.

{tefan Sonea

Teorie economic@ ^n context de afaceri

.
1

.

.
2

.

{tefan Sonea

Teorie economic@
^n context de afaceri

NAPOCA STAR Cluj

.
3

Editura NAPOCA STAR
str.Horea 47-49/32 tel:094/79 48 09 tel/fax:064/43 38 32 e-mail: davinci@codec.ro http://www.angelfire.com/biz/bartis

Director general: Vladimir Fischer Director de editur@: Gabriel Hrdlicska Redactor }ef: Dinu Virgil

.

© Autorul, 2000

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale Sonea, {tefan Teorie economic@ ^n context de afaceri/ {tefan Sonea- Cluj-Napoca: Napoca Star, 2000 200 p.; 21 cm. ISBN 973-9455-78-6 336.121.11:336.121.4:656.2 (198)

Corectura textului a fost efectuat@ de autor
4

.

. %ntr-o societate competi]ional@. Studiul economiei. inovarea constituie un suport esen]ial pentru p@strarea unei afaceri. ad@postului. cum sunt dob$ndirea hranei. a satisfac]iei din exercitarea profesiei }. ^n raport cu provoc@rile mediului tehnologic }i socio-economic. ^mbr@c@mintei. exigen]e sociale. modele care poate avea ca ]int@ explicarea unor realit@]i ori prognoze. asigurarea unei perspective acceptabile. Aceast@ component@ a cunoa}terii economice reprezint@ o treapt@ opera]ional@ sau aplicativ@.0. Un inginer sau alt@ persoan@ calificat@ ^ntr-un domeniu care ^mbin@ cunoa}terea }tiin]ific@ }i experien]ele practice ^nsu}ite de o comunitate este necesar s@ fac@ evalu@ri economice. aflate ^n afara sanc]iunilor normale ale criticii }i invalid@rii de c@tre practica economic@. ^n plus. dinamic@. 1. a unui produs sau serviciu ^n zona de interes }i acceptare a cump@r@torului. ^n]elesul de ansamblu de cuno}tin]e economice aplicative (corespunz@toare termenului englez „economics”. ^n acest context. dinamice. explica]ii. supus@ controlului consumatorului. care rezult@ din de]inerea public@ majoritar@ a marii * No]iunii de economie ^i atribuim. Uneori pentru acela}i con]inut se folose}te expresia economic@ general@. Aceea}i exigen]@ este valabil@ }i pentru economie }i cei care-i utilizeaz@ rezultatele. }i ^n Rom$nia. conexiuni. Din p@cate. un diagnostic sau decizii opera]ionale. schimbarea sau asigurarea unui loc de munc@.a. evitarea unei sarcini fiscale ^mpov@r@toare. dob$ndirea prestigiului social. O teorie economic@ este un ansamblu de no]iuni. de obicei exprimate cifric. aflat@ ea ^ns@}i sub protec]ia situa]iilor privilegiate. cu privire la solu]iile noi pe care le ofer@. adeseori. conexiuni. Economic@ politic@ cuprinde. Introducere 1. ap@rarea mediului natural }i a avutului personal. . plasarea economiilor. acest control este st$njenit sau ineficient din cauza unor situa]ii privilegiate. De ce studiem economia?* Pentru o mare parte a popula]iei alfabetizate studiul economiei se leag@ de probleme }i r@spunsurile corespunz@toare acestora pe care le ridic@ via]a zilnic@. Pentru un num@r mai restr$ns de persoane care se calific@ ^n vederea exercit@rii unor profesii economice studiul economiei }i dob$ndirea unui ansamblu de instrumente de g$ndire specifice reprezint@ componente ale instruirii }i valid@rii ^n cadrul diviziunii muncii. protejarea contra infla]iei. cercetarea }i instruirea economic@ a cet@]enilor unei comunit@]i este o verig@ a diviziunii muncii supus@ controlului social. 5 .

1.industrii. elud$nd cerin]ele economice. mecanicist. Orizontul }i limitele prognozelor depind de avansul }tiin]ei economice. 1. Prospec]ia nu poate dep@}i limitele de timp impuse de caracterul incert al evolu]iei unei economii* dinamice. av$nd repere. din ^nsu}irea unui set de modele }i teorii economice trebuie pus@ pe seama lipsei de modernitate a acestora. cre$ndu-se tensiuni sociale. termen la care ne vom referi mai jos. Teoria economic@ este un ansamblu coerent de concepte. . 6 . necesar@ dezvoltarea modelelor prospective }i ^nsu}irea lor de c@tre agen]ii economici. o constituie r@spunsurile ^nt$rziate. Cea mai important@ consecin]@ a inadecv@rii solu]iilor }tiin]ifice. modele care tind s@ descrie. . a adecv@rii nesatisf@c@toare la cerin]ele practicii. a deciziei discre]ionare luat@ ^n sfera puterii. Prin procese de ^nv@]are. modele cu diferite grade de generalitate. ale structurii pe ramuri. no]iunea de economie. Este. care rezult@ din incapacitatea de a prevedea. %ndeplinirea unor func]ii ale }tiin]ei economice necesare ^n orice etap@ a dezvolt@rii acesteia trebuie s@ se pun@ de acord cu problemele }i provoc@rile pe care le dezvolt@ ^ns@}i realitatea concret@.a. ^n dinamica acesteia. Cunoa}terea economic@ Cunoa}terea economic@ ^nglobeaz@ demersuri }i rezultate ale diferitelor trepte ale cercet@rii }i ale cunoa}terii comune. din ^ncercarea }i eliminarea erorii (opuse celor prospective) se ^nt$rzie adaptarea r@spunsurilor la problemele zilnice. Insatisfac]ia care rezult@. altfel spus. cel mai adesea. reguli comune de derulare }i un nivel minim de coeziune. Abordarea probabilist@ a prognozelor faciliteaz@ un compromis ^ntre incertitudine }i luarea ^n considerare a tuturor factorilor care se manifest@ ^ntr-o conjunctur@ anume. sunt necompetitive. asupra puterii de cump@rare a monedei na]ionale. care dedic@ energiile acestui domeniu. prin urmare. scumpe }i ineficiente. pe care le asigur@ mecanismul de pia]@. presiuni asupra mediului }i echilibrului ecologic }i. competi]ionale. firme. Modelele utilizate cu succes un timp ^ndelungat ^n diferite compartimente ale }tiin]ei economice sunt abandonate fie pentru c@ nu mai r@spund nevoilor nou ap@rute ^n c$mpul activit@]ii economice. fie c@ sunt greoaie. cercet@tori }. s@ explice }i s@ ofere * %n acest context. ale balan]ei de pl@]i. eventual. denumit@ frecvent economie real@. legi (conexiuni relativ stabile). a caracterului lor static. semnific@ un ansamblu structurat de activit@]i conexe. reactive. persoane.

aflat ^n sprijinul unei structuri politice ilegitime. {tiin]a economic@ poate }i trebuie s@ ^nglobeze acest ansamblu de concepte. subsidieri. segment@rii pie]ei }i dinamicii preferin]elor cump@r@torului }i echilibrului economic.. militante. care ^n mod evident servesc unor scopuri diferite }i au un impact foarte divers asupra economiei reale. a criticii }i e}ecului ca p@r]i componente ale economiei libere (opuse celei de comand@). deseori. plasate ^n context de afaceri. ^n conexiune cu raporturile de putere care constituie arm@tura structurii sociale }i exprim@. principii }i modele care pot fi acceptate de lumea }tiin]ific@ numai dac@ sus]in demersuri opera]ionale. sacraliz$nd personalit@]i sau personaje ale vie]ii }tiin]ifice. instituti]ii specifice. instrumente opera]ionale domeniului ac]iunii practice }i care sunt considerate ca valabile ^n lumea }tiin]ific@ (adic@ o paradigm@). cu tr@s@turi. pozi]ii militante. sau chiar politice. reconsider@ri }i contribu]ii de substan]@ la abordarea }i rezolvarea problemelor cu care se confrunt@ societatea sau o comunitate. Se pot distinge abord@ri fundamentaliste. dar suficiente numai pentru regimul pe care-l justific@. modele prospective. Sistemele de g$ndire dogmatice ^}i ^ndreapt@ aten]ia asupra unor etape istorice pe care le-au analizat idolii slujitorilor acestui tip de construc]ie }i se concentreaz@ asupra trebuin]elor „fundamentale” ale oamenilor sau „societ@]ii” care sunt sacralizate. ie}ite de sub controlul democratic. f@r@ de care ^ntreg ansamblul economiei politice nu-}i justific@ existen]a }i devine instrument contraproductiv. spre dereglementare. care scap@ controlului economiei reale. Aceste construc]ii tind s@ devin@ dogme. distribu]ia bunurilor }i serviciilor }i a gestion@rii resurselor. opera]ionale }i mixte. Evolu]ia economiei reale impune }tiin]ei economice adapt@ri. teorii congruente. care sus]in dinamismul economic. stimulente fiscale }i 7 . specifice regimurilor totalitarcolectiviste }i autocratice. de filosofie social@ ^n raport cu produc]ia. Abord@rile opera]ionale. acord@ aten]ie tiparelor de consum. Se pot distinge paradigme justificative. legi. Centrul de greutate al interesului }tiin]ei economice se deplaseaz@ dinspre programe sociale. . acceptarea alterit@]ii. adic@ scoase de sub inciden]a spiritului critic }i a nevoii de opera]ionalitate. normative. }i se concretizeaz@ ^n eficien]a proceselor de produc]ie. Economia politic@ poate cuprinde aspectele de structur@ social-economic@. care rezult@ din promovarea satisfac]iei individuale.

Concentrarea aten]iei cercet@rii economice. echitatea. Progresele economiei reale se bazeaz@ ^n mare m@sur@ pe solu]iile oferite de }tiin]a economic@. S@ not@m. investi]ia }i cre}terea economic@. sarcina fiscal@. consumatori }i produc@tori.implicit spre universul firmei. Evolu]iile din structurile }i starea economiei impun abord@ri }i instrumente potrivite fiec@rui sistem economico-}tiin]ific*. economia politic@ }i conceptele opera]ionale ale acesteia. Principala protec]ie care se ofer@ celor defavoriza]i const@. facilit@]ile }i. bazat@ pe construc]ii teoretice care minimizeaz@ costurile }i maximizeaz@ beneficiile agentului economic. se pare. al mediului de afaceri. satisfac]iile pe care le ofer@ agen]ilor economici. prestigiu social }i realizare personal@ (din modelul lui Maslow. satisfac]ie. ^n apropierea }anselor de afirmare. trece asupra unor modele de rezolvare ra]ional@ prin optimizare. infla]ia. %ns@}i politica unui guvern ^ncepe s@ fie judecat@ ^n raport cu oportunit@]ile. de institu]iile statale. valori. care permit abordarea ^ntr-o nou@ lumin@ a problemelor practice }i a r@spunsurilor performante. ^ntre parteneri. %n instrumentarul modern al }tiin]ei economice au p@truns no]iuni cum sunt a}tept@rile. ^n perspectiva previzibil@. mobilitate }i se p@streaz@ cea mai mare parte a setului de concepte ^ncet@]enite cum sunt: eficien]a. ^n oarecare m@sur@. Dependen]a ritmului de cre}tere. niveluri medii }i sporuri marginale. de a-}i schimba locul de munc@ ^n raport cu aspira]iile. ^n acest context. care au reu}it s@ identifice }i s@ clasifice motivele reale ^n: fiziologice. conservarea echilibrului ecologic al@turi de no]iuni ca optim. Construc]iilor fundamentaliste care ^ncercau s@ impun@ o comportare ^ntr-o societate ideal@ }i abstract@ li s-a substituit un set de modele opera]ionale izvor$te din cercet@ri de amploare. apartenen]@ }i afec]iune. a nivelului de dezvoltare economic@ }i ^n primul r$nd a dezvolt@rii umane. liber exprimat. ^n Rom$nia se dore}te s@ se ofere }ansa de a c$}tiga un loc de munc@ }i. ^n momentul actual aflat@ ^ntr-un proces de ^ndep@rtare de componentele sociale }i de putere. . ^n con]inut. echilibrul }i dinamismul. Raporturile sociale sunt din nou asociate ^n teoria economic@ unui contract. de contribu]ia }tiin]ei opera]ionale este. . risc. dorin]e. c@ mul]i economi}ti * Un astfel de sistem con]ine economia real@ aflat@ ^n conexiune cu }tiin]a economic@. dorin]ele }i valorile ^mp@rt@}ite de fiecare cet@]ean. jaloanele mediului de afaceri. 8 . al jaloanelor oferite de pia]@ }i. tot mai mult. de securitate. tot mai accentuat@. %n locul garant@rii unui loc de munc@ (ineficient }i slab pl@tit). care face o ierarhie a acestor motive ^n func]ie de nivelul dezvolt@rii umane).

Ideea are un corespondent ^n realitate. totu}i. Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei reale moderne. se pot observa dou@ orient@ri: 1. al manifest@rii ^ndoielii. unei discipline hot@r$t@ de centre de decizie. ^n cadrul unor structuri birocratice (care-}i creaz@ propria ra]iune de a fiin]a) ^n numele intereselor * Scoase de sub inciden]a spiritului critic.. ^ntr-o societate liberal@ o via]@ dinamic@ a firmelor cu scop lucrativ. Orientarea tot mai evident@ a cercet@rii economice spre abord@ri opera]ionale se afl@ ^n permanen]@ supus@ unor influen]e ideatice care rezult@ din diversele interese. nivelului ridicat de cunoa}tere }i caracterului pragmatic al cercet@rii americane. idei promovate de lideri carismatici. europeni apreciaz@ c@ diferen]a spectaculoas@ de eficien]@ economic@ dintre Statele Unite }i ]@rile Uniunii Europene se datoreaz@ contribu]iei }tiin]ei economice. fluctua]ii. Cea de a doua orientare de factur@ solidarist@ se bazeaz@ pe ideea c@ prosperitatea general@ este ]inta oric@rei societ@]i. %n ideologia economic@ }i politic@ a timpului nostru. care au modelat cea mai mare parte a g$ndirii economice din aceast@ zon@. 2. trebuie s@ se supun@ anumitor rigori**. potrivit c@ruia prosperitatea individual@ aduce cu sine bun@starea general@. 9 . care de regul@ sunt acaparate de elite. De}i practica economic@ a asimilat. %n ]@rile democratice confruntarea ideologic@ mai deschis@ }i. cre}terea discrepan]elor ^ntre cei favoriza]i. bun@stare de care va beneficia fiecare membru al unei comunit@]i.1.1. „s@ asigur@m unitatea de comand@”. 1. Principalele neajunsuri ale unei guvern@ri dup@ principii liberale sunt legate de dificult@]ile asigur@rii tonusulul pozitiv al lumii afacerilor. av$nd ca sorginte existen]ele unor ideologii diferite. aproape de centrele de decizie ale firmelor asigur@. ** Deseori ^n discursul solidarist se folosesc expresii ca: „s@ str$ngem r$ndurile”. fiind o „celul@” a organismului social. . care reu}esc s@ se afirme ^n via]a economic@ }i social@ }i cei care nu reu}esc }. Individul. produc$nd reconsider@ri. Interesul individual. regimurile totalitare din Est au fost cople}ite de precepte sacralizate*. inclusiv ^n ]ara noastr@. Societ@tile bogate reu}esc s@ asigure un nivel de trai ridicat majorit@]ii popula]iei }i o protec]ie social@ avansat@ pentru grupurile defavorizate. cele mai adecvate modele de ac]iune }i influen]are. de regul@. ^n consecin]@ mult mai fertil@. ac]ion$nd mai mult sau mai pu]in formal. tradi]ional. a fost totu}i resim]it@ cu putere de modelatorii politicilor economice. Prima accept@ dictonul liberal.a.

a posibilit@]ii mobiliz@rii de resurse spre domenii considerate de oligarhia politic@ ca importante. de regul@. Interesele individuale ale cercet@torilor. inapeten]ei pentru asumarea unor riscuri. ^n lumea contemporan@ vom ^nt$lni considera]ii ideologice . a politicilor economice. Principala sl@biciune economic@ a unui astfel de sistem politicoeconomic. const@ ^n incapacitatea de a inova. managerilor se lovesc de un sistem greoi }i inoperant de transpunere ^n practic@ a rezultatelor crea]iei }tiin]ifice }i tehnice. institu]ionale. pe men]inerea ra]ionaliz@rii }i implicit restr$ngerii consumului }i. ^n care cei care au acces la putere uzeaz@ de decizii discre]ionare*. ceea ce impieteaz@ asupra capacit@]ii de inovare }i a mobilit@]ii economice. Eficien]a sistemului. . sistemul tinde s@ se formalizeze }i centralizeze tot mai mult. de sprijinire a celor defavoriza]i pe principii echitabile }i robuste psihic – menite s@ conduc@ la egalizarea }anselor.generale. sociale }i a setului de idei }i valori. transform@ri morale. patriotic@”. separate de interesul individual manifest. ca urmare. a}a cum acestea sunt percepute de oligarhia care a acaparat puterea sau cum ^i este convenabil. 10 . . prezent }i ^n ]ara noastr@ de-a lungul mai multor decenii }i ^nc@ resim]it ^n anii 1997 }i 1998 pe scar@ larg@. %n ]@rile cu un control democratic ineficient adeziunea popular@ devine cu timpul o „obliga]ie cet@]eneasc@. %n cele mai multe cazuri. Rela]ia clientelar@ este suficient de r@sp$ndit@ pentru a face loc corup]iei. a}ezat pe principii str@ine aspira]iilor individuale. Decizia birocratic@ nu avantajeaz@ ^nnoirea. at$t c$t este posibil@. favorabil unor astfel de procese. nepotismului. sistemul legislativ. legisla]iei. competi]ia nu s-a instalat ^n segmentele esen]iale ale vie]ii economico-sociale. iar cei ^nstr@ina]i nu au ^nc@ suficiente capabilit@]i s@-}i exercite drepturile legale }i s@-}i dezvolte aptitudini }i dorin]e de participare sunt locuri comune ^n economia real@ rom$neasc@. de cooperare }i coeziune social@. sl@be}te }i chiar anuleaz@ eficien]a eforturilor unei mase mari de oameni (^nstr@ina]i). de sporirea * Este decizia sc@pat@ de sub controlul exercitat de for]ele pie]ei.care reflect@ at$t nevoia de libertate individual@ ca suport pentru ac]iuni responsabile }i eficiente c$t }i manifest@ri de solidaritate uman@. Centrele de decizie sunt.politice-economice . descuraj@rii. Raporturile paternaliste. Ansamblul greoi. Crearea unui c$mp de promovare a intereselor individuale depinde de transform@ri de con]inut ^n sistemul de proprietate }i autoritate ^n domeniul economic. ^n oarecare m@sur@. Se ac]ioneaz@ ^n numele unor principii sacralizate. se bazeaz@.

Microeconomia studiaz@ alocarea resurselor.. bazele dinamismului gustului consumatorilor }i influen]a acestuia asupra pre]urilor. . se concentreaz@ pe comportamentul firmelor private. facilit@]i.a. ^nsemn$nd abdicarea de la demnitate. ^nv@]@m$ntului }. Univerit@]ii Tehnice. a sus]inerii echilibrelor ecologice. eficien]ei firmei. libertate individual@ }i manifest$nd valen]e insuficiente. diferite programe publice de achizi]ii. ca principal suport al satistac]iei individuale }i s@raci dispu}i s@ accepte valori clientelare. inov@rii }. Acceptarea importan]ei promov@rii interesului individual ne impune s@ acord@m un loc mai mare problemelor func]ion@rii economiei. dezirabil@ a ansamblului economic. F@r@ interven]ia statal@ ^n starea actual@ a economiei nu se poate a}tepta o evolu]ie pozitiv@. Microeconomia. ^n Rom$nia ca o situa]ie special@. a destr@m@rii monopolului public. promov@rii intereselor firmei. nivelului de cuno}tin]e economice a cet@]enilor }i nu ^n ultimul r$nd de accesul la un nivel de consum satisf@c@tor. care rezult@ de pe urma ^nt$rzierii reformei.a. Tematica macroeconomic@ cuprins@ ^n volumul anterior* are ^n vedere premisa conform c@reia economia contemporan@ mo}tene}te deficite bugetare foarte importante. ^n diferitele sale forme de manifestare. cre@rii mediului economic propice manifest@rii ini]iativei individuale. evaluarea pre]urilor relative a bunurilor }i serviciilor pentru produc@tori }i combinarea variabilelor care confer@ satisfac]ie maxim@ consumatorilor. controlul fuziunilor. Se poate accepta c@ ^n Rom$nia dezvoltarea uman@ a atins un nivel satisf@c@tor pentru ca odat@ cu dep@}irea actualei st@ri de criz@. Aceast@ parte de tematic@ mai cuprinde r@spunsuri la probleme care privesc protec]ia concuren]ei. Cluj-Napoca. de eficien]@. iar construc]ia liberal@ a economiei impune o participare statal@ ^n forma model@rii legisla]iei. industriilor }i consumatorilor (sau gospod@riilor) ]intind echilibru (maximizarea satisfac]iei) }i eficien]@ privite ^n raport cu exigen]ele pie]ei. at$t de necesar@ amelior@rii parametrilor economici. 11 . care constituie con]inutul principal al volumului. o majoritate suficient de larg@ a popula]iei s@-}i manifeste dorin]a }i un set de valori compatibile cu o dezvoltare economic@ accelerat@. cu impozitarea. Macroeconomie. Macroeconomia se concentreaz@ pe conexiunile dintre marile * Sonea {t. Ed. a apropierii }anselor de afirmare a cet@]enilor prin sus]inerea zonelor }i familiilor defavorizate. care se opune separa]iei ^ntre boga]i. distribu]ia veniturilor (ca parte a motiv@rii). la educa]ie }i instruire. o parte ^nsemnat@ a popula]iei nu s-a emancipat de sub reflexele paternaliste. preocupa]i de posesia }i etalarea bog@]iei. 1995.

chiar dac@ economia este o }tiin]@ predominant teoretic@. %n rezumat. al caracterulul pozitiv al acesteia. cursul de schimb valutar.2. p@rintele economiei politice A. la ^nceputul celui de al patrulea sfert al secolului al XVIII-lea. pentru momentul respectiv. . 1. natura banilor. a exportului }i importului global. infla]ia. macroeconomia identific@ acele conexiuni globale. a nivelului general al pre]urilor. a cererii }i ofertei de bani }i resurse financiare. Viziunea macroeconomic@ este o consecin]@ a accept@rii rolului statului ^n economie. Perenitate }i evolu]ie. luat ^n ansamblu. care pot fundamenta o politic@ economic@ adecvat@ scopurilor celor care guverneaz@ eficient o ]ar@. Manifest$nd ^ndoial@ }i spirit critic. (1776) se cantoneaz@ pe c@utarea bazelor producerii bog@]iei. masa monetar@. {coala clasic@. %ncerc$nd s@ legitimeze cercetarea economic@. av$ndu-l ca reprezentant de seam@ pe Adam Smith. . }omajul. produsul na]ional brut. a raportului dintre economisire }i consum.agregate economice cererea }i oferta global@.1. cum sunt consumul }i economiile globale. sus]inerea mobilit@]ii profesionale }i sociale. confrunt$nd teze diferite putem oferi puncte de vedere opera]ionale. a cre@rii unor centre de inova]ie care s@ promoveze }ansele de integrare echitabil@ a organiza]iilor economice }i a persoanelor ^n fluxurile economiei globale. fiscalitatea. Criteriul valid@rii judec@]ii economice nu poate fi dec$t cel al instrumentalit@]ii finale. Judec@]ile economice trebuie confruntate cu realitatea economic@ }i cu aspira]iile noastre. Economia politic@ a beneficiat ^n diferite epoci istorice de aportul unor min]i luminate. care au abordat tangen]ial sau „^ntre altele” acest domeniu. autorul lucr@rii Avu]ia na]iunilor. %n temele de macroeconomie se mai relev@ conexiuni ^ntre structurile mari ale economiei. balan]a de pl@]i externe. Ricardo }i al]ii se preocup@ de determina]iile valorii de schimb. [inta p@r]ii de macroeconomie a celor dou@ volume de economie este s@ identifice factorii care determin@ m@rirea venitului na]ional. asigur@m ^n acela}i timp posibilit@]i de dezvoltare g$ndirii economice }i simultan solu]ii tot mai bune problematicii economice contemporane. pe cale s@ se formeze. dar definitivarea sa ca }tiin]@ se petrece ^n perioada de av$nt a industrialismului englez }i european. masa monetar@. apoi D. investi]iile. viabile. Smith scrie: „Ar fi o }tiin]@ a producerii bog@]iei la fel cum exist@ 12 . volumul exportului. influen]a costului capitalului etc.

. refacerea }i odihna. c$t }i ^n cea a popula]iei ocupate. G$ndirea economic@ ulterioar@ este tributar@ }i altor autori ai epocii: J. reputa]i. %n societ@]ile moderne. caracterul inadecvat al teoriei valorii. ^nsemn$nd considerente estetice. Ricardo . serviciile }i trebuie men]ionat c@ ^n ]@rile dezvoltate acestea de]in o pondere foarte important@ at$t ^n crearea produsului na]ional brut. simplu. Say (1767-1832).^n lucrarea Principii de economie politic@ }i de impozare) }i K. astrelor.”* %n acord cu aspira]iile }i achizi]iile epocii sale ^ncearc@ s@ explice cauzele ini]iale. aceasta neput$nd explica ^n condi]iile contemporane formarea pre]urilor. de asemenea. prestigiu social. Exist@ ^n aceast@ privin]@ numeroase puncte comune ^ntre analiza ^ntreprins@ de clasici (A. mobilitate }i dinamic@ a tehnologiei. a intereselor }i scopurilor care anim@ actorii economiei. %n aceste condi]ii criteriul valorii-munc@ trece pe plan secund. D. implicit. care n-ar fi posibile f@r@ promovarea criteriului utilit@]ii }i satisfac]iei. alegerea.munc@. Se cuvine. Th.. Aceast@ orientare clasic@ se bucur@ de o larg@ recunoa}tere at$t pentru meritele istorice ale dezvolt@rii }tiin]ei economice c$t }i pentru caracterul actual al unor teze. accep]iuni apropiate ^n privin]a reparti]iei produsului social ^ntre clasele care particip@ la formarea veniturilor }i averii }i. o }tiin]@ a lumii plantelor. }i anume. men]ionat faptul c@ societ@]ile care au impus pia]a ca principal regulator ^n economie ^}i bazeaz@ avansul pe competi]ie. Din perspectiva exigen]elor economiei reale contemporane. sau chiar mai pu]in important. Malthus (1766-1834). mai ^nt$i o viziune asupra societ@]ii ^n termeni de clase sociale. care devenise un nou criteriu axiologic (de valorizare) impus de ascensiunea }i consolidarea pozi]iilor burgheziei industriale. din punctul de vedere al bugetului familial. care sunt prezente ^n construc]iile altor autori contemporani. care accept@ mai multe dintre tezele clasice. Marx. principalele critici aduse economiei clasice se refer@ la faptul c@ nu ia ^n considerare un important domeniu al activit@]ii sociale. conceptul de valoare-munc@. singularizarea produsului. Acesta din urm@ permite o mai mare * De observat c@ }tiin]a economic@ era ^nc@ o aspirant@ la recunoa}tere a unui statut onorabil. ci este implicat criteriul utilit@]ii. 13 . criteriului valorii-munc@. satistac]ia provenit@ dintr-un hobby. deseori cov$r}itoare. adesea. Se imput@.B. comparabil cu al altor }tiin]e mai bine privite ^n acea epoc@. cultura spiritual@. ^n ceea ce prive}te formarea pre]urilor pe pia]@. preferin]ele individuale nu mai r@spund. sportul. ^n care paleta nevoilor cuprinde ^ntr-o propor]ie ^nsemnat@. Smith. fundamentale ale ac]iunilor economice umane }i cu deosebire ale producerii bog@]iei. de asemenea.

%ntr-o economie slab dezvoltat@ se men]in numeroase situa]ii privilegiate generatoare a pie]ei v$nz@torului. %nc@ din secolul XIX datorit@ sporului de productivitate }i. La fel cum fizica n-a r@mas la enun]uri generale de reflectare pasiv@ a realit@]ii ci s-a apropiat rapid }i constant de nevoile dezvolt@rii economice de tip industrial. respectiv instan]ele informale sau sanc]ionate de pia]@. pia]@. ^n schimb. incitante. Pre]urilor formate pe costuri ^n perioada conducerii autoritare. cre}terea economic@ a c@utat s@ r@spund@ unor ^ntreb@ri care-i preocupau pe ^ntreprinz@tori }i mai t$rziu forurile guvernamentale. raritate. %ntreprinz@torul capitalist. Se petrece. ^n aceste condi]ii. a cre}terii accesului unor p@turi tot mai largi la produse – c$ndva considerate de lux – interesul g$nditorilor din domeniul economic s-a oprit pe utilitate. diversit@]ii ofertei. satisfac]ie individual@. de ob]inerea unor venituri ^ndestul@toare pentru familie. din }i se leag@ de men]inerea leg@turilor personale cu clien]ii }i ^n planul c$}tigului.diferen]iere a pre]urilor }i concentrarea resurselor financiare ^n sectoare care r@spund preferin]elor consumatorilor. libertatea de ini]iativ@. schimburi ^ntre parteneri cunoscu]i. centralizate a economiei ^n Rom$nia }i acestea viciate de numeroase distorsiuni ale cheltuielilor cu factorii de produc]ie. reguli (inclusiv sanc]ionate juridic) . unde organisme neguvernamentale. prin recompense de pre] generoase. au creat un sistem de pie]e paralele }i segmentate care a sl@bit }i mai mult interesul cet@]eanului pentru o contribu]ie pozitiv@. care stabilesc pre]urile. respectiv. ^n acela}i timp o mi}care a ponderilor dinspre produc]ia la comand@. fapt care a constituit o premis@ important@ a promov@rii dinamismului economic. echitatea }i ^n subsidiar interesul individual. Motivele micului produc@tor provin. Principalele concepte impuse de }coala neoclasic@ la care facem referire ^n continuare au fost utilitatea. . condi]iilor de plat@ }i a termenelor de livrare sunt impuse de produc@tor. spre produc]ia pe stoc }i crearea unei pie]e a cump@r@torului caracterizat@ printr-o relativ@ abunden]@ a ofertei ^n compara]ie cu cererea sus]inut@ cu putere de cump@rare. echilibrul. ca o consecin]@. adic@ pe resorturile care confer@ valoare. 14 . eficien]a. adic@ acele criterii care influen]au formarea pre]urilor individuale. este animat de motiva]ia profitului }i devine motorul dinamismului economic }i promotorul competi]iei. de pia]@. ^n condi]iile c@reia acceptarea calit@]ii. %nsu}i obiectul de studiu al economiei se deplaseaz@ dinspre produc]ie spre schimb.

i se recunoa}te utilitatea). trec$nd ^ntr-un alt plan. ^n c@utare de profit }i mai t$rziu }i de prestigiu social. teza func]ion@rii automate introduc$nd suplimentar ideea caracterului optimal al acestei func]ion@ri }i. libertate de ini]iativ@ }i afirmare n-au putut fi racordate sloganului bun@st@rii generale. un anumit privilegiu acordat principiului bun@st@rii tuturor cet@]enilor. O lung@ perioad@ a acestei etape echitatea a fost ^n mare m@sur@ asimilat@ nivel@rii.bun@starea general@. {coala neoclasic@ (Leon Walras. Abia dup@ marea criz@ economic@ din 1929-33 cercet@rile se ^ndreapt@. Care este prioritatea pe care o acord@ economistul zilelor noastre? Individul sau societatea? Acest subiect se suprapune par]ial pe antiteza: binele general prin promovarea propriet@]ii }i aspira]iilor individuale . Aceast@ }coal@ consolideaz@. ca imbold individual }i. implicit. imaginii prosperit@]ii }i m@re]iei patriei. asigur@rii unui minim garantat fiec@rui cet@]ean.. neoclasic@ acord@ o evident@ prioritate principiului liberal: victoria este a celul mai adaptat la cerin]ele exprimate prin votul consumatorului. la autorii de orientare keynesist@ }i neoliberal@. ^ntreprinz@torul privat. acestea n-au putut deveni un suport al fericirii personale. implic$nd interven]ia statului. Stanlay Jevons) pune accent ^n procesul de valorizare. Putem accepta c@ o lung@ perioad@ criteriul orient@rii cercet@rii economice a fost dat de domeniul de interes al agentului ^ntreprinz@tor. ^n orice caz. de protejare a actorului principal al acestei perioade a dezvolt@rii istorice. cu predilec]ie. potrivit acestei concep]ii. Nu ne propunem ^n aceast@ lucrare s@ trat@m subiectul mai ^n profunzime }i ^n detaliu. societatea este privit@ din perspectiv@ orizontal@. Vilfredo Pareto. spre ceea ce ast@zi numim macroeconomie. societatea este mai mult sau mai pu]in un ansamblu de individualit@]i. Concep]ia utilitarist@. diferen]ele sunt. ^n procesul schimbului. indiferent de contribu]ia sa. Ne m@rginim s@ observ@m c@ experien]a ultimelor decenii. stimularea cererii. ne-a ar@tat c@ aspira]iile individuale la bun@stare. Persoana }i libert@]ile sale se afl@ ^n centrul concep]iei liberale. persoan@) a societ@]ii la un nivel garantat. ^n Rom$nia. pe percep]ia subiectiv@ a realit@]ii (un bun are valoare ^n aceast@ viziune numai ^n m@sura ^n care. 15 . rezultatul unor valen]e personale mani- . Marea majoritate a popula]iei a r@mas ata}at@ prosperit@]ii personale }i familiale. calea care asigur@ satisfacerea nevoilor fiec@rei celule (familie. a ra]ionalit@]ii deciziei economice.

iar raporturile reale de pre]uri sunt practic imposibil de aflat. reprezentan]ii acestei }coli preocup$ndu-se cu predilec]ie de fundamentele echivalen]ei schimbului. Valoarea – mai arat@ ace}ti autori – nu apare dec$t ^n procesul schimbului care se opereaz@ liber pe pia]@ }i depinde de preferin]ele consumatorilor. Nu se poate verifica prin mijloace obiective. m@sur@tori cantitative. de}i interesant@ }i totodat@ necesar@ ^n demersul }tiin]ific. 16 . veniturile. acesta este bog@]ie numai dac@ satisface o nevoie. teoretic. din }tiin]a bog@]iei economia a devenit }tiin]a pre]urilor. Genul proxim valoriz@rii poate fi aprecierea de care se bucur@ un obiect. deseori generalizate. preluarea }i redistribuirea lor se opereaz@ prin fiscalitate }i ansamblul de cheltuieli sociale. obi}nuin]elor. concep]ia neoclasic@ prive}te economia ca }tiin]@ a schimbului marfar. dezavantajoas@ sau de egalitate fa]@ de primul. propor]ia este cov$r}itoare. A}ezat@ pe o viziune simplificat@. Ca rezultat al schimbului se na}te un pre]. cel pu]in dac@ intr@ ^n competi]ie cu ]@rile guvernate de raporturile de pia]@. %n acest context este util s@ definim no]iunile de valoare }i valorizare. din venituri scap@ (inclusiv ^n ]@rile cu economie de pia]@) dispozi]iei libere a agen]ilor economici }i aprecierii acestora }i deci legilor pie]ei. Valoarea reprezint@. %n ]@rile cu economie planificat@. ^n contextul unei pie]e a v$nz@torului }i a penuriei. dac@ un bun sau serviciu are utilitate. iar dinamismul acestora de evolu]ia valorilor. o treapt@ ^n ierarhia aprecierii de care se bucur@ totalitatea bunurilor }i fiecare ^n parte. O asemenea pozi]ie. averea. astfel. c@ ^n Anglia cu o economie relativ liberal@ propor]ia bunurilor distribuite prin alte canale dec$t cele de pia]@ a crescut de la 20% ^nainte de al doilea r@zboi mondial la cca 40% ^n preajma anului 1980. r@m$ne totu}i insuficient@ deoarece o parte din resurse. centralizat-autoritar.feste }i ^mp@r]irea ^n clase sociale un exerci]iu mai mult sau mai pu]in statistic }i mai pu]in unul social. produse nev$ndute. a factorilor care le determin@ dezvoltarea. adic@ educa]ia. implicit. rezult$nd aloc@ri nera]ionale de resurse. contactul cu alte sisteme de valori. . . deoarece utilitatea produselor nu poate fi validat@ liber de c@tre cump@r@tori. Ca element specific valoriz@rii ^n procesul economic este faptul c@ acest act se petrece prin comparare cu un alt produs sau serviciu care poate avea o pozi]ie avantajoas@. Decizia sc@pat@ de sub presiunea cerin]elor pie]ei o numim discre]ionar@ }i ^mpinge sistemul economic de comand@ spre ineficien]@ }i e}ec. ^n acest context. ^n consecin]@. simbolurilor. S@ not@m.

avantajul. 1. . ma}ini. produc@torul dispune de un buget limitat. formalizate. satisfac]ia. privind schimbarea politicii 17 .utilaje. mai ales ^nv@]@m$nt }i cercetare }i cheltuieli sociale ^n favoarea grupurilor defavorizate sau a alege programe pentru investi]ii ^n produc]ie. deoarece nu era competitiv@ cu cea a}ezat@ pe baze private. Tenta]ia }i nevoia de a oferi r@spunsuri la problemele practice ale agen]ilor economici d@ curs abord@rii opera]ionale. Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ Teoria economic@ normativ@ con]ine recomand@ri sau chiar exigen]e.). ^n care produc@torul }i consumatorul. Economia „studiaz@ comportamentul uman ca rela]ie ^ntre scopurile }i mijloacele sale cu utilizare alternativ@”. este de p@rere Robbins. Bunurile libere pot constitui subiect de cercetare atunci c$nd acestea le pot ^nlocui pe cele cu costuri. f@c$nd dificil@ demarca]ia ^ntre economia general@ }i managerial@. care cost@. Pe de o parte. obligatorii ^n cazul regimurilor totalitare. Treptat. L. unt sau tunuri. optimizare pornind de la modele tot mai pragmatice }i adaptate ]intelor ^ntreprinz@torilor }i voin]ei. trebuind s@ decid@ asupra resurselor pe care le va utiliza (nivel tehnologic. profitul. nu oferea aleg@torilor acela}i nivel de satisfac]ie. Modelele de optimizare (c@utare a celor mai bune solu]ii din ansamblul celor cunoscute) mai impun o distinc]ie }i anume ^ntre bunurile libere }i cele marfare. caut@ s@-}i maximizeze utilitatea. vorbind figurat. din nou. Robbins define}te economia ca }tiin]@ a alegerii eficace care include problematica gestiunii strategice a resurselor. spre ra]ionalitate. inclusiv cel al legisla]iei }i ac]iunilor guvernamentale.. dorin]elor }i valorilor consumatorilor. calcul economic. din acest motiv. energie etc. Se accept@ c@ numai bunurile care cost@ sunt de interes pentru }tiin]a economic@. ceea ce na}te problema alegerii. Abia ^n ultimii dou@zeci de ani economia public@ (de]inut@ public) sau aflat@ sub autoritatea statului }i supus@ deciziilor discre]ionare a ^nceput s@-}i restr$ng@ propor]iile. centrul aten]iei cercet@rii economice se transfer@. capital fix . sau altfel spus ^ntre a ^ncuraja cheltuieli guvernamentale neproductive (cel pu]in pentru moment). La nivel global-societal puterea politic@ are de ales ^ntre.2. supu}i unor constr$ngeri. Volumul de fa]@ ^}i propune s@ prezinte modele abstracte. Putem presupune c@ oamenii au de regul@ nevoi }i aspira]ii peste nivelul posibilit@]ilor de satisfacere. desigur ^n raport cu un anumit context.

%n societ@]ile s@race }i ^n r$ndul grupurilor defavorizate ^n care ideile socialiste au aderen]@ se constat@ o modificare notabil@ de atitudine. Adesea. ^n mod gre}it.a. pe clasa mijlocie. o anumit@ suficien]@ ^n scrierile economice. Principalul neajuns al teoriei marxiste contemporane. la fel cu cei din grupul ^ntreprinz@torilor individuali. inclusiv contribu]ii inovatoare. }i de a le transforma ^n instrumente menite s@ motiveze comportamentul uman }i al organiza]iilor economice }i s@ ofere o perspectiv@ asupra viitorului previzibil. imaginat de numero}i g$nditori. %ntre erorile lui Marx consemn@m pauperizarea absolut@ a clasei salariale }i opozi]ia ireductibil@ de interese ^ntre cele dou@ clase. ar trebui s@ ^nf@ptuiasc@ o revolu]ie. a instrumentelor de influen]are }i dirijare (dac@ este cazul) ^n vederea atingerii unei st@ri dorite sau optime ^n raport cu anumite criterii. . cei deposeda]i de avu]ie. Teoriile pozitive se caracterizeaz@ prin tentativa de a descrie }i explic@ }tiin]ific conexiunile care se pot observa ^n economie. adic@ o a treia clas@. at$t numeric@ c$t }i economic@. manageri de diferite competen]e. at$t ^n ce prive}te resorturile politice c$t }i cele de inovare }i asigurare a prosperit@]ii. transpus ^n principii practic intangibile }i via]a real@. ^n ]@rile dezvoltate. f@r@ a se lua ^n considerare grupele sociale largi de liber profesioni}ti. care au aspira]ii. aduc@toare de satisfac]ie. universitari. Din polarizarea de neevitat se deduce ideea c@ proletarii. se bazeaz@. presupuse de Marx a fi polii societ@]ii moderne. Risc$nd o explica]ie a ^napoierii teoriei economice din ]ara noastr@ vom decela c$teva idei privitoare la cauzele acesteia: 1) predominan]a g$ndirii deterministe }i a modelelor normative.economice. Realitatea concret@ se prezint@ esen]ial diferit de tabloul imaginat de autor. const@ ^n discordan]a evident@ ^ntre modelul ideal de societate. ca exemplu de teorie normativ@. intelectualitatea tehnic@ }. mai ales ^n privin]a accept@rii principiilor }i drepturilor }i libert@]ilor individuale }i a respingerii modelelor de tip normativ }i corporatist de societate. func]ionari. proletariatul }i burghezia. substan]iale. Societatea modern@. din p@cate. tot mai s@raci. de regul@. . %n Rom$nia se poate constata. 2) interesul grupurilor favorizate de a-}i perpetua anumite privilegii (inclusiv 18 . clasa mijlocie este redus@ la num@rul ^ntreprinz@torilor mici }i mijlocii. comportamente. potrivit tezelor marxiste aceast@ exigen]@ este o necesitate obiectiv@ care impune un anumit comportament }i anumite drepturi reprezentan]ilor clasei muncitoare. din unghiul stimulilor pentru ac]iune eficient@. ^n mare m@sur@ ignorat@ de Marx }i adep]ii s@i contemporani }i ^n continu@ consolidare.

gruparea acestora dup@ criterii ra]ionale. Ceea ce este comun tuturor }colilor de g$ndire }i etapelor parcurse de }tiin]@ este un scop. cu valen]e practice. b) descoperirea unor conexiuni care exist@ }i se dezvolt@ ^ntre clasele omogene ale ansamblului fenomenelor studiate.1 Func]iile cunoa}terii economice. c@ut@rile se circumscriu. a economi}tilor din sistemul universitar). iar acesta este ^n zilele noastre oferta unui ansamblu de cuno}tin]e opera]ionale. activit@]ii cu scop. Ca o prim@ definire. aceste demersuri acoper@ ceea ce ^n metodologia }tiin]ei este denumit. %n con]inut. . 1. reflectare primar@. Pentru cercet@torul modern nu mai este suficient@ satisfacerea curiozit@]ii }i verificarea unor ipoteze de lucru. sunt legate ^ntre ele). ^n consecin]@ pot fi mai eficient studiate. care. Aceste criterii se refer@ la succesiunea ^n timp. sau managementului. convenabile subiectului cunosc@tor. prin urmare. {tiin]a economic@ se poate valida. Prezentarea sumar@. a evolu]iei raportului economie real@ – r@spunsuri ale teoriei economice. Func]iile }tiin]ei economice sunt rezultate ale cuno}terii acestui domeniu }i aplic@rii ei ^n activitatea de zi cu zi. ^ntr-o succesiune istoric@. finan]elor. marketingului. aranjarea ^n spa]iu. deci. c@reia ^i urmeaz@ catalogarea faptelor. are menirea s@ releve c@ ^n fiecare moment al dezvolt@rii }tiin]ei economice se reflect@ de c@tre slujitorii s@i o anumit@ realitate. La originea oric@rui demers cognitiv incipient se afl@ observa]ia. ci el simte nevoia s@ ofere instrumente de influen]are a realit@]ii.. de obicei. 3) lipsa unor provoc@ri stimulative din partea societ@]ii civile. poate dob$ndi recunoa}terea utilit@]ii ei sociale numai dac@ dep@}e}te aceast@ etap@ a procesului cunoa}terii. }tiin]a economic@ pentru a ^ndeplini aceast@ func]ie trebuie s@ r@spund@ la * Denumim proces o ^nl@n]uire – conexiune – temporal@ }i logic@ de fenomene (care.2. Gruparea }i clasificarea confer@ rezultatelor efortului de cunoa}tere cel putin doua valen]e: a) ob]inerea unor grupe. Procesul explic@rii este ulterior observ@rii }i se bazeaz@ pe descriere. 19 . clase de fenomene }i procese* omogene. datorate ^nt$rzierii reformei. chiar dac@ din unghiuri diferite. distinc]ii calitative }.a. op]iune care dep@}e}te cadrul propriu-zis al teoriei economice sau economiei generale }i se cantoneaz@ ^n discipline aplicative din categoria }tiin]ei conducerii. func]ia descriptiv@. Func]ia explicativ@ porne}te de la leg@turile relativ stabile care exist@ ^ntre fenomene }i procese economice.

^ntrebarea: De ce? Trebuie s@ dea o explica]ie. De ce, de exemplu, nivelul pre]urilor cre}te ^n condi]iile ^n care produc]ia scade? Realizarea func]iei explicative este legat@ de acceptarea, de regul@, a unui model cauzal ^n care este prezent un proces, adic@ o ^nl@n]uire logic@ a unor fapte, care obligatoriu se afl@ ^n conexiune }i de obicei sunt ordonate ^n secven]e temporale succesive. %n mod necesar, unele dintre fapte vor figura ^n categoria cauzelor }i altele ^n cea a efectelor. Se impune, de asemenea, introducerea factorului timp }i a}ezarea logic@ a celor trei componente; cauzele, procesul }i efectele. Deseori, o succesiune temporal@ de fapte este privit@ ca o ^nl@n]uire cauzal@ de}i ^ntre componentele }i manifestarea ^n timp a acestora nu exist@ un raport de determinare. Deci, pentru fiecare judecat@ cu tenta]ia explic@rii este necesar@ luarea ^n considerare a conexiunilor interne dintr-un ansamblu, numit sistem, }i eventual a contextului exterior manifest@rilor studiate }i a influen]elor pe care le exercit@ acesta. Pentru a putea hot@r^ ^n privin]a existen]ei unei leg@turi cauzale este necesar@ decelarea unor elemente sesizabile, eventual m@surabile, pe seama c@rora s@ poat@ fi puse respectivele efecte. De exemplu, sporirea cantit@]ii de munc@ este firesc s@ fie urmat@ de o cre}tere a rezultatelor economice. %n acela}i timp, ar putea fi a}teptat@ o augmentare a eficien]ei economice, fapt care se petrece destul de rar, din motive asupra c@rora nu ne oprim acum. O succesiune diacron@ (temporal@) cum este cea dintre nivelul pre]urilor }i cel al salariilor explic@ cre}terea valorii de pia]@ ^n anumite perioade, dar nu relev@, din p@cate, alte conexiuni cauzale importante. Modelul cauzal-mecanicist, propriu g$ndirii }tiin]ifice acum o sut@ }i cincizeci ani }i-a pierdut puterea de atrac]ie, treptat, pe m@sura elabor@rii unor noi teorii }i modele ^n }tiin]ele naturii, ^ndeosebi ^n fizic@. S-a ajuns chiar la negarea validit@]ii sale. Referindu-se la limitele acestui tip de g$ndire de factur@ teist@, J. Piaget ar@ta c@ mul]i autori cred c@ elementul cauz@ poate fi asimilat unei persoane care ^mpinge un c@rucior, mi}carea c@ruia este, ^n acest caz, efectul. Mult mai aproape de realitatea economic@, privit@ ca ansamblu de manifest@ri, este ^n]elegerea care ia ^n considerare o influen]@ factorial@ F, asupra unui sistem (pe care ^l vom defini ^n paginile urm@toare) S prin ac]iunea asupra unuia din componentele acestuia. Abia ca urmare a influen]ei suferite de elementul „a” }i a transform@rilor generate, astfel, ca o reac]ie de adaptare ^n elementele „b” }i „c” se va crea un nou echilibru
20

.

.

.

^n sistem, care la r$ndul s@u, depinde at$t de vectorul extern F c$t }i de caracteristicile proprii ale structurii lui S. Acestea se vor reg@si ^mpreun@ ^n efectul E, reprezentat de modificarea st@rii (caracteristicilor) sistemului considerat.

F

a c

b

E

%n reprezentarea schematic@ s@ge]ile din interiorul sistemului semnific@ leg@turi reciproce, iar s@ge]ile exterioare elipsei influen]e unilaterale }i efecte.

Fig. 1.1: Reprezentarea schematic@ a unui sistem }i a raporturilor cu factorul extern de influen]@ }i efectele acestuia.

%n aceast@ ordine de idei, contextul este o realitate exterioar@ sistemului S, care influen]eaz@ caracteristicile de stare ale acestuia. Astfel, ^n contexte diferite, chiar dac@ starea sistemului }i influen]a vectorului F sunt identice, prin influen]a diferit@ a contextului, se vor ^nregistra efecte diferite. Cu ajutorul modelului sistemic se asigur@ cel pu]in descrierea }i explicarea unei realit@]i. Luate ^mpreun@ func]iile descriptiv@ }i explicativ@ pot s@ asigure ^ndeplinirea unei alte func]ii a }tiin]ei economice }i anume cea de referen]ialitate, ceea ce ^nseamn@ o caracteristic@ apt@ s@ dea modelului, reprezent$nd o transcrip]ie intelectual@ a realit@]ii, conformitate cu fenomenele }i procesele pe care le reflect@. Men]ion@m c@, reflectarea }tiin]ific@ satisf@c@toare, de regul@, nu se limiteaz@ la descriere, care cel mai adesea se m@rgine}te la aspecte exterioare, sesizabile cu ajutorul sim]urilor }i cu o participare modest@ a intelectului. Abia explicarea conexiunilor esen]iale, intrinseci, interioare ale obiectului cunoa}terii ne poate releva acele caracteristici indispensabile realiz@rii func]iei opera]ionale. %ndeplinirea func]iilor }tiin]ei economice nu se ^ncheie dec$t atunci c$nd rezultatele dob$ndite prin cunoa}tere devin instrument al ac]iunii umane eficiente, adic@ devin unelte ale realiz@rii scopului colectivit@]ii umane }i implicit, de validare a cercet@torului ^n cadrul diviziunii muncii. Caracterul opera]ional al tabloului demersurilor economice teoretice depinde de realizarea ^n avans a celorlalte func]ii, inclusiv a func]iei predictive. Func]ia predictiv@ const@ ^n a decela ^ntre numeroase posibilit@]i de evolu]ie, pe cea mai probabil@ }i a-i determina eventual cantitativ, numeric,
21

.

parametrii, cu cele mai mari }anse de ^ndeplinire (baz$ndu-se pe conexiuni constatate }i verificate pe seama faptelor }i proceselor deja consumate, consemnate de c@tre economist). P
P4 P3 P2 P1 Fig. 1.2: Extrapolarea mecanic@. Exemplul simplu de predic]ie ^l constituie extrapolarea mecanic@ a parametrului P pentru orizontul de timp t4 , pe baza nivelurilor ^nregistrate faptic P1, P2, P3 ^n momentele t1, t2 }i respectiv t3.

.

0

t1

t2

t3

t4

t

Extrapolarea mecanic@, suficient@ pentru o demonstra]ie preliminar@ la acest nivel de abordare, ridic@ semne de ^ntrebare, prezint@ sl@biciuni care deriv@ din premisele constan]ei evolu]iei caracteristicilor sistemului cercetat, a influen]ei de acela}i sens a unui factor exterior, presupus F }i, respectiv, de men]inerea unui context neutru }i favorabil desf@}ur@rii procesului studiat, a}a cum este prezentat ^n figur@. Activitatea de prospectare a viitorului, spre deosebire de modelul simplificat, propus mai sus, trebuie s@ ]in@ seama de toate elementele care vor concura la evolu]ia parametrului P, ^n m@sura ^n care dispunem de informa]ii, cuno}tin]e cu privire la evolu]ia lor probabil@ viitoare. Tocmai ^n evaluarea acestora }tiin]a economic@ ^}i valideaz@ poten]ialul opera]ional. Modalitatea concret@ de realizare a acestui tip de demers }tiin]ific este s@ utiliz@m modele sistemice ^n care variaz@ succesiv un singur element, o singur@ variabil@ independent@ sau altfel spus aplicarea ipotezei caeteris paribus (celelalte condi]ii r@m$n$nd neschimbate). Realizarea practic@ a func]iei predictive ^nseamn@ o diminuare a gradului de incertitudine pentru decident }i implicit o ^ngustare a paletei din care se va alege varianta optim@. Putem spune c@ se asigur@, ^n acest fel, un suport pentru cre}terea eficien]ei activit@]ii economice. %ndeplinirea func]iilor economiei politice depinde de consecven]a logic@ a demersului }tiin]ific, de respectarea cerin]elor metodologice impuse ^n lumea }tiin]ific@ a timpului prezent.
22

.

.

1.2.2. Contingen]e ale economiei politice. Domeniul }tiin]ei economice vine ^n contact cu sociologia, politologia, psihologia, cu disciplinele economice specializate }i aplicate, c@rora le ofer@ adeseori suport teoretic, modele concretizate ^n construc]iile teoretice cu valen]e opera]ionale. Corpul de economie general@ (ca parte opera]ional@ a economiei politice) are conexiuni cu structurile socio- organiza]ionale, cu disciplinele aplicative, cum sunt: marketingul, managementul, prognoza economic@, cu disciplinele de normare economic@, legisla]ie economic@, conducere administrativ@. Legisla]ia economic@, de exemplu, stabile}te norme de comportare ^n domeniul economic, respectiv interdic]ii }i pedepse pentru nerespectarea prevederilor stabilite de autoritatea statal@. Stabilirea fie }i tacit@, prin obicei, a unor norme de activitate este necesar@ ^n orice societate. %ntr-o economie liberal@ este permis tot ceea ce nu face obiectul limit@rii sau interdic]iei prin lege sau obiceiul locului. %ntre reflectarea unei tendin]e manifeste ^n realitate }i o norm@ de comportare sanc]ionat@ prin lege exist@ o asem@nare ca ^ntre nevoia de a ne hr@ni }i interdic]ia de a consuma alimente considerate nocive, la un moment dat. Economia modern@ se bazeaz@ pe studii de statistic@, calculul probabilit@]ilor, teoria jocurilor, utiliz$nd pe scar@ larg@ instrumentar matematic, analitic at$t pentru a construi modele de descriere a realit@]ii c$t }i de explicare a acesteia. Tot mai frecvent modelul matematic este utilizat ^n scopuri aplicative, opera]ionale. Ra]ionamentul logic }i respectarea criteriilor metodologice moderne sunt, de aceea, esen]iale nu numai pentru economi}tii teoreticieni ci }i pentru cei care activeaz@ ^n domenii lucrative, deoarece sunt aviza]i s@ descopere rela]ii, conexiuni care s@ ofere r@spuns problemei influen]@rii pozitive a realit@]ii, a}ezate pe calculul economic, aprecieri pertinente }i decizii performante.

1.3. Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@
Insatisfac]iile ^nregistrate ^n leg@tur@ cu modelul cauzal au deschis calea spre noi abord@ri metodologice. Mai ales dup@ cel de-al doilea r@zboi mondial s-a impus modelul structural-sistemic. Acesta se bazeaz@ pe descrierea }i explicarea unor conexiuni interne ale unui ansamblu. Realitatea studiat@ este privit@ ca un ^ntreg, numit sistem, care se compune din mai multe elemente, a}a cum am prezentat ^n figura 1.1. Elementele sistemului se afl@ ^n conexiune.
23

.

sistemul S este considerat ^nchis. de exemplu se petrece o anumit@ cre}tere a cererii pentru un produs va spori pre]ul (un element conex). abstract@. dac@. %n mod firesc. Olandei. %n figura 1. economia acestor ]@ri ^}i asigur@ cu mai mult@ dificultate homeostaza ^n condi]ii de criz@ mondial@. . %n consecin]@. ansamblul sau sistemul are valen]ele poten]ate de conexiunile dintre p@r]ile sale. economiile Belgiei. chiar Germaniei sunt deschise. economia Rusiei este relativ ^nchis@. sau cu leg@turi ne^nsemnate cu exteriorul }i deschise. particip@ modest la circuitul economic modial de valori. ca urmare a leg@turilor reciproce }i a tendin]elor naturale spre echilibru a ^ntregului se vor ^nregistra modific@ri }i ale celorlalte elemente. . De exemplu. conexiuni exterioare. Se accept@. De men]ionat c@. ^nse}i caracteristicile elementului ini]ial modificat vor suferi influen]e din partea elementelor conexe. Lévy-Strauss remarca ^n leg@tur@ cu raporturile dintre elemente }i ^ntreg c@ fiecare element este purt@torul caracteristicilor ^ntregului }i respectiv ^ntregul poart@ caracteristicile componentelor. ^ntre elementele unui sistem exist@ astfel de conexiuni ^nc$t modific@rile caracteristicilor unor componente. Propor]ia produselor }i serviciilor orientate spre exterior de c@tre aceste trei ]@ri dep@}e}te 40% din totalul produsului na]ional. Putem spune c@ sistemul S reac]ioneaz@ la impulsul factorului exterior ^ntr-un fel care denot@ c@ efectul E nu este echivalent }i de propor]ia lui F }i depinde de caracteristicile conexiunilor din S }i de contextul exterior sistemului. Concret. De regul@. dinamic prin esen]a construc]iei sale. C. De notat c@. introduc$nd o anumit@ doz@ de conven]ionalism. ale aceluia}i moment. determinante chiar. fapt care asigur@ coeziunea sistemului. sau ale unor secven]e temporale apropiate. Este necesar de precizat c@ ^ntr-o prezentare obi}nuit@. %n fapt. deci f@r@ leg@turi.1. Cu referire la modelul structural-sistemic. ale c@ror leg@turi exterioare sunt puternice. c$nd leg@turile dintre elemente sunt foarte slabe }i deci neglijabile. care ^ntre timp }i-au schimbat starea. resimte mult diminuat@ influen]a unor situa]ii de criz@ din exterior. c@ exist@ dou@ categorii de sisteme. am prezentat un model 24 . %n schimb. de pe urma cre}terii de pre] va rezulta o temperare a cererii. aceast@ omisiune g@se}te arareori un corespondent ^n realitatea concret@. Cel cauzal este un model diacron. acesta este ^n esen]a sa static }i permite reliefarea unor conexiuni sincrone. Dar. numai ^n situa]ii extreme.%ntregul poate fi privit ca o sum@ a elementelor componente. ^nchise.

logic@ }i abstract@. aduce nevoia compatibiliz@rii legislative.. ale contextului }i respectiv a reac]iei sistemului ^n sens invers influen]ei externe vom putea constata unele modific@ri notabile. Modele teoretice în context de afaceri. Aceea}i marf@ se cump@r@ cu un num@r mai mare de unit@]i b@ne}ti. Construc]ia modelului presupune relevarea principalelor conexiuni interne }i externe ale realit@]ii studiate. Restructurarea economic@. se petrece o simpl@ modificare a etalonului b@nesc. ^n acest context o manifestare homeostazic@.1. procesul infla]ionist. noi modele de consum. andrele sau o ma}in@ de tricotat. Din aceast@ perspectiv@. dar }i explicative }i opera]ionale. dup@ 1989.putere de cump@rare a monedei na]ionale reflect@ o cert@ tendin]@ de conservare a st@rii sistemului }i numai prin influen]ele externe. Modelul }tiin]ific este o construc]ie intelectual@. este ^nso]it de fenomene conexe cum este sc@derea ^ncrederii ^n bani }i ^n consecin]@. motivarea personalului }i ini]ierea unor raporturi de competi]ie ar putea schimba efectele sporurilor salariale nejustificate economic. munca unor persoane calificate. Acest model de tip structuralsistematic se bazeaz@ pe balan]a contabil@ }i ]inte}te reflectarea }i compararea costurilor }i veniturilor.pre]uri . contacte umane }i implicit informa]ie comportamental@.3. rentabilitatea. diacron cu valen]e structurale. 25 . este beneficiara unui aflux de informa]ii diverse. cump@r@ri fortuite. adic@ un model acceptabil din punctul de vedere al unei abord@ri descriptive. uneori într-o form@ particular@. noi regularit@]i comportamentale. %n fapt. dar aceste leg@turi nu ^nseamn@. iar perspectiva integr@rii ^n U. dar cel mai adesea tr@s@turile intrinseci ale unui ansamblu. o motivare superioar@. informa]ie stiin]ific@. Sistemele ^nchise. Astfel. care tinde s@ reflecte uneori ^n aspectele exterioare. O astfel de conexiune exist@ ^ntre nivelul pre]urilor }i salariilor. de regul@. ^n anumite condi]ii prezente la noi ^n ]ar@. pu]in permeabile informa]iei externe. institu]ii }i un alt element important de dinamic@. sc@derea exigen]ei cump@r@torului etc. tehnologie. . Un mod satisf@c@tor de descriere a mecanismului economic la mai multe niveluri de agregare îndepline}te modelul cu intr@ri-ie}iri. produse noi.E. pentru a confec]iona un pulover sunt necesare intr@ri ca: fire. sistem. a}a cum am fi tenta]i s@ credem. De exemplu. sunt mai conservatoare dec$t cele deschise. nici ridicarea puterii de cump@rare nici inversul acesteia (dac@ cre}terile sunt strict propor]ionale). %ntre acestea. 1. Prin urmare. Cre}terea salariilor duce la cre}terea pre]urilor. conexiunea salarii . Rom$nia. urm@rind s@ exprime eficien]a.

datorit@ neaccept@rii produsului de c@tre cump@r@tor pe pia]@. . managerii }i designerii }i-ar dori prestigiu.). Putem afirma c@ ceea ce lipse}te economiei române}ti este tocmai continuitatea lan]ului motiva]iei. un interes potrivnic. a recunoa}terii. chiar neînsemnat. Acoperirea cheltuielilor de hran@. dar lan]ul se întrerupe din cauza unei componente. cei care negustoresc marfa ar fi bucuro}i s@}i dezvolte vânz@rile. Revenind la exemplu. prin sistemul de valori promovat de motivele }i dorin]ele individuale. 26 .spa]ii de lucru. fiecare participant la proces va fi motivat pentru activitatea sa. respingerea de c@tre pia]@ a unui produs sau serviciu ofertat. atât din cauze care afecteaz@ produc]ia dar. constituie un imbold esen]ial pentru desf@}urarea unei activit@]i utile. distrac]ie. desigur. sunt destul de numeroase). accesorii. poate chiar la întreruperea fabrica]iei. Dac@ pre]ul de vânzare al puloverului dep@}e}te cheltuielile de produc]ie. blocheaz@ func]ionarea întregului. for]a mobilizatoare este interesul privat care anim@ lan]ul produc]ie-desfacere-câ}tigdezvoltare-satisfac]ie-eficien]@ etc. îmbr@c@minte. locuin]@. muncitorii ar dori s@ lucreze }i s@ câ}tige. întreprinz@torul este în situa]ie favorabil@. Alinierea valen]elor componentelor produc]iei la nivelul poten]ial al fabrica]iei nu se poate ob]ine din cauze verigilor slabe (care. câ}tigul suplimentar ob]inut din vânzarea mai multor pulovere îl poate interesa pe me}te}ugarul specializat sau pe un întreprinz@tor. de multe ori ridicol de neînsemnate în raport cu întregul. Practica obi}nuit@ de ajustare se concretizeaz@ în itera]ii pornind de la varia]ia pe rând a unui element }i p@strarea celorlalte variabile neschimbate. Dac@ întreprinz@torul pl@te}te satisf@c@tor angaja]ii. realizarea de câ}tiguri. care poate angaja de designeri. Astfel. mijloacele necesare fabrica]iei propriu-zise. . Altfel. revenind la exemplul de mai sus. în România. pentru a-i spori valoarea de pia]@. va avea un interes s@-}i reia experien]a. deoarece nu exist@ înc@ for]ele capabile s@ contracareze (de obicei. a unui pre] inferior a}tept@rilor produc@torului }i. canalele de desfacere a produsului necesare fluidiz@rii v$nz@rilor }i. lipsa unei singure verigi a motiva]iei ansamblului va conduce la sl@biciuni ale lan]ului productiv. mai ales. implicit. decoruri. urmând ca în etapa ulterioar@ s@ se introduc@ ^n model influen]a altor factori de determinare. Rezultatul este o pies@ de îmbr@c@minte finit@. procurarea unor resurse pentru a promova motive mai înalt plasate în ierarhia impulsurilor. care s@ amelioreze estetica articolului.

constituite din bani. Dac@ intr@rile }i ie}irile ar fi perpetuu egale. . Ie}irile }i dinamica acestora. Pentru economia româneasc@. Referindu-ne din nou la exemplul confec]ion@rii puloverelor. lichidit@]i. ap@ }. semifabricatelor }i serviciilor. O utilizare larg@ au }i modelele multifactor }i tratarea probabilist@ simultan@ a influen]elor }i consecin]elor acestora. deoarece ne lipse}te o verig@ sau dou@ în lan]ul motiva]iei (cea a creatorului de modele. sunt dinamice.. nevoile.3. a managerului). educ@rii tinerei genera]ii. destinate fabrica]iei altor produse. c) resursele de capital. materii prime minerale }i organice. c@i naturale pentru comunica]ii. dorin]ele de consum sunt în continu@ modificare }i diferen]iere. Aceast@ clas@ de cheltuieli se caracterizeaz@ prin aceea c@ sunt bunuri sau bani utiliza]i pentru a ob]ine câ}tig. %n categoria aceasta se includ }i cuno}tin]e. %n realitate. resursele de munc@ de o anumit@ calificare – comparabil@ cu cea din Occident – sunt cele mai abundente. bunuri durabile. evident. brevete. a materiilor prime. designul produselor rom$ne}ti este nesatisf@c@tor }i prin urmare ne adres@m la export cu modele similare ca înf@]i}are celor din ]@rile înapoiate. fiind avu]ia noastr@ cea mai de pre]. Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie Consumurile sau cheltuielile privesc: a) resurse naturale.a. confec]ion@rii de îmbr@c@minte. adic@ daruri ale naturii. Este una dintre cele mai mari risipe care se face. combustibil. care accept@ adesea }i produsele care se purtau în urm@ cu un deceniu.3. organiz@rii divertismentului pentru alte persoane }i multe alte genuri de munc@. al@turi de celelalte elemente de capital. la un pre] corespunz@tor unei utilit@]i sc@zute. teren pentru agricultur@. Ne afl@m în situa]ia c@ economisim câ]iva cen]i la cheltuielile proiect@rii produsului }i s@ pierdem dolari sau zeci de dolari din vânzarea acestuia.2. Ie}irile din sistemul de produc]ie se concretizeaz@ în bunuri }i servicii destinate satisfacerii trebuin]elor noastre. 1. economia politic@ ar fi lipsit@ de obiect de studiu. b) munc@. 1. Din aceast@ împrejurare rezult@ dou@ categorii de efecte: 27 . timp alocat cultiv@rii p@mântului. al peisajului natural pentru turism }i refacere care.. Vindem ieftim munca de calificare mijlocie. adic@ acel consum de energie fizic@ }i intelectual@. constituie resurse ale activit@]ii lucrative. mereu acelea}i.3. facilit@]i de tipul vadului comercial.

1) Efecte favorabile, pozitive, care constau în c@utarea unor solu]ii îmbun@t@]ite, în inovare, în str@dania de eficientizare, în mi}carea cresc@toare a ansamblului, a sporirii func]ionalit@]ii sale }.a.; 2) Efecte nefavorabile, care constau în nemul]umirea celor care nu ob]in venituri satisf@c@toare, a investitorilor care nu câ}tig@ mul]umitor. Cei nemul]umi]i, afla]i într-un astfel de ambient dinamic, pot crea perturb@ri în func]ionarea economiei. Este reac]ia natural@ a celor nemul]umi]i, ace}tia cerând, de regul@, nu numai echitate în venituri ci }i egalizarea acestora, pornind de la temeiuri etice, ^n general, cunoscute. Propor]ia manifest@rilor revendicativ-nivelatoare depinde de nivelul dezvolt@rii umane, fiind mai sc@zut@ în ]@rile dezvoltate }i dinamice, care ^nregistreaz@ niveluri sc@zute de frustrare, nemul]umire. Pe de alt@ parte, caracterul limitat, rar, al resurselor economice disponibile pentru a satisface nevoile (în expansiune relativ@), îi va determina pe administratori s@ nu-}i g@seasc@ odihna când risipesc resurse de munc@, energie, care le diminueaz@ rezultatele, c$}tigul. Aceast@ nelini}te, preocupare este consecin]a insatisfac]iei ca întreprinz@tor, investitor sau manager. Într-o abordare opera]ional@ se pot lua în calcul niveluri de a}teptare privind câ}tigurile, în contextul considerat, reprezentate de jaloane ca dob$nda, costul capitalului, }i în raport cu acestea se vor urm@ri apoi seturi de solu]ii care s@ amelioreze performan]ele. Reflectând o stare de spirit de insatisfac]ie a majorit@]ii sau a unei p@r]i a cump@r@torilor, economi}tii occidentali neag@ posibilitatea atingerii unei situa]ii în care bunurile s@ fie abundente, (adeseori tipurile acestea de utilit@]i sunt denumite f@r@ costuri) }i sus]in c@ resursele sunt rare. În acord cu teoria subiectiv@ a valorii, abunden]a de produse, servicii, daruri ale naturii, se afl@ în raport invers propor]ional cu pre]urile }i, ca urmare, aerul, apa, dac@ sunt disponibile în cantit@]i nelimitate, nu au valoare. Teoria valorii munc@ sus]ine c@ ob]inerea lor f@r@ cheltuial@ de munc@ le face s@ fie gratuite. Situa]ia concret@ în România este una de penurie. Suntem, în consecin]@, obliga]i, indiferent de ideologia la care am adera, s@ ne preocup@m de utilizarea cât mai eficient@ a resurselor existente. Putem spune c@ România este „beneficiara” unui decalaj important între dorin]ele reale de consum }i disponibilit@]ile concrete de satisfacere. Din aproape toate punctele de vedere, bunurile }i serviciile produse sunt, în termenii economiei neoclasice, rare, adic@ nu beneficiem de un acces liber la acestea, deoarece ob]inerea lor comport@ costuri. Aceast@ împrejurare
28

.

.

.

genereaz@ o tensiune ridicat@ orientat@ spre dobândirea de utilit@]i concretizat@ ^n dorin]a de a munci }i a ob]ine sporuri de c$}tig }i din partea ^ntreprinz@torilor dorin]a de ameliorare a ofertei lor. Suntem, între altele, aviza]i s@ alegem între diferite tehnici de produc]ie, s@ ^mbun@t@]im conducerea }i marketingul afacerilor. Algoritmul care ne este necesar cuprinde nevoia de a asigura motiva]ie pentru cel care tr@ie}te din venituri salariale }i a întreprinz@torului aflat în „foame” de câ}tiguri mai importante. O abordare economic@ nu poate sc@pa din vedere necesitatea de pace social@, care permite func]ionalitate economic@ }i eficien]@. Structurile paternaliste, ale regimului colectivist-totalitar se manifest@ ^nc@ pe scar@ larg@. Avansul dezvolt@rii umane, mai ales capacitatea de a asuma riscuri }i a genera, la nivel satisf@c@tor, o mobilitate structural@ }i profesional@, sunt înc@ insuficiente. Forurile guvernamentale sunt avizate s@ men]in@ o anumit@ protec]ie pentru un num@r mare de persoane afectate de reformarea economiei. Capacitatea de adaptare a }omerilor structurali, ap@ru]i datorit@ modific@rii cererii de consum, sub presiunea ofertei interna]ionale mai ne^ngr@dite, acum }i a dorin]elor }i valorilor ^nsu}ite de consumatori, r@mâne redus@ }i din cauza unor necorel@ri între programele de promovare a activit@]ilor recunoscute de pia]@ }i restrângerea industriilor subven]ionate de la bugetul statului. Stoparea infla]iei destabilizatoare, cu care ne-am confruntat în toat@ perioada de dup@ 1989, ca semn al unei regl@ri nesatisf@c@toare, a neglij@rii intereselor de proprietar }.a., devin exigen]e ale asigur@rii sporului de productivitate }i satisfac]ia cet@]enilor.

1.4. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie
Am admis c@ societatea dispune de resurse limitate, în consecin]@ este nevoit@ s@ fac@ alegeri în vederea aloc@rii disponibilit@]ilor. Rezolvarea unei astfel de situa]ii ridic@ numeroase probleme. Unele, cele mai multe, se rezolv@ automat, de la sine, într-o economie de pia]@, altele trebuie rezolvate printr-o interven]ie deliberat@, de regul@, din partea guvernului, alteori a unor organiza]ii neguvernamentale, autorit@]i locale sau firme private. Alocarea de resurse limitate pentru utiliz@ri alternative, va corespunde ]elurilor societ@]ii, dac@ prin combina]ia utiliz@rilor se vor promova interesele majorit@]ii (într-o societate democratic@ în care exist@ posibilit@]i de control asupra guvern@rii), altfel spus, dac@ deciziile de alocare vor corespunde acestor dorin]e. O anumit@ politic@, de exemplu, construc]ia de locuin]e sociale pentru cei defavoriza]i, sau alocarea resurselor bugetare
29

.

pentru ameliorarea infrastructurii, c@ilor de comunica]ii, serviciilor administrative prompte, sau pentru înv@]@mânt, cercetare, s@n@tate, promovând suportul unor avantaje comparate mai persistente, poate s@ r@spund@ unor ]inte de perspectiv@, unele nesesizate de c@tre beneficiari. Aceste aloc@ri pot constitui suport pentru inova]ie }i avantaje comparate }i adesea cad ^n sarcina statului. Într-un exemplu numeric ilustrativ, didactic, vom lua dou@ categorii de bunuri (pentru a simplifica modelul ma}ini }i a-l face mai accesibil).
30 a 28 24 18 10

.

b

c

d e
Fig. 1.2 Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie.

f 0
1 2 3 4 5

alimente

În exemplu sunt cuprinse situa]iile extreme, a }i f, în care resursele sunt alocate pentru o singur@ utilizare. Celelalte combina]ii reflect@, luate în ansamblu, o frontier@, un nivel limit@ de rezultate de pe urma combina]iilor posibile (reprezentate prin linia curb@), într-o anumit@ succesiune a combin@rii acestora. Pentru mai mult@ concrete]e, presupunem c@ alimentele sunt milioane de tone de grâu, iar ma}inile sunt reprezentate de miliarde lei, utilaje pe care le fabrica o uzin@ de construit ma}ini agricole }i pentru industria alimentar@, din ]ar@. Astfel, în punctul a sunt produse ma}ini în valoare de 30 miliarde lei, f@r@ a ob]ine îns@ alimente (grâne), în punctul b se ob]in ma}ini în valoare de 28 miliarde lei }i un milion tone de grâne, pe când în punctul f nu se ob]in ma}ini, totalitatea resurselor fiind alocat@ pentru producerea a 5 milioane tone grâu. Vom lua punctele p }i i, oarecare, primul în interiorul ariei posibilit@]ilor de produc]ie, iar al doilea în afara acestora, ar@tând c@ nivelul i este inaccesibil momentului nivelului de eficien]@ permis de tehnologia aplicat@, respectiv societatea nu poate aloca suficiente resurse pentru a atinge acel nivel de produc]ie. Nivelul p este pe deplin posibil, dar ocazioneaz@ o
30

.

.

folosire incomplet@ a resurselor disponibile }i este, prin urmare, o alegere ineficient@ a ansamblului diferitelor combina]ii. Atingerea punctului i este posibil@ numai prin alocarea suplimentar@ de resurse sau prin avans tehnologic. În rezumat, suplimentul de resurse se poate ob]ine prin dou@ moduri de gestionare a sporirii disponibilit@]ilor: a) investi]ia }i b) inova]ia. Restrângerea consumului prezent, pentru a asigura beneficii ulterioare, sporite, se poate ob]ine, }i se ob]ine de regul@, prin stimularea economisirii }i transferul resurselor economice dinspre consum spre investi]ii. Aceast@ solu]ie înseamn@ s@ se creeze resurse suplimentare cam la acela}i nivel tehnic }i s@ se sporeasc@ rezultatele totale pe seama unui nivel apropiat de eficien]a economic@, ceea ce ^nseamn@ ritmuri constante de cre}tere }i un nivel redus de satisfac]ie, sporuri salariale modeste }i o motiva]ie insuficient@. Orientarea spre inovare (inven]ii, brevete, licen]e, know-how }i cu deosebire promovarea competi]iei care le stimuleaz@), înseamn@ o modificare de con]inut, afectând calitatea, structura, procesul fabrica]iei, relevat@ în primul rând prin sporul de eficien]@. Fp
a) Investi]ii Fp3 Fp2 Fp1 Fp2 Fp1

Fp
b) Inova]ii Fp3

0

1985 1995 2000

ani

0

1985 1995

2000

ani

Fig. 1.3 Diferen]a dintre investi]ie }i inova]ie (Curbele reprezint@ frontiera combina]iilor de produc]ie posibile)

Cei care inoveaz@ au }ansa s@ utilizeze superior resursele }i s@ ob]in@ efecte economice considerabil mai mari deoarece beneficiaz@ de pre]uri generoase, pentru c@ se adreseaz@ unor dorin]e nou ap@rute, de regul@, în grupuri popula]ionale cu niveluri ridicate de venituri, animate de motive superioare }i sus]inute de valori }i gusturi elevate.
31

.

ca p@r]i ale economiei libere.S@ compar@m efortul deosebit de acumulare f@cut de România în perioada dictaturii.a. Totu}i. Pentru economi}ti modelul economiei de pia]@ ridic@ probleme de estimare a pre]urilor. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ este necesar ca fiecare persoan@ s@ fie motivat@ }i astfel ^ntreg ansamblul va fi dinamic. ^n raport cu anumite criterii. sau abandonat@ la un moment dat ^n favoarea alteia. care a atras. Teoria pozitiv@ descrie. cca 50% din produc]ie pentru acumulare }i investi]ii. . ^n timp.a. Predic]iile au. modele prospective. modele de optimizare }i la prioritatea care se acord@ cerin]elor solvabile ale consumatorilor }i dinamismului acestora. R e z u m a t Economia opera]ional@ (^n limba englez@ economics) utilizeaz@ modele teoretice. formalizate. deseori. sc@pate de controlul pie]ei face ca economia contemporan@ s@ revin@ la ra]ionalitate. resurse de inovare destul de importante. dorin]@ de instruire }i educa]ie. f@r@ îns@ a spori substan]ial eficien]a sistemului. pornind dup@ al doilea r@zboi mondial de la un nivel apropiat de dezvoltare. Abordarea domeniului economic depinde de setul ini]ial de idei al cercet@torului. evaluarea solu]iilor tehnice noi. explic@ anumite conexiuni. eficien]ei. av$nd la baz@ conexiuni ale exerci]iului de afaceri. cristalizate ^n modele abstracte. st@ruin]@ ^n munc@ }i priceperea de a o face eficient@ }. Teoria economic@ se compune dintr-un ansamblu coerent de concepte. ^n limita unui orizont. care permit stabilirea unui grad ridicat de probabilitate de ^ndeplinire. motiva]iei }. va func]iona eficient. Abordarea probabilist@ permite luarea ^n considerare a ansamblului conexiunilor }i evaluarea }ansei de ^ndeplinire a prognozei. un orizont limitat la ^ntinderi. de descriere }i explicare a unor conexiuni }i dob$ndirea capacit@]ii de prevedere a evolu]iilor economice. acceptarea alterit@]ii. a ob]inut rezultate net superioare (practic. Japonia. Dep@}irea etapei unei interven]ii statale discre]ionare. matematic }i cei care o studiaz@ ]intesc s@-}i rezolve problemele vie]ii zilnice. O teorie economic@ supus@ spiritului critic poate s@ se dovedeasc@ inapt@ s@ r@spund@ cerin]elor de opera]ionalitate }i s@ fie par]ial ^nlocuit@. de exemplu. mai adecvat@ problemelor epocii. impuse de o via]@ dinamic@ }i sporirea exigen]elor consumatorilor. conexiuni stabile. teoria pozitiv@ se concentreaz@ pe modele testabile. inovator. criterii de selec]ie a op]iunilor. . 32 . a informa]iei disponibile }i a capacit@]ii de a o prelucra. verific@ modelele }i permite elaborarea unor sugestii de ameliorare a parametrilor ]int@. ^ntr-o astfel de abordare. cu aceste politici. Construc]iile }tiin]ifice moderne sus]in dinamismul economic. care servesc ac]iunii practice. cu al României). Cu un efort de investi]ie de 30-36% din venitul na]ional. Pentru situa]ia concret@ din Rom$nia teoria economic@ trebuie s@ ^nglobeze modele generatoare de impulsuri }i resorturi care s@ favorizeze asumarea de riscuri (inovare). îns@. logice. limitat de gradul de consolidare }i stabilirea unor regularit@]i de comportament a rela]iilor economice. echilibrului. Cunoa}terea economic@ impune dep@}irea treptelor ini]iale ale demersului }tiin]ific. Evolu]ia g$ndirii economice ofer@ r@spunsuri la unele probleme ale zilelor noastre. când se alocau potrivit unor estim@ri. a criticii }i e}ecului.

O propozi]ie cu caracter normativ con]ine cuv$ntul “trebuie” }i imagineaz@ comportamente care r@spund unor exigen]e mai degrab@ exterioare subiectului. ocazioneaz@ efecte pozitive concretizate ^n inovare. Trasa]i frontiera posibilit@]ilor de produc]ie pentru o ]ar@ care. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie descrie opera]iunea de selec]ie }i combinare voluntar@. Care considera]i c@ este deosebirea ^ntre sporul produc]iei ob]inut din alocarea de resurse pentru investi]ii }i cel pentru inova]ie? . Sporirea eficien]ei depinde de motivarea actorilor economici. Aceste modific@ri de satisfac]ie rezult@ ^n mare m@sur@ din aplicarea criteriilor de eficien]@ }i echitate. Care sunt limitele predic]iei economice? Dar. ale unor teorii descriptive }i explicative? 3. ipotetic. operat@ ^ntr-o economie competitiv@. Costul comparat este o no]iune cheie a unei economii liberale care poate oferi termeni pentru compara]ii. universitari de prestigiu. care sunt deseori judecate ca opuse. Realocarea resurselor impune. Modelul cauzal-mecanicist de g$ndire poate }i este deseori asociat teoriei normative. care face obiectul unei trat@ri mai detaliate ^n alte capitole. Se perpetueaz@ ^nc@ o pia]@ a v$nz@torului (de obicei produc@tor mare. frontiera posibilit@]ilor de produc]ie. pre]. penurie economic@. ^n firm@ de]inut@ public) f@r@ posibilit@]i de selec]ie a produselor ^n func]ie de calitate. cost comparat. promovarea unor criterii incitante. alteori de impulsuri de schimbare din cadrul aceleia}i construc]ii. Criteriile de echitate se raporteaz@ la judec@]i de valoare. neglij$nd criteriul de eficien]@. care reprezint@ costul comparat al primului. produce numai alimente ^n cantitate de 12 milioane tone }i ^mbr@c@minte 10 milioane metri. La originea amelior@rii produc]iei se afl@ posibilit@]ile de alegere. Teoria normativ@ se concentreaz@ pe afirma]ii bazate pe judec@]i de valoare. reprezentat@ de ^ntreprinz@tori. teorie economic@. Situa]ia concret@ din Rom$nia este una de penurie manifestat@ pe majoritatea segmentelor economiei na]ionale. intelectualitatea tehnic@ prin aspira]iilor }i comportamentele lor. Dac@ costul comparat este mereu acela}i cum va ar@ta traseul combina]iilor/frontierei posibilit@]ilor de produc]ie? 4. Realocarea resurselor. firesc. selec]ii. dac@ se afl@ ^n raporturi de competi]ie sunt principalii promotori ai inova]iei }i eficien]ei. sporirea func]ionalit@]ii }i eficien]ei sistemului economic. Tenta]ia simplicit@]ii }i comoditatea unei judec@]i egocentrice pot explica r@sp$ndirea g$ndirii cauzal-mecaniciste. model cauzal-mecanicist }i model structural. cel mai adesea. marcate uneori de tendin]e de homeostaz@ sau de adaptare la cerin]e func]ionale ale elementelor conexe. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. consultan]i. c$}tiguri }i pierderi pentru diferite grupuri.. Modelul structural sistemic permite eviden]ierea unor conexiuni reciproce. manageri. 33 . Lua]i un exemplu al modelului intr@ri-ie}iri. actorului economic. dinamizatoare. Aceast@ no]iune eviden]iaz@ c@ o decizie de a spori produc]ia unui bun ^nseamn@ ^n mod necesar s@ se renun]e la fabricarea altuia. Descrie]i-l! 5. 2. din care clasa mijlocie. Verifica]i ^n]elesul no]iunilor de model economic. termene de livrare }i condi]ii de plat@. teorie normativ@ }i pozitiv@. selec]ia f@cut@ de consumatori. liber profesioni}ti.

Caracteristic@ ambelor structuri este prevalen]a mecanismelor automate ^n procesele de reglare. ajustare. dobândirea autorit@]ii de decizie de c@tre firme. prestabilire sau blocare a unor parametri economici la un nivel predeterminat (normat).U.2. }i este pe care de a fi ^nlocuit@ cu mecanisme „anonime” ^n ]@rile din Est. care nu poate rezulta decât din descentralizarea deciziilor. de orientare. R@spunsuri adecvate cerin]elor mediului economic pot oferi acei întreprinz@tori care au un interes real }i profund. diferen]iate de contribu]ia fiec@ruia. }i modelul „mixt”. ^n care interven]ia statului ^n redistribuirea veniturilor. sporirea motiva]iei moderne. cum este cel care izvor@}te din de]inerea în proprietate privat@ a patrimoniului pe care-l gestioneaz@. respectiv. 2. . modific@rile în preferin]ele consumatorilor. }.A. care tind s@ cuprind@ }i zona de]inut@ public. 34 . cre}terea gradului de participare individual@. o leg@tur@ fluent@ }i dinamica între agen]ii economici. . realizare. sunt necesare câteva condi]ii între care un mecanism de formare }i mi}care a pre]urilor. actorii din economie. Singapore }. Dirijarea autoritar@-solidarist@ pare s@ se restr$ng@ drastic ^n China. participarea acestuia ^n calitate de proprietar }i ofertant este mult mai important@. De l@rgirea dreptului de decizie individual@ depinde sporirea r@spunderii pentru ac]iunile asumate. Vietnam }.1. Autoreglarea }i reglarea – semnific@ procese spontane }i respectiv deliberate.a. bazate pe recunoa}tere social@. de asemenea. satisfac]ie pentru subiec]ii..a. Privatizarea este pentru situa]ia concret@ din România contemporan@ procesul în jurul c@ruia se vor putea constitui mecanismele adapt@rii }i func]ion@rii automate. costurilor etc. Pentru a asigura parametrii corespunz@tori de eficien]@ }i. sau la o apropiere a dou@ procese cu niveluri dezirabile ale unor indicatori.a.. Reglarea spontan@ mai poart@ }i denumirea de autoreglare. Dac@ parametrul normat este dinamic.. atunci se tinde la o întâlnire cu un alt proces dinamic. Modele ale economiei de pia]@ Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin func]ionare automat@. sau din venituri din munc@. care se bazeaz@ pe pre]uri sensibile la semnalele cererii }i ofertei. în virtutea unor legi }i mecanisme interne proprii. apt s@ semnaleze modificarea raportului între cerere }i ofert@. care au ini]iat procese de reform@. dinamice }i eficiente.1. %n lumea contemporan@ s-au cristalizat modelul liberal de func]ionare a economiei. care le m@soar@ evolu]ia. Este necesar@. prezent ^n S.

de a produce un sortiment de fabrica]ie asem@n@tor celui din lumea dezvoltat@. 2. în special. . Interesele sunt în întregime (toate) satisf@cute la un nivel acceptabil.1. Homeostaza este o manifestare „conservatoare” ^nt$lnit@ frecvent }i ^n mediul economic. homeostaz@ se nume}te tendin]a viet@]ilor cu s$nge cald de a-}i p@stra o anumit@ temperatur@. este îns@ inert@.2. f@r@ îns@ a asigura suportul de eficien]@ }i calitate corespunz@tor. cum sunt utilizatorii resurselor energetice }i de materii prime. mai ales cele ale utiliz@rii resurselor }i. Dup@ decenii de func]ionare pe baz@ de comand@. ale segmentelor activit@]ii economice. Echilibrul – este o situa]ie în care nu se manifest@ nici o tendin]@ spre schimbare. astfel conceput@. economia româneasc@ are nevoie de un timp oarecare pentru a se articula ca economie de pia]@. un fenomen de restrângere a activit@]ii la nivelul unor locuri înguste. care-i asigur@ reglarea automat@ a unui anumit parametru sau a mai multora. din perioada totalitar-colectivist@. a celor energetice }i de munc@ au fost mai pronun]ate. ajustare. vamale. interven]ii administrative. de dorit s@ se genereze dezechilibrul. cu ajutorul unor reglatori sau instrumente. ^n schimbare. centralist@. Aceast@ ^nsu}ire presupune existen]a obligatorie a unor mecanisme }i conexiuni. Procesele de interven]ie deliberat@ pot fi de comand@. proprii sistemului. în mod direct de c@tre V. Se petrece acum. iar acesta rezult@ din manifestarea unor interese de schimbare. Starea de echilibru. De exemplu. av$nd acum pre]uri aliniate la cele de import. Ajustarea la cerin]ele pie]ei depinde de capacitatea de asimilare a unor tehnologii competitive. autoritare sau procese de orientare. prin urmare. pârghii financiare. mi}care. monetare sau de alt@ natur@. chiar atunci c$nd se ^nregistreaz@ varia]ii mari ^n mediul exterior. capabile s@ refac@ ni}te conexiuni de pia]@. care permite atingerea celui mai înalt nivel al produc]iei. Starea de echilibru a fost asociat@ de promotorii }colii neoclasice. ameliorare a satisfac]iei. spontan. Pareto. fiscale. Aceast@ adaptare la o func]ionare natural@ este cu atât mai îndelungat@ cu cât distorsiunile derivate din pre]uri arbitrare. prin reac]ii de r@spuns la mediul extern. Este. lipse}te acum economia româneasc@ de condi]iile necesare unei tranzi]ii rapide }i de atingere a unor parametri de eficien]@ dori]i de majoritatea popula]iei. Înc@p@]ânarea guvernan]ilor. Homeostaza este acea tendin]@ a unui sistem de a-}i p@stra anumite caracteristici proprii. cu o alocare a resurselor.. Orice modificare în distribu]ia 35 .

. dinamism. potrivit conceptului paretian de optim economic. care con]ine germenii dezvolt@rii }i. inova]ia const@ în primul rând în crearea de produse a c@ror cerere spore}te mai repede decât nivelul veniturilor. %ntr-un astfel de model. În modelele bazate pe studiul comportamentelor. posibilitatea ^ncheierii contractelor voluntare. îns@. respectiv. Pe termen scurt. modificarea preferin]elor consumatorilor.2. insatisfac]ie. . vom putea constata c@ subiec]ii economici }i-au împlinit a}tept@rile. care au. a câ}tigurilor. mult mai dinamic@. f@r@ valen]e de ^nnoire. profiturilor înalte. reduceri de costuri. capabile s@ genereze competi]ie în sistem. a}a cum l-am definit mai sus. 2. pe l$ng@ alegere. datorit@ „}anselor” de a genera inova]ie. interesul cercet@torilor s-a focalizat pe sursele capabile s@ asigure avantaje comparate produc@torilor. pe un termen mai lung. În economia modern@. eficien]@. de]inerea privat@ a avu]iei }i condi]ii pentru manifestarea interesului }i ini]iativei 36 . ^nseamn@ profituri ^nalte pentru ^ntreprinz@tor }i utilitate ridicat@ pentru consumator. putem introduce ideea de echilibru par]ial.resurselor semnific@. diminuarea rezultatelor. existen]a }i utilizarea banilor. Teoria economic@ a asimilat echilibrul economic în forme opera]ionale. Pentru ofertant. desigur. sporul de eficien]@ }i venituri constituie un suport pentru modificarea cererii de consum. con]inând importante valen]e de dinamizare a economiei. Într-o economie dinamic@. alt contur. Insatisfac]ia ofertan]ilor mai modest plasa]i concretizeaz@ manifestarea echilibrului par]ial }i stimulentele pentru inovare. manifest@ri de dezechilibru. pentru a ob]ine ansamblul utilit@]lor de care are nevoie. Pentru ca mecanismele de pia]@ s@ fie opera]ionale. Maximul de satisfac]ie. echivalent st@rii de echilibru. Abordarea raportului echilibru (a}a cum a fost definit mai sus) – dezechilibru cere introducerea no]iunii de orizont în timp. sunt necesare specializarea produc@torilor. atât de limitat încât nu se întrev@d posibilit@]i de promovare a avansului tehnologic. lipsa de interes pentru schimbare. care pot mobiliza energiile. dar tot la fel }i o situa]ie de satisfac]ie resim]it@ de majoritate de pe urma inov@rii. astfel încât pre]ul ob]inut s@-i permit@ ob]inerea unei cote procentuale de venit net mai mare decât rata dobânzii sau nivelul costului capitalului. Condi]ii ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ Dac@ societatea dispune de resurse limitate este avizat@ s@ fac@ alegeri pentru alocarea disponibilit@]ilor în a}a fel încât s@ acopere întregul necesar func]ional. poate semnifica o contextur@ inert@. adic@ dinamic@ economic@.

În timp. ca mijlocitor care s@ înlesneasc@ schimbul. . student la ora}. Dac@ ne vom raporta la o situa]ie de troc. În cursul istoriei s-au impus. utilizarea banilor creeaz@ oportunit@]i de compensare b@neasc@ ^nt$rziat@. nealterabili }i deci ofereau posibilitatea stoc@rii valorii.2. Func]ionarea pie]ei }i evaluarea eficien]ei afacerilor nu se pot lipsi de folosirea banilor ca mijloc neutru de echivalare. printr-un exemplu. de neimaginat. exist@ posibilitatea concentr@rii rapide a unor resurse importante.. de asigurare a continuit@]ii procesului alegerii. costul tranzac]iilor. private. este de re]inut c@. ca form@ generalizat@. Apari]ia }i folosirea banilor. facilit@]ile de schimb garantate. a condi]iilor de plat@. folosind banii. Aceast@ idee poate fi eviden]iat@ simplu. având în desag@ cinci topoare }i dac@ fiul îi cere o trus@ de desen. La fel. s@ presupunem c@ un fierar dintr-un sat retras vine s@-}i vad@ fiul. nivelul fiscalit@]ii. Pe lâng@ deschiderea. a cantit@]ii }i calit@]ii fiec@rui produs sau serviciu. dar trebuie avute în vedere }i asigurarea unui nivel satisf@c@tor de fluiditate a circuitului economic. civice. ceea ce contribuie substan]ial la asigurarea continuit@]ii afacerilor }i cre}terii vitezei de operare }i. în privin]a posibilit@]ii de alegere. Existen]a }i utilizarea banilor. schimbul de m@rfuri devine inevitabil. m@surare a bog@]iei. Fluidificarea func]ional@ }i asigurarea continuit@]ii intereselor (a motiv@rii ^n domeniul supus controlului pie]ei) depinde într-o societate evoluat@. tocmai datorit@ diversit@]ii produselor care trebuie echivalate }i evaluate. este un stimulent al fluidific@rii afacerilor.1. În condi]iile existen]ei specializ@rii produc@torilor. bazat@ pe libera ini]iativ@. erau perfec divizibili. mobilit@]ile structurale }i intersectoriale ale for]ei de munc@ etc. dificult@]ile g@sirii unui partener dispus la schimb sunt imense. evolu]ia productivit@]ii a creat decalaje între volumul m@rfurilor care 37 . utilizarea banilor asigur@ raporturi de schimb mai precise. individuale }i ^n etapa actual@ sus]inerea }i promovarea competi]iei de c@tre organisme ale statului. Func]ionarea mecanismului economic depinde de procesele care asigur@ reglarea pre]urilor. De asemenea.). implicit. mai întâi. chiar dac@ presupunem o echivalen]@ valoric@ între cele dou@ m@rfuri. de utilizarea banilor. banii de metal. 2. a actelor de vânzare-cump@rare fixarea etaloanelor care jaloneaz@ deciziile actorilor economici (costul capitalului. a termenelor de livrare. ceea ce se traduce prin mobilitate economic@ mai mare }i eficien]@. la sporirea rezultatului ob]inut cu acelea}i resurse. deoarece reprezentau o valoare mare în volum mic.

renta. ceea ce permite operarea rapid@ a tranzac]iilor }i la costuri reduse. astfel întreprinz@torul va ob]ine dividend. care elimin@ unele neajunsuri ale preceden]ilor. leg@tura cu banca. banii moderni se manipuleaz@ cu c@r]i de credit }i debit. persoan@ care va depune toat@ st@ruin]a pentru a o valorifica. cartele cu memorie magnetic@. Nivelul ridicat de trai bazat pe produc]ia de mas@ (sau în serie foarte mare). care îl face interesat pe agentul economic. Dac@ aceast@ realitate este prezent@. cu valoare intrinsec@. folosin]a }i uzufructul afl$ndu-se la originea motivelor de ac]iune. profit.2.2. sunt în cele din urm@ garanta]i cu m@rfuri. Specializarea produc]iei este un alt fundament al economiei moderne. transferul sumelor f@cându-se pe loc. Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. Într-un sistem economic bazat pe libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. s@ ia. motivat@. de]in@torul de teren }i resurse naturale. 2. dar mai important. la început asigur$ndu-}i puterea de schimb prin garantarea preschimb@rii lor în metal pre]ios. Averea este evaluat@ în bani. dispozi]ia. muncitorul salarii. comercian]ilor etc.2. proprietatea privat@ faciliteaz@ cooperarea eficient@. ofertant sau consumator s@-}i exercite func]ia proprie în ansamblu. Este elementul esen]ial pentru economia de pia]@.3. iar aceast@ evaluare serve}te func]iei de semnal social al etal@rii bog@]iei. costul ridicat al tip@ririi. . rezult@ c@ fiecare echipament. Interesul decurge dintrun rezultat palpabil }i m@surabil imediat. dac@ nu cu devo]iune. În forme evoluate. În societatea modern@ s-au impus banii de cont. Diviziunea muncii. ieftin@ a agen]ilor în cadrul diviziunii muncii }i asigur@ scurtarea duratei }i a costului schimbului de activit@]i. cum sunt siguran]a p@str@rii }i a transportului. Semnele b@ne}ti sau banii de hârtie. resurs@ de munc@ va apar]ine cuiva. 38 . }i. financiarul dobânda. Încrederea în banii de hârtie este definitorie pentru raporturile de schimb }i mai ales pentru raportul unitate monetar@ – valoare de schimb. managerul satisfac]ie }i participarea la beneficii. au fost înlocui]i cu bilete de banc@ (cu acoperire metalic@). emise de b@nci specializate. treptat. banii de metal. fiecare agent economic î}i apropriaz@ o parte din avu]ie. buc@]ic@ de p@mânt. nu ar fi posibil f@r@ specializarea produc@torilor. implicit prestigiu }i o plat@ atr@g@toare. m$nuirea neigienic@. pentru segmentul de popula]ie care î}i dore}te prestigiu prin acumulare de avere. Posesorul unei cartele cu memorie magnetic@ are posibilitatea s@ efectueze cump@r@turi. cel pu]in cu interes. instantaneu.circulau }i disponibilit@]ile de metal pre]ios mai mici aflate la îndemân@. 2. .

constând în punerea de acord a cantit@]ii }i calit@]ii componentelor. respectiv a instrumentarului de lucru specializat. de dependen]@ reciproc@. implicit. într-o mare m@sur@. Astfel. îndeosebi. de exemplu ale marilor firme de montaj (la automobile sau la alte produse durabile). gospod@ria de subzisten]@ este orientat@ spre a produce majoritatea bunurilor de care are nevoie o familie. utilizând acelea}i instrumente. un control reciproc asupra ofertei partenerului de schimb. într-o manufactur@. Specializarea func]iilor de produc]ie permite utilizarea superioar@ a resurselor de munc@. evident. În contrast. În acest context. inevitabil. A. În paralel. de pe urma restrângerii duratei. conexiunile de acest fel asigur@ un ascendent. la crearea condi]iilor pentru folosirea for]ei mecanice. a celor naturale. În m@sura în care oamenii se specializeaz@ pe procese de produc]ie. marii produc@tori reu}esc s@ impun@ standarde proprii.. Avansul specializ@rii nu poate avea loc f@r@ colaborare. Standardele. se creeaz@ structuri verticale. se pot ob]ine cre}teri de eficien]@ spectaculoase rezultate. Smith a f@cut o demonstra]ie. relativ separate. }i anume. se creeaz@ rela]ii de dependen]@ între produc@tori. ceea ce presupune un nivel ridicat de standarde }i. Opera]iile repetitive au condus. sau chiar a elimin@rii unor opera]ii auxiliare. în timp. vor impune un „dirijor”. impun 39 . confec]ionarea unui pulover. dar acest fapt nu-i împiedic@ s@ le respecte pe ale celorlal]i. ar necesita un timp imposibil de acoperit de c@tre o gospod@rie care trebuie s@-}i asigure acoperirea }i a altor nevoi de subzisten]@. dar operând specializ@ri de opera]ii pe persoane. De exemplu. ne afl@m în fa]a unor conexiuni orizontale. utilizarea unor unelte specializate de înalt randament. În paralel cu specializarea se na}te un proces de reducere substan]ial@ a opera]iilor auxiliare. care implic@ ordonarea pe orizontal@. Uneori organismele statale sau ale Uniunii Europene. De regul@. ceea ce face ca rezultatul ob]inut s@ fie considerabil sporit. Cu atât mai inaccesibil ar fi un aparat radio sau televizorul. f@r@ s@ fie create avantaje ale unei componente a sistemului în raport cu celelalte. nu privesc numai caracteristicile dimensionale ci. . echivalent@ cu o cre}tere a ponderii opera]iilor de baz@. Procesele }i persoanele specializate trebuie s@ se afle în rela]ii de cooperare. în condi]ii de autarhie economic@ caracterizat@ de lipsa leg@turilor de schimb cu alte familii sau comunit@]i. se creeaz@ îns@ organisme economice tot mai complexe care. avantaje pentru anumite componente ale sistemului. calitatea. Acest stadiu de evolu]ie al societ@]ii se caracterizeaz@ prin eficien]@ foarte sc@zut@.

Cea mai avantajoas@ alternativ@ pierdut@ (dup@ ce s-a f@cut o ierarhie a acestora. Practica Europei Dezvotate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. eficiente. 40 . Exist@ actualmente tendin]e de restrângere a rolului statului.4. întâmpina greut@]i ^n momentul în care talia întreprinderilor cre}te }i se înregistreaz@. Specializarea }i avantajele comparate. tipo-dimensionale. dac@ mecanismele de pia]@ sunt insuficiente. pe de o parte structuri verticale cu o existen]@ logic@ }i interese proprii. atunci când scap@ supravegherii organismelor de stat }i competi]iei altor firme de aceea}i talie din interior sau din afar@. Func]ionarea unei pie]e liberale. un schimb voluntar. reciproc avantajos. f@r@ a fi implicate compara]ii care se impun inevitabil datorit@ competi]iei pe pia]@. Totu}i. utilizarea unor tehnologii adaptate. inclusiv. în timp.2. rezultate ale obstacolelor pe care le creeaz@ existen]a }i exercitarea puterii de c@tre firmele mari. adic@ se dezvolt@ un model liniar în care fiecare m@rime este m@surat@ ^n raport cu ea ^ns@}i. Costul comparat este o notiune strâns legata de modelele sistemice. concret sisteme închise care exist@ }i se utilizeaz@ în }tiin]@. economia modern@ se prezint@ ca o economie mixt@ (cu reglatori de pia]@ }i de stat). Costul comparat creeaz@ unele confuzii în situa]ia când judec@]ile investitorului se limiteaz@ la parametrii propriului câmp de cercetare. Interdependen]ele astfel rezultate genereaz@ totu}i. care nu }i-a dovedit îndeajuns competitivitatea în raporturile cu ini]iativa privat@. simplu.specifica]ii obligatorii de calitate. . cooperarea în produc]ie se asigur@ în afara oric@rei interven]ii deliberate. f@r@ îns@ a-}i permite crearea de avantaje economice persistente pentru vreun produc@tor. la fel de inevitabil. Dobândirea unei anumite calific@ri. prin schimb de activit@]i. social@ }i uneori nevoia unei administr@ri la nivel global. de subordonare din care decurg. concur@ la ob]inerea unei produc]ii specializate. 2. în care ierarhia este abia prezent@ la unele niveluri ale economiei. ^n raport cu un context. dar }i disfunc]ionalit@]ii în derularea automat@ a procesului economic. ra]ionamentele economice trebuie s@ aib@ ca suport compararea alternativelor. Abstrac]ie f@c$nd de experien]a european@. rela]ii de autoritate. procese de diferen]iere. se va opera alegerea unei variante de afaceri. În astfel de situa]ii judec@]ile. . în ordinea descresc@toare a eficien]ei) este denumit@ costul comparat }i în raport cu acest nivel. în mod obi}nuit. a avantajelor oferite de natur@.

modific@ri ale structurii sociale din lumea dezvoltat@. acestea reprezint@ generatori }i utilizatori de pia]@ nou creat@ într-un mediu competitiv. Acestea reprezint@ costuri mai reduse rezultate din productivitatea comparativ mai ridicat@. pentru exploatarea oric@rei oportunit@]i de afaceri. Centrele de inova]ie }i consultan]@ au ar@tat o capacitate ridicat@ de a-}i asigura pre]uri generoase pentru oferta lor }i o mare disponibilitate pentru extindere. Avantajele comparate reprezint@ diferen]ele favorabile de productivitate. implicit. Thurow The Future of Capitalism. de z@c@minte bogate }i u}or exploatabile (cu costuri reduse). Inc. New York. care se ofer@. fa]@ de a partenerilor dintr-un mediu economic specializat. Principalele cauze ale acestei schimb@ri sunt dezvoltarea tehnologic@.. William Morrow and Co. din cauza for]@rii ie}irii din izolare }i autarhie economic@.4. existen]a unor porturi naturale.* Centrele de crea]ie }i-au creat strategii }i mijloace pentru lansarea de produse noi. tot mai aspru din cauza fenomenelor de globalizare }i lips@ de protec]ie }i. rezultat@ din competi]ia dintre structurile liberal-capitaliste }i cele autoritarcolectiviste. alte concepte. de capacitatea de a concentra capital. probleme }i modele opera]ionale de abordare. de nivelul de instruc]ie }i educa]ie a cet@]enilor. 9. 1996. ca o consecin]@ a sporului de eficien]@ }i venituri. accesibilitatea la c@i de transport. În zilele noastre. 41 . altfel spus.. . fiind dep@}it@ de }tiin]a de a genera inova]ie }i sporuri ^nsemnate de utilitate }i satisfac]ie.2. avantajele comparate decurg tot mai mult din capacitatea de a forma echipe capabile s@ inoveze. ^n ]@ri capabile s@ concentreze capital }i s@ exploateze avantaje naturale }i abilit@]i manageriale. de for]a militar@ }i }tiin]a de administrare a unei regiuni. fa]@ de un competitor. Avantajele comparate (o no]iune ^ncet@]enit@ ^n }tiin]a economic@ cu aproape dou@ sute de ani ^n urm@) au ast@zi alte surse }i dimensiuni dec$t cu dou@ decenii ^n urm@. 2. Avantajele comparate au fost asigurate ^n perioadele anterioare anilor ’80 de condi]ii naturale favorabile pentru agricultur@. concretizate ^n produse cu valoare de schimb ridicat@ este pe cale s@ devin@ desuet@.1. %mp@r]irea ^n ]@ri mari consumatoare de munc@ ieftin@ (^n ultimele decade din Asia de Sud-Est). pg. acestea fiind ^nso]ite de * L. Avantajele comparate redevin o no]iune central@ a teoriei economice ^n jurul c@reia se aranjeaz@ conexiuni. sau de un partener de afaceri cu care este posibil@ o cooperare pentru a valorifica tocmai aceste avantaje.

am putea remarca accentul care se pune pe dezvoltatea uman@. ieftinirea transportului }i diminuarea consumurilor de materii prime. }i promovarea lor prin sus]inerea acestora nediferen]iat. în mare m@sur@. favorabile centrelor de crea]ie. . Diferen]a const@ în 42 . a tehnicilor. 2. Statele Unite. favorabil valorific@rii avantajelor comparate ale fiec@rui partener. liberal@. din realitatea liberei concuren]e }i mai pu]in din situa]ia în care tr@im noi. beneficiind de infuzie de resurse financiare. care favorizeaz@ dezvoltatea uman@. gener$ndu-se sporuri de productivitate. o structur@ social@ articulat@. inova]ie }i promovare a competi]iei. aport de inteligen]@ prin imigra]ie.5. . Tensiunile sociale. aduc@toare de profit. cu posibilitatea de a p@stra avantajele concentr@rii produc]iei f@r@ a st$njeni procesele de competi]ie (de data aceasta ^ntre firme din ]@ri diferite).2. fa]@ de interesele na]ionale }i mijloacele de promovare a acestora. trebuie remarcat@ o deplasare at$t ^n planul teoriei. ^n schimburile interna]ionale. Competi]ia }i men]inerea unui climat de emula]ie intern@ se bazeaz@ pe sl@birea barierelor tarifare }i netarifare. Sl@birea sau chiar desfiin]area stavilelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului a creat o situa]ie nou@ cu poten]ial stabilizator. care fac posibil@ o nou@ setare de criterii. reducerea spectaculoas@ a }omajului }i importante excedente bugetare care-i permit Americii s@-}i diminueze datoria public@. ^n mod tradi]ional. de export }i ofert@ de utilit@]i apreciate de consumatori. %n aceast@ ordine de idei. sporirea cooper@rii peste frontierele de stat ^ntre firme }i crearea unui mediu de afaceri mai permeabil. }colilor de crea]ie. Odat@ cu d@r$marea „zidului Berlinului” care a simbolizat separa]ia ideologic@ s-au creat condi]ii favorabile conjug@rii efectelor favorabile care rezult@ din competi]ia interna]ional@. un exportator net de inteligen]@ }i-a consolidat pozi]ia privilegiat@. care ]inte}te s@ ofere }anse apropiate cet@]enilor pentru ^nzestrarea cu o putere de competi]ie superioar@. Capitalizarea sau promovarea interesului privat. %n rezumat. tendin]ele de migra]ie a popula]iei din zonele ^napoiate sunt par]ial temperate de emigrarea capitalului }i tehnologiilor. Capitalizarea este un proces de transformare a patrimoniului în bunuri cu func]ie lucrativ@. ai no}tri }i ceilal]i. Tabloul prezentat mai sus izvor@}te.implozia regimurilor totalitar-colectiviste }i modifc@rile politicilor economice antren$nd noi atitudini fa]@ de fiscalitate }i rolul statului. }i politicile se focalizeaz@ pe promovarea intereselor alor no}tri ^n contrast cu noua politic@. ^ntr-o construc]ie ideatic@ ^n care actorii sunt separa]i ^n dou@ tabere. c$t }i al politicilor economice dinspre idei care sus]in coeziunea intereselor na]ionale.

. 43 . nesupravegheat ^ndeajuns de pia]@. stimulare sau fr$nare a unor procese economice. care-}i creaz@ privilegii }i se opun mersului reformei. nu asigur@ o motivare satisf@c@toare. se petrece o separare a func]iei de proprietate de func]ia de conducere. faptul c@.2. ^n func]ie de anumi]i parametri considera]i normali sau dezirabili. %n Rom$nia proprietatea public@ }i cea asociat@ (ap@rut@ ^n urma privatiz@rii „^n mas@”) aflate ^ntr-un mediu necompeti]ional. un curent de g$ndire care poart@ numele p@rintelui s@u (Keynes). lanseaz@ teza func]ion@rii imperfecte a economiei (capitaliste) contemporane }i totodat@ idei cu privire la necesitatea interven]iei de corectare.. ^n timp. a dob$nzii }i a banilor (ap@rut@ ^n 1936). este deseori dep@}it@ limita teoriei economice pozitive prin stimularea cererii. au constituit. c$t }i unele modalit@]i concrete de operare la nivel macroeconomic. mai sus. accept$nd unele ac]iuni foarte neutre. ^n ]@rile totalitare. aceste probleme au alte dimensiuni }i alt contur în raport cu cele de la noi. de factur@ monetar@. restr$ns la firmele private. Keynes care. Mai mult se creaz@ structuri clientelare asociate celor care guverneaz@ ]ara. Istoria }tiin]ei economice }i g$ndirea economic@ a timpului nostru se leag@ de numele lui J. Locul motiva]iei individuale este. a c@rei sl@biciune este considerat@ r@spunz@toare de recesiuni }i chiar crize economice. Desigur. din acest punct de vedere.M. acuz$nd interven]ia statal@ c@ ar fi r@spunz@toare de disfunc]ionalit@]ile economiei contemporane. %n replic@ }i foarte probabil sub impresia interven]iei sufocante a statului ^n economie. 2. declarat. Aceast@ orientare economic@ este. Din multe puncte de vedere monetari}tii se ^ntorc la principiile liberale. ^mpotriva interven]iei statale ^n economie. urm$nd preceptele teoriei economice pozitive. Interven]ia statului. ^n Occident. denumit uneori monetarist (pornind de la principalele solu]ii din arsenalul acestei orient@ri economice). ^n lucrarea sa Teoria general@ a folosirii m$inii de lucru. sumar. s-a revigorat un alt curent de g$ndire. dar sunt în cea mai mare parte rezolvate satisf@c@tor. ^n opozi]ie cu keynesi}tii care opteaz@ pentru m@suri fiscale de interven]ie }i o sus]inere a unor programe ample de cheltuieli neproductive cu scopul declarat de a influen]a economia }i. mici }i mijlocii. alteori fiind denumit@ }coala de la Chicago (locul unde principalii sus]in@tori ^}i desf@}oar@ activitatea). ceea ce pune numeroase semne de întrebare în leg@tur@ cu exercitarea eficient@ a intereselor în societatea modern@. At$t tezele prezentate. de factur@ liberal@. nefiresc. prin intermediul autorit@]ii statale.6.

{tiin]a economic@. de schimb@ri ^n structura cererii }i schimbarea tehnologic@… Sunt recompense generoase pentru acei ce g@sesc mijloacele s@ conduc@ aceast@ expansiune. ^n perimetrul c@reia se explic@ unele motive ale ac]iunii individuale. const$nd ^n accentuarea fenomenelor de integrare liberal@ a statelor din diferite perimetre geografice }i abolirea unor ^ngr@diri ^n calea migra]iei capitalului. 2. pe pia]a muncii.Killick. s@ fie ap]i s@ valorifice oportunit@]i }i suficient de mobili pentru a crea }i exploata altele noi. separat@ de componenta social@. 44 . ^n m@sura ^n care acestea mai pot re]ine aten]ia agen]ilor economici }i a cre@rii prin concentrare }i stimulare de eforturi a situa]iei care s@ genereze noi avantaje comparate relativ stabile. . %n lumina evolu]iilor recente (de dup@ 1980). pe c$nd globalizarea economiei creaz@ premise pentru valorificarea avantajelor tradi]ionale. }i pe r@spunsurile la aceste noi provoc@ri.Paul Samuelson face o sintez@ (neoclasic@) ^ntre liberalismul bazat pe spirit antreprenorial. Rouledge. se cuvine s@ ad@ug@m o nou@ preocupare a cercet@torilor economi}ti concretizat@ ^n concentrarea pe noile contexturi create. Statul ^}i transfer@ ponderea preocup@rilor prin institu]iile }i personalul pe care-l utilizeaz@ spre prospectarea viitorului }i promovarea unor interese strategice }i mai pu]in pe domeniile tradi]ionale de protec]ie pasiv@ a cet@]enilor. p. London. ini]iativa privat@ }i tezele keynesiste }i neokeynesiste sus]in@toare ale interven]iei statale. b@t@lia pentru a ob]ine recunoa}tere. ^n cadrul organiza]iilor economice. ca stimulent izvor$t din acestea }i implicit a tendin]elor susceptibile s@ ofere avantaje ^n raport cu competitorii. * %ntr-o lucrare ap@rut recent se apreciaz@: „Toate economiile sunt constant ^ntr-o stare de mi}care fiind provocate de dezvoltarea din restul lumii. tinde s@ devin@ absorbit@ de temeiurile avantajelor comparate }i a gener@rii competi]iei. limit@rii puterii monopolurilor }i asigur@rii unei protec]ii sociale corespunz@toare principiilor morale }i civice }i puterii economice a fiec@rei societ@]i. Ace}tia din urm@ se prefer@ s@ fie instrui]i }i ^narma]i pentru a purta pe cont propriu. economia general@. pe de o parte. merg$nd mai departe nimeni nu poate s@-}i permit@ s@ r@m$n@ ^n afar@” T. 1995. pe de alta. The Flexible Economy.* Avantajele comparate au fost judecate ^n virtutea izol@rii prin bariere vamale }i netarifare }i ideologii acceptate ^n cadrul na]iunilor. .

prin stabilirea taxei pe valoarea ad@ugat@.. pornind de la faptul c@ nici un produc@tor nu se poate sustrage necesit@]ii recuper@rii cheltuielilor. a stabilirii dimensiunilor. într-un model unitar. ^n care s@ ia în considerare interven]ia statului. promovarea de c@tre ideologia protestant@ a unui cult a muncii. În perioada de formare }i acceptare a acestei teorii. calit@]ii individuale a produselor }i serviciilor. Pre]ul în economia modern@ are determinare exogen@ (nu depinde de întreprindere. inclusiv a celor de munc@. este un determinat al pie]ii). Între factorii care au favorizat ascensiunea teoriei valorii munc@ – teoria obiectiv@ a valorii – se afl@ preponderen]a muncii nemijlocite. respectiv a confrunt@rii cu preferin]ele }i puterea de cump@rare de pe pia]@. nivelul salariilor. Nivelul costurilor este determinat par]ial endogen (adic@ sunt generate }i reglate din interior sau precump@nitor din interiorul firmei. costul capitalului. lipsa calculului de costuri a fost mult@ vreme un impediment serios pentru progresul unor întreprinderi. Trebuie men]ionat c@ nivelul pre]urilor depinde de mai mul]i factori. Fondatorii teoriei valorii munc@ au a}ezat la baza acesteia munca necesar@ pentru a ob]ine o marf@. a sarcinii fiscale }i obliga]iilor }i avantajelor comparate în schimburile economice externe }i a firmelor care domin@ anumite segmente de pe pia]@ (propor]ia c@rora este precump@nitoare în România.3. numit@ vie. unele chiar opuse în con]inutul lor. al agentului economic) }i par]ial exogen (din afar@) prin pre]urile materiilor prime. atâta vreme cât nu se opereaz@ procese reale de privatizare }i protec]ie a concuren]ei). Necunoa}terea cheltuielilor. al@turi de costul capitalului }i cererea de pia]@. Valoarea de pia]@ Desf@}urarea oric@rei activit@]i economice cere compararea periodic@ a costurilor }i pre]urilor. au favorizat r@spândirea aceastei teorii. 2. structurii.a. sarcina fiscal@ }i înlesniri la comer]ul exterior. . cantitatea de munc@ înglobat@ în produs.3. utilitatea }i satisfac]ia oferite de produse sunt principalii parametri ai ordon@rii }i ghid@rii activit@]ii de produc]ie. în moduri diferite. Aceste dou@ m@rimi.1. Caracterul complicat al form@rii pre]urilor a generat o literatur@ contradictorie. care explic@ nivelul acestora în func]ie de considerente ideologice. costurile }i pre]urile de vânzare. unii dintre ace}tia greu de separat }i evaluat. respectiv a pre]urilor între ele. 45 . în formarea costurilor în perioada când aceast@ construc]ie s-a impus în lumea }tiin]ific@. Teoria valorii munc@. gradul redus de diferen]iere calitativ@ }i func]ional@ a produselor }. 2. a accizelor la unele produse.

volumul ofertei. acesta r@mâne satisf@c@tor dac@-}i valideaz@ utilitatea. au adus. dac@ un obiect de îmbr@c@minte este confec]ionat pentru a ne ap@ra de frig. * Produc]ia pentru autoconsum define}te o stare a evolu]iei societ@]ii în care produsele sunt destinate consumului propriu. indiferent de design. dar aloc@ resurse însemnate particulariz@rii. pornind de la modelul lui Marx din „Capitalul”.incapabile din aceast@ cauz@ s@ opereze selec]ii între produse rentabile }i nerentabile sau între afaceri profitabile sau mai pu]in avantajoase. de exemplu. De exemplu. O astfel de manifestare nu este posibil@ într-o societate care este nevoit@ s@ asigure satisfacerea nevoilor primare. a calit@]ii produselor }i nu se poate acoperi aria satisfacerii unor utilit@]i superioare. . Societatea modern@ nu numai c@ a impus o anumit@ linie a modei. derivate din caracteristici estetice. a fost promovat@ indirect cre}terea performan]elor de produc]ie }i implicit crearea unor condi]ii noi. . m@rfurile se schimb@ între ele în raport cu consumul de munc@ necesar@ în condi]ii medii de îndemânare. Important. nevoii de a asigura satisfac]ii estetice cump@r@torului. printr-o produc]ie pentru autoconsum* de eficacitate redus@ pentru c@ lipsa competi]iei nu preseaz@ asupra nivelului tehnologiei utilizate. culoare. ceea ce genereaz@ o nou@ atitudine fa]@ de acestea. indirect. prestigiul pe care-l confer@ posesia sau folosin]a bunului sau serviciului. Pe m@sura cre}terii eficien]ei economice. care elimin@ o parte din inadverten]ele teoriei. marxi}tii. pre]ul }i costul. Dezvoltarea produc]iei marfare }i extinderea schimbului au condus la o selectare spontan@ a produc@torilor cu ajutorul criteriului compar@rii costurilor cu pre]ul de vânzare. %n acord cu teoria obiectiv@ a valorii. În acest mod. de}i lent. este faptul c@ într-o astfel de etap@ a evolu]iei nu func]ioneaz@ mecanismul de supraveghere prin intermediul schimbului }i a posibilit@]ii de a alege calitatea. Aceste manifest@ri corespund unui nou palier de eficacitate economic@ }i unor nevoi specifice ]@rilor dezvoltate. De}i adep]ii mai noi ai valorii munc@. o construc]ie mai elaborat@. aceasta nu satisface cerin]ele opera]ionale ale timpului nostru. Se remarc@ îndeosebi ata}area unor noi utilit@]i produselor. termenele de livrare }i. 46 . mai favorabile. cele de competi]ie economic@ }i dezvoltare. pia]a eliminându-i pe cei care nu-}i recuperau repetat costurile. pentru subiectul pe care-l abord@m. cerin]ei de a asigura statut social purt@torului piesei de îmbr@c@minte. accesul la produse cre}te considerabil. Adversarii teoriei valorii munc@ argumenteaz@ c@ pre]ul nu coincide decât arareori cu valoarea munc@.

o înflorire a spiritualit@]ii }i a nivelului de satisfac]ie }i a dezvolt@rii umane. prin prisma consumului „de mas@”. Faptul se conjug@ cu o diversificare treptat@ }i substan]ial@ a produselor de calitate ^nalt@. între subiect }i obiect. respectiv obiectul este evaluat. pentru categorii largi de cet@]eni. ci se opre}te la aspectul valoriz@rii pe care omul izolat o d@ unui obiect. 47 . oamenii satisf@cându-}i nevoile esen]iale de hran@. Teoria subiectiv@ a valorii nu mai compar@ obiecte }i respectiv efortul depus de produc@tor. greu de exprimat în cifre }i. de prestigiu). valoare. utilitate. o ordine a preferin]elor. ceea ce a sporit accesibilitatea produselor rezultate. atunci când satisfac diferit nevoile de consum (mai ales cele estetice. Dincolo de aparen]e.. de aceast@ dat@. Rela]ia este. ne afl@m într-un domeniu al conven]ionalului. care a fost generat de cre}terea productivit@]ii. diferit@ fa]@ de celelalte persoane.2. de exemplu. de lege a numerelor mari.. o modificare de atitudine. care separ@ produsele acceptate }i pre]uite de cele cu valoare redus@. sport. prin urmare. apar (datorit@ sporirii randamentelor) disponibilit@]i suplimentare pentru a acoperi. La sfâr}itul secolului trecut se petrece. S@ remarc@m c@ îngrijirea s@n@t@]ii. pe baza unei medii. pentru o parte mai mare din popula]ie. dar m@rfuri care con]in cantit@]i egale de munc@ nu vor avea pre]uri egale. unele aspira]ii superioare de consum. m@sura în care un obiect satisface o anumit@ dorin]@. s-a generalizat r@zboiul automat de ]esut etc. prevenirea îmboln@virilor. Subiectul este cel care valorizeaz@. 2. Este vorba de o perioad@ când s-a introdus un nou procedeu de ob]inere a o]elurilor. a legii numerelor mari. se prefer@ o ierarhizare. Totu}i. se poate asigura o evaluare general acceptat@. Aparent. nu este o noutate dar. în câteva ]@ri simultan. considerate inferioare. . îmbr@c@minte. Are loc o revolu]ionare a transporturilor. cultur@. Aceast@ evaluare const@ în a stabili gradul. înfrumuse]are. loisir. fapte de natur@ s@ conduc@ }i acestea la cre}terea consumului. Este important s@ observ@m c@ fiecare persoan@ acord@ fiec@rui obiect o pre]uire distinct@.3. intensitate a muncii }i înzestrare tehnic@. de regul@. Utilitatea multipl@ a dobândit treptat o importan]@ tot mai mare în aprecierea m@rfurilor. locuin]@. Apar trebuin]e noi pentru consumul de mas@ legate de instruire. pre]ul stabilit în procesul schimbului ajunge s@ fie evaluat în societate tocmai prin aceast@ propor]ie de mas@. Valoarea subiectiv@ este. care schimb@ atitudinea consumatorului fa]@ de produse. este important de în]eles c@ este rezultatul acestui impact.

. echivalate }i se pot schimba între de]in@tori. Procesul concuren]ial este un mecanism prin care penuria determin@ cre}terea pre]urilor }i apoi impulsionarea investi]iilor în ramuri cu deficit de ofert@ }i }anse mari de câ}tig. fiind privit@ ca un fenomen firesc. Pe termen lung. direc]ionând activitatea sa astfel încât produsul s@ aib@ cel mai mare pre] posibil. Principiul mâinii invizibile..4. altele de rivalitate. sc@derea pre]ului }i o migrare a capitalului spre alte ramuri mai profitabile. Întreprinz@torul este. eventual. nenum@rate variabile. care au ob]inut ^ntr-un timp scurt sporuri de v$nz@ri }i c$}tiguri mai mari dec$t firme importante. iar excesul de ofert@ determin@ pe termen scurt. creând. care nu treze}te animozit@]i între oameni.. Adam Smith. m@rfurile au fost comparate }i. firmele mari }i mici care inoveaz@ reu}esc s@ creeze cerere prin dezvoltarea unor produse sau servicii (un exemplu spectaculos este cel al firmelor care produc echipamente de calcul }i programe. 2. dar }i de ob]inere a unei bun@st@ri generale. Un rol important în func]ionarea mecanismului pie]ei îl are ansamblul valorilor. F@r@ o îndrumare deliberat@ }i un control sistematic. Se poate. cu activitate de o sut@ de ani). trage concluzia c@. schimb }i distribu]ie care sunt acceptate în societate. remarc@ faptul c@ dorin]a de câ}tig a ^ntreprinz@torilor }i manifest@rile concuren]iale fac ca pre]ul s@ se formeze în raport cu anumite jaloane. Promovând propriul interes. un model de func]ionare automat@. acest mecanism rezolv@ satisf@c@tor cele mai complexe probleme antrenând persoane. 48 . unele de echivalare. motivele }i comportamentele persistente sunt o component@ a mecanismului de echilibrare a economiei. dezvoltând rela]ii.” ap@rut@ în 1776. dimpotriv@. impersonal@. astfel. în plan practic. incitat }i îndreptat s@ ating@ o anumit@ ]int@ economic@ favorabil@ interesului general. simbolurilor. munc@. produc@torul nu se gânde}te decât la propriul câ}tig }i este condus ca de o mân@ invizibil@ s@ îndeplineasc@ o performan]@ care n-a fost câtu}i de pu]in în inten]iile sale. în virtutea propriului interes }i a legilor pie]ei. ar@ta Adam Smith. obi}nuin]elor de consum. în lucrarea „Avu]ia na]iunilor. cu alte cuvinte. dac@ dou@ m@rfuri pot fi echivalate una cu alta înseamn@ c@ cea mai important@ func]ie a evalu@rii a fost înf@ptuit@. indiferent dac@ dore}te expres acest lucru sau nu. ca o tendin]@ natural@. . c@utând un nivel maxim de câ}tig }i. Se contureaz@. chiar.În fapt.

obi}nuin]e. valori. institu]ii. Institu]iile. a dat rezultate pe deplin satisf@c@toare }i a asigurat ritmuri de dezvoltare de invidiat. numite.. 49 . termenele }i condi]iile de livrare în raport cu cerin]ele cump@r@torilor. con]inând alternative pentru consumator }i institu]ii care s@-i pun@ pe produc@tori în situa]ia de a-}i ameliora calitatea. sub influen]a unor parametri economici }i sociali cum sunt nivelul veniturilor. Ideologia colectivist@. Regularit@]ile comportamentale. a eficacit@]ii economice dar. tributar@ cauzalismului mecanicist. simboluri (o anumit@ cultur@) care promov$nd motivele individuale se bazeaz@ pe caracterul voluntar al acordului ^ntre p@r]i. Economia real@ se bazeaz@ pe regularit@]i comportamentale. deoarece în via]a economic@ exist@ nu numai regularit@]i comportamentale.1. urmând tocmai acest curs. Economia concuren]ial@. Aceast@ tez@ a fost infirmat@ p$n@ acum de manifest@rile reale din economia de comand@. introduce ipoteza omogenit@]ii nevoilor }i a necesit@]ii accesului egal la ^ndeplinirea de roluri sociale }i implicit a omogenit@]ii aspira]iilor individuale. Contractul social presupune regularit@]i comportamentale. de regul@. egalitar@. O orientare ideologic@. consider$ndu-le impulsul determinant al ac]iunii umane. fapt care a determinat o îngustare a ariei de ac]iune a concuren]ei libere. ^n acord cu motivele care-i anim@ pe cet@]eni. cel pu]in în raport cu produc]ia pentru autoconsum sau cu economia de comand@. Economia concuren]ial@ n-a func]ionat niciodat@ perfect.4. }i este lipsit de temei s@ ne a}tept@m ca realitatea economic@ s@ se alinieze unui model abstract. Principalul neajuns al consider@rii trebuin]elor ca verig@ ini]ial@ (de altfel logic. cu temei. care a condus la na}terea situa]iilor de monopol sau quasimonopol. Motivele ac]iunii umane sunt diverse ^n fiecare societate evoluat@. se petrece un fenomen numit tendin]a de concentrare a produc]iei în firme mari. în ultimele decenii ale secolului XIX. cump@r@torilor }i chiar a organismelor statale. raportate la trebuin]e primare identice. corect@) const@ ^n na}terea unor dorin]e }i valori diferite. 2. institu]ii constituie fundamentul form@rii a}tept@rilor ^ntreprinz@torilor. . tendin]e de inovare }i amelioarare a structurii economice. ci }i dinamism economic. Func]ionarea mecanismului pie]ei a asigurat o dezvoltare continu@ a produc]iei. izvor$te din motive. acord@ aten]ie trebuin]elor }i manifest@rilor acestora pe plan inten]ional. Compunerea ac]iunii care rezult@ din motive este adesea numit@ contract social }i se face asimilarea acestuia realit@]ii existen]ei diviziunii muncii }i a ^ndeplinirii unor roluri diferite.

confirmate de competi]ia din economia liber@. sus]in$nd teza cre@rii unui privilegiu al proprietarilor. .a. excedentele pot s@ 50 . 2. c@ at$ta timp c$t ]@rile cu regim totalitar. ^n raport cu muncitorii. pe o durat@ limitat@. În 1803. pentru anumite produse. Un exemplu deseori citat ^n literatura contemporan@ este cel al modelului de management de personal japonez. at$ta vreme c$t acestea sunt generatoare de locuri de munc@. Admitea îns@ c@ pe anumite pie]e. stilul de viat@ al p@rin]ilor }. Raporturile de comand@ }i autoritate dintre muncitori. capitali}ti. Un alt neajuns important al unei astfel de viziuni const@ ^n incapacitatea }tiin]ei economice de a prevedea comportamentul uman }i. salaria]i. Legea lui Jean Baptiste Say.colectivist nu }i-au ar@tat sl@biciunea de a inova }i men]ine un nivel de trai comparabil cu al ]@rilor capitaliste }i libert@]i cet@]ene}ti comparabile cu ]@rile Vestului. rutiniere. cooperare voluntar@ pe de alta }i structuri verticale izvor$te din valori }i valen]e diferite.2. limit@rii puterii }i ini]iativei private. libertate de exprimare }i alegere a partenerilor ^n raporturile patron-salariat. bun@stare. . pe de o parte. ^n general }i proprietari sau reprezentan]ii acestora au fost prezentate ca rezultat al unor privilegii. stilului de via]@ }. altfel spus.educa]ia. astfel ^nc$t ^ntre trebuin]e }i motive nu se formeaz@ o rela]ie univoc@. statul a constituit un pilon al func]ion@rii economiei }i ^ntr-o perioad@ a dezvolt@rii liniare. f@r@ inova]ii majore ordinea }i tendin]ele nivelatoare (p$n@ la ^nceputul anilor 60) }i-au ar@tat puterea de atrac]ie. valori }i motive diverse se poate imagina totu}i o construc]ie structurat@ pe orizontal@ care se bazeaz@ pe diviziunea muncii. Tentativelor regimurilor totalitar-colectiviste de a impune nivelarea veniturilor. ^n tenta]ia de a-i impune cu instrumente autoritare o ideologie. a ameliora condi]iile de via]@ printr-o munc@ asidu@.4. le-a succedat lipsa de motive pentru a inova. Speciali}tii ^n management au constatat c@ nivelarea este compatibil@ cu manifest@ri solidariste. iner]ie }i conservatorism. ^n acela}i timp. Este de remarcat.. Accept$nd dorin]e. Ideologia din ]@rile Europei Occidentale a r@mas o vreme favorabil@ nivel@rii. care s-a dovedit eficient ^n opera]iunile repetitive. %n ]@rile dezvoltate marea majoritate a popula]iei accept@ diferen]ierea pe structuri de conducere a organiza]iilor economice. Ideologii marxi}ti au negat de la ^nceput caracterul voluntar al raporturilor de colaborare ^n economia de pia]@. dar insuficient pentru a sus]ine inova]ia. se nasc raporturi paternaliste }i totalitare. Say scria c@ o criz@ general@ de supraproduc]ie este imposibil@.a. pe de alt@ parte. aspira]ii.

nu-}i g@seasc@ un cump@r@tor. sunt întreprinderile. neajunsurile naturale. mai ales datorit@ dinamismului. Ceea ce nu releva J. specific@ produc]iei me}te}ug@re}ti. ]intind sprijinirea mecanismului pie]ei }i unele ajust@ri în distribu]ia veniturilor joac@ un rol important în ansamblul proceselor de echilibrare }i eficientizare a economiei reale. considerat@ de Keynes. Cel care produce creeaz@ implicit cererea. Cea de-a doua categorie. deoarece produc@torul a consumat hran@. La finele secolului al XIX-lea }i ^n prima jum@tate a secolului al XXlea. din care prima este cea a gospod@riilor popula]iei. A fost meritul lui J. temporare }i nu pot conturba func]ionarea automat@ a economiei. Say este faptul c@ într-o produc]ie dezvoltat@. care desf@}oar@ fabrica]ia pentru stocuri. potrivit opiniei autorului. Ideile sale ar putea fi sintetizate cam în acest fel: economia nu func]ioneaz@ perfect. care organizeaz@ produc]ia. 51 . intervin adesea nepotriviri între cerere }i ofert@. Keynes de a fi ar@tat c@ economia contemporan@ lui avea nevoie de ajust@ri. Dep@}irea stadiului fabrica]iei la comand@.. care însemna c@ produc@torul a}teapt@ mai întâi o comand@ a clientului }i apoi î}i începea fabrica]ia înseamn@. pentru a evolua. Concep]ia lui Keynes poate fi relevat@ printr-o schem@ în care sunt luate în considerare dou@ categorii de agen]i. conserv@rii averii în depozite }i netransform@rii economiilor în investi]ii. furnizeaz@ venituri gospod@riilor familiale. . din care muncitorii. Se cere s@ ad@ug@m c@ în produc]ia modern@ interven]ia deliberat@. acestea sunt investite cu valen]a de a furniza munca necesar@ produc]iei. schimb@rii gustului consumatorilor. sunt provizorii. potrivit c@reia un proces de produc]ie creeaz@ o cerere corespunz@toare pentru produsele ofertate. Aceste crize. era de p@rere Say. dar este perfectibil@ }i necesit@. interven]ia statului. a ajunge la o necorelare între cerere }i ofert@. fac vânz@ri c@tre acestea din urm@ }i sunt beneficiare. sub forma profitului. corec]ii pentru a putea func]iona.M. care trebuia s@ corecteze disfunc]iile. În schema propus@ de autorul acestei construc]ii. crize de supraproduc]ie au zdruncinat teza (legea) lui Say.B. cel pu]in în germene. cu deosebire în perioada marelui crah economic din anii 1929 – 1933. locuin]@ }i este nevoit s@-}i înlocuiasc@ obiectele }i serviciile consumate. îmbr@c@minte. salaria]ii ob]in venituri care sunt destinate cump@r@rii de bunuri }i servicii }i respectiv unor economii.

Func]ionarea automat@ a economiei }i principiul mâinii invizibile î}i pierduser@ la acea vreme. potrivit schemei. în prezentarea sa teoretic@. pe de alta. concret.a. revigorarea mecanismelor de pia]@ prezint@ o deosebit@ importan]@ }i este singura cale de echilibrare }i eficientizare. De men]ionat c@ mecanismul liberei concuren]e. din acest motiv. autoputernicia. capacitatea de reglare a tuturor proceselor din economie. în dispre] fa]@ de cerin]ele pie]ei. În economia de comand@ care a func]ionat }i în România }i ale c@rei urme le resim]im în continuare. Modelul lui Keynes se distinge prin gândirea economiei în termeni de fluxuri }i conexiuni macroeconomice. cu deosebire redistribuirea veniturilor prin fiscalitate }i cheltuieli bugetare }i reglementarea excesiv@ a pie]ei s-au dovedit contraproductive. s@ contrabalanseze lipsa de cerere de pe pia]@. în ochii economi}tilor. 52 . . Dup@ 1980. s-a instalat o autocra]ie capabil@ s@ dirijeze resursele discre]ionar. Între economii care. costul capitalului }i implicit nivelul dobânzii }i introduce concepte noi cum sunt cererea }i oferta global@. tendin]ele de liberalizare a economiei au câ}tigat din nou teren. pe de o parte. adaptarea cererii }i ofertei trebuie ajutat@ prin interven]ie guvernamental@. care s@ stimuleze economia. }i de venituri (fluxuri b@ne}ti). deoarece cererea este oricând adaptabil@ ofertei. pornind de la unele precepte marxiste. reprezint@ un flux în cadrul unui circuit orientat în mod obi}nuit spre investi]ii }i acestea din urm@. autorul introduce o viziune nou@ }i diferit@ de cea a neoclasicilor (autorii teoriei valorii subiective }i a teoriei echilibrului în general). Luând în considerare fluxuri de produse. dac@ pre]urile sunt foarte mobile. prin aceea c@ scoate în eviden]@ conexiuni globale. s@ o dinamizeze.ale unor sume care sunt cheltuite ca }i cele provenite din economiile gospod@riilor pentru investi]ii. se nasc diferen]e care genereaz@ dificult@]i în vânzarea produselor pe pia]@. Veniturile }i cump@r@rile nu sunt identice ca m@rime }i nici sincrone în timp. care intereseaz@ circula]ia monetar@. conexiunea dintre cererea global@ }i pia]a muncii }. Pentru o ]ar@ cu o economie dirijat@ centralizat. ar trebui s@ rezolve aceste dificult@]i. Observa]ia lui Keynes este c@ pre]urile au devenit rigide }i. . interven]ia statului. apoi prin crearea unei pie]e suplimentare. cum a fost România. Mai târziu. prin stimularea dorin]ei posesorilor de economii de a-}i plasa banii. dorin]ele popula]iei.

adic@ trecerea propriet@]ii colective în st@pânirea privat@. iar dac@ acestea sunt destinate consumului. dispozi]ie }i folosin]@ sau uzufruct. aduc un anumit venit }i. pârghii de stat atât financiare cât }i monetare) }i a men]inerii interesului actorului din economie pentru rezultatele activit@]ii sale. Dispozi]ia }i gestiunea averii publice este grevat@ de caracterul greori al lu@rii deciziilor }i lipsa de interes cu privire la gestionarea sa. Aceast@ form@ de proprietate se caracterizeaz@ prin delegarea dreptului de dispozi]ie c@tre împuternici]i – fondul propriet@]ii de stat – }i respectiv manageri care exercit@. na}terea ini]iativei individuale. 2. salariat. Se constat@ de asemenea pe scar@ larg@. dezvoltarea }i valorificarea resurselor pe care le de]ine. dreptul limitat de dispozi]ie. exercitat@ prin pre]uri. termene de livrare. proprietarul este interesat în conservarea. corectitudine. poate fi ob]inut@ prin privatizare. firm@ este motivat pentru o activitate performant@. corup]ie }i nu exist@ speran]e ca din liberalizarea vie]ii politice s@ decurg@ consecin]ele sperate în privin]a comport@rii corpului directoral al acestor firme. benefic@. mic întreprinz@tor. Activizarea. ca urmare. Elementele enumerate se refer@ la obiectul propriet@]ii. într-o prim@ abordare.. proprietatea de stat sau public@ de]ine ponderea cea mai mare din totalul avu]iei na]ionale. deoarece defini]ia porne}te de la premisa c@ proprietatea este o rela]ie între subiect }i obiectul de]inut }i relev@. o caracteristic@ a economiei de pia]@. care confer@ economiei dinamism }i eficacitate prin na}terea unor fenomene concuren]iale }i a exercit@rii unui control eficace al for]elor pie]ei asupra fiec@rui agent produc@tor. Proprietatea înseamn@ posesie. în fapt. ca proprietate comun@. aduc satisfac]ie celui care le-a dobândit. ci întro stare de coordonare dinamic@.3. acestea se capitalizeaz@. manifest@ri de nepotism. O economie liberal@ poate fi recunoscut@ dup@ faptul c@ fiecare agent economic. cele mai importante caracteristici ale acesteia. De remarcat c@ dreptul de uzufruct }i dispozi]ie individual@ liber@ asupra obiectelor genereaz@ o atitudine substan]ial diferit@ cu privire la obiectul propriet@]ii în compara]ie cu de]inerea în dev@lm@}ie.4. Pluricefalia înseamn@ ^n contrast cu dirijarea autoritar@ existen]a mai multor centre de decizie. atât de necesar@ economiei române}ti. Dac@ bunurile sunt de]inute de proprietar. astfel asigurându-se echilibru. (care în acest mod nu se afl@ în anarhie. eficien]@ }i ordine. La noi în ]ar@. standarde de calitate. deoarece îns@}i decizia 53 . .

s@ inoveze. în con]inut. Legea stabile}te. comparabile cu cele din ]@rile dezvoltate }i la nivelul organiza]iilor economice mari (în forma contractului de management. adic@ manifest@ri care dep@}esc con]inutul egoismului. într-o economie dinamic@ }i competi]ional@. Consider@m c@ asocierea propriet@]ii private. colectiv@ (liber asociat@). A doua form@ de proprietate este cea asociat@. Thurrow 1996) este o exagerare care trebuie evitat@ atunci când facem referire la nivelul actual al dezvolt@rii umane. Privatizarea înseamn@. Sunt necesare forme de gestiune interesat@.). mai ales. caracteristicile sunt mai apropiate de proprietatea public@. de manager. corup]ie }i s@ promoveze produse }i idei noi. fenomen care se explic@ atât prin persisten]a imaginii negative datorate unor experien]e anterioare. într-o societate liberal@. r@spundere fa]@ de angaja]i. care d@ dreptul la folosin]@. . Dac@ asocierea este constrâns@.economic@ tinde s@ fie concentrat@ în centrele de putere politic@ fie direct. de altfel. al avari]iei. concretizate ^n gestiunea discre]ionar@. s@ asume riscuri. în substan]a sa. impune responsabilit@]i.a. egoismul (L. În etapa actual@ se constat@ o restrângere a sferei formelor de proprietate asociat@. fie prin „clientela” acestora. dup@ înl@turarea dictaturii. familie. . în condi]iile concrete din România. s@ conduc@ la asumarea de riscuri. apoi prin lipsa de dinamism care izvor@}te din caracterul greoi al lu@rii deciziilor în astfel de asocia]ii. Autoritatea care se na}te din proprietate. Proprietatea individual@ const@ în de]inerea exclusiv@ a unui obiect de c@tre o persoan@. a particip@rii conduc@torului unit@]ii la beneficii. care s@ asigure un nivel mai înalt de eficien]@ }i. piedici izvor$te din manifest@ri de birocratism. individuale numai cu l@comia. asocia]i }i partenerii de afaceri. dispozi]ie }i uzufruct }i îl motiveaz@ pe proprietar ^n privin]a administr@rii averii. reguli de gestionare }i dispozi]ie asupra formei asociate liber. dar. mai ales. a nivelului viabil de motiva]ie. de proprietar capabil s@ dep@}easc@ obstacolele care persist@ ^n calea fluen]ei afacerilor. pentru a evita abuzul mandata]ilor la gestiune în raport cu mandatarii. ca element necesar de generare. trezirea interesului individual. adesea calificare de nivel înalt. a transferului în condi]ii de favoare a unei p@r]i din ac]iuni }. Privatizarea 54 . de}i acestea nu vor putea concura procesul propriu-zis al privatiz@rii. Proprietatea individual@ cunoa}te substan]iale cre}teri de propor]ii }i importan]@ ^n privin]a motiv@rii cet@]enilor.

ca urmare a cre@rii avantajelor comparate. culegere }i gestionare de informa]ie demn@ de încredere. Cre}terea eficien]ei aloc@rii resurselor. Pe lâng@ elemente de specializare. în condi]iile în care erorile se pl@tesc din buzunar }i erodeaz@ imaginea de om de succes. ceea ce va conduce la o sporire a dimensiunilor pie]ei interne }i o majorare a particip@rii la schimburile economice interna]ionale. pe pia]a capitalului }i a for]ei de munc@. care va fi consecin]a esen]ial@ a privatiz@rii. se poate spune c@ privatizarea presupune crearea unui mediu concuren]ial care s@ certifice calit@]ile acelor competitori care sunt preg@ti]i s@-}i valideze avantaje comparate. . pl@]i salariale mai stimulative. mai are }i o alt@ consecin]@ economic@ important@: crearea unor centre multiple de decizie }i implicit sl@birea pozi]iei monopolurilor. înseamn@ dinamism. în alegerea colaboratorilor. acces la surse de finan]are prin deblocarea sistemului bancar }i structurarea pie]ei financiare.. avantajele comparate. Este de a}teptat o cre}tere a r@spunderii în angajarea afacerilor. În aceste domenii. Accesul întreprinz@torilor la decizie economic@ independent@. O alt@ consecin]@ care rezult@ din precedentele. utiliz@rea pe scar@ mai larg@ a unor variante tehnologice noi. cu valen]e de inovare }i eficientizare. mobil@. Cre}terea mobilit@]ii }i cre}terea eficacit@]ii creeaz@ resurse pentru retehnologizare. chiar automobile. rezultate din adecvarea ofertei la cerere. dot@ri interioare. Rezumând. depind de cunoa}terea pie]ei. dar cu }anse mari de câ}tig. de asemenea. a personalului salariat }i a partenerilor de afaceri. Sporirea dinamismului }i a mobilit@]ii firmelor private este hot@râtoare pentru industriile de produse de mod@. manifestarea opiniei critice. riscate. for]a de a fi demni de încredere în lumea afacerilor. dar prezint@ o importan]@ notabil@ }i pentru alte sectoare. const@ în crearea de resurse suplimentare pentru restructurarea economic@. care con]ine numeroase componente necesare. suportul pentru l@rgirea libert@]ilor individuale. capabilitatea. restructurare. la fel. deoarece permite disponibilizarea de profit suplimentar. Procesul de privatizare creaz@. Diferen]ierea social@ va fi un rezultat al privatiz@rii reale. a ofertei competitorilor }i de estimarea corect@ a duratei de via]@ a fiec@rui produs. ci implic@ pricepere (calificare). benefice. confec]ii. nu se limiteaz@ la transferul formal al titlului de proprietate }i nici la dorin]a de a câ}tiga. diviziunea muncii favorizeaz@ crearea în societate a unei stratific@ri }i structuri verticale (cu caracter de stabilitate). limitarea abuzului care 55 .

rezult@ din monopolul puterii }i. mai t$rziu. dar n-au fost suficient de puternice pentru a asigura securitate }i prosperitate 56 . adic@ de concuren]@ liber@ }i ideologia care o sus]ine }i înainte s@ se fi ajuns la deplina sa înf@ptuire. no]iuni. o nou@ atitudine fa]@ de profesie. . ideologia. ^ndreptate ^mpotriva st@p$nirii ne^ngr@dite a nobilimii feudale. Lumea }tiin]ei economice. marea firm@ care însemna o negare a principiilor liberei circula]ii a capitalului }i a competi]iei }i împov@ra structurile automate de reglare. accize }i devenind un mare întreprinz@tor. fapt care conduce la ajustarea acestora sau chiar o abandonare a lor în favoarea altora. treptat s-a coagulat iluminismul. sporind încas@rile din impozite. au fost proclamate drepturile individuale. ipotezele. în sensul cerut de conexiunile acestei logici. ipoteze. confruntate cu realitatea }i rezultatele concretizate în solu]ii de influen]are pot genera revizuiri. ast@zi numite drepturile omului. deoarece sunt necesare instrumente }i. studiul este marcat de anumite interese care influen]eaz@ }i acestea structurarea procesului cognitiv. 2. Economia modern@ În abordarea unei anumite realit@]i.5. Prin intermediul acestuia s-au impus la ^nceputurile modernit@]ii constitu]iile. urmare a insatisfac]iilor ocazionate de bagajul s@u ini]ial de instrumente. la elaborarea unor noi modele de influen]are a economiei reale. .5. modele pe care le confrunt@ cu ceea ce este capabil s@ perceap@ din realitate. Sub influen]a avansului economiei de comand@ }i a ideologiei democrat-solidariste în Europa Occidental@ statul }i-a asumat sarcini de protec]ie social@. %n perioada c$nd mecanismele liberale ^nvinseser@ privilegiile feudale. Rolul statului modern ^n economie. O dat@ în plus. statul a devenit un instrument de promovare a mecanismelor liberale. Dup@ o perioad@ de evolu]ie rapid@ a economiei reale. taxe. modelele. datorit@ apari]iei unui nou actor economic. au procedat la revizuiri. statul a fost instrumentul militantismului liberal. mai fertile. au început s@ sporeasc@ rapid. afirmare individual@.1. risc }i reu}it@. func]iile economice ale statului (acum aproximativ o sut@ de ani). permitea privilegii pentru firmele puternice. important. cercet@torul este ^narmat cu o paradigm@. a fost abolit absolutismul }i. ca urmare. Ulterior. distorsiona pre]urile. Procesul de cunoa}tere nu debuteaz@ cu demersuri inductive. slujitorii acesteia. 2. de promovare a unor elemente ale democra]iei economice. %ntr-o etap@ a evolu]iei. Statul a dob$ndit ^n epoca modern@ valen]e tot mai pronun]at antidiscre]ionare. de asemenea.

concuren]a este. %nlocuind conducerea autoritar@ din timpul r@zboiului. Argumentele ^n favoarea interven]iei statale se sprijin@ pe observarea tendin]elor de sporire a dimensiunilor firmei private }i a tenta]iei acesteia de a-}i asigura privilegii. oferind o protec]ie social@ avansat@ pe seama gestion@rii a aproape 40-50% din produsul na]ional brut.. substan]iale schimb@ri de optic@. Gestiunea sectorului public a suferit ^n consecin]@ }i aceasta. inova]iei. pe manifestarea tendin]elor de diferen]iere }i ^nstr@inare a unei p@r]i din popula]ie ca urmare a ac]iunilor mecanismelor de pia]@. Dup@ 1980 se produce o revolu]ionare a ideilor care au dominat politicile economice }i ac]iunea statului ^n economie. a competi]iei. Trebuie ad@ugat }i c@ mecanismele de pia]@ se sprijin@ }i }i-au dob$ndit deseori conturul datorit@ ac]iunii deliberate a organismelor statale. sc@pate de sub controlul aleg@torilor. Abia odat@ cu articularea unor mecanisme liberal-democratice. statul }i-a redob$ndit calitatea de instrument al acelora}i idealuri de libertate }i democra]ie. de regul@. datorit@ presiunii ideologiilor colectiviste. crearea alternativelor (de regul@ 57 . statul a fost acaparat de purt@torii ideologiilor solidariste. numite. pe de o parte. „plan” sau autoritate central@ de comand@. supravegheat@ }i sprijinit@ de stat. Argumentele potrivnice interven]iei statale se ^ntemeiaz@ pe valen]ele insuficiente de gestiune a afacerilor ^n regim birocratic (cu patrimoniu de]inut public). anul$nd mecanisme de pia]@ eficiente. %n practic@ se ^nt$lne}te o larg@ palet@ de compromisuri ale interven]iei statale }i promov@rii liberei ini]iative. ^n unele ]@ri. la fel. p@gubitoare pentru cet@]eni }i. st$njenind sau. . }i pe caracterul constr$ng@tor pentru manageri. dup@ principii deseori discre]ionare (^n afara criteriilor de pia]@. care tind s@ balanseze avantajele pie]ei }i interven]iei statului. capabile s@ satisfac@ aspira]iile majorit@]ii. din partea structurilor de comand@. na]ionaliste sau colectiviste }i a servit puterii discre]ionare. de asemenea pe capacitatea restr$ns@ de prevedere. care rezult@ din caracterul limitat al cunoa}terii. cet@]eanului. pe de alta. c$}tig$nd teren idei cum sunt crearea mediului competi]ional pentru firmele de]inute public. %n majoritatea ]@rilor dezvoltate s-a acreditat ideea c@ organismele statale sunt construc]ii birocratice dominate de motivele func]ionarilor }i adesea ale grupurilor sau chiar asocia]iilor de func]ionari care urm@reau tin]e proprii. a mecanismelor acesteia) statul postbelic a jucat un rol de structur@ vertical@. dinamice. de]inute de uzurpatorii puterii ^n numele intereselor na]iunii sau ale clasei muncitoare. de altfel.

oficiul de protec]ia concuren]ei va continua s@ ofere jaloane. la punerea ^n oper@ a unor utilit@]i. c@ nu r@spunde nevoii conserv@rii mediului }i echilibrelor 58 . ^n primul r$nd }omeri. prin organismele sale legislative. monitoriza p@strarea echilibrului ecologic. protec]ia social@ a fost generalizat@ ^n aproape toate ]@rile Europei. precum }i crearea unui mediu competi]ional ^n ^ns@}i structura managerial@ a organismelor de stat. %nv@]@m$ntul }i s@n@tatea. reguli de cooperare. Statul.private). cu suport public }i au ap@rut }i s-au dezvoltat procese de participare. produc]ie }i s@ concentreze eforturi care s@ permit@ dep@}irea orizontului limitat de promovarea echilibrului prin ac]iunea ^ntreprinz@torului privat incriminat. de contribu]ie pe baz@ de voluntariat la atingerea unor scopuri ]intind acoperirea unor nevoi specifice fiec@rei comunit@]i. Obiceiurile de a contribui voluntar. cu temei. Rolul s@u economic ^n calitate de agent de produc]ie este ^n diminuare ^n aproape toate ]@rile lumii. dar din ce ^n ce mai ^ndatorat fa]@ de cet@]eni. i s-a substituit un organism care propune un parteneriat. Mecanismul economic sau economia real@ este legat@ de existen]a statului }i prin alc@tuirea unui corp de legi }i impunerea respect@rii acestora. care s-au dovedit aproape ^ntotdeauna mai eficiente. . ceea ce a ^nsemnat transformarea statului ^n cel mai mare }i puternic agent economic gestion$nd propor]ii ^nsemnate din PIB. prezervarea echilibrului ecologic au cunoscut procese de restructurare ^n sensul armoniz@rii ofertei publice }i particip@rii voluntare a cet@]enilor cu nevoile comunit@]ii. de a supraveghea oferta de bunuri }i servicii a firmelor publice de c@tre cet@]eni creaz@ }i ^n Rom$nia sentimente. reprezent@ri }i exigen]e noi fa]@ de stat. . de a supraveghea. Au fost operate transferuri de autoritate dinspre centru spre comunit@]ile locale. %ncep$nd ^nc@ din secolul XIX guvernele conservatoare au asimilat ^n Germania (prin Bismarck) apoi la ^nceputul secolului nostru ^n Marea Britanie (prin Beverage) sarcina de protec]ie a unor p@turi defavorizate. ^n care banii publici sunt cheltui]i sub controlul contribuabililor. Imaginii statului caritabil. executive }i func]ional-economice. deseori cu participarea comunit@]ilor locale la finan]are }i a}ezarea lor ^n condi]ii de participare. care }i-au putut spori puterea de control a gestion@rii fondurilor }i a amelior@rii calit@]ii serviciilor. cum este banca central@. Mai t$rziu. Statul este ^n continuare un actor important ^n procesele de reglare. dup@ al II-lea R@zboi Mondial.

. deciziei discre]ionar de]inut public 5 Zon@ de]inut@ public Zon@ de]inut@ privat (sectoarele 2. 1 59 Zon@ controlat@ sistematic Zon@ influe]at@ incidental sau periodic de institu]ii . controlat de pia]@ S. ecologice. Statul ^}i p@streaz@ un rol ^nsemnat }i ^n privin]a ap@r@rii. controlat public. a garant@rii unui minim de echitate. criminalitate }i grad de ocupare care sprijin@ mobilitatea popula]iei }i adoptarea unei conduite eficiente }i de l@rgime a spa]iului economic guvernat de principii ra]ionale. de asemenea. 1 Sector (S. 3 }i 6) Schema nr. privind niveluri salariale }i chirii regionale. p@str@rii ordinii publice. ]intind protec]ia social@ 2 S. necesar@ sporirea ofertei de informa]ie statistic@. neglijeaz@ nevoile de echitate }i c@ limiteaz@ aria manifest@rilor democratice. Este rolul important al statului rom$n s@ construiasc@ un model }i o structur@ de punere ^n practic@ a consolid@rii }i dezvolt@rii avantajelor comparate ale firmelor din Rom$nia. propunem cititorilor ^n Schema nr. 1 care ]inte}te s@ clasifice }i s@ releve conexiunile simbiotice ^ntre interven]ia statului }i manifest@rile sale reale ^n economie. Este. care s@ apropie satisf@c@tor }ansele de afirmare a fiec@rui cet@]ean.) de]inut public. implicit separarea ^n zone aflate sub controlul pie]ei }i respectiv al deciziei discre]ionare. cu manifestarea spiritului ^ntreprinz@tor privat }i raporturile dintre produc]ia destinat@ consumului propriu. deciziei motivate (reglat de pia]@) 4 S.. O sugestie ^n aceast@ privin]@.

comenzile de stat. apoi pe m@sur@ ce amenin]area ideologiei totalitar-colectivist@ a sc@zut. ^n continuare. Imaginea unui monarh puternic. apropiere de ]inte }i idealuri sau mai simplu. grupuri de interese }i presiune de la organismele statale? O alt@ ^ntrebare este legat@ de perspectivele evolu]iei previzibile ale organismelor statale }i rolului lor ^n raport cu situa]ia actual@. dar pot fi ^ndeplinite de c@tre alte organisme sau cet@]enii ^n}i}i. catalizare a vie]ii economice }i sociale. prime de export. de interese. minerit. dup@ bunul plac este. Structurarea birocratic@ }i restr$ngerea mediului competi]ional }i a comportamentului corespunz@tor. promotoare a statului de drept. . organiza]ii }i exponen]i ai comunit@]ii coezive prin teritorialitate. subsidii pentru agricultur@. grupuri de presiune. dar acest fapt nu ^nseamn@ c@ acest organism se supune principiilor dorite de cet@]eni. . sau pentru pentru situa]ia ^n care statul ^}i exercit@ prin organismele sale atribu]iile ^n mod discre]ionar. tinz$nd s@ dispar@. sc@pate de sub controlul ceta]eanului. Raporturile statului cu cet@]eanul }i organiza]iile economice constituie. domin$nd absolut. un subiect de interes pentru }tiin]a economic@. ^n anumite limite. institu]ii laice }i biserice}ti. siderurgie. datorit@ extinderii activit@]ii economice }i sociale a statului au creat situa]ii greu de st@p$nit ^ntr-o societate pluralist@. rolul statului a cunoscut o 60 . politica monetar@. ^nrudire. al@turi de fiscalitate. sau simplu. diferite comunit@]i minoritare. cum se vor restructura func]iile }i mijloacele sale de ac]iune? %n literatura occidental@ sunt ^mp@rt@}ite c$teva idei ^ntre care func]ionalitatea }i eficien]a redus@ a statului ca ^ntreprinz@tor. Este un r@spuns la ^ntrebarea: ce a}teapt@ cet@]enii. Cu ^nceputul anului 1980. respectiv ce func]ii ale societ@]ii moderne nu sunt. ce trebuie. Sindicate. Mai concret va cre}te rolul statului. ^n ^ntregime. politica vamal@ }i sursele de venituri din tarife vamale. Statul contemporan poate fi privit din perspective diferite }i anume a ceea ce poate s@ fac@ pentru buna func]ionare a economiei. majoritatea. %ntr-o ]ar@ liber@ exist@ ^ntotdeauna for]e care se opun cu mai mult sau mai pu]in succes puterii }i ac]iunii discre]ionare a statului.Alocarea de ajutoare. deseori cea de credit reprezint@ c$teva domenii la care vom reveni }i care constituie componente ale economiei reale ^n care statul este actorul principal. au ajuns deseori s@ paralizeze activitatea statal@ }i s@ scad@ ^ncrederea ^n capacitatea sa de ordonare. sugestiv@ pentru grupurile de presiune. lobbyurile care se exercit@. dup@ propriile idei.

Asumarea de c@tre statul postbelic a unei pozi]ii paternaliste de protector al fiec@rui cet@]ean al lumii dezvoltate s-a dovedit nefertil@. mijloace de informare }i par]ial la decizie sau controlul acesteia. resursele financiare }. Interven]ia direct@ a statului simbolizat@ prin cheltuieli publice ridicate. consonant cu ac]iunea }i ]intele regimurilor autoritare }i economia de comand@ pe care au promovat-o s-a destr@mat }i se tinde.. odat@ ce acestea din urm@ }i-au dovedit ineficien]a. Tendin]elor solidariste. gener$nd inova]ie. spre acceptarea tezei statului minimal. statul sprijin@ formarea }i dezvoltarea firmelor mici }i mijlocii. patronatul }i. %n paralel. diversific$nd }i sco]$nd pe cet@]ean de sub ap@sarea colo}ilor tenta]i s@ monopolizeze produc]ia. au avut primul buget federal echilibrat dup@ lungi perioade de cre}tere a datoriei publice* . Se accept@ teza pluricentralismului }i a eficien]ei statului arbitru. a competi]iei. canalele promo]ionale.a. s-au dovedit a fi benefice acestei ]@ri a c@rei productivitate a crescut continuu 61 . aflate ^n competi]ie aspr@. cre$nd astfel condi]ii pentru emula]ie.U. desfacerea. Se poate afirma c@ imaginea unei construc]ii paternaliste av$nd ^n centru un stat pluripotent. Statul ^}i p@streaz@ }i ^nt@reste rolul de garant al respect@rii regulilor de ac]iune }i recunoa}tere a meritelor personale. paternaliste li s-au substituit dezvoltarea uman@ pe m@sura accesului la niveluri ridicate de consum pentru masa de cet@]eni. F@r@ interven]ia statului din Lumea Dezvoltat@ nu ne-am putea a}tepta la regularit@]i comportamentale }i cooperarea unor agen]i concuren]i de m@rimi }i puteri economice diferite }i cu valen]e foarte diversificate. acces la instruire. Statul bun@st@rii generale a ap@rut sub amenin]area expansiunii ideilor totalitarist-colectiviste }i a disp@rut treptat din motive similare. ^n special lumea financiar@ sau lumea academic@ este tot mai mult dep@}it@. sindicatele. s@n@tate. cel pu]in pentru moment.A. %n * Deficitele balan]ei de pl@]i cronice }i de mari propor]ii ale S. a celui ce stabile}te reguli de comportament.U. S. A fost o sarcin@ asumat@ a organismelor statale moderne s@ fi limitat puterea firmelor mari }i s@ le fi pus ^n rela]ii de competi]ie cu firme de poten]ial apropiat din alte ]@ri. Imaginea centrului de decizie monolit pe care ^l influen]eaz@ grupurile de presiune. o conexiune rapid@ ^ntre produc@tor }i consumator. diversificare }i valorificarea avantajelor concentr@rii produc]iei. deficite bugetare se ^ndreapt@ spre un sf$r}it. . tendin]@ de restr$ngere }i restructurare ^n favoarea mecanismelor pie]ei.A. mult mai dinamice.

pe fondul ^nt@ririi competi]iei pe pia]a american@ }i a atragerii de resurse financiare din Asia de Sud-Est.a. fenomen cu valen]e de echilibrare }i diminuare a inciden]ei situa]iilor de penurie de factori de produc]ie. condi]iilor de plat@ }. mecanismele automate la care vom face referire mai jos ofer@ doar o imagine par]ial@ asupra exerci]iului eficace de reglare. totu}i. care ^n fapt au subven]ionat economia american@. 62 . ^n anumite limite. deseori s@ abat@ cursul proceselor de competi]ie.5. pentru c@utarea }i promovarea resurselor alternative. în timp ce cet@]enii s@raci nu au asigurate bunuri }i servicii din categoria celor care satisfac nevoi fiziologice. Consider@m. ca o tentativ@ de ^ns@n@to}ire a economiei }i echilibrare a conturilor bugetului. calit@]ii. 2. Japonia. Mecanismele de pia]@ comport@ }i dezavantaje.2. Activarea proceselor competi]ionale favorizeaz@ o vitez@ de reac]ie sporit@ la semnalele pie]ei. dar mai ales pentru Rom$nia aflat@ ^ntr-un proces ^nt$rziat de reform@ }i creare a structurilor competitive.Uniunea European@ s-a impus o limit@ a deficitului bugetar. deficitul balan]ei de pl@]i externe nu se poate prelungi la nesf$r}it. durata retroac]iunii (o opera]iune de ajustare }i corectare care diminueaz@ }i pierderile rezultate din inadecvarea ofertei de bunuri }i servicii). F@r@ ^ndoial@. c@ actualele tendin]e de globalizare a economiei sunt favorabile. Înt@rirea concuren]ei genereaz@ motiva]ie pentru inova]ie. Mecanismele automate. concretizate în promovarea inegalit@]ii veniturilor }i bog@]iei. dar a fost inteligent manevrat de agen]iile guvernamentale ale Statelor Unite. care }i-au creat ^n perioada postbelic@ mecanisme eficiente de pia]@. mai ales ^n noul context al ^nceperii negocierilor de aderare }i a presiunii for]ei competitive a ]@rilor Uniunii Europene. ceea ce ^nseamn@ implicit acceptarea unei alte politici economice. sortimentului ofertei. at$t pentru ]@rile dezvoltate. O parte din resurse sunt alocate pentru produse de lux. . Deseori. punându-le adesea în situa]ia de a se comporta concuren]ial }i a r@spunde rapid la provoc@rile pie]ei. l@rgirii concuren]ei }i dezvolt@rii mecanismelor pie]ei pentru economia rom$neasc@. Globalizarea economiei l@rge}te sfera competi]iei pentru firmele mari. uneori. Din perspectiva economiei reale care cristalizeaz@ procese de reglare a cantit@]ii. termenelor de livrare. concentr@ri de putere financiar@ din ]@rile dezvoltate }i firmele monopoliste beneficiare ale structurilor }i comportamentelor de penurie ^n Rom$nia reprezint@ centre de putere economic@ av$nd for]a s@ distrug@. . Marile firme.

mecanismul concuren]ei ofer@ parametrii cooper@rii economice prin reglare de pia]@ pe anumite segmente cum sunt agricultura. cre}terea }omajului sau manevrarea gustului consumatorilor prin mijloace de persuasiune de care dispun marile firme. Ideologiile diferite. speran]a cre}terii duratei vie]ii. A}adar. participarea social-cet@]eneasc@ redus@ se asociaz@ cu ideologii }i comportamente solidariste. ^n Rom$nia. lideri de opinie (universitari. ^ns@. Un rol tot mai ^nsemnat ^ndepline}te ^n economia contemporan@ lumea }tiin]ific@. Culture’s Consequences: International Differences in Work Related Values. Accesul tot mai larg al opiniei publice la informa]ie economic@ permite unor institute private sau non-guvernamentale s@ elaboreze studii. produc]ie artizanal@ adaptat@ cererii diversificate }i exigente din ]@rile dezvoltate. Un nou actor. prognoze. preferin]@ pentru ac]iuni cu un risc mai ridicat }i acceptarea regulilor de comportament impuse de o societate liberal@*. Beverly Hills. un nivel modest al consumului material }i un acces modest la informa]ie. Consider@m ^ngrijorarea exprimat@ deseori. privilegii create prin reclam@ }i alte forme de persuasiune asupra cump@r@torilor constituie o alt@ component@ a mecanismelor de reglare a parametrilor pie]ei. Societatea modern@ prime}te. cu participare ridicat@ a cet@]eanului la via]a public@. Dimpotriv@. California. un grad ridicat al dezvolt@rii umane conduce la manifest@ri competi]ionale. c@ pia]a acestei ]@ri va fi dominat@ de c$teva monopoluri o manifestare izvor$t@ mai degrab@ din tr@iri emo]ionale dec$t din argumente }i fapte palpabile ^n prezent }i cu at$t mai pu]in previzibile ^n viitor. s@ construiasc@ scenarii. a accesului * G. fie sub forma organiz@rii politice. Manifest@rile de limitare a intr@rii competitorilor pe pia]@. gradul redus de instruire. Hofstede. o parte ^nsemnat@ din servicii. 63 . Nivelurile sc@zute ale dezvolt@rii umane. gusturile }i dorin]ele consumatorilor.5. odat@ cu sporirea nivelului de instruire. a amelior@rii condi]iei sanitare. opuse adesea. 1980. . Produc]ia marilor firme se supune unor reguli denumite ^n mod obi}nuit concuren]@ oligopolist@. 2. care sensibilizeaz@ opinia public@ asupra unor pericole sau oportunit@]i care se dezvolt@. dar tot mai frecvent a celei comunitar-locale. publici}ti. mecanismele de pia]@ sunt acuzate. se leag@ de interesele diferitelor grup@ri sociale pe de o parte }i de gradul dezvolt@rii umane. pe nedrept de pusee infla]ioniste. dar }i ac]iunea organismelor statale. speciali}ti) care prin ideile }i ra]ionamentele lor influen]eaz@ at$t opinia public@. rigiditatea unor pre]uri..3. opinii nivelate de grupurile care au acaparat puterea.

de securitate individual@ }i familial@. %ntr-o diagram@. Abia mai t$rziu s-a introdus ^n g$ndirea social@ }i economic@ opera]ional@ a acestei teorii teza motiva]iei prin realizare. preocupat de motivele consumului }i a alegerii consumatorului. ^ndeosebi. participarea cet@]enilor }i. instruire. Oare se deosebe}te tabloul economiei de pia]@ de cel pe care-l întâlnim zi de zi în realitatea noastr@ contemporan@? Exist@ oare o deosebire important@? Deosebirea esen]ial@ dintre economia româneasc@ }i o economie de pia]@ este faptul c@ primei ^i lipse}te motiva]ia. Suntem obi}nui]i s@ auzim nemul]umirea semenilor f@r@ ca cineva s@ propun@ solu]ii sau s@ se angajeze serios în finalizarea lor. un set de valori favorabil particip@rii. eviden]ierea conexiunilor. . 64 . autorealiz@rii. ^mbr@c@minte. Masslow. interesul pentru a îndeplini performant anumite func]ii din sistem. complici ai acestora). alte amenin]@ri). p$rghii.la surse de informa]ii }i la un consum satisf@c@tor de produse. Veriga cea mai slab@ este managementul. locuin]@.* Modelele de ac]iune cu scop (care nu fac obiectul acestui volum) ]intesc ordonarea faptelor. Destr@marea sistemului de presiuni externe generatoare de ^nstr@inare }i insatisfac]ie las@ un loc gol care nu poate fi compensat dec$t prin ^nt@rirea motiva]iei pozitive }i crearea unor noi impulsuri. care s@ asigure o func]ionare a mecanismului de performan]@ ce ofer@ satisfac]ie. de exemplu. Mecanismele de pia]@ sunt imperfecte }i insuficiente pentru a asigura eficien]@ }i echilibru }i cu deosebire echitatea pe care }i-o doresc o mare parte a cet@]enilor. de}i ideea era prezent@ }i la autori care au tr@it }i au scris cu mult timp ^nainte. a mediului academic poate contribui substan]ial la remedierea acestui neajuns. Reflexele paternaliste sunt manifeste atât la cei care gestioneaz@ puterea cât }i la clien]ii lor (implicit. hran@. factori. angajarea cet@]enilor. cu o motiva]ie pozitiv@ este c$t se poate de evident@. amenin]area pierderii bun@voin]ei }efului. motive fiziologice. din ra]iuni pragmatice. distinge cinci trepte succesive ale motiva]iei ^n raport cu dezvoltarea uman@. apartenen]@ }i afec]iune. %n teoria economic@ contemporan@. adic@ luarea de decizii pertinente }i în timp. urmare a unui trend ridicat de inovare }i sporirii eficien]ei. sanc]iuni ale organiza]iei politice a partidului unic }i deci monopolist. trec$nd astfel ^n aria de manifestare concret@ a comportamentului uman. consultan]ilor. ceea ce are efecte ^nsemnate asupra func]ion@rii economiei. de eficien]@ a ac]iunii s-a transferat interesul de studiu a impulsurilor activit@]ii economice dinspre trebuin]e spre motive. cauze ale ac]iunii eficiente. inclusiv a motiva]iei }i * Men]ion@m c@ teoria marxist@ s-a sprijinit cu prec@dere pe nevoile de prim@ necesitate. a adecv@rii ofertei }i dinamismului acesteia. . prestigiu }i realizare personal@. Necesitatea ^nlocuirii unor motiva]ii bazate pe presiune psihic@ (ca.

atât cât a fost ob]inut@ prin solidarism na]ionalist. S-a creat o aparen]@ de dinamism chiar într-o perioad@ de criz@ a pl@]ii datoriei externe a României. Astfel. restrângerea consumului a generat dezinteres }i o penurie generalizat@ în România. O economie centralizat@ este acea structur@ ^n care alocarea resurselor este ^nf@ptuit@ prin decizii autoritare ale guvernului. de exemplu dep@}irea unui prag de rentabilitate sau eficien]@.5. Mecanismul planific@rii centralizate. putându-se afirma. Un avantaj cert a fost deplina ocupare. . promovarea unor investi]ii de reprezentare. pentru investi]ii de reprezentare. situate sub cele ale pie]ei. autoritare a ocazionat imense pierderi prin aloc@ri ineficiente de resurse. Experien]a ]@rilor planificate centralizat a ar@tat c@ adeziunea popular@. Acest imobilism concretizat ^n pre]uri fixe }i ignorarea dinamismului cererii a creat o imagine fals@ de stabilitate monetar@. Economia de comand@. cu rezultate de cel pu]in 5-7 ori mai mici din cauza pre]urilor „planificate” ale energiei. Economiile conduse autoritar. 2. c@ au fost mai potrivite în a-}i feri cet@]enii de efectele negative ale crizelor economice ciclice. impun$ndu-se un plan economic obligatoriu firmelor }i persoanelor aflate ^n postur@ de agen]i economici autonomi (cu patrimoniu distinct). atingerii unui ]el. colapsul sistemului.. infla]ie }i }omaj mascate }i. În fapt. al ineficien]ei acestui tip de reglare a economiei. Principala re]inere fa]@ de planul optim (care este construc]ia elaborat@ ce poate fundamenta un plan ferm) decurge din caracterul incert al evolu]iei structurii cererii de consum }i.4. din caracterul inadecvat al aloc@rii resurselor. O manifestare a autoritarismului a fost controlul veniturilor }i alocarea voluntar-discre]ionar@ a unor resurse dispropor]ionat de mari. în raport cu eficien]a }i posibilit@]ile de stimulare. o oarecare securitate a locului de munc@ }i o nivelare perceput@ pozitiv de categoriile de popula]ie mediu sau slab educate }i cu valen]e profesionale mai reduse nu poate fi durabil@. care din p@cate se ob]inea cu pre]ul cre}terii dezinteresului pentru calitatea produselor }i lucr@rilor realizate }i afect@rii capacit@]ii de inovare în sistem. prin plan obligatoriu. totu}i. s-au manifestat foarte rigid în fa]a unor schimb@ri semnificative din economia mondial@. în final. în România se consuma mai mult@ energie primar@ pe cap de locuitor decât în Japonia }i cam tot atât de mult@ cât în Fran]a. 65 . în consecin]@.

Economia de comand@ a fost. %nc@ de la sf$r}itul secolului trecut. mai ^nt$i ^n Statele Unite ^n anii ‘50 }i apoi ^n alte ]@ri dezvoltate firma mare. suprapre] la produsele c@utate. au generat insecuritatea aprovizion@rii. sau s@ se preocupe în mod deliberat de reglarea }i controlul lui. care asigur@ coordonarea spontan@ a activit@]ii prin intermediul unui ansamblu de pre]uri }i pie]e par]iale. Viteza de rota]ie a fondurilor }i durata de recuperare a investi]iilor ar fi fost de neacceptat în orice economie care ia ^n considerare costul capitalului.. care este economia de pia]@. 2.Siguran]a desfacerii care a decurs din penuria generalizat@ }i reglarea prin }iruri de a}teptare. care constituie jaloane pentru luarea deciziei economice. F@r@ ca cineva s@ defineasc@ explicit acest mecanism. a stocului disponibil }i a cererii solvabile. integrat@.6.A. consecin]ele favorabile ale produc]iei ^n serie mare au constituit suporturi temeinice pentru cre}terea dimensiunilor organiza]iilor economice. pentru o lung@ perioad@ de timp. a costului capitalului }i cota]iilor ac]iunilor }i altor titluri de valoare de pe pia]@. . %n discu]ie pot }i trebuie puse propor]iile acestor manifest@ri. marcat@ de fenomene naturale de reglare. ^n S.* Totu}i. totu}i. 66 . din categoria pre]urilor m@rfurilor. . acesta asigur@ un nivel acceptabil de satisfac]ie pentru majoritatea cet@]enilor. ^ntr-o prim@ form@ prin interzicerea fuziunilor }i ^nghi]irii de firme din aceea}i ramur@.U. Avantajele concentr@rii de capital }i. Este pus în func]ie un sistem de comunica]ii care adun@ informa]ii. care concentra produc]ia p@r]ii cov$r}itoare a componentelor unor produse complexe s-a dovedit neavantajoas@ la gestionare }i motivare }i marile firme produc@toare de automobile au fost divizate printre primele * Referiri mai ample la acest subiect pot fi g@site ^n capitolul 9. O economie de pia]@ modern@ este un mecanism elaborat care ^mbin@ autoreglarea }i interven]ia ra]ional@ a statului. Firma mic@ }i firma mare Simbioza firmelor de diferite dimensiuni constituie un subiect de controvers@ ^ntre sus]in@torii ideologiei liberale }i orient@rile favorabile interven]iei statului ^n economie. care direc]ioneaz@ activitatea actorilor din economie. ra]ionalizarea alimentelor. cre}terea aberant@ a stocurilor de siguran]@ în firmele industriale }i o eficien]@ a utiliz@rii resurselor extrem de redus@ fa]@ de o economie liberal@. au fost adoptate legi de protejare a concuren]ei. în continu@ schimbare. unele standardizate.

cre}terea puterii financiare a unor grupuri. firmele mari au o pozi]ie privilegiat@ pe pia]@. pe fabrici. Este ^n aceste condi]ii interesant de studiat dac@ mai lu@m ^n considerare separarea manageriatului marii firme fa]@ de proprietari. pentru putea fi controlat nivelul de performan]@ }i deseori a putea introduce stimulente competi]ionale ^ntre fostele departamente de produc]ie.) ne ^nf@]i}eaz@ imaginea unei lumi noi ^n care investi]ia de capital. a constituirii portofoliului de active a fost un alt impuls pentru men]inerea sau restr$ngerea dimensiunilor unei organiza]ii economice. Dezvoltarea serviciilor. pentru restr$ngerea sau cel pu]in men]inerea unor niveluri moderate ale dimensiunii organiza]iei economice. dezvoltarea pie]elor financiare }i a tehnicilor de limitare a riscului finaciar au impus pe de alt@ parte „^ngem@n@ri” de firme. 67 . . Se poate ad@uga }i avantajul pe care-l reprezint@ construirea }i func]ionarea de filiale ^n ]@ri de destina]ie a unor exporturi la argumentele ^n favoarea limit@rii dimensiunii unei organiza]ii economice. adic@ sporirea dimensiunii capitalului individual. linii de montaj.a. capacitatea lucrativ@ sunt foarte ridicate. firme software }. juridic@. a avantajelor comparate pune un serios semn de ^ntrebare ^n privin]a capacit@]ii marilor firme de a controla pia]a. un impuls tehnologic. de aceast@ dat@. Pe de alt@ parte propor]ia contribu]iei firmelor mici }i mijlocii la crearea produselor noi }i implicit a pie]ei. Statele dezvoltate au impus o legisla]ie sever@ de protejare a concuren]ei }i de protec]ie a consumatorului. propor]ia firmei. de asemenea. ^n ]@rile dezvoltate. cu deosebire ^n privin]a gestion@rii riscului. o concentrare a gestiunii financiare a firmei mari. Evolu]ia. Dac@ judec@m activitatea ^n anumite sectoare. Foarte probabil c@ da.. ca o influen]@ real@ pentru mecanismele de pia]@ ale firmei de dimensiuni mari. se afl@ ^n competi]ie real@ unele cu altele. f@r@ ca acest fapt s@ modifice substan]ial comportarea pe pia]@ a organiza]iilor economice. dar eficien]a. Flexibilizarea liniilor de fabrica]ie a constituit. cum este de exemplu cel bancar. dar. cu deosebire al celor inteligent intensive (consultan]@ finaciar@. fapt semnificativ. Progresele teoriei financiare. capacitatea de a-}i crea privilegii sunt ne^nsemnate. Tendin]elor de concentrare a puterii financiare }i competitive li s-au opus politici guvernamentale de promovare a concuren]ei prin integrare vamal@ regional@ }i o oarecare liberalizare a schimburilor interna]ionale }i crearea zonelor de liber schimb.

la r$ndul lor. lupt$nd pentru supravie]uire }i dezvoltare. Starea de echilibru economic a fost o perioad@ ^ndelungat@ considerat@ ^n dimensiunea sa cantitativ@. . acestea ^mpreun@ compun$nd procesele de reglare. Motorul mecanismului de pia]@ este interesul privat. diviziunea muncii. deoarece cer cheltuieli mai reduse de operare }i permit sporirea vitezei circula]iei bunurilor ^n economie. Specializarea produc]iei s-a impus treptat ^n condi]iile func]ion@rii reglajului de pia]@ permi]$nd diminuarea sau eliminarea opera]iilor auxiliare. furniz$nd informa]ii. amelior@rii parametrilor de eficien]@. agentului economic care cristalizeaz@ manifest@ri numite autoreglare }i procese deliberate de ajustare ^ntreprinse de stat. permite glisarea convenabil@ a termenelor de plat@. alegerea }i respingerea unor produse }i servicii demodate. care nu mai sunt apreciate }i impunerea dinamicii economice. libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. a tehnologiilor performante. a unor interese. Contractul de management din firme publice sau societ@]i anonime (de]inute de un num@r mare de ac]ionari) poate acoperi satisf@c@tor interesul de valorificare a patrimoniului dac@ 68 . f@c$nd leg@tura motivat@ }i eficient@ a acestora cu consumatorii. deseori oferind solu]ii }i produse noi. cre}terea vitezei de operare }i asigurarea continuit@]ii }i fluidit@]ii produc]iei. organiza]ii civice }. folosirea personalului specializat }i ^nalt calificat. aflate ^n competi]ie aspr@. sunt adesea ^n raporturi simbiotice cu firmele mari. din economii de scar@.Firmele mici. rezultate din existen]a unor regularit@]i comportamentale. Axa intereselor legate de ini]ierea }i dezvoltarea Uniunii Europene o constituie ob]inerea avantajelor care rezult@ din specializarea }i sporirea produc]iei de acela}i fel. dezvoltarea }i valorificarea patrimoniului individual ^n cadrul unei comunit@]i. Utilizarea banilor creaz@ posibilit@]i mai mari de alegere. ^nnoirii }i economisirii. institu]ii. R e z u m a t Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin procese automate. Mecanismele de pia]@ pentru ca s@ func]ioneze este necesar@ existen]a }i utilizarea banilor. pentru produc]ia de serie }i de mas@. modificarea valorilor sub impulsul inova]iei. O percep]ie mai fertil@ acord@ aten]ie st@rii de mul]umire a marii majorit@]i a popula]iei care poate rezulta din alocarea cea mai fericit@ a resurselor (gener$ndu-se un echilibru static) }i o alocare favorabil@ inov@rii }i dinamicii economice.a. supravegherea }i influen]a exercitat@ de stat. Formele moderne de bani sunt ieftine. ^n con]inut. de adaptare reciproc@ a componentelor }i ghidaj ^nf@ptuit voluntar de actorii economici pe baza propriei motiva]ii }i a unor jaloane externe firmei. Economia liber@ cunoa}te tendin]e de conservare a unor st@ri. Specializarea implic@ acordarea p@r]ilor „contractante” }i raporturi orizontale de dependen]@ ^nso]ite. na}terea }i manifestarea interesului pentru conservarea. . academice. dar }i procese de dinamic@ izvor$te din contacte culturale externe. organisme locale civice sau institu]ii private. specifice. ^ntr-o situa]ie de echilibru cerere/ofert@ de supraveghere reciproc@ a partenerilor. Privatizarea ^nseamn@.

Cre}terea sufocant@ a prelu@rilor fiscale a generat a sl@bire a interesului privat }i abandonarea filosofiei statului protector. %nceput@ cu demersuri de protejare a }omerilor ^n Germania }i Anglia interven]ia statal@ }i-a fixat ca ]int@ stimularea cererii. cercetare. a op]iunii majorit@]ii cump@r@torilor. reconversia profesional@. managerii sunt motiva]i corespunz@tor prin salarii. tensiuni sociale. %n tradi]ia modern@ avantajele comparate au rezultat din diferen]e de condi]ii naturale. crearea de tehnici. }i ^n alte ]@ri ale lumii. reducerea barierelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului. %n zilele noastre avantajele comparate decurg tot mai mult din aptitudinea de a forma echipe. v$nzare de pachete de ac]iuni ^n condi]ii de favoare. Sporirea productivit@]ii permite accesul masei de consumatori la produse }i servicii cu valen]e multiple apte s@ ofere satisfac]ie }i. accesul la c@i de naviga]ie. statornicit@ interven]ia statului. muncii. iner]ie. pe plan teoretic. bazate pe libera ini]iativ@. inova]ie }i promovarea competi]iei reprezint@ cheia angren@rii eficiente ^n circuitele economiei globale. a aspira]iilor sale manifeste ^ntr-un cadru democratic. prin angajarea unor cheltuieli ^n domeniul infrastructurii. }i a fost treptat. participare la beneficii. 69 . promovarea drepturilor cet@]eanului. eveniment dup@ care. cu scopul stimul@rii cererii. Dup@ al Doilea R@zboi Mondial statul }i-a asumat pe scar@ tot mai larg@ rolul de promotor }i protector al competi]iei. institu]ii private specializate. func]ionarea eficient@ a competi]iei ^n SUA. universit@]i. care rezult@ din aprecierea subiectiv@ a utilit@]ii produselor }i respectarea restric]iilor privind acoperirea costurilor se formeaz@ prin conexiuni ale cererii }i ofertei consacrate de legea numerelor mari. capacitatea de a concentra capital. Apari]ia monopolurilor a adus perturb@ri noi ^n func]ionarea pie]ei. s-a legitimat interven]ia statului ^n economie. Ultimele dou@ decenii ale secolului marcheaz@ restr$ngerea prelu@rilor fiscale. Valoarea de pia]@. Diferen]ierea dup@ m@rime a firmelor a creat }i raporturi verticale de subordonare. }coli de crea]ie. Practica Europei Dezvoltate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. Statul a dob$ndit ^ntre altele func]ia de control asupra firmelor mari }i de ini]iere }i sus]inere a proceselor competi]ionale. Interven]ia statului ^n economie a avut instrumente }i ]inte diferite ^n ultimii cincizeci de ani. capabile s@ inoveze. de reprezentare. reprezint@ un rezultat pozitiv al construc]iei deliberate conceput@ ^n cabinete ale organismelor statale.. . resursele bogate. Dezvoltarea uman@. autorealizare ceea ce diminueaz@ influen]a costurilor ^n formarea pre]urilor. Mecanismele de pia]@ actuale. ap@r@rii. concentrarea pe prevenirea pauperiz@rii unor grupuri sociale }i preocuparea pentru ^nt@rirea mecanismelor competi]ionale }i a avantajelor comparate. Economia Rom$niei sufer@ de pe urma deciziilor discre]ionare (luate ^n afara controlului pie]ei }i al cet@]eanului) care genereaz@ ineficien]@. Au fost operate concentr@ri de resurse prin fiscalitate. treptat se acord@ prioritate ^nsu}irilor estetice. ^nv@]@m$t. ca urmare. a apropierii }anselor de afirmare sau a spijinirii p@turilor defavorizate. Rigidizarea pre]urilor a generat marele crah din 1929-33. m@rfurilor.

institu]ii. Evalua]i pe baza datelor istorice avute la ^ndem$n@ o evolu]ie probabil@ a rolului statului ^n perspectiva a 10-15 ani. 2. Ce perspective de viitor aprecia]i c@ au firmele mici }i mijlocii }i clasa de mijloc ^n Rom$nia }i ^n lume? . echilbru static }i dinamic. Care sunt avantajele }i conexiunile specializ@rii ^n lumea de azi? 4. privatizare. 7. specializarea produc]iei. avantaje comparate. . Formula]i propozi]ii normative }i pozitive. Revede]i ^n]elesul no]iunilor de reglare. 70 . 3. Compara]i teoria subiectiv@ }i cea obiectiv@ a valorii. homeostaz@. Ce rol joac@ regularit@]ile comportamentale ^n mecanismul regl@rii? 8. bani moderni. Care sunt condi]iile func]ion@rii pie]ei? Explica]i avantajele folosirii formelor moderne de bani. Ce este decizia discre]ionar@ }i care este opusul acesteia? Care este aria de manifestere a deciziei discre]ionare ^n Rom$nia? 10.%ntreb@ri }i exerci]ii 1. 9. Ce sunt avantajele comparate }i care sunt sursele acestora ^n mediul de afaceri contemporan? 6. Care trebuie s@ fie con]inutul privatiz@rii? 5. autoreglare.

care sunt parametrii cei mai importan]i ai structurii economice. Criteriile cel mai frecvent utilizate ^n modelare sunt maximizarea profitului }i a satisfac]iei consumatorului. %n fapt. dar ^n acela}i timp av$nd ca ghidaj }i jaloane const$nd din pre]uri.. ^nsemn$nd c@ pia]a nu este protejat@ de bariere economice (dimensiunea unei afaceri. a pre]ului lor }i a celor de substituire. cantit@]ile. avantaje naturale). sau limitarea alegerii }i privilegierea organiza]iei care de]ine o pozi]ie dominant@ pe pia]a nedirijat@ de stat. opozi]ia sindicatelor la dinamismul pie]ei }. e) comportarea ra]ional@ a agen]ilor economici. Cererea de produse }i optimizarea consumului 3. condi]ii de plat@ }. luat separat. Pentru validarea modelului regl@rii de pia]@ trebuie acceptate anumite ipoteze privitoare la func]ionarea optim@ a pie]ei. d) completa informare a agen]ilor economici asupra calit@]ii produselor. firme comerciale). termenele de livrare }i condi]iile de plat@. inclusiv accesul la pia]@ (costuri de transport. concretizate ^n: a) existen]a unui num@r mare de agen]i economici at$t la constituirea ofertei c$t }i a cererii. ofert@ }. %ntr-o pia]@ liber@.0. tarife vamale }. calitate.a.). Premisele calculului consumatorului Pia]a este un mecanism prin care cump@r@torii }i v$nz@torii se ^nt$lnesc pentru a schimba bunuri }i servicii. a unei linii de fabrica]ie. .a. aceast@ situa]ie asigur@ avantaje reciproce la nivelul cel mai ^nalt pentru to]i actorii procesului de schimb.. respect$nd dorin]ele fiec@rui participant la schimb. ceea ce presupune acceptarea unui criteriu de selec]ie a op]iunilor. c) libera mi}care a muncii }i capitalului.). adic@ ^n care schimbul este voluntar* . consider$nd produsele ca av$nd caracteristici identice. ^n interiorul unei structuri economice }i cu ajutorul acesteia. a}a ^nc$t putem accepta c@ pre]urile.a.) }i tehnice (existen]a unor brevete. 71 . calitatea. termene de livrare. aceast@ ipotez@ implic@ tranzac]ionarea unei produc]ii strict omogene (fiind astfel excluse preferin]e individuale ale consumatorilor fa]@ de m@rci. cantitate. fiecare av$nd o dimensiune sub nivelul celei care s@-i permit@ influen]area sesizabil@ a parametrilor de reglare (pre]. b) omogenitatea ofertei. cerere. 3.a. Cea mai important@ consecin]@ a introducerii acestor ipoteze necesare dezvolt@rii modelelor care servesc lu@rii deciziilor este c@ pre]ul de v$nzare * Alternativa raporturilor voluntare de schimb este fixarea sortimentului }i volumului produselor }i stabilirea autoritar@ a pre]urilor }i altor parametri ^n cadrul economiei de comand@. rezult@ din afara sferei voli]ionale a actorilor pie]ei.

un dat al pie]ei. deterior@rii sistemului de pre]uri }i nefunc]ion@rii mecanismului pie]ei. a}a cum poate fi ^nt$lnit ^n via]a de fiecare zi. ^n ansamblu societatea sufer@ din cauza insufucien]ei sau inexisten]ei controlului pie]ei. de existen]@ a unor alternative de ^nlocuire a unui produs sau serviciu cu altele similare. ^n alte situa]ii caracterului ocazional al schimbului }i preponderen]ei autoconsumului }. cu motive. Se cere s@ mai ad@ug@m c@ prezentarea ^ntregului set de modele privitoare la alegerea consumatorului are valoare opera]ional@ numai dac@ pia]a este echilibrat@. %ntr-o economie de penurie (care se poate datora deficitului bugetar. . Din perspectiva cump@r@torului ipotezele pie]ei perfecte constituie un element de referin]@. Este meritul lui Alfred Marshall s@ fi propus cercet@torilor economi}ti formule care s@-i ^ndrume spre c@utarea unor solu]ii ra]ionale pentru problemele lor. %n situa]ia de penurie alegerea este rareori posibil@ }i ^n economie se ^nregistreaz@ cump@r@ri am$nate. unele dintre acestea formalizate }i transpuse ^n rela]ii matematice. conducerii autoritare a economiei. conduce la adaosuri de pre]. care-}i a}eaz@ ipotezele pe precepte militant-cre}tine sau marxiste u}or de recunoscut dup@ num@rul mare de propozi]ii normative }i judec@]i cauzalemecaniciste }i care ignor@ minima exigen]@ de a se raporta la realit@]i ale omului real. . reducerea gradului de motivare }i eficien]@ (inclusiv o rat@ nesemnificativ@ a inov@rii). calitate }i ceila]i parametri care definesc valoarea de pia]@ a itemului se poate valida mecanismul de pia]@.) competi]ia este ^ntre cump@r@tori. 72 . Descrierea }i opera]ionalizarea modelului conexiunilor de pia]@ a suferit un ^ndelungat proces de rafinare ajung$ndu-se la construc]ia de structuri logice. apropiate ca pre]. ceea ce impune serioase precau]ii ^n leg@tur@ cu validitatea lor practic@. ceea ce permite selectarea }i validarea unor utilit@]i }i pre]uri de ofert@. contraserviciului f@cut v$nz@torului etc.a. fapt care are consecin]e importante mai ales pentru modelarea deciziilor agen]ilor produc@tori }i a configur@rii produc]iei }i consumului ^n ansamblul acestora. sub forma mitei. satisfac]ii }i insatisfac]ii. opera]ional@. economii for]ate }i ca o consecin]@. aspira]ii. %n condi]ii de alegere. a}a cum vom ar@ta ^n continuare. Modelele teoretice }i cu deosebire cele transpuse ^n rela]ii matematice utilizeaz@ inevitabil abstrac]ii. dac@ exist@ o competi]ie real@ ^ntre ofertan]i pentru a ob]ine „votul” consumatorului. modelele urm@resc s@ eviden]ieze m@rimea }i natura fiec@rei influen]e ^n ansamblul determina]iilor factorilor mecanismului pie]ei. Exist@ ^nc@ o literatur@ stufoas@.este considerat o m@rime exogen@. lipsei de motiva]ie a managerilor sau nivelului sc@zut de productivitate }i inaccesibilit@]ii produselor.

* Un astfel de model este prezentat ^n paragraful 1. .1. cea cibernetic@. ^ntre cerin]ele logicii matematice }i exigen]ele practicienilor de a introduce ^n modele un ansamblu suficient de mare de factori de influen]@ a fost sporirea num@rului de variabile introduse ^n modelare. Avantajul acestui tip de demers este c@ poate contribui la ^n]elegerea. cel pu]in par]ial@. A doua reac]ie important@ a constat ^n utilizarea modelelor sistemice* bazate pe evaluarea. modifica mai u}or }i suport$nd costuri mai mici func]ionarea. neexplicate. urm$nd scheme logice inductive.3. inevitabil.1. mai precis cantitatea cerut@ }i pre]ul de v$nzare. a raportului dintre premisele sau ipotezele construc]iei }i concluziile desprinse. de a oferi o construc]ie adev@rat@ din perspectiva exigen]elor logicii formale. O prim@ consecin]@ a unui compromis. de leg@tura dintre cele dou@ depinz$nd ^ns@}i validitatea construc]iei. se m@rgine}te s@ constate conexiuni func]ionale. care contureaz@ rezultatele opera]ionale ale demersului. de regul@ formalizat. Neajunsul unei astfel de tehnici const@ ^n restr$ngerea posibilit@]ilor de cunoa}tere a rela]iilor interne ale sistemului. O alt@ abordare. rezultatele ob]inute.. global. ^ntre modific@rile petrecute ^n parametrii de intrare }i cei de ie}ire din sistem (modelul cutiei negre). care sunt poten]ial mai promi]@toare ^n rezultate dec$t modelele globale (adic@ modelul retroac]iunii pe baza cutiei negre). matematic cel pu]in dou@ cerin]e. O alt@ formul@ de compromis este s@ inventariem to]i factorii care influen]eaz@ nivelul cererii urm$nd s@-i combin@m logic }i transpunem ^n modele par]iale. 73 . a func]ion@rii mecanismelor de pia]@ }i s@ sugereze }i alte solu]ii opera]ionale. cel pu]in ^n principiu. deoarece se apropie de factorii de compunere }i li se poate. pe care apoi s@ le judec@m ^n etape. 3. cea logic@. Modelul func]iei de cerere Conexiunea cea mai cunoscut@ din ansamblul teoriei economice este cea dintre cerere. a influen]ei unui set de factori. Pe de alt@ parte exigen]ele practicii economice impun cuprinderea ^n model a unui num@r satisf@c@tor de factori de influen]@. Se confrunt@ ^n acest model. pas cu pas. de regul@ corela]i ^ntre ace}tia }i desprinderea unor tendin]e c@rora li se atribuie valen]e de generalitate. oper$nd modificarea unui singur factor. la fiecare treapt@ a demersului }i ^n cele din urm@.

g) Modific@ri ^n num@rul }i structura popula]iei servit@ de c@tre pia]@. nivelul veniturilor. c) Averea acumulat@ ^n form@ de depozite bancare. b) Veniturile disponibile pentru consum. Totu}i. Cel mai frecvent se acord@ aten]ie rela]iei dintre nivelul pre]ului produsului }i cantitatea cerut@ pe pia]@.3.a. de regul@. d) Pre]urile produselor concurente (care intr@ ^n sfera de interes a consumatorului). altele dec$t pre]ul propriu al produsului. h) Eficacitatea reclamei produsului }i a celor aflate ^n conexiune. reclama. %n cercet@rile opera]ionale tradi]ionale se practic@ o separare ^ntre pre]ul propriu al produsului }i alte determina]ii ale cererii (care includ toate influen]ele manifeste asupra cererii. posibilit@]ile de analiz@ restr$ng num@rul de conexiuni studiate la una sau c$teva. propriet@]i lucrative din domeniul comercial. deodat@. schimbarea st@rii de spirit a popula]iei (cre}terea sau sc@derea optimismului popula]iei ^n privin]a redres@rii economiei }i implicit a nivelului veniturilor). titluri de valoare. presupune.1. ^ntr-o perioad@ specificat@ sunt urm@torii: a) Pre]ul produsului. Factorii care determin@ nivelul cererii ^n realitate.. f) Dinamica gusturilor. preferin]elor }i modelelor de consum. pre]/kg Graficul 3. ^n func]ie de pre]ul produsului. luarea ^n considerare a tuturor influen]elor resim]ite pe pia]@. Cunoa}terea comportamentului pe pia]@ al cump@r@torilor cere luarea ^n considerare a tuturor acestor determinan]i. pre]urile produselor de substitu]ie sau complementare). e) A}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor.1. adic@ venituri. modificarea preferin]elor consumatorilor. Sc@derea pre]ului ocazioneaz@ o sporire a v$nz@rilor.1. cantitatea cerut@/kg 74 . Cantitatea cerut@ la nivelul unui magazin. Utilizarea graficului descriptiv 3. . dintr-un anumit item. dac@ celelalte condi]ii r@m$n neschimbate. propriet@]i imobiliare. industrial. gustul consumatorilor.1. . }. cum sunt pre]urile produselor de substituire.

izvor$t din frustrare. din p@cate suport pentru vreo concluzie privitoare la evolu]ia viitoare a acesteia. prestigiul personal }i familial }i un sentiment de realizare a individului. care fuseser@ ^nainte accesibile unui grup restr$ns de privilegia]i. ^n aceste noi condi]ii. treptat. agen]ii economici produc@tor-ofertant sau consumator ^}i pun mai stringent problema ^nlocuirii deciziilor bazate pe experien]@ }i intui]ie cu cele bazate pe solu]ii sugerate de calculul economic. Popper. afec]iune pe care }i-o dore}te fiin]a uman@. sentimentul la apartenen]@.1. . hran@. 1962) }i psihologie ci }i ^n sociologie. lipsa accesului la educa]ie. revolu]ionare. din acoperirea nevoilor primare de ad@post. mesaje promo]ionale neoneste. ^mbr@c@minte }i erau. inovatoare }i dinamic@ are nevoie de calcul ra]ional bazat pe adev@ruri verificabile. %n condi]iile societ@]ii avansate poate fi luat@ ^n considerare }i diminuarea sentimentului de ur@ }i ^nstr@inare. %nt@rirea sentimentului de apartenen]@ se conjug@ cu dezvoltarea unor organisme de protejarea consumatorului de falsuri. Descrierea realit@]ii devine tot mai 75 . protec]ie social@ }i instaurarea unui climat de acceptare a inegalit@]ilor individuale ca surs@ pentru emula]ie }i performan]@ }i. promovat@ de marxism i se substituie treptat o ideologie liberal@ promotoare a competi]iei }i ideii c@ impulsurile individuale nu trebuie c@utate numai ^n individ (K. %n astfel de condi]ii. 3. de ^njghebarea proceselor competi]ionale. ci promov$nd criterii sociale. Descrierea conexiunii cererii cu pre]ul nu ofer@. Implicit. Economia competi]ional@. din motive pe care le vom expune ^n continuare. Filosofiei compensatorii. Pe de alt@ parte sporul de productivitate ^nregistrat ^n a doua jum@tate a secolului XIX a condus la o atitudine din ce ^n ce mai pregnant orientat@ spre satisfacerea unor nevoi din palierele superioare ale paletei dorin]elor de consum. consumul de reprezentare se poate presupune c@ va diminua ^n favoarea celui care ofer@ satisfac]ii din utilizare. cre}tine }i democra]ia ca alternativ@ la r@sturnarea societ@]ii ^n pozi]ie invers@.. economie politic@.2. pentru a r@spunde cerin]elor ^n@spririi concuren]ei. Satisfac]ia nu mai decurgea. tot mai larg apreciate siguran]a individual@. de cre}terea propor]iei produc]iei fabricat@ pe stoc. Bazele calcululul economic ra]ional sunt legate ^ndeosebi de progresele ^nregistrate ^n domeniul produc]iei }i productivit@]ii. ^n acest context. f@r@ s@ se mai alunece ^n direc]ia revendic@rii distructive ^ndreptat@ ^mpotriva ordinii liberale. putem a}tepta ca societatea modern@ s@-}i configureze o structur@ a cererii bazate pe ra]ionalitate }i alegerea exigent@ a produselor }i serviciilor.

f@r@ a pretinde ca agen]ii economici reali s@ ^}i ia deciziile ^n conformitate cu interesele unor structuri suprapuse. dar este imposibil@ pentru un animal de companie. Uneori. O axiom@ a acestei optici o constituie promovarea principiului de maximizare sau minimizare a unui parametru devenit criteriu. automobil. care sunt derivabile. 3. %n termenii propu}i mai sus ra]ionalitatea este asimilat@ tendin]ei de a maximiza satisfac]ia. bunurile nedivizibile cre$nd anumite dificult@]i ^n privin]a asocierii. deoarece divizibilitatea permite construc]ia unor func]ii continue. utilitatea. ciment. profitul. produse }i servicii ^nsu}ite }i folosite. produc]ia sau costul. care ofer@ suportul pentru decizii pertinente. exterioare angrenajului economic.1. cheltuielile din anumite resurse. benzin@. atunci c$nd se ]inte}te minimizarea efortului. ^n a}a fel ^nc$t indiciile cu privire la solu]ia disponibil@ cea mai avantajoas@ s@ fie c$t mai aproape de aspira]iile de performan]@ ale decidentul. adic@ a ansamblului de utilit@]i*. Capacitatea bunurilor }i serviciilor de a satisface o anumit@ nevoie se nume}te utilitate. Func]iile utilizate exprim@. Vom aprecia c@ un bun este divizibil atunci c$nd acesta poate fi ob]inut }i utilizat ^n unit@]i oric$t de mici. dup@ caz. ci pe baza promov@rii unor contracte voluntare ^ntre parteneri. Substituire }i complementaritate. acestea reprezent$nd modalitatea de introducere ^n model a unui num@r mai mare de factori de influen]@. Dob$ndind o form@ logic@-matematic@ problemele se rezolv@ prin c@utarea optimului unei func]ii. nav@ de transport pe ap@. satisfac]ia. c$t }i pentru practica economic@. Stingerea tuturor sau a majorit@]ii trebuin]elor prin consum este preocuparea fiec@rei fiin]e umane ra]ionale. Opera]ionalizarea calculului ra]ional impune introducerea no]iunilor de divizibilitate. Consumul ]inte}te ^ntotdeauna ob]inerea unei anumite satisfac]ii care rezult@ ^n mod firesc de pe urma utiliz@rii produselor }i serviciilor. no]iunea de co} de consum este asociat@ cu ideea de minim necesar pentru consum. 76 . De fiecare dat@. Caracterul de divizibilitate are ^nsemn@tate at$t pentru procesul de modelare matematic@. . Divizibilitatea este ^ntru totul realizabil@ la gr$ne. al motivelor personale. adapta* Frecvent acest ansamblu poart@ denumirea de co} de consum. adaptabilitate }i substituire al@turi de cele de alegere }i contract voluntar. energie.mult o etap@ preliminar@ a analizei. problemele de minimax se rezolv@ cu respectarea unor restric]ii. .3.

Walras. Substituibilitatea ^nseamn@ posibilitatea de a ^nlocui o cantitate. ^n acela}i timp. dat@ dintr-un produs printr-o cantitate determinat@ dintr-un alt produs. eficacit@]ii }i continuit@]ii proceselor de reglare automat@. cum este cazul automobilului }i carburantului. ^n num@r unit@]i gr@sime). cel mai dificil punct constituindu-l compararea a dou@ obiecte cu utilitate esen]ial diferit@. deoarece termenul de utilitate are o conota]ie axiologic@. produsele devin utile numai folosite ^mpreun@. Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale Fondatorii marginalismului Walras. Deseori. Meritul lui V. Limitele m@sur@rii obiective a utilit@]ii au ap@rut cur$nd cercet@torilor. adic@ implic@ o judecat@ de valoare. o caracteristic@ mai important@ pentru procesele de analiz@ ^n calculul produc@torului. poate ridica probleme }i pentru deciziile cump@r@torului sau consumatorului. . Alteori. spunem c@ sunt substituibile. Pareto const@ tocmai ^n eviden]ierea caracterului comparabil a dou@ produse care astfel (prin compara]ie) devin poten]ial substituibile. din perspectiva tiparelor de consum ale cump@r@torului. ca urmare Pareto a militat pentru ^nlocuirea teoriei tradi]ionale cardinale cu una ordinal@ a utilit@]ii. Jevons. deoarece m@surarea obiectiv@ a utilit@]ii ridic@ bariere de netrecut.a. bilit@]ii }i totodat@ a alegerii variantei celei mai avantajoase pentru consumator }i totodat@ a existen]ei unor bariere ^n calea substituirii }i ^n acela}i timp a fluidit@]ii.2. Complementaritatea este opusul substituibilit@]ii }i exprim@ situa]ia c$nd un produs poate fi ^nlocuit neavantajos cu un altul sau acea situa]ie c$nd produsul ^nlouitor este disponibil ^n cantit@]i fixe neconvenabile consumatorului }i deci imposibil de substituit. arahidele }. ^n situa]ii ^n care combina]iile pentru consum. Dou@ produse care sunt divizibile }i adaptabile. ^nlocuirea 77 . cum este cazul dietei vegetariene }i indisponibilitatea unor alimente bogate ^n proteine cum sunt: soia. exprimat@ fizic. p@str$nd acela}i nivel al satisfac]iei sau confortului personal. este m@surarea utilit@]ii lactatelor.. Adaptabilitatea. V. Menger }i-au construit modelele pornind de la ipotezele comensurabilit@]ii utilit@]ii (un exemplu. substituirea este imposibil@ deoarece produsele alternative disponibile pentru ^nlocuire nu au caracteristici cerute de nevoile sau dorin]ele consumatorului. care definesc satisfac]ia global@ sunt afectate de incompatibilitatea de asociere. 3. Pareto a dep@}it acest punct de vedere exprim$ndu-se critic la adresa dasc@lului s@u L. Acest punct de vedere a permis.

Menger. Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale a fost formulat@ de psihologul german von Gossen ^n 1843 }i preluat@ mai t$rziu de neoclasici. . la un anumit nivel. iar a=nivelul lui q care atinge punctul de satura]ie a consumului. Ra]ionamentele ordon@rii se transpun ^n practic@ asupra unui num@r finit de „co}uri” de bunuri. Teoria utilit@]ii ordinale a fost cristalizat@ sub form@ de curbe de indiferen]@ sau izoutilitate }i serve}te opera]ionaliz@rii acestei construc]ii teoretice. reciproc substituibile.unui proces laborios }i ^n cele din urm@ nerealizabil. Leon Valras. . care luate ^mpreun@ formeaz@ spa]iul de alegere.* %n con]inut. se mai poate remarca diminuarea sporului de utilitate pe m@sur@ ce cre}te cantitatea disponibil@ }i. Vilfredo Pareto. 0 U'(q) a q 0 a q * {coala marginalist@.2.2. Stanlay Jevons. Descre}terea utilit@]ii marginale pe m@sur@ ce spore}te cantitatea ofertei. pe axa absciselor dezutilitatea.1. Reprezentan]ii cei mai de seam@ ai acestei }coli au fost C. ca urmare. prin m@surare fizic@ }i ^nlocuirea lor ^n raport cu propriet@]ile comune. }i iau ^n considerare variante reciproc substituibile }i. al utilit@]ii marginale. 78 . insatisfac]ie datorat@ excesului de produse. desigur. remarc@m c@ potrivit teoriei ordinale co}urile de bunuri sunt toate utile }i. aceast@ ipotez@ poate fi exprimat@ astfel: suplimentul de utilitate U(q) u(q) Grafic 3. m@surarea cardinal@ a utilit@]ii. de asemenea. %n principiu. De re]inut este faptul c@ ordonarea co}urilor de bunuri (}i servicii) este condus@ de tendin]a de satisfacere a nevoilor persoanei (^n termenii accept@rii unei ierarhii). existen]a unui punct care semnific@. supuse alegerii }i ordon@rii dup@ preferin]e. 3. subiectiv@ a valorii mai poart@ denumirea de }coala neoclasic@. %n graficul coordonat. Se poate observa c@ utilitatea spore}te p$n@ la punctul de satura]ie unde U(q)=utilitatea ^n raport de cantitate (q) }i U'(q) = utilitatea marginal@. cu compararea unui produs cu un altul chiar dac@ nu au elemente fizice care s@ permit@ evaluarea cartezian@.

.x2.. Dac@ unui co} de bunuri. p$ine.cantitatea dintr-un bun oarecare. ou@ etc. Acordul acestei aser]iuni cu teoria valorii munc@ este acceptat de al]i autori care observ@ c@ transformarea produselor rare (presupun$nd un consum corespunz@tor de munc@). resurse naturale) }i a costurilor ata}ate. fular num@rul 20 atunci singura concluzie este c@ primul co} este preferat celui de-al doilea. pe}te. ciorapi. 3.. aerul cu utilitate ridicat@ au valoare de schimb mic@ sau nesemnificativ@. dup@ care se ^nregistreaz@ descre}teri.2. iar unui alt co} cu obiecte de ^mbr@c@minte. 1. Modelul prime}te caracteristici de ra]ionalitate 79 . Mul]i autori asociaz@ raritatea. costului ob]inerii produsului sau serviciului. urm@toarele pentru hrana animalelor din gospod@rie. crescute pentru lapte. fructe i se ata}eaz@ num@rul de ordine 2.. Autorii neoclasici se m@rginesc s@ observe c@ valoarea de schimb depinde ^n acela}i timp de utilitate c$t }i de raritate sau.... Dificult@]ile m@sur@rii obiective a utilit@]ii au condus ^n cele din urm@ la adoptarea teoriei ordinale.xn) (3. Se impune }i observa]ia c@ implicarea costurilor ^n modelele de calcul ra]ional nu ^nseamn@ acceptarea valorii munc@. apa. carne. pentru a fi convenabile pentru utilizare ar fi surse ale valorii lor mai ridicate de schimb. de exemlpu pentru hr@nirea unor papagali. Utilitatea total@ va fi cresc@toare p$n@ la un punct (de satura]ie). De remarcat c@. Utilitatea ordinal@. deoarece teoria costurilor este bazat@ pe factorii de produc]ie (capital. munc@. dimpotriv@. ^n toate modelele cu preten]ii opera]ionale.) unde x .. salariu }i rent@. trec$ndu-se apoi la utiliz@ri care aduc o satisfac]ie }i mai mic@. exprimat@ matematic prin func]ia de utilitate: U=U(x1.n – specifica]ia bunului luat ^n considerare.. Concret se opereaz@ o ierarhizare ^ntre diferitele bunuri. primele cantit@]i sunt utilizate pentru ob]inerea p$inii.2. promovate de }coala subiectiv@ (neoclasic@) sunt implicate costurile sub forma unor restric]ii sau chiar ca parametri pentru procesele de optimizare. {coala austriac@ a introdus exemplul ofertei de gr$ne. . Trebuie observat c@ raportul utilitate/cantitate este marcat de raritate. de exemplu alimente.. ^n cantitate cresc@toare. de abunden]a unui bun oarecare ^n raport cu nevoile. Astfel. profit.2. oferit de cantit@]i ^n cre}tere ale aceluia}i item cunoa}te o diminuare (un spor descresc@tor) p$n@ la un punct la care devine nul. Acest punct se nume}te punct de satura]ie.1. care neag@ ^n con]inutul acesteia (a teoriei costurilor) teza potrivit c@reia munca ar fi unica surs@ a pre]uirii pe pia]@.

func]ia de utilitate este continu@ }i derivabil@. implicit ob]inerea unor sugestii de alegere mai apropiate de realitatea studiat@.y) (3. Construc]ia ^n care alegerea este limitat@ la dou@ produse poate fi reprezentat@ ca o rela]ie tridimensional@ a cantit@]ii produselor }i a utilit@]ii (care este constant@ pe aceea}i curb@ de nivel. ceea ce va conduce la constatarea c@ utilitatea marginal@ este derivata par]ial@ a func]iei de utilitate ^n raport cu produsul considerat.) Utilitatea marginal@ a fiec@ruia dintre produse este sporul de utilitate care rezult@ din consumul unei unit@]i suplimentare. cel@lalt r@m$n$nd constant. U(x. Din considerente care ]in de comoditatea ra]ionamentului }i de posibilit@]ile de modelare matematic@ vom presupune c@ op]iunea este limitat@ la dou@ itemuri astfel: U=U(x. Vom presupune c@ bunurile sunt divizibile }i. ca urmare.1.y) Y U3 U2 Figura 3.^n m@sura ^n care cele dou@ co}uri au un element comun.2. costul de procurare sau satisfac]ia pe care o ofer@ consumatorului. astfel ^nc$t ipotezele sunt mai pu]in restrictive. Suprafa]a de satisfac]ie ^n raport cu nivelul de consum din cele dou@ itemuri x }i y (exprimate ^n unit@]i fizice – buc@]i sau co}uri de produse etc. Astfel: U'(x)=dU/dx }i U'(y)=dU/dy Cuprinderea ^n model a dou@ produse }i relevarea conexiunii dintre sporul de consum al unuia }i cre}terea utilit@]ii acestuia este avantajoas@ deoarece apropie analiza de o situa]ie real@. de exemplu.) 0 u'3 u' u'1 2 U1 X 80 . curb@ de izoutilitate) ^n raport cu volumul consumat din resursele X sau Y }i de asemenea cu suma consumurilor x+y. . iar concluziile analizei vor oferi concluzii la o arie mai larg@ de conexiuni. care genereaz@ sporul de utilitate }i trecerea la o curb@ U .

care nu se ^nt$lnesc ^ntre acestea. din planul orizontal sunt reprezentate cantit@]ile consumate din cele dou@ itemuri. Pe vertical@ este reprezentat@ utilitatea total@.. care sunt numite }i curbe de nivel (din cauza similarit@]ii cu reprezentarea unei suprafe]e denivelate pe hart@) care reprezint@ acela}i nivel al satisfac]iei. propor]iile fiindu-i indiferente. corespunz@tor punctului A. pe m@sur@ ce spore}te consumul din cele dou@ itemuri }i depinz$nd ^ntr-un punct anume }i de combina]ia care rezult@ din preferin]ele consumatorului.2. Cel mai important aspect al acestei reprezent@ri este proiec]ia curbelor de izoutilitate ^n planul XOY. superioar@ de izoutilitate numit@ }i de indiferen]@. ^n planul model@rii }i al lu@rii deciziilor }i costuri manifestate ^n planul concret. %n fapt. care rezult@ din ipoteza divizibilit@]ii factorilor ne pune ^n situa]ia s@ g$ndim posibilitatea de adaptare }i substituire practic infinit@ }i avantajele care rezult@ din aceasta. Rezult@ curbe paralele planului orizontal. 81 . Dac@ divizibilitatea comport@ „costuri” se impun precau]ii care. rezultat ^ns@ din combina]ii diferite a bunurilor. din acest punct de vedere. presupun un calcul de diferen]e finite. %n al doilea r$nd faptul c@ punctele oarecare A }i B de pe o curb@ de indiferen]@ indic@ acela}i nivel de satisfac]ie. Accept$nd c@ un consumator are libertatea s@ aleag@ orice combina]ie de produse. Va rezulta o suprafa]@ de utilitate definit@ de legea descre}terii utilit@]ii marginale. Aceasta spore}te pe m@sura cre}terii consumului din cele dou@ produse (sporurile utilit@]ii.3. a}a cum sunt reprezentate ^n fig. corespunz@tor punctului B }i. substituirea se petrece. a}a cum am men]ionat mai sus. sunt descresc@toare).2. de cele mai multe ori.2. 3. antren$nd cump@r@ri peste sau sub necesar. f@r@ dificult@]i }i nu impune precau]ii suplimentare pentru modelator sau decident. dar rezult@ ^n urma consumului XB }i YB. Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse. Admi]$nd ipoteza de divizibilitate. Infinitatea de combina]ii de pe aceea}i curb@. curbele de izoutilitate poart@ }i numele de curbe de indiferen]@. a}a cum rezult@ din figura 3. Mai ^nt$i faptul c@ u1 < u2 < u3. . 3. rezult@ o familie de curbe de izoutilitate. Pe cele dou@ axe. prin ob]inerea unor combina]ii suboptimale. O curb@ de indiferen]@ exprim@ o mul]ime de combina]ii din produsele X }i Y care-i ofer@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie sau utilitate. respectiv XA }i YA. atunci c$nd dorin]ele de consum nu corespund exact posibilit@]ilor de divizare. Pe baza acestei proiec]ii vom putea formula c$teva constat@ri importante.

) ^n care este reprezentat@ cantitatea minim@ din produsul mai pu]in divizibil ^n coresponden]@ cu volumul de compensare din produsul mai divizibil. Rata marginal@ de substituire ^ntre bunurile X }i Y este egal@ cu cantitatea din produsul x necesar@ pentru a compensa pierderea de utilitate ca urmare a diminu@rii cu o unitate a consumului din produsul Y. Acestea nu se ^nt$lnesc ^ntre A yA ele.Figura 3. curbele de indiferen]@ sunt convexe fa]@ de origine. sporul cantitativ dintr-o resurs@ nu ocazioneaz@ un spor propor]ional de utilitate (aceast@ situa]ie este ^nt$lnit@ numai ^n cazul particular al substituirii dup@ o linie dreapt@). o satisfac]ie tot mai mic@. ^n schimb descre}terea cantit@]ii consumate din produsul Y va oferi o utilitate strict cresc@toare.) }i dU=0 dy %n situa]ia c$nd produsele nu sunt infinit divizibile rata marginal@ de substituire se define}te prin calculul de diferen]e finite: R = − ∆x ∆y (3. Curbele de indiferen]@ }i c$teva caracteristici mai importante. strict. reprezint@ acela}i nivel de satisfac]ie. Aceasta nu este identic@ pe toat@ ^ntinderea curbei (dec$t ^n cazuri particulare. ceea ce corespunde criteriului caracterului descresc@tor al utilit@]ii pe m@sura sporirii cantit@]ii introduse ^n consum. Mai simplu fiecare unitate suplimentar@ din produsul X ocazioneaz@.cantitatea din produsul X necesar@ pentru a substitui o unitate din produsul Y (Dy). Y . Substituirea imperfect@ poate fi ilustrat@ printr-o figur@ (3. c$nd forma curbei este o linie dreapt@). {i ^n cazul divizibilit@]ii }i ^n cel al divizibilit@]ii limitate ne intereseaz@ rata de substituire ^ntre produse. evolu]ia utilit@]ii este descresc@toare pentru acest tip de curbe (convex fa]@ de origine). fapt care u1 rezult@ din descre}terea utilit@]ii 0 xA xB X marginale. 82 . Rata marginal@ de substituire (R) este definit@ pentru situa]ia c$nd produsele sunt perfect divizibile de formula: R = − dx (3. . ci unul descresc@tor. Ca urmare. B u3 yB Exist@ posibilitatea substituirii u2 infinite ^ntre factori.4).3.2. ^n care: Dx .3.

Y 0 Figura 3. Varia]ia simultan@ a celor doi factori ne ofer@ o descriere a modific@rii utilit@]ii totale: dU=U'xdx+U'ydy (3. Se poate observa c@ substituirea se face ^n propor]ii diferite ^n raport cu combina]iile din cele dou@ bunuri. }i ca urmare. se cere luarea ^n considerare a unor modele de curbe de indiferen]@.5. adic@ men]inerea constant@ a utilit@]ii. Ipoteza caracterului descresc@tor al curbei de izoutilitate nu se verific@ ^n multe situa]ii concrete.) Curba de izoutilitate s-a definit a}a cum am ar@tat prin dU=0. concave sau liniare. unele m@rfuri alimentare cunosc o sporire a cererii dac@ sunt por]ionate }i ambalate ^n cantit@]i mici (^n acest fel se poate reduce risipa. divizibilitatea restr$ns@ sau lipsa de divizibilitate poate avea repercusiuni importante ^n cazul cump@r@rii de locuin]e. Procesul substituirii la produsele cu divizibilitate finit@.. descresc@toare. Dac@ varia]ia utilit@]ii U=U(x. ^n mod necesar. La polul opus produsele divizibile. similar@ tangentei ^n cazul divizibilit@]ii infinite.). 83 . dU=0=U'xdx+U'ydy=U'x/U'y=-dy/dx=Ry/x Cerin]ele opera]ionale impun uneori renun]area la ipotezele cele mai convenabile }i ^n acest caz mai interesante din punctul de vedere al calculului ra]ional.y) se ob]ine pe seama unor sporuri foarte mici (^n termenii ipotezei de continuitate a curbei de indiferen]@) sporul de utilitate U se poate separa ^n: dU=U'xdx atunci c$nd variaz@ factorul X }i dU=U'ydy atunci c$nd variaz@ factorul Y. Rezult@ din aceast@ formul@ c@ o curb@ de indiferen]@ este.3. riscul de alterare).3. automobile }i alte produse durabile care necesit@ perioade lungi de economisire. dac@ utilit@]ile marginale ale celor dou@ produse sunt pozitive. %n plan opera]ional. ceea ce permite fundamentarea formulei (3. Rata marginal@ de substituire va fi o medie specific@ fiec@rei zone de substituire. organizarea creditului pentru consumatori. X .

4. Lu$nd o por]ie din produsul Dy egal@ cu Dy vom constata ^n cazul a) Dx<Dx iar ^n cazul b) Dx=Dx. Y Y a) b) Dy Dy . Dy 0 Dx Dx X Dy 0 Dx Dx X Figura 3. Exist@ produse care nu se substituie }i acestea se numesc complementare. orice ipotez@ ra]ional@ privind substituirea nu are corespondent ^n realitate }i trebuie abandonat@. 84 . . Descre}terea R (ratei marginale de substitu]ie) }i convexitatea curbelor de indiferen]@ fa]@ de origine exprim@ aceea}i situa]ie.4.Rata marginal@ de substituire depinde de dificult@]ile de substituire }i de preferin]ele consumatorului. A rezultat o clasificare ^n trei grupe: cele cu substituire perfect@ (curba de indiferen]@ liniar@). adic@ o descre}tere a dificult@]ii sau men]inerea acesteia la nivel constant. Este mai interesant }i convenabil pentru calculul economic s@ consider@m c@ substituirea se produce cu dificultate cresc@toare dec$t situa]ia invers@. Trebuie avut@ ^n vedere situa]ia ^n care un produs nu prezint@ interes pentru consumator. Adeseori este necesar s@ facem fa]@ unor situa]ii diferite de cele prezentate mai sus. dar aceasta nu ^nseamn@ echivale]a cu descre}terea utilit@]ii totale. dar neinteresante pentru tentativele de optimizare.2. Ipoteza uzual@ potrivit c@reia curba de indiferen]@ este descresc@toare }i convex@ fa]@ de origine (cea mai interesant@ ^n procesele de optimizare) trebuie abandonat@ ^n cazuri ^n care curba este concav@ sau liniar@.3). adaptabilitate }i substituire. 3.4. a}a cum am ar@tat la construc]ia formulei (3. Desigur. Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea. ^ntr-un astfel de caz. cu dificultate cresc@toare de substituire (curba convex@) }i cu dificultate descresc@toare (curba concav@ de indiferen]@). a}a cum este ilustrat ^n figura 3. Am luat p$n@ acum ^n considerare diferen]e ^ntre produse }i aprecierea acestor deosebiri care rezult@ din divizibilitate. Dou@ forme de curbe de indiferen]@ posibile.

. venituri. ^n categoria celor cu substituire dificil@. sporul de utilitate rezult@ exclusiv din cre}terea cantit@]ii din produsul X folosite. Prezentarea grafic@ a acestor dou@ situa]ii este sugestiv@ pentru ^n]elegerea proceselor economice care. Un exemplu util este cel al benzinei }i automobilului care sunt considerate complementare. tind s@ fie sau s@ devin@ continue. obiect de interes ^n raport cu anumite circumstan]e ^ntre care men]ion@m atitudinea }i aprecierea de care se bucur@ din partea majorit@]ii membrilor unei culturi sau a unei p@r]i a acesteia. ceea ce ^nseamn@ echilibru pentru colectivitate. aloc$nd un nivel limitat al venitulul pentru o parte dintre alternativele care i se ofer@. Cadrul b) prezint@ situa]ia a dou@ produse strict complementare cum sunt zah@rul }i cafeaua. un segment poate avea preferin]e divergente ^n raport cu cele ale unui segment diferit. %n postura de consumator fiecare cet@]ean face alegeri. deoarece are alt@ educa]ie. Reprezentarea indiferen]ei fa]@ de un produs }i a complementarit@]ii. eficien]a rezultat@ din motivare. de obicei. 85 . Alegerea unui produs sau set de produse este presupus@ s@ fie ra]ional@. Este de remarcat c@ aceste cazuri sunt rare }i conexiunile indirecte ale utilit@]ilor produselor complementare sau indiferente le a}eaz@. de}i modificarea tipului de automobil conduce adesea la substituirea cantit@]ii de carburant prin amelior@ri ale procesului ardenii. a ^mbun@t@]irii randamentului de combustie. adic@ s@ aib@ la baz@ un criteriu }i anume maximizarea utilit@]ii }i satisfac]iei pe care i-o procur@ achizi]ionarea „co}ului” de produse }i servicii. Y a) u1 u2 Y b) u2 u1 0 X 0 X Figura 3. adic@ o colectivitate care accept@ acelea}i valori. Cadrul a) al figurii prezint@ situa]ia indiferen]ei consumatorului fa]@ de produsul Y.5. obiceiuri. totu}i. Se cuvine o remarc@ ^n leg@tur@ cu produsele indiferente. Totu}i. de regul@. (de exemplu tutunul pentru nefum@tor) care pot constitui.. simboluri.

R e z u m a t Premisele calculului consumatorului. Cererea depinde de pre]ul propriu al produsului. presupun$nd ceilal]i factori neschimba]i. care st@ la baza fix@rii pre]urilor pe pia]@. gusturi. Opera]ionalizarea calcului impune luarea ^n considerare a divizibilit@]ii. alegerea. ale alegerii sale sunt con]inute ^n ipotezele func]ion@rii optime a mecanismului de autoreglare: a) existen]a unui num@r suficient de mare de agen]i ofertan]i }i cump@r@tori ^nc$t nici unul s@ nu poat@. prin m@rimea cotei de pia]@. reclam@. Substituirea are niveluri diferite de realizare. d) completa informare a agen]ilor economici. Teoria ordinal@ a utilit@]ii care s-a impus ^n modelele opera]ionale explic@ cu ajutorul legii numerelor mari o ordine de preferin]@.a. adic@ existen]a condi]iilor de echilibru cerere-ofert@ }i a schimbului voluntar (adic@ pia]a cump@r@torului. Rata marginal@ de substituire reflect@ cantitatea necesar@ dintr-un produs pentru a substitui o unitate dintr-un alt produs. un proces al economiei libere }i dinamice. Acceptarea teoriei ordinale a utilit@]ii permite trasarea unei curbe de indiferen]@ reprezent$nd totalitatea combina]iilor de produse sau co}uri de produse care-i procur@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie. Dificult@]ile de substituire ^mpart produsele ^n grupe. Substituirea. dinamica structurii popula]iei. e) comportarea ra]ional@ a actorilor din economie. termene }i condi]ii de plat@). cu utilitate descresc@toare }i cele cu utilitate cresc@toare. Utilitatea poate fi definit@ ca satisfac]ie provenit@ din consumul unui produs. Cu ajutorul curbelor de indiferen]@ se pot explica echivalarea produselor cu func]ii diferite. %n raport cu aceste caracteristici se vor opera }i procesele de substituire. sporul de utilitate la o unitate consumat@ suplimentar. f@r@ dificult@]i la cele cu substituire perfect@. avere. . pre]ul produselor aflate ^n conexiune (concurente }i complementare) venit. Cererea pentru un produs poate fi definit@ prin cantitatea pe care consumatorii doresc }i pot s@ o cumpere ^ntr-o anumit@ perioad@ dintr-un item definit. . calitate. b) existen]a unei oferte omogene f@r@ diferen]ieri a produselor. opus@ situa]iei de penurie). Curba de cerere descrie raportul ^ntre nivelul cererii }i pre]ul propriu al produsului. Aceast@ propor]ie este reflectat@ de sporul marginal de utilitate al celor dou@ itemuri }i de raportul pre]urilor unitare. bugetul de consum }. c) libera mi}care a capitalului. ceea ce face necesar@ introducerea ipotezei de descre}tere a sporului de utilitate marginal@. Mai este implicat@ posibilitatea de alegere. care stau la baza dinamismului economic. cantitate. adaptabilit@]ii }i substituirii. cu substituire perfect@ }i utilitate constant@. transferurilor tehnologice. muncii. controla parametrii de reglare (pre]. a}tept@ri privind evolu]ii viitoare de pre]. 86 . acceptarea unor criterii ra]ionale de evaluare }i selectare a produselor }i serviciilor. cu dificult@]i cresc@toare la cele cu utilitate descresc@toare }i ^ntr-o alegere unilateral@ la cele cu utilitate cresc@toare (adic@ acord$nd preferin]@ unui singur produs). permite }i promoveaz@ compara]ii }i alegeri ^ntre produse. conexiunile cererii cu pre]urile.

87 . cerere. c) produse de mod@. complementaritate. Inventaria]i }i ierarhiza]i factorii care determin@ cererea la a) fructe. Dac@ avem informa]ii cu privire la nivelul chiriilor }i evolu]ia ^n ultimii 7 ani a acestora putem face prognoze privitoare la cererea de propriet@]i / cump@r@ri de locuin]e? Care sunt estim@rile D-voastr@ ^n aceast@ privin]@? . 4. substituire. b) face]i o apreciere cu privire la tipul de produs (cu uitlitate cresc@toare. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. b) locuin]e.. substituire perfect@. Care este ^n]elesul urm@torilor termeni: utilitate. constant@ sau descresc@toare). adaptabilitate. rat@ marginal@ de substituire. raport al utilit@]ilor marginale. pentru cet@]enii Rom$niei. Dac@ vom considera urm@toarea serie de date: Pre]ul Cererea pentru produs 200 70 400 60 600 50 800 40 1000 30 1200 20 a) trasa]i curba de cerere ^n raport cu pre]ul. 3. 2. divizibilitate. curb@ de cerere ^n func]ie de pre].

X }i Y. . Divizibilitatea }i adaptabilitatea ne pot oferi o imagine mai clar@ asupra continuit@]ii procesului de substituire }i a alegerii. %n subsidiar. Modelul ne conduce spre concluzia c@ echilibrul consumatorului este definit de o combina]ie de produse sau co}uri de produse care-i maximizeaz@ satisfac]ia ^n raport cu bugetul de consum de care dispune. Pe aceast@ baz@ vom putea eviden]ia logica alegerii consumatorului }i oferi explica]ii suplimentare privitoare la determina]iile curbei de cerere. ob]ine cea mai atr@g@toare combina]ie de produse f@r@ a suporta restric]ii }i costuri impuse de divizibilitatea limitat@ sau lipsa acesteia. vom presupune c@ fiecare unitate monetar@ are aceea}i utilitate }i deci o valoare de schimb constant@. Un element important. simplificat@ }i ^n acord cu ipotezele din capitolul precedent }i anume. Un model simplu ne poate ar@ta ^n ce mod un consumator. din nou. care ^nlesne}te procesul real al alegerii este mi}carea pe curba de indiferen]@ }i ^ns@}i existen]a unui proces real de substituire ^ntre produse care intr@ ^n competi]ie unul cu altul pentru a da satisfac]ie consumatorului. ^}i va judeca alegerea ^n situa]ia c$nd se modific@ raportul pre]urilor produselor sau se schimb@ nivelul bugetului de consum.1. consumul se reduce la dou@ produse.1. exprimate ^ntotdeauna ^n unit@]i naturale }i confruntarea acestora cu dreptele bugetare. . Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri (s@ spunem lunar) se ajunge la o utilitate marginal@ pe un leu cheltuit egal@ pentru toate produsele cump@rate. Aceast@ abordare presupune construc]ia curbelor de indiferen]@. 4. astfel. Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului Vom lua ^n considerare o situa]ie. atunci c$nd substituirea este perfect@ }i se poate. Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere Vom detalia }i accentua ideile prezentate ^n capitolul precedent f@c$nd referire la analiza marginal@ pentru a pune ^n eviden]@ conexiunile care determin@ alegerea consumatorului. dispun$nd de un buget limitat. pre]urile unitare fiind notate cu px }i py. larg@ vom asuma ipoteza maximiz@rii utilit@]ii ^n raport cu disponibilit@]ile b@ne}ti pentru consum ale fiec@rui cump@r@tor sau familie.4. %ntr-o abordare mai cuprinz@toare. 88 .

Dreapta bugetar@. Cea de a doua expresie.2. Este util }i necesar de remarcat c@ variabilele X }i Y nu au caracteristicile unor m@rimi independente }i. zona ha}urat@. G Punctul i este inaccesibil consumatorului ^n termenii construc]iei. dar nu utilizeaz@ integral resursele. Orice punct situat ^n afara triunghiului este inaccesibil consumatorului }i orice punct situat ^n interiorul acestuia indic@ o utilizare incomplet@ a resurselor disponibile (de exemplu punctul a). Semnul negativ arat@ c@ panta este }i aceasta negativ@. Fig. Fiecare punct de pe dreapta bugetar@ arat@ o anumit@ combina]ie de consum. iar px }i py pre]urile corespunz@toare ale celor dou@ produse. Orice punct aflat ^n triunghiul OGH este accesibil consumaT/py torului. Y p T y = − x x + py py . ^nclina]ia tangentei. adic@ ecua]ia dreptei bugetare. T este bugetul de consum. C$nd consumatorul dispune de un buget T vom putea scrie: T = xpx + ypy (4. Desigur. %n acest caz volumul consumului este exprimat de raportul T/py ^n punctul G }i T/px pentru punctul H. 89 . respectiv. 4. care decurg natural. ^n termenii construc]iei. triunghiul OGH. Termenul liber semnific@ punctul de intersec]ie al dreptei bugetare cu axa OX sau OY.) consumat din fiecare surs@ sau y = − px T x + py p y (4. ^nt$mpl@toare.1. cantitatea din produsele X }i Y intrate ^n consum. astfel ^nc$t ^ntre acestea nu se stabile}te obligatoriu un raport de determinare univoc@. punctele G }i H semnific@ alocarea H unilateral@ a bugetului pentru resursa Y }i respectiv X. sub impulsul motiva]iei consumatorului }i se petrec ^n consonan]@ cu celelalte componente variabile ale ansamblului considerat. ecua]ia dreptei bugetare con]ine raportul px/py care indic@ panta. Domeniul de alegere este. ^n care x }i y semnific@ volumul.1. iar conexiunile dintre cele dou@ sau mai multe m@rimi ]intesc s@ reflecte ajust@rile necesare.. care utilizeaz@ integral resursele consumatorului. cauzale. Construc]ia modelului se bazeaz@ pe o viziune structuralist@. transformat@. Punctele G }i H }i toate i punctele de pe linia GH utilizeaz@ integral a resursele ^n diferite combina]ii ^n raport cu T/px nivelul de consum reprezentat pe axele OX }i 0 X OY.).

u . atunci c$nd este prezent@ restric]ia bugetar@ }i substituirea se poate ^nf@ptui ^n cantit@]i infinit de mici. Y La nivelul optim al combina]iei. produs sau serviciu. u1 Unde: . %n orice punct al curbei de indiferen]@ se ^nregistreaz@: Ry/x=-dy/dx=U'x/U'y U'x/U'y=px/py Panta tangentei ^ntr-un punct oarecare al curbei de indiferen]@ este exprimat@ de rata marginal@ de substituire }i raportul utilit@]ilor marginale.GH este dreata bugetar@ T 0 xM H X .2.2. matematic. descris@ cu ajutorul curbelor de indiferen]@. Confruntarea dreptei bugetare cu planul curbelor de indiferen]@. Dac@ substituirea este continu@. la nivelul bugetului de care dispune consumatorul. . se poate eviden]ia punctul de optim sau maximul de satisfac]ie. raportul dintre utilit@]ile marginale este egal cu cel al pre]urilor. ipotez@ introdus@ la construc]ia curbei de indiferen]@ (respectarea acestei condi]ii fiind de dorit }i ^n situa]ia conjug@rii acesteia cu dreapta bugetar@). adic@ alegerea acelei combina]ii de bunuri care. . ^n confruntare cu bugetul disponibil.Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan cu proiec]ii ale curbelor de indiferen]@ (figura 4. care ofer@ consumatorului satisfac]ia cea mai mare. 4. care sunt continue. O caracteristic@ important@ a acestor curbe este convexitatea fa]@ de origine. Poate exista o infinitate de curbe de indiferen]@ care s@ descrie combina]ii diferite ale produselor X }i Y intrate ^n zona de interes a consumatorului. pentru un model de decizie ra]ional@. %n aceast@ prezentare abstract@ modelul sugereaz@ procesul alegerii ^ntre dou@ produse. astfel u1<u2<u3.) ne ofer@ posibilitatea relev@rii unor conexiuni importante }i ofer@ suportul logic. u curbe de indiferen]@ descri1 2 3 ind o cre}tere a utilit@]ii. divizibilitatea 90 . fiind ^ndeplinite condi]iile de divizibilitate perfect@ }i adaptabilitate. Punctul M indic@ at$t nivelul maxim al consumului c$t }i combina]ia optim@ a G A resurselor X }i Y. Fig.u . Dac@ substituirea ^nt$mpin@ dificult@]i. pentru nivelul u2 B bugetului T. Acestea rezult@ din ipoteza descre}terii utilit@]ii pe m@sura sporirii consumului dintr-o anumit@ utilitate. ^i ofer@ acestuia satisfac]ie maxim@. Punctele M A }i B de pe curba de indiferen]@ U1 yM u3 indic@ niveluri inferioare de consum }i combina]ii nera]ionale.

Men]ion@m. curba de indiferen]@ este concav@ fa]@ de origine sau are o form@ particular@. %n astfel de cazuri.3. c@ ^n construc]ia curbelor de indiferen]@ se iau ^n considerare substituiri ^n expresia fizic@.4. fiind limitat@. avantaje ale restr$ngerii diversit@]ii cump@r@turilor (cum se ^nt$mpl@ la produse durabile care au piese de schimb comune }i solu]ia de col] este cea mai atr@g@toare). %n cazul curbelor de izoutilitate concave fa]@ de origine. 4. se poate indica un interval ^n care trebuie s@ se plaseze x combina]ia consumatorului. 91 . situa]iile ^n care sporul de consum este ^nso]it de o cre}tere a utilit@]ii marginale sau de men]inerea nivelului constant al acesteia exist@. dar }i py p px de px px dy dy adic@ − py = dx .. Panta tangentei se exprim@ prin − py . }i 4. linii drepte sau concave. Construc]ia curbei de indiferen]@ ]ine seama de tezele teoriei subiective a valorii potrivit c@rora sporirea disponibilit@]ii }i accesibilit@]ii la un produs (cre}terea cantit@]ii disponibile) ^i diminueaz@ utilitatea }i implicit pre]uirea }i ca urmare curbele de indiferen]@ au formele convexe fa]@ de origine }i. rezult@ din evolu]ia favorabil@ a substituirii. dec$t ^n situa]ia particular@ men]ionat@ mai sus (c$nd productivitatea marginal@ a produselor este constant@). adic@ se poate substitui ^ntr-un co} de bunuri o portocal@ cu o cantitate echivalent@ de energie electric@ privit@ din perspectiva utilit@]ii pe care o ofer@. Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@. . Interpretarea opera]ional@ a curbei de izoutilitate concav@ ne mai poate conduce }i spre ideea c@ ^nlocuirea produsulul Y prin X conduce la o sporire a nivelulul de satisfac]ie doar atunci c$nd am accepta un model cauzal. Substituirea nu se face ^n propor]ii egale pe parcursul curbei de indiferen]@. fie c@ se petrece dup@ o linie dreapt@ (nu exist@ nici o dificultate ^n substituire). de linie dreapt@. %n astfel de situa]ii nivelul maxim de utilitate este ob]inut atunci c$nd se opteaz@ pentru un singur produs. ^n cazuri speciale. fie c@ ^nlocuirea este cresc@tor favorabil@ consumatorului (curba de indiferen]@ este concav@). (care contrazic teoria subiectiv@ a valorii) }i teza descre}terii utilit@]ii marginale pot fi luate ^n considerare dificult@]i de substituire.2. ceea ce decurge din respectarea condi]iei de py dx continuitate }i existen]a unui punct de tangen]@ a curbei de indiferen]@ cu drapta bugetar@.1. din nou. De}i mai rare. a}a cum rezult@ din figurile 4. Rezultatul demersului de optimizare ^n aceste condi]ii se nume}te „de margine” sau „de col]”.

3. Solu]ia este }i ^n acest caz de col]. sau unilateral@. ca solu]ie optim@. deoarece ^n ciuda substituirii perfecte ^n unit@]i fizice (^n expresie natural@) pre]ul produsulul X este mai redus }i deci este mai atr@g@tor. o satiafac]ie mai mare. %n realitate cele dou@ produse sunt reciproc substituibile }i numai pozi]ia curbei de indiferen]@ ^n raport cu dreapta bugetar@ ne poate spune care produs va intra ^n preferin]ele consumatorului. preferin]e pentru anumite co}uri de produse. ne sugereaz@ capacitatea lor egal@ de a oferi satisfac]ie }i se transpune ^ntr-un model cu curbe de indiferen]@ de forma unei drepte. la un moment dat. preferin]a produsulul X care ofer@. T Fig. 92 G T u4 0 u1 u2 u3 H M . deoarece ne arat@ c@ substituirea nu depinde numai de divizibilitate ci }i de adaptabilitate. Ratele marginale de substitu]ie fiind egale cu raportul de pre]uri se acord@. Evolu]ia cresc@tor favorabil@ (concav@). Y Fig 4. la nivelul bugetului T. Situa]ia particular@ c$nd un produs sau co} de produse se substituie perfect cu un altul. sau cum am men]ionat mai sus. Evolu]ia cresc@tor favorabil@ pe m@sur@ ce se efectueaz@ substituirea indic@ o reducere a dificult@]ilor de ^nlocuire }i ^n func]ie de panta dreptei bugetare T se ob]ine o preferin]@ pentru numai unul dintre produse. spre reducerea unor costuri de ^ntre]inere prin diminuarea diversit@]ii }i implicit a cheltuielilor pe care le impune diversificarea produselor aflate ^n folosin]@.4. . sau ofer@ un nivel de utilitate mai X mare la acela}i buget. Y G . Cazul substituirii perfecte. 0 u1 u2 H u3 u4 u5 X Acceptarea unui model structural de g$ndire este indispensabil@ }i acesta favorizeaz@ judec@]i mai adecvate. „Curba” de indiferen]@ este liniar@. 4.respectiv ^nlocuirea produsului Y considerat rezultant@ a ^nlocuirii prin produsul X }i nu invers. indiferent de propor]ia din cele dou@ itemuri intrate ^n consum. a}a cum rezult@ din figur@.

atunci c$nd nivelul bugetului ^i permite aceast@ op]iune.1. * Este necesar de notat c@. sau care au func]ii. Nivelul minim al modific@rii unui parametru. Substituirea perfect@ este greu de imaginat ^n cazul produselor complexe. echilibru. Y a) M3 M3 M2 M1 M2 M1 Y b) Y M4 M3 M2 M1 c) X 0 X 0 X 0 Fig 4.5. sau spre st$nga c$nd nivelul veniturilor disponibile pentru consum scade. Modificarea pozi]iei dreptei bugetare ^n func]ie de nivelul veniturilor. %n situa]ia unor modific@ri importante ale nivelului posibilit@]ilor de cump@rare. sau ^n mod@. %n figura 4. pe m@sur@ ce constr$gerea se relaxeaz@. se petrece prin translatarea dreptei bugetare spre dreapta. ^n acest caz nivelul veniturilor. de altfel indezirabil }i sanc]ionat de consumator. ceea ce ^nseamn@ }i o schimbare a ratelor marginale de substituire pentru fiecare nivel al veniturilor. 4. ^n ipoteza men]inerii raporturilor de pre]uri. conduc$nd la alegerea unui nivel minim de proteine combinat cu excedent de substan]e energetice. 93 . .2. vom sugera cum se modific@ ratele naturale de substituire (care sunt exprimate ^n unit@]i naturale) pentru produsul substituit }i de substituire atunci c$nd accesibilitatea unor produse de calitate ^nalt@. de la care se ^nregistreaz@ o modificare de comportament se nume}te prag de reac]ie. calit@]i diferen]iate. Exemplul tipic (oferit ^n literatura de specialitate) al substituirii p$inii }i br$nzei care con]in ambele proteine }i substan]e energetice este sugestiv pentru capacitatea limitat@ de a substitui proteinele con]inute ^n lactate }i nevoia de a consuma ^n exces p$ine la anumite propor]ii ale combina]iei. deoarece preferin]ele consumatorului vor urm@ri ob]inerea unui ansamblu de satisfac]ii. este nevoie de un }oc al modific@rii veniturilor pentru a se ^nregistra reac]ii de modificare din partea consumatorilor.5. Modific@ri ale nivelului veniturilor. cre}te. de regul@. Situa]ii ale modific@rilor curbelor de consum c$nd veniturite cresc. structura preferin]elor este posibil s@ se modifice substan]ial.. Vom putea constata pentru schimb@ri neimportante ale veniturilor men]inerea acelora}i sau a unor niveluri apropiate ale preferin]elor de consum* .

Economia de comand@ a reu}it s@ concentreze resurse de cercetare. Modific@ri ^n raportul de pre]uri. permisivitatea amortiz@rii accelerate }. calitative }i de diversitate ale popula]iei. Diminu@ri ale pre]ului unui produs se ^nregistreaz@. 4. Dinamica economic@ }i ^ndeplinirea gustului cump@r@torilor sunt imposibil de ob]inut f@r@ protejarea liberei ini]iative }i un sistem de impunere fiscal@ flexibil. abandon$ndu-le treptat pe cele inferioare. asigura o reglare de pia]@ eficient@ }i satisfacerea cerin]elor sortimentale. de asemenea. virtual. ^n ciuda diminu@rii.a. atunci c$nd ramura este dominat@ de una sau c$teva firme 94 . ^n situa]ia b) putem presupune c@ sporul de venituri este ne^nsemnat sau produsele Y }i X nu }i-au modificat pozi]ia ^n preferin]ele consumatorului. Schimbarea nivelului pre]ului unui produs este consecin]a modific@rilor de productivitate }i a avansului tehnologic }i reducerii costurilor sau a modific@rii gustului consumatorilor. de}i ^nso]it de o diminuare de pre] a produsului X. consumul acesteia diminueaz@ (fiind considerat inferior). . ^n situa]ia c) sporul veniturilor conduce la preferin]e evidente pentru produse de calitate ^nalt@.2. serviciile culturale. Trebuie imaginate conexiuni favorabile ^ntre cre}terea productivit@]ii ^n ramuri care au pondere ^nsemnat@ ^n ansamblul ofertei de consum }i bugetele consumatorilor. a pre]ului acestora. ^n raport cu valorile }i obi}nuin]ele (sau valorile }i dorin]ele) comunit@]ii.2. mai ales ^n domeniul militar. }i sporirea accesibilit@]ii unor produse noi cum sunt dot@rile interioare. locuirea ^n perimetre }i case care ofer@ confortul intimit@]ii familiale sau prestigiul unei zone preferate. Profitul suplimentar rezultat din diferen]a important@ ^ntre pre]ul unitar de v$nzare }i costul mijlociu constituie premisa }i suportul pentru expansiunea rapid@ a ramurilor avantajate de tehnologii noi }i satisfacerea generos remunerat@ a dorin]elor consumatorilor. dar racordarea la cerin]ele consumatorilor a fost ^mpiedicat@ de lipsa verigilor motiva]iei care puteau. Avansul tehnologic ^n domeniul informaticii creeaz@ ^n ace}ti ani }anse mari ca produsele considerate superioare s@ ofere o utilitate pe m@sur@ }i s@ beneficieze de pre]uri remuneratorii. .%n situa]ia a) se poate remarca o u}oar@ fluctua]ie ^n cadrul unui palier de venituri. %n cazul c) sporul de venituri. eventuale. Modificarea nivelului veniturilor }i ca urmare schimbarea preferin]elor consumatorilor constituie principalul impuls al dinamicii economice.

iar diferen]a corespunz@toare proiec]iilor punctelor M }i M' efect de substituire.. cel@lalt r@m$n$nd constant. Cump@r@torul va prefera. Definim aceast@ modificare efect de venit. de exemplu. o cre}tere a cump@r@rilor de carne de pas@re datorit@ reducerii relative }i absolute a pre]ului acestui produs ca 95 . Ne putem imagina. Trecerea de la nivelul corespunz@tor de consum proiec]iei punctulul M' Ia M1 pe abscis@. ^n m@sura ^n care produsele sau co}urile de produse sunt substituibile. Pentru a-}i vinde ^n continuare produsele. adesea. Din motive de comoditate a expunerii vom aborda acest model plec$nd de la premisa c@ raportul de pre]uri s-a schimbat ca urmare a modific@rii pre]ului unui singur produs. ridicarea costului de intrare a competitorilor ^n ramur@ sau.4. care ]intesc s@-}i asigure un avantaj asupra competitorilor }i s@ ob]in@ economii de scar@. este denumit@ efect de venit. S-a produs un efect de substituire corespunz@tor proiec]iilor punctelor M }i M' }i unul de venit. firmele opereaz@ reduceri de pre]uri. s@-}i sporeasc@ nivelul consumului din produsul sau co}ul mai ieftin. M1 H' H1 X Dac@ tras@m o dreapt@ paralel@ cu GH1 }i av$nd pozi]ia G'H' (indic$nd acela}i raport de pre]uri din momentul anterior reducerii de pre]) vom putea decela existen]a unui efect de substituire corespunz@tor diferen]ei dintre proiec]iile punctelor M }i M'. . Sc@derea pre]ului la un produs care intr@ ^n co}ul de consum ^i ofer@ consumatorulul oportunitatea s@-}i sporeasc@ volumul cump@r@turilor.6. c$nd produsele au ie}it din mod@ sau se afl@ ^n categoria celor taxate ca inferioare. Y G G' M M' 0 s s1 s' H Fig. Dac@ px este variabil }i py r@m$ne fix se va produce a pivotare a dreptei bugetare ^n jurul punctulul ini]ial de intersec]ie a dreptei T cu ordonata (G) exprimat de valoarea T/py a dreptei bugetare. a lichida stocuri sau uneori a recupera o parte din costuri prin v$nzarea de sold@ri. Diminuarea pre]ului la 2/3 a condus la o sporire a consumulul de propor]ia HH 1. Modificarea pre]ului }i efectul de venit }i substituire. corespunz@tor difereri]ei definite de proiec]iile punctelor M' }i M1.

c@ modificarea pre]ului nu este ^nso]it@ ^ntotdeauna de efecte de venit invers propor]ionale modific@rii pre]ului.a. Efect de substituire pozitiv ^n cazul a) }i de venit negativ }i respectiv efect de venit pozitiv ^n cazul b) }i efect de substituire pozitiv. implicit. carnea de vit@). traseele curbelor de indiferen]@ r@m$n acelea}i. Prezentarea acestor dou@ cazuri sugereaz@. efecte de venit }i substituire ^n favoarea produselor mai ieftine }i ^n dauna celor care }i-au men]inut pre]urile (de exemplu. ceea ce va genera. efectul de venit care poate fi opus tendin]ei de modificare a pre]ului (datorat modific@rii structurii preferin]elor consumatorilor) este contracarat de efectul de substituire. Y a) M1 M M' M M1 M' Y b) . se ^nt$lnesc frecvent situa]ii c$nd modific@rile de pre] sunt ^nso]ite de alt fel de modific@ri cum sunt cele ale nivelului bugetului. ca urmare. Presupunerea c@ fiec@rei modific@ri a pre]ului ^i corespunde o modificare de sens invers a efectelor de venit }i de substituire se bazeaz@ pe o alt@ ipotez@ }i anume aceea c@ utilitatea sau satisfac]ia pe care o ofer@ produsele }i. efectul de substituire are ^ntotdeauna acela}i sens de „reac]ie invers@” ^n raport cu modificarea pre]ulul.7. 96 .urmare a diminu@rii barierelor vamale }i a alinierii produc@torilor rom$ni la noile niveluri de pre]uri competitive cu cele ale produselor de import. 0 H H' H1 X 0 H H' H1 X Fig 4. modific@ri ale preferin]elor consumatorilor }. Adeseori. %n schimb. %n realitate. dac@ diferen]a este suficient de important@ pentru a fi receptat@ de consumator. . mai puternic dec$t sc@derea efectului de venit. f@r@ s@ putem consemna o regul@ ^n aceast@ privin]@. Men]ion@m c@ orice reducere de pre] ocazioneaz@ un efect de substituire pozitiv.

Func]ia de cerere Conexiunea invers propor]ional@ ^ntre volumul cererii }i nivelul pre]ulul prezentat@ ^n capitolul precedent descrie. a unor conexiuni ^ntre oferta firmei mici }i tendin]ele care rezult@ din saturarea 97 . O astfel de ipotez@ este ^n mod v@dit foarte restrictiv@ }i poate oferi ^n mod obi}nuit doar indicii pentru decizii opera]ionale. perioad@ ^n care majoritatea variabilelor dinamice. a pre]ului unui item oarecare X. structura pe v$rste. . Pe l$ng@ pre]uri trebuie luate ^n calcul pre]urile produselor concurente (^n fapt a tuturor celorlalte produse }i servicii). condi]iile de credit.) unde: Dji . de exemplu. dinamica veniturilor cump@r@torului. nu cunosc modific@ri semnificative. a}a cum am ar@tat mai sus. publicitate.…. care au fost semnalate.pn. mai concret atunci c$nd to]i ceilal]i factori care determin@ cererea pentru un produs se men]in constan]i. Treptele ulterioare de cunoa}tere }i opera]ionalizare pot rezulta din introducerea fie simultan@ a mai multor factori }i construc]ia unui model structural static. s@ consemn@m existen]a unor func]ii care descriu evolu]ia cererii totale pentru produsul respectiv }i care prezint@ o importan]@ opera]ional@ real@ pentru firme }i pentru cei care iau decizii ^n contul acestora.p2.…. Dji=f(p1. stocul de avere. %n modelul structural pe care-l prezent@m ^n continuare este analizat@ simultan influen]a.pi. }i a veniturilor alocate pentru cump@rarea celor dou@ itemuri (bugetul T).. unul c$te unul }i ajustarea treptat@ a deciziei..3. O construc]ie a func]iei de cerere.cererea consumatorului j pentru produsul i p1. ^n plan opera]ional. de mai multe variabile.pre]urile tuturor produselor aflate ^n aria de interes a consumatorului. reflect$nd doar un singur factor de influen]@ }i consider$nd pe ceilal]i neschimba]i. preferin]e ale acesteia }i altele. 4. Func]ia de cerere a unui consumator oarecare j pentru produsul i notat cu Dji depinde. fie itera]ii cu mi}carea pas cu pas a factorilor. stabilirea.pi. Este necesar.1. se preteaz@ eventual analizei unor modific@ri pe termen scurt. a volumului cererii pentru un produs de substituire Y }i pre]ului s@u pY. o conexiune valabil@ numai ^n circumstan]e speciale. de asemenea.…. credit. Este util s@ observ@m c@ rela]ia biunivoc@ din cantitatea cerut@ }i pre]ul itemului analizat are doar valen]e descriptive. publicitatea.…pn . num@rul popula]iei.) (4. volumului cererii. Raportul dintre cererea consumatorului oarecare }i cererea total@ implic@.p2.. care relev@ conexiunea pre]-cantitate presupun$nd celelalte condi]ii neschimbate.T.

men]ion$nd rezervele impuse de acceptarea unor ipoteze simplificatoare. Ecua]ia dreptei bugetare se poate rescrie pornind de la formula (4. (exprimat@ cu dou@ cifre. . iar ^n figura 4.1. 4. Rata marginal@ de substituire ^ntre bani }i o marf@ oarecare X ^nseamn@ suma b@neasc@ care ar putea ^nlocui o cantitate de produs X men]in$nd nivelul satisfac]iei consumatorului constant. cu efectele de substituire }i venit care rezult@. * Detalierea subiectului se poate consulta ^n paragraful 8. c@ pre]ul banilor este constant py=1. un model de eviden]iere a conexiunii modific@rii de pre] a produsului.6. de exemplu c@ rela]ia dintre unitatea monetar@ (considerat@ neutr@ }i insensibil@ la modific@rile cantit@]ii cerute sau tranzac]ionate.5. la optim T=xpx+y sau ceea ce rezult@ ]in$nd seama c@ T este suma disponibil@ }i y o constant@: y=T-xpx. 98 .a.1. sau ^ntr-o form@ mai general@. transformat@ D=f(px). Construc]ia func]iei de cerere.). alocat produsului X }i se va accepta. deci av$nd pre] }i valoare de schimb constant@) }i volumul acesteia (pre]ul) pe de o parte }i cantitatea de produs cerut@. am prezentat evolu]ii posibile }i un model de prognoz@ a cererii atunci c$nd se relaxeaz@ constr$ngerea bugetar@. . dac@ T este nivelul disponibil pentru consum. La rate ridicate ale infla]iei }i costului capitalului varia]ia puterii de cump@rare a unit@]ii monetare trebuie introdus@ ^n model ca m@rime sau factor independent de influen]@ }i operate corecturile la care se face referire ^n capitolul 10. men]in$nd celelalte variabile. apt s@ participe la compunerea utilit@]ii totale ob]inute pe seama compar@rii ratei marginale de substituire.2. Astfel. %n figura 4.cererii sau un excedent de ofert@* (care conduc ^n principiu la diminu@ri de pre]uri). Curba cererii reflect@. teoretic.3. atunci c$nd se introduce constr$ngerea dreptei bugetare }i exist@ posibilitatea substituirii cu un produs oarecare. ** Un nivel acceptabil al costului capitalului se situeaz@ la maximum 1-2 puncte procentuale peste rata de cre}tere a produsului na]ional brut. a concuren]ei produsului de substituire }. Ipoteza invariabilit@]ii puterii de cump@rare este inacceptabil@ ^n condi]ii de infla]ie galopant@. a nivelului bugetului.d. vom putea eviden]ia succesiv influen]ele pre]ului produsului. dreapta bugetar@ se poate scrie. care sunt evaluate separat. adic@ mai mare de 10% anual) sau c$nd se ^nregistreaz@ costuri ridicate ale capitalului** . a pre]ului produselor }i a constr$ngerii bugetare }i. pentru moment constante.1.m. reac]ia volumului cererii la modificarea pre]ului produsului. Astfel.

Echilibrul consumatorului semnific@ cea mai ridicat@ satisfac]ie. }i.cererea de consum. Curba de cerere exprimat@ ca un derivat al conexiunilor dintre cerere pe de o parte }i pre]ul produsului ^n cauz@. 0 x Un instrument util de analiz@ poate s@ fie lagrangianul: λc = dD (4. indiferent de cantitate. utilit@]ii totale ob]inute. 99 . Alegerea fiec@rui consumator permite maximizarea satisfac]iei individuale }i totale. care reprezint@ restric]ii ^n model }i sunt considerate. constante. .9. Se poate observa (linia ^ntrerupt@) o succesiune a punctelor de optim al consumatorului j care va fi reflectat@ ^n graficul corespondent. O prezentare mai elaborat@ a influen]ei sporului de venit (sau relax@rii bugetare) o constituie modelul coeficien]ilor de elasticitate. 4. y M2 M1 M3 Fig. R e z u m a t Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri }i servicii pentru o sum@ determinat@ de bani }i care ajunge la o utilitate marginal@ egal@ pentru fiecare din itemurile con]inute ^n „co}” sau diferite „co}uri”.) sub forma curbei cererii.sporul de cerere de pe urma relax@rii bugetare cu o unitate. motivarea actorilor din economie. D . totodat@. pentru modelul de principiu.bugetul consumatorului. echival@ri de produse diferite }i fluidificarea procesului economic }i „votul” popular asupra orient@rii economiei. T/px3 0 Px T/px1 T/px2 x Fig. substituire imperfect@ dar continu@. Sunt acceptate ca ipoteze: pre]ul constant al monedei.2) dT ^n care: lc . Construc]ia curbei cererii individuale pentru un produs. compara]ii.. orice modificare conduc$nd la sc@derea eficien]ei.8. ^n raport cu pre]urile (4. pre]ul produselor concurente }i bugetul de consum al cump@r@torului.9. 4. T .

aceast@ modificare se nume}te efect de substituire (datorat modific@rii raporturilor de pre]uri). paralele }i ordonate cresc@tor ^ncep$nd dinspre origine arat@ posibilit@]ile de combinare a disponibilit@]ilor consumatorului (a bugetului) ^n raport cu mul]imea curbelor de indiferen]@ care exprim@ combina]ii de produse ^n expresie natural@. bugetul consumatorului este confruntat cu satisfac]ia oferit@ de produse. Pre]urile ^nalte ale produselor apreciate pe pia]@ dinamizeaz@ afacerile. Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan ^n care sunt reprezentate curbele de indiferen]@. b) produse neutre. 100 . Intersec]iile cu axele semnific@ alocarea unilateral@ a ^ntregului buget de consum pentru un singur produs. ^n general. Dreapta bugetar@ arat@ ce volum }i combina]ii de produse ^i sunt accesibile consumatorului. adic@ nivelul de consum din itemurile considerate. de la o intersec]ie cu o ax@ p$n@ la cealat@. de amelior@rile aduse noilor modele. favorizate fiind cele cu pre]uri relative mai mici. ^ndeosebi automobile. ^n raport cu bugetul disponibil pentru consum. ^n func]ie de cantitatea consumat@. al c@ror consum scade pe m@sur@ ce veniturile sporesc. pentru inova]ie ^n ramurile de v$rf. apreciere. Un exemplu ilustrativ de produs superior este programul de calculator care cunoa}te cre}teri spectaculoase de v$nz@ri. ^mbr@c@mintea) }i c) produse superioare al c@ror consum spore}te mai repede dec$t veniturile. exemplul tipic este cel al p$inii sau sl@ninii. Toate celelalte puncte de pe dreapt@ reprezint@ combina]ii care utilizeaz@ integral resursele combin$ndu-le corespunz@tor pozi]iei lor ^n raport cu cele dou@ axe. Atingerea acestui ]el presupune alegeri ^ntre dou@ produse cu un pre]. Astfel. egale la acela}i nivel al utilit@]ii. Modelul matematic transcrie o opera]iune simpl@ de alegere. Se catalogheaz@ trei categorii de produse: a) produse inferioare. La fiecare leu c$}tigat ^n plus se aloc@ pentru cump@rarea de produse durabile.Dreapta bugetar@ exprim@ combina]ii diferite de produse. ^n care pia]a automobilului este saturat@. precum }i pre]uri remuneratorii }i c$}tiguri atr@g@toare ale firmelor care opereaz@ ^n domeniu. num@rul celor v$ndute depinde de dorin]a de ^nlocuire a celor vechi. Modificarea numai a unor pre]uri conduce la ^nlocuiri de produse. Realoc@rile de preferin]e explic@ dinamismul ridicat al economiilor capabile s@ creeze produse noi }i servicii cerute de consumator. Operarea cotidian@ a alegerii ^nseamn@ a ne ^ntreba dac@ un produs. care intr@ ^n aria de interes a cump@r@torului. atunci c$nd spore}te productivitatea) ocazioneaz@ cump@r@ri mai mari }i acest fapt se nume}te efect de venit. al c@ror consum spore}te propor]ional cu cre}terea veniturilor (de exemplu. o sum@ mai mare prin realocarea de resurse }i restr$ngeri de cheltuieli la alte itemuri (considerate inferioare). . Modificarea pre]urilor produselor (diminuarea acestora. cu un pre] definit. Se poate asuma o dorin]@ de maximizare a satisfac]iei fiec@rui consumator. procur@ aceea}i mul]umire cu un num@r de unit@]i din alt produs. de exemplu. . ocazion$nd c$}tiguri mari }i aloc@ri de resurse pentru cercetaredezvoltare. Preferin]a pentru automobile }i aprecierea de care se bucur@ acestea ^n Rom$nia a fost dep@}it@ ^n ]@rile dezvoltate. Modificarea nivelului veniturilor }i a disponibilit@]ilor pentru consum determin@ o modificare a atitudinii consumatorilor fa]@ de produse. satisfac]iei. pe ^ntinderea acesteia. ar@t$nd care este nivelul optim de consum }i combina]ia corespunz@toare a „co}urilor” care procur@ satisfac]ie maxim@.

care intr@ ^n consumul s@u. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Dreptele bugetare T }i T1 sunt tangente curbelor de indiferen]@ U1 }i respectiv U2. C$t va cump@ra din produsele X }i Y pentru a-}i maximiza satisfac]ia dac@ pozi]ia curbelor 6 de izoutilitate este U1 }i U2. efect de substitu]ie. dac@ resursa bugetar@ este de 36. . Ce s-ar ^nt$mpla dac@ px scade. 4. Ce explic@ 0 1 2 3 4 5 6 7 aceast@ pivotare? Va modifica X aceasta volumul de cump@r@ri din produsele X }i Y? Explica]i! 6. dar exprim@ acela}i nivel al bugetului ca punctul a)? d) Care este raportul de m@rime ^ntre U1 }i U2 ? Rezolvare la problema 4: py = T/y. b) Care este pre]ul produsului Y pentru aceea}i pozi]ie a dreptei bugetare ? c) Care este nivelul pre]urilor c$nd pozi]ia dreptei bugetare este T1. c$}tig suplimentar din pre]uri ale produselor superioare. Trasa]i linia de indiferen]@ pentru dou@ produse X }i Y a) ^n care consumatorul prive}te produsele ca fiind complementare. Ce semnifica]ie atribui]i no]iunilor de buget de consum. efect de venit. produse superioare. 2. C$t este nivelul de pre] al produselor 5 X }i Y. 3.000 lei }i care este 4 pozi]ia bugetului de consum }i a M1 3 curbelor de indiferen]@ prezenM tate ^n figura al@turat@? 2 U2 Descrie]i! 5. iar Y este unul inferior. Care este alegerea consumatorului c$nd bugetul s@u este T }i px }i py sunt pre]urile produselor X }i Y. b) produsele sunt perfect substituibile. Folosind datele din figur@ }i lu$nd ^n considerare c@ pre]ul produsului X pentru pozi]ia T a dreptei bugetare este px = 5 }i bugetul constant: a) S@ se calculeze nivelul bugetului consumatorului. maxim al satisfac]iei }i echilibrul consumatorului. Consumatorul are oportunitatea Y s@ aleag@ pe o linie a bugetului T. c) produsele au utilit@]i marginale descresc@toare. produse inferioare. iar curba de indiferen]@ este U1. din figur@. 101 . Ilustra]i grafic efectul de reorientare a consumului. deoarece x = 0. Consumatorul are oportunitatea U1 1 T ca linia bugetar@ s@ pivoteze din T1 pozi]ia T ^n T 1 . py = 3600/6 = 600.. Descrie]i! 7. S@ presupunem c@ produsul X este din categoria celor cu spor propor]ional cu veniturile.

sporul relativ al cererii (nivelul cre}terii cererii aflate la num@r@tor se Ci raporteaz@ la cererea actual@).modificarea incremetal@ a pre]ului i. solu]ia trebuie c@utat@ ^n alt@ parte.1. 5. Dpi . orice agricultor cu experien]@ }tie c@ o recolt@ ^mbel}ugat@ a tuturor fermierilor duce de obicei la sc@derea dramatic@ a pre]urilor }i la reducerea c$}tigurilor. Dac@ r@spunsul publiculul nu este pozitiv.modificarea cererii ^nso]it@ de „costuri” de substituire (efecte nefavorabile ale substituirii care-i inhib@ pe consumatori de la substituiri perfect avantajoase). Fie c@ varia]ia recoltei este un motiv de bucurie sau unul de nelini}te. 5.modificarea cererii produsului i. care va salva ^ncas@rile. Dpi . Dar. atunci c$nd aceasta dep@}e}te limitele acceptate de condi]iile substituirii continue. Elasticit@]ile cererii Orice fermier se bucur@ c$nd are o recolt@ bun@. ceea ce ^nseamn@ o politic@ de pre]uri de succes. un repertoriu atr@g@tor }i puneri ^n scen@ inspirate este posibil }i probabil ca faptul c@ spectacolele se joac@ cu sala jum@tate plin@ s@ fie dependent de pre]ul biletelor.modificarea pre]ului i. dCi dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi sau ep = DCi Dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi (5. dpi . DC i .elasticitatea cererii ^n func]ie de varia]ia pre]ului produsului respectiv (i). dCi . acestea depind de elasticitatea cererii. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] Dac@ ne imagin@m un teatru cu o trup@ bun@. DCi . Coeficientul de elasticitate direct@ (elasticitatea fa]@ de pre]ul produs studiat) este raportul dintre varia]ia relativ@ a consumului bunulul i (dCi/Ci) }i varia]ia relativ@ a pre]ului aceluia}i bun (dpi/pi) ep = .sporul relativ al pre]ului (nivelul sporului pre]ului aflat la num@r@tor pi se raporteaz@ la nivelul ini]ial al pre]ului cuprins ^n numitorul frac]iei). Reac]ia cea mai frecvent@ este de mi}care 102 . .) ^n care: ep .1.1. la dificult@]i de desfacere. Este luat@ ^n considerare o reac]ie a cererii ^n raport cu modificarea pre]ulul propriu al produsuIul.5.1. Sc@z$nd pre]ul cu 20% vom putea a}tepta o cre}tere substan]ial@ a num@rului de spectatori.

^n func]ie de nivelul veniturilor }i implicit de accesibilitatea produselor. ^n Rom$nia ^n perioada actual@. Astfel de reac]ii se ^nregistreaz@ ^n Rom$nia. 1998. Fiind vorba de produse de prim@ necesitate consumatorii nu-}i vor modifica cererea at$t de pronun]at ca ^n cazul altor produse }i servicii care nu satisfac trebuin]ele strict necesare ale omului. ^ns@ trebuie remarcate diferen]e importante ^ntre diferite niveluri ale acesteia. b) Dac@ ep = -1. %ntr-un astfel de caz ep poate s@ fie pozitiv@. literatur@. De regul@. fa]@ de 57. ca urmare. pentru produsele de folosin]@ ^ndelungat@. cu o sporire a elasticit@]ii cererii ^n raport cu modificarea pre]urilor c$t }i cu atragerea ^n consumul de mas@ a unor produse alimentare superioare (}i deversificate ca prezentare) care se asociaz@ }i acestea cu o elasticitate mai ridicat@ a cererii ^n func]ie de modific@rile de pre]uri. veniturile disponibile pentru consum determin@ sc@derea ponderii cheltuielilor pentru alimente p$n@ la 20-25% din total. 103 . de 15%. cursuri postuniversitare). %n aceast@ categorie se mai cuprind. c) Dac@ ep < -1 cererea este numit@ elastic@.* Astfel: a) Dac@ -1 < ep < 0 cererea este numit@ inelastic@. ci de sc@deri ale acestuia fiind implicat@ influen]a modific@rii preferin]elor consumatorilor. * %n anumite cazuri diminuarea pre]ului nu este ^nso]it@ de cre}teri ale cererii produsului respectiv. O mare parte dintre produsele alimentare fac parte dintre cump@r@turile slab sensibile la mofic@rile de pre]. Ed. Nivelul ridicat al veniturilor }i ponderea mai redus@ a cheltuielilor alimentare se asociaz@ at$t cu diversificarea ofertei }i. ^n 1996**. opus@ schimb@rii petrecute ^n nivelul pre]urilor. ca urmare. cheltuieli pentru petrecerea timpulul liber }i pentru cultur@ (teatru. va conduce la diminuarea v$nz@rilor cu aceea}i propor]ie. alimente care s-a constatat c@ sunt nocive pentru s@n@tate }. pe aceasta o numim varia]ie invers propor]ional@. Automobilul. Ca prezentare general@ putem scrie ep < 0. ^n ]@rile dezvoltate.a. %ncadrarea unui produs ^n categoria celor inferioare (ie}ite din mod@. categorii foarte diverse de cump@r@turi.6%. ^n aceast@ categorie se ^ncadreaz@ produse alimentare de baz@ }i alte produse }i servicii care satisfac nevoile fiziologice. . serviciile medicale }i de igien@ }i ^nfrumuse]are. Expert.) conduce la o astfel de manifestare. ** Dup@ Raportul na]ional al dezvolt@rii umane-Rom$nia 1998. ^ntre altele. Un spor de pre]. dot@rile interioare. al produsulul este slab@. 105.. de exemplu. Nivelul general de productivitate din economie }i. adic@ la o sc@dere a pre]urilor se va ^nregistra o sporire a cererii }i invers. p. %ntr-o astfel de situa]ie r@spunsul cererii la modificarea propriului pre].

%n acela}i timp exigen]a fa]@ de calitatea produselor spore}te }i se instaleaz@ pe marea majoritate a segmentelor de pia]@ o situatie competitiv@ favorabil@ alegerii }i mobilit@]ii. solidariste ^n Rom$nia. cu mobilitate social@ num@rul celor care-}i cump@r@ produse asociate unei dezvolt@ri umane ridicate spore}te.000 lei la 8. num@rul mediu de automobile ^nregistrate pe o familie dep@}e}te 1.000 lei. dup@ abolirea dictaturii se manifest@ tendin]a de a se dep@}i comportamentele specifice unei domina]ii a unei elite ^nchise care-}i concentra aten]ia }i dorin]ele de consum pe posesia }i etalarea unor produse. ci o sc@dere a ^ncas@rilor de la 280. intr@ ^n anii din urm@ ^n consumul de mas@ al popula]iei or@}ene}ti. Modificarea pre]ului a adus un avantaj organizatorului de spectacole. Bunuri considerate c$ndva de lux (cum a fost televizorul ^n culori). pe care le cultiv@ }i care se opun promov@rii competi]iei }i.000 lei. adic@ 300.000 lei datorit@ unui r@spuns insufucient (al cererii inelastice) la modificarea pre]ului. a) Cerere elastic@ P 10000 b) Cerere inelastic@ D1 D2 D1 D3 D(p) 8000 0 300 500 Q 0 280 300 Q Fig. 104 . Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul propriului produs a) ^n cazul cererii elastice.000 lei la 500 locuri a 8.000 lei la un bilet de spectacol spore}te volumul ^ncas@rilor de la 300 locuri a 10. 5.000 lei la 240. care au acces la pozi]ii de conducere pe seama raporturilor clientelare. Automobilul a devenit ^n ]@rile dezvoltate un produs accesibil pentru marea majoritate a popula]iei. adic@ 400. sc@derea pre]ului de la 10. %n societ@]ile dinamice.1. Odat@ cu destr@marea raporturilor paternaliste.Pe m@sur@ ce nivelul mediu al veniturilor cre}te se ^nregistreaz@ o modificare a atitudinii fa]@ de anumite produse. b) c$nd cererea este inelastic@ descre}terea pre]ului ^n aceea}i propor]ie nu aduce avantaje. Dep@}irea situa]iilor de penurie }i a comportamentelor asociate poate decurge din sporul de productivitate }i restr$ngerea sau chiar eliminarea pozi]iei privilegiate a unor categorii de persoane. implicit. .000 lei. P 10000 8000 . afirm@rii competen]ei. a calit@]ii activit@]ii.

la aspira]iile de a etala un statut social privilegiat se adaug@ dorin]a de intimitate a vie]ii de familie.91 ^n Statele Unite (^n 1985). }i numai 5. Cump@r@rile de locuin]e. 5 (dup@ informa]ii comunicate ^ntr-o sesiune }tiin]ific@ de un reprezentant al Inst. a form@rii dorin]elor de consum. colectivist@. Economice). %n Rom$nia diferen]ierea popula]iei. 1997. asupra op]iunii ^n privin]a cump@r@rii produselor care ies din categoria celor de strict@ necesitate. %n 1992 acest raport era de 3.75 ^n Germania (^n 1988)*. particulariz@ri importante. de fapt. %n ]@rile dezvoltate.73 ^n Bulgaria. neschimbat@ sau diminueaz@ pu]in ^n raport cu sporul de pre]). Nat.015 ^n Estonia. cererea scade.58 ^n Elve]ia (^n 1982). confort. pg. de Cercet. dup@ major@rile de pre]. 105 . care sunt cele mai sensibile la starea economiei }i implicit a nivelului venitului disponibil pentru consum** sporesc mai repede ^n condi]ii favorabile chiar dec$t cre}terea aloc@rilor pentru alte produse „superioare”. Este probabil@ o cre}tere a cererii de locuin]e separate. judecat@ dup@ raportul cotei procentuale a veniturilor cincimii superioare (cu veniturile cele mai mari) raportat@ la cincimea inferioar@ (cu veniturile cele mai mici) a fost foarte redus@ ^n ^ntreaga perioad@ totalitar@. op]iuni pentru anumite zone de locuire. 8.78 ^n Rom$nia. particularizare. %n a doua etap@ cererea ^ncepe s@ creasc@ treptat ^n func]ie de nivelul elasticit@]ii de pre]. o reac]ie psihic@ similar@ cu cea datorat@ sporirii obi}nuite de pre]uri. 7. Avansul proceselor structur@rii are influen]e importante asupra trendului investi]ional. ^n raport cu pre]uirea de care se bucur@ diferite cartiere ale unui ora}. av$nd un spa]iu verde propriu.. Se pot a}tepta. 222-223. %n prima etap@. * Calculat dup@ Raportul B@ncii Mondiale.63 ^n Marea Britanie (^n 1982). desigur. cre}terile de cerere la produsele de prim@ necesitate sunt deseori f@r@ decalaje ^n timp (cererea se men]ine. ** Venitul disponibil pentru consum rezult@ ca diferen]@ ^ntre veniturile reale }i obliga]iile fiscale }i alte obliga]ii care greveaz@ m@rimea veniturilor alocate cump@r@rilor de m@rfuri }i servicii. Aceast@ cerere de spa]iu de locuire va spori }i ^n Rom$nia odat@ cu dep@}irea st@rii de recesiune ^n care ne afl@m. a sistemului de valori }i. al cump@r@rilor de bunuri de folosin]@ ^ndelungat@. apartenen]@ la un anumit stil de via]@. se produce un efect. }tiut fiind c@ r@spunsul diferitelor grupe de popula]ie ^n raport cu nivelul venitului este foarte diferit. R@spunsul cererii fa]@ de modificarea pre]ulul unui produs depinde ^n mare m@sur@ de gradul de stratificare a popula]iei. 9. 4. 8. Modific@rile de pre] care rezult@ din procesele infla]ioniste nu au o influen]@ determinat@ asupra nivelului }i structurii consumului. . Procesul de diferen]iere se accentueaz@ }i ^n Rom$nia dup@ 1989 ajung$nd ^n prezent la un coeficient de cca.

%n acela}i timp firmele monopoliste. Un alt caz particular este cel al cererii infinit elastice. ^}i sporesc pre]urile }i ^}i mascheaz@ lipsa de rentabilitate la fiecare sporire. fie }i ne^nsemnat@ a pre]ului factorilor de produc]ie (exprimat@ ^n termeni nominali). stocuri de avere. Cazurile particulare de cerere * Men]ion@m c@ panta curbei cererii este diferit@ de elasticitate. Al treilea caz este cel al curbei care indic@ o evolu]ie strict invers propor]ional@ a cererii ^n raport cu pre]urile. care permit acestui segment de consumatori s@ nu ]in@ seama de cre}terile de pre]uri.Cre}terile infla]ioniste de pre]uri sunt aproape ^ntotdeauna ^nso]ite ^ns@ de sc@derea puterii reale de cump@rare. dar }i privat.a. produsele care ^nregistreaz@ astfel de cre}teri. 5.2. Se poate ^nt$mpla ca la anumite produse cererea s@ fie complet rigid@ ^n raport cu modific@rile pre]ului. A}a se ^nt$mpl@ la produsele de lux. Grupurile popula]ionale cu venituri mici sunt constr$nse s@-}i asigure resursele fiziologice. 5. care acoper@ nevoi culturale. de reprezentare }. P a) . lapte) }i ca urmare cererea la aceste produse este inelastic@. Index@rile acoper@. accesibile unui grup popula]ional restr$ns.1. Putem apropia aceast@ prezentare didactic@ de anumite comportamente de consum fa]@ de m@rfurile speciale. din sectorul de stat. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ consolidate. . de supravie]uire pe seama c$torva produse ieftine (p$ine. dar care dispune de venituri ridicate. 106 . O modificare mic@ a pre]ulul conduce la un spor infinit al cererii. P b) P c) 0 D D0 b) cerere infinit elastic@ D 0 D a) cerere complet rigid@ c) cerere cu elasticitate constant@ Fig. uneori.2. cre}terile de pre]uri sunt ^n condi]ii obi}nuite absorbite de eforturile firmelor de a nu oferi semnale negative pentru consumatori (cre}terile de pre]uri sunt percepute cu o mare promptitudine de consumatori) care tind s@ evite m@rcile. 50-80% din cre}terile de pre]. dup@ declara]ii oficiale. Cazuri particulare de elasticitate* a pre]urilor }i situa]ia general@.

. Nu trebuie confundat@. %n cazurile cele mai frecvente cererea ^n raport cu pre]ul este o curb@.pre]ul produsului ^n cauz@. De la situa]ii c$nd o modificare infim@ de pre] a produsului. este de remarcat c@ elasticitatea cererii nu este constant@.parametrii. elasticitatea cererii cu panta tangentei curbei de cerere. %n cazul complementarit@]ii rigide 107 . Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii produsulul i ^n raport cu pre]ul produsulul j depinde esen]ial de pozi]ia }i reac]ia consumatorilor ^n raport cu substitu]ia celor dou@ sau mai multe produse. e p = −b P p D (5. c$nd curba de cerere este liniar@. .p2. dou@ cazuri. Dac@ func]ia de cerere este liniar@ D=a-bp panta este constant@ dD/dp=-b... 5. dec$t ^n cazul prezentat mai sus.. %n cazul produselor substituibile diminuarea pre]ului unui bun oarecare de substitu]ie pentru bunul i. D . Produsele complementare trezesc reac]ii diferite ^n preferin]ele }i reac]iile consumatorilor fa]@ de cele substituite. va conduce la o ^nlocuire a unui produs inferior (care ^nregistra oricum un regres ^n preferin]ele consumatorilor) p$n@ la situa]ia c$nd produsul de substituire este cel inferior }i a c@rei reducere masiv@ de pre] va ameliora eventual ne^nsemnat cererea ^n defavoarea produselor substituite.. De asemenea. ^n raport cu situa]ia de substituibilitate sau complementaritate a produselor. Vom presupune c@ cererea Di este o func]ie de pre]urile celorlalte produse. luat ^n considerare va determina ca elasticitatea s@ fie pozitiv@. ^n principiu. sunt posibile diferite niveluri de elasticitate..2.. a}a cum se poate observa din aceast@ prezentare.. iar elasticitatea este o func]ie de pre] }i este constant@. e pij = p dD i dP jj / p Di P jj (5.2. altele dec$t al produsului i Di=f(p1. considerat superior. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii epij reflect@ varia]ia relativ@ a nivelului consumulul produsulul i atunci c$nd se modific@ pre]urile produselor din categoria altele dec$t i.pj.3) Se pot distinge. p .cererea de produse..pn). M@rimea coeficientulul epij va depinde de pozi]ia bunulul de substituire ^n raport cu dorin]ele }i valorile consumatorilor comparativ cu cel substituit.) ^n care: a }i b .

Pentru a exemplifica aceast@ idee vom relua c$teva date istorice cu privire la modificarea veniturilor }i structurii consumului ^n Fran]a. lung@. produse ac]ionate cu energie electric@ nu a stopat din cauza unor eventuale cre}teri de pre]uri la energie. f@r@ a ^nregistra o diminuare a v$nz@rilor. sl@nin@. 5. zah@rul }i cafeaua.elasticitatea se traduce printr-o cre}tere a consumului produsului i atunci c$nd pre]ul produsulul complementar j scade. reducerea greut@]ii }i puterii automobilului. . Cre}terea consumului de durabile. de asemenea. 108 . Pe termen mediu }i lung o sporire a pre]ului carburantulul este ^nso]it@ de solu]ii de ameliorare a arderii combustibilului ^n motor. at$t din cauza unei ponder@ri a consumului de cafea c$t }i a introducerii zah@rului rafinat }i ^n@lbit pe lista produselor nocive }i implicit a consider@rii acestuia ca un produs inferior. locuin]a 13% }i ^nc@lzirea }i lumina 6%.3. serioase amend@ri. Odat@ cu cre}terea productivit@]ii se ^nregistreaz@ sporuri ale resurselor disponibile pentru consum. ^n ultimele decade. %n prezent consumul tuturor produselor pe baz@ de cerea- . at$t cump@r@rile de produse electrocasnice spore}te odat@ cu sporirea venitulul }i. ^mbr@c@mintea 15%. Dimpotriv@. vin reprezentau 16%. ca s@ ne referim la un singur exemplu. Celelalte cheltuieli alimentare. consumul casnic de energie electric@ a crescut continuu at$t ^n ]@rile dezvoltate c$t }i ^n Rom$nia dup@ 1989. Un alt exemplu de produse complementare. at$ta vreme c$t nu exist@ un ^nlocuitor comod pentru automobilul propulsat cu motor cu ardere intern@. Sporirea consumului casnic de energie electric@ a intrat ^n setul de indicatori de caracterizare a nivelulul de dezvoltare }i dezvoltare uman@ (^n acest indicator este cuprins@ }i dotarea gospod@riilor cu aparatur@ electrocasnic@). Cre}terea pre]ului benzinei duce la sc@derea v$nz@rilor de automobile (pe termen scurt). Un exemplu adeseori utilizat este cel al automobilului }i benzinei. a suferit }i acesta. Modific@rile cererii ^n func]ie de venit Elasticitatea cererii ^n func]ie de venit este un coeficient care m@soar@ sensibilitatea cump@r@turilor unui consumator ^n raport cu o modificare dat@ a nivelului veniturilor familiei sale. legume. Lista produselor complementare r@m$ne ^ns@. ceea ce face ca ^ntre consumul de cafea }i zah@r s@ nu mai existe o corela]ie direct@ (^n ]@rile dezvoltate unde popula]ia este con}tient@ de riscurile consumulul de zah@r rafinat). ^n continuare. %n 1770 consumul de p$ine atingea ^n medie ^n Paris peste jum@tate din nivelul cheltuielilor.

V . %n Rom$nia consumul ridicat de cereale (peste 150 kg pe persoan@. 109 . dV . mai pu]in de 3% din cheltuielile de consum ale familiilor din Fran]a* . Pre]ul relativ ridicat la aceste produse ^n raport cu venitul orienteaz@ consumul spre produse bogate ^n calorii. reprezent$nd doar 60-70% fa]@ de ceea ce cercet@rile medicale au indicat drept conduit@ optim@. lactate. adic@ proteine de origine animal@. ca fapt istoric. rezisten]@ la ^mboln@viri. cunoscut. dCi . %n perioade diferite }i pentru grup@ri popula]ionale diferite acest tip de manifest@ri s-a asociat cu itemuri foarte diverse. ^n medie.varia]ia infinit de mic@ a veniturilor disponibile pentru consum. consumul ridicat. voli]ional@ performant@. Abraham-Frois. incremental@ a acestui consum. dar mai ^nceat@ dec$t cea a c$}tigurilor alocate consumului. Elasticitatea consumului ^n func]ie de venituri se m@soar@ prin ^mp@r]irea varia]iei relative a cererii la varia]ia relativ@ a veniturilor. de sl@nin@ al sa}ilor transilv@neni.4) Ci . este de acela}i sens. Aceast@ situa]ie se datoreaz@ inaccesibilit@]ii ^n cantit@]i satisfac@toare a produselor din carne. atunci c$nd a atins niveluri ridicate ale consumului.veniturile disponibile pentru consum. Raport$ndu-ne la tendin]a de diminuare a consumului pe m@sur@ ce acesta satisface o cerin]@ }i se atinge nivelul de satura]ie }i implicit diminueaz@ utilitatea unei unit@]i de produs. ace}tia organiz$ndu-}i. . fructele m@rii pentru a fi accesibile masei de consumatori. c@m@ri comune * Dup@ G.. ^n evul mediu. ou@. zah@rul.1988. recomandat de speciali}tii ^n nutri]ie. ca }i alte comunit@]i. gr@simile }i men]inerea la un nivel sc@zut a consumului de alimente valoroase pentru plastica celular@. o activitate cerebral@. se cuvine s@ remarc@m c@ o cre}tere mai slab@ a cererii dec$t a veniturilor este ^ntemeiat caracterizat@ ca fiind normal@. a c@ror cre}tere.varia]ia absolut@. Acest indicator constituie criteriul principal pentru ^mp@r]irea ansamblului consumului ^n trei categorii: a) Produse cu evolu]ie obi}nuit@. le angajeaz@. de exemplu. ^ntr-un an) indic@ abateri importante fa]@ de consumul igienic. pe m@sur@ ce sporesc veniturile. Este.consumul produsului i. mental@. Cea mai important@ caren]@ o constituie aportul redus de proteine de origine animal@. ev = dC i dV dy / Ci y V (5. s@race ^n proteine }i mai ieftine cum sunt p$inea.

3. grupurile cu venituri mijlocii sau numai pentru cele favorizate. dac@ ne referim la Rom$nia. Ipoteza men]inerii constante a celorlalte variabile cu influen]@ asupra cererii ne ofer@ imaginea unei curbe statice. p$inea sau produse tehnice cum este magnetofonul. d) Produsele superioare cunosc o cre}tere a cererii mai rapid@ dec$t cea a veniturilor ev > 1. prin cump@rare de automobile. . veniturilor. 5. Sporul de venituri permite accesul de mas@ la aceste itemuri. neinfluen]ate de inova]ie. Modificarea pre]ului este ^nso]it@ de alunec@ri ale cererii potrivit unui ansamblu de determin@ri. Cit@m cazul automobilului. durabile. %n privin]a automobilului trebuie observat c@ ^n anul 1998 (un an de restr$ngere a veniturilor) s-au v$ndut cu 24% mai multe automobile dec$t ^n anul anterior. s@n@tate.a. Astfel. Faptul se explic@ printr-o ^nzestrare sc@zut@ cu automobile a popula]iei Rom$niei }i prin existen]a unei dorin]e intense de ameliorare a statutului social. dar treptat pia]a a ajuns la satura]ie. Func]ia de cerere ^n raport cu modificarea pre]ului. care intraser@ anterior ^n setul de accesibilitate al grupurilor favorizate. px Fig. %n Rom$nia ^n aceast@ categorie poate fi ^ncadrat consumul de ^mbr@c@minte. vacan]e }. mobila. de exemplu. %nlocuirea produselor „inferioare” ocazioneaz@ cump@r@torului realoc@ri de resurse astfel ^nc$t. la vremea aceea. un produs al unei elite locale. sejururi. chiar din consumul alimentar al grupurilor popula]ionale mai pu]in avantajate }i orientat@ spre utiliz@ri industriale. cre}terea productivit@]ii. dinamica cre}terilor de venituri este ^nso]it@ de cre}teri multiplicate ale cump@r@rilor la automobile. Pre]urilor px1-px3 le corespunde o sporire a cererii la nivelul q1-q3. intr@ ^n categoria celor care nu au asigurat satura]ia consumului. 110 . %n aceast@ categorie pot fi introduse sl@nina. %n zilele noastre gr@simea de porc este treptat scoas@. c) Produsele sau serviciile a c@ror consum cre}te propor]ional cu cre}terile de venituri. care ^n ]@rile dezvoltate s-a aflat ^n aceast@ situa]ie. b) Produsele care dob$ndesc la un moment dat statutul de produse inferioare pentru ^ntreaga comunitate. modificarea gustului consumatorului }.pentru p@strarea acestui produs considerat. produse de mod@. px1 E1 px2 px3 E2 E3 0 q1 q2 q3 Q . acestea cunosc sc@deri drastice atunci c$nd veniturile celor c@rora le erau destinate cresc.a.

modificarea gustului consumatorilor. E2. modiflc@ri ale num@rului }i structurii popula]iei care. exprimat pe abscis@ depinde de 111 . simplificat@ mai con]ine ipoteza c@ efectul de venit }i substituire luate ^mpreun@ sunt invers propor]ionale modific@rii pre]ului. 5. averea acumulat@ sau lipsa acesteia. trebuie observat@ reflectarea influen]ei pre]ului unui produs concurent (de substituire) ^n ^ns@}i construc]ia diagramei. p a) p b) D'(p) D(p) 0 Q 0 D(p) Q Fig. Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia. Nivelul cererii. a}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor.1.. pre]ul produsului-cererea din produsul respectiv. . reclama. Mai ^nt$i. curba de cerere ^n func]ie de pre] mai sufer@ }i alte influen]e. ^ns@. care reflect@ cererea consumatorului j pentru produsul i ^n raport cu pre]ul produsului considerat ^n raport cu cantitatea Q.4 (cadrul a). Translarea curbei de cerere ^n func]ie de pre] sub impulsul factorilor care-i determin@ pozi]ia. cum sunt nivelul veniturilor. Este o sugestie util@ }i necesar@ pentru orice judecat@ privind estimarea cererii ^n raport cu pre]ul produsului studiat. %n aceast@ func]ie „de principiu” vom putea remarca ^nglobarea ipotezei de convexitate a curbei de indiferen]@ }i tendin]a de apropiere asimptotic@ la axa cererii c$nd x → 0 atunci px → ∞ }i px → ∞ c$nd x → 0. fiecare luat@ ^n parte conduce la transl@ri ale curbei de cerere spre dreapta cum rezult@ din figura 5. px2 }i q2. le corespund puncte pereche px1 }i q1. Acest tip de curbe de cerere „tradi]ional@”. Este con]inut@ }i ipoteza c@ dac@ efectul de venit este „netradi]ional” acesta este compensat de efectul de substituire. Punctelor de echilibru E1. 5. mai mare (ipoteza care nu se verific@ ^n mod obligatoriu ^n practic@).3. Curba cererii ^n func]ie de pre] ^n aceast@ form@ de prezentare ^nglobeaz@ influen]e mai numeroase dec$t simpla conexiune. E3 din figura 5. A}a cum ar@tam ^n capitolul anterior.3.4.

O posibil@ form@ a curbei cererii produselor inferioare. deoarece reflect@ sporuri de venituri. . chiar ^n condi]iile diminu@rii considerabile a pre]ului. nepotrivit. concret ne referim la sporirea riscului bolilor cardiovasculare. . cadrul a).6. se explic@ prin apari]ia. px Di(x) j 0 X Fig.3. anormale. a unor produse mai atr@g@toare }i diminuarea consumului celor inferioare ^n ciuda reducerilor de pre]uri. modific@ri ale structurii }i num@rului popula]iei. Diminuarea consumului produselor inferioare sl@nin@. 112 . care reflect@ modific@ri ale preferin]ei consumatorilor ^n sensul abandon@rii unor produse inferioare ^n favoarea altora care intr@ ^n preferin]e. gustul consumatorilor.a. avere. Alte forme de curbe de cerere. 5. este normal@ }i dezirabil@. Astfel. 5. ^n condi]iile cre}terii veniturilor.2. reclam@.venituri. a}tept@ri ^n privin]a modific@rii pre]ului itemulul considerat sau a altora concurente. Explica]ia se leag@ de nocivitatea gr@similor suprasaturate pentru s@n@tatea omului. %n cazul diminu@rii pre]ului itemului considerat (p) se va produce o alunecare ^n jos (^n sensul cre}terii). care fiecare ^n parte sau mai multe ^mpreun@ pot genera o translare a curbei cererii (a}a cum indic@ s@geata din figur@. Unele din acestea sunt numite ^n literatur@. p$ine. magnetofoane }.6. o curb@ de cerere ca cea desenat@ ^n figura 5. dac@ este cazul unei sporiri a cererii). Pentru Rom$nia un exemplu cunoscut ^l constituie reducerea consumului de gr@sime de porc.

5 %. Clasificarea ^n itemuri inferioare care-}i reduc atractivitatea. Produsele complementare (automobilul }i carburantul) ocazioneaz@ o modificare a cererii de tipul celei a elasticit@]ii ^n raport cu pre]ul propriului produs. Pe termen mai ^ndelungat. implicit reducerea costului utiliz@rii automobuilului. elasticitate fa]@ de pre]. chiar dac@ pre]ul lor diminueaz@. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Venitul mediu salarial nominal net lunar ^n sectorul public. avansul tehnologic permite..384 lei ^n 1990 la 7. procese de substituire. ofer@ oportunit@]i de analiz@ opera]ional@. mai concret }ocurile petroliere au impus modele de automobile cu litraj mijlociu }i ameliorarea combustiei. R e z u m a t Evolu]ia raportului cerere (volum de bunuri }i servicii cerut) la pre] nu este liniar@. lu$nd ^n considerare c@ nivelurile de consum din diferite produse au fost: * Date extrase din „Anuarul statistic al Rom$niei” pe anul 1992. ^n condi]iile ^n care indicele general al pre]urilor a fost. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul produsului ^n cauz@ m@soar@ r@spunsul cantit@]ii cerute ^n raport cu o modificare relativ@ de pre]. iar la a doua (a produselor complementare) a orizontului de timp ^n care se fac prognozele }i pozi]iei pe care itemurile o ocup@ ^n preferin]ele consumatorului. 2. comune cu r@spuns „normal’ la modificarea de pre] }i cele superioare cu o valoare ridicat@ }i mai apreciate de consumatori ofer@ un tablou al rezultatelor analizei cu ajutorul coeficien]ilor de elasticitate. 113 . Explica]i semnifica]ia no]iunilor de elasticitate a cererii. elasticitate ^ncruci}at@. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii unui produs ^n raport cu modific@rile pre]urilor altor produse este un instrument opera]ional. de 265. R@spunsul diferit al cererii la modific@rile pre]ului impune luarea ^n considerare a unor clase sau grupe de produse ^mp@r]ite dup@ criteriul coresponden]ei ofertei cu valorile }i obi}nuin]ele de consum ^nsu}ite de o comunitate. . Cum se manifest@ pe termen lung substituirea carburantului }i automobilului (care pe termen scurt sunt complementare)? 4. elasticitate fa]@ de venit.489 lei ^n 1991. Sporirea veniturilor reale (a puterii de cump@rare) ocazioneaz@ realoc@ri de preferin]e. modific@ri ale utilit@]ii. La produsele substituibile se ^nregistreaz@. ^n func]ie de reac]ia men]ionat@ mai sus modific@ri diferen]iate ale cererii ^n raport cu mi}carea pre]urilor produselor concurente. Ce este un produs inferior? Dar unul superior? 3. ^n anul 1991. ^ns@. numit@ elasticitatea cererii. diminuarea polu@rii. mixt }i cooperatist* a crescut de la 3. Elasticitatea cererii ^n raport cu veniturile (judecat@ prin raportul varia]iei relative a celor dou@ m@rimi) ofer@ oportunit@]i de calcul opera]ional permi]$nd prognoze ^n cadrul unei orizont de timp pentru fiecare produs sau grup@ de produse. care impune clasificarea produselor ^n substituibile }i complementare }i la prima grup@ eviden]ierea dificult@]ilor de substituire }i respectiv evolu]iei utilit@]ii marginale a itemurilor substituite. Raportarea global@ a varia]iei relative a cererii la modific@rile relative de pre]uri }i venit. substituiri de produse }i servicii.

52 145.3 48 88.1 246 18.8 59.5 59.3 1991 54.4 6.4 . .5 27.5 110. b) Coeficientul de elasticitate (^n func]ie de venituri) a trei alimente la alegere. S@ se calculeze.5 45.7 26. 114 .UM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Carne }i produse din carne (^n echivalent) Pe}te }i produse din pe}te (^n echivalent) Lapte }i produse din lapte (^n echivalent 3. dup@ ce s-au f@cut corec]iile necesare ^n func]ie de datele problemei: a) Sc@derea salariului real ^n %.7 163.3 241 16.15 158. c) S@ se explice aceast@ evolu]ie pe scurt.5% gr@sime) Ou@ Gr@simi total Produse din cereale (^n echivalent f@in@) Cartofi Legume }i produse din legume (^n echivalent) Fructe }i produse din fructe (^n echivalent) Zah@r }i produse din fructe din zah@r (^n echivalent) kg kg litri buc@]i kg kg kg kg kg kg 1990 61 5.1 140.

Cu toate acestea pe tot parcursul p@r]ii a treia a volumului vom accepta profitul ca principala ]int@ a proprietarului sau managerului. care nu se pot sustrage criteriului profitului. Este pe de alt@ parte cunoscut c@ echipele de conducere din marile firme.1. sau ale altei categorii care se bazeaz@ pe iner]ie }i o sus]inere suspect@ din partea vreunei organiza]ii birocratice. [intele produc@torului în societatea modern@ sunt diverse }i se afl@ în raport cu ideologia dominant@. exist@ numeroase alte categorii de de]in@tori de autoritate. 6. %n ipoteza c@ for]ele favorabile reformei se vor dovedi mai puternice. chiar în anii mai pu]in ferici]i. de o tendin]@ de a declara profituri cresc@toare. care se mai ascunde dup@ o prevedere legal@ neabrogat@. Progresul reformei va reduce cea de a doua categorie de motive la propor]ii care s@ impun@ un climat de competi]ie }i criteriul profitului în marea majoritate a firmelor. putere de decizie. societ@]i anonime î}i au propriile lor ]inte legate de imaginea proprie. care de asemenea se supun criteriului profitului. trebuie s@ lu@m în considerare motive ale proprietarilor. Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului 6. este necesar s@ abord@m acest subiect sprijinindu-ne pe ipoteza c@ for]ele interne }i interna]ionale este posibil }i probabil s@ conduc@ economia real@ din ]ara noastr@ spre astfel de structuri economice. cu pozi]ia pe care o ocup@ decidentul în sistemul de autoritate.. pentru un motiv simplu. . Chiar dac@ reforma nu a dep@}it acel punct minim necesar (^n 1998-1999) care s@ confere economiei României caracteristici de reglare prin mecanisme de pia]@ }i competi]ie. conduc@tori de firm@. o economie aflat@ în proces de integrare regional@ }i sporire substan]ial@ a exporturilor nu se poate în întregime sau pe compartimente sustrage criteriului profitului. ale echipelor manageriale aflate sub controlul unor ac]ionari str@ini sau autohtoni care de]in cote importante sau majoritare de ac]iuni (firme care ^nc@ de]in o pondere redus@ în România). pie]ei externe. 115 . echipelor de conducere care se adreseaz@ (în propor]ie însemnat@). din diferite motive. care se afl@ sub protec]ia for]elor politice care i-au investit cu putere decizional@. Dar. cei afla]i în raporturi clientelare cu sindicatele }i care se supun exigen]elor acestora.

utilitate }i sus]inerea dorin]elor marei majorit@]i a cet@]enilor (care se impune prin votul general)* se afl@ la originea tendin]elor de ra]ionalitate care favorizeaz@ eficien]a }i asigurarea echilibrului pie]ei. În setul de ipoteze ale calculului produc@torului figureaz@ asump]iile pe care se sprijin@ func]ionarea perfect@ a mecanismelor de pia]@. 116 . Utilizarea unor m@rimi marginale reprezint@ o condi]ie esen]ial@ pentru validarea modelelor de analiz@ a costurilor pe produs. Cea mai important@ consecin]@ a accept@rii ipotezelor introduse în capitolul 3 este existen]a unui sistem de pre]uri exogen. pozi]ia intelectual@ (aceasta ocup@ un loc foarte important în ]@rile cu economie de comand@. inclusiv în perioada de tranzi]ie spre o economie liberal@) pozi]ia acaparat@ (^n termeni legali. Ipotezele calculului produc@torului sunt necesare pentru construirea unor modele logice. se afl@ în discordan]@ cu mecanismele economiei reale. * %ntre sursele de autoritate contemporan@ se inventariaz@ proprietatea privat@. determinat de mecanismele pie]ei. . . Este util }i necesar s@ ad@ug@m c@ ipoteza pre]ului exogen nu este foarte restrictiv@ }i de altfel vom proceda în capitolele urm@toare la evaluarea unor probleme specifice firmelor cu pozi]ie privilegiat@ (obi}nuit numite monopolistice). utilizarea modelelor opera]ionale }i-au f@cut loc în gândirea economic@ într-o perioad@ când imaginea despre idealul. calificare. valorile dominante în societate. a alegerii combina]iei optime de factori de produc]ie }i a tehnologiei celei mai avantajoase. erau foarte aproape de cele de ast@zi. deoarece înglobeaz@ elemente de prim@ importan]@ ale unui mecanism liberal (de pia]@). productivitatea descresc@toare.Tendin]ele de ra]ionalitate }i calcul economic. autoritatea natural@ conferit@ de pricepere. care opereaz@ în condi]ii de competi]ie. Aplicate corect. 6. s@ se concentreze asupra costurilor }i a volumului de ofert@. Bun@starea }i mai mult@ satisfac]ie.2. ceea ce impune analizei produc@torului. chiar dac@ în multe cazuri utilizarea modelelor cu restric]ii con]in$nd ipoteze ca raritatea. care-}i stabilesc pre]urile endogen. ilegitim@) cum este cea a unor lideri de firme de]inute public sau cu capital asociat. ^n conexiune cu manifest@rile reale din via]a economic@. aceste modele ofer@ satisfac]ia în]elegerii }i a unor posibilit@]i de influen]are }i control a afacerilor.

a men]inerii cump@r@torilor prin mijloace de persuasiune (de obicei reclam@) implic@. care în esen]@ se a}eaz@ pe ipoteza fabric@rii unui singur model de produs. Tehnologiile moderne flexibile }i practica leasingului reduc substan]ial riscul }i implicit costul unui abandon de tehnologie. ci le apropie satisf@c@tor de nevoile agentului produc@tor. restric]ion@ri de aceast@ dat@ importante pentru produc@tor. Dezvoltarea ulterioar@ a teoriei economice. Maximizarea func]iei de profit se opereaz@ în raport cu volumul produc]iei fizice }i în contextul recunoa}terii unor restric]ii. care apropie ipotezele men]ionate mai sus de condi]iile func]ion@rii pie]ei reale. al regl@rii parametrilor economici. Aceste abateri de la model pot fi corectate. care decurge din existen]a }i eficien]a mecanismelor competi]ionale }i implicit a accept@rii substituirii. contribu]ia lui Alfred Marshall a adus elemente în favoarea unei teorii a echilibrului par]ial. ^ns@.. cu costuri suplimentare. nu mai ridic@ probleme insolubile pentru produc@torii specializa]i. de maximizat. 117 . fapt care nu altereaz@ logica modelelor de analiz@ a costurilor. Ipotezele simplificatoare privitoare la raporturile cu furnizorii (disponibilitatea infinit@ a oric@rei livr@ri) }i luarea în considerare a unor caren]e de distribu]ie. O alt@ ipotez@ derivat@ din asump]ia contractului voluntar între p@r]i se refer@ la posibilitatea reconversiei unor investi]ii substan]iale. . Teoria echilibrului par]ial a}eaz@ aria de manifestare a mecanismelor de reglare. Maximizarea func]iei de profit a unui produc@tor este ^ntemeiat@ pe teoria echilibrului general }i a optimului paretian care împreun@ constituie temelia modelului mecanismului de reglare automat. o restric]ie sever@ pentru modelele de calcul al produc@torului. Modelul de decizie are ca fundament o func]ie de profit. în func]ie de ipotezele asumate }i se preocup@ de construc]ia unor modele adaptate pie]ei cu produc]ie diversificat@ }i afectat@ de pozi]ia privilegiat@ a unor firme. în modelele opera]ionale. }i întreprinz@torul î}i va concentra aten]ia pe variabilele asupra c@rora poate dispune pentru a ob]ine rezultatul dorit. Însu}i dinamismul cererii. gândite pentru a asigura avantaje de scar@. dar cu disponibilit@]i de flexibilizare. ^n primul rând garantarea contractului voluntar între p@r]i.

grânelor. Procesul de alegere }i decizie porne}te de la premise subsidiare celor enun]ate mai sus. asocierea în procesul de fabrica]ie a }urubului cu piuli]@.T. p@mânt. Mai mult. Aceste dou@ caracteristici asociate permit procese de substituire adic@ înlocuirea unei cantit@]i determinate dintr-un factor cu un alt factor f@r@ s@ se d@uneze nivelului produc]iei. Productivitatea marginal@ Procesul de fabrica]ie presupune combinarea mai multor factori de produc]ie.1. Posibilitatea modific@rii propor]iei dintre factori permite construc]ia unor variante alternative }i alegerea celei mai avantajoase combina]ii. Se poate construi o func]ie simpl@ ^n care volumul produc]iei (Q) s@ depind@ de factorii capital. . Neajunsul cel mai important care rezult@ din evolu]ii discontinue const@ în avantajele pe care una din p@r]ile contractante }i le poate crea profitând de dificult@]ile divizibilit@]ii.1) . în primul rând divizibilitatea factorilor de produc]ie.L). ceea ce înseamn@ asocierea mai mult sau mai pu]in strict@ }i obligatorie a unor factori de produc]ie cum sunt utilizarea ma}inilor înzestrate cu motoare electrice }i consumul de energie aflat@ în aceast@ form@. 6.6. 118 . Din punct de vedere matematic divizibilitatea are importan]@ deoarece în cazul divizibilit@]ii infinite se pot construi func]ii derivabile. calitatea. Studiul combin@rii factorilor. p@mânt (resurse naturale). m@rimea. procesele de substituire sunt ^nso]ite de regul@ de rezultate favorabile pentru întreprinz@tor.T. Propor]ia în care sunt combina]i factorii de produc]ie influen]eaz@ rezultatul final. cimentului. {irurile discrete pot fi de asemenea modelate în procesele de optimizare. Q=f(K. f@r@ dificultate }i operate prin calcul de diferen]e finite. capital. Complementaritatea este situarea invers@ a substituirii. ^n raport cu criteriul maximiz@rii rezultatului. premiz@ u}or de acceptat în cazul energiei electrice.L) (6. munc@. Adaptabilitatea unui factor în raport cu altul care este susceptibil s@-l înlocuiasc@ în calitate de substitut este facultatea factorilor de produc]ie de a se substitui în propor]ii diferite atunci când concur@ împreun@ la ob]inerea unui produs finit.termenele de livrare }i implicit costul ob]inerii produselor. central@ hidroelectric@.3. munc@ (K. dar imposibil de ob]inut în cazul unui camion.3.

cre}terea suprafe]ei cultivate aduce sporuri descresc@toare). numeroase. Q’(T)= productivitatea marginal@ Vom ilustra acest model cu un exemplu ipotetic. unde: Q=volumul produc]iei. iar suprafa]a de teren aflat@ la dispozi]ie este nelimitat@ }i nu are costuri. T= volumul de p@m$nt atras. abunden]i. potrivit c@ruia exist@ un num@r determinat de muncitori agricoli. qt= produc]ia mijlocie. corespunz@tor punctului de inflexiune al cre}terii recoltei (dup@ acest punct sporurile sunt descresc@toare. Q a) I A P S M Q 0 Q TA TI TM T b) Q’(T) qT TA TI TM 0 T Fig. S@ not@m c@ sporul de suprafa]@ atras@ în cultur@ conduce la cre}teri de recolt@ pân@ în punctul TM. informa]iile disponibile în comunitatea fermierilor vor ^ndruma foarte probabil la o combina]ie de factori care s@-l plaseze pe întreprinz@tor în zona TI – TM. Variabila independent@ este suprafa]a de teren atras@ în cultur@. Vom putea observa o cre}tere exponen]ial@ a rezultatului atunci când suprafa]a este redus@ }i ceilal]i factori sunt. Func]ia de produc]ie descris@ în cadrul a) al figurii 6. . ^n compara]ie. 6. atelaje.. dup@ care putem presupune c@ recoltarea grâului nu se face în perioada optim@ }i se 119 .1 Produc]ia total@ }i productivitatea marginal@ }i mijlocie a p@m$ntului.T)=func]ia de produc]ie. Se cuvine s@ facem men]iunea c@ experien]a fiec@rui întreprinz@tor. unelte }i altele }i ne vom raporta la situa]ia unei familii tradi]ionale.1 descrie sporul de recolt@ (de exemplu grâu) în raport cu suprafa]a utilizat@ pentru cultur@. F(K. semnific$nd o recolt@ maxim@. care a emigrat în Vestul Americii. Începând de la nivelul de exploata]ie TI. inventar de produc]ie.L.

Q(T1 x L x K) Productivitatea marginal@ se poate defini ca spor al recoltei datorate cre}terii suprafe]ei cultivate astfel: . adic@ al nivelului TI al atragerii factorului teren. Produsul marginal se define}te ca supliment de produc]ie care rezult@ din cultivarea unei unit@]i suplimentare de teren. Astfel vom înregistra pentru fiecare nivel al suprafe]ei 120 . Q ′(t) = dQ dT (6.2) Dac@ sporurile de teren atrase în cultur@ sunt divizibile la infinit.descriptiv@ a modelului) ne intereseaz@ ritmul cre}terii recoltei sau produsul marginal al factorului variabil (în cazul nostru suprafa]a de teren cultivat@).2.Q1 = ∆T T 2 . Într-o abordare opera]ional@ (dep@}ind etapa intuitiv .. Produc]ia medie sau randametul la hectar se define}te ca raport al produc]iei totale Q }i suprafa]ei T utilizat@ qt = Q/T. productivitatea marginal@ poate fi exprimat@ ca derivata func]iei de produc]ie în raport cu varia]ia suprafe]ei. iar recolta de asemenea. ^n condi]iile în care volumul utiliz@rii celorlal]i factori de produc]ie r@mâne neschimbat. ∆Q Q 2 . care corespunde nivelului la care derivata func]iei se anuleaz@.. . Sporul factorului T.n n reprezentând num@rul total de unit@]i (ari.1 rezult@ c@ volumul produc]iei atinge un maxim în punctul M pentru o suprafa]@ TM . Luând în considerare modificarea celor doi factori este util s@ introducem nota]ia j unde j=1.3) Din graficul 6. A}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii Q'(T). Productivitatea marginal@ sau sporul de produc]ie înregistreaz@ un maxim în punctul corespuz@tor inflexiunii curbei volumului total al produc]iei.înregistreaz@ pierderi de recolt@.. adic@ volumul produc]iei suplimentare ob]inut la acel nivel de atragere al factorului T reprezentat prin Q (pe axa ordonat@) este egal cu 0..Q1 = Q(T2 x L x K) . productivitatea marginal@ intersecteaz@ axa abscis@. hectare sau metri p@tra]i) ce poate fi atras în cultur@.Q1 în care Q2 > Q1 sunt cantit@]ile de gr$u ob]inute corespunz@tor nivelului de atragere a factorului teren. D Q=Q2 .T1 în care T2 > T1 sunt dou@ niveluri ale terenului atras ^n cultur@ }i în mod corespunz@tor cre}terea recoltei DQ = Q2 . DT=T2 .T 1 (6.

%ntre exemplele citate în literatura economic@ se num@r@ atragerea în cultur@ a suprafe]elor de teren în ordinea invers@ a fertilit@]ii acestora. Productivitatea marginal@ întretaie curba produc]iei mijlocii la nivelul maxim al acesteia din urm@ (c$nd produc]ia medie la hectar este maxim@). sc@derea randamentului la exploat@rile aurifere }i mai concludent.. qJ = QJ / TJ (6. Mai întâi revenim asupra ideii c@ experien]a de produc]ie a întreprinz@torilor impune o anumit@ conduit@ în privin]a combina]iei factorilor (este vorba despre raporturi convenabile. experien]@ în produc]ie }. nu este influen]at@ de avansul 121 . Men]ion@m c@ se va înregistra o evolu]ie similar@ }i în cazul în care se vor combina al]i factori de produc]ie sau se va înregistra o mi}care independent@ a altui factor din ansamblul celor considera]i în exemplul de mai sus. c@ avansul tehnologic a produs }i genereaz@ cre}teri sistematice ale randametelor factoriale. exemplul sporirii produc]iei industriale prin angajarea succesiv@ a unor persoane cu productivitate tot mai mic@ (datorit@ lipsei de calificare.2. cu temei. atrase un nivel a produc]iei medii în care Qj }i Tj sunt volumul de produc]ie }i cantitatea de teren corespunz@toare nivelului j. pentru ca apoi s@ descreasc@. Curba productivit@]ii marginale se afl@ deasupra celei mijlocii atât cât aceasta din urm@ continu@ s@ creasc@ }i sub cea mijlocie când produc]ia medie este descresc@toare. Mai este de ad@ugat faptul c@ optimizarea are sens economic. Totu}i. Oponen]ii }colii marginaliste obiecteaz@. motivare.produc]ii medii cel pu]in satisf@c@toare). 6. . pentru modelul pe care-l vom reprezenta mai jos. Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare s-a impus în }tiin]a economic@ pozitiv@ din mai multe considerente. numai dac@ randamentele sunt descresc@toare.a.1 nivelul randamentului la hectar variaz@. În al doilea rând considerente care ]in de luarea ^n calcul a faptelor economice care ne arat@ c@ pe termen scurt (o perioad@ în care avansul tehnologic nu-}i face sim]it@ influen]a) sporirea volumului produc]iei dintr-un item considerat. Este util de remarcat c@ radamentul la hectar spore}te pân@ la un nivel corespunz@tor suprafe]ei de cultur@ Ts. trebuie remarcat c@ deciziile de alocare a factorilor se iau pe temen scurt }i ^n acest model variabila randament factorial. apte s@ asigure randamente . în func]ie de m@rimea suprafe]ei cultivate (nivelul celorlal]i factori r@mânând neschimba]i). conduce la diminu@ri ale randamentelor factoriale.4) A}a cum rezult@ din figura 6.3. în exemplul nostru.).

0 Q L qL=Q/L Q'(L) 0 ′ Q = f (T. 122 . în model.1) ca produc]ia mijlocie s@ scad@ atât timp cât ceilal]i factori se men]in la un nivel constant. Se poate remarca. un an) a}a încât ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare este indispensabil@ pentru }tiin]a economic@ pozitiv@. Produc]ia mijlocie a unui muncitor va diminua odat@ cu cre}terea num@rului de angaja]i dac@ spa]iul.2 Legea randamentelor factoriale descresc@toare L semnific@ volumul de munc@ utilizat. L. L. luarea în Q = f (T. K) considerare numai a por]iunii de curb@ a evolu]iei produc]ie care ocazioneaz@ sporuri descresc@toare ale acesteia }i descre}terea randamentelor factoriale. echipamentele. .tehnologic. nivelul tehnologic }i al]i factori nu vor spori. ceea ce înseamn@ c@ la un anumit nivel tehnologic orice sporire a utiliz@rii unui factor considerat variabil@ independent@ va ocaziona cre}teri tot mai mici ale produc]iei. K) dQ = Q′(L) > 0 dL Q qL = L L În practic@ putem constata c@ atunci când productivitatea marginal@ descre}te sub nivelul randamentului mijlociu }i acesta din urm@ descre}te ne putem a}tepta (a}a cum rezult@ din figura 6. Aceast@ ipotez@ este adesea numit@ legea randamentelor descresc@toare. . implicit. Majoritatea deciziilor economice au un orizont limitat de timp (pân@ la 6 luni. Q Figura 6.

aportul celuilalt factor r@mânând constant.b. în care Q . x }i y volumul fizic al factorilor pereche (munc@ }i capital. ca de exemplu: Q=ax+by sau Q=axy sau Q = c xy = c x 2 y 2 în care a.c sunt parametrii. Vom avansa în continuare cu modelul printr-o simulare a comportamentului volumului de produc]ie când variaz@ doi factori. 6. Matematic ne afl@m în fa]a unei derivate par]iale a func]iei de produc]ie în raport cu factorul variabil. care s@ exprime aceste conexiuni.y). Aceast@ situa]ie se transcrie prin F'(x) > 0 F''(x) < 0 }i 123 1 1 F'(y) > 0 F''(y) < 0 . raportul de substituire între factori). Din considerente didactice am presupus c@ variaz@ doar unii dintre factorii de produc]ie. Considerente opera]ionale impun asocierea unor factori reciproc substituibili (astfel cum sunt num@rul de ore ma}in@ utilizate }i respectiv a orelor de munc@. Situa]ia cel mai frecvent întâlnit@ în practic@ este c$nd productivitatea marginal@ este pozitiv@ }i descresc@toare. dintre cei care contribuie la ob]inerea produsului permit concluzii par]iale privitoare la conexiunea volumului produc]iei cu perechi din factorii de produc]ie. Combina]ii de doi factori. . Forma concret@ a func]iei depinde de rela]iile concrete constatate între factori (divizibilitate. cantitatea de materii prime }i consumul energetic).. adaptabilitate. Reamintim c@ productivitatea marginal@ a fiec@rui factor este suplimentul de produc]ie care rezult@ din utilizarea unei unit@]i suplimentare a factorului respectiv.volumul produc]iei. Func]ia de produc]ie descrie conexiunea între cantitatea produs@ dintr-o marf@ oarecare }i contribu]ia.4. cuprin}i în model). Pot exista rela]ii matematice diferite. nivelul de atragere }i combina]iile posibile ale factorilor care sunt utiliza]i pentru fabricarea sa. Cantitatea Q de produc]ie datorat@ utiliz@rii factorilor munc@ }i capital poate s@ fie exprimat@ prin func]ia Q=f(x.

124 .Q2.. Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse. Într-o etap@ ulterioar@ ne vom referi la combina]ia factorilor }i nivelul cel mai favorabil al produc]iei. se poate reprezenta cre}terea rezultatului în raport cu gradul de atragere a unei cantit@]i sporite din ambii factori }i.. deoarece Q/x }i Q/y pot s@ se modifice }i de pe urma celuilalt factor. . deoarece gradul de atragere a resurselor X }i Y este cresc@tor (}i ^n coresponden]@ cu sporul de produc]ie). Descrierea raporturilor dintre randamentele mijlocii este riscant@ cu modelele matematice simple. a propor]iei în care ace}tia se combin@ între ei..Q2.În cazul când rela]ia factorilor utiliza]i X }i Y cu produc]ia Q este de forma Q=ax+by suma productivit@]ilor marginale este constant@ }i func]ia se nume}te omogen@.. Forma suprafe]ei de produc]ie reprezentat@ în spa]iu este cea a unei coline pe care sunt figurate curbe de nivel.Q3 reprezint@ niveluri cresc@toare ale produc]iei astfel Q1<Q2<Q3. O astfel de analiz@ cere instrumente de analiz@ mai elaborate.. X }i Y. influen]a pre]urilor }.. În cazul când se iau în considerare numai doi factori de produc]ie oarecare.4..n δ xi Instrumentul de analiz@ folosit ]inte}te s@ ofere un model util pentru procesele de substituire a factorilor }i a conexiunii între volumul factorilor utiliza]i }i volumul produc]iei. Pentru cazul general. separat. . ob]inute pe seama unor combina]ii diferite a factorilor X }i Y substituibili reciproc. semnificând volumuri de produc]ie identice. x2. Curbele de izoprodus Q1.1.2. xi.a. 6. dar posibilit@]ile de modelare impun s@ ne rezum@m la o construc]ie care s@ ia în considerare doar doi factori deodat@...Q3 reprezint@ trei niveluri de produc]ie dintr-o infinitate de curbe care se pot trasa dac@ ipoteza de divizibilitate reflect@ o realitate economic@ concret@. xn) (^n care x=volumul factorului i atras). . În rela]ia Q = c xy se poate verifica faptul c@ productivit@]ile marginale sunt pozitive }i descresc@toare. S@ reamintim c@ func]ia de produc]ie într-o variant@ opera]ional@ depinde de n factori Q=f (x1. δQ unde i = 1. randamentul mijlociu a factorului oarecare i va fi qxi=Qi/xi iar productivitatea marginal@ va fi derivata par]ial@ a func]iei de produc]ie F ' x i = . Nivelurile Q1.

curbelor Q1.. Y yA A Fig. Q Q y Q1 Q2 0 Q'3 Q'2 Q'1 Q3 Fig. pot servi la explicarea combina]iei factorilor oarecare X }i Y }i a premiselor cre@rii unor solu]ii alternative pentru produc@tor. reprezentate de curbele de izoprodus Q1. sau deciziei produc@torului.Q2. X Proiec]ia „curbelor de nivel”.Q'3 va servi în continuare pentru explica]ia alegerii. în prezentarea noastr@.6. Planele paralele cu XOY. „Colina” suprafe]ei de produc]ie care descrie rela]ia dintre volumul Q al produc]iei }i cantitatea din factorii X }i Y lua]i ^mpreun@ }i combina]ia factorilor X }i Y. care este atras din ambii factori definesc curbele de izoprodus a c@ror proiec]ie în planul XOY Q'1. 6. în fapt niveluri egale de produc]ie care se ob]in pe seama unor combina]ii variate din factorii X }i Y }i ^n raport cu nivelul total.Q'2.3. Q2 }i Q3 Q'3 yB B xA xB Q'2 Q'1 M 0 X Trasarea dreptei care trece prin punctele A }i B de pe curba Q'1 }i punctul M. tangenta dreptei la curba Q'2 ne indic@ posibilitatea unor combina]ii yB xB }i respectiv xA yA care ofer@ acela}i nivel al volumului produc]iei.4 Planul XOY cu proiec]iile. 125 .Q3. .

dy/dx Rata marginal@ de substituire ia valori diferite pe ^ntinderea curbei izoproduselor cu excep]ia situa]iei când aceasta are forma particular@ de linie dreapt@. ^n func]ie de propor]ie ^n care factorii se combin@. tot a}a cum o infinitate de alte curbe de nivel. pe aceea}i curb@ de izoprodus. Cele trei curbe reprezentate în figur@ nu se intersecteaz@.Toate punctele de pe fiecare din cele trei curbe ^n parte reprezentate în figur@ ^nseamn@ acela}i nivel fizic al produc]iei. Sporul de produc]ie se ob]ine prin cre}terea ambilor factori X }i Y.x A celelalte nota]ii semnific@ niveluri apropiate ale atragerii factorilor. adic@ prin aceasta se exprim@ num@rul de unit@]i y necesare pentru a putea compensa diminuarea unei unit@]i din factorul x (raportul poart@ firesc semnul minus fiind vorba de o diminuare }i o cre}tere).5) în care dy }i dx sunt modific@ri incrementale ale factorilor }i Rms este rata marginal@ de substituire în expresie natural@. caracteristice nivelului segmentului de curb@ considerat. cât }i în cel al ofertei de factori de produc]ie. iar = ∆x xB . f@r@ bariere la intrarea altor competitori. a}a cum am ar@tat mai sus. ocazion$nd randamente diferite. Dac@ substituirea nu este perfect@ se vor considera. Rata marginal@ de substituire poate fi exprimat@ prin panta curbei de izoprodus.4. 6.2. Rx/y este definit@ pornind de la panta curbei de izoprodus. valoarea este opus@ valorii pantei: Rx/y = . unde Dy }i Dx reprezint@ modific@ri ale factorilor. Se poate ar@ta c@ Rms este exprimat@ de panta tangentei 126 .A B .xA vor reprezenta diferen]ele de alocare de factori. Prin proiec]ie }i revenire în planul orizontal ni se permite dezvoltarea unui model opera]ional al alegerii produc@torului într-o economie competitiv@. au aceea}i proprietate. posibil de trasat. în punctul de substituire.yB }i Dx = xB . dar pe aceea}i curb@ de izoprodus vom putea constata c@ diminuarea factorului Y. . Dy poate fi compensat@ prin sporuri ale factorului X de nivel Dx. atât în spa]iul de produc]ie. Dac@ modific@rea lui x }i y poate fi infinit de mic@: Dy }i ∆ x → 0 dy ∆y = R ms ⇒ − dx ∆x (6. dou@ puncte A }i B.Rata marginal@ de substituire este exprimat@ de rela]ia: . În mod corespunz@tor Rms a lui x în raport cu y. iar Dy= yA . ∆y y -y = .

Suma aflat@ la îndemâna produc@torului.3. dac@ ne referim la modelul simplificat de mai sus. a}a încât orice judecat@ bazat@ pe aceast@ ipotez@ este necesar s@ fie confruntat@ cu mecanismul real al substituirii factorilor pe curbele de izoprodus. Orice produc@tor va trebui s@ se raporteze în judec@]ile sale la un anumit buget. Men]ion@m }i faptul c@ substituirea unor factori de produc]ie este. Reamintim c@ în acord cu ipoteza teoriei subiective a valorii. Pentru modelare }i elaborarea solu]iilor de optimizare. În cazul substituibilit@]ii factorilor vom întâlni cazuri de substituire perfect@ reprezentate într-un plan XOY sub forma unei linii drepte.5. într-un punct al curbei izoprodusului }i este egal@ cu inversul productivit@]ilor marginale a celor doi factori în punctul respectiv. 6.6) 6. al@turi de factorii men]iona]i }i pre]urile corespunz@toare ale acestora px }i py. vor constitui structura bugetului astfel: B = xpx + ypy scris@ sub forma unei ecua]ii rela]ia devine: 127 (6. prin pre].6) ..Dreapta bugetar@ sau izocosturile. pentru doi factori de produc]ie X }i Y.4.5. ^ns@.Alegerea produc@torului reprezint@ un proces ^n care sunt cuprinse atât variabilele tehnice la care am f@cut referire mai sus (de exemplu rata marginal@ de substituire exprimat@ în unit@]i fizice). adic@ nu are ^n orice situa]ie convexitatea orientat@ spre origine. nivelurile ridicate de disponibilitate a produsului sau factorilor de produc]ie pentru produc@tor îi creeaz@ acestuia o productivitate descresc@toare pe parcursul atragerii. În numeroase cazuri particulare ipoteza de convexitate nu se verific@. sunt interesante numai curbele convexe fa]@ de origine. se va repartiza. imposibil@ }i trebuie privit@ ca atare. cazurile de substituiri imperfecte cu randamente factoriale descresc@toare (convexe fa]@ de origine) }i cu randamente cresc@toare (concave fa]@ de origine). Bugetul B. ceea ce sus]ine ipoteza avansat@ mai sus. Abia atunci când în model sunt introduse informa]iile cu caracter de pre] se ob]ine o rela]ionare de pia]@ satisf@c@toare a modelului. B. 6.Caracterul descresc@tor al randamentului }i convexitatea curbei izoprodusului. cât }i variabile economice exprimate b@ne}te. R x/y = F'y/F'x (6. Curba de izoprodus nu este în mod necesar descresc@toare. .1. uneori.

În suprafa]a triunghiului OGH orice punct este accesibil produc@torului. dar semnific@ o utilizare par]ial@ a resursei bugetare. Ecua]ia se caracterizeaz@ printr-o pant@ negativ@ exprimat@ de raportul de pre]uri px/py (panta este negativ@ atâta timp cât px }i py > 0. marcând utilizarea integral@ a rezervei bugetare.5 punctul de intersec]ie a dreptei bugetare cu axa ordonat@ când x=0. Ecua]ia dreptei bugetare. Termenul liber B/py exprim@ a}a cum rezult@ din figura 6.5. ^n care resursele sunt alocate integral pentru resursa X se vor întâlni combina]ii cantitative (ponderate cu pre]urile). (6. Dac@ func]ia de produc]ie F(x. Aceasta reprezint@ expresia unei drepte. Y B/PY G Y =− PX B X+ PY PY Figura 6. ceea ce reprezint@ o prezum]ie realist@). Un punct oarecare în afara triunghiului OGH nu este accesibil produc@torului. Numai pe linia bugetar@ GH disponibilit@]ilor produc@torului B este integral folosit.7) printr-o simpl@ împ@r]ire cu py }i rearanjarea termenilor.5. 6.y=- px B x+ p py Pyy . Produc@torul poate fi interesat s@-}i minimizeze costul de produc]ie dac@ se raporteaz@ la o cantitate determinat@ de produc]ie pentru care }i-a asigurat desfacerea pe pia]@. %ntre punctele G corespunz@toare utiliz@rii integrale a banilor pentru resursa Y }i punctul H. .Alegerea produc@torului. H 0 B/PX X Pe acest domeniu (al liniei GH) orice punct semnific@ utilizarea integral@ a disponibilit@]ilor bugetare.2. 128 .y) adic@ traiectoria curbei de izoprodus }i pre]urile resurselor notate px }i py sunt date (pre]urile prin ipoteza de pia]@ liber@ devin exogene }i fixe pentru întreprinz@tor) problema este s@ se determine o combina]ie a factorilor X }i Y care s@ asigure cele mai mici costuri ale produc]iei contractate Q.

Maximizarea produc]iei pentru un cost dat este o problem@ similar@ precedentei. în punctele A }i B în care. De men]ioB1 B2 B3 nat c@ punctele K }i L aflate pe curba de 0 X izoprodus Q sunt dezavantajoase.5. În acest punct raportul productivi@]ilor marginale F'x }i F'y este egal cu raportul pre]ului factorilor.Alegerea produc@torului. Acela}i nivel de produc]ie solicit@ cheltuieli mai mari (la nivelul bugetului B3). optime ale produc@torului. productivit@]ile marginale ale factorilor„abunden]i”* (de exemplu x ^n punctul A) nu permit ob]inerea unui volum de produc]ie la nivelul dorit de întreprinz@tor.7. Q de exemplu. deoarece productivitatea marginal@ a factorilor afla]i în „abunden]@” este mai mic@. combina]ii de ore ma}in@ K func]ionare. ca în figura 6. Deoarece cu informa]iile de care dispune decidentul nu se întrevede o solu]ie mai bun@.3.. Nivelul de cost B2 este cel mai L avantajos deoarece este cel mai sc@zut care permite fabricarea cantit@]ii Q. având aceea}i pant@. 129 . solu]ia grafic@. f@r@ îns@ a ob]ine o compensare din productivitatea factorului „rar”.6. ^ns@. Dreapta bugetar@ }i curbele de izoprodus se vor combina. Y Figura 6. 6. . se confrunt@ cu diferite niveluri bugetare. px }i py. s@ ob]inem cea mai mare produc]ie posibil@. De observat c@ domeniul de alegere al produc@torului OGH poate fi asociat }i cu alte variante de produc]ie. aceasta este solu]ia care-i maximizeaz@ produc]ia }i ^ntreprinz@torul atinge nivelul optim de rezultate. Curba de izoprodus reprezentând. În prezentarea grafic@ a problemei sunt trasate mai multe curbe de izoprodus convexe fa]@ de origine. de exemplu. În acest caz vom presupune existen]a unei capacit@]i de produc]ie }i respectiv un buget B propun$ndu-ne. Punctul de tangen]@ indic@ atât nivelul maxim al produc]iei accesibil produc@torului cât }i combina]ia optim@ a factorilor. Semnifica]ia punctului de tangen]@ M ^ntre dreapta bugetar@ B2 }i curba de izoprodus Q este aceea a minimului de cost ce poate fi ob]inut }i a combina]iei optime a factorilor. pe abscis@ }i ore munc@. deoarece raportul de pre]uri px/py este exogen }i M invariabil. în condi]iile unei pie]e largi. O singur@ curb@ este tangent@ (dintr-o mul]ime care poate fi imaginat@) la dreapta bugetar@. * A se ^n]elege ^n exces fa]@ de nevoile ra]ionale. pe ordonat@.

În acela}i timp. yM M Q'3 yB B Q'2 Q'1 H 0 xA xM xB X Figura 6. Combina]ia din punctul M este cea mai favorabil@ (optim@).Y G yA A . Solu]ia grafic@ pentru alegerea variantei optime de produc]ie la un cost dat.px/py }i de dy/dx vom putea scrie F'x/F'y = px/py din care se poate deduce o rela]ie alternativ@ valabil@ în punctul de tangent@ (de optim): F ′x F ′y px = py Px py 130 (6. se poate comuta c@ punctul M exprim@ nu numai un raport al productivit@]ilor marginale egal cu inversul ratei marginale de substituire ci }i cu raportul pre]urilor exprimat de panta dreptei bugetare. .7.dy/dx = F'x/F'y. Prin urmare }i punctul M va verifica rela]ia. Punctul M fiind situat pe dreapta bugetar@ a c@rei pant@ este exprimat@ de raportul . În orice punct al curbei izoprodusului rela]ia aceasta este valabil@. Aceast@ concluzie are însemn@tate pentru conexiunile }i concluziile pe care le permite teoria echilibrului general. Am ar@tat mai sus c@ rata marginal@ a substituirii definit@ prin opusul pantei izoprodusului este egal@ cu raportul inverselor productivit@]ilor marginale Rms = . Este de notat c@ nivelul maxim de produc]ie Q2 se asociaz@ cu o combina]ie yM }i xM a factorilor de produc]ie X }i Y.8) .

O judecat@ interesant@ pentru unul dintre paragrafele urm@toare este permis@ de introducerea în acest context a multiplicatorului Lagrange. care se exprim@ ca spor incremental al bugetului. Maximizarea volumului produc]iei Q=f(x. a}a cum va rezulta }i din prezentarea grafic@ (figura 6. l. 6. l. practic.px x + p y y py py deducem c@ y=y(x) }i Q =[x..5. În rezumat.Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare. . atunci când combina]ia a dou@ resurse ridic@ probleme }i alegerile mai favorabile merg spre o utilizare unilateral@. generator al unui anumit spor al produc]iei: l= dQ / dB (6. multiplicatorul m@soar@ suplimentul de produc]ie care decurge din sl@birea constrângerii bugetare cu o unitate. y (x)] Utilizând regula de derivare a unei func]ii compuse vom ob]ine: dQ dx = F ′x + F ′y dy dx si dy dx = px py }i acceptând restric]iile bugetare. se ajunge la solu]ia de col]. Ne putem imagina situa]ii în care ipoteza de convexitate a curbei de izoprodus s@ nu se verifice. ]inând seama de constrângerea bugetar@ B = xpx + ypy care se transcrie în dreapta bugetar@: p px B y = . este derivata func]iei produc]iei în raport cu constrângerea bugetar@. 131 . fie curbe de izoprodus concave fa]@ de origine.8) ^n astfel de cazuri. Ne putem imagina arderea ]i]eiului sau p@curii în pat de c@rbune care poate în anumite condi]ii (de randamente termice sc@zute) conduce la o solu]ie de col]. Putem ^ntâlni fie situa]ia substituirii perfecte când izoprodusul are forma unei linii drepte.y).4. adic@ op]iunea pentru utilizarea unei singure resurse.9) Multiplicatorul Lagrange. pentru ca produc@torul s@ înregistreze nivelul maxim de produc]ie condi]ia este ca dQ/dx=0 de unde rezult@ c@: 0 = F ' x + F y (- F' p px ) ⇔ x= x py F'y py Se verific@ ipoteza c@ la echilibru raportul productivit@]ilor marginale este egal cu raportul pre]urilor.

concave fa]@ de origine y b) Substituire perfect@ G . aceast@ ipotez@ se verific@ în practic@ }i ecua]ia se poate scrie: Q = AKa · L1-a (6.volumul de capital fix. Func]ia Cobb-Douglas* a fost îndelung ameliorat@ }i rafinat@ pentru a r@spunde unor nevoi specifice avansului tehnologic bazat pe înlocuirea muncii prin ma}ini. Humanitas. • * Pentru alte abord@ri ale func]iei poate fi consultat. .y) con]ine rela]ia între volumul produc]iei }i nivelul atragerii celor dou@ resurse considerate în modelul simplificat.6.6.factori parametri. cel mai adesea având în]elesul de randamente ale factorilor K }i L. Se poate observa c@ în fiecare situa]ie se impune o solu]ie de „col]”. Vom putea imagina raporturile care se stabilesc între factori }i produc]ie pornind de la un nivel oarecare al produc]iei Q0 dac@ admitem c@ a }i b sunt factorii pozitivi }i dK/dL este negativ adic@ se înregistreaz@ descre}teri ale izocantit@]ii pe m@sur@ ce are loc substituirea. convenabil. Abraham Frois „Economie politic@”. Expresia care descrie cel mai bine raporturile de substituire este dat@ de ecua]ia Q = AKa Lb în care A este un factor de propor]ionare. G. Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas Forma general@ de exprimare a func]iei de produc]ie Q=f(x. 132 . 1994. o evolu]ie a unei curbe de izoprodus convex@. 6. L .10).y a) Curbele de izoproduse. Trebuie semnalat c@ utilizarea pe scar@ larg@ a func]iei este condi]ionat@ de îndeplinirea rela]iei a+b=1.volumul de munc@ }i a }i b . adic@ pre]urile.8 Optimul produc@torului în caz de productivitate nedescresc@toare a factorilor de produc]ie. Nota]iile utilizate sunt: K . Ed. alocând întregul buget pentru o singur@ resurs@. Bucure}ti. Func]ia Cobb-Douglas descrie. G B Q1 Q2 Q3 Q4 H Q5 0 Q 1 Q 2 H Q 3 Q4 x 0 x Fig.

Expansiunea afacerilor a fost privit@ înc@ din secolul trecut cu prec@dere din unghiul avantajelor care rezult@ din câ}tigurile pe pia]@ ale marelui produc@tor. În literatura economic@ anterioar@ anului 1980 s-a re]inut teza cre}terii volumului fabrica]iei pentru a ob]ine sporirea eficien]ei economice pe seama sc@derii costurilor de aprovizionare. a accesibilit@]ii unor tehnologii mai avantajoase }i a sc@derii costurilor fixe pe unitate de produs. În paragraful acesta ne propunem o analiz@ a avantajelor care decurg din sporirea atragerii unuia sau mai multor factori. . mai nou. Într-o prim@ abordare economiile de scar@ se confund@ cu problema economicit@]ii dimensiunii organiza]iei economice sau.. Principala tendin]@ advers@ se mai potrive}te promov@rii economiilor de scar@ const@ în limitarea cererii }i ca o consecin]@ anularea sau mai des diminuarea avantajelor care au rezultat din fabrica]ia pe scar@ mare. de avantaje organiza]ionale. fabricat în serie. implicit. a posibilit@]ilor superioare de organizare. Pornind de la ipoteza relax@rii constrângerii bugetare vom urm@ri efectele asupra produc]iei. adic@ a randamentului de scar@. a doua alternativ@ este s@ se înregistreze cre}teri propor]ionale ale produc]iei cu cele ale bugetului sau cel de al treilea caz cu sporuri descresc@toare. pe pie]ele din ]@rile dezvoltate au relevat modelul economiilor de scar@ nu ]ine seama de gradul sporit de incertitudine existent pe pia]@ în lumea contemporan@ }i. ceea ce se concretizeaz@ ^n cazuri favorabile ^n diminuarea nivelului costului unitar. în trepte succesive. 6. deodat@. apoi o perioad@ de timp din perspectiva avantajelor financiare diverse care-l avantajeaz@ pe marele de]in@tor de resurse }i.7.Randamentele de scar@ au fost }i continu@ s@ se afle în aten]ia economi}tilor de o lung@ perioad@ de timp. cu dimensiunea produc]iei. în alte cazuri. %n aceast@ rela]ie este descris@ o conexiune care presupune randamente se scar@ constante. Volumul produc]iei poate înregistra randamente cresc@toare. c@ deciziile unei concentr@ri importante de capacit@]i nu se mai potrivesc unui mediu de afaceri mult mai dinamic }i riscant. dac@ la un spor al bugetului de o unitate vom ob]ine. cu particulariz@ri în privin]a dot@rilor supli133 . În numeroase ramuri care se adreseaz@ consumului final propor]iile ridicate produc]iei au fost men]inute totu}i prin combinarea unor componente ale articolului. augment@ri cresc@toare ale produc]iei. Accelerarea avansului tehnologic }i cre}terea accesibilit@]ii produselor str@ine.

servodirec]ie. oferta acestuia neput$nd influen]a pre]ul de v$nzare }i poate s@ aleag@ nestingherit de dificult@]i de substituire }i mai ales de modific@ri ale pre]ului factorilor atunci când cererea de factori pe pia]@ se modific@. Exist@ }i numeroase alte situa]ii în care produc]ia de mas@ este necompetitiv@ pe pia]a concuren]ial@ a ]@rilor dezvoltate.mentare. deoarece nivelul ofertei produc@torului individual este foarte mic în raport cu cererea de pe pia]@. înc@l]@mintei }. în raport cu cerin]ele clientului. care au func]ii diverse. S@ mai not@m c@ randamentele de scar@ }i cele factoriale sunt dou@ lucruri distincte.Maximizarea profitului în prezentare analitic@ înseamn@ acceptarea premiselor c@ produc@torul are posibilitatea s@ aleag@ nivelul produc]iei. dirijarea computerizat@ a arderii. Profitul notat cu p este diferen]a între venitul total ^ncasat din vânz@ri (sau cifra de afaceri) }i costurile totale ocazionate de ob]inerea m@rfurilor: 134 . A}a este cazul cu dot@rile interioare. dac@ se adreseaz@ unor cump@r@tori preten]io}i }i cu venituri pe m@sur@. pungi de aer care s@-l protejeze în caz de accident }. Un alt exemplu tipic este cel al componentelor electronice sau al prefabricatelor din construc]ii. În cazul randametelor de scar@ ne preocup@m de consecin]ele pe care le are cre}terea simultan@ a factorilor asupra nivelului produc]iei.a. Pre]ul de vânzare este.8. . îmbr@c@min]ii. aer condi]ionat. Structura de baz@ a modelului ales de client beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@. În cazul unei func]ii de produc]ie de tip Cobb-Douglas randamentele de scar@ sunt constante dac@ a + b = 1 în timp ce productivit@]ile marginale ale capitalului }i muncii sunt ambele descresc@toare. 6. potrivit logicii teoriei echilibrului general (^n acord cu care dimensiunea redus@ a firmei exogen. cerut@ de client. În cazul randamentelor factoriale lu@m în considerare consecin]ele cre}terii cantit@]ii dintr-un factor utilizat asupra produc]iei când cel@lalt factor utilizat r@mâne la un nivel fix. adic@ productivitatea factorilor K }i L este cresc@toare (luat@ împreun@). Un exemplu tipic îl constituie automobilul al c@rui pre] afi}at poate fi cu mai multe procente sub ceea ce pl@te}te cosumatorul deoarece acesta î}i dore}te vopsea metalizat@. Se îmbin@ }i în acest caz avantajele seriei cu particularizarea produsului final. doar elementele de consum de munc@ pentru executarea particulariz@rilor ies din tiparele execu]iei ^n serie. . Randamentele de scar@ vor fi cresc@toare dac@ a + b > 1.a. care sunt utilizate par]ial sau integral. la fel dot@rile suplimentare.

11) Unde: p = profitul ob]inut Q = volumul produc]iei vândute Ct= costurile totale ocazionate de fabrica]ie p = pre]ul unitar de v$nzare Vom putea transforma rela]ia (6.py = 0 Y py = pF'y În rela]iile de mai sus productivit@]ile marginale.. a fiec@rui factor. respectiv . Întreprinz@torul este prin urmare interesat s@-}i sporeasc@ atragerea factorului atât timp cât câ}tigul suplimentar rezultat este superior pre]ului acelui factor. Urmeaz@ c@.Ct (6. p = pQ . egale cu zero în punctul de maxim al profitului. sporul de rezultat care decurge din cre}terea atragerii factorului (de exemplu pF'(x) este egal pre]ului din acel punct).ypy Func]ia de profit se maximizeaz@ în raport cu cele dou@ variabile. Vom lua în considerare derivatele par]iale în raport cu x }i y.y)-xpx . adic@ derivatele par]iale ale func]iei de produc]ie pF'x }i pF'y reprezint@ productivit@]ile marginale în func]ie de fiecare din cei doi factori. 135 . corespunz@tor. Sporirea gradului de atragere a factorului considerat }i.y) }i Ct = xpx + ypy }i ca urmare p = pF(x. pentru a ob]ine maxim de profit întreprinz@torul trebuie s@ aduc@ nivelul productivit@]ii marginale în func]ie de fiecare factor la nivelul pre]ului. în expresie fizic@. Mp/Mx = pF'x-px = 0 Y px = pF'x Mp/My = pF'y .11) astfel: Q = F(x.

O ipotez@ important@ a opera]iunilor de optimizare este cea privind tendin]a de descre}tere a randamentelor factoriale. ^ntr-o abordare de geometrie analitic@. variabil. Func]ionarea mecanismelor automate de reglare depinde de crearea condi]iilor pentru contracte voluntare }i crearea unei situa]ii competitive opuse celei de penurie. Curba de izoprodus descrie o succesiune de combina]ii a doi factori (de exemplu munc@ }i capital) care ocazioneaz@ ob]inerea aceluia}i nivel de produc]ie. calcule ale m@rimilor mijlocii (cost fix. }. separarea ^n cheltuieli fixe }i variabile ^n raport cu volumul produc]iei. Rata marginal@ de substituire reflect@ propor]ia ^n care un factor oarecare poate fi ^nlocuit de un num@r de unit@]i din factorul de substituire care are proprietatea de a-l putea ^nlocui f@r@ a modifica produc]ia. randamentul lor scade. unele servicii (comer]ul cu am@nuntul. Acest model indic@ nivelul maxim de produc]ie ^n raport cu un buget determinat }i combina]ia optim@ a factorilor ^n func]ie de raportul de pre]uri }i productivit@]ile marginale. expuse ^n paragraful 3. de exemplu ore munc@ }i ore ma}in@. Progresul reformei a creat c$mp de ac]iune proceselor automate de reglare ^n produc]ia vegetal@. . Abordarea opera]ional@ a calculului produc@torului se sprijin@.) }i o parte a produc]iei. ^n aceast@ etap@ a abord@rii tematicii. considerat@ ^n aceste modele variabila independent@ (determinant@ pentru nivelul celorlalte m@rimi studiate). Dreapta bugetar@ exprim@ disponibilit@]ile alocate de produc@tor fabrica]iei }i asociat@ planului curbelor de izoprodus permite. Se confrunt@ productivit@]ile marginale ^n expresie fizic@ }i pre]urile factorilor. cel marginal ofer@ posibilitatea unor decizii de alocare optim@ a resurselor. care trebuie cunoscute }i utilizate. Calculul produc@torului se a}eaz@ pe evaluarea costurilor totale. 136 . ^ndeosebi cea orientat@ spre export }i cea a firmelor private mici }i mijlocii. substituirea acestora pornind de la ipoteza lipsei avansului tehnologic. deci pe termen scurt) cantit@]i mai mari de resurse. Rata marginal@ de substituire se afl@ ^n raport invers propor]ional cu productivit@]ile marginale.a. optimizarea combina]iei factorilor. Pe m@sur@ ce atragem (^ntr-un mediu economic neinfluen]at de avansul tehnologic. Conexiunile care se relev@ ^ntre volumul produc]iei. Rata marginal@ de substituire. Func]ia de produc]ie descrie o lege de combinare a doi factori de obicei munc@ }i capital. care permite men]inerea prin substituirea reciproc@ a factorilor a nivelului constant de produc]ie (^n acest caz se ajunge la situa]ia c@ productivit@]ile factorilor ^n procesul de substituire sunt descresc@toare).R e z u m a t For]ele interne favorabile reform@rii economiei }i intereselor ]@rilor dezvoltate este probabil s@ orienteze economia real@ din Rom$nia spre mecanisme de pia]@. total) }i a costului marginal. sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului produc]iei.0. fapt care permite relevarea nivelului optim al combina]iei de resurse. . }i costul mijlociu. pe ipotezele func]ion@rii competi]iei perfecte. exprim@ ^n raporturi cantitative m@rimi naturale. servicii de divertisment. iar acestea se coreleaz@ propor]ional cu raportul pre]urilor. deoarece vor servi supravie]uirii }i dezvolt@rii oric@rei afaceri.

Figura ilustreaz@ func]ii de produc]ie la nivelul Q1=120 }i Q2=168. rat@ marginal@ de substituire. se situea12 z@ la nivelurile 300 }i 420 unit@]i. 1) Care este pre]ul factorilor X }i Y la nivelul dreptei bugetare B? 2) Pozi]ia B" a dreptei bugetare poate indica acela}i nivel bugetar? Dac@ da ce i-a modificat pozi]ia? Dac@ nu volumul produc]iei ^n punctul E poate fi identic cu cel din punctul E1? 3) Lu$nd ^n considerare figura. economii de scar@. maximizarea produc]iei la un cost dat. ^ncercare a prototipului etc. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. . a for]ei de munc@ }i materialelor specializate }i tipizate. randamente descresc@toare. explica]i. Folosind datele din figur@. Q1 }i Q2. productivitate marginal@. E2 E Dac@ firma produce la 6 E1 nivelul punctului C: C 4 420 a) Produc]ia ob]inut@ se va T situa la nivelul minim 300 2 de cost ? B' B'' B b) C$t va fi cantitatea 0 2 4 6 8 10 12 14 X produs@ ^n acel punct ? c) Cum poate fi explicat nivelul Q2 de produc]ie la acela}i nivel al costurilor ? d) C$t este nivelul costului mijlociu ^n punctul E2 ? 3.Figura ilustreaz@ o func]ie de Y produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. a reducerii cheltuielilor de cercetare. Dreapta bugetar@ B indic@ un cost de 1440 unit@]i b@ne}ti.600 8 unit@]i b@ne}ti fiecare. 137 . proiectare. Liniile bugetare B' 10 }i B'' au nivelul de 3. Randamentele de scar@ semnific@ efecte favorabile asupra productivit@]ii }i costurilor unitare. Defini]i no]iunile de func]ie de produc]ie. Acestea se ob]in pe seama sporirii concomitente a ambilor factori cuprin}i ^n modelul anterior. dreapt@ bugetar@. Cele dou@ curbe de izoQ1 Q2 produs. know how specializat }i de ^nalt randament. a economiilor „organiza]ionale”. pute]i explica existen]a unor efecte de substituire }i de venit? Dac@ da. pe seama l@rgirii propor]iei produc]iei de acela}i fel. 2. Ob]inerea economiilor de scar@ constituie temelia ini]ierii }i dezvolt@rii Uniunii Europene. dezvoltare.. Economiile de scar@ se concretizeaz@ ^n posibilitatea utiliz@rii unor tehnologii.

Dreapta bugetar@ se afl@ la nivelul de 3. Explica]i de ce firmele au tendin]a de a-}i spori dimensiunile. a) S@ se determine pre]urile unitare ale factorilor x }i y.4. Figura ilustreaz@ o produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. 138 . punctul c): combina]ia optim@ a factorilor X }i Y permite ob]inerea nivelului minim de costuri. Calcula]i pe baza urm@torului tabel sporul de produc]ie pe m@sur@ ce spore}te munca utilizat@. . Curba de izoprodus se afl@ la nivelul Q = 300. persoane: 2 volum produc]ie: 300 3 4 5 6 480 560 600 600 . Calcula]i produc]ia marginal@ }i mijlocie a firmei.600 unit@]i b@ne}ti. b) Care este costul minim al producerii a 300 unit@]i din produsul considerat ? c) Care este cantitatea utilizat@ din cei doi factori la nivelul optim al combina]iei ? 5. Rezolvare la problema 2. 6.

... Alte m@rimi a c@ror cantitate se schimb@ în raport cu volumul produc]iei poart@ denumirea de costuri variabile. a echipamentului.xn... de fapt. poart@ numele de func]ie de produc]ie.2. Conexiunea dintre ansamblul intr@rilor }i produc]ia care poate fi ob]inut@ prin consumul acestora.1. costul de produc]ie pe perioad@ scurt@. 7. de asemenea. Pe o perioad@ scurt@ exist@. fa]@ de volumul produc]iei cuprind cheltuieli cum sunt asigur@rile. Volumul total de resurse atrase }i combina]ia diferitelor categorii de cheltuieli prezint@ interes pentru deciziile antreprenoriale. resurselor naturale cu scopul de a ob]ine produse }i servicii livrabile. Trebuie s@ se re]in@. Intr@rile procesului de produc]ie se compun din munc@. de regul@. În func]ia de produc]ie pe termen scurt sunt cuprinse intr@ri ale c@ror volum nu se vor modifica pe m@sura cre}terii produc]iei.xi. pentru un nivel tehnologic determinat. p@mânt }i resurse naturale. Func]ia de produc]ie poate fi exprimat@ în raport de doi factori (a}a cum am procedat în capitolul anterior) cu scopul de a releva posibilit@]ile ra]ionale de combinare a factorilor }i consecin]elor acelor demersuri. c@ o func]ie de produc]ie are semnifica]ie opera]ional@. servicii de educa]ie }i instruire etc. pl@]ile de dobânzi... Pe o perioad@ mai lung@ (de obicei peste un an) înlocuirea echipamentelor poate aduce cre}teri importante ale capacit@]ii de produc]ie. sau ca func]ie global@. 139 . amortismentele. vor putea oferi alimente. este necesar@ precizarea dac@ modelul utilizat con]ine influen]a avansului tehnologic }i în acest caz vom defini-o ca func]ie de produc]ie pe perioad@ lung@. consumabile. 7. Pentru a defini variabilele }i conexiunile acestora pe termen lung. Ameliorarea.x2.. materii prime. utilizate împreun@. avansul tehnologic spore}te posibilit@]ile de cre}tere a produc]iei. Produc]ia este un proces de utilizare a serviciilor de munc@. un plafon al cre}terii produc]iei. Costuri fixe. În func]ia de produc]ie pe termen lung toate m@rimile con]inute sunt pe rând supuse varia]iei }i analizei factoriale.. automobile. Costurile fixe (CF). Produc]ia }i costurile 7. variabile. care con]ine totalitatea factorilor nota]i în capitolul precedent cu x1. dar func]ia de produc]ie rezultat@ are al]i parametri. independente. capitalului.. deoarece dispoibilit@]ile de capacitate de produc]ie sunt limitate de nivelul maxim de productivitate al momentului. Vom denumi aceste intr@ri costuri fixe. în principiu. capital }i priceperea antreprenorial@ care. în cadrul unei func]ii de produc]ie.

. Costurile variabile (Cv sau f(Q)) au o evolu]ie variabil@. plata unui vânz@tor poate fi un cost fix. în raport cu volumul produc]iei sau serviciilor livrate.7. inclusiv chiriile. .1. consumul de materii prime. În aceast@ categorie sunt cuprinse. salariile personalului de operare în sec]ii }. dac@ ne referim la o întreprindere productiv@.a. Pentru o mic@ firm@ comercial@.cea mai mare parte a cheltuielilor generale. Costurile pe perioad@ scurt@ Cost mijlociu Cost variabil mijlociu 0 Q1 Q2 Q3 140 Q . Costuri totale a Costul total Costul variabil total teoretic Costul fix total teoreti 0 Costuri mijlocii }i marginale Cost marginal Q Fig. ^ns@.

corespunz@tor în grafic nivelului de produc]ie Q2 din cadrul b) dup@ care au o cre}tere exponen]ial@. Costul unitar sau mijlociu este costul total sau global. Costul marginal reprezint@ suplimentul de cost ocazionat de fabricarea unei unit@]i suplimentare de produs. A}a cum rezult@ din figur@. în func]ie de cantitatea de produc]ie. cea a costului variabil este cresc@toare. implicit. Cm = ∆CT (7. cresc@toare cu sporuri descresc@toare pân@ în punctul Q1 }i cu sporuri cresc@toare ^n urm@torul interval. DQ= sporul de produc]ie. . }i punctul de inflexiune al costurilor variabile totale.1). este în principiu fix@. a}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii 7. Costul mijlociu. este o func]ie de cost în raport cu volumul produc]iei. costul marginal este indepedent de aceast@ m@rime: Cm = ∆C T ∆C F + ∆Cv ∆Cv = = ∆Q ∆Q ∆Q deoare %n ipoteza divizibilit@]ii perfecte a factorilor care compun costul variabil. Dac@ accept@m ipoteza constan]ei costului fix. Func]ia costului variabil trece prin originea axelor }i înregistreaz@ sporuri al c@ror interes pentru procesele de decizie }i optimizare este important. costul marginal se prezint@ ca derivata func]iei costului total. deseori. numit.1. Costul total (Ct) se compune din suma costurilor fixe }i variabile Ct = CF +Cv sau CF + f(Q). 141 . fapt care se reflect@ în costuri marginale descresc@toare pentru intervalul 0 – Q1 }i costuri marginale cresc@toare dup@ punctul care indic@ volumul de produc]ie Q1. a celui variabil. ^n care Cm = cost marginal. }i ∆Q DCT = sporul costului total. sporurile costurilor variabile sunt descresc@toare pân@ la un punct. Dac@ m@rimea costului fix. Dac@ ∆Q → 0 C m = dC T = ϕ ' (Q) dQ Este necesar s@ facem o conexiune între evolu]ia costului variabil. repartizat pe unitate de produs.1 c@ varia]ia costului total reproduce evolu]ia costului variabil total. conven]ional fix. Putem constata din figura 7..

CTi costul total corespunz@tor cantit@]ii i.n.. probabil. . Costul variabil mijlociu (CVM) este costul variabil care revine în medie unei unit@]i de produs la un nivel determinat al produc]iei: * Fabrica]ie specializat@ având ca rezultat produse mai mult sau mai pu]in identice 142 .3). unde: . costul fix mijlociu }i cel variabil mijlociu vor înregistra evolu]ii în raport cu volumul fabrica]iei.U. cadrul b). ^n care Qi = cantitatea fabricat@.2. corespunz@tor nivelului i de produc]ie. i= 1.…. CC FM = FMi CF (7. mai mult decât greutatea lui în aur.i=1.3. este util s@ fie exprimat ca un }ir de valori corespunz@toare cantit@]ii de M produc]ie astfel: C CMi = .A. Descre}terea costului fix mijlociu este principala explica]ie a ob]inerii economiilor de scar@. în raport cu volumul fabrica]iei (a}a cum rezult@ }i din figura 7.1. de cel pu]in 70-100 mii exemplare.…. având valori diferite în raport cu volumul fabrica]iei. iar Qi CFMi este costul fix mijlociu. prin ambutisare.Qi cantitatea la nivelul i de produc]ie. ^n produc]ia tradi]ional@ de serie.n unde n este num@rul total de produse care pot fi fabricate ^n unitatea economic@ }i i volumul variabil de produse. care se ridic@ la sume atât de mari încât dac@ s-ar fabrica un singur exemplar acesta ar costa.M@rimile mijlocii prezint@ întotdeauna importan]@ pentru analiza economic@. Forma func]iei costului fix mijlociu este aceea a unui arc de hiperbol@ echilateral@ cu bra]ele tinzând asimptotic la cele dou@ axe. Costul fix mijlociu este o func]ie descresc@toare. Costul mijlociu. impune costuri fixe legate de fabricarea matri]elor. Pentru ca o linie de asamblare a automobilelor s@ permit@ diminuarea costului unitar este necesar@ o serie*. .2. La acest nivel de fabrica]ie costurile fixe se repartizeaz@ pe un num@r suficient de mare de automobile pentru ca o unitate s@ coste câteva mii de dolari S. acestea permi]ând diminuarea sau chiar anularea unor influen]e întâmpl@toare ale contextului economic asupra reflect@rii prin indicatori. C Ti C Ti Q Q ii (7.4). Corespunz@tor. S@ not@m c@ fabricarea unei caroserii de automobil modern. .

) Anumite conexiuni. CVMi = CVM CVi . Costul marginal întâlne}te curba costului unitar (sau mijlociu total) la minimul acestuia din urm@. }i este cresc@toare dup@ intersec]ia cu costul marginal. de stocare }i compensare a deprecierii fizice. 143 . Costul marginal întâlne}te în evolu]ia sa. f(Q)= func]ia de cost variabil ^n raport cu volumul produc- ]iei. .1. Neexistând motiva]ia pentru protejarea }i valorificarea patrimoniului s-a impus o abordare birocratic@. în func]ie de volumul produc]iei. %n perioada totalitar-colectivist@. Qi i=1. Costul unitar se afl@ deasupra costului marginal atât timp cât curba lui este descresc@toare. datorit@ diminu@rii treptate a costului fix unitar (a}a cum rezult@ din figura 7. Evolu]ia costului variabil unitar în România prezint@ înc@ particularit@]i importante care influen]eaz@ alegerea produc@torului. Se impun câteva observa]ii privitoare la evolu]ia costurilor mijlociu variabil. Cvi = costul variabil total. unitar }i marginal: CVMi = CVM ϕ (Q ) Q . Sporirea costului unitar este întârziat@. volumul produc]iei) de intersec]ia cu minimul costului variabil }i apoi a celui unitar.2.. din ra]iuni care izvorau din nevoia restrângerii sustragerilor }i risipei de materiale s-a operat cu costuri medii de aprovizionare a materialelor. Minimul costului marginal este atins înainte (^n raport cu variabila independent@. n num@rul de produse care poate fi fabricat de c@tre firm@ }i i este cantitatea produs@. pe m@sura sporirii produc]iei curba costului variabil mijlociu la nivelul minim al acestuia din urm@. nivelatoare. Costul variabil mijlociu descre}te înainte de intersec]ia cu costul marginal }i spore}te dup@ acest nivel. 7. în raport cu cre}terile cheltuielilor variabile.2.…. ^nregistrat pentru produc]ia Qi. Orele suplimentare }i comenzile de urgen]@ au intrat în categoria costurilor cu varia]ie strict propor]ional@ cu produc]ia.1. }i a factorilor intr@rilor atunci c$nd acestea sunt perfect divizibile. care rezult@ între nivelul costului variabil mijlociu }i fix mijlociu nu pot fi luate în considerare la analiza costului pe termen scurt.

Varia]ia costului marginal se aliniaz@ celui variabil din care. d@un@toare. %n aceste condi]ii varia]ia cheltuielilor cu materiile prime }i salariile. interesele favorabile conserv@rii capacit@]ii de dispozi]ie discre]ionar@ perpetueaz@ o stare de fapt nefiresc@. . Cm. Din p@cate întârzierea reformei. de fapt. deriv@. C CF Cm= CVM=a Q Fig. a sporurilor de produc]ie. CT.5). realitatea concret@ a fost practic umbrit@ de interese politice }i de propagand@. 7. Cele dou@ curbe se confund@. privind costurile. Volumul produc]iei totale a primat în raport cu calculul economic. CF. %n planul deciziei opera]ionale. CVM.Concentrarea puterii de decizie în zona liderilor politici a avut }i un suport izvorât din structura piramidal@. CVM = CV aQ d (CV ) d (aQ) = = a . reflectate în calculul de costuri a fost liniar@. Q Q dQ d (Q) unde a este un parametru semnific$nd costul variabil mijlociu }i fiind constant. de principiu. a privatiz@rii. spre o linie dreapt@ paralel@ cu abscisa.2 Func]ia de cost variabil liniar@ Evolu]ia liniar@ a costului variabil determin@ ca aceast@ m@rime s@ tind@ la nivelul mijlociu. de comand@ }i „gestionarea” autorit@]ii în folos propriu. prin utilizarea discre]ionar@ a resurselor. favoriz$nd ^n con]inut for]area. o dreapt@ paralel@ 144 . CV CF = Qa + CF CV= a Q CM. a}a cum vom ar@ta în continuare. . tinz$nd s@ fie. CVM = = = a (7. de altfel.

iar determinarea nivelului produc]iei nu este dec$t rareori la latitudinea produc@torului. odat@ cu cre}terea seriei de fabrica]ie peste limitele capacit@]ii de produc]ie are efecte de sens contrar asupra costului mijlociu. Sporirea volumului unei comenzi de materi prime va conduce la diminuarea costurilor variabile. a}a cum s-a putut constata în experien]a anilor de economie de comand@ apar dificult@]i. Livrarea întârziat@ a componetelor. semnificând cantitatea de produc]ie. dar }i la sfâr}it de trimestre conducea la supra^nc@lzirea sistemului. îns@. %n practic@ la un anumit nivel al produc]iei.cadrul b).2. .Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri sunt reflectate în figura 7. datorit@ cre}terilor exponen]iale la cele variabile. diversitate pe care le impune numai o economie liber@ de pia]@. în luna decembrie. eventual asigurare. Costul unitar al produc]iei (costul mijlociu). cu axa abscis@. Volumul de produc]ie pe care }i-l permite o firm@ este dictat de preferin]ele consumatorilor. paz@ }i altele. }i cu atât mai mult. sortimenta]ie. de pia]@ a vânz@torului nu poate fi ocolit@ produc@torii se comport@ arogant fa]@ de clien]i impunând pre]uri. cre}terea num@rului de ore suplimentare pl@tite cu tarife duble. în coresponden]@ cu evolu]ia neliniar@ a costurilor variabile. Este necesar de re]inut c@ la comenzi mici se înregistreaz@ costuri ridicate de facturare. calitate. este. calitate inferioar@. înso]it@ de neglijarea repara]iilor }i opera]iilor de între]inere preventiv@. triple ceea ce în ansamblu conduce la o cre}tere exponen]ional@ a costurilor variabile. Diminuarea costurilor fixe mijlocii. cu o capacitate dat@.termene de livrare neconvenabile. Rezult@ îns@ o concluzie important@: nereflectarea corect@ a nivelului costurilor variabile conduce la tendin]a nejustificat@ de sporire a ofertei. transport. O astfel de situa]ie nu se întâlne}te în zilele noastre în ]@rile dezvoltate cu mecanisme de pia]@ func]ionale }i o pozi]ie favorabil@ cump@r@torului. %n economiile în care pia]a este dominat@ de firme mari. în dispre] fa]@ de exigen]ele de pre].1.. reflectat@ în descre}terea costului variabil unitar pân@ la o anumit@ limit@. în economiile de comand@ unde situa]ia de penurie. numeroase c@deri accidentale ale utilajelor }i diminuarea }i mai mult a calit@]ii fabrica]iei. 7.2. CM = CT ( aQ + CF ) = = a + CF Q a Q Q Costul unitar este o curb@ ^n form@ de hiperbol@ echilateral@ tinzând la a. 145 . Dep@}irea unui nivel al produc]iei într-o fabric@.

Alegerea nivelului de produc]ie A}teptând din partea întreprinz@torului un comportament de maximizare a profitului.6). ^n cazul unei firme mici) la un nivel QM. p = pre] unitar de v$nzare de vânzare al produsului pe pia]@. adic@ nivelul costului marginal (exprimat prin derivata func]iei de cost) s@ fie egal cu pre]ul cm = cost marginal cm = p (7. sau maximul de profit al întreprinz@torului la produc]ia optim@ (Volumul QM). condi]ia de maximizare a profitului este ca volumul produc]iei s@ ating@ acel nivel în care ϕ ' ( Q ) = p . costul unitar.3.7. nici pre]ul factorilor de produc]ie nu va fi influen]at de cererea firmei. care marcheaz@ optimul. pre]ul de vânzare. . Profitul rezult@ ca diferen]a între valoarea vânz@rilor. varia]ia acestuia fiind în leg@tur@ cu nivelul produc]iei. atunci c$nd =0 =p dQ dQ dQ Altfel formulat@. %n virtutea acelora}i ipoteze ale func]ion@rii nestânjenite a regulatorului numit pia]@. π = pQ − C T = P Q − [C F + ϕ (Q ) ] = Qp − _ Curba profitului total are alura unui arc de parabol@. 146 _ . dac@ asum]iile privind func]ionarea perfect@ a mecanismului reglator de pia]@ nu se abat prea mult de la realitatea economic@. CT = C F + ϕ (Q ) . a}a încât }i acestea vor fi considerate constante }i exogene. Anularea primei derivate a func]iei de profit ne indic@ nivelul maxim de profit: dπ dQ _ dC d d(pQ) ) ( pQ dC FF = − − ϕ ' (Q ) dQ dQ _ dC F dπ _ d ( pQ ) − = p − ϕ ' (Q ) . neinfluen]at@ de nivelul produc]iei. se va înregistra o intersec]ie a costului marginal cu pre]ul de vânzare (care este o linie orizontal@. %ntr-o diagram@ pe care sunt reprezentate costul marginal. vom putea presupune c@ pre]ul de produc]ie este exogen }i fix în raport cu volumul ofertei firmei studiate. a cifrei de afaceri }i costul total. toate în raport cu nivelul de produc]ie. Utilizând modelele de mai sus vom putea scrie: .

%ntre QM }i QB profitul este pozitiv }i în descre}tere pân@ la anularea acestuia în punctul QB (corespunz@tor volumului de vânz@ri care egaleaz@ cifra de afaceri }i costurile totale).7) orice cantitate de ofert@ mai mare ca QA (Q>QA) ocazioneaz@ ob]inerea de profit. %n conformitate cu rela]ia (7.Volumul profitului este definit de aria ha}urat@ care rezult@ din ^nmul]irea 0 QA QM QB valorilor numerice ale segQ mentelor MN }i OQM. Intersec]ia curbei cosP A M B tului marginal cu linia pre]ului în punctul M indic@ volumul QM.3. adic@ p-CM }i volumul optim al produc]iei QM: CM.Cmp Cm p Q − CT C = = p − T = p − CM Q Q Q π _ π M = QM ( p − C M ) (7. f@r@ a înregistra pierderi.1. Figura 7. . Aria de profit este definit@ de segmentul MN. al produc]iei care-i ofer@ N întreprinz@torului maxim de satisfac]ie. La o produc]ie al c@rei nivel este cuprins între QA }i QM profitul este pozitiv }i în cre}tere.3.Profitul maxim corespunz@tor punctului QM se stabile}te pornind de la profilul unitar sau pe unitatea de produs.7) ^n care QM este nivelul produc]iei ales de c@tre ^ntreprinz@tor ^n raport cu criteriul maximiz@rii profitului. costul mijlociu care compenseaz@ prin influen]a mediei pierderile din zona QMQB ne indic@ pân@ la ce nivel î}i poate spori oferta întreprinz@torul. %n aceast@ zon@ costul mijlociu se afl@ sub nivelul pre]ului. Alegerea nivelului produc]iei de c@tre ^ntreprinz@tor ^ntr-o pia]@ concurenCM ]ial@. deoarece o unitate de produs cost@ mai pu]in decât pre]ul de v$nzare (unitar) p$n@ la nivelul de produc]ie QB. 7.. diferen]a dintre pre] }i costul mijlociu }i segmentul OQM care exprima nivelul produc]iei. 147 . Zona de profit a întreprinz@torului este cuprins@ între nivelul de produc]ie QA }i cel QB. %n fapt. Sporirea costului marginal peste nivelul pre]ului semnific@ o augmentare a cheltuielilor peste pre]ul de vânzare }i compensarea unor costuri excedentare (^n raport cu nivelul pre]ului de vânzare) a profitului ob]inut în zona OQM.

4. gustul consumatorilor evolueaz@. Astfel la pragul de rentabilitate C FM = p − C VM }i C F = C FM. %n ramura produc]iei vegetale. profitul fiind egal cu zero.Economia dezvoltat@ contemporan@ se afl@ arareori în situa]ia de a opta pentru punctul QM. insensibile la modificarea nivelului vânz@rilor trebuie acoperite din diferen]a dintre pre]ul de vânzare unitar }i costul variabil unitar. p = pQ – CT = pQ – [CF – f(Q)].a. cererea este dinamic@. iar firmele prefer@ s@-}i diversifice oferta. Fig. deoarece pia]a. dac@ p = 0 pQ = CT %n mod frecvent se întâlne}te situa]ia când într-o afacere costurile fixe.Pragul de rentabilitate mai poart@ denumirea de punct mort al unei afaceri. de _ unde Q = CF p − C VM _ . ^n numeroase servicii modelul alegerii libere (f@r@ restric]ii din partea ofertei) poate s@ func]ioneze. Pragul de rentabilitate exprim@ situa]ia în care produc]ia vândut@ acoper@ costurile. V$nz@ ri Costuri v$nz@ pQ ri zona d CT Costuri tot Zona de pierderi Costuri C Costu O QP . adic@ posibilitatea ne^ngr@dit@ a firmei de a-}i l@rgi oferta. în privin]a volumului cererii.Q . sau mai precis. 7. pentru a r@spunde mai bine dinamicii cererii. unde sunt utilizate nota]iile de mai sus.4 Pragul de rentabilitate ^n abordarea de principiu. deoarece constituie punctul de pornire în abordarea modelelor cu restric]ii. dar ^n alte ramuri nu! Modelul alegerii nivelului produc]iei este important pentru ansamblul gândirii care se raporteaz@ la reglarea de pia]@. Se poate observa c@ este implicat@ atât ipoteza cre}terii liniare a costurilor variabile cât }i existen]a unei pie]e nelimitate. a nivelului pre]ului de vânzare }. 148 . 7. .

Sporurile de vânz@ri nu mai asigur@ nici m@car men]inerea nivelului încas@rilor. %n aceast@ zon@. %ntr-o prezentare grafic@ simplificat@ (cu func]ii av$nd evolu]ii liniare) pragul de rentabilitate este exprimat de intersec]ia liniei costurilor }i a cifrei de afaceri sau a volumului de vânz@ri. %ntr-o prezentare mai aproape de constrângerile pe care le impune mecanismul pie]ei vom introduce ideea c@ într-o situa]ie de competi]ie venitul total din încas@ri nu cre}te liniar.7. datorate diminu@rii costurilor fixe unitare }i a unei cre}teri moderate a celor variabile. respectiv la acest nivel de produc]ie. datorat@ modific@rii atitudinii fa]@ de produs. datorit@ reducerilor pronun]ate de pre]. %n model este implicat }i factorul timp care datorit@ apari]iei produselor noi for]eaz@ diminuarea pre]ului unitar al produselor ^nvechite. ^ns@. ie}ite din preferin]a consumatorilor. deseori o c@dere dramatic@ odat@ ce produsul a ie}it din preferin]ele consumatorilor. ^n raport cu modelele noi mai atractive. ^n timp. Volumul de v$nz@ri cunoa}te. cel mai adesea. întreprinz@torul are oportunitatea s@-}i valorifice ni}a de pia]@ cucerit@. . 149 .. care prime}te calificativul de „inferior”.5 Pragul de rentabilitate al unei firme ce activeaz@ ^n condi]ii de competi]ie. V$nz@ri Costuri Costul total Profit Pierderi CT G egal@rii costurilor din v$nz@ri) H B V$nz@rile nu mai acoper@ costurile A (punctul pQ Sf$r}itul zonei de rentabilitate 0 (Prag de rentabilitate) QA QG Q H QB Q }i timp Fig. Diminuarea accentuat@ a pre]ului este. ci acestea diminueaz@. Cre}terea costului total este ponderat@ în zona QG – QH din cauza efectelor favorabile.

6 Costurile mijlocii pe perioad@ lung@ 150 .Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei Vom putea presupune o firm@ care produce prefabricate pentru construc]ii sau aparatur@ medical@. S@ observ@m c@ elementul definitor care indic@ un nivel optim de cost al fiec@rei tehnologii este scar@ de fabrica]ie. pe termen scurt. %ntocmirea unui plan de afaceri permite decidentului s@ aleag@ între diferite m@rimi de fabrici }i num@rul celor care vor fi puse în func]iune. Pe baza func]iilor de cost unitar. Distinc]ia principal@ fa]@ de func]ia de cost pe termen scurt const@ în faptul c@ în acest caz costurile cu echipamentele. respectiv alegeri ale dimensiunii firmei. vor intra în categoria variabilelor independente. tehnologiile aplicate într-o anumit@ fabric@. CM1 CM2 CM3 C1 C2 C3 C4 C5 C6 O Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Figura 7. Func]ia de cost pe termen lung se construie}te cu scopul minimiz@rii costului de produc]ie la un anumit nivel al fabrica]iei.7. 7. licen]e. O modelare de aceast@ natur@ va putea lua în considerare mai multe variante tehnologice. Costuri . ceea ce implic@ p@strarea pentru fiecare caz a unei anumite dimensiuni determinate a fabrica]iei. se va putea stabili varianta tehologic@ cea mai avantajoas@. %n acest exemplu vom introduce ipoteza c@ exist@ cinci op]iuni tehnologice.dar este necesar@ luarea ^n considerare a unei durate limitate ^n care produsul are desfacere.1. brevete. ma}inile.Func]ia de cost pe perioad@ lung@ exprim@ raporturile între volumul produc]iei }i varia]ia tuturor categoriilor de cost. . Exist@ totu}i elemente care se p@streaz@ fixe.5. pia]a le restr$nge libertatea. Cu toate c@ întreprinz@torii au }ansa s@ aleag@ volumul produc]iei }i costurile.5.

Q6. în aproape toate domeniile de produc]ie. Pentru cea mai mare parte a opera]iunilor. c@ruia îI corespunde costul CM2 poate s@ se spere s@ fie ob]inut la costuri mai mici.. Se mai poate observa c@ volumul de produc]ie Q3 ocazioneaz@ costuri mai mari decât nivelul Q1. Nivelurile de produc]ie optime se vor ob]ine în punctele Q1. Men]inerea sau sporirea portofoliului de comenzi reprezint@. astfel încât aceea}i component@ poate fi utilizat@ în zeci sau chiar sute de produse finale. . corela]ia dintre seria de fabrica]ie }i nivelul costurilor }i-a pierdut din însemn@tate. privit@ rigid. echipamentele multifunc]ionale. diferite. cu comand@ program }i personal calificat.Q4. deoarece trebuie re]inut c@ fiecare firm@ aflat@ în condi]ii de competi]ie va prefera s@-}i diminueze câ}tigurile pentru moment cu scopul p@str@rii portofoliului de comenzi. Este mult mai ieftin s@ se produc@ circuite multifunc]ionale standardizate }i s@ se foloseasc@ una sau câteva func]ii dintr-o sut@ (de exemplu) decât s@ se fabrice componente specializate în serii mici }i cu costuri individuale necompetitive. Tehnologiile flexibile. M@rimea segmentului de pia]@ pe care firma poate conta este un element esen]ial în alegerea variantei tehnologice. ^}i pierde importan]a cov$r}itoare.Q5.Q8. ^ntro abordare strategic@) relev@ c@ fiec@rui nivel de produc]ie reprezentat pe axa abscis@ îi corespunde un nivel de cost definit. Flexibilizarea fabrica]iei se combin@ ra]ional cu serii mari. acolo unde au aplicabilitate transform@ radical tabloul costului pe teren lung. performante în producerea circuitelor }i altor componente electronice sau prefabricatelor care sunt standardizate }i utilizabile pentru un num@r mare de func]ii. 151 . Analiza costului pe perioada lung@ (care ]inte}te minimul de cost. iar nivelurile de produc]ie Q3. utilaje specializate. Vom putea remarca diferen]e importante între nivelul costului minim al variantei tehnologice care ocazioneaz@ minimul de costuri la produc]ia Q3 }i cea al c@rei cost mijlociu CM3 }i CM4. dar un cost minim sensibil mai sc@zut (corespunz@toare nivelului de produc]ie Q6 sau Q8). deoarece sunt utilizate numai o parte din func]iile circuitului sau componentei. din perspectiv@ finaciar@ o investi]ie }i un element de patrimoniu intangibil.Q7 sau Q10 nu ofer@ satisfac]ie întreprinz@torului. Fabrica]ia modern@. deoarece seria de fabrica]ie. având un volum de produc]ie diferit. a f@cut progrese însemnate în ceea ce prive}te flexibiliarea produc]iei. a}a înc$t volumul de produc]ie Q3 din grafic.

a folosirii unor utilaje specializate }i a fabrica]iei de serie care sunt consecin]e }i cauze în anumite circumstan]e ale sporirii volumului de resurse atrase (analizate în capitolul anterior) acoper@ numai o parte din avantajele cre}terii sc@rii de fabrica]ie. CM C0 0 Q0 Q Fig. Cea mai important@ consecin]@ a fabrica]iei de mas@. ^n fluxuri continue.Luând în considerare progresele în direc]ia flexibiliz@rii }i a specific@rii caracteristicilor componetelor. dac@ era ob]inut prin deformare plastic@ }i era înlesnit@ înl@turarea practic@ a adaosului de prelucrare (care în varianta tehnologic@ cu a}chiere 152 . cu varia]ia de costuri pe termen scurt (f@r@ modificare de tehnologie) a}ezat@ pe întinderea sa. Un }urub care costa 5. ob]inut prin a}chiere la Napomar costa la o fabric@ specializat@ 0. o varia]ie continu@.7. const@ în disponibilizarea de resurse financiare pentru cercetare }i modificarea substan]ial@ a tehologiilor. CM . Se remarc@ o sporire a avantajelor de principiu ale decidentului.2. în sensul de a putea stabili nivelul optim al produc]iei în raport cu nivelul costului mijlociu (minim). datorit@ flexibilit@]ii produc]iei. .5.35 bani.50 lei.7 Curba de cost mijlociu pe termen lung atunci c$nd dimensiunea firmei poate avea. dirijate prin microprocesoare }i cu executarea controlului de calitate dup@ fiecare opera]iune. vom putea lua în considerare existen]a unei curbe de cost mijlociu aproape continui. 7. Economiile de scar@ ob]inute datorit@ diminu@rii costurilor de aprovizionare.Economiile de scar@ în contextul modific@rii tehnologice. a standardiz@rii a}ez@rii tiparelor pe textile la fabricarea confec]iilor.

reducerea sorto-dimensiunilor }i implicit a stocurilor. de asemenea. Economiile de scar@ într-un regim de produc]ie flexibil@ combin@ avantajele produc]iei în mas@ }i ale diversific@rii ofertei. simplificarea utilajelor. sc@derea considerabil@ a componetelor în mi}care. care rezult@ din aceasta. care nu depind de volumul fabrica]iei }i costuri care variaz@ pe m@sura cre}terii produc]iei (costuri variabile). De}i ipotezele introduse ^n model sunt restrictive. cu uzur@ mecanic@ ridicat@ }i flexibilitate sc@zut@. arareori ^nt$lninduse medii concuren]iale. Construc]ia se bazeaz@. intersec]ia acestora define}te volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul. Analiza costurilor poate lua ^n considerare }i influen]a avansului tehnologic }i varia]ia productivit@]ii. complet libere. filetarea cu un sistem de role }i apoi aplicarea tratamentului termic superficial. teren.. Modelul optimiz@rii are profitul drept criteriu }i varia]ia volumului produc]iei ca variabil@ de adaptare la condi]iile pie]ei. obositoare care nu ofer@ satisfac]ii profesionale salaria]ilor. Procesele de simplificare ale produc]iei moderne permit. cheltuiala de munc@ se reducea de la 20 minute la câteva secunde. pe ipoteza unor pre]uri exogene determinate de pia]a liber@. capital. Diferen]a dintre pre]ul de v$nzare }i costul mijlociu exprim@ 153 . asigura un miez moale }i suprafa]a dur@. sc@derea costurilor }i sporirea calit@]ii }i reducerii costurilor de utilizare. reprezenta 45% din materia prim@). Costurile se ^mpart ^n costuri fixe. . adic@ ale l@rgirii pie]ei. R e z u m a t Ob]inerea de produse ocazioneaz@ cheltuieli de munc@. sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului fabricat permit reliefarea conexiunilor ^ntre costul marginal }i nivelul constant al pre]ului. Avantajele care pot fi consemnate urm@rind acest exemplu constau în reducerea consumului de material. M@rimile mijlocii ob]inute prin raportarea costurilor totale la volumul produc]iei (variabil@ independent@) }i costul marginal. cre}terea nivelului de flexibilitate }i importante cre}teri ale calit@]ii produselor ob]inute. construind modele „pe termen lung”. Analiza opera]ional@ a costurilor (pe termen scurt) se bazeaz@ pe ipoteza c@ influen]a avansului tehnologic este neglijabil@. Totalitatea cheltuielilor poart@ numele de cost de produc]ie. sc@deri spectaculoase de consum de munc@. valen]ele sale explicative }i didactice sunt incontestabile. reducerea volumului de munc@ de calificare mijlocie folosit@ în activitate rutinier@. resurse naturale. de asemenea. Elementul cel mai important ce trebuie re]inut este c@ produc]ia (fabrica]ia) flexibil@ este generatoare de pia]@ prin diversitatea produsului final (oferit consumatorului).

zon@ de rentabilitate. 2. fapt care determin@ existen]a unor limite de ofert@.78 11 18 162.5 8. O firm@ are urm@toarele costuri 1 2 3 4 Q Costul total (^n $) 10 100. Acest grafic eviden]iaz@ caracterul perisabil al aprecierii de care se bucur@.5 9. %n practic@.05 5.5 12 111. ^ntrun model structural. %n aceast@ zon@ se plaseaz@ }i intersec]ia costului marginal cu pre]ul unitar care define}te maximul de profit (volumul de produc]ie care permite atingerea acestui scop). cre}tere) permite decidentului un diagnostic privitor la oportunitatea sporirii volumului ofertei sau abandonul afacerii atunci c$nd pia]a este limitat@ }i evolu]ia costului marginal }i mijlociu nu permit ob]inerea de rezultate pozitive. optimizarea costurilor pe perioad@ lung@. Profitul total maxim se calculeaz@ ca produs al diferen]ei pre] unitar-cost mijlociu multiplicat cu nivelul produc]iei care maximizeaz@ rezultatul (profitul). fixe) }i permite alegerea variantei tehnologice. criteriu al produc@torului. decizie.29 6. un anumit produs. se utilizeaz@ un model combinat al sporirii volumului produc]iei ^n timp. ^n mod obi}nuit.88 8 16 140. terenuri. nivelul produc]iei Ce reprezint@ coloanele 3 }i 4? Aproxima]i care este nivelul produc]iei care maximizeaz@ profitul firmei dac@ pre]ul de v$nzare este 11 $? . Analiza de costuri pe termen lung consider@ toate categoriile de costuri ca m@rimi variabile (inclusiv cele cu echipamente. ^n timp. cost fix mijlociu. Costurile variabile au ^ns@ o cre}tere exponen]ial@ de la un anumit volum al fabrica]iei. prag de rentabilitate. 154 . considerate. Costul fix unitar este continuu descresc@tor }i creaz@ tenta]ia sporirii nelimitate a ofertei. Revede]i no]iunile de cost mijlociu.5 8.5 10. %n Rom$nia obi}nuin]ele mo}tenite de la economia de comand@ au f@cut ca varia]ia costurilor s@ fie neglijat@ ceea ce totdeauna d@uneaz@ proceselor de alegere.nivelul unitar al profitului ob]inut.12 ^n care Q = volumul. pe care se plaseaz@ }i curba ^ncas@rilor.03 20 20 202.5 14 124. Cunoa}terea tipului de varia]ie a costului marginal (sc@dere. %ntr-o economie competi]ional@ diminuarea semnificativ@ a costului fix unitar se poate ob]ine numai prin atingerea unui prag al volumului produc]iei care permite acoperirea costurilor totale din ^ncas@ri.5 9. cost marginal. pe termen scurt. cl@diri. %ntreb@ri }i probleme 1. brevete. optim al produc@torului. ^n raport cu volumul prognozat al desfacerii }i predic]iile privind deprecierea tehnologiilor }i a produselor.5 10. ^ntre care produc@torul se ^ncadreaz@ (^n zona de rentabilitate). .

F. B. C B A D E CVM * problem@ dup@ G. C. 5*. . Cm. 5 202. care este situa]ia firmei.3x2 + 4x %ntr-o pia]@ concuren]ial@ dac@ pre]ul de v$nzare unitar este 8 UB*.5 140.5 162. care evolueaz@ ^n condi]ii concuren]iale. CVM a) care nivel de pre] ocazioneaz@ profit firmei A. L. Av$nd seriile de date Q-cantiatea produs@ }i CT-costul total: Q – 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 CT – 50 60 70 80 90 100. dolari) 6. b) care punct indic@ pragul de rentabilitate M.5 a) S@ se calculeze costul variabil pentru ^ntreaga serie b) S@ se calculeze costul mijlociu }i marginal (pentru aceasta folosind costul variabil al seriei) S@ se traseze curbele costului fix mijlociu }i variabil mijlociu. c$t profit ob]ine ? * UB=unit@]i b@ne}ti (lei.. Produc@torul ^nregistreaz@ urm@toarele costuri: 1) Amortisment: 3 2) Salarii: 4x+1 3) Materii prime: x3 . J. K. Abraham Frois 0 155 L GHI JK Q . 4. 3. p.5 111.5 124. Costurile pe perioad@ scurt@ sunt urm@toarele: Q CT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 35 59 75 95 120 150 190 245 330 p 35 unde: p = pre]ul unitar de v$nzare Q = volumul produc]iei CT = costul total S@ se aproximeze prin calcul (f@r@ reprezentare grafic@) volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul }i volumul maxim al profitului firmei. Situa]ia unei firme este urm@toarea: CM. I. E. H. Cm CM c) care nivel al ofertei este necesar pentru M F a ob]ine profitul maxim G.

Pre]ul pie]ei la care ^}i poate vinde produsele este 5 $. dar informa]iile disponibile nu sunt insuficiente pentru a putea indica dac@ profitul va cre}te sau va diminua prin modificarea volumului ofertat. O firm@ oper$nd ^n condi]ii de concuren]@ produce zilnic m@rfuri ^n valoare de 4000 $. a pre]ului pentru o anumit@ firm@. Dac@ firma prezentat@ ^n figura de la problema 7 are situa]ia dat@ }i respectiv pre]ul po. costul marginal la acest nivel de ofert@ este 9 $ }i costul variabil la 4 $. Costul mijlociu al firmei este 7 $. 156 . Firma va putea: a) s@-}i sporeasc@ profitul m@rind volumul produc]iei. Aceast@ produc]ie se afl@ la nivelul care-i maximizeaz@ profitul. . e) care alternativ@ este corect@ dac@ 4 $ se refer@ la costul marginal }i nu la cel mediu? 10. costului mijlociu. O firm@ opereaz@ ^n condi]ii de competi]ie perfect@. din cauza s@r@ciei informa]iei oferite. costul mijlociu este 4 $. Firma dore}te s@-}i maximizeze profitul. . d) firma nu ob]ine profit }i trebuie s@-}i ^nceteze activitatea. Nivelul de produc]ie ^n aceast@ situa]ie se afl@ la 100 unit@]i. La nivelul actual al produc]iei }i v$nz@rilor. p Cm B D E F CM p3 p2 p1 p0 0 G HJ K Q a) La ce nivel de produc]ie trebuie s@ ajung@? 1) OG 2) OH 3) OJ 4) OK 5) OB b) La ce nivel de pre] firma ^}i poate vinde produc]ia pentru ca s@-}i realizeze scopul? 1) OG 2) OD 3) BE 4) OK 5) OB 6) OE 8. c) firma poate s@ ob]in@ profit. ce poate face pentru a atinge ]inta comun@ a unei firme private? 9. Figura de mai jos con]ine evolu]ia costului marginal. 4) 1000 unit@]i. 3) 571 unit@]i. Cm. b) ^}i poate spori profitul reduc$nd volumul produc]iei. 2) 444 unit@]i. ce ar trebui s@ ^ntreprind@. sau 5) Este imposibil de dat un r@spuns definit. CM.7. oper$nd ^n condi]ii de competi]ie }i proced$nd la modific@ri ale variabilei independente Q.

Dac@ pre]ul de v$nzare este 9 $. Care este nivelul pragului de rentabilitate dac@ costul fix anual reprezint@ 60 % din totalul costurilor. * Rezolvare problemei 5 cere derivarea func]iei de cost total (rezultat@ din ^nsumarea celor trei componente. Costul variabil este de 80 $ pe produs.000 unit@]i de produs pe an.000 piese anual. Costul fix al unei firme este 1 milion $ pe durata unui an. 12. O fabric@ de automobile produce 60 mii unit@]i ^ntr-un an. O linie de robo]i cu echipament specific are un cost total anual de 2 milioane $. Pre]ul unitar de v$nzare este 10 mii $ }i costul mijlociu este 11 mii $. 11. Ce trebuie f@cut dac@ pia]a poate absorbi mai mult@ produc]ie }i capacitatea firmei este mai mult dec$t dubl@? C$te unit@]i trebuie s@ produc@ dac@ la pragul rentabilitate costul variabil este 8. %n sf$r}it. 157 . Pre]ul de v$nzare a unei unit@]i de produc]ie este 100 $. Ce poate face firma dac@ are o capacitate de produc]ie de 60. . apoi ^mp@r]irea expresiei costului total cu x (care exprim@ volumul produc]iei) pentru a afla ecua]ia costului mijlociu }i egalarea costului marginal cu linia pre]ului pentru a afla valoarea lui x care maximizeaz@ profitul. utiliz$nd r@d@cina ra]ional@ ob]inut@ ^n urma opera]iei precedente se opereaz@ calculul profitului maxim dup@ ce s-a aflat valoarea costului mijlociu prin ^nlocuirea ^n expresia costului mijlociu a lui x cu r@d@cina ra]ional@ ob]inut@.000 $ pe automobil }i costul fix este 140 mil $ pe an ? 13.. Costul variabil unitar (mijlociu) este 6 $. ce nivel de produc]ie este necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate? Men]ion@m c@ firma are o capacitate de produc]ie de 400.

astfel definit@. securitate alimentar@ na]ional@.Pia]a este un mecanism a}ezat pe o structur@ social@ prin intermediul c@ruia cump@r@torii }i vânz@torii se întâlnesc sau comunic@ pentru a schimba m@rfuri }i servicii. fluxuri monetare }i jaloane privind angajamentele guvernametale. protejarea mediului.1. are un în]eles restrâns }i se refer@ la o parte din ansamblul mecanismului de reglare. fuziuni de firme care amenin]@ libera concuren]@. reuniunea pie]elor tuturor produselor }i serviciilor. pre]ului. supravegherea firmelor mari. . promovarea unor avantaje comparate consistente etc. economii. %n deceniile IX }i X ale secolului XX s-a produs treptat o mutare a centrului de interes dinspre determina]iile ac]iunii guvernamentale spre cele ale identific@rii mecanismelor din pia]a monetar@ }i financiar@ care constituie jaloane ale activit@]ii firmelor. concentrarea de resurse pentru cercet@ri fundametale. costul capitalului. a condi]iilor de plat@ a unui singur produs. cheltuieli guvernamentale. investi]ii. 158 . diminuarea acesteia. %n acela}i timp ac]iunea guvernamental@ a cunoscut transform@ri semnificative centrându-se în SUA. privind ocuparea for]ei de munc@. motivele }i preocup@rile întreprinz@torului }i agentului economic consumator. are func]ii care vor fi analizate separat. gestiunea schimburilor economice externe }i deficitului balan]ei de pl@]i.. pe gestiunea datoriei publice. etc. calita]ii. fluxuri economice externe. Ansamblul pie]elor. termenelor de livrare.8. . Pia]a. a ac]iunilor de concentrare. Conexiunea dintre modelul pie]ei unui produs }i a pie]ei globale se ob]ine prin sinteza microeconomic@ (teoria economic@ centrat@ pe interesele. Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare 8. care poate fi aceea}i persoan@ – ^n etape diferite a derul@rii cooper@rii în cadrul diviziunii muncii) }i macroeconomic@ con]inând modele globale cu fluxuri de venituri. asigurarea unui nivel decent de existen]@ pentru grupurile defavorizate. supravegherea }i structurarea pie]ei de capital }i valutare interna]ionale }i men]inerea avantajelor care decurg din utilizarea dolarului SUA ca mijloc de schimb pentru cca 52% din tranzac]iile interna]ionale. Modalit@]ile de sintez@ a modelelor microeconomice }i a celor macroeconomice con]in o mare varietate de premise metodologice }i ideologice. de exemplu. deoarece dep@}esc în complexitate }i func]ii modelul regl@rii cantit@]ii.

în care o parte însemnat@ a cet@]enilor a}teapt@ }i primesc protec]ia statului i s-a substituit o ideologie favorabil@ dezvolt@rii personalit@]ii umane }i a cre@rii unor }anse apropiate de afirmare pentru to]i cet@]enii. %n majoritatea ]@rilor Uniunii Europene se pot constata progrese ale ideologiei defavorabile interven]iei discre]ionare a statului }i o recunoa}tere a falimentului teoriei statului bun@st@rii generale.solidariste. promov@rii mobilit@]ii sociale. în detrimentul autorit@]ii birocratice a statului. pe de alta. . 159 . Dac@ statul este capabil s@ instaureze în România domina]ia legii }i a}tept@ri de recompensare a efortului }i inova]iei. a unor firme cu tehnologie de vârf). }anse de alegere atât în procesul decizional economic. justific@ dezvoltarea modelului pie]ei produsului (sau modelul pie]ei perfecte). Sechelele gândirii marxiste sunt destul de puternice în unele ]@ri. contracte voluntare între cet@]eni. Ideologia european@ dominant@ a r@mas favorabil@ politicilor de succes în perioada de avânt postbelic }i aflat@ în declin dup@ cele dou@ }ocuri petroliere. întreprinz@tori. cât }i ^n cel al votului }i op]iunii politice.. ^ndeosebi în Fran]a (singura ]ar@ care a procedat la na]ionalizarea relativ recent@ a câtorva mari b@nci. c@rora li se ofer@ alternative. Aparen]ele }i rezultatele par]iale pe care le cunoa}tem în momentul de fa]@ pledeaz@ pentru l@rgirea ariei de decizie }i asumare de responsabilit@]i de c@tre persoane private. a statului omnipotent. Pia]a unui produs este o no]iune pronun]at marcat@ de exigen]ele model@rii logice }i matematice. 8. Sporirea gradului de libertate personal@. mecanismul de pia]@ care se va coagula treptat poate s@ conduc@. construc]ii) }i modelul abstract pe de o parte }i filia]ia modelelor concuren]ei imperfecte. Preponderen]ei unor structuri paternaliste. servicii.1. permite promovarea scopurilor de maximizare a satisfac]iei individuale într-un climat de libertate individual@. în condi]iile globaliz@rii economiei.1. Coresponden]a între manifest@rile reale pe anumite segmente ale economiei (agricultur@. din modelul „pur”. profesionale au ob]inut rezultate mai bune decât ]@rile guvernate pe baza unei ideologii paternalist . consumatori. De men]ionat c@ ]@rile care au reu}it s@ promoveze competi]ia. o ideologie propice asum@rii de riscuri }i inov@rii. %n Europa Unit@ se manifest@ o varietate de ideologii care guverneaz@ decizia politic@ }i politicile economice. dezvoltarea uman@. la un avans rapid care s@ diminueze decalajele fa]@ de ]@rile dezvoltate.

sus]inute cu puterea de cump@rare }i a dorin]ei de câ}tig din fabrica]ia }i vânzarea produselor }i serviciilor urmeaz@ un proces logic de comunicare între p@r]i. ne plas@m ^n mediul definit ca pia]@ competitiv@. obiceiul locului (^n SUA un contract se încheie. bariere la intrarea liber@ pe pia]@ este util@ tocmai pentru a analiza dimensiunea acestora. în anumite limite. accesibilitatea mijloacelor de transport. chiar la telefon. reduce cheltuielile cu capitalul). Parametrii pie]ei produsului. volumul ofertei. Potrivit modelului abstract. burse de m@rfuri }i valori.a. de igien@ }i protec]ie a mediului. acesta tinzând spre optimul produc@torului sau maximum de profit) }i pre]ul de vânzare în raport cu cererea din produsul respectiv. %ntre acestea omogenitatea produselor care semnific@ aceea}i calitate. între parteneri cunoscu]i. ceea ce reduce mult costurile pe un ordin sau partid@ de marf@ }i cre}te fluiditatea pie]ei. Pre]urile rezult@ de pe urma exprim@rii unor inten]ii de cump@rare în care se precizeaz@ calitatea. ordine scrise etc.1. raportul cerere-ofert@. (cadrul b) }i indic@ alte determina]ii 160 . . starea general@ a economiei. vamale. Pre]ul de echilibru rezult@ de pe urma confrunt@rii cererii }i ofertei. Eviden]ierea elementelor care genereaz@ privilegii. negocieri.Un exemplu tipic este cel al ofertei de munc@ în raport cu pre]ul care are forma din figura 8. sentin]a dorin]elor exprimate de consum. existen]a unor depozite de m@rfuri standardizate. desigur. condi]ii }i termene de livrare }i plat@. etc. prin contracte directe. a}tept@rile privind evolu]ia cererii }i ofertei }.Modelul pie]ei produsului impune ipoteze restrictive importante. costul capitalului. sensul în care influen]eaz@ acestea mecanismul de pia]@. nivel }i calitate de promovare }i ridic@. sarcini fiscale.1.2. dimensiune. regionale. prin accept verbal. Func]ionalitatea mecanismului pie]ei depinde de reglement@ri. 8. Modelul cel mai simplu con]ine curba de cerere }i ofert@ care se intersecteaz@ într-un punct care define}te nivelul pre]ului }i cantit@]ile de echilibru. nivelul tehnologic }i ^n care variaz@. . cantitatea cerut@ }i oferta de vânzare înso]it@ de pre]ul de ofert@.. sau au mai multe puncte de intersec]ie. Dac@ lu@m în considerare perioada scurt@ de timp (^n care nu se modific@ capacit@]ile de produc]ie. standarde de calitate. Adeseori curbele de cerere }i ofert@ nu se întâlnesc. Pia]a produsului (mecanismele de reglare a parametrilor schimbului) este de regul@ influen]at@ }i de formele de organizare a comer]ului en gross }i detaliu. semne de întrebare cu privire la referen]ialitatea modelului cu ecoomia real@. na]ionale în privin]a preferin]elor consumatorilor. culoare. Ipoteza de omogenitate presupune ignorarea particularit@]ilor locale. cantitate. marc@.

8.. a}a cum am ar@tat în capitolele precedente.. la fel cum nici ceilal]i parametri care definesc nivelul cererii atunci 161 . Dij = f ( p1 .2 . a) p p (salariul or O(p) 0 Q 0 O(p) Fig. %ntr-o prezentare general@ cererea consumatorului pentru produsul i va depinde.a.1 Curbe de ofert@ particulare Cadrul b) al figurii prezint@ oferta de munc@ pe m@sura sporirii salariului orar.. cu mobilitate profesional@ redus@.) i = 1. p 2 . }. Atingerea unui nivel de consum socialmente cotat ca onorabil.. Salariul nu este pre]ul for]ei de munc@ sau bunurilor necesare subzisten]ei decât în cazul unor grupuri popula]ionale s@race. al produsului studiat sunt constante. p 3 . Oferta din cadrul a) al figurii prezint@ o situa]ie tipic@ pentru o firm@ a c@rei produc]ie î}i pierde atractivitatea }i sporul de produc]ie este menit s@ compenseze diminu@rile de pre]. a}tept@rile lor privind evolu]ia pre]urilor. Bi . de mai mul]i factori. B (bugetul consumatorului) nu se modific@... Majoritatea popula]iei educate. p j . sau mul]umitor. dinamica gustului consumatorilor. a ofertei. în primul rând de propriul pre] de ofert@. apoi de pre]urile produselor concurente.... ale a}tept@rilor salariale decât în cazul unui produs de consum obi}nuit. veniturilor. pu]in cultivate.. se asociaz@ cu o tendin]@ de diminuare a ofertei de munc@ }i preferin]@ pentru timp liber. bugetul consumatorului. emancipate opteaz@ pentru sporuri ale timpului liber }i-}i limiteaz@ a}tept@rile privind nivelul c$}tigurilor salariale ^n raport cu aspira]iile men]ionate.. sau de substituire.. Dac@ vom presupune c@ toate celelalte pre]uri cu excep]ia lui p.

2. care pentru nivelul pre]ului p0 este compus@ din segmentele a+b. ^n care i = un produs oarecare }i j = un consumator cu anumite preferin]e.Dij = f(pi). iar rela]ia de principiu va fi Dji = S Dj (pi) (8. iar cererea total@ s@ se ^nf@]i}eze diferit ^n raport cu modificarea raportului cerere/cantitate. deci Di este egal@ cu însumarea segmentelor a+(a+b). P a+a+b P0 0 a Db Da b Da b SD = D +D i=a Q b i a Fig. . %n graficul 8.2 curbele a) }i b) reprezint@ expresii ale cererii a doi consumatori pe o pia]@ ipotetic@. la nivelul diferitelor segmente de popula]ie poate s@ fie diferit@ ^n raport cu preferin]ele de grup. Referindu-ne la func]ia total@ de cerere a unui produs este de a}teptat ca aceasta s@ reflecte cererile individuale }i cererea total@ s@ aib@ aceea}i form@ cu cele individuale. Totu}i adesea atitudinea fa]@ de produsele cu elasticitate mare fa]@ de pre]. 8.1) j=1 %ntr-o prezentare grafic@ curba de cerere total@ este suma”orizontal@”a curbelor de cerere individual@. La un pre] dat }i ceilal]i parametrii neschimba]i cererea total@ pentru produsul i Di va fi: Di =Da+Db.1 am prezentat dou@ cazuri particulare ale acestei func]ii) de ofert@ este cresc@toare atunci când pre]ul spore}te: 162 . unde Dit = cererea ^nsumat@ a tuturor consumatorilor m . a}a cum am ar@tat anterior pe curba costului marginal. Cererea total@ din produsul considerat va fi reprezentat@ de suma cererii tuturor consumatorilor. O func]ie obi}nuit@ (^n figura 8. %nsumarea cererilor individuale Cererea Dia se însumeaz@ cu nivelul Dib. Func]ia de ofert@ total@ se construie}te.

deoarece acesta genereaz@ utilitate maxim@ pentru cump@r@tori. Panta ofertei totale ^n raport cu pre]ul este diferit@ fa]@ de oferta individual@.. 2. %n m@sura în care pia]a este liber@ pre]urile de echilibru asigur@ informa]ii pentru produc@tori stimulând sporirea ofertei în acele ramuri în care diferen]a dintre pre] }i costul unitar este mai mare. i = 1. }i oferta total@ este O = S f (pi) = O (p) (8.. Fig. Punctul de echilibru are o semnifica]ie. Oi = f(pi). Construc]ia func]iei de ofert@ total@. O explica]ie posibil@ este diminuarea pre]ului atunci când spore}te oferta }i o fractur@ ^n determina]ia cost marginal-cantitate ofertat@-pre].Egalitatea cererii }i ofertei indic@ un nivel de pre] }i un volum de ofert@ acceptat de c@tre consumatori }i ofertan]i.Punctul de echilibru dob$nde}te semnifica]ii diferite în func]ie de interpretarea care se d@ no]iunii (de echilibru).. P Aceast@ împrejurare îl pune în gard@ pe produc@torul mic ar@tându-i c@ nu poate influen]a mecanismele pie]ei.3 presupunem dou@ curbe de ofert@ care sunt componentele ofertei totale a produsului i. 8. 3. iar alocarea 163 . %n realitatea economic@ (de exemplu. conducând deci la cre}terea nivelului ofertei }i invers în cazurile când pre]urile nu acoper@ costurile sau sunt mai pu]in promi]@toare dec$t alte alternative disponibile pentru produc@tor sau ofertant. ceea ce implic@ judec@]i suplimentare în privin]a evolu]iei costului marginal a produc@torilor a }i b }i sporul de ofert@ atunci când O a b a+b+a Q pre]ul spore}te cu o unitate. ^n produc]ia unei legume-ceapa) costul individual marginal se confrunt@ cu pre]ul exogen care rezult@ din oferta total@ din acea marf@ }i determin$nd nivelul de pre]..3. .3. Se poate reO(p)a O(p)b n O(p) marca o însumare a ofertelor i=1 a }i b pentru compunerea ofertei totale O(p). de maximizare a satisfac]iei pentru to]i actorii economiei. . n.1.2) %n graficul 8. într-un model al echilibrului general. 8.

O 135 200 300 Fig. p$n@ se va atinge punctul de echilibru. Diminuarea pre]ului va conduce la sc@derea ofertei la 135 mii tone ceea ce va genera o diminuare a suprafe]ei alocate culturii respective. are o capacitate insuficient@ de reglare în cazul produselor cu ciclu lung de produc]ie (din agricultur@ de exemplu). Dac@ pre]ul este de 8000 lei/kg. P 10000 D(p) 8000 pE 5000 3000 E . %n anul urm@tor situa]ia se inverseaz@. Adaptarea întârziat@ este o situa]ie destul de rar întâlnit@ în lumea modern@. în care produc@torul are surse ieftine de informare }i acces la mijloacele de comunicare la distan]@. a cre}terii veniturilor pe seama randamentelor sporite care rezult@ din acesta genereaz@ probleme }i dileme care nu-}i g@sesc r@spuns în cadrul modelului echilibrului pe termen scurt (static }i neinfluen]at de avansul tehnologic). Dup@ 1990 produc]ia de ceap@ a cunoscut o evolu]ie sinusoidal@ datorit@ lipsei unui jalon stabilizator pentru suprafe]e cultivate }i pre]uri de vânzare. Punctul de echilibru. 8. oferta este ^n exces }i se va ^nregistra o diminuare a cererii }i pre]ului. O recolt@ bogat@ de ceap@ reduce suprafe]ele alocate acestei culturi datorit@ unor pre]uri reduse. .resurselor de c@tre produc@tori. alocarea optim@ a resurselor. Perspectiva avansului tehnologic. Punctul de echilibru genereaz@ insuficient@ stabilitate. Semifica]ia echilibrului (}i a punctului de echilibru) pentru produc@tori }i ceilal]i actori ai vie]ii economice în raport cu a}tept@rile. La o produc]ie total@ de 200 mii tone dintr-o legum@ }i un pre] de 5000 lei/kg pia]a se afl@ în echilibru.4. proiec]iile în viitor asupra unei afaceri sunt diferite. în raport cu productivit@]ile marginale }i raportul de pre]uri între factori constituie temelia a ceea ce am denumit în capitolul al II-lea optimul. 164 .

Importurile de produse de consum au pus cel mai evident în lumin@ aceast@ ruptur@ generatoare de insatisfca]ie. 8. Modelul func]ion@rii optime a economiei. în lipsa inform@rii cet@]enilor cu privire la caracteristici calitative. }iruri de a}teptare 165 . în compara]ie cu produsele din import a generat un clasament. %n ]@rile dezvoltate studiile de evolu]ie.4. prognozele institu]iilor de stat sau particulare joac@ un rol însemnat în stabilizarea pie]ii.director asigur@ o premis@ important@ a unei reac]ii rapide. Adaptarea ne^nt$rziat@ a ofertei la cerere este o condi]ie esen]ial@ pentru func]ionarea eficace a mecanismului pie]ei. Apropierea motivelor individuale ale managerului de soarta afacerilor unei firme.Dezechilibrul cererii }i ofertei este în termenii teoriei echilibrului general o situa]ie suboptimal@ generatoare de insatisfac]ie. Viteza de reac]ie la semnalele pie]ei este un parametru al mecanismului real de reglare automat@. ordonare a m@rfurilor arbitrar@. alta dec$t în raport cu utilitatea acceptat@ de pia]@. Lipsa de motiva]ie a majorit@]ii managerilor din societ@]ile comerciale proprietate public@ din România este un serios handicap }i conduce la adapt@ri întârziate. numit teoria echilibrului general introduce între ipotezele sale perfecta informare }i implicit reac]ia imediat@ a actorilor economici la semnalele pie]ei.1. deoarece întârzierea adapt@rilor conduce la pierderi. demodat@. ca în cazul proprietarului . contraservicii între vânz@tori }i personalul privilegiat. aproape întotdeauna mai costisitoare în termeni monetari. Acele produse care se apropiau de exigen]ele (de altfel modeste. %n perioada economiei de comand@ pre]urile fixe„planificate”(^n fapt stabilite discre]ionar de c@tre organismele centrale de dirijare a produc]iei) au creat în scurt timp a situa]ie de discordan]@ între cererea efectiv@ de pe pia]@ }i ofert@. produse din import sau din cele destinate exportului. Punctul de echilibru sau intersec]ia curbei cererii }i celei a ofertei înseamn@ c@: D(p)=O(p). Dezechilibrul raportului cantitativ cerere . dac@ desigur ne referim la raporturile cantitative ale produc]iei }i dorin]elor de consum referitoare la un produs. .ofert@ este totu}i situa]ia cea mai r@spândit@ în economie.. linia modei din lumea dezvoltat@) consumatorilor li se ajustau pre]urile prin bac}i}. O palet@ de ofert@ restrâns@. care distribuia pe baz@ de tabel }i în concordan]@ cu interesele clientelare. Bursele cu vânz@ri futures }i institu]iile de hedging îndeplinesc }i acestea un rol însemnat în diminuarea sau anularea efectelor oscilatorii ale r@spunsului (adapt@rii) ^ntârziat.

constituie cadrul în care se mi}c@ reglarea automat@. atunci c$nd au început s@ ia contact cu valorile civiliza]iei contemporane. creerii unor ramuri de prestigiu imaginar. produselor. . a anulat stimulentele pentru calitate. de}i dep@}e}te cadrul strict al op]iunii actorilor din mecanismul pie]ei cu un singur produs. a întârzierii procesului dezvolt@rii umane. a}a încât odat@ detronat@ autocra]ia colectivist@ au r@mas de gestionat sectoare destinate s@ produc@ camioanele cele mai mari din lume. Pre]urile fixe }i nevoia de a preveni frauda prin substituirea produselor de cali@]i diferite de c@tre vânz@tori. ci pentru majoritatea acestora. a lipsei unor alternative atr@g@toare pentru o parte numeroas@. Situa]ia de penurie a creat un sistem de conexiuni între produc]ie }i consum în care amân@rile de cump@r@ri (adeseori impuse de sistemul de ob]inere a produselor prin }iruri de a}teptare la automobile. covoare plu}ate. . 166 . televizoare color. Rigiditatea pre]ului }i comanda discre]ionar@ au creat o stare de penurie nu numai pentru anumite produse. întârzierea nejustificat@ a reformei }i în mod special a privatiz@rii. care aflate în situa]ia de a fi comparate cu rezultatele lumii dezvoltate s-au dovedit ni}te pl@smuiri megalomane greu de adaptat nevoilor }i dorin]elor cet@]enilor. majoritar@ a popula]iei care-}i formeaz@ valori. aceasta cunoscând o deteriorare relativ@. %n magazine se puteau întâlni arareori produse interesante pentru un consumator cu nivel cultural. gestiunii iner]iale a produc]iei care rezult@ din lips@ de motiva]ie. Economia de penurie. inova]iei nesemnificative. dorin]e izvorâte din cultura european@. de dezvoltare uman@ peste cel care-i d@dea satisfca]ie din cump@rarea unui articol de îmbr@c@minte care s@-l apere de frig sau s@-l scoat@ din situa]ia de vestimenta]ie indecent@. în interes propriu. dar alterarea conexiunilor care definesc curbele de cerere a produselor în raport cu cele de ofert@. presele de mare for]@. dar nu-}i poate oferi satisfac]ii la nivelul aspira]iilor. aparatur@ electrocasnic@ etc) }i economiile for]ate care au canalizat resursele spre sectoarele intermediare. Aspectul pe care-l analiz@m. o situa]ie în care oferta se situeaz@ sub nivelul cererii pentru un produs sau grup de produse. perturbare care oferea semnale deseori nesemnificative din cauza barierei impus@ în calea circula]iei informa]iei. persoanelor. utilaje tehnologice scumpe }i necompetitive care au putut servi numai autoam@girii.}i consum de timp. greu de imaginat pentru lumea liber@. se perpetueaz@ în primul rând din cauza eficien]ei sc@zute. care }i-au l@rgit oferta (}i aceasta dep@}it@ ca nivel tehnic }i lipsit@ de un sistem viabil de promovare a inova]iei). creaz@ pentru segmente importante din popula]ie sentimente de insatisfac]ie }i frustrare.

Firmele privilegiate (având avantaje comparate consistente) ^}i consolideaz@ pozi]ia în lumea modern@. c@reia nu i se vor putea sustrage nici acei ofertan]i care nu se afl@ direct }i continuu sub constrângerile for]elor pie]ii. legislativ }i putere judec@toreasc@. care provoac@ adapt@ri reciproce ale cererii }i ofertei pentru un produs. imagine favorabil@ de firm@ sau de produs.. care define}te alegerile }i preferi]ele majorit@]ii. selec]iei. promovare }i inovare a produselor se va forma un climat propice amelior@rii ofertei. pun$nd majoritatea firmelor în situa]ia de a-}i men]ine dinamica inov@rii }i p@strarea respectului pentru dorin]ele }i valorile cump@r@torilor. care de]in (ca rezultat al propriei lor competen]e }i competitivit@]i) puterea de cump@rare. ponderii majoritare a popula]iei }i implicit comportamentul dominant pe pia]@.2. Produsele respective se vor comercializa la pre]uri suficient de mici pentru a fi accesibile grupurilor popula]ionale defavorizate. 8.1. în aceste condi]ii. a costurilor mai mici }i pre]urilor mai accesibile).5. 167 . cu mecanisme consolidate de selec]ie. Intrarea pe pia]@ a competitorilor constituie în zilele noastre o preocupare de prim@ importan]@ a organismelor statale. Glisarea pre]ului }i cantit@]ii }i translarea curbelor de cerere }i ofert@ Luarea în considerare a factorilor care influen]eaz@ echilibrul pie]ei pe perioad@ scurt@ înseamn@ a înregistra mi}c@ri incrementale (foarte mici) ale pre]urilor }i cantit@]ii. o stare evident@ de dezechilibru) presupune un excedent al ofertei egal cu acea cantitate de produse pe care societatea î}i poate permite. s@ o considere dep@}it@ }i s@ o pre]uiasc@ în consecin]@. asum@rii de riscuri legate de inovare. î}i vor spori oferta }i vor putea aloca resurse importante pentru inovare. dar vor genera emula]ie }i concuren]@ pe pia]@ }i implicit cei care r@spund dorin]elor consumatorilor vor fi gratifica]i cu pre]uri }i câ}tiguri mai mari. guvern. %ntr-o pia]@ func]ional@. care s@ permit@ soldarea unor produse ie}ite din preferin]ele consumatorilor. a unei oferte cu avantaje comparate substan]iale. Echilibrul dinamic (^n termenii model@rii matematice. capacitatea de a concentra capital. 8. la un anumit nivel de eficien]@ a utiliz@rii factorilor. datorit@ dinamismului care genereaz@ aceste favoruri (avantaj tehnologic. Succesul Americii s-a datorat în ultimele dou@ decenii deschiderii pie]elor }i înt@ririi competi]iei }i. Avantajele comparate se men]in o perioad@ limitat@ de timp }i nu mai depind de dispozi]ia privilegiat@ asupra resurselor naturale. Pia]a cump@r@torului implic@ existen]a unei eficien]e suficient de înalte. .

s@ decurg@ fluent. a gustului consumatorilor). Renun]area la unele abstrac]ii stânjenitoare privind func]ionarea pie]ei produsului permite judec@]i care s@ releve tendin]e ale cererii. prin calcul de diferen]e finite. ca r@spuns la provocarea altora. dac@ modificarea de pre] nu are determina]ii stabile }i consistente se va reveni la pre]ul de echilibru ini]ial aflat în punctul E. pre]uri. %ntr-o pia]@ competitiv@ exist@ obligatoriu o diversitate satisf@c@toare de produse substituibile pentru ca ajustarea unui parametru. puterii de cump@rare. care sunt sus]inute la rândul lor de o motivare direct@ }i presant@ }i de avantaje în privin]a abord@rii pe termne lungi a afacerilor. care poate fi urm@rit@ pe figura 8. }i anume sporul pre]ului va diminua cererea.a. ma}ini. Sporurile ofertei nu pot s@ fie substan]iale dec$t în cazul în care pantele cererii }i ofertei reflect@ elasticit@]i mai ridicate ale cererii }i ofertei în raport cu pre]ul.Considerarea unui cadru abstract. Prin urmare. nivelul de venituri. Marshall presupune c@ mecanismele stabilizatoare pornesc de la mi}c@ri ale cantit@]ii Dq. majoritatea. cl@diri. panta curbei ofertei }i m@rimea ^nclina]iei spre sporul de ofert@. Raportul DO\Dp define}te atunci când sporurile sunt infinit de mici. . eficien]ei.ale produselor de substituire. Dac@ valorile Dp sunt mari judec@]ile vor implica o evaluare a mediei r@spunsului ofertantului. dac@ nu toate produsele se afl@ în conexiune unele cu altele. bazat@ în mare m@sur@ pe procese de inovare. unei cre}teri de pre] Dp i se va asocia. etc. pe o perioad@ scurt@ (a se în]elege c@ este vorba de perioade în care nu se pot petrece schimb@ri importante ale nivelului tehnologic. unul datorat lui Leon Walras care acord@ prioritate modific@rilor de pre]. la men]inerea c@reia concur@ conexiunile importante privind. o cre}tere a ofertei DO. o tendin]@ de stabilitate.. al pie]ei unui singur produs este constrâng@toare pentru judec@]i economice opera]ionale. Modelul Walras introduce o ipotez@ pertinent@. Firmele mici }i mijlocii sunt mai pu]in îngr@dite de imobiliz@ri corporale (echipamente. Modelul lui A. cantitate. în cadrul mecanismelor automate de reglare. Sensibilitatea cea mai mare la astfel de mi}c@ri 168 . dac@ ac]ioneaz@ în mediu competi]ional. Firmele mici }i mijlocii beneficiaz@ de o mobilitate mai ridicat@. Astfel. setul de valori }i dorin]e }.4. infrastructur@ proprie) }i promoveaz@ un ritm mai ridicat al schimb@rii. Teoria economic@ a impus dou@ modele de adaptare pe termen scurt. aproximarea satisf@c@toare a evolu]iei acesteia într-un orizont de pân@ la un an sau un an }i jum@tate. . Putem observa c@ într-o economie de pia]@ pre]urile au.

2. %n cazul ambelor modele. Mai întâi trebuie consemnat faptul c@ sporirea cererii. care. Diminuarea pre]ului. cre}terea eficien]ei }i veniturilor }i ca urmare modific@ri în preferin]ele consumatorilor sunt cauze ale transl@rii curbelor de cerere.. P D1(p) D2(p) Deseori.8. modificarea gustului consumatorilor. Extinderea turismului interna]ional a creat zone prospere. se resimte în nivelul cererii consumatorilor. Fig. a pre]ului ca urmare a sporului de ofert@ de nivel Dq va depinde de inclina]ia pantei curbei de cerere în raport cu pre]ul propriului produs. de exemplu. %n mod obi}nuit translarea curbei de cerere urmeaz@ unor modific@ri ale productivit@]ii }i puterii de cump@rare. Continuând ideile din capitolele 3 }i 4 va trebui s@ ]inem seama c@ translarea dreptei cererii din E2 pozi]ia D 1 (p) în pozi]ia D 2 (p) E poate avea numeroase cauze ^ntre care modificarea pre]ului produselor concurente. au schimbat profund modul de via]@ al unor ]@ri arabe.Translarea curbelor de cerere }i ofert@ ale unui produs sunt consecin]e ale unor modific@ri substan]iale ale echilibrului pie]ei. de exemplu. . Pot fi luate în considerare descoperirea unor z@c@minte bogate de resurse naturale.a. sugerat@ de figur@ este contrazis@ de fapte. Avansul tehnologic. atunci c$nd se manifest@ dinamica economic@.1. ajustarea se ob]ine prin glisarea pe curbe de cerere }i ofert@. sporirea cererii nu este înso]it@. de exemplu). în ]@ri cu vestigii istorice }i o natur@ atr@g@toare }. 169 . Viziunea static@ pe termen scurt. ca în figur@. ca O Q urmare a cre}terii accesibilit@]ii produselor. de o cre}tere a pre]ului.Diminuarea. ca urmare a adapt@rii ofertei acestei noi situa]ii. a unor a}tept@ri de cre}tere a pre]ului produsului în cauz@ }. ^ns@. dac@ sporirea cantit@]ii nu are nici în acest caz cauze persistente va conduce la un pre] neacceptat }i revenirea la cantitatea de echilibru. arareori.a. Translarea curbelor de cerere are conexiuni importante. ci dimpotriv@ r@spunz$nd determina]iilor care au condus la translarea curbei de cerere se asociaz@ cu diminu@ri de pre]uri datorate unor situa]ii avantajate (economii de scar@. 8. se petrece în afara modific@rii condi]iilor din interiorul economiei.5 Translarea curbei de cerere ca urmare a cre}terii venituO(p) lui alocat cump@r@rii produsului i.

pe termen lung. L@rgirea ofertei este înso]it@. concomitent cu sporirea cererii. la care am f@cut referire în capitolul precedent. Fig. diversificare tipo-dimensional@ }i trecerea la produc]ia de mas@.7 Curbe de costuri bazate pe avantajele producCM ]iei de serie }i mas@ }i cele bazate pe avantajele flexibilit@]i produc]iei. este o astfel de cauz@ a diminu@rii pre]ului. care permit }i deseori impun reduceri de pre]uri. Translarea curbei de ofert@ ca urmare a reducerii costurilor. 8. %n cazul ob]inerii unor efecte favorabile de pe urma reducerii costului se înregistreaz@ noi trasee ale curbei de ofert@. pre]ul diminueaz@ ca urmare a cre}terii productivit@]ii.6. ^nt@rirea concuren]ei }i accelerarea procesului de inovare. pentru componentele esen]iale ale produsului. 8. Cre}terea interesului consumatorilor pentru un anumit produs genereaz@ o concentrare de resurse de cercetare }i inovare care sunt urmate de diminuarea costurilor de produc]ie. a}a cum reiese din figur@. deoarece aceast@ ipotez@ ne propunem s@ o analiz@m. de o substan]ial@ sc@dere a pre]ului de v$nzare. Sporirea cererii pe termen lung. 170 . . de felul economiilor de scar@. . Pot fi luate în considerare consecin]e de genul unor diminu@ri ale obstacolelor la intrare pe pia]a produsului respectiv. C M2 sugereaz@ o diminuare de costuri CM1 la un volum ridicat de produc]ie pe când C M3 este CM2 construit pe ipoteza c@ sporurile de randamente rezult@ CM3 din noul mod flexibil de abordare a produc]iei care perO Q mite diminu@ri ale costului }i men]inerea sau chiar cre}terea diversit@]ii ofertei.P O1(p) O2(p) E E1 D(p) 0 Q Fig. Realocarea factorilor explic@ ^n anumite limite diminuarea costului. înso]it@ de efectele favorabile.

chiria maximal@ este un exemplu interesant. dup@ al II-lea R@zboi Mondial. plata pentru }omaj tehnic. protejarea produc]iei autohtone împotriva concuren]ei str@ine. }. %n România sunt în vigoare salarii minimale f@r@ ca efectele s@ fie cu adev@rat importante. Translarea curbei de ofert@ trebuie gândit@. crearea de locuri de munc@ în ramuri productive }i competitive se opereaz@ prin facilit@]i care pot ameliora puterea de cump@rare a popula]iei s@race. Translarea curbei de ofert@ este o consecin]@ a avansului tehnologic sau accesibilit@]ii la factori de produc]ie mai eficien]i }i mai ieftini. l@rgirea gamei de accesorii ata}ate produsului standard }. prin m@surile restrictive asupra pre]urilor.). sunt foarte ridicate. 8. Pe de alt@ parte în firmele de]inute public exist@ situa]ii diverse }i numeroase prin care salaria]ilor li se pl@tesc salarii pentru munc@ par]ial@. îngr@dit@ de chirii maximale. pentru a diminua imaginea de favoare f@cut@ clientelei politice prin chirii maximale.a. asigurarea adeziunii populare. personal cu maturitate profesional@.. în perioada contemporan@. prin fixarea salariilor minimale }. Recent chiriile preferen]iale au fost majorate de zece ori. în principal. Astfel.a. Particularii negociaz@ liber pre]ul închirierii cu clien]ii lor. Pia]a locuin]elor nu este. deoarece propor]iile muncii la negru.3. Construc]ia de locuin]e sociale cu facilit@]i (credite subven]ionate. Pre]ul maximal. Pre]urile minime de achizi]ie garantate fermierilor din Fran]a }i alte ]@ri ale Uniunii Europene pot fi înlocuite cu m@suri de reconversie profesional@ }i sus]inere indirect@ a ramurilor agricole competitive pe plan extern }i intern. practic.a.Interven]ia statului în fixarea pre]urilor Motivele interven]iei statului în fixarea unor limite de pre] sunt diverse: protejarea popula]iei s@race în condi]ii de penurie. . pentru fo}tii demnitari ai regimului totalitar sau pentru noile autorit@]i. care diminueaz@ efectul legii. din aceast@ cauz@. 171 . în ]@rile cu alegeri democratice. în termenii curbei de costuri }i produc]ie pe termen lung. avantaje fiscale pentru investitori) poate suplini chiria maximal@. func]ionarea mecanismului de pia]@. deoarece i se cunosc urm@rile în ]@ri europene. Chiria maximal@ func]ioneaz@ îns@. Adeseori statul intervine indirect pentru a-}i atinge ]intele f@r@ a mai conturba. dar având în vedere oportunit@]ile tot mai largi de diminuare a costurilor înso]ite de un proces de diversificare (utilizând echipamente flexibile.

schimb@ m@rfuri. reglement@ri vamale.Fig.a. Salariul minimal Sm este eficient numai dac@ se fixeaz@ peste nivelul salariului de I J echilibru. adic@ acel nivel care le asiguQI QE QJ Volum de ocupare (Q) 0 r@ eficien]@. Criza de E PE locuin]e se contureaz@. ceea ce agraveaz@ dezechilibrul de pe pia]@ }i favorizeaz@ corup]ia (mai ales dac@ locuin]ele sunt proprietate public@). deoarece pre]ul (chiria) maximal@ nu acoper@ nivelul normal „de pia]@” al serviciului oferit. Salariu R e z u m a t Pia]a este un mecanism (^n care este implicat@ o structur@ social@ etc. grupuri de presiune sau firme private. }. deH G PM oarece investitorii nu sunt interesa]i s@ construiasc@ lo0 QG QE QH Q cuin]e.). fix$nd pre]uri.un nivel ridicat al evaziunii fiscale. comenzi de stat.8. . prin intermediul c@ruia v$nz@torii }i cump@r@torii comunic@. ofert@ monetar@. P . Pre]ul D(p) maximal î}i arat@ efectele O(p) numai dac@ se afl@ sub pre]ul de echilibru.8 Pre]ul maximal.). O consecin]@ important@ a fix@rii unui salar minimal este munca la negru. Pe de alt@ parte chiria}ii au satisfac]ii care la aceste chirii îi îndeamn@ s@-}i sporeasc@ cererea peste posibilit@]i. cu salarii sub cele ale nivelului de echilibru }i al salariului minimal }i. calitatea }i cantitatea m@rfurilor. Nivelul Sm al saSm lariului face ca un num@r ridicat de persoane s@ caute un E loc de munc@.8. depind }i de jaloane fixate de organismele statale (dob$nd@. fiscalitate. generate de chiria de echilibru. evident. organiza]ii civice. Parametrii pie]ei din ]@rile dezvoltate. plafonarea chiriilor. cheltuieli pentru protec]ie social@ }i apropierea }anselor. comunitare. 172 . termene }i condi]ii de livrare.9 Salariul minimal. Efectul chiriilor maximale este c@ oferta de locuni]e este sub nivelul cererii (QG). cercuri academice. iar din perspectiva patronilor ace}tia vor limita angaj@rile la nivelul QI. Fig. cu mecanisme de pia]@ consolidate.

Perturbarea echilibrului conduce la mi}c@ri de glisare pe cele dou@ curbe. %ntreb@ri }i probleme 1.50p. a privatiz@rii de con]inut. Care este semnifica]ia no]iunii de echilibru al pie]ei? Care sunt parametrii pie]ei? Ce alte resorturi mai sunt angajate ^n reglarea produc]iei. Referindu-ne la figura al@turat@: pre] a) Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea de echilibru? b) Dac@ guvernul vrea s@ restr$ng@ cererea la 500 unit@]i O (p) de produs ce poate ^ntreprinde (cu ajutorul politicii de pre]uri). Costul ^n func]ie de munc@ al fiec@rei ferme este tipic 2 500 750 1000 Q pentru ramur@: C(q)=q . Reglarea de pia]@ (totalitatea mecanismelor care-i asigur@ echilibrul) se bazeaz@ pe mecanisme bazate pe agregate sectoriale. %nclina]ia curbei de cerere }i ofert@ descriu sensibilitatea acestora la varia]ia pre]ului. totodat@. consumator }i definesc nivelul pre]ului }i cantit@]ii de echilibru. Interven]ia statului }i fixarea chiriilor maximale. prin promovarea reformei. de exemplu.. diminu@rii costurilor genereaz@ transl@ri ale curbelor de cerere }i ofert@. Semnificativ este faptul c@ ^nclina]ia pantei (sensibilitatea la pre]) ofer@ un reper actorului economic ^n privin]a evolu]iei viitoare. De reac]ia de adaptare a cererii }i ofertei la modific@rile de pre] depinde reglarea automat@. Abraham Frois. Ni}te fermieri produc gr$u folosind teren }i munc@. Exist@ 100 fermieri cu condi]ii identice care se comport@ competi]ional.a. Cererea sectorial@ }i oferta corespunz@toare particip@. 1) S@ se determine pre]ul }i cantitatea de echilibru. Curba de cerere poate fi mi}cat@ (translat@) a}a cum am ar@tat ^n capitolul 3 prin modific@ri de venituri reale. 1988 173 . 2) S@ se calculeze profitul unei ferme. de firm@. cre}terii productivit@]ii. De}i ipotezele modelului regl@rii de pia]@ sunt restrictive acesta promite s@ ofere judec@]i valide prin introducerea ^n modelare de conexiuni }i restric]ii suplimentare. Curba cererii de gr$u este: q = 200 . Statul poate interveni pentru a atinge anumite scopuri sociale cu mijloace care perturb@ ne^nsemnat sau chiar deloc func]ionarea mecanismului de reglare. care ^n condi]ii de pre]uri }i ofert@ mobil@ tind natural la reechilibrare. iar ^n Europa prin integrare liberal@ ^n Uniunea European@. dar cantitatea cerut@? c) Poate exista }i o alternativ@ guvernamental@ de ac]iune asupra cantit@]ii produse? Care? 3*. Care va fi pre]ul pentru acest nivel impus al D (p) raportului.. prin traseele a}ezate pe curba costului marginal (la ofert@) }i o proiec]ie a conexiunilor cererii cu pre]ul produsului la cerere }i altora conexe form$nd ambele o succesiune de op]iuni individuale. pre]urilor. Se poate a}tepta. 2. {ocurile datorate avansului tehnologic. 9 7 5 0 . modificarea preferin]elor }. o l@rgire a domeniului ^n care ac]ioneaz@ mecanismele automate de reglare ^n Rom$nia. }i a salariilor minimale creaz@ distorsiuni }i accentueaz@ dezechilibrele. a}tept@ri ale consumatorului.. * Dup@ G.

174 . de la problema 7. CM Cm b) CM D'(p) D(p) 0 Q 0 Q Rezolvare la problema 4: Egalarea func]iilor de cerere }i ofert@ pentru a afla nivelul pre]ului de echilibru (la intersec]ie) permite. p p1 p2 p3 p4 D(p) O1(p) O2(p) O3(p) a) p. b). %n figur@ sunt trasate patru curbe de ofert@ din ramur@ ^n coresponden]@ cu o curb@ de cerere a ramurii D(p) . Curba de ofert@ este reprezentat@ ^n diagrama de mai jos (O)p. Explica]i! 7. Cm. determinarea cantit@]ii de echilibru. care este pozi]ia pe pia]@ a unei firme a c@rei situa]ie este exprimat@ ^n cadrul din dreapta al figurii. Translarea curbei de cerere are loc din pozi]ia D(p) ^n D’(p). ^n cele dou@ situa]ii rezultate din translarea curbei de cerere? a) Este falimentar@? b) Este profitabil@? c) Este la pragul de rentabilitate? d) Informa]ia disponibil@ nu permite o evaluare a situa]iei firmei. Cm. . Care dintre acestea se situeaz@ la nivel acceptabil pentru firma a c@rei situa]ie este descris@ ^n cadrul din dreapta. Curba cererii este exprimat@ de linia D= . apoi.300.4. Ce consecin]e are translarea curbei cererii asupra situa]iei firmei tipice? p O(p) E' E a) p.25p + 450 }i cea a ofertei este Q=100p . al figurii }i care ofer@ maxim de satisfac]ie? Explica]i! . CM Cm CM b) O4(p) 0 Q 0 Q 6. prin ^nlocuirea valorii lui p ^ntr-una din ecua]ii. Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea corespunz@toare de produc]ie ? 5. Firma tipic@ a ramurii are costurile la nivelul indicat ^n partea dreapt@ a graficului. Dac@ echilibrul pie]ei este dat de intersec]ia curbelor cererii }i ofertei ^n ramur@.

De asemenea. perfect substituibile. 175 . adaptabile }i ca urmare. separate tehnologic }i spa]ial. diversificat@. posibilitatea de influen]are a consumatorului prin programe promo]ionale. cre}terea rigidit@]ii ofertei. iar actorii economici iau decizii ra]ionale. o abstrac]ie semnificând un singur ofertant. în care întreprinderile sunt foarte mici }i numeroase. pentru a sporii cota de pia]@ de]inut@ }i subordonarea intereselor lan]urilor de desfacere }i ale clien]ilor finali cu scopul reducerii accesului rivalilor la intrarea pe pia]@. Procesele de substituire ne^ngr@dit@ într-o economie modern@. Echilibrul în competi]ia imperfect@ 9. p@strarea unui set de informa]ii în afara circuitului public. resursele sunt perfect divizibile. profitul. au fost necesare prezent@rii modelului regl@rii automate. avantaje la angajarea personalului.. pre]uri mai mari decât în condi]ii de liber@ concuren]@. Aceast@ no]iune reprezint@. la fel. f@r@ restric]ii. Desprinderea func]iei de proprietate de cea de conducere operativ@ creeaz@ }i aceasta alte ]inte }i un comportament diferit al managerilor în compara]ie cu proprietarii-întreprinz@tori. controlat financiar. Eliberarea de constrângerile impuse de modelul echilibrului general înseamn@ acceptarea treptat@ a altor ipoteze. Cea mai obi}nuit@ influen]@ luat@ ^n considerare în teoria economic@ este cea care decurge din sporirea dimensiunii firmei }i. ca urmare. Toate aceste ipoteze. închinându-se unui singur zeu. caracterul de delegare a autorit@]ii proprietarilor modific@ împreun@ tabloul avantajelor reale ale firmelor mari din zilele noastre. procesele de globalizare a economiei }i sl@birea protec]iei vamale. desigur simplificatoare. încurajate }i chiar obligate s@ r@spund@ provoc@rilor altor firme din interiorul sau exteriorul grupului. fapt care diminueaz@ caracterul de monolit }i avantajele de pe pia]@. opus liberei concuren]e. se afl@ monopolul. sau. 9. care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. discrimin@ri de pre]uri. mai mici. Tendin]ele de fuziune ale firmelor care astfel beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@ }i a puterii financiare sunt înso]ite de noi tipuri de gestiune bazate pe autoritate managerial@ }i responsabilit@]i delegate la nivelul unor unit@]i de produc]ie (fabric@). într-o alt@ grupare. informa]iile sunt gratuite }i disponibile.1. pre]uri distrug@toare. promovând raporturi competi]ionale. La cap@tul cel@lalt al scalei. . Competi]ia impefect@ – cauze Acceptarea ipotezei competi]iei perfecte a ^nsemnat a}ezarea ipotezelor de cercetare la un cap@t al unei scale.

Trebuie luat în considerare }i faptul c@ dezvoltarea uman@ modific@ . ale concentr@rii cercet@rii }i dezvolt@rii. marcat@ de competi]ie se caracterizeaz@ printr-o ofert@ divers@ care acoper@ cererea de consum. f@cut@ de beneficiar. în locul raporturilor de comand@. care este cea mai evident@ manifestare a pozi]iei dominante pe pia]@. autorizate s@ protejeze competi]ia onest@. În termenii func]ion@rii reale a raporturilor de pia]@. Tendin]ele de l@rgire }i restrângere a avantajelor „monopoliste” se succed în raport cu ciclicitatea economic@. normal. izvorâte din dreptul de dispozi]ie ca proprietar sau al statutului formal se constituie raporturi de parteneriat. cel pu]in în parte. con]inutul raporturilor de autoritate. 9.a. . Pe de alt@ parte. de priceperea }i capacitatea de a prospecta evolu]ia cererii sau de a influen]a aceast@ evolu]ie. Economia modern@. A restrânge privilegiile 176 . ale posibilit@]ilor superioare de promovare a produselor prin ameliorarea calit@]ii ofertei }i supravegherea men]inerii unor standarde de firm@. fiind improbabil ca anumite ni}e s@ nu fi atras firme interesate s@ ob]in@ un câ}tig peste cel mediu. deseori bazat@ pe comand@. influen]e ideologice. în avans. Avantajele monopoliste sau altfel spus privilegiile pe care }i le asigur@ ofertan]ii sau cump@r@torii depind de m@rimea firmei. influen]a factorilor naturali }. a mesajelor promo]ionale care permit conturarea }i consolidarea imaginii de firm@ }i de produs constituie motive pentru asigurarea unor avantaje consistente }i relativ durabile. capacitatea de a accede la informa]ii }i de a bara intrarea poten]ialilor competitori pe pia]@. Este util de observat c@ dezvoltarea proceselor competi]ionale. decurgând din dep@}irea etapei produc]iei artizanale. ale de]inerii lan]urilor de desfacere. favorizate de avantajele muncii în echip@ }i de climatul de cooperare }i coeziunii care apare în situa]ia de urm@rire a performan]ei ob]inut@ de firm@ }i competi]iei pe pia]@. sau abolirea monopolului autorit@]ii de stat în economiile de comand@ cu regimuri totalitare. de puterea de persuasiune asupra partenerilor economici. o astfel de situa]ie prin elasticitatea încruci}at@ a cererii între produsul firmei monopoliste }i alte produse de substituire care este sc@zut@. dezvolt@ mecanisme de supraveghere reciproc@ între competitori. .1 Monopolul pur este o abstrac]ie care presupune existen]a unui singur ofertant pe pia]@ }i faptul c@ nu exist@ nici un produs de substituire apropiat. avantajele sc@rii largi de produc]ie. O astfel de pozi]ie se reliefeaz@ prin modific@ri neimportante ale pre]urilor poten]ialelor produse de substituire la cre}terea pre]ului itemului ofertat de monopol.1. sau de c@tre organisme guvernamentale. se poate defini. de puterea sa financiar@.

. stocul de informa]ii de care dispune }i locurile de munc@ pe care le asigur@. preocuparea pentru p@strarea imaginii de disponibilitate la solicit@rile clien]ilor sunt avantaje certe pe care le ofer@ firmele mari. într-un context de afaceri. Dinamica proceselor economice }i îndeosebi consecin]ele care rezult@ din diminuarea costurilor. trebuie s@ accept@m c@ o firm@ cu avantaje pe pia]@ }i-a adus o anumit@ contribu]ie la bun@starea comunit@]ii. firmelor „monopoliste” la rezultatele care decurg din dimensiunea acestora este o gre}eal@. Cre}terea pre]urilor peste cele concuren]iale reprezint@. deoarece lezeaz@ interesele cump@r@torilor. nu poate ocoli nici exigen]a lu@rii în considerare a ansamblului de manifest@ri }i nici raportarea la criterii ra]ionale de judecat@. solide ca o realitate poten]ial benefic@. Deseori un mic negustor de cartier are privilegii mai importante fa]@ de parteneri decât un mare concern aflat în raporturi de supraveghere cu alte firme competitoare. Abordarea opera]ional@ a mecanismelor competi]iei. în detrimentul competitorilor }i a masei de consumatori. Criteriile cel mai frecvent acceptate sunt eficien]a proceselor dezvoltate de un anumit mediu economic }i nivelul de bun@stare sau satisfac]ie al comunit@]ii considerate. v@dind o mobilitate moderat@. Sporirea calit@]ii ofertei. Un privilegiu important al firmei mari const@ în scutul pe care i-l ofer@ în fa]a amenin]@rii falimentului propria putere financiar@. Abia atunci când dimensiunile firmei. în aceast@ lumin@. sunt în mare m@sur@ consecin]e ale promov@rii tehnologiilor avantajoase }i men]inerii firmelor în raporturi de competi]ie. Aceast@ împrejurare contribuie consistent la conturarea comportamentului acestui tip de firm@. exploatarea avantajelor pe care reu}e}te s@ }i le asigure. Aceste construc]ii teoretice permit analize utile }i prospec]iuni necesare agen]ilor economici sau organismelor guverna177 . diminuarea costurilor rezultate de pe urma economiilor de scar@. un privilegiu intolerabil. dar c@ va fi tentat@ s@-}i creeze }i consolideze privilegii. Principial. a l@rgirii sc@rii de fabrica]ie }i accept@rii firmelor mari. Teoria economic@ a dezvoltat modele abstracte acceptând }i de aceast@ dat@ ipoteze simplificatoare. . care este unul arogant. diversificarea ofertei }i favorizarea alegerii libere }i în cuno}tin]@ de cauz@. În cele din urm@ ne afl@m în situa]ia de a pune în balan]@ contribu]iile pozitive }i prejudiciile pe care le genereaz@ activitatea unei firme „monopoliste”. capacitatea de manevrare a pie]ei. limiteaz@ liberul acces al competitorilor pe pia]@ se înregistreaz@ efecte nefavorabile.

are o tendin]@ de diminuare mai rapid@ decât curba de cerere sau încasarea mijlocie. Încasarea marginal@. Monopolul poate fi cel mai avantajos abordat dac@ este privit ca un model teoretic. . dar în care activeaz@ }i firme monopoliste. datorat@ modific@rii ofertei cu o unitate. competi]ional@. Curba de cerere a monopolului. pân@ la un punct. iar în lumea dezvoltat@ este neobi}nuit s@ întâlnim o singur@ firm@ cu o cot@ de pia]@ de 100 de procente }i ca urmare modelul monopolului (pur) r@mâne un exerci]iu teoretic }i de cunoa}tere. aceea}i cu cea a încas@rii mijlocii. cresc@toare. ^n cazul monopolului. Venitul Total (mii lei) 17 31 42 51 59 57 55 52 Încasarea marginal@ (mii lei) – 14 11 9 8 -2 -3 -4 . exprimat@ ca raport dintre diferen]a de pre]. apoi descresc@toare. este privit ca fiind o ramur@ industrial@. s@ diminueze pre]ul pentru a-}i putea spori vânz@rile cu o unitate de produs.4 178 .2.50 7. Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 8 Pre]ul (mii lei) Încasarea mijlocie 17 15. Curba de cerere a monopolului descrie raporturile dintre pre] }i cerere la diferite niveluri ale ofertei. Dac@ lu@m în considerare un exemplu ipotetic care cuprinde încas@ri totale. în contextul unei abord@ri pe termen scurt }i men]inând celelalte variabile neschimbate.75 11. Curba de cerere este.86 6.1.8 9. în raport cu volumul oferit. În consecin]@ firma monopolist@ se confrunt@ pe pia]@ cu o curb@ de cerere cu pant@ descresc@toare de la stânga spre dreapta. Deoarece monopolul este confruntat cu o curb@ de cerere descresc@toare firma unic@ trebuie. Într-o reprezentare grafic@ panta încas@rii marginale este de dou@ ori mai abrupt@ decât cea a încas@rii mijlocii. În modelul abstract monopolul este unicul ofertant al produsului.5 14 12.mentale care supravegheaz@ }i ghideaz@ formarea }i dezvoltarea mecanismelor de pia]@. în fapt. vom reflecta o situa]ie obi}nuit@ într-o economie de pia]@. 9. Reamintim c@ încasarea mijlocie (rezultat@ din încas@rile totale împ@r]ite la volumul produc]iei) înseamn@ pre]ul de vânzare al produsului.

alternativa irosit@ din lips@ de com179 . Nivelul încas@rii totale cre}te pân@ la 59 mii unit@]i b@ne}ti corespunz@tor unor vânz@ri de cinci unit@]i de produs dup@ care sporul cantit@]ii vândute nu mai compenseaz@ diminuarea pre]uluui unitar de vânzare. În figura 9. Monopolul înregistreaz@ încas@ri mijlocii descresc@toare. costul comparat. este o consecin]@ a aloc@rii suboptimate a resurselor care ar fi fost eliminat@ dac@ n-ar fi existat bariere la intrarea pe pia]@ a concuren]ilor. Încasarea mijlocie }i marginal@ a firmei „monopoliste”. S@ observ@m c@ în cazul firmei monopoliste pre]ul de vânzare este superior încas@rii marginale la nivelul de produc]ie Q1.1. Dac@ situa]ia domina]iei monopoliste îi impune consumatorului s@ accepte pre]ul p1. prezent@m modelul maximiz@rii profitului de c@tre firma monopolist@.Este logic s@ ne gândim c@ dep@}irea acestui nivel va ocaziona firmei o diminuare a profitului ob]inut. Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul.2. . în aceast@ situa]ie. Vom presupune pentru început c@ ]inta firmei monopoliste este s@-}i maximizeze profitul }i. mai mari decât încas@rile unitare. pentru a-}i atinge scopul firma trebuie s@-}i dimensioneze produc]ia la nivelul la care încasarea marginal@ este egal@ cu costul marginal. Încasarea marginal@ se afl@ sub nivelul încas@rii mijlocii. Pre]ul }i ^ncasarea marginal@ 17 14 YM= D Ym Figura 9.1. Alura încas@rii mijlocii }i a celei marginale sunt reprezentate în figura 9.. Respectiv.Fiecare unitate vândut@ ^n plus va însemna costuri marginale suplimentare. Aceast@ condi]ie a fost demonstrat@ la modelul maximiz@rii profitului în condi]ii de competi]ie perfect@. diferen]a const@ în aceea c@ firma monopolist@ înregistreaz@ pre]uri unitare descresc@toare corespunz@toare cererii ramurii }i c@ încasarea marginal@ este diferit@ fa]@ de cea mijlocie }i mai mic@ decât aceasta. 0 8 Cantitatea 9. diferen]a de pre] între punctul B }i A. segmentul de dreapt@ AB.2.2.

2. . modelul nu ia în considerare efecte negative asupra mediului de afaceri }i a celui natural }.CM) unde pM = profitul maxim. notat@ E. Diferen]a dintre pre] (YM) }i costul mijlociu (CM) reprezint@ o latur@ a patrulaterului p1ABp2 care implic@ segmentele de dreapt@ AB }i OQ 1 adic@ p M = Q1(YM . p Y m CM Cm . Firmele dominante pot s@-}i perpetueze privilegiile constând din supraprofit de monopol. Maximizarea profitului de c@tre firma monopolist@. Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist. Ca urmare a pozi]iei dominante pe pia]@. Intersec]ia costului marginal (C m) cu încasarea marginal@ (Ym) în punctul C define}te m@rimea Q1 }i pre]ul p1 care asigur@ maximul de profit monopolului. De asemenea. pe termen lung.petitori. operând într-un mediu favorabil. Men]inerea privilegiilor firmei unice este imposibil@ într-o pia]@ concuren]ial@. Limitarea concuren]ei }i p@strarea pozi]iei dominante poate rezulta în situa]ii la care vom face referire mai jos. dar au deseori efecte malefice }i asupra dinamismului 180 .a. f@r@ a lua în considerare problemele de echitate. care i-ar permite diminuarea pre]ului pl@tit }i care ar asigura maximizarea satisfac]iei tuturor cump@r@torilor. Privilegiile monopolului trezesc nemul]umirea consumatorilor. va induce o reducere a ofertei }i o majorare a pre]ului unitar de vânzare. Judecata aceasta con]ine numai criteriul eficen]ei.3. p1 pE p2 C A Cm E B YM=D Ym CM 0 Q1 QE Q2 Q Figura 9. ar fi fost un pre] la nivelul intersec]ei costului marginal cu încasarea marginal@. monopolul. 9. Influen]a nivelului de produc]ie ales de monopol asupra consumatorului este c@ acesta din urm@ ar dori ca produc@torul s@-}i sporeasc@ oferta pân@ la nivelul intersec]iei costului marginal cu încasarea mijlocie (punctul E). impunând bariere la intrarea unor firme poten]ial concurente. adic@ nivelul QE.2.

ap@. cu un volum mare de ofert@. Într-o abordare ]inând seama de contextul economic. beneficiaz@ în mod obi}nuit de economii de scar@.apoi Apple Computers }i Microsoft au reu}it s@ „sparg@” privilegiile 181 . economic. . O firm@ existent@. Dac@ firma nou intrat@ va trebui s@ suporte pierderi mari. Un patent confer@ dreptul de produc]ie. gaze. dinamice de pre]uri. licen]e. Costurile mai mici decât ale poten]ialilor competitori îi oblig@ pe ace}tia din urm@ s@ vând@ în pierdere o lung@ perioad@ de timp. al nivelului veniturilor salariale. În cazul protec]iei }i avantaj@rii prin brevete. Mai mult.a. drepturi de autor. dar competitorii reu}esc. deseori copiaz@ produsele brevetate dându-le o aparen]@ de noutate. Investi]iile în cercetare }i dezvoltare }i protejarea cu patente. În etape diferite I. drepturi de autor. patente. care s@ le asigure aproape de la ^nceput avantaje similare firmelor existente pe pia]@.. competi]ionale pot fi reabilitate. pentru o perioad@ de timp. nu va reu}i s@ recupereze costurile de intrare. patente. partea de cercetare (fundamental@) este slab ap@rat@ }i interesul firmelor mare se concentreaz@ pe produse noi }i evolu]ia.B. licen]e. În România }i alte ]@ri care se afl@ în tranzi]ie exist@ }i alte bariere în calea instaur@rii liberei concuren]e. necesar@ pentru a cuceri o cot@ de pia]@ pân@ la nivelul de produc]ie care s@ le ofere acelea}i avantaje cu primul intrat pe pia]@. de regul@. al aloc@rii de resurse pentru cercetare-dezvoltare }.a. Cele mai frecvente practici de protejare a privilegiilor sunt: men]inerea unor costuri ridicate de intrare în ramur@. exclusiv de]in@torului s@u. În astfel de cazuri. competi]ia se dezvolt@ între dou@ sau mai multe firme puternice care î}i vor împ@r]i pia]a }i vor stabili strategii de pre]uri bazate pe supravegherea reciproc@ }i modific@ri interactive. imaginea de firm@ sau produs }. În practica ultimelor decenii.. mai trebuie s@ ad@ug@m c@ firma cu pia]a consolidat@ beneficiaz@ }i de alte atuuri cum sunt lan]urile de desfacere. firmele nou intrate beneficiaz@ de informa]ii gratuite. noii intra]i s-au bazat pe o putere financiar@ important@ care s@ le permit@ s@ diminueze costurile de intrare prin investi]ii consistente. O alt@ strategie de stabilire de bariere la intrare este izvorât@ din drepturile de autor. licen]e. monopoluri create de stat.M. cum sunt cele ale re]elei de distribu]ie a energiei electrice. s@ dezvolte propriile produse }i tehnologii astfel încât mecanismele de pia]@. dinamica pie]ei. licen]e este o barier@ important@ la intrare. st@pânirea unor resurse naturale.

Avantajele monopoliz@rii ramurii nu sunt de durat@.. Într-o economie etatist@. flexibile. pe cre}terea compatibilit@]ii }i diversit@]ii acestora. reu}ind s@ surclaseze rivala. Ac]ionariatul dispersat este u}or de manevrat sau ignorat. Func]ionarea iner]ial@ îi avantajeaz@ pe cei cu nivel mediu de calificare }i capacitate redus@ de adaptare. ci a creat un nou partaj stabilind noi cote de pia]@ pentru competitori. În anumite circumstan]e monopolul poate aduce }i efecte pozitive.3.2. dac@ se afl@ într-o zon@ de substituire posibil@. a}a încât în România manifest@rile monopoliste au tr@s@turi distinctive importante. adic@ reduceri de costuri }i va fi nevoit s@ opereze anumite diminu@ri de pre]uri.B. a reu}it s@ se impun@ prin produc]ia de calculatoare de putere }i modificarea modului de gestiune al afacerilor.M. mai prietenoase.M. . birocratic@. nu se verific@ în realitate. Posibile beneficii de pe urma monopolului.4. În ambele cazuri monopolul rezultat va beneficia de economii de scar@. Decalajul de eficien]@ fa]@ de poten]ialii competitori îi permit firmei unice s@ restrâng@ costurile de cercetare. Raportul dintre beneficii }i daune trebuie judecat pentru fiecare caz în parte.competitorilor preexisten]i printr-o cercetare de marketing }i o evaluare corect@ a evolu]iei cererii. Este gre}it s@ se cread@ c@ formele de privatizare „în mas@” au schimbat situa]ia. motivat@. s@ prelungeasc@ durat@ de exploatare a echipamentelor sau tehnologiei peste limita care ar fi impus@ de competi]ie. prezum]iile de func]ionare normal@. creînduse raporturi de cârd@}ie între grupurile politice ajunse la putere. Microsoft }i-a concentrat cercet@rile pe partea de programe. Putem trage concluzia c@ avantajele oferite în perioada de ascensiune a monopolului vor fi diminuate sau anulate dup@ consolidarea puterii de . 9. pentru o perioad@ de timp. I. 182 . Apple Computers a impus computerul personal. a}a cum rezult@ din figura 9. impun$ndu-se fiecare ca mare produc@tor. Succesul celei din urm@ nu a scos celelalte firme de pe pia]@. I.Pe de alt@ parte interesele de unic ofertant pe pia]@ îi dicteaz@ s@ m@reasc@ volumul ofertei }i s@ reduc@ pre]urile. Oficiul na]ional pentru protec]ia concuren]ei din România }i legea carei reglementeaz@ func]ionarea constituie startul pentru opera]iunile de demonopolizare a economiei române}ti. Într-o economie de pia]@ monopolul poate apare în urma unor fuziuni sau acapar@ri ale firmelor concurente mai slabe. pentru a limita accesul pe pia]@ al unor poten]iali competitori.B. pe de o parte. }i birocra]ia corupt@ }i incompetent@ care activeaz@ în firme.

. O astfel de situa]ie nu poate dura. Desigur. monopol.1. o firm@ mare are o pozi]ie de monopol numai pe pie]ele externe }i se afl@ în raporturi de concuren]@ pe pia]a intern@. mult timp. . Avantajele pe pia]@ ale firmelor monopoliste le permit acestora atât aloc@ri importante de resurse pentru dezvoltare. drepturi de autor }i firmele privilegiate pot avea interese s@ se men]in@ în vârful tehnologiei }i s@ ofere produsele cele mai cerute pe pia]@. în raport cu diferite zone geografice. Deseori. având acela}i nivel de cost. în mod obi}nuit. dar avantajele decurg adesea tocmai din rezultatele cercet@rii. Pre]urile discriminatorii constau în diferen]ierea de pre]uri pentru acela}i produs sau produse similare. ipoteza c@ monopolul va beneficia. costuri. Cele mai obi}nuite modalit@]i de separare a pie]elor }i promovare a discrimin@rii o constituie barierele în calea informa]iei. cerere O(p) PC Pm M Ym 0 QC QM YM Volumul produc]iei C Cm Fig. 9. iar cantitatea ofertat@ mai mare. în acest fel firma privilegiat@ sporindu-}i profitul total. dup@ eliminarea concuren]ei. 9. Costul marginal va întâlni încasarea marginal@ în M }i va determina punctele Pm<Pc }i QM>Qc adic@ pre]ul de monopol este mai mic. diminuarea pre]urilor }i sporirea produc]iei pot constitui consecin]e favorabile importante pentru societate.3. exploatarea unor patente. pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament. a}a încât firma dominant@ este avizat@ s@ aloce resurse importante pentru cercetare – dezvoltare. 183 .3. de posibilitatea de a se sustrage presiunilor competi]iei. Acapararea produc]iei de c@tre monopol impune o reducere a pre]ului }i o sporire a volumului ofertat. mai sus. ameliorarea produselor. Avantaje în perioada instal@rii monopolului într-o ramur@. O judecat@ ra]ional@ impune cump@nirea avantajelor }i pierderilor pe care le cauzeaz@ un anumit caz de domina]ie monopolist@. licen]e. Am avansat. Pre]. pie]e diferite.

de exemplu. serviciul medical se preteaz@ la segreg@ri importante de pre] în func]ie de client. Walras potrivit c@ruia competi]ia se desf@}oar@ pe baza mi}c@rilor de pre]. dar se admite faptul c@ productorii au produse diferen]iate.A doua form@ de separare o constituie crearea unor pie]e diferite ca tip. Serviciile medicale. sau astfel spus produc]ia ramurii nu este omogen@. peste punctul de echilibru este o arm@ pentru a reduce }ansele de intrare ale poten]ialilor competitori. 9. Modelul con]ine ipotezele competi]iei perfecte. sporirea cantit@]ii oferite nu constituie un mijloc de lupt@. Majoritatea produselor alimentare se preteaz@ la aceast@ manevr@. Adeseori separarea rezult@ din caracteristici speciale ale ofertei. servicii turistice. . Curba de cerere se va mi}ca. Serviciul de asisten]@ juridic@. evident. Separarea pre]urilor poate fi ob]inut@ în raport cu cererea sezonier@ }i la anumite ore de vîrf pentru energie electric@. H. Modelul echilibrului în pia]a pefect@ implic@ acceptarea tezei lui L. În termenii echilibrului monopolului prezentat în figura 9. prin premii acordate la întâmplare). de regul@. va 184 . ci diferen]iat@. Competi]ia monopolist@. Dac@ vom accepta ipoteza c@ cererea total@ pentru produs raportat@ la un pre] mai ridicat de monopol. Echilibrul pe termen lung. lupta se d@ cu alte mijloace cum sunt mijloacele promo]ionale foarte diverse (de la simple mesaje promo]ionale.3.2. Chamberlin în 1933. 9. la promovarea. neputând fi suficient de adaptabile }i substituibile pot ocaziona cu predilec]ie astfel de segreg@ri.2. . telefonie.3. Putem vorbi de o ata}are de marc@ a unor clien]i. Atât timp cât firma privilegiat@ va ob]ine un profit suplimentar vor exista firme care-}i vor orienta activitatea spre aceste zone atr@g@toare. nu se va schimba.3. at$ta timp c$t nu apar competitori. O teorie a competi]iei monopoliste a fost dezvoltat@ de E. atunci rezult@ c@ cererea firmei monopoliste va avea acela}i curs. În cazul competi]iei monopoliste. Deseori în practica monopolurilor ofertarea suplimentar@. fiind plasate diferit }i diferen]iat în raport cu serviciile oferite. înso]ite de pre]uri diferite. Diferen]ierea produselor permite unor ofertan]i ca prin particularizare s@-}i asigure clien]i fideli }i dac@ produc@torul ridic@ pre]ul el nu-}i va pierde to]i clien]ii. La fel se prezint@ pia]a construc]iilor în zone reziden]iale. ambalaje. cererea de lapte proasp@t }i cea de lapte pentru industrializare. a}a cum putem presupune c@ s-ar întâmpla în cazul competi]iei perfecte.

. Virtual orice pozi]ie monopolist@ se destram@ dac@ nu sunt condi]ii pentru conservarea acesteia.. Monopolul î}i pierde. P. Curba de cerere va fi tangenL D t@ la cea a costului mijlociu pe CM L termen lung datorit@ firmelor care M1 Pi caut@ profitul înalt de monopol. Atitudinea de tolerare a productivit@]ii reduse care rezult@ din slaba motivare este numai aparent în favoarea salaria]ilor. Pre]ul se a}eaz@ la Ym nivelul Pi determinat de intersec]ia costului marginal cu încasarea 0 Qi Q marginal@. sunt manifest@ri discre]ionare obi}nuite. curba de cerere este tangent@ la cea a costului mijlociu }i profitul de monopol dispare în orizontul unei perioade suficient de lungi. Raporturile de concuren]@ nu preseaz@ asupra portofoliului de ofert@. În consecin]@. dac@ vom considera o perioad@ lung@ de timp. translata spre dreapta pe m@sur@ ce vor intra firme noi }i se va atinge punctul de echilibru corespunz@tor liberei concuren]e. Ym Pentru situa]ia concret@ a României modelele prezentate au relevan]@ mai sc@zut@. Nivelul aloc@rii de fonduri pentru cercetare-dezvoltare este de regul@ insuficient pentru a putea m@car p@stra pozi]iile de]inute pe pia]a intern@. ceea ce con]ine un impuls pentru p@strarea unui nivel de atragere de personal peste nivelul care poate fi suportat de portofoliul de comenzi }i men]inerea unor niveluri salariale mai ridicate decât permit rezultatele firmei monopoliste. în acest orizont.4. dac@ noile firme intrate au M reu}it s@-}i asigure o cot@ de pia]@ D=YM semnificativ@. Echilibrul în condi]iile competi]iei monopoliste pe termen Cm lung. În figura 9. Figura 9. YM. Amânarea lu@rii unor 185 . P@strarea unor rela]ii „amicale” cu sindicatele. deoarece majoritatea firmelor mari sunt de]inute public }i scopul managerilor difer@ substan]ial de cel al celor dintr-o economie de pia]@. Doar concuren]a extern@ sau prelu@rile de c@tre capitalul str@in ofer@ o altfel de perspectiv@. firmele române}ti cresc pre]urile }i beneficiaz@ de toate avantajele situa]iei dominante pe pia]@ pân@ când nu apar competitori str@ini.4. prin shimbarea raporturilor de for]@ pe pia]@. supraprofitul.

în situa]ia concret@ din România firmele de stat au beneficiat de o amânare nejustificat@ a restructur@rii. Descrierea }i modelarea interdependen]ei oligopolice a condus la luarea în considerare a faptului c@ fiecare actor dintr-o astfel de pia]@ va urm@ri modific@rile de pre] }i volum ale competitorilor. în paralel cu o sc@dere a valorii de pia]@ a firmelor gestionate în regim de supravie]uire }i suficien]@. O firm@ de acest fel }tie din experien]@ c@ ridicarea pre]ului îi va diminua cota de pia]@ a}a încât este P foarte atent@ s@ nu aib@ o pozi]ie defavorizat@ în raport cu rivalii.. diferite de concure]a prin pre]. ○ ○ . generându-se venituri pe seama unor credite bancare imposibil de rambursat. 9. Cm2 A P1 B C D ○ Cm1 Ym 0 Q1 E YM D1 Q 186 Figura 9. Într-o astfel de situa]ie fiecare firm@ luat@ în parte este obligat@ s@ ia în calcul evolu]ia }i ofertele produc@torilor concuren]i. Curba frânt@ de cerere descrie o situa]ie de firm@. Au fost dezvoltate dou@ modele. 9. mai inelastic@. Firma care }i-a diminuat pre]ul va înregistra o sporire a cotei de pia]@. Ceilal]i competitori care nu }i-au modificat pre]ul vor fi confruta]i cu o curb@ de cerere BD1. . care concureaz@ cu alte produse similare ale competitorilor din ramur@. }i 9.2. cel al împ@r]irii pie]ei }i al firmei dominante în ramur@. Firma oligopolic@ î}i bazeaz@ pozi]ia pe elemente noi. beneficiind de o elasticitate mai mare a cererii. în care fiecare firm@ de]ine cote bazându-}i oferta pe diferen]ierea produselor }i limitarea fenomenelor de substituire. care sunt acum pl@tite din buzunarul contribuabililor.4. Curba frânt@ de cerere în cazul concuren]ei oligopolice.5.1. Dac@ modelul comun de domina]ie monopolist@ este dezavuat pentru faptul c@ alocarea optim@ a resurselor este pertubat@ }i pre]ul dep@}e}te costul marginal a}a cum a rezultat din figurile 9. a}a cum arat@ segmentul de dreapt@ AB.decizii de restructurare nu face decât s@ agraveze decalajul de productivitate }i s@ diminueze }ansele de redresare. Interdependen]e oligopolice În cele mai numeroase situa]ii raporturile de pia]@ sunt influen]ate de pozi]ia dominant@ a câtorva mari produc@tori.4. .3.

]inta acestor în]elegeri secrete între firmele oligopolice este s@ asigure participan]ilor privilegii similare cu cele ale monopolului. o diminuare a for]ei de competi]ie. în privin]a calit@]ii. imagine de produs.E.2. Adeseori oligopolurile angajeaz@ competi]ia în alte domenii decât pre]ul. iar sc@derea pie]ei le-ar pune în situa]ia s@ ^nregistreze pierderi. segmentare a ofertei în raport cu veniturile clien]ilor }i. ambalajului. cu servicii post-vânzare. ambalare. de cerere a doi competitori (mai importan]i) dintre care unul }i-a sc@zut pre]ul de ofert@ }i cel@lalt înregistreaz@ o pant@ a pre]ului mai abrupt@. Armele predilecte ale competi]iei oligopolice includ diferen]ierea produselor prin mesaje promo]ionale de marc@. bazate pe diferen]ele reale sau sugerate. serviciilor post-vânzare.5. ceea ce permite firmelor cu politic@ rigid@ de pre] s@-}i p@streze o parte important@ din cota pie]ei. adic@ în condi]ii de concuren]@ perfect@. Interdic]iile legale cu privire la fuziuni sau împ@r]irea pie]ei conduc firmele oligopolice spre în]elegeri tacite sau adeseori secrete. Cu ajutorul acestor instrumente.E.. 9. firmele î}i asigur@ o pozi]ie privilegiat@ pe un anumit segment de pia]@ sau afinitate fa]@ de marc@ sau firm@. implicit. . O. Excesul de capacitate de produc]ie este un factor favorizant pentru men]inerea pre]ului. Men]inerea unor pre]uri neschimbate }i a sc@rii corespunz@tor mai reduse de ofert@ îi va ocaziona oric@rei firme care a optat pentru pre]uri constante o cre}tere relativ@ de costuri marginale corespunz@tor curbei Cm2. Cartelarea semnific@ împ@r]irea explicit@ sau tacit acceptat@ a pie]ei între competitori. Men]inerea pre]ului la nivelul ini]ial îi va ocaziona celei de-a doua firme sc@derea cotei de pia]@ de]inut@ }i. Din multe puncte de vedere O. este un cartel al produc@torilor de petrol care a convenit asupra cotelor de extrac]ie la ]i]ei }i indirect a pre]ului unic de vânzare.P. pe pia]@ r@mân mai multe produse similare.C. frecvent.4. O astfel de situa]ie nar fi posibil@ f@r@ diferen]ierea produselor }i promovarea imaginii de firm@ sau de produs. se comport@ ca un cartel de firme interne 187 . În fapt. Încasarea marginal@ Ym este corespunz@toare pre]urilor de vânzare diferite. la descrierea unor curbe.P. Pentru simplificare vom proceda. diferen]iate de marc@.C. astfel c@ pe intervalul CD se înregistreaz@ o discontinuitate. Adesea privilegiile se exercit@ sub forma restrângerii ofertei }i cre}terilor de pre]uri. deoarece firmele înregistreaz@ cote reduse de profit. Practicile monopoliste genereaz@ profituri suplimentare }i o lezare a intereselor consumatorilor }i în astfel de cazuri. ca în figura 9.

Oferta total@ poate fi modificat@ dac@ firmele mici reu}esc s@-}i dep@}easc@ handicapul costurilor individuale mai mari. acestea din urm@ se aliniaz@ pre]ului etalon oferit de firma dominant@. Firma dominant@ stabile}te pre]urile.6.3. a) b) PE P1 E P1 D1 Ym Cm D 0 Q2 Q'3 Q 0 Q1 Q Figura 9. Ym. oferta firmelor mici însumând Q2 se conjug@ cu nivelul ofertei firmei dominante }i astfel se asigur@ echilibrul global al pie]ei. Cm . În fapt. . 188 . Pre]. Cm Cm Pre]. Modelul firmei dominante. dar în care activeaz@ un num@r de firme mai mici.4. Adeseori raporturile de pia]@ cunosc ramuri dominate de o firm@. Pe termen mai lung este probabil ca firmele mici s@ penetreze pia]a }i s@ erodeze puterea firmei dominante. firmele mici având de trecut bariere la intrarea pe pia]@. Excesul de ofert@ conduce la o diminuare a pre]ului de vânzare }i la renegocierea cotelor de extrac]ie. care reprezint@ apoi reperul firmelor mai mici. Ym.operând într-o anumit@ ramur@ industrial@ sau pe pia]a interna]ional@. Raporturile de pia]@ sunt dominate de curba costului marginal al firmei privilegiate }i cea a încas@rii sale marginale ca în figura 9. de a-}i spori cota de produc]ie sau extrac]ie }i în]elegerile sunt frecvent înc@lcate. cel mai adesea. 9. dar interesele comune au permis organiza]iei s@ supravie]uiasc@. Nivelul pre]ului }i al volumului ofertei este determinat de intersec]ia costului marginal }i încas@rii marginale a firmei dominante (cadrul b) al figurii). A}a cum rezult@ din figur@. Firmele mai mici înregistreaz@ costuri mai mari }i nivelul intersec]iei curbei ofertei agregate cu cererea ar determina un pre] mai mare. Modelul firmei dominante. ^n Q3.6. alocarea resurselor este ineficient@. Interesele membrilor sunt.

care au corespondent în realitatea doar a unor servicii mici 189 . implicit propor]ia investi]iilor }i legat de acestea sporirea valorii de pia]@ a ac]iunilor. Cele mai comune modele se dezvolt@ pornind de la scopuri de sporire a cotei de pia]@ de]inut@ de firm@. cel mai adesea gestionate de speciali}ti neproprietari au alte scopuri nemijlocite decât maximizarea profitului. Alte ]inte ale firmelor mari Maximizarea profitului a fost considerat@ în modelele competi]iei perfecte scopul oric@rei firme (mici) nevoite s@ supravie]uiasc@ în condi]ii de competi]ie. în consecin]@. maximizarea vânz@rilor }i asigurarea unui nivel minim de profit. men]inând vânz@rile aproape de nivelul la care costul mijlociu este egal cu pre]ul de vânzare. O variant@ a maximiz@rii vânz@rilor o constituie atingerea nivelului maxim de încas@ri care este compatibil@ adesea cu asigurarea unui nivel acceptabil de profit. rata de cre}tere.. al@turi de maximizarea profitului. ceea ce înseamn@ acceptarea unei constrângeri suplimentare. care doresc s@ diminueze pe de o parte sarcina fiscal@ }i s@ ofere produse la pre]uri cât mai reduse. 9. foarte adesea. complexitatea corpora]iei.5. pentru a putea atinge celelalte scopuri.a. Adesea ob]inerea unui minim de profit este o condi]ie pentru men]inerea încrederii ac]ionarilor în investi]ia lor. .1. Gestiunea la echilibru este impus@ deseori firmelor publice cu ofert@ de servicii sau care au monopol natural (po}t@. 9. Toate aceste modele accept@ c@ este necesar@ asigurarea unui nivel minim de profit.7) se mai nume}te }i gestiune la echilibru deoarece firma nu înregistreaz@ profituri sau pierderi. Alteori. distribuirea energiei electrice }. Nivelul de produc]ie Q4 (din figura 9. Adeseori firma privat@ combin@ dou@ ]inte. Modelul maximiz@rii vânz@rilor este a}ezat pe ipoteza unui privilegiu durabil al monopolului }i manifestarea interesului firmei avantajate pentru men]inerea pozi]iei dominante pe pia]@ }i crearea unor bariere consistente în calea p@trunderii competitorilor.5. Modelele manageriale asum@ ipoteza c@ tehnocra]ii urm@resc alte scopuri. Au fost dezvoltate. gradul de diversificare a afacerilor }i.) Modelul maximiz@rii vânz@rilor supus restric]iei asigur@rii unui profit minim se bazeaz@ pe ipoteza existen]ei unor costuri fixe de propor]ie redus@ sau neglijabile. alte modele care s@ r@spund@ nevoilor de gestiune cu ajutorul tehnocra]ilor. maximizarea vânz@rilor este asociat@ comport@rii unor firme publice. Firmele mari cu produc]ie diversificat@.

de asemenea. neatr@g@tor pentru poten]ialii competitori.2. chiar la o ofert@ foarte sc@zut@. Modelele comportamentale iau în considerare un proces de decizie care cânt@re}te mai multe ]inte urm@rind ob]inerea unui compromis acceptabil pentru fiecare din grupurile de interese. . nivelul profitului. reprezentate în mod obi}nuit de directori. rata rentabilit@]ii. Y. Modelul maximiz@rii vânz@rilor. potrivit acestui model.5. ^n special a cererii pe pia]@. rata de cre}tere }i valoarea de pia]@ a ac]iunilor. vânz@rile }i cota de pia]@. Firma este privit@ ca un sistem }i modelul ]inte}te s@ asigure un nivel satisf@c@tor de performan]@ în raport cu ]inte specifice. Luarea deciziei este dependent@ de accesul la informa]ia disponibil@ }i de caracterul incert al evolu]iei economiei reale. 190 . sau posibil de conciliat. Evolu]ia costului total permite ob]inerea de profit. 9. atât prin volumul mare de ofert@ cât }i prin acceptarea unui pre] diminuat. adic@. dac@ se înregistreaz@ costuri fixe mai importante. sindicate. Profit total nivel la care firma nu mai ob]ine profit.7. Modelul comportamental ia în considerare faptul c@ structura organiza]ional@ a firmei influen]eaz@ modul de luare a deciziei ^n func]ie de ]intele pe care }i le fixeaz@ deciden]ii. O problem@ nerezolvat@ a modelului este determinarea modelului de produc]ie optim }i. nivelul Q 3 care-i permite respectarea minimului Nivelul minim de profit acceptat de profit }i nivelul Q4. dar î}i asigur@ Q 1 Q2 Q 3 Q4 Volumul produc]iei 0 maxim de protec]ie împotriva intr@rilor de noi competitori. a nivelului general al productivit@]ii }i veniturilor }. stat. Evolu]ia traiectoriei profitului total va fi marcat@ de zone de pierderi. Cerin]a cea mai impotant@ pentru utilizarea unui astfel de model este ca ]intele multiple s@ fie compatibile. ac]ionari. Figura 9. CT }i p . ce anume determin@ nivelul minim acceptabil al profitului. Q2 – un nivel care-i permite maximul de %ncas@rile totale încas@ri. Gestiunea afacerilor permite Costul total oferte la nivelul Q1 care este neinteresant.a.consumatoare de capital fix.

O alt@ tr@s@tur@ a modelelor comportamentale poate fi asociat@ cu no]iunea de sl@biciune organiza]ional@ care define}te capacitatea sc@zut@ de conciliere a unor ]inte diferite sau concurente ale „asocia]ilor”. nivelul acestora }i invers. Culegerea informa]iei }i judecarea unor alternative apropiate sunt condi]ii indispensabile. diminuându-}i riscurile de e}ec. Dac@ ]intele sunt u}or de atins este necesar s@ le fie sporit@ valoarea. se poate întotdeauna accepta c@ o afacere are întotdeauna alternative apropiate. pachete de ac]iuni acordate în condi]ii de favoare directorilor }. valoarea prezent@ net@ }. Nivelul de îndeplinire al ]intelor este influen]at de datele înregistrate de firm@ în trecut }i de evolu]ia probabil@ a parametrilor de control.a. permite reducerea nivelului de incertitudine }i ameliorarea parametrilor de eficien]@.a. Judecat@ în ace}ti termeni o firm@ va avea asigurate mai multe afaceri apropiate ca nivel de accceptare. Principial. La polul opus se afl@ situa]ia când organiza]ia are un grad ridicat de coeziune }i poate mobiliza resurse însemnate pentru atingerea unor ]inte comune f@r@ costuri asociate (de exemplu premii de fidelitate pentru firm@.a. Procedurile de c@utare ]intesc niveluri satisf@c@toare. în viitor. . rata rentabilit@]ii.) mai mari decât efectele. costurile de abanon. Procesele de negociere care sunt indispensabile ^n astfel de abord@ri presupun cercet@ri }i asisten]@ specializat@ a consultan]ilor psihologi. mai degrab@ decât cele minimax (minimizare de cost sau maximizare de profit sau rentabilitate). iar crearea unora noi. manageri de resurse umane }. sociologi.. 191 .

%n principiu. Asigurarea avantajelor „monopolului” este ^nso]it@ de procurarea unor beneficii pentru consumator sub forma pre]urilor reduse ^n perioada de p@trundere sau consolidare a calit@]ii mai ^nalte. procesele de substituire a produselor. de}i firmele au privilegii de pia]@. %n Rom$nia. care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. Principala form@ de promovare a intereselor firmelor mari const@ ^n ofertarea la pre]uri deferen]iate. incriminate c@ ar fi sursa unor daune. iar cantitatea ofertat@ este diminuat@ ^n raport cu regula intersec]iei costului marginal }i a ^ncas@rii marginale (a c@rei pant@ este ^n cazul echilibrului monopolului de dou@ ori mai mare dec$t ^n cazul concuren]ei libere. separarea pie]elor rezult@ din particularizarea unor servicii medicale. segmentarea cererii }i ^ncurajarea unor preferin]e }i nevoi diferen]iate sau exploatarea celor existente. discriminatorii. cel mai adesea. sl@biciunea motiva]iei face ca directoratele de firm@ s@ fie interesate de raporturi „amicale” cu sindicatele }i s@ . abordarea subiectului trebuie s@ asigure c$nt@rirea avantajelor }i dezavantajelor pe care le comport@ tenta]ia }i tentativele de asigurare a avantajului pe pia]@ }i alocarea suboptimal@ a resurselor. Adeseori. mobilitatea for]ei de munc@. Uneori firmele monopoliste ]intesc maximul de profit dup@ regula intersec]iei costului }i ^ncas@rii marginale. Separarea pie]elor se sprijin@ pe barierele ^n calea informa]iei (pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament). alteori ^}i fixeaz@ ca ]int@ maximizarea v$nz@rilor pentru a limita posibilit@]ile de p@trundere a unor firme noi ^n ramur@. Mijloacele de asigurare a privilegiilor sunt diverse. separarea gestionar@ a firmelor mari }i punerea unit@]ilor separate ^n pozi]ie de concuren]@. sporirea cantit@]ii }i reducerea pre]ului unitar pentru a ridica bariere la intrarea ^n ramur@ (^n calea unor poten]iali competitori). a diversit@]ii ofertei. substituirea fiind dificil@ ^n lipsa unor termeni cunoscu]i de compara]ie. 192 . economiile de scar@ pe care le poate ob]ine sunt. Modelele opera]ionale se bazeaz@ pe observa]ia c@ o firm@ dominant@ ^n ramur@ ^nregistreaz@ pre]uri descresc@toare. %n realitatea cotidian@ nu vom ^nt$lni dec$t ocazional }i pasager astfel de situa]ii. . Prin posibilitatea de a limita accesul concuren]ilor firma privilegiat@ ^}i poate asigura pre]uri mai mari dec$t cele care ar rezulta ^n condi]ii de acces liber. separa]ia managementului de proprietate }i manifestarea unor interese manageriale mai bl$nde (neagresive) a directoratelor de firm@. Numeroase situa]ii asimilate celei de monopol creaz@ avantaje firmelor competitoare }i st$njenesc concuren]a. ^ntre care divizarea. pot fi observate }i manifest@ri de sens contrar care limiteaz@ ascendentul nemeritat al unor firme. diferen]ierea }i promovarea ata}amentului fa]@ de marc@.R e z u m a t No]iunea de monopol este adesea utilizat@ atribuindu-i-se un ^n]eles din limbajul comun. Accep]iunea originar@ a no]iunii este de unic ofertant pe pia]@. linia pre]ului fiind egal@ cu cea a cererii ramurii. %ntre firmele mari cu avantaje de scar@ se dezvolt@ aproape ^ntotdeauna rela]ii de rivalitate }i competi]ie. ceea ce asigur@ supraprofit de monopol). %n fapt. fie ofertant@. adic@ o firm@. juridice. produs. care dureaz@ at$ta timp c$t se p@streaz@ competi]ia pe pia]@. Avantajul firmei mari. fie cump@r@toare.

^mp@r]irii pie]ei). interdependent@ oligopolic@. promoveze interesele func]ionarilor din organismele administrative care dispun numiri pe posturi. maximizarea profitului }i a v$nz@rilor }i gestiunea la echilibru. 2. 3. ^ncasarea marginal@.0.6x2 + 0. O astfel de firm@. ^ncasarea mijlocie este: YM= 10 – . %n cazul competi]iei firmele vor opera diminu@ri de pre]uri pentru a-}i spori cota de pia]@ de]inut@. Adeseori firmele de]in un privilegiu care decurge din de]inerea public@ a firmei }i consacrarea prin lege a monopolului acesteia. Dac@ pe pia]@ exist@ mai multe firme mari oper$nd ^n aceea}i ramur@ se nasc raporturi oligopolice (un mic num@r de firme care opereaz@. fixarea salariilor. discriminarea prin pre]uri. }i x 2 S@ se calculeze nivelul maxim al profitului. b) Reprezenta]i pe un grafic m@rimile mijlocii calculate la punctul precedent }i estima]i nivelul profitului. Costul total ^n situa]ie de monopol este: CT = 0.6. Revede]i no]iunile de monopol.1x3 . %ntreb@ri }i probleme 1. care ^n fapt domin@ pia]a. supravegheat va opta deseori pentru gestiune „la echilibru” adic@ s@ nu ^nregistreze nici profit. nici pierderi }i s@ oferteze la pre]uri }i ^n cantit@]i convenabile pentru aleg@tori. competi]ie monopolist@.. costul mijlociu }i costul marginal. bariere la intrarea pe pia]@. dac@ ac]ioneaz@ ^n mediu competi]ional. Cifrele urm@toare reprezint@ costurile }i veniturile unei firme monopol: Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 Venituri totale 100 180 240 280 300 300 280 Costuri totale 70 110 115 135 226 360 560 a) Calcula]i ^ncasarea mijlocie.4x + 27. 193 . altele vor prefera s@ se alinieze pre]ului unei firme mai puternice. rivalizeaz@ sau se ^n]eleg ^n secret sau tacit asupra pre]urilor.

fonduri de investi]ii) ^}i pot impune cu u}urin]@ condi]ii ^mpov@r@toare pentru 194 . Institu]iile financiare autohtone.1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia Globalizarea economiei este o consecin]@ a reducerii sau desfiin]@rii barierelor ^n calea circula]iei libere a capitalului. nu impulsioneaz@ avansul procesului reformei. practic$nd un sistem de intermediere costisitor. %ntr-un astfel de mediu de afaceri cei capabili s@ organizeze sau s@ stimuleze inova]ia. Pia]a financiar@. profit 10. dob$nd@. a for]ei de munc@. s@ se apropie de consumator. interesele de extindere a spa]iului controlat de ]@rile dezvoltate }i interesate de plasarea capitalului ^n ]@rile ^n tranzi]ie }i ^n curs de dezvoltare au creat premise pentru fluidificarea afacerilor transfrontaliere. prin promovarea competi]iei pot avea }anse superioare s@ se afirme. ^i priveaz@ pe cei care au acces la decizia economic@ de o motiva]ie strategic@. schimburile comerciale. prin formarea de echipe complexe. ci ^n mare m@sur@ ^l ^ncetinesc. Dominate de penuria de lichidit@]i institu]iile de intermediere financiar@ (b@nci. Transferurile financiare interna]ionale devanseaz@. fonduri de pensii. m@rfurilor }i ^n limite mai restr$nse. motivate. %n Rom$nia crearea unor condi]ii propice atragerii capitalului str@in }i tehnologiilor avansate ^nt$rzie din cauza obstacolelor ideologice }i a insuficientei structur@ri socio-profesioanle. %nt$rzierea procesului de privatizare. Destr@marea blocului ]@rilor cu economie de comand@ }i ideologie colectivist@. . . reducerea gabaritului unei game largi de produse }i protejarea drepturilor de autor permit ]@rilor dezvoltate s@ foloseasc@ munc@ relativ mai ieftin@ din ]@rile ^n tranzi]ie. companii de asigurare. aflate ^nc@ sub povara unor obi}nuin]e monopoliste. greoi }i paralizant pentru clien]i. ieftinirea transportului. de promovarea unor interese pe termen lung. Lester Thurow (1996) opineaz@ c@ avantajele comparate ale diferitelor ]@ri ^nceteaz@ s@ se mai sprijine pe concentrarea de capital }i avantaje naturale. %nlesnirea transferurilor financiare.10. ^n compara]ie cu ]@rile central europene. ^n ritmuri foarte ^nalte. investind ^n ]@rile de destina]ie a produselor }i utilizez$nd tehnologii performante ^n condi]ii avantajoase at$t pentru cesor c$t }i pentru beneficiar.

Banca Agricol@) de p$n@ ^n 1997 a perpetuat raporturi clientelare. par]ial. gestionarea masei monetare. certificate de depozit). ceea ce le ^mpiedic@ s@ constituie rezerve proprii pentru investi]ii. Firmele care au distribuit certificate de proprietate ^n ac]iuni ^i trateaz@ pe proprietarii de drept cu indiferen]@. . cu inten]ia de a conserva starea existent@. este apropiat de zero.a. rezervele obligatorii ale b@ncilor comerciale. Infla]ia galopant@ declan}at@ cu 7-8 ani ^n urm@ }i ^nc@ temperat@. cu instrumente monetare (dob$nzi ^nalte. Penuria de resurse financiare. }. Tabloul prime}te un contur mai clar dac@ lu@m ^n considerare faptul c@ firmelor controlate de stat li s-a interzis dup@ reevaluarea din 1994 s@-}i ajusteze valoarea patrimoniului la valoarea etalonului b@nesc. fapt care greveaz@ asupra procesului investi]ional }i a accesului la lichidit@]i necesare pentru derularea activit@]ii curente. Autofinan]area }i promovarea unei gestiuni autonome }i motivate au fost sacrificate pe altarul unor politici financiar-fiscale etatiste p$n@ ^n anul 1998 c$nd s-a revenit asupra interdic]iei. adecvate. partenerii de afaceri. interesele birocra]iei din administra]ie }i a creat o important@ povar@ pentru cet@]eni – trecerea datoriilor nerambursate ^n sarcina contribuabilului. %n aceste condi]ii. Costul acestui tip de obliga]ie (finan]are). Majoritatea firmelor care au intrat ^n programul de transfer gratuit nu pl@tesc dividende sau ofer@ sume simbolice }i ignor@ interesele micilor ac]ionari. Presiunea infla]ionist@ care rezult@ din produc]ia subven]ionat@ prin emisiune b@neasc@ neacoperit@ a b@ncii centrale }i a celor „comerciale” 195 . nevoile de finan]are sunt acoperite ^n propor]ie cov$r}itoare din credite bancare. lansarea de ac]iuni. Privatizarea „de mas@” a adus transferuri formale ale titlurilor de proprietate. pe seama amortismentelor. f@r@ a trezi interese favorabile promov@rii eficien]ei. care rezult@ din gestiunea insuficient motivat@ a afacerilor ^}i are sorgintea ^n eficien]a sc@zut@ a ^ntreprinderilor. Limitarea prin lege a cotelor de amortizare constituie }i aceasta o piedic@ ^n calea flexibiliz@rii proceselor de finan]are }i a cre@rii pie]ei financiare. ^n manevrele contabile de aranjare a unei rentabilit@]i satisf@c@toare pentru firmele controlate de autorit@]ile de stat.) nu permite utilizarea instrumentelor obi}nuite de finan]are din ]@rile dezvoltate (obliga]iuni. pentru firmele ^n cauz@. Politica de finan]are mai mult sau mai pu]in deliberat nerambursabil@ prin b@ncile de stat (Bancorex.. dec$t pe scar@ redus@ }i numai de c@tre c$teva b@nci }i de c@tre Trezorerie.

Multitudinea de costuri de finan]are ^n func]ie de surs@. 10. ^n con]inut. la o firm@. care au func]ionat decenii se perpetueaz@ ^n forme pu]in modificate }i azi }i este mai atr@g@toare dec$t ^nsu}irea unui management financiar competitiv. Nevoile de finan]are ale acestei categorii de firme din urm@ se confrunt@ cu penurie de capital. comportamente arogant monopoliste }i birocratice din partea b@ncilor rom$ne}ti. Pia]a finaciar@ este necesar s@ ofere jaloane. care exploateaz@ penuria de capital de pe pia]@ ^n folos propriu. alteori la o afacere (sau ^ntreprindere) }i exprim@ o form@ de exprimare a eficien]ei. lipsite de putere de orientare }i rupt@ de parametrii de eficien]@ ai lumii afacerilor. implicit al celor de apropiere de Uniunea European@ li se d@. deoarece ]intesc men]inerea structurilor etatist-clientelare. de raporturile clientelare. ^n condi]iile reducerii izol@rii fa]@ de ]@rile dezvoltate. a apropierii de Uniunea European@. Tenta]ia de a apela la formele comode de gestiune. criterii de eficien]@ }i un control eficace asupra utiliz@rii resurselor. O schimbare de substan]@ nu poate rezulta ^ns@ numai din domeniul financiar.2 Rentabilitatea intern@ se refer@. . o povar@ pentru restul economiei. de guvernele de dup@ 1996 }i accentueaz@ penuria de resurse de finan]are din surse interne. ^n mod discre]ionar este. ci ^n concertare cu activitatea de produc]ie. face dificil@ o opera]ie de ^ntocmire a planului de afaceri. firme publice gestionate eficient (^ndeosebi cele care au pia]@ ^n exterior) firme mixte }i private }i ^ntreprinderile mici }i mijlocii. din perspectiva func]ion@rii pie]ei financiare un r@spuns inadecvat. Patrimoniul public gestionat ineficient dup@ interese }i obi}nuin]e proprii zonelor sc@pate de sub controlul pie]ei. totu}i. cu serviciile cerute ^ntr-o economie descentralizat@. Este. involuntar. dar aceasta r@m$ne ^n Rom$nia fragmentat@ cu semnale echivoce. Tendin]elor de globalizare a economiei. Finan]area extern@ se love}te de bariera ne^ncrederii }i a riscului pe care-l implic@ persisten]a sectorului gestionat discre]ionar. . Rentabilitatea intern@ ofer@ o 196 .se asociaz@ acum cu obliga]iile de plat@ a datoriilor angajate. posibil }i probabil c@ interesele favorabile reformei at$t din interior c$t }i din exterior s@ se impun@ deoarece sunt concordante cu sporirea eficien]ei }i a nivelului general de bun@stare. de obicei. incapabil s@ se modeleze cerin]elor economiei competitive }i supus tenta]iilor conservatoare }i aduc@toare de pericole. adic@ o compara]ie ^ntre efect }i efort. competi]ional@.

Profitabilitatea este un instrument necesar de analiz@ financiar@. %n privin]a capacit@]ii indicatorului profitabilitate de a-}i valida poten]ialit@]ile s-a produs o alterare substan]ial@ a acestuia. exprimate de regul@ ^n firmele publice. dar totu}i insuficient pentru a reflecta eficien]a utiliz@rii resurselor angajate ^n afaceri. ob]inute onest. Profitabilitatea intern@ reflect@ cu prec@dere nivelul eficien]ei tehnologice }i manageriale interne }i neglijeaz@ aspectele financiare care privesc costul capitalului. Aceast@ form@ par]ial@ de exprimare a eficien]ei poart@ denumirea de profitabilitate. . de la b@ncile comerciale. sporind gradul de risc financiar ^n mediul de afaceri rom$nesc }i accentu$nd ne^ncrederea partenerilor externi ^n soliditatea firmelor care sunt poten]iale oferte de v$nzare pe pia]@. dup@ ^ncheierea bilan]ului. evolu]ia cota]iei bursiere a ac]iunilor }i ^n condi]iile unei economii cu pia]@ financiar@ consolidat@ oglinde}te doar acea 197 . dar nu numai. O influen]@ notabil@ asupra opera]iilor de evaluare a eficien]ei o exercit@ interven]ia abuziv@ a organismelor guvernamentale. Prin propor]ia foarte redus@ a pl@]ii de dividende }i a investi]iilor nete de capital (provenite din profit net. De regul@. M@rimea profitului. dividende pl@tite ac]ionarilor. dup@ plata impozitelor) se poate considera c@ firmele publice nu-}i onoreaz@ obliga]iile fa]@ de proprietari }i calculele de rentabilitate sunt irelevante. ^n propor]ii ne^nsemnate. cheltuieli generale. ^n forma profitului brut. ^n firmele de]inute public reflectarea costului capitalului se m@rgine}te la dob$nzile la creditele bancare introduse ^n costuri }i. care sunt la r$ndul lor influen]ate de capacitatea managerial@ a firmei }i de condi]iile de pe pia]@. dar }i de volumul v$nz@rilor }i de costurile fixe }i variabile. ^n condi]iile privatiz@rii. adic@ ^nainte de impozitare) }i efort sau cheltuielile sau resursele angajate. calculat@ }i gestionat@ ^n felul pe care l-am descris ^n temele 6 }i 7 depinde at$t de pre]ul de v$nzare unitar. %n acest fel firmelor li s-au creat premise de umflare a profitabilit@]ii }i a sarcinii fiscale }i diminuarea drastic@ a posibilit@]ilor de a asigura garantarea unor credite. rezultatele (exprimate. reflectare par]ial@ a eficien]ei. sub forma costurilor de operare la care se adaug@ amortismente. stabilit de regul@ de c@tre pia]@. de obicei. Cea mai important@ sc@pare o reprezint@ neeviden]ierea corect@ a costului capitalului.. Capacitatea de reflectare a indicatorului depinde de acurate]ea cu care sunt evalua]i cei doi poli ai rentabilit@]ii. care au ^mpiedicat firmele controlate de stat s@-}i reevalueze patrimoniul contabil ^n coresponden]@ cu evolu]ia infla]iei.

Abord@rile opera]ionale ale rentabilit@]ii con]in doi termeni ai indicatorului. ma}ini. sunt singurele obligate s@ suporte costul capitalului. (10. Sporirea valorii acestui raport ocazioneaz@ o cre}tere a eficien]ei. ^ns@. Rentabilitate = Profit brut Cifra de afaceri × Cifra de afaceri Capital propriu . O form@ simplificat@ de exprimare a costului capitalului este m@rimea dob$nzii bancare. 198 . . de avantajul vremelnic de a constitui provizivioane diminuate artificial. pentru firmele private care. definite ^n capitolele 6 }i 7 pot genera o mas@ variabil@ de v$nz@ri }i o diminuare a costului capitalului inclus ^n unitate de produs. Sporirea vitezei de rota]ie a capitalului permite oric@rei firme cre}terea volumului de profit raportat la acela}i capital utilizat. asimilabile costurilor fixe. %n condi]iile Rom$niei aceast@ simplificare este justificat@ de faptul c@ majoritatea finan]@rilor externe firmei sunt ob]inute din credite bancare. Diferen]a dintre capitalul utilizat }i cel propriu este provenit@ din ^ndatorare }i compensarea costurilor legate de aceste opera]iuni se face prin dob$nzile pl@tite creditorilor*. Aceea}i preocupare pentru valorificarea patrimoniului propriu poate fi eviden]iat@ prin raportul dintre capitalul de lucru sau circulant }i capitalul propriu (total). etc. indicatorul de rentabilitate intern@ este potrivit s@ se raporteze la capitalul propriu al firmei. foarte diferite }i irelevante pentru corpora]ii ^ntr-o pia]@ financiar@ fragmentat@. }tiut fiind c@ imobiliz@rile. deocamdat@. viteza de rota]ie a capitalului devine important@. sau circulant }i emisiunea de obliga]iuni). a}a cum am ar@tat ^n paragraful 10.parte a finan]@rilor care se asigur@ prin ^ndatorare (credite bancare pentru goluri ale capitalului de lucru. exprimat@ ^n costuri de produc]ie }i viteza de rota]ie a capitalului calculat@ ca raport ^ntre cifra de afaceri exprimat@ ca mai ^nainte }i capitalul propriu. De aceea. cl@diri.2) * Care sunt. raportul profit brut – cifr@ de afaceri. Firmele private trebuie s@ acorde. aten]ie vitezei de rota]ie a capitalului deoarece nu beneficiaz@ de finan]are gratuit@.1. ^ntr-o form@ pu]in mascat@. rezerve destinate pentru refacerea stocului de echipamente. liber@ de obliga]ia de a restitui creditele bancare. Structura capitalului = Capital de lucru. care se includ ^n costuri }i deci sunt reflectate }i ^n indicatorul de profitabilitate. mai ales. de a pl@ti dividende ac]ionarilor }i. circulant Total capital propriu (10.1) Cea de a doua component@ a indicatorului rentabilitate. profitabilitatea.

%n practica afacerilor rentabilitatea r@m$ne. %n ]@rile dezvoltate cu economie competitiv@ furnizorii acord@ am$n@ri de plat@ a facturilor suficient de lungi pentru ca negustorii s@-}i poat@ fixa capitalul propriu doar ^n imobiliz@ri. eviden]iat ^n contabilitate. cl@diri. Reflectarea poate fi viciat@ dac@ valoarea de pia]@ a patrimoniului difer@ semnificativ ^n eviden]a contabil@ fa]@ de valoarea ac]iunilor cotate sau necotate la burs@. s@-i cointereseze }i motiveze ^n livr@ri }i pl@]i prompte. este insuficient@ pentru a exprima eficien]a financiar@ ^n lumea modern@. poate permite diminu@ri de pre]uri }i atragerea unei clientele numeroase. de ajustare a patrimoniului ^n raport cu valoarea de pia]@ a acestuia. ancorate de valoarea de pia]@. Totu}i rentabilitatea intern@. procese favorabile sporirii eficien]ei utiliz@rii capitalului propriu. 199 . iar viteza de rota]ie a capitalului ^ntr-un magazin cu autoservire. . ^n primul r$nd a capitalului propriu al firmei. Un exemplu care s@ ilustreze o astfel de eroare poate fi utilizarea ^n calcule de rentabilitate. a valorii contabile mai mici dec$t cea de pia]@ sau ^n situa]ia invers@ c$nd valoarea contabil@ este mai mare dec$t cea de pia]@ }i se poate ajunge la acceptarea unor proiecte neviabile. Rentabilitatea intern@ este nesatisf@c@toare }i din perspectiva faptului c@ nu reflect@ satisf@c@tor costul capitalului angajat ^n proiecte }i costul comparat al acestora. bani – marf@ vandalbil@ – bani nu poate dep@}i c$teva zile. echipamente comerciale }i plata salariilor. Orice diferen]@ important@ de evaluare a patrimoniului conduce la erori evitabile ^n cazul utiliz@rii unor instrumente de analiz@. Principalele neajunsuri ale judec@rii eficien]ei unei afaceri cu ajutorul rentabilit@]ii interne se leag@ de utilizarea valorii contabile a elementelor de patrimoniu. a unor proiecte. foarte ridicat@. %n comer]ul cu alimente perisabile durata ^n zile a unui circuit. Forma tipic@ de diminuare a duratei unui circuit este pentru o firm@ de prelucrare s@-}i amelioreze tehnologiile. ^n condi]iile contemporane. a altor obliga]ii. un indicator par]ial }i care este util dac@ se opereaz@ ^nregistr@ri contabile de dinamic@ economic@. servicii de calitate. %ntreaga activitate managerial@ se ghideaz@ dup@ criteriul eficien]ei exprimat@ satisf@c@tor de rata rentabilit@]ii.. Sporirea valorii acestui raport se poate ob]ine pe seama alegerii unui c$mp de activitate favorabil. s@-}i sporeasc@ nivelul de organizare }i s@-}i creeze raporturi parteneriale cu furnizorii }i clien]ii. exprimat@ prin luarea ca baz@ de calcul a capitalului propriu.

Astfel panta liniei indiferen]ei intertemporale este egal@ cu 1+i. put$ndu-se lua ^n calcul influen]a costului riscului. %ntre linia ^ntrerupt@ aflat@ la 450. . 0 lei prezen]i * O prezentare detaliat@. a cre}terii economice }. costul comparat. 1997. actualizarea ^nseamn@ reflectarea diferen]ei de apreciere pe care un ^ntreprinz@tor sau un consumator o acord@ unei sume de bani lichide. . Avantajele acestuia constau ^n reflectarea unor conexiuni esen]iale pentru o abordare de afaceri. Opera]ionalizarea acestui principiu financiar se ob]ine cu ajutorul factorului de actualizare. %n con]inut. 10. lei viitori linia indiferen]ei intertemporale linia ipotetic@ a costului capital 450 Figura 10. 10. disponibile ^n viitor. Primul pincipiu financiar care rezult@ din preferin]a pentru lichidit@]i este c@ un leu prezent valoreaz@ mai mult dec$t acela}i leu (elimin$nd influen]a infla]iei) ^n viitor. cu o pant@ a tangentei 1 }i linia indiferen]ei intertemporale (linia continu@) se interpune dob$nda sau costul capitalului. practica financiar@ modern@ se axeaz@ pe utilizarea valorii prezente nete. {t.3.3 Valoarea prezent@ net@* este un instrument de analiz@ mult mai elaborat. costul capitalului.Chiar dac@ rentabilitatea medie constituie suportul pentru a}tept@rile oamenilor de afaceri. ^n limba rom$n@.1 Linia indiferen]ei intertemporale sau factorul de actualizare. con]in$nd cele mai importante conexiuni poate fi g@sit@.1 Construc]ia indicatorului valoare prezent@ net@ se bazeaz@ pe procesele de actualizare. ^n: Sonea.a. Editura C@r]ii de {tiin]@. disponibile ^n prezent }i sumele de bani care vor fi accesibile.. Valoarea prezent@ net@ permite judec@]i de oportunitate a unei afaceri pe baza conexiunilor ^ntre fluxul de ^ncas@ri nete (dup@ ce au fost sc@zute costurile curente de operare din valoarea v$nz@rilor) ^n compara]ie cu investi]iile. Cluj. Evaluarea }i finan]area afacerilor. 200 .

lei viitori Curba oportunit@]ilor de afaceri reprezint@ o sugestie de principiu a disponibilit@]ilor de plasament. Punctul de tangen]@ M 0 100 100 100 100 lei prezen]i indic@ volumul p$n@ la care investi]iile sunt oportune. curbei oportunit@]ilor de afaceri este egal@ cu rata dob$nzii sau costul capitalului. de starea economiei }. Astfel. 320 mil. de resurse financiare dintr-o perioad@ ^n alta.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri. Pentru fiecare investitor. cu privire la disponibilit@]ile de afaceri pentru domeniul s@u.. mil. Factorul de actualizare permite transferul.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri descrie a}ezarea ^n ordine descresc@toare a eficen]ei. acceptabil pentru ambii parteneri. de cel mult un an. tocmai datorit@ posibilit@]ilor foarte largi de transfer ^ntre persoane cu averi diferite. 80 30 mil. Fiecare sum@ nou investit@ permite curba oportunit@]ilor ob]inerea unui venit din ce ^n ce mai de afaceri sc@zut. Exist@ un nivel al oportunit@]ilor linia indiferen]ei de investi]ii care asigur@ un nivel egal de intertemporale eficien]@ (rentabilitate) cu nivelul costului capitalului. de obicei. Descre}terea eficien]ei pe m@sura sporirii volumului de activitate al firmei a fost denumit@ legea tendin]ei de sc@dere a eficien]ei. O persoan@ care economise}te bani este dispus@ s@-i ^mprumute unui ^ntreprinz@tor. Figura 10. dac@ i se ofer@ o compensa]ie numit@ costul capitalului. chiar dac@ dispune de o informare larg@. S@ reamintim c@ substituirea factorilor de produc]ie urmeaz@ o curb@ convex@ fa]@ de origine semnific$nd o descre}tere a utilit@]ii factorilor pe m@sur@ ce spore}te consumul din fiecare.3. Aceast@ curb@ difer@ de la o ramur@ la alta. Utilitatea banilor este constant@ indiferent de sum@. mil. resursele financiare pot fi transferate f@r@ piedici. mil. ^ntr-un capitol anterior. . pe o perioad@ scurt@. a oportunit@]ilor de afaceri. 201 . deoarece panta tangentei mil.a. Dep@}irea acestui volum M aduce ^ntreprinz@torului pierderi. mil. de la un segment de cerere ]int@ la altul }i variaz@ ^n func]ie de modificarea gustului consumatorilor. implicit de m@rimea veniturilor ob]inute. 10. de indiferen]@. a}a cum rezult@ din trasarea unei linii (^ntrerupte). fapt care rezult@ }i din linia dreapt@ a indiferen]ei intertemporale. posibilit@]ile de plasament atr@g@tor sunt limitate }i au niveluri diferite de eficien]@.

Majoritatea managerilor cu experien]@ investesc ^n programe care s@ le asigure, ^n perspectiv@, posibilit@]i de plasament rentabil. %n mod obi}nuit activitatea aceasta este organizat@ ^ntr-un departament de cercetare-dezvoltare care se concentreaz@ pe crearea de produse noi. Firmele mici aflate sub presiunea competi]iei se specializeaz@ adeseori pe ob]inerea de produse noi, pe c$nd firmele mari prefer@ s@ preia, contra unei compensa]ii corespunz@toare crea]ia primelor }i s@ o transpun@ ^n proiecte, s@ conceap@ tehnologii eficiente de fabrica]ie, s@ adapteze produsele gustului clien]ilor ]int@, s@ testeze noile modele }i s@ organizeze campania de introducere a produsului pe pia]@. Av$nd la baz@ o abordare strategic@ firmele reduc constr$ngerile impuse de mediul de afaceri conferind acestuia o cot@ mai redus@ de risc, dar limit$nd accesul firmelor noi pe pia]@. 10.3.3 Calculul valorii prezente nete se sprijin@ pe factorul de actualizare }i corela]iile dintre investi]ie }i costul capitalului }i al riscului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite mai sus, pe de cealalt@. Actualizarea este un proces de ajustare, de natura celui sugerat ^n figura 10.1, care se bazeaz@ pe factorul de actualizare:

.

Fa =

1 1+ i

(10.3)

unde Fa – factor de actualizare, i – rata dob$nzii sau costul capitalului Deoarece banii au valoare diferit@ ^n raport cu momentul ^n care devin disponibili pentru tranzac]ii, adic@ lichizi, este necesar@ utilizarea unor ajust@ri pe baza factorilor de actualizare. Astfel, o sum@ de care am dispune ^n viitor, are o valoare mai mic@ dec$t banii lichizi ^n prezent. Echivalarea intertemporal@ se asigur@ prin aplicarea factorului de actualizare, Fa. De exemplu, ^ncasarea unei facturi cu o ^nt$rziere de }ase luni va comporta o diminuare a sumei ^ncasate cu dob$nda pe care firma furnizoare trebuie s@ o pl@teasc@ b@ncii pentru a-}i completa golul de capital de lucru. Dac@ suma de ^ncasat este de 100 milioane lei }i dob$nda ^n expresie nominal@ este de 37%, pentru }ase luni. valoarea prezent@ a sumei (Vp) va fi:
Vp = 100 = 72,99 milioane lei 1,37
202

.

.

Actualizarea ^ncas@rii viitoare, utiliz$nd dob$nda nominal@, corecteaz@ }i influen]a infla]iei. %n mod obi}nuit indicele dob$nzii reale ir se calculeaz@ ca raport ^ntre indicele dob$nzii nominale (in) }i indicele pre]urilor (Ip).

ir =

in Ip

(10.4)

De exemplu, dac@ dob$nda nominal@ este de 37% pe }ase luni }i se asociaz@ cu o infla]ie de cca 15% pe aceea}i perioad@ de timp, dob$nda real@ va fi:

ir =

1,37 = 1,19 , adic@ 19% 1,15

%n condi]ii de infla]ie galopant@ (exprimat@ cu dou@ cifre, adic@ de peste 10%) calculele de actualizare prezint@ un interes mai redus din cel pu]in dou@ motive; mai ^nt$i infla]ia galopant@ este o consecin]@ a unei economii bolnave, marcate de instabilitate, fluctua]ii ale indicelui pre]urilor, recesiune economic@, apoi, o economie marcat@ de infla]ie cere s@ se aplice calcule de cost al riscului. Men]ion@m }i faptul c@ riscul provenit din infla]ie nu se asociaz@ unor cote ridicate de rentabilitate izvor$te din inova]ie, ci unor costuri de risc necompensate. Atitudinea obi}nuit@ a investitorilor ^n astfel de situa]ii este s@ se orienteze spre plasamente pe termen scurt (sub }ase luni) sau s@-}i am$ne investi]iile consistente, sau s@ caute alte medii de afaceri, atr@g@toare. Dac@ ne raport@m la condi]ii normale, cu o infla]ie de 1-2% }i o dob$nd@ de 5-7% anual, opera]iunile de actualizare se pot ^ntinde pe perioade mai lungi de un an. Transferurile intertemporale operate de institu]iile de intermediere faciliteaz@ stabilizarea ratei dob$nzii }i costului capitalului. Ca urmare rata de actualizare pentru anul al doilea va fi:

Fa 2 = Fa1 ×

1 1 + i2

^n care Fa1 }i Fa2 sunt factorii de actualizare pentru anii 1 }i 2 }i i2 – rata dob$nzii ^n anul 2. Dac@ rata dob$nzii i se men]ine relativ constant@ ^n timp se poate scrie

Fa 2 =

(1 + i )2

1

(deoarece i1=i2) }i corespunz@tor

.
203

Fa3 =

(1 + i )3
Vp = ∑
j =1 n

1

. }i a}a mai departe…

Valoarea prezent@ pentru fluxul de ^ncas@ri nete provenind din mai mul]i ani devine:

(1 + i ) j

Yj

(10.5)

^n care: j = 1,2, …, n exprim@ anii Yj = ^ncas@rile nete corespunz@toare anilor 1, 2, …, n. De exemplu, dac@ o investi]ie aduce ^ncas@ri nete de 100 milioane lei }i dob$nda este 10% anual, ^n urm@torii trei ani calculul de actualizare va ^nsemna:
Vp = 100 100 100 + + = 90,91 + 82,64 + 75,13 1,1 (1,1)2 (1,1)3

Vp = 248,68 milioane lei Dac@ s-au investit 200 milioane lei de c@tre firm@ }i vom presupune, pentru simplificare, c@ a fost scutit@ de plata impozitului pe profit, valoarea prezent@ net@ se calculeaz@ cu rela]ia:

V pn = − I 0 + ∑
j =1

n

(1 + i ) j

Yt

(10.6)

^n care partea a doua a ecua]iei este preluat@ din (10.5) iar Io este investi]ia ini]ial@. Asump]ia c@ ^ntreaga suma 200 milioane a fost cheltuit@ deodat@, ^n momentul calculului are rareori corespondent ^n realitate, fapt care face necesar@ actualizarea sumelor investite ^n perioade anterioare, ^n etape diferite. A}a de exemplu, dac@ investi]ia s-a efectuat ^n dou@ tran}e, prima tran}@ de 110 milioane, cu un an ^n urm@, }i costul capitalului r@m$ne neschimbat actualizarea sumelor investite impune utilizarea factorului de actualizare supraunitar Fas = 1+i. De exemplu, ^n cazul exemplului de mai sus valoarea prezent@ a investi]iei (Vpi) va fi: Vpi = 90,91 (1 + i) + 100 = 200
204

.

.

10.3.4 Valen]ele valorii prezente nete ca instrument de evaluare }i analiz@ a proiectelor sunt superioare termenului de recuperare din venit net.
Durata ^ n perioade a recuper@ri Durata ^n „perioade” a recuper@riii = Investi]ia ini]ial@ Venitul net anual

(10.7)

.

Principalele sc@p@ri ale termenului de recuperare se refer@ la neglijarea costului capitalului }i neeviden]ierea ^n ^ntregime a rezultatului ob]inut. Valoarea prezent@ net@, pentru cazul simplificat al dob$ndirii de venituri sigure (lipsite de risc), permite eviden]ierea raporturilor ^ntre investi]ia ini]ial@ }i costul capitalului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite ^n acest capitol. Riscul unei erori de evaluare a proiectelor diminueaz@ deoarece cu ajutorul indicatorului este reliefat@ conexiunea cu recuperarea investi]iei ini]iale, ^n condi]ii de aplicare a factorilor de actualizare, adic@ de considerare a costului capitalului. 10.3.4.1 Con]inutul ^ncas@rilor nete prezint@ importan]@ pentru abord@rile de afaceri. %n aceast@ m@rime sunt cuprinse, din considerente pragmatice, amortismentele sau provizioanele pentru refacerea stocului de echipamente, ma}ini, cl@diri, brevete etc incluse ^n costuri, costul capitalului, concretizat ^n plata dob$nzilor bancare, dividende sau investi]ii din profit la nivelul a}teptat de ac]ionari }.a. Fiecare din aceste trei componente prezint@ interes pentru gestiunea financiar@, deoarece ^n condi]iile unei economii de pia]@ func]ionale se pot opera modific@ri, sunt disponibile op]iuni care-i asigur@ administratorului }ansa unei eficien]e mai ridicate. Fixarea cotei anuale de amortizare sau a num@rului normat de ani de func]ionare permite managerului s@ constituie rezerve de lichidit@]i, ^n limitele pe care, eventual, legea le fixeaz@, provizioane cu care se pot ob]ine ^nnoiri, schimb@ri rapide ale portofoliului de ofert@, atunci c$nd pia]a o impune. Nu este de neglijat faptul c@ amortizarea accelerat@ reduce sarcina fiscal@ tocmai ^n perioada de consolidare a unei afaceri, sporind mobilitatea firmei }i stimul$nd inovarea }i dinamismul ^n afaceri. Costul capitalului este exprimat sub forma obliga]iilor de plat@ a dob$nzilor la credite }i, ^n ]@rile dezvoltate, la obliga]iuni care ^n perspectiva temper@rii infla]iei se vor impune ca surs@ ieftin@ de finan]are }i ^n Rom$nia. Finan]area prin ^ndatorare (^ndeosebi prin obliga]iuni cu dob$nd@ fix@) are avantajul c@ aceste costuri (dob$nzile) se includ ^n costuri }i ^n acest fel diminueaz@ obliga]iile fiscale. Propor]ia finan]@rii prin
205

implicit.5 Regula valorii prezente nete este ca aceasta s@ fie nenegativ@. ^ncep$nd de la 1 ianuarie 2000 }i impozit pe dividend ^n cot@ de 5%.8) ^n care ra = rentabilitatea ac]iunii d = dividendul anual pl@tit de]in@torului ac]iunii p1 }i p0 = pre]ul de v$nzare }i cump@rare al ac]iunii 10. . asigur@ o fluidificare a afacerilor }i ofer@ unele avantaje la impozitare. ^n Rom$nia). Alternativa o constituie ob]inerea de c$}tiguri din diferen]a de pre] ^ntre momentul cump@r@rii }i v$nz@rii ac]iunii. c$}tigul din diferen]a de pre] este mai mare dec$t cel din plata dividendelor. ra = d + p1 − p0 p0 (10. Acest instrument nu impune garan]ii materiale (mobiliare }i imobiliare) }i are costuri mai reduse. Rentabilitatea unei ac]iuni se judec@ cu raportul: . Mai ^nt$i firma pl@te}te impozit pe profit (25% din acesta. este mai operativ. de sporire a eficien]ei utiliz@rii de ansamblu a patrimoniului se poate accepta ipoteza unui nivel superior al valorii prezente nete a}teptate }i. %ntr-o pia]@ eficient@. %n condi]ii de cre}tere economic@. impus lumii afacerilor prin intermediul pie]ei. care se impoziteaz@ ^n cot@ fix@ raportat@ la valoarea tranzac]iei. deoarece dividendele sunt supuse unei duble impozit@ri. De regul@. Alocarea de profit pentru investi]ii spore}te satisfac]ia ac]ionarilor }i atunci c$nd nu sunt facilit@]i fiscale pentru investitori. circulant prin intermediul utiliz@rii cambiei ca mijloc de plat@ }i finan]are. 206 . astfel ^nc$t ac]iunile care se coteaz@ sub nivelul a}tept@rilor (fixate ^n func]ie de cre}terea PIB) impun o revizuire de conduit@ a gestionarilor de fonduri.3. a asigur@rii accesibilit@]ii informa]iilor }i dac@ se permit costuri reduse ale tranzac]iilor valoarea prezent@ net@ tinde spre zero. Profitul brut este o m@rime mai convenabil@ pentru gestionarul afacerilor dec$t cel net deoarece ^i permite op]iuni ^n privin]a repartiz@rii profitului.^ndatorare (mai ieftin@) este eviden]iat@ }i urm@rit@ de firme tocmai pentru c@ ofer@ avantajul la impozitare. ferit@ de obstacole ^n calea circula]iei capitalului. ^n cazul c$nd legea ^i avantajeaz@ pe investitori. %n Rom$nia ar putea ^ncepe s@ opereze un sistem de finan]are a capitalului de lucru.

Dob$nda la credite. n este termenul de r@scump@rare Unele obliga]iuni sunt perpetuit@]ii }i ca urmare orizontul. iar formula de calcul devine: V pn = − I 0 + ∑ j =1 n (1 + i ) Yj j + (1 + i )n Pn (10. important@ pentru fixarea jalonului costului capitalului. Costul capitalului nu particip@ doar la opera]iunile de actualizare ci p@trunde ^n con]inutul judec@]ii financiare constituind un jalon }i un cost comparat care particip@ la alegerea variantei de plasament.4 Dob$nda }i costul capitalului nu sunt identice dec$t ^n cazuri particulare. astfel. de regul@ aliniat unor obliga]iuni sau certificate de trezorerie constituie at$t un jalon de orientare a afacerilor dar }i un mijloc de influen]are a cursului acestora. fondurile mutuale }i abia apoi creditele bancare }i investi]iile private. 10. Tehnic@ din Cluj-Napoca.: Macroeconomie Editat de Univ. 1995.9) unde Pn reprezint@ valoarea nominal@ a obliga]iunii sau certificatului. Propor]ia surselor de finan]are este. . 10. De regul@ dob$nda la credite bancare difer@ substan]ial de costul capitalului }i numai ^ntr-o ]ar@ cu economie de ^ndatorare ca Rom$nia* costul capitalului poate fi asimilat ratei dob$nzii interbancare. {t. Adesea se practic@ o ajustare a fluxului de ^ncas@ri nete cu indicele de cre}tere a produsului na]ional brut ^nl@tur$nd. 207 . ^n Rom$nia. teoretic. ^n aceast@ perioad@ }i costul capitalului. * Pentru o prezentare detaliat@ poate fi consultat@ Sonea.3.6) valoarea actualizat@ de r@scump@rare. propor]ia cea mai important@ a finan]@rilor o asigur@ fondurile de pensii. %n S. cu peste 50% din total. de altfel. infinit al lui n face ca valoarea de r@scump@rare s@ fie o m@rime neglijabil@. aceast@ surs@ de echivoc }i alocare nera]ional@ de resurse.U.6 Valoarea prezent@ net@ a titlurilor cu termen de maturare sau r@scump@rare se deosebe}te ca structur@ de calcul de cea a proiectelor de investi]ii prin aceea c@ se adaug@ formulei (10.A.. apoi societ@]ile de asigur@ri.

O emisiune a B@ncii Centrale numit@ obi}nuit monetarizarea economiei contribuie la sl@birea presiunii asupra lichidit@]ilor }i la diminuarea dob$nzii pe pia]@. Printr-un mijloc care nu ]ine de structura }i resorturile interne ale economiei reale se poate ob]ine un curs ascendent al investi]iilor, al cump@r@rilor de produse durabile, at$ta vreme c$t emisiunea monetar@ nu este perceput@ ca o amenin]are la adresa stabilit@]ii monetare. Adesea, cel mai frecvent sporul de lichidit@]i de pe pia]@ este creat de b@ncile comerciale prin mecanisme pe care nu le explic@m ^n acest capitol. Rezultatul este acela}i cu al emisiunii monetare a b@ncii de emisiune, dac@ nu sunt dep@}ite anumite limite. Rezult@ c@ dob$nda }i costul capitalului depind de raportul cerere / ofert@ de lichidit@]i de pe pia]@. Raportul dintre cererea }i oferta de lichidit@]i se regleaz@ ^ns@ ^n cea mai mare propor]ie prin dob$nd@ care este pre]ul capitalului }i care este „administrat” de Banca Na]ional@, prin intermediul diferitelor p$rghii. Nu poate fi ocolit@ o alt@ influen]@ considerat@ deseori ca determinant@ asupra costului capitalului }i anume sporul sau indicele produsului intern brut care reflect@ sporul de eficien]@ din economia na]ional@. Exist@, de altfel, indicii semnificative c@ ^n ]@ri ca Japonia cu cre}tere zero, dob$nda este dup@ informa]iile noastre de cca 0,5%, ^n S.U.A. cu cre}teri sus]inute }i durabile de 2-4% dob$nda oscileaz@ ^n jurul a 5%. Num@rul exemplelor ar putea continua. O explica]ie logic@ a a}ez@rii dob$nzii la nivelul indicelui de cre}tere economic@ se leag@ de sporul de putere de cump@rare }i implicit de c$}tigul pe care-l ob]ine cel care folose}te capitalul. Un inventar al explica]iilor ratei dob$nzii trebuie s@ cuprind@ ^nclina]ia psihologic@ spre lichidit@]i care trebuie compensat@ de dob$nd@. Explica]ia comportamental@ se m@rgine}te s@ observe c@ oamenii obi}nuiesc s@ primeasc@ }i s@ pretind@ dob$nzi pentru economiile lor. %n Rom$nia cu o pia]@ financiar@ fragmentat@ }i marcat@ de penurie de capital, dar cu infla]ie galopant@ ni se pare plauzibil s@ credem c@ Banca Central@ influen]eaz@ dob$nzile pentru a men]ine infla]ia sub control }i cursul de schimb, la niveluri convenabile. Diminuarea ratei dob$nzii este o condi]ie obligatorie pentru reluarea cre}terii economice, a ^nvior@rii investi]iilor }i relansarea cump@r@rii de produse durabile.
208

.

.

.

R e z u m a t
Pia]a financiar@ este o component@ a mecanismului general de reglare, ^n care sunt implicate pia]a produselor, pia]a monetar@, interven]ia statului, a organismelor civice, academice etc. Principala component@ a pie]ei financiare care particip@ la echilibrarea economiei este costul capitalului }i rata dob$nzii. Participarea ratei dob$nzii, costului capitalului }i a ratei de schimb a monedei na]ionale la procesele de reglare automat@ se intensific@ datorit@ sporirii gradului de integrare liberal@ ^n Uniunea European@, alte uniuni vamale, monetare }i pe alte planuri }i, ^n general, procesului de globalizare a economiei, restr$ngerii barierelor ^n calea comer]ului }i a cre}terii spectaculoase a transferurilor valutare interna]ionale. Pia]a financiar@ din Rom$nia r@m$ne segmentat@, ^ntre cererea }i oferta de credite bancare (manifest$ndu-se penurie de capital }i persisten]a unor dob$nzi descurajante pentru ^ntreprinz@tori), pia]a titlurilor publice care acoper@ nevoia de finan]are a deficitelor bugetare }i care preseaz@ asupra cre}terii dob$nzilor de pe pia]@ }i finan]area firmelor private }i publice din resurse proprii pe de o parte }i obliga]iile firmelor societ@]i anonime fa]@ de de]in@torii de ac]iuni, care reprezint@ un alt segment autonom al acestei pie]e. %n principiu, mai trebuie luate ^n considerare fondurile de investi]ii, de pensii, societ@]ile de asigurare, care ^n Rom$nia au o cot@ redus@ de pia]@. Decalajele insuportabile ^ntre dob$nzile bancare, la titlurile de stat }i costul finan]@rii prin ac]iuni (distribuite gratuit }i care tinde spre zero) complic@ evaluarea rentabilit@]ii }i eficien]ei }i uneori le face irelevante. Rentabilitatea intern@ exprim@ o compara]ie ^ntre efort }i rezultat. Efortul se exprim@ prin cheltuieli (deseori reflectate viciat ^n contabilitate din cauza infla]iei, a interdic]iei reevalu@rii patrimoniului }.a.) }i efectul exprimat de beneficiul brut. Practica evalu@rii eficien]ei interne, ^n Rom$nia, se m@rgine}te la profitabilitate, raportul beneficiu brut cifra de afaceri exprimat@ la nivel de costuri . Cea de a doua component@ a rentabilit@]ii, viteza de rota]ie, este neglijat@ din motive ideologice, iner]ie. Rentabilitatea intern@ }i profitabilitatea reflect@ doar par]ial }i viciat, ^n condi]ii de recesiune }i infla]ie costul capitalului, dob$nda, recuperarea investi]iei, de aceea, este necesar@ folosirea unui instrument de evaluare mai evoluat, valoare prezent@ net@. Valoarea prezent@ net@ se sprijin@ pe echivalarea costurilor }i veniturilor provenite din perioade diferite de timp cu ajutorul factorilor de actualizare. Actualizarea permite compararea fluxurilor b@ne}ti dup@ principiul c@ un leu azi valoreaz@ mai mult dec$t ^n viitor (dac@ elimin@m, chiar, efectul infla]iei). Acest instrument de analiz@ permite compararea unor cheltuieli angajate anterior }i evit@ erori de evaluare ^ntre investi]iile riscante }i cele cu venituri certe. Construc]ia indicatorului valorii prezente nete se bazeaz@ pe compararea curbei (descresc@toare) a oportunit@]ilor de afaceri cu dreapta indiferen]ei intertemporale a banilor (rezultat@ din actualizare, adic@ din aplicarea factorului de actualizare). Regula valorii prezente nete este nenegativitatea sa. Orice investi]ie, afacere sau patrimoniu care satisface aceast@ regul@ este acceptabil@ deoarece permite acoperirea costului capitalului, amortizarea investi]iei }i un profit satisf@c@tor. %ntr-o economie dinamic@, inovativ@ valoarea prezent@ net@ medie poate fi pozitiv@. Aceast@ situa]ie reflect@ sporul mediu de eficien]@ exprimat prin indicele produsului na]ional brut. 209

.

%ntreb@ri }i probleme 1. Revede]i ^n]elesul termenilor de pia]@ financiar@, cost al capitalului, dob$nd@, profitabilitate, vitez@ de rota]ie a capitalului, rentabilitate, dreapt@ a indiferen]ei intertemporale, factor de actualizare, valoare prezent@ net@, curb@ a oportunit@]ilor de afaceri. 2. Calcula]i profitabilitatea, viteza de rota]ie a capitalului }i rentabilitatea firmei „Feleacul”, produse zaharoase Cluj, dac@ cifrele de bilan] sunt urm@toarele (^n miliarde lei): Anii Profit brut Cifra de afaceri Capital propriu 1997 1,088 36,036 8,187 1998 0,117 23,715 8,187 3. Care ar fi nivelul rentabilit@]ii dac@ firma ar fi reevaluat capitalul propriu }tiut fiind c@ ^n 1997 indicele pre]urilor a fost de cca 150%? Care din cifrele prezentate ^n tabloul precedent nu con]in influen]a infla]iei? 4. Evalua]i valoarea prezent@ net@ a unei afaceri cu o investi]ie ini]ial@ de 1.000 milioane lei }i fluxuri de venituri dup@ cum urmeaz@ : anul 1 2 3 4 5 Oportunitatea I 100 200 300 400 500 Oportunitatea II 500 400 400 – – Care plasament este atr@g@tor, pe care-l ve]i prefera dac@ rata ipotetic@ a dob$nzii este 10%? 5. C$nd o firm@ cu cerere larg@ pe pia]@ d@ faliment ? a) Este incapabil@ s@-}i v$nd@ toat@ produc]ia fabricat@ ? b) Nu ob]ine profit timp de 12 luni ? c) Nu-}i poate pl@ti furnizorii o lung@ perioad@ de timp ? d) Este incapabil@ s@ investeasc@ pentru c$]iva ani ? e) Are datorii importante c@tre banc@ ? f) Datoriile sale exced activele proprii ? Explica]i !

.

Rezolvare la problema 5: r@spuns corect – varianta c), deaorece aceast@ situa]ie este singura care pune firma ^n imposibilitate de a-}i continua afacerile.

.
210

.

BIBLIOGRAFIE
1. Abraham-Frois, G. Economie politic@, Humanitas, Bucure}ti, 1994. 2. Breton, A. Competitive governments, Cambridge, Univ. Press, 1996. 3. Commelin, B. Europa economic@, Institutul European, Ia}i, 1998. 4. Craven, J. Introduction to economics, B. Blackwell, New York, 1984. 5. Creedy, J. Fiscal Policy and Social Welfare, Edward Elgar, Cheltenham, 1996. 6. Friedman, M. Capitalism and Freedom The University of Chicago Press, 1962 7. Fuller, N. Principles of Micro Economics, Tudor, 1997. 8. Glynn, S. No Alternatives? Unimploiment in Britain, Fabes and Fabes, London, Boston 1991. 9. Greffe, X. Politigue economique, Economica, Paris, 1991. 10. Hanke, H.H. (editor) Privatization and Development, ICS Press, San Francisco, 1987. 11. Hardwick, Ph., Bahaden, K., Longmead, J. An Introduction to Modern Economics 12. Longman, London, 1994. 13. Hayek, Fr.H. Drumul c@tre servitute, Humanitas, Bucure}ti, 1993. 14. Hyman, D. Microeconomics, Irwin, Boston, 1989. 15. Jackson, M.P., Price, C.M. (editor), Privatisation and regulation, Longman, London, 1994. 16. Killick, T. The Flexible Economy, W.W. Norton Comp, New York, London 17. Kornai, J. The Road to a Free Economy, Routledge, London and New York, 1995. 18. Landesmann, M., Stekelp, P. Industrical restructuring and trade reorietation in Eastern Europe, Cambridge, Univ Press, 1995. 19. Lelart, M. La construction monetaire européene, Dunod, Paris, 1994. 20. Lesourne, J. Economie de l’ordre et du desordre, Economica, Paris, 1991. 21. Massé, P. Le plan au l’anti-hasard, Hermann, Paris, 1991. 22. Mises, L. Capitalismul }i du}manii s@i, Nemira, Bucure}ti, 1998. 23. Nagels, J. Du socialisme perverti au capitalisme sauvage Ed. de l’Université de Bruxelles 24. Needle, D. Business in Context, Thomson Business Press, 1994. 25. Raportul na]ional al dezvolt@rii umane Rom$nia 1998 Ed. Expert, 1998. 26. Rothery, B. What Maastricht Means for Business, Gover, 1993.
211

.

London.S. 1986. Wonnacott. 34. Thurow. Lavinia (editor). Economics of the Publics Sector. 1996. 31. MacMillan. . Trotman-Dikenson. MacMillan. D. Chapman and Hall. 30. Economics. Romania in Transition.C. U. 29. Dartmouth Brookfield. 1985. Editura Economic@.27..I. . Economie politic@. ***. 28. McGraw Hill. An Introduction to Global Financial Markets. P. 1997. 212 . New York. Wonnacott. London. 1995. London. 32. The Future of Capitalism.A. Behavior in a Business Context. William Morrow and Co. Inc. G. New York. Yohe. 1996. 1997. 1991. Valdez. R. Turton. S. 33. Stan.. R. Economics (Study guide) McGraw-Hill. L.

...... Teoria valorii munc@ ................................................3............ Perenitate }i evolu]ie....... Ie}irile }i dinamica acestora .............5..............................................................................................................................................................1. Introducere ......1 Func]iile cunoa}terii economice .............. ................................... 53 2..........................1...............................6............ 42 2....... Capitalizarea sau promovarea interesului privat ......................................2....6..3.......4.................................................................................... De ce studiem economia? ......... Economia de comand@ .......... 12 1...........1........ 19 1........... 23 1...................... 63 2..1.... 65 2......3...................................0..... 45 2........ 38 2......... ... Existen]a }i utilizarea banilor ...........3.......1............. Modele teoretice în context de afaceri............... 27 1.......... Avantajele comparate ................................1.............................................3............4...2....5.. 50 2............ 25 1...........2..........................................2..... Cerin]e ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ ..... 62 2...............2........................ 48 2.................. 49 2...........2.................2............................ Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@ .............. 37 2....................................... Rolul statului modern ^n economie ..........4...............4. Echilibrul ....................................4.......1................2................. Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie ..................... 33 2. Institu]iile ..... 38 2............3.... 29 Rezumat .... Modele ale economiei de pia]@ ... Teoria subiectiv@ a valorii ..... 32 %ntreb@ri }i exerci]ii ............................. Legea lui Jean Baptiste Say ..........2.......3......................................................................................2..............2............................ Diviziunea muncii ........... Contingen]e ale economiei politice......................... Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei moderne reale ........................ 43 2.............2...... Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ ...........................................3............... Valoarea de pia]@ .................. 27 1.................................3. 23 1..... 40 2...... 5 1................... Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@ .. Economia modern@ ........... 56 2.........1........... Proprietatea . 70 213 ......1.................................. 9 1................................................................... 35 2........ 66 Rezumat .......................................2..... 41 2.....4........................................................................................ 68 %ntreb@ri }i exerci]ii .................. Firma mic@ }i firma mare ..............2...........2....................... Specializarea }i avantajele comparate ............................ Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie ..... Cunoa}terea economic@ ...................................................5....... 36 2....................3...................3................................2............................5........ Principiul mâinii invizibile ..................... Mecanismele automate ..............5............ 34 2.............. Un nou actor .... 6 1............5............................... ........................ Cuprins 1...... 34 2...............2...... 45 2...........1............2...............................1.2....................... Interven]ia statului .................................. 17 1... Autoreglarea }i reglarea ........ 5 1..... 47 2.........................4....... ..........4....................1......1.... 56 2.....................

2......3...................2............... Modific@rile cererii ^n func]ie de venit ...................... 118 6...1........1............... 97 4................................................ 73 3.3................... 91 4...................................................... 112 Rezumat ... Premisele calculului consumatorului ...... Studiul combin@rii factorilor ...................1.................................... 77 3.....2........................................ Modelul func]iei de cerere ....................... Alte forme de curbe de cerere ......... 87 4.......................... 214 ........................2........................1...3....... Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere .........1.................................... Coeficientul de elasticitate direct@ ...........1............... Func]ia de cerere ................................. 101 5...................................... 102 5.....1............ Elasticitatea cererii ...2..........1........................ 71 3.................. 108 5.. 106 5....... 121 ......................... Cazuri particulare de elasticitate a pre]urilor }i situa]ia general@ .............................. 118 6................................. 84 Rezumat ..1...........3..................3........... ....2........2................................... 75 3... [intele produc@torului ^n societatea modern@ ...... Substituire }i complementaritate ................................3.......................... 113 %ntreb@ri }i exerci]ii .................... Construc]ia func]iei de cerere .... 107 5.............................................. Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului . 81 3. 102 5....1..........2...2. Elasticitatea ^ncruci}at@ .................. Productivitatea marginal@ .... Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea ........ Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale .... Cererea de produse }i optimizarea consumului .... Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] ............... Bazele calculului economic ra]ional ......................2........2.... 79 3............................... Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse ...............2........................................................................................................ 113 6................................................ 116 6...... Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@ .... Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare ............4......... 88 4..............................................................1................................................. Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia ..................1..................... 98 Rezumat ........................ 76 3.2.............1.....1.......... Utilitatea ordinal@ ............................... 74 3..........1..................... 111 5...............................3.......... 115 6...... 88 4....... 86 %ntreb@ri }i exerci]ii ........................1....................2..2....................... Factori care determin@ nivelul cererii ..............2................................... Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului ......3......... Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale ...........1......... 94 4... 93 4......0... Ipotezele calculului produc@torului ........................... 78 3............ 115 6.. 102 5........................... 99 %ntreb@ri }i exerci]ii ............3........1...... 71 3................. Modific@ri ^n raportul de pre]uri ............3....................... Modific@ri ale nivelului veniturilor .......................................3.........

.................... 171 Rezumat ..............................1............. Costuri fixe..........1...........................................3......1............................. 6..3.. 163 8........................ Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri ...............................................5.. 139 7.................... Randamentele de scar@ ...............7.......................... Evolu]ia costului variabil unitar ^n Rom$nia ..... 173 215 ........1....... 169 8......... Alegerea produc@torului ................... Dezechilibrul cererii }i ofertei . Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas ...... Maximizarea produc]iei pentru un cost dat .. variabile..1................6............. 128 6.3... Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse ................2..............................1......................... Caracterul descresc@tor al randamentului }i conexiunea curbei izoprodusului ......... 123 6.2...............4................... 150 7.................. Func]ia de cost pe perioad@ lung@ ...... Glisarea pre]ului }i cantit@]ii..................................8..2.... 158 8............................... 127 6......... 133 6..........5................................................. Alegerea produc@torului ..... 158 8...................... Economiile de scar@ ^n contextul modific@rii tehnologice .......... 154 8..................... Punctul de echilibru ............................ translarea curbelor de cerere }i ofert@ ............................. Pragul de rentabilitate .. Parametri pie]ei produsului ...................................................................... 152 Rezumat ....................... 167 8...4.................. 131 6............... Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare ...........................1.........................2............................................................5............................... 153 %ntreb@ri }i probleme .............. 148 7....... 146 7........1................. Rata marginal@ de substituire ....1............Interven]ia statului în fixarea pre]urilor ..............................1.. Dreapta bugetar@ sau izocosturile ........2......................................................... costul de produc]ie pe perioad@ scurt@ ...................... 127 6......................................................................... Translarea curbelor de cerere }i ofert@ ......... 124 6........... 159 8...........3..................................2................ 172 %ntreb@ri }i probleme ................... Produc]ia ........ 139 7........................1......2..............5.......................4..............2.. Echilibrul dinamic ...........................1........... 126 6......................................... 137 7......5............................3.2..................... 145 7........... 160 8.................. 129 6.................................... 167 8......................... 150 7...... Alegerea nivelului de produc]ie .... 136 %ntreb@ri }i exerci]ii ....5..................5...............4.. 143 7............... Func]ia de produc]ie ............................... 147 7.....................................................5........4..............1..................... 139 7........2.......................................................................................................3........... 134 Rezumat .................. Produc]ia }i costurile ..........4................ 132 6.4.......... Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare ............1..................5............. Zona de profit a ^ntreprinz@torului ........ 165 8.. Maximizarea profitului ............ 127 6........... . Pia]a unui produs ...... Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei ..................... Pia]a .........

............................. Echilibrul pe termen lung ............. 183 9............ Pia]a financiar@.............. Valoarea prezent@ net@ .................................................... Monopolul ..............3.....4.............................4........................ 192 %ntreb@ri }i probleme .3............ 175 9...........................4...3.................................................. 186 9............1....4............................................................................................... Posibile beneficii de pe urma monopolului ...........................3..............3..................3..................... Modelul firmei dominante .................3................. 194 10..3..........1.........5.... 193 10....... dob$nd@........ 189 9.............. 200 10................1..... Modelul maximiz@rii v$nz@torilor ..... 180 9......................... 176 9........ Interdependen]e oligopolice ................................................ 188 9... 194 10.......................... Con]inutul ^ncas@rilor nete ...................................................................3.5.......................... 205 10.............................. 207 10....... Curba fr$nt@ de cerere ...............1............ Echilibrul în competi]ia imperfect@ .........................................................................................2...5............................................................................1............. profit ........ 200 10.2........................ Competi]ia monopolist@ ........................... Valoarea prezent@ net@ ........ 211 . 184 9........6...................3............1....... 205 10...... 189 9.................................1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia ....... 206 10. Dob$nda }i costul capitalului . 207 Rezumat ..2...............2................................4..... Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist ................ 196 10........ Calculul valorii prezente nete ...................................4.....3................................5................ Regula valorii prezente nete .......................................................1.2................................. 216 .. Valen]ele valorii prezente nete ... Pre]urile discriminatorii ......2. Curba oportunit@]ilor de afaceri ........4......... 182 9.. .....2...................3....... 178 9................. 186 9..................................... 210 Bibliografie .........2... Construc]ia indicatorului ...............................2..................................1.... 190 Rezumat .......... 201 10.........3........ Modelul comportamental ................... Alte ]inte ale firmelor mari ................................. 209 %ntreb@ri }i probleme ................... 175 9.................. Curba de cerere a monopolului ...... Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul ...... 187 9......1.....3.............. Cartelarea .............9.........3............................. 202 10..... Competi]ia impefect@ – cauze ............... 184 9.... 179 9..........................2..............4............................. Rentabilitatea intern@ ...........