.

{tefan Sonea

Teorie economic@ ^n context de afaceri

.
1

.

.
2

.

{tefan Sonea

Teorie economic@
^n context de afaceri

NAPOCA STAR Cluj

.
3

Editura NAPOCA STAR
str.Horea 47-49/32 tel:094/79 48 09 tel/fax:064/43 38 32 e-mail: davinci@codec.ro http://www.angelfire.com/biz/bartis

Director general: Vladimir Fischer Director de editur@: Gabriel Hrdlicska Redactor }ef: Dinu Virgil

.

© Autorul, 2000

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale Sonea, {tefan Teorie economic@ ^n context de afaceri/ {tefan Sonea- Cluj-Napoca: Napoca Star, 2000 200 p.; 21 cm. ISBN 973-9455-78-6 336.121.11:336.121.4:656.2 (198)

Corectura textului a fost efectuat@ de autor
4

.

explica]ii. 5 . cu privire la solu]iile noi pe care le ofer@. evitarea unei sarcini fiscale ^mpov@r@toare. plasarea economiilor. dinamice. Uneori pentru acela}i con]inut se folose}te expresia economic@ general@. exigen]e sociale. de obicei exprimate cifric. ^n]elesul de ansamblu de cuno}tin]e economice aplicative (corespunz@toare termenului englez „economics”. care rezult@ din de]inerea public@ majoritar@ a marii * No]iunii de economie ^i atribuim. O teorie economic@ este un ansamblu de no]iuni. conexiuni.0. ^n raport cu provoc@rile mediului tehnologic }i socio-economic. Din p@cate. dinamic@. supus@ controlului consumatorului.a.. cercetarea }i instruirea economic@ a cet@]enilor unei comunit@]i este o verig@ a diviziunii muncii supus@ controlului social. De ce studiem economia?* Pentru o mare parte a popula]iei alfabetizate studiul economiei se leag@ de probleme }i r@spunsurile corespunz@toare acestora pe care le ridic@ via]a zilnic@. aflat@ ea ^ns@}i sub protec]ia situa]iilor privilegiate. adeseori. Pentru un num@r mai restr$ns de persoane care se calific@ ^n vederea exercit@rii unor profesii economice studiul economiei }i dob$ndirea unui ansamblu de instrumente de g$ndire specifice reprezint@ componente ale instruirii }i valid@rii ^n cadrul diviziunii muncii. aflate ^n afara sanc]iunilor normale ale criticii }i invalid@rii de c@tre practica economic@. ap@rarea mediului natural }i a avutului personal. protejarea contra infla]iei. a satisfac]iei din exercitarea profesiei }. . ^mbr@c@mintei. ^n acest context. ad@postului. schimbarea sau asigurarea unui loc de munc@. 1. }i ^n Rom$nia. Aceea}i exigen]@ este valabil@ }i pentru economie }i cei care-i utilizeaz@ rezultatele. Studiul economiei. dob$ndirea prestigiului social. ^n plus. un diagnostic sau decizii opera]ionale. Aceast@ component@ a cunoa}terii economice reprezint@ o treapt@ opera]ional@ sau aplicativ@. inovarea constituie un suport esen]ial pentru p@strarea unei afaceri. %ntr-o societate competi]ional@. asigurarea unei perspective acceptabile. modele care poate avea ca ]int@ explicarea unor realit@]i ori prognoze. cum sunt dob$ndirea hranei. acest control este st$njenit sau ineficient din cauza unor situa]ii privilegiate. Economic@ politic@ cuprinde. Un inginer sau alt@ persoan@ calificat@ ^ntr-un domeniu care ^mbin@ cunoa}terea }tiin]ific@ }i experien]ele practice ^nsu}ite de o comunitate este necesar s@ fac@ evalu@ri economice. a unui produs sau serviciu ^n zona de interes }i acceptare a cump@r@torului. Introducere 1. conexiuni.

o constituie r@spunsurile ^nt$rziate. reguli comune de derulare }i un nivel minim de coeziune. sunt necompetitive. semnific@ un ansamblu structurat de activit@]i conexe. altfel spus. denumit@ frecvent economie real@. presiuni asupra mediului }i echilibrului ecologic }i. Abordarea probabilist@ a prognozelor faciliteaz@ un compromis ^ntre incertitudine }i luarea ^n considerare a tuturor factorilor care se manifest@ ^ntr-o conjunctur@ anume. necesar@ dezvoltarea modelelor prospective }i ^nsu}irea lor de c@tre agen]ii economici. scumpe }i ineficiente.a. termen la care ne vom referi mai jos. a adecv@rii nesatisf@c@toare la cerin]ele practicii. Prin procese de ^nv@]are. no]iunea de economie. modele cu diferite grade de generalitate. persoane. Teoria economic@ este un ansamblu coerent de concepte. asupra puterii de cump@rare a monedei na]ionale. ale structurii pe ramuri. a deciziei discre]ionare luat@ ^n sfera puterii. care dedic@ energiile acestui domeniu. a caracterului lor static. eventual. din ^nsu}irea unui set de modele }i teorii economice trebuie pus@ pe seama lipsei de modernitate a acestora. 6 . . ale balan]ei de pl@]i. fie c@ sunt greoaie. legi (conexiuni relativ stabile). reactive. 1. Modelele utilizate cu succes un timp ^ndelungat ^n diferite compartimente ale }tiin]ei economice sunt abandonate fie pentru c@ nu mai r@spund nevoilor nou ap@rute ^n c$mpul activit@]ii economice.industrii. prin urmare. pe care le asigur@ mecanismul de pia]@. . competi]ionale. Insatisfac]ia care rezult@. %ndeplinirea unor func]ii ale }tiin]ei economice necesare ^n orice etap@ a dezvolt@rii acesteia trebuie s@ se pun@ de acord cu problemele }i provoc@rile pe care le dezvolt@ ^ns@}i realitatea concret@. din ^ncercarea }i eliminarea erorii (opuse celor prospective) se ^nt$rzie adaptarea r@spunsurilor la problemele zilnice. Cunoa}terea economic@ Cunoa}terea economic@ ^nglobeaz@ demersuri }i rezultate ale diferitelor trepte ale cercet@rii }i ale cunoa}terii comune. firme. mecanicist. Prospec]ia nu poate dep@}i limitele de timp impuse de caracterul incert al evolu]iei unei economii* dinamice. cercet@tori }. ^n dinamica acesteia. Cea mai important@ consecin]@ a inadecv@rii solu]iilor }tiin]ifice.1. elud$nd cerin]ele economice. av$nd repere. cel mai adesea. modele care tind s@ descrie. s@ explice }i s@ ofere * %n acest context. cre$ndu-se tensiuni sociale. Este. care rezult@ din incapacitatea de a prevedea. Orizontul }i limitele prognozelor depind de avansul }tiin]ei economice.

care scap@ controlului economiei reale. specifice regimurilor totalitarcolectiviste }i autocratice. sacraliz$nd personalit@]i sau personaje ale vie]ii }tiin]ifice. pozi]ii militante. deseori. stimulente fiscale }i 7 . sau chiar politice. principii }i modele care pot fi acceptate de lumea }tiin]ific@ numai dac@ sus]in demersuri opera]ionale. adic@ scoase de sub inciden]a spiritului critic }i a nevoii de opera]ionalitate. Se pot distinge paradigme justificative. ^n conexiune cu raporturile de putere care constituie arm@tura structurii sociale }i exprim@. a criticii }i e}ecului ca p@r]i componente ale economiei libere (opuse celei de comand@). care rezult@ din promovarea satisfac]iei individuale. acceptarea alterit@]ii. Aceste construc]ii tind s@ devin@ dogme. cu tr@s@turi. militante. subsidieri. . care sus]in dinamismul economic. f@r@ de care ^ntreg ansamblul economiei politice nu-}i justific@ existen]a }i devine instrument contraproductiv.. }i se concretizeaz@ ^n eficien]a proceselor de produc]ie. de filosofie social@ ^n raport cu produc]ia. aflat ^n sprijinul unei structuri politice ilegitime. segment@rii pie]ei }i dinamicii preferin]elor cump@r@torului }i echilibrului economic. Sistemele de g$ndire dogmatice ^}i ^ndreapt@ aten]ia asupra unor etape istorice pe care le-au analizat idolii slujitorilor acestui tip de construc]ie }i se concentreaz@ asupra trebuin]elor „fundamentale” ale oamenilor sau „societ@]ii” care sunt sacralizate. spre dereglementare. Abord@rile opera]ionale. distribu]ia bunurilor }i serviciilor }i a gestion@rii resurselor. plasate ^n context de afaceri. normative. dar suficiente numai pentru regimul pe care-l justific@. care ^n mod evident servesc unor scopuri diferite }i au un impact foarte divers asupra economiei reale. teorii congruente. Centrul de greutate al interesului }tiin]ei economice se deplaseaz@ dinspre programe sociale. opera]ionale }i mixte. reconsider@ri }i contribu]ii de substan]@ la abordarea }i rezolvarea problemelor cu care se confrunt@ societatea sau o comunitate. instituti]ii specifice. legi. Se pot distinge abord@ri fundamentaliste. modele prospective. acord@ aten]ie tiparelor de consum. Economia politic@ poate cuprinde aspectele de structur@ social-economic@. Evolu]ia economiei reale impune }tiin]ei economice adapt@ri. instrumente opera]ionale domeniului ac]iunii practice }i care sunt considerate ca valabile ^n lumea }tiin]ific@ (adic@ o paradigm@). {tiin]a economic@ poate }i trebuie s@ ^nglobeze acest ansamblu de concepte. ie}ite de sub controlul democratic.

Concentrarea aten]iei cercet@rii economice. c@ mul]i economi}ti * Un astfel de sistem con]ine economia real@ aflat@ ^n conexiune cu }tiin]a economic@. 8 . ^n apropierea }anselor de afirmare. conservarea echilibrului ecologic al@turi de no]iuni ca optim. care au reu}it s@ identifice }i s@ clasifice motivele reale ^n: fiziologice. Raporturile sociale sunt din nou asociate ^n teoria economic@ unui contract. de securitate. facilit@]ile }i. tot mai accentuat@. apartenen]@ }i afec]iune. consumatori }i produc@tori. ^n momentul actual aflat@ ^ntr-un proces de ^ndep@rtare de componentele sociale }i de putere. %n instrumentarul modern al }tiin]ei economice au p@truns no]iuni cum sunt a}tept@rile. mobilitate }i se p@streaz@ cea mai mare parte a setului de concepte ^ncet@]enite cum sunt: eficien]a. satisfac]ie. care permit abordarea ^ntr-o nou@ lumin@ a problemelor practice }i a r@spunsurilor performante. dorin]e. se pare. bazat@ pe construc]ii teoretice care minimizeaz@ costurile }i maximizeaz@ beneficiile agentului economic. %ns@}i politica unui guvern ^ncepe s@ fie judecat@ ^n raport cu oportunit@]ile. jaloanele mediului de afaceri. de a-}i schimba locul de munc@ ^n raport cu aspira]iile. care face o ierarhie a acestor motive ^n func]ie de nivelul dezvolt@rii umane). niveluri medii }i sporuri marginale. dorin]ele }i valorile ^mp@rt@}ite de fiecare cet@]ean. liber exprimat. prestigiu social }i realizare personal@ (din modelul lui Maslow. . ^n oarecare m@sur@. Progresele economiei reale se bazeaz@ ^n mare m@sur@ pe solu]iile oferite de }tiin]a economic@. valori. ^n con]inut. de contribu]ia }tiin]ei opera]ionale este. echitatea. risc. a nivelului de dezvoltare economic@ }i ^n primul r$nd a dezvolt@rii umane.implicit spre universul firmei. echilibrul }i dinamismul. ^n perspectiva previzibil@. Dependen]a ritmului de cre}tere. satisfac]iile pe care le ofer@ agen]ilor economici. investi]ia }i cre}terea economic@. Construc]iilor fundamentaliste care ^ncercau s@ impun@ o comportare ^ntr-o societate ideal@ }i abstract@ li s-a substituit un set de modele opera]ionale izvor$te din cercet@ri de amploare. . %n locul garant@rii unui loc de munc@ (ineficient }i slab pl@tit). infla]ia. Principala protec]ie care se ofer@ celor defavoriza]i const@. ^n Rom$nia se dore}te s@ se ofere }ansa de a c$}tiga un loc de munc@ }i. economia politic@ }i conceptele opera]ionale ale acesteia. sarcina fiscal@. ^ntre parteneri. tot mai mult. al jaloanelor oferite de pia]@ }i. Evolu]iile din structurile }i starea economiei impun abord@ri }i instrumente potrivite fiec@rui sistem economico-}tiin]ific*. ^n acest context. S@ not@m. al mediului de afaceri. de institu]iile statale. trece asupra unor modele de rezolvare ra]ional@ prin optimizare.

De}i practica economic@ a asimilat. nivelului ridicat de cunoa}tere }i caracterului pragmatic al cercet@rii americane. Ideea are un corespondent ^n realitate. idei promovate de lideri carismatici. Orientarea tot mai evident@ a cercet@rii economice spre abord@ri opera]ionale se afl@ ^n permanen]@ supus@ unor influen]e ideatice care rezult@ din diversele interese. bun@stare de care va beneficia fiecare membru al unei comunit@]i. care au modelat cea mai mare parte a g$ndirii economice din aceast@ zon@. 2. Principalele neajunsuri ale unei guvern@ri dup@ principii liberale sunt legate de dificult@]ile asigur@rii tonusulul pozitiv al lumii afacerilor. ^n consecin]@ mult mai fertil@. potrivit c@ruia prosperitatea individual@ aduce cu sine bun@starea general@. a fost totu}i resim]it@ cu putere de modelatorii politicilor economice. ^ntr-o societate liberal@ o via]@ dinamic@ a firmelor cu scop lucrativ. inclusiv ^n ]ara noastr@. . produc$nd reconsider@ri. Societ@tile bogate reu}esc s@ asigure un nivel de trai ridicat majorit@]ii popula]iei }i o protec]ie social@ avansat@ pentru grupurile defavorizate. se pot observa dou@ orient@ri: 1. Cea de a doua orientare de factur@ solidarist@ se bazeaz@ pe ideea c@ prosperitatea general@ este ]inta oric@rei societ@]i.1. %n ]@rile democratice confruntarea ideologic@ mai deschis@ }i. al manifest@rii ^ndoielii. Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei reale moderne. 1. care de regul@ sunt acaparate de elite. Interesul individual. %n ideologia economic@ }i politic@ a timpului nostru. fiind o „celul@” a organismului social. aproape de centrele de decizie ale firmelor asigur@.. care reu}esc s@ se afirme ^n via]a economic@ }i social@ }i cei care nu reu}esc }. ac]ion$nd mai mult sau mai pu]in formal. de regul@. regimurile totalitare din Est au fost cople}ite de precepte sacralizate*.a. trebuie s@ se supun@ anumitor rigori**. unei discipline hot@r$t@ de centre de decizie. ^n cadrul unor structuri birocratice (care-}i creaz@ propria ra]iune de a fiin]a) ^n numele intereselor * Scoase de sub inciden]a spiritului critic. europeni apreciaz@ c@ diferen]a spectaculoas@ de eficien]@ economic@ dintre Statele Unite }i ]@rile Uniunii Europene se datoreaz@ contribu]iei }tiin]ei economice. Individul. ** Deseori ^n discursul solidarist se folosesc expresii ca: „s@ str$ngem r$ndurile”.1. tradi]ional. Prima accept@ dictonul liberal. totu}i. „s@ asigur@m unitatea de comand@”. av$nd ca sorginte existen]ele unor ideologii diferite. fluctua]ii. cre}terea discrepan]elor ^ntre cei favoriza]i. 9 . cele mai adecvate modele de ac]iune }i influen]are.

transform@ri morale. sistemul tinde s@ se formalizeze }i centralizeze tot mai mult. separate de interesul individual manifest. const@ ^n incapacitatea de a inova. pe men]inerea ra]ionaliz@rii }i implicit restr$ngerii consumului }i. Crearea unui c$mp de promovare a intereselor individuale depinde de transform@ri de con]inut ^n sistemul de proprietate }i autoritate ^n domeniul economic. institu]ionale. ^n oarecare m@sur@. Principala sl@biciune economic@ a unui astfel de sistem politicoeconomic. inapeten]ei pentru asumarea unor riscuri.politice-economice . favorabil unor astfel de procese. de sprijinire a celor defavoriza]i pe principii echitabile }i robuste psihic – menite s@ conduc@ la egalizarea }anselor. a}a cum acestea sunt percepute de oligarhia care a acaparat puterea sau cum ^i este convenabil. descuraj@rii. Centrele de decizie sunt. se bazeaz@. Eficien]a sistemului. prezent }i ^n ]ara noastr@ de-a lungul mai multor decenii }i ^nc@ resim]it ^n anii 1997 }i 1998 pe scar@ larg@. at$t c$t este posibil@. de cooperare }i coeziune social@.care reflect@ at$t nevoia de libertate individual@ ca suport pentru ac]iuni responsabile }i eficiente c$t }i manifest@ri de solidaritate uman@. 10 . Ansamblul greoi. iar cei ^nstr@ina]i nu au ^nc@ suficiente capabilit@]i s@-}i exercite drepturile legale }i s@-}i dezvolte aptitudini }i dorin]e de participare sunt locuri comune ^n economia real@ rom$neasc@. sistemul legislativ. patriotic@”. %n cele mai multe cazuri. legisla]iei. Raporturile paternaliste. . Decizia birocratic@ nu avantajeaz@ ^nnoirea. sociale }i a setului de idei }i valori. competi]ia nu s-a instalat ^n segmentele esen]iale ale vie]ii economico-sociale. de sporirea * Este decizia sc@pat@ de sub controlul exercitat de for]ele pie]ei. a posibilit@]ii mobiliz@rii de resurse spre domenii considerate de oligarhia politic@ ca importante. ceea ce impieteaz@ asupra capacit@]ii de inovare }i a mobilit@]ii economice. sl@be}te }i chiar anuleaz@ eficien]a eforturilor unei mase mari de oameni (^nstr@ina]i). . %n ]@rile cu un control democratic ineficient adeziunea popular@ devine cu timpul o „obliga]ie cet@]eneasc@. Se ac]ioneaz@ ^n numele unor principii sacralizate.generale. nepotismului. Rela]ia clientelar@ este suficient de r@sp$ndit@ pentru a face loc corup]iei. managerilor se lovesc de un sistem greoi }i inoperant de transpunere ^n practic@ a rezultatelor crea]iei }tiin]ifice }i tehnice. a}ezat pe principii str@ine aspira]iilor individuale. de regul@. ^n lumea contemporan@ vom ^nt$lni considera]ii ideologice . ca urmare. Interesele individuale ale cercet@torilor. a politicilor economice. ^n care cei care au acces la putere uzeaz@ de decizii discre]ionare*.

Cluj-Napoca. Tematica macroeconomic@ cuprins@ ^n volumul anterior* are ^n vedere premisa conform c@reia economia contemporan@ mo}tene}te deficite bugetare foarte importante. Macroeconomia se concentreaz@ pe conexiunile dintre marile * Sonea {t. 1995. cu impozitarea. Acceptarea importan]ei promov@rii interesului individual ne impune s@ acord@m un loc mai mare problemelor func]ion@rii economiei. promov@rii intereselor firmei. . se concentreaz@ pe comportamentul firmelor private.a. ca principal suport al satistac]iei individuale }i s@raci dispu}i s@ accepte valori clientelare. preocupa]i de posesia }i etalarea bog@]iei. Se poate accepta c@ ^n Rom$nia dezvoltarea uman@ a atins un nivel satisf@c@tor pentru ca odat@ cu dep@}irea actualei st@ri de criz@.. Ed. Macroeconomie. a sus]inerii echilibrelor ecologice. o majoritate suficient de larg@ a popula]iei s@-}i manifeste dorin]a }i un set de valori compatibile cu o dezvoltare economic@ accelerat@. a destr@m@rii monopolului public. care constituie con]inutul principal al volumului. controlul fuziunilor. care se opune separa]iei ^ntre boga]i. ^nsemn$nd abdicarea de la demnitate. eficien]ei firmei. 11 . bazele dinamismului gustului consumatorilor }i influen]a acestuia asupra pre]urilor. la educa]ie }i instruire. ^n Rom$nia ca o situa]ie special@. o parte ^nsemnat@ a popula]iei nu s-a emancipat de sub reflexele paternaliste.a. Univerit@]ii Tehnice. care rezult@ de pe urma ^nt$rzierii reformei. Microeconomia studiaz@ alocarea resurselor. inov@rii }. diferite programe publice de achizi]ii. industriilor }i consumatorilor (sau gospod@riilor) ]intind echilibru (maximizarea satisfac]iei) }i eficien]@ privite ^n raport cu exigen]ele pie]ei. evaluarea pre]urilor relative a bunurilor }i serviciilor pentru produc@tori }i combinarea variabilelor care confer@ satisfac]ie maxim@ consumatorilor. nivelului de cuno}tin]e economice a cet@]enilor }i nu ^n ultimul r$nd de accesul la un nivel de consum satisf@c@tor. at$t de necesar@ amelior@rii parametrilor economici. F@r@ interven]ia statal@ ^n starea actual@ a economiei nu se poate a}tepta o evolu]ie pozitiv@. iar construc]ia liberal@ a economiei impune o participare statal@ ^n forma model@rii legisla]iei. distribu]ia veniturilor (ca parte a motiv@rii). de eficien]@. facilit@]i. ^n diferitele sale forme de manifestare. libertate individual@ }i manifest$nd valen]e insuficiente. a apropierii }anselor de afirmare a cet@]enilor prin sus]inerea zonelor }i familiilor defavorizate. cre@rii mediului economic propice manifest@rii ini]iativei individuale. ^nv@]@m$ntului }. Aceast@ parte de tematic@ mai cuprinde r@spunsuri la probleme care privesc protec]ia concuren]ei. dezirabil@ a ansamblului economic. Microeconomia.

confrunt$nd teze diferite putem oferi puncte de vedere opera]ionale.agregate economice cererea }i oferta global@. la ^nceputul celui de al patrulea sfert al secolului al XVIII-lea.2. Perenitate }i evolu]ie. apoi D. dar definitivarea sa ca }tiin]@ se petrece ^n perioada de av$nt a industrialismului englez }i european. %n temele de macroeconomie se mai relev@ conexiuni ^ntre structurile mari ale economiei. pe cale s@ se formeze. a exportului }i importului global. influen]a costului capitalului etc. 1. a cre@rii unor centre de inova]ie care s@ promoveze }ansele de integrare echitabil@ a organiza]iilor economice }i a persoanelor ^n fluxurile economiei globale. p@rintele economiei politice A. balan]a de pl@]i externe. av$ndu-l ca reprezentant de seam@ pe Adam Smith. {coala clasic@. a nivelului general al pre]urilor. %ncerc$nd s@ legitimeze cercetarea economic@. %n rezumat. Manifest$nd ^ndoial@ }i spirit critic. (1776) se cantoneaz@ pe c@utarea bazelor producerii bog@]iei. masa monetar@.1. care au abordat tangen]ial sau „^ntre altele” acest domeniu. fiscalitatea. . masa monetar@. Ricardo }i al]ii se preocup@ de determina]iile valorii de schimb. a raportului dintre economisire }i consum. Criteriul valid@rii judec@]ii economice nu poate fi dec$t cel al instrumentalit@]ii finale. infla]ia. viabile. natura banilor. [inta p@r]ii de macroeconomie a celor dou@ volume de economie este s@ identifice factorii care determin@ m@rirea venitului na]ional. Economia politic@ a beneficiat ^n diferite epoci istorice de aportul unor min]i luminate. pentru momentul respectiv. Viziunea macroeconomic@ este o consecin]@ a accept@rii rolului statului ^n economie. . Judec@]ile economice trebuie confruntate cu realitatea economic@ }i cu aspira]iile noastre. cum sunt consumul }i economiile globale. investi]iile. chiar dac@ economia este o }tiin]@ predominant teoretic@. }omajul. cursul de schimb valutar. volumul exportului. sus]inerea mobilit@]ii profesionale }i sociale. luat ^n ansamblu. produsul na]ional brut. asigur@m ^n acela}i timp posibilit@]i de dezvoltare g$ndirii economice }i simultan solu]ii tot mai bune problematicii economice contemporane. a cererii }i ofertei de bani }i resurse financiare. macroeconomia identific@ acele conexiuni globale. al caracterulul pozitiv al acesteia. care pot fundamenta o politic@ economic@ adecvat@ scopurilor celor care guverneaz@ eficient o ]ar@. autorul lucr@rii Avu]ia na]iunilor. Smith scrie: „Ar fi o }tiin]@ a producerii bog@]iei la fel cum exist@ 12 .

c$t }i ^n cea a popula]iei ocupate. ^n care paleta nevoilor cuprinde ^ntr-o propor]ie ^nsemnat@. serviciile }i trebuie men]ionat c@ ^n ]@rile dezvoltate acestea de]in o pondere foarte important@ at$t ^n crearea produsului na]ional brut. }i anume.^n lucrarea Principii de economie politic@ }i de impozare) }i K. D. 13 . adesea. ^n ceea ce prive}te formarea pre]urilor pe pia]@. mobilitate }i dinamic@ a tehnologiei. conceptul de valoare-munc@. reputa]i. caracterul inadecvat al teoriei valorii. deseori cov$r}itoare. care sunt prezente ^n construc]iile altor autori contemporani. accep]iuni apropiate ^n privin]a reparti]iei produsului social ^ntre clasele care particip@ la formarea veniturilor }i averii }i. Se imput@. satistac]ia provenit@ dintr-un hobby. implicit. de asemenea.”* %n acord cu aspira]iile }i achizi]iile epocii sale ^ncearc@ s@ explice cauzele ini]iale. o }tiin]@ a lumii plantelor. cultura spiritual@. prestigiu social. de asemenea. simplu. Ricardo . fundamentale ale ac]iunilor economice umane }i cu deosebire ale producerii bog@]iei. . aceasta neput$nd explica ^n condi]iile contemporane formarea pre]urilor.munc@. care n-ar fi posibile f@r@ promovarea criteriului utilit@]ii }i satisfac]iei. Din perspectiva exigen]elor economiei reale contemporane. Malthus (1766-1834). astrelor. Acesta din urm@ permite o mai mare * De observat c@ }tiin]a economic@ era ^nc@ o aspirant@ la recunoa}tere a unui statut onorabil. alegerea. refacerea }i odihna. ^nsemn$nd considerente estetice. Smith. a intereselor }i scopurilor care anim@ actorii economiei. Se cuvine. sau chiar mai pu]in important. singularizarea produsului. Marx. G$ndirea economic@ ulterioar@ este tributar@ }i altor autori ai epocii: J.B. Aceast@ orientare clasic@ se bucur@ de o larg@ recunoa}tere at$t pentru meritele istorice ale dezvolt@rii }tiin]ei economice c$t }i pentru caracterul actual al unor teze. men]ionat faptul c@ societ@]ile care au impus pia]a ca principal regulator ^n economie ^}i bazeaz@ avansul pe competi]ie. sportul. criteriului valorii-munc@. comparabil cu al altor }tiin]e mai bine privite ^n acea epoc@. mai ^nt$i o viziune asupra societ@]ii ^n termeni de clase sociale. din punctul de vedere al bugetului familial. %n aceste condi]ii criteriul valorii-munc@ trece pe plan secund. care accept@ mai multe dintre tezele clasice. Say (1767-1832). preferin]ele individuale nu mai r@spund. %n societ@]ile moderne.. principalele critici aduse economiei clasice se refer@ la faptul c@ nu ia ^n considerare un important domeniu al activit@]ii sociale. Th. care devenise un nou criteriu axiologic (de valorizare) impus de ascensiunea }i consolidarea pozi]iilor burgheziei industriale. Exist@ ^n aceast@ privin]@ numeroase puncte comune ^ntre analiza ^ntreprins@ de clasici (A. ci este implicat criteriul utilit@]ii.

diversit@]ii ofertei. libertatea de ini]iativ@. Principalele concepte impuse de }coala neoclasic@ la care facem referire ^n continuare au fost utilitatea. schimburi ^ntre parteneri cunoscu]i. 14 . adic@ pe resorturile care confer@ valoare. Se petrece. respectiv. adic@ acele criterii care influen]au formarea pre]urilor individuale. ca o consecin]@. echitatea }i ^n subsidiar interesul individual. au creat un sistem de pie]e paralele }i segmentate care a sl@bit }i mai mult interesul cet@]eanului pentru o contribu]ie pozitiv@. ^n acela}i timp o mi}care a ponderilor dinspre produc]ia la comand@. a cre}terii accesului unor p@turi tot mai largi la produse – c$ndva considerate de lux – interesul g$nditorilor din domeniul economic s-a oprit pe utilitate. Motivele micului produc@tor provin. de ob]inerea unor venituri ^ndestul@toare pentru familie. din }i se leag@ de men]inerea leg@turilor personale cu clien]ii }i ^n planul c$}tigului. de pia]@. spre produc]ia pe stoc }i crearea unei pie]e a cump@r@torului caracterizat@ printr-o relativ@ abunden]@ a ofertei ^n compara]ie cu cererea sus]inut@ cu putere de cump@rare. respectiv instan]ele informale sau sanc]ionate de pia]@. prin recompense de pre] generoase. La fel cum fizica n-a r@mas la enun]uri generale de reflectare pasiv@ a realit@]ii ci s-a apropiat rapid }i constant de nevoile dezvolt@rii economice de tip industrial. ^n aceste condi]ii. %nc@ din secolul XIX datorit@ sporului de productivitate }i. pia]@. %nsu}i obiectul de studiu al economiei se deplaseaz@ dinspre produc]ie spre schimb. care stabilesc pre]urile. . fapt care a constituit o premis@ important@ a promov@rii dinamismului economic. Pre]urilor formate pe costuri ^n perioada conducerii autoritare. incitante. eficien]a. raritate. cre}terea economic@ a c@utat s@ r@spund@ unor ^ntreb@ri care-i preocupau pe ^ntreprinz@tori }i mai t$rziu forurile guvernamentale. unde organisme neguvernamentale. echilibrul. este animat de motiva]ia profitului }i devine motorul dinamismului economic }i promotorul competi]iei. condi]iilor de plat@ }i a termenelor de livrare sunt impuse de produc@tor. %ntreprinz@torul capitalist. ^n schimb. %ntr-o economie slab dezvoltat@ se men]in numeroase situa]ii privilegiate generatoare a pie]ei v$nz@torului. ^n condi]iile c@reia acceptarea calit@]ii.diferen]iere a pre]urilor }i concentrarea resurselor financiare ^n sectoare care r@spund preferin]elor consumatorilor. satisfac]ie individual@. centralizate a economiei ^n Rom$nia }i acestea viciate de numeroase distorsiuni ale cheltuielilor cu factorii de produc]ie. reguli (inclusiv sanc]ionate juridic) .

calea care asigur@ satisfacerea nevoilor fiec@rei celule (familie. ^n c@utare de profit }i mai t$rziu }i de prestigiu social. a ra]ionalit@]ii deciziei economice. neoclasic@ acord@ o evident@ prioritate principiului liberal: victoria este a celul mai adaptat la cerin]ele exprimate prin votul consumatorului. teza func]ion@rii automate introduc$nd suplimentar ideea caracterului optimal al acestei func]ion@ri }i. ne-a ar@tat c@ aspira]iile individuale la bun@stare. implic$nd interven]ia statului. ^n orice caz. de protejare a actorului principal al acestei perioade a dezvolt@rii istorice. societatea este privit@ din perspectiv@ orizontal@. Marea majoritate a popula]iei a r@mas ata}at@ prosperit@]ii personale }i familiale. un anumit privilegiu acordat principiului bun@st@rii tuturor cet@]enilor. Care este prioritatea pe care o acord@ economistul zilelor noastre? Individul sau societatea? Acest subiect se suprapune par]ial pe antiteza: binele general prin promovarea propriet@]ii }i aspira]iilor individuale . ca imbold individual }i. rezultatul unor valen]e personale mani- . pe percep]ia subiectiv@ a realit@]ii (un bun are valoare ^n aceast@ viziune numai ^n m@sura ^n care. Persoana }i libert@]ile sale se afl@ ^n centrul concep]iei liberale. acestea n-au putut deveni un suport al fericirii personale. Putem accepta c@ o lung@ perioad@ criteriul orient@rii cercet@rii economice a fost dat de domeniul de interes al agentului ^ntreprinz@tor. ^n procesul schimbului. Aceast@ }coal@ consolideaz@.bun@starea general@. societatea este mai mult sau mai pu]in un ansamblu de individualit@]i. stimularea cererii. Concep]ia utilitarist@. la autorii de orientare keynesist@ }i neoliberal@.. Ne m@rginim s@ observ@m c@ experien]a ultimelor decenii. potrivit acestei concep]ii. Vilfredo Pareto. ^ntreprinz@torul privat. {coala neoclasic@ (Leon Walras. Stanlay Jevons) pune accent ^n procesul de valorizare. libertate de ini]iativ@ }i afirmare n-au putut fi racordate sloganului bun@st@rii generale. i se recunoa}te utilitatea). Abia dup@ marea criz@ economic@ din 1929-33 cercet@rile se ^ndreapt@. ^n Rom$nia. O lung@ perioad@ a acestei etape echitatea a fost ^n mare m@sur@ asimilat@ nivel@rii. Nu ne propunem ^n aceast@ lucrare s@ trat@m subiectul mai ^n profunzime }i ^n detaliu. diferen]ele sunt. asigur@rii unui minim garantat fiec@rui cet@]ean. cu predilec]ie. indiferent de contribu]ia sa. implicit. imaginii prosperit@]ii }i m@re]iei patriei. spre ceea ce ast@zi numim macroeconomie. persoan@) a societ@]ii la un nivel garantat. 15 . trec$nd ^ntr-un alt plan.

centralizat-autoritar. m@sur@tori cantitative. adic@ educa]ia.feste }i ^mp@r]irea ^n clase sociale un exerci]iu mai mult sau mai pu]in statistic }i mai pu]in unul social. . astfel. dezavantajoas@ sau de egalitate fa]@ de primul. %n ]@rile cu economie planificat@. Valoarea reprezint@. produse nev$ndute. reprezentan]ii acestei }coli preocup$ndu-se cu predilec]ie de fundamentele echivalen]ei schimbului. Decizia sc@pat@ de sub presiunea cerin]elor pie]ei o numim discre]ionar@ }i ^mpinge sistemul economic de comand@ spre ineficien]@ }i e}ec. S@ not@m. iar dinamismul acestora de evolu]ia valorilor. . preluarea }i redistribuirea lor se opereaz@ prin fiscalitate }i ansamblul de cheltuieli sociale. 16 . r@m$ne totu}i insuficient@ deoarece o parte din resurse. iar raporturile reale de pre]uri sunt practic imposibil de aflat. ^n acest context. Genul proxim valoriz@rii poate fi aprecierea de care se bucur@ un obiect. %n acest context este util s@ definim no]iunile de valoare }i valorizare. dac@ un bun sau serviciu are utilitate. simbolurilor. implicit. O asemenea pozi]ie. veniturile. Ca rezultat al schimbului se na}te un pre]. acesta este bog@]ie numai dac@ satisface o nevoie. contactul cu alte sisteme de valori. ^n consecin]@. Nu se poate verifica prin mijloace obiective. din }tiin]a bog@]iei economia a devenit }tiin]a pre]urilor. o treapt@ ^n ierarhia aprecierii de care se bucur@ totalitatea bunurilor }i fiecare ^n parte. concep]ia neoclasic@ prive}te economia ca }tiin]@ a schimbului marfar. de}i interesant@ }i totodat@ necesar@ ^n demersul }tiin]ific. din venituri scap@ (inclusiv ^n ]@rile cu economie de pia]@) dispozi]iei libere a agen]ilor economici }i aprecierii acestora }i deci legilor pie]ei. Valoarea – mai arat@ ace}ti autori – nu apare dec$t ^n procesul schimbului care se opereaz@ liber pe pia]@ }i depinde de preferin]ele consumatorilor. ^n contextul unei pie]e a v$nz@torului }i a penuriei. c@ ^n Anglia cu o economie relativ liberal@ propor]ia bunurilor distribuite prin alte canale dec$t cele de pia]@ a crescut de la 20% ^nainte de al doilea r@zboi mondial la cca 40% ^n preajma anului 1980. Ca element specific valoriz@rii ^n procesul economic este faptul c@ acest act se petrece prin comparare cu un alt produs sau serviciu care poate avea o pozi]ie avantajoas@. cel pu]in dac@ intr@ ^n competi]ie cu ]@rile guvernate de raporturile de pia]@. a factorilor care le determin@ dezvoltarea. rezult$nd aloc@ri nera]ionale de resurse. deseori generalizate. averea. obi}nuin]elor. deoarece utilitatea produselor nu poate fi validat@ liber de c@tre cump@r@tori. propor]ia este cov$r}itoare. A}ezat@ pe o viziune simplificat@. teoretic.

satisfac]ia. energie etc. ^n care produc@torul }i consumatorul. Se accept@ c@ numai bunurile care cost@ sunt de interes pentru }tiin]a economic@. capital fix . calcul economic. La nivel global-societal puterea politic@ are de ales ^ntre. Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ Teoria economic@ normativ@ con]ine recomand@ri sau chiar exigen]e. unt sau tunuri. este de p@rere Robbins. Economia „studiaz@ comportamentul uman ca rela]ie ^ntre scopurile }i mijloacele sale cu utilizare alternativ@”. din nou.. deoarece nu era competitiv@ cu cea a}ezat@ pe baze private. din acest motiv. 1. spre ra]ionalitate. Tenta]ia }i nevoia de a oferi r@spunsuri la problemele practice ale agen]ilor economici d@ curs abord@rii opera]ionale. L. sau altfel spus ^ntre a ^ncuraja cheltuieli guvernamentale neproductive (cel pu]in pentru moment). vorbind figurat.utilaje. nu oferea aleg@torilor acela}i nivel de satisfac]ie. formalizate. mai ales ^nv@]@m$nt }i cercetare }i cheltuieli sociale ^n favoarea grupurilor defavorizate sau a alege programe pentru investi]ii ^n produc]ie. avantajul. centrul aten]iei cercet@rii economice se transfer@. Bunurile libere pot constitui subiect de cercetare atunci c$nd acestea le pot ^nlocui pe cele cu costuri. profitul. produc@torul dispune de un buget limitat. Modelele de optimizare (c@utare a celor mai bune solu]ii din ansamblul celor cunoscute) mai impun o distinc]ie }i anume ^ntre bunurile libere }i cele marfare. care cost@. . Abia ^n ultimii dou@zeci de ani economia public@ (de]inut@ public) sau aflat@ sub autoritatea statului }i supus@ deciziilor discre]ionare a ^nceput s@-}i restr$ng@ propor]iile. supu}i unor constr$ngeri. optimizare pornind de la modele tot mai pragmatice }i adaptate ]intelor ^ntreprinz@torilor }i voin]ei. Pe de o parte. privind schimbarea politicii 17 . ma}ini. desigur ^n raport cu un anumit context. f@c$nd dificil@ demarca]ia ^ntre economia general@ }i managerial@.). trebuind s@ decid@ asupra resurselor pe care le va utiliza (nivel tehnologic. ceea ce na}te problema alegerii. Treptat. inclusiv cel al legisla]iei }i ac]iunilor guvernamentale. caut@ s@-}i maximizeze utilitatea. obligatorii ^n cazul regimurilor totalitare.2. Volumul de fa]@ ^}i propune s@ prezinte modele abstracte. Robbins define}te economia ca }tiin]@ a alegerii eficace care include problematica gestiunii strategice a resurselor. dorin]elor }i valorilor consumatorilor. Putem presupune c@ oamenii au de regul@ nevoi }i aspira]ii peste nivelul posibilit@]ilor de satisfacere.

%n societ@]ile s@race }i ^n r$ndul grupurilor defavorizate ^n care ideile socialiste au aderen]@ se constat@ o modificare notabil@ de atitudine. intelectualitatea tehnic@ }. Adesea. care au aspira]ii. . la fel cu cei din grupul ^ntreprinz@torilor individuali. const@ ^n discordan]a evident@ ^ntre modelul ideal de societate. %n Rom$nia se poate constata. at$t numeric@ c$t }i economic@. de regul@.economice. f@r@ a se lua ^n considerare grupele sociale largi de liber profesioni}ti. potrivit tezelor marxiste aceast@ exigen]@ este o necesitate obiectiv@ care impune un anumit comportament }i anumite drepturi reprezentan]ilor clasei muncitoare. se bazeaz@. Principalul neajuns al teoriei marxiste contemporane. at$t ^n ce prive}te resorturile politice c$t }i cele de inovare }i asigurare a prosperit@]ii. ^n ]@rile dezvoltate. a instrumentelor de influen]are }i dirijare (dac@ este cazul) ^n vederea atingerii unei st@ri dorite sau optime ^n raport cu anumite criterii. ca exemplu de teorie normativ@. comportamente. presupuse de Marx a fi polii societ@]ii moderne. substan]iale. inclusiv contribu]ii inovatoare. proletariatul }i burghezia. transpus ^n principii practic intangibile }i via]a real@. 2) interesul grupurilor favorizate de a-}i perpetua anumite privilegii (inclusiv 18 . ^n mod gre}it. cei deposeda]i de avu]ie. ^n mare m@sur@ ignorat@ de Marx }i adep]ii s@i contemporani }i ^n continu@ consolidare. manageri de diferite competen]e. ar trebui s@ ^nf@ptuiasc@ o revolu]ie. Din polarizarea de neevitat se deduce ideea c@ proletarii. Realitatea concret@ se prezint@ esen]ial diferit de tabloul imaginat de autor. }i de a le transforma ^n instrumente menite s@ motiveze comportamentul uman }i al organiza]iilor economice }i s@ ofere o perspectiv@ asupra viitorului previzibil. . Teoriile pozitive se caracterizeaz@ prin tentativa de a descrie }i explic@ }tiin]ific conexiunile care se pot observa ^n economie. o anumit@ suficien]@ ^n scrierile economice.a. pe clasa mijlocie. Risc$nd o explica]ie a ^napoierii teoriei economice din ]ara noastr@ vom decela c$teva idei privitoare la cauzele acesteia: 1) predominan]a g$ndirii deterministe }i a modelelor normative. adic@ o a treia clas@. mai ales ^n privin]a accept@rii principiilor }i drepturilor }i libert@]ilor individuale }i a respingerii modelelor de tip normativ }i corporatist de societate. %ntre erorile lui Marx consemn@m pauperizarea absolut@ a clasei salariale }i opozi]ia ireductibil@ de interese ^ntre cele dou@ clase. Societatea modern@. universitari. tot mai s@raci. clasa mijlocie este redus@ la num@rul ^ntreprinz@torilor mici }i mijlocii. imaginat de numero}i g$nditori. func]ionari. aduc@toare de satisfac]ie. din unghiul stimulilor pentru ac]iune eficient@. din p@cate.

op]iune care dep@}e}te cadrul propriu-zis al teoriei economice sau economiei generale }i se cantoneaz@ ^n discipline aplicative din categoria }tiin]ei conducerii. }tiin]a economic@ pentru a ^ndeplini aceast@ func]ie trebuie s@ r@spund@ la * Denumim proces o ^nl@n]uire – conexiune – temporal@ }i logic@ de fenomene (care. convenabile subiectului cunosc@tor. Aceste criterii se refer@ la succesiunea ^n timp. a evolu]iei raportului economie real@ – r@spunsuri ale teoriei economice. %n con]inut. gruparea acestora dup@ criterii ra]ionale. ^ntr-o succesiune istoric@. poate dob$ndi recunoa}terea utilit@]ii ei sociale numai dac@ dep@}e}te aceast@ etap@ a procesului cunoa}terii. de obicei. are menirea s@ releve c@ ^n fiecare moment al dezvolt@rii }tiin]ei economice se reflect@ de c@tre slujitorii s@i o anumit@ realitate. Pentru cercet@torul modern nu mai este suficient@ satisfacerea curiozit@]ii }i verificarea unor ipoteze de lucru. clase de fenomene }i procese* omogene. {tiin]a economic@ se poate valida. Prezentarea sumar@. Func]iile }tiin]ei economice sunt rezultate ale cuno}terii acestui domeniu }i aplic@rii ei ^n activitatea de zi cu zi. care. Func]ia explicativ@ porne}te de la leg@turile relativ stabile care exist@ ^ntre fenomene }i procese economice. ^n consecin]@ pot fi mai eficient studiate. chiar dac@ din unghiuri diferite. a economi}tilor din sistemul universitar). deci. Ceea ce este comun tuturor }colilor de g$ndire }i etapelor parcurse de }tiin]@ este un scop. distinc]ii calitative }. La originea oric@rui demers cognitiv incipient se afl@ observa]ia. ci el simte nevoia s@ ofere instrumente de influen]are a realit@]ii. finan]elor. b) descoperirea unor conexiuni care exist@ }i se dezvolt@ ^ntre clasele omogene ale ansamblului fenomenelor studiate. 1. func]ia descriptiv@. aranjarea ^n spa]iu. activit@]ii cu scop.. Procesul explic@rii este ulterior observ@rii }i se bazeaz@ pe descriere. sunt legate ^ntre ele). marketingului. 3) lipsa unor provoc@ri stimulative din partea societ@]ii civile. c@ut@rile se circumscriu. iar acesta este ^n zilele noastre oferta unui ansamblu de cuno}tin]e opera]ionale. prin urmare. cu valen]e practice.a. Gruparea }i clasificarea confer@ rezultatelor efortului de cunoa}tere cel putin doua valen]e: a) ob]inerea unor grupe. reflectare primar@. c@reia ^i urmeaz@ catalogarea faptelor.2. Ca o prim@ definire. sau managementului.1 Func]iile cunoa}terii economice. . datorate ^nt$rzierii reformei. 19 . aceste demersuri acoper@ ceea ce ^n metodologia }tiin]ei este denumit.

^ntrebarea: De ce? Trebuie s@ dea o explica]ie. De ce, de exemplu, nivelul pre]urilor cre}te ^n condi]iile ^n care produc]ia scade? Realizarea func]iei explicative este legat@ de acceptarea, de regul@, a unui model cauzal ^n care este prezent un proces, adic@ o ^nl@n]uire logic@ a unor fapte, care obligatoriu se afl@ ^n conexiune }i de obicei sunt ordonate ^n secven]e temporale succesive. %n mod necesar, unele dintre fapte vor figura ^n categoria cauzelor }i altele ^n cea a efectelor. Se impune, de asemenea, introducerea factorului timp }i a}ezarea logic@ a celor trei componente; cauzele, procesul }i efectele. Deseori, o succesiune temporal@ de fapte este privit@ ca o ^nl@n]uire cauzal@ de}i ^ntre componentele }i manifestarea ^n timp a acestora nu exist@ un raport de determinare. Deci, pentru fiecare judecat@ cu tenta]ia explic@rii este necesar@ luarea ^n considerare a conexiunilor interne dintr-un ansamblu, numit sistem, }i eventual a contextului exterior manifest@rilor studiate }i a influen]elor pe care le exercit@ acesta. Pentru a putea hot@r^ ^n privin]a existen]ei unei leg@turi cauzale este necesar@ decelarea unor elemente sesizabile, eventual m@surabile, pe seama c@rora s@ poat@ fi puse respectivele efecte. De exemplu, sporirea cantit@]ii de munc@ este firesc s@ fie urmat@ de o cre}tere a rezultatelor economice. %n acela}i timp, ar putea fi a}teptat@ o augmentare a eficien]ei economice, fapt care se petrece destul de rar, din motive asupra c@rora nu ne oprim acum. O succesiune diacron@ (temporal@) cum este cea dintre nivelul pre]urilor }i cel al salariilor explic@ cre}terea valorii de pia]@ ^n anumite perioade, dar nu relev@, din p@cate, alte conexiuni cauzale importante. Modelul cauzal-mecanicist, propriu g$ndirii }tiin]ifice acum o sut@ }i cincizeci ani }i-a pierdut puterea de atrac]ie, treptat, pe m@sura elabor@rii unor noi teorii }i modele ^n }tiin]ele naturii, ^ndeosebi ^n fizic@. S-a ajuns chiar la negarea validit@]ii sale. Referindu-se la limitele acestui tip de g$ndire de factur@ teist@, J. Piaget ar@ta c@ mul]i autori cred c@ elementul cauz@ poate fi asimilat unei persoane care ^mpinge un c@rucior, mi}carea c@ruia este, ^n acest caz, efectul. Mult mai aproape de realitatea economic@, privit@ ca ansamblu de manifest@ri, este ^n]elegerea care ia ^n considerare o influen]@ factorial@ F, asupra unui sistem (pe care ^l vom defini ^n paginile urm@toare) S prin ac]iunea asupra unuia din componentele acestuia. Abia ca urmare a influen]ei suferite de elementul „a” }i a transform@rilor generate, astfel, ca o reac]ie de adaptare ^n elementele „b” }i „c” se va crea un nou echilibru
20

.

.

.

^n sistem, care la r$ndul s@u, depinde at$t de vectorul extern F c$t }i de caracteristicile proprii ale structurii lui S. Acestea se vor reg@si ^mpreun@ ^n efectul E, reprezentat de modificarea st@rii (caracteristicilor) sistemului considerat.

F

a c

b

E

%n reprezentarea schematic@ s@ge]ile din interiorul sistemului semnific@ leg@turi reciproce, iar s@ge]ile exterioare elipsei influen]e unilaterale }i efecte.

Fig. 1.1: Reprezentarea schematic@ a unui sistem }i a raporturilor cu factorul extern de influen]@ }i efectele acestuia.

%n aceast@ ordine de idei, contextul este o realitate exterioar@ sistemului S, care influen]eaz@ caracteristicile de stare ale acestuia. Astfel, ^n contexte diferite, chiar dac@ starea sistemului }i influen]a vectorului F sunt identice, prin influen]a diferit@ a contextului, se vor ^nregistra efecte diferite. Cu ajutorul modelului sistemic se asigur@ cel pu]in descrierea }i explicarea unei realit@]i. Luate ^mpreun@ func]iile descriptiv@ }i explicativ@ pot s@ asigure ^ndeplinirea unei alte func]ii a }tiin]ei economice }i anume cea de referen]ialitate, ceea ce ^nseamn@ o caracteristic@ apt@ s@ dea modelului, reprezent$nd o transcrip]ie intelectual@ a realit@]ii, conformitate cu fenomenele }i procesele pe care le reflect@. Men]ion@m c@, reflectarea }tiin]ific@ satisf@c@toare, de regul@, nu se limiteaz@ la descriere, care cel mai adesea se m@rgine}te la aspecte exterioare, sesizabile cu ajutorul sim]urilor }i cu o participare modest@ a intelectului. Abia explicarea conexiunilor esen]iale, intrinseci, interioare ale obiectului cunoa}terii ne poate releva acele caracteristici indispensabile realiz@rii func]iei opera]ionale. %ndeplinirea func]iilor }tiin]ei economice nu se ^ncheie dec$t atunci c$nd rezultatele dob$ndite prin cunoa}tere devin instrument al ac]iunii umane eficiente, adic@ devin unelte ale realiz@rii scopului colectivit@]ii umane }i implicit, de validare a cercet@torului ^n cadrul diviziunii muncii. Caracterul opera]ional al tabloului demersurilor economice teoretice depinde de realizarea ^n avans a celorlalte func]ii, inclusiv a func]iei predictive. Func]ia predictiv@ const@ ^n a decela ^ntre numeroase posibilit@]i de evolu]ie, pe cea mai probabil@ }i a-i determina eventual cantitativ, numeric,
21

.

parametrii, cu cele mai mari }anse de ^ndeplinire (baz$ndu-se pe conexiuni constatate }i verificate pe seama faptelor }i proceselor deja consumate, consemnate de c@tre economist). P
P4 P3 P2 P1 Fig. 1.2: Extrapolarea mecanic@. Exemplul simplu de predic]ie ^l constituie extrapolarea mecanic@ a parametrului P pentru orizontul de timp t4 , pe baza nivelurilor ^nregistrate faptic P1, P2, P3 ^n momentele t1, t2 }i respectiv t3.

.

0

t1

t2

t3

t4

t

Extrapolarea mecanic@, suficient@ pentru o demonstra]ie preliminar@ la acest nivel de abordare, ridic@ semne de ^ntrebare, prezint@ sl@biciuni care deriv@ din premisele constan]ei evolu]iei caracteristicilor sistemului cercetat, a influen]ei de acela}i sens a unui factor exterior, presupus F }i, respectiv, de men]inerea unui context neutru }i favorabil desf@}ur@rii procesului studiat, a}a cum este prezentat ^n figur@. Activitatea de prospectare a viitorului, spre deosebire de modelul simplificat, propus mai sus, trebuie s@ ]in@ seama de toate elementele care vor concura la evolu]ia parametrului P, ^n m@sura ^n care dispunem de informa]ii, cuno}tin]e cu privire la evolu]ia lor probabil@ viitoare. Tocmai ^n evaluarea acestora }tiin]a economic@ ^}i valideaz@ poten]ialul opera]ional. Modalitatea concret@ de realizare a acestui tip de demers }tiin]ific este s@ utiliz@m modele sistemice ^n care variaz@ succesiv un singur element, o singur@ variabil@ independent@ sau altfel spus aplicarea ipotezei caeteris paribus (celelalte condi]ii r@m$n$nd neschimbate). Realizarea practic@ a func]iei predictive ^nseamn@ o diminuare a gradului de incertitudine pentru decident }i implicit o ^ngustare a paletei din care se va alege varianta optim@. Putem spune c@ se asigur@, ^n acest fel, un suport pentru cre}terea eficien]ei activit@]ii economice. %ndeplinirea func]iilor economiei politice depinde de consecven]a logic@ a demersului }tiin]ific, de respectarea cerin]elor metodologice impuse ^n lumea }tiin]ific@ a timpului prezent.
22

.

.

1.2.2. Contingen]e ale economiei politice. Domeniul }tiin]ei economice vine ^n contact cu sociologia, politologia, psihologia, cu disciplinele economice specializate }i aplicate, c@rora le ofer@ adeseori suport teoretic, modele concretizate ^n construc]iile teoretice cu valen]e opera]ionale. Corpul de economie general@ (ca parte opera]ional@ a economiei politice) are conexiuni cu structurile socio- organiza]ionale, cu disciplinele aplicative, cum sunt: marketingul, managementul, prognoza economic@, cu disciplinele de normare economic@, legisla]ie economic@, conducere administrativ@. Legisla]ia economic@, de exemplu, stabile}te norme de comportare ^n domeniul economic, respectiv interdic]ii }i pedepse pentru nerespectarea prevederilor stabilite de autoritatea statal@. Stabilirea fie }i tacit@, prin obicei, a unor norme de activitate este necesar@ ^n orice societate. %ntr-o economie liberal@ este permis tot ceea ce nu face obiectul limit@rii sau interdic]iei prin lege sau obiceiul locului. %ntre reflectarea unei tendin]e manifeste ^n realitate }i o norm@ de comportare sanc]ionat@ prin lege exist@ o asem@nare ca ^ntre nevoia de a ne hr@ni }i interdic]ia de a consuma alimente considerate nocive, la un moment dat. Economia modern@ se bazeaz@ pe studii de statistic@, calculul probabilit@]ilor, teoria jocurilor, utiliz$nd pe scar@ larg@ instrumentar matematic, analitic at$t pentru a construi modele de descriere a realit@]ii c$t }i de explicare a acesteia. Tot mai frecvent modelul matematic este utilizat ^n scopuri aplicative, opera]ionale. Ra]ionamentul logic }i respectarea criteriilor metodologice moderne sunt, de aceea, esen]iale nu numai pentru economi}tii teoreticieni ci }i pentru cei care activeaz@ ^n domenii lucrative, deoarece sunt aviza]i s@ descopere rela]ii, conexiuni care s@ ofere r@spuns problemei influen]@rii pozitive a realit@]ii, a}ezate pe calculul economic, aprecieri pertinente }i decizii performante.

1.3. Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@
Insatisfac]iile ^nregistrate ^n leg@tur@ cu modelul cauzal au deschis calea spre noi abord@ri metodologice. Mai ales dup@ cel de-al doilea r@zboi mondial s-a impus modelul structural-sistemic. Acesta se bazeaz@ pe descrierea }i explicarea unor conexiuni interne ale unui ansamblu. Realitatea studiat@ este privit@ ca un ^ntreg, numit sistem, care se compune din mai multe elemente, a}a cum am prezentat ^n figura 1.1. Elementele sistemului se afl@ ^n conexiune.
23

.

Cu referire la modelul structural-sistemic. ^nse}i caracteristicile elementului ini]ial modificat vor suferi influen]e din partea elementelor conexe. ale aceluia}i moment. numai ^n situa]ii extreme. sistemul S este considerat ^nchis. %n schimb. de exemplu se petrece o anumit@ cre}tere a cererii pentru un produs va spori pre]ul (un element conex). aceast@ omisiune g@se}te arareori un corespondent ^n realitatea concret@. determinante chiar. ansamblul sau sistemul are valen]ele poten]ate de conexiunile dintre p@r]ile sale. deci f@r@ leg@turi. resimte mult diminuat@ influen]a unor situa]ii de criz@ din exterior.1. %n figura 1. Dar. Propor]ia produselor }i serviciilor orientate spre exterior de c@tre aceste trei ]@ri dep@}e}te 40% din totalul produsului na]ional. dinamic prin esen]a construc]iei sale. %n fapt. abstract@. c@ exist@ dou@ categorii de sisteme. Olandei. Concret. %n consecin]@. ca urmare a leg@turilor reciproce }i a tendin]elor naturale spre echilibru a ^ntregului se vor ^nregistra modific@ri }i ale celorlalte elemente. conexiuni exterioare. %n mod firesc. ale c@ror leg@turi exterioare sunt puternice. Este necesar de precizat c@ ^ntr-o prezentare obi}nuit@. economia Rusiei este relativ ^nchis@. de pe urma cre}terii de pre] va rezulta o temperare a cererii. ^nchise. De regul@. Se accept@. particip@ modest la circuitul economic modial de valori. introduc$nd o anumit@ doz@ de conven]ionalism. c$nd leg@turile dintre elemente sunt foarte slabe }i deci neglijabile. . acesta este ^n esen]a sa static }i permite reliefarea unor conexiuni sincrone. ^ntre elementele unui sistem exist@ astfel de conexiuni ^nc$t modific@rile caracteristicilor unor componente. De exemplu. C. fapt care asigur@ coeziunea sistemului. .%ntregul poate fi privit ca o sum@ a elementelor componente. care ^ntre timp }i-au schimbat starea. Putem spune c@ sistemul S reac]ioneaz@ la impulsul factorului exterior ^ntr-un fel care denot@ c@ efectul E nu este echivalent }i de propor]ia lui F }i depinde de caracteristicile conexiunilor din S }i de contextul exterior sistemului. chiar Germaniei sunt deschise. dac@. Lévy-Strauss remarca ^n leg@tur@ cu raporturile dintre elemente }i ^ntreg c@ fiecare element este purt@torul caracteristicilor ^ntregului }i respectiv ^ntregul poart@ caracteristicile componentelor. sau ale unor secven]e temporale apropiate. Cel cauzal este un model diacron. De men]ionat c@. economiile Belgiei. economia acestor ]@ri ^}i asigur@ cu mai mult@ dificultate homeostaza ^n condi]ii de criz@ mondial@. De notat c@. sau cu leg@turi ne^nsemnate cu exteriorul }i deschise. am prezentat un model 24 .

Astfel. o motivare superioar@. O astfel de conexiune exist@ ^ntre nivelul pre]urilor }i salariilor. procesul infla]ionist. dar }i explicative }i opera]ionale. %n fapt.pre]uri . noi modele de consum. Prin urmare.3.putere de cump@rare a monedei na]ionale reflect@ o cert@ tendin]@ de conservare a st@rii sistemului }i numai prin influen]ele externe. pu]in permeabile informa]iei externe. pentru a confec]iona un pulover sunt necesare intr@ri ca: fire. dup@ 1989. . institu]ii }i un alt element important de dinamic@. Cre}terea salariilor duce la cre}terea pre]urilor. care tinde s@ reflecte uneori ^n aspectele exterioare. munca unor persoane calificate. Sistemele ^nchise. urm@rind s@ exprime eficien]a. logic@ }i abstract@.1. dar aceste leg@turi nu ^nseamn@. iar perspectiva integr@rii ^n U. Aceea}i marf@ se cump@r@ cu un num@r mai mare de unit@]i b@ne}ti. ale contextului }i respectiv a reac]iei sistemului ^n sens invers influen]ei externe vom putea constata unele modific@ri notabile. a}a cum am fi tenta]i s@ credem. sc@derea exigen]ei cump@r@torului etc.E. rentabilitatea. este beneficiara unui aflux de informa]ii diverse. noi regularit@]i comportamentale. Modele teoretice în context de afaceri. tehnologie. Modelul }tiin]ific este o construc]ie intelectual@. andrele sau o ma}in@ de tricotat.. 1. %ntre acestea. Construc]ia modelului presupune relevarea principalelor conexiuni interne }i externe ale realit@]ii studiate. contacte umane }i implicit informa]ie comportamental@. este ^nso]it de fenomene conexe cum este sc@derea ^ncrederii ^n bani }i ^n consecin]@. nici ridicarea puterii de cump@rare nici inversul acesteia (dac@ cre}terile sunt strict propor]ionale). conexiunea salarii . produse noi. 25 . sunt mai conservatoare dec$t cele deschise. adic@ un model acceptabil din punctul de vedere al unei abord@ri descriptive. ^n acest context o manifestare homeostazic@. dar cel mai adesea tr@s@turile intrinseci ale unui ansamblu. Restructurarea economic@. aduce nevoia compatibiliz@rii legislative. informa]ie stiin]ific@. uneori într-o form@ particular@. cump@r@ri fortuite. de regul@. diacron cu valen]e structurale. Acest model de tip structuralsistematic se bazeaz@ pe balan]a contabil@ }i ]inte}te reflectarea }i compararea costurilor }i veniturilor. De exemplu. Rom$nia. se petrece o simpl@ modificare a etalonului b@nesc. ^n anumite condi]ii prezente la noi ^n ]ar@. Din aceast@ perspectiv@. Un mod satisf@c@tor de descriere a mecanismului economic la mai multe niveluri de agregare îndepline}te modelul cu intr@ri-ie}iri. sistem. motivarea personalului }i ini]ierea unor raporturi de competi]ie ar putea schimba efectele sporurilor salariale nejustificate economic.

a unui pre] inferior a}tept@rilor produc@torului }i. care s@ amelioreze estetica articolului. Dac@ întreprinz@torul pl@te}te satisf@c@tor angaja]ii. Astfel. Acoperirea cheltuielilor de hran@. datorit@ neaccept@rii produsului de c@tre cump@r@tor pe pia]@. un interes potrivnic. câ}tigul suplimentar ob]inut din vânzarea mai multor pulovere îl poate interesa pe me}te}ugarul specializat sau pe un întreprinz@tor. . a recunoa}terii. revenind la exemplul de mai sus. Practica obi}nuit@ de ajustare se concretizeaz@ în itera]ii pornind de la varia]ia pe rând a unui element }i p@strarea celorlalte variabile neschimbate. desigur. realizarea de câ}tiguri. deoarece nu exist@ înc@ for]ele capabile s@ contracareze (de obicei. prin sistemul de valori promovat de motivele }i dorin]ele individuale. Alinierea valen]elor componentelor produc]iei la nivelul poten]ial al fabrica]iei nu se poate ob]ine din cauze verigilor slabe (care. blocheaz@ func]ionarea întregului. întreprinz@torul este în situa]ie favorabil@. canalele de desfacere a produsului necesare fluidiz@rii v$nz@rilor }i. for]a mobilizatoare este interesul privat care anim@ lan]ul produc]ie-desfacere-câ}tigdezvoltare-satisfac]ie-eficien]@ etc. managerii }i designerii }i-ar dori prestigiu. va avea un interes s@-}i reia experien]a. constituie un imbold esen]ial pentru desf@}urarea unei activit@]i utile. în România. procurarea unor resurse pentru a promova motive mai înalt plasate în ierarhia impulsurilor. Rezultatul este o pies@ de îmbr@c@minte finit@. lipsa unei singure verigi a motiva]iei ansamblului va conduce la sl@biciuni ale lan]ului productiv. locuin]@. Revenind la exemplu. sunt destul de numeroase). atât din cauze care afecteaz@ produc]ia dar. Altfel. îmbr@c@minte. care poate angaja de designeri. respingerea de c@tre pia]@ a unui produs sau serviciu ofertat. chiar neînsemnat. de multe ori ridicol de neînsemnate în raport cu întregul. mijloacele necesare fabrica]iei propriu-zise. . cei care negustoresc marfa ar fi bucuro}i s@}i dezvolte vânz@rile. poate chiar la întreruperea fabrica]iei. fiecare participant la proces va fi motivat pentru activitatea sa. mai ales. Putem afirma c@ ceea ce lipse}te economiei române}ti este tocmai continuitatea lan]ului motiva]iei.spa]ii de lucru. Dac@ pre]ul de vânzare al puloverului dep@}e}te cheltuielile de produc]ie. muncitorii ar dori s@ lucreze }i s@ câ}tige. accesorii. urmând ca în etapa ulterioar@ s@ se introduc@ ^n model influen]a altor factori de determinare. dar lan]ul se întrerupe din cauza unei componente. pentru a-i spori valoarea de pia]@. distrac]ie. implicit.). 26 . decoruri.

resursele de munc@ de o anumit@ calificare – comparabil@ cu cea din Occident – sunt cele mai abundente. brevete.a. educ@rii tinerei genera]ii.2. al peisajului natural pentru turism }i refacere care. ap@ }. Referindu-ne din nou la exemplul confec]ion@rii puloverelor. materii prime minerale }i organice. adic@ daruri ale naturii. O utilizare larg@ au }i modelele multifactor }i tratarea probabilist@ simultan@ a influen]elor }i consecin]elor acestora. bunuri durabile. constituie resurse ale activit@]ii lucrative. facilit@]i de tipul vadului comercial. timp alocat cultiv@rii p@mântului. care accept@ adesea }i produsele care se purtau în urm@ cu un deceniu. mereu acelea}i. combustibil. a materiilor prime. 1. semifabricatelor }i serviciilor. deoarece ne lipse}te o verig@ sau dou@ în lan]ul motiva]iei (cea a creatorului de modele. Ie}irile }i dinamica acestora.. evident. Din aceast@ împrejurare rezult@ dou@ categorii de efecte: 27 . constituite din bani. Dac@ intr@rile }i ie}irile ar fi perpetuu egale. Este una dintre cele mai mari risipe care se face. a managerului). Aceast@ clas@ de cheltuieli se caracterizeaz@ prin aceea c@ sunt bunuri sau bani utiliza]i pentru a ob]ine câ}tig. Ie}irile din sistemul de produc]ie se concretizeaz@ în bunuri }i servicii destinate satisfacerii trebuin]elor noastre. %n realitate. 1. Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie Consumurile sau cheltuielile privesc: a) resurse naturale. organiz@rii divertismentului pentru alte persoane }i multe alte genuri de munc@. adic@ acel consum de energie fizic@ }i intelectual@. la un pre] corespunz@tor unei utilit@]i sc@zute. Vindem ieftim munca de calificare mijlocie. b) munc@. confec]ion@rii de îmbr@c@minte. economia politic@ ar fi lipsit@ de obiect de studiu. sunt dinamice.. teren pentru agricultur@.3. dorin]ele de consum sunt în continu@ modificare }i diferen]iere. . al@turi de celelalte elemente de capital.3. Ne afl@m în situa]ia c@ economisim câ]iva cen]i la cheltuielile proiect@rii produsului }i s@ pierdem dolari sau zeci de dolari din vânzarea acestuia. Pentru economia româneasc@. designul produselor rom$ne}ti este nesatisf@c@tor }i prin urmare ne adres@m la export cu modele similare ca înf@]i}are celor din ]@rile înapoiate. fiind avu]ia noastr@ cea mai de pre]. %n categoria aceasta se includ }i cuno}tin]e.3. destinate fabrica]iei altor produse. c@i naturale pentru comunica]ii. c) resursele de capital. nevoile. lichidit@]i.

1) Efecte favorabile, pozitive, care constau în c@utarea unor solu]ii îmbun@t@]ite, în inovare, în str@dania de eficientizare, în mi}carea cresc@toare a ansamblului, a sporirii func]ionalit@]ii sale }.a.; 2) Efecte nefavorabile, care constau în nemul]umirea celor care nu ob]in venituri satisf@c@toare, a investitorilor care nu câ}tig@ mul]umitor. Cei nemul]umi]i, afla]i într-un astfel de ambient dinamic, pot crea perturb@ri în func]ionarea economiei. Este reac]ia natural@ a celor nemul]umi]i, ace}tia cerând, de regul@, nu numai echitate în venituri ci }i egalizarea acestora, pornind de la temeiuri etice, ^n general, cunoscute. Propor]ia manifest@rilor revendicativ-nivelatoare depinde de nivelul dezvolt@rii umane, fiind mai sc@zut@ în ]@rile dezvoltate }i dinamice, care ^nregistreaz@ niveluri sc@zute de frustrare, nemul]umire. Pe de alt@ parte, caracterul limitat, rar, al resurselor economice disponibile pentru a satisface nevoile (în expansiune relativ@), îi va determina pe administratori s@ nu-}i g@seasc@ odihna când risipesc resurse de munc@, energie, care le diminueaz@ rezultatele, c$}tigul. Aceast@ nelini}te, preocupare este consecin]a insatisfac]iei ca întreprinz@tor, investitor sau manager. Într-o abordare opera]ional@ se pot lua în calcul niveluri de a}teptare privind câ}tigurile, în contextul considerat, reprezentate de jaloane ca dob$nda, costul capitalului, }i în raport cu acestea se vor urm@ri apoi seturi de solu]ii care s@ amelioreze performan]ele. Reflectând o stare de spirit de insatisfac]ie a majorit@]ii sau a unei p@r]i a cump@r@torilor, economi}tii occidentali neag@ posibilitatea atingerii unei situa]ii în care bunurile s@ fie abundente, (adeseori tipurile acestea de utilit@]i sunt denumite f@r@ costuri) }i sus]in c@ resursele sunt rare. În acord cu teoria subiectiv@ a valorii, abunden]a de produse, servicii, daruri ale naturii, se afl@ în raport invers propor]ional cu pre]urile }i, ca urmare, aerul, apa, dac@ sunt disponibile în cantit@]i nelimitate, nu au valoare. Teoria valorii munc@ sus]ine c@ ob]inerea lor f@r@ cheltuial@ de munc@ le face s@ fie gratuite. Situa]ia concret@ în România este una de penurie. Suntem, în consecin]@, obliga]i, indiferent de ideologia la care am adera, s@ ne preocup@m de utilizarea cât mai eficient@ a resurselor existente. Putem spune c@ România este „beneficiara” unui decalaj important între dorin]ele reale de consum }i disponibilit@]ile concrete de satisfacere. Din aproape toate punctele de vedere, bunurile }i serviciile produse sunt, în termenii economiei neoclasice, rare, adic@ nu beneficiem de un acces liber la acestea, deoarece ob]inerea lor comport@ costuri. Aceast@ împrejurare
28

.

.

.

genereaz@ o tensiune ridicat@ orientat@ spre dobândirea de utilit@]i concretizat@ ^n dorin]a de a munci }i a ob]ine sporuri de c$}tig }i din partea ^ntreprinz@torilor dorin]a de ameliorare a ofertei lor. Suntem, între altele, aviza]i s@ alegem între diferite tehnici de produc]ie, s@ ^mbun@t@]im conducerea }i marketingul afacerilor. Algoritmul care ne este necesar cuprinde nevoia de a asigura motiva]ie pentru cel care tr@ie}te din venituri salariale }i a întreprinz@torului aflat în „foame” de câ}tiguri mai importante. O abordare economic@ nu poate sc@pa din vedere necesitatea de pace social@, care permite func]ionalitate economic@ }i eficien]@. Structurile paternaliste, ale regimului colectivist-totalitar se manifest@ ^nc@ pe scar@ larg@. Avansul dezvolt@rii umane, mai ales capacitatea de a asuma riscuri }i a genera, la nivel satisf@c@tor, o mobilitate structural@ }i profesional@, sunt înc@ insuficiente. Forurile guvernamentale sunt avizate s@ men]in@ o anumit@ protec]ie pentru un num@r mare de persoane afectate de reformarea economiei. Capacitatea de adaptare a }omerilor structurali, ap@ru]i datorit@ modific@rii cererii de consum, sub presiunea ofertei interna]ionale mai ne^ngr@dite, acum }i a dorin]elor }i valorilor ^nsu}ite de consumatori, r@mâne redus@ }i din cauza unor necorel@ri între programele de promovare a activit@]ilor recunoscute de pia]@ }i restrângerea industriilor subven]ionate de la bugetul statului. Stoparea infla]iei destabilizatoare, cu care ne-am confruntat în toat@ perioada de dup@ 1989, ca semn al unei regl@ri nesatisf@c@toare, a neglij@rii intereselor de proprietar }.a., devin exigen]e ale asigur@rii sporului de productivitate }i satisfac]ia cet@]enilor.

1.4. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie
Am admis c@ societatea dispune de resurse limitate, în consecin]@ este nevoit@ s@ fac@ alegeri în vederea aloc@rii disponibilit@]ilor. Rezolvarea unei astfel de situa]ii ridic@ numeroase probleme. Unele, cele mai multe, se rezolv@ automat, de la sine, într-o economie de pia]@, altele trebuie rezolvate printr-o interven]ie deliberat@, de regul@, din partea guvernului, alteori a unor organiza]ii neguvernamentale, autorit@]i locale sau firme private. Alocarea de resurse limitate pentru utiliz@ri alternative, va corespunde ]elurilor societ@]ii, dac@ prin combina]ia utiliz@rilor se vor promova interesele majorit@]ii (într-o societate democratic@ în care exist@ posibilit@]i de control asupra guvern@rii), altfel spus, dac@ deciziile de alocare vor corespunde acestor dorin]e. O anumit@ politic@, de exemplu, construc]ia de locuin]e sociale pentru cei defavoriza]i, sau alocarea resurselor bugetare
29

.

pentru ameliorarea infrastructurii, c@ilor de comunica]ii, serviciilor administrative prompte, sau pentru înv@]@mânt, cercetare, s@n@tate, promovând suportul unor avantaje comparate mai persistente, poate s@ r@spund@ unor ]inte de perspectiv@, unele nesesizate de c@tre beneficiari. Aceste aloc@ri pot constitui suport pentru inova]ie }i avantaje comparate }i adesea cad ^n sarcina statului. Într-un exemplu numeric ilustrativ, didactic, vom lua dou@ categorii de bunuri (pentru a simplifica modelul ma}ini }i a-l face mai accesibil).
30 a 28 24 18 10

.

b

c

d e
Fig. 1.2 Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie.

f 0
1 2 3 4 5

alimente

În exemplu sunt cuprinse situa]iile extreme, a }i f, în care resursele sunt alocate pentru o singur@ utilizare. Celelalte combina]ii reflect@, luate în ansamblu, o frontier@, un nivel limit@ de rezultate de pe urma combina]iilor posibile (reprezentate prin linia curb@), într-o anumit@ succesiune a combin@rii acestora. Pentru mai mult@ concrete]e, presupunem c@ alimentele sunt milioane de tone de grâu, iar ma}inile sunt reprezentate de miliarde lei, utilaje pe care le fabrica o uzin@ de construit ma}ini agricole }i pentru industria alimentar@, din ]ar@. Astfel, în punctul a sunt produse ma}ini în valoare de 30 miliarde lei, f@r@ a ob]ine îns@ alimente (grâne), în punctul b se ob]in ma}ini în valoare de 28 miliarde lei }i un milion tone de grâne, pe când în punctul f nu se ob]in ma}ini, totalitatea resurselor fiind alocat@ pentru producerea a 5 milioane tone grâu. Vom lua punctele p }i i, oarecare, primul în interiorul ariei posibilit@]ilor de produc]ie, iar al doilea în afara acestora, ar@tând c@ nivelul i este inaccesibil momentului nivelului de eficien]@ permis de tehnologia aplicat@, respectiv societatea nu poate aloca suficiente resurse pentru a atinge acel nivel de produc]ie. Nivelul p este pe deplin posibil, dar ocazioneaz@ o
30

.

.

folosire incomplet@ a resurselor disponibile }i este, prin urmare, o alegere ineficient@ a ansamblului diferitelor combina]ii. Atingerea punctului i este posibil@ numai prin alocarea suplimentar@ de resurse sau prin avans tehnologic. În rezumat, suplimentul de resurse se poate ob]ine prin dou@ moduri de gestionare a sporirii disponibilit@]ilor: a) investi]ia }i b) inova]ia. Restrângerea consumului prezent, pentru a asigura beneficii ulterioare, sporite, se poate ob]ine, }i se ob]ine de regul@, prin stimularea economisirii }i transferul resurselor economice dinspre consum spre investi]ii. Aceast@ solu]ie înseamn@ s@ se creeze resurse suplimentare cam la acela}i nivel tehnic }i s@ se sporeasc@ rezultatele totale pe seama unui nivel apropiat de eficien]a economic@, ceea ce ^nseamn@ ritmuri constante de cre}tere }i un nivel redus de satisfac]ie, sporuri salariale modeste }i o motiva]ie insuficient@. Orientarea spre inovare (inven]ii, brevete, licen]e, know-how }i cu deosebire promovarea competi]iei care le stimuleaz@), înseamn@ o modificare de con]inut, afectând calitatea, structura, procesul fabrica]iei, relevat@ în primul rând prin sporul de eficien]@. Fp
a) Investi]ii Fp3 Fp2 Fp1 Fp2 Fp1

Fp
b) Inova]ii Fp3

0

1985 1995 2000

ani

0

1985 1995

2000

ani

Fig. 1.3 Diferen]a dintre investi]ie }i inova]ie (Curbele reprezint@ frontiera combina]iilor de produc]ie posibile)

Cei care inoveaz@ au }ansa s@ utilizeze superior resursele }i s@ ob]in@ efecte economice considerabil mai mari deoarece beneficiaz@ de pre]uri generoase, pentru c@ se adreseaz@ unor dorin]e nou ap@rute, de regul@, în grupuri popula]ionale cu niveluri ridicate de venituri, animate de motive superioare }i sus]inute de valori }i gusturi elevate.
31

.

^ntr-o astfel de abordare. R e z u m a t Economia opera]ional@ (^n limba englez@ economics) utilizeaz@ modele teoretice. îns@. pornind dup@ al doilea r@zboi mondial de la un nivel apropiat de dezvoltare. 32 . O teorie economic@ supus@ spiritului critic poate s@ se dovedeasc@ inapt@ s@ r@spund@ cerin]elor de opera]ionalitate }i s@ fie par]ial ^nlocuit@.a. explic@ anumite conexiuni. evaluarea solu]iilor tehnice noi. un orizont limitat la ^ntinderi. va func]iona eficient. conexiuni stabile. de descriere }i explicare a unor conexiuni }i dob$ndirea capacit@]ii de prevedere a evolu]iilor economice. Dep@}irea etapei unei interven]ii statale discre]ionare. . Predic]iile au. Pentru situa]ia concret@ din Rom$nia teoria economic@ trebuie s@ ^nglobeze modele generatoare de impulsuri }i resorturi care s@ favorizeze asumarea de riscuri (inovare). cu aceste politici. sau abandonat@ la un moment dat ^n favoarea alteia. Japonia. limitat de gradul de consolidare }i stabilirea unor regularit@]i de comportament a rela]iilor economice. Abordarea probabilist@ permite luarea ^n considerare a ansamblului conexiunilor }i evaluarea }ansei de ^ndeplinire a prognozei. logice. Evolu]ia g$ndirii economice ofer@ r@spunsuri la unele probleme ale zilelor noastre. formalizate. dorin]@ de instruire }i educa]ie. modele prospective. eficien]ei. cristalizate ^n modele abstracte. Cunoa}terea economic@ impune dep@}irea treptelor ini]iale ale demersului }tiin]ific. Teoria economic@ se compune dintr-un ansamblu coerent de concepte. teoria pozitiv@ se concentreaz@ pe modele testabile. Pentru economi}ti modelul economiei de pia]@ ridic@ probleme de estimare a pre]urilor. când se alocau potrivit unor estim@ri. modele de optimizare }i la prioritatea care se acord@ cerin]elor solvabile ale consumatorilor }i dinamismului acestora. care servesc ac]iunii practice. ^n timp. a criticii }i e}ecului.S@ compar@m efortul deosebit de acumulare f@cut de România în perioada dictaturii. Cu un efort de investi]ie de 30-36% din venitul na]ional. echilibrului. resurse de inovare destul de importante. cu al României). Totu}i. Abordarea domeniului economic depinde de setul ini]ial de idei al cercet@torului. de exemplu.a. acceptarea alterit@]ii. criterii de selec]ie a op]iunilor. sc@pate de controlul pie]ei face ca economia contemporan@ s@ revin@ la ra]ionalitate. Teoria pozitiv@ descrie. verific@ modelele }i permite elaborarea unor sugestii de ameliorare a parametrilor ]int@. inovator. impuse de o via]@ dinamic@ }i sporirea exigen]elor consumatorilor. . a ob]inut rezultate net superioare (practic. Construc]iile }tiin]ifice moderne sus]in dinamismul economic. ^n raport cu anumite criterii. a informa]iei disponibile }i a capacit@]ii de a o prelucra. f@r@ îns@ a spori substan]ial eficien]a sistemului. ca p@r]i ale economiei libere. ^n limita unui orizont. cca 50% din produc]ie pentru acumulare }i investi]ii. st@ruin]@ ^n munc@ }i priceperea de a o face eficient@ }. matematic }i cei care o studiaz@ ]intesc s@-}i rezolve problemele vie]ii zilnice. motiva]iei }. care permit stabilirea unui grad ridicat de probabilitate de ^ndeplinire. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ este necesar ca fiecare persoan@ s@ fie motivat@ }i astfel ^ntreg ansamblul va fi dinamic. av$nd la baz@ conexiuni ale exerci]iului de afaceri. mai adecvat@ problemelor epocii. care a atras. deseori.

. Aceast@ no]iune eviden]iaz@ c@ o decizie de a spori produc]ia unui bun ^nseamn@ ^n mod necesar s@ se renun]e la fabricarea altuia. dinamizatoare. liber profesioni}ti. Situa]ia concret@ din Rom$nia este una de penurie manifestat@ pe majoritatea segmentelor economiei na]ionale. marcate uneori de tendin]e de homeostaz@ sau de adaptare la cerin]e func]ionale ale elementelor conexe. pre]. cel mai adesea. Care considera]i c@ este deosebirea ^ntre sporul produc]iei ob]inut din alocarea de resurse pentru investi]ii }i cel pentru inova]ie? . promovarea unor criterii incitante. reprezentat@ de ^ntreprinz@tori. ipotetic. Verifica]i ^n]elesul no]iunilor de model economic. Care sunt limitele predic]iei economice? Dar. Modelul structural sistemic permite eviden]ierea unor conexiuni reciproce. Descrie]i-l! 5. La originea amelior@rii produc]iei se afl@ posibilit@]ile de alegere. sporirea func]ionalit@]ii }i eficien]ei sistemului economic. ^n firm@ de]inut@ public) f@r@ posibilit@]i de selec]ie a produselor ^n func]ie de calitate. ale unor teorii descriptive }i explicative? 3. intelectualitatea tehnic@ prin aspira]iilor }i comportamentele lor. 2. model cauzal-mecanicist }i model structural. teorie normativ@ }i pozitiv@. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie descrie opera]iunea de selec]ie }i combinare voluntar@. Tenta]ia simplicit@]ii }i comoditatea unei judec@]i egocentrice pot explica r@sp$ndirea g$ndirii cauzal-mecaniciste. teorie economic@. cost comparat. O propozi]ie cu caracter normativ con]ine cuv$ntul “trebuie” }i imagineaz@ comportamente care r@spund unor exigen]e mai degrab@ exterioare subiectului. termene de livrare }i condi]ii de plat@. Teoria normativ@ se concentreaz@ pe afirma]ii bazate pe judec@]i de valoare. actorului economic. produce numai alimente ^n cantitate de 12 milioane tone }i ^mbr@c@minte 10 milioane metri. frontiera posibilit@]ilor de produc]ie. penurie economic@. Lua]i un exemplu al modelului intr@ri-ie}iri. operat@ ^ntr-o economie competitiv@. c$}tiguri }i pierderi pentru diferite grupuri. selec]ia f@cut@ de consumatori. ocazioneaz@ efecte pozitive concretizate ^n inovare. 33 . selec]ii. Aceste modific@ri de satisfac]ie rezult@ ^n mare m@sur@ din aplicarea criteriilor de eficien]@ }i echitate. alteori de impulsuri de schimbare din cadrul aceleia}i construc]ii. Realocarea resurselor. care reprezint@ costul comparat al primului. care face obiectul unei trat@ri mai detaliate ^n alte capitole. dac@ se afl@ ^n raporturi de competi]ie sunt principalii promotori ai inova]iei }i eficien]ei. din care clasa mijlocie. Modelul cauzal-mecanicist de g$ndire poate }i este deseori asociat teoriei normative. care sunt deseori judecate ca opuse. Dac@ costul comparat este mereu acela}i cum va ar@ta traseul combina]iilor/frontierei posibilit@]ilor de produc]ie? 4. universitari de prestigiu. consultan]i. Se perpetueaz@ ^nc@ o pia]@ a v$nz@torului (de obicei produc@tor mare. neglij$nd criteriul de eficien]@. manageri. Costul comparat este o no]iune cheie a unei economii liberale care poate oferi termeni pentru compara]ii. Criteriile de echitate se raporteaz@ la judec@]i de valoare. Trasa]i frontiera posibilit@]ilor de produc]ie pentru o ]ar@ care. Realocarea resurselor impune. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Sporirea eficien]ei depinde de motivarea actorilor economici. firesc.

De l@rgirea dreptului de decizie individual@ depinde sporirea r@spunderii pentru ac]iunile asumate. Vietnam }. diferen]iate de contribu]ia fiec@ruia.a. sau din venituri din munc@. cum este cel care izvor@}te din de]inerea în proprietate privat@ a patrimoniului pe care-l gestioneaz@. actorii din economie. sunt necesare câteva condi]ii între care un mecanism de formare }i mi}care a pre]urilor. 34 . bazate pe recunoa}tere social@.. costurilor etc. }.2. Modele ale economiei de pia]@ Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin func]ionare automat@. ajustare. Singapore }. respectiv. atunci se tinde la o întâlnire cu un alt proces dinamic.1.a. sau la o apropiere a dou@ procese cu niveluri dezirabile ale unor indicatori. Autoreglarea }i reglarea – semnific@ procese spontane }i respectiv deliberate. Pentru a asigura parametrii corespunz@tori de eficien]@ }i. de asemenea. realizare. sporirea motiva]iei moderne. apt s@ semnaleze modificarea raportului între cerere }i ofert@. participarea acestuia ^n calitate de proprietar }i ofertant este mult mai important@. care nu poate rezulta decât din descentralizarea deciziilor. dinamice }i eficiente. Caracteristic@ ambelor structuri este prevalen]a mecanismelor automate ^n procesele de reglare.U. satisfac]ie pentru subiec]ii. prezent ^n S. care le m@soar@ evolu]ia. cre}terea gradului de participare individual@. care tind s@ cuprind@ }i zona de]inut@ public. .. Dirijarea autoritar@-solidarist@ pare s@ se restr$ng@ drastic ^n China. }i este pe care de a fi ^nlocuit@ cu mecanisme „anonime” ^n ]@rile din Est. }i modelul „mixt”. dobândirea autorit@]ii de decizie de c@tre firme.. 2. Reglarea spontan@ mai poart@ }i denumirea de autoreglare. de orientare. R@spunsuri adecvate cerin]elor mediului economic pot oferi acei întreprinz@tori care au un interes real }i profund. Este necesar@. Dac@ parametrul normat este dinamic.1. care au ini]iat procese de reform@. %n lumea contemporan@ s-au cristalizat modelul liberal de func]ionare a economiei.A. . care se bazeaz@ pe pre]uri sensibile la semnalele cererii }i ofertei.a. ^n care interven]ia statului ^n redistribuirea veniturilor. prestabilire sau blocare a unor parametri economici la un nivel predeterminat (normat). modific@rile în preferin]ele consumatorilor. Privatizarea este pentru situa]ia concret@ din România contemporan@ procesul în jurul c@ruia se vor putea constitui mecanismele adapt@rii }i func]ion@rii automate. în virtutea unor legi }i mecanisme interne proprii. o leg@tur@ fluent@ }i dinamica între agen]ii economici.

lipse}te acum economia româneasc@ de condi]iile necesare unei tranzi]ii rapide }i de atingere a unor parametri de eficien]@ dori]i de majoritatea popula]iei.2. Starea de echilibru. un fenomen de restrângere a activit@]ii la nivelul unor locuri înguste. Pareto. care-i asigur@ reglarea automat@ a unui anumit parametru sau a mai multora. este îns@ inert@. în mod direct de c@tre V. monetare sau de alt@ natur@. ajustare. chiar atunci c$nd se ^nregistreaz@ varia]ii mari ^n mediul exterior. De exemplu. Homeostaza este o manifestare „conservatoare” ^nt$lnit@ frecvent }i ^n mediul economic. mai ales cele ale utiliz@rii resurselor }i. prin reac]ii de r@spuns la mediul extern. homeostaz@ se nume}te tendin]a viet@]ilor cu s$nge cald de a-}i p@stra o anumit@ temperatur@. f@r@ îns@ a asigura suportul de eficien]@ }i calitate corespunz@tor. Orice modificare în distribu]ia 35 . Ajustarea la cerin]ele pie]ei depinde de capacitatea de asimilare a unor tehnologii competitive. Procesele de interven]ie deliberat@ pot fi de comand@. care permite atingerea celui mai înalt nivel al produc]iei. ^n schimbare. ameliorare a satisfac]iei. din perioada totalitar-colectivist@. astfel conceput@. ale segmentelor activit@]ii economice. Interesele sunt în întregime (toate) satisf@cute la un nivel acceptabil. proprii sistemului. Înc@p@]ânarea guvernan]ilor. . Se petrece acum. Aceast@ ^nsu}ire presupune existen]a obligatorie a unor mecanisme }i conexiuni. 2. autoritare sau procese de orientare.. av$nd acum pre]uri aliniate la cele de import. Homeostaza este acea tendin]@ a unui sistem de a-}i p@stra anumite caracteristici proprii.1. mi}care. Dup@ decenii de func]ionare pe baz@ de comand@. interven]ii administrative. Echilibrul – este o situa]ie în care nu se manifest@ nici o tendin]@ spre schimbare. a celor energetice }i de munc@ au fost mai pronun]ate. fiscale. cum sunt utilizatorii resurselor energetice }i de materii prime. capabile s@ refac@ ni}te conexiuni de pia]@. de a produce un sortiment de fabrica]ie asem@n@tor celui din lumea dezvoltat@. prin urmare. vamale. de dorit s@ se genereze dezechilibrul. cu ajutorul unor reglatori sau instrumente. economia româneasc@ are nevoie de un timp oarecare pentru a se articula ca economie de pia]@. în special. spontan. cu o alocare a resurselor. pârghii financiare. Aceast@ adaptare la o func]ionare natural@ este cu atât mai îndelungat@ cu cât distorsiunile derivate din pre]uri arbitrare. centralist@. Este. Starea de echilibru a fost asociat@ de promotorii }colii neoclasice. iar acesta rezult@ din manifestarea unor interese de schimbare.

astfel încât pre]ul ob]inut s@-i permit@ ob]inerea unei cote procentuale de venit net mai mare decât rata dobânzii sau nivelul costului capitalului. sunt necesare specializarea produc@torilor. Condi]ii ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ Dac@ societatea dispune de resurse limitate este avizat@ s@ fac@ alegeri pentru alocarea disponibilit@]ilor în a}a fel încât s@ acopere întregul necesar func]ional. de]inerea privat@ a avu]iei }i condi]ii pentru manifestarea interesului }i ini]iativei 36 . modificarea preferin]elor consumatorilor. Teoria economic@ a asimilat echilibrul economic în forme opera]ionale. insatisfac]ie. inova]ia const@ în primul rând în crearea de produse a c@ror cerere spore}te mai repede decât nivelul veniturilor. Maximul de satisfac]ie. potrivit conceptului paretian de optim economic. care con]ine germenii dezvolt@rii }i. capabile s@ genereze competi]ie în sistem. posibilitatea ^ncheierii contractelor voluntare. respectiv. desigur. a câ}tigurilor. diminuarea rezultatelor. dar tot la fel }i o situa]ie de satisfac]ie resim]it@ de majoritate de pe urma inov@rii. profiturilor înalte. atât de limitat încât nu se întrev@d posibilit@]i de promovare a avansului tehnologic. vom putea constata c@ subiec]ii economici }i-au împlinit a}tept@rile. pe l$ng@ alegere. În modelele bazate pe studiul comportamentelor. În economia modern@. adic@ dinamic@ economic@.resurselor semnific@. %ntr-un astfel de model. pe un termen mai lung. putem introduce ideea de echilibru par]ial. reduceri de costuri. a}a cum l-am definit mai sus. . datorit@ „}anselor” de a genera inova]ie. Pe termen scurt. con]inând importante valen]e de dinamizare a economiei. sporul de eficien]@ }i venituri constituie un suport pentru modificarea cererii de consum. Într-o economie dinamic@. manifest@ri de dezechilibru. lipsa de interes pentru schimbare. alt contur. poate semnifica o contextur@ inert@. ^nseamn@ profituri ^nalte pentru ^ntreprinz@tor }i utilitate ridicat@ pentru consumator. mult mai dinamic@. Insatisfac]ia ofertan]ilor mai modest plasa]i concretizeaz@ manifestarea echilibrului par]ial }i stimulentele pentru inovare. Pentru ca mecanismele de pia]@ s@ fie opera]ionale.2. Abordarea raportului echilibru (a}a cum a fost definit mai sus) – dezechilibru cere introducerea no]iunii de orizont în timp. interesul cercet@torilor s-a focalizat pe sursele capabile s@ asigure avantaje comparate produc@torilor. Pentru ofertant. existen]a }i utilizarea banilor. 2. pentru a ob]ine ansamblul utilit@]lor de care are nevoie. echivalent st@rii de echilibru. eficien]@. . dinamism. f@r@ valen]e de ^nnoire. îns@. care pot mobiliza energiile. care au.

Aceast@ idee poate fi eviden]iat@ simplu. utilizarea banilor creeaz@ oportunit@]i de compensare b@neasc@ ^nt$rziat@. printr-un exemplu. de neimaginat. a cantit@]ii }i calit@]ii fiec@rui produs sau serviciu. erau perfec divizibili. Func]ionarea mecanismului economic depinde de procesele care asigur@ reglarea pre]urilor. Existen]a }i utilizarea banilor. facilit@]ile de schimb garantate. dificult@]ile g@sirii unui partener dispus la schimb sunt imense. ceea ce contribuie substan]ial la asigurarea continuit@]ii afacerilor }i cre}terii vitezei de operare }i. De asemenea. Dac@ ne vom raporta la o situa]ie de troc. mobilit@]ile structurale }i intersectoriale ale for]ei de munc@ etc. a condi]iilor de plat@. folosind banii.2. este de re]inut c@. de utilizarea banilor. .. a actelor de vânzare-cump@rare fixarea etaloanelor care jaloneaz@ deciziile actorilor economici (costul capitalului. În cursul istoriei s-au impus. ca form@ generalizat@. exist@ posibilitatea concentr@rii rapide a unor resurse importante. schimbul de m@rfuri devine inevitabil. civice. private. nealterabili }i deci ofereau posibilitatea stoc@rii valorii. dar trebuie avute în vedere }i asigurarea unui nivel satisf@c@tor de fluiditate a circuitului economic. Func]ionarea pie]ei }i evaluarea eficien]ei afacerilor nu se pot lipsi de folosirea banilor ca mijloc neutru de echivalare. În timp. banii de metal. ca mijlocitor care s@ înlesneasc@ schimbul. Fluidificarea func]ional@ }i asigurarea continuit@]ii intereselor (a motiv@rii ^n domeniul supus controlului pie]ei) depinde într-o societate evoluat@. 2. costul tranzac]iilor. m@surare a bog@]iei. tocmai datorit@ diversit@]ii produselor care trebuie echivalate }i evaluate. individuale }i ^n etapa actual@ sus]inerea }i promovarea competi]iei de c@tre organisme ale statului. în privin]a posibilit@]ii de alegere. la sporirea rezultatului ob]inut cu acelea}i resurse. a termenelor de livrare.1. de asigurare a continuit@]ii procesului alegerii.). La fel. Pe lâng@ deschiderea. nivelul fiscalit@]ii. implicit. s@ presupunem c@ un fierar dintr-un sat retras vine s@-}i vad@ fiul. student la ora}. deoarece reprezentau o valoare mare în volum mic. chiar dac@ presupunem o echivalen]@ valoric@ între cele dou@ m@rfuri. ceea ce se traduce prin mobilitate economic@ mai mare }i eficien]@. bazat@ pe libera ini]iativ@. mai întâi. În condi]iile existen]ei specializ@rii produc@torilor. utilizarea banilor asigur@ raporturi de schimb mai precise. Apari]ia }i folosirea banilor. având în desag@ cinci topoare }i dac@ fiul îi cere o trus@ de desen. evolu]ia productivit@]ii a creat decalaje între volumul m@rfurilor care 37 . este un stimulent al fluidific@rii afacerilor.

circulau }i disponibilit@]ile de metal pre]ios mai mici aflate la îndemân@. Specializarea produc]iei este un alt fundament al economiei moderne. cel pu]in cu interes.2. sunt în cele din urm@ garanta]i cu m@rfuri. cartele cu memorie magnetic@. 38 . Interesul decurge dintrun rezultat palpabil }i m@surabil imediat. profit. treptat. dac@ nu cu devo]iune. . }i. care îl face interesat pe agentul economic. 2. banii de metal. Este elementul esen]ial pentru economia de pia]@. Nivelul ridicat de trai bazat pe produc]ia de mas@ (sau în serie foarte mare). de]in@torul de teren }i resurse naturale. implicit prestigiu }i o plat@ atr@g@toare. cu valoare intrinsec@. renta. În forme evoluate. Într-un sistem economic bazat pe libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. ieftin@ a agen]ilor în cadrul diviziunii muncii }i asigur@ scurtarea duratei }i a costului schimbului de activit@]i. motivat@. leg@tura cu banca. s@ ia. emise de b@nci specializate. Semnele b@ne}ti sau banii de hârtie. managerul satisfac]ie }i participarea la beneficii.3. fiecare agent economic î}i apropriaz@ o parte din avu]ie. costul ridicat al tip@ririi. Posesorul unei cartele cu memorie magnetic@ are posibilitatea s@ efectueze cump@r@turi. nu ar fi posibil f@r@ specializarea produc@torilor. Averea este evaluat@ în bani. banii moderni se manipuleaz@ cu c@r]i de credit }i debit. rezult@ c@ fiecare echipament. Diviziunea muncii. care elimin@ unele neajunsuri ale preceden]ilor. 2. folosin]a }i uzufructul afl$ndu-se la originea motivelor de ac]iune. proprietatea privat@ faciliteaz@ cooperarea eficient@. financiarul dobânda. ofertant sau consumator s@-}i exercite func]ia proprie în ansamblu. instantaneu. transferul sumelor f@cându-se pe loc. dispozi]ia. pentru segmentul de popula]ie care î}i dore}te prestigiu prin acumulare de avere. ceea ce permite operarea rapid@ a tranzac]iilor }i la costuri reduse. Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. . cum sunt siguran]a p@str@rii }i a transportului. Încrederea în banii de hârtie este definitorie pentru raporturile de schimb }i mai ales pentru raportul unitate monetar@ – valoare de schimb. muncitorul salarii. iar aceast@ evaluare serve}te func]iei de semnal social al etal@rii bog@]iei. comercian]ilor etc. astfel întreprinz@torul va ob]ine dividend. În societatea modern@ s-au impus banii de cont.2.2. resurs@ de munc@ va apar]ine cuiva. la început asigur$ndu-}i puterea de schimb prin garantarea preschimb@rii lor în metal pre]ios. persoan@ care va depune toat@ st@ruin]a pentru a o valorifica. buc@]ic@ de p@mânt. m$nuirea neigienic@. Dac@ aceast@ realitate este prezent@. dar mai important. au fost înlocui]i cu bilete de banc@ (cu acoperire metalic@).

utilizarea unor unelte specializate de înalt randament. Astfel. se creeaz@ îns@ organisme economice tot mai complexe care. un control reciproc asupra ofertei partenerului de schimb. ne afl@m în fa]a unor conexiuni orizontale. De regul@. utilizând acelea}i instrumente. În paralel. relativ separate. gospod@ria de subzisten]@ este orientat@ spre a produce majoritatea bunurilor de care are nevoie o familie. ceea ce face ca rezultatul ob]inut s@ fie considerabil sporit. vor impune un „dirijor”. Opera]iile repetitive au condus. Smith a f@cut o demonstra]ie. constând în punerea de acord a cantit@]ii }i calit@]ii componentelor. dar operând specializ@ri de opera]ii pe persoane. conexiunile de acest fel asigur@ un ascendent. ceea ce presupune un nivel ridicat de standarde }i. Acest stadiu de evolu]ie al societ@]ii se caracterizeaz@ prin eficien]@ foarte sc@zut@. Specializarea func]iilor de produc]ie permite utilizarea superioar@ a resurselor de munc@. în condi]ii de autarhie economic@ caracterizat@ de lipsa leg@turilor de schimb cu alte familii sau comunit@]i. }i anume. de pe urma restrângerii duratei. În acest context. nu privesc numai caracteristicile dimensionale ci. echivalent@ cu o cre}tere a ponderii opera]iilor de baz@. avantaje pentru anumite componente ale sistemului. implicit. într-o mare m@sur@. sau chiar a elimin@rii unor opera]ii auxiliare. de dependen]@ reciproc@. respectiv a instrumentarului de lucru specializat. Standardele. . În paralel cu specializarea se na}te un proces de reducere substan]ial@ a opera]iilor auxiliare. ar necesita un timp imposibil de acoperit de c@tre o gospod@rie care trebuie s@-}i asigure acoperirea }i a altor nevoi de subzisten]@. inevitabil. confec]ionarea unui pulover. Procesele }i persoanele specializate trebuie s@ se afle în rela]ii de cooperare. care implic@ ordonarea pe orizontal@. în timp. dar acest fapt nu-i împiedic@ s@ le respecte pe ale celorlal]i. marii produc@tori reu}esc s@ impun@ standarde proprii. la crearea condi]iilor pentru folosirea for]ei mecanice. se creeaz@ rela]ii de dependen]@ între produc@tori.. evident. A. Avansul specializ@rii nu poate avea loc f@r@ colaborare. de exemplu ale marilor firme de montaj (la automobile sau la alte produse durabile). Cu atât mai inaccesibil ar fi un aparat radio sau televizorul. se pot ob]ine cre}teri de eficien]@ spectaculoase rezultate. f@r@ s@ fie create avantaje ale unei componente a sistemului în raport cu celelalte. într-o manufactur@. De exemplu. a celor naturale. îndeosebi. impun 39 . se creeaz@ structuri verticale. Uneori organismele statale sau ale Uniunii Europene. În contrast. În m@sura în care oamenii se specializeaz@ pe procese de produc]ie. calitatea.

la fel de inevitabil. în mod obi}nuit. Func]ionarea unei pie]e liberale. Totu}i. în care ierarhia este abia prezent@ la unele niveluri ale economiei. Practica Europei Dezvotate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. în ordinea descresc@toare a eficien]ei) este denumit@ costul comparat }i în raport cu acest nivel. 2. ^n raport cu un context. inclusiv. în timp. simplu. . rela]ii de autoritate. atunci când scap@ supravegherii organismelor de stat }i competi]iei altor firme de aceea}i talie din interior sau din afar@. un schimb voluntar. ra]ionamentele economice trebuie s@ aib@ ca suport compararea alternativelor.4. f@r@ a fi implicate compara]ii care se impun inevitabil datorit@ competi]iei pe pia]@. dac@ mecanismele de pia]@ sunt insuficiente.2. a avantajelor oferite de natur@. concur@ la ob]inerea unei produc]ii specializate. Specializarea }i avantajele comparate. Exist@ actualmente tendin]e de restrângere a rolului statului. se va opera alegerea unei variante de afaceri. care nu }i-a dovedit îndeajuns competitivitatea în raporturile cu ini]iativa privat@. În astfel de situa]ii judec@]ile. f@r@ îns@ a-}i permite crearea de avantaje economice persistente pentru vreun produc@tor. dar }i disfunc]ionalit@]ii în derularea automat@ a procesului economic.specifica]ii obligatorii de calitate. pe de o parte structuri verticale cu o existen]@ logic@ }i interese proprii. de subordonare din care decurg. Interdependen]ele astfel rezultate genereaz@ totu}i. adic@ se dezvolt@ un model liniar în care fiecare m@rime este m@surat@ ^n raport cu ea ^ns@}i. cooperarea în produc]ie se asigur@ în afara oric@rei interven]ii deliberate. Costul comparat este o notiune strâns legata de modelele sistemice. eficiente. utilizarea unor tehnologii adaptate. prin schimb de activit@]i. reciproc avantajos. Costul comparat creeaz@ unele confuzii în situa]ia când judec@]ile investitorului se limiteaz@ la parametrii propriului câmp de cercetare. . tipo-dimensionale. Cea mai avantajoas@ alternativ@ pierdut@ (dup@ ce s-a f@cut o ierarhie a acestora. social@ }i uneori nevoia unei administr@ri la nivel global. întâmpina greut@]i ^n momentul în care talia întreprinderilor cre}te }i se înregistreaz@. rezultate ale obstacolelor pe care le creeaz@ existen]a }i exercitarea puterii de c@tre firmele mari. economia modern@ se prezint@ ca o economie mixt@ (cu reglatori de pia]@ }i de stat). Abstrac]ie f@c$nd de experien]a european@. 40 . Dobândirea unei anumite calific@ri. concret sisteme închise care exist@ }i se utilizeaz@ în }tiin]@. procese de diferen]iere.

acestea fiind ^nso]ite de * L. altfel spus. existen]a unor porturi naturale.. de capacitatea de a concentra capital. fa]@ de a partenerilor dintr-un mediu economic specializat. rezultat@ din competi]ia dintre structurile liberal-capitaliste }i cele autoritarcolectiviste. probleme }i modele opera]ionale de abordare. Avantajele comparate redevin o no]iune central@ a teoriei economice ^n jurul c@reia se aranjeaz@ conexiuni. Centrele de inova]ie }i consultan]@ au ar@tat o capacitate ridicat@ de a-}i asigura pre]uri generoase pentru oferta lor }i o mare disponibilitate pentru extindere. Principalele cauze ale acestei schimb@ri sunt dezvoltarea tehnologic@. ^n ]@ri capabile s@ concentreze capital }i s@ exploateze avantaje naturale }i abilit@]i manageriale. care se ofer@. Thurow The Future of Capitalism. 41 . alte concepte. Inc.* Centrele de crea]ie }i-au creat strategii }i mijloace pentru lansarea de produse noi. modific@ri ale structurii sociale din lumea dezvoltat@.2. implicit. Avantajele comparate au fost asigurate ^n perioadele anterioare anilor ’80 de condi]ii naturale favorabile pentru agricultur@. %mp@r]irea ^n ]@ri mari consumatoare de munc@ ieftin@ (^n ultimele decade din Asia de Sud-Est). avantajele comparate decurg tot mai mult din capacitatea de a forma echipe capabile s@ inoveze. În zilele noastre. fa]@ de un competitor. de z@c@minte bogate }i u}or exploatabile (cu costuri reduse). Acestea reprezint@ costuri mai reduse rezultate din productivitatea comparativ mai ridicat@. fiind dep@}it@ de }tiin]a de a genera inova]ie }i sporuri ^nsemnate de utilitate }i satisfac]ie. Avantajele comparate reprezint@ diferen]ele favorabile de productivitate. Avantajele comparate (o no]iune ^ncet@]enit@ ^n }tiin]a economic@ cu aproape dou@ sute de ani ^n urm@) au ast@zi alte surse }i dimensiuni dec$t cu dou@ decenii ^n urm@. concretizate ^n produse cu valoare de schimb ridicat@ este pe cale s@ devin@ desuet@. din cauza for]@rii ie}irii din izolare }i autarhie economic@. New York. ca o consecin]@ a sporului de eficien]@ }i venituri. . acestea reprezint@ generatori }i utilizatori de pia]@ nou creat@ într-un mediu competitiv. 2. de for]a militar@ }i }tiin]a de administrare a unei regiuni. pentru exploatarea oric@rei oportunit@]i de afaceri. pg. sau de un partener de afaceri cu care este posibil@ o cooperare pentru a valorifica tocmai aceste avantaje.. tot mai aspru din cauza fenomenelor de globalizare }i lips@ de protec]ie }i. 9.4. William Morrow and Co. de nivelul de instruc]ie }i educa]ie a cet@]enilor. 1996. accesibilitatea la c@i de transport.1.

în mare m@sur@. care ]inte}te s@ ofere }anse apropiate cet@]enilor pentru ^nzestrarea cu o putere de competi]ie superioar@. }colilor de crea]ie. favorabil valorific@rii avantajelor comparate ale fiec@rui partener.5. o structur@ social@ articulat@.implozia regimurilor totalitar-colectiviste }i modifc@rile politicilor economice antren$nd noi atitudini fa]@ de fiscalitate }i rolul statului. Diferen]a const@ în 42 . tendin]ele de migra]ie a popula]iei din zonele ^napoiate sunt par]ial temperate de emigrarea capitalului }i tehnologiilor. . care fac posibil@ o nou@ setare de criterii. c$t }i al politicilor economice dinspre idei care sus]in coeziunea intereselor na]ionale. }i politicile se focalizeaz@ pe promovarea intereselor alor no}tri ^n contrast cu noua politic@. Capitalizarea este un proces de transformare a patrimoniului în bunuri cu func]ie lucrativ@. Tensiunile sociale. 2. un exportator net de inteligen]@ }i-a consolidat pozi]ia privilegiat@. aduc@toare de profit. liberal@. inova]ie }i promovare a competi]iei. Statele Unite. aport de inteligen]@ prin imigra]ie. ^n mod tradi]ional. am putea remarca accentul care se pune pe dezvoltatea uman@. care favorizeaz@ dezvoltatea uman@. sporirea cooper@rii peste frontierele de stat ^ntre firme }i crearea unui mediu de afaceri mai permeabil. %n aceast@ ordine de idei. Competi]ia }i men]inerea unui climat de emula]ie intern@ se bazeaz@ pe sl@birea barierelor tarifare }i netarifare. Odat@ cu d@r$marea „zidului Berlinului” care a simbolizat separa]ia ideologic@ s-au creat condi]ii favorabile conjug@rii efectelor favorabile care rezult@ din competi]ia interna]ional@.2. din realitatea liberei concuren]e }i mai pu]in din situa]ia în care tr@im noi. . a tehnicilor. ieftinirea transportului }i diminuarea consumurilor de materii prime. ai no}tri }i ceilal]i. gener$ndu-se sporuri de productivitate. beneficiind de infuzie de resurse financiare. ^n schimburile interna]ionale. Capitalizarea sau promovarea interesului privat. Sl@birea sau chiar desfiin]area stavilelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului a creat o situa]ie nou@ cu poten]ial stabilizator. %n rezumat. fa]@ de interesele na]ionale }i mijloacele de promovare a acestora. de export }i ofert@ de utilit@]i apreciate de consumatori. trebuie remarcat@ o deplasare at$t ^n planul teoriei. }i promovarea lor prin sus]inerea acestora nediferen]iat. Tabloul prezentat mai sus izvor@}te. reducerea spectaculoas@ a }omajului }i importante excedente bugetare care-i permit Americii s@-}i diminueze datoria public@. cu posibilitatea de a p@stra avantajele concentr@rii produc]iei f@r@ a st$njeni procesele de competi]ie (de data aceasta ^ntre firme din ]@ri diferite). favorabile centrelor de crea]ie. ^ntr-o construc]ie ideatic@ ^n care actorii sunt separa]i ^n dou@ tabere.

Mai mult se creaz@ structuri clientelare asociate celor care guverneaz@ ]ara. Istoria }tiin]ei economice }i g$ndirea economic@ a timpului nostru se leag@ de numele lui J. restr$ns la firmele private. faptul c@. a dob$nzii }i a banilor (ap@rut@ ^n 1936). nu asigur@ o motivare satisf@c@toare. care-}i creaz@ privilegii }i se opun mersului reformei. ^n timp.M. ^mpotriva interven]iei statale ^n economie. un curent de g$ndire care poart@ numele p@rintelui s@u (Keynes). ^n opozi]ie cu keynesi}tii care opteaz@ pentru m@suri fiscale de interven]ie }i o sus]inere a unor programe ample de cheltuieli neproductive cu scopul declarat de a influen]a economia }i. . s-a revigorat un alt curent de g$ndire. Din multe puncte de vedere monetari}tii se ^ntorc la principiile liberale. ceea ce pune numeroase semne de întrebare în leg@tur@ cu exercitarea eficient@ a intereselor în societatea modern@. %n replic@ }i foarte probabil sub impresia interven]iei sufocante a statului ^n economie. denumit uneori monetarist (pornind de la principalele solu]ii din arsenalul acestei orient@ri economice). Locul motiva]iei individuale este. stimulare sau fr$nare a unor procese economice. prin intermediul autorit@]ii statale. accept$nd unele ac]iuni foarte neutre. At$t tezele prezentate. dar sunt în cea mai mare parte rezolvate satisf@c@tor. aceste probleme au alte dimensiuni }i alt contur în raport cu cele de la noi. ^n Occident. mai sus. 2. ^n lucrarea sa Teoria general@ a folosirii m$inii de lucru. de factur@ monetar@. Aceast@ orientare economic@ este.2. a c@rei sl@biciune este considerat@ r@spunz@toare de recesiuni }i chiar crize economice. de factur@ liberal@. nesupravegheat ^ndeajuns de pia]@. mici }i mijlocii. 43 . urm$nd preceptele teoriei economice pozitive. c$t }i unele modalit@]i concrete de operare la nivel macroeconomic. Desigur. ^n ]@rile totalitare. au constituit. acuz$nd interven]ia statal@ c@ ar fi r@spunz@toare de disfunc]ionalit@]ile economiei contemporane. Keynes care. Interven]ia statului. %n Rom$nia proprietatea public@ }i cea asociat@ (ap@rut@ ^n urma privatiz@rii „^n mas@”) aflate ^ntr-un mediu necompeti]ional. nefiresc. din acest punct de vedere. este deseori dep@}it@ limita teoriei economice pozitive prin stimularea cererii. declarat. se petrece o separare a func]iei de proprietate de func]ia de conducere. ^n func]ie de anumi]i parametri considera]i normali sau dezirabili.. alteori fiind denumit@ }coala de la Chicago (locul unde principalii sus]in@tori ^}i desf@}oar@ activitatea).6. sumar. lanseaz@ teza func]ion@rii imperfecte a economiei (capitaliste) contemporane }i totodat@ idei cu privire la necesitatea interven]iei de corectare.

merg$nd mai departe nimeni nu poate s@-}i permit@ s@ r@m$n@ ^n afar@” T. ini]iativa privat@ }i tezele keynesiste }i neokeynesiste sus]in@toare ale interven]iei statale. de schimb@ri ^n structura cererii }i schimbarea tehnologic@… Sunt recompense generoase pentru acei ce g@sesc mijloacele s@ conduc@ aceast@ expansiune.* Avantajele comparate au fost judecate ^n virtutea izol@rii prin bariere vamale }i netarifare }i ideologii acceptate ^n cadrul na]iunilor. ^n perimetrul c@reia se explic@ unele motive ale ac]iunii individuale. se cuvine s@ ad@ug@m o nou@ preocupare a cercet@torilor economi}ti concretizat@ ^n concentrarea pe noile contexturi create. pe pia]a muncii. separat@ de componenta social@. * %ntr-o lucrare ap@rut recent se apreciaz@: „Toate economiile sunt constant ^ntr-o stare de mi}care fiind provocate de dezvoltarea din restul lumii.Killick. pe de alta. ca stimulent izvor$t din acestea }i implicit a tendin]elor susceptibile s@ ofere avantaje ^n raport cu competitorii. economia general@. Ace}tia din urm@ se prefer@ s@ fie instrui]i }i ^narma]i pentru a purta pe cont propriu. p. tinde s@ devin@ absorbit@ de temeiurile avantajelor comparate }i a gener@rii competi]iei. pe c$nd globalizarea economiei creaz@ premise pentru valorificarea avantajelor tradi]ionale. const$nd ^n accentuarea fenomenelor de integrare liberal@ a statelor din diferite perimetre geografice }i abolirea unor ^ngr@diri ^n calea migra]iei capitalului. %n lumina evolu]iilor recente (de dup@ 1980). Rouledge. 2. 1995.Paul Samuelson face o sintez@ (neoclasic@) ^ntre liberalismul bazat pe spirit antreprenorial. . s@ fie ap]i s@ valorifice oportunit@]i }i suficient de mobili pentru a crea }i exploata altele noi. London. . b@t@lia pentru a ob]ine recunoa}tere. {tiin]a economic@. Statul ^}i transfer@ ponderea preocup@rilor prin institu]iile }i personalul pe care-l utilizeaz@ spre prospectarea viitorului }i promovarea unor interese strategice }i mai pu]in pe domeniile tradi]ionale de protec]ie pasiv@ a cet@]enilor. ^n cadrul organiza]iilor economice. 44 . }i pe r@spunsurile la aceste noi provoc@ri. ^n m@sura ^n care acestea mai pot re]ine aten]ia agen]ilor economici }i a cre@rii prin concentrare }i stimulare de eforturi a situa]iei care s@ genereze noi avantaje comparate relativ stabile. limit@rii puterii monopolurilor }i asigur@rii unei protec]ii sociale corespunz@toare principiilor morale }i civice }i puterii economice a fiec@rei societ@]i. pe de o parte. The Flexible Economy.

Între factorii care au favorizat ascensiunea teoriei valorii munc@ – teoria obiectiv@ a valorii – se afl@ preponderen]a muncii nemijlocite. al@turi de costul capitalului }i cererea de pia]@. Nivelul costurilor este determinat par]ial endogen (adic@ sunt generate }i reglate din interior sau precump@nitor din interiorul firmei. 2. Trebuie men]ionat c@ nivelul pre]urilor depinde de mai mul]i factori. 45 .a. costul capitalului. într-un model unitar. Necunoa}terea cheltuielilor. 2. costurile }i pre]urile de vânzare. respectiv a confrunt@rii cu preferin]ele }i puterea de cump@rare de pe pia]@. promovarea de c@tre ideologia protestant@ a unui cult a muncii. a sarcinii fiscale }i obliga]iilor }i avantajelor comparate în schimburile economice externe }i a firmelor care domin@ anumite segmente de pe pia]@ (propor]ia c@rora este precump@nitoare în România. În perioada de formare }i acceptare a acestei teorii. lipsa calculului de costuri a fost mult@ vreme un impediment serios pentru progresul unor întreprinderi.3. al agentului economic) }i par]ial exogen (din afar@) prin pre]urile materiilor prime. gradul redus de diferen]iere calitativ@ }i func]ional@ a produselor }. inclusiv a celor de munc@. pornind de la faptul c@ nici un produc@tor nu se poate sustrage necesit@]ii recuper@rii cheltuielilor. cantitatea de munc@ înglobat@ în produs. unii dintre ace}tia greu de separat }i evaluat. Pre]ul în economia modern@ are determinare exogen@ (nu depinde de întreprindere. prin stabilirea taxei pe valoarea ad@ugat@. a accizelor la unele produse. este un determinat al pie]ii). în moduri diferite. Aceste dou@ m@rimi. ^n care s@ ia în considerare interven]ia statului. în formarea costurilor în perioada când aceast@ construc]ie s-a impus în lumea }tiin]ific@.3. care explic@ nivelul acestora în func]ie de considerente ideologice. Fondatorii teoriei valorii munc@ au a}ezat la baza acesteia munca necesar@ pentru a ob]ine o marf@. Teoria valorii munc@. numit@ vie. Caracterul complicat al form@rii pre]urilor a generat o literatur@ contradictorie. structurii. a stabilirii dimensiunilor. . au favorizat r@spândirea aceastei teorii. sarcina fiscal@ }i înlesniri la comer]ul exterior. Valoarea de pia]@ Desf@}urarea oric@rei activit@]i economice cere compararea periodic@ a costurilor }i pre]urilor. respectiv a pre]urilor între ele. calit@]ii individuale a produselor }i serviciilor. nivelul salariilor.. utilitatea }i satisfac]ia oferite de produse sunt principalii parametri ai ordon@rii }i ghid@rii activit@]ii de produc]ie.1. unele chiar opuse în con]inutul lor. atâta vreme cât nu se opereaz@ procese reale de privatizare }i protec]ie a concuren]ei).

Pe m@sura cre}terii eficien]ei economice. m@rfurile se schimb@ între ele în raport cu consumul de munc@ necesar@ în condi]ii medii de îndemânare. marxi}tii. o construc]ie mai elaborat@. pornind de la modelul lui Marx din „Capitalul”. cele de competi]ie economic@ }i dezvoltare. dac@ un obiect de îmbr@c@minte este confec]ionat pentru a ne ap@ra de frig. cerin]ei de a asigura statut social purt@torului piesei de îmbr@c@minte. ceea ce genereaz@ o nou@ atitudine fa]@ de acestea. * Produc]ia pentru autoconsum define}te o stare a evolu]iei societ@]ii în care produsele sunt destinate consumului propriu. de}i lent. culoare. a fost promovat@ indirect cre}terea performan]elor de produc]ie }i implicit crearea unor condi]ii noi. nevoii de a asigura satisfac]ii estetice cump@r@torului. accesul la produse cre}te considerabil. Aceste manifest@ri corespund unui nou palier de eficacitate economic@ }i unor nevoi specifice ]@rilor dezvoltate. a calit@]ii produselor }i nu se poate acoperi aria satisfacerii unor utilit@]i superioare. pre]ul }i costul. termenele de livrare }i. %n acord cu teoria obiectiv@ a valorii. indirect. 46 . De}i adep]ii mai noi ai valorii munc@. Societatea modern@ nu numai c@ a impus o anumit@ linie a modei. prestigiul pe care-l confer@ posesia sau folosin]a bunului sau serviciului. de exemplu. care elimin@ o parte din inadverten]ele teoriei. acesta r@mâne satisf@c@tor dac@-}i valideaz@ utilitatea. Dezvoltarea produc]iei marfare }i extinderea schimbului au condus la o selectare spontan@ a produc@torilor cu ajutorul criteriului compar@rii costurilor cu pre]ul de vânzare. este faptul c@ într-o astfel de etap@ a evolu]iei nu func]ioneaz@ mecanismul de supraveghere prin intermediul schimbului }i a posibilit@]ii de a alege calitatea. Adversarii teoriei valorii munc@ argumenteaz@ c@ pre]ul nu coincide decât arareori cu valoarea munc@. au adus. dar aloc@ resurse însemnate particulariz@rii. mai favorabile. . volumul ofertei. aceasta nu satisface cerin]ele opera]ionale ale timpului nostru. .incapabile din aceast@ cauz@ s@ opereze selec]ii între produse rentabile }i nerentabile sau între afaceri profitabile sau mai pu]in avantajoase. Important. printr-o produc]ie pentru autoconsum* de eficacitate redus@ pentru c@ lipsa competi]iei nu preseaz@ asupra nivelului tehnologiei utilizate. derivate din caracteristici estetice. Se remarc@ îndeosebi ata}area unor noi utilit@]i produselor. O astfel de manifestare nu este posibil@ într-o societate care este nevoit@ s@ asigure satisfacerea nevoilor primare. indiferent de design. În acest mod. De exemplu. pia]a eliminându-i pe cei care nu-}i recuperau repetat costurile. pentru subiectul pe care-l abord@m.

La sfâr}itul secolului trecut se petrece. Totu}i. a legii numerelor mari. . Aceast@ evaluare const@ în a stabili gradul. Este vorba de o perioad@ când s-a introdus un nou procedeu de ob]inere a o]elurilor. care schimb@ atitudinea consumatorului fa]@ de produse. prevenirea îmboln@virilor. se poate asigura o evaluare general acceptat@. de prestigiu). ci se opre}te la aspectul valoriz@rii pe care omul izolat o d@ unui obiect. loisir. care separ@ produsele acceptate }i pre]uite de cele cu valoare redus@. oamenii satisf@cându-}i nevoile esen]iale de hran@. se prefer@ o ierarhizare. pentru categorii largi de cet@]eni. Rela]ia este.. o înflorire a spiritualit@]ii }i a nivelului de satisfac]ie }i a dezvolt@rii umane. s-a generalizat r@zboiul automat de ]esut etc. îmbr@c@minte.3. de lege a numerelor mari.2. este important de în]eles c@ este rezultatul acestui impact. de aceast@ dat@.. Este important s@ observ@m c@ fiecare persoan@ acord@ fiec@rui obiect o pre]uire distinct@. 47 . pe baza unei medii. între subiect }i obiect. Are loc o revolu]ionare a transporturilor. ceea ce a sporit accesibilitatea produselor rezultate. pre]ul stabilit în procesul schimbului ajunge s@ fie evaluat în societate tocmai prin aceast@ propor]ie de mas@. dar m@rfuri care con]in cantit@]i egale de munc@ nu vor avea pre]uri egale. m@sura în care un obiect satisface o anumit@ dorin]@. fapte de natur@ s@ conduc@ }i acestea la cre}terea consumului. Faptul se conjug@ cu o diversificare treptat@ }i substan]ial@ a produselor de calitate ^nalt@. prin urmare. o ordine a preferin]elor. ne afl@m într-un domeniu al conven]ionalului. cultur@. prin prisma consumului „de mas@”. S@ remarc@m c@ îngrijirea s@n@t@]ii. de regul@. greu de exprimat în cifre }i. sport. Utilitatea multipl@ a dobândit treptat o importan]@ tot mai mare în aprecierea m@rfurilor. Apar trebuin]e noi pentru consumul de mas@ legate de instruire. locuin]@. Valoarea subiectiv@ este. Teoria subiectiv@ a valorii nu mai compar@ obiecte }i respectiv efortul depus de produc@tor. în câteva ]@ri simultan. 2. respectiv obiectul este evaluat. apar (datorit@ sporirii randamentelor) disponibilit@]i suplimentare pentru a acoperi. diferit@ fa]@ de celelalte persoane. valoare. de exemplu. utilitate. înfrumuse]are. o modificare de atitudine. considerate inferioare. intensitate a muncii }i înzestrare tehnic@. Subiectul este cel care valorizeaz@. care a fost generat de cre}terea productivit@]ii. pentru o parte mai mare din popula]ie. Aparent. nu este o noutate dar. unele aspira]ii superioare de consum. Dincolo de aparen]e. atunci când satisfac diferit nevoile de consum (mai ales cele estetice.

altele de rivalitate. cu alte cuvinte. c@utând un nivel maxim de câ}tig }i. echivalate }i se pot schimba între de]in@tori. un model de func]ionare automat@. chiar. în lucrarea „Avu]ia na]iunilor. acest mecanism rezolv@ satisf@c@tor cele mai complexe probleme antrenând persoane.4.” ap@rut@ în 1776.În fapt. trage concluzia c@. Se poate. fiind privit@ ca un fenomen firesc. Un rol important în func]ionarea mecanismului pie]ei îl are ansamblul valorilor. Adam Smith. ar@ta Adam Smith. care nu treze}te animozit@]i între oameni. Se contureaz@. dar }i de ob]inere a unei bun@st@ri generale. Procesul concuren]ial este un mecanism prin care penuria determin@ cre}terea pre]urilor }i apoi impulsionarea investi]iilor în ramuri cu deficit de ofert@ }i }anse mari de câ}tig. motivele }i comportamentele persistente sunt o component@ a mecanismului de echilibrare a economiei. m@rfurile au fost comparate }i. creând. în virtutea propriului interes }i a legilor pie]ei. în plan practic. 48 . direc]ionând activitatea sa astfel încât produsul s@ aib@ cel mai mare pre] posibil. incitat }i îndreptat s@ ating@ o anumit@ ]int@ economic@ favorabil@ interesului general. care au ob]inut ^ntr-un timp scurt sporuri de v$nz@ri }i c$}tiguri mai mari dec$t firme importante. cu activitate de o sut@ de ani). dezvoltând rela]ii. 2. unele de echivalare. . Întreprinz@torul este. astfel. Principiul mâinii invizibile.. impersonal@. obi}nuin]elor de consum. F@r@ o îndrumare deliberat@ }i un control sistematic. produc@torul nu se gânde}te decât la propriul câ}tig }i este condus ca de o mân@ invizibil@ s@ îndeplineasc@ o performan]@ care n-a fost câtu}i de pu]in în inten]iile sale. dac@ dou@ m@rfuri pot fi echivalate una cu alta înseamn@ c@ cea mai important@ func]ie a evalu@rii a fost înf@ptuit@. ca o tendin]@ natural@. Promovând propriul interes. sc@derea pre]ului }i o migrare a capitalului spre alte ramuri mai profitabile. munc@. schimb }i distribu]ie care sunt acceptate în societate. remarc@ faptul c@ dorin]a de câ}tig a ^ntreprinz@torilor }i manifest@rile concuren]iale fac ca pre]ul s@ se formeze în raport cu anumite jaloane. . simbolurilor. eventual. dimpotriv@. indiferent dac@ dore}te expres acest lucru sau nu.. Pe termen lung. iar excesul de ofert@ determin@ pe termen scurt. firmele mari }i mici care inoveaz@ reu}esc s@ creeze cerere prin dezvoltarea unor produse sau servicii (un exemplu spectaculos este cel al firmelor care produc echipamente de calcul }i programe. nenum@rate variabile.

izvor$te din motive. tributar@ cauzalismului mecanicist. . egalitar@. O orientare ideologic@. Regularit@]ile comportamentale. urmând tocmai acest curs. cel pu]in în raport cu produc]ia pentru autoconsum sau cu economia de comand@. consider$ndu-le impulsul determinant al ac]iunii umane. obi}nuin]e. Compunerea ac]iunii care rezult@ din motive este adesea numit@ contract social }i se face asimilarea acestuia realit@]ii existen]ei diviziunii muncii }i a ^ndeplinirii unor roluri diferite. a dat rezultate pe deplin satisf@c@toare }i a asigurat ritmuri de dezvoltare de invidiat. Motivele ac]iunii umane sunt diverse ^n fiecare societate evoluat@. institu]ii constituie fundamentul form@rii a}tept@rilor ^ntreprinz@torilor. care a condus la na}terea situa]iilor de monopol sau quasimonopol. numite. }i este lipsit de temei s@ ne a}tept@m ca realitatea economic@ s@ se alinieze unui model abstract. 2. în ultimele decenii ale secolului XIX. fapt care a determinat o îngustare a ariei de ac]iune a concuren]ei libere. Economia concuren]ial@ n-a func]ionat niciodat@ perfect. se petrece un fenomen numit tendin]a de concentrare a produc]iei în firme mari. con]inând alternative pentru consumator }i institu]ii care s@-i pun@ pe produc@tori în situa]ia de a-}i ameliora calitatea. Aceast@ tez@ a fost infirmat@ p$n@ acum de manifest@rile reale din economia de comand@. cump@r@torilor }i chiar a organismelor statale.1. tendin]e de inovare }i amelioarare a structurii economice. ^n acord cu motivele care-i anim@ pe cet@]eni. introduce ipoteza omogenit@]ii nevoilor }i a necesit@]ii accesului egal la ^ndeplinirea de roluri sociale }i implicit a omogenit@]ii aspira]iilor individuale. Contractul social presupune regularit@]i comportamentale. a eficacit@]ii economice dar. cu temei. termenele }i condi]iile de livrare în raport cu cerin]ele cump@r@torilor. Principalul neajuns al consider@rii trebuin]elor ca verig@ ini]ial@ (de altfel logic. Economia real@ se bazeaz@ pe regularit@]i comportamentale.. Economia concuren]ial@. acord@ aten]ie trebuin]elor }i manifest@rilor acestora pe plan inten]ional. deoarece în via]a economic@ exist@ nu numai regularit@]i comportamentale. 49 .4. ci }i dinamism economic. valori. de regul@. sub influen]a unor parametri economici }i sociali cum sunt nivelul veniturilor. institu]ii. simboluri (o anumit@ cultur@) care promov$nd motivele individuale se bazeaz@ pe caracterul voluntar al acordului ^ntre p@r]i. raportate la trebuin]e primare identice. Ideologia colectivist@. Func]ionarea mecanismului pie]ei a asigurat o dezvoltare continu@ a produc]iei. corect@) const@ ^n na}terea unor dorin]e }i valori diferite. Institu]iile.

^n general }i proprietari sau reprezentan]ii acestora au fost prezentate ca rezultat al unor privilegii. astfel ^nc$t ^ntre trebuin]e }i motive nu se formeaz@ o rela]ie univoc@. rutiniere.a. iner]ie }i conservatorism. Admitea îns@ c@ pe anumite pie]e. ^n tenta]ia de a-i impune cu instrumente autoritare o ideologie. Legea lui Jean Baptiste Say.. a ameliora condi]iile de via]@ printr-o munc@ asidu@. Speciali}tii ^n management au constatat c@ nivelarea este compatibil@ cu manifest@ri solidariste. Este de remarcat. se nasc raporturi paternaliste }i totalitare. valori }i motive diverse se poate imagina totu}i o construc]ie structurat@ pe orizontal@ care se bazeaz@ pe diviziunea muncii. Ideologii marxi}ti au negat de la ^nceput caracterul voluntar al raporturilor de colaborare ^n economia de pia]@.2. ^n acela}i timp.educa]ia. f@r@ inova]ii majore ordinea }i tendin]ele nivelatoare (p$n@ la ^nceputul anilor 60) }i-au ar@tat puterea de atrac]ie. 2. . statul a constituit un pilon al func]ion@rii economiei }i ^ntr-o perioad@ a dezvolt@rii liniare. care s-a dovedit eficient ^n opera]iunile repetitive. confirmate de competi]ia din economia liber@. pe de alt@ parte. Un exemplu deseori citat ^n literatura contemporan@ este cel al modelului de management de personal japonez. aspira]ii. %n ]@rile dezvoltate marea majoritate a popula]iei accept@ diferen]ierea pe structuri de conducere a organiza]iilor economice. Accept$nd dorin]e. limit@rii puterii }i ini]iativei private. le-a succedat lipsa de motive pentru a inova. capitali}ti. pe de o parte.a. bun@stare. cooperare voluntar@ pe de alta }i structuri verticale izvor$te din valori }i valen]e diferite. libertate de exprimare }i alegere a partenerilor ^n raporturile patron-salariat.4. Ideologia din ]@rile Europei Occidentale a r@mas o vreme favorabil@ nivel@rii. excedentele pot s@ 50 . c@ at$ta timp c$t ]@rile cu regim totalitar. stilului de via]@ }. Raporturile de comand@ }i autoritate dintre muncitori. Un alt neajuns important al unei astfel de viziuni const@ ^n incapacitatea }tiin]ei economice de a prevedea comportamentul uman }i. Say scria c@ o criz@ general@ de supraproduc]ie este imposibil@. dar insuficient pentru a sus]ine inova]ia.colectivist nu }i-au ar@tat sl@biciunea de a inova }i men]ine un nivel de trai comparabil cu al ]@rilor capitaliste }i libert@]i cet@]ene}ti comparabile cu ]@rile Vestului. Tentativelor regimurilor totalitar-colectiviste de a impune nivelarea veniturilor. at$ta vreme c$t acestea sunt generatoare de locuri de munc@. sus]in$nd teza cre@rii unui privilegiu al proprietarilor. În 1803. stilul de viat@ al p@rin]ilor }. altfel spus. ^n raport cu muncitorii. pe o durat@ limitat@. pentru anumite produse. . salaria]i.

conserv@rii averii în depozite }i netransform@rii economiilor în investi]ii. nu-}i g@seasc@ un cump@r@tor. care trebuia s@ corecteze disfunc]iile.M. mai ales datorit@ dinamismului. Se cere s@ ad@ug@m c@ în produc]ia modern@ interven]ia deliberat@. fac vânz@ri c@tre acestea din urm@ }i sunt beneficiare.. care organizeaz@ produc]ia. A fost meritul lui J. Ceea ce nu releva J. cu deosebire în perioada marelui crah economic din anii 1929 – 1933. potrivit opiniei autorului. a ajunge la o necorelare între cerere }i ofert@. dar este perfectibil@ }i necesit@. . acestea sunt investite cu valen]a de a furniza munca necesar@ produc]iei. ]intind sprijinirea mecanismului pie]ei }i unele ajust@ri în distribu]ia veniturilor joac@ un rol important în ansamblul proceselor de echilibrare }i eficientizare a economiei reale. era de p@rere Say. intervin adesea nepotriviri între cerere }i ofert@. Say este faptul c@ într-o produc]ie dezvoltat@. Keynes de a fi ar@tat c@ economia contemporan@ lui avea nevoie de ajust@ri. În schema propus@ de autorul acestei construc]ii. 51 . Aceste crize. La finele secolului al XIX-lea }i ^n prima jum@tate a secolului al XXlea. din care prima este cea a gospod@riilor popula]iei. considerat@ de Keynes. locuin]@ }i este nevoit s@-}i înlocuiasc@ obiectele }i serviciile consumate. neajunsurile naturale. furnizeaz@ venituri gospod@riilor familiale. cel pu]in în germene. care desf@}oar@ fabrica]ia pentru stocuri. interven]ia statului. temporare }i nu pot conturba func]ionarea automat@ a economiei. Cel care produce creeaz@ implicit cererea. corec]ii pentru a putea func]iona. sub forma profitului. îmbr@c@minte. crize de supraproduc]ie au zdruncinat teza (legea) lui Say.B. Concep]ia lui Keynes poate fi relevat@ printr-o schem@ în care sunt luate în considerare dou@ categorii de agen]i. sunt provizorii. sunt întreprinderile. deoarece produc@torul a consumat hran@. pentru a evolua. specific@ produc]iei me}te}ug@re}ti. potrivit c@reia un proces de produc]ie creeaz@ o cerere corespunz@toare pentru produsele ofertate. Dep@}irea stadiului fabrica]iei la comand@. Cea de-a doua categorie. schimb@rii gustului consumatorilor. care însemna c@ produc@torul a}teapt@ mai întâi o comand@ a clientului }i apoi î}i începea fabrica]ia înseamn@. salaria]ii ob]in venituri care sunt destinate cump@r@rii de bunuri }i servicii }i respectiv unor economii. Ideile sale ar putea fi sintetizate cam în acest fel: economia nu func]ioneaz@ perfect. din care muncitorii.

care intereseaz@ circula]ia monetar@. De men]ionat c@ mecanismul liberei concuren]e. Între economii care.ale unor sume care sunt cheltuite ca }i cele provenite din economiile gospod@riilor pentru investi]ii. conexiunea dintre cererea global@ }i pia]a muncii }. . pe de o parte. autoputernicia. Mai târziu. deoarece cererea este oricând adaptabil@ ofertei. apoi prin crearea unei pie]e suplimentare. Luând în considerare fluxuri de produse. ar trebui s@ rezolve aceste dificult@]i. 52 . adaptarea cererii }i ofertei trebuie ajutat@ prin interven]ie guvernamental@. costul capitalului }i implicit nivelul dobânzii }i introduce concepte noi cum sunt cererea }i oferta global@. Observa]ia lui Keynes este c@ pre]urile au devenit rigide }i. concret. interven]ia statului. în ochii economi}tilor. Veniturile }i cump@r@rile nu sunt identice ca m@rime }i nici sincrone în timp. reprezint@ un flux în cadrul unui circuit orientat în mod obi}nuit spre investi]ii }i acestea din urm@. capacitatea de reglare a tuturor proceselor din economie. dorin]ele popula]iei. tendin]ele de liberalizare a economiei au câ}tigat din nou teren. care s@ stimuleze economia. Dup@ 1980. din acest motiv. Func]ionarea automat@ a economiei }i principiul mâinii invizibile î}i pierduser@ la acea vreme. în prezentarea sa teoretic@. . prin stimularea dorin]ei posesorilor de economii de a-}i plasa banii. Pentru o ]ar@ cu o economie dirijat@ centralizat. s@ o dinamizeze.a. pornind de la unele precepte marxiste. }i de venituri (fluxuri b@ne}ti). cum a fost România. s-a instalat o autocra]ie capabil@ s@ dirijeze resursele discre]ionar. autorul introduce o viziune nou@ }i diferit@ de cea a neoclasicilor (autorii teoriei valorii subiective }i a teoriei echilibrului în general). revigorarea mecanismelor de pia]@ prezint@ o deosebit@ importan]@ }i este singura cale de echilibrare }i eficientizare. se nasc diferen]e care genereaz@ dificult@]i în vânzarea produselor pe pia]@. prin aceea c@ scoate în eviden]@ conexiuni globale. potrivit schemei. s@ contrabalanseze lipsa de cerere de pe pia]@. în dispre] fa]@ de cerin]ele pie]ei. dac@ pre]urile sunt foarte mobile. Modelul lui Keynes se distinge prin gândirea economiei în termeni de fluxuri }i conexiuni macroeconomice. În economia de comand@ care a func]ionat }i în România }i ale c@rei urme le resim]im în continuare. cu deosebire redistribuirea veniturilor prin fiscalitate }i cheltuieli bugetare }i reglementarea excesiv@ a pie]ei s-au dovedit contraproductive. pe de alta.

aduc un anumit venit }i. 2. proprietatea de stat sau public@ de]ine ponderea cea mai mare din totalul avu]iei na]ionale. proprietarul este interesat în conservarea. poate fi ob]inut@ prin privatizare. adic@ trecerea propriet@]ii colective în st@pânirea privat@. care confer@ economiei dinamism }i eficacitate prin na}terea unor fenomene concuren]iale }i a exercit@rii unui control eficace al for]elor pie]ei asupra fiec@rui agent produc@tor. într-o prim@ abordare. Se constat@ de asemenea pe scar@ larg@. Pluricefalia înseamn@ ^n contrast cu dirijarea autoritar@ existen]a mai multor centre de decizie. na}terea ini]iativei individuale. eficien]@ }i ordine. cele mai importante caracteristici ale acesteia.. De remarcat c@ dreptul de uzufruct }i dispozi]ie individual@ liber@ asupra obiectelor genereaz@ o atitudine substan]ial diferit@ cu privire la obiectul propriet@]ii în compara]ie cu de]inerea în dev@lm@}ie. standarde de calitate. termene de livrare. Elementele enumerate se refer@ la obiectul propriet@]ii. La noi în ]ar@. ca proprietate comun@. manifest@ri de nepotism. dispozi]ie }i folosin]@ sau uzufruct. ci întro stare de coordonare dinamic@. mic întreprinz@tor. pârghii de stat atât financiare cât }i monetare) }i a men]inerii interesului actorului din economie pentru rezultatele activit@]ii sale. acestea se capitalizeaz@. Dac@ bunurile sunt de]inute de proprietar. exercitat@ prin pre]uri. ca urmare. Dispozi]ia }i gestiunea averii publice este grevat@ de caracterul greori al lu@rii deciziilor }i lipsa de interes cu privire la gestionarea sa. iar dac@ acestea sunt destinate consumului.3. Aceast@ form@ de proprietate se caracterizeaz@ prin delegarea dreptului de dispozi]ie c@tre împuternici]i – fondul propriet@]ii de stat – }i respectiv manageri care exercit@. dezvoltarea }i valorificarea resurselor pe care le de]ine. salariat.4. dreptul limitat de dispozi]ie. deoarece îns@}i decizia 53 . O economie liberal@ poate fi recunoscut@ dup@ faptul c@ fiecare agent economic. aduc satisfac]ie celui care le-a dobândit. . corup]ie }i nu exist@ speran]e ca din liberalizarea vie]ii politice s@ decurg@ consecin]ele sperate în privin]a comport@rii corpului directoral al acestor firme. firm@ este motivat pentru o activitate performant@. deoarece defini]ia porne}te de la premisa c@ proprietatea este o rela]ie între subiect }i obiectul de]inut }i relev@. o caracteristic@ a economiei de pia]@. astfel asigurându-se echilibru. Activizarea. benefic@. în fapt. atât de necesar@ economiei române}ti. corectitudine. (care în acest mod nu se afl@ în anarhie. Proprietatea înseamn@ posesie.

Proprietatea individual@ cunoa}te substan]iale cre}teri de propor]ii }i importan]@ ^n privin]a motiv@rii cet@]enilor. Sunt necesare forme de gestiune interesat@.a. dispozi]ie }i uzufruct }i îl motiveaz@ pe proprietar ^n privin]a administr@rii averii. comparabile cu cele din ]@rile dezvoltate }i la nivelul organiza]iilor economice mari (în forma contractului de management. pentru a evita abuzul mandata]ilor la gestiune în raport cu mandatarii. Privatizarea înseamn@. impune responsabilit@]i. corup]ie }i s@ promoveze produse }i idei noi. a transferului în condi]ii de favoare a unei p@r]i din ac]iuni }. care s@ asigure un nivel mai înalt de eficien]@ }i. fenomen care se explic@ atât prin persisten]a imaginii negative datorate unor experien]e anterioare. ca element necesar de generare. de altfel. de manager. Thurrow 1996) este o exagerare care trebuie evitat@ atunci când facem referire la nivelul actual al dezvolt@rii umane. care d@ dreptul la folosin]@. mai ales. mai ales. a nivelului viabil de motiva]ie. în condi]iile concrete din România. într-o economie dinamic@ }i competi]ional@.). Proprietatea individual@ const@ în de]inerea exclusiv@ a unui obiect de c@tre o persoan@. trezirea interesului individual. r@spundere fa]@ de angaja]i. a particip@rii conduc@torului unit@]ii la beneficii. colectiv@ (liber asociat@). A doua form@ de proprietate este cea asociat@. s@ inoveze. adesea calificare de nivel înalt. în substan]a sa. concretizate ^n gestiunea discre]ionar@. s@ asume riscuri. dup@ înl@turarea dictaturii. individuale numai cu l@comia. reguli de gestionare }i dispozi]ie asupra formei asociate liber. dar. În etapa actual@ se constat@ o restrângere a sferei formelor de proprietate asociat@. . asocia]i }i partenerii de afaceri. Consider@m c@ asocierea propriet@]ii private. egoismul (L. familie. apoi prin lipsa de dinamism care izvor@}te din caracterul greoi al lu@rii deciziilor în astfel de asocia]ii. într-o societate liberal@.economic@ tinde s@ fie concentrat@ în centrele de putere politic@ fie direct. Autoritatea care se na}te din proprietate. de proprietar capabil s@ dep@}easc@ obstacolele care persist@ ^n calea fluen]ei afacerilor. de}i acestea nu vor putea concura procesul propriu-zis al privatiz@rii. piedici izvor$te din manifest@ri de birocratism. al avari]iei. fie prin „clientela” acestora. . Legea stabile}te. Privatizarea 54 . adic@ manifest@ri care dep@}esc con]inutul egoismului. caracteristicile sunt mai apropiate de proprietatea public@. Dac@ asocierea este constrâns@. în con]inut. s@ conduc@ la asumarea de riscuri.

a personalului salariat }i a partenerilor de afaceri. avantajele comparate. dar cu }anse mari de câ}tig. a ofertei competitorilor }i de estimarea corect@ a duratei de via]@ a fiec@rui produs. confec]ii. mobil@. Pe lâng@ elemente de specializare. Este de a}teptat o cre}tere a r@spunderii în angajarea afacerilor. În aceste domenii. ca urmare a cre@rii avantajelor comparate. Rezumând. acces la surse de finan]are prin deblocarea sistemului bancar }i structurarea pie]ei financiare. care va fi consecin]a esen]ial@ a privatiz@rii. la fel. dot@ri interioare. . nu se limiteaz@ la transferul formal al titlului de proprietate }i nici la dorin]a de a câ}tiga. cu valen]e de inovare }i eficientizare. dar prezint@ o importan]@ notabil@ }i pentru alte sectoare. care con]ine numeroase componente necesare. limitarea abuzului care 55 . de asemenea. manifestarea opiniei critice. Procesul de privatizare creaz@. culegere }i gestionare de informa]ie demn@ de încredere. ceea ce va conduce la o sporire a dimensiunilor pie]ei interne }i o majorare a particip@rii la schimburile economice interna]ionale. Sporirea dinamismului }i a mobilit@]ii firmelor private este hot@râtoare pentru industriile de produse de mod@. pl@]i salariale mai stimulative. depind de cunoa}terea pie]ei. const@ în crearea de resurse suplimentare pentru restructurarea economic@. suportul pentru l@rgirea libert@]ilor individuale. Diferen]ierea social@ va fi un rezultat al privatiz@rii reale. capabilitatea. chiar automobile. utiliz@rea pe scar@ mai larg@ a unor variante tehnologice noi. mai are }i o alt@ consecin]@ economic@ important@: crearea unor centre multiple de decizie }i implicit sl@birea pozi]iei monopolurilor. Cre}terea eficien]ei aloc@rii resurselor. se poate spune c@ privatizarea presupune crearea unui mediu concuren]ial care s@ certifice calit@]ile acelor competitori care sunt preg@ti]i s@-}i valideze avantaje comparate. în alegerea colaboratorilor. Cre}terea mobilit@]ii }i cre}terea eficacit@]ii creeaz@ resurse pentru retehnologizare. deoarece permite disponibilizarea de profit suplimentar. O alt@ consecin]@ care rezult@ din precedentele. for]a de a fi demni de încredere în lumea afacerilor. rezultate din adecvarea ofertei la cerere. restructurare. înseamn@ dinamism. pe pia]a capitalului }i a for]ei de munc@. Accesul întreprinz@torilor la decizie economic@ independent@. diviziunea muncii favorizeaz@ crearea în societate a unei stratific@ri }i structuri verticale (cu caracter de stabilitate). riscate. benefice.. ci implic@ pricepere (calificare). în condi]iile în care erorile se pl@tesc din buzunar }i erodeaz@ imaginea de om de succes.

ca urmare. important. accize }i devenind un mare întreprinz@tor. sporind încas@rile din impozite. permitea privilegii pentru firmele puternice. confruntate cu realitatea }i rezultatele concretizate în solu]ii de influen]are pot genera revizuiri. ^ndreptate ^mpotriva st@p$nirii ne^ngr@dite a nobilimii feudale. slujitorii acesteia. modele pe care le confrunt@ cu ceea ce este capabil s@ perceap@ din realitate. Dup@ o perioad@ de evolu]ie rapid@ a economiei reale. Ulterior. distorsiona pre]urile. func]iile economice ale statului (acum aproximativ o sut@ de ani). cercet@torul este ^narmat cu o paradigm@. Prin intermediul acestuia s-au impus la ^nceputurile modernit@]ii constitu]iile. la elaborarea unor noi modele de influen]are a economiei reale.rezult@ din monopolul puterii }i. statul a devenit un instrument de promovare a mecanismelor liberale. no]iuni. ast@zi numite drepturile omului. au început s@ sporeasc@ rapid. Rolul statului modern ^n economie. mai fertile. datorit@ apari]iei unui nou actor economic. a fost abolit absolutismul }i. au fost proclamate drepturile individuale. statul a fost instrumentul militantismului liberal. %n perioada c$nd mecanismele liberale ^nvinseser@ privilegiile feudale. modelele. marea firm@ care însemna o negare a principiilor liberei circula]ii a capitalului }i a competi]iei }i împov@ra structurile automate de reglare.5. taxe. Sub influen]a avansului economiei de comand@ }i a ideologiei democrat-solidariste în Europa Occidental@ statul }i-a asumat sarcini de protec]ie social@. urmare a insatisfac]iilor ocazionate de bagajul s@u ini]ial de instrumente. Statul a dob$ndit ^n epoca modern@ valen]e tot mai pronun]at antidiscre]ionare. de promovare a unor elemente ale democra]iei economice. studiul este marcat de anumite interese care influen]eaz@ }i acestea structurarea procesului cognitiv. treptat s-a coagulat iluminismul. în sensul cerut de conexiunile acestei logici. Economia modern@ În abordarea unei anumite realit@]i.1. 2. Lumea }tiin]ei economice. afirmare individual@. ipoteze. O dat@ în plus. Procesul de cunoa}tere nu debuteaz@ cu demersuri inductive. mai t$rziu.5. de asemenea. 2. risc }i reu}it@. adic@ de concuren]@ liber@ }i ideologia care o sus]ine }i înainte s@ se fi ajuns la deplina sa înf@ptuire. o nou@ atitudine fa]@ de profesie. au procedat la revizuiri. ipotezele. %ntr-o etap@ a evolu]iei. dar n-au fost suficient de puternice pentru a asigura securitate }i prosperitate 56 . deoarece sunt necesare instrumente }i. ideologia. . fapt care conduce la ajustarea acestora sau chiar o abandonare a lor în favoarea altora. .

substan]iale schimb@ri de optic@. datorit@ presiunii ideologiilor colectiviste. %nlocuind conducerea autoritar@ din timpul r@zboiului. ^n unele ]@ri. dup@ principii deseori discre]ionare (^n afara criteriilor de pia]@. statul }i-a redob$ndit calitatea de instrument al acelora}i idealuri de libertate }i democra]ie. statul a fost acaparat de purt@torii ideologiilor solidariste. Argumentele potrivnice interven]iei statale se ^ntemeiaz@ pe valen]ele insuficiente de gestiune a afacerilor ^n regim birocratic (cu patrimoniu de]inut public). cet@]eanului. numite. de]inute de uzurpatorii puterii ^n numele intereselor na]iunii sau ale clasei muncitoare. Trebuie ad@ugat }i c@ mecanismele de pia]@ se sprijin@ }i }i-au dob$ndit deseori conturul datorit@ ac]iunii deliberate a organismelor statale. }i pe caracterul constr$ng@tor pentru manageri. anul$nd mecanisme de pia]@ eficiente. p@gubitoare pentru cet@]eni }i. .. a competi]iei. c$}tig$nd teren idei cum sunt crearea mediului competi]ional pentru firmele de]inute public. a mecanismelor acesteia) statul postbelic a jucat un rol de structur@ vertical@. sc@pate de sub controlul aleg@torilor. st$njenind sau. care rezult@ din caracterul limitat al cunoa}terii. pe manifestarea tendin]elor de diferen]iere }i ^nstr@inare a unei p@r]i din popula]ie ca urmare a ac]iunilor mecanismelor de pia]@. care tind s@ balanseze avantajele pie]ei }i interven]iei statului. de asemenea pe capacitatea restr$ns@ de prevedere. crearea alternativelor (de regul@ 57 . „plan” sau autoritate central@ de comand@. pe de alta. inova]iei. la fel. Argumentele ^n favoarea interven]iei statale se sprijin@ pe observarea tendin]elor de sporire a dimensiunilor firmei private }i a tenta]iei acesteia de a-}i asigura privilegii. concuren]a este. din partea structurilor de comand@. Dup@ 1980 se produce o revolu]ionare a ideilor care au dominat politicile economice }i ac]iunea statului ^n economie. pe de o parte. de regul@. de altfel. oferind o protec]ie social@ avansat@ pe seama gestion@rii a aproape 40-50% din produsul na]ional brut. supravegheat@ }i sprijinit@ de stat. na]ionaliste sau colectiviste }i a servit puterii discre]ionare. Abia odat@ cu articularea unor mecanisme liberal-democratice. Gestiunea sectorului public a suferit ^n consecin]@ }i aceasta. capabile s@ satisfac@ aspira]iile majorit@]ii. %n majoritatea ]@rilor dezvoltate s-a acreditat ideea c@ organismele statale sunt construc]ii birocratice dominate de motivele func]ionarilor }i adesea ale grupurilor sau chiar asocia]iilor de func]ionari care urm@reau tin]e proprii. dinamice. %n practic@ se ^nt$lne}te o larg@ palet@ de compromisuri ale interven]iei statale }i promov@rii liberei ini]iative.

reguli de cooperare. ^n primul r$nd }omeri. ^n care banii publici sunt cheltui]i sub controlul contribuabililor. monitoriza p@strarea echilibrului ecologic. Obiceiurile de a contribui voluntar. oficiul de protec]ia concuren]ei va continua s@ ofere jaloane. reprezent@ri }i exigen]e noi fa]@ de stat. produc]ie }i s@ concentreze eforturi care s@ permit@ dep@}irea orizontului limitat de promovarea echilibrului prin ac]iunea ^ntreprinz@torului privat incriminat. cum este banca central@. protec]ia social@ a fost generalizat@ ^n aproape toate ]@rile Europei. %nv@]@m$ntul }i s@n@tatea. . cu temei. Rolul s@u economic ^n calitate de agent de produc]ie este ^n diminuare ^n aproape toate ]@rile lumii. Statul este ^n continuare un actor important ^n procesele de reglare. prin organismele sale legislative. dar din ce ^n ce mai ^ndatorat fa]@ de cet@]eni.private). Mecanismul economic sau economia real@ este legat@ de existen]a statului }i prin alc@tuirea unui corp de legi }i impunerea respect@rii acestora. ceea ce a ^nsemnat transformarea statului ^n cel mai mare }i puternic agent economic gestion$nd propor]ii ^nsemnate din PIB. executive }i func]ional-economice. precum }i crearea unui mediu competi]ional ^n ^ns@}i structura managerial@ a organismelor de stat. la punerea ^n oper@ a unor utilit@]i. Mai t$rziu. . cu suport public }i au ap@rut }i s-au dezvoltat procese de participare. de a supraveghea. Au fost operate transferuri de autoritate dinspre centru spre comunit@]ile locale. %ncep$nd ^nc@ din secolul XIX guvernele conservatoare au asimilat ^n Germania (prin Bismarck) apoi la ^nceputul secolului nostru ^n Marea Britanie (prin Beverage) sarcina de protec]ie a unor p@turi defavorizate. Statul. dup@ al II-lea R@zboi Mondial. de contribu]ie pe baz@ de voluntariat la atingerea unor scopuri ]intind acoperirea unor nevoi specifice fiec@rei comunit@]i. de a supraveghea oferta de bunuri }i servicii a firmelor publice de c@tre cet@]eni creaz@ }i ^n Rom$nia sentimente. c@ nu r@spunde nevoii conserv@rii mediului }i echilibrelor 58 . deseori cu participarea comunit@]ilor locale la finan]are }i a}ezarea lor ^n condi]ii de participare. Imaginii statului caritabil. care s-au dovedit aproape ^ntotdeauna mai eficiente. prezervarea echilibrului ecologic au cunoscut procese de restructurare ^n sensul armoniz@rii ofertei publice }i particip@rii voluntare a cet@]enilor cu nevoile comunit@]ii. i s-a substituit un organism care propune un parteneriat. care }i-au putut spori puterea de control a gestion@rii fondurilor }i a amelior@rii calit@]ii serviciilor.

1 59 Zon@ controlat@ sistematic Zon@ influe]at@ incidental sau periodic de institu]ii . propunem cititorilor ^n Schema nr. neglijeaz@ nevoile de echitate }i c@ limiteaz@ aria manifest@rilor democratice.) de]inut public. p@str@rii ordinii publice. a garant@rii unui minim de echitate. Este. necesar@ sporirea ofertei de informa]ie statistic@.. ecologice. deciziei motivate (reglat de pia]@) 4 S. Este rolul important al statului rom$n s@ construiasc@ un model }i o structur@ de punere ^n practic@ a consolid@rii }i dezvolt@rii avantajelor comparate ale firmelor din Rom$nia. criminalitate }i grad de ocupare care sprijin@ mobilitatea popula]iei }i adoptarea unei conduite eficiente }i de l@rgime a spa]iului economic guvernat de principii ra]ionale. cu manifestarea spiritului ^ntreprinz@tor privat }i raporturile dintre produc]ia destinat@ consumului propriu. . controlat public. privind niveluri salariale }i chirii regionale. controlat de pia]@ S. implicit separarea ^n zone aflate sub controlul pie]ei }i respectiv al deciziei discre]ionare. 1 care ]inte}te s@ clasifice }i s@ releve conexiunile simbiotice ^ntre interven]ia statului }i manifest@rile sale reale ^n economie. ]intind protec]ia social@ 2 S. de asemenea. O sugestie ^n aceast@ privin]@. 1 Sector (S. care s@ apropie satisf@c@tor }ansele de afirmare a fiec@rui cet@]ean. 3 }i 6) Schema nr. deciziei discre]ionar de]inut public 5 Zon@ de]inut@ public Zon@ de]inut@ privat (sectoarele 2. Statul ^}i p@streaz@ un rol ^nsemnat }i ^n privin]a ap@r@rii.

comenzile de stat. Raporturile statului cu cet@]eanul }i organiza]iile economice constituie. Imaginea unui monarh puternic. apropiere de ]inte }i idealuri sau mai simplu. respectiv ce func]ii ale societ@]ii moderne nu sunt. dar pot fi ^ndeplinite de c@tre alte organisme sau cet@]enii ^n}i}i. ^n continuare. al@turi de fiscalitate. de interese. rolul statului a cunoscut o 60 . un subiect de interes pentru }tiin]a economic@. sc@pate de sub controlul ceta]eanului. Cu ^nceputul anului 1980. politica vamal@ }i sursele de venituri din tarife vamale. siderurgie. Este un r@spuns la ^ntrebarea: ce a}teapt@ cet@]enii. . subsidii pentru agricultur@. ^n ^ntregime. dup@ bunul plac este. tinz$nd s@ dispar@. Sindicate. majoritatea. ^nrudire. Mai concret va cre}te rolul statului. catalizare a vie]ii economice }i sociale. cum se vor restructura func]iile }i mijloacele sale de ac]iune? %n literatura occidental@ sunt ^mp@rt@}ite c$teva idei ^ntre care func]ionalitatea }i eficien]a redus@ a statului ca ^ntreprinz@tor. prime de export. sugestiv@ pentru grupurile de presiune. Structurarea birocratic@ }i restr$ngerea mediului competi]ional }i a comportamentului corespunz@tor. lobbyurile care se exercit@. Statul contemporan poate fi privit din perspective diferite }i anume a ceea ce poate s@ fac@ pentru buna func]ionare a economiei. . diferite comunit@]i minoritare.Alocarea de ajutoare. apoi pe m@sur@ ce amenin]area ideologiei totalitar-colectivist@ a sc@zut. %ntr-o ]ar@ liber@ exist@ ^ntotdeauna for]e care se opun cu mai mult sau mai pu]in succes puterii }i ac]iunii discre]ionare a statului. organiza]ii }i exponen]i ai comunit@]ii coezive prin teritorialitate. au ajuns deseori s@ paralizeze activitatea statal@ }i s@ scad@ ^ncrederea ^n capacitatea sa de ordonare. domin$nd absolut. institu]ii laice }i biserice}ti. ce trebuie. deseori cea de credit reprezint@ c$teva domenii la care vom reveni }i care constituie componente ale economiei reale ^n care statul este actorul principal. ^n anumite limite. minerit. grupuri de interese }i presiune de la organismele statale? O alt@ ^ntrebare este legat@ de perspectivele evolu]iei previzibile ale organismelor statale }i rolului lor ^n raport cu situa]ia actual@. promotoare a statului de drept. datorit@ extinderii activit@]ii economice }i sociale a statului au creat situa]ii greu de st@p$nit ^ntr-o societate pluralist@. sau simplu. dar acest fapt nu ^nseamn@ c@ acest organism se supune principiilor dorite de cet@]eni. sau pentru pentru situa]ia ^n care statul ^}i exercit@ prin organismele sale atribu]iile ^n mod discre]ionar. dup@ propriile idei. grupuri de presiune. politica monetar@.

diversificare }i valorificarea avantajelor concentr@rii produc]iei. %n paralel.A. tendin]@ de restr$ngere }i restructurare ^n favoarea mecanismelor pie]ei. acces la instruire. ^n special lumea financiar@ sau lumea academic@ este tot mai mult dep@}it@. Interven]ia direct@ a statului simbolizat@ prin cheltuieli publice ridicate.U. paternaliste li s-au substituit dezvoltarea uman@ pe m@sura accesului la niveluri ridicate de consum pentru masa de cet@]eni. s-au dovedit a fi benefice acestei ]@ri a c@rei productivitate a crescut continuu 61 . F@r@ interven]ia statului din Lumea Dezvoltat@ nu ne-am putea a}tepta la regularit@]i comportamentale }i cooperarea unor agen]i concuren]i de m@rimi }i puteri economice diferite }i cu valen]e foarte diversificate. spre acceptarea tezei statului minimal. consonant cu ac]iunea }i ]intele regimurilor autoritare }i economia de comand@ pe care au promovat-o s-a destr@mat }i se tinde. . resursele financiare }.A. Se accept@ teza pluricentralismului }i a eficien]ei statului arbitru. S. Statul bun@st@rii generale a ap@rut sub amenin]area expansiunii ideilor totalitarist-colectiviste }i a disp@rut treptat din motive similare. cre$nd astfel condi]ii pentru emula]ie. %n * Deficitele balan]ei de pl@]i cronice }i de mari propor]ii ale S. diversific$nd }i sco]$nd pe cet@]ean de sub ap@sarea colo}ilor tenta]i s@ monopolizeze produc]ia.U. statul sprijin@ formarea }i dezvoltarea firmelor mici }i mijlocii. Asumarea de c@tre statul postbelic a unei pozi]ii paternaliste de protector al fiec@rui cet@]ean al lumii dezvoltate s-a dovedit nefertil@. sindicatele. patronatul }i. Statul ^}i p@streaz@ }i ^nt@reste rolul de garant al respect@rii regulilor de ac]iune }i recunoa}tere a meritelor personale. odat@ ce acestea din urm@ }i-au dovedit ineficien]a. deficite bugetare se ^ndreapt@ spre un sf$r}it. Se poate afirma c@ imaginea unei construc]ii paternaliste av$nd ^n centru un stat pluripotent. gener$nd inova]ie. Tendin]elor solidariste.. a competi]iei. desfacerea. a celui ce stabile}te reguli de comportament. A fost o sarcin@ asumat@ a organismelor statale moderne s@ fi limitat puterea firmelor mari }i s@ le fi pus ^n rela]ii de competi]ie cu firme de poten]ial apropiat din alte ]@ri. o conexiune rapid@ ^ntre produc@tor }i consumator. mijloace de informare }i par]ial la decizie sau controlul acesteia. mult mai dinamice. s@n@tate. au avut primul buget federal echilibrat dup@ lungi perioade de cre}tere a datoriei publice* . cel pu]in pentru moment.a. aflate ^n competi]ie aspr@. canalele promo]ionale. Imaginea centrului de decizie monolit pe care ^l influen]eaz@ grupurile de presiune.

durata retroac]iunii (o opera]iune de ajustare }i corectare care diminueaz@ }i pierderile rezultate din inadecvarea ofertei de bunuri }i servicii). c@ actualele tendin]e de globalizare a economiei sunt favorabile. l@rgirii concuren]ei }i dezvolt@rii mecanismelor pie]ei pentru economia rom$neasc@. deficitul balan]ei de pl@]i externe nu se poate prelungi la nesf$r}it. 62 . Activarea proceselor competi]ionale favorizeaz@ o vitez@ de reac]ie sporit@ la semnalele pie]ei. Globalizarea economiei l@rge}te sfera competi]iei pentru firmele mari. concretizate în promovarea inegalit@]ii veniturilor }i bog@]iei. care }i-au creat ^n perioada postbelic@ mecanisme eficiente de pia]@. care ^n fapt au subven]ionat economia american@. Japonia. O parte din resurse sunt alocate pentru produse de lux.a. condi]iilor de plat@ }. Mecanismele automate. ceea ce ^nseamn@ implicit acceptarea unei alte politici economice. punându-le adesea în situa]ia de a se comporta concuren]ial }i a r@spunde rapid la provoc@rile pie]ei. Mecanismele de pia]@ comport@ }i dezavantaje. concentr@ri de putere financiar@ din ]@rile dezvoltate }i firmele monopoliste beneficiare ale structurilor }i comportamentelor de penurie ^n Rom$nia reprezint@ centre de putere economic@ av$nd for]a s@ distrug@. Marile firme. pe fondul ^nt@ririi competi]iei pe pia]a american@ }i a atragerii de resurse financiare din Asia de Sud-Est. sortimentului ofertei. ca o tentativ@ de ^ns@n@to}ire a economiei }i echilibrare a conturilor bugetului. Din perspectiva economiei reale care cristalizeaz@ procese de reglare a cantit@]ii. uneori.Uniunea European@ s-a impus o limit@ a deficitului bugetar. totu}i.5. în timp ce cet@]enii s@raci nu au asigurate bunuri }i servicii din categoria celor care satisfac nevoi fiziologice. . F@r@ ^ndoial@. deseori s@ abat@ cursul proceselor de competi]ie. 2. fenomen cu valen]e de echilibrare }i diminuare a inciden]ei situa]iilor de penurie de factori de produc]ie. Deseori. Înt@rirea concuren]ei genereaz@ motiva]ie pentru inova]ie. calit@]ii. at$t pentru ]@rile dezvoltate. dar mai ales pentru Rom$nia aflat@ ^ntr-un proces ^nt$rziat de reform@ }i creare a structurilor competitive. Consider@m. mai ales ^n noul context al ^nceperii negocierilor de aderare }i a presiunii for]ei competitive a ]@rilor Uniunii Europene. pentru c@utarea }i promovarea resurselor alternative.2. dar a fost inteligent manevrat de agen]iile guvernamentale ale Statelor Unite. . ^n anumite limite. mecanismele automate la care vom face referire mai jos ofer@ doar o imagine par]ial@ asupra exerci]iului eficace de reglare. termenelor de livrare.

rigiditatea unor pre]uri. Produc]ia marilor firme se supune unor reguli denumite ^n mod obi}nuit concuren]@ oligopolist@. un nivel modest al consumului material }i un acces modest la informa]ie. privilegii create prin reclam@ }i alte forme de persuasiune asupra cump@r@torilor constituie o alt@ component@ a mecanismelor de reglare a parametrilor pie]ei. gusturile }i dorin]ele consumatorilor. Un nou actor. 63 . A}adar. gradul redus de instruire. speran]a cre}terii duratei vie]ii. dar }i ac]iunea organismelor statale. 1980. Ideologiile diferite. Culture’s Consequences: International Differences in Work Related Values. pe nedrept de pusee infla]ioniste. mecanismele de pia]@ sunt acuzate. o parte ^nsemnat@ din servicii. a amelior@rii condi]iei sanitare. care sensibilizeaz@ opinia public@ asupra unor pericole sau oportunit@]i care se dezvolt@. 2. se leag@ de interesele diferitelor grup@ri sociale pe de o parte }i de gradul dezvolt@rii umane. ^n Rom$nia. opuse adesea. ^ns@. participarea social-cet@]eneasc@ redus@ se asociaz@ cu ideologii }i comportamente solidariste. Accesul tot mai larg al opiniei publice la informa]ie economic@ permite unor institute private sau non-guvernamentale s@ elaboreze studii. Consider@m ^ngrijorarea exprimat@ deseori. cu participare ridicat@ a cet@]eanului la via]a public@. produc]ie artizanal@ adaptat@ cererii diversificate }i exigente din ]@rile dezvoltate. dar tot mai frecvent a celei comunitar-locale. prognoze. cre}terea }omajului sau manevrarea gustului consumatorilor prin mijloace de persuasiune de care dispun marile firme. Nivelurile sc@zute ale dezvolt@rii umane. preferin]@ pentru ac]iuni cu un risc mai ridicat }i acceptarea regulilor de comportament impuse de o societate liberal@*. Hofstede. Un rol tot mai ^nsemnat ^ndepline}te ^n economia contemporan@ lumea }tiin]ific@. California. Dimpotriv@. odat@ cu sporirea nivelului de instruire. un grad ridicat al dezvolt@rii umane conduce la manifest@ri competi]ionale.3. s@ construiasc@ scenarii. . opinii nivelate de grupurile care au acaparat puterea. mecanismul concuren]ei ofer@ parametrii cooper@rii economice prin reglare de pia]@ pe anumite segmente cum sunt agricultura. publici}ti. Societatea modern@ prime}te. a accesului * G. lideri de opinie (universitari.. Manifest@rile de limitare a intr@rii competitorilor pe pia]@. Beverly Hills. speciali}ti) care prin ideile }i ra]ionamentele lor influen]eaz@ at$t opinia public@. c@ pia]a acestei ]@ri va fi dominat@ de c$teva monopoluri o manifestare izvor$t@ mai degrab@ din tr@iri emo]ionale dec$t din argumente }i fapte palpabile ^n prezent }i cu at$t mai pu]in previzibile ^n viitor. fie sub forma organiz@rii politice.5.

apartenen]@ }i afec]iune. amenin]area pierderii bun@voin]ei }efului. urmare a unui trend ridicat de inovare }i sporirii eficien]ei. din ra]iuni pragmatice. ^mbr@c@minte. motive fiziologice. eviden]ierea conexiunilor. un set de valori favorabil particip@rii. Mecanismele de pia]@ sunt imperfecte }i insuficiente pentru a asigura eficien]@ }i echilibru }i cu deosebire echitatea pe care }i-o doresc o mare parte a cet@]enilor. Suntem obi}nui]i s@ auzim nemul]umirea semenilor f@r@ ca cineva s@ propun@ solu]ii sau s@ se angajeze serios în finalizarea lor.* Modelele de ac]iune cu scop (care nu fac obiectul acestui volum) ]intesc ordonarea faptelor. complici ai acestora). %ntr-o diagram@. preocupat de motivele consumului }i a alegerii consumatorului. distinge cinci trepte succesive ale motiva]iei ^n raport cu dezvoltarea uman@. ceea ce are efecte ^nsemnate asupra func]ion@rii economiei. cauze ale ac]iunii eficiente. ^ndeosebi. Destr@marea sistemului de presiuni externe generatoare de ^nstr@inare }i insatisfac]ie las@ un loc gol care nu poate fi compensat dec$t prin ^nt@rirea motiva]iei pozitive }i crearea unor noi impulsuri. autorealiz@rii. alte amenin]@ri). care s@ asigure o func]ionare a mecanismului de performan]@ ce ofer@ satisfac]ie. de securitate individual@ }i familial@. de exemplu. Abia mai t$rziu s-a introdus ^n g$ndirea social@ }i economic@ opera]ional@ a acestei teorii teza motiva]iei prin realizare. Reflexele paternaliste sunt manifeste atât la cei care gestioneaz@ puterea cât }i la clien]ii lor (implicit.la surse de informa]ii }i la un consum satisf@c@tor de produse. Necesitatea ^nlocuirii unor motiva]ii bazate pe presiune psihic@ (ca. de eficien]@ a ac]iunii s-a transferat interesul de studiu a impulsurilor activit@]ii economice dinspre trebuin]e spre motive. a adecv@rii ofertei }i dinamismului acesteia. de}i ideea era prezent@ }i la autori care au tr@it }i au scris cu mult timp ^nainte. 64 . p$rghii. . a mediului academic poate contribui substan]ial la remedierea acestui neajuns. prestigiu }i realizare personal@. locuin]@. hran@. inclusiv a motiva]iei }i * Men]ion@m c@ teoria marxist@ s-a sprijinit cu prec@dere pe nevoile de prim@ necesitate. cu o motiva]ie pozitiv@ este c$t se poate de evident@. . consultan]ilor. participarea cet@]enilor }i. Masslow. instruire. sanc]iuni ale organiza]iei politice a partidului unic }i deci monopolist. Oare se deosebe}te tabloul economiei de pia]@ de cel pe care-l întâlnim zi de zi în realitatea noastr@ contemporan@? Exist@ oare o deosebire important@? Deosebirea esen]ial@ dintre economia româneasc@ }i o economie de pia]@ este faptul c@ primei ^i lipse}te motiva]ia. %n teoria economic@ contemporan@. interesul pentru a îndeplini performant anumite func]ii din sistem. adic@ luarea de decizii pertinente }i în timp. trec$nd astfel ^n aria de manifestare concret@ a comportamentului uman. Veriga cea mai slab@ este managementul. factori. angajarea cet@]enilor.

c@ au fost mai potrivite în a-}i feri cet@]enii de efectele negative ale crizelor economice ciclice. din caracterul inadecvat al aloc@rii resurselor. atât cât a fost ob]inut@ prin solidarism na]ionalist. al ineficien]ei acestui tip de reglare a economiei. de exemplu dep@}irea unui prag de rentabilitate sau eficien]@.4. 65 . Astfel. situate sub cele ale pie]ei.5. autoritare a ocazionat imense pierderi prin aloc@ri ineficiente de resurse. O economie centralizat@ este acea structur@ ^n care alocarea resurselor este ^nf@ptuit@ prin decizii autoritare ale guvernului.. Experien]a ]@rilor planificate centralizat a ar@tat c@ adeziunea popular@. O manifestare a autoritarismului a fost controlul veniturilor }i alocarea voluntar-discre]ionar@ a unor resurse dispropor]ionat de mari. Principala re]inere fa]@ de planul optim (care este construc]ia elaborat@ ce poate fundamenta un plan ferm) decurge din caracterul incert al evolu]iei structurii cererii de consum }i. Mecanismul planific@rii centralizate. în consecin]@. colapsul sistemului. impun$ndu-se un plan economic obligatoriu firmelor }i persoanelor aflate ^n postur@ de agen]i economici autonomi (cu patrimoniu distinct). în România se consuma mai mult@ energie primar@ pe cap de locuitor decât în Japonia }i cam tot atât de mult@ cât în Fran]a. prin plan obligatoriu. s-au manifestat foarte rigid în fa]a unor schimb@ri semnificative din economia mondial@. pentru investi]ii de reprezentare. cu rezultate de cel pu]in 5-7 ori mai mici din cauza pre]urilor „planificate” ale energiei. totu}i. infla]ie }i }omaj mascate }i. Un avantaj cert a fost deplina ocupare. Acest imobilism concretizat ^n pre]uri fixe }i ignorarea dinamismului cererii a creat o imagine fals@ de stabilitate monetar@. restrângerea consumului a generat dezinteres }i o penurie generalizat@ în România. care din p@cate se ob]inea cu pre]ul cre}terii dezinteresului pentru calitatea produselor }i lucr@rilor realizate }i afect@rii capacit@]ii de inovare în sistem. în final. în raport cu eficien]a }i posibilit@]ile de stimulare. S-a creat o aparen]@ de dinamism chiar într-o perioad@ de criz@ a pl@]ii datoriei externe a României. promovarea unor investi]ii de reprezentare. 2. Economiile conduse autoritar. În fapt. . Economia de comand@. o oarecare securitate a locului de munc@ }i o nivelare perceput@ pozitiv de categoriile de popula]ie mediu sau slab educate }i cu valen]e profesionale mai reduse nu poate fi durabil@. atingerii unui ]el. putându-se afirma.

F@r@ ca cineva s@ defineasc@ explicit acest mecanism. consecin]ele favorabile ale produc]iei ^n serie mare au constituit suporturi temeinice pentru cre}terea dimensiunilor organiza]iilor economice. care direc]ioneaz@ activitatea actorilor din economie.* Totu}i. Avantajele concentr@rii de capital }i. Economia de comand@ a fost. din categoria pre]urilor m@rfurilor. 66 . care concentra produc]ia p@r]ii cov$r}itoare a componentelor unor produse complexe s-a dovedit neavantajoas@ la gestionare }i motivare }i marile firme produc@toare de automobile au fost divizate printre primele * Referiri mai ample la acest subiect pot fi g@site ^n capitolul 9. mai ^nt$i ^n Statele Unite ^n anii ‘50 }i apoi ^n alte ]@ri dezvoltate firma mare. pentru o lung@ perioad@ de timp. 2. . care constituie jaloane pentru luarea deciziei economice. Viteza de rota]ie a fondurilor }i durata de recuperare a investi]iilor ar fi fost de neacceptat în orice economie care ia ^n considerare costul capitalului. în continu@ schimbare. Este pus în func]ie un sistem de comunica]ii care adun@ informa]ii. care este economia de pia]@. totu}i. %n discu]ie pot }i trebuie puse propor]iile acestor manifest@ri. a stocului disponibil }i a cererii solvabile. care asigur@ coordonarea spontan@ a activit@]ii prin intermediul unui ansamblu de pre]uri }i pie]e par]iale. suprapre] la produsele c@utate. cre}terea aberant@ a stocurilor de siguran]@ în firmele industriale }i o eficien]@ a utiliz@rii resurselor extrem de redus@ fa]@ de o economie liberal@. au generat insecuritatea aprovizion@rii. ^ntr-o prim@ form@ prin interzicerea fuziunilor }i ^nghi]irii de firme din aceea}i ramur@. a costului capitalului }i cota]iilor ac]iunilor }i altor titluri de valoare de pe pia]@.U. ^n S. ra]ionalizarea alimentelor. unele standardizate. marcat@ de fenomene naturale de reglare. O economie de pia]@ modern@ este un mecanism elaborat care ^mbin@ autoreglarea }i interven]ia ra]ional@ a statului. acesta asigur@ un nivel acceptabil de satisfac]ie pentru majoritatea cet@]enilor. %nc@ de la sf$r}itul secolului trecut. integrat@.. sau s@ se preocupe în mod deliberat de reglarea }i controlul lui.Siguran]a desfacerii care a decurs din penuria generalizat@ }i reglarea prin }iruri de a}teptare. Firma mic@ }i firma mare Simbioza firmelor de diferite dimensiuni constituie un subiect de controvers@ ^ntre sus]in@torii ideologiei liberale }i orient@rile favorabile interven]iei statului ^n economie. au fost adoptate legi de protejare a concuren]ei.A. .6.

o concentrare a gestiunii financiare a firmei mari. se afl@ ^n competi]ie real@ unele cu altele. cre}terea puterii financiare a unor grupuri.) ne ^nf@]i}eaz@ imaginea unei lumi noi ^n care investi]ia de capital. firmele mari au o pozi]ie privilegiat@ pe pia]@. cu deosebire ^n privin]a gestion@rii riscului. Foarte probabil c@ da. pentru restr$ngerea sau cel pu]in men]inerea unor niveluri moderate ale dimensiunii organiza]iei economice. dar eficien]a. un impuls tehnologic. juridic@. de asemenea. ca o influen]@ real@ pentru mecanismele de pia]@ ale firmei de dimensiuni mari. a avantajelor comparate pune un serios semn de ^ntrebare ^n privin]a capacit@]ii marilor firme de a controla pia]a. ^n ]@rile dezvoltate.a. . propor]ia firmei. capacitatea de a-}i crea privilegii sunt ne^nsemnate. dezvoltarea pie]elor financiare }i a tehnicilor de limitare a riscului finaciar au impus pe de alt@ parte „^ngem@n@ri” de firme. Tendin]elor de concentrare a puterii financiare }i competitive li s-au opus politici guvernamentale de promovare a concuren]ei prin integrare vamal@ regional@ }i o oarecare liberalizare a schimburilor interna]ionale }i crearea zonelor de liber schimb. f@r@ ca acest fapt s@ modifice substan]ial comportarea pe pia]@ a organiza]iilor economice. adic@ sporirea dimensiunii capitalului individual. cum este de exemplu cel bancar. a constituirii portofoliului de active a fost un alt impuls pentru men]inerea sau restr$ngerea dimensiunilor unei organiza]ii economice.. Pe de alt@ parte propor]ia contribu]iei firmelor mici }i mijlocii la crearea produselor noi }i implicit a pie]ei. Statele dezvoltate au impus o legisla]ie sever@ de protejare a concuren]ei }i de protec]ie a consumatorului. Este ^n aceste condi]ii interesant de studiat dac@ mai lu@m ^n considerare separarea manageriatului marii firme fa]@ de proprietari. pe fabrici. fapt semnificativ. Se poate ad@uga }i avantajul pe care-l reprezint@ construirea }i func]ionarea de filiale ^n ]@ri de destina]ie a unor exporturi la argumentele ^n favoarea limit@rii dimensiunii unei organiza]ii economice. Dezvoltarea serviciilor. de aceast@ dat@. Dac@ judec@m activitatea ^n anumite sectoare. dar. 67 . Progresele teoriei financiare. linii de montaj. Evolu]ia. capacitatea lucrativ@ sunt foarte ridicate. Flexibilizarea liniilor de fabrica]ie a constituit. firme software }. cu deosebire al celor inteligent intensive (consultan]@ finaciar@. pentru putea fi controlat nivelul de performan]@ }i deseori a putea introduce stimulente competi]ionale ^ntre fostele departamente de produc]ie.

f@c$nd leg@tura motivat@ }i eficient@ a acestora cu consumatorii. permite glisarea convenabil@ a termenelor de plat@. deoarece cer cheltuieli mai reduse de operare }i permit sporirea vitezei circula]iei bunurilor ^n economie. na}terea }i manifestarea interesului pentru conservarea. . lupt$nd pentru supravie]uire }i dezvoltare. care nu mai sunt apreciate }i impunerea dinamicii economice. modificarea valorilor sub impulsul inova]iei. acestea ^mpreun@ compun$nd procesele de reglare. de adaptare reciproc@ a componentelor }i ghidaj ^nf@ptuit voluntar de actorii economici pe baza propriei motiva]ii }i a unor jaloane externe firmei. specifice. ^nnoirii }i economisirii. rezultate din existen]a unor regularit@]i comportamentale. pentru produc]ia de serie }i de mas@. dar }i procese de dinamic@ izvor$te din contacte culturale externe. academice. agentului economic care cristalizeaz@ manifest@ri numite autoreglare }i procese deliberate de ajustare ^ntreprinse de stat.Firmele mici.a. furniz$nd informa]ii. institu]ii. . Axa intereselor legate de ini]ierea }i dezvoltarea Uniunii Europene o constituie ob]inerea avantajelor care rezult@ din specializarea }i sporirea produc]iei de acela}i fel. Specializarea implic@ acordarea p@r]ilor „contractante” }i raporturi orizontale de dependen]@ ^nso]ite. diviziunea muncii. Utilizarea banilor creaz@ posibilit@]i mai mari de alegere. Motorul mecanismului de pia]@ este interesul privat. alegerea }i respingerea unor produse }i servicii demodate. Privatizarea ^nseamn@. folosirea personalului specializat }i ^nalt calificat. supravegherea }i influen]a exercitat@ de stat. aflate ^n competi]ie aspr@. Economia liber@ cunoa}te tendin]e de conservare a unor st@ri. O percep]ie mai fertil@ acord@ aten]ie st@rii de mul]umire a marii majorit@]i a popula]iei care poate rezulta din alocarea cea mai fericit@ a resurselor (gener$ndu-se un echilibru static) }i o alocare favorabil@ inov@rii }i dinamicii economice. dezvoltarea }i valorificarea patrimoniului individual ^n cadrul unei comunit@]i. a unor interese. deseori oferind solu]ii }i produse noi. R e z u m a t Economia de pia]@ se caracterizeaz@ prin procese automate. ^ntr-o situa]ie de echilibru cerere/ofert@ de supraveghere reciproc@ a partenerilor. Contractul de management din firme publice sau societ@]i anonime (de]inute de un num@r mare de ac]ionari) poate acoperi satisf@c@tor interesul de valorificare a patrimoniului dac@ 68 . sunt adesea ^n raporturi simbiotice cu firmele mari. organiza]ii civice }. Specializarea produc]iei s-a impus treptat ^n condi]iile func]ion@rii reglajului de pia]@ permi]$nd diminuarea sau eliminarea opera]iilor auxiliare. Mecanismele de pia]@ pentru ca s@ func]ioneze este necesar@ existen]a }i utilizarea banilor. cre}terea vitezei de operare }i asigurarea continuit@]ii }i fluidit@]ii produc]iei. Formele moderne de bani sunt ieftine. a tehnologiilor performante. amelior@rii parametrilor de eficien]@. Starea de echilibru economic a fost o perioad@ ^ndelungat@ considerat@ ^n dimensiunea sa cantitativ@. din economii de scar@. ^n con]inut. libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@. organisme locale civice sau institu]ii private. la r$ndul lor.

a aspira]iilor sale manifeste ^ntr-un cadru democratic. autorealizare ceea ce diminueaz@ influen]a costurilor ^n formarea pre]urilor. accesul la c@i de naviga]ie. a apropierii }anselor de afirmare sau a spijinirii p@turilor defavorizate. a op]iunii majorit@]ii cump@r@torilor. s-a legitimat interven]ia statului ^n economie. participare la beneficii. capacitatea de a concentra capital. statornicit@ interven]ia statului. reducerea barierelor ^n calea liberei circula]ii a capitalului. concentrarea pe prevenirea pauperiz@rii unor grupuri sociale }i preocuparea pentru ^nt@rirea mecanismelor competi]ionale }i a avantajelor comparate. treptat se acord@ prioritate ^nsu}irilor estetice. institu]ii private specializate. }i ^n alte ]@ri ale lumii. capabile s@ inoveze. pe plan teoretic. Rigidizarea pre]urilor a generat marele crah din 1929-33. reconversia profesional@. reprezint@ un rezultat pozitiv al construc]iei deliberate conceput@ ^n cabinete ale organismelor statale. Statul a dob$ndit ^ntre altele func]ia de control asupra firmelor mari }i de ini]iere }i sus]inere a proceselor competi]ionale. %n tradi]ia modern@ avantajele comparate au rezultat din diferen]e de condi]ii naturale. Valoarea de pia]@. ca urmare. func]ionarea eficient@ a competi]iei ^n SUA. %nceput@ cu demersuri de protejare a }omerilor ^n Germania }i Anglia interven]ia statal@ }i-a fixat ca ]int@ stimularea cererii. crearea de tehnici. cu scopul stimul@rii cererii. universit@]i. Mecanismele de pia]@ actuale. Interven]ia statului ^n economie a avut instrumente }i ]inte diferite ^n ultimii cincizeci de ani. cercetare. Economia Rom$niei sufer@ de pe urma deciziilor discre]ionare (luate ^n afara controlului pie]ei }i al cet@]eanului) care genereaz@ ineficien]@. Dup@ al Doilea R@zboi Mondial statul }i-a asumat pe scar@ tot mai larg@ rolul de promotor }i protector al competi]iei. muncii. }i a fost treptat. prin angajarea unor cheltuieli ^n domeniul infrastructurii. }coli de crea]ie. v$nzare de pachete de ac]iuni ^n condi]ii de favoare. Practica Europei Dezvoltate a impus o simbioz@ a Statului reglator cu mecanismele pie]ei. Diferen]ierea dup@ m@rime a firmelor a creat }i raporturi verticale de subordonare. Cre}terea sufocant@ a prelu@rilor fiscale a generat a sl@bire a interesului privat }i abandonarea filosofiei statului protector. bazate pe libera ini]iativ@. Sporirea productivit@]ii permite accesul masei de consumatori la produse }i servicii cu valen]e multiple apte s@ ofere satisfac]ie }i. Ultimele dou@ decenii ale secolului marcheaz@ restr$ngerea prelu@rilor fiscale. care rezult@ din aprecierea subiectiv@ a utilit@]ii produselor }i respectarea restric]iilor privind acoperirea costurilor se formeaz@ prin conexiuni ale cererii }i ofertei consacrate de legea numerelor mari. inova]ie }i promovarea competi]iei reprezint@ cheia angren@rii eficiente ^n circuitele economiei globale. resursele bogate. promovarea drepturilor cet@]eanului. ^nv@]@m$t. Dezvoltarea uman@. de reprezentare. %n zilele noastre avantajele comparate decurg tot mai mult din aptitudinea de a forma echipe. Apari]ia monopolurilor a adus perturb@ri noi ^n func]ionarea pie]ei. ap@r@rii. . managerii sunt motiva]i corespunz@tor prin salarii. 69 . Au fost operate concentr@ri de resurse prin fiscalitate. m@rfurilor. eveniment dup@ care. iner]ie. tensiuni sociale..

specializarea produc]iei. Evalua]i pe baza datelor istorice avute la ^ndem$n@ o evolu]ie probabil@ a rolului statului ^n perspectiva a 10-15 ani. Care sunt condi]iile func]ion@rii pie]ei? Explica]i avantajele folosirii formelor moderne de bani. Formula]i propozi]ii normative }i pozitive. . echilbru static }i dinamic. homeostaz@. 2. 7. Ce perspective de viitor aprecia]i c@ au firmele mici }i mijlocii }i clasa de mijloc ^n Rom$nia }i ^n lume? . Ce rol joac@ regularit@]ile comportamentale ^n mecanismul regl@rii? 8. 3. bani moderni. 9. avantaje comparate. Ce sunt avantajele comparate }i care sunt sursele acestora ^n mediul de afaceri contemporan? 6. Care sunt avantajele }i conexiunile specializ@rii ^n lumea de azi? 4. privatizare.%ntreb@ri }i exerci]ii 1. 70 . institu]ii. Care trebuie s@ fie con]inutul privatiz@rii? 5. Compara]i teoria subiectiv@ }i cea obiectiv@ a valorii. autoreglare. Revede]i ^n]elesul no]iunilor de reglare. Ce este decizia discre]ionar@ }i care este opusul acesteia? Care este aria de manifestere a deciziei discre]ionare ^n Rom$nia? 10.

aceast@ ipotez@ implic@ tranzac]ionarea unei produc]ii strict omogene (fiind astfel excluse preferin]e individuale ale consumatorilor fa]@ de m@rci. avantaje naturale).). termenele de livrare }i condi]iile de plat@. tarife vamale }.a. aceast@ situa]ie asigur@ avantaje reciproce la nivelul cel mai ^nalt pentru to]i actorii procesului de schimb. ^n interiorul unei structuri economice }i cu ajutorul acesteia. ^nsemn$nd c@ pia]a nu este protejat@ de bariere economice (dimensiunea unei afaceri. cerere. sau limitarea alegerii }i privilegierea organiza]iei care de]ine o pozi]ie dominant@ pe pia]a nedirijat@ de stat.. a pre]ului lor }i a celor de substituire. respect$nd dorin]ele fiec@rui participant la schimb.0. Cererea de produse }i optimizarea consumului 3. 3. ofert@ }. Premisele calculului consumatorului Pia]a este un mecanism prin care cump@r@torii }i v$nz@torii se ^nt$lnesc pentru a schimba bunuri }i servicii. d) completa informare a agen]ilor economici asupra calit@]ii produselor.a. rezult@ din afara sferei voli]ionale a actorilor pie]ei. a unei linii de fabrica]ie.) }i tehnice (existen]a unor brevete. a}a ^nc$t putem accepta c@ pre]urile. termene de livrare. 71 . care sunt parametrii cei mai importan]i ai structurii economice. Criteriile cel mai frecvent utilizate ^n modelare sunt maximizarea profitului }i a satisfac]iei consumatorului. condi]ii de plat@ }. concretizate ^n: a) existen]a unui num@r mare de agen]i economici at$t la constituirea ofertei c$t }i a cererii. . %n fapt. dar ^n acela}i timp av$nd ca ghidaj }i jaloane const$nd din pre]uri. b) omogenitatea ofertei.).. inclusiv accesul la pia]@ (costuri de transport. luat separat. ceea ce presupune acceptarea unui criteriu de selec]ie a op]iunilor. consider$nd produsele ca av$nd caracteristici identice. cantit@]ile. Pentru validarea modelului regl@rii de pia]@ trebuie acceptate anumite ipoteze privitoare la func]ionarea optim@ a pie]ei.a. adic@ ^n care schimbul este voluntar* . calitate. e) comportarea ra]ional@ a agen]ilor economici.a. %ntr-o pia]@ liber@. firme comerciale). opozi]ia sindicatelor la dinamismul pie]ei }. cantitate. Cea mai important@ consecin]@ a introducerii acestor ipoteze necesare dezvolt@rii modelelor care servesc lu@rii deciziilor este c@ pre]ul de v$nzare * Alternativa raporturilor voluntare de schimb este fixarea sortimentului }i volumului produselor }i stabilirea autoritar@ a pre]urilor }i altor parametri ^n cadrul economiei de comand@. c) libera mi}care a muncii }i capitalului. fiecare av$nd o dimensiune sub nivelul celei care s@-i permit@ influen]area sesizabil@ a parametrilor de reglare (pre]. calitatea.

Din perspectiva cump@r@torului ipotezele pie]ei perfecte constituie un element de referin]@. Descrierea }i opera]ionalizarea modelului conexiunilor de pia]@ a suferit un ^ndelungat proces de rafinare ajung$ndu-se la construc]ia de structuri logice. a}a cum vom ar@ta ^n continuare. dac@ exist@ o competi]ie real@ ^ntre ofertan]i pentru a ob]ine „votul” consumatorului. Este meritul lui Alfred Marshall s@ fi propus cercet@torilor economi}ti formule care s@-i ^ndrume spre c@utarea unor solu]ii ra]ionale pentru problemele lor. modelele urm@resc s@ eviden]ieze m@rimea }i natura fiec@rei influen]e ^n ansamblul determina]iilor factorilor mecanismului pie]ei. Se cere s@ mai ad@ug@m c@ prezentarea ^ntregului set de modele privitoare la alegerea consumatorului are valoare opera]ional@ numai dac@ pia]a este echilibrat@.este considerat o m@rime exogen@. 72 . ceea ce impune serioase precau]ii ^n leg@tur@ cu validitatea lor practic@.) competi]ia este ^ntre cump@r@tori. care-}i a}eaz@ ipotezele pe precepte militant-cre}tine sau marxiste u}or de recunoscut dup@ num@rul mare de propozi]ii normative }i judec@]i cauzalemecaniciste }i care ignor@ minima exigen]@ de a se raporta la realit@]i ale omului real. . deterior@rii sistemului de pre]uri }i nefunc]ion@rii mecanismului pie]ei. de existen]@ a unor alternative de ^nlocuire a unui produs sau serviciu cu altele similare. unele dintre acestea formalizate }i transpuse ^n rela]ii matematice. aspira]ii.a. contraserviciului f@cut v$nz@torului etc. apropiate ca pre]. Modelele teoretice }i cu deosebire cele transpuse ^n rela]ii matematice utilizeaz@ inevitabil abstrac]ii. Exist@ ^nc@ o literatur@ stufoas@. %n condi]ii de alegere. economii for]ate }i ca o consecin]@. lipsei de motiva]ie a managerilor sau nivelului sc@zut de productivitate }i inaccesibilit@]ii produselor. cu motive. sub forma mitei. . ^n alte situa]ii caracterului ocazional al schimbului }i preponderen]ei autoconsumului }. ceea ce permite selectarea }i validarea unor utilit@]i }i pre]uri de ofert@. conduce la adaosuri de pre]. un dat al pie]ei. calitate }i ceila]i parametri care definesc valoarea de pia]@ a itemului se poate valida mecanismul de pia]@. %n situa]ia de penurie alegerea este rareori posibil@ }i ^n economie se ^nregistreaz@ cump@r@ri am$nate. opera]ional@. %ntr-o economie de penurie (care se poate datora deficitului bugetar. reducerea gradului de motivare }i eficien]@ (inclusiv o rat@ nesemnificativ@ a inov@rii). ^n ansamblu societatea sufer@ din cauza insufucien]ei sau inexisten]ei controlului pie]ei. satisfac]ii }i insatisfac]ii. a}a cum poate fi ^nt$lnit ^n via]a de fiecare zi. conducerii autoritare a economiei. fapt care are consecin]e importante mai ales pentru modelarea deciziilor agen]ilor produc@tori }i a configur@rii produc]iei }i consumului ^n ansamblul acestora.

a raportului dintre premisele sau ipotezele construc]iei }i concluziile desprinse. neexplicate. deoarece se apropie de factorii de compunere }i li se poate. urm$nd scheme logice inductive. cea cibernetic@. O alt@ formul@ de compromis este s@ inventariem to]i factorii care influen]eaz@ nivelul cererii urm$nd s@-i combin@m logic }i transpunem ^n modele par]iale. oper$nd modificarea unui singur factor. pas cu pas. cel pu]in par]ial@. Modelul func]iei de cerere Conexiunea cea mai cunoscut@ din ansamblul teoriei economice este cea dintre cerere. pe care apoi s@ le judec@m ^n etape. Pe de alt@ parte exigen]ele practicii economice impun cuprinderea ^n model a unui num@r satisf@c@tor de factori de influen]@. 73 .3. global. care sunt poten]ial mai promi]@toare ^n rezultate dec$t modelele globale (adic@ modelul retroac]iunii pe baza cutiei negre). care contureaz@ rezultatele opera]ionale ale demersului. ^ntre cerin]ele logicii matematice }i exigen]ele practicienilor de a introduce ^n modele un ansamblu suficient de mare de factori de influen]@ a fost sporirea num@rului de variabile introduse ^n modelare. cel pu]in ^n principiu. * Un astfel de model este prezentat ^n paragraful 1. O prim@ consecin]@ a unui compromis. inevitabil. modifica mai u}or }i suport$nd costuri mai mici func]ionarea. de a oferi o construc]ie adev@rat@ din perspectiva exigen]elor logicii formale. Neajunsul unei astfel de tehnici const@ ^n restr$ngerea posibilit@]ilor de cunoa}tere a rela]iilor interne ale sistemului. la fiecare treapt@ a demersului }i ^n cele din urm@. A doua reac]ie important@ a constat ^n utilizarea modelelor sistemice* bazate pe evaluarea. . mai precis cantitatea cerut@ }i pre]ul de v$nzare.. de leg@tura dintre cele dou@ depinz$nd ^ns@}i validitatea construc]iei. Avantajul acestui tip de demers este c@ poate contribui la ^n]elegerea. ^ntre modific@rile petrecute ^n parametrii de intrare }i cei de ie}ire din sistem (modelul cutiei negre). de regul@ formalizat. 3. a influen]ei unui set de factori. rezultatele ob]inute. se m@rgine}te s@ constate conexiuni func]ionale. a func]ion@rii mecanismelor de pia]@ }i s@ sugereze }i alte solu]ii opera]ionale. matematic cel pu]in dou@ cerin]e.1. O alt@ abordare. cea logic@.1. de regul@ corela]i ^ntre ace}tia }i desprinderea unor tendin]e c@rora li se atribuie valen]e de generalitate. Se confrunt@ ^n acest model.

g) Modific@ri ^n num@rul }i structura popula]iei servit@ de c@tre pia]@. Cunoa}terea comportamentului pe pia]@ al cump@r@torilor cere luarea ^n considerare a tuturor acestor determinan]i.1. h) Eficacitatea reclamei produsului }i a celor aflate ^n conexiune. }. %n cercet@rile opera]ionale tradi]ionale se practic@ o separare ^ntre pre]ul propriu al produsului }i alte determina]ii ale cererii (care includ toate influen]ele manifeste asupra cererii. Cantitatea cerut@ la nivelul unui magazin. b) Veniturile disponibile pentru consum. f) Dinamica gusturilor. e) A}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor. presupune. cum sunt pre]urile produselor de substituire. luarea ^n considerare a tuturor influen]elor resim]ite pe pia]@. . cantitatea cerut@/kg 74 . adic@ venituri.3. Cel mai frecvent se acord@ aten]ie rela]iei dintre nivelul pre]ului produsului }i cantitatea cerut@ pe pia]@. dintr-un anumit item. industrial. pre]/kg Graficul 3. altele dec$t pre]ul propriu al produsului. deodat@. pre]urile produselor de substitu]ie sau complementare). d) Pre]urile produselor concurente (care intr@ ^n sfera de interes a consumatorului). gustul consumatorilor. titluri de valoare. Totu}i. . dac@ celelalte condi]ii r@m$n neschimbate. preferin]elor }i modelelor de consum.. propriet@]i imobiliare.1. modificarea preferin]elor consumatorilor.1.a. schimbarea st@rii de spirit a popula]iei (cre}terea sau sc@derea optimismului popula]iei ^n privin]a redres@rii economiei }i implicit a nivelului veniturilor). reclama. Sc@derea pre]ului ocazioneaz@ o sporire a v$nz@rilor. Utilizarea graficului descriptiv 3.1. posibilit@]ile de analiz@ restr$ng num@rul de conexiuni studiate la una sau c$teva. c) Averea acumulat@ ^n form@ de depozite bancare. Factorii care determin@ nivelul cererii ^n realitate. nivelul veniturilor. propriet@]i lucrative din domeniul comercial. ^ntr-o perioad@ specificat@ sunt urm@torii: a) Pre]ul produsului. de regul@. ^n func]ie de pre]ul produsului.

sentimentul la apartenen]@. %n astfel de condi]ii. afec]iune pe care }i-o dore}te fiin]a uman@. consumul de reprezentare se poate presupune c@ va diminua ^n favoarea celui care ofer@ satisfac]ii din utilizare. de cre}terea propor]iei produc]iei fabricat@ pe stoc. economie politic@. cre}tine }i democra]ia ca alternativ@ la r@sturnarea societ@]ii ^n pozi]ie invers@. Implicit. f@r@ s@ se mai alunece ^n direc]ia revendic@rii distructive ^ndreptat@ ^mpotriva ordinii liberale. Filosofiei compensatorii. %n condi]iile societ@]ii avansate poate fi luat@ ^n considerare }i diminuarea sentimentului de ur@ }i ^nstr@inare. tot mai larg apreciate siguran]a individual@. din motive pe care le vom expune ^n continuare. %nt@rirea sentimentului de apartenen]@ se conjug@ cu dezvoltarea unor organisme de protejarea consumatorului de falsuri. mesaje promo]ionale neoneste. pentru a r@spunde cerin]elor ^n@spririi concuren]ei.. promovat@ de marxism i se substituie treptat o ideologie liberal@ promotoare a competi]iei }i ideii c@ impulsurile individuale nu trebuie c@utate numai ^n individ (K. . Economia competi]ional@. protec]ie social@ }i instaurarea unui climat de acceptare a inegalit@]ilor individuale ca surs@ pentru emula]ie }i performan]@ }i. prestigiul personal }i familial }i un sentiment de realizare a individului. lipsa accesului la educa]ie. ^n aceste noi condi]ii. Popper. de ^njghebarea proceselor competi]ionale. Descrierea realit@]ii devine tot mai 75 . Bazele calcululul economic ra]ional sunt legate ^ndeosebi de progresele ^nregistrate ^n domeniul produc]iei }i productivit@]ii. 3. agen]ii economici produc@tor-ofertant sau consumator ^}i pun mai stringent problema ^nlocuirii deciziilor bazate pe experien]@ }i intui]ie cu cele bazate pe solu]ii sugerate de calculul economic. hran@. ^n acest context.1. 1962) }i psihologie ci }i ^n sociologie. putem a}tepta ca societatea modern@ s@-}i configureze o structur@ a cererii bazate pe ra]ionalitate }i alegerea exigent@ a produselor }i serviciilor. Pe de alt@ parte sporul de productivitate ^nregistrat ^n a doua jum@tate a secolului XIX a condus la o atitudine din ce ^n ce mai pregnant orientat@ spre satisfacerea unor nevoi din palierele superioare ale paletei dorin]elor de consum. izvor$t din frustrare. din acoperirea nevoilor primare de ad@post.2. Descrierea conexiunii cererii cu pre]ul nu ofer@. treptat. ^mbr@c@minte }i erau. care fuseser@ ^nainte accesibile unui grup restr$ns de privilegia]i. ci promov$nd criterii sociale. Satisfac]ia nu mai decurgea. revolu]ionare. din p@cate suport pentru vreo concluzie privitoare la evolu]ia viitoare a acesteia. inovatoare }i dinamic@ are nevoie de calcul ra]ional bazat pe adev@ruri verificabile.

76 . no]iunea de co} de consum este asociat@ cu ideea de minim necesar pentru consum. Capacitatea bunurilor }i serviciilor de a satisface o anumit@ nevoie se nume}te utilitate.1. %n termenii propu}i mai sus ra]ionalitatea este asimilat@ tendin]ei de a maximiza satisfac]ia. ciment. dup@ caz. benzin@. Caracterul de divizibilitate are ^nsemn@tate at$t pentru procesul de modelare matematic@. Uneori. produc]ia sau costul. adapta* Frecvent acest ansamblu poart@ denumirea de co} de consum. 3. automobil. atunci c$nd se ]inte}te minimizarea efortului. profitul. Substituire }i complementaritate.mult o etap@ preliminar@ a analizei. deoarece divizibilitatea permite construc]ia unor func]ii continue. energie. Opera]ionalizarea calculului ra]ional impune introducerea no]iunilor de divizibilitate. ci pe baza promov@rii unor contracte voluntare ^ntre parteneri. . care sunt derivabile. Consumul ]inte}te ^ntotdeauna ob]inerea unei anumite satisfac]ii care rezult@ ^n mod firesc de pe urma utiliz@rii produselor }i serviciilor. Vom aprecia c@ un bun este divizibil atunci c$nd acesta poate fi ob]inut }i utilizat ^n unit@]i oric$t de mici. problemele de minimax se rezolv@ cu respectarea unor restric]ii. adaptabilitate }i substituire al@turi de cele de alegere }i contract voluntar. Stingerea tuturor sau a majorit@]ii trebuin]elor prin consum este preocuparea fiec@rei fiin]e umane ra]ionale. Divizibilitatea este ^ntru totul realizabil@ la gr$ne. Func]iile utilizate exprim@. O axiom@ a acestei optici o constituie promovarea principiului de maximizare sau minimizare a unui parametru devenit criteriu. bunurile nedivizibile cre$nd anumite dificult@]i ^n privin]a asocierii. Dob$ndind o form@ logic@-matematic@ problemele se rezolv@ prin c@utarea optimului unei func]ii. exterioare angrenajului economic. acestea reprezent$nd modalitatea de introducere ^n model a unui num@r mai mare de factori de influen]@. f@r@ a pretinde ca agen]ii economici reali s@ ^}i ia deciziile ^n conformitate cu interesele unor structuri suprapuse. dar este imposibil@ pentru un animal de companie. nav@ de transport pe ap@. al motivelor personale. cheltuielile din anumite resurse. satisfac]ia. c$t }i pentru practica economic@.3. De fiecare dat@. utilitatea. produse }i servicii ^nsu}ite }i folosite. adic@ a ansamblului de utilit@]i*. ^n a}a fel ^nc$t indiciile cu privire la solu]ia disponibil@ cea mai avantajoas@ s@ fie c$t mai aproape de aspira]iile de performan]@ ale decidentul. care ofer@ suportul pentru decizii pertinente. .

ca urmare Pareto a militat pentru ^nlocuirea teoriei tradi]ionale cardinale cu una ordinal@ a utilit@]ii. V. Jevons. 3. Pareto const@ tocmai ^n eviden]ierea caracterului comparabil a dou@ produse care astfel (prin compara]ie) devin poten]ial substituibile. care definesc satisfac]ia global@ sunt afectate de incompatibilitatea de asociere. ^n acela}i timp. Menger }i-au construit modelele pornind de la ipotezele comensurabilit@]ii utilit@]ii (un exemplu. ^nlocuirea 77 . spunem c@ sunt substituibile. dat@ dintr-un produs printr-o cantitate determinat@ dintr-un alt produs. Limitele m@sur@rii obiective a utilit@]ii au ap@rut cur$nd cercet@torilor. deoarece termenul de utilitate are o conota]ie axiologic@. cum este cazul dietei vegetariene }i indisponibilitatea unor alimente bogate ^n proteine cum sunt: soia. deoarece m@surarea obiectiv@ a utilit@]ii ridic@ bariere de netrecut. poate ridica probleme }i pentru deciziile cump@r@torului sau consumatorului.a. . substituirea este imposibil@ deoarece produsele alternative disponibile pentru ^nlocuire nu au caracteristici cerute de nevoile sau dorin]ele consumatorului. este m@surarea utilit@]ii lactatelor. arahidele }. o caracteristic@ mai important@ pentru procesele de analiz@ ^n calculul produc@torului. Acest punct de vedere a permis. cel mai dificil punct constituindu-l compararea a dou@ obiecte cu utilitate esen]ial diferit@. ^n situa]ii ^n care combina]iile pentru consum.. exprimat@ fizic. Dou@ produse care sunt divizibile }i adaptabile. Adaptabilitatea. Meritul lui V. din perspectiva tiparelor de consum ale cump@r@torului. adic@ implic@ o judecat@ de valoare. Alteori. Complementaritatea este opusul substituibilit@]ii }i exprim@ situa]ia c$nd un produs poate fi ^nlocuit neavantajos cu un altul sau acea situa]ie c$nd produsul ^nlouitor este disponibil ^n cantit@]i fixe neconvenabile consumatorului }i deci imposibil de substituit. Deseori. Walras.2. ^n num@r unit@]i gr@sime). Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale Fondatorii marginalismului Walras. produsele devin utile numai folosite ^mpreun@. Pareto a dep@}it acest punct de vedere exprim$ndu-se critic la adresa dasc@lului s@u L. bilit@]ii }i totodat@ a alegerii variantei celei mai avantajoase pentru consumator }i totodat@ a existen]ei unor bariere ^n calea substituirii }i ^n acela}i timp a fluidit@]ii. cum este cazul automobilului }i carburantului. eficacit@]ii }i continuit@]ii proceselor de reglare automat@. p@str$nd acela}i nivel al satisfac]iei sau confortului personal. Substituibilitatea ^nseamn@ posibilitatea de a ^nlocui o cantitate.

pe axa absciselor dezutilitatea. la un anumit nivel. de asemenea. %n graficul coordonat. cu compararea unui produs cu un altul chiar dac@ nu au elemente fizice care s@ permit@ evaluarea cartezian@.2. Reprezentan]ii cei mai de seam@ ai acestei }coli au fost C.1. remarc@m c@ potrivit teoriei ordinale co}urile de bunuri sunt toate utile }i. reciproc substituibile. existen]a unui punct care semnific@. Descre}terea utilit@]ii marginale pe m@sur@ ce spore}te cantitatea ofertei.* %n con]inut. 0 U'(q) a q 0 a q * {coala marginalist@. Leon Valras. ca urmare. Vilfredo Pareto. 3. 78 . . Ra]ionamentele ordon@rii se transpun ^n practic@ asupra unui num@r finit de „co}uri” de bunuri. iar a=nivelul lui q care atinge punctul de satura]ie a consumului. care luate ^mpreun@ formeaz@ spa]iul de alegere. desigur. aceast@ ipotez@ poate fi exprimat@ astfel: suplimentul de utilitate U(q) u(q) Grafic 3. se mai poate remarca diminuarea sporului de utilitate pe m@sur@ ce cre}te cantitatea disponibil@ }i. De re]inut este faptul c@ ordonarea co}urilor de bunuri (}i servicii) este condus@ de tendin]a de satisfacere a nevoilor persoanei (^n termenii accept@rii unei ierarhii). Se poate observa c@ utilitatea spore}te p$n@ la punctul de satura]ie unde U(q)=utilitatea ^n raport de cantitate (q) }i U'(q) = utilitatea marginal@.2. . %n principiu. }i iau ^n considerare variante reciproc substituibile }i. Teoria utilit@]ii ordinale a fost cristalizat@ sub form@ de curbe de indiferen]@ sau izoutilitate }i serve}te opera]ionaliz@rii acestei construc]ii teoretice. subiectiv@ a valorii mai poart@ denumirea de }coala neoclasic@. Menger. supuse alegerii }i ordon@rii dup@ preferin]e. m@surarea cardinal@ a utilit@]ii. Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale a fost formulat@ de psihologul german von Gossen ^n 1843 }i preluat@ mai t$rziu de neoclasici. al utilit@]ii marginale. Stanlay Jevons.unui proces laborios }i ^n cele din urm@ nerealizabil. insatisfac]ie datorat@ excesului de produse. prin m@surare fizic@ }i ^nlocuirea lor ^n raport cu propriet@]ile comune.

.. de abunden]a unui bun oarecare ^n raport cu nevoile. aerul cu utilitate ridicat@ au valoare de schimb mic@ sau nesemnificativ@. 1. Autorii neoclasici se m@rginesc s@ observe c@ valoarea de schimb depinde ^n acela}i timp de utilitate c$t }i de raritate sau.. de exemlpu pentru hr@nirea unor papagali. deoarece teoria costurilor este bazat@ pe factorii de produc]ie (capital. trec$ndu-se apoi la utiliz@ri care aduc o satisfac]ie }i mai mic@. ^n toate modelele cu preten]ii opera]ionale.n – specifica]ia bunului luat ^n considerare. iar unui alt co} cu obiecte de ^mbr@c@minte. Acest punct se nume}te punct de satura]ie. de exemplu alimente. p$ine. dimpotriv@. Dificult@]ile m@sur@rii obiective a utilit@]ii au condus ^n cele din urm@ la adoptarea teoriei ordinale. Modelul prime}te caracteristici de ra]ionalitate 79 ... fular num@rul 20 atunci singura concluzie este c@ primul co} este preferat celui de-al doilea. munc@. Mul]i autori asociaz@ raritatea. urm@toarele pentru hrana animalelor din gospod@rie. crescute pentru lapte.) unde x . exprimat@ matematic prin func]ia de utilitate: U=U(x1. Utilitatea total@ va fi cresc@toare p$n@ la un punct (de satura]ie). promovate de }coala subiectiv@ (neoclasic@) sunt implicate costurile sub forma unor restric]ii sau chiar ca parametri pentru procesele de optimizare.1.x2. costului ob]inerii produsului sau serviciului. pe}te. dup@ care se ^nregistreaz@ descre}teri. salariu }i rent@. pentru a fi convenabile pentru utilizare ar fi surse ale valorii lor mai ridicate de schimb. De remarcat c@. Acordul acestei aser]iuni cu teoria valorii munc@ este acceptat de al]i autori care observ@ c@ transformarea produselor rare (presupun$nd un consum corespunz@tor de munc@).xn) (3.. fructe i se ata}eaz@ num@rul de ordine 2. . ciorapi. ^n cantitate cresc@toare.. ou@ etc. primele cantit@]i sunt utilizate pentru ob]inerea p$inii. Trebuie observat c@ raportul utilitate/cantitate este marcat de raritate.2. {coala austriac@ a introdus exemplul ofertei de gr$ne. profit. resurse naturale) }i a costurilor ata}ate.. Se impune }i observa]ia c@ implicarea costurilor ^n modelele de calcul ra]ional nu ^nseamn@ acceptarea valorii munc@. 3. Concret se opereaz@ o ierarhizare ^ntre diferitele bunuri. Dac@ unui co} de bunuri.2. care neag@ ^n con]inutul acesteia (a teoriei costurilor) teza potrivit c@reia munca ar fi unica surs@ a pre]uirii pe pia]@... apa. carne. oferit de cantit@]i ^n cre}tere ale aceluia}i item cunoa}te o diminuare (un spor descresc@tor) p$n@ la un punct la care devine nul. Utilitatea ordinal@.cantitatea dintr-un bun oarecare.2. Astfel.

de exemplu. astfel ^nc$t ipotezele sunt mai pu]in restrictive. U(x.1. Astfel: U'(x)=dU/dx }i U'(y)=dU/dy Cuprinderea ^n model a dou@ produse }i relevarea conexiunii dintre sporul de consum al unuia }i cre}terea utilit@]ii acestuia este avantajoas@ deoarece apropie analiza de o situa]ie real@. Suprafa]a de satisfac]ie ^n raport cu nivelul de consum din cele dou@ itemuri x }i y (exprimate ^n unit@]i fizice – buc@]i sau co}uri de produse etc. curb@ de izoutilitate) ^n raport cu volumul consumat din resursele X sau Y }i de asemenea cu suma consumurilor x+y.2.y) Y U3 U2 Figura 3. ceea ce va conduce la constatarea c@ utilitatea marginal@ este derivata par]ial@ a func]iei de utilitate ^n raport cu produsul considerat.y) (3. implicit ob]inerea unor sugestii de alegere mai apropiate de realitatea studiat@.) Utilitatea marginal@ a fiec@ruia dintre produse este sporul de utilitate care rezult@ din consumul unei unit@]i suplimentare. Construc]ia ^n care alegerea este limitat@ la dou@ produse poate fi reprezentat@ ca o rela]ie tridimensional@ a cantit@]ii produselor }i a utilit@]ii (care este constant@ pe aceea}i curb@ de nivel. care genereaz@ sporul de utilitate }i trecerea la o curb@ U .^n m@sura ^n care cele dou@ co}uri au un element comun. func]ia de utilitate este continu@ }i derivabil@. . iar concluziile analizei vor oferi concluzii la o arie mai larg@ de conexiuni. costul de procurare sau satisfac]ia pe care o ofer@ consumatorului. ca urmare. Din considerente care ]in de comoditatea ra]ionamentului }i de posibilit@]ile de modelare matematic@ vom presupune c@ op]iunea este limitat@ la dou@ itemuri astfel: U=U(x. cel@lalt r@m$n$nd constant. Vom presupune c@ bunurile sunt divizibile }i.) 0 u'3 u' u'1 2 U1 X 80 .

curbele de izoutilitate poart@ }i numele de curbe de indiferen]@. prin ob]inerea unor combina]ii suboptimale. atunci c$nd dorin]ele de consum nu corespund exact posibilit@]ilor de divizare. Accept$nd c@ un consumator are libertatea s@ aleag@ orice combina]ie de produse. .2. Pe vertical@ este reprezentat@ utilitatea total@.2. dar rezult@ ^n urma consumului XB }i YB. Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse. Admi]$nd ipoteza de divizibilitate. substituirea se petrece. Cel mai important aspect al acestei reprezent@ri este proiec]ia curbelor de izoutilitate ^n planul XOY. rezultat ^ns@ din combina]ii diferite a bunurilor. Rezult@ curbe paralele planului orizontal. propor]iile fiindu-i indiferente. a}a cum rezult@ din figura 3. corespunz@tor punctului B }i. din acest punct de vedere. sunt descresc@toare). respectiv XA }i YA. %n al doilea r$nd faptul c@ punctele oarecare A }i B de pe o curb@ de indiferen]@ indic@ acela}i nivel de satisfac]ie. Dac@ divizibilitatea comport@ „costuri” se impun precau]ii care. Pe baza acestei proiec]ii vom putea formula c$teva constat@ri importante. 81 . a}a cum sunt reprezentate ^n fig. corespunz@tor punctului A.3. f@r@ dificult@]i }i nu impune precau]ii suplimentare pentru modelator sau decident. care nu se ^nt$lnesc ^ntre acestea. O curb@ de indiferen]@ exprim@ o mul]ime de combina]ii din produsele X }i Y care-i ofer@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie sau utilitate. Pe cele dou@ axe. Infinitatea de combina]ii de pe aceea}i curb@. pe m@sur@ ce spore}te consumul din cele dou@ itemuri }i depinz$nd ^ntr-un punct anume }i de combina]ia care rezult@ din preferin]ele consumatorului. rezult@ o familie de curbe de izoutilitate. 3. Mai ^nt$i faptul c@ u1 < u2 < u3.2. din planul orizontal sunt reprezentate cantit@]ile consumate din cele dou@ itemuri. presupun un calcul de diferen]e finite. Aceasta spore}te pe m@sura cre}terii consumului din cele dou@ produse (sporurile utilit@]ii. antren$nd cump@r@ri peste sau sub necesar. ^n planul model@rii }i al lu@rii deciziilor }i costuri manifestate ^n planul concret. superioar@ de izoutilitate numit@ }i de indiferen]@. 3. de cele mai multe ori. %n fapt.. care rezult@ din ipoteza divizibilit@]ii factorilor ne pune ^n situa]ia s@ g$ndim posibilitatea de adaptare }i substituire practic infinit@ }i avantajele care rezult@ din aceasta. Va rezulta o suprafa]@ de utilitate definit@ de legea descre}terii utilit@]ii marginale. care sunt numite }i curbe de nivel (din cauza similarit@]ii cu reprezentarea unei suprafe]e denivelate pe hart@) care reprezint@ acela}i nivel al satisfac]iei. a}a cum am men]ionat mai sus.

3.3. c$nd forma curbei este o linie dreapt@). Substituirea imperfect@ poate fi ilustrat@ printr-o figur@ (3. reprezint@ acela}i nivel de satisfac]ie.cantitatea din produsul X necesar@ pentru a substitui o unitate din produsul Y (Dy). Curbele de indiferen]@ }i c$teva caracteristici mai importante. 82 . ^n schimb descre}terea cantit@]ii consumate din produsul Y va oferi o utilitate strict cresc@toare. fapt care u1 rezult@ din descre}terea utilit@]ii 0 xA xB X marginale. {i ^n cazul divizibilit@]ii }i ^n cel al divizibilit@]ii limitate ne intereseaz@ rata de substituire ^ntre produse. sporul cantitativ dintr-o resurs@ nu ocazioneaz@ un spor propor]ional de utilitate (aceast@ situa]ie este ^nt$lnit@ numai ^n cazul particular al substituirii dup@ o linie dreapt@). Rata marginal@ de substituire ^ntre bunurile X }i Y este egal@ cu cantitatea din produsul x necesar@ pentru a compensa pierderea de utilitate ca urmare a diminu@rii cu o unitate a consumului din produsul Y. strict.) ^n care este reprezentat@ cantitatea minim@ din produsul mai pu]in divizibil ^n coresponden]@ cu volumul de compensare din produsul mai divizibil. B u3 yB Exist@ posibilitatea substituirii u2 infinite ^ntre factori. Aceasta nu este identic@ pe toat@ ^ntinderea curbei (dec$t ^n cazuri particulare. Mai simplu fiecare unitate suplimentar@ din produsul X ocazioneaz@. . curbele de indiferen]@ sunt convexe fa]@ de origine.) }i dU=0 dy %n situa]ia c$nd produsele nu sunt infinit divizibile rata marginal@ de substituire se define}te prin calculul de diferen]e finite: R = − ∆x ∆y (3. Rata marginal@ de substituire (R) este definit@ pentru situa]ia c$nd produsele sunt perfect divizibile de formula: R = − dx (3. evolu]ia utilit@]ii este descresc@toare pentru acest tip de curbe (convex fa]@ de origine).2. ci unul descresc@tor.Figura 3. Ca urmare. Acestea nu se ^nt$lnesc ^ntre A yA ele. o satisfac]ie tot mai mic@.4). Y . ceea ce corespunde criteriului caracterului descresc@tor al utilit@]ii pe m@sura sporirii cantit@]ii introduse ^n consum. ^n care: Dx .

. unele m@rfuri alimentare cunosc o sporire a cererii dac@ sunt por]ionate }i ambalate ^n cantit@]i mici (^n acest fel se poate reduce risipa. Se poate observa c@ substituirea se face ^n propor]ii diferite ^n raport cu combina]iile din cele dou@ bunuri. se cere luarea ^n considerare a unor modele de curbe de indiferen]@. ^n mod necesar. La polul opus produsele divizibile.). divizibilitatea restr$ns@ sau lipsa de divizibilitate poate avea repercusiuni importante ^n cazul cump@r@rii de locuin]e. }i ca urmare. adic@ men]inerea constant@ a utilit@]ii. automobile }i alte produse durabile care necesit@ perioade lungi de economisire.5. Varia]ia simultan@ a celor doi factori ne ofer@ o descriere a modific@rii utilit@]ii totale: dU=U'xdx+U'ydy (3. dU=0=U'xdx+U'ydy=U'x/U'y=-dy/dx=Ry/x Cerin]ele opera]ionale impun uneori renun]area la ipotezele cele mai convenabile }i ^n acest caz mai interesante din punctul de vedere al calculului ra]ional.3. Rata marginal@ de substituire va fi o medie specific@ fiec@rei zone de substituire. 83 . riscul de alterare). similar@ tangentei ^n cazul divizibilit@]ii infinite. descresc@toare. Y 0 Figura 3.) Curba de izoutilitate s-a definit a}a cum am ar@tat prin dU=0.y) se ob]ine pe seama unor sporuri foarte mici (^n termenii ipotezei de continuitate a curbei de indiferen]@) sporul de utilitate U se poate separa ^n: dU=U'xdx atunci c$nd variaz@ factorul X }i dU=U'ydy atunci c$nd variaz@ factorul Y. Dac@ varia]ia utilit@]ii U=U(x. Ipoteza caracterului descresc@tor al curbei de izoutilitate nu se verific@ ^n multe situa]ii concrete. Rezult@ din aceast@ formul@ c@ o curb@ de indiferen]@ este. X . concave sau liniare. Procesul substituirii la produsele cu divizibilitate finit@. dac@ utilit@]ile marginale ale celor dou@ produse sunt pozitive. ceea ce permite fundamentarea formulei (3.3. %n plan opera]ional. organizarea creditului pentru consumatori.

dar aceasta nu ^nseamn@ echivale]a cu descre}terea utilit@]ii totale. Exist@ produse care nu se substituie }i acestea se numesc complementare. Desigur. Lu$nd o por]ie din produsul Dy egal@ cu Dy vom constata ^n cazul a) Dx<Dx iar ^n cazul b) Dx=Dx. cu dificultate cresc@toare de substituire (curba convex@) }i cu dificultate descresc@toare (curba concav@ de indiferen]@). Trebuie avut@ ^n vedere situa]ia ^n care un produs nu prezint@ interes pentru consumator. Descre}terea R (ratei marginale de substitu]ie) }i convexitatea curbelor de indiferen]@ fa]@ de origine exprim@ aceea}i situa]ie. adaptabilitate }i substituire. dar neinteresante pentru tentativele de optimizare.3). A rezultat o clasificare ^n trei grupe: cele cu substituire perfect@ (curba de indiferen]@ liniar@). 84 .2.4. Ipoteza uzual@ potrivit c@reia curba de indiferen]@ este descresc@toare }i convex@ fa]@ de origine (cea mai interesant@ ^n procesele de optimizare) trebuie abandonat@ ^n cazuri ^n care curba este concav@ sau liniar@. adic@ o descre}tere a dificult@]ii sau men]inerea acesteia la nivel constant. a}a cum este ilustrat ^n figura 3. 3. Dy 0 Dx Dx X Dy 0 Dx Dx X Figura 3. Dou@ forme de curbe de indiferen]@ posibile.4. Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea.Rata marginal@ de substituire depinde de dificult@]ile de substituire }i de preferin]ele consumatorului. a}a cum am ar@tat la construc]ia formulei (3. ^ntr-un astfel de caz. Y Y a) b) Dy Dy . orice ipotez@ ra]ional@ privind substituirea nu are corespondent ^n realitate }i trebuie abandonat@.4. Este mai interesant }i convenabil pentru calculul economic s@ consider@m c@ substituirea se produce cu dificultate cresc@toare dec$t situa]ia invers@. Am luat p$n@ acum ^n considerare diferen]e ^ntre produse }i aprecierea acestor deosebiri care rezult@ din divizibilitate. Adeseori este necesar s@ facem fa]@ unor situa]ii diferite de cele prezentate mai sus. .

Totu}i. adic@ o colectivitate care accept@ acelea}i valori. simboluri.5. Cadrul a) al figurii prezint@ situa]ia indiferen]ei consumatorului fa]@ de produsul Y. . sporul de utilitate rezult@ exclusiv din cre}terea cantit@]ii din produsul X folosite. adic@ s@ aib@ la baz@ un criteriu }i anume maximizarea utilit@]ii }i satisfac]iei pe care i-o procur@ achizi]ionarea „co}ului” de produse }i servicii.. ceea ce ^nseamn@ echilibru pentru colectivitate. deoarece are alt@ educa]ie. totu}i. un segment poate avea preferin]e divergente ^n raport cu cele ale unui segment diferit. aloc$nd un nivel limitat al venitulul pentru o parte dintre alternativele care i se ofer@. Se cuvine o remarc@ ^n leg@tur@ cu produsele indiferente. Un exemplu util este cel al benzinei }i automobilului care sunt considerate complementare. a ^mbun@t@]irii randamentului de combustie. Reprezentarea indiferen]ei fa]@ de un produs }i a complementarit@]ii. Este de remarcat c@ aceste cazuri sunt rare }i conexiunile indirecte ale utilit@]ilor produselor complementare sau indiferente le a}eaz@. Alegerea unui produs sau set de produse este presupus@ s@ fie ra]ional@. obiceiuri. de obicei. ^n categoria celor cu substituire dificil@. %n postura de consumator fiecare cet@]ean face alegeri. eficien]a rezultat@ din motivare. Cadrul b) prezint@ situa]ia a dou@ produse strict complementare cum sunt zah@rul }i cafeaua. de regul@. de}i modificarea tipului de automobil conduce adesea la substituirea cantit@]ii de carburant prin amelior@ri ale procesului ardenii. Prezentarea grafic@ a acestor dou@ situa]ii este sugestiv@ pentru ^n]elegerea proceselor economice care. obiect de interes ^n raport cu anumite circumstan]e ^ntre care men]ion@m atitudinea }i aprecierea de care se bucur@ din partea majorit@]ii membrilor unei culturi sau a unei p@r]i a acesteia. tind s@ fie sau s@ devin@ continue. Y a) u1 u2 Y b) u2 u1 0 X 0 X Figura 3. venituri. (de exemplu tutunul pentru nefum@tor) care pot constitui. 85 .

permite }i promoveaz@ compara]ii }i alegeri ^ntre produse. controla parametrii de reglare (pre]. Teoria ordinal@ a utilit@]ii care s-a impus ^n modelele opera]ionale explic@ cu ajutorul legii numerelor mari o ordine de preferin]@. Dificult@]ile de substituire ^mpart produsele ^n grupe. Substituirea. a}tept@ri privind evolu]ii viitoare de pre]. Utilitatea poate fi definit@ ca satisfac]ie provenit@ din consumul unui produs. Opera]ionalizarea calcului impune luarea ^n considerare a divizibilit@]ii.R e z u m a t Premisele calculului consumatorului. conexiunile cererii cu pre]urile. d) completa informare a agen]ilor economici. cu utilitate descresc@toare }i cele cu utilitate cresc@toare. Cu ajutorul curbelor de indiferen]@ se pot explica echivalarea produselor cu func]ii diferite. care stau la baza dinamismului economic. cantitate. presupun$nd ceilal]i factori neschimba]i. gusturi. avere. e) comportarea ra]ional@ a actorilor din economie. bugetul de consum }. b) existen]a unei oferte omogene f@r@ diferen]ieri a produselor. Acceptarea teoriei ordinale a utilit@]ii permite trasarea unei curbe de indiferen]@ reprezent$nd totalitatea combina]iilor de produse sau co}uri de produse care-i procur@ consumatorului acela}i nivel de satisfac]ie. adaptabilit@]ii }i substituirii. dinamica structurii popula]iei. termene }i condi]ii de plat@). acceptarea unor criterii ra]ionale de evaluare }i selectare a produselor }i serviciilor. sporul de utilitate la o unitate consumat@ suplimentar. Curba de cerere descrie raportul ^ntre nivelul cererii }i pre]ul propriu al produsului.a. . care st@ la baza fix@rii pre]urilor pe pia]@. ale alegerii sale sunt con]inute ^n ipotezele func]ion@rii optime a mecanismului de autoreglare: a) existen]a unui num@r suficient de mare de agen]i ofertan]i }i cump@r@tori ^nc$t nici unul s@ nu poat@. c) libera mi}care a capitalului. Mai este implicat@ posibilitatea de alegere. pre]ul produselor aflate ^n conexiune (concurente }i complementare) venit. transferurilor tehnologice. Substituirea are niveluri diferite de realizare. reclam@. . %n raport cu aceste caracteristici se vor opera }i procesele de substituire. cu dificult@]i cresc@toare la cele cu utilitate descresc@toare }i ^ntr-o alegere unilateral@ la cele cu utilitate cresc@toare (adic@ acord$nd preferin]@ unui singur produs). Aceast@ propor]ie este reflectat@ de sporul marginal de utilitate al celor dou@ itemuri }i de raportul pre]urilor unitare. Cererea depinde de pre]ul propriu al produsului. 86 . f@r@ dificult@]i la cele cu substituire perfect@. Cererea pentru un produs poate fi definit@ prin cantitatea pe care consumatorii doresc }i pot s@ o cumpere ^ntr-o anumit@ perioad@ dintr-un item definit. cu substituire perfect@ }i utilitate constant@. Rata marginal@ de substituire reflect@ cantitatea necesar@ dintr-un produs pentru a substitui o unitate dintr-un alt produs. muncii. opus@ situa]iei de penurie). ceea ce face necesar@ introducerea ipotezei de descre}tere a sporului de utilitate marginal@. adic@ existen]a condi]iilor de echilibru cerere-ofert@ }i a schimbului voluntar (adic@ pia]a cump@r@torului. calitate. alegerea. prin m@rimea cotei de pia]@. un proces al economiei libere }i dinamice.

rat@ marginal@ de substituire. b) locuin]e. 2. pentru cet@]enii Rom$niei. c) produse de mod@. divizibilitate. curb@ de cerere ^n func]ie de pre]. 3. Inventaria]i }i ierarhiza]i factorii care determin@ cererea la a) fructe. substituire. raport al utilit@]ilor marginale. substituire perfect@. Dac@ avem informa]ii cu privire la nivelul chiriilor }i evolu]ia ^n ultimii 7 ani a acestora putem face prognoze privitoare la cererea de propriet@]i / cump@r@ri de locuin]e? Care sunt estim@rile D-voastr@ ^n aceast@ privin]@? . %ntreb@ri }i exerci]ii 1. 87 . Dac@ vom considera urm@toarea serie de date: Pre]ul Cererea pentru produs 200 70 400 60 600 50 800 40 1000 30 1200 20 a) trasa]i curba de cerere ^n raport cu pre]ul. cerere. adaptabilitate. complementaritate. b) face]i o apreciere cu privire la tipul de produs (cu uitlitate cresc@toare. 4.. Care este ^n]elesul urm@torilor termeni: utilitate. constant@ sau descresc@toare).

consumul se reduce la dou@ produse. Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere Vom detalia }i accentua ideile prezentate ^n capitolul precedent f@c$nd referire la analiza marginal@ pentru a pune ^n eviden]@ conexiunile care determin@ alegerea consumatorului. exprimate ^ntotdeauna ^n unit@]i naturale }i confruntarea acestora cu dreptele bugetare. 4. X }i Y. . atunci c$nd substituirea este perfect@ }i se poate. .1. vom presupune c@ fiecare unitate monetar@ are aceea}i utilitate }i deci o valoare de schimb constant@. ^}i va judeca alegerea ^n situa]ia c$nd se modific@ raportul pre]urilor produselor sau se schimb@ nivelul bugetului de consum. Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului Vom lua ^n considerare o situa]ie. Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri (s@ spunem lunar) se ajunge la o utilitate marginal@ pe un leu cheltuit egal@ pentru toate produsele cump@rate. 88 . %ntr-o abordare mai cuprinz@toare. %n subsidiar. Un element important. Un model simplu ne poate ar@ta ^n ce mod un consumator. simplificat@ }i ^n acord cu ipotezele din capitolul precedent }i anume. care ^nlesne}te procesul real al alegerii este mi}carea pe curba de indiferen]@ }i ^ns@}i existen]a unui proces real de substituire ^ntre produse care intr@ ^n competi]ie unul cu altul pentru a da satisfac]ie consumatorului. dispun$nd de un buget limitat. Modelul ne conduce spre concluzia c@ echilibrul consumatorului este definit de o combina]ie de produse sau co}uri de produse care-i maximizeaz@ satisfac]ia ^n raport cu bugetul de consum de care dispune. Pe aceast@ baz@ vom putea eviden]ia logica alegerii consumatorului }i oferi explica]ii suplimentare privitoare la determina]iile curbei de cerere. Divizibilitatea }i adaptabilitatea ne pot oferi o imagine mai clar@ asupra continuit@]ii procesului de substituire }i a alegerii. din nou. astfel. larg@ vom asuma ipoteza maximiz@rii utilit@]ii ^n raport cu disponibilit@]ile b@ne}ti pentru consum ale fiec@rui cump@r@tor sau familie. ob]ine cea mai atr@g@toare combina]ie de produse f@r@ a suporta restric]ii }i costuri impuse de divizibilitatea limitat@ sau lipsa acesteia. Aceast@ abordare presupune construc]ia curbelor de indiferen]@.1. pre]urile unitare fiind notate cu px }i py.4.

dar nu utilizeaz@ integral resursele. Domeniul de alegere este. respectiv. triunghiul OGH. astfel ^nc$t ^ntre acestea nu se stabile}te obligatoriu un raport de determinare univoc@. 89 . zona ha}urat@.1. Dreapta bugetar@.) consumat din fiecare surs@ sau y = − px T x + py p y (4. G Punctul i este inaccesibil consumatorului ^n termenii construc]iei. ^n termenii construc]iei.). ^n care x }i y semnific@ volumul. Fig. ^nt$mpl@toare. care utilizeaz@ integral resursele consumatorului.2. Semnul negativ arat@ c@ panta este }i aceasta negativ@. Orice punct situat ^n afara triunghiului este inaccesibil consumatorului }i orice punct situat ^n interiorul acestuia indic@ o utilizare incomplet@ a resurselor disponibile (de exemplu punctul a). sub impulsul motiva]iei consumatorului }i se petrec ^n consonan]@ cu celelalte componente variabile ale ansamblului considerat. Desigur. ecua]ia dreptei bugetare con]ine raportul px/py care indic@ panta. cauzale. adic@ ecua]ia dreptei bugetare. Este util }i necesar de remarcat c@ variabilele X }i Y nu au caracteristicile unor m@rimi independente }i. transformat@. C$nd consumatorul dispune de un buget T vom putea scrie: T = xpx + ypy (4. Orice punct aflat ^n triunghiul OGH este accesibil consumaT/py torului. punctele G }i H semnific@ alocarea H unilateral@ a bugetului pentru resursa Y }i respectiv X. iar conexiunile dintre cele dou@ sau mai multe m@rimi ]intesc s@ reflecte ajust@rile necesare.. Punctele G }i H }i toate i punctele de pe linia GH utilizeaz@ integral a resursele ^n diferite combina]ii ^n raport cu T/px nivelul de consum reprezentat pe axele OX }i 0 X OY. Cea de a doua expresie. cantitatea din produsele X }i Y intrate ^n consum. T este bugetul de consum. ^nclina]ia tangentei. %n acest caz volumul consumului este exprimat de raportul T/py ^n punctul G }i T/px pentru punctul H. Fiecare punct de pe dreapta bugetar@ arat@ o anumit@ combina]ie de consum. Construc]ia modelului se bazeaz@ pe o viziune structuralist@. 4. iar px }i py pre]urile corespunz@toare ale celor dou@ produse. Y p T y = − x x + py py .1. care decurg natural. Termenul liber semnific@ punctul de intersec]ie al dreptei bugetare cu axa OX sau OY.

^n confruntare cu bugetul disponibil. %n aceast@ prezentare abstract@ modelul sugereaz@ procesul alegerii ^ntre dou@ produse. u . descris@ cu ajutorul curbelor de indiferen]@.) ne ofer@ posibilitatea relev@rii unor conexiuni importante }i ofer@ suportul logic. pentru nivelul u2 B bugetului T.u .2.GH este dreata bugetar@ T 0 xM H X . Dac@ substituirea ^nt$mpin@ dificult@]i. divizibilitatea 90 . O caracteristic@ important@ a acestor curbe este convexitatea fa]@ de origine. atunci c$nd este prezent@ restric]ia bugetar@ }i substituirea se poate ^nf@ptui ^n cantit@]i infinit de mici. . pentru un model de decizie ra]ional@. adic@ alegerea acelei combina]ii de bunuri care. care sunt continue. 4. u1 Unde: . Acestea rezult@ din ipoteza descre}terii utilit@]ii pe m@sura sporirii consumului dintr-o anumit@ utilitate.2. . Punctul M indic@ at$t nivelul maxim al consumului c$t }i combina]ia optim@ a G A resurselor X }i Y. u curbe de indiferen]@ descri1 2 3 ind o cre}tere a utilit@]ii. Fig. ipotez@ introdus@ la construc]ia curbei de indiferen]@ (respectarea acestei condi]ii fiind de dorit }i ^n situa]ia conjug@rii acesteia cu dreapta bugetar@). produs sau serviciu. astfel u1<u2<u3. Punctele M A }i B de pe curba de indiferen]@ U1 yM u3 indic@ niveluri inferioare de consum }i combina]ii nera]ionale. la nivelul bugetului de care dispune consumatorul. Y La nivelul optim al combina]iei. Dac@ substituirea este continu@. fiind ^ndeplinite condi]iile de divizibilitate perfect@ }i adaptabilitate. matematic. se poate eviden]ia punctul de optim sau maximul de satisfac]ie. %n orice punct al curbei de indiferen]@ se ^nregistreaz@: Ry/x=-dy/dx=U'x/U'y U'x/U'y=px/py Panta tangentei ^ntr-un punct oarecare al curbei de indiferen]@ este exprimat@ de rata marginal@ de substituire }i raportul utilit@]ilor marginale. ^i ofer@ acestuia satisfac]ie maxim@. Confruntarea dreptei bugetare cu planul curbelor de indiferen]@. care ofer@ consumatorului satisfac]ia cea mai mare. Poate exista o infinitate de curbe de indiferen]@ care s@ descrie combina]ii diferite ale produselor X }i Y intrate ^n zona de interes a consumatorului.Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan cu proiec]ii ale curbelor de indiferen]@ (figura 4. raportul dintre utilit@]ile marginale este egal cu cel al pre]urilor.

de linie dreapt@. %n astfel de cazuri. Interpretarea opera]ional@ a curbei de izoutilitate concav@ ne mai poate conduce }i spre ideea c@ ^nlocuirea produsulul Y prin X conduce la o sporire a nivelulul de satisfac]ie doar atunci c$nd am accepta un model cauzal. Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@. }i 4. adic@ se poate substitui ^ntr-un co} de bunuri o portocal@ cu o cantitate echivalent@ de energie electric@ privit@ din perspectiva utilit@]ii pe care o ofer@. fie c@ se petrece dup@ o linie dreapt@ (nu exist@ nici o dificultate ^n substituire). c@ ^n construc]ia curbelor de indiferen]@ se iau ^n considerare substituiri ^n expresia fizic@. %n cazul curbelor de izoutilitate concave fa]@ de origine. dar }i py p px de px px dy dy adic@ − py = dx . 4. din nou. se poate indica un interval ^n care trebuie s@ se plaseze x combina]ia consumatorului. rezult@ din evolu]ia favorabil@ a substituirii. ceea ce decurge din respectarea condi]iei de py dx continuitate }i existen]a unui punct de tangen]@ a curbei de indiferen]@ cu drapta bugetar@.4. linii drepte sau concave. ^n cazuri speciale. fiind limitat@. Panta tangentei se exprim@ prin − py . (care contrazic teoria subiectiv@ a valorii) }i teza descre}terii utilit@]ii marginale pot fi luate ^n considerare dificult@]i de substituire. . fie c@ ^nlocuirea este cresc@tor favorabil@ consumatorului (curba de indiferen]@ este concav@). Rezultatul demersului de optimizare ^n aceste condi]ii se nume}te „de margine” sau „de col]”. Construc]ia curbei de indiferen]@ ]ine seama de tezele teoriei subiective a valorii potrivit c@rora sporirea disponibilit@]ii }i accesibilit@]ii la un produs (cre}terea cantit@]ii disponibile) ^i diminueaz@ utilitatea }i implicit pre]uirea }i ca urmare curbele de indiferen]@ au formele convexe fa]@ de origine }i. %n astfel de situa]ii nivelul maxim de utilitate este ob]inut atunci c$nd se opteaz@ pentru un singur produs. a}a cum rezult@ din figurile 4.. Men]ion@m. dec$t ^n situa]ia particular@ men]ionat@ mai sus (c$nd productivitatea marginal@ a produselor este constant@).2. De}i mai rare.3. Substituirea nu se face ^n propor]ii egale pe parcursul curbei de indiferen]@. 91 .1. curba de indiferen]@ este concav@ fa]@ de origine sau are o form@ particular@. avantaje ale restr$ngerii diversit@]ii cump@r@turilor (cum se ^nt$mpl@ la produse durabile care au piese de schimb comune }i solu]ia de col] este cea mai atr@g@toare). situa]iile ^n care sporul de consum este ^nso]it de o cre}tere a utilit@]ii marginale sau de men]inerea nivelului constant al acesteia exist@.

Evolu]ia cresc@tor favorabil@ pe m@sur@ ce se efectueaz@ substituirea indic@ o reducere a dificult@]ilor de ^nlocuire }i ^n func]ie de panta dreptei bugetare T se ob]ine o preferin]@ pentru numai unul dintre produse. Cazul substituirii perfecte. deoarece ^n ciuda substituirii perfecte ^n unit@]i fizice (^n expresie natural@) pre]ul produsulul X este mai redus }i deci este mai atr@g@tor. la nivelul bugetului T. sau ofer@ un nivel de utilitate mai X mare la acela}i buget. ca solu]ie optim@. o satiafac]ie mai mare. a}a cum rezult@ din figur@.respectiv ^nlocuirea produsului Y considerat rezultant@ a ^nlocuirii prin produsul X }i nu invers. 4.3. indiferent de propor]ia din cele dou@ itemuri intrate ^n consum. deoarece ne arat@ c@ substituirea nu depinde numai de divizibilitate ci }i de adaptabilitate. Evolu]ia cresc@tor favorabil@ (concav@). spre reducerea unor costuri de ^ntre]inere prin diminuarea diversit@]ii }i implicit a cheltuielilor pe care le impune diversificarea produselor aflate ^n folosin]@. preferin]a produsulul X care ofer@. Y Fig 4. 92 G T u4 0 u1 u2 u3 H M . sau cum am men]ionat mai sus.4. preferin]e pentru anumite co}uri de produse. . Situa]ia particular@ c$nd un produs sau co} de produse se substituie perfect cu un altul. 0 u1 u2 H u3 u4 u5 X Acceptarea unui model structural de g$ndire este indispensabil@ }i acesta favorizeaz@ judec@]i mai adecvate. ne sugereaz@ capacitatea lor egal@ de a oferi satisfac]ie }i se transpune ^ntr-un model cu curbe de indiferen]@ de forma unei drepte. Y G . T Fig. „Curba” de indiferen]@ este liniar@. sau unilateral@. la un moment dat. Ratele marginale de substitu]ie fiind egale cu raportul de pre]uri se acord@. %n realitate cele dou@ produse sunt reciproc substituibile }i numai pozi]ia curbei de indiferen]@ ^n raport cu dreapta bugetar@ ne poate spune care produs va intra ^n preferin]ele consumatorului. Solu]ia este }i ^n acest caz de col].

^n acest caz nivelul veniturilor. %n situa]ia unor modific@ri importante ale nivelului posibilit@]ilor de cump@rare. %n figura 4. . ^n ipoteza men]inerii raporturilor de pre]uri. Y a) M3 M3 M2 M1 M2 M1 Y b) Y M4 M3 M2 M1 c) X 0 X 0 X 0 Fig 4. Substituirea perfect@ este greu de imaginat ^n cazul produselor complexe. ceea ce ^nseamn@ }i o schimbare a ratelor marginale de substituire pentru fiecare nivel al veniturilor. este nevoie de un }oc al modific@rii veniturilor pentru a se ^nregistra reac]ii de modificare din partea consumatorilor. sau care au func]ii. conduc$nd la alegerea unui nivel minim de proteine combinat cu excedent de substan]e energetice. 4. sau spre st$nga c$nd nivelul veniturilor disponibile pentru consum scade. cre}te.5. Vom putea constata pentru schimb@ri neimportante ale veniturilor men]inerea acelora}i sau a unor niveluri apropiate ale preferin]elor de consum* . deoarece preferin]ele consumatorului vor urm@ri ob]inerea unui ansamblu de satisfac]ii. Modific@ri ale nivelului veniturilor. de regul@.1. sau ^n mod@. Modificarea pozi]iei dreptei bugetare ^n func]ie de nivelul veniturilor.2. se petrece prin translatarea dreptei bugetare spre dreapta. vom sugera cum se modific@ ratele naturale de substituire (care sunt exprimate ^n unit@]i naturale) pentru produsul substituit }i de substituire atunci c$nd accesibilitatea unor produse de calitate ^nalt@.. atunci c$nd nivelul bugetului ^i permite aceast@ op]iune. pe m@sur@ ce constr$gerea se relaxeaz@. de la care se ^nregistreaz@ o modificare de comportament se nume}te prag de reac]ie. Situa]ii ale modific@rilor curbelor de consum c$nd veniturite cresc. calit@]i diferen]iate. de altfel indezirabil }i sanc]ionat de consumator. Exemplul tipic (oferit ^n literatura de specialitate) al substituirii p$inii }i br$nzei care con]in ambele proteine }i substan]e energetice este sugestiv pentru capacitatea limitat@ de a substitui proteinele con]inute ^n lactate }i nevoia de a consuma ^n exces p$ine la anumite propor]ii ale combina]iei. structura preferin]elor este posibil s@ se modifice substan]ial. * Este necesar de notat c@. echilibru.5. Nivelul minim al modific@rii unui parametru. 93 .

permisivitatea amortiz@rii accelerate }. Dinamica economic@ }i ^ndeplinirea gustului cump@r@torilor sunt imposibil de ob]inut f@r@ protejarea liberei ini]iative }i un sistem de impunere fiscal@ flexibil. Modific@ri ^n raportul de pre]uri.2. Schimbarea nivelului pre]ului unui produs este consecin]a modific@rilor de productivitate }i a avansului tehnologic }i reducerii costurilor sau a modific@rii gustului consumatorilor. Trebuie imaginate conexiuni favorabile ^ntre cre}terea productivit@]ii ^n ramuri care au pondere ^nsemnat@ ^n ansamblul ofertei de consum }i bugetele consumatorilor.%n situa]ia a) se poate remarca o u}oar@ fluctua]ie ^n cadrul unui palier de venituri.a. eventuale. serviciile culturale. %n cazul c) sporul de venituri. ^n ciuda diminu@rii.2. Profitul suplimentar rezultat din diferen]a important@ ^ntre pre]ul unitar de v$nzare }i costul mijlociu constituie premisa }i suportul pentru expansiunea rapid@ a ramurilor avantajate de tehnologii noi }i satisfacerea generos remunerat@ a dorin]elor consumatorilor. . Avansul tehnologic ^n domeniul informaticii creeaz@ ^n ace}ti ani }anse mari ca produsele considerate superioare s@ ofere o utilitate pe m@sur@ }i s@ beneficieze de pre]uri remuneratorii. mai ales ^n domeniul militar. ^n raport cu valorile }i obi}nuin]ele (sau valorile }i dorin]ele) comunit@]ii. }i sporirea accesibilit@]ii unor produse noi cum sunt dot@rile interioare. de}i ^nso]it de o diminuare de pre] a produsului X. de asemenea. consumul acesteia diminueaz@ (fiind considerat inferior). 4. atunci c$nd ramura este dominat@ de una sau c$teva firme 94 . Diminu@ri ale pre]ului unui produs se ^nregistreaz@. Modificarea nivelului veniturilor }i ca urmare schimbarea preferin]elor consumatorilor constituie principalul impuls al dinamicii economice. locuirea ^n perimetre }i case care ofer@ confortul intimit@]ii familiale sau prestigiul unei zone preferate. . asigura o reglare de pia]@ eficient@ }i satisfacerea cerin]elor sortimentale. a pre]ului acestora. ^n situa]ia b) putem presupune c@ sporul de venituri este ne^nsemnat sau produsele Y }i X nu }i-au modificat pozi]ia ^n preferin]ele consumatorului. Economia de comand@ a reu}it s@ concentreze resurse de cercetare. dar racordarea la cerin]ele consumatorilor a fost ^mpiedicat@ de lipsa verigilor motiva]iei care puteau. calitative }i de diversitate ale popula]iei. abandon$ndu-le treptat pe cele inferioare. virtual. ^n situa]ia c) sporul veniturilor conduce la preferin]e evidente pentru produse de calitate ^nalt@.

c$nd produsele au ie}it din mod@ sau se afl@ ^n categoria celor taxate ca inferioare. firmele opereaz@ reduceri de pre]uri. ^n m@sura ^n care produsele sau co}urile de produse sunt substituibile. o cre}tere a cump@r@rilor de carne de pas@re datorit@ reducerii relative }i absolute a pre]ului acestui produs ca 95 . iar diferen]a corespunz@toare proiec]iilor punctelor M }i M' efect de substituire. Definim aceast@ modificare efect de venit. cel@lalt r@m$n$nd constant. Diminuarea pre]ului la 2/3 a condus la o sporire a consumulul de propor]ia HH 1.6. M1 H' H1 X Dac@ tras@m o dreapt@ paralel@ cu GH1 }i av$nd pozi]ia G'H' (indic$nd acela}i raport de pre]uri din momentul anterior reducerii de pre]) vom putea decela existen]a unui efect de substituire corespunz@tor diferen]ei dintre proiec]iile punctelor M }i M'. Cump@r@torul va prefera. Sc@derea pre]ului la un produs care intr@ ^n co}ul de consum ^i ofer@ consumatorulul oportunitatea s@-}i sporeasc@ volumul cump@r@turilor. Pentru a-}i vinde ^n continuare produsele. Trecerea de la nivelul corespunz@tor de consum proiec]iei punctulul M' Ia M1 pe abscis@. s@-}i sporeasc@ nivelul consumului din produsul sau co}ul mai ieftin. care ]intesc s@-}i asigure un avantaj asupra competitorilor }i s@ ob]in@ economii de scar@. Dac@ px este variabil }i py r@m$ne fix se va produce a pivotare a dreptei bugetare ^n jurul punctulul ini]ial de intersec]ie a dreptei T cu ordonata (G) exprimat de valoarea T/py a dreptei bugetare. S-a produs un efect de substituire corespunz@tor proiec]iilor punctelor M }i M' }i unul de venit. Ne putem imagina. . de exemplu. Y G G' M M' 0 s s1 s' H Fig. a lichida stocuri sau uneori a recupera o parte din costuri prin v$nzarea de sold@ri. ridicarea costului de intrare a competitorilor ^n ramur@ sau. este denumit@ efect de venit.. corespunz@tor difereri]ei definite de proiec]iile punctelor M' }i M1. adesea.4. Modificarea pre]ului }i efectul de venit }i substituire. Din motive de comoditate a expunerii vom aborda acest model plec$nd de la premisa c@ raportul de pre]uri s-a schimbat ca urmare a modific@rii pre]ului unui singur produs.

Y a) M1 M M' M M1 M' Y b) . modific@ri ale preferin]elor consumatorilor }. . implicit. dac@ diferen]a este suficient de important@ pentru a fi receptat@ de consumator. efectul de venit care poate fi opus tendin]ei de modificare a pre]ului (datorat modific@rii structurii preferin]elor consumatorilor) este contracarat de efectul de substituire. Men]ion@m c@ orice reducere de pre] ocazioneaz@ un efect de substituire pozitiv. Prezentarea acestor dou@ cazuri sugereaz@. traseele curbelor de indiferen]@ r@m$n acelea}i. Adeseori. %n realitate. ca urmare.a. efecte de venit }i substituire ^n favoarea produselor mai ieftine }i ^n dauna celor care }i-au men]inut pre]urile (de exemplu.7. ceea ce va genera. mai puternic dec$t sc@derea efectului de venit. efectul de substituire are ^ntotdeauna acela}i sens de „reac]ie invers@” ^n raport cu modificarea pre]ulul. c@ modificarea pre]ului nu este ^nso]it@ ^ntotdeauna de efecte de venit invers propor]ionale modific@rii pre]ului. carnea de vit@). %n schimb.urmare a diminu@rii barierelor vamale }i a alinierii produc@torilor rom$ni la noile niveluri de pre]uri competitive cu cele ale produselor de import. Presupunerea c@ fiec@rei modific@ri a pre]ului ^i corespunde o modificare de sens invers a efectelor de venit }i de substituire se bazeaz@ pe o alt@ ipotez@ }i anume aceea c@ utilitatea sau satisfac]ia pe care o ofer@ produsele }i. 0 H H' H1 X 0 H H' H1 X Fig 4. Efect de substituire pozitiv ^n cazul a) }i de venit negativ }i respectiv efect de venit pozitiv ^n cazul b) }i efect de substituire pozitiv. f@r@ s@ putem consemna o regul@ ^n aceast@ privin]@. 96 . se ^nt$lnesc frecvent situa]ii c$nd modific@rile de pre] sunt ^nso]ite de alt fel de modific@ri cum sunt cele ale nivelului bugetului.

Este necesar. s@ consemn@m existen]a unor func]ii care descriu evolu]ia cererii totale pentru produsul respectiv }i care prezint@ o importan]@ opera]ional@ real@ pentru firme }i pentru cei care iau decizii ^n contul acestora. mai concret atunci c$nd to]i ceilal]i factori care determin@ cererea pentru un produs se men]in constan]i.pi. credit. perioad@ ^n care majoritatea variabilelor dinamice. Treptele ulterioare de cunoa}tere }i opera]ionalizare pot rezulta din introducerea fie simultan@ a mai multor factori }i construc]ia unui model structural static. a}a cum am ar@tat mai sus. a unor conexiuni ^ntre oferta firmei mici }i tendin]ele care rezult@ din saturarea 97 . se preteaz@ eventual analizei unor modific@ri pe termen scurt. publicitate.pre]urile tuturor produselor aflate ^n aria de interes a consumatorului.. de exemplu. unul c$te unul }i ajustarea treptat@ a deciziei. preferin]e ale acesteia }i altele.1. a pre]ului unui item oarecare X. de asemenea. Func]ia de cerere Conexiunea invers propor]ional@ ^ntre volumul cererii }i nivelul pre]ulul prezentat@ ^n capitolul precedent descrie. . %n modelul structural pe care-l prezent@m ^n continuare este analizat@ simultan influen]a. Dji=f(p1. num@rul popula]iei. de mai multe variabile.cererea consumatorului j pentru produsul i p1. Raportul dintre cererea consumatorului oarecare }i cererea total@ implic@. stocul de avere. reflect$nd doar un singur factor de influen]@ }i consider$nd pe ceilal]i neschimba]i. Pe l$ng@ pre]uri trebuie luate ^n calcul pre]urile produselor concurente (^n fapt a tuturor celorlalte produse }i servicii). structura pe v$rste. }i a veniturilor alocate pentru cump@rarea celor dou@ itemuri (bugetul T).) unde: Dji .pn. O astfel de ipotez@ este ^n mod v@dit foarte restrictiv@ }i poate oferi ^n mod obi}nuit doar indicii pentru decizii opera]ionale.. dinamica veniturilor cump@r@torului. Este util s@ observ@m c@ rela]ia biunivoc@ din cantitatea cerut@ }i pre]ul itemului analizat are doar valen]e descriptive. volumului cererii. 4.) (4. fie itera]ii cu mi}carea pas cu pas a factorilor. O construc]ie a func]iei de cerere.p2..…. stabilirea.T. ^n plan opera]ional.…. condi]iile de credit.pi. publicitatea.3.…. a volumului cererii pentru un produs de substituire Y }i pre]ului s@u pY.…pn . Func]ia de cerere a unui consumator oarecare j pentru produsul i notat cu Dji depinde. nu cunosc modific@ri semnificative. o conexiune valabil@ numai ^n circumstan]e speciale.p2. care relev@ conexiunea pre]-cantitate presupun$nd celelalte condi]ii neschimbate. care au fost semnalate.

dac@ T este nivelul disponibil pentru consum. Astfel. Astfel. alocat produsului X }i se va accepta. apt s@ participe la compunerea utilit@]ii totale ob]inute pe seama compar@rii ratei marginale de substituire.6. vom putea eviden]ia succesiv influen]ele pre]ului produsului. %n figura 4.). cu efectele de substituire }i venit care rezult@. reac]ia volumului cererii la modificarea pre]ului produsului.1. Construc]ia func]iei de cerere. ** Un nivel acceptabil al costului capitalului se situeaz@ la maximum 1-2 puncte procentuale peste rata de cre}tere a produsului na]ional brut. dreapta bugetar@ se poate scrie. a concuren]ei produsului de substituire }. am prezentat evolu]ii posibile }i un model de prognoz@ a cererii atunci c$nd se relaxeaz@ constr$ngerea bugetar@. men]in$nd celelalte variabile. adic@ mai mare de 10% anual) sau c$nd se ^nregistreaz@ costuri ridicate ale capitalului** .3.1. Ipoteza invariabilit@]ii puterii de cump@rare este inacceptabil@ ^n condi]ii de infla]ie galopant@. (exprimat@ cu dou@ cifre. Curba cererii reflect@. * Detalierea subiectului se poate consulta ^n paragraful 8. 4. 98 . teoretic. . . La rate ridicate ale infla]iei }i costului capitalului varia]ia puterii de cump@rare a unit@]ii monetare trebuie introdus@ ^n model ca m@rime sau factor independent de influen]@ }i operate corecturile la care se face referire ^n capitolul 10.m.cererii sau un excedent de ofert@* (care conduc ^n principiu la diminu@ri de pre]uri). c@ pre]ul banilor este constant py=1. men]ion$nd rezervele impuse de acceptarea unor ipoteze simplificatoare. care sunt evaluate separat. Rata marginal@ de substituire ^ntre bani }i o marf@ oarecare X ^nseamn@ suma b@neasc@ care ar putea ^nlocui o cantitate de produs X men]in$nd nivelul satisfac]iei consumatorului constant. de exemplu c@ rela]ia dintre unitatea monetar@ (considerat@ neutr@ }i insensibil@ la modific@rile cantit@]ii cerute sau tranzac]ionate. la optim T=xpx+y sau ceea ce rezult@ ]in$nd seama c@ T este suma disponibil@ }i y o constant@: y=T-xpx. a pre]ului produselor }i a constr$ngerii bugetare }i. pentru moment constante. un model de eviden]iere a conexiunii modific@rii de pre] a produsului. sau ^ntr-o form@ mai general@.2. a nivelului bugetului.5. deci av$nd pre] }i valoare de schimb constant@) }i volumul acesteia (pre]ul) pe de o parte }i cantitatea de produs cerut@. iar ^n figura 4.d. transformat@ D=f(px). Ecua]ia dreptei bugetare se poate rescrie pornind de la formula (4. atunci c$nd se introduce constr$ngerea dreptei bugetare }i exist@ posibilitatea substituirii cu un produs oarecare.a.1.

constante. D . T/px3 0 Px T/px1 T/px2 x Fig. substituire imperfect@ dar continu@. 0 x Un instrument util de analiz@ poate s@ fie lagrangianul: λc = dD (4. orice modificare conduc$nd la sc@derea eficien]ei. Alegerea fiec@rui consumator permite maximizarea satisfac]iei individuale }i totale. Construc]ia curbei cererii individuale pentru un produs.2) dT ^n care: lc .. ^n raport cu pre]urile (4. . echival@ri de produse diferite }i fluidificarea procesului economic }i „votul” popular asupra orient@rii economiei. utilit@]ii totale ob]inute.) sub forma curbei cererii. 99 . Se poate observa (linia ^ntrerupt@) o succesiune a punctelor de optim al consumatorului j care va fi reflectat@ ^n graficul corespondent.9. compara]ii. Sunt acceptate ca ipoteze: pre]ul constant al monedei. 4. O prezentare mai elaborat@ a influen]ei sporului de venit (sau relax@rii bugetare) o constituie modelul coeficien]ilor de elasticitate. care reprezint@ restric]ii ^n model }i sunt considerate. pentru modelul de principiu. 4. Curba de cerere exprimat@ ca un derivat al conexiunilor dintre cerere pe de o parte }i pre]ul produsului ^n cauz@. y M2 M1 M3 Fig. totodat@.9.cererea de consum. }i.bugetul consumatorului. indiferent de cantitate. R e z u m a t Echilibrul consumatorului este atins atunci c$nd cump@r$nd bunuri }i servicii pentru o sum@ determinat@ de bani }i care ajunge la o utilitate marginal@ egal@ pentru fiecare din itemurile con]inute ^n „co}” sau diferite „co}uri”.8.sporul de cerere de pe urma relax@rii bugetare cu o unitate. T . pre]ul produselor concurente }i bugetul de consum al cump@r@torului. Echilibrul consumatorului semnific@ cea mai ridicat@ satisfac]ie. motivarea actorilor din economie.

pe ^ntinderea acesteia. al c@ror consum spore}te propor]ional cu cre}terea veniturilor (de exemplu. precum }i pre]uri remuneratorii }i c$}tiguri atr@g@toare ale firmelor care opereaz@ ^n domeniu. atunci c$nd spore}te productivitatea) ocazioneaz@ cump@r@ri mai mari }i acest fapt se nume}te efect de venit. care intr@ ^n aria de interes a cump@r@torului. de amelior@rile aduse noilor modele. 100 . Atingerea acestui ]el presupune alegeri ^ntre dou@ produse cu un pre]. satisfac]iei. apreciere. Realoc@rile de preferin]e explic@ dinamismul ridicat al economiilor capabile s@ creeze produse noi }i servicii cerute de consumator. favorizate fiind cele cu pre]uri relative mai mici. Un exemplu ilustrativ de produs superior este programul de calculator care cunoa}te cre}teri spectaculoase de v$nz@ri. Modificarea nivelului veniturilor }i a disponibilit@]ilor pentru consum determin@ o modificare a atitudinii consumatorilor fa]@ de produse. Preferin]a pentru automobile }i aprecierea de care se bucur@ acestea ^n Rom$nia a fost dep@}it@ ^n ]@rile dezvoltate. num@rul celor v$ndute depinde de dorin]a de ^nlocuire a celor vechi. Modelul matematic transcrie o opera]iune simpl@ de alegere. o sum@ mai mare prin realocarea de resurse }i restr$ngeri de cheltuieli la alte itemuri (considerate inferioare). de la o intersec]ie cu o ax@ p$n@ la cealat@. La fiecare leu c$}tigat ^n plus se aloc@ pentru cump@rarea de produse durabile. Intersec]iile cu axele semnific@ alocarea unilateral@ a ^ntregului buget de consum pentru un singur produs. pentru inova]ie ^n ramurile de v$rf. Modificarea pre]urilor produselor (diminuarea acestora.Dreapta bugetar@ exprim@ combina]ii diferite de produse. Astfel. b) produse neutre. ocazion$nd c$}tiguri mari }i aloc@ri de resurse pentru cercetaredezvoltare. Pre]urile ^nalte ale produselor apreciate pe pia]@ dinamizeaz@ afacerile. Se poate asuma o dorin]@ de maximizare a satisfac]iei fiec@rui consumator. . Modificarea numai a unor pre]uri conduce la ^nlocuiri de produse. al c@ror consum scade pe m@sur@ ce veniturile sporesc. ar@t$nd care este nivelul optim de consum }i combina]ia corespunz@toare a „co}urilor” care procur@ satisfac]ie maxim@. ^ndeosebi automobile. ^n raport cu bugetul disponibil pentru consum. ^n care pia]a automobilului este saturat@. Operarea cotidian@ a alegerii ^nseamn@ a ne ^ntreba dac@ un produs. adic@ nivelul de consum din itemurile considerate. aceast@ modificare se nume}te efect de substituire (datorat modific@rii raporturilor de pre]uri). Toate celelalte puncte de pe dreapt@ reprezint@ combina]ii care utilizeaz@ integral resursele combin$ndu-le corespunz@tor pozi]iei lor ^n raport cu cele dou@ axe. de exemplu. Trasarea dreptei bugetare ^ntr-un plan ^n care sunt reprezentate curbele de indiferen]@. paralele }i ordonate cresc@tor ^ncep$nd dinspre origine arat@ posibilit@]ile de combinare a disponibilit@]ilor consumatorului (a bugetului) ^n raport cu mul]imea curbelor de indiferen]@ care exprim@ combina]ii de produse ^n expresie natural@. cu un pre] definit. bugetul consumatorului este confruntat cu satisfac]ia oferit@ de produse. ^n func]ie de cantitatea consumat@. Dreapta bugetar@ arat@ ce volum }i combina]ii de produse ^i sunt accesibile consumatorului. procur@ aceea}i mul]umire cu un num@r de unit@]i din alt produs. Se catalogheaz@ trei categorii de produse: a) produse inferioare. exemplul tipic este cel al p$inii sau sl@ninii. ^mbr@c@mintea) }i c) produse superioare al c@ror consum spore}te mai repede dec$t veniturile. ^n general. egale la acela}i nivel al utilit@]ii. .

produse superioare. din figur@. dar exprim@ acela}i nivel al bugetului ca punctul a)? d) Care este raportul de m@rime ^ntre U1 }i U2 ? Rezolvare la problema 4: py = T/y. C$t va cump@ra din produsele X }i Y pentru a-}i maximiza satisfac]ia dac@ pozi]ia curbelor 6 de izoutilitate este U1 }i U2. efect de venit. Consumatorul are oportunitatea Y s@ aleag@ pe o linie a bugetului T. Ilustra]i grafic efectul de reorientare a consumului. efect de substitu]ie. 2. deoarece x = 0. Consumatorul are oportunitatea U1 1 T ca linia bugetar@ s@ pivoteze din T1 pozi]ia T ^n T 1 . 4. Descrie]i! 7.. Ce s-ar ^nt$mpla dac@ px scade. py = 3600/6 = 600. b) produsele sunt perfect substituibile. iar Y este unul inferior. Ce semnifica]ie atribui]i no]iunilor de buget de consum. b) Care este pre]ul produsului Y pentru aceea}i pozi]ie a dreptei bugetare ? c) Care este nivelul pre]urilor c$nd pozi]ia dreptei bugetare este T1. produse inferioare. iar curba de indiferen]@ este U1. Ce explic@ 0 1 2 3 4 5 6 7 aceast@ pivotare? Va modifica X aceasta volumul de cump@r@ri din produsele X }i Y? Explica]i! 6. Care este alegerea consumatorului c$nd bugetul s@u este T }i px }i py sunt pre]urile produselor X }i Y. maxim al satisfac]iei }i echilibrul consumatorului. Trasa]i linia de indiferen]@ pentru dou@ produse X }i Y a) ^n care consumatorul prive}te produsele ca fiind complementare. Folosind datele din figur@ }i lu$nd ^n considerare c@ pre]ul produsului X pentru pozi]ia T a dreptei bugetare este px = 5 }i bugetul constant: a) S@ se calculeze nivelul bugetului consumatorului. . dac@ resursa bugetar@ este de 36. c) produsele au utilit@]i marginale descresc@toare. 3. S@ presupunem c@ produsul X este din categoria celor cu spor propor]ional cu veniturile. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. care intr@ ^n consumul s@u. C$t este nivelul de pre] al produselor 5 X }i Y.000 lei }i care este 4 pozi]ia bugetului de consum }i a M1 3 curbelor de indiferen]@ prezenM tate ^n figura al@turat@? 2 U2 Descrie]i! 5. c$}tig suplimentar din pre]uri ale produselor superioare. Dreptele bugetare T }i T1 sunt tangente curbelor de indiferen]@ U1 }i respectiv U2. 101 .

acestea depind de elasticitatea cererii. . Coeficientul de elasticitate direct@ (elasticitatea fa]@ de pre]ul produs studiat) este raportul dintre varia]ia relativ@ a consumului bunulul i (dCi/Ci) }i varia]ia relativ@ a pre]ului aceluia}i bun (dpi/pi) ep = .modificarea pre]ului i. Reac]ia cea mai frecvent@ este de mi}care 102 .modificarea incremetal@ a pre]ului i. Fie c@ varia]ia recoltei este un motiv de bucurie sau unul de nelini}te. DC i .sporul relativ al cererii (nivelul cre}terii cererii aflate la num@r@tor se Ci raporteaz@ la cererea actual@). un repertoriu atr@g@tor }i puneri ^n scen@ inspirate este posibil }i probabil ca faptul c@ spectacolele se joac@ cu sala jum@tate plin@ s@ fie dependent de pre]ul biletelor.5. orice agricultor cu experien]@ }tie c@ o recolt@ ^mbel}ugat@ a tuturor fermierilor duce de obicei la sc@derea dramatic@ a pre]urilor }i la reducerea c$}tigurilor.modificarea cererii produsului i.1. la dificult@]i de desfacere. DCi . Sc@z$nd pre]ul cu 20% vom putea a}tepta o cre}tere substan]ial@ a num@rului de spectatori. Este luat@ ^n considerare o reac]ie a cererii ^n raport cu modificarea pre]ulul propriu al produsuIul.1. dCi . 5. dCi dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi sau ep = DCi Dpi dCi dPi / Ci pi Ci Pi (5. Dpi . dpi . Dac@ r@spunsul publiculul nu este pozitiv. solu]ia trebuie c@utat@ ^n alt@ parte.1.sporul relativ al pre]ului (nivelul sporului pre]ului aflat la num@r@tor pi se raporteaz@ la nivelul ini]ial al pre]ului cuprins ^n numitorul frac]iei). 5. Dpi .1. atunci c$nd aceasta dep@}e}te limitele acceptate de condi]iile substituirii continue. Dar.elasticitatea cererii ^n func]ie de varia]ia pre]ului produsului respectiv (i). Elasticit@]ile cererii Orice fermier se bucur@ c$nd are o recolt@ bun@.) ^n care: ep . care va salva ^ncas@rile.modificarea cererii ^nso]it@ de „costuri” de substituire (efecte nefavorabile ale substituirii care-i inhib@ pe consumatori de la substituiri perfect avantajoase). ceea ce ^nseamn@ o politic@ de pre]uri de succes. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] Dac@ ne imagin@m un teatru cu o trup@ bun@.

a. ^ntre altele. alimente care s-a constatat c@ sunt nocive pentru s@n@tate }. serviciile medicale }i de igien@ }i ^nfrumuse]are. O mare parte dintre produsele alimentare fac parte dintre cump@r@turile slab sensibile la mofic@rile de pre]. . Nivelul general de productivitate din economie }i. 105.. ca urmare. categorii foarte diverse de cump@r@turi. De regul@. %ncadrarea unui produs ^n categoria celor inferioare (ie}ite din mod@. literatur@.6%. ci de sc@deri ale acestuia fiind implicat@ influen]a modific@rii preferin]elor consumatorilor. ^n 1996**. veniturile disponibile pentru consum determin@ sc@derea ponderii cheltuielilor pentru alimente p$n@ la 20-25% din total.* Astfel: a) Dac@ -1 < ep < 0 cererea este numit@ inelastic@. opus@ schimb@rii petrecute ^n nivelul pre]urilor. Astfel de reac]ii se ^nregistreaz@ ^n Rom$nia. %ntr-o astfel de situa]ie r@spunsul cererii la modificarea propriului pre]. ^n ]@rile dezvoltate. ^n aceast@ categorie se ^ncadreaz@ produse alimentare de baz@ }i alte produse }i servicii care satisfac nevoile fiziologice. Fiind vorba de produse de prim@ necesitate consumatorii nu-}i vor modifica cererea at$t de pronun]at ca ^n cazul altor produse }i servicii care nu satisfac trebuin]ele strict necesare ale omului. 103 . %ntr-un astfel de caz ep poate s@ fie pozitiv@. de 15%. cu o sporire a elasticit@]ii cererii ^n raport cu modificarea pre]urilor c$t }i cu atragerea ^n consumul de mas@ a unor produse alimentare superioare (}i deversificate ca prezentare) care se asociaz@ }i acestea cu o elasticitate mai ridicat@ a cererii ^n func]ie de modific@rile de pre]uri. c) Dac@ ep < -1 cererea este numit@ elastic@. fa]@ de 57. ** Dup@ Raportul na]ional al dezvolt@rii umane-Rom$nia 1998. ^n Rom$nia ^n perioada actual@. cursuri postuniversitare). pentru produsele de folosin]@ ^ndelungat@. Expert. al produsulul este slab@. 1998. adic@ la o sc@dere a pre]urilor se va ^nregistra o sporire a cererii }i invers. ^n func]ie de nivelul veniturilor }i implicit de accesibilitatea produselor. ^ns@ trebuie remarcate diferen]e importante ^ntre diferite niveluri ale acesteia.) conduce la o astfel de manifestare. p. de exemplu. Ca prezentare general@ putem scrie ep < 0. Ed. Automobilul. cheltuieli pentru petrecerea timpulul liber }i pentru cultur@ (teatru. %n aceast@ categorie se mai cuprind. Un spor de pre]. pe aceasta o numim varia]ie invers propor]ional@. dot@rile interioare. Nivelul ridicat al veniturilor }i ponderea mai redus@ a cheltuielilor alimentare se asociaz@ at$t cu diversificarea ofertei }i. b) Dac@ ep = -1. ca urmare. va conduce la diminuarea v$nz@rilor cu aceea}i propor]ie. * %n anumite cazuri diminuarea pre]ului nu este ^nso]it@ de cre}teri ale cererii produsului respectiv.

000 lei. %n acela}i timp exigen]a fa]@ de calitatea produselor spore}te }i se instaleaz@ pe marea majoritate a segmentelor de pia]@ o situatie competitiv@ favorabil@ alegerii }i mobilit@]ii. Dep@}irea situa]iilor de penurie }i a comportamentelor asociate poate decurge din sporul de productivitate }i restr$ngerea sau chiar eliminarea pozi]iei privilegiate a unor categorii de persoane. intr@ ^n anii din urm@ ^n consumul de mas@ al popula]iei or@}ene}ti. sc@derea pre]ului de la 10. solidariste ^n Rom$nia. adic@ 300. afirm@rii competen]ei.000 lei la 240.1. care au acces la pozi]ii de conducere pe seama raporturilor clientelare. adic@ 400. cu mobilitate social@ num@rul celor care-}i cump@r@ produse asociate unei dezvolt@ri umane ridicate spore}te. a calit@]ii activit@]ii. dup@ abolirea dictaturii se manifest@ tendin]a de a se dep@}i comportamentele specifice unei domina]ii a unei elite ^nchise care-}i concentra aten]ia }i dorin]ele de consum pe posesia }i etalarea unor produse. Odat@ cu destr@marea raporturilor paternaliste.000 lei la un bilet de spectacol spore}te volumul ^ncas@rilor de la 300 locuri a 10. num@rul mediu de automobile ^nregistrate pe o familie dep@}e}te 1. implicit. ci o sc@dere a ^ncas@rilor de la 280.000 lei la 8. P 10000 8000 .000 lei.Pe m@sur@ ce nivelul mediu al veniturilor cre}te se ^nregistreaz@ o modificare a atitudinii fa]@ de anumite produse. b) c$nd cererea este inelastic@ descre}terea pre]ului ^n aceea}i propor]ie nu aduce avantaje. Modificarea pre]ului a adus un avantaj organizatorului de spectacole.000 lei la 500 locuri a 8. a) Cerere elastic@ P 10000 b) Cerere inelastic@ D1 D2 D1 D3 D(p) 8000 0 300 500 Q 0 280 300 Q Fig. Automobilul a devenit ^n ]@rile dezvoltate un produs accesibil pentru marea majoritate a popula]iei.000 lei datorit@ unui r@spuns insufucient (al cererii inelastice) la modificarea pre]ului.000 lei. 5. 104 . . Bunuri considerate c$ndva de lux (cum a fost televizorul ^n culori). pe care le cultiv@ }i care se opun promov@rii competi]iei }i. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul propriului produs a) ^n cazul cererii elastice. %n societ@]ile dinamice.

8.58 ^n Elve]ia (^n 1982).. cererea scade. Este probabil@ o cre}tere a cererii de locuin]e separate. confort. Avansul proceselor structur@rii are influen]e importante asupra trendului investi]ional. Se pot a}tepta. 5 (dup@ informa]ii comunicate ^ntr-o sesiune }tiin]ific@ de un reprezentant al Inst. asupra op]iunii ^n privin]a cump@r@rii produselor care ies din categoria celor de strict@ necesitate.75 ^n Germania (^n 1988)*. al cump@r@rilor de bunuri de folosin]@ ^ndelungat@. %n a doua etap@ cererea ^ncepe s@ creasc@ treptat ^n func]ie de nivelul elasticit@]ii de pre]. Modific@rile de pre] care rezult@ din procesele infla]ioniste nu au o influen]@ determinat@ asupra nivelului }i structurii consumului. se produce un efect. 222-223. %n 1992 acest raport era de 3. }tiut fiind c@ r@spunsul diferitelor grupe de popula]ie ^n raport cu nivelul venitului este foarte diferit. la aspira]iile de a etala un statut social privilegiat se adaug@ dorin]a de intimitate a vie]ii de familie. * Calculat dup@ Raportul B@ncii Mondiale. dup@ major@rile de pre]. de Cercet.73 ^n Bulgaria. }i numai 5. 4. 105 . cre}terile de cerere la produsele de prim@ necesitate sunt deseori f@r@ decalaje ^n timp (cererea se men]ine. op]iuni pentru anumite zone de locuire. %n prima etap@. o reac]ie psihic@ similar@ cu cea datorat@ sporirii obi}nuite de pre]uri. Aceast@ cerere de spa]iu de locuire va spori }i ^n Rom$nia odat@ cu dep@}irea st@rii de recesiune ^n care ne afl@m. apartenen]@ la un anumit stil de via]@. pg. particulariz@ri importante. colectivist@. Nat.015 ^n Estonia. desigur. 9. 1997.78 ^n Rom$nia. R@spunsul cererii fa]@ de modificarea pre]ulul unui produs depinde ^n mare m@sur@ de gradul de stratificare a popula]iei. a sistemului de valori }i.91 ^n Statele Unite (^n 1985). particularizare. Cump@r@rile de locuin]e. judecat@ dup@ raportul cotei procentuale a veniturilor cincimii superioare (cu veniturile cele mai mari) raportat@ la cincimea inferioar@ (cu veniturile cele mai mici) a fost foarte redus@ ^n ^ntreaga perioad@ totalitar@.63 ^n Marea Britanie (^n 1982). %n Rom$nia diferen]ierea popula]iei. av$nd un spa]iu verde propriu. . 7. Procesul de diferen]iere se accentueaz@ }i ^n Rom$nia dup@ 1989 ajung$nd ^n prezent la un coeficient de cca. care sunt cele mai sensibile la starea economiei }i implicit a nivelului venitului disponibil pentru consum** sporesc mai repede ^n condi]ii favorabile chiar dec$t cre}terea aloc@rilor pentru alte produse „superioare”. a form@rii dorin]elor de consum. %n ]@rile dezvoltate. de fapt. ** Venitul disponibil pentru consum rezult@ ca diferen]@ ^ntre veniturile reale }i obliga]iile fiscale }i alte obliga]ii care greveaz@ m@rimea veniturilor alocate cump@r@rilor de m@rfuri }i servicii. neschimbat@ sau diminueaz@ pu]in ^n raport cu sporul de pre]). ^n raport cu pre]uirea de care se bucur@ diferite cartiere ale unui ora}. 8. Economice).

O modificare mic@ a pre]ulul conduce la un spor infinit al cererii. de reprezentare }.1. 5. %ntr-o economie cu mecanisme de pia]@ consolidate. lapte) }i ca urmare cererea la aceste produse este inelastic@. fie }i ne^nsemnat@ a pre]ului factorilor de produc]ie (exprimat@ ^n termeni nominali). din sectorul de stat. 50-80% din cre}terile de pre]. produsele care ^nregistreaz@ astfel de cre}teri. Se poate ^nt$mpla ca la anumite produse cererea s@ fie complet rigid@ ^n raport cu modific@rile pre]ului. Cazurile particulare de cerere * Men]ion@m c@ panta curbei cererii este diferit@ de elasticitate. stocuri de avere. P a) .2. Cazuri particulare de elasticitate* a pre]urilor }i situa]ia general@. Al treilea caz este cel al curbei care indic@ o evolu]ie strict invers propor]ional@ a cererii ^n raport cu pre]urile. dar }i privat. %n acela}i timp firmele monopoliste. ^}i sporesc pre]urile }i ^}i mascheaz@ lipsa de rentabilitate la fiecare sporire. cre}terile de pre]uri sunt ^n condi]ii obi}nuite absorbite de eforturile firmelor de a nu oferi semnale negative pentru consumatori (cre}terile de pre]uri sunt percepute cu o mare promptitudine de consumatori) care tind s@ evite m@rcile. de supravie]uire pe seama c$torva produse ieftine (p$ine. uneori. dup@ declara]ii oficiale.a. Index@rile acoper@. P b) P c) 0 D D0 b) cerere infinit elastic@ D 0 D a) cerere complet rigid@ c) cerere cu elasticitate constant@ Fig. dar care dispune de venituri ridicate. Un alt caz particular este cel al cererii infinit elastice.Cre}terile infla]ioniste de pre]uri sunt aproape ^ntotdeauna ^nso]ite ^ns@ de sc@derea puterii reale de cump@rare. . 106 . care permit acestui segment de consumatori s@ nu ]in@ seama de cre}terile de pre]uri.2. accesibile unui grup popula]ional restr$ns. care acoper@ nevoi culturale. A}a se ^nt$mpl@ la produsele de lux. Putem apropia aceast@ prezentare didactic@ de anumite comportamente de consum fa]@ de m@rfurile speciale. 5. Grupurile popula]ionale cu venituri mici sunt constr$nse s@-}i asigure resursele fiziologice.

2. este de remarcat c@ elasticitatea cererii nu este constant@.3) Se pot distinge. Vom presupune c@ cererea Di este o func]ie de pre]urile celorlalte produse...cererea de produse... De la situa]ii c$nd o modificare infim@ de pre] a produsului.2. a}a cum se poate observa din aceast@ prezentare.. Nu trebuie confundat@. 5. ^n raport cu situa]ia de substituibilitate sau complementaritate a produselor. dec$t ^n cazul prezentat mai sus.p2. Dac@ func]ia de cerere este liniar@ D=a-bp panta este constant@ dD/dp=-b.parametrii. considerat superior. c$nd curba de cerere este liniar@. iar elasticitatea este o func]ie de pre] }i este constant@. va conduce la o ^nlocuire a unui produs inferior (care ^nregistra oricum un regres ^n preferin]ele consumatorilor) p$n@ la situa]ia c$nd produsul de substituire este cel inferior }i a c@rei reducere masiv@ de pre] va ameliora eventual ne^nsemnat cererea ^n defavoarea produselor substituite.pre]ul produsului ^n cauz@. e pij = p dD i dP jj / p Di P jj (5.pj. dou@ cazuri.. D . De asemenea.. altele dec$t al produsului i Di=f(p1. luat ^n considerare va determina ca elasticitatea s@ fie pozitiv@. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii produsulul i ^n raport cu pre]ul produsulul j depinde esen]ial de pozi]ia }i reac]ia consumatorilor ^n raport cu substitu]ia celor dou@ sau mai multe produse. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii epij reflect@ varia]ia relativ@ a nivelului consumulul produsulul i atunci c$nd se modific@ pre]urile produselor din categoria altele dec$t i.pn). sunt posibile diferite niveluri de elasticitate. p . %n cazul produselor substituibile diminuarea pre]ului unui bun oarecare de substitu]ie pentru bunul i. M@rimea coeficientulul epij va depinde de pozi]ia bunulul de substituire ^n raport cu dorin]ele }i valorile consumatorilor comparativ cu cel substituit.. ^n principiu.) ^n care: a }i b . e p = −b P p D (5. Produsele complementare trezesc reac]ii diferite ^n preferin]ele }i reac]iile consumatorilor fa]@ de cele substituite. %n cazurile cele mai frecvente cererea ^n raport cu pre]ul este o curb@. .. %n cazul complementarit@]ii rigide 107 . elasticitatea cererii cu panta tangentei curbei de cerere.

consumul casnic de energie electric@ a crescut continuu at$t ^n ]@rile dezvoltate c$t }i ^n Rom$nia dup@ 1989. lung@. %n prezent consumul tuturor produselor pe baz@ de cerea- . Pentru a exemplifica aceast@ idee vom relua c$teva date istorice cu privire la modificarea veniturilor }i structurii consumului ^n Fran]a. ^n continuare. 5. Celelalte cheltuieli alimentare. ^n ultimele decade.3. sl@nin@. Cre}terea pre]ului benzinei duce la sc@derea v$nz@rilor de automobile (pe termen scurt). Lista produselor complementare r@m$ne ^ns@. Modific@rile cererii ^n func]ie de venit Elasticitatea cererii ^n func]ie de venit este un coeficient care m@soar@ sensibilitatea cump@r@turilor unui consumator ^n raport cu o modificare dat@ a nivelului veniturilor familiei sale. produse ac]ionate cu energie electric@ nu a stopat din cauza unor eventuale cre}teri de pre]uri la energie. legume. Dimpotriv@. ceea ce face ca ^ntre consumul de cafea }i zah@r s@ nu mai existe o corela]ie direct@ (^n ]@rile dezvoltate unde popula]ia este con}tient@ de riscurile consumulul de zah@r rafinat). Pe termen mediu }i lung o sporire a pre]ului carburantulul este ^nso]it@ de solu]ii de ameliorare a arderii combustibilului ^n motor. zah@rul }i cafeaua. at$t din cauza unei ponder@ri a consumului de cafea c$t }i a introducerii zah@rului rafinat }i ^n@lbit pe lista produselor nocive }i implicit a consider@rii acestuia ca un produs inferior. Odat@ cu cre}terea productivit@]ii se ^nregistreaz@ sporuri ale resurselor disponibile pentru consum. Sporirea consumului casnic de energie electric@ a intrat ^n setul de indicatori de caracterizare a nivelulul de dezvoltare }i dezvoltare uman@ (^n acest indicator este cuprins@ }i dotarea gospod@riilor cu aparatur@ electrocasnic@). ca s@ ne referim la un singur exemplu. . at$t cump@r@rile de produse electrocasnice spore}te odat@ cu sporirea venitulul }i. Cre}terea consumului de durabile. vin reprezentau 16%. serioase amend@ri.elasticitatea se traduce printr-o cre}tere a consumului produsului i atunci c$nd pre]ul produsulul complementar j scade. ^mbr@c@mintea 15%. a suferit }i acesta. f@r@ a ^nregistra o diminuare a v$nz@rilor. de asemenea. locuin]a 13% }i ^nc@lzirea }i lumina 6%. %n 1770 consumul de p$ine atingea ^n medie ^n Paris peste jum@tate din nivelul cheltuielilor. reducerea greut@]ii }i puterii automobilului. Un exemplu adeseori utilizat este cel al automobilului }i benzinei. 108 . at$ta vreme c$t nu exist@ un ^nlocuitor comod pentru automobilul propulsat cu motor cu ardere intern@. Un alt exemplu de produse complementare.

este de acela}i sens. mai pu]in de 3% din cheltuielile de consum ale familiilor din Fran]a* . dCi . cunoscut. 109 . lactate. Aceast@ situa]ie se datoreaz@ inaccesibilit@]ii ^n cantit@]i satisfac@toare a produselor din carne. ca fapt istoric.varia]ia infinit de mic@ a veniturilor disponibile pentru consum.veniturile disponibile pentru consum. V . ^ntr-un an) indic@ abateri importante fa]@ de consumul igienic.4) Ci . ace}tia organiz$ndu-}i. atunci c$nd a atins niveluri ridicate ale consumului. o activitate cerebral@. %n Rom$nia consumul ridicat de cereale (peste 150 kg pe persoan@. ou@. a c@ror cre}tere. le angajeaz@. Acest indicator constituie criteriul principal pentru ^mp@r]irea ansamblului consumului ^n trei categorii: a) Produse cu evolu]ie obi}nuit@. reprezent$nd doar 60-70% fa]@ de ceea ce cercet@rile medicale au indicat drept conduit@ optim@..consumul produsului i. ^n evul mediu. rezisten]@ la ^mboln@viri.1988. Elasticitatea consumului ^n func]ie de venituri se m@soar@ prin ^mp@r]irea varia]iei relative a cererii la varia]ia relativ@ a veniturilor. se cuvine s@ remarc@m c@ o cre}tere mai slab@ a cererii dec$t a veniturilor este ^ntemeiat caracterizat@ ca fiind normal@. consumul ridicat. dV . recomandat de speciali}tii ^n nutri]ie. ev = dC i dV dy / Ci y V (5. .varia]ia absolut@. s@race ^n proteine }i mai ieftine cum sunt p$inea. Raport$ndu-ne la tendin]a de diminuare a consumului pe m@sur@ ce acesta satisface o cerin]@ }i se atinge nivelul de satura]ie }i implicit diminueaz@ utilitatea unei unit@]i de produs. voli]ional@ performant@. incremental@ a acestui consum. ^n medie. mental@. ca }i alte comunit@]i. dar mai ^nceat@ dec$t cea a c$}tigurilor alocate consumului. %n perioade diferite }i pentru grup@ri popula]ionale diferite acest tip de manifest@ri s-a asociat cu itemuri foarte diverse. adic@ proteine de origine animal@. Cea mai important@ caren]@ o constituie aportul redus de proteine de origine animal@. pe m@sur@ ce sporesc veniturile. de sl@nin@ al sa}ilor transilv@neni. gr@simile }i men]inerea la un nivel sc@zut a consumului de alimente valoroase pentru plastica celular@. Pre]ul relativ ridicat la aceste produse ^n raport cu venitul orienteaz@ consumul spre produse bogate ^n calorii. Abraham-Frois. fructele m@rii pentru a fi accesibile masei de consumatori. c@m@ri comune * Dup@ G. Este. zah@rul. de exemplu.

d) Produsele superioare cunosc o cre}tere a cererii mai rapid@ dec$t cea a veniturilor ev > 1. px1 E1 px2 px3 E2 E3 0 q1 q2 q3 Q . Ipoteza men]inerii constante a celorlalte variabile cu influen]@ asupra cererii ne ofer@ imaginea unei curbe statice. modificarea gustului consumatorului }. prin cump@rare de automobile.a. 110 . dinamica cre}terilor de venituri este ^nso]it@ de cre}teri multiplicate ale cump@r@rilor la automobile. %n privin]a automobilului trebuie observat c@ ^n anul 1998 (un an de restr$ngere a veniturilor) s-au v$ndut cu 24% mai multe automobile dec$t ^n anul anterior. la vremea aceea. %n zilele noastre gr@simea de porc este treptat scoas@. intr@ ^n categoria celor care nu au asigurat satura]ia consumului. produse de mod@. %n aceast@ categorie pot fi introduse sl@nina. durabile. dar treptat pia]a a ajuns la satura]ie. 5. cre}terea productivit@]ii. sejururi. p$inea sau produse tehnice cum este magnetofonul. . neinfluen]ate de inova]ie. dac@ ne referim la Rom$nia. veniturilor. px Fig. mobila. vacan]e }. %nlocuirea produselor „inferioare” ocazioneaz@ cump@r@torului realoc@ri de resurse astfel ^nc$t. care intraser@ anterior ^n setul de accesibilitate al grupurilor favorizate. de exemplu. s@n@tate. Astfel. b) Produsele care dob$ndesc la un moment dat statutul de produse inferioare pentru ^ntreaga comunitate. Modificarea pre]ului este ^nso]it@ de alunec@ri ale cererii potrivit unui ansamblu de determin@ri. %n Rom$nia ^n aceast@ categorie poate fi ^ncadrat consumul de ^mbr@c@minte. Func]ia de cerere ^n raport cu modificarea pre]ului. un produs al unei elite locale. c) Produsele sau serviciile a c@ror consum cre}te propor]ional cu cre}terile de venituri. care ^n ]@rile dezvoltate s-a aflat ^n aceast@ situa]ie. Pre]urilor px1-px3 le corespunde o sporire a cererii la nivelul q1-q3. grupurile cu venituri mijlocii sau numai pentru cele favorizate.a. Sporul de venituri permite accesul de mas@ la aceste itemuri. acestea cunosc sc@deri drastice atunci c$nd veniturile celor c@rora le erau destinate cresc.3. Cit@m cazul automobilului.pentru p@strarea acestui produs considerat. chiar din consumul alimentar al grupurilor popula]ionale mai pu]in avantajate }i orientat@ spre utiliz@ri industriale. Faptul se explic@ printr-o ^nzestrare sc@zut@ cu automobile a popula]iei Rom$niei }i prin existen]a unei dorin]e intense de ameliorare a statutului social.

mai mare (ipoteza care nu se verific@ ^n mod obligatoriu ^n practic@). 5. cum sunt nivelul veniturilor. Mai ^nt$i. Punctelor de echilibru E1. fiecare luat@ ^n parte conduce la transl@ri ale curbei de cerere spre dreapta cum rezult@ din figura 5. Este o sugestie util@ }i necesar@ pentru orice judecat@ privind estimarea cererii ^n raport cu pre]ul produsului studiat. A}a cum ar@tam ^n capitolul anterior. 5. care reflect@ cererea consumatorului j pentru produsul i ^n raport cu pre]ul produsului considerat ^n raport cu cantitatea Q. le corespund puncte pereche px1 }i q1. . exprimat pe abscis@ depinde de 111 . Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia. Nivelul cererii. pre]ul produsului-cererea din produsul respectiv.. a}tept@ri asupra modific@rii pre]urilor ^n viitor.1. Translarea curbei de cerere ^n func]ie de pre] sub impulsul factorilor care-i determin@ pozi]ia.4. averea acumulat@ sau lipsa acesteia. px2 }i q2. p a) p b) D'(p) D(p) 0 Q 0 D(p) Q Fig. E3 din figura 5. Curba cererii ^n func]ie de pre] ^n aceast@ form@ de prezentare ^nglobeaz@ influen]e mai numeroase dec$t simpla conexiune. modiflc@ri ale num@rului }i structurii popula]iei care. %n aceast@ func]ie „de principiu” vom putea remarca ^nglobarea ipotezei de convexitate a curbei de indiferen]@ }i tendin]a de apropiere asimptotic@ la axa cererii c$nd x → 0 atunci px → ∞ }i px → ∞ c$nd x → 0. modificarea gustului consumatorilor. trebuie observat@ reflectarea influen]ei pre]ului unui produs concurent (de substituire) ^n ^ns@}i construc]ia diagramei. Acest tip de curbe de cerere „tradi]ional@”. simplificat@ mai con]ine ipoteza c@ efectul de venit }i substituire luate ^mpreun@ sunt invers propor]ionale modific@rii pre]ului.3. curba de cerere ^n func]ie de pre] mai sufer@ }i alte influen]e. reclama.4 (cadrul a).3. Este con]inut@ }i ipoteza c@ dac@ efectul de venit este „netradi]ional” acesta este compensat de efectul de substituire. E2. ^ns@.

concret ne referim la sporirea riscului bolilor cardiovasculare. magnetofoane }. a unor produse mai atr@g@toare }i diminuarea consumului celor inferioare ^n ciuda reducerilor de pre]uri.venituri. se explic@ prin apari]ia. reclam@.3. gustul consumatorilor. nepotrivit.6. Astfel. dac@ este cazul unei sporiri a cererii). a}tept@ri ^n privin]a modific@rii pre]ului itemulul considerat sau a altora concurente. Explica]ia se leag@ de nocivitatea gr@similor suprasaturate pentru s@n@tatea omului. care fiecare ^n parte sau mai multe ^mpreun@ pot genera o translare a curbei cererii (a}a cum indic@ s@geata din figur@. anormale. ^n condi]iile cre}terii veniturilor. Pentru Rom$nia un exemplu cunoscut ^l constituie reducerea consumului de gr@sime de porc.a. cadrul a). 5. O posibil@ form@ a curbei cererii produselor inferioare.6. 112 . 5. o curb@ de cerere ca cea desenat@ ^n figura 5. modific@ri ale structurii }i num@rului popula]iei.2. p$ine. . deoarece reflect@ sporuri de venituri. Unele din acestea sunt numite ^n literatur@. %n cazul diminu@rii pre]ului itemului considerat (p) se va produce o alunecare ^n jos (^n sensul cre}terii). care reflect@ modific@ri ale preferin]ei consumatorilor ^n sensul abandon@rii unor produse inferioare ^n favoarea altora care intr@ ^n preferin]e. Alte forme de curbe de cerere. avere. px Di(x) j 0 X Fig. Diminuarea consumului produselor inferioare sl@nin@. chiar ^n condi]iile diminu@rii considerabile a pre]ului. este normal@ }i dezirabil@. .

2. Cum se manifest@ pe termen lung substituirea carburantului }i automobilului (care pe termen scurt sunt complementare)? 4. de 265. substituiri de produse }i servicii. ^n func]ie de reac]ia men]ionat@ mai sus modific@ri diferen]iate ale cererii ^n raport cu mi}carea pre]urilor produselor concurente. numit@ elasticitatea cererii. Sporirea veniturilor reale (a puterii de cump@rare) ocazioneaz@ realoc@ri de preferin]e. iar la a doua (a produselor complementare) a orizontului de timp ^n care se fac prognozele }i pozi]iei pe care itemurile o ocup@ ^n preferin]ele consumatorului. Pe termen mai ^ndelungat. Elasticitatea ^ncruci}at@ a cererii unui produs ^n raport cu modific@rile pre]urilor altor produse este un instrument opera]ional. Venitul mediu salarial nominal net lunar ^n sectorul public. R e z u m a t Evolu]ia raportului cerere (volum de bunuri }i servicii cerut) la pre] nu este liniar@. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Explica]i semnifica]ia no]iunilor de elasticitate a cererii. ^n anul 1991. Produsele complementare (automobilul }i carburantul) ocazioneaz@ o modificare a cererii de tipul celei a elasticit@]ii ^n raport cu pre]ul propriului produs. chiar dac@ pre]ul lor diminueaz@. elasticitate fa]@ de pre]. modific@ri ale utilit@]ii. care impune clasificarea produselor ^n substituibile }i complementare }i la prima grup@ eviden]ierea dificult@]ilor de substituire }i respectiv evolu]iei utilit@]ii marginale a itemurilor substituite. R@spunsul diferit al cererii la modific@rile pre]ului impune luarea ^n considerare a unor clase sau grupe de produse ^mp@r]ite dup@ criteriul coresponden]ei ofertei cu valorile }i obi}nuin]ele de consum ^nsu}ite de o comunitate.. diminuarea polu@rii. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre]ul produsului ^n cauz@ m@soar@ r@spunsul cantit@]ii cerute ^n raport cu o modificare relativ@ de pre]. elasticitate ^ncruci}at@. comune cu r@spuns „normal’ la modificarea de pre] }i cele superioare cu o valoare ridicat@ }i mai apreciate de consumatori ofer@ un tablou al rezultatelor analizei cu ajutorul coeficien]ilor de elasticitate. Elasticitatea cererii ^n raport cu veniturile (judecat@ prin raportul varia]iei relative a celor dou@ m@rimi) ofer@ oportunit@]i de calcul opera]ional permi]$nd prognoze ^n cadrul unei orizont de timp pentru fiecare produs sau grup@ de produse.5 %. 113 . procese de substituire. implicit reducerea costului utiliz@rii automobuilului. elasticitate fa]@ de venit. mixt }i cooperatist* a crescut de la 3. La produsele substituibile se ^nregistreaz@. avansul tehnologic permite. ^ns@. Ce este un produs inferior? Dar unul superior? 3. .384 lei ^n 1990 la 7.489 lei ^n 1991. ofer@ oportunit@]i de analiz@ opera]ional@. Raportarea global@ a varia]iei relative a cererii la modific@rile relative de pre]uri }i venit. mai concret }ocurile petroliere au impus modele de automobile cu litraj mijlociu }i ameliorarea combustiei. lu$nd ^n considerare c@ nivelurile de consum din diferite produse au fost: * Date extrase din „Anuarul statistic al Rom$niei” pe anul 1992. ^n condi]iile ^n care indicele general al pre]urilor a fost. Clasificarea ^n itemuri inferioare care-}i reduc atractivitatea.

5 45. S@ se calculeze.3 241 16.7 26.7 163.1 140.5 59. dup@ ce s-au f@cut corec]iile necesare ^n func]ie de datele problemei: a) Sc@derea salariului real ^n %.15 158. c) S@ se explice aceast@ evolu]ie pe scurt.5 110.3 1991 54.3 48 88. .5% gr@sime) Ou@ Gr@simi total Produse din cereale (^n echivalent f@in@) Cartofi Legume }i produse din legume (^n echivalent) Fructe }i produse din fructe (^n echivalent) Zah@r }i produse din fructe din zah@r (^n echivalent) kg kg litri buc@]i kg kg kg kg kg kg 1990 61 5. b) Coeficientul de elasticitate (^n func]ie de venituri) a trei alimente la alegere.UM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Carne }i produse din carne (^n echivalent) Pe}te }i produse din pe}te (^n echivalent) Lapte }i produse din lapte (^n echivalent 3.4 .52 145.5 27.4 6. 114 .8 59.1 246 18.

pie]ei externe. conduc@tori de firm@. de o tendin]@ de a declara profituri cresc@toare. 115 . care de asemenea se supun criteriului profitului. trebuie s@ lu@m în considerare motive ale proprietarilor. care se mai ascunde dup@ o prevedere legal@ neabrogat@. care se afl@ sub protec]ia for]elor politice care i-au investit cu putere decizional@. . Este pe de alt@ parte cunoscut c@ echipele de conducere din marile firme. Chiar dac@ reforma nu a dep@}it acel punct minim necesar (^n 1998-1999) care s@ confere economiei României caracteristici de reglare prin mecanisme de pia]@ }i competi]ie. Dar. chiar în anii mai pu]in ferici]i. [intele produc@torului în societatea modern@ sunt diverse }i se afl@ în raport cu ideologia dominant@. societ@]i anonime î}i au propriile lor ]inte legate de imaginea proprie. Progresul reformei va reduce cea de a doua categorie de motive la propor]ii care s@ impun@ un climat de competi]ie }i criteriul profitului în marea majoritate a firmelor. o economie aflat@ în proces de integrare regional@ }i sporire substan]ial@ a exporturilor nu se poate în întregime sau pe compartimente sustrage criteriului profitului. Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului 6. Cu toate acestea pe tot parcursul p@r]ii a treia a volumului vom accepta profitul ca principala ]int@ a proprietarului sau managerului. ale echipelor manageriale aflate sub controlul unor ac]ionari str@ini sau autohtoni care de]in cote importante sau majoritare de ac]iuni (firme care ^nc@ de]in o pondere redus@ în România). sau ale altei categorii care se bazeaz@ pe iner]ie }i o sus]inere suspect@ din partea vreunei organiza]ii birocratice. cu pozi]ia pe care o ocup@ decidentul în sistemul de autoritate.. din diferite motive. 6. %n ipoteza c@ for]ele favorabile reformei se vor dovedi mai puternice. exist@ numeroase alte categorii de de]in@tori de autoritate. cei afla]i în raporturi clientelare cu sindicatele }i care se supun exigen]elor acestora.1. putere de decizie. este necesar s@ abord@m acest subiect sprijinindu-ne pe ipoteza c@ for]ele interne }i interna]ionale este posibil }i probabil s@ conduc@ economia real@ din ]ara noastr@ spre astfel de structuri economice. echipelor de conducere care se adreseaz@ (în propor]ie însemnat@). care nu se pot sustrage criteriului profitului. pentru un motiv simplu.

utilitate }i sus]inerea dorin]elor marei majorit@]i a cet@]enilor (care se impune prin votul general)* se afl@ la originea tendin]elor de ra]ionalitate care favorizeaz@ eficien]a }i asigurarea echilibrului pie]ei. determinat de mecanismele pie]ei. . a alegerii combina]iei optime de factori de produc]ie }i a tehnologiei celei mai avantajoase. Utilizarea unor m@rimi marginale reprezint@ o condi]ie esen]ial@ pentru validarea modelelor de analiz@ a costurilor pe produs. se afl@ în discordan]@ cu mecanismele economiei reale. 116 . Ipotezele calculului produc@torului sunt necesare pentru construirea unor modele logice. autoritatea natural@ conferit@ de pricepere. . * %ntre sursele de autoritate contemporan@ se inventariaz@ proprietatea privat@. calificare. În setul de ipoteze ale calculului produc@torului figureaz@ asump]iile pe care se sprijin@ func]ionarea perfect@ a mecanismelor de pia]@. inclusiv în perioada de tranzi]ie spre o economie liberal@) pozi]ia acaparat@ (^n termeni legali. aceste modele ofer@ satisfac]ia în]elegerii }i a unor posibilit@]i de influen]are }i control a afacerilor.2. care opereaz@ în condi]ii de competi]ie. Aplicate corect. chiar dac@ în multe cazuri utilizarea modelelor cu restric]ii con]in$nd ipoteze ca raritatea. ceea ce impune analizei produc@torului. Bun@starea }i mai mult@ satisfac]ie. Cea mai important@ consecin]@ a accept@rii ipotezelor introduse în capitolul 3 este existen]a unui sistem de pre]uri exogen. valorile dominante în societate.Tendin]ele de ra]ionalitate }i calcul economic. utilizarea modelelor opera]ionale }i-au f@cut loc în gândirea economic@ într-o perioad@ când imaginea despre idealul. ^n conexiune cu manifest@rile reale din via]a economic@. 6. Este util }i necesar s@ ad@ug@m c@ ipoteza pre]ului exogen nu este foarte restrictiv@ }i de altfel vom proceda în capitolele urm@toare la evaluarea unor probleme specifice firmelor cu pozi]ie privilegiat@ (obi}nuit numite monopolistice). ilegitim@) cum este cea a unor lideri de firme de]inute public sau cu capital asociat. productivitatea descresc@toare. pozi]ia intelectual@ (aceasta ocup@ un loc foarte important în ]@rile cu economie de comand@. s@ se concentreze asupra costurilor }i a volumului de ofert@. deoarece înglobeaz@ elemente de prim@ importan]@ ale unui mecanism liberal (de pia]@). erau foarte aproape de cele de ast@zi. care-}i stabilesc pre]urile endogen.

Aceste abateri de la model pot fi corectate. nu mai ridic@ probleme insolubile pentru produc@torii specializa]i.. ci le apropie satisf@c@tor de nevoile agentului produc@tor. gândite pentru a asigura avantaje de scar@. Tehnologiile moderne flexibile }i practica leasingului reduc substan]ial riscul }i implicit costul unui abandon de tehnologie. de maximizat. care apropie ipotezele men]ionate mai sus de condi]iile func]ion@rii pie]ei reale. }i întreprinz@torul î}i va concentra aten]ia pe variabilele asupra c@rora poate dispune pentru a ob]ine rezultatul dorit. O alt@ ipotez@ derivat@ din asump]ia contractului voluntar între p@r]i se refer@ la posibilitatea reconversiei unor investi]ii substan]iale. Modelul de decizie are ca fundament o func]ie de profit. . restric]ion@ri de aceast@ dat@ importante pentru produc@tor. Însu}i dinamismul cererii. contribu]ia lui Alfred Marshall a adus elemente în favoarea unei teorii a echilibrului par]ial. fapt care nu altereaz@ logica modelelor de analiz@ a costurilor. care în esen]@ se a}eaz@ pe ipoteza fabric@rii unui singur model de produs. Dezvoltarea ulterioar@ a teoriei economice. Ipotezele simplificatoare privitoare la raporturile cu furnizorii (disponibilitatea infinit@ a oric@rei livr@ri) }i luarea în considerare a unor caren]e de distribu]ie. Maximizarea func]iei de profit a unui produc@tor este ^ntemeiat@ pe teoria echilibrului general }i a optimului paretian care împreun@ constituie temelia modelului mecanismului de reglare automat. cu costuri suplimentare. dar cu disponibilit@]i de flexibilizare. Teoria echilibrului par]ial a}eaz@ aria de manifestare a mecanismelor de reglare. 117 . ^n primul rând garantarea contractului voluntar între p@r]i. Maximizarea func]iei de profit se opereaz@ în raport cu volumul produc]iei fizice }i în contextul recunoa}terii unor restric]ii. în func]ie de ipotezele asumate }i se preocup@ de construc]ia unor modele adaptate pie]ei cu produc]ie diversificat@ }i afectat@ de pozi]ia privilegiat@ a unor firme. o restric]ie sever@ pentru modelele de calcul al produc@torului. care decurge din existen]a }i eficien]a mecanismelor competi]ionale }i implicit a accept@rii substituirii. ^ns@. al regl@rii parametrilor economici. a men]inerii cump@r@torilor prin mijloace de persuasiune (de obicei reclam@) implic@. în modelele opera]ionale.

ceea ce înseamn@ asocierea mai mult sau mai pu]in strict@ }i obligatorie a unor factori de produc]ie cum sunt utilizarea ma}inilor înzestrate cu motoare electrice }i consumul de energie aflat@ în aceast@ form@. Din punct de vedere matematic divizibilitatea are importan]@ deoarece în cazul divizibilit@]ii infinite se pot construi func]ii derivabile. Propor]ia în care sunt combina]i factorii de produc]ie influen]eaz@ rezultatul final. Procesul de alegere }i decizie porne}te de la premise subsidiare celor enun]ate mai sus. Q=f(K. Studiul combin@rii factorilor. Productivitatea marginal@ Procesul de fabrica]ie presupune combinarea mai multor factori de produc]ie. 118 .6.T. m@rimea. p@mânt (resurse naturale). . Aceste dou@ caracteristici asociate permit procese de substituire adic@ înlocuirea unei cantit@]i determinate dintr-un factor cu un alt factor f@r@ s@ se d@uneze nivelului produc]iei. 6. în primul rând divizibilitatea factorilor de produc]ie. capital. central@ hidroelectric@. Mai mult. procesele de substituire sunt ^nso]ite de regul@ de rezultate favorabile pentru întreprinz@tor.3. p@mânt.termenele de livrare }i implicit costul ob]inerii produselor. calitatea. grânelor. Neajunsul cel mai important care rezult@ din evolu]ii discontinue const@ în avantajele pe care una din p@r]ile contractante }i le poate crea profitând de dificult@]ile divizibilit@]ii. munc@ (K. f@r@ dificultate }i operate prin calcul de diferen]e finite.1.1) . {irurile discrete pot fi de asemenea modelate în procesele de optimizare. asocierea în procesul de fabrica]ie a }urubului cu piuli]@.L) (6. Se poate construi o func]ie simpl@ ^n care volumul produc]iei (Q) s@ depind@ de factorii capital. ^n raport cu criteriul maximiz@rii rezultatului. Posibilitatea modific@rii propor]iei dintre factori permite construc]ia unor variante alternative }i alegerea celei mai avantajoase combina]ii.L). Complementaritatea este situarea invers@ a substituirii. dar imposibil de ob]inut în cazul unui camion. Adaptabilitatea unui factor în raport cu altul care este susceptibil s@-l înlocuiasc@ în calitate de substitut este facultatea factorilor de produc]ie de a se substitui în propor]ii diferite atunci când concur@ împreun@ la ob]inerea unui produs finit. munc@.T.3. premiz@ u}or de acceptat în cazul energiei electrice. cimentului.

Q a) I A P S M Q 0 Q TA TI TM T b) Q’(T) qT TA TI TM 0 T Fig. Func]ia de produc]ie descris@ în cadrul a) al figurii 6. unde: Q=volumul produc]iei. corespunz@tor punctului de inflexiune al cre}terii recoltei (dup@ acest punct sporurile sunt descresc@toare. care a emigrat în Vestul Americii. informa]iile disponibile în comunitatea fermierilor vor ^ndruma foarte probabil la o combina]ie de factori care s@-l plaseze pe întreprinz@tor în zona TI – TM. Începând de la nivelul de exploata]ie TI. dup@ care putem presupune c@ recoltarea grâului nu se face în perioada optim@ }i se 119 . semnific$nd o recolt@ maxim@. qt= produc]ia mijlocie. cre}terea suprafe]ei cultivate aduce sporuri descresc@toare). F(K. Vom putea observa o cre}tere exponen]ial@ a rezultatului atunci când suprafa]a este redus@ }i ceilal]i factori sunt.. 6. iar suprafa]a de teren aflat@ la dispozi]ie este nelimitat@ }i nu are costuri. numeroase. potrivit c@ruia exist@ un num@r determinat de muncitori agricoli. S@ not@m c@ sporul de suprafa]@ atras@ în cultur@ conduce la cre}teri de recolt@ pân@ în punctul TM. unelte }i altele }i ne vom raporta la situa]ia unei familii tradi]ionale. ^n compara]ie. Q’(T)= productivitatea marginal@ Vom ilustra acest model cu un exemplu ipotetic.T)=func]ia de produc]ie.L. . Se cuvine s@ facem men]iunea c@ experien]a fiec@rui întreprinz@tor. Variabila independent@ este suprafa]a de teren atras@ în cultur@. atelaje.1 Produc]ia total@ }i productivitatea marginal@ }i mijlocie a p@m$ntului. inventar de produc]ie. abunden]i. T= volumul de p@m$nt atras.1 descrie sporul de recolt@ (de exemplu grâu) în raport cu suprafa]a utilizat@ pentru cultur@.

T 1 (6. D Q=Q2 . Produc]ia medie sau randametul la hectar se define}te ca raport al produc]iei totale Q }i suprafa]ei T utilizat@ qt = Q/T..Q1 în care Q2 > Q1 sunt cantit@]ile de gr$u ob]inute corespunz@tor nivelului de atragere a factorului teren.înregistreaz@ pierderi de recolt@.2. Într-o abordare opera]ional@ (dep@}ind etapa intuitiv . Q ′(t) = dQ dT (6. ∆Q Q 2 . hectare sau metri p@tra]i) ce poate fi atras în cultur@.descriptiv@ a modelului) ne intereseaz@ ritmul cre}terii recoltei sau produsul marginal al factorului variabil (în cazul nostru suprafa]a de teren cultivat@). productivitatea marginal@ poate fi exprimat@ ca derivata func]iei de produc]ie în raport cu varia]ia suprafe]ei. iar recolta de asemenea. care corespunde nivelului la care derivata func]iei se anuleaz@. Luând în considerare modificarea celor doi factori este util s@ introducem nota]ia j unde j=1. Astfel vom înregistra pentru fiecare nivel al suprafe]ei 120 .3) Din graficul 6. adic@ volumul produc]iei suplimentare ob]inut la acel nivel de atragere al factorului T reprezentat prin Q (pe axa ordonat@) este egal cu 0.Q1 = ∆T T 2 . Produsul marginal se define}te ca supliment de produc]ie care rezult@ din cultivarea unei unit@]i suplimentare de teren. adic@ al nivelului TI al atragerii factorului teren. Sporul factorului T.2) Dac@ sporurile de teren atrase în cultur@ sunt divizibile la infinit. ..n n reprezentând num@rul total de unit@]i (ari. DT=T2 .Q(T1 x L x K) Productivitatea marginal@ se poate defini ca spor al recoltei datorate cre}terii suprafe]ei cultivate astfel: . A}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii Q'(T).Q1 = Q(T2 x L x K) . Productivitatea marginal@ sau sporul de produc]ie înregistreaz@ un maxim în punctul corespuz@tor inflexiunii curbei volumului total al produc]iei. productivitatea marginal@ intersecteaz@ axa abscis@.T1 în care T2 > T1 sunt dou@ niveluri ale terenului atras ^n cultur@ }i în mod corespunz@tor cre}terea recoltei DQ = Q2 .. ^n condi]iile în care volumul utiliz@rii celorlal]i factori de produc]ie r@mâne neschimbat..1 rezult@ c@ volumul produc]iei atinge un maxim în punctul M pentru o suprafa]@ TM .

6.a.1 nivelul randamentului la hectar variaz@. nu este influen]at@ de avansul 121 . Curba productivit@]ii marginale se afl@ deasupra celei mijlocii atât cât aceasta din urm@ continu@ s@ creasc@ }i sub cea mijlocie când produc]ia medie este descresc@toare. conduce la diminu@ri ale randamentelor factoriale.produc]ii medii cel pu]in satisf@c@toare). cu temei. Este util de remarcat c@ radamentul la hectar spore}te pân@ la un nivel corespunz@tor suprafe]ei de cultur@ Ts. %ntre exemplele citate în literatura economic@ se num@r@ atragerea în cultur@ a suprafe]elor de teren în ordinea invers@ a fertilit@]ii acestora. Totu}i. experien]@ în produc]ie }. motivare. sc@derea randamentului la exploat@rile aurifere }i mai concludent. numai dac@ randamentele sunt descresc@toare. Mai este de ad@ugat faptul c@ optimizarea are sens economic. . Men]ion@m c@ se va înregistra o evolu]ie similar@ }i în cazul în care se vor combina al]i factori de produc]ie sau se va înregistra o mi}care independent@ a altui factor din ansamblul celor considera]i în exemplul de mai sus. qJ = QJ / TJ (6. Productivitatea marginal@ întretaie curba produc]iei mijlocii la nivelul maxim al acesteia din urm@ (c$nd produc]ia medie la hectar este maxim@). exemplul sporirii produc]iei industriale prin angajarea succesiv@ a unor persoane cu productivitate tot mai mic@ (datorit@ lipsei de calificare. pentru ca apoi s@ descreasc@.. Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare s-a impus în }tiin]a economic@ pozitiv@ din mai multe considerente. c@ avansul tehnologic a produs }i genereaz@ cre}teri sistematice ale randametelor factoriale.4) A}a cum rezult@ din figura 6. atrase un nivel a produc]iei medii în care Qj }i Tj sunt volumul de produc]ie }i cantitatea de teren corespunz@toare nivelului j. În al doilea rând considerente care ]in de luarea ^n calcul a faptelor economice care ne arat@ c@ pe termen scurt (o perioad@ în care avansul tehnologic nu-}i face sim]it@ influen]a) sporirea volumului produc]iei dintr-un item considerat. Oponen]ii }colii marginaliste obiecteaz@.2.).3. în func]ie de m@rimea suprafe]ei cultivate (nivelul celorlal]i factori r@mânând neschimba]i). pentru modelul pe care-l vom reprezenta mai jos. apte s@ asigure randamente . trebuie remarcat c@ deciziile de alocare a factorilor se iau pe temen scurt }i ^n acest model variabila randament factorial. în exemplul nostru. Mai întâi revenim asupra ideii c@ experien]a de produc]ie a întreprinz@torilor impune o anumit@ conduit@ în privin]a combina]iei factorilor (este vorba despre raporturi convenabile.

Q Figura 6. ceea ce înseamn@ c@ la un anumit nivel tehnologic orice sporire a utiliz@rii unui factor considerat variabil@ independent@ va ocaziona cre}teri tot mai mici ale produc]iei. în model. L. Produc]ia mijlocie a unui muncitor va diminua odat@ cu cre}terea num@rului de angaja]i dac@ spa]iul. 122 .tehnologic. . nivelul tehnologic }i al]i factori nu vor spori.2 Legea randamentelor factoriale descresc@toare L semnific@ volumul de munc@ utilizat.1) ca produc]ia mijlocie s@ scad@ atât timp cât ceilal]i factori se men]in la un nivel constant. K) considerare numai a por]iunii de curb@ a evolu]iei produc]ie care ocazioneaz@ sporuri descresc@toare ale acesteia }i descre}terea randamentelor factoriale. luarea în Q = f (T. echipamentele. un an) a}a încât ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare este indispensabil@ pentru }tiin]a economic@ pozitiv@. Aceast@ ipotez@ este adesea numit@ legea randamentelor descresc@toare. implicit. 0 Q L qL=Q/L Q'(L) 0 ′ Q = f (T. L. . Majoritatea deciziilor economice au un orizont limitat de timp (pân@ la 6 luni. K) dQ = Q′(L) > 0 dL Q qL = L L În practic@ putem constata c@ atunci când productivitatea marginal@ descre}te sub nivelul randamentului mijlociu }i acesta din urm@ descre}te ne putem a}tepta (a}a cum rezult@ din figura 6. Se poate remarca.

volumul produc]iei. dintre cei care contribuie la ob]inerea produsului permit concluzii par]iale privitoare la conexiunea volumului produc]iei cu perechi din factorii de produc]ie. Combina]ii de doi factori. ca de exemplu: Q=ax+by sau Q=axy sau Q = c xy = c x 2 y 2 în care a. Func]ia de produc]ie descrie conexiunea între cantitatea produs@ dintr-o marf@ oarecare }i contribu]ia.c sunt parametrii. Cantitatea Q de produc]ie datorat@ utiliz@rii factorilor munc@ }i capital poate s@ fie exprimat@ prin func]ia Q=f(x. Matematic ne afl@m în fa]a unei derivate par]iale a func]iei de produc]ie în raport cu factorul variabil.y).b. cantitatea de materii prime }i consumul energetic).4. Situa]ia cel mai frecvent întâlnit@ în practic@ este c$nd productivitatea marginal@ este pozitiv@ }i descresc@toare. Din considerente didactice am presupus c@ variaz@ doar unii dintre factorii de produc]ie. Reamintim c@ productivitatea marginal@ a fiec@rui factor este suplimentul de produc]ie care rezult@ din utilizarea unei unit@]i suplimentare a factorului respectiv. Aceast@ situa]ie se transcrie prin F'(x) > 0 F''(x) < 0 }i 123 1 1 F'(y) > 0 F''(y) < 0 . x }i y volumul fizic al factorilor pereche (munc@ }i capital. raportul de substituire între factori). Pot exista rela]ii matematice diferite. cuprin}i în model). în care Q . .. Forma concret@ a func]iei depinde de rela]iile concrete constatate între factori (divizibilitate. adaptabilitate. aportul celuilalt factor r@mânând constant. care s@ exprime aceste conexiuni. nivelul de atragere }i combina]iile posibile ale factorilor care sunt utiliza]i pentru fabricarea sa. Vom avansa în continuare cu modelul printr-o simulare a comportamentului volumului de produc]ie când variaz@ doi factori. Considerente opera]ionale impun asocierea unor factori reciproc substituibili (astfel cum sunt num@rul de ore ma}in@ utilizate }i respectiv a orelor de munc@. 6.

.1...Q3 reprezint@ trei niveluri de produc]ie dintr-o infinitate de curbe care se pot trasa dac@ ipoteza de divizibilitate reflect@ o realitate economic@ concret@. a propor]iei în care ace}tia se combin@ între ei. O astfel de analiz@ cere instrumente de analiz@ mai elaborate.2. 6. x2.a. 124 . Nivelurile Q1.. Forma suprafe]ei de produc]ie reprezentat@ în spa]iu este cea a unei coline pe care sunt figurate curbe de nivel. În rela]ia Q = c xy se poate verifica faptul c@ productivit@]ile marginale sunt pozitive }i descresc@toare.. ob]inute pe seama unor combina]ii diferite a factorilor X }i Y substituibili reciproc. X }i Y. deoarece gradul de atragere a resurselor X }i Y este cresc@tor (}i ^n coresponden]@ cu sporul de produc]ie).Q2. influen]a pre]urilor }. randamentul mijlociu a factorului oarecare i va fi qxi=Qi/xi iar productivitatea marginal@ va fi derivata par]ial@ a func]iei de produc]ie F ' x i = . xn) (^n care x=volumul factorului i atras). separat. Pentru cazul general..Q2.n δ xi Instrumentul de analiz@ folosit ]inte}te s@ ofere un model util pentru procesele de substituire a factorilor }i a conexiunii între volumul factorilor utiliza]i }i volumul produc]iei. Descrierea raporturilor dintre randamentele mijlocii este riscant@ cu modelele matematice simple. În cazul când se iau în considerare numai doi factori de produc]ie oarecare.În cazul când rela]ia factorilor utiliza]i X }i Y cu produc]ia Q este de forma Q=ax+by suma productivit@]ilor marginale este constant@ }i func]ia se nume}te omogen@... xi. . dar posibilit@]ile de modelare impun s@ ne rezum@m la o construc]ie care s@ ia în considerare doar doi factori deodat@. δQ unde i = 1. semnificând volumuri de produc]ie identice. se poate reprezenta cre}terea rezultatului în raport cu gradul de atragere a unei cantit@]i sporite din ambii factori }i. Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse.. Într-o etap@ ulterioar@ ne vom referi la combina]ia factorilor }i nivelul cel mai favorabil al produc]iei. deoarece Q/x }i Q/y pot s@ se modifice }i de pe urma celuilalt factor. . S@ reamintim c@ func]ia de produc]ie într-o variant@ opera]ional@ depinde de n factori Q=f (x1. Curbele de izoprodus Q1.Q3 reprezint@ niveluri cresc@toare ale produc]iei astfel Q1<Q2<Q3.4..

Q2 }i Q3 Q'3 yB B xA xB Q'2 Q'1 M 0 X Trasarea dreptei care trece prin punctele A }i B de pe curba Q'1 }i punctul M. 6. în fapt niveluri egale de produc]ie care se ob]in pe seama unor combina]ii variate din factorii X }i Y }i ^n raport cu nivelul total. pot servi la explicarea combina]iei factorilor oarecare X }i Y }i a premiselor cre@rii unor solu]ii alternative pentru produc@tor. . Y yA A Fig. tangenta dreptei la curba Q'2 ne indic@ posibilitatea unor combina]ii yB xB }i respectiv xA yA care ofer@ acela}i nivel al volumului produc]iei. Q Q y Q1 Q2 0 Q'3 Q'2 Q'1 Q3 Fig. reprezentate de curbele de izoprodus Q1. X Proiec]ia „curbelor de nivel”. 125 .6.Q3. „Colina” suprafe]ei de produc]ie care descrie rela]ia dintre volumul Q al produc]iei }i cantitatea din factorii X }i Y lua]i ^mpreun@ }i combina]ia factorilor X }i Y. în prezentarea noastr@.3.4 Planul XOY cu proiec]iile.Q'3 va servi în continuare pentru explica]ia alegerii.Q'2. curbelor Q1.. care este atras din ambii factori definesc curbele de izoprodus a c@ror proiec]ie în planul XOY Q'1. Planele paralele cu XOY.Q2. sau deciziei produc@torului.

Dac@ modific@rea lui x }i y poate fi infinit de mic@: Dy }i ∆ x → 0 dy ∆y = R ms ⇒ − dx ∆x (6. cât }i în cel al ofertei de factori de produc]ie.xA vor reprezenta diferen]ele de alocare de factori. ∆y y -y = .dy/dx Rata marginal@ de substituire ia valori diferite pe ^ntinderea curbei izoproduselor cu excep]ia situa]iei când aceasta are forma particular@ de linie dreapt@. 6. Prin proiec]ie }i revenire în planul orizontal ni se permite dezvoltarea unui model opera]ional al alegerii produc@torului într-o economie competitiv@. Cele trei curbe reprezentate în figur@ nu se intersecteaz@. Sporul de produc]ie se ob]ine prin cre}terea ambilor factori X }i Y. unde Dy }i Dx reprezint@ modific@ri ale factorilor. Dac@ substituirea nu este perfect@ se vor considera. . caracteristice nivelului segmentului de curb@ considerat. a}a cum am ar@tat mai sus.2. iar Dy= yA . ^n func]ie de propor]ie ^n care factorii se combin@. atât în spa]iul de produc]ie. În mod corespunz@tor Rms a lui x în raport cu y. Se poate ar@ta c@ Rms este exprimat@ de panta tangentei 126 .4. Dy poate fi compensat@ prin sporuri ale factorului X de nivel Dx. posibil de trasat. Rata marginal@ de substituire poate fi exprimat@ prin panta curbei de izoprodus.5) în care dy }i dx sunt modific@ri incrementale ale factorilor }i Rms este rata marginal@ de substituire în expresie natural@.x A celelalte nota]ii semnific@ niveluri apropiate ale atragerii factorilor.Toate punctele de pe fiecare din cele trei curbe ^n parte reprezentate în figur@ ^nseamn@ acela}i nivel fizic al produc]iei. în punctul de substituire.Rata marginal@ de substituire este exprimat@ de rela]ia: . iar = ∆x xB . dou@ puncte A }i B.yB }i Dx = xB . ocazion$nd randamente diferite. au aceea}i proprietate. adic@ prin aceasta se exprim@ num@rul de unit@]i y necesare pentru a putea compensa diminuarea unei unit@]i din factorul x (raportul poart@ firesc semnul minus fiind vorba de o diminuare }i o cre}tere). tot a}a cum o infinitate de alte curbe de nivel. f@r@ bariere la intrarea altor competitori. pe aceea}i curb@ de izoprodus. valoarea este opus@ valorii pantei: Rx/y = . Rx/y este definit@ pornind de la panta curbei de izoprodus.A B . dar pe aceea}i curb@ de izoprodus vom putea constata c@ diminuarea factorului Y.

R x/y = F'y/F'x (6. 6. Orice produc@tor va trebui s@ se raporteze în judec@]ile sale la un anumit buget.1. ^ns@.. Men]ion@m }i faptul c@ substituirea unor factori de produc]ie este.5. Bugetul B. 6.Caracterul descresc@tor al randamentului }i convexitatea curbei izoprodusului. într-un punct al curbei izoprodusului }i este egal@ cu inversul productivit@]ilor marginale a celor doi factori în punctul respectiv.4. Abia atunci când în model sunt introduse informa]iile cu caracter de pre] se ob]ine o rela]ionare de pia]@ satisf@c@toare a modelului. nivelurile ridicate de disponibilitate a produsului sau factorilor de produc]ie pentru produc@tor îi creeaz@ acestuia o productivitate descresc@toare pe parcursul atragerii. dac@ ne referim la modelul simplificat de mai sus. sunt interesante numai curbele convexe fa]@ de origine. Reamintim c@ în acord cu ipoteza teoriei subiective a valorii. prin pre]. pentru doi factori de produc]ie X }i Y.Alegerea produc@torului reprezint@ un proces ^n care sunt cuprinse atât variabilele tehnice la care am f@cut referire mai sus (de exemplu rata marginal@ de substituire exprimat@ în unit@]i fizice).3. se va repartiza. adic@ nu are ^n orice situa]ie convexitatea orientat@ spre origine.6) .Dreapta bugetar@ sau izocosturile. cât }i variabile economice exprimate b@ne}te.5. Suma aflat@ la îndemâna produc@torului. ceea ce sus]ine ipoteza avansat@ mai sus. În cazul substituibilit@]ii factorilor vom întâlni cazuri de substituire perfect@ reprezentate într-un plan XOY sub forma unei linii drepte. B. În numeroase cazuri particulare ipoteza de convexitate nu se verific@. vor constitui structura bugetului astfel: B = xpx + ypy scris@ sub forma unei ecua]ii rela]ia devine: 127 (6. . Pentru modelare }i elaborarea solu]iilor de optimizare. Curba de izoprodus nu este în mod necesar descresc@toare. cazurile de substituiri imperfecte cu randamente factoriale descresc@toare (convexe fa]@ de origine) }i cu randamente cresc@toare (concave fa]@ de origine).6) 6. a}a încât orice judecat@ bazat@ pe aceast@ ipotez@ este necesar s@ fie confruntat@ cu mecanismul real al substituirii factorilor pe curbele de izoprodus. imposibil@ }i trebuie privit@ ca atare. uneori. al@turi de factorii men]iona]i }i pre]urile corespunz@toare ale acestora px }i py.

ceea ce reprezint@ o prezum]ie realist@). Numai pe linia bugetar@ GH disponibilit@]ilor produc@torului B este integral folosit.2.y=- px B x+ p py Pyy . Aceasta reprezint@ expresia unei drepte. (6. 128 . În suprafa]a triunghiului OGH orice punct este accesibil produc@torului.5. Dac@ func]ia de produc]ie F(x. dar semnific@ o utilizare par]ial@ a resursei bugetare.5.y) adic@ traiectoria curbei de izoprodus }i pre]urile resurselor notate px }i py sunt date (pre]urile prin ipoteza de pia]@ liber@ devin exogene }i fixe pentru întreprinz@tor) problema este s@ se determine o combina]ie a factorilor X }i Y care s@ asigure cele mai mici costuri ale produc]iei contractate Q.5 punctul de intersec]ie a dreptei bugetare cu axa ordonat@ când x=0. Ecua]ia dreptei bugetare.7) printr-o simpl@ împ@r]ire cu py }i rearanjarea termenilor. Termenul liber B/py exprim@ a}a cum rezult@ din figura 6. H 0 B/PX X Pe acest domeniu (al liniei GH) orice punct semnific@ utilizarea integral@ a disponibilit@]ilor bugetare. Produc@torul poate fi interesat s@-}i minimizeze costul de produc]ie dac@ se raporteaz@ la o cantitate determinat@ de produc]ie pentru care }i-a asigurat desfacerea pe pia]@. marcând utilizarea integral@ a rezervei bugetare. ^n care resursele sunt alocate integral pentru resursa X se vor întâlni combina]ii cantitative (ponderate cu pre]urile). Ecua]ia se caracterizeaz@ printr-o pant@ negativ@ exprimat@ de raportul de pre]uri px/py (panta este negativ@ atâta timp cât px }i py > 0. Y B/PY G Y =− PX B X+ PY PY Figura 6.Alegerea produc@torului. . %ntre punctele G corespunz@toare utiliz@rii integrale a banilor pentru resursa Y }i punctul H. 6. Un punct oarecare în afara triunghiului OGH nu este accesibil produc@torului.

În prezentarea grafic@ a problemei sunt trasate mai multe curbe de izoprodus convexe fa]@ de origine. pe ordonat@. În acest punct raportul productivi@]ilor marginale F'x }i F'y este egal cu raportul pre]ului factorilor. * A se ^n]elege ^n exces fa]@ de nevoile ra]ionale. O singur@ curb@ este tangent@ (dintr-o mul]ime care poate fi imaginat@) la dreapta bugetar@. Maximizarea produc]iei pentru un cost dat este o problem@ similar@ precedentei.Alegerea produc@torului. Punctul de tangen]@ indic@ atât nivelul maxim al produc]iei accesibil produc@torului cât }i combina]ia optim@ a factorilor. în punctele A }i B în care. deoarece productivitatea marginal@ a factorilor afla]i în „abunden]@” este mai mic@. productivit@]ile marginale ale factorilor„abunden]i”* (de exemplu x ^n punctul A) nu permit ob]inerea unui volum de produc]ie la nivelul dorit de întreprinz@tor. combina]ii de ore ma}in@ K func]ionare.6. pe abscis@ }i ore munc@. ca în figura 6. solu]ia grafic@. Q de exemplu. având aceea}i pant@.7. Y Figura 6. Acela}i nivel de produc]ie solicit@ cheltuieli mai mari (la nivelul bugetului B3). De men]ioB1 B2 B3 nat c@ punctele K }i L aflate pe curba de 0 X izoprodus Q sunt dezavantajoase. Semnifica]ia punctului de tangen]@ M ^ntre dreapta bugetar@ B2 }i curba de izoprodus Q este aceea a minimului de cost ce poate fi ob]inut }i a combina]iei optime a factorilor. 6. s@ ob]inem cea mai mare produc]ie posibil@. Curba de izoprodus reprezentând. Deoarece cu informa]iile de care dispune decidentul nu se întrevede o solu]ie mai bun@.5. optime ale produc@torului.3. deoarece raportul de pre]uri px/py este exogen }i M invariabil. px }i py. aceasta este solu]ia care-i maximizeaz@ produc]ia }i ^ntreprinz@torul atinge nivelul optim de rezultate.. De observat c@ domeniul de alegere al produc@torului OGH poate fi asociat }i cu alte variante de produc]ie. se confrunt@ cu diferite niveluri bugetare. Nivelul de cost B2 este cel mai L avantajos deoarece este cel mai sc@zut care permite fabricarea cantit@]ii Q. Dreapta bugetar@ }i curbele de izoprodus se vor combina. 129 . de exemplu. f@r@ îns@ a ob]ine o compensare din productivitatea factorului „rar”. în condi]iile unei pie]e largi. ^ns@. . În acest caz vom presupune existen]a unei capacit@]i de produc]ie }i respectiv un buget B propun$ndu-ne.

Prin urmare }i punctul M va verifica rela]ia.Y G yA A .dy/dx = F'x/F'y. În acela}i timp. Solu]ia grafic@ pentru alegerea variantei optime de produc]ie la un cost dat. În orice punct al curbei izoprodusului rela]ia aceasta este valabil@. Este de notat c@ nivelul maxim de produc]ie Q2 se asociaz@ cu o combina]ie yM }i xM a factorilor de produc]ie X }i Y.px/py }i de dy/dx vom putea scrie F'x/F'y = px/py din care se poate deduce o rela]ie alternativ@ valabil@ în punctul de tangent@ (de optim): F ′x F ′y px = py Px py 130 (6. se poate comuta c@ punctul M exprim@ nu numai un raport al productivit@]ilor marginale egal cu inversul ratei marginale de substituire ci }i cu raportul pre]urilor exprimat de panta dreptei bugetare. yM M Q'3 yB B Q'2 Q'1 H 0 xA xM xB X Figura 6. . Combina]ia din punctul M este cea mai favorabil@ (optim@). Aceast@ concluzie are însemn@tate pentru conexiunile }i concluziile pe care le permite teoria echilibrului general.7. Punctul M fiind situat pe dreapta bugetar@ a c@rei pant@ este exprimat@ de raportul . Am ar@tat mai sus c@ rata marginal@ a substituirii definit@ prin opusul pantei izoprodusului este egal@ cu raportul inverselor productivit@]ilor marginale Rms = .8) .

5. 131 . 6. O judecat@ interesant@ pentru unul dintre paragrafele urm@toare este permis@ de introducerea în acest context a multiplicatorului Lagrange. ]inând seama de constrângerea bugetar@ B = xpx + ypy care se transcrie în dreapta bugetar@: p px B y = .Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare. Putem ^ntâlni fie situa]ia substituirii perfecte când izoprodusul are forma unei linii drepte. fie curbe de izoprodus concave fa]@ de origine.8) ^n astfel de cazuri.px x + p y y py py deducem c@ y=y(x) }i Q =[x.. care se exprim@ ca spor incremental al bugetului. a}a cum va rezulta }i din prezentarea grafic@ (figura 6. l. În rezumat. practic. . pentru ca produc@torul s@ înregistreze nivelul maxim de produc]ie condi]ia este ca dQ/dx=0 de unde rezult@ c@: 0 = F ' x + F y (- F' p px ) ⇔ x= x py F'y py Se verific@ ipoteza c@ la echilibru raportul productivit@]ilor marginale este egal cu raportul pre]urilor. atunci când combina]ia a dou@ resurse ridic@ probleme }i alegerile mai favorabile merg spre o utilizare unilateral@. Ne putem imagina arderea ]i]eiului sau p@curii în pat de c@rbune care poate în anumite condi]ii (de randamente termice sc@zute) conduce la o solu]ie de col]. Maximizarea volumului produc]iei Q=f(x. multiplicatorul m@soar@ suplimentul de produc]ie care decurge din sl@birea constrângerii bugetare cu o unitate. y (x)] Utilizând regula de derivare a unei func]ii compuse vom ob]ine: dQ dx = F ′x + F ′y dy dx si dy dx = px py }i acceptând restric]iile bugetare.4.y). l. Ne putem imagina situa]ii în care ipoteza de convexitate a curbei de izoprodus s@ nu se verifice. se ajunge la solu]ia de col]. generator al unui anumit spor al produc]iei: l= dQ / dB (6.9) Multiplicatorul Lagrange. este derivata func]iei produc]iei în raport cu constrângerea bugetar@. adic@ op]iunea pentru utilizarea unei singure resurse.

G. cel mai adesea având în]elesul de randamente ale factorilor K }i L. 6. convenabil.volumul de capital fix.6. Bucure}ti. • * Pentru alte abord@ri ale func]iei poate fi consultat. Func]ia Cobb-Douglas descrie.6. 1994. Trebuie semnalat c@ utilizarea pe scar@ larg@ a func]iei este condi]ionat@ de îndeplinirea rela]iei a+b=1.y) con]ine rela]ia între volumul produc]iei }i nivelul atragerii celor dou@ resurse considerate în modelul simplificat. Abraham Frois „Economie politic@”.volumul de munc@ }i a }i b . adic@ pre]urile. 132 . Func]ia Cobb-Douglas* a fost îndelung ameliorat@ }i rafinat@ pentru a r@spunde unor nevoi specifice avansului tehnologic bazat pe înlocuirea muncii prin ma}ini. Humanitas. Nota]iile utilizate sunt: K . Se poate observa c@ în fiecare situa]ie se impune o solu]ie de „col]”.10). G B Q1 Q2 Q3 Q4 H Q5 0 Q 1 Q 2 H Q 3 Q4 x 0 x Fig.y a) Curbele de izoproduse.factori parametri. aceast@ ipotez@ se verific@ în practic@ }i ecua]ia se poate scrie: Q = AKa · L1-a (6. . Ed.8 Optimul produc@torului în caz de productivitate nedescresc@toare a factorilor de produc]ie. Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas Forma general@ de exprimare a func]iei de produc]ie Q=f(x. o evolu]ie a unei curbe de izoprodus convex@. L . concave fa]@ de origine y b) Substituire perfect@ G . Expresia care descrie cel mai bine raporturile de substituire este dat@ de ecua]ia Q = AKa Lb în care A este un factor de propor]ionare. Vom putea imagina raporturile care se stabilesc între factori }i produc]ie pornind de la un nivel oarecare al produc]iei Q0 dac@ admitem c@ a }i b sunt factorii pozitivi }i dK/dL este negativ adic@ se înregistreaz@ descre}teri ale izocantit@]ii pe m@sur@ ce are loc substituirea. alocând întregul buget pentru o singur@ resurs@.

ceea ce se concretizeaz@ ^n cazuri favorabile ^n diminuarea nivelului costului unitar. pe pie]ele din ]@rile dezvoltate au relevat modelul economiilor de scar@ nu ]ine seama de gradul sporit de incertitudine existent pe pia]@ în lumea contemporan@ }i. augment@ri cresc@toare ale produc]iei.7. în alte cazuri. mai nou. de avantaje organiza]ionale. Principala tendin]@ advers@ se mai potrive}te promov@rii economiilor de scar@ const@ în limitarea cererii }i ca o consecin]@ anularea sau mai des diminuarea avantajelor care au rezultat din fabrica]ia pe scar@ mare. În numeroase ramuri care se adreseaz@ consumului final propor]iile ridicate produc]iei au fost men]inute totu}i prin combinarea unor componente ale articolului. în trepte succesive. În paragraful acesta ne propunem o analiz@ a avantajelor care decurg din sporirea atragerii unuia sau mai multor factori. Expansiunea afacerilor a fost privit@ înc@ din secolul trecut cu prec@dere din unghiul avantajelor care rezult@ din câ}tigurile pe pia]@ ale marelui produc@tor. cu particulariz@ri în privin]a dot@rilor supli133 .Randamentele de scar@ au fost }i continu@ s@ se afle în aten]ia economi}tilor de o lung@ perioad@ de timp. a posibilit@]ilor superioare de organizare. deodat@. Într-o prim@ abordare economiile de scar@ se confund@ cu problema economicit@]ii dimensiunii organiza]iei economice sau. Accelerarea avansului tehnologic }i cre}terea accesibilit@]ii produselor str@ine. adic@ a randamentului de scar@. fabricat în serie.. %n aceast@ rela]ie este descris@ o conexiune care presupune randamente se scar@ constante. c@ deciziile unei concentr@ri importante de capacit@]i nu se mai potrivesc unui mediu de afaceri mult mai dinamic }i riscant. cu dimensiunea produc]iei. 6. a accesibilit@]ii unor tehnologii mai avantajoase }i a sc@derii costurilor fixe pe unitate de produs. . Volumul produc]iei poate înregistra randamente cresc@toare. implicit. În literatura economic@ anterioar@ anului 1980 s-a re]inut teza cre}terii volumului fabrica]iei pentru a ob]ine sporirea eficien]ei economice pe seama sc@derii costurilor de aprovizionare. Pornind de la ipoteza relax@rii constrângerii bugetare vom urm@ri efectele asupra produc]iei. apoi o perioad@ de timp din perspectiva avantajelor financiare diverse care-l avantajeaz@ pe marele de]in@tor de resurse }i. a doua alternativ@ este s@ se înregistreze cre}teri propor]ionale ale produc]iei cu cele ale bugetului sau cel de al treilea caz cu sporuri descresc@toare. dac@ la un spor al bugetului de o unitate vom ob]ine.

doar elementele de consum de munc@ pentru executarea particulariz@rilor ies din tiparele execu]iei ^n serie. la fel dot@rile suplimentare. aer condi]ionat. Pre]ul de vânzare este. S@ mai not@m c@ randamentele de scar@ }i cele factoriale sunt dou@ lucruri distincte. În cazul randametelor de scar@ ne preocup@m de consecin]ele pe care le are cre}terea simultan@ a factorilor asupra nivelului produc]iei. potrivit logicii teoriei echilibrului general (^n acord cu care dimensiunea redus@ a firmei exogen. Exist@ }i numeroase alte situa]ii în care produc]ia de mas@ este necompetitiv@ pe pia]a concuren]ial@ a ]@rilor dezvoltate.8. înc@l]@mintei }.a. care au func]ii diverse. deoarece nivelul ofertei produc@torului individual este foarte mic în raport cu cererea de pe pia]@. Se îmbin@ }i în acest caz avantajele seriei cu particularizarea produsului final. În cazul unei func]ii de produc]ie de tip Cobb-Douglas randamentele de scar@ sunt constante dac@ a + b = 1 în timp ce productivit@]ile marginale ale capitalului }i muncii sunt ambele descresc@toare. servodirec]ie. Un exemplu tipic îl constituie automobilul al c@rui pre] afi}at poate fi cu mai multe procente sub ceea ce pl@te}te cosumatorul deoarece acesta î}i dore}te vopsea metalizat@. în raport cu cerin]ele clientului. 6. În cazul randamentelor factoriale lu@m în considerare consecin]ele cre}terii cantit@]ii dintr-un factor utilizat asupra produc]iei când cel@lalt factor utilizat r@mâne la un nivel fix. dirijarea computerizat@ a arderii. . Un alt exemplu tipic este cel al componentelor electronice sau al prefabricatelor din construc]ii. . dac@ se adreseaz@ unor cump@r@tori preten]io}i }i cu venituri pe m@sur@.a. oferta acestuia neput$nd influen]a pre]ul de v$nzare }i poate s@ aleag@ nestingherit de dificult@]i de substituire }i mai ales de modific@ri ale pre]ului factorilor atunci când cererea de factori pe pia]@ se modific@. adic@ productivitatea factorilor K }i L este cresc@toare (luat@ împreun@). Profitul notat cu p este diferen]a între venitul total ^ncasat din vânz@ri (sau cifra de afaceri) }i costurile totale ocazionate de ob]inerea m@rfurilor: 134 . care sunt utilizate par]ial sau integral. Randamentele de scar@ vor fi cresc@toare dac@ a + b > 1. îmbr@c@min]ii.Maximizarea profitului în prezentare analitic@ înseamn@ acceptarea premiselor c@ produc@torul are posibilitatea s@ aleag@ nivelul produc]iei. Structura de baz@ a modelului ales de client beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@.mentare. A}a este cazul cu dot@rile interioare. pungi de aer care s@-l protejeze în caz de accident }. cerut@ de client.

respectiv . 135 .11) Unde: p = profitul ob]inut Q = volumul produc]iei vândute Ct= costurile totale ocazionate de fabrica]ie p = pre]ul unitar de v$nzare Vom putea transforma rela]ia (6.y) }i Ct = xpx + ypy }i ca urmare p = pF(x. în expresie fizic@. egale cu zero în punctul de maxim al profitului.11) astfel: Q = F(x.. pentru a ob]ine maxim de profit întreprinz@torul trebuie s@ aduc@ nivelul productivit@]ii marginale în func]ie de fiecare factor la nivelul pre]ului. Urmeaz@ c@. a fiec@rui factor. Sporirea gradului de atragere a factorului considerat }i. sporul de rezultat care decurge din cre}terea atragerii factorului (de exemplu pF'(x) este egal pre]ului din acel punct).Ct (6.ypy Func]ia de profit se maximizeaz@ în raport cu cele dou@ variabile. corespunz@tor. adic@ derivatele par]iale ale func]iei de produc]ie pF'x }i pF'y reprezint@ productivit@]ile marginale în func]ie de fiecare din cei doi factori. Întreprinz@torul este prin urmare interesat s@-}i sporeasc@ atragerea factorului atât timp cât câ}tigul suplimentar rezultat este superior pre]ului acelui factor.py = 0 Y py = pF'y În rela]iile de mai sus productivit@]ile marginale. Mp/Mx = pF'x-px = 0 Y px = pF'x Mp/My = pF'y . p = pQ . Vom lua în considerare derivatele par]iale în raport cu x }i y.y)-xpx .

servicii de divertisment. Acest model indic@ nivelul maxim de produc]ie ^n raport cu un buget determinat }i combina]ia optim@ a factorilor ^n func]ie de raportul de pre]uri }i productivit@]ile marginale. Func]ionarea mecanismelor automate de reglare depinde de crearea condi]iilor pentru contracte voluntare }i crearea unei situa]ii competitive opuse celei de penurie. calcule ale m@rimilor mijlocii (cost fix. separarea ^n cheltuieli fixe }i variabile ^n raport cu volumul produc]iei. de exemplu ore munc@ }i ore ma}in@. fapt care permite relevarea nivelului optim al combina]iei de resurse. care trebuie cunoscute }i utilizate. variabil. deoarece vor servi supravie]uirii }i dezvolt@rii oric@rei afaceri. Func]ia de produc]ie descrie o lege de combinare a doi factori de obicei munc@ }i capital. optimizarea combina]iei factorilor. ^n aceast@ etap@ a abord@rii tematicii. Se confrunt@ productivit@]ile marginale ^n expresie fizic@ }i pre]urile factorilor. total) }i a costului marginal. }i costul mijlociu. ^ntr-o abordare de geometrie analitic@. care permite men]inerea prin substituirea reciproc@ a factorilor a nivelului constant de produc]ie (^n acest caz se ajunge la situa]ia c@ productivit@]ile factorilor ^n procesul de substituire sunt descresc@toare). O ipotez@ important@ a opera]iunilor de optimizare este cea privind tendin]a de descre}tere a randamentelor factoriale. Calculul produc@torului se a}eaz@ pe evaluarea costurilor totale. deci pe termen scurt) cantit@]i mai mari de resurse. }. substituirea acestora pornind de la ipoteza lipsei avansului tehnologic.a. iar acestea se coreleaz@ propor]ional cu raportul pre]urilor. . cel marginal ofer@ posibilitatea unor decizii de alocare optim@ a resurselor. exprim@ ^n raporturi cantitative m@rimi naturale. ^ndeosebi cea orientat@ spre export }i cea a firmelor private mici }i mijlocii. unele servicii (comer]ul cu am@nuntul. considerat@ ^n aceste modele variabila independent@ (determinant@ pentru nivelul celorlalte m@rimi studiate). sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului produc]iei. Progresul reformei a creat c$mp de ac]iune proceselor automate de reglare ^n produc]ia vegetal@. randamentul lor scade. pe ipotezele func]ion@rii competi]iei perfecte. Curba de izoprodus descrie o succesiune de combina]ii a doi factori (de exemplu munc@ }i capital) care ocazioneaz@ ob]inerea aceluia}i nivel de produc]ie. expuse ^n paragraful 3. Rata marginal@ de substituire se afl@ ^n raport invers propor]ional cu productivit@]ile marginale. Rata marginal@ de substituire.0. Dreapta bugetar@ exprim@ disponibilit@]ile alocate de produc@tor fabrica]iei }i asociat@ planului curbelor de izoprodus permite. Pe m@sur@ ce atragem (^ntr-un mediu economic neinfluen]at de avansul tehnologic. . Abordarea opera]ional@ a calculului produc@torului se sprijin@. Rata marginal@ de substituire reflect@ propor]ia ^n care un factor oarecare poate fi ^nlocuit de un num@r de unit@]i din factorul de substituire care are proprietatea de a-l putea ^nlocui f@r@ a modifica produc]ia.R e z u m a t For]ele interne favorabile reform@rii economiei }i intereselor ]@rilor dezvoltate este probabil s@ orienteze economia real@ din Rom$nia spre mecanisme de pia]@. Conexiunile care se relev@ ^ntre volumul produc]iei.) }i o parte a produc]iei. 136 .

maximizarea produc]iei la un cost dat.. economii de scar@. randamente descresc@toare. a reducerii cheltuielilor de cercetare. Randamentele de scar@ semnific@ efecte favorabile asupra productivit@]ii }i costurilor unitare. dezvoltare. productivitate marginal@. Ob]inerea economiilor de scar@ constituie temelia ini]ierii }i dezvolt@rii Uniunii Europene. dreapt@ bugetar@. ^ncercare a prototipului etc. Cele dou@ curbe de izoQ1 Q2 produs. know how specializat }i de ^nalt randament. proiectare.Figura ilustreaz@ o func]ie de Y produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. rat@ marginal@ de substituire. 137 . Economiile de scar@ se concretizeaz@ ^n posibilitatea utiliz@rii unor tehnologii. a economiilor „organiza]ionale”. pute]i explica existen]a unor efecte de substituire }i de venit? Dac@ da. se situea12 z@ la nivelurile 300 }i 420 unit@]i. Dreapta bugetar@ B indic@ un cost de 1440 unit@]i b@ne}ti. pe seama l@rgirii propor]iei produc]iei de acela}i fel. Figura ilustreaz@ func]ii de produc]ie la nivelul Q1=120 }i Q2=168. E2 E Dac@ firma produce la 6 E1 nivelul punctului C: C 4 420 a) Produc]ia ob]inut@ se va T situa la nivelul minim 300 2 de cost ? B' B'' B b) C$t va fi cantitatea 0 2 4 6 8 10 12 14 X produs@ ^n acel punct ? c) Cum poate fi explicat nivelul Q2 de produc]ie la acela}i nivel al costurilor ? d) C$t este nivelul costului mijlociu ^n punctul E2 ? 3. explica]i. Liniile bugetare B' 10 }i B'' au nivelul de 3. %ntreb@ri }i exerci]ii 1. Q1 }i Q2.600 8 unit@]i b@ne}ti fiecare. Acestea se ob]in pe seama sporirii concomitente a ambilor factori cuprin}i ^n modelul anterior. Folosind datele din figur@. 2. Defini]i no]iunile de func]ie de produc]ie. a for]ei de munc@ }i materialelor specializate }i tipizate. 1) Care este pre]ul factorilor X }i Y la nivelul dreptei bugetare B? 2) Pozi]ia B" a dreptei bugetare poate indica acela}i nivel bugetar? Dac@ da ce i-a modificat pozi]ia? Dac@ nu volumul produc]iei ^n punctul E poate fi identic cu cel din punctul E1? 3) Lu$nd ^n considerare figura. .

Rezolvare la problema 2. punctul c): combina]ia optim@ a factorilor X }i Y permite ob]inerea nivelului minim de costuri. Curba de izoprodus se afl@ la nivelul Q = 300. Figura ilustreaz@ o produc]ie ^nsemn$nd utilizarea resurselor X }i Y. Calcula]i produc]ia marginal@ }i mijlocie a firmei. . b) Care este costul minim al producerii a 300 unit@]i din produsul considerat ? c) Care este cantitatea utilizat@ din cei doi factori la nivelul optim al combina]iei ? 5. 6. 138 .4. a) S@ se determine pre]urile unitare ale factorilor x }i y.600 unit@]i b@ne}ti. Calcula]i pe baza urm@torului tabel sporul de produc]ie pe m@sur@ ce spore}te munca utilizat@. Explica]i de ce firmele au tendin]a de a-}i spori dimensiunile. Dreapta bugetar@ se afl@ la nivelul de 3. persoane: 2 volum produc]ie: 300 3 4 5 6 480 560 600 600 .

amortismentele. servicii de educa]ie }i instruire etc. Func]ia de produc]ie poate fi exprimat@ în raport de doi factori (a}a cum am procedat în capitolul anterior) cu scopul de a releva posibilit@]ile ra]ionale de combinare a factorilor }i consecin]elor acelor demersuri. avansul tehnologic spore}te posibilit@]ile de cre}tere a produc]iei. 7. Ameliorarea.x2. Intr@rile procesului de produc]ie se compun din munc@. independente. capital }i priceperea antreprenorial@ care. de fapt. a echipamentului. sau ca func]ie global@.. dar func]ia de produc]ie rezultat@ are al]i parametri. deoarece dispoibilit@]ile de capacitate de produc]ie sunt limitate de nivelul maxim de productivitate al momentului. .xn. costul de produc]ie pe perioad@ scurt@. Produc]ia este un proces de utilizare a serviciilor de munc@. Conexiunea dintre ansamblul intr@rilor }i produc]ia care poate fi ob]inut@ prin consumul acestora. de asemenea. Alte m@rimi a c@ror cantitate se schimb@ în raport cu volumul produc]iei poart@ denumirea de costuri variabile.. în principiu. capitalului.. Costurile fixe (CF). în cadrul unei func]ii de produc]ie.. Pe o perioad@ scurt@ exist@. pentru un nivel tehnologic determinat.2.1. automobile. este necesar@ precizarea dac@ modelul utilizat con]ine influen]a avansului tehnologic }i în acest caz vom defini-o ca func]ie de produc]ie pe perioad@ lung@. În func]ia de produc]ie pe termen lung toate m@rimile con]inute sunt pe rând supuse varia]iei }i analizei factoriale. Pe o perioad@ mai lung@ (de obicei peste un an) înlocuirea echipamentelor poate aduce cre}teri importante ale capacit@]ii de produc]ie. În func]ia de produc]ie pe termen scurt sunt cuprinse intr@ri ale c@ror volum nu se vor modifica pe m@sura cre}terii produc]iei.. Trebuie s@ se re]in@. 139 . p@mânt }i resurse naturale. fa]@ de volumul produc]iei cuprind cheltuieli cum sunt asigur@rile. care con]ine totalitatea factorilor nota]i în capitolul precedent cu x1.. materii prime.. Pentru a defini variabilele }i conexiunile acestora pe termen lung. consumabile. c@ o func]ie de produc]ie are semnifica]ie opera]ional@. 7. utilizate împreun@. Volumul total de resurse atrase }i combina]ia diferitelor categorii de cheltuieli prezint@ interes pentru deciziile antreprenoriale. Costuri fixe. poart@ numele de func]ie de produc]ie. variabile. de regul@..xi. Vom denumi aceste intr@ri costuri fixe. pl@]ile de dobânzi. Produc]ia }i costurile 7. resurselor naturale cu scopul de a ob]ine produse }i servicii livrabile. un plafon al cre}terii produc]iei.. vor putea oferi alimente.

Costurile variabile (Cv sau f(Q)) au o evolu]ie variabil@. plata unui vânz@tor poate fi un cost fix. . dac@ ne referim la o întreprindere productiv@.a. În aceast@ categorie sunt cuprinse. . Costurile pe perioad@ scurt@ Cost mijlociu Cost variabil mijlociu 0 Q1 Q2 Q3 140 Q . salariile personalului de operare în sec]ii }. în raport cu volumul produc]iei sau serviciilor livrate.7.cea mai mare parte a cheltuielilor generale. Costuri totale a Costul total Costul variabil total teoretic Costul fix total teoreti 0 Costuri mijlocii }i marginale Cost marginal Q Fig. consumul de materii prime. Pentru o mic@ firm@ comercial@.1. inclusiv chiriile. ^ns@.

în func]ie de cantitatea de produc]ie. costul marginal se prezint@ ca derivata func]iei costului total. a}a cum rezult@ din cadrul b) al figurii 7. deseori.1). A}a cum rezult@ din figur@.1. Dac@ accept@m ipoteza constan]ei costului fix. 141 . a celui variabil. Dac@ ∆Q → 0 C m = dC T = ϕ ' (Q) dQ Este necesar s@ facem o conexiune între evolu]ia costului variabil. corespunz@tor în grafic nivelului de produc]ie Q2 din cadrul b) dup@ care au o cre}tere exponen]ial@. conven]ional fix. este în principiu fix@. Costul total (Ct) se compune din suma costurilor fixe }i variabile Ct = CF +Cv sau CF + f(Q). implicit. cea a costului variabil este cresc@toare. repartizat pe unitate de produs. . numit. costul marginal este indepedent de aceast@ m@rime: Cm = ∆C T ∆C F + ∆Cv ∆Cv = = ∆Q ∆Q ∆Q deoare %n ipoteza divizibilit@]ii perfecte a factorilor care compun costul variabil. fapt care se reflect@ în costuri marginale descresc@toare pentru intervalul 0 – Q1 }i costuri marginale cresc@toare dup@ punctul care indic@ volumul de produc]ie Q1. Func]ia costului variabil trece prin originea axelor }i înregistreaz@ sporuri al c@ror interes pentru procesele de decizie }i optimizare este important. }i punctul de inflexiune al costurilor variabile totale. DQ= sporul de produc]ie.. Costul unitar sau mijlociu este costul total sau global. ^n care Cm = cost marginal. sporurile costurilor variabile sunt descresc@toare pân@ la un punct. Costul mijlociu.1 c@ varia]ia costului total reproduce evolu]ia costului variabil total. este o func]ie de cost în raport cu volumul produc]iei. }i ∆Q DCT = sporul costului total. Dac@ m@rimea costului fix. cresc@toare cu sporuri descresc@toare pân@ în punctul Q1 }i cu sporuri cresc@toare ^n urm@torul interval. Costul marginal reprezint@ suplimentul de cost ocazionat de fabricarea unei unit@]i suplimentare de produs. Cm = ∆CT (7. Putem constata din figura 7.

este util s@ fie exprimat ca un }ir de valori corespunz@toare cantit@]ii de M produc]ie astfel: C CMi = . Costul fix mijlociu este o func]ie descresc@toare. Costul variabil mijlociu (CVM) este costul variabil care revine în medie unei unit@]i de produs la un nivel determinat al produc]iei: * Fabrica]ie specializat@ având ca rezultat produse mai mult sau mai pu]in identice 142 . S@ not@m c@ fabricarea unei caroserii de automobil modern.A.1.…. mai mult decât greutatea lui în aur. de cel pu]in 70-100 mii exemplare. C Ti C Ti Q Q ii (7.….n unde n este num@rul total de produse care pot fi fabricate ^n unitatea economic@ }i i volumul variabil de produse. i= 1.2. Forma func]iei costului fix mijlociu este aceea a unui arc de hiperbol@ echilateral@ cu bra]ele tinzând asimptotic la cele dou@ axe.3).U.M@rimile mijlocii prezint@ întotdeauna importan]@ pentru analiza economic@.. Costul mijlociu. La acest nivel de fabrica]ie costurile fixe se repartizeaz@ pe un num@r suficient de mare de automobile pentru ca o unitate s@ coste câteva mii de dolari S. probabil. Descre}terea costului fix mijlociu este principala explica]ie a ob]inerii economiilor de scar@. ^n care Qi = cantitatea fabricat@. ^n produc]ia tradi]ional@ de serie. unde: . Pentru ca o linie de asamblare a automobilelor s@ permit@ diminuarea costului unitar este necesar@ o serie*. prin ambutisare. cadrul b). .4). având valori diferite în raport cu volumul fabrica]iei.n. iar Qi CFMi este costul fix mijlociu.2. CC FM = FMi CF (7.Qi cantitatea la nivelul i de produc]ie. . impune costuri fixe legate de fabricarea matri]elor. în raport cu volumul fabrica]iei (a}a cum rezult@ }i din figura 7. . care se ridic@ la sume atât de mari încât dac@ s-ar fabrica un singur exemplar acesta ar costa.CTi costul total corespunz@tor cantit@]ii i.3.i=1. corespunz@tor nivelului i de produc]ie. Corespunz@tor. costul fix mijlociu }i cel variabil mijlociu vor înregistra evolu]ii în raport cu volumul fabrica]iei. acestea permi]ând diminuarea sau chiar anularea unor influen]e întâmpl@toare ale contextului economic asupra reflect@rii prin indicatori.

^nregistrat pentru produc]ia Qi. n num@rul de produse care poate fi fabricat de c@tre firm@ }i i este cantitatea produs@. Minimul costului marginal este atins înainte (^n raport cu variabila independent@.2. din ra]iuni care izvorau din nevoia restrângerii sustragerilor }i risipei de materiale s-a operat cu costuri medii de aprovizionare a materialelor. unitar }i marginal: CVMi = CVM ϕ (Q ) Q .2. 7. Costul variabil mijlociu descre}te înainte de intersec]ia cu costul marginal }i spore}te dup@ acest nivel.. CVMi = CVM CVi . Costul marginal întâlne}te curba costului unitar (sau mijlociu total) la minimul acestuia din urm@. f(Q)= func]ia de cost variabil ^n raport cu volumul produc- ]iei.1. în raport cu cre}terile cheltuielilor variabile. care rezult@ între nivelul costului variabil mijlociu }i fix mijlociu nu pot fi luate în considerare la analiza costului pe termen scurt.) Anumite conexiuni. Qi i=1. %n perioada totalitar-colectivist@. . }i a factorilor intr@rilor atunci c$nd acestea sunt perfect divizibile. nivelatoare. Neexistând motiva]ia pentru protejarea }i valorificarea patrimoniului s-a impus o abordare birocratic@. Sporirea costului unitar este întârziat@. 143 . volumul produc]iei) de intersec]ia cu minimul costului variabil }i apoi a celui unitar.1. pe m@sura sporirii produc]iei curba costului variabil mijlociu la nivelul minim al acestuia din urm@. Se impun câteva observa]ii privitoare la evolu]ia costurilor mijlociu variabil. Cvi = costul variabil total. }i este cresc@toare dup@ intersec]ia cu costul marginal. Costul unitar se afl@ deasupra costului marginal atât timp cât curba lui este descresc@toare. de stocare }i compensare a deprecierii fizice. datorit@ diminu@rii treptate a costului fix unitar (a}a cum rezult@ din figura 7. Costul marginal întâlne}te în evolu]ia sa. Orele suplimentare }i comenzile de urgen]@ au intrat în categoria costurilor cu varia]ie strict propor]ional@ cu produc]ia. în func]ie de volumul produc]iei.…. Evolu]ia costului variabil unitar în România prezint@ înc@ particularit@]i importante care influen]eaz@ alegerea produc@torului.

deriv@. prin utilizarea discre]ionar@ a resurselor. Volumul produc]iei totale a primat în raport cu calculul economic. spre o linie dreapt@ paralel@ cu abscisa.2 Func]ia de cost variabil liniar@ Evolu]ia liniar@ a costului variabil determin@ ca aceast@ m@rime s@ tind@ la nivelul mijlociu. CVM = CV aQ d (CV ) d (aQ) = = a . d@un@toare. Cele dou@ curbe se confund@. 7. de fapt. interesele favorabile conserv@rii capacit@]ii de dispozi]ie discre]ionar@ perpetueaz@ o stare de fapt nefiresc@. a privatiz@rii. CV CF = Qa + CF CV= a Q CM. .5). Din p@cate întârzierea reformei. o dreapt@ paralel@ 144 . privind costurile. Cm. Varia]ia costului marginal se aliniaz@ celui variabil din care. realitatea concret@ a fost practic umbrit@ de interese politice }i de propagand@. C CF Cm= CVM=a Q Fig. tinz$nd s@ fie. favoriz$nd ^n con]inut for]area. %n planul deciziei opera]ionale. de comand@ }i „gestionarea” autorit@]ii în folos propriu. a sporurilor de produc]ie. CVM. Q Q dQ d (Q) unde a este un parametru semnific$nd costul variabil mijlociu }i fiind constant. . reflectate în calculul de costuri a fost liniar@. de altfel. CF. CT. CVM = = = a (7. %n aceste condi]ii varia]ia cheltuielilor cu materiile prime }i salariile. de principiu.Concentrarea puterii de decizie în zona liderilor politici a avut }i un suport izvorât din structura piramidal@. a}a cum vom ar@ta în continuare.

termene de livrare neconvenabile. 145 . calitate.. în economiile de comand@ unde situa]ia de penurie. Rezult@ îns@ o concluzie important@: nereflectarea corect@ a nivelului costurilor variabile conduce la tendin]a nejustificat@ de sporire a ofertei. calitate inferioar@. CM = CT ( aQ + CF ) = = a + CF Q a Q Q Costul unitar este o curb@ ^n form@ de hiperbol@ echilateral@ tinzând la a. Sporirea volumului unei comenzi de materi prime va conduce la diminuarea costurilor variabile. odat@ cu cre}terea seriei de fabrica]ie peste limitele capacit@]ii de produc]ie are efecte de sens contrar asupra costului mijlociu. triple ceea ce în ansamblu conduce la o cre}tere exponen]ional@ a costurilor variabile. cu axa abscis@. Este necesar de re]inut c@ la comenzi mici se înregistreaz@ costuri ridicate de facturare. Dep@}irea unui nivel al produc]iei într-o fabric@. paz@ }i altele. în coresponden]@ cu evolu]ia neliniar@ a costurilor variabile.2. în dispre] fa]@ de exigen]ele de pre]. %n economiile în care pia]a este dominat@ de firme mari. înso]it@ de neglijarea repara]iilor }i opera]iilor de între]inere preventiv@. cu o capacitate dat@. a}a cum s-a putut constata în experien]a anilor de economie de comand@ apar dificult@]i.1. reflectat@ în descre}terea costului variabil unitar pân@ la o anumit@ limit@. diversitate pe care le impune numai o economie liber@ de pia]@. datorit@ cre}terilor exponen]iale la cele variabile.Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri sunt reflectate în figura 7.cadrul b). iar determinarea nivelului produc]iei nu este dec$t rareori la latitudinea produc@torului. eventual asigurare. O astfel de situa]ie nu se întâlne}te în zilele noastre în ]@rile dezvoltate cu mecanisme de pia]@ func]ionale }i o pozi]ie favorabil@ cump@r@torului. cre}terea num@rului de ore suplimentare pl@tite cu tarife duble. numeroase c@deri accidentale ale utilajelor }i diminuarea }i mai mult a calit@]ii fabrica]iei. %n practic@ la un anumit nivel al produc]iei. transport. Volumul de produc]ie pe care }i-l permite o firm@ este dictat de preferin]ele consumatorilor. semnificând cantitatea de produc]ie. Livrarea întârziat@ a componetelor. este. de pia]@ a vânz@torului nu poate fi ocolit@ produc@torii se comport@ arogant fa]@ de clien]i impunând pre]uri. îns@. sortimenta]ie. Diminuarea costurilor fixe mijlocii. . 7. dar }i la sfâr}it de trimestre conducea la supra^nc@lzirea sistemului. în luna decembrie.2. }i cu atât mai mult. Costul unitar al produc]iei (costul mijlociu).

%ntr-o diagram@ pe care sunt reprezentate costul marginal.7. p = pre] unitar de v$nzare de vânzare al produsului pe pia]@. costul unitar. pre]ul de vânzare. Profitul rezult@ ca diferen]a între valoarea vânz@rilor. adic@ nivelul costului marginal (exprimat prin derivata func]iei de cost) s@ fie egal cu pre]ul cm = cost marginal cm = p (7. CT = C F + ϕ (Q ) . %n virtutea acelora}i ipoteze ale func]ion@rii nestânjenite a regulatorului numit pia]@. care marcheaz@ optimul. Utilizând modelele de mai sus vom putea scrie: . a cifrei de afaceri }i costul total. toate în raport cu nivelul de produc]ie. se va înregistra o intersec]ie a costului marginal cu pre]ul de vânzare (care este o linie orizontal@.6). ^n cazul unei firme mici) la un nivel QM. Anularea primei derivate a func]iei de profit ne indic@ nivelul maxim de profit: dπ dQ _ dC d d(pQ) ) ( pQ dC FF = − − ϕ ' (Q ) dQ dQ _ dC F dπ _ d ( pQ ) − = p − ϕ ' (Q ) . dac@ asum]iile privind func]ionarea perfect@ a mecanismului reglator de pia]@ nu se abat prea mult de la realitatea economic@. varia]ia acestuia fiind în leg@tur@ cu nivelul produc]iei. . neinfluen]at@ de nivelul produc]iei. atunci c$nd =0 =p dQ dQ dQ Altfel formulat@. π = pQ − C T = P Q − [C F + ϕ (Q ) ] = Qp − _ Curba profitului total are alura unui arc de parabol@. nici pre]ul factorilor de produc]ie nu va fi influen]at de cererea firmei.Alegerea nivelului de produc]ie A}teptând din partea întreprinz@torului un comportament de maximizare a profitului. condi]ia de maximizare a profitului este ca volumul produc]iei s@ ating@ acel nivel în care ϕ ' ( Q ) = p . sau maximul de profit al întreprinz@torului la produc]ia optim@ (Volumul QM). vom putea presupune c@ pre]ul de produc]ie este exogen }i fix în raport cu volumul ofertei firmei studiate. a}a încât }i acestea vor fi considerate constante }i exogene.3. 146 _ .

La o produc]ie al c@rei nivel este cuprins între QA }i QM profitul este pozitiv }i în cre}tere.7) orice cantitate de ofert@ mai mare ca QA (Q>QA) ocazioneaz@ ob]inerea de profit. ..Profitul maxim corespunz@tor punctului QM se stabile}te pornind de la profilul unitar sau pe unitatea de produs.Cmp Cm p Q − CT C = = p − T = p − CM Q Q Q π _ π M = QM ( p − C M ) (7.1. diferen]a dintre pre] }i costul mijlociu }i segmentul OQM care exprima nivelul produc]iei.3. al produc]iei care-i ofer@ N întreprinz@torului maxim de satisfac]ie. %n fapt. %ntre QM }i QB profitul este pozitiv }i în descre}tere pân@ la anularea acestuia în punctul QB (corespunz@tor volumului de vânz@ri care egaleaz@ cifra de afaceri }i costurile totale). f@r@ a înregistra pierderi.7) ^n care QM este nivelul produc]iei ales de c@tre ^ntreprinz@tor ^n raport cu criteriul maximiz@rii profitului. Figura 7. Intersec]ia curbei cosP A M B tului marginal cu linia pre]ului în punctul M indic@ volumul QM. 147 .Volumul profitului este definit de aria ha}urat@ care rezult@ din ^nmul]irea 0 QA QM QB valorilor numerice ale segQ mentelor MN }i OQM. deoarece o unitate de produs cost@ mai pu]in decât pre]ul de v$nzare (unitar) p$n@ la nivelul de produc]ie QB. Alegerea nivelului produc]iei de c@tre ^ntreprinz@tor ^ntr-o pia]@ concurenCM ]ial@. Sporirea costului marginal peste nivelul pre]ului semnific@ o augmentare a cheltuielilor peste pre]ul de vânzare }i compensarea unor costuri excedentare (^n raport cu nivelul pre]ului de vânzare) a profitului ob]inut în zona OQM. %n conformitate cu rela]ia (7. costul mijlociu care compenseaz@ prin influen]a mediei pierderile din zona QMQB ne indic@ pân@ la ce nivel î}i poate spori oferta întreprinz@torul. adic@ p-CM }i volumul optim al produc]iei QM: CM. Zona de profit a întreprinz@torului este cuprins@ între nivelul de produc]ie QA }i cel QB. %n aceast@ zon@ costul mijlociu se afl@ sub nivelul pre]ului.3. 7. Aria de profit este definit@ de segmentul MN.

a nivelului pre]ului de vânzare }. dac@ p = 0 pQ = CT %n mod frecvent se întâlne}te situa]ia când într-o afacere costurile fixe. sau mai precis. profitul fiind egal cu zero. în privin]a volumului cererii. V$nz@ ri Costuri v$nz@ pQ ri zona d CT Costuri tot Zona de pierderi Costuri C Costu O QP . cererea este dinamic@. deoarece pia]a. adic@ posibilitatea ne^ngr@dit@ a firmei de a-}i l@rgi oferta. iar firmele prefer@ s@-}i diversifice oferta. de _ unde Q = CF p − C VM _ .Pragul de rentabilitate mai poart@ denumirea de punct mort al unei afaceri.Q . 7. ^n numeroase servicii modelul alegerii libere (f@r@ restric]ii din partea ofertei) poate s@ func]ioneze. Astfel la pragul de rentabilitate C FM = p − C VM }i C F = C FM. unde sunt utilizate nota]iile de mai sus. deoarece constituie punctul de pornire în abordarea modelelor cu restric]ii. p = pQ – CT = pQ – [CF – f(Q)]. pentru a r@spunde mai bine dinamicii cererii. gustul consumatorilor evolueaz@.Economia dezvoltat@ contemporan@ se afl@ arareori în situa]ia de a opta pentru punctul QM.4 Pragul de rentabilitate ^n abordarea de principiu.a. Fig. insensibile la modificarea nivelului vânz@rilor trebuie acoperite din diferen]a dintre pre]ul de vânzare unitar }i costul variabil unitar. Pragul de rentabilitate exprim@ situa]ia în care produc]ia vândut@ acoper@ costurile. Se poate observa c@ este implicat@ atât ipoteza cre}terii liniare a costurilor variabile cât }i existen]a unei pie]e nelimitate.4. 7. 148 . dar ^n alte ramuri nu! Modelul alegerii nivelului produc]iei este important pentru ansamblul gândirii care se raporteaz@ la reglarea de pia]@. . %n ramura produc]iei vegetale.

care prime}te calificativul de „inferior”. ^ns@. V$nz@ri Costuri Costul total Profit Pierderi CT G egal@rii costurilor din v$nz@ri) H B V$nz@rile nu mai acoper@ costurile A (punctul pQ Sf$r}itul zonei de rentabilitate 0 (Prag de rentabilitate) QA QG Q H QB Q }i timp Fig. întreprinz@torul are oportunitatea s@-}i valorifice ni}a de pia]@ cucerit@. ie}ite din preferin]a consumatorilor. %ntr-o prezentare grafic@ simplificat@ (cu func]ii av$nd evolu]ii liniare) pragul de rentabilitate este exprimat de intersec]ia liniei costurilor }i a cifrei de afaceri sau a volumului de vânz@ri. deseori o c@dere dramatic@ odat@ ce produsul a ie}it din preferin]ele consumatorilor. ci acestea diminueaz@.7. %ntr-o prezentare mai aproape de constrângerile pe care le impune mecanismul pie]ei vom introduce ideea c@ într-o situa]ie de competi]ie venitul total din încas@ri nu cre}te liniar. Cre}terea costului total este ponderat@ în zona QG – QH din cauza efectelor favorabile. cel mai adesea. ^n timp. . Volumul de v$nz@ri cunoa}te. %n model este implicat }i factorul timp care datorit@ apari]iei produselor noi for]eaz@ diminuarea pre]ului unitar al produselor ^nvechite. respectiv la acest nivel de produc]ie. datorit@ reducerilor pronun]ate de pre]. datorate diminu@rii costurilor fixe unitare }i a unei cre}teri moderate a celor variabile. datorat@ modific@rii atitudinii fa]@ de produs. Sporurile de vânz@ri nu mai asigur@ nici m@car men]inerea nivelului încas@rilor. ^n raport cu modelele noi mai atractive. Diminuarea accentuat@ a pre]ului este.5 Pragul de rentabilitate al unei firme ce activeaz@ ^n condi]ii de competi]ie.. 149 . %n aceast@ zon@.

S@ observ@m c@ elementul definitor care indic@ un nivel optim de cost al fiec@rei tehnologii este scar@ de fabrica]ie. Distinc]ia principal@ fa]@ de func]ia de cost pe termen scurt const@ în faptul c@ în acest caz costurile cu echipamentele. Func]ia de cost pe termen lung se construie}te cu scopul minimiz@rii costului de produc]ie la un anumit nivel al fabrica]iei.dar este necesar@ luarea ^n considerare a unei durate limitate ^n care produsul are desfacere. pia]a le restr$nge libertatea. respectiv alegeri ale dimensiunii firmei. 7. %ntocmirea unui plan de afaceri permite decidentului s@ aleag@ între diferite m@rimi de fabrici }i num@rul celor care vor fi puse în func]iune. Costuri .1. Cu toate c@ întreprinz@torii au }ansa s@ aleag@ volumul produc]iei }i costurile. ma}inile.5.7. %n acest exemplu vom introduce ipoteza c@ exist@ cinci op]iuni tehnologice. ceea ce implic@ p@strarea pentru fiecare caz a unei anumite dimensiuni determinate a fabrica]iei.Func]ia de cost pe perioad@ lung@ exprim@ raporturile între volumul produc]iei }i varia]ia tuturor categoriilor de cost. Pe baza func]iilor de cost unitar. Exist@ totu}i elemente care se p@streaz@ fixe. brevete.Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei Vom putea presupune o firm@ care produce prefabricate pentru construc]ii sau aparatur@ medical@. . se va putea stabili varianta tehologic@ cea mai avantajoas@. vor intra în categoria variabilelor independente. CM1 CM2 CM3 C1 C2 C3 C4 C5 C6 O Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Figura 7. tehnologiile aplicate într-o anumit@ fabric@. licen]e.5. O modelare de aceast@ natur@ va putea lua în considerare mai multe variante tehnologice.6 Costurile mijlocii pe perioad@ lung@ 150 . pe termen scurt.

privit@ rigid.Q6. Se mai poate observa c@ volumul de produc]ie Q3 ocazioneaz@ costuri mai mari decât nivelul Q1. . deoarece sunt utilizate numai o parte din func]iile circuitului sau componentei. având un volum de produc]ie diferit.. Vom putea remarca diferen]e importante între nivelul costului minim al variantei tehnologice care ocazioneaz@ minimul de costuri la produc]ia Q3 }i cea al c@rei cost mijlociu CM3 }i CM4. a}a înc$t volumul de produc]ie Q3 din grafic. cu comand@ program }i personal calificat.Q5. c@ruia îI corespunde costul CM2 poate s@ se spere s@ fie ob]inut la costuri mai mici. astfel încât aceea}i component@ poate fi utilizat@ în zeci sau chiar sute de produse finale. acolo unde au aplicabilitate transform@ radical tabloul costului pe teren lung. în aproape toate domeniile de produc]ie.Q8. M@rimea segmentului de pia]@ pe care firma poate conta este un element esen]ial în alegerea variantei tehnologice. dar un cost minim sensibil mai sc@zut (corespunz@toare nivelului de produc]ie Q6 sau Q8). Tehnologiile flexibile. deoarece trebuie re]inut c@ fiecare firm@ aflat@ în condi]ii de competi]ie va prefera s@-}i diminueze câ}tigurile pentru moment cu scopul p@str@rii portofoliului de comenzi. diferite. 151 . Fabrica]ia modern@. Analiza costului pe perioada lung@ (care ]inte}te minimul de cost. din perspectiv@ finaciar@ o investi]ie }i un element de patrimoniu intangibil. performante în producerea circuitelor }i altor componente electronice sau prefabricatelor care sunt standardizate }i utilizabile pentru un num@r mare de func]ii. Este mult mai ieftin s@ se produc@ circuite multifunc]ionale standardizate }i s@ se foloseasc@ una sau câteva func]ii dintr-o sut@ (de exemplu) decât s@ se fabrice componente specializate în serii mici }i cu costuri individuale necompetitive. Pentru cea mai mare parte a opera]iunilor. utilaje specializate. deoarece seria de fabrica]ie.Q7 sau Q10 nu ofer@ satisfac]ie întreprinz@torului.Q4. Nivelurile de produc]ie optime se vor ob]ine în punctele Q1. ^}i pierde importan]a cov$r}itoare. a f@cut progrese însemnate în ceea ce prive}te flexibiliarea produc]iei. iar nivelurile de produc]ie Q3. corela]ia dintre seria de fabrica]ie }i nivelul costurilor }i-a pierdut din însemn@tate. echipamentele multifunc]ionale. Men]inerea sau sporirea portofoliului de comenzi reprezint@. ^ntro abordare strategic@) relev@ c@ fiec@rui nivel de produc]ie reprezentat pe axa abscis@ îi corespunde un nivel de cost definit. Flexibilizarea fabrica]iei se combin@ ra]ional cu serii mari.

7.Economiile de scar@ în contextul modific@rii tehnologice. vom putea lua în considerare existen]a unei curbe de cost mijlociu aproape continui.5. CM C0 0 Q0 Q Fig. Un }urub care costa 5. ^n fluxuri continue. Economiile de scar@ ob]inute datorit@ diminu@rii costurilor de aprovizionare. a folosirii unor utilaje specializate }i a fabrica]iei de serie care sunt consecin]e }i cauze în anumite circumstan]e ale sporirii volumului de resurse atrase (analizate în capitolul anterior) acoper@ numai o parte din avantajele cre}terii sc@rii de fabrica]ie.7. o varia]ie continu@.Luând în considerare progresele în direc]ia flexibiliz@rii }i a specific@rii caracteristicilor componetelor. datorit@ flexibilit@]ii produc]iei. ob]inut prin a}chiere la Napomar costa la o fabric@ specializat@ 0.50 lei. cu varia]ia de costuri pe termen scurt (f@r@ modificare de tehnologie) a}ezat@ pe întinderea sa.2. a standardiz@rii a}ez@rii tiparelor pe textile la fabricarea confec]iilor. în sensul de a putea stabili nivelul optim al produc]iei în raport cu nivelul costului mijlociu (minim). . dac@ era ob]inut prin deformare plastic@ }i era înlesnit@ înl@turarea practic@ a adaosului de prelucrare (care în varianta tehnologic@ cu a}chiere 152 . dirijate prin microprocesoare }i cu executarea controlului de calitate dup@ fiecare opera]iune.35 bani. Cea mai important@ consecin]@ a fabrica]iei de mas@. const@ în disponibilizarea de resurse financiare pentru cercetare }i modificarea substan]ial@ a tehologiilor.7 Curba de cost mijlociu pe termen lung atunci c$nd dimensiunea firmei poate avea. Se remarc@ o sporire a avantajelor de principiu ale decidentului. CM .

resurse naturale. obositoare care nu ofer@ satisfac]ii profesionale salaria]ilor. simplificarea utilajelor. care rezult@ din aceasta. Procesele de simplificare ale produc]iei moderne permit. Elementul cel mai important ce trebuie re]inut este c@ produc]ia (fabrica]ia) flexibil@ este generatoare de pia]@ prin diversitatea produsului final (oferit consumatorului). de asemenea. capital. sporul de cost datorat cre}terii cu o unitate a volumului fabricat permit reliefarea conexiunilor ^ntre costul marginal }i nivelul constant al pre]ului. cre}terea nivelului de flexibilitate }i importante cre}teri ale calit@]ii produselor ob]inute. Costurile se ^mpart ^n costuri fixe. teren. sc@derea considerabil@ a componetelor în mi}care. reprezenta 45% din materia prim@). sc@derea costurilor }i sporirea calit@]ii }i reducerii costurilor de utilizare. cheltuiala de munc@ se reducea de la 20 minute la câteva secunde. Economiile de scar@ într-un regim de produc]ie flexibil@ combin@ avantajele produc]iei în mas@ }i ale diversific@rii ofertei. de asemenea. Totalitatea cheltuielilor poart@ numele de cost de produc]ie. construind modele „pe termen lung”. Analiza costurilor poate lua ^n considerare }i influen]a avansului tehnologic }i varia]ia productivit@]ii.. adic@ ale l@rgirii pie]ei. Analiza opera]ional@ a costurilor (pe termen scurt) se bazeaz@ pe ipoteza c@ influen]a avansului tehnologic este neglijabil@. De}i ipotezele introduse ^n model sunt restrictive. intersec]ia acestora define}te volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul. Modelul optimiz@rii are profitul drept criteriu }i varia]ia volumului produc]iei ca variabil@ de adaptare la condi]iile pie]ei. reducerea volumului de munc@ de calificare mijlocie folosit@ în activitate rutinier@. Avantajele care pot fi consemnate urm@rind acest exemplu constau în reducerea consumului de material. complet libere. arareori ^nt$lninduse medii concuren]iale. asigura un miez moale }i suprafa]a dur@. filetarea cu un sistem de role }i apoi aplicarea tratamentului termic superficial. Diferen]a dintre pre]ul de v$nzare }i costul mijlociu exprim@ 153 . reducerea sorto-dimensiunilor }i implicit a stocurilor. cu uzur@ mecanic@ ridicat@ }i flexibilitate sc@zut@. R e z u m a t Ob]inerea de produse ocazioneaz@ cheltuieli de munc@. Construc]ia se bazeaz@. pe ipoteza unor pre]uri exogene determinate de pia]a liber@. care nu depind de volumul fabrica]iei }i costuri care variaz@ pe m@sura cre}terii produc]iei (costuri variabile). sc@deri spectaculoase de consum de munc@. valen]ele sale explicative }i didactice sunt incontestabile. . M@rimile mijlocii ob]inute prin raportarea costurilor totale la volumul produc]iei (variabil@ independent@) }i costul marginal.

%ntreb@ri }i probleme 1. optimizarea costurilor pe perioad@ lung@. cl@diri. zon@ de rentabilitate.5 10. pe termen scurt. Profitul total maxim se calculeaz@ ca produs al diferen]ei pre] unitar-cost mijlociu multiplicat cu nivelul produc]iei care maximizeaz@ rezultatul (profitul). %ntr-o economie competi]ional@ diminuarea semnificativ@ a costului fix unitar se poate ob]ine numai prin atingerea unui prag al volumului produc]iei care permite acoperirea costurilor totale din ^ncas@ri.5 9.12 ^n care Q = volumul.5 9.03 20 20 202.5 10. fapt care determin@ existen]a unor limite de ofert@. %n aceast@ zon@ se plaseaz@ }i intersec]ia costului marginal cu pre]ul unitar care define}te maximul de profit (volumul de produc]ie care permite atingerea acestui scop).5 14 124. se utilizeaz@ un model combinat al sporirii volumului produc]iei ^n timp. fixe) }i permite alegerea variantei tehnologice.29 6.78 11 18 162. pe care se plaseaz@ }i curba ^ncas@rilor.5 12 111. 154 . . ^n mod obi}nuit. cre}tere) permite decidentului un diagnostic privitor la oportunitatea sporirii volumului ofertei sau abandonul afacerii atunci c$nd pia]a este limitat@ }i evolu]ia costului marginal }i mijlociu nu permit ob]inerea de rezultate pozitive.88 8 16 140. nivelul produc]iei Ce reprezint@ coloanele 3 }i 4? Aproxima]i care este nivelul produc]iei care maximizeaz@ profitul firmei dac@ pre]ul de v$nzare este 11 $? . cost fix mijlociu. %n Rom$nia obi}nuin]ele mo}tenite de la economia de comand@ au f@cut ca varia]ia costurilor s@ fie neglijat@ ceea ce totdeauna d@uneaz@ proceselor de alegere. prag de rentabilitate. terenuri. considerate. 2. Acest grafic eviden]iaz@ caracterul perisabil al aprecierii de care se bucur@. decizie. ^n timp. ^n raport cu volumul prognozat al desfacerii }i predic]iile privind deprecierea tehnologiilor }i a produselor. brevete. Costurile variabile au ^ns@ o cre}tere exponen]ial@ de la un anumit volum al fabrica]iei. cost marginal. Costul fix unitar este continuu descresc@tor }i creaz@ tenta]ia sporirii nelimitate a ofertei. O firm@ are urm@toarele costuri 1 2 3 4 Q Costul total (^n $) 10 100. Analiza de costuri pe termen lung consider@ toate categoriile de costuri ca m@rimi variabile (inclusiv cele cu echipamente.5 8.05 5.nivelul unitar al profitului ob]inut. Revede]i no]iunile de cost mijlociu. criteriu al produc@torului. optim al produc@torului. ^ntre care produc@torul se ^ncadreaz@ (^n zona de rentabilitate).5 8. Cunoa}terea tipului de varia]ie a costului marginal (sc@dere. %n practic@. ^ntrun model structural. un anumit produs.

C B A D E CVM * problem@ dup@ G.3x2 + 4x %ntr-o pia]@ concuren]ial@ dac@ pre]ul de v$nzare unitar este 8 UB*.5 a) S@ se calculeze costul variabil pentru ^ntreaga serie b) S@ se calculeze costul mijlociu }i marginal (pentru aceasta folosind costul variabil al seriei) S@ se traseze curbele costului fix mijlociu }i variabil mijlociu. 4. .5 140. 5 202. Produc@torul ^nregistreaz@ urm@toarele costuri: 1) Amortisment: 3 2) Salarii: 4x+1 3) Materii prime: x3 . Cm CM c) care nivel al ofertei este necesar pentru M F a ob]ine profitul maxim G. L. B. I. H. c$t profit ob]ine ? * UB=unit@]i b@ne}ti (lei. dolari) 6. care este situa]ia firmei. CVM a) care nivel de pre] ocazioneaz@ profit firmei A.. Situa]ia unei firme este urm@toarea: CM.5 162. b) care punct indic@ pragul de rentabilitate M. K. E. 3. p. care evolueaz@ ^n condi]ii concuren]iale.5 111. Costurile pe perioad@ scurt@ sunt urm@toarele: Q CT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 35 59 75 95 120 150 190 245 330 p 35 unde: p = pre]ul unitar de v$nzare Q = volumul produc]iei CT = costul total S@ se aproximeze prin calcul (f@r@ reprezentare grafic@) volumul produc]iei care maximizeaz@ profitul }i volumul maxim al profitului firmei. C. 5*. Cm.5 124. F. Abraham Frois 0 155 L GHI JK Q . Av$nd seriile de date Q-cantiatea produs@ }i CT-costul total: Q – 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 CT – 50 60 70 80 90 100. J.

3) 571 unit@]i. Cm. sau 5) Este imposibil de dat un r@spuns definit. . e) care alternativ@ este corect@ dac@ 4 $ se refer@ la costul marginal }i nu la cel mediu? 10. dar informa]iile disponibile nu sunt insuficiente pentru a putea indica dac@ profitul va cre}te sau va diminua prin modificarea volumului ofertat. din cauza s@r@ciei informa]iei oferite. 4) 1000 unit@]i. 2) 444 unit@]i. ce ar trebui s@ ^ntreprind@. p Cm B D E F CM p3 p2 p1 p0 0 G HJ K Q a) La ce nivel de produc]ie trebuie s@ ajung@? 1) OG 2) OH 3) OJ 4) OK 5) OB b) La ce nivel de pre] firma ^}i poate vinde produc]ia pentru ca s@-}i realizeze scopul? 1) OG 2) OD 3) BE 4) OK 5) OB 6) OE 8. a pre]ului pentru o anumit@ firm@. CM. Pre]ul pie]ei la care ^}i poate vinde produsele este 5 $. O firm@ opereaz@ ^n condi]ii de competi]ie perfect@. 156 . Figura de mai jos con]ine evolu]ia costului marginal. Firma va putea: a) s@-}i sporeasc@ profitul m@rind volumul produc]iei. costul mijlociu este 4 $. c) firma poate s@ ob]in@ profit. oper$nd ^n condi]ii de competi]ie }i proced$nd la modific@ri ale variabilei independente Q. Nivelul de produc]ie ^n aceast@ situa]ie se afl@ la 100 unit@]i.7. costului mijlociu. Dac@ firma prezentat@ ^n figura de la problema 7 are situa]ia dat@ }i respectiv pre]ul po. . O firm@ oper$nd ^n condi]ii de concuren]@ produce zilnic m@rfuri ^n valoare de 4000 $. b) ^}i poate spori profitul reduc$nd volumul produc]iei. costul marginal la acest nivel de ofert@ este 9 $ }i costul variabil la 4 $. ce poate face pentru a atinge ]inta comun@ a unei firme private? 9. d) firma nu ob]ine profit }i trebuie s@-}i ^nceteze activitatea. La nivelul actual al produc]iei }i v$nz@rilor. Firma dore}te s@-}i maximizeze profitul. Aceast@ produc]ie se afl@ la nivelul care-i maximizeaz@ profitul. Costul mijlociu al firmei este 7 $.

000 piese anual. Care este nivelul pragului de rentabilitate dac@ costul fix anual reprezint@ 60 % din totalul costurilor. Pre]ul unitar de v$nzare este 10 mii $ }i costul mijlociu este 11 mii $. Dac@ pre]ul de v$nzare este 9 $. Pre]ul de v$nzare a unei unit@]i de produc]ie este 100 $. Costul variabil unitar (mijlociu) este 6 $. Ce trebuie f@cut dac@ pia]a poate absorbi mai mult@ produc]ie }i capacitatea firmei este mai mult dec$t dubl@? C$te unit@]i trebuie s@ produc@ dac@ la pragul rentabilitate costul variabil este 8. Ce poate face firma dac@ are o capacitate de produc]ie de 60. apoi ^mp@r]irea expresiei costului total cu x (care exprim@ volumul produc]iei) pentru a afla ecua]ia costului mijlociu }i egalarea costului marginal cu linia pre]ului pentru a afla valoarea lui x care maximizeaz@ profitul. ce nivel de produc]ie este necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate? Men]ion@m c@ firma are o capacitate de produc]ie de 400.000 $ pe automobil }i costul fix este 140 mil $ pe an ? 13. %n sf$r}it. 11.000 unit@]i de produs pe an. * Rezolvare problemei 5 cere derivarea func]iei de cost total (rezultat@ din ^nsumarea celor trei componente. utiliz$nd r@d@cina ra]ional@ ob]inut@ ^n urma opera]iei precedente se opereaz@ calculul profitului maxim dup@ ce s-a aflat valoarea costului mijlociu prin ^nlocuirea ^n expresia costului mijlociu a lui x cu r@d@cina ra]ional@ ob]inut@. O linie de robo]i cu echipament specific are un cost total anual de 2 milioane $. Costul fix al unei firme este 1 milion $ pe durata unui an. Costul variabil este de 80 $ pe produs.. 12. . 157 . O fabric@ de automobile produce 60 mii unit@]i ^ntr-un an.

calita]ii. Ansamblul pie]elor. astfel definit@. securitate alimentar@ na]ional@. reuniunea pie]elor tuturor produselor }i serviciilor. termenelor de livrare. economii. gestiunea schimburilor economice externe }i deficitului balan]ei de pl@]i. Pia]a. promovarea unor avantaje comparate consistente etc. fuziuni de firme care amenin]@ libera concuren]@.1. asigurarea unui nivel decent de existen]@ pentru grupurile defavorizate. Modalit@]ile de sintez@ a modelelor microeconomice }i a celor macroeconomice con]in o mare varietate de premise metodologice }i ideologice. supravegherea firmelor mari. fluxuri monetare }i jaloane privind angajamentele guvernametale. pe gestiunea datoriei publice. etc. are func]ii care vor fi analizate separat. are un în]eles restrâns }i se refer@ la o parte din ansamblul mecanismului de reglare. Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare 8. investi]ii. motivele }i preocup@rile întreprinz@torului }i agentului economic consumator. costul capitalului.. %n deceniile IX }i X ale secolului XX s-a produs treptat o mutare a centrului de interes dinspre determina]iile ac]iunii guvernamentale spre cele ale identific@rii mecanismelor din pia]a monetar@ }i financiar@ care constituie jaloane ale activit@]ii firmelor. pre]ului. a condi]iilor de plat@ a unui singur produs. concentrarea de resurse pentru cercet@ri fundametale. privind ocuparea for]ei de munc@.Pia]a este un mecanism a}ezat pe o structur@ social@ prin intermediul c@ruia cump@r@torii }i vânz@torii se întâlnesc sau comunic@ pentru a schimba m@rfuri }i servicii. protejarea mediului. supravegherea }i structurarea pie]ei de capital }i valutare interna]ionale }i men]inerea avantajelor care decurg din utilizarea dolarului SUA ca mijloc de schimb pentru cca 52% din tranzac]iile interna]ionale. care poate fi aceea}i persoan@ – ^n etape diferite a derul@rii cooper@rii în cadrul diviziunii muncii) }i macroeconomic@ con]inând modele globale cu fluxuri de venituri. diminuarea acesteia. fluxuri economice externe. 158 . %n acela}i timp ac]iunea guvernamental@ a cunoscut transform@ri semnificative centrându-se în SUA. cheltuieli guvernamentale.8. . Conexiunea dintre modelul pie]ei unui produs }i a pie]ei globale se ob]ine prin sinteza microeconomic@ (teoria economic@ centrat@ pe interesele. . de exemplu. deoarece dep@}esc în complexitate }i func]ii modelul regl@rii cantit@]ii. a ac]iunilor de concentrare.

Pia]a unui produs este o no]iune pronun]at marcat@ de exigen]ele model@rii logice }i matematice.solidariste. contracte voluntare între cet@]eni. din modelul „pur”. }anse de alegere atât în procesul decizional economic. mecanismul de pia]@ care se va coagula treptat poate s@ conduc@. construc]ii) }i modelul abstract pe de o parte }i filia]ia modelelor concuren]ei imperfecte.1. a statului omnipotent. promov@rii mobilit@]ii sociale. cât }i ^n cel al votului }i op]iunii politice. Ideologia european@ dominant@ a r@mas favorabil@ politicilor de succes în perioada de avânt postbelic }i aflat@ în declin dup@ cele dou@ }ocuri petroliere. consumatori. în detrimentul autorit@]ii birocratice a statului.. c@rora li se ofer@ alternative. Preponderen]ei unor structuri paternaliste. la un avans rapid care s@ diminueze decalajele fa]@ de ]@rile dezvoltate. în care o parte însemnat@ a cet@]enilor a}teapt@ }i primesc protec]ia statului i s-a substituit o ideologie favorabil@ dezvolt@rii personalit@]ii umane }i a cre@rii unor }anse apropiate de afirmare pentru to]i cet@]enii. servicii. Aparen]ele }i rezultatele par]iale pe care le cunoa}tem în momentul de fa]@ pledeaz@ pentru l@rgirea ariei de decizie }i asumare de responsabilit@]i de c@tre persoane private. ^ndeosebi în Fran]a (singura ]ar@ care a procedat la na]ionalizarea relativ recent@ a câtorva mari b@nci. întreprinz@tori.1. %n majoritatea ]@rilor Uniunii Europene se pot constata progrese ale ideologiei defavorabile interven]iei discre]ionare a statului }i o recunoa}tere a falimentului teoriei statului bun@st@rii generale. o ideologie propice asum@rii de riscuri }i inov@rii. %n Europa Unit@ se manifest@ o varietate de ideologii care guverneaz@ decizia politic@ }i politicile economice. justific@ dezvoltarea modelului pie]ei produsului (sau modelul pie]ei perfecte). De men]ionat c@ ]@rile care au reu}it s@ promoveze competi]ia. Sporirea gradului de libertate personal@. 159 . a unor firme cu tehnologie de vârf). Sechelele gândirii marxiste sunt destul de puternice în unele ]@ri. profesionale au ob]inut rezultate mai bune decât ]@rile guvernate pe baza unei ideologii paternalist . Dac@ statul este capabil s@ instaureze în România domina]ia legii }i a}tept@ri de recompensare a efortului }i inova]iei. 8. pe de alta. dezvoltarea uman@. în condi]iile globaliz@rii economiei. permite promovarea scopurilor de maximizare a satisfac]iei individuale într-un climat de libertate individual@. Coresponden]a între manifest@rile reale pe anumite segmente ale economiei (agricultur@. .

accesibilitatea mijloacelor de transport. obiceiul locului (^n SUA un contract se încheie. sentin]a dorin]elor exprimate de consum. Pre]ul de echilibru rezult@ de pe urma confrunt@rii cererii }i ofertei. (cadrul b) }i indic@ alte determina]ii 160 . sensul în care influen]eaz@ acestea mecanismul de pia]@. chiar la telefon. de igien@ }i protec]ie a mediului. prin contracte directe. nivelul tehnologic }i ^n care variaz@.Modelul pie]ei produsului impune ipoteze restrictive importante. ne plas@m ^n mediul definit ca pia]@ competitiv@. starea general@ a economiei. costul capitalului. sus]inute cu puterea de cump@rare }i a dorin]ei de câ}tig din fabrica]ia }i vânzarea produselor }i serviciilor urmeaz@ un proces logic de comunicare între p@r]i. Dac@ lu@m în considerare perioada scurt@ de timp (^n care nu se modific@ capacit@]ile de produc]ie.Un exemplu tipic este cel al ofertei de munc@ în raport cu pre]ul care are forma din figura 8. . Pre]urile rezult@ de pe urma exprim@rii unor inten]ii de cump@rare în care se precizeaz@ calitatea. sarcini fiscale.2. reduce cheltuielile cu capitalul). dimensiune. cantitate. %ntre acestea omogenitatea produselor care semnific@ aceea}i calitate. între parteneri cunoscu]i. standarde de calitate. bariere la intrarea liber@ pe pia]@ este util@ tocmai pentru a analiza dimensiunea acestora. existen]a unor depozite de m@rfuri standardizate. condi]ii }i termene de livrare }i plat@. ordine scrise etc. na]ionale în privin]a preferin]elor consumatorilor. 8. vamale. regionale. Pia]a produsului (mecanismele de reglare a parametrilor schimbului) este de regul@ influen]at@ }i de formele de organizare a comer]ului en gross }i detaliu. desigur.. ceea ce reduce mult costurile pe un ordin sau partid@ de marf@ }i cre}te fluiditatea pie]ei. prin accept verbal. Ipoteza de omogenitate presupune ignorarea particularit@]ilor locale. raportul cerere-ofert@. Parametrii pie]ei produsului. sau au mai multe puncte de intersec]ie. cantitatea cerut@ }i oferta de vânzare înso]it@ de pre]ul de ofert@. Adeseori curbele de cerere }i ofert@ nu se întâlnesc.1. Potrivit modelului abstract. marc@. Modelul cel mai simplu con]ine curba de cerere }i ofert@ care se intersecteaz@ într-un punct care define}te nivelul pre]ului }i cantit@]ile de echilibru.a. negocieri. nivel }i calitate de promovare }i ridic@. culoare. acesta tinzând spre optimul produc@torului sau maximum de profit) }i pre]ul de vânzare în raport cu cererea din produsul respectiv. în anumite limite.1. . a}tept@rile privind evolu]ia cererii }i ofertei }. Func]ionalitatea mecanismului pie]ei depinde de reglement@ri. burse de m@rfuri }i valori. Eviden]ierea elementelor care genereaz@ privilegii. semne de întrebare cu privire la referen]ialitatea modelului cu ecoomia real@. etc. volumul ofertei.

Dij = f ( p1 .a.. a ofertei. pu]in cultivate.. cu mobilitate profesional@ redus@. Salariul nu este pre]ul for]ei de munc@ sau bunurilor necesare subzisten]ei decât în cazul unor grupuri popula]ionale s@race.8. %ntr-o prezentare general@ cererea consumatorului pentru produsul i va depinde.. p 2 . a) p p (salariul or O(p) 0 Q 0 O(p) Fig. }.. apoi de pre]urile produselor concurente. ale a}tept@rilor salariale decât în cazul unui produs de consum obi}nuit. Atingerea unui nivel de consum socialmente cotat ca onorabil.. de mai mul]i factori. se asociaz@ cu o tendin]@ de diminuare a ofertei de munc@ }i preferin]@ pentru timp liber..1 Curbe de ofert@ particulare Cadrul b) al figurii prezint@ oferta de munc@ pe m@sura sporirii salariului orar. emancipate opteaz@ pentru sporuri ale timpului liber }i-}i limiteaz@ a}tept@rile privind nivelul c$}tigurilor salariale ^n raport cu aspira]iile men]ionate. al produsului studiat sunt constante.. dinamica gustului consumatorilor. la fel cum nici ceilal]i parametri care definesc nivelul cererii atunci 161 . a}tept@rile lor privind evolu]ia pre]urilor. a}a cum am ar@tat în capitolele precedente. bugetul consumatorului. p 3 ... p j . Dac@ vom presupune c@ toate celelalte pre]uri cu excep]ia lui p. sau de substituire.. sau mul]umitor.. Oferta din cadrul a) al figurii prezint@ o situa]ie tipic@ pentru o firm@ a c@rei produc]ie î}i pierde atractivitatea }i sporul de produc]ie este menit s@ compenseze diminu@rile de pre].. Bi . Majoritatea popula]iei educate. veniturilor. B (bugetul consumatorului) nu se modific@. în primul rând de propriul pre] de ofert@.) i = 1.2 .

la nivelul diferitelor segmente de popula]ie poate s@ fie diferit@ ^n raport cu preferin]ele de grup. P a+a+b P0 0 a Db Da b Da b SD = D +D i=a Q b i a Fig. a}a cum am ar@tat anterior pe curba costului marginal. La un pre] dat }i ceilal]i parametrii neschimba]i cererea total@ pentru produsul i Di va fi: Di =Da+Db.Dij = f(pi). Cererea total@ din produsul considerat va fi reprezentat@ de suma cererii tuturor consumatorilor.2. Func]ia de ofert@ total@ se construie}te.2 curbele a) }i b) reprezint@ expresii ale cererii a doi consumatori pe o pia]@ ipotetic@.1 am prezentat dou@ cazuri particulare ale acestei func]ii) de ofert@ este cresc@toare atunci când pre]ul spore}te: 162 . %n graficul 8. Totu}i adesea atitudinea fa]@ de produsele cu elasticitate mare fa]@ de pre]. %nsumarea cererilor individuale Cererea Dia se însumeaz@ cu nivelul Dib. .1) j=1 %ntr-o prezentare grafic@ curba de cerere total@ este suma”orizontal@”a curbelor de cerere individual@. iar cererea total@ s@ se ^nf@]i}eze diferit ^n raport cu modificarea raportului cerere/cantitate. ^n care i = un produs oarecare }i j = un consumator cu anumite preferin]e. unde Dit = cererea ^nsumat@ a tuturor consumatorilor m . deci Di este egal@ cu însumarea segmentelor a+(a+b). care pentru nivelul pre]ului p0 este compus@ din segmentele a+b. 8. O func]ie obi}nuit@ (^n figura 8. iar rela]ia de principiu va fi Dji = S Dj (pi) (8. Referindu-ne la func]ia total@ de cerere a unui produs este de a}teptat ca aceasta s@ reflecte cererile individuale }i cererea total@ s@ aib@ aceea}i form@ cu cele individuale.

8. 2.3. i = 1. %n realitatea economic@ (de exemplu. într-un model al echilibrului general. Punctul de echilibru are o semnifica]ie. conducând deci la cre}terea nivelului ofertei }i invers în cazurile când pre]urile nu acoper@ costurile sau sunt mai pu]in promi]@toare dec$t alte alternative disponibile pentru produc@tor sau ofertant. 8. Fig.1. ceea ce implic@ judec@]i suplimentare în privin]a evolu]iei costului marginal a produc@torilor a }i b }i sporul de ofert@ atunci când O a b a+b+a Q pre]ul spore}te cu o unitate. Oi = f(pi). deoarece acesta genereaz@ utilitate maxim@ pentru cump@r@tori. %n m@sura în care pia]a este liber@ pre]urile de echilibru asigur@ informa]ii pentru produc@tori stimulând sporirea ofertei în acele ramuri în care diferen]a dintre pre] }i costul unitar este mai mare. Se poate reO(p)a O(p)b n O(p) marca o însumare a ofertelor i=1 a }i b pentru compunerea ofertei totale O(p). de maximizare a satisfac]iei pentru to]i actorii economiei..2) %n graficul 8.Egalitatea cererii }i ofertei indic@ un nivel de pre] }i un volum de ofert@ acceptat de c@tre consumatori }i ofertan]i. 3..Punctul de echilibru dob$nde}te semnifica]ii diferite în func]ie de interpretarea care se d@ no]iunii (de echilibru).3 presupunem dou@ curbe de ofert@ care sunt componentele ofertei totale a produsului i.3. iar alocarea 163 . O explica]ie posibil@ este diminuarea pre]ului atunci când spore}te oferta }i o fractur@ ^n determina]ia cost marginal-cantitate ofertat@-pre]. P Aceast@ împrejurare îl pune în gard@ pe produc@torul mic ar@tându-i c@ nu poate influen]a mecanismele pie]ei. Construc]ia func]iei de ofert@ total@. ^n produc]ia unei legume-ceapa) costul individual marginal se confrunt@ cu pre]ul exogen care rezult@ din oferta total@ din acea marf@ }i determin$nd nivelul de pre]. }i oferta total@ este O = S f (pi) = O (p) (8. n... . Panta ofertei totale ^n raport cu pre]ul este diferit@ fa]@ de oferta individual@. .

Dup@ 1990 produc]ia de ceap@ a cunoscut o evolu]ie sinusoidal@ datorit@ lipsei unui jalon stabilizator pentru suprafe]e cultivate }i pre]uri de vânzare. Dac@ pre]ul este de 8000 lei/kg. %n anul urm@tor situa]ia se inverseaz@. La o produc]ie total@ de 200 mii tone dintr-o legum@ }i un pre] de 5000 lei/kg pia]a se afl@ în echilibru. O 135 200 300 Fig. Adaptarea întârziat@ este o situa]ie destul de rar întâlnit@ în lumea modern@. Semifica]ia echilibrului (}i a punctului de echilibru) pentru produc@tori }i ceilal]i actori ai vie]ii economice în raport cu a}tept@rile. 8. Punctul de echilibru genereaz@ insuficient@ stabilitate. Punctul de echilibru. în care produc@torul are surse ieftine de informare }i acces la mijloacele de comunicare la distan]@.4. Perspectiva avansului tehnologic.resurselor de c@tre produc@tori. p$n@ se va atinge punctul de echilibru. O recolt@ bogat@ de ceap@ reduce suprafe]ele alocate acestei culturi datorit@ unor pre]uri reduse. oferta este ^n exces }i se va ^nregistra o diminuare a cererii }i pre]ului. alocarea optim@ a resurselor. P 10000 D(p) 8000 pE 5000 3000 E . . proiec]iile în viitor asupra unei afaceri sunt diferite. a cre}terii veniturilor pe seama randamentelor sporite care rezult@ din acesta genereaz@ probleme }i dileme care nu-}i g@sesc r@spuns în cadrul modelului echilibrului pe termen scurt (static }i neinfluen]at de avansul tehnologic). 164 . Diminuarea pre]ului va conduce la sc@derea ofertei la 135 mii tone ceea ce va genera o diminuare a suprafe]ei alocate culturii respective. în raport cu productivit@]ile marginale }i raportul de pre]uri între factori constituie temelia a ceea ce am denumit în capitolul al II-lea optimul. are o capacitate insuficient@ de reglare în cazul produselor cu ciclu lung de produc]ie (din agricultur@ de exemplu).

contraservicii între vânz@tori }i personalul privilegiat. care distribuia pe baz@ de tabel }i în concordan]@ cu interesele clientelare. Lipsa de motiva]ie a majorit@]ii managerilor din societ@]ile comerciale proprietate public@ din România este un serios handicap }i conduce la adapt@ri întârziate.director asigur@ o premis@ important@ a unei reac]ii rapide. în lipsa inform@rii cet@]enilor cu privire la caracteristici calitative.Dezechilibrul cererii }i ofertei este în termenii teoriei echilibrului general o situa]ie suboptimal@ generatoare de insatisfac]ie. aproape întotdeauna mai costisitoare în termeni monetari. deoarece întârzierea adapt@rilor conduce la pierderi. Importurile de produse de consum au pus cel mai evident în lumin@ aceast@ ruptur@ generatoare de insatisfca]ie. Bursele cu vânz@ri futures }i institu]iile de hedging îndeplinesc }i acestea un rol însemnat în diminuarea sau anularea efectelor oscilatorii ale r@spunsului (adapt@rii) ^ntârziat. %n ]@rile dezvoltate studiile de evolu]ie. }iruri de a}teptare 165 . %n perioada economiei de comand@ pre]urile fixe„planificate”(^n fapt stabilite discre]ionar de c@tre organismele centrale de dirijare a produc]iei) au creat în scurt timp a situa]ie de discordan]@ între cererea efectiv@ de pe pia]@ }i ofert@. Viteza de reac]ie la semnalele pie]ei este un parametru al mecanismului real de reglare automat@. Apropierea motivelor individuale ale managerului de soarta afacerilor unei firme. dac@ desigur ne referim la raporturile cantitative ale produc]iei }i dorin]elor de consum referitoare la un produs. O palet@ de ofert@ restrâns@. Punctul de echilibru sau intersec]ia curbei cererii }i celei a ofertei înseamn@ c@: D(p)=O(p). Dezechilibrul raportului cantitativ cerere . Modelul func]ion@rii optime a economiei. Adaptarea ne^nt$rziat@ a ofertei la cerere este o condi]ie esen]ial@ pentru func]ionarea eficace a mecanismului pie]ei. prognozele institu]iilor de stat sau particulare joac@ un rol însemnat în stabilizarea pie]ii. linia modei din lumea dezvoltat@) consumatorilor li se ajustau pre]urile prin bac}i}. alta dec$t în raport cu utilitatea acceptat@ de pia]@. . ca în cazul proprietarului .. Acele produse care se apropiau de exigen]ele (de altfel modeste. demodat@. 8. ordonare a m@rfurilor arbitrar@.4.ofert@ este totu}i situa]ia cea mai r@spândit@ în economie. în compara]ie cu produsele din import a generat un clasament. produse din import sau din cele destinate exportului. numit teoria echilibrului general introduce între ipotezele sale perfecta informare }i implicit reac]ia imediat@ a actorilor economici la semnalele pie]ei.1.

aceasta cunoscând o deteriorare relativ@. atunci c$nd au început s@ ia contact cu valorile civiliza]iei contemporane. a întârzierii procesului dezvolt@rii umane. de}i dep@}e}te cadrul strict al op]iunii actorilor din mecanismul pie]ei cu un singur produs. presele de mare for]@. constituie cadrul în care se mi}c@ reglarea automat@. . perturbare care oferea semnale deseori nesemnificative din cauza barierei impus@ în calea circula]iei informa]iei. persoanelor. creerii unor ramuri de prestigiu imaginar.}i consum de timp. Situa]ia de penurie a creat un sistem de conexiuni între produc]ie }i consum în care amân@rile de cump@r@ri (adeseori impuse de sistemul de ob]inere a produselor prin }iruri de a}teptare la automobile. aparatur@ electrocasnic@ etc) }i economiile for]ate care au canalizat resursele spre sectoarele intermediare. gestiunii iner]iale a produc]iei care rezult@ din lips@ de motiva]ie. care aflate în situa]ia de a fi comparate cu rezultatele lumii dezvoltate s-au dovedit ni}te pl@smuiri megalomane greu de adaptat nevoilor }i dorin]elor cet@]enilor. Pre]urile fixe }i nevoia de a preveni frauda prin substituirea produselor de cali@]i diferite de c@tre vânz@tori. . %n magazine se puteau întâlni arareori produse interesante pentru un consumator cu nivel cultural. a}a încât odat@ detronat@ autocra]ia colectivist@ au r@mas de gestionat sectoare destinate s@ produc@ camioanele cele mai mari din lume. dar nu-}i poate oferi satisfac]ii la nivelul aspira]iilor. o situa]ie în care oferta se situeaz@ sub nivelul cererii pentru un produs sau grup de produse. de dezvoltare uman@ peste cel care-i d@dea satisfca]ie din cump@rarea unui articol de îmbr@c@minte care s@-l apere de frig sau s@-l scoat@ din situa]ia de vestimenta]ie indecent@. Rigiditatea pre]ului }i comanda discre]ionar@ au creat o stare de penurie nu numai pentru anumite produse. majoritar@ a popula]iei care-}i formeaz@ valori. în interes propriu. creaz@ pentru segmente importante din popula]ie sentimente de insatisfac]ie }i frustrare. Economia de penurie. Aspectul pe care-l analiz@m. ci pentru majoritatea acestora. inova]iei nesemnificative. a anulat stimulentele pentru calitate. 166 . covoare plu}ate. întârzierea nejustificat@ a reformei }i în mod special a privatiz@rii. se perpetueaz@ în primul rând din cauza eficien]ei sc@zute. utilaje tehnologice scumpe }i necompetitive care au putut servi numai autoam@girii. a lipsei unor alternative atr@g@toare pentru o parte numeroas@. dorin]e izvorâte din cultura european@. televizoare color. produselor. greu de imaginat pentru lumea liber@. care }i-au l@rgit oferta (}i aceasta dep@}it@ ca nivel tehnic }i lipsit@ de un sistem viabil de promovare a inova]iei). dar alterarea conexiunilor care definesc curbele de cerere a produselor în raport cu cele de ofert@.

capacitatea de a concentra capital. la un anumit nivel de eficien]@ a utiliz@rii factorilor. a unei oferte cu avantaje comparate substan]iale. selec]iei. o stare evident@ de dezechilibru) presupune un excedent al ofertei egal cu acea cantitate de produse pe care societatea î}i poate permite. guvern. %ntr-o pia]@ func]ional@. 8. . Intrarea pe pia]@ a competitorilor constituie în zilele noastre o preocupare de prim@ importan]@ a organismelor statale. care s@ permit@ soldarea unor produse ie}ite din preferin]ele consumatorilor. asum@rii de riscuri legate de inovare. datorit@ dinamismului care genereaz@ aceste favoruri (avantaj tehnologic.2. Echilibrul dinamic (^n termenii model@rii matematice. s@ o considere dep@}it@ }i s@ o pre]uiasc@ în consecin]@. Firmele privilegiate (având avantaje comparate consistente) ^}i consolideaz@ pozi]ia în lumea modern@. ponderii majoritare a popula]iei }i implicit comportamentul dominant pe pia]@. î}i vor spori oferta }i vor putea aloca resurse importante pentru inovare. a costurilor mai mici }i pre]urilor mai accesibile). care provoac@ adapt@ri reciproce ale cererii }i ofertei pentru un produs. pun$nd majoritatea firmelor în situa]ia de a-}i men]ine dinamica inov@rii }i p@strarea respectului pentru dorin]ele }i valorile cump@r@torilor. Avantajele comparate se men]in o perioad@ limitat@ de timp }i nu mai depind de dispozi]ia privilegiat@ asupra resurselor naturale.5. imagine favorabil@ de firm@ sau de produs. Succesul Americii s-a datorat în ultimele dou@ decenii deschiderii pie]elor }i înt@ririi competi]iei }i. care de]in (ca rezultat al propriei lor competen]e }i competitivit@]i) puterea de cump@rare. dar vor genera emula]ie }i concuren]@ pe pia]@ }i implicit cei care r@spund dorin]elor consumatorilor vor fi gratifica]i cu pre]uri }i câ}tiguri mai mari. care define}te alegerile }i preferi]ele majorit@]ii. Pia]a cump@r@torului implic@ existen]a unei eficien]e suficient de înalte.1. 167 . în aceste condi]ii.. c@reia nu i se vor putea sustrage nici acei ofertan]i care nu se afl@ direct }i continuu sub constrângerile for]elor pie]ii. promovare }i inovare a produselor se va forma un climat propice amelior@rii ofertei. cu mecanisme consolidate de selec]ie. Produsele respective se vor comercializa la pre]uri suficient de mici pentru a fi accesibile grupurilor popula]ionale defavorizate. Glisarea pre]ului }i cantit@]ii }i translarea curbelor de cerere }i ofert@ Luarea în considerare a factorilor care influen]eaz@ echilibrul pie]ei pe perioad@ scurt@ înseamn@ a înregistra mi}c@ri incrementale (foarte mici) ale pre]urilor }i cantit@]ii. legislativ }i putere judec@toreasc@. 8.

}i anume sporul pre]ului va diminua cererea. care poate fi urm@rit@ pe figura 8.ale produselor de substituire. cl@diri. unul datorat lui Leon Walras care acord@ prioritate modific@rilor de pre]. pe o perioad@ scurt@ (a se în]elege c@ este vorba de perioade în care nu se pot petrece schimb@ri importante ale nivelului tehnologic. ca r@spuns la provocarea altora.4. panta curbei ofertei }i m@rimea ^nclina]iei spre sporul de ofert@. pre]uri. cantitate. Modelul Walras introduce o ipotez@ pertinent@. nivelul de venituri. dac@ ac]ioneaz@ în mediu competi]ional. Modelul lui A. Sporurile ofertei nu pot s@ fie substan]iale dec$t în cazul în care pantele cererii }i ofertei reflect@ elasticit@]i mai ridicate ale cererii }i ofertei în raport cu pre]ul. . Firmele mici }i mijlocii sunt mai pu]in îngr@dite de imobiliz@ri corporale (echipamente. prin calcul de diferen]e finite. setul de valori }i dorin]e }. majoritatea. Putem observa c@ într-o economie de pia]@ pre]urile au. . %ntr-o pia]@ competitiv@ exist@ obligatoriu o diversitate satisf@c@toare de produse substituibile pentru ca ajustarea unui parametru. a gustului consumatorilor). Astfel. Raportul DO\Dp define}te atunci când sporurile sunt infinit de mici. s@ decurg@ fluent. infrastructur@ proprie) }i promoveaz@ un ritm mai ridicat al schimb@rii. Prin urmare. Marshall presupune c@ mecanismele stabilizatoare pornesc de la mi}c@ri ale cantit@]ii Dq. Teoria economic@ a impus dou@ modele de adaptare pe termen scurt. o cre}tere a ofertei DO. unei cre}teri de pre] Dp i se va asocia.a. eficien]ei.Considerarea unui cadru abstract. în cadrul mecanismelor automate de reglare. dac@ nu toate produsele se afl@ în conexiune unele cu altele. aproximarea satisf@c@toare a evolu]iei acesteia într-un orizont de pân@ la un an sau un an }i jum@tate. la men]inerea c@reia concur@ conexiunile importante privind. o tendin]@ de stabilitate. al pie]ei unui singur produs este constrâng@toare pentru judec@]i economice opera]ionale.. care sunt sus]inute la rândul lor de o motivare direct@ }i presant@ }i de avantaje în privin]a abord@rii pe termne lungi a afacerilor. etc. ma}ini. Sensibilitatea cea mai mare la astfel de mi}c@ri 168 . dac@ modificarea de pre] nu are determina]ii stabile }i consistente se va reveni la pre]ul de echilibru ini]ial aflat în punctul E. puterii de cump@rare. Firmele mici }i mijlocii beneficiaz@ de o mobilitate mai ridicat@. Renun]area la unele abstrac]ii stânjenitoare privind func]ionarea pie]ei produsului permite judec@]i care s@ releve tendin]e ale cererii. Dac@ valorile Dp sunt mari judec@]ile vor implica o evaluare a mediei r@spunsului ofertantului. bazat@ în mare m@sur@ pe procese de inovare.

Avansul tehnologic. %n cazul ambelor modele. Diminuarea pre]ului. de o cre}tere a pre]ului.. 169 . sporirea cererii nu este înso]it@. care. dac@ sporirea cantit@]ii nu are nici în acest caz cauze persistente va conduce la un pre] neacceptat }i revenirea la cantitatea de echilibru.Diminuarea.1. au schimbat profund modul de via]@ al unor ]@ri arabe. de exemplu). Continuând ideile din capitolele 3 }i 4 va trebui s@ ]inem seama c@ translarea dreptei cererii din E2 pozi]ia D 1 (p) în pozi]ia D 2 (p) E poate avea numeroase cauze ^ntre care modificarea pre]ului produselor concurente. a pre]ului ca urmare a sporului de ofert@ de nivel Dq va depinde de inclina]ia pantei curbei de cerere în raport cu pre]ul propriului produs. a unor a}tept@ri de cre}tere a pre]ului produsului în cauz@ }. Translarea curbelor de cerere are conexiuni importante.2. ca în figur@. Fig. ajustarea se ob]ine prin glisarea pe curbe de cerere }i ofert@. ci dimpotriv@ r@spunz$nd determina]iilor care au condus la translarea curbei de cerere se asociaz@ cu diminu@ri de pre]uri datorate unor situa]ii avantajate (economii de scar@. 8. ca urmare a adapt@rii ofertei acestei noi situa]ii.a. Viziunea static@ pe termen scurt. P D1(p) D2(p) Deseori. atunci c$nd se manifest@ dinamica economic@.a. %n mod obi}nuit translarea curbei de cerere urmeaz@ unor modific@ri ale productivit@]ii }i puterii de cump@rare. Extinderea turismului interna]ional a creat zone prospere. Mai întâi trebuie consemnat faptul c@ sporirea cererii. sugerat@ de figur@ este contrazis@ de fapte. modificarea gustului consumatorilor. de exemplu. se petrece în afara modific@rii condi]iilor din interiorul economiei.Translarea curbelor de cerere }i ofert@ ale unui produs sunt consecin]e ale unor modific@ri substan]iale ale echilibrului pie]ei. . se resimte în nivelul cererii consumatorilor. ca O Q urmare a cre}terii accesibilit@]ii produselor. în ]@ri cu vestigii istorice }i o natur@ atr@g@toare }.5 Translarea curbei de cerere ca urmare a cre}terii venituO(p) lui alocat cump@r@rii produsului i.8. Pot fi luate în considerare descoperirea unor z@c@minte bogate de resurse naturale. arareori. de exemplu. ^ns@. cre}terea eficien]ei }i veniturilor }i ca urmare modific@ri în preferin]ele consumatorilor sunt cauze ale transl@rii curbelor de cerere.

^nt@rirea concuren]ei }i accelerarea procesului de inovare. Translarea curbei de ofert@ ca urmare a reducerii costurilor. de o substan]ial@ sc@dere a pre]ului de v$nzare. 8. înso]it@ de efectele favorabile. .P O1(p) O2(p) E E1 D(p) 0 Q Fig. . concomitent cu sporirea cererii.7 Curbe de costuri bazate pe avantajele producCM ]iei de serie }i mas@ }i cele bazate pe avantajele flexibilit@]i produc]iei. pentru componentele esen]iale ale produsului. 170 . Cre}terea interesului consumatorilor pentru un anumit produs genereaz@ o concentrare de resurse de cercetare }i inovare care sunt urmate de diminuarea costurilor de produc]ie. C M2 sugereaz@ o diminuare de costuri CM1 la un volum ridicat de produc]ie pe când C M3 este CM2 construit pe ipoteza c@ sporurile de randamente rezult@ CM3 din noul mod flexibil de abordare a produc]iei care perO Q mite diminu@ri ale costului }i men]inerea sau chiar cre}terea diversit@]ii ofertei. la care am f@cut referire în capitolul precedent. pre]ul diminueaz@ ca urmare a cre}terii productivit@]ii.6. Pot fi luate în considerare consecin]e de genul unor diminu@ri ale obstacolelor la intrare pe pia]a produsului respectiv. de felul economiilor de scar@. Fig. este o astfel de cauz@ a diminu@rii pre]ului. deoarece aceast@ ipotez@ ne propunem s@ o analiz@m. Sporirea cererii pe termen lung. pe termen lung. L@rgirea ofertei este înso]it@. care permit }i deseori impun reduceri de pre]uri. %n cazul ob]inerii unor efecte favorabile de pe urma reducerii costului se înregistreaz@ noi trasee ale curbei de ofert@. 8. Realocarea factorilor explic@ ^n anumite limite diminuarea costului. a}a cum reiese din figur@. diversificare tipo-dimensional@ }i trecerea la produc]ia de mas@.

. în perioada contemporan@.a. }.). sunt foarte ridicate. în ]@rile cu alegeri democratice. din aceast@ cauz@. Pia]a locuin]elor nu este. 8. 171 . Pe de alt@ parte în firmele de]inute public exist@ situa]ii diverse }i numeroase prin care salaria]ilor li se pl@tesc salarii pentru munc@ par]ial@. dar având în vedere oportunit@]ile tot mai largi de diminuare a costurilor înso]ite de un proces de diversificare (utilizând echipamente flexibile. Pre]ul maximal. dup@ al II-lea R@zboi Mondial. pentru fo}tii demnitari ai regimului totalitar sau pentru noile autorit@]i. plata pentru }omaj tehnic. Recent chiriile preferen]iale au fost majorate de zece ori. Chiria maximal@ func]ioneaz@ îns@.3. prin fixarea salariilor minimale }. l@rgirea gamei de accesorii ata}ate produsului standard }. Construc]ia de locuin]e sociale cu facilit@]i (credite subven]ionate.Interven]ia statului în fixarea pre]urilor Motivele interven]iei statului în fixarea unor limite de pre] sunt diverse: protejarea popula]iei s@race în condi]ii de penurie. chiria maximal@ este un exemplu interesant. func]ionarea mecanismului de pia]@.. Astfel.a. Particularii negociaz@ liber pre]ul închirierii cu clien]ii lor. deoarece propor]iile muncii la negru. personal cu maturitate profesional@. care diminueaz@ efectul legii. Translarea curbei de ofert@ este o consecin]@ a avansului tehnologic sau accesibilit@]ii la factori de produc]ie mai eficien]i }i mai ieftini. %n România sunt în vigoare salarii minimale f@r@ ca efectele s@ fie cu adev@rat importante. Adeseori statul intervine indirect pentru a-}i atinge ]intele f@r@ a mai conturba. îngr@dit@ de chirii maximale. prin m@surile restrictive asupra pre]urilor. în principal. pentru a diminua imaginea de favoare f@cut@ clientelei politice prin chirii maximale. Translarea curbei de ofert@ trebuie gândit@. în termenii curbei de costuri }i produc]ie pe termen lung. deoarece i se cunosc urm@rile în ]@ri europene. practic. avantaje fiscale pentru investitori) poate suplini chiria maximal@.a. Pre]urile minime de achizi]ie garantate fermierilor din Fran]a }i alte ]@ri ale Uniunii Europene pot fi înlocuite cu m@suri de reconversie profesional@ }i sus]inere indirect@ a ramurilor agricole competitive pe plan extern }i intern. crearea de locuri de munc@ în ramuri productive }i competitive se opereaz@ prin facilit@]i care pot ameliora puterea de cump@rare a popula]iei s@race. asigurarea adeziunii populare. protejarea produc]iei autohtone împotriva concuren]ei str@ine.

Pre]ul D(p) maximal î}i arat@ efectele O(p) numai dac@ se afl@ sub pre]ul de echilibru. Salariu R e z u m a t Pia]a este un mecanism (^n care este implicat@ o structur@ social@ etc. Criza de E PE locuin]e se contureaz@. Parametrii pie]ei din ]@rile dezvoltate. P . 172 .8.un nivel ridicat al evaziunii fiscale.8 Pre]ul maximal. cu mecanisme de pia]@ consolidate. Efectul chiriilor maximale este c@ oferta de locuni]e este sub nivelul cererii (QG). O consecin]@ important@ a fix@rii unui salar minimal este munca la negru. cercuri academice.a. }. evident. cu salarii sub cele ale nivelului de echilibru }i al salariului minimal }i. ofert@ monetar@. generate de chiria de echilibru. adic@ acel nivel care le asiguQI QE QJ Volum de ocupare (Q) 0 r@ eficien]@. Salariul minimal Sm este eficient numai dac@ se fixeaz@ peste nivelul salariului de I J echilibru. . organiza]ii civice. calitatea }i cantitatea m@rfurilor. deoarece pre]ul (chiria) maximal@ nu acoper@ nivelul normal „de pia]@” al serviciului oferit. ceea ce agraveaz@ dezechilibrul de pe pia]@ }i favorizeaz@ corup]ia (mai ales dac@ locuin]ele sunt proprietate public@). grupuri de presiune sau firme private. comenzi de stat. schimb@ m@rfuri. deH G PM oarece investitorii nu sunt interesa]i s@ construiasc@ lo0 QG QE QH Q cuin]e. cheltuieli pentru protec]ie social@ }i apropierea }anselor. depind }i de jaloane fixate de organismele statale (dob$nd@.9 Salariul minimal.8. iar din perspectiva patronilor ace}tia vor limita angaj@rile la nivelul QI. comunitare. Nivelul Sm al saSm lariului face ca un num@r ridicat de persoane s@ caute un E loc de munc@.Fig. termene }i condi]ii de livrare.).). plafonarea chiriilor. prin intermediul c@ruia v$nz@torii }i cump@r@torii comunic@. Fig. reglement@ri vamale. fix$nd pre]uri. Pe de alt@ parte chiria}ii au satisfac]ii care la aceste chirii îi îndeamn@ s@-}i sporeasc@ cererea peste posibilit@]i. fiscalitate.

prin traseele a}ezate pe curba costului marginal (la ofert@) }i o proiec]ie a conexiunilor cererii cu pre]ul produsului la cerere }i altora conexe form$nd ambele o succesiune de op]iuni individuale. iar ^n Europa prin integrare liberal@ ^n Uniunea European@.. pre]urilor. 1) S@ se determine pre]ul }i cantitatea de echilibru. diminu@rii costurilor genereaz@ transl@ri ale curbelor de cerere }i ofert@. Care va fi pre]ul pentru acest nivel impus al D (p) raportului. Curba cererii de gr$u este: q = 200 . a privatiz@rii de con]inut. Costul ^n func]ie de munc@ al fiec@rei ferme este tipic 2 500 750 1000 Q pentru ramur@: C(q)=q . modificarea preferin]elor }. De}i ipotezele modelului regl@rii de pia]@ sunt restrictive acesta promite s@ ofere judec@]i valide prin introducerea ^n modelare de conexiuni }i restric]ii suplimentare. Cererea sectorial@ }i oferta corespunz@toare particip@. 2) S@ se calculeze profitul unei ferme. %nclina]ia curbei de cerere }i ofert@ descriu sensibilitatea acestora la varia]ia pre]ului. de firm@. Care este semnifica]ia no]iunii de echilibru al pie]ei? Care sunt parametrii pie]ei? Ce alte resorturi mai sunt angajate ^n reglarea produc]iei. {ocurile datorate avansului tehnologic. de exemplu. consumator }i definesc nivelul pre]ului }i cantit@]ii de echilibru. Referindu-ne la figura al@turat@: pre] a) Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea de echilibru? b) Dac@ guvernul vrea s@ restr$ng@ cererea la 500 unit@]i O (p) de produs ce poate ^ntreprinde (cu ajutorul politicii de pre]uri).a. a}tept@ri ale consumatorului. 1988 173 . totodat@. }i a salariilor minimale creaz@ distorsiuni }i accentueaz@ dezechilibrele. prin promovarea reformei. Se poate a}tepta. care ^n condi]ii de pre]uri }i ofert@ mobil@ tind natural la reechilibrare. cre}terii productivit@]ii. Perturbarea echilibrului conduce la mi}c@ri de glisare pe cele dou@ curbe. Exist@ 100 fermieri cu condi]ii identice care se comport@ competi]ional. Curba de cerere poate fi mi}cat@ (translat@) a}a cum am ar@tat ^n capitolul 3 prin modific@ri de venituri reale. 9 7 5 0 . De reac]ia de adaptare a cererii }i ofertei la modific@rile de pre] depinde reglarea automat@.50p. Reglarea de pia]@ (totalitatea mecanismelor care-i asigur@ echilibrul) se bazeaz@ pe mecanisme bazate pe agregate sectoriale... Abraham Frois. Semnificativ este faptul c@ ^nclina]ia pantei (sensibilitatea la pre]) ofer@ un reper actorului economic ^n privin]a evolu]iei viitoare. Statul poate interveni pentru a atinge anumite scopuri sociale cu mijloace care perturb@ ne^nsemnat sau chiar deloc func]ionarea mecanismului de reglare. %ntreb@ri }i probleme 1. dar cantitatea cerut@? c) Poate exista }i o alternativ@ guvernamental@ de ac]iune asupra cantit@]ii produse? Care? 3*. * Dup@ G. Ni}te fermieri produc gr$u folosind teren }i munc@. Interven]ia statului }i fixarea chiriilor maximale. o l@rgire a domeniului ^n care ac]ioneaz@ mecanismele automate de reglare ^n Rom$nia. 2.

Ce consecin]e are translarea curbei cererii asupra situa]iei firmei tipice? p O(p) E' E a) p. 174 . Dac@ echilibrul pie]ei este dat de intersec]ia curbelor cererii }i ofertei ^n ramur@. Care este pre]ul de echilibru }i cantitatea corespunz@toare de produc]ie ? 5. apoi. CM Cm CM b) O4(p) 0 Q 0 Q 6. b). Cm.25p + 450 }i cea a ofertei este Q=100p . Care dintre acestea se situeaz@ la nivel acceptabil pentru firma a c@rei situa]ie este descris@ ^n cadrul din dreapta. CM Cm b) CM D'(p) D(p) 0 Q 0 Q Rezolvare la problema 4: Egalarea func]iilor de cerere }i ofert@ pentru a afla nivelul pre]ului de echilibru (la intersec]ie) permite. %n figur@ sunt trasate patru curbe de ofert@ din ramur@ ^n coresponden]@ cu o curb@ de cerere a ramurii D(p) . al figurii }i care ofer@ maxim de satisfac]ie? Explica]i! . Firma tipic@ a ramurii are costurile la nivelul indicat ^n partea dreapt@ a graficului. Curba de ofert@ este reprezentat@ ^n diagrama de mai jos (O)p. ^n cele dou@ situa]ii rezultate din translarea curbei de cerere? a) Este falimentar@? b) Este profitabil@? c) Este la pragul de rentabilitate? d) Informa]ia disponibil@ nu permite o evaluare a situa]iei firmei.300. Translarea curbei de cerere are loc din pozi]ia D(p) ^n D’(p). de la problema 7. prin ^nlocuirea valorii lui p ^ntr-una din ecua]ii. Curba cererii este exprimat@ de linia D= . p p1 p2 p3 p4 D(p) O1(p) O2(p) O3(p) a) p.4. Explica]i! 7. care este pozi]ia pe pia]@ a unei firme a c@rei situa]ie este exprimat@ ^n cadrul din dreapta al figurii. determinarea cantit@]ii de echilibru. . Cm.

. opus liberei concuren]e. Toate aceste ipoteze. încurajate }i chiar obligate s@ r@spund@ provoc@rilor altor firme din interiorul sau exteriorul grupului. închinându-se unui singur zeu. profitul. posibilitatea de influen]are a consumatorului prin programe promo]ionale. procesele de globalizare a economiei }i sl@birea protec]iei vamale. o abstrac]ie semnificând un singur ofertant. sau. perfect substituibile. care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. Procesele de substituire ne^ngr@dit@ într-o economie modern@. 175 . cre}terea rigidit@]ii ofertei. promovând raporturi competi]ionale. p@strarea unui set de informa]ii în afara circuitului public. ca urmare. pre]uri distrug@toare. la fel. Aceast@ no]iune reprezint@. Eliberarea de constrângerile impuse de modelul echilibrului general înseamn@ acceptarea treptat@ a altor ipoteze. f@r@ restric]ii. pre]uri mai mari decât în condi]ii de liber@ concuren]@. adaptabile }i ca urmare. Tendin]ele de fuziune ale firmelor care astfel beneficiaz@ de avantajele economiilor de scar@ }i a puterii financiare sunt înso]ite de noi tipuri de gestiune bazate pe autoritate managerial@ }i responsabilit@]i delegate la nivelul unor unit@]i de produc]ie (fabric@). într-o alt@ grupare. resursele sunt perfect divizibile. controlat financiar. au fost necesare prezent@rii modelului regl@rii automate. informa]iile sunt gratuite }i disponibile. 9. pentru a sporii cota de pia]@ de]inut@ }i subordonarea intereselor lan]urilor de desfacere }i ale clien]ilor finali cu scopul reducerii accesului rivalilor la intrarea pe pia]@. Echilibrul în competi]ia imperfect@ 9. în care întreprinderile sunt foarte mici }i numeroase. caracterul de delegare a autorit@]ii proprietarilor modific@ împreun@ tabloul avantajelor reale ale firmelor mari din zilele noastre. La cap@tul cel@lalt al scalei. Competi]ia impefect@ – cauze Acceptarea ipotezei competi]iei perfecte a ^nsemnat a}ezarea ipotezelor de cercetare la un cap@t al unei scale. separate tehnologic }i spa]ial. .1. diversificat@. iar actorii economici iau decizii ra]ionale. Desprinderea func]iei de proprietate de cea de conducere operativ@ creeaz@ }i aceasta alte ]inte }i un comportament diferit al managerilor în compara]ie cu proprietarii-întreprinz@tori. De asemenea. fapt care diminueaz@ caracterul de monolit }i avantajele de pe pia]@. desigur simplificatoare. se afl@ monopolul. Cea mai obi}nuit@ influen]@ luat@ ^n considerare în teoria economic@ este cea care decurge din sporirea dimensiunii firmei }i. mai mici. avantaje la angajarea personalului. discrimin@ri de pre]uri.

de puterea de persuasiune asupra partenerilor economici. izvorâte din dreptul de dispozi]ie ca proprietar sau al statutului formal se constituie raporturi de parteneriat. favorizate de avantajele muncii în echip@ }i de climatul de cooperare }i coeziunii care apare în situa]ia de urm@rire a performan]ei ob]inut@ de firm@ }i competi]iei pe pia]@. influen]a factorilor naturali }. marcat@ de competi]ie se caracterizeaz@ printr-o ofert@ divers@ care acoper@ cererea de consum. sau abolirea monopolului autorit@]ii de stat în economiile de comand@ cu regimuri totalitare. cel pu]in în parte. ale de]inerii lan]urilor de desfacere. fiind improbabil ca anumite ni}e s@ nu fi atras firme interesate s@ ob]in@ un câ}tig peste cel mediu. de puterea sa financiar@. În termenii func]ion@rii reale a raporturilor de pia]@. Pe de alt@ parte. Avantajele monopoliste sau altfel spus privilegiile pe care }i le asigur@ ofertan]ii sau cump@r@torii depind de m@rimea firmei. 9.a. dezvolt@ mecanisme de supraveghere reciproc@ între competitori. sau de c@tre organisme guvernamentale. influen]e ideologice.Trebuie luat în considerare }i faptul c@ dezvoltarea uman@ modific@ . normal. de priceperea }i capacitatea de a prospecta evolu]ia cererii sau de a influen]a aceast@ evolu]ie. O astfel de pozi]ie se reliefeaz@ prin modific@ri neimportante ale pre]urilor poten]ialelor produse de substituire la cre}terea pre]ului itemului ofertat de monopol. deseori bazat@ pe comand@.1. în locul raporturilor de comand@. se poate defini. decurgând din dep@}irea etapei produc]iei artizanale. a mesajelor promo]ionale care permit conturarea }i consolidarea imaginii de firm@ }i de produs constituie motive pentru asigurarea unor avantaje consistente }i relativ durabile. avantajele sc@rii largi de produc]ie. în avans. care este cea mai evident@ manifestare a pozi]iei dominante pe pia]@.1 Monopolul pur este o abstrac]ie care presupune existen]a unui singur ofertant pe pia]@ }i faptul c@ nu exist@ nici un produs de substituire apropiat. autorizate s@ protejeze competi]ia onest@. . o astfel de situa]ie prin elasticitatea încruci}at@ a cererii între produsul firmei monopoliste }i alte produse de substituire care este sc@zut@. A restrânge privilegiile 176 . . ale concentr@rii cercet@rii }i dezvolt@rii. ale posibilit@]ilor superioare de promovare a produselor prin ameliorarea calit@]ii ofertei }i supravegherea men]inerii unor standarde de firm@. Este util de observat c@ dezvoltarea proceselor competi]ionale. capacitatea de a accede la informa]ii }i de a bara intrarea poten]ialilor competitori pe pia]@. f@cut@ de beneficiar. con]inutul raporturilor de autoritate. Economia modern@. Tendin]ele de l@rgire }i restrângere a avantajelor „monopoliste” se succed în raport cu ciclicitatea economic@.

. a l@rgirii sc@rii de fabrica]ie }i accept@rii firmelor mari. firmelor „monopoliste” la rezultatele care decurg din dimensiunea acestora este o gre}eal@. Abia atunci când dimensiunile firmei. Aceast@ împrejurare contribuie consistent la conturarea comportamentului acestui tip de firm@. solide ca o realitate poten]ial benefic@. Deseori un mic negustor de cartier are privilegii mai importante fa]@ de parteneri decât un mare concern aflat în raporturi de supraveghere cu alte firme competitoare. în aceast@ lumin@. diminuarea costurilor rezultate de pe urma economiilor de scar@. În cele din urm@ ne afl@m în situa]ia de a pune în balan]@ contribu]iile pozitive }i prejudiciile pe care le genereaz@ activitatea unei firme „monopoliste”. Abordarea opera]ional@ a mecanismelor competi]iei. deoarece lezeaz@ interesele cump@r@torilor. v@dind o mobilitate moderat@. diversificarea ofertei }i favorizarea alegerii libere }i în cuno}tin]@ de cauz@. stocul de informa]ii de care dispune }i locurile de munc@ pe care le asigur@. capacitatea de manevrare a pie]ei. Teoria economic@ a dezvoltat modele abstracte acceptând }i de aceast@ dat@ ipoteze simplificatoare. sunt în mare m@sur@ consecin]e ale promov@rii tehnologiilor avantajoase }i men]inerii firmelor în raporturi de competi]ie. un privilegiu intolerabil. Un privilegiu important al firmei mari const@ în scutul pe care i-l ofer@ în fa]a amenin]@rii falimentului propria putere financiar@. Cre}terea pre]urilor peste cele concuren]iale reprezint@. exploatarea avantajelor pe care reu}e}te s@ }i le asigure. Sporirea calit@]ii ofertei. dar c@ va fi tentat@ s@-}i creeze }i consolideze privilegii.. Dinamica proceselor economice }i îndeosebi consecin]ele care rezult@ din diminuarea costurilor. preocuparea pentru p@strarea imaginii de disponibilitate la solicit@rile clien]ilor sunt avantaje certe pe care le ofer@ firmele mari. limiteaz@ liberul acces al competitorilor pe pia]@ se înregistreaz@ efecte nefavorabile. într-un context de afaceri. trebuie s@ accept@m c@ o firm@ cu avantaje pe pia]@ }i-a adus o anumit@ contribu]ie la bun@starea comunit@]ii. care este unul arogant. nu poate ocoli nici exigen]a lu@rii în considerare a ansamblului de manifest@ri }i nici raportarea la criterii ra]ionale de judecat@. în detrimentul competitorilor }i a masei de consumatori. Criteriile cel mai frecvent acceptate sunt eficien]a proceselor dezvoltate de un anumit mediu economic }i nivelul de bun@stare sau satisfac]ie al comunit@]ii considerate. Principial. Aceste construc]ii teoretice permit analize utile }i prospec]iuni necesare agen]ilor economici sau organismelor guverna177 .

Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 8 Pre]ul (mii lei) Încasarea mijlocie 17 15. Încasarea marginal@. Reamintim c@ încasarea mijlocie (rezultat@ din încas@rile totale împ@r]ite la volumul produc]iei) înseamn@ pre]ul de vânzare al produsului.mentale care supravegheaz@ }i ghideaz@ formarea }i dezvoltarea mecanismelor de pia]@. cresc@toare. Deoarece monopolul este confruntat cu o curb@ de cerere descresc@toare firma unic@ trebuie. are o tendin]@ de diminuare mai rapid@ decât curba de cerere sau încasarea mijlocie. competi]ional@. În modelul abstract monopolul este unicul ofertant al produsului.5 14 12.2. vom reflecta o situa]ie obi}nuit@ într-o economie de pia]@. exprimat@ ca raport dintre diferen]a de pre].1. este privit ca fiind o ramur@ industrial@. s@ diminueze pre]ul pentru a-}i putea spori vânz@rile cu o unitate de produs.8 9. iar în lumea dezvoltat@ este neobi}nuit s@ întâlnim o singur@ firm@ cu o cot@ de pia]@ de 100 de procente }i ca urmare modelul monopolului (pur) r@mâne un exerci]iu teoretic }i de cunoa}tere. apoi descresc@toare. dar în care activeaz@ }i firme monopoliste. . Venitul Total (mii lei) 17 31 42 51 59 57 55 52 Încasarea marginal@ (mii lei) – 14 11 9 8 -2 -3 -4 . în fapt.50 7.4 178 . Curba de cerere a monopolului descrie raporturile dintre pre] }i cerere la diferite niveluri ale ofertei.75 11. pân@ la un punct. Într-o reprezentare grafic@ panta încas@rii marginale este de dou@ ori mai abrupt@ decât cea a încas@rii mijlocii.86 6. Curba de cerere este. aceea}i cu cea a încas@rii mijlocii. Monopolul poate fi cel mai avantajos abordat dac@ este privit ca un model teoretic. în raport cu volumul oferit. datorat@ modific@rii ofertei cu o unitate. în contextul unei abord@ri pe termen scurt }i men]inând celelalte variabile neschimbate. Curba de cerere a monopolului. Dac@ lu@m în considerare un exemplu ipotetic care cuprinde încas@ri totale. 9. ^n cazul monopolului. În consecin]@ firma monopolist@ se confrunt@ pe pia]@ cu o curb@ de cerere cu pant@ descresc@toare de la stânga spre dreapta.

diferen]a const@ în aceea c@ firma monopolist@ înregistreaz@ pre]uri unitare descresc@toare corespunz@toare cererii ramurii }i c@ încasarea marginal@ este diferit@ fa]@ de cea mijlocie }i mai mic@ decât aceasta. 0 8 Cantitatea 9. pentru a-}i atinge scopul firma trebuie s@-}i dimensioneze produc]ia la nivelul la care încasarea marginal@ este egal@ cu costul marginal. costul comparat.1. segmentul de dreapt@ AB. S@ observ@m c@ în cazul firmei monopoliste pre]ul de vânzare este superior încas@rii marginale la nivelul de produc]ie Q1. alternativa irosit@ din lips@ de com179 . Monopolul înregistreaz@ încas@ri mijlocii descresc@toare. mai mari decât încas@rile unitare. Încasarea marginal@ se afl@ sub nivelul încas@rii mijlocii.Este logic s@ ne gândim c@ dep@}irea acestui nivel va ocaziona firmei o diminuare a profitului ob]inut. Aceast@ condi]ie a fost demonstrat@ la modelul maximiz@rii profitului în condi]ii de competi]ie perfect@. Nivelul încas@rii totale cre}te pân@ la 59 mii unit@]i b@ne}ti corespunz@tor unor vânz@ri de cinci unit@]i de produs dup@ care sporul cantit@]ii vândute nu mai compenseaz@ diminuarea pre]uluui unitar de vânzare. prezent@m modelul maximiz@rii profitului de c@tre firma monopolist@.1. Încasarea mijlocie }i marginal@ a firmei „monopoliste”. este o consecin]@ a aloc@rii suboptimate a resurselor care ar fi fost eliminat@ dac@ n-ar fi existat bariere la intrarea pe pia]@ a concuren]ilor. Alura încas@rii mijlocii }i a celei marginale sunt reprezentate în figura 9.2. diferen]a de pre] între punctul B }i A.. . Vom presupune pentru început c@ ]inta firmei monopoliste este s@-}i maximizeze profitul }i. în aceast@ situa]ie.2.Fiecare unitate vândut@ ^n plus va însemna costuri marginale suplimentare. Dac@ situa]ia domina]iei monopoliste îi impune consumatorului s@ accepte pre]ul p1. Pre]ul }i ^ncasarea marginal@ 17 14 YM= D Ym Figura 9.2. În figura 9. Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul. Respectiv.

f@r@ a lua în considerare problemele de echitate. impunând bariere la intrarea unor firme poten]ial concurente. 9. Judecata aceasta con]ine numai criteriul eficen]ei. Maximizarea profitului de c@tre firma monopolist@. Privilegiile monopolului trezesc nemul]umirea consumatorilor. operând într-un mediu favorabil. pe termen lung. Influen]a nivelului de produc]ie ales de monopol asupra consumatorului este c@ acesta din urm@ ar dori ca produc@torul s@-}i sporeasc@ oferta pân@ la nivelul intersec]iei costului marginal cu încasarea mijlocie (punctul E).a. Limitarea concuren]ei }i p@strarea pozi]iei dominante poate rezulta în situa]ii la care vom face referire mai jos. p Y m CM Cm . notat@ E. Diferen]a dintre pre] (YM) }i costul mijlociu (CM) reprezint@ o latur@ a patrulaterului p1ABp2 care implic@ segmentele de dreapt@ AB }i OQ 1 adic@ p M = Q1(YM .CM) unde pM = profitul maxim. De asemenea. care i-ar permite diminuarea pre]ului pl@tit }i care ar asigura maximizarea satisfac]iei tuturor cump@r@torilor. Intersec]ia costului marginal (C m) cu încasarea marginal@ (Ym) în punctul C define}te m@rimea Q1 }i pre]ul p1 care asigur@ maximul de profit monopolului. dar au deseori efecte malefice }i asupra dinamismului 180 . va induce o reducere a ofertei }i o majorare a pre]ului unitar de vânzare. Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist. adic@ nivelul QE. .3.2.2. p1 pE p2 C A Cm E B YM=D Ym CM 0 Q1 QE Q2 Q Figura 9. Men]inerea privilegiilor firmei unice este imposibil@ într-o pia]@ concuren]ial@. modelul nu ia în considerare efecte negative asupra mediului de afaceri }i a celui natural }. ar fi fost un pre] la nivelul intersec]ei costului marginal cu încasarea marginal@. monopolul. Ca urmare a pozi]iei dominante pe pia]@. Firmele dominante pot s@-}i perpetueze privilegiile constând din supraprofit de monopol.petitori.

. al aloc@rii de resurse pentru cercetare-dezvoltare }.M. exclusiv de]in@torului s@u. În practica ultimelor decenii. dinamica pie]ei. competi]ionale pot fi reabilitate. mai trebuie s@ ad@ug@m c@ firma cu pia]a consolidat@ beneficiaz@ }i de alte atuuri cum sunt lan]urile de desfacere. drepturi de autor. O alt@ strategie de stabilire de bariere la intrare este izvorât@ din drepturile de autor. st@pânirea unor resurse naturale. În astfel de cazuri. firmele nou intrate beneficiaz@ de informa]ii gratuite. licen]e. În România }i alte ]@ri care se afl@ în tranzi]ie exist@ }i alte bariere în calea instaur@rii liberei concuren]e. În etape diferite I. Dac@ firma nou intrat@ va trebui s@ suporte pierderi mari. licen]e. Costurile mai mici decât ale poten]ialilor competitori îi oblig@ pe ace}tia din urm@ s@ vând@ în pierdere o lung@ perioad@ de timp. patente. ap@. partea de cercetare (fundamental@) este slab ap@rat@ }i interesul firmelor mare se concentreaz@ pe produse noi }i evolu]ia. .a. Cele mai frecvente practici de protejare a privilegiilor sunt: men]inerea unor costuri ridicate de intrare în ramur@. patente. al nivelului veniturilor salariale. dar competitorii reu}esc. de regul@. pentru o perioad@ de timp. Investi]iile în cercetare }i dezvoltare }i protejarea cu patente. cu un volum mare de ofert@. monopoluri create de stat. licen]e este o barier@ important@ la intrare. cum sunt cele ale re]elei de distribu]ie a energiei electrice. noii intra]i s-au bazat pe o putere financiar@ important@ care s@ le permit@ s@ diminueze costurile de intrare prin investi]ii consistente. competi]ia se dezvolt@ între dou@ sau mai multe firme puternice care î}i vor împ@r]i pia]a }i vor stabili strategii de pre]uri bazate pe supravegherea reciproc@ }i modific@ri interactive. imaginea de firm@ sau produs }.B. s@ dezvolte propriile produse }i tehnologii astfel încât mecanismele de pia]@. beneficiaz@ în mod obi}nuit de economii de scar@. deseori copiaz@ produsele brevetate dându-le o aparen]@ de noutate.a. nu va reu}i s@ recupereze costurile de intrare. Un patent confer@ dreptul de produc]ie. O firm@ existent@. dinamice de pre]uri. economic.apoi Apple Computers }i Microsoft au reu}it s@ „sparg@” privilegiile 181 . drepturi de autor. necesar@ pentru a cuceri o cot@ de pia]@ pân@ la nivelul de produc]ie care s@ le ofere acelea}i avantaje cu primul intrat pe pia]@.. licen]e. În cazul protec]iei }i avantaj@rii prin brevete. Într-o abordare ]inând seama de contextul economic. gaze. care s@ le asigure aproape de la ^nceput avantaje similare firmelor existente pe pia]@. Mai mult.

Avantajele monopoliz@rii ramurii nu sunt de durat@. Decalajul de eficien]@ fa]@ de poten]ialii competitori îi permit firmei unice s@ restrâng@ costurile de cercetare. impun$ndu-se fiecare ca mare produc@tor. a reu}it s@ se impun@ prin produc]ia de calculatoare de putere }i modificarea modului de gestiune al afacerilor.M. pentru o perioad@ de timp. dac@ se afl@ într-o zon@ de substituire posibil@. Microsoft }i-a concentrat cercet@rile pe partea de programe. I. pentru a limita accesul pe pia]@ al unor poten]iali competitori.B. pe de o parte. Ac]ionariatul dispersat este u}or de manevrat sau ignorat. adic@ reduceri de costuri }i va fi nevoit s@ opereze anumite diminu@ri de pre]uri.. s@ prelungeasc@ durat@ de exploatare a echipamentelor sau tehnologiei peste limita care ar fi impus@ de competi]ie.competitorilor preexisten]i printr-o cercetare de marketing }i o evaluare corect@ a evolu]iei cererii. În ambele cazuri monopolul rezultat va beneficia de economii de scar@.Pe de alt@ parte interesele de unic ofertant pe pia]@ îi dicteaz@ s@ m@reasc@ volumul ofertei }i s@ reduc@ pre]urile. Succesul celei din urm@ nu a scos celelalte firme de pe pia]@. 9. flexibile. birocratic@. nu se verific@ în realitate. a}a cum rezult@ din figura 9.B. Într-o economie de pia]@ monopolul poate apare în urma unor fuziuni sau acapar@ri ale firmelor concurente mai slabe. Oficiul na]ional pentru protec]ia concuren]ei din România }i legea carei reglementeaz@ func]ionarea constituie startul pentru opera]iunile de demonopolizare a economiei române}ti.2. . I. prezum]iile de func]ionare normal@. În anumite circumstan]e monopolul poate aduce }i efecte pozitive.3. Este gre}it s@ se cread@ c@ formele de privatizare „în mas@” au schimbat situa]ia. mai prietenoase. Raportul dintre beneficii }i daune trebuie judecat pentru fiecare caz în parte.M. creînduse raporturi de cârd@}ie între grupurile politice ajunse la putere. Putem trage concluzia c@ avantajele oferite în perioada de ascensiune a monopolului vor fi diminuate sau anulate dup@ consolidarea puterii de .4. reu}ind s@ surclaseze rivala. motivat@. Func]ionarea iner]ial@ îi avantajeaz@ pe cei cu nivel mediu de calificare }i capacitate redus@ de adaptare. }i birocra]ia corupt@ }i incompetent@ care activeaz@ în firme. Posibile beneficii de pe urma monopolului. a}a încât în România manifest@rile monopoliste au tr@s@turi distinctive importante. Apple Computers a impus computerul personal. ci a creat un nou partaj stabilind noi cote de pia]@ pentru competitori. 182 . Într-o economie etatist@. pe cre}terea compatibilit@]ii }i diversit@]ii acestora.

în acest fel firma privilegiat@ sporindu-}i profitul total. iar cantitatea ofertat@ mai mare. de posibilitatea de a se sustrage presiunilor competi]iei. pie]e diferite. Acapararea produc]iei de c@tre monopol impune o reducere a pre]ului }i o sporire a volumului ofertat. pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament. Am avansat. Avantajele pe pia]@ ale firmelor monopoliste le permit acestora atât aloc@ri importante de resurse pentru dezvoltare. Deseori. Desigur. ameliorarea produselor. mult timp. mai sus.3. în raport cu diferite zone geografice. O astfel de situa]ie nu poate dura. Pre]. 9. monopol.1. 9. exploatarea unor patente. în mod obi}nuit.. . dar avantajele decurg adesea tocmai din rezultatele cercet@rii. o firm@ mare are o pozi]ie de monopol numai pe pie]ele externe }i se afl@ în raporturi de concuren]@ pe pia]a intern@. O judecat@ ra]ional@ impune cump@nirea avantajelor }i pierderilor pe care le cauzeaz@ un anumit caz de domina]ie monopolist@. ipoteza c@ monopolul va beneficia. Pre]urile discriminatorii constau în diferen]ierea de pre]uri pentru acela}i produs sau produse similare. 183 . diminuarea pre]urilor }i sporirea produc]iei pot constitui consecin]e favorabile importante pentru societate. având acela}i nivel de cost. Cele mai obi}nuite modalit@]i de separare a pie]elor }i promovare a discrimin@rii o constituie barierele în calea informa]iei.3. cerere O(p) PC Pm M Ym 0 QC QM YM Volumul produc]iei C Cm Fig. Costul marginal va întâlni încasarea marginal@ în M }i va determina punctele Pm<Pc }i QM>Qc adic@ pre]ul de monopol este mai mic. costuri. dup@ eliminarea concuren]ei. drepturi de autor }i firmele privilegiate pot avea interese s@ se men]in@ în vârful tehnologiei }i s@ ofere produsele cele mai cerute pe pia]@. Avantaje în perioada instal@rii monopolului într-o ramur@. a}a încât firma dominant@ este avizat@ s@ aloce resurse importante pentru cercetare – dezvoltare. licen]e.

O teorie a competi]iei monopoliste a fost dezvoltat@ de E. lupta se d@ cu alte mijloace cum sunt mijloacele promo]ionale foarte diverse (de la simple mesaje promo]ionale. de regul@. Serviciul de asisten]@ juridic@. atunci rezult@ c@ cererea firmei monopoliste va avea acela}i curs. telefonie. Adeseori separarea rezult@ din caracteristici speciale ale ofertei. sporirea cantit@]ii oferite nu constituie un mijloc de lupt@. Dac@ vom accepta ipoteza c@ cererea total@ pentru produs raportat@ la un pre] mai ridicat de monopol. dar se admite faptul c@ productorii au produse diferen]iate. 9.3.2. În termenii echilibrului monopolului prezentat în figura 9. Chamberlin în 1933. Putem vorbi de o ata}are de marc@ a unor clien]i. peste punctul de echilibru este o arm@ pentru a reduce }ansele de intrare ale poten]ialilor competitori. H. evident. ci diferen]iat@. În cazul competi]iei monopoliste. La fel se prezint@ pia]a construc]iilor în zone reziden]iale. Deseori în practica monopolurilor ofertarea suplimentar@. .3. neputând fi suficient de adaptabile }i substituibile pot ocaziona cu predilec]ie astfel de segreg@ri. at$ta timp c$t nu apar competitori. Walras potrivit c@ruia competi]ia se desf@}oar@ pe baza mi}c@rilor de pre]. sau astfel spus produc]ia ramurii nu este omogen@.3. 9. cererea de lapte proasp@t }i cea de lapte pentru industrializare. ambalaje. Modelul con]ine ipotezele competi]iei perfecte. a}a cum putem presupune c@ s-ar întâmpla în cazul competi]iei perfecte. serviciul medical se preteaz@ la segreg@ri importante de pre] în func]ie de client. Serviciile medicale.2. la promovarea. prin premii acordate la întâmplare). nu se va schimba. de exemplu. servicii turistice. fiind plasate diferit }i diferen]iat în raport cu serviciile oferite. Echilibrul pe termen lung. Modelul echilibrului în pia]a pefect@ implic@ acceptarea tezei lui L. va 184 . Majoritatea produselor alimentare se preteaz@ la aceast@ manevr@. înso]ite de pre]uri diferite. Atât timp cât firma privilegiat@ va ob]ine un profit suplimentar vor exista firme care-}i vor orienta activitatea spre aceste zone atr@g@toare. Separarea pre]urilor poate fi ob]inut@ în raport cu cererea sezonier@ }i la anumite ore de vîrf pentru energie electric@. . Diferen]ierea produselor permite unor ofertan]i ca prin particularizare s@-}i asigure clien]i fideli }i dac@ produc@torul ridic@ pre]ul el nu-}i va pierde to]i clien]ii. Competi]ia monopolist@.A doua form@ de separare o constituie crearea unor pie]e diferite ca tip. Curba de cerere se va mi}ca.

Pre]ul se a}eaz@ la Ym nivelul Pi determinat de intersec]ia costului marginal cu încasarea 0 Qi Q marginal@. prin shimbarea raporturilor de for]@ pe pia]@. Nivelul aloc@rii de fonduri pentru cercetare-dezvoltare este de regul@ insuficient pentru a putea m@car p@stra pozi]iile de]inute pe pia]a intern@. translata spre dreapta pe m@sur@ ce vor intra firme noi }i se va atinge punctul de echilibru corespunz@tor liberei concuren]e.4. dac@ noile firme intrate au M reu}it s@-}i asigure o cot@ de pia]@ D=YM semnificativ@. sunt manifest@ri discre]ionare obi}nuite. ceea ce con]ine un impuls pentru p@strarea unui nivel de atragere de personal peste nivelul care poate fi suportat de portofoliul de comenzi }i men]inerea unor niveluri salariale mai ridicate decât permit rezultatele firmei monopoliste.4. Figura 9. P@strarea unor rela]ii „amicale” cu sindicatele. YM. firmele române}ti cresc pre]urile }i beneficiaz@ de toate avantajele situa]iei dominante pe pia]@ pân@ când nu apar competitori str@ini. În figura 9. deoarece majoritatea firmelor mari sunt de]inute public }i scopul managerilor difer@ substan]ial de cel al celor dintr-o economie de pia]@. Raporturile de concuren]@ nu preseaz@ asupra portofoliului de ofert@. Curba de cerere va fi tangenL D t@ la cea a costului mijlociu pe CM L termen lung datorit@ firmelor care M1 Pi caut@ profitul înalt de monopol. Atitudinea de tolerare a productivit@]ii reduse care rezult@ din slaba motivare este numai aparent în favoarea salaria]ilor. Monopolul î}i pierde. Virtual orice pozi]ie monopolist@ se destram@ dac@ nu sunt condi]ii pentru conservarea acesteia. Amânarea lu@rii unor 185 . dac@ vom considera o perioad@ lung@ de timp. În consecin]@. Ym Pentru situa]ia concret@ a României modelele prezentate au relevan]@ mai sc@zut@. Echilibrul în condi]iile competi]iei monopoliste pe termen Cm lung.. Doar concuren]a extern@ sau prelu@rile de c@tre capitalul str@in ofer@ o altfel de perspectiv@. P. . în acest orizont. supraprofitul. curba de cerere este tangent@ la cea a costului mijlociu }i profitul de monopol dispare în orizontul unei perioade suficient de lungi.

Descrierea }i modelarea interdependen]ei oligopolice a condus la luarea în considerare a faptului c@ fiecare actor dintr-o astfel de pia]@ va urm@ri modific@rile de pre] }i volum ale competitorilor. Curba frânt@ de cerere descrie o situa]ie de firm@.4. 9. în situa]ia concret@ din România firmele de stat au beneficiat de o amânare nejustificat@ a restructur@rii. Dac@ modelul comun de domina]ie monopolist@ este dezavuat pentru faptul c@ alocarea optim@ a resurselor este pertubat@ }i pre]ul dep@}e}te costul marginal a}a cum a rezultat din figurile 9. Curba frânt@ de cerere în cazul concuren]ei oligopolice. diferite de concure]a prin pre]. în care fiecare firm@ de]ine cote bazându-}i oferta pe diferen]ierea produselor }i limitarea fenomenelor de substituire. Firma oligopolic@ î}i bazeaz@ pozi]ia pe elemente noi. în paralel cu o sc@dere a valorii de pia]@ a firmelor gestionate în regim de supravie]uire }i suficien]@. ○ ○ .4. Cm2 A P1 B C D ○ Cm1 Ym 0 Q1 E YM D1 Q 186 Figura 9. a}a cum arat@ segmentul de dreapt@ AB. O firm@ de acest fel }tie din experien]@ c@ ridicarea pre]ului îi va diminua cota de pia]@ a}a încât este P foarte atent@ s@ nu aib@ o pozi]ie defavorizat@ în raport cu rivalii. Ceilal]i competitori care nu }i-au modificat pre]ul vor fi confruta]i cu o curb@ de cerere BD1. mai inelastic@. .5. Au fost dezvoltate dou@ modele. beneficiind de o elasticitate mai mare a cererii.decizii de restructurare nu face decât s@ agraveze decalajul de productivitate }i s@ diminueze }ansele de redresare. generându-se venituri pe seama unor credite bancare imposibil de rambursat.3. cel al împ@r]irii pie]ei }i al firmei dominante în ramur@. care sunt acum pl@tite din buzunarul contribuabililor. . }i 9. care concureaz@ cu alte produse similare ale competitorilor din ramur@.2. 9. Într-o astfel de situa]ie fiecare firm@ luat@ în parte este obligat@ s@ ia în calcul evolu]ia }i ofertele produc@torilor concuren]i. Firma care }i-a diminuat pre]ul va înregistra o sporire a cotei de pia]@..1. Interdependen]e oligopolice În cele mai numeroase situa]ii raporturile de pia]@ sunt influen]ate de pozi]ia dominant@ a câtorva mari produc@tori.

este un cartel al produc@torilor de petrol care a convenit asupra cotelor de extrac]ie la ]i]ei }i indirect a pre]ului unic de vânzare. Adesea privilegiile se exercit@ sub forma restrângerii ofertei }i cre}terilor de pre]uri. Pentru simplificare vom proceda. ca în figura 9. O. ambalajului. diferen]iate de marc@. implicit. serviciilor post-vânzare. Din multe puncte de vedere O. ]inta acestor în]elegeri secrete între firmele oligopolice este s@ asigure participan]ilor privilegii similare cu cele ale monopolului. o diminuare a for]ei de competi]ie. Cu ajutorul acestor instrumente. Armele predilecte ale competi]iei oligopolice includ diferen]ierea produselor prin mesaje promo]ionale de marc@.5. În fapt.C.4. adic@ în condi]ii de concuren]@ perfect@. pe pia]@ r@mân mai multe produse similare. firmele î}i asigur@ o pozi]ie privilegiat@ pe un anumit segment de pia]@ sau afinitate fa]@ de marc@ sau firm@. Men]inerea unor pre]uri neschimbate }i a sc@rii corespunz@tor mai reduse de ofert@ îi va ocaziona oric@rei firme care a optat pentru pre]uri constante o cre}tere relativ@ de costuri marginale corespunz@tor curbei Cm2. deoarece firmele înregistreaz@ cote reduse de profit. 9. iar sc@derea pie]ei le-ar pune în situa]ia s@ ^nregistreze pierderi.P. ambalare. . cu servicii post-vânzare. O astfel de situa]ie nar fi posibil@ f@r@ diferen]ierea produselor }i promovarea imaginii de firm@ sau de produs.2. frecvent. se comport@ ca un cartel de firme interne 187 .E.P. segmentare a ofertei în raport cu veniturile clien]ilor }i. de cerere a doi competitori (mai importan]i) dintre care unul }i-a sc@zut pre]ul de ofert@ }i cel@lalt înregistreaz@ o pant@ a pre]ului mai abrupt@. Interdic]iile legale cu privire la fuziuni sau împ@r]irea pie]ei conduc firmele oligopolice spre în]elegeri tacite sau adeseori secrete. astfel c@ pe intervalul CD se înregistreaz@ o discontinuitate. în privin]a calit@]ii. bazate pe diferen]ele reale sau sugerate. la descrierea unor curbe. Practicile monopoliste genereaz@ profituri suplimentare }i o lezare a intereselor consumatorilor }i în astfel de cazuri. ceea ce permite firmelor cu politic@ rigid@ de pre] s@-}i p@streze o parte important@ din cota pie]ei..E. imagine de produs. Încasarea marginal@ Ym este corespunz@toare pre]urilor de vânzare diferite. Excesul de capacitate de produc]ie este un factor favorizant pentru men]inerea pre]ului.C. Men]inerea pre]ului la nivelul ini]ial îi va ocaziona celei de-a doua firme sc@derea cotei de pia]@ de]inut@ }i. Adeseori oligopolurile angajeaz@ competi]ia în alte domenii decât pre]ul. Cartelarea semnific@ împ@r]irea explicit@ sau tacit acceptat@ a pie]ei între competitori.

alocarea resurselor este ineficient@. ^n Q3. Adeseori raporturile de pia]@ cunosc ramuri dominate de o firm@. Firma dominant@ stabile}te pre]urile. Excesul de ofert@ conduce la o diminuare a pre]ului de vânzare }i la renegocierea cotelor de extrac]ie. firmele mici având de trecut bariere la intrarea pe pia]@. care reprezint@ apoi reperul firmelor mai mici. Firmele mai mici înregistreaz@ costuri mai mari }i nivelul intersec]iei curbei ofertei agregate cu cererea ar determina un pre] mai mare. Ym. Interesele membrilor sunt. . În fapt. Modelul firmei dominante. oferta firmelor mici însumând Q2 se conjug@ cu nivelul ofertei firmei dominante }i astfel se asigur@ echilibrul global al pie]ei. Pre]. A}a cum rezult@ din figur@. de a-}i spori cota de produc]ie sau extrac]ie }i în]elegerile sunt frecvent înc@lcate. Ym. Nivelul pre]ului }i al volumului ofertei este determinat de intersec]ia costului marginal }i încas@rii marginale a firmei dominante (cadrul b) al figurii). 9. acestea din urm@ se aliniaz@ pre]ului etalon oferit de firma dominant@.operând într-o anumit@ ramur@ industrial@ sau pe pia]a interna]ional@. Raporturile de pia]@ sunt dominate de curba costului marginal al firmei privilegiate }i cea a încas@rii sale marginale ca în figura 9. Oferta total@ poate fi modificat@ dac@ firmele mici reu}esc s@-}i dep@}easc@ handicapul costurilor individuale mai mari. Cm . Pe termen mai lung este probabil ca firmele mici s@ penetreze pia]a }i s@ erodeze puterea firmei dominante.4. dar interesele comune au permis organiza]iei s@ supravie]uiasc@. a) b) PE P1 E P1 D1 Ym Cm D 0 Q2 Q'3 Q 0 Q1 Q Figura 9. Modelul firmei dominante.6. cel mai adesea. 188 .6. Cm Cm Pre].3. dar în care activeaz@ un num@r de firme mai mici.

9. distribuirea energiei electrice }.5. complexitatea corpora]iei. Alte ]inte ale firmelor mari Maximizarea profitului a fost considerat@ în modelele competi]iei perfecte scopul oric@rei firme (mici) nevoite s@ supravie]uiasc@ în condi]ii de competi]ie. ceea ce înseamn@ acceptarea unei constrângeri suplimentare.. al@turi de maximizarea profitului. Nivelul de produc]ie Q4 (din figura 9. gradul de diversificare a afacerilor }i. Alteori. Modelele manageriale asum@ ipoteza c@ tehnocra]ii urm@resc alte scopuri. pentru a putea atinge celelalte scopuri. O variant@ a maximiz@rii vânz@rilor o constituie atingerea nivelului maxim de încas@ri care este compatibil@ adesea cu asigurarea unui nivel acceptabil de profit. rata de cre}tere.7) se mai nume}te }i gestiune la echilibru deoarece firma nu înregistreaz@ profituri sau pierderi. care doresc s@ diminueze pe de o parte sarcina fiscal@ }i s@ ofere produse la pre]uri cât mai reduse. cel mai adesea gestionate de speciali}ti neproprietari au alte scopuri nemijlocite decât maximizarea profitului. Gestiunea la echilibru este impus@ deseori firmelor publice cu ofert@ de servicii sau care au monopol natural (po}t@. . alte modele care s@ r@spund@ nevoilor de gestiune cu ajutorul tehnocra]ilor.1. implicit propor]ia investi]iilor }i legat de acestea sporirea valorii de pia]@ a ac]iunilor. 9.a. Adeseori firma privat@ combin@ dou@ ]inte. maximizarea vânz@rilor este asociat@ comport@rii unor firme publice. Adesea ob]inerea unui minim de profit este o condi]ie pentru men]inerea încrederii ac]ionarilor în investi]ia lor. Au fost dezvoltate. foarte adesea. care au corespondent în realitatea doar a unor servicii mici 189 . în consecin]@.) Modelul maximiz@rii vânz@rilor supus restric]iei asigur@rii unui profit minim se bazeaz@ pe ipoteza existen]ei unor costuri fixe de propor]ie redus@ sau neglijabile. Firmele mari cu produc]ie diversificat@. maximizarea vânz@rilor }i asigurarea unui nivel minim de profit. Cele mai comune modele se dezvolt@ pornind de la scopuri de sporire a cotei de pia]@ de]inut@ de firm@.5. Toate aceste modele accept@ c@ este necesar@ asigurarea unui nivel minim de profit. men]inând vânz@rile aproape de nivelul la care costul mijlociu este egal cu pre]ul de vânzare. Modelul maximiz@rii vânz@rilor este a}ezat pe ipoteza unui privilegiu durabil al monopolului }i manifestarea interesului firmei avantajate pentru men]inerea pozi]iei dominante pe pia]@ }i crearea unor bariere consistente în calea p@trunderii competitorilor.

^n special a cererii pe pia]@. 190 . CT }i p . ac]ionari. Q2 – un nivel care-i permite maximul de %ncas@rile totale încas@ri. chiar la o ofert@ foarte sc@zut@. Cerin]a cea mai impotant@ pentru utilizarea unui astfel de model este ca ]intele multiple s@ fie compatibile. rata rentabilit@]ii. potrivit acestui model. nivelul profitului. sindicate. Firma este privit@ ca un sistem }i modelul ]inte}te s@ asigure un nivel satisf@c@tor de performan]@ în raport cu ]inte specifice. atât prin volumul mare de ofert@ cât }i prin acceptarea unui pre] diminuat. Modelele comportamentale iau în considerare un proces de decizie care cânt@re}te mai multe ]inte urm@rind ob]inerea unui compromis acceptabil pentru fiecare din grupurile de interese. ce anume determin@ nivelul minim acceptabil al profitului. stat. vânz@rile }i cota de pia]@. Luarea deciziei este dependent@ de accesul la informa]ia disponibil@ }i de caracterul incert al evolu]iei economiei reale.2. Figura 9.5. Evolu]ia costului total permite ob]inerea de profit. nivelul Q 3 care-i permite respectarea minimului Nivelul minim de profit acceptat de profit }i nivelul Q4. reprezentate în mod obi}nuit de directori. de asemenea.consumatoare de capital fix.a.7. rata de cre}tere }i valoarea de pia]@ a ac]iunilor. dar î}i asigur@ Q 1 Q2 Q 3 Q4 Volumul produc]iei 0 maxim de protec]ie împotriva intr@rilor de noi competitori. Modelul comportamental ia în considerare faptul c@ structura organiza]ional@ a firmei influen]eaz@ modul de luare a deciziei ^n func]ie de ]intele pe care }i le fixeaz@ deciden]ii. Y. O problem@ nerezolvat@ a modelului este determinarea modelului de produc]ie optim }i. . neatr@g@tor pentru poten]ialii competitori. 9. Evolu]ia traiectoriei profitului total va fi marcat@ de zone de pierderi. adic@. Gestiunea afacerilor permite Costul total oferte la nivelul Q1 care este neinteresant. dac@ se înregistreaz@ costuri fixe mai importante. sau posibil de conciliat. Modelul maximiz@rii vânz@rilor. Profit total nivel la care firma nu mai ob]ine profit. a nivelului general al productivit@]ii }i veniturilor }.

Procedurile de c@utare ]intesc niveluri satisf@c@toare. Culegerea informa]iei }i judecarea unor alternative apropiate sunt condi]ii indispensabile. Dac@ ]intele sunt u}or de atins este necesar s@ le fie sporit@ valoarea. mai degrab@ decât cele minimax (minimizare de cost sau maximizare de profit sau rentabilitate). diminuându-}i riscurile de e}ec. Judecat@ în ace}ti termeni o firm@ va avea asigurate mai multe afaceri apropiate ca nivel de accceptare. sociologi. Procesele de negociere care sunt indispensabile ^n astfel de abord@ri presupun cercet@ri }i asisten]@ specializat@ a consultan]ilor psihologi..) mai mari decât efectele. iar crearea unora noi. . în viitor. La polul opus se afl@ situa]ia când organiza]ia are un grad ridicat de coeziune }i poate mobiliza resurse însemnate pentru atingerea unor ]inte comune f@r@ costuri asociate (de exemplu premii de fidelitate pentru firm@.a. Principial. pachete de ac]iuni acordate în condi]ii de favoare directorilor }. rata rentabilit@]ii. manageri de resurse umane }. costurile de abanon. valoarea prezent@ net@ }.a. 191 . Nivelul de îndeplinire al ]intelor este influen]at de datele înregistrate de firm@ în trecut }i de evolu]ia probabil@ a parametrilor de control. O alt@ tr@s@tur@ a modelelor comportamentale poate fi asociat@ cu no]iunea de sl@biciune organiza]ional@ care define}te capacitatea sc@zut@ de conciliere a unor ]inte diferite sau concurente ale „asocia]ilor”. se poate întotdeauna accepta c@ o afacere are întotdeauna alternative apropiate. permite reducerea nivelului de incertitudine }i ameliorarea parametrilor de eficien]@. nivelul acestora }i invers.a.

Separarea pie]elor se sprijin@ pe barierele ^n calea informa]iei (pie]ele externe fiind supuse unui astfel de tratament). abordarea subiectului trebuie s@ asigure c$nt@rirea avantajelor }i dezavantajelor pe care le comport@ tenta]ia }i tentativele de asigurare a avantajului pe pia]@ }i alocarea suboptimal@ a resurselor. adic@ o firm@. 192 . care-}i asigur@ domina]ia pie]ei. diferen]ierea }i promovarea ata}amentului fa]@ de marc@. pot fi observate }i manifest@ri de sens contrar care limiteaz@ ascendentul nemeritat al unor firme. separa]ia managementului de proprietate }i manifestarea unor interese manageriale mai bl$nde (neagresive) a directoratelor de firm@. Prin posibilitatea de a limita accesul concuren]ilor firma privilegiat@ ^}i poate asigura pre]uri mai mari dec$t cele care ar rezulta ^n condi]ii de acces liber. Avantajul firmei mari. produs. %n fapt. fie cump@r@toare. separarea gestionar@ a firmelor mari }i punerea unit@]ilor separate ^n pozi]ie de concuren]@. discriminatorii. iar cantitatea ofertat@ este diminuat@ ^n raport cu regula intersec]iei costului marginal }i a ^ncas@rii marginale (a c@rei pant@ este ^n cazul echilibrului monopolului de dou@ ori mai mare dec$t ^n cazul concuren]ei libere. linia pre]ului fiind egal@ cu cea a cererii ramurii. %n realitatea cotidian@ nu vom ^nt$lni dec$t ocazional }i pasager astfel de situa]ii. juridice. ceea ce asigur@ supraprofit de monopol). Principala form@ de promovare a intereselor firmelor mari const@ ^n ofertarea la pre]uri deferen]iate. segmentarea cererii }i ^ncurajarea unor preferin]e }i nevoi diferen]iate sau exploatarea celor existente. Mijloacele de asigurare a privilegiilor sunt diverse. Adeseori. %n principiu. separarea pie]elor rezult@ din particularizarea unor servicii medicale. substituirea fiind dificil@ ^n lipsa unor termeni cunoscu]i de compara]ie. a diversit@]ii ofertei. alteori ^}i fixeaz@ ca ]int@ maximizarea v$nz@rilor pentru a limita posibilit@]ile de p@trundere a unor firme noi ^n ramur@. economiile de scar@ pe care le poate ob]ine sunt. de}i firmele au privilegii de pia]@. Accep]iunea originar@ a no]iunii este de unic ofertant pe pia]@. fie ofertant@. care dureaz@ at$ta timp c$t se p@streaz@ competi]ia pe pia]@. procesele de substituire a produselor. Uneori firmele monopoliste ]intesc maximul de profit dup@ regula intersec]iei costului }i ^ncas@rii marginale. mobilitatea for]ei de munc@. Modelele opera]ionale se bazeaz@ pe observa]ia c@ o firm@ dominant@ ^n ramur@ ^nregistreaz@ pre]uri descresc@toare. ^ntre care divizarea. cel mai adesea. %n Rom$nia. . Asigurarea avantajelor „monopolului” este ^nso]it@ de procurarea unor beneficii pentru consumator sub forma pre]urilor reduse ^n perioada de p@trundere sau consolidare a calit@]ii mai ^nalte. Numeroase situa]ii asimilate celei de monopol creaz@ avantaje firmelor competitoare }i st$njenesc concuren]a. incriminate c@ ar fi sursa unor daune. sporirea cantit@]ii }i reducerea pre]ului unitar pentru a ridica bariere la intrarea ^n ramur@ (^n calea unor poten]iali competitori). sl@biciunea motiva]iei face ca directoratele de firm@ s@ fie interesate de raporturi „amicale” cu sindicatele }i s@ .R e z u m a t No]iunea de monopol este adesea utilizat@ atribuindu-i-se un ^n]eles din limbajul comun. %ntre firmele mari cu avantaje de scar@ se dezvolt@ aproape ^ntotdeauna rela]ii de rivalitate }i competi]ie.

6x2 + 0. promoveze interesele func]ionarilor din organismele administrative care dispun numiri pe posturi. supravegheat va opta deseori pentru gestiune „la echilibru” adic@ s@ nu ^nregistreze nici profit. rivalizeaz@ sau se ^n]eleg ^n secret sau tacit asupra pre]urilor. ^ncasarea marginal@.. discriminarea prin pre]uri.4x + 27. O astfel de firm@. Adeseori firmele de]in un privilegiu care decurge din de]inerea public@ a firmei }i consacrarea prin lege a monopolului acesteia. Costul total ^n situa]ie de monopol este: CT = 0. Revede]i no]iunile de monopol. competi]ie monopolist@. }i x 2 S@ se calculeze nivelul maxim al profitului. b) Reprezenta]i pe un grafic m@rimile mijlocii calculate la punctul precedent }i estima]i nivelul profitului. 2. altele vor prefera s@ se alinieze pre]ului unei firme mai puternice. costul mijlociu }i costul marginal. dac@ ac]ioneaz@ ^n mediu competi]ional. bariere la intrarea pe pia]@. Cifrele urm@toare reprezint@ costurile }i veniturile unei firme monopol: Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 Venituri totale 100 180 240 280 300 300 280 Costuri totale 70 110 115 135 226 360 560 a) Calcula]i ^ncasarea mijlocie. ^mp@r]irii pie]ei).1x3 . %n cazul competi]iei firmele vor opera diminu@ri de pre]uri pentru a-}i spori cota de pia]@ de]inut@. interdependent@ oligopolic@. 193 . %ntreb@ri }i probleme 1. fixarea salariilor. 3. care ^n fapt domin@ pia]a. ^ncasarea mijlocie este: YM= 10 – .6. maximizarea profitului }i a v$nz@rilor }i gestiunea la echilibru.0. Dac@ pe pia]@ exist@ mai multe firme mari oper$nd ^n aceea}i ramur@ se nasc raporturi oligopolice (un mic num@r de firme care opereaz@. nici pierderi }i s@ oferteze la pre]uri }i ^n cantit@]i convenabile pentru aleg@tori.

ci ^n mare m@sur@ ^l ^ncetinesc. ^n compara]ie cu ]@rile central europene. practic$nd un sistem de intermediere costisitor. de promovarea unor interese pe termen lung. a for]ei de munc@. prin formarea de echipe complexe. %ntr-un astfel de mediu de afaceri cei capabili s@ organizeze sau s@ stimuleze inova]ia. Lester Thurow (1996) opineaz@ c@ avantajele comparate ale diferitelor ]@ri ^nceteaz@ s@ se mai sprijine pe concentrarea de capital }i avantaje naturale. Transferurile financiare interna]ionale devanseaz@. prin promovarea competi]iei pot avea }anse superioare s@ se afirme. ieftinirea transportului. reducerea gabaritului unei game largi de produse }i protejarea drepturilor de autor permit ]@rilor dezvoltate s@ foloseasc@ munc@ relativ mai ieftin@ din ]@rile ^n tranzi]ie. nu impulsioneaz@ avansul procesului reformei. s@ se apropie de consumator. %n Rom$nia crearea unor condi]ii propice atragerii capitalului str@in }i tehnologiilor avansate ^nt$rzie din cauza obstacolelor ideologice }i a insuficientei structur@ri socio-profesioanle.10. profit 10. motivate. dob$nd@. schimburile comerciale. interesele de extindere a spa]iului controlat de ]@rile dezvoltate }i interesate de plasarea capitalului ^n ]@rile ^n tranzi]ie }i ^n curs de dezvoltare au creat premise pentru fluidificarea afacerilor transfrontaliere.1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia Globalizarea economiei este o consecin]@ a reducerii sau desfiin]@rii barierelor ^n calea circula]iei libere a capitalului. %nt$rzierea procesului de privatizare. . %nlesnirea transferurilor financiare. Institu]iile financiare autohtone. m@rfurilor }i ^n limite mai restr$nse. Destr@marea blocului ]@rilor cu economie de comand@ }i ideologie colectivist@. Dominate de penuria de lichidit@]i institu]iile de intermediere financiar@ (b@nci. . ^n ritmuri foarte ^nalte. ^i priveaz@ pe cei care au acces la decizia economic@ de o motiva]ie strategic@. aflate ^nc@ sub povara unor obi}nuin]e monopoliste. Pia]a financiar@. fonduri de pensii. fonduri de investi]ii) ^}i pot impune cu u}urin]@ condi]ii ^mpov@r@toare pentru 194 . greoi }i paralizant pentru clien]i. investind ^n ]@rile de destina]ie a produselor }i utilizez$nd tehnologii performante ^n condi]ii avantajoase at$t pentru cesor c$t }i pentru beneficiar. companii de asigurare.

lansarea de ac]iuni. Infla]ia galopant@ declan}at@ cu 7-8 ani ^n urm@ }i ^nc@ temperat@. cu instrumente monetare (dob$nzi ^nalte. Costul acestui tip de obliga]ie (finan]are). fapt care greveaz@ asupra procesului investi]ional }i a accesului la lichidit@]i necesare pentru derularea activit@]ii curente. par]ial. Firmele care au distribuit certificate de proprietate ^n ac]iuni ^i trateaz@ pe proprietarii de drept cu indiferen]@. Autofinan]area }i promovarea unei gestiuni autonome }i motivate au fost sacrificate pe altarul unor politici financiar-fiscale etatiste p$n@ ^n anul 1998 c$nd s-a revenit asupra interdic]iei. ^n manevrele contabile de aranjare a unei rentabilit@]i satisf@c@toare pentru firmele controlate de autorit@]ile de stat. Majoritatea firmelor care au intrat ^n programul de transfer gratuit nu pl@tesc dividende sau ofer@ sume simbolice }i ignor@ interesele micilor ac]ionari. Privatizarea „de mas@” a adus transferuri formale ale titlurilor de proprietate.) nu permite utilizarea instrumentelor obi}nuite de finan]are din ]@rile dezvoltate (obliga]iuni. pentru firmele ^n cauz@. Limitarea prin lege a cotelor de amortizare constituie }i aceasta o piedic@ ^n calea flexibiliz@rii proceselor de finan]are }i a cre@rii pie]ei financiare. rezervele obligatorii ale b@ncilor comerciale. partenerii de afaceri. }. pe seama amortismentelor. certificate de depozit). Banca Agricol@) de p$n@ ^n 1997 a perpetuat raporturi clientelare. dec$t pe scar@ redus@ }i numai de c@tre c$teva b@nci }i de c@tre Trezorerie. Penuria de resurse financiare. f@r@ a trezi interese favorabile promov@rii eficien]ei. este apropiat de zero. .a. care rezult@ din gestiunea insuficient motivat@ a afacerilor ^}i are sorgintea ^n eficien]a sc@zut@ a ^ntreprinderilor. Tabloul prime}te un contur mai clar dac@ lu@m ^n considerare faptul c@ firmelor controlate de stat li s-a interzis dup@ reevaluarea din 1994 s@-}i ajusteze valoarea patrimoniului la valoarea etalonului b@nesc.. interesele birocra]iei din administra]ie }i a creat o important@ povar@ pentru cet@]eni – trecerea datoriilor nerambursate ^n sarcina contribuabilului. Politica de finan]are mai mult sau mai pu]in deliberat nerambursabil@ prin b@ncile de stat (Bancorex. cu inten]ia de a conserva starea existent@. adecvate. Presiunea infla]ionist@ care rezult@ din produc]ia subven]ionat@ prin emisiune b@neasc@ neacoperit@ a b@ncii centrale }i a celor „comerciale” 195 . ceea ce le ^mpiedic@ s@ constituie rezerve proprii pentru investi]ii. gestionarea masei monetare. %n aceste condi]ii. nevoile de finan]are sunt acoperite ^n propor]ie cov$r}itoare din credite bancare.

implicit al celor de apropiere de Uniunea European@ li se d@. care au func]ionat decenii se perpetueaz@ ^n forme pu]in modificate }i azi }i este mai atr@g@toare dec$t ^nsu}irea unui management financiar competitiv. a apropierii de Uniunea European@. Finan]area extern@ se love}te de bariera ne^ncrederii }i a riscului pe care-l implic@ persisten]a sectorului gestionat discre]ionar. posibil }i probabil c@ interesele favorabile reformei at$t din interior c$t }i din exterior s@ se impun@ deoarece sunt concordante cu sporirea eficien]ei }i a nivelului general de bun@stare. dar aceasta r@m$ne ^n Rom$nia fragmentat@ cu semnale echivoce. de guvernele de dup@ 1996 }i accentueaz@ penuria de resurse de finan]are din surse interne. alteori la o afacere (sau ^ntreprindere) }i exprim@ o form@ de exprimare a eficien]ei. lipsite de putere de orientare }i rupt@ de parametrii de eficien]@ ai lumii afacerilor. involuntar. . totu}i. comportamente arogant monopoliste }i birocratice din partea b@ncilor rom$ne}ti. la o firm@. adic@ o compara]ie ^ntre efect }i efort. Nevoile de finan]are ale acestei categorii de firme din urm@ se confrunt@ cu penurie de capital. ci ^n concertare cu activitatea de produc]ie. Tendin]elor de globalizare a economiei. incapabil s@ se modeleze cerin]elor economiei competitive }i supus tenta]iilor conservatoare }i aduc@toare de pericole. Rentabilitatea intern@ ofer@ o 196 . de raporturile clientelare. Multitudinea de costuri de finan]are ^n func]ie de surs@. cu serviciile cerute ^ntr-o economie descentralizat@. ^n con]inut. care exploateaz@ penuria de capital de pe pia]@ ^n folos propriu. o povar@ pentru restul economiei. competi]ional@.se asociaz@ acum cu obliga]iile de plat@ a datoriilor angajate. deoarece ]intesc men]inerea structurilor etatist-clientelare. firme publice gestionate eficient (^ndeosebi cele care au pia]@ ^n exterior) firme mixte }i private }i ^ntreprinderile mici }i mijlocii. Patrimoniul public gestionat ineficient dup@ interese }i obi}nuin]e proprii zonelor sc@pate de sub controlul pie]ei. face dificil@ o opera]ie de ^ntocmire a planului de afaceri. 10. O schimbare de substan]@ nu poate rezulta ^ns@ numai din domeniul financiar.2 Rentabilitatea intern@ se refer@. . de obicei. ^n mod discre]ionar este. Este. Tenta]ia de a apela la formele comode de gestiune. din perspectiva func]ion@rii pie]ei financiare un r@spuns inadecvat. Pia]a finaciar@ este necesar s@ ofere jaloane. ^n condi]iile reducerii izol@rii fa]@ de ]@rile dezvoltate. criterii de eficien]@ }i un control eficace asupra utiliz@rii resurselor.

Prin propor]ia foarte redus@ a pl@]ii de dividende }i a investi]iilor nete de capital (provenite din profit net. calculat@ }i gestionat@ ^n felul pe care l-am descris ^n temele 6 }i 7 depinde at$t de pre]ul de v$nzare unitar. ^n condi]iile privatiz@rii. ^n forma profitului brut. stabilit de regul@ de c@tre pia]@. dup@ ^ncheierea bilan]ului. cheltuieli generale. sporind gradul de risc financiar ^n mediul de afaceri rom$nesc }i accentu$nd ne^ncrederea partenerilor externi ^n soliditatea firmelor care sunt poten]iale oferte de v$nzare pe pia]@. de obicei. Cea mai important@ sc@pare o reprezint@ neeviden]ierea corect@ a costului capitalului. adic@ ^nainte de impozitare) }i efort sau cheltuielile sau resursele angajate.. dar nu numai. %n acest fel firmelor li s-au creat premise de umflare a profitabilit@]ii }i a sarcinii fiscale }i diminuarea drastic@ a posibilit@]ilor de a asigura garantarea unor credite. de la b@ncile comerciale. reflectare par]ial@ a eficien]ei. rezultatele (exprimate. evolu]ia cota]iei bursiere a ac]iunilor }i ^n condi]iile unei economii cu pia]@ financiar@ consolidat@ oglinde}te doar acea 197 . M@rimea profitului. dar totu}i insuficient pentru a reflecta eficien]a utiliz@rii resurselor angajate ^n afaceri. %n privin]a capacit@]ii indicatorului profitabilitate de a-}i valida poten]ialit@]ile s-a produs o alterare substan]ial@ a acestuia. Profitabilitatea este un instrument necesar de analiz@ financiar@. Capacitatea de reflectare a indicatorului depinde de acurate]ea cu care sunt evalua]i cei doi poli ai rentabilit@]ii. ob]inute onest. care au ^mpiedicat firmele controlate de stat s@-}i reevalueze patrimoniul contabil ^n coresponden]@ cu evolu]ia infla]iei. dividende pl@tite ac]ionarilor. Profitabilitatea intern@ reflect@ cu prec@dere nivelul eficien]ei tehnologice }i manageriale interne }i neglijeaz@ aspectele financiare care privesc costul capitalului. De regul@. Aceast@ form@ par]ial@ de exprimare a eficien]ei poart@ denumirea de profitabilitate. care sunt la r$ndul lor influen]ate de capacitatea managerial@ a firmei }i de condi]iile de pe pia]@. O influen]@ notabil@ asupra opera]iilor de evaluare a eficien]ei o exercit@ interven]ia abuziv@ a organismelor guvernamentale. ^n propor]ii ne^nsemnate. dup@ plata impozitelor) se poate considera c@ firmele publice nu-}i onoreaz@ obliga]iile fa]@ de proprietari }i calculele de rentabilitate sunt irelevante. dar }i de volumul v$nz@rilor }i de costurile fixe }i variabile. . exprimate de regul@ ^n firmele publice. sub forma costurilor de operare la care se adaug@ amortismente. ^n firmele de]inute public reflectarea costului capitalului se m@rgine}te la dob$nzile la creditele bancare introduse ^n costuri }i.

198 . a}a cum am ar@tat ^n paragraful 10. sau circulant }i emisiunea de obliga]iuni). etc. %n condi]iile Rom$niei aceast@ simplificare este justificat@ de faptul c@ majoritatea finan]@rilor externe firmei sunt ob]inute din credite bancare.1. asimilabile costurilor fixe. Rentabilitate = Profit brut Cifra de afaceri × Cifra de afaceri Capital propriu . Firmele private trebuie s@ acorde. Structura capitalului = Capital de lucru. deocamdat@. care se includ ^n costuri }i deci sunt reflectate }i ^n indicatorul de profitabilitate. de a pl@ti dividende ac]ionarilor }i. profitabilitatea.1) Cea de a doua component@ a indicatorului rentabilitate. Diferen]a dintre capitalul utilizat }i cel propriu este provenit@ din ^ndatorare }i compensarea costurilor legate de aceste opera]iuni se face prin dob$nzile pl@tite creditorilor*. definite ^n capitolele 6 }i 7 pot genera o mas@ variabil@ de v$nz@ri }i o diminuare a costului capitalului inclus ^n unitate de produs. .2) * Care sunt. circulant Total capital propriu (10. Sporirea vitezei de rota]ie a capitalului permite oric@rei firme cre}terea volumului de profit raportat la acela}i capital utilizat. ma}ini. sunt singurele obligate s@ suporte costul capitalului. cl@diri.parte a finan]@rilor care se asigur@ prin ^ndatorare (credite bancare pentru goluri ale capitalului de lucru. ^ns@. aten]ie vitezei de rota]ie a capitalului deoarece nu beneficiaz@ de finan]are gratuit@. Aceea}i preocupare pentru valorificarea patrimoniului propriu poate fi eviden]iat@ prin raportul dintre capitalul de lucru sau circulant }i capitalul propriu (total). Abord@rile opera]ionale ale rentabilit@]ii con]in doi termeni ai indicatorului. liber@ de obliga]ia de a restitui creditele bancare. De aceea. pentru firmele private care. rezerve destinate pentru refacerea stocului de echipamente. ^ntr-o form@ pu]in mascat@. Sporirea valorii acestui raport ocazioneaz@ o cre}tere a eficien]ei. mai ales. indicatorul de rentabilitate intern@ este potrivit s@ se raporteze la capitalul propriu al firmei. }tiut fiind c@ imobiliz@rile. O form@ simplificat@ de exprimare a costului capitalului este m@rimea dob$nzii bancare. de avantajul vremelnic de a constitui provizivioane diminuate artificial. foarte diferite }i irelevante pentru corpora]ii ^ntr-o pia]@ financiar@ fragmentat@. viteza de rota]ie a capitalului devine important@. (10. exprimat@ ^n costuri de produc]ie }i viteza de rota]ie a capitalului calculat@ ca raport ^ntre cifra de afaceri exprimat@ ca mai ^nainte }i capitalul propriu. raportul profit brut – cifr@ de afaceri.

ancorate de valoarea de pia]@. echipamente comerciale }i plata salariilor. este insuficient@ pentru a exprima eficien]a financiar@ ^n lumea modern@. Orice diferen]@ important@ de evaluare a patrimoniului conduce la erori evitabile ^n cazul utiliz@rii unor instrumente de analiz@. s@-}i sporeasc@ nivelul de organizare }i s@-}i creeze raporturi parteneriale cu furnizorii }i clien]ii. Un exemplu care s@ ilustreze o astfel de eroare poate fi utilizarea ^n calcule de rentabilitate.. Reflectarea poate fi viciat@ dac@ valoarea de pia]@ a patrimoniului difer@ semnificativ ^n eviden]a contabil@ fa]@ de valoarea ac]iunilor cotate sau necotate la burs@. . %n ]@rile dezvoltate cu economie competitiv@ furnizorii acord@ am$n@ri de plat@ a facturilor suficient de lungi pentru ca negustorii s@-}i poat@ fixa capitalul propriu doar ^n imobiliz@ri. %ntreaga activitate managerial@ se ghideaz@ dup@ criteriul eficien]ei exprimat@ satisf@c@tor de rata rentabilit@]ii. Sporirea valorii acestui raport se poate ob]ine pe seama alegerii unui c$mp de activitate favorabil. ^n condi]iile contemporane. foarte ridicat@. Forma tipic@ de diminuare a duratei unui circuit este pentru o firm@ de prelucrare s@-}i amelioreze tehnologiile. servicii de calitate. %n practica afacerilor rentabilitatea r@m$ne. cl@diri. eviden]iat ^n contabilitate. a unor proiecte. Totu}i rentabilitatea intern@. %n comer]ul cu alimente perisabile durata ^n zile a unui circuit. Rentabilitatea intern@ este nesatisf@c@toare }i din perspectiva faptului c@ nu reflect@ satisf@c@tor costul capitalului angajat ^n proiecte }i costul comparat al acestora. 199 . de ajustare a patrimoniului ^n raport cu valoarea de pia]@ a acestuia. a altor obliga]ii. exprimat@ prin luarea ca baz@ de calcul a capitalului propriu. iar viteza de rota]ie a capitalului ^ntr-un magazin cu autoservire. poate permite diminu@ri de pre]uri }i atragerea unei clientele numeroase. bani – marf@ vandalbil@ – bani nu poate dep@}i c$teva zile. s@-i cointereseze }i motiveze ^n livr@ri }i pl@]i prompte. un indicator par]ial }i care este util dac@ se opereaz@ ^nregistr@ri contabile de dinamic@ economic@. ^n primul r$nd a capitalului propriu al firmei. a valorii contabile mai mici dec$t cea de pia]@ sau ^n situa]ia invers@ c$nd valoarea contabil@ este mai mare dec$t cea de pia]@ }i se poate ajunge la acceptarea unor proiecte neviabile. Principalele neajunsuri ale judec@rii eficien]ei unei afaceri cu ajutorul rentabilit@]ii interne se leag@ de utilizarea valorii contabile a elementelor de patrimoniu. procese favorabile sporirii eficien]ei utiliz@rii capitalului propriu.

10. 1997. 200 . . Cluj. 0 lei prezen]i * O prezentare detaliat@. actualizarea ^nseamn@ reflectarea diferen]ei de apreciere pe care un ^ntreprinz@tor sau un consumator o acord@ unei sume de bani lichide. Primul pincipiu financiar care rezult@ din preferin]a pentru lichidit@]i este c@ un leu prezent valoreaz@ mai mult dec$t acela}i leu (elimin$nd influen]a infla]iei) ^n viitor.1 Construc]ia indicatorului valoare prezent@ net@ se bazeaz@ pe procesele de actualizare. Opera]ionalizarea acestui principiu financiar se ob]ine cu ajutorul factorului de actualizare. %ntre linia ^ntrerupt@ aflat@ la 450. costul capitalului. lei viitori linia indiferen]ei intertemporale linia ipotetic@ a costului capital 450 Figura 10. 10. disponibile ^n viitor. put$ndu-se lua ^n calcul influen]a costului riscului. Editura C@r]ii de {tiin]@. %n con]inut. cu o pant@ a tangentei 1 }i linia indiferen]ei intertemporale (linia continu@) se interpune dob$nda sau costul capitalului. ^n: Sonea. disponibile ^n prezent }i sumele de bani care vor fi accesibile. Avantajele acestuia constau ^n reflectarea unor conexiuni esen]iale pentru o abordare de afaceri. {t. Evaluarea }i finan]area afacerilor.3 Valoarea prezent@ net@* este un instrument de analiz@ mult mai elaborat. ^n limba rom$n@. con]in$nd cele mai importante conexiuni poate fi g@sit@.. costul comparat.a. practica financiar@ modern@ se axeaz@ pe utilizarea valorii prezente nete. a cre}terii economice }. Valoarea prezent@ net@ permite judec@]i de oportunitate a unei afaceri pe baza conexiunilor ^ntre fluxul de ^ncas@ri nete (dup@ ce au fost sc@zute costurile curente de operare din valoarea v$nz@rilor) ^n compara]ie cu investi]iile. Astfel panta liniei indiferen]ei intertemporale este egal@ cu 1+i.Chiar dac@ rentabilitatea medie constituie suportul pentru a}tept@rile oamenilor de afaceri. .3.1 Linia indiferen]ei intertemporale sau factorul de actualizare.

3. fapt care rezult@ }i din linia dreapt@ a indiferen]ei intertemporale. . 10.a. Utilitatea banilor este constant@ indiferent de sum@. 80 30 mil. de resurse financiare dintr-o perioad@ ^n alta. Dep@}irea acestui volum M aduce ^ntreprinz@torului pierderi. 201 . curbei oportunit@]ilor de afaceri este egal@ cu rata dob$nzii sau costul capitalului.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri. Astfel. Aceast@ curb@ difer@ de la o ramur@ la alta. resursele financiare pot fi transferate f@r@ piedici. O persoan@ care economise}te bani este dispus@ s@-i ^mprumute unui ^ntreprinz@tor. de indiferen]@. de cel mult un an.. dac@ i se ofer@ o compensa]ie numit@ costul capitalului. 320 mil. S@ reamintim c@ substituirea factorilor de produc]ie urmeaz@ o curb@ convex@ fa]@ de origine semnific$nd o descre}tere a utilit@]ii factorilor pe m@sur@ ce spore}te consumul din fiecare. deoarece panta tangentei mil. mil. Factorul de actualizare permite transferul. a oportunit@]ilor de afaceri. Pentru fiecare investitor. Punctul de tangen]@ M 0 100 100 100 100 lei prezen]i indic@ volumul p$n@ la care investi]iile sunt oportune. cu privire la disponibilit@]ile de afaceri pentru domeniul s@u. a}a cum rezult@ din trasarea unei linii (^ntrerupte). de starea economiei }. pe o perioad@ scurt@. Fiecare sum@ nou investit@ permite curba oportunit@]ilor ob]inerea unui venit din ce ^n ce mai de afaceri sc@zut. mil. Descre}terea eficien]ei pe m@sura sporirii volumului de activitate al firmei a fost denumit@ legea tendin]ei de sc@dere a eficien]ei. Figura 10. chiar dac@ dispune de o informare larg@. acceptabil pentru ambii parteneri. de obicei. tocmai datorit@ posibilit@]ilor foarte largi de transfer ^ntre persoane cu averi diferite.2 Curba oportunit@]ilor de afaceri descrie a}ezarea ^n ordine descresc@toare a eficen]ei. lei viitori Curba oportunit@]ilor de afaceri reprezint@ o sugestie de principiu a disponibilit@]ilor de plasament. Exist@ un nivel al oportunit@]ilor linia indiferen]ei de investi]ii care asigur@ un nivel egal de intertemporale eficien]@ (rentabilitate) cu nivelul costului capitalului. ^ntr-un capitol anterior. posibilit@]ile de plasament atr@g@tor sunt limitate }i au niveluri diferite de eficien]@. de la un segment de cerere ]int@ la altul }i variaz@ ^n func]ie de modificarea gustului consumatorilor. mil. mil. implicit de m@rimea veniturilor ob]inute.

Majoritatea managerilor cu experien]@ investesc ^n programe care s@ le asigure, ^n perspectiv@, posibilit@]i de plasament rentabil. %n mod obi}nuit activitatea aceasta este organizat@ ^ntr-un departament de cercetare-dezvoltare care se concentreaz@ pe crearea de produse noi. Firmele mici aflate sub presiunea competi]iei se specializeaz@ adeseori pe ob]inerea de produse noi, pe c$nd firmele mari prefer@ s@ preia, contra unei compensa]ii corespunz@toare crea]ia primelor }i s@ o transpun@ ^n proiecte, s@ conceap@ tehnologii eficiente de fabrica]ie, s@ adapteze produsele gustului clien]ilor ]int@, s@ testeze noile modele }i s@ organizeze campania de introducere a produsului pe pia]@. Av$nd la baz@ o abordare strategic@ firmele reduc constr$ngerile impuse de mediul de afaceri conferind acestuia o cot@ mai redus@ de risc, dar limit$nd accesul firmelor noi pe pia]@. 10.3.3 Calculul valorii prezente nete se sprijin@ pe factorul de actualizare }i corela]iile dintre investi]ie }i costul capitalului }i al riscului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite mai sus, pe de cealalt@. Actualizarea este un proces de ajustare, de natura celui sugerat ^n figura 10.1, care se bazeaz@ pe factorul de actualizare:

.

Fa =

1 1+ i

(10.3)

unde Fa – factor de actualizare, i – rata dob$nzii sau costul capitalului Deoarece banii au valoare diferit@ ^n raport cu momentul ^n care devin disponibili pentru tranzac]ii, adic@ lichizi, este necesar@ utilizarea unor ajust@ri pe baza factorilor de actualizare. Astfel, o sum@ de care am dispune ^n viitor, are o valoare mai mic@ dec$t banii lichizi ^n prezent. Echivalarea intertemporal@ se asigur@ prin aplicarea factorului de actualizare, Fa. De exemplu, ^ncasarea unei facturi cu o ^nt$rziere de }ase luni va comporta o diminuare a sumei ^ncasate cu dob$nda pe care firma furnizoare trebuie s@ o pl@teasc@ b@ncii pentru a-}i completa golul de capital de lucru. Dac@ suma de ^ncasat este de 100 milioane lei }i dob$nda ^n expresie nominal@ este de 37%, pentru }ase luni. valoarea prezent@ a sumei (Vp) va fi:
Vp = 100 = 72,99 milioane lei 1,37
202

.

.

Actualizarea ^ncas@rii viitoare, utiliz$nd dob$nda nominal@, corecteaz@ }i influen]a infla]iei. %n mod obi}nuit indicele dob$nzii reale ir se calculeaz@ ca raport ^ntre indicele dob$nzii nominale (in) }i indicele pre]urilor (Ip).

ir =

in Ip

(10.4)

De exemplu, dac@ dob$nda nominal@ este de 37% pe }ase luni }i se asociaz@ cu o infla]ie de cca 15% pe aceea}i perioad@ de timp, dob$nda real@ va fi:

ir =

1,37 = 1,19 , adic@ 19% 1,15

%n condi]ii de infla]ie galopant@ (exprimat@ cu dou@ cifre, adic@ de peste 10%) calculele de actualizare prezint@ un interes mai redus din cel pu]in dou@ motive; mai ^nt$i infla]ia galopant@ este o consecin]@ a unei economii bolnave, marcate de instabilitate, fluctua]ii ale indicelui pre]urilor, recesiune economic@, apoi, o economie marcat@ de infla]ie cere s@ se aplice calcule de cost al riscului. Men]ion@m }i faptul c@ riscul provenit din infla]ie nu se asociaz@ unor cote ridicate de rentabilitate izvor$te din inova]ie, ci unor costuri de risc necompensate. Atitudinea obi}nuit@ a investitorilor ^n astfel de situa]ii este s@ se orienteze spre plasamente pe termen scurt (sub }ase luni) sau s@-}i am$ne investi]iile consistente, sau s@ caute alte medii de afaceri, atr@g@toare. Dac@ ne raport@m la condi]ii normale, cu o infla]ie de 1-2% }i o dob$nd@ de 5-7% anual, opera]iunile de actualizare se pot ^ntinde pe perioade mai lungi de un an. Transferurile intertemporale operate de institu]iile de intermediere faciliteaz@ stabilizarea ratei dob$nzii }i costului capitalului. Ca urmare rata de actualizare pentru anul al doilea va fi:

Fa 2 = Fa1 ×

1 1 + i2

^n care Fa1 }i Fa2 sunt factorii de actualizare pentru anii 1 }i 2 }i i2 – rata dob$nzii ^n anul 2. Dac@ rata dob$nzii i se men]ine relativ constant@ ^n timp se poate scrie

Fa 2 =

(1 + i )2

1

(deoarece i1=i2) }i corespunz@tor

.
203

Fa3 =

(1 + i )3
Vp = ∑
j =1 n

1

. }i a}a mai departe…

Valoarea prezent@ pentru fluxul de ^ncas@ri nete provenind din mai mul]i ani devine:

(1 + i ) j

Yj

(10.5)

^n care: j = 1,2, …, n exprim@ anii Yj = ^ncas@rile nete corespunz@toare anilor 1, 2, …, n. De exemplu, dac@ o investi]ie aduce ^ncas@ri nete de 100 milioane lei }i dob$nda este 10% anual, ^n urm@torii trei ani calculul de actualizare va ^nsemna:
Vp = 100 100 100 + + = 90,91 + 82,64 + 75,13 1,1 (1,1)2 (1,1)3

Vp = 248,68 milioane lei Dac@ s-au investit 200 milioane lei de c@tre firm@ }i vom presupune, pentru simplificare, c@ a fost scutit@ de plata impozitului pe profit, valoarea prezent@ net@ se calculeaz@ cu rela]ia:

V pn = − I 0 + ∑
j =1

n

(1 + i ) j

Yt

(10.6)

^n care partea a doua a ecua]iei este preluat@ din (10.5) iar Io este investi]ia ini]ial@. Asump]ia c@ ^ntreaga suma 200 milioane a fost cheltuit@ deodat@, ^n momentul calculului are rareori corespondent ^n realitate, fapt care face necesar@ actualizarea sumelor investite ^n perioade anterioare, ^n etape diferite. A}a de exemplu, dac@ investi]ia s-a efectuat ^n dou@ tran}e, prima tran}@ de 110 milioane, cu un an ^n urm@, }i costul capitalului r@m$ne neschimbat actualizarea sumelor investite impune utilizarea factorului de actualizare supraunitar Fas = 1+i. De exemplu, ^n cazul exemplului de mai sus valoarea prezent@ a investi]iei (Vpi) va fi: Vpi = 90,91 (1 + i) + 100 = 200
204

.

.

10.3.4 Valen]ele valorii prezente nete ca instrument de evaluare }i analiz@ a proiectelor sunt superioare termenului de recuperare din venit net.
Durata ^ n perioade a recuper@ri Durata ^n „perioade” a recuper@riii = Investi]ia ini]ial@ Venitul net anual

(10.7)

.

Principalele sc@p@ri ale termenului de recuperare se refer@ la neglijarea costului capitalului }i neeviden]ierea ^n ^ntregime a rezultatului ob]inut. Valoarea prezent@ net@, pentru cazul simplificat al dob$ndirii de venituri sigure (lipsite de risc), permite eviden]ierea raporturilor ^ntre investi]ia ini]ial@ }i costul capitalului pe de o parte }i ^ncas@rile nete, a}a cum au fost definite ^n acest capitol. Riscul unei erori de evaluare a proiectelor diminueaz@ deoarece cu ajutorul indicatorului este reliefat@ conexiunea cu recuperarea investi]iei ini]iale, ^n condi]ii de aplicare a factorilor de actualizare, adic@ de considerare a costului capitalului. 10.3.4.1 Con]inutul ^ncas@rilor nete prezint@ importan]@ pentru abord@rile de afaceri. %n aceast@ m@rime sunt cuprinse, din considerente pragmatice, amortismentele sau provizioanele pentru refacerea stocului de echipamente, ma}ini, cl@diri, brevete etc incluse ^n costuri, costul capitalului, concretizat ^n plata dob$nzilor bancare, dividende sau investi]ii din profit la nivelul a}teptat de ac]ionari }.a. Fiecare din aceste trei componente prezint@ interes pentru gestiunea financiar@, deoarece ^n condi]iile unei economii de pia]@ func]ionale se pot opera modific@ri, sunt disponibile op]iuni care-i asigur@ administratorului }ansa unei eficien]e mai ridicate. Fixarea cotei anuale de amortizare sau a num@rului normat de ani de func]ionare permite managerului s@ constituie rezerve de lichidit@]i, ^n limitele pe care, eventual, legea le fixeaz@, provizioane cu care se pot ob]ine ^nnoiri, schimb@ri rapide ale portofoliului de ofert@, atunci c$nd pia]a o impune. Nu este de neglijat faptul c@ amortizarea accelerat@ reduce sarcina fiscal@ tocmai ^n perioada de consolidare a unei afaceri, sporind mobilitatea firmei }i stimul$nd inovarea }i dinamismul ^n afaceri. Costul capitalului este exprimat sub forma obliga]iilor de plat@ a dob$nzilor la credite }i, ^n ]@rile dezvoltate, la obliga]iuni care ^n perspectiva temper@rii infla]iei se vor impune ca surs@ ieftin@ de finan]are }i ^n Rom$nia. Finan]area prin ^ndatorare (^ndeosebi prin obliga]iuni cu dob$nd@ fix@) are avantajul c@ aceste costuri (dob$nzile) se includ ^n costuri }i ^n acest fel diminueaz@ obliga]iile fiscale. Propor]ia finan]@rii prin
205

Rentabilitatea unei ac]iuni se judec@ cu raportul: . 206 . %n condi]ii de cre}tere economic@. %ntr-o pia]@ eficient@. impus lumii afacerilor prin intermediul pie]ei. Alocarea de profit pentru investi]ii spore}te satisfac]ia ac]ionarilor }i atunci c$nd nu sunt facilit@]i fiscale pentru investitori. asigur@ o fluidificare a afacerilor }i ofer@ unele avantaje la impozitare. De regul@. a asigur@rii accesibilit@]ii informa]iilor }i dac@ se permit costuri reduse ale tranzac]iilor valoarea prezent@ net@ tinde spre zero. %n Rom$nia ar putea ^ncepe s@ opereze un sistem de finan]are a capitalului de lucru.5 Regula valorii prezente nete este ca aceasta s@ fie nenegativ@. deoarece dividendele sunt supuse unei duble impozit@ri. Alternativa o constituie ob]inerea de c$}tiguri din diferen]a de pre] ^ntre momentul cump@r@rii }i v$nz@rii ac]iunii.^ndatorare (mai ieftin@) este eviden]iat@ }i urm@rit@ de firme tocmai pentru c@ ofer@ avantajul la impozitare. c$}tigul din diferen]a de pre] este mai mare dec$t cel din plata dividendelor. de sporire a eficien]ei utiliz@rii de ansamblu a patrimoniului se poate accepta ipoteza unui nivel superior al valorii prezente nete a}teptate }i. circulant prin intermediul utiliz@rii cambiei ca mijloc de plat@ }i finan]are. Acest instrument nu impune garan]ii materiale (mobiliare }i imobiliare) }i are costuri mai reduse. Profitul brut este o m@rime mai convenabil@ pentru gestionarul afacerilor dec$t cel net deoarece ^i permite op]iuni ^n privin]a repartiz@rii profitului. ferit@ de obstacole ^n calea circula]iei capitalului. ^ncep$nd de la 1 ianuarie 2000 }i impozit pe dividend ^n cot@ de 5%. ra = d + p1 − p0 p0 (10. ^n Rom$nia). este mai operativ.3. astfel ^nc$t ac]iunile care se coteaz@ sub nivelul a}tept@rilor (fixate ^n func]ie de cre}terea PIB) impun o revizuire de conduit@ a gestionarilor de fonduri. Mai ^nt$i firma pl@te}te impozit pe profit (25% din acesta. implicit. .8) ^n care ra = rentabilitatea ac]iunii d = dividendul anual pl@tit de]in@torului ac]iunii p1 }i p0 = pre]ul de v$nzare }i cump@rare al ac]iunii 10. care se impoziteaz@ ^n cot@ fix@ raportat@ la valoarea tranzac]iei. ^n cazul c$nd legea ^i avantajeaz@ pe investitori.

astfel. 10.U.4 Dob$nda }i costul capitalului nu sunt identice dec$t ^n cazuri particulare. 1995. cu peste 50% din total. iar formula de calcul devine: V pn = − I 0 + ∑ j =1 n (1 + i ) Yj j + (1 + i )n Pn (10. de regul@ aliniat unor obliga]iuni sau certificate de trezorerie constituie at$t un jalon de orientare a afacerilor dar }i un mijloc de influen]are a cursului acestora. infinit al lui n face ca valoarea de r@scump@rare s@ fie o m@rime neglijabil@. 207 . aceast@ surs@ de echivoc }i alocare nera]ional@ de resurse. Costul capitalului nu particip@ doar la opera]iunile de actualizare ci p@trunde ^n con]inutul judec@]ii financiare constituind un jalon }i un cost comparat care particip@ la alegerea variantei de plasament.6 Valoarea prezent@ net@ a titlurilor cu termen de maturare sau r@scump@rare se deosebe}te ca structur@ de calcul de cea a proiectelor de investi]ii prin aceea c@ se adaug@ formulei (10. n este termenul de r@scump@rare Unele obliga]iuni sunt perpetuit@]ii }i ca urmare orizontul. propor]ia cea mai important@ a finan]@rilor o asigur@ fondurile de pensii. {t.: Macroeconomie Editat de Univ. important@ pentru fixarea jalonului costului capitalului.. Adesea se practic@ o ajustare a fluxului de ^ncas@ri nete cu indicele de cre}tere a produsului na]ional brut ^nl@tur$nd. de altfel. teoretic.3. Tehnic@ din Cluj-Napoca. ^n Rom$nia. Dob$nda la credite. Propor]ia surselor de finan]are este.A.6) valoarea actualizat@ de r@scump@rare. %n S. 10. * Pentru o prezentare detaliat@ poate fi consultat@ Sonea. .9) unde Pn reprezint@ valoarea nominal@ a obliga]iunii sau certificatului. fondurile mutuale }i abia apoi creditele bancare }i investi]iile private. De regul@ dob$nda la credite bancare difer@ substan]ial de costul capitalului }i numai ^ntr-o ]ar@ cu economie de ^ndatorare ca Rom$nia* costul capitalului poate fi asimilat ratei dob$nzii interbancare. ^n aceast@ perioad@ }i costul capitalului. apoi societ@]ile de asigur@ri.

O emisiune a B@ncii Centrale numit@ obi}nuit monetarizarea economiei contribuie la sl@birea presiunii asupra lichidit@]ilor }i la diminuarea dob$nzii pe pia]@. Printr-un mijloc care nu ]ine de structura }i resorturile interne ale economiei reale se poate ob]ine un curs ascendent al investi]iilor, al cump@r@rilor de produse durabile, at$ta vreme c$t emisiunea monetar@ nu este perceput@ ca o amenin]are la adresa stabilit@]ii monetare. Adesea, cel mai frecvent sporul de lichidit@]i de pe pia]@ este creat de b@ncile comerciale prin mecanisme pe care nu le explic@m ^n acest capitol. Rezultatul este acela}i cu al emisiunii monetare a b@ncii de emisiune, dac@ nu sunt dep@}ite anumite limite. Rezult@ c@ dob$nda }i costul capitalului depind de raportul cerere / ofert@ de lichidit@]i de pe pia]@. Raportul dintre cererea }i oferta de lichidit@]i se regleaz@ ^ns@ ^n cea mai mare propor]ie prin dob$nd@ care este pre]ul capitalului }i care este „administrat” de Banca Na]ional@, prin intermediul diferitelor p$rghii. Nu poate fi ocolit@ o alt@ influen]@ considerat@ deseori ca determinant@ asupra costului capitalului }i anume sporul sau indicele produsului intern brut care reflect@ sporul de eficien]@ din economia na]ional@. Exist@, de altfel, indicii semnificative c@ ^n ]@ri ca Japonia cu cre}tere zero, dob$nda este dup@ informa]iile noastre de cca 0,5%, ^n S.U.A. cu cre}teri sus]inute }i durabile de 2-4% dob$nda oscileaz@ ^n jurul a 5%. Num@rul exemplelor ar putea continua. O explica]ie logic@ a a}ez@rii dob$nzii la nivelul indicelui de cre}tere economic@ se leag@ de sporul de putere de cump@rare }i implicit de c$}tigul pe care-l ob]ine cel care folose}te capitalul. Un inventar al explica]iilor ratei dob$nzii trebuie s@ cuprind@ ^nclina]ia psihologic@ spre lichidit@]i care trebuie compensat@ de dob$nd@. Explica]ia comportamental@ se m@rgine}te s@ observe c@ oamenii obi}nuiesc s@ primeasc@ }i s@ pretind@ dob$nzi pentru economiile lor. %n Rom$nia cu o pia]@ financiar@ fragmentat@ }i marcat@ de penurie de capital, dar cu infla]ie galopant@ ni se pare plauzibil s@ credem c@ Banca Central@ influen]eaz@ dob$nzile pentru a men]ine infla]ia sub control }i cursul de schimb, la niveluri convenabile. Diminuarea ratei dob$nzii este o condi]ie obligatorie pentru reluarea cre}terii economice, a ^nvior@rii investi]iilor }i relansarea cump@r@rii de produse durabile.
208

.

.

.

R e z u m a t
Pia]a financiar@ este o component@ a mecanismului general de reglare, ^n care sunt implicate pia]a produselor, pia]a monetar@, interven]ia statului, a organismelor civice, academice etc. Principala component@ a pie]ei financiare care particip@ la echilibrarea economiei este costul capitalului }i rata dob$nzii. Participarea ratei dob$nzii, costului capitalului }i a ratei de schimb a monedei na]ionale la procesele de reglare automat@ se intensific@ datorit@ sporirii gradului de integrare liberal@ ^n Uniunea European@, alte uniuni vamale, monetare }i pe alte planuri }i, ^n general, procesului de globalizare a economiei, restr$ngerii barierelor ^n calea comer]ului }i a cre}terii spectaculoase a transferurilor valutare interna]ionale. Pia]a financiar@ din Rom$nia r@m$ne segmentat@, ^ntre cererea }i oferta de credite bancare (manifest$ndu-se penurie de capital }i persisten]a unor dob$nzi descurajante pentru ^ntreprinz@tori), pia]a titlurilor publice care acoper@ nevoia de finan]are a deficitelor bugetare }i care preseaz@ asupra cre}terii dob$nzilor de pe pia]@ }i finan]area firmelor private }i publice din resurse proprii pe de o parte }i obliga]iile firmelor societ@]i anonime fa]@ de de]in@torii de ac]iuni, care reprezint@ un alt segment autonom al acestei pie]e. %n principiu, mai trebuie luate ^n considerare fondurile de investi]ii, de pensii, societ@]ile de asigurare, care ^n Rom$nia au o cot@ redus@ de pia]@. Decalajele insuportabile ^ntre dob$nzile bancare, la titlurile de stat }i costul finan]@rii prin ac]iuni (distribuite gratuit }i care tinde spre zero) complic@ evaluarea rentabilit@]ii }i eficien]ei }i uneori le face irelevante. Rentabilitatea intern@ exprim@ o compara]ie ^ntre efort }i rezultat. Efortul se exprim@ prin cheltuieli (deseori reflectate viciat ^n contabilitate din cauza infla]iei, a interdic]iei reevalu@rii patrimoniului }.a.) }i efectul exprimat de beneficiul brut. Practica evalu@rii eficien]ei interne, ^n Rom$nia, se m@rgine}te la profitabilitate, raportul beneficiu brut cifra de afaceri exprimat@ la nivel de costuri . Cea de a doua component@ a rentabilit@]ii, viteza de rota]ie, este neglijat@ din motive ideologice, iner]ie. Rentabilitatea intern@ }i profitabilitatea reflect@ doar par]ial }i viciat, ^n condi]ii de recesiune }i infla]ie costul capitalului, dob$nda, recuperarea investi]iei, de aceea, este necesar@ folosirea unui instrument de evaluare mai evoluat, valoare prezent@ net@. Valoarea prezent@ net@ se sprijin@ pe echivalarea costurilor }i veniturilor provenite din perioade diferite de timp cu ajutorul factorilor de actualizare. Actualizarea permite compararea fluxurilor b@ne}ti dup@ principiul c@ un leu azi valoreaz@ mai mult dec$t ^n viitor (dac@ elimin@m, chiar, efectul infla]iei). Acest instrument de analiz@ permite compararea unor cheltuieli angajate anterior }i evit@ erori de evaluare ^ntre investi]iile riscante }i cele cu venituri certe. Construc]ia indicatorului valorii prezente nete se bazeaz@ pe compararea curbei (descresc@toare) a oportunit@]ilor de afaceri cu dreapta indiferen]ei intertemporale a banilor (rezultat@ din actualizare, adic@ din aplicarea factorului de actualizare). Regula valorii prezente nete este nenegativitatea sa. Orice investi]ie, afacere sau patrimoniu care satisface aceast@ regul@ este acceptabil@ deoarece permite acoperirea costului capitalului, amortizarea investi]iei }i un profit satisf@c@tor. %ntr-o economie dinamic@, inovativ@ valoarea prezent@ net@ medie poate fi pozitiv@. Aceast@ situa]ie reflect@ sporul mediu de eficien]@ exprimat prin indicele produsului na]ional brut. 209

.

%ntreb@ri }i probleme 1. Revede]i ^n]elesul termenilor de pia]@ financiar@, cost al capitalului, dob$nd@, profitabilitate, vitez@ de rota]ie a capitalului, rentabilitate, dreapt@ a indiferen]ei intertemporale, factor de actualizare, valoare prezent@ net@, curb@ a oportunit@]ilor de afaceri. 2. Calcula]i profitabilitatea, viteza de rota]ie a capitalului }i rentabilitatea firmei „Feleacul”, produse zaharoase Cluj, dac@ cifrele de bilan] sunt urm@toarele (^n miliarde lei): Anii Profit brut Cifra de afaceri Capital propriu 1997 1,088 36,036 8,187 1998 0,117 23,715 8,187 3. Care ar fi nivelul rentabilit@]ii dac@ firma ar fi reevaluat capitalul propriu }tiut fiind c@ ^n 1997 indicele pre]urilor a fost de cca 150%? Care din cifrele prezentate ^n tabloul precedent nu con]in influen]a infla]iei? 4. Evalua]i valoarea prezent@ net@ a unei afaceri cu o investi]ie ini]ial@ de 1.000 milioane lei }i fluxuri de venituri dup@ cum urmeaz@ : anul 1 2 3 4 5 Oportunitatea I 100 200 300 400 500 Oportunitatea II 500 400 400 – – Care plasament este atr@g@tor, pe care-l ve]i prefera dac@ rata ipotetic@ a dob$nzii este 10%? 5. C$nd o firm@ cu cerere larg@ pe pia]@ d@ faliment ? a) Este incapabil@ s@-}i v$nd@ toat@ produc]ia fabricat@ ? b) Nu ob]ine profit timp de 12 luni ? c) Nu-}i poate pl@ti furnizorii o lung@ perioad@ de timp ? d) Este incapabil@ s@ investeasc@ pentru c$]iva ani ? e) Are datorii importante c@tre banc@ ? f) Datoriile sale exced activele proprii ? Explica]i !

.

Rezolvare la problema 5: r@spuns corect – varianta c), deaorece aceast@ situa]ie este singura care pune firma ^n imposibilitate de a-}i continua afacerile.

.
210

.

BIBLIOGRAFIE
1. Abraham-Frois, G. Economie politic@, Humanitas, Bucure}ti, 1994. 2. Breton, A. Competitive governments, Cambridge, Univ. Press, 1996. 3. Commelin, B. Europa economic@, Institutul European, Ia}i, 1998. 4. Craven, J. Introduction to economics, B. Blackwell, New York, 1984. 5. Creedy, J. Fiscal Policy and Social Welfare, Edward Elgar, Cheltenham, 1996. 6. Friedman, M. Capitalism and Freedom The University of Chicago Press, 1962 7. Fuller, N. Principles of Micro Economics, Tudor, 1997. 8. Glynn, S. No Alternatives? Unimploiment in Britain, Fabes and Fabes, London, Boston 1991. 9. Greffe, X. Politigue economique, Economica, Paris, 1991. 10. Hanke, H.H. (editor) Privatization and Development, ICS Press, San Francisco, 1987. 11. Hardwick, Ph., Bahaden, K., Longmead, J. An Introduction to Modern Economics 12. Longman, London, 1994. 13. Hayek, Fr.H. Drumul c@tre servitute, Humanitas, Bucure}ti, 1993. 14. Hyman, D. Microeconomics, Irwin, Boston, 1989. 15. Jackson, M.P., Price, C.M. (editor), Privatisation and regulation, Longman, London, 1994. 16. Killick, T. The Flexible Economy, W.W. Norton Comp, New York, London 17. Kornai, J. The Road to a Free Economy, Routledge, London and New York, 1995. 18. Landesmann, M., Stekelp, P. Industrical restructuring and trade reorietation in Eastern Europe, Cambridge, Univ Press, 1995. 19. Lelart, M. La construction monetaire européene, Dunod, Paris, 1994. 20. Lesourne, J. Economie de l’ordre et du desordre, Economica, Paris, 1991. 21. Massé, P. Le plan au l’anti-hasard, Hermann, Paris, 1991. 22. Mises, L. Capitalismul }i du}manii s@i, Nemira, Bucure}ti, 1998. 23. Nagels, J. Du socialisme perverti au capitalisme sauvage Ed. de l’Université de Bruxelles 24. Needle, D. Business in Context, Thomson Business Press, 1994. 25. Raportul na]ional al dezvolt@rii umane Rom$nia 1998 Ed. Expert, 1998. 26. Rothery, B. What Maastricht Means for Business, Gover, 1993.
211

.

Editura Economic@. 1997. Trotman-Dikenson. 28.27. McGraw Hill. Economics. MacMillan. 1996. New York. Behavior in a Business Context. Economics (Study guide) McGraw-Hill. 212 . 1995. Stan. R. 30.. London. Economics of the Publics Sector. S.I. . Economie politic@. 32. 34. Lavinia (editor). Wonnacott. ***. William Morrow and Co. London. G. Valdez.C. U. The Future of Capitalism. . R. 33. 29. Romania in Transition. P. Thurow. London. Wonnacott. MacMillan. 1985. 1986. Yohe. D.S. Dartmouth Brookfield.. L. 31. Inc. Chapman and Hall. 1996.A. An Introduction to Global Financial Markets. Turton. New York. 1991. 1997.

.......4....................4..................2..................2........................................................................4...... Teoria normativ@ }i cea pozitiv@ .........4.......3.. Cuprins 1... 12 1........3............................. 6 1......................6...............................1... 43 2................... 36 2........................................ Firma mic@ }i firma mare .1...................................... 40 2. Principiul mâinii invizibile .. 50 2.................................................................1........... 56 2......3.... ................................................... 65 2.4.................. Avantajele comparate ..... 35 2... Existen]a }i utilizarea banilor ......................... Valoarea de pia]@ ..................................... Modelul }tiin]ific ^n teoria economic@ ...................................... 48 2...... 27 1............................................ Mecanismele automate ........................ 70 213 .................4..........................1.. 19 1.......................... 5 1............. 27 1.......... 34 2......1.2. 23 1.6......... 47 2........ Proprietatea .........................3.. Frontiera posibilit@]ilor de produc]ie .........................................2.............................................. 53 2...............2. Ie}irile }i dinamica acestora . 62 2.............. 38 2....... Introducere .........................................1.... Economia de comand@ ....................... Interven]ia statului .....................3. 38 2.........1............5.. Cunoa}terea economic@ ......... 33 2..... Specializarea }i avantajele comparate ................2......................................... 29 Rezumat .........5................ De ce studiem economia? ..........................................................2................. Economia modern@ ............. 68 %ntreb@ri }i exerci]ii .2. Perenitate }i evolu]ie...................................... 32 %ntreb@ri }i exerci]ii ....2............ 5 1.1.................................3......4..................... 17 1.. 45 2................................1........................ Modele ale economiei de pia]@ ........... Rolul statului modern ^n economie .......................... 45 2.. Teoria valorii munc@ .................................................................................... Contingen]e ale economiei politice.....5...........5................................................... Un nou actor ........ ..............................2........................................... 25 1.................................................................3..........................................1 Func]iile cunoa}terii economice ............4........1............................................... Legea lui Jean Baptiste Say . 66 Rezumat ........ Echilibrul .............................2....... Diviziunea muncii ....3................2. Libera ini]iativ@ }i proprietatea privat@ ...... 23 1...1..... Evolu]ia teoriei economice }i con]inutul economiei moderne reale ..................3................2.......................2........3...2.... Capitalizarea sau promovarea interesului privat ......... 49 2..... Teoria subiectiv@ a valorii .2........ Autoreglarea }i reglarea ..... 9 1...................................................................2............. 34 2............3...................................... Clasificarea intr@rilor într-un proces de produc]ie ...............1....................1............ 41 2............................. Institu]iile ... Modele teoretice în context de afaceri..................5. 42 2..................... 37 2............................. 56 2........ 63 2...... ... .....2...........................................5..... Cerin]e ale func]ion@rii mecanismului de pia]@ ...0............................2.......................................................................................

..... Ipoteza descre}terii utilit@]ii marginale ..................3....................................................................................1.............3.................. Cererea de produse }i optimizarea consumului ... Modific@ri ale nivelului veniturilor .......................2........................2.. Func]ia de cerere .............................................................................................1..........3.. 115 6. 84 Rezumat ........................ Ipoteza randamentelor factoriale descresc@toare ... 102 5............................................... Bazele ra]ionale ale calcului produc@torului ...................... Modific@ri ^n raportul de pre]uri .....2............. 118 6....2............ Modific@rile cererii ^n func]ie de venit ............3.........2......... 79 3........... Coeficientul de elasticitate direct@ ....................2.0.............3.......................1....................... Tipologia produselor }i a atitudinii fa]@ de acestea ....1........2....................... 108 5................3................................................... Alunecarea pe curba de cerere }i translarea acesteia ...........................................3.....1...........2......... 74 3......................................1............................... 71 3............. 97 4......1........................... .............. 91 4....1...................... Premisele calculului consumatorului ............... Rata marginal@ de substituire ^ntre dou@ produse ... Teoria utilit@]ii cardinale }i ordinale ...........2. Alte forme de curbe de cerere ..2........... Productivitatea marginal@ ..... 98 Rezumat ....... Bazele calculului economic ra]ional ...... 88 4............. 113 6........1.... [intele produc@torului ^n societatea modern@ ... 88 4......1.................. 106 5...................................1........... 102 5............ Utilitatea ordinal@ .................................1................................ 94 4.................... 99 %ntreb@ri }i exerci]ii ................. Elasticitatea cererii ^n func]ie de pre] ....................................4.3. 113 %ntreb@ri }i exerci]ii ................... Factori care determin@ nivelul cererii .....3............................................................... Construc]ia func]iei de cerere ............ 112 Rezumat ................. 76 3.............. 77 3.................................. 121 .................3... 101 5..... Ipotezele calculului produc@torului .. 118 6........ 78 3.... 214 ............... 73 3....... 107 5............. Studiul combin@rii factorilor ...................................................3..............................................2.........1............. Modelul func]iei de cerere ...2...........................................................1...........................1........ Alegerea „de col]” sau preferin]a unilateral@ .. Elasticitatea cererii ......... Substituire }i complementaritate ........ Elasticitatea ^ncruci}at@ ........2................ 111 5........................... Cazuri particulare de elasticitate a pre]urilor }i situa]ia general@ ...........................2.... Echilibrul consumatorului }i construc]ia func]iei de cerere .........1....... 71 3....... 93 4..... 102 5........2... 86 %ntreb@ri }i exerci]ii ..........1..........1.... 81 3........ 116 6............................................... 115 6................2...................... 87 4............................................... Dreapta bugetar@ }i echilibrul consumatorului ... 75 3..........................................

...................................... Echilibrul dinamic .........5.........................................................................4......... 139 7.........................................................................1...................... 158 8. Economiile de scar@ ^n contextul modific@rii tehnologice ....... 6.....................................8..................3....1. 172 %ntreb@ri }i probleme .............2................ 171 Rezumat ..... Produc]ia ........... Rata marginal@ de substituire .... Pragul de rentabilitate .... costul de produc]ie pe perioad@ scurt@ ....................... 133 6.......................... 127 6......................... Pia]a unui produs ... 152 Rezumat . 143 7..............1.......................................... Mecanismul pie]ei }i interven]ia de corectare .........4...........2.........................1...........5................ 136 %ntreb@ri }i exerci]ii .......... Alegerea produc@torului ....2....4................1................................................................. Func]ia de cost pe perioad@ lung@ .................... Maximizarea profitului ........................................1. 132 6......Interven]ia statului în fixarea pre]urilor .................... Alegerea nivelului de produc]ie ........................................ 137 7........... variabile................... Zona de profit a ^ntreprinz@torului .................4...............2............................... 147 7........................2......... 128 6....1............. Forme particulare de curbe de izoprodus }i solu]ia de optimizare ................ Glisarea pre]ului }i cantit@]ii...................... 139 7.... Translarea curbelor de cerere }i ofert@ .......4...................... 159 8..................................... 153 %ntreb@ri }i probleme ...1.....2...5..............5......................5.... Produc]ia }i costurile ...1........ 169 8......5..................................... 124 6.... 126 6...................................................... 158 8....................................... Costuri fixe.......... 129 6............ Pia]a ................. 165 8...... 134 Rezumat ......................................5........................ 167 8........3.................... Modificarea nivelului tehnologic }i a m@rimii fabrica]iei ..... 160 8....... 127 6... Dreapta bugetar@ sau izocosturile .................................. Func]ia de produc]ie ... Dezechilibrul cererii }i ofertei ............................... ................................ Randamentele de scar@ ................................................................ 148 7............................. 173 215 ..4.......... 127 6...........1.. Maximizarea produc]iei pentru un cost dat ............. Caracterul descresc@tor al randamentului }i conexiunea curbei izoprodusului ......1....3... 145 7....... Evolu]ii obi}nuite ale curbelor de costuri ......................... Suprafa]a de produc]ie cu izoproduse ............... Punctul de echilibru ..................... Func]ia de produc]ie Cobb-Douglas ................................................................................................ 154 8...........................1........ 150 7...... translarea curbelor de cerere }i ofert@ ......................... 150 7..........................2.... 131 6.......... 163 8................... 146 7.... Parametri pie]ei produsului .........................3.. Alegerea produc@torului ................7...3.....2......4................................................................... 139 7.....................6...... 123 6........................... 167 8...1...............3............................... Evolu]ia costului variabil unitar ^n Rom$nia .5......1...............................2........2...5......

. 200 10.......2.....1......................... Modelul maximiz@rii v$nz@torilor ....................5.. Echilibrul în competi]ia imperfect@ . Regula valorii prezente nete ........... Pia]a financiar@......... 196 10.......................... Dob$nda }i costul capitalului ... 176 9....... 175 9..............................3.................. dob$nd@.........4........................... Posibile beneficii de pe urma monopolului .....................................................3.................... Competi]ia impefect@ – cauze .... 206 10........................... 207 Rezumat ............................................................. 179 9..................5... 210 Bibliografie .... 190 Rezumat ......................... 207 10............................................. 175 9. 183 9......4..... Valen]ele valorii prezente nete ......3........... 186 9.1................... 216 ..............................1.........................4.............................1......... Curba de cerere a monopolului ....4................3.......... Alte ]inte ale firmelor mari ..................... Modelul comportamental .2...................6..4.. Determinarea pre]ului }i cantit@]ii de ofert@ a firmei monopoliste care-}i maximizeaz@ profitul .............2.......... 189 9.. 182 9.............................................5.......................2....................................................1.........3......2.... 202 10.... Modelul firmei dominante .... 192 %ntreb@ri }i probleme .1 Procesele de globalizare }i pia]a financiar@ ^n Rom$nia . Construc]ia indicatorului ............1... Echilibrul pe termen lung . 200 10........ 211 .......2.............................................................2...............4........................................... 205 10.......... profit .......................................................... 186 9............. 189 9... 194 10.3..1......................1.. Curba oportunit@]ilor de afaceri ............................................... Interdependen]e oligopolice ..1............4..................................... 188 9........................................................4..... ....................................................3......... Con]inutul ^ncas@rilor nete ......3...... Cartelarea .................3......... Rentabilitatea intern@ ............................................................ Calculul valorii prezente nete ................... Valoarea prezent@ net@ ..........9...... Competi]ia monopolist@ ...2...2...... 184 9.................3...... 180 9.................... Profituri monopoliste stabile ob]inute prin limitarea intr@rilor pe pia]@ }i monopolul birocratic etatist ..... 184 9..................................................... Pre]urile discriminatorii ...............5..3.............................. 193 10.............................. 209 %ntreb@ri }i probleme ........3......3.................................................. 178 9.................3....2... Valoarea prezent@ net@ .......................................................... 194 10........... 205 10................................... Monopolul ...................................................3............ Curba fr$nt@ de cerere ....... 187 9............................... 201 10.............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful