C~G.

JUNG

.in lun1ea
......

arhetipurilor

fll

-'--' "Jurnalulliterar"

I

.
i

I

." . ,<'

.•

-,•

caiete de psihanaliza

J

I

T

C. G. Jung §i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51

;---~r

Lei

190r

C. G. JUNG


IN ·LUMEA ARHETIPURILOR

4 • Supliment al saptaminalului JURNALUL LITERAR Serie coordonata de Vasile Dem..::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI Prezentare grafidi ~i coperta . Ion PODOCEA ISBN 973-95530-5-2 .Caiete de psihanaliza Nr . ZAMFIRESCU © 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata rezervate Editurii "Jurnalul literar" Reda.

1994 . Jung IN L U MEA A R HEll PUR I LOR J 7'raducere din limb a germana..C.G. Zamflrescu Editura "Jurnalul Literar" Bucure~ti. comentarii ~i note de Vasile Dem. prefata.

dimerisiunea. De aeeca ineon~tientul colectiv este un incon~tient supraindividual. 0 achizitie filogenetiea.. din intilnirea dintre anumite instinde . ci experienta speciei.excrcita inprimuLrind familia. al lieearuia. ine')ll- -5- . spre deosebire de ineonl?tientul individual. ~i paricide (matricide).funciar . de. agresive. Pentrucaaici se acumuleaza.. in cadrul complexului Oedip. mai ales repugnant. incon~tientului personal. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud 0 cobOrire in infern. leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism. masochism. in special in ontogeneza timpurie.explica singularitatea· Con~inu. exhibitionism. pe care fiecarc individ Ie traie~te intre 3-6 ani.turilor.ici se eoncentreaza nu experienta individuala. traie~te complexul Oedip. ctlnoal?terca ~i Adler poate fiechivalatacu incon~tientului colectiv. intr-o formaproprie doar sie~i. inclinatiilespre inversiune sextlali(homosexualitate). complexelede in·· ferioritate.straniu. A.sexuale. infhwntelcsociale~i socializatoare pe care le. Incon~tientul personal este repugnant~i . ten:dintele partiale sau perverse pe care sexualitate. Tonte aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall.tot ceea ~eestenegativ in om: tendintele incestuoase. ca intr~unportret al lui Dorian Gray interior.3 infantila Ie eta=. intr-un cuvint egoismul . vointa deputere in forme asociale. descoperit de Jung corespunde unei caliitorii pe 0 aWi planeta. autoafirmare .. Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care se produce socializarea individului .. Fiecare. Dar.INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR 1. Ineon~tientul colectiv este. deexemplu.. sadism)..

care constituie Un corelat necesar al ideii de incon~tient colectiv. cadre care in-formeaza experienta umana. . Jung Ii indica drept precursori pe LevyBruhl. p. A~adar. ca mOljltenirefilogenetica. Ca experienta a speciei. . cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale imaginarului . Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul kantismului. dar mai ales Platon. respectiv pattern of behaviour. .lung Ii adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinctual. Fiind un precipitat al experientelor speciei. vol. care vorbea de reprezentari cOledive.lung revine adesea : "Conceptul de arhetip. forme care sunt raspindite peste tot". 3. continuta in studiul Conceptul de incon~tlent colectiv din' prezentul . Obiectivitatea incon~tientului colectiv I-a determinat pe . datorita con~inuturiIor sale singulare.~tienta universala. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat. cu teoria formelor a priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului. 2. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. preexistentii.lung. ci forme innascute. indica prezen~a anumitor forme in psihic. purile sUnt de ordinul instinctelor. aiunci natura' contine spirit Ili nil este opusain intregime culturii .la~itimp instincte.nconlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost niciodata conljltiente.'IV. Dionysus Areopagitul. de . -6- . Augustin. care. o alta definitie. In prima categorie trebuie inclus' Philo Judens..alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv. Caracterului suprapersonal al arhetipurilor. in istoria comparativa a religiilor. Din punct de vedere filosofic.. WaIter Verlag. pe Hubert ~i MauSs. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 dinamidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen. pot fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-religioasa $i' precursori pe linie ~tiintifica. in Werke. arheti~. Ce sunt:a~hetipudle ? I Ca elemente . Pe linie. indicati chiar.Jung. accentueazii' o· idee asupra carda . care prin arhetip intelegea imaginea lui Dumnezeu in om. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung? Precursorii teoriei arhetipurilor. pe Adolf Bastian cu ale sale ider elementare sau originare. arheti.lung sa-l echivaleze eu spiritu!. "Am numit arhetip baza instinctual!. ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit ~i in aCl:. arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute.·$tiintifica. insista asupra cateooriilor imaginatiei. in sfir~it. congenitala. este marele precursormo~ dern allui·. Sf. eu mfletul. 'cu' a sa teorie a ideilor.volum.lung subliniaza continuitatea dintre natura $i'cultura. De aici stranietatea ce definellte inconljltientul colectiv.in timp ce incon~tientul personal cuprinde in special continuturi care au fost cindva con~tiente. Kant. 364).

!li astfel se na~te vintul". Astlel. el nU ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru. Pentru a demonstra -ea nu este yorba de denta intimplatoare.a~a-numita' liturghie a lui Mitra . Dadi ideea arhetipurilor nu este noua.Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui. Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a materialului psihiatric cu istoria culturii. fantasma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii. apreciat in mod deosebit de Mircea Eliade. Jung fiind una din marile personalitati interdisciplinare ale Europei. marginale. Jung aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia Dumnezeu. astrologia. pacientul raspunde : .unii in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva coinciea un tub". Jung descrie incon~ticntul colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psihozelor. ca atare. Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre omul sanatos. vint.foarte asemanator eu fantasma pacientului sau. care este specificu1 contributiei 1ui Jung ? Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai· ideii de incon!ltient.. In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text religios .) lcaga tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. se .mi!lea 9i el. Prin intermediul aecstui tub coboara fie porumbeIul. fie Pruncul. Jung 0 considera un produs spontan Cll continut arhetipal. Buna-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'. care a elaborat teoria incon!jtientuilli personal pe baza tratarii nevrozelor. ~tiintele oculte in genere.Exemplul predilect pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Psil]iatrul Jung· a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. a detinut ca nimeni altul domeniile.4. in· pieturile medieval". agezat la geam. Jung intilne!lte un psihotic care. Jung. Trasarea de paralele cuIturale la un vis. Jung este primul psihiatru. Jung se particularizeaza printre autorii care teoretizeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de clinica.. care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai profunde ale psihicului. penis. devalorizate de cultura oficiala. De abia peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme. ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplificarii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile funC) 7TE EVlZ!UHEA ROMANI· DOCUMENT A. dnd imi· mi~c capul ineoaee !li-neolo. Unul din pasajele aeelui text :o.RE . Teza sa dedoctorat sus1inuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii 1a psiho1ogia a9a-numite1or fenomene oculte. Excelent cunoscator al istoriei religiilor ~i. privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede. Dintre fondatorii psihanalizei. Pc holul spitalului unde lucra. ei de un motiv coleetiv. Spre deosebire de Freud. lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich. cum ar fi alchimia. Cum cuItura pacientu" lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cuno~tinte prealabile. soare. arhetipal.

VII. Jung are impresiadi se afla pe spinarea unuianimal urias. In faza in care se p1'cocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor. fie ca. inlocllind nevroza cu psihoza. 73. WaIter Verlag).'damentale enuntate de Freud. apriga cu \iarpele noPtii. Dupa Jung. o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biologiceale organismuluiuman. arhetipurile. iar ceea cese petrece in interior se petrece ljiinexterior". prin intermediul reactiei subiective. Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind Jung vorbe\>te de existenta unor arhetipuri regionale. existente in fiecare. in vol. (Die Struktur del' Seele. illvadeaza ~i cople~esceul. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1' die Psihologie des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului). p. sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecunditiitii. Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale salt mitice. chiar famifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1 trans mite la generatiile urmiitoare. intemeidorul psihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exista decit 0 deosebire de _grad. nu se intiparesc ca atare. Werke.i acestea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele.despre 0 mo~tenire filogelletica.dupa 0 lupta. Cum se fo1'meaza arhetipu1'ile? Fiind vorba . problema fo1'marii arhetipurilor ne trimite la biologie. "Situatiile particulare. care se scutura. 177 in vol.ca •un ~emon feminin. Este 0 relatie in care obiectul si subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc petrece \ii in interiorul sau. in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor dobindite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului \ii. Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenomenelor fizice intr-un mod particular. Walter Verlag). Fenomenelegeofizice de exemplu. Specificul acesteia ar fi ca incon~tientul colectiv. ~i nu una de natura.de "participare mistica". Jung mentine principiul.La capatul drumului il asteapta un monstru care-I inghite.in dimmeata urmatoare. Fenomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se intipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te bolta cereasca. ca diavolul insu~i cu Ilic~~arede tap \ii gesturi nectlviincioase. se na~te din nou. Surprins de un cutremur. 8 Werke. Studiind nevrozele. nesatios de placere.-S. 5. Jung este lamarckist. resursele side instinctuale. e vorba de pericole trupe~ti - -8 . intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi posibilii datorita relatiei speciale.. pc care omul arhaic 0 are Cll IUmea. Astfel. In acelasi mod se formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. substituilldu-se realWitii. 1912: "De aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiirirea repetata a reactiilor subiective" (p.

pe de alta parte. un fenoment original'. in loc de a 0 rezolva.nivel arhetipal fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a.1ctura sufletului (Die Struktur ner Seele). De!?istudiul comparativ alistoriei culturii. p. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata In perioada maturitatii. in. de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma cronlui solar. 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie evenimentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului. ~i al materialului psihiatric. Citeva dificultati Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca intipiirii"<. care se repeta constant. ci de 0 imposibilitate principiala. Mai intii. de anima (1936). tatal.fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufectiv !?i. Jung scrie: "flU se -9- . spiritele moriilor se ascund in desi!?ul periculosal padudlor de bambus.prin mijlocirea reactiei subiective. In aceste analize. in dogmafica cre!?tina. pe de 0 parte. atunci arhetipurile fiU sunt. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune la rindu-i 0 grila apriorica. ultiroul Iii numit in timpul mitic original' "sofia". sfar~it. in special in zona vadurilor. atesta existenta arhetipurilor. inclusiv !?iin volumul defata.. femeia. Jung adopta 0 atitudine noua -rata de problema fOrmarii arhetipurilor. de subsol din studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. mama. Intr-o nota. cum sustine Jung o aWl dificultate rezulta din contradictia ce· se conturcaza cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la formarea arhetipurilor.deoarece astfel de situatii se repeta. formarea lor nu poate fi explicata din lipsa de mijloace cognitive. Astfel. s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza problema. 179. copilul. a persoanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a fi' menite 'sanu primeasca un raspims. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva. Barbatul. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma cur5urilor de apa. ell' se intiparesc ca arhetipuri". serie Jung in acela~i studiu Stri. triunghiul familial produc cell' mai puternice arhetipuri. 7. nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau in bulhoanele riurilor. de ce alternania zi-noapte. care era de natura feminina. arhetipurile apar mai curind ca reprezentari. trinitatea consta din tata. Spiritele reie sala!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie . 6. In sfir~it. imagini innascute. renuntind la tentativele anteri{)are de explicare. a siiuatiilor fudamentale. a fenomenelor fizicc. a fiziologiei umane. Ea nu ne spune de ce f~nomenele cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul. fiu !?i sfintul duh. grila care singurapoate explica formele mitice determinante pe care Ie imbraca la .

arhetipurile nU se pot autoexplica. psihica nedezvoltata. 8. dezavantajoase.inu e determinatii filogenetic. convietuirea.). In citeva rinduri. atunci suntem confruntati cu Q problema metafizica insolubila.intelede etologie. maturitatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimentatie. suprapus psihicului individual. muzica etc. nespecific . 'care ramine in incoll\>tielltdifera de la 'individ la illdivid :. la un anumit statut social sau la trasaturile psihice induse de ... Jung afirma ca daca arhetipurile s-au format cindva. in cadrul aCeleia\>iculturi. . la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta.. pentru ca nu exista nid un alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice". dupa cum se ~tie. Caracterul supraadaugat al . umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg. Incon\>tientul personal. Jung vorbe\>tede persona ca de un "arhetip social". Astfel de instincte constituie nivelul biologic al generalului. In alt loc. insa functia sa ramine nemodificata. functiile psihice inferioare. functia. Ca \>i persona. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personei rangul de arhetip in sensul strict al termenului. habitudinile care tin de statutul social sau profesiune se dobindesc \>inu se transmit genetic.teriiumane.0 anumita profesie. Principalele arhetipuri a) Persona: In latina persona inseamna masca.poate explica de unde vin arhetipurile. persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada. La Jung. Atitudinile. Ca fundament ultim al cunoa:. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 scxuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex). Este un fenomen pe care-l intilnim in orice societate umana \>icare asigura comunicarea. etologia eonfinna existenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agregarilor. b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii umane: continuturile incon\>tientului personal. -!. colaborarea dintre indivizi.fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psihicului. conceptiile.. Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict daca punem in joc cuno:.tiintacare studiaza comportamentul animal ~iuman determinat genetiC.. pe parcursul ontogenezei timpurii. ~edezvoltate. se formeaza. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata de originea arhetipurilor. Continutul concret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' \>ichiar in timp. animale \>iumane. acela de forma preexistenta la nivelul mo\>teniriifilogenetice. 0 mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe parcursul existentei individuale. In mod evident. De' asemenea. Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-l dau majoritatea definitiilor jungiene. persona este un fragment din psihicul colectiv. Ca :. pe care Jung il include aiel. trasaturile ascunse.

din punct de vedere al provenientei. A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala. Elena din Troia. d) Arhetipul infans (Kindarchetypus) In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura.· .. pare a fi 0 transfigurare a teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_ conceptul adlerian de protest viril . Aceasta dimensiune a animei.d!n oriee femeie: tendintele autoritare.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie. Anim~s. este pandantul ammel la nivelul psihicului feminin. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstient al animei.. a straturilor animei. Astfel. provine in primul rind din intiparirea relatiei cu femeia.rieios.-convmgerde de ordm spIrItual etc.~i niei Jung nu o face . lipsit de un och!. c) Anima ~i animus.Este greu de precizat . unul din arhetipuriIe des invocate de Jung. este dur ~i cap. motivul lui Mercurius renascut intr-o forma perfecta din alehimie.-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului. i~i arata dimensiunea negativa in lntruparile deficitare. sau de-a dreptul malefic. EI desemneaza di~ensi~nea masc~lina . cu aIte cuvinte. Anima. unul din simbolurile sale cele mai importante.eombaterea trasaturilorfeminine nu numai la femei. femeia "care poate sa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". rezuItate din proiectare. AsUel arhetipul spiritului. Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~teDire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientul fiecarui barbat. Maria. Este chiar feminitatea barbatului.arhetipul sinelui i~i releva mai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament. A~a cum anima poate fi numita arhetipul vietH. alaturi de cea pozitiva. nu are legaturii eu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente ale barbatului cu femeia.-care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientul eolectiv. care ti~e tot d~ biologic. Beatrice. Manifestarile animei. AU strat are o sursii diferita. trimite la dimensiunea feminina incon~tienta din fiecare biirbat. c. unde Dumnezen. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eterogenitatea. personajele de basm ale piticulUi sau elf-ului. de mo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura negativa. la nivelul ('ulturii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bine eunoscute : Afrodita.' minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. hommuncuHi 11- . transformarea lui Faust in copil ~i admiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II. Barbalii i~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biue feminWitii lor incon~tiente. cu ajutorul careia percepe esenla femeii.Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict. care se manifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" un personaj benefic -. Batrinul poate fi. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in produsele cuIturale mai primitive. ci ~i la barbali. cum ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil. Trasaturile fe. In anumite basme. adicii de 0 parte din clarviziunea sa.

mituri. este indirecta. e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm. Werke.abia Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simboluriIor universale. prezentul voium. pc care cititorul roman il gase$te in. Respingind explicatiile de bun simt ale motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a amintirilor legate. cit ~i in produscle individuale ale omului european contemporan. existenta incon$tientului personal $i nid a viselor care deghizeaza continuturile sale. aceasta il percepe ca transcendent.. Sinele se refera la totalitatea integrata armonic a. in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este suprimata.din delirul pre~edintelui Schreber. f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta. un continut psihic interzis. de la cerc la sfera ~i e!ipsa. Jung'se plaseaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice.individualii". chiar in limbajul curent) -. printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e euvine mandalelor . (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs. sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. fieca este yorba de inconstientul colectiv. sa conteste. in speta cele dintreFreud $i Jung. Jung i$i concentrcaza -12- . patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat . Intr-un sens mai larg. incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale. de copilaria . Sinele cste personalitatea totala ~i in aeela~i timp centrul personaHtatii. relativizare $i reunire a contrariior.aceasta idee. Freud vede in simbal un mijloc de a deghiza. psihanalistul' eivetian considera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "motivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului colectiv". ascunde.Walter Verlag).figuri circularc.(\. jJ(~ntru a-I permite. care a retinut atentia lui Jung in ultima parte a operei.sinele poate fi inteles ca un impuls arhetipal spre coordonare. ' De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior ahetipale . a~a cumeul estl:1centrul con~tiintei. Ca orice arhetip.iutiInita atit in cuHurile orientale. accesul in cimpul con$tiintei. p. accedcrea la inconstient. 175 in vol. Dincolo de ea. 9.potentiaHtatilorpsihice ale individului. Preocupat aproa-· pe exclusiv de incon$tientul personal. IX. de nerecunoscut.~adar. Alaturi de divinitate.oate manifestarile arhet!t purilor sunt simbolice sau. Jung vede actiunea unui arhetip . Fara. prin inte~mediulsimbolurilor . . simbolurile reprezintii . intr-o forma. Simboluri arhetipale Fieca este vorba de incon~tientul personal.5ingura cale de acces la arhetipuri.acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in diferite produse culturale (basme. Prin .arhetipul infans. Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Conceptieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. altfel spus.

lumina. sanogenetica. WaIter Verlag). Freud nicinu ar vorbi despre simbol.a simptomele. reprezentari . religia este 0 iluziepe care dezvoItarea cunoa~terii umane 0. ca singura modalitate cu putinla de a exprima eeva neeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determiaeela~i simnat.. Si apoi. Atitudinea radical diferita a llli Jung deriva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe- -13- . intotdeauna analiza deeelind in unul ~i.atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale..!jlinu una simbiolicii. mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe care i-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliului psihanalitie in varianta jungiana. plurivoe. La rindul sau. In studiul Despre psihologia dementei precoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox. nu a fost niciodata con~tient. con!jltientizarea prin r~traire fUnd singura cale. !jlianume la eomplexele primei eopilarii. Freud ar practiea 0 interpretare semioticA. nespecifica este simbolizat prin soare. de a dizolv. pentru 0 idee. reprezentare sau lucru bine cunoscute. Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJung se refera la functia simbolului. odinioara continuturi eonstiente.semnul este 0 forma de exprimare prescurtata. Iisus. neclare ale unei idei. Simbolul. eeea ee nU11J. va destrama' sprefoloslll libertatii de spirit a omului. Pe de "aIta parte. III. de exemplu. pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlise supune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte.e~te simbol trimite la eonlinuturi psihice bine cunoseute. Din naturashnbolului. stabilita conventional. Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului. deriva deosebit-ca Sa fala de alegorie ~i semn. Pentru Freud simbolul." (p. Dar obieclia lui Jung are validitate doar din perspeetiva psihanalistului. opus). Jung ii reprO!jleaZ3 Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol". 1907). ci despre semn. indirecta. fie ea este simptom nevrotic sau simbol oniric. unul ~i aeela~i arhctip se exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jung ea ene!gie generala. AsUel. Semnele de circulatie. in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun· dare. dar !jli prin simbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra. sinele se exprima nu numai prin simbo!uri geometriee (mandale) sau Dumnezeu. in viziunea lui JUng. Werke. lui De fapt. 72 in vol. !jlarpe. foe. Buddha. nu intra !jliarhetipurile in sfera cunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simple semne. eu aIte cuvinte. Analiza are funclie eliberatoare. reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie. pentru ea. Jung stabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei : "Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei idei prin imagini. bolmai muIte sensuri. Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare.falus . nU ~i din eea a pacientului. simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<Unoscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita. fie cii esteviziunercligioasa sau opera literara.. trebuie deconstruit pentu :i descoperice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.

Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Care-vizeaza adaptarea· la realitatea obiectiva. numita ~stfel deoar~. imaginatie activa. fantasmele spontane .reaza. Lucrind fara cfort vizind adaptarea la lumea interioara a omului.. isele. Ele pot £i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor arhetipale. 242. folosel1teconceptul l1icuvintul. individuatie. Recunoscind utilitatea gindirii coceptuale.tipale. Jung reabiIiteaza gindirea simbolica. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului.omului arhaic. cit l1i in celt' patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie). 10. cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta). cele mai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendente sunt Faust· II de Goethe.i nuvela autobiografica Aurelia deGerard de Nerval. VII.tientul.•. vol. reveriei subiectul doar inregistreaza produsele inconstientului. Insis~ -14 ~.alchimia reprezinta 0 refIectare specifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicu incon. presupuneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1itehnica. cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient). aCeea. scrie Jung in amplul studiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischen dem Ich dem UnbewufHen).i legarea partilor comp.tientului l1iinconl1tientului". . in Werke. Iar pe de aWl parte. mituriIor. ProcesuI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:clanl1eaza spontan atit in· starile psihice llormale. dupa Jung. inferioare.mente nobile .furnizeaza m-'ltev rial sarac se poate apela la imaginatia activa. a functiilor diferentiate l1i nedifirentiate. p. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn. Principalul ei instrument il constituie simholul care aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. del1ie specifica visului. actele ratate.. pc de 0 parte. ca simbol arhetipal. Literatura ihregistreaza· l1i ea confruntarea cuinconl1tientul. imagine care· constituie punctul de plecare.desem':' neaza procesul confruntariicu inconl1tientul..i nenobile. religia. gindrea simbolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca· este vehicolul illcon. Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii . Functie transcendenta. Functia transCendenta. a cOll. a carui functie benefica provine tocmai din calitatea de mesager al inconl1tientului colectiv. Este 0 act~vitate spontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza contrariile l1i consta··dintr-o succesiune de produse ale imaginatiei. actelor ratate.. arhetipurile sunt indestructibile.tientului colectiv•.. in timp ce in cazul viselor.i viziuni. copilului. Denumh'ea procedeului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptul ca individul participa activ la producerea materialului inconstient..irea personalitatii prin amestecul .. Hind provocat deliberat de terapia psihanalitica. _ vise . Walter Verlag). De. 1920. religiei. De asemenea.. orientata spre exterior. . este un fenomen peren.. Momcntul activ consta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfective eveniment.. operei de arta.i .ce_lu<.

Faza ultima este apropierea contrariilor. uneori in !ferele cele mai inalte ale culturii. Ca !IliFreud. individuatia este un proces spontan ~i inaparent.refera la realizarea totalitatii psihice integrate.1).Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea transferului ~i contratransferului. intitulatSchizofrenia (Schizophrenie). care con'Stituie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa in limbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei.. lata cateva exemple: in limbajul alchimiei. ceea' ce se intimplii in cadrul analitic. ci· ~i incon~tientul colectiv. caracterizata de' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~tiinta.fermentatio .i psihilogica a alchimiei. In lucrarea Psihologie i'. Producerea deliberata de material incon~tient realizeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient. una din cele mai semnificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. . b) integrarea incon~tientului analizatului in con~tiinta sa. care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta. provocata. unui alt termen alchimic . Ca ~i alte procese psihice. de asemenea. Domeniile de manifestare a arhetipurilor Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic. Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie. dhitr-un strat mai adimc -15- .manifestarea frecventa in schizofrenie a unoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima data ideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar din continuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. individuatia se . sintetiz~rea lor. in cadrul psihanalizei de tip jungian. ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-' laborarea con~tienta intre analist ~i analizat. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social. inclusiv a celui incon~tient. in sfir~t. termenulprime~te la Jung 0 acceptie specifica. Dupa Jung. prin individuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semenii sai. dar poate fi. domeniul psihopatologiei (psi-. .ialchimie (Psychologie und Alchemie. Preillat de la' Schopenhauer. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacitatea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. conjunctio inseamna combinarea diferitelor elemente in 'vis. 11. Jung marturiseljte ca . individuatia i~i gase~te reflectarea in plan cultural. rnsfir~it. 19«. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst). unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i'. In studiul din 1958. pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni. Jung a constatat actiunea incon~tientului (colectiv) mai intii in. hozele). De obicei. nigredo desemneaza in alchimie stadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihanaliza cu confruntareacu umbra. piatra.tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'ca completa a materialului care ii este asociat.' iiltegrarea inconstientului in constiinta. Jung stabile~te corespondente intre limbajul psihanalitic ~i limbajul alchimic. functia transcendenta este individuatia.

InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n basm din prezentul volum.visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale. Acum terapeutul e perceput de pacient ca vrajitor. dupa Freud. cilli incon~tielltuI colectiv. simbolizari ale incon~tientului colectiv. 300.magicianul alb ~imagician-ul negru. dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului. implacabila inl.sa se manifeste ~i continuturi arhetipale. un 1>uflu invizibil. Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare £Ie motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake . obiectiv. Dumnezeu este vintul. b) imaginea divinitatii prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un demon al naturii. Pentru a ramine mai aproape depsihologie. care caracterizeaza imaginatia umana in genere" (p. Jung al'gu-menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhetipal: a) in plan con~tient.avand caracter universal. mai puternfc si mai mare dedt Omll!.afara terapiei se manifesta incon~tiental colectiv. Pentru asUel de proiectii nu exi:sta reminiscente personale. afirma Jung. stravechi. a~a cum se intimpla adesea.figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute. pacie~ta considera ideea divinWitii ca. in transfer. incon~tiente asupra analistului. III. Intr-un caz concret de acest tip. mai mare dedt tatal. Dupa 0 perjoada in care. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta sunt numitede Jung "vise mari". in care analistul e transformat intr-un tata uriall.ale un continut psihic este atribuit lumii exterioare ~i considerat ca ceva strain.evidenta este psihoterapia analitica. asemeni motivelor mitice. "Vrajitor" sau "demon" sunt .mitu- -16 - . cale regalii de acces la inconlltient. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat. raufacator demonic sau ca mintuitor. Walter Verlag) Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este proiectia Pe aceasta c. Fara a-I da direct solutii. Jung prezinta ~i analizeaza visul unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. in vol. stravechi.inconceptibila ~i nereprezentabila. transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. suferintei ~i mintuirii. Nu este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un amestec al celor doua ipostaze. \Vcl'ke. arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini impunatori . exteriorizeazii nu numai incon~tientul personal. Visul. asemanator vintului sau lui Dumnezeu. ' Si in visele din . incep . domeniul in care proiectia i!lcon~tientului colectiv devine .iintuire a vinei. In visele produse in timpuI terapiei. care este totodata vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta. in care pneuma inseamna vint. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare tradusii in forma ei arhaica. "nonumane". apar doar continuturi ale inconljitientului personal. ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice. pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle: uria~.

apotropaica. Werke. cit ~i pe cell' orientale. dupa cum vrea ~i unde vrea. la nivel colectiv. precum ~i Raspuns Iui lov.impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist). Functia lor este protectoare.sinele. dupa Jung. religiile. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta de prelucrare culturala a ideei c?mune. 1940). astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri). chiar. dupa Jung. Jung fiind. mituri (cazul farfuriilor zburatoare). elt ~i filosoful au ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care participa Hecare. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in care poate rasfoi in voie. 17 - .i:.amenintari constituie cauza extel'lla care "consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst).. comuna tuturor oricutarilor abisale. ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza. Filosofia. ca. Principalele amenintari pentru omenire erau.Jstefiresc ca. f.rile. X. studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale. in' vol. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare .lte importante puncte de sprijin. Accea~l idee ar sta. Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare. la baza eartii lul Schopenhauer Lumea ca vointa 'Ii reprezentare. toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p. similarii in 'esenta cu mandalele culturilor orientale. bomba atomica ~i suprapopularea planetci.ireligie (Psychologie und Religion. cu dezagregarea psihica. Dintre analizele dedicate primelor retin atentia. sint simboluri ale sinelui (Selbst). Bazindu~se pe ideea. Un astfel de mit viu cste cel al farfuriilor zburatoare. care. a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn. Walter Verlag). psih:malistul elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale. 357. Atit schizofrenul. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis. Toate aceste dezbinari ~i . unul din marii europeni care a refuzat europocentrismul. sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate . in culturile asiatice unde functiol}eaza ca instrumente de cult. basmele. alaturi de Mircea Eliade. unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de calibrul lui Platon sau Kant. Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente ceea ce nume~te "miturimoderne". rotunda sau apropiata de aceasta. in dansuri. in fata articolului programatic Psihologie ~. vizind 0 amenintare externii. ofera teoriei arhetipurilor o. dar ~i una internii.0 exprcsie a tehnicii contemporane . in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern.indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii.

//

In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:. Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite regiuni ale lumii. Conform· acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la ·spirit, ci schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea conservarH energiei din fizica. 12. Ginduri finale La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microco<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calatorie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji competenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali. Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU

iN

LUMEA

ARHEIIPURILHR

"",

CONCEPTUL

DE INCON~TIENT

COLECTIV

Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este acela dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai multe nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-l definese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru psihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sa dau cUeva exemple .
. a) Definitie

Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut care poate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prin faptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei personale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce ineon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturi care au fost dndva con~tiente dar care- au disparut din eon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile ineon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente, nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza existenta exclusiv eredWitii. Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiide incon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi-

.~ 21-

Cercetarea mitologica Ie nume~te "motive". . in psihologia primitivilor ele corespuu.literal 0 forma preexistenta -nu este singulara.tor forme universala raspindire.chiar atunci cand Ii anexam Ca pe un apendice incon~tientul personal .d coriceptului de "representations colectives" creat de Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ al religiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au· definit drept "categorii ale imaginatiei". exista Un a1 doilea sistem psihic. Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnase prin termenul de "idei origin are" sau "elementare". Prin urmare. Incon~tientul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii individului. care are 0 natura pe deplin personali'i ~i pe care 0 consideram . unde imbraca 0 haina terminologica specifica. a carui natura este co1ectiva.arhetipurile . nonpersonala. teza mea sun a in felul urmator : altaturi de con~tlinta.ca flind singurul sistem psihic. EI consUi din forme preexiste:lte . ci poate fi intalnita~i in alte discipline.care pot deveni con~tiente doar in mod mijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma bine determinata. ci-este mo~tenit. De aici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe care o am despre arhetip .

ltientexista cumva.li n dorrieniu al psihicului care u poate fi numit incon1'. In pofida tuturor acestor difj.li supuna unei critici severe sa anumite etiologii pretins personale. atit de exaete incit se poate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon1'. Desi am fost adesea invinuit de misticism 1. Daca Un asemenea incon1'.ltient. Diagnoza incon1'. De aeeea ele C'onstituie analogii exacte ale arhetipurilor.ltienteale instinetelor inse1'.activitatea umana este influentata intr-o masura considerabilade catre instincte. pereeptia 1'. ele repre. a produselor incon1'. i~i i urmaresc scopurile intrinseci. conform) esentei lor.li e universala raspindire.cultati sint suficiente cazurile individuale :in care rena1'.li od de principii form male inn ascute 1'. atunci exista 1'. este aproape imposibil.ltientizari 1'.instinctiv.ltientizeze. trebuie sa subliniez 0 data in plus ca inconstientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa ~au filosofica. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa.li edeterminate. zinta modelele ifundamentale ale comportamentului . instincIe tele nu sint.Nu este suficient identificam natura arhetipala.loara.ltintade el 1'.ltientcolectiv. Intrebarea suna simplu : exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadi exista.JUlt au tot atH de putin misticism ca s in teoria instinctelor. vagi 1'. facind abstractie de motiva-' tia rationala a intelectului con1'. n ci forte instinctuale specific orientate care.li cu alte cuvinte.liasume sarcina de a-i ajuta pe pacienti sa 1'. ceea in muIte cazuri.li con1'. .caci acestea pot fi tot atlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al educatiei.In plus. . alesea evidenta.ltientului colectiv estede aceea tot aUt de riscata ca admiterea existentei instinctelor.23- .ltientului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1'.lindiferent de gradul aeesteia. Dac~ afirmam ca fantezia.Ipoteza incon1'.ltereaspontana a motivelor mitologice se afla dincolo de orice dubiu rational.o :intelegere d care functioneaza normal va descoperi in aeeasta coneeptie tot atlt de II'.pia moderna se vede silita sa-1'. inaintea uricarei con1'. ci una empirica. atunci explicatia psihologica trebuie sa ia cuo1'.ltiente. Se poate admite fara dificultate ca.li indil'ca g noastra sint influentate in acela1'.

Ati eitit probabil interpretarea pe C'1re o da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vinci eare reprezinta peSf.. in locul zinelor bUne sau relecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem sau binecuvantare.te astfel3.ial religiei. Ana :.teIUi.i al cele divine. adica (in gern1(ana elvetlana) * Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci. Aceasta cauzalitateeste personala. ca :..terii. Oricum ar fi.ina:. in gnoza timpurie spiritul..el· s-a naseut· "a doua oara".Ceea ce era mit in Grecia.. Cristos insusi s-a naseut de daua ori: prin bote~area in Iordan a realizat rena:. Aeeasta reprezen tare constitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:.. ... adobindit nemurirea.mte in domeniul mitologiei :.. era considerat ca sophia. putea aminjj 'ca exemplu.tiinta..i din spirit. au na:.. In liturghia romana cristelnita este numita in mod consecvent "uterus eeclesiae" :. Ana este de fapt buni'ca lui Cristos.. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptului ca astfel de imagini :nu sint deloc unice :.· sapientia. Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leonardo insusi a avut doua marne.itimp de natura umana :. Pe peretii camerelor de na:. intelepciunea ~i ca mama lui Cristos.. careqparea sub chipul unuiporumbel..te despre sfintirea apei de botez in sabbatum sanctum. al orlginii umane ::. ca incazul lui Herakles care. Faraonul era in acela:.. cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent personala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal... IV t f I I 24 i r ..Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un exemplu eoneret.iastazi ea se nume:..idin Misal1cL roman afEim. cind se vorbe:.i pe Maria cu Pruncul ':-.. motivul dublei origini.tere ale templelor egiptene sint infiW~ate cea de a doua eoneepere :. A:.terea din Gpa :. constituind baza a numerOase representations collectives.i nid Bsupra minorei inexactitati ea Sf. iriclusiv a eelor erestine. Pe temeiul aeestui motiv al parintilor dubli. adoptat de Hera din ne:. copHi de· astazi. simbata de dinaintea Pa:. Motivul celor doua marne este un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var. reprezenta in Egipt un ritual.idivina.tere divina a faraonulul .i... bine eunoscut noua din alta parte.

nevoie ce se oglindeste in aceasta tema. p. ideea centrala. Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate doua mame sau invers.. von Goethe Freud. Benvenuto Cellini. Pe buna dreptate el indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Horacitita in vremea aceea. Consider ca acest fapt se refera Ta Maria care. cred di parintii lor nu Ie sint decit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. La inceputurile medicinei ea aparea ca un mijloc magic de vindecare . Fapt este ca trebuie sa adinitem existen. II. dal' ~i unii adulti. "pneuma" i~i mai pastreaza inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. 11. fecund area lor 0 reaiizeaza vintul (in grece~te."Gotti" ~i "Gotte". totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o. in multe re1igii ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii din evul mediu. face ~i mai plauzibila opinia mea. In relatarea despre misterul rusaliilor.ta unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-' zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i simultan a fantasmei celol' doua mame.ceea ce eu pun sub semnul indoielii --. Sub influent a Cre~tinismului. de pilda. analizat de Freud in eseul amintit.251 . pneuma). ~imbolul vulturului.. ubersetzt und hg. este fecundata de pneuma. 0 cartefoarte aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic desemneaza marna. Chial' daca Leonardo da Vinci ~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf. 1. avea aceastacredinta despre care aflam din autobiografia sa '~. conform esentei Sale feciara. Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspindire spatiala ~i temporali'i. dupa Horapollo. C. acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". 24ff. 32 - Leben des Benvenuto Cellini. Ana ~i Maria . Din ea polIo **. p . Totodata vulturul este. . (in engleza) "godfather" ~i "godmat- her" 4. ca cei citiva care au imparta~it soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor restul umanitatii. simbolul Athe* ** I.asemeni unui vultur. last not least multi copii.

rnsa daca luam in considerare energiile uria:. saaiba 0 fortii atit de mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica.i ezultatul iriterpretarii personale i-ar r fi dat dreptate.. Daca este indreptatit sa admitem ca s-a identificat eu Pruncul...neic.· Toate acestea trimit la Maria :...e ascunse in sfera mit.. fara Indoiala.tea doar maternitatea spirituaIa. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:.:.iseducatoare. acest arhetip functLJneaza individual :. cum am vazut. De fapt exist a numeroaSe nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determdnate. ba chiar a unoI' forme religioase arhaice :.. Cad in realitate cauzane\\rozei sale ar consta in 1'eactivarea arhetipului dublei marne.are nascuta din craniul zeului suprem.i nu propria sa istorie. DE. Consider de-a dreptul periculoasa incercarea psihologiei pur persoale de a contesta. indiferent daca el a avut una sau doua marne. Nu exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima altceva in tabloul sau.iInchipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut doua mame.i motiv? Sa fi avut :.iistoric fara a avea vreo legatura cu situatia relativ 1'ara a dub lei maternitati. atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastica. existenta motivelor arhetipale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste motive prin analiza personala.... dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe. desprecare el nu are cuno:. ipoteza unei cauze personale atit de simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. De:.terii.i la motivul rena:.ti care au pictat acela:.i ei doua marne? Cu neputinta sa transpunem acum cazul Iui Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:.. Psihiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi.tinta. atunci el a infatii.at dupa cit se pare. dubla maternitate mitica :. Astazi putem aprecia mai bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde..icaa omului. prin reducerea la cauzele personale.. Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune a unui simbol a1'haic. acesta at fi in intregime fals.. era 0 fecioara ce euno:.ia modului in care aceasta noua emotie actio26 -'- .

I I I l f neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15. Insa dnd nevroza provine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba de 0 situatie daunatoare intr-altfel . care provoaca nevroza la un numar mare de indivizi.fel. Omul trecutului. aeel om ar fi fost batjocorit ca un nebun mistie.trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor. ci a milioane de oarnenL Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice. ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale. Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe care nici nu ne-o putem macar imagina inainte de nizboi. Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica.>"t-. ci aproape ca forme fiira~continut. fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati disponibilitatea pentru sacrificiu. nu sub chipul unor continuturi imagistice. aceasta intreaga nebunie a devenit oribila realitate. Viata privata. Mai mult. ea Europa va tremura din nou in fata grupurilor de Hctori rom ani sau a maqurilor legiunilor. trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai muIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespuncle situatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctuale ascunse in arhetip. care reprezinta ~ 271 . $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt sumarea modificarilor psfhice ale indivizilor? Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata. Intruc'it nevrozele sint de celemai mtuIte ori fenomene sociale. care traia intr-a lume de arhaice representationes collectives a fost chernat din noU la 0 viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala. ~i aceastanu doar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti. arhetipurile nu intervin in nici un . Daea in urma eu treizeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul ca evolutia psihologica va merge in directia reactivarii medievalei persecutii a evreilor. $i astazi? Oricit de uimitor ar putea parea. nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia unui arhetip sa nu-i cada victirha. ca va putea £i reintrodus salutul roman de acum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeui crucea. motivele ~i eauzeleprivate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni. pe cit de explozive pe ailt de periculoase. ~i nu doar probleme priva~e.

Intrudt arhetiparile produc anumite forme spirituale.. Dintre cele care-i sint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT putea sa-i fie cunoscute.. Nu sintem siguri ca Leonardo a preluat acest simbol de la Horapollo. nu demonstreaza nimic.ltrare intentionata. Prin acest termen desemnez seriilede fantasme produse prin conceJ. independente de vointa ~i de aceea prodnse . cad la baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten28 . care devin mai rare :. Prin intrebari putem afla care din motivele ce apar in vis sint cunosc1. arW.tii plastid distingindu-se in special prin bogatecuno~tinte umaniste. tin om cultivat al acelei vremi.doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune 6. lata de ce aparitia motivului pasarii in fantasma lui Leonardo. intentie cor:. trebuie sa explidim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Visele care au avantajul de a fi produse spontane ale psil1icului incon~tient. adica prin nevroza.~tienta. ~i ca aducerea in con~tiinta a acestor fantasme schimba caracterul viselor.. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip.terse. neinfluentate de vreo. acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iropune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('onflict care se· prelunge~te in patologic.i pe deplin plauzibil pentru. A~a numita imaginatie activo. cum este in cazul lui Leonardo simbolul vulturului. constituie 0 aWi sursa pentru materialul necesar. Motivele cautate de noi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i care totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~oneaza arhetipurile la nivelul surselor istorice. ceea ce ar fi t')tw. De aid am dedus ca viselecontin adesea fantasme care tind spre con~tientizare.imai :. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa viselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor incon~tiente ~i inaccesibile. pure ale naturii. motiv prin excelenta arhetipal.lte visatorului. c) Metoda de demonstrare Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate fi demonstrata existenta arhetipurilor..

aar nu in ultimul rind.I I i l I dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. 0 sursa interesanta pentru material arhetipal.291 . Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate indeparta pe pacient pre a mult de realitate. adica din prespectiva materialului asociativ in care se aila intricat. fantasmele din starile de thnsa ~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Intrucit simbolurilenu pot fi rupte din contextul lor. ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure conferinte. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7. pina dnd il intelege. dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi . In oriee eaz. recomandata de Freud in scopul interpretarii. ar trebui realizate prezentari exhaustive de simboluripersonale ~i mitice.in acela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie functionala. Fire~te. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu riscul de a-mi adormi jumatate din auditoriu.care Ii esteasociat in mod natural. ne-o pun la dispozitie ideile delirante ale psihoticilor. IIi sfir~it. ci de prelucrarea fantasmei prin observarea materialului fantasm atic. un avertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nu poate fi dedt bine venit. aeeasta metoda poate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija. Desigur.. In astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice fragment de fantasma care i se pare important din perspeCtiva contextului sau. nu este suficientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui. Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoare la metoda . Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un demers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iunobiect ingrat pentru expunere. Materialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite. . pentru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?tem semnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoi sa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.stabilite paralele istorice convingatoare 8. Vom spune doar ca seria de fantasme adusa la suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. caci cine ar putea garanta ca semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coincide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea.

In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indemnuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori. In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea unui paranoic intern at de mai multi ani. a1?aincit situatia nu era in nlci Un fel suspect. PacientuL suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Jung. el are 0 semnificatie identica cu Corpus· He7'meticum. cat de adanc poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt..d I-am intrebat ce vede. cunoscutul filolog. tatal meu: " C. care m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu..mif?cind capul cin stinga. der WandZu.. Strukturder SymboZe SeeZe. drumul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare. de~i deja publicate. la fereastra f?i. Ace~sta opera. G. publicata in 1910. 223 ~i Die . se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel se na1?te vintul". s-a aratat surprins ca eu nu vad nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo. Dupa ce a absolvit ~coala elementara. 9i-n dreapta.30- . Proveninddin 1?coalamisticilor alexandrini.d) Un exempLu Ca exemplu aleg un caz practic pe care. In plus doresc sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia trecutei publicari ::-. Textul este fara indoiala un ghid religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste pomenit Mithra. se ocupa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris.ng. in timp ce studiam mitologia. Dieterich credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie deqicata lui Mithra. am descoperit o carte a lui Albrecht Dieterich. Clp. a activat ca functionar· intr-un birou. pe Care totu1?i am notat-o.. promitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. El nu se distingea prin vreo inzestrare deosebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar . clipea privind in soare.Fireqte. Aproximativ patru ani mai tirziu. § 149.de mitologie sau arheologie.3 Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla . Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel. a9a incit p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian . nu am putut intelege ciudata idee. § 317.

dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre regiunile din est. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cu dtiv~ am inainte de 1903) .0 reprezentare cOlectiva. Lui Ii xevenea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel.. e1 se. considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos. De aceea avem de a face eu . Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare .eeea ce este mai probabil .credea insu~i zeul soare1ui intrucit producea vintul prin mJi~carea capului.lm agreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezenarile sale abstruse. prima editie fiind publiC\lta in 1903.el'. Caci vei vedea atirnind din discul solar ceva Ca un tub :~i anume.tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub. de pida imitarea vocilor de animaleetc . ldeile sale delirante erau precumpanitor de natura religioasa ~i. despre care ne vorbe9te Phj}o Iudeus in calitate de contemporan. atund dnd m-a· indemnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~c capul intr-o parte ~i-ntr-alta. dnd este indreptat'mspre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de €st. e1 avea intentia evidenta de a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Cad zeul focului sau al soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru care pot fi indiCate paralele istorice. a~a cum sint ~i actiunile rituEiJe descrise.-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare. Viziunea discutata face parte dintr-un context religiQs a carui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tip de initiere in trairea mistica a divinitatit Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' in virsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare.31- .intr-una din comunitatile mistice existente in aeea vreme. unele in strinsalegatur{i eu Cristos al revelatiei..Mai mult. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului sau . pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca . originea vintului de serviciu. . vei vedea in mod asemanatordupa regiunea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipu- lut" " Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor in situatia de· a trai el insu~i viziunea pe care aavut-o autorul sau in care eel putin crede. Transformarea ri* Eine Mithrasliturgie.

este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacientul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast publicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca viziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentare medievala a Bunei. ca ea apare 9i in alte timpuri 9i Iocuri. In galeriile publice din Zurich. Anumite pieturi medievale reprezinta Buna.~i anume In forma unei apoteze solare. de obicei. Daca am lntllni doar astfel de cazuri.Vestiri. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile 32 - . patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. foarte probabil. Pentru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcntarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soarele are 0 existenta colectiva independent de cazurile "mintite sau. Desigur. aceea a spiritului procreator (pneuma inseamna vint) care. dad printr-o inirriaginabila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1.adunarea rnaterlalului probator este mult mai dificila.tuala 'In zeit ate este atestata de Apuleius In misterele lui Isis. Asoelerea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolistica antica. ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise.icem de dteva sute. nu a ciHatorit niciodata. neexistind un astfel de tablou. Aceasta metoda permite evidentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una 9i aGeea9i figura. care a fost declarat bolnav dupa implinirea vlrstei de douazeci de ani. chiar. Pacientul. Sfintul Duh-vint. ora9ul sau natal. Porurnbelul semnifica fecundatorul. emanat de soare.Vestire prin intermediul unui fel de tub care une9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbelul. sa z. Semnificatia vlntului de serviciu este. ci forma esentializata a mersului ceraetari1. . sarcina noastra ar fi mult u9urata. fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:mpIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. pentru a ne exprima altiel. Mai lntli trebuie sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie putea considera fenomene tipice 9inu simple accidente. urmarind figurile tipice 9i dezvoltarea lor in cadrul serie1. Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhetip.

Sint a:')teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative.ea insa:')i aUt de impregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0 opera pur psihologica. metoda ~i cazuistica neCeSaF8. partea a doua. psycho Logie v.prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-.iFreud Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei lui Jung . ci ~i variantele sale pot fi Is. a pla.. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat aceasts.nd Alchemic. ':.at cultura romana. uncle Jung..murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~ogiei comparate. Nu numai tipul.teptar-:. COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULUI Jung :.intr-o stare de a:. este putin cunoscut (mai putin chiar decit Freud).pot n facute constatari interesante asupra modificarilor pe care Ie sufera un tip. Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psihologice (introvertit/extravertit) in favoarea teoriei arhetipurilor -ambele axe structurante ale creatiei jungiene . dar mai ales existenta unei cri tiCI n~hetip ale. in pofida unor laudabile eforturi de curind incununate de succesul publicarii. Filosoful va gasi in capitolul I. inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor.. dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre comentariile pe care Ie genereaza necontenit.poate surprinde pe cel care :')tie ca lucrarea TipuriZe psihologice publicata in 1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'. vezi :')i . Atunci c:i'ndmateriaIul disponibil este suficient de bogat ~i a fost bine observat.sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhetipurilor a avut-o asupra lui Bachelard . intitulat "Problema tipurilor in istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro* Grundsiitzliches zur praktischen Psychotherapie. sia ca exprima un arhetip.33- .

teoria arhetipurilor . el nu face decit sa indice natura sa spirituala. III) sau de analiza dedicata manifestarii tipurilor in literatura (cap.acele <tudii. Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de adaugat. am constatat ca ne-am aoiUm3.desparte" prin particularul sau singularul continuturilor sale. PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consacrate de Jung arhetipurilor. Cand Jung afirma ea. 0 opera necontenit rescrisa. Un astfel de text fundamen. spre a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cine dore!!te sa afle care ~int conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie 34 . c1arificari).t 0 sarcina dificila. incon$tientul colectiv "une$te" gratie universalitatii arhetipurilor ce-l structurcaza. V).. spre deosebire de con!!tiinta care . De aiei deriva. Initial 0 expunere tin uta la spitalul Sf. artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. pus asupra aspectului metodologie. Existenta catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate exaustiv. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alcatuita precumpanitor din studii $i articole provenite din conferinte sau expuneri tinute in fata unui public divers.iltura decit teoria tipurilor psihologice? Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria tipurilor se epuizeaza in psihologic. cum cste ~i cea a lui Jung. daea avem in vedere restul operei lui Jung. Insa reluarea unei idei nu este simpla varatiune pe aceea$i tema. pentru cititorul care urmare$te o adevarata eomprehensiune.transcende lume(i sufletului. carte a lui Spitteler .seute$te intr-o anumita masura de aeeasta obligatie. 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn. Doar parcurgerea textelor fundamentale . ineomoda obligatie a lecturii integrale. Bartolomeu din Londra. De cele mai multe ori psihologul elvEtian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit in mica masura ealea urmata. nu poate fi considerata incheiata decit odata eu moartea autorului. la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar neinsemnate reveniri $i eompletari . Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epasat.adevanite categorii ale imaginarului .tal este fji eel intitulat "Conceptul deinconstient colectiv". lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc). precum $i l'cale elemente de noutate. de ce teoria arhetipurilor este mai rodnica in c1. unde in centrul at'~ntiei se afla Prometeu $i Epimeteu. ci presupune dezvoltari in adincime $i suprafata (explicitari. iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a omenirii de Schiller (cap. Traducerea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani. Din lipsa d'2 sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei jungiene: prezenta repetitiilor. A!!adar. in "nul 1936.un laureat al premiului Nobel astazi aproape uitat.blema tipurilorih filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra istotiei filosofiei.

Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardo da Vinci. In ceca ce prive~te problema incon~tientului. Din perspectiva aansamblului operei psihiatrului elvetian s-ar putes ahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constantin Noica numea "contradictia unilaterala".ale acestuia (personalitatea multi pIa) reprezentau expresii ale complexelor . Mutatis mutandis. lucru firesc pentru un psiholog al incon:. Este un tip de CODtradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt. mare interes fenomenelor irationale. explice ceea ce pare de neexplicat. $i tntr-un caz si in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din comodi tate ~entala. studiul razboiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-un abordarea de catre apologet a1 razboiu1ui. sus-.acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai insoteste uneori si astazi gindirea Iui.:. tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902. Freud. ca ~i Freud de altfel. Dar. articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa sa intrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice critica inspirata de psihologie. dupa cum s-a spus de atitea ori. Jung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religie nu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod repetal.tientului. alchimia ~i religia. In sfirsit. In pofida aparentelor. Cind Jung pune in discutie interpretarea pe care 0 da Freud tabloului "Sf.. doar Freud fl contesta pe Jung. neavind posibilitatea sa emita judecati de valoare estetice. Astfel. intitulatil. eticheta de mistiGism it 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::. lecturi incomplete ~i superficiale san rea credinta pura ~i simpla. nu abordarea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1 cercetator.sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~te utilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat· o.8. el contest. incepe tarimul incon$tientulUi colectiv . la psihologia $i patologia a$a-numite-. printre care ocultismul. a aratat.. ea este strict continutistica. Este adevaratca Jung.adevarata regiune a "mumelor" vietH spirituale. arata Jung. Manifestarile paranormale. ci atitudinea acestuia fata de ea. 1. In Iucra~ea de doctorat. semnificativ Contributii lor fenomene oculte.)pozitie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. j'i'. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl fenomene. Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1a relatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de . Dincolo de fruntariile incon~tientului personal. Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazata pe teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal izat (un mediu spiritist).':i doar consider area acestei picturi drept 0 expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului. Jung nu a negat niciodata importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3 de Freud. el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul personal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului.35- .

este 0 "problema speculativa sau' filosoficil".tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor. Jung pune in paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare. mai ales din perspectiva cititorului contemporan. 1965. adica incbn~tientul personal.. $i intr-adevar. Existenta inconstientului colectiv TIU .tica sufletului (1928. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind. pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu putinta. reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute. i1tunci traiesc 0 remorare mijlocita. respinsa de Jung in prezentul studiu.i . cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca subiectul este pe deplin con. Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11. Roma s-a singularizat din punct de ve- H 36 .a cum arata analiza experientelor :piritiste.. in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt (care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante). Atit rememorarea nemijlocita. Caractistica deosebitoare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea este Iuata cu un fragment din drept 0 noua creatie. Studiul Contributii re prime~te forma definitiva in 1950. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ religie.i cea de arhetip constituie bunuri cu1turale de mult asimilate. ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. In studiul pe care dedica in anul 1905. este animat de aceea~i atitudine stiintifica. Pest'e ani. reia problema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred primitivii si~t de fapt. Cl'ea ce ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. a. 2. Dupa 0 perioada initiala. Dozitie clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp. 3.cului sanatos ~i bolnav. diei far a dificultate pot reface traiectul asociativ pana la cauza imaginii.tient de caracterul de amintire al respectivului continut mental.sale inconstiente. vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de simboluri ale continuturilor arhetipale din incon~tient. Ie recunoa. 1971). Jungexemplifica Also spraeh Zarathustra unde Nietzsche reproduce fara sa-. care nu este confundat cu 0 creatie proprie. Daca voi trece pe linga casa prietenului meu. cum 5e exprimu Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca mistica.. din perspectiva psihologiei jungiene diavoIul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten).dea seama pasaje din Blatter ·aus Prevorst de Justin Kerner. catare. 1948... 'Acuzatia de misticism. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cxt. pentru care iocea de incon~tient colectiv . religiilor ~i istoriei religii]or prezenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe care le-a numit arhetipuri. complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlecla empiria procesului individuatzei.em de concludent. cind in intreg apusul cre~tin se oficia aceea~i liturghie. este dintre cele mai benigne. fara s-o pprcep con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell aeel prieten despre problemele care ma framinta acum. mitologiei.

oficiat in Italia sudica· ~i nordica. care da exde presie credintei ca trezirea batrinului Wotan.form'lt in "oribila realitate". Spaniil ~i chiar Africa. Jung afirma constant. Revue Roumaine des Siences Sociales. dupa Jung. Nach der Kathastrophe. p 230) 6. p. conclamnindu-Ie. Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. Galia. cea de rit roman. caderea in virtejul tri~eriei ~i al violentei crimina Ie. Venirea la putere a lui Hitler. un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala". prin acel eros al departarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri . reprezinta elementul p. 5. personalitate isterica prin excelenta. (C. intruchiparea artistica suprema in figura lui Faust. Cad Faust exprima desavir· ~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provine din contradictiile 9i sfi~ierea interioara. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale. sub un titlu concludent . ba. . Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se refera la fenomenele sociale generate cle national-socialism in Germania anilor '30. G. ca arhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale speciei homo sapiens. specialii. anticipata Nietzsche.orii politici sau economici. datorWi lui cunoa~tem acelzbor spiritual inaIt ~i acea didere in vina ~i intuneric. dedicat de psihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor. 1/1(82). $tefan George. care adat na~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei. a~a cum 0 face citeva rinduri mal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram. adica dintr-o pronuntata dizarmonie interioara. Klages. adoptind un rit aparte. ramine deschisii. Problema originii arhetipurilor. cuvintul na~ derivind din "nun": nun-nuna~-nana~-na~. Walter Verlag. a~a cum se intimpla ~i in acest text. Treptat ritul galican a fost. 215-218. In 1936 aparea studiul Wotan. 9i-ar fi gasit. 4. care nu ar fi putut fi creata dedt de un german. care a stat la naza ritului galican. de ongme obscura.0 insu~ire fund amentala a sufletului german. Peste zece ani. hotaritoare pentru teoria jungiana. desigur tot din perspectiva psihologica.. Geana.xplicativ preeminent in raport cu fao:t. Band X.~ dere liturgic. inlocuitde cel ro. cunoscutasub numele de Missa . Forms and Functions of the Romanian Spiritual Kinship. Jung.problema culpabilitatii germanilor. Clrata. un factor sufletesc de naturti irationala. derivind dintr-o "mai mare distanta intre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii".' man. A9adar. ceea ce s··ar explica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cu botezul (Gh.37- . Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~e contureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma. efecte ale pactului Cll raul". ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene- .. in Gesammelte Werke. Predispozitia isterica a germanilor. i?ucure~ti 1985. a fost cu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreaga cre~tinatate catolica. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pentru termenii din germana elvetiana sau engleza. mai rau chiar. Schuler.Dupii catastrofii . Jung vaaborda.

Prin eliminarea controlului const1intei.ar~ amplificarea este indispensabila a. metoda amph'f[carii.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate "e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale traditiei atestate istorie.tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact..uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale. asociatia libel'a nu este utilizata doar in interpretarea viseIor. transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind fi de altfel demon strata experimental. chiar daca sentimentele de neplacere. b) cind incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpretare" Amplif. Jung. In acest pasaj Jung descne. va renunta la ineerdirile de elueidare a originii arhetlpurilor. Dupa 1940. 19. Jung.te sa puna in evidenta continuturlle ineonstiente . Cind exista un punct de pIecare (un element al visului. 7. Situatia nu este singulara in :. asociatia libera treee drept regula fundamcntala a tehnicii psihanalitice: pacientul este invitat sa spuna tot ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte. . asociel'ea poate f1 considerata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle selectiva. cvnvins de €xistenta arhetipurilor gratie unul material eazuistic coplefiitor de bogat. Doua sint. .tiintele oroului.. cazurile in (. dUfl8.. fara sa opereze vreo selectie. fara a 0 numi. unde adesea explicarea unui fenomen . Biologia contemporanii.relor dobindite".. In psihoterapia freudiana. c1nd este lipsita de un punct de pleeare determinat. ridicol san ins1gnifianta se opun comunicarii. invalideaza ideile lamarekiene :. iar in rindurile imediat urmatoare indica precautiile necesare aplicarii ei coreete. de pilda).i neolamarckiene..i. 8. metoda Rsociapei lib ere urmare.sate in seama viitorimii. dominata de teoriile neodarviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiroplatoare fii seleetie. cind dorim sa ~tabiUrn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual.

conform acestei viziuni incon:..DESPRE ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.de alta parte chiar Freud * In lucrarile ulterioare Freud si-a· nuantat VIZlUnea fundamental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ..G..tient. pentrll ca apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul curent.sine" 39 . Pentru Freud incon~tien:tul.tientul are 0 natul'a exclusiv personala. nu este in esenta. a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:. dezvoltata mai ales de C.cel putin metafork .ca subiect activ. ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicaleorientate ~tiintific.UI COLECTIV ' Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dm acele idei care la inceput ~ocheaza publicul. Dupa ce ideea filosofica de incon:. Ca doar datorita acestui f~pt 0 importanta atare. nimic altceva dedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <ire practic~ .'c de~i pe .ent s-a marginit la desemnarea continuturilorrefulatesau uitate.tient in genere. La inceput conceptul de incon~ti. Carus ~i Evon Hartmann a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empirismului... de~i apare deja .

. "''"'"* '" La Augustin de.l$tientului personal sid in principal a. arhetipurile teriale) . prezenta in fiecare. adiea. un strat oarecum superficial a1 incon~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaL Acesta se sprijina pe un strat mai adine.WiCOU lpcoS [La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJte ori : aUt in De caelesti hierarchia *~'**UtUl>/.. lumina arh€tipaliil ima**** II.a sesizat ca modul de gindire a1 incon.tient nu este individual ci universal.Oa. p. Aeela~i 1a t )ti oamenU.a-numitul incon$tient colectiv. ' Fara indoiaEi. Extragem din De diversis questionibus: "idee .. 4 (Migne. eu referire 1a imago Dei in om. indiferentde loeu1 na~terii... 40 . sed de alienis 3.-L.. Index ** Adversus omnes haereses.a-numitele C01nplexe afective. care nu mal provine din experienta personala. continuturile incon~tientului colectiv sint a.i flU apare cuvintul arhetip."" (Migne. De aceea nu putem vorbi despre incon.. 140. Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':. In Corpus Hermeticum***Dunmezeu este numit . quae ipsae formate (das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta colectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata. ci este innascuL 8tratul acesta mai adinc constituie a.etipso fecit haec.a-numitele arheti]Juri. 126). M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeest inconc.. Hermetica I. De asemenea.. 2. 59S. in ('POzitie cu psihismul individual.nr cot 144.ut upxs":"urdw cit 91in De divinis no minibus .tie~t decit ilL masura in care sintem capabili sa-I identifieam continuturile.'1'**. cuprinde continuturi ~i moduri de comportament identiee cum grana salis la to~i indivizii. c. Continuturi1e inCO. * De opijicio mundi. 6 (p.tientu1ui este ar~ haico-mito1ogic. Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Continuturilor constientizabile.nala. care constituie intimitatea personala a vietH psihice. l.Jxf.rchetypis transtulit". G. In schimb.. 1a 1reneus unde citim: "Mundi fabricator non a serr. **1' (Scott. P. col. ideea este prezenta. e1 formeaza baza psihica de natura supraperso.

i ele nu mai sint aici eontinuturi ale incon~tientului. intrucit prirna se refera dGar la aeele. ci is-au inve:. 718) aflam: ". care sint transmise prin traditie. - 41 ... Caci 1nvataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta morfozate... eadem modo Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se circmnferens .mintat in formule eOW'itiente.... utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnarea figurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primitivilor..me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) . eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale existente din vremurile straveehi. Aeecus!ta idenumire €ste potrivita :. 21.. o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')nstitDie miturile :. notiunea de arhetip se potrive:. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica san prelucrata careia i-a dat na:..i basmele. que in divina intelligentia eontinentur"" Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul et8oc.tienta. din Tractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus (Thetrum chemicum..tiente. Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~... insele neformate .ilucru. Totu:.' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un . care sint l'ransmise de-a lungul unor mari intervale de timp.Thetip toate comorile divinitatii sale . p.tere nu exista 0 diferenta " De diversis questionibus...te doar mijlocit celei de "representaUons collectives".. De aceea.. in se tanquam archetypo absconditum . Iv. Expresia "representations collectives".icotinuturilor in...non sunt.. cantiHuturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelucrari con:.. La Vige·· nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum.. VI..iin acest eaz 2ste yorba de forme specific fixate.: con:. mai ales sub forma invataturii ezoterice . Dar :. tot asHe1 Saturn poarta in '. 1613.. care inseamna aproape acela:. LXXXIII...'. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata dupe..tientului avem de a face ell tipuri arhaiee sau . p. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo" ("homo maximus" 1a Swedenborg).expresie tipica a transmiterii continuturilor colective de provenienta incon:...ci ea spune ca in cazul continuturilor eolective ale incon:.. '19 (IdeL.mai bine zis . 1661.ut Deus omnem divinitatis 8uae thesaurum . poate fi aplicata fara difieultate :. xlvi col.i !foloSiitoare sCQPurilGrnoastre~c8.tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihice nemijlocite.eu tipuri originare. cantin ute in inteligenta divina).

Manifestarea lor nemijlocita. inregistrarea rasaritului ~i apusuluisoarelui nu este suficienta. invatatura ezoteriea ~i basmul.eje sim. ('are. incon~tient. mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit. simte 0 nevoie irezistibila de a asimila toate experientele senzoriale externe unoI' proeese psihice. nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omuluL Toate fenomenele naturii mitizate. ** Alegoria . Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psihiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpe neobservat.bolul. ~ J -!±2- . in sehimb el. eu reprezentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari ajutatoare. in fond. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeum eu reprezentari solare. ~i anume in sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'. Arhetipul este un continut ineon$tient pe care con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI' lueruri eunoscute prezinta putin interes. anotimpul ploilor etc. Pentru primitiv. nu sint ale-: gorii ** ale unoI' experienteobiective. lunare. Pe treptele mai inalte ale invatatmilor ezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieei indica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrarii con~tiente. ci expresii simbolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului. dar incanecuno5cut. * Pentru a fi exaeti'trebuie sa distingem intre "arhetip" ~i "reprezentare arhetipala". Vezi pentru aeeasta ~ilu~ erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen des Psychisehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei psihieului). un contimit abia banuit. foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~ noseut drept "pattern of behaviour".Arhetipul in sine este un model ipotetie. aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i un proees psihic. sau mai bine zis incon~tientul sau. fazele lunii.este 0 parafrazarea unui conti nut con~tient. cum ar fi varai ~i iarnp. MuIt mai dificila este ineerearea de a lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psihologic.r insuprimabila.cea mai adeevata eu putinta pentru.. este mult mai individuala. meteorologice.expresia . a~a cum 0 eunoa~tem din vise ~i viziuni. eu alte euvinte drumul soarelui trebuie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou. de exemplu. in 'timp . neintuitiv. Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplin cIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul.

Pur :'Ii simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irnagini din care s-au nascut intotdeauna miturile :. a c3.in-a:. 6. ii spune Seni lui Wallenstein.... Orice :lnvaVitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a * Vezi pentru aceasta Jung $i Kerenyi. Cunaa:. ** Schiller.tiintei umane pe ealea pratectarii.. Jar eel care astcizi mai crede sau crede din noU in astrologie. 1 ca deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale :irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace.mintarea exterioara a proceselar psihice incon:.tieca punetul primaverii a fost fixat din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0° Aries.ioricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa :. ** ceea ce ar putea satisrace arice astrologie. Tocmai acest caracter incon:. punctul primaveni a lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:.. Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impresionanta incH prima incercare de interpretare a mitului ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic.iinve:.i pasiv... Insa pina nu demult ell1..ticite ceva despre acest secret al inimii. intrudt caracterologia psihologica nu a putut fi desprinsa de a:.. de:.. daca s-ar :.tri. incH a fost nevoie de citeva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. EinfilhruTl9 in das 1VeseTl der Mythologie.i ea incon:'ltientul nostru este un subiect activ dar :.care devine aeeesibila eon:.. adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea este aUt de puternica. datorita precizarii echinoetiului.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate procesele naturE *. p.. In cazul astrologiei s-a ajuns ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi jlscientia intuitiva". 118. Die Picolomini..tiente.. acela redevine de regula victima vechii presupozitii superstitioase a influen~ei a:. Invatatura tribala este sacru-periculoasa. indrazni sa afirm CEl astazi situatia este principial diferitii...trilor.U fusese dezlegat :.tient explica de ce intelegerea mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. "In pieptul tau se aWi stelele destinului tau".terea naturii orerita de mit constituie in esen~ limba :.43- . .tilar. II.

accesibila oricarei credinte. mai mareata.ia tatalui sau trinitatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imaginatia filosofica. a~a cum odinioara sufletul 9i sipritul omuluiantic au fost captate de ideile cre~tine. De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu: pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti. Misterul imaculatei conceptiisau homoousia fiului :. ligiile mondiale dominante. Pe deasupra. cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frecventa. oflcarei priviri sensibile. mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:perienta nemijlocita. De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa. Cu c1t imaginea transmisa este mai frumoasa.>iaceiacaremai intH g-au lasat in 44 - . Experienta originara fiind pierduta. Cind pentru multi viziunea cref?tina ?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie. oricarei minti exigente. Sint numerol.apar ca frumoase. inca pline de farmee. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree. Ele au devenit simple obiecte de credinta. locul i-a fost luatde comorile simbolice ale orientului. care pot satisface mult timp de aeum inainte dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi.. mai CBprinzatoare. de conceptlile grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile filosofiei taoiste din China.sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema.. noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o. aceste imagini . Initial ele contin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':' tele sufletului in imagini minunate. pline de mister ~i de promisiuni. cu atit se indeparteaza mai mult de experienta individuala. fie ca sint de aHa natura .cu cit ne devin mai familiare. Templele ~i scrierile lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea invatatura sfinta.Totu~i. simtul credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat se simt atrase de simbolurile orientului. a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll paradoxiaei aproape lipsita de sens.fie ca sint cre~tine sau budiste.

ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea simtirii religioase. Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus von FlUe. reprezentat de 0 institutie puternica.voia influentei simboluril. imi poate eel mai bine ilustra spusele. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna infringere.. numita Biserica.45- . Doar au fost create din materia originara a revelatiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divinitatii.. ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemijlocite a acesteia. ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii. 1971. petru· ca apoi sa sucombe in fata farmecului' proaspetei exoticitati a simbolurilor 'Orientale. Bruder Walter-Verlag. Band XI.or cre~tine pina dnd s-au scufund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatia lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divinitatii. Am~ntitele imagini au fost. * de curind canonizat. in Gcsammelte Werke. Ceva asemanator poate fi constatat nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care se simt atra~i de simbolul cre:. convinga. existente :. esenta viziunii sale ~i * Vezi Jung. intr-o insuportabil de tensionata relatie eu-tu. straveche. induse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc..i astazi in biserica parohiala din Sachseln. $tim ca fratele Klaus a cebcetat. in al carei cen~ tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. Trairea sa cea mai importanta a fast a~anumita viziune a Sfintei Treimi. Este vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase. de larga raspindire. Viziunea a fost pastrata prin intermediul unei picturi contemporane. datorita efortului adesea multisecular al spiritului oman. cu ajutorul unei carticele ilustrate apartinind unui mistic german. Faptul ca fascinatia exercitatii de aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine ceva normal.matoare. Existenta acestor imagini nici nu are alt scop.tiinta. Klaus. ajungind la 0 surprinzatoare intelegere a lor. care I-a preocupat intr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. . fascineze '$i cople~easca.tin sau de :. Ele trebuie sa atraga. atlt de inadecvata spiritului oriental.

insa~i iubirea ve$niea. l. Privindu-l S-3 temut ca inima ar putea sa i s-€ farimiteze. in terram eorruisset atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hardbilem" *. Relatia dintre aeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1nteligibila. De aceea. traditia a interpret at inca de timpuriu aeeasta viziune intr-un anumit mod. "summum bonum". adiea eu aeea imagine apoealiptiea a lui Cristos. . Des. quod splendorem vidisset intensissimum. 94. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir.46- . plin de spaimiL ~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. Die Visionen des seligen Bruder Klaus.apte oehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5. umanistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau * Blanke. indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelucrarea" simbolului. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquot autem ad hune advenissent. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~ influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau. p. De aceea. cu alte cuvinte. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima intensitate.6). p. In momentu1 extazu1ui. fratele Klaus a vazut 0 priveliste _ atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat expresia. euius intuitu cor sibi in minuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipse stupefactus. ceea ee reprezinta $i pictura din Sachseln. AsHel. Bruder Klaus von FlUe. . care este depa$ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :.Jre cauza aeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii patrunzatoare care reprezenta un chip uman. aeeasta viziune a fost pus a in legatura cu eea din Apocalipsa 1.T fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"j Vezi 91 Stiiekli. Eius ille terroris hanc esse causarll dicebat. $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]] se speriau de el. 13 $i urm. primo conspeetu nimio stupore sUnt perculsi.\cesta C. ("Toti cei care veneau la el se speriau de in data ee-l priveau. I-a condus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Treime insa$i. Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. 92 ~i Urm. **. humanam faciem astentantem.. 34.ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--o forma 'inteligibila. aver so statim vultu. Pe buna dreptate.e" p. ** Blanke.

De aceea. aceasta l-apreocupat intens. p. Asemenea viziuni produc adesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a se farimita). nu trebuie sa uitam celelalte viziuni. eel putin in 'parte. respectiv simbolul rotii mi se pare. Viziunea aceasta neindoielnic inspaimintatoare.13. ale carol' trassturi se 'indeparteaza considerabil. mandala. 95. Domnul ~i Doamna Dumnezeu. Experienta ne arata ca "cercul imprejmuitorf'. De asemenea. **** Tractat von Bruder Claus und L.47- . pe cind se afla in pUna rugaciune ~i conterr~plare. intre viziune ~i pictura Sfintei... care . *** Ein nutzlicher und loblicher einem Bilger. ** De asemenea. in virtu'tea unor temeiuri psihologice. Atunci a vazut forma uriui chip omenesc cu 0" expresie infrico~atoare. Astfel devine pe deplin inteligibila fascinatia ~xercitata de simbolul rotii asupra calugarului. fratele Niklaus ca Fiu etc . 95 ~i urm.a pMruns vukanic in lumea de reprezentari religio~lse * Stockli. de cele dogmatice : Cristos in piele de urs. In mod evident. constituie antidotul stravechi pentru haosul spiritual. interpretarea viziunii intrico~atoare ca traire a lui Dumnezeu nu este nici ea eronata. contrar traditiei. Traditia a pus in legatura importanta viziune cu pictura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln. total opus lui Isus din predica de pe munte. .sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe eel' in timpul unei nopti instelate. p. Mi se pare ca acest scepticism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotii trebuie sa fi avut un temei. •• Lavau~. (\lie profonde de Nicolas de Flue) traseaza () paralela tot atit de adecvata cu un text din Horologium sapientie al lui Heinrich Seuse in care Cristos apocalipticul apare ca un razbunator minios. Vezi Stockli. ca fiind foarte plauzibila.c. l. precum ~i cu simbolica roW din a~a-numitul Tratat al pelerinu~ lui *** : fratele Niklaus Ii arata pelerinului care-l vizii~~~za imaginea rotii. Treimi nu exista nici 0 relatie ****. Blanke este de parere ca. plina de furie ~i amenintari etc.c." * Aceasta interpretare concorda cu amplificarea moderna prin Apocalipsa 1. lega·· tura dintre marea viziune ~i pictura sfintei treimi din Sacheln.

::arui0rozitii nu au fost inca separate. incheindu-~i viata pe rug.a ealugarului. ceea ce a permis restabilirea echilibrului pe:rturbat. formularea simbolica nu dEiuneazEi in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i Jeformeaza hotaritor semnificatia deosebita. tatal iubitor din ceruri. pentru a fi ineorporata in conceptia de o. care ~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat in mod salvator trairea inspaimintatoare in frumosul corespondent sensibil al ideei trinitatii. probabil in defavoarea conceptului cre~tin de Dumnezeu ~i spre nefericirea fratelui Klaus. epoca unui Nicolaus Cusanus.nsamblu. a necesitat desigur 0 indelungata activitate de '~similare. Fratele Klaus s-a plasat in afara obi~nuintei ~i a traditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia.dinc in oglinda intunecata. a trait mult timp singur ~i a privit a. imaginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul 48 . Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sflr~itului celui de al 15-1ea veac. nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament. Dar (:ODfruntarea ar fi putut avea loc ~i pe terenul viziunii. dind curs facticitatii ei stranii. Jahve este un Dumnezeu ale . fi'ira introducere dogmatiea ~i fara ex€'geze'l.1 dogmei din: vremea respective'l. care vroia sa evite soarta amenintatoare prin formula \lcorr~plexio oppositorum"! Nu cu mult dupa aceea. ci un eretic (daca nu chiar un bolnav). putlnd deveni de aceea sursa unui conflict interior. care nu ar mai Ii devenit un sflnt. pe care 11 intllnim intr-un anume sens ~i 1a Jakob Bohme. care datorita jntensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "experienta divinitatii". Chipul mlniei divine.. a~a incit a avut acces la minunata· ~i infrico~atoarea experienta originara. Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic: el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0 traire pe cit de puternice\ pe aUt de periculoasa ~i decisiva. Confruntarea eu neobisnuita traire a avut loc pe terenul. Dumnezeul Vechiului Testament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul protestantismului. Intr-o asemenea situatie. stabil 0.

multor seeole a funetionat ea un leac salvator, ajutindu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhetipale ~i sa evite propria disolutie. Angelus Silezius r.u a fost tot atit de norocos caci in vremea sa biserica, garantul dogmei, i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-a expus conflictului interior. Jacob B6hme cunoa~te un Dumnezeu al ~,focului miniei", un adevarat deus absconditus. Insa el a reu~it ~a depa~easca contradictia profund traita eu ajutorul formulei cre~tine tata-fiu ~is-o integreze in eonceptia sa, e adevarat, gncstica dar totuf?i cre~tina in toate punctele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de aIta. parte i-a fost de folol:1alchimia care de mult pregatea in taina· unirea contrariilor. In orice eaz, mandala sa, anexata eelor ",Patruzeci de intrebari despre suflet, * ~i eare reprezinta esenta divinitatii este inca puternic marcata de contradictie, fiind impartita intr-ojumat8.te intunecoasa f?i int1'-o jumatate luminoasa; de asemenea, cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a 5e imbrati:;;a i~;;into1'c spatele **. i Dogma inlocuie~te ineonf?tientul colectiv, dindu-i 0 formulare cuprinzatoare. Deaceea, forma de vlata eatolica nu cunoaf?te principial 0 problematica psihologidj de acest tip: viata incon~tientului eolectiv este absorbita aproape fara rest de reprezentarile arhetipale dogmatice f?i, asemeni unul riu imblinzit, eurge in albia simbolicii credo-ului ~i ritualulu1. Incon~tientul colectiv traie:;;te in interioritatea sufletului catolie. Doar astazi ineon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologica, biserica ere~tina fiind precedata de misterele :mtice care-:;;i intind radacinile pina in indepartata epoca neolitica. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imaginJ viguroase care sa ofere ajut()r magic impot1'iva perieucloasei vieti a abisurilor sufletef?ti. Intotdeauna fO~'mele incon~tientului au fost exprimate prin imagini protec* Viertzig Fragen van der See len, Vrstand, Essen::, Wessen, Natur und Eigenschaft etc. H Vezi ;;i Jung, Zlir Empirie des Individuatiansprazesses, Ges~ mmelte Werke, Band IX.

- 49-

toare fii tamaduitoare fii astfel alungate in spatiul cosmic, extrasufletesc. Furtuna Reformei a produs literal 0 brefia in zidul protector al imaginilor sfinte care de atunci s-au prabu:;dt una dupa alta. Ele au devenit nesigure prin coliziunea cu ratiunea aflata in ascensiune. In plus, sen'SuI lor cazuse in uitare cu mult tirrw inainte. Dar oare fusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au stiut niciodata care este sensul lor fii abia protestantism~l a descoperit ca de fapt nimeni nu fitia ce semnificatie are imaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau complexitatile trinitatii? S-a ereat aproape impresia ca aceste imagini au trait pur fii simplu, ca existenta lor vie a fost aceeptata fara indoiali'i fii far a reflexie, afia cum oamenii impodobesc pomul de eraciun fii inro~esc QUa, tara sa ~tie care este semnificatia aeestor obic2iuri. 1maginile arhetipale sint a priori atH de inearcate de sens, incit niciodata nu ne intrebam care Ie este sensul. Zeii mol' din tirr.(p in timp pentru ca descoperim brusc ca ei nu inseamna nimie altceva decit obieete inutile facute de mina omului din lemn ~i piatra. In realitate descoperim atunci ca nu am gindit deloe asupra imaginil or aeelora. 1ar cind omul incepe sa gindeasca asupra lor, 0 face eu ajutorul a ceea ee el nume~te .,ratiune", dar care de fapt nu este altceva decit sum a prejudecatilor fii limitatiilor sale. 1storia dezvoWirii protestantismului constituie un iconoclasm cronicizat. Zagazurile au cedat rind pe rind. lar demolarea nici nu a fost prea difieila, dupa ce autoritatea bisericii a fost odata zdruncinata. Cunoaf?tem modalitatea in care, in ITIare f?i in mie, in general ~i in particular, s-a produs lenta destructurare, modalitatea in care s-a instalat dominanta ~i inspaimintatoarea ~aracie simbolica de astazi. In acelafii timp a dispi'irut ~i puterea bisericii - 0 cetate eareia is-au rapit bastioanele ~i cazematele, 0 casa cu peretii sfarimati, lasata in voia tuturor vinturilor fii pericolelor lumii. Farimitarea protestantismului in citeva sute de subdiviziuni de fapt 0 prabu~ire regretabila care lezeaza sentlmentul istoric - indica mentinerea nelinifitii.

- 50-

Protestantul se ana 'intr-o stare de neajutorare pe care ar putea-o dispretui ~i omul natural. Constiinta produsa de iluminism nu se sinehise~te de asia', cl~r cauta eu seninatate 'in aIta parte ceea ce s-a pierdut in Europa. 8'int cautate acele forme intuitive, aeele imagini care pot lini~ti ini11'4:1 mintea, descoperindu-se ~i astfel comorile orientului. In sine, demersul nu este reprobabiL Nimeni nu i-a impiedicat pe rom ani sa importe in impunatoare ('antHati cultele asiatice. Daea popoarele germanice nu s-ar fi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis strain, ele 1-ar fi putut cu u~urinta repudia in momentul 'in care legiunile romane i~i pierdusera prestigiuL Cre~tinismul E'-B mentinut pentru ca a corespuns modelului arhetipal existent. De-a lungul timpului 'insa, transformarile suferite de cre~tinism I-at £i uimiit peintemeitorul sau, daca ar £i putut sa Ie cunoasca: specificul cre~tinismu7 lui negrilor sau al indienilor ill: putea preocupa, de asemenea, reflexia istorica. De ce n-ar asimila ~i occidentul formele orientale? Romanii mergeau la Eleusis, Samotrache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar parea ca Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~c8.ri turistice de acest gen. Zeii Greciei si ai Romei au murit de· aceeasi boat"! ca si simbolurii~ noastre erestine : atunci ca si astazi oam~nii au descoperit vidul di~ spatele zeilor. in: schimb zeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsumata, Numele lor era rar ~i ininteligibil iar faptele lor 'inconjurate de 0 obscuritate promitatoare, ceea ce Ie deosebea radical de uzata chronique scandaleuse a Olimpului. Neintelese, simbolurile asiatice nu s-au banalizat a~a cum s-a intimplat cu vechile simboluri autohtone. Fap~ tul ca preluania noului a fost tot aUt de necritica precum abandonarea vechiului nu s-a transformat atunci 'intr-o problema .. Este diferita astazi situatia ? Vom putea oare imbraea asemeni unei haine noi, simboluri gata £acute, ~rescute pe un teren exotic, aEiptate cu s'inge strain, VOl' bite intr-o limba strain a ? Un cersetor care se ascunde 'in haine regale, un rege care s~ deghizeaza ca cer~etor? Fa.ra indoiala, este eu putinta. Sau exist a 'in noi 0 porunca

- 51-

Mult mai profitabil mi se p::lre.. Noi sintem mo~tenitorii legali ai simbolisticii 'Cre~tine.rltuala 5e lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a 5e feri de rama~itele jalnice ale unui mare trecut.care astazi se nume:'?te "biserica" protestant.1 asuma un destin.ce ne interzice mascarada si ne indeamna sa "'1etesem . Aeeasta dezvoltare are 0 consecventa interna. doi". Dadi incercaml sa ne acoperim goliciunea eu somptuoase vestminte <orientale. Mai rau inca : vidul este umplut cu idei sociale s. sa recunoa:'?tem deschis sarada spirituala produsa de pierderea simbolurilor.ti abate mintea de 1a bunurile lumii.In spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatele fiecarui sarae. Ea nu este neintemeiata caci aeolo unde Dumpezeu se aiEi foarte aproape perieolul este foarte mare. atund ne tradam propria istorie. Dupa ce ne-am injosit. Cine ~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate multumi eu surogate este astazi intr-o situatie ~i mai dificila: in fata sa 5e casca haul neantului pe eare-l evitam eu teama. singuri vestmintul ?' Sint convins ca saracirea continua a simbolistieii are un sens. in virtutea acestui fapt. 0 relatie semnificativa cu con~tiinta in continua dezvoltare.i.i de orice .. reeunoa~terea saraciei spirituale este periciJloasa 'Cad cine este sarae dore~te iar cinedon~~tei:.. a~a cum procedeaza teosofii. precum :. in loc de a ne crede detinEitorii unor bunuri ai carol' fno~tenitori legali nu sintem in nid un caz. A~a cum in cre~tinism elogiul saraciei lume:. tot astfel saracia spi. eu aite cuvinte. ·ceea ce arata ca teama este inca mai convingc'i:oare. Un proverb elvetian 0 spune categoric: . nu mai putem poza apoi ca regi indieni de opereta.52- .. caracterizate in totalitate de in:>onsistenta spirituala. Cel care nu se multume~te eu acest savantlic pretentios se vede silit sa apeleze cu toata seriozitatea la a~a-numita sa incredere in Dumnezeu. transfofmindu-ne in cer~etori.. S-a pierdut tot ceea ee nu a eonstituit obiectul gindirii ~i nu a avut. Am lasat sa se ruineze casa pe care ne-au cladit-o parintii no~tri ~i il1cercam acum sa patrundem prin efractie in palatele orientale necunoseute parintilor no~tri.i politiee absurde. pe care ins a intr-un fel am tradat-o.

Intreaga aceasta posesie se liehefiaza $i nu putini au. ~ Aeeasta saracie am mo~tenit-o de la parirltii nO$tri. Interesindu-ma. Situatia nu se va ameli~ ora nici in fata microcosmosului dezvaluit de fizica matematica. Sintem irevoeabil eonvin$i ea niei eel mai nou. Odata..ceva interesant. am a~~ teptat eu rabdare pina eind instruirea a ajuns la pasajul respectiv.i are valoare iar miinile obasesc sa se tot intinda cad bogatie exista pre~ tutindeni unde ajunge privirea. Dintre ace9tia: din urma se recruteaza acei bolnavi tematori care i~i i.nchjp]li~ ca au a misiune profetica. Ca~ tehismul m-a plietisit ingrozitor.te In sqflet tensiunea iar diIll -:·53- . Cad prin divizarea· artificia1a a intelepciunii In adev~rata $i falsa sena9.imparte intelepciunea in buna ~i rea. Cind ora mult a~teptata a sosit. dar asta nu m-a ajutat sa depa$ese plictiseala care ma euprindea ori de dte ori auzeam vorbarie religioasa. 1mi amintese inea bine de invatatura in vederea confirmarii pe eare am primit-o de la propri1. pentru a se intoaree la sine~ aeolo unde in lumina reee a eon~tiintei golieiunea lumii se intinde pin a la a~tri. in 'timp ee easa noastra spirituala S-a naruit. Asemeni copiilor intindem miinile spre aceste comari $i ne inchipuim ca am $i intrat in pasesia lor. tatal meUi mi-a spus : "Pasajul aeesta il sarim pentruea eu insumi nu inteleg nimie din el". Dar ceea ce posedi'ii:n nu rn)8. fost ucenicii vrajitori care s-au inecat in cele din urrria' in apele pe care chiar ei Ie-au invocat. pe dnd 1'08foiam mieuta earte eatind .seduetie a exotismului. 9tim ca privirea ne va rataci disperata prin de$ertuI incomensurabilelor departari. eonstruit in America nu va putea descoperi empireul in spatele celor mai indepartate nebuloase. ~i mai puternic teleseop. I~ eele din urma dezgropam intelepciunea tuturor timpurilor $i popoarelor $i descoperim ca ceea ce este mai de pret a fost de mult spus in cea mai frumoasa limba. 1nteleetul nostru a realizat lueruri extraordinare. daca nu curriva nu cazusera dinainte prada nebuniei salvato are care . Am admirat sineeritatea tatalui meu.l1meu tata. am gasit un pasaj eare se referea 1a trlnitate.Astfel ultima m!ea speranta a fost ingropata.

Cel care vlseaza coboara In propriile sale profunzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa..te. Drumul sufletului.i spiritul a coborit din inaltul de foe.rituale. se instapine. a:.i 0 dependenta asemanatoare Ctl cele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in '1-.& cum Sophia 11 cauta pe Bythos.-ci un simbol viu pentru psihismul adine. Acesta i.7'it s-o faca. . asupra locului unde trona spiritul.aceasta 0 singuratate .. simpla sabie sau ciocan a1 olTJUlui. A. Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. conduce de aceea ~pe apa.i atinge apa care capata prin aceasta puteri 54 --"- . Daca mo.adevarata mostenire a unul protestantism trait consecvcnt pina 121 ca'pat . victima a ingimfarii luciferice.i poate asuma "patris potestas" asupra sufletu1ui nu ins8.tenirea noastra fireasca s-a risipit. Insa atunci cind spiritul se ingreune . Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un Inger cCoboara :. Cine :. parintele sufletu1ui. pentru a vorbi ca Heraclit.tund I-a cuprins panica ~i s-a trezit. nu mai -era foe ci apa. Un exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poate ilustra ideea.igasi tovara.se inscl~ie pe drumul sufletului care duce spre apa..i de viciu. Aceasta apcl nu este un mod de a vorbi metaforic... Un teolog protestant a visat adesea acela~i vis: $edea pe un povtrni$ iar declesubt se deschidea 0 vale adinca pe al carei fund se afla un lac intunecat.. spre acea oglinda intunecata dinlauntru1 !emEiului sau. ..i nu creator de lumi sp.za...apropie de apa.. se .. care-'li cauta tatal pierdut..i-a asumat starea saraciei spirituale -. Klages nu a vrut sa SPUil'i altceva iar reabilitarea spiritului de catre Scheler a fost destul de modesta' caci ambii au trait intr-o epoca in care spiritul nu se mai afla sus ci jos. EI $tia in vis ca pina in acel moment ceva H impiedica sa. atunci. atmosfera a devenit amenintiitoare iar 0 paUL de vint a inere tit suprafata apei. De data aceasta s-a hota.. l el se transforma in apa iar intelectul. Apropiindu-se de maL S-Q intunecat dintr-o datil.i te1uricu1 inte1e2t.

Este nevoie ca omul sa coboare la apa pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. -55 - . dedt ceea ee scrie in carti sau constituie')biectul discutiilor. pneuma.piritului care trece deasupra apei este insa amenintator ca urice lucru a earui cauza nu este eul· uman sau care ramine in afara cunoa~terii. !n vis vintul.:tenire a tatalui. "El vine la tine". pazita de balauri. care. asemeni acelui batrin din "Zarathustra" lui Nietzsche.:iapa a sufletului a coborit acel spirit )dinioara numai foc. El traieste din sine insu:. Batrinii tribului Elgonyi din Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator actiunea zeului noptii pe care:"r numeau "cel care produce frica".mintuitore. capac. 277-281. un Pan african care in ora fantomatica a amiezii da tircoale cintlnd in flautul trestiei ~i inspaiminta pastorii $i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nOli un Pastor. In imnul gnostic al sufletului. In eautarile sale. din tara Egiptului. Drumul apei. un numen care nu poate fi insufletit nid de a~teptarea umana nici de arbitrarul umJan.tomlui. atunci el devine fantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv.>iiintru slava crec:. Cad la natura. care merge intotdeauna in jos.l • *Vezi Thomasakten in Neutestamentliche Apokryphcn edit de Hennecke pp. un pastor al turmei care la vremea intunecoasa a noptH a calcat pe malul plin de trestii al apei din valea adinca a sufletului. acea lume avida ~i beata de placerile carnii. * fiul este trimis decatre parintii sai sa caute perla: pierduta din coroana tatalui-rege. \lea 0 pala de vint rece care-ti produce flOd sau alearga fluierind in cercuri largi prin iarba inalta" . imi spuneau ei. se retrage in padure pentru a mormai impreuna cu un. Ea se afla De fundtil unei iintini adinci. trebuie pareurs de eel care vrea sa recupereze comoara. Astfel este indicata 0 prezenta invizibili'i. 0 lume a bogatiilor de natura fizica ~i spirituala. este eel care bate unde ii e voia. Cind insa apare spontan. pretioasa mo:. obosit de oameni. ) . Suflul :. stinca :.:i infiorind pe omul pentru care spintul no este altceva dedt ce ered oamenii despre el sau fac din el.

29.. or Q pipe is bursting.din izvor a fast acela care a devenit simbol a1 mintuitorului. De· aceea visu1 teo1ogului spune foarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectul spiritului viu asemanator minunii tamaduirii in lacul din Bethseda. Autorul era uimit de visele . or water-closet is overfLowing.. e1 se scufunda in adincimea intunecoasa a fintinii. Acest imn atribuit Iui Bardesan provine dintr-o epodi asemaniHoare in mai multe privinte epocH noastre. un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apa inseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care a devenit incon:.fiul uita de sine ~i de datoria sa f?i se pierde in orgia plikerilor lumii egiptene pin a cind 0 scrisoare a tatalui Ii amintef?te de misiunea sa. 3'15..levatus de profunda" * .tiinta inferioara.: "Almost every time I dream it is about \vater. pe al cdrei fund va gasi perla oferita in cele din urma zeitatii supreme.ia:. or I am trying to get out of water.. motiv pentru care a fast adesea denumit "subcon:.l. or I am having aa bath and the tube is about to overfLow" etc. either 1 am having a bath. Apa ~ste "spiritu1 vaii".iar pe:..tepta. de multe ori cu sensul peiorativ de con:.tientului.tient". Pe cind sedam aceste rinduri am primit din Vancouver 0 scrisoare de 1a un necunoscut. Omenirea cauta :.. Ajuns la apa. xxi col. dragonul de apa a1 lui Tao.tient..tientul care se aHa intr-un fel sub con~tiinta. or I see an acquaintance about to sink into water.tele. ** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d<::apii: san fae baie sau refuleaza we-ul sau se sparge 0 teavii sau c. a carlii naturaeste asemaditoare apei.. Confessionum libri. or my home has drifted down to the water edge. XIII. - 56 ~ . Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l * Augustinus. ** Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:. Lacul din vale este incon:.sale in care intotdeauna era yorba de apB.asa mea ajunge pe malul unei ape sau vad un eunoscut pe punctul de a 5e ineea sau ineerc sa ies din apa sau in timp ce sint in baie <eada este tocmai pe punctul de a se revarsa.

?chiulare fli prin acestea stapinui spatiului inconjurator.?ide aceea un refugin pentru eei tematori care nu doresc sa "devina". 0 e1iberare din inehisoarea teluricului :. Tot ce vine de jos este dubios.intotdeauna urcarea. ratlnd insa bunul vizat.. ne oiera cuno~tin~e despre esenta intima a unei :lIte vieti. Enuntul visatorului se love~te de rezistente puternice din partea eon~tiintei pentru care "spiritul" poate :fl doar ceva aflat in inalt. El vorbe'ite atlt de des de ea incH nu e cu putintA sa nu S2 intrebe despre natura propriei ascensiuni spi- . 0 plutire peste adineuri. In aparenta "spiritul" vIne lntotdeauna de sus. Dar priveli§tea nu ..?ial activitatii mu:. pe care eel intelept Ie evita. mentine echilibrul vital fara mijloace de simt ~i care. prin intermediul misterioasei intropatii. i se impune necesitatea coboririi in adincuri intuneeoase co. In acest SenS el este rituale. El mergea pe 0 strada care aparent eondueea La poalele muntelui unde incepea ureu§ul.gaunti intuneeato. in sistemul nervos numit inca de cei vechi simpatic care. singe $i setea de singe. putind-o chiar influenta profund.0 vo. adinea pe ar carei fund curgea 0 apa subpaminteana. Pentru aceasta concePtie spiritul inseamna Ebertatea suprema. un alt teolog '" a visat ca privea la un fel de castel al Gralului aj1at pe un munte. • Faptul di este din nou visul unui teolog nu trebuie sa mire tocmai pentru ca preotul S2 ocupa din motive profesionale ell problema ascensiunii. o conditie indispensabila a aseensiunii. condamnabil. aecesibil marii indrazneli necenzurate de intelepciune. palpabila. AsUel. Cind s-a apropicd de munte a descoperit. care tinde spre inalturi luminoase.57- . mirosul fli corporalitatea pasionala.i-a faeut aparitia iar visatorul s-a trezit. spre mare a sa dezamo. Incon~tientul este acea dimensiune a psihicului ce coboara dins pre luminoz1taiea con~tiintei clare spiritual '?i moral pina. spre deosebire de sistemul cerebro-spinal. Apa Iflsa cste teiurica. A coborit pe 0 poteea abrupta in adinc $i apot S-Q ciitarat eu tlijicultate pe ceUilalt mal.gire co. era despartit de munte de 0 pro.pastie . intretinatorul percep~iei :. In adincuri pindesc pericole. $i in acest cal': visatorului.

Cine se indreapta spre sine insu'1i risca sa se intilneasca eu sine insu~i. 0 proba care-i sperie pe eei mai multi caci intilnireacu sine insu~i face parte dintre acele Iucruri neplafute pe care Ie evitam atita timp. primul ca pe ceva interior. De obieei incon~tientultrece drept un fel de intimftate inchisa. Ac~as~a problema este extrem de dWcila caci ea nu numrcn ca anga- tion mystique. incon~tientul fiind ~i el inteles exclusiv ca incon~tientul meu. Ultima traie~te totul ca eeva exterior. ea reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea.maSCa nClastra de actori. argumente ~l mC. ca locul de origine al tuturor gindurilor rele. Aceasta este prima proba' de curaj ceruta de drumul spre interior. cit I:utem~ proieeta in exterior tot ceea ce este negatlv. minia cea repede ~islabir:iunea simturilor. ceea ce Biblia desemna prin euvintul "inima". Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arata adevaratul chip . De aceea se considera ca ::lcela care coboara in ineon~tient cade in marginirea lmperativa a subiectivitatii egocentrice. Ea nu poate fiindepartata prin.. atunci abia am rezolvat 0 mica parte a sarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personaL Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~i vrea de aceea Sa participe intr-o forma saualta la viata ~nt~e: gului. acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii.! nu poate fi facuta inofensiva prin soflsme. printre altele. Cmd slntem in stare sa ne vedem propria umbra 4 ~i sa suportam cu'noa~terea ei. Aceasta pare a fi in esenta 0 functie a creieruluimare care separa totul ~i prive'1te partile in izolarea lor. In incaperile inimii locuiesc spiritele cele rele ale singelui. :wind aeces prin mijlocirea spatiului doar la eeea ce este superficial ~i exterior. Oglinda nu lingu~e~te. Cine prive~te in oglinda apei vede mai 'lntii propria-i imagine. A~a arata incon~tientul cind este privit dinspre con~tiinta. pentru ea il ascundem cu ajutorul personei 3 .un sistem coleetiv. coneeputa. baza propriu-zisa a oriearei parzclpaneaza in determinarile separatoare ale eului. in timp ce functia cerebro-spinalil cuImi- -58 - . fiind expusin Rc:easta infundatura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie adaposte~te lumea subterana a sufletului.

sus ~i jos. nu exista interior ~i exterior. Este lumea apei in care plute~te tot ceea ce este viu. 0 poarta Umbra este desigur 0 trecatoare strimta. cad dincolo de poarta se ana in mod sLlrprinzator a 1ntindere fara margini. rugaciunea . De aceea ramine destul spatiu pentru incon. Trebuie sa ne marturisim ca eXlsta probleme pe care nu Ie putem rezolva cu mijloace oroprii.loa9te omul pe sine insu~i ?Experienta ne spune ca des~ul de putin. Cind a fos. Reactia necesara .nu Ie Hisam sa ajunga la expresie.~eniriipentru care exista 0 solutie eterna.:.. Naturile puternice ~.iaealo. o asemenea marturisire are avantajul sinceriHitii.jeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te toto data de neputinta ~i de neajutorarea sa. Vem acorda poate atentie vise10r care· apar in astfel de momente saU vom reflecta asupra trairilor pe care Ie avem acum.. de 0 nemaiauzita nedeterminare. unde ~ 59 =- . dupa cit se pare. a carei dureroasa ingustime nu poate fievitati:i de eel care coboara in fintina adinca. ingusta.. in absenta careia omenirea a1' Ii oierit de mult. Dupa cum se ~tie. aici :.i. cu aite euvinte slntem acum dispu~i sa acordam credit unei intuitU sau sa percepem ginduri pe care mai inainte '. 1ntilnirea eu sine insu~i inseamna mai intii intilnirea eu propria umbra .:.-ar p8tea face daca s-ar cunoa~te aeeasta posibilitate... unde. D:lr in ce masura se eU. bine :. facut tot eeea ee putea fi faLeutmai ramine doar ee . Numai in conditiile unei asemenea atitudini pot Ii trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala:. al meu '9i a1 tau.luiesc in intimitatea naturE umane. cL1no~tinta cu noi in~ine pentru a 9ti cine sintem. taind nodul gordian in loc de a-I desface.tient..i ceruta a incon~tientului colectiv se exprima in reprezentari arhetipale. caci neajutorarea slEibieiunea constituie trihrea ~i problema eterna a G. al adevarului ~i al realismului. Trebuie sa facem. punind astfel baza pentru <) reaetie compensatorie din partea incon9tientului colectiv.i rau. 1nsa mai devreme saumai tirziu datoriile trehuie platite.nu agreeaza aceasta aIuzie ~i-~i inventeaza un dincolo de bine ~i de rau eroic.sau mai curind ar trebui sa Ie numim slabe ? -.cere 0 atitudine foarte asemanatoare 9i are din acest motiv un efect eorespunzator.

a$a-numitul Loco Tenente Gobernador mi-a spus odata: "Americanii a1"trebuisa inceteze de a ne mai tulbura religia. unde il traiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu. Spre deosebire de habitudinile con~tii~tei meIe pentru care eu sint mereu subiectul care are obiede. reprezentarile colective. desfacerea vrajii. "Pierdut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivita pentru a caracteriza aceasta stare. Toate eforturile umanitatii s-au indreptat in directia consolidarii con~tiintei.)ovaielnice. De aceea primitivii se feresc de afectele necontrolate : sub imperiul lor con~tiinta dispare. devine incon~tient de sine insu~i. De aceea trebuie sa ~tim cine sintem. inchis. Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vecIli au devenit mai tirziu fundamentele bisericii. Conducatorul religios alTaospueblo. ci obiectivitatea identica cu lumea si deschisn lumii. Cu u~urinta poate fi inecata de 'In val al incon~tientului ~i atunci primitivul uita cine este ~i face lucruri in care nu se mai recunoa~te.. Acest sine este lumea sau 0 lume. unde eul nu este distinct de acesta ~i acela. Inca infantila. ele constituiau zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului. dogmele. ea abia s-a desprins din apele originare. propitiatiuni. purificare $i producere analogica.incepe domeniul "simpaticului". a evenimentului favorabil.' caci daca aceasta -'60 - . aici eu sint obiectul tuturor subiedelor. aUt de aproape inca de aceasta pleroma. apararea de piaza rea. adica magica. ale a~a-numitelor "perils of the soul". Atunci apele cresc~i uria$e catastrofe' se abat asupra umanitatii. Acestui scop au fost subnrdonate riturile. suiletul a ceea ce este viu. De aceea at unci dnd simbolurile imbatrinesc.tiinti'i. I-a cunoscut instinctiv ~i care-l inspaiminta. De indata ce incon~tientul atinge pe cineva. Con~tienta sa este inca nesigura. sta pe picioare f. lata motivul pentru care ritul primitiv consta din alungarea spiritelor. Incon~tientul colectiv nu este un sistem personal. omul fiind inlocuit de un posedat. Acesta este pericoluI original' pe care omul primitiv. se prabu$esc ~i sidurile pe care ele se sprijina. acesta. daca ar putea fi vi'izuti'ide 0 conr. Aici sint aUt de strins legat de lume incH uitcu u~urinta cine sint in realitate.

se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatal nostru, sa se ridice pe eel', atunci in zeee ani americ,mii ~i intreaga lume VOl' trece prin momente grele; ntunci soarele nu va mai rasari." 'eu alte cuvinte va fi noapte, lumina con~tiintei se va stinge iar marea intunecata a incon~tientului va navali peste noi. Priilliitiva sau nu, omenirea se aila intotdeauna in fat a problemei acelor lucruri pe care Ie face ea insa~i dar nu Ie stapine~te. Pentru a aminti doar un exemplu : toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se 1narmeaza potrivit axiomei "Si vis pacem, para bellum". Omenirea nu poate ,nimie 1mpotriva umanitatii iar zeii, ca 1ntotdeauna, ii eonduc destinele. Astazi zeii sint numiti ~,factori'\ de la facere. Factorii stau in culisele teatrului lumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul C0n~tiintei 'sintem propriii no~tri stapini, in aparentu sintem factorii in~i~i. Dar daca pa~im pe poarta umbrei ne dam seama cu spaima ca sintem obiectele unor factori. A :;;ti aceasta este desigur neplacut, caei nimic nu dezamage~te mai mult dedt descoperirea propriei noastre neputinte. Exista chiar temei pentru 0 panica primitiXTfl in masura in care suprematia con:;;tiintei in care credem :;;ipe care 0 aparam cu anxietate, in realitate unul din secretele succeselor umane, este in mod periculos pusa sub semnul intrebarii. Dar intrucit ne~tiinta nU garanteaza seeuritatea, ci dimpotrivaspore~te insecuritatea, este preferabil, in pofida tuturor rezistentelor, sa ne cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema coreet formulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom "!ti atunci 'ca pericolul eel mai mare care ne ameninta provine din desconsider area reactiei psihice: De aceea, eei clarvazatori au inteles dintotdeauna ea conditiile istorice exterioare con~tituie intr-un fel doar prilejul pentru pericolele cu adevarat grave, adica pentru coneep1;iile social-politice eronate ce nu pot fi explicate ca urmari necesare ale conditiilor exterioare, ci ca decizii ale incon:;;tientului. Aceasta problematica este noua cad veacurilco anterioare credeau intr-o forma sau alta in zei. Afost nevoie de 0 saracire tara precedent a simbolisticli pentru

- 61-

a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetEpuri ale incon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i se acorda credit. Convingerea nu poate fi adusa dedt de 0 experienta cum este cea schitata in visul teologului ; doar atunci poate fi traita autonomia spiritului deasupra apelor. De dndstelele au cazut din cer iar simbo1urile noastre supreme au palit, in incon9tient se desfa~oara 0 viata secreta. De aceea avem astazi 0 psiho10gie ~ide aceea vorbim despre incon9tient. Toate acestea ar fi cu tOtU1 de prisos intr-o epoca ~i intr-o cultura care au simboluri. Cad e1e constituie spiritu1 de sus ~i atund spiritul se afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemenea cu1turi trairea sau cercetarea incon9tientului ar £i 0 stradanie inutila, ba chiar absurda cad incon9tientul lor nu este altceva dedt domnia lini9tita, netulburata a naturiL Incon9tientu1 nostru insa ascunde apa insufletitii, adica spirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tulburat. Ceru1 a devenit pentru noi spatiu cosmic pur flzic iar empireul divin, 0 amintire frumoasa. lnsa "inima noastra arde" 9i 0 nelini9te secreta macina l'adacinile eKistentei noastre. lmpreuna cu V6luspa ne putem intreba: Ce ma.i 90pte9te Wotan cu allui Mimir cap? Deja izvorul clocote~te-. * lndeletnicirea cu incon9tientul este pentru lloi 0 problema vitala. In joc se afla insa9i existenta noastra spirituala. Toti acei oameni care au facut experienta continuta in visul amintit ~tiu ca trebuie sa caute comoara in adincul apei, comoara pe care vor incerca s-o ridice la suprafata. lntrucit ei nu trebuie sa uite vreodata cine sint, ei nu trebuie in nid un caz sa-9i piarda con~tiinta. Locul lor va fi deci pe pamint; ei vor t.leveni - pentru a ramine consecventi comparatiei '- peseari 9i vor prinde cu pIasa sau eu undita ceea ce inoata in apa. $i chiar daca exista oameni care nu inteleg ceea ce fac pescarii, ace9tia nu se vor ingela niciodata asupra sensului activitatii lor, cad simbolul me9te~ugului lor
in anul 1934.
* Die Edda,

p. 149. Acest pasaj a fost scris -

nota bene -

- 62-

'este cu dteva secole mai vechi dedt nepieritoarea poveste despre sfintul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar. Multi ramin la nivelul instinctual al acestei indeletnidri ~i ,atunci ei sint simple vidre, a~a cum ~tim de pilda din basmulvidrei allui Oscar A.H. Schmitz. * Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip, dar din spatele sau se ivesc adesea fiinte vii; Pe~tii ace~ti locuitori inofensivi ai adincurilor - sint inofensivi, insa pentru multi lacul este populat ~i de vietati de un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pescarului se prinde 0 ondina, un pe~te de sex femmin, pe jumatate om ** Ondinele sint fiinte fascinante : Pe juffili'itate-ltrage ea Pe jumatate cade el $i niciodata nu mai iu vazut. *** Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al unei fermecatoare fiinte feminine, denumita de noi anima. De asemenea, sirenele, meluzinele ****, dryadele, gratiile, ielele, lamiile ~isucubele ii pot seduce petineri, sorbindu-le viata. Moralistul va spune ca aceste iiguri sint prolectari ale unor stari suflete~ti caracterizate de dor ~i ale unor fantasme reprobabile. Nu putem sa nu acordam 0 anumiti'i indrepti'itire acestei afirmatii. Dar epuizeaza ea intregul adevar? Sint ordinele intr-adevi'tr doar Un produs al slEibiciunii morale? Dar n-au exist at astfel de fiinte din vremurile cele mai vechi, atunci dnd constiinta umana nasdnda era inca in intregime dependentii de natura? Spiritele padurii, cimpului ~i cursu-rilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei morale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura
aus dem Unbewuj3tem, p. 14 lii urm. aceasta vezi Paracelsus, De vita Zanga, editat de Adam von Bodenstein (1562) precum 9i comentariul meu in Pa* Marchen ** Pentru

*** Goethe, Der Fischer. Ballade. **** Vezi pentru aceasta imaginea initiatului in Liber 7nut.us din 1677 (ilustratia 13 din lucrarea lui lung Praxis der Psychop. 344). El pescuie9te 9i prinde 0 ondina. A sa soror therapie, mystica prinde cu navodul ei pasari simboluri pentru animus. Ideea de anima apare frecvent in literatura. secolu1ui XVI 'Ii XVII, 1a Ricl1ardus Vitus, A1drovandus 9i in comentariu1 1a Tractatus aures. Vezi 'Ii artico1u1 meu Das RCitseZ van Bolo£)rLQ.

:racelsus

als geistige

Erscheinung.

- 63-

s-s rafinat devenind intriga ~i autoamagire.64- . pe deasupra seamana unui spirit rau .in . "eu sclipiri multieolore". a unor depresiuni. Cuvi~tul german See1e (sullet) este prin intermediul furmei gotice saiwa16 inrudit indeaproape cu r. care inseamna "mobH". cfici nimie nu a fast aruncat in afara din suflet. Ea esteo fiinta care ne tachineaza. ceva asemanator unui fluture . nu sint mai putin periculoase. Cuvintul "proiectare" nu este de fapt potrivit. 0 intllnim tot aUt de des ca pe 0 ondina. de9iinvizibile. care ne taie drumu1 sub diferitechipuri ~i vestminte. ondina nu-~i abandoneaza natura sa po~na9a. a~a incH ciudata lor alura eroica este cloar partial caracteristica. Pe ce ne bazam atunei cind dam! acestei zine numek de anima? "Anima" inseamna totu9i suflet 9i desemneaza ceva minunat 9i nepieritor. adica. complidnd in mod dureros viata noastri sufleteasca.uvintul elin aioAos. extaze. populind lumea inconjuratoare.demult trecea drept 0 gratie stranie este numit astazi "fantasma erotica". care. ca 0 vrajitoare. Foarte mult din ceea ce noi astazi consideram a £i parte componenta a psihicului nostru se afla la primitiv in stare de proiectare. care ne joaca tot fe1ul de farse. Dar nu intotdeauna a fost astfe!. Ceea ce . Pe atunci con~tiinta era mult mal simpla iar domeniul ei ridicol de mic. aflindu-se 1a originea unor amagiri faste sau nefaste.temute. Chiar siin stare de introieetie rationala. apare sub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie. Uneori provoaca fascinatii care pot coneura CD cea mai puternica vraja sau stari de teama care nu sint depa~ite in intensitate nici de cele create de aparitia diavo1u1ui. care de drept nu poate fi proprie unui eontinut psihic. ci eomplexitatea sa pe care 0 eunoa~tem astazi se datoreaza unei serii de introiectii.· Vrajitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele e1 biiuturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magieo. Complexitatea sa a creseut proportional cu dezinsufletirea naturii. aiecte necontrolate etc. Nu trebuie sa uitam ea acest fel de Stiflet este 0 reprezentare dogmatica ce urmarea sa Indeparteze si sa fixeze ceva nelinistitor de autonom 8i de viu.

care beat zboara din Hoare in fIoare 5i traie~te din miere ~i iubire. DCXXX... cad in sine se inrude:.. - 65 . 35. omul ar fi stagnat din cauza pasiunii ~ sale celei mai mari .acum in Paradis Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calitaWe fructului oprit.i scli~ pirile sufletului. Cu viclenie :. ceea ce traie~t~ din sine' insu~i ~i produce viata : de aceea Dumnezeu a suflat peste Adam. racoros.iprostia sa nu al" ~ti ce sa faca intr-un Ierusalim ceresco * ** Hennecke (editor).ipropiti1t ell anumite binecuvintari care depa:. La Heraclit. cU scopul ca viata sa fie traita. A avea suflet reprezinta 0 cutezanta a vietii cad sufletul este un demon distribuitor de ~iata car~-:. p. Ca avocat foloseste 0 anumita rationalitate iar u~ anum it fel de moraiitate ii da binec~vintarea. a:.. . El convinge de lucruri incredibile pentru ca viata sa fie traita. in !ond. aD&dQmo~ «1)X1K6~ (omrJl psihic) este plasat in urma 1ui ~DSpCO.inertia * *.i amagire judiu~il sufletul determina materia cea inerta :. ceea ce face ca in interiorul dogmei sa fie amenintat Cll anumite pedepse :.. Sufletul 0ste viul din ~m. La Rochefoucauld. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilQr nebotezati este privat cel putin de cunoa~terea lui Dumnezeu... eXlsta suflete rele care trebuie arse perpetuu in iad. Ii este aproape focului" *.. jHaxime (separime). ~rr:ll8DflanK6~ (omul .elina qmxi1. pe <pllXll treapta cea mai inalta. sufletul este suflu vital magic (de aceea "anima") sau flacara.34. el intinde tot felul de curse \)nmlui pentru a-I determina sa ajunga pe pamint ~i sa ramina acolo. de foc ~i uscat. In tipologia gnostica.esc cu mult posibilul uman al meritului...spiritual) ~i. Un cuvint necanonic a1 Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape. Daci'i n-ar fi existat mobilitatea o. 21.. sufletul este....inedoritoare de viatE! sa traiasca.te strins cu "suflu ri'icoros" q:rOXSlU inseamna a sufla q)t)Xp6~ rece iar cpDXO<. Neutestamentliche Apokryphen.idedesubtu1 vietii umane.ijoaca jocul dracesc deasupra :.O~. p.inu ale omului car~ in slabiciunea :. La primitivi. Raiul si iadul sint destine ale suEletului :. a fiinta vie este 0 fiinta insufletita. pentru ca el sa traiasca.

Ea este ~arpele din paradisul omului nevinovat. Cu arhetipul animei pa~im in domeniul zeilor. Ea este viata dincolo de con~tiinta ce nu-i poate fi integrata fara re~t acesteia. $i intr-adevar lucrurile aEiastau In n. De~l S-3r parea ca.ionat. Anima este Un "factor" in sensul cel mai propri~l al cuvintului.~tientil necesara pentru a recunoa~te 0 perceptie . Minoritatea genelor femi'Jine pare a forma un caracter feminin care de obicei rilmine incon~tient datorita pozitiei sale inferioare. Aceasta reiese din faptul feminitatii sale.Anima nu este un suflet dogmatic. Ea nu poate fi facuta. Aceasta idee ni se impune de la sine daca ne dam sean::a 0 singura data 'de pregiHirea incon. ea nu este declt un arhetlp printre alteleEii de aceea nu caracterizeaza intreg incon~tientul. ci este Intotdeauna aprioriul dispozitiilor. adb3. ca exteriOl'.mascu-' lin. periculos. este foarte probabil feminin ~i pentru ea Don-eul este resimtit ca neapartinind eu1ui.66- . reactiilor. in acel domeniu pe care ~i I-a rezervat metafizica" Totce este atins de anima devine numinos. tntrueit anima vrea viat~. Ceea ce nu este eu.lmina in incon11tient. A. fiind doar un aspect al sau. ale spiritului primitiv. ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisfacator toate enunturile inconstientului. anima subsumeaza totalitatea vietH sufleteEiti incon~tiente. 0 animrl rationalis.nima Iurnizeaza cele mai puternice argumente impotriva Indeletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele 1110rale ~i descatu~eaza forte care ar fi trebuit sa r. magic. Viata care se alimenteaza din sine insa~i. masculinitatea este determinata doar de predominarea gene lor masculine asupra ce10r feminine. anima ne insufla viata. tabuat.asura in care viata n1. Fiecare sex contine in sine intr-o anu-mita masur1 sC'xul opus. im'lginea animei este proiectata de obicei asupra femei10r.1este' doar bine ci ~i rau. did viata psihica este in cea mai mare parte a ei ceva inconEitient ~i inconjoara con~tiinta din toate partile. Din punct de vedere biologic. . concept al filosofiei. In do- . impulsurilor ~~ia tot ce este spontaneitate psihica. plin de bune intentii. ale isto~iei limbii ~i religiei. adica necondi1. ea vrea atlt binele eit ~i rau1.

S-a gindit cineva vreodata ce soarta modesta a fost plasata intre stelele cere~ti in legend a Mariei? Viata fara sens ~i fara regula.. a se consulta bibliografia) ** BUder und Symbole Goldene Topf" (pen-· aus E. Ea nu este lipsita de profunzime caci tot ce este cu adevarat viu este insotit de un aer de eternitate. care nu se multume. aceste categorii nu exista. Paradoxul acestei perechi conceptuale nu a creat probleme nici primitivilor niei omului antichitatiL Anima este conservatoare ~i ramine in mod ferm ata$ata umanitatii celei vechi. Despre anima in lumea Biedermeier $i a romantismului ailam din tabloul viu pe care-l schi~eaza Aniela Jaffe **. anterior opozitiei descoperite mai t'rziu dintreestetica ~i etica.meniul zinelor. fiind mai sanatoase ~l neascunzind aceasta. uJtimul pe troiana Elena. autentica. nerotomachia" a lui Poliphilo * ~i "Faust" de Goetne au coborit adinc in antichitate.T. Anima este viata dincolo de orice categorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare 1?1 lauda. A fost nevoie de 0 indelungata prelucrare cre~tina pentru a arata ca binele nu este intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesar bun. De aceea ea apare adesea in haina istorica. AUt viata trupeasca cit ~i cea sufleteasca se descurca mult mai bine fara morala conventionala. Hoffmanns Marchen "Dcr . Visul Rena~terii.67- . 11 inspaiminta pe omul civilizat $i-1 * Vezi Linda Fierz-David. aratind preferinte deosebite pentru Grecia ~i Egipt. Celui care dore~te sa vada ce se intlmpla cind anima i~i face aparitia in societatea.A. "Hyp-. moderna. Nu dorim sa sporim mai mult numarul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente' oiera meditatiei noastre material suficient ~i 0 simbolistica spontana. Der Liebestraum poliphiio. Primul invoca pe regina Venus. A se compara pentru aceasta "clasicii'\ Rider Haggard ~i Pierre Benoit. KUAOU KuyaB6u care este un Anima crede in concept primitiv. Ii' recomand cu caldura cartea Private Life of Helen of Troy de Erskine.. tru Rider Haggard :.i Benoit. Regina cereasca ~i gisculita care a cazut in cursa vieW . pentru a gasi "Ie vrai mot de la situation".te eu propria-i bogatie.

aceasta f'tare se exprima prin crescinda nesiguranta a casatoriei. In eentrele civilizate.. care adesea ramine pentru restul vietii obiectul unui ata~ament afeetiv.tUor :. s-au aflat in afara cimpului saU psihic.ii aparea ca zeita gau eEl vrajitgare.mod logic 1a . ceea ce ~rata ca anima se afla eu precadere in 'stare de proiectare asupra celuilalt sex. Din pacate lucrurile nu stan astfel caci aceeasi a~ima poate aparea ~i ea Inger al luminii.. Omului antic anima . a inlocuit zeita prin regina cereasca ~i prin mama biserica. Daca sufletul ar fi fost doar intuneric. dimpotriva. Nu trebuie sa uitam niciodata ca tocmai in cazul animei este yorba de continuturi psihice care niciodata mai inaime nu au fast in posesia omului. extrem de daunatar sau dimpotriv9. ea psihoponlJ ~l conduce eatre sensul eel mai inalt. producind astfel relalii complicate magic. in calitate de proiectari. In multe tari din Europa au fast atinse. a:)a cum demonstreaza Faust. Ca.68- . ~i asta datorita faptului ca conflictul nu a mai putut fi suportat. Reaqia sa nu este nejustifieata caCl vlata este ae asemenea mama tuturor absurdit. omul naseut din ta~ina ~u ini3tin~tul sau animal sanatos se afla in lupta 'de la meeputun ell sufletul sau ~i eu demonia aeestuia.ci raportarea la anima eSfe 1a rindul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva pentru fortele spirituale ~i· morale ale barbatului. atunci eazul :11' fi fast simplu. dad nu depasite cote1e americane ale ratei divorturilor. benefic.1Dinealo de bine ~i rau" a lui Nietzsche.d~t~rn:ina sa s~ apere. 0 probEi extrem de dificila. care a dus in .confruntarea eu anima.itoare a mamei. 1a ap1rjtia psihologiei moderne. Omul medieval.i a oriearui tragism.'5. Lumea desimbolizatil a orotestantilor a dezvoltat mai intH un sentimentalism ~esanat~s' iar apoi oascutire a conflictului moral. punet . nu in ultimul rind datorita eonsecintelor salepatologice. De aeeea. inspirindu-i euraj pentru faptele cele nui 1ndraznete. intrucit. Pentru fiu. Daea confruntarea cu umbra reprezinta 0 probJ relativ u~oara. anima se ascunde in spate1e puterii cople:. Numita stare a eondus. care sub forma ei freudiana sustine ea baza tuturor tulburarilor este sexualitateCl.

Ea nu poate intelege schimbarile din lUmea ei ~i flU $tie ce atitudine sa adopte pentru a se readapta. caracteristice psihologiei incon~tientului. intelegerea Ie va fi ingreunata de gindirea somatofiziologica. unul din efectele pat\Jlogice ale unei diminuate adaptari a con~tiintei. actiOn111d viata noastra cea mai intima.. ca ~i acestea.i nernijlocit ideea de anima .ea der Vbertragung (Psihologia transferului. ci adesea ca slabiciunea 11oastra strict personala sau ca indrazneala noastra cea mai benefica. Cind un savant merituos in virsta de ~aptezeci de ani i~i parase. Tulburarea sexuala nu este in nici un caz cauza neplacerilor nevrotice..i sa se confrunte cu stari de lucruri complexe.. cu parul ro~u.. AUt in cazul umbrei cit ~i in cazul animei nu sint suficiente cuno~tintele conceptuale.te familia ~i se casatore..te cu 0 actrita de douazeci de ani.te la nimic.. biologice sau fiziologice.. * Cauza ~i efectul sint interschimbate. Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oameni de 0 anum ita inteligenta. Pina' nu de mult aceasta tirlar~ persoana ~r fi putut fi cu u..... Arhetipurile sint complexe traite care se manifesta destinal.. • Punctul Die Psychologie meu de vedere este expus pe larg in cartea l. precum ~i fenomenul animus l~ femei. A invata pe dinafara 0 lista de arhetipuri nu folose.. care crede ca poate exprima procesele psihice prin concepte intelectuale. ci.) .. Nici prin introlJatie sau transpunere nu Ie putem trai continutul. Daca sint in acela~i timp ~i medici... . Anima in nu ne mai apare ca zeita. Asa se manifestii la noi coplesitoarea forta demonica. atunci putem spune ca zeii au cerut 0 noua victima.. »Le penple porte le seeau d'un hiver qu'on n'explique pas({ suna..de vedere care nu face dedt sa accentueze C'onflictul existent.69 - .i relativa autonomie a acesteia. traducerea unei inscriptii coreene.. In schimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati mai mari tocmai pentru ca ei nu sint constrin. care este confruntata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata.i cultura care inteleg u~or ..urinta lichidata ca vrajitoare.

eonsiderindu-le pe primele satisfc1catoare pentru scopul urmarit. Aceasta este una din marile sareini ale' pro'cesului de integrare..Insa psihologia nu este niei biologie nid fiziologie nid orice aWl. Doar un travaliu dificil ne permite 53. Treptat se nasc zagazuri in calea puhoiului haosului. Nu am pretentia ca prin aceasta am exprimat 0 noua descoperire a psihologiei medicale.ta semnificatie. Ea este intr-adevar elan vital haotic. ~tiinta. tie cu natura ei irationala. cain spatele jocului crud cu destinul uman se ascunde un fel de intentie secreta ce pare a corespunde unei cunoa~teri superioare a legilor vietii. $i cu cit acest sens este mai bine cunoscut.ti *. . de zina. Numai eel care se confrunta eu anima are acces la aceasta chmensiune. pe care I-a insotit apoi in calatoriile sale. Reincarnarea Elenei din Troia a fost eliberata .70- .::are poate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui Platon. eeva asemanator unei ~tiinte secrete ~. in .lintI' un bordel din Tyr de catre inteleptul Simon Magus.inUmeilte eroina "Wisdom's Daughter" . Tocmai neailteptatul.au unei intelepciuni aseunse.voi referi aiei din nOu la autorii citati mai inainte. dar in acela~i timp este caracterizata de 0 ciuc1o. ci doar intelepciunea stra* Ma refer aici la exemple literare general aceesibi~e ~i nu 1a material clinic. Rider Haggard i:. Astfel se na~te un nou cosmos. haoticul neliniEititor contine un sens aelinc. Ma.. in surprinzatoare contradic·. sensul fiind inarmat eu forta sensului iar nonsensul eu forta nonsensului. cu atlt anima iEli pierde din caracterul constringator. Intentionat nu am mentionat de la inceput acest aspect caracteristic al animei pentru ca prima intilnire eu. regina din i\tlanjs a lui Benoit are eel putin 0 excelenta biblioteca. cad ceea ce are sens se separa de non-sens iar faptul ca sensu 1 Eli nonsensul nu mai sint ielentice slabe$te forta haosului. ** Am in vedere confruntarea eu eontinuturile in cons dentului in genere. ci tocmai ~tiinta despre suflet. Tabloul pe care I-am schitat pina acum despre anima nu este complet.ea nUClBila intelepciune nu te determina sa te ginde:. intelegem *".

71- . in orice arbitral'. ordine secreta. dar chiar sint unul ~i acela~i lucru atita timp cit sint intruchip ate de anima.veche ca din multimea experientelor vietH ia nastere . lege sev2ru. pentru care nu se potrive9te nici una din interpretarile traditionale. Daca el se confrunta cu anima. adica sa "postuleze" privitor li:tea existenta sensului ~i intentiei. Cadem) in abisurile cele mai adinci. Explicarea umana e~ueaza in rata acesteisituatii de viata turbulente. Omul ~i-a facut aparitia intr-o lume pe care D-O intelegea ~i de aceea a incercat s-o explice . Si daca lipsa de sens nu devine obiect al risului iar sens~l obiect al speculatiei. un sens mic 9i Un nons ens mic. Astfel anima ~i prin urmare viata sint lipsite de semnificatie pentru ca nu ofera explicatii. Caci in realitate nu dispunem de la inceput de 0 reflexie rece. Nu este yorba de 0 artificiaUi renunlui Schmaltz Ostliche Weisheit und WestZiche (Intelepciunea orientului ~i psihoterapie. oC'cidentala) ofera un bun exemplu pentru aceasta. * Carticica Psychotherapie . cum foarte bine spune Apuleius. cad orice actiune Se bazeaza pe contrarii. Insi'! de sint explicabilecaci in orice haos exista cosmos ~riin orice dezordine. atunci viata este banala totul are dimensiuni insig~ifiante. Este un moment de prabu~ire. In fond nimic nu are sens cuci atlta timp cft a lipsit omul ca fiinta ginditoare nimeni mi a explicat fenomenele. Sintem excedati de o traire haotica iar judecata cu toate categoriile sale se dovede~te neputincioasa. Exist~ atunci doa. Viata este lipsita ~i plina de sens. Pe:1tru a cunoa~te acest fapt este nevoie de capacitatea discriminatorie a intelectului uman care dizolva totul in judecaF antinomice. atunci haasul arbitrarului ii va da prilejul sa intrevada ordinea secreta... 9tiinta 9i filosofia nefiindu-ne de niciun folos iar invatatura religioasa traditionala ajutindu-ne doar intr-o mica masura. "ad instal' voluntariaemortis". Semnificatie are doar ininteligibilul. acea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului '~ Intelepciunea ~i lipsaintelepciunii nu numai ca apar la fiintele de felul zinei ca unul ~i acela~i lucru. De explicatii are nevoie doar acela care nu intelege.

..' forta termica inerenta materiei. silita. Ochiu1 vizionarului Ie prive:. EI e~te arhetipul sensului. numita de obicei mana .te de anumite matrite lingvistice care la 1'indul lor provin din imagini stravechi.niee.. Abia cind toate punetele de sprijin s-au prabu:.ifara a fi interpretata. Sa 1uam ca exemp1u cuvintul idee.indreptatire. <> • Metamorphoseos. forta a cre:. Putem a'Jorda aceasta problema in ce punet dorim. pre cum ~i caldura originara a 1C 15 P a iSm 0 u (fostoicilor sauheraclitianul cuI ve:. ideile ve~nice fii.isimplu. a~a cum anima este arhetipul victii pur :. Nu este vorba de 0 supunere ~i umilire voite. 240 (asemE'mator unei morti consimtite) . flogistonul.. Insa cum procedam pentru a conferi sens? De un de-l obtinem in ultima instanta? Formele conferirii de sens' sint categorii istorice 'ale carol' radac1ni coboara pina in antichitatea nebuloasa. ca noi sintem sursa sa ~i ca lumea poate exista :. ci de 0 de neinteles infringere totala.nd imagini originare care sala~luiesc tu U)TSpolJp(wiffi t07r<p (intr-un loc supraceresc) ca forme transcendente ve:. In treeut. Conferirea de sens se folose:. care intotdeauna trimit direct la fermecata lume primitiva. magica forta tamaduitoare.72- . EI trimite 1a conceptu1 platonician de d60C. incununata de teama panica a demoralizarii.it ~i cind nu mai exista speranta vreunei protectii se creeaza posibilitatea trairii unui arhetip care pina acum a stat'lscuns in lipsa de sens plina de semnificatie a animei... Sau sa luam conceptul de energie utilizat in explicare3 ])rocese10r fiiice.. care este foarte aproape de concepti a primitiva despre 0 forta vie de universala rdspindire.nic viu). Sensul ne apare ca fEnd ceva de data mai recenta deoarece consideram. Xl. fapt de care nu ne dam seama cu suficienta claritate.. pretutindeni vom ajunge la istoria limbii ~i a motivelor.tare voita la propriile capacWiti. infrumusetate moral.te ca "imagines et lares" sau ca imagini ale visului i'iiviziunilor revelatoare. ci de una naturala. aceea~i funetie a indeplinit-o foeul misterios a1 alchimi~tilor. 23.terii. p. nu far a 0 anumitffi.

Gindul era in mod esential revelatie. cu aite cuvinte. Gindul era obiect al perceptiei interioare. iar acesta este mai curind obiectul aceleia dedt subiectul ei.Nu vreau sa sporese in mod inutil numarul exemplelor. lVIa- li • Am mai amintit acest vis in studiul Zur Phiinomenologie des Geistes im Miirchen (Contributii la fenomenologia ~piritului in basm) :. Dar nici noi n-am atins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gindire preexistenta de care nu ne dam insa seama atita tinm dt De sprijinim pe simboluri traditionale sau.73- . vazut sau auzit. Tuturor Ie stau Ia baza in ultima instanta forme originare arhetipale al carol' caracter sensibil (AnsehDulichkeit) a Iuat na~tere intr-o epoca in care con9tiinta inca nu gindea ci doar percepea.i eclucatie) ca exemplu de vis "mare". . ci ceva impus sau eonvingator prin nemijIocita sa facticitate." In momentul respectiv s-a desc?~is U$a $i a intrat un barbat in virsta.i in Psychologie und Erziehung (Psihologie :.nur alb. Voi ilustra printr-un exemplu modul in care "ginde~te" incon~tientul. anmc'ind in acela$i timp 0 privire intrebatoare catre visator. fara un comentariu amanuntit. $tia ca este magicic. in intregime imbracat in negru.. In perioada in care a avut dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorul vis'" : Statea in fata u7J. ~'icesta tocmai vorbise indelung dar autorul visului n1L-$i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitia jinalCi: J}$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul mag-icianului negru. Gindirea precede eul con~tient primitiv.ui frumos Mrbat in virsta. exprim~t in limbajul visuIui. numai ca era imbracat in alb. nu descoperire. pre cum ~i illodul in care gase~te solutii. Este suficient sa ~tim ea nu exista conceptie sau idee importanta care sa nu aiba antecedente istorice. S-a adrcsat magicianului alb: J}Am nevoie de ajutorul tau((. atita timp dt tatal sau regele n-:1 mu1'it. foarte asemanator cu lYrimul.. nefiind gindit ci simtit ca un fe11omen. Este vorba de un tinar student 1a teologie pe care nu I-am cunoscut personal.

i * Pentru aceasta vezi motivul "batrinului rege" din alchimie (Psychologie und Alchemie. paragr. de indatil ce a auzit aceasta istarie a parnit in cautarea calului. Regele. un mare numar de morminte din timpuri veehi dintre care regele I-a ales pentru sine pe eel mai frumas. ~i anume in loeul unde au mai fost ingropate astfel de "dominante". Tara era guvernata de un rege biitrin care a simtit ca se apropie moartea $i care din acest motiv (/.gicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini$tit. exprima lips a de control a naturii pasion ale. Apoi magicianul negru _a inceput sa povesteascii : el vine dintr-o tara indepartaUi unde s-a intimplat ceva ciudat.inceput sa-$i caute un mormint.74- . l-a strabatut pina pe partea unde incepea din no". In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul visului: dominant este simbolul batrinului rege care-~i dore~te odihna eterna. aici fusese inmarmintata 0 fecioara. In acea tara exista. care. ilcolo a dat peste cheia paradisuLui $i nu $tie ce trebui2 sa faca cu ea in continuare. este Un inocent". Insa cind regele ajunge la sfiqitul vietii *. iarba. Acola a gasit calul pascind $i a descoperit ceva in lego. DnpCL muTte zile de mers pe urmele sale a ajuns La de$ert. . indepartat de oameni. 0 imagine a insingurarii spirituale ~i morale. Insa de indata ce osemintele care se aflau acola au fost scoase La lumina. adica intr-un tarim arid. atita timp cit via~a este reglata ~i exprimata de un principiu (prinij sau princeps) viabil. El. Potrivit legendei. a dat dispozitie ca marmintul sa fie deschis $i sa fie pregiitit pentru sine. inca in metafora platoniciana.) . 5 EI a ales mormintul animei care-~i doarme somnul de ffi0arte asemeni frumoasei din padurea adormita.tura cu care are nevaie de sfatul magicianului alb. eLe au prins viat6 $i s-au pref(icut intr-un cal negru care a fugd sprc de·· $ert unde. Insa acola se afla cheia paradisului. a disparut. magicianul negru.In acest moment tension at visatorul S-a trezi t. Cine il urmeaza ajunge in de~ert. ea i~i recapata viata ~i se transforma in ca10I eel negru. 491 ~i urm.

Dar ce inseamna paradisul? Desigur. unde drumul spre imparatia cereasca este aratat de animale ~i unde. ale maestrului ~i invatatorului de inalta clasa. Aceasta parte a visului este totodata 0 remarUj bila parafraza a Cuvintului Domnului editat ~i completat de Hunt ~i Grenfell. p. se spune : "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi im. In viziune cre~tina. edenul eu povietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rluri ale sale.elemente cvasinegative.Apocalipsei" care. '" Ceea ce urmeaza constituie 0 parafraza a ~arpelui din paradis care i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca. ale arhetipului spiritului care reprezinta sensul preexistent ascuns in haosul vietii. ca ~i edenul. Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia Insingur~reindividuatie sau evolutia spre sine 7. identificarea ofitica a ~arpelui cu soter-ul (salvatoI'.. a carol' relativitate in raport cu binele este sugerata de interschimbarea vestmintului. dupa cum se ~tie. Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tinaI' student la teologie! Din fericire el n-a observat ca in vis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a o£erit spre intelegere un mare secret. 25 :'Ii urm.. Aceasta inlantuire cauzala a prilejuit. apare structurat ca mandala. motiv pentru care el a fost numit de catre alchlmi~ti "stravechiul fiu al mamei". in admonitiune. aspccte ale barbatului batrin. Cei doi magicieni sint douB.pacat care a condus in cele din urma la mintuirea orneni1'ii de catre fiul Domnului. Lipsa de finalitate a unor ase111ul * Vezi ~i James. -75- .iva. Apocryphal New Testament.i calul negru corespund coboririi in adincul intuneC08 din iTfseleamintite anterior . El este tatal spfletului. mintuitor). magicianul negru este acela care gase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credinta ale visatorului. ciki voi sinteti ora~ul iar ora~ul este lIT\paratia". cheia care deschide calea individuatiei. Calul negru ~i magicianul negru sint ~ ceea ce reprezinta continut spiritual modern . 1nsa mandala reprezinta un simbol al individuatiei 6. care in mod surprinzator este mama sa fedoara. el este de asemenea ora~ul ceresc _al l. Magicianul negru r. Prin urmare.

te"..1 113.:ire este mai lung. ai. Din relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita 2.re nevoie de desaviqire iar eel eare-l ura:?. : "Care drum ~pre eelui eare-l iube~te pe Dumdesavin. Amintese ca exemplu parabola ispravnieului necredincios 8.. in alte eazuri ineon":' $tientul poate insista tot atit de ferm asupra ineompatibilitatii contrariilor. fapt ilustrat in modul eel mai clar de filosofia taoista.:te?" Raspunsul este urmanezeu sau torul: "Cel eare-l iubei.:tin. did eel eare-l ura. probabil ea raspul1s ('011. Cit de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~i a raului practiccita in orient 0 arata 0 interogatie indiana.76- . visul mi··a spus foarte multo El nu s-a pierdut. mie cel putin.i r:ooperDXCd eontrariilor morale este. De aeeea se poate spune ea visul presupune convingerile .te se gindei.apte reinearnari pina te. 113.menea evenimentepoate surprinde. .1 13. Eliberarea de eontramult rii presupune 0 nivelare valorica funetionala care con·· traziee sentimentul nostru erei. doar de trei. de eliberarea de contrarii care este indicata ea 0 posibilitate de solutie a eonflietelor.. un adevar natural.>temai el decit cel eare-l iube.:a' cum arata visul diseutat. ceva singular intrucit tendinta relativizarii contrariilor este una din trasaturile specifice ale inconi. Visul nostru nu constituie in aeeasta privint8.:i sa adaug ea nu ~tim cum a actionat visul asupra studentului dupa un timp mai indelungat ~i sa subliniez ca... Trebuie precizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurile de sensibilitate morala exacerb at a . In mod evident visul ineearea sa prezinte binele $1 raul in funetia lor comuna.propiere de ideile orientului. reeunoseut de Orient ea atare. De ee atita risipa ? La aeeasta trebuie totw.:tientul se sltueaZ8. De regula inconi. ehiar daca autorul sau nu I-a inteles. 13. de "nirdvandva" filosofiei hinduse.i dubiile specifice unei eon~tiinte teologlce de 113. De aUfel exista . Totu. pe 0 pozitie eompensatorie in raport eu atitudinea e011i.:te pe Dumnezeu a.:tiintei.tina anumite pasaje care se apropie de aeest punet de vedere.:tientului..i in traditia ere..flietul moral inca nerezolvat din sufletul ere~tin. eelui eare-l urai.

Prin trairea acestui arhetip modernul experimenteazEl modalitatea straveche a gindiriica activit ate autonoma al carei ooiect slntem..· Sensul sa~ apare. c:'lei acesta este stUul arhetipului spiritului.tile primitive. El este.observanta protestanta. al. El este iluminatul.tacire in intunecimile indepartarii de Dur'. este 0 marturisire involuntara. Orfeu. Poimandres ~i 'Inruditul cu aeesta Poimen a1 1ui Hermas ** constituie alte formulari ale aceleia~i experiente.tina concurenta fata de poimandres. Pentru Nietzsche. Hermes Trismegistos sau Thoth din literatura ermetiea. 360. In original.' in mod adeevat. un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei vieti ell lumina sensului. De alei provine limba hieratica din A$a gTait-a ZaTathus[. p. ale deere9tinarii 9i de aceea i-a aparut revelatorul . Freundin ! wurde Eins zu Zwei _ Und Zarathustra gieng an mir vorbei. prietena! unul a devenit doi . p16tzlich.lar Zarathustra m~-a treeut prin fat a * . 77 - . un psihopomp. Viata sa a fost 0 ra.. Este adevarat ea peniru e1 Dumnezeu era mort. versurile lui Nietzsche suna in felul urmator : Da. un spirit superior al unei epoci aproape homerice. Zarathustra este mai mult riecit 0 figura poetica. dintr-o data. dar demonul intelepdunii s-a transformat pentru el intr-un dub1u intrupat.1nezeu.>a cum spune : Atunci.Ta. invatatorul 'Ii maestrul. H Reitzsenstein considera Pastorul lui Hermas drept 0 scriere cre::.. exprimat ca opinia ~i voeea unui magician Intelept..iiluminatorul ea izvor vorbitor al sufletului sau. transformat in purtator ~i vestitor a1 propriei iluminari ~i extaz "dionisiace". ea ~i anima.. Magicianul este sinonim eu batrinul inte1ept care are relatii de filiatie directa cu figura 9amanuiLii din societa. a earui personifkare nu a putut fi evitata nid de iconoclastu1 Nietzsche( care I-a incarnat in Zarathustra. Daea numele de Lud• Sils-lVlaria lrl Lieder des Prinzen V ogelfrei. mult superior in toate privintele' eon~tijntei visatoru1ui. In pofida acestei limitari a \'a1abilitatii sale 1a un domeniu restrins visu1 isi demonstreaza' clar superioritatea..

adesea originea ~i semnificatia Ie este obscura. el ar fi foarte potrivit pentru acest arhetip. asemeni spiritualui la alchimi:. de:. acele up X 1. mijloace. datorita bogatiei lor. N-am putut oferi insa decit simple rationalizari abstracte. In dezvoltarile anterioare ami prezentat premisele psihologice generale necesare pentru ca ele sa fie experimentate.. Caracterul de adevarate simboluri deriva din lll. locuri.apar personificate in experienta nemijlocita.-ldenumesc arhetipuL batrinului intelept sau arhetipul sensuLui... Din 1: CL - 78 .. chiar daca. Asemeni tuturor arhetipurilor. ale inconf?tientului sint. Cele trei arhetipuri discutate pina acum . Ca f?i persoanele. Cititorul poate gasi 0 prezentare amanuntita a dualitatii "batrinului intelept" in eseul meu intitulat FenomenoLogia spiritului 'Tn basm. cad ceea ce corespunde eel mai bine naturii lor este plurivocitatea. cai tipice etc. indescriptibile. In plus. Acestea nu mai sint persoane ci situatii. In cursul acestui praces arhetipw'ile [ipar ca persoane ce actioneaza in vise f?i fantasme. Cine dore:. aceste arhetipuri sint adevarate simboluri care ~u pot fi interpretate nici ca () 11 !l s a (semne).ti. nici ca ale~ gorii.. De aceea m-am multumit s. ele sint paradaxale. bogatia aproape de necuprins a relatiilor. Mult mai sugestiva ar fi fost a descriere a pracesului af?a cum se manifesta in cxperienta nemijlocita. f?iacesta dre un aspect pozitiv f?iunulnegativ.icognoscibile. care fac cu neputinta formularile univace. din inepuizabilitatea lor. Judecata intelectuala caut§.. anima f?ibatrinul intelept . Procesul insu~i se desfa~aara in cadrul unui alt tip de arhetipuri pe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri ale transformarii (Wandlung).ultitudinea sensurilor.fer nu ar avea 0 indircatura peiorativa. Principiile fundamentale. din profunzimea. intotdeauna univocitatea f?i in felul acesta rateaza esentialul.i simbolurile acesteia sint mai ales traditionale.:are trece drept "senex et iuvenis simul".te sa-f?i faca 0 idee despre procesul sim· balic poate apela la seriile de imagini din alchimie de:. care simbolizeaza respectivul fel de transformare.3.umbra.

.antric *sau sistemul nervos mistic din uga cIlllieza. a inclividului angajat in proees sau a scopului de atlns. Dezvoltarea sa are de regula 0 structura enantiodromica.'11 ci..t.. Un exemplu pentru aceasta 11 constituie cunoscutul Schre:> * Avalon (Editor).i .i constituie un ritm 21 negarii . sau foarte diluat.. hlen *' Rousselle.i afirmarii.i intunericului.tigului. bogatia simbolica vanaza considerabil.i . Din punet de vedere temporal. adica sa produca fenomene de posedare. sa ajunga la deplina independenta.i vorba de pericole de mucava. adiea simbolic. . "'''' Dupa toate aparentele. sa se elibereze de controlul con:..tiintei:. in virtutea numinozitatii lor naturale 0 anumiUi autonomie. Bolnavul posed at de anima dore:..]he Serpent POWer. manifestindu-·se 1ntr-un singur vis sau intr-o singura traire. al pierderii . Seelische Fiihrung im lebenden Taoismus *** Bernoulli. Desigur.. seria de imagini a tarotului reprezinta vestigii ale arhetipurilor transformarii.iinitial totul este trait la nivelul imaginii. *** Procesul slmbolic este 0 traire in imagini $i a imaginii.ita. in general vorbind.aceva cu lorta. intinzindu-se pe luni sau ani. Ineeputul sau este aproape intotdeauna 0 infundatura sau aIta situatle eritiea. al luminil . Zur Symbolik geometrischer Figuren "lna Za- . procesul poate fi foarte concentrat. Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fascinatiei arhetiDurilor... asemeni textului I Ching...79- . ci de riscuri reale. In cazul in care exista 0 predispozitie psihotica se poate intimpla ca figurile arhetipale. nu este totu:.cultura orientului cele mai bUne exemple sint : sistemul ch~kren . ceea ce se intimpla mai ales atunci dnd' imaginil~ arhetipale nu sint con§tientizate.. functie de natura 8ituatiei initiale. care pot determina un destin. iluminarea sau eon. carora oricum Ie este proprie. Scopul sau este. De:. Bernoulli.te sa setransforme prin autocastrare intr-o femeienumita Maria sau se teme ca i se va impune a:.tiinta s:lperioara prin care situatia initiala este ridicata pe 0 trenpta mal inalta ~i clepa:. idee ce mi-a fost confirmata de 0 expunere lamuritoare aprofesorului R..

identificarile cu fii soarelui la populatiile '1aospueblo. llungsriten). De aceea in toate r. Ceea ce in psihoza se manifesta brutal. *. Un caz de acest tip a fost publicat la vremea sa de Nelken. i< * Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken. Metoda terapeutica a psihologiei complexe consta. - 80 . in nevroza ramine ascuns intr-un plan secund. Ca exemple pot fi date indentificarile retrospective ale australienilor cu stramo~ii perioadei a1cheringa. Aspectul patologic nu consta in existenta acestor reprezentari. apoteoza soarelui din misterul lui Isis la Apuleius etc. psihoterapie chiar petreptele cele mai primitive. sinteza care inseamn8. Madness and Folly. unde apare sub forma riturilor de reconst~tuire (Wieclerherste-. influentind nu mai putin viguros con~tiinta. ** Analytische Beobachtungen ilber Phantasien eines Schi- zophrenen. ci cunoa~te numeroase variatiuni ~i perturbari generate de abaterea con~tijntei de la baza instinctuala arhetipala. ci in fenomenul de disociere datorita caruia con~tiinta ilU mai poate controla incon~tientul. Este vorba de un proces sintetic pe care I-am denumit "procesul individuatiei".* Custance.:- . ~i nu de produse ale psihozei.latul'al al vietH prin care individul devine ceea ce a fost de la inceput. * Un aJt pacient ~i-a descris ~i comentat singur simptomele bfr-o carte. *** Amintesc aceste cazuri pentru ca exist~1 oameni care sustin ca arhetipurile sint propriile mele naluciri. De aici rezultEi n'2cesitatea sintezei celor doua pozitii.'3Zurile de disociere este necesara integrarea incon~tientului in con~tiinta. * Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologie a animei cu numeroase motive arhaice. Intrudt omul are con~tiinta. 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear. Acest proces corespunde de fapt cursului . Wisdom. ea descopera acelea~i figuri arhetipale care anima delirul psihoticilor. Cind analiza ajunge la iundalul con~tiintei.ber. Last not least. numeroase documente literar-istorice demonstreaza ca este vorba de forme ale imaginarului care se manifesta practic pretutindeni.

inrudite eu acele "representations collectives. um. Deoarece arhetipurile sint relativ autonome.~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbo* ** cUung. realizindu-se astfel nedeliberat definitia alchimidi a meditatiei : ~~colloquiumcum suo angelo bono". Lexicon alchemie (articolul meditatio) Lamuriri suplimentare in lucrarea mea Symbole der Wan- . anima ~i batrlnul intelept au fost reluate ~i tratate pe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale inccll'l. cunoa~terea singura nu ajuta ~i niei nu constituie prin ~ine o forta morala. Dimpotriva. ele nu pot fi integrate exclusiv rational... are 0 desfa~urare dramatica. El se exprima in simboluri onirice sau este insotit de asHel de simboluri. ca orice continut numinos. nu este sigur ca actul cunoa~terii va fi urmat de comportamentul eorespunzator.81- . In intervalul care s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri.'1 care sub forma motivelor mitologiee au intruchipat dmtotdeauna transformarile suflete. De abia in astfel de cazuri devine clay In ee masura vindecarea nevrozei este 0 problema morali"l. pe de aItEl parte. adica de 0 adevarata eonfruntare. tocmai in con~tientizarea dt mai deplina a continuturilor incOri~tiente constelate ~i.. * De obicei acest proces. Rulandus. care imbraea adesea forma dialogului. * * Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la mai multe exemple de arhetipuri. bra. dia1. cu multe peripetii.ti. Dar pentru ca omul civilizat este caracterizat de 0 mare disociabilitate si se foloseste de ea in mod constant cu scopul de a evit~ toate risc~lrile 120sibile. in sinteza acestora eu con~tiinta prin intermediul actului cognitiv. Le-am ales pe acelea care joaca rolul principal in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul de transform are psihica in cadrul caruia se manifesta.o·gul interior eu ingerul sau bun. ci au nevoie de un proeedeu dialectic.pe de 0 parte. trebuie sa anticipam manifesta lipsa de eficienta a cunoa~terii ~i in consecinta sa-i dam 0 utilizare adeevata. De regula.

i fenomenul religios. la perspectiva psihologiei compJ.i pentru di schiteaza .i in. cititorul va simti desigur nevoia unor completari care sa asigure 0 lJ1telegere deplina..-- .82- . iar procesul individuatiei. prelucrat. dar . apoi.ii cclnceptia lui Jung asupra fenomenu1ui religios. apJica1. "anima" .i ilustreaza prill.Simbolul t1'ansfo1'marii in litu1'ghie (1942/1954). cum ar fi "umbra". Fiind vorba doar de 0 schita a unei interpretari arh2t:pele a religiei.i "arhetipul sensului". la functia simbolului religios sau Ja urmarile saracirii simbolisticii religioase in lumea contemjJorana potfi intilnite in toate lucrarile mai importante dIe lui Jung.'1047\ Incercare de interpretare psihologica a dogmei trinitiijii (1942' 1948). ** COMENTARIILE $1 NOTELE TRADUCATORULU1 Ub exemplu de analiza arhetipala colecUl'. in 1951 (Psychologische Abhandlungen IX) ~i preluat in 1971 in volulnul IX al editiei operelor complete ("Halter Verlag). publicat mai intii in 1935 (Eranos-Jahrbuch).lor de religiilor continute in amplul eseu in volumul de fat a va contribui nu comprehensiuni adecvate a pUl1ctlllui * Aion Untersuchungen 2U1' Symbolgeschichte.tre a1 hetipuri . Referiri 1a re1atia dill. in relatia sa cu simbolistica alchimica.. CUbeI' Studiul Desp1'e Qrhetipu1'ile incon$tientului die Archetypen des kollektiven UnbewuBten).. dar mai ales in studiile: Psihologie $i religie (1942. precum .1 drhetipuri de prim ordin. ** Psychologie und Alchemie.. celelalte lucrari grupate in volumul XI al editiei Walter 5ub titlul generic al primului interpretare arhetipala a prezentat cititorului roman numai la asigurarea unei studiu~ Amplificarea element:.listica sinellli *.. a fost supus unei cercetari mai aprofundate..e mi$ca simultan in planul teoriei ~i in p1anul materialului empiric pe temeiul caruia a fost edificati"i sau asupra caruia S2 aplidi aceasta constituie 0 trasatura definitorie a gindirii jungiene. Faptu1 (Ie a .ex2 sau analitice asupra religiei. este important nu Dumai pentru ca prezinta ~i descrie amanuntit cite'.

\'ariatiunile de formulare nu ne VOl' impiedica. IX. Fortele incon~tiente pe care Ie are in vedere psihologu1 elvetian sint desigur arhetipurile. Jung i~i va preciza de la inceput atitudinea eu scopul de a-I preveni pe eei care err putea fi dezamagiti de reducerea figurii Iui Cristos la rangul de simbo1 a1 sine1ui: "Ci:titorii mei nu trebuie sa uite nici un moment ca nu urmaresc exprirnarea unei credinte sau elaborarea unoI' sc1'ie1'i en tendinta.area lui Jung de 0 pozitie partizana pro sau contra. In repetate rinduri Jung afirma ca zeii sint de fapt simboluri arhetipale.ilrhetipul sinelui -. divinul ~i clemonieul etc. 10. personificari ale fortelor suflete~ti profunde. in G. Religia. lucrarea dedicata analizei simDolurilor tinuia dintre cele mai impartante arhetipuri .. Desi insuficiente pentru a judeca orientarea activltatii unni cercetator. adica a omului care trateaza cu atentia cuvenita aeei factori eare-l influ~nteaza pe el ~i situatia sa' generala". aportul jungian la intelegerea religiei se va a1incenta p1'ecumpanitor din practica psihoterapeutu1ui: "Contribu~ia mea la problema religiei provine exclusiv . Editura Walter} Pentru a evita repetarile inutile. Chiar in textul studiului de fata intilnim 0 echivalare cxpre. In studiul p1'ogramatic psihologie $i reZigie. 2).sa a ze. AsHel. ci psihologia Iui homo religiosus. vol.Psiho20gia transferuZui (Psychologie del' Dbertragung. $i intrucit ele nu figu1'eaza in studiul pe eare-1 prefatam..W.. sa 1'8'gasim aceea~i idee in majoritatea lucrarilor jungiene carE.din expe-. XI. intr-o cunoscuta luerare de maturitate -. in necuno:.\V. vol. In Aion..de vedere jungian. Cum era ..fung define~te suceint religia ca .i la invalidarea etichetarii de "misti~ cism" care. Fata de diversele orientari din cadru1 psihologiei religiilor. dar :. abordeaza fenomenul religios. rienta mea praetica cu bolnavii cit ~i cu a~a-zi~ii oameni normali"(p. In eseul Wotan ideea cste re":' . lipsite de semnificatie.83- . situarea sa din perspectiva ohiectivitatii stiintifice.tinta de cauza. reprezentind in orice eaz idealul a carui realizare 0 urmarirn in opera. vam mai reda un singur pasaj care ilustreaza pregnant deta:. ]lrin referire la acele forte ale psihismului p1'ofund care sint arhetipurile. chiar luate in sine. punetul meu de plecare nu este credinta. Jung de clara fiitra eehivoc ca atitudinea sa in fata religiei este una de om de ~tiinta: "Int1'ucit sint medic ~i specialist in neurologie ~i psihiatrie. trebuie intelese. concept-ia 1ui Jung se individua1izeaza prin aceea ea vede escnta t1'airii 1'eligioase in raportarea la arhetip.tientului care-:.afirma medicul E'lvetian subestimind rolu1 uria~ei sale culturi umaniste .lor cu arhetlpunle (p. vom prezenta citeva dintre eele mai eoncludente aflate in alte luerari.i fac simtita· prezenta ~i a carol' desconsi?erare nu este lipsita de perico1".0 atenta luare in considerare a fort-elor incon:.. religiosul. ~VI).." (p.de G~teptat. vol. 1946) . (p. i se aplica perseverent. 208 in G. 6 in GesammeZte Werke.. ci incerc sa reflectez asupra modului in care con$ti~ inta moderna ar putea inte1ege anumite lueruri.. 23). sust-ine Jung. profesiunile de credinta nu sint.

(D. Teologul va consideret ca prin acesta este desemnata fiinta absolut metafiziea. CercetaUIl'UL\1j empiric nici nu-i treee prin minte 0 asemenea idee. aflam din studiul Interpretare mei trinitatii.. liHah. atotstiintei sau eternitatii etc... pentru a ilustra ideea de mai sus. (p. dupa eum se :. Zeus.W. visele ~i '1:ziunile de acest tip [ale totalitatii psihice] sint de fapt fascinante s1 impresionante si resimtite spontanca atare cl2 (~!Jnenil lipsiti de cuno:.tenite de la antichitatea greco-romana.. G.. XI).i finalitatea dogmei trinitatii: "din aceasta [necesitatea sufletului incon:. G.'l 0 veche definitie a Iui Dumnezeu.luahi cu simultana vizare polemica a teologiei :. Atributele divine ale atotputerniciei. p.i ere:. arl1etlpul Cd sin---l- ptome sau sindromuri" (p. a dogpului totalitatii. -177. nu spune nimie asupra insinelui sau. prin intermediul concepte10r mo:..serveasea drept formula mintuitoare a totalitatii pentru ~mfIetul aflat in transform area impusade epoca".tient] ~~a nascut cu ajutorul gindirii umane simbolul trinitar care era menit sa .tiinta.. "prin acestea este reprezentat Dumnezeu" (p. care i 5e pare inaeceptabila '?i vede in e10 simpla forma... ceea ce. nu va lipsi nid eredinta naiva CB.. Ultimul se. Tot aici este tratata :.m termenul de «Dumnezeu».i eel muIt motivul arhetipal care predetermina astfel de exprimari. a arhetipsihoZogict'i. Arhetipul simbolizat de imaginea lui Dumnezeu este'lrl1etjpul totalita~ii psihice .W. aUt afirmatia ca au 0 existenta in sine meta:hzica. IX. Jung citc~c1Z." (Psychologie und Religion.~on~tiinta a straturilor abisale ale sufletului: "Revelatia este 0 deschidere a profunzimilor sufletului omen ese. vol.W.i'opinia ca sint simple nascociri contraria. 209. acolo un de intUnim simboluri care trimit ]a totalitatea psihica.tina in totalitatea ei poate fi considerata un simbol rezult:u din prelucrarea treptata de catre con:. vol. .) Dogma creS. 2' In alt loe. DUD1nezeu poate insemna Jahve.zii intelectul".trairi1e. Ie considera enunturi care insotesc: ell' mai mica san mai mare regularitate. Pentru el. atunci r(>velatia nu poate fi altceva dedt izbucnirea inspre .84- .W. mandala (cercul) fiind unul din ~imbolurile geometrice ·ale sinelui.sine1e (das Selbst).. 331 G. 71.i iluminismului rudimentar: "Intrucit zeii sint indiscutabil personificari ale fortelor sufletesti. G. cit :. deci in primul rind 0 moda1itate psihologica. X) Jung nu va ezita sa analizeze din aceea~i perspeetiva :. conform careia "Dumn0zeu este un cere a1 carui centru se afla peste tot :. Shiva sau Huizilopochtli. Prin urmarE~.. lata un pasaj concludent din prefata scrisa de ginditorul elvetian pentru cartea iui V.W..tinismul. \\1hite God and the Unconsciounes (1952) : "Pentru a da un exemplu sa lu8. De aceea nu estede mirare ca intelectul naiv nu distinge imaginea traitii de Durn·· nezeu. G. de exprimare :-. 0 «manifestare».. 209.m Jung explica de ce sinele este simbolizat prin imaginea divinitiitii: faptul ar proveni din caracterul numinos (fD. Daca Dumnezeu este 0 intrucl1ipare arhetipala.scinant.tiinta. aC8paranl~" al totalltEitii psihice in calitate de arhetip : .tinte' psihologice.i a carui periferie nu este nicaieri". vol.. In Ai·. afla dincclo de :-..tie.

a cum adesea lasa sa se inteleaga texte1e jungiene. XI) Cu citeva pagini mai inainte JungariHase di triada siinbolizeaza procesul de desfa~urare al unitatii (Dumnezeu). liturghia este un rit care simbolizeaza pro'~esul psihic denumit de Jung individuatie: "iA~a cum pe treapta arhaica a viziunii lui Zosimos homunculus este transformat in pneuma ~i prin aceasta inaltat. tot astfel misterul eu-::inristiei transforma suflEtul omului empiric. ci este exprimata 0 realitate psihica. ale situatiilor ~i personajelor copilariei. care este doar 0 parte (!in sine' insu~i. bogata in consecinte.re apar transfigurate in zeitati. De asemenea.. daca acesta din urma este conceput.i :mume aceea care in mod empiric constatabil se afla la baza credirr~ . Insa teologia pllne pe acela:... 0 opinie.sint acelea C2. Desigur.port ontic. chi aI'. calificare pe care a consicleratcQ pe deplin indreptatita in cazu1 freudismului sau adlerianismuIUi..ului individuatiei: "Cind ~tiinta critica se men tine pe pozitia ca.85- . Jung vede in zeitati proiectari ale continuturilor incon~tientului. vol.arhetipurile . C. trebuie avut in vedere ca astfel nu se na~te un simp1u nimic. din punctul de vedere al teologiei diferentierHe subtile avansate de Jung sint lip site de importanta. 299. In acest cadru. diferenta. exprimata simbolic de Cristos.osebirea este. :. Neinsemnata la prima vedere.. De aceea.~e 1'eligiei nu-i va fi scapat frapanta asemanare intr~ viziunea lui Freud ~i cea a lui Jung asupra religiei.' In timp ce pentru Freud zeii sint proiectari ale continuturilor jncon~tientului personal.i nu ca suflet. liturghia poate fi denumWi rit al procesului individuatiel" (Vas Wandlungssymbol in der Messe. XI) Cititorului familiarizat cu interpretarile psihanalitice ". De~i cercetatoru1 elvetian a respins constant calificarea glrldirii sale drept psiho1ogism. Este adevarat ca pentru filosofie reducerea reprezentarilor religioase la vointa de putere (Adler) sau la instinctul sexual (Freud) difera de reducerea acelora:. ca spirit :. ci presupune. a:. in totalitatea sa. Sa com:emnam deocamdata ca situarea lui Jung pe pozitii1e unei consecvente psihologii abisa1e a religiei ii va aduce din parteD tC010gilor invinuirea de "psihologism". Ca ~i Freud.W. 0 adeziune sau 0 credinta nu presupun un alt fapt real dedt unul psihic.i plan toate interpretarile psihologice ale religiei ih masura in care acestea neaga existenta metafizica sau mai bine spus metapsihicii a lui Dumnezeu.i reprezentari la arhetip. pentru Jung continuturile incon~tentului colectiv . cum yom vedea. interpretarea 8:1'hetipa1a a religiei nu este psihologista. dc. Cel mai semnificativ in acest sens ni se pare pasajul conex interpretarii liturghiei ca un simbol a1 procc. nu reduce 0 manifestare spirituala la ceva de aHa natura (sufleteasca). Pe dep1in con~tient de inrudirea dintre psihGlogism 9i ateism (considerat ~i el 0 pozitie extrema).. p..vol. inrudirea de atitudine dintre Freud si Jung nu implica identitatea. Jung a incercat sa demonstreze ca explicarea arhetipalii a religiei nu-i rape~te orice su.

a. simbolurile arhetipale. Din punct de vedere psihic. Desigur este 0 comprehensiune fata de credinta: "Pentru intel<?gerea religiosului existtl 2st. Pentru Jung funci.\V.::. Celalalt exces il reprezinta psiho1ogismul de nuant. Ca expresie sirnbolic5 a. Jung refuza sa dea vreun raspuns. .zi doar calea psihologiei .'tei sau ritualului. XI) Daca prin interpretarea religiei ca una din formele siml:olice de rnanifestare ale inconstientu1ui colectiv Jung se inscrie in orientarea iluminista. lata de ce este deosebit de important .. pe care Ie considera inevitabile.mice iluzie. care desi recunoaste existenta psibica a lui JJumnezeu vede in ea 0 simpla iluzie in spatele careia se ascunde instinctul sexual sau vointa de putere. prin modul in care trateaza functia religiei e1 se detaseaza de unele excese ale iluminismului.. p.. p. ci una permanenta .religiei deriva din sorgintea ei arhetipala.sa Ii s'e' povesteasca copillor basme si legende iar adultilor sa li 5e 'tr'ansmita notiuni religioase. 'precum si alte perturbari ale vietii spirituale si sufletesti.ingura cale pentru europeanul unei lumi desacralizate de a intdege div'2r.aceea de a mijloci cornu0 nicarea dintre inconstientul colectiv si constiinta. ceea cc transforma intr-un adevarat sistem terapeutic. religiei nu-i revine doar 0 func-tie tranzitorie. destramarii. (Psychologie und Religion. Multe tulburari nevrotice se explica prin 'ilceea ca anurnite continuturi inconstiente care au fost conste)ate nu au putut patr'unde in constiinta din cauza lips(~i unor notiuni apereeptive. psihologia nu numai ca nu distruge religia. p." (Das Wandlungssymbol in der Messe. vol. cad despre credinta stiinta aUt poate afirma . vol.b . Aceste idei exprimate tot in studiul Psihologie ~i religie vizeaza in primul rind cartea lui Freud Vii.~Dupa cum se stie. ca . 93). A regasi puntea care uneste dogma cu cxperienta nemijlocita a arhetipurilor constituie fara indoiala 0 intreprindere dificila. aperceptia este imposibila in absenta unor TIotiuni preexistente.umentale cu ajutorul earora eontinuturile inconsti~nte ~int -86- .ca cste Un fen omen psihic.. 271. G. ci ca este . insa cercetarea simbolurilor naturale ale inconsti'entu1ui ne ofera materia1u1 de constructie necesar penL'u aceasta".W.i cadrcle stiintei. Toate acestea sint simboluri instr. Absenta simbolurilor arhetipale mijlocitoare genereaza nevroze sau chiar psihoze.'l.enta intr-un fel religia.posibila canalizarea energiei inconstientului colectiv spre con~tiinta. fac .torul unci iluzii (Zukunft einer Illusion). considerind ca acesta ar depa. Primul consta in contestarea oridirei existente lui Dumnezeu "pentru ca tronul lui Dumnczeu TIU a putut fi descoperit in sistemul galactic" (studiUl citat. printre care si relig. Pe aceeasi linie Jung sustine in aIt loc ef. metapsihica. G. 98.q freudiana sau ad1eriana. iluzie sortita. unor structuri psihice perene. XI) La intrebarea daca in spatele acestei realitati psihice se mal afla 0 alta realitate. Unul din cele mai semniflcative pasaje referitoare la functia terapeutica a simbolurilor arhetipale il intilnim in Aion: .iata de ce ma straduiesc sa retopes~ formele fixate istoric si sa Ie convertesc in aspecte ale experil"ntei nemijlocite.

87- .1decatile emise de Jung asupra functiei terape'ltice a religiei n1. al sChizofreniei. energia arhetipurilor. in aparenta lip site de temei. mandala apare freevent in vise. idiosincrasiile.1ie 0 inconsecventa in raport c1. In legat1.este tot atit de perena ca arhetipnrile.un adevarat tertium datur intre "psihologism" 9i "misticism" .constituie in vzzmnea 1ut Jung unul din principalele simbo1uri geometrice ale sinellli _ arhetipul totalitatii psihice. in sanscrita -..este cu putinta. se indrea'pta spre continuturi con9tiente neinsemnate 9i Ie ridica Intensitatea pina la nivele patologice. (p. lri lipsa lor.1l elvetian dn:pt "mistic". De-a lungul intregii activitati J1. aprecierea din aceea9i perspectiva arhetipala a functiei religiei i-a determinat pe reprezentantii unui iluminism extrem. dupa toate incliciile a fast inspaiminUitoare.iei religiei sint riguros circumscrise perspectivei psihologicc. ci 0 prelungin. IX.W" vol. sa-l eticheteze pe ginditor1. tniirea originara a arhetipului totalitatii.1aprecizari.in cazul anumitor stari conflictuale. Datorita lor. in 1:iziuni. arhetip integrator $i totaZiz'ator Care inglobeaza atit con$tiinta c1t $i incon$tientul. G. Daca interpretarea arhetipala a religiei i-a determinat pe teologi sa-l invinuiasca pe Jung de psil1ologism. Nevoia de simboluri arhetipale il determina pe europeanul a dir1.1interpretarea arhetipala privitoare la esenta religiei. in "fru111osu1corespondent sensibil al ideii trinitatii". al doilea rind. . Constelatia berbecului 2.dceea.1l religie s-a yzat sa Ie caute in religiile proaspete 9i exotice ale orient1. Psihiatrul 9i psihologul elvetan nU-9i depage9te nici un moment competentele pentru a se pronunta as1. 1. cie a stabili 9i mentine comunicarea dintre incon9tientul colectiv 9i con9tiinta . iar echi:ibrul psi·· hic al calugarului restabilit . precum.1it sa se explice neincetat pentru a demonstra ca pozitia sa nuantata daratit de incomoda . religios sau politic". reprezentarile hipocondriace sau perversitatile intelectuale. a eL Tocmai pentru ca religia este un simbol arhetipal. Formatiune grafted de mare complexitate in culturile traditionale asiatice. care se pot manifesta social. unde estc utilizata in praeticile rituale. lipsit de capacitatea de a intelege nuantele 9i clisocierea subtila 'a punctelor de vedere. sau. in fapt un eufemism menit a escamota acuzatia mult mai dura de ateisriJ. J1.1cat de religie.1l1.1pra rolul1. consideratiile jungiene as1. adesea considerabila.1i. Astfel se nasc fobiile 9i obsesiile.prelucrate de con~tiinta pentru a fi interpretate 9i integrate.1ra cu aceasta acuzatie se impun do1. a putut fi integrata in con9tiin~ii. functh pc care a are de indeplinit din punct de vedere psihic .1ng a treb1. 182.cere.1pra funcIn 1. In traducerea la care se refera aceste comentarii utilitatea psihidi a simbolurilor religioase este ilustrata prin cazul lui Niklaus yon FlUe. care. Mandala .1i social. 9i ideile tensinnate.1 constit1. poli·tic 9i ideologic j1. 2).

dezavantajoase. In a doua parte a creatiei sale. 3. De# in prezentul text 1L. este smboZizata de relatia dintre Faust $i Mefisto. dupa cum reiese din studiul Relatiile dintre eu 1)i incon1)tient. Ambele au in comun trasiituri importante care fac dificila diferentierea lor Msritrl mention ate aici $i intruchiparile cuZturale ale U. P. p. L1Lca. p. vol. si incon$tientului intr-un ansamblu functional. Indiuiduatia este procesul psihic care de obice: se decZan!5eaza spontan $i se desfii$oara incon$tient.W. este arhetip1l. S. Ca fatadii socialii. $i rmima un aZt arhetip tratat in studiul de fata. semnificativa atit pentru acceptia pe care i-o confera lung cit -5. Jung Cl considered sinele' (das Selbst) drept arhetipul cel mai important. 16. VII). . sediul arhetipurilor. i. in ansamblul operei lui Jung relatia u. cu incon$tientul personal ramine insujicient lamurita. Relatia dintre eu $i u. G.umbra. nu intotdeauiw pe deplin concordante $i univoce. incon$tientul personal (de sorginte ontogenetica) este diferit de incon$·tientlLl ('0lectlu (de sorginte fiZogenetica). anti crist. Frecventa aparifiei acestu s.1 totalitiitii psihice integrate. 7.ii individuale. 11-13. reiese ca prin acest termen Jung desemneaza latura negativa a personalitatii.nonim este 1'elatiu redusa. mai muZt ascundc decit dezvaluie personalitatea individulHi. f01'matia. Ca proces teleologic. titlul. este tratata ca arhetip. functia. suma insu$irilor ascunse. este 0 realUate secunda..de sugestiVii . EI po ate Ii insa $i provo cat de psihoterapie. reaZizarea arhetipul'ui sinelui care exista in fiecare ca posibiZtate. 6.~tiinta. l\/lefisto. a functiilor insuficient dezvoztate $I a contimliurilor incon$tientului personal" (Uber die Psychologie des Unbe'. prin esenta. 5. Citam in continuare una din definitiile 11.i pentru relatia sa cu incon. pre cum $i din opinia celorlalti despre el. car:. Functia psihicii a mandalelor este una de organizare. In calitate de fo1'matiune de compromis intre individ $i ci1'cumstantele sociale in care traieite.~tientul personal: "Prin umbra znteleg partea negativa a personalitatii. A se vedea $i nota nr.: diaueluZ. p. ordonare a continuturilor psihice. 1'olul individului.. Persona este. Or. nerecunoscutii $i neacceptatCi de con. 2. De aici $i denumirea care $i in traducere romaneasca ramine la fel.pre cum $i pe parcursul procesului psihoterapeutic. uizca?'a 1'ealizarea personalitatii psihice totale. 0 azta problema ramasii in suspensie este cea a relatiei dintre '11. i 8. 0 dimensiune colectiva a personalWit.vuBten. Din numeroasele referiri la Shatten. consta din numele. "Dominatele" reprezinta 0 aZta denumire folostta de Jung pentru a desemna arhetipurile. reprezinta 0 dimensiune a eului. 71. 4. integrarea con$tientului.

pentru a intelege ea psihologla este un' domeniu empiric 1?inu 0 teorie filosofica. Altes {!Us unit Neues dem Gebiet der innren Seelenkunde. revolutie initiata de Fechner~' 1?i\Yundt **. Lumea academica a avut nevoie de acea rcvolutie drastica in planul metodei.DESPRE ARHETIP CD 0 SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA De~icon~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja ca a existat cindva 0 psihologie neempirica. MateriaJismul in ascensiune de la sflr. totu~i asUizi atItudinea dominanta este asemanatoare acelei atitlJdini a trecutului care identifica psihologia eu 0 teorie asupra psihicului. Amintesc in acest sens daar cartea doctarului Justinus Kerner Vizio1WTa din prevorst (1846). Orientarea nou aparuta a unei ill'2todologii ~tiin* Elemente der Psychophysik.H. Schubert. ** Grundzuge der physiologischen Psychologie. -89 - .>itul seeolului al XIXlea nu a acordat vreo importanta faptuiui ca 0 existat cindva 0 "psihologie bazata pe expE. C.rienta" *** d'ireia ii datoram descrieri 'inea utile. *** De exemplu culegerea Dr.

ques: Nevroses et idees fixes. ramine cu totul in aer in absenta unei fenomenologii generale. ci ~i pre. Chiar Freud. de~i avem 0 alta imagine asupra lumii. intreaga psihologie medicala a trecut eu vederea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor. Orizontul deschis r'u a . ca ~i cind ar £i indispensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o emumita lumina pentru a exista. De asemenea.textul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-un perimetru mai largo Astfel. asociata metodei. Aceasta limitare a psihologiei a fost bine venita pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani iarastazi.pe care nu a impovarat-o cu prea multe premise teoretice ~i filosofice. a carui orientare empirica nu pDate fi pus a la indoiala. inclusa in fenomenologie. Se creeaza astfel llU nurnal ~vantajul unui "domeniu deliilllitat de lUcru". a~a incH s-a putut na~te impresia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinctelor. in loc de a fi.tifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descriptiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator se reflecta deja in Psihojizica lui Fechner. intr-o conditie sine qua non. a transformat teoria sa. 90 - L Etat mental des HystJri- . nu s-a tinut seama de faptul ca in domeniul nevrozelor Pierre Janet * a inceput. sa elaboreze 0 metodologie descriptiva. . Teoria joaca inca pretutindeni un rol mult prea mare. Ji'reud a fost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelor complexe in domeniul nevrozelor. a~a cum s-ar cuveni. Cu toate acestea. Rezultatele ei actuale sint psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de 'led ere ~tiintific in favoarea fenomenologiei.depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte f{ziologice fundamentale. situatia nu s-a schimbat radical.~ Insa deocamdata nu se poate afirma ca pllnctul de 'led ere fenomenologie a fost acceptat de toata lumea. Domeniul strict medical a fost depa~it de descrierea biografica a fenomenului sufletesc reprezntata de opera princlpala a fi• L'Automatisme psychologique. chiar inaintea Iui Freud. cum este de pilda cea freudiana.

observations SIll' -91- . care. ca prima incercare atotcuprinzatoare. fara ca prin aceasta sa inceteze de a fi ~tiintifica.de pur a mitologie. ~Sufietul nu se sfir$e~te acolo uncle inceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aHa natura. 0 ~tiinta experimentala se autoanuleaza daca isi traseaza domeniul in functiede Conceptele teoretice. din ignoranta. De la ace~ti' doi cercetatori am iDvatat sa inteleg esenta tulburarii psihice in cadrul i11tregului uman. cum este cel de "anima". insa abia indeletnicirea intensiva cu nevrozele ~i psihozele mi-a aratat ca.chiar mai rau . oricit de dezirabile ar f1 determinarile cantitative. Criticii nu cunosc fenome'nele in discutie. corpul 1)imembrele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. cad ele se afla in cea mai mare parte • Des Indes a la planide Mars 9i Nouvelles 'un cas de somnambulisme avec glosso/a/ie. in fiecare caz pe care-l abordam ~tiintific trebuie sa tinem in atentie totalitatea fenomenului sufletesc.losofului Theodore Flournoy.aceasta metoda presupune Iibertatea fat a de prejudecatile teoretice. lucrare::t cea mili importanta a lui William James Varieties of Religious Experience (1902). Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo uncle DU mai poate fi experimentaIa. 0 ~ntreaga grupa fenomenologica a primit un nume Prejudecatile mai sus numite provin. Cu alte cuvinte. lrnpotriva prejudecatii adesea exprimate ca ar fi yorba aid de 0 inventie teoretica sau . prezinta psihologia unei personalitati exceptionale. oricit de regretabil ar fi acest lucru. 1n88. metoda calitativ descriptiva este indispensabila. Psihologia medicala a· recunoscut ca faptele decisive sint extrem de complicate ~i ca pot fi surprinse doar printr-o descriere cazuistica.artropode". care reune~te toate vietuitoarele cu un schelet extern chitinos. Toate aceste consideratii sint indispensabile pentru tratarea unui concept empiric. 'trebuie sa subliniez ca "anima" este un concept pur empiric care nu urmare~te altceva dedt sa numeasca 0 grupa de fenomene inrudite sau analoge. Astfel. Acest concept nu realizeaza ~i nu inseamna mai mult dedt conceptul de . Am practicat ani de zile psihologia experimentala. * Pe aceea~i linie se inscrie.

special asupra samanismului cu reprezentarea sa celeste" (Eliade. este nu numai posibil. ci in fenomenul lumii 1n genere. ci se manifesta ~i reactioneazd la influent a provenind din toate domeniile exnerientei umane. istoria comparata a religiilor :. Cuno:. p. ** Istoricul vechii $tiinte a ndturii sau a vechii filosofii a naturii ~tie dt din sufletul ornului este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute . domenii de studiu. Suiletul cu care are de a face medicul nu tine seama de rnarginirea cuno~tjntelor sale. Contrar prejudecatii de generala raspindire ea ~)rincipala sursa a cunoa$terii omene$ti se afla in afara omului. ci pe reprezentarea \. tr41n domeniu al experientei general umane. ceea ce inseamna ca daca vrem sa intelegem "suJ'letul" trebuie sa includem lumea in ecuatia explicativa. insa abia 0 £enomenologie generala ii va putea deschide ochii pentru semnificatia cazului individual ~i a deformarii patologlce.. 331 urm. Desigur. The' Ideea of the Soul. p. in antichitate de Leucip $i Democrit nu s-a bazat pe ob·servarea proceselor atomice. * mitologie.:1 in istoria literaturii. ci ~i necesar sa delimitam. Esenta sa nu se manifesta doar in plai1 r-erwnal. acela se va descurca cu greu in problematica pe care 0 implica conceptul de anima. and Gillen.dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medica Ie. Dar ell dt fenomenele care 'confrunta pr. Le Chamanisme. instinctual sau social.92- . p. cunoscllte inca de Australia paleolitica drept atomi insufletiti "au pa. The Northern Tribes of Central Auvezi f!i Crawley.actica terapeutica slnt mai complexe.mitologica" a unor parti de infima marime. din motive practice.:tintele sale referitoare lapsihologia nevrozelor Ii vor u~ura intr-o anumita masura intelegerea. 87 'Ii . 80).. • Insist iit despre "epouse •• Spencer stralia. cu atit limitele ~i cunoa~terea trebuie sa fie mai largi.rticele infime animate. Cel care nu cunoa~te raspindirea universala ~i semnificatia motivului diadei (Syzygienmotiv) in psihologia primitivilor. in . ~i ca "nihil esse in intelectu. Totodati'i va trebui insa sa Ie insotim de constiinta limWirii. quod non antea fuerlt in sensu". cu totul remarcabila teorie a atomului emisa.

sa transformam procesul £izic in..93- . care vede in "suflet" 0 simpla p. avem motive suficiente de 8 . anima ~i spiritus. 1nsa de aceasta constatare ne desparte inca 0 distanta considerabila. Ipoteza materialista este prea indrazneata 9i depi'i:'. Dimpotriva.'1 produce piatra filosofali'i care trebuia sa constea din corpus.Ponderea proiecUirii este in rapt atit de mare inch nu vom £i niciodata in stare sa spun em cum arata 1n-sino1e lumii.isti~a a p1'oeeselor fizice 9i chimice.metafizica". direct sau indirect. a multime de fapte demonstreaza ca sufletul traduce procesul fizic int1'-o succesiune de imaginf in care cu g1'eu mai putem recunoa9te procesul abiectlv.eel putin ipotetic .Deocamdata trebuie sa ne multl1mim de bine de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaz~ Clcele imagini ~i forme care fac cu putinta cunoa~terea ob!ectului. de aceea trebuie sa ne deb31'aslim 9i de consecinta logica a presupozitiei medieva1e.drept un factor suigeneris. :. Incercarea alchimiei de . despre atomi ? o asUel de idee i9i are originea in a~a numHele reprezentari arhetipale. in procesu1 cunoa~terij.1 considera . a fost respinsa cu ironie ca tinind de domeniul imposibilului.proces psihic..i . Conform consensului general. care nu sint copE ale fel1omenelor fizice. Ipoteza materiallsta. ci produse o1'iginale ale factorului sufletesc. aceste forme slnt traGSmise pe calea traditiei. Dar cine ne garanteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 imagine "obiectiva" a lumii cit de cit satisfacatoare '? AI' _trebui ca procesul fizic sa fie de asemenea un proces psihic. De aceea nu exista temei pentru a eonsidera psihicul ca ceva secundal' sau ca epifenomenal. Singura constatare legitima din punctul de vedere a1 nivelului actual al cunoa9terii noastre este ea nu cunoa9tem inca esenta psihicului. nu a fast confirmata.. cad sintem constrin~i. 9i anume pina cind procesul sufletesc va putea fi reprodus in eprubeta. ceea ce ar insemna ca asti'izi mai vorbim inca despre atomi pentru ca.e9te ceea ce poate £i accesibil experientei prin prezumtie . Dimpotriva. am luat cunostinta de teoria atomica a Iui Democrit Dar de unde a afiat ~cesta sau eel care a vorbit primul' despre cele mai mid elemente constitutive.

Aceasta in primul rind pentru ca el apare. 49 ~i urm..con~tiintei.1 motivelor mitologice. co. caci premisele ei nu sint demonstrate. esential diferit de procesele fizico-chimice.suflet. InstabiJitatea.iplasmuiri imaginative asemanatoare sau identice. 0 realitate autonoma cu 0 natura enigmatica. 0 formula chimica. Lehrlncch del' ReZigionsgeschichte I. Incon~tientul este sursa ace lor influente determinante care. Nu ~tim in ce consta substantialitatea factorului sufJetesc. conform experientei efective. pentru incon~tient. care constituie 0 conditie a priori pentru con~tiinta ~i continuturile ei. adica pentru eontinutudied. adica a materiei. superficialitatea. Cine dore~te sa-~i faca 0 reprezentare cit de cit concreta despre esenta a ceea ce desemneaza conceptul nostru. rile . De aceea.94- . Chantepie de la Saussaye (Ed... * In somnium Scipionis. Intrucit nu se va reu~i curind reducerea unor st0. Denumirea latina desemneaza un aspect care nu pJate Ii gindit in termenii dogmaticii cre~tine ~i nici in conceptele pe care ~i Ie-a facut filosofia des pre suHet. acela trebuie sa se adreseze scriitorului antic Macrobius '" sau filosofiei chineze clasice '""'.anume de prejudecata materialista referitoare 10. produc in fiecare individ experiente :. . pc care ralelismul universal Ie-am numit. p. inconsistenta. de aiel rezulta ca exista un tip de viata psihica sustras:l ::trbitrarului inventiei ~i manipularii con~tiente.fi suflete~ti complexe 10. 193 ~i urm. ba chiar futilitatea anumitor fenomene suflete~ti sint caracteristice in prirflul rind pentru psihismul subiectiv. p. indiferent de mijlocire. . care are o deosebita importanta practica pentru psihote:Cdpeut. ** Wilhelm und Jung. Una din dovezile cele mai puternice in favoarea aceS'tei idei este pa0.). dar nu cunoa~tem nici substantialitatea obiectelor fizice. factorul wfIetesc trebuie considerat deocamdata in mod ipotetic co. ~i nu pentru psihismul obiecti'!. unde anima (in chineza po "I Vas Geheimnis del' GoZdenen Blilte (1929). atunci cind considercl111 factorul sufletesc drept un factor de sine statator. datorita naturii lor de prototipuri. crhetipurL Am numit anima unul din aceste arhetipuri.

. ***'* Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-numita filosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII... pe care incerc pe cit posibil sa-l evit. diruia forma pe care 0 imbraca ii este inerenta. Ins a unui asemenea procedeu r~gresiv fi este asociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic. adica drept continuturi psihice pla* sate ~i hipostaziate intr-un spatiu IT]. DGs Buch del' Wandlungen. H Winthuis. creindu-se impresia ea respectivul continut apartin(~ obiec* Acest punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~.itologie primitiva .. psihologia ~tiintifica trebuie sa considere viziunile transcendente prod use de spiritul uman i~ toate timpurEe drept proiectii.i timpurile. Anima nu este un concept abstract. Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordinfilosofic.tient prin care un continut incon~tient subiectului este transferat asupra unui obiect.etafizic. *** In special in sistemul valentinienilor. ***** Din experienta medicala ~tim_ca proiectarea este un proces automat.~i gui) este gindita ca 0 parte feminina si htonid a sufletului. acela. dar caruia Ii cade vktima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare intuitiva. anima poate fi inregistrata in primul rind in diadele divine. In lStoria culturii. neputind fi prezentat altfel decit prin fenomenologia sa specifica. un de perechea cosmogonica este alcatuita din yang (principiul masculin ~i yin (principiul feminin).terii realizata de Kant si nu are nimic de-a face cu materialisncu1. **H Despre aceste diade se poate afirma cu toata lini~tea ca sint la fel de raspindite ca barbatul ~i femeia. Das Zweigeschlechterwesen bei den Zentralal1stTaliern und anderen Valkern.i lucru.* iar pe de alta parte in speculatia filosofica a gnosticismului *** ~i a filosofiei chineze clasice. incon. in toate locurile . **** I Ging. ci unul empiric. 0 imagine relativ satisfacatoare ofera Symbola aureae mensae a lui Michael Maier. in perechile de zei de sexe diferite. De aiel rezulta in mod firesc concluzia ca motivul amintit este inerent imaginatiei. Adversus omnes haereses.95- . astfel incH ea este determinata sa proiecteze. Vezi Ireneus. Acestea pot fi intllnite. . pe de 0 parte in obscura rr.

. adica asupra unui continut care in apa·renta nu-i apartine. Euhemere. Dar toemai din acest motiv parintii nu pot fi proiect(}ti.proximativ 300 de ani lnainte de Cristos. Aeeasta presupunere ar fi corecta daca proiectarea ar fi un proces coniitient.96- . imaginea parir~. dupa eum am (putut constata.tient de proiectarea sa. Putem presupune ca propriii parinti reprezinta pentru subiect persoanele cele mai cunoscute.tilor nu poate aliment a proiectarea. cad proiectarea se aplica unui conti nut de care subieetul nu este con~tient. intruclt tine de sfera con.. adica atunci cind continutul este recunoscut ca apartinind subiectului. Cazurile de transfer in care pacientu1 este pe deplin con~tient C{l proecteaza asupra medicu1ui imaginea tatalui (sau shi21r imaginea mamei). adiea e1 se comporta ca ~i cum nu ar fi con:. $i alte continuturi importante. de efectul transferului... cu aIte cuvinte persoanele de care subiectul este pe deplin con~tient.tului. :. * De aceea. ** conform careia zeii sint oglindiri ale caracterelor umane. Vezi Block. asociate purtD. ** A trait eu a. care dintr-un motiv sau altul apare In eel'. cerul politeist al antichitatii a suferit 0 diminuare serioasa datoriUt viziunii exprimate pentru prima data de Euhemeros. $i totu~i pacientul nu se elibereaza de urmarile proiectarii. de$i inco$tiente. Proiectarea dispare in momentul in care devine con~tienta.iaIte continuturt * Exista totu$i eazuri in care in pofida unei eon~tientizi:i..tiinteL rnsB. In astfel de eazuri intra in joe. . este foarte atragatoare. in realitate tocmai imaginea parintilor ?ste c€a care pare a fi eel mai frecvent proiectata. Afirmatia ca diada divina nu este nimic altceva deeit pereche~ idealizata a parinWor sau aHa pereche umana (de indragostiti). eu alte euvinte a$teptata eliberare nu se instaleaza. Acestea sfnt cele care intretin eficientCl p1'Oiectarii in aparenta con$tientizate .ri aparent multumitoare. Prin urmare. De aceea trebuie sa admitern Cft a1<'ituri de fantasmele incestuoase existS.aetiunea proiectarii asupra subiectului nu inceteaza. precum ~i fantasmele incestuoase conexe pot ilustra eel mai clar aceasta.. fapt 8tit de evident inert de aici s-ar putea conchide ca s1nt prciectate mai ales continuturile con~tiente. Son livre et sa doctrine.-torului proiectarii.

in timp ee al doilea pare definitiv patologic. Surprinzatoare ramine reticenta de a comunica numitele reprezentari religioase. vom eOl1stata ea imaginile parintilor sint asoeiate nu numni cu fantasm a incestului.. Cineva observa ca 1ntr-o societate obisnuita este mai penibil sa vorbe9ti.. Daca aderaill! la aceasta idee.97- . 1nsa constir::ntizarea lor este mai dificila dedt cea a fantasmel~r incestuoase. ceea ce produce cea mai mare jena. mele". $i intr-adevar. Desi. caci primul caz are justificare biologica. continuturi care au nevoie de con~tientizare. reprezentarile religi" oase au 0 forta emotionala 9i sugestiva deosebiW. Acelea~i fenomene pot fi explicate tot aUt de bine prin !ipsa de imaginatie 91 reflexie.-is. ii vine.. Pentru aceasta nu trebuie aduse dovezi istorice. Dupa cum demonstreaza istoria. ceea ce Ie arunca in inconf?tient. ci 9i cu reprezentari religioase. care fac aUt de dificil pentru pacient actul con9tientizarii. dupa masa. despre care se admite ca sint refulate datorita unei rezistente puternice. Poate ca e1 nu are 0 rezistentil deosebita fata de prezentarile religioase. Daca ne ghidam dupa experienta practica. gur. dupa cum se 9tie. 1nsa el ezita mai putin sa presupuna ea medicul i9i imagineaza aga ceva. Cineva poate fi sincer convin5 ea .. Ugor sa-1 considere pe celalalt profet si intemeietor de religii. Cind cineva este dogmatic. aici indud toate "representations collectives": tot eeea ce relateaza istoria religiilor. precum 9i toate . pentru multi este mai U90r sa marturiseasca fantasmele sexuale decit faptul ca medicul Ie apare ca mintuitor. Ele stnt general cunoseute. Dar intrucft eu greu ne putem 1m~gin'a ceva mai respingator dedt ineestul. Hatiunea Sa 11apara de asemenea iluzii. rezolvarea acestei probleme ne pune in difieultate. de DUInJ~ezeu decit sa spui 0 gluma deochiata.. atunci sintem constrin~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase exista continuturi care sint refulate de 0 rezistenta si mai puter~iea.intens emotion ale asociate imaginilor parintilor. Acestea reprezinta doar 0 forma degenerata a confesiunilor istorice. ered insa ca se acorda 0 importanta pre a mare "rezistentei':. ci pur ~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea Sa-g1 considere medicu1 drept Dumnezeu sau mintuitor.

manifest sau inaparent. . socialismul.98- . iar paradisul celest este inlocuit cu paradisul terestru.este libel' de ideile religioase. canstituie dovada. Documentele pe care Ie detinem despre om ne arata ca intotdeauna $i pretutindeni el a stat sub influenta unor reprezentari dominante. lar dnd proiectiile care Ie corespund nu sint dizolvate prin intelegere. in al doilea rind.. In primul rind. ca sa nu mai vorbim de descoperirile medicale moderne care au sustinut chiar ideea Cd relatlile cu parintii constituie cauza' propriu-zisa a na~terii i~leilor religioase. mai modernul Mithras este preferat lu1 Dionysos. ateismul. dnd lucrurile stateau cu totul aItfel. lstoria a conservat dovezi covirsitoal'e pentru aceasta. Teismul este inlocuit de ateism. Tocmai materi. indiferent de rezistenta rationalizatoare a pacientului. dai' nimeni nu se paate indeparta aUt de mult de umanitate incH sa nu aiba 0 representation collective dominanta. ne gindim la prezenta contmuturilor emotionale de natura religioasa.'i despre hoarda originara iar in al treilea rind trebuie sa cunoaE)tem foarte bine fenomenologia acestJr trairi sui-generis care sint trairile religioase. nu pot fi pur ~i simplu traduse in termenii psihologiei moderne a familiei . dominat de 0 idee supraordonata. Pe temeiul experientei psihologice cunoa$tem poz~-. cel mai adesea in mod incon~tient (dupa cum reiese din materialul oferit de pacientii nO$tri). ceea ce reprezinta aspectul eel mai important. Incercarile psihologice de pina acum nu au indeplinit simultan cele trei conditii. Psihologia ~tie ca ideile religioase sint asaciate CD imaginile parintilor. atunci sintem indreptatiti 82.qlismul. relc~tiile din lumea primitiva.iv daar faptul ca imaginilor parintilor Ie sint asociate 1'eprezentari teiste. El este intr-un fel sau altul. Totu~i aceasta ipoteza Se bazeaza pe 0 cunoa~tere insuficienta a faptelor. Pretinsele exceptii de la regula nu inseamna dedt ca 0 forma cunoscuta $i a$teptata de credinta a fost inlocuita cu 0 variant a necunoscuta. comunismul. intelectualismul. trebuie sa :-le fel'im de fantasmele necontrolate despre un tata original' i. existentialismul sau etc. liberalismul.

Insa un asemenea fenomen poate fi intllnit doar in imaginatia unor indivizi care se in~aL1 asupra lor in$ile. ca arice instinct. autosugestie ~i heterosugestie. proiectate intr-o forma vizionara. Acestea arata ca astfel de diade sint. Cine reu$e$te sa abandoneze 0 credinta. opozitie cu atitudinea traditonala a credin1. respeCtiv arhetipuri. In spatele parintilor $i a perechii de indragostiti gasim continuturi extrem de tensionate care. imaginea pe care copiii :. lata de ce ne putem intreba cit din rau famata fantasma a incestului trebuie luat in serios. Totwii acestea nu sint proiectari spontane ~i autonome ill sens strict. poate fi demonstrat prin documente istorice. ele nu devin invizibile. Forta dominanta a representations collectives explica intensitatea rezistentei care Ie reprima. tot astfel ne putern a$tepta sa intilnim factorii religio$i norJ:llali.i-ofae despre parintii lor este exagerata pina la limite Ie fantasticului de acest adaos secret. A$a cum putemldmite £ara dificultate ca arice oml detine intr-o anumitil masura toate functiile $i calitatile ~mane. Arhetipul reprezentarii religioase are. argumentindu-Ie complexitatea ~i carclctewI problematic.~' * Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exista' probabil un numar mult mai mare de viziuni care corespund dogmei.a change. ci vizualizari a unOT continuturi con$tiente. iar aceasta a$teptare nu va fi in$elata. chiar daca con$tiinta 0 ignora. De pilda.a reste la meme chose!" Nim~ni nu se poate sustrage conditiei umane.actioneaza mai ales exercitiile ~i practicile de meditatie pres- - 99 . Ace$tia se in$ala nu numai in ce prive$te existenta ideilor religioase. ci se ascund in spatele unor reprezentari $i configuratii problematice din !lIte motive. intrucit nu sint percepute de con~tiinta. energia sa specifica pe care D-O pierde. Aflate in store de refulare. a poate face doar pentru ca alta credinta ii este mai apropiata ."plus <.tita prezenta doar datorita proiectarii. Faptul cii asemenea proiectari sint adevarate evenimente. ci $i in ce prive$te inten'sitatea lor. in totalB. 11?ifac sim. In acest sens . $i nu simple opinii traditionale. intens traitii.. a$a cum se peate vedea cu u$urinta. plus <.Un om fara 0 representation collective dominant a ar fi ceva cu totul anormal.ei. provocate prin meditatie.

intre 1330 . stralucitor. Intrucit in acel moment biserica eliminase de mai bine de 1000 de ani elementul femd. Este yorba de arhetipul perechii divine. Siwatia psihologica a lui Niklaus era extrem de potrivita pentru o astfel de proiectare. aceasta rcprezentare este cu totul neortodoxa. Vezi De1ad1t XIF c9tte. stind pe un tron rotund. .nin din trinitate ca fiind eretic. divinitatea apare dubla. - 100 - . Adversus omnes haereses. § 315 . VIZlUni ar trebui sa constate printre alte1e cit reprezinta viziunea propriu-zis2. claar in invatatura religioasa oficiala ~i care.tient. Trois romans-poem. EI era prior a1 minastirii cistercieni10r din Chillis in Normandia. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de.. B1cmke. A~a-numita viziun~ tr'initara a acestui mistic este totodata un exemplu cUl1(·iudent pentru intensitatea continutului proiectat. Fratele Klaus era un simpIu taran analfabet. in orice caz. care revine la viata spontan.i urm. Prin urmare. nemijlJcit. Pelerinage de l'Ame de Guillaume de Digulleville.: E1 il vede pe Dunmezeu in inaltul cerurilor. ci 0 imagine "eretica". un mistic elvetian di~ sec:olul al XIV-lea care q fost de curind canonizat r. alaturi de el.. 2. Die Visionen Klaus von der FlUe. incH acesta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Bruder Klaus. pe un tron asecrise in Orient... atlt ca tata regesc cit ~i ca mama regeasca. Bruder * StOckE. I. * In viziunile care au drept obiect initierea sa In filiatia divina. Guillaume de DiguZleville . ** Ciudata poveste de iubire a acestui eon recent poate Ii gasJta 1a Ireneus."'". caci reprezentarea con~tienta era atlt de indepartata de continutul inconr. cu siguranta..i llrm).. *** Jung. siede. **** Guillaume scrie trei Pe1erinages in maniera Divinei ('0medii.i 1350. Un caz foarte asemi'mator intilnim in viziunile din. al diadei. viziunea nU ne prezinta imaginea traditionala a lui Dumnezeu. (De asemenea Psychologie und Alchemie. nu avea cuno~tinta de interpretarea gnosticii a S£intului Duh ca Sophia ** materna. care fusese initiat.. *** de natura <lrhetipala.i despre ale carui viziuni contemporanii sai ne-au lasc~t marturie. 2.i cit a contribuit prelucrarea in sens dogmatic 1a configurarea viziunii. insa independent de Dante.. des seligen Bruder Kla1Ls. . ~".Unul din cele mai instructive cazuri de acest tin este cel al lui Niklaus von FlUe.

contine 0 impresionanta descriere a trairii provocate de viziunea diadei.? Letters." "' Aceste clteva exemple sint suficiente pentru a i1ustra modul in care este traita proiectarea. p. deci mama. microbiiau existat ~i inaint(~ de a fi fost descoperiti.Irm.' este foarte la ~ndemini'i sa presupunem ca in spatele diadelor se afla perechea parintilor. El spune textual: "Dumnezeu ca stapin este eel care demonstreaza prin dualitatea sa cii Dumnezeu este aUt substanta cit ~i energie. atH i'. - 101 - . Hermetica I. Pentru un ealugar apartinind ordinului eistercienilor. p. Insi'i intrucit.manator din cristal maro. Dupa cit se pare.. Maitland descrie pe larg modul in care a trait divinitatea. Partea feminina. Anna Kingsford: Her Life. nu. aUt feminin cit ~i masculin. Continutul consta in motivul diadei. unde lumina spirituala mai este numita ~i . dupa cum se ~tie.. Opera lui Edward Maitland.).nimei. dupa cum am aflat. o asemenea viziune este eu totul eretica. corespunde <. se earacteriza printr-o deosebita severitate. care ne spune ca intotdeauna masculinul ~i femininul apar impreuna . sta regina eerurilor. care.eniului sau de activitate. 114 ~i .lbire cit ~i vointa. proiectarea este * Maitland. Viziunea lui Maitland corespunde ca forma ~i sens viziunii din Poimandres (Scott. Ipoteza ca in incon~tient exista un continut cu 0 puternica incarcatura emotionala. atit mama cit ~i tata. Diary and Work I. care prezinta biografia Anei Kingsford. traire provo :ata de 0 viziune luminoasa. Dupa cum s~ ~tie. A~a cum am ari'itat mai ws. devine inevitabila. Larga raspindire ~i incarcatura emotionali'i a motivului demonstreaza ca avem de a face eu un fapt fundamental ~i de aceea extrem de importan'c din punct de vedere practic.masculin-feminina". foarte asemanatoare celei avute de fratele Klaus. Nu ~tiu daca Maitland a· cunoscut Poimandres. care intr:"un anum it moment este proiectat. precum ~i independenta ei in raport cu traditia. Conditia proiectarii este din nou prezenta. 130. indiferent daca psihoterapeutul saU psihologulinteleg unde ~i cum intervine acest factor sufletesc in spatiul dOffil.

In masura in care copilul se na~te eu un creier diferentiat. ca ar exista 0 imagine-oglinda incon1?tienta a parintilor. nu ne ramine decit sa admitem ca parintii sint pentru noi oamenii cei mai necunoscu~i.-teristica pentru 0 coni?tiinta continua. Dupa parerea mea este a mare gre~eaLl sa admitem ca sufletul copilului nou-nascut constituie un fel de tabula rasa. Raportarea la eU. onirica sau de obnubilare. carc. Nu intentionez sa ma oprese asupra acestei obiectii. am spune ca traverseaza 0 stare de somnambulism. el opune impresiilor care vin din specifice. din a carei natura putem deduce eu u:. Fantasmele precuffijpanesc asupra impresiilor simturilor f. intipE. potrivit opiniei generaIe. imaginea parin~ilor nu . ~i de aceea individualizat. ba chiar eu totul straina de ei. ci in perioada cuprinsa intre primul i?i eel de al patrulea an de viata. deosebita. predeterminat prin ereditate. imagine ulterior refulata datoriti'i fantasmei incestului. cind con~tiinta este mai mult sau mai putin dezvoltata. a~a cum este omul fata de Dumnezeu.. caei altfel aetul refularii se conserva in eon~tiinta ~i odata cu el eel putin amintirea reactiei morale refulante. Insa aceast[\ ccncep'~ie presupune ca numita imagine a fost cindva C01'1$tienta..mrintc{ continutul refulat.i Ie modeleaza pe acestea in sensul unei provizorii imagini psihice. ci doresc sa evidentiez faptul ea. care" ii este asociata.. adica intr-o perioada in care coni?tiin~a nu este continua i?i prezinta caracterul unei discontinuitati insulare.imposibila atunei cind obieetul este con~tient.dta in prima copilarie. este prezenta daar partial i?i de aceea a mare parte a vietii psihice in aeel stadiu poate fi considerata relativ inconi?tienta. In plus ar trebui presupus ca insu~i aetul refularii morale a fost incon~tient. ceea ce s-a 9i afirmat. Dadl am intllnit 0 asemenea stare la un adult. ceea ce determina 0 seexteriordisponibilitati 102 - . caci altfel nu ar fi putut £i "refulata". ea imaginea-9glinda incon~tienta sa nu fie altceva dec'it imagine a supravalorizata a mamei ~i tatei. Insa observarea copiilor de virste foarte 1'ragede ne arata ca 0 astfel de stare este definita printr-o perceptie impregnata de fantasme a realitatii.e contureaza in perioada premergatoare pubertatif sau intr-o alta perioada. Ar fi de conceput. incomensurabila.

adiea antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat. pin a dnd. :.a cum arhetipurile se manifesta ea mituri .i fac simtita prezenta in ('azul fiecarui individ. * Tot a:. paralele pe care Ie putem regasi estompate in visele oameniior normali :.tiin~aeste mai ingusta sau mai slaba... Arhetipurile. care se prelunge:. Cele din urma .te adesea pina ti1'ziu la virsta adult... ci de posibilitati mo:. eu cit eon:...tenite de 1'eprezentc'irL Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una genera1a. .. caci despre ele este vorba..nu rareori spre dezamagirea eopilului .J-' ~iei .Aceasta presupozitie este intr-adevar corecta in anumite cazuri.. Nu este vorba deci de reprezcnti'iri mo:.i 0 modelare (individuala) a materialului perceptiv.lec~ie :.te mai bine deci psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor. 103 - . perm itind imagina~iei sa invadeze realitatea.tiintei. precum :. producind asHel in visele copiilor. In primii.. preface p. este perceputa .. el-' les-memes inconscientes.conditii formale a priori ale perce.statum reali'i a parintilor. prezenta care este cu atit mai puternica.i in delirul schizofrenilo1' uimitoare paralele mitologiee.3.i preformCltii.inevroza~ilor.. in cele dJn urma..tenite. Nimeni nu eunoa:. a:. ani de viata ai eopilului aceasta conditie este far a indoiala implinitiL De aeeea mi se pare mai probabil ea la inceput aeea forma arhetipala a perechii divine aeopera :. Prezen~a lor impr'imil lumii copilului :.in istoria popoarelor. inspirati probabil de Kant: "elles existent d'ordinaire plut6t sous la forme d'habitudes directrices de la consci2nce. in general insaea cste contrazisa de faptul ca psihologia visului 9i psihopatologia ne Dun in fata 0 suma de imagini 9i conexiuni arhetipale car~ nu PL·t fi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice a limbii. Aceste disponibilita~i sint instincte :.a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii universale a arhetipu1'ilor." Autorii admit di imaginile origin are sint oferite prin intermediul limbii. ele i:..i de care • Hubert si Mauss (Melanges d'histoire des religions..iasimileaza imaginea parin~ilor reali.. datorita intaririi eon:.i lumii onirice pecetea antropomorfa. prefignreaza caile de dezvoltare pentru activitatea imagina~iei..se bazeaza pe instincte.. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "categorii".

vag pastrat in am1intire. este evident ea mama a fost de la ineeput asimilata ideii ::nhetipale a diadei sau a conunctio masculinului Eliiemininului. Desenele prezentau 0 "climax a maiori ad minus'. Era loarte evident ca mama suferise 0 castrare. Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafrodite : af?a-numitul complex de castrare al pacientului.-.. cu amputari singerinde. :" mai la inceput mama aparea ca un hermafrodit divin.i de necontestat a realitatii este privata de platonidan2 perfectiune a androginului. :. Imi amintesc de un caz care mi s-a prezenbt C'1 victima unui accentuat complex matern f?i de castrare. dupa ce au opus 0 rezistenta inverf?unata. urmarea este 0 moc1ificlre pustiitoare a personalitatii. ** Aceste caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~l-l fac strain ~i inaccesibil con. lipsita cum era de sensul mitologic. fiind transformata intr-o jalnica femeie obif?nuita f?i batrina.b forma unui delirant sentiment de superioritate sau inferioritate.pacientii se desprind cu greu. Symposion.. 1ar aceasta insemna pentru el.eze ca pe 0 faptura jalnica.i hermafroditu1ui originar. care na bisexuat (P1aton.. 0 pierdere grava in ce privef?te speranta de viata f?i forta de actiune. * Coborire de 1a ** Corespunzator - 104 - . Din proprie initiativa pacientul a felcut citeva desene care 0 reprezentau pe mama sa mai intii ca pe 0 fiinta supranaturala. XIV).. motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana. El se considera "castrat". p1atonicianu1ui om ongmar. Existenta sa fusese "dedivinizata" in sensul cel mai propriu al termenului. :81 cazuse din Olimpul copilariei Elinu mai era fiul-erou al unei mame divine. nedepaf?it inca in pofida unei "psihanalize". datorita experimentarii dezamagitoare . "Frica sa de castrare" era frica de viata reala. care. ceea ce reprezinta mare 1a mic.tiintei . contrazicea in toate privintele a~teptarea originara a copilariei. Prin urmare. care apoi. in cazul in care subiectul se identificacu el. cel mai adesea s. fara a-f?i da seama. pentru ca apoi s-o infati. caci in fata regiunii genitdle puteau fi vazute parti din organul l11-!asculincastrat.

motiv (oare joaca un 1'01important in mituri ~i religii ca motiv al botezului sau renasteriL Acest motiv I-a indus in eroare 9i pe Freud atunci des Leonardo da dnd 'a scris studiul Eine Kindheitserinnerung Finci. - 105 - . Freud a 1ncercat sa Ie reduca pe Anna 9i Maria. temerea de a nu pierde pe parcursul vietH legatura cu premisele instinctive. carora Ie revine in primul rind buna-starea spirituala a [inului. in germana elvetiana. cum siut numiti in engleza. cit ~i parinti umani. motiv care apare foarte frecvent in mitul croului. :'ii anume ca Sf. Dar alti pictori au avut ~i ei cu totii marne vitrege? Desigur. amintita la pag. Imaginatia a trecut cu vederea ca realitatea care contrazicea teoria.. arhetipale ale constiintei a condus la incetatenirea din vremuri imen1o~iale'a obiceiului de a dubia parintii biologici ai nounascutului prin doi na~i. confurm caruia eroul are aUt parinti divini. atit de comprehensibWi incH poate fi cu u~urinta teoretizata. fantasma dublei origini. a alimentat fortarea lui Freud. se poate presupune cu temei ca 0 fantasm a arhetipa1a incearca sa cleformeze realitatea. aUt de mult discutata.{) eroare nevrotica pe deplin comprehensibila. Anna era bunica 'Ii I-a impiedicat pe Freud sa cerceteze biografia alto. Acest motiv deriva logic din mitu1 original' a1 hermafroditului. ale carui radacini par a fi implintate adinc in epoca primitiva. ~i anume pe bine cunoscutu1 11l0tiv a1 incestu1ui. Fara sa ~tie ca Leonardo nu a fost singurul care a pictat-o pe Sf. indidnd motivul "dublei na~teri.>i * Na~terea dubL'\" reprezinta motivul mitic. care face ca mama sa apara in oehii fiului drept 0 fiinta supranaturala. cu aIte cuvinte nu se poate exp1ica de unde vin arhetipuri1e pentru CEl nu exista punct arhimedic in afara . se estompeaza 1.. Chiar :'ii teoria incestu1ui. Un arhetip nu poate fi explicat prin alt arhetip. Iegat insa de primul printr-un tub. Intotdeauna cind 0 teorie psiho1ogicaforteaza nota. sau un "Gatti" ~i 0 "Gotte". se bazeaza pe un arhetip. Fiind generala. 17 ~i-a manifestat prezenta :'ii in cazu1 autorului insu:'ii. Cll alte cuvinte a incercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale. respectiv printr-un "godfather" <) ngodmather". Anna cu Fecioara Maria 9i PruncuI.tere. Incercarea de a explica '11:'iterea arhetipurilor prin teoria incestului ar fi tot aUt de eficienta ca incercarea de a turna apa dintr-un vas in a1t vas a1aturat. care exista in biografia Iui Leonardo." * Imaginea animei.. "Inhibarea religioasa a gindirii". respectiv pe bunica 9i pe mama.1'ti9ti care au pictat acela~i motiv. ceea ce corespunde conceptului freudian de "inhibare re1igioasa agindirii".· Ei reprezinta perechea divina care apare la na. Ia mama 9i mama vitrega a Iui Leonardo.acestor conditii a priori.

In experienta afectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se rilanifesta ca fascinatie. Diada masculin-feminin este doar una din per~chile posibile de contrariij una din cele mai importante din punct de vedere practic ~i de aceea una din cele mai frecvente. Acesta ia nai.>i orbire sau sub forma misoginiei de toate tipurile ~i intensitatile. Cu 0 respingere "rationala" nu se realizeaza nimic in aceasta privinta.>teun imens "disconfort in cultura". fara ca prin aceasta sa-i. Sub forma proiectarii.>iri.-. care nu prezinta trasatllrile deosebitoare caracteristice celor doua sexe ~i care nu * "De ce ne dai privirile tre doamna von Stein). In ultimul caz.>i0 "mama".intreaga "metafizica" subiacenta.>tie. dupa cum se i. piHrunzatoare".Ea este gata de salt S1 folosei.Stfel demomente se petrece ceea ce Goethe a trilit in legatura cu doamna von Stein *. ci doar printr-o proiectare a complexului rnatern. De aici se nai.>ibogatift instinctuala. pentru ca nu exist a un "tata" i. anima are intotdeauna forma feminina caracterizata de anumite insui.>teorice imprejurare pentru a se proiecta.>ipiarda temiunea initiala i. Goethe ne-a dezvaluit. acolo unde este vorba de 0 rLevoie psihologica. In 2. Ea are multiple relatii cu alte diade. pun problema adevarului. printr-o 'lsimilare p normala ~i pretutindeni existenta a mamei cu parte a feminina a arhetipului perechii de contrarii "masculin-feminin" iar pe de alta parte printr-o enorma intirzit:re a desprinderii mamei de imaginea originara. - 106 - . fara sa reflecteze. Oricine are cunoi. 0 pi'~rdere totala a arhetipului este de fapt insuportabila pentru om. traire transfigurata literar prin intermediul personajelor Mignon i.>tere.>tinta de modal in care religia s-a ingrijit de aceasta problema. adica atunci cind 0 femeie face 0 impresie deosebita. Aceasta constatare empiric a nu presupune ideea ca arhetipul in sine ar fi structurat in acelasi mod. care' este resimtita ca straina.>iGretchen.treptat in contact cu banalitatea cotidianului ~i cade in incon~tient. supraevaluare i. e de 0 parte. Aprilie 1776 (Ca. care nu poate fi explicata prin natura reala a respectivului "obiect". Din pacate sint numero~i cei care.

kta . ci 0 contradictie reala. atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetip aflat in stare de repaus. de asemenea Shr1-Chakra . Anima este un factor de 0 deosebita importanta in psihologia masculina ori de dte ori emotiile f?i afectele sint puse in joc. deci cu anumitE forme. Dokurnente del' Gnosis. caracterul barbatului if?i pierde din taSarnhara Tantra Avalon (ed. •• Schultz. In special listele la Ireneus.). The serpent power. cit .de indata ce aceste tipuri sint desprinse de fenomenologia lor cazuistica r. ci este 0 formatiune care nu poate fi determinata din punct de vedere formal.ise incearcB. * •** Vezi Psyhologie und Alchemie. dei. ca sa nu mai vorbim de produ·sele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze f?i psihoze. lata de ce empiria trebuie sa S2 multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic. care pot fi distinse una de aIta f?i carom Ii se poate atribui un nume. - 107 - . dar care are posibilitatea de a se manifesta. vom constata emergenta unor conexiuni atit de extin~e in planul istoriei simbolurilor. Atunci cind anima este puternie constelata..tomice. 1nsB. Dadi examinam cu atentie toate aceste date. in gnosticism If: * f?i mai ales in filosofia alchimica * * *. Ea intaref?te. exagereaza f?i mitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ili ell oamenii. in diferite forme. cereetarea relatiilor lor eu alte forme arhetipale. Din punet de vedere empiric averr4 de a face intr-adevar cu "tipuri". Aceasta constatare pare sa vina in contradictie cu conceptul de "tip".. Shakti and Sh6. :::1U are un contur determinabil cu exactitate.>imetoda folosita nu este cantitativa ci morfologicdeseriptiva. ceea ce nu 0 situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii 8. care nu este deci proiectat. incH ni se impune con _ cluzia ca elementele psihice fundamentale sint C-lracteTizate de 0 versatilitate derutanta care depaf?e~te posibilitatea de reprezentare a omului. ~i Woodrofe. 1. ered ca nu este 0 simpla aparenta. indiferent de sex. Amintitetele relatE pot fi intilnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga *. datorita proiectarii.pot fi subsumate dedt fortat opozitiei sexelor.

oferindu-ne in acela~i timp informatii asupra contextului simbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipu1. ve~te aspectul mitologic al animei. capricios. asupril careia este proiectata anima. De asemenea. Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarea lui ca perversiune.tea. El se afla in stare de . asociata cu 0 rezistenta declarilta de a accepta rolul unei fiinte unisexuate. Nici nu mi-am propus s-o fac aid. Terapia este 0 problema care nu poate fi trataLi exhaustiv in citeva cuvinte. * In scrierea und dem Unbewu13ten te·· priEin im- - 108 - . cititorul poate consulti"i filhnlmg in das Wesen del' Mythologie pe care am scris-() preuna eu Karl Kerenyi.. reprezentate in special de arti~tii plastici.mama.disconfort 6. gelos. Tinarul care se maturizeaza trebuie sa 32 poata elibera de fascinatia exercitata de . Uneori raportarea animei la 0 femeie potrivita explica existenta~ complexului de simptome. Exista cazuri exceptiona~e. iritabil. 0 asemenea mea Die Beziehungen zwischen dem Ich am prezentat problemele esentiale pentru Tn C2 rapi~. dupa cit se pare. La fel in: Die Psyhologie del' Vbertragung. The return of she ~i la Wisdom's Daughter de Rider-Haggard ~i la L'Atlo. vanitos ~i neadaptat. Ei ne-au dat descrieri remarcabile. insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de vedere in chestiune : oafnenii tineri care nU au ajuns inca la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul virstei de 35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala a animei. unde problema se afla adesea in cu totul alta parte. ~i induce pretutindeni disconfortul. Ulterior Benoit a reqit. scriitorilor nu Ie-a scilpc:t nid figura animei. In arice caz un barbat trebuie sa devir:a un barb at. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe Rider-Haggard.tre cele doua opere. Ma refer inainte de toate la She. PromctlwEs de Spitteler contine observatii extrem de subtile.rie : el devine susceptibil. sa resping a acuza1ia. caracterizata de regula prin identificare cu anima.ntide de Benoit. aUt erau de frapante asemanarile din. apoi homosexualit2. Cum am mai spus. Din punet de vedere psihologic este yorba mai curind de 0 insuficienta desprindere de arhetipul hermafroditului. iar n:manul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proiectarea.

Profesiunea de credinta empirista exprimata raspicat in primele pagini va contraria cu siguranta pe cititorii convin9ica. publicat de psihologul 9i psihiatrlll elvetian in revista Zentralbaltt fill' PS!Jr. ci in sensui ca ideea arhetipurilor s-a nascut din studiul £aptelor. nu trebuie inteles ca un refuz al fllosofiei. eonsiderare a eonceptului de anima. Incapii. Desigur. empirlsmul lui Jung pe care acesta il afirma ori de cate ori are prilejul. nu ~i-a constifllit in cali tate de concept aitiel decat conceptul - 109 - . spre deosebire de Freud.' in conditii de deplina libertate fata de prejudecatile teoretice. unilateralizare fanatica. tlnare. !n cea de a daua parte a vietii. anima.\ent" infantil eu inclinare spre alcool. i\stfel. flexibilitatii ~i ome:::iei.ho~ there. unul din principalele arhetipuri identificate de Jung. negat pina 1a un anumit punct de fiinta unisexuata. in cea de a doua jumatate a vietH trebuie restabilita pe cit £e poate 1egatura cu sfera tr3irEar arhetipale. Jung este un adevarat £ilosof. a pierdere durabi1a a 3Limei inseamna pierderea vivacitatii. De aeeea. ar putea sa'-~i intemeieze demersul fie 9i numai pe articolul Despre arheUp elL o speciala. lipsa de respansabilitate ~i in cele din urm"i un "ramolisrr.?i energia necesare pentru a Ie parcurge in totalitate. 1936.iale emise de Jllng despre arhetipur: 9i metoda investigarii lor. Prezllmptivul cereetihor va gasi aici ideile esen\. '" COMENTARIILE TRADUCATORULUI Un text reprezentativ 2el ca~e ar dori sa ofere 0 caracterizare general a a studii161' dedicate de Jung arhetipurilor ~i nu ar avea timpul . daca nu chlar sclerazare. neglijenta. De regula ia na~tere 0 rigidizare pretlmpurie.. In masura in care conserva tipul uman originar.dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata nogativ.pie und ihre Grenzgebiete.. principialitate dogmatica sau cantrariul: resemnare. oboseaEi.

. In timp ce pentru viziunea freudiana diadele divine Semt proiectari ale figurilorparentale. adica al unei idei preconcepute? lata inca 0 tema de reflectie pentru cititorul prezentului studiu.i r~man m.te exclusiv limpiditatea ideE..i ea prezenta. de pilda. dualismul ontologic se traduce in ideea dprionsmului.te despre eategl)-riile imaginarului care sint arhetipurile.l:.. Revine acum lectorulu. Jung vorbe:. vor impune. Dar atunei.ii. ci ~i un intreg domeniu important al vietH spirituale cum este religia.Jung in favoarea emipirismului? Teoria arhetipurilor. Teoria atomista. ar £i produsul unei reprezentari arhetipale :..i Democrit.de artropode. in speculatia filosofica a gnosticismului. referitoare la criteriile cleidentificare ale a.i religiile sunt proiectari. In planul cunoasterii. ale structurilor rFheti·· pale unice.ie.. 0 simpla "reflectare" a lumii materiale ~i anrmarea viziunii ca lumea sufleteasca reprezinta un nivel independent al existentei. ca diada divina apare in viziunile unui mistic elvetian din secolul al XIV-lea. Consideratiile de acest ordm raspund la intrebarea implicata. in mitologia primitiva. precum 'Ii in viziunile bolnavilor psihici contemporani. In aceasta privini. metodologia investigarii arhetipurilor este :.. In sf§. de acela~i rang cu materia. care urmare:. Miturile :. o aHa constanta a gandirii jungiene 0 reprezinta contestarea materialismului rudimental'. care a descris categoriile a priori ale sensibilitatii ~i intelectului uman. in '(irtutea stabilitatii arhetipurilor care-] genereaza .qit.rhetipurilor. Fara a fi expres subliniata.i nu al observarii proeeselor atomice. Jung Ie considera proiecUlri ale un or arhetipuri.. precum $i anumite asimetrii de constructie (spatiul pre a restri'ms acordat tratarii conceptului de anima). te poti intreba. spre dezamagirea unora. dezinteresul lui Jung pentru stilul expunerii. Dimpotriva. COI1vingerea ea Jung nu este un calofil. atunci putem dfirma cu suficienta certitudine ea avem de a face cu un arhetip. eeea ee este pe deplin convingator. - - 110 - .tiin~iiice. epifenomenal.. in esen1. explicit formulata in aite studii despre arhetipuri. definitorii pentru natura umana. care vede in psihic un proch. nu este contrazisa oare pledoaria lui . pe care .isiunea dificila de a valida sau invalida argumentat1a ]Unglana.. Iar aeest imaginal' pare a nu fi strain nid de marile deseoperiri :. nu este :. Daca la Freud.Jung () vrea dedusa din cercetarea faptelor. Nu numai unele teorii ~tiintifice provin din reprezentari arhetipale.. ci un" "ideofil". acelea~i arhetipuri care confera parintilor 0 aureola sacra. diferenta fata de Freud se transforma aproape in rasturnare. de pilda.i peren.. emisa de Leueip :. religia era 0 iluzie menita disparitiei prin dez-iluzionare. 'Asemeni lui Kant. la Jung ea este un fenomen spiritual profund :. Metoda lui Jung este una comparativa: claca yom constata.a identice in to ate timpurile ~i locurile. in filosofia chineza clasica (ca Yang ~i Yin). cum este Niklaus von Fli.i ea produsul unni arhetip.

De aceea cunoa~terea substan111 - . Psihologia nu detine un astfel de punct intrucit doar.1!"cina este intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor. Pentru psihologie. In acest sens.<. psihictll poate observa psihicul. valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin fapte. In ~tiinta naturii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putinta doar acolo unde exista un punct arhimedic in afara. unul din cele mai importante fenomene este enuntul. in special dimensiunea sa formala ~i de continut. Prima :. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. dupa care urmeaza cercetarea exacta a legitatii c0mportamentului lor viu. ultimului aspect revenindu-i 0 importanta mai mare din perspectiva esentei psihicului.CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPUiITULUI IN BASM Cuvint inainte Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figllreaza ~i aceea ca obiectul poate fi considerat cunoscut doar in masura in care cercetarea poate emite asupra sa enunturi valide din punct de vedere ~tiintific.

Cuvintulgerman "Geist" (spirit) este 'intrebuintat intr-atltea sensuri inc'it inventarierea lor nu este lipsita de dificultate. Deocamdata. 0 lim4tare asemanatoare implica viziunea lui Spinoza. fara ca 2stfel s-o determinam sa se autodepa~easca. De generala raspindire este conceptia care intelege spiritul ca pe un principiu activ superior iar sufletul ca pe Un principiu activ inferior. la anumiti alchi· mi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae et. psihologia nu detine nid un mijloc pentru a Ie proba validitatea in sens ~tiintific. Aceasta substanta imateriala este reprezentata ~i ca purtator al fenomenului psihic sau chiar '11 vietii. Insa oric'it de importante ar fi ele pentru viata individuala sau colectiva. Hilozoismul merge ~i mai departe. Aceasta nu exclude posibili tatea ca fizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedic dorit. eel putin pentru mijloa~ cele noastre actuale. La celc'Haltpol sta conceptia care opune spiritul nat. Cercetatorul cinstit va trEbui 'insa sa renunte politicos sau respectuos la problema substantei psihicului. Putem deplinge aceasta neputinta a ~tiintei.urii.tei psihicului este imposibila. conform careia spiritul este un atribut al substantei unice. Prin spirit se desemneaza acel principiu opus materiei. invers. cor112 ~ . Despre cuvintuL :. Aceasta perspectiva nu exclude existen\Cl creclintelor. acea substanta sau existenta imaterialil numita pe treapta cea mai inalta ~i mai generala ~IDumnezeu". Aid conceptul de spirit este limitat la supranstural sa'll la antinatural ~i a pierdut relatia substantial a cu sufletul ~i viata. 'inteleg'ind spiritul ca proprietate a materiei. perspicacitatea noastra cea mai £ina nu poate 'inregistra mai mult dedt exprima propozitia : a$a se comporta psihicul. a. convingerilor de tot felul sau a sentimentului certitudinii ~i nici nu exclude posibila lor validitClte.spirit". Consider ca nu este de pris08 sa-mi 'incuno~tintez cititorii despre necesara ~i voluntara autolimitare a psiholQgiei pentru a putea int·~lege punctul de vedere fenomenologic al psihologiei moderne.

u. prin sprit se desemneaza 0 anumita atitudine saU principiul acesteia. bogata. a \.. ceea ce arata ca era gindit ca spiritus vegetativus( spiritul vietH sau al nervilor.ce~tia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gindirii rationale. <P * Legiitura clintre suflet . exista un siprit obiectiv prin care se intelege totalitatea creatiilor culturale ale umani tatli.principiul sau motivul anumitor conceptii.. judecati ~i actiuni coh"ctive. Un caz special il constituie "spiritul vremii" .i l'Jcru. a~a cum spiritele de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui Goethe ~i Schiller.Jroprietati psihice. functii sau .l t: l! 0 C. a~a cum arata uzul limbii. De asemenea. pe de 0 parte.l X1'] cu. iar pe de alta parte.l X P 0 C. Expresia "suflarea rece a spiritelor" indica. care tine mai mult de "suflet". care nu inseamna altceva dedt "aermi~cat". ~i cp is X0 C. inclinatii inconfundabile spre personificare : spiritul lui Pestalozzi paate fi in sens concret spiritul sau. /\. spirituI apare ca "fiinta interioara. memoria. 0 aHa acceptie a spiritului ne-o ofera cuvintul "spiritual" prin care se intelege 0 functionare diversa. inrudirea originara a lui cp \. \. opuse simtam[ntului (Gemut).i vointa. Tot atit de raspindita este ~i concep~ia ca spiritul ~i sufletul sint in esenta unul ~i acela~. cum ar fi gindirea ~i ratiunea. - 113 - . Altii limiteaza spiritul la anumite facultati. Astfel. in special cele de natura intelectuala ~i reJigioasa. semnificatia originara a cuvantului 'IT u t: u!. Spiritul inte1es ca atitudine are. La Wundt. surprinzatoare a inteledului. imaginatia ~i nazuinta determinata de motive ideale. De asemenea. cum a fast numit mai tirziu). adica imago-ul sau stafia sa. caci spirit Inseamna ~i stafie. adica sufletul unei persoane moarte. respectiv intelectului. distingerea lor fiind deci arbitrara. stralucitoare.paris" *. daca nu luam in considerLlre vreun fel de relatie cu fiinta exterioara" **.i wrp Logik III: Logik del' Geisteswisseunhoften. educatia poate £i realizata "in spiritul lui Pesta:lozzi" sau "spiritul 'V/eimar-·ului reprezinta mo~tenirea germana nemuritoare".l. a~a cum anima ~i animus stau in legatura cu (vint). incluzind :. Cuvintul german Geist trimite 1a ceva spumegind. ambele insemnind rece.

Pentru experienta primitiva. gheest. William James a descris sugestiv acest fenomen originar. fiind de aeeea inrudit eu Giseht. il considera ca pe prapriul spirit. caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a fenomenului. daca este yorba de descrierea obiectului. In primul caz. '" A~a cum spiritele ~i sufletele mortilor aveau. Cind evenimentul psihic este resimtit ca strain. :in ultimul. spiritului tipmului sau datului Cintropoid. continuind-o. * :und Leben. Numeroasele sensuri ~i nuante de sens ale cuviniuIui "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care \irea sa-9i delimiteze conceptual obiectui. spiritul este alcool.114- . In lucrarea Varieties of Religious Experience. tot asUel spiritus are la alchimi~ti 0 esenta subtila. Sufletele sau sDiritele celor morti sint identice cu activitatea psihicd ~ celor vii.prezenta invizibila de ordinul unei adieri. opiniei publice. Pentru aceasta vezi dezvoltarile din lucrarea mea Geist . el corespunde atitudinii subiective. Pe aceasta treapta. inchipuirea ei ca stafie sau demon este inevitabila. desemnat prin termenul de hCOcl!?tient. Gasch~. Este yorba de un complex functional care initial. De aceea atunci dnd individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte Ca apartinindu-i. amoniac. alcool formic. Pe de aWi p2lrte 1nsa. putind determina fenomenul de posedare. Din vremuri stravechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceea se mai spune ~i astazi despre 0 persoana minioasa ca este posedata sau minata de diavol sau de un spirit rau. Un foarte CLmoscut exemplu il constituie ~i vintul despre care "ste vorba in misterul rusaliilor. conform conceptiei vechi 0 aldituire materiala foarte fin a dsemi'.natoare unei adieri sau fumului. de tipul alcoolului ~i al arcansubstan~eIor. inca neuman. activa ~i :n:JUfletitaare. precuffil~i cu emotionalul aghast. spiritul este de asemenea strain. pe 0 treapta primitiva a fast resimtit ca o. personificarea prezentei invizibile.tumultuos. etc. ii u~ureaza sarcina. volatila. Astfel se contureaza concepti a cd psihicul este un spirit.

numindu-se acum "materie". !n fond avem de a face eu opozitia dintre viata ~i moarte. pentru a genera 0 notiune a spiritului care depinde neconditionat de substratul nutritiv al mediului ~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. Aid trebuie deei sa fie vorba de presupozitia (ere~tinii) a spiritului. considerat ca ceva daar natural. stimulator. actionind la scara cosmiciL J:n aceasta ipostaza a fost denumit "Dumnezeu'. De:.. nid natura nu paatefi considerata ea fiind lipsita de spirit sau moarta. ca el consta nu numai din impulsuri vitale. Dezvoltarea conceptiei despre spirit indirect1e opusa. Substanta unica a fast rebotezata. Diferentierea u1. chiaro !n termeni moderni..isupralumesc. 115 - . a carol' dependenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara. inaripat. ci ~i din continuturi prelucrate.i spiritul trece drept ccea ee este in mod esential viu ~i inviorator. inertial. in cre~tinism a fost inteles ca divinitate intrupata. natural i s-a suprapus un supraspirit care se opune primului.. mobil.tinismului. sau cel putin a fost considerat ca un atribut al substan~ei unice (Spinoza). mentionam gindirea ~i ratiunea care ordoneaza lumea imaginilor.terioara a acestei opozitii conduce la ciudata contrapunere a spiritului ~i naturii. Din prima categorie se evidentiaza aeele imagini ~i modele care populeaza cimpul vizual intern. a avut lac. spiritul este dinamic ~i de aceea constituie opusuI traditional al materiei. deci a maiori ad minus. precum ~i inviorator. De asemenea. AsUel. 5'pil"ituI este intotdeauna activ. respectiv al caracterului ei static. adiea propriul spirit.Corespunzator originarei sale naturi eoliene. hilozoista. inspirator. in cadrul materialismului. lipsit de viata. originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa. Supraspiritul a devenit un principiu ordonator supranatural :. incendiar. Premisa acestei dezvoltari a fast certitudinea exclusiva referitoare la identitatea spiritului cu functiile psihice. spiritului vital original'. incH se poate raporta la ea Ca la ceva mort Aceasta dezvoltare particulara a conceptiei despre spirit se bazeaza pe euno~tinta ca prezenta invizibiEi a f'piritului este un fenamen psihie. sub semnul anticre:. in ce prive~te a doua categorie. care ii atribuie 0 asemenea superioritate fata de natura. AsUel.

. Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denumirea pentru fenomenul endopsihic. aratn ideea unui subtle body . natura psihica~i fenomene fizice paralele.>aleimpotriva "spiritului ca adversar al sufletului... totu. de Lonceptia naiva. eel care a preluat-o a fost sinonimul sau originar.tlente. a. domeniului fiziologiei umane. - 116 - . fenomenu1ui spiritual i s-a atribuit imat. exceptie faclnd doar domeniul re.i conceptia chineza despre suiletul qui. este inruclit. Intrucft 0 relatie a spiritului cu conditiile fizice nu este nemij10cit \'izibila. in germana veche saiwalb. ligiei. de ordinul adierii (anima. schimbator. a.a incH un Klages a putut da expresie pllngerii . chiar intr-o masura mai mare dedt s-a intimplat in cazul fenomenului sufletesc luat in sens restrins.. ceea ce face ca definitia alchimica a sLifletului ca Mercurius sa dobindeasca 0 anum ita intemeiere. in afara sferei religioase. a fost pastrat caracterul sau originar.ti este de neconceput in conditiile unei legaturi intime intre fenomene de. cel putin in principiu. lnsa cum undeva trebuia sa se pastreze calitatea specifica spiritului de deus ex machina. autoncmia ~i spontaneitatea sa. amagitor. sufletu1. Spiritul ~i-a pierdut in maTe masura natura sa originara. r n opozitie i * Seele (suflet). dupa ce acesta fusese coborit la rangul de atribut neliber a1 materiei.a cum. ci chiar 0 anumita materialitate. cpDZT] ).. unde. acea fiinta multico1ora '\ asemanatoare unui fluture.aparent'in totalitate. in opozitie cu alte fehomene psihice a caror existenta este derivata. en multicolor." Ultimu1ui i-a reve~1it intreaga spontaneitate originara a spiritului. care constituie institutiile noastre umane ~i continutul bibliotecilor noastre. in timp ce "spiritul obiectiv" desemna nu spiritul universal sau divinitatea. poate. mobil.i. Chiar daca viziunea materialista nu s-a impus pretutincleni. din determinismul fizic.ha1itate. Acesta are ~i sensul de videan. 5e in acest rezumat a fost deserisa 0 entitatecare prezinta ca fenomen psihie nemijlocit. spiritu1 a fast inteles ca fiind epuizat de sfera fenomenelor con. UltimuIui se recunoa~te nu numai 0 dependen~a de physis. a to'ca1a imaterialitate a ce10r suflete. ci totaJitatea produselor culturii...

in primul rind.llltatii spiritului. Astfel. spiritul ajunge sa fie cuprins in domeniul con:.. Coborirea spiritului in sfera con:. Pentru omul primitiv. adeptii tantrisIT!ului sustin.a fe1 incH sa nuproduca vatamari ireparabUe sufletului. datorita dezvoltarii. care astazi arata cu totul altfel dedt cu treizeci de ani in urma. spiritul se aila in afara sa.realitatea cu materialitatea.care ~i activitate spontana.. acEd in cadrul religiilor. Este greu de inteles de ce ipotetica materie. dincolo· de perceptiile senzoriale. De~i conceptul de imaterialitate nu-l exclude pe eel de realita... pentru ea omul sa nu uite niciodata ce anume a inclus in sf€:ra sa :. Spiritului Ii este propriu. ci de a-I modelCi in a:. ci acesta este premisa creativitatii sale.i cu ce i~i umple con:. consensus omnium insista asupra imater. eu tot atHa indreptatire C3.i mentalitatea profanilor asoeiaza constant ..eze sfera realitatii iar spiritul Sa fie exelus din ea. fiindu··i subordonat ca 0 functie a sa. rnsa spiritul ~i materia sint forme ale unei existente (Sein) in sine transcendente. daca este bine sfatuitii. iar in al treilea rind. ceea ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale.iautonoma a imaginilor. <pucrlS-ul id vin care ajunge prizonierul voDS -ului.. cel care face cu putinta perseverenta.tiintei umane. Acest proces care a durat milenii corespunde unei necesitati implacabile. fara ca totu~i sa se admita unanim ca spiritul are 0 substantialitate proprie.cu aceasta.. manipularea suverana :.i inspiratia. lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereu de originea ~i de caracteru1 originar a1 spiritului. trebuie sa epuL. apoi capacitatea de a produce imagini in mod libel'.pirituala sau materiala. Ultima a fost rnentinuta doar in cadrul conceptiilor ce10r mai cons€:rvative. un principiu de mi:. de aceea. Nu intra in atributiile ei. entuziasmul :.tiintei umane este exprimata in mitul despre. materia nu este altce~a dedt determinatia ginduI~1i divino Singura realitate nemijloeita este cea psihica a ::?ontinuturilor con~tiintei. religia s-ar situa pe pozitii di:1ainte pierdute daca ~i-ar inchipui ca poate opri dez'Toltarea.. sa im-· piedice mersul firesc al lucrurilor. totu:...te. etichetate ca fEnd de origme f. 117 . Nu omul a creat spiritul.tiinta..

limiteaza libertatea umana in mii de chipuri. ca Dumnezeu.i"i realizarea echilibrului necesar. de~i degradata.1nsa spiritul impregneaza am de puternic fiinta umana. Dar nici cu acesta nu coincide coneeptul modern al spiritului. Spiritul il ameninta pe omul naiv cu inflatia. care considera sfjiritul ca sumum bonum. epoca noa"tr~t oferind in acest sens exemplele celemaiinstructi<. Peri. fenomenul original' al spiritului se instapine11te asupra omului. Insa diavolului Ii revine. Daca obiectului exterior nU i se opune obiectul interior. rnaterialism absolut. eu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu am pus-o inca in cursul dezvoltarilor de pina acum. negativa.i<inume tot a11acum lumea fizica.re. modernul concept general ~ll spiritului nu se acorda cu viziunea cre~tina. \:xistil 9i conceptul unui spirit rau. Mai eurind el este indiferen t sau neutru din punet de vedere moral. Pentru a ne face 0 imagine despre manifestarea psihica a fac-· torului "spirit" am apelat mai intii la concepriile acreditate de istoria cultur5i 11ide uzul curent. Desigur. aeela11ispecific de a fi 0 substanta spirituala. asociat cu 0 deliranta supraestirnare sau cu dizolvarea personalitatii autonome. incH omul este tentat sa creada ca el este creatorul spiritului 11ica j] controleaza. ispitirea fiind totu11iindeletnicirea diavolului insu9i. conceptii pro118 - . :.$i nu ne duce penoi in ispita". in aparenta obiectul dodl al intentiilor umane. devenind obsedanta idee-forta. Un ecou al acestei apropieri primitive rasuna inca in ruga din TaMl nostru unde se spune 1.colul este cu aUt mai mare. cu cit obiectul exterior capteaza mai puternic interesul 11icu cit se uita mai u~or ca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura are loc diferentierea relatiei cu spiritul. In realitate. intrucit el nu este in mod neeesar rau. dupa cum se pare. Dupa cum se vede. Cind scriptura spune : "Dumnezeu este spirit'" enuntul suna ca 0 definitie sau ca 0 calificare. ceea ce reprezinta idealul statului totalitar de masa. ca ~i in apropierea dintre Jahve 9i Satan din Vechiul Testament. ceea ce impiedic.. atunci ia na11tere 'ill. Identitatea originara de substanta se mai exprima inca in ideea ingerului cazut.

prezenta precon~tient in mod universal in zestrea psihica a omului. fenomenul numit spirit se bazeaza pe existen~a unei imagini 1 originare autonome. am intilnit aceasta problema la pacientii mei.lli. ~i anume in visele lor. un complex patern pozitiv conduce adesea 1a un anumit cult a1 autoritatii ~i la 0 pronun~ata submisivitate fata de regulile . La ambele sexe. ea reprezinta un complex autonom. Piticii apar. spiritu1 * Chiar cine considera ca 0 autorevelare a spirltuJ. Uneori. opinii etc.. In orice caz. In vise. cu alte cuvinte. in special la femei. adica de la imaginea tatalui emana enunturi..". Deaceea mi s-a parut firesc ca Barlach sa atribuie. impulsuri. b. a~a cum Bes este atribulta zeita~ii materne de la Karnak. mamei figura gI10mica a lui Statu-Palma-Barba-Cot. interdictiile ~i sfaturile provin de la 0 figura paterna. (care nu este sup Us vointei noastre).'" este capabil sa se reveleze. ceea ce este suficient pentru scopurile noastre.. Automanifestarea spiritului in vise Fenomenul psihic al spiritului indica far a dubii natura sa arhetipala. adica de spiritul unui decedat. carora DU li se poate refuza atributul de "spiritual". Mai intii am fost frapat de faptul ca un anum it tip de complex patern are un caractel' "spiritual".1 valorile spirituale. ** Un caz corespunzator este prezentat in Psychologir: imd Alchemie (§ 52 9i urm. nu este nimic altceva decit 0 halucinatie. Invizibilitatea sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea const.Cel mai adesea. rolul acesta f'ste jucat chiar de un spirit "autentic".i daar dintr-o voce autoritara. incontestabila ~i din punct de vedere psihologic. tendin~e. de pilda aparitia unui spirit. ac~iuni. factorul "spirit" este simbolizat prin figura barbatului batrin. convingerile hotaritoare. Ca ~i in toate celelalte cazuri asemanatoare. aceasta este totu9i un eveniment psihic spontan. gratie autonomiei sale o'riginare.duse de con~tiin~a 1?ireflexia con1?tienta. in timp ce la femei produce puternice aspira~ii ~i interese spirituale.119- .". cel putin conform experientei mele. In cazul barba~ilor.) . Nu am tinut seama de faptul ca spiritul. in Ziua mor~ilor. care roste~te judecati definitive .

mi-a remarc:\t: ri'bpuns: "Sankaracl1arya". Ea poate avea un sens pozitiv ~i a1:unci simbolizeaza personali tatea "superioara". 1. a~a cum se pare ca se intimpla nu de pu~ine ori in India. In alchimie. ***". Vezi pentru aceasta ~i "copilul divin". un indian cultivat.ai bune inten~ii. Das *** Reich ohme Raum. Intrebat de mine. in egala masura prevazatoare ~i rabdi'itoare. ci poarta insemnele raului.. Figura batrinului intelept poate aparea nu numai in vise ci 1)iin viziunile produse de medita?e (sau de imagina~ia activi'i). 1. ** Amintesc de "copiii" din romanul lui Bruno Goetz. sinele sau filius regius a1 alchimi~tilor '. eu care m-am intretinut despre ceea ce este un guru. * * *"' nu poate fi adesea. incit nu putem 1)ti niciodata care rau este necesar pentru ca. loan 4. sa se nasca un ~bine ~i care bine va conduce la un rau.pozitiv". nimic altceva dedt 0 a~teptare. am - 120 - . SUrprins. Nu de pu~ine ori ele sint nu numai ambigue. aceea~i figura nn este tot atH de univoca. noastre. prin intermediu 1 enantiodromiei 2. esec. La barba~i. care indica posibilitatea unei intreprinderi spirituale con~tiente.poate aparea sub forma unui copil sau a unui tinaI'. cine i-a fost guru.'.* "Batrinul in~elept" apare in vise ca magician. in pofida celar m. La femei. 'j'rebuie insa sa subliniez ca marele plan care sUi 1a baza vietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o asemenea masura inten~iilor. cuplul lor joaca un 1'01 important Cd simbal al lui Mercurius. a rezultatului final.. incat ea preia rolul unui guru. *** Batr£'mul ~i copilul sintfoarte dsemanatori. '*** "Probati daca spiritele vin de la Domnul".i un sens negativ 1)i atunci trimite la umbra infantilii. 8/9). '**** De aici ~i numeroasele pove~ti fant9.tmbelecazuri copilul intruchipeaza un anumit spirit. aceasta figura corespunde unui a~a numit animus 1. recomandat de loan. In aceste din urma cazuri apari~ia este uneOrj atat de plastica. * Viziunea "copilului despuiat" pe care 0 are Meister Eckhart este de acest tip. Inttuchiparile spiritului din vise nll sint intotdeauna bune din punct de vedere moral. Ea poate wea ins~'i .stice cu rishis ~i r:1<1- hatmas. Acel "probate spiritus". ** In <.

impuniitor. povesteasca istoria ciudata a mod11lui in care gasise cheia pierduta a paradisului. a aruncat osemintele $i a poruncit ca sarcofagul sa fie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai tirziu. dar ezita s-o fad in prezenta vis6. preot. profesor. Magicianul negru I-a urmarit in pustiu $i mai departe. Magicianul negru incepu so. Atunci magicianul alb. Arhetipul spiritului. gnomi sau animale.i-a spus ariitind sp1'e vis6.. plan de aetiune etc. sfatul bun. bunic sau ca aWi persoana care detine autoritate. magicianul ne9r11 dorea sii-i vorbeasca celui alb. cn care nu $tia ce sa faca. El venise la magidanul alb pentnl ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. slujito1'ii sai au dezg1'opat un vechi sarcofag.imbriicat intr-un vestmint alb. el. de/}i era investmintat int1'-o lunga haina neagra. Intrucit nu-l cunase pe eel care a avut visul. far a a fi tulburat citu~i de putin de nelini~tea mea tipic occidentala. 'intruchipat de oameni. un alt batrin -«magicianul negru» . Regele a deschi3 S<11'COfagul. individul in eauz8. 0 excelenta ilustrare ne ofera visul despre magicianul alb ~i magicianul negro. Regele cZintara sa i$i cauta un mormint potrivit. Arhetipul compenseaza aceasta defieienta spirituala prin continu~ turi care acopera lipsa. ~ 121 - . u/}a s-a deschis brusc /}i in inciipere a patruns . La care el a replicat: "Da. fiinta pe care 0 alcatuiau odinioara . Atunci. este u~ inocent». Insa de indata ce osemintele au ajuns La lumina ziIei. nedispunind ins8. care incerca sa compenseze dificultatile spirituale ale Ul1ui student la teologie. este.torului.fecioara 's-a prefacut intr-un cal negru care a fugit in pustiu. ca1'eadaposiea resturile muritoare ale unei fedoare. Era evident co. 'invatator.tor: «vorbe$te. hotarire. 1ntelegere. Acesta tocmai terminase ~de vorbit prin cuvintele: «$i pentnL aceasta am nevoie de ajutorul magicianului negru». Intimplator.medic. de ele. EI a visat ca se ([fra in fata unei figuri preote/}ti de-inalta tinuti1. "Nu este cunoscutul comentator ?'. influenta mea' este exclusa. insa desigur doar spiritul sau". $i acesta era frumos $i. se manifesta intotdeauna 'in acele situatii care necresWi clarviziune. numit «magidanul alb».

daar de dragul Damnului. ~i visul. fara certitudine ~i sanctiune. § 287 . *** Batranul apare ori de cite o1'i eroul se afla intr-o situatie far a ie~ire. Daina~ . * * In basm. >" Astfel s-a incheiat istaria sa ~i. Marie-Louise van Franz.ld - 122 - . F1nstore Galerie. Aici campensatia nu se realizeaza desigur in sensul ea visatarului i se spune ee trebuie sa faea. Spiritul in basm A~ putea pune la dispazitia cititarului meu un mult mai bagat material aniric madern. Ma tem insa ea specifieul viselar ar face expunerea faarte dificila ~i ar neeesita un spatiu de care nu dispunem aici. Sca. in traducerea Vezi ~i C. din pacate. Drumul aeesta eatre experienta :r:eligioasa ariginara esteearect. Zweiter Teil. Jung Analytische. ~i urm. Psychologie und Erzihung.G.• §208 r0maneasca a Iui Stefan Aug. arhetipul spiritului se manifesta ca batrin tot atat de des ca in vis. suferintei ~i mintuirii. disperata.ume nesiguranta judecatii morale. neiertatoarea inlantuire a vinci. ••• Basmele pe care Ie utilizez in acest studiu mi-atl fast recamandate de dr. transformare. I A noimelor eterne eterna perindare".. c.aptite eare vine de departe.. putind urmari variatiunile motivului spiritului.. ea presupune periealul ~i indrazneala . •• Faust. sufletul se exprima pe sine iar arhetipurile se reveleaza in contextul 10. In mituri ~. insa eiti il cunase ? El este asemenea unei vaei :.a pateca nesigura pe eare se poate merge. ~i an. careia ii multumesc pe aceasta cale. indaielnica ~i abseura . derutanta intrepatrundere a binelui ~i a raului. ci el este canfruntat cu a prablema la care m-am referit mai sus ~i pe care viata ne-a pune neineetat in fata.1' natural ca "Formare.giisind dupa multe peripetii cheia pierdutii a paradisului. pre cum ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich u. $o8pta este ambigua.i basme precum ~i in vis. De aceea ne vam adresa falclorului. fara a mai tine seama de conditii mai mult sau mai putin singulare. care ne scute~te de dificultatile ~i canfuzia cazuisticii individuale. dem Ubenwuj3ten.

ar fi trebuit ca intr-un asemenea m~oment sa re. ar. baiatul cade intr-un somn adinc. nu s-a mai intors acasa r. in schimb iti pot da pe gratis un sfat bun. sub forma unui gind personificat. Atund batrinul i-a spus: «Dragul meu copil! Nu ti-a mers nici mai bine nici mai rau dedt celorlalti copii ai caror parinti se odihnesc sub pamint. cuno~tinta necesara apare. dind curs unui impuls afectiv. 68) - 123 - . Odata ce ai plecat. De intors.i~i-a lU'!t 1umea in cap.. nu iti pot purta de grija.sau pe cea a inspiratiei. putea sa gindeasca. Epuizat. precuill! ~i de bataia din seara de dinaintea plecaril. Intrucit eroul nu este ins a capabil. cu siguranta ea ti-ai fi dormit ultimul somn. Acesta i-a povestit toate pataniile de care ~i-a amintit. cu 0 lunga barba sura care tocmai se pregatea sa puna dopul la plosca sa cu lapte. cad dnd te-am gasH erai pe jumatate mort". Atunci i-ar fi venit in minte intreaga poveste a vieth sale. De asemenea. Astfel a ajuns intr-o situatie fara sperdnta. wemai sub ehipul Mtrinului aducator de sfat ~i ajutor.. trebuie sa-ti cauti noroeul in lume.flecteze asupra situatiei sale. Cind s-a trezit "i S-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fata sa un batfin mic de stat..parea Ii poate veni doar pe calea unei gindiri temeinice . ue 0 aserr:<\€nea performanta.»" Pin a in acest punct batrinul spune ceea ce ~i baiatul.Mai da-mi sa beau I»~I-a rugat baiatul. lntr-un basm estonian * se poveste~te despre un orfan -perseclltat care. a pierdut 0 vaca ~i care.a cum se intimpla in astfel de 3ituatii. putea nl1icar sa-~i dea seama ca va avea nevoie de hrana. deci de la 0 ~functie spirituala sau de la un automatism endopsihic. C'ompesind lipsa. nu te mai poti intoarce. Atari anamneze reprezinta un proces teleologic care vi* Wie ein Weisenknabe 1/nerhoff sein GlUck fand (Finnis~ che und Estnische Volksmarchen. "Pentru astazi ajunge» a raspuns bi'itrinul. de frica pedepsei. Apoi batrinul I-a intrebat pe baiat cine este ~i incotro merge. Pentru ca nu am nici casa nici fcmeie. Cind ~i-a luat lumea in cap. inclusiv trecutul cel mai apropiat. ca erou al povestirii. nr. din motive interne sau externe. "Daca n-a~ fi trecut din intimplare pe aici. la pascut fiind. <.

junge 10.-- .i s-o las in aceasta pozitie timp de un minut.a fortelor fizice si morale. I Ching descrie munte1e drept scop: "Rege1e i-a aratat mnntele de vest" (Hexagram nr. extrem de firava constitutional dar aflata intr-un profund somn hipnotic. 90.r fortelor personalitatii. Fortele reunite pro due sigurantiI. Mai mult. 17). in starea de COI:CC:'.. CLXXII. El I-a sfatuit pe baiat sa mearga mereu spre est.i timp un excelent gimnast. superioara de dteva o1'i eelei obtinute de incordarea con:.·~ensiunii.tient~ nu este in~a SClU n~ mai este posibila.iinaltimea mlUntelui simbolizeaza personalitatea matura *.caun :. eu ceab pe spatarul unui seaun ~i eu ealciiele pe spatarul altui c. 343) citim: "Montes patriarche et -prophetae sunt" (lVIuntii sunt Ratriarchii ~i profetii). se realizeaza spontan in spatiuJ extrapsihie. OrientlLdu-l in aceasta directie. Cu alte euvinte.ez 0 isterica. peste :. care * Intrucit muntele reprezinta scopu1 drumetiei rii a1 a·.tienta a vointei. p. disce cognoscere te ip- - 124 -..it imediat eU un puIs de 120.L. El s-a prabu:.. Cind batrinul eel intelept a reu~it sa mobHlzeze in suficienta masura fortele baiatului. Ele dezvoltA 0 energie surprinzator de mare..zeaza intr-un moment critic mobilizarea tuturo. La Honorius von Autun (SpeC/Limn de mysteriis ecclesiae in Minge P.apte ani.. Richard von St. batrinul 11 scute:. La cursurile mele obi~GUleSe sa a:. batrinul este chiar aceastii reflexie adecvata si concentrare ... unde. muntele cel mare.ltrare artificial a din hipnoza... pentru a bate 10. FClptul poate fi demonstrat experimental.. va o. :. in aeela:.te de efortul propriei gindirl. a devenit posLbilA :. poarta viitorului 'cu forte reunite. a incereat zadarnic sa reproduea experimentul prin ineordarea eon:. Pulsul i se ridica treptat pina 10. eeea ee echivaleaza' cu fericirea. Intelegerea acestui f'lpt va conferi actiunii sale decizia necesara.ire.. din punct de vedere psiho1ogic e1 semnifica ~:in21e. Sub un anum it aspect. Masivitateo.. Unul din studentii mei. El nu poate face calea intoarsa ~i nici nu se poate baza pe ajutorul cuiva. Victor spune "Vis videre -Christ~lm transfiguratum ? A8cede in montem istum. care. coneentrarea ~i tenslonarea fortelor psihice se aseamana magiei.i receptarea sfatului eel bUn.tienta a vointel. s:tuatia nu a mai parut fara ie:. acolo unde gindirea eon:.

34: Del' wei.'. 97) sau dini fermecati (l. urea muntelE' autocunoa~terii).i bagheta fermecata care face invizibil (Nordische Volksmiirchen. p. Die Eisernen Stiefel.. AsHel.' Milrchen aus dem Balkan (Nr.. 26: Das Marchen ohne Hande). care constituie atlt la bine dt ~i la rau. 248.~i vei avea in fiecdre zj atita mincare ~i bautura dta vei vrea".e.Samovilen).' Nordi:sche Volksmarchen I (Schweden Nr. 20.' Marehen aU8 Iran (Da8 Geheimnis des Bades Badgerd). i-a dat foaia sa de brusture care se putea transforma intr-o barca. 381). 11 : Del' Werwolf). Schweden: Die dTei Hlmde) sau 0 carte cu invatatura secreta (Chinesische Volkmarchen. Nr. 45: Konigin Rose und del' kleine Thoma.).este cea mai buna garantie a succesului *. * In aceasta privinta trebuie' mentionata in mod special fenornenologia yoga. Nr. Nr.18 Di:i. . adica obiectivarea spontana a arhetipului. p. Pentru aceasta este' nev~ie. (Benjamin minor in Minge.. p. Un aIt dar este un flaut care face totul sa danseze (Matchen aus dem Bal1{3Xl. Die zwolf Brocken) sau sfera care arata drumul :.nmark: Die Prinzessin mit den zwi. baiatulci nu-i va mai lipsi nimic. p. 15 Del' Hirt und drei . 0 panicularitate a personalitatii unificate. 287. nu ~umai in basffii ci ~i in viata. 53-56). p. j-:r.nische un portugiesiche Volksmarchen (Nr. intrudt vointa con~tienta s~ngur3 nu este capabila sa armonizeze personaiitatea in asa fel incH sa dobindeasca anetenta neobisnuita a s~ccesului. 231H' Fetei care-~i cauta fratii ii da un ghem care se rostogole9te in directia lor (Finische und Estnische Volksmarcl1en. Tot atit de necesara pare ~i interventia batrinului. De asemenea. 86 Dschang Liang). P.ilf Paar Goldschuhen.j3e PapGgei . *' Afirmatia poate fi documentata cu numeroase exemple: Sp2. daca baiatul trebuia sa traverseze 0 ~tpa.. Batrinul din basme pune de obicei intrebariIe referitaare la cine. CXCVI col. spuse batrinul.rchen seit Grimm.i ~losca mea". Russjsel1e Volksmarchen (Nr. 83: Die kampfenden Bruder. Printului care cauta imperiul ceresc ii da 0 barca fermecata care merge singura (Deutsche Ma.L. 125 . de unde ~i incotro ** pentru ca astfel sa declan~eze con~tientizarea ~i mobilizarea fartelor morale ~i inca mai des el ofera mijloacele supranaturale necesare '. Nr. de ce. adica nea~teptata ~i improbabila apetenta a succesului. 280). p. de obiectivarea arhetipului care linj'?te~te reactia pur afectiva printr-o serie de procese sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Gristos cel iiuminat.'* *. "Ia traista mea eu piine .

care ti-ar puteCl £i de folos. kampfenden - 126 - . ca dimineata este mai inteleapta decit seara. informatia este detinuta de cotofana.de confruntare ~i realizare. PentruceuI. pustnicul Ii spune: "Locuiesc aici de trei sute de ani dar nimeni nu m-a intrebat pina acum unde se afla imparatia cereasca . Cumul. Undele. indepartarea confuziei destin ale au adesea un aspect de-a dreptul mira cuIos. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de moment ~i a scopului. Tendinta batrinului de a dec1an~a reflexia se exprima si sub forma cerintei ca mai intH eroul sa doarma. in special al pasarilor. In acest scop apeleaza adesea la ajutorul animalelor."·~ De asemenea. *** EI avertizeaza asupra pericolel~r viitoare 1?iofera mijIoacele adecvate de a Ie infrunt. De pilda. •• Deutsche Marchen seit Grimm (Die eisernen Stief'?l. batrinul este "tarul tuturor pasarilor". locuiesc tot felul de pasari. Acolo. pentru c~ izvorul e pazit de ni1?tevrajitoare care prind cu lasoul pe oricine se apropie. 34 (Der weif3e Pupugei). ceea ce este bine curroscut psihoterapeutului. prin intermediul carora este evidentiat cu claritate Cinele. Fetei care-1?icauta fr~tii disparuti Ii spune : "Odihne~te-te. lln:lrului care vrea sa mearga calare la un izvor ferm€l~at pentru a lua de acolo bautura tamaduitoare pentru rege Ii da sfatul de a se apropia de apa doar in galop. p. p. Vezi 9i misteriosul "domn a1 porumbarului" din nuvela lui Meyrink Der weiBe Dominikaner . **** Pe printesa care-~i cauti'i iu- i • Finische und Estnische Volksmarchen Nr.tiei neclare a eroului aflat in incurcatura sau cel putin este in stare sa obtina acele informatii de care are nevoie in continuare. dar deasupra.. p." ** Batrinul sUe care drumuri duc la tinta si Ie arata eroului. 83 (Estland: Die Bruder). 152.l. el are 0 viziune de ansamblu asupra situ3. ••• Marchen aus Iran (Das Geheimnis des Bades Bddgadj. **** Spanische Marchen Nr. 280 . 158. la celalalt etaj al easei. p. 11invata pe baiatul care vrea sa ia apa vie ea leul care paze~te izvorul are derutanta insu~ire de a dormi cu ochii deschi1?i ~i de a veghea cu ochii inchi1?i. 382. Iluminarea. nu ~tiu unde este. Printului care cauta drumul spre imparatia cereasca. Intr-un basm balcanic (15: Der Hirt und die drei 8amovilen).

de data asta batrinul 'descopera ~ gre~eala ~i a~a s'e intimpla de trei ori. unde-l gazdui intr-o cpliba verde . Intr-un basm balcanic. "Sint regele padurii.re probeaza indeajuns natura sa "spirituaIa". "Iar omuletul pleca cu el ~i-l eonduse in lurr~ea de sub pamint. apariti'a batrinului in vis a~a cum aeesta. p.. * Nordische Volksmarchen I. ca.i-1fas tuie~te cum poate face fata problemelor insolubile care-i stau in fata. p. Apoi ea trebuie sa arunce in smoala clocotinda iubitul ei enn alb iar dnd vine vireolacul sa-i rastoarne vasul in cap. In eoliba totul era . apare in visele moderne. **** Russische Marchen rOch). cum ar fi bunavointa ~i generozitatp. *** Balkanmarchen (Die Lubi und die Schone der Erde). Dar si . cind acesta se aHa in incurcatura ::. 35 9i urm. apare un batrin care spune: "Ah. 11 (Schweden: Der Wer- wolf). refJexie.a. 30 9i urm. pentru a mo~teni regatul. p. +aranul Ii dadu pe fiul :sau eel dEzordonat drept ucenic. 127 -- . a~a cum se intimpla in acel basm caucazian in care printul eel mai tlnar trebuie sa e)nstruiasca pentru tatal sau 0 biserica perfecta. *** Relatia sa cu incon~tientu1 este pusa in evidenta de numele de "rege alpadurii" pe eare-l poarta intr-un basm rusesc. * Uneori batrinul se distinge prin judecata sa eritica.. 231 •• Kaukasische Marchen.bitul transformat in vircolac 0 sfatuie~te sa faca un foe l?i sa a~eze deasupra un vas cu smoala. batrinul Ii apare eroului in vis.. 217. ce biserica frumoasa ati cladit! Pacdt ca fundatia este putin strimba!" Printul porunee~te ea biserica sa fie darimata si construieste una nou~l. Och". intelepciune ~i intuitie. ceea ce va risipi vraja. "Cine e~ti tu ?" intrebataranul. Nr. care indeob~te coneretizeaza arhetipnrile. iar pe de alta parte calitati morale. **** Din bu~teanul pe care se a~ezase taranul sa se odihneasca i~i face aparitia un omulet "plin de zbircituri ~i eu 0 barba verde eare-l at'irna ptna la genunchi". ** Batrinul intruehipeaza deci pe de 0 parte cunoa~tere. figureaz8. Intrucit arhetipu1 este un continut autonom al incon~tientului. basmul. p. raspunse omuletul. Dupa ce a fost ridicata ~i nimeni nu a rl~Ul?it sa descopere vreun defect.

In ultimul caz. iar pe de alta parte are. care apare de mai multe ori. salut.ine~te padurea. II. "Manndle'. Aparitia batr.. - 128 - .it ~i prin apa. p.in casa erau verzi ca virn:mtu:.in jur v~zu doar un omulet batrin care . dnd se c.. Printesa ~edea in acela~i loc ~i plingea. iar aIta data. nevasta lu! Och ~i copii sai erau ~i ei verzi. Regele padurii este 2. Nr. totuI. Intunerieul se Usa iar stelele se ridicau pe cer.intilnim . fiul detiJran. plina de spaima.inului ca pitic indica de asemenea apartenenta la incon~tient.i motiv il .verde: peretii erau verzi.intlmpla ~i in basmul acesta despr~ Hans cel prost. Cunosc un vis modern in care a aparut un omulet de metal negru. pe scurt . care voia sa-i duca fiicei regelui un co..in mijloc:ul unei stincarii joase. dimensiuni foarte reduse. dar exista ~i omuleti de metal.i la Goe* Este vorba de basmul Der Vogel Greif." Intr-un basm elvetian.inul intelept. stap. citatul ar fi trebuit sa sune : "es Chlaidli vo Is"... Intr-o serie de viziuni moderne. Naiadele care slujeau . Textul abunda in grefieli fonetice. Pe c. cind se afla pe virful unui munte." * Prin "isig" trebuie sa in~elegem desigur "de fier".ontureaza pe fundul unui crater inconjurat de stind . "\'as er do e dem Chratte haig?" Intr-un alt loc.ugravit aiei ca 0 zeitate a vegetatiei care.totul.incarea era verde." Chiar ~i m. ceea ce indicii dal' apartenenta sa 1a incon~tient. care era pe punctul de a se easatori eu 0 printesa. plin ell mere.. auzi o voce care-i dadu buna seara. datorita naiadelor. relatii cu imperiul apelor. . In basmul despre printes:1 care-~i cauta iubitul se spune: "Se innopta. ceea ce este mai plauzibil dedt "de ghiata". «De ce stai aid atlt de singura ~i de trista ?" mai auzi. Insa dnd se uita . 84 din culcgerea Kinder und Hausmarchen a1catuita de fratE Grimm..inclina capul in directia sa. Sari ca arsa.inaIte. ca ~i lavitele. pe de 0 parte.ind-o prietenos.ind se afla adincita in ginduri. ~i nu fara motiv.l cum se . das frogtene. Este adevarat ca exist'i omuleti de' gheata. 29 fii urID. Acela. are 0 data marime normala. are "es isigs Chlaidle an.. intilni "es chUs isigs lVIanndle. simbolizat fl'ecven~ !ltlt prin padure c. momentul ales fiind unul de cotitura. batr. a.

arl1etipul • Die neue Melusine. lnbasmul despre printesa piticilor care poate 10c11i ln~r-o caseta. Din perspectiva 1'ationalista. Teil.c asemenea presupuneri "rationaliste". •••• Vezi ~i studiul meu Zur psychologie des Kindan"·heTypus .. pe de 0 parte ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!). omuletul de plumb din vizunea lui 20sim08. *". *'" omuletii metalici din mine. In fond. din care se alimenteaza conceptul nostru rational despre mare ~i mie este subiectiv. ci ~i In acela al incon~tientului colectiv.. de proportii uriase . **** 1ar cabiriile slnt. Marchen •• Vezi studiul meu Einige Bemerkungen Z11 den Visionen des Zosimos ••• Intr-un basm siberian (Nr. Atman este "mai mic decit mic" ~i mal mare dedt mare. dactilii cei iscusiti ai antichitatii. Kabirienszene. "mici lastat. ••••* FaUst. 13.re. I-a traversat. gnomii.catast1'ofa au avut viziunea colectiva a unui omulet cu gluga. brownies scotieni etc . dupa Goethe. Mai plauzibila mi se pare ipoteza ca lnclinatia spre diminutiva. dnd doiparticipanti ajun~i -la suprafata dupa . pe de alta parte slnt asociate surprinzatoarei nesigurante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul incon$tientului. arundndu-i pe amlndoi lntr-o panica cumplita. Am lntllnit adesea motive care mi-au lasat impresia ca necon~tientul ar reprezenta lumea marimilor infinitezimale. ie~it din crapaturile inaccesibile ale pe1'etelui gheta1'ului. fiind lipsit de valabilitate nu numai In domeniul fenomenelo1' fizice. 62. Nu lmparta~e.. 2. - 129 - ." ***** ~ot astfel. aceasta a1' putea fi derivata din sentimentul obscur ca In cazu] UnoI' astfel de viziuni avem de a face eu ceva endopsihic. conchizlndu-se ca. * Din aceea~i categorie fac parte anth1'opanon. p. care se afla dincolo de cimpul de actiune al specificului uman. de~i nu pot sustine ca slnt lntotdeauna alaturi de adevar.* Sentimentul uman al marimii.the. care. el are marimea unui deget. Der in Stdn ver1vandelte Mann) bi:itrinul apare ca 0 faptura alba. homunculii alchimi~tilor. M-am convins de "realitatea" unoI' ata1'i reprezentaricu prilejul unui grav accident de mirra. lucrul trebuie sa fie foarte mic pentru a-~i gasi loc In cap. da1' "acope1'a lumea p1'etutindeni intr-un stratgros de doua palme". dar mari Ca putere.c.

••• Nr. dar detine 0 forta care poate modifica destine. ~i lumea atomului.* Ultima este 0 fata orfana. Arhetipurile. co. aproape insesizabil.* Spiritul se ~anitesta ca foc. Intre eei doi are loc urmatoarea discutie: batrlnul: "Fata frumoasa. Nu numai cercetarea iizicil a aratat ca infinitezimalul are efecte majore. • Indianermarchen •• Indianermarchen aUs Siidamerika. 285 (Das Ende dcr Welt und der Feuer Diebstahl). identificindu-l pe bi'ttrln Cll soarele. unde se afla un batrin murdar care 0 roaga sa--l spele. Apoi da peste 0 odclie de baie. nu se ineaca ~iajunge in tara magica unde intilne~te 0 vaca. p. $i de calitEtti morale..a~a cum ~tim din Vechiul Testament $idin misterul rusaliilor. Cind a terminat de mincat ia din nou focul eu sine. intelepciune ~i cunoa$tere.i mm. p.incercare taria moral!:: a 00. 74 (Geschichten von Manabusch : Der Feuerdiebstahl). 192 . ci ~$i('ercetarea psihologica. ii scapa furca de tors in tintina. batrinul este caracterizat. el pune 10. * Intr-un basm nord american. nudepinde totul de un aparent nimic! Anumite basme primitive dau expresie naturE iluminatorii a arhetipului nostru. La inceputul povestirii. in momentele cdtice ale vietii.menilor si conditioneaza darurile sale de rezultatul acestei prob~.cum: am amintit.. 0. ". 35: Df!r Lohn der Stieftochter p. Pe linga istetime.demonstreaza ca cu dt experimentul cercetatorului patrunde mai adinc in microcosmos. und der HaustochtcT. Un e:Xemplu deosebit de ciar ne este oferit de basmul estonian despre fiica buna ~i fiica vErega. El duce· cu sine 0 fiklie pe care 0 folose$te pentru a coace un dovleac. Sare dupa eo.$0. un berbec ~i un mar carora Ie indepline~te rugaminWe. **.batrinului intelept este extrem de mic.radacina lucrurilor.. foarte ascultatoare ~i ordonata. - 130 . cum se poate ·constata daca se merge 10. fata frumoasa! Spala-ma. ceea ce Ii determina pe oameni sa i-I fure. De dte ori. cu atlt energiileinlantuite acolo sint mai distrugatoare. batrinul apare ca un vraci care detine focul. ca n~ ma mai pot suporta aUt de murdar !" Fata : "eu ce so. mai mult. aus Nordamerika.

din ea o maturica de baie !" Insa ea face una din ramuri de mesteacan. In aceasta povestire. Unul din soldatii care urma sa faca de garda se hotara$te sa fuga. '"Sub lojnita sta 0 iapa alba. "Aduna bU$teni $i gainat de cioara $i fa focul cu ele. Ca rasplata batrinul ii cia un sipet pEn cu aur $i cu pietre pretioase." Urmeazd.l. invidioasa. care tinde spre inalt $i 0 alta. p. Superioritatea $i generozitatea batrinului 11 plaseaza in proximitatea divinitatii. lumino'Jsa. Merge totu$i mai departe $i face totul pe dos. H$a cum alchimistul englez Sir George Ripley il nume$te pe "batrinul rege" "antiquus dierum. fat a este. Aduna-i urina intr-un dubar!" Insa fata aduce apa curata. pIecat in lume sa stirpeasca raul pe care il facea diavolul in fiecare naapte. fire$te." Insa ea aduce vreascuri si intreaba : "De unde sa iau apa ?" Batrinul raspunde . "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra din pardoseala $i freaca-ma cu ea!" Insa ea aduce sapun din sat $i-l spala pe batrin. «lncotro?» il intreba omuletul eel sur $i se arata doritar sa-l insoteasca. $i vazind soldatul eel batrinelul este aUt de binevOltor Ii marturisi ca a fugit $i de ce a fugH. In a sa Cantilena. 189 ~iurm. "De unde sa iau 0 meturica de baie?" "Taie c()ada iepii celei albe $i f. Dintr-o data in fata sa aparu un omulet cu a lunga ba. batrinul este identificat in mod naiv cu Dumnezeu insu$i. Rasplata este $i ea corespul1zatoare. ca de obicei. "Iar cind se insera. favor abila.incalzesc soba?" Batrinul. . i$i arunca $i ea furca de tors in flntina. Grimm. soldatul se indeparta pe furi$. in parte ne* Deutsche:Marchen seit ** Der AU" der Tage.131- . CealaltiJ. care era chiar bunul nostru Dumnezeu. Motivul este atit de frecvent incH alte ilustrari sint inutile." ** Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva. sfatul cel bun.rba sura. In basmul Soldatul $i printesa neagrii * se poveste$te cum in fiecare noapte printesa blestemata iese din sicriul ei de fier si-1 ddeme~e$te pe soldatul care paze$te mormintul $i ~poi il maninca. dar 0 gase$te imediat. strabatu munti $i cimpii $i ajunse la 0 paji$te frumoasa.

ceea ce arata ca el insu$i are 0 latura intunecati'L 1ntr-un basm siberian.. In cele din urma. adica 0 parte din iluminarea $i clarviziunea sa. sens pe care il are $i naturali.un fel de duhuri rele inaripate . rapita de demonica lume a intunericului.tate a unei zeitati a vegetatiei venita din lumea sLlbpaminteana. in masura in care $i-a pierdut un 6chi. Symmachum. Cuprins de furie.tra."ad utrumque peritus". Intr-un basm balcanic. batrinul ar putea fi $i contrariul sau.!TI0dest" sau "binevoittJr" S. semnificativ. ceea ce indica identitatea celor omoriti. ded neu. batrinul din basmul nostru calare'ite un tap.'1 ne * Contra heilende Blume. care astfel i$i distruge £ericirea. p. *' Prudentius. Nr. data tor de vista dsr $i uciga$ . . iJ3asmul este intitulat BCitr'inul eu 0 singura jumiitate $i. 36: Del' Konig 1Lnd seine drei Sonne.diminuarea sa provine din aceea ea intr-·un fel traie$te doar eu jumatate de t1'up. atunci din motive euristice. Cealalta ju:natate este invizibila $i apare in basm ca un uciga$ care vlea sa~l piarda pe erou. Pe pcrcursul pove$tii el este omorit din gre$eala de cel de mai multe ori reinviat. in poarte doar htonica. precum $i din aIte motive este recomandabil ea Eleolo un de batrinul apare ca . Daca a$a stau lucrurile.Vilele(( . Prin urmare. Diminuarea sa prin atingerea lumii intunericului aminte'ite de soarta lui Osiris. vezi Rahner Dieseelen- - 132 - . din lumina vederii.i I-au seas iar eroul trebuie sa se ingrijeasca pentru ca ele sa i·-l puna la loc. batrinul a pierdut 0 part". batrinul ClVlre dilninuat. care treze'ite un mort cu un toiag de fieI'. In ~nod . Balkanmarchen.gativa $i defavorabila. care tin de in jos. batrinul apare ca un mo~neag cu un singur picior.espune despre Hermes. 182. '" . adica pe Seth sau de cea a lui \Votan care $i-a sacrificat Qchiul la izvorul lui Mimir. ** a$a.cum <. Chiar infati$area sa de pitic indica o diminutivare limitativi'i. eroul reu~e$te sa-l omoarepe cel care I-a ucis de mai multe ori. Prin urmare. Arhetipul spiritului nu face exceptie de la regula. cu 0 singura mina $i cu un singur ochi. in fapt.. care $i-a pierdut unicul ocni privind un porc negru. el ia $i viatabatrinului cu 0 singura jumatate.

Insa acestia aU hotD. Cind s-au intors acasa $i au vazut paguba. Intr-un basm siberian. - 133 - ."\trinului. * batrinul este un spirit rau care "ducepe cap doua lacuriin care inoata doua rate!' El se hraneste cu carne de om. In sfir~it. 36. Die Runde des Schopjers.Jsterea superioara dar subliminala pune la cale cele mai ~eplacute ineidente pentru a-I inspaiminta pe August eel prost care este eul con$tient i?i a-I aduce pe drumul adevarat. Basmul ne spune ca' eroul $1 oamenii sai s-au dus la 0 petre cere in satul vecin S1 si-au lasat dinii acasa . $i daca in anumite cazuri el po ate parea a fi insai?i intruchiparea binelui.este ilustrata de figura extrem de instructiva a lui Merlin. In legatura cu basmul estonian amintit la inceput despre baiatul care a -pierdut vaca se po ate n. Atunci el devine vrajitorul eel rau care face raul de dragul raului. ai?a cum $amClnul primitivilor apare. Urmeaza apol cunoseuta * Nr.Daca orfanul nostru ar fi banuit ca batri• nul este cel care i-a furat vaca. insu$i cuvintul <papi-WKOU insemnind atit medicament eit ~i otrava.rlt conform 'proverbului "cind pisica nu-i ~ca~a $oarecii joaca pe masa" . In mom entul culmrlnant s-au repezit asupra proviziilor de carne si Ie-au devorat.a$te banuiala ea batrinul aparut in momentul oportun ~i dispus sa ajute este eel care mai inainte a iUrat vaea pentru a-I oferi protejatuluisau un rnotiv solid de a fugi in lume. care-l apropie de :?:J:ne. nu l-ar fi gasit niciodata singur. otrava poate juca in realitate ambele functii. datorita prostiei.. ea vindecator br pe de aWl parte ea un temut otravitor. in altele imbraca hainele raului. eroul este surprinsde un viscol infrico$. . Experienta eotidiana ne arata ca presupunerea noastra este corecta caei adesea cuno. oarnenii au alungat dinii.muIui: "Du-te cu nevasta ta i?i cauta dinii !»" Pe drum.sa faca i?i ei 0 petrecere.daposte~te in· easa spiritului rau. care s-au refugiat in padure'ljCreatorul Ii spuse lui Ememqut.uitam eu atentie in jur. eroul ba~. pe de 0 parte. Ambivalenta b. l-ar fi privit ca pe un gnom rautaCios sau ca pe un demon. pe care.Hor i?i se e. Batrinul este earacterizat deei de 0 latura negativa.

beiden Gefahrten. De?i nicaieri In basm nU se spune ca batrinul cu' doua Iacuri pecap i-ar fi ademenit pe erou :. Un rege i9i cauta sora rapita de un strain.?i creatului. pentn. se re• Balkanmarchen.Tatal lili Ememqut se rume:'?te "creatorul. Sfatuitorul este in acest basm .. . Die Taten des Zarensohnes 'und sei- - 134 - . ii permite.::reatorul. prin intelegerea initiala. Tot intr-un basm balcanic intilnim 0 varianta denma de atentie a motivului nostru. Eroul moare dar este readus la viata de cei doi prieteni pe care $i-i facuse. ceea ce tatal. care-l avertizeaza ea nu trebuie sa-9i continue c8. fiul de sine insu:. Fiul dore~te apoi sa pIece in lume.moare."poi. Copilul este ins a l)n drac de" baiat care::-i bate pe toti ceilalti copii :. Pe drum se opre~te la coliba unei femei batrine.. Batrinul apare.utarea. insu:.scena a diavolului pacalit.?i batrinul. sa fuga in padure. De cutituI infipt in picior depinde viata sa: daca il scoa!e altcineva. dupa care ea ramine ins~lrcinata. * Aiei batrinul este intr-adevar benefic. care ar fi· putut foarte bine sa evolueze spre rau. In cele din urma cutitul devine fatal pentru el.(::jut. 'pentru a avea cu ce sa-:. ceea ce da na~tere unei probleme foarte complicate. a carei rezolvare iJreferam sa"0 Eisam in seama teologilor siberieni. 0 batrina vrajitoare smulgindu-i in timpul somnului. Un pomincarcat eu fructe. care.?ipotoleasca foamea.?i-l :1Ume~te "printul cutit".?icreator. dar totodata creatorul unui destin ambiguu. Timp de zece ani baiatul n-a fost botezat. contrar obiceiului lor. totu~i puten1 I)resupune ca un spirit a pus stapinire pe dini." dar tatal celui din urma. i-aneterminat sa petreaca asemeni oamenilor.ii infige un cutit in pieior :. ner .i ca . ~i na~te un copil. Intr-un basm balcanic. nr. pentru ca :. daca ~i-I scoate singur traie:'?te. 9. unde vor trebui cautati de EmeIT. al carui na:. dupa 0 lunga ezitare. care-l sile:'?te pc eJou sa se refugieze in casa spiritului rau.?iomoara vitele pastorilor.?este. "de 'oine 1nsu~i creatul". batrinul ii da tarinei fAra copii sa manince un mar. Viscolul.?i-afost sie:.?ipe nevasta so. Raul se manifestd (lar ~i de timpuriu in caracteru1 violent a1 tinarului. nu pare' nici eI intimplator.

1-1 * N•. unirii contrariilor. careevolueaza spre hierosgamos. La inceput. Der Schwiegersohn aus der Fremde.Jadurii. Batrinul. In basmul amintit. Cind in eele din urma se opre~te. care-l Va ucide. 35. Prin urmare. dar apoi nu mai vrea s. adica hi personali. Prin aceasta este risipita vraja ~i in loeul spiritului apare Un barbat tinaI' ~i frumos care se easatore~te eu sora regelui. Ea Ii spune regelui ca sotul ei este un spirit rau. dupa trei zile. regele dispare. celebrind ineestul s£1nt ca simbol ai. regele pi'idurii se arata binevoitor §i generos. $i intr-adev... §i indraz.zeitate a vegetatiei. * De asemenea.. Felul 111 care regele esteimplieat in pQsedarea de care'sufera sora sa..i peripetiile procesului individuatiei. II gazduie~te .neata enantiodromie inseamna nu numai intinerirea si tran'sformarea batrinulu1.ar. Fratele ~au mai tinaI' pleaca la rindu-i sa-l caute §i omoara spiritul -eel rElUtransformat in balaur. Aeeasta frecventa. din coroana Sa coboara un batrin.sorei .ta. adiea imobili.Astfel ne este sugerat faptul ea sora este posedata de Animus Bcitrinul este eoneeputdeci ea Animus-ul sorel. devenita sotia batrinului. In basmul rusese despre regele . El este un uciga§. el 0 tine captiva pesora regelui ~i nu 0 mai lasa sa se intoarca la rudele ei. tate superioara __ 0 expresie a sinelui sau. pentru ea apoi sa reapara ca 'sot al. arhetipul destinal s-a instapinit mai 1nti1 asupra Animei regelui. locuitorii devenind de "fier". rigizi ~i tacuti. diutarea acesteia ne arata ea ea reprezinta Anima fratelui. se afld intr-o evidenta relatie eu sora. angajat in transformarile :. a "bunului de pret greu de Cltins". silindu-l sa pIece in cautarea farmeeului vietH.Anima. evolutia are sensul invers. ea sugereaza 0 intimi:i relati'e secreta intre bine ~i rau. arhetipul batrinului apare deei sub chipul raufacatorului.Aiei batrinul actioneaza exclusiv ca raufacator si trebuie inliiturat eu fo. de ~aptca mire I'll sufletului. !ntr-un episod interealat este invinuit ca a vrajit un ord~ intreg. il indeparteaza de eolib:1. - 135 - .pe rege ~i-l conduce in tirgul unde locuia sora sa. ceea ce-l transforma inerou mWe.trage mereu din fata sa. care la inceput apare ea .

. Aceasta se lncadreazffi.. cu alte cuvinte nu putem gindi contrariile in unitatea lor.cipale ale povestirii se reduc 1a diferitele incerciiri dIe tinarului de a scapa din ghearele vrajitorului.. continuturile lui fiind in sine paodoxale sau antinomice. pe de 0 parte :. totu:. nid pentru incon:.are umana :.i semnificatie psihologica. d) Simboluri teriomorfe ale spiritului In 7xwn Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa daca nu am lua in considerare 0 modalitate particulare! de manifestare. De:.nomicii incon:..isuperiorHatea sa spirituala indica 0 dimensiune extraumana .tiinta umana. unde corespunde unei cerinte a gindirii. precum :.i faca 0 imagine despre acest aspecteste recomanda bil sa studieze misticii cre:.suprimarea unei antinomii poate fi pentru noi doar un postulat.iin basmele analizate pina acum batrinul a Rvnt o infati:.tientului. Insa aceasta distinctie este valabila cl:nr in planul con:. care pare sa aduca aceleasi beneficii ca aventurile cele mai periculoase cad t~ sflrsit eroul 0 ia de sotie pe flica regelui iar Vrajitorul trebuie sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit..iin rau.tiintei... Intruchiparea animala arata ca functiile :. lucrurilestau cU totul altfel.i al demonilor :.a incH evenimentele prir.. pe de aIta parte. Logiea spune: "Tertium non datur"..atit in bine eft :..in teriomorfismul zeilor :..supra sau subumana .i anume cea teriomorfa. Pentru incon:.i aptitudinile sale vrajitore:. Daca cineva care nu detine cuno:.... Prin urmare. cad intr-o anumita privinta animalul este superior omului.ila animalicul subuman..tient. cu alte cuvinte dincolo de con:.· Locul ci:iutarii este lUat de fuga.. El nu s-a incurcat inca in con:.ti.. nu aaptis inca nici uneia din £or136 -"- ..ajute pe sarmanul baiat.i un comportament uinan.tini sau filosofia indiana.tinte psihologice vrea sa-:. Aspectul teriomorf nuinseamna nici pentru primitiv... inclusiv categoria existentei. Acolo va gasi inf1uentele cele mai pregnante ale antin(). :. a:.tient 0 diminuare valorica.. De aceea ele participa la demonicul suprauman.tiintasa.icontinuturile respective se af1a inca in domeniul extrauman..i are aceea:..

el ar fi mai smerit decit omul. In dimineata urmatoare se catara mai departe. istoria universala consta in confruntarea dintre sentim2n~ul de inferiorHate $1 supraevaluarea de sine a omului.a aiuns 1a un sat cladit intre ramuri. Aeest epi80d se desfasoara exact la fel cu intilnirea cu batrinul. Intelepciunea cauta linia de mijloe :. Acestea se comporta 8i vorbesc asemeni oamenilor $i dau dovada de 0 intelepeiune care 0 c1epase$te chiar pe cea a omului. In astfel de eazuri se poate afirma cu indrepUitire ca arhetipul spiritului este e"\pcimat teriomorf. "Cum 8-0 vedea lumea privita din virful lui ?" se intreaba tinarul. De la inceputurile ei.$i latura negativa a arhetipului. find adesea interpretata gre$it in plan nlOra!.tele care-l anima un eu indaratnic.mai sus nu se poate * Die Prinzessin auf dem Baum (Deutsche Marchen seit Grimm).qtului Ii of era gazduire peste noapte. Pentru ca se intuneca a trebuit sa innopteze pe dotul unei ramuri. Legenda despre pacatul original' contine 0 invataturi'i profunda. Aid afla eEl. tinarul descoperea un capac uria$ ale carui ramuri se pierdeau in nori. Spre prinz ajunge 1a un castel unde loeuia 0 fecioara. Locuitarii s. De abia pe seara . Pe cind pazea pard in padure. Adesea intllnim in basme motivul animalelor care ajuta eroulu1. Daca animalul ar -fi con~tient.d ispa$e~te aeeasta cutezanta prin primejdioasa inrudire cu demonul sau animalul. Intr-un basm german * se povesteste cum tinarul care-~i cauta printesa disparuta intilneste un lup care-I vorbel1te : "Nu te teme 8i spune-mi incotro te dud". In aceea~i paves tire se manifesta. Apoi se urea in capac. ci impline$te uproape fara rest impulsurile interioare. ea este expresia sentimentului obscur ca emanciparea eului con$tient reprezinta un fapt luciferic. Pentru ilustrare voi reproduce in continuare in mod rezumativ basmul. Tinarul ii poveste8te neeazul sau iar Inpul ii daruie$te un fir din blana sa eu ajutorul earuia :n poate ehema ori de cite ori este nevoie. 137 - . fara a ajunge 1a ramuri in prima z1. A doua zi a continuat Sa se catere 81 spre prinz a ajuns 1a coroana.

pentru a-I adormi. se dovede~te a fi irezistibila : el intra in camera ~i gase~te acolo un corb.merge. sa-I smulga ba1anului sau un picior. Tinarul ajunge 10. Vrajitoarea porUne2'ite m5njilor sa fuga iar tinarului Ii da drept bautura rachiu. milos Ii da sa bea. a auzit totul. eroul Ii aduna cu ajutorul lupului iar in cea de a doua :'Iia treia. tinarul incearca sa ruga cu printesa. Lupii I-au urmarit :'Ii au reu~it.. Chiar a doua zi. De aceea are el doar trei picioare. Printesa il iscode9te pe vinator care-i poveste:'lte. La a treia inghititura. eu ajutorul ursu138 - . Apoi va intUni un urs 'ii un leu. nu dupa muIt Limp. Totu.ta este fiica unui rege pe care a raplt-o un vrajitor. ca in ilpropiere locuie:'lte 0 vrajitoare care cre~te cai rermecati. Pe deasupra. dar il lasa pe tinaI' sa pIece deoarece ~i acesta Ii salvase viata pe cind era corbo Pe cind vinatorul se afla in padure.. La fiecare inghititura cadea cite un cui. leul ii dezvaluie ca printesa este re~indta in apropiere. ii spune inspaimintata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit . Insa curiozitateo. tinarul se tocme:'lte la vrajitoare cu conditio. intr-o cabana de vinatoare. acum ma va lua :'Iipe mine!" $i intr-adevar. Corbul se pllnge de sete iar tinarul. Cind printesa aude de cele intimplate. Tinaxul il bea. Tinarul ramine in castel unde i se permite sa intre in toate camerele cu exceptia uneia.. corbul este libel' :'Iizboara pe fereastra. la trecerea granitei. printesa dar afla ca nu 0 poate rapi pentru ca \inatorul are un cal alb cu trei picioare atoate~tiutor care-l va avertiza. tinarul se strecoara din nou in cabana: :'Ii0 convinge pe printesa sa aile cum :'Ii-a 00tinut vinatorul calul eel istet.!i. care de asemenea ii VOl'da un fir din blana lor. disparu ~i ea. care se afla ascuns sub pat. vrajitoarea nu-i daduse insa nici un miel. adoarme iat' ruinjii fug in padure. a~a cum am aratat mai sus. fixat pe perete cu trei ::::uie. Mod inainte. sa-i dea nu numai calul pe care :'Ii-l va alege. Tinarul incepe s-o caute ~i 'intilne~te pe drum. aripile. Fo. Tinarul. eel care reu:'leE)tesa pazeasca minjii timp de trei zile poate sa-~i a1eaga un cal din herghelie. Vinatorul Ii prinde. lupul. In prima zi.cHntre care unul Ii strapunge gitul iar celelalte daua. in timpu1 noptE. ci :'Ii cei doisprezece miei.

de asemene:l un cal alb. respeetiv stare a originara. proprietar 0. Balanul vinatorului il?i :wertizeaza stapinul I?i fugarii sint repede ajum!i pentru ea balanul eu patru picioare refuza sa alerge. dupa ee au fost linil?titi eei doisprezece lupi eu eei doisprezece miei. Nu numai simbolul teriomorf 0. Calul I?i stapinul sau parasese nevatamati pad urea. tinarul elibereaza un spirit sau un gind de dominatia ineon$tientului. Caluls-a transform at intr-o mirtoaga. trintel?te-l!" Vrajitorul este trintit . Aeesta inseamna ea spiritul poate fi proprietate. ceea ce indica 0 structura psihica in eare inconl?tientului i se 139 . insa tInarul Ii da sa maninee prajitura I?i-I?ireeapata imediat :fortele. Eliberind ealul alb eu patru picioare din miinile vrajitoarei. Vrajitoarea inseamna aiei.i ealeat in picioare de eei doi eai. mater natura. a:')a-zis "matriarhala" a ineonl?tientului. I?i in alte loeuri. Tinarul il va pretinde I?i obtine pe aeesta. ci I?ifaptul ea funetia eunoa9terii $i a intuitiei sint reprezentate printr-un animal de ealarie. Astfe1. eei doi prefacindu-se intr-un print im/punator I?i intr-o pre a frumoasa printesa.firel?te eel mai bun cal. balanul eu trei pieioare este proprietatea vini'ttorului demonic iar eel eu patru picioare a vrajitoarei. co.lui I?i al leuluL Acum tinarul il?i poate pretinde raspL-lta.1 surorii sale. balanul eu patru picioare ii striga eclui eu trei picioare: "Surioara. Fiica ceo. mal intiL Aiei spiritul este. Ei fusesera cindva prefaeuti in eai de eatre vinator. funetie. Cind vinatorul este aproape. Apoi pregate"?te din maduva 0 prajitura pe eare i-o da tinarului pe drum. Calulalb eu patru picioare il roaga pe tinaI' sa reteze eapul sau I?i 0. pe de o parte. care asemeni unul obieet il?i poate sehimba posesorul iar pe de alta parte subieet autonom (vrajitorul eo. Tinclrul o al?eaza pe printesa pe ealul alb eu trei picioare I?i astfel se indreapta ei spre regatul tatalui fetei uncle se VOl' e<'isatori. eare dupa un timp au pleeat "in regatul lor'".1 spiritului este interesat in aeest basm.. Tinarul 0 rapel?te din nou pe printesa I?i pl'=dea amindoi pe Lalul fermeeat. Insa de indata ee-l scoate din grajd. mica a vrajitoarei ii dezvaluie care este ealul mamei sale.1 ea1ului). vrajitoarea Ii gaure:')te copitele I?i-i suge· maduva din oase.

Ambii eai slnt animale fermecate. htonicul. Mai eurind. in aeeasta simbolica. ea triada. amintit :. Deoarec2 quaternitatea este un simbol al totalitatii iar toblitatea doaca un 1'01 irnportant in lumea de-im~gini a incon:. rnsa ce semnificatie are opozitia dintre triada :.. •*. p.la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiel a celor patnl figuri..opune doar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie.. re:spectiv simbolul sau familiar.tinte :.. el este eoneeput.* Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosc este cea a celor patru fii ai lui Horus. totul indica faptul ca raul. Patru. eu aIte c1JVinte. inferiorul. ** La alchimi~ti. * victoria primului asupra ultimului ne. Dupa cum· se ~tie.i de Goethe. tului. Forma sa literara cea mai tirr4Purie 0 gasim in cuvintele introductiv~ la Timaios.. insotind aceasta filosofie mai bine de un mileniu. trei sint cu cap de animal iar unul are cap de om (ingerul). . dintre care trei apar uneori cu capete de animal iar altul cu cap de om. asemeni superiorului. intrucit Ii poate porunci.tien. Din punet de vedere cronologic. ea numar feminin.iPsychologie lmd Alchemie. pe care il putem intelege din perspectiva alchimica drept 0 triada inferioara.i quaternitate. de:..pentru ca in cele din urma sa mai fie reIuata 0 data in Faust (scena cabiri[lor). cu altecuvinte ce inseamna triada fata de totalitate? Problema amintita se numeste in alchimie axioma Ma7Jiiei.i re'Privitor la quaternitate recomand lucrarile mele mai vechi. apare ca fireasca. nocturnul.i nu este obligatoriu ca ea sa exprime doar rauI. apartine familiei acelor figuri care descriu intunecatul. Aceasta consta intr-un prineipiu a carui simboliea tradeaza inrudirea eu raul.140- .ls..est sicut quod est superius". In Tabula Smaragdina intilnim propozitia : "Quod est inferi1. in special Psychologie und Religion :. 2. Inferiorul Se raporteaza.. Trei Cll numar maseulin este aici in mod logic subordonat vinatorului celui rau.. este insa atribuit batrinei. 1a superior ea 0 corespondenta opusa ***. triadei divine Ii corespunde fara echivoe 0 triada inferioara. -. care reapar sub forma celor patru atribute ale evangheli~tilor. Calul albcu patru picioare se dovede~te superior celui eu trei picioare. care vorbese f?i detin euno:. htonica (diavolul eu trei capete la Dante).

$i aici ne-am putea intreba impreuna cu Socrate: "Dim.ceea ce inseamna ca apare un co:rlflIct .. patrunzind in sfera con:. - 141 - . Opozitia implica din punet de vedere energetic un potential. alecarm' virfuri sint indreptate in direetii opuse. * Vezi PsychoZogie und tAlchemie. pentru detalii.irisa' al patrulea. retinut de horror va cui a ineon:.lalt vrajitoarei. unde d ramas eloare?" ** El a ramas in imperiul mumel celei intunecate. la 0 opozitie. Faptul dea avea lrei picioare se datoreaza ded unui accident petrecut in momentul in care calul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celei intunecate. caci tensiunea creata de opozitii tinde spre descarcare. subordonat Intr-un caz vrajitorului iar in cel8. conform alchimiei. doi. aeolo exista posibilitatea unei desfa$urari. unul din ~ele patru elemente ramine in urma.. apoi. Aceasta trimite. dragul meu TimaicJs.tientului. quaternitatea este un simbol al totalitatii..tiintei.a cum lumina presupune intunericul. binele raul. atunci se nasc doua triade orientate in directiiopuse. . intruclt 0 triada presupune intotdeauna 0 alta. otalitatea simbolizata t prin quaternitate in doua parti egale. retinut 'de nesatul de lup al incoMtientului. Daca ne reprezentam quaternitatea ca patrat ~i-l impartim pe acesta printr-o diagonala in doua jumatati. aceasta inseamnaea atunci cInd totalitatea incon~tiel1ta a devenit manifesta. 0 triada opusa *. un picor fiindu-i smul. iar unde exista un potential. trei ..s de cei doisprezece lupi. inceput patru picioare.teredoua triunghiuri. A~a cum aceasta reflexie simpladeriva triada din quaternitate. atunci iau nal. Astfel ia fiinta 0 triada careia Ii corespunde.m. In iimbaj psihologic. De aceea s-ar putea spune metaforic: daca ill1!PartiD).Der Geist Mercurius. din cei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde. nu $i triada. superiorul inferiorul. ** Acest pasaj obscur a fost atribuit unei "eiudate toane" a lui Platon. al?a cum ~tim nu din basme ci din istoria simbolurilor.prezinta de aceea spiritul incon~tient. Relatia dintre triada $i quaternitate este mai intli aceea a opozitiei masculin-feminin. tot astfel vinatorul Ii explica printesei ca balanul sau a avut la .

Insii el insu~i se afla. care este identic cu vinatoTul. intentia :secreta care-l anil11(i'i erou. caci nimic nu treze~te interesul ca 0 interdictie.i 0 tine prizoniera. De~i basmul nu ne spune cine a tintuit corbul. Printesa apartine lumii de sus. El este prizonier.trinitatea". ceea ce pin a la urma :se va intimpla. Tinarul erou care s-a catarat in copacul lumii ~i a patruns in castelul fermecat. Inehisoarea ambilor este un castel vrajit aflat in virful unui copac uria~. fapta care atrage dupa sine ca pedeapsa tintuirea la perete in virful celest al copacului lumii. ceea ce mi se pare semnificativ. ~i anume cu trei cuie. ceea ce corbul. nu este atit cea C~ a 0 etipe • In basmul lui Grimm (T. 55: Marienkind). 142 - . inchis intr-o camera interzisa a castelului. cu alte cuvinte ca ~i crucijicat. despre care sepoate spune ca este calea cea mai sigura spre nesupunere. Acestuia.. cea in care se afla corbul. unde 0 va elibera pe prini. Deoarece este tinuta prizoniera in copacul lumE.. In basm. Nr. din apropierea soarelui. unde este tintuit. Ela furat din luminoasa lume de sus un suflet pretios. ea ariee paznic de prizonieri ~i blestemat ca oricine blesteama. ea cste un fel de anima mundi. in camera interzisa se -aHa .esa. Vinatorul. In mod evident. zis de a minca din poxnul paradisac. tot astfel nu se poate intra ~n respectiva camera. captura pare sa nu-i priasca. probabil eopacul lumii. Instrumentul de proscriere specific basmului este triada cuielor. * A~a cum este inter-. a ~i faptuit. cu trei cuie de perete. in mod surprinzator. rapitorul fiind el insu~i crucificat. care a ajuns in puterea intunericului. pedeapsa celor temerari care au indraznit sa se aventureze in sfera principiului opus ca un Prometeu. are voie sa intre in toate camerele Cll exceptia uneia. vinatorul ipare mai intii sub forma unui corbo El a rapit-o pe printesa :. Crucificarea inseamna evident 0 chinuitoare dependenta ~i suspendare.. respectiv batrinul vrajitor ~i vriijitcarea corespund imaginilor nega~tive ale parintilor din lumeamagica a incon~tientului. s-ar parea ea a fost vorba de un blestem triadic. Printesa 11 nUme~te "diavol".care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera in schimb o bfranda corespunzatoare.

47) relateaza ca Apollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiv ca un corb in·· sarcinat cu caratlil apei a intirziat prea mult. Intentia secreta este partial dezvaluita : printesa trebuie adus. spiritul raU este pus in libertate.. n invioreaza nu eu isop ~i otet ci cu apa proaspata. eroul t:t'ebuie din nou sa intervina.temeiul puterii vlDatorului. ci mai curind cea dea-l elibera pe corbo De indata ee-l vede pe erou. ceea ee duee la imediata desprindere a euielor. Kleinere Schriften zur Mt'irchenforshung T. unde Ii aduc zilnic mincare lui Elias. :'itim ca -trei din cele patru functii psihice se diferentiaza. 147. se transforma in vinator. T. p. adica pot deveni eon:'itiente. Pe de alii'i parte corbul se afla intr-o relatie strinsa fata de Apollo. permitindu-i eorbului sa zboare pe fereastra. balanul eu patru picioare de la vrajitoare. (Panzer.:'ii anume eel al experientei psihologice. a:'ia cum am aflat. in timp ce 0 a patra ramine ata:'iata de solul matern. 171 ~i Kohler. in BibEe corbul apare intr-o lumina pozitivif (Ps. Din cu totul aU domeniu. 9 :"El (Dzeu) da hrana vitelor $i puil-or corbului cind striga" .i pe Vamint din lumea de sus. nu s-a mai intors. Ca adevarate "spirite utile" ei apar in Regii. de incon:'itient :'ii este considerata drept functia "inferioara". 17. 0 rape$te pentru a doua oara pe printesa :'ii 0 inchide de data asta pe pamint intr-o cabana de vinatoare. In folclorul german S2 spune di in iunie sau august corbul trebuie sa sufere de sete pentru ca doar el nu a fost tulburat. obtinind prin vicle:'iug. 41 : "Cine pregate$te corbului hrana cind puii lui striga spre DUmnezeu . de moartea lui Cristos sau pentru ca. 42. rnsa deoarece :'iiin lumea umana vinatorul de suflete o stapine:'ite pe printesa. eorbul ineepe sa tipejalnie :'1isa se plinga de sete * iar tinarul. lov 38.bera pe printesa. Acestea sint cele doua triade orientate in directii opuse.piritului rau. 5. 143 . 3) 0 prezentare exhaustiva privitoare la corb ca alegorie a raului ne ofera Rahner-in Erdgeist und Himrnelgeistin der patristischen Theologie. Triada este cea care-l blesteama pe corb :'ii tot triada constituie puterea s. ?" La fel in Luca 12. Zeitschrift filr deutsche Mythologie II. Astfel.cu ajutorul carub va infringe balanul eu trei picioare . Ea ~onstituie calciiul lui Achile chiar pentru 0 con:'itiinta de-a dreptul • Inca Aelian (De natura anima/iurn. in calitatea pe care 0 are de animal sfint al acestuia : de asemenea. euprins de mila.. trimis de Noe. ceea ce nu este cu putinta £ara eontributia spirtului rau :'ii a nesupunerii umane.

In cazul unei singure functii.144- . rau.. Dimpotriva. a~a ca sintem nevoiti sa apelam la materialul psihologiei. simultan apare ~i unitatea. care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere. atunci s-ar constitui unitatea. partial fiind inca in puterea acestuia ~i operind sub influentaacestuia.:"i 'este inaccesibila pentru vointa noastra.? Raspunsulnu ni-l poate oferi amintita simbolistidi. conform simbolisticii basmului. dar alcatuie~te Impreuna e4 celelalte trei acea totalitate care suprima disocierea :.K '"taD nphotJ '"to 81) 1S'WpOtJ "'. lata de ceele sint caracterizate de 0 mai mare spontEmeitate dedt functia principali3. prost. care se dovede$te Intr-o mai mare IDasura fidela si binevoitoare fata de intentiCl. Celol' trei functii diferentiate care stau la dispozitia eului Ie cQres- d '* Vezi Psychologie und Alchemie. eel 1stet. determina tipul atitudinii con$tiente. cea de a patra fu~ctie. reciproca este de asemenea i1devarata. Conform basmului triada este 0 quaternitate ciuntita. rada:clnarea in incon$teint. care de aceea este considerata functia superiaara sau principala $i care. Experienta ne arata ca diferentierea Yeu~e~te. alaturide introversie ~i extraversie. Ei i se alatura una sau doua functii auxiliare. .. dnd ca deus ex machina . Index-Maria Prophetissa. De' aUfel. Daca celar trei picioare Ii se poate adaug'l. ceea ·ce inseamna ca nU pot fi totatit de libel' utilizate. . a~a ~i suna enigmatica axiomii a Mariei: "Din trei apare Bnul ) caY a1 patrulea" (f. Din aceasta expunere reiese nid functiile diferentiate nu s-au eliberat total de In-. Am afirmat mai inainte ca trei dintre functiile psihice se pot diferentia $i ca daar una ramine ·prizoniera incon$tientului. eel nun. Ea se manifestii dnd ca un spiridu~ care" ne provoaca bizare tulburari. un a1 paturlea.8.. cea i~ferioar. Aceasta afirmatie are nevoie de precizari suplimentare.i conflictul. noastra. intr-un punet anume cel puternic este slab. a triad. ceea ce Inseamna ca atunci dnd din al treilea se na~te al patrulea. Partea care s-a pierdut ~i care se afla In posesia lupilor marif mume reprezinta Intr-adevar doar un sfert. doar aproximativ. Cum se explica Insa faptul ca sfertul respectiv este el insu~i. mai mult sau mai putin dUerentiate.erOlca.

naiv ~i nereflectat al sufletului nu poate exprima dedt ceea ce este sufletul.. *** Basmul analtzat ilustreaza cu 0 rara claritate caraeterul contrdictoriu al arhetipului spiritului.itiintei' de la treptele inrudite ~nimalifatii pina la punctul inalt f. tot asHel functia inferioara il1fluenteaza in secret ~icu rea intentie mai ales functia principala. din pacate destul de abstrae:te. nedif0rentiata.corespund exact structurii functijnale a psihicului nostru coni'?tient ~i incon~tient. de la nivelul animalitatii ~i-~i aWl in luminoasa lume de sus fecioara Anima -":.simbolizeaza as'Censiunea conf.i observatiilor cercetayIi psiho-medica1e. De aceea. Pentru a nu lasa nementionata osubtilitate deosehita trebuie sa spun em. Tinarul porcar care esc~ladeaza uria~ul copac al lumii po'mind de jos.ca a~a cuin diavolul se deghizeaza eu placere In Inger al luminii. unei superioare con~tientizari. Cele doua triade opuse . *** Pentru profanu1 in acest domeniu doresc sa adaugca teDria structural a a psihicului nu a fost e1aborata pe baza ba51'l1clor:. ca un factor perturbator mai mult sau mai putin penibil. gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cercetarea comparativa a unoI' domenii care par foarte indepartate de medicina.ia miturilor. care trebuie sa1vate (Norwegen.:. sint necesare pentru a lumina intr-o anumita masuri conexiunile rafinate i'?ialuzive ale basmului nostru de 0 "simplitate copilareasca". tot astfel functia superioara pare a fi cel mai inveri'?unat dUi'?rhanal inconi'?tientullli. care nU s-au eliberat * inca de 1.ialte nenumarate basm0. .. 24: Die drei Prir. dupa cum se spune de obicel. nr. dupa cum aceasta 0 repr.ncOni'?tient.145- . ** Aceste dezvoltari. $i ai'?acum eelor trei' functii partial eoni'?tientei'?i diferentiate Ie corespunde 0 n patra funetie.. ci a experiente1or.iibogatin perspective.tzessinen im Weij3land) •• Pentru teoria functiilof psihice vezi Psychologische Typen. ci ~.pund trei fragmente inconi'?tiente.printesa de inalta obir~ie .una care blameaza raul ~i alta care-i face puterea -"'. care ilus* Intr-un basm nordic ele apar ca trei printese ingropate pin a 1a git in pamint. TIU numai basmul nostru reprezinta aceste relatii structurale ale psihicului. Basnml ea un produs spontan. pe deo parte si colaborarea derutanta a antinomiilor in directia.ima in special pe prima.

Anima sa luminoasa din inalt se af1a acolo sus vrajita ~i tot . prin aceasta va fi e1 insu~i pedepsit in 10mea de sus.te eopacul uria$. tinarul se intreaba: "Cum.icobort ' *.tientnlni.treaza extrem de sugestiv amplificarea orizontnlui con~tiintei. far a sa se gindeasca c8. Dimpotriva..E. intruc1t trebuie sa realizeze :. a~a incH eroul ajunge doar eu greu acolo.. * De indata ce con~tiinta barbatului a at ins acest nivel.it.it nivelul (Ie jo~ al unei insensibllitati anima1e. il va intimpina acolo pandantul sau feminin -Anima. intruchipata de un corb .. La ce-i poate servi altitudinea ~i orizontullarg dnd iubitul sau suflet tinje~te in inchisoare? Mai mult. ace1 cineva se va putea 1auda ca a depa. ceea ce ca fiinta inaripata a ~i reu~it. De~?i este un spirit intunecat.aceasta cunoscuta figura teriomorfa. Cind zare:.(tit / de nelibera ca 0 pasare intr-o colive de aur. fiecare dintre e1e fadnd intotdeauna contrariul a ceea ce face cealaWL Printesa doreste si nu doreste sa fie eliberata. interdictia il conduce pe tinar intr-aco1o . s~o vedea lumea privita din virful lui 1" - 146 - . ci se afla chiar deasupra.. tinind de 1umea subterana.. cu mult deasupra. printesa suflet. va :.i cealalta laturii a fiintei sale. Va face neplacuta descoperire ca Anima.~parent sufletul face jocul 1umii subpamintene ~i incearca sa-1 impiedice pe tinar sa afle secretul intemnitarii sale. ei. Intilnirea cu Anima arati'i dt de nepotrivit este sa numim incon~tientul "subcon~tient". ** Aceasta este personificarea incon:. El nu numai ca fiu este "sub con~tiinta". el nazuie~te spre lumina. Aceastaeste justificarea sa s~creta. . asemeni eroului nostru. a~a cum tintuirea l'epre* Este vorba de 0 enantiodromie tipiea: pe aeest drum nu va urea la nesfir:. Ins. se afla fata de "subcon~tient" la aceeai?i inaltime Ca fat a de suprafata pamintului. interzidndu-i accesu1 intr-o anumita camera.. insa sufletul sau se afla in puterea unui spirit rau. a unei imagini paterne intunecate. In realitate. .!i si spiritul rau a' caz~t intr-o c~rsa : e1 a vrut sa fure uiL suflet frumos din luminoasa lume de ~~s.~i cum incon~tientul ar avea doua miini.:steca ~. a diavolu1ui. Acest incon~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sensul ca cine ajunge aici. Intr--adevar.

"diuturnitas immensae meditationis'. printesa ajunge pe pamint iar eorbul demonic ia ehipul uman al vinJtorului.147- . care apoi Ii vor vaUima calul. ** Cifra doisprezeee este aici un simbol temporal care are ~i conotatia celor douasprezeee munci ( l1BAu ) *** ce trebuie prestate pentruineon~tient inainte de a ne elibera de el.ita.perceptiile ~i amintirile subliminale. Anima cea luminoasa ~i supralumeasca precum ~i principiul raului sint aduse la dimensiuni umane. care se manifesta ~i La erou sLib forma curiozitatii ~i a apetitului pentru aetiune. Dar spre deosebire de erou. tesa nu poate ajunge pe pamint iar eroul ramine in paradis. Probabil ca sacrificarea mielului provine din aceasta sursa. Omisunea sa il ihvata pe erou eaincon~tientul nu-~i lasa din min}l produsele dedt in schimbul unui sacrificiu..sau mai bine spus sint influentate de . In realitate acestea dispun de -. Intr-o faza ulterioara. eeea ce face cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rapire a printesei.zinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Astfel.. nici prin. a~a cum se intimpIa adesea. Vinatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice. Atita timp dt spirHul rau este tinut prizonier in lumea de sus. *** Vezi mitul Iui Herakies. etc. vinatorul orrtite sa ia impreuna cu calul ~i cei doisprezece miei pentru a hrani eei doisprezece lupi. arhetipale ale inconstentului. eroul se apropie ~i mai mult de vinator : ca ~i acesta i~i ia calul de la vrajitoare. Ne gindim putin sau chiar deloc la pretul pe eare-l presupune activitatea spiritului.)r a Iui Cristos. EI corespunde partilor incon~tiente ale functiilor diferentiate: * Vina~ torul\ personifica functia inferioara. In pofida acestor urmari. negative.. **** Alchimi~tii insista asupra marii durate a operei ~i vorbesc de "longissima vita". . pentru ea este un simplu hot. Atot~tiutorul eal eu trei picioare ql vinatorului intruchipeaza puterea acestuia. Acestea sint cele care transmit activitatilor incon~tiente informatii de 0 surprinzatoa~e exactitate . Insa aici comite pacatul nesupunerii. ** Vinatorul a facut 0 socoteala gre. Numarul doisprezece trebuie sa fie in relatie _cu anul bisericesc in interiorul caruia se desfa~oa:ra opera de mintuit. **** Vlnatorul apare * Atot~tiinta partilor incon~tiente alefunctiilor diferentiate €ste desigur 0 exagerare. devenind tangibile. precum ~i de continuturile instinctuale.

vinatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul. eroul insu~i se ascunde de la inceput in v:i. Deznodamintul se produce atunci cind erouL reu~e.spiritul rau -.: donat unei unitati . Astfel conflictul este rezolvat subit iar figura yinatorului se tope~te in neant. functiei principale. indreptindu-se amindoi spre regatul tatfHui fetei. Ea conduce:... ded vinatorului. a~a incit functia vinatorului este preluata de erou. ca unsistem de trei functii..0:tali tate accesibWi omului.i ramine ded reprezentanta acelei parti a l:1COl1':. deci· eroului. 1nsa dobindirea sufletului este in realitate opera rabdarii. victorie. eroul i:. Dupa aceasta.tientului carenu poatefi niciodata preluata intr-o 1. eroul 11 inlocuie~te complet pe vinator ~i 0 dobinde~te astfel pe printesa.unitatea supraordonata corespunde functiei inferioare. relatia dintre eei doi este acut conflictuala. care reprezinta adversarul incon~tjent al functiei principale... eroull!j. In cele dinurma. ratata. pentru caapCii sa-l transmita.smdeloc prirnitiv. In primul caz.te sa cucereasca quaternitatea. arhetipul spiritului este exprimat teriomorf. caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei dinurma pentru a fi intreaga. aparent impotriva vointei sale. Anima este :. a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului~i a violentei.ia~eaza printesa pe calul cu trei pi~ cioare.. Quaternitatea se dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica dedt triada. In acest ba. ceea ce psihologic inseamna ea functia inferioara a fost preluata in sistemul celor trei functii difereKltiate.i personifica acum acea zona a spiritului care mai' inainte 11 servise pe vinatbrul eel rau. Instapinindu-se1supra.ca 0 prima incercare. La suprafata. subor. 148 - . a spirituluide sacrificiu ~i a daruirii. in ultimul caz. in timp ee in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt.nator ~~i-ldetermina pe acesta saintre in posesia sufletului prin toate rnijloacele imoralecare-i stau la dispozitie. Mai mult. calului cu patru picioare. a~a cum 0 instanta nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade de cuie.

care tine legat cu douasprezece lanturi spiritul rau intr-o camera interzisa.OaiTI'eniipasari sint un fel de ingeri ~i subliniazanatura auxiliara a functiilor incon~tiente. care se nu:· me~te Maria Morevna *. Ele intervin salvator in acel moment 110taritor in care eroul (spre deosebire de variant a germana) ajunge in puterea spiritului rau ~i este ucis ~i dezmembrat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu) **.i pacosth. - 149 --'- . Cele trei animale care ajuta eroul din varianta germana sint aici dublate : mai intii oamenii pasari iar apoi leul. De la costh = os . care apare adesea dezbracat ~i se nume~te Costei Besmertnoi (Costei *** Nemurit'Jrul). Printesaeste aici regina Maria 1\1:0reyna. Basmul rusesc are un pronuntat caracter primitiv.. La inceput voiam sa Ie las de 0 parte in aceasta noua edith~. Spiritul rau este un batrin. ci Ivan Tarevici.ceea ce aminte~te de soarta lui Osiris (cap ~i falus !). murdar. Maria. 0 mare conducatoare deo~ti (in imnul ortodox rus. •• Batrinul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l 'lrunca in mare.) . respectiv spiritual. insa in cele din urma m-am hotarlt aItfel ~i Ie-am indus in• Fiica marH (Russian Fairy p. caposth =" mizerabil. regina cerurilor este cinstita cao 'lcondud'ltoare de o~ti"). acesta 0 rape~te pe. f) Anexa Intrudt sint precumpanitor tehice. regina. pas area straina ~i albinele. Cele trei animale care-l ajuta pe erou sint explicate aici in felul urmator : ele reprezinta coresp"ondentele celor trei surori ale lui Ivan ~i ale sotilar acestora. Cind Ivan potole~te setea batrinului.e) Nota Abia dupa ce am incheiatmanuscrisul am luat Cll~ no~tinta de varianta rusa a basmului nostru. Caii magici nu se prefac Ia sfiqit in oameni. 553 ~i urm. Nelipsita vrajitoare este cunoscuta Baba-J aga. •*. Eroul povestirii nu este un porcar. car~ sint de fapt pasari. Cele trei surori constituie 0 triada inconstienta de functii relatlonata cu domeniul animal. dezvoltarile ('are urmeaza nu se adreseaza tuturor cititorilor.

Triada :.Pentru aceasta. Pe de 0 parte. De aceea.tEi amplificare. Ridicarea datului irational (a faptului -de a avea trei sau patru picioare) pe treapta unui concept intuitiv general pune in eviqenta semnificatia universala a motivului ~i confera intelectului 'cercetator curajul de a abordacu seriozitate acest argument. conform reguJii de interpretare cardanice. Astfel. pentru a deveni inteligibil. Fecundita. in relatie cu triada.itetrada reprezinta structuri drhetipale care joaca un 1'01important in simbolica generali1. faptul de a avea trei picioare trebuie mai inm separat de cal ~i apoi apropiat· de principiul sau.tului r?i visului. adica de oanumita clarWcare.. adica de 0 triad!'!:.ca150 -'- . respectiv patru picioare ale cailor magici. mnD in egala masura importante pentru cercetarea mi.tr-o anexa.~majoritatea elementelor au nevoie de 0 anllmi. Faptul de a avea patru picioare apare. ell atH mai mult Cll cit acest efort de intelegere este. mai intii trebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipoteze la materialul imaginal' asigura obtinerea unei interpretari coerente. Adevarul acestei afirmatii nu este aprioric. pe con~tientiza:rea relatiilor rationale "latente" dintre respectivele ddte. Cititorul care nu are interes pentru psih610gie poate sari fara remu~cari peste acest capitol. adica problema lui trei ~i patru. prezent'ind considera~iile mele in a~a fel incH metoda folosita poate fi urmarita. de unde rezulta enigma din Timaios. generalizare obtinuta prin intermediul apropierii de un concept mal mult sau mai putin general. rationamentul nostru psihologic se bazeaza pe datele irationale ale materialului (basmului. mitului sau visului) iar pe de alta parte. Sarcina care ne sta in fata presupune 0 serie de reflexii ~i rationamente de natura tehnica pe care doresc sa Ie comunic cititoruIui interesat de psihologie ~i mai ales specialistu~ui. Aplicarea consta in prezentarea materialului de a~a maniera incH sa reiasa sensul saU ascuns.tea el poate fi probata doar prin aplicare. pe 0 treapta superioara a conceptului general. Ca astfel de relatii exista este mai intii 0 ipoteza. Aici tratez problema aparent absurda a celor trei. a~a cum tot ipoteza ~ste ~i ideea ca visele au un sens.

ei ii corespunde Animus.35. care alcatuiese a~a-numita "umbra".)a cum este cea astronomica ~i meteorologicaa mitului sau . pp. des Konigs in der Theologie der alten - 151 - . prin~esei ~i ca. In sehimb Anima. eu triada inferioara a functiilor psihice. ea animal de calarie. triada ar putea fi tradusa direct ca "masculinitate". pe de 0 parte calul cu trei picioare revine. ci doar eu latura Sa personala. De aceea. "taurul mamei sale". ci eu "triunghiul de jOs". Jumatatea inferioara a personaliti'itii este in cea mai mare parte incoyqtienta. asemeni· calului vrajit.last not least . Calul eu trei ~i patru picioare eonstituie ip fond nudeul unei enigme a carei cercetare atenta prezinta un interes deosebit. Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca. In cazul femeii reale. care joaca in alchimie un rol import:omt. el Insu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita. Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui animal semnifica masculinitatea care sEi1a~luieiiteincon_:. Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra senmificatiei celor doi cai fermeca~i. pe de alta parte. in masura in care * Kamutef inseamna Die dogmatische Stellung Agypter. care in trinitatea vechiului Egipt constrnd din Dumnezeu . in timp ce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin excelenta masculin. care. ca sa nu mai vorbim de faptul ca trei ca numar impar este oricum masculin. Triada este asociata aid in mod clar eU feminitatea. Trei ~i patru amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a func~iilor.. Ea nu se identifica eu intreg inconlitientul.cea freudiana.Kamutef * . 17. ai. Vezi Jacobsohn. Numai pe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele.racteristic pentru descifrarea simbolurilor 1?iindispensabil pentru abordarea produselor incon1?tientului. fara a apela Ia 0 teorie preexistenta. Dimpotriva. ci ~i de axioma Mariei Prophetissa.faraon este ~i mai evidenta.tient in fiinta feminina. reprezinta "spiritul". in cazul Animei triada nu coincide cu reprezentarea cre~tina a trinitatii.41.

). De par~ tea slaba a barbatului femeia se afla la locul potrivit. intilnirea cu Anima I-a rapit pe erou lumii profane. ca printesa B.Faptul ca li estesubordonata triada ca anLnal de di1arie inseamna ca ea "calare9te" umbra. personifica incon9tientul colec1. adica se raporteaza la ea ca 0 furie *. adica triada inferioara a functiilor viitorului ei sot.este deosebita de umbra. A9a cum se intimpla adesea in viata obi9nuita. 370 ~i urm. caci acolo unde exist a 0 slabiciune este nevoie de sprijin 9i completare. eu alte cuvinte. Aceasta situatie destul de incurcata poate fi limpezita in felul urmator : 1. ca om obi9nuit eroul se afla antrenat intr-un vis fceric9i vede lumea ca prin ceata. Cum foarte bine spunebasmul. ~i b58 ~i urm. adica este posedata de aceasta. adica poseda calul cu trei pici9are -umbra -. mai mult. a9a cum Merlin a fost rapit de zina sa. ** Faptul ca ea nu este 0 fata obi~nuita. sotia eroului.iv. electa spiritului rau dovede~te natura ei mitologica. printesa A ar fi doua a persoane reale. 2. ci 0 persoana regala. atunci ea 9i-a pierdut pozitia dominanta ca personificare a -incon9tientului colectiv 9i devine animalul de cMarie al printesei A. In acest caz. in forma ei cabalina. adica un echivalent al printesei A Printesa [B corespunde. Trebuie sa presupun conceptul de.152- . Ea calare9te. Anima drept eu:" noscut. A9-Cl r sta lucrurile daca eroul 9i. Insa ·!ntrucit este yorba de un basm a carui actiune se desfa90ara in cea maimare parte intr'-o lume fermecata. ea poseda umbra. ea este. Situatia se complica 9i mai mult prin faptul nea1?teptat ca balanul Cll trei picioare este la rindul saU feminin. transformata prin vraja in calcu trei picioare. interpretarea printesei A ca Anima eroului este mult mai corecta. Printesa A este Anima ** eroului. ea I-a abordat pe erou dins pre partea sa slaba. umbrei printesei A (tri* Vezi SymboZe der WandZung (paragr. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acaparat jumatatea inferioara a personalitatii eroului. Insa daca ea insa9i este calul. neumana. . In acest din urma-caz.

$tiu cum anin - 153 . Aceasti'i conceptie este contrazisa de faptul ca vinatorul reprezinta·o' forta importanta care domina nu numai Anima eroului. vrajitor. p. divinitatea -vinator este acea dominanta a incon~tientului colectiv care datorita insu9irilor sale -'. corb.Printesa B se deosebe~te insade print€sa A prinaceea ca ea nu calarei?te. Forta care depa~e9te f. Dupa cum am vazut. un cal.Havamal. respectiv vrajitorul este cel care a vrajit-o. de lance. In figura in capacul vintos naua nopti vei)nice. crucificare respectiv suspendare in vidul COpdCU1ui lumii * . inchinate luiWotan: eu insumi inchinat mie ·insumi In acel copac care ascunde oricui locul uncle a crescut din rildacini (Wodans Runenkunde . adicii este transformata prin vraja in cal ~i asHel ajunge sub dominatia unei triade masculine. . ci ~i regala relatie frate-sora. Vers 139j in Die Edda.ii vina torul nu este in fond nimic altceva decit umbra eroului. Raspunsul ni-l da basmu1 care ne spune ca vinatorul. de a carei existenta eroul ~i Anima sa n-au habar ~i car~. A se vedea tr{lirea divinWitii descrise de Nietz~che in Klage der Ariadne: .vinator.111 basm revelata dintr-o data.vinatul tau sint necrutator vinator ! prinsa ta' cea maimindra. ra1 fermecat. Problema care se pune este : a cui umbra 0 stapine~te ? Nu poate fi umbra eroului. 3.. *. De aceea am putea presupune c. asemeni acesteia..mite relatE cu eroul.. tu. ultimul substituindu-se treptat primului. De aceea. caci acesta se aHa sub dominatia Animei sale. Deci ea este posedata de umbra. conceptiei cre$tine in marea incol1'itientului are in mod logic trasaturile lui Wotan **.t~ste ~i ." Dictungen: Dionysos Dithyramben (Werke VIII.". Ca factor supraindividual. conceputa $i definita de noi ca jum~tatea intunecata a personalitatii. 423) Ranite * .fera de actiune a individului are caracter supraindividual $1 nU poate fi din acest motiv identificatB. vinatorul sta in anu. reflexul.adei inferioare a functiilor acesteia).' cu umbra. ci este continuta in acesta.prive~te in special sufletul germanic. brigand din spatele norilor ..

5.iale printesei.. sub infa~i9are umana. Odinioara. animalica. ceea ce i-a determinat pe rom ani sa-l asimileze in mod corect lui Mercur.d deei ea jumatatea lor inferioara. ne-am putea multumi eu interpretarea de mai . asociata eu pn)ll. Dimpotriva. caci Wotan este de asemenea un zeu al vintului ~i spiritului. care are doar trei (numar mascuEn) picioare. Aeestea sint grupate de ~onceptul Animus *. rnsa cine sint ei ? Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa po~nim de la faptul ca ambii reprezinta dubluri ale croului :. Eroul ealilre9te pe armasar. Anima1111in incon~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna slmboIul acelei zone psihice a omului care ramine in intunericul vietH corporale a instinetului. ei au apartinut domeniului con~tiintei eolective. * Vezi pentru aceasta Emma Jung.9tientului.un~ate trasaturi masculine. Aceasta corespunde inCOl1. Conform basmului. dadi 0 femeie ajunge sub dominatia ineon9tientului. Daea ei n--ar fi dedt animale. . Aeeste numereevidentiaza ca odata eu transformarea in animale a avuf loc ~i 0 anumita modificare a caraeterelor sexuale: armasarul are un atribut ieminin iar iapa unul masculin. Prin~ul ~i sora sa.des Animus. caraeterizat prin numi'irul par (feminin) pc.vinatorului avem de-a face eu 0 imago dei. nu numai sIera sa instinctuala se manifesta fara restrictii. atunci se manifesta partea intuneeata a naturii ei feminine. Rezultatul 19i gase9te confirmarea in psihologie : in masura in care un barbat este invadat de incon~tient (colectiv). 4. eu alte cuvinte eobofiti in sfera animala. pentru a carui denumire am propus termenul Anima. Ein Beitrag zum Problem - 154 - . ci 9i un anumit aspect feminin.tru iar printesa A pe iapa. Ambii stau in legatura cu ultimii ~i prin aceea ea Ie servesc dreptanimale de calarie.forma animal a a pereehii frate-sora este neautentiea~i-~i datoreaza existenta vrajii facute dedivinitatea-vinator pagina. aparin. prin~esa B sint luati in posesie de zeul pagin ~i transformati in cai.

In lumea profana. prizonieratul printesei A in virful copacului lumii indica natura aleasa a acesteia.ola un print !?i 0 printesa au cazut in miinile spiritului rau. In felnl acesta soarta umana care revine tinarului !?iprintesei A prime!?te 0 paralela in lumea magica. care la rindul sau se afla intr-o situatie mai mult dedt neplacuta. unde spiritul sau. Calul eel alb nu este Un cal obi!?nuit.s-a nascut animalul poseda de asemenea trasaturi supranaturale. basmul nu contine nici 0 remarca. paralelismul depa!?e!?teuniversul magic !?i patrunde in domeniul divin !?ispiritual. !?i anume ca forma animala a ambilor corespunde partii infraumane a eroului !?i printesei. ::l!?a cum n~ spune basmul. atunci rezuWi ('a forma umana corespunde partii supraumane a celor doL Caracterul suprauman al celui care la inceput este porcar transpare din transformarea sa inerou : el nu ramine la porcii sai. in ace:lsta privinta. De aceea nu sint neglijate nid aluziile la ceea' ce se petrece in lumea magica. Insa pentru di basmul c:moa!?te nu numai 0 lume profana. ci se catara in copacul lumB. diavolul san eel pn- ~ 155 ~ . aproape ca Wotan. de nedepa!?it fara ajutor strain. aceasta este calea pe care un porear ajunge rege far 0 printesa dobinde!?te~ un barbat corespunzator. devine prizonierul acestuia. unde. Faptura umana din care. Desigur. iar in masura in care imparte patul cu vinatorul. De asemenea. el nu ar fi putut s1-1 Inlocuiasca pe vinator daca nu ar fi avut 0 qnumita asemanare cu acesta. Puterile excePtionale. Tot asHel. Insa in masura in care vinatorul ca 0 imaginepagina a divinitatiise rididi deasupra lumdi eroilor !?i a preferatilor zeilor. ci !?i una magici'i. desti:lUI uman nu epuizeaza totul. ea este chiar sotie de zeu. $i ac. caei erouI este un semizeu.sus. datorita vrajii. Insa daca presupunerea noastra. aproape supranmane ale erouIui !?i faptul de a fi fost ales constituie cei doi factori care angajeaza doua fapturiomene!?ti obi!?nuiteintr-un destin suprauman. este intemeiata. Insa asHel am trece cu vederea in mod nejustificat modificarea caracterului sexual. ci un cal fermecat cu insu!?iri supranaturale.

Un Tinar pastor are aUt curiozitatea cit 9i spiritul de initiativa. Nu este intimpEitor.iref?ti.r parea ca daca vrem sa intelegem basmul co~ rect trebuie sa pIeearn de la aceasta instanta supcema. pe de aIta parte. S-a.i. und gennanis- . care. pe de 0 parte 9i diavol. 142 . ci profund semnificativ. care constituie sursa actiunii. 0 imixtiune in lumea magica... elare nevoie de ajutor. Wodan cher SChicksasglaube. In situatia ehinuitoare in care se afla.. intrudt nu vine de sus.tin.i urm.$i in realitate oamenii nu ar fi gref?it prea mult. lumea arfi spus : un spirit rau i-a insufbt aceasta nebunie de a se urea toemai intr-un _astfel de copae uriaf?! . Aceasta tensiune extrema intre contrarE. poate fi solicitat numai de jOs. care a preluat trasaturile lui Wotan *.. p. daca nu mai puternic. faptul ca eliberatorul sau mintuitorul este tocmai un rorear. ceea ce il apropie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi. Nu este exclus ea nelegiuirea de a 0 vraji '~pe printesa A 8-0 fi precedat pe cealalta. in egala masura temerare 9i copil.. ceea ce constituie. inceputul rezolvarii eonflietului. de a esealada copaeullumii. fpiritului rau.156- . 6. dintre Dumnezeul cre. nu este nimic altceva dedt conflictul dintre triada de sus l?i triad a de jos sau. EI vine de jos. sugerat prin cele trei cuie. despre care putern presupune ca apartinea 8emizeilor. ambele reprezinta imixtuiniale spiritului rau atHin lumea magica cif 9i in cea profana. Daca ar fi cazut 9i 9i-a1' fi rupt oasele. ca 0 prima treapta a lysis-ului. asemeni fiului risipitor. cad spiritul rau tocmai de a9a ceva avea neparat nevoie. Urmarea imediata este crudficarea sa. Rapirea printesei A a insemnat 0 imixtiune in lumea profana iar vrajirea perechii frate-sora. * Pentru triad a lui Wotan vezi Nink. exprimat in termeni religio.1inun diavolt -de~ine victim a vrajii £acute de un principiu opus cel putin la fel de puternic.tii clespre mintuitor. In crice caz. Prima sa fapta eliberatoare este anularea pedepsei divine impuse spiritului rau. did primul temei al actiunii 11 constituie gestul.

.on de parler. Quaternitatea. printul ~i printesa B Se casatoresc. relatii psihologice secrete. Sa fiU uitam ca vr<"ljitoarea care cre~te cai este pandantul feminin al vri'ijitorului. Ca vri'ijitl)area cste * Presupunerea ea . pe de aWi parte. Pe de 0 parte. "surioara" insemnatoernaisora. iar aeeasta deriva intr~o anum ita masuradin prima. ceea ce nu dauneaza in mod durabil spiritului. ins a in conformitate cu arnaica prerogativa vegala a incestului. care. Ce se 'intimpla i11sa cu spiritul rau.7. care la rindullor slnt pro.. De asemenea. zeita celta a cailor. care/ ne permit sa-l derivi'im pe unul din celi'ilalt. sint separate unul de altul. intruclt unul apartine lUmii profane iar celMalflumii magice. aeesta poate fi un simplw fac. intre ele existi'i. In pofida acestei indiscutabile separari. - 157 - . fie ea Elste vorba sau nu de o sora buna. ceea ce ar putea trezi 0 anumita repulsie. Daea a~a stau lucrurile. putem spune ('a lumea semizeilor o precede pe cea' profana.:e eu greu dobindita. Morala acestei pove~ti >este de faptfoarte cindat<'L Sflr~itul satisface in masura in care eroul ~i printesa A sa casatoresc ~i devin rege ~i regina.oau. a~a cum am vi'izut. aUt in mitologie cit ~i in aLehimie ineestul joaea un rol important. In realitate.de~i paralele. atunci porcarul ~i printesa A nu sint altceva decit cupii ale printului ~i printesei B. s-a Teunit ~i legat trainic eel putin pe jumatate: acum stau fata-n fata doua cup~uri conjugale.aid este vorba de pereehea frate·-sora se bazeaza pe faptul ea armasarul se adreseaza iepii eu "surioar:l~l. prerogativa car~ trebuie admisa ca dind continut unui obicei caracteristic· lumii semizeilor *. Exprimindu-ne in spiritul basmului. amintindj:ntrucltva de Epona. In plus. In apa-· renta el dispare £ara urme. el lasa ca urma atit in lumea profana cit ~i in lumea magicfl 0 ferici.. care trebuie gindita ea provenind din lumea zeilor. reprezentata pe de 0 parte de porcar ~i de printesa A ~i de printull?i printesa B.Din pacate nu ni se spune nimic despre modul in careprintul ~i printesa B sint transformati in cal. ·cu a carui mintuire de indreptatita pedeapsa incepe actiunea? Vinatorul cel rau este calcat in picioare de calu1 .duse ale prototipurilor divine. a caruiact{iune incepe in punctul eel mai inalt. pe de alta parte.

Astfel faptul ca cuplului uman '" Ii corespunde in ineon!?tient un alt cuplu. reprezinta 0 realitate psihidi importanta. eel putin in ~tructura Sa spirituala intiparUB.coautoarea acestui act reiese din faptul ca eei doi cai provin dingrajdurile ei.1 vrajitoarea alcatuiesc un cuplu care reprezinta reflexul in partea htonic-nocturn. Daca am dori sa interpretam basmul dintr -0 perspeetiva personala. tentativa ar e!?ua datorita faptului ca arhetipurile nu sint nascociri. in lumea de sUs. masura proelusele ei. 0 partenera. ** Copacul_ uria~ are drept corespondent in a1chimie arbor philosophica. Intilnirea dintre omul teluric ~i Anima care _coboari'i din coroani'isub forma meluzinei este prezentata ~i in -pergamentul 11lliRipley. ultimul fiind doar in aparenta 0 oglindire a primului.-umana. ei elemente autonom_0 ale psihicului ineon!?tient !?i exista inaintea oricarei activi..'i a lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplul divin poate fi reeunoscut cu u!?urinta in reprezentatea cre!?tina de prima importanta despre sponsus 9i sponsa. despre Cristos !?ibiseriea mireasa.in continuumul biologic. Privit din aeest punet de _vedere el intruchipeaza tot ceea ee ar putea deveni omul dad s-ar catara putin mai sus in copaeul lumii **. Vinatorul . In intermezzo-ul care ::. el se apropie totodata de cuplul semidivin 9i se ridica in sfera regalitatii-. Caci in masura in care tinarulpa'Stor se instapine!?te asupra jumatatii sale feminine de na!?tere inalta. - 158 - . euplul uman fiind mai curind 0 concretizare individuala. Cuplul regal este de fapt intotdeauna 9i pretutindeni a priori. spatio-temporala. Arhetipurile reprezinta structura nemodificabila a unei lumi psihice care probeaza prin influentele determinante exercitate asupra con!?tiintei ca este reala. a imaginii originare eterne'.. S-ar putea spune ca porcarul 11reprezinta tocmai pe acest am animalicpentru careexista undeva.tati a imag'inatiei. adica a universalei valabilitati.e ana in Nunta chimicii de Christian Rosenkreutz intilnim ace* In masura in care Anima este inlocuitii de 0 persoCina . fiind deci intr-o anumit3. Vezi ilustratia 257 din psycho{ogie und JUchemie.

de~i incon~tient. national-socialismul a distrus autonomia moralil a individului ~i a instituit totalitatea lipsita de sens a statului.la~i motiv : fitll regelui trebuie mai intH sa-~i plibereze mireasa regala din puterea unui maul'.· Faptul caeste yorba de· un basm german prezinta un deosebit interes intrucit acela~i wotanism a fast din. ca acesta din urmareprezinta causaintrumentalis a individuatiei mlntuitoare. ceea ce desigur n11 poate fi infaptuit daca acea lume" magica subterana a vlnatorului· intunecat r{m1ine incon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii prefera sa predice dogme in loc de a Iua in serios sufletul uman . Acesta a infati~at ItI": mii cu claritate deform area inspre 20nele infe1'ioare. de aHa parte. Aid maurul reprezinta nigredo-ul alchimi~tilor. mai mult. Dimpotriva.il devenit de bunavoie. basmul arata ca realizarea totalitatii umane nu este pasibWi fara includerea spiritului Intune cat. In totala contradictie cu acest scap al dezvoltariispirituale. basmul ne arata cum trebuie procedat daca dorim sa invingem forta spiritului intune'cat: trebuie sa folosim) Impotriva lui propriile sale metode.• Vezi eseurile mele din Aufsatze Wotan ~i Nnach der Katastrophe). eu alte cuvinte . a carui concubina ea ·. El zugrave~te un spirit care ginde~te ideile cre~tine dincola de granitele trasate de conceptia bisericii. In care se ascunde substanta ar-.exprimat psihalogic "o aHa varianta a aceluia~i arhetip" Asemeni alchimiei. a doua perechi regale reprezinta 0 paralela la imagine a crefitina despre mire ~i mireasa iar imagine a vlnatorului ~i a vrajitoarei constituie 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui 'Notanism Incaprezent. Nu este greu de observat ca imaginea celei de. cial . Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologemului nostru. Pe . basmul descrie acele procese incon~tiente care compenseaza situatia con~tiintei crefitine. ci a fost prefigurat ~i de doctrina cre~tina. pentru a gasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu numai evul mediu ci ~i epoca moderna. scop spre care tinde nu numai natura.159 zur Zeitgeschichte (in spe- . punet de vedere psihologic na~ul national-socialismlUlui *. -'. can.

are incepe sa ocupe acel domeniu initial inc con~tient ~i sa transforme partial acea daimoni.mul va putea evita: prapastia spre care se rostogole~te verti160 - . in mod periculos. atund b'tegrarea spiritului um/an nu inseamna altceva decit demonizarea acestuia.intuiti de nici 0 spaima. ca '0 exagerare. mintuirea de frica de demoni. spiritul este un daimonion care. Pe rationalistul iluminist doresc sa-l intreb: a condus reduetia sa rationala la 0 stapinire benefica a materiei ~i a spirtului ? El imi va raspunde mentionind progrese1e iizicii ~i ale medicinei. sint preluate in fiinta umana ~i-i confera 0 put ere care. ca uncre~tin bine intention at. Pina acum. de care dispunem prezinta deja urmele extinderii <C()n~tiintei. Atunci voi intreba in contiuare : 1a ce au condus toate cele1alte cuceriri ale cu1turii ? 1nfioratorul ra6puns se afla sub ochii no~tri : nu am fost 1i. Omul cucere~te nu numai natura ci ~i spiritul. sub forma umana :sau animala. la 0 masura «rationala». intrudt forte spirituale supraumane. care mai inainte se aflau inlantuite in natura. a~a <cumapare in basme ~i vise. Impresionantele succese in domeniul uti-· lului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca (.g) Incheiere Dadi examinam spiritul in forma sa arhetipala. In mod original'. descoperirea ca ceea ce trece drept spirit ccte de fapt spiritul omului. impinge granitele umanului in indetrminat. Tot ceea ce epocile trecute atribuiau ca suprauman in bine ~i hi raudaimoniei este redus.'l in acte de vointa. eliberarea spiritului din . Dar oareconvingerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu ::siguranta doarexagerari ? Daca nuerau exagerari. caci un co~mar ingrozit)[ a ('uprins lumea. proprlul sau spirit. Insa materiaIvl.letargia medievala ~i. ratiunea a e~uat jalnic ~i tocmcd ceea. atunci se eontureaza 0 imagine surprinzator de diferita de ideea con~tienta despre spirit eu multiplele ei ramificatii de sens. iese in intimpinarea omului. ap:lre ca 0 punere in ordine. fara a-$i da seama ceea ce face. Pentru intelectul iluminist. ce toti doreau sa evite se produce in inspaimintaioare progresie.

ginos. Dupa primul razboi mondial S-a sperat in ratiunea umana. Acum, dupa cel de al doilea se spera din nou. Dar deja omul este fascinat de posibilitatile fisiunii ura·niului ~i-;;i promdte 0 epoca de aUI' - ceo. mai bun a gara:ltieca grozaviile pustiirii cresc nemasuraL $i cine este autorul tuturor acestor lucruri? Tocmai spiritul uma:l considerat inofensiv, dotat, inventiv, care din pacatE:'nu este con~tient ,de demonia so.. Maimult, acest spirit face totul pentru a nu fi srlit sa se priveasdi in fata, Hecare ajutindu--l dupa puteri in aceasta privinta. Grice numai psihologie nu, caci aceasta necuviinta ar putea conduce 10. autocunoa~tere! Mai bine razboaie, de care este vinovat intotdeauna celalalt ; ~i nimeni nu vede ea toata lumea este posedata de dorinta de a face ceea ee eviti'i ~i-i provoacafriea. Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile trecute l1-an exagerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demonia sa,;;i ca oamenii sint mai expu~i, datorita dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada poseda:rii. Arhetipul spiritului poate avea atlt efecte pozitiVE cit ~i efecte negative, optiunea libera, con~tienta a omu~ui fiind aceea care impiedica binele sa se transforme in ceva satanic. eel mai grav pacat al omului este incOD9tienta, pacat de care se fac vinovati ~i eei care 0.1' trebui sa reprezinte invatatorii ~i modelele celorlalti 00.meni. Cind vom ineeta oare sa ne limitamlla presupozitia d'i omul este barbar si vom cauta eu toata seriozitatea inijJoacele ~i caile de a~l exorciza,de a-I smulge posedarE ~i incon~tientei sale, eautare care sa se iraasforme in cea mai importanta sarcina eulturala? Nu se poate Intelege odata ca~nici una din modificarile ~i arnelioI"arile exterioare nu ating natura umana ~i ca in fond totul depinde de faptul daca omul care folose~te ~tii11ta9i tehnica este sau nu responsabil? Desigur, crestinismul ne-a aratat calea, insa el nn a patruns suficient de adinc dincolo de suprafata, a~a cum 0 demonstreaza faptele. De ce r;enorocire mai aveml nevoie, pentru ca cel putin conducatorii responsabili ai umanitatii Sa deschida ochii 9i sa !Ieelibereze de e:roare ? '"

COMENTARIIbE $1 NOTELE TRADUCATORUbUI
Jung, un postmoderri? Amplul studiu dedicat de Jung manifestarilor simbolice ale arhetipului spirituluiin basm, publicat mai intH in Eranos-Jahbuch (1945) ~i reeditat intr-o forma prelucrata :;;iextinsii in 1948, forma care a stat la baza traducerii de fata, are multiple semnificatii. Pentru a incepe cu cea mar superficiala, vom spune ca eititorul dezamagit de surprinzatoarea dar ineontestabila platitudine a. unor aplicatii jungiene, cum ar fi eele eonsaerate romanului Ulysses de James Joyce :;;i unor tablourL_ale lui Picasso, toate eontinute :;;i in volumul XV al editiei tiparite la editura Walter, va afla in Contributii la fenomenologia spiritului in basm prilej de reconfortare. De1li Jung nU-1Iipropune sa realizeze aiei un demers de eritiea arhetipala, el ne convinge pe deplin de virtutile hermeneutice ale teoriei arhetipurilor, reu:;;ind un eseu care prin perspicacitate 1Ii ingeniozitate concureaza cu cele mai bune produse ale psihocriticii, comparabil ea valoare eu Motivul alegerii casetei de Freud, de pilda. Merita remarcat apoi un aspect metodologic : de:;;ise bazeaza in primul rind pe teoria arhetipurilor, interpretarea lui Jung utilizeaza din plin citeva elemente cheie din teoria tipurilor psihologice. Este vorba in primul rind de ideea ca functiei sau functiilor psihice diferentiate Ie corespund· cu necesitate in incon:;;tient 0 functie nediferentiata, precum 1Ii rudimentele nediferentiate ale functiilor diferentiate. Putine sint, in caclrul operei lui Jung, luerarile in care teoria arhetipurilor 1Ii cea a tipurilor psihologice sint puse in joc in organiea fuzionare, cum se intimpla in studiul dedicat arhetipului spiritului. In sfir:;;it,prezentul studiu are meritul de a pune in lumina importante aspecte ale viziunii filosofice imparta:;;ite de tntemeietorul psihologiei analitice sau complexe. Constatam acum ca dualismul lui Jung nu este circumscris lumii interioare a omului, ci 0 transcende, aplicindu-se intregii realitati. Pentru Jung, spiritul este orealitate independenta nu numai fata de suflet, ci :;;ifata de materie. Ca :;;imateria, spiritul constituie Uf1adin realitatile originare pe care omul :;;i Ie insu:;;e:;;tetreptat. De aceea, in primele pagini ale studiului sau Jung scrie: "nu omul a creat spiritul, ci acesta este premisa activitatii sale, eel care face eu putinta perseverenta, entuziasmul :;;iinspiratia." . Incheierea eseului, aflata intr-o legatura laxa cu restul, ne prezintao alta fateta a ideatiei filosofice a autorului - deta:;;area de excesele iluminism.ului. Razbate din eombatereacredintei naive in atotputernicia ratiunii 0 atitudine antilogicistii 162 -

'imparta9iUi de prestigio9i filosofi contemporani, atitudine pe care 0 aflam si in Doctrina substantei de Camil Petrescu. Nu toate aspectele realitatii pot fi "rat{onalizate", red use la numitorul comun al ratiunii umane. De acest tip sint arhetiptirile, de pilda, caracterizate de 0 logica insondabila. Dimensiunea negativii a actiunii lor nu poate fi neutralizata prin reductia rationala, demers ineficient ba chiar daunator, ci prin cun9tientizarea situatiei de fapt 9i actiunea in cuno9tinta de ~'luza. In locul violentarii realitatii prin incercarea de a 0 ageza in patul Iui Procust al ratiuniL umane, Jung propune efortul de con,9tientizare, mijlocit de psihologie, in primul rind de psihologia abisala, efort care are ca urmare amplificarea con9tiintei, cunomiterea realitatii umane ca premisa a actiunii adecvate. Este ,aceasta inca 0 particularitate care-l diferehtiaza pe Jung de iluminismul fara rest al lui Freud si-l situeaza in imediata vecinatate ideatica a postmodernismului.

J. Cuvintul "imagine originara" (Urbild) nu trebuie sa ne :induca in eroare, sugerindu-ne ca arhetipul ar fi 0 reprezentare inniiscuta. In repetate rinduri Jung atrage atentia ca arhetipuriIe 'sht forme goale, neintuitive ale psihicului incon$tient, forme pe care le umplu continuturile con$tiintei,in-formate de arhetipuri. Semnificatiu pentru pozitia lui Jung relativa la natura .arhe;;ipului $i a relatiei dintre iricon$tientul colectiv $i con$tiphilosophisehe inta este $i urmatorul pasaj din studiul Der BauIn (Arborele filosofic) 1945, 1954, 1978: "Incon$tient1L!. of era forma arhetipidi, care in sine este goala $i, de aceea, nereprezentabila, Ea este de in data umpluta de <;:atrecon$tiinta eu mateTia~ inrudit sau asemaniitor, ceea ce 0 face perceptibilii. Din acest motiv, reprezentarile arhetipale sint intotdeauna conditionacc local, temporal $i individual." (C.G. Jung, GesammelteWerke, vol. XIII, Walter-Verlag, 1978, p. 373). , 2. In ,sens larg, enantiodromia indica trecerea unui lucru in contrariul sau, sens prezent $i in pasajui din studiul de fnta in care apare'termenul. Sensul restrins, jungian este expus intr~'jna din ..Definitiile" anexate volumului Psychologische Typen, 1921. lZ redam dupa traducerea realizata de Anca Oroveanu in Secolul XX no, 11, 12/1986}: "Utilizez termenul enantiodrdmie pentru. a indica emergenta opusului incon$tient, in decursul timpului. Acest fenomen caracteristic are loc intotdeauna cind 0 tendinta extrema, unilaterala domina viata c'on$tienta; in timp, 0 C011trapozitie egal de puternica se formeaza, care inhiba -initial C'Ctiv-itatea con$tientii $i irupe ulterior, in pofida controiului con$tient." (p. 55).

163 -

PasajuZ contine un joc de cuvinte intraduetibil.3. constituie unu1 din 1aitmotivele gindirii jungiene. lung pZedeazii in repetate rinduri pentru idee a importantei realitatii psihice in genere. . prin intermediu1 careia ne este mijlocit accesuZ 1a to ate celelalte realitiiti. enuntatii aici in treaciit. Ideea ca incon$tientuZ are ineontestabilii reaZitate. carCi':terizat insii de 0 importdnta semnificatie teoretiea. Faptul cd arhetipuriZe au "determinierende Wirkungen" (tradus de noi prin "inf1uente determinante") asupra con$tiintei este folosit de lung pentru a demonstra ea e1e sint "wirklieh" (reale). De asemenea.

CUPRINS Introducere in lumea arhetipurilor IN LUMEA ARHETIPURILOR ~.3 eonsiderare a eonceptului de anima Comentarii . Contributii la fenomenologia spir1tului 'in basm Comentarii $i note 21 33 82 109 89 111 162 . u COl1ceptul de inco119tient coleetiv Comentarii $i note Despre arhetipurile incon~tientului eolectiv39 Comentarii $i note Despre arhetip. eu 0 speciaI.

In colecjia «CAIETE DE PSIHANALIZA» au mai aparut: • Sigmund Freud. Figuri ale crimei la Dostoievski • Sigmund Freud. Cazul Dora (epuizat) in curs de aparijie: • Jean Laplanche. Noi fundamente ale psihanalizei • Tobie Nathan. Spermadiavolului • Vladimir Marinov.>itabu in «Frajii Karamazov» • Sigmund Freud. Dincolo de principiul placerii (epuizat) • Vladimir Marinov. Micul Hans . Totem .

3 al co1ectiei «FOLIO" .Sub tipar: Erotica mistica de Tn Bengal eu 0 scrisoare deschisa inedita MIRCEA VULCANESCU • India ~i occidentul 0 Viata neverosimila a Maharajahului de Kass~mbazar • Ce e viu ~i ce e mort in Upani~ade • Magie ~i erotica • Femeia ~i dragostea 81 Umbajul secret al misticii indiene • Pseudoindica • MemoriaIul diHitoriei la Benares • Fals jurnal de bord hr.

217 .fax: 6159516 TiparuJ.executa<t la S. sub Icd. Tel. spiritual. ROMOART S. cititi revista de opinie ~i atitudine intelectuam J URN AL U L LIT ERA R Abonamentele se pot contracta atit prin oficiile po~tale cit ~i direct la redactie. etaj II.C.NU UIT AT!! Pentru imbogatirea orizontului Dvs. Bd. Schitu Magureanu nr.A. . 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful