale Trupului gi SdngeluiS[u. enumlrate sunt piciturile de ploaie carecad pe plmdnt, dar toatevin din acelaEi nor; multe sunt razelede lumini, dar toate tadiazd"de la

acelagi soare; pe multesuntfrunzele, copacul carecrescesteunul singur; dar qi mult estenisipul,dar tot sti pe acelaqi pimdnt.Mulli suntoamenii tofi se tragdintr-unsingurom - Adam- dar mai inaintede toate,de la Dumnezeu.
e ce adaugl Domnul vielii noastrezi dupi zi qi an dupi an? Pentru ca s[ ne dezblrdm treptat de picate, s[ lls[m deoparteqi sI ne scoatem suflet viclenia (fiecarepe a sa),s[ dobdndimsimplitateaqi sindin ceritateacarene pot face fericifi, si ne facem,de pildi, buni ca mielugeiiqi ca pruncii, si ne deprindema nu mai avea nici o patimi fali de lucrurile pimAntesti,ci ca niste copii candiziqi iubitori sd ne ,,alipim" cu toatl inima cu numai de Dumnezeugi si-L iubim din tot sufletul,cu toatdputerea, toate gdndurile,iar pe aproapele pe noi inqine.GrIbeEte-te cazi in ruglciune sd ca cu lacrimi izvordte din inimi qi cere-I Domnului si-1i dea inimi curati. Sd ne str[duim din risputeri Ei prin toate mijloacele sI stdrpim din sufletele g0ndul indreptat spre ceea ce este mai rdu, noastreviclenia, suspiciunea, dorirea riului pentru al1ii, bucuria de riul altuia, riutatea, trufia, preficitoria, lagitalaudade sine,dispretul,neribdarea,uritul, disperarea, irascibilitatea, tea qi lipsa de curaj, invidia, avarilia, licomia gi imbuibarea,curvia cu g6ndul, cu inima Ei cu fapta,arghirofilia qi, in general,goanadupdinavufire,lenea, neascultarea, intreaga cohortl neagri a pdcatelor.Doamne! FirI Tine pentrua lucra aceasta;idi-ne birunimic nu putemface.Binecuvdnteaz[-ne inli asupravrdjagilorqi a patimilor noastre. Aga si fie!

qi i incercimsdnetlmlduim demiopiasufletului si nu nepreocuplm pimdnteqti; clutim a desluqicu ochii doar de cele vremelnice, s[
mintii ce ne a$teaptimdine - viafa ceafir[ de sfArqit- qi si ne inll$m inimile spre patria cea de sus.Este, intr-adevlr, o miopie fdr[ seamln a sufletului

224

nostru nemuritor a privi numai la prezent.la cele vilzute,perceptibileprin simluri Ei care convin doar unor senzaliitrupeqti,qi a nu privi inspreveacul viitor, la,,Celece ochiuln-a vizut si urechea auzitsi la inima omului nu n-a s-ausuit" - bunltali - pe carePreabunul Preainteleptul Dumnezeu le-a gdtit ;i celor ce-L iubescpe El (1 Corinteni2, 9). Ne dim seama oarede ce ne-alipsit miopia,cireia ne-amdat de bunlvoie?Ne-am lipit ca mustelede dulcetile piminteqti qi nu mai vrem in ruptul capuluisi ne dezlipim de elel Fericit cel ce dispreluieste dulcelilelumii acesteia! Fericirea aceluianu va aveast?rsit! T\ upa cum in lumea in care trlim afl5m bogati gi siraci, tot asasi in I-l ordineaspiritual[ existi siraci si bogati. Siracii cer de la bogati si de la cei cu darede m0n[ ajutor;i nu se pot lipsi de el; in ordineaspirituall" siracii ar trebui si vinl qi si ceari ajutor celor bogati sufleteste. Noi suntem cei slraci cu sufletul,sfintii sunt cei bogati,care incl din aceast[viatl au strilucit prin credinli ;i prin evlavie. La ddnsii trebuie si alergim noi, slracii, si le ceremsi se roagepentrunoi, si ne ajutesi deveninr curatica pruncii,si ne inveleintelepciunea duhovniceascd. puteminvingepiicatul. sI si-L iubim pe Dumnezeu pe aproapele. si Rugati-vi pentrumine, sfintilor, oameni ai lui Dumnezeu,proorocilor,apostolilor,ierarhilor.mucenicilor, cuviosilor,dreptilorsi toti sfintii, ca s[ m[ fac asemenea vou[! cautl si-ti inchipuiin mintecui te rogi. Te lrAnd te rogi Domnului. lr.-, rogi irnpiratului a toati fiptura, Cel fira de inceput si fari de sfirqit, Atotsfdnt,Atotbun, Atotputernic,Inlelept, Omniprezent, Atotclrept,inaintea Ciruia stau cu evlavie milioane qi milioane de ingeri, de toate cetele. Ciruia ii inalti c6ntareoEtilemucenicilor, ceataproorocilor qi apostolilor, soboareleierarhilor, cuvioqilor si dreptilor. Rugindu-te Stipinei noastre. gAndeste-te sinela nemisurata-i Nlscltoareade Dumnezeu, in sflntenie,'ndgrabnicajutitoarein tot binele,cireia re1ie, bundtate, inlelepciune, stiind-o se ?nchind supunere cu soboarele ?ngere;tisi pirndntesti. rpaina riscumpirlrii neamuluiomenescde citre Hristos, patimile, I moarteape Cruce si invierea Sa. iniltarea la cer si cea de-a doua venire se cuvine sd le avem in minte mereu ;i sd ne arltim vrednici de ele, sdcinstimsfinleniaMaicii Domnului,ca pe un chivot viu si ca pe un ternplu al dumnezeirii, pe fiinta indumnezeitlgi. mai presus toate.si cinstim ca de - dupd cinstirea carese cadesi o dlm Dornnuluiinsusi- curitia, pe in ea sfintenia,t[ria in credinti si in dragoste. c0t poti mai mult de lingusire, grosollniesi de samavolde I;1ere$te-te 'nicie. I Sufletul nostru inclin[ repedeinspre asa ceva, atunci cAnd vedem c[ allii fac lucruri care nu ne sunt pe plac sau fhc chiar impotriva voinlei noastre. RabdffiOndeqte-tece-arfi daci si altii ar vrea si se rdzbune

225

pe tine indati cAndvei fi ficut cevace nu le era pe plac saun-ai ficut ce erai dator sd faci. ,,Precumvoili si vi faci voud oamenii,faceli-le gi voi asemenea" (Luca6, 31). Saufine{iporunca sfdnti: ,,precum noi iertim gresililor ;i nostri". omul este datorie personificati. Trebuie si mai spunemcd inima omului este foarte capricioasi gi rea Ei proasti. Din te miri ce o persoand oarecare poatedeveni antipatici, incepems-o urim, suntemgataoricand ne s-o jignim firi motiv. Trebuie sd respingemdin inirnl ura ,,nuiurali,,,fira motiv, si sd ne rugim lui Dumnezeusd ne fereascdde aceastrmiasmi a beznelor iadului.S[ nu uitim ce ni s-aporuncit:,,Aceasta poruncesc: vi sd vd iubiti unul pe altul" (Ioan 15, l7). lubirea dr viati inimii, riutatea ;i ura impordva aproapeluio omoari. r Dumnezeune line pe pimdnt tocmai pentruca crragosiea de El fafi ;i de aproapele ne cuprinddinima; aceasta si a.teapt[ Domnul de la noi. prin dragoste lumea estechematl sd diinuiasci. NTU trecezi s[ nu mi lovescde un obstacolgtozav:plcatele, ele imi r \ rdnescsi imi sfarteci inima. Dar pentrua-l deplsi. il am aldturi de mine,zi de zi,pe mareleIzbdvitorsi M0ntuitor,IisusHristos.El stanevdzut, mi ajut[, mi indeamnd spre bine. Picito;ilor, bietii de voi, aflafi-L pe MAntuitorul,cum L-am aflat eu din harul si darurile Sale! e inverqunezi riutate impotriva aproapelui cu tdu, a confrateluitiu, zicdndcd esteaEaEi pe dincolo, un clrpinos, un riu, un infumurat, cd a ficut una sau alta. ce treabi ai tu cu el? Daci a gre;it, a gresitinaintea lui Dumnezeu, a ta. Dumnezeu judece,nu tu. va rdspunde nu si-l pentrufaptele saleinaintealui Dumnezeu, a ta. $tii preabine cdt esti de picitos si ie nu b0rndmarei1i stdin ochi,cdt de greuiti estesi rii pieptpdcatelor s[ le ?nvingi gi, ci bolestitu insuti de ele fiindci te-auprins in plasalor, ci pentruaceste picate i1i estetie insuli necesariing[duinta altora.Fratelep. .o.-. il osAndesti esteom ca si tine. Fii ingiduitor cu el, ca fali de un om supusplcatului, intru totul asemenea Iubeste-lca pe tine insuti, fincnd searna cuvintele tie. de Domnului:,,Aceasta poruncesc; vi iubili unulpe artul"(Ioan 15, l7). Si vi sd asacum te rogi Domnului pentrutine ca si te ajutesi-ti dezrdddcinezipatimile rebele,greu de vindecat,tot a$aroagd-te pentruacelfrate al tiu, ie-t etigi berezeDomnul de ispiti si de boalapicatului, a patiurilor,de intunericul qi povaralor. Sd finem seama suntemtrup supusplcatului si cI m[dularele cI ne sunt infectate,mai mult sau mai pulin, de suflareavrijmaqului comun diavolul qi ci, fird dar dumnezeiesc, singuri nu suntemin staresi risipim aceast[suflareddtitoare de moarte ;i de intuneric.Numai suflareaDuhului sfant poateimpriqtia miasmagi beznadrlceasca patimilor,cu puterea a Domnului nostruIisus Hristos,cel ce a pitimit pe cruce,si c[ trebuiesd ne rugim cu smerenie Domnului, in duh de dragoste frileasci, pentrutofi confratii nos-

226

tri ;i pentru tofi oamenii, ca qi ei si fie ferili de intunericul pdcatului, in care se desfiteazd, neddndu-Ei seama merg sprepieire qi de ispita cea mare ce ci vine de la ele. cum ne desfit[m cu picatele?Bogarulcu bogiliile. iubitorul de onoruricu distincliile,lacomulcu mAncarea cu biutura, riul cu riutatea, si invidiosul cu suferintavictimilor sales.a. omnul, St[pflnulnostru,mi audecind spun:,,Miluieste-miDumnezeule!"Mi audeqi imi dd ceeace-l cer (cunosc experient[), din numai s[ fi cerut din toatd inima. A;a se intdmpli si cdnd mi rog cu alte cuvinte din rugiciuni, saucu propriile mele cuvinte,numai s[ le fi spussincer. O, St[pdne,bun gi grabnicajutitor! Slavi Tiel ,,Ceretisi vi se va da, cdutati ;i vefi afla; bateti qi vi se va deschide. oricine cere ia" (Matei 7, Ci 7-8). Rugali-vi insdcu inimi curatd, incredere. cu rimitdnd asupranoastr[ boli fizice. Domnul ,,loveste"in omul cel vechi, pdcdtos,trupesc,pentru a face sd sporeasclin putere omul cel nou, pe caremetehnele trupestiil fac si nu se dezvolte l[comia pdntepatimilede tot felul. .,Cdnd celui,lenea, desfdtirilelumeqti, suntslab.atunci sunttare" (2 Corinteni12, 10).Se cuvinesi primim bolile cu recunostint;. finfii suntmari prin condilialor spirituali, prin credintd, prin nidejde neclintiti in Dumnezeu, prin dragosteape care I-o poartd lui pentrucareau dispretuittoateale lumii. O, c0t de mici suntem Dumnezeu, fatd de ei, cu nimic nu ne asemlnim lor! Mari sunt prin nevointelelor: prin infrdnare,priveghere,post, rugiciune continui, cunoastere intelegerea qi cuvdntului lui Dumnezeu,gdndire la Dumnezeu.Cu nimic nu le suntem asemenea. putea,oare,sdnu-i cinstim?Am putea,oare,sdnu le cerem,cu Am evlavie,si seroagepentrunoi? $i putea-vom oaresi-i privim cu usurinti, fird evfavie,si nu tinem seama indumnezeirea de unirealor cu Durnnezeu? de lor, ultumescu-fi Doamne, Tie, Stdpdnul Judecitorul si meu,ci mi inveti sI mi rog Jie simplu, curat Ei auzi strigarea mea citre Tine, c[ mi izbdveEti picatele ;i supiririle mele si imi po4i pa;ii pe plmAnt neted.indatd de ce Te-am chematdin picatul vicleniei mele cu cuvintelerugiciunii bisericesti: Dumnezeulnostru,dd-nenoud iefiare pdcatelorprin pociinli", abia ,,Doamne, am isprdvit rugdciunea mi-am qi simlit sufletul implcat si uqurat. gi

Acordi consideratie si respect oricirui om, ca si chip al lui Dumnezeu,nu gandi nimic riu despreel, neavAndnici un motiv
da ascultare clevetirilor vrrjma;ului asupraaproapelui tru, ticiloI\Tu I \ siei lui. trufiei. riutltilor lui. Acordl considerati"ri."tpe"t oricdrui Llrn, si chip al lui Dumnezeu, g6ndinimic rdu despre neavOnd un ca nu ei, nici motiv. $_i+tunci c-0ncl*te.ragl sinea ta, ;i cind te rogi la vedere,pesttgtzg tn

judeci-te pe tine insuti, tot sincer,firl a te justifica in vreun fel. crede ci Dumnezeu va milui c[ nu vei rlmine nemiluit. Asa e, stiu din experient[. te e supen pe aproapele tlu, il dispretdie;ti,nu vrei si vorbeqticu el calm' cu dragoste, fiindci are un caractercarei1i repugni: e grosolan, brutal,dispretuitor, acestea vldindu-sein vorbireasi in manierele De lui. asemenea, displacefiindci: iqi di aere,se consideri mai cevadec6testesi iti se comporti trufas qi nerespectuos. insi, care egti doctorul si invititorul Tu aproapelui,rneriti si fii acuzatmai mult dec6t el. .,Doctore,vindeci-te pe tine insuti!" (Luca 4,23). invitltorule, cautdmai intdi sd inveti tu insuii! Rlutatea ta estemai rea decAttot riul. GAndeste-te, oarecu putinti sI vine deci riul cu r5u? Avand tu insuti barnain ochi, poti scoatebare paiul din ochiul aproapelui? Riutilile, neajunsurile indreapti cu binele,cu mdngdse iere. cu dragoste, blandete,smerenie, ribdare. Recunoaqte-te dintai dincel tre picito;i, dintre cei ce ti se vor plrea prcltosi, sauchiar sunt,asazi-tepe tine rnai prejos decatto1i.Scoatedin tine orice urml de trufie si de uri impotriva aploapelui,de nerdbdare de m0nie si atunci vei puteasi-i vindeci ;i pe altii. Treci cu vederea, din dragoste inglduitoare, sciderile altora. chiar aceeani s-a poruncit si iertim gresitilor no;tri; daci nelegiuirilenoastrele vede Dumnezeu,putea-vomoare si ne impotrivim judecdlii Sale?,,c[ de veti ierta oamenilorgregelilelor, ierta-vagi vou[ Tatil cel ceresc,, (Matei 6, 14). La cina dragosteistim irnpreundcu insrgi intruchiparea Dragostei,dar nu ne iubim unii pe altii I Ciudat! $i nici nu ne ingrijim de aceasta. iubirea Iar nu ne va veni de la sine,firi ravna,stridania si lucrareanoastri. l ubitorule de oameni, Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, rmultumescu-Ji din addnculinimii cr mi-ai dat ascultare cdnd m-am rugat pentru iubirea de aproapele pentru dispretuirea qi celor pdmantesti, si cd ai revdrsat asuprainimii mele pace.dulce si inteleapt[iubire. intdreste-mi

n *9lintitIgolvr-!-eqrea caQg-rl!rlleste d{11a,lQgg4 qie+ill",rTt9gq{. qi."" q=U_yigt da,ci_tr-ai ooarin eana;,pu* d- ioiiu ,nrma,srncer, Ehqf ;p_A

dasa-derso-pert-eb*leriin-qoryp9lr3ry3-epr9*?!4u,i,c-u9q!e-y--i*a ji vqi da_ viteag? veipqrrailf;ai;s. di t t. A;;ttfiiil" i4 pe.ut? D.

228

prin aceasta,Doamne, pentru rugiciunile Preacuratei stlpinei noastre Niscrtoareade Dumnezeusi ca si tiu copil al riu, Doamne,si ccpil al Ei cu totul adeviraL.26 iulie 1864,ora 11 seara. cea f1mul, creatura mai frumoasd;i cea mai de pret,cea mai aleasl lr.-f dintreceleficute de mdnalui Dumnezeu: mai armonioaslsi cea cea mai perfecti si cea care ar trebui si fie cea mai curatl. neatinsecle nici o intindciune, si crealiea lui Dumnezeu, ca chip si templu al slu. Sd nu ne lrsdm atinsi de nimic din ceeace estenecuratsi viclean.s[ alungim gdndurile hulitoareqi sceptice. Suntempoporullui Durnnezeu. suntemsfinti. intru Hristos; sd ne pistrim inimile in sfintenie,ca nistechivote vii ale lui Dunmezeu. si nu ne lislm atinsegAndurile;i inimile de spurcatele vicleneleduhuri! ;i Cel ce Te-ai flcut om pentrunoi, Cuvinte al lui Dumnezeu;i Doamne,tinene in sfinteniaTa! Tu, Cel ce e;ti Preasfdntul nostruCap,nu lisa ca trupurile qi sufletele noastresi se deaspurcatului Veliar. sd ni le intinezeacelacu g3nduri ticiloase;rim0i mereucu noi, tine-necuratisi neprihiniti.F;d. Doarnne, sI pistrim mereucu Tine, Dumnezeiescul nostrucap, o leeiturii vie. ca si mddulareale Tale, legitura gdndurilor inimii, Ie,eituri de ruglciune si de fapti. De vor cldea inimile noastrede la fata Ta, Doamne,intunericul si moarteasi fie partealor, intristarea strimtorarea, rusinea, nimicireagi tici;i logirea.Cu Tine insi, ale noastresunt lumina. viata,pacea, bucuria,lirgimea inimii, indrdznirea citre cele inalte,mirefia si sfinlenia. viafl vesnici in Domnul, ci trebuies[ o Q tiind ci vi estefagaduita t J nreritati prin ascultarede Dumnezeu si de Biserica Sa, in viata prin indurarea aceastil scurtd. bolilor, necazurilor, vrijmiqiilor, lipsurilorde tot felul, nu vreti si vI supunetiCreatorului, trli1i in nepdsare nerivni fati si de suflet, de faptele bune qi mereu in picat. Dovedindu-vi flpturi josnici. viciatd si neascultitoare, ce-ar trebui si vd asteptati? la Cugeti, suflete al meu, si schimbi-ti viala pimAnteasciintru slavalui Dumnezeusi sprebinele aproapelui. mai face pe placul clrnii qi s0ngelui,ci cauti a-I bineplicea Nu lui Dumnezeu.Carneasi sdngele sunt stricicioase,ca toatecele pimAntegti. acolo unde n-ar trebui si apari, /^te rost ar puteaaveaneincrederea, rr.-.de pildd in timpul citirii sau ascultirii cuvAntului Dumnezeu. lui a citirilor gi c0ntirilor din biserici, in timpul rugiciunilor. S[-ti fie de ajuns a gti cd Dumnezeu esteAdevirul. Bisericaestestalpulsi temeliaadevirului. Diavolul este vrSjmaqul, rninciuna,clevetirea. este deajunssii cunoqti I1i pe aceasta. Cunoa;te Unul Dumnezeu adevdrul si Siu; fereste-te diavolul. de de minciunile, uneltirile ;i absurditllile. J\ emonii se cutremuri chiar ;i numai vlz0nd semnulcrucii, deoarece l-l pe lemnul crucii a fost tintuit Fiul lui Dumnezeusi acestatr fost sfintit prin pltirnirea Sa pe el; demonii se cutremurl si de StIpAnanoastri, N[sc[toareade Dumnezeu, nunlai auzindu-inumele atotsfdnt. Asemenea

229

unei stele strilucitoare, Stdp0na in strilucirea luminii dumnezeie;tipresti cum j_arul care is,iprimeqtearderea dintr-un fbc urias.roatdnumai lumin[ Ei pari. Nimic mai usor decatsi crezi cd, cutn El, Dumezeu,esteLumini si asa Sfinlenie,Maica Sa esteLumini vesnicd,Sfintenievesnicd.Amin. Hristos,ieri;i azi qi in veci esteacerasi" (Evrei 13, g). Acela;i Jisus lucru putemspunegi despre adev[rurrui Dumnezeu, despre ceea tot "l ce se citestein SfdntaEvanghelie, rugiciunile, canoanele, in acaiistele bisericeqti, Psaltire. in Acestea suntin veci aceleasi. Suntaceleasi cum le-ai desacum., prima dati, saucand te-ai rugat cu inimi sarguitoare, simfin:op.elt du-le intregul adevdr, dulceata, pacea, vitalitatea. te transiormi,devii aitul Tu in raport cu ele, care riman mereu neschimbate, un soarevesnic. care ca lumineazd, incilzepte,insuflefeqte. p a:u cdndoare- deqisfintele Tainepe carele primim ne aducaminre r ca ,.untrup suntem mul1i"(l corinteni 10, l7) - inimile noastre cei nu yol ciuta sprea se uni, ca midulare ale aceluiasitrup unic al lui Hris-se_ tos?PAni cdndvom mai trii, oare,dup[ cum ne ducecapul,vrijmiEindu-ne unii pe al1ii, pizmuindu-ne,ameninldndu-ne, amdrandu-ne m0nidndu-ne Ei pani c6nd,oare,nu vom aveain unii pe al1ii.defiimandu-ne,judecandu-ne? noi Duhul lui Hristos,duhul bldndelii, smereniei, nerlutllii, dragosteinefdribdirii, drepreiinlelepciuni,infranirii, simplitalii qi sinfarnige:abnegafiei, ceritdtii, al dispretuluifati de cele de jos qi al r0vneinestinse fili de cele de sus? IisuseHristoase, St[pdne,si Doamne!Lumineazi-ne ochii inimii si fi ca Duhul riu cel bun si ne cilduzeascd spre,,pdmanrul dreptilii" (psalmul142, 10).Di-ne, Doamne,Duhul Tiul omnul ne estetuturor toate;noi singuri nu putem face nimic pentru noi. El esteCel ce di putere,bunititi, toatecele de trebuinti pentru a ne petreceviala cu bine. SI ne ldslm cu totul in grija Sa. and te rogi. caut[ sr fii asemenea unui prunc care incepesI gin/^t \-, gureascd, duhul tiu sr fie una cu cel al ruglciunii pe careo spui. iar socoteste-te tine ca pe un nimic, ia rugiciuneaca pe un dar al lui Dumnepe zeu.Renunli cu desivargire .unostintu.s",lu lu nu tine seama ea, de fiindcd,,sgnqerestg" (1=c.=q=!gtelu ne racEsr ne inaoim, s[ urzimhimere, 8,_D, si hulim. Daci in timp ce Giogi, sauin alti vreme,vrijmaqul i1i tulburi sufletul cu ganduriticiloase si cu huli, nu deznddijdui,ci spunecu convingere in inima ta: ,,pentru ne curdti de aceste a pdcate de alteleasemenea a cobolor ;i rat pe pdmAnt Domnul nostruIisus Hristos;MAntuitorula venit si ne ajute si ne izbdvim de ele si de toatepicatelepe noi, cei neputincioqi duhul';.Dacd cu vei spuneaceste cuvintecu credinlI, !i se va liniEti inima indati. Domnul 1i-o va cur[ta. Nici un p[cat qi nici o intenfiede plcat nu rrebuiesd duc6 la deznidejde; si linem neclintiti nidejdea in MAntuitorul.o, nemuritoare, pirinteascd grijd a lui Dumnezeu!cat de mirea$ esteslujirealui Dumnezeu, ficut

230

Om, citre noi pdcitoqii! Cu nemlrginit[ iubire de oamenine sti in ajutor,ne curIll si ne mdntuie,ste. Rusineazi-se puterea vrijmasului! drept-slivitor, pe Dumnezeuil sl[vesti; de T\ e slivesti pe aproapele Ll faci bineaproapelui, iti faci bine,fiindci acelagi trup suntem; de 1ie faci bine aproapelui,1i-L faci ,,datornic"pe Dumnezeu,fiindcl aproapele estechipul lui Dumnezeu,iar Dumnezeuestetotul in toti; de faci bine unui creqtin,!i-L faci ,,datornic"pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.fiindci creqtinii sunt trupul Lui, mldularele Lui. Dai cu imprumut unui cregtin,imprumufi Duhului Sfdnt,creEtiniifiind templeale Duhului Sfdnt.,,Nu sriti, oare.c[ voi suntetitemplu al lui Dumnezeu;i ci Duhul lui Dumnezeulocuiestein voi?" (1 Corinteni3, 16). T\ umnezeul-a creat pe orn dupl chipul si asem[nareaSa, aceasta l'l11ivr4 un dar de o infinitd rnlrelie. Ornul insi. care estefiinti rationali, liberi, s-a f[cut nerecunoscltorfati de Creatorul siu, L-a jignit prin incllcarea poruncilor ;i prin necredint5. prin trufie fali de El. A vrut sd se facd asemenea Creatorului,s-a ridicat impotriva t-ui. Qg_Ug&Wglqlg . NecuprinsesteinsXdarul dumnezeiestiiiubiri de oameni! Dupi ciderea noastrdat0t de adAncI, gresind inainteaCreatorului,clzdnd din viatd in moarte,indepirtAndu-ne Dumnede qi zeu,Careesteinsisi viala noastrd, c0ndne-amdat stricdciuniiprin picate, ameninlali fiind de moarte veqnici, Dumnezeu L-a trimis pe pimdnt pe Rdscumpdr[torul lumii, Fiul Siu, Unul-Niscut, pentru ca, ludnd chipul trupului nostru,si ne lumineze,si p[timeasci pentruvinovitiile noastresi asa s[ ne curefe de picate, iar prin pociint[ qi credinti in El, sI ne readucdla Pirintele Siu, de la Care am c[zut. Si pre{uim supremabunivointi a lui Dumnezeufali de noi ;i si nu ne arltdm,,neplsitori la o astfelde mdntuire" (Evrei 2, 3). Sdnu uitlm nici o clipd cd suntemcorupli prin picat qi ci putem si ne innoim firea prin mijloaceleharicepe care ni le pune la indern6nl Biserica.,,Curdtitialuatul cel vechi ca sI fiti frimdntdturl nou[" (i Corinteni 5, 7). Dar suntemnoi oarefrimAntituri noui sauam rimas aluatulcel vechi. picate? cu aceleasi gi l\ 71aica Domnului estede un trup, de un sAnge de un duh cu N{dnIVItuitorul, ca MaicI a Sa.Prin dar dumnezeiesc dobAndit a vrednicia neasemuitide a deveniMaica lui Dumnezeu insu;i, ddndu-Itrup preacurat qi intru-tot-sfAnt,allptdndu-L, purtdndu-L in brate, imbrdcdndu-L,veghindu-I in tot chipul copildria si adolescenta, sirutindu-L de nenumdrate ori, m6ngdindu-L.Doamne,putea-vacineva oaresi descriemiretia Fecioarei Ndsc[toarede Dumnezeu? ,,Nici un grai nu estein starea te l[uda dupi vrednicie;mintea se cutremurdde uimire, cinstindu-Tepe Tine, Niscitoare de Dumnezeu"(Irmos). intr-un gAndsi cu inimi curati si o chemim.

231

unoa;tesi tine rnintec6 Stipina noastri, N[scltoareade Dumnezeu, 6r-t \-, u sta rnereuaproapede inimd cauzamantuir-iitale, de aceeafiind aleasl dintre toa{eneamurilede Fiul lui Dumnezeu, pentrua se intrupain ea, preacurat, buniivointaTatilui din ;i lucrareaSfdntuluiDuh, pentrui izbivi neamulonlenesc picat, de blestem, moarteveqnicl si de chinuri vesnide de ce. Ea.ne esteaproape. dupi cum si M0ntuitorulne esteaproapein lucrarea mantuirii noastre. Vino inainteaei cu deplini credinti, nidbjde-sidragoste. ristos.Fiul lui Dumnezeu, cer rnai Sfantdecdttori sfin{ii, ,,nLt se ]J L Lrusitteazdsd ne numeascd, noi picito;ii,/rayi" (cf. Evrei 2, 11). pe Nici tu nu te ru;ina.sd numestifrali qi rurori cel ptilinpe cei siraci;i neluaii in searn[,oarnenisimpli, de-ti sunt saunu rude dupi trup; nu te trufi in fata ior, nu-i disprefui, nu te rufina de ei, fiindci runt". cu adevirat toti f;i intru Hristos. Tofi ne-aln niscut a doua oarr clin api si din Duh, prin baia Botezului.devenindfii ai lui Dumnezeu. Tori ne-numim crestini;toti ne impdrtisim cu Trupul si cu Singele Fiului lui Dumnezeu, MAntuitorullumii; asupranoastrdse sivArsesc toatecelelalteTaine ale Bisericii;^tofine rugdm cu Rugrciunea domneasci, zicand ratdt nostru. deci toli il iocotini pe Dumnezeu Plrinte. Nu cunoa;tern gradde rudeniedecit rudeniain ordine alt spirituali, suprema,ve;nica ruclenie clatdnoui de strpanul vietii, creatorul si innoitorul fiinlei noastre, Iisus Hristos,fiindcl numii aceastirudenieeste adevirati, sfdnti, diinuitoare, rudenia pimanteasci fiind neadevirat[, schirnbitoare, nestatornici,vremelnicS, coiuptibila, coruptibile fiind carnea ;i s0ngelenostru. Poartr-te simplu .u oumenii, ca de la egal la egal, nu te considera superiorfald de nimeni, ci dimpotrivi, smereste-ie, ,,fiindc[ oricine se inaltd pe sine se va slneri si cel ce se smereltepe sine se va inilp,, (Luca18, 14).Nu spune: suntcult,iar el sau.o nu rrnt; el saueasuntniseu te lirinoi inculti. Darul pe carel-ai primit de la Dumnezeu, nevrednicule, sd nu-ti deafie pricini de trufie,ci de smerenie. oricui i s-adat mult, mult i ,,$i se va cere,si cui i s-aincredintat mult, mai mult i se va cere,, (Luca lz,4g). Sr nu spui niciodati: m[ trag dintr-unneamales,neamulaceluiaesteunul de jos. NobleteapdmlnteascS, lipsita de nobletea credinlei;i a faptelorbune, nu estedecdtun nume zomiitor qi nimic mai mult. ce fel de nobleleestein mine, de vreme ce sunt tot atat de prcdtos ca si altii, ba chiar mai riu? Nu trebuie si-ti iubesti aproapeleclupi propria-ti misurl, ci dupl misura lui Dumnezeu. Noi suntern gatasl-i iubim numaipe cei ce ne iubesc; cei ce pe din cine gtie ce morive ne-audevenitfie du;mani, fie neprieteni.ii iirpr"tuim. ii urdm, ii prigonim. Dumnezeuvreainsi ca tocmai pe aceqtia si-i iubim mai mult, ei fiind bolnavi.Pentruca noi ingine,bolnaviiilno oe egoism, trufie, nesocotinlS uri, si ne vindecim prin dragoste smerenie, si si iplicdndule acestea pe o oblojeali atotvindecltoaresi pe rinile inimilor lor. Daci ca putemvindecaaltorabolile sufletului.si nu-i privim pe aceiade sus,si nu

232

fim r[i cu ei, si nu ne supirlm, s[ nu ne iesirn din fire, sI nu privim binele pe care l-am ficut aproapeluica pe o isprav[ menitd sd ne mlguleasc[ propriul egoism sau, in general,izvorAti din vreo patirni. ,,D:gg;!gg tru sc fa$ de aproapele aprindede mAnie- fie din pripeald,fie din trufie ;i clispret nu g,Ancleste rdul" (l - ea tndelungrabdd, estebinevoitoare,nu se laucld, la Corinteni 13, 4-5); nu ia in seamXoriq"e--y-qlbg-4rurce!.Iintdmplarq._gqUltl Fiindci, iertdndcu inglduinti. ti se intoarsi treac[ cit mai mult c_l1vederea. pe chip. Cel ce vrea sd-iinsinltoseascii altii se cuvine sd ce si tie in acelasi vindecl-tepe tine fie el insusislnIios, ca si nu-i spunl,,pacientii" ,,cloctore, ar cI (Luca4,13). Daci cel pe careil doftoricesti vedea estir[u si suinsuli" pirlcios, cI nu-l iubesti.te-ardispretuiin sinealui. te va uri, nu vei putea si-l indreplinicicum,fiindci riul nu se indreapticu riul, ci cu binele...Biniai intii in tine ceeace ruiesteriul cu binele" (Romani 12,21). St0rpeste in vrei s[ stArpeqti alfii. asemenea neguri unei ucoperir ft nja fall de celeale vietii materiale leagirsufletul.Tu nu te \Jorizontul sufletului,intuneci ochii inintii. pe Domnului. asa ingriji de nimic, lasl toati grija si toati preocuparea seanla cum ne invati Apostolul puftltor de duh. SI nu-ti parirritu de ceeace dai sunto arvuni ale noilor si marilor incluririale Dotnnuluifali altuia.Acestea de tine. de 1-dte unul arat[ ca ;i cum s-arruga Domnului. c6-nd fapt lucreazd 1..-,pentru diavolul, care ;i-a fircut cuib in inima lui. fiindcir se roagd ceeace ceresi dar doar cu buzele, inima ii esterece.nu simtesi nu doreste (lsaia?9. l3) r,1e l)ornnul"Ile asemenea. departe" gura:,,Cuinima este spune h-ri multi dintre cei ce se impirt5;esc crl Trupul si S0ngele }{ristos o fac fiirl cu ci qi sinceritate firi prea mare dragoste, numai eu buzelegi cu stornacu[, clepatim;rde m0ncaresi pulini credinli, cu riceald, inima fiindu-le cuprins;i cu biuturl, de bani,de trufie, riuiate, invidie,lene. Stiirnfoarteeieparte inima gi sfinlenie,desXvir;ire,?ntelepcil"lne bunltate negriiti. de Cel ce esteiubire, mai mult pe sine,si se cIiascl, sI cugeteaclfinc si Unii ca aceqtia se scruteze inirnii fatl Rdceala la ce esteqi ce trebuiesi fie rugiciuneagi irnplrta;ania. rug[ciunii vine de la diavolul.esteca un vifor rece in de Dumnezeu timpul fiind, se cuvine s[-l- iubirn pe carevine dinspretartar;noi, fiii lui Dumnezeu Domnul cu cea mai fierbinte iubire. D[-ne, Doarntre.sit putem iubi asa. fiindci,,firi Tine nu putemfacenimic" (loan 15,5). Tu estitotul pentrunoi, noi nu suntemnimic. Tu ne-aiadusdin nefiinti la fiinti si ne-aidat toatecele sprefolos. vinoviI te cii inseamnlsd simti in inimi minciuna.irationalitatea. ci, la tia p[catelor pe carele-ai siv6rEit,sii-ti dai seama flcdndu-le, ai numele Creatorului,Domnului, Plrintelui si Bineficitorului tIu, batjocorit
aaa

LJ.')

nemdrginita-I sfinteni", p"..care picatele omului o pingiresc neincetat. Inseamni sd doreqtidin toati inimi sd te repezicreele q'i sd 1i se s,reargi. re$tinuluicarea picituit cu voie sauf[rd voie, adu_iaminte mai des 1nt ll- de demnitateasa, ci a fost indumnezeit si ci firea noastrda fost agezatr tron, impreundcu Dumnezeu-Tatrl, pe Fiul qi srantutDuh. Evreului, mahomedanului, pigOnului spune-le,cand ai prilejul, J" ." vrednicie se iipsescstiruind in necredinli, spune-lecat de rm uineltut qi inall[ Fiul lui Dumnezeufirea noasrrr,cum a innobilat-o gi cu." ouiuiiu impodobit-o.pe greqtininvatS-lsi se.lase prcate de dragul conditiei salenobile, pe necrede dinciosiadu-i la credinta Aristos. in n.tare. Potrivit acesteia, sunremuna. in ea se face pometoti F::,r:i1 r-'l nve de toaternidulareleBisericii, ale trupului lui Hristos, mai intAi de celepimdntesti,agoi de celeceregti. artfer, De aceasta regisim p" o o caracteristiclcornunl a tuturor serviciilor de cult: Vecernie, "u dtrenie, Liturghie...cu ce duh, la ce altitudine cugetare cu ce de gi dragoste trebuiesd se roagepreotulpentru toti si pentru toute?(Liturghier). n ,ot_cuprinsul rugiciunilor Ei c0ntirilor bisericestisuflI Duhul T . radevdrului. Tot gdndurce-ti vine atunciimpotrivd,ca o indoiali sau ca o huld, vine de la diavolul,plrintele minciunii,clevetitorul. Rugiciunile ;i cAnt[rile sfinte sunt inspiratede Duhul Sfdnt. ce seroagi Domnului,Maicii Domnului.ingerilor;i sfintilortre(-:l \-,buie mai intdi sr cautea-si indreptaviala si inima si sd le'unneze p_ilda, cum sti scris:,,Fiti milosiivi,precumsi'tatil asa vostruestemilostiv,, (Luca_6-' 36)._,,Fifi sfinli, pentruci Eu sunt sf0nt" (l petru l, 16). cine se roagdMaicii Domnului trebuiesd-i urmezepilda in smerenie, in neinchipuiti curdtie,in supunere-voinlei Dumnezeu pildd, atuncicdnd lui (de vezi n.or"p_ tatea),in rdbdare.cel ce se roagi ingerilor trebuie sd se gandeascr la viata cea de sus, sd se arateravnitor in triire duhovniceascd, leiioanou-r", pulin c61e putin, de cele ale trupului qi de patimile trupeqti,s[ seiprindi d" ;it;i; iubirii de Dumnezeu;i de aproapeleicel seroagi sfintilor trebuie ce si urmeze pilda iubirii lor de Dumnezeu,a disprefutulrair de lume de Ei bunitilile ei degarte, sd-i imite in rugiciune, infrdnare,neagonisire, rlbdarea bolilor, a supirrrilor si nenorocirilor,iubirealor fali de apioapele. Altminteri rugiciu_ neanu va fi dec0tbolboroseali desarti. ce se roagi trebuie si fie ca omur fldmand; si-gi doreasci cu (-.1 \-, ardoaresi nestrdmutat bundtitile dupi care flimdnzelte, indeosebi celeduhovniceqti: iertarea pl.",.r"i-,-.*i1ie, sfin1enie, stiruinti in virtute,pe carele cere cdnd se roagd.Altminteri igi bate gura degeaba. Cugetr, de ase_ menea,cum sd-I aduci Domnului multumire qi laud[.-Doreqte-1i cu inflici_ r.ar9 s1-I mullumeEtigi si-I aduci laudi Domnului mereu,fiindcd toare ne vin de la El, toatesunt darurile bunititii si milosdrdieiSale.

234

:r

omnul esteviala mea.Domnul imi esteizbivire de moartevesnicl, imi este izvor de viatl ve;nicd, curitire qi izb[vire de mullimea greselilor mele. sfinfirea mea. Domnul imi este putere in neputin!il, zare largl in stramtorare. n[dejde in deznldejdesi in soviiald. Domnul imi este luminl in intuneric,pacein tulburare,ocrotitorin ispite.El estein tot ce gAndesc, doresc, bun,lumini sufletuluiqi trupului,mdncare, fac biuturl. imbrlclminte, scut,armi. Totul! Sufleteal meu, iube;tepe Domnul qi mullumeste-I neincetat.,,BinecuvAnteazd, suflete al meu. pe Domnul si toate cale dinliuntrul meu, numelecel sfAntal Lui. BinecuvAnteazi, sufleteal meu, pe Domnul gi nu uita rlsplltirile Lui. Pe Cel ce curiteqtetoatefiridelegile tale, pe Cel ce vindeci toate bolile tale. Pe cel ce izblveste din striciciune viata ta, pe Cel ce te incununeazit mili qi cu indurdri" (Psalmul101, l-4). cu frati (Matei 23, 8). Sd vd iubiri unulpe altul (Ioan 15, I /oi tori sunteri V 17). Bisericalui Dumnezeueste asemenea unei mdretegi sfinte familii, il:gq QUqfrS,zg_u Tatdl, Preasfdnta e-ste Niscdtoarede bumnezeu, Maica Domnului nostruIisus Hristos.ne estemamI. inserii si sfintii. fratii mai_mari._noi frali buni, de aceeagi to1i. obdrsie. niscuti de Biserici, treculi tgflp-nlr aae-e?St ? B_otezului numeleSfinreiTreimi. in chip firesc,c_ei in h{e mici sunt datori sd-i respectg cei mqri ii s_5 se supunl, dupi cum, cei pe li dgQgUUUl.Rugiciunii fiilor citre Tatil lor ceresci-a pus inceputFiul Siu: ..Tatdlnostru".

qeq_ry?g.filui n@A;mej c9]o1 mCimqil Dq4qeieu pentru fiindcd ei, l!_i_l?Ultq.,Zeu, mljlggirya fiia! prymit[ bunlvoinld lqq cu ryee_q$1-Ule-!q!U

oamne,Cel ce ai venit si ne mdntuiesti,ficAndu-nesi credemin Tine, sI credeam Tu estiMdntuitorulnostru, ci mdntuieste-mi! Ai venit s[ imi innoie;ti fiinta corupti de picat, innoieste-md mine cel corupt pe de plcate qi pofte,innoieqte-mi sufletul qi trupul, ca s[ m[ fac curatcu inima qi puterniccu trupul, pentru slavanumelui Tdu. Ai venit si ne izb[vesti de uneltirilevrijmasului, izb[veqte-mica sd nu mai fac cele ale necuratului, r[ului. spurcatului,ticllosului vr[jmas care lucreazi in midularele mele 5i care,prin silnicie, vrea si m[ atragi si si m[ duci in picat. Ai venit sI md luminezi, lumineazi-mi inima cea intunecatdde patimi. Ai venit sd aduni cele risipite, adund-mi gindurile imprdEtiate vrijmaqul. Ai venit si ne de intlreqti in neputinfelenoastre,spunind ,,putereaMea se deslvArqeqte in sl[biciune", iar Apostolul Tiu adiugAnd:,,foartebucurosmi voi liuda mai ales intru sllbiciunile mele, ca si locuiasci in nine puterealui Hristos" (2 Corinteni 12,9). Neputinciosfdrl seamin sunt eu gi f[ri de Tine nimic bun nu pot face;nici sI cuget,nici sd simt binele,nici si-l doresc, nici s[-l spun, nici si-l fac. Fir[ Tine sunt cu desdvArgire neputinciosin a face binele. D[-mi harul TIu, di-mi lumina $! putereade a gAndisi a simti binele,pentru a-Ti binepl[cea intru toate. I1i incredintez toati viala mea, Hristoase

235

Dumnezeule, Mintuitorul gi Luminrtorul meu: curiiteste-mr, sfinleste-ma ;i mentuieste-mi. ,.Inimi curati zideste intru mine. Dumnezeule si'duh drepi innorgi;le intru celedinliuntru ale mere"(psalmul50, I l) Rlutd-mr, oouine! Firr Tine pieireaimi esteaproape, poateveni in orice ceas. in riutatea pe care ne-o poarti, din vicrenia pe care o au asupra noastrdsi prin def[imlrile pe care ni le adui in toate chipurile, anumiti oameni.pe care ar trebui si-i tratim mai degrabi cu compasiune si dragoste, unii ce sunt bolnavi si amenin{ati pieile, s-auflcut un"rt" ca de uL vrijmasului nostruinvederat, criavolul, carene indeamnd spretot rdul ;i care cauti. prin semenide-ai nostri, si ne superesi s[ ne facr necazuri.Dar acessqpg{4ll_llqqcazgr! Uqpgl- qi d,9un n14r. folos, deschizQndu-ne tp_ rifiG {i s-ull-etu]ul, pin_a unelepq -c41e atunci nu le-am vlzut si nu le-a!_r simtit. ind cevaca o tulburare sauca o neputintl a inimii te impiedici si \-'rostestl in timpul slujbei divine cuvinte de rugiciune, ialulbglar-aa . Srnefuttnla ga vgnitd-ela*vragma;uisi cautdsi inrleplrtezi indati de la tine urdtul. nehotrrdrea, sovliala; clvdnteazr atunci in nuineleDomnului, vorbind frrr grabi, lini;tit, ciut0nd sd te faci c0t mai bine auzit si asa vei t:-op_o.9.. tulburaresi neputinlr, vei cipita vigoare si putere.celui ce crede si nidijduiesreroare sunrcu putintd.-ca invingi. trebuiesi te lupti. ii si aproapele pe tine insu{i. Fiindcd iubindu-ti aproapele, ca te lubeste.-ti liubesti pe tine insuti, dupi cum urindu-ti aproapele, racl in'primul i1i ^ rAndtie insuti un ntareri.u, aclicli1i uristi propriul iiu rufl"t. 'iu insuti itii Oin expedentii esteaga.o, porunciale lui Dumnezeu, suntetide inlelepte, ci c6t de ziclitoare, ditrtoare cleviat[! c0t estede bine si le tinem. de;i povara de plcatului face foafte anevoioasl incleplinirealor. Cer dL binefdcdtoreste jugul Domnului,ce usoarlpot,ara sufletului Lui. Adici poruncile Domnului! acii vei fi insufletit de dragoste crestineasci aproapele, va iubi de te tot cerul; dacl vei fi in acelasiduh cu aproapele,te vei afla in conuniune cu l)umnezeusi cu toli cei ce sillqluiesc in-ceruri.Dac[ vei fi milostiv cu aproapele, Dumnezeu va fi mrlosiiv si toti ingerii si toli sfintii; iti dacii te vei ruga pentru al1ii, tot cerul iti va fi mijlocitor-cltre Dumnezeu. Sfa't esteDornnulDumnezeul nostru!Fii si tu asernenea! oti fiii pimflntului care nu v-ati invrednicit de currtie, bucurati-vi! curltia sufleteascd trupeascipe carevoi n-ati atin.s-o fost atinsi si a si cu prisosinti de Preasfdnta Fecioari Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos.Bucurali-vi si rugati-vr ei ca si vi invete,pe voi pe ai vostri, cum ;i sd vI. petrecetiviata in curllie in veaculacesta ri.i.ut si plin de ispite.pentru curdtiasi smerenia pentrutoatevirtutile sale,prccumqi riina.ir-a invredsa, tticit sI fie Maica Dumnezeu-Cuvintului, aduiem Pirintelui cerescmultuii mire,jertfa ceanesingeroasi, spun6nd: ,,Mai alespentrupreasfdnta, aurutu..... (din Liturghier).Adicd iti aducem Tie slujireprin cuv0nt,mdrire,multumire.

236

l-at de mult m-a v[timat p[catul! Dintr-o dati irni simt inima cuprinsl l*-de cevardu, necurat. malefic:ceeace estebun, curat,beneficimi stti pe buze, dar nu-l simt! Vai mie! Riul imi sti mai aproapede inimi decAt abiadacdmi-a trecutprin gdndsauam simtit cevar[u binele.$i pe deasupra, qi indati m-am ;i aritat gatasi-l fac qi chiar l-asfi si ficut dacl nu rni-arfi fost lucru mi se int0mplacu binele.,.A voi se afli Nu fric[ de Dumnezeu. acelaqi in mine, dar a facebine nu aflu; cici nu fac binelepe careil voiesc.ci rlul pe de Nu carenu-l voiesc"(Romani7, 18-19). glsescin mine puterea a facebinele lui. sau,de celemai multe ori. amln la infinit facerea la caremi gdndesc ca pentrualtii, roagd-te si cum te-ai ruga pentrutine. p ugdndu-te de intr-o rugdciune l\fiinOc[ toti suntemuna, fii ai Tatilui ceresc. Dumnezeu.prein cerere,lucrul cel mai importantestecredinta.increderea cum qi dorinfa fermi si sincerl de a obtine cele pentru care ne rugdm si de la de asemenea a nu mai picitui, de a ne ?ntoarce o viati curiltl si de a ne cdi pentruplcatele pe care le-am ficut. De obicei doritn ceva cand ne ruglm ne numai cu gura qi cu capul,in timp ce inima rimAne nesimtitoare: indepirtim de p[catedoarcu vorba,nu si cu inirna.continuim si ne impiediclnr picate pentrucarene ruglm in fiecarezi si fim izb[viti. Asttel de aceleasi se implineqtein noi proroocialui Isaia: ..poporulacestase apropiede mine (lsaia79. 13). dar cu gura qi cu buzeleMi cinsteste, cu inima esteclepafie" vi1-l nnd simti cd !i-a pdtrunsin inimi glnd de desiiinare.necurat. lr.-,clean, hulitor, de riutate, de invidie, de zgircenie. de inavutire sau sgu.de l[comie a pdnteceluisi gdndulacelate va intuneca,otrivi, strAmtora. gdqdu! qareli il intrat in inind e.:!ede ne".-t1*9I_c_g+ lgry{ conyilgegg cq p+! lggi4yolUl ;! indati te va p{riqi. Fencit ,,cel ce are adevdrulin inima sa" vi(Psalmul14,3). Vai de cel ce are minciunain inimd sau care g0ndeqte qi picltos! ,,Necaz;i strimtorare pestesufletul oric[rui om care sIclean pdcitoas[,fiindcl trupeasci, vdrseste rlul" (Romani2,9).Fugi de desfltarea aldfi carneaceatrecitoare.CAnditi treceprin minte gind de indoiali aceasta in adevir, spune-lic[ acestaesteminciuni, adevirul fiind realitatevesnicil 7^r ine sunteu?Pe de-oparte,suntplcat, beznl a pir:atului potrivnic lui l.-, Dumnezeu, suntvredAtoateficitorul, Atotdiruitorul si prin aceasta Pe nu si nic de toati osdnda de toatechinurile. de alti plrte. 'rirneni estemai fiind pr:ntrucrice viftute. de s[rac ca mine in facerea fapte bune,neputincios jos am crazut, stricat,am sldb[nogit. Nimic nu pot face firl m-am Atit de ori. Mdntuitorul meu, urmAndu-Icuv0ntul,desi arn incercatde nenumdrate Domnul mi-a dat suflet Ei trup, m-a crescut,m-A inzestratcu bune insusiri, prin El fac tot ceeace fac bun, dacdfac intr-adevarasaceva,fiindc[ eu singur nu pot face decdtriu. Creatorulesi Izbivitoruiel Tu m-ai cteat,eu sunt operaTa, robul Tiu, condu-mi, f[ prin mine voia Ta. da-mi darul de a-mi vointei Tale.fiindci flrii acestdar nimic nu pot voinla pe de-a-ntregul supune
LJI ^aa

face. Tu esti Pistorul meu, paqte-mi; Tu e;ti Mdntuitorul meu, mdntuieqte-md;tu esti Lumina mea,lumineazd-m6,Tuesti riria mea,intdreste-md!' e tnsotireare dreptatea firidelegea?" (2 corinteni 6, l4). Nici cu 1nr \-, ceamai micr. ,,Gdndurile ,, celerele sunturdciuneinainteaDomnului" (Pilde 15,26), Domnul se indepirteazd, la inima in care de Ei-aufdcut cuib asemenea gdnduri. simtim aceastadin proprie experienti. pentru ca Domnul sd se unlasci cu cineva,trebuieca acelasl fie.u desivArEire neintinat de p[cat pi impodobit cu virtuli qi ca, avdnd credinti in Iisus Hristos Domnul,care a luat asupra picatelelumii, sr-si recunoasc[ Sa greqelile, si qi le judececu asprime,si le considere irationale,prostesti;i sd-!i ceari iertarepentruele,din toat[ inima, cu hotlrdreafermi de a nu mai gresi.in acest chip s-auunit cu Dumnezeuqi au dob0nditsfinleniesfinlii. oupn cum sfanti este stdpana noastri, Niscitoarea de Dumnezeu,cea cu care s-a unit in modul cel mai real insugiDumnezeu-cuvdntul, Lumina ceapurureafiitoare. ,,Luminacea adeviratdcare lurnineazi pe tot omul care vine in lume..(Ioan 9), in carea pogorat Duhut sfdnt qi pe care,,puterea celui preainalta um,1' brit-o" (cf. Luca 1, 35). cdt de sfantd,preasfdni[estestipana noastri, N6scdtoarea Dumnezeu,care s-a fdcut templu nezidit de mandomeneascial de Dumnezeiriisi care s-a pdtrunsin toatdfiin{a - in gnnduri,in simfire,in cuvinte gi in fapte- de_Duhul sfant gi in pdntecele ciieia si-a ficut irup insugi Dltitorul-de-viatd? cu adevirat preasfdnti,puternicd,neclintit[ in veci de veci, neschimbrtoare preainalta, in dumnezeiasca sfintenie,fiindci Ator sa desivarsitulDumnezeu,care i s-a ficut Fiu dupi omeniiate,a ficuro gi pe pentrusuprema smerenie, sa iubire de curilie qi iubire 9aTo atotdesdvdrgit[, de Dumnezeu, careesteizvorul curdliei,^pentru s-alepidat de toateceleale cd lumii si s-a alipit cu toategdndurilede impirllia cea de sus mai cu seamd ;i pentrucd I s-afdcut Domnului maicr, L-a purtat?npdntece apoi pe preacugi ratelesalebrate,L-a hrinit cu preacuratur sanpi cel ce dilhrand ia toati siu fiptura, L-a apirat, L-a mOngiiat,a suferit s-a intristat pentru El, a triit ;i toatdviala pentruEl, numai pentiu El, a fost cufundati cu totul in Duhul Luil O, supremi comuniune dintredragoste sfinfenielDintre Preacurata gi Fecioard Maria qi dumnezeiescul Fiu, IisusHristosDornnullMinunati si sfinti Siu sunt oamenii lui Dumnezeuprin desir'0rsitalor iubire de Dumnezeu,prin raurile de sdngesi de sudoare vdrsate iubire de Dumnezeu. din

felurite-picate qi patimi, sufletul mi se intristeazi si cade in deznidejde, atunciinsi imi amintescde Tine, cr ai venit sd innoieptifirea mea corupti de pdcat, si dai ticilogiei qi necinsteimele noblele ingereasc[,infiere de la Dumnezeu, prin credin{i in Tine, prin renastere ap6 qi din Duh, prin imcin pdrtisireacu sfintele Taine. GAndindla acestea, suflelul mi se va deipovira

ineficrtorulqi MAntuitorul meu,nemrrginitii mireliaTa! Cdnd esre imi dauseama m-amticilo;it fdrr de mlsur[ prin nenumirate ci si

238

indat[ de intristare;i deznldejde,se va scuturade necinste;i de patimi gi se va umplede recunoqtinl[ fa$ de Tine. Slavi Tie, Fiul lui Dumnezeu, bunit[1ii gi puterii Tale nemlrginite! u pierdeti nldejdea, voi, plc[toqilor, printre care qi eu md num[r; Respectali-vd unii pe al1ii,nu disprecredetiin Fiul lui Dumnezeu. pe nimeni dintre voi, fiindcd toti suntempicitosi ;i pe toli a venit s[ ne luiti mdntuiasci, ne curileasci gi si ne inaltepAnd ceruriFiul lui Dumnezeu. s[ la flrecutn si noi iertdm gresitilor nostri. Aceastainseamn[ sd nu ne I care ne-a gre;it cu ceva suplrlm qi si nu-i purtim uri aproapelui (intenfionat,din incipltAnare saufiri vreo intenlie).ci si-l iertim cu inimi indati la neputintele picatelenoastre;i pdstrdndu-i curati, gdndindu-ne si simldmintepriiubire si aceleaqi celui ce s-aflcut vinovat fafd de noi aceeagi pe care le-am avut si inainte ca el si fi grqit. Ce-arfi daci Domnul eteneqti ar sta s[ lind seamade toate f[ridelegile noastreori de cAteori ne vom fi Cine ar puteaface fat[? Dar 6a cum Domnul f[cut vinovali fa{i de semeni? qi eslg--i4d_9lu4g1i!ditor milostiv, fii si tu indelung-ribditor qi milostiv (compitimitor, nu te inc[pdlina si-1i urmiresti datornicull).,,Dragostea inde(l este lung rabdi, dragostea binevoitoare" Corinteni13,4). Nu lua in seaml ca greqelile aproapelui, socotegte-le si cum n-ar fi fost! Noi toli alcituim un estesupuspicatului, Existi oarecevain noi care sd trup, iar acesta singur ias[ la iveali mai repedegi mai lesnedecdt picatul? Respirdmpicatul aga cum respirdmaerul.Dar Domnul, Capul trupului Bisericii, esteCel prin care Capului,Cel ce lucreazi totul penne curdlim de plcate. Lasi totul pe seama curat[) nu fiindci ea singurd(dragostea tru to[i, tu fii statornicin dragoste, gre;eqteniciodati in viafa noastri. Nu sluji diavolului cu duh de ur[, de riutate, de vrljmisie, nu inmulti rdul prin r[u, nu rispAndi implr[1ia urii in implr[1ia lui Hristos. ,,Biruieqterdul cu binele" (Romani 12, 2l). Nu vei puteabirui riul cu riu, a$acum nu vei puteastingefocul cu foc, ci cu apd. esteadevdrdumnezeiesc de Rlutateavine intotdeauna la diavolul. Draeostea si copil al lui Dumnezeu. /\ f mpltirnirea sufletuluide cele plmdntegtisi trupegtipAni la uitareade I Dumnezeuvine de la diavolul, care face ca, atunci c0nd ni se leagi ea al inima de celepimdntestiqi trupeqti, si devin[ vasulspurcat patimilor,in qi sd priveasci cu chibzuinti spre cele de Sus si sI fie vas duhovnicesc loc templual Duhului SfAnt. ,.Nu putetisi slujili lui Dumnezeu lui Mamona" ;i gi (Matei6,24).lui Dumnezeu averilorlumegti,luiDumnezeu trupului,lui si si a Dunmezeu lumii, lui Dumnezeu desfdtirilor;de aceea, $ti si-fi conduci ;i trupul qi inima este$tiinfastiinlelorqi artaartelor.SuntcAndtrup, c0ndsuflet. de Cit[ nerecunostinli!Ce lene! Si cAtdindelung5-rdbdare Ce nestatornicie! ca la Dumnezeu!Dar oareclt timp voi fi schimbdtor luna sauca un caleidoscop?intire;te-rni, Doamne,fi-mI si staupe piatraporuncilorTale!

239

deDumnezeu.huleste, indepdrteazd,o" ir se ei.6t";;;;;"id- il;"*;.; ce',sunt lui Hristos ai lisusqi-au r[stignit trupul impreund puti-it. ;i .; poflele?"(Galateni Zq. "u 5.

alintat. hrdnitctinbelsugiicu bucate alese, se rrzboieqteind0rjit cu sufletul nosrruqi cu Dumn"r"u7 se ticilose;," pii, picat. Nu se mai roagi, nu vrea sr o taci nu Ei, in generar, mai vrea si stie

e .,ristignir", chinurilor, impacicu suflerul se qi TlLprl:_l6nd cdndeste _supus r cu l-iumnezeu:

p{risto_s.,pe prmint s-a aritat Ei cu oameniia vietuit... qi durerile r llloastre le-a ridicat" (AcatistulDomnuluinostruIi.sus Hristos,condac 6). Ne striduim,noioaresi seinfiptuiasci scopulpentru cares-apogordt pe pdm0nrmult-iubitul nostru Mdntuitor? cugetnm la cele de Sus? Ne aritiim s0rguitoricitre impirilia cerurilor?Si Jiutim mai des rrspunsul la aceste intrebiri. Pretuim^noi oareinvititura si propovdduirea MAntuitorului, prtimirea gi moarteaSa? Nu nesocotimnoi'oire intr"ogr, iconomie divind, leg0ndu-ne de celede Sus,ci de celede jos? Ei, Doairnel nu r|- u singur' Doamne,cunostigrija, truda. sudoarea sfinfilor Tii pentru I a dobindi-curltie.si binef,lScea Piirintele a Tie. rururor al ruturor si sfintilor-Tii. invati-ne sd tim ur"-"n"u lor in viata noastrr, pentrua ne afla cu totii in comuniune. prin dragoste. /'\ are de ce fiii veacului acestuiane iau in batjocurr atunci c0nd, \-.,t ref'erindu-ne slujbelebisericesti,vorbim despreadevir, la luminr, pace,.clulceati, viati, ca;i atunci c0nclvorbim de citiriie qi cdntirile bise_ rice;ti. saude sfintii pe (...) J1i,_D9amne, carei-ai proslivit?.,Acestia defaima celece nu cuno\c" (Iuda I, l0;. ,,prrinte, iarti-reror,cr nu;tiu'""lic, (Luca 23, 34').lartl-legi lumineazl_i. uP:ft:, sa stai pe g0nduri. Iubirea este simpli, ea nu te insali T fari r niciodatl Crede;i nldijduieste, tot fdrd,astamuri in cumprnr. il;: nezeu,cei in carecredem;i nrdijcruim, esteFiinli simpli, dupl cum simpH estesi iubirea.Amin. ce oa-re. citim acatisteDomnului nostru iisus Hristos si Maicii D l-l : l)s111nului? Pentruca si intrim in Duhul Domnului si al preacura_ tei SaleMaici, pentrua cunoaste mai bine c0t de miret estedarul de careneam invrednicit. adici intruparea Mdntuitorului si riscumpirarea noastr[, precumsi darul sfintelor T'aine Trupului si s0ngelui ale Siu, pentruca sd le prirnirn cu vrednicie. omnul efre pe cat de sfhnr,pe at6t de pur in sfinteniasa, incar un f) r-l 51ngx1 gandde-arnostruvicreansauimpur ne poatelipsi de pacea si lumina sufleteascr, de curatesi de dulci, atdt n" uin o" la El. De aceea toti sfintii suntin lumini, sunt bundmireasmd."oi" ca lumina sunt soarelui, cel ca mal curat aer. Di-mi, Doamne,aceastisfinteniesimplll

240

and Ia intrupareasa, Domnul a ficut ca omenireasi gustedin prin amdriciuneapicatului, si-si simti neputintade a se izb[vi singurd de el si atunci cAnddoreautoti venireaunui izbivitor, acelasi si vini. ci un preainteleptsi atotputernicdoctor si ajutitor. Cdnd au prins a-si dori cu ardoareadevdrul,in misura in care acestasecltuise,le-a venit Adevlrul cel vesnic. neltirile vrdjmasului, oricAt de multe si de felurite ar fi, pot fi adunate un singurnume:diavolul.Convinge-te, sub inima mea,cd esteasa.nu sovdi,nu deznid[jdui, cand te incearci vrijmasul, cand iti iscd furtuni in suflet. (Liturghier),adici Tu tii toatesub autoritatea d a Ta esteputererz si puterea Ta; $i duhurile rele le lli. cd a Ta este tmpdrdtia. Tu \_, impdrilegti pestetoate;qi pesteduhurile vrrjmase.A Ta estepuiereoJTu ne lii pe toti cu putereaTa; ,ri mdrirea, fiindci ai creattotul spremdrireaTa. upI cum Dumnezeuse identifici pentru noi in notiuneade bine, L-l rdul, ticiloEia,picatul inseamnd pentrunoi diavolul. Inima simplx, purI, invitati cu Dumnezeu,qtie si intre in comuniunecu Dumnezeusi sd nu aibl nici o relatiecu diavolul. nuta care se roagd pentru sine sau pentru semeni, ar trebui s[-i punemurmitoareaintrebare,ca si i se trezeascidin somn inima si constiinla:i1i suntoare,intr-adevlr, necesare cele pe carein aparentile ceri? vrei intr-adevir s[ le ;i primesti?Doresti cu adevlrat s[ te indrepfi, si duci o viali sf0ntd,tu qi cei pentrucare te rogi? inimii mele esteunul, Domnul gi Dumnezeul meu, ;i El f) umnezeul r-,f inseamni pentru mine totul, cum inseamni totul pentru toati lumea,vdzuti qi nevizuti, pe carea creat-odin nimic. De aceea, nimic nu de trebuie si mi leg afard de Dumnezeu,ca s[ md pot despi4i, fari pirere de riu, de toateale mele,ca si cum mi-ag scuturapraful de pe tllpi; inima s[-mi nutreasci o singuri iubire, cea fat[ de Dumnezeusi de aproapele, care pe mi-am asumat-o intru Hristos,in plrt[qie cu firea Sa cea dumnezeiasc[. .,si vI faceti plrtasi dumnezeie$tii firi, scipdnd de striciciuneapoftei celei din lume" (2 Petru1,4). ,,Suntem ai lui Dumnezeu" Ioan3,2).Fie ca rlufii (l tatea,fiici a diavolului, si nu ne atingi nicr o clipii inima si nici trufia, setea de onoruri, invidia. bservati un fenomen interesantin naturi. C0nd sddestio planti intr-un ghiveci mai mare sauintr-un hdrddu,ea isi dezvoltdindeosebirldlcinile. sloboadein ad0ncmai multe ramificatii, in schimbparteade la suprafa![ se dezvolt[ mai pufin, di ramuri, frunze si flori sirace. cand sddirease face intr-un ghiveci mai mic, atunci si ridicina care se formeazi va fi mai micl, plantacresterepedein sus,d[ frunze si flori frumoase(dac[

241

e dintreacelea caredau flori). oare nu se intdrnpli agasi cu omul?c-and trai$Is ayand-de ia in !-o{.e, !e-s1lqg!-e-rit,!g[ug qi*iatisfaclii,spore$te cele alepg4lggglul, s_u-fl-g1rlliasl ii-1im0ne chircit sterp d?ios. La-faprg !upe. C{nd tr4ielt_e c_qn_s_qan_gg1e, bqali, neeazur!, in supiriri, iqtr-un cuvint, _i-n 9?r4c_!e, c4Ud_pa$eg ii obligati la anumite privatiuni, a&1ry4ici epte creste duhovniceste, sq^ma-turizeazl, aduceroade,bogate. aceea, De {4jtgt 4g tr-{qtstrdmtlestecalea celorcareil iubesc Dumnezeu. pe
oi toti, indiferent cdrei st[ri aparlinem,bogafi sau siraci, oameni I \ celebri sausimpli anonimi,culli sauinculli, tofi formlm un singur trup Eitrebuiesi ne iubim unii pe allii. ,,un trup suntemcei multi" (1 corinteni 10, i7). ,,S[ v[ iubifi unul pe altul" (Ioan 15, 17), ne-a lisat poruncl Domnul. Dac[ inima ta nu face decdt si se impotriveasci.de fapt, in vial[ acesteiporunci, in raporturilecu aproapele, egoisrn,din trufie, din disdin pref, din rdutate,din intristare,din tulburare,din irnpietrire sau din pricina multelor patimi, ristigneste-o,priveste-ocu dispret,cautl si nu-i faci voia, reteazd-i-o, supune-te intru totul vointei lui Dumnezeu. Jnima noastri sfdEiatide multime de patimi esteiubitoarede desfitare I si de tihni, nu suportdam[r[ciunile si necazurile, displacedaci ciii neva ne tulburd in vreun fel, de pildd dacl ne cere vreun serviciu.Domnul ne-a poruncit sd ne ferim de un asemenea plcitos confort trupescEi sI fim tuturor slujitori, dandu-neinsuqidrept pild[ slujirea Sa pe pdmdnt,cand n-a cunoscuttihna, spremdntuireanoastri. Exemplu ne sunt si apostolii,indeosebi Apostolul Pavel. l\Tu arareori.in timp ce ne rugim, inirna noastrl doarme.Omul cel l- \ din afari se roagd,omul diniuntru nu. Deseori. cAncl rugim nu ne facem decat si dim din guri. Imbrlcandu-neintru Hristos prin credinli q;i prin impdrtigireacu SfinteleTaine,ne simlim tari ca st0nca. Hristosinseamnd pentrumine plindtatea tuturor bunititilor qi mai cu seami aceaviatd nespus de dulce care ,,cov0rseqte orice minte" (Filipeni 4, 7). Ondtrupul infloreqte,sufletul se ofileqte.Cind trupul triieste in tot largul, sufletule in strdmtorare; cAndtrupul estesitul din cale-afarI,sufletul fldmdnze;te;candtrupul e chipeq,sufletularati rru; cdndtrupul rlspandeqte padumuri plrcute, sufletul exali miasme; c0nd trupul se desflteazd rdzand, sufletul estecoplesitde tristete;cAndtrupul estein luminl, sufletul estein intuneric,in beznaiadului. Falsainstrucfiune zilele noastre indepdrleazd, din ne de Lumina cea adeviratd,,,carelumineazi pe tot omul carevine in lume" (Ioan l, 9), nu ne apropiede Domnul. Frr[ F{ristos, orice invititurr estezrd[micie. mul vechi din noi, cu nlravuri vechi, diavolesti,nu ne plrlseqte nici o clipi, lucrdndasupranoastrl spremoarte.De aceea, connu tenim a ne ocupain predicilepe carele rostim de omul cel vechi qi de faptele sale,pentruca toli cei carene ascult[ sd se poati cunoaste sine,si-si dea pe
/ln "

seamade amdgirilepatimilor li,gu--dat*dgla D,ttm!19ze,!_sl omoareur sine o-g1uly99[r_i,&IglLlg_ggrpqlqge qq_mai esrenou in iume. tiinclJi ,i,,*urr,, *,, in pe pt: 1g.e-a-[l!g-?s-!lq acestchip s4;i in-valiim toti sir-i. ,rulrcrasiri t;i.r]rr!i,zeu,_sd-L iubeascidin toatl inirna.iar pe aproapeie pe Sr[e !r.r:irr"i cil \r fiindci egoismulnu eite compatibilcu diagoiteade Dumnezeu (ruilf.iruc,. sr pele,invltlm dupi cum ne-aporuncitl{Antuitorul sii ne irrlriinlirr,r,r.',,,:.,. si ne rdstignimtrupulcu patimilesi poftelesaie.plir; icear.irl ;Lr ir rril i _ nu .i nou,dar in acelasi timp s-arputeaca cinevasl-mi ia spulcl: ,-,,1,. ,, i-.,.ir,,. ,_ depindede persoand, referiri concretela patimile si p:rl'l*:ir: ziir:i,. cu ,.lir noastre, in general, necesitatea a ,.ristigni"' sau ,_,:.1i,i q_.ilisl la de T) I-l tgyQbl-ql@ cel ce ne insu$;0i4full-d l:1!.gi_ala idr, .:,itiirej,r iig_ de intiniciu_ng!{!!-e-$c_1. Caqd hs"gpesI ri._1r._ t1.}i_!l _,_,,.1tir.. Ur-t

es-te treabd o diavoleasci ci vei fi in stare5;l5r-'api si {'lc:rrerrsiir rr.cturil,--:r,i:: DumneieuiX fe fumineze sd te intirensca. si O lstoria alegeriiqi clderii evreilor (s;i l;-cr,rc;' :,i,jl:rill:,iii:;,_.j ar,,:;) r:.t . , ; . . , . r, ). . , ; ir , n i; I D o mn u liiin a lti peceiceiisunrr:r'ediri i,,i i teazd. Sine pe cei necredinciosi nele,:uno:.ciir--;.i :ti,.l.i,j. , i de si S, isi tinepromisiunile avertismenteie si cerulcu stele putea oare:i:.nu ii rili:Col;::i1..:i ilt;il ;,r ln al ce a impodobit \r.-,frumos cerul siu duhovnicesc Prer,:;f.tnrn cu |ii.r1irsri3.e F:r_:ir,iif;, dr. Dumnezeu? ce a smiltuit pXmdntulcu Cel multesi f'elunte flr'lr!. iurr*n,*:_,-i* I,i 'l,.,irri,::i rdspAndeasci miresmefiri seamln,puteaoaresd nLr-s: r1,li1,-r';tr-?; irnnr: cea dupi trup cu multele si feluriteleflori ale virr,irtlioi,klc;iit..i-r: t.a:it,;ir trli deascd toatearomele duhovnicesti? Astfel St[p6nanoastrii t'iir:i! {,{:;.;i!ri)!i .<,:-r: al dumnezeirii,preainfrumuse{atd toatesplenclorile ;:it tguterx5"t;srp*ie cu si . mai presusde toatearomelepdmAntului. dacl bunatafea O, du;nnt:zeiasc:r rg ar impodobigi pe mine,neru;inatul, pentrurugiciuniie irre.i;L;tr.;-;'-r ru,.i;i_, ii;rir. dacd m-ar inmiresmasi pe mine, necuratuM-a llurnnczcii,r.r.-,,ri: ,i,ir. -,r! putinta!,,Devor fi picatelevoastre cum e cdnnlzul. ca z;ip,;J;i ,'*-,i i i; .i; rc ;i;. vor fi ca purpura, ldnaalbi le voi face" (lsaiatr, iSi. ca *Lilr;,r sii. A dam s-atrufit, vrdndsi fie el insusiDumneze*.st irli1li1; .f1.s-a fdcut p[rtas morlii. Fiul lui Dumnezeu1i-;r ":r:er:i rriilr i;r moartesi a dat viali celui cdzut. nernisuratisnlcr*ni*i .4,.1r,., r-,,r'.,,.,,. .,. o, r; aflat pieireadin pricinalicomiei lor. Domnul a postitsr ll-;-l liir r-r:r,r:.trr !r*ritru a-i face si invie. Ei s-au aritatneascultitori- I{nstos S-: flcr:i :r:cclrititor-. strrind intruparea Dumnezeu. ne rinsl;irin,:.i;i ]iilui ,;ir il::1 \/izand qi ,, Y mea cea deEartd mintea spre cele i-Jr:nltez..*iest: suil;1" s;l r cd pentruaceasta Dumnezeupe pim0nt s-a oogorlt. cil s[ ne riciice]: ce:.-uri pe noi" (AcatistulDomnuluinostrulisus Hristos.coirclac Diav*l'rl .qirrupuJ 8). ne trag insd sprepdmdnt. Hristosne cheanrlsi ne cluc:e vi;rfir r"lr.,.,;. ia ve:,nic:1.

intunelateliir 4-caq$4 ii.iil,r, poti * ronvlls ,ii _OuEo.qfgl9.$tE$tfrAnlle

243

diavolul ne ducein ispiti prin viala ceatrecdtoare, leagi de cele trec[toane re, flcdnd ca cele vesnicesi ne rimAni inviluite in bezni, saus[dindu-nein sufletenecredinfi in viafa veqnici. Luafi seamala uneltirile lui, nu vi lisati ademenitide viala de acum. T n stareasa de acum,omul estepltruns de trufie, viclenie,putin[ creIdintd. indoiall, necredinli, neascultare, frivolitate, r[utate, desfr0nare, invidie, iubire de agonisire,zgdrcenie. lene, uneori spaiml, deznidejde, hotie, minciunl, hul[. Ce trudi uriaql sti inaintea fiecirui om, a fiecirui crestin,aceea a se curdtade murdiria si putreziciunea de patimilor. e obicei diavolul vine si se aqazd noi sub forma unei intenlii rele in sau a unui gAndamlgitor, sau printr-o pofti picltoas[, pentru ca apoi, odatdasezat, lucrezein noi si si ne tulbure.Oarenu cu atdtmai mult sd Domnul, DumnezeulDuhurilor vine qi se aEaziin noi tot printr-un gdnd,prin dragoste curatl qi sfdntl, gi petrece noi, ;i lucreazd noi, qi estetotul pencu in tru noi? Roagi-te deci, fdrd si te indoiegti, simplu, curat, in simplitateagi curitia inimii Eif[r[ nici o ezitare. sI si-1i fie Aqa cum ifi esteu.sor gdndeqti, ugorsi si te rogi. rf'loate nedreptlfile de la oameni inflfiEeazd-le Domnului, fiindcd L Domnul estejudecltor; tu ins[ sArguieste fii iubitor gi curat la si inimi cu toatdlumeasi nu uita ci esti tu insuti un marepicitos si ci ai nevoie de mila lui Dumnezeu.Dar pentru a o merita, trebuie si ai mill de altii. Tine minte! Domnul es de i: qi Ju{gg_dtgr,n rt Lrupe4ito-r daruri i-mi, Doamne, s[ pot iubi mereu pe tot aproapeleca pe mine insumi, sdnu-i port g0ndrdu, orice mi-ar face,si nu lucrezdiavolului. Di-mi si-mi pot rdstigni egoismul,orgoliul, licomia, pufina credinfi qi celelaltepatimi. Semnulnostrude recunoaqtere trebuies[ fie dragostea unuia fald de altul. S[ credemqi si mirturisim cI Domnul estetotul pentrunoi; sd nu ne ingrijim si sd nu ne preocuplm de nimic in lume. Dumnezeulnostrusi ne fie singurulDumnezeual inimii ;i pe nimeni in afardde Tine si nu avem. Sd fim toti in comuniuneiubitoare,asacum se cuvine, ;i tot ce ar putea si ne despartl unii de allii qi de iubire s[ aibi partede disprelulnostru,precum praful pe careil cllcim cu picioarele.Asa si fie! Asa si fie! DacI Dumnezeu ni s-a diruit pe Sine, daci rlmAne in noi si noi in El, dupl cum insuqi ne-a spus,oarenu-mi va da mie toatecAteii cer, lipsi-mi-va oare,putea-vasi md pirlseascd? ,,Domnul mX paqteqi nimic nu-mi va lipsi" (Psalmul 21, I). ,,Cumnu ne va da, oare,toateimpreunXcu El?" (Romani 15, L7). De aceea, suflete al meu, rIm0i in deplini pace qi si nu ;tii nimic altceva dec0t sI iubeqti.,,Aceasta poruncesc: v[ iubili unul pe altul" (Ioan 15, l7). vi sd

244

F5, Doamne,ca in mine, picdtosul,si sesivArseasci minunilebunitifii, atotputerniciei intelepciunii si rale


Apa vie a Sfinrului Duh si-mi umple inima qi sdmi sereverse ea in rOuri,spreslava din lui Dumnezeu m6ntuirea qi poporuluiSiu. intru slc:a lui Dumnez.eu, Celui tn Treimeldudat.Amin. unt o minune a bundtrtii, intelepciunii,atotputerniciei rale, Doamne, cdci ru m-ai chematdin nefiintdla fiinti. Tu mi-ai dat viata si Tu mi tii in ea. Prin Tine. din bunitatea.indurlrile si iubirea de oameniale Fiului rdu, unul-Nrscut,voi mosteniviala vesnici daci iti r,,oi rlmdne credincios, fiindci prin sfantaqi infricositoarealucrareclea Te fi adus pe Tine Insuti dreptjertfi, am fost ridicat din grozavi cidere. riscurnpirat din vesnicd pieire. Slivesc bunltateaTa, putereaTa nemirginiti si intelepciunea Ta. Fr, Doamne,ca in mine. picrtosul, si se sivarseasciminunile bunititii, atotputemiciei intelepciunii si Tale. si prin aceste minuni. doar de Tine cunoscute, mantuieste-mI mine.nevrednicul pe robulTiu, du-mi in vesnica Ta Imp5rilie, invrednicegte-mlde viata cea neimbltranitoaresi de lumina cea neinserati.

huin.lor irnpopntonqt. flori pi"rit"ut", .u podoub" $i irni.li iau "uluxoase ciudat, ochii, casele interioare cu nu? Adici eu, crestin. "or. cm .ererc,

m scgnglpllglrng.jlggurul Dumnezeu. TnlTa melJrgbuie s I,.Mie a mi lipi deDumnezeu este"(Piaffi bine orbire,din stricnci pldcerile lumii acesieiilmalcabautura,desfit g3_a baqilqr,putregaiul tga,

ryslt Am fost mutat la cer intru l{ristos qi rotusi rtiu it.ins tegiioe pfie"r, cu toatdinima si, pe cat se pare,n-asvrea si mi aflu niciodatdin cer, prefer0nd si rlman pe pimant, pentrutotdeauna. toateacestea, cu cele pimantesti, oricdtde pllcute ar pirea, mI apasd mi chinuiesc, qi degiv5d limpedeci sunt nestatornice, stric[cioase,repedetrecdtoare; deqi stiu ;i simt ci nimic din cele pim0ntesti nu-mi pot aducemullumire in suflet si nici linisti si desfita inima, mereu zbuciumati ;i amirdti de zidrrniciile pdmantegti, pini cdnd, p6ni c6nd voi mai fi trup, oare,eu, omul ceresc. rImAne om pimAntesc? voi eu,copil al lui Dumnezeu, careprin sf0ntulBotezm-am nlscut.,nudin sange, nici din poftd blrbiteasci (...), ci de la Dumnezer),,(Ioan 13). Cnnd l, oaremd voi intoarcecu totul spreDumnezeu? Doamne,fi ca prin Duhul Tdu

fifi1r6de *CE

245

cel Sfdntinima mea si seintoarc[ spreTine. indeparreazl-mi-o zldirnicide ile lumeEti.FirI de Tine, Doamne,nimic nu pot face. pe tot l ubim din cale-afar5 ce strlluceste p[mAnt:aurul,argintul,pieprefioase, I-trele cristalurile, oare de ce nu iubim hainelesclipitoare; slavace va s[ vin[, ceac[tre carene cheaml Dornnul?De ce nu ne strdduim s[ ajungemla aceastrilucireintocmaicu a soarelui? Scriseste:,,Atuncicei drepfi vor striluci ca soarele impdrzitia in Tatllui lor" (Matei 13.43). Pentru c[, prin pdcat,naturasufletului nostrua fost pervertitirsi in loc sI ne alipim de cer, ne-amalipit de pimAnt, de striciciune,nu de nestriclciune,am indrigit strilucireapdrndnteasci, trecitoare,stricicioasi, am[gitoare.Cici sucea fletul ne-a fost creat pentru lumina cereascl;i era dintru inceput tot numai lumind qi strilucire; lumina i-a fost datl din nastere, asijderea sentimentul si luminii qi aspiraliaspre lumin[. indreapt[-1iaceasti nizuin$ spre ciutarea luminii ceresti. And vezi o fatl sau o femeie frumoasi, sau un tinlr frumos, indreapti-1iindati gAndulspreFrumusefea supremi a supremeisfintenii, Cireia i se datoreaz1.toate frumuselileceleqtisi plmAntesti.Adicd spre Dumnezeu.D[-I slavi fiindci face asemenea splendoridin pimAnt. Minuneazra-te admirAnd om frumuselea in carestrlluce;te chipului lui Dumnezeu, cum va chiar gi in stareavltlmat[ de picat a fipturii noastre. Inchipuieste-fi arita chipul nostru inillat la stareacleprosldvire,daci ne vom dovedi vrednici de aceasta. sfinlilor, a ingeInchipuieqte-ti cum va fi aritdnd frumuse{ea rilor, a Maicii lui Dumnezeu;inchipuieste-tinegrlita bunltate a fetei lui p6pe Dumnezeu, careo vorn vedeaaievea.Nu te l[sa am[git de frumuselea minteasc[, cea de carneqi sOnge. Pofta esteplicuti, dar picltoasI, corup[toare, potrivnici lui Dumnezeu.Nu-1i alipi inima de frumuseteafetelor qi penfemeilor, ci numai de Unul-Dumnezeu, Cel ce a creattoati frumusetea tru slavaSa si spune:,,Mie a md lipi de Dumnezeu bine este"(Psalmul72, 27), nu de frumuselea trupeasc[ceatrecltoare. eprimareasi jena ce ne cuprind uneori,cAndnu ne reugeqte ceva qi mai cu seaml din cauzavreunuiinsucces vreunlucru. mai ales in preolesc, care il facem spre folosul altora,vin de la vrijmaqul nostrucel pe flri de trup, carecauti in tot locul si ne inghitl ricnind ca un leu, s[ ne ducd la infrflngeresaula p[cat. De aceea, pentruca nimic s[ nu ne poatdimpiedica, trebuiesi pregitim orice lucrareduhovniceasci vreme,cu chibzuinld din si si o imbin[m cu infrAnarea rug[ciunea.SI tindem in toatespredesdvAr;i gire, astfel incdt diavolul si nu giseascl in noi nimic de care si se aga1e. Dacdcumvani se va intdmplao nereuqiti,sdnu cldern pradddeznidejdii, ci sd ne recunoa$tem fafa lui Dumnezeupicitosenia si neputinfa,smerinin du-neinainteaLui. lepddAndu-ne egoismqi, f6r[ a ne ruEina. recunoaqsi de 246

tem cd am pdcituit,cii n-am fbst indeajuns prevdzi*.r;.1.;,r de ne.;un];ir.a1 cupringide lene saude sl[biciune,si ne replcliimclepiica.t. ! ?ncr:riint,lnrirr. nemirginiteimilosdrdiia lui Dumnezeu. cerAndu-l mili si a.jr.rror ir: pe4tlr c:,r timpul ce va utma sd ne putem sivArsi lucriireacluhovnice;rscir biile ci r,; izbAndI. ce te rogi saufaci artceva viatri. ,'..:;:zi r.;i,;i..,i,, in inde*r-ir t],: Tl liTp | doiala, suspiciunea, visarea cresar-trj. crrirceasr:ij. {ii r,crir,j . ri.i::. :,;,1 tul u i l i mp e d ep e n tr u si trupulsa-tifie lLul:ilro o , -i,,., , , . _ . , ; rlir. , : -r. . . ca in toatdviatata.
/1,

n timp.ul rugiciunii obste;ti, ir:imasii-tifie toat;iia Iiuiriliczer..,s; ri,_, r;i J I t t se lr p e a sci nici o clipi de cele pinriitrt e ili. il ; 1 , , 1 , . ; 1 5 g ; 1 1 e 1 . . S iubire infldclratl fali de sufletele oamenilor. nurueir inj i)Liirlit,:z,lt_i. in prrcum qi ravni pentrumdntuirea lor. Roagir-te pentfl ri;. , ,_, ,.liririie ii; sri r,, amenintate un marenecaz: de scriseste:..Tcti:iuiltfrl iii.,:--;:: ,,, ,,,,,.rn,.i; de amigireacelui viclean,,. ...:. v,:t nu huipavpe tr_r;.trrc.rr.e iiL,.r . ,, ,,, T\ e ti-e foame, te repezi r;r1,:1;1 r'f fls1rl,gi trupul.Mr'furcii fir-iiI;ici''ic riri.ir,i {r;ri;u ,,,,,,,ri rir ! ,c spreslavalui Dumnezeu, aclucAnclu-ii antinlein;ii;rt,: ii.r;itr i--1. ri <,e ( iir iic pe toli ne hrineste,de hranasa nestricicioasi- 1'r.upui sl siingeli:sau. cie cum ni S-a dat pe Sine,din dragoste, drept mincaie si i;:iuti-ir:i. r1-rr-iiele rje cuvinteale Evangheliei. provoaci inimii o starecre nelini-,ite. isfrv;r*, crr: cre pari:i T:,.:.1.." I a r r a cii- o . vin e de ra criavorrrr. fiinrrcl er e s r, , , r\ r, , . : rre , irri. l..,i istovire.Domnul esrepacea inimii. ,,V.;;; i; Mi";;;; .;,;;;;;;;.:;;1;.:vdralisi Eu vI voi odihnipe voi" (Matei 11,?g). .,pace;r i:Ls ,rru:i,p3,:,:, vir Mea o dau voud" (Ioan 14, 27). Cdtepatinii, at6tea nelinistisi isto'ir.j;u1ie pofte,atdtea sdgeliascufite carestriirungirriina. atit_r si bc:iti| ilea 1l;ii rnzug pane din viati omul si-o petrecein beznijsufleteascti. de de d T) g t g l'- .!- si m l i gg pr-ins laudiclesirre. m u irirr' ir-ec . : : r, ., , , r, , . . r - l s u n t un n im ic:de fac cevabun.nu fircE tr .c l h lrrrri ii, ; , i1 , . , 1 , 'i,r, . ,,$i ce ai pe caresd nu-l fi prirnit?,, Corinter:r (l 4.7).."Fr:jrir l,.lirier:rrpirteti facenimic" (Ioan 15.5). De vei simti clispret fati clerjilre\.,ii crrrtre a,pr:,pia1i sau d i n t r eai tdi, sp u n e: ,,orice om esteo creatr e . : r, rt rrir: ..;riin lr. , r-1 i; r ir, i Dumnezeu. Toatein el suntbunefoarte,. Facer"ea .rI ) (cf. l. e-artrebuisi f-aci cdncl impirtlsesti cu f)urnne te -l zr:ic:;tiie ain*?:1;'i lrt \-,..cauti la celede sus.undese aflirHristos. sezarrrr dr. rprr;L cre-a lul Dumnezeu" (coloseni3, l), nu la celepimantesti, iiinc.;,,pentrlr aceilsi'. Dumnezeu pimdnt S-apogorAt, s[ ne riclic,.e cerilripe pe ca la nci,. (Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, conclac g). ..In casa Tati],ir;i Mer_r nrr:lte
') Lal ^-l

este noastrd locaguri sunt.(...)Mi duc s[ vi gitescloc" (loan 14,2).,,Cetatea in ceruri" (Filipeni 3,20).,,Fericili cei siraci cu duhul c[ a lor esteimpirdlia voastri mai mult dec0t cerurilor" (Matei 5, 3). ,,C[ de nu va prisosidreptatea a clrturarilor si a fariseilor,nu veti intra in impirilia cefurilor" (Matei 5,20). este ,,Llsa[i copiii si vini la Mine qi nu-i opriti, cici impdritia lui Dumnezeu pentrucare Sa unora ca aceqtia"(Luca 18, 16). Ia seamala scopul Suprem Sale pe plmint gi pentrucarene di dumnezeieqtile a pogor0tHristos din cer Acest scopestesi ne dlruiascl impirilia cerurilor. Taine,Trupul ;i S0ngele. Tinde gi tu spreel. rufia esteun demon.Riutatea de asemenea. invidia, 9i m0rsava $i curvie; gi hula si indoiala asupraadevlrului, Ei deznldejdea;toate acesteasunt demoni. Patimile sunt de multe feluri, dar in toate lucreazd un Patimile sunt de multe feluri, dar toatela un loc alcdtuiesc numai Satana. cor al Satanei,pe mai multe voci, c0nd omul se face una, intr-un duh cu Satana. CAndte simti incollit cu furie Ei rdutatede patimi si cOndte chinuie diavolul in timp ce lucrezi Domnului, acceptl acestechinuri ca pe unele tale, mullumind Domnuinduratepentru Hristos qi bucurd-tede suferin{ele pe cununilestrilucitoare care gtie.i[i pregdteste luil fiindcl diavolul.fdrd sd diavolului. ti le va da Dumnezeu.Amin. impotrivili-v[ neint0rziat u te supira pe cei ce fafi de tine sau de allii i9i dau pe fa![ trufia sau insdmfarea. riutatea. iritarea, neribdarea, ci, aducdndu-1i picate qi patimi, roagi-te pentruei qi poaraminteci si tu suferi de aceleaqi ti-te fali de ei cu bldndele.,,Chiarde va cidea un om in vreo gre;eali, voi, cu indreptafi-lpe unul ca acesta duhul bl0ndelii,ludnd seacei duhovnicesti, ca sI nu cazi si tu in ispiti. Purtati-vi sarcinaunii altora ma la tine insuti, (adicXdaci te-a defiimat cineva,rabdl, de;i ili estegreu) si aqaveli implini 6,l-2). legealui Hristos"(Galateni ritati, oare,destul[ atenfiestlrii sufletului vostru?Este oare sanasa tos, ,,tr[ieste"oaresaunu, esteoareexistenta durabil[? Dacd,in viafa vremelnicdde-acum;i de aici, se bucuri de reugitl, igi va fi asigurat oarevegnici,,reusiti" in viata vesnicl, prin credin![, de pildi? Por,tioarein suflet credinli vie in Dumnezeu,in MAntuitorul, in Biserici, ,,trece" oare neriutate,iubire de drepsmerenie, aceasticredin![ in fapte bune,bldndete, tate, cinste, infr0nare,dreapt[ inlelepciune,milosdrdie,rlbdare, supunere, dragoste munc[ si altele?Altminteri, toati ostenealataestezadarnici; sde ar puteaca sufletultiu si fac[ multe lucruri de toati lauda,;i, cu toateacestea, s[ piari. ,,Ce-iva folosi omului daci va cdstigalumeaintreagi, iar sufletul siu il va pierde?"(Matei 1,5,26). 248

iua este simbolul vietii noastrepimdntesti, repedetrecitoare. Mai intdi dimineafa,apoi ziua, pe urm[ noapteasi, o dati cu venirea noptii, a trecutziua toat[ Aga treceqi viata.Mai intdi copildria.ca zorii unei dimineli, apoi adolescenla maturitatea, si cand soareleurci pe cer, p0ni la ceasulamiezii, apoi daci dd Dumnezeu,bltr0neteaca un amurg si dupi ea moartea, care nu scapi nimeni. de
/1 u

acasi. intocmai Ei fl riunde s-ar duce omul, pdnl la urmi se-ntoarce \-/ gres[nu! griqglg_s-_q gi oric!.!e_ar orn de vazi saude rdnd, fi, lucq bogatsausirac, savantsaunestiutor,oriundes-arafla, oricarei-ar fi locul in societate, orice ar face,trBbqie!L{l!l qite_qi4q qqteacqqd. in cilitorle, pe ci dfUm, qipA lfgbutg_l4rs i4toarc[ acasd,unde il asreapt[rata, mama, fralii gi sg1g11le_{gg1-lqgi. aceasta Casa estecerul, tatil e_D_Umnezeu, mama, preacurataUaqq41gg_dg*@a%"_q,_fratii-m"i mari - ingerii ;i sfinlii, iar toate obligaliile si treburile de pe pimdnt sunt nimicuri si ceeace intr-adevlr se cuvine fdcut aici este strldania pentru m0ntuirea sufletului, indeplinirea poruncilorlui Hristos,curdtireainimii. um sd-L iubim pe Dumnezeudin toati inima, din tot sufletul, cu toatl tiria qi cu tot cugetul.Din toatl inima, adici la modul integral, tiri a ne impir,ti iubirea intre Dumnezeugi lume. sauintre CreatorEicreaturi. Daci te rogi, roagl-te fdr[ si-1i impa4i inima, nu te llsa furat de g6nduri deqarte, patimile vielii; fii tot in Dumnezeu, dragoste de in fa[[ de El. Cu tor sufletul,adicl nu doar din obignuin$,nu doar la modul rational,firi participareainimii gi a voinfei,ci cu toati t5.ria, cu uEurinflEicu jumit[ti de efort. nu c0nd trebuiesi indeplineEti porunci, indeplineste-o o sdrguincios, sudoare cu si cu sdngesi, de se va cere,chiar cu preful vie{ii, nu leneg,agale,apatic. 6t de schimbdtoare estelumea! Intr-un loc, veselie,muzici. intr-altul rugiciuni qi c0ntece inmorm6ntare, de bocetede mort; aici bogidincolo slrdcie lucie, lipsuri de tot felul, de la o imbrlcifie, lux, splendoare, minte decentd cilduroasi la strdmtoare, necurilenieresping[toare, igrasie. Ei La unii slnltate infloritoare,puterecOtincape,la allii boli, decrepitudine, neputinfd.intr-un loc culturi, eruditie,intr-altul ignoranti, obscurantism. Undeva instructiunea profan[ se imbini cu o inalti cultur[ spirituali si cu evlavia aceastdimbinare realizeazd. plicut si armonios acord si un frumos de un ,si ordin spiritual, altundevaaceeagi instructiuneprofani, dar in carerizbate necredinfa,imoralitatea; dezordinespirituali, o dizannonie,o disonantd o care i1i sfdqiesufletul; aici reuEiti in tot ce se intreprinde.dincoacee;ec; intr-un loc se obtinetotul uqor,bani, pozitie sociald, onoruri.decoratii,intr-altul poti sa te lupli cu inversunaresi nu ablii nimic, sau obfii cu efofiuri uriase.Poate rezolvacinevaaceste aparente contradictii? Numai Dumnezeu. Noi nu putem decdtsI ghicim.

249

6/'-'{ui, ite necuviincios cu oamenii va fi necuviincios ;i cu Dum\-z rrt'r,.:Ll, R.especti orn chipul lui Dumnezeu. in mire{ia Eisplendoarea sa nepreturta,tabdn cj!t_pp.,g.$.e ms!t,gregelile $14tgggllggqglgryeaut, pentru-ca;i _Ilornnui 1i le rabdepe ale tale.Vr[jmasul neamuluiomenesc al qi si lui Dutunezeu. nefiind ?n stares5-si verserlutatea asupralui Dumnezeu, ,::r: c;rLtil:. lirce lhip si-r sl-c verseasupraornului - chipul lui Dumnezeu- si, o elatii ar:eas{a, cu toategunoaiele tLufia, invidia,pe carelesale:intunericul, ar cloi'i intriitein o,n"Respectd pizeste-te pe tine insuti, omul,mAntuie;te-1. si nll te enerva. fi r[u, pizmas, ofensa, minti, nu curvi, nu fura... nu nu nu g0ndului, iute ca gAndul ca gi estepur, asemenea si I rfl'lul ,urrului ,3',,;:j i:i!. 5c lroatelegade pdcatsi de alte lucruri stricicioase ai cdt :l!: I '1j,:r,..iri,p,rat* cidea indati din iubirea de Dumnezeuqi de semeni, d,:r.t, 1;1r,:i;rd nr:unriincios, dinir-o pofti pitimagl sau dintr-o rea intenfie. iJr' :ii,:::ii ininia trebilie si ne steamereude veghe,si nu se laseatrasd cude l,inte saude gAnduriviclene,si rlmdni mereuin simplitatesi cur[1ie,in drasi ;:cstede l)umnezeu de aproapele. ,r;.ri clipe pe pilnint sunt atuncicdnd ne inlllim cu at-*"l.-1. tnrcloar;e s ..-gi.rrlui .;,rr* i--ele Susgi indeosebi de atuncicAndafldm sauaplrdm ir-cr,i,.;.*lliiar" :il cerului"Numai atunciputemspuneci trdim cu -ruic,,jri. "ri, iill.',;j.r'ar tleci, penfruca si atingem,la modul esenfial, plenitudinea vielii :,piiiiu"le trebuiesi ne inlltlm ininia mai despesteceleplmAnteqti, Sus,la , c*i- ircoloundeesteadeviratanoastrl viati si adeviratanoastri patrie,cea iir t iii: siiii:sri. riuprimulgimea la distractiilor carese dedauoamenii,dupd piur,i;i:iiilc .,i;gr':j; pr: {-ii1'c irratX i; doar trupului, stai si te intrebi: mai au, oare,oagi riierrir sufie iiir dacl au,de ce nu-i poaftI de grijI, nu se gAndesc m0nr'l la tuiiea iui" yiiin riinC c[ sufletul estesupusnenunliratelor pdcate, care inpentrLi nioafie ;i moaftevegnic[?Existl, oare,chinurile veEnice scxffinri qi el i'i-:;jc:i;:a \'clijiijir? tr]acada, atunci de ce se strdduiesc oamenii atdt de putin :;;ri.r sc -qlrad;"ric:lc sir scape ameninlarea rir gi ijcloc de chinurilorveEnice sI i.'r:snic;i? ce nri separeuirnitor.$i inci: de ce oare ill{rbtiirL{i,;(-ri tci'icii";r Iati ,r; . ,ri:'r.r'iiriii'iri,;i ti;urreniinfricositorul ceas al morlii? Fiindcd n-o si i;u pi,,,i;,,,: ..,'ii,,:1..,i: c'.'*:.li-r:ie^ va veni cl datl si noui randul,cdndni se va Ne :liiirier,.ili ar oat:enii.:rr.', preficeti-vi;i voi in 15r1na careafi fost f[cuti". din t,''f "i1 ri-intrrri ir*i:ri;tiati si cleorgoliogi, pitimasi de legali de pii oe cle Ei rr-ial r',in":ito:;ilcr', rl credeti oareci Dumnezeu arecu ce si vi pedepseasc[? nu Are, i:urn sii ru i,ii.biil Focul gheenei,iezerul de foc, infricos[torul tartar,de r-'are trrirlurd i:rsLr-ci Satana, viermii neadormiti,scrisnireadintilorl Dar iat[, '. r.r:r: i!,,:.'!r. v'',r"i_'ili-lt.:-,,,d. Ace]easi r,otrl... lucruritrebuiesI mi le spunqi mie,

250

fiindcd eu sunt cel dint0i dintre picltosi, ciruia i-ar.r fost pregdtitechinurile iadului, dar de carem-a izblvit Hristos,Cel in Care imi pun toati nidejdea. Voi, fralilor, credetito{i in Hristos,in Evanghelia Lui? DacI da, undevi este viata dupd Evanghelie?Este vreunul printre voi care obignuieqte m[car si citeascdzllnic din Evanghelie, acestmhel dar al lui Dumnezeu, aceastllege a vielii? ,,Toli s-au abdtut tmpreund,netrebnicis-aufiicut. Nu estecine sd facd binele,nici mdcar unul nu este" (Romani 3, I2). ineretul,mai mult sau mai pulin studios,arareorjdi pe la bisericl de ;i, in general,nu se aratdpreocupat educaliareligioasd,considerdnd-o inutill si lisAndu-seatrasrnai mult de ce]e ale vielii. Aceastanu trebuie sd ne scapedin vedere.Este rezultatultrufiei si al unei imaturititi spirituale.Ei consideri mersulla bisericdsi participarea slujbeledivine o prola bleml carepriveqtepoporul de r6nd qi femeile.Uit[ c[ in bisericdslujesccu fricl, impreuni cu oamenii, ;i ingerii, aceqtiaconsiderAnd astfel se fac ci p[rtaqi supremeifericiri. Rlceala fafa de cultul public provine, de bunl seam[, din faptul ci unii nu-l infeleg,iar al1ii,degiau capitat cuno;tinle teologice, nu le-auasimilat,deoarece le-aufost predate riceal[, fird exemple,la cu modul pur ralional, deqi cultul divin inseamni si prin excelenti pacea,dulceatasi fericireainimii. reotul, ca doctor de suflete,trebuiesI fie el insusi liber de orice neajunsuri sufletesti,adicl de patimi, pentru a-i puteatrata pe alfii. Ca p[stor duhovnicesc,trebuie sI fi pdscut el insuEi pe plqunile bogate ale Evanghelieiqi ale mo;tenirii patristice,pentrua cunoaste unde sd-qiduci la pdscutturrna cea cuvAntitoare.Sa fie iscusit in lupta cu lupii care pAndesc sufletele,s[ qtie si-i goneasc[de la turma lui Hristos; sd fie incercatsi tare in rugiciune qi in infrdnare,s[ nu fie legat de poftele gi desfltirile vielii, indeosebi iubireade avutie,iubireade slavi deqarti,trufie, intr-un cuvdnt de sd fie el insuqio lumini, pentrua-i putealumina si pe al1ii,sareduhovniceascd, pentru a-i feri Ei pe allii de stricdciunesufleteascisi s[ se tini el insusi departede stricdciunea carevine prin patimi. Daci nu va fi asa,orice bolnav cu sufletul i-ar putea spune:,,Doctore,vindeci-te pe tine insuti!" (Luca 4, 23), pentruca s[ mi incredinteztie spre vindecareabia dup[ aceea.,,Fi1arnice, scoateintii bdrnadin ochiul tIu gi atunci vei vedeasd scofi paiul din ochiul fratelui tiu" (Matei l, 4). J nima este, prin natura sa, sensibill, usoari, de esentl spirituali, ceIreascd. pize;te-ti-o.Nu o ingreuna, o tragesprepimdnt, fii cumnu pdtatin mdncare, bduturi, in generalin pldceritrupesti.Inima estetemplul in lui Dumnezeu. ,,De va strica cineva templul lui Dumnezeu,il va strica pe Dumnezeu el" (1 Corinteni3, l7).

25r

creEtincu inima, adici fii inrotdeauna sincercand te rogi gi in raf]ii L port cu semenii:credincios, ndddjduitor, bland,bun. binevoitorcu toati lumea. drept, neagonisitor, compitimitor, milostiv, infrinat, infelept, ribdltor. supus. curajos. , c0t de mult ne-apretuit sufletulsi i-a dorit mdntuirea Domnul nostru Iisus Hristos,Care a pogordtpentrunoi din ceruri, ludnd suflet gi trup de om, a indurat pitimiri grozaveEia murit pentrunoi. Dar, oare,imi pretuiesceu insumi sufletul, mi ingrijesc de ve;nica lui mAntuire?vai, nu stiu s[-l pretuiescqi nici nu am invitat. pdni acum, si r[spund pe misurd dragosteiM0ntuitorului meu, fiindci rn-am legat cu totul de pimdnt, m-am dedatlenei si patimilor. Putea-vei, oare,aveain tine dragoste Dumnezeu de si de Impdrilia Sa, de vreme ce inima iti estestipaniti de dragosre pimanteascd, iubire de desfitiri, egoism,trufie? Aqa cevanu va fi cu putintl at0ta timp cat nu i1i vei ristigni ,,trupul,impreuni cu patirnilesi cu poftele" (Galateni 5, 24). Fiindci,,nimeni nu poatesd slujeasclla doi domni" (Matei 6, 24), iar,,pFete4ia lumii.e$e dtSudtUat.4-dg.AUgrfgzgu" (Iacov 4, 4). Scris este: ,,Nu iubili lumea, nici cele ce sunt in lume", ,,adici pofta trupului Ei poftaochilor;i trufia viefii...",,$ilumeatrecesi poftaei, dar cel ce facevoia lui Dumnezeu rimdne in veac" (1 Ioan.2.15-ll\. omnul Dumnezeu,pentru neincetatele cereri cu care venim inaintea milostivirii Sale,ne d[ curaj, vdzdndin credintanoastrl neabltutl semnulcredinteiqi al nidejdii in El, Noi p[c[tosii insi ne mAniempe siracii carenu inceteazd, de zi a ne ceremilostenie;ne mOniem zi chiar si pe micutii cersetori,a cdror increderein oameni este foarte mare gi a cdror convingere de bunitateaaltoraestenemlrginiti, fiindcl ei insisi mai suntcurafi,buni, nu lin rdutatea.Fiind noi arghirofili, trufaqi,iubitoride desfitiri, de cele mai rnulte ori ii privim cu disprel,ne ristim la ei - ace;ti rnielugeinevinovati-, ne iesim din fire, nu vrem si inlelegem ci pe ei ii imping mereu si ne ceari ajutorfoamea,lipsa de imbrlciminte;i de incll$minte, faptul cI proprietarul sauproprietireasa inceteazi si le ceari banii de chirie pentruungherulin nu care igi gisesc addpost.oare nu sunt ei aceia care, prin gura proorocului David, strigr citre Domnul: ,,Mult ne-ams[turat cledefiimare; cd prea mult s-a siturat sufletul nostru de ocara celor indestulati;i de defdimarea celor nrAndri"(Psalnrul122,3-4)2$i, bineinleles, devreme mai tdrziu,jelamai sau nia lor va ajungela cer. Dar ce spun?A ;i ajunsdemult la urechileDornnului savaot si a gi stdrnitmaniaLui asupranoastrr;i dreapta-I rizbunare. pana acumn-amduslipsi de nimic,miluindu-ipe altii, gi nu voi duce r lipsd cat timp voi fi, fiindc[ Domnul ,,ieri si azi si in veci esreacelagi" (Evrei 13, 8). Nu degeaba spuneci m0nacaredr nu sdr[ceste se nicio-

252

acumDomnulmi-a inmullit bunurile vremelnice, mi le-aimdg!1.Pand nu pufinat. Dauslav[ induririlor Sale, bogatei Salemile.
u esti, o, preo^tule, reprezentantul credinlei si al Bisericii, al Domnului Hristos Insusi.Se cuvine sd fii model de blOndete, tirie. de de rdbdaregi de duh inalt. sivdrgeqtio lucrarea lui Dumnezeuqi nu trebuiesi cazi cu duhul in fala niminui, sd nu linguqe;tipe nimeni, nici sI te faci sluga cuiva; consider[ lucrareata mai presusde toatecele omenesti. ine s-aobiqnuitsi dea seama, spovedanie, toatecele ce a ficut la de in viata de-acum,aceluianu-i va fi frici si dea rispuns, in acelasi chip, la infricoqltoareaJudecatl a lui Hristos. De altminteri, tocmai pentru aceasta gi fost instituiti aici pe p[mdnt, ca o sumardjudecati, poc[in1a, a pentru ca noi, cur6lindu-ne;i indreptdndu-ne prin mlrturisirea pdcatelor,sd putem da un rlspuns de caresI nu ne fie rusinela infricositoareaJudecatla lui Hristos. Este o prim[ trezirela pociinti sinceri, una care se cere f[cutl cel pufin o dat[ pe an. Cu cdt ciinta ne vine mai tArziu,cu atdt estemai rlu pentrunoi, cu atAtmai mult ne vom incurcain itele picatului si cu atdt mai greu ne va fi si dim seamade cele ficute. Al doilea lucru care ar trebui si ne indemnela spovedanie estelini;tea pe carene-o aduceea.Cu cdt mirturisireane va fi mai sincer[,cu at6tne va fi si sufletulrnai liniEtit.Pdcatele sunt ca niqteserpi ascunqi caremu;ci din inima omului ;i din toati fiinta lui. Nui lasdo clipi de linigte,ii sugneincetat inima. P[catelesuntca niqtemiricini agdlitori care infeapi intruna sufletul. Picatele sunt intuneric duhovnicesc. Cei ce se cdiesctrebuiesd aduc[ roadede poclinti. Pociintei ii vin in ajutor conqtiinfa,memoria, imaginafia, afectivitatea,vointa. Fiindc[ in greseali suntimplicatetoatecapacitdtile sufletului,de aceea poclinta trebuies[ fie si din tot sufletul.Pociinla care nu trecedincolo de cuvinte qi care estelipsiti de intentia de indreptaresi de zdrobireainimii nu este decdt o fitdrnicie. Picateletulburl conqtiinfa, trebuiesi o limpezim; prin pdcate afectivitatea se atrofiazd,, degradeazi, se trebuie si o trezim; vointa se anchilozeazi,nu este in staresd se indreptesinguri, trebuiesi o silirn si-si revinl. ,,impirilia cerurilor se ia prin strlduinfi" (Matei lI, l2). Mirturisirea p[catelor trebuiesI fie din toatl inima, profundi, deplin5. ai. fratilor! Oare nu vom dispirea curdndroti de pe fala pdm6ntului, ca qi cum n-am fi fost niciodati? unde ne sunt faptele de iubire? unde indeplinireaporuncilorcreatorului? unde esteduhul lui Hristos din noi? Unde bundtatea, smerenia, dragostea de sufleteleoamenilor, fatl nepisareafa$ de cele vremelnice?unde rdvna fali de bunit[1ile duhovnicesti?Cdt suntemde progti gi c0t de mult ne pierdemin desertdciuni! Neam schimonosit chipul sufletuluinostru,ne-amschimonosit viata, am intorso pe dos.Nu-i suntempllculi lui Hristos,ci diavolului.

253

seninsi pasnic.firi seam[nde frumos,presirat cu stele. fi errrlacesta \".ne va infdiisaodat[ o priveliste qi inspiimiintdtoare aceasta va se intAnipla ?naintecle arltarea lui Hristos p. i"r. O, picltoqilor, ciuta{i si irrvirtali zihiic rirn Lrliysfistea cerului.atAta timp cdt mai putetiinvila. ,,Soaiei- se r,;iiutuneca luna nu va mai da lumina ei. iar stelelevor cidea din :li r:cr'"ih4atri 24. 2tlt. o falsI. $*} xista.:;;rtrcrestiiri, viatdadevirat[,reali. si o alta aparenti, .{,i5ri tiiiiestipenti'r,t si bei si s[ mindnci, sI te imbraci,s[ te plimbi, ca sa ie ?mbcgitesti.?n g,-';reral tldiesti pentru pliceri qi preocuplri pimdnsI tcgti,i:ri; -tiilir-ira irunol;l cale intrigi, uneitiri,pentrua-i judecaEi bArfi pe allii este* ,;iati apai:enta. triiesti pentrua-i binepllcealui DumnezeuEi a SI fi de fclos seirienil*r,a te ruga pentrumAntuirea sufletului lor, ajut0ndu-iin 'rctci.rpuis; re riiarltriiasca. ce inseamnis[ triiesti cu adevirat.Primul iati mcri ri; r.,l;iii tste o uroartesprritualS continud,al doilea, o neincetati viatl itr ciuil. jll'Lrs despre BisericaSa:,,Voi zidi BisericaMea qi po4ile **\r.)illirrir:-r nii s-a -fr.J1311,;ur o vor birui" (N{atei16. 18).Aceasta spusatdtin prii'iuta pistorii,.irBiserieii,a ierarhieibisericesti, tuturor adevdrurilor cresa rrr:rlsirtului., sr il aceea dogmelor, c6,t poruncilorsfinteicredinleortodoxe, a a rlttiiirJi Slirrteir:r'ia.ine ielurgiilorconstituite, exemplu, de Liturghia,Hiro-ui ti:,nia.(-unLrnia, Bs-')tezui, h{irungerea,acestea fiind statomicitepentru toate i'rac*iile. r;imase neschirnbate secole. de Iati cit estede puternici Biserica intemeiatiil.: D*mnul! l-ine minte cuvinteleDonrnuluigi sd nu te tndoieqti nicr i; clipa ':ir;ids,iv6rsesfi Taini" Fii tareca diamantul. o . :i. rog Domnului.mai alesin SfdntulAltar, fU .,t . .'!r.,ri. r:r;r in blserica lVfi irrr, :rfrntel ,:t,.]:, $,{ese. la proscomidie, sau cici, aflAndu-m[inbihil;':;il,i l}r"t*:ezeuma face sd mi simt transfigurat, prin minune. ';r:rir;ii. ca CarirJ inait lugijrir,uii pocdinti si de urnilint5,simt cum mi se desprind ar: de pe sufiet,.spinii".l;,unnti sedezieagilegiturilepatimilor,cum m[ cuprinde ' rll.;;,rr;ire i;:aur;i.n. fiiiai Tcati irJ:itasi toatdfascinatia patimilor dispare;i ';inrt:iirrr'rli lil:l lrri-irit srii lumii r,:cI lunea. cu toltteale sale,a murit pentru iili.t-l;, ,1i.:; {:i.trtl i;iiiesl iti Dunrttezeu pentruDumnezeu, ci-1. iir; sii si numaipent;rt []*iitr;c'r,.::.u., tr;51rund;.::.r de el, cii suntintr-un duh cu El, cd r:].r::r totul ,'r-*il ficrii iiiii,.;'.:iliai qopil careigi gisestelinisteape genunchii uiiui mamei sair lnitia mi se uinplede o cereasc[, dulcepace,sufletulmi se lumineazd rie iiimini cer"easci; oriundem-aguita, vid totul scildat in lumin6, toateimi ;.ipar iinipede.deslupit,simt prietenieqi dragoste fati de toli oamenii,chiar qi f;;iri.;ie,'rijt-'iisi, sunt gata sI le g[sescindreptaliri s-isi-i ieft. O, cdt de feri.t< A

cit estesufletul cAndse afli cu Dumnezeu Cu adevirat bisericaesteraiul pe ! pdmdnt. puteafi lucrul cel mai groaznicpentr.u om? Moartea? un Da, , (-re-ar ' \-, moartea.To{i ne cutremurdmde spaimamorlii, de gdndul ci vom muri, cd ne vom da ultima suflare. cat de sfasieroare este pentru pirinti moarteacopiilor dragi,cdndii vid zicand tdr[ suflarelDar nu ue inrpdi*an-

o"-nAQ!9l-e*la-q-Loua Priznuim in fiecare Ouminicairwlerea.tul HFtos, rlel{, dar gi propria noastri inviere din morti: s[ invdtirn necontenitsi murim plcatului, si inviem cu sufletul din fapiele *o4ii. i,ru"geii"au-ne cu fapre bune,si si nu ne pldngem,nem0ng0iati, morlii; sI invitdL'si primim *ourtea.fdrx spaimi, ca pe o hotrrare a Tatilui ceresc,fiindc[, prin invierea lui Hristosdin mor1i,moarleanu trebuiesd ne mai inspiimdnte. dcatul estein aceea;imisurl absurdsi fatal. De pildi, belivul, din cauzaabuzului de biuturi alcoolice se imbolndvlste si, in acelaqi timp, se dedi la tot felul de fapte ruqinoase indecente, care ii este lui qi de jeni si-;i aduci aminte cdnd e treaz,qi cu toate acestea, continud s6 insugi bea; lacomul de mancare,robindu-sepantecelui,simte o greutatein corp dupi ce s-a ghiftuit,capacitatea actiunei se blocl-rcazd, de fimba i se leagi'" iqi dd seamasingurcd a cdzutin animalitateqi ci a ciipdtatdeprinderiae animal, fiindci a inceput sd-i priveasci cu rdutatesi uri pe cei din lurul siu si pe cei cu care Eade masl sauii cer milostenie;simte cevaca o strdmtorare la gi o suferinfl, nu mai are liniste, nu mai estein staresi cugetela cele inalte. si fie cre;tin adevdrat, s[-gi consacre viafaunui scopinali si.u rour"u..rtea, continud sd fie hulpav, si mlnince peste rniriuri; desfrdnatul?si di seamacd prin patima lui isi necinsteste isi spurcl firea, sufletul si trupul, si qi se expunebolilor, iEi perverteste rostul vielii itatornicit de Creator,," fu." de ruEinpl,SStoate acestea, continui si trdiasci in clesfrinare; arghirofilul vede capogStl4 il striveqte, inrobegte, frustreazd il ii libertateaspiiituali, il lnoeparteaza l)umnezeusi de iubireade aproapele, abatede la adevirata de il viali gi ii aducemoartein suflet,il lipseqte linisteasufleteascd trupeas_ de gi cr, il impovdreazl, griji si, cu toate acestea, cu continui si strangi bogitii, sporindu-;i mereu povara, panr cind, istovit de griji, se imboi-nru".i"'ri moare'vitdmdndu-sisufletuldin pricina preamulteibogSlii.Aceleaqilucruri pot fi spuseqi desprecelelalteplcate: trufia, rdutatea, i-nvidia.

adevdratului cteslte!!q qggl ru-99rnnrdre,rq!t!e-4yl9rr.,-qgg_g Moartea

pu4lqiggpuwietii vesnice.fatd de careaieastl @ vlafd vremelnicdnu-i decAtun drum scurt si strdmt, presirat cu suferinte.

tali qi nu vi intristalidin cale-afard, fra{ilor!Brygqartea sa, Iisusrraa"r"i grffi: torul a biruit moaftea noasfr5- pri! inviere, Saa pus-rg4e.!!g_U-u-f nrin rii nou.G. :9J91_qrrY+maallgqrla4sllo. invierea tq {iec1e.srpt{maq{.{ugr!ni_ca_, p{4quim, intrqljriiroi Gi in"iit,liitoui*u

255

p[timaEI fafl de pimanteasci,dragostea I stdrpimdin noi dragostea frumuseleatrupeasci,fala de desfitlri, de cAstigmaterial,de profa![ priul nostrutrup, de onoruri; s[ ne insuflelim de dragostea de cer - patria noastri cea adevirat[ - de suflet - acestcetilean al cerului - de fapte bune; qi &u-ram!o!ca rubpslq_trypql qg_lglim toate cele pe care el !e dlsprg1qie;te (de moarteq! la judecati), s4 iubim sirdcia, re-teme pildi. gQ_qdq!la $t_de-care pe qei boJnavi.pe in suferinld. cei dnd esti cuprinsde vreo patimd,lasi-i pe cei din jur si rddl de tine ;i s[-1i facd in ciudi; nu te suplra citusi de putin pe ei, fiindca i1i cii egoismul,recunoa$te nu ai dreptate5i cd inima fac un bine. Rdstigne$te-ti cu ta treceprintr-o r[ticire. Comp[time$te-ifi depldnge-i amar pe cei ce iau in rds cuvintele;i faptelecredintei,evlaviei ;i adevirului, pe cei ce se impotrivesc binelui pe careil faci sau ai vrea si-l faci sprefolosul semenilor.Sd te fereasci Dumnezeu sI te mdnii pe ei, fiindc:I sunt jalnici. vrednici de plins. Slavi Jie, Doamne,Mdntuitorul meu,Careprin rugiciunile mele m-ai izbdvit de tirania patimilor! lnd vi aflati in biserici, nu uitati ci suntetiin prezenlavie, realda cd Iui Dumnezeu, stati inainteafetei Sale.sub privirile Sale;i in prezenlavie, reali a Maicii Domnului, a sfintilor ingeri ;i a Bisericii celor intAi-niscufi,adicl a sfinlilor str[moqi,prooroci,apostoli,ierarhi,mucenici, cuviosi, cuvioase.Se cuvine si aveli mereuin minte amintirea;i conqtiinta acesteirealitlti ori de cdte ori vI afla1iin biserici. stdndcu evlavie, ludnd partedin toati inima la sfdntaslujb[. unt o nulitaternoral5.Daci nu m-ar ajuta l)umnezeu,nu mi-ar veni in minte nici o ideecu adev[ratvalabill. n-asaveanici un sentiment pozitiv, n-a; fi in starede nici o faptd cu adevirat buni. Daci nu L-aq avea pe Domnul, nu mi-aq puteaalungagdndurilesi sirnlimintele plcltoase care simt 9i trufia...l'ot ce gAndesc, m[ impresoard, riutatea,invidia, desfrAnarea, qi de infinitl este fac sprebine esteoperaDomnului. O, c0t de cuprinzltoare lucrareaharului divin in mine! Domnul inseamni pentrumine totul, o simt spre limpede,o simt mereu! A mea estedoar aplecareat pIcat, ale mele sunt neputinfele. cdt de mult trebuiesd-L iubim pe Dormrul,Care a binevoit sd O, chipul ;i asemdnane chemedin nefiinli la fiinli, si ne cinsteasc[ddnciu-ne rea Sa,si ne aqeze raiul tuturor desfitdrilor, sd ue deain stlpAnirepimdnin tul; cAndnu ne-amsupusporuncilor Sale.c0nd ne-amlisat ispitili de diavonoastrd, lul, cdndL-am deflimat f[r[ mlsurd pe Creator,pritt nerecunoEtinfa lulnd asupr[-neinsuqirileispititorului - trufia, rlutatea, invidia, nerecunostin{a, sub toate aspectele acesteia prin carea inceput si ne ,,dealeclii" ca unor captivi ai s[i, Domnul nu ne-aindepirtat de la Sinepe vecie,ci a bine-

256

voit sdne rlscumperede pdcat, blestem;i de moarle,in caream cizut prin de pdcat,pogorandEl insuqipe pimant, la sfar;itul veacurilor,lu6nd firea noastri; a devenitEl insuqiinvildtorul, Doctorul,Ficitorul-de-minuni si Mintuitorul nostru; a consimfit si fie supusla chinuri si si moari pentrunoi, pentru ca si nu fim supu;i pieirii veEnice; inviat, pentruca si nbi si inviem din a moarte, s-a indlpt la cer pentru a ne inilp acolo si pe noi, cei cizuti prin pdcat.S-a ficut pentrunoi toate:mancare, biuturi, lumini, curitire, sfiniire, s[nitate, puteremijlocitoare,mdntuitoare, pdstritoaresi milostivitoare. nu insemn nimic, dar prin harul preotiei, prin faptul c[ impart E ! Ldumnezeiescul Trup si Sdngedevin al doilea saual treileafactoi de vindecarea unor suferinte:prin mine harul Duhului Sfdnt ii face sI renasci spre mdntuire pe prunci gi pe vdrstnici, ceea ce se slvarsesteprin Taina Euharistiei, a Trupului qi Sdngelui Domnului; prin mine, creclinciosiise unesccu Dumnezeu, prin mine se leag[ Ei se dezleagd picatele oamenilor.se inchid qi se deschidcerurile,suntdatepovetemantuitoare suflet,reguli de de viati etc. O, cAtde vrednicde cinsteestedarul preotiei! Fratilor, luati iminte cite fapte bunerevarsi asupravoastri Creatorulprin preoti! e foarte multe ori ni se lasi asuprainimii beznaduhului rrutitii, r-'f c,41s impiedici si vorbim in liniEtecu acei dintre apropiatiino;ne tri care ne-aujignit in vreun fel, o dat[ sau de mai multe ori, sau care si-au exprimatnemultumirea ceeace ne priveste. in Trebuies[ stlruim in rugiciune cdtre Domnul, pentru ca El InsuqisXne risipeasci beznariuti.tii si si ne umple inima de bunltate Ei de dragostefati de vr[jmaqi, fiindci acesria, orbiti fiind de patimi - trufie, pizmil, arghirofilie,rlutate -, nu sunr stipani pe sine, nu $tiu ce fac, asacum nu stiau ce fac vrdjmasii Domnului nostru Iisus Hristos, careL-au prigonit de-alungul intregii Salevieli plmintesti si care,in cele din urmI, l-au omordtcu moarterusinoasi.Si nu uitdm cd credinla cregtini consti tocmaiin faptul de a ne iubi vrdjmasii.,,cdci daci iubiti pe cei ce vi iubesc, ce r[splati veti avea? (...) Au nu fac si neamurile (pagOnii) acelasi lucru?"(Matei 5,46-47). dutati mai intdi impirilia lui Dumnezeusi dreptatea Lui ;i toate 1r se vou[" (Matei6,33). Cum,in ce chip si ciu,, \.- acestea vor adduga trm mai intai impdrrlia lui Dumnezeu? Iati cum. sr presupunem vrei si ci faci un drum undeva,pentruo treabi oarecare, mergandpejos, cu un vehicul saupe api; roagi-te lui Dumnezeusi-1i cllduzeascd mai intAi clile inimii si dupi aceeape cele ale clldtoriei pe care vrei sI o faci. si te indreptezemai intOi pe ciile vielii, potrivit poruncilor Sale.Trebuie sd doresti aceasta din toatdinima si si te rogi de mai multe ori in acestsenslui Dumnezeu. cunoscdndu-fidorinfa sincer[ gi str[daniade a-l respecta poruncile,Domnul iti va indrepta,pulin cate pulin, toateciile tale. Mai departe,dacl vrei si-ti aeri-

257

se$tilocuintasausd te plimbi la aercurat,gdndegte{e mai intdi daci propria1i inimi estesaunu curat[. Mulli dintre noi dorescsi-si aeriseascd inclperea in caretrdiesc(ceeace esteexcelent)sausi se plirnbein aer liber, dar nu se gdndesc le estetot atatde necesard ci aerisirea sufletuluiEia inimii (o aerisire, ca sd zicem asa,spirituall, a sufldrii de viali) ;i, trdind in aer curat,iqi inglduie ganduri rnurdare,impulsuri indecente inimii, vorbe spurcate ale qi chiar o spurciciune trupeasci.De cauti lumina materiald,adu-1iaminte de lumina spirituald,fdrd de care sufletul rlmdne in intunericul patimilor si al mofiii spirituale.,,8u, Lumini am venit in lume - zice Donmul - ca tot cel ce credein Mine si nu rdmdndin intuneric" (Ioan 12, 46). De vezi furtuna bantuind si urlind cu furie sau citesti undeva despreun naufragiu,adu-1i amintede furtunapatimilor omenesti, carenu trecezi si nu iqtemuget qi cea tulburarein inimile oamenilorsi care face si esueze corabiaduhovniceasci a sufletului,sauchiar corabiasocietilii. Roagi-te sdrguitorlui Dumnezeus[ potoleascd furtunap[catelor, precuma potolit oarecAnd cuvdntulS[u furcu tuna pe mare, ;i sd dezrlddcineze inimile noastreplcatele, readucdndudin ne pentrutotdeauna linistea.Dacdsim{i foamesauseteqi vrei si mlndnci sau s[ bei, adu-ti amintede foameaqi de seteasufletului (lui ii estesetede adevir, de sfintenie,de mdntuireintru Iisus Hristos). Dacd nu-l saturi, sufletul poate se moari de foame, ripus de patirni, istovit, chinuit. Ogoindu-ti foameatrupeasc[, uita sdogoiesti. atdtmai vArtos intAide toate, nu cu si foamea sufletului,prin vorbire cu Dumnezeu, prin pociinli de greqeli,cu iniuri curati, prin citirea istorisirilor qi inv[1[turilor din Evangheliesi rnai ales prin impirtdqirea cu Dumnezeiestile Taine ale Trupului si sdngelui Domnului. Dacd iti place s[ te fdle;ti cu o imbriciminte frumoasi, chiar in timp ce te imbraci cu ea,adu-ti amintede nestricicioasa hainda adevdrului, in care cea trebuie s[ ne fie imbricat sufletul, sau la lisus Hristos, Care esteimbricdmintea noastrdduhovniceasci, dup[ cum s-a spus: ,,CA1i Hristos v-ati in botezat, Hristosv-ati imbricat" (Galateni 27). Pasiunea in pentrueleganti 3, vestimentarl facede celemai multe ori si pileascdcu totul in inima noastr[ gAndulla imbrlcimintea ceanestncicioas[ a sufletului,reducAnd toatdviata la o preocupare de;arti pentruimbricdminte luxoasi. Dac[ esti elev saustudent la vreo institulie de invitdmdnt, sau funclionar, sau ofiler la indiferent ce arm6,sau tehnolog,pictor, sculptor,industrias,maistru de atelier,adu-fi aminteci pentrufiecaredintre noi qtiintasupremi estes[ fii creqtinadev[rat, si crezi cu adevirat in Dumnezeu, Cel in trei ipostasuri, ,,vorbesti"in flesd carezi cu Dumnezeuin ruglciune, si iei partela sfintele slujbe, si respecfi poruncile si rdnduielile Bisericii qi sd-L porli in inimi pe Iisus inainte de lucru, in timpul lucrului, dup[ lucru, fiindcd El estelumina,puterea, sfintenia ajutorul nostru. Ei

258

cu cd, oricdt de mult ne-ar preocupasinitatea gi /^l onstatdm mirare \-, oricdtde marear fi grija de a ne-oplstra, oricdtde sitioasesi de gustoasemdncirurile pe care le mdncim ;i biuturile pe carele bem si oricit de mult ne-amplimba in aer liber, pdndla urm[ pe toti ne lovescbolile si decrepitudineatrupeasci,pe cdnd sfinlii, caren-au pus pret pe trup, mortificdndusi-l continuuprin infrdnaresi post,culcAndu-se mereupe pimdntul gol, qi-au fdcut nemuritorqi sufletul,qi trupul. Trupurile noastreghiftuite,indopatecu toatebunlt[gile, exali miasmeneplicute dupi rnoarte;i uneori chiar in tirnpul vielii; cele ale sfinlilor inflorescEir[spdndesc bun[ mireasmi atit in timpul vietii, cit si dupi moarte.Ce fapt uluitorl Vrdnd sI ne,,construim"trupul. parfumdndu-ne ni-l distrugem;ei distrugdndu-lsi-l ,,construiau"; trupul, nu reuqims[-l ferim de putreziciune; sfintii insd,clrora nu le stitea in gdnds5-si parfumezetrupul, ci s[ le fie sufletul bine-rnirositor fata lui Dumnezeu, in mireasmia trupului.Fratilor!Trebuiesi intelegeti s-auinvrednicit de buna si ce estecel mai importantlucru in via1i, careestescopulvietii: stiomorAmtrupul, cel ap[satde atdtea patimi, pofteletrupesti.pnn infrAnare, muncl, ruglciune,sd nu-i alAfIm patimile prin ldcomie,imbuibare.lene, ine este.in toateprivintele,si-i ajutim pe cei nevoiasi. Cei ce fac aici pe pdmAntfapte de milostenievor fi ei insisi niluili la infricode ;itoarea Judecati.Dar gi in aceastlviali ei au parteadesea mari mile din parteasemenilor,primind uneori degeabaceea ce allii oblin cu bani grei. gi Intr-adevir, iubitorul de oameni,preadreptul preaindurdtorul nostruPirinte ceresc,nu-i va rispldti, oare, pe cei milostivi ;i in viata de-acum,pentru a-i incurajasprefapte mari, saupentrua-i face sI continuefaptelelor de mipe lostenie;i pentru a-i indrepta pe cei nemilostivi, care ii batjocoresc miestedrept si o merit5. lostivi? A-i rlspliti pe acegtia D I-l 7-t Atepretextederizorii nu ne oferl mereu vrijma;ul neamului omelr.-, nesc spre a ne face s[ ne urAm semenii,si ne supirim pe ei s[-i privim cu rlutate gi s[ trlim fIcAnd pe placul atotdistrugitorilorlocuitori ai infernului. Nu alerga dup[ nllucile diavolului, lasd deoparteorice vrajbi, pe iubeqte tot omul, fiindci iubireaestede la Dumnezeu. iadul din mine ori de cAteori mi rog Ei, T\ oamne.Tu birui necontenit L'l f,vs6pdni acum n-am ajuns in iad, Ji-o datorezTie, Doamne, Biruitorul iaduluil Slav[ Jie, Bineficitorul EiMAntuitorulnostru! Ce ne-am facefdrd Tine? Am fi intocmai fiarelor,ne-amsfAsia unii pe altii. S-arint0mpla aceasta indivizii, dar si cu popoarele. cu Daci indivizii qi popoarelear trai dup[ EvangheliaTa, n-ar mai exista vrajbi. lupte fratricide, rizboaie. Cdnd oare ne vom da seamacd trebuie s[ trlim dupi Evanghelie,pentru

binelenostru,cel vremelnicsi cel vesnic?C0t de putini sunt astizi cei ce citescEvanghelia! oamne.fac mirturie inainteaTa ci energiasi sinitatea, vigoarea J) l-l fizicd si spirituali nu pot fi obtinutetriinJ tor rimpul intr-o cisi de vla.nfn sauin plidur", ci Ia Tini, in bisericd;i mai cu seami in timpul Liturghiei si prin Ditdtoarele-de-viatd Tale Taine! O, suprema fericire isfintelor Taine! o, viali izvorati din SfinteleTaine! o, negriita dragoste dumnezea ie;tilor Tainel o, minunati si vesnicdpronie dumnezeiaici,cea care dai mdntuire ;i indumnezeireprin sfintele Taine! o, preinchipuire a viefii veqniceprin SfinteleTaine! preasfdnti Niscitoare de Dumnezeu,Stipina mear Jie m-am rugat I inainte de Liturghie,ca si ceri Domnuruisi-mi dea harul de i o saviirqr puteremultd, intru slavaSa,mAntuirea cu lumii qi mdntuirea mea! Tu ai orinduit totul spre bine. Mullumescu-titie, ajutitoare atotbund,grabnicascultdtoare, nddejdenedezmintitiI lane binefacerinu mi-a adus pani acum credinp in Hristos! Nu le lr.-, stiu nurnrrul qi nu voi vorbi desprefiecarein parte,ci numai despre una:de cateori nu mi-a adusliniste,nu mi-a scossufletuldin lulburare, nu mi-a alungat patimile! De cAteori nu mi-a indreptat pornirile str0mbeale inimii, de cOteori nu m-a curdtat de pdcate,nu mi-a scipat sufletul de moarte!Cdt de apropiat esteDomnulde omul credincios! ne esteca aerul, El ca respiratia inimii qi a sufletuluinostru. zA. J[r multumesc,Doamne,din toatdinima pentru suflareabinefic[toare r a Duhului rdu Sfdnr,pe care o simt in timpul rugrciunii publice al ;i celei de acasd,pentru curitirea de p[cate, pentru pace, umilintl qi lacrimi, pentrupdrinteasca-Ti rnAngdiere, pentrucurajul qi putereape caremi le dail T\ e eEtipreot, trebuiesi te rogi mai alespentrucurilirea, Iuminarea, r-'l sfintirea si innoirea poporului lui Dumnezeusi pentru propria ta il1gk.,fiinci, dqi bei deseori Sdngele Legii celeinoi si mindnci din Trupul dltltor-de-viafl al Mielului lui Dumnezeu, prin carete pofi renastesi innoi, totuEi,din pricina nerdvneitale, p0ni acum nu te-ai n[scut din nou, nu te-ai innoit, supusfiind in addnculinirnii tale patimilor pe care le-ai avut in tine Ei mai inainte. Vino inainteaDomnului cu rugiciune fierbinte pentru innoirea ta si a poporului lui Dumnezeu.Nu poatefi jertfa mai plicutl lui Dumnezeudecdt aceasta. Adu-o cu credintd,cu nidejde neclintiti, cu dragoste nefilarnici. Fiindci Celui ce a venit sd facl dintr-un veqmdnt vechi unul nou qi sI toarnevin nou in burdufuri vechi rugdciunea pentruinnoire ii esteca o timdie bine mirositoaregi vine in intdmpinarea dorintei Saleca neamulomenesc,imb[trdnit in pIcat, si renasci.

indeplinitdf[ri cr0cnireaducesufletuluirod duhovni,,ascultare" cescbogat.il avem drept pild[ pe Domnul nostruIisus Hristos.pe Care ,,ascultarea" fali de Tatdl L-a ridicat, in ordine omeneasci,deasupra oriciror puteri, st[pdniri, autorit[1i;ne staudrept pildl toli sfintii care, arIt6nd ,,ascultare" Fiului lui Dumnezeu,EvanghelieiSale,s-auinvrednicit de nestricdcioase cununicerestiqi de viali vesnicdcu Dumnezeuqi cu sfinlii Sil ingeri. Dar cel ce face ascultare dobdndeste folos ;i pentrutrup. Fiindci ceea ce pierd leneqii aceea cdstigl cei s0rguitorisi harnici care fac ascultare. De aceeaascultarea aducefolos ;i sufletului, qi trupului, sau chiar daci nu se arat[ intotdeauna binefdcitoaretrupului. sufletuluiii este,de buni searni.Si facemtofi ascultare, spre bine, nu sprerdu. e si te consideri,pentru picatele tale, vrednic de A[E!@nseamni fLtoati umilirea,deflimarea,prigoana,bitaia. AtrSffielinseamni si induri, tir[ a line rlutate in inimi, toateneadevdrurile ti se pun in seam5, ce oclrile, qi sd te rogi pentruvrijmasi. iiqul suferinfeipe care,fdr[ si vrei, poate,il implAnli intr-o inimd strlini iti va str[pungeEi tie inima, dupdlegeadrepteirlspldli, ,,Cu mdsuracu caremisurati vi se va misura" (Matei 7, 2). Nu vrei sd suferi,nu-l face pe altul si sufere. ac[ oamenii consacri atit de mult timp forfotei vielii zilnice, fic0ndu-nepe noi si-i asteptdm zadarpAni isi termindtreburile.atunci in de ce n*am face agaqi noi, slujitorii lui Dumnezeu, lucrind cele duhovnicesti fdri grabi, temeinic,cu talc, simlit, cu ceamai mare evlavie si s0rguinti inaintea lui Dumnezeu, citind rar, deslugit ruglciunile?Mai bine sI astepte dec0t ei sd-iaqteptdm Aga si fie, Doamne,la toateslujbelegi la toateTainele.DInoi. ne nou[ aceasta, ,,cici firl Tine nu putemfacenimic" (cf. Ioan 15, 5). n cre;tin adevdratnu va uita niciodatia in aceasti lume el este cd. prinsul diavolului ;i c[ suspin[ necontenitdupl libertateaspiritual6 pe care Fiul lui Dumnezeua dat-o tuturor celor ce cred in El si care se strlduiescsd se eliberezedin robia plcatului. Un cre;tin adevirat triieqte cu griji, se folose;tecu mdsuri de lucrurile pimAnteEti, nu-;i iroseste timpul in sporovdielideqarte, jocuri netrebnice.Nu se licomeste la bani, nu este in invidios; se roagi mereu,iqi depldnge pdcatele, ciie;te. se e spune:nu-i mare lucru dacl mindnci de dulce in post; postul nu constdin mAncare; nu-i marelucru daci te imbraci elegantqi scump, daci mergi la teatru, la serate,la bal mascat,dacd pui pe masi tacAmuri scumpe, dac[ aduni mobil[ de pre!, trlsuri luxoase,cai de rasi, bani mulli gi alteleasemenea. din ce cauzd,oare,ni se indepirteazdinima de DumneDar zeu,Izvorul vietii? De ce ne lipsim oarede viata vesnicl? Nu fiindci ne-am

261

fdcut robi pantecelui, ne-am?mbricatin haine sculnpeca bogatuldin Evanghelie?Nu din cauzamersului la teatru si la bal mascat? De ce oare ni se impietresteinima fati de sdraciqi fali de propriile noastrerude?Nu fiindcl ne-amimpitimit de pldceri,de cele trupesti,mai cu seami clehaine,de tacdmuri, mobil[, trisuri scumpe,de bani si de celelalte? ,,Putemoare sd slujim lui Dumnezeu lui Mamona?"(cf, Matei 6,24). s[ fim prieteniilumii ;i pri;i eteniilui Dumnezeu, lucrdmlui Hristosqi lui veliar? cu neputintd. ce sd De au pierdutraiul Adam qi Eva, cdzdnd p[cat;i in moarte?oare nu din pricin ina mincdrii? Luati binisor aminre:de ce nu ne arit[nr r0vnitori pentrum6ntuirea sufletului nostru.pe care pune atit de mare pret Fiul lui Dumnezeu? f)e ce adiugrm oaremereup[cat dupi picat, de ce ajungemin situaliade a ne impotrivi lui Dumnezeu,de a duce o existenti desarti? Nu oare fiindcl ne-am impitirnit de lucrurile pimdnteqti qi mai cu seami de pldcerile trupeqti?De ce ni se invirto;eazi inima? De ce ne transformfin de bundvoiein oameni,,trupesti",iar de suflet nu ne pasd,perverlindu-ne fiinla rnorall? Nu oarefiindci ne-amimpitimit de mancare, biuturl, de alte lucruri pdmande testi?Poli oaresi mai sustiidupdtoateacestea n-areimportanlidaci mdcd n0ncide dulcein post? spunind aga,nu facemdecdtsii ne vldim orgoliul, destept[ciuneatrufasd, neascultarea, nesupunerea incleplrtareafati de si Dumnezeu. ce infectie adnnc[,de ce randmortald,de ce suflareucigasi a pdn. r-l catului a venit si mi izbdveasciDoctorul nostru ceresc.Iisus Domnul! Poateintelegeoarecinevaaceastirealitate?ntoati deplinitateaei? Nimeni. Numai in parte,din proprieexperienti,unii dintle noi isi dau seama c6t de adincl esteprlpastia in care au cizut prin picat, c0t de neputincio$i suntsI facdbinelesi cit de dispusia-;i irosi la nesfdr;itputerea pentrua face riul si a sluji picatul cuibirit in inima lor. Dar gi aceasta face sd vedem ne cum poatelumina harullui Dumnezeu inimile noastre ?ntunecate. ratiuPrin ne naturall, omul nu estein staresi vadi aceste lucruri ;i de aceea poate nu vedeasi percepenici necesitatea a se ?ndrepta de a avea forta sXreade ;i lizezeaceast[indreptaresi innoire. lui Cel in 1i ntultumesc Dumnezeu puternic bunitatesi bun in tlria Sa Ipentru cI mi-a aritat grabnicmareaSa mili, pentrucI mi-a vindecat rinile ad0nciale inimii, pricinuitede picat. Ceeace n-a pututfacelungamea rugdciunede acasi s-a s[varsit prin simpla atingerede sl[vita, Ditdtoarea-de-viald, infricositoarcaSfAntd Masi a Domnului clin bisericacu hramul Sfinlilor Apostoli Petru gi Pavel. R[nile inimii, tulburareaqi str0mtorarea mi-au disp[rut dintr-o dat[; am simlit pe loc ca si cum mi s-arfi dus o piatrd de pe inimi, m-am linistit cu inima usoari, ?n largul meu. plin de curaj. Minunatesunt lucrurile Tale, Doamne!Minunat esti, sezAnd tronul slavei pe

262

Tale, in bisericile creqtinilor, Doamne, Dreptule Judecitor, MAntuitorule multmilostiv si atottiitor! Slavd nebiruitei Tale bundtlti. slavd nemisuratei Tale puteri, Impdrateal veacurilor! Eratilor, printre creaturilelui Dumnezeuexistduneleefemere,treciI ' toare,cum suntcele iralionale,insufletitesauneinsufletite, organice qi anorganice insdsilumea.careva trece...cici chipul acestei lumi trece" ;i (1 CorinteniT,3L),dar suntqi creaturivesnice. netrecltoare: ingerli si sufleViata pdmAnteascd omului, viala tele oamenilor,demonii inqigi qi Satana. a in trup, estedoar o pregltire pentru viata veqnici. careincepedupd moartea trupului. De aceea trebuiesi zlbovim a folosi viata de-acumpentruprenu gltirea celeilaltevie1i.in misura in carene preocupl mai mult viata pimdntrebuiesi le dXruimpe de-a-ntregul teasci,duminicileqi zilelede sirbdtoare participarii sfinteleslujbe, la citirii cuvdntului lui Domnului,si le consacram convorbirilordespremAntuirea cugetirii la cele dumnezeiesti, Dumnezeu, sufletului,faptelorbunes,imai alesmilosteniei.Mare pdcatface cel ce nu are pentruviatade dingriji de cele suflete;ti,nu se gAndeste se pregdteascd s[ si colo. Cum ai puteasI uili careiti estesuprema ultima chemare?Poli fi, fala de Cel ce ne-a creat,ficAndu-nedupi chioare,atAtde nerecunoscitor pul qi aseminarea intru nestriciciunesi intru unireacu Sine,fatl de Cel Sa, ce ne-a riscumpirat prin Crucea Sa si ne-a deschis po4ile implraliei dobitoacelorcelor f[rd cerurilor?Cum pot fi oaremulli dintre noi ,,aldturea (cf. Psalmul48,21),,Sus aveminimile" (Ecfoqi asemenea de minte lor"? si nis la Liturghie). hain[ a sufletului, estestricicios;i nu di misura rupul, vremelnica I adevdratei viat[ esteviala spiritual[. DacI vieti a omului. Adevdrata ii sfdEiiomului haina,el nu moare,r[mAnein via1i. Tot a;a se intdmpli cAnd moarteaseceri trupul, ddndu-lputreziciunii:sufletulrlm6ne viu. ingrijili-vd mai mult de suflet,de mdntuirealui. f sfAntd, bine si ce frumosestesi te rogi inlduntrultiu! ce f1, bisericd f,.-, Cici undeai puteasI te rogi cu mai multd ardoare decatintre zidua rile tale,in fala tronului dumnezeiesc, Celui ce sadepe El ! Pe dreptcuv0nt, de lacrimile curg siroaiepe obraji. aici sufletulse topeqte umilint[ rugdtoare, Ce plicut estes[ te rogi pentrutoti oamenii! l\ 71 [ minunezde mdreliaqi de daruriledititoare-de-viati ale dumnetYlzeiestilor Taine, O bltrAni care sufereade hemoptiziesi care rimisese doar piele qi oasefiindcd nu mai puteamAncanimic, dupi ce s-a impirt[qit cu Sfintele Taine pe care i le-am administrateu, a inceput chiar din ziua aceea se inzdrlveneasc[.O tAnIrd careerape moarte,dupi ce ss[ a impdrtaqitcu SfinteleTaine, a inceputs[ se simtd mai bine. chiar din acea

263

cgqq[-in ehip perveqssI ne lege ilima Ei mintea Oegalrduri-iat_uralniceFii in orice clipi, cu Dumnezeu,mai cu seamdCanat te rogi. in icest Tereu, rastimp deosebittrebuie sd-I rdmdi neclintit credincios,sI nu-L ..trddezt,. De-L vei ,,tr[da", te vei lipsi de via1i, vei cidea in deprimare. u te gribi la mincare si biuturi. Grlbeste-temai bine sd faci lucrul r \ Domnului si c0ndil vei face nu te g0ndi la mOncare biuturi. Nu si uita in fafa cui stai, cu cine vorbeqti,pe cine sliveqti, fii tot in Domnul, ddruieste-te totul Lui, roagi-te din toati inima, cantd din toati inima. cu slujeste semenilor ca si cum 1i-ai sluji tie, bucuros, din inimd, firi a-ti .imp[4i" inima si g0ndurile.Ajuti-mi, Doamne,fiindcr ,,fir[ Tine nu pot facenimic" (cf. Ioan 15,5). dnd inima estecurati, atunci;i omul estecurat.cdnd inima estenecurati, ;i omul estenecurat.,,Cici din inimd ies g0ndurile,ucideri, adultere,desfi0niri, furtisaguri,mirturii mincinoase, hule., (Matei 15, l9). sfintii si-au infrdnat inima cu postul, privegherea, rugdciunea, cugetarea la cele dumnezeie;ti. citireacuvAntului Dumnezeu, lui mucenicia. munca.sudoarea, Duhul Sfant S-a s[lisluit in ei, i-a curdtit de toatdintiniciunea, sfinsi findu-i pe veci. striduieste-te pui inaintede toatecuritireainimii. ,,Inimi curatdzidegte intru mine, Dumnezeule', (psalmul50, ll). arurile lui Dumnezeusd nu le pretuiestiin aur gi argint. Asa cum le-ai primit, a;a fii gata sd le gi dai. plata pentrumunca ta las-o la aprecierea celui ce a primit sfintele Taine, iar pentru cei ce i1i vor propune sau i1i vor da pentru osteneliletale duhovnicestio plati din cale-afaii de micd lucreazd, aceeasi cu r0vnl ca si pentru cei ce ;tii cd iti vor da o plati bogati. in timp ce lucrezi Domnului, nu te gdndi la bani, nu jigni prin aceasta Duhul lui Dumnezeu,nu face negotcu darurile lui Dumnezeu, si nu-ti ca fie arginlii pe care ii primesti spre pieire. vai, este adevirat ci multi fac negot cu darurile sfdntului Duh, iar altii le cumpiri sau ar vrea sd le cumpere,asemenea Simon masul. lui 264

la Durru"z iqtma-sr-roiulea-oe

zi, si mindnce, s[ bea,si vorbeasci,desi panr atunci fuseseaproapeincon;tientd, era foarte agitati, nu putea sI mdndncesi sd bea. slavd d[titoarelor-de-viat[, infricositoarelorTale Taine! Domnuluimereusi in toate.De spuirugiciunea,,Tatdl pii credincios r nostru".spunefiecarecuvantsincer, evravie, minteasi cu inicu cu ma indreptate numai spreDumnezeu, lisa atenliasi ti se abati sprealtcenu va. Dacdcitegtio altl rugiciune, cite;te-o si pe aceea tot sufletul,firi si din 1i se abati inima spre altceva,nu da atentiela nimic din ce n-ar trebui sI observi atunci. vj'4igllul manlqgtt cau14cljn risputeri si ne abati l.r-q1stt"

incepem iiu:un Domnurui inii-t ;1

rglg oryals-lqg!=g-r1_ryre.9s-lg.an lVIain llcomie;sdnq m3lg3gl


Mulli dintre noi (qi eu in primul rdnd).daci nu ne poclim 9i nu ne indreptdm, vom fi osdndilifiindcXn-am mlncat si n-anl biut doaratuncicAndera de trebuin$ qi, in acestchip, fiinle rafionalefiind, ne-amflcut intocmai dobitoainima, devenitl qi eanera{ional[.V-ati dedat intunecAndu-ne celor irationale, cu plicere mAnc[rii s.ibluturii, ali mAncat;i a1ibaut deseoricAndnu era nevoie sd o faceti. ,,Vai voui celor ce sunteti situi acum, ci veli fliminzi" hranirali inimi(Luca6,25).,,V-ati desfltatpe pimint si v-ati dezmierdat; (Iacov 5. 5). le voastrein ziua injunghierii" ontrolati-vi cAt se poate de bine si de riguros regimul alimentar' fiindci de mincare si biuturl, de calitateasi cantitateaacestora depindein mare mdsuri activitateavoastri spirituali, social[ qi familiala. seama voi inEivl, s[ nu se ingreuiezeinimile voastrede mAncare la 9i ,,Lua1i pot biuturd" (Luca2l ,34). Ceaiulgi cafeaua ducesi ele la,.betie"dacl sunt intrebuin[atela vreme nepotriviti ;i in exces.Vai noui, cei ce ne ghiftuim astizi si, de celemai multe ori, nu punempret pe darurilelui Dumnezeul iavolul lucreazdasuprl-ne spre pieire prin propriul nostru trup ;i, patimile prin vin, ceai, in general,prin cele materiale.Nu a1d1a prin bani, imbrlciminte. Trebuie sd ne ferim cafea,prin atraclii de tot felul, s[ si abuzim de vin, de ceai, de cafea,de alte delicatese, nu le preferdmpe ralionale,sinltoase. Delicatesein acestea locul unei alimentatiiconsistente, numaidupl mas[ si cu maxim[ cunrpltare. consumate le trebuie v-a Jati, Satana cerutsI vd ceamdca pe griiu" (Lucu 22.31)' lati face sd ne zboaregindurile aiureacand suntemin bisericl, la ,,Icine slujbi sau acasI,la rugdciune;iati cine ne abategdndurilede la Dumnezeu, de la propriul nostru suflet, de la sufletelesemenilor,de la cele cere;ti qi veqnice;iati cine ne indeamnl si ne ocup[m de fleacuri, de zidirnicii p[biuturi, imbrlciminte, de m0nteEti, nimicurile si amlgirile lumii: mAncare, pentrual1ii,ca si nu ni seimputinezecredinta,asa caseetc. Si ne rug[m unii cum S-a rugat Mdntuitorul pentruPetru. aci minAnci peste misuri, devii om plmintesc, fiirl suflet, sau trup flr[ suflet. Dacd posteqti,atragi harul Duhului Sf0nt in tine, Daci iei o hdrtie poroasi flr[ s-o inmoi in apd, ea devii om duhovnicesc. r[mdne u$oari gi, intr-o cantitatemai mici, poatefi ridicatd in sus de v0nt. DacI o treci prin api, se ingreuiazi qi poatecldea jos indati. Aqa e qi cu sufletul. O, c0t de mult trebuiesi ni-l pdzim cu postul! are ruglciunea siliti, exterioari, poate aduce fblos? Nu. Ea este lucru sepetrece cu cd G0nde$te-te acelagi Lf respinslde Dumnezeu. ;i a cunostintelor.Cine invatd din sild, buchere;te,nu se modul de insu$ire

l\ fdncarea ;i biutura trebuiefolosite doar pentrua ciplta putere,nu

265

alegecu nici un folos.Aqacum rugitorul fdrr voie mestecicuvintele, de cele mai multe ori fird a le sim{i putereaqi fira a le pricepe,fdri ca inima si i se luminezeprin ele, sd se incilzeascd,si se insufleteaicd,tot asa se intampli ;i cu invilicelul firl voie, Si-i deprindern oamenisi invete de bunrvbie pe sI inteleagi ceeace invali si spun. aceas1^tare ti-e numele,dupi credintr?",,crestin.",.ce inseamnd ,. \-, ta?" ,.Inseamni sunt miclularal miretului rrup al lui Hristos, ci ci sunt robul si ucenicullui Hristos.",,ce indatoririi1i impunecalitatea de crestin?",,sd-L am mereupe Hristosin minte gi in inimd, s[-mi duc viata in duhul Siu, urmandpilda vietii Sale,indeplinind Sfintele sale porunci qi se caut <<cele sus, unde se afld Hristos sezandla dreaptalui Dumne de zeu>>,, (Coloseni 1). 3, e inseamn[ sfinlenia?A fi liber de orice picat, a stain plenitudinea tuturor virtutilor. Eliberarede pdcatqi vietuire virtuoasl dobdndesc doar-pulini crestini r0vnitori, si nu dintr-o dati, ci treptat, prin multe si indelungate suferinfe,boli, supdriri, prin post, priveghere, rugiciune, si nici atunci pri' propria lor putere, ci prin darul lui Hrisios. il qillqg,_qf_lgg_enia

cprglplrd9*lumrmr-rqlareSl"albulll! imlgula1 zdpezli, qt ripaCutuiinfune- vrijma;ulluminii,muld4qlgi rugrnii {19[l1r_i q!


privind icoanaMaicii Domnuluicu pruncul,Dumnezeu mai inacel I inte de veci, minuneazd-te cum de s-aunit Dumnezeirea intr-un mod atAtde real cu omenitatea, slavdbun[titii si atotputemiciei Dumnezeu dd lui ;i, pitrunzdndu-tede conqtiintademnitdtii tale de om, triieqte la iniltimea chemirii care iti estefdcutdintru Hristos: chemarea fiu al lui Dum cle nezet) si mostenitoral fericirii vesnice. e ce ii di Dumnezeu omului vialr lungi pe pdm0nt? sdaibi timp ca sd sepociiascd, se curetede prcateside patimi si pentruca sd-i si pdtrundi in inimr tot adevirul si toatddragostea, prin educareaiimturilor,in raport cu binelesi cu rdul. e estesufletulomului?Esteacelasisufletsauaceeasi suflarepe care Dumnezeua suflat-o asupralui Adam si care se transmitede la Adam incoaceintregului neam omenesc. prin ea, toti suntemegali, aidoma unui singurom, unui singurarboreal umanitilii. pe acestfapt, adicdpe unitatea naturii noastre,se bazeazd. mai fireasci porunci: cea ,,Sr iubL;ti pe Domnul Dumnezeultdu (adic[ prorotipult6u, Tatil tdu), din toati inima ia, cu tot sufletultiu, cu tot cugetultdu, din toati putereata.,iarpe aproapele tiu (cdcicine ifi estemai apropiatsi mai asemindtorsi din acela-si sangecu tine) ca pe tine insufi" (Marcu 12,30_31; Matei 22,2g: Luca 10, Zi.). iindeplini aceste doui porunci esteo necesitate fireasci. 266

e oricinear veni la tine,mai alesdacdvine cu un scopduhovnicesc, chiar daci esteun cersetor prirneqte-l o fat[ blAndI gi surdzdtoare, cu in mai presi sauo cersetoare, smereste-te sineata fatl de to!i, socotindu-te jos dec0tto1i,fiindci Iisus Hristoste-a pus sI fii tuturor slugi si toti sunt midulareleSale,toti poartl, ca si tine, rdnilepicatului. Evangheliei al cd4ilor sfinte. si I\T u trebuiesi ne indoim de adevdrul si I \ tot ce se afli in Evanghelie in Biserici estesuflarea Duhului Adevirului, ,,cuvintecurate,argint lXmurit in fbc, curdtatde pdmdnt.curdtat Vai ori" (PsalmulI l. 6), viat[, pace,dulceatiduhovniceascl. de cei de gapte ce se indoiesc:duhul minciunii ii intuneci, it apasi.ii face si cad[ in deznldejde si suferinti. Cunoscdin experienti. copiii, sI ne vadl plicut ii esteDomnului,ca unui tatd ce-siiubegte I rugdndu-ne inimi curat[, pentrutoti oamenii- adic[ pentrutoti cu pirinlilor care,la rugdmintea copiilor cuminli qi cuvicopiii SXi.Asemenea pomiti pe cli greqite, incio;i, searatl milostivi;i fa$ de copiii rIi. capricioqi, ce de seama ruglciunile,,celor suntai Sdi" (2 Timotei 2, ceresc, Tatll linAnd 19) sau ale preolilor Sii, investili cu har pentru a sluji poporul, se arati asa milostiv gi fala de cei nevrednici, cum a miluit poporulevreucel nesupus qi gAlcevitor,in pustie,pentrurugiciunile lui Moise. Dar ce infliclrati a fost rugiciuneaaceea! numeal Stlpdnului nostruIisus HristosDom? ntru slavaPreasfdntului De Niscitoarea de Dumnezeu. nenumdrate Inul gi al Stdpdnei noastre, ori am simfit in inima mea, dupi ce m-am impartdsitcu SfinteleTaine, sau dupi ce m-am rugatindelungqi sirguitor acasi,de obiceidupdvreunpicat, o patimi, o sup[raresau o situaliece p[rea fdrd iesire,cum Domnul, pentru rugdciunileStlpdnei noastre,sauins[si St[pAnaprin bundvointaDomnului. parcdprimeamde pe urma lor o nou[ naturi a duhului, curati, buni, miriniin moasd,luminoas[, inleleapt[, binevoitoare. locul celei necurate,abitute, temitoare,posomorite,obtuze,rele.De multe ori am sirntitin mine anemice, radicald,minunati schimbare,spre mirarea mea ;i deseorisi a o asemenea altora.Slavi puterii tale, Doamnel Slav[ bunitl1ii Tale! Slavi induririlor Tale de care m-ai flcut plrtas qi pe mine picitosul ! Jiata noastr[esteiubire,da, iubire! Si undeesteiubire,acoloesteqi acoloestetot binele.,,C[utati iar V Dumnezeu, undeesteDumnezeu, Lui se mai intii impirilia lui DumnezeuEidreptatea si toateacestea vor add(Matei 6,33). Agadar, pe toti, fd-tepldhrdnegte-i mullumeste-i ugavoui" Ei cut tuturor, cu bucurie,bizuie-tein tot ce faci pe Tatdl ceresc,Pirintele intdu Adu dreptjertfa de iubire aproapelui ceea durlrilor qi a toatl mdngdierea. jertfi lui Dumnezeuinima pe ce ai mai scump.Jertfeste-l ,,Isaac"al tiu, adu \

261

ta, cuprins[ de atateapatimi, sacrificd-i vointa ta, rdstigneqte-ti trupul, cu patimile ;i poftele lui. De la Dumnezeuai primir tot, fii gata si-I intorci lui Drmnezeu tot, pentru ca, aritandu-tein cele mici crediniios Domnului t[u, sd fii pus pestecele mari. ,,Peste putine ai fost credincios, pestemulte te voi pune" (cf. Marei 25, 23). Consideri-fi parimile niqte amrgiri; mi-am dat seama aceasta o mie de ori. Amin. de de restine!Nu uita, poarti mereuin g0ndqi in inim[ sublimelecuvinte \-,ale Rugiciunii Domnesti.Tatdl nostru care esti tn ceruri... Nu uita cine ne este Tati, Dumnezeu-Tatil, Dragosteanoastrd.Noi cine suntem? suntem copiii Lui si frali unii cu al1ii.ce iubire se cuvine si-i lege intre ei pe copiii unui asemenea TatI? ,,Daci ali fi fiii lui Avraam,ati faceiaptele lui Avraam" (Ioan 8, 39). ce fapte ar trebui s[ facem?sfinteascd-senumele Tdu, vie tmpdrdtia Ta, f'cd-se voia Ta, precum tn cer, asa pe pdm6nt. ;i Pdinea noastrd cea de toate zilele dd-ne-onoud astdzi,, (p6ineanoastri, a tuturor; nu cerem pentru sine; egoismul trebuie scos din inima fiilor lui Dumnezeu, suntemuna).,li ne iartd noud gre;elile noastre(Ai vrea, toti !i-ar plicea ca Dumnezeusi-1i ierre greselile;obiqnuiegte ie4i qi tu gre;iiilor si tdi, qtiind ci dragostea este indelung-r[bditoareqi binevoitoare).si nu ne ducepe noi tn ispitd (Nu te llsa tu insuti dus in ispitd.Nu va ldsa sd se clatine piciorul tdu, nici va dormita Cel ce te pdzeste. Domnul esteacoperd_ mdntul tdu, de-a dreapta ra. - Psalmul 120, 3. 5). ci ne izbdveste cel vide clean (Nu i te da de bunivoie aceluia;i nici Domnul nu i te va da). cd a Ta estetmpdrdria(Recunoqti singurimpirat;i eqtihotirdt si-I sluje;ti numai un Lui) ,ripurerea(pune-1i nidejdea in a totputernicia Lui) pi mdrirea (fii rdvnitor din toati puterea,toatd viata, acesteimdriri) tn vecii vecilor (El este Impdratulvesnic.impdrl1iasataneiva trecerepede, orice lucru amigitor). ca Amin. Toate acesteasunt adevlr curat. Tine minte, ggc_e_ s-af !i :ltaUqplq -g in g0ndrmedi_@azd inte.legi asuprA cauti sd-"i ei, rafilor ;i surorilor! v-ati nlscut din nou (dupr ce v-a!i niscut prima oarddin prrinli) din apd 9i din Duh, devenindatunci fii ai lui Dumnezeu;spuneti-mi:triiti oare asa cum cere aceastiinalti condilie? Vieluigi cum s-arcuveni sI triiasci niqtecopii ai lui Dumnezeu? poatevedeadin Se purtareavoastri cd. cetateavd estetn ceruri (cf. Filipeni 3,20), ci aqteptali a doua venire a Domnului vostru, asacum a fdglduit in sfanta Sa Evanghelie? Dispretuili, oare, cele de jos, tindefi din toati inima spre cele de sus? oare nu iubiti lumea aceasta desfrdnati qi prcitoasd? ,,Dacd, cineva iubeste lumea, iubirea Tatilui nu esteintru el. pentru ci tot ce estein lume, adici pofta trupului qi pofta ochilor qi trufia vietii nu sunt de la Tatll, ci sunt din lume" (1 Ioan 2, 15-16). Lumea aceasta L-a ristignit gi il ristigneqtepdnr 268

astizi pe Fiul lui Dumnezeu.Fralilor qi surorilor! Cercetafi-v[pe voi in;ivi; Nu trliti oare dup[ Evanghelie? cumva impotriva ei? Cititi mai des primele capitoleale Evanghelieidupi Matei. l\ 71intuie;te-ne,Stlpdni, pe noi. cei de-unneamcu Tine! MdntuieqteTine! Mintuieste-nepe noi. ceeace IYIne pe noi, cei de-un singe cr.r vrednicisi te numim mamdl egtiMaica vielii gi Maica noastri.deEinu suntem prin si intireqte-ne mdntuieqte-ne rugiciunile tale! sfinfes,te-ne, Curlteste-ne,

Dind cu o misuri generoasi, misuri ifi va intoarce si fie Domnul cu aceeasi


Pentruca si-mi pot asigura T\ e ce mi s-adat dreptulde proprietate? a familiei si a rudelormele,pentruci si-i pot ajuta mea, Lf existenla Ddnd cu o misuri genepe siraci, nu pentrua agoniside dragulagoniselii. mlsuri. In plus.toateproprieroasl,ifi va intoarcesi 1ieDomnul cu aceeasi viatanu ne apartin, suntalelui Dumnezeu, qi mijloacele a ne asigura de tl1ile ingrije;te s[ ne tini in viafl prin noi iar DumnezeuesteStIpAnulvietii. El se in;ine, prin al1ii, sau nernijlocit, ,,pe noi in;ine si unii pe altii si toatd viala s[ noastri lui Hristos-Dumnezeu o dim" (Ectenie).Spunem:trebuie si insi Dumnezeu,inseamnlic[ El ne di si ne va da tr[im, viata noastr[ este a de mijloacele intretinere vietii. , din f n multe ziare Ei reviste profane, care s-au inntdltit astrazi caleIafard, b6ntuieun duh plmintesc. nu arareoripotrivnic lui Dutnnezeu, pe cdnd creqtinuleste(intru nldejde) nu numai cetilean al pimintului, ci 9i Vechile scrieri ale lumii al cerului, si trebuie s[ cugetegi la cele cereqti. pdgdneerau, pare-se,de multe ori mai bune ;i mai morale (Cicero). superioare prin principiile ;i intentiile lor multor scrieri ale unora ce se numesc al s[ creqtini.AceEtianu inceteazd def[imeze grav cuvdntul lui DumnezetJ, despreDumnezeu Domnului nostruIisus Hristos,desi ar trebui sdcuvAnteze Sa. dup[ chipul gi asemlnarea Sunt scriericarede cele mai ca si fiinte create multe ori bat apa in piui, spre smintireacrestinilor,abitAndu-ide la citirea cuvdntuluilui Dumnezeusi a scrierilcr Sfinfilor Parinli. Redactoriisi editorii de ziareqi revistemomescsi prind in cursi turrnacuvdntitoarea lui Hristos, rev[rs0ndasupri-i un torent de cuvinte viclene. cea Psaltirea. de Dumin T T nde suntastizi casele carese mai citeqte n"r.u inspiratdsi care di omului o atat de mare creclinti in DumLJ nezeu,o atdt de puternici speranti?nEl, atuncicdnd estelovit de o nenofo-

cire, de-o boald, de un necaz,de-o supirare, si o atdt de ardentdiubire de Dumnezeu? unde.a dispirut cititul psilmilor, de Dumnezeu inspirafi,care era lecturafavoritda strrmo;ilor nostri,nu numai a poporuluidarand, ci gi a.boierilor cnejilor?Nu mai exist[. De aceea si multi si-aupierdutcredinta, nddejdeacregtini, dragostea Dumnezeugi de aproapele, de apirAnd in loc necredinta, disperarea, ura. Nu mai existi rugdciuneinflicdrati, nici curilia moravurilor.nici du.h umilint[, inimi zdrobiti, pentruispisireapicatelor, de nu mai existdbucurie,pace,dreptate intru Duhul Sfant.Majoritateacrestinilor sunt pitrunqi de duhul lumii, duhul ziarelorsi revistelor,al scriitorilor profani, care si acestia,la randul lor, sunt pitrunpi de duh pigan, nu creqtinesc,duh caret[gdduieqte inspiraliadivin[ a Sfintei Scriptuii r=i se exal"ur" td pe sine, trufaga;i ingdmfata sa destepticiune,duhui deEerticiuniivielii pdrnAntesti. ce Bisericafacesi se rosteasci si se audi estepurul adesi To:ceea I vdr, insuflat de Duhul Sfdnt. primegtecu evlavie orice cugetareqi orice gind al Bisericii.Nu uita cd domeniulcugetlrii qi al cuvAntului*apartine lui Dumnezeu, Ei tntreagalume vizutr ca ;i nevdzutr.Nu ai nimic .ui. ,i-tl aparfin[numaitie, nici mdcargAndurile cuvintele. sau Totul ne vine de la TatIl nostru,de la Dumnezeu. Topeste-te ordineacomuni a lumii. cum setope$te in aurul,luind forme diverse,saucum se adundnatura,alcituitd din atatea eiementedistincte, intr-un intreg.Nu tr[i pentrutine insuti,inchis in tine. ezghetullacurilor qi rAurilor esteo imagine a desp64irii sufletului n L-,, de trup. Cdnd apele scapi de chingile ghetii, luclul lor incepe sl steafatr cdtrefatl cu aerul,carele mdngdie.u suflureusa, iar razelerbu..Iui prind a se rdsfrangein ele. Asa se intdmpli cu sufletelecurate,care se despartde trup; ele stau falI c[tre fatd cu Hristos, care le revigoreazi qi le lumineazi. Atata timp c0t sti deasupra crustaghetii, apelezacca intr-o lor temniti, incitugate,neavAnd comunicare o directl cu aerul-sicu lumina soarelui. Agijdereagi sufletelenoastre,cat timp triiesc sub un inveliq trupesc, nu pot comunicanemijlocit cu Dumnezeuqi cu sfinlii, ci doar partial, prin intermediulaceluiinvelig.Iar candva cddeainvelisul trupului, vom vedeape Domnul fatd cltre fati, asacum apelede pe care s-a topit crustade gheald staucu fata spresoaresi intri in contactdirect cu aerul. noastri estesimpl[ (necompusi), unitardgi de aceea,,nu poate Tnj.l la -!-sd slujeascd doi domni: lui Dumnezeugi lui mamona,,(Matei6, 24). adicdlui Dumnezeusi averii; se in{elegede aici ci nu-I poti sluji Domnului cu sinceritate;i in acelasitimp si te pasion de lucruri plmdnte;ti, ezi fiindci acestea de ,,mamona".$i nu estede demnitatea tin omului sd se trudeasc[ doar pentru a_ strdngeavere,fiindci aceasta nu,i decatpdmdntsi cenuqd.cand inima se 1eag5. cele pimdnteqti,ea se indepirteazdde Dumnede

210

qi ceresc etern.rte Zeu,de Maica Domnului,de sfinli, de tot ce estespiritual, si pimAntesti,stricicioase,efemere, ne indepirlim de face s[ ne atasdm cele trebuie si nlai spude iubirea aproapelui.Ca o incununarela toate acestea, al de celeplmAntesti, plstr[rii cu orice chip a acestora nem ci duhul legirii diavolulinsuqiintrdndgi s[lasqi al regretuluidupl ele esteduh diavolesc. El de in luindu-se om prin legarea cele pimAntesti. ne pltrunde deseoriin unui cotropitor arogantintr-o clipi de impltimire de cele iniml asemenea in pe p[mdntesti caren-am gtiuts[ ne-oreprimim la timp, aducindu-ne suhet intuneric.apisare,moarte.il face sd nu mai poatdlucra Domnului, imdispretfali de cele sfinte si de aproabolnlvindu-l de trufie. hul[, cdrteald, deznddejde. rlutate. pele,spirit gilcevitor,deprimare, T)entru noi s-a intrupat Domnul, a pitimit. S-a ristignit, a murit si a Fecioari pe Preacurata -F inviat. Pentru noi a impodobit-o Maica Sa, cu cu Maria, cu toatevirtulile qi a inzestrat-o toateputeriledumnezeieqti care, preaindurati;i atotdesivirsit[, sapoatdfi, dupi Domnul Insugi, ca unace este harullui Dumnein totul pentrunoi. Si nu rimAnddegert ceeace ne priveste care esteplin[ St[pdnanoastri. Sd grlbim a ciuta ocrotire sub minzeu de Acoperimdntal Sfintei Fecioare, unatul,ajutitor cltre tot binele,Preacuratul CAndne tulburi picatul. si o rugim ca prin isopul cu indriznire qi sperantir. de rugiciunilorsalesi ne curete toati intiniciuneatrupuluisi sufletului. e unde vin blasfemiaqi disprelulfali de cele sfinte?Din trufia inidin mri uoastre, ingdmfareagi suficienlaminlii noastre. in nu c[ oricAnd Dumnezeu suportd tine nici cea T)oti si-1i dai seama si ci indat[ ce ti-a intrat in inim[ un -F mai micd, efemeri necuritie insuqi. gind necurat, pirlse$te paceaqi totoclatite piriseqte Dumnezeu te gflnd picitos qi cu atdt mai mult un cuv0nt sau Deci cdnd te incearci vreun o fapti picltoas[, trebuiesi-1i spui:estede la diavolul. Iar la orice gAndsfint ;i bun, ca;i la orice cuvdntsaufapti bund,trebuiesi spunemcI vin de la prin ele. Inchipuieste-ti acum ce palatal c[ Dumnezeu, Se arati Dumnezeu de de neasemuit frumos,strdlucind curltenie.nestrimutatpe Atotliitorului trup al Maicii lui Dumnesuflet gi preacuratul temeliilelui estepreasfAntul cireia S-a sll[Eluit Dumnezeu-Cuvdntul a locuit acolo, zeu,in pdntecele Ei Inchipuie-tice vegnici, fard de sfArsit, cu sufletul Ei cu trupul siu preacurat! cinstiresi preaslivisfAntiesteea! inchipuie-tide ce evlavioasd neschimbat re s-a invrednicitl inchipuie-fi Ei cine suntem noi: trestii cldtinatede vAntul (Matei ll,1) diavolului.Ne-a suflatdiavolulin inirni gind de huld qi indatd am si inceput si st[m la indoiali, s[ ne tulburim, si ne posomorim, cAndar ca fi trebuit si aritim dispretacestordefiimiri, sau si nu le ludm in seamd, pe niqteinchipuiri. T\ l-l

211

gindul, cuv0ntul gi si De fii .fapja lie nedespi4ite. cerl cevarui Dumnezeu, .9.nuin! vei primi, cdcererea va fi indepliniti,dupi cd iti uugdsidecuviinlr Dumnezeu. "u*ror ce se spune citestecuvantul Dumner.u, lui cd acoloasaa fost,estegi va fi, s-aslvarsit,sesivArqeste, va "r"'d. se srvarEi. re eiu crezi,aja si vorbesti, si cite;ti,asasdte rogi.cuvdntur asa este lucrumdun ref. Mrre! estesi sufletulcugetitor,vorbitor,lucr[tor,chip qi asemdnare a Atotputernicei rreimi. omule, cunoa$te-te tine insufi gi rii p" misura pe demnitltiitale!
tdpdnd.buni, arati-1isi fi lucritoare stipanireata asupra meagi a poporului tiu' temitor de Dumnezeuqi cucernic,izbivindu-ne pe noi, prin rugiciunile tale-, ganduri spurcate, de viclene,hulitoare;i de toaie gre_ ;elile si picatele qi de unertirilediivolesti, ca Maicd bunr a lui Dumnezeu.

upd cum in Dumnezeu- Tatil, Fiul Sfdntul Duh sunt nedespdr;i !i!i, tot aqa;i in rugiciunile noastre,i, in g"n.ral, in viala noastr[,

NiscitoareideDumnezeu, sfinriloringerigi tutuR l\ror-"lgt;le.Stipdnei, stintilor,ca si cum te-airugaca insu;i Duhuiuisfdnt sau,mai binezis,ca sfinteirreimi, care ii sfin{eqte silfuluieqte qi in ei. ,,Dupd cum, Tu, PirinteintruMine..."(Ioan17,2r),,sfant esti,Dumnezeur nostru, cu gi sfinfii sdllEluiesti', (Ecfonis) toti intr-unfel deeclipsipdrelnicia inimii si a minfii,darIisus T::ilHnstos r Domnuleste prin luminanoastrd. darullui Dumnezeu, sfin_ ne vid mereu, fiindcdei suntin Dumnezeu Dumnezeu ei. Sunt,,intr1ii qi in un duh cu El" (l corinteni6, r7), iar Domnulaudeqi vedetot. De 1"""u, candprivestiin bisericrchipurile sfinfilor,fii convins ie vxo gi cr vid qi ce ce ai in inimi. cu Indiferent..y-.. parimis-arluptavrdjmaqii tine,rabdi fird sdcazi r in deznddejde, si te inriiesti,cu blandele smerenie; frri si nu-1i lrsa inimapradi neribdirii, riutilii, cdrtelii, hulei. rp oatd nemirginitamili si dreptate crea f5gtya dd mirturie despre r atorului.Sltga insuqiEi ingerii lui, p-rin existenta scelerati lor si -;G;;;" prin ticrloasele uneltiriimpotrivaoamenilor, invedereaz"' ,iie si dreptatea creatorului. crci ce eraudintruinceput Satana;iingeriilui? De ce lumini,de ce comori,de ce bunititi s-aulipsit rlin cauzanerecunostintei a Ei fo1^i1-cipitanate arbitrare, trufiei, rrutdlii ri inuioi"i irpoiri;;;;: lui?N-afostoare ciderea absolut lor deliberatd, gdnditranume, scopul cu de a serdzboivesnic creatorur cu crea{ia cla rationaliqi cu sa, ;i cuvdntdioare, adicdcu oamenii? Judecand dupi rdutrgile carele face satana lume, pe in dupdcit de numeroase de puiernice gi suntile, ne putemda seama duh ce impunitorsi puternic fusese inceput. li Judecand dupi multimea oamenilor 212

cdrorale intunecdminfile ;i ii amdgeste pretutindeni lume (,,celce inqeald in toatdlumea,aruncata fost pe pimAnt" - Apocalipsa12,9), putem s[ ne dim seama mai inainte strilucea de lumini si de adevir. ,,Tu te aflai in Eden, ci in grddinalui Dumnezeu,haineletale erau impodobitecu tot felul de pietre scumpe"(Iezechiel28, 13). JudecAnd dup[ intentiile sale viclene, trupeqti, putemdeducecAtde rdvnitor si de binevoitorera si c0t de bun, prin necurate, darurilecu care il tnzestrase Creatorul.Judecdnd dupl cruzimeasi rlutatea uneltirilor sale,ne putem da seamac[ fuseseinteligent si ci ar fi putut face mult bine qi i-ar fi fost de mare ajutor Creatoruluiin lucrarea Sa, printre duhurile cele de jos qi printre oameni.Dupi uriaEalui riutate, puteli sI vi dafi seamace creatur[ impunitoare, bund, splendidi, frumoasi, luminoasd, puternicl, inteligenti fusesedintru inceput Satana. Cdte daruri flcuse sI se adunein el bunitateaCreatoruluisi de ce s*alipsit din pricina cumplitei, intenfionateisale nebunii. Dup[ riutatea pe care o poarti oamenilor,dali-vi seama de bun fusesela inceput;dupl invidia lui puteti deducecat a fost cdt de binevoitor,dupi aviditatea fari de margini qi zgArcenia carele stArnespe te in oameni vd puteli inchipui mlrinimia sa cea dintru inceput;dupl trufia lui, de mirefia pe carei-a dat-o Dumnezeu. Dupi urAtul,lehamitea, descurajareafilrd, margini pe care le aducein oamenivi puteti da seamade feride cirea lui de altddatl! Fiindci mai inainte fusesetot atat de bun, pe cAt este acum de rdu! El reprezintd. pentru tofi ingerii din cer qi pentru tofi oamenii inlelepli o veqnicdlectie de smereniesi ascultare, cdci oricAt de buni ar fi ingerii qi oricdt de inteligenfi $i chiar perfec{iin anumiteprivinle oamenii,ei au toateaceste daruri doar prin bundtatea Creatorului,nu prin ei insisi, si trebuie si-i mullumeascl Creatoruluisi si I se roagecu credinti nestrimutati pentrubundtatea atotputernicia cu speranla vor primi totul de la El. qi Sa, ci Cddereaduhurilor rele s-a intdmplat din cauza trufiei si riutitii. Aceastd cidere a devenito lecfie pentrutoli oamenii:si se smereasci fata Creatoin rului, sI se considerepe sine ca neinsemnAnd nimic, si-I atribuie totul lui Dumnezeu,s[ tr[iasci numai in Domnul, ficAnd voia Sa. Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!Acolo undenu s-apriceputqi n-a vrut sd ajungdSatana, cu toatd istetimeasa, a ajuns FecioaraMaria, care a concentratin sine smereniefird seamin, preainalti sfinfenie. ,,Bucuri-te cea plin[ de har, Domnul estecu fine" (Luca I,28).,,C[ a clutat spresmerenia roabeiSale" (Luca 1, 48). De asemenea, toli, carenu suntemdecAtcurati nimicnicie, noi avdndtotul de la Dumnezeu,in afari de p[cat, trebuie si ne smerim neincetat si adAnc fata Creatorului,cdutAnd orice lucru milostivirea Sa. in in u vei puteainvinge nici o patimi f[ri ajutorul lui Dumnezeu.Cheam6-L mereuin ajutorpe Hristos,Mdntuitorultiu. Hristosa venit in lume,a pitimit, a murit si a inviat pentruca si ne steain ajutorin toate,s[ ne

273

izbiveasci de plcat, de ndvalapatimilor,si ne curelede picate, sd ne deaputereade a s[vdrgi fapte bune,intru Duhul SfAnt,si ne lumineze,si ne intlreascd, ne aduci pace.Vei spune: si cum sdmi pot m0ntuidacl la fiecarepas md lovesc de picat qi gresesc fiecare clipi? Cheam[-L pe MAntuitorul, in adu-ti amintede El ;i te vei mAntuipe tine insuti gi vei m0ntui si pe altii. polosili darurileMele nu in chip egoist,fiecarepentrusine,ci ca Ei I 'copii ai Mei, caretrebuiesd aibdtotul in comun;si nu vd pardrlu s[ oferili si altora, fir[ plati, roadelelucrului mAinilor Mele. amintindu-vd ci si Eu vi le dau fird platd,din pirinteascdbunltate si din prisositoare iubire de oameni.Asa se petreclucrurile gi intr-o familie, cAndtatdl, saumama,sau fiatele aduc daruri. Tatil le imparte tuturor copiilor, fratele,celorlalli frati. Cdnd copiii, fratii Ei surorile tr[iesc iubindu-seunii pe al1ii, se vor simti nemulfumifi ;i nefericili daci tatdl saufratelea lisat deoparte unul dintre pe ei sau nu i-a dat unuia la fel ca altuia. De ce se int0mpli aEa? Pentruci, in dragostea reciprocl, ei se simt una,ca un singurtrup, o singuri persoani. lor Aga trebuiesa fili gi voi. $tiu cum sd v[ rdspl[tesciubireacareimi estenespus de pllcuti. Suntdarnicqi cu cei ce nu lin poruncileMele (,,Unuiom i-a rodit larinadin belqug..." Luca 12,16),a$puteasi nu fiu darniccu adevlratii mei copii, pentru care am pregdtit, de fapt, toate indurdrile (darurile) Mele! ,,Voi milui pe cine vreausi-L miluiescsi Md voi indurade cine vreau sd md indur" (Romani9, l5). Ei {\ aci ti se intimpli s[ cazi, ridicd.-te vei fi mdntuit. Egti plcltos, L-l cazi mereu,invald si te ridici. Caut[ sd dobAndeqti acestinvit. Iat[ in ce const[ el: invali pe de rost Psalmul,,Miluie;te-mi,Dumnezeule, dupl mare mila Ta" (Psalmul50), inspirat de Duhul Sfant proorocului David, qi rosteste-l credinti sincerl ;i cu nidejde, cu inimi infrAnti si smerit[. De cu te vei cii astfel sincer,cu cuvinteleregelui David, Domnul va face si striluceascd pestetine indatl iertareapicatelor qi toateinsuqirilesufletului tdu se vor umple de pace.Lucrul de c[peteniein via$ este s[ te arlti r0vnitor in dragostea semeniqi si nu judeci pe nimeni. Fiecareva rdspundepentru de sineinaintealui Dumnezeu, vezi-1rde-aletale. Pdzeste-te riutate. tu de 4^l restinii ortodoc;i alcituiesc o familie, ca qi copii ai lui lisus Hristos. \-,ln familiile armonioase, mama este intotdeauna mare cinste la (Maica Domnului), iar fralii mai mari se bucuri de respect consideralie qi din parteacelor mai mici, acestia urmi ludndu-idrept exemplupe primii. De din ce oarela voi, luteranisi anglicani, Maicii Domnuluinu i se acordl evlavia ce i se cuvine,venerafiesolemni, inchinlciune?De ce oarenici sfintii ingeri gi sfintii lui Dumnezeunu se bucuri de o veneratiesolemn[ si de inchiniciuni? spunetici deoarece cinstiti doar pe Dumnezeu vI inchinafiLui. il si Sdnu uitati insi ci Maica Domnului nostruIisus Hristos,inserii, sfintii sunt 274

celemai curatechipuri ale lui Dumnezeu, prieteniiIui Durnnezeu, cum asa fusese numit cdndvaAvraam ,,prieten lui Dumnezeu". ce sr nu acoral De ddm veneraliechipurilor vii ale lui Dumnezeu.fiilor si prietelilor lui Dumnezeu? umeaesteo cas5. Ziditorulsi StdpCnul acestei cilseesteCrearorul. T )-'tEI, Dumnezeu, esteqi ratil celor ce locuiesc ea.crestinii.Mamd in este PreasfAnta Nlscltoare de Dumnezeu.Tot ce faci, faci intotdeaunain prezen{a Dumnezeu, lui Tatil nostrual tuturor,pe caresecuvine si-L asculti qi si-L iubesti,si de asemenea prezenta in Maicii noastre tuturor,PreasfAna ta Ndsc[toarede Dumnezerr. Arati-i iubile sfAntd.evlavie. ascultare. te De vei afla in nevoi materialesauspirituale,la sr,rplrare, necaz.laboalI, vino la la ea cu credintd, nrdejdesi dragoste. sf0nt,asacum Domnul, DumneFii zeul, Creatorulqi Pirintele tiu Sfdntestegi cum esteStipdnanoastri. N1aica lui Dumnezeu, si Maica noastr[.,,Femeie. fiul rru... Iatd mamata" dar iatl (Ioan 19, 26-27).Pentruca si nu ne indoim de dreptulde a o numi mami pe Maica Domnului,Maica Celui Preainalt. Preasfinta, Preacurata. Preabinecuvdntata, Slivita StIpAna noastrd, dumnezeiescul Fiu. Cel mai dinailte de siu tofi vecii, Domnul nostruIisus Hristos,ne-arisipit incloiala. ingilcluinclu-ne tuturor,sauacelora dintrenoi carese aratdmai rivnitori spresfintenie, o si numim pe Maica Samamd.,.Iatd Mama ta", cici in persoana sfintului loan Teologulaceste cuvintene-aufost adresate noui, tuturorcrestinilor. Da, ea estepe dreptcuvdntgingaqa, indatoritoarea, atotsfhnta noastri mam[, carene poateduce qi pe noi, copiii sdi, la sfintenie. J ti dai seamalimpede cat i1i estede greu, aproapecu neputintii,s[ te rschimbi in bine firl ajutorul lui Dumnezeu,firi rugrciune sirguitoare,firl ?nfrdnare. Simli lucrandin tine mullime clepatimi: trufla, riutatea, invidia,ldcomia,arghirofilia,uratul,lenea, curvia.nerlbdarea. nesupunerea qi persevereziTn ca qi cum ai fi legatde ele,dar indelung-ribditorul ele, nostru Stdpdnte rabd[, agteaptlsi te intorci spre bine, sr te indrep{i,coplesindu-tecu toatedarurilebunltIlii Sale.Fii ingiduitor,rdbdltor si iubitorcu cei printre care trdieqti,oameni bAntuiti si ei de multe patimi, cautij sziinvingi riul cu bineleqi, ceeace esteesential, roagi-telui Dumnezeu pentruei, pentru indreptarea qi pentruca si li seintoarcl inimile spreDomnul - izvorul lor sfinleniei.Nu-l ajuta pe diavolul si-qi extindi impir[tia. Sfinresre prin faptele tale numele Tatilui ceresc,ajuti-L si-$i lirgeasci impdriitia sa pe prmant.,,cici noi impreuni-lucritoricu Dumnezeu suntem"( I corinteni 3, 9). Arati-te rdvnitor in a face voia lui Dumnezeu,pe pimint asacum e fdcuti ea in cer. Iartd-i pe ,,datomicii" tli cu bucurie,agacum se bucuri un fiu ascultdtorcdnd are prilejul si indeplineascivoia ratllui iubit.

275

dt de pldcut ili estesi c0t de mult te bucuri cdnd dai pesteun obiect \-, folositor qi de pref, pe c^are ritdcit, considerindu-lpierdut! Ai fi l-ai gata sd sari in sus de bucurie. Inchipuie-ti cAt de plicut ii este Pirintelui ceresccdnd il reg[sestepe unul dintre copiii sii, un om, chip viu al lui Dumnezeu, picitos care ,,pierduta fost si s-a aflat", asemeni pierdute un oii gi regdsite, drahmeipierduteqi aflate.O bucuriece nu poatefi cuprinsl in a cuvinte;bucuriaPirintelui cerescpentruregisireafiului risipitor esteatdtde mare,incit i se face pirtaq tot cerul, cu iubire qi bunlvoin$. Cici ,,qi in cer va fi multl bucuriepentru un plcitos care se pocdiegte" (Luca 15, 7 qi 10). Fratilor si surorilor careafi luat-o pe caleapierzaniei!lntoarceli-vl la Pirintele ceresc.,,Pociiti-vI, ci s-a apropiatimpirilia cerurilor" (Matei 3, 2). ot omul trebuies[ cunoasclsi si nu uite ci sufletul siu estesimplu gi ci estesuflarea lui Dumnezeu. Dumnezeu estesimplu si sufletul estesimplu. $i fiindci sufletulestesimplu (necompus, monolit), nu poatesl iubeascd acelaqi in timp doui obiecteopuse,incompatibile:pe Dumnezeugi cele ale lumii, oamenii qi cele materiale,de care se ata$eazifiinla noastrdtrupeasci.Pentrua-L iubi pe Dumnezeudin toatl inima trebuienumaidecdt sI considericele pimdntegtidrept gunoi Ei si nu te laEi ademenitde nimic din ceeace le apa(ine. Pentrua-!i iubi aproapele pe tine insufi, trebuiesi disca prefuieqtibanii, si nu te lasi ademenitde mAnciruri, imbriclminte filoasi, distinclii, grade,onoruri, sd nu iei in seami vorbeleoamenilor.TrebuiesI ne pdzimsimplitatea, puritatea sufletului,mai cu seami in timpul ruglciunii, publice gi individuale(acasi),cdnd se citestedin cuvdntullui Dumnezeusi din scrierileSfinlilor Pirinli. ,,Nimeninu poatesluji la doi stlpAni" (Matei 6,24). reqtinultrebuie sI-L iubeasci pe Dumnezeugi pe aproapele chipul lui Dumnezeu- cu atAtaardoaresi tirie incdt si poati spune oricAnd:,,Cinene va despirfi pe noi de iubirealui Hristos" (gi de ceaa aproapelui nostru), ,,necazulsau strAmtorarea, prigoana,sau foametea,sau sau lipsa de imbriclminte, sauprimejdia,sausabia"(Romani 8, 35)? Sau banii, sauimbuibareacu mAnclruri ,sibiuturi, sau locuinteleluxoase,sau grija de a fi mereu eleganfi,sau alte pllceri ale viepii?Dar pentru mine toate aceste lucruri pdmdnteqti sunt gunoi qi nimic mai mult, iar desfitirile senzuale, o amigire. Greselilesemenilormi le explic prin caracterul coruptibil al naturii omeneqti, prin actiunea;i uneltirile duhurilor rele, printr-o educafieproastd sau lacunari, prin condilii de viali nefavorabile, prin sclderile pdrinlilor si educatorilor. Con;tient fiind de propria mea aplecarespre picat, cunoscAndu-mi patimile,riutatea,ldcomia,necurilia, sl[biciunea,nu pot sd-i urdscpe oameni,pe cei ce ii ;tiu asemenea mie, cu acelea.si slibiciuni si metehne, fiindcd qtiu c[ trebuie s[-l iubescpe aproapele meu ca pe mine insumi. $i chiar mi iubescpe mine insumi, desiimi recunosc nenumiratepdcate. mai $i trebuiesi-l iubescfiindci suntemtoti un singurtrup.

216

u uita! Daci i1i vei curila inima de picate, cdpdta-vei risplatl nesfArqitd.il vei'vedea pe Dumnezeu,Creato.ut gl proniitorul tIu Atotbun. Grea nevoint[ este curdtirea inimii, fiindcd presupunemari renuntiri si suferinfe,dar mare este Ei risplata. ,,Fericiti cei curati cu inima, cdci aceiavor vedeape Dumnezeu"(Matei 5, 8). e spune:Dumnezeuestemilostivitor, El ne va milui. Fireste,mila lui Dumnezeuestenemirginit[. Dar daci Dumnezeu estefati de noi milostivitor la nesfirsit si mirinimos, atunci de ce it Oetiimdm cu bund stiinfd prin flridelegile noastre? c0t se arati mai bun ;i mai milostiv fati Cu de noi, cu atdt ar trebui sd-L iubim mai mult, si-I fim recunoscitori,si-I respectdmSfinteleSaleporunci Eipovele.Unde ne suntdragostea, recunostinla, ascultarea? mul riu qi trufaqestegata sd vadi si in altii numai trufie si rlutate ;i se bucurdc0nd audepe allii vorbindu-i de rIu Ei bdrfind pe careva dintre cunostinfele nu insd dintre cele foarte apropiate, lui, desprecare se qtiec[ sunt fericili gi ci triiesc in indestulare; cAtsuntdefdimatimai tare, cu cu atAtse bucur[ mai mult c[ alfi sunt rii si ci el este.in comparatie ei, cu perfect,fiind dispussi vadi in aceianumai relele qi si-i asemene diavolilor. Cdti rlutate, cdti trufie! $i cdti lipsi de iubire! Nu face asa,cauti si gisegti in oameniirdi qi cevabun qi bucuri-te de ceeace ai gisit. fii bucurossi poli vorbi qi desprecalit[1ile lor bune.Nu exist5om in care s[ nu se giseasci si ceva bun. Riul pe careil vei descoperi, acoperi-l cu dragoste roagi-te lui gi Dumnezeupentru omul acela,pentru ca Dumnezeusi faci din cele viclene cele bune,prin bunltateaSa. re;tine, ai uitat, oare,cd.incepitorul credinfei tale, Hristos, a fost rdstignit;i !i-a lisat lie crucea? Atunci de ce trlieqti in lux, pe picior mare, in huzur ;i trdndivie? El a indurat batjocuri gi 1i-aporuncit sd nu te inspiimdnli daci vei fi batjocoritpentrunumeleLui, dar tu alergi dupi onoruri. Priveqtemai des la cel rlstignit qi invati ce trebuie sI faci. ,,Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au ristignit trupul impreunl cu patimile si cu poftele" (Galateni 5, 20). ici un fir din pirul capului vostru nu se va pierde...Ce inseamn[ asta?Nici un gdnd sfdnt pe care il finefi in minte nu se va pierde nici pentruDumnezeu, nici pentruoameni.Fiindci Etimc[ gandurile,ideile sfinte;i simlimintele sfinlilor lui Dumnezeuseplstreazi pdn[ astlzi intacte, au fost trecute in mareacarte a vietii. are este cauzaprimordiali a tuturor vizutelor qi nevdzutelor?Dumnezeu. Dar Dumnezeueste nevizut. cazi cu evlavie inaintea lui

Dumnezeu nevizut, tinde spreDumnezeu nevdzut. cel cel Dumnezeu este 217

duh ve;nic, dtotsfdnt, atotputernic, atotprezent, atotbun,atot;tiutor,atotdrept, fii neschimbat, atotmilostivitor;i atotfericitor. egti chip al lui Dumnezeu, Tu om duhovnicesc, dispreluieste trupul, casavremelnicda sufletului,fii sfdnt, cunoscdtor, drept,viguros.curajos.statoffric bun[tategi mullurnit de toate. in ine si-aconstruit casi, a fdcut-oca sI locuiasciin ea.Noi suntem o casele Celui ce ne-acreatpentruSine,cdci ,,El toatele-aflcut spre slavaSa". Deci El esteCel ce trebuies[ locuiasclin noi si nu diavolul,ucigasul,mincinosul. Doamne!,,Vino si te silisluiesteintru mine!" (Din ruglciuneacdtreSfdntulDuh). ,,Noi vom veni la el si vom facelocagla el"(Ioan qi 14,23),.Nu stiti oarec[ voi suntelitemplual lui Dumnezeu c[ Duhul lui Dumnezeu locuieste voi?" (1 Corinteni3, 16). in rimestecu evlaviefiecarecuvAnt,fiecareideedin cuv0ntullui Dumdin diferitele nezeu si din scrierile Sfintilor Pdrinli, de asemenea ruglciuni qi cdntiri, pe care le auzim la bisericdsau le rostim acasi, fiindci toate sunt suflare qi cuv0nt al Duhului Sfint. Altminteri spus,Duhul Sfdnt pentrunoi si prin noi ,,cususpine negrlite" (Romani8,26). insuqi,,mijloceste" in E cteniamare,careserosteqte fiecarezi in biseric[, cuprindein sine Lmultd intelepciune;este o ecteniea dragostei.Cre;tinii in viald qi sfinlii din cer aparin ea intr-un magnific intreg, aicltuind Trupul lui Hristos. Curata. Ea culmineazd. maiestuoscu acest ultim ecfonis: ..Pe Preasfdnta. Preabinecuvdntata, Stip0na noastri, de DumnezeuNiscdtoareaqi pururea FecioaraMaria, cu toti sfinlii pomenind-o,pe noi inEine qi unii pe allii qi toati viata noastri lui Hristos Dumnezeus[ o d[m". Ecteniile mici, ectenia cereriiintreite sunt de asemenea Noi ne-amobisnuitcu ele, foarte frumoase. dar si ne inchipuim c[ le auzim prima dati, s[ ne punemin locul unui strlin. D ugdndu-telui Dumnezeu,mintea trebuie sI 1i se indrepte mereu I\ spre mdretianemdrginitl a Creatorului,si nu treci cu vedereafaptul c[ Lui I se inchind in ceruri milioane, zeci de milioane de ingeri qi sfinfi, cd esteatotprezent, atotvizltor, de o infinit[ bunitate, dreptateqi sfinfenie. pe de CAndo chemirugdndu-te Preasfdnta Fecioari, Niscdtoarea Dumnezeu, preacurat[,preabinecuvdntati, preabund, trebuies[-1i inchipui c[ ins[gi fiinta ei estesfinlenie vegnicd,neclintit[, neschimbatd, neputinli de cuprins cu cu mintea,,,mirarea neincetatl a ceteloringeregti"(Acatistul SfdntuluiAcoperim0nt al Maicii Domnului). Cugeti in acela;i chip qi despresfinli. adic[ infelegecI esentasfinleniei Ei bunitilii lor provine din harul Domnului nostru Iisus Hristos.Consider[ drept o mare cinsteci poli vorbi c6nd te rogi cu cu Domnul saucu Preacurata StipAni, Maica lui Dumnezeu, ingerii Ei sfinlii. Roag[-te intotdeauna bucurie,cu cutremur,cu evlavie, lindnd seamacu cu cine vorbeqtitu, viermenecuratqi de nimic. 278

d,a Ta esteimp[rdtia si puterea mdrirea.,. Tale,nu ale noas_ si Ale f ,,\-,tre! Ne-ar place sr fim noi cei care si irnpirrlim, cu patimile noastre, adicr si facemtotul dupi propriulnostruplac, bizuindu-ne cloarpe puterea noastrd, pe a Ta, si umblim dupr proprianoastrimirire, nu aupi nu a Ta. Asemenea pofte nu ne pot veni decatde la diavolul.Vointei Tale trebuie si i ne supunem totul, si ciutdm ;i si descoperirn toateputerea in in T.a, sd facemtotul spreslavaTa. ,,Toate spreslavalui Dumnezeu lL faceti,.(l sa Corinteni 31). 10, rucea.ca si inchinarea semnulcrucii ne aduc aminte ci este cu /^l \-,mereu cu noi Iisus Hristos Domnul, viu si Ddtitor-de-viati,si cr lucreazdin noi in tot chipul, pentru mintuirea noastri prin credintace I-o purtdm,ca unui Dumnezeu Mdntuitor.si clrm slavi plntru aceasta ;i Domnului nostru, cel ce estein toati vremea noi. ,.lati. Eu cu voi sunt.in toate cu ztlele,pAndla sf6rqitulveacului.Amin.,, (Matei Zg, Z0). adresez voui, celorce v-ati impirrigit cu Dumnezeiesrile Taine! l\ /t 1 rvrLuati bineaminteci, dacdv-ati impdftrsitcu vrednicie. inseamni cI a1iintrat in cea mai strAnsicomuniune Domnul. De nrareindrdznire cu v-ati invrednicitin fata lui Dumnezeu a Maicii DomnuluiJvi daf seanra si cOtde curafi trebuie sI fi1i, de blanzi, de smeriti, de buniI si clenepisitori fali de cele ale lumiil Si plini de ardoare fatl de bucuriileceresricell curate la modul absolutqi vesnicl and iti.faci semnulcrucii crezi si adu-ti aminte mereu ci pe cruce 1r^t \-, sunt pironite qi pdcateletale. De se intArnplrasracazi in plcat, osdndeqte-te tineindati, cu sinceritate, asupri-tisemnulcrucii si spune: pe fi Tu ,,Doamne, care ai pironit pe cruce pdcatele noastre,pironestepe crucea Ta qi picatul in care am crazut acum si <miluieste-mi,dupa mare mila Ta>., (Psalmul 50, 1). Curita+e-veiatuncide picatul tiu. Amin. rf oate picatele si patimile posibile staugatasi-mi cotropeascisufle_ r tul, crutdndin fiecarecripi prilejul si o facd.Lupti_rebirbdteste. neadormit ele, p6ni la ultima suflare. cu ia-le dreptndluciule inchipuirii. amdgiriale duhuluiriului. iti pii convinsci Dumnezeu st[ aproape candte rogi, in asachip incdt r sa-t srmtrprezenla numai cu minteasi cu inima, ci si cu buzele nu ;i cu limba. ,,Aproapeeste de tine cuvantul,in _eura si in inima ta,. ta (Romani10, 8). Cuvdntul,adicl Dumnezeu. i.sd mai $ezi inci ceva,din toatdinima: ci toti oameniialcltuim un e srngur trup (ca frati) si c[ Dumnezeu cel atotbun, atotputernic, Y Izvorul cel nesecat inseamnipentrunoi totul. Cu toateacestea, toti poate in

279

qi lucra qi lucreazd diavolul, vrljmaqul neamului omenesc.BAU!-p9--qgre l p_fq,v!4ts-ttgbule-bug4r!f!iq9le,_qU r_a_bgql_e_a, bl4ndelea,-lrg64Uilla. l\Tu confundaomul - chip al lui Dumnezeu- cu riul din el, fiindcl 1\ rdul este ceva intdmplitor, o nefericire, o boall, o amlgire netrecitoarea omului ii estedati de chipul lui Dumnezeu. drlceasci, esenta (;i T\e vei gregicu cevain fafa lui Dumnezeu noi gresimcu prisosinld, Lln fiecarezi), spuneindati in inimi, cu credinli in Domnul, ingemdndnd strigltul inimii cu o con$tiin$ smeriti si cu asumareap[catelor, dupi mare mila Ta", spune-lpAni la Psalmul ,,Miluieqte-mi,Dumnezeule, capit. Daci dupi ce l-ai spuso datl n-ai simlit nimic, incearci a douaoar[, dar cu roste$te-l ;i mai multd cilduri a inimii, cu ;i mai mare simlire;i indat[ !i se va umplesufletulde luminl, de m0ntuiregi pacede la Domnul.Fa agamereu, cu inimd zdrobitl. Este un mijloc de toati nidejdea, experimentat,de a te inseamn[ ci tu eEtide vinI, ci impotrivi picatului. Dac[ nu vei primi ugurare, nu te-ai rugat cu inimi zdrobit5, cu smerenie,ci n-ai fost ferm convins cd Dumnezeui1i va da iertarepicatelor qi c[ e;ti slab,nu te poli dezlegadepicat' u ce voi fi gresit oare,spune-mi,Doamne,Tu, Cel ce md curefi de p[cate? Cople;it sunt de dezn[dejde, intunecat de p[cat, de Doamne,Tu faci sd-mi defiimarea diavolului. Tu imi risipestidezn[dejdea, reinvie curajul de a veni la Tine. Eqti totul pentru mine. Cu adev[rat, StIpdne,Doamne,Tu eqti Cel ce esti (adici ExistenlainsdEi). semeniaerului, Duhul Sfdnt umple qi pltrunde totul' ,,Carepretutindeneaesti qi toate le implinegti" (Ruglciunea citre Duhul SfAnt).Cel ce se roagi din toat[ inima atragein sine Duhul SfAnt,se roagd prin Duhul SfAnt. llil unde sunt doi sau trei adunafiin numeleMeu, acolo sunt qi Eu ,,1.-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). De ce oarefdgiduinfaprezenfei Domnului estecondifionati de aflareade fa$ a doi sautrei? Pentruc[ acolo undesuntadunafidoi sautrei in nunelelui Hristos,acolo estebiserica,acolo vor estecomuniunetn credinti gi iubire, esteiubire reciproci. ,,Intru aceasta cunoastetofi cd sunte{i ucenicii Mei, daci veti avea dragosteunii fa15de altii" (Ioan 13, 35). ufletul respir[ prin adev[r, adic[ prin gdnduri9i idei pline de adevdr. GAndurile adev[rate, drepte sunt o respiralie a Duhului Sf0nt' Adev[ru] estepentruom tot atdt de simplu, de uqor,de subtil, de vital, ca ;i gdndulqi respirafia. rede si n[dljduiegte cd agacum i1i este u$or si tr[iegti respirAnd, m0ncdndgi bdnd,tot asaqi chiar mai lesnei1i estesi primeqtide la esteo respirafiea sufletului,hrand Rugdciunea Domnul daruri duhovnicegti. si bluturl duhovniceasci.

280

e tine, cel ce esti plstor duhovnicesc,Domnul te-a flcut sd vezi riutatea lupului nevdzut carepdndeste sufletele. s-adat aceasta si Ti pentrucd qtii cum sI te lupti din risputeri ca si scapide ghearele de coltii si lui ;i ca sd-1ipui la adipost turma, pe care ti-a incredintat-oDumnezeu. De-acumincolo cauti sl-i inveli, cum te pricepi mai bine, asacum ne invatl qi Domnul, qi aratdJecum ii pdndeste lupul nevdzutgi prin ce mijloace incearcd. prindi, afdtAndu-le s[-i simfurile penrru a-i face sd picltuiasci prin ele lesne;i cu plicere, fiindc[ mulfi dintre ei nu-si dau seama suntmomiti cd de diavolul, ci ii slujesc de bunivoie prin lrcomie, betie, curvie qi preacurvie, iubire de arginli, hofie, slavl deqarti, riutate, pizmd,, sperjur, lene, vorbe spurcatesaudegarte, biscdlie, patiml pentru lux, pentrudansuri,teatru, jocul de cirti qi altele. a toli ne place sd ne imbricim curat qi cu gust.La imbric[mintea cea nestriclcioasl, pe care ne-am intinat-o cu plcatele qi in care ne vom infafigacu tofii inaintea lui Dumnezeu,la Judecata urml se gdndeste din oare cineva?o spall cineva cu lacrimi de pociintl, cu fapte de milostenie,o impodobeEte postul,rugdciunea, cu privegherea, cugetarea celedumnezeiesti? la \Je-am bucuratgi ne-am veselitin toatezilele vietii noastre.Vese,,I \ litu-ne-ampentru zilele in care ne-am smerit, pentru anii in care am v[zut rele" (Psalmul 89, 16-17).Milostivul Dumnezeu,dupi ce ne pedepseqte, qi miluiestecu mill vremelnic[ sauveqnic[.cineva se chinuieqne te cumplit de o boalX,ca si cind ar fi stipdnit de un tiran nemilos,dar in timpul bolii sufletuli se curl1dprecumaurul si omul aceladobdndeEte libertatea fiilor lui Dumnezeusi se invredniceqte paceEi fericire vesnice. de fierul ordinarar puteatrecedrept otel, alaptnrn a fi pusela incercare, I. ma sautinicheaua, vreun aliaj de argint drept argint curat,bronsau zul drept aur, aurul impur drept aur curat, o sticl[ ordinar[ drept diamant. Numai puse la incercare,acestematerialeiqi descoper[adevirata lor valoare.AEase intdmpli qi cu oamenii.in aparentl,mul1i se aratd.bldnzi, smerili, milostivi, buni, simpli, chibzuili, credincioEi Daci suntpusi la inceretc. care, se decoperi nu arareoricd sunt rii, mdndri, impietriti la inimi necinsti1i,zgdrcili, lacomi, invidiosi, ranchiunoqi, lenegietc. oamenii sunt puqi la incercare prin lipsuri, pierderimateriale, necazuri,boli, umilinte. Cei ce trec cu bine printr-o incercaresunt vrednici de impdrdflalui Dumnezeu, care cei nu-i fac fafi nu sunt vrednici de ea, fiindcd mai tin in ei o mare dozi de riu. rIili (si triieqti si tu) ca mldulare ale aceluiasiTrup, ca fii ai lui Dumnezeu,in dragostesi inlelegere,in liniEte si pace,respectdndu-vr unii pe al1ii,aritind infelegere unii altora,dupi cum gi Domnul esteincu noi. Nu vi trufili, nu vi pizmuili, nu vd urati, infranati-vl poftele lelegitor

28r

trupegti,cugetatila cele inalte, infrAnali-vi de la orice exces,nu fili trdndavi la rugiciune, orice lucru incepefi-lcu o rugiciune scurtl, incepeli gi sfdrqili ziua cu o rugiciune sArguitoare citre Impiriteasa cerurilor, cdtreDumnezeu, citre ingerul pizitor, rugali-vl pentrutofi ca pentruvoi inqivd,dorili tuturor binele,ca qi cum vi l-ati dori vou[, nu doriti si nu faceli nimlnui riu. oamenii pXcituiescintr-un fel sau altul fatl de tine, de 1-6^ndvezi cra \r-, Domnul, de semenigi fali de ei ?nsiqi, te inver$una uri impocu nu triva lor, fiindci gi firi tine estedestull uri pe plmdnt, ci compitime$te-i, iarti-le lor iarti-i din toati inima cAndte jignesc gi spunein sine:,,Doamne, - fiindcdi-a niucit plcatul - cd nu Etiuce fac" (Luca 23,34). rf't oatecele plmdntesti,materiale, atuncicind ni se leagl de inimi, nu moarte,iar I aduc sufletuluidecdt tulburare, necazuri.strdmtorare. pulbereqi fum. Singurele lutrupul nostru,in sine,nu-i decdtputreziciune, sfinlenia. adevirul. cruri care ii sunt de trebuinli sufletului sunt dreptatea, dragostea, milosirdia, bllndetea, nerlutatea,pacea,libertateaspirituali sau harul lui Dumnezeuin inimi. Acesteasunt cornorile veqnice,dititoare de viali ale fiinlei noastre. acestea din Pe strdduiegte-te toateputerile sd le agonisegti agonisindu-le le plstrezi,si le inrnulle$ti si le faci statornice, si $i ;i fiindc[, din pricina pdcitoseniei noastre, ce e bun nu dureaz[,tinde si tot disparl repede. T\ oamne,fi ca inima mea sd-mi fie mereuingiduitoare,vdzul limpeLl de.drept. blAnd! Amin. Dau slav[, Doamne,schimb[rii pe care a slvdr;it-o in mine dreaptaTa. Mullumescu-Ji c[ ai scosdin mine ghimpele de foc al patimilor, ci m-ai izbivit de strAmtorare, rusine,de neputinli, cd de putere,curajl Intlreqtecele ce ai ficut cu ni-ai dat pace,liniqte,libertate, puteriirugiciunii, fiindci, dupdcuvdntulTdu, mine. Slav5puteriicredinfei, tot ceeace voi cerecu credinld, rug0ndu-mi,voi primi. (cf. Marcu I1,24). Multumescu-Ti, Doamne, mI inviezi de-atdtea pe mine cel osdnditla cI ori nloarte(cf. I Corinteni1, 9) I la 7^i restinultrebuiesd cugete celede Sus,adicdla Hristos,;i sd nu se lumi, cum fac pigAnii. $i \-,lege de stricicioasele bunuri ale acestei totusi, noi ne impitimim de lucruri si desfitdri lumegti.Ne-am pervertitviata, indepdrt0ndu-ne exemplulpe careni l-au dat Domnul,apostolii,mude cenicii,cuviogii,doctorii flri de arginti,toli sfinlii. Ei n-au fost ai acestei lumi, cum suntemnoi, cei ce triim dupl cum ne taie capul,nu cregtine;te. Invidia, trufia, bArfa,vrajba, ura, r[utatea,minciuna,intindciuneatrupeascd n-au displrut din inimile noastre, lisat acolo multe Ei adAncirlddcini. au I\T u facetotul dupi voia ta nici m[car o clip5, ci fd voia lui Dumnezeu qi 1\ care ?nseamni po4i tuturordragoste, sI chiar si vrdjmaqilor, si tinzi cdtresfintenie.A facedupi cum ne estevoia inseamnd pic[tui in felua

rite chipuri,a nu-l iubi pe Dumnezeu; inseamnlegoism,riutate, uri, lrcomie, iubire de desfltlri, ghiftuiali, betie,furtiqaguri,arghirofilie,curvie. viclenie, lene, impietrirea inimii, nesimlire fatd de suferintelealtora, bucurie perversdpentru nereusitele aproapelui,finerea de rninte a rdului, cdrteal[, huld, blasfemie. cuvinte:,,$i ne dd nou5., o guri si cu o cu (-e iniltltoare sunt aceste ll- inimd, a miri qi a cdnta preacinstitulgi de mare cuviinfd numele Tdu, al ratilui ;i al Fiului ;i al Sfanrului Duh" (Ecfonis la Liturghie). o, dacdar fi mereua;a, daci inimile noastre s-arimpri;tia in atdtea nu p6rti, nu vorbescnumai de cele ale oamenilor,ci de propria mea inimi! sau 6 acd dispretuiesc urisc pe cineva,inseamnicI md inall ;i mi L, iubesc.pe nedrept,pe mine, adic[ irni pun fiinla meatrupeasc[mai presusde orice. Inima noastr[ cautl si ne flatezemereu,ne ridic[m in sldvi. in forul nostruliuntric, subapreciindu-i cei din preajmanoastrl. I)e aceea pe trebuie sd linem seam[ mereu de multele noastrepdcate,sd ne osdndimpe noi in;ine, si ne deplingem,ca si cdndam fi murit duhovniceste. Atunci nu vom mai aveatimp sI observim greEelile altora,s[ ne judecdm semeniisau sd-i disprefuim,ci, dimpotrivi, le vom purta respect,dandu-neseamac[ in multe privinte ne sunt, incomparabil,superiori. bisericaestecerul pe pimdnt, fiindci acolo unde se afld (-u adevdrat \-, tronul lui Dumnezeu, unde se sivirsesc infricositoarele Taine. unde ingerii cu oameniiimpreuni slujesc,uncleI se aduceAtotliitorului neincetati doxologie,acolo este,cu adevirat,cerul si cerul cerurilor.Sd intrim in biserici, qi mai alesin Sfdntasfintelor, cu fricd de Dumnezeuqi cu inimi curat6,lepiddndu-nede patimi si de toati grija cea lumeasci, si si stim in ea cu credinfd,cu evlavie,cu chibzuinli, cu luare-aminte, dragoste. cu cu pacea inimii, in a;a fel incdt sd putemie;i din ea reinnoili, ca oameniceresti, triind in sfinfenie, ca qi cum ne-am afla in cer, dezlegati de poftele si desfdtlrile acesteilumi. 'postut ne poatefi tuturordascil iscusit.r) ir facesi inteleagirepede I pe postitorci omul are nevoiede foarteputinl mdncaresi bduturdsi ci suntem, indeob;te, lacomi,mdncdnd bancl mult pestenecesitdti, cu adiEi cd pesteceeace cerenatura.2) Postulinvedereazisaudescoperd cum nu se poatemai bine neputin{ele, slibiciunile,scdderile sufletului, plcatelesi patimile sale,?ntocmai cum o api st[tutd, tulbure,c0nd incepe si fie filtrati isi scoate iveali impuritilile si gdnginiile carerniquni prin ea. 3) Ne arati cdt la de necesar este si alergdmla Domnul, din toatd inima, si cdutim la El ne mili, ajutor, mdntuire.4) Postuldescoperiviclenia, perversitatea riutatea si duhurilor flri de trup, cirora, firi si ne dim seama, ne-am supussi le-am

283

f[cut pe plac mai inainte qi a ciror cruzime ieseacum la iveall. dupd ce am ceeace le face s[ se inverqufost luminali de lumina harului dumnezeiesc, nezeimpotriva noastri, fiindci nu le mai cdlclm pe unne. /\ f n naturd,toatecorpurile sunt supuseatracfieipdm0ntului,in timp ce I sufleteleoamenilortind, firesc,citre focarul lor spiritual,citre Dumaceastifireasci atraclie. nezeu- arhetipul.Picatul a pervertit si perverteste Focul si fumul au tendintasi se indreptesprestihiile inrudite cu ele. .,\, f 1i tdnje;te sufletul dupd o via$ adevlratl qi dupi o hrani potrivitl I acesteia, hranaminlii. careesteadevirul, hranainimii, careestepacea qi fericirea,hranavoinfei, adici un mod corectsi drept de a aclionain viat[. cu Mergi la biserici, ea poatesi 1i le dea toateacestea prisosin{i.Ea este cuv0nqi temeliea adevirului" (Timotei 3, 15).fiindcl in ea se gdseqte ,,stAlp obdrqianeatul lui Dumnezeu,cel ce descoperiinceputultuturor lucrurilor, lui mului omenesc,creareaomului dupi chipul Ei asemdnarea Dumnezeu, cidereaoamenilorqi restaurarea prin MAntuitorul,mijloacelede a dobdnlor Biserica ne di liniqte, ne face di mintuirea: credinfa,nidejdea, dragostea. fericili prin dumnezeieqtile sale slujbe si mai cu seaml prin Sfintele Taine: ,,Veni1ila Mine toli cei ostenili qi impovdrati ;i Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 11,28). Ea ne inva$ caleaadevlrului,pe carese cuvines[ o urmim cu voinfi neabituti gi care ne poate duce la viati veEnic[, calea urmlrii poruncilorlui Dumnezeu. cea omnul mi-a diruit suprema bogdgie, pe carenimeni nu mi-o va putea lua vreodat[: chipul Ei asemlnareaSa, mi S-a dat pe Sine celor ce setem de numeleT[u" insuEi,dupi cum s-a spus:,,Dat-aimo$tenire (Psalmul60, 5). Ag putea,oare, dup[ aceasta, si-mi doresco altl bog[1ie, una pdmAnteasci? onoare! Nu exist[ mai mare onoaredecdt aceeade Ce intru Hristos.Nicregtin,de midular al lui Hristos,de fiu al lui Dumnezeu, meni nu poatefi mai bogat dec0tcel ce il poartl mereuin inim[ pe Hristos gi harul Siu. ,,Ci pe cine am eu in cer, afari de Tine? $i, afari de Tine, ce am dorit pe pIm0nt? Stinsu-s-a inima mea Ei trupul meu, Dumnezeulinimii mele qi parteamea,Dumnezeule veac" (Psalmul72,24-25).Iar noi conin suntemzgdrcili, trutinuim si fim hripirefi, nu ne mai ajungeagoniseala, fasi, invidiogi, ce riticire, ce prostie! Omule! Bogltia ta sI fie Dumnezeu; toatei[i vin de la Dumnezeu. indreaptl-1imintea 6nd vezi in bisericl lumdniri qi candeleaprinse, de la focul material,la cel imaterial,focul Duhului Sfdnt.,,Dumnezeul nostruestegi foc mistuitor" (Evrei 12,29). V[zAnd, arzind gi mirosind a gdndulsprebuna-mireasm[ Dut[mdia ceapl[cut mirositoare, indreaptd-fi (2 Corinhului Sf0nt...Suntem Dumnezeubuna mireasml a lui Hristos" lui

284

teni 2, 15) si, prin contrast,adu-ti aminte clemiasmelepe care le aducein suflet pdcatul;i cautl si te umpli de focul Duhului Sfdnt,sd indepirrezi de la tine rrceala inimii, careestede la diavolul, de la trup, de la lumi, infi;i tiseaz[-te inaintea lui Dumnezeu ?nmiresmat mireasmafaptelor bune: de bldndetea, nerdutatea, smerenia, ascultarea, infrAnarea, dreaptainlelepciune, rdbdarea celelalte.Fugi de duhoarea patimilor, cieriiutate,ilvidie. trufie. Ei neascultare, neinfrdnare, desfrdnare etc. 11rin citirile. cdntlrile,rugiciunile si cerelilepe careie auzimin biseI ricr cuvdnteazd propriile noastresuflete,avcnd con;tiinta qi sentimentul necesitltilor si cerintelorlor spirituale.Prin ele risuni glasul?ntregii omeniri care iqi simte qi igi recunoaste sdricia, rnizeria,pdcitoqenia, n"uoio de un Mdntuitor, necesitatea a aducemullurnire Ei laucldlui Dumnezeu de pentrunenumlrateleSalebinefacerisi nesfdrsitele desivdrsiri. Ce minunate suntaceste ruglciuni si cdntiri; ele suntsuflarea Duhului sfant. pe p inecuvAntarea care preotul sau arhiereulo dau cu semnulcrucii r-l este expresiabunei voinle intru Hristos ;i pentru Hristos pe care Dumnezeu aratl omului.Esteun gestritual chematsI aclucibucurie.unul o de mare insemndtatesi valoare. Fericili sunt cei ce primesc cu credintir aceastibinecuvdntare! de atentitrebuiesi fie preotii .anA ii binecuvdnCdt teazapecredinciosi! ,,Asasii chemenumeleMeu asuprafiilor lui Israelsi Eu, Domnul,ii voi binecuvdnta" (Numeri6,27). /^\ are spunem in zadar, de cdteva ori pe zi, ,.Sfinte Dumnezeule, rr.-f sfinte Tare", ,,Tatil nostru" si alte rugiciuni, cele de seari si de climineafd? Oareprin ele nu ne curIlIm de picatele si de intiniciupile noastre, nu scrpim de ispite, necazuri,intdmpliri nefericite?oare, fdcaldu-ne semnul crucii, nu ne alegemcu nimic? o, nu! Acestaproduceindati un efect bineficdtor asupranoastri si asupracelor pestecare l-am ficut cu credinti, indeosebi binecuvdntarea preotului.Si ddm slavi necontenit milosArdiei si puterii Domnului nostru Iisus Hristos,Care ne asculti si ne dI mdntuire. noud,nevrednicilor. mila Sa. cu rfr oatecuvintele rugdciunilor laudelorbisericegti si suntimpresionanr te prin mdrefie. Acestecuvinteinsi: ,,cr Tu esti inviereasi viata;i odihna..." respirl o miretie firl seaminqi aduco imensd mangdiere nearnuIui nostru omenescmuritor. De aceeatrebuie rostite cu o deosebitl fort6. accentuate mod special. in sfantd credinfi! cu ce cuvinte,cu ce cintiri a; puteasd te slivesc n, rvr indeajuns pentrunemisuratele binefacerispirituale;i materiale,pe care mi le-ai ddruit prisositor,pentru tot ce s-a sivArsit si se sivArrest. in mine prin tine, pentru ci m-ai ficut sd mi bucur clepace si m-ai izbivit de

285

tulburare,pentru ci rni-ai dat libertatesi m-ai scipat de amarastramtorare, nii-ai dat lumini duhovniceascd mi-ai risipit beznapatimilor,mi-ai dat si curaj,elibelAndu-mi spaimegi boald,mi-ai dat fo4[ ;i noble{esufleteasde cii, izbavindu-mide robia picatului si de cidereacu duhul,pentruci mi-ai dat sfinteniesi rn-ai curdtatde intiniciunea picatului, pentruc[ m-ai sclpat de riutate, c1e inviclie,de samavolnicie incipildnare, de iubirea de arginli, ;i cle deslilinaresi de toatl striciciuneaplcatului? Slavi Jie, Dumnezeule, toateneamurile Bineficatorulrneu,in vecii vecilorl Fie ca toatepopoarele, pe prarn0ntului l-c cunoasciprin credinll si si Te preasllveasci Tine, cu sli qi o gurzi cu o inimi, de Ia Risirit pAni la Apus. A;a si fie! bani mulli de la bolcareprimesc 1 4edicii cu o practicl indelungati, pentrumdngeneroase de milostenie, Mnavi. ar trebui si faci acte tuireasufletului,daci cred in existenla sufletuluinemuritor.Preolii bogati, ar rirsplititidin belsugpentruostenelile duhovnicesti, trebuis[ facd ;i ei lor judecalumeaca pe trldltogesturi milostenie, pentrua nu-i miiriniuroase de rul Iuda,careL.-avinclut pentruarginti pe Domnul slavei.Negulitorii care oblin profituribogate trebuies[ sededice numaidecit;i unor acfiunide binefunctionariicareprimesc de lacere, inliumusetare inzestrare bisericilor; si a salariimari nu trebuiesd considere lor bogatele venituri,oblinute,e drept, prin muncalor, ca apar-{inCndu-leexclusivitate, si-si mai aduci aminte ci in de fratii lor oloirsiti,ca si se bucurede risplatl de la Domnul ;i si-Ei curele milostenieiqi al sufletulde plcate.Toti trebuiesi agoniseasc[ untdelemnul Judecdtorului faptelorbune,pentrua nu seinfdtisacu mAinilegoaleinaintea pentruca sd nu se trecind vor fi cercetati ziua infricositoarei in Judecdli, zeasciatuncicu totul goi si si se faci de rAsfati de o lume intreasi. preainteleptei preabunei, mele maici, Bi1 4ulturnesc Preasfintei, M spremAntuire aceasti in sericalni Dumnezeu, pentrucI mi cluce vremelnicir, pregdtindu-rni devin cetileanal cerului.ii mullurnesc viati si care pentrurugiiciunile, slujbele, sale,pentruposturile Tainelesi rdnduielile (fiindci imi asigur[ siniirni suntde nepretuit folos duhovnicesc trupesc si si tateasufleteasci trupeasci, fac si mi sirntlinistit,teafir, uqor;flrd post ntl uri-arfi fbartegreu,am simtit astaori de cAteori nu eramin post).Ii mullupentrucd m[ inc0ntl mescneprihlniteimele maici, Bisericalui Dumnezeu, cu cerestile saleslujbe, careimi inalti sufletulsprecer,imi lumineazlmintea cu aclevirulceresc, aratl caleavietii veqnice, scapl de nivala gi rusi?mi mi neapatirnilor, irni aducefericirein viatd. cu T umeaintreagi- cerul si pim0ntul,cu tot ce se afli in ele,marea, l-r toateale sale- esteo revirsarea nesfdrsitei bunititi a lui Dumnezeu, si puteriiSalenemirginite,a bundtitii pe careo arat[ fdp^intelepciuniipentru bucurie qi turilor Sale, create fericire qi, in primul r0nd, a bunltdlii 286

cel mai rnult,,de mdncare de bduturi si de grijile vietii" (Luca 21, 34) si Ei prln acestea indepirtim de Dumnezeu,Izvorul vietii, ciclem in piicat,ip ne sqic[giunq.sideserticiune, desfigurdnd intindndin noi ehipultuiDumne, si ne aqlr.Ldcomiaburtii ;i concupiscenta lintuiescde pim0nt qi am purea zice ci ne reteaziaripile sufletului.Stiti cAtde inalt era zborul celor ce s-auciat pe sine postului si infrdnlrii? Planauin ceruri aemenea vulturilor; fii ai piimdntuluifiind, tr[iau cu minteasi cu inima in ceruri,auzeau acolocuvinte negrdite,inv[tau dumnezeiascd inlelepciune.Cdt clemult se injosesteornul fhcAndu-se pdntecelui, rob mdncirii si biuturi ! isi perverteste firea, ceacreati dupl chipul lui Dumnezeu, faceasemenea se clobitoacelor necuvdntitoare. clazdnd chiar mai jos decdtacestea. noui, cdt de mult suferim din priciVai na patimilor,nlravurilor noastre nelegiuite! ne impiedicl sd-L iubirn pe Ele Dumnezeu, ne iubirn semenii, indeplinimporuncileDomnului.Ele fac si si si prindi ridicini in noi ucigitorul egoisrn trupesc, care,de cele mai multe ori, ducela pierzanie vesnicl.Astfel, bEl_yulqr, pentrua-gisatisface pliiceo re trupeasclqi pentrua se indobitoci,nu-i pasi ci cheltuie;teo gr.oiziirie bani,dar se zglrcegte candestevorbasI dea un blnul unui sirac; fumitorul risipeqte vAntzeci si sutede ruble,iar cdndar trebuisi dea cetivffifri in unui sdrac,spremdntuirea propriuluisau suflet,pregeti; iubitorul de haine luxoase, mobili qi tac0muriscumpe;i la modir cheltuieste sir-sifacl de ca pofta sume imense,dar treceindiferentsi dispretuitor ldngl siraci: cei pe cirora le placesdmdnAnce bine Eicarenu sedauin lituri sii cheltuiasci pentru o masi zeci gi sutede ruble uu se inclurl si dea slracilor nic,irn[car un sfanf.Postulii estenecesar cre$tinului deoarece, la inomenirea cle Fiulur lrri Dumnezeu, firea omeneasci fost induhovnicitd, a indumnezeiti noi tindern si acum spre impirSlia de sus,care ,,nu estemdncaresi biuturii. ci clreptate si paceqi bucuriein Duhul sf0nt" (Romani14, 17).,,Bucatele pentrupansunt tecesi p0ntecele pentrubucate;i Dumnezeu nimici si pe unul si pe ieleva lalte" (l Corinteni6, l3). A mancasi a beainseamnla faceo patirnir pentru pldceritrupestisi aceasta o caracteristici plgOnilor, este a eare" necunosc1ncl desfitiri spirituale, ceresti. irosesc i;i viala in plicerile pdntecelui, rnAncdncl si blnd in exces.De aceeaDomnul os0ncleqte, o clati. ?n Evanghelie nu 287

p!ri,i"l. Aiiiie ii.iiipriitrii ate omului i;iln;;t ,irseatrofiaia ie {rgel_tg

Salefatd de neamulolnenesc. Lumeaesteo oglindda bunlt[tii, inreligentei. intelepciunii puteriilui Dumnezeu. aceea, nu ne legdmclelurne,ci si De si cleDumnezeu.,,cd pe care aln eu in cer afari de Tine? si afari de Tine, ce am dorit pe pimdnt? stinsu-s-a inima mea si trupul meu,Dumnezeul inimii mele qi partea mea,Dumnezeule veac"(Psalmul72,24-25). in de treb-uiltg-c-i9$Uiql-ui pelt4t q-i lrnpezi pgipte3.pq1D!!lg+e.ste I. tru a-i trezi si d__e-'zyg!1q qenqlbiJitqlqg,pe_n1ry3_i d_if1a_yoinJaiurr:o

aceastlp[gubitoarepatim[. Esteoareralionalca omul si trliascd mereuintrPoatefi redus omul la o un delir al pdntecelui,intr-un rigAit de mAncare? cu bucitirie ambulanti, saula un cos in continul futnegare, care i-am putea pe bunl dreptate, cei ce fumeazl continuu?Ce plicere poatefi pe compara, gi aceea triiesti mereuin aburi de mdncare in fum de tutun?Cu ce ar putea s[ semina caselenoastre?De ce sd viciern aerul cu miasme,pe care si le qi de respirim qi, mai presusde aceasta, ce si ne intunecim si s[ ne asfixiem sufletul,si ucidemin el cele din urmd potenfe? de levii din institutiile scolareinvati o sumedenie lucruri, dar de necefoarte multe ori nu li se dau singurelecuno$tinlecu adevdrat sare,qi anume:despre-p_upqnezeu, i.nq-i;j, dery.rq-ej dqslfgeqal4g-Fi,ltmi-lele sq c_8nd lipsqsc {e- Duurnezeuqi lqtqpifi!g41", dgslrelimlqniq-ia lor, atu-nc_i Aduceti-vi aminte de rugiciunea Sfflntului Efrem iqf1p,g$ 9q _pl1qn_ezeu. Sirul: ,,D[-mi, Doamne. s[-mi vdd pdcatelemele". A-1i vedeaplcatele, in pe toat[ mullimea qi mdrs,ivialor, este,intr-adevir, un dar al lui Dumnezeu, De careil poti obtine in urma unei rugdciuni sArguitoare. aceeace am spus multora:elevi. oamenibogatiEide vazd.Cunoscnu mai inainte se potriveEte nu puline lucruri, posedi multe, dar deseori cunoscesenlialul. ,,CIci ai aspruncilor. Da, Pdde cunsacestea cei infelep{i si pricepuli si le-ai descoperit rinte, cXci asaa fost bun[voireainainteaTa" (Matei Il, 25-26).Cdt de minunatesuntlucrurile Tale, Doamne!Vedemci harul lui Dumnezeuqi bunurile lucru qi cI patimanoastrl pentruacestea acestei lumi nu pot insemnaacelaqi din urm[ nu se poateimpica nicicum cu harul dumnezeiesc. are esteiubireaTa, DoamnelDatu-Te-aichinurilor din iubire penpe tru mine. Privesc cruceaTa si mi minunez de dragostea care g!!g-lg!lt!Ul vldit al mi-o porli s,ipe care o porli lumii intregi, fiindci q"ruggg nimeni nu are, ca dec0taceasta tlbinlfqlglgggU noi. ,,Mai mare dragoste sufletullui sd qi-l puni pentruprieteniilui" (Ioan 15, 13).TaineleTale Dit[toare-de-viati,Doamne,staumereudreptceamai buni dovadi a iubirii Tale Tiu Trup s-a fr0nt pentru mine 9i fatl ddnoi, picdtoEii,cici dumnezeiescul pentrunoi toti; iar SAngele Tiu pentrumine gi pentrunoi toti s-a vdrsat.Dau slavl, Doamne,minunilor siv0rsite de SfinteleTale Taine asupracredincioqilor T[i, care le-au primit prin mine; dau slavl nenumlratelorvindecdri,la care s-a care am fost eu insumi martor; dau slavi lucririi atotmantuitoare prin ele; dau slavl milos0rdieipe caremi-ai ardtat-o sivdrEitin mine insumi in ele gi prin ele, puterii Tale Ditltoare-de-viati care siligluieste in ele! Dimi, Doamne,pentru iubirea pe care mi-o porti, si Te iubescqi eu, din toatd inima, s[-mi iubescaproapele pe mine insumi, si nu-i iubescdoar pe cei ca ce mi iubesc, si pe cei ce mI urisc. ci 288

.,\ Doamne, dr-mi tirie prin Duhul rdu cel Sfantsi vietuiesc f nvatd-md. I in dragoste. Potoleqte viforul patimilor,cel ce stingeiubireacereascl. evanghelicd, ca inimile noastresi moard pentru lumestile desfltiri. Dafd mi, Doamne,si pun harul riu, pacea, dreptatea adevirur riu deasupra si tuturorbunurilorplmdnteqti sI rimAn in ele,in toatezilelevietii melepAni si la ultima suflare!

egtiinla,inapoierea, asprimea, neindemAnarea inirnii sunt cJe nrie o de ori mai vinovate decdtnestiinta rnintii.Fiindci nestiutorur, omur cu mintea intunecatl, meritl consideratie cornpitirnire.in tirnp ce un ol)l si instruit, dar dedat patimilor si viciilor riutilii, trufiei, inganrfirii, invidiei, avaritiei,licomiei, betiei,arghirofiliei, curviei ;i altor patimi, in pofida rnultelor salecunostinte a faptuluici cunoaste si voia lui Dumnezeu, rirnine un om cu inimd de piatri, mort pentru Dumnezeu.de vreme ce nu pune in lucrarecunostinfele normelemoralepe carele posedi,nu inclepline;te si voia lui Dumnezeu, chiar i se impotriveftecu mai rnulti nerusinare indrlzba si neali dec0t un ignorant. S:lgp]ttglgglllir"l_b_trUdql9g,-lle_r4q_tQre,4,ln1ql9nia preruiescmai mulr in fata lui Dumnezeu qlui !Ag_"..ryC,-_{g_b{99q!-gr,roraqr dec6ttoatdstiintanoastrl, tot lustrul exterior,expresiilefrunroase invdtatepe de rost,eticheta frprnicii, mgiciunile lungi, discursurile me;te;ugitalcituite. si picateleficute cu nestiinti isi pot gisi o scuzi. De aceea respectinestiinlace are simplitate invali de la ea ceeace ii lipseste gi talsuluiilstruir: simplitatea, nerS.utatea, ribdarea ;i celelalte.Negtiutoriisunt prunci inu-u Hristos,cirora Dornnulle dezviluie uneoritaineleSale. i nu sunt din lume, precumnici Eu nu sunt din lume" (loan 17, f pe ,,LJ 16).Suntcuvintele careIisus HristosDomnul le-a spuscrespre apostoliiSdi.Estecel mai mareelogiuce li seputeaaduce. ce oare?penDe tru c[ tpostolii, trd_i]1{tilgg_e,itglu rqe$pIq srraltu,s-!-14j-ni orice patimir cle nlci &t[ !g ea, qg:,s1qrig!4U l_Um,e gJq{g,,!t!c_i_b!gnt19, clesfi.rare, nici nici iq cgj_r,c_a!_d*4r ye-qi!9_drn-t.r,p !i!l!19 iiltqrjuuC"cera.c-a Eq, p.q! {g$Ji!tll"_ olupqti-4eceleqeresll-qi quge-Laula elq,la_s_!ry4 gereaci, ciutau cele ceresri, nestricici_oase._!gg4lr_e-_nestricicioasl,_,!9q_fi!rr1 pace cereascr in e^greqri, Dulqlez..qq$i:t-uuueeul. Noi, picltosii, suntemdin aceastilume. ciutim slavaacestei lumi, bogitii materiale, sinitate, viali lungi, desfitarecu cele prmdntesti, linistesi bucuriilumesti.Toatenecazurile, patirnile, ispitele, nereusitele, atuncicdnd?ncercimsi ducemo viati crestineasci, se trag deni acolode undene-amimpitimit de lume si de bunurileei. trebuieunnati gi de mersulla biseriT\ e ce oarerugiciuneade-acasd l-/ cd,la slujbe?Dd-mi voie si te intreb de ce mdndncisi bei. iesi ia aer curat qi muncestiin fiecare zi? Pentrua-fi rnentinein viati trupul si a-i 289

da vigoare.$i rugiciunea trebuiepracticatd ca o necesitate, tot pentru a mentinegi forrifica viata sufletului,pentru a-i reda vigoarea,clupirce a fost anemiatde picate, pentru a-l purifica, administrdnclu-i-se hran[ ;i o bduo turd caresI-l ajute s[ elimine secre{iile impurititile nocive.Dacir,cunos;i c0ndtoateacestea, continuisdnu te rogi, dai clovacli o marenechibzuintd. de Te ingrijesti in tot chipul de trup, ii dai toatebunltIlile, cauti si-l rnentii viguros,dar sufletulil la;i in negrijd.Deqi stii ci omul esteo fiinti binari, se compune trup ;i din suflet. din pglo__p4q4 vo1lele dq oc_adcg ca{e cqlo, D ine ar fi 1LnllpurtIm del-l ne-a defailqatcareya,sI le trecem sub tlcere sau si ne inchipuim -:-----*. - --ca arnauzitcuvintede iubire si bunlvointi. Daci vom faceasa.sufletulnostru vtrldmane netufUuiat.-fd[ce de colo pdni colo vorbe cleuri si inviclie face mult rdu. Ele provoacl adesea oanreniipripigi;i egoisti,pe seama in clrora au fost spuse, adeviratefurtuni suflete;ti,reaprincl focarede uri, iscri discordie. Trebuiesi ne inarmim cu rdbdare crestineasci cu inlelepciunea si sarpelui. /^t uln seintAmplioarecI ajungeo singuli vorbl aspri.o sirnpll birfl \- care sI ne produci o impresiedin cale-afarlde proastd, ne tulsI bure p0ni in strlfundul sufletului, in timp ce alti dati. mii cle vorbe bune despreDumnezeu, pildi, saudesprelucrarea in lurne s[ nu ne miste de Sa inirnadelocsi si se risipeasciin v6nt?Diavolul vine qi smulgecuvAntul semlnat in ininrile oamenilorqi tot el, pe de alti parte,aducein inimile noastre seninte de riutate si nu scapi nici cel mai rnic prilej sirne starneasci m0nia si invidiafatl de aproapele nostru.Ajungesi anrnce careva asupra noastrii o singuri privire, de cele mai multe ori fir[ nici ur.r gOndliu, pentrucir noui s[ ni separi suspectl. incolteascl noi ura impotrivzt sir in aceluiom. Si nu punemla inimi rdul pe careni l-au ficut cu saufirri voie semenii, deoarecestim de undevine de fapt acelrdu:,,Lumea puterea intreaglzacesub celui viclean"(1 Ioan 5, 19)incr de la incepururile Sralauui,4q p-q4ern ei. la inlr4a iignirile, 9g*p_9_rqg_im cei ce ne defirimeazra, qi c0nd ar ti pentru ca bineflcitorii nogtri, fiindci chiarin aceste pot fi glsite cuvintede folos, oclri cu toateci nu pornesc dintr-o inimi binevoitoare. Dumnezeu si-i lumineze si nu le socoteasci acestpicat, iar noi si fim cu luareaminte,ca si nu-i ;i dim prilej diavoluluisd ne tulbure. n suntematdt de f n aceastiviat5.picituim mereu gi cu toate acestea, Iincrezitori in sine,incdt nu acceptdm ni se facl nici ceamai micd si observatie, cu seamd prezenfa mai in altora.in viala viitoareins[, greqelile noastrevor fi date in vileag in fafa intregii lumi. Arnintindu-nemereu de infrico;dtoareaJudecatI,sd suport[m cu smerenieqi fir[ rlutate mustririle ce ni se fac acum qi si ne indrept[m de toate neajunsurilegi pdcatele.Si

290

ribdim mai ales mustrlr'ile mai-marilor nostri, pe care s[-i inlelepteasci ci si sI Dumnezeu nu ne certecu rdutate, cu dragoste cu duhul blAndetii. careiti vin de la oameni.penpreferd mustrdriledreptesaunedrepte I tru ca si te indrepti aici ;i si nu fii certatla infricositoareaJudecatd, inaintealumii intregi, a ingerilor si a oamenilor.Ce greu ne va fi, Doamne, Tale Judec[ti! infiicogdtoarei si indurdmspaimasi rusinea 1^1mul rlu trebuie depldns,nu trebuie sI ne inrlim impotriva lui, facem pe placul Satanei;priveqte-lpe oricare L/ tiinOcdprin aceasta fIcut5 dupl chivrljmaq nu altcumvadecAtca pe o crealiea lui Dumnezeu, pul lui Dumnezeu ca pe un mddularalpropriuluinostrutrup. Sdnu-l urdm. gi diavolului,fiindci omul cuprinsde r[utateeste adici sI nu ne facemasemeni Se diavolului atatatimp cit nu-l pdrlse;te acestsentiment. cuvine sd fim derdbd[tori,ca si cum n-amobserva mereubl6nzi,buni,cu inima iubitoare. altora.,,S[ biruim riul cu binele"(Rornani12.21) si pe oamenii loc rdutatea de susDumnezeu a.cea cu r[i, cu o mdngdiere, o fapti bunl. SI ne f'ereascl in tiostriuumaip[4ile proaste: piciunereacarene faces[ vedemin semenii priviri, voce,contportament. fiececuvdnt. in in miEcdri, gesturi, 1 4ulpmescu-Ji, Doamne,ca imi d[ruiesti de fiecaredatd o viati IVInoui cdndslujesc Dumnezeiasca Liturghie,cu lacrimi de pociinti gi si de mullumire ;i cdnd mi irnplrtd;esc cu preacuratele de-viatl-fdcdtoarele Tale Taine. Sfintelor Tale Taine datorezfaptul c[ m[ aflu incii in viati, qi in c[ nu rltlcesc pe cii greEite ci mI bucurde un bunrenurne poporulTdu. iar Sfinleasci-se qi iar mlrelul Tdu nume iu mine si in tot poporul cel crestipicii si bunescsi in toatl lumeaTa. Vie impiralia Ta, irnpirirtia adevdrului, intocnai cum ai cuvdntat curiei intru SfAntulDuh, in toateinimile noastre, Tu: ,,Voi locui in ei ;i voi umbla (...) li voi fi voul tati si veti fi Mie fii 9i atotbuni, fiice" (2 Corinteni6,16. 18).$i facl-sevoia Ta sfinti. in[eleapt5, precumin cer, asasi pe pdmdnt,in tot popoatotdesivArgiti,atotfericitoare. rul TIu Ei in mine picitosul, fiindci voia noastri estegreEiti,mioapi, picitoasi, primejdioasi, trufaqi, leneEI,avari, iubitoarede lux ;i de arginti. Q araciiiqi strigi nevoilestdruitorqi uneoricu insolenti,dar gi patimile precumzg0rse L) noastre manifestlcu inclp[fAnare,st[ruitor,insolent, rdutatea, invidia, trufia, hofia, erezia, cenia, seteade agonisire,desfrdnarea, superstilia, idolatria.Sd cedlm cu chibzuinti cererilorinsistente dezbinarea, va ale siracilor qi suferinziloraflafi in nevoi.Aceasta fi sprefolos mdntuirii qi cei slraci sausuferinzine silescsI-i compdveqnice. Aqa cum fericirii noastre timim, tot a$asi ne silim s[ fim buni, pdn[ cAndmai avemvreme sd fim, tot a$acum ne sileqtemereu pdcatulsd gresim ;i s[-L mdniem pe Dumnezeu. careva intretinefocul gheenei, focul sporindastfelnoi ins,ine ,,combustibilul"

291

carea inceputsI ne pArjoleasci inimile inci de aici, preinchipuind vlpaia cea veqnici,cu plangere vesnici qi cu scragnirea din{ilor.,,imprritia cerurilorseia prin str[duint[ si cei ce se silescpun mAnape ea,.(Matei ll, 1Z). i vrajnrapul depune eforturica si ne prindi qi si ne arunce gheenr, in Q pe cei neprevrzitori,necredincioqi, nu sepociiescsi care Y lo-latraga careramanlegatide bunurileacestei lumi. T\ e ce oareziua de odihni vine dupi ;asezile de munci? pentruca l'-l sdnu uitiim nicioclaticii, dupi ostenelile acestei vieti, va veni ziua vesnicei odihne.cici, dupi cuvantulApostolului: s-a ,,Dreptaceea lisat alti sirbltoare de odihni poporuluilui Dumnezeu"( Evrei 4,9. Dar duminica senrnifici ziua invierii obqte;ti,clupi care va veni o zj de odihnl pentru toti cei ce au lucratbinelein aceastiviati, intru HristosIisus. frandelesi milosteniilepe carele dim siracilor, oricarear fi ele,nu fl \-/ pot fine loc iubirii de aproapele, daci inirna nu o mai simte. De aceea,4$[ql_sa1tddgrf1-gr,ilq_s1_qn_i__e avem griji ca ea si fie dati cu si 1g9b"uj9 dlagoste,_din inirnL-de_b_quavqiq, p_irere r:iu. insusi cuvdntulrnilos_ nu_cu cle tenieinseamni de fapt o lucraresi o ofrandl a inimii. un dar flcut cu urnilinfa]d de omul slrman, cu umilintl si cu pirere cleriu pen[i, cu compasiune tru greselile carele-ai flcut ;i pentrua clror spdlare pe se ;i di milostenia. Fiindci, dupr cuvantul scripturii: ,,\[]g!!gniq izbive$rejg_gr.o:rrte $l_crugl4 olllgjagal. fobit 12,9). Cine di miiosteniein sili, firi chef, a, pir"* d; rau,cu zg0rcenie, inseamnlci nu qi-arecunoscut picatele.nu s-a scrutat pe sine. M i l osteni4-este bi nefrc it oarg_Lqpumul r6.ndBentru scl _ce _dL o

Si nu ne rizbunim pe nimeni, nici micar cu un gAnd sau intentie rea, sI lisim rlzbunarea pe seamalui Dumnezeu

ci riul cu NT u te ldsa biruit de riu (de cel al semenilor), biruieste ,,r \ binele"(Romani 12,21).Dar esenfial estesd te rogi pentrucei ce fac riul. Pe noi inqine gi unii pe allii si toatdviala noastri, cu toate lipsurile si cu toatenecazurile unorasi ale altora,lui HristosDumnezeu o dlml SI si nu ne rizbunfun pe nimeni, nici micar cu un gdnd sau intentierea, si lisim rdzbunareape seama lui Durnnezeu.,,A Mea este rizbunarea. Eu voi rdspliti" (Romani 12, 19 si Deuteronomul32, 35), ziceDomnul. Si-i iubim qi pe vrijmaEii nostri. Pe ei ii invari si ii atAtddiavolul.

292

r| eatrul facesI se atrofiezeviafa crestineasci. pustieste, di un cao ii (Matei 25.5). Un aseI racterpdgdn. ,,Au alipit toatesi au adormit" meneasomnfatal poateprovoca;i teatrul.$i mai ce incl? Stiintelepredate pini la insuporlabil.iula qcoali intr-un spirit pig0n, grijile vietii acutizate bireade agonisire, onoruri,de distractii. de Teatrulesteo gcoalia lumii acesteia,a stlpAnuluiacestei lumi - diavolul - despre care;tim c[ seprefaceuneori in inger de lumini, pentrua-i puteaademenimai lesnepe neprevizitoril uneoriil puteaidescoperi strecurat intr-o piesl. chipurilemoralizatoare. ;i pentruca sI ni se spunl apoi despreteatruci esteprin excelentl o ;coali de nu moralitatesi cd trebuiefrecventat mai putin clec0t biserica,ba chiar si mai des.Fiindcd- de! - la bisericd auzimmereuaceleasi lucruri,pe cind la teatru qi piesele ca suntdiverse, qi decorurile personajele... A dacaifi iube;ti saunu aproapele, tu dupl Dentru a-ti da seama insuli pe I Evanghelie,cercereazd-te sineori de c0teori e;ti jignit, cleflimat, cuvenitin societate, cAndsubaltemii batjocorit, nu !i se da respectul sau sau tdi fac greEeli serviciu;i nu dau semne indreptare. de Daci reuse;tisl-ti in pistrezicalmul,gi nu te laqicuprinsde duhul vrajbei,urii, intolerantei, dacir pe acei oamenica si pAni atunci,adici p0ni a nu te nu incetezisi-i iubesti fi defiimat si a nu fi dat semne de indreptare,inseamnl cI iti iube;ti Dacdte enervezi, minii, te tulburi,inseamni te aproapele, dupl Evanghelie. ce ci nu-l iubesti.,,$i daci iubili pe cei ce vi iubesc, risplati putetiavea?" (Luca6,32, comparlgi Matei 5,41). t ntruc0tsuntemstriini, venetici,cllitori spreimplritia ceade sus,nu I trebuie si ne lisim strivili de grijile vietii de-acum,si nu ne impatiacestei lumi, de bogdliile,pllcerile si onorurileei, pentru mim de foloasele patimi sI nu ne creeze preocupiri qi aceste ca aceste dificultdli ;i si nu ne Cregtinul trebuiesd se deprindi incii de-aici. fac[ de ruqinein ceasul mortii. de pe pdmint, s[ ducl o viatl cereasci, post,neagonisire, in rugiiciune, dragoste,blAndele,nerdutate, ribdare, curaj qi caritate.Greu ii va fi in ceasul viafd;i-a fdcutidoli din bani,m0ncare, mo4ii omului carein aceastl biuturi, din onoruri lumesti! Nimic din toate acestea nu-i vor fi atunci de folos, fiindci si-a legatinima de ele,nu de adevdrata comoard, dititoare de viatd, virtutea.De aceea, sI avem partede moarteu;oar[ - fiindci de moartenu ca scapl nimeni - sI nu iubim nimic din aceasti lume! ,,Ci avAndhranl si (1 imbriciminte, cu acestea vorn fi indestulati" Timotei 6, 8). /\. f n bisericl mi simt cu adevlrat ca in cer, cerul pe pimint. Acolo vid Ichipurile Domnului,Preacuratei Niscitoare de Dumnezeu, sfinale crucea Acolo estetronullui Dumnezeu. dltltoare-de-via{i, Evanghelia, filor. prin caretoates-auficut; acolo veqnica vestebund,cuvAntul Dumnezeu, lui
/a'

293

sunt chipurilesfinpilor. M[ simt ca si cum ar fi de fati aieveaDumnezeu, Maica Sa, puterileceresti, toti sfinlii. cu adevlrat,cerul pe pirndnt! Acolo te recunostisi te simli partelucritoarea Trupului lui Hristossi a Bisericii Sale,mai alesin timpul Sfintei Liturghii qi al irnpirtirsirii cu SfinteleTaine, cu Trupul Ei s0ngelelui Hristos.o, ce viali ar:trebuisi cluc,si gOndesc, sd simt, s[ vorbescpentru a mi invrednici de acestcer pe pilnint! Trebuie sI tr[iesc demn, si rni ridic la inlltimea chernlrii cleciire rn-anlinvrednicit clin mila Preadamicului Dumnezeu. Cum ar trebui si triiesc. cAt de blAndl. de iubitoare,de smeriti, de curati qi de infrdnati ar trebui si-mi fie viata, pentru a-i puteachema, vrednicie, pe adeviratiinrei Stipdni,pe Preasfdnta cu ca Ndscitoarede Dumnezeugi pe insu;i Domnul Slavei?invredniceste-md, Doamne,de o asemenea viati! Vreau si triiesc flcdndu-ml clestoinic de numelede crestin,dar nu gisescin mine puterea a trdi asa.Picatul mi de ademenegte neincetat, poarti rdzboicu sufletulmeu. 1r heamd,firl a sta la indoiall, cu inirni curati, pe Dornnul Dumnelr-- zeu; cheami ingerii si sfinlii, cei ce prin harul lui Dumnezeu,prin comuniunesaulnitate cu El gi prin curitia fiintei lor ne aud. cum nu se poatemai repede,chemarea noastrdajunge la ei cu iuleala fulgerului si ne indeplinesc cererile, voia lui Dumnezeu. cu .. 'n A -L iubi pe Dumnezeudin toati inima inseamnl a nu te impitimi de intru totul inima Domnului -f1.nirnic din aceastllume, a-ti increclinta Durnnezeu, ficAnd voia Sa in toate si nu voia ta, a-L iqbi-pg Dqmllezeudin 1q!qufictql,-ad19a-$:Llig 1nl4lglqgreu la pg!Ulg.?_q[iai iniuru sI se slldsiuiasci toati in El; si-!i pleci voinlata vointeiLui. in toateimprejurlrilevietii, la suplriri, la necazuri. A-L iubi pe Dumnezeu toateputerile,adici din in aqachip incit nici o puterepotrivnicl sd nu ne poati desplrti de iubirea Sa ;i nici o imprejurarea vietii noastre,oricarear fi ea, necazul,sau stramtorarea, prigoana, sau iniltimea sauaddncul, sabia(cf. Romani8, 35, 38sau 39). A-L iubi pe Dumnezeu toategcndurile, cu adici si cugefirnereula El. la bunitateaLui, indelunga-Iribdare, sfintenia.atotputemicia, faptele la Sale,si-1i alungiprin toatemijloacele gdndurile <Jesarteamintirileviclene. si A.ll-tu4pg-Qqule-z-qq iqgeam4i sd iubesti din.tot q!!!etul dreptatea;i sI g&$t-&f4d9lejq?, dupd cum s-a spus:,,lubit-ai dreprarea ai urAtflrldele;i gea" (Psalmul44,9) A:_Lfub!p9 Dqpnezgu ius_g_ql4-na pg*lineinsuti, q le._u! adjgg-y*g.ch-1Jl aua,lryPery-{t"ft ,,Daci vine cinevala Mine si nu uriste (...) !!1.. chiar gi sufletulsiu insuqi,nu poatesd fie uceniculMeu" (Luca 14, 26). in fiecaredintrenoi, in gdndul,in inima ;i in voinla noastrl slldgluie;te pLlto ererea,foafie vie si activi, carese strdduie;te rnereu, de zi, clipi de clipzi, zi sd ne indepdrteze Dumnezeu,si ne indemnespreganduri,dorinfe,intende patimi qi sr ne impingd s[ !ii, ispite,cuvinte qi fapte de$arte, ne trezeasc[ 294

truspreele firl voia noastri, adicl spreriutate, invidie, pofti de agonisire, indiritfie, iubire de onoruri si de slavl clela oameni.trandivie, nesupunere, A-L iubi pe Dumnezeuinseamnd indeplinicie, inqeldciune, neinfrAnare. a-i cineva,va prazi cuv0ntulMeu (...) cel ce nu ni poruncile. ,,Dac[ MI iubeste M[ iubestenu p[zeqtecuvinteleMele" (loan 14, 23 si 24). ft omnul stipdneqtepeste o nemisurati bogitie: peste lurnini, aer. L-l apd.pdmdnt,foc, celecinci elemente lumii materiale, ale cele ce intr[ si in alcltuirea corpului nostru si plin care acesta asiguri viata. Dar si iqi omul estestipdn pestebogilii firi seamln: cele ale pimAntului gi ale apei. Multumescu-Ti El estecel ce sebucuri primul de ele,ca irnpirat al creaturii. gi Tie, Creatorul nostru!Slavi Jie, Proniatorul Riscumpiritorul nostru,Cel Ta. ce ne-aificut dup[ chipul ;i asemlnarea Cel ce ai binevoitsi Te imbraci in firea noastrd! f n .. consti adevlrataavutie4 qm{U1?in-chlpqhi asglnanalga sq la lDu4qn"reu, nuil;il;; in p,,*anturi, nu in bani,nu in cunogtinle qi priceptri;Affitegti, nu in titluri nobiliar", nu in rnultimeaslu-qilor, nici in a si indeobste bunurilorplm0ntesti,fiindci toateacestea mullimeahainelor gi Sufletulinsi, chipul lui Dumnezeu, suntlovite de putreziciune trecitoare. smerenia, neriutaare viali vegnic[,iar boglliile lui suntvirtutea,sfinlenia, tea,infrdnareain toate,credinfa,nidejdea si dragostea. la I tunci cAndcu credinti. cugetand cele vlzute. privescsfintele l1' icoanein bisericl gi toatecele ce se afl[ in ea, m[ cuprindeo stare de minunati contemplalie.Intreagabiserici mi se infiliseaz[ ca o istorie sfdntl, cu figurile salecele mai de seamI, cu fapteleminunatecare au prins prin cuv0ntullui Dumnezeu. Vid acolo aievea vialI in neamul omenesc, istoria ciderii omului si restauririi lui prin minunataiconomiea lui Dumneprin intruparealui Dumnezeu, indumzeu, vid ridicareaneamuluiotrrenesc qi nezeirea inlllarea noastri la cer. Aici ni se arati ArhanghelulGavriil. cel ce a binevestitintrupareaFiului lui Dumnezeudin Fecioari, aici vid Naqterea dumnezeiescului Prunc,o vId pe Feciotrra Maicl, iesleade la Betleem, vld tiierea imprejur, botezul,il vid pe Sirneonin templu, intdmpinindu-L pe dumnezeiescul la Prunc, vid schirnbarea fat[ si revlrsarea lurninii pe BlAndului,MdntuitorumunteleTaborului,intrareain Ierusalima Dreptuh"ri. lui imp[rat, vdd Cina cea de tain[ gi instituireaatotrnAntuitoarei Taine a Cuale mineclturii, vId patimile atotmdntuitoare Domnului slavei.Vid, ca gi cum m-as fi aflat acolo, Golgota si pe Domnul rdstignitpe cruce pentru piin catelelumii, v[d cobordrea iad a Biruitorului iadului si eliberarea celor inchi;i acolo,inviereaqi inillarea la cer, toatepentrurnAntuirea lurnii si pentru propria mea mdntuire.In biserici mi aflu intr-o divind contemplalieqi multumesc Domnuluic[ m-a iubit atAtde mult. ci m-a invrednicitde o atAt

295

de ntarecinste.ci m-a ficut pdrtasunei asemenea fericiri. Dar cAndcautiniuntrul meu,in inima rnea,ce vid acolo,o Durnnezeulel vid un abisde p[cate,si.vdrsite voie saufdri voie, abis de neputinte, ispite,de necazuri, cu de stramtorlri, spaime,uneltiri ale vrljmasului, beznl de nepitruns, cideri cu miile, dezastre rnoarte;vid uneori in mine insumi intunericuliadului. qi cliavoluluiin raport cu oaa Q Pecificul, fofia qi viclenia aclemenirjlor rJ menii srauin faptul ci el i-a inselatsi ii in;ali pe oameni,i indeamnd si iubeascrlumea ;i toate cele ce sunt in ea: deqafta inlelepciune,bog[tia, nririrea, onorurile,plicerile lumesti,ii invati si se ?ndepdnezede Dumnezeu si de cereasca impirdtie, de fericire; si iubeascd Sa lucrurile pimdnteqtizadarnice,sd se preocupe ceamai mare misuri numai de aflareasi acaparain rea lor, si dispretuiasclsufletulsi cerintelesalefiresti; sdiubeascltrupul, sinitatea trupeasci,culoarea, frumusetea, grisimea,iubireade desfitdriile t.upului, sd urascdsufletul,aclici virtutea,sirdea uitlrii nemurireasufletului,si deauitlrii Arhetipullui, adici pe Dumnezeu, nu semai gandeasci m6nsi la tuire. la cdile careduc spreea, spreDumnezeu la unireacu El. Fericiti sunt gi sfintii, pllcuti lui Dumnezeu, ce urdsctrupul, cei ce s-auingrijit de suflet, cei de lucrul cel nemudtor- jalnici si blestema{i suntem noi, cei ce iubim lumea, bunurileei striclcioase,cei ce ii facempe plac trupului,dispretuindsufletul. acauneoriunii cre;tini orlodoc;i nu gisescloc in credinfalor si penI -lJ tu TaineleBisericii, estesemnlirnpedeci mintile si inimile acelor oameninu sutttcurate. suntsupuse ci patimilorsi ci nu pot suporla curdtiasi lumina credintei,asemenea ochilor bolnavi care nu suporti lumina soarelui. Aceasti cotnoarl cereasclpot si si-o pistrezein inimd numai oameniicaresau indepirratcu mintea;i cu simturilede ispitele vietii de toatezilele. toti plstorii.adicirslujitoriiBisericii. pistoritii lor s-arruga si 6aca I-'' lui Dulttrtezeu sinceritate in prietenie cu si reciprocl.intr-unsuflet. cu acelerugiciuni pe careni le-a dat Bisericapentrua fi rostitecu glastare sau spuse taini, ar puteaoareexistaceva care sI nu putem obtinede la in Dumnezeu cdndne rugrm? De c0tebunititi n-am aveaparteatunci,de cdte pdcate patimi rele,necazuri, si supdririn-anrgisi izblvire?Acesterugdciuni sunt cele mai chibzuit alcituite din cdte ar puteaexista,mai rationale, mai pldcutelui Dumnezeu,mai puteraice, mai in stare si incline bunivoinla Domnului spretoati milos0rdia. cleaDomnul si ne rugim intr-un suflet, Sr sincer, putenlic,concentrindu-ne toati atentia. a-mi. Doamne,sr cad inainteaT'acu ruglciune pentrutoati lumea 5 r-', si penrruplenitudineaBisericii si si o fac mereu cu dragosteatotcuprinzitoare si nefltarnici, fiindcl prin bunitatea Ta sunt rugitor pentru to{i si pentru picatele rnele. Dd-mi, Doamne,Dumnezeule-prrinte, pot iI

Ta dragostea negriitl fa1[de lume prin carene-afost datFiul Tdu contempla sI iubit, Unul-Niscut.D[-mi, Doamne,Fiule al lui Dumnezeu pot contemnoastri.Da-mi.Doampe crucepentrumAntuirea pla p[timireaTa in lurne;i si Ta. cares-arevdrsat se rebunltatea ne, DuhuleSfinte,s[ pot contempla DomnuluinostruIisusHristos,de prisositor lumii, prin meritele asupra varsl mea inimd.Treime Sfintl. dI-mi sd carese umpleatatde des si nevrednica cu Te sl[vescneincetat, o guri gi cu o iniml si mai vdtloscu fapta. posturilor uitl din ce pricinl au clzut irt 1A ine contestinecesitatea \-, pdcatprimii oameni(din neinfrlnare) qi ce armirimpotriva picatului si a celui vicleanne-adat Mintuitorul cAnda fost ispititin pustie(postind patruzeci zile),acelanu Stiesaunu vreasi stieci ornulde celemai multe de ori de indepirteazi de Dumnezeuqi cadein picat prin neinfrinare, asacum s-aintdmplatcu locuitorii Sodomei;i Gomorei qi cu cei ce eiutriit pe timpul Cine nu lui Noe, fiindci toate picatele oamenilorse trag de la neinfrAnnre. siesisi altorao amri impoposturilor.acelaisi refuzd. necesitatea recunoaste atApatimi ale trupuluigi a diavolului,patimicatene pricinuiesc triva multor al lui Hristos, cdci inacelanu este osta$ ta riu, mai ales prin neinfrdnare, ci seamnd renuntl la aceaarmi qi se di pe sine rob trupului iubitor de clesfltiri qi de picat. in sfdr;it, acela este orb, fiindcl nu vede relatia dintre qi cauzele efectelelucrurilor. C1 d nu uitlm niciodat[ c[ suntemfiinte cizute, intinate,vinovateinaindreptdtii;ci suntemfiinle perverrite c[ se cuvine D t.u Dumnezeului ;i in si ne smerimmereu,adAnc, fala lui Dumnezeusi unii fali de al1ii.Acest carese citesczilnic. ,,Dumnezeule. lucruni-l inspirl gi ruglciunilebisericegti Dumnezeule", ,,Prea ,,Sfinte milostivfii mie p[cItosului",,.implrateceresc", Sfinti Treime", ,,Tatil nostru",rugiciunile de dimineali Ei seard;i aproape rug[ciuni.De aceea tineretuldin scoli ar trebuis[ ;tie si sI toatecelelalte ;i piicatuluisi c[ el retini inainte de toateci a odrislit dintr-o ridlcini supusir aceasticunogtin]Ila temeliatuturor la insusise supune tot plcatul, s[ ageze multi stiinti, sitnu se umplede trufie,ci si, celorlalte chiardac[ va acumula si se strdduiasclmai inaintede toatesi-si cureletrupul ;i sufletul. te-ainpatriapimfinteasci;i pe pirintele ei. Ea te-aeducat, f ubegte-li ce dat respectul I struit,te-aflcut si insemnicevaprintreoameni,ti-a patriace!i se cuvine,ili di de toate.Dar trebuiesl-ti iubesticu deosebire ce va si vini; aceapatrieeste,de buni seaml, pe reascd, Plrintele veacului tiindci estesfdntd mult mai scumpl si mai vrednici de cinstiredecit aceasta, flri seamin de frumoasi ;i de neclintit, vesnicd,nestriclcioasir. si dreapti, de dlt[toare de fericire, fiindc[ ti-a dat $i i! d[ infinit mai multe inlesniri si bunltili dec6tpatria plmdnteasci; fiindcl Plrintele acelei patrii nu este Lln de patimilor, ci DumnezeuCel mai ?nainte veci, atoateom muritor, Supus 297

fdcrtorul.El te-a flcut fiu al lui Dumnezeu. mostenitor lui Dumnezeu al ;i impreuni-mo;tenitor cu Hristos, fiindci Tatil cerescte face pirta; tuturor bunltdtilor impdraliei Sale:,,cele ce ochiul n-a vdzut urechea auzit si n-a Ei la inima omului nu s-ausuit" (i corinteni 2, 9). Aceasti patrieti-a fost juruitd cu nepretuitulSinge al Fiului lui Dumnezeu. Dar p.niru a fi cetiteanal aceleipatrii trebuiesi-i respecti si-i iubestilegile,a;u cum eEtiobligatsd ;i respecti;i cum respectide fapt legile patriei pimAntesti,fiindci firi aceasta nu te vei puteaface cetdlean aceleineasemuite al patrii. IubesteBiserica, aceasti;coali de educalie cluhovniceascd; n. prcgit"rte si fim midulare ea si cetdleni aceleiparrii. ai cel 17 SimaSul fdri de trup se lupt[ cumplitcu noi in timpul slujbelor Y bisericesti, fiindci atuncise siv0rEe;te prin harullui Dumnezlu,cu mijlocirea noastrj. o renastere sufletului nostru.De aceea,atacurilevrdja rna;ului sr nu ne faci si pierdem speranta, sir ne intirim in birbrtie, ciuci t0nd cu ochii inirnii la incepitorul tuturor biruinlelor,Hristos,Cel ce sti nevazut inainteanoastrd,sivdrsind in taini renasterea sufletelornoastre. fintii. oameniilui Dumnezeu, sunt minunate, neveqtejite, inmiresQ LJ lnate flori. Nu te atingede ele cu buzeintinatede duhoarep[catului. Roag[-telor cu inimd si cu buzecurate,cu luare-aminte, adun6ndu-1i gdndurile,cu evlavie,fird grab5. suntcer cuvlntitor, au dus pe pdmlnt viati Ei cereascd, impodobiti cu minuni Ei cu alesefapte de desivdrgire, iubire in necuprinsd adAnc[smerenie, nerlutate,ribdare, jertfire clesine,iubind si in pe Dumnezeu mai presus toate. de /\ biserici gdsimimplinireacelormai scumpe sperante nrzuinle,pace ;i 1n l li bucurieiu suflet,dimpreuni cu curilire si sfintile.Aici ni se vesiegte neincetat adevirul viitoalei noastre invierj si biruinfaasupramo4ii. Ar putea existaoarecinevacaresi iubeasci viatasi si nu iubeascl,din toati inima,Biserica? ce estemai bun, mai iniltdtor. mai de pref.mai sf6nt,mai infelept Tot grsim in Biserici. Bisericaesteidealulumanitdtii.Estecerul pe pim6nt. n bisericl ne trezimdin seduclia lumii acesteia, beliapatimilorqi din 1n r a poftelor vielii, ne luminirm, ne sfinfim, ne curitr- rufl.tel", n" apropiemde Dumnezeusi ne unim cu El (,,carepe Dumnezeu-cuvdntul cu oamenii,prin preasliviti nasterea L-ai unit" - din ruciciunea cdtrepreata, sf0ntade DumnezeuNlscitoarea,la pavecerniti).CAtdJvrednici de cinstire si de iubire trebuiesi fie Bisericarui Dumnezeusi cat de mult au iubit-o sfintii, oameniilui Dumnezeu! , u trebuie si ne supirim si sd ne ieqim din fire de nimic, fiindci, J\T r \ supdrandu-ne enervdndu-ne prea des, enervarea va deveni o ne ;i foarte vltimitoare obiqnuinfi, atat din punct de vederemoral, c6t si fizic, in 298

timp ce, aritindu-ne neplsltori falI de adversititi, ni se va fonna bunasi fodeprindere a suporta de totul cu calm si rlbdare.Din cauzanenulositoarea in mlratelor irnperfectiuniexistente raporturilenoastrereciprocepot apirea multe situatiicritice si, daci ar fi sd ne suplrim de fiecaredati, ar insemna s[ nu ne mai rim0nl cletrlit dec0tc0tevaluni! in plus, supirarea enervasi rea nu pot indreptalucrurile, ci dimpotrivd,le pot degrada, datoriti propriei lor... degradlri.NIai bine sd fim mereucalmi, egali cu noi in;ine, plini cle dragoste respect fagi de oameuiicu o moralitate suferinti qi ?nspecial in ;i qi subalternii fati de apropiatii, rudele nostri.Fiindc[ omul nu esteinger gi. pe deasupra. viata noastrl a ajunssd decurgi astfelincat p[cituim in fiecare zi qi aproape firl voie, chiar $i atunci cAndsuntemdecisi si nu cidem in picat. ,,CIci nu fac binelepe careil voiesc,ci riul pe carenu-l voiesc,pe (Romani7,19).InsuEiDomnul ne-ainvirtatsd privim cu acelail sdv0rsesc" inglduinla deseleneimpliniri ;i cdderiomenesti, atunci c0nd a zis: ,,$i ne precumgi noi iertim gresitilornoqtri" (Matei 6, iartl noui gre;elilenoastre 12) ,,Si precumvoili sI v[ faci voui oamenii,faceti-lesi voi asemenea" (Luca 6, 31). Si cine dintrenoi n-ar vrea sd fie tratatde altii cu ingiduinti" cdnd se poticneste cade,cdndse face cu ribdare,cind se aflI in necaz, sau vinovatde neirnplinirisi sc[pIri? De aceea Apostolulne invatl s[ fim in;i delung-rdbditori inglduitori. ,,Dragostea zice Apostolul Pavel- inde;i nu de lung rabdl estebinevoitoare, se aprinde mdnie,nu gAndeqte riul, toate (cf. 1 Corinteni13,4-8). le suferi,toatele rabdl, nu cadeniciodati" Biserica, slujbele, Sfintele ;i T iber-cugetltorii ateii spuncd credinla, I-rTaine, rAnduielile au fost scornite oameni. pentrua bisericesti de pentru a se asigurao buni moralitate,si tine poporul in frici Ei supunere, poporului. pentruobtinerea unorprofituripe seama Iati curnniqteanalfabeti, carenu mai au frici de Dumnezeu, ajunssi huleasczi au ,,liber-cugetitori", Sa dumnezeiascl, minunata iconomiea mdntuiriineamuluionemilosdrdia pentru noi a Fiului lui Dumnepitimirea si rnoartea nesc,inslsi illtl'uparea, cum trliesc qi cAttriiesc, irosindu-si zeu.Uitati-vi insi ce viatii duc aceqtia, prematur in fbrtelesi sinltatea,seistovesc dezrndt in betii, se abrutizeazd. si mor repede. /\ este cre$tineascd, de preferatsi rdbdim nepl[cef narmaticu dragoste Irile exterioareale existentei,oricare ar fi ele, disconfort,aer viciat. prejudiciicle tot felul, decdtsd cedIm, din cauzaunor asemenea inconvesau nienteexterioare a altora,ullor porniri de intoleranti, supirare,enervare, r[utate,cdrlealii,carepot survenidin necesitate, dintr-uncapriciude caracter, altora,a linistii altora.Dragostea toatele saudin dorinla de a trli pe searna pe pe toatele suportl. in detrimentulcelui ce iubeqte, vietii salematerabdd, al acolo estesi harul lui Durnnezeu, riale. trupeqti.Fiindci unde estedragoste, 299

si tot binele,estepace;i multumire.Crestinulrabdi tot, numai pentrua nu se lipsi de harul lui Dumnezeu, careinseamn[pentruel suprema avulie. 1^t e furtuni sufletesti,uragane,vijelii n[prasnice,v0rtejuri de foc se \r*-,dezllntuie adesea viata omului. in viata aceloroamenicare se in strlduiescsd triiiascir creqtineste si-L slujeascipe Dumnezeu ruglciusi cu nea, fic0ndu-sernijlocitori pentru sine ;i pentru altii inainteanegriitei Sale milel Daci luntrea pe care cilitoregte sufletul nostru pe mareaviefii, citre vesniciacare il asteapt[,nu se sfarmi cu totul qi nu se scufundd,aceasta se datoreazra numai milei lui Dumnezeu. preotul tlebuiesi se strlduiasci,cu oricechip, si-qi plstrezecurajul, I birbitia, indrlzneala,in pofida vrljmaqului celui flri de trup, care seaminl neincetat el o teaml himerici, o spaimi prosteascl. in Altminteri nu plrtea sd critice viciile oamenilor, nici sd fie un adevirat siv6rqitor al va SfintelorTaine.indr[znealaesteun maredar de la Dumnezeugi o nepreluiti comoari a sufletului. in luptele s,irlzboaiele care se poarti in lume, curajul qi vitejia inseamni foartemult, fiindci prin acestea fi sdv0rqite pot adevlrate minuni,in lupteleduhovnicegti, atdtmai mult. cu bucurii, adeviratei lini;ti, al im1n Bisericdcurge izvorul adevdratei I plcirii constiinfei,al curltirii, al vindeclrii trupestiqi sufleteqtirzvo, rul puterii si al vigorii spirituale.Teatrul, feluritele moduri lumeEtide a te simti bine acasi nu vor puteainlocui niciodat[ ceeace obtine adeviratul cre$tin biserici, acolo undeinsusiDumnezeu in face sd se simtl bine, si-si afle liniste sufletele credincioase careigi inalfi mAinilecitre El; o face ?ntocmaica o mantl careisi lini;testepruncul.De la Biserici dobAndesc bucurie si implcare, curltire de plcate ;i milostivire si rlposalii nogtri, mai inainte adormili. Cu citl ardoaretrebuie si iubim bisericasi si o impodobim! Aceastasi fac toti cei ce ;tiu si o pretuiasci.Pentruei se roagi Biserica, indemn0nd ne rugint ,,pentru ce cu credint5, evlavie,cu frici de si cei cu Dumnezeuintrl intr-insa; pentru cei ce aduc daruri ;i fac bine in sfdntaqi ?ntrutot cinstitdbisericaaceasta": pe sau:,,sfinlegte cei ce iubescpodoaba caseiSale,Tu pe acestia preamire$te dumnezeiascd ii puterea cu Ta". emasul'at mare este lumea, nem[suratde multe fiinle locuiesc de ll I \ intr-insa, dar ce ordine desivdrsitl se arati in devenireaei, in modul de existen{Ial lumii (naturii)! Nemisuratde mareestelumeafiintelor cugetitoarede dincolo de lume, a ingerilor, dar cu ce rigoarese indeplinegte acolo vointa lui Dumnezeu!Imensi estelumea oamenilor,dar cdte firidelegi suntin ea, cdteabuzuri si infamii si de aici cdtenenorociri,cele pe care le aducbolile, rnor{ilede tot felul, r[zboaiele,foametea, inundaliile,incendiile. calamitdtilemeteorologice, nesfdrqitele nenorociricarevin de la betie,de

sittuapoi nedreptltile,jurinlintele tnincinoase, la ghiftuiala pAntecelui, numirull Si ce ni se va intimpla ciderile.omorurilelNu li se mai cunoaste dincolode morm0nt.in veaculveacurilor? operi a unui Artist 1r-1mul esreo splendidl,rnagnificl. preaiscusiti neispititl, nestriLa Dumnezeu. oblirsieera neintinatit. Lf desitvArsit: curati, dar prin picat, prin aceastlnevoiepe care cluhulintunercicioasi, a icului a dat-o firii, prin aceastispurcatl,absurdl si haini pLltere ajurtssI fie intinati si bolnavi, necuratisi corupti. din pricinafirii dualea omului, si atotputernicul preainteleptul, alcltuit din trup si suflet.Cu toateacestea. cu deArtist nu i-a inglduit vrljnra;ului nostrusi al SirusI distrugl atotbunul El si sivirsire superba magnificaSircreatie. si-a alcituit Siesitrup la f-elca MaiFecioare Preacuratei luat sufletin pAntecele al nostru,pltimitor, si si-a inviemoafiea;i Sa, ci. Prin intruparea prin invititurile. minunile,patirnile, opera Sa Sa, prin minunatasi preainteleapta iconottlie.El a restaurat rea inaintesi chiar rnai mult decit si m0inilor Sale.in splendoarea slavaclenrai si clumnezeiascitreadttciinfrunrusete atit, dlruindu-i din nou nestriclciune. irnpreasezind-o firea onreueascit. a indunrnezeit d-o la fericireaceadintii, si preaintelept atotbuu. Tie. Artistule Slava uni cu El pe tronuldumnezeirii. ! atotputernic 'fu /-1, nevlzurulmeu Binetlcitor, Cel ce imi dai viatii necontenit! dorinlelebune ale inirnii, rnl \J imi porti de grijii, irni indeplinesti cle picate, de rlutltile vrljrnasilor nevizuti: Tu esti Cel ce trt-ai izblvesti unui destinprielnic, m-ai luminat; clincloare imi va fi dat sI te vird? hdrrazit Bineficitorul si Creatorultatl ciltre fatl? i)ar tu, diaCdnd imi voi veclea de si-mi incarcisr-rfletul plcate.tu vole, vrljma;ul meu,cel ce nu contenesti cu vialaneittcetat, rlutate,intunecdncel perfidulesi linguqitorule, ce irni iei cincl fata acoperindu-mi de rusine;i necinste, 4u-ml, istovindu-miputerea, zt cu totul de tine, prin harul,induriirile;i iubireacleoattreni oarevoi scipa posibilitate a-ttli de Cincl li seva lua oareorice Domnuluimeu IisusHristos? picurain inirni veninulurii tale? in T\ e ce as aveanevoieoare?Nu-nii trebuienimic pe paintAnt afura cle De De I-,/ strictuluinecesar. ce as aveanevoie.oare? Dottrnul. harul de impiritia Sa in inima mea.Aici pe pimint. locul peretrinirriintele. Siu, toatesuntale rneleucenicii,nu am nimic caresir-miapartinir; al vremelnicei fblosintl. tot ce imi prisotoateimi suntdatesprevremelnicit lui Dumnezeu, acleDe nevoie? clra-uoste siraci. De ce as aveA mei mai seqte dau semenilor care s:.i vie. lucritoare.Mi-ar trebui o inirtli iubitoare, viratl, crestineascl, si caresii se bucurede satisfactiile succesimt[ compltirnirepentruserneui. sllbiciulor. si suferintele de piicatele, de selelor, sI seintristeze necazurile lor. si de neajunsurile, nef'ericirea sirrircia Sirtttnevoinde a-i nile, nereusitele,

301

puteacourpitimi cu cirlduri, sincer,in toate imprejurlrile vietii, de a mI bucuracu cei ce se bucuri, clea plOnge cei ce pldng.Destulne-amlisat cu du;i de iubire de sine,de egoism.am ciutat sa tiaim mereunulnai pentru sine,si acaparrrn totul: bogltii, prrceri,gloria lumii acesteia, nu trrim, ci si sI nturinl, si nu ne bucurlm, ci sir suferim,purt0ndin noi otravaiubirii de sine,fiindcI iubireade sineesteceaprin careVeliar ne picurl mereuotravl in ininri. Striga-voideci cu psarrnistul: ,,cr pe cine am eu in cer, afari de Tinel Si afarir de am dorit pe piundntfStinsu-s-a inima measi trupul Ji1e,.ce meu,Dunrnezeul inimii mele ;i partea rnea,Durnnezeule, veac,.(Fsalmul in 72,24-25).Doanrne, ce cunostiinirnamea,zv0cnirileei, dr-mi ceeace cel iti cerl Pentruurl:, aceasta cu neputintr,la Tine sunt e cu ,,toate putin(d,, (Marcu 10. 21). Di-mi viata cea aclevirati,risipeste intunericulpatimilor. nimiceste-le prin puterea Ta! relatie existr intre cuvint gi faptr? cuv0ntul lui Dumnezeua 1^re \, cheurat, nefiinti Ia fiinli, lumeaceavlzutl si ceanevlzutd.Iati din de ce cuvintul si fapta trebuie sI fie nedesprrtite, aga cun' nu pot fi desplt'tite, existenta sufletr"rl trupul.Cinerespectir urmeaz[cuvdnin lor, si gi tul lui Dumnezeu creclintit statclrnicie, cu pentrucarecuvdntulinseamli si ;i fapti, acelasiivir;este;i acum lucruri miirete,uimitoare; prin cuvantulsru se pun toate in rniscare. supun dernonii,se vindeci bolile, se edificl se molalitatea oarnenilor. " (-, ruceaestein Hristosqi Hristosestepe cruce.crucea inchipuiepe \r-- Hristos,Fiul lui Durnnezeu, ristignit si de aceea semnulcrucii de si chiarde umbraei seinfiicoseazldemonii,ca semnal lui Hristosinsusi,ca insit;i umbra celui rirsti_enit. aceea, De introducerea crucii in api pentru sfintireaacesteia esteun lucru cleosebit irnportant; capiti put.ii uincle apa decitoaresi de izgonirea dernonilor.

(-rrestinul estevasal lui Duninezeu, biserica estecasalui Dumnezeu. l\-' O, catl cinstirei se cuvinecrestinului aclevlrat, cAti rdvni trecu buie si se indepirteze cleorice plcat si clt clemult trebuiesI se respecte el cre;tinii intre ei! tf-icllosul nostru vrljmas se strlduiestesi distrugi iubirea tot prirr ," r iubire. Iubirea cle Dumnezeu;i de aproapete o distrugaprin ir iubireade lume,de bucuriileei efemere, prin iubireade practicile corupte, ei potrivnicelui Dumnezeu; prin iubire trupeascl, iubire de avutie,de onoruri, prin pllcereade a ne distrain tot felul. IatI de ce trebuies[ ne inlbusim in noi orice iubire pentrucele luniegtisi s[ intetim focul iubirii de Dumnezeu si de aproapele, prin jertfire de sine.o:gc_e_fi-gmusetelgmea 4ceasta clin (frueqlqd-e,qit pafidi, clerizor-ie_ o umbri 4 fqumqgefii {g.qe_lgQ,4q necre_ TU!9_tq4

302

Orice desfltarelumeascinu 4t_er.alqlpupgi [q{1iili 4_fejqllui Dumnezeu. cu ce inseamninirnicin comparatie desfitarea va si vini. Mi rog Domnului si pitruncll creclinla Hristosin strifundulinirnii mele,si lucreze lui de-alungul intregiinrelevieti, sI pltrundi Evanghelia Hristosin toategdndurile, lui simlimintele,vorbele;i faptelenrele,in toateoasele in creierulmeu ;i nu 5i ca esteviata numaiin mine, ci in toli onnrenii, adevlr universal" aceasta ,,Si vesnicl: sir Te cunoascipe Tine, singurulDumnezeu adevirat,gi pe Iisus pe Hristos careL-ai trimis" (loan 17,3) sfintilorl Ce minunate aromerispindesc suntoasele 7^t e inmiresrnate \,.-,uroastele celorce s-auficut plicuti lui Dumnezeul neasemuiti Ce este sir dobindestiharul nestricaciunii, binemirositor la Duhul de fericire Sfint si, o dati cu el, viala veqnici! De ce oarealergirndupl putreziciune? plcatului,a patimiloraclucltoare otravl? In de De ce oarene placerniasma Doamne.ii cherninrclreptmijlocitori pe ruglciunile pe careJi le aducenr, duhovnicesti. pe un mir al aromatelor ca Tale! sfinli, ca pe mi;te uriresme pe binemirositoare iubiresi curirtie. careo fac cle rugiciuneacea Primeste-le piicatului. pentrunoi, si izblveste-ne clultoarea de fiindcirinimile ne sunt vrednici clulcea si cle vorbirecu Tine. si spurcirte nu suntern necufate buzele putreziciune. intir-riiciune. ei ri.Lltiite: suntsfintii Tai. Totul in noi estetiirinri. de Ta mirul cel mai curat,qi mai presus toti sfintii stl Preacurata Maici. mai fiindci de mireasmasfintenieisale, a dec0ttoate aromatele, inmiresmatl virtu{ilorSalesuntplinecerulsi pinrAntul. lui fi-o cu ceamai mareevlavie;i 1l Cndroste;tinurttele Dumnezeu, \*-, nu uitirci Dumnezeu chemat nefiint[ la fiinti toatecite existii din a atotsi cI tot ceeace existl se tine in buni rdnduiali numaiprin bunitatea, cu Sa.Rosteste cearnai mareevlavienumelelui puternicia intelepciunea si prin Caretoateisi glsescrostul;Careprin Iisus Hristos,Fiul lui Durnnezeu, toatecelece sunt,detennini schintputerea cuvantuluiSIu punein rnigcare iarna,primlvara -. anotimpurilor vara,toamna, bareaanilor, succesiuuea face si dea in plrg roadeleplmdntului, umple pirndntulcu oamenisi anineamul rAurilecu pe$ti, inmulteqte male,vlzduhul cu plsiri, nrlrile, lacurile, indestulindu-lcu toate bunititile, ne izbiveste de picate si de omenesc Cel loca;uriin intpiralia cerurilor; celorce il iubesc cluhurile rele,preglteste ce porunce;telumintitorilorcerefti si lumineze pimintul, si ntic;oreze pestenoi aerulintremitor, intunericulnoptii, Cel ce nu inceteazlsi reverse in viali fdpturile; Cel ce a dat foculuiniinuftiri de caren-ar puteasi riundni de capacitatea a se natainsusirede a incilzi, ardeqi lumina,iar pfun0ntului roti, cu u;urinta unei simple bule de aer,in jurul unui astrude imensitatea cu de soarelui, a se roti ;i in jurul axei saleqi totodati inzestrdndu-l puterea de a cladin sine,clupi cuvilrttulDotnnului,verdeall de tot felul; Care a dat

303

rasterea de-adoua,intru viati vesnicd, cea numere cuvi,osilor.u..,,Jpunan_ du-sitrupul la inlidnare,au supus iine patimile in feri_ ;ifl."irr, clobandind cita innoire si viati vesnici, nurnere sfintiror,,reri o" prin ne_ ago'isire si-au agonisitnepretuita cornoarra duhului".gin[i..care siviala vesnicii,nu_ meletuturorsfintilor. \Tu altul dec0ttrupul,pe careil risfitrm, il destrtim, il irnpodobim, I \ ii clrm linistesi ocrihnr, estevrijmasursufreturui nostru;i i.cr unur foarteperfid si priurejclios. nu inceteazia El se impotrivi iubirii de Dumne_ zeu.vointei si poruncilorsale,ciutdnd sr-si facr propriasa voie, ceeace ii si reuseste celemai murteori, atunciccnd de Domnul Dumnezeu, bunasi in intele.pt. I grijl pe careo poarti mAntuiriinoasrre, p;;;;;;.#_ vili. sa ristignir' rrupul,cupatimile poftele lui, si "u_i iisratam; si_l mor_ nu-l ;i tificlm cu postul.privegher-a, ruglciunea,munca,iar sufletulsI ni-l desivlrsim prin citireacuvantuluilui burnnezeu, cugetiri la cele dumnezeiesti. r u q a c l u nr . l\ ,/fa si'rr plin de rurnrni,de cil<Iurr si de rinistecandmd indreprcu LYrtot suf-letur crtre Soarele nevrzut,Soarere cel Dreptilii, Hristos, Dumnezeul meu.Atunci se topeste gheata pe inimr, mi-o sirntspilatr de 'i clerecurirtie;i striciciune,se risipeste-bezna, fuge moartea duhovniceasci, se instrpdneste viatacereascl, nimic di' celepinidnte;ti nu ma mai atinge. pirrtrend taina crecJintei cugetcurat" (1 Timotei 3,9). pentru a in ,,r aveainirni curatr iti trebuieo credintr crestineasci sf0nti, dum_ nezeiascr, cereasci, una care si poati lucra binefrcitor asupraintregii tale fiinte; credin{anu poate sarrslui intr-o inir'i impuri, nu poate produce schimbiri bineficiitoare daci omur persistd viciu, nu di semne incrrepin de tare'De aceea printrecrestinisuntrnulti chemati pufini si si alesi.Multi isi 304

prnrdnt mrintuitoarea credintl Biserica gi rriiiil;;;;il; innoiriisi mcntuirii: nunrele muceniciror si-au care plitii;ffi;;;'ro,.

apeicalitatea a se transfomra nenumdrate de in chipuri,trecdnd sevasi in in sucul fructelor, copacilor. arbustilor, ierburilor. Dum";;;;i;# il; Dumnezeul'iinunilor,Dumnezeu atotbun, o,o,pu,..ni.-. p."uint"tept,Dum_ nezeulmilei, i'd'rrrilor, iubirii de oameni. cine esteDunrn"r"u mare ca Duntnezeul nostru? Rostegte evlaviesi numelepreacwatei cu Maici a Domnului nostruIisusHristos,purureaFecioara Maria, careL-aniscutpe Dom_ nul, pentrua noastri m0ntuire. prin ddnsa, din bunitateaDomnului,ne_am invrednicitde multe si rnari daruri: iertarea picateror,sfintire, luminarea urintii,innoire,izbivire de moartevesnici, ridiiare to.".,}nfi.re de la Dum_ nezeu'itrdunlttezeire viatl vesnicd. si Rosteste evlavienumeleapostolilor cu lui Hristos.cei ce s-auinvrednicita-I, vecrea p" Donrnursi a_Ifi srujitorigi careau clusir intreaga rumecrumnezeiasca invitituri, .u.. au srdit sa si au rispinditpe

zic cre;tini,dar pulini suntcei ce s-arputeanumi pe dreptcuvdntasa,putini sunt cei ce dau roadeale imprritiei lui Durnnezeu. tati ctece si in ir-.u crestini sunt multi atei, liber-cugetitori. superstiriosi, profitori, desfrinati, curvari, betivi, hoti si asa tnai departe. Nu estevinovati crecliltaci unii crestinisuntasa. cei ce poartl nutnele Hristossuntde vinl pentluneatci lui entia lor fali de credinti si cle rinduielile ei. pentrunecuriti:rlor, pentru patimape careo arati fati de celepintintesti si clincauza cireia nu-ri poot" gdsiloc in inima lor necurati.ceamai curati comoaricereasci credinia lui Hristos- ceeace ii facesi piari chiar lingi izvorul rnintuirii. Vai vouj. nerecunoscitorilor, ririlor,ingdnrfatilor, superficialilor, desfrflnatilor. lenesilorl ce-ar trebuisi facem,Doamne?Fr prin nrila.dra_eosteaintelepciunea si Ta sd fim supusiTie. spulberljuclecata noastrii ceach-rpi trup, infringe-neri-rutateacu puterea bunitirtii Tale. pe pImAnt boleste lingoarea cle piicatului. orbireapicacle To,.olt:l I tului' de turbarea plcatului.Si cum pircatul de celemai nulie ori ia fotma rlutilii si a trufiei,trebuiesI ne purtfttl cu rot ornul stipAnitde picat ca si cu un bolnav,cu inglduitoareiubire.lati un aclevirr irnporlat carede pe cele tnai multe ori il uitftn. Ba chiar procecllnr cle-a-ndoasel.a, sporin rlul addugindu-i proprianoastrl rlutate.trut'ieiii opunern proprianoastri trufie. In felul acesta sporeste noi riiul. nu se uricsoreazl, se vindeci, boalase la nu intindegi nlai mult.Ivliluieste-ne, Doanrne! Miluieste, Doarrrne. omenirea! c Dentru cii a muscatdin fructul oprit, in rai, omenireas-a ales cu o I cumplitl boali suf1eteascl: patimir pentruaceastir viati, atlt clescurpentrubunititile si desfitirrile ti, prirnintesti. Esteatotplgubitoarea dualitare a inimii omului,careseimparleintre Dumnezeu luilre,intt-e si bine si r[u. Si fiindcdbunurilepimAntesti pot situra sufletul,careesteflcut peltru clesnu fItIri duhovnice;ti, pentrunesfArsite, vesnice bunitili si fiinclciibirnurile pimante;ti nu sunt irnplrtite la egalitate, unii acapareazi patimi, clintr-o din oarbdatractiespreele, foartemult, altorarevenindu-le foarteputin sau nimic. De aici se iscl etemul piicat,vrajbl si moarte. dorintade a poseda. ciin De aici se trageinvidia si ostilitatea intre persoane intre popoare, aici si cle rdzboaiele sengeroase, luxul ;i risipa unorasi slrlcia lucie a altora,ghiftuiala unora;i foametea altora,atotputemicia celor bogatisi cu vazi si inipilareaaltora;de aici fufiuri. jafuri. tot rlul. Iatirundea dus muscarea fiucdin tul oprit, riul carel-er putut facesi de carenu ne puten clezbiira nicicum.$i dacdFiul lui Dumnezeu s-ar fi intrupat, nu n-arfi pltirnit gi n-arfi murit pentru mAntuirea noastri. atunci omenireaar fi avut parte cle un clezastru de neinchipuit firl de sfdrsit, Iipsitde oricebucurie, arnfi pierit?npicate, toti ;i am fi suspinat veacurinesfirsite.scrAsnind clintiin iad. fiiri nldejde cle clin

30.5

izblvire, asacum ;i acum plcitosii care nu se cliesc sunt sortiti acelorasi vesnice chinuri. nu Drinsi cu nimicuri, cu desfltiri desarte, ntai aveti nici tirnp, nici I chef sI pltrundeti in duhul credinteicrestine,al dumnezeiestilor slujbecrestine, pentrua cunoaste rdnduielile bisericesti, rostul sirbittorilor Bisericii ortodoxe, al posturilorsi, in special,semnificatia fieclrei siptamani din PostulMare, evenimentele legatede acestea. cunoa;tetiun"ori pe dinafari repertoriulteatrelor,clte acte sau cite tablouri are cutarepiesi, ce contineea,in linii mari gi in amlnunt,dar nu cuuoasteti esenta Sfiltelor Taine,desiacestea celorce le primesc vrednicie dau cu viall vesnici,negr:iitele fbloase vielii vesnice. cunoa;tefi ale Nu nici esenfa slujbelor divine ale Sfintei Bisericiortodoxe,maicavoastri,cea carevi nutreste. incilzeste,vi vI curlti si v[ sfinteste toate,vI di putere, in tinindu-vi la slnul ei. Nu cunoasteti cuprinsul insemnltatea si slujbelor searl,cledirnineati, cle nici ale Sfiltei Liturghii, ale c0ntirilor,citirilor si rlnduielilor bisericesti, rlmase neschimbate.se aduc argumente favoarea in spectacolelor teatrale, arltindu-se ci sunt folositoare, morale qi ci, oricum, nu sunt vitimltoare sau cI rlul pe carel-ar puteaaduceestemai rnic. in comparatie betiasi desfr0narea, cu si pebazaacestor argumente incearcirisplndireala nraximurn spectacolese a lor teatrale. Estede mirarecI crestinii n-auglsit cevarnaibun de a-;i petrece pretiosullor timp liber dec0tteatrulcare,atit prin obdrsia, ;i prin sernciit nificatiasa, si-a plstrat pdniiastizi un caracter pigAn, idolatru,sub semnul desertlciunii, vidului, nefdcind altcevadecdtsi prezintecit se poatede al aminuntitpatimilesi aberatiile lumii acesteia. poftatrupului,poftaochilorqi trufia vietii si numai arareorivitejia fiilor patriei, bineintelesai patriei pImlntesti,nu cere;ti?Tot ce tine de celeceresti, sacralitate, de purtdnd peceteacrestinismului, situeazlin afarateatrului, daci cumvanimereqte se sau pe sceni, esteridiculizat.insuEinumelelui Dumnezeu, care se cutremuri de toati flptura, esteinvocataici cu frivolitate,uneoriin deriziune, blasfemiator, sunt batjocorite chemarea preoteascl, - ,,chipulingeresc"-, cllugiria respectul datoratautoritdlilor pirintilor, fetelorbisericesti, prin ridiculiza;i reapublicl a unorfaptecondamnabile acestor persoane, ale aceasta fic0nduse in fala intregii societiti, a unui tineretsuperficial, chiar si a copiilor, ba pentru care persoana pdrintilor sau a autoritltii trebuie si fie sfAntl. Uneori ajunge singurcuvlnt ireverenlios defiimltor la adresa un sau celormari pentru a le submina respectul li secuvine.Si fi devenitcrestiniiatit de superce ficiali, incit sI nu-sipoati glsi un mijloc mai bun de a-;i petrece tirnpuldecat la teatru, pirisind pentruel Biserica Durnnezeu, lui gi slujbele <Jivine timpul atdtde scump, careli L-a dat Dumnezeu zilelede slrbitoarepentru pe in a invdla cuv0ntul S[u, pentru a-l consacraunor reflectii mlntuitoare si

306

faptelorbune.timp careesteirosit cu nechibzuintd. pentrubucLrrii clesarte. pentrua facehazin mod stupidsi a batedin palmela teatru? orice s_ar spLr_ ne, teatrulesteo institutiecareil batjocoreste Dumnezeu. pe Aju'ge s[ vir dati seama spiritul lui qi imi veti da dreptate: de esteo scoali a necieclintei. a zeflemisirii,a ridiculizdriiinsolente tot ce existi, a clesfrAului. cle a Vai societatea carese iumultescteatrele carese pasioneazl teatru Este in si cle ! adevdrat uneorirlul pe careil produce estechiar atAtclemarepentru ci nu cei ce iubescrrul. Luati amintela pirereapoporului,a celor ce au fi.ecven_ tat teatrulmai des.Ei nu s-ausfiit sa spuni cii teatlulcluce clesfr-iu. la Nunai nevlzltorii, cd.ci veaculuiacestuia orbit rnintilenecredincro,,Dumnezeul a silor" (2 Corinteni 4,4). spunci teatrul esteinstructiv moral.Nu, crestinii si trebuiesI secultiveneincetat potrivit legii lui Dumnezeu, citeascii cjes sir nai Evanghelia, prtrund[ sensulslujbelordivine, sii tini poruncilesi rlnsr duielileBisericii, citeasciscrierile si SfintilorPirinti, pubiicariile cJuhovlicegti,pentrua se pltrunde de duh crestinesc a trii crestineste. spectasi Iati colul nostru ! mele.Hristoase. dltuiN,f ' cdtaamiriciuneti-aupricinuitgreselile 6 lr--rz torul tneu, Dumnezeulmeu, atunci ciinclai fost clefiiimat, britut. scuipat, cdndfi-au pus pe cap cununi de spini.ccndai fost pironit pe cruce. c0ndai rimas spAnzurat crucein chinurinegr:Iite, pe penlrunrine.jzbrivinrlumd de celemai arlare ;i mai grozave chinuriale iaclului!De acest sacrificiu. de chinurileclrora Te-ai dat de bunlvoie, ar trebui sii-mi aduc aurinrenrar des,pentrua nu picitui, pentrua sivarsi s0rguincios ftrptebune.a Te iubi din toatdinima, a indeplinimAntuitoarele Tale porunci"Si. cu roareacestea" uit deseori aceast[ de jertfi. pe careFiul a adus-o intricositoare peptrupripe, cel unul-Nrscut, firi de inceput,purureafiitor al ratilui Ceresc.Dr-mi. Doamne,inimi curati si pociinti nestrdmutatl intru nrCntuire, cll-uri ca si cealaltl vremea vietii mele si o petrecflcind voia Ta. hematu-M-ai deseori sinceritate ruglciuniieTale'? intreabi cu in il 1n ll- Duntnezeu pacdtos. pe Multurnitu-Mi-ai irrirnlcuratl per)rr.u cu 1cnumirateleMele bunitlti, caredepisesc ce ti-ai fl purutinchipui?Desetot ori, oare,adusu-Mi-ai sincerijertfa de laudi, pentruca si revirs ipci sr incr o datdmila Mea pestetine? $i ce-artrebuisi fac vdz0nclu-te clestr1nare. in in perverlire, mintea gi cu inirna corupte,cu vointa inclilatl in fiecare cu ceassprerdu si spreviciu? Cici pe cine iubesc, acelail pedepsesc, pe biciuiescpe tot fiul pe careil primesc(cf. Evrei lz,6). Nu da semne slibiciune. de tu, cel pe carete cert,pe carete pedepsesc. RabdI.,.oricelr-lustrare ilceput la nu parecI e de bucurie,ci de intristare, mai pe unnl cli celor ilcercati dar cu ea roadapasnicl a dreptitii" (Evrei 12, ll).

307

Dumnezeie;tii Liturghii trebuiemai presus toate de D entrusdvarsirea I duh inalt. Omul cu asemenea si nu fie legatde nici o pofti, de duh nici o patimi gi desfitarelumeasci,sl-i fie inima cuprinsl toatl de vipaia Duirului sflnt, de o fierbinte iubire de Dumnezeusi de omenire,de fiecare sufletde om si, mai cu seami,de sufletele crestinilor, astfelincdt sI sepoatl inllta oricAnd in rugiciune, cu inimi smeritl, cltre Dumnezeu.,,Foc am venit si aruncpe p5m0ntsi cit a; vrea si fie acum aprins!"(Luca 12, 49), focul carea fost trimis asupra apostolilor chip de limbi de foc, focul cel in carene estede treouintl si nouI, ca si ne incilzeasciinimile inghetate, ni si le inmoaie,si le retopeasci;i si le curete necontenit, le sfinleasciqi si le sI innoietsci. Unde s-arputeagisi un asemenea preot,intocmaiunui serafim,cu duh arzAnd iubire,de laudi si de recunostinti de peninaintea Dumnezeu, lui tru minunilepe careni le arati cu at0tabunltatesi intelepciune? cel dinEu, t0i dintre pIcltosi, sivArsesc nevrednicie cu aceasticereasci Tain5,fiindcl nu-mi simt niciodatl inima curati. legatl fiind ea de desfitlri si pofte pim0nte;ti.Cautl, Doarnne, str[fundul inimilor noastre, in strope$te-mi ,,cu isop si mI voi cur[ti", spali-mi ,,si mai veftos dec?"rt zTapada voi albi" mi (Psalmul50, 8). ,,C[ de vei mlntui pe cel drept.nu-i lucru lnare,iar de vei mentuipe cel cururt, nici o minune,cici suntvrednicide mila Ta, ci spre nu-i rnine.piicitosul,si faci ntinunicu mila Ta" (din rugiciunilede seari). din cI 1 4 ultunrescu-Ti toati inima,Doamne, de nenunirateori m-ai J'- izblvit de necinste, nivala gi silnicia patimilor, c[ ai stins de sagetile foc ale vrljma;ului, cI mi-ai ingridit sufletulcu pacea ci mi de Ta, l-ai rlcorit cu rouaharuluiTIu. Slavl Jie, Multmilostive;i Atotputernice, ci prin harul TIu am rlmas pini acum teafir qi nevltimat, in pofida nenumirateloruneltiri pe carele-auurzit impotriva meacrincenii vrijmaqi nevlzuli, careau clutat sI mI inghiti. Cred,Doarnne, mI vei izbivi si mi vei mlnci tui ;i de-acum incolo de toat[ uneltirea de toatl nivala vrljmaqilor,f[cin;i du-mI vrednicde hnplritia cerurilorsi ci se vor bucurade ajutorulT[u toti cei incercatide duhurileriului, carevietuiesc evlavie.CI Tu eqtimila si in urdntuirea celor ce vor ;i chiat celor ce nu vor m0ntuirea. spus:,,$i de S-a voiesc,;i de nu voiesc.mintuie;te-mi" (dintr-oruglciunede seari). Darfiru rn[irttuireasufletelornoastre,Domnului sd ne rugdm (EcteI nie). Cel ce se cerceteazl sinecu sinceritate, pe acelanu poatesi nu-;i deasealna sufletulnostrupierecdtepufinin tot felul de pdcate, cI doarcuprinsde somnulde moarteal picatului,sti prins mereuin captivitatea me diavolului,incitu;at de cumplitepicate; dindu-si seamade acestea toate, ornulsuspini;i se roagl, din adincul inimii, pentrumdntuirea rissufletelor cumpdrate nepreluitul cu noastre Sdnge lui Hristos.In fiecarezi sufletele al se irosesc sprepierzare rlutate, bArfi. invidie,arghirofilieqi l[comie, bein

308

tie, desfrAnare. trAndiviesi ner0vnl, uritenie si cdrleall,ignorantl,vorbire degarti ;i vorbire spurcatl,superficialitate, nesupunere, ,.liberi-cugetare", insolenll, samavolnicie atcteaalte patirni.,,Pentru si pacea sus".fiinclcl de mele de la fata plcatelormele" (Psalmul37, 3). ,,nuestepacein oasele sa prin Dumnezeiasca Liturghie,BisericaOrtodoxi ne pregiteste sI I devenin cetiteniai cerului,invitindu-ne toatevirtutilepe careni le dau drept pildl viata Maicii Domnului si vietile sfintilor, prin curltirea. sfinlirea;i indumnezeirea noastri cu Sfintele'faine, prin .,toate celece sunt (2 spreviat[ ;i sprebunl cucenticie" Petru l, 4). De aceea trebuiesI nu pregetdma mergela sfinteleslujbe.cu cugetcurat,cu evlaviesi de bun[voie, mai cu seami de sirbitori, sI ne facemplrtasi TaineiorPociintel si Cuminecirii. Cei ce se indeplrreazrade Biserici si de sfintelesaleslujbecad vicpatirnilor lor, mergind sprepieire. time creati de Dumnezeu dupi 1^1e fiintl firl seaminesteoruul,minunzrt lr.-, chipul Siu ! Daci chiarsi in stare cidere se arita capabilde mulcle te lucruri extraordinare, care le-a sivirsit qi le sivdrseste, pe dupi cum vedem,atAtclinistorie,cAtsi din viatacleazi, atuncicAterninunin-arfi in stare sI faci dacl ar atingesfintenia deslvirsirealDar ceeace estecu cleosebire si demnde atentie,de ntirare,de respect de nepreficutl recunostintiin fiinta qi omuluiestecd el poatedeveniasemenea Creatorului S[u, Durnnezeu, este c[ juruit fericirii vegniceinDurnnezeu inipreunlcu Dumnezeu, va striluci si cI cindva ca soarele hnpiriitia Pilintelui siiu ceresc!Domnul, mai inaintein vizitor al slaveialesilorSIi. zice: .,Atuncicei drepli vor strlluci ca soarele in ?mpdrdlia Tatilui lor" (Matei 13,43). a Proscolnidie se aratl imagineaBisericii cel'e$ri a celei pirni si T I-trndrttesti, Biserica celormai inaintetlecutidintrenoi, al ciror nume esteinscrisin ceruri,si Bisericaluptltoare, carepoartzi cea razboipe pirnint jurul Mieluiui careridicir cu vrdjmasii mdntuirii,intreaga Bisericd adunatiin plcatelelurnii (Agnetul).Ce privelistemireatl, ne umple de incintare,dar obstea sfintilor.si pe ;i de umilinti sufletul!Fiindci si eu uti aflu in erceasti mine m-a rlscumpiratMielul lui Dumnezeu, eu suntimpreunl-mostenitor si cu sfintii dacl mi voi ardtacredincios Mielului pAni la n]oirrte. Suntmernbri ai acestei sfinte ;i cere;ti obsti si rnostenitori irnplrltiei ce va si vinl ai ;i apropialiirnei. O, cit de mult ar trebui si mi se llrqeascl inima, ca si-i pe cuprindd toti in ea,ca sl-i pot iubi pe toti, sI mI ar"itrlvnitor pentrutoti, tuturorca si de propriameanr0ntuire! sd mI ingrijescde mdntuirea Inlelepciuneainlelepciunilor! fim curati si nepreficuti.sa fim cu inimi curati Sa si fa$ de toti. SI nu ne uitim chemarea alegerea, celede Sus,si sI ne striclurnnezeiascl. HristosIisus. duim mereusi le cinstiml Chemare intru

309

u cdutala picatelealtora, arita dusmrnie. nu nici pe ascuns, pe nici fati, celui ce gre$e$te, gdndeqte-te bine la picateletale,cliesmai te-tedin toati inirnapentruele, socoteste-te, adevlrat,mai plcltos decdt cu toti, roagl-tecu iubire pentrucei ce gresesc, cunosc0ncl toti suntemaplecir cati sprepicat. nu 1 deviratulcrestinsecompofii ca qi cum viatade-acuur ar fl clecdt lLpregltirea celei viitoare;nu consiclerl viataclin veaculacesta singuraposibila.in tot ce face,nu tine seama ce se spunedespre in viata de el de-aici,ci de ceeace se va spunein viatacledincolo,in cer. El se inchipuie pe sinemereuin prezenta Dumnezeu, ingerilor,a tuturorsfintilor si nu lui a scapd vedere odati si odati ei vor clarnirturieclespre din ci gdnclurile, cuvintele si faptelesale. prin iubire de Dumnezeusi de aproapele apartincerului, sunt onl r ceresc. Daci md las coplesitde grijile rumestisi mai cu seami de patiuri,sunt al pim6ntului, om plmdntescsi om al diavolului.Doamnesi Stdp0nul vietii mele,d[-mi mie, robului Tiu, cluhuldragostei! Daci vei purla in ininririubirecleDumnezeu de aproapele, si lubeste. ravea-vei de toate.nirnic nu-ti va lipsi, fiindcii undeesteiubire,acolo estesi Dumnezeu; Dumnezeu iar inseamnlpentrunoi lucrul clecirpetenie, totul: viata,pacea, dulceata, fericirea. Ciudatsi dureros estesi vezi cum clin motiveneinsemnate meschine diavolulajunge ne lipseascir dragostea si cle Ei lui Dumnezeu de aproapele. pildl, pentrucevace nu esteclecat si De pulbere la propriu,cea pe care de-atatea o cllcrm sub picioare, ori din pricina banilor, mAncdriisi biuturii, hainelor,locuintelor, onorurilor,a tuturoracelor lucruri carese trec si disparo dati cu materiacarele-a odrislit - plmantul de ;i cu pulbercatrupurilor noastreacaparate griji. u uita Dragostea Care si-a jerrfit viata pentruoameni.Nu-!i preI\T J. \ cupeli nici tu viala pentrufrateletiu; rlstigneste, firi mili, omul trupescdin tine, cel ce refuzi a sejer-tfipentrufratele sIu. .:,i lacom,nes61ios, zgir.cit? G0ndeqte-te: !i-a dar viali? Banii? cine E L SaupAinea? Dumnezeu? oarecuvdntul Nu Nu S[u te-atrezitla viat[ pe tine si toateflpturile? Nu Fiul lui Dumnezeu ,,tinetoatecu cuvdntulputerii Sale"(Evrei 1,3)? oare, te menfii in viali numaicu bani,cu pline, cu apa gi cu vin? Nu cu tot cuv0ntulcare iesedin gura lui Dumnezeuva trii omul (cf. Matei 4, 4)? Banii gi piinea nu sunroarepraf si pulbere? oare nu paineaestecel din urmd lucru de careaveln nevoiepentrua ne menlinein viala?Totul a fost creat;i se fine prin cuv0nt.Din Cuv0ntizvorlste viata. Prin el se mentine.

310

rf oatafiipturai;i preaslrve;te creatorul,pe Dumnezeu trei iposta_ in I suri:Tatil, Fiul si Duhul SfCnt; soboarele ingeresti careinalti neilcetatcAntare intreit-sf0ntl,SfAnta Biserici a lui Hristos,mucenicii.sfintitii slujitori,cuvioqii,dreptii,toli sfintii,toati lun.rea vrazutra,toti adevlratiicrlestini acumin via$, lumeatoati. Realitatea treimicititii Durnnezeirii esre ne evocatd celetrei insusiriale aerului: ne inconjoard toatepirtile, prin de el din el trrim, suntem pitrunsipe de-a-ntregul el. putemoare,cunoscind cle aceasta, si ne indoini de dumnezeirea Fiului saua Duhului lui Duunezeu?Cite Iucruri nu vedemsdvirsindu-se numeleTatilui si-al Fiului si-al Duhului in Sfant?cdte puteri ale Duhului lui Dumnezeu le-am sinrtitnoi insine.in nu propria noastri persoanl?Sfintul Duh este aerul, spiritul duhovnicesc al fiinlelor rationale. ceea ce esteaerulpentrucorpurilefizice, aceea esteDuhul SfAntpentrufiintelerationale libere.Ele s! urnplude EI, capitit viatir, si sfinlire,intelepciune, tirie. Fiul lui Durnnezeu estepertru noi ,.Calea, acle_ vdrul si viata"(Matei4, 4), odihna(,,vr voi odihnipL voi..- Marei I l. 2g), (,,vi voi vedea se va bucura bucuria inirnavoastrir,, Ioan 16.22t.Toate ;i acestea le-amincercat le incerclmnoi insine. Putea-r,onr. cunoscincl ;i oare. acestea toate,sf, ne plecfunurechea sI diint ascultare si celui ce se intpotrivesteDomnuluiin toate? Soaptei celeiclinliuntrul nostru. duhuluirluiui. al intunericului, care ,,respirl" minciuni, rlutate. uriteuie. strimtoraresi foc ucigitor, dar care se risipesteca fumul ;i ca praful la auzul numelui lui Hristossi al crucii sale?Facesi-i dim ascultare aceleifantasme, ne tulsi burlm de vicle;ugurilesale?Si stii si si nu te indoiestinicioclatii acela ci estetlglduirea absolutla adevlruh'i.,,Sidacl as zicecranu-L (peTatil). stiu a; fi mincinos, asemenea voui. ci il stiusi plzesccuvantul Lui.,(loang. 55). Fie si numai faptul ci el ucide intotdeauna sufletulconstituie dovadacir el esteminciuni.,moarte,nu adevir, nu viati. singurul vinovat de existepta mor-tii estediavolul.Amin. ne ipcla5 acaii chemim pe sfinti cu credintl qi dragoste. vor asculta l-' ta. Noi ne unim cu ei pe terneiul creclintei. se unesc noi si loi ei cu cu ei pe temeiuliubirii, fiindci ei suntin Dumnezeu noi suntenlin Dunrsi nezeu,Careesteiubire (1 Ioan 4, 16).De ce estenevoiesi ne m_slminclelung?Pentruca prin indelungi si stiruitoare rugiciunesI clirn citldurd ininiilor noastrericite ;i impietritede o inclelungatii rlmAnerein cleserldciule. Cdci ar fi straniusi considerlmsi cu at0trnai putin si prerinclenr o inirnii cir inrliti si impietriti de deqerticiunea acesteiviefi ar pureasii se pirtrundir degrablde clldura credintei iubirii de Durnnezeu, si ruginclu-se. pentru Nu, aceasta ceremuncl si iar munci, timp si iar timp. ,,impirltia ce.urllor.e se ia prin strdduintiqi cei ce sesilesc pun m0nape ea" (Matei rl, lz). irnpiriitia lui Dumnezeunu vine indati in iniml. mai cu seamiic0nd oamenii se

31t

indepirteazl de ea cu atAtaindiritnicie. insusi Domnul ne face cunoscutI vointa Sa, aceeade a nu ne ruga in grabi, c0nd ne dI exemplulvlduvei stiruitoare, caremergea judecltor,stAnjenindu-l cererile (Luca 18,2la ei cu 6). Domnul, Piirintelenostru ceresc,stie mai inainte sI-I fi cerut noi ce anumeii cerem(Matei6, 8), de ce avemnevoie, noi nu il cunoa$tem cum dar ar trebui,ne-amdat preamult de;ertlciunilorlumii, nu Pdrintelui ceresc. De aceea gi un Domnul.in inlelepciunea milosArdia Lui, facedin nevoilenoastre prilej de a ne intoarcela El. ,,Intoarceti-vi Mine, Pirintele vostru,rnicar la acum,rirticitorii Mei tii, daciimai inaintea1ifost departede Mine, acum,cel putin, incllziti-vl inimile, care alti datl erau atdt de reci, prin credinldsi clragoste cltre Mine". din [ -i sluji Donuruluiin biserici cu vrednicie, iniml, cu evlavie,cu .1-Lcredinti vie esteizvor de pace,bucurie,fericiresufletelor noastre. Un preot cucernic,sivir;ind astf;l slujbele,Sfintele Taine, rugiciunile. dob0ndegte, adevlrat,suprenl desfltaregi fericire. cu din estefaptl, viatd,fiintl, realitate Realitafl uvantullui Dumnezeu \r.-, te, viatii din Viatl, adevir din Adevir. De la diavolul,carea cizut din trutagi inchipuire,dorind sl-qi insuqeascd ceea ce e cu neputintl de minciinsusit;i care acrazut la viati si de la adevir, vine visareadegart[, de una.de la moarte- moarlea. si el fl mul esteliber.zice-se; nu se cuvinesi nu poatefi constrins \,.-/ primeascl nici o credinti si nici o invilituri. Ce concepliediavoce leascl! DacI nu li se impuneoamenilors[ faci ceeace trebuie. se poate acumnoi reguli de alegede ei? Ce-o sI se aleagl de tine, cel ce trAmbilezi viat5.daci nu-ti vei irnpune1ieinsuli nimic bun, ci vei trli dupi cum iti va oarbi, trupul tlu plcitos? dicta inima ta coruptl, minteata trufaqd, mioapS, va alegede tine? DacI nu-1ivei impunenimic, nu zic Rlspunde-mi,ce se cever bun. ci nici rnicar ceva obligatoriu;i folositor?Pofi oare si faci abca striictiede orice autoconstringere? de conceput unui cre$tinsi nu i Este credinleiqi evlaviei? prescripliile seceari, sI nu i seimpuni sI indeplineasci Oare nu estescris in Sfinta Scripturl c[ ,,lmpIrlfia cerurilor se ia prin strd(cf. Matei 11, l2X Cum duinti", cd numai cei ce se silesc;i-o pot dobAndi Ce s[ nu le impui, mai alescopiilor,sd se roage? s-aralegede ei dac[ n-am cu Nu face-o? nigtelene;i si nigtederbedei? s-ardeprinde tot r[ul? Nu astlzi. Te infrupli din belsugde T\ esprecei ce fac actede binefacere dar l-,f toatebunitltile plmAntului, mai dai cdtecevacelornevoiaqi, te risfeli cel mai mult pe tine, adic[ ge_qlurylg !i4glac-e-qq-p,q.qatel-efasi-nu-!i de Asgqlenqaacte caritabile n-au nici o vatUpyl_Ufgl*crl_fuai q[q- q?pfitiELu. loare.Ce alte moduri de a ,,facebine" se mai practici astizi, ac[iuni a;a-zis

312

caritabile?Seratedistractive,.,in scop de binefacere", dar care unniresc si slujeascd picltosului nostrutrup, diavoluluiin primul rand Ei de-abiadupl aceea aproapelui lui Dumnezeu. si Asa ceva,domnilor,nu estefilantropie decatpoatenumai cu numele.,,$glu-face_m, q4_re cg.!5:__r9fe-, yinr sele _bune.l'o (cf. R.ggg!1-O ,,Caivou5., celor ce sunretisitui acum.ci veti flImdnzi. Vai vou5,celorce astdzi rddeti,c[ veli plinge;i vi veli tAngui"(Luca6,25). end te rogi Domnului ;i ii ceri, pentrutine sau pentru altcineva, f lr--, bunuri duhovnicesti, ceresti, pdmantesti, sau materiale, sr fii cu ca totul convinsci 1i se va da ceeace ceri qi, in general, bunuri de trebuintl tuturor,prin pur-tarea grijI, intelepciunea bunltatea Dumnezeu, ai de qi lui si in minte si in inirn[ cuvintele M0lrtuitorului: ,,ceretisi vi se va da; clutati si veti afla; batetisi vi se va deschide; oricinecereia, cel carecauti afli si ci celui carebatei se va deschide. Saucine esteomul acelaintre voi care.de va cere fiul sdup0ine,oareel ii va da piatrl? sau de-i va cere pe$te,oareel ii va da sarpe? Deci daci voi, rii fiind, stili sd dali daruribunefiilor vostri, cu cit mai mult Tatil vostruCel din ceruriva da celebunecelor carecer de la El?" (Matei7,7-11). nu nirnic 1r dnd citestiadevlruricunoscute. spun stiute.nicioclatd: Ir-, nou, numai lucruri stiute,intocmaicum am afinnat si eu. Aceasta inseamnl trufie diavoleascLo asemenea reactieduce in cele din urmi la convingerea toateiti suntcunoscute, bune;i rele, cu alte cuvinte,esti cI gi atotstiutor. Mulli refuzl.sI citeascicirti de predici,in generalcirti duhovnicesti,pe motiv cI stiu ce scrieacolo,ci s-amai spusde o mie de ori, ci totul este,de multi vreme, arhicunoscut. Spre deosebire cirlile profane,in de care,chiar dacdse spunmereuaceleasi lucruri,de multi vremecunoscute, serepeti aceleagi deserticiuni lumesti.oameniile citesc;i le recitesc ulereu. O, voi, mufte necurate, carevi nutriti cu niorticiuni! cu J) omnulne cheamlsI intniurin cornuniune El si pentruaceasra I-rl trebuie plzim intre noi cu luarearninte si unitutea duh si unirea in in pace,ca mldulareale trupuluilui Hristossi ca rnidulareunul altuia:,.Unul altuiasuntem mldulare" (Efeseni 4,25). rpa ce ai sivdr;it cu vrednicie slujbele Sfintele Taine.multume;;i T) lJ te-I intotdeaunaDomnului, din tot sufletul, printr-o scurtl rugiciune,pentrucI te-a socotitvrednicsi-I slujestidin toati iniml, cu credintir si cu dragoste, te pui in slujbaintentiilorsi faptelorSale,plin de suprernl sd iubire de oameni.clci a sluji Domnului,Crearorului Riscumpiritorului qi nostru estecel mai mare dar si cea mai mare binefacere care ne putenl de bucura noi plcdtogii, cu roadi neasemuitde bogatl, atAt pentru cei car'e primesc,prin noi, sfinlire ;i mdntuirede la Dumnezeu, si pentrunoi insine, cit

313

fiindca ne aducepace,suflarede viati, bucurie.Si-l mulpmim neincetat Domnuluici a binevoitsi ne facl pe noi, piclto;ii si nevrednicii robii SIi, impreund-lucritori Sine,dupi cuvdntulApostolului:,,cici noi impreunicu lucrltori cu Dumnezeu suntem"(1 Corinteni3, 9), slujitoriisi chivernisitorii Tainelor Sale..,Asa si ne socoteascl noi fiecareom: ca slujitori ai lui pe Hristossi ca iconomiai Tainelorlui Dumnezeu" corinteni4, l). si cu toate (l acestea, fac multi dintrenoi? SivArsesc ce slujbele, Tainele. rugiciunileflri tragerede inirnl, firi vlagl, neglijent,in grabI, cu omisiuni,dorind gi ispriveascic0t nlai repede aceasf0nti lucrareca si iieafuga la cle;erticiunile vietii zilnice.ce groaznici ispitl, ce greu ;i curnplitplcatl Firi sI vrei iti aduci aulintede acelteribil cuvint al Domnuluicltre cei ce nu se arat[ r0vnitoriin indeplinirea lucruluiSiu: ,,Blestemat fie cel ce facelucrurileDornnuluicu si rrebigarede seaml" (leremia47, r0). spuneam:ce groaznici ispitd! Da, groaznici ispitl, cleoarece, orbiti fiind, desconsiderlm cuvinteleDuhului Sf0nt, a cirui suflare de suntpline rugiciunile,Tainelesi slujbele, desconsiderinr prin aceaata ceeace poateinsemna pentrunoi, daci ne-amarita plini ;i de osdrdie rlivnl, un izvor de preadulce si pace,bucurieintru Duhul Sf0ntsi cltiar izvor de sinitate trupeasci. Fiindcl cuvintelerugiciunilor din timpul slujbelor Tainelor, si citite cu credinti si evlavie, frici de Dumnezeu, cu fIrI grabii,cu duh arzltor, au, neincloielnic, miraculoasa insusireca deodati cu sufletnlsI ne revigoreze, ne intireasci gi si ne vindece;i trupul.practica si ne-ttdeurotrstreazi. spuscI esteun greusi cumplitpicat, fiindci, sIv0rAm sind Taineleneglijent,p0nglrim cele sfinte ale Dornnului.ce-ar trebui si facenrpentrua celebra Tainele;i slujbele vrednicie, cu constiincios, cluh cu arzitor?Si tinem lnereutreazi in noi creclinta Dumnezeul cI nostru,Cel inchinatin Treime- Tatll, Fiul si Duhul SfAnt esteneincetat noi, ne vede -, cu si ci la prirnulcuvAnt ruglciunii noastre al sincere, cdndii ceremajutor,este gatasa ni-l dea.Fiindcl ruglciuneaspusi cu credint[esteintocmaica respiratiapentrutrup: atAta timp cAttriim pe pimdnt, ceeace esterespira{ia pentru trupulnostruesterugiciunea ficutd cu credintd pentrusuflet.Amintindune ci Atotputemicul estepururea noi si pistrAndu-ni-L cu mereuin minte,indepart0nd inimi orice gind lumescpi orice indoiali, griji ori patimi, din putea-vom sivirsi intotdeauna vrednicie cu lucrarea Dumnezeu. Iui oarefariseii cd ruglciunealor T\ spreruglciuneafirlirnicl. Credeau I-| estepreflcuti? Nu credeau. ipocrizialor, ei seconsiclerau in drepli. Fatirrnicia devenise pentruei obisnuint[,ajunsese, si spunemaga,o a ca clouitlor naturl. Erau convin;i ci prin rugiciunile lor il sluiescpe Dumnezeu.considerir, oare,cre;tinii filarnici de astdzi se roagi si triiesc preflci cut?Nu. Ei se roagi in fiecarezi si, poatenu putirr,rugiciuneale-a intratin obignuintii, dar se roagdcu gura, nu cu inima, nu cu inimi zdrobiti, firl 314

dorinla hotrratr de a se indrepta;o fac nurnaipentrua se achitade o r6n_ duiali prestabilitir; ,,credci aducinchinarelui Dumnezeu,. Ioan 16, 2), (cf. clesi, rugOndu-se nu fac dec6tsi-;i atragi mlnia lui Dumner.u. intr-o asa, mrsuri mai mare saumai micr, toti plcituini, in sensulci ne rugim frtarnic voln aveapartede mareosdndi.Smereste-te, ;i pentruaceasta socotindu-te pe tine ca iarba,care nu pretuieste nimic fali de stejariiseculari, ca un sau rndrdcine de ghimpi fati de ni;re splenclide, plin inmiiesmare gingage gi flori; esti iarb[ ;i rniricine din pricinapicatelortale. dnd dai milosteniecuiva care !i-a cerut-osi gtii ci acelanu este o /r lr*-, slrac. e siinitos qi, pe cit se pare,nu rneritr si fie ajutat,incepesi te doari inima, cum se spune,si regreli ce-ai ficut. Nu estebine, si nu-ti parl rIU, f,-i dc[ tL.! i, t ut rltg_L n _e&ggggq j1_vj!4!9 lnp"n" Oi"t._a&$ 9u n-arniugr.interdgau-na de$i nevoie,rle-arfi de ajuns.""ui" avem.niigosiea de aproapele trebuiesi-1i ;opteascia;a: ,,chiar dacl ornulacelaare ce-i trebuie, nu i-ar strica daci i-a; spori avutul" (la clreptvorbincl,cu doui-trei copeicinu poti spori sauredresa avutul niminui). ,.Mie imi dd Dumnezeu. de ce si nu dau si eu celui ce simteci arenevoie?"Dacr ar fi sd primestide la Dumnezeu darurilebunitiitii sale nurnaidupi merit,probabilci te-aiglsi in situatiade a nu aveaninric.Dumnezeu estegeneros fali de tine, deqinu meriti; tu insi esti convinsca El trebuiesi fie generos. Atunci de ce nu vrei sa fii si tu generos frafii tii, clinceeace iti prisoseste? cu orice lucru in lume ca pe o umbr[ treci.toare, ingidui nu-i 1r glsiderr rr-- ininrii sI se lipeascide ceva,nu claimportantila nirnic dil celece sunt ale lumii, nu-ti pune nrdejdeain ele. Aripeste-te singurarealitate de nestricicioasl, preainteleapt[, nevizutl: Dumnezeu. 1oi la cele ,,Neprivind ce se vid, ci la cele ce nu se vid; fiindci cele ce se vid iunt trecltoare. iar celece nu se vid suntve;nice" (2 Corinteni4, lg), de a trarabolile sufletului(patimile)se deosebe$re mulr cle 14odu; rYrtrararea bolilor trupului.in bolile trupeqti, dupr ce a fost diagnosticatl boala,uuneazl a ti folositecu luare-arminte grijuliu nrijloacele gi car-e s[ atenueze durerea, caldl, comprese... cazulunor boli ale sufletului, ap[ in lucrurilestaualtf-el, trebuieingrijite cu urenajameute, nu necumcocolosite, alintatecu ,,cornprese calde",ci lovite firi mili, ,,rlstignite',. Cauti si faci intotdeauna irnpotrivr la ceeace iti pretindeo asemenea boali: ti-a cisunat urI impotrivaaproapelui? Cautl sl-ti rlstignelti ura indatl. prin iubire;te-ai imbolnlvit de avaritie? Striduieste-te fii generos; sI pizn-ta inlocuieste-o cu solicitudinea, trufia cu smerenia mai adAnci.arghirofiliacu neagonisicea rea.Te chinuieduhulvrajbei? Iube;tepacea clragostea; incearcil[comia te ;i p0ntecelui? Arati-te grabnicrAvnitorcitre infrdnare post.Ar-ta a vindesi de

315

ca bolile sufletuluiconsti in a nu te lisa obsedat ele.in a nu le facenicide cum pe plac,ci in a le reteza indati, de la ridiicini. pe rugiciuniitale. ]n privinta.,rispunsului" careil va da Dumnezeu Iadici dacl se va indepliniceeace I-ai cerut.fii convinsci, dupl cum iti esteuqorsl-ti respec{i cuvAntul ii dat,lui Dumnezeu estemult mai ugor 1ie mai la indemOnlsi indeplineascir al fiecarecuvAnt rugiciunii tale,fiindci ;i prezenta cuvAntului implici prezenta faptei,iar la Dornnulnu existi cuvdnt firl fapta.cuvintul nu se intoarce niciodati neroditorla El. (,,A$ava fi cuvdntul Meu, care iesedin gura Mea; el nu se intoarcecitre Mine fIrI sii dea rod,ci el facevoiaMea si isi indeplineste te rostullui" - Isaia55. 11).CAnd rogi, tine mintecI Dumnezeu esteCel ce este,ci tot ce existl vine de la El. Si g0ndul, cuv0ntul, fapta.Totul. Estepreaintelept. si atotputernic, atotbun. si l\ 71are pircatcI in discutiilepe carele poanl oameniiintre ei, acasd IYI sI zicern,nu aducvorbade Dumnezeu. de mult s-arimboglti Cit aceste discutii,s-arinviora,ar da roade Riuri de api vie. de cuvintemAntui! (cf. toarear curgeatuncidin riruncl'riicredinciosilor Ioan 7, 38). Cdtedintre aceste discutii n-ar cleveniinstructive, cu linistitoerre. adevlrat delectabile. Acum insi, cAndin cercurilede familie ;i de prieteninu se vorbe;tenimic despre repeDumuezeu, numai despre ci ceie lumesti,discutiilese istovesc pentruca in celedin urml tiurpulprelioss[ se iroseasde,se lasiiplictiseala, ci in distractiistupide;i dansuri.Vrijrnasulueamuluiomenesc line seanta de de sldbiciunea desarte in general a-si si oamenilor a se dedafleclrelii de pierdetirnpul in distractiifrivole. Din aceastislibiciunea ftiut si tragi un dar imensfolos. A pus la caleteatrele, ale circurile,panorame degertlciunii, joc de vanitatea minte, Oamenifirl omeneasci. ;i un mod prin carei;i bate inclinati spre frivolitate. trlndirvie, inactivitatefrecventeazlcu patimi pllcut, linisteatrele circurile,nestiindsI glseascicevamai bun de f'5cut, ;i toate sunt de;ertdciunil titor pentru suflet. ..Desertlciunea deserticiunilor. Teme-tede Dumnezeu pizesteporuncileLui! Acestaestelucrul cuvenit si fiecirui om" (Ecclesiastul 1,2; 12. 13). te-a e;ti Tf Stibolnavsi boalate chinuiedirt cale-aflarl: deprirnat. cuH Lprins uritul. te frirnAnti g0ndurile. unelemai negredecdtaltele;iniIatI, frate, ma ;i buzelestaugatasi munnllre,sd-L huleascipe Dumnezeu. nu sfatulnreusincer:rabdi-ti boalacu demnitate, te llsa cuprinsde disperare, ci dirnpotrivl,bucurl-te,daci po1i, ai cizut bolnav!De ce sdmd bucur, ci mi vei intreber, clnd mi sirntdobordt toateplrtile? Bucurl-teci Dornnul din ca te-a ales pe tine, trimilAndu-tiaceastivremelnici pedeapsi, sl-1i curele plcate. ,,Cici pe cine il iubeste il ceart5"(Evrei 12,6). Donrnul, sufletulde Bucuri-te ci in starea carete afli nu te mai dedaipatimilor la carete-ai fi in dedatdaci erai teafir. BucurI-te cir porli cruceabolii ;i ci astfelmergi pe 316
n

calea cea strdmtS,plinl de suferint[ care duce la impiritia cerurilor. in aparentl,bolile ni se infilig eaz\,doarprin partealor dureroasi,neplicutl, infricosltoare.Putini sunt aceiadintre noi care realizeazra, timpul bolilor. si in folosulpe careacestea aducsufletului. fatalui Dumnezeu il in insi. a preainteleptuluisi preabunului Proniator, nici o boall nu rimAnefIrI folos pentru sufletulnostru.In ,,mina" Providentei, bolile suntca o doctorieamarl dati pentrua-l vindecade patimi,de niravuri si inclinatii rele. sufletuluinostl'u, Nici o boali dintre cele ce ne sunt trimisenu rimdne firi folos. De aceea trebuie si avem in vederefolosul pe care ni-l aduceboala,pentru a o putea suportamai lesneqi ntai impicati cu sine. Scrisestein Scripturi: ,,Cinea suferitcu trupul a isprivit cu plcatul" (l Petru4, l). pe sti de T\ ragostea carene-opoartdDumnezeu ntai presus dragostea l-,f matemd.Mama m-a purtat in pdntece, nt-a aclusia lumina zilei, dupl rAnduiala Dumnezeu, lui apoi m-a hrinit, m-a rndngliar.nr-a purtarin brafe.Cind am fost in staresi merg singur.nu m-a rnai purtatin bra1e. dupl ce mai inainteincetase mI mai aliptezedin sinul ei. As putezr sd spuneinsi cI Domnul Dumnezeu poartl lnereula sAnulSIu. SpuneDomnul: .,Cel rnl ce mdn0ncd trupul Meu ;i bea S0ngele Meu rlmdne intru Mine si Eu intru el" (loan6, 56).Sau,,FiindcIesticildicel - nici fierbinte, nici rece- am si te virs din guraMea" (Apocalipsa 16).Mii poarti mereuin brateleSale. 3, in ,,latd,te-aminsemnat pahneleMele; ziduriletale suntintotdeauna inaintea ochilor Mei"( Isaia49, l6). ,,Jine toatecu cuvAntul puterii Sale" (Evrei 1,3). El estetiria, pacea, dulceafa bucuria si mea,luminanrintii si a inimii mele;El md hrlnestecu toateroadele pimdntului.intocmaica o mami care pruncul.El estehrantt mea cea tare, bdutura mea c:ea isi allpteazd nesac:cttci (AcatistulDomnuluinostruIisusllristos, icos l0). Pirintii ne piirisesc, cincl ajungemla maturitate, plrlsim si noi atunci,fiindcl scriseste:,,Va liisa ii omul pe tatll siu Ei pe mama sa si se va lipi de femeia sa" (Matei 19. 5) (aceasta poatefi infelesla propriu sau Ia figurat, adici si se alipeascide Hristos,cea mai inalti ;i rnai sfdntl iubire, mai puternici decit cea a unei femei iubitoare). Domnul nu ne plr[seqtenici o clipi, de c0nd incepemsir existlm pini murim (,,intotdeauna inainteaochilor Mei" - Isaia 49, l6;. ingrijindu-semereude noi ca paslreade puii sii. El estencidajdcu clela c:ea moarteanoastrd,linisteanoa,strd judecataSa,dorirea noostrci a nu ne la de ru;ina atunci(AcatistulDomnuluinostruIisusHristos,icos 5), de a ne duce in vegnicele locaquri impiritiei cerurilor. ale

si starpim din noi incremenita nepisare fati de picatere noastrel si starpim din inimi trufia, care ne face si credem cd n-avem nevoiesi ni se ierte picatele

ratilor si surorilorcarevi pregititi de impirtlsanie! Si stdrpimdin noi incrernenita neprsarefatr de picatele noastre;si starpirndin inirn[ trufia.carene fb.ce credem n-avemnevoiesi ni se iertepicatele, si ci cI u-riverrl o vinl, ci nu suntem nici picito;i, saucI picatelene sunrusoare, * .,orneiresti" ca si cind ar fi trebuitsi fie driice;til-, sauci ne simtim foarte bine si trlind in picat. Aceasta estetrufie diavoleasc[, insu;i Satana, pripa;it in inirna noastrl, vorbeste aceste cu cuvinte.Se cuvine si avem constiinta plofundl. ponriti din toatdinima, a firidelegilor de carene-amfdcut vinovati, sii le regretlnrdin adincul sufletului, suspine, virsim lacrirnide cu si urnilintd, sii seinduresprenoi Stipdnul,a Clrui clreaptir ca rnAnie iscat-o. am Cu nici un chip si nu incercim a ne dezvinovirti, precumfitarnicii farisei, stiindci ,,nimeni cei vii nu-i dreptinaintea din (cf. Dornnului" psalmul142, 2) si ca Dumnezeu va rnilostivisprenoi numaic0ndne vom pocii sincer. se SI liisiirncleoparte neplsarea rlceala,sI lucrim Dornnuluicu duh arzrator. si Sit nu uitim cii vietuindvremeindelungatd flrldelege, am venit acum s[ in ceremStripinuluisi dreptuluiJudecltormilostivirepentruviala noastri.Ar putea fi orlre ilculn tirnp pentru neplsaresi riceali, cdnd nici m[car in relatiilecu oanrenii acestea nu-si au locul?Nu s-arcuvenioareca intreg sr-rfletul nr se prefacl in foc duhovnicesc, se reverse, sir si nepreflcut,in lacrimi de poclinta?o. Dumnezeule, Dumnezeulel dreptcuvant,fdridePe legilenoastre s-auinmultitmai mult decit firele de pir de pe cap si decdt nisipulniirii, clesi ne cjiimseama. privim cu nepisare, chiarle iubirn. nu le ba ..DeTe vei uita la firidelegi, Doatnne, Doantne, cine va suferi?"(psalmul 129,3). Di-ne, f)oairine. duh urnilit, inimi smeriti, ca si-Ti aducempoclintl adevlratl. Amin. lnd credinta itt Durttnezeu. cii iti rnergbine toate.fie cI ai ta fie 1r \- clzut la pat, saute afli in ceasulpleclrii din unni, sllbe;te sau se las;iinfrintl de zidlrniciile vietii, de boali, de ameninfarea spectrul qi mortii, ndica-ti ochii iniurii spreceteieprotopirinlilor,patriarhilor, proorocilor si dreptilor(Simeon, ce L-a purtatin brafepe Domnul,Iov, Ana proorocel cila si altii), apostolilor, ierarhilor, mucenicilor, cuviosilor, doctorilorfdrl de arginti,cuvio;ilor si ale tuturorsfintilor.Ia seama cum, atatin timpul vie{ii, cdt si in ceasulplecirii lor din aceasrllume, ;i-au indreptatmereugAndul spreDurnnezeu au murit in nldejdeainvierii, a vietii vesnice; si cauti si tu 318

sd le umrezipilda.Acestevii exemple, atatde numeroase, intiri credinta pot soviielnici in Domnul ;i in viata viitoarea oricirui crestin.Cornunitltile crestine carenu dau cinstiresfintilor;i nu-i cheamiin rugdciunile se liplor sesc mult. Refuzulunoraca acestea a da cinstiresfinfilor si de a-i chema de in ajutor in ruglciunile lor le frustreazide evlaviasi nldijduirea crestinl. Renuntd un imenssprijinin intirirea credintei, careli-l poateda exemla pe plul unor oamenialesi,supusi, si noi, patimilor. ca

ind. bolnavfiind, te cople;e;teduhul descurajiriisi incepesi ti se I \-, arateurnbramorlii, cauti si-1i alini si sr-1iliniEte;tiinima zbuciumati, indurerati,infiicoEatl,cu umrltoarele cuvinte:,,Tu,Doamne, toatele or0nduiegti, adinca-Ji inlelepciune iubire de oameni,sprefolosulnoscu si tru, al tuturor". Nu ajunge sI spui asa,ci ghiqf_s4_clgg_lfq*Dqrp.nq1-lq__ora dltq$g_pgtqale_lprq blnele nostru:;i y1q1a, gi ;i_boala, necazurile, supiri;i t_t]_q,moql'te4; cevamai bun n-ai aveace sii-ti doresti.Nu spune:,,E preil l! devreme mor, as vreasi mai trliesc. spreslavalui Dumnezeu. si sprea fi cle folos rudelor,celor apropiati; rnai vld lurnina,s[ rn5niai desfitezcu busir nltltile plm0ntului".Mullumeste Dumnezeu te-aibucurat lui cI pdni atunci de bunltltile, milele si indurlrile Sale.Si supune-te vointei Lui, chemirii Sale, in acela;itimp, nu te lisa coplesit deznidejde, dar de sperdnd si viata ci aceasta ti-ar mai puteafi prelungitl. va I deviratul plstor ;i pdrinteal turmei sale duhovnicegti trii in recunoscitoare plstoritilor;i dupdmoarte. ii vor pisa Ei -ff.memoriu tra faima si cu c0t se va ingriji rnai pufin sl-si asigure faima aici pe pimint. truclindu-se sdrguincios pentrumlntuirealor, cu atdtmai ntult ii va striinsl luci renumele dupr moarte.Va fi ponienitde bine ;i dupi moarte.Aceasta estefaima pregltitl celor ce se ostenesc pentrufolosulobgtii. corupt[.Tocmaiaceasta trebuisl-ti ar T] lti fiinll de bunivoie cdzutd. r_tdea un puternicirnpulsca si te rogi. Dumnezeu arati in fiecare iti zi nemirginita Sa milI. Aceastaar trebui sI te determine sl-l multumesri. Vezi in fiecarezi fapteale atotputerniciei, inlelepciunii bundtiitii Dunisi lui nezeu. Aceasta trebui sI te indernne ar si-I aduciin fiecarezi lugiciune de laudI. De 1^1urn aparein om trufia diavoleasci. celentai multe ori. trufia se \r.-, vldegteprin faptul cii cel molipsitde ea se crecle putin egaltucel turor celorlalli,nelinAndseamaci unii i-ar puteafi superioriprin virstii" autoritate, capacitate. suport[ sI fie mai prejosdecdtnimeni.DacI truNu fagulestesubaltemul cuiva,nu-girespectd cum se cuvineseful,nu vrea si i se supund, line seama dispoziliilelui, le executd nu de fir[ tragere inintii. de de fricd. Se consideriegalcu toti oameniiinvltati, nu acordi niminui inti319

ietate. cel rnult unuinunrlr foartemic cliutre in calitute f]u saufiicl, sau de ei. fie ci estesaunu trecutprin scoli inalte,nu di respectul cuvenitpirintilor qi bineflcltorilor, mai ales daci acestiasunt oanleni simpli, considerAndu-i egalicu sinesauinferiori.TrebuiesI avemmaregrijl sI nu ne comparlmcu altii in nici o privinti, ci si ne pultenrpe noi in;ine mai prejosdecAttoti. chiar dac[ ne stim mai buni decit altii sauegali cu mulli altii. Tot ce avern bun in noi vine de la Durnnezeu. clela noi. ,,Aceasta e de la voi; este nu nu darullui Dumnezeu" (Ef'eseni 8). ,.Darurile 2, suntfelurite,dar acelasi Duh"; Duh irnpirtind fieciruia deosebi, .,Acelasi dupii cum voieste"(l Corinteni 12,4. ll). Cum a$ puteaoaresi nti laud cu cevacarenu-mi aparline sI $i mI fac egalulcelor pe careDurnnezeu insusi qi increclerea societilii i-a pus mai presus mine?Deci,,,nute aseza locul cel dintAi, nu cumvasi fie cle ca in chematde el altul mai de cinsteca tine". .,Oricinese inalti pe sine se va smeri, iarcel ce se sulereste sinese va inilta" (Luca 14, l8; 18, l4). pe Duutnezeu, despre slava.vointaEi legeaSa tre1r lnd vorbirnclespre \r.-, buie sI danruitirii cu totul proprianoastrir slavi, sI ne dlruim cu intreagafiintl contemplilriislavei lui Durnnezeu sau preainfeleptei, atotbunei Salevointe;sI nu ne steagdndulla slibiciunilenoastre, cele pe care ne facesi le sinrtimsi ni le aduce con;tiinfl diavolul,pentrua ne injosi in in propriii nostri ochi, pentrua ne face si ciden intr-o falsi ru;ine, in deprimaresi deznldejde. nu uitlnr cI nimic nu estedeslvirsit pe pimint, nici Si nu se poatevorbi de o slavl deslvlrsiti. ,,Pentru in partecunoagtem in cI ;i parteproorocim"(propovaduim) Corinteni13,9). $i cine ro$e$te de (l $i ru;ineazi de imperfectiunea se rusineazide o ?nchipuire, carenu existl sa, decdtin minteasa; acelase laudi cu nistedesirvirsiri inchipuite. carese refesi l\ 71i s-aintimplat sii int0lnesc, sI aud vorbindoan]eni, IVIreau perfid.cu o bucurieriuticioasl la niste..Dete" viata si din activitatea unor oarnenide seaml si chiar sfinti si care,pentruacele,,pete" zicind de ele c[ ar realesauinchipuite, defiimau toatirviataacelorpersoane, fi fost flprnice sauchiar ci s-arfi lepidat de Dumnezeu. sunt gatasi-;i Ei sustinl afirmatiilecu fapte,numaici si acestea sunttot atetde obscure de ;i indoielnice qi obscurul, ca suspectul vicleanullor suflet,care,cu o ,,pat[" ;i a altuia,pdcatsau slibiciune.vor sI-si asigureo falsl justificarepropriilor lor fapte reprobabile. Prin acesteii insl nu se pot scuzanicicum, ci dimpotriv[, ?;i aduco ;i mai rnareos0nd[,fiindcl ,,vird paiul dir-r ochiulfratelui" si il judecl, dar ,,bdrna clin ochiul lor - da, o ditarnaibirnii - nu o iau in s-a seami" (cf. Matei 7, 3). Zice: acestpiirintesau acesta ficut vinovat de cutaresaucutarepicat. Ei, ;i ce?E orn, si nu esteom caresi nu gre;easci. ,,Dac[ zicemci picat nu avem,ne arnirgimpe noi insine si adevlrul nu este intru noi" ( I Ioan I , 8). Esti tu, oare,fari de plcat?DacI nu e;ti, de ce arunci

32C)

in frateletIu cu piatraos0ndirii? DacI agincepes5-ticautviata,,,labanimirunti", raporlAnd-o cuvantullui Dumnezeu, la ti-a$ puteacondamna eu si pdcatele, multe qi grele,cu propriiletale cuvinte.As puteasd te invinuiesc de trufie,de ingdmfare, necredintl,de iubire de agonisire, desfrcnare. de de de tdlcuireanapoda cuvantuluilui Dumnezeu a poruncilorsale, de ria si cealdin credinti gi de cdtealtele.Ti-as gisi, poate,nu o singuri ,.pati", ci intreg trupul tdu devenito imens[ patl neagri, fiindci ochiul rnintii tale este viclean.Cdt de mult mi scArbeqte aceastidriceasci satisfactie plcatul de altuia, aceastl infernall str[danie de a demonstrapicatele, adevlrate sau inchipuite, omului! Si candte gandesti cei cirora le placesi se ocupe ale ci de asacevaindrlznescsi suslinl cI o fac din respect ci incearci,prin toate si mijloacelesd indeplineascl poruncalui Dumnezeu despreiubireaaproapelui! Desprece iubire poatefi vorbacdndcauti cu orice pre! si vezi ;i si gisestichiarsi la oameniide seamd la sfinti petenegresi cdnd,pentruun sinEi gur pdcat, cauti si le ponegresti toatl viata.refuzdnd li-l treci cu veclerea, si chiar qi atuncicAndar fi cazul.Uitat-atioareci drasostea..toate rabdi" (l le Corinteni13,7)?Ce riu imensfac lor insile si altoraacestivienni rnoralizatori! Ei fac sd sesurpein constiinta multorarespectul legitinrfatade anumite persoane, li se intunece prestigiul. nu mai poati fi luati dreptexemplu sd sI de urmat,agiti spiritelecu g0ndde os0nda. fac riiu lor insile,ludndde la isi diavolul otravajudecdrii aproapelui. Frate! .,Cineesti tu, ca si judeci pe slugaaltuia?PentrustlpAnulsiu sti saucade.Dar va sta,clci Domnul are puteresi-l faci, sI stea"(Romani 14.4). asupra Darurilorce au 1-dnd chemipe Duhul SfAntca si se pogoare \r.-, fost puseinainteqi c0ndle sfinte;ti (in timpul SfinteiLiturghii) cu puneriiinainte, uitaci ,,Cerul pimdntul vor trece, cuvinrugdciunea nu si dar tele Domnului nu vor trece" (Matei 24, 35) ;i cI peinea;i vinul se plefac negreEit Trupul ;i Sdngele in Domnului,prin vointaDomnuluiInsu;i ;i prin lucrareaSfintului Duh, chiar daci persoana liturghisitorului^ste, datoriti vreunei sllbiciuni,nevrednicX. T-1 espredatoria omului de a face binele. Scris este:,.impiritia cerul-! rrlor se ia prin striduinli si cei ce se silescpun m0nape ea" (Matei ll, l2). De aceea stain adevir si a facebineletrebuie insemne a si pentrunoi o datoriestatornicd. CAndne ruglm, suntemdatori s[ rostim intotdeauna fieputernic,din toati inima. Daci il vom rosti flri carecuvAntcum se cuvine, griji, firi parliciparea inimii, firi sinceritate, ruglciuneanoastri va fi fitarnici, fals[, seva intoarceimpotrivalui Dumnezeu. Rostirea ruglciunii trebuie si fie convingltoarein primul rAndpentrurugltor. CCndcuvintelecu carete rogi vor sunaconvingltor pentrutine insuli, ele il vor putea,,convinge";i pe Dumnezeu; nu crezicI il vei puteaconvinge Dumnezeu sI pe s[-ti deaceva

321

dacl nu vei fi tu insuli convinsci vei obtineceeace ceri. Dumnezeu dd ne dupdinima noastrii(Psalmul 4). Cu cOtsuntem 19, mai sinceri, c0t ne este cu mai marevlpaia inimii, cdndne rugIm, cu atatmai mirinilnos ne estedarul. ine nrinte. omule,cd moral;i fizic nu e;ti dec0to nulitate. Moral, I fiindca in tine se intruchipeazipicatul. patirnile.neputinla;fizic, fiinclcf trupul tiu nu este decAt lirAnl. Pentru a te smeri inaintea lui Dumnezeu, modul vidit Ei palpabil,asemenea la oamenilordin vechimesi chiaral unoradin zilelenoastre, trebuisa-1i cenu;i pe cap,si-ti lepezi ar pui vesmintele luminoase, celece intrelinziddrniciasi fala in sufletulnemuritor al omului.Fiindcd,omule,ceamai neinsemnati flrdmi de bineiti vine clela Dumnezeu. asemenea celei mai usoare adieride aer af'latiin trupul tIu, pe careai tras-oin pieptdin atmosfera carete inconjoari. f Celei de-o fiinla gi Ditltoarei-de-viataTreirni! Q lava Preasfintei, t J C0nddiavolulizbuteste mi prindl in plasacirtelii, urii, deflinrisd rii aproapelui cine qtiece motiv lumesc, ordin material. clnd incepe din de si sl-rni fie rlu, si mi chinuiesc, imi inall ochii inirnii spre Sflnta Treime qi zic: ,,Tatia, Fiule ;i Duhule Sfinte,miluieste-mi",privind nurneleTatilui si al Fiului si al SfAntului Duh ca pe inslqi fiinla SfinteiTreirni,Careesreprezenti in rnod fiinlial pretutindeni, chiar gi intr-un singurcuvdnt.Vei vedea atuncicI te vei simfi indati usurat, vrljmasul seva indepirtade la tine,se va risipi ca fumul la sirnpla rostirea nurneluiatotputemic invocatal SfinteiTreinri. S/rrur7 Sfintei,Celei de o fiintd, Diitdtoarci-dc-victlci nedespcit"yitei si Treriruil(Ecfbnisla inceputulutreniei). Preasf0ntl Treime! invatl-url sii-miintorc fatade la toatecelelumesti,s[-mi aflu numaiin tine pacea, mullumireer, fericirea!Si pentrua nu mi semetidin pricinaatentieibinevoitoare aritati mie de Sfinta Treime,si nu uit c[ Ea poartl de grijl cu bunlvointi fiecirui vienne,fiecaruipuiandru. inci sd nu uit cI aceicrestini, carevor fi ficut $i multe silnicii. folosindu-se numeleSfinteiTreimi, vor auzi odati cuvinde tele Domnului: ..Deplrrati-v5 la Mine, nu v-an cunoscutpe voi" (cf. de Matei 7 ,23;25, 12)pentruviatalor, caren-a linut seamlde poruncile Evangheliei. Preasfintl Treirne! Fereste-m[de trufie, invalI-url smeritainfelepciune! Stiu cI Tu imi dai indatl ascultare, bunivointl, s,im[ m0ntuie;ti, cu incAta; puteaca din pricinarnilei pe caremi-o ar[1isI rnl ;i trufesc, pres[ fac nemirginitaTa bunitate;i milosdrdie intr-unmotiv de lauddde sine,precum cd eu insumi m-as fi invrednicitde o asemenea atentie, fiindcl voi fi ficut vreunbine.Acoperi-m5,Preasfdnti Treitne- Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt - de tot riul, sub acoperimAntul aripilorTale. numelelui Dumne1r nnd zici in inimi, pentrusine,sauclnd rosteqti tr*-,zeu,saual Preasfintei Treimi, al DomnuluiSavaot, al lui Iisus sau Hristos Domnul, ai concentratd acestenume intreagafiintl a Dornnului: in

322

bunltateafIr[ de sfArgit, nemirginita intelepciune, atotputernicia, lumina cea neapropiata, neschimbarea. Apropie-tecu minteasi cu inima,cu tricd de Durnnezeu,cu credin,td cu dragoste acestnume,atotflcitor, atotcLrprinzltor, gi de atotocArmuitor. Inlelegede ce porunciledumnezeie;tiosandesc asprime cu luareain deserta numelui lui Dumnezeu, fiindci acestnumeestechiar Durnnezeu,Unul, in trei Persoane, Fiinti simpli (necompusl), Care se infdtiseazi si se cuprindein acestnume,dar, in acelasitimp, estede necuprins, adici nu poatefi mirginit nici prin sine,nici prin nirnic din ceeace existi. iala pe careo trlim acumnu esteo glurni, o joaci, desi oameniio iau dreptglumi saujoacl. Sejoacl iresponsabil timpul carele-a cu fost dat sprea-qipregdtivesnicia. joacl cu cuvintefiri rost. Se aduni in se ospefie, stauq;ipillvrlgesc. apoi incep si se joace,intr-un fel saualtul. Se aduni la teatru,undetotul nu-i decdtjoaca,distractie; distreazicei clepe se scend, distreazlsi cei ce-i privesc. se Unii isi petrectinrpulfolosindu-si calititile intelectuale, allii sllbiciunile omenesti. altii in faprecarirabile sau in a scrie sau vorbi frumos.Se mai pot ocupacu mAncatul cu blutul in si exces, loc sI mdnAnce sd beadoar cAt le estenecesar, preocupicle in si se imbrdclminte, pierd tirnpulingrijindu-se persoana se distreazipe isi de lor, seamaisprivilor copiilor, in loc si-i educein credintd,evlavie, fricl de Dumnezeu. Pentruunii ca acestia toati viatae o distractie. de cei ce iau Vai viatadrepto distractie! estesI nu-fi steaminteadecdtla mincare si bluturi, la (^le groaznic \r.-, ghiftuiald gi belivdnealll Un p0ntecesitul ciin cale-afari pierde credinla, frica de Dumnezeu, incepesI nu-i mai pese rugiciune,pentrua-i cle aduceDomnului mullumire ;i laudi. O ininri imbuibati isi intoarcefata de la Dumnezeu, devineinsensibilir. invdrtoseazra piatra.Iatii de ce Mdnse ca tuitorulne previneindatoritor nu rninc[m ;i sI nu bernpeste sI mlsuri, pen(a tru ca ,,ziuaaceea mortii) sI vinl pestenoi fIrI veste"(cf . Luca 21,34). Ea ar puteaveni agadin pricinl ci l-am mdniatpe Domnul prin modul nostru usuraticgi flr[ rost de a ne petrecetimpul, mdncdnds,ibdnd. pe misurl ce omul plltestetribut senzualitatii, devine.,otr rrupesc" I ;i facesi seindepdrteze la sinePreasf6ntul de Duh al lui Dumnezeu, carenu poaterimdne in iei ce isi supunviata trupului.,,Ceimpirtiqire are (2 luminacu intunericul?" Corinteni6, 14)Aceasti stare, vrednici de plins, esteirnpillfuiti - vai! - de multi oameni,care nu-si dau seamaci Duhul Sf6ntnu mai estein ei, a;a cum orbii din nastere grozava nu-si realizeazra meteahnd: a nu puteavedealumina.Inimile unoraca ace;tiasuntgoalede de credinti ;i dragoste, duhul rugiciunii, eviti cornunicarea Biserica. de cu Dumnezeule! Cdte primejdii md pascin viati! M[ fac mie insumi cel mai aprigdusman, cdndmi supunpeste mlsurdcerintelor trupului.
_'\ zJ

du-fi aminte ci sivir;irea clrtitoarelor-de-viatiTaine se face prin vointa nestrimutatia Dititoarei-de-viatti Treimi mai inainterOncand srvdr;e;ti Sfinrele Taine,Dumnezeu insusi- Taril, prin Duhul 9yi,l siu Preasfant preface pdinea vinul in Trupul si SingeleDomnului,Dumsi nezeului;i MAntuitoruluinostru Iisus Hristos;tu nulsti decAto unealti. In_s.1t1 Tatil. Fiul si Duhul SfAntliturghisesc prin tine si sfintescDarurile. ,.cr ru esti Cel ce aduci si re aduci,Hristoase Dumnezeul nostru.., zice se (Rugiciunea tainr a preotuluila Liturghie,inaintede Heruvic). de Tine minte ceiDumnezeu esteneschimbat credein toatecuvintelesale. si atuttcivei slvirsi cu vreclnicie TainaPociintei,cincl nu vei fi 11umai r \ lacomde cistig, ci iubitor de suflete, c0ncl fi ribdrtor, nu nervei vos' supiiricios. ce nlareiubire trebuiesi nutrestifati de sufletele O, semenilor, pentrua-i spovedipe tofi farr graba,firi supirare,cu calm! preotul caresiv0r;este Taina Spovedaniei trebuiesI nu uite ci ,.sifir cer va fi multi bucurie pentruun picitos carese pocrieste" (Luca 15,7 si t0). cat de mult trebuie sr se strirduiascipreotul pentru a rrezi in penitenti simliminte de pociinti, in cei ce nu-sidau seama, intelegde ce trebuiesI se pociiasci, nu sau se prefac a nu pricepe.Preotultrebuiesa aiba mereuin rninte cum ii invita Apostolul,zi si noapte, crestiniide curAnd pe botezati, indernndndu-i sI verselacrimi de pocrinti (Faptere Apostolilor20, 3l). cel ce srvdrseste lucrarea Domnuluitrebuiesi lasetotul deoparte, nu astepte sr risplati jecdt de la Dumnezeu, Iubitorulde suflete. ntreabide picate ;i atuncicandrostesti cuvintede invrtiturr, fi-o cu l r tarlest slncerttate, anefilicsi cu indoiali in inirni. Un cuvantne$onu vrielnic aduceclupdsine o pociinti nesovrielnicr,spore;tebdtdileininiii, stoarce lacrimi de umilintii si de zdrobirea inimii. Dar clacl preotulnu irtreabi pe un ton fenn, ci nroale. ezitcnd, atuncisi pistoritii, clandu-si seama de lipsade ferniitate de ezitarile pistoruluiduhovnicesc, vor fi pregititi nu ;i sufletegte pentruo ciinti din toati iniuru. au.1a pricepi cu ochii mintii, cat poti de bine. atotputernicia sr si 1r It*-, mdretiacuv0ntuluiipostatical lui Dumnezeu. zice,gi El cuvdntul sdu caplti numaidec0t multe si feruriteforme de existentr.Spune:,,Sdfie lumini" Eisefacelumini; zice:,,Si fie o tirie" gi apare indatr tjria; zice:,,Sr seaduneapelecelede subcer la un loc si sI se arateuscatul...,. fie lumi,,SI nitori pe tiria cerului... misuneapeleclevietiti" (Facerea si 1,3-20),si toate apardupi cuvdntulsiu. Esteintocmaicum voceaunui comandant, rdspdndindu-se vdzduhqi ajungdnd urechile in la ostasilor, punepe acestia mi;ii in care,potrivit vointei Sale,ii asazl pe pozilii de lupt[, ii face sd executeanumite manevre,rcalizdndu-si astfel prin ei intentiilesi telurile.inchipuie-ti

324

aceaimensr masi a materiei,destinatd creatiei.cum s-auformat clinpirnlnt, la cuvantullui Dumnezeu, masiviimuntosi, inchipuie-ti tumultulup"io..ur. s-au adunatin oceane, mIri, rOuriqi izvoare.Imagineazi-fi cum a apirut, dintr-odati, la un singurcuvAnt lui Dumnezeu al Atotfdcdtorul, infiniti varietatea lumii vegetale. Imagineazd.-1i au apirut si au strllucit lurninltorii cum ceregti,incepAndu-si miscareafdri de sf6rqit, cum au fost trezili la viati dintr-o datr pestii,pisirile, reptilele,fiarele si, in cele din urmi, ornul. si toateacestea afarl de om) au fost create aceeasi (in din rnaterie infomd sau. mai bine zis, din celepatrustihii neinsuflelite. amorfe,Iipsitede via1i.cum sd nu se minuneze minteade toateacestea! ,,c0t s-aumlrit lucrurileTale. Doamne,toatecu infelepciune le-ai ficut" (psalmul 103,25). si acum Stiplnul face din materietot ce doreste. Zice si face (prefacepAineasi vinul in Trupul si Singeleeuharistic). iintr cuvlntltoare!Adu-ti aminteci ai la ob0rsie cuvdntulAtotficdfi tu insuli, cu ajutorulcredin{ei, creator ordinemateriali si spirituali.Fii in convrns prin credintata in Cuv0ntulcreatoral Parinteluiceresc. cd nici cuvantultIu nu ti se va intoarceinapoinelucrator. (cle neputincios pildi, cdnd te rogi Bineflcitorului Dumnezeu,cdlluzit de sfAnraBisericaj.ci iti va aducedar bun ;i de folos.Fii convinsci, daci vei credein Cuvantulcreator. ny y"i inv6,ta poporul fari fblos in biserici, la sfintele slujbe, in timpul sdvirsirii SfintelorTaine, pe la caselecredincioqilor; nu-ti va rimane firi folos cuvintul nici cdnd vei cuvdntala scoald,ci fi-va ziditor mintilor si inimilor ascultitorilor. ulta c1 fiecare cuvant cuprindein sine o actiune poten{ialr. I\Tl r \ Trebuies[ insi, nesoviielnic, puterea in cuvdntului, capacin _crezi itatealui creatoare. Dumnezeu La cuvdntulestelegat nedesplrtitde fapti. Nici un cuvant nu s-a intors la El firi si fi determinato ictiune. ,,ci la Dumnezeu nimic nu estecu neputinti"(Luca r,37)*. Asatrebuiesd fim si noi.deoarece suntem chipurialeCuvAntului CuvAntul unitin chip vadit si s-a cu noi, prin intrupare,cea care ne-a indumnezeit,ficindu-ne prrtaii Firii dumnezeiegti. altora usa impirdtiei ceresti,prin Sfcntul Botez. sr nu J\ eschizand r-l intrram, oare, noi inqine prin ea? curitindu-i pe altii. prin Taina Pocdinlei;i dezlegandu-le altora greselile, nu primim noi insine,oare, si
* in,,Biblia de la 1688",citatuleste redatastfel: ,,Ci la Dumneziunu va r.reputinti tot cuvdntul",:.:.1.".:-lf puteatraduce: nici un cuvinr nu rimine neputincios ,,La Dumnezeu (nelucritor;".In editiilemai noi ale Bibliei rominesti,referirea lacut,ittt lipseste. bompari cu: ,,QuiaapudDeum non erit ullurn verbwrz quod fieri non possit,, (lati.).,,lbo u Boga ne ostanetsja besssil'nym nikakoes/ovo"(rusi). Greceste: ,.OtLot'r r-rbuvuu"reoEL rrgp11 rorr Tqeou nolv pe!ru" (Toati vorbirea).

325

dezlegarea greselilor noastre? Unindu-ipe altii cu Hristos, prin TainaSfintei ImpirtrEanii,sd nu ne unim, oare,noi in;ine in chip vidit cu Hristosin irnpdritia sa? Fic0nd ungerecu Sf0ntulMir, spreintrrire ;i spresporireaharului Duhului sfdnt, sd nu ni se dea,oare,noui inginetlrie gi putereclela Duhul Atotsfdnt,si nu ni se sporeasc[ darul? Sr nldijduim cu tirie cI vom dobandicele bune,figiduite prin bunitatea, indurdrilesi iubireade oameni a Dumnezeului Mdntuitorului si nostru.Si dea Dumnezeu aibapafie toti si de ele! Numai sdnu lenevim,si nu deznidljduim,,,si nu puftIm grijir trupului sprepofte" (cf. Romani 13, 14).Si p[zim ,,taina credintei cugetcurat" in (1 Timotei3,9), ca si sporimin iubirede Dumnezeu de aproapele. gi te vei indoi cd cuvintele carele spui rug0ndu-te puteas[ nu pe ar T\. I-/ prindd, viati, adu-ti arninteci cuvlntul este,prin insisi naturasa, sivirsitor. lucrltor si c[ Duhul Sfdnt,Carene invatl si ne rugim pentrutot lucrul de folos, este gi Se numeqtepe Sine Sivlirsitor; El ne siv0r;este rugiciunea (,,prin sivArsireaDuhului Sfdnt"). Nu r-rita cuv0ntuleste o cir fo4[, ca la Dumnezeu nici un cuvlnt nu rdmine nelucrltor(cf. Luca 1,37). CuvAntul Domnului,,nuseintoarce la Sine- firl sI dearocl"(Isaia55, I l), ci, ?ntocmai ploaia sau ca ninsoarea, ca adapi solul inimilor noastre, ddnd roade(inflptuiri) seminitorului.Se spunesi despre onr: cuvdntullui are un o fo4i exceptionall Vezi: cuvdntulinseamnlputere. viati, duh. in nestrlnrutatli vei cI Dentru a dobdndi. timp ce te rogi.convingerea I primi de la Dornnultot bineleduhovnicesc, credecI, unindu-tecu Domnulin rugiciune, faci,,unduh cu El" (1 Corinteni 17)si cI Durnte 6, nezeuesteatotbun. atotputeffric, preaintelept. estedesiv0r;ireaatotdeslEl virsitl, deci si tu. pe misurl ce esti ingiduit, pe ruisuracredintei;i iubirii tale,te faci pdrtas dumnezeiestilor deslvArqiri. consiclera Sale Nu inrposibill unireasufletuluitIu cu Duurnezeu. deoarece Duntnezeu la nintic nu estecu (Luca l, 37). Estecu putinti nu nunraiceeace poatesir-titreaci neputintd prin minte sauceeace ti-a si trecut,ci ;i ceva la carenu te-ai g0nditniciodati sauceeace ti separeimposibil,fiindci Duurnezeu esteFiintirinfiniti si desivArsirile Salesuntinfinite. acl pui la indoiall obtinerea celor bunepe careI le ceri lui Durn5 l-f ng7su, adu-1i amintemicar de faptul cI. desiesti nevoial ;i strCns la pungi, nu bogat,nu atotputelnic, celor af1a1i lipsuri,cind 1i-ocer, dai in sau le dai chiar fdrl sI-ti ceard,cunoscdndu-le nevoile.,,Cu cit mai nrult, Tat5lvostlucel din ceruri- Careestebun,bogatin toate, preainfelept atot;i putemic- va da cele bunecelor carecer de la El" (Matei 7, I l). de (-1u cAt estemai mare numirul celor pentrucare ceri cele br.rne la \r.-, Domnul si cu cAtacestea suntmai alese, atit mai mareesteinvercu diavoluluiimpotrivapreotuluirugltor, pentruca Domnul sI nu-i ia in $unarea

326

seamd si nu-i rispliteascl sArguitoarea, si fierbintea rugiciune.Fiindci slui a spus: voastrifie voui" (Matei9,29). Si: ,,Depoti crede. ,,Dupi credinfa toate suntcu putinfi celui ce crede"(Marcu9,23). De altfel,undese inmultesc uneltirilediavolului,acolose arati, prisositor, harullui Dumnezeu. 1^trl ce se roagi trebuiesi lini minte ci, dac[ Dumnezeunu Si-a \l-, crutatpe InsusiFiul SIu, Unul-NIscut,ci L-a dat pentrunoi picitoEii,nu ne va puteada oare,asacum L-a dat pe Fiul siu, toatecele bune. pe careabiadacl ni le puteminchipui?Fiindci, dupdce ni s-adat supremul, infinitul bine,putea-va oareDomnul si nu ne dealucruri bune.de mai mici insemndtate? Toatddareaceabund,intru Hristos,ne-afost si ne estedati cle Tatil ceresc. Lui ,,Dumnezeiasca puterene-adlruit toatecele ce sunt spre viala ;i sprebunl cucernicie" Petru l, 3). (l de t-r and te rogi ;i simli ispiti puternicii la diavolul,rasr tot necazul rr.-,tlu in seama Dumnezeu, lui ,,c[ci El are griji de tine" (cf. I petru 5. 7). Cdndte rogi, trebuiedoarsI creziin Donrnul.ci El sti la dreapta si ta atuncitoatevor fi cu putinti. sau 1r Andplcituiestiintr-ozi a cincizecea a sutaourl si sirnricd te-a lr*-, cuprinsurAtuldiavolescqi 1i-aipierdutnlclejdea niilosArdia in lui Dumnezeu, spunedin addncul sufletuluiimpreuni cu Sfintul Sitneon Metafrastul:,,$tiu,Doamne, fdridelegilemeleau covdrsitcapulmeu,clarmulci indurdrilorTale estenemisurati. $i mila bunltitii Tale cea firi de fimea rdutate estenespuslqi nu estenici un p[cat caresi biruiasci iubireaTa cle oameni.Pentruaceasta, preaminunate implrate, arati-mi putereabunitatii Tale, aratd-miputerea milostivirii Tale celei induratesi mi primeqtepe mine picltosul, cel ce mi intorc;primeste-mi cum ai primit pe fiul cel pierclut, pe tAlharulsi pe desfranata. Primeste-mipe mine, cel ce pestemisuri Ti-am gregitsi cu cuvdntulsi cu lucrul si cu pofta cea firi cale si cu gdnclul cel (...) dobitocesc ci nu cu judecata ceadreapti, Ta nici cu menia sI mi nrusTa tri pe mine.Miluie;te-mi, Doamne, nu suntnumaineputincios. si ziclici ci rea Ta sunt,ci Tu, Doamne,ai intirit pestemine frica Ta. iar eu anr ficut rdutate inaintea (. ) Doamne. Ta Dumnezeul meu.spre Tine nrdujduie:cl De mai estepentrumine nddejde mAntuire. biruieste de de iubireaTa de oameni multimeafiridelegilor mele, fii mie M0ntuitorsi, dr-rpir irrduririle si milele Tale, sllbeste, lasd,iart[-mi toatecateam gresitTie: ci s-aurnplutde multe rele sufletulmeu si nu aflu intru mine nidejde de nidntuire. Miluieste-mi. Dumnezeule, dupi mare mila Ta si si nu-mi risplitesti rnie dupi faprele mele,ci intoarce-mr, sprijineste-m5, izbivestesufletulmeu de relelece au crescut intr-insulqi de agonisirile celecurnplite. lui Miluieste-mIpentrumila Ta, ca undes-ainmultit plcatul sd prisoseasci harulrau gi sd Te laud si sr Te slivescin toatezilele vietii mele,ci Tu esti Dumnezeul celor ce se pocl-1 ' I

iesc si Mcntuitorul celor ce gresesc" (Din rugiciuneaa patra a SfAntului SimeonMetafrastul inaintede Sfinta impirtisanie). aminte, daciin timpulcdtte vei ruganu vei bolborosi cuvintele, ci Ja Ile vei rosti simlit si lintpede, nu [i se vorintoarceseciEi neputinele cioase(asemenea unor coji flri serninte), iti vor aduce,negresit, ci tocmai roadele carele cuprindin sinealor cuvintele, pe asemenea fructuluiin coaja lui. Esteun lucru tot atAtde firesc,precumin naturl legitura dintrefruct si coajI. Dar dacl aruncicuvinteleanapoda, flri credinti, f[ri si Ie simti puterea, pe^niqte flrl ntiez,ti se vor intoarce ca coji intocmaicum le-ai trimis, adicl seci.Impristii coji. vei prirni inapoi tot coji; rispdndeqti vei seminre, obtinein schirnb spiceintregi;i cu cit suntseminetele bunegi mai rodimai toare, atetmai plin va fi spicul.Acelasilucru ;i cu rugiciunilenoastre: cu cu c6t vei rosti mai sincersi mai din inimti fiecarecuvAnt,cu at0t mai bogate vor fi roadele ruglciunii; fiecare cuvAnt, asenterlea senrinfe, va aduce unei i1i rod duhovnicesc, se va intoarce un spiccopt.E oareprintrerugitori vreca !i unul caresI nu fi sirntitaceasta? in zadar Nu MAntuitorul comparat a simdnta cu cuvAntul ir.rima si omuluicu pirnAntul(Matei 13,5). Acelagilucrupoate fi spus;i despre cuvintelerugiciunilor. $i inci ceva.Cine nu gtiecI ploaia udI piln0ntul, plantele, dI vlagi? A;ijdereasi cuviintullui Dumnezeu le gi cuv0ntul nostru. spuscu credintl,nu ni seva intoarce farl si ne fi ogoit setea sufletului. sufletelor a credincioase. ascultitoare Dumnezeu. de intocmaica in naturi, undeploaiaudi ;i nutreste, ordineafirii, plmdntul Ei vegetatia in dete r n r i nu n d zvo ltarea de acesteia. ine se supiri pe cinevadin pricina vreunuiobiect oarecare, acela 1^l lr.-, puneobiectulmai presus poatefi declt oniul, decAt fratelesiu. Dar cevamai presus declt omul?Pe pimiint, nimic. and te rogi. cautl sI te ro_9i ntult pentrutoti oameniidecdtnuurai 1r \-, mai pentrutine qi inragineazir-ti-i atunciadunatitoli intr-un loc qi pe tine printreei, ca intr-un singurtrup,fiecarein pafie fiind m[dular al trupului lui Hristossi propriultiu midular. ,,Cdciunul altuiasuntem midulare" (Efeseni 4,25). RoagI-tepentrutoti, intocmaicunrte rogi pentrutine insuli, cu aceeasi sinceritate ardoare; considerica qi pe ale tale proprii bolile qi ;i neputinlele Ignoranta in celeduhovnicegti, lor. greselile patimilelor, ca lor si qi propriata ignoranfl.gre;elilesi patimiletale;ispitele,necazurile duregi rile lor, tot ca gi cum ar fi ale tale.O asemenea rugiciuneesteprimiti cu cea mai marebunivointi de TatIl ceresc, atotbunul nostruPirinte, Carenu este pdrtinitor (cf. Romani2, ll), la care,,nuesteschimbare umbri de musau tare" (Iacov l,ll). Aceasta estedragostea fir[ de margini,careimbrilicea si ocroteste toateflpturile. ;eazi 328

sau e minune!Intratin relatiecu un necredincios cu cinevacares-a sufletulnostruincearcl o anuntiti repulindepirtatde Dumnezeu, aceastifireasci inadesie fali de acel orn, iar diavolul cauti si transforme si rentl in supiraresi uri. Pentrua nu nutri simtimintedusmlnoase a nu-i fi trebuie ne spun e m o u l in s in e : . n umi sd n . p e p l a ci n ace st chip d iavolului. nepiislrii si rdcelii lui fata de frate al meu din caLtza. simt aproapede acest dar Dumnezeu, nu trebuiesi-i port dusrniniesauurl in inim[, ci sl-l rabd, asacum mi-asribda propriulmeu midular bolnav,si cauta-l vindeca,si-l ii doarpe potrivniculnostrual tuturor,,,doar va osAndindu-l alin cu bldndete, poclintl, sprecunoa$terea adevirului"(2 Tirnotei2,25).Daca da Dumnezeu si acelase va intoarcela Dumnezeu, eu rnit voi intoarcespreel cu dragoste fatl de semeniqi izvordti din inimi. Daci se va ardtaplin de compasiune si nu-i va sta g0ndulnumaila sine,la cdstigurile pllcertlesale.si eu ?i voi De arlta compasiune. altfel, trebuiesi-i ribdinl pe toti cei din jurul nostru nu cu iubire si si ne cercetlmmai nult pe noi inqine.Ctttn suntent, ne-am ar si DacI du.atunci I'ost avea ce rlcit oarefatl de Duttrnezeu de aproupele? piatrain fratii nostri.atatatimp ciit ..piatra" s-arcuveni ni sI mai aruncimcu mai degrablnoul? pe ca Dumnezeu plnrlint S-apogordt, sI ne ridice 1-la pentruaceasta (Acatistul CondalisusHristos, Domnului nostru ,,1.-,la ceruripe noi" ar cul al 8-lea).S-ar plrea cI. qtiindaceasta, trebui si tririm pe pimant afa nrai dinainteacolo.prin nirdijduire.De obicum am trdi in cer, mutlndu-ne oatneniise leagi cu toatl fiinta de pdrnint, cei se int0mpli de-a-ndoaselea; diavolul,cautl Fiindcl vrijmalul nostru, De de tot ce e pimiintesc. ce, oare? planului divin. lui Hristos,Dumnezeu9i din risputeri si se impotriveascl Hrisce si om. El nu contene;te faci inversdeclitceea a ficut gi faceHristos. tos vrea sI-i inalte pe oamenila cer, punindu-lela indeminli.pentruaceasdin ta, toate mijloacele,diavolul. izgonit el insugidepar-te cer din pricina in m0ndriei, cele de sub cer, vrea cu orice chip s[-l lege pe our de cele pitde folosindu-se celemai perfidesi de mAntesti, lumeasimlurilortrecitoare, mijloace.Hristosne invatitadevirul;diavolulne iuvatdntinmai redutabile asupra ciuna,clutind, pe toateciile, si tlgiduiasci orice adevlr, arttncAnd de tot soiul, Diavolul incearci, in tot chipul. si-i tinl pe aceluiaclevetiri patinrilor, beznamintii si a inirnii, in truin oameniin riticire, in fantasma intolerantisi iritare,in uriinvidie,uri, vrijrnirsie, fie, avarilie,arghirofilie, in tul cel mai de pe urmi, in mir;lvia desfrinirii. a preacurviei. hotie.miirnerAvni,tr0ndlvie,parazitisnt. turie mincinoasi,blasfemie, si cuvinte:Hristos estedragosre cautd Doartl mereuin inirni aceste jertfind pentruiubire nu numai avepe toatiilumea. -f sI iubestisi tu re a .c r y r pe tr neIn su tl.

329

a ridicina oricirui rIu sti(egois;;l) atenfiabornivicioasi acordatd plgprgl pqlso4le, d-g1in[a a de !-o menaja.De la egoism sau de la o iubire neindreptititi fati de sine se trag toatepatimile: rlceil[, indiferenli, cruzimein raportcu Dumnezeu cu semenii,lntolerantd, iritare,urr, invi;i die' scarbi,rrufie,indoiall, pulini credinti saunecredinie, ti"o-ie de mOn_ caresi de biuturr, iubire de agonisire, slavr desafti, de lene,duplicitate. Nu te crutacu orice chip, nu-{i cdutain coame,ristigneqte omul veihi din tine, care isi afli culcus prielnic mai cu seami in trup ri ugu iti vei retezatoate patirnile. Rabdircu ingrcluinti orice lucru neplicut i s-arintamplatrupului, nu-l ocroti,impotriveste-i-te vei fi, cu adevirat,urlrrtor ;i lui Hristos. Toati inlelepciunea crestinului consti in a duce o viati cumprtati a i se impo;i trivi. intru totul, trupului.,,Fii'clca in ;tiu ci nu locuieste mine, adicdin tru_ pul meu,ceea estebun,,(Romani 1g),spune ce 7, Apostolul. perfectsi'itos se arati mai subredi in privinla credin.ulyi.9n. T r lima iubirii de Dumnezeu cleaproapele, tei, a si inclinr mai mult sprepofte trupe;ti:lene,nercvni, ricearr, licomie, zgdrcenie, desfrinare, trufie; inima unui om suferind,rdniti, strlmtorati, istovitr, se face mai tare in credinti, nadejde dragoste, indeprrteazi, patimiletrupeqti. si se de Iatr de ce Tatil ce_ resc' care se ingrijestede mantuireanoastrr,trimite asupra noastrr drept pedeapsl diferiteboli. Necazurile strdmtoririle si caren. uin o datdcu boala ne fac si ne indreptim iarisi ,p." bu,rrn"r.u. ca ri iubi aproapele pe rine insuti,a-i impirtigi bucuriilesi necaA ,( \ zu.le, a-l hrrni, a-l imbrrica nevoie, respira ca la a sr spunem asa - acelasi cu el, considerltoateacestea atatcle aer tot firestiprecuma manca tu insuti qi a te ocrotrpe tine,nu le lua dreptactede bineiacere, de iubire de aproapele, si nu te lauzi cu ele, ,,c[ci unul altuia suntem ca midulare,, (Efeseni 4,25). l\ ,f i minunez de atotputernicia de intelepciunea Dumnezeu, si lui rvlcum din unul ;i acelasi pdmantsi din una qi aceeasi mi-a inapd tocmit feluriteleprrti ale trupului: trupul, sdngele, pielea,pi.ui plim0nii, ficatul,venele, ochii,urechile, totur,cum o pu, El in miscare aceastd materie. carein sineete greoaiesi inerti. incat in mine se sivirsesc firi incetare misclri armonioase sdngeluisi feluritelor umori, degesiia ale minclrii gl uq,.mui deparle. Minunatesunt lucrurileTale, Doamne!toat" c, intelepciune le-ai fdcut(Ps. r03,24). Nu ai cuvintesr poveste;ti inlelepciunea, bundtatea, atotputernicia lui DumnezeuFrcitorul si purtitorul di grijr? Cere de la cu_ v0ntul lui Durnnezeu. cdt de mare e felurimeafipturilor ceresrigi pimanSi te.sti, insufletite ne?nsufletite, si alcltuitedin patruriilriit Minunati s-afdccut Ta de crrre mine,nu voi puteaajungespred0nsa $tiinla (ps. r3g, 6). Din pa-

330

tru stihii sunt soarele, lLuta, stelele, norii, lumina,vdzduhul, apa,pimAntul, feluritelepietresi metale,arborii,toati vegetatia, trupul tuturoranimalelor. pdslrilor,pestilorqi oamenilor! ganOesc, fac planurisi doaratdt.La Dumnezeu irli insi g0ndulsi f] u Lfapta. a g0ndigi a facesaua pre-face inseamnlacelaqi lucru,fiindcl El esteCel ce este, FiintI sirnpli si atotputernic[. Aceasta faceca la Dumnezeutotul sI fie cu putinli cat ai clipi din ochi.Zic ,,Domnula spus"qi aceasta imi ajungeca sd credqi sI nu mI indoiescde cevadespre carea spusce a spus.Nu-mi llmlne loc pentrunici un dubiu. Divinitatean-ar fi Divinitate daci n-ar fi atotputernicl. nostrue in cer, in cer si pe pirn0nt, ,,Dumnezeul toateclte a voit a f5cut"(Psalmul 113,11).Voieste face.voiestesi curgl gi api din piatr[ seaci ;i curge.Voiegtesd apardlumea din nimic ;i apare. Faptele spunatotputernicia Lui. Vino si vezi. traduieste-te consacri sI-ti toati viataslujirii lui Dumnezeu. Daci stai Q xJ acasi si cite;ti,incepeprintr-osculli ru-eiciune spusi din inintl. sIti dea Dumnezeu intelegere intelepciune. si intru credintasi evlaviesi intru indeplinireaslrguincioasii indatoririlortale. Nu citi niciodati numai cle a pllcere,ca sir-tiumpli astfeltimpul. FIcCndasa.vei rlinimaliza puterca cuvdntului,caretrebuiesI slujeasci rndntuiriinoastre. vorbirii in desert nu sau ca mijloc de distractie de petrecere timpului.Dacdstaide vorbi cu cineva, si a vorbeste-i tilc, supravetliindu-te tine, instructiv, cu pe ziditor; fugi de pdlavrigeall, fere;te-te eaca de muscitura de veninoasd qarpelui, a qtiindc[,,pentru odcecuvdntdeseft careil vor rosti,oamenii da socoteall ziuajupe vor in (Matei 12,36);i le va fi dat si audddreapta decdtii" sentintia Judecitorului. Dacr inveti copiii, pe ai tii sauai altora, din aceasta mod de a-i sluji lui fi un Dumnezeu, invati-i conftiincios, avdndgriji si reflectezi insuti rnai int0i tu asupra unorbunemijloacede instruire, caresi fie clare,pe inteles, cAtpope sibil complete eficiente. si Zldlmiceste cu numelegi prin purerea Domnului qi a Crucii viclesugurile vrljmagului,carecaut[ si te tulbure,sd-ti intunece mintea,si te strdmtoreze sI te slibeascl;ori de minAnci.ori de bei. ..toate si spreslavalui Durnnezeu le faci" (cf. Corinteni10,31), sI Fiin$ simpld.Cu cdt[ luaf n oricecuvint seaflii Dunmezeu-Cuvdntul, Ire-aminte trebuie rostirn si cuvintele, cAti smerenie, cu precautie, sI ca nu-L mlniem pe Dunrnezeu-cuvlntul, impreunlcu Tatll si cu Duhul Sfint. tapAne. Doal.ltne, IisuseHristoase, grabniculmeu ocrotitor!MultuQ rJ mescu-TiclinadAncul inimii ci Te-ai aplecatspremine cu milostivire, cdndre-am chemat, afldndu-mrin tulburCre in strdmtorare, gi cuprins de focul vrijma;ului; ci rn-aiizbivit neintdrziat vr[jmaqii mei cu purerea de qi cu bunivoinfaTa si cI ai dat inimii mele si bati in tot largul,uqoarlsi in
,r1.

331

lumind.o, Strpane, am suferitla uneltirilevrijmasului cat si cdt de bun, la timp si vidit mi-a fosr ajurorulTiu, gi cit de puLrnic gi spornicrsrrvesc bundtatea Stipane,cel ce cu bundvoinld dai Ta, ne ascurtare, ce esti cel nddejdea celordeznrdijduiti.Te slivescfiindcr nu mi-ai G;;;;f*;;;; cele di' urmr, ci cu milostivire m-ai izbivit de intunecimea necinstea ;i iadului. Putea-voi, oare,dupi aceasta nu nrdrjduiescintru Tine, si mi si indoiescci nu mI vei ascultasi nu mi vei milui pe mine, blestematur? chema-voirnereu dulceleTiu nume,Mdntuitorulmeu.Tu, cel ce esti buni_ tateaceanemisurati,cel ce mi-ai dat si imi claimantuir., .u un n"ur.-ui, gi preabun ocrotitor,cel pe careTe numim Iubitor-de-oameni qi MAntuitor. ,._t"crede trupuluiatuncicind prindea srrbi si a nu te mai ajura, Nl J- \ pasamite fiindcd nu e hrinit indeajuns. Esteo iluzie.Stdpdneste_te, roagl-tesArguitor vei vedeacI sllbireatrupuluitiu si nu estereald,ci falsi, i'chipuiti. iti vei da seamaci ,,nu numai cu pdine va trii omul, ci cu tot cuvantulcareiesedi' guralui Dumnezeu" (Maiei 4, 4). Nu te bizui pe pdine. 'fJristos pe prmdnt, inillari-vrr" (din primul irmos ra Nasterea ,,1 r Dolrnului). Aceasta inseamnici cei ce credin venirea Hristos lui pe pimdnt, in inrrupareaSa gi in iubitoareasa grijr de oameni si de min_ tuirea noastri nu seJipescclepimant, ci se inaltlaneincetat cu gandul gi cu i'ima spre cele de.Sus.voinla lor esteindreptatd mereucatrecele inalte, citre Dumnezeu, citre cele bune,ceregti, se lasr ispitili de desfrtirile nu prmdntesti, strilucirea,bel;ugul si onorurileprm0ntfsti. de Din pdcate, Ia noi credinlain Hristos esteslabd;am vrea sr implcdm dragostea de lume cu dragostea Hristos, patimile pimantesti cu diagostea de d"eDumnezeu.Nu estecu putinti! ,,Daci vreacinevasi vini dupl Mine, sr se lepedede sine,, (Matei 16,24),de tot ce iubeste, pandla patimi, in lume, sr-giurascl sufletul iubitor de pdcat.(24 decembdi t SOq) umnezeule,c0tr desfitare aduce inimii dragostea ataqamentul ;i 5r-l s1nqg1 aproapelel de cine ar puteadescriefericireacareimi cuprin_ de inirna atunci cdnd se pitrunde de iubirea pe care mi-o poarti allii gi pe careeu le-o port lor?.Nupoatefi spusi in cuvinte!Dacdaicip" pe-ant iuuirea unora fati de altii ne produceo asemenea desfdtare, cati dulce iubire de vom fi cuprinsi in ceruri, c6nd vom petrececu Dumnezeu, cu Maica Domnului,cu puterileceresti cu sfintii?bine ar puteasr-si inchipuie Ei ;i si redea in cuvinte aceasti fericire ;i ce ar trebui si sacrificim din vr"m"lnice, pimantesti pentru a o dobd.di, pentru a ne bucura de ""1" negrdita fericire a dragosteiceregti? Doamne,numeleTru esteDragoste!inuuil-*i adevrrata iubire, ceatareca moartea. M-am infruptat cu asuprade mrsurd din dulceata ei, prin comuniunein duhul credinleiin tine cu ciedinciogii creoincioar;_ ;i le talerobi qi roabe, datu-mi-a prisosintd cu pace$i;t;;. i;;rreste, Doamne,

332

ceeace ai ficut sI aparl in mine.O, dacl ar fi sI mI simt asap0n[ la capitul vieliil Adu-ml mai desin comuniune credinti si de iubirecu credinciosii de Tdi robi, cu BisericaTa. cu mldulareleTale. preadulcele meu Mintuitorl Coborlt-ai din cer si slujestineamul propoviduind I omenesc. cuvintul adeviruluiceresc numaiin temnu plu, ci strlbitdnd orasesi sate,fIrI a Te feri de nimeni. intriindin orice casii. mai ales la cei a ciror fierbinte poclinti o prevedeaicu dumnezeiasca Ta vedere. stlteaiintrepatrupereti, intraicu toti in comuniune Nu iubitoare. Ddne qi noui si fim in comuniune iubirecu poporulTiu. sI nu ne izolSm, de noi, plstorilii, de turma Ta, retrasiin casele noastre intr-o forldreafl, sauintr-o ca pentruslujbele bisericesti pentrusf-estanii case, sau temnifi, neie;inddecAt in pe dinafard. sedeschida gudin obligatie, zicAnd doarrugirciunile, invltate SI ca liber,in cluhde credinti;i de drarile noastre, sI le putemvorbi enoriasilor goste. ni se deschidlsi sI ni se inzdrlveneasci dragostea SI crestineascl fala viu. liber.ca de la pirinte la fii. O, de fiii nogtriduhovnicesti, intr-unclialog cAti dulceati si citi cildurl iubitoareai dat Tu insuti. Stiip0ne, Dragostea Tale clePiirinte ciuhovnicesc fiii Tii sunoastrlnemirginiti, convorbirilor cu eu, fleteqtisi cAtI fericire!Putea-voi oare.sI nu nizuiesc,din toateputerile, fericire?$i caren-ar puteafi decAt aici pe pim0nt, spreo asemenea mugurul intru iubire!Iubeste firav, palidacopiea fericirii cere$ti mai alescomuniunea atit cit cu cei ce slvAr;escfaptede binefacere. materiale. si spirituale. ,,lar dati uitlrii" (Evrei 13, 16). de nu facerea binesi intrajutorarea le semlndndu-ti in neincredere fi Anddiavolulva cluta si te sminteascl lr.-, suflet in privinla SflntelorTaine,zicind: nu se poateca piinea si vinul sd fie Trupul ;i Singelelui Hristos,rlspunde-i:ai dreptate. si nrie tie lucrul acesta separecu neputintl,nu insl ;i Iui Dumnezeu, Care,,toate mi la Insusig0nduldevinefapti; sunt cu putinli" (Marcu lO,2l). La Dumnezeu inseanurl chiardin acelmomentfapti. ,,A zis si s-au cuv0ntul Dumnezeu lui ficut" (Psalmul l). Concis;i clar.Tot ce existl se tine prin cuv0ntul 32, lui puteriiSale"(Evrei 1,3). indrazni-vor toatecu cuv0ntul Dumnezeu.,,Tine oarepicioarele ia locul capuluisi si-L invete,daci ne esteingiduit sI spusii nem asa,pe Ziditorul tuturor?Esteoarecu putinlirsI ne indoiurde lucruri a cdror realitateeste invederatl de propria noastrl experientii. intreaga de lume, vlzutd.si nevizutl? In ce consti taina existentei intregii creaturi? In cuvintele Creatorului: zis qi s-auflcut". Totul setrage cuvint,intreadin .,A ga, infinita diversitate creatieiisi are drept obiirsieunicl atotputemicul, a preainfeleptul, preabunul cuv0nt al lui Dumnezelr. Glsesti in Scripturiiun exemplude ce s-a petrecut odatir, dupi ..zisa"lui Durnnezeu: apelese preschirnbiin slnge la cuv0ntullui Moise,piinAntulincepesi fojglie de glnginii, toiagulin sarpe, mina se acoperi de lepri si apoi se vindeci indatl.
I

333

lurninase preface.intr-un. intunericpe-care poti si-r pipai cu mOna. Ajunge ca Moise sd i'tindi m0iniregi Domnursd piefaci, ini.-o clipitl, firea rucru_ rilor'.Jara Egiptuluise acopericu broaste indati ce Aaron, ra indemnullui Moise, inti.cle mOna asupra apei.Moise ia cenugiin mdini, o arunci in aer si indati oameniisi anin-ralele acoperide se bubepurulente. Moise i;i inalta toiagulsprecer si se iscl pe loc o fuituni grozavi cu grinOinI.Vino si vezi. Iata cit de usor ii esterui Durnnezeu sd ri r;"r...."^r o"Lt"r a, Dumnezeu lucreazisi prin noi, preotii?in"r""rr lucrareu noa.t.r.* i"*si;;nul Cel ce S-aintrupatpentrunoi, N{ijlocitorul nostrusi SlvdrEitorul toate. a .'Ce.l aducesi cel ce se acluce, ce pr-imeste ce cer cei c. se imparte,, (Ru_ ;i gdciuneade taini a preotului inainte de Heruvic). preotul doar rosteste cuvintele, intindemdinile.iar Domnul pe toatele preface. l\ T u uita ci nlinteatrebuiesI slujeascii inima,aceasta fiind inslsi viata I \ noastrd.Dacd mintea conduceinima spre adevdr,spre p*", ,pr." bucurie si spre viatd, i'seamni ci isi indepri'eliniste menirea,ci std in adevir. Daci o conducespreneincredere, neriniste,l[ncezearra,deznidejde, beznI,inseamnrci se abatede la rosturei ci, de bunr seamd, in mi'std ;i ciund(,'stiinta ceaminci'oasi" - 1 Timo tei 6,20). Dacr credinfa aduceini_ mii impicare,multumire,usurare, indiferent in caresituatie, aceasta de_ este ajuns:nu trebuiesi-i ceri ratiunii si faci cu tot dinadinsui d"nron.,ruria ade_ vlrului; inima atesti prin ea insiisicenitudinea adevirului,scopuroricdrei ciutari fiind adevdrul viata. si avirsi'd Sfdnta Tainda pociinlei, incepisdte simli si tu inaintea lui ,q L) Duur'ezeu cer mai picitos dintre prcrtosi, iti dai seamacat de sdrmanr.de nestiutoare de picitoasl este si firea omeneascd. Spovedania esteo cruce,da. . crucepe umerii celui ce o primeqte. cat de indatorat tre_ buie.si se simtiipreotulfatirctefiii sli duhovniceqti atuncicandi se miirrurisesclcu adeviratca u'ul carenu estein stare sr-si plrteasci datoria,care s-aficut vinovatfatl cleadevirul dumnezeiesc si caremeritdsdpiarl i' vdlviitdilegheeneilVezi si simti cI oameniizac intr-o neagrrignorantd, ne_ in cunoasterea adevirurilor de credi'gl, inglodati in prcatJ, intr_o incremeniti nesimtire cd duhovnicul qi trebuiesi seroagepentruei cu ceamarmaretdrie, si-i invete,ziua si noaptea, cdndsearatizorile pan[ cre in crucea nopfii. vai, cdti nestiintdl Habarn-aude Sfenta Treime,nu gtiucine esteHristos,nu stiu ce rost are viatalor pe pimdntr ca sr nu mai spun crecldereain picat. Noi insr umblirn dupr crpituiali, crupitihnr, nu nL prace si muncim,ne iesim din fire candse adunl rnai mulli ri spovedit,crutim casec0t rnai rargi gi mai aritoase,imbricirninte luxoasil sr nu iubim tihna pdmanteasci, nu ne si lenevim,sr nu ni seimputineze rlvna in lucrarea duhovniceascr, pentrua nu
-r -l+
na A

ne lipsi de bunltllile vegniceqi de paceacereascd. DacI ai gustataici din tihneilume;ti,nu mai ai de ce si astepti tihnade dincolo. belsugul esteurtire totuldesdv0rsiti celortrei Persoarre cu a preasfanta Treirne I- intr-o singuri Fiinti, pentru ci intre Ele este egalitatecu totul desdvArsiti. Tlace cu adevlrat fapte de milosteniecel ce d[ din toati inima si Estecu adeviratmilostivcel ce sti de vorbri -F din,r-oininr[ iubitoare. cu oricinear fi. ca de la iniml la inim[. nu doarla modul rationalsaunumai respect cordial,cel ce propovdduieste cu gura,cel ce aratl oricui sinceritate, slujbele cuvlntul lui Dunrnezeu sitvlrseste divinecu iniml curatd. nefltar;i ce ii cuprindeqi ii poartl pe toti cu dragoste inirn[, in nic, intr-uncuvint, cel tot dispretuind ce estematerial,tot ce poatedevenio piedici in cultivarea Acelaestecu adeviratmilostiv. iubirii de aproapele. D entruca firea noastrl corupti si nu se mai laseispititi de pirelnica I dulceatla nlcatului.Domnula ficut ca desfltlrilecelemai nlicute prin cu sii carene vin prin simturisi la carene repezini nesat fie vdtimdtoare se fiindcl ne llcomirn si abuzlm de ele.Printreacestea numlri ele insele, si cele mai ademenitoare biuturile cele mai plicute. Adicir mdncXrurile pllcerile ce ne vin prin sirnturi.Sirdim slavl bunltdtii si intelepciunii Plrincauti. prin toatemijloacele, ne faci sdnu cldem in robia si telui ceresc, Care trupesti. simlurilor,a mirsavelorclesfdtlri ,,Cineareochi - duhovnicesti de vlzut si vadl si urechide auzit s[ audi" (Matei 13,9) acestea. seama. Jine pllcerile simturilorne ruineazl ci cre$tine, vitirnarea pe care !i-o st0rnesc fdculi ;i nu triim pe pdm6ntpentruasenletrupulsi ci ea arati cI nu suntem vesnice!Sufletulmeu isi gIneapliceri, ci pentrudesfltdriinalte,spirituale, carenu vatiml, adevlIati desfitarea se;tepace;i desfltarein Dumnezeu! suntinsi rati, veqnici! Ai gustatdin ea de multe ori. Desfitirile pimAntesti arndgitoare. nocive, vremelnice;i cuprindin ele, din prima clipi cind ne pe putreziciunii. Bolile si suferintele carele provoacl dedlm lor, gemrenele ne staudovadl. tfi i se intirnpll, frate, sI sirnli ?n inimi uri ucigitoare impotriva I aproapelui. chinuieg0nduriticiloase,nu poti uitajignireape care te respectivl.IatI ce-artrebuisd faci ca sd te izblvesti de ti-a adils-opersoana tale liiuntrici: adu-ti aurintede multeie,nenumiratele aceastlstrAmtorare gre;eli.Nu pregeta te intrebicum le mai poatesupofta sri Stlpdnulvietii tale. gAnde;te-te in fiecarezi ti le iarti. de nenumlrateori, daci I te rogi cu ci, niqteiegiripitimage,carei-au sinceritate; insi nu vrei sa-iie4i aproapelui tu daci po1i,depldnge-1i sminteala, osindesfost al0latede diavolul.Suspinii, va pe si te-tenurlraidecit tine. nu pe aproapele Stdpdnul fi gatasi te ierte.

335

si m-am smerit"(psal'