.

{tefan Sonea

Teorie economic@ ^n context de afaceri

.
1

.

.
2

.

{tefan Sonea

Teorie economic@
^n context de afaceri

NAPOCA STAR Cluj

.
3

Editura NAPOCA STAR
str.Horea 47-49/32 tel:094/79 48 09 tel/fax:064/43 38 32 e-mail: davinci@codec.ro http://www.angelfire.com/biz/bartis

Director general: Vladimir Fischer Director de editur@: Gabriel Hrdlicska Redactor }ef: Dinu Virgil

.

© Autorul, 2000

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale Sonea, {tefan Teorie economic@ ^n context de afaceri/ {tefan Sonea- Cluj-Napoca: Napoca Star, 2000 200 p.; 21 cm. ISBN 973-9455-78-6 336.121.11:336.121.4:656.2 (198)

Corectura textului a fost efectuat@ de autor
4

.

protejarea contra infla]iei. }i ^n Rom$nia. aflate ^n afara sanc]iunilor normale ale criticii }i invalid@rii de c@tre practica economic@.0. De ce studiem economia?* Pentru o mare parte a popula]iei alfabetizate studiul economiei se leag@ de probleme }i r@spunsurile corespunz@toare acestora pe care le ridic@ via]a zilnic@. cum sunt dob$ndirea hranei. Introducere 1. plasarea economiilor. dob$ndirea prestigiului social. Uneori pentru acela}i con]inut se folose}te expresia economic@ general@. ^n acest context. dinamic@. Un inginer sau alt@ persoan@ calificat@ ^ntr-un domeniu care ^mbin@ cunoa}terea }tiin]ific@ }i experien]ele practice ^nsu}ite de o comunitate este necesar s@ fac@ evalu@ri economice. Pentru un num@r mai restr$ns de persoane care se calific@ ^n vederea exercit@rii unor profesii economice studiul economiei }i dob$ndirea unui ansamblu de instrumente de g$ndire specifice reprezint@ componente ale instruirii }i valid@rii ^n cadrul diviziunii muncii. evitarea unei sarcini fiscale ^mpov@r@toare. ^n plus. schimbarea sau asigurarea unui loc de munc@. O teorie economic@ este un ansamblu de no]iuni. ^mbr@c@mintei. acest control este st$njenit sau ineficient din cauza unor situa]ii privilegiate. exigen]e sociale. dinamice. a satisfac]iei din exercitarea profesiei }. 1. inovarea constituie un suport esen]ial pentru p@strarea unei afaceri. Aceast@ component@ a cunoa}terii economice reprezint@ o treapt@ opera]ional@ sau aplicativ@. cu privire la solu]iile noi pe care le ofer@. ap@rarea mediului natural }i a avutului personal. ad@postului. supus@ controlului consumatorului. a unui produs sau serviciu ^n zona de interes }i acceptare a cump@r@torului. asigurarea unei perspective acceptabile. adeseori. aflat@ ea ^ns@}i sub protec]ia situa]iilor privilegiate. Aceea}i exigen]@ este valabil@ }i pentru economie }i cei care-i utilizeaz@ rezultatele. . %ntr-o societate competi]ional@. conexiuni. explica]ii. cercetarea }i instruirea economic@ a cet@]enilor unei comunit@]i este o verig@ a diviziunii muncii supus@ controlului social. modele care poate avea ca ]int@ explicarea unor realit@]i ori prognoze. un diagnostic sau decizii opera]ionale. Economic@ politic@ cuprinde. Din p@cate. ^n]elesul de ansamblu de cuno}tin]e economice aplicative (corespunz@toare termenului englez „economics”.a. de obicei exprimate cifric. care rezult@ din de]inerea public@ majoritar@ a marii * No]iunii de economie ^i atribuim. Studiul economiei. 5 .. conexiuni. ^n raport cu provoc@rile mediului tehnologic }i socio-economic.

mecanicist.1. Cunoa}terea economic@ Cunoa}terea economic@ ^nglobeaz@ demersuri }i rezultate ale diferitelor trepte ale cercet@rii }i ale cunoa}terii comune. Cea mai important@ consecin]@ a inadecv@rii solu]iilor }tiin]ifice. pe care le asigur@ mecanismul de pia]@. persoane. cre$ndu-se tensiuni sociale. legi (conexiuni relativ stabile). semnific@ un ansamblu structurat de activit@]i conexe. denumit@ frecvent economie real@. scumpe }i ineficiente. a adecv@rii nesatisf@c@toare la cerin]ele practicii. elud$nd cerin]ele economice. ale structurii pe ramuri. Prin procese de ^nv@]are. o constituie r@spunsurile ^nt$rziate. din ^ncercarea }i eliminarea erorii (opuse celor prospective) se ^nt$rzie adaptarea r@spunsurilor la problemele zilnice. av$nd repere. firme. reactive. %ndeplinirea unor func]ii ale }tiin]ei economice necesare ^n orice etap@ a dezvolt@rii acesteia trebuie s@ se pun@ de acord cu problemele }i provoc@rile pe care le dezvolt@ ^ns@}i realitatea concret@. 6 . termen la care ne vom referi mai jos. Teoria economic@ este un ansamblu coerent de concepte. prin urmare. Modelele utilizate cu succes un timp ^ndelungat ^n diferite compartimente ale }tiin]ei economice sunt abandonate fie pentru c@ nu mai r@spund nevoilor nou ap@rute ^n c$mpul activit@]ii economice. a caracterului lor static. ale balan]ei de pl@]i.industrii. a deciziei discre]ionare luat@ ^n sfera puterii. Abordarea probabilist@ a prognozelor faciliteaz@ un compromis ^ntre incertitudine }i luarea ^n considerare a tuturor factorilor care se manifest@ ^ntr-o conjunctur@ anume. 1. care dedic@ energiile acestui domeniu. Prospec]ia nu poate dep@}i limitele de timp impuse de caracterul incert al evolu]iei unei economii* dinamice. reguli comune de derulare }i un nivel minim de coeziune. eventual.a. cercet@tori }. . fie c@ sunt greoaie. presiuni asupra mediului }i echilibrului ecologic }i. . sunt necompetitive. cel mai adesea. ^n dinamica acesteia. s@ explice }i s@ ofere * %n acest context. care rezult@ din incapacitatea de a prevedea. modele cu diferite grade de generalitate. Insatisfac]ia care rezult@. Este. asupra puterii de cump@rare a monedei na]ionale. necesar@ dezvoltarea modelelor prospective }i ^nsu}irea lor de c@tre agen]ii economici. modele care tind s@ descrie. competi]ionale. din ^nsu}irea unui set de modele }i teorii economice trebuie pus@ pe seama lipsei de modernitate a acestora. Orizontul }i limitele prognozelor depind de avansul }tiin]ei economice. no]iunea de economie. altfel spus.

opera]ionale }i mixte. Evolu]ia economiei reale impune }tiin]ei economice adapt@ri. a criticii }i e}ecului ca p@r]i componente ale economiei libere (opuse celei de comand@). Se pot distinge paradigme justificative. care rezult@ din promovarea satisfac]iei individuale. Economia politic@ poate cuprinde aspectele de structur@ social-economic@. care scap@ controlului economiei reale. pozi]ii militante.. sau chiar politice. deseori. instituti]ii specifice. specifice regimurilor totalitarcolectiviste }i autocratice. ^n conexiune cu raporturile de putere care constituie arm@tura structurii sociale }i exprim@. }i se concretizeaz@ ^n eficien]a proceselor de produc]ie. Se pot distinge abord@ri fundamentaliste. dar suficiente numai pentru regimul pe care-l justific@. stimulente fiscale }i 7 . sacraliz$nd personalit@]i sau personaje ale vie]ii }tiin]ifice. subsidieri. segment@rii pie]ei }i dinamicii preferin]elor cump@r@torului }i echilibrului economic. Sistemele de g$ndire dogmatice ^}i ^ndreapt@ aten]ia asupra unor etape istorice pe care le-au analizat idolii slujitorilor acestui tip de construc]ie }i se concentreaz@ asupra trebuin]elor „fundamentale” ale oamenilor sau „societ@]ii” care sunt sacralizate. ie}ite de sub controlul democratic. Aceste construc]ii tind s@ devin@ dogme. reconsider@ri }i contribu]ii de substan]@ la abordarea }i rezolvarea problemelor cu care se confrunt@ societatea sau o comunitate. teorii congruente. plasate ^n context de afaceri. modele prospective. normative. care ^n mod evident servesc unor scopuri diferite }i au un impact foarte divers asupra economiei reale. adic@ scoase de sub inciden]a spiritului critic }i a nevoii de opera]ionalitate. militante. Abord@rile opera]ionale. cu tr@s@turi. acceptarea alterit@]ii. acord@ aten]ie tiparelor de consum. principii }i modele care pot fi acceptate de lumea }tiin]ific@ numai dac@ sus]in demersuri opera]ionale. care sus]in dinamismul economic. instrumente opera]ionale domeniului ac]iunii practice }i care sunt considerate ca valabile ^n lumea }tiin]ific@ (adic@ o paradigm@). distribu]ia bunurilor }i serviciilor }i a gestion@rii resurselor. . {tiin]a economic@ poate }i trebuie s@ ^nglobeze acest ansamblu de concepte. de filosofie social@ ^n raport cu produc]ia. legi. spre dereglementare. aflat ^n sprijinul unei structuri politice ilegitime. Centrul de greutate al interesului }tiin]ei economice se deplaseaz@ dinspre programe sociale. f@r@ de care ^ntreg ansamblul economiei politice nu-}i justific@ existen]a }i devine instrument contraproductiv.

%n locul garant@rii unui loc de munc@ (ineficient }i slab pl@tit). satisfac]iile pe care le ofer@ agen]ilor economici. conservarea echilibrului ecologic al@turi de no]iuni ca optim. c@ mul]i economi}ti * Un astfel de sistem con]ine economia real@ aflat@ ^n conexiune cu }tiin]a economic@. de institu]iile statale. Evolu]iile din structurile }i starea economiei impun abord@ri }i instrumente potrivite fiec@rui sistem economico-}tiin]ific*. mobilitate }i se p@streaz@ cea mai mare parte a setului de concepte ^ncet@]enite cum sunt: eficien]a. risc. bazat@ pe construc]ii teoretice care minimizeaz@ costurile }i maximizeaz@ beneficiile agentului economic. dorin]ele }i valorile ^mp@rt@}ite de fiecare cet@]ean. care face o ierarhie a acestor motive ^n func]ie de nivelul dezvolt@rii umane). care au reu}it s@ identifice }i s@ clasifice motivele reale ^n: fiziologice. economia politic@ }i conceptele opera]ionale ale acesteia. %ns@}i politica unui guvern ^ncepe s@ fie judecat@ ^n raport cu oportunit@]ile. a nivelului de dezvoltare economic@ }i ^n primul r$nd a dezvolt@rii umane. Dependen]a ritmului de cre}tere. Progresele economiei reale se bazeaz@ ^n mare m@sur@ pe solu]iile oferite de }tiin]a economic@. niveluri medii }i sporuri marginale. tot mai accentuat@. de a-}i schimba locul de munc@ ^n raport cu aspira]iile. Raporturile sociale sunt din nou asociate ^n teoria economic@ unui contract. Concentrarea aten]iei cercet@rii economice. ^n Rom$nia se dore}te s@ se ofere }ansa de a c$}tiga un loc de munc@ }i. 8 . jaloanele mediului de afaceri. al jaloanelor oferite de pia]@ }i. valori. dorin]e. apartenen]@ }i afec]iune. infla]ia. se pare. .implicit spre universul firmei. . al mediului de afaceri. de securitate. liber exprimat. satisfac]ie. care permit abordarea ^ntr-o nou@ lumin@ a problemelor practice }i a r@spunsurilor performante. tot mai mult. S@ not@m. trece asupra unor modele de rezolvare ra]ional@ prin optimizare. ^n acest context. ^n momentul actual aflat@ ^ntr-un proces de ^ndep@rtare de componentele sociale }i de putere. ^ntre parteneri. consumatori }i produc@tori. echitatea. %n instrumentarul modern al }tiin]ei economice au p@truns no]iuni cum sunt a}tept@rile. echilibrul }i dinamismul. Principala protec]ie care se ofer@ celor defavoriza]i const@. investi]ia }i cre}terea economic@. facilit@]ile }i. ^n apropierea }anselor de afirmare. ^n con]inut. Construc]iilor fundamentaliste care ^ncercau s@ impun@ o comportare ^ntr-o societate ideal@ }i abstract@ li s-a substituit un set de modele opera]ionale izvor$te din cercet@ri de amploare. ^n perspectiva previzibil@. sarcina fiscal@. prestigiu social }i realizare personal@ (din modelul lui Maslow. de contribu]ia }tiin]ei opera]ionale este. ^n oarecare m@sur@.

a fost totu}i resim]it@ cu putere de modelatorii politicilor economice. av$nd ca sorginte existen]ele unor ideologii diferite. care au modelat cea mai mare parte a g$ndirii economice din aceast@ zon@.1.1. „s@ asigur@m unitatea de comand@”. Interesul individual.. europeni apreciaz@ c@ diferen]a spectaculoas@ de eficien]@ economic@ dintre Statele Unite }i ]@rile Uniunii Europene se datoreaz@ contribu]iei }tiin]ei economice. produc$nd reconsider@ri. Societ@tile bogate reu}esc s@ asigure un nivel de trai ridicat majorit@]ii popula]iei }i o protec]ie social@ avansat@ pentru grupurile defavorizate. Individul. De}i practica economic@ a asimilat. %n ]@rile democratice confruntarea ideologic@ mai deschis@ }i. care de regul@ sunt acaparate de elite. care reu}esc s@ se afirme ^n via]a economic@ }i social@ }i cei care nu reu}esc }. %n ideologia economic@ }i politic@ a timpului nostru. potrivit c@ruia prosperitatea individual@ aduce cu sine bun@starea general@. ^ntr-o societate liberal@ o via]@ dinamic@ a firmelor cu scop lucrativ. ac]ion$nd mai mult sau mai pu]in formal. Cea de a doua orientare de factur@ solidarist@ se bazeaz@ pe ideea c@ prosperitatea general@ este ]inta oric@rei societ@]i. Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei reale moderne. . Prima accept@ dictonul liberal. 1. cre}terea discrepan]elor ^ntre cei favoriza]i. bun@stare de care va beneficia fiecare membru al unei comunit@]i. 2. regimurile totalitare din Est au fost cople}ite de precepte sacralizate*. Ideea are un corespondent ^n realitate. Principalele neajunsuri ale unei guvern@ri dup@ principii liberale sunt legate de dificult@]ile asigur@rii tonusulul pozitiv al lumii afacerilor. tradi]ional. de regul@. totu}i. aproape de centrele de decizie ale firmelor asigur@.a. ^n consecin]@ mult mai fertil@. fluctua]ii. ** Deseori ^n discursul solidarist se folosesc expresii ca: „s@ str$ngem r$ndurile”. fiind o „celul@” a organismului social. unei discipline hot@r$t@ de centre de decizie. 9 . se pot observa dou@ orient@ri: 1. idei promovate de lideri carismatici. inclusiv ^n ]ara noastr@. Orientarea tot mai evident@ a cercet@rii economice spre abord@ri opera]ionale se afl@ ^n permanen]@ supus@ unor influen]e ideatice care rezult@ din diversele interese. nivelului ridicat de cunoa}tere }i caracterului pragmatic al cercet@rii americane. ^n cadrul unor structuri birocratice (care-}i creaz@ propria ra]iune de a fiin]a) ^n numele intereselor * Scoase de sub inciden]a spiritului critic. cele mai adecvate modele de ac]iune }i influen]are. al manifest@rii ^ndoielii. trebuie s@ se supun@ anumitor rigori**.

Rela]ia clientelar@ este suficient de r@sp$ndit@ pentru a face loc corup]iei. const@ ^n incapacitatea de a inova. Principala sl@biciune economic@ a unui astfel de sistem politicoeconomic. sistemul tinde s@ se formalizeze }i centralizeze tot mai mult. Raporturile paternaliste. a}a cum acestea sunt percepute de oligarhia care a acaparat puterea sau cum ^i este convenabil. ceea ce impieteaz@ asupra capacit@]ii de inovare }i a mobilit@]ii economice. patriotic@”. %n ]@rile cu un control democratic ineficient adeziunea popular@ devine cu timpul o „obliga]ie cet@]eneasc@. descuraj@rii. de cooperare }i coeziune social@. transform@ri morale. at$t c$t este posibil@. iar cei ^nstr@ina]i nu au ^nc@ suficiente capabilit@]i s@-}i exercite drepturile legale }i s@-}i dezvolte aptitudini }i dorin]e de participare sunt locuri comune ^n economia real@ rom$neasc@. ^n lumea contemporan@ vom ^nt$lni considera]ii ideologice . Decizia birocratic@ nu avantajeaz@ ^nnoirea. Crearea unui c$mp de promovare a intereselor individuale depinde de transform@ri de con]inut ^n sistemul de proprietate }i autoritate ^n domeniul economic. competi]ia nu s-a instalat ^n segmentele esen]iale ale vie]ii economico-sociale. se bazeaz@. legisla]iei.care reflect@ at$t nevoia de libertate individual@ ca suport pentru ac]iuni responsabile }i eficiente c$t }i manifest@ri de solidaritate uman@. a}ezat pe principii str@ine aspira]iilor individuale. ^n care cei care au acces la putere uzeaz@ de decizii discre]ionare*. de sprijinire a celor defavoriza]i pe principii echitabile }i robuste psihic – menite s@ conduc@ la egalizarea }anselor. . . ca urmare. Se ac]ioneaz@ ^n numele unor principii sacralizate.generale.politice-economice . %n cele mai multe cazuri. favorabil unor astfel de procese. a posibilit@]ii mobiliz@rii de resurse spre domenii considerate de oligarhia politic@ ca importante. prezent }i ^n ]ara noastr@ de-a lungul mai multor decenii }i ^nc@ resim]it ^n anii 1997 }i 1998 pe scar@ larg@. separate de interesul individual manifest. sociale }i a setului de idei }i valori. Centrele de decizie sunt. institu]ionale. sistemul legislativ. Eficien]a sistemului. ^n oarecare m@sur@. Ansamblul greoi. Interesele individuale ale cercet@torilor. a politicilor economice. inapeten]ei pentru asumarea unor riscuri. de regul@. pe men]inerea ra]ionaliz@rii }i implicit restr$ngerii consumului }i. managerilor se lovesc de un sistem greoi }i inoperant de transpunere ^n practic@ a rezultatelor crea]iei }tiin]ifice }i tehnice. nepotismului. 10 . sl@be}te }i chiar anuleaz@ eficien]a eforturilor unei mase mari de oameni (^nstr@ina]i). de sporirea * Este decizia sc@pat@ de sub controlul exercitat de for]ele pie]ei.

F@r@ interven]ia statal@ ^n starea actual@ a economiei nu se poate a}tepta o evolu]ie pozitiv@. Microeconomia. ^n diferitele sale forme de manifestare. Ed. se concentreaz@ pe comportamentul firmelor private. preocupa]i de posesia }i etalarea bog@]iei. care rezult@ de pe urma ^nt$rzierii reformei. 11 . promov@rii intereselor firmei. 1995. Acceptarea importan]ei promov@rii interesului individual ne impune s@ acord@m un loc mai mare problemelor func]ion@rii economiei. controlul fuziunilor. . Univerit@]ii Tehnice. Aceast@ parte de tematic@ mai cuprinde r@spunsuri la probleme care privesc protec]ia concuren]ei. dezirabil@ a ansamblului economic. Se poate accepta c@ ^n Rom$nia dezvoltarea uman@ a atins un nivel satisf@c@tor pentru ca odat@ cu dep@}irea actualei st@ri de criz@. iar construc]ia liberal@ a economiei impune o participare statal@ ^n forma model@rii legisla]iei. libertate individual@ }i manifest$nd valen]e insuficiente. care constituie con]inutul principal al volumului. at$t de necesar@ amelior@rii parametrilor economici. nivelului de cuno}tin]e economice a cet@]enilor }i nu ^n ultimul r$nd de accesul la un nivel de consum satisf@c@tor. facilit@]i. Macroeconomie. diferite programe publice de achizi]ii. a apropierii }anselor de afirmare a cet@]enilor prin sus]inerea zonelor }i familiilor defavorizate. Macroeconomia se concentreaz@ pe conexiunile dintre marile * Sonea {t.a. a destr@m@rii monopolului public. industriilor }i consumatorilor (sau gospod@riilor) ]intind echilibru (maximizarea satisfac]iei) }i eficien]@ privite ^n raport cu exigen]ele pie]ei. distribu]ia veniturilor (ca parte a motiv@rii). eficien]ei firmei. evaluarea pre]urilor relative a bunurilor }i serviciilor pentru produc@tori }i combinarea variabilelor care confer@ satisfac]ie maxim@ consumatorilor. de eficien]@. bazele dinamismului gustului consumatorilor }i influen]a acestuia asupra pre]urilor. cu impozitarea. ca principal suport al satistac]iei individuale }i s@raci dispu}i s@ accepte valori clientelare. la educa]ie }i instruire. Cluj-Napoca. o parte ^nsemnat@ a popula]iei nu s-a emancipat de sub reflexele paternaliste. ^nv@]@m$ntului }. o majoritate suficient de larg@ a popula]iei s@-}i manifeste dorin]a }i un set de valori compatibile cu o dezvoltare economic@ accelerat@. ^nsemn$nd abdicarea de la demnitate.a. a sus]inerii echilibrelor ecologice. ^n Rom$nia ca o situa]ie special@. care se opune separa]iei ^ntre boga]i. cre@rii mediului economic propice manifest@rii ini]iativei individuale.. Tematica macroeconomic@ cuprins@ ^n volumul anterior* are ^n vedere premisa conform c@reia economia contemporan@ mo}tene}te deficite bugetare foarte importante. Microeconomia studiaz@ alocarea resurselor. inov@rii }.

la ^nceputul celui de al patrulea sfert al secolului al XVIII-lea. . }omajul. av$ndu-l ca reprezentant de seam@ pe Adam Smith. asigur@m ^n acela}i timp posibilit@]i de dezvoltare g$ndirii economice }i simultan solu]ii tot mai bune problematicii economice contemporane. care au abordat tangen]ial sau „^ntre altele” acest domeniu. produsul na]ional brut. volumul exportului. al caracterulul pozitiv al acesteia. balan]a de pl@]i externe. 1. Manifest$nd ^ndoial@ }i spirit critic.2. autorul lucr@rii Avu]ia na]iunilor. a cre@rii unor centre de inova]ie care s@ promoveze }ansele de integrare echitabil@ a organiza]iilor economice }i a persoanelor ^n fluxurile economiei globale. natura banilor. a exportului }i importului global. care pot fundamenta o politic@ economic@ adecvat@ scopurilor celor care guverneaz@ eficient o ]ar@. Smith scrie: „Ar fi o }tiin]@ a producerii bog@]iei la fel cum exist@ 12 . %ncerc$nd s@ legitimeze cercetarea economic@. fiscalitatea. %n temele de macroeconomie se mai relev@ conexiuni ^ntre structurile mari ale economiei. investi]iile. Judec@]ile economice trebuie confruntate cu realitatea economic@ }i cu aspira]iile noastre. a raportului dintre economisire }i consum. macroeconomia identific@ acele conexiuni globale. . a cererii }i ofertei de bani }i resurse financiare. p@rintele economiei politice A. cum sunt consumul }i economiile globale. cursul de schimb valutar. chiar dac@ economia este o }tiin]@ predominant teoretic@.agregate economice cererea }i oferta global@. Economia politic@ a beneficiat ^n diferite epoci istorice de aportul unor min]i luminate. Criteriul valid@rii judec@]ii economice nu poate fi dec$t cel al instrumentalit@]ii finale. apoi D. [inta p@r]ii de macroeconomie a celor dou@ volume de economie este s@ identifice factorii care determin@ m@rirea venitului na]ional. Viziunea macroeconomic@ este o consecin]@ a accept@rii rolului statului ^n economie. masa monetar@. viabile. influen]a costului capitalului etc. Ricardo }i al]ii se preocup@ de determina]iile valorii de schimb. {coala clasic@. pentru momentul respectiv. luat ^n ansamblu. masa monetar@. Perenitate }i evolu]ie. pe cale s@ se formeze. %n rezumat.1. (1776) se cantoneaz@ pe c@utarea bazelor producerii bog@]iei. confrunt$nd teze diferite putem oferi puncte de vedere opera]ionale. a nivelului general al pre]urilor. infla]ia. dar definitivarea sa ca }tiin]@ se petrece ^n perioada de av$nt a industrialismului englez }i european. sus]inerea mobilit@]ii profesionale }i sociale.

B. alegerea. comparabil cu al altor }tiin]e mai bine privite ^n acea epoc@. G$ndirea economic@ ulterioar@ este tributar@ }i altor autori ai epocii: J. 13 . care sunt prezente ^n construc]iile altor autori contemporani. accep]iuni apropiate ^n privin]a reparti]iei produsului social ^ntre clasele care particip@ la formarea veniturilor }i averii }i. fundamentale ale ac]iunilor economice umane }i cu deosebire ale producerii bog@]iei. ^n care paleta nevoilor cuprinde ^ntr-o propor]ie ^nsemnat@. adesea. refacerea }i odihna. caracterul inadecvat al teoriei valorii. men]ionat faptul c@ societ@]ile care au impus pia]a ca principal regulator ^n economie ^}i bazeaz@ avansul pe competi]ie. care devenise un nou criteriu axiologic (de valorizare) impus de ascensiunea }i consolidarea pozi]iilor burgheziei industriale. aceasta neput$nd explica ^n condi]iile contemporane formarea pre]urilor. D. Ricardo . Din perspectiva exigen]elor economiei reale contemporane. Aceast@ orientare clasic@ se bucur@ de o larg@ recunoa}tere at$t pentru meritele istorice ale dezvolt@rii }tiin]ei economice c$t }i pentru caracterul actual al unor teze. mobilitate }i dinamic@ a tehnologiei. criteriului valorii-munc@.. o }tiin]@ a lumii plantelor. implicit. singularizarea produsului. c$t }i ^n cea a popula]iei ocupate. de asemenea. preferin]ele individuale nu mai r@spund. simplu. %n aceste condi]ii criteriul valorii-munc@ trece pe plan secund. Exist@ ^n aceast@ privin]@ numeroase puncte comune ^ntre analiza ^ntreprins@ de clasici (A. prestigiu social. conceptul de valoare-munc@. sau chiar mai pu]in important. deseori cov$r}itoare. Se imput@. care accept@ mai multe dintre tezele clasice. din punctul de vedere al bugetului familial.^n lucrarea Principii de economie politic@ }i de impozare) }i K. reputa]i. a intereselor }i scopurilor care anim@ actorii economiei. principalele critici aduse economiei clasice se refer@ la faptul c@ nu ia ^n considerare un important domeniu al activit@]ii sociale. Se cuvine. serviciile }i trebuie men]ionat c@ ^n ]@rile dezvoltate acestea de]in o pondere foarte important@ at$t ^n crearea produsului na]ional brut. Marx. Say (1767-1832). ci este implicat criteriul utilit@]ii. Th. de asemenea. Smith. satistac]ia provenit@ dintr-un hobby.”* %n acord cu aspira]iile }i achizi]iile epocii sale ^ncearc@ s@ explice cauzele ini]iale. Malthus (1766-1834). ^nsemn$nd considerente estetice. care n-ar fi posibile f@r@ promovarea criteriului utilit@]ii }i satisfac]iei. ^n ceea ce prive}te formarea pre]urilor pe pia]@. Acesta din urm@ permite o mai mare * De observat c@ }tiin]a economic@ era ^nc@ o aspirant@ la recunoa}tere a unui statut onorabil. }i anume. cultura spiritual@. astrelor. sportul. mai ^nt$i o viziune asupra societ@]ii ^n termeni de clase sociale. %n societ@]ile moderne.munc@. .

diferen]iere a pre]urilor }i concentrarea resurselor financiare ^n sectoare care r@spund preferin]elor consumatorilor. ^n aceste condi]ii. ^n condi]iile c@reia acceptarea calit@]ii. respectiv instan]ele informale sau sanc]ionate de pia]@. schimburi ^ntre parteneri cunoscu]i. adic@ pe resorturile care confer@ valoare. %nc@ din secolul XIX datorit@ sporului de productivitate }i. din }i se leag@ de men]inerea leg@turilor personale cu clien]ii }i ^n planul c$}tigului. echitatea }i ^n subsidiar interesul individual. Pre]urilor formate pe costuri ^n perioada conducerii autoritare. . %ntr-o economie slab dezvoltat@ se men]in numeroase situa]ii privilegiate generatoare a pie]ei v$nz@torului. 14 . pia]@. satisfac]ie individual@. Motivele micului produc@tor provin. a cre}terii accesului unor p@turi tot mai largi la produse – c$ndva considerate de lux – interesul g$nditorilor din domeniul economic s-a oprit pe utilitate. care stabilesc pre]urile. prin recompense de pre] generoase. de ob]inerea unor venituri ^ndestul@toare pentru familie. unde organisme neguvernamentale. raritate. cre}terea economic@ a c@utat s@ r@spund@ unor ^ntreb@ri care-i preocupau pe ^ntreprinz@tori }i mai t$rziu forurile guvernamentale. respectiv. este animat de motiva]ia profitului }i devine motorul dinamismului economic }i promotorul competi]iei. echilibrul. au creat un sistem de pie]e paralele }i segmentate care a sl@bit }i mai mult interesul cet@]eanului pentru o contribu]ie pozitiv@. diversit@]ii ofertei. Se petrece. condi]iilor de plat@ }i a termenelor de livrare sunt impuse de produc@tor. ca o consecin]@. spre produc]ia pe stoc }i crearea unei pie]e a cump@r@torului caracterizat@ printr-o relativ@ abunden]@ a ofertei ^n compara]ie cu cererea sus]inut@ cu putere de cump@rare. reguli (inclusiv sanc]ionate juridic) . %nsu}i obiectul de studiu al economiei se deplaseaz@ dinspre produc]ie spre schimb. ^n schimb. Principalele concepte impuse de }coala neoclasic@ la care facem referire ^n continuare au fost utilitatea. La fel cum fizica n-a r@mas la enun]uri generale de reflectare pasiv@ a realit@]ii ci s-a apropiat rapid }i constant de nevoile dezvolt@rii economice de tip industrial. fapt care a constituit o premis@ important@ a promov@rii dinamismului economic. adic@ acele criterii care influen]au formarea pre]urilor individuale. incitante. %ntreprinz@torul capitalist. eficien]a. ^n acela}i timp o mi}care a ponderilor dinspre produc]ia la comand@. centralizate a economiei ^n Rom$nia }i acestea viciate de numeroase distorsiuni ale cheltuielilor cu factorii de produc]ie. de pia]@. libertatea de ini]iativ@.

Marea majoritate a popula]iei a r@mas ata}at@ prosperit@]ii personale }i familiale. spre ceea ce ast@zi numim macroeconomie. Abia dup@ marea criz@ economic@ din 1929-33 cercet@rile se ^ndreapt@. imaginii prosperit@]ii }i m@re]iei patriei. i se recunoa}te utilitatea). ^n procesul schimbului. neoclasic@ acord@ o evident@ prioritate principiului liberal: victoria este a celul mai adaptat la cerin]ele exprimate prin votul consumatorului. ^n orice caz. implic$nd interven]ia statului.bun@starea general@. Putem accepta c@ o lung@ perioad@ criteriul orient@rii cercet@rii economice a fost dat de domeniul de interes al agentului ^ntreprinz@tor. potrivit acestei concep]ii. Nu ne propunem ^n aceast@ lucrare s@ trat@m subiectul mai ^n profunzime }i ^n detaliu. indiferent de contribu]ia sa. ca imbold individual }i. Aceast@ }coal@ consolideaz@. de protejare a actorului principal al acestei perioade a dezvolt@rii istorice. acestea n-au putut deveni un suport al fericirii personale. ^n c@utare de profit }i mai t$rziu }i de prestigiu social. trec$nd ^ntr-un alt plan. Concep]ia utilitarist@.. diferen]ele sunt. un anumit privilegiu acordat principiului bun@st@rii tuturor cet@]enilor. libertate de ini]iativ@ }i afirmare n-au putut fi racordate sloganului bun@st@rii generale. la autorii de orientare keynesist@ }i neoliberal@. a ra]ionalit@]ii deciziei economice. Stanlay Jevons) pune accent ^n procesul de valorizare. Ne m@rginim s@ observ@m c@ experien]a ultimelor decenii. societatea este mai mult sau mai pu]in un ansamblu de individualit@]i. persoan@) a societ@]ii la un nivel garantat. {coala neoclasic@ (Leon Walras. stimularea cererii. Persoana }i libert@]ile sale se afl@ ^n centrul concep]iei liberale. asigur@rii unui minim garantat fiec@rui cet@]ean. pe percep]ia subiectiv@ a realit@]ii (un bun are valoare ^n aceast@ viziune numai ^n m@sura ^n care. teza func]ion@rii automate introduc$nd suplimentar ideea caracterului optimal al acestei func]ion@ri }i. implicit. ^n Rom$nia. Vilfredo Pareto. rezultatul unor valen]e personale mani- . 15 . Care este prioritatea pe care o acord@ economistul zilelor noastre? Individul sau societatea? Acest subiect se suprapune par]ial pe antiteza: binele general prin promovarea propriet@]ii }i aspira]iilor individuale . O lung@ perioad@ a acestei etape echitatea a fost ^n mare m@sur@ asimilat@ nivel@rii. cu predilec]ie. calea care asigur@ satisfacerea nevoilor fiec@rei celule (familie. ^ntreprinz@torul privat. societatea este privit@ din perspectiv@ orizontal@. ne-a ar@tat c@ aspira]iile individuale la bun@stare.

. preluarea }i redistribuirea lor se opereaz@ prin fiscalitate }i ansamblul de cheltuieli sociale. teoretic. dezavantajoas@ sau de egalitate fa]@ de primul. obi}nuin]elor. %n acest context este util s@ definim no]iunile de valoare }i valorizare. deoarece utilitatea produselor nu poate fi validat@ liber de c@tre cump@r@tori. acesta este bog@]ie numai dac@ satisface o nevoie.feste }i ^mp@r]irea ^n clase sociale un exerci]iu mai mult sau mai pu]in statistic }i mai pu]in unul social. averea. Decizia sc@pat@ de sub presiunea cerin]elor pie]ei o numim discre]ionar@ }i ^mpinge sistemul economic de comand@ spre ineficien]@ }i e}ec. O asemenea pozi]ie. ^n consecin]@. produse nev$ndute. Ca element specific valoriz@rii ^n procesul economic este faptul c@ acest act se petrece prin comparare cu un alt produs sau serviciu care poate avea o pozi]ie avantajoas@. . iar raporturile reale de pre]uri sunt practic imposibil de aflat. Valoarea reprezint@. c@ ^n Anglia cu o economie relativ liberal@ propor]ia bunurilor distribuite prin alte canale dec$t cele de pia]@ a crescut de la 20% ^nainte de al doilea r@zboi mondial la cca 40% ^n preajma anului 1980. implicit. dac@ un bun sau serviciu are utilitate. Ca rezultat al schimbului se na}te un pre]. a factorilor care le determin@ dezvoltarea. 16 . S@ not@m. concep]ia neoclasic@ prive}te economia ca }tiin]@ a schimbului marfar. contactul cu alte sisteme de valori. centralizat-autoritar. reprezentan]ii acestei }coli preocup$ndu-se cu predilec]ie de fundamentele echivalen]ei schimbului. %n ]@rile cu economie planificat@. adic@ educa]ia. veniturile. de}i interesant@ }i totodat@ necesar@ ^n demersul }tiin]ific. ^n acest context. cel pu]in dac@ intr@ ^n competi]ie cu ]@rile guvernate de raporturile de pia]@. iar dinamismul acestora de evolu]ia valorilor. A}ezat@ pe o viziune simplificat@. Nu se poate verifica prin mijloace obiective. ^n contextul unei pie]e a v$nz@torului }i a penuriei. r@m$ne totu}i insuficient@ deoarece o parte din resurse. o treapt@ ^n ierarhia aprecierii de care se bucur@ totalitatea bunurilor }i fiecare ^n parte. simbolurilor. Valoarea – mai arat@ ace}ti autori – nu apare dec$t ^n procesul schimbului care se opereaz@ liber pe pia]@ }i depinde de preferin]ele consumatorilor. astfel. m@sur@tori cantitative. rezult$nd aloc@ri nera]ionale de resurse. propor]ia este cov$r}itoare. din venituri scap@ (inclusiv ^n ]@rile cu economie de pia]@) dispozi]iei libere a agen]ilor economici }i aprecierii acestora }i deci legilor pie]ei. Genul proxim valoriz@rii poate fi aprecierea de care se bucur@ un obiect. deseori generalizate. din }tiin]a bog@]iei economia a devenit }tiin]a pre]urilor.

avantajul. ^n care produc@torul }i consumatorul. caut@ s@-}i maximizeze utilitatea. Pe de o parte. energie etc. din nou. privind schimbarea politicii 17 . calcul economic. dorin]elor }i valorilor consumatorilor.. este de p@rere Robbins. Putem presupune c@ oamenii au de regul@ nevoi }i aspira]ii peste nivelul posibilit@]ilor de satisfacere. Economia „studiaz@ comportamentul uman ca rela]ie ^ntre scopurile }i mijloacele sale cu utilizare alternativ@”. produc@torul dispune de un buget limitat. care cost@. . optimizare pornind de la modele tot mai pragmatice }i adaptate ]intelor ^ntreprinz@torilor }i voin]ei. nu oferea aleg@torilor acela}i nivel de satisfac]ie. sau altfel spus ^ntre a ^ncuraja cheltuieli guvernamentale neproductive (cel pu]in pentru moment). trebuind s@ decid@ asupra resurselor pe care le va utiliza (nivel tehnologic.2. 1. mai ales ^nv@]@m$nt }i cercetare }i cheltuieli sociale ^n favoarea grupurilor defavorizate sau a alege programe pentru investi]ii ^n produc]ie. Abia ^n ultimii dou@zeci de ani economia public@ (de]inut@ public) sau aflat@ sub autoritatea statului }i supus@ deciziilor discre]ionare a ^nceput s@-}i restr$ng@ propor]iile. supu}i unor constr$ngeri. unt sau tunuri. satisfac]ia. L. inclusiv cel al legisla]iei }i ac]iunilor guvernamentale. Treptat. f@c$nd dificil@ demarca]ia ^ntre economia general@ }i managerial@. Modelele de optimizare (c@utare a celor mai bune solu]ii din ansamblul celor cunoscute) mai impun o distinc]ie }i anume ^ntre bunurile libere }i cele marfare. Se accept@ c@ numai bunurile care cost@ sunt de interes pentru }tiin]a economic@. din acest motiv. ma}ini. desigur ^n raport cu un anumit context.utilaje. profitul. Volumul de fa]@ ^}i propune s@ prezinte modele abstracte. Tenta]ia }i nevoia de a oferi r@spunsuri la problemele practice ale agen]ilor economici d@ curs abord@rii opera]ionale. spre ra]ionalitate. ceea ce na}te problema alegerii. Robbins define}te economia ca }tiin]@ a alegerii eficace care include problematica gestiunii strategice a resurselor. deoarece nu era competitiv@ cu cea a}ezat@ pe baze private. Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ Teoria economic@ normativ@ con]ine recomand@ri sau chiar exigen]e. La nivel global-societal puterea politic@ are de ales ^ntre. obligatorii ^n cazul regimurilor totalitare. formalizate. centrul aten]iei cercet@rii economice se transfer@. vorbind figurat. capital fix . Bunurile libere pot constitui subiect de cercetare atunci c$nd acestea le pot ^nlocui pe cele cu costuri.).

ar trebui s@ ^nf@ptuiasc@ o revolu]ie. }i de a le transforma ^n instrumente menite s@ motiveze comportamentul uman }i al organiza]iilor economice }i s@ ofere o perspectiv@ asupra viitorului previzibil. o anumit@ suficien]@ ^n scrierile economice. const@ ^n discordan]a evident@ ^ntre modelul ideal de societate. de regul@. imaginat de numero}i g$nditori. Din polarizarea de neevitat se deduce ideea c@ proletarii. func]ionari. . clasa mijlocie este redus@ la num@rul ^ntreprinz@torilor mici }i mijlocii.economice. adic@ o a treia clas@. at$t ^n ce prive}te resorturile politice c$t }i cele de inovare }i asigurare a prosperit@]ii. se bazeaz@. at$t numeric@ c$t }i economic@. Adesea. ^n mod gre}it. ^n mare m@sur@ ignorat@ de Marx }i adep]ii s@i contemporani }i ^n continu@ consolidare. Realitatea concret@ se prezint@ esen]ial diferit de tabloul imaginat de autor. comportamente. %n Rom$nia se poate constata. a instrumentelor de influen]are }i dirijare (dac@ este cazul) ^n vederea atingerii unei st@ri dorite sau optime ^n raport cu anumite criterii. cei deposeda]i de avu]ie. Teoriile pozitive se caracterizeaz@ prin tentativa de a descrie }i explic@ }tiin]ific conexiunile care se pot observa ^n economie. potrivit tezelor marxiste aceast@ exigen]@ este o necesitate obiectiv@ care impune un anumit comportament }i anumite drepturi reprezentan]ilor clasei muncitoare. Societatea modern@. din p@cate. . substan]iale. din unghiul stimulilor pentru ac]iune eficient@. mai ales ^n privin]a accept@rii principiilor }i drepturilor }i libert@]ilor individuale }i a respingerii modelelor de tip normativ }i corporatist de societate. presupuse de Marx a fi polii societ@]ii moderne. intelectualitatea tehnic@ }. %n societ@]ile s@race }i ^n r$ndul grupurilor defavorizate ^n care ideile socialiste au aderen]@ se constat@ o modificare notabil@ de atitudine. care au aspira]ii. Principalul neajuns al teoriei marxiste contemporane. f@r@ a se lua ^n considerare grupele sociale largi de liber profesioni}ti. la fel cu cei din grupul ^ntreprinz@torilor individuali. tot mai s@raci. Risc$nd o explica]ie a ^napoierii teoriei economice din ]ara noastr@ vom decela c$teva idei privitoare la cauzele acesteia: 1) predominan]a g$ndirii deterministe }i a modelelor normative. 2) interesul grupurilor favorizate de a-}i perpetua anumite privilegii (inclusiv 18 . pe clasa mijlocie.a. aduc@toare de satisfac]ie. ca exemplu de teorie normativ@. inclusiv contribu]ii inovatoare. ^n ]@rile dezvoltate. universitari. proletariatul }i burghezia. %ntre erorile lui Marx consemn@m pauperizarea absolut@ a clasei salariale }i opozi]ia ireductibil@ de interese ^ntre cele dou@ clase. manageri de diferite competen]e. transpus ^n principii practic intangibile }i via]a real@.

iar acesta este ^n zilele noastre oferta unui ansamblu de cuno}tin]e opera]ionale. prin urmare. cu valen]e practice. a evolu]iei raportului economie real@ – r@spunsuri ale teoriei economice. ci el simte nevoia s@ ofere instrumente de influen]are a realit@]ii. %n con]inut. Ca o prim@ definire. aranjarea ^n spa]iu. gruparea acestora dup@ criterii ra]ionale. 3) lipsa unor provoc@ri stimulative din partea societ@]ii civile. c@reia ^i urmeaz@ catalogarea faptelor. clase de fenomene }i procese* omogene. Ceea ce este comun tuturor }colilor de g$ndire }i etapelor parcurse de }tiin]@ este un scop. deci. de obicei. ^n consecin]@ pot fi mai eficient studiate. 1. activit@]ii cu scop. aceste demersuri acoper@ ceea ce ^n metodologia }tiin]ei este denumit.. Prezentarea sumar@. datorate ^nt$rzierii reformei. La originea oric@rui demers cognitiv incipient se afl@ observa]ia.2. 19 . marketingului. a economi}tilor din sistemul universitar). poate dob$ndi recunoa}terea utilit@]ii ei sociale numai dac@ dep@}e}te aceast@ etap@ a procesului cunoa}terii. Pentru cercet@torul modern nu mai este suficient@ satisfacerea curiozit@]ii }i verificarea unor ipoteze de lucru. Gruparea }i clasificarea confer@ rezultatelor efortului de cunoa}tere cel putin doua valen]e: a) ob]inerea unor grupe. {tiin]a economic@ se poate valida. Procesul explic@rii este ulterior observ@rii }i se bazeaz@ pe descriere. sau managementului. distinc]ii calitative }. func]ia descriptiv@. Func]ia explicativ@ porne}te de la leg@turile relativ stabile care exist@ ^ntre fenomene }i procese economice. ^ntr-o succesiune istoric@. are menirea s@ releve c@ ^n fiecare moment al dezvolt@rii }tiin]ei economice se reflect@ de c@tre slujitorii s@i o anumit@ realitate. convenabile subiectului cunosc@tor. c@ut@rile se circumscriu. .1 Func]iile cunoa}terii economice. Func]iile }tiin]ei economice sunt rezultate ale cuno}terii acestui domeniu }i aplic@rii ei ^n activitatea de zi cu zi. finan]elor. b) descoperirea unor conexiuni care exist@ }i se dezvolt@ ^ntre clasele omogene ale ansamblului fenomenelor studiate. op]iune care dep@}e}te cadrul propriu-zis al teoriei economice sau economiei generale }i se cantoneaz@ ^n discipline aplicative din categoria }tiin]ei conducerii. chiar dac@ din unghiuri diferite. }tiin]a economic@ pentru a ^ndeplini aceast@ func]ie trebuie s@ r@spund@ la * Denumim proces o ^nl@n]uire – conexiune – temporal@ }i logic@ de fenomene (care. sunt legate ^ntre ele). reflectare primar@.a. care. Aceste criterii se refer@ la succesiunea ^n timp.

^ntrebarea: De ce? Trebuie s@ dea o explica]ie. De ce, de exemplu, nivelul pre]urilor cre}te ^n condi]iile ^n care produc]ia scade? Realizarea func]iei explicative este legat@ de acceptarea, de regul@, a unui model cauzal ^n care este prezent un proces, adic@ o ^nl@n]uire logic@ a unor fapte, care obligatoriu se afl@ ^n conexiune }i de obicei sunt ordonate ^n secven]e temporale succesive. %n mod necesar, unele dintre fapte vor figura ^n categoria cauzelor }i altele ^n cea a efectelor. Se impune, de asemenea, introducerea factorului timp }i a}ezarea logic@ a celor trei componente; cauzele, procesul }i efectele. Deseori, o succesiune temporal@ de fapte este privit@ ca o ^nl@n]uire cauzal@ de}i ^ntre componentele }i manifestarea ^n timp a acestora nu exist@ un raport de determinare. Deci, pentru fiecare judecat@ cu tenta]ia explic@rii este necesar@ luarea ^n considerare a conexiunilor interne dintr-un ansamblu, numit sistem, }i eventual a contextului exterior manifest@rilor studiate }i a influen]elor pe care le exercit@ acesta. Pentru a putea hot@r^ ^n privin]a existen]ei unei leg@turi cauzale este necesar@ decelarea unor elemente sesizabile, eventual m@surabile, pe seama c@rora s@ poat@ fi puse respectivele efecte. De exemplu, sporirea cantit@]ii de munc@ este firesc s@ fie urmat@ de o cre}tere a rezultatelor economice. %n acela}i timp, ar putea fi a}teptat@ o augmentare a eficien]ei economice, fapt care se petrece destul de rar, din motive asupra c@rora nu ne oprim acum. O succesiune diacron@ (temporal@) cum este cea dintre nivelul pre]urilor }i cel al salariilor explic@ cre}terea valorii de pia]@ ^n anumite perioade, dar nu relev@, din p@cate, alte conexiuni cauzale importante. Modelul cauzal-mecanicist, propriu g$ndirii }tiin]ifice acum o sut@ }i cincizeci ani }i-a pierdut puterea de atrac]ie, treptat, pe m@sura elabor@rii unor noi teorii }i modele ^n }tiin]ele naturii, ^ndeosebi ^n fizic@. S-a ajuns chiar la negarea validit@]ii sale. Referindu-se la limitele acestui tip de g$ndire de factur@ teist@, J. Piaget ar@ta c@ mul]i autori cred c@ elementul cauz@ poate fi asimilat unei persoane care ^mpinge un c@rucior, mi}carea c@ruia este, ^n acest caz, efectul. Mult mai aproape de realitatea economic@, privit@ ca ansamblu de manifest@ri, este ^n]elegerea care ia ^n considerare o influen]@ factorial@ F, asupra unui sistem (pe care ^l vom defini ^n paginile urm@toare) S prin ac]iunea asupra unuia din componentele acestuia. Abia ca urmare a influen]ei suferite de elementul „a” }i a transform@rilor generate, astfel, ca o reac]ie de adaptare ^n elementele „b” }i „c” se va crea un nou echilibru
20

.

.

.

^n sistem, care la r$ndul s@u, depinde at$t de vectorul extern F c$t }i de caracteristicile proprii ale structurii lui S. Acestea se vor reg@si ^mpreun@ ^n efectul E, reprezentat de modificarea st@rii (caracteristicilor) sistemului considerat.

F

a c

b

E

%n reprezentarea schematic@ s@ge]ile din interiorul sistemului semnific@ leg@turi reciproce, iar s@ge]ile exterioare elipsei influen]e unilaterale }i efecte.

Fig. 1.1: Reprezentarea schematic@ a unui sistem }i a raporturilor cu factorul extern de influen]@ }i efectele acestuia.

%n aceast@ ordine de idei, contextul este o realitate exterioar@ sistemului S, care influen]eaz@ caracteristicile de stare ale acestuia. Astfel, ^n contexte diferite, chiar dac@ starea sistemului }i influen]a vectorului F sunt identice, prin influen]a diferit@ a contextului, se vor ^nregistra efecte diferite. Cu ajutorul modelului sistemic se asigur@ cel pu]in descrierea }i explicarea unei realit@]i. Luate ^mpreun@ func]iile descriptiv@ }i explicativ@ pot s@ asigure ^ndeplinirea unei alte func]ii a }tiin]ei economice }i anume cea de referen]ialitate, ceea ce ^nseamn@ o caracteristic@ apt@ s@ dea modelului, reprezent$nd o transcrip]ie intelectual@ a realit@]ii, conformitate cu fenomenele }i procesele pe care le reflect@. Men]ion@m c@, reflectarea }tiin]ific@ satisf@c@toare, de regul@, nu se limiteaz@ la descriere, care cel mai adesea se m@rgine}te la aspecte exterioare, sesizabile cu ajutorul sim]urilor }i cu o participare modest@ a intelectului. Abia explicarea conexiunilor esen]iale, intrinseci, interioare ale obiectului cunoa}terii ne poate releva acele caracteristici indispensabile realiz@rii func]iei opera]ionale. %ndeplinirea func]iilor }tiin]ei economice nu se ^ncheie dec$t atunci c$nd rezultatele dob$ndite prin cunoa}tere devin instrument al ac]iunii umane eficiente, adic@ devin unelte ale realiz@rii scopului colectivit@]ii umane }i implicit, de validare a cercet@torului ^n cadrul diviziunii muncii. Caracterul opera]ional al tabloului demersurilor economice teoretice depinde de realizarea ^n avans a celorlalte func]ii, inclusiv a func]iei predictive. Func]ia predictiv@ const@ ^n a decela ^ntre numeroase posibilit@]i de evolu]ie, pe cea mai probabil@ }i a-i determina eventual cantitativ, numeric,
21

.

parametrii, cu cele mai mari }anse de ^ndeplinire (baz$ndu-se pe conexiuni constatate }i verificate pe seama faptelor }i proceselor deja consumate, consemnate de c@tre economist). P
P4 P3 P2 P1 Fig. 1.2: Extrapolarea mecanic@. Exemplul simplu de predic]ie ^l constituie extrapolarea mecanic@ a parametrului P pentru orizontul de timp t4 , pe baza nivelurilor ^nregistrate faptic P1, P2, P3 ^n momentele t1, t2 }i respectiv t3.

.

0

t1

t2

t3

t4

t

Extrapolarea mecanic@, suficient@ pentru o demonstra]ie preliminar@ la acest nivel de abordare, ridic@ semne de ^ntrebare, prezint@ sl@biciuni care deriv@ din premisele constan]ei evolu]iei caracteristicilor sistemului cercetat, a influen]ei de acela}i sens a unui factor exterior, presupus F }i, respectiv, de men]inerea unui context neutru }i favorabil desf@}ur@rii procesului studiat, a}a cum este prezentat ^n figur@. Activitatea de prospectare a viitorului, spre deosebire de modelul simplificat, propus mai sus, trebuie s@ ]in@ seama de toate elementele care vor concura la evolu]ia parametrului P, ^n m@sura ^n care dispunem de informa]ii, cuno}tin]e cu privire la evolu]ia lor probabil@ viitoare. Tocmai ^n evaluarea acestora }tiin]a economic@ ^}i valideaz@ poten]ialul opera]ional. Modalitatea concret@ de realizare a acestui tip de demers }tiin]ific este s@ utiliz@m modele sistemice ^n care variaz@ succesiv un singur element, o singur@ variabil@ independent@ sau altfel spus aplicarea ipotezei caeteris paribus (celelalte condi]ii r@m$n$nd neschimbate). Realizarea practic@ a func]iei predictive ^nseamn@ o diminuare a gradului de incertitudine pentru decident }i implicit o ^ngustare a paletei din care se va alege varianta optim@. Putem spune c@ se asigur@, ^n acest fel, un suport pentru cre}terea eficien]ei activit@]ii economice. %ndeplinirea func]iilor economiei politice depinde de consecven]a logic@ a demersului }tiin]ific, de respectarea cerin]elor metodologice impuse ^n lumea }tiin]ific@ a timpului prezent.
22

.

.

1.2.2. Contingen]e ale economiei politice. Domeniul }tiin]ei economice vine ^n contact cu sociologia, politologia, psihologia, cu disciplinele economice specializate }i aplicate, c@rora le ofer@ adeseori suport teoretic, modele concretizate ^n construc]iile teoretice cu valen]e opera]ionale. Corpul de economie general@ (ca parte opera]ional@ a economiei politice) are conexiuni cu structurile socio- organiza]ionale, cu disciplinele aplicative, cum sunt: marketingul, managementul, prognoza economic@, cu disciplinele de normare economic@, legisla]ie economic@, conducere administrativ@. Legisla]ia economic@, de exemplu, stabile}te norme de comportare ^n domeniul economic, respectiv interdic]ii }i pedepse pentru nerespectarea prevederilor stabilite de autoritatea statal@. Stabilirea fie }i tacit@, prin obicei, a unor norme de activitate este necesar@ ^n orice societate. %ntr-o economie liberal@ este permis tot ceea ce nu face obiectul limit@rii sau interdic]iei prin lege sau obiceiul locului. %ntre reflectarea unei tendin]e manifeste ^n realitate }i o norm@ de comportare sanc]ionat@ prin lege exist@ o asem@nare ca ^ntre nevoia de a ne hr@ni }i interdic]ia de a consuma alimente considerate nocive, la un moment dat. Economia modern@ se bazeaz@ pe studii de statistic@, calculul probabilit@]ilor, teoria jocurilor, utiliz$nd pe scar@ larg@ instrumentar matematic, analitic at$t pentru a construi modele de descriere a realit@]ii c$t }i de explicare a acesteia. Tot mai frecvent modelul matematic este utilizat ^n scopuri aplicative, opera]ionale. Ra]ionamentul logic }i respectarea criteriilor metodologice moderne sunt, de aceea, esen]iale nu numai pentru economi}tii teoreticieni ci }i pentru cei care activeaz@ ^n domenii lucrative, deoarece sunt aviza]i s@ descopere rela]ii, conexiuni care s@ ofere r@spuns problemei influen]@rii pozitive a realit@]ii, a}ezate pe calculul economic, aprecieri pertinente }i decizii performante.

1.3. Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@
Insatisfac]iile ^nregistrate ^n leg@tur@ cu modelul cauzal au deschis calea spre noi abord@ri metodologice. Mai ales dup@ cel de-al doilea r@zboi mondial s-a impus modelul structural-sistemic. Acesta se bazeaz@ pe descrierea }i explicarea unor conexiuni interne ale unui ansamblu. Realitatea studiat@ este privit@ ca un ^ntreg, numit sistem, care se compune din mai multe elemente, a}a cum am prezentat ^n figura 1.1. Elementele sistemului se afl@ ^n conexiune.
23

.

Cel cauzal este un model diacron. determinante chiar. Dar. ca urmare a leg@turilor reciproce }i a tendin]elor naturale spre echilibru a ^ntregului se vor ^nregistra modific@ri }i ale celorlalte elemente. sistemul S este considerat ^nchis. abstract@. Propor]ia produselor }i serviciilor orientate spre exterior de c@tre aceste trei ]@ri dep@}e}te 40% din totalul produsului na]ional. Concret. ^nse}i caracteristicile elementului ini]ial modificat vor suferi influen]e din partea elementelor conexe. Se accept@. aceast@ omisiune g@se}te arareori un corespondent ^n realitatea concret@. ^nchise. %n fapt. C. Lévy-Strauss remarca ^n leg@tur@ cu raporturile dintre elemente }i ^ntreg c@ fiecare element este purt@torul caracteristicilor ^ntregului }i respectiv ^ntregul poart@ caracteristicile componentelor. De men]ionat c@. %n consecin]@. Cu referire la modelul structural-sistemic.%ntregul poate fi privit ca o sum@ a elementelor componente. ansamblul sau sistemul are valen]ele poten]ate de conexiunile dintre p@r]ile sale. De regul@. resimte mult diminuat@ influen]a unor situa]ii de criz@ din exterior. Putem spune c@ sistemul S reac]ioneaz@ la impulsul factorului exterior ^ntr-un fel care denot@ c@ efectul E nu este echivalent }i de propor]ia lui F }i depinde de caracteristicile conexiunilor din S }i de contextul exterior sistemului. %n mod firesc. dinamic prin esen]a construc]iei sale. acesta este ^n esen]a sa static }i permite reliefarea unor conexiuni sincrone. economiile Belgiei. ^ntre elementele unui sistem exist@ astfel de conexiuni ^nc$t modific@rile caracteristicilor unor componente. numai ^n situa]ii extreme. Este necesar de precizat c@ ^ntr-o prezentare obi}nuit@. de exemplu se petrece o anumit@ cre}tere a cererii pentru un produs va spori pre]ul (un element conex). dac@. de pe urma cre}terii de pre] va rezulta o temperare a cererii. economia acestor ]@ri ^}i asigur@ cu mai mult@ dificultate homeostaza ^n condi]ii de criz@ mondial@. ale aceluia}i moment. particip@ modest la circuitul economic modial de valori. fapt care asigur@ coeziunea sistemului. introduc$nd o anumit@ doz@ de conven]ionalism. ale c@ror leg@turi exterioare sunt puternice. . De exemplu. Olandei. %n figura 1. deci f@r@ leg@turi.1. am prezentat un model 24 . . care ^ntre timp }i-au schimbat starea. sau ale unor secven]e temporale apropiate. %n schimb. sau cu leg@turi ne^nsemnate cu exteriorul }i deschise. economia Rusiei este relativ ^nchis@. c$nd leg@turile dintre elemente sunt foarte slabe }i deci neglijabile. De notat c@. conexiuni exterioare. c@ exist@ dou@ categorii de sisteme. chiar Germaniei sunt deschise.

rentabilitatea. Sistemele ^nchise. urm@rind s@ exprime eficien]a. ale contextului }i respectiv a reac]iei sistemului ^n sens invers influen]ei externe vom putea constata unele modific@ri notabile. pentru a confec]iona un pulover sunt necesare intr@ri ca: fire. Restructurarea economic@. Aceea}i marf@ se cump@r@ cu un num@r mai mare de unit@]i b@ne}ti. o motivare superioar@. a}a cum am fi tenta]i s@ credem.1. Prin urmare. dar cel mai adesea tr@s@turile intrinseci ale unui ansamblu. contacte umane }i implicit informa]ie comportamental@. %ntre acestea. uneori într-o form@ particular@. Rom$nia. tehnologie. procesul infla]ionist. 25 . conexiunea salarii . dup@ 1989. cump@r@ri fortuite. De exemplu. sistem. iar perspectiva integr@rii ^n U. de regul@.pre]uri . institu]ii }i un alt element important de dinamic@. . 1.putere de cump@rare a monedei na]ionale reflect@ o cert@ tendin]@ de conservare a st@rii sistemului }i numai prin influen]ele externe. ^n acest context o manifestare homeostazic@.E. Cre}terea salariilor duce la cre}terea pre]urilor. munca unor persoane calificate. Din aceast@ perspectiv@. se petrece o simpl@ modificare a etalonului b@nesc. sc@derea exigen]ei cump@r@torului etc. Construc]ia modelului presupune relevarea principalelor conexiuni interne }i externe ale realit@]ii studiate.3. %n fapt. motivarea personalului }i ini]ierea unor raporturi de competi]ie ar putea schimba efectele sporurilor salariale nejustificate economic. dar }i explicative }i opera]ionale. adic@ un model acceptabil din punctul de vedere al unei abord@ri descriptive. este ^nso]it de fenomene conexe cum este sc@derea ^ncrederii ^n bani }i ^n consecin]@. andrele sau o ma}in@ de tricotat. O astfel de conexiune exist@ ^ntre nivelul pre]urilor }i salariilor.. este beneficiara unui aflux de informa]ii diverse. logic@ }i abstract@. ^n anumite condi]ii prezente la noi ^n ]ar@. produse noi. informa]ie stiin]ific@. dar aceste leg@turi nu ^nseamn@. Modele teoretice în context de afaceri. aduce nevoia compatibiliz@rii legislative. Acest model de tip structuralsistematic se bazeaz@ pe balan]a contabil@ }i ]inte}te reflectarea }i compararea costurilor }i veniturilor. sunt mai conservatoare dec$t cele deschise. pu]in permeabile informa]iei externe. Astfel. noi regularit@]i comportamentale. Un mod satisf@c@tor de descriere a mecanismului economic la mai multe niveluri de agregare îndepline}te modelul cu intr@ri-ie}iri. Modelul }tiin]ific este o construc]ie intelectual@. nici ridicarea puterii de cump@rare nici inversul acesteia (dac@ cre}terile sunt strict propor]ionale). noi modele de consum. care tinde s@ reflecte uneori ^n aspectele exterioare. diacron cu valen]e structurale.

decoruri. poate chiar la întreruperea fabrica]iei. managerii }i designerii }i-ar dori prestigiu. canalele de desfacere a produsului necesare fluidiz@rii v$nz@rilor }i. procurarea unor resurse pentru a promova motive mai înalt plasate în ierarhia impulsurilor. blocheaz@ func]ionarea întregului. respingerea de c@tre pia]@ a unui produs sau serviciu ofertat. întreprinz@torul este în situa]ie favorabil@. . urmând ca în etapa ulterioar@ s@ se introduc@ ^n model influen]a altor factori de determinare. cei care negustoresc marfa ar fi bucuro}i s@}i dezvolte vânz@rile. care s@ amelioreze estetica articolului. 26 . dar lan]ul se întrerupe din cauza unei componente. pentru a-i spori valoarea de pia]@. a recunoa}terii. va avea un interes s@-}i reia experien]a. implicit. un interes potrivnic. Dac@ întreprinz@torul pl@te}te satisf@c@tor angaja]ii. Dac@ pre]ul de vânzare al puloverului dep@}e}te cheltuielile de produc]ie. Alinierea valen]elor componentelor produc]iei la nivelul poten]ial al fabrica]iei nu se poate ob]ine din cauze verigilor slabe (care. câ}tigul suplimentar ob]inut din vânzarea mai multor pulovere îl poate interesa pe me}te}ugarul specializat sau pe un întreprinz@tor. datorit@ neaccept@rii produsului de c@tre cump@r@tor pe pia]@. mijloacele necesare fabrica]iei propriu-zise. mai ales. de multe ori ridicol de neînsemnate în raport cu întregul. locuin]@. fiecare participant la proces va fi motivat pentru activitatea sa. accesorii. sunt destul de numeroase). desigur. . Rezultatul este o pies@ de îmbr@c@minte finit@. care poate angaja de designeri. Revenind la exemplu. a unui pre] inferior a}tept@rilor produc@torului }i. distrac]ie.spa]ii de lucru. lipsa unei singure verigi a motiva]iei ansamblului va conduce la sl@biciuni ale lan]ului productiv. Acoperirea cheltuielilor de hran@. în România. deoarece nu exist@ înc@ for]ele capabile s@ contracareze (de obicei. atât din cauze care afecteaz@ produc]ia dar. îmbr@c@minte. constituie un imbold esen]ial pentru desf@}urarea unei activit@]i utile. Practica obi}nuit@ de ajustare se concretizeaz@ în itera]ii pornind de la varia]ia pe rând a unui element }i p@strarea celorlalte variabile neschimbate. Putem afirma c@ ceea ce lipse}te economiei române}ti este tocmai continuitatea lan]ului motiva]iei. for]a mobilizatoare este interesul privat care anim@ lan]ul produc]ie-desfacere-câ}tigdezvoltare-satisfac]ie-eficien]@ etc. prin sistemul de valori promovat de motivele }i dorin]ele individuale. realizarea de câ}tiguri. Astfel. revenind la exemplul de mai sus. Altfel. chiar neînsemnat.). muncitorii ar dori s@ lucreze }i s@ câ}tige.

al peisajului natural pentru turism }i refacere care. al@turi de celelalte elemente de capital.3. economia politic@ ar fi lipsit@ de obiect de studiu. a materiilor prime. a managerului). bunuri durabile. brevete. fiind avu]ia noastr@ cea mai de pre]. constituite din bani. destinate fabrica]iei altor produse. sunt dinamice. mereu acelea}i. semifabricatelor }i serviciilor. adic@ acel consum de energie fizic@ }i intelectual@. c@i naturale pentru comunica]ii. designul produselor rom$ne}ti este nesatisf@c@tor }i prin urmare ne adres@m la export cu modele similare ca înf@]i}are celor din ]@rile înapoiate. Pentru economia româneasc@. Ie}irile din sistemul de produc]ie se concretizeaz@ în bunuri }i servicii destinate satisfacerii trebuin]elor noastre. Referindu-ne din nou la exemplul confec]ion@rii puloverelor. b) munc@. timp alocat cultiv@rii p@mântului. dorin]ele de consum sunt în continu@ modificare }i diferen]iere. adic@ daruri ale naturii. organiz@rii divertismentului pentru alte persoane }i multe alte genuri de munc@. Din aceast@ împrejurare rezult@ dou@ categorii de efecte: 27 .. Este una dintre cele mai mari risipe care se face. Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie Consumurile sau cheltuielile privesc: a) resurse naturale. evident. Aceast@ clas@ de cheltuieli se caracterizeaz@ prin aceea c@ sunt bunuri sau bani utiliza]i pentru a ob]ine câ}tig. Ie}irile }i dinamica acestora. %n realitate. deoarece ne lipse}te o verig@ sau dou@ în lan]ul motiva]iei (cea a creatorului de modele. nevoile.2. combustibil. confec]ion@rii de îmbr@c@minte. c) resursele de capital.. teren pentru agricultur@. %n categoria aceasta se includ }i cuno}tin]e. materii prime minerale }i organice. 1.a. care accept@ adesea }i produsele care se purtau în urm@ cu un deceniu. educ@rii tinerei genera]ii. la un pre] corespunz@tor unei utilit@]i sc@zute. .3.3. Vindem ieftim munca de calificare mijlocie. ap@ }. resursele de munc@ de o anumit@ calificare – comparabil@ cu cea din Occident – sunt cele mai abundente. lichidit@]i. Ne afl@m în situa]ia c@ economisim câ]iva cen]i la cheltuielile proiect@rii produsului }i s@ pierdem dolari sau zeci de dolari din vânzarea acestuia. 1. O utilizare larg@ au }i modelele multifactor }i tratarea probabilist@ simultan@ a influen]elor }i consecin]elor acestora. Dac@ intr@rile }i ie}irile ar fi perpetuu egale. constituie resurse ale activit@]ii lucrative. facilit@]i de tipul vadului comercial.

1) Efecte favorabile, pozitive, care constau în c@utarea unor solu]ii îmbun@t@]ite, în inovare, în str@dania de eficientizare, în mi}carea cresc@toare a ansamblului, a sporirii func]ionalit@]ii sale }.a.; 2) Efecte nefavorabile, care constau în nemul]umirea celor care nu ob]in venituri satisf@c@toare, a investitorilor care nu câ}tig@ mul]umitor. Cei nemul]umi]i, afla]i într-un astfel de ambient dinamic, pot crea perturb@ri în func]ionarea economiei. Este reac]ia natural@ a celor nemul]umi]i, ace}tia cerând, de regul@, nu numai echitate în venituri ci }i egalizarea acestora, pornind de la temeiuri etice, ^n general, cunoscute. Propor]ia manifest@rilor revendicativ-nivelatoare depinde de nivelul dezvolt@rii umane, fiind mai sc@zut@ în ]@rile dezvoltate }i dinamice, care ^nregistreaz@ niveluri sc@zute de frustrare, nemul]umire. Pe de alt@ parte, caracterul limitat, rar, al resurselor economice disponibile pentru a satisface nevoile (în expansiune relativ@), îi va determina pe administratori s@ nu-}i g@seasc@ odihna când risipesc resurse de munc@, energie, care le diminueaz@ rezultatele, c$}tigul. Aceast@ nelini}te, preocupare este consecin]a insatisfac]iei ca întreprinz@tor, investitor sau manager. Într-o abordare opera]ional@ se pot lua în calcul niveluri de a}teptare privind câ}tigurile, în contextul considerat, reprezentate de jaloane ca dob$nda, costul capitalului, }i în raport cu acestea se vor urm@ri apoi seturi de solu]ii care s@ amelioreze performan]ele. Reflectând o stare de spirit de insatisfac]ie a majorit@]ii sau a unei p@r]i a cump@r@torilor, economi}tii occidentali neag@ posibilitatea atingerii unei situa]ii în care bunurile s@ fie abundente, (adeseori tipurile acestea de utilit@]i sunt denumite f@r@ costuri) }i sus]in c@ resursele sunt rare. În acord cu teoria subiectiv@ a valorii, abunden]a de produse, servicii, daruri ale naturii, se afl@ în raport invers propor]ional cu pre]urile }i, ca urmare, aerul, apa, dac@ sunt disponibile în cantit@]i nelimitate, nu au valoare. Teoria valorii munc@ sus]ine c@ ob]inerea lor f@r@ cheltuial@ de munc@ le face s@ fie gratuite. Situa]ia concret@ în România este una de penurie. Suntem, în consecin]@, obliga]i, indiferent de ideologia la care am adera, s@ ne preocup@m de utilizarea cât mai eficient@ a resurselor existente. Putem spune c@ România este „beneficiara” unui decalaj important între dorin]ele reale de consum }i disponibilit@]ile concrete de satisfacere. Din aproape toate punctele de vedere, bunurile }i serviciile produse sunt, în termenii economiei neoclasice, rare, adic@ nu beneficiem de un acces liber la acestea, deoarece ob]inerea lor comport@ costuri. Aceast@ împrejurare
28

.

.

.

genereaz@ o tensiune ridicat@ orientat@ spre dobândirea de utilit@]i concretizat@ ^n dorin]a de a munci }i a ob]ine sporuri de c$}tig }i din partea ^ntreprinz@torilor dorin]a de ameliorare a ofertei lor. Suntem, între altele, aviza]i s@ alegem între diferite tehnici de produc]ie, s@ ^mbun@t@]im conducerea }i marketingul afacerilor. Algoritmul care ne este necesar cuprinde nevoia de a asigura motiva]ie pentru cel care tr@ie}te din venituri salariale }i a întreprinz@torului aflat în „foame” de câ}tiguri mai importante. O abordare economic@ nu poate sc@pa din vedere necesitatea de pace social@, care permite func]ionalitate economic@ }i eficien]@. Structurile paternaliste, ale regimului colectivist-totalitar se manifest@ ^nc@ pe scar@ larg@. Avansul dezvolt@rii umane, mai ales capacitatea de a asuma riscuri }i a genera, la nivel satisf@c@tor, o mobilitate structural@ }i profesional@, sunt înc@ insuficiente. Forurile guvernamentale sunt avizate s@ men]in@ o anumit@ protec]ie pentru un num@r mare de persoane afectate de reformarea economiei. Capacitatea de adaptare a }omerilor structurali, ap@ru]i datorit@ modific@rii cererii de consum, sub presiunea ofertei interna]ionale mai ne^ngr@dite, acum }i a dorin]elor }i valorilor ^nsu}ite de consumatori, r@mâne redus@ }i din cauza unor necorel@ri între programele de promovare a activit@]ilor recunoscute de pia]@ }i restrângerea industriilor subven]ionate de la bugetul statului. Stoparea infla]iei destabilizatoare, cu care ne-am confruntat în toat@ perioada de dup@ 1989, ca semn al unei regl@ri nesatisf@c@toare, a neglij@rii intereselor de proprietar }.a., devin exigen]e ale asigur@rii sporului de productivitate }i satisfac]ia cet@]enilor.

1.4. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie
Am admis c@ societatea dispune de resurse limitate, în consecin]@ este nevoit@ s@ fac@ alegeri în vederea aloc@rii disponibilit@]ilor. Rezolvarea unei astfel de situa]ii ridic@ numeroase probleme. Unele, cele mai multe, se rezolv@ automat, de la sine, într-o economie de pia]@, altele trebuie rezolvate printr-o interven]ie deliberat@, de regul@, din partea guvernului, alteori a unor organiza]ii neguvernamentale, autorit@]i locale sau firme private. Alocarea de resurse limitate pentru utiliz@ri alternative, va corespunde ]elurilor societ@]ii, dac@ prin combina]ia utiliz@rilor se vor promova interesele majorit@]ii (într-o societate democratic@ în care exist@ posibilit@]i de control asupra guvern@rii), altfel spus, dac@ deciziile de alocare vor corespunde acestor dorin]e. O anumit@ politic@, de exemplu, construc]ia de locuin]e sociale pentru cei defavoriza]i, sau alocarea resurselor bugetare
29

.

pentru ameliorarea infrastructurii, c@ilor de comunica]ii, serviciilor administrative prompte, sau pentru înv@]@mânt, cercetare, s@n@tate, promovând suportul unor avantaje comparate mai persistente, poate s@ r@spund@ unor ]inte de perspectiv@, unele nesesizate de c@tre beneficiari. Aceste aloc@ri pot constitui suport pentru inova]ie }i avantaje comparate }i adesea cad ^n sarcina statului. Într-un exemplu numeric ilustrativ, didactic, vom lua dou@ categorii de bunuri (pentru a simplifica modelul ma}ini }i a-l face mai accesibil).
30 a 28 24 18 10

.

b

c

d e
Fig. 1.2 Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie.

f 0
1 2 3 4 5

alimente

În exemplu sunt cuprinse situa]iile extreme, a }i f, în care resursele sunt alocate pentru o singur@ utilizare. Celelalte combina]ii reflect@, luate în ansamblu, o frontier@, un nivel limit@ de rezultate de pe urma combina]iilor posibile (reprezentate prin linia curb@), într-o anumit@ succesiune a combin@rii acestora. Pentru mai mult@ concrete]e, presupunem c@ alimentele sunt milioane de tone de grâu, iar ma}inile sunt reprezentate de miliarde lei, utilaje pe care le fabrica o uzin@ de construit ma}ini agricole }i pentru industria alimentar@, din ]ar@. Astfel, în punctul a sunt produse ma}ini în valoare de 30 miliarde lei, f@r@ a ob]ine îns@ alimente (grâne), în punctul b se ob]in ma}ini în valoare de 28 miliarde lei }i un milion tone de grâne, pe când în punctul f nu se ob]in ma}ini, totalitatea resurselor fiind alocat@ pentru producerea a 5 milioane tone grâu. Vom lua punctele p }i i, oarecare, primul în interiorul ariei posibilit@]ilor de produc]ie, iar al doilea în afara acestora, ar@tând c@ nivelul i este inaccesibil momentului nivelului de eficien]@ permis de tehnologia aplicat@, respectiv societatea nu poate aloca suficiente resurse pentru a atinge acel nivel de produc]ie. Nivelul p este pe deplin posibil, dar ocazioneaz@ o
30

.

.

folosire incomplet@ a resurselor disponibile }i este, prin urmare, o alegere ineficient@ a ansamblului diferitelor combina]ii. Atingerea punctului i este posibil@ numai prin alocarea suplimentar@ de resurse sau prin avans tehnologic. În rezumat, suplimentul de resurse se poate ob]ine prin dou@ moduri de gestionare a sporirii disponibilit@]ilor: a) investi]ia }i b) inova]ia. Restrângerea consumului prezent, pentru a asigura beneficii ulterioare, sporite, se poate ob]ine, }i se ob]ine de regul@, prin stimularea economisirii }i transferul resurselor economice dinspre consum spre investi]ii. Aceast@ solu]ie înseamn@ s@ se creeze resurse suplimentare cam la acela}i nivel tehnic }i s@ se sporeasc@ rezultatele totale pe seama unui nivel apropiat de eficien]a economic@, ceea ce ^nseamn@ ritmuri constante de cre}tere }i un nivel redus de satisfac]ie, sporuri salariale modeste }i o motiva]ie insuficient@. Orientarea spre inovare (inven]ii, brevete, licen]e, know-how }i cu deosebire promovarea competi]iei care le stimuleaz@), înseamn@ o modificare de con]inut, afectând calitatea, structura, procesul fabrica]iei, relevat@ în primul rând prin sporul de eficien]@. Fp
a) Investi]ii Fp3 Fp2 Fp1 Fp2 Fp1

Fp
b) Inova]ii Fp3

0

1985 1995 2000

ani

0

1985 1995

2000

ani

Fig. 1.3 Diferen]a dintre investi]ie }i inova]ie (Curbele reprezint@ frontiera combina]iilor de produc]ie posibile)

Cei care inoveaz@ au }ansa s@ utilizeze superior resursele }i s@ ob]in@ efecte economice considerabil mai mari deoarece beneficiaz@ de pre]uri generoase, pentru c@ se adreseaz@ unor dorin]e nou ap@rute, de regul@, în grupuri popula]ionale cu niveluri ridicate de venituri, animate de motive superioare }i sus]inute de valori }i gusturi elevate.
31

.

Teoria economic@ se compune dintr-un ansamblu coerent de concepte. modele de optimizare }i la prioritatea care se acord@ cerin]elor solvabile ale consumatorilor }i dinamismului acestora. limitat de gradul de consolidare }i stabilirea unor regularit@]i de comportament a rela]iilor economice. Abordarea domeniului economic depinde de setul ini]ial de idei al cercet@torului. explic@ anumite conexiuni. a criticii }i e}ecului. a informa]iei disponibile }i a capacit@]ii de a o prelucra. care permit stabilirea unui grad ridicat de probabilitate de ^ndeplinire. verific@ modelele }i permite elaborarea unor sugestii de ameliorare a parametrilor ]int@. Japonia. acceptarea alterit@]ii. resurse de inovare destul de importante. va func]iona eficient. matematic }i cei care o studiaz@ ]intesc s@-}i rezolve problemele vie]ii zilnice. Cu un efort de investi]ie de 30-36% din venitul na]ional. Evolu]ia g$ndirii economice ofer@ r@spunsuri la unele probleme ale zilelor noastre. cu aceste politici. ^n timp. de exemplu. îns@. mai adecvat@ problemelor epocii. dorin]@ de instruire }i educa]ie. Cunoa}terea economic@ impune dep@}irea treptelor ini]iale ale demersului }tiin]ific. conexiuni stabile. Teoria pozitiv@ descrie. Pentru economi}ti modelul economiei de pia]@ ridic@ probleme de estimare a pre]urilor.a. care a atras. formalizate. ^ntr-o astfel de abordare. . teoria pozitiv@ se concentreaz@ pe modele testabile. Construc]iile }tiin]ifice moderne sus]in dinamismul economic. Pentru situa]ia concret@ din Rom$nia teoria economic@ trebuie s@ ^nglobeze modele generatoare de impulsuri }i resorturi care s@ favorizeze asumarea de riscuri (inovare). pornind dup@ al doilea r@zboi mondial de la un nivel apropiat de dezvoltare. sc@pate de controlul pie]ei face ca economia contemporan@ s@ revin@ la ra]ionalitate. eficien]ei. care servesc ac]iunii practice. impuse de o via]@ dinamic@ }i sporirea exigen]elor consumatorilor. cristalizate ^n modele abstracte. deseori. cu al României). Dep@}irea etapei unei interven]ii statale discre]ionare. R e z u m a t Economia opera]ional@ (^n limba englez@ economics) utilizeaz@ modele teoretice. inovator. Abordarea probabilist@ permite luarea ^n considerare a ansamblului conexiunilor }i evaluarea }ansei de ^ndeplinire a prognozei. O teorie economic@ supus@ spiritului critic poate s@ se dovedeasc@ inapt@ s@ r@spund@ cerin]elor de opera]ionalitate }i s@ fie par]ial ^nlocuit@. a ob]inut rezultate net superioare (practic.S@ compar@m efortul deosebit de acumulare f@cut de România în perioada dictaturii. .a. ^n limita unui orizont. 32 . Totu}i. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ este necesar ca fiecare persoan@ s@ fie motivat@ }i astfel ^ntreg ansamblul va fi dinamic. ^n raport cu anumite criterii. modele prospective. f@r@ îns@ a spori substan]ial eficien]a sistemului. sau abandonat@ la un moment dat ^n favoarea alteia. motiva]iei }. Predic]iile au. logice. evaluarea solu]iilor tehnice noi. cca 50% din produc]ie pentru acumulare }i investi]ii. când se alocau potrivit unor estim@ri. criterii de selec]ie a op]iunilor. ca p@r]i ale economiei libere. un orizont limitat la ^ntinderi. av$nd la baz@ conexiuni ale exerci]iului de afaceri. de descriere }i explicare a unor conexiuni }i dob$ndirea capacit@]ii de prevedere a evolu]iilor economice. echilibrului. st@ruin]@ ^n munc@ }i priceperea de a o face eficient@ }.

din care clasa mijlocie. intelectualitatea tehnic@ prin aspira]iilor }i comportamentele lor. 33 . Criteriile de echitate se raporteaz@ la judec@]i de valoare. promovarea unor criterii incitante. Tenta]ia simplicit@]ii }i comoditatea unei judec@]i egocentrice pot explica r@sp$ndirea g$ndirii cauzal-mecaniciste. Care considera]i c@ este deosebirea ^ntre sporul produc]iei ob]inut din alocarea de resurse pentru investi]ii }i cel pentru inova]ie? . Sporirea eficien]ei depinde de motivarea actorilor economici. operat@ ^ntr-o economie competitiv@. dinamizatoare. ocazioneaz@ efecte pozitive concretizate ^n inovare. model cauzal-mecanicist }i model structural. selec]ia f@cut@ de consumatori. care reprezint@ costul comparat al primului. produce numai alimente ^n cantitate de 12 milioane tone }i ^mbr@c@minte 10 milioane metri. ale unor teorii descriptive }i explicative? 3. manageri. teorie normativ@ }i pozitiv@. consultan]i. Realocarea resurselor impune. sporirea func]ionalit@]ii }i eficien]ei sistemului economic. care face obiectul unei trat@ri mai detaliate ^n alte capitole. penurie economic@. Dac@ costul comparat este mereu acela}i cum va ar@ta traseul combina]iilor/frontierei posibilit@]ilor de produc]ie? 4. pre]. Descrie]i-l! 5. c$}tiguri }i pierderi pentru diferite grupuri. Modelul structural sistemic permite eviden]ierea unor conexiuni reciproce. reprezentat@ de ^ntreprinz@tori. La originea amelior@rii produc]iei se afl@ posibilit@]ile de alegere. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie descrie opera]iunea de selec]ie }i combinare voluntar@. 2. termene de livrare }i condi]ii de plat@. Teoria normativ@ se concentreaz@ pe afirma]ii bazate pe judec@]i de valoare. actorului economic. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. marcate uneori de tendin]e de homeostaz@ sau de adaptare la cerin]e func]ionale ale elementelor conexe. Se perpetueaz@ ^nc@ o pia]@ a v$nz@torului (de obicei produc@tor mare. ipotetic. Modelul cauzal-mecanicist de g$ndire poate }i este deseori asociat teoriei normative. Aceast@ no]iune eviden]iaz@ c@ o decizie de a spori produc]ia unui bun ^nseamn@ ^n mod necesar s@ se renun]e la fabricarea altuia. care sunt deseori judecate ca opuse. dac@ se afl@ ^n raporturi de competi]ie sunt principalii promotori ai inova]iei }i eficien]ei.. frontiera posibilit@]ilor de produc]ie. O propozi]ie cu caracter normativ con]ine cuv$ntul “trebuie” }i imagineaz@ comportamente care r@spund unor exigen]e mai degrab@ exterioare subiectului. universitari de prestigiu. Aceste modific@ri de satisfac]ie rezult@ ^n mare m@sur@ din aplicarea criteriilor de eficien]@ }i echitate. Care sunt limitele predic]iei economice? Dar. Situa]ia concret@ din Rom$nia este una de penurie manifestat@ pe majoritatea segmentelor economiei na]ionale. firesc. Trasa]i frontiera posibilit@]ilor de produc]ie pentru o ]ar@ care. Costul comparat este o no]iune cheie a unei economii liberale care poate oferi termeni pentru compara]ii. alteori de impulsuri de schimbare din cadrul aceleia}i construc]ii. neglij$nd criteriul de eficien]@. liber profesioni}ti. Verifica]i ^n]elesul no]iunilor de model economic. cost comparat. selec]ii. ^n firm@ de]inut@ public) f@r@ posibilit@]i de selec]ie a produselor ^n func]ie de calitate. teorie economic@. cel mai adesea. Realocarea resurselor. Lua]i un exemplu al modelului intr@ri-ie}iri.

. apt s@ semnaleze modificarea raportului între cerere }i ofert@. Privatizarea este pentru situa]ia concret@ din România contemporan@ procesul în jurul c@ruia se vor putea constitui mecanismele adapt@rii }i func]ion@rii automate. care nu poate rezulta decât din descentralizarea deciziilor. 2. care tind s@ cuprind@ }i zona de]inut@ public. Autoreglarea }i reglarea – semnific@ procese spontane }i respectiv deliberate.1. satisfac]ie pentru subiec]ii. Vietnam }. Dac@ parametrul normat este dinamic. sunt necesare câteva condi]ii între care un mecanism de formare }i mi}care a pre]urilor. Singapore }. }. care au ini]iat procese de reform@. care se bazeaz@ pe pre]uri sensibile la semnalele cererii }i ofertei. }i este pe care de a fi ^nlocuit@ cu mecanisme „anonime” ^n ]@rile din Est.a.a. participarea acestuia ^n calitate de proprietar }i ofertant este mult mai important@. R@spunsuri adecvate cerin]elor mediului economic pot oferi acei întreprinz@tori care au un interes real }i profund. care le m@soar@ evolu]ia. o leg@tur@ fluent@ }i dinamica între agen]ii economici. Dirijarea autoritar@-solidarist@ pare s@ se restr$ng@ drastic ^n China. ^n care interven]ia statului ^n redistribuirea veniturilor. ajustare. realizare.a. diferen]iate de contribu]ia fiec@ruia.U.2. prezent ^n S. dinamice }i eficiente. modific@rile în preferin]ele consumatorilor... sau din venituri din munc@. actorii din economie. Este necesar@. Reglarea spontan@ mai poart@ }i denumirea de autoreglare. respectiv.1. %n lumea contemporan@ s-au cristalizat modelul liberal de func]ionare a economiei. prestabilire sau blocare a unor parametri economici la un nivel predeterminat (normat). cum este cel care izvor@}te din de]inerea în proprietate privat@ a patrimoniului pe care-l gestioneaz@. bazate pe recunoa}tere social@.A. dobândirea autorit@]ii de decizie de c@tre firme. Modele ale economiei de pia]@ Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin func]ionare automat@. de asemenea. . Caracteristic@ ambelor structuri este prevalen]a mecanismelor automate ^n procesele de reglare. }i modelul „mixt”. De l@rgirea dreptului de decizie individual@ depinde sporirea r@spunderii pentru ac]iunile asumate. sau la o apropiere a dou@ procese cu niveluri dezirabile ale unor indicatori. . atunci se tinde la o întâlnire cu un alt proces dinamic. în virtutea unor legi }i mecanisme interne proprii. Pentru a asigura parametrii corespunz@tori de eficien]@ }i. de orientare. 34 . cre}terea gradului de participare individual@. sporirea motiva]iei moderne. costurilor etc.

Procesele de interven]ie deliberat@ pot fi de comand@. care-i asigur@ reglarea automat@ a unui anumit parametru sau a mai multora. Ajustarea la cerin]ele pie]ei depinde de capacitatea de asimilare a unor tehnologii competitive. prin reac]ii de r@spuns la mediul extern. capabile s@ refac@ ni}te conexiuni de pia]@.. Starea de echilibru. ale segmentelor activit@]ii economice. cu ajutorul unor reglatori sau instrumente. Se petrece acum. ^n schimbare. vamale. fiscale. economia româneasc@ are nevoie de un timp oarecare pentru a se articula ca economie de pia]@. astfel conceput@. a celor energetice }i de munc@ au fost mai pronun]ate. chiar atunci c$nd se ^nregistreaz@ varia]ii mari ^n mediul exterior. cu o alocare a resurselor. mai ales cele ale utiliz@rii resurselor }i. mi}care. f@r@ îns@ a asigura suportul de eficien]@ }i calitate corespunz@tor. pârghii financiare. Interesele sunt în întregime (toate) satisf@cute la un nivel acceptabil. Este. autoritare sau procese de orientare. de dorit s@ se genereze dezechilibrul. Orice modificare în distribu]ia 35 . lipse}te acum economia româneasc@ de condi]iile necesare unei tranzi]ii rapide }i de atingere a unor parametri de eficien]@ dori]i de majoritatea popula]iei.2. Homeostaza este o manifestare „conservatoare” ^nt$lnit@ frecvent }i ^n mediul economic.1. homeostaz@ se nume}te tendin]a viet@]ilor cu s$nge cald de a-}i p@stra o anumit@ temperatur@. Aceast@ adaptare la o func]ionare natural@ este cu atât mai îndelungat@ cu cât distorsiunile derivate din pre]uri arbitrare. prin urmare. Înc@p@]ânarea guvernan]ilor. ajustare. iar acesta rezult@ din manifestarea unor interese de schimbare. . din perioada totalitar-colectivist@. monetare sau de alt@ natur@. ameliorare a satisfac]iei. cum sunt utilizatorii resurselor energetice }i de materii prime. în special. un fenomen de restrângere a activit@]ii la nivelul unor locuri înguste. Homeostaza este acea tendin]@ a unui sistem de a-}i p@stra anumite caracteristici proprii. care permite atingerea celui mai înalt nivel al produc]iei. proprii sistemului. De exemplu. interven]ii administrative. Starea de echilibru a fost asociat@ de promotorii }colii neoclasice. centralist@. Dup@ decenii de func]ionare pe baz@ de comand@. spontan. av$nd acum pre]uri aliniate la cele de import. Pareto. Aceast@ ^nsu}ire presupune existen]a obligatorie a unor mecanisme }i conexiuni. Echilibrul – este o situa]ie în care nu se manifest@ nici o tendin]@ spre schimbare. de a produce un sortiment de fabrica]ie asem@n@tor celui din lumea dezvoltat@. în mod direct de c@tre V. 2. este îns@ inert@.

profiturilor înalte. . În modelele bazate pe studiul comportamentelor. astfel încât pre]ul ob]inut s@-i permit@ ob]inerea unei cote procentuale de venit net mai mare decât rata dobânzii sau nivelul costului capitalului. pe un termen mai lung. atât de limitat încât nu se întrev@d posibilit@]i de promovare a avansului tehnologic.resurselor semnific@. pe l$ng@ alegere. putem introduce ideea de echilibru par]ial. a câ}tigurilor. 2. existen]a }i utilizarea banilor. vom putea constata c@ subiec]ii economici }i-au împlinit a}tept@rile. Într-o economie dinamic@. lipsa de interes pentru schimbare. respectiv. Pentru ofertant. capabile s@ genereze competi]ie în sistem. dinamism. posibilitatea ^ncheierii contractelor voluntare. . care pot mobiliza energiile. pentru a ob]ine ansamblul utilit@]lor de care are nevoie. Teoria economic@ a asimilat echilibrul economic în forme opera]ionale. con]inând importante valen]e de dinamizare a economiei. manifest@ri de dezechilibru.2. alt contur. mult mai dinamic@. a}a cum l-am definit mai sus. sporul de eficien]@ }i venituri constituie un suport pentru modificarea cererii de consum. insatisfac]ie. Pe termen scurt. diminuarea rezultatelor. Abordarea raportului echilibru (a}a cum a fost definit mai sus) – dezechilibru cere introducerea no]iunii de orizont în timp. f@r@ valen]e de ^nnoire. inova]ia const@ în primul rând în crearea de produse a c@ror cerere spore}te mai repede decât nivelul veniturilor. datorit@ „}anselor” de a genera inova]ie. În economia modern@. Pentru ca mecanismele de pia]@ s@ fie opera]ionale. eficien]@. poate semnifica o contextur@ inert@. interesul cercet@torilor s-a focalizat pe sursele capabile s@ asigure avantaje comparate produc@torilor. îns@. Insatisfac]ia ofertan]ilor mai modest plasa]i concretizeaz@ manifestarea echilibrului par]ial }i stimulentele pentru inovare. Condi]ii ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ Dac@ societatea dispune de resurse limitate este avizat@ s@ fac@ alegeri pentru alocarea disponibilit@]ilor în a}a fel încât s@ acopere întregul necesar func]ional. sunt necesare specializarea produc@torilor. modificarea preferin]elor consumatorilor. care au. de]inerea privat@ a avu]iei }i condi]ii pentru manifestarea interesului }i ini]iativei 36 . dar tot la fel }i o situa]ie de satisfac]ie resim]it@ de majoritate de pe urma inov@rii. adic@ dinamic@ economic@. Maximul de satisfac]ie. reduceri de costuri. %ntr-un astfel de model. desigur. potrivit conceptului paretian de optim economic. ^nseamn@ profituri ^nalte pentru ^ntreprinz@tor }i utilitate ridicat@ pentru consumator. echivalent st@rii de echilibru. care con]ine germenii dezvolt@rii }i.

De asemenea. la sporirea rezultatului ob]inut cu acelea}i resurse. tocmai datorit@ diversit@]ii produselor care trebuie echivalate }i evaluate. ceea ce contribuie substan]ial la asigurarea continuit@]ii afacerilor }i cre}terii vitezei de operare }i. având în desag@ cinci topoare }i dac@ fiul îi cere o trus@ de desen. bazat@ pe libera ini]iativ@. exist@ posibilitatea concentr@rii rapide a unor resurse importante. utilizarea banilor asigur@ raporturi de schimb mai precise. . a cantit@]ii }i calit@]ii fiec@rui produs sau serviciu.). a termenelor de livrare. evolu]ia productivit@]ii a creat decalaje între volumul m@rfurilor care 37 . Fluidificarea func]ional@ }i asigurarea continuit@]ii intereselor (a motiv@rii ^n domeniul supus controlului pie]ei) depinde într-o societate evoluat@. mobilit@]ile structurale }i intersectoriale ale for]ei de munc@ etc. În condi]iile existen]ei specializ@rii produc@torilor. În cursul istoriei s-au impus. nealterabili }i deci ofereau posibilitatea stoc@rii valorii. Apari]ia }i folosirea banilor. ca mijlocitor care s@ înlesneasc@ schimbul. este de re]inut c@. folosind banii. erau perfec divizibili..1. 2. ca form@ generalizat@. este un stimulent al fluidific@rii afacerilor. facilit@]ile de schimb garantate. a actelor de vânzare-cump@rare fixarea etaloanelor care jaloneaz@ deciziile actorilor economici (costul capitalului.2. printr-un exemplu. în privin]a posibilit@]ii de alegere. dar trebuie avute în vedere }i asigurarea unui nivel satisf@c@tor de fluiditate a circuitului economic. a condi]iilor de plat@. Dac@ ne vom raporta la o situa]ie de troc. Existen]a }i utilizarea banilor. dificult@]ile g@sirii unui partener dispus la schimb sunt imense. student la ora}. s@ presupunem c@ un fierar dintr-un sat retras vine s@-}i vad@ fiul. implicit. La fel. private. costul tranzac]iilor. Func]ionarea mecanismului economic depinde de procesele care asigur@ reglarea pre]urilor. Pe lâng@ deschiderea. individuale }i ^n etapa actual@ sus]inerea }i promovarea competi]iei de c@tre organisme ale statului. ceea ce se traduce prin mobilitate economic@ mai mare }i eficien]@. Aceast@ idee poate fi eviden]iat@ simplu. În timp. civice. de utilizarea banilor. mai întâi. Func]ionarea pie]ei }i evaluarea eficien]ei afacerilor nu se pot lipsi de folosirea banilor ca mijloc neutru de echivalare. utilizarea banilor creeaz@ oportunit@]i de compensare b@neasc@ ^nt$rziat@. de asigurare a continuit@]ii procesului alegerii. m@surare a bog@]iei. chiar dac@ presupunem o echivalen]@ valoric@ între cele dou@ m@rfuri. nivelul fiscalit@]ii. de neimaginat. banii de metal. deoarece reprezentau o valoare mare în volum mic. schimbul de m@rfuri devine inevitabil.

dac@ nu cu devo]iune. Semnele b@ne}ti sau banii de hârtie. managerul satisfac]ie }i participarea la beneficii. de]in@torul de teren }i resurse naturale. dispozi]ia. implicit prestigiu }i o plat@ atr@g@toare. pentru segmentul de popula]ie care î}i dore}te prestigiu prin acumulare de avere. la început asigur$ndu-}i puterea de schimb prin garantarea preschimb@rii lor în metal pre]ios. buc@]ic@ de p@mânt. Diviziunea muncii. resurs@ de munc@ va apar]ine cuiva. m$nuirea neigienic@. leg@tura cu banca.2. treptat. astfel întreprinz@torul va ob]ine dividend. cum sunt siguran]a p@str@rii }i a transportului. care îl face interesat pe agentul economic. În forme evoluate. Averea este evaluat@ în bani. folosin]a }i uzufructul afl$ndu-se la originea motivelor de ac]iune. Specializarea produc]iei este un alt fundament al economiei moderne. au fost înlocui]i cu bilete de banc@ (cu acoperire metalic@). În societatea modern@ s-au impus banii de cont. dar mai important. Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. transferul sumelor f@cându-se pe loc. }i. Este elementul esen]ial pentru economia de pia]@.3. cu valoare intrinsec@. renta. s@ ia. Interesul decurge dintrun rezultat palpabil }i m@surabil imediat. Posesorul unei cartele cu memorie magnetic@ are posibilitatea s@ efectueze cump@r@turi. . motivat@.2. muncitorul salarii. sunt în cele din urm@ garanta]i cu m@rfuri.circulau }i disponibilit@]ile de metal pre]ios mai mici aflate la îndemân@. Nivelul ridicat de trai bazat pe produc]ia de mas@ (sau în serie foarte mare). . ieftin@ a agen]ilor în cadrul diviziunii muncii }i asigur@ scurtarea duratei }i a costului schimbului de activit@]i. proprietatea privat@ faciliteaz@ cooperarea eficient@. financiarul dobânda. 2. fiecare agent economic î}i apropriaz@ o parte din avu]ie. 2. 38 . Încrederea în banii de hârtie este definitorie pentru raporturile de schimb }i mai ales pentru raportul unitate monetar@ – valoare de schimb. cel pu]in cu interes. cartele cu memorie magnetic@. nu ar fi posibil f@r@ specializarea produc@torilor. care elimin@ unele neajunsuri ale preceden]ilor. Într-un sistem economic bazat pe libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. banii moderni se manipuleaz@ cu c@r]i de credit }i debit. costul ridicat al tip@ririi. banii de metal.2. emise de b@nci specializate. comercian]ilor etc. persoan@ care va depune toat@ st@ruin]a pentru a o valorifica. ofertant sau consumator s@-}i exercite func]ia proprie în ansamblu. ceea ce permite operarea rapid@ a tranzac]iilor }i la costuri reduse. instantaneu. iar aceast@ evaluare serve}te func]iei de semnal social al etal@rii bog@]iei. profit. rezult@ c@ fiecare echipament. Dac@ aceast@ realitate este prezent@.

nu privesc numai caracteristicile dimensionale ci. confec]ionarea unui pulover. Smith a f@cut o demonstra]ie. a celor naturale. În m@sura în care oamenii se specializeaz@ pe procese de produc]ie. Procesele }i persoanele specializate trebuie s@ se afle în rela]ii de cooperare. ceea ce face ca rezultatul ob]inut s@ fie considerabil sporit. Avansul specializ@rii nu poate avea loc f@r@ colaborare. utilizând acelea}i instrumente. Standardele. Acest stadiu de evolu]ie al societ@]ii se caracterizeaz@ prin eficien]@ foarte sc@zut@. dar acest fapt nu-i împiedic@ s@ le respecte pe ale celorlal]i. în condi]ii de autarhie economic@ caracterizat@ de lipsa leg@turilor de schimb cu alte familii sau comunit@]i. vor impune un „dirijor”. se pot ob]ine cre}teri de eficien]@ spectaculoase rezultate. îndeosebi. În paralel cu specializarea se na}te un proces de reducere substan]ial@ a opera]iilor auxiliare. Astfel. un control reciproc asupra ofertei partenerului de schimb. constând în punerea de acord a cantit@]ii }i calit@]ii componentelor. Cu atât mai inaccesibil ar fi un aparat radio sau televizorul. A. se creeaz@ structuri verticale. într-o manufactur@. f@r@ s@ fie create avantaje ale unei componente a sistemului în raport cu celelalte. ne afl@m în fa]a unor conexiuni orizontale. respectiv a instrumentarului de lucru specializat. Opera]iile repetitive au condus. relativ separate. impun 39 . În paralel. se creeaz@ îns@ organisme economice tot mai complexe care. De regul@. Uneori organismele statale sau ale Uniunii Europene. implicit. de exemplu ale marilor firme de montaj (la automobile sau la alte produse durabile). În contrast. se creeaz@ rela]ii de dependen]@ între produc@tori. calitatea. de pe urma restrângerii duratei. în timp. conexiunile de acest fel asigur@ un ascendent. ar necesita un timp imposibil de acoperit de c@tre o gospod@rie care trebuie s@-}i asigure acoperirea }i a altor nevoi de subzisten]@. echivalent@ cu o cre}tere a ponderii opera]iilor de baz@. Specializarea func]iilor de produc]ie permite utilizarea superioar@ a resurselor de munc@. evident. utilizarea unor unelte specializate de înalt randament. sau chiar a elimin@rii unor opera]ii auxiliare. care implic@ ordonarea pe orizontal@. avantaje pentru anumite componente ale sistemului. gospod@ria de subzisten]@ este orientat@ spre a produce majoritatea bunurilor de care are nevoie o familie. într-o mare m@sur@.. marii produc@tori reu}esc s@ impun@ standarde proprii. inevitabil. dar operând specializ@ri de opera]ii pe persoane. de dependen]@ reciproc@. În acest context. De exemplu. la crearea condi]iilor pentru folosirea for]ei mecanice. . ceea ce presupune un nivel ridicat de standarde }i. }i anume.

Specializarea }i avantajele comparate. social@ }i uneori nevoia unei administr@ri la nivel global. f@r@ a fi implicate compara]ii care se impun inevitabil datorit@ competi]iei pe pia]@. 2. se va opera alegerea unei variante de afaceri. care nu }i-a dovedit îndeajuns competitivitatea în raporturile cu ini]iativa privat@.2. un schimb voluntar. la fel de inevitabil. Totu}i. întâmpina greut@]i ^n momentul în care talia întreprinderilor cre}te }i se înregistreaz@. rela]ii de autoritate. inclusiv. în care ierarhia este abia prezent@ la unele niveluri ale economiei. 40 . în mod obi}nuit. reciproc avantajos. cooperarea în produc]ie se asigur@ în afara oric@rei interven]ii deliberate. ra]ionamentele economice trebuie s@ aib@ ca suport compararea alternativelor. În astfel de situa]ii judec@]ile. în timp. dac@ mecanismele de pia]@ sunt insuficiente. economia modern@ se prezint@ ca o economie mixt@ (cu reglatori de pia]@ }i de stat). Abstrac]ie f@c$nd de experien]a european@. . Dobândirea unei anumite calific@ri. adic@ se dezvolt@ un model liniar în care fiecare m@rime este m@surat@ ^n raport cu ea ^ns@}i. concret sisteme închise care exist@ }i se utilizeaz@ în }tiin]@. Costul comparat creeaz@ unele confuzii în situa]ia când judec@]ile investitorului se limiteaz@ la parametrii propriului câmp de cercetare. eficiente. de subordonare din care decurg. în ordinea descresc@toare a eficien]ei) este denumit@ costul comparat }i în raport cu acest nivel. f@r@ îns@ a-}i permite crearea de avantaje economice persistente pentru vreun produc@tor. Costul comparat este o notiune strâns legata de modelele sistemice. Interdependen]ele astfel rezultate genereaz@ totu}i. Exist@ actualmente tendin]e de restrângere a rolului statului. utilizarea unor tehnologii adaptate. Cea mai avantajoas@ alternativ@ pierdut@ (dup@ ce s-a f@cut o ierarhie a acestora.4. atunci când scap@ supravegherii organismelor de stat }i competi]iei altor firme de aceea}i talie din interior sau din afar@. . pe de o parte structuri verticale cu o existen]@ logic@ }i interese proprii. ^n raport cu un context.specifica]ii obligatorii de calitate. simplu. concur@ la ob]inerea unei produc]ii specializate. Func]ionarea unei pie]e liberale. dar }i disfunc]ionalit@]ii în derularea automat@ a procesului economic. a avantajelor oferite de natur@. prin schimb de activit@]i. Practica Europei Dezvotate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. tipo-dimensionale. rezultate ale obstacolelor pe care le creeaz@ existen]a }i exercitarea puterii de c@tre firmele mari. procese de diferen]iere.

modific@ri ale structurii sociale din lumea dezvoltat@. de nivelul de instruc]ie }i educa]ie a cet@]enilor. William Morrow and Co. Thurow The Future of Capitalism. de for]a militar@ }i }tiin]a de administrare a unei regiuni. fa]@ de un competitor. implicit. probleme }i modele opera]ionale de abordare. pentru exploatarea oric@rei oportunit@]i de afaceri.. %mp@r]irea ^n ]@ri mari consumatoare de munc@ ieftin@ (^n ultimele decade din Asia de Sud-Est). acestea reprezint@ generatori }i utilizatori de pia]@ nou creat@ într-un mediu competitiv. care se ofer@. avantajele comparate decurg tot mai mult din capacitatea de a forma echipe capabile s@ inoveze. Inc. ca o consecin]@ a sporului de eficien]@ }i venituri. fiind dep@}it@ de }tiin]a de a genera inova]ie }i sporuri ^nsemnate de utilitate }i satisfac]ie. New York. 9. 2.* Centrele de crea]ie }i-au creat strategii }i mijloace pentru lansarea de produse noi. Avantajele comparate reprezint@ diferen]ele favorabile de productivitate. de capacitatea de a concentra capital. altfel spus. Centrele de inova]ie }i consultan]@ au ar@tat o capacitate ridicat@ de a-}i asigura pre]uri generoase pentru oferta lor }i o mare disponibilitate pentru extindere. Avantajele comparate (o no]iune ^ncet@]enit@ ^n }tiin]a economic@ cu aproape dou@ sute de ani ^n urm@) au ast@zi alte surse }i dimensiuni dec$t cu dou@ decenii ^n urm@. din cauza for]@rii ie}irii din izolare }i autarhie economic@. ^n ]@ri capabile s@ concentreze capital }i s@ exploateze avantaje naturale }i abilit@]i manageriale. fa]@ de a partenerilor dintr-un mediu economic specializat. 41 . Principalele cauze ale acestei schimb@ri sunt dezvoltarea tehnologic@.2. Avantajele comparate redevin o no]iune central@ a teoriei economice ^n jurul c@reia se aranjeaz@ conexiuni. În zilele noastre. Avantajele comparate au fost asigurate ^n perioadele anterioare anilor ’80 de condi]ii naturale favorabile pentru agricultur@. sau de un partener de afaceri cu care este posibil@ o cooperare pentru a valorifica tocmai aceste avantaje. accesibilitatea la c@i de transport. concretizate ^n produse cu valoare de schimb ridicat@ este pe cale s@ devin@ desuet@. 1996.4. pg. existen]a unor porturi naturale. rezultat@ din competi]ia dintre structurile liberal-capitaliste }i cele autoritarcolectiviste. acestea fiind ^nso]ite de * L. de z@c@minte bogate }i u}or exploatabile (cu costuri reduse).1. tot mai aspru din cauza fenomenelor de globalizare }i lips@ de protec]ie }i.. alte concepte. Acestea reprezint@ costuri mai reduse rezultate din productivitatea comparativ mai ridicat@. .

tendin]ele de migra]ie a popula]iei din zonele ^napoiate sunt par]ial temperate de emigrarea capitalului }i tehnologiilor. Tabloul prezentat mai sus izvor@}te. liberal@. %n aceast@ ordine de idei. ^n schimburile interna]ionale. inova]ie }i promovare a competi]iei.2. care fac posibil@ o nou@ setare de criterii.5. reducerea spectaculoas@ a }omajului }i importante excedente bugetare care-i permit Americii s@-}i diminueze datoria public@. de export }i ofert@ de utilit@]i apreciate de consumatori. Competi]ia }i men]inerea unui climat de emula]ie intern@ se bazeaz@ pe sl@birea barierelor tarifare }i netarifare. am putea remarca accentul care se pune pe dezvoltatea uman@.implozia regimurilor totalitar-colectiviste }i modifc@rile politicilor economice antren$nd noi atitudini fa]@ de fiscalitate }i rolul statului. Capitalizarea este un proces de transformare a patrimoniului în bunuri cu func]ie lucrativ@. a tehnicilor. . beneficiind de infuzie de resurse financiare. fa]@ de interesele na]ionale }i mijloacele de promovare a acestora. ^n mod tradi]ional. Tensiunile sociale. 2. ai no}tri }i ceilal]i. . Odat@ cu d@r$marea „zidului Berlinului” care a simbolizat separa]ia ideologic@ s-au creat condi]ii favorabile conjug@rii efectelor favorabile care rezult@ din competi]ia interna]ional@. ieftinirea transportului }i diminuarea consumurilor de materii prime. }i politicile se focalizeaz@ pe promovarea intereselor alor no}tri ^n contrast cu noua politic@. favorabil valorific@rii avantajelor comparate ale fiec@rui partener. care ]inte}te s@ ofere }anse apropiate cet@]enilor pentru ^nzestrarea cu o putere de competi]ie superioar@. Sl@birea sau chiar desfiin]area stavilelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului a creat o situa]ie nou@ cu poten]ial stabilizator. Statele Unite. cu posibilitatea de a p@stra avantajele concentr@rii produc]iei f@r@ a st$njeni procesele de competi]ie (de data aceasta ^ntre firme din ]@ri diferite). trebuie remarcat@ o deplasare at$t ^n planul teoriei. }i promovarea lor prin sus]inerea acestora nediferen]iat. o structur@ social@ articulat@. aduc@toare de profit. sporirea cooper@rii peste frontierele de stat ^ntre firme }i crearea unui mediu de afaceri mai permeabil. %n rezumat. gener$ndu-se sporuri de productivitate. c$t }i al politicilor economice dinspre idei care sus]in coeziunea intereselor na]ionale. ^ntr-o construc]ie ideatic@ ^n care actorii sunt separa]i ^n dou@ tabere. Diferen]a const@ în 42 . care favorizeaz@ dezvoltatea uman@. favorabile centrelor de crea]ie. Capitalizarea sau promovarea interesului privat. aport de inteligen]@ prin imigra]ie. în mare m@sur@. un exportator net de inteligen]@ }i-a consolidat pozi]ia privilegiat@. }colilor de crea]ie. din realitatea liberei concuren]e }i mai pu]in din situa]ia în care tr@im noi.

ceea ce pune numeroase semne de întrebare în leg@tur@ cu exercitarea eficient@ a intereselor în societatea modern@. . sumar. alteori fiind denumit@ }coala de la Chicago (locul unde principalii sus]in@tori ^}i desf@}oar@ activitatea). ^mpotriva interven]iei statale ^n economie. a dob$nzii }i a banilor (ap@rut@ ^n 1936).6. stimulare sau fr$nare a unor procese economice. de factur@ monetar@. s-a revigorat un alt curent de g$ndire. prin intermediul autorit@]ii statale. mici }i mijlocii. ^n timp. un curent de g$ndire care poart@ numele p@rintelui s@u (Keynes). Aceast@ orientare economic@ este. Desigur. de factur@ liberal@. este deseori dep@}it@ limita teoriei economice pozitive prin stimularea cererii. ^n ]@rile totalitare.2. mai sus. lanseaz@ teza func]ion@rii imperfecte a economiei (capitaliste) contemporane }i totodat@ idei cu privire la necesitatea interven]iei de corectare. se petrece o separare a func]iei de proprietate de func]ia de conducere. faptul c@. Locul motiva]iei individuale este. Mai mult se creaz@ structuri clientelare asociate celor care guverneaz@ ]ara. declarat. Din multe puncte de vedere monetari}tii se ^ntorc la principiile liberale. Interven]ia statului. din acest punct de vedere. 2. restr$ns la firmele private. nefiresc. dar sunt în cea mai mare parte rezolvate satisf@c@tor. At$t tezele prezentate. accept$nd unele ac]iuni foarte neutre. urm$nd preceptele teoriei economice pozitive. au constituit. ^n func]ie de anumi]i parametri considera]i normali sau dezirabili. Keynes care.M. denumit uneori monetarist (pornind de la principalele solu]ii din arsenalul acestei orient@ri economice). %n Rom$nia proprietatea public@ }i cea asociat@ (ap@rut@ ^n urma privatiz@rii „^n mas@”) aflate ^ntr-un mediu necompeti]ional.. aceste probleme au alte dimensiuni }i alt contur în raport cu cele de la noi. Istoria }tiin]ei economice }i g$ndirea economic@ a timpului nostru se leag@ de numele lui J. ^n Occident. 43 . %n replic@ }i foarte probabil sub impresia interven]iei sufocante a statului ^n economie. c$t }i unele modalit@]i concrete de operare la nivel macroeconomic. ^n lucrarea sa Teoria general@ a folosirii m$inii de lucru. nesupravegheat ^ndeajuns de pia]@. a c@rei sl@biciune este considerat@ r@spunz@toare de recesiuni }i chiar crize economice. care-}i creaz@ privilegii }i se opun mersului reformei. nu asigur@ o motivare satisf@c@toare. acuz$nd interven]ia statal@ c@ ar fi r@spunz@toare de disfunc]ionalit@]ile economiei contemporane. ^n opozi]ie cu keynesi}tii care opteaz@ pentru m@suri fiscale de interven]ie }i o sus]inere a unor programe ample de cheltuieli neproductive cu scopul declarat de a influen]a economia }i.

* %ntr-o lucrare ap@rut recent se apreciaz@: „Toate economiile sunt constant ^ntr-o stare de mi}care fiind provocate de dezvoltarea din restul lumii.* Avantajele comparate au fost judecate ^n virtutea izol@rii prin bariere vamale }i netarifare }i ideologii acceptate ^n cadrul na]iunilor. pe de o parte. limit@rii puterii monopolurilor }i asigur@rii unei protec]ii sociale corespunz@toare principiilor morale }i civice }i puterii economice a fiec@rei societ@]i. ini]iativa privat@ }i tezele keynesiste }i neokeynesiste sus]in@toare ale interven]iei statale. . }i pe r@spunsurile la aceste noi provoc@ri. %n lumina evolu]iilor recente (de dup@ 1980). {tiin]a economic@. merg$nd mai departe nimeni nu poate s@-}i permit@ s@ r@m$n@ ^n afar@” T. Ace}tia din urm@ se prefer@ s@ fie instrui]i }i ^narma]i pentru a purta pe cont propriu. ^n m@sura ^n care acestea mai pot re]ine aten]ia agen]ilor economici }i a cre@rii prin concentrare }i stimulare de eforturi a situa]iei care s@ genereze noi avantaje comparate relativ stabile.Killick. const$nd ^n accentuarea fenomenelor de integrare liberal@ a statelor din diferite perimetre geografice }i abolirea unor ^ngr@diri ^n calea migra]iei capitalului. . ^n cadrul organiza]iilor economice. p. b@t@lia pentru a ob]ine recunoa}tere. Rouledge. pe pia]a muncii. Statul ^}i transfer@ ponderea preocup@rilor prin institu]iile }i personalul pe care-l utilizeaz@ spre prospectarea viitorului }i promovarea unor interese strategice }i mai pu]in pe domeniile tradi]ionale de protec]ie pasiv@ a cet@]enilor. se cuvine s@ ad@ug@m o nou@ preocupare a cercet@torilor economi}ti concretizat@ ^n concentrarea pe noile contexturi create. 44 . pe c$nd globalizarea economiei creaz@ premise pentru valorificarea avantajelor tradi]ionale. pe de alta. 1995. s@ fie ap]i s@ valorifice oportunit@]i }i suficient de mobili pentru a crea }i exploata altele noi. de schimb@ri ^n structura cererii }i schimbarea tehnologic@… Sunt recompense generoase pentru acei ce g@sesc mijloacele s@ conduc@ aceast@ expansiune. London.Paul Samuelson face o sintez@ (neoclasic@) ^ntre liberalismul bazat pe spirit antreprenorial. economia general@. The Flexible Economy. ca stimulent izvor$t din acestea }i implicit a tendin]elor susceptibile s@ ofere avantaje ^n raport cu competitorii. tinde s@ devin@ absorbit@ de temeiurile avantajelor comparate }i a gener@rii competi]iei. ^n perimetrul c@reia se explic@ unele motive ale ac]iunii individuale. 2. separat@ de componenta social@.

al agentului economic) }i par]ial exogen (din afar@) prin pre]urile materiilor prime. nivelul salariilor. Teoria valorii munc@. promovarea de c@tre ideologia protestant@ a unui cult a muncii. sarcina fiscal@ }i înlesniri la comer]ul exterior. Nivelul costurilor este determinat par]ial endogen (adic@ sunt generate }i reglate din interior sau precump@nitor din interiorul firmei.a. Pre]ul în economia modern@ are determinare exogen@ (nu depinde de întreprindere. gradul redus de diferen]iere calitativ@ }i func]ional@ a produselor }. care explic@ nivelul acestora în func]ie de considerente ideologice. Aceste dou@ m@rimi. Trebuie men]ionat c@ nivelul pre]urilor depinde de mai mul]i factori.1. a sarcinii fiscale }i obliga]iilor }i avantajelor comparate în schimburile economice externe }i a firmelor care domin@ anumite segmente de pe pia]@ (propor]ia c@rora este precump@nitoare în România.3. inclusiv a celor de munc@. calit@]ii individuale a produselor }i serviciilor. a accizelor la unele produse. lipsa calculului de costuri a fost mult@ vreme un impediment serios pentru progresul unor întreprinderi. costul capitalului. Fondatorii teoriei valorii munc@ au a}ezat la baza acesteia munca necesar@ pentru a ob]ine o marf@. 45 . într-un model unitar. în formarea costurilor în perioada când aceast@ construc]ie s-a impus în lumea }tiin]ific@. este un determinat al pie]ii). respectiv a confrunt@rii cu preferin]ele }i puterea de cump@rare de pe pia]@. au favorizat r@spândirea aceastei teorii. utilitatea }i satisfac]ia oferite de produse sunt principalii parametri ai ordon@rii }i ghid@rii activit@]ii de produc]ie..3. atâta vreme cât nu se opereaz@ procese reale de privatizare }i protec]ie a concuren]ei). Valoarea de pia]@ Desf@}urarea oric@rei activit@]i economice cere compararea periodic@ a costurilor }i pre]urilor. al@turi de costul capitalului }i cererea de pia]@. prin stabilirea taxei pe valoarea ad@ugat@. cantitatea de munc@ înglobat@ în produs. respectiv a pre]urilor între ele. pornind de la faptul c@ nici un produc@tor nu se poate sustrage necesit@]ii recuper@rii cheltuielilor. numit@ vie. unele chiar opuse în con]inutul lor. Necunoa}terea cheltuielilor. În perioada de formare }i acceptare a acestei teorii. 2. Între factorii care au favorizat ascensiunea teoriei valorii munc@ – teoria obiectiv@ a valorii – se afl@ preponderen]a muncii nemijlocite. a stabilirii dimensiunilor. în moduri diferite. Caracterul complicat al form@rii pre]urilor a generat o literatur@ contradictorie. structurii. ^n care s@ ia în considerare interven]ia statului. . unii dintre ace}tia greu de separat }i evaluat. 2. costurile }i pre]urile de vânzare.

pentru subiectul pe care-l abord@m. de}i lent. cerin]ei de a asigura statut social purt@torului piesei de îmbr@c@minte. Aceste manifest@ri corespund unui nou palier de eficacitate economic@ }i unor nevoi specifice ]@rilor dezvoltate. pre]ul }i costul. Societatea modern@ nu numai c@ a impus o anumit@ linie a modei. marxi}tii. Se remarc@ îndeosebi ata}area unor noi utilit@]i produselor. %n acord cu teoria obiectiv@ a valorii. acesta r@mâne satisf@c@tor dac@-}i valideaz@ utilitatea. De}i adep]ii mai noi ai valorii munc@. derivate din caracteristici estetice. este faptul c@ într-o astfel de etap@ a evolu]iei nu func]ioneaz@ mecanismul de supraveghere prin intermediul schimbului }i a posibilit@]ii de a alege calitatea. a calit@]ii produselor }i nu se poate acoperi aria satisfacerii unor utilit@]i superioare. dar aloc@ resurse însemnate particulariz@rii. cele de competi]ie economic@ }i dezvoltare. au adus. care elimin@ o parte din inadverten]ele teoriei. a fost promovat@ indirect cre}terea performan]elor de produc]ie }i implicit crearea unor condi]ii noi.incapabile din aceast@ cauz@ s@ opereze selec]ii între produse rentabile }i nerentabile sau între afaceri profitabile sau mai pu]in avantajoase. De exemplu. prestigiul pe care-l confer@ posesia sau folosin]a bunului sau serviciului. . O astfel de manifestare nu este posibil@ într-o societate care este nevoit@ s@ asigure satisfacerea nevoilor primare. 46 . dac@ un obiect de îmbr@c@minte este confec]ionat pentru a ne ap@ra de frig. o construc]ie mai elaborat@. accesul la produse cre}te considerabil. printr-o produc]ie pentru autoconsum* de eficacitate redus@ pentru c@ lipsa competi]iei nu preseaz@ asupra nivelului tehnologiei utilizate. culoare. Pe m@sura cre}terii eficien]ei economice. Important. nevoii de a asigura satisfac]ii estetice cump@r@torului. volumul ofertei. * Produc]ia pentru autoconsum define}te o stare a evolu]iei societ@]ii în care produsele sunt destinate consumului propriu. de exemplu. mai favorabile. În acest mod. Dezvoltarea produc]iei marfare }i extinderea schimbului au condus la o selectare spontan@ a produc@torilor cu ajutorul criteriului compar@rii costurilor cu pre]ul de vânzare. indirect. aceasta nu satisface cerin]ele opera]ionale ale timpului nostru. pia]a eliminându-i pe cei care nu-}i recuperau repetat costurile. ceea ce genereaz@ o nou@ atitudine fa]@ de acestea. indiferent de design. m@rfurile se schimb@ între ele în raport cu consumul de munc@ necesar@ în condi]ii medii de îndemânare. termenele de livrare }i. . Adversarii teoriei valorii munc@ argumenteaz@ c@ pre]ul nu coincide decât arareori cu valoarea munc@. pornind de la modelul lui Marx din „Capitalul”.

Aparent. prin urmare. Utilitatea multipl@ a dobândit treptat o importan]@ tot mai mare în aprecierea m@rfurilor. ceea ce a sporit accesibilitatea produselor rezultate. care schimb@ atitudinea consumatorului fa]@ de produse. considerate inferioare. sport. se prefer@ o ierarhizare. o modificare de atitudine.3. o ordine a preferin]elor. Este important s@ observ@m c@ fiecare persoan@ acord@ fiec@rui obiect o pre]uire distinct@. diferit@ fa]@ de celelalte persoane. m@sura în care un obiect satisface o anumit@ dorin]@. în câteva ]@ri simultan. respectiv obiectul este evaluat. Totu}i. cultur@. prevenirea îmboln@virilor. se poate asigura o evaluare general acceptat@. Dincolo de aparen]e. greu de exprimat în cifre }i. este important de în]eles c@ este rezultatul acestui impact. nu este o noutate dar. Teoria subiectiv@ a valorii nu mai compar@ obiecte }i respectiv efortul depus de produc@tor. pe baza unei medii. Are loc o revolu]ionare a transporturilor. fapte de natur@ s@ conduc@ }i acestea la cre}terea consumului. de regul@. pentru o parte mai mare din popula]ie. Apar trebuin]e noi pentru consumul de mas@ legate de instruire. 47 . ci se opre}te la aspectul valoriz@rii pe care omul izolat o d@ unui obiect. Aceast@ evaluare const@ în a stabili gradul. La sfâr}itul secolului trecut se petrece. Faptul se conjug@ cu o diversificare treptat@ }i substan]ial@ a produselor de calitate ^nalt@. de aceast@ dat@. Este vorba de o perioad@ când s-a introdus un nou procedeu de ob]inere a o]elurilor.2. utilitate. prin prisma consumului „de mas@”. o înflorire a spiritualit@]ii }i a nivelului de satisfac]ie }i a dezvolt@rii umane. oamenii satisf@cându-}i nevoile esen]iale de hran@. atunci când satisfac diferit nevoile de consum (mai ales cele estetice. de exemplu. de lege a numerelor mari. . înfrumuse]are. îmbr@c@minte. 2. a legii numerelor mari.. dar m@rfuri care con]in cantit@]i egale de munc@ nu vor avea pre]uri egale. care a fost generat de cre}terea productivit@]ii. de prestigiu). pentru categorii largi de cet@]eni.. care separ@ produsele acceptate }i pre]uite de cele cu valoare redus@. Rela]ia este. pre]ul stabilit în procesul schimbului ajunge s@ fie evaluat în societate tocmai prin aceast@ propor]ie de mas@. s-a generalizat r@zboiul automat de ]esut etc. unele aspira]ii superioare de consum. intensitate a muncii }i înzestrare tehnic@. loisir. Subiectul este cel care valorizeaz@. între subiect }i obiect. Valoarea subiectiv@ este. ne afl@m într-un domeniu al conven]ionalului. apar (datorit@ sporirii randamentelor) disponibilit@]i suplimentare pentru a acoperi. valoare. S@ remarc@m c@ îngrijirea s@n@t@]ii. locuin]@.

sc@derea pre]ului }i o migrare a capitalului spre alte ramuri mai profitabile. indiferent dac@ dore}te expres acest lucru sau nu.. creând. un model de func]ionare automat@. produc@torul nu se gânde}te decât la propriul câ}tig }i este condus ca de o mân@ invizibil@ s@ îndeplineasc@ o performan]@ care n-a fost câtu}i de pu]in în inten]iile sale. F@r@ o îndrumare deliberat@ }i un control sistematic. cu activitate de o sut@ de ani). care au ob]inut ^ntr-un timp scurt sporuri de v$nz@ri }i c$}tiguri mai mari dec$t firme importante. Promovând propriul interes. simbolurilor.. 48 . firmele mari }i mici care inoveaz@ reu}esc s@ creeze cerere prin dezvoltarea unor produse sau servicii (un exemplu spectaculos este cel al firmelor care produc echipamente de calcul }i programe. Se contureaz@. în virtutea propriului interes }i a legilor pie]ei. Principiul mâinii invizibile. eventual.” ap@rut@ în 1776. Adam Smith. direc]ionând activitatea sa astfel încât produsul s@ aib@ cel mai mare pre] posibil. astfel. remarc@ faptul c@ dorin]a de câ}tig a ^ntreprinz@torilor }i manifest@rile concuren]iale fac ca pre]ul s@ se formeze în raport cu anumite jaloane. dar }i de ob]inere a unei bun@st@ri generale. dimpotriv@. cu alte cuvinte.În fapt. ar@ta Adam Smith. incitat }i îndreptat s@ ating@ o anumit@ ]int@ economic@ favorabil@ interesului general. altele de rivalitate. chiar. nenum@rate variabile. Întreprinz@torul este. c@utând un nivel maxim de câ}tig }i. unele de echivalare. munc@. 2. dac@ dou@ m@rfuri pot fi echivalate una cu alta înseamn@ c@ cea mai important@ func]ie a evalu@rii a fost înf@ptuit@. fiind privit@ ca un fenomen firesc. impersonal@. schimb }i distribu]ie care sunt acceptate în societate. Pe termen lung. iar excesul de ofert@ determin@ pe termen scurt. ca o tendin]@ natural@. motivele }i comportamentele persistente sunt o component@ a mecanismului de echilibrare a economiei.4. acest mecanism rezolv@ satisf@c@tor cele mai complexe probleme antrenând persoane. Procesul concuren]ial este un mecanism prin care penuria determin@ cre}terea pre]urilor }i apoi impulsionarea investi]iilor în ramuri cu deficit de ofert@ }i }anse mari de câ}tig. obi}nuin]elor de consum. . dezvoltând rela]ii. Un rol important în func]ionarea mecanismului pie]ei îl are ansamblul valorilor. echivalate }i se pot schimba între de]in@tori. în plan practic. în lucrarea „Avu]ia na]iunilor. m@rfurile au fost comparate }i. . Se poate. trage concluzia c@. care nu treze}te animozit@]i între oameni.

con]inând alternative pentru consumator }i institu]ii care s@-i pun@ pe produc@tori în situa]ia de a-}i ameliora calitatea. numite. ^n acord cu motivele care-i anim@ pe cet@]eni. a dat rezultate pe deplin satisf@c@toare }i a asigurat ritmuri de dezvoltare de invidiat.1. cu temei. Economia concuren]ial@. institu]ii. fapt care a determinat o îngustare a ariei de ac]iune a concuren]ei libere. . tendin]e de inovare }i amelioarare a structurii economice. Regularit@]ile comportamentale. consider$ndu-le impulsul determinant al ac]iunii umane. Ideologia colectivist@. raportate la trebuin]e primare identice. termenele }i condi]iile de livrare în raport cu cerin]ele cump@r@torilor. cump@r@torilor }i chiar a organismelor statale. 49 . urmând tocmai acest curs. în ultimele decenii ale secolului XIX. valori. Economia concuren]ial@ n-a func]ionat niciodat@ perfect. tributar@ cauzalismului mecanicist.4. obi}nuin]e. cel pu]in în raport cu produc]ia pentru autoconsum sau cu economia de comand@. introduce ipoteza omogenit@]ii nevoilor }i a necesit@]ii accesului egal la ^ndeplinirea de roluri sociale }i implicit a omogenit@]ii aspira]iilor individuale. 2. corect@) const@ ^n na}terea unor dorin]e }i valori diferite. Func]ionarea mecanismului pie]ei a asigurat o dezvoltare continu@ a produc]iei. se petrece un fenomen numit tendin]a de concentrare a produc]iei în firme mari. Motivele ac]iunii umane sunt diverse ^n fiecare societate evoluat@. }i este lipsit de temei s@ ne a}tept@m ca realitatea economic@ s@ se alinieze unui model abstract.. Compunerea ac]iunii care rezult@ din motive este adesea numit@ contract social }i se face asimilarea acestuia realit@]ii existen]ei diviziunii muncii }i a ^ndeplinirii unor roluri diferite. sub influen]a unor parametri economici }i sociali cum sunt nivelul veniturilor. care a condus la na}terea situa]iilor de monopol sau quasimonopol. Contractul social presupune regularit@]i comportamentale. Aceast@ tez@ a fost infirmat@ p$n@ acum de manifest@rile reale din economia de comand@. institu]ii constituie fundamentul form@rii a}tept@rilor ^ntreprinz@torilor. egalitar@. simboluri (o anumit@ cultur@) care promov$nd motivele individuale se bazeaz@ pe caracterul voluntar al acordului ^ntre p@r]i. ci }i dinamism economic. Principalul neajuns al consider@rii trebuin]elor ca verig@ ini]ial@ (de altfel logic. acord@ aten]ie trebuin]elor }i manifest@rilor acestora pe plan inten]ional. deoarece în via]a economic@ exist@ nu numai regularit@]i comportamentale. de regul@. Institu]iile. izvor$te din motive. Economia real@ se bazeaz@ pe regularit@]i comportamentale. O orientare ideologic@. a eficacit@]ii economice dar.

.2. Ideologia din ]@rile Europei Occidentale a r@mas o vreme favorabil@ nivel@rii. astfel ^nc$t ^ntre trebuin]e }i motive nu se formeaz@ o rela]ie univoc@. Tentativelor regimurilor totalitar-colectiviste de a impune nivelarea veniturilor. Un alt neajuns important al unei astfel de viziuni const@ ^n incapacitatea }tiin]ei economice de a prevedea comportamentul uman }i. Accept$nd dorin]e. . altfel spus.colectivist nu }i-au ar@tat sl@biciunea de a inova }i men]ine un nivel de trai comparabil cu al ]@rilor capitaliste }i libert@]i cet@]ene}ti comparabile cu ]@rile Vestului.a. salaria]i. capitali}ti. Un exemplu deseori citat ^n literatura contemporan@ este cel al modelului de management de personal japonez. Raporturile de comand@ }i autoritate dintre muncitori. Speciali}tii ^n management au constatat c@ nivelarea este compatibil@ cu manifest@ri solidariste. care s-a dovedit eficient ^n opera]iunile repetitive. stilului de via]@ }. le-a succedat lipsa de motive pentru a inova. statul a constituit un pilon al func]ion@rii economiei }i ^ntr-o perioad@ a dezvolt@rii liniare. Ideologii marxi}ti au negat de la ^nceput caracterul voluntar al raporturilor de colaborare ^n economia de pia]@. c@ at$ta timp c$t ]@rile cu regim totalitar. ^n tenta]ia de a-i impune cu instrumente autoritare o ideologie. Admitea îns@ c@ pe anumite pie]e. pentru anumite produse. stilul de viat@ al p@rin]ilor }. f@r@ inova]ii majore ordinea }i tendin]ele nivelatoare (p$n@ la ^nceputul anilor 60) }i-au ar@tat puterea de atrac]ie. aspira]ii. pe o durat@ limitat@. Legea lui Jean Baptiste Say.a. dar insuficient pentru a sus]ine inova]ia. Este de remarcat. Say scria c@ o criz@ general@ de supraproduc]ie este imposibil@. confirmate de competi]ia din economia liber@. valori }i motive diverse se poate imagina totu}i o construc]ie structurat@ pe orizontal@ care se bazeaz@ pe diviziunea muncii. pe de alt@ parte. pe de o parte. În 1803. ^n acela}i timp.4. 2. libertate de exprimare }i alegere a partenerilor ^n raporturile patron-salariat. a ameliora condi]iile de via]@ printr-o munc@ asidu@. bun@stare.educa]ia.. at$ta vreme c$t acestea sunt generatoare de locuri de munc@. ^n general }i proprietari sau reprezentan]ii acestora au fost prezentate ca rezultat al unor privilegii. se nasc raporturi paternaliste }i totalitare. sus]in$nd teza cre@rii unui privilegiu al proprietarilor. limit@rii puterii }i ini]iativei private. cooperare voluntar@ pe de alta }i structuri verticale izvor$te din valori }i valen]e diferite. iner]ie }i conservatorism. excedentele pot s@ 50 . %n ]@rile dezvoltate marea majoritate a popula]iei accept@ diferen]ierea pe structuri de conducere a organiza]iilor economice. ^n raport cu muncitorii. rutiniere.

acestea sunt investite cu valen]a de a furniza munca necesar@ produc]iei. cu deosebire în perioada marelui crah economic din anii 1929 – 1933. Aceste crize. care organizeaz@ produc]ia. conserv@rii averii în depozite }i netransform@rii economiilor în investi]ii. pentru a evolua. era de p@rere Say.B. . sub forma profitului. care desf@}oar@ fabrica]ia pentru stocuri. salaria]ii ob]in venituri care sunt destinate cump@r@rii de bunuri }i servicii }i respectiv unor economii. specific@ produc]iei me}te}ug@re}ti. Cea de-a doua categorie.. schimb@rii gustului consumatorilor. La finele secolului al XIX-lea }i ^n prima jum@tate a secolului al XXlea. deoarece produc@torul a consumat hran@. În schema propus@ de autorul acestei construc]ii. Keynes de a fi ar@tat c@ economia contemporan@ lui avea nevoie de ajust@ri. potrivit c@reia un proces de produc]ie creeaz@ o cerere corespunz@toare pentru produsele ofertate. neajunsurile naturale. considerat@ de Keynes. potrivit opiniei autorului. a ajunge la o necorelare între cerere }i ofert@. dar este perfectibil@ }i necesit@. din care prima este cea a gospod@riilor popula]iei. crize de supraproduc]ie au zdruncinat teza (legea) lui Say. sunt întreprinderile. Ceea ce nu releva J. nu-}i g@seasc@ un cump@r@tor. 51 . Ideile sale ar putea fi sintetizate cam în acest fel: economia nu func]ioneaz@ perfect. Say este faptul c@ într-o produc]ie dezvoltat@. A fost meritul lui J. îmbr@c@minte. Dep@}irea stadiului fabrica]iei la comand@. corec]ii pentru a putea func]iona. cel pu]in în germene. din care muncitorii. Se cere s@ ad@ug@m c@ în produc]ia modern@ interven]ia deliberat@. care însemna c@ produc@torul a}teapt@ mai întâi o comand@ a clientului }i apoi î}i începea fabrica]ia înseamn@.M. temporare }i nu pot conturba func]ionarea automat@ a economiei. fac vânz@ri c@tre acestea din urm@ }i sunt beneficiare. Concep]ia lui Keynes poate fi relevat@ printr-o schem@ în care sunt luate în considerare dou@ categorii de agen]i. sunt provizorii. interven]ia statului. Cel care produce creeaz@ implicit cererea. ]intind sprijinirea mecanismului pie]ei }i unele ajust@ri în distribu]ia veniturilor joac@ un rol important în ansamblul proceselor de echilibrare }i eficientizare a economiei reale. care trebuia s@ corecteze disfunc]iile. locuin]@ }i este nevoit s@-}i înlocuiasc@ obiectele }i serviciile consumate. furnizeaz@ venituri gospod@riilor familiale. intervin adesea nepotriviri între cerere }i ofert@. mai ales datorit@ dinamismului.

dorin]ele popula]iei. Pentru o ]ar@ cu o economie dirijat@ centralizat. ar trebui s@ rezolve aceste dificult@]i. În economia de comand@ care a func]ionat }i în România }i ale c@rei urme le resim]im în continuare. în prezentarea sa teoretic@. Luând în considerare fluxuri de produse. care intereseaz@ circula]ia monetar@. Veniturile }i cump@r@rile nu sunt identice ca m@rime }i nici sincrone în timp. apoi prin crearea unei pie]e suplimentare. Mai târziu. concret. Între economii care. dac@ pre]urile sunt foarte mobile. pe de alta. Func]ionarea automat@ a economiei }i principiul mâinii invizibile î}i pierduser@ la acea vreme. 52 . adaptarea cererii }i ofertei trebuie ajutat@ prin interven]ie guvernamental@. autoputernicia. . se nasc diferen]e care genereaz@ dificult@]i în vânzarea produselor pe pia]@. s-a instalat o autocra]ie capabil@ s@ dirijeze resursele discre]ionar. deoarece cererea este oricând adaptabil@ ofertei. revigorarea mecanismelor de pia]@ prezint@ o deosebit@ importan]@ }i este singura cale de echilibrare }i eficientizare. costul capitalului }i implicit nivelul dobânzii }i introduce concepte noi cum sunt cererea }i oferta global@.a.ale unor sume care sunt cheltuite ca }i cele provenite din economiile gospod@riilor pentru investi]ii. conexiunea dintre cererea global@ }i pia]a muncii }. din acest motiv. s@ contrabalanseze lipsa de cerere de pe pia]@. interven]ia statului. tendin]ele de liberalizare a economiei au câ}tigat din nou teren. Modelul lui Keynes se distinge prin gândirea economiei în termeni de fluxuri }i conexiuni macroeconomice. capacitatea de reglare a tuturor proceselor din economie. De men]ionat c@ mecanismul liberei concuren]e. Observa]ia lui Keynes este c@ pre]urile au devenit rigide }i. }i de venituri (fluxuri b@ne}ti). . care s@ stimuleze economia. Dup@ 1980. reprezint@ un flux în cadrul unui circuit orientat în mod obi}nuit spre investi]ii }i acestea din urm@. pe de o parte. prin aceea c@ scoate în eviden]@ conexiuni globale. în ochii economi}tilor. în dispre] fa]@ de cerin]ele pie]ei. cum a fost România. cu deosebire redistribuirea veniturilor prin fiscalitate }i cheltuieli bugetare }i reglementarea excesiv@ a pie]ei s-au dovedit contraproductive. potrivit schemei. s@ o dinamizeze. autorul introduce o viziune nou@ }i diferit@ de cea a neoclasicilor (autorii teoriei valorii subiective }i a teoriei echilibrului în general). pornind de la unele precepte marxiste. prin stimularea dorin]ei posesorilor de economii de a-}i plasa banii.

2. adic@ trecerea propriet@]ii colective în st@pânirea privat@. proprietarul este interesat în conservarea. . aduc satisfac]ie celui care le-a dobândit. deoarece îns@}i decizia 53 . dispozi]ie }i folosin]@ sau uzufruct. Dispozi]ia }i gestiunea averii publice este grevat@ de caracterul greori al lu@rii deciziilor }i lipsa de interes cu privire la gestionarea sa. atât de necesar@ economiei române}ti. mic întreprinz@tor. termene de livrare. eficien]@ }i ordine. manifest@ri de nepotism. La noi în ]ar@. deoarece defini]ia porne}te de la premisa c@ proprietatea este o rela]ie între subiect }i obiectul de]inut }i relev@. ci întro stare de coordonare dinamic@. cele mai importante caracteristici ale acesteia. corup]ie }i nu exist@ speran]e ca din liberalizarea vie]ii politice s@ decurg@ consecin]ele sperate în privin]a comport@rii corpului directoral al acestor firme. Se constat@ de asemenea pe scar@ larg@. în fapt. astfel asigurându-se echilibru. într-o prim@ abordare. o caracteristic@ a economiei de pia]@.4. care confer@ economiei dinamism }i eficacitate prin na}terea unor fenomene concuren]iale }i a exercit@rii unui control eficace al for]elor pie]ei asupra fiec@rui agent produc@tor. Pluricefalia înseamn@ ^n contrast cu dirijarea autoritar@ existen]a mai multor centre de decizie. firm@ este motivat pentru o activitate performant@.. Proprietatea înseamn@ posesie. iar dac@ acestea sunt destinate consumului. O economie liberal@ poate fi recunoscut@ dup@ faptul c@ fiecare agent economic. ca proprietate comun@. corectitudine. dezvoltarea }i valorificarea resurselor pe care le de]ine. acestea se capitalizeaz@. Dac@ bunurile sunt de]inute de proprietar. exercitat@ prin pre]uri. (care în acest mod nu se afl@ în anarhie.3. Elementele enumerate se refer@ la obiectul propriet@]ii. dreptul limitat de dispozi]ie. na}terea ini]iativei individuale. poate fi ob]inut@ prin privatizare. salariat. ca urmare. proprietatea de stat sau public@ de]ine ponderea cea mai mare din totalul avu]iei na]ionale. Aceast@ form@ de proprietate se caracterizeaz@ prin delegarea dreptului de dispozi]ie c@tre împuternici]i – fondul propriet@]ii de stat – }i respectiv manageri care exercit@. standarde de calitate. Activizarea. benefic@. aduc un anumit venit }i. De remarcat c@ dreptul de uzufruct }i dispozi]ie individual@ liber@ asupra obiectelor genereaz@ o atitudine substan]ial diferit@ cu privire la obiectul propriet@]ii în compara]ie cu de]inerea în dev@lm@}ie. pârghii de stat atât financiare cât }i monetare) }i a men]inerii interesului actorului din economie pentru rezultatele activit@]ii sale.

Consider@m c@ asocierea propriet@]ii private. Proprietatea individual@ const@ în de]inerea exclusiv@ a unui obiect de c@tre o persoan@. Privatizarea 54 . de}i acestea nu vor putea concura procesul propriu-zis al privatiz@rii. caracteristicile sunt mai apropiate de proprietatea public@. piedici izvor$te din manifest@ri de birocratism. impune responsabilit@]i. care d@ dreptul la folosin]@. fenomen care se explic@ atât prin persisten]a imaginii negative datorate unor experien]e anterioare. asocia]i }i partenerii de afaceri. Autoritatea care se na}te din proprietate. individuale numai cu l@comia. egoismul (L. În etapa actual@ se constat@ o restrângere a sferei formelor de proprietate asociat@.economic@ tinde s@ fie concentrat@ în centrele de putere politic@ fie direct.a. Privatizarea înseamn@. reguli de gestionare }i dispozi]ie asupra formei asociate liber. s@ inoveze. în substan]a sa. adesea calificare de nivel înalt. apoi prin lipsa de dinamism care izvor@}te din caracterul greoi al lu@rii deciziilor în astfel de asocia]ii. mai ales. concretizate ^n gestiunea discre]ionar@. a nivelului viabil de motiva]ie. s@ asume riscuri. a transferului în condi]ii de favoare a unei p@r]i din ac]iuni }. a particip@rii conduc@torului unit@]ii la beneficii. de proprietar capabil s@ dep@}easc@ obstacolele care persist@ ^n calea fluen]ei afacerilor. s@ conduc@ la asumarea de riscuri. al avari]iei. dar. . pentru a evita abuzul mandata]ilor la gestiune în raport cu mandatarii. fie prin „clientela” acestora. dispozi]ie }i uzufruct }i îl motiveaz@ pe proprietar ^n privin]a administr@rii averii. în con]inut. care s@ asigure un nivel mai înalt de eficien]@ }i. colectiv@ (liber asociat@). corup]ie }i s@ promoveze produse }i idei noi. adic@ manifest@ri care dep@}esc con]inutul egoismului. Proprietatea individual@ cunoa}te substan]iale cre}teri de propor]ii }i importan]@ ^n privin]a motiv@rii cet@]enilor. familie. Thurrow 1996) este o exagerare care trebuie evitat@ atunci când facem referire la nivelul actual al dezvolt@rii umane. într-o societate liberal@. de altfel. . dup@ înl@turarea dictaturii. comparabile cu cele din ]@rile dezvoltate }i la nivelul organiza]iilor economice mari (în forma contractului de management. Dac@ asocierea este constrâns@. trezirea interesului individual. Sunt necesare forme de gestiune interesat@. Legea stabile}te. mai ales. r@spundere fa]@ de angaja]i. de manager. A doua form@ de proprietate este cea asociat@. ca element necesar de generare. în condi]iile concrete din România.). într-o economie dinamic@ }i competi]ional@.

capabilitatea. depind de cunoa}terea pie]ei. ci implic@ pricepere (calificare). for]a de a fi demni de încredere în lumea afacerilor. ca urmare a cre@rii avantajelor comparate. cu valen]e de inovare }i eficientizare. acces la surse de finan]are prin deblocarea sistemului bancar }i structurarea pie]ei financiare. const@ în crearea de resurse suplimentare pentru restructurarea economic@. dot@ri interioare. dar prezint@ o importan]@ notabil@ }i pentru alte sectoare. mobil@. Accesul întreprinz@torilor la decizie economic@ independent@. Este de a}teptat o cre}tere a r@spunderii în angajarea afacerilor. care con]ine numeroase componente necesare. diviziunea muncii favorizeaz@ crearea în societate a unei stratific@ri }i structuri verticale (cu caracter de stabilitate). care va fi consecin]a esen]ial@ a privatiz@rii. dar cu }anse mari de câ}tig. . deoarece permite disponibilizarea de profit suplimentar. benefice. rezultate din adecvarea ofertei la cerere. Pe lâng@ elemente de specializare. Procesul de privatizare creaz@. Sporirea dinamismului }i a mobilit@]ii firmelor private este hot@râtoare pentru industriile de produse de mod@. înseamn@ dinamism. În aceste domenii. pl@]i salariale mai stimulative. Cre}terea mobilit@]ii }i cre}terea eficacit@]ii creeaz@ resurse pentru retehnologizare. în condi]iile în care erorile se pl@tesc din buzunar }i erodeaz@ imaginea de om de succes.. chiar automobile. utiliz@rea pe scar@ mai larg@ a unor variante tehnologice noi. Rezumând. restructurare. se poate spune c@ privatizarea presupune crearea unui mediu concuren]ial care s@ certifice calit@]ile acelor competitori care sunt preg@ti]i s@-}i valideze avantaje comparate. culegere }i gestionare de informa]ie demn@ de încredere. manifestarea opiniei critice. avantajele comparate. limitarea abuzului care 55 . riscate. a ofertei competitorilor }i de estimarea corect@ a duratei de via]@ a fiec@rui produs. Cre}terea eficien]ei aloc@rii resurselor. suportul pentru l@rgirea libert@]ilor individuale. a personalului salariat }i a partenerilor de afaceri. Diferen]ierea social@ va fi un rezultat al privatiz@rii reale. pe pia]a capitalului }i a for]ei de munc@. O alt@ consecin]@ care rezult@ din precedentele. confec]ii. mai are }i o alt@ consecin]@ economic@ important@: crearea unor centre multiple de decizie }i implicit sl@birea pozi]iei monopolurilor. de asemenea. nu se limiteaz@ la transferul formal al titlului de proprietate }i nici la dorin]a de a câ}tiga. la fel. ceea ce va conduce la o sporire a dimensiunilor pie]ei interne }i o majorare a particip@rii la schimburile economice interna]ionale. în alegerea colaboratorilor.

risc }i reu}it@. 2. marea firm@ care însemna o negare a principiilor liberei circula]ii a capitalului }i a competi]iei }i împov@ra structurile automate de reglare.5. ^ndreptate ^mpotriva st@p$nirii ne^ngr@dite a nobilimii feudale. Ulterior. %n perioada c$nd mecanismele liberale ^nvinseser@ privilegiile feudale. o nou@ atitudine fa]@ de profesie. Lumea }tiin]ei economice. statul a fost instrumentul militantismului liberal. sporind încas@rile din impozite. Procesul de cunoa}tere nu debuteaz@ cu demersuri inductive. în sensul cerut de conexiunile acestei logici. adic@ de concuren]@ liber@ }i ideologia care o sus]ine }i înainte s@ se fi ajuns la deplina sa înf@ptuire. fapt care conduce la ajustarea acestora sau chiar o abandonare a lor în favoarea altora. O dat@ în plus. dar n-au fost suficient de puternice pentru a asigura securitate }i prosperitate 56 . slujitorii acesteia. modelele. . distorsiona pre]urile. au fost proclamate drepturile individuale. .rezult@ din monopolul puterii }i. a fost abolit absolutismul }i. ideologia. de promovare a unor elemente ale democra]iei economice. Economia modern@ În abordarea unei anumite realit@]i. afirmare individual@. ca urmare. datorit@ apari]iei unui nou actor economic. urmare a insatisfac]iilor ocazionate de bagajul s@u ini]ial de instrumente. modele pe care le confrunt@ cu ceea ce este capabil s@ perceap@ din realitate. ipotezele. de asemenea. func]iile economice ale statului (acum aproximativ o sut@ de ani). Dup@ o perioad@ de evolu]ie rapid@ a economiei reale. treptat s-a coagulat iluminismul. ast@zi numite drepturile omului. cercet@torul este ^narmat cu o paradigm@. statul a devenit un instrument de promovare a mecanismelor liberale. la elaborarea unor noi modele de influen]are a economiei reale.1. important. accize }i devenind un mare întreprinz@tor. ipoteze. Rolul statului modern ^n economie. mai t$rziu. 2. Prin intermediul acestuia s-au impus la ^nceputurile modernit@]ii constitu]iile. au procedat la revizuiri. mai fertile.5. Statul a dob$ndit ^n epoca modern@ valen]e tot mai pronun]at antidiscre]ionare. %ntr-o etap@ a evolu]iei. no]iuni. deoarece sunt necesare instrumente }i. confruntate cu realitatea }i rezultatele concretizate în solu]ii de influen]are pot genera revizuiri. taxe. studiul este marcat de anumite interese care influen]eaz@ }i acestea structurarea procesului cognitiv. permitea privilegii pentru firmele puternice. Sub influen]a avansului economiei de comand@ }i a ideologiei democrat-solidariste în Europa Occidental@ statul }i-a asumat sarcini de protec]ie social@. au început s@ sporeasc@ rapid.

Dup@ 1980 se produce o revolu]ionare a ideilor care au dominat politicile economice }i ac]iunea statului ^n economie. %n majoritatea ]@rilor dezvoltate s-a acreditat ideea c@ organismele statale sunt construc]ii birocratice dominate de motivele func]ionarilor }i adesea ale grupurilor sau chiar asocia]iilor de func]ionari care urm@reau tin]e proprii. de]inute de uzurpatorii puterii ^n numele intereselor na]iunii sau ale clasei muncitoare. . pe de alta. pe manifestarea tendin]elor de diferen]iere }i ^nstr@inare a unei p@r]i din popula]ie ca urmare a ac]iunilor mecanismelor de pia]@. Abia odat@ cu articularea unor mecanisme liberal-democratice. anul$nd mecanisme de pia]@ eficiente. Argumentele ^n favoarea interven]iei statale se sprijin@ pe observarea tendin]elor de sporire a dimensiunilor firmei private }i a tenta]iei acesteia de a-}i asigura privilegii. crearea alternativelor (de regul@ 57 . supravegheat@ }i sprijinit@ de stat. inova]iei. datorit@ presiunii ideologiilor colectiviste. statul }i-a redob$ndit calitatea de instrument al acelora}i idealuri de libertate }i democra]ie. %n practic@ se ^nt$lne}te o larg@ palet@ de compromisuri ale interven]iei statale }i promov@rii liberei ini]iative.. a mecanismelor acesteia) statul postbelic a jucat un rol de structur@ vertical@. substan]iale schimb@ri de optic@. de regul@. na]ionaliste sau colectiviste }i a servit puterii discre]ionare. pe de o parte. capabile s@ satisfac@ aspira]iile majorit@]ii. Argumentele potrivnice interven]iei statale se ^ntemeiaz@ pe valen]ele insuficiente de gestiune a afacerilor ^n regim birocratic (cu patrimoniu de]inut public). care tind s@ balanseze avantajele pie]ei }i interven]iei statului. numite. p@gubitoare pentru cet@]eni }i. Trebuie ad@ugat }i c@ mecanismele de pia]@ se sprijin@ }i }i-au dob$ndit deseori conturul datorit@ ac]iunii deliberate a organismelor statale. sc@pate de sub controlul aleg@torilor. concuren]a este. dinamice. }i pe caracterul constr$ng@tor pentru manageri. statul a fost acaparat de purt@torii ideologiilor solidariste. a competi]iei. ^n unele ]@ri. cet@]eanului. Gestiunea sectorului public a suferit ^n consecin]@ }i aceasta. la fel. st$njenind sau. de asemenea pe capacitatea restr$ns@ de prevedere. de altfel. oferind o protec]ie social@ avansat@ pe seama gestion@rii a aproape 40-50% din produsul na]ional brut. din partea structurilor de comand@. care rezult@ din caracterul limitat al cunoa}terii. dup@ principii deseori discre]ionare (^n afara criteriilor de pia]@. „plan” sau autoritate central@ de comand@. %nlocuind conducerea autoritar@ din timpul r@zboiului. c$}tig$nd teren idei cum sunt crearea mediului competi]ional pentru firmele de]inute public.

care }i-au putut spori puterea de control a gestion@rii fondurilor }i a amelior@rii calit@]ii serviciilor. oficiul de protec]ia concuren]ei va continua s@ ofere jaloane.private). cu temei. cum este banca central@. Mecanismul economic sau economia real@ este legat@ de existen]a statului }i prin alc@tuirea unui corp de legi }i impunerea respect@rii acestora. de contribu]ie pe baz@ de voluntariat la atingerea unor scopuri ]intind acoperirea unor nevoi specifice fiec@rei comunit@]i. prezervarea echilibrului ecologic au cunoscut procese de restructurare ^n sensul armoniz@rii ofertei publice }i particip@rii voluntare a cet@]enilor cu nevoile comunit@]ii. de a supraveghea. %nv@]@m$ntul }i s@n@tatea. reprezent@ri }i exigen]e noi fa]@ de stat. la punerea ^n oper@ a unor utilit@]i. de a supraveghea oferta de bunuri }i servicii a firmelor publice de c@tre cet@]eni creaz@ }i ^n Rom$nia sentimente. %ncep$nd ^nc@ din secolul XIX guvernele conservatoare au asimilat ^n Germania (prin Bismarck) apoi la ^nceputul secolului nostru ^n Marea Britanie (prin Beverage) sarcina de protec]ie a unor p@turi defavorizate. Imaginii statului caritabil. Mai t$rziu. i s-a substituit un organism care propune un parteneriat. deseori cu participarea comunit@]ilor locale la finan]are }i a}ezarea lor ^n condi]ii de participare. executive }i func]ional-economice. ^n care banii publici sunt cheltui]i sub controlul contribuabililor. dar din ce ^n ce mai ^ndatorat fa]@ de cet@]eni. c@ nu r@spunde nevoii conserv@rii mediului }i echilibrelor 58 . Obiceiurile de a contribui voluntar. ceea ce a ^nsemnat transformarea statului ^n cel mai mare }i puternic agent economic gestion$nd propor]ii ^nsemnate din PIB. . Statul este ^n continuare un actor important ^n procesele de reglare. Statul. Rolul s@u economic ^n calitate de agent de produc]ie este ^n diminuare ^n aproape toate ]@rile lumii. . Au fost operate transferuri de autoritate dinspre centru spre comunit@]ile locale. produc]ie }i s@ concentreze eforturi care s@ permit@ dep@}irea orizontului limitat de promovarea echilibrului prin ac]iunea ^ntreprinz@torului privat incriminat. protec]ia social@ a fost generalizat@ ^n aproape toate ]@rile Europei. ^n primul r$nd }omeri. care s-au dovedit aproape ^ntotdeauna mai eficiente. reguli de cooperare. cu suport public }i au ap@rut }i s-au dezvoltat procese de participare. precum }i crearea unui mediu competi]ional ^n ^ns@}i structura managerial@ a organismelor de stat. monitoriza p@strarea echilibrului ecologic. prin organismele sale legislative. dup@ al II-lea R@zboi Mondial.

cu manifestarea spiritului ^ntreprinz@tor privat }i raporturile dintre produc]ia destinat@ consumului propriu. privind niveluri salariale }i chirii regionale. a garant@rii unui minim de echitate. 1 care ]inte}te s@ clasifice }i s@ releve conexiunile simbiotice ^ntre interven]ia statului }i manifest@rile sale reale ^n economie. 1 Sector (S. 3 }i 6) Schema nr. O sugestie ^n aceast@ privin]@. deciziei discre]ionar de]inut public 5 Zon@ de]inut@ public Zon@ de]inut@ privat (sectoarele 2. necesar@ sporirea ofertei de informa]ie statistic@. Este rolul important al statului rom$n s@ construiasc@ un model }i o structur@ de punere ^n practic@ a consolid@rii }i dezvolt@rii avantajelor comparate ale firmelor din Rom$nia. neglijeaz@ nevoile de echitate }i c@ limiteaz@ aria manifest@rilor democratice. care s@ apropie satisf@c@tor }ansele de afirmare a fiec@rui cet@]ean. ecologice. Este. controlat public. deciziei motivate (reglat de pia]@) 4 S. controlat de pia]@ S. 1 59 Zon@ controlat@ sistematic Zon@ influe]at@ incidental sau periodic de institu]ii . implicit separarea ^n zone aflate sub controlul pie]ei }i respectiv al deciziei discre]ionare. ]intind protec]ia social@ 2 S. de asemenea. propunem cititorilor ^n Schema nr. criminalitate }i grad de ocupare care sprijin@ mobilitatea popula]iei }i adoptarea unei conduite eficiente }i de l@rgime a spa]iului economic guvernat de principii ra]ionale.. . Statul ^}i p@streaz@ un rol ^nsemnat }i ^n privin]a ap@r@rii. p@str@rii ordinii publice.) de]inut public.

organiza]ii }i exponen]i ai comunit@]ii coezive prin teritorialitate. siderurgie. domin$nd absolut. sc@pate de sub controlul ceta]eanului. grupuri de presiune. al@turi de fiscalitate. cum se vor restructura func]iile }i mijloacele sale de ac]iune? %n literatura occidental@ sunt ^mp@rt@}ite c$teva idei ^ntre care func]ionalitatea }i eficien]a redus@ a statului ca ^ntreprinz@tor. politica monetar@. apoi pe m@sur@ ce amenin]area ideologiei totalitar-colectivist@ a sc@zut. diferite comunit@]i minoritare. %ntr-o ]ar@ liber@ exist@ ^ntotdeauna for]e care se opun cu mai mult sau mai pu]in succes puterii }i ac]iunii discre]ionare a statului. tinz$nd s@ dispar@.Alocarea de ajutoare. ^nrudire. dup@ bunul plac este. sau simplu. Mai concret va cre}te rolul statului. Este un r@spuns la ^ntrebarea: ce a}teapt@ cet@]enii. politica vamal@ }i sursele de venituri din tarife vamale. dar pot fi ^ndeplinite de c@tre alte organisme sau cet@]enii ^n}i}i. rolul statului a cunoscut o 60 . minerit. dar acest fapt nu ^nseamn@ c@ acest organism se supune principiilor dorite de cet@]eni. Raporturile statului cu cet@]eanul }i organiza]iile economice constituie. comenzile de stat. de interese. ^n ^ntregime. lobbyurile care se exercit@. subsidii pentru agricultur@. Imaginea unui monarh puternic. sau pentru pentru situa]ia ^n care statul ^}i exercit@ prin organismele sale atribu]iile ^n mod discre]ionar. grupuri de interese }i presiune de la organismele statale? O alt@ ^ntrebare este legat@ de perspectivele evolu]iei previzibile ale organismelor statale }i rolului lor ^n raport cu situa]ia actual@. respectiv ce func]ii ale societ@]ii moderne nu sunt. Statul contemporan poate fi privit din perspective diferite }i anume a ceea ce poate s@ fac@ pentru buna func]ionare a economiei. ^n anumite limite. catalizare a vie]ii economice }i sociale. . un subiect de interes pentru }tiin]a economic@. Structurarea birocratic@ }i restr$ngerea mediului competi]ional }i a comportamentului corespunz@tor. promotoare a statului de drept. ce trebuie. sugestiv@ pentru grupurile de presiune. datorit@ extinderii activit@]ii economice }i sociale a statului au creat situa]ii greu de st@p$nit ^ntr-o societate pluralist@. ^n continuare. Cu ^nceputul anului 1980. Sindicate. apropiere de ]inte }i idealuri sau mai simplu. institu]ii laice }i biserice}ti. au ajuns deseori s@ paralizeze activitatea statal@ }i s@ scad@ ^ncrederea ^n capacitatea sa de ordonare. deseori cea de credit reprezint@ c$teva domenii la care vom reveni }i care constituie componente ale economiei reale ^n care statul este actorul principal. prime de export. majoritatea. . dup@ propriile idei.

Statul bun@st@rii generale a ap@rut sub amenin]area expansiunii ideilor totalitarist-colectiviste }i a disp@rut treptat din motive similare. Asumarea de c@tre statul postbelic a unei pozi]ii paternaliste de protector al fiec@rui cet@]ean al lumii dezvoltate s-a dovedit nefertil@. s-au dovedit a fi benefice acestei ]@ri a c@rei productivitate a crescut continuu 61 . A fost o sarcin@ asumat@ a organismelor statale moderne s@ fi limitat puterea firmelor mari }i s@ le fi pus ^n rela]ii de competi]ie cu firme de poten]ial apropiat din alte ]@ri. desfacerea. o conexiune rapid@ ^ntre produc@tor }i consumator. odat@ ce acestea din urm@ }i-au dovedit ineficien]a. diversific$nd }i sco]$nd pe cet@]ean de sub ap@sarea colo}ilor tenta]i s@ monopolizeze produc]ia. spre acceptarea tezei statului minimal. Statul ^}i p@streaz@ }i ^nt@reste rolul de garant al respect@rii regulilor de ac]iune }i recunoa}tere a meritelor personale. statul sprijin@ formarea }i dezvoltarea firmelor mici }i mijlocii. canalele promo]ionale.a.. Se poate afirma c@ imaginea unei construc]ii paternaliste av$nd ^n centru un stat pluripotent. ^n special lumea financiar@ sau lumea academic@ este tot mai mult dep@}it@. Imaginea centrului de decizie monolit pe care ^l influen]eaz@ grupurile de presiune. mult mai dinamice. S. a competi]iei. aflate ^n competi]ie aspr@. au avut primul buget federal echilibrat dup@ lungi perioade de cre}tere a datoriei publice* . mijloace de informare }i par]ial la decizie sau controlul acesteia.U. Tendin]elor solidariste.A.A. Se accept@ teza pluricentralismului }i a eficien]ei statului arbitru. s@n@tate. F@r@ interven]ia statului din Lumea Dezvoltat@ nu ne-am putea a}tepta la regularit@]i comportamentale }i cooperarea unor agen]i concuren]i de m@rimi }i puteri economice diferite }i cu valen]e foarte diversificate. . cre$nd astfel condi]ii pentru emula]ie. sindicatele.U. paternaliste li s-au substituit dezvoltarea uman@ pe m@sura accesului la niveluri ridicate de consum pentru masa de cet@]eni. resursele financiare }. acces la instruire. gener$nd inova]ie. diversificare }i valorificarea avantajelor concentr@rii produc]iei. a celui ce stabile}te reguli de comportament. deficite bugetare se ^ndreapt@ spre un sf$r}it. cel pu]in pentru moment. %n * Deficitele balan]ei de pl@]i cronice }i de mari propor]ii ale S. consonant cu ac]iunea }i ]intele regimurilor autoritare }i economia de comand@ pe care au promovat-o s-a destr@mat }i se tinde. %n paralel. patronatul }i. tendin]@ de restr$ngere }i restructurare ^n favoarea mecanismelor pie]ei. Interven]ia direct@ a statului simbolizat@ prin cheltuieli publice ridicate.

sortimentului ofertei. punându-le adesea în situa]ia de a se comporta concuren]ial }i a r@spunde rapid la provoc@rile pie]ei. mai ales ^n noul context al ^nceperii negocierilor de aderare }i a presiunii for]ei competitive a ]@rilor Uniunii Europene. mecanismele automate la care vom face referire mai jos ofer@ doar o imagine par]ial@ asupra exerci]iului eficace de reglare. at$t pentru ]@rile dezvoltate. concretizate în promovarea inegalit@]ii veniturilor }i bog@]iei. în timp ce cet@]enii s@raci nu au asigurate bunuri }i servicii din categoria celor care satisfac nevoi fiziologice. fenomen cu valen]e de echilibrare }i diminuare a inciden]ei situa]iilor de penurie de factori de produc]ie. F@r@ ^ndoial@. Mecanismele automate. l@rgirii concuren]ei }i dezvolt@rii mecanismelor pie]ei pentru economia rom$neasc@. calit@]ii. Din perspectiva economiei reale care cristalizeaz@ procese de reglare a cantit@]ii. ^n anumite limite. deseori s@ abat@ cursul proceselor de competi]ie. Mecanismele de pia]@ comport@ }i dezavantaje. uneori. Deseori. termenelor de livrare. dar mai ales pentru Rom$nia aflat@ ^ntr-un proces ^nt$rziat de reform@ }i creare a structurilor competitive. 2. ceea ce ^nseamn@ implicit acceptarea unei alte politici economice.a. O parte din resurse sunt alocate pentru produse de lux. Consider@m.2.5. concentr@ri de putere financiar@ din ]@rile dezvoltate }i firmele monopoliste beneficiare ale structurilor }i comportamentelor de penurie ^n Rom$nia reprezint@ centre de putere economic@ av$nd for]a s@ distrug@. Activarea proceselor competi]ionale favorizeaz@ o vitez@ de reac]ie sporit@ la semnalele pie]ei. ca o tentativ@ de ^ns@n@to}ire a economiei }i echilibrare a conturilor bugetului. Japonia. . totu}i. care }i-au creat ^n perioada postbelic@ mecanisme eficiente de pia]@. Marile firme. 62 . care ^n fapt au subven]ionat economia american@. pentru c@utarea }i promovarea resurselor alternative. . pe fondul ^nt@ririi competi]iei pe pia]a american@ }i a atragerii de resurse financiare din Asia de Sud-Est. durata retroac]iunii (o opera]iune de ajustare }i corectare care diminueaz@ }i pierderile rezultate din inadecvarea ofertei de bunuri }i servicii). condi]iilor de plat@ }. c@ actualele tendin]e de globalizare a economiei sunt favorabile. Înt@rirea concuren]ei genereaz@ motiva]ie pentru inova]ie. deficitul balan]ei de pl@]i externe nu se poate prelungi la nesf$r}it. dar a fost inteligent manevrat de agen]iile guvernamentale ale Statelor Unite. Globalizarea economiei l@rge}te sfera competi]iei pentru firmele mari.Uniunea European@ s-a impus o limit@ a deficitului bugetar.

Manifest@rile de limitare a intr@rii competitorilor pe pia]@. dar }i ac]iunea organismelor statale. Un nou actor. publici}ti. gradul redus de instruire. Culture’s Consequences: International Differences in Work Related Values. 2. ^ns@. se leag@ de interesele diferitelor grup@ri sociale pe de o parte }i de gradul dezvolt@rii umane. mecanismele de pia]@ sunt acuzate. Un rol tot mai ^nsemnat ^ndepline}te ^n economia contemporan@ lumea }tiin]ific@. cre}terea }omajului sau manevrarea gustului consumatorilor prin mijloace de persuasiune de care dispun marile firme. speran]a cre}terii duratei vie]ii. Ideologiile diferite. ^n Rom$nia. odat@ cu sporirea nivelului de instruire. opinii nivelate de grupurile care au acaparat puterea. cu participare ridicat@ a cet@]eanului la via]a public@. gusturile }i dorin]ele consumatorilor. A}adar. . speciali}ti) care prin ideile }i ra]ionamentele lor influen]eaz@ at$t opinia public@. California. pe nedrept de pusee infla]ioniste.3. rigiditatea unor pre]uri.. Societatea modern@ prime}te. care sensibilizeaz@ opinia public@ asupra unor pericole sau oportunit@]i care se dezvolt@. Beverly Hills. prognoze. Hofstede. Produc]ia marilor firme se supune unor reguli denumite ^n mod obi}nuit concuren]@ oligopolist@. Nivelurile sc@zute ale dezvolt@rii umane. dar tot mai frecvent a celei comunitar-locale. 63 . participarea social-cet@]eneasc@ redus@ se asociaz@ cu ideologii }i comportamente solidariste. a accesului * G. 1980. Consider@m ^ngrijorarea exprimat@ deseori. opuse adesea. lideri de opinie (universitari. un grad ridicat al dezvolt@rii umane conduce la manifest@ri competi]ionale.5. un nivel modest al consumului material }i un acces modest la informa]ie. Accesul tot mai larg al opiniei publice la informa]ie economic@ permite unor institute private sau non-guvernamentale s@ elaboreze studii. o parte ^nsemnat@ din servicii. privilegii create prin reclam@ }i alte forme de persuasiune asupra cump@r@torilor constituie o alt@ component@ a mecanismelor de reglare a parametrilor pie]ei. c@ pia]a acestei ]@ri va fi dominat@ de c$teva monopoluri o manifestare izvor$t@ mai degrab@ din tr@iri emo]ionale dec$t din argumente }i fapte palpabile ^n prezent }i cu at$t mai pu]in previzibile ^n viitor. preferin]@ pentru ac]iuni cu un risc mai ridicat }i acceptarea regulilor de comportament impuse de o societate liberal@*. s@ construiasc@ scenarii. produc]ie artizanal@ adaptat@ cererii diversificate }i exigente din ]@rile dezvoltate. Dimpotriv@. fie sub forma organiz@rii politice. mecanismul concuren]ei ofer@ parametrii cooper@rii economice prin reglare de pia]@ pe anumite segmente cum sunt agricultura. a amelior@rii condi]iei sanitare.

Reflexele paternaliste sunt manifeste atât la cei care gestioneaz@ puterea cât }i la clien]ii lor (implicit. Destr@marea sistemului de presiuni externe generatoare de ^nstr@inare }i insatisfac]ie las@ un loc gol care nu poate fi compensat dec$t prin ^nt@rirea motiva]iei pozitive }i crearea unor noi impulsuri. %ntr-o diagram@. participarea cet@]enilor }i. 64 . p$rghii. distinge cinci trepte succesive ale motiva]iei ^n raport cu dezvoltarea uman@. a adecv@rii ofertei }i dinamismului acesteia. inclusiv a motiva]iei }i * Men]ion@m c@ teoria marxist@ s-a sprijinit cu prec@dere pe nevoile de prim@ necesitate. de}i ideea era prezent@ }i la autori care au tr@it }i au scris cu mult timp ^nainte. preocupat de motivele consumului }i a alegerii consumatorului. prestigiu }i realizare personal@. eviden]ierea conexiunilor. ^mbr@c@minte. a mediului academic poate contribui substan]ial la remedierea acestui neajuns.* Modelele de ac]iune cu scop (care nu fac obiectul acestui volum) ]intesc ordonarea faptelor. Abia mai t$rziu s-a introdus ^n g$ndirea social@ }i economic@ opera]ional@ a acestei teorii teza motiva]iei prin realizare. sanc]iuni ale organiza]iei politice a partidului unic }i deci monopolist. de eficien]@ a ac]iunii s-a transferat interesul de studiu a impulsurilor activit@]ii economice dinspre trebuin]e spre motive. amenin]area pierderii bun@voin]ei }efului.la surse de informa]ii }i la un consum satisf@c@tor de produse. alte amenin]@ri). angajarea cet@]enilor. autorealiz@rii. trec$nd astfel ^n aria de manifestare concret@ a comportamentului uman. adic@ luarea de decizii pertinente }i în timp. din ra]iuni pragmatice. Mecanismele de pia]@ sunt imperfecte }i insuficiente pentru a asigura eficien]@ }i echilibru }i cu deosebire echitatea pe care }i-o doresc o mare parte a cet@]enilor. ceea ce are efecte ^nsemnate asupra func]ion@rii economiei. interesul pentru a îndeplini performant anumite func]ii din sistem. Suntem obi}nui]i s@ auzim nemul]umirea semenilor f@r@ ca cineva s@ propun@ solu]ii sau s@ se angajeze serios în finalizarea lor. complici ai acestora). . instruire. un set de valori favorabil particip@rii. de exemplu. hran@. de securitate individual@ }i familial@. urmare a unui trend ridicat de inovare }i sporirii eficien]ei. Veriga cea mai slab@ este managementul. %n teoria economic@ contemporan@. Necesitatea ^nlocuirii unor motiva]ii bazate pe presiune psihic@ (ca. . locuin]@. Oare se deosebe}te tabloul economiei de pia]@ de cel pe care-l întâlnim zi de zi în realitatea noastr@ contemporan@? Exist@ oare o deosebire important@? Deosebirea esen]ial@ dintre economia româneasc@ }i o economie de pia]@ este faptul c@ primei ^i lipse}te motiva]ia. cauze ale ac]iunii eficiente. Masslow. factori. motive fiziologice. consultan]ilor. cu o motiva]ie pozitiv@ este c$t se poate de evident@. ^ndeosebi. care s@ asigure o func]ionare a mecanismului de performan]@ ce ofer@ satisfac]ie. apartenen]@ }i afec]iune.

infla]ie }i }omaj mascate }i. prin plan obligatoriu. autoritare a ocazionat imense pierderi prin aloc@ri ineficiente de resurse. în România se consuma mai mult@ energie primar@ pe cap de locuitor decât în Japonia }i cam tot atât de mult@ cât în Fran]a. Acest imobilism concretizat ^n pre]uri fixe }i ignorarea dinamismului cererii a creat o imagine fals@ de stabilitate monetar@. totu}i. situate sub cele ale pie]ei. al ineficien]ei acestui tip de reglare a economiei. care din p@cate se ob]inea cu pre]ul cre}terii dezinteresului pentru calitatea produselor }i lucr@rilor realizate }i afect@rii capacit@]ii de inovare în sistem. în final. cu rezultate de cel pu]in 5-7 ori mai mici din cauza pre]urilor „planificate” ale energiei. s-au manifestat foarte rigid în fa]a unor schimb@ri semnificative din economia mondial@. Un avantaj cert a fost deplina ocupare. în consecin]@. putându-se afirma. O manifestare a autoritarismului a fost controlul veniturilor }i alocarea voluntar-discre]ionar@ a unor resurse dispropor]ionat de mari. o oarecare securitate a locului de munc@ }i o nivelare perceput@ pozitiv de categoriile de popula]ie mediu sau slab educate }i cu valen]e profesionale mai reduse nu poate fi durabil@. Astfel. pentru investi]ii de reprezentare. S-a creat o aparen]@ de dinamism chiar într-o perioad@ de criz@ a pl@]ii datoriei externe a României. Economiile conduse autoritar. 65 . atât cât a fost ob]inut@ prin solidarism na]ionalist.5. promovarea unor investi]ii de reprezentare.. 2. Economia de comand@. din caracterul inadecvat al aloc@rii resurselor. În fapt. colapsul sistemului. în raport cu eficien]a }i posibilit@]ile de stimulare. restrângerea consumului a generat dezinteres }i o penurie generalizat@ în România. Principala re]inere fa]@ de planul optim (care este construc]ia elaborat@ ce poate fundamenta un plan ferm) decurge din caracterul incert al evolu]iei structurii cererii de consum }i. Experien]a ]@rilor planificate centralizat a ar@tat c@ adeziunea popular@.4. de exemplu dep@}irea unui prag de rentabilitate sau eficien]@. c@ au fost mai potrivite în a-}i feri cet@]enii de efectele negative ale crizelor economice ciclice. atingerii unui ]el. Mecanismul planific@rii centralizate. O economie centralizat@ este acea structur@ ^n care alocarea resurselor este ^nf@ptuit@ prin decizii autoritare ale guvernului. impun$ndu-se un plan economic obligatoriu firmelor }i persoanelor aflate ^n postur@ de agen]i economici autonomi (cu patrimoniu distinct). .

care constituie jaloane pentru luarea deciziei economice. acesta asigur@ un nivel acceptabil de satisfac]ie pentru majoritatea cet@]enilor. sau s@ se preocupe în mod deliberat de reglarea }i controlul lui. Firma mic@ }i firma mare Simbioza firmelor de diferite dimensiuni constituie un subiect de controvers@ ^ntre sus]in@torii ideologiei liberale }i orient@rile favorabile interven]iei statului ^n economie.. au generat insecuritatea aprovizion@rii. a costului capitalului }i cota]iilor ac]iunilor }i altor titluri de valoare de pe pia]@. care asigur@ coordonarea spontan@ a activit@]ii prin intermediul unui ansamblu de pre]uri }i pie]e par]iale. care direc]ioneaz@ activitatea actorilor din economie. în continu@ schimbare. F@r@ ca cineva s@ defineasc@ explicit acest mecanism. pentru o lung@ perioad@ de timp. din categoria pre]urilor m@rfurilor.6. Este pus în func]ie un sistem de comunica]ii care adun@ informa]ii.A. Viteza de rota]ie a fondurilor }i durata de recuperare a investi]iilor ar fi fost de neacceptat în orice economie care ia ^n considerare costul capitalului. care concentra produc]ia p@r]ii cov$r}itoare a componentelor unor produse complexe s-a dovedit neavantajoas@ la gestionare }i motivare }i marile firme produc@toare de automobile au fost divizate printre primele * Referiri mai ample la acest subiect pot fi g@site ^n capitolul 9. . care este economia de pia]@. ^ntr-o prim@ form@ prin interzicerea fuziunilor }i ^nghi]irii de firme din aceea}i ramur@. O economie de pia]@ modern@ este un mecanism elaborat care ^mbin@ autoreglarea }i interven]ia ra]ional@ a statului. suprapre] la produsele c@utate.Siguran]a desfacerii care a decurs din penuria generalizat@ }i reglarea prin }iruri de a}teptare.U. consecin]ele favorabile ale produc]iei ^n serie mare au constituit suporturi temeinice pentru cre}terea dimensiunilor organiza]iilor economice. ra]ionalizarea alimentelor.* Totu}i. . 66 . unele standardizate. totu}i. ^n S. Avantajele concentr@rii de capital }i. %nc@ de la sf$r}itul secolului trecut. au fost adoptate legi de protejare a concuren]ei. mai ^nt$i ^n Statele Unite ^n anii ‘50 }i apoi ^n alte ]@ri dezvoltate firma mare. a stocului disponibil }i a cererii solvabile. Economia de comand@ a fost. cre}terea aberant@ a stocurilor de siguran]@ în firmele industriale }i o eficien]@ a utiliz@rii resurselor extrem de redus@ fa]@ de o economie liberal@. %n discu]ie pot }i trebuie puse propor]iile acestor manifest@ri. marcat@ de fenomene naturale de reglare. integrat@. 2.

de aceast@ dat@.a. se afl@ ^n competi]ie real@ unele cu altele. ^n ]@rile dezvoltate. juridic@. dezvoltarea pie]elor financiare }i a tehnicilor de limitare a riscului finaciar au impus pe de alt@ parte „^ngem@n@ri” de firme. propor]ia firmei. capacitatea de a-}i crea privilegii sunt ne^nsemnate. a avantajelor comparate pune un serios semn de ^ntrebare ^n privin]a capacit@]ii marilor firme de a controla pia]a. firme software }. Statele dezvoltate au impus o legisla]ie sever@ de protejare a concuren]ei }i de protec]ie a consumatorului. f@r@ ca acest fapt s@ modifice substan]ial comportarea pe pia]@ a organiza]iilor economice. 67 . Progresele teoriei financiare. Flexibilizarea liniilor de fabrica]ie a constituit. Evolu]ia. capacitatea lucrativ@ sunt foarte ridicate. linii de montaj. pentru putea fi controlat nivelul de performan]@ }i deseori a putea introduce stimulente competi]ionale ^ntre fostele departamente de produc]ie. ca o influen]@ real@ pentru mecanismele de pia]@ ale firmei de dimensiuni mari. de asemenea. a constituirii portofoliului de active a fost un alt impuls pentru men]inerea sau restr$ngerea dimensiunilor unei organiza]ii economice. dar eficien]a. Se poate ad@uga }i avantajul pe care-l reprezint@ construirea }i func]ionarea de filiale ^n ]@ri de destina]ie a unor exporturi la argumentele ^n favoarea limit@rii dimensiunii unei organiza]ii economice. fapt semnificativ. pentru restr$ngerea sau cel pu]in men]inerea unor niveluri moderate ale dimensiunii organiza]iei economice. cu deosebire al celor inteligent intensive (consultan]@ finaciar@. cum este de exemplu cel bancar. pe fabrici. dar. adic@ sporirea dimensiunii capitalului individual. cre}terea puterii financiare a unor grupuri. Dezvoltarea serviciilor. Pe de alt@ parte propor]ia contribu]iei firmelor mici }i mijlocii la crearea produselor noi }i implicit a pie]ei.. Foarte probabil c@ da. Dac@ judec@m activitatea ^n anumite sectoare.) ne ^nf@]i}eaz@ imaginea unei lumi noi ^n care investi]ia de capital. un impuls tehnologic. . firmele mari au o pozi]ie privilegiat@ pe pia]@. cu deosebire ^n privin]a gestion@rii riscului. Tendin]elor de concentrare a puterii financiare }i competitive li s-au opus politici guvernamentale de promovare a concuren]ei prin integrare vamal@ regional@ }i o oarecare liberalizare a schimburilor interna]ionale }i crearea zonelor de liber schimb. Este ^n aceste condi]ii interesant de studiat dac@ mai lu@m ^n considerare separarea manageriatului marii firme fa]@ de proprietari. o concentrare a gestiunii financiare a firmei mari.

Firmele mici. rezultate din existen]a unor regularit@]i comportamentale. din economii de scar@. sunt adesea ^n raporturi simbiotice cu firmele mari. f@c$nd leg@tura motivat@ }i eficient@ a acestora cu consumatorii. alegerea }i respingerea unor produse }i servicii demodate. R e z u m a t Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin procese automate. acestea ^mpreun@ compun$nd procesele de reglare. Axa intereselor legate de ini]ierea }i dezvoltarea Uniunii Europene o constituie ob]inerea avantajelor care rezult@ din specializarea }i sporirea produc]iei de acela}i fel. aflate ^n competi]ie aspr@. amelior@rii parametrilor de eficien]@. de adaptare reciproc@ a componentelor }i ghidaj ^nf@ptuit voluntar de actorii economici pe baza propriei motiva]ii }i a unor jaloane externe firmei. . dar }i procese de dinamic@ izvor$te din contacte culturale externe. ^ntr-o situa]ie de echilibru cerere/ofert@ de supraveghere reciproc@ a partenerilor. O percep]ie mai fertil@ acord@ aten]ie st@rii de mul]umire a marii majorit@]i a popula]iei care poate rezulta din alocarea cea mai fericit@ a resurselor (gener$ndu-se un echilibru static) }i o alocare favorabil@ inov@rii }i dinamicii economice. Starea de echilibru economic a fost o perioad@ ^ndelungat@ considerat@ ^n dimensiunea sa cantitativ@. supravegherea }i influen]a exercitat@ de stat. . Privatizarea ^nseamn@. dezvoltarea }i valorificarea patrimoniului individual ^n cadrul unei comunit@]i. a unor interese. pentru produc]ia de serie }i de mas@. specifice. furniz$nd informa]ii. Utilizarea banilor creaz@ posibilit@]i mai mari de alegere. Contractul de management din firme publice sau societ@]i anonime (de]inute de un num@r mare de ac]ionari) poate acoperi satisf@c@tor interesul de valorificare a patrimoniului dac@ 68 . Economia liber@ cunoa}te tendin]e de conservare a unor st@ri. Mecanismele de pia]@ pentru ca s@ func]ioneze este necesar@ existen]a }i utilizarea banilor. institu]ii. ^nnoirii }i economisirii. organisme locale civice sau institu]ii private.a. Specializarea produc]iei s-a impus treptat ^n condi]iile func]ion@rii reglajului de pia]@ permi]$nd diminuarea sau eliminarea opera]iilor auxiliare. deseori oferind solu]ii }i produse noi. care nu mai sunt apreciate }i impunerea dinamicii economice. deoarece cer cheltuieli mai reduse de operare }i permit sporirea vitezei circula]iei bunurilor ^n economie. folosirea personalului specializat }i ^nalt calificat. modificarea valorilor sub impulsul inova]iei. Formele moderne de bani sunt ieftine. diviziunea muncii. academice. permite glisarea convenabil@ a termenelor de plat@. cre}terea vitezei de operare }i asigurarea continuit@]ii }i fluidit@]ii produc]iei. la r$ndul lor. lupt$nd pentru supravie]uire }i dezvoltare. agentului economic care cristalizeaz@ manifest@ri numite autoreglare }i procese deliberate de ajustare ^ntreprinse de stat. Specializarea implic@ acordarea p@r]ilor „contractante” }i raporturi orizontale de dependen]@ ^nso]ite. ^n con]inut. libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. na}terea }i manifestarea interesului pentru conservarea. Motorul mecanismului de pia]@ este interesul privat. organiza]ii civice }. a tehnologiilor performante.

reconversia profesional@. de reprezentare. }coli de crea]ie. Cre}terea sufocant@ a prelu@rilor fiscale a generat a sl@bire a interesului privat }i abandonarea filosofiei statului protector. a aspira]iilor sale manifeste ^ntr-un cadru democratic. iner]ie. tensiuni sociale. ca urmare. %n tradi]ia modern@ avantajele comparate au rezultat din diferen]e de condi]ii naturale. 69 . inova]ie }i promovarea competi]iei reprezint@ cheia angren@rii eficiente ^n circuitele economiei globale. v$nzare de pachete de ac]iuni ^n condi]ii de favoare. func]ionarea eficient@ a competi]iei ^n SUA. eveniment dup@ care. . cu scopul stimul@rii cererii. promovarea drepturilor cet@]eanului. Rigidizarea pre]urilor a generat marele crah din 1929-33. pe plan teoretic. Dezvoltarea uman@. Economia Rom$niei sufer@ de pe urma deciziilor discre]ionare (luate ^n afara controlului pie]ei }i al cet@]eanului) care genereaz@ ineficien]@. %n zilele noastre avantajele comparate decurg tot mai mult din aptitudinea de a forma echipe. capabile s@ inoveze. cercetare. accesul la c@i de naviga]ie. Au fost operate concentr@ri de resurse prin fiscalitate. institu]ii private specializate. Practica Europei Dezvoltate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. bazate pe libera ini]iativ@. Apari]ia monopolurilor a adus perturb@ri noi ^n func]ionarea pie]ei. care rezult@ din aprecierea subiectiv@ a utilit@]ii produselor }i respectarea restric]iilor privind acoperirea costurilor se formeaz@ prin conexiuni ale cererii }i ofertei consacrate de legea numerelor mari. treptat se acord@ prioritate ^nsu}irilor estetice. resursele bogate. a apropierii }anselor de afirmare sau a spijinirii p@turilor defavorizate. }i a fost treptat. Dup@ al Doilea R@zboi Mondial statul }i-a asumat pe scar@ tot mai larg@ rolul de promotor }i protector al competi]iei. %nceput@ cu demersuri de protejare a }omerilor ^n Germania }i Anglia interven]ia statal@ }i-a fixat ca ]int@ stimularea cererii. m@rfurilor. autorealizare ceea ce diminueaz@ influen]a costurilor ^n formarea pre]urilor. participare la beneficii. managerii sunt motiva]i corespunz@tor prin salarii. ap@r@rii. prin angajarea unor cheltuieli ^n domeniul infrastructurii. Mecanismele de pia]@ actuale. Diferen]ierea dup@ m@rime a firmelor a creat }i raporturi verticale de subordonare. universit@]i. Ultimele dou@ decenii ale secolului marcheaz@ restr$ngerea prelu@rilor fiscale. muncii. statornicit@ interven]ia statului. concentrarea pe prevenirea pauperiz@rii unor grupuri sociale }i preocuparea pentru ^nt@rirea mecanismelor competi]ionale }i a avantajelor comparate. crearea de tehnici. reprezint@ un rezultat pozitiv al construc]iei deliberate conceput@ ^n cabinete ale organismelor statale. Valoarea de pia]@.. Sporirea productivit@]ii permite accesul masei de consumatori la produse }i servicii cu valen]e multiple apte s@ ofere satisfac]ie }i. reducerea barierelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului. a op]iunii majorit@]ii cump@r@torilor. s-a legitimat interven]ia statului ^n economie. }i ^n alte ]@ri ale lumii. capacitatea de a concentra capital. ^nv@]@m$t. Statul a dob$ndit ^ntre altele func]ia de control asupra firmelor mari }i de ini]iere }i sus]inere a proceselor competi]ionale. Interven]ia statului ^n economie a avut instrumente }i ]inte diferite ^n ultimii cincizeci de ani.

Formula]i propozi]ii normative }i pozitive. specializarea produc]iei. privatizare. Ce rol joac@ regularit@]ile comportamentale ^n mecanismul regl@rii? 8. Care sunt condi]iile func]ion@rii pie]ei? Explica]i avantajele folosirii formelor moderne de bani.%ntreb@ri }i exerci]ii 1. bani moderni. Compara]i teoria subiectiv@ }i cea obiectiv@ a valorii. 70 . 9. Ce perspective de viitor aprecia]i c@ au firmele mici }i mijlocii }i clasa de mijloc ^n Rom$nia }i ^n lume? . Evalua]i pe baza datelor istorice avute la ^ndem$n@ o evolu]ie probabil@ a rolului statului ^n perspectiva a 10-15 ani. 7. echilbru static }i dinamic. Care sunt avantajele }i conexiunile specializ@rii ^n lumea de azi? 4. homeostaz@. avantaje comparate. institu]ii. Ce este decizia discre]ionar@ }i care este opusul acesteia? Care este aria de manifestere a deciziei discre]ionare ^n Rom$nia? 10. Care trebuie s@ fie con]inutul privatiz@rii? 5. autoreglare. 3. . Revede]i ^n]elesul no]iunilor de reglare. Ce sunt avantajele comparate }i care sunt sursele acestora ^n mediul de afaceri contemporan? 6. 2.

calitatea.a.) }i tehnice (existen]a unor brevete.a. d) completa informare a agen]ilor economici asupra calit@]ii produselor. a pre]ului lor }i a celor de substituire. consider$nd produsele ca av$nd caracteristici identice. inclusiv accesul la pia]@ (costuri de transport. ^nsemn$nd c@ pia]a nu este protejat@ de bariere economice (dimensiunea unei afaceri. ceea ce presupune acceptarea unui criteriu de selec]ie a op]iunilor.). avantaje naturale). firme comerciale). 3. cantit@]ile. luat separat. aceast@ ipotez@ implic@ tranzac]ionarea unei produc]ii strict omogene (fiind astfel excluse preferin]e individuale ale consumatorilor fa]@ de m@rci. .0. termene de livrare. c) libera mi}care a muncii }i capitalului. e) comportarea ra]ional@ a agen]ilor economici. b) omogenitatea ofertei. Pentru validarea modelului regl@rii de pia]@ trebuie acceptate anumite ipoteze privitoare la func]ionarea optim@ a pie]ei. sau limitarea alegerii }i privilegierea organiza]iei care de]ine o pozi]ie dominant@ pe pia]a nedirijat@ de stat. care sunt parametrii cei mai importan]i ai structurii economice. Premisele calculului consumatorului Pia]a este un mecanism prin care cump@r@torii }i v$nz@torii se ^nt$lnesc pentru a schimba bunuri }i servicii.a. Cererea de produse }i optimizarea consumului 3.a. termenele de livrare }i condi]iile de plat@. opozi]ia sindicatelor la dinamismul pie]ei }.. Criteriile cel mai frecvent utilizate ^n modelare sunt maximizarea profitului }i a satisfac]iei consumatorului. condi]ii de plat@ }. cerere. a}a ^nc$t putem accepta c@ pre]urile. fiecare av$nd o dimensiune sub nivelul celei care s@-i permit@ influen]area sesizabil@ a parametrilor de reglare (pre]. a unei linii de fabrica]ie. ^n interiorul unei structuri economice }i cu ajutorul acesteia. cantitate. 71 . tarife vamale }. aceast@ situa]ie asigur@ avantaje reciproce la nivelul cel mai ^nalt pentru to]i actorii procesului de schimb. %n fapt. Cea mai important@ consecin]@ a introducerii acestor ipoteze necesare dezvolt@rii modelelor care servesc lu@rii deciziilor este c@ pre]ul de v$nzare * Alternativa raporturilor voluntare de schimb este fixarea sortimentului }i volumului produselor }i stabilirea autoritar@ a pre]urilor }i altor parametri ^n cadrul economiei de comand@. adic@ ^n care schimbul este voluntar* . calitate. dar ^n acela}i timp av$nd ca ghidaj }i jaloane const$nd din pre]uri. ofert@ }.).. rezult@ din afara sferei voli]ionale a actorilor pie]ei. %ntr-o pia]@ liber@. concretizate ^n: a) existen]a unui num@r mare de agen]i economici at$t la constituirea ofertei c$t }i a cererii. respect$nd dorin]ele fiec@rui participant la schimb.

. care-}i a}eaz@ ipotezele pe precepte militant-cre}tine sau marxiste u}or de recunoscut dup@ num@rul mare de propozi]ii normative }i judec@]i cauzalemecaniciste }i care ignor@ minima exigen]@ de a se raporta la realit@]i ale omului real. Din perspectiva cump@r@torului ipotezele pie]ei perfecte constituie un element de referin]@.a. deterior@rii sistemului de pre]uri }i nefunc]ion@rii mecanismului pie]ei. economii for]ate }i ca o consecin]@. reducerea gradului de motivare }i eficien]@ (inclusiv o rat@ nesemnificativ@ a inov@rii). a}a cum poate fi ^nt$lnit ^n via]a de fiecare zi. dac@ exist@ o competi]ie real@ ^ntre ofertan]i pentru a ob]ine „votul” consumatorului. fapt care are consecin]e importante mai ales pentru modelarea deciziilor agen]ilor produc@tori }i a configur@rii produc]iei }i consumului ^n ansamblul acestora. contraserviciului f@cut v$nz@torului etc. de existen]@ a unor alternative de ^nlocuire a unui produs sau serviciu cu altele similare. conduce la adaosuri de pre]. Se cere s@ mai ad@ug@m c@ prezentarea ^ntregului set de modele privitoare la alegerea consumatorului are valoare opera]ional@ numai dac@ pia]a este echilibrat@. aspira]ii.) competi]ia este ^ntre cump@r@tori. ceea ce permite selectarea }i validarea unor utilit@]i }i pre]uri de ofert@. calitate }i ceila]i parametri care definesc valoarea de pia]@ a itemului se poate valida mecanismul de pia]@. a}a cum vom ar@ta ^n continuare. ^n alte situa]ii caracterului ocazional al schimbului }i preponderen]ei autoconsumului }. apropiate ca pre]. Este meritul lui Alfred Marshall s@ fi propus cercet@torilor economi}ti formule care s@-i ^ndrume spre c@utarea unor solu]ii ra]ionale pentru problemele lor. modelele urm@resc s@ eviden]ieze m@rimea }i natura fiec@rei influen]e ^n ansamblul determina]iilor factorilor mecanismului pie]ei. satisfac]ii }i insatisfac]ii. un dat al pie]ei.este considerat o m@rime exogen@. sub forma mitei. Descrierea }i opera]ionalizarea modelului conexiunilor de pia]@ a suferit un ^ndelungat proces de rafinare ajung$ndu-se la construc]ia de structuri logice. ceea ce impune serioase precau]ii ^n leg@tur@ cu validitatea lor practic@. opera]ional@. ^n ansamblu societatea sufer@ din cauza insufucien]ei sau inexisten]ei controlului pie]ei. cu motive. conducerii autoritare a economiei. . lipsei de motiva]ie a managerilor sau nivelului sc@zut de productivitate }i inaccesibilit@]ii produselor. %n condi]ii de alegere. Exist@ ^nc@ o literatur@ stufoas@. unele dintre acestea formalizate }i transpuse ^n rela]ii matematice. Modelele teoretice }i cu deosebire cele transpuse ^n rela]ii matematice utilizeaz@ inevitabil abstrac]ii. %ntr-o economie de penurie (care se poate datora deficitului bugetar. 72 . %n situa]ia de penurie alegerea este rareori posibil@ }i ^n economie se ^nregistreaz@ cump@r@ri am$nate.

. pas cu pas. O alt@ formul@ de compromis este s@ inventariem to]i factorii care influen]eaz@ nivelul cererii urm$nd s@-i combin@m logic }i transpunem ^n modele par]iale. Neajunsul unei astfel de tehnici const@ ^n restr$ngerea posibilit@]ilor de cunoa}tere a rela]iilor interne ale sistemului. a influen]ei unui set de factori. cea cibernetic@. cea logic@. urm$nd scheme logice inductive..1. cel pu]in par]ial@.3. a func]ion@rii mecanismelor de pia]@ }i s@ sugereze }i alte solu]ii opera]ionale. global. mai precis cantitatea cerut@ }i pre]ul de v$nzare. O alt@ abordare. neexplicate. matematic cel pu]in dou@ cerin]e. pe care apoi s@ le judec@m ^n etape. oper$nd modificarea unui singur factor. Pe de alt@ parte exigen]ele practicii economice impun cuprinderea ^n model a unui num@r satisf@c@tor de factori de influen]@. de regul@ corela]i ^ntre ace}tia }i desprinderea unor tendin]e c@rora li se atribuie valen]e de generalitate. Se confrunt@ ^n acest model. de leg@tura dintre cele dou@ depinz$nd ^ns@}i validitatea construc]iei. * Un astfel de model este prezentat ^n paragraful 1. care contureaz@ rezultatele opera]ionale ale demersului. A doua reac]ie important@ a constat ^n utilizarea modelelor sistemice* bazate pe evaluarea. modifica mai u}or }i suport$nd costuri mai mici func]ionarea. 3. O prim@ consecin]@ a unui compromis. cel pu]in ^n principiu. la fiecare treapt@ a demersului }i ^n cele din urm@. a raportului dintre premisele sau ipotezele construc]iei }i concluziile desprinse. de regul@ formalizat. se m@rgine}te s@ constate conexiuni func]ionale. ^ntre cerin]ele logicii matematice }i exigen]ele practicienilor de a introduce ^n modele un ansamblu suficient de mare de factori de influen]@ a fost sporirea num@rului de variabile introduse ^n modelare. Modelul func]iei de cerere Conexiunea cea mai cunoscut@ din ansamblul teoriei economice este cea dintre cerere. de a oferi o construc]ie adev@rat@ din perspectiva exigen]elor logicii formale. inevitabil. 73 . Avantajul acestui tip de demers este c@ poate contribui la ^n]elegerea. deoarece se apropie de factorii de compunere }i li se poate. care sunt poten]ial mai promi]@toare ^n rezultate dec$t modelele globale (adic@ modelul retroac]iunii pe baza cutiei negre).1. ^ntre modific@rile petrecute ^n parametrii de intrare }i cei de ie}ire din sistem (modelul cutiei negre). rezultatele ob]inute.

. pre]urile produselor de substitu]ie sau complementare). cantitatea cerut@/kg 74 . titluri de valoare. c) Averea acumulat@ ^n form@ de depozite bancare.1. d) Pre]urile produselor concurente (care intr@ ^n sfera de interes a consumatorului). pre]/kg Graficul 3. g) Modific@ri ^n num@rul }i structura popula]iei servit@ de c@tre pia]@. Cunoa}terea comportamentului pe pia]@ al cump@r@torilor cere luarea ^n considerare a tuturor acestor determinan]i. adic@ venituri. Utilizarea graficului descriptiv 3. de regul@. cum sunt pre]urile produselor de substituire. posibilit@]ile de analiz@ restr$ng num@rul de conexiuni studiate la una sau c$teva. propriet@]i lucrative din domeniul comercial. dintr-un anumit item.1. Cantitatea cerut@ la nivelul unui magazin.. luarea ^n considerare a tuturor influen]elor resim]ite pe pia]@. altele dec$t pre]ul propriu al produsului. presupune. ^n func]ie de pre]ul produsului. h) Eficacitatea reclamei produsului }i a celor aflate ^n conexiune. .a.1. Factorii care determin@ nivelul cererii ^n realitate. }. ^ntr-o perioad@ specificat@ sunt urm@torii: a) Pre]ul produsului. f) Dinamica gusturilor. nivelul veniturilor. deodat@. industrial. Sc@derea pre]ului ocazioneaz@ o sporire a v$nz@rilor. b) Veniturile disponibile pentru consum.3. gustul consumatorilor. Totu}i. propriet@]i imobiliare. reclama. preferin]elor }i modelelor de consum. Cel mai frecvent se acord@ aten]ie rela]iei dintre nivelul pre]ului produsului }i cantitatea cerut@ pe pia]@. dac@ celelalte condi]ii r@m$n neschimbate. modificarea preferin]elor consumatorilor. schimbarea st@rii de spirit a popula]iei (cre}terea sau sc@derea optimismului popula]iei ^n privin]a redres@rii economiei }i implicit a nivelului veniturilor).1. e) A}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor. %n cercet@rile opera]ionale tradi]ionale se practic@ o separare ^ntre pre]ul propriu al produsului }i alte determina]ii ale cererii (care includ toate influen]ele manifeste asupra cererii.

^n acest context. agen]ii economici produc@tor-ofertant sau consumator ^}i pun mai stringent problema ^nlocuirii deciziilor bazate pe experien]@ }i intui]ie cu cele bazate pe solu]ii sugerate de calculul economic. prestigiul personal }i familial }i un sentiment de realizare a individului. Filosofiei compensatorii. inovatoare }i dinamic@ are nevoie de calcul ra]ional bazat pe adev@ruri verificabile. hran@. putem a}tepta ca societatea modern@ s@-}i configureze o structur@ a cererii bazate pe ra]ionalitate }i alegerea exigent@ a produselor }i serviciilor.. de ^njghebarea proceselor competi]ionale. afec]iune pe care }i-o dore}te fiin]a uman@. din motive pe care le vom expune ^n continuare. ^n aceste noi condi]ii. f@r@ s@ se mai alunece ^n direc]ia revendic@rii distructive ^ndreptat@ ^mpotriva ordinii liberale. promovat@ de marxism i se substituie treptat o ideologie liberal@ promotoare a competi]iei }i ideii c@ impulsurile individuale nu trebuie c@utate numai ^n individ (K. %n condi]iile societ@]ii avansate poate fi luat@ ^n considerare }i diminuarea sentimentului de ur@ }i ^nstr@inare. consumul de reprezentare se poate presupune c@ va diminua ^n favoarea celui care ofer@ satisfac]ii din utilizare. ci promov$nd criterii sociale. lipsa accesului la educa]ie. care fuseser@ ^nainte accesibile unui grup restr$ns de privilegia]i. Popper. . Pe de alt@ parte sporul de productivitate ^nregistrat ^n a doua jum@tate a secolului XIX a condus la o atitudine din ce ^n ce mai pregnant orientat@ spre satisfacerea unor nevoi din palierele superioare ale paletei dorin]elor de consum. treptat. tot mai larg apreciate siguran]a individual@. 3. revolu]ionare. mesaje promo]ionale neoneste. Implicit. economie politic@. protec]ie social@ }i instaurarea unui climat de acceptare a inegalit@]ilor individuale ca surs@ pentru emula]ie }i performan]@ }i. sentimentul la apartenen]@. din p@cate suport pentru vreo concluzie privitoare la evolu]ia viitoare a acesteia. ^mbr@c@minte }i erau.2. Descrierea realit@]ii devine tot mai 75 . Satisfac]ia nu mai decurgea. Descrierea conexiunii cererii cu pre]ul nu ofer@. de cre}terea propor]iei produc]iei fabricat@ pe stoc. %nt@rirea sentimentului de apartenen]@ se conjug@ cu dezvoltarea unor organisme de protejarea consumatorului de falsuri. Economia competi]ional@. izvor$t din frustrare. %n astfel de condi]ii. 1962) }i psihologie ci }i ^n sociologie. cre}tine }i democra]ia ca alternativ@ la r@sturnarea societ@]ii ^n pozi]ie invers@.1. Bazele calcululul economic ra]ional sunt legate ^ndeosebi de progresele ^nregistrate ^n domeniul produc]iei }i productivit@]ii. pentru a r@spunde cerin]elor ^n@spririi concuren]ei. din acoperirea nevoilor primare de ad@post.

deoarece divizibilitatea permite construc]ia unor func]ii continue. ciment. adaptabilitate }i substituire al@turi de cele de alegere }i contract voluntar. . 3. Capacitatea bunurilor }i serviciilor de a satisface o anumit@ nevoie se nume}te utilitate. utilitatea. Stingerea tuturor sau a majorit@]ii trebuin]elor prin consum este preocuparea fiec@rei fiin]e umane ra]ionale. Func]iile utilizate exprim@. produc]ia sau costul. al motivelor personale. satisfac]ia. acestea reprezent$nd modalitatea de introducere ^n model a unui num@r mai mare de factori de influen]@.3. care sunt derivabile. care ofer@ suportul pentru decizii pertinente. ci pe baza promov@rii unor contracte voluntare ^ntre parteneri. ^n a}a fel ^nc$t indiciile cu privire la solu]ia disponibil@ cea mai avantajoas@ s@ fie c$t mai aproape de aspira]iile de performan]@ ale decidentul. Caracterul de divizibilitate are ^nsemn@tate at$t pentru procesul de modelare matematic@. c$t }i pentru practica economic@. no]iunea de co} de consum este asociat@ cu ideea de minim necesar pentru consum. atunci c$nd se ]inte}te minimizarea efortului. adic@ a ansamblului de utilit@]i*. dup@ caz. Divizibilitatea este ^ntru totul realizabil@ la gr$ne. exterioare angrenajului economic. adapta* Frecvent acest ansamblu poart@ denumirea de co} de consum.mult o etap@ preliminar@ a analizei. O axiom@ a acestei optici o constituie promovarea principiului de maximizare sau minimizare a unui parametru devenit criteriu. Consumul ]inte}te ^ntotdeauna ob]inerea unei anumite satisfac]ii care rezult@ ^n mod firesc de pe urma utiliz@rii produselor }i serviciilor. Opera]ionalizarea calculului ra]ional impune introducerea no]iunilor de divizibilitate.1. Dob$ndind o form@ logic@-matematic@ problemele se rezolv@ prin c@utarea optimului unei func]ii. Uneori. cheltuielile din anumite resurse. nav@ de transport pe ap@. De fiecare dat@. %n termenii propu}i mai sus ra]ionalitatea este asimilat@ tendin]ei de a maximiza satisfac]ia. bunurile nedivizibile cre$nd anumite dificult@]i ^n privin]a asocierii. . 76 . produse }i servicii ^nsu}ite }i folosite. Substituire }i complementaritate. dar este imposibil@ pentru un animal de companie. benzin@. energie. profitul. f@r@ a pretinde ca agen]ii economici reali s@ ^}i ia deciziile ^n conformitate cu interesele unor structuri suprapuse. Vom aprecia c@ un bun este divizibil atunci c$nd acesta poate fi ob]inut }i utilizat ^n unit@]i oric$t de mici. problemele de minimax se rezolv@ cu respectarea unor restric]ii. automobil.

. spunem c@ sunt substituibile. adic@ implic@ o judecat@ de valoare. ^n num@r unit@]i gr@sime). din perspectiva tiparelor de consum ale cump@r@torului. V.. care definesc satisfac]ia global@ sunt afectate de incompatibilitatea de asociere. Substituibilitatea ^nseamn@ posibilitatea de a ^nlocui o cantitate. Pareto a dep@}it acest punct de vedere exprim$ndu-se critic la adresa dasc@lului s@u L. deoarece m@surarea obiectiv@ a utilit@]ii ridic@ bariere de netrecut. ^n situa]ii ^n care combina]iile pentru consum.2. Pareto const@ tocmai ^n eviden]ierea caracterului comparabil a dou@ produse care astfel (prin compara]ie) devin poten]ial substituibile. produsele devin utile numai folosite ^mpreun@. ^n acela}i timp. cum este cazul dietei vegetariene }i indisponibilitatea unor alimente bogate ^n proteine cum sunt: soia. este m@surarea utilit@]ii lactatelor. cel mai dificil punct constituindu-l compararea a dou@ obiecte cu utilitate esen]ial diferit@. ^nlocuirea 77 . deoarece termenul de utilitate are o conota]ie axiologic@. Meritul lui V. ca urmare Pareto a militat pentru ^nlocuirea teoriei tradi]ionale cardinale cu una ordinal@ a utilit@]ii. 3. cum este cazul automobilului }i carburantului. dat@ dintr-un produs printr-o cantitate determinat@ dintr-un alt produs. Dou@ produse care sunt divizibile }i adaptabile. Walras. eficacit@]ii }i continuit@]ii proceselor de reglare automat@. o caracteristic@ mai important@ pentru procesele de analiz@ ^n calculul produc@torului. arahidele }. Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale Fondatorii marginalismului Walras. Alteori. Acest punct de vedere a permis. Jevons. Complementaritatea este opusul substituibilit@]ii }i exprim@ situa]ia c$nd un produs poate fi ^nlocuit neavantajos cu un altul sau acea situa]ie c$nd produsul ^nlouitor este disponibil ^n cantit@]i fixe neconvenabile consumatorului }i deci imposibil de substituit. Adaptabilitatea. p@str$nd acela}i nivel al satisfac]iei sau confortului personal. bilit@]ii }i totodat@ a alegerii variantei celei mai avantajoase pentru consumator }i totodat@ a existen]ei unor bariere ^n calea substituirii }i ^n acela}i timp a fluidit@]ii. substituirea este imposibil@ deoarece produsele alternative disponibile pentru ^nlocuire nu au caracteristici cerute de nevoile sau dorin]ele consumatorului. Limitele m@sur@rii obiective a utilit@]ii au ap@rut cur$nd cercet@torilor.a. Menger }i-au construit modelele pornind de la ipotezele comensurabilit@]ii utilit@]ii (un exemplu. poate ridica probleme }i pentru deciziile cump@r@torului sau consumatorului. exprimat@ fizic. Deseori.

de asemenea. m@surarea cardinal@ a utilit@]ii. Ra]ionamentele ordon@rii se transpun ^n practic@ asupra unui num@r finit de „co}uri” de bunuri. Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale a fost formulat@ de psihologul german von Gossen ^n 1843 }i preluat@ mai t$rziu de neoclasici.1. Stanlay Jevons. prin m@surare fizic@ }i ^nlocuirea lor ^n raport cu propriet@]ile comune. Menger.unui proces laborios }i ^n cele din urm@ nerealizabil. subiectiv@ a valorii mai poart@ denumirea de }coala neoclasic@. pe axa absciselor dezutilitatea. ca urmare. cu compararea unui produs cu un altul chiar dac@ nu au elemente fizice care s@ permit@ evaluarea cartezian@. }i iau ^n considerare variante reciproc substituibile }i. Descre}terea utilit@]ii marginale pe m@sur@ ce spore}te cantitatea ofertei. al utilit@]ii marginale. Se poate observa c@ utilitatea spore}te p$n@ la punctul de satura]ie unde U(q)=utilitatea ^n raport de cantitate (q) }i U'(q) = utilitatea marginal@. . 3. 0 U'(q) a q 0 a q * {coala marginalist@. aceast@ ipotez@ poate fi exprimat@ astfel: suplimentul de utilitate U(q) u(q) Grafic 3.2. Vilfredo Pareto. De re]inut este faptul c@ ordonarea co}urilor de bunuri (}i servicii) este condus@ de tendin]a de satisfacere a nevoilor persoanei (^n termenii accept@rii unei ierarhii). insatisfac]ie datorat@ excesului de produse. iar a=nivelul lui q care atinge punctul de satura]ie a consumului. Teoria utilit@]ii ordinale a fost cristalizat@ sub form@ de curbe de indiferen]@ sau izoutilitate }i serve}te opera]ionaliz@rii acestei construc]ii teoretice.* %n con]inut. %n graficul coordonat. Reprezentan]ii cei mai de seam@ ai acestei }coli au fost C. la un anumit nivel. remarc@m c@ potrivit teoriei ordinale co}urile de bunuri sunt toate utile }i. existen]a unui punct care semnific@. reciproc substituibile. Leon Valras. 78 . . se mai poate remarca diminuarea sporului de utilitate pe m@sur@ ce cre}te cantitatea disponibil@ }i. supuse alegerii }i ordon@rii dup@ preferin]e. desigur. %n principiu.2. care luate ^mpreun@ formeaz@ spa]iul de alegere.

Utilitatea ordinal@. de abunden]a unui bun oarecare ^n raport cu nevoile. exprimat@ matematic prin func]ia de utilitate: U=U(x1. oferit de cantit@]i ^n cre}tere ale aceluia}i item cunoa}te o diminuare (un spor descresc@tor) p$n@ la un punct la care devine nul. crescute pentru lapte. Utilitatea total@ va fi cresc@toare p$n@ la un punct (de satura]ie). 1..2.n – specifica]ia bunului luat ^n considerare.xn) (3. Se impune }i observa]ia c@ implicarea costurilor ^n modelele de calcul ra]ional nu ^nseamn@ acceptarea valorii munc@. pentru a fi convenabile pentru utilizare ar fi surse ale valorii lor mai ridicate de schimb. ^n cantitate cresc@toare. Dac@ unui co} de bunuri. deoarece teoria costurilor este bazat@ pe factorii de produc]ie (capital. primele cantit@]i sunt utilizate pentru ob]inerea p$inii. ou@ etc. dup@ care se ^nregistreaz@ descre}teri. Modelul prime}te caracteristici de ra]ionalitate 79 . Concret se opereaz@ o ierarhizare ^ntre diferitele bunuri... Acordul acestei aser]iuni cu teoria valorii munc@ este acceptat de al]i autori care observ@ c@ transformarea produselor rare (presupun$nd un consum corespunz@tor de munc@). fructe i se ata}eaz@ num@rul de ordine 2.. fular num@rul 20 atunci singura concluzie este c@ primul co} este preferat celui de-al doilea. trec$ndu-se apoi la utiliz@ri care aduc o satisfac]ie }i mai mic@.. Astfel. Trebuie observat c@ raportul utilitate/cantitate este marcat de raritate.cantitatea dintr-un bun oarecare. resurse naturale) }i a costurilor ata}ate.2. Autorii neoclasici se m@rginesc s@ observe c@ valoarea de schimb depinde ^n acela}i timp de utilitate c$t }i de raritate sau. Mul]i autori asociaz@ raritatea. De remarcat c@. profit. Acest punct se nume}te punct de satura]ie. salariu }i rent@.. apa. urm@toarele pentru hrana animalelor din gospod@rie. Dificult@]ile m@sur@rii obiective a utilit@]ii au condus ^n cele din urm@ la adoptarea teoriei ordinale. costului ob]inerii produsului sau serviciului.x2. p$ine. ^n toate modelele cu preten]ii opera]ionale. . pe}te. ciorapi. de exemlpu pentru hr@nirea unor papagali. 3. promovate de }coala subiectiv@ (neoclasic@) sunt implicate costurile sub forma unor restric]ii sau chiar ca parametri pentru procesele de optimizare. {coala austriac@ a introdus exemplul ofertei de gr$ne.) unde x . iar unui alt co} cu obiecte de ^mbr@c@minte... carne. de exemplu alimente. munc@... aerul cu utilitate ridicat@ au valoare de schimb mic@ sau nesemnificativ@. care neag@ ^n con]inutul acesteia (a teoriei costurilor) teza potrivit c@reia munca ar fi unica surs@ a pre]uirii pe pia]@. dimpotriv@.2.1.

U(x. .2. de exemplu.y) Y U3 U2 Figura 3. Construc]ia ^n care alegerea este limitat@ la dou@ produse poate fi reprezentat@ ca o rela]ie tridimensional@ a cantit@]ii produselor }i a utilit@]ii (care este constant@ pe aceea}i curb@ de nivel. implicit ob]inerea unor sugestii de alegere mai apropiate de realitatea studiat@. Suprafa]a de satisfac]ie ^n raport cu nivelul de consum din cele dou@ itemuri x }i y (exprimate ^n unit@]i fizice – buc@]i sau co}uri de produse etc. ceea ce va conduce la constatarea c@ utilitatea marginal@ este derivata par]ial@ a func]iei de utilitate ^n raport cu produsul considerat. Din considerente care ]in de comoditatea ra]ionamentului }i de posibilit@]ile de modelare matematic@ vom presupune c@ op]iunea este limitat@ la dou@ itemuri astfel: U=U(x. Astfel: U'(x)=dU/dx }i U'(y)=dU/dy Cuprinderea ^n model a dou@ produse }i relevarea conexiunii dintre sporul de consum al unuia }i cre}terea utilit@]ii acestuia este avantajoas@ deoarece apropie analiza de o situa]ie real@.) Utilitatea marginal@ a fiec@ruia dintre produse este sporul de utilitate care rezult@ din consumul unei unit@]i suplimentare. Vom presupune c@ bunurile sunt divizibile }i. care genereaz@ sporul de utilitate }i trecerea la o curb@ U . costul de procurare sau satisfac]ia pe care o ofer@ consumatorului. iar concluziile analizei vor oferi concluzii la o arie mai larg@ de conexiuni.) 0 u'3 u' u'1 2 U1 X 80 . curb@ de izoutilitate) ^n raport cu volumul consumat din resursele X sau Y }i de asemenea cu suma consumurilor x+y. astfel ^nc$t ipotezele sunt mai pu]in restrictive.^n m@sura ^n care cele dou@ co}uri au un element comun.y) (3. func]ia de utilitate este continu@ }i derivabil@. cel@lalt r@m$n$nd constant. ca urmare.1.

rezult@ o familie de curbe de izoutilitate. Pe baza acestei proiec]ii vom putea formula c$teva constat@ri importante. 81 .3. a}a cum rezult@ din figura 3. 3. Accept$nd c@ un consumator are libertatea s@ aleag@ orice combina]ie de produse. Pe vertical@ este reprezentat@ utilitatea total@. Cel mai important aspect al acestei reprezent@ri este proiec]ia curbelor de izoutilitate ^n planul XOY. curbele de izoutilitate poart@ }i numele de curbe de indiferen]@. Admi]$nd ipoteza de divizibilitate. %n al doilea r$nd faptul c@ punctele oarecare A }i B de pe o curb@ de indiferen]@ indic@ acela}i nivel de satisfac]ie. . ^n planul model@rii }i al lu@rii deciziilor }i costuri manifestate ^n planul concret. prin ob]inerea unor combina]ii suboptimale.2. care rezult@ din ipoteza divizibilit@]ii factorilor ne pune ^n situa]ia s@ g$ndim posibilitatea de adaptare }i substituire practic infinit@ }i avantajele care rezult@ din aceasta. din acest punct de vedere. atunci c$nd dorin]ele de consum nu corespund exact posibilit@]ilor de divizare. corespunz@tor punctului A. substituirea se petrece. de cele mai multe ori. Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse. a}a cum am men]ionat mai sus. corespunz@tor punctului B }i. superioar@ de izoutilitate numit@ }i de indiferen]@. O curb@ de indiferen]@ exprim@ o mul]ime de combina]ii din produsele X }i Y care-i ofer@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie sau utilitate. Mai ^nt$i faptul c@ u1 < u2 < u3. 3. a}a cum sunt reprezentate ^n fig. care nu se ^nt$lnesc ^ntre acestea. Rezult@ curbe paralele planului orizontal. %n fapt. care sunt numite }i curbe de nivel (din cauza similarit@]ii cu reprezentarea unei suprafe]e denivelate pe hart@) care reprezint@ acela}i nivel al satisfac]iei. Infinitatea de combina]ii de pe aceea}i curb@. dar rezult@ ^n urma consumului XB }i YB. presupun un calcul de diferen]e finite.. respectiv XA }i YA. rezultat ^ns@ din combina]ii diferite a bunurilor. Aceasta spore}te pe m@sura cre}terii consumului din cele dou@ produse (sporurile utilit@]ii. sunt descresc@toare). din planul orizontal sunt reprezentate cantit@]ile consumate din cele dou@ itemuri. antren$nd cump@r@ri peste sau sub necesar. f@r@ dificult@]i }i nu impune precau]ii suplimentare pentru modelator sau decident.2. Pe cele dou@ axe. Dac@ divizibilitatea comport@ „costuri” se impun precau]ii care.2. pe m@sur@ ce spore}te consumul din cele dou@ itemuri }i depinz$nd ^ntr-un punct anume }i de combina]ia care rezult@ din preferin]ele consumatorului. propor]iile fiindu-i indiferente. Va rezulta o suprafa]@ de utilitate definit@ de legea descre}terii utilit@]ii marginale.

strict.cantitatea din produsul X necesar@ pentru a substitui o unitate din produsul Y (Dy). fapt care u1 rezult@ din descre}terea utilit@]ii 0 xA xB X marginale. Substituirea imperfect@ poate fi ilustrat@ printr-o figur@ (3. curbele de indiferen]@ sunt convexe fa]@ de origine. Mai simplu fiecare unitate suplimentar@ din produsul X ocazioneaz@. ^n care: Dx . {i ^n cazul divizibilit@]ii }i ^n cel al divizibilit@]ii limitate ne intereseaz@ rata de substituire ^ntre produse. . o satisfac]ie tot mai mic@. c$nd forma curbei este o linie dreapt@). Acestea nu se ^nt$lnesc ^ntre A yA ele. Y .4). Rata marginal@ de substituire (R) este definit@ pentru situa]ia c$nd produsele sunt perfect divizibile de formula: R = − dx (3. ^n schimb descre}terea cantit@]ii consumate din produsul Y va oferi o utilitate strict cresc@toare. ceea ce corespunde criteriului caracterului descresc@tor al utilit@]ii pe m@sura sporirii cantit@]ii introduse ^n consum. B u3 yB Exist@ posibilitatea substituirii u2 infinite ^ntre factori. ci unul descresc@tor. sporul cantitativ dintr-o resurs@ nu ocazioneaz@ un spor propor]ional de utilitate (aceast@ situa]ie este ^nt$lnit@ numai ^n cazul particular al substituirii dup@ o linie dreapt@).Figura 3. Ca urmare. Rata marginal@ de substituire ^ntre bunurile X }i Y este egal@ cu cantitatea din produsul x necesar@ pentru a compensa pierderea de utilitate ca urmare a diminu@rii cu o unitate a consumului din produsul Y. reprezint@ acela}i nivel de satisfac]ie.) }i dU=0 dy %n situa]ia c$nd produsele nu sunt infinit divizibile rata marginal@ de substituire se define}te prin calculul de diferen]e finite: R = − ∆x ∆y (3. Curbele de indiferen]@ }i c$teva caracteristici mai importante. evolu]ia utilit@]ii este descresc@toare pentru acest tip de curbe (convex fa]@ de origine). 82 . Aceasta nu este identic@ pe toat@ ^ntinderea curbei (dec$t ^n cazuri particulare.2.3.3.) ^n care este reprezentat@ cantitatea minim@ din produsul mai pu]in divizibil ^n coresponden]@ cu volumul de compensare din produsul mai divizibil.

La polul opus produsele divizibile.. Dac@ varia]ia utilit@]ii U=U(x.). dU=0=U'xdx+U'ydy=U'x/U'y=-dy/dx=Ry/x Cerin]ele opera]ionale impun uneori renun]area la ipotezele cele mai convenabile }i ^n acest caz mai interesante din punctul de vedere al calculului ra]ional. ^n mod necesar. Y 0 Figura 3. dac@ utilit@]ile marginale ale celor dou@ produse sunt pozitive. Ipoteza caracterului descresc@tor al curbei de izoutilitate nu se verific@ ^n multe situa]ii concrete. Varia]ia simultan@ a celor doi factori ne ofer@ o descriere a modific@rii utilit@]ii totale: dU=U'xdx+U'ydy (3. Rata marginal@ de substituire va fi o medie specific@ fiec@rei zone de substituire. }i ca urmare. divizibilitatea restr$ns@ sau lipsa de divizibilitate poate avea repercusiuni importante ^n cazul cump@r@rii de locuin]e. Se poate observa c@ substituirea se face ^n propor]ii diferite ^n raport cu combina]iile din cele dou@ bunuri.3. descresc@toare. 83 . ceea ce permite fundamentarea formulei (3. organizarea creditului pentru consumatori. unele m@rfuri alimentare cunosc o sporire a cererii dac@ sunt por]ionate }i ambalate ^n cantit@]i mici (^n acest fel se poate reduce risipa. se cere luarea ^n considerare a unor modele de curbe de indiferen]@.3. automobile }i alte produse durabile care necesit@ perioade lungi de economisire.) Curba de izoutilitate s-a definit a}a cum am ar@tat prin dU=0. Procesul substituirii la produsele cu divizibilitate finit@. similar@ tangentei ^n cazul divizibilit@]ii infinite. Rezult@ din aceast@ formul@ c@ o curb@ de indiferen]@ este.y) se ob]ine pe seama unor sporuri foarte mici (^n termenii ipotezei de continuitate a curbei de indiferen]@) sporul de utilitate U se poate separa ^n: dU=U'xdx atunci c$nd variaz@ factorul X }i dU=U'ydy atunci c$nd variaz@ factorul Y. concave sau liniare. X .5. adic@ men]inerea constant@ a utilit@]ii. %n plan opera]ional. riscul de alterare).

cu dificultate cresc@toare de substituire (curba convex@) }i cu dificultate descresc@toare (curba concav@ de indiferen]@).Rata marginal@ de substituire depinde de dificult@]ile de substituire }i de preferin]ele consumatorului. adaptabilitate }i substituire. Dy 0 Dx Dx X Dy 0 Dx Dx X Figura 3. Y Y a) b) Dy Dy .2. Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea.4. Lu$nd o por]ie din produsul Dy egal@ cu Dy vom constata ^n cazul a) Dx<Dx iar ^n cazul b) Dx=Dx. . Descre}terea R (ratei marginale de substitu]ie) }i convexitatea curbelor de indiferen]@ fa]@ de origine exprim@ aceea}i situa]ie.3). 3. dar aceasta nu ^nseamn@ echivale]a cu descre}terea utilit@]ii totale. 84 . A rezultat o clasificare ^n trei grupe: cele cu substituire perfect@ (curba de indiferen]@ liniar@). Adeseori este necesar s@ facem fa]@ unor situa]ii diferite de cele prezentate mai sus. dar neinteresante pentru tentativele de optimizare. Am luat p$n@ acum ^n considerare diferen]e ^ntre produse }i aprecierea acestor deosebiri care rezult@ din divizibilitate. adic@ o descre}tere a dificult@]ii sau men]inerea acesteia la nivel constant. Trebuie avut@ ^n vedere situa]ia ^n care un produs nu prezint@ interes pentru consumator. a}a cum este ilustrat ^n figura 3. Este mai interesant }i convenabil pentru calculul economic s@ consider@m c@ substituirea se produce cu dificultate cresc@toare dec$t situa]ia invers@.4. ^ntr-un astfel de caz. Desigur. a}a cum am ar@tat la construc]ia formulei (3. orice ipotez@ ra]ional@ privind substituirea nu are corespondent ^n realitate }i trebuie abandonat@. Ipoteza uzual@ potrivit c@reia curba de indiferen]@ este descresc@toare }i convex@ fa]@ de origine (cea mai interesant@ ^n procesele de optimizare) trebuie abandonat@ ^n cazuri ^n care curba este concav@ sau liniar@. Exist@ produse care nu se substituie }i acestea se numesc complementare.4. Dou@ forme de curbe de indiferen]@ posibile.

tind s@ fie sau s@ devin@ continue. obiceiuri. totu}i. Totu}i. adic@ s@ aib@ la baz@ un criteriu }i anume maximizarea utilit@]ii }i satisfac]iei pe care i-o procur@ achizi]ionarea „co}ului” de produse }i servicii. a ^mbun@t@]irii randamentului de combustie. de}i modificarea tipului de automobil conduce adesea la substituirea cantit@]ii de carburant prin amelior@ri ale procesului ardenii. adic@ o colectivitate care accept@ acelea}i valori. Un exemplu util este cel al benzinei }i automobilului care sunt considerate complementare.5. Cadrul a) al figurii prezint@ situa]ia indiferen]ei consumatorului fa]@ de produsul Y. de obicei.. aloc$nd un nivel limitat al venitulul pentru o parte dintre alternativele care i se ofer@. %n postura de consumator fiecare cet@]ean face alegeri. obiect de interes ^n raport cu anumite circumstan]e ^ntre care men]ion@m atitudinea }i aprecierea de care se bucur@ din partea majorit@]ii membrilor unei culturi sau a unei p@r]i a acesteia. Cadrul b) prezint@ situa]ia a dou@ produse strict complementare cum sunt zah@rul }i cafeaua. un segment poate avea preferin]e divergente ^n raport cu cele ale unui segment diferit. Prezentarea grafic@ a acestor dou@ situa]ii este sugestiv@ pentru ^n]elegerea proceselor economice care. deoarece are alt@ educa]ie. Este de remarcat c@ aceste cazuri sunt rare }i conexiunile indirecte ale utilit@]ilor produselor complementare sau indiferente le a}eaz@. Se cuvine o remarc@ ^n leg@tur@ cu produsele indiferente. simboluri. Alegerea unui produs sau set de produse este presupus@ s@ fie ra]ional@. eficien]a rezultat@ din motivare. Reprezentarea indiferen]ei fa]@ de un produs }i a complementarit@]ii. (de exemplu tutunul pentru nefum@tor) care pot constitui. Y a) u1 u2 Y b) u2 u1 0 X 0 X Figura 3. sporul de utilitate rezult@ exclusiv din cre}terea cantit@]ii din produsul X folosite. venituri. ^n categoria celor cu substituire dificil@. de regul@. 85 . . ceea ce ^nseamn@ echilibru pentru colectivitate.

cantitate. cu dificult@]i cresc@toare la cele cu utilitate descresc@toare }i ^ntr-o alegere unilateral@ la cele cu utilitate cresc@toare (adic@ acord$nd preferin]@ unui singur produs). adaptabilit@]ii }i substituirii. f@r@ dificult@]i la cele cu substituire perfect@. ale alegerii sale sunt con]inute ^n ipotezele func]ion@rii optime a mecanismului de autoreglare: a) existen]a unui num@r suficient de mare de agen]i ofertan]i }i cump@r@tori ^nc$t nici unul s@ nu poat@. avere. b) existen]a unei oferte omogene f@r@ diferen]ieri a produselor. 86 . e) comportarea ra]ional@ a actorilor din economie. conexiunile cererii cu pre]urile. transferurilor tehnologice. Cu ajutorul curbelor de indiferen]@ se pot explica echivalarea produselor cu func]ii diferite. cu utilitate descresc@toare }i cele cu utilitate cresc@toare. presupun$nd ceilal]i factori neschimba]i. Dificult@]ile de substituire ^mpart produsele ^n grupe. d) completa informare a agen]ilor economici. care stau la baza dinamismului economic. controla parametrii de reglare (pre]. . adic@ existen]a condi]iilor de echilibru cerere-ofert@ }i a schimbului voluntar (adic@ pia]a cump@r@torului. a}tept@ri privind evolu]ii viitoare de pre]. prin m@rimea cotei de pia]@.a. cu substituire perfect@ }i utilitate constant@. Acceptarea teoriei ordinale a utilit@]ii permite trasarea unei curbe de indiferen]@ reprezent$nd totalitatea combina]iilor de produse sau co}uri de produse care-i procur@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie. calitate. gusturi. Opera]ionalizarea calcului impune luarea ^n considerare a divizibilit@]ii.R e z u m a t Premisele calculului consumatorului. reclam@. Cererea pentru un produs poate fi definit@ prin cantitatea pe care consumatorii doresc }i pot s@ o cumpere ^ntr-o anumit@ perioad@ dintr-un item definit. pre]ul produselor aflate ^n conexiune (concurente }i complementare) venit. bugetul de consum }. Substituirea. alegerea. care st@ la baza fix@rii pre]urilor pe pia]@. Utilitatea poate fi definit@ ca satisfac]ie provenit@ din consumul unui produs. acceptarea unor criterii ra]ionale de evaluare }i selectare a produselor }i serviciilor. ceea ce face necesar@ introducerea ipotezei de descre}tere a sporului de utilitate marginal@. permite }i promoveaz@ compara]ii }i alegeri ^ntre produse. Mai este implicat@ posibilitatea de alegere. %n raport cu aceste caracteristici se vor opera }i procesele de substituire. muncii. Curba de cerere descrie raportul ^ntre nivelul cererii }i pre]ul propriu al produsului. Substituirea are niveluri diferite de realizare. . Rata marginal@ de substituire reflect@ cantitatea necesar@ dintr-un produs pentru a substitui o unitate dintr-un alt produs. Aceast@ propor]ie este reflectat@ de sporul marginal de utilitate al celor dou@ itemuri }i de raportul pre]urilor unitare. c) libera mi}care a capitalului. dinamica structurii popula]iei. termene }i condi]ii de plat@). opus@ situa]iei de penurie). Cererea depinde de pre]ul propriu al produsului. Teoria ordinal@ a utilit@]ii care s-a impus ^n modelele opera]ionale explic@ cu ajutorul legii numerelor mari o ordine de preferin]@. un proces al economiei libere }i dinamice. sporul de utilitate la o unitate consumat@ suplimentar.

Care este ^n]elesul urm@torilor termeni: utilitate. constant@ sau descresc@toare). Dac@ vom considera urm@toarea serie de date: Pre]ul Cererea pentru produs 200 70 400 60 600 50 800 40 1000 30 1200 20 a) trasa]i curba de cerere ^n raport cu pre]ul. cerere.. curb@ de cerere ^n func]ie de pre]. pentru cet@]enii Rom$niei. 87 . adaptabilitate. raport al utilit@]ilor marginale. c) produse de mod@. 3. rat@ marginal@ de substituire. b) locuin]e. Dac@ avem informa]ii cu privire la nivelul chiriilor }i evolu]ia ^n ultimii 7 ani a acestora putem face prognoze privitoare la cererea de propriet@]i / cump@r@ri de locuin]e? Care sunt estim@rile D-voastr@ ^n aceast@ privin]@? . substituire perfect@. 4. divizibilitate. substituire. Inventaria]i }i ierarhiza]i factorii care determin@ cererea la a) fructe. 2. b) face]i o apreciere cu privire la tipul de produs (cu uitlitate cresc@toare. complementaritate. %ntreb@ri }i exerci]ii 1.

atunci c$nd substituirea este perfect@ }i se poate. simplificat@ }i ^n acord cu ipotezele din capitolul precedent }i anume. Modelul ne conduce spre concluzia c@ echilibrul consumatorului este definit de o combina]ie de produse sau co}uri de produse care-i maximizeaz@ satisfac]ia ^n raport cu bugetul de consum de care dispune. 4. astfel. %ntr-o abordare mai cuprinz@toare. larg@ vom asuma ipoteza maximiz@rii utilit@]ii ^n raport cu disponibilit@]ile b@ne}ti pentru consum ale fiec@rui cump@r@tor sau familie. Aceast@ abordare presupune construc]ia curbelor de indiferen]@. pre]urile unitare fiind notate cu px }i py. care ^nlesne}te procesul real al alegerii este mi}carea pe curba de indiferen]@ }i ^ns@}i existen]a unui proces real de substituire ^ntre produse care intr@ ^n competi]ie unul cu altul pentru a da satisfac]ie consumatorului. din nou.1. X }i Y. ob]ine cea mai atr@g@toare combina]ie de produse f@r@ a suporta restric]ii }i costuri impuse de divizibilitatea limitat@ sau lipsa acesteia. Un element important.1. ^}i va judeca alegerea ^n situa]ia c$nd se modific@ raportul pre]urilor produselor sau se schimb@ nivelul bugetului de consum. Divizibilitatea }i adaptabilitatea ne pot oferi o imagine mai clar@ asupra continuit@]ii procesului de substituire }i a alegerii. dispun$nd de un buget limitat. exprimate ^ntotdeauna ^n unit@]i naturale }i confruntarea acestora cu dreptele bugetare. Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri (s@ spunem lunar) se ajunge la o utilitate marginal@ pe un leu cheltuit egal@ pentru toate produsele cump@rate. Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere Vom detalia }i accentua ideile prezentate ^n capitolul precedent f@c$nd referire la analiza marginal@ pentru a pune ^n eviden]@ conexiunile care determin@ alegerea consumatorului. . . Pe aceast@ baz@ vom putea eviden]ia logica alegerii consumatorului }i oferi explica]ii suplimentare privitoare la determina]iile curbei de cerere. 88 . vom presupune c@ fiecare unitate monetar@ are aceea}i utilitate }i deci o valoare de schimb constant@. consumul se reduce la dou@ produse. Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului Vom lua ^n considerare o situa]ie.4. Un model simplu ne poate ar@ta ^n ce mod un consumator. %n subsidiar.

Domeniul de alegere este.. triunghiul OGH. ^nclina]ia tangentei. ^n care x }i y semnific@ volumul.) consumat din fiecare surs@ sau y = − px T x + py p y (4.1. sub impulsul motiva]iei consumatorului }i se petrec ^n consonan]@ cu celelalte componente variabile ale ansamblului considerat. ^n termenii construc]iei. cantitatea din produsele X }i Y intrate ^n consum. Fig. Cea de a doua expresie. iar conexiunile dintre cele dou@ sau mai multe m@rimi ]intesc s@ reflecte ajust@rile necesare. cauzale. punctele G }i H semnific@ alocarea H unilateral@ a bugetului pentru resursa Y }i respectiv X. respectiv.1. Semnul negativ arat@ c@ panta este }i aceasta negativ@. care utilizeaz@ integral resursele consumatorului. Orice punct aflat ^n triunghiul OGH este accesibil consumaT/py torului. Punctele G }i H }i toate i punctele de pe linia GH utilizeaz@ integral a resursele ^n diferite combina]ii ^n raport cu T/px nivelul de consum reprezentat pe axele OX }i 0 X OY. iar px }i py pre]urile corespunz@toare ale celor dou@ produse.2. Construc]ia modelului se bazeaz@ pe o viziune structuralist@. zona ha}urat@. adic@ ecua]ia dreptei bugetare. Termenul liber semnific@ punctul de intersec]ie al dreptei bugetare cu axa OX sau OY.). Fiecare punct de pe dreapta bugetar@ arat@ o anumit@ combina]ie de consum. astfel ^nc$t ^ntre acestea nu se stabile}te obligatoriu un raport de determinare univoc@. G Punctul i este inaccesibil consumatorului ^n termenii construc]iei. care decurg natural. Dreapta bugetar@. Orice punct situat ^n afara triunghiului este inaccesibil consumatorului }i orice punct situat ^n interiorul acestuia indic@ o utilizare incomplet@ a resurselor disponibile (de exemplu punctul a). Desigur. ecua]ia dreptei bugetare con]ine raportul px/py care indic@ panta. 89 . transformat@. C$nd consumatorul dispune de un buget T vom putea scrie: T = xpx + ypy (4. Este util }i necesar de remarcat c@ variabilele X }i Y nu au caracteristicile unor m@rimi independente }i. 4. dar nu utilizeaz@ integral resursele. ^nt$mpl@toare. Y p T y = − x x + py py . T este bugetul de consum. %n acest caz volumul consumului este exprimat de raportul T/py ^n punctul G }i T/px pentru punctul H.

pentru nivelul u2 B bugetului T.GH este dreata bugetar@ T 0 xM H X . Dac@ substituirea este continu@. . care sunt continue. %n orice punct al curbei de indiferen]@ se ^nregistreaz@: Ry/x=-dy/dx=U'x/U'y U'x/U'y=px/py Panta tangentei ^ntr-un punct oarecare al curbei de indiferen]@ este exprimat@ de rata marginal@ de substituire }i raportul utilit@]ilor marginale. u curbe de indiferen]@ descri1 2 3 ind o cre}tere a utilit@]ii. adic@ alegerea acelei combina]ii de bunuri care. %n aceast@ prezentare abstract@ modelul sugereaz@ procesul alegerii ^ntre dou@ produse. descris@ cu ajutorul curbelor de indiferen]@. Y La nivelul optim al combina]iei. 4. O caracteristic@ important@ a acestor curbe este convexitatea fa]@ de origine. ipotez@ introdus@ la construc]ia curbei de indiferen]@ (respectarea acestei condi]ii fiind de dorit }i ^n situa]ia conjug@rii acesteia cu dreapta bugetar@). pentru un model de decizie ra]ional@. Dac@ substituirea ^nt$mpin@ dificult@]i.Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan cu proiec]ii ale curbelor de indiferen]@ (figura 4. care ofer@ consumatorului satisfac]ia cea mai mare.2. matematic. u1 Unde: . Punctele M A }i B de pe curba de indiferen]@ U1 yM u3 indic@ niveluri inferioare de consum }i combina]ii nera]ionale. divizibilitatea 90 . ^n confruntare cu bugetul disponibil. astfel u1<u2<u3. Poate exista o infinitate de curbe de indiferen]@ care s@ descrie combina]ii diferite ale produselor X }i Y intrate ^n zona de interes a consumatorului. produs sau serviciu. Confruntarea dreptei bugetare cu planul curbelor de indiferen]@.2. atunci c$nd este prezent@ restric]ia bugetar@ }i substituirea se poate ^nf@ptui ^n cantit@]i infinit de mici. Fig.) ne ofer@ posibilitatea relev@rii unor conexiuni importante }i ofer@ suportul logic. raportul dintre utilit@]ile marginale este egal cu cel al pre]urilor. Punctul M indic@ at$t nivelul maxim al consumului c$t }i combina]ia optim@ a G A resurselor X }i Y. fiind ^ndeplinite condi]iile de divizibilitate perfect@ }i adaptabilitate.u . . ^i ofer@ acestuia satisfac]ie maxim@. Acestea rezult@ din ipoteza descre}terii utilit@]ii pe m@sura sporirii consumului dintr-o anumit@ utilitate. se poate eviden]ia punctul de optim sau maximul de satisfac]ie. u . la nivelul bugetului de care dispune consumatorul.

1. rezult@ din evolu]ia favorabil@ a substituirii. Interpretarea opera]ional@ a curbei de izoutilitate concav@ ne mai poate conduce }i spre ideea c@ ^nlocuirea produsulul Y prin X conduce la o sporire a nivelulul de satisfac]ie doar atunci c$nd am accepta un model cauzal. . (care contrazic teoria subiectiv@ a valorii) }i teza descre}terii utilit@]ii marginale pot fi luate ^n considerare dificult@]i de substituire. %n astfel de cazuri. fie c@ se petrece dup@ o linie dreapt@ (nu exist@ nici o dificultate ^n substituire).2. linii drepte sau concave. Substituirea nu se face ^n propor]ii egale pe parcursul curbei de indiferen]@. }i 4. c@ ^n construc]ia curbelor de indiferen]@ se iau ^n considerare substituiri ^n expresia fizic@. Panta tangentei se exprim@ prin − py . Men]ion@m. %n astfel de situa]ii nivelul maxim de utilitate este ob]inut atunci c$nd se opteaz@ pentru un singur produs. ^n cazuri speciale. 4. din nou. fie c@ ^nlocuirea este cresc@tor favorabil@ consumatorului (curba de indiferen]@ este concav@). dec$t ^n situa]ia particular@ men]ionat@ mai sus (c$nd productivitatea marginal@ a produselor este constant@). dar }i py p px de px px dy dy adic@ − py = dx . Construc]ia curbei de indiferen]@ ]ine seama de tezele teoriei subiective a valorii potrivit c@rora sporirea disponibilit@]ii }i accesibilit@]ii la un produs (cre}terea cantit@]ii disponibile) ^i diminueaz@ utilitatea }i implicit pre]uirea }i ca urmare curbele de indiferen]@ au formele convexe fa]@ de origine }i. adic@ se poate substitui ^ntr-un co} de bunuri o portocal@ cu o cantitate echivalent@ de energie electric@ privit@ din perspectiva utilit@]ii pe care o ofer@..3.4. De}i mai rare. se poate indica un interval ^n care trebuie s@ se plaseze x combina]ia consumatorului. situa]iile ^n care sporul de consum este ^nso]it de o cre}tere a utilit@]ii marginale sau de men]inerea nivelului constant al acesteia exist@. %n cazul curbelor de izoutilitate concave fa]@ de origine. a}a cum rezult@ din figurile 4. Rezultatul demersului de optimizare ^n aceste condi]ii se nume}te „de margine” sau „de col]”. curba de indiferen]@ este concav@ fa]@ de origine sau are o form@ particular@. avantaje ale restr$ngerii diversit@]ii cump@r@turilor (cum se ^nt$mpl@ la produse durabile care au piese de schimb comune }i solu]ia de col] este cea mai atr@g@toare). de linie dreapt@. Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@. 91 . fiind limitat@. ceea ce decurge din respectarea condi]iei de py dx continuitate }i existen]a unui punct de tangen]@ a curbei de indiferen]@ cu drapta bugetar@.

4. spre reducerea unor costuri de ^ntre]inere prin diminuarea diversit@]ii }i implicit a cheltuielilor pe care le impune diversificarea produselor aflate ^n folosin]@. Evolu]ia cresc@tor favorabil@ pe m@sur@ ce se efectueaz@ substituirea indic@ o reducere a dificult@]ilor de ^nlocuire }i ^n func]ie de panta dreptei bugetare T se ob]ine o preferin]@ pentru numai unul dintre produse. o satiafac]ie mai mare.respectiv ^nlocuirea produsului Y considerat rezultant@ a ^nlocuirii prin produsul X }i nu invers. Solu]ia este }i ^n acest caz de col]. sau unilateral@. deoarece ^n ciuda substituirii perfecte ^n unit@]i fizice (^n expresie natural@) pre]ul produsulul X este mai redus }i deci este mai atr@g@tor. Evolu]ia cresc@tor favorabil@ (concav@). 0 u1 u2 H u3 u4 u5 X Acceptarea unui model structural de g$ndire este indispensabil@ }i acesta favorizeaz@ judec@]i mai adecvate. Ratele marginale de substitu]ie fiind egale cu raportul de pre]uri se acord@. la un moment dat. preferin]e pentru anumite co}uri de produse. sau ofer@ un nivel de utilitate mai X mare la acela}i buget. preferin]a produsulul X care ofer@. 92 G T u4 0 u1 u2 u3 H M . 4. indiferent de propor]ia din cele dou@ itemuri intrate ^n consum. a}a cum rezult@ din figur@. ca solu]ie optim@. T Fig. %n realitate cele dou@ produse sunt reciproc substituibile }i numai pozi]ia curbei de indiferen]@ ^n raport cu dreapta bugetar@ ne poate spune care produs va intra ^n preferin]ele consumatorului. Y Fig 4. ne sugereaz@ capacitatea lor egal@ de a oferi satisfac]ie }i se transpune ^ntr-un model cu curbe de indiferen]@ de forma unei drepte. .3. Cazul substituirii perfecte. sau cum am men]ionat mai sus. deoarece ne arat@ c@ substituirea nu depinde numai de divizibilitate ci }i de adaptabilitate. Situa]ia particular@ c$nd un produs sau co} de produse se substituie perfect cu un altul. Y G . la nivelul bugetului T. „Curba” de indiferen]@ este liniar@.

Substituirea perfect@ este greu de imaginat ^n cazul produselor complexe.5. conduc$nd la alegerea unui nivel minim de proteine combinat cu excedent de substan]e energetice. pe m@sur@ ce constr$gerea se relaxeaz@. de la care se ^nregistreaz@ o modificare de comportament se nume}te prag de reac]ie.2. deoarece preferin]ele consumatorului vor urm@ri ob]inerea unui ansamblu de satisfac]ii. cre}te. %n figura 4. atunci c$nd nivelul bugetului ^i permite aceast@ op]iune. vom sugera cum se modific@ ratele naturale de substituire (care sunt exprimate ^n unit@]i naturale) pentru produsul substituit }i de substituire atunci c$nd accesibilitatea unor produse de calitate ^nalt@. %n situa]ia unor modific@ri importante ale nivelului posibilit@]ilor de cump@rare. calit@]i diferen]iate. ceea ce ^nseamn@ }i o schimbare a ratelor marginale de substituire pentru fiecare nivel al veniturilor. Nivelul minim al modific@rii unui parametru. Modificarea pozi]iei dreptei bugetare ^n func]ie de nivelul veniturilor. sau spre st$nga c$nd nivelul veniturilor disponibile pentru consum scade. . echilibru. este nevoie de un }oc al modific@rii veniturilor pentru a se ^nregistra reac]ii de modificare din partea consumatorilor. ^n ipoteza men]inerii raporturilor de pre]uri. de regul@. Y a) M3 M3 M2 M1 M2 M1 Y b) Y M4 M3 M2 M1 c) X 0 X 0 X 0 Fig 4. Exemplul tipic (oferit ^n literatura de specialitate) al substituirii p$inii }i br$nzei care con]in ambele proteine }i substan]e energetice este sugestiv pentru capacitatea limitat@ de a substitui proteinele con]inute ^n lactate }i nevoia de a consuma ^n exces p$ine la anumite propor]ii ale combina]iei. ^n acest caz nivelul veniturilor. Modific@ri ale nivelului veniturilor.. Vom putea constata pentru schimb@ri neimportante ale veniturilor men]inerea acelora}i sau a unor niveluri apropiate ale preferin]elor de consum* . structura preferin]elor este posibil s@ se modifice substan]ial. Situa]ii ale modific@rilor curbelor de consum c$nd veniturite cresc. * Este necesar de notat c@. se petrece prin translatarea dreptei bugetare spre dreapta.5.1. sau ^n mod@. 4. sau care au func]ii. de altfel indezirabil }i sanc]ionat de consumator. 93 .

serviciile culturale.2.a. permisivitatea amortiz@rii accelerate }.%n situa]ia a) se poate remarca o u}oar@ fluctua]ie ^n cadrul unui palier de venituri. ^n ciuda diminu@rii. Modificarea nivelului veniturilor }i ca urmare schimbarea preferin]elor consumatorilor constituie principalul impuls al dinamicii economice. consumul acesteia diminueaz@ (fiind considerat inferior). }i sporirea accesibilit@]ii unor produse noi cum sunt dot@rile interioare. Dinamica economic@ }i ^ndeplinirea gustului cump@r@torilor sunt imposibil de ob]inut f@r@ protejarea liberei ini]iative }i un sistem de impunere fiscal@ flexibil. . Modific@ri ^n raportul de pre]uri. atunci c$nd ramura este dominat@ de una sau c$teva firme 94 . a pre]ului acestora. Diminu@ri ale pre]ului unui produs se ^nregistreaz@. %n cazul c) sporul de venituri. asigura o reglare de pia]@ eficient@ }i satisfacerea cerin]elor sortimentale. . Schimbarea nivelului pre]ului unui produs este consecin]a modific@rilor de productivitate }i a avansului tehnologic }i reducerii costurilor sau a modific@rii gustului consumatorilor. Avansul tehnologic ^n domeniul informaticii creeaz@ ^n ace}ti ani }anse mari ca produsele considerate superioare s@ ofere o utilitate pe m@sur@ }i s@ beneficieze de pre]uri remuneratorii. eventuale. ^n situa]ia b) putem presupune c@ sporul de venituri este ne^nsemnat sau produsele Y }i X nu }i-au modificat pozi]ia ^n preferin]ele consumatorului. locuirea ^n perimetre }i case care ofer@ confortul intimit@]ii familiale sau prestigiul unei zone preferate. calitative }i de diversitate ale popula]iei. dar racordarea la cerin]ele consumatorilor a fost ^mpiedicat@ de lipsa verigilor motiva]iei care puteau. de}i ^nso]it de o diminuare de pre] a produsului X. abandon$ndu-le treptat pe cele inferioare. Trebuie imaginate conexiuni favorabile ^ntre cre}terea productivit@]ii ^n ramuri care au pondere ^nsemnat@ ^n ansamblul ofertei de consum }i bugetele consumatorilor. 4. Economia de comand@ a reu}it s@ concentreze resurse de cercetare. virtual.2. ^n raport cu valorile }i obi}nuin]ele (sau valorile }i dorin]ele) comunit@]ii. mai ales ^n domeniul militar. Profitul suplimentar rezultat din diferen]a important@ ^ntre pre]ul unitar de v$nzare }i costul mijlociu constituie premisa }i suportul pentru expansiunea rapid@ a ramurilor avantajate de tehnologii noi }i satisfacerea generos remunerat@ a dorin]elor consumatorilor. de asemenea. ^n situa]ia c) sporul veniturilor conduce la preferin]e evidente pentru produse de calitate ^nalt@.

Ne putem imagina. Din motive de comoditate a expunerii vom aborda acest model plec$nd de la premisa c@ raportul de pre]uri s-a schimbat ca urmare a modific@rii pre]ului unui singur produs. Diminuarea pre]ului la 2/3 a condus la o sporire a consumulul de propor]ia HH 1. Modificarea pre]ului }i efectul de venit }i substituire. de exemplu. M1 H' H1 X Dac@ tras@m o dreapt@ paralel@ cu GH1 }i av$nd pozi]ia G'H' (indic$nd acela}i raport de pre]uri din momentul anterior reducerii de pre]) vom putea decela existen]a unui efect de substituire corespunz@tor diferen]ei dintre proiec]iile punctelor M }i M'.6. Definim aceast@ modificare efect de venit. S-a produs un efect de substituire corespunz@tor proiec]iilor punctelor M }i M' }i unul de venit. o cre}tere a cump@r@rilor de carne de pas@re datorit@ reducerii relative }i absolute a pre]ului acestui produs ca 95 . Trecerea de la nivelul corespunz@tor de consum proiec]iei punctulul M' Ia M1 pe abscis@. ridicarea costului de intrare a competitorilor ^n ramur@ sau.. ^n m@sura ^n care produsele sau co}urile de produse sunt substituibile. Cump@r@torul va prefera. iar diferen]a corespunz@toare proiec]iilor punctelor M }i M' efect de substituire. adesea. Dac@ px este variabil }i py r@m$ne fix se va produce a pivotare a dreptei bugetare ^n jurul punctulul ini]ial de intersec]ie a dreptei T cu ordonata (G) exprimat de valoarea T/py a dreptei bugetare. . firmele opereaz@ reduceri de pre]uri. cel@lalt r@m$n$nd constant. este denumit@ efect de venit. Pentru a-}i vinde ^n continuare produsele. corespunz@tor difereri]ei definite de proiec]iile punctelor M' }i M1.4. a lichida stocuri sau uneori a recupera o parte din costuri prin v$nzarea de sold@ri. s@-}i sporeasc@ nivelul consumului din produsul sau co}ul mai ieftin. c$nd produsele au ie}it din mod@ sau se afl@ ^n categoria celor taxate ca inferioare. Sc@derea pre]ului la un produs care intr@ ^n co}ul de consum ^i ofer@ consumatorulul oportunitatea s@-}i sporeasc@ volumul cump@r@turilor. care ]intesc s@-}i asigure un avantaj asupra competitorilor }i s@ ob]in@ economii de scar@. Y G G' M M' 0 s s1 s' H Fig.

Adeseori.7. %n realitate. ceea ce va genera. 0 H H' H1 X 0 H H' H1 X Fig 4. 96 . c@ modificarea pre]ului nu este ^nso]it@ ^ntotdeauna de efecte de venit invers propor]ionale modific@rii pre]ului.a. implicit. carnea de vit@). Presupunerea c@ fiec@rei modific@ri a pre]ului ^i corespunde o modificare de sens invers a efectelor de venit }i de substituire se bazeaz@ pe o alt@ ipotez@ }i anume aceea c@ utilitatea sau satisfac]ia pe care o ofer@ produsele }i. %n schimb. efectul de substituire are ^ntotdeauna acela}i sens de „reac]ie invers@” ^n raport cu modificarea pre]ulul. mai puternic dec$t sc@derea efectului de venit. dac@ diferen]a este suficient de important@ pentru a fi receptat@ de consumator. f@r@ s@ putem consemna o regul@ ^n aceast@ privin]@. ca urmare. se ^nt$lnesc frecvent situa]ii c$nd modific@rile de pre] sunt ^nso]ite de alt fel de modific@ri cum sunt cele ale nivelului bugetului. efectul de venit care poate fi opus tendin]ei de modificare a pre]ului (datorat modific@rii structurii preferin]elor consumatorilor) este contracarat de efectul de substituire. Efect de substituire pozitiv ^n cazul a) }i de venit negativ }i respectiv efect de venit pozitiv ^n cazul b) }i efect de substituire pozitiv. . Y a) M1 M M' M M1 M' Y b) .urmare a diminu@rii barierelor vamale }i a alinierii produc@torilor rom$ni la noile niveluri de pre]uri competitive cu cele ale produselor de import. modific@ri ale preferin]elor consumatorilor }. traseele curbelor de indiferen]@ r@m$n acelea}i. Prezentarea acestor dou@ cazuri sugereaz@. Men]ion@m c@ orice reducere de pre] ocazioneaz@ un efect de substituire pozitiv. efecte de venit }i substituire ^n favoarea produselor mai ieftine }i ^n dauna celor care }i-au men]inut pre]urile (de exemplu.

…. perioad@ ^n care majoritatea variabilelor dinamice. a unor conexiuni ^ntre oferta firmei mici }i tendin]ele care rezult@ din saturarea 97 . nu cunosc modific@ri semnificative. stabilirea. Func]ia de cerere Conexiunea invers propor]ional@ ^ntre volumul cererii }i nivelul pre]ulul prezentat@ ^n capitolul precedent descrie.…pn . stocul de avere. 4.1. ^n plan opera]ional. %n modelul structural pe care-l prezent@m ^n continuare este analizat@ simultan influen]a. volumului cererii. publicitate. de mai multe variabile. fie itera]ii cu mi}carea pas cu pas a factorilor. dinamica veniturilor cump@r@torului. Este util s@ observ@m c@ rela]ia biunivoc@ din cantitatea cerut@ }i pre]ul itemului analizat are doar valen]e descriptive. a}a cum am ar@tat mai sus. mai concret atunci c$nd to]i ceilal]i factori care determin@ cererea pentru un produs se men]in constan]i. a volumului cererii pentru un produs de substituire Y }i pre]ului s@u pY. o conexiune valabil@ numai ^n circumstan]e speciale.pn.T. Treptele ulterioare de cunoa}tere }i opera]ionalizare pot rezulta din introducerea fie simultan@ a mai multor factori }i construc]ia unui model structural static. unul c$te unul }i ajustarea treptat@ a deciziei. Este necesar. condi]iile de credit. num@rul popula]iei. O astfel de ipotez@ este ^n mod v@dit foarte restrictiv@ }i poate oferi ^n mod obi}nuit doar indicii pentru decizii opera]ionale.3. Func]ia de cerere a unui consumator oarecare j pentru produsul i notat cu Dji depinde.…. a pre]ului unui item oarecare X. se preteaz@ eventual analizei unor modific@ri pe termen scurt.p2. preferin]e ale acesteia }i altele. publicitatea.. Pe l$ng@ pre]uri trebuie luate ^n calcul pre]urile produselor concurente (^n fapt a tuturor celorlalte produse }i servicii).pi. }i a veniturilor alocate pentru cump@rarea celor dou@ itemuri (bugetul T). s@ consemn@m existen]a unor func]ii care descriu evolu]ia cererii totale pentru produsul respectiv }i care prezint@ o importan]@ opera]ional@ real@ pentru firme }i pentru cei care iau decizii ^n contul acestora. care au fost semnalate..…. structura pe v$rste. . care relev@ conexiunea pre]-cantitate presupun$nd celelalte condi]ii neschimbate..) unde: Dji . Dji=f(p1. de exemplu. O construc]ie a func]iei de cerere. reflect$nd doar un singur factor de influen]@ }i consider$nd pe ceilal]i neschimba]i. Raportul dintre cererea consumatorului oarecare }i cererea total@ implic@.) (4.p2. credit. de asemenea.pre]urile tuturor produselor aflate ^n aria de interes a consumatorului.cererea consumatorului j pentru produsul i p1.pi.

Ecua]ia dreptei bugetare se poate rescrie pornind de la formula (4. transformat@ D=f(px). teoretic.1. men]ion$nd rezervele impuse de acceptarea unor ipoteze simplificatoare. ** Un nivel acceptabil al costului capitalului se situeaz@ la maximum 1-2 puncte procentuale peste rata de cre}tere a produsului na]ional brut. dac@ T este nivelul disponibil pentru consum. de exemplu c@ rela]ia dintre unitatea monetar@ (considerat@ neutr@ }i insensibil@ la modific@rile cantit@]ii cerute sau tranzac]ionate. care sunt evaluate separat. a nivelului bugetului.1. . Astfel. 98 . c@ pre]ul banilor este constant py=1. pentru moment constante.3. vom putea eviden]ia succesiv influen]ele pre]ului produsului. Curba cererii reflect@. la optim T=xpx+y sau ceea ce rezult@ ]in$nd seama c@ T este suma disponibil@ }i y o constant@: y=T-xpx.cererii sau un excedent de ofert@* (care conduc ^n principiu la diminu@ri de pre]uri).1. a pre]ului produselor }i a constr$ngerii bugetare }i. deci av$nd pre] }i valoare de schimb constant@) }i volumul acesteia (pre]ul) pe de o parte }i cantitatea de produs cerut@. * Detalierea subiectului se poate consulta ^n paragraful 8. atunci c$nd se introduce constr$ngerea dreptei bugetare }i exist@ posibilitatea substituirii cu un produs oarecare. iar ^n figura 4. 4.a.5.m. apt s@ participe la compunerea utilit@]ii totale ob]inute pe seama compar@rii ratei marginale de substituire.6. alocat produsului X }i se va accepta. (exprimat@ cu dou@ cifre. men]in$nd celelalte variabile. reac]ia volumului cererii la modificarea pre]ului produsului. Rata marginal@ de substituire ^ntre bani }i o marf@ oarecare X ^nseamn@ suma b@neasc@ care ar putea ^nlocui o cantitate de produs X men]in$nd nivelul satisfac]iei consumatorului constant. un model de eviden]iere a conexiunii modific@rii de pre] a produsului. am prezentat evolu]ii posibile }i un model de prognoz@ a cererii atunci c$nd se relaxeaz@ constr$ngerea bugetar@. dreapta bugetar@ se poate scrie. cu efectele de substituire }i venit care rezult@. Construc]ia func]iei de cerere. a concuren]ei produsului de substituire }. La rate ridicate ale infla]iei }i costului capitalului varia]ia puterii de cump@rare a unit@]ii monetare trebuie introdus@ ^n model ca m@rime sau factor independent de influen]@ }i operate corecturile la care se face referire ^n capitolul 10. Astfel.).2. %n figura 4. Ipoteza invariabilit@]ii puterii de cump@rare este inacceptabil@ ^n condi]ii de infla]ie galopant@. adic@ mai mare de 10% anual) sau c$nd se ^nregistreaz@ costuri ridicate ale capitalului** . . sau ^ntr-o form@ mai general@.d.

substituire imperfect@ dar continu@.. pentru modelul de principiu. echival@ri de produse diferite }i fluidificarea procesului economic }i „votul” popular asupra orient@rii economiei. T . compara]ii.bugetul consumatorului. Construc]ia curbei cererii individuale pentru un produs. y M2 M1 M3 Fig. }i. utilit@]ii totale ob]inute. O prezentare mai elaborat@ a influen]ei sporului de venit (sau relax@rii bugetare) o constituie modelul coeficien]ilor de elasticitate.) sub forma curbei cererii.9. Alegerea fiec@rui consumator permite maximizarea satisfac]iei individuale }i totale. indiferent de cantitate. D . Sunt acceptate ca ipoteze: pre]ul constant al monedei.8. 4.9. motivarea actorilor din economie. 4. Echilibrul consumatorului semnific@ cea mai ridicat@ satisfac]ie. R e z u m a t Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri }i servicii pentru o sum@ determinat@ de bani }i care ajunge la o utilitate marginal@ egal@ pentru fiecare din itemurile con]inute ^n „co}” sau diferite „co}uri”.cererea de consum. ^n raport cu pre]urile (4. Se poate observa (linia ^ntrerupt@) o succesiune a punctelor de optim al consumatorului j care va fi reflectat@ ^n graficul corespondent. constante. 0 x Un instrument util de analiz@ poate s@ fie lagrangianul: λc = dD (4. T/px3 0 Px T/px1 T/px2 x Fig.2) dT ^n care: lc .sporul de cerere de pe urma relax@rii bugetare cu o unitate. care reprezint@ restric]ii ^n model }i sunt considerate. . Curba de cerere exprimat@ ca un derivat al conexiunilor dintre cerere pe de o parte }i pre]ul produsului ^n cauz@. 99 . pre]ul produselor concurente }i bugetul de consum al cump@r@torului. totodat@. orice modificare conduc$nd la sc@derea eficien]ei.

egale la acela}i nivel al utilit@]ii. La fiecare leu c$}tigat ^n plus se aloc@ pentru cump@rarea de produse durabile. Modificarea nivelului veniturilor }i a disponibilit@]ilor pentru consum determin@ o modificare a atitudinii consumatorilor fa]@ de produse. de la o intersec]ie cu o ax@ p$n@ la cealat@. adic@ nivelul de consum din itemurile considerate. . bugetul consumatorului este confruntat cu satisfac]ia oferit@ de produse. ^n general. Se catalogheaz@ trei categorii de produse: a) produse inferioare. satisfac]iei. ^n care pia]a automobilului este saturat@. Pre]urile ^nalte ale produselor apreciate pe pia]@ dinamizeaz@ afacerile. precum }i pre]uri remuneratorii }i c$}tiguri atr@g@toare ale firmelor care opereaz@ ^n domeniu. Toate celelalte puncte de pe dreapt@ reprezint@ combina]ii care utilizeaz@ integral resursele combin$ndu-le corespunz@tor pozi]iei lor ^n raport cu cele dou@ axe. Modelul matematic transcrie o opera]iune simpl@ de alegere. ar@t$nd care este nivelul optim de consum }i combina]ia corespunz@toare a „co}urilor” care procur@ satisfac]ie maxim@. Modificarea pre]urilor produselor (diminuarea acestora. ^mbr@c@mintea) }i c) produse superioare al c@ror consum spore}te mai repede dec$t veniturile. paralele }i ordonate cresc@tor ^ncep$nd dinspre origine arat@ posibilit@]ile de combinare a disponibilit@]ilor consumatorului (a bugetului) ^n raport cu mul]imea curbelor de indiferen]@ care exprim@ combina]ii de produse ^n expresie natural@. care intr@ ^n aria de interes a cump@r@torului.Dreapta bugetar@ exprim@ combina]ii diferite de produse. de exemplu. pentru inova]ie ^n ramurile de v$rf. Atingerea acestui ]el presupune alegeri ^ntre dou@ produse cu un pre]. ^n raport cu bugetul disponibil pentru consum. Preferin]a pentru automobile }i aprecierea de care se bucur@ acestea ^n Rom$nia a fost dep@}it@ ^n ]@rile dezvoltate. b) produse neutre. favorizate fiind cele cu pre]uri relative mai mici. num@rul celor v$ndute depinde de dorin]a de ^nlocuire a celor vechi. pe ^ntinderea acesteia. atunci c$nd spore}te productivitatea) ocazioneaz@ cump@r@ri mai mari }i acest fapt se nume}te efect de venit. Dreapta bugetar@ arat@ ce volum }i combina]ii de produse ^i sunt accesibile consumatorului. Operarea cotidian@ a alegerii ^nseamn@ a ne ^ntreba dac@ un produs. apreciere. de amelior@rile aduse noilor modele. aceast@ modificare se nume}te efect de substituire (datorat modific@rii raporturilor de pre]uri). ocazion$nd c$}tiguri mari }i aloc@ri de resurse pentru cercetaredezvoltare. . 100 . ^n func]ie de cantitatea consumat@. al c@ror consum spore}te propor]ional cu cre}terea veniturilor (de exemplu. Se poate asuma o dorin]@ de maximizare a satisfac]iei fiec@rui consumator. Intersec]iile cu axele semnific@ alocarea unilateral@ a ^ntregului buget de consum pentru un singur produs. Un exemplu ilustrativ de produs superior este programul de calculator care cunoa}te cre}teri spectaculoase de v$nz@ri. Modificarea numai a unor pre]uri conduce la ^nlocuiri de produse. cu un pre] definit. Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan ^n care sunt reprezentate curbele de indiferen]@. Realoc@rile de preferin]e explic@ dinamismul ridicat al economiilor capabile s@ creeze produse noi }i servicii cerute de consumator. o sum@ mai mare prin realocarea de resurse }i restr$ngeri de cheltuieli la alte itemuri (considerate inferioare). al c@ror consum scade pe m@sur@ ce veniturile sporesc. procur@ aceea}i mul]umire cu un num@r de unit@]i din alt produs. exemplul tipic este cel al p$inii sau sl@ninii. ^ndeosebi automobile. Astfel.

C$t va cump@ra din produsele X }i Y pentru a-}i maximiza satisfac]ia dac@ pozi]ia curbelor 6 de izoutilitate este U1 }i U2. Trasa]i linia de indiferen]@ pentru dou@ produse X }i Y a) ^n care consumatorul prive}te produsele ca fiind complementare. b) Care este pre]ul produsului Y pentru aceea}i pozi]ie a dreptei bugetare ? c) Care este nivelul pre]urilor c$nd pozi]ia dreptei bugetare este T1. Dreptele bugetare T }i T1 sunt tangente curbelor de indiferen]@ U1 }i respectiv U2..000 lei }i care este 4 pozi]ia bugetului de consum }i a M1 3 curbelor de indiferen]@ prezenM tate ^n figura al@turat@? 2 U2 Descrie]i! 5. care intr@ ^n consumul s@u. Descrie]i! 7. . Ilustra]i grafic efectul de reorientare a consumului. maxim al satisfac]iei }i echilibrul consumatorului. din figur@. iar Y este unul inferior. dar exprim@ acela}i nivel al bugetului ca punctul a)? d) Care este raportul de m@rime ^ntre U1 }i U2 ? Rezolvare la problema 4: py = T/y. 2. py = 3600/6 = 600. iar curba de indiferen]@ este U1. c) produsele au utilit@]i marginale descresc@toare. S@ presupunem c@ produsul X este din categoria celor cu spor propor]ional cu veniturile. 101 . c$}tig suplimentar din pre]uri ale produselor superioare. Ce explic@ 0 1 2 3 4 5 6 7 aceast@ pivotare? Va modifica X aceasta volumul de cump@r@ri din produsele X }i Y? Explica]i! 6. Consumatorul are oportunitatea U1 1 T ca linia bugetar@ s@ pivoteze din T1 pozi]ia T ^n T 1 . 4. produse superioare. deoarece x = 0. Ce semnifica]ie atribui]i no]iunilor de buget de consum. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Care este alegerea consumatorului c$nd bugetul s@u este T }i px }i py sunt pre]urile produselor X }i Y. Folosind datele din figur@ }i lu$nd ^n considerare c@ pre]ul produsului X pentru pozi]ia T a dreptei bugetare este px = 5 }i bugetul constant: a) S@ se calculeze nivelul bugetului consumatorului. efect de substitu]ie. 3. Consumatorul are oportunitatea Y s@ aleag@ pe o linie a bugetului T. produse inferioare. C$t este nivelul de pre] al produselor 5 X }i Y. dac@ resursa bugetar@ este de 36. efect de venit. Ce s-ar ^nt$mpla dac@ px scade. b) produsele sunt perfect substituibile.

dCi dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi sau ep = DCi Dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi (5.5. Elasticit@]ile cererii Orice fermier se bucur@ c$nd are o recolt@ bun@.modificarea cererii produsului i. acestea depind de elasticitatea cererii.) ^n care: ep .sporul relativ al cererii (nivelul cre}terii cererii aflate la num@r@tor se Ci raporteaz@ la cererea actual@).modificarea cererii ^nso]it@ de „costuri” de substituire (efecte nefavorabile ale substituirii care-i inhib@ pe consumatori de la substituiri perfect avantajoase). Dpi . 5.modificarea pre]ului i. atunci c$nd aceasta dep@}e}te limitele acceptate de condi]iile substituirii continue. un repertoriu atr@g@tor }i puneri ^n scen@ inspirate este posibil }i probabil ca faptul c@ spectacolele se joac@ cu sala jum@tate plin@ s@ fie dependent de pre]ul biletelor. Coeficientul de elasticitate direct@ (elasticitatea fa]@ de pre]ul produs studiat) este raportul dintre varia]ia relativ@ a consumului bunulul i (dCi/Ci) }i varia]ia relativ@ a pre]ului aceluia}i bun (dpi/pi) ep = . Dar. solu]ia trebuie c@utat@ ^n alt@ parte. 5.1.modificarea incremetal@ a pre]ului i. Reac]ia cea mai frecvent@ este de mi}care 102 . Dpi . care va salva ^ncas@rile. DC i . DCi . Sc@z$nd pre]ul cu 20% vom putea a}tepta o cre}tere substan]ial@ a num@rului de spectatori. Fie c@ varia]ia recoltei este un motiv de bucurie sau unul de nelini}te. Este luat@ ^n considerare o reac]ie a cererii ^n raport cu modificarea pre]ulul propriu al produsuIul. orice agricultor cu experien]@ }tie c@ o recolt@ ^mbel}ugat@ a tuturor fermierilor duce de obicei la sc@derea dramatic@ a pre]urilor }i la reducerea c$}tigurilor.elasticitatea cererii ^n func]ie de varia]ia pre]ului produsului respectiv (i).1. .1. dCi . Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] Dac@ ne imagin@m un teatru cu o trup@ bun@. ceea ce ^nseamn@ o politic@ de pre]uri de succes.sporul relativ al pre]ului (nivelul sporului pre]ului aflat la num@r@tor pi se raporteaz@ la nivelul ini]ial al pre]ului cuprins ^n numitorul frac]iei). Dac@ r@spunsul publiculul nu este pozitiv. la dificult@]i de desfacere. dpi .1.

%ncadrarea unui produs ^n categoria celor inferioare (ie}ite din mod@. Nivelul general de productivitate din economie }i. Ed. cu o sporire a elasticit@]ii cererii ^n raport cu modificarea pre]urilor c$t }i cu atragerea ^n consumul de mas@ a unor produse alimentare superioare (}i deversificate ca prezentare) care se asociaz@ }i acestea cu o elasticitate mai ridicat@ a cererii ^n func]ie de modific@rile de pre]uri. 105.a.. De regul@. pe aceasta o numim varia]ie invers propor]ional@. %ntr-o astfel de situa]ie r@spunsul cererii la modificarea propriului pre]. ci de sc@deri ale acestuia fiind implicat@ influen]a modific@rii preferin]elor consumatorilor. alimente care s-a constatat c@ sunt nocive pentru s@n@tate }. Astfel de reac]ii se ^nregistreaz@ ^n Rom$nia. serviciile medicale }i de igien@ }i ^nfrumuse]are. Automobilul. ^n Rom$nia ^n perioada actual@. pentru produsele de folosin]@ ^ndelungat@. de exemplu. . categorii foarte diverse de cump@r@turi.* Astfel: a) Dac@ -1 < ep < 0 cererea este numit@ inelastic@. O mare parte dintre produsele alimentare fac parte dintre cump@r@turile slab sensibile la mofic@rile de pre]. ^n 1996**. literatur@.) conduce la o astfel de manifestare.6%. ca urmare. %n aceast@ categorie se mai cuprind. Nivelul ridicat al veniturilor }i ponderea mai redus@ a cheltuielilor alimentare se asociaz@ at$t cu diversificarea ofertei }i. c) Dac@ ep < -1 cererea este numit@ elastic@. ** Dup@ Raportul na]ional al dezvolt@rii umane-Rom$nia 1998. al produsulul este slab@. ^ns@ trebuie remarcate diferen]e importante ^ntre diferite niveluri ale acesteia. ^n ]@rile dezvoltate. ^n aceast@ categorie se ^ncadreaz@ produse alimentare de baz@ }i alte produse }i servicii care satisfac nevoile fiziologice. Expert. veniturile disponibile pentru consum determin@ sc@derea ponderii cheltuielilor pentru alimente p$n@ la 20-25% din total. ^n func]ie de nivelul veniturilor }i implicit de accesibilitatea produselor. dot@rile interioare. de 15%. * %n anumite cazuri diminuarea pre]ului nu este ^nso]it@ de cre}teri ale cererii produsului respectiv. b) Dac@ ep = -1. p. cheltuieli pentru petrecerea timpulul liber }i pentru cultur@ (teatru. Ca prezentare general@ putem scrie ep < 0. ^ntre altele. 1998. 103 . fa]@ de 57. Fiind vorba de produse de prim@ necesitate consumatorii nu-}i vor modifica cererea at$t de pronun]at ca ^n cazul altor produse }i servicii care nu satisfac trebuin]ele strict necesare ale omului. ca urmare. adic@ la o sc@dere a pre]urilor se va ^nregistra o sporire a cererii }i invers. cursuri postuniversitare). %ntr-un astfel de caz ep poate s@ fie pozitiv@. va conduce la diminuarea v$nz@rilor cu aceea}i propor]ie. opus@ schimb@rii petrecute ^n nivelul pre]urilor. Un spor de pre].

000 lei la un bilet de spectacol spore}te volumul ^ncas@rilor de la 300 locuri a 10.000 lei.1.000 lei la 240. b) c$nd cererea este inelastic@ descre}terea pre]ului ^n aceea}i propor]ie nu aduce avantaje. 5.000 lei. intr@ ^n anii din urm@ ^n consumul de mas@ al popula]iei or@}ene}ti.Pe m@sur@ ce nivelul mediu al veniturilor cre}te se ^nregistreaz@ o modificare a atitudinii fa]@ de anumite produse.000 lei datorit@ unui r@spuns insufucient (al cererii inelastice) la modificarea pre]ului. num@rul mediu de automobile ^nregistrate pe o familie dep@}e}te 1.000 lei la 500 locuri a 8. Bunuri considerate c$ndva de lux (cum a fost televizorul ^n culori). Modificarea pre]ului a adus un avantaj organizatorului de spectacole. ci o sc@dere a ^ncas@rilor de la 280. %n acela}i timp exigen]a fa]@ de calitatea produselor spore}te }i se instaleaz@ pe marea majoritate a segmentelor de pia]@ o situatie competitiv@ favorabil@ alegerii }i mobilit@]ii. adic@ 300. . sc@derea pre]ului de la 10. Dep@}irea situa]iilor de penurie }i a comportamentelor asociate poate decurge din sporul de productivitate }i restr$ngerea sau chiar eliminarea pozi]iei privilegiate a unor categorii de persoane. a) Cerere elastic@ P 10000 b) Cerere inelastic@ D1 D2 D1 D3 D(p) 8000 0 300 500 Q 0 280 300 Q Fig. cu mobilitate social@ num@rul celor care-}i cump@r@ produse asociate unei dezvolt@ri umane ridicate spore}te. afirm@rii competen]ei. pe care le cultiv@ }i care se opun promov@rii competi]iei }i. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul propriului produs a) ^n cazul cererii elastice. Odat@ cu destr@marea raporturilor paternaliste. Automobilul a devenit ^n ]@rile dezvoltate un produs accesibil pentru marea majoritate a popula]iei. %n societ@]ile dinamice. a calit@]ii activit@]ii. dup@ abolirea dictaturii se manifest@ tendin]a de a se dep@}i comportamentele specifice unei domina]ii a unei elite ^nchise care-}i concentra aten]ia }i dorin]ele de consum pe posesia }i etalarea unor produse. adic@ 400.000 lei la 8.000 lei. 104 . P 10000 8000 . implicit. solidariste ^n Rom$nia. care au acces la pozi]ii de conducere pe seama raporturilor clientelare.

4. judecat@ dup@ raportul cotei procentuale a veniturilor cincimii superioare (cu veniturile cele mai mari) raportat@ la cincimea inferioar@ (cu veniturile cele mai mici) a fost foarte redus@ ^n ^ntreaga perioad@ totalitar@. %n Rom$nia diferen]ierea popula]iei. ^n raport cu pre]uirea de care se bucur@ diferite cartiere ale unui ora}.75 ^n Germania (^n 1988)*. care sunt cele mai sensibile la starea economiei }i implicit a nivelului venitului disponibil pentru consum** sporesc mai repede ^n condi]ii favorabile chiar dec$t cre}terea aloc@rilor pentru alte produse „superioare”. Modific@rile de pre] care rezult@ din procesele infla]ioniste nu au o influen]@ determinat@ asupra nivelului }i structurii consumului. av$nd un spa]iu verde propriu. %n a doua etap@ cererea ^ncepe s@ creasc@ treptat ^n func]ie de nivelul elasticit@]ii de pre].73 ^n Bulgaria. colectivist@. }i numai 5.58 ^n Elve]ia (^n 1982). }tiut fiind c@ r@spunsul diferitelor grupe de popula]ie ^n raport cu nivelul venitului este foarte diferit. op]iuni pentru anumite zone de locuire. Aceast@ cerere de spa]iu de locuire va spori }i ^n Rom$nia odat@ cu dep@}irea st@rii de recesiune ^n care ne afl@m..91 ^n Statele Unite (^n 1985). Procesul de diferen]iere se accentueaz@ }i ^n Rom$nia dup@ 1989 ajung$nd ^n prezent la un coeficient de cca. Se pot a}tepta. de fapt. particulariz@ri importante. Este probabil@ o cre}tere a cererii de locuin]e separate. cre}terile de cerere la produsele de prim@ necesitate sunt deseori f@r@ decalaje ^n timp (cererea se men]ine. * Calculat dup@ Raportul B@ncii Mondiale. se produce un efect. neschimbat@ sau diminueaz@ pu]in ^n raport cu sporul de pre]). Avansul proceselor structur@rii are influen]e importante asupra trendului investi]ional. %n prima etap@. de Cercet. dup@ major@rile de pre]. . a form@rii dorin]elor de consum.63 ^n Marea Britanie (^n 1982). %n 1992 acest raport era de 3. a sistemului de valori }i. confort. la aspira]iile de a etala un statut social privilegiat se adaug@ dorin]a de intimitate a vie]ii de familie. particularizare. 5 (dup@ informa]ii comunicate ^ntr-o sesiune }tiin]ific@ de un reprezentant al Inst. R@spunsul cererii fa]@ de modificarea pre]ulul unui produs depinde ^n mare m@sur@ de gradul de stratificare a popula]iei.015 ^n Estonia. Cump@r@rile de locuin]e. Nat. cererea scade. al cump@r@rilor de bunuri de folosin]@ ^ndelungat@. %n ]@rile dezvoltate. desigur. 8. o reac]ie psihic@ similar@ cu cea datorat@ sporirii obi}nuite de pre]uri. ** Venitul disponibil pentru consum rezult@ ca diferen]@ ^ntre veniturile reale }i obliga]iile fiscale }i alte obliga]ii care greveaz@ m@rimea veniturilor alocate cump@r@rilor de m@rfuri }i servicii. apartenen]@ la un anumit stil de via]@. 8. asupra op]iunii ^n privin]a cump@r@rii produselor care ies din categoria celor de strict@ necesitate. 1997.78 ^n Rom$nia. 9. 105 . 7. Economice). pg. 222-223.

care acoper@ nevoi culturale. P a) . de reprezentare }. accesibile unui grup popula]ional restr$ns. Un alt caz particular este cel al cererii infinit elastice. lapte) }i ca urmare cererea la aceste produse este inelastic@. produsele care ^nregistreaz@ astfel de cre}teri. P b) P c) 0 D D0 b) cerere infinit elastic@ D 0 D a) cerere complet rigid@ c) cerere cu elasticitate constant@ Fig. stocuri de avere. fie }i ne^nsemnat@ a pre]ului factorilor de produc]ie (exprimat@ ^n termeni nominali). uneori. dup@ declara]ii oficiale. 50-80% din cre}terile de pre]. dar }i privat. dar care dispune de venituri ridicate. A}a se ^nt$mpl@ la produsele de lux. Index@rile acoper@. O modificare mic@ a pre]ulul conduce la un spor infinit al cererii. ^}i sporesc pre]urile }i ^}i mascheaz@ lipsa de rentabilitate la fiecare sporire. Putem apropia aceast@ prezentare didactic@ de anumite comportamente de consum fa]@ de m@rfurile speciale.2. 106 . Cazuri particulare de elasticitate* a pre]urilor }i situa]ia general@.2. 5.1. . Se poate ^nt$mpla ca la anumite produse cererea s@ fie complet rigid@ ^n raport cu modific@rile pre]ului. de supravie]uire pe seama c$torva produse ieftine (p$ine. Cazurile particulare de cerere * Men]ion@m c@ panta curbei cererii este diferit@ de elasticitate. 5. %n acela}i timp firmele monopoliste. Grupurile popula]ionale cu venituri mici sunt constr$nse s@-}i asigure resursele fiziologice. din sectorul de stat. Al treilea caz este cel al curbei care indic@ o evolu]ie strict invers propor]ional@ a cererii ^n raport cu pre]urile. care permit acestui segment de consumatori s@ nu ]in@ seama de cre}terile de pre]uri.Cre}terile infla]ioniste de pre]uri sunt aproape ^ntotdeauna ^nso]ite ^ns@ de sc@derea puterii reale de cump@rare.a. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ consolidate. cre}terile de pre]uri sunt ^n condi]ii obi}nuite absorbite de eforturile firmelor de a nu oferi semnale negative pentru consumatori (cre}terile de pre]uri sunt percepute cu o mare promptitudine de consumatori) care tind s@ evite m@rcile.

este de remarcat c@ elasticitatea cererii nu este constant@. %n cazul complementarit@]ii rigide 107 .. ^n raport cu situa]ia de substituibilitate sau complementaritate a produselor. Vom presupune c@ cererea Di este o func]ie de pre]urile celorlalte produse. %n cazul produselor substituibile diminuarea pre]ului unui bun oarecare de substitu]ie pentru bunul i.3) Se pot distinge. sunt posibile diferite niveluri de elasticitate. %n cazurile cele mai frecvente cererea ^n raport cu pre]ul este o curb@. 5.2.. dou@ cazuri.pj. c$nd curba de cerere este liniar@.. iar elasticitatea este o func]ie de pre] }i este constant@.pn). D . De la situa]ii c$nd o modificare infim@ de pre] a produsului. Dac@ func]ia de cerere este liniar@ D=a-bp panta este constant@ dD/dp=-b. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii produsulul i ^n raport cu pre]ul produsulul j depinde esen]ial de pozi]ia }i reac]ia consumatorilor ^n raport cu substitu]ia celor dou@ sau mai multe produse. e pij = p dD i dP jj / p Di P jj (5. altele dec$t al produsului i Di=f(p1.. considerat superior. luat ^n considerare va determina ca elasticitatea s@ fie pozitiv@. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii epij reflect@ varia]ia relativ@ a nivelului consumulul produsulul i atunci c$nd se modific@ pre]urile produselor din categoria altele dec$t i. M@rimea coeficientulul epij va depinde de pozi]ia bunulul de substituire ^n raport cu dorin]ele }i valorile consumatorilor comparativ cu cel substituit. elasticitatea cererii cu panta tangentei curbei de cerere. De asemenea. a}a cum se poate observa din aceast@ prezentare.. p . ^n principiu.cererea de produse.. Nu trebuie confundat@..) ^n care: a }i b . dec$t ^n cazul prezentat mai sus. Produsele complementare trezesc reac]ii diferite ^n preferin]ele }i reac]iile consumatorilor fa]@ de cele substituite. .p2. e p = −b P p D (5.. va conduce la o ^nlocuire a unui produs inferior (care ^nregistra oricum un regres ^n preferin]ele consumatorilor) p$n@ la situa]ia c$nd produsul de substituire este cel inferior }i a c@rei reducere masiv@ de pre] va ameliora eventual ne^nsemnat cererea ^n defavoarea produselor substituite.parametrii.2.pre]ul produsului ^n cauz@..

Odat@ cu cre}terea productivit@]ii se ^nregistreaz@ sporuri ale resurselor disponibile pentru consum. . locuin]a 13% }i ^nc@lzirea }i lumina 6%. at$t cump@r@rile de produse electrocasnice spore}te odat@ cu sporirea venitulul }i. f@r@ a ^nregistra o diminuare a v$nz@rilor. ceea ce face ca ^ntre consumul de cafea }i zah@r s@ nu mai existe o corela]ie direct@ (^n ]@rile dezvoltate unde popula]ia este con}tient@ de riscurile consumulul de zah@r rafinat). at$ta vreme c$t nu exist@ un ^nlocuitor comod pentru automobilul propulsat cu motor cu ardere intern@. Pentru a exemplifica aceast@ idee vom relua c$teva date istorice cu privire la modificarea veniturilor }i structurii consumului ^n Fran]a.elasticitatea se traduce printr-o cre}tere a consumului produsului i atunci c$nd pre]ul produsulul complementar j scade. produse ac]ionate cu energie electric@ nu a stopat din cauza unor eventuale cre}teri de pre]uri la energie. ca s@ ne referim la un singur exemplu. vin reprezentau 16%. Cre}terea pre]ului benzinei duce la sc@derea v$nz@rilor de automobile (pe termen scurt). Un alt exemplu de produse complementare. de asemenea. serioase amend@ri. Cre}terea consumului de durabile. legume. Lista produselor complementare r@m$ne ^ns@. 5. a suferit }i acesta. Modific@rile cererii ^n func]ie de venit Elasticitatea cererii ^n func]ie de venit este un coeficient care m@soar@ sensibilitatea cump@r@turilor unui consumator ^n raport cu o modificare dat@ a nivelului veniturilor familiei sale. reducerea greut@]ii }i puterii automobilului. Pe termen mediu }i lung o sporire a pre]ului carburantulul este ^nso]it@ de solu]ii de ameliorare a arderii combustibilului ^n motor. Dimpotriv@. 108 . sl@nin@. lung@. Sporirea consumului casnic de energie electric@ a intrat ^n setul de indicatori de caracterizare a nivelulul de dezvoltare }i dezvoltare uman@ (^n acest indicator este cuprins@ }i dotarea gospod@riilor cu aparatur@ electrocasnic@). ^n continuare. ^mbr@c@mintea 15%. at$t din cauza unei ponder@ri a consumului de cafea c$t }i a introducerii zah@rului rafinat }i ^n@lbit pe lista produselor nocive }i implicit a consider@rii acestuia ca un produs inferior. %n prezent consumul tuturor produselor pe baz@ de cerea- . zah@rul }i cafeaua. Un exemplu adeseori utilizat este cel al automobilului }i benzinei. Celelalte cheltuieli alimentare. consumul casnic de energie electric@ a crescut continuu at$t ^n ]@rile dezvoltate c$t }i ^n Rom$nia dup@ 1989. %n 1770 consumul de p$ine atingea ^n medie ^n Paris peste jum@tate din nivelul cheltuielilor.3. ^n ultimele decade.

Cea mai important@ caren]@ o constituie aportul redus de proteine de origine animal@. ca fapt istoric.varia]ia absolut@. ace}tia organiz$ndu-}i. reprezent$nd doar 60-70% fa]@ de ceea ce cercet@rile medicale au indicat drept conduit@ optim@. le angajeaz@.veniturile disponibile pentru consum. gr@simile }i men]inerea la un nivel sc@zut a consumului de alimente valoroase pentru plastica celular@. zah@rul. Este.4) Ci . atunci c$nd a atins niveluri ridicate ale consumului. V . Acest indicator constituie criteriul principal pentru ^mp@r]irea ansamblului consumului ^n trei categorii: a) Produse cu evolu]ie obi}nuit@. Abraham-Frois. voli]ional@ performant@. lactate. adic@ proteine de origine animal@. s@race ^n proteine }i mai ieftine cum sunt p$inea. fructele m@rii pentru a fi accesibile masei de consumatori. Pre]ul relativ ridicat la aceste produse ^n raport cu venitul orienteaz@ consumul spre produse bogate ^n calorii. %n perioade diferite }i pentru grup@ri popula]ionale diferite acest tip de manifest@ri s-a asociat cu itemuri foarte diverse.varia]ia infinit de mic@ a veniturilor disponibile pentru consum. ^n evul mediu. ou@. de exemplu. ^n medie. se cuvine s@ remarc@m c@ o cre}tere mai slab@ a cererii dec$t a veniturilor este ^ntemeiat caracterizat@ ca fiind normal@. ^ntr-un an) indic@ abateri importante fa]@ de consumul igienic. rezisten]@ la ^mboln@viri. dar mai ^nceat@ dec$t cea a c$}tigurilor alocate consumului.1988. mental@. este de acela}i sens. c@m@ri comune * Dup@ G. Elasticitatea consumului ^n func]ie de venituri se m@soar@ prin ^mp@r]irea varia]iei relative a cererii la varia]ia relativ@ a veniturilor. ca }i alte comunit@]i. dV . Aceast@ situa]ie se datoreaz@ inaccesibilit@]ii ^n cantit@]i satisfac@toare a produselor din carne. recomandat de speciali}tii ^n nutri]ie. consumul ridicat. ev = dC i dV dy / Ci y V (5.consumul produsului i. mai pu]in de 3% din cheltuielile de consum ale familiilor din Fran]a* . cunoscut. incremental@ a acestui consum. . Raport$ndu-ne la tendin]a de diminuare a consumului pe m@sur@ ce acesta satisface o cerin]@ }i se atinge nivelul de satura]ie }i implicit diminueaz@ utilitatea unei unit@]i de produs. 109 . a c@ror cre}tere.. de sl@nin@ al sa}ilor transilv@neni. dCi . o activitate cerebral@. pe m@sur@ ce sporesc veniturile. %n Rom$nia consumul ridicat de cereale (peste 150 kg pe persoan@.

Func]ia de cerere ^n raport cu modificarea pre]ului.a. p$inea sau produse tehnice cum este magnetofonul. dar treptat pia]a a ajuns la satura]ie. s@n@tate. chiar din consumul alimentar al grupurilor popula]ionale mai pu]in avantajate }i orientat@ spre utiliz@ri industriale. %n privin]a automobilului trebuie observat c@ ^n anul 1998 (un an de restr$ngere a veniturilor) s-au v$ndut cu 24% mai multe automobile dec$t ^n anul anterior. veniturilor. 5. px1 E1 px2 px3 E2 E3 0 q1 q2 q3 Q . 110 . Sporul de venituri permite accesul de mas@ la aceste itemuri. %nlocuirea produselor „inferioare” ocazioneaz@ cump@r@torului realoc@ri de resurse astfel ^nc$t. prin cump@rare de automobile. b) Produsele care dob$ndesc la un moment dat statutul de produse inferioare pentru ^ntreaga comunitate. Faptul se explic@ printr-o ^nzestrare sc@zut@ cu automobile a popula]iei Rom$niei }i prin existen]a unei dorin]e intense de ameliorare a statutului social. Cit@m cazul automobilului. . care ^n ]@rile dezvoltate s-a aflat ^n aceast@ situa]ie. produse de mod@. mobila.pentru p@strarea acestui produs considerat. dinamica cre}terilor de venituri este ^nso]it@ de cre}teri multiplicate ale cump@r@rilor la automobile. Ipoteza men]inerii constante a celorlalte variabile cu influen]@ asupra cererii ne ofer@ imaginea unei curbe statice. Pre]urilor px1-px3 le corespunde o sporire a cererii la nivelul q1-q3. sejururi. de exemplu. %n zilele noastre gr@simea de porc este treptat scoas@. grupurile cu venituri mijlocii sau numai pentru cele favorizate.3. modificarea gustului consumatorului }. la vremea aceea. Modificarea pre]ului este ^nso]it@ de alunec@ri ale cererii potrivit unui ansamblu de determin@ri. cre}terea productivit@]ii. care intraser@ anterior ^n setul de accesibilitate al grupurilor favorizate. %n aceast@ categorie pot fi introduse sl@nina. px Fig. vacan]e }. durabile. Astfel. c) Produsele sau serviciile a c@ror consum cre}te propor]ional cu cre}terile de venituri. dac@ ne referim la Rom$nia.a. un produs al unei elite locale. acestea cunosc sc@deri drastice atunci c$nd veniturile celor c@rora le erau destinate cresc. intr@ ^n categoria celor care nu au asigurat satura]ia consumului. d) Produsele superioare cunosc o cre}tere a cererii mai rapid@ dec$t cea a veniturilor ev > 1. neinfluen]ate de inova]ie. %n Rom$nia ^n aceast@ categorie poate fi ^ncadrat consumul de ^mbr@c@minte.

curba de cerere ^n func]ie de pre] mai sufer@ }i alte influen]e.3. p a) p b) D'(p) D(p) 0 Q 0 D(p) Q Fig.. 5. %n aceast@ func]ie „de principiu” vom putea remarca ^nglobarea ipotezei de convexitate a curbei de indiferen]@ }i tendin]a de apropiere asimptotic@ la axa cererii c$nd x → 0 atunci px → ∞ }i px → ∞ c$nd x → 0. fiecare luat@ ^n parte conduce la transl@ri ale curbei de cerere spre dreapta cum rezult@ din figura 5. modificarea gustului consumatorilor. A}a cum ar@tam ^n capitolul anterior. modiflc@ri ale num@rului }i structurii popula]iei care. Punctelor de echilibru E1. Curba cererii ^n func]ie de pre] ^n aceast@ form@ de prezentare ^nglobeaz@ influen]e mai numeroase dec$t simpla conexiune.1. E2. le corespund puncte pereche px1 }i q1. reclama. Acest tip de curbe de cerere „tradi]ional@”. Este o sugestie util@ }i necesar@ pentru orice judecat@ privind estimarea cererii ^n raport cu pre]ul produsului studiat. Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia. Mai ^nt$i. pre]ul produsului-cererea din produsul respectiv. E3 din figura 5. exprimat pe abscis@ depinde de 111 . .4 (cadrul a). care reflect@ cererea consumatorului j pentru produsul i ^n raport cu pre]ul produsului considerat ^n raport cu cantitatea Q.3. averea acumulat@ sau lipsa acesteia. simplificat@ mai con]ine ipoteza c@ efectul de venit }i substituire luate ^mpreun@ sunt invers propor]ionale modific@rii pre]ului. trebuie observat@ reflectarea influen]ei pre]ului unui produs concurent (de substituire) ^n ^ns@}i construc]ia diagramei. Nivelul cererii. 5. mai mare (ipoteza care nu se verific@ ^n mod obligatoriu ^n practic@). ^ns@. px2 }i q2.4. Este con]inut@ }i ipoteza c@ dac@ efectul de venit este „netradi]ional” acesta este compensat de efectul de substituire. Translarea curbei de cerere ^n func]ie de pre] sub impulsul factorilor care-i determin@ pozi]ia. cum sunt nivelul veniturilor. a}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor.

care fiecare ^n parte sau mai multe ^mpreun@ pot genera o translare a curbei cererii (a}a cum indic@ s@geata din figur@.6. Pentru Rom$nia un exemplu cunoscut ^l constituie reducerea consumului de gr@sime de porc.venituri. nepotrivit. modific@ri ale structurii }i num@rului popula]iei. concret ne referim la sporirea riscului bolilor cardiovasculare. gustul consumatorilor. magnetofoane }. chiar ^n condi]iile diminu@rii considerabile a pre]ului. Astfel. Unele din acestea sunt numite ^n literatur@. Explica]ia se leag@ de nocivitatea gr@similor suprasaturate pentru s@n@tatea omului. se explic@ prin apari]ia. 112 .6. dac@ este cazul unei sporiri a cererii). deoarece reflect@ sporuri de venituri. a}tept@ri ^n privin]a modific@rii pre]ului itemulul considerat sau a altora concurente. Alte forme de curbe de cerere.a. anormale. px Di(x) j 0 X Fig. 5. 5. o curb@ de cerere ca cea desenat@ ^n figura 5. a unor produse mai atr@g@toare }i diminuarea consumului celor inferioare ^n ciuda reducerilor de pre]uri. Diminuarea consumului produselor inferioare sl@nin@. p$ine. care reflect@ modific@ri ale preferin]ei consumatorilor ^n sensul abandon@rii unor produse inferioare ^n favoarea altora care intr@ ^n preferin]e. reclam@. este normal@ }i dezirabil@. O posibil@ form@ a curbei cererii produselor inferioare.2. %n cazul diminu@rii pre]ului itemului considerat (p) se va produce o alunecare ^n jos (^n sensul cre}terii). ^n condi]iile cre}terii veniturilor.3. cadrul a). avere. . .

substituiri de produse }i servicii. chiar dac@ pre]ul lor diminueaz@. iar la a doua (a produselor complementare) a orizontului de timp ^n care se fac prognozele }i pozi]iei pe care itemurile o ocup@ ^n preferin]ele consumatorului. mai concret }ocurile petroliere au impus modele de automobile cu litraj mijlociu }i ameliorarea combustiei. R e z u m a t Evolu]ia raportului cerere (volum de bunuri }i servicii cerut) la pre] nu este liniar@. Ce este un produs inferior? Dar unul superior? 3. diminuarea polu@rii. La produsele substituibile se ^nregistreaz@. comune cu r@spuns „normal’ la modificarea de pre] }i cele superioare cu o valoare ridicat@ }i mai apreciate de consumatori ofer@ un tablou al rezultatelor analizei cu ajutorul coeficien]ilor de elasticitate. ofer@ oportunit@]i de analiz@ opera]ional@. avansul tehnologic permite. Venitul mediu salarial nominal net lunar ^n sectorul public. implicit reducerea costului utiliz@rii automobuilului. de 265. ^n anul 1991. mixt }i cooperatist* a crescut de la 3. Produsele complementare (automobilul }i carburantul) ocazioneaz@ o modificare a cererii de tipul celei a elasticit@]ii ^n raport cu pre]ul propriului produs. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Cum se manifest@ pe termen lung substituirea carburantului }i automobilului (care pe termen scurt sunt complementare)? 4. elasticitate fa]@ de venit. procese de substituire. numit@ elasticitatea cererii.. R@spunsul diferit al cererii la modific@rile pre]ului impune luarea ^n considerare a unor clase sau grupe de produse ^mp@r]ite dup@ criteriul coresponden]ei ofertei cu valorile }i obi}nuin]ele de consum ^nsu}ite de o comunitate. 113 . care impune clasificarea produselor ^n substituibile }i complementare }i la prima grup@ eviden]ierea dificult@]ilor de substituire }i respectiv evolu]iei utilit@]ii marginale a itemurilor substituite. ^n condi]iile ^n care indicele general al pre]urilor a fost. . Clasificarea ^n itemuri inferioare care-}i reduc atractivitatea. 2.489 lei ^n 1991. modific@ri ale utilit@]ii. ^n func]ie de reac]ia men]ionat@ mai sus modific@ri diferen]iate ale cererii ^n raport cu mi}carea pre]urilor produselor concurente. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii unui produs ^n raport cu modific@rile pre]urilor altor produse este un instrument opera]ional. Pe termen mai ^ndelungat. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul produsului ^n cauz@ m@soar@ r@spunsul cantit@]ii cerute ^n raport cu o modificare relativ@ de pre]. Raportarea global@ a varia]iei relative a cererii la modific@rile relative de pre]uri }i venit. Explica]i semnifica]ia no]iunilor de elasticitate a cererii. ^ns@.5 %. elasticitate ^ncruci}at@. elasticitate fa]@ de pre].384 lei ^n 1990 la 7. Elasticitatea cererii ^n raport cu veniturile (judecat@ prin raportul varia]iei relative a celor dou@ m@rimi) ofer@ oportunit@]i de calcul opera]ional permi]$nd prognoze ^n cadrul unei orizont de timp pentru fiecare produs sau grup@ de produse. lu$nd ^n considerare c@ nivelurile de consum din diferite produse au fost: * Date extrase din „Anuarul statistic al Rom$niei” pe anul 1992. Sporirea veniturilor reale (a puterii de cump@rare) ocazioneaz@ realoc@ri de preferin]e.

8 59. c) S@ se explice aceast@ evolu]ie pe scurt. S@ se calculeze.5 45.3 241 16.UM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Carne }i produse din carne (^n echivalent) Pe}te }i produse din pe}te (^n echivalent) Lapte }i produse din lapte (^n echivalent 3.7 163.1 246 18.5 27.5 110.4 6.4 .5% gr@sime) Ou@ Gr@simi total Produse din cereale (^n echivalent f@in@) Cartofi Legume }i produse din legume (^n echivalent) Fructe }i produse din fructe (^n echivalent) Zah@r }i produse din fructe din zah@r (^n echivalent) kg kg litri buc@]i kg kg kg kg kg kg 1990 61 5.5 59.3 48 88.1 140.15 158.3 1991 54.7 26. b) Coeficientul de elasticitate (^n func]ie de venituri) a trei alimente la alegere. dup@ ce s-au f@cut corec]iile necesare ^n func]ie de datele problemei: a) Sc@derea salariului real ^n %. 114 . .52 145.

Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului 6. chiar în anii mai pu]in ferici]i. este necesar s@ abord@m acest subiect sprijinindu-ne pe ipoteza c@ for]ele interne }i interna]ionale este posibil }i probabil s@ conduc@ economia real@ din ]ara noastr@ spre astfel de structuri economice. . care de asemenea se supun criteriului profitului. trebuie s@ lu@m în considerare motive ale proprietarilor. conduc@tori de firm@. [intele produc@torului în societatea modern@ sunt diverse }i se afl@ în raport cu ideologia dominant@. cei afla]i în raporturi clientelare cu sindicatele }i care se supun exigen]elor acestora. putere de decizie. 6. Cu toate acestea pe tot parcursul p@r]ii a treia a volumului vom accepta profitul ca principala ]int@ a proprietarului sau managerului. societ@]i anonime î}i au propriile lor ]inte legate de imaginea proprie.1. pentru un motiv simplu. ale echipelor manageriale aflate sub controlul unor ac]ionari str@ini sau autohtoni care de]in cote importante sau majoritare de ac]iuni (firme care ^nc@ de]in o pondere redus@ în România). o economie aflat@ în proces de integrare regional@ }i sporire substan]ial@ a exporturilor nu se poate în întregime sau pe compartimente sustrage criteriului profitului. 115 . din diferite motive. %n ipoteza c@ for]ele favorabile reformei se vor dovedi mai puternice. care se mai ascunde dup@ o prevedere legal@ neabrogat@. Progresul reformei va reduce cea de a doua categorie de motive la propor]ii care s@ impun@ un climat de competi]ie }i criteriul profitului în marea majoritate a firmelor.. Dar. Chiar dac@ reforma nu a dep@}it acel punct minim necesar (^n 1998-1999) care s@ confere economiei României caracteristici de reglare prin mecanisme de pia]@ }i competi]ie. exist@ numeroase alte categorii de de]in@tori de autoritate. care nu se pot sustrage criteriului profitului. sau ale altei categorii care se bazeaz@ pe iner]ie }i o sus]inere suspect@ din partea vreunei organiza]ii birocratice. pie]ei externe. care se afl@ sub protec]ia for]elor politice care i-au investit cu putere decizional@. Este pe de alt@ parte cunoscut c@ echipele de conducere din marile firme. de o tendin]@ de a declara profituri cresc@toare. cu pozi]ia pe care o ocup@ decidentul în sistemul de autoritate. echipelor de conducere care se adreseaz@ (în propor]ie însemnat@).

calificare. pozi]ia intelectual@ (aceasta ocup@ un loc foarte important în ]@rile cu economie de comand@. se afl@ în discordan]@ cu mecanismele economiei reale. În setul de ipoteze ale calculului produc@torului figureaz@ asump]iile pe care se sprijin@ func]ionarea perfect@ a mecanismelor de pia]@. 6. Aplicate corect. ceea ce impune analizei produc@torului. . chiar dac@ în multe cazuri utilizarea modelelor cu restric]ii con]in$nd ipoteze ca raritatea. ^n conexiune cu manifest@rile reale din via]a economic@.2. care opereaz@ în condi]ii de competi]ie. inclusiv în perioada de tranzi]ie spre o economie liberal@) pozi]ia acaparat@ (^n termeni legali. s@ se concentreze asupra costurilor }i a volumului de ofert@.Tendin]ele de ra]ionalitate }i calcul economic. care-}i stabilesc pre]urile endogen. a alegerii combina]iei optime de factori de produc]ie }i a tehnologiei celei mai avantajoase. Ipotezele calculului produc@torului sunt necesare pentru construirea unor modele logice. autoritatea natural@ conferit@ de pricepere. Este util }i necesar s@ ad@ug@m c@ ipoteza pre]ului exogen nu este foarte restrictiv@ }i de altfel vom proceda în capitolele urm@toare la evaluarea unor probleme specifice firmelor cu pozi]ie privilegiat@ (obi}nuit numite monopolistice). aceste modele ofer@ satisfac]ia în]elegerii }i a unor posibilit@]i de influen]are }i control a afacerilor. valorile dominante în societate. determinat de mecanismele pie]ei. utilitate }i sus]inerea dorin]elor marei majorit@]i a cet@]enilor (care se impune prin votul general)* se afl@ la originea tendin]elor de ra]ionalitate care favorizeaz@ eficien]a }i asigurarea echilibrului pie]ei. 116 . . utilizarea modelelor opera]ionale }i-au f@cut loc în gândirea economic@ într-o perioad@ când imaginea despre idealul. ilegitim@) cum este cea a unor lideri de firme de]inute public sau cu capital asociat. deoarece înglobeaz@ elemente de prim@ importan]@ ale unui mecanism liberal (de pia]@). * %ntre sursele de autoritate contemporan@ se inventariaz@ proprietatea privat@. Cea mai important@ consecin]@ a accept@rii ipotezelor introduse în capitolul 3 este existen]a unui sistem de pre]uri exogen. productivitatea descresc@toare. Bun@starea }i mai mult@ satisfac]ie. Utilizarea unor m@rimi marginale reprezint@ o condi]ie esen]ial@ pentru validarea modelelor de analiz@ a costurilor pe produs. erau foarte aproape de cele de ast@zi.

nu mai ridic@ probleme insolubile pentru produc@torii specializa]i. Dezvoltarea ulterioar@ a teoriei economice. Modelul de decizie are ca fundament o func]ie de profit. în func]ie de ipotezele asumate }i se preocup@ de construc]ia unor modele adaptate pie]ei cu produc]ie diversificat@ }i afectat@ de pozi]ia privilegiat@ a unor firme. care apropie ipotezele men]ionate mai sus de condi]iile func]ion@rii pie]ei reale. Maximizarea func]iei de profit se opereaz@ în raport cu volumul produc]iei fizice }i în contextul recunoa}terii unor restric]ii. contribu]ia lui Alfred Marshall a adus elemente în favoarea unei teorii a echilibrului par]ial. 117 . Ipotezele simplificatoare privitoare la raporturile cu furnizorii (disponibilitatea infinit@ a oric@rei livr@ri) }i luarea în considerare a unor caren]e de distribu]ie. Teoria echilibrului par]ial a}eaz@ aria de manifestare a mecanismelor de reglare. ^ns@. a men]inerii cump@r@torilor prin mijloace de persuasiune (de obicei reclam@) implic@. cu costuri suplimentare. . O alt@ ipotez@ derivat@ din asump]ia contractului voluntar între p@r]i se refer@ la posibilitatea reconversiei unor investi]ii substan]iale. Însu}i dinamismul cererii. restric]ion@ri de aceast@ dat@ importante pentru produc@tor. Maximizarea func]iei de profit a unui produc@tor este ^ntemeiat@ pe teoria echilibrului general }i a optimului paretian care împreun@ constituie temelia modelului mecanismului de reglare automat. }i întreprinz@torul î}i va concentra aten]ia pe variabilele asupra c@rora poate dispune pentru a ob]ine rezultatul dorit. de maximizat. al regl@rii parametrilor economici. ^n primul rând garantarea contractului voluntar între p@r]i. gândite pentru a asigura avantaje de scar@. în modelele opera]ionale. o restric]ie sever@ pentru modelele de calcul al produc@torului.. Tehnologiile moderne flexibile }i practica leasingului reduc substan]ial riscul }i implicit costul unui abandon de tehnologie. care în esen]@ se a}eaz@ pe ipoteza fabric@rii unui singur model de produs. fapt care nu altereaz@ logica modelelor de analiz@ a costurilor. Aceste abateri de la model pot fi corectate. care decurge din existen]a }i eficien]a mecanismelor competi]ionale }i implicit a accept@rii substituirii. dar cu disponibilit@]i de flexibilizare. ci le apropie satisf@c@tor de nevoile agentului produc@tor.

L) (6. Neajunsul cel mai important care rezult@ din evolu]ii discontinue const@ în avantajele pe care una din p@r]ile contractante }i le poate crea profitând de dificult@]ile divizibilit@]ii. premiz@ u}or de acceptat în cazul energiei electrice. ceea ce înseamn@ asocierea mai mult sau mai pu]in strict@ }i obligatorie a unor factori de produc]ie cum sunt utilizarea ma}inilor înzestrate cu motoare electrice }i consumul de energie aflat@ în aceast@ form@.L).T. f@r@ dificultate }i operate prin calcul de diferen]e finite. Adaptabilitatea unui factor în raport cu altul care este susceptibil s@-l înlocuiasc@ în calitate de substitut este facultatea factorilor de produc]ie de a se substitui în propor]ii diferite atunci când concur@ împreun@ la ob]inerea unui produs finit. grânelor. {irurile discrete pot fi de asemenea modelate în procesele de optimizare. Complementaritatea este situarea invers@ a substituirii. Aceste dou@ caracteristici asociate permit procese de substituire adic@ înlocuirea unei cantit@]i determinate dintr-un factor cu un alt factor f@r@ s@ se d@uneze nivelului produc]iei. Mai mult. munc@. Din punct de vedere matematic divizibilitatea are importan]@ deoarece în cazul divizibilit@]ii infinite se pot construi func]ii derivabile. p@mânt (resurse naturale). procesele de substituire sunt ^nso]ite de regul@ de rezultate favorabile pentru întreprinz@tor. 6. m@rimea.3. 118 . . ^n raport cu criteriul maximiz@rii rezultatului. cimentului. dar imposibil de ob]inut în cazul unui camion. Se poate construi o func]ie simpl@ ^n care volumul produc]iei (Q) s@ depind@ de factorii capital.T.1) . în primul rând divizibilitatea factorilor de produc]ie. central@ hidroelectric@.termenele de livrare }i implicit costul ob]inerii produselor. capital. p@mânt. Studiul combin@rii factorilor.6. Productivitatea marginal@ Procesul de fabrica]ie presupune combinarea mai multor factori de produc]ie. calitatea. munc@ (K. Procesul de alegere }i decizie porne}te de la premise subsidiare celor enun]ate mai sus. Q=f(K.3. asocierea în procesul de fabrica]ie a }urubului cu piuli]@. Posibilitatea modific@rii propor]iei dintre factori permite construc]ia unor variante alternative }i alegerea celei mai avantajoase combina]ii.1. Propor]ia în care sunt combina]i factorii de produc]ie influen]eaz@ rezultatul final.

1 Produc]ia total@ }i productivitatea marginal@ }i mijlocie a p@m$ntului. informa]iile disponibile în comunitatea fermierilor vor ^ndruma foarte probabil la o combina]ie de factori care s@-l plaseze pe întreprinz@tor în zona TI – TM. ^n compara]ie. Se cuvine s@ facem men]iunea c@ experien]a fiec@rui întreprinz@tor. Variabila independent@ este suprafa]a de teren atras@ în cultur@. dup@ care putem presupune c@ recoltarea grâului nu se face în perioada optim@ }i se 119 . Q a) I A P S M Q 0 Q TA TI TM T b) Q’(T) qT TA TI TM 0 T Fig. . F(K. potrivit c@ruia exist@ un num@r determinat de muncitori agricoli.T)=func]ia de produc]ie. Vom putea observa o cre}tere exponen]ial@ a rezultatului atunci când suprafa]a este redus@ }i ceilal]i factori sunt.1 descrie sporul de recolt@ (de exemplu grâu) în raport cu suprafa]a utilizat@ pentru cultur@. Q’(T)= productivitatea marginal@ Vom ilustra acest model cu un exemplu ipotetic. 6.. unelte }i altele }i ne vom raporta la situa]ia unei familii tradi]ionale. numeroase.L. Începând de la nivelul de exploata]ie TI. atelaje. iar suprafa]a de teren aflat@ la dispozi]ie este nelimitat@ }i nu are costuri. qt= produc]ia mijlocie. inventar de produc]ie. Func]ia de produc]ie descris@ în cadrul a) al figurii 6. unde: Q=volumul produc]iei. semnific$nd o recolt@ maxim@. S@ not@m c@ sporul de suprafa]@ atras@ în cultur@ conduce la cre}teri de recolt@ pân@ în punctul TM. cre}terea suprafe]ei cultivate aduce sporuri descresc@toare). T= volumul de p@m$nt atras. corespunz@tor punctului de inflexiune al cre}terii recoltei (dup@ acest punct sporurile sunt descresc@toare. care a emigrat în Vestul Americii. abunden]i.

Q ′(t) = dQ dT (6. A}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii Q'(T). adic@ al nivelului TI al atragerii factorului teren.Q1 = ∆T T 2 . .n n reprezentând num@rul total de unit@]i (ari. care corespunde nivelului la care derivata func]iei se anuleaz@. hectare sau metri p@tra]i) ce poate fi atras în cultur@.T 1 (6.Q(T1 x L x K) Productivitatea marginal@ se poate defini ca spor al recoltei datorate cre}terii suprafe]ei cultivate astfel: . productivitatea marginal@ intersecteaz@ axa abscis@.3) Din graficul 6. Produsul marginal se define}te ca supliment de produc]ie care rezult@ din cultivarea unei unit@]i suplimentare de teren.1 rezult@ c@ volumul produc]iei atinge un maxim în punctul M pentru o suprafa]@ TM . ^n condi]iile în care volumul utiliz@rii celorlal]i factori de produc]ie r@mâne neschimbat.T1 în care T2 > T1 sunt dou@ niveluri ale terenului atras ^n cultur@ }i în mod corespunz@tor cre}terea recoltei DQ = Q2 .2. DT=T2 . ∆Q Q 2 . Într-o abordare opera]ional@ (dep@}ind etapa intuitiv .. productivitatea marginal@ poate fi exprimat@ ca derivata func]iei de produc]ie în raport cu varia]ia suprafe]ei.2) Dac@ sporurile de teren atrase în cultur@ sunt divizibile la infinit. Produc]ia medie sau randametul la hectar se define}te ca raport al produc]iei totale Q }i suprafa]ei T utilizat@ qt = Q/T.înregistreaz@ pierderi de recolt@.descriptiv@ a modelului) ne intereseaz@ ritmul cre}terii recoltei sau produsul marginal al factorului variabil (în cazul nostru suprafa]a de teren cultivat@). Astfel vom înregistra pentru fiecare nivel al suprafe]ei 120 . Productivitatea marginal@ sau sporul de produc]ie înregistreaz@ un maxim în punctul corespuz@tor inflexiunii curbei volumului total al produc]iei..Q1 în care Q2 > Q1 sunt cantit@]ile de gr$u ob]inute corespunz@tor nivelului de atragere a factorului teren. D Q=Q2 . iar recolta de asemenea. adic@ volumul produc]iei suplimentare ob]inut la acel nivel de atragere al factorului T reprezentat prin Q (pe axa ordonat@) este egal cu 0. Luând în considerare modificarea celor doi factori este util s@ introducem nota]ia j unde j=1. Sporul factorului T...Q1 = Q(T2 x L x K) .

Mai întâi revenim asupra ideii c@ experien]a de produc]ie a întreprinz@torilor impune o anumit@ conduit@ în privin]a combina]iei factorilor (este vorba despre raporturi convenabile. Este util de remarcat c@ radamentul la hectar spore}te pân@ la un nivel corespunz@tor suprafe]ei de cultur@ Ts.). motivare. În al doilea rând considerente care ]in de luarea ^n calcul a faptelor economice care ne arat@ c@ pe termen scurt (o perioad@ în care avansul tehnologic nu-}i face sim]it@ influen]a) sporirea volumului produc]iei dintr-un item considerat. sc@derea randamentului la exploat@rile aurifere }i mai concludent. Men]ion@m c@ se va înregistra o evolu]ie similar@ }i în cazul în care se vor combina al]i factori de produc]ie sau se va înregistra o mi}care independent@ a altui factor din ansamblul celor considera]i în exemplul de mai sus.1 nivelul randamentului la hectar variaz@.. în exemplul nostru. pentru ca apoi s@ descreasc@. Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare s-a impus în }tiin]a economic@ pozitiv@ din mai multe considerente. 6. în func]ie de m@rimea suprafe]ei cultivate (nivelul celorlal]i factori r@mânând neschimba]i). cu temei. conduce la diminu@ri ale randamentelor factoriale. Totu}i. Oponen]ii }colii marginaliste obiecteaz@. experien]@ în produc]ie }. pentru modelul pe care-l vom reprezenta mai jos. c@ avansul tehnologic a produs }i genereaz@ cre}teri sistematice ale randametelor factoriale. exemplul sporirii produc]iei industriale prin angajarea succesiv@ a unor persoane cu productivitate tot mai mic@ (datorit@ lipsei de calificare. nu este influen]at@ de avansul 121 . qJ = QJ / TJ (6. %ntre exemplele citate în literatura economic@ se num@r@ atragerea în cultur@ a suprafe]elor de teren în ordinea invers@ a fertilit@]ii acestora. Mai este de ad@ugat faptul c@ optimizarea are sens economic.a. numai dac@ randamentele sunt descresc@toare. trebuie remarcat c@ deciziile de alocare a factorilor se iau pe temen scurt }i ^n acest model variabila randament factorial. atrase un nivel a produc]iei medii în care Qj }i Tj sunt volumul de produc]ie }i cantitatea de teren corespunz@toare nivelului j. Curba productivit@]ii marginale se afl@ deasupra celei mijlocii atât cât aceasta din urm@ continu@ s@ creasc@ }i sub cea mijlocie când produc]ia medie este descresc@toare. .produc]ii medii cel pu]in satisf@c@toare).3.2. apte s@ asigure randamente . Productivitatea marginal@ întretaie curba produc]iei mijlocii la nivelul maxim al acesteia din urm@ (c$nd produc]ia medie la hectar este maxim@).4) A}a cum rezult@ din figura 6.

Aceast@ ipotez@ este adesea numit@ legea randamentelor descresc@toare. L. 0 Q L qL=Q/L Q'(L) 0 ′ Q = f (T. luarea în Q = f (T. echipamentele. nivelul tehnologic }i al]i factori nu vor spori. implicit. un an) a}a încât ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare este indispensabil@ pentru }tiin]a economic@ pozitiv@. . K) dQ = Q′(L) > 0 dL Q qL = L L În practic@ putem constata c@ atunci când productivitatea marginal@ descre}te sub nivelul randamentului mijlociu }i acesta din urm@ descre}te ne putem a}tepta (a}a cum rezult@ din figura 6.2 Legea randamentelor factoriale descresc@toare L semnific@ volumul de munc@ utilizat.tehnologic. ceea ce înseamn@ c@ la un anumit nivel tehnologic orice sporire a utiliz@rii unui factor considerat variabil@ independent@ va ocaziona cre}teri tot mai mici ale produc]iei. L. Q Figura 6.1) ca produc]ia mijlocie s@ scad@ atât timp cât ceilal]i factori se men]in la un nivel constant. Majoritatea deciziilor economice au un orizont limitat de timp (pân@ la 6 luni. Produc]ia mijlocie a unui muncitor va diminua odat@ cu cre}terea num@rului de angaja]i dac@ spa]iul. K) considerare numai a por]iunii de curb@ a evolu]iei produc]ie care ocazioneaz@ sporuri descresc@toare ale acesteia }i descre}terea randamentelor factoriale. 122 . Se poate remarca. . în model.

aportul celuilalt factor r@mânând constant. Pot exista rela]ii matematice diferite. Matematic ne afl@m în fa]a unei derivate par]iale a func]iei de produc]ie în raport cu factorul variabil. cantitatea de materii prime }i consumul energetic). Situa]ia cel mai frecvent întâlnit@ în practic@ este c$nd productivitatea marginal@ este pozitiv@ }i descresc@toare. ca de exemplu: Q=ax+by sau Q=axy sau Q = c xy = c x 2 y 2 în care a. Vom avansa în continuare cu modelul printr-o simulare a comportamentului volumului de produc]ie când variaz@ doi factori. Reamintim c@ productivitatea marginal@ a fiec@rui factor este suplimentul de produc]ie care rezult@ din utilizarea unei unit@]i suplimentare a factorului respectiv. în care Q . Cantitatea Q de produc]ie datorat@ utiliz@rii factorilor munc@ }i capital poate s@ fie exprimat@ prin func]ia Q=f(x. Combina]ii de doi factori. Func]ia de produc]ie descrie conexiunea între cantitatea produs@ dintr-o marf@ oarecare }i contribu]ia. cuprin}i în model). .y).4. adaptabilitate.b.c sunt parametrii. Din considerente didactice am presupus c@ variaz@ doar unii dintre factorii de produc]ie. 6. dintre cei care contribuie la ob]inerea produsului permit concluzii par]iale privitoare la conexiunea volumului produc]iei cu perechi din factorii de produc]ie. nivelul de atragere }i combina]iile posibile ale factorilor care sunt utiliza]i pentru fabricarea sa. raportul de substituire între factori). Aceast@ situa]ie se transcrie prin F'(x) > 0 F''(x) < 0 }i 123 1 1 F'(y) > 0 F''(y) < 0 . Considerente opera]ionale impun asocierea unor factori reciproc substituibili (astfel cum sunt num@rul de ore ma}in@ utilizate }i respectiv a orelor de munc@. Forma concret@ a func]iei depinde de rela]iile concrete constatate între factori (divizibilitate. x }i y volumul fizic al factorilor pereche (munc@ }i capital. care s@ exprime aceste conexiuni.volumul produc]iei..

X }i Y. Curbele de izoprodus Q1. S@ reamintim c@ func]ia de produc]ie într-o variant@ opera]ional@ depinde de n factori Q=f (x1. deoarece gradul de atragere a resurselor X }i Y este cresc@tor (}i ^n coresponden]@ cu sporul de produc]ie). . xn) (^n care x=volumul factorului i atras).. a propor]iei în care ace}tia se combin@ între ei. .n δ xi Instrumentul de analiz@ folosit ]inte}te s@ ofere un model util pentru procesele de substituire a factorilor }i a conexiunii între volumul factorilor utiliza]i }i volumul produc]iei. semnificând volumuri de produc]ie identice.Q3 reprezint@ trei niveluri de produc]ie dintr-o infinitate de curbe care se pot trasa dac@ ipoteza de divizibilitate reflect@ o realitate economic@ concret@. randamentul mijlociu a factorului oarecare i va fi qxi=Qi/xi iar productivitatea marginal@ va fi derivata par]ial@ a func]iei de produc]ie F ' x i = ..a. x2. Nivelurile Q1. 6.2.. dar posibilit@]ile de modelare impun s@ ne rezum@m la o construc]ie care s@ ia în considerare doar doi factori deodat@..Q2.. influen]a pre]urilor }. separat. δQ unde i = 1. se poate reprezenta cre}terea rezultatului în raport cu gradul de atragere a unei cantit@]i sporite din ambii factori }i. Descrierea raporturilor dintre randamentele mijlocii este riscant@ cu modelele matematice simple..4. Pentru cazul general. deoarece Q/x }i Q/y pot s@ se modifice }i de pe urma celuilalt factor. În cazul când se iau în considerare numai doi factori de produc]ie oarecare.În cazul când rela]ia factorilor utiliza]i X }i Y cu produc]ia Q este de forma Q=ax+by suma productivit@]ilor marginale este constant@ }i func]ia se nume}te omogen@..Q3 reprezint@ niveluri cresc@toare ale produc]iei astfel Q1<Q2<Q3.Q2. . Într-o etap@ ulterioar@ ne vom referi la combina]ia factorilor }i nivelul cel mai favorabil al produc]iei.. Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse. 124 . În rela]ia Q = c xy se poate verifica faptul c@ productivit@]ile marginale sunt pozitive }i descresc@toare. xi.1. Forma suprafe]ei de produc]ie reprezentat@ în spa]iu este cea a unei coline pe care sunt figurate curbe de nivel. ob]inute pe seama unor combina]ii diferite a factorilor X }i Y substituibili reciproc.. O astfel de analiz@ cere instrumente de analiz@ mai elaborate.

care este atras din ambii factori definesc curbele de izoprodus a c@ror proiec]ie în planul XOY Q'1. 6.Q'2. Q2 }i Q3 Q'3 yB B xA xB Q'2 Q'1 M 0 X Trasarea dreptei care trece prin punctele A }i B de pe curba Q'1 }i punctul M.Q2. Y yA A Fig.3. curbelor Q1. X Proiec]ia „curbelor de nivel”. Q Q y Q1 Q2 0 Q'3 Q'2 Q'1 Q3 Fig.Q'3 va servi în continuare pentru explica]ia alegerii. tangenta dreptei la curba Q'2 ne indic@ posibilitatea unor combina]ii yB xB }i respectiv xA yA care ofer@ acela}i nivel al volumului produc]iei.4 Planul XOY cu proiec]iile.Q3. pot servi la explicarea combina]iei factorilor oarecare X }i Y }i a premiselor cre@rii unor solu]ii alternative pentru produc@tor. în fapt niveluri egale de produc]ie care se ob]in pe seama unor combina]ii variate din factorii X }i Y }i ^n raport cu nivelul total.. „Colina” suprafe]ei de produc]ie care descrie rela]ia dintre volumul Q al produc]iei }i cantitatea din factorii X }i Y lua]i ^mpreun@ }i combina]ia factorilor X }i Y. reprezentate de curbele de izoprodus Q1. . 125 . sau deciziei produc@torului.6. Planele paralele cu XOY. în prezentarea noastr@.

atât în spa]iul de produc]ie. în punctul de substituire. Prin proiec]ie }i revenire în planul orizontal ni se permite dezvoltarea unui model opera]ional al alegerii produc@torului într-o economie competitiv@. tot a}a cum o infinitate de alte curbe de nivel.A B . iar Dy= yA .Toate punctele de pe fiecare din cele trei curbe ^n parte reprezentate în figur@ ^nseamn@ acela}i nivel fizic al produc]iei.Rata marginal@ de substituire este exprimat@ de rela]ia: .5) în care dy }i dx sunt modific@ri incrementale ale factorilor }i Rms este rata marginal@ de substituire în expresie natural@.dy/dx Rata marginal@ de substituire ia valori diferite pe ^ntinderea curbei izoproduselor cu excep]ia situa]iei când aceasta are forma particular@ de linie dreapt@. dar pe aceea}i curb@ de izoprodus vom putea constata c@ diminuarea factorului Y. ocazion$nd randamente diferite. Dac@ modific@rea lui x }i y poate fi infinit de mic@: Dy }i ∆ x → 0 dy ∆y = R ms ⇒ − dx ∆x (6. pe aceea}i curb@ de izoprodus.x A celelalte nota]ii semnific@ niveluri apropiate ale atragerii factorilor. a}a cum am ar@tat mai sus.yB }i Dx = xB . Dy poate fi compensat@ prin sporuri ale factorului X de nivel Dx. . caracteristice nivelului segmentului de curb@ considerat. ∆y y -y = . Dac@ substituirea nu este perfect@ se vor considera. posibil de trasat. unde Dy }i Dx reprezint@ modific@ri ale factorilor. Cele trei curbe reprezentate în figur@ nu se intersecteaz@.xA vor reprezenta diferen]ele de alocare de factori. valoarea este opus@ valorii pantei: Rx/y = . au aceea}i proprietate. dou@ puncte A }i B. În mod corespunz@tor Rms a lui x în raport cu y. Rata marginal@ de substituire poate fi exprimat@ prin panta curbei de izoprodus. adic@ prin aceasta se exprim@ num@rul de unit@]i y necesare pentru a putea compensa diminuarea unei unit@]i din factorul x (raportul poart@ firesc semnul minus fiind vorba de o diminuare }i o cre}tere). cât }i în cel al ofertei de factori de produc]ie.2. Sporul de produc]ie se ob]ine prin cre}terea ambilor factori X }i Y. 6. Se poate ar@ta c@ Rms este exprimat@ de panta tangentei 126 . f@r@ bariere la intrarea altor competitori. iar = ∆x xB . Rx/y este definit@ pornind de la panta curbei de izoprodus.4. ^n func]ie de propor]ie ^n care factorii se combin@.

B. a}a încât orice judecat@ bazat@ pe aceast@ ipotez@ este necesar s@ fie confruntat@ cu mecanismul real al substituirii factorilor pe curbele de izoprodus. dac@ ne referim la modelul simplificat de mai sus. adic@ nu are ^n orice situa]ie convexitatea orientat@ spre origine.6) .5. pentru doi factori de produc]ie X }i Y. cât }i variabile economice exprimate b@ne}te. uneori.Alegerea produc@torului reprezint@ un proces ^n care sunt cuprinse atât variabilele tehnice la care am f@cut referire mai sus (de exemplu rata marginal@ de substituire exprimat@ în unit@]i fizice). cazurile de substituiri imperfecte cu randamente factoriale descresc@toare (convexe fa]@ de origine) }i cu randamente cresc@toare (concave fa]@ de origine). Suma aflat@ la îndemâna produc@torului. Orice produc@tor va trebui s@ se raporteze în judec@]ile sale la un anumit buget.1. Pentru modelare }i elaborarea solu]iilor de optimizare. se va repartiza.Dreapta bugetar@ sau izocosturile. vor constitui structura bugetului astfel: B = xpx + ypy scris@ sub forma unei ecua]ii rela]ia devine: 127 (6. sunt interesante numai curbele convexe fa]@ de origine. al@turi de factorii men]iona]i }i pre]urile corespunz@toare ale acestora px }i py. Bugetul B. prin pre]. . Men]ion@m }i faptul c@ substituirea unor factori de produc]ie este. Curba de izoprodus nu este în mod necesar descresc@toare. nivelurile ridicate de disponibilitate a produsului sau factorilor de produc]ie pentru produc@tor îi creeaz@ acestuia o productivitate descresc@toare pe parcursul atragerii. ^ns@. În cazul substituibilit@]ii factorilor vom întâlni cazuri de substituire perfect@ reprezentate într-un plan XOY sub forma unei linii drepte. 6. imposibil@ }i trebuie privit@ ca atare. într-un punct al curbei izoprodusului }i este egal@ cu inversul productivit@]ilor marginale a celor doi factori în punctul respectiv. ceea ce sus]ine ipoteza avansat@ mai sus. Reamintim c@ în acord cu ipoteza teoriei subiective a valorii.. 6.5. R x/y = F'y/F'x (6. Abia atunci când în model sunt introduse informa]iile cu caracter de pre] se ob]ine o rela]ionare de pia]@ satisf@c@toare a modelului.4.Caracterul descresc@tor al randamentului }i convexitatea curbei izoprodusului. În numeroase cazuri particulare ipoteza de convexitate nu se verific@.3.6) 6.

5. Produc@torul poate fi interesat s@-}i minimizeze costul de produc]ie dac@ se raporteaz@ la o cantitate determinat@ de produc]ie pentru care }i-a asigurat desfacerea pe pia]@. (6.Alegerea produc@torului.5. Ecua]ia dreptei bugetare. dar semnific@ o utilizare par]ial@ a resursei bugetare. Numai pe linia bugetar@ GH disponibilit@]ilor produc@torului B este integral folosit.2. . În suprafa]a triunghiului OGH orice punct este accesibil produc@torului. marcând utilizarea integral@ a rezervei bugetare.y=- px B x+ p py Pyy . Termenul liber B/py exprim@ a}a cum rezult@ din figura 6. ceea ce reprezint@ o prezum]ie realist@). Ecua]ia se caracterizeaz@ printr-o pant@ negativ@ exprimat@ de raportul de pre]uri px/py (panta este negativ@ atâta timp cât px }i py > 0.5 punctul de intersec]ie a dreptei bugetare cu axa ordonat@ când x=0. 6. 128 . Y B/PY G Y =− PX B X+ PY PY Figura 6. Dac@ func]ia de produc]ie F(x. %ntre punctele G corespunz@toare utiliz@rii integrale a banilor pentru resursa Y }i punctul H. Aceasta reprezint@ expresia unei drepte.7) printr-o simpl@ împ@r]ire cu py }i rearanjarea termenilor.y) adic@ traiectoria curbei de izoprodus }i pre]urile resurselor notate px }i py sunt date (pre]urile prin ipoteza de pia]@ liber@ devin exogene }i fixe pentru întreprinz@tor) problema este s@ se determine o combina]ie a factorilor X }i Y care s@ asigure cele mai mici costuri ale produc]iei contractate Q. ^n care resursele sunt alocate integral pentru resursa X se vor întâlni combina]ii cantitative (ponderate cu pre]urile). H 0 B/PX X Pe acest domeniu (al liniei GH) orice punct semnific@ utilizarea integral@ a disponibilit@]ilor bugetare. Un punct oarecare în afara triunghiului OGH nu este accesibil produc@torului.

optime ale produc@torului. Acela}i nivel de produc]ie solicit@ cheltuieli mai mari (la nivelul bugetului B3). f@r@ îns@ a ob]ine o compensare din productivitatea factorului „rar”. Nivelul de cost B2 este cel mai L avantajos deoarece este cel mai sc@zut care permite fabricarea cantit@]ii Q. combina]ii de ore ma}in@ K func]ionare.5. având aceea}i pant@. 6. în punctele A }i B în care.6. deoarece raportul de pre]uri px/py este exogen }i M invariabil. Deoarece cu informa]iile de care dispune decidentul nu se întrevede o solu]ie mai bun@. de exemplu. De observat c@ domeniul de alegere al produc@torului OGH poate fi asociat }i cu alte variante de produc]ie. În acest punct raportul productivi@]ilor marginale F'x }i F'y este egal cu raportul pre]ului factorilor. pe abscis@ }i ore munc@. Dreapta bugetar@ }i curbele de izoprodus se vor combina. solu]ia grafic@.Alegerea produc@torului. În prezentarea grafic@ a problemei sunt trasate mai multe curbe de izoprodus convexe fa]@ de origine. se confrunt@ cu diferite niveluri bugetare. Q de exemplu. în condi]iile unei pie]e largi. ^ns@. . productivit@]ile marginale ale factorilor„abunden]i”* (de exemplu x ^n punctul A) nu permit ob]inerea unui volum de produc]ie la nivelul dorit de întreprinz@tor. s@ ob]inem cea mai mare produc]ie posibil@.. O singur@ curb@ este tangent@ (dintr-o mul]ime care poate fi imaginat@) la dreapta bugetar@. Maximizarea produc]iei pentru un cost dat este o problem@ similar@ precedentei.3. deoarece productivitatea marginal@ a factorilor afla]i în „abunden]@” este mai mic@. px }i py. În acest caz vom presupune existen]a unei capacit@]i de produc]ie }i respectiv un buget B propun$ndu-ne. Curba de izoprodus reprezentând. aceasta este solu]ia care-i maximizeaz@ produc]ia }i ^ntreprinz@torul atinge nivelul optim de rezultate. ca în figura 6. Y Figura 6. pe ordonat@. Semnifica]ia punctului de tangen]@ M ^ntre dreapta bugetar@ B2 }i curba de izoprodus Q este aceea a minimului de cost ce poate fi ob]inut }i a combina]iei optime a factorilor. 129 . * A se ^n]elege ^n exces fa]@ de nevoile ra]ionale. De men]ioB1 B2 B3 nat c@ punctele K }i L aflate pe curba de 0 X izoprodus Q sunt dezavantajoase.7. Punctul de tangen]@ indic@ atât nivelul maxim al produc]iei accesibil produc@torului cât }i combina]ia optim@ a factorilor.

yM M Q'3 yB B Q'2 Q'1 H 0 xA xM xB X Figura 6. În orice punct al curbei izoprodusului rela]ia aceasta este valabil@.7. se poate comuta c@ punctul M exprim@ nu numai un raport al productivit@]ilor marginale egal cu inversul ratei marginale de substituire ci }i cu raportul pre]urilor exprimat de panta dreptei bugetare. Este de notat c@ nivelul maxim de produc]ie Q2 se asociaz@ cu o combina]ie yM }i xM a factorilor de produc]ie X }i Y.8) . În acela}i timp. Aceast@ concluzie are însemn@tate pentru conexiunile }i concluziile pe care le permite teoria echilibrului general. Am ar@tat mai sus c@ rata marginal@ a substituirii definit@ prin opusul pantei izoprodusului este egal@ cu raportul inverselor productivit@]ilor marginale Rms = .px/py }i de dy/dx vom putea scrie F'x/F'y = px/py din care se poate deduce o rela]ie alternativ@ valabil@ în punctul de tangent@ (de optim): F ′x F ′y px = py Px py 130 (6.dy/dx = F'x/F'y.Y G yA A . Combina]ia din punctul M este cea mai favorabil@ (optim@). . Prin urmare }i punctul M va verifica rela]ia. Solu]ia grafic@ pentru alegerea variantei optime de produc]ie la un cost dat. Punctul M fiind situat pe dreapta bugetar@ a c@rei pant@ este exprimat@ de raportul .

Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare. practic. 6.. care se exprim@ ca spor incremental al bugetului.y). fie curbe de izoprodus concave fa]@ de origine. pentru ca produc@torul s@ înregistreze nivelul maxim de produc]ie condi]ia este ca dQ/dx=0 de unde rezult@ c@: 0 = F ' x + F y (- F' p px ) ⇔ x= x py F'y py Se verific@ ipoteza c@ la echilibru raportul productivit@]ilor marginale este egal cu raportul pre]urilor. . l. În rezumat. O judecat@ interesant@ pentru unul dintre paragrafele urm@toare este permis@ de introducerea în acest context a multiplicatorului Lagrange. este derivata func]iei produc]iei în raport cu constrângerea bugetar@.4.px x + p y y py py deducem c@ y=y(x) }i Q =[x.9) Multiplicatorul Lagrange. Putem ^ntâlni fie situa]ia substituirii perfecte când izoprodusul are forma unei linii drepte. l. 131 . Maximizarea volumului produc]iei Q=f(x. atunci când combina]ia a dou@ resurse ridic@ probleme }i alegerile mai favorabile merg spre o utilizare unilateral@. ]inând seama de constrângerea bugetar@ B = xpx + ypy care se transcrie în dreapta bugetar@: p px B y = . se ajunge la solu]ia de col]. adic@ op]iunea pentru utilizarea unei singure resurse. y (x)] Utilizând regula de derivare a unei func]ii compuse vom ob]ine: dQ dx = F ′x + F ′y dy dx si dy dx = px py }i acceptând restric]iile bugetare. Ne putem imagina situa]ii în care ipoteza de convexitate a curbei de izoprodus s@ nu se verifice.8) ^n astfel de cazuri. a}a cum va rezulta }i din prezentarea grafic@ (figura 6.5. multiplicatorul m@soar@ suplimentul de produc]ie care decurge din sl@birea constrângerii bugetare cu o unitate. Ne putem imagina arderea ]i]eiului sau p@curii în pat de c@rbune care poate în anumite condi]ii (de randamente termice sc@zute) conduce la o solu]ie de col]. generator al unui anumit spor al produc]iei: l= dQ / dB (6.

1994. convenabil. G. Abraham Frois „Economie politic@”.10).factori parametri. Func]ia Cobb-Douglas* a fost îndelung ameliorat@ }i rafinat@ pentru a r@spunde unor nevoi specifice avansului tehnologic bazat pe înlocuirea muncii prin ma}ini. cel mai adesea având în]elesul de randamente ale factorilor K }i L.8 Optimul produc@torului în caz de productivitate nedescresc@toare a factorilor de produc]ie.6.6. L . Ed. Func]ia Cobb-Douglas descrie. Nota]iile utilizate sunt: K . Expresia care descrie cel mai bine raporturile de substituire este dat@ de ecua]ia Q = AKa Lb în care A este un factor de propor]ionare.y a) Curbele de izoproduse. concave fa]@ de origine y b) Substituire perfect@ G . • * Pentru alte abord@ri ale func]iei poate fi consultat.y) con]ine rela]ia între volumul produc]iei }i nivelul atragerii celor dou@ resurse considerate în modelul simplificat. . Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas Forma general@ de exprimare a func]iei de produc]ie Q=f(x. Se poate observa c@ în fiecare situa]ie se impune o solu]ie de „col]”. o evolu]ie a unei curbe de izoprodus convex@.volumul de capital fix. G B Q1 Q2 Q3 Q4 H Q5 0 Q 1 Q 2 H Q 3 Q4 x 0 x Fig. Trebuie semnalat c@ utilizarea pe scar@ larg@ a func]iei este condi]ionat@ de îndeplinirea rela]iei a+b=1. Vom putea imagina raporturile care se stabilesc între factori }i produc]ie pornind de la un nivel oarecare al produc]iei Q0 dac@ admitem c@ a }i b sunt factorii pozitivi }i dK/dL este negativ adic@ se înregistreaz@ descre}teri ale izocantit@]ii pe m@sur@ ce are loc substituirea.volumul de munc@ }i a }i b . adic@ pre]urile. Humanitas. aceast@ ipotez@ se verific@ în practic@ }i ecua]ia se poate scrie: Q = AKa · L1-a (6. Bucure}ti. 132 . alocând întregul buget pentru o singur@ resurs@. 6.

cu dimensiunea produc]iei. mai nou. Expansiunea afacerilor a fost privit@ înc@ din secolul trecut cu prec@dere din unghiul avantajelor care rezult@ din câ}tigurile pe pia]@ ale marelui produc@tor. ceea ce se concretizeaz@ ^n cazuri favorabile ^n diminuarea nivelului costului unitar. Într-o prim@ abordare economiile de scar@ se confund@ cu problema economicit@]ii dimensiunii organiza]iei economice sau. deodat@. . de avantaje organiza]ionale. Volumul produc]iei poate înregistra randamente cresc@toare. a doua alternativ@ este s@ se înregistreze cre}teri propor]ionale ale produc]iei cu cele ale bugetului sau cel de al treilea caz cu sporuri descresc@toare. a posibilit@]ilor superioare de organizare. pe pie]ele din ]@rile dezvoltate au relevat modelul economiilor de scar@ nu ]ine seama de gradul sporit de incertitudine existent pe pia]@ în lumea contemporan@ }i. Pornind de la ipoteza relax@rii constrângerii bugetare vom urm@ri efectele asupra produc]iei. În numeroase ramuri care se adreseaz@ consumului final propor]iile ridicate produc]iei au fost men]inute totu}i prin combinarea unor componente ale articolului. c@ deciziile unei concentr@ri importante de capacit@]i nu se mai potrivesc unui mediu de afaceri mult mai dinamic }i riscant.7. a accesibilit@]ii unor tehnologii mai avantajoase }i a sc@derii costurilor fixe pe unitate de produs.. fabricat în serie. cu particulariz@ri în privin]a dot@rilor supli133 . în trepte succesive. În paragraful acesta ne propunem o analiz@ a avantajelor care decurg din sporirea atragerii unuia sau mai multor factori. În literatura economic@ anterioar@ anului 1980 s-a re]inut teza cre}terii volumului fabrica]iei pentru a ob]ine sporirea eficien]ei economice pe seama sc@derii costurilor de aprovizionare.Randamentele de scar@ au fost }i continu@ s@ se afle în aten]ia economi}tilor de o lung@ perioad@ de timp. adic@ a randamentului de scar@. implicit. augment@ri cresc@toare ale produc]iei. apoi o perioad@ de timp din perspectiva avantajelor financiare diverse care-l avantajeaz@ pe marele de]in@tor de resurse }i. %n aceast@ rela]ie este descris@ o conexiune care presupune randamente se scar@ constante. 6. în alte cazuri. Accelerarea avansului tehnologic }i cre}terea accesibilit@]ii produselor str@ine. dac@ la un spor al bugetului de o unitate vom ob]ine. Principala tendin]@ advers@ se mai potrive}te promov@rii economiilor de scar@ const@ în limitarea cererii }i ca o consecin]@ anularea sau mai des diminuarea avantajelor care au rezultat din fabrica]ia pe scar@ mare.

dirijarea computerizat@ a arderii. . doar elementele de consum de munc@ pentru executarea particulariz@rilor ies din tiparele execu]iei ^n serie. Se îmbin@ }i în acest caz avantajele seriei cu particularizarea produsului final. Structura de baz@ a modelului ales de client beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@. Randamentele de scar@ vor fi cresc@toare dac@ a + b > 1. îmbr@c@min]ii. A}a este cazul cu dot@rile interioare.Maximizarea profitului în prezentare analitic@ înseamn@ acceptarea premiselor c@ produc@torul are posibilitatea s@ aleag@ nivelul produc]iei. adic@ productivitatea factorilor K }i L este cresc@toare (luat@ împreun@). pungi de aer care s@-l protejeze în caz de accident }. În cazul unei func]ii de produc]ie de tip Cobb-Douglas randamentele de scar@ sunt constante dac@ a + b = 1 în timp ce productivit@]ile marginale ale capitalului }i muncii sunt ambele descresc@toare. potrivit logicii teoriei echilibrului general (^n acord cu care dimensiunea redus@ a firmei exogen. care sunt utilizate par]ial sau integral. servodirec]ie. Profitul notat cu p este diferen]a între venitul total ^ncasat din vânz@ri (sau cifra de afaceri) }i costurile totale ocazionate de ob]inerea m@rfurilor: 134 . 6. deoarece nivelul ofertei produc@torului individual este foarte mic în raport cu cererea de pe pia]@. înc@l]@mintei }. care au func]ii diverse. aer condi]ionat. Exist@ }i numeroase alte situa]ii în care produc]ia de mas@ este necompetitiv@ pe pia]a concuren]ial@ a ]@rilor dezvoltate.8. Un alt exemplu tipic este cel al componentelor electronice sau al prefabricatelor din construc]ii. cerut@ de client.mentare. S@ mai not@m c@ randamentele de scar@ }i cele factoriale sunt dou@ lucruri distincte. la fel dot@rile suplimentare. . Pre]ul de vânzare este. dac@ se adreseaz@ unor cump@r@tori preten]io}i }i cu venituri pe m@sur@. În cazul randametelor de scar@ ne preocup@m de consecin]ele pe care le are cre}terea simultan@ a factorilor asupra nivelului produc]iei.a. În cazul randamentelor factoriale lu@m în considerare consecin]ele cre}terii cantit@]ii dintr-un factor utilizat asupra produc]iei când cel@lalt factor utilizat r@mâne la un nivel fix. oferta acestuia neput$nd influen]a pre]ul de v$nzare }i poate s@ aleag@ nestingherit de dificult@]i de substituire }i mai ales de modific@ri ale pre]ului factorilor atunci când cererea de factori pe pia]@ se modific@.a. Un exemplu tipic îl constituie automobilul al c@rui pre] afi}at poate fi cu mai multe procente sub ceea ce pl@te}te cosumatorul deoarece acesta î}i dore}te vopsea metalizat@. în raport cu cerin]ele clientului.

sporul de rezultat care decurge din cre}terea atragerii factorului (de exemplu pF'(x) este egal pre]ului din acel punct).py = 0 Y py = pF'y În rela]iile de mai sus productivit@]ile marginale.. respectiv . Vom lua în considerare derivatele par]iale în raport cu x }i y. a fiec@rui factor. corespunz@tor. Mp/Mx = pF'x-px = 0 Y px = pF'x Mp/My = pF'y . Întreprinz@torul este prin urmare interesat s@-}i sporeasc@ atragerea factorului atât timp cât câ}tigul suplimentar rezultat este superior pre]ului acelui factor.11) Unde: p = profitul ob]inut Q = volumul produc]iei vândute Ct= costurile totale ocazionate de fabrica]ie p = pre]ul unitar de v$nzare Vom putea transforma rela]ia (6. adic@ derivatele par]iale ale func]iei de produc]ie pF'x }i pF'y reprezint@ productivit@]ile marginale în func]ie de fiecare din cei doi factori.y)-xpx . pentru a ob]ine maxim de profit întreprinz@torul trebuie s@ aduc@ nivelul productivit@]ii marginale în func]ie de fiecare factor la nivelul pre]ului. 135 .y) }i Ct = xpx + ypy }i ca urmare p = pF(x. Urmeaz@ c@.Ct (6. egale cu zero în punctul de maxim al profitului. Sporirea gradului de atragere a factorului considerat }i.11) astfel: Q = F(x.ypy Func]ia de profit se maximizeaz@ în raport cu cele dou@ variabile. în expresie fizic@. p = pQ .

expuse ^n paragraful 3. pe ipotezele func]ion@rii competi]iei perfecte. de exemplu ore munc@ }i ore ma}in@. ^ntr-o abordare de geometrie analitic@. . unele servicii (comer]ul cu am@nuntul. randamentul lor scade. cel marginal ofer@ posibilitatea unor decizii de alocare optim@ a resurselor. Rata marginal@ de substituire. calcule ale m@rimilor mijlocii (cost fix. O ipotez@ important@ a opera]iunilor de optimizare este cea privind tendin]a de descre}tere a randamentelor factoriale. Curba de izoprodus descrie o succesiune de combina]ii a doi factori (de exemplu munc@ }i capital) care ocazioneaz@ ob]inerea aceluia}i nivel de produc]ie. sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului produc]iei. 136 . considerat@ ^n aceste modele variabila independent@ (determinant@ pentru nivelul celorlalte m@rimi studiate). Rata marginal@ de substituire se afl@ ^n raport invers propor]ional cu productivit@]ile marginale. substituirea acestora pornind de la ipoteza lipsei avansului tehnologic. servicii de divertisment. variabil. iar acestea se coreleaz@ propor]ional cu raportul pre]urilor.0. total) }i a costului marginal. }. Rata marginal@ de substituire reflect@ propor]ia ^n care un factor oarecare poate fi ^nlocuit de un num@r de unit@]i din factorul de substituire care are proprietatea de a-l putea ^nlocui f@r@ a modifica produc]ia. separarea ^n cheltuieli fixe }i variabile ^n raport cu volumul produc]iei. ^n aceast@ etap@ a abord@rii tematicii. fapt care permite relevarea nivelului optim al combina]iei de resurse. Conexiunile care se relev@ ^ntre volumul produc]iei. Func]ionarea mecanismelor automate de reglare depinde de crearea condi]iilor pentru contracte voluntare }i crearea unei situa]ii competitive opuse celei de penurie. Acest model indic@ nivelul maxim de produc]ie ^n raport cu un buget determinat }i combina]ia optim@ a factorilor ^n func]ie de raportul de pre]uri }i productivit@]ile marginale. optimizarea combina]iei factorilor. Progresul reformei a creat c$mp de ac]iune proceselor automate de reglare ^n produc]ia vegetal@.R e z u m a t For]ele interne favorabile reform@rii economiei }i intereselor ]@rilor dezvoltate este probabil s@ orienteze economia real@ din Rom$nia spre mecanisme de pia]@. Func]ia de produc]ie descrie o lege de combinare a doi factori de obicei munc@ }i capital.a. Calculul produc@torului se a}eaz@ pe evaluarea costurilor totale. deci pe termen scurt) cantit@]i mai mari de resurse. }i costul mijlociu.) }i o parte a produc]iei. care permite men]inerea prin substituirea reciproc@ a factorilor a nivelului constant de produc]ie (^n acest caz se ajunge la situa]ia c@ productivit@]ile factorilor ^n procesul de substituire sunt descresc@toare). deoarece vor servi supravie]uirii }i dezvolt@rii oric@rei afaceri. Abordarea opera]ional@ a calculului produc@torului se sprijin@. Se confrunt@ productivit@]ile marginale ^n expresie fizic@ }i pre]urile factorilor. exprim@ ^n raporturi cantitative m@rimi naturale. care trebuie cunoscute }i utilizate. . Dreapta bugetar@ exprim@ disponibilit@]ile alocate de produc@tor fabrica]iei }i asociat@ planului curbelor de izoprodus permite. Pe m@sur@ ce atragem (^ntr-un mediu economic neinfluen]at de avansul tehnologic. ^ndeosebi cea orientat@ spre export }i cea a firmelor private mici }i mijlocii.

. a for]ei de munc@ }i materialelor specializate }i tipizate. Folosind datele din figur@. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. know how specializat }i de ^nalt randament. economii de scar@. Cele dou@ curbe de izoQ1 Q2 produs. Figura ilustreaz@ func]ii de produc]ie la nivelul Q1=120 }i Q2=168. Liniile bugetare B' 10 }i B'' au nivelul de 3. proiectare. a economiilor „organiza]ionale”. 2. a reducerii cheltuielilor de cercetare. explica]i. Randamentele de scar@ semnific@ efecte favorabile asupra productivit@]ii }i costurilor unitare. dezvoltare. rat@ marginal@ de substituire. randamente descresc@toare.600 8 unit@]i b@ne}ti fiecare. 137 . productivitate marginal@. Economiile de scar@ se concretizeaz@ ^n posibilitatea utiliz@rii unor tehnologii. E2 E Dac@ firma produce la 6 E1 nivelul punctului C: C 4 420 a) Produc]ia ob]inut@ se va T situa la nivelul minim 300 2 de cost ? B' B'' B b) C$t va fi cantitatea 0 2 4 6 8 10 12 14 X produs@ ^n acel punct ? c) Cum poate fi explicat nivelul Q2 de produc]ie la acela}i nivel al costurilor ? d) C$t este nivelul costului mijlociu ^n punctul E2 ? 3. maximizarea produc]iei la un cost dat. se situea12 z@ la nivelurile 300 }i 420 unit@]i. Dreapta bugetar@ B indic@ un cost de 1440 unit@]i b@ne}ti. Defini]i no]iunile de func]ie de produc]ie. dreapt@ bugetar@.. Q1 }i Q2. Acestea se ob]in pe seama sporirii concomitente a ambilor factori cuprin}i ^n modelul anterior.Figura ilustreaz@ o func]ie de Y produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. Ob]inerea economiilor de scar@ constituie temelia ini]ierii }i dezvolt@rii Uniunii Europene. pe seama l@rgirii propor]iei produc]iei de acela}i fel. pute]i explica existen]a unor efecte de substituire }i de venit? Dac@ da. 1) Care este pre]ul factorilor X }i Y la nivelul dreptei bugetare B? 2) Pozi]ia B" a dreptei bugetare poate indica acela}i nivel bugetar? Dac@ da ce i-a modificat pozi]ia? Dac@ nu volumul produc]iei ^n punctul E poate fi identic cu cel din punctul E1? 3) Lu$nd ^n considerare figura. ^ncercare a prototipului etc.

. a) S@ se determine pre]urile unitare ale factorilor x }i y. Calcula]i pe baza urm@torului tabel sporul de produc]ie pe m@sur@ ce spore}te munca utilizat@. Curba de izoprodus se afl@ la nivelul Q = 300. Dreapta bugetar@ se afl@ la nivelul de 3. b) Care este costul minim al producerii a 300 unit@]i din produsul considerat ? c) Care este cantitatea utilizat@ din cei doi factori la nivelul optim al combina]iei ? 5. Rezolvare la problema 2. 138 .4. Calcula]i produc]ia marginal@ }i mijlocie a firmei. punctul c): combina]ia optim@ a factorilor X }i Y permite ob]inerea nivelului minim de costuri.600 unit@]i b@ne}ti. Explica]i de ce firmele au tendin]a de a-}i spori dimensiunile. persoane: 2 volum produc]ie: 300 3 4 5 6 480 560 600 600 . Figura ilustreaz@ o produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. 6.

deoarece dispoibilit@]ile de capacitate de produc]ie sunt limitate de nivelul maxim de productivitate al momentului. costul de produc]ie pe perioad@ scurt@. automobile. Ameliorarea.. Produc]ia este un proces de utilizare a serviciilor de munc@. Pentru a defini variabilele }i conexiunile acestora pe termen lung. sau ca func]ie global@. variabile.. capital }i priceperea antreprenorial@ care. de fapt. Func]ia de produc]ie poate fi exprimat@ în raport de doi factori (a}a cum am procedat în capitolul anterior) cu scopul de a releva posibilit@]ile ra]ionale de combinare a factorilor }i consecin]elor acelor demersuri. p@mânt }i resurse naturale.. un plafon al cre}terii produc]iei. consumabile. Intr@rile procesului de produc]ie se compun din munc@.1. Costuri fixe. capitalului.. avansul tehnologic spore}te posibilit@]ile de cre}tere a produc]iei. de asemenea. 7. În func]ia de produc]ie pe termen scurt sunt cuprinse intr@ri ale c@ror volum nu se vor modifica pe m@sura cre}terii produc]iei.xn.x2. Pe o perioad@ mai lung@ (de obicei peste un an) înlocuirea echipamentelor poate aduce cre}teri importante ale capacit@]ii de produc]ie. dar func]ia de produc]ie rezultat@ are al]i parametri. Conexiunea dintre ansamblul intr@rilor }i produc]ia care poate fi ob]inut@ prin consumul acestora. Alte m@rimi a c@ror cantitate se schimb@ în raport cu volumul produc]iei poart@ denumirea de costuri variabile.. 7. Pe o perioad@ scurt@ exist@. servicii de educa]ie }i instruire etc. Volumul total de resurse atrase }i combina]ia diferitelor categorii de cheltuieli prezint@ interes pentru deciziile antreprenoriale. Vom denumi aceste intr@ri costuri fixe. Costurile fixe (CF). poart@ numele de func]ie de produc]ie.. care con]ine totalitatea factorilor nota]i în capitolul precedent cu x1. c@ o func]ie de produc]ie are semnifica]ie opera]ional@. utilizate împreun@. Produc]ia }i costurile 7.. pentru un nivel tehnologic determinat. 139 . independente. în cadrul unei func]ii de produc]ie.. amortismentele. Trebuie s@ se re]in@. resurselor naturale cu scopul de a ob]ine produse }i servicii livrabile. materii prime. este necesar@ precizarea dac@ modelul utilizat con]ine influen]a avansului tehnologic }i în acest caz vom defini-o ca func]ie de produc]ie pe perioad@ lung@.xi. . fa]@ de volumul produc]iei cuprind cheltuieli cum sunt asigur@rile.. de regul@. în principiu. vor putea oferi alimente. a echipamentului.2. pl@]ile de dobânzi. În func]ia de produc]ie pe termen lung toate m@rimile con]inute sunt pe rând supuse varia]iei }i analizei factoriale.

în raport cu volumul produc]iei sau serviciilor livrate. inclusiv chiriile. plata unui vânz@tor poate fi un cost fix. Costurile variabile (Cv sau f(Q)) au o evolu]ie variabil@. ^ns@.cea mai mare parte a cheltuielilor generale. Pentru o mic@ firm@ comercial@. .7. Costuri totale a Costul total Costul variabil total teoretic Costul fix total teoreti 0 Costuri mijlocii }i marginale Cost marginal Q Fig. consumul de materii prime. Costurile pe perioad@ scurt@ Cost mijlociu Cost variabil mijlociu 0 Q1 Q2 Q3 140 Q . În aceast@ categorie sunt cuprinse. salariile personalului de operare în sec]ii }. . dac@ ne referim la o întreprindere productiv@.a.1.

cea a costului variabil este cresc@toare. numit. Dac@ accept@m ipoteza constan]ei costului fix. costul marginal este indepedent de aceast@ m@rime: Cm = ∆C T ∆C F + ∆Cv ∆Cv = = ∆Q ∆Q ∆Q deoare %n ipoteza divizibilit@]ii perfecte a factorilor care compun costul variabil. ^n care Cm = cost marginal.1 c@ varia]ia costului total reproduce evolu]ia costului variabil total. . Func]ia costului variabil trece prin originea axelor }i înregistreaz@ sporuri al c@ror interes pentru procesele de decizie }i optimizare este important. cresc@toare cu sporuri descresc@toare pân@ în punctul Q1 }i cu sporuri cresc@toare ^n urm@torul interval. fapt care se reflect@ în costuri marginale descresc@toare pentru intervalul 0 – Q1 }i costuri marginale cresc@toare dup@ punctul care indic@ volumul de produc]ie Q1. Costul marginal reprezint@ suplimentul de cost ocazionat de fabricarea unei unit@]i suplimentare de produs. }i punctul de inflexiune al costurilor variabile totale. Putem constata din figura 7. implicit. sporurile costurilor variabile sunt descresc@toare pân@ la un punct. a}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii 7. Costul total (Ct) se compune din suma costurilor fixe }i variabile Ct = CF +Cv sau CF + f(Q). Costul unitar sau mijlociu este costul total sau global.. deseori. Dac@ m@rimea costului fix. }i ∆Q DCT = sporul costului total. repartizat pe unitate de produs.1. este o func]ie de cost în raport cu volumul produc]iei. este în principiu fix@. A}a cum rezult@ din figur@. în func]ie de cantitatea de produc]ie. DQ= sporul de produc]ie.1). a celui variabil. corespunz@tor în grafic nivelului de produc]ie Q2 din cadrul b) dup@ care au o cre}tere exponen]ial@. costul marginal se prezint@ ca derivata func]iei costului total. Cm = ∆CT (7. 141 . Dac@ ∆Q → 0 C m = dC T = ϕ ' (Q) dQ Este necesar s@ facem o conexiune între evolu]ia costului variabil. conven]ional fix. Costul mijlociu.

. iar Qi CFMi este costul fix mijlociu. Costul fix mijlociu este o func]ie descresc@toare. este util s@ fie exprimat ca un }ir de valori corespunz@toare cantit@]ii de M produc]ie astfel: C CMi = . Forma func]iei costului fix mijlociu este aceea a unui arc de hiperbol@ echilateral@ cu bra]ele tinzând asimptotic la cele dou@ axe.i=1.1. .2.Qi cantitatea la nivelul i de produc]ie.2. de cel pu]in 70-100 mii exemplare. unde: .3).…. .n unde n este num@rul total de produse care pot fi fabricate ^n unitatea economic@ }i i volumul variabil de produse. probabil.CTi costul total corespunz@tor cantit@]ii i. CC FM = FMi CF (7. ^n care Qi = cantitatea fabricat@. având valori diferite în raport cu volumul fabrica]iei.4). care se ridic@ la sume atât de mari încât dac@ s-ar fabrica un singur exemplar acesta ar costa. impune costuri fixe legate de fabricarea matri]elor. ^n produc]ia tradi]ional@ de serie. . mai mult decât greutatea lui în aur. corespunz@tor nivelului i de produc]ie. La acest nivel de fabrica]ie costurile fixe se repartizeaz@ pe un num@r suficient de mare de automobile pentru ca o unitate s@ coste câteva mii de dolari S.…. cadrul b). Pentru ca o linie de asamblare a automobilelor s@ permit@ diminuarea costului unitar este necesar@ o serie*. prin ambutisare. acestea permi]ând diminuarea sau chiar anularea unor influen]e întâmpl@toare ale contextului economic asupra reflect@rii prin indicatori.A.U. C Ti C Ti Q Q ii (7. Corespunz@tor.n. Descre}terea costului fix mijlociu este principala explica]ie a ob]inerii economiilor de scar@. S@ not@m c@ fabricarea unei caroserii de automobil modern. Costul variabil mijlociu (CVM) este costul variabil care revine în medie unei unit@]i de produs la un nivel determinat al produc]iei: * Fabrica]ie specializat@ având ca rezultat produse mai mult sau mai pu]in identice 142 .3.M@rimile mijlocii prezint@ întotdeauna importan]@ pentru analiza economic@. costul fix mijlociu }i cel variabil mijlociu vor înregistra evolu]ii în raport cu volumul fabrica]iei. Costul mijlociu. în raport cu volumul fabrica]iei (a}a cum rezult@ }i din figura 7. i= 1.

care rezult@ între nivelul costului variabil mijlociu }i fix mijlociu nu pot fi luate în considerare la analiza costului pe termen scurt.2. %n perioada totalitar-colectivist@. de stocare }i compensare a deprecierii fizice. Costul variabil mijlociu descre}te înainte de intersec]ia cu costul marginal }i spore}te dup@ acest nivel.…. volumul produc]iei) de intersec]ia cu minimul costului variabil }i apoi a celui unitar. Neexistând motiva]ia pentru protejarea }i valorificarea patrimoniului s-a impus o abordare birocratic@. }i a factorilor intr@rilor atunci c$nd acestea sunt perfect divizibile. }i este cresc@toare dup@ intersec]ia cu costul marginal. n num@rul de produse care poate fi fabricat de c@tre firm@ }i i este cantitatea produs@. Cvi = costul variabil total. 143 . datorit@ diminu@rii treptate a costului fix unitar (a}a cum rezult@ din figura 7. Minimul costului marginal este atins înainte (^n raport cu variabila independent@. nivelatoare. unitar }i marginal: CVMi = CVM ϕ (Q ) Q . 7. din ra]iuni care izvorau din nevoia restrângerii sustragerilor }i risipei de materiale s-a operat cu costuri medii de aprovizionare a materialelor. Qi i=1. Costul marginal întâlne}te curba costului unitar (sau mijlociu total) la minimul acestuia din urm@. în raport cu cre}terile cheltuielilor variabile. în func]ie de volumul produc]iei.1. Sporirea costului unitar este întârziat@. Costul marginal întâlne}te în evolu]ia sa. Evolu]ia costului variabil unitar în România prezint@ înc@ particularit@]i importante care influen]eaz@ alegerea produc@torului. f(Q)= func]ia de cost variabil ^n raport cu volumul produc- ]iei..) Anumite conexiuni. Orele suplimentare }i comenzile de urgen]@ au intrat în categoria costurilor cu varia]ie strict propor]ional@ cu produc]ia. pe m@sura sporirii produc]iei curba costului variabil mijlociu la nivelul minim al acestuia din urm@. Se impun câteva observa]ii privitoare la evolu]ia costurilor mijlociu variabil. CVMi = CVM CVi . ^nregistrat pentru produc]ia Qi. .1.2. Costul unitar se afl@ deasupra costului marginal atât timp cât curba lui este descresc@toare.

Cele dou@ curbe se confund@. C CF Cm= CVM=a Q Fig. 7. Varia]ia costului marginal se aliniaz@ celui variabil din care. Volumul produc]iei totale a primat în raport cu calculul economic. Q Q dQ d (Q) unde a este un parametru semnific$nd costul variabil mijlociu }i fiind constant. privind costurile. de fapt.5). a}a cum vom ar@ta în continuare.2 Func]ia de cost variabil liniar@ Evolu]ia liniar@ a costului variabil determin@ ca aceast@ m@rime s@ tind@ la nivelul mijlociu. a sporurilor de produc]ie. CF. %n aceste condi]ii varia]ia cheltuielilor cu materiile prime }i salariile. de altfel. . Din p@cate întârzierea reformei. interesele favorabile conserv@rii capacit@]ii de dispozi]ie discre]ionar@ perpetueaz@ o stare de fapt nefiresc@. Cm. a privatiz@rii. . de comand@ }i „gestionarea” autorit@]ii în folos propriu. CVM = CV aQ d (CV ) d (aQ) = = a . de principiu. CVM. CV CF = Qa + CF CV= a Q CM. spre o linie dreapt@ paralel@ cu abscisa. reflectate în calculul de costuri a fost liniar@.Concentrarea puterii de decizie în zona liderilor politici a avut }i un suport izvorât din structura piramidal@. d@un@toare. CVM = = = a (7. favoriz$nd ^n con]inut for]area. realitatea concret@ a fost practic umbrit@ de interese politice }i de propagand@. %n planul deciziei opera]ionale. CT. deriv@. prin utilizarea discre]ionar@ a resurselor. o dreapt@ paralel@ 144 . tinz$nd s@ fie.

în dispre] fa]@ de exigen]ele de pre]. Rezult@ îns@ o concluzie important@: nereflectarea corect@ a nivelului costurilor variabile conduce la tendin]a nejustificat@ de sporire a ofertei. datorit@ cre}terilor exponen]iale la cele variabile. odat@ cu cre}terea seriei de fabrica]ie peste limitele capacit@]ii de produc]ie are efecte de sens contrar asupra costului mijlociu. transport.termene de livrare neconvenabile.2. %n economiile în care pia]a este dominat@ de firme mari. 145 . 7. a}a cum s-a putut constata în experien]a anilor de economie de comand@ apar dificult@]i. Livrarea întârziat@ a componetelor. Dep@}irea unui nivel al produc]iei într-o fabric@. Sporirea volumului unei comenzi de materi prime va conduce la diminuarea costurilor variabile. îns@.Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri sunt reflectate în figura 7.1. în economiile de comand@ unde situa]ia de penurie. Este necesar de re]inut c@ la comenzi mici se înregistreaz@ costuri ridicate de facturare. Diminuarea costurilor fixe mijlocii. numeroase c@deri accidentale ale utilajelor }i diminuarea }i mai mult a calit@]ii fabrica]iei. cre}terea num@rului de ore suplimentare pl@tite cu tarife duble. diversitate pe care le impune numai o economie liber@ de pia]@. de pia]@ a vânz@torului nu poate fi ocolit@ produc@torii se comport@ arogant fa]@ de clien]i impunând pre]uri. în luna decembrie.. O astfel de situa]ie nu se întâlne}te în zilele noastre în ]@rile dezvoltate cu mecanisme de pia]@ func]ionale }i o pozi]ie favorabil@ cump@r@torului. triple ceea ce în ansamblu conduce la o cre}tere exponen]ional@ a costurilor variabile. calitate.2. eventual asigurare. Volumul de produc]ie pe care }i-l permite o firm@ este dictat de preferin]ele consumatorilor. calitate inferioar@. }i cu atât mai mult. Costul unitar al produc]iei (costul mijlociu). dar }i la sfâr}it de trimestre conducea la supra^nc@lzirea sistemului. paz@ }i altele. înso]it@ de neglijarea repara]iilor }i opera]iilor de între]inere preventiv@. cu axa abscis@.cadrul b). cu o capacitate dat@. este. . semnificând cantitatea de produc]ie. în coresponden]@ cu evolu]ia neliniar@ a costurilor variabile. CM = CT ( aQ + CF ) = = a + CF Q a Q Q Costul unitar este o curb@ ^n form@ de hiperbol@ echilateral@ tinzând la a. sortimenta]ie. iar determinarea nivelului produc]iei nu este dec$t rareori la latitudinea produc@torului. reflectat@ în descre}terea costului variabil unitar pân@ la o anumit@ limit@. %n practic@ la un anumit nivel al produc]iei.

se va înregistra o intersec]ie a costului marginal cu pre]ul de vânzare (care este o linie orizontal@. %ntr-o diagram@ pe care sunt reprezentate costul marginal. care marcheaz@ optimul. ^n cazul unei firme mici) la un nivel QM. adic@ nivelul costului marginal (exprimat prin derivata func]iei de cost) s@ fie egal cu pre]ul cm = cost marginal cm = p (7.Alegerea nivelului de produc]ie A}teptând din partea întreprinz@torului un comportament de maximizare a profitului. sau maximul de profit al întreprinz@torului la produc]ia optim@ (Volumul QM). atunci c$nd =0 =p dQ dQ dQ Altfel formulat@. %n virtutea acelora}i ipoteze ale func]ion@rii nestânjenite a regulatorului numit pia]@. vom putea presupune c@ pre]ul de produc]ie este exogen }i fix în raport cu volumul ofertei firmei studiate. Utilizând modelele de mai sus vom putea scrie: . toate în raport cu nivelul de produc]ie.6). a cifrei de afaceri }i costul total. costul unitar. Profitul rezult@ ca diferen]a între valoarea vânz@rilor. . dac@ asum]iile privind func]ionarea perfect@ a mecanismului reglator de pia]@ nu se abat prea mult de la realitatea economic@. p = pre] unitar de v$nzare de vânzare al produsului pe pia]@. nici pre]ul factorilor de produc]ie nu va fi influen]at de cererea firmei. neinfluen]at@ de nivelul produc]iei. CT = C F + ϕ (Q ) . varia]ia acestuia fiind în leg@tur@ cu nivelul produc]iei. π = pQ − C T = P Q − [C F + ϕ (Q ) ] = Qp − _ Curba profitului total are alura unui arc de parabol@. condi]ia de maximizare a profitului este ca volumul produc]iei s@ ating@ acel nivel în care ϕ ' ( Q ) = p . a}a încât }i acestea vor fi considerate constante }i exogene.3. pre]ul de vânzare. 146 _ .7. Anularea primei derivate a func]iei de profit ne indic@ nivelul maxim de profit: dπ dQ _ dC d d(pQ) ) ( pQ dC FF = − − ϕ ' (Q ) dQ dQ _ dC F dπ _ d ( pQ ) − = p − ϕ ' (Q ) .

Alegerea nivelului produc]iei de c@tre ^ntreprinz@tor ^ntr-o pia]@ concurenCM ]ial@. Intersec]ia curbei cosP A M B tului marginal cu linia pre]ului în punctul M indic@ volumul QM. Zona de profit a întreprinz@torului este cuprins@ între nivelul de produc]ie QA }i cel QB. Aria de profit este definit@ de segmentul MN. al produc]iei care-i ofer@ N întreprinz@torului maxim de satisfac]ie. %n fapt.Volumul profitului este definit de aria ha}urat@ care rezult@ din ^nmul]irea 0 QA QM QB valorilor numerice ale segQ mentelor MN }i OQM.7) ^n care QM este nivelul produc]iei ales de c@tre ^ntreprinz@tor ^n raport cu criteriul maximiz@rii profitului. diferen]a dintre pre] }i costul mijlociu }i segmentul OQM care exprima nivelul produc]iei.3. . Sporirea costului marginal peste nivelul pre]ului semnific@ o augmentare a cheltuielilor peste pre]ul de vânzare }i compensarea unor costuri excedentare (^n raport cu nivelul pre]ului de vânzare) a profitului ob]inut în zona OQM. costul mijlociu care compenseaz@ prin influen]a mediei pierderile din zona QMQB ne indic@ pân@ la ce nivel î}i poate spori oferta întreprinz@torul..1. 147 .7) orice cantitate de ofert@ mai mare ca QA (Q>QA) ocazioneaz@ ob]inerea de profit. adic@ p-CM }i volumul optim al produc]iei QM: CM. f@r@ a înregistra pierderi. La o produc]ie al c@rei nivel este cuprins între QA }i QM profitul este pozitiv }i în cre}tere. 7. Figura 7.3. deoarece o unitate de produs cost@ mai pu]in decât pre]ul de v$nzare (unitar) p$n@ la nivelul de produc]ie QB. %n conformitate cu rela]ia (7. %ntre QM }i QB profitul este pozitiv }i în descre}tere pân@ la anularea acestuia în punctul QB (corespunz@tor volumului de vânz@ri care egaleaz@ cifra de afaceri }i costurile totale). %n aceast@ zon@ costul mijlociu se afl@ sub nivelul pre]ului.Profitul maxim corespunz@tor punctului QM se stabile}te pornind de la profilul unitar sau pe unitatea de produs.Cmp Cm p Q − CT C = = p − T = p − CM Q Q Q π _ π M = QM ( p − C M ) (7.

dac@ p = 0 pQ = CT %n mod frecvent se întâlne}te situa]ia când într-o afacere costurile fixe.Economia dezvoltat@ contemporan@ se afl@ arareori în situa]ia de a opta pentru punctul QM. Astfel la pragul de rentabilitate C FM = p − C VM }i C F = C FM. p = pQ – CT = pQ – [CF – f(Q)]. Se poate observa c@ este implicat@ atât ipoteza cre}terii liniare a costurilor variabile cât }i existen]a unei pie]e nelimitate.a.4. 7. . pentru a r@spunde mai bine dinamicii cererii. sau mai precis. Pragul de rentabilitate exprim@ situa]ia în care produc]ia vândut@ acoper@ costurile. de _ unde Q = CF p − C VM _ . 148 . Fig.Pragul de rentabilitate mai poart@ denumirea de punct mort al unei afaceri. 7. iar firmele prefer@ s@-}i diversifice oferta. unde sunt utilizate nota]iile de mai sus. cererea este dinamic@. deoarece constituie punctul de pornire în abordarea modelelor cu restric]ii. %n ramura produc]iei vegetale.4 Pragul de rentabilitate ^n abordarea de principiu. ^n numeroase servicii modelul alegerii libere (f@r@ restric]ii din partea ofertei) poate s@ func]ioneze. deoarece pia]a. gustul consumatorilor evolueaz@. V$nz@ ri Costuri v$nz@ pQ ri zona d CT Costuri tot Zona de pierderi Costuri C Costu O QP . profitul fiind egal cu zero. insensibile la modificarea nivelului vânz@rilor trebuie acoperite din diferen]a dintre pre]ul de vânzare unitar }i costul variabil unitar. a nivelului pre]ului de vânzare }. adic@ posibilitatea ne^ngr@dit@ a firmei de a-}i l@rgi oferta. în privin]a volumului cererii.Q . dar ^n alte ramuri nu! Modelul alegerii nivelului produc]iei este important pentru ansamblul gândirii care se raporteaz@ la reglarea de pia]@.

Sporurile de vânz@ri nu mai asigur@ nici m@car men]inerea nivelului încas@rilor. datorat@ modific@rii atitudinii fa]@ de produs. Diminuarea accentuat@ a pre]ului este. ci acestea diminueaz@. întreprinz@torul are oportunitatea s@-}i valorifice ni}a de pia]@ cucerit@. V$nz@ri Costuri Costul total Profit Pierderi CT G egal@rii costurilor din v$nz@ri) H B V$nz@rile nu mai acoper@ costurile A (punctul pQ Sf$r}itul zonei de rentabilitate 0 (Prag de rentabilitate) QA QG Q H QB Q }i timp Fig. ^n raport cu modelele noi mai atractive. respectiv la acest nivel de produc]ie. 149 . Cre}terea costului total este ponderat@ în zona QG – QH din cauza efectelor favorabile.7. %ntr-o prezentare mai aproape de constrângerile pe care le impune mecanismul pie]ei vom introduce ideea c@ într-o situa]ie de competi]ie venitul total din încas@ri nu cre}te liniar. Volumul de v$nz@ri cunoa}te. ie}ite din preferin]a consumatorilor. care prime}te calificativul de „inferior”. ^n timp. datorit@ reducerilor pronun]ate de pre]. ^ns@.. . %ntr-o prezentare grafic@ simplificat@ (cu func]ii av$nd evolu]ii liniare) pragul de rentabilitate este exprimat de intersec]ia liniei costurilor }i a cifrei de afaceri sau a volumului de vânz@ri.5 Pragul de rentabilitate al unei firme ce activeaz@ ^n condi]ii de competi]ie. deseori o c@dere dramatic@ odat@ ce produsul a ie}it din preferin]ele consumatorilor. datorate diminu@rii costurilor fixe unitare }i a unei cre}teri moderate a celor variabile. %n model este implicat }i factorul timp care datorit@ apari]iei produselor noi for]eaz@ diminuarea pre]ului unitar al produselor ^nvechite. cel mai adesea. %n aceast@ zon@.

O modelare de aceast@ natur@ va putea lua în considerare mai multe variante tehnologice.Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei Vom putea presupune o firm@ care produce prefabricate pentru construc]ii sau aparatur@ medical@. Pe baza func]iilor de cost unitar.5. 7. vor intra în categoria variabilelor independente. %ntocmirea unui plan de afaceri permite decidentului s@ aleag@ între diferite m@rimi de fabrici }i num@rul celor care vor fi puse în func]iune. Costuri . ceea ce implic@ p@strarea pentru fiecare caz a unei anumite dimensiuni determinate a fabrica]iei.6 Costurile mijlocii pe perioad@ lung@ 150 .5. %n acest exemplu vom introduce ipoteza c@ exist@ cinci op]iuni tehnologice. se va putea stabili varianta tehologic@ cea mai avantajoas@. ma}inile. Exist@ totu}i elemente care se p@streaz@ fixe. Distinc]ia principal@ fa]@ de func]ia de cost pe termen scurt const@ în faptul c@ în acest caz costurile cu echipamentele. brevete.Func]ia de cost pe perioad@ lung@ exprim@ raporturile între volumul produc]iei }i varia]ia tuturor categoriilor de cost. .7. CM1 CM2 CM3 C1 C2 C3 C4 C5 C6 O Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Figura 7. S@ observ@m c@ elementul definitor care indic@ un nivel optim de cost al fiec@rei tehnologii este scar@ de fabrica]ie. Cu toate c@ întreprinz@torii au }ansa s@ aleag@ volumul produc]iei }i costurile. licen]e. Func]ia de cost pe termen lung se construie}te cu scopul minimiz@rii costului de produc]ie la un anumit nivel al fabrica]iei. pia]a le restr$nge libertatea. tehnologiile aplicate într-o anumit@ fabric@. pe termen scurt. respectiv alegeri ale dimensiunii firmei.1.dar este necesar@ luarea ^n considerare a unei durate limitate ^n care produsul are desfacere.

^ntro abordare strategic@) relev@ c@ fiec@rui nivel de produc]ie reprezentat pe axa abscis@ îi corespunde un nivel de cost definit. din perspectiv@ finaciar@ o investi]ie }i un element de patrimoniu intangibil. M@rimea segmentului de pia]@ pe care firma poate conta este un element esen]ial în alegerea variantei tehnologice. astfel încât aceea}i component@ poate fi utilizat@ în zeci sau chiar sute de produse finale.Q8. Pentru cea mai mare parte a opera]iunilor. diferite. . iar nivelurile de produc]ie Q3.Q5. corela]ia dintre seria de fabrica]ie }i nivelul costurilor }i-a pierdut din însemn@tate. acolo unde au aplicabilitate transform@ radical tabloul costului pe teren lung.Q4.Q7 sau Q10 nu ofer@ satisfac]ie întreprinz@torului. 151 . deoarece sunt utilizate numai o parte din func]iile circuitului sau componentei. cu comand@ program }i personal calificat. performante în producerea circuitelor }i altor componente electronice sau prefabricatelor care sunt standardizate }i utilizabile pentru un num@r mare de func]ii. Fabrica]ia modern@. utilaje specializate. Este mult mai ieftin s@ se produc@ circuite multifunc]ionale standardizate }i s@ se foloseasc@ una sau câteva func]ii dintr-o sut@ (de exemplu) decât s@ se fabrice componente specializate în serii mici }i cu costuri individuale necompetitive. Vom putea remarca diferen]e importante între nivelul costului minim al variantei tehnologice care ocazioneaz@ minimul de costuri la produc]ia Q3 }i cea al c@rei cost mijlociu CM3 }i CM4. a f@cut progrese însemnate în ceea ce prive}te flexibiliarea produc]iei. deoarece trebuie re]inut c@ fiecare firm@ aflat@ în condi]ii de competi]ie va prefera s@-}i diminueze câ}tigurile pentru moment cu scopul p@str@rii portofoliului de comenzi. privit@ rigid. Se mai poate observa c@ volumul de produc]ie Q3 ocazioneaz@ costuri mai mari decât nivelul Q1.Q6. deoarece seria de fabrica]ie. echipamentele multifunc]ionale. având un volum de produc]ie diferit. Nivelurile de produc]ie optime se vor ob]ine în punctele Q1. a}a înc$t volumul de produc]ie Q3 din grafic. Men]inerea sau sporirea portofoliului de comenzi reprezint@. dar un cost minim sensibil mai sc@zut (corespunz@toare nivelului de produc]ie Q6 sau Q8). ^}i pierde importan]a cov$r}itoare.. Flexibilizarea fabrica]iei se combin@ ra]ional cu serii mari. Tehnologiile flexibile. c@ruia îI corespunde costul CM2 poate s@ se spere s@ fie ob]inut la costuri mai mici. în aproape toate domeniile de produc]ie. Analiza costului pe perioada lung@ (care ]inte}te minimul de cost.

CM C0 0 Q0 Q Fig.Luând în considerare progresele în direc]ia flexibiliz@rii }i a specific@rii caracteristicilor componetelor. Economiile de scar@ ob]inute datorit@ diminu@rii costurilor de aprovizionare. dac@ era ob]inut prin deformare plastic@ }i era înlesnit@ înl@turarea practic@ a adaosului de prelucrare (care în varianta tehnologic@ cu a}chiere 152 . Cea mai important@ consecin]@ a fabrica]iei de mas@. dirijate prin microprocesoare }i cu executarea controlului de calitate dup@ fiecare opera]iune. a folosirii unor utilaje specializate }i a fabrica]iei de serie care sunt consecin]e }i cauze în anumite circumstan]e ale sporirii volumului de resurse atrase (analizate în capitolul anterior) acoper@ numai o parte din avantajele cre}terii sc@rii de fabrica]ie.5. 7. ob]inut prin a}chiere la Napomar costa la o fabric@ specializat@ 0. în sensul de a putea stabili nivelul optim al produc]iei în raport cu nivelul costului mijlociu (minim). Un }urub care costa 5. Se remarc@ o sporire a avantajelor de principiu ale decidentului. vom putea lua în considerare existen]a unei curbe de cost mijlociu aproape continui. o varia]ie continu@.Economiile de scar@ în contextul modific@rii tehnologice. a standardiz@rii a}ez@rii tiparelor pe textile la fabricarea confec]iilor. datorit@ flexibilit@]ii produc]iei.50 lei. cu varia]ia de costuri pe termen scurt (f@r@ modificare de tehnologie) a}ezat@ pe întinderea sa. ^n fluxuri continue. .7 Curba de cost mijlociu pe termen lung atunci c$nd dimensiunea firmei poate avea.35 bani. const@ în disponibilizarea de resurse financiare pentru cercetare }i modificarea substan]ial@ a tehologiilor.7. CM .2.

construind modele „pe termen lung”. de asemenea. care rezult@ din aceasta. cheltuiala de munc@ se reducea de la 20 minute la câteva secunde. De}i ipotezele introduse ^n model sunt restrictive. obositoare care nu ofer@ satisfac]ii profesionale salaria]ilor. Totalitatea cheltuielilor poart@ numele de cost de produc]ie. reprezenta 45% din materia prim@). arareori ^nt$lninduse medii concuren]iale. M@rimile mijlocii ob]inute prin raportarea costurilor totale la volumul produc]iei (variabil@ independent@) }i costul marginal. complet libere. capital. R e z u m a t Ob]inerea de produse ocazioneaz@ cheltuieli de munc@. teren. de asemenea. asigura un miez moale }i suprafa]a dur@. adic@ ale l@rgirii pie]ei. reducerea sorto-dimensiunilor }i implicit a stocurilor. Costurile se ^mpart ^n costuri fixe.. pe ipoteza unor pre]uri exogene determinate de pia]a liber@. simplificarea utilajelor. Construc]ia se bazeaz@. Economiile de scar@ într-un regim de produc]ie flexibil@ combin@ avantajele produc]iei în mas@ }i ale diversific@rii ofertei. sc@derea costurilor }i sporirea calit@]ii }i reducerii costurilor de utilizare. sc@deri spectaculoase de consum de munc@. Avantajele care pot fi consemnate urm@rind acest exemplu constau în reducerea consumului de material. Diferen]a dintre pre]ul de v$nzare }i costul mijlociu exprim@ 153 . Modelul optimiz@rii are profitul drept criteriu }i varia]ia volumului produc]iei ca variabil@ de adaptare la condi]iile pie]ei. intersec]ia acestora define}te volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul. sc@derea considerabil@ a componetelor în mi}care. care nu depind de volumul fabrica]iei }i costuri care variaz@ pe m@sura cre}terii produc]iei (costuri variabile). cre}terea nivelului de flexibilitate }i importante cre}teri ale calit@]ii produselor ob]inute. Procesele de simplificare ale produc]iei moderne permit. sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului fabricat permit reliefarea conexiunilor ^ntre costul marginal }i nivelul constant al pre]ului. Elementul cel mai important ce trebuie re]inut este c@ produc]ia (fabrica]ia) flexibil@ este generatoare de pia]@ prin diversitatea produsului final (oferit consumatorului). filetarea cu un sistem de role }i apoi aplicarea tratamentului termic superficial. valen]ele sale explicative }i didactice sunt incontestabile. . cu uzur@ mecanic@ ridicat@ }i flexibilitate sc@zut@. resurse naturale. reducerea volumului de munc@ de calificare mijlocie folosit@ în activitate rutinier@. Analiza costurilor poate lua ^n considerare }i influen]a avansului tehnologic }i varia]ia productivit@]ii. Analiza opera]ional@ a costurilor (pe termen scurt) se bazeaz@ pe ipoteza c@ influen]a avansului tehnologic este neglijabil@.

optimizarea costurilor pe perioad@ lung@. se utilizeaz@ un model combinat al sporirii volumului produc]iei ^n timp. terenuri.12 ^n care Q = volumul. ^n mod obi}nuit. pe care se plaseaz@ }i curba ^ncas@rilor. zon@ de rentabilitate. brevete. cost marginal.5 14 124.29 6.5 8. Costurile variabile au ^ns@ o cre}tere exponen]ial@ de la un anumit volum al fabrica]iei. %n practic@. ^n raport cu volumul prognozat al desfacerii }i predic]iile privind deprecierea tehnologiilor }i a produselor. 2. cl@diri.5 9.03 20 20 202. cost fix mijlociu. Revede]i no]iunile de cost mijlociu. %n Rom$nia obi}nuin]ele mo}tenite de la economia de comand@ au f@cut ca varia]ia costurilor s@ fie neglijat@ ceea ce totdeauna d@uneaz@ proceselor de alegere. optim al produc@torului. 154 . Costul fix unitar este continuu descresc@tor }i creaz@ tenta]ia sporirii nelimitate a ofertei.88 8 16 140. prag de rentabilitate.5 8. criteriu al produc@torului.5 9. Analiza de costuri pe termen lung consider@ toate categoriile de costuri ca m@rimi variabile (inclusiv cele cu echipamente. considerate. nivelul produc]iei Ce reprezint@ coloanele 3 }i 4? Aproxima]i care este nivelul produc]iei care maximizeaz@ profitul firmei dac@ pre]ul de v$nzare este 11 $? .78 11 18 162.05 5. fapt care determin@ existen]a unor limite de ofert@. un anumit produs.5 10. ^ntrun model structural. . ^n timp. decizie. O firm@ are urm@toarele costuri 1 2 3 4 Q Costul total (^n $) 10 100. Cunoa}terea tipului de varia]ie a costului marginal (sc@dere. fixe) }i permite alegerea variantei tehnologice. Profitul total maxim se calculeaz@ ca produs al diferen]ei pre] unitar-cost mijlociu multiplicat cu nivelul produc]iei care maximizeaz@ rezultatul (profitul). ^ntre care produc@torul se ^ncadreaz@ (^n zona de rentabilitate).nivelul unitar al profitului ob]inut. %ntr-o economie competi]ional@ diminuarea semnificativ@ a costului fix unitar se poate ob]ine numai prin atingerea unui prag al volumului produc]iei care permite acoperirea costurilor totale din ^ncas@ri. %n aceast@ zon@ se plaseaz@ }i intersec]ia costului marginal cu pre]ul unitar care define}te maximul de profit (volumul de produc]ie care permite atingerea acestui scop).5 10. pe termen scurt. Acest grafic eviden]iaz@ caracterul perisabil al aprecierii de care se bucur@. cre}tere) permite decidentului un diagnostic privitor la oportunitatea sporirii volumului ofertei sau abandonul afacerii atunci c$nd pia]a este limitat@ }i evolu]ia costului marginal }i mijlociu nu permit ob]inerea de rezultate pozitive. %ntreb@ri }i probleme 1.5 12 111.

5 202. Situa]ia unei firme este urm@toarea: CM. Cm. care este situa]ia firmei. Produc@torul ^nregistreaz@ urm@toarele costuri: 1) Amortisment: 3 2) Salarii: 4x+1 3) Materii prime: x3 . Costurile pe perioad@ scurt@ sunt urm@toarele: Q CT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 35 59 75 95 120 150 190 245 330 p 35 unde: p = pre]ul unitar de v$nzare Q = volumul produc]iei CT = costul total S@ se aproximeze prin calcul (f@r@ reprezentare grafic@) volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul }i volumul maxim al profitului firmei. Cm CM c) care nivel al ofertei este necesar pentru M F a ob]ine profitul maxim G. . CVM a) care nivel de pre] ocazioneaz@ profit firmei A. Av$nd seriile de date Q-cantiatea produs@ }i CT-costul total: Q – 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 CT – 50 60 70 80 90 100. I. 5*. Abraham Frois 0 155 L GHI JK Q . b) care punct indic@ pragul de rentabilitate M. dolari) 6. C. 4. J.5 111. F.5 a) S@ se calculeze costul variabil pentru ^ntreaga serie b) S@ se calculeze costul mijlociu }i marginal (pentru aceasta folosind costul variabil al seriei) S@ se traseze curbele costului fix mijlociu }i variabil mijlociu. H.. c$t profit ob]ine ? * UB=unit@]i b@ne}ti (lei. L.5 162.5 124.3x2 + 4x %ntr-o pia]@ concuren]ial@ dac@ pre]ul de v$nzare unitar este 8 UB*. E. 3. C B A D E CVM * problem@ dup@ G. care evolueaz@ ^n condi]ii concuren]iale. K. p. B.5 140.

oper$nd ^n condi]ii de competi]ie }i proced$nd la modific@ri ale variabilei independente Q. Aceast@ produc]ie se afl@ la nivelul care-i maximizeaz@ profitul. Cm. b) ^}i poate spori profitul reduc$nd volumul produc]iei. O firm@ opereaz@ ^n condi]ii de competi]ie perfect@. . CM. Pre]ul pie]ei la care ^}i poate vinde produsele este 5 $. costul mijlociu este 4 $. La nivelul actual al produc]iei }i v$nz@rilor. sau 5) Este imposibil de dat un r@spuns definit. 2) 444 unit@]i. a pre]ului pentru o anumit@ firm@. Figura de mai jos con]ine evolu]ia costului marginal. 4) 1000 unit@]i. 156 . ce ar trebui s@ ^ntreprind@. O firm@ oper$nd ^n condi]ii de concuren]@ produce zilnic m@rfuri ^n valoare de 4000 $. p Cm B D E F CM p3 p2 p1 p0 0 G HJ K Q a) La ce nivel de produc]ie trebuie s@ ajung@? 1) OG 2) OH 3) OJ 4) OK 5) OB b) La ce nivel de pre] firma ^}i poate vinde produc]ia pentru ca s@-}i realizeze scopul? 1) OG 2) OD 3) BE 4) OK 5) OB 6) OE 8. costul marginal la acest nivel de ofert@ este 9 $ }i costul variabil la 4 $. d) firma nu ob]ine profit }i trebuie s@-}i ^nceteze activitatea. ce poate face pentru a atinge ]inta comun@ a unei firme private? 9. costului mijlociu. Firma va putea: a) s@-}i sporeasc@ profitul m@rind volumul produc]iei. Firma dore}te s@-}i maximizeze profitul. Nivelul de produc]ie ^n aceast@ situa]ie se afl@ la 100 unit@]i. Dac@ firma prezentat@ ^n figura de la problema 7 are situa]ia dat@ }i respectiv pre]ul po. din cauza s@r@ciei informa]iei oferite.7. 3) 571 unit@]i. c) firma poate s@ ob]in@ profit. Costul mijlociu al firmei este 7 $. dar informa]iile disponibile nu sunt insuficiente pentru a putea indica dac@ profitul va cre}te sau va diminua prin modificarea volumului ofertat. . e) care alternativ@ este corect@ dac@ 4 $ se refer@ la costul marginal }i nu la cel mediu? 10.

. Dac@ pre]ul de v$nzare este 9 $. 157 . Costul variabil este de 80 $ pe produs. apoi ^mp@r]irea expresiei costului total cu x (care exprim@ volumul produc]iei) pentru a afla ecua]ia costului mijlociu }i egalarea costului marginal cu linia pre]ului pentru a afla valoarea lui x care maximizeaz@ profitul. %n sf$r}it. ce nivel de produc]ie este necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate? Men]ion@m c@ firma are o capacitate de produc]ie de 400. utiliz$nd r@d@cina ra]ional@ ob]inut@ ^n urma opera]iei precedente se opereaz@ calculul profitului maxim dup@ ce s-a aflat valoarea costului mijlociu prin ^nlocuirea ^n expresia costului mijlociu a lui x cu r@d@cina ra]ional@ ob]inut@. Costul fix al unei firme este 1 milion $ pe durata unui an. O fabric@ de automobile produce 60 mii unit@]i ^ntr-un an. 12. .000 piese anual.000 $ pe automobil }i costul fix este 140 mil $ pe an ? 13. Pre]ul unitar de v$nzare este 10 mii $ }i costul mijlociu este 11 mii $. 11. Care este nivelul pragului de rentabilitate dac@ costul fix anual reprezint@ 60 % din totalul costurilor. Ce trebuie f@cut dac@ pia]a poate absorbi mai mult@ produc]ie }i capacitatea firmei este mai mult dec$t dubl@? C$te unit@]i trebuie s@ produc@ dac@ la pragul rentabilitate costul variabil este 8. Ce poate face firma dac@ are o capacitate de produc]ie de 60. Costul variabil unitar (mijlociu) este 6 $. O linie de robo]i cu echipament specific are un cost total anual de 2 milioane $.000 unit@]i de produs pe an. * Rezolvare problemei 5 cere derivarea func]iei de cost total (rezultat@ din ^nsumarea celor trei componente. Pre]ul de v$nzare a unei unit@]i de produc]ie este 100 $.

de exemplu. gestiunea schimburilor economice externe }i deficitului balan]ei de pl@]i. a ac]iunilor de concentrare. %n deceniile IX }i X ale secolului XX s-a produs treptat o mutare a centrului de interes dinspre determina]iile ac]iunii guvernamentale spre cele ale identific@rii mecanismelor din pia]a monetar@ }i financiar@ care constituie jaloane ale activit@]ii firmelor. Pia]a.1. diminuarea acesteia. %n acela}i timp ac]iunea guvernamental@ a cunoscut transform@ri semnificative centrându-se în SUA. deoarece dep@}esc în complexitate }i func]ii modelul regl@rii cantit@]ii. costul capitalului. calita]ii. pre]ului. ..Pia]a este un mecanism a}ezat pe o structur@ social@ prin intermediul c@ruia cump@r@torii }i vânz@torii se întâlnesc sau comunic@ pentru a schimba m@rfuri }i servicii. are func]ii care vor fi analizate separat. supravegherea firmelor mari.8. Ansamblul pie]elor. termenelor de livrare. Conexiunea dintre modelul pie]ei unui produs }i a pie]ei globale se ob]ine prin sinteza microeconomic@ (teoria economic@ centrat@ pe interesele. etc. cheltuieli guvernamentale. Modalit@]ile de sintez@ a modelelor microeconomice }i a celor macroeconomice con]in o mare varietate de premise metodologice }i ideologice. investi]ii. a condi]iilor de plat@ a unui singur produs. care poate fi aceea}i persoan@ – ^n etape diferite a derul@rii cooper@rii în cadrul diviziunii muncii) }i macroeconomic@ con]inând modele globale cu fluxuri de venituri. fluxuri economice externe. securitate alimentar@ na]ional@. concentrarea de resurse pentru cercet@ri fundametale. economii. . privind ocuparea for]ei de munc@. supravegherea }i structurarea pie]ei de capital }i valutare interna]ionale }i men]inerea avantajelor care decurg din utilizarea dolarului SUA ca mijloc de schimb pentru cca 52% din tranzac]iile interna]ionale. are un în]eles restrâns }i se refer@ la o parte din ansamblul mecanismului de reglare. Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare 8. pe gestiunea datoriei publice. 158 . protejarea mediului. reuniunea pie]elor tuturor produselor }i serviciilor. astfel definit@. fluxuri monetare }i jaloane privind angajamentele guvernametale. fuziuni de firme care amenin]@ libera concuren]@. asigurarea unui nivel decent de existen]@ pentru grupurile defavorizate. motivele }i preocup@rile întreprinz@torului }i agentului economic consumator. promovarea unor avantaje comparate consistente etc.

la un avans rapid care s@ diminueze decalajele fa]@ de ]@rile dezvoltate. Sporirea gradului de libertate personal@. întreprinz@tori. în detrimentul autorit@]ii birocratice a statului. consumatori. a statului omnipotent.1. justific@ dezvoltarea modelului pie]ei produsului (sau modelul pie]ei perfecte). în care o parte însemnat@ a cet@]enilor a}teapt@ }i primesc protec]ia statului i s-a substituit o ideologie favorabil@ dezvolt@rii personalit@]ii umane }i a cre@rii unor }anse apropiate de afirmare pentru to]i cet@]enii. pe de alta.. Coresponden]a între manifest@rile reale pe anumite segmente ale economiei (agricultur@. servicii. dezvoltarea uman@. Ideologia european@ dominant@ a r@mas favorabil@ politicilor de succes în perioada de avânt postbelic }i aflat@ în declin dup@ cele dou@ }ocuri petroliere. o ideologie propice asum@rii de riscuri }i inov@rii.solidariste. permite promovarea scopurilor de maximizare a satisfac]iei individuale într-un climat de libertate individual@. ^ndeosebi în Fran]a (singura ]ar@ care a procedat la na]ionalizarea relativ recent@ a câtorva mari b@nci. 8. %n Europa Unit@ se manifest@ o varietate de ideologii care guverneaz@ decizia politic@ }i politicile economice. cât }i ^n cel al votului }i op]iunii politice. %n majoritatea ]@rilor Uniunii Europene se pot constata progrese ale ideologiei defavorabile interven]iei discre]ionare a statului }i o recunoa}tere a falimentului teoriei statului bun@st@rii generale. promov@rii mobilit@]ii sociale. în condi]iile globaliz@rii economiei. c@rora li se ofer@ alternative. a unor firme cu tehnologie de vârf). Preponderen]ei unor structuri paternaliste. construc]ii) }i modelul abstract pe de o parte }i filia]ia modelelor concuren]ei imperfecte. Pia]a unui produs este o no]iune pronun]at marcat@ de exigen]ele model@rii logice }i matematice.1. profesionale au ob]inut rezultate mai bune decât ]@rile guvernate pe baza unei ideologii paternalist . Aparen]ele }i rezultatele par]iale pe care le cunoa}tem în momentul de fa]@ pledeaz@ pentru l@rgirea ariei de decizie }i asumare de responsabilit@]i de c@tre persoane private. mecanismul de pia]@ care se va coagula treptat poate s@ conduc@. Sechelele gândirii marxiste sunt destul de puternice în unele ]@ri. . din modelul „pur”. Dac@ statul este capabil s@ instaureze în România domina]ia legii }i a}tept@ri de recompensare a efortului }i inova]iei. contracte voluntare între cet@]eni. De men]ionat c@ ]@rile care au reu}it s@ promoveze competi]ia. 159 . }anse de alegere atât în procesul decizional economic.

starea general@ a economiei. Potrivit modelului abstract. sarcini fiscale. Func]ionalitatea mecanismului pie]ei depinde de reglement@ri. de igien@ }i protec]ie a mediului.a. condi]ii }i termene de livrare }i plat@. volumul ofertei. nivelul tehnologic }i ^n care variaz@.. în anumite limite. Pia]a produsului (mecanismele de reglare a parametrilor schimbului) este de regul@ influen]at@ }i de formele de organizare a comer]ului en gross }i detaliu. Ipoteza de omogenitate presupune ignorarea particularit@]ilor locale. . obiceiul locului (^n SUA un contract se încheie. cantitate.Un exemplu tipic este cel al ofertei de munc@ în raport cu pre]ul care are forma din figura 8. cantitatea cerut@ }i oferta de vânzare înso]it@ de pre]ul de ofert@. na]ionale în privin]a preferin]elor consumatorilor. . regionale. desigur.1. prin accept verbal. vamale. sensul în care influen]eaz@ acestea mecanismul de pia]@. ne plas@m ^n mediul definit ca pia]@ competitiv@. burse de m@rfuri }i valori. culoare. ceea ce reduce mult costurile pe un ordin sau partid@ de marf@ }i cre}te fluiditatea pie]ei. sentin]a dorin]elor exprimate de consum. nivel }i calitate de promovare }i ridic@. negocieri. accesibilitatea mijloacelor de transport. standarde de calitate. marc@. %ntre acestea omogenitatea produselor care semnific@ aceea}i calitate. costul capitalului. etc. sus]inute cu puterea de cump@rare }i a dorin]ei de câ}tig din fabrica]ia }i vânzarea produselor }i serviciilor urmeaz@ un proces logic de comunicare între p@r]i. bariere la intrarea liber@ pe pia]@ este util@ tocmai pentru a analiza dimensiunea acestora. ordine scrise etc.1. semne de întrebare cu privire la referen]ialitatea modelului cu ecoomia real@. raportul cerere-ofert@. între parteneri cunoscu]i. prin contracte directe. Pre]urile rezult@ de pe urma exprim@rii unor inten]ii de cump@rare în care se precizeaz@ calitatea. Pre]ul de echilibru rezult@ de pe urma confrunt@rii cererii }i ofertei.Modelul pie]ei produsului impune ipoteze restrictive importante. chiar la telefon. a}tept@rile privind evolu]ia cererii }i ofertei }. reduce cheltuielile cu capitalul). Adeseori curbele de cerere }i ofert@ nu se întâlnesc. Eviden]ierea elementelor care genereaz@ privilegii. existen]a unor depozite de m@rfuri standardizate. 8. sau au mai multe puncte de intersec]ie.2. Modelul cel mai simplu con]ine curba de cerere }i ofert@ care se intersecteaz@ într-un punct care define}te nivelul pre]ului }i cantit@]ile de echilibru. Dac@ lu@m în considerare perioada scurt@ de timp (^n care nu se modific@ capacit@]ile de produc]ie. Parametrii pie]ei produsului. acesta tinzând spre optimul produc@torului sau maximum de profit) }i pre]ul de vânzare în raport cu cererea din produsul respectiv. (cadrul b) }i indic@ alte determina]ii 160 . dimensiune.

1 Curbe de ofert@ particulare Cadrul b) al figurii prezint@ oferta de munc@ pe m@sura sporirii salariului orar. emancipate opteaz@ pentru sporuri ale timpului liber }i-}i limiteaz@ a}tept@rile privind nivelul c$}tigurilor salariale ^n raport cu aspira]iile men]ionate. la fel cum nici ceilal]i parametri care definesc nivelul cererii atunci 161 . sau mul]umitor. pu]in cultivate. ale a}tept@rilor salariale decât în cazul unui produs de consum obi}nuit... dinamica gustului consumatorilor. a ofertei. sau de substituire. cu mobilitate profesional@ redus@..a. p 3 .. Majoritatea popula]iei educate. apoi de pre]urile produselor concurente. bugetul consumatorului.. în primul rând de propriul pre] de ofert@... p j . veniturilor. Salariul nu este pre]ul for]ei de munc@ sau bunurilor necesare subzisten]ei decât în cazul unor grupuri popula]ionale s@race. de mai mul]i factori. al produsului studiat sunt constante..2 . Atingerea unui nivel de consum socialmente cotat ca onorabil. %ntr-o prezentare general@ cererea consumatorului pentru produsul i va depinde. Oferta din cadrul a) al figurii prezint@ o situa]ie tipic@ pentru o firm@ a c@rei produc]ie î}i pierde atractivitatea }i sporul de produc]ie este menit s@ compenseze diminu@rile de pre]. a}a cum am ar@tat în capitolele precedente.. Dij = f ( p1 . a}tept@rile lor privind evolu]ia pre]urilor.. Dac@ vom presupune c@ toate celelalte pre]uri cu excep]ia lui p. a) p p (salariul or O(p) 0 Q 0 O(p) Fig.) i = 1..8. se asociaz@ cu o tendin]@ de diminuare a ofertei de munc@ }i preferin]@ pentru timp liber. Bi .. B (bugetul consumatorului) nu se modific@. }. p 2 .

La un pre] dat }i ceilal]i parametrii neschimba]i cererea total@ pentru produsul i Di va fi: Di =Da+Db. 8.2 curbele a) }i b) reprezint@ expresii ale cererii a doi consumatori pe o pia]@ ipotetic@. . P a+a+b P0 0 a Db Da b Da b SD = D +D i=a Q b i a Fig. iar cererea total@ s@ se ^nf@]i}eze diferit ^n raport cu modificarea raportului cerere/cantitate.2. %n graficul 8. iar rela]ia de principiu va fi Dji = S Dj (pi) (8.1) j=1 %ntr-o prezentare grafic@ curba de cerere total@ este suma”orizontal@”a curbelor de cerere individual@. %nsumarea cererilor individuale Cererea Dia se însumeaz@ cu nivelul Dib.Dij = f(pi). la nivelul diferitelor segmente de popula]ie poate s@ fie diferit@ ^n raport cu preferin]ele de grup. Func]ia de ofert@ total@ se construie}te. O func]ie obi}nuit@ (^n figura 8. unde Dit = cererea ^nsumat@ a tuturor consumatorilor m . ^n care i = un produs oarecare }i j = un consumator cu anumite preferin]e. deci Di este egal@ cu însumarea segmentelor a+(a+b). Cererea total@ din produsul considerat va fi reprezentat@ de suma cererii tuturor consumatorilor.1 am prezentat dou@ cazuri particulare ale acestei func]ii) de ofert@ este cresc@toare atunci când pre]ul spore}te: 162 . a}a cum am ar@tat anterior pe curba costului marginal. care pentru nivelul pre]ului p0 este compus@ din segmentele a+b. Referindu-ne la func]ia total@ de cerere a unui produs este de a}teptat ca aceasta s@ reflecte cererile individuale }i cererea total@ s@ aib@ aceea}i form@ cu cele individuale. Totu}i adesea atitudinea fa]@ de produsele cu elasticitate mare fa]@ de pre].

O explica]ie posibil@ este diminuarea pre]ului atunci când spore}te oferta }i o fractur@ ^n determina]ia cost marginal-cantitate ofertat@-pre]. de maximizare a satisfac]iei pentru to]i actorii economiei.3.1. P Aceast@ împrejurare îl pune în gard@ pe produc@torul mic ar@tându-i c@ nu poate influen]a mecanismele pie]ei. n. Construc]ia func]iei de ofert@ total@. 8. într-un model al echilibrului general. 2. i = 1. conducând deci la cre}terea nivelului ofertei }i invers în cazurile când pre]urile nu acoper@ costurile sau sunt mai pu]in promi]@toare dec$t alte alternative disponibile pentru produc@tor sau ofertant. }i oferta total@ este O = S f (pi) = O (p) (8.3 presupunem dou@ curbe de ofert@ care sunt componentele ofertei totale a produsului i. 3. iar alocarea 163 . Se poate reO(p)a O(p)b n O(p) marca o însumare a ofertelor i=1 a }i b pentru compunerea ofertei totale O(p). Fig. %n realitatea economic@ (de exemplu.Egalitatea cererii }i ofertei indic@ un nivel de pre] }i un volum de ofert@ acceptat de c@tre consumatori }i ofertan]i. %n m@sura în care pia]a este liber@ pre]urile de echilibru asigur@ informa]ii pentru produc@tori stimulând sporirea ofertei în acele ramuri în care diferen]a dintre pre] }i costul unitar este mai mare.Punctul de echilibru dob$nde}te semnifica]ii diferite în func]ie de interpretarea care se d@ no]iunii (de echilibru).3.2) %n graficul 8. . 8. ceea ce implic@ judec@]i suplimentare în privin]a evolu]iei costului marginal a produc@torilor a }i b }i sporul de ofert@ atunci când O a b a+b+a Q pre]ul spore}te cu o unitate. deoarece acesta genereaz@ utilitate maxim@ pentru cump@r@tori.. .. Panta ofertei totale ^n raport cu pre]ul este diferit@ fa]@ de oferta individual@.. ^n produc]ia unei legume-ceapa) costul individual marginal se confrunt@ cu pre]ul exogen care rezult@ din oferta total@ din acea marf@ }i determin$nd nivelul de pre].. Punctul de echilibru are o semnifica]ie. Oi = f(pi).

164 . oferta este ^n exces }i se va ^nregistra o diminuare a cererii }i pre]ului. Adaptarea întârziat@ este o situa]ie destul de rar întâlnit@ în lumea modern@. alocarea optim@ a resurselor.resurselor de c@tre produc@tori. p$n@ se va atinge punctul de echilibru. La o produc]ie total@ de 200 mii tone dintr-o legum@ }i un pre] de 5000 lei/kg pia]a se afl@ în echilibru. Perspectiva avansului tehnologic. P 10000 D(p) 8000 pE 5000 3000 E . are o capacitate insuficient@ de reglare în cazul produselor cu ciclu lung de produc]ie (din agricultur@ de exemplu). Punctul de echilibru genereaz@ insuficient@ stabilitate. 8.4. Punctul de echilibru. O 135 200 300 Fig. a cre}terii veniturilor pe seama randamentelor sporite care rezult@ din acesta genereaz@ probleme }i dileme care nu-}i g@sesc r@spuns în cadrul modelului echilibrului pe termen scurt (static }i neinfluen]at de avansul tehnologic). în raport cu productivit@]ile marginale }i raportul de pre]uri între factori constituie temelia a ceea ce am denumit în capitolul al II-lea optimul. Diminuarea pre]ului va conduce la sc@derea ofertei la 135 mii tone ceea ce va genera o diminuare a suprafe]ei alocate culturii respective. Dup@ 1990 produc]ia de ceap@ a cunoscut o evolu]ie sinusoidal@ datorit@ lipsei unui jalon stabilizator pentru suprafe]e cultivate }i pre]uri de vânzare. O recolt@ bogat@ de ceap@ reduce suprafe]ele alocate acestei culturi datorit@ unor pre]uri reduse. Semifica]ia echilibrului (}i a punctului de echilibru) pentru produc@tori }i ceilal]i actori ai vie]ii economice în raport cu a}tept@rile. Dac@ pre]ul este de 8000 lei/kg. în care produc@torul are surse ieftine de informare }i acces la mijloacele de comunicare la distan]@. . %n anul urm@tor situa]ia se inverseaz@. proiec]iile în viitor asupra unei afaceri sunt diferite.

demodat@. numit teoria echilibrului general introduce între ipotezele sale perfecta informare }i implicit reac]ia imediat@ a actorilor economici la semnalele pie]ei. ordonare a m@rfurilor arbitrar@. contraservicii între vânz@tori }i personalul privilegiat. . %n ]@rile dezvoltate studiile de evolu]ie. produse din import sau din cele destinate exportului. Punctul de echilibru sau intersec]ia curbei cererii }i celei a ofertei înseamn@ c@: D(p)=O(p).Dezechilibrul cererii }i ofertei este în termenii teoriei echilibrului general o situa]ie suboptimal@ generatoare de insatisfac]ie. alta dec$t în raport cu utilitatea acceptat@ de pia]@.4. deoarece întârzierea adapt@rilor conduce la pierderi. 8. }iruri de a}teptare 165 . Importurile de produse de consum au pus cel mai evident în lumin@ aceast@ ruptur@ generatoare de insatisfca]ie. Viteza de reac]ie la semnalele pie]ei este un parametru al mecanismului real de reglare automat@. linia modei din lumea dezvoltat@) consumatorilor li se ajustau pre]urile prin bac}i}. ca în cazul proprietarului . Modelul func]ion@rii optime a economiei.1. aproape întotdeauna mai costisitoare în termeni monetari. Dezechilibrul raportului cantitativ cerere . în compara]ie cu produsele din import a generat un clasament.. prognozele institu]iilor de stat sau particulare joac@ un rol însemnat în stabilizarea pie]ii. Adaptarea ne^nt$rziat@ a ofertei la cerere este o condi]ie esen]ial@ pentru func]ionarea eficace a mecanismului pie]ei.director asigur@ o premis@ important@ a unei reac]ii rapide. %n perioada economiei de comand@ pre]urile fixe„planificate”(^n fapt stabilite discre]ionar de c@tre organismele centrale de dirijare a produc]iei) au creat în scurt timp a situa]ie de discordan]@ între cererea efectiv@ de pe pia]@ }i ofert@. dac@ desigur ne referim la raporturile cantitative ale produc]iei }i dorin]elor de consum referitoare la un produs.ofert@ este totu}i situa]ia cea mai r@spândit@ în economie. Lipsa de motiva]ie a majorit@]ii managerilor din societ@]ile comerciale proprietate public@ din România este un serios handicap }i conduce la adapt@ri întârziate. Apropierea motivelor individuale ale managerului de soarta afacerilor unei firme. Acele produse care se apropiau de exigen]ele (de altfel modeste. în lipsa inform@rii cet@]enilor cu privire la caracteristici calitative. O palet@ de ofert@ restrâns@. care distribuia pe baz@ de tabel }i în concordan]@ cu interesele clientelare. Bursele cu vânz@ri futures }i institu]iile de hedging îndeplinesc }i acestea un rol însemnat în diminuarea sau anularea efectelor oscilatorii ale r@spunsului (adapt@rii) ^ntârziat.

Situa]ia de penurie a creat un sistem de conexiuni între produc]ie }i consum în care amân@rile de cump@r@ri (adeseori impuse de sistemul de ob]inere a produselor prin }iruri de a}teptare la automobile. gestiunii iner]iale a produc]iei care rezult@ din lips@ de motiva]ie. produselor. atunci c$nd au început s@ ia contact cu valorile civiliza]iei contemporane. persoanelor. greu de imaginat pentru lumea liber@. o situa]ie în care oferta se situeaz@ sub nivelul cererii pentru un produs sau grup de produse. se perpetueaz@ în primul rând din cauza eficien]ei sc@zute. a întârzierii procesului dezvolt@rii umane. de}i dep@}e}te cadrul strict al op]iunii actorilor din mecanismul pie]ei cu un singur produs. în interes propriu. . Pre]urile fixe }i nevoia de a preveni frauda prin substituirea produselor de cali@]i diferite de c@tre vânz@tori. . care }i-au l@rgit oferta (}i aceasta dep@}it@ ca nivel tehnic }i lipsit@ de un sistem viabil de promovare a inova]iei). a lipsei unor alternative atr@g@toare pentru o parte numeroas@. Aspectul pe care-l analiz@m. a}a încât odat@ detronat@ autocra]ia colectivist@ au r@mas de gestionat sectoare destinate s@ produc@ camioanele cele mai mari din lume. perturbare care oferea semnale deseori nesemnificative din cauza barierei impus@ în calea circula]iei informa]iei. dorin]e izvorâte din cultura european@. covoare plu}ate.}i consum de timp. aparatur@ electrocasnic@ etc) }i economiile for]ate care au canalizat resursele spre sectoarele intermediare. a anulat stimulentele pentru calitate. dar nu-}i poate oferi satisfac]ii la nivelul aspira]iilor. inova]iei nesemnificative. televizoare color. %n magazine se puteau întâlni arareori produse interesante pentru un consumator cu nivel cultural. Economia de penurie. constituie cadrul în care se mi}c@ reglarea automat@. de dezvoltare uman@ peste cel care-i d@dea satisfca]ie din cump@rarea unui articol de îmbr@c@minte care s@-l apere de frig sau s@-l scoat@ din situa]ia de vestimenta]ie indecent@. întârzierea nejustificat@ a reformei }i în mod special a privatiz@rii. Rigiditatea pre]ului }i comanda discre]ionar@ au creat o stare de penurie nu numai pentru anumite produse. aceasta cunoscând o deteriorare relativ@. majoritar@ a popula]iei care-}i formeaz@ valori. creaz@ pentru segmente importante din popula]ie sentimente de insatisfac]ie }i frustrare. creerii unor ramuri de prestigiu imaginar. 166 . presele de mare for]@. utilaje tehnologice scumpe }i necompetitive care au putut servi numai autoam@girii. ci pentru majoritatea acestora. dar alterarea conexiunilor care definesc curbele de cerere a produselor în raport cu cele de ofert@. care aflate în situa]ia de a fi comparate cu rezultatele lumii dezvoltate s-au dovedit ni}te pl@smuiri megalomane greu de adaptat nevoilor }i dorin]elor cet@]enilor.

167 . la un anumit nivel de eficien]@ a utiliz@rii factorilor. promovare }i inovare a produselor se va forma un climat propice amelior@rii ofertei. a costurilor mai mici }i pre]urilor mai accesibile). guvern. ponderii majoritare a popula]iei }i implicit comportamentul dominant pe pia]@. 8. a unei oferte cu avantaje comparate substan]iale. Avantajele comparate se men]in o perioad@ limitat@ de timp }i nu mai depind de dispozi]ia privilegiat@ asupra resurselor naturale. Produsele respective se vor comercializa la pre]uri suficient de mici pentru a fi accesibile grupurilor popula]ionale defavorizate. imagine favorabil@ de firm@ sau de produs. datorit@ dinamismului care genereaz@ aceste favoruri (avantaj tehnologic. care s@ permit@ soldarea unor produse ie}ite din preferin]ele consumatorilor. asum@rii de riscuri legate de inovare. c@reia nu i se vor putea sustrage nici acei ofertan]i care nu se afl@ direct }i continuu sub constrângerile for]elor pie]ii. care de]in (ca rezultat al propriei lor competen]e }i competitivit@]i) puterea de cump@rare. %ntr-o pia]@ func]ional@.2. Firmele privilegiate (având avantaje comparate consistente) ^}i consolideaz@ pozi]ia în lumea modern@. cu mecanisme consolidate de selec]ie. care define}te alegerile }i preferi]ele majorit@]ii. î}i vor spori oferta }i vor putea aloca resurse importante pentru inovare. în aceste condi]ii. capacitatea de a concentra capital. 8. selec]iei. care provoac@ adapt@ri reciproce ale cererii }i ofertei pentru un produs.1. o stare evident@ de dezechilibru) presupune un excedent al ofertei egal cu acea cantitate de produse pe care societatea î}i poate permite. legislativ }i putere judec@toreasc@.. Intrarea pe pia]@ a competitorilor constituie în zilele noastre o preocupare de prim@ importan]@ a organismelor statale. Glisarea pre]ului }i cantit@]ii }i translarea curbelor de cerere }i ofert@ Luarea în considerare a factorilor care influen]eaz@ echilibrul pie]ei pe perioad@ scurt@ înseamn@ a înregistra mi}c@ri incrementale (foarte mici) ale pre]urilor }i cantit@]ii.5. pun$nd majoritatea firmelor în situa]ia de a-}i men]ine dinamica inov@rii }i p@strarea respectului pentru dorin]ele }i valorile cump@r@torilor. s@ o considere dep@}it@ }i s@ o pre]uiasc@ în consecin]@. Pia]a cump@r@torului implic@ existen]a unei eficien]e suficient de înalte. Echilibrul dinamic (^n termenii model@rii matematice. . Succesul Americii s-a datorat în ultimele dou@ decenii deschiderii pie]elor }i înt@ririi competi]iei }i. dar vor genera emula]ie }i concuren]@ pe pia]@ }i implicit cei care r@spund dorin]elor consumatorilor vor fi gratifica]i cu pre]uri }i câ}tiguri mai mari.

prin calcul de diferen]e finite. puterii de cump@rare. ma}ini. a gustului consumatorilor). panta curbei ofertei }i m@rimea ^nclina]iei spre sporul de ofert@. majoritatea. Marshall presupune c@ mecanismele stabilizatoare pornesc de la mi}c@ri ale cantit@]ii Dq. %ntr-o pia]@ competitiv@ exist@ obligatoriu o diversitate satisf@c@toare de produse substituibile pentru ca ajustarea unui parametru. etc. la men]inerea c@reia concur@ conexiunile importante privind. pre]uri. setul de valori }i dorin]e }. Raportul DO\Dp define}te atunci când sporurile sunt infinit de mici. o cre}tere a ofertei DO. pe o perioad@ scurt@ (a se în]elege c@ este vorba de perioade în care nu se pot petrece schimb@ri importante ale nivelului tehnologic. infrastructur@ proprie) }i promoveaz@ un ritm mai ridicat al schimb@rii. Putem observa c@ într-o economie de pia]@ pre]urile au.ale produselor de substituire. Dac@ valorile Dp sunt mari judec@]ile vor implica o evaluare a mediei r@spunsului ofertantului. Prin urmare.Considerarea unui cadru abstract. Renun]area la unele abstrac]ii stânjenitoare privind func]ionarea pie]ei produsului permite judec@]i care s@ releve tendin]e ale cererii. unul datorat lui Leon Walras care acord@ prioritate modific@rilor de pre]. Modelul lui A. Modelul Walras introduce o ipotez@ pertinent@.4. Teoria economic@ a impus dou@ modele de adaptare pe termen scurt. ca r@spuns la provocarea altora. care poate fi urm@rit@ pe figura 8. cantitate. bazat@ în mare m@sur@ pe procese de inovare. o tendin]@ de stabilitate. Sensibilitatea cea mai mare la astfel de mi}c@ri 168 . dac@ nu toate produsele se afl@ în conexiune unele cu altele. nivelul de venituri. în cadrul mecanismelor automate de reglare.a.. dac@ modificarea de pre] nu are determina]ii stabile }i consistente se va reveni la pre]ul de echilibru ini]ial aflat în punctul E. }i anume sporul pre]ului va diminua cererea. dac@ ac]ioneaz@ în mediu competi]ional. Sporurile ofertei nu pot s@ fie substan]iale dec$t în cazul în care pantele cererii }i ofertei reflect@ elasticit@]i mai ridicate ale cererii }i ofertei în raport cu pre]ul. unei cre}teri de pre] Dp i se va asocia. . eficien]ei. care sunt sus]inute la rândul lor de o motivare direct@ }i presant@ }i de avantaje în privin]a abord@rii pe termne lungi a afacerilor. . cl@diri. Astfel. Firmele mici }i mijlocii beneficiaz@ de o mobilitate mai ridicat@. aproximarea satisf@c@toare a evolu]iei acesteia într-un orizont de pân@ la un an sau un an }i jum@tate. Firmele mici }i mijlocii sunt mai pu]in îngr@dite de imobiliz@ri corporale (echipamente. al pie]ei unui singur produs este constrâng@toare pentru judec@]i economice opera]ionale. s@ decurg@ fluent.

2. care. cre}terea eficien]ei }i veniturilor }i ca urmare modific@ri în preferin]ele consumatorilor sunt cauze ale transl@rii curbelor de cerere. Avansul tehnologic. a unor a}tept@ri de cre}tere a pre]ului produsului în cauz@ }. %n mod obi}nuit translarea curbei de cerere urmeaz@ unor modific@ri ale productivit@]ii }i puterii de cump@rare.1. atunci c$nd se manifest@ dinamica economic@. Continuând ideile din capitolele 3 }i 4 va trebui s@ ]inem seama c@ translarea dreptei cererii din E2 pozi]ia D 1 (p) în pozi]ia D 2 (p) E poate avea numeroase cauze ^ntre care modificarea pre]ului produselor concurente. ca O Q urmare a cre}terii accesibilit@]ii produselor. de o cre}tere a pre]ului. %n cazul ambelor modele. modificarea gustului consumatorilor. ajustarea se ob]ine prin glisarea pe curbe de cerere }i ofert@. 169 .5 Translarea curbei de cerere ca urmare a cre}terii venituO(p) lui alocat cump@r@rii produsului i. de exemplu. Viziunea static@ pe termen scurt.a. ca urmare a adapt@rii ofertei acestei noi situa]ii. Extinderea turismului interna]ional a creat zone prospere. Diminuarea pre]ului. Fig. de exemplu. Translarea curbelor de cerere are conexiuni importante.8. se resimte în nivelul cererii consumatorilor. . P D1(p) D2(p) Deseori. sporirea cererii nu este înso]it@. au schimbat profund modul de via]@ al unor ]@ri arabe.. Mai întâi trebuie consemnat faptul c@ sporirea cererii. 8.a. se petrece în afara modific@rii condi]iilor din interiorul economiei. Pot fi luate în considerare descoperirea unor z@c@minte bogate de resurse naturale. ci dimpotriv@ r@spunz$nd determina]iilor care au condus la translarea curbei de cerere se asociaz@ cu diminu@ri de pre]uri datorate unor situa]ii avantajate (economii de scar@. ^ns@. dac@ sporirea cantit@]ii nu are nici în acest caz cauze persistente va conduce la un pre] neacceptat }i revenirea la cantitatea de echilibru. a pre]ului ca urmare a sporului de ofert@ de nivel Dq va depinde de inclina]ia pantei curbei de cerere în raport cu pre]ul propriului produs. de exemplu).Translarea curbelor de cerere }i ofert@ ale unui produs sunt consecin]e ale unor modific@ri substan]iale ale echilibrului pie]ei. în ]@ri cu vestigii istorice }i o natur@ atr@g@toare }. sugerat@ de figur@ este contrazis@ de fapte. ca în figur@.Diminuarea. arareori.

^nt@rirea concuren]ei }i accelerarea procesului de inovare.6. este o astfel de cauz@ a diminu@rii pre]ului. de o substan]ial@ sc@dere a pre]ului de v$nzare. . Pot fi luate în considerare consecin]e de genul unor diminu@ri ale obstacolelor la intrare pe pia]a produsului respectiv. Fig. %n cazul ob]inerii unor efecte favorabile de pe urma reducerii costului se înregistreaz@ noi trasee ale curbei de ofert@. . Sporirea cererii pe termen lung.P O1(p) O2(p) E E1 D(p) 0 Q Fig. pentru componentele esen]iale ale produsului. 8. care permit }i deseori impun reduceri de pre]uri. 170 . diversificare tipo-dimensional@ }i trecerea la produc]ia de mas@. concomitent cu sporirea cererii. Realocarea factorilor explic@ ^n anumite limite diminuarea costului. L@rgirea ofertei este înso]it@. pre]ul diminueaz@ ca urmare a cre}terii productivit@]ii. pe termen lung. de felul economiilor de scar@. deoarece aceast@ ipotez@ ne propunem s@ o analiz@m.7 Curbe de costuri bazate pe avantajele producCM ]iei de serie }i mas@ }i cele bazate pe avantajele flexibilit@]i produc]iei. la care am f@cut referire în capitolul precedent. înso]it@ de efectele favorabile. C M2 sugereaz@ o diminuare de costuri CM1 la un volum ridicat de produc]ie pe când C M3 este CM2 construit pe ipoteza c@ sporurile de randamente rezult@ CM3 din noul mod flexibil de abordare a produc]iei care perO Q mite diminu@ri ale costului }i men]inerea sau chiar cre}terea diversit@]ii ofertei. Translarea curbei de ofert@ ca urmare a reducerii costurilor. a}a cum reiese din figur@. Cre}terea interesului consumatorilor pentru un anumit produs genereaz@ o concentrare de resurse de cercetare }i inovare care sunt urmate de diminuarea costurilor de produc]ie. 8.

pentru a diminua imaginea de favoare f@cut@ clientelei politice prin chirii maximale. plata pentru }omaj tehnic. în ]@rile cu alegeri democratice. deoarece i se cunosc urm@rile în ]@ri europene.Interven]ia statului în fixarea pre]urilor Motivele interven]iei statului în fixarea unor limite de pre] sunt diverse: protejarea popula]iei s@race în condi]ii de penurie. practic. prin fixarea salariilor minimale }. în principal. Adeseori statul intervine indirect pentru a-}i atinge ]intele f@r@ a mai conturba. asigurarea adeziunii populare. Astfel. protejarea produc]iei autohtone împotriva concuren]ei str@ine. Pre]ul maximal. dup@ al II-lea R@zboi Mondial. l@rgirea gamei de accesorii ata}ate produsului standard }. deoarece propor]iile muncii la negru. 171 . Translarea curbei de ofert@ trebuie gândit@. îngr@dit@ de chirii maximale. Pe de alt@ parte în firmele de]inute public exist@ situa]ii diverse }i numeroase prin care salaria]ilor li se pl@tesc salarii pentru munc@ par]ial@. }. Recent chiriile preferen]iale au fost majorate de zece ori. personal cu maturitate profesional@.a. dar având în vedere oportunit@]ile tot mai largi de diminuare a costurilor înso]ite de un proces de diversificare (utilizând echipamente flexibile. Pre]urile minime de achizi]ie garantate fermierilor din Fran]a }i alte ]@ri ale Uniunii Europene pot fi înlocuite cu m@suri de reconversie profesional@ }i sus]inere indirect@ a ramurilor agricole competitive pe plan extern }i intern. Construc]ia de locuin]e sociale cu facilit@]i (credite subven]ionate. Pia]a locuin]elor nu este. din aceast@ cauz@. prin m@surile restrictive asupra pre]urilor.a.a. chiria maximal@ este un exemplu interesant.. în perioada contemporan@.3. . sunt foarte ridicate.). Chiria maximal@ func]ioneaz@ îns@. Translarea curbei de ofert@ este o consecin]@ a avansului tehnologic sau accesibilit@]ii la factori de produc]ie mai eficien]i }i mai ieftini. func]ionarea mecanismului de pia]@. în termenii curbei de costuri }i produc]ie pe termen lung. Particularii negociaz@ liber pre]ul închirierii cu clien]ii lor. pentru fo}tii demnitari ai regimului totalitar sau pentru noile autorit@]i. crearea de locuri de munc@ în ramuri productive }i competitive se opereaz@ prin facilit@]i care pot ameliora puterea de cump@rare a popula]iei s@race. 8. care diminueaz@ efectul legii. avantaje fiscale pentru investitori) poate suplini chiria maximal@. %n România sunt în vigoare salarii minimale f@r@ ca efectele s@ fie cu adev@rat importante.

8 Pre]ul maximal. cu salarii sub cele ale nivelului de echilibru }i al salariului minimal }i. Salariul minimal Sm este eficient numai dac@ se fixeaz@ peste nivelul salariului de I J echilibru. organiza]ii civice. 172 . Criza de E PE locuin]e se contureaz@. Parametrii pie]ei din ]@rile dezvoltate.8. }. schimb@ m@rfuri. generate de chiria de echilibru. calitatea }i cantitatea m@rfurilor. comunitare. iar din perspectiva patronilor ace}tia vor limita angaj@rile la nivelul QI. reglement@ri vamale. O consecin]@ important@ a fix@rii unui salar minimal este munca la negru. . plafonarea chiriilor. Efectul chiriilor maximale este c@ oferta de locuni]e este sub nivelul cererii (QG). Fig. P . termene }i condi]ii de livrare. Pre]ul D(p) maximal î}i arat@ efectele O(p) numai dac@ se afl@ sub pre]ul de echilibru. deoarece pre]ul (chiria) maximal@ nu acoper@ nivelul normal „de pia]@” al serviciului oferit. deH G PM oarece investitorii nu sunt interesa]i s@ construiasc@ lo0 QG QE QH Q cuin]e. adic@ acel nivel care le asiguQI QE QJ Volum de ocupare (Q) 0 r@ eficien]@. cu mecanisme de pia]@ consolidate. Pe de alt@ parte chiria}ii au satisfac]ii care la aceste chirii îi îndeamn@ s@-}i sporeasc@ cererea peste posibilit@]i. ofert@ monetar@. fix$nd pre]uri.8. prin intermediul c@ruia v$nz@torii }i cump@r@torii comunic@. evident. fiscalitate.Fig. cercuri academice. Salariu R e z u m a t Pia]a este un mecanism (^n care este implicat@ o structur@ social@ etc.un nivel ridicat al evaziunii fiscale.).a. ceea ce agraveaz@ dezechilibrul de pe pia]@ }i favorizeaz@ corup]ia (mai ales dac@ locuin]ele sunt proprietate public@). Nivelul Sm al saSm lariului face ca un num@r ridicat de persoane s@ caute un E loc de munc@. depind }i de jaloane fixate de organismele statale (dob$nd@.9 Salariul minimal. grupuri de presiune sau firme private. cheltuieli pentru protec]ie social@ }i apropierea }anselor.). comenzi de stat.

cre}terii productivit@]ii. 1988 173 .. Reglarea de pia]@ (totalitatea mecanismelor care-i asigur@ echilibrul) se bazeaz@ pe mecanisme bazate pe agregate sectoriale. }i a salariilor minimale creaz@ distorsiuni }i accentueaz@ dezechilibrele. Costul ^n func]ie de munc@ al fiec@rei ferme este tipic 2 500 750 1000 Q pentru ramur@: C(q)=q . Abraham Frois. Interven]ia statului }i fixarea chiriilor maximale. 2. o l@rgire a domeniului ^n care ac]ioneaz@ mecanismele automate de reglare ^n Rom$nia. de firm@. Perturbarea echilibrului conduce la mi}c@ri de glisare pe cele dou@ curbe.50p. Curba cererii de gr$u este: q = 200 . 2) S@ se calculeze profitul unei ferme. care ^n condi]ii de pre]uri }i ofert@ mobil@ tind natural la reechilibrare. a}tept@ri ale consumatorului. Statul poate interveni pentru a atinge anumite scopuri sociale cu mijloace care perturb@ ne^nsemnat sau chiar deloc func]ionarea mecanismului de reglare. Exist@ 100 fermieri cu condi]ii identice care se comport@ competi]ional. Semnificativ este faptul c@ ^nclina]ia pantei (sensibilitatea la pre]) ofer@ un reper actorului economic ^n privin]a evolu]iei viitoare. Care este semnifica]ia no]iunii de echilibru al pie]ei? Care sunt parametrii pie]ei? Ce alte resorturi mai sunt angajate ^n reglarea produc]iei. Curba de cerere poate fi mi}cat@ (translat@) a}a cum am ar@tat ^n capitolul 3 prin modific@ri de venituri reale.. diminu@rii costurilor genereaz@ transl@ri ale curbelor de cerere }i ofert@. De reac]ia de adaptare a cererii }i ofertei la modific@rile de pre] depinde reglarea automat@. {ocurile datorate avansului tehnologic. %nclina]ia curbei de cerere }i ofert@ descriu sensibilitatea acestora la varia]ia pre]ului. De}i ipotezele modelului regl@rii de pia]@ sunt restrictive acesta promite s@ ofere judec@]i valide prin introducerea ^n modelare de conexiuni }i restric]ii suplimentare. de exemplu. Se poate a}tepta. consumator }i definesc nivelul pre]ului }i cantit@]ii de echilibru. dar cantitatea cerut@? c) Poate exista }i o alternativ@ guvernamental@ de ac]iune asupra cantit@]ii produse? Care? 3*. pre]urilor. prin traseele a}ezate pe curba costului marginal (la ofert@) }i o proiec]ie a conexiunilor cererii cu pre]ul produsului la cerere }i altora conexe form$nd ambele o succesiune de op]iuni individuale. 9 7 5 0 . 1) S@ se determine pre]ul }i cantitatea de echilibru. Ni}te fermieri produc gr$u folosind teren }i munc@.. * Dup@ G. %ntreb@ri }i probleme 1. Cererea sectorial@ }i oferta corespunz@toare particip@. modificarea preferin]elor }. a privatiz@rii de con]inut. totodat@.a. iar ^n Europa prin integrare liberal@ ^n Uniunea European@. Care va fi pre]ul pentru acest nivel impus al D (p) raportului. Referindu-ne la figura al@turat@: pre] a) Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea de echilibru? b) Dac@ guvernul vrea s@ restr$ng@ cererea la 500 unit@]i O (p) de produs ce poate ^ntreprinde (cu ajutorul politicii de pre]uri). prin promovarea reformei.

174 . Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea corespunz@toare de produc]ie ? 5. apoi. Curba cererii este exprimat@ de linia D= . Firma tipic@ a ramurii are costurile la nivelul indicat ^n partea dreapt@ a graficului. Cm. %n figur@ sunt trasate patru curbe de ofert@ din ramur@ ^n coresponden]@ cu o curb@ de cerere a ramurii D(p) .4.300. determinarea cantit@]ii de echilibru. CM Cm b) CM D'(p) D(p) 0 Q 0 Q Rezolvare la problema 4: Egalarea func]iilor de cerere }i ofert@ pentru a afla nivelul pre]ului de echilibru (la intersec]ie) permite. prin ^nlocuirea valorii lui p ^ntr-una din ecua]ii. Dac@ echilibrul pie]ei este dat de intersec]ia curbelor cererii }i ofertei ^n ramur@. Curba de ofert@ este reprezentat@ ^n diagrama de mai jos (O)p. Explica]i! 7. . de la problema 7. Cm. ^n cele dou@ situa]ii rezultate din translarea curbei de cerere? a) Este falimentar@? b) Este profitabil@? c) Este la pragul de rentabilitate? d) Informa]ia disponibil@ nu permite o evaluare a situa]iei firmei. al figurii }i care ofer@ maxim de satisfac]ie? Explica]i! . care este pozi]ia pe pia]@ a unei firme a c@rei situa]ie este exprimat@ ^n cadrul din dreapta al figurii. p p1 p2 p3 p4 D(p) O1(p) O2(p) O3(p) a) p. Ce consecin]e are translarea curbei cererii asupra situa]iei firmei tipice? p O(p) E' E a) p. Translarea curbei de cerere are loc din pozi]ia D(p) ^n D’(p). b).25p + 450 }i cea a ofertei este Q=100p . Care dintre acestea se situeaz@ la nivel acceptabil pentru firma a c@rei situa]ie este descris@ ^n cadrul din dreapta. CM Cm CM b) O4(p) 0 Q 0 Q 6.

Eliberarea de constrângerile impuse de modelul echilibrului general înseamn@ acceptarea treptat@ a altor ipoteze. opus liberei concuren]e. care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. se afl@ monopolul. Echilibrul în competi]ia imperfect@ 9. informa]iile sunt gratuite }i disponibile. Aceast@ no]iune reprezint@. posibilitatea de influen]are a consumatorului prin programe promo]ionale. adaptabile }i ca urmare. într-o alt@ grupare.. închinându-se unui singur zeu. 9. pentru a sporii cota de pia]@ de]inut@ }i subordonarea intereselor lan]urilor de desfacere }i ale clien]ilor finali cu scopul reducerii accesului rivalilor la intrarea pe pia]@. pre]uri distrug@toare.1. p@strarea unui set de informa]ii în afara circuitului public. De asemenea. avantaje la angajarea personalului. resursele sunt perfect divizibile. o abstrac]ie semnificând un singur ofertant. 175 . mai mici. Procesele de substituire ne^ngr@dit@ într-o economie modern@. au fost necesare prezent@rii modelului regl@rii automate. iar actorii economici iau decizii ra]ionale. în care întreprinderile sunt foarte mici }i numeroase. . Toate aceste ipoteze. Desprinderea func]iei de proprietate de cea de conducere operativ@ creeaz@ }i aceasta alte ]inte }i un comportament diferit al managerilor în compara]ie cu proprietarii-întreprinz@tori. profitul. separate tehnologic }i spa]ial. La cap@tul cel@lalt al scalei. cre}terea rigidit@]ii ofertei. la fel. încurajate }i chiar obligate s@ r@spund@ provoc@rilor altor firme din interiorul sau exteriorul grupului. ca urmare. promovând raporturi competi]ionale. caracterul de delegare a autorit@]ii proprietarilor modific@ împreun@ tabloul avantajelor reale ale firmelor mari din zilele noastre. Tendin]ele de fuziune ale firmelor care astfel beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@ }i a puterii financiare sunt înso]ite de noi tipuri de gestiune bazate pe autoritate managerial@ }i responsabilit@]i delegate la nivelul unor unit@]i de produc]ie (fabric@). sau. fapt care diminueaz@ caracterul de monolit }i avantajele de pe pia]@. perfect substituibile. Competi]ia impefect@ – cauze Acceptarea ipotezei competi]iei perfecte a ^nsemnat a}ezarea ipotezelor de cercetare la un cap@t al unei scale. pre]uri mai mari decât în condi]ii de liber@ concuren]@. controlat financiar. f@r@ restric]ii. procesele de globalizare a economiei }i sl@birea protec]iei vamale. Cea mai obi}nuit@ influen]@ luat@ ^n considerare în teoria economic@ este cea care decurge din sporirea dimensiunii firmei }i. diversificat@. desigur simplificatoare. discrimin@ri de pre]uri.

sau de c@tre organisme guvernamentale. care este cea mai evident@ manifestare a pozi]iei dominante pe pia]@. Economia modern@.Trebuie luat în considerare }i faptul c@ dezvoltarea uman@ modific@ . con]inutul raporturilor de autoritate. o astfel de situa]ie prin elasticitatea încruci}at@ a cererii între produsul firmei monopoliste }i alte produse de substituire care este sc@zut@. de puterea sa financiar@. izvorâte din dreptul de dispozi]ie ca proprietar sau al statutului formal se constituie raporturi de parteneriat. influen]a factorilor naturali }. de puterea de persuasiune asupra partenerilor economici. capacitatea de a accede la informa]ii }i de a bara intrarea poten]ialilor competitori pe pia]@. ale concentr@rii cercet@rii }i dezvolt@rii. ale de]inerii lan]urilor de desfacere. avantajele sc@rii largi de produc]ie. Tendin]ele de l@rgire }i restrângere a avantajelor „monopoliste” se succed în raport cu ciclicitatea economic@.a. cel pu]in în parte. dezvolt@ mecanisme de supraveghere reciproc@ între competitori. . a mesajelor promo]ionale care permit conturarea }i consolidarea imaginii de firm@ }i de produs constituie motive pentru asigurarea unor avantaje consistente }i relativ durabile. Avantajele monopoliste sau altfel spus privilegiile pe care }i le asigur@ ofertan]ii sau cump@r@torii depind de m@rimea firmei. fiind improbabil ca anumite ni}e s@ nu fi atras firme interesate s@ ob]in@ un câ}tig peste cel mediu. În termenii func]ion@rii reale a raporturilor de pia]@. f@cut@ de beneficiar. decurgând din dep@}irea etapei produc]iei artizanale.1. favorizate de avantajele muncii în echip@ }i de climatul de cooperare }i coeziunii care apare în situa]ia de urm@rire a performan]ei ob]inut@ de firm@ }i competi]iei pe pia]@. în locul raporturilor de comand@. autorizate s@ protejeze competi]ia onest@. normal.1 Monopolul pur este o abstrac]ie care presupune existen]a unui singur ofertant pe pia]@ }i faptul c@ nu exist@ nici un produs de substituire apropiat. de priceperea }i capacitatea de a prospecta evolu]ia cererii sau de a influen]a aceast@ evolu]ie. în avans. 9. ale posibilit@]ilor superioare de promovare a produselor prin ameliorarea calit@]ii ofertei }i supravegherea men]inerii unor standarde de firm@. O astfel de pozi]ie se reliefeaz@ prin modific@ri neimportante ale pre]urilor poten]ialelor produse de substituire la cre}terea pre]ului itemului ofertat de monopol. marcat@ de competi]ie se caracterizeaz@ printr-o ofert@ divers@ care acoper@ cererea de consum. Este util de observat c@ dezvoltarea proceselor competi]ionale. se poate defini. A restrânge privilegiile 176 . deseori bazat@ pe comand@. influen]e ideologice. sau abolirea monopolului autorit@]ii de stat în economiile de comand@ cu regimuri totalitare. Pe de alt@ parte. .

Criteriile cel mai frecvent acceptate sunt eficien]a proceselor dezvoltate de un anumit mediu economic }i nivelul de bun@stare sau satisfac]ie al comunit@]ii considerate. deoarece lezeaz@ interesele cump@r@torilor. solide ca o realitate poten]ial benefic@. exploatarea avantajelor pe care reu}e}te s@ }i le asigure. . dar c@ va fi tentat@ s@-}i creeze }i consolideze privilegii. în aceast@ lumin@. trebuie s@ accept@m c@ o firm@ cu avantaje pe pia]@ }i-a adus o anumit@ contribu]ie la bun@starea comunit@]ii. în detrimentul competitorilor }i a masei de consumatori. diversificarea ofertei }i favorizarea alegerii libere }i în cuno}tin]@ de cauz@. Deseori un mic negustor de cartier are privilegii mai importante fa]@ de parteneri decât un mare concern aflat în raporturi de supraveghere cu alte firme competitoare. firmelor „monopoliste” la rezultatele care decurg din dimensiunea acestora este o gre}eal@. v@dind o mobilitate moderat@. Un privilegiu important al firmei mari const@ în scutul pe care i-l ofer@ în fa]a amenin]@rii falimentului propria putere financiar@. sunt în mare m@sur@ consecin]e ale promov@rii tehnologiilor avantajoase }i men]inerii firmelor în raporturi de competi]ie. care este unul arogant. un privilegiu intolerabil. nu poate ocoli nici exigen]a lu@rii în considerare a ansamblului de manifest@ri }i nici raportarea la criterii ra]ionale de judecat@. Sporirea calit@]ii ofertei. într-un context de afaceri. capacitatea de manevrare a pie]ei. diminuarea costurilor rezultate de pe urma economiilor de scar@. Cre}terea pre]urilor peste cele concuren]iale reprezint@. Teoria economic@ a dezvoltat modele abstracte acceptând }i de aceast@ dat@ ipoteze simplificatoare. Principial. a l@rgirii sc@rii de fabrica]ie }i accept@rii firmelor mari. limiteaz@ liberul acces al competitorilor pe pia]@ se înregistreaz@ efecte nefavorabile.. Abia atunci când dimensiunile firmei. Aceste construc]ii teoretice permit analize utile }i prospec]iuni necesare agen]ilor economici sau organismelor guverna177 . Aceast@ împrejurare contribuie consistent la conturarea comportamentului acestui tip de firm@. Abordarea opera]ional@ a mecanismelor competi]iei. Dinamica proceselor economice }i îndeosebi consecin]ele care rezult@ din diminuarea costurilor. preocuparea pentru p@strarea imaginii de disponibilitate la solicit@rile clien]ilor sunt avantaje certe pe care le ofer@ firmele mari. În cele din urm@ ne afl@m în situa]ia de a pune în balan]@ contribu]iile pozitive }i prejudiciile pe care le genereaz@ activitatea unei firme „monopoliste”. stocul de informa]ii de care dispune }i locurile de munc@ pe care le asigur@.

1.5 14 12. În consecin]@ firma monopolist@ se confrunt@ pe pia]@ cu o curb@ de cerere cu pant@ descresc@toare de la stânga spre dreapta. datorat@ modific@rii ofertei cu o unitate. în fapt. s@ diminueze pre]ul pentru a-}i putea spori vânz@rile cu o unitate de produs. în contextul unei abord@ri pe termen scurt }i men]inând celelalte variabile neschimbate.mentale care supravegheaz@ }i ghideaz@ formarea }i dezvoltarea mecanismelor de pia]@. aceea}i cu cea a încas@rii mijlocii. Deoarece monopolul este confruntat cu o curb@ de cerere descresc@toare firma unic@ trebuie. dar în care activeaz@ }i firme monopoliste. cresc@toare. Încasarea marginal@.8 9. este privit ca fiind o ramur@ industrial@. Venitul Total (mii lei) 17 31 42 51 59 57 55 52 Încasarea marginal@ (mii lei) – 14 11 9 8 -2 -3 -4 .75 11. Curba de cerere a monopolului. În modelul abstract monopolul este unicul ofertant al produsului. exprimat@ ca raport dintre diferen]a de pre].2. Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 8 Pre]ul (mii lei) Încasarea mijlocie 17 15. ^n cazul monopolului. Dac@ lu@m în considerare un exemplu ipotetic care cuprinde încas@ri totale. Într-o reprezentare grafic@ panta încas@rii marginale este de dou@ ori mai abrupt@ decât cea a încas@rii mijlocii.4 178 . competi]ional@. are o tendin]@ de diminuare mai rapid@ decât curba de cerere sau încasarea mijlocie. iar în lumea dezvoltat@ este neobi}nuit s@ întâlnim o singur@ firm@ cu o cot@ de pia]@ de 100 de procente }i ca urmare modelul monopolului (pur) r@mâne un exerci]iu teoretic }i de cunoa}tere. 9. în raport cu volumul oferit.86 6. Reamintim c@ încasarea mijlocie (rezultat@ din încas@rile totale împ@r]ite la volumul produc]iei) înseamn@ pre]ul de vânzare al produsului. Curba de cerere a monopolului descrie raporturile dintre pre] }i cerere la diferite niveluri ale ofertei. apoi descresc@toare. pân@ la un punct. Monopolul poate fi cel mai avantajos abordat dac@ este privit ca un model teoretic. vom reflecta o situa]ie obi}nuit@ într-o economie de pia]@.50 7. Curba de cerere este. .

2. Aceast@ condi]ie a fost demonstrat@ la modelul maximiz@rii profitului în condi]ii de competi]ie perfect@.1. este o consecin]@ a aloc@rii suboptimate a resurselor care ar fi fost eliminat@ dac@ n-ar fi existat bariere la intrarea pe pia]@ a concuren]ilor.2. în aceast@ situa]ie. Încasarea mijlocie }i marginal@ a firmei „monopoliste”. . Dac@ situa]ia domina]iei monopoliste îi impune consumatorului s@ accepte pre]ul p1. prezent@m modelul maximiz@rii profitului de c@tre firma monopolist@. Monopolul înregistreaz@ încas@ri mijlocii descresc@toare. Încasarea marginal@ se afl@ sub nivelul încas@rii mijlocii. pentru a-}i atinge scopul firma trebuie s@-}i dimensioneze produc]ia la nivelul la care încasarea marginal@ este egal@ cu costul marginal. S@ observ@m c@ în cazul firmei monopoliste pre]ul de vânzare este superior încas@rii marginale la nivelul de produc]ie Q1.Este logic s@ ne gândim c@ dep@}irea acestui nivel va ocaziona firmei o diminuare a profitului ob]inut. costul comparat. mai mari decât încas@rile unitare. Nivelul încas@rii totale cre}te pân@ la 59 mii unit@]i b@ne}ti corespunz@tor unor vânz@ri de cinci unit@]i de produs dup@ care sporul cantit@]ii vândute nu mai compenseaz@ diminuarea pre]uluui unitar de vânzare. 0 8 Cantitatea 9.Fiecare unitate vândut@ ^n plus va însemna costuri marginale suplimentare. segmentul de dreapt@ AB. Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul. diferen]a const@ în aceea c@ firma monopolist@ înregistreaz@ pre]uri unitare descresc@toare corespunz@toare cererii ramurii }i c@ încasarea marginal@ este diferit@ fa]@ de cea mijlocie }i mai mic@ decât aceasta. Vom presupune pentru început c@ ]inta firmei monopoliste este s@-}i maximizeze profitul }i. Respectiv.. În figura 9.1. diferen]a de pre] între punctul B }i A. Alura încas@rii mijlocii }i a celei marginale sunt reprezentate în figura 9. alternativa irosit@ din lips@ de com179 . Pre]ul }i ^ncasarea marginal@ 17 14 YM= D Ym Figura 9.2.

Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist. Maximizarea profitului de c@tre firma monopolist@. care i-ar permite diminuarea pre]ului pl@tit }i care ar asigura maximizarea satisfac]iei tuturor cump@r@torilor. f@r@ a lua în considerare problemele de echitate. dar au deseori efecte malefice }i asupra dinamismului 180 . De asemenea. Influen]a nivelului de produc]ie ales de monopol asupra consumatorului este c@ acesta din urm@ ar dori ca produc@torul s@-}i sporeasc@ oferta pân@ la nivelul intersec]iei costului marginal cu încasarea mijlocie (punctul E). Intersec]ia costului marginal (C m) cu încasarea marginal@ (Ym) în punctul C define}te m@rimea Q1 }i pre]ul p1 care asigur@ maximul de profit monopolului. Judecata aceasta con]ine numai criteriul eficen]ei. Limitarea concuren]ei }i p@strarea pozi]iei dominante poate rezulta în situa]ii la care vom face referire mai jos. va induce o reducere a ofertei }i o majorare a pre]ului unitar de vânzare. pe termen lung. p1 pE p2 C A Cm E B YM=D Ym CM 0 Q1 QE Q2 Q Figura 9. operând într-un mediu favorabil. notat@ E. .3.a.petitori. Firmele dominante pot s@-}i perpetueze privilegiile constând din supraprofit de monopol. p Y m CM Cm . Ca urmare a pozi]iei dominante pe pia]@. Diferen]a dintre pre] (YM) }i costul mijlociu (CM) reprezint@ o latur@ a patrulaterului p1ABp2 care implic@ segmentele de dreapt@ AB }i OQ 1 adic@ p M = Q1(YM .2. monopolul.CM) unde pM = profitul maxim. 9. Men]inerea privilegiilor firmei unice este imposibil@ într-o pia]@ concuren]ial@. modelul nu ia în considerare efecte negative asupra mediului de afaceri }i a celui natural }. adic@ nivelul QE. ar fi fost un pre] la nivelul intersec]ei costului marginal cu încasarea marginal@. Privilegiile monopolului trezesc nemul]umirea consumatorilor.2. impunând bariere la intrarea unor firme poten]ial concurente.

a. care s@ le asigure aproape de la ^nceput avantaje similare firmelor existente pe pia]@. pentru o perioad@ de timp.a. Într-o abordare ]inând seama de contextul economic. În România }i alte ]@ri care se afl@ în tranzi]ie exist@ }i alte bariere în calea instaur@rii liberei concuren]e.. În etape diferite I. competi]ionale pot fi reabilitate. Investi]iile în cercetare }i dezvoltare }i protejarea cu patente.B. În practica ultimelor decenii. licen]e. st@pânirea unor resurse naturale. În astfel de cazuri. al aloc@rii de resurse pentru cercetare-dezvoltare }. exclusiv de]in@torului s@u. licen]e este o barier@ important@ la intrare. dinamica pie]ei. Mai mult. O alt@ strategie de stabilire de bariere la intrare este izvorât@ din drepturile de autor. Costurile mai mici decât ale poten]ialilor competitori îi oblig@ pe ace}tia din urm@ s@ vând@ în pierdere o lung@ perioad@ de timp. monopoluri create de stat.M. noii intra]i s-au bazat pe o putere financiar@ important@ care s@ le permit@ s@ diminueze costurile de intrare prin investi]ii consistente. competi]ia se dezvolt@ între dou@ sau mai multe firme puternice care î}i vor împ@r]i pia]a }i vor stabili strategii de pre]uri bazate pe supravegherea reciproc@ }i modific@ri interactive.apoi Apple Computers }i Microsoft au reu}it s@ „sparg@” privilegiile 181 . drepturi de autor. patente. al nivelului veniturilor salariale. licen]e. imaginea de firm@ sau produs }. dar competitorii reu}esc. . beneficiaz@ în mod obi}nuit de economii de scar@. Cele mai frecvente practici de protejare a privilegiilor sunt: men]inerea unor costuri ridicate de intrare în ramur@. dinamice de pre]uri. O firm@ existent@. s@ dezvolte propriile produse }i tehnologii astfel încât mecanismele de pia]@. nu va reu}i s@ recupereze costurile de intrare.. firmele nou intrate beneficiaz@ de informa]ii gratuite. mai trebuie s@ ad@ug@m c@ firma cu pia]a consolidat@ beneficiaz@ }i de alte atuuri cum sunt lan]urile de desfacere. licen]e. deseori copiaz@ produsele brevetate dându-le o aparen]@ de noutate. În cazul protec]iei }i avantaj@rii prin brevete. economic. cum sunt cele ale re]elei de distribu]ie a energiei electrice. necesar@ pentru a cuceri o cot@ de pia]@ pân@ la nivelul de produc]ie care s@ le ofere acelea}i avantaje cu primul intrat pe pia]@. ap@. partea de cercetare (fundamental@) este slab ap@rat@ }i interesul firmelor mare se concentreaz@ pe produse noi }i evolu]ia. de regul@. gaze. drepturi de autor. patente. cu un volum mare de ofert@. Dac@ firma nou intrat@ va trebui s@ suporte pierderi mari. Un patent confer@ dreptul de produc]ie.

s@ prelungeasc@ durat@ de exploatare a echipamentelor sau tehnologiei peste limita care ar fi impus@ de competi]ie. pentru a limita accesul pe pia]@ al unor poten]iali competitori.. a}a cum rezult@ din figura 9. Putem trage concluzia c@ avantajele oferite în perioada de ascensiune a monopolului vor fi diminuate sau anulate dup@ consolidarea puterii de . mai prietenoase. a}a încât în România manifest@rile monopoliste au tr@s@turi distinctive importante. Succesul celei din urm@ nu a scos celelalte firme de pe pia]@. Microsoft }i-a concentrat cercet@rile pe partea de programe. ci a creat un nou partaj stabilind noi cote de pia]@ pentru competitori. În anumite circumstan]e monopolul poate aduce }i efecte pozitive.M. Într-o economie de pia]@ monopolul poate apare în urma unor fuziuni sau acapar@ri ale firmelor concurente mai slabe. creînduse raporturi de cârd@}ie între grupurile politice ajunse la putere. a reu}it s@ se impun@ prin produc]ia de calculatoare de putere }i modificarea modului de gestiune al afacerilor. Este gre}it s@ se cread@ c@ formele de privatizare „în mas@” au schimbat situa]ia. pentru o perioad@ de timp. . Oficiul na]ional pentru protec]ia concuren]ei din România }i legea carei reglementeaz@ func]ionarea constituie startul pentru opera]iunile de demonopolizare a economiei române}ti. pe cre}terea compatibilit@]ii }i diversit@]ii acestora. }i birocra]ia corupt@ }i incompetent@ care activeaz@ în firme. Func]ionarea iner]ial@ îi avantajeaz@ pe cei cu nivel mediu de calificare }i capacitate redus@ de adaptare.4. nu se verific@ în realitate.Pe de alt@ parte interesele de unic ofertant pe pia]@ îi dicteaz@ s@ m@reasc@ volumul ofertei }i s@ reduc@ pre]urile. Apple Computers a impus computerul personal.3. birocratic@. Ac]ionariatul dispersat este u}or de manevrat sau ignorat.competitorilor preexisten]i printr-o cercetare de marketing }i o evaluare corect@ a evolu]iei cererii. motivat@.2. 9. dac@ se afl@ într-o zon@ de substituire posibil@. Raportul dintre beneficii }i daune trebuie judecat pentru fiecare caz în parte. prezum]iile de func]ionare normal@. I. Posibile beneficii de pe urma monopolului. impun$ndu-se fiecare ca mare produc@tor. În ambele cazuri monopolul rezultat va beneficia de economii de scar@. 182 . reu}ind s@ surclaseze rivala. pe de o parte. adic@ reduceri de costuri }i va fi nevoit s@ opereze anumite diminu@ri de pre]uri. Decalajul de eficien]@ fa]@ de poten]ialii competitori îi permit firmei unice s@ restrâng@ costurile de cercetare.B.M. Într-o economie etatist@.B. flexibile. I. Avantajele monopoliz@rii ramurii nu sunt de durat@.

monopol. diminuarea pre]urilor }i sporirea produc]iei pot constitui consecin]e favorabile importante pentru societate. iar cantitatea ofertat@ mai mare. 9. dup@ eliminarea concuren]ei. de posibilitatea de a se sustrage presiunilor competi]iei. în raport cu diferite zone geografice.3. 183 . pie]e diferite. costuri. având acela}i nivel de cost. drepturi de autor }i firmele privilegiate pot avea interese s@ se men]in@ în vârful tehnologiei }i s@ ofere produsele cele mai cerute pe pia]@. licen]e. Avantajele pe pia]@ ale firmelor monopoliste le permit acestora atât aloc@ri importante de resurse pentru dezvoltare. mult timp. exploatarea unor patente. cerere O(p) PC Pm M Ym 0 QC QM YM Volumul produc]iei C Cm Fig. Cele mai obi}nuite modalit@]i de separare a pie]elor }i promovare a discrimin@rii o constituie barierele în calea informa]iei. Acapararea produc]iei de c@tre monopol impune o reducere a pre]ului }i o sporire a volumului ofertat. o firm@ mare are o pozi]ie de monopol numai pe pie]ele externe }i se afl@ în raporturi de concuren]@ pe pia]a intern@. Am avansat. în mod obi}nuit.3. Avantaje în perioada instal@rii monopolului într-o ramur@. Desigur. a}a încât firma dominant@ este avizat@ s@ aloce resurse importante pentru cercetare – dezvoltare. O astfel de situa]ie nu poate dura. Costul marginal va întâlni încasarea marginal@ în M }i va determina punctele Pm<Pc }i QM>Qc adic@ pre]ul de monopol este mai mic. în acest fel firma privilegiat@ sporindu-}i profitul total. ameliorarea produselor. O judecat@ ra]ional@ impune cump@nirea avantajelor }i pierderilor pe care le cauzeaz@ un anumit caz de domina]ie monopolist@. 9.. pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament. ipoteza c@ monopolul va beneficia. Pre]urile discriminatorii constau în diferen]ierea de pre]uri pentru acela}i produs sau produse similare. mai sus.1. Deseori. dar avantajele decurg adesea tocmai din rezultatele cercet@rii. Pre]. .

sporirea cantit@]ii oferite nu constituie un mijloc de lupt@. Serviciul de asisten]@ juridic@. at$ta timp c$t nu apar competitori. La fel se prezint@ pia]a construc]iilor în zone reziden]iale. serviciul medical se preteaz@ la segreg@ri importante de pre] în func]ie de client. nu se va schimba. 9. Atât timp cât firma privilegiat@ va ob]ine un profit suplimentar vor exista firme care-}i vor orienta activitatea spre aceste zone atr@g@toare. Putem vorbi de o ata}are de marc@ a unor clien]i. înso]ite de pre]uri diferite. . Modelul con]ine ipotezele competi]iei perfecte. Echilibrul pe termen lung.3. Curba de cerere se va mi}ca. 9. O teorie a competi]iei monopoliste a fost dezvoltat@ de E. Diferen]ierea produselor permite unor ofertan]i ca prin particularizare s@-}i asigure clien]i fideli }i dac@ produc@torul ridic@ pre]ul el nu-}i va pierde to]i clien]ii.2. cererea de lapte proasp@t }i cea de lapte pentru industrializare. evident.3. ambalaje. telefonie.2. prin premii acordate la întâmplare). H. Walras potrivit c@ruia competi]ia se desf@}oar@ pe baza mi}c@rilor de pre]. peste punctul de echilibru este o arm@ pentru a reduce }ansele de intrare ale poten]ialilor competitori. sau astfel spus produc]ia ramurii nu este omogen@. a}a cum putem presupune c@ s-ar întâmpla în cazul competi]iei perfecte. de regul@. atunci rezult@ c@ cererea firmei monopoliste va avea acela}i curs. Dac@ vom accepta ipoteza c@ cererea total@ pentru produs raportat@ la un pre] mai ridicat de monopol. Separarea pre]urilor poate fi ob]inut@ în raport cu cererea sezonier@ }i la anumite ore de vîrf pentru energie electric@. Competi]ia monopolist@. servicii turistice. de exemplu. În termenii echilibrului monopolului prezentat în figura 9. Chamberlin în 1933. Adeseori separarea rezult@ din caracteristici speciale ale ofertei. lupta se d@ cu alte mijloace cum sunt mijloacele promo]ionale foarte diverse (de la simple mesaje promo]ionale. neputând fi suficient de adaptabile }i substituibile pot ocaziona cu predilec]ie astfel de segreg@ri. În cazul competi]iei monopoliste. Modelul echilibrului în pia]a pefect@ implic@ acceptarea tezei lui L. va 184 . Serviciile medicale.A doua form@ de separare o constituie crearea unor pie]e diferite ca tip. ci diferen]iat@. dar se admite faptul c@ productorii au produse diferen]iate. la promovarea.3. Deseori în practica monopolurilor ofertarea suplimentar@. . fiind plasate diferit }i diferen]iat în raport cu serviciile oferite. Majoritatea produselor alimentare se preteaz@ la aceast@ manevr@.

Atitudinea de tolerare a productivit@]ii reduse care rezult@ din slaba motivare este numai aparent în favoarea salaria]ilor. deoarece majoritatea firmelor mari sunt de]inute public }i scopul managerilor difer@ substan]ial de cel al celor dintr-o economie de pia]@.4. . P@strarea unor rela]ii „amicale” cu sindicatele. dac@ noile firme intrate au M reu}it s@-}i asigure o cot@ de pia]@ D=YM semnificativ@.. În figura 9. prin shimbarea raporturilor de for]@ pe pia]@. Monopolul î}i pierde. Figura 9. Curba de cerere va fi tangenL D t@ la cea a costului mijlociu pe CM L termen lung datorit@ firmelor care M1 Pi caut@ profitul înalt de monopol. ceea ce con]ine un impuls pentru p@strarea unui nivel de atragere de personal peste nivelul care poate fi suportat de portofoliul de comenzi }i men]inerea unor niveluri salariale mai ridicate decât permit rezultatele firmei monopoliste. Raporturile de concuren]@ nu preseaz@ asupra portofoliului de ofert@. în acest orizont. dac@ vom considera o perioad@ lung@ de timp. Amânarea lu@rii unor 185 . P. Virtual orice pozi]ie monopolist@ se destram@ dac@ nu sunt condi]ii pentru conservarea acesteia. YM. Ym Pentru situa]ia concret@ a României modelele prezentate au relevan]@ mai sc@zut@. firmele române}ti cresc pre]urile }i beneficiaz@ de toate avantajele situa]iei dominante pe pia]@ pân@ când nu apar competitori str@ini. curba de cerere este tangent@ la cea a costului mijlociu }i profitul de monopol dispare în orizontul unei perioade suficient de lungi. Pre]ul se a}eaz@ la Ym nivelul Pi determinat de intersec]ia costului marginal cu încasarea 0 Qi Q marginal@. Doar concuren]a extern@ sau prelu@rile de c@tre capitalul str@in ofer@ o altfel de perspectiv@. translata spre dreapta pe m@sur@ ce vor intra firme noi }i se va atinge punctul de echilibru corespunz@tor liberei concuren]e. Nivelul aloc@rii de fonduri pentru cercetare-dezvoltare este de regul@ insuficient pentru a putea m@car p@stra pozi]iile de]inute pe pia]a intern@.4. În consecin]@. sunt manifest@ri discre]ionare obi}nuite. supraprofitul. Echilibrul în condi]iile competi]iei monopoliste pe termen Cm lung.

.2. Curba frânt@ de cerere descrie o situa]ie de firm@. Ceilal]i competitori care nu }i-au modificat pre]ul vor fi confruta]i cu o curb@ de cerere BD1.. Firma care }i-a diminuat pre]ul va înregistra o sporire a cotei de pia]@. Într-o astfel de situa]ie fiecare firm@ luat@ în parte este obligat@ s@ ia în calcul evolu]ia }i ofertele produc@torilor concuren]i. a}a cum arat@ segmentul de dreapt@ AB. Dac@ modelul comun de domina]ie monopolist@ este dezavuat pentru faptul c@ alocarea optim@ a resurselor este pertubat@ }i pre]ul dep@}e}te costul marginal a}a cum a rezultat din figurile 9. Firma oligopolic@ î}i bazeaz@ pozi]ia pe elemente noi.5. în care fiecare firm@ de]ine cote bazându-}i oferta pe diferen]ierea produselor }i limitarea fenomenelor de substituire.3. }i 9. 9. Au fost dezvoltate dou@ modele. în paralel cu o sc@dere a valorii de pia]@ a firmelor gestionate în regim de supravie]uire }i suficien]@. O firm@ de acest fel }tie din experien]@ c@ ridicarea pre]ului îi va diminua cota de pia]@ a}a încât este P foarte atent@ s@ nu aib@ o pozi]ie defavorizat@ în raport cu rivalii. 9. mai inelastic@. Interdependen]e oligopolice În cele mai numeroase situa]ii raporturile de pia]@ sunt influen]ate de pozi]ia dominant@ a câtorva mari produc@tori.4. Descrierea }i modelarea interdependen]ei oligopolice a condus la luarea în considerare a faptului c@ fiecare actor dintr-o astfel de pia]@ va urm@ri modific@rile de pre] }i volum ale competitorilor. generându-se venituri pe seama unor credite bancare imposibil de rambursat. care concureaz@ cu alte produse similare ale competitorilor din ramur@.4. . beneficiind de o elasticitate mai mare a cererii.1. diferite de concure]a prin pre]. cel al împ@r]irii pie]ei }i al firmei dominante în ramur@. Curba frânt@ de cerere în cazul concuren]ei oligopolice.decizii de restructurare nu face decât s@ agraveze decalajul de productivitate }i s@ diminueze }ansele de redresare. în situa]ia concret@ din România firmele de stat au beneficiat de o amânare nejustificat@ a restructur@rii. Cm2 A P1 B C D ○ Cm1 Ym 0 Q1 E YM D1 Q 186 Figura 9. care sunt acum pl@tite din buzunarul contribuabililor. ○ ○ .

. o diminuare a for]ei de competi]ie. Adesea privilegiile se exercit@ sub forma restrângerii ofertei }i cre}terilor de pre]uri. serviciilor post-vânzare. segmentare a ofertei în raport cu veniturile clien]ilor }i. în privin]a calit@]ii. frecvent. ambalajului. Practicile monopoliste genereaz@ profituri suplimentare }i o lezare a intereselor consumatorilor }i în astfel de cazuri. ca în figura 9.E. pe pia]@ r@mân mai multe produse similare. iar sc@derea pie]ei le-ar pune în situa]ia s@ ^nregistreze pierderi. diferen]iate de marc@.5. Pentru simplificare vom proceda. este un cartel al produc@torilor de petrol care a convenit asupra cotelor de extrac]ie la ]i]ei }i indirect a pre]ului unic de vânzare. firmele î}i asigur@ o pozi]ie privilegiat@ pe un anumit segment de pia]@ sau afinitate fa]@ de marc@ sau firm@. Cu ajutorul acestor instrumente. cu servicii post-vânzare. Excesul de capacitate de produc]ie este un factor favorizant pentru men]inerea pre]ului. 9..E. Adeseori oligopolurile angajeaz@ competi]ia în alte domenii decât pre]ul. se comport@ ca un cartel de firme interne 187 . bazate pe diferen]ele reale sau sugerate.P. astfel c@ pe intervalul CD se înregistreaz@ o discontinuitate. ]inta acestor în]elegeri secrete între firmele oligopolice este s@ asigure participan]ilor privilegii similare cu cele ale monopolului. la descrierea unor curbe. deoarece firmele înregistreaz@ cote reduse de profit.P. O. În fapt. Încasarea marginal@ Ym este corespunz@toare pre]urilor de vânzare diferite.C. ambalare. de cerere a doi competitori (mai importan]i) dintre care unul }i-a sc@zut pre]ul de ofert@ }i cel@lalt înregistreaz@ o pant@ a pre]ului mai abrupt@. Din multe puncte de vedere O. ceea ce permite firmelor cu politic@ rigid@ de pre] s@-}i p@streze o parte important@ din cota pie]ei. Men]inerea unor pre]uri neschimbate }i a sc@rii corespunz@tor mai reduse de ofert@ îi va ocaziona oric@rei firme care a optat pentru pre]uri constante o cre}tere relativ@ de costuri marginale corespunz@tor curbei Cm2. imagine de produs.C. implicit. Armele predilecte ale competi]iei oligopolice includ diferen]ierea produselor prin mesaje promo]ionale de marc@.2. Men]inerea pre]ului la nivelul ini]ial îi va ocaziona celei de-a doua firme sc@derea cotei de pia]@ de]inut@ }i.4. Cartelarea semnific@ împ@r]irea explicit@ sau tacit acceptat@ a pie]ei între competitori. adic@ în condi]ii de concuren]@ perfect@. Interdic]iile legale cu privire la fuziuni sau împ@r]irea pie]ei conduc firmele oligopolice spre în]elegeri tacite sau adeseori secrete. O astfel de situa]ie nar fi posibil@ f@r@ diferen]ierea produselor }i promovarea imaginii de firm@ sau de produs.

Interesele membrilor sunt.6. ^n Q3. firmele mici având de trecut bariere la intrarea pe pia]@. Cm Cm Pre]. Oferta total@ poate fi modificat@ dac@ firmele mici reu}esc s@-}i dep@}easc@ handicapul costurilor individuale mai mari. acestea din urm@ se aliniaz@ pre]ului etalon oferit de firma dominant@. Ym. Ym. Adeseori raporturile de pia]@ cunosc ramuri dominate de o firm@. dar în care activeaz@ un num@r de firme mai mici. Excesul de ofert@ conduce la o diminuare a pre]ului de vânzare }i la renegocierea cotelor de extrac]ie. a) b) PE P1 E P1 D1 Ym Cm D 0 Q2 Q'3 Q 0 Q1 Q Figura 9. Modelul firmei dominante. A}a cum rezult@ din figur@.4. care reprezint@ apoi reperul firmelor mai mici. Nivelul pre]ului }i al volumului ofertei este determinat de intersec]ia costului marginal }i încas@rii marginale a firmei dominante (cadrul b) al figurii). Pe termen mai lung este probabil ca firmele mici s@ penetreze pia]a }i s@ erodeze puterea firmei dominante. alocarea resurselor este ineficient@. . oferta firmelor mici însumând Q2 se conjug@ cu nivelul ofertei firmei dominante }i astfel se asigur@ echilibrul global al pie]ei. Cm . Modelul firmei dominante. 188 . cel mai adesea. Pre]. Firma dominant@ stabile}te pre]urile. 9. de a-}i spori cota de produc]ie sau extrac]ie }i în]elegerile sunt frecvent înc@lcate. Raporturile de pia]@ sunt dominate de curba costului marginal al firmei privilegiate }i cea a încas@rii sale marginale ca în figura 9. dar interesele comune au permis organiza]iei s@ supravie]uiasc@.operând într-o anumit@ ramur@ industrial@ sau pe pia]a interna]ional@.6.3. Firmele mai mici înregistreaz@ costuri mai mari }i nivelul intersec]iei curbei ofertei agregate cu cererea ar determina un pre] mai mare. În fapt.

implicit propor]ia investi]iilor }i legat de acestea sporirea valorii de pia]@ a ac]iunilor. pentru a putea atinge celelalte scopuri. cel mai adesea gestionate de speciali}ti neproprietari au alte scopuri nemijlocite decât maximizarea profitului. Gestiunea la echilibru este impus@ deseori firmelor publice cu ofert@ de servicii sau care au monopol natural (po}t@. ceea ce înseamn@ acceptarea unei constrângeri suplimentare. O variant@ a maximiz@rii vânz@rilor o constituie atingerea nivelului maxim de încas@ri care este compatibil@ adesea cu asigurarea unui nivel acceptabil de profit. distribuirea energiei electrice }. Nivelul de produc]ie Q4 (din figura 9.1. Modelele manageriale asum@ ipoteza c@ tehnocra]ii urm@resc alte scopuri.) Modelul maximiz@rii vânz@rilor supus restric]iei asigur@rii unui profit minim se bazeaz@ pe ipoteza existen]ei unor costuri fixe de propor]ie redus@ sau neglijabile. Toate aceste modele accept@ c@ este necesar@ asigurarea unui nivel minim de profit. maximizarea vânz@rilor }i asigurarea unui nivel minim de profit.. men]inând vânz@rile aproape de nivelul la care costul mijlociu este egal cu pre]ul de vânzare. Cele mai comune modele se dezvolt@ pornind de la scopuri de sporire a cotei de pia]@ de]inut@ de firm@. 9. maximizarea vânz@rilor este asociat@ comport@rii unor firme publice. Adeseori firma privat@ combin@ dou@ ]inte. Modelul maximiz@rii vânz@rilor este a}ezat pe ipoteza unui privilegiu durabil al monopolului }i manifestarea interesului firmei avantajate pentru men]inerea pozi]iei dominante pe pia]@ }i crearea unor bariere consistente în calea p@trunderii competitorilor. care doresc s@ diminueze pe de o parte sarcina fiscal@ }i s@ ofere produse la pre]uri cât mai reduse. Alte ]inte ale firmelor mari Maximizarea profitului a fost considerat@ în modelele competi]iei perfecte scopul oric@rei firme (mici) nevoite s@ supravie]uiasc@ în condi]ii de competi]ie.a. alte modele care s@ r@spund@ nevoilor de gestiune cu ajutorul tehnocra]ilor. . Adesea ob]inerea unui minim de profit este o condi]ie pentru men]inerea încrederii ac]ionarilor în investi]ia lor. 9.5.7) se mai nume}te }i gestiune la echilibru deoarece firma nu înregistreaz@ profituri sau pierderi. al@turi de maximizarea profitului. gradul de diversificare a afacerilor }i. Au fost dezvoltate. în consecin]@. foarte adesea. Alteori. care au corespondent în realitatea doar a unor servicii mici 189 . Firmele mari cu produc]ie diversificat@. complexitatea corpora]iei. rata de cre}tere.5.

reprezentate în mod obi}nuit de directori. ce anume determin@ nivelul minim acceptabil al profitului. 190 . chiar la o ofert@ foarte sc@zut@.a. dar î}i asigur@ Q 1 Q2 Q 3 Q4 Volumul produc]iei 0 maxim de protec]ie împotriva intr@rilor de noi competitori. rata de cre}tere }i valoarea de pia]@ a ac]iunilor. ^n special a cererii pe pia]@. Evolu]ia traiectoriei profitului total va fi marcat@ de zone de pierderi.7. 9. sau posibil de conciliat. Y.consumatoare de capital fix. Profit total nivel la care firma nu mai ob]ine profit. dac@ se înregistreaz@ costuri fixe mai importante. Evolu]ia costului total permite ob]inerea de profit. stat. atât prin volumul mare de ofert@ cât }i prin acceptarea unui pre] diminuat. nivelul profitului. a nivelului general al productivit@]ii }i veniturilor }. neatr@g@tor pentru poten]ialii competitori. vânz@rile }i cota de pia]@. rata rentabilit@]ii. Q2 – un nivel care-i permite maximul de %ncas@rile totale încas@ri. Firma este privit@ ca un sistem }i modelul ]inte}te s@ asigure un nivel satisf@c@tor de performan]@ în raport cu ]inte specifice. Gestiunea afacerilor permite Costul total oferte la nivelul Q1 care este neinteresant. Cerin]a cea mai impotant@ pentru utilizarea unui astfel de model este ca ]intele multiple s@ fie compatibile. sindicate. potrivit acestui model. adic@. Figura 9.5. de asemenea. Modelul comportamental ia în considerare faptul c@ structura organiza]ional@ a firmei influen]eaz@ modul de luare a deciziei ^n func]ie de ]intele pe care }i le fixeaz@ deciden]ii. O problem@ nerezolvat@ a modelului este determinarea modelului de produc]ie optim }i. Modelele comportamentale iau în considerare un proces de decizie care cânt@re}te mai multe ]inte urm@rind ob]inerea unui compromis acceptabil pentru fiecare din grupurile de interese. nivelul Q 3 care-i permite respectarea minimului Nivelul minim de profit acceptat de profit }i nivelul Q4. CT }i p .2. Luarea deciziei este dependent@ de accesul la informa]ia disponibil@ }i de caracterul incert al evolu]iei economiei reale. Modelul maximiz@rii vânz@rilor. ac]ionari. .

în viitor. mai degrab@ decât cele minimax (minimizare de cost sau maximizare de profit sau rentabilitate). Procesele de negociere care sunt indispensabile ^n astfel de abord@ri presupun cercet@ri }i asisten]@ specializat@ a consultan]ilor psihologi. Culegerea informa]iei }i judecarea unor alternative apropiate sunt condi]ii indispensabile. nivelul acestora }i invers. . Dac@ ]intele sunt u}or de atins este necesar s@ le fie sporit@ valoarea. pachete de ac]iuni acordate în condi]ii de favoare directorilor }. O alt@ tr@s@tur@ a modelelor comportamentale poate fi asociat@ cu no]iunea de sl@biciune organiza]ional@ care define}te capacitatea sc@zut@ de conciliere a unor ]inte diferite sau concurente ale „asocia]ilor”. costurile de abanon. sociologi.a. iar crearea unora noi. Nivelul de îndeplinire al ]intelor este influen]at de datele înregistrate de firm@ în trecut }i de evolu]ia probabil@ a parametrilor de control.) mai mari decât efectele.. La polul opus se afl@ situa]ia când organiza]ia are un grad ridicat de coeziune }i poate mobiliza resurse însemnate pentru atingerea unor ]inte comune f@r@ costuri asociate (de exemplu premii de fidelitate pentru firm@. Procedurile de c@utare ]intesc niveluri satisf@c@toare.a.a. diminuându-}i riscurile de e}ec. 191 . valoarea prezent@ net@ }. se poate întotdeauna accepta c@ o afacere are întotdeauna alternative apropiate. permite reducerea nivelului de incertitudine }i ameliorarea parametrilor de eficien]@. manageri de resurse umane }. Judecat@ în ace}ti termeni o firm@ va avea asigurate mai multe afaceri apropiate ca nivel de accceptare. Principial. rata rentabilit@]ii.

discriminatorii. diferen]ierea }i promovarea ata}amentului fa]@ de marc@. pot fi observate }i manifest@ri de sens contrar care limiteaz@ ascendentul nemeritat al unor firme. Accep]iunea originar@ a no]iunii este de unic ofertant pe pia]@. . Prin posibilitatea de a limita accesul concuren]ilor firma privilegiat@ ^}i poate asigura pre]uri mai mari dec$t cele care ar rezulta ^n condi]ii de acces liber. %ntre firmele mari cu avantaje de scar@ se dezvolt@ aproape ^ntotdeauna rela]ii de rivalitate }i competi]ie. sporirea cantit@]ii }i reducerea pre]ului unitar pentru a ridica bariere la intrarea ^n ramur@ (^n calea unor poten]iali competitori). Adeseori. procesele de substituire a produselor. adic@ o firm@. segmentarea cererii }i ^ncurajarea unor preferin]e }i nevoi diferen]iate sau exploatarea celor existente. ^ntre care divizarea. separarea pie]elor rezult@ din particularizarea unor servicii medicale. fie ofertant@. de}i firmele au privilegii de pia]@. produs. juridice. Separarea pie]elor se sprijin@ pe barierele ^n calea informa]iei (pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament). %n realitatea cotidian@ nu vom ^nt$lni dec$t ocazional }i pasager astfel de situa]ii. ceea ce asigur@ supraprofit de monopol). care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. cel mai adesea. Uneori firmele monopoliste ]intesc maximul de profit dup@ regula intersec]iei costului }i ^ncas@rii marginale. alteori ^}i fixeaz@ ca ]int@ maximizarea v$nz@rilor pentru a limita posibilit@]ile de p@trundere a unor firme noi ^n ramur@. sl@biciunea motiva]iei face ca directoratele de firm@ s@ fie interesate de raporturi „amicale” cu sindicatele }i s@ . substituirea fiind dificil@ ^n lipsa unor termeni cunoscu]i de compara]ie. Avantajul firmei mari. care dureaz@ at$ta timp c$t se p@streaz@ competi]ia pe pia]@. abordarea subiectului trebuie s@ asigure c$nt@rirea avantajelor }i dezavantajelor pe care le comport@ tenta]ia }i tentativele de asigurare a avantajului pe pia]@ }i alocarea suboptimal@ a resurselor. %n fapt. fie cump@r@toare. iar cantitatea ofertat@ este diminuat@ ^n raport cu regula intersec]iei costului marginal }i a ^ncas@rii marginale (a c@rei pant@ este ^n cazul echilibrului monopolului de dou@ ori mai mare dec$t ^n cazul concuren]ei libere. Principala form@ de promovare a intereselor firmelor mari const@ ^n ofertarea la pre]uri deferen]iate. incriminate c@ ar fi sursa unor daune. economiile de scar@ pe care le poate ob]ine sunt. 192 .R e z u m a t No]iunea de monopol este adesea utilizat@ atribuindu-i-se un ^n]eles din limbajul comun. linia pre]ului fiind egal@ cu cea a cererii ramurii. Modelele opera]ionale se bazeaz@ pe observa]ia c@ o firm@ dominant@ ^n ramur@ ^nregistreaz@ pre]uri descresc@toare. separarea gestionar@ a firmelor mari }i punerea unit@]ilor separate ^n pozi]ie de concuren]@. a diversit@]ii ofertei. separa]ia managementului de proprietate }i manifestarea unor interese manageriale mai bl$nde (neagresive) a directoratelor de firm@. Mijloacele de asigurare a privilegiilor sunt diverse. Asigurarea avantajelor „monopolului” este ^nso]it@ de procurarea unor beneficii pentru consumator sub forma pre]urilor reduse ^n perioada de p@trundere sau consolidare a calit@]ii mai ^nalte. mobilitatea for]ei de munc@. %n Rom$nia. Numeroase situa]ii asimilate celei de monopol creaz@ avantaje firmelor competitoare }i st$njenesc concuren]a. %n principiu.

4x + 27. ^mp@r]irii pie]ei). %n cazul competi]iei firmele vor opera diminu@ri de pre]uri pentru a-}i spori cota de pia]@ de]inut@. }i x 2 S@ se calculeze nivelul maxim al profitului. ^ncasarea marginal@. %ntreb@ri }i probleme 1. b) Reprezenta]i pe un grafic m@rimile mijlocii calculate la punctul precedent }i estima]i nivelul profitului. Costul total ^n situa]ie de monopol este: CT = 0. Dac@ pe pia]@ exist@ mai multe firme mari oper$nd ^n aceea}i ramur@ se nasc raporturi oligopolice (un mic num@r de firme care opereaz@. promoveze interesele func]ionarilor din organismele administrative care dispun numiri pe posturi. bariere la intrarea pe pia]@. competi]ie monopolist@. ^ncasarea mijlocie este: YM= 10 – . Cifrele urm@toare reprezint@ costurile }i veniturile unei firme monopol: Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 Venituri totale 100 180 240 280 300 300 280 Costuri totale 70 110 115 135 226 360 560 a) Calcula]i ^ncasarea mijlocie. Revede]i no]iunile de monopol. fixarea salariilor. discriminarea prin pre]uri. 3. Adeseori firmele de]in un privilegiu care decurge din de]inerea public@ a firmei }i consacrarea prin lege a monopolului acesteia. interdependent@ oligopolic@. supravegheat va opta deseori pentru gestiune „la echilibru” adic@ s@ nu ^nregistreze nici profit. care ^n fapt domin@ pia]a. altele vor prefera s@ se alinieze pre]ului unei firme mai puternice. dac@ ac]ioneaz@ ^n mediu competi]ional. rivalizeaz@ sau se ^n]eleg ^n secret sau tacit asupra pre]urilor. costul mijlociu }i costul marginal. 193 . nici pierderi }i s@ oferteze la pre]uri }i ^n cantit@]i convenabile pentru aleg@tori. 2.0. maximizarea profitului }i a v$nz@rilor }i gestiunea la echilibru.. O astfel de firm@.6.6x2 + 0.1x3 .

fonduri de investi]ii) ^}i pot impune cu u}urin]@ condi]ii ^mpov@r@toare pentru 194 . investind ^n ]@rile de destina]ie a produselor }i utilizez$nd tehnologii performante ^n condi]ii avantajoase at$t pentru cesor c$t }i pentru beneficiar. prin formarea de echipe complexe. m@rfurilor }i ^n limite mai restr$nse. companii de asigurare. ieftinirea transportului. aflate ^nc@ sub povara unor obi}nuin]e monopoliste. %n Rom$nia crearea unor condi]ii propice atragerii capitalului str@in }i tehnologiilor avansate ^nt$rzie din cauza obstacolelor ideologice }i a insuficientei structur@ri socio-profesioanle. practic$nd un sistem de intermediere costisitor. Transferurile financiare interna]ionale devanseaz@. Lester Thurow (1996) opineaz@ c@ avantajele comparate ale diferitelor ]@ri ^nceteaz@ s@ se mai sprijine pe concentrarea de capital }i avantaje naturale. motivate. . nu impulsioneaz@ avansul procesului reformei. Pia]a financiar@. interesele de extindere a spa]iului controlat de ]@rile dezvoltate }i interesate de plasarea capitalului ^n ]@rile ^n tranzi]ie }i ^n curs de dezvoltare au creat premise pentru fluidificarea afacerilor transfrontaliere. ^n compara]ie cu ]@rile central europene. ^n ritmuri foarte ^nalte. de promovarea unor interese pe termen lung. reducerea gabaritului unei game largi de produse }i protejarea drepturilor de autor permit ]@rilor dezvoltate s@ foloseasc@ munc@ relativ mai ieftin@ din ]@rile ^n tranzi]ie. profit 10. s@ se apropie de consumator. dob$nd@. Destr@marea blocului ]@rilor cu economie de comand@ }i ideologie colectivist@. %ntr-un astfel de mediu de afaceri cei capabili s@ organizeze sau s@ stimuleze inova]ia. ^i priveaz@ pe cei care au acces la decizia economic@ de o motiva]ie strategic@. prin promovarea competi]iei pot avea }anse superioare s@ se afirme. %nlesnirea transferurilor financiare.1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia Globalizarea economiei este o consecin]@ a reducerii sau desfiin]@rii barierelor ^n calea circula]iei libere a capitalului. . fonduri de pensii. Institu]iile financiare autohtone. %nt$rzierea procesului de privatizare. Dominate de penuria de lichidit@]i institu]iile de intermediere financiar@ (b@nci. schimburile comerciale. a for]ei de munc@. greoi }i paralizant pentru clien]i.10. ci ^n mare m@sur@ ^l ^ncetinesc.

fapt care greveaz@ asupra procesului investi]ional }i a accesului la lichidit@]i necesare pentru derularea activit@]ii curente. ceea ce le ^mpiedic@ s@ constituie rezerve proprii pentru investi]ii. cu instrumente monetare (dob$nzi ^nalte. pe seama amortismentelor. cu inten]ia de a conserva starea existent@. Presiunea infla]ionist@ care rezult@ din produc]ia subven]ionat@ prin emisiune b@neasc@ neacoperit@ a b@ncii centrale }i a celor „comerciale” 195 . rezervele obligatorii ale b@ncilor comerciale. par]ial. Majoritatea firmelor care au intrat ^n programul de transfer gratuit nu pl@tesc dividende sau ofer@ sume simbolice }i ignor@ interesele micilor ac]ionari. pentru firmele ^n cauz@. partenerii de afaceri. interesele birocra]iei din administra]ie }i a creat o important@ povar@ pentru cet@]eni – trecerea datoriilor nerambursate ^n sarcina contribuabilului. Privatizarea „de mas@” a adus transferuri formale ale titlurilor de proprietate. este apropiat de zero. Costul acestui tip de obliga]ie (finan]are). Banca Agricol@) de p$n@ ^n 1997 a perpetuat raporturi clientelare. certificate de depozit). nevoile de finan]are sunt acoperite ^n propor]ie cov$r}itoare din credite bancare. }. lansarea de ac]iuni. Tabloul prime}te un contur mai clar dac@ lu@m ^n considerare faptul c@ firmelor controlate de stat li s-a interzis dup@ reevaluarea din 1994 s@-}i ajusteze valoarea patrimoniului la valoarea etalonului b@nesc.) nu permite utilizarea instrumentelor obi}nuite de finan]are din ]@rile dezvoltate (obliga]iuni. Limitarea prin lege a cotelor de amortizare constituie }i aceasta o piedic@ ^n calea flexibiliz@rii proceselor de finan]are }i a cre@rii pie]ei financiare. Infla]ia galopant@ declan}at@ cu 7-8 ani ^n urm@ }i ^nc@ temperat@. ^n manevrele contabile de aranjare a unei rentabilit@]i satisf@c@toare pentru firmele controlate de autorit@]ile de stat. %n aceste condi]ii. care rezult@ din gestiunea insuficient motivat@ a afacerilor ^}i are sorgintea ^n eficien]a sc@zut@ a ^ntreprinderilor. Autofinan]area }i promovarea unei gestiuni autonome }i motivate au fost sacrificate pe altarul unor politici financiar-fiscale etatiste p$n@ ^n anul 1998 c$nd s-a revenit asupra interdic]iei. f@r@ a trezi interese favorabile promov@rii eficien]ei.a. Penuria de resurse financiare. Firmele care au distribuit certificate de proprietate ^n ac]iuni ^i trateaz@ pe proprietarii de drept cu indiferen]@. dec$t pe scar@ redus@ }i numai de c@tre c$teva b@nci }i de c@tre Trezorerie. adecvate. gestionarea masei monetare. .. Politica de finan]are mai mult sau mai pu]in deliberat nerambursabil@ prin b@ncile de stat (Bancorex.

de obicei. dar aceasta r@m$ne ^n Rom$nia fragmentat@ cu semnale echivoce. ci ^n concertare cu activitatea de produc]ie. Multitudinea de costuri de finan]are ^n func]ie de surs@. criterii de eficien]@ }i un control eficace asupra utiliz@rii resurselor. deoarece ]intesc men]inerea structurilor etatist-clientelare. Tenta]ia de a apela la formele comode de gestiune. . de raporturile clientelare. incapabil s@ se modeleze cerin]elor economiei competitive }i supus tenta]iilor conservatoare }i aduc@toare de pericole. adic@ o compara]ie ^ntre efect }i efort. Nevoile de finan]are ale acestei categorii de firme din urm@ se confrunt@ cu penurie de capital. 10. Tendin]elor de globalizare a economiei. Este. Finan]area extern@ se love}te de bariera ne^ncrederii }i a riscului pe care-l implic@ persisten]a sectorului gestionat discre]ionar. Patrimoniul public gestionat ineficient dup@ interese }i obi}nuin]e proprii zonelor sc@pate de sub controlul pie]ei. totu}i. Rentabilitatea intern@ ofer@ o 196 . Pia]a finaciar@ este necesar s@ ofere jaloane.se asociaz@ acum cu obliga]iile de plat@ a datoriilor angajate. care exploateaz@ penuria de capital de pe pia]@ ^n folos propriu.2 Rentabilitatea intern@ se refer@. ^n con]inut. la o firm@. face dificil@ o opera]ie de ^ntocmire a planului de afaceri. lipsite de putere de orientare }i rupt@ de parametrii de eficien]@ ai lumii afacerilor. de guvernele de dup@ 1996 }i accentueaz@ penuria de resurse de finan]are din surse interne. ^n condi]iile reducerii izol@rii fa]@ de ]@rile dezvoltate. firme publice gestionate eficient (^ndeosebi cele care au pia]@ ^n exterior) firme mixte }i private }i ^ntreprinderile mici }i mijlocii. O schimbare de substan]@ nu poate rezulta ^ns@ numai din domeniul financiar. implicit al celor de apropiere de Uniunea European@ li se d@. involuntar. competi]ional@. o povar@ pentru restul economiei. din perspectiva func]ion@rii pie]ei financiare un r@spuns inadecvat. care au func]ionat decenii se perpetueaz@ ^n forme pu]in modificate }i azi }i este mai atr@g@toare dec$t ^nsu}irea unui management financiar competitiv. ^n mod discre]ionar este. posibil }i probabil c@ interesele favorabile reformei at$t din interior c$t }i din exterior s@ se impun@ deoarece sunt concordante cu sporirea eficien]ei }i a nivelului general de bun@stare. a apropierii de Uniunea European@. alteori la o afacere (sau ^ntreprindere) }i exprim@ o form@ de exprimare a eficien]ei. cu serviciile cerute ^ntr-o economie descentralizat@. comportamente arogant monopoliste }i birocratice din partea b@ncilor rom$ne}ti. .

rezultatele (exprimate. dup@ ^ncheierea bilan]ului. evolu]ia cota]iei bursiere a ac]iunilor }i ^n condi]iile unei economii cu pia]@ financiar@ consolidat@ oglinde}te doar acea 197 . exprimate de regul@ ^n firmele publice. ^n forma profitului brut.. ^n condi]iile privatiz@rii. %n acest fel firmelor li s-au creat premise de umflare a profitabilit@]ii }i a sarcinii fiscale }i diminuarea drastic@ a posibilit@]ilor de a asigura garantarea unor credite. calculat@ }i gestionat@ ^n felul pe care l-am descris ^n temele 6 }i 7 depinde at$t de pre]ul de v$nzare unitar. %n privin]a capacit@]ii indicatorului profitabilitate de a-}i valida poten]ialit@]ile s-a produs o alterare substan]ial@ a acestuia. cheltuieli generale. dar totu}i insuficient pentru a reflecta eficien]a utiliz@rii resurselor angajate ^n afaceri. . Prin propor]ia foarte redus@ a pl@]ii de dividende }i a investi]iilor nete de capital (provenite din profit net. Cea mai important@ sc@pare o reprezint@ neeviden]ierea corect@ a costului capitalului. sporind gradul de risc financiar ^n mediul de afaceri rom$nesc }i accentu$nd ne^ncrederea partenerilor externi ^n soliditatea firmelor care sunt poten]iale oferte de v$nzare pe pia]@. dar nu numai. M@rimea profitului. de obicei. dup@ plata impozitelor) se poate considera c@ firmele publice nu-}i onoreaz@ obliga]iile fa]@ de proprietari }i calculele de rentabilitate sunt irelevante. stabilit de regul@ de c@tre pia]@. ^n propor]ii ne^nsemnate. adic@ ^nainte de impozitare) }i efort sau cheltuielile sau resursele angajate. dividende pl@tite ac]ionarilor. reflectare par]ial@ a eficien]ei. ^n firmele de]inute public reflectarea costului capitalului se m@rgine}te la dob$nzile la creditele bancare introduse ^n costuri }i. de la b@ncile comerciale. O influen]@ notabil@ asupra opera]iilor de evaluare a eficien]ei o exercit@ interven]ia abuziv@ a organismelor guvernamentale. Aceast@ form@ par]ial@ de exprimare a eficien]ei poart@ denumirea de profitabilitate. ob]inute onest. care sunt la r$ndul lor influen]ate de capacitatea managerial@ a firmei }i de condi]iile de pe pia]@. Profitabilitatea este un instrument necesar de analiz@ financiar@. Capacitatea de reflectare a indicatorului depinde de acurate]ea cu care sunt evalua]i cei doi poli ai rentabilit@]ii. Profitabilitatea intern@ reflect@ cu prec@dere nivelul eficien]ei tehnologice }i manageriale interne }i neglijeaz@ aspectele financiare care privesc costul capitalului. De regul@. care au ^mpiedicat firmele controlate de stat s@-}i reevalueze patrimoniul contabil ^n coresponden]@ cu evolu]ia infla]iei. dar }i de volumul v$nz@rilor }i de costurile fixe }i variabile. sub forma costurilor de operare la care se adaug@ amortismente.

Abord@rile opera]ionale ale rentabilit@]ii con]in doi termeni ai indicatorului. a}a cum am ar@tat ^n paragraful 10. aten]ie vitezei de rota]ie a capitalului deoarece nu beneficiaz@ de finan]are gratuit@. Firmele private trebuie s@ acorde. Sporirea valorii acestui raport ocazioneaz@ o cre}tere a eficien]ei. asimilabile costurilor fixe. Rentabilitate = Profit brut Cifra de afaceri × Cifra de afaceri Capital propriu . ^ns@. 198 . raportul profit brut – cifr@ de afaceri. mai ales. De aceea. sunt singurele obligate s@ suporte costul capitalului. sau circulant }i emisiunea de obliga]iuni). de avantajul vremelnic de a constitui provizivioane diminuate artificial. ^ntr-o form@ pu]in mascat@. Structura capitalului = Capital de lucru. pentru firmele private care. cl@diri. viteza de rota]ie a capitalului devine important@. exprimat@ ^n costuri de produc]ie }i viteza de rota]ie a capitalului calculat@ ca raport ^ntre cifra de afaceri exprimat@ ca mai ^nainte }i capitalul propriu. (10.2) * Care sunt. foarte diferite }i irelevante pentru corpora]ii ^ntr-o pia]@ financiar@ fragmentat@. deocamdat@. . ma}ini. care se includ ^n costuri }i deci sunt reflectate }i ^n indicatorul de profitabilitate. }tiut fiind c@ imobiliz@rile.1. Diferen]a dintre capitalul utilizat }i cel propriu este provenit@ din ^ndatorare }i compensarea costurilor legate de aceste opera]iuni se face prin dob$nzile pl@tite creditorilor*. rezerve destinate pentru refacerea stocului de echipamente. indicatorul de rentabilitate intern@ este potrivit s@ se raporteze la capitalul propriu al firmei. O form@ simplificat@ de exprimare a costului capitalului este m@rimea dob$nzii bancare. profitabilitatea. circulant Total capital propriu (10. Aceea}i preocupare pentru valorificarea patrimoniului propriu poate fi eviden]iat@ prin raportul dintre capitalul de lucru sau circulant }i capitalul propriu (total).parte a finan]@rilor care se asigur@ prin ^ndatorare (credite bancare pentru goluri ale capitalului de lucru. etc. definite ^n capitolele 6 }i 7 pot genera o mas@ variabil@ de v$nz@ri }i o diminuare a costului capitalului inclus ^n unitate de produs. %n condi]iile Rom$niei aceast@ simplificare este justificat@ de faptul c@ majoritatea finan]@rilor externe firmei sunt ob]inute din credite bancare. liber@ de obliga]ia de a restitui creditele bancare.1) Cea de a doua component@ a indicatorului rentabilitate. Sporirea vitezei de rota]ie a capitalului permite oric@rei firme cre}terea volumului de profit raportat la acela}i capital utilizat. de a pl@ti dividende ac]ionarilor }i.

Reflectarea poate fi viciat@ dac@ valoarea de pia]@ a patrimoniului difer@ semnificativ ^n eviden]a contabil@ fa]@ de valoarea ac]iunilor cotate sau necotate la burs@. %n practica afacerilor rentabilitatea r@m$ne. procese favorabile sporirii eficien]ei utiliz@rii capitalului propriu. Principalele neajunsuri ale judec@rii eficien]ei unei afaceri cu ajutorul rentabilit@]ii interne se leag@ de utilizarea valorii contabile a elementelor de patrimoniu. eviden]iat ^n contabilitate. s@-i cointereseze }i motiveze ^n livr@ri }i pl@]i prompte.. de ajustare a patrimoniului ^n raport cu valoarea de pia]@ a acestuia. un indicator par]ial }i care este util dac@ se opereaz@ ^nregistr@ri contabile de dinamic@ economic@. poate permite diminu@ri de pre]uri }i atragerea unei clientele numeroase. ^n primul r$nd a capitalului propriu al firmei. a unor proiecte. bani – marf@ vandalbil@ – bani nu poate dep@}i c$teva zile. %ntreaga activitate managerial@ se ghideaz@ dup@ criteriul eficien]ei exprimat@ satisf@c@tor de rata rentabilit@]ii. Orice diferen]@ important@ de evaluare a patrimoniului conduce la erori evitabile ^n cazul utiliz@rii unor instrumente de analiz@. foarte ridicat@. Totu}i rentabilitatea intern@. . %n ]@rile dezvoltate cu economie competitiv@ furnizorii acord@ am$n@ri de plat@ a facturilor suficient de lungi pentru ca negustorii s@-}i poat@ fixa capitalul propriu doar ^n imobiliz@ri. Un exemplu care s@ ilustreze o astfel de eroare poate fi utilizarea ^n calcule de rentabilitate. exprimat@ prin luarea ca baz@ de calcul a capitalului propriu. 199 . %n comer]ul cu alimente perisabile durata ^n zile a unui circuit. ^n condi]iile contemporane. este insuficient@ pentru a exprima eficien]a financiar@ ^n lumea modern@. Forma tipic@ de diminuare a duratei unui circuit este pentru o firm@ de prelucrare s@-}i amelioreze tehnologiile. servicii de calitate. cl@diri. a valorii contabile mai mici dec$t cea de pia]@ sau ^n situa]ia invers@ c$nd valoarea contabil@ este mai mare dec$t cea de pia]@ }i se poate ajunge la acceptarea unor proiecte neviabile. s@-}i sporeasc@ nivelul de organizare }i s@-}i creeze raporturi parteneriale cu furnizorii }i clien]ii. ancorate de valoarea de pia]@. echipamente comerciale }i plata salariilor. a altor obliga]ii. iar viteza de rota]ie a capitalului ^ntr-un magazin cu autoservire. Rentabilitatea intern@ este nesatisf@c@toare }i din perspectiva faptului c@ nu reflect@ satisf@c@tor costul capitalului angajat ^n proiecte }i costul comparat al acestora. Sporirea valorii acestui raport se poate ob]ine pe seama alegerii unui c$mp de activitate favorabil.

Editura C@r]ii de {tiin]@. disponibile ^n viitor.a. practica financiar@ modern@ se axeaz@ pe utilizarea valorii prezente nete. cu o pant@ a tangentei 1 }i linia indiferen]ei intertemporale (linia continu@) se interpune dob$nda sau costul capitalului. con]in$nd cele mai importante conexiuni poate fi g@sit@.1 Linia indiferen]ei intertemporale sau factorul de actualizare. Evaluarea }i finan]area afacerilor. %ntre linia ^ntrerupt@ aflat@ la 450. 10. actualizarea ^nseamn@ reflectarea diferen]ei de apreciere pe care un ^ntreprinz@tor sau un consumator o acord@ unei sume de bani lichide.3. {t. %n con]inut. ^n: Sonea. .. 1997. 200 . 10. lei viitori linia indiferen]ei intertemporale linia ipotetic@ a costului capital 450 Figura 10. Avantajele acestuia constau ^n reflectarea unor conexiuni esen]iale pentru o abordare de afaceri. Opera]ionalizarea acestui principiu financiar se ob]ine cu ajutorul factorului de actualizare.Chiar dac@ rentabilitatea medie constituie suportul pentru a}tept@rile oamenilor de afaceri. . Cluj. 0 lei prezen]i * O prezentare detaliat@. costul comparat. Primul pincipiu financiar care rezult@ din preferin]a pentru lichidit@]i este c@ un leu prezent valoreaz@ mai mult dec$t acela}i leu (elimin$nd influen]a infla]iei) ^n viitor. costul capitalului.1 Construc]ia indicatorului valoare prezent@ net@ se bazeaz@ pe procesele de actualizare. Valoarea prezent@ net@ permite judec@]i de oportunitate a unei afaceri pe baza conexiunilor ^ntre fluxul de ^ncas@ri nete (dup@ ce au fost sc@zute costurile curente de operare din valoarea v$nz@rilor) ^n compara]ie cu investi]iile. ^n limba rom$n@.3 Valoarea prezent@ net@* este un instrument de analiz@ mult mai elaborat. put$ndu-se lua ^n calcul influen]a costului riscului. disponibile ^n prezent }i sumele de bani care vor fi accesibile. a cre}terii economice }. Astfel panta liniei indiferen]ei intertemporale este egal@ cu 1+i.

de indiferen]@. Figura 10. Exist@ un nivel al oportunit@]ilor linia indiferen]ei de investi]ii care asigur@ un nivel egal de intertemporale eficien]@ (rentabilitate) cu nivelul costului capitalului. O persoan@ care economise}te bani este dispus@ s@-i ^mprumute unui ^ntreprinz@tor. Aceast@ curb@ difer@ de la o ramur@ la alta. . Utilitatea banilor este constant@ indiferent de sum@. de la un segment de cerere ]int@ la altul }i variaz@ ^n func]ie de modificarea gustului consumatorilor. de cel mult un an. chiar dac@ dispune de o informare larg@. dac@ i se ofer@ o compensa]ie numit@ costul capitalului. 201 . Descre}terea eficien]ei pe m@sura sporirii volumului de activitate al firmei a fost denumit@ legea tendin]ei de sc@dere a eficien]ei.. 320 mil. Astfel. fapt care rezult@ }i din linia dreapt@ a indiferen]ei intertemporale. 80 30 mil. Pentru fiecare investitor. mil. a oportunit@]ilor de afaceri. ^ntr-un capitol anterior.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri descrie a}ezarea ^n ordine descresc@toare a eficen]ei. acceptabil pentru ambii parteneri. posibilit@]ile de plasament atr@g@tor sunt limitate }i au niveluri diferite de eficien]@. pe o perioad@ scurt@. Dep@}irea acestui volum M aduce ^ntreprinz@torului pierderi. deoarece panta tangentei mil. resursele financiare pot fi transferate f@r@ piedici. de obicei. Punctul de tangen]@ M 0 100 100 100 100 lei prezen]i indic@ volumul p$n@ la care investi]iile sunt oportune.3. de resurse financiare dintr-o perioad@ ^n alta.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri.a. 10. implicit de m@rimea veniturilor ob]inute. lei viitori Curba oportunit@]ilor de afaceri reprezint@ o sugestie de principiu a disponibilit@]ilor de plasament. cu privire la disponibilit@]ile de afaceri pentru domeniul s@u. tocmai datorit@ posibilit@]ilor foarte largi de transfer ^ntre persoane cu averi diferite. mil. Factorul de actualizare permite transferul. mil. de starea economiei }. Fiecare sum@ nou investit@ permite curba oportunit@]ilor ob]inerea unui venit din ce ^n ce mai de afaceri sc@zut. a}a cum rezult@ din trasarea unei linii (^ntrerupte). mil. S@ reamintim c@ substituirea factorilor de produc]ie urmeaz@ o curb@ convex@ fa]@ de origine semnific$nd o descre}tere a utilit@]ii factorilor pe m@sur@ ce spore}te consumul din fiecare. curbei oportunit@]ilor de afaceri este egal@ cu rata dob$nzii sau costul capitalului.

Majoritatea managerilor cu experien]@ investesc ^n programe care s@ le asigure, ^n perspectiv@, posibilit@]i de plasament rentabil. %n mod obi}nuit activitatea aceasta este organizat@ ^ntr-un departament de cercetare-dezvoltare care se concentreaz@ pe crearea de produse noi. Firmele mici aflate sub presiunea competi]iei se specializeaz@ adeseori pe ob]inerea de produse noi, pe c$nd firmele mari prefer@ s@ preia, contra unei compensa]ii corespunz@toare crea]ia primelor }i s@ o transpun@ ^n proiecte, s@ conceap@ tehnologii eficiente de fabrica]ie, s@ adapteze produsele gustului clien]ilor ]int@, s@ testeze noile modele }i s@ organizeze campania de introducere a produsului pe pia]@. Av$nd la baz@ o abordare strategic@ firmele reduc constr$ngerile impuse de mediul de afaceri conferind acestuia o cot@ mai redus@ de risc, dar limit$nd accesul firmelor noi pe pia]@. 10.3.3 Calculul valorii prezente nete se sprijin@ pe factorul de actualizare }i corela]iile dintre investi]ie }i costul capitalului }i al riscului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite mai sus, pe de cealalt@. Actualizarea este un proces de ajustare, de natura celui sugerat ^n figura 10.1, care se bazeaz@ pe factorul de actualizare:

.

Fa =

1 1+ i

(10.3)

unde Fa – factor de actualizare, i – rata dob$nzii sau costul capitalului Deoarece banii au valoare diferit@ ^n raport cu momentul ^n care devin disponibili pentru tranzac]ii, adic@ lichizi, este necesar@ utilizarea unor ajust@ri pe baza factorilor de actualizare. Astfel, o sum@ de care am dispune ^n viitor, are o valoare mai mic@ dec$t banii lichizi ^n prezent. Echivalarea intertemporal@ se asigur@ prin aplicarea factorului de actualizare, Fa. De exemplu, ^ncasarea unei facturi cu o ^nt$rziere de }ase luni va comporta o diminuare a sumei ^ncasate cu dob$nda pe care firma furnizoare trebuie s@ o pl@teasc@ b@ncii pentru a-}i completa golul de capital de lucru. Dac@ suma de ^ncasat este de 100 milioane lei }i dob$nda ^n expresie nominal@ este de 37%, pentru }ase luni. valoarea prezent@ a sumei (Vp) va fi:
Vp = 100 = 72,99 milioane lei 1,37
202

.

.

Actualizarea ^ncas@rii viitoare, utiliz$nd dob$nda nominal@, corecteaz@ }i influen]a infla]iei. %n mod obi}nuit indicele dob$nzii reale ir se calculeaz@ ca raport ^ntre indicele dob$nzii nominale (in) }i indicele pre]urilor (Ip).

ir =

in Ip

(10.4)

De exemplu, dac@ dob$nda nominal@ este de 37% pe }ase luni }i se asociaz@ cu o infla]ie de cca 15% pe aceea}i perioad@ de timp, dob$nda real@ va fi:

ir =

1,37 = 1,19 , adic@ 19% 1,15

%n condi]ii de infla]ie galopant@ (exprimat@ cu dou@ cifre, adic@ de peste 10%) calculele de actualizare prezint@ un interes mai redus din cel pu]in dou@ motive; mai ^nt$i infla]ia galopant@ este o consecin]@ a unei economii bolnave, marcate de instabilitate, fluctua]ii ale indicelui pre]urilor, recesiune economic@, apoi, o economie marcat@ de infla]ie cere s@ se aplice calcule de cost al riscului. Men]ion@m }i faptul c@ riscul provenit din infla]ie nu se asociaz@ unor cote ridicate de rentabilitate izvor$te din inova]ie, ci unor costuri de risc necompensate. Atitudinea obi}nuit@ a investitorilor ^n astfel de situa]ii este s@ se orienteze spre plasamente pe termen scurt (sub }ase luni) sau s@-}i am$ne investi]iile consistente, sau s@ caute alte medii de afaceri, atr@g@toare. Dac@ ne raport@m la condi]ii normale, cu o infla]ie de 1-2% }i o dob$nd@ de 5-7% anual, opera]iunile de actualizare se pot ^ntinde pe perioade mai lungi de un an. Transferurile intertemporale operate de institu]iile de intermediere faciliteaz@ stabilizarea ratei dob$nzii }i costului capitalului. Ca urmare rata de actualizare pentru anul al doilea va fi:

Fa 2 = Fa1 ×

1 1 + i2

^n care Fa1 }i Fa2 sunt factorii de actualizare pentru anii 1 }i 2 }i i2 – rata dob$nzii ^n anul 2. Dac@ rata dob$nzii i se men]ine relativ constant@ ^n timp se poate scrie

Fa 2 =

(1 + i )2

1

(deoarece i1=i2) }i corespunz@tor

.
203

Fa3 =

(1 + i )3
Vp = ∑
j =1 n

1

. }i a}a mai departe…

Valoarea prezent@ pentru fluxul de ^ncas@ri nete provenind din mai mul]i ani devine:

(1 + i ) j

Yj

(10.5)

^n care: j = 1,2, …, n exprim@ anii Yj = ^ncas@rile nete corespunz@toare anilor 1, 2, …, n. De exemplu, dac@ o investi]ie aduce ^ncas@ri nete de 100 milioane lei }i dob$nda este 10% anual, ^n urm@torii trei ani calculul de actualizare va ^nsemna:
Vp = 100 100 100 + + = 90,91 + 82,64 + 75,13 1,1 (1,1)2 (1,1)3

Vp = 248,68 milioane lei Dac@ s-au investit 200 milioane lei de c@tre firm@ }i vom presupune, pentru simplificare, c@ a fost scutit@ de plata impozitului pe profit, valoarea prezent@ net@ se calculeaz@ cu rela]ia:

V pn = − I 0 + ∑
j =1

n

(1 + i ) j

Yt

(10.6)

^n care partea a doua a ecua]iei este preluat@ din (10.5) iar Io este investi]ia ini]ial@. Asump]ia c@ ^ntreaga suma 200 milioane a fost cheltuit@ deodat@, ^n momentul calculului are rareori corespondent ^n realitate, fapt care face necesar@ actualizarea sumelor investite ^n perioade anterioare, ^n etape diferite. A}a de exemplu, dac@ investi]ia s-a efectuat ^n dou@ tran}e, prima tran}@ de 110 milioane, cu un an ^n urm@, }i costul capitalului r@m$ne neschimbat actualizarea sumelor investite impune utilizarea factorului de actualizare supraunitar Fas = 1+i. De exemplu, ^n cazul exemplului de mai sus valoarea prezent@ a investi]iei (Vpi) va fi: Vpi = 90,91 (1 + i) + 100 = 200
204

.

.

10.3.4 Valen]ele valorii prezente nete ca instrument de evaluare }i analiz@ a proiectelor sunt superioare termenului de recuperare din venit net.
Durata ^ n perioade a recuper@ri Durata ^n „perioade” a recuper@riii = Investi]ia ini]ial@ Venitul net anual

(10.7)

.

Principalele sc@p@ri ale termenului de recuperare se refer@ la neglijarea costului capitalului }i neeviden]ierea ^n ^ntregime a rezultatului ob]inut. Valoarea prezent@ net@, pentru cazul simplificat al dob$ndirii de venituri sigure (lipsite de risc), permite eviden]ierea raporturilor ^ntre investi]ia ini]ial@ }i costul capitalului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite ^n acest capitol. Riscul unei erori de evaluare a proiectelor diminueaz@ deoarece cu ajutorul indicatorului este reliefat@ conexiunea cu recuperarea investi]iei ini]iale, ^n condi]ii de aplicare a factorilor de actualizare, adic@ de considerare a costului capitalului. 10.3.4.1 Con]inutul ^ncas@rilor nete prezint@ importan]@ pentru abord@rile de afaceri. %n aceast@ m@rime sunt cuprinse, din considerente pragmatice, amortismentele sau provizioanele pentru refacerea stocului de echipamente, ma}ini, cl@diri, brevete etc incluse ^n costuri, costul capitalului, concretizat ^n plata dob$nzilor bancare, dividende sau investi]ii din profit la nivelul a}teptat de ac]ionari }.a. Fiecare din aceste trei componente prezint@ interes pentru gestiunea financiar@, deoarece ^n condi]iile unei economii de pia]@ func]ionale se pot opera modific@ri, sunt disponibile op]iuni care-i asigur@ administratorului }ansa unei eficien]e mai ridicate. Fixarea cotei anuale de amortizare sau a num@rului normat de ani de func]ionare permite managerului s@ constituie rezerve de lichidit@]i, ^n limitele pe care, eventual, legea le fixeaz@, provizioane cu care se pot ob]ine ^nnoiri, schimb@ri rapide ale portofoliului de ofert@, atunci c$nd pia]a o impune. Nu este de neglijat faptul c@ amortizarea accelerat@ reduce sarcina fiscal@ tocmai ^n perioada de consolidare a unei afaceri, sporind mobilitatea firmei }i stimul$nd inovarea }i dinamismul ^n afaceri. Costul capitalului este exprimat sub forma obliga]iilor de plat@ a dob$nzilor la credite }i, ^n ]@rile dezvoltate, la obliga]iuni care ^n perspectiva temper@rii infla]iei se vor impune ca surs@ ieftin@ de finan]are }i ^n Rom$nia. Finan]area prin ^ndatorare (^ndeosebi prin obliga]iuni cu dob$nd@ fix@) are avantajul c@ aceste costuri (dob$nzile) se includ ^n costuri }i ^n acest fel diminueaz@ obliga]iile fiscale. Propor]ia finan]@rii prin
205

care se impoziteaz@ ^n cot@ fix@ raportat@ la valoarea tranzac]iei. Mai ^nt$i firma pl@te}te impozit pe profit (25% din acesta. Alocarea de profit pentru investi]ii spore}te satisfac]ia ac]ionarilor }i atunci c$nd nu sunt facilit@]i fiscale pentru investitori. Profitul brut este o m@rime mai convenabil@ pentru gestionarul afacerilor dec$t cel net deoarece ^i permite op]iuni ^n privin]a repartiz@rii profitului. Acest instrument nu impune garan]ii materiale (mobiliare }i imobiliare) }i are costuri mai reduse. Rentabilitatea unei ac]iuni se judec@ cu raportul: . este mai operativ. ra = d + p1 − p0 p0 (10. implicit. astfel ^nc$t ac]iunile care se coteaz@ sub nivelul a}tept@rilor (fixate ^n func]ie de cre}terea PIB) impun o revizuire de conduit@ a gestionarilor de fonduri. ^ncep$nd de la 1 ianuarie 2000 }i impozit pe dividend ^n cot@ de 5%. circulant prin intermediul utiliz@rii cambiei ca mijloc de plat@ }i finan]are. 206 . %n Rom$nia ar putea ^ncepe s@ opereze un sistem de finan]are a capitalului de lucru. ferit@ de obstacole ^n calea circula]iei capitalului.5 Regula valorii prezente nete este ca aceasta s@ fie nenegativ@.^ndatorare (mai ieftin@) este eviden]iat@ }i urm@rit@ de firme tocmai pentru c@ ofer@ avantajul la impozitare. ^n cazul c$nd legea ^i avantajeaz@ pe investitori. impus lumii afacerilor prin intermediul pie]ei. ^n Rom$nia). %n condi]ii de cre}tere economic@.8) ^n care ra = rentabilitatea ac]iunii d = dividendul anual pl@tit de]in@torului ac]iunii p1 }i p0 = pre]ul de v$nzare }i cump@rare al ac]iunii 10. deoarece dividendele sunt supuse unei duble impozit@ri. de sporire a eficien]ei utiliz@rii de ansamblu a patrimoniului se poate accepta ipoteza unui nivel superior al valorii prezente nete a}teptate }i. Alternativa o constituie ob]inerea de c$}tiguri din diferen]a de pre] ^ntre momentul cump@r@rii }i v$nz@rii ac]iunii. a asigur@rii accesibilit@]ii informa]iilor }i dac@ se permit costuri reduse ale tranzac]iilor valoarea prezent@ net@ tinde spre zero. .3. %ntr-o pia]@ eficient@. De regul@. asigur@ o fluidificare a afacerilor }i ofer@ unele avantaje la impozitare. c$}tigul din diferen]a de pre] este mai mare dec$t cel din plata dividendelor.

%n S. de regul@ aliniat unor obliga]iuni sau certificate de trezorerie constituie at$t un jalon de orientare a afacerilor dar }i un mijloc de influen]are a cursului acestora. ^n aceast@ perioad@ }i costul capitalului. n este termenul de r@scump@rare Unele obliga]iuni sunt perpetuit@]ii }i ca urmare orizontul. teoretic. ^n Rom$nia.9) unde Pn reprezint@ valoarea nominal@ a obliga]iunii sau certificatului. De regul@ dob$nda la credite bancare difer@ substan]ial de costul capitalului }i numai ^ntr-o ]ar@ cu economie de ^ndatorare ca Rom$nia* costul capitalului poate fi asimilat ratei dob$nzii interbancare. aceast@ surs@ de echivoc }i alocare nera]ional@ de resurse. {t. 10. * Pentru o prezentare detaliat@ poate fi consultat@ Sonea. Dob$nda la credite. important@ pentru fixarea jalonului costului capitalului. infinit al lui n face ca valoarea de r@scump@rare s@ fie o m@rime neglijabil@.A. Propor]ia surselor de finan]are este. apoi societ@]ile de asigur@ri.6 Valoarea prezent@ net@ a titlurilor cu termen de maturare sau r@scump@rare se deosebe}te ca structur@ de calcul de cea a proiectelor de investi]ii prin aceea c@ se adaug@ formulei (10. 10.U. de altfel. cu peste 50% din total. 207 . iar formula de calcul devine: V pn = − I 0 + ∑ j =1 n (1 + i ) Yj j + (1 + i )n Pn (10. astfel. fondurile mutuale }i abia apoi creditele bancare }i investi]iile private. propor]ia cea mai important@ a finan]@rilor o asigur@ fondurile de pensii. 1995.: Macroeconomie Editat de Univ.6) valoarea actualizat@ de r@scump@rare.. . Adesea se practic@ o ajustare a fluxului de ^ncas@ri nete cu indicele de cre}tere a produsului na]ional brut ^nl@tur$nd. Tehnic@ din Cluj-Napoca. Costul capitalului nu particip@ doar la opera]iunile de actualizare ci p@trunde ^n con]inutul judec@]ii financiare constituind un jalon }i un cost comparat care particip@ la alegerea variantei de plasament.4 Dob$nda }i costul capitalului nu sunt identice dec$t ^n cazuri particulare.3.

O emisiune a B@ncii Centrale numit@ obi}nuit monetarizarea economiei contribuie la sl@birea presiunii asupra lichidit@]ilor }i la diminuarea dob$nzii pe pia]@. Printr-un mijloc care nu ]ine de structura }i resorturile interne ale economiei reale se poate ob]ine un curs ascendent al investi]iilor, al cump@r@rilor de produse durabile, at$ta vreme c$t emisiunea monetar@ nu este perceput@ ca o amenin]are la adresa stabilit@]ii monetare. Adesea, cel mai frecvent sporul de lichidit@]i de pe pia]@ este creat de b@ncile comerciale prin mecanisme pe care nu le explic@m ^n acest capitol. Rezultatul este acela}i cu al emisiunii monetare a b@ncii de emisiune, dac@ nu sunt dep@}ite anumite limite. Rezult@ c@ dob$nda }i costul capitalului depind de raportul cerere / ofert@ de lichidit@]i de pe pia]@. Raportul dintre cererea }i oferta de lichidit@]i se regleaz@ ^ns@ ^n cea mai mare propor]ie prin dob$nd@ care este pre]ul capitalului }i care este „administrat” de Banca Na]ional@, prin intermediul diferitelor p$rghii. Nu poate fi ocolit@ o alt@ influen]@ considerat@ deseori ca determinant@ asupra costului capitalului }i anume sporul sau indicele produsului intern brut care reflect@ sporul de eficien]@ din economia na]ional@. Exist@, de altfel, indicii semnificative c@ ^n ]@ri ca Japonia cu cre}tere zero, dob$nda este dup@ informa]iile noastre de cca 0,5%, ^n S.U.A. cu cre}teri sus]inute }i durabile de 2-4% dob$nda oscileaz@ ^n jurul a 5%. Num@rul exemplelor ar putea continua. O explica]ie logic@ a a}ez@rii dob$nzii la nivelul indicelui de cre}tere economic@ se leag@ de sporul de putere de cump@rare }i implicit de c$}tigul pe care-l ob]ine cel care folose}te capitalul. Un inventar al explica]iilor ratei dob$nzii trebuie s@ cuprind@ ^nclina]ia psihologic@ spre lichidit@]i care trebuie compensat@ de dob$nd@. Explica]ia comportamental@ se m@rgine}te s@ observe c@ oamenii obi}nuiesc s@ primeasc@ }i s@ pretind@ dob$nzi pentru economiile lor. %n Rom$nia cu o pia]@ financiar@ fragmentat@ }i marcat@ de penurie de capital, dar cu infla]ie galopant@ ni se pare plauzibil s@ credem c@ Banca Central@ influen]eaz@ dob$nzile pentru a men]ine infla]ia sub control }i cursul de schimb, la niveluri convenabile. Diminuarea ratei dob$nzii este o condi]ie obligatorie pentru reluarea cre}terii economice, a ^nvior@rii investi]iilor }i relansarea cump@r@rii de produse durabile.
208

.

.

.

R e z u m a t
Pia]a financiar@ este o component@ a mecanismului general de reglare, ^n care sunt implicate pia]a produselor, pia]a monetar@, interven]ia statului, a organismelor civice, academice etc. Principala component@ a pie]ei financiare care particip@ la echilibrarea economiei este costul capitalului }i rata dob$nzii. Participarea ratei dob$nzii, costului capitalului }i a ratei de schimb a monedei na]ionale la procesele de reglare automat@ se intensific@ datorit@ sporirii gradului de integrare liberal@ ^n Uniunea European@, alte uniuni vamale, monetare }i pe alte planuri }i, ^n general, procesului de globalizare a economiei, restr$ngerii barierelor ^n calea comer]ului }i a cre}terii spectaculoase a transferurilor valutare interna]ionale. Pia]a financiar@ din Rom$nia r@m$ne segmentat@, ^ntre cererea }i oferta de credite bancare (manifest$ndu-se penurie de capital }i persisten]a unor dob$nzi descurajante pentru ^ntreprinz@tori), pia]a titlurilor publice care acoper@ nevoia de finan]are a deficitelor bugetare }i care preseaz@ asupra cre}terii dob$nzilor de pe pia]@ }i finan]area firmelor private }i publice din resurse proprii pe de o parte }i obliga]iile firmelor societ@]i anonime fa]@ de de]in@torii de ac]iuni, care reprezint@ un alt segment autonom al acestei pie]e. %n principiu, mai trebuie luate ^n considerare fondurile de investi]ii, de pensii, societ@]ile de asigurare, care ^n Rom$nia au o cot@ redus@ de pia]@. Decalajele insuportabile ^ntre dob$nzile bancare, la titlurile de stat }i costul finan]@rii prin ac]iuni (distribuite gratuit }i care tinde spre zero) complic@ evaluarea rentabilit@]ii }i eficien]ei }i uneori le face irelevante. Rentabilitatea intern@ exprim@ o compara]ie ^ntre efort }i rezultat. Efortul se exprim@ prin cheltuieli (deseori reflectate viciat ^n contabilitate din cauza infla]iei, a interdic]iei reevalu@rii patrimoniului }.a.) }i efectul exprimat de beneficiul brut. Practica evalu@rii eficien]ei interne, ^n Rom$nia, se m@rgine}te la profitabilitate, raportul beneficiu brut cifra de afaceri exprimat@ la nivel de costuri . Cea de a doua component@ a rentabilit@]ii, viteza de rota]ie, este neglijat@ din motive ideologice, iner]ie. Rentabilitatea intern@ }i profitabilitatea reflect@ doar par]ial }i viciat, ^n condi]ii de recesiune }i infla]ie costul capitalului, dob$nda, recuperarea investi]iei, de aceea, este necesar@ folosirea unui instrument de evaluare mai evoluat, valoare prezent@ net@. Valoarea prezent@ net@ se sprijin@ pe echivalarea costurilor }i veniturilor provenite din perioade diferite de timp cu ajutorul factorilor de actualizare. Actualizarea permite compararea fluxurilor b@ne}ti dup@ principiul c@ un leu azi valoreaz@ mai mult dec$t ^n viitor (dac@ elimin@m, chiar, efectul infla]iei). Acest instrument de analiz@ permite compararea unor cheltuieli angajate anterior }i evit@ erori de evaluare ^ntre investi]iile riscante }i cele cu venituri certe. Construc]ia indicatorului valorii prezente nete se bazeaz@ pe compararea curbei (descresc@toare) a oportunit@]ilor de afaceri cu dreapta indiferen]ei intertemporale a banilor (rezultat@ din actualizare, adic@ din aplicarea factorului de actualizare). Regula valorii prezente nete este nenegativitatea sa. Orice investi]ie, afacere sau patrimoniu care satisface aceast@ regul@ este acceptabil@ deoarece permite acoperirea costului capitalului, amortizarea investi]iei }i un profit satisf@c@tor. %ntr-o economie dinamic@, inovativ@ valoarea prezent@ net@ medie poate fi pozitiv@. Aceast@ situa]ie reflect@ sporul mediu de eficien]@ exprimat prin indicele produsului na]ional brut. 209

.

%ntreb@ri }i probleme 1. Revede]i ^n]elesul termenilor de pia]@ financiar@, cost al capitalului, dob$nd@, profitabilitate, vitez@ de rota]ie a capitalului, rentabilitate, dreapt@ a indiferen]ei intertemporale, factor de actualizare, valoare prezent@ net@, curb@ a oportunit@]ilor de afaceri. 2. Calcula]i profitabilitatea, viteza de rota]ie a capitalului }i rentabilitatea firmei „Feleacul”, produse zaharoase Cluj, dac@ cifrele de bilan] sunt urm@toarele (^n miliarde lei): Anii Profit brut Cifra de afaceri Capital propriu 1997 1,088 36,036 8,187 1998 0,117 23,715 8,187 3. Care ar fi nivelul rentabilit@]ii dac@ firma ar fi reevaluat capitalul propriu }tiut fiind c@ ^n 1997 indicele pre]urilor a fost de cca 150%? Care din cifrele prezentate ^n tabloul precedent nu con]in influen]a infla]iei? 4. Evalua]i valoarea prezent@ net@ a unei afaceri cu o investi]ie ini]ial@ de 1.000 milioane lei }i fluxuri de venituri dup@ cum urmeaz@ : anul 1 2 3 4 5 Oportunitatea I 100 200 300 400 500 Oportunitatea II 500 400 400 – – Care plasament este atr@g@tor, pe care-l ve]i prefera dac@ rata ipotetic@ a dob$nzii este 10%? 5. C$nd o firm@ cu cerere larg@ pe pia]@ d@ faliment ? a) Este incapabil@ s@-}i v$nd@ toat@ produc]ia fabricat@ ? b) Nu ob]ine profit timp de 12 luni ? c) Nu-}i poate pl@ti furnizorii o lung@ perioad@ de timp ? d) Este incapabil@ s@ investeasc@ pentru c$]iva ani ? e) Are datorii importante c@tre banc@ ? f) Datoriile sale exced activele proprii ? Explica]i !

.

Rezolvare la problema 5: r@spuns corect – varianta c), deaorece aceast@ situa]ie este singura care pune firma ^n imposibilitate de a-}i continua afacerile.

.
210

.

BIBLIOGRAFIE
1. Abraham-Frois, G. Economie politic@, Humanitas, Bucure}ti, 1994. 2. Breton, A. Competitive governments, Cambridge, Univ. Press, 1996. 3. Commelin, B. Europa economic@, Institutul European, Ia}i, 1998. 4. Craven, J. Introduction to economics, B. Blackwell, New York, 1984. 5. Creedy, J. Fiscal Policy and Social Welfare, Edward Elgar, Cheltenham, 1996. 6. Friedman, M. Capitalism and Freedom The University of Chicago Press, 1962 7. Fuller, N. Principles of Micro Economics, Tudor, 1997. 8. Glynn, S. No Alternatives? Unimploiment in Britain, Fabes and Fabes, London, Boston 1991. 9. Greffe, X. Politigue economique, Economica, Paris, 1991. 10. Hanke, H.H. (editor) Privatization and Development, ICS Press, San Francisco, 1987. 11. Hardwick, Ph., Bahaden, K., Longmead, J. An Introduction to Modern Economics 12. Longman, London, 1994. 13. Hayek, Fr.H. Drumul c@tre servitute, Humanitas, Bucure}ti, 1993. 14. Hyman, D. Microeconomics, Irwin, Boston, 1989. 15. Jackson, M.P., Price, C.M. (editor), Privatisation and regulation, Longman, London, 1994. 16. Killick, T. The Flexible Economy, W.W. Norton Comp, New York, London 17. Kornai, J. The Road to a Free Economy, Routledge, London and New York, 1995. 18. Landesmann, M., Stekelp, P. Industrical restructuring and trade reorietation in Eastern Europe, Cambridge, Univ Press, 1995. 19. Lelart, M. La construction monetaire européene, Dunod, Paris, 1994. 20. Lesourne, J. Economie de l’ordre et du desordre, Economica, Paris, 1991. 21. Massé, P. Le plan au l’anti-hasard, Hermann, Paris, 1991. 22. Mises, L. Capitalismul }i du}manii s@i, Nemira, Bucure}ti, 1998. 23. Nagels, J. Du socialisme perverti au capitalisme sauvage Ed. de l’Université de Bruxelles 24. Needle, D. Business in Context, Thomson Business Press, 1994. 25. Raportul na]ional al dezvolt@rii umane Rom$nia 1998 Ed. Expert, 1998. 26. Rothery, B. What Maastricht Means for Business, Gover, 1993.
211

.

Editura Economic@. 1997. Valdez. London. R. Wonnacott. L.27. S. 30. P. Behavior in a Business Context. William Morrow and Co.S. Wonnacott. Economics of the Publics Sector. Economics (Study guide) McGraw-Hill. 32. 28. 31. R. London. . . An Introduction to Global Financial Markets. McGraw Hill. New York. 1985. 1996. 34. 1991. 212 . 1995.. 1986. Trotman-Dikenson.C. New York. Stan. Romania in Transition. G.A.. 33. Economics. 1997. Turton. Dartmouth Brookfield. MacMillan. Economie politic@. Lavinia (editor). London. Inc. Chapman and Hall. 29.I. ***. 1996. MacMillan. D. U. The Future of Capitalism. Yohe. Thurow.

............. Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@ .................................................................3....2.............. 34 2..3..........1....................... Valoarea de pia]@ ..... Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie .................... 27 1.........................2.... 68 %ntreb@ri }i exerci]ii .... Cuprins 1............ Echilibrul ....1.2.......... 65 2......... 23 1.................. 37 2...............1..4................... Mecanismele automate ............. 53 2....3........... 35 2....1......... 17 1....... Ie}irile }i dinamica acestora .......... 42 2............................. Specializarea }i avantajele comparate .......................................... Firma mic@ }i firma mare .... De ce studiem economia? ..........................2...................................5........................ 34 2.............................2................................................... 38 2... Economia modern@ ..................... ..............................................................................1......... Principiul mâinii invizibile ......................................2........................ Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ ...................2...............................4....3..............................5..................................................... 45 2................3....... Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei moderne reale ........... 47 2..................................... Avantajele comparate ......................... 23 1..............6....... Existen]a }i utilizarea banilor .. 36 2... Un nou actor ....... Perenitate }i evolu]ie.............2................ 62 2............................... Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@ ...........6........................ 27 1. 56 2...................3....................................................1.....2......................... 40 2.4.... Introducere ......... 70 213 ............................................... Modele ale economiei de pia]@ ................................................. Capitalizarea sau promovarea interesului privat ........... ..........................4.................................................3......... Contingen]e ale economiei politice........ Diviziunea muncii .............................................................2....1.. 43 2............... 19 1..... 50 2.... 56 2............ Legea lui Jean Baptiste Say .............................. 5 1....... Cerin]e ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ ..................................5.......................... Institu]iile .. 29 Rezumat .......................... Teoria subiectiv@ a valorii ............ Economia de comand@ ................... 6 1..1.....2...... Interven]ia statului ........2...................0....................... Cunoa}terea economic@ ............ Autoreglarea }i reglarea ................................... 66 Rezumat ....5............................. Modele teoretice în context de afaceri..............1................. 41 2.....................1........................................ .....................3...................................1.........2.......... 25 1............................................. 12 1...5..............1.......................5.......2............................... Rolul statului modern ^n economie ........................................................................ 49 2.......... 63 2. . Proprietatea ..2.................... Teoria valorii munc@ ................................1 Func]iile cunoa}terii economice .... 32 %ntreb@ri }i exerci]ii .....3......2....... Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie .3... 48 2......3..................2................................. 45 2. 33 2... 5 1..............4..................2.4................................................. 38 2...1..................4....................4.......................... 9 1.....2................................

.... Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare .............................. 78 3.......... 76 3.............1........... Func]ia de cerere ............................. ...2.... 75 3...............3......3.......... 73 3.. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] .... 118 6..3. Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului ................. Elasticitatea cererii .... 99 %ntreb@ri }i exerci]ii .......................................3..............1...............1.. Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere .............................. Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale ..........3......................... 121 ........2............ Substituire }i complementaritate ............................... Premisele calculului consumatorului ..................................................... Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@ ........................... Utilitatea ordinal@ ................................................. 102 5........ Ipotezele calculului produc@torului ...................... 71 3....... 113 6..1........... Cererea de produse }i optimizarea consumului .......................................1............................................. 101 5.. 106 5.............................1............................................................................ 91 4......... Coeficientul de elasticitate direct@ ...........3...............2.............2........................ 84 Rezumat ......................... 107 5...............1................ Alte forme de curbe de cerere ...................... Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse ..............2......................................................... 74 3. Cazuri particulare de elasticitate a pre]urilor }i situa]ia general@ . Modific@ri ^n raportul de pre]uri ..... [intele produc@torului ^n societatea modern@ .................. 118 6....2.......... 88 4..........1...............1...............1............... Modific@rile cererii ^n func]ie de venit .. 98 Rezumat .......2...............................1............................... 97 4........... 71 3................3.............3.... Elasticitatea ^ncruci}at@ ..... 113 %ntreb@ri }i exerci]ii ............. Modific@ri ale nivelului veniturilor .... Bazele calculului economic ra]ional ....................2....2........ 214 .....3........2.................... Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea ..... Modelul func]iei de cerere ................................1......................... Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului .................. 93 4.. 116 6........1........4.... Construc]ia func]iei de cerere ..... 86 %ntreb@ri }i exerci]ii ... Factori care determin@ nivelul cererii ............ 88 4........1....... 115 6....... 115 6................1.... 94 4. Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia ...............2..................3.............. 81 3.1...................................................................................... 102 5....1................3................0........................................................... 79 3........................................................ 112 Rezumat ........................................................... Studiul combin@rii factorilor ...............1............ Productivitatea marginal@ ........2..........................................................2...................2.............. 108 5...........2......................... 87 4............ 77 3......................... 111 5........... 102 5...................2... Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale .......

...........................................5........ 127 6.....................5....... 132 6.................. Alegerea produc@torului .......................... Maximizarea produc]iei pentru un cost dat ......................................... Produc]ia }i costurile ....................... Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare ...........2................. 145 7....................................... 150 7...........................1........ 139 7......1.............................................. 139 7...........................2.....................1........... 134 Rezumat ...................3....................4... 150 7.............. 137 7..1........3........... Dreapta bugetar@ sau izocosturile .. 146 7.............. Punctul de echilibru ............... 167 8...................... Maximizarea profitului . 173 215 ..................... Pia]a unui produs ..... Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas ..................................................................... Alegerea nivelului de produc]ie ........ Translarea curbelor de cerere }i ofert@ ...............4............. 6....1.......................2.... Economiile de scar@ ^n contextul modific@rii tehnologice ....................................... Evolu]ia costului variabil unitar ^n Rom$nia .... 131 6... 128 6.............................5.......4.5..................................... 148 7...................................................................... 169 8........................ 123 6.............. 160 8.......2........... translarea curbelor de cerere }i ofert@ ............. Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse ........................ 158 8................1.......... 165 8.3... 163 8.............. Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare ...............................5.................4.................. Randamentele de scar@ .................... Alegerea produc@torului ..... Echilibrul dinamic .. 133 6........................ Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei ...... 152 Rezumat .................................... 126 6........................................2. Zona de profit a ^ntreprinz@torului .2........................4......... Parametri pie]ei produsului ........5................. 136 %ntreb@ri }i exerci]ii ............. Rata marginal@ de substituire ........................... 154 8... Func]ia de cost pe perioad@ lung@ ....... Glisarea pre]ului }i cantit@]ii..........4.............1.....2... 158 8............................1......... costul de produc]ie pe perioad@ scurt@ .....................................2...... 171 Rezumat .3............... 167 8....................2...1...........5.............................. Pia]a ....................................... Dezechilibrul cererii }i ofertei ..5...... 124 6.......................... 127 6...................................8.....1............... 172 %ntreb@ri }i probleme ..................................1.............................. 143 7.. Costuri fixe......................... 153 %ntreb@ri }i probleme ... Caracterul descresc@tor al randamentului }i conexiunea curbei izoprodusului .................... 129 6........3.......................................................................... Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri .............. Func]ia de produc]ie ................6........1................ ...........................................................................................Interven]ia statului în fixarea pre]urilor . 127 6................ Pragul de rentabilitate ........ 139 7............3...... 147 7.....2......5...........................................1.....7......................... 159 8..................................... Produc]ia ............ variabile......1.........................4...

Rentabilitatea intern@ ................ 194 10.......................4...2.. 189 9..............5....4............. 205 10.................2.. 200 10.2.......................................1.. 176 9............................... 206 10.....3.........................................3... 186 9............................ 190 Rezumat ............ Curba fr$nt@ de cerere ............................. 184 9.....1.5...........................1..............1................................................... Modelul firmei dominante ....................................... Regula valorii prezente nete ......... 182 9................... 187 9.................5......... Echilibrul pe termen lung .4... 194 10.3............................................... Con]inutul ^ncas@rilor nete .................... Competi]ia impefect@ – cauze ..... Pia]a financiar@...............4................... Pre]urile discriminatorii ...................................3.....................2... 200 10.... 180 9.......................... Valoarea prezent@ net@ .. 201 10............................................................................. 209 %ntreb@ri }i probleme ................... 178 9...... Curba de cerere a monopolului .......1....2.......................... 196 10.................. 205 10......................6.................................3.......................2.........................................4......... 183 9..........................1........... Posibile beneficii de pe urma monopolului ........... Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul .............. 188 9...3. 210 Bibliografie ....... Valoarea prezent@ net@ .........................1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia ................4. 193 10.......3.............4........2....................... 216 ............. 202 10................................................ Modelul maximiz@rii v$nz@torilor ...... Echilibrul în competi]ia imperfect@ ............ 175 9.............................................................. 175 9..5........................................1... 184 9....3..........3..................................... 207 10...... Calculul valorii prezente nete ... Modelul comportamental ...2..............1.............. 186 9...... dob$nd@................................................. Monopolul .....2............. Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist ...........................3....... ...............................3..3.......................................................... Curba oportunit@]ilor de afaceri ................3... Competi]ia monopolist@ ......... Dob$nda }i costul capitalului ...........................................................2........................ 189 9............... 192 %ntreb@ri }i probleme ...................................... Valen]ele valorii prezente nete ...............3...............................................4................................ 211 . Cartelarea ...... Construc]ia indicatorului .........3...... Alte ]inte ale firmelor mari ..................................... profit ............ 179 9...........9........1.... Interdependen]e oligopolice .. 207 Rezumat ....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful