You are on page 1of 218

ECKHART TOLLE

Ghid de dezvoltare spiritual Traducere de ALEXANDRA BOR

BUCURE TI, 2004

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale TOLXE, ECKHART Puterea prezentului/ Eckhart Toile trad.: Alexandra Bor ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali i mai inspira i c l uzitori spirituali ai timpului nostru. S-a n scut în Germania, unde i-a petrecut primii 13 ani din via . Dup ce a absolvit Universitatea din Londra, a devenit cercet tor i îndnim tor la Universitatea Cambridge. La 29 de ani, în urma unei transform ri spirituale profunde, vechea sa identitate a fost literalmente dizolvat , i via a i s-a schimbat radical. Urm torii ani interioare. Eckhart Toile nu s-a aliniat niciunei tradi ii sau religii, dar nici nu a respins vreuna. înv turile sale transmit un mesaj simplu i în acela i i dobândirea p cii interioare. În turile în toat lumea. Din timp profund, cu claritatea i simplitatea vechilor mae tri spirituali: exist o cale c tre eliberarea de suferin 1996, locuie te în Vancouver, Canada. California, USA. prezent, c l tore te mult, r spândindu- i înv i i-a dedicat în elegerii, integr rii i aprofund rii Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2004 232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2) Tit. orig. (engl): The powcr of Now ISBN 973-669-055-5 I. Bor , Alexandra (trad.) 159.9 Coperta colec iei de DINU DUMBR VICIAN ECKHART TOLLE THE POWER OF NOW A Guiile Io Spiritual Enlighlenment Copyright © 1997 by Eckhart Toile Original English Languagc Publication 1997 by Namaste Publishung, Inc. Vancouvcr, B.C. Canada. Rcviscd English Languagc Edition published 1999 by New World Library in

acestei transform ri, care a marcat începutul unei intense c l torii

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se îndeplineasc . Aceasta este dimensiunea real a importan ei noastre!
Eckhart Toile © Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune în limba român SBN 973-669-055-5 I&3BV

2

PREFA A EDITORULUI
O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dat la un deceniu sau chiar o dat cu totul special la o

genera ie. Este mai mult decât o carte; este energie pur , pe care probabil c o sim i i în timp ce ine i cartea în mân . Are puterea de a-i oferi cititorului o experien schimba via a în bine. Puterea prezentului a fost publicat pentru prima dat în Canada, iar editorul canadian, Connie Kellough, mi-a spus c a auzit în repetate rânduri pove ti despre schimb ri pozitive i chiar despre miracole care s-au produs dup ce oamenii au început s citeasc aceast carte. ÄCititorii telefonau la editur ", mi-a spus ea. Ä i foarte mul i mi-au povestit despre vindec ri i transform ri minunate, despre bucuria din ce în ce mai mare pe care au tr it-o în timp ce citeau aceast carte." Cartea m-a f cut s con tientizez c fiecare moment al vie ii mele este un miracol. Acest lucru este adev rat, indiferent dac eu îl în eleg sau nu. i Puterea prezentului îmi arat tot mai mult cum s -1 în eleg.înc de la prima pagin este clar c Eckhart Toile este un maestru contemporan. El nu apar ine unei anumite religii sau doctrine, nu este un gura; înv turile sale înglobeaz esen a tuturor tradi iilor i nu intr în contradic ie cu niciuna ² fie cre tin , hindus , budist , musulman , indigen sau oricare alta. El este capabil s fac ceea ce au f cut to i marii mae tri spirituali: s ne arate, într-un limbaj simplu i clar, c adev rul, lumina c l uzitoare, se afl în noi. Eckhart Toile începe prin a ne introduce în povestea vie ii sale ² povestea unei depresii timpurii i a disper rii, care a culminat cu o experien meditat i i-a aprofundat în elegerea.
3

i de a-i

teribil de trezire a con tiin ei, într-o noapte,

la pu in timp dup împlinirea a 29 de ani. În ultimii 20 de ani, a reflectat la aceast experien , a

În ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondial , un suflet ales, cu un mesaj ales, unul pe care l-au împ rt it atât Cristos, cât i Buddha: iluminarea poate fi atins , aici i acum. Ne minte ne creeaz putem elibera de suferin , de anxietate i de nevroz . Pentru aceasta îns trebuie s ajungem s în elegem rolul pe care îl juc m în generarea propriei dureri; propria noastr problemele, nu alte persoane, nu Älumea exterioar ". Mintea noastr , cu fluxul ei constant de gânduri despre trecut i griji în ce prive te viitorul. Facem marea gre eal de a ne identifica propriei min i, gândindu-ne c acesta este eul nostru ² când, de fapt, suntem fiin e mult mai evoluate. Eckhart Toile ne arat în repetate rânduri cum s ne conect m la ceea ce el nume te Fiin a noastr : Fiin a este energia vital unitar , etern , mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii. Totu i, Fiin a nu este numai deasupra, ci i în adâncul fiec rei forme de via , ca esen interioar invizibil i indestructibil . Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adev rate. Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea min ii. Nu încerca i s o în elege i. Nu pute i s o cunoa te i decât . atunci când mintea este lini tit , când sunte i prezent, total i profund, în momentul actual... A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin a atinge iluminarea. Puterea prezentului este aproape imposibil de citit f r întreruperi, de la început pân la sfâr it ² ea trebuie l sat din mân din când în când pentru a putea medita la cele citite i a le aplica propriei experien e de via . Este un adev rat ghid, un curs complet de medita ie i cunoa tere. Este o carte care merit citit i recitit ² i de fiecare dat când o ve i reciti, ve i remarca un sens nou, întreag . mai profund. Este o carte pe care mul i oameni, inclusiv eu, vor dori s o studieze o via sensibil " înseamn

4

mereu prezent i totu i . ferici i. Marc Allen (autorul c r ii Visionary Business and a Visionary Life [O afacere i o via în baza unei viziuni]) august 1999 Novato. în care. ne surprindem catapulta i dincolo de grani ele obi nuin ei. i este deja numit o capodoper . în acea lumin . Abraham Maslow a numit-o Äexperien plenar ". încât ne surprindem absorbi i pe moment. arunc m o privire c tre domeniul etern al Fiin ei înse i. indiferent cum o ve i descrie. privind captiva i. razele portocalii ale soarelui la apus pot. ne întoarcem la inele nostru Adev rat. 5 spre o alt realitate. se opre te i nu ne mai transport în alt loc. este o carte care are puterea de a schimba vie i. indiferent cum o ve i considera. Ar fi putut la fel de bine s le numeasc experien e de expansiune a con tiin ei. în afara lui Äaici i acum". deoarece astfel de tr iri reprezint cele mai Äexperien e efemere". Splendoarea clipei ne uime te atât de mult. California SUA CUVÂNT ÎNAINTE Pe fondul unui cer albastru-azuriu. pare s se deschid o u rareori tr it . aflat de obicei într-o activitate instinctiv neîntrerupt . în timpul acestor înalte momente ale vie ii. încât mintea noastr . în anumite momente.Puterea prezentului are un num r crescând de cititori devota i. Chiar dac este numai un moment. s ne ofere clipe de o asemenea frumuse e. ale cotidianului. de a ne trezi la realitate i de a ne manifesta pe deplin poten ialul.

capacit ile umane neexplorate. am avut onoarea de a ini ia un dialog cu unii dintre cei mai îndr zne i. afaceri. Privite la scar MITUL NR. tiin . prietenii i angajatorii/angaja ii. a fost fondat în 1962 de dou personalit i vizionare. Institutul a fost conceput ca un centru educa ional alternativ. Esalenul a devenit repede 6 . dedicat explor rii a ceea ce Aldous Huxley nume te Äpoten ialul uman". Michael Murphy. Acest grup atât de divers de indivizi este reunit de observa ia lor intuitiv comun c umanitatea face în acest moment un pas uria în evolu ia sa. Michael Murphy i Richard Price. Este socotit unul dintre leag nele mi c rii New Age. O perspectiv calitatea i asupra lumii încearc s r spund la dou întreb ri fundamentale: ÄCine suntem noi?" i ÄCare este natura universului în care tr im?" R spunsurile noastre la aceste întreb ri dicteaz global . mai p trunz tori i mai intuitivi Äpionieri ai paradigmelor" din epoca noastr : din medicin . California. în c utarea mea. ce bine ar fi dac aceast stare. ar putea ofta cineva. Aceast schimbare este înso it de o modificare de perspectiv ² a imaginii mentale fundamentale despre Ärealitate". Ar trebui s nu mai fie o surpriz pentru nimeni faptul c apari ia unei noi perspective asupra lumii pune sub semnul întreb rii multe dintre lucrurile pe care societatea occidental le consider adev rate: caracteristicile rela iilor noastre personale cu familia. ele sunt definitorii pentru o societate. cofondatorul Esalenului ( Institutul Esalen din Big Sur. 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvolt rii sale.. Äeste atât de grandios. psihologie.. Dar cum s r mân aici permanent?" a putea r mâne în Ultimii zece ani i-am dedicat în întregime acestei descoperiri. religie/spiritualitate i poten ial uman. aflate dincolo de imagina ie.ÄAh".

în ultim instan . Acest mit al universului Ädiferit de mine" a fost responsabil pentru r zboaie. pentru c nu exist grani e absolute între corp/eu i totalitatea existen ei". care om cu mintea întreag i-ar face vreun r u altuia dac l-ar sim i pe cel lalt ca pe o parte din sine? Stan Grof. Când o persoan atinge acele niveluri ansate de maturitate spiritual . antropologie i sport. Gary Zukav). intui ie. întemeietorul gestaltterapiei. vitalitate. Ida Rolf. în cercet rile sale despre st rile modificate de con tiin . umanism. hipnoz . Cei mai mul i oameni nu ajung aici. 2: Suntem complet separa i unii de al ii.)). cu a sa terapie rolfing. psihologie budist . intui ie practic . Teoria doctorului Larry 7 . Cari Rogers. rolfing i Cursul miracolelor. pentru afluxul constant de filozofi. Gorbaciov. medicin . Alexander Lowen. psihologi. red. p rintele psihosintesei. MITUL NR. ges-taltterapie. Roberto Assagioli. yoga. Primul pas: recunoa terea existen ei lor.000-7. au mai fost prezente personalit i politice ca M. tantra. înfloreasc unele capacit i extraordinare ² de iubire. amanism. (N. arti ti i gânditori religio i.000 de persoane. La cursurile organizate aici particip anual 5. Mark Satin i cercet tori ai noii fizici (Fritjof Capra. Rollo May. metoda feldenkrais. rezum acest lucru spunând c Äspiritul i con tiin a fiec ruia dintre noi. Abia dup aceea pot fi aplicate în mod con tient diferite metode. este vorba de psihologie transpersonal . sunt echivalente cu «Tot-Ceea-Ce-Este». bazându-se pe studii de religie comparat . a sus inut ideea provocatoare c dezvoltarea uman include stadii mai avansate. Pe aici au trecut figuri de seam ale Änoii spiritualit i". distrugerea planetei i pentru toate formele i ^manifest rile de nedreptate uman . La urma urmei.cunoscut pentru îmbinarea filozofiilor estice cu cele vestice. percep ie. Al turi de ace tia. pentru atelierele sale de lucru didactic i experimental. încep s comunicare i voin . de natur i de cosmos. ca Fritz Perls. Christina i Stanislav Grof. con tientizare corporal .

" Consecin a: orice realitate a fost redus la realitatea fizic . este foarte bine sus inut de cercet rile tiin ifice despre puterea de vindecare a rug ciunii. Acestea i mai pu in con tient ² pe care noi am numi-o la cea mai pu in dens i mai con tient . Acest lucru nu este posibil potrivit principiilor cunoscute ale fizicii i ale tiin ei tradi ionale. tiin a tradi ional presupune c orice lucru care nu poate fi m surat. dar continue ale realit ii.Dossey despre medicina Erei a treia. în care gândurile. 3: Nu exist nimic în afara lumii fizice. i totu i preponderen a dovezilor contrare sugereaz c este posibil. testat în laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci sim uri sau al extensiilor lor tehnologice pur i simplu nu exist . ÄNu este real. Sau s lu m în considerare opera legendarului fizician David Bohm. au fost alungate din cetate. religii. explicit (fizic) i implicit (nonfizic). tradi ii Ämaterie" ² i culturi ce descriu dimensiuni diferite. al realit ii. acest model extins. 8 . atitudinile i inten iile de a vindeca ale unei persoane pot influen a fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua. care descrie c l toria supraluminic . în care dominant era medicina corp-minte). Destul de interesant. un consens filozofic care parcurge epoci. sau cele pe care eu le-a numi nonfizice. Dimensiunile spirituale. MITUL NR. Aceast pozi ie vine în contradic ie cu Äfilozofia peren ". Alte dimensiuni ale realit ii sunt folosite pentru a explica o deplasare care se produce cu o vitez mai mare decât cea a luminii ² limita ultim a vitezei. Fiind legat de materie. ca Jack Scarfetti. multidimensional al realit ii este sugerat de teoreticieni ai mecanicii cuantice. cu modelul s u multidimensional. pe care noi am numi-o pornesc de la dimensiunea cea mai dens i merg pân dimensiunea spiritual .

tendin a de a alege calea mini-. ai Fiin ei. persoanele importante. contrar gândirii celor care au jurat credin paradigmei tradi ionale. cu care am vorbit sunt de p rere c nu am atins înc punctul maxim al dezvolt rii umane. Cu cartea de fa . Eckhart Toile î i ocup locul pe care îl merit în acest grup special de mae tri mondiali.i propriul s u film. atunci i cu cealalt se producea o schimbare ² instantaneu. Unul câte unul. Dac una dintre particule suferea o transformare. ai sinelui autentic. Mesajul lui Eckhart este urm torul: problema umanit ii este adânc înr d cinat în mintea îns mintea. proiectându. cu orice form de via i c spectrul complet al con tiin ei înglobeaz atât dimensiunea fizic . Ca un fluture ce pentru a fi un servitor util. odat separate de distan e considerabile. p mântesc. cu o viziune de pionierat în tiin . Puterea prezentului. Cercet torii nu cunosc mecanismul de producere a acestei c l torii supraluminice. compenseaz golul proclamându-se ea îns i. de i unii teoreticieni sugereaz aceast conexiune se realizeaz prin intermediul unor Äpor i" c tre dimensiuni superioare. pe ceilal i i toat lumea vie nu prin ochii sinelui nostru m runt. care tr ie te în timp i se na te în timp. c suntem mai degrab conecta i. creeaz un gol. În esen . Sau. Iar mintea condi ionat de timp. oamenii fac saltul pe aceast orbit superioar . mintea retr ie te experien e trecute sau. i nu separa i. care a fost construit i st pân . Con tiin a noastr labil . aceast nou perspectiv înseamn s ne privim pe noi. mai curând. Astfel. 9 . f r a con tientiza pe deplin momentul prezent. continuau s r mân într-un fel conectate. mei rezisten e. cât i o multitudine de dimensiuni nonfizice ale realit ii. în identificarea noastr gre it cu c zboar din floare în floare. Ci prin ochii sufletului.Nu este vorba de o simpl teorie ² Experimentul Aspect care a avut loc în 1982 în Fran a a demonstrat c dou particule cuantice care fuseser la un moment dat conectate.

Tr ind în profunzimea acestei Realit i Superioare. clip de clip . În calitatea sa de ghid i profesor. ascuns înd r tul corpului fizic. extraordinar . U or de spus i totu i care atest c bananele sunt amare. în lumea fizic . i dac ace tia chiar îl vor urma. ve i întreba. exist în spatele cuvintelor sale o putere care poate fi întâlnit s -l urmeze. ÄUnde sunt dovezile existen ei acestei Realit i Superioare?". dovezile 10 . el fiind un adev rat cunosc tor. reprezint numai un punct pe acest drum. Eckhart traseaz o cale energetic pentru cei care doresc i s ne exprim m realitatea divin . Îns tot ce trebuie s face i este s gusta i una. Gloria dezvolt rii umane nu este dat de capacitatea noastr de a gândi i a analiza. Nu v decât o analogie: un grup de oameni de tiin pot oferi se întâlnesc i v prezint toate dovezile tiin ifice numai la cei mai mari mae tri spirituali. Intelectul. În final. de i aceasta este tr s tura care ne deosebe te de animale. o singur dat . O nou civiliza ie va lua fiin . ca i instinctul. al emo iilor schimb toare i al min ii flec ritoare. formidabila putere a lui Eckhart nu st în priceperea sa deosebit de a ne fermeca prin pove ti interesante. Pentru c aici ² în Clipa de acum ² se afl Sinele Adev rat. de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnic folositoare. exist ghizi i profesori care s ne ajute pe parcurs. lumea a a cum o cunoa tem noi azi se va schimba în bine. Destinul nostru ultim este s ne reconect m cu Fiin a noastr esen ial cât de pu ini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvolt rii umane! Din fericire.anticipeaz ceea ce va urma! Rareori ne surprindem odihnindu-ne în adâncimea oceanic a momentului. aici i acum. Valorile actuale se vor transforma în epavele plutitoare ale temerilor pieritoare. prinse în vârtejul Fiin ei. pentru a v da seama c mai exist o mul ime de alte aspecte legate de banane. Magia sa vine mai curând din experien a personal . Prin urmare.

dându-mi libertatea.nu pot fi c utate printre argumentele intelectuale. Îi sunt îndatorat i lui Shirley Spaxman i lui Howard Kellough pentru corectarea manuscrisului i impresiile lor utile pe marginea acestuia. Pennsylvania. Angie Francesco din Glastonbury. Richard din Menlo Park i Rennie Frumkin din Sausalito. ci în schimbarea pe care o produce în noi divinul din untrul i din afara noastr . Russell E. SUA ianuarie 1998 MUL UMIRI Îi sunt profund îndatorat lui Connie Kellough pentru sprijinul ei c lduros i pentru rolul vital pe care 1-a jucat în transformarea manuscrisului meu în aceast carte pe care a oferit-o lumii. V California. . Eckhart Toile ne ofer cu pricepere aceast posibilitate. cel mai pre ios dar ² libertatea de a scrie mul umesc. Margaret Miller din Londra. Adrienne Bradley din Vancouver. DiCarlo (autorul c r ii Towards a New World View: Conversations at the Leading Edge Spre un nou mod de a privi lumea: conversa ii la grani a cunoa terii) Erie. Este o bucurie s lucrez cu ea. Vreau s îmi exprim recuno tin a i fa de Corea Ladner i to i oamenii minuna i care au i contribuit la aceast libertatea de a tr i. ca i tuturor celor care au avut bun voin a s revizuiasc 11 carte. Anglia.

pentru mae trii mei spirituali i pentru cel mai mare guru dintre to i: via a. în final. zgomotul îndep rtat al trenului care trecea pe l ng casa mea ---. a spun pe scurt cum am ajuns s fiu înv Pân la v rsta de 13 ani. de ostil 12 i de lipsit de orice sens. Lini tea nop ii. Rose Dendewich. contururile vagi ale mobilei în camera întunecat . Într-o diminea a noapte. am tr it într-o stare aproape continu de anxietate. Acum am sentimeintul c despre via a altei persoane. î i mul umesc. m-am trezit panic total . cuprins la pu in timp dup de un sentiment de ce împlinisem de ani. vorbesc despre o via 29 anterioar sau spre cu toate acestea. pentru c ai tehnoredactat manuscrisul în maniera ta unic .totul p rea atât de str in. dar de data asta era mai intens ca niciodat . întrerupt de perioade de depresie suicidal .manuscrisul mai târziu i s ne ofere informa ii suplimentare. tor spiritual. M mai trezisem de nenum rate ori înainte cu acest sentiment. f r de care aceast carte nu ar fi existat. INTRODUCERE Cum a aparut aceasta carte Trecutul nu-mi folose te prea mult vrea s v i rareori m gândesc la el. încât mi-a produs o . plin de veselie i profesionalism. a dori s îmi exprim iubirea i recuno tin a pentru mama i tat l meu.

de nonexisten tr iesc. Nu îmi amintesc ce s-a întâmplat dup aceea. Aveam înc ochii închi i i am avut imaginea unui diamant pre ios. cu care «eu» nu mai pot tr i. Nu mai auzisem pân arunci un a a sunet.aversiune profund fa de lume. a a ar suna. încât mintea mea s-a oprit în loc. F r s m gândesc. Am deschis ochii. nu a mai existat nici urm de fric s alunec în acel gol. Am recunoscut camera i mi-am dat seama c niciodat nu 13 s existe dou fiin e în mine: însumi». am tiut c este infinit mai mult lumin decât ne d m noi seama. dar nu mai aveam gânduri. Dintr-o dat . am sesizat ciud enia lui. Acea lumin blând filtrat de draperii era iubirea îns i. Da. dintr-o dat . Mam ridicat i m-am plimbat prin camer . totu i. Acesta era gândul care contiunua s se deruleze în mintea mea. m-am gândit eu. Eram perfect con tient. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. ÄSunt eu o fiin m mai pot suporta pe mine însumi. Am fost cuprins de o fric intens . Am auzit cuvintele Änu te împotrivi" ca i cum ar fi venit de undeva din pieptul meu." ÄPoate c ". i corpul meu a început s tremure. Apoi m-am sim it atras în ceea ce sem na cu un vârtej de energie. sau dou ? Dac cu nu «eu» i devine mult mai decât dorin a. Cel mai odios doririn lucru era. dac un diamant ar putea scoate un sunet. Apoi. Sim eam c sunt tras într-un gol. Änumai una dintre ele i m-am l sat . M sim eam ca i cum golul se afla mai degrab în mine decât în afara mea. am sim it.. care apoi s-a accelerat. propria mea existen . atunci trebuie «mine este real . La început a fost o mi care lent . Primele raze ale soarelui treceau prin draperii. Ce rost avea s continui aceast lupt permanent ? Sim eam cum o profund puternic de autodistrugere. Am fost trezit de ciripitul unei p s ri din fa a geamului meu. instinctiv de a continua s ÄEu nu m mai pot suporta pe mine însumi´." Am fost atât de uimit de aceast stranie descoperire.

Aceast retragere trebuie s fi fost atât de complet . Mai târziu am înv at s de miracolul vie ii pe goal . pe care o percepusem ini ial ca pe un gol. În urm toarele cinci luni. Puteam s func ionez normal în lume. ca atunci când scoatem un dop dintr-o juc rie gonflabil . Abia peste câ iva ani. Am în eles faptul c presiunea intens a suferin ei din noaptea aceea trebuie s fi for at con tiin a mea s se retrag din identificarea cu sinele nefericit i extrem de anxios. A venit un moment când. o sticl izvorau din ele. pentru c a devenit starea mea natural . nu a mai fi putut ad uga nimic la ceea ce aveam deja. pentru o vreme. c mi se întâmplase un lucru extrem de important. am realizat c to i c utau ceea ce mie mi se întâmplase deja. Ceea ce a r mas a fost natura mea adev rat atemporal ca existen continu : con tiin a în starea ei cea mai pur . orice a fi f cut. un creion. ca i cum tocmai ar fi fost creat. s-a pr bu it imediat. ca i cum tocmai a fi venit pe lume. în ultim instan . Am luat în mâini diferite lucruri. plin de suferin . o fic iune a min ii. am r mas 14 . Dup aceea. încât acel sine fals. am tr it într-o stare de pace i fericire profunde i neîntrerupte. m cufund în acea lume interioar de care chiar i experien a înainte de identificarea cu forma. În ziua aceea m-am plimbat prin ora cuprins de o uimire profund fa P mânt. tiam. desigur. Totul era proasp t i pur. ea s-a diminuat întru câtva în intensitate sau poate c a a mi s-a p rut mie. dar nu îl în elegeam complet. fa ini ial pe care tocmai am descris-o p le te. Am trecut prin st ri de o indescriptibil fericire i sfin enie.o v zusem cu adev rat pân atunci. care este. dup ce am citit texte de spiritualitate i am petrecut mai mult timp cu o serie de mae tri spirituali. i s r mân complet con- tient. de i mi-am dat seama c . minunându-m de frumuse ea i via a care i f r de moarte.

loc de munc . încât îl pot sim i i al ii. Cred c aceast carte î i va g si drumul c tre aceia care sunt preg ti i pentru o transformare interioar radical i va ac iona ca un catalizator în acest scop. care vor considera con inutul ei demn de luat în seam . probabil c fundamental este sentimentul p cii. Alteori este undeva în fundal. Sper c îi va îmbog i i pe mul i 15 al ii. Acest r spuns s-a transformat mai târziu în cartea pe care o ine i în mân . Nu aveam rela ii sociale. aproape palpabil. Po i s -mi dai i mie sau s -mi ar i cum s -l ob in i eu?" Iar eu r spundeam: ÄAi deja acest lucru. oamenii veneau din când în când la mine i îmi spuneau: ÄVreau i eu ceea ce ai tu. care nu m-a mai p r sit de atunci. Adev rul din noi Aceast carte reprezint esen a activit ii mele. tipare care i-au inut dintotdeauna pe oameni lega i de suferin . aveam din nou o identitate exterioar . Devenisem un înv tor spiritual. cas . Cu o profund afec iune i apreciere a vrea s le mul umesc acelor fiin e excep ionale pentru curajul i disponibilitatea lor interioar de a îmbr i a schimbarea. atât cât poate fi ea exprimat în cuvinte. Dar chiar i cele mai frumoase experien e vin i pleac . Uneori este foarte puternic. Ace ti oameni apar in unei minorit i norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct în care devin capabili s rup tiparele mentale colective mo tenite. s îl . identitate social definit . Mai târziu. Dar nu -l po i sim i pentru c mintea ta face prea mult zgomot".f r nimic în plan fizic. Înainte s -mi dau seama. cu indivizi i grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spiritual . în be ia celei mai intense fericiri. Am petrecut aproape doi ani stând în parc pe b nci. din Europa i America de Nord. ca o melodie îndep rtat . Aceast carte nu ar fi ap rut f r ei. Prin compara ie cu orice experien . poate. pentru întreb rile lor provocatoare i dorin a lor de a asculta. chiar dac nu vor fi gata.

pentru c . care i mi-a cerut explica ii suplimentare în anumite locuri. cum ar fi cel mai des întâlnite manifest ri comportamentale. dac nu înv a i s recunoa te i falsul drept fals ² ca un lucru str in de dvs. în sensul c am combinat anumite tipuri de întreb ri cu care m-am întâlnit frecvent într-una singur i am extras esen a din mai multe r spunsuri. Unele întreb ri au venit de la redactorul meu. ie ind brusc la lumin . ² nu va putea s apar nicio transformare de durat i ve i sfâr i întotdeauna fiind tra i înapoi în iluzie sau într-o anumit form de durere. 16 . îmi venea în minte un r spuns cu totul nou. dialogul alterneaz continuu între dou niveluri diferite. mai târziu. Unele întreb ri i r spunsuri le-am preluat aproape cuvânt cu cuvânt. pentru c tocmai acesta este modul în care se perpetueaz falsul însu i. Aceste informa ii sunt vitale. La un nivel. v ar t i cum s nu face i din ceea ce este fals în sinea dvs. La acest nivel. ore de medita ie i edin e de consiliere individual omeneasc o poart în sine i p strat formatul întrebare-r spuns. La aceste ore i seminare am înv at i am primit la fel de mult ca i cei care mi-au pus întreb rile. Uneori. Altele sunt mai generale. s mân a plantat la citirea acestei c r i s fuzioneze cu s mân a ilumin rii pe care fiecare fiin s germineze. de la prima pân la ultima pagin . v atrag aten ia asupra aspectelor false. mai profund sau mai intuitiv decât tot ceea ce spusesem pân atunci. o caracteristic sau o problem personal . Ve i descoperi c . V vorbesc despre natura incon tientului uman i despre disfunc iile sale. în timp ce scriam. de la conflictele din rela iile personale pân la r zboaiele dintre triburi sau na iuni. Cartea în forma ei actual a luat na tere în urma întreb rilor spontane puse de diferite i din acest motiv am persoane la seminare. Este posibil ca. pentru a forma un r spuns general.tr iasc sau s îl pun în practic în totalitate.

cuvintele nu urm resc întotdeauna comunicarea de informa ii. V voi ar ta cum s v elibera i din sclavia min ii i s intra i în aceast stare de iluminare a con tiin ei pe care s o prelungi i i în via a de zi cu zi. de multe ori m voi adresa cunosc torului din sinea dvs. ci ca schimbare posibil chiar în acest moment ² indiferent cine sunte i i unde v afla i. rezoneaz cu el i prime te putere de la acesta. Totu i. cele iau cu mine în aceast stare atemporal de prezen v face s sim i i iluminarea. care se afl în spatele gânditorului din sinea dvs.La un alt nivel. ca ÄFiin " sau Äprezen ". în mod repetat. Este posibil ca i în alte locuri din text s sim i i spontan i firesc nevoia de a v opri pentru a medita. îndep rtat .cred c v ve i da seama c ele con in o mare putere spiritual mai pl cute p r i ale c r ii. Pân când ve i reu i s putea ca aceste pasaje s vi se par întru câtva repetitive. întreb rile sau obiec iile care v vor veni probabil în minte în 17 . voi încerca s v con tient intens în clipa prezent . imediat ce ve i reu i acest lucru. Când ve i începe s citi i aceast carte. v va fi mai pu in clar. s v lini ti i i s sim i i. i de multe ori au scopul de a v atrage în aceast nou con tiin în timp ce citi i. v voi vorbi despre o transformare profund a con tiin ei umane ² nu ca posibilitate viitoare. s-ar i pot deveni pentru dvs. s tr i i experien a adev rului care tocmai a fost exprimat. Mai mult. deoarece fiecare om poart în el s mân a ilumin rii. Citi i mai departe. Prin simbolul pentru pauz S care apare dup anumite pasaje v sugerez c ar fi bine s v opri i un moment din lectur . sensul anumitor cuvinte. m voi adresa sinelui mai profund. care recunoa te imediat adev rul spiritual. La acest nivel.. pentru a tr i i lucrurile despre care v vorbesc.

mai ales pentru cititorii care apar in acestor orient ri religioase. nu o fac pentru a compara. în fiecare celul a corpului dvs. în mare m sur . Äminte" i Äcon tiin " în moduri care nu corespund neap rat altor abord ri. au acumulat atât de multe elemente str ine.timp ce citi i vor primi un r spuns mai târziu. Citez din vechile religii sau din alte înv turi pentru a v revela în elesul lor adânc i pentru a restaura astfel puterea lor de transformare. probabil c ve i ajunge la o stare de confuzie. De aceea. 18 turilor . Eu folosesc cuvinte ca Äfericire". Nu citi i doar cu mintea. L sa i-m s v ar t cum s ajunge i la un nivel mai profund al înv pe care le ave i deja. Tot ce pot face este s v amintesc ceea ce a i uitat întrun asemenea moment. ci pentru a v atrage aten ia c în esen exist i a existat întotdeauna un adev r spiritual unic. Observa i dac nu sim i i vreo Äreac ie de r spuns" în timp ce citi i sau un sentiment de recunoa tere din interior. Unele forme. vechile religii. dar aceast carte v va ajuta mai mult dac nu ve i încerca s compara i termenii folosi i aici cu cei întâlni i în alte lucr ri. Nu v fixa i asupra cuvintelor. de i acesta ni se prezint sub atâtea forme. Ele sunt doar trepte ce trebuie l sate în urm cât de repede. i niciun adev r spiritual pe care în i eliberat cunoa terea vie. Mintea vrea mereu s clasifice i s compare. într-un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedi lipsite de importan când ve i p trunde mai adânc în aceast înv pot împ rt tur ² i în sine. ca. Eu le spun: nu este nevoie s c uta i adev rul în alt parte. altfel. sensul lor profund nu mai este recunoscut i puterea lor de transformare s-a pierdut. Când citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din alte lucr ri. încât esen a lor spiritual a fost aproape în întregime acoperit . Nu v adâncul sufletului s nu-l cunoa te i deja. de exemplu. este activat veche i totu i mereu nou .

trecu pe acolo un str in. Ele nu deriv din surse externe. la fel de bine ca i mine. r spunse cer etorul. ÄUn tiu. Vorbesc din experien a proprie uneori devin prea categoric. Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii Ce este iluminarea? Un cer etor st tea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. fac aceasta pentru a r zbi prin înveli ul dur al rezisten ei mentale i pentru a ajunge la acel loc din interiorul dvs. ÄDar pe ce e ti a ezat?". murmur mecanic cer etorul. în mare. tiu c este adev rat". Putem considera volumul de fa a înv turilor spirituale perene ce formeaz i.Totu i." ÄTe-ai uitat vreodat în untru?". ÄNu".i dau". într-o zi. ÄE doar o cutie veche. m-am str duit s folosesc o terminologie cât se poate de neutr pentru ca mesajul meu s poat ajunge la cât mai mul i oameni. dac o reformulare adecvat pentru epoca noastr esen a tuturor religiilor. în care cunoa te i cu adev rat. ÄCe rost are? Nu e nimic în ea. i în care adev rul este recunoscut atunci când este auzit." . spuse str inul. în acele momente apare un sentiment de exaltare i de tr ire intens . ÄNu am nimic s . ÄTe înduri s -mi dai un ban?". întreb gunoi". întinzându-i vechea lui apc de baseball. liber de orice teorie sau specula ie ² sursa interioar . ci din singura surs autentic . r spunse cer etorul. ar spune: ÄDa. Stau pe ea de când m 19 acesta. ca i cum ceva din dvs. întreb str inul.

sunt cer etori. tr irea identit ii cu Fiin a. la ceva care. Îmi place foarte mult defini ia extrem de simpl pe care Buddha o d ilumin rii: Äsfâr itul suferin ei". ci undeva mai aproape: în interiorul dvs. înseamn i de lumea care v reg sirea naturii dvs. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil. Nu în cread . de sentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea. este incomplet . iar conflictul interior devine starea normal . iar inele fals vrea s perpetueze aceast idee. nevenindu-i s uita i în untru. natural . aproape paradoxal. ca defini ie. Cei care nu i-au g sit înc adev rata bog ie. v zu c toat cutia era plin cu aur. Eu sunt str inul care nu are nimic s dea i care v interiorul unei cutii. insist str inul. Cuvântul Äiluminare" evoc într-un fel ideea unei realiz ri supraomene ti. con tient sau incon tient. Atunci v percepe i. chiar dac de in cele mai mari bog ii materiale. nu-i a a? Desigur. care este str lucitoarea fericire a Fiin ei i în afara lor f râme de pl cere sau de satisfac ie. Dar ce r mâne atunci când nu mai exist suferin ? Buddha p streaz t cerea asupra acestui subiect.. adev rate. de i au în sine o comoar care con ine nu numai aceste lucruri. sunte i în esen conectare d dvs.ÄUit -te în untru". spune s v ocat. ca pe un fragment izolat. Nu este nimic supraomenesc în ea. de siguran sau de iubire. Cer etorul reu i s v ridice pu in capacul. iar t cerea lui înseamn c acest lucru 20 . dar care. Ne spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferin . Apare frica. dar aceasta este pur i simplu starea dvs. dincolo de nume i de înf i are. ca în parabol . Ei caut recunoa tere. ci este infinit mai bogat decât orice le-ar putea oferi lumea. ÄDar eu nu sunt un cer etor" ² mi se pare c v aud protestând. v dep e te cu mult. Incapacitatea de a sim i aceast na tere iluziei separ rii ² separare de propria persoan înconjoar . cu toate acestea.

în vastitatea infinit din spatele acestui cuvânt. dar destul de rar. ca esen unitar . ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. un obiectiv imposibil de atins. ci i în adâncul fiec rei forme de interioar invizibil i indestructibil . A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin atinge iluminarea. El folose te o defini ie negativ pentru ca mintea s nu o transforme într-o credin sau într-o realizare supraomeneasc . Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în o în elege i. când aten ia voastr se îndreapt intens i în întregime spre Clipa de acum. Totu i. v referi i la Dumnezeu ? Dac da. Când sunte i prezent. Pute i s ne explica i ce în elege i prin acest cuvânt? Fiin a este energia vital via . nu pentru ei. Prin Äfolosire gre it " vreau s spun c oameni care nu au reu it niciodat s arunce m car o privire fugar în lumea sacrului. a naturii noastre adev rate. dar ea nu poate fi în eleas niciodat pe cale mental . A i folosit cuvântul Fiin . în ciuda acestei precau ii. îl folosesc uneori i eu. cel pu in nu în aceast via . majoritatea budi tilor cred i azi c iluminarea este pentru Buddha. Fiin a poate fi sim it . nu spune i Dumnezeu? Cuvântul Dumnezeu i-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire gre it . Sau aduc 21 . Nu pute i s o cunoa te i decât acest moment sub forma sinelui nostru profund. îl folosesc cu mult convingere. mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii.trebuie descoperit pe cont propriu. Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea "min ii. etern . Nu încerca i s atunci când mintea este lini tit . sensibil " înseamn a S Când spune i Fiint . Fiin a nu este numai deasupra.

S 22 . dar nici cuvântul Dumnezeu nu face acest lucru. în momentul când este rostit. ca de exemplu: ÄDumnezeul meu sau al nostru este singurul adev rat. Trimite el dincolo de sine. nici Fiin inefabil i nici vreun alt cuvânt nu poate defini sau explica realitatea singura întrebare important este aceea dac cuvântul din spatele cuvântului. Nu reduce infinitatea invizibil Este îns i esen a i v este imediat accesibil imposibil s ne form m o imagine mental despre ea. aproape inevitabil. desigur. astfel c i. Cuvântul Dumnezeu a devenit un concept închis. drept con tientizare a lui Äeu sunt". la o realitate transcendent .argumente împotriva sa. iar Dumnezeul t u este fals". în care crede i. aceasta este un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tr i realitatea la care se refer . care este anterioar gândului c Äeu sunt asta sau cealalt ". Fiin a la o entitate finit . un idol mental? Cuvântul Fiin nu explic nimic. sau se contamineaz cu u urin . ca sentiment al propriei prezen e. Nici Dumnezeu. devenind nimic altceva decât o idee din mintea dvs. Totu i. unor afirma ii absurde i unor iluzii egoiste. A adar. Aceast folosire gre it d na tere unor credin e. este un pas foarte mic între cuvântul Fiin i experien a existen ei. sau faimoasei afirma ii a lui Nietzsche: ÄDumnezeu a murit". totu i o reprezentare mental a unui lucru sau a unei persoane din afara noastr este o persoan sau un lucru de sex masculin. apare o imagine mental . ca i cum ar ti ce este lucrul pe care îl neag . Nimeni nu poate s revendice exclusiv Fiin a. poate c nu chiar aceea a unui b trân cu barb alb . Este are avantajul de a fi un concept deschis.

etichete. impresia c exista i complet separat de Äcel lalt". Ce sentiment incredibil de eliberare! Identificarea cu i defini ii ce un ecran opac de concepte. o lume care reflect fragmentarea din ce în ce mai mare a min ii. construit de minte. El creeaz i un sine fals. i Dumnezeu. i restul oamenilor. Cel ce gânde te compulsiv. Incapacitatea de a te opri s mai gânde ti este o boal groaznic . tr ie te într-o stare de separare [aparent . zgomot mental neîncetat ne împiedic s g sim acea lume a lini tii interioare. | el formulase eroarea fundamental : echivalarea gândirii cu î. profund i via a nemanifest ² a fi unitar cu Fiin a. care face ca gândirea s devin un impuls permanent i repetitiv. Iluminarea nu este numai sfâr itul suferin ei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr . A fi unitar cu via a în [aspectul s u manifest. lumea. între dvs. i natur . Sadic aproape toat lumea. între dvs. din acest motiv. între dvs. Atunci uita i faptul esen ial c . deci exist". cuvinte. judec i orice rela ie autentic . a a c o consider m un lucru normal. ci i sfâr itul sclaviei noastre fa mintea creeaz blocheaz de gândirea neîntrerupt . în spatele nivelului aparen ei fizice i al formelor diferite. Se interpune între con tiin a de sine i persoan . Filozoful Descartes credea c a descoperit adev rul funda-[ mental când a f cut afirma ia: ÄGândesc. De fapt. ca i cu inele dvs.Care este cel mai mare obstacol în calea tr irii acestei realit i? Identificarea cu mintea dvs. care este inseparabil de Fiin . Fiin a i a identit ii cu gândirea. Pute i cre23 . care arunc o umbr de fric Vom discuta mai mult despre acest lucru mai târziu. Acest ecran de gânduri este cel care creeaz iluzia separ rii. împ cat. Prin Äuita i" vreau s spun c nu mai pute i sim i aceast unitate ca realitate de sine evident . dar nu ne d m seama de acest lucru pentru c aproape toat lumea sufer de ea. imagini. sunte i unitar cu tot ceea ce exist . cu conflicte i [ probleme perpetue. de a l fi Äunitar" i. Acest i suferin .. într-o lume nebunesc de complex . Iluminarea este o stare de integritate.

Acesta este motivul pentru care rezolv cuvinte încruci ate i construie te bombe atomice. începutul libert ii este s v da i seama de faptul c nu sunte i entitatea care 24 . mintea ador s se ocupe de probleme. Poate numai o secund sau dou . De exemplu. ori de câte ori dori i? A i descoperit butonul de Äînchidere"? Adic s nu mai gândesc deloc? Nu. O credin Totu i numai prin experien a proprie devine eliberatoare. Ea v folose te pe dvs. nu conteaz f r s in cont de organismul ca întreg. nu pot. Instrumentul a pus st pânire pe dvs. Pentru a exprima mai precis acest lucru. Gândirea a devenit o boal . V identifica i incon tient cu ea. Not : Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. ca majoritatea oamenilor. când acest proces continu boal . în ce m sur v devine foarte distructiv . dar am totu i capacitatea de a alege s -mi folosesc mintea pentru a ob ine sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul. Dvs.de c acest lucru este adev rat. Nu sunt în totalitate de acord. nu este nimic anormal în multiplicarea i diviziunea celulelor în corpul uman. nu o folosi i deloc. de obicei. dar nu mai ti i c este adev rat. nu sunte i interesat de aceste scopuri. dar. A a cum câinilor le place foarte mult s road oase. Totu i. a a c nici nu ti i c sunte i sclavul ei. folosit incorect. Aceasta este boala. Este o iluzie. poate fi lini titoare. Crede i c sunte i mintea dvs. Bolile apar atunci când lucrurile nu mai sunt în echilibru. mintea este cea care v folose te pe dvs. Da i-mi voie s v pun o întrebare: v pute i elibera de mintea dvs. Este ca i cum a i fi posedat f r s ti i i lua i entitatea care v posed drept persoana dvs. Numai faptul c pute i rezolva un careu de cuvinte încruci ate sau construi o bomb atomic nu înseamn c v folosi i mintea. celulele prolifereaz i apare o folosi i incorect mintea ² pentru c . Atunci. Este adev rat c am multe gânduri care nu au un scop precis.

iubirea. ave i ocazia s realiza i c dincolo de lumea gândurilor exist observa i a entitatea. Probabil c dvs. Ei bine. Atunci începe i s inteligen ei. creativitatea. cu excep ia faptului c nu vorbi i cu voce Vocea comenteaz . c o arie vast gândul este nu mai un aspect m runt al acesteia. poate evo-trecutul recent sau îndep rtat. aproape toat lumea aude a sau mai multe voci în cap tot timpuj: gândurile involun-e în leg tur cu care nu v da i seama c ave i puterea de a. Monologuri i dialoguri continue. judec . î i imagineaz deseori lucruri negative finaluri nedorite. Ea nu este neap rat relevanpentru situa ia în care v afla i în acel moment. Con tientiza i de asemenea c toate lucrurile care conteaz ² frumuse ea. în iv a i întâlnit pe strad Änebuni" care vorbesc oprire. S Eliberarea de mintea noastr Ce vre i s spune i prin Ä observarea gânditorului"? Când o persoan se duce la doctor i spune: ÄAud o voce capul meu". în momentul în care începe i s observa i gânditorul. Cert este într-un mod foarte asem n tor. probabil c va fi trimis la psihiatru.v posed ² adic gânditorul din sinea dvs. cu voce tare sau morm ind în barb . acest cru nu difer foarte mult de ceea ce face i i to i enii Änormali". se activeaz un nivel superior al con tiin ei. bucuria. compar . poate repeta sau imagina po-iibile situa ii viitoare. aceast band de magnetofon care zbârnâie în fundal 25 . Atunci începe i s v trezi i. acest lucru este numit Äîngrijorare". opri. accept sau respinge etc. Cunoscând acest lucru. se lânge. speculeaz . 'neori. pacea interioar ² vin de dincolo de minte.

pentru c asta ar însemna c aceea i voce a intrat din nou pe u a din spate. Mul i oameni iese având în minte un tiran care îi atac i îi pedepse te continuu. ascultând-o. dar al cadrului mental cultural colectiv pe care l-am mo tenit. Pute i face primul pas chiar acum. ca S 26 . privi i i evalua i prezentul prin prisma trecutului i ob ine i o perspectiv total eronat asupra lui. Acorda i o aten ie deosebit gândurilor repetitive sau tiparelor de gândire. ce în eleg eu prin Äobservarea gânditorului" ² este un alt fel de a spune: ascult . de ani întregi. Nu de pu i-ori. care este rezultatul istoriei noastre de via . Vestea bun este c v pute i elibera de mintea dvs. Con tientizarea faptului c eu sunt ² acest sentiment al propriei prezen e ² nu este un gând. i chiar a bolii. începe i s v asculta i vocea care vorbe te în capul dvs. pentru c vocea apar ine min ii noastre iondi ionate. poate c aceste vechi discuri de gramofon vorbesc în capul dvs. El vine de undeva de dincolo de minte. El este cauza nefericirii i a suferin ei neexprimate. acaparându-le mare parte din energia vital . Nu judeca i i nu condamna i ceea ce auzi i. acolo ca spectator. ea va fi interpretat termenii trecutului. Iat martor. Adic nu o judeca i. Aceasta este singura eliberare autentic . încerca i s fi i impar ial. Când v asculta i vocea min ii. vocea este cel mai aprig du man al dvs. urm rind-o. A a c dvs.i vocea min ii. V ve i da repede seama: vocea e acolo. iar eu sunt aici. cât pute i de des.BSte înso it de imagini sau Äfilme mentale". Chiar dac voia este relevant pentru situa ia curent .

: bucuria de a tr i. Acesta este începutul st rii aaturale de tr ire a unit ii cu Fiin a. sVe i sim i i o subtil senza ie de bucurie care urc din adân-I dvs. ve i sim i o lumit lini te i pace interioare. atunci când asculta i un gând. profund ² ca i cum s-ar afla dincolo de gând sau dedesubtul lui. Este exact opusul transei. senza ie care. Sunte i în întregise prezent. aceste intervale vor fi scurte. sim i i o prezen i propria dvs. ve i resim i o discontinuitate în fluxul mental ² un hiat al non-min ii. Exersând. a ap rut o nou dimensiune a con tiin ei. ci prezen v asculta i gândul. În aceast stare. profunzimea lui nu are limite. iar pre-fc ul calmului ² o sc dere a vitalit ii i a vitezei de reac ie. Nu este o stare asem n toare cu transa. i începe cu repeziciune s sl beasc în intensitate. dar treptat ele se vor prelungi. Aici nu e vorba de o pierdere a con tiin ei. v sim i i propria prezen cu o sunte i mult mai alert i mai treaz de-It în momentele de identificare cu mintea. în aceast stare conectare interioar corpului fizic. pentru c nu mai continua i s înc rca i mintea cu energie prin identificarea cu el. orice emo ie. con tientiza i nu numai gândul. în for . Deloc. Atunci gândul î i pierde puterea asupra dvs. In felul acesta. orice-ar însemna asta. [Dac pre ul p cii ar fi sc derea nivelului con tiin ei. De fapt.A a c . întregul corp fizic i toat lumea 27 . pur . Când vor ap rea astfel de intervale. Aceasta m re te frecven a vibra iei câmpului energetic care d via Pe m sur ce p trunde i mai adânc în aceast zon a Änon-min ii". încât orice gând. de obicei. sentimentul de lini te i pace se va aprofunda. ca martor al gândului. cum i se spune uneori în Orient. Când un gând cedeaz . atunci aceste lucruri nu ar merita dobândite. ieste ascuns de minte. Acesta este începutul sfâr itului gândirii involuntare i compulsive. poate de câteva secunde. în timp ce con tient ² inele dvs. câ tiga i o stare de con tiin asemenea intensitate i bucurie. La început.

Totu i. îns f r s gândi i.extern devin relativ lipsite de importan Aceast prezen în compara ie cu tr irea. fi i atent la toate informa iile senzoriale asociate cu aceast activitate: sunetul i felul în care sim i i apa. esc aici poate p rea paradoxal sau chiar contradictoriu. ci una total altruist . mirosul s punului . Fi i total prezent. dar nu exist Ceea ce încerc s v împ rt niciun alt mod în care a putea exprima aceste lucruri. Astfel.m. nu este o stare egoist . astfel încât s devin un scop în sine. Aceasta este esen a medita iei. Con tientiza i senza ia calm .a. acordându-i toat aten ia dvs. în care sunte i extrem de alert i con tient. Este un lucru care v va aduce o profund satisfac ie. S În loc s Äobserva i gânditorul". inimaginabil mai mult decât dvs. în via a cotidian . sunte i esen ialmente dvs. Exist un singur criteriu sigur în func ie de care v pute i m sura succesul în aceast activitate: gradul în care sim i i pacea interioar . i. chiar i la respira ie. Ori atunci când v urca i în ma in .d. în acela i timp. fi i extrem de atent la fiecare pas. 28 . Sau când v sp la i pe mâini. pute i crea dvs. V conduce dincolo Ide ceea ce a i crezut pân acum c este Äsinele propriu". în iv un gol în fluxul gândirii. opri i-v pentru câteva secunde i obser-va i-v respira ia. dup ce închide i portiera.. de câte ori coborâ i i urca i sc rile sau la locul de munc . mi c rile mâinilor. dar intens a prezen ei. la fiecare mi care. pute i face acest exerci iu oprindu-v activitate de rutin acas la orice care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv. Deveni i intens con tient de momentul prezent. De exemplu. pur i simplu concentrându-v aten ia asupra Clipei de acum. v îndep rta i con tiin a de activit ile min ii i crea i un hiatus al non-min ii.

dar. nu mai lua i în serios ceea ce se petrece în minte. prin natura lor disfunc ional i deseori negativ . când sarcina este îndeplinit . Acest gen de gândire compulsiv de dependen . l sa i-o deoparte.. a spune c aproape 80-90% din gândurile majorit ii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile. Pare un lucru mai puternic decât dvs. 29 . este un instrument. Ea duce la o pierdere important de energie vital . Iluminarea: dep irea gândurilor Gândirea nu este esen ial pentru supravie uirea în aceast lume? Mintea dvs.S A a c pasul cel mai important al c l toriei dvs. deoarece sentimentul dvs. care v d un fals sentiment de pl cere. iar. Dar. lumina con tiin ei se accentueaz . Observa i-v este în realitate o form mintea i ve i descoperi c este adev rat. mare parte sunt chiar d un toare. Într-o zi s-ar putea s v surprinde i zâmbind vocii din minte. o unealt . De câte ori crea i un gol în fluxul mental. Iar aceasta denot c . de sine nu mai depinde de un asemenea proces. a a cum v-a i amuza de poznele unui copil. de câtva timp. dup cum stau lucrurile. Prin ce se caracterizeaz dependen a? Pur i [simplu prin faptul c nu mai sim i i c a i avea posibilitatea s hot râ i când s va opri i. Ea exist pentru a fi folosit într-un anumit scop. o pl cere care invariabil se transform în durere. spre iluminare const în a înv a s nu v mai identifica i cu mintea dvs.

dar.? Se proiecteaz de men inerea în via trecutului.i asigura supravie uirea continu i a c uta acolo eliberarea sau împlinirea. când se va întâmpla cutare sau cutare lucru. v mental culturale. Sau reduce prezentul la un mijloc pentru atingerea unui scop. Momentul prezent este cheia eliber rii. identitate fantomatic în activitatea i nu poate fi men inut în via decât gândind permanent. momentul prezent abia dac func ioneaz exist . ceea ce vede nu este prezentul: acesta este perceput total gre it pentru c este privit prin ochii trecutului.De ce am fi dependen i de minte? Pentru c v identifica i cu ea ² ceea ce considera i a fi identitatea dvs. Dar nu pute i g si momentul prezent atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. deriv din con inutul i activitatea min ii. Putem (numi aceast a i înceta s exista i dac nu a i mai gândi. Vi se pare c cre te i. 30 . un obiectiv întotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Aceast inversare total a adev rului este cauzat de faptul c mintea nu corect sub influen a sinelui fals. se refer la acel sine fals creat prin identificarea incon tient cu mintea. Chiar i atunci când inele fals pare preocupat de prezent. Este mereu preocupat el. pentru c . Pe m -i sur inele fals const ce i forma i o imagine mental despre cine sunte i. Mintea spune: Äîntr-o zi. Pentru sinele fals. în contextul propus de mine. cine mai sunte i dvs. Numai trecutul i viitorul sunt a considerate importante. Termenul de Äsine fals" are sensuri ! diferite pentru persoane diferite. f r constant în viitor pentru a. în baza condi ion rii personale Äsine fals". Observa i-v mintea i ve i vedea c a a func ioneaz . voi fi fericit i împ cat". m voi sim i bine.

în afara min ii. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai târziu. o ma in de supravie uire. Când v folosi i mintea. Gândirea este numai un aspect limitat al con tiin ei. O pute i folosi mai ales în scopuri practice. Gândul singur. dar . Mintea d apoi form impulsului creativ sau intui iilor. care s-a preschimbat într-un monstru. vom fi distru i de minte. acela de animal sau de plant .Nu vreau s -mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. Mintea este. în starea de iluminare. alterna i la fiecare câteva minute gândirea cu lini tea. i mai ales atunci când ave i nevoie de o solu ie creativ . Nu m-ar deranja s înv cel mai pre ios lucm pe care îl avem. dar sunte i elibera i de dialogul interior involuntar. lipsit de conectarea la lumea vast tiin ei. Atacul i ap rarea împotriva altor min i. creeaz într-o zon aflat în adunarea. distructiv. dar într-un mod mult mai eficient i cu mai mult concentrare decât înainte. devine repede sterp. con tiin a exist f r gând. Gândul nu poate exista f r con tiin a nu are nevoie de gânduri. în esen . nebunesc. F r el. Necesitatea de a trece la stadiul urm tor a devenit o urgen . To i arti tii adev ra i. p strându-v lini tea interioar . Chiar i descoperirile creative cele mai importante le-au f cut în 31 con tiin . tiu sau nu. depozitarea i analizarea informa iilor ² acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea. Numai astfel este posibil gândirea creativ . pentru c a connumai a a gândul are o putere real . Iluminarea înseamn dep irea gândului. din lini tea lor interioar . evitarea întoarcerii la un nivel anterior gândului. Gândirea i con tiin a nu sunt sinonime. dar nu este deloc creativ . I tarea de activare a min ii cu aceea de lini tire a ei. dar nu vreau s -mi pierd capacitatea mental . am fi doar o alt specie de animale. s gândesc mai clar. altfel. mai concentrat. Darul gândirii este Domina ia min ii nu este mai mult decât un stadiu în evolu ia con tiin ei. indiferent dac marii oameni de tiin au afirmat c afara min ii. v pute i folosi gândirea ori de câte ori este necesar.

Exist în mod clar o inteligen mintea. s ADN-ul ei instruc iuni care ar putea umple 1. a câte 600 de pagini fiecare? Cu cât afl m mai multe despre func ionarea corpului.. al gândirii s-a creat miracolul vie ii pe P mânt sau corpul dvs. nu este compus doar din gânduri. face corpul s se contracte. iar aceasta este componenta fizic a ceea ce noi numim fric . A a c eu a spune c oamenilor de tiin i de scurt motivul foarte simplu pentru care majoritatea nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gândeasc . în felul în care folosesc eu acest cuvânt. a i putea spune. Mintea. fizic sau psihologic. începe s deserveasc un scop care o dep e te cu mult. Emo ia: reac ia corpului la activitatea min ii Dar emo iile? Sunt prins mult mai des în vârtejul emo iilor mele decât în vârtejul gândurilor.momente de calm mental. cu atât în elegem mai bine cât de vast este inteligen a care l-a construit i cât de pu ine tim despre ea. pe care noi o numim furie. Cercet rile au ar tat c emo iile puternice pot produce schimb ri chiar i în 32 . o reflectare a min ii în corp. inclusiv lui Einstein. Ea include i emo iile. i tiparele mental-emo ionale de reac ie incon tient . devine cea mai minunat unealt . care are un diametru de 20-30 µmm. Când mintea noastr se reconecteaz cu ea. De exemplu. ci acela c nu tiu cum s se opreasc din gândit! Nu prin intermediul min ii. Cum poate o singur celul mult mai vast decât con in în uman . Emo ia apare acolo unde mintea i corpul se întâlnesc.000 de c r i. Corpul se preg te te de lupt . gândul la un posibil atac sau un gând ostil va crea în corp o acumulare de energie. Este reac ia corpului la activitatea min ii ² sau. Gândul c sunte i amenin at. i nu prin intermediul ei sunt ele men inute în via . rezultatul ² surprinz tor ² a fost acela c Ägândirea joac numai un rol secundar în faza decisiv durat a actului creator". pentru a afla metodele lor de lucru. în urma unui chestionar aplicat celor mai mari matematicieni de pe tot teritoriul Statelor Unite.

a a c nu e nevoie s aprofundam. Dar. Astfel ve i intra în contact cu emo iile dvs. Dac ave i dificult i în a v sim i emo iile ca atare. nu sunte i întotdeauna con tien i de toate tiparele dvs. Ei eman un puternic iz de furie. am observat c . fapt ce le declan eaz propria furie latent . ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom. indiferent dac sunte i con tient sau nu de acest lucru. cu cât sunte i mai pu in prezent ca observator con tient. de alte persoane furioase ² deseori f r niciun motiv aparent. cu atât înc rc tura emo ional va fi mai puternic . f r s o con tientizeze i f r s o exprime. în cazul oamenilor care au acumulat mult furie. De exemplu. începe i prin a v concentra aten ia asupra câmpului energetic intern al propriului corp. le ve i tr i la un nivel pur fizic. Dac nu v pute i sim i emo iile ca atare. uneori. între cele dou entit i apare un conflict: mintea spune Änu". pe care anumite persoane îl detecteaz la nivel subliminal. cu alte cuvinte. Sim i i-v corpul din interior. i deseori numai S Spune i c o emo ie este reflectarea min ii în corp. în timp ce emo ia spune Äda" sau invers. dac sunte i desp r it de ele. cu judec ile i cu interpret rile. Aceste schimb ri biochimice reprezint aspectul fizic sau material al emo iilor. Desigur. S-a scris foarte mult despre aceasta în ultimii ani. 33 .biochimia corporal . cu preferin ele i cu aversiunile dvs. Vom explora aceast problem în detaliu mai târziu.. care vi se întâmpl . Cu cât v identifica i mai mult cu gândirea. verbal sau chiar fizic. Un tipar incon tient puternic se poate manifesta i sub forma unui eveniment extern. de gândire observându-v emo iile le pute i con tientiza. exist o probabilitate mai mare de a fi ataca i.

Nu mai sunte i exersa i acest lucru. iar emo iile vi este aceea c . va fi adus la lumina con tiin ei. ca i cum ai asculta sau privi un gând. prezen a observatoare. dar ea se va reflecta mereu în corp sub forma emo iei. tot ceea ce este aten ia în interior. Sim i i energia emo iei.Dac vre i într-adev r s v cunoa te i mintea. iar emo ia va fi adev rul. Poate c con tiin nu sunte i capabil deocamdat i procesele mentale incon tiente este foarte s aduce i activitatea mental incon tient în sub forma gândurilor.i-v nicio emo ie. ci adev rul relativ despre starea min ii dvs. în linii mari. o emo ie are o puternic componenta fizic primul rând în corp. corpul v va oferi întotdeauna o reflectare autentic . A privi o emo ie în acest fel este. S 34 . lucru despre care am vorbit mai devreme. Conflictul dintre gândurile de la suprafa frecvent. Nu va reprezenta adev rul ultim despre cine sunte i. Concentra. Face i-v întrebarea v un obicei din a v întreba: ÄCe se întâmpl nu exist în mine în acest moment?" aten ia mai va indica direc ia corect . spre câmpul energetic interior al corpului dvs. gândul va fi minciuna. Dac adânc. la momentul respectiv. Dac între cele dou exist un conflict aparent. Dac incon tient în dvs. Pute i l sa emo ia s existe acolo f r emo ia. Aceasta este u a c tre Fiin . dac gândul le pute i con tientiza. sunte i martorul. îndrepta i-v i. pur i simplu urm ri i. Deci observarea emo iilor noastre este la fel de important ca i observarea gândurilor? Da. prin urmare. Singura diferen exist doar în mintea dvs. este sim it în a fi controla i de ea. a a c fi i aten i la emo ie sau mai degrab sim i i-o în corp. Dar nu analiza i..

pe lâng un sentiment constant de amenin are. alimen-tându-se reciproc. cu atât durerea devine mai puternic . dincolo de orice nume i form . Deseori. cu cât mintea se lupt face i. de fapt. la început nu este u or s r mâi prezent suficient de mult timp pentru a o observa.a. Tiparul de gândire î i creeaz o reflexie amplificat sub forma emo iei. dar tot ce poate s fac este s o ascund temscape de durere. de altfel. pur i simplu. gândirea i emo ia formeaz un cerc vicios. Nu ve i sc pa de durere 35 . De fapt. Una dintre i s înl ture aceast durere emo ional ² principalele sarcini ale min ii este s se împotriveasc porar. f pta ul este.m. Vrea s pun st pânire pe dvs. Ar fi mai potrivit dac am folosi un termen la fel de nediferen iat ca i aceast emo ie primar i s o numim. dar. care î i are originea în pierderea con tiin ei de sine. aceast emo ie include i un sentiment profund de abandon i neîmplinire. iar frecven a de vibra ie a emo iei continu s hr neasc tiparul ini ial de gândire. chiar d. este greu s g sim un nume care s descrie precis aceast emo ie. Imagina i-v un ef al unei sec ii de poli ie care încearc s prind un incendiator. iar. lucru normal. gândul încarc emo ia cu energie. Din cauza naturii sale nediferen iate. pentru c este ea îns mai mult s unul dintre motivele activit ii sale neîntrerupte ². Ädurere". când. Dac v sim i i atras în identificarea incon tient cu emo ia printr-o lips de prezen . emo ia devine temporar identic cu dvs. emo ia energizeaz tiparul de gândire . toate emo iile sunt modific ri ale unei emo ii primordiale i nediferen iate.O emo ie reprezint de obicei un tipar de gândire amplificat i energizat. În principiu.d. i de obicei reu e te ² cu excep ia cazului în care sunte i suficient de prezent. ÄFrica" este un termen destul de apropiat. iar. din cauza înc rc turii sale energice deseori cople itoare.i poate permite s v lase pe dvs. Mintea nu poate g si niciodat solu ia. asupra evenimentului sau asupra persoanei percepute drept cauz a emo iei. St ruind mental asupra situa iei. nici nu. s o i o parte din Äproblem '". la rândul ei.

Ca urmare. natur . Ätulburare". Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numi emo ii. Aceasta înseamn c nu pute i avea parte de ceva bun f r ceva r u. Iubirea. Uintr-o dat . bucuria i pacea nu pot înflori pân când nu v-a i eliberat de sub domina ia min ii. ad litteram.pân când nu ve i înceta s c uta i rostul sinelui identificându-v de la putere cu mintea dvs. astfel de goluri apar rareori i numai accidental. Cuvântul vine din latinescul emovere. deoarece mintea î i reia repede activitatea de bruiaj. mai exact. Mintea va fi în acel moment înl turat adev rata dvs. natural de conectare interioar cu Fiin a. Clipe fulgurante de iubire i bucurie sau Scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori de câte ori în fluxul gândirii apare un gol. în momentele în care mintea r mâne Äf r grai". care are sensul de Äa tulbura". ca iubirea i bucuria? Ele nu pot fi separate de starea dvs. deoarece vin din afara min ii. Voiam s v întreb: ce se întâmpl cu emo iile pozitive. cu i Fiin a vi se va revela drept inele fals. Prin urmare. Ele se situeaz dincolo de emo ii. mai curând. în starea 36 i în interiorul acestei lini ti exist o bucurie subtil . dar intens . tiu ce o s m întreba i. Iubirea. bucuria i pacea sunt st ri profunde ale Fiin ei sau. pe care noi o numim gândire. astfel de momente sunt de scurt durat . de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare. momente declan ate uneori de o frumuse e ie it din comun. pe de alt parte. la un nivel mult mai profund. prin faptul c apar in min ii dualiste. Pentru cei mai mul i oameni. nu au un antonim. Emo iile. De obicei. apare lini tea interioar . trei aspecte ale st rii de conectare interioar cu Fiin a. A a c trebuie s v con tientiza i în întregime emo iile i s fi i capabili s le sim i i. sunt supuse legii contrariilor. exist pace. în lipsa ilumin rii.. Da. înainte de a putea sim i ceea ce se afl în spatele lor. Emo ie înseamn . .

Adev rul este c nu era o iluzie i c nu pute i pierde aceast stare. soarele tot nu dispare. care de obicei este ascuns de minte. 37 . Chiar i într-o rela ie de dependen Änormal " pot exista momente în care s fie sim it prezen a a ceva autentic i pur. ce poate fi ascuns . Chiar i atunci când cerul este foarte acoperit de nori. o stare de nevoie extrem . dup ce euforia ini ial a trecut. Acela i lucru care ast zi v produce pl cere mâine v va produce durere sau v va p r si. Este o parte din starea dvs. pute i sim i str fulger ri ale bucuriei i ale iubirii adev rate sau ale p cii interioare. Cum ar putea? Ea nu se transform brusc în ur . scurta pl cere din ciclul alternan ei continue între pl cere i durere. sau poate c mintea v va convinge de faptul c . oricum. profunde. Multe rela ii de Äiubire" oscileaz între Äiubire" i ur . de cealalt parte a norilor. ce se poate transforma în contrariul ei cât ai clipi. ceea ce este uneori numit în mod gre it bucurie reprezint . ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte pl cut i incitant pentru un timp. dar niciodat distrus de minte. în timp ce bucuria vine din interior. atrac ie i agresiune. El continu s se afle acolo. Pl cerea deriv întotdeauna i dintr-un aspect exterior. pe care îns l-a i pierdut. natural . de obicei.de identificare cu mintea. Acestea sunt aspecte ale naturii dvs. chiar i înainte de a atinge iluminarea ² înainte de a v elibera de mintea dvs. acoperite curând prin interferen ele min ii. Dup cum v-am spus. a a cum bucuria autentic nu se transform în durere. ². Dar vor fi numai str fulger ri. dar foarte vii. Poate ve i avea atunci sentimentul c v-a i aflat în posesia unui lucru foarte pre ios. Iubirea real nu v face s suferi i. i astfel absen a sa v va cauza durerea. adev rate. Buddha spune c durerea sau suferin a apar în urma dorin ei sau a Änevoii" arz toare de ceva i c pentru a ne elibera de durere trebuie s t iem lan urile dorin ei. era o iluzie. dar reprezint un ata ament rezultat din dependen .

a. ca poten ial neîmplinit. autocomp timirea. decât ca simpl posibilitate. m identific cu aceste dorin e intense. care este i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. o s mân care nu a dat înc roade. deveni i Buddha. ca substitut pentru bucuria Fiin ei. M refer aici în primul rând la durerea emo ional . Fi i aici ca observator al min ii. de când au c zut din starea de gra ie i au intrat în lumea timpului i a min ii. ata amente i aversiuni. Mul i oameni tiu din proprie experien cât de u or i cât de repede se poate transforma o rela ie intim din surs de 38 sau unele cu .m. c pl cerea se transform în durere. furia.Toate dorin ele intense sunt încerc ri ale min ii de a. pofte. Oamenii se afl în ghearele durerii de milioane de ani. Deveni i prezent.i g si salvarea sau împlinirea în lucruri exterioare i în viitor. au început s se perceap ca fragmente lipsite de sens într-un univers str in.d. Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt Äbine" va ti c momentele de extaz se transform în final într-o stare de r u. pierzând con tiin a Fiin ei. chiar i cel mai slab sentiment de iritare ² toate sunt forme ale durerii. în aceast stare. care se va manifesta în timp. i fiecare pl cere sau exaltare con ine în ea s mân a durerii: contrariul s u inseparabil. Resentimentul.. iar în afara lor nu mai exist niciun Äeu". neconectate la Surs altele. vinov ia. Din acel moment. adic atâta timp cât sunte i incon tient din punct de vedere spiritual. adic ceea ce înseamn cuvântul buddha. ura. deprimarea. deveni i Äcel iluminat". Atâta timp cât eu sunt totuna cu mintea mea. în loc s -1 cita i pe Buddha. A a c nu încerca i s v elibera i de dorin e sau s Äatinge i" iluminarea. cu aceste nevoi. chiar i dorin a mea de a m elibera sau de a ajunge la iluminare este doar o alt poft de a deveni satisf cut sau împlinit în viitor. gelozia . Durerea este inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea.

atât polul pozitiv. de rezisten de a judeca. La nivelul gândului. atâta timp cât via a v este condus de o minte care nu este supus observ rii. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezisten momentul prezent. care mai tr ie te înc în mintea i în corpul dvs. Privite dintr-o perspectiv superioar . Oare nu este vorba mai degrab de a înv a s tr im cu ele. Ele sunt create de dvs. care la rândul s u depinde de gradul în care v identifica i cu mintea. în iv . cu cât v identifica i mai 39 . cât i cel negativ sunt fe e ale aceleia i monede. decât s încerc m s le evit m? Cea mai mare parte a durerilor omene ti sunt inutile. rezisten a este o form de negativism. Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o crea i în prezent i durerea din trecut. La nivel la incon tient la ceea ce exist . parte din durerea fundamental . Cu alte cuvinte. Mintea încearc mereu s nege Clipa de acum i s scape de ea.pl cere în surs de durere. fac amândou starea identific rii cu mintea. inseparabil de Capitolul 2 Con tiin a: calea eliber rii de durere Nu mai crea i durere în prezent Nu exist om a c rui via s fie total lipsit de durere i de suferin . este o form de neacceptare. Durerea pe care o crea i acum este întotdeauna o form emo ional. Cum putem s nu mai cre m durere în prezent i s dizolv m durerile din trecut ² iat despre ce a vrea s v vorbesc mai departe.

la fel cum vitalitatea i poten ialul creator infinit al Fiin ei. devin acoperite de timp. Sau putem spune i a a: cu cât sunte i mai capabil s respecta i i s accepta i Clipa de acum. ÄCare or ?". de obicei. Timpul inseparabile. de fapt. ar întreba ei. pentru a se asigura c p streaz controlul. Stejarul sau vulturul ar fi z p ci i de o asemenea întrebare. To i oamenii sufer din cauza acestei poveri. cu atât ve i suferi mai mult. Ar mai avea un trecut i un viitor? Ar mai avea sens s vorbim despre timp? întreb rile ÄCât este ora?" sau Äîn ce zi suntem?" ² dac ar mai exista cineva s le pun ² ar fi total lipsite de sens. ori de câte ori ignor sau neag acest pre ios prezent sau îl reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv i mintea sunt. Imagina i-v P mântul f r oameni. care sunt inseparabile de Clipa de acum. dar ajungem la un punct în care ele pun st pânire pe via a noastr . ca pe o amenin are. ca i de timp pentru a func iona în aceast lume. locuit numai de plante i animale. apar durerea i suferin a. dar continu s mai adauge câte pu in la ea în fiecare moment. cu atât ve i fi mai liber de suferin egocentric . care este trecut i viitor. Timpul este Clipa de acum. Mintea. a a c ea percepe Clipa de acum. natur este ascuns de minte. mintea se împotrive te sau neag Clipa de acum? Pentru c nu poate func iona i p stra controlul în afara timpului. e acum. caut permanent s acopere momentul prezent prin trecut i viitor i astfel. adev rata dvs. care se sustrage temporalit ii. Ce altceva mai exist ?" Da.mult cu mintea. Povara din ce în ce mai grea a timpului s-a acumulat în mintea uman . i atunci începem s func ion m prost. i durere ² i de mintea 40 . ÄSigur. Oare din ce motiv. avem nevoie de minte.

Dac nu mai vre i s v crea i durere dvs. creeaz durere i nefericire. atunci nu mai crea i timp sau. Cum s încet m s cre m timp? Da i-v seama c momentul prezent este tot ceea ce ve i putea avea vreodat . nu mai mult decât este necesar pentru a face fa aspectelor practice ale vie ii. atunci când trebuie s mereu Äda" momentului prezent. Acumularea timpului în mintea colectiv i individual include i o mare cantitate de durere rezidual din trecut. dac nu mai dori i s suplimenta i reziduurile durerilor trecute care mai tr iesc înc în dvs.. Observa i felul în care mintea îl eticheteaz i cum acest proces de etichetare. ie i i din aceste tipare ale rezisten ei i atunci îi ve i putea permite momentului prezent s existe. mai nes n tos. Spune i S Prezentul este uneori inacceptabil. cel pu in. nepl cut sau groaznic. locui i de acum încolo în prezent i vizita i din când în când aspectelor practice ale unei situa ii. în iv sau altora. Face i din Clipa de acum inta principal a vie ii dvs. Este a a cum este. niciodat în realitate. face i fa luia i în timp i f cea i din când în când vizite scurte în Clipa de acum. aceast judecare continu . Spune i Äda" fvie ii ² i observa i cum via a începe dintr-o dat s lucreze "pentru i nu împotriva dvs. Ce poate fi mai inutil. care exist numai în mintea lor. Observând mecanismele min ii. care este acum i rae-acum? Preda i-v în fa a a ceea ce exist .viitor. Dac mai înainte s l trecutul i viitorul. 41 . decât s crea i o rezis-sn â intern fa de un lucru care exist deja? Ce poate fi mai nes n tos decât s te opui vie ii înse i.

accepta i-1 ca i cum dvs. i trece i la ac iune. Accepta i ² apoi ac iona i. cum ar fi rela iile intime. icnre durere emo ional pe care o tr i i las în urm un reziduu dureros. care era deja acolo. Acest fapt v va transforma în mod miraculos întreaga via . Ea include. provocat de incon tien a lumii în care v-a i n scut.d.Aceasta v va oferi experien a st rii de eliberare interioar de condi iile exterioare. Este corpul-durere emo ional. starea de pace interioar autentic . totu i. l-a i fi ales. el poate fi activ 100% din timp. Conlucra i întotdeauna cu el. Se contope te cu durerea trecutului. Starea de activitate a 42 . Indiferent ce con ine momentul prezent. începe i s v apropia i destul de mult de adev r. Unii oameni tr iesc aproape în întregime prin corpul-durere. ce continu s tr iasc în sinea dvs. nu împotriva lui. El are dou activitatea. abandon rile sau pierderile din trecut.m. i se fixeaz în mintea i în corpul dvs. la o extrem de nefericit . care v locuie te corpul i mintea. nu un du man. desigur. în timp ce al ii doar în anumite situa ii. dac este necesar i S Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere Atâta timp cât nu pute i accede la puterea Clipei de acum.a. Urm ri i apoi ceea ce se întâmpl posibil. Un corp-durere se poate afla într-o stare de laten persoan moduri de func ionare: laten a i pân la 90% din timp. Dac o considera i un fel de entitate invizibil cu drepturi proprii. i durerea pe care a i suferit-o în copil rie. Aceast durere acumulat este un câmp energetic negativ. r nirile fizice sau emo ionale . Face i-v din el un prieten i un aliat.

pierdere. ur . corpul-durere. rezirea aceasta poate lua forma irit rii. dorin i chiar boal . Când este preg tit s se trezeasc din faza de laten . poate activa corpul-durere. Corpul-durere vrea s decât dac v determin v supravie uiasc . i nu poate supravie ui v identifica i incon tient cu el. a enerv rii. Atunci se poate ridica. în iv i mai pu in în al ii. indiferent sub ce form : furie. în orice form ² el poate semnala trezirea corpului-durere. de exemplu. Boala i accidentele apar deseori tocmai în acest fel. Se hr ne te cu orice experien truge. a dorin ei de a r ni.i procure Ährana" prin dvs. cu o i perfid . Altele sunt ni te mon tri vicio i i distructivi. a proastei dispozi ii. Astfel. Are nevoie s . tr i i un oc. pentru prima oar . i poate s determine s v identifica i cu el. Când crede i c creatur str in ti i bine o persoan i apoi v confrunta i brusc. f cut de o persoan apropiat . a nevoii de a declan a un moment dramatic într-o rela ie personal etc. Totu i. violen 43 de energie.. Unele corpuri-durere î i pot împinge gazda la sinucidere. Unii atac persoanele apropiate sau pe cele din împrejurimi. poate tr i prin dvs. C uta i orice semn de nefericire. a ner bd rii. ca un copil care nu vrea s renun e la o cerere sâcâitoare.corpului-durere poate fi declan at de orice eveniment. mai ales dac rezoneaz cu un tipar al durerii din trecut. Unii sunt violen i fizic.. chiar i un simplu gând sau o remarc inocent . adev ra i demoni. cu orice lucru ce creeaz o durere nou . Unele corpuri-durere sunt nepl cute. gazda lor. dar mult mai mul i sunt agresivi din punct de vedere emo ional. dram emo ional . Surprinde i corpul-durere în momentul în care se treze te din starea de laten . dar relativ inofensive. precum orice alt ititate vie. a depri-rii. este important s o observa i mai mult în dvs. în timp ce al ii v atac chiar pe dvs. în momentul în . Gândurile i sentimentele pe care le ave i despre via a proprie devin atunci profund negative i autodistructive. poate pune ce rezoneaz cu propriul s u fel de a dis- st pânire pe dvs. a furiei.

Vre i fie s provoca i sau s suferi i durerea.? O simpl nu poate face ca acest lucru s adev rat. nu sunte i con tient de acest aspect i ve i sus ine cu vehemen prea c nu dori i durerea. cât i pe al ii. fie întrebare: este adev rat i în cazul dvs.. Corpuldurere vi se poate p rea un monstru periculos. Durerea nu se poate hr ni decât din durere. care nu poate învinge puterea prezen ei dvs. dar eu v asigur c este o fantom lipsit de substan . Nu este o diferen mare între ele. aruncat de Sinele fals. atât în ceea ce v prive te pe dvs. în realitate se teme de lumina con tiin ei. care este umbra întunecat . care s reflecte propria sa frecven i s -l hr neasc . dac nu o aduce i la lumina con tiin ei. O g se te cu totul indigest . Unele înv turi spirituale afirm c orice durere este în ultim instan credin iluzie ² i au dreptate. dori i i mai mult durere. Supravie uirea sa depinde de identificarea dvs. Dac a i fi într-adev r con tient de acest lucru. Dar. Durerea nu se poate Odat ce corpul-durere a pus st pânire pe dvs. tiparul s-ar dizolva. ve i fi for at s o retr i i de nenum rate ori. la care nu suporta i s v uita i. incon tient cu el. Deveni i o victim sau un tiran. pentru c a dori mai mult durere este o nebunie i nimeni nu este nebun în mod con tient sau voit. fie amândou . 44 . v va pune într-o situa ie de via energetic alimenta din bucurie. ca i de frica incon tient de a înfrunta durerea ce tr ie te în dvs.. dac nu o înfrunta i. Corpul-durere. Vre i s tr i i durerea pentru tot restul vie ii i s continua i s spune i c este o iluzie? Acest lucru v va elibera de durere? Ceea ce ne preocup aici este felul în care v pute i da seama de acest adev r ² adic felul în care îl pute i face s devin real în experien a dvs. Dar examina i-v cu aten ie i ve i descoperi c gândirea i Comportamentul v sunt proiectate în a a fel încât s fac durerea s continue.care a preluat conducerea. Se teme H nu fie descoperit. Desigur.

corpul-durere va continua s func ioneze un timp i va încerca s v p c leasc s v identifica i din nou cu el. aceasta rupându-se de câmpul energetic total i devenind temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea. i nu se mai poate alimenta prin dvs. i v identificarea cu el fiind împiedicat . Observarea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat. corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie v zut a a cum este. a i crea un conflict interior. tot a a nu pute i lupta cu corpul-durere. 5. con tiin a îl face s devin el însu i. ca un animal care încearc energie vital . pretinzând c v reprezint . în momentul în care îl observa i. De ce crede i c civiliza ia noastr a devenit atât de neprielnic vie ii? Chiar i for ele care se opun vie ii sunt totu i . (N. Eu o o dimensiune superioar numesc prezen . V-a i descoperit puterea interioar . Observarea este suficient . Sfântul Pavel a exprimat foarte frumos acest principiu universal: ÄIar tot ce este pe fa . Corpul-durere const în blocarea energiei vitale. 13] (Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptur .i devoreze singur coada. Se instaleaz îndrepta i aten ia asupra lui. a con tiin ei.A adar. Editura Institutului Biblic i de Misiune. cu corpul-durere când devenim suficient de con tien i pentru a întrerupe A a cum nu pute i lupta cu întunericul. încercând s face i acest lucru. Sunte i acum martorul sau observatorul corpului-durere. c ci tot ceea ce este descoperit lumin este" [Efe-seni. red. De i 45 s . îi sim i i câmpul energetic în interiorul dvs. Aceasta înseamn c el nu v mai poate folosi de acum înainte.)). se descoper prin lumin . Când ve i începe s v deta a i de identificare i s deveni i un observator. i astfel i mai mult durere. Bucure ti. Ce se întâmpl identificarea cu el? Corpul-durere este creat de incon tien . S-a r sturnat i a devenit anti-via . 1995. A i dobândit accesul la puterea Clipei de acum.

responsabilitatea dvs. Fi i paznicul mereu vigilent al spa iului interior. deja v-a i predominant a corpului-durere i nutri i identificat cu ci i îl alimenta i din nou cu propriile gânduri. Implic absen a dvs. lui sau ei. a i intrat în starea de incon tien vulnerabilitate la atacul corpului-durere. Din acel moment. st ruind cu mintea la ceea ce v-a f cut cineva sau la ceea ce îi ve i face dvs. i 46 . furia este vibra ia energetic gânduri pline de furie. Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul fl c rii con tiin ei dvs. Aten ia con tient i sus inut rupe leg tura dintre corpul-durere i procesele gândirii. este s nu mai crea i durere. i-a mai r mas un impuls. gândirea dvs. spunându-v singur cât de oribil este via a.. de i nu mai este ac ionat de nimic. complet ca observator. v-a i l sat prad incon tien ei. el poate crea dureri în diferite p r i ale corpului. a fi Äincon tient" înseamn a te identifica unui anumit tipar mental sau emo ional. în sensul în care îl folosesc eu aici. în cu câmpul energetic al corpului-durere. R mâne i prezent. Acesta este în elesul ezoteric al vechii arte a alchimiei: transmutarea metalului obi nuit în aur sau a suferin ei în con tiin . ca în cazul titirezului ce continu s se învârt . Trebuie s urm ri corpul-durere i s momentul în care gândirea dvs. iar corpul-durere a devenit Ädumneavoastr " în iv . r mâne i con tient. o iner ie. Sau atunci cflnd sim i i c v cuprinde o i dispozi ie trist i începe i s activa i un tipar de gândire negativ. dac fi i suficient de prezent încât s pute i îi sim i i energia. care începe s ard astfel mai puternic. duce la apari ia procesului de transmutare. Atunci el nu v va mai putea controla gândirea. Acolo unde exist furie întotdeauna este i durere dedesubt. în acest stadiu.nu îl mai alimenta i cu energie prin identificare. se aliniaz De exemplu. s-a aliniat cu corpul-durere. Ruptura interioar se vindec deveni i din nou unitar. dar acestea nu vor dura.

Nu face i din el o identitate proprie. Nu v gândi i la el ² nu l sa i sentimentul s se transforme în gândire. Acum a vrea s v spun numai atât: dac pute i r mâne atent i prezent în acest timp i dac pute i observa ceea ce sim i i. ca Äpersoana care observ ". Recunoa te i corpul-durere. ve i avea ocazia s face i cel mai intens exerci iu spiritual i ve i putea s v transmuta i rapid toat durerea pe care a i sim it-o în trecut. puterea prezen ei con tiente. corpul-durere se treze te mai ales înainte de perioada ciclului menstrual. în loc s v l sa i dominat de eveniment. Accepta i c se afl acolo. Despre acest lucru i despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai târziu. ca observator al evenimentelor interioare ² transformare. Aceasta este puterea Clipei de acum. Nu îl judeca i R mâne i prezent i continua i s i nu îl analiza i. Urm ri i ce se întâmpl în continuare. observatorul t cut. ci i pe dvs. îi poate fi explicat i unui copil i s sper m c într-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fi predate la coal .S rezum m acum acest proces. Concentra i-v aten ia asupra sentimentului interior. S Pentru multe femei. fi i observatorul lucrurilor care se petrec în interiorul dvs. Odat ce a i în eles principiile de baz ale prezen ei dvs. Identificarea sinelui fals cu corpul-durere Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic i în acela i timp foarte simplu. 47 i le-a i Äîn eles" tr indu-le ² ave i la dispozi ie cel mai puternic instrument de . Con tientiza i nu numai durerea emo ional .

La urma urmei. Dac acest lucru este adev rat în ceea ce v prive te. Dar dac ave i norocul s întâlni i o persoan intens con tient . putând crea i sus ine o stare de prezen it nivelul identific rii cu con tient intens în timp ce lucreaz cu dvs. r mânând prezent ca martor i ini iind astfel transmutarea. Nimeni nu-1 poate face in locul dvs. Rezisten a va înceta dac o ve i con tientiza. 48 . în cea mai mare parte a Vie ii dvs. Fi i foarte atent. Cu alte cuvin-i. dac au dep mintea. este acela i foc. va deveni cu repeziciune mai puternic . Observa i impulsul de vorbi despre acest lucru sau de a v gândi la el. el va arde mult mai intens.. Asta înseamn c v ve i pierde identitatea va crea o rezisten c v-a i construit un sine nefericit din corpulputer-tllic la orice tentativ de anulare a durere i crede i c dvs. prefera i mai curând s suferi i ² s fi i corpul-durere ² ecât s face i un salt în necunoscut i s risca i s pierde i familiarul sine nefericit.Nu neg c v-a i putea confrunta cu o rezisten interioar intens în procesul de renun are la identificarea cu durerea. Numai dvs. Atunci ve i putea s v îndrepta i aten ia asupra corpului-durere. acest lucru poate fi salutar i poate accele-ni procesul. Când un bu tean care abia a început s ard este pus lâng unul care arde puternic i dup un timp este separat din nou. dac pute i fi al turi de ea i s o urma i în starea de prezen . frica incon tient identific rii. Observa i ata amentul fa de propria dure-:. în acest caz. Unii terapeu i s-ar putea s fie i ei capabili s îndeplineasc aceast func ie. e va întâmpla astfel mai ales dac . obser-va i-v rezisten a. pute i face acest lucru. Astfel. lumina dvs. Observa i pl cerea ciudat pe care o sim-| în urma faptului c sunte i nefericit. sunte i aceast fic iune construit de minte. A fi un astfel de foc este una dintre func iile unui maestru spiritual. a i tr it în strâns identificare cu corpul-durere emo ional i dac întregul sentiment de sine sau mare parte din el este investit în acesta.

Nu frica este motivul pentru care nu v b ga i mâna în foc. nu se refer la un lucru care se întâmpl acum. Dvs. i în ciuda elaboratelor sale va înso i constant. tr i i aici i acum. a i putea avea un sentiment asem n tor cu frica. groaz . Aceasta creeaz o pr pastie de anxietate. Nu i ave i nevoie de fric pentru a evita pericolele întâmpl toare ² ci doar de un minim de inteligen bun-sim . i dac v-a i identificat cu mintea i a i pierdut contactul cu puterea i simplitatea Clipei de acum. nervozitate. Starea psihologic de fric este independent de orice pericol concret i imediat.Originea fricii A i spus c frica face parte din durerea noastr emo ional fundamental . via a v este condus de inele fals. din fa a pericolului. a a cum am ar tat mai devreme.d. privit din exterior. Ea îmbrac multe forme: disconfort. Pute i oricând s face i fa unui lucru care este doar o proiec ie a min ii ² nu pute i face fa Mai mult. Cum apare frica i de ce are o pondere atât de mare în vie ile oamenilor? Oare o anumit cantitate de fric nu ajut la autoap rare? Dac nu m-a teme de foc. Ca urmare a naturii sale iluzorii constant. atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. Acest tip de fric psihologic este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea întâmpla. fobie .. o emo ie este reac ia corpului la activitatea min ii dvs. Dac cineva v amenin cu focul sau cu violen a fizic . a putea s bag mâna în el i s m ard. în timp ce mintea dvs.m. Ce mesaj prime te în mod . inele fals este foarte vulnerabil i nesigur i se consider amenin at în mod inele fals este foarte încrez tor. se afl în viitor. tensiune. grij . Pentru asemenea chestiuni practice. pr pastia anxiet ii v momentului prezent. este util aplicarea lec iilor înv ate în trecut. dar nu pute i face fa viitorului. Aminti i-v c 49 mecanisme de ap rare. anxietate. dar nu este acela i lucru cu starea Aceasta este o retragere instinctiv psihologic de fric despre care vorbim aici. ci faptul c ti i c v ve i arde. Lucrurile stau astfel chiar dac .a.

constant corpul de la inele fals. frica de moarte afecteaz fiecare aspect al vie ii dvs. ca sine fals. toate fricile reprezint frica de moarte. observându-l. de identitate nu mai are nicio importan dac ave i dreptate sau nu. A gre i înseamn a muri. care sunt atât de corozive pentru rela ii. ve i anula identificarea cu el." generat de acest mesaj continuu? Frica. 50 . De exemplu.. din interiorul dvs. în aceast stare de identificare cu mintea. astfel. desigur. moartea pânde te întotdeauna dup col . de anihilare a sinelui fals. Con tientizând acest tipar. nu va mai exista. Ce ap ra i? O identitate iluzorie. Urm ri i apari ia oric rui fel de sentiment defensiv. Adev rata putere se afl în interior i v este acum disponibil . chiar i un lucru aparent obi nuit i Änormal". care este o form de violen .. Puterea asupra altora este de fapt sl biciune deghizat în putere. Acesta este sfâr itul tuturor conflictelor i al jocurilor de putere. nu v pute i permite s gre i i. A a c dvs. Frica de pierdere. sentimentul de identitate bazat pe gândire este serios amenin at cu anihilarea. pentru sentimentul dvs. Din cauza acestui lucru s-au purtat r zboaie i au fost distruse nenum rate rela ii. tiparul incon tient se va dizolva rapid. sunt amenin at. f r a mai fi agresiv sau mânat de sentimente defensive în leg tur cu aceste lucruri. frica de a fi r nit etc. Pentru sinele fals. în lumina con tiin ei dvs. o entitate fictiv . construit de minte? ÄPericol. o imagine din mintea dvs. Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund i mai autentic. frica de e ec. i care este emo ia Frica pare s aib multe cauze. nu din minte. nevoia compulsiv i profund incon tient de a avea dreptate. în ultim instan . ca nevoia instinctiv de a avea dreptate într-o discu ie i de a-i dovedi celuilalt c gre e te ² ap rând în felul acesta pozi ia mental cu care v-a i identificat ² este urmare a fricii de moarte. Atunci când v identifica i cu o pozi ie mental i gre i i... Pute i afirma clar i ferm ce sim i i sau gândi i. Odat ce a i sc pat de identificarea cu mintea. dar.

ca o dorin . bani. pentru c nu se mai pot min i. a a cu care v întâlni i pe strad sau pe care o cunoa te i tr ie te într-o stare de fric . de a nu fi întreg. Aceast stare fluctueaz între anxietate i groaz la un cap t al scalei i o senza ie vag de nepl cere i sentimentul unui pericol îndep rtat la cel lalt. pentru a se sim i mai comple i. Cei mai mul i oameni devin con tien i de ea numai atunci când trec printr-o stare mai intens . Numai intensitatea ei variaz . în primul rând pentru a se putea sim i mai bine cu ei în i i. recunoa tere sau o rela ie special . Dac este incon tient. o cerin intens . din acest motiv. acesta este con tient. Încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire Un alt aspect al durerii emo ionale. dar le este mult mai greu. care este o parte intrinsec a min ii conduse de inele fals. de la sinele s u profund. La unii oameni. în orice caz. este deconectat de la puterea sa adev rat . îl reprezint un profund sentiment de lips sau de neîmplinire. înr d cinat în Fiin . putere. o nevoie. Num rul persoanelor care au dep c pute i presupune c aproape orice persoan it identificarea cu mintea este extrem de mic. chiar i atunci când ob in toate aceste lucruri. Sau pot i chiar continu s se mint . forma sa de manifestare o nu e ti i constant al lipsei de valoare proprie sau acela c suficient de bun.A a c orice persoan care s-a identificat cu mintea sa i. oamenii se înscriu deseori în grani ele unei nevoi compulsive de gratificare a sinelui fals i caut lucruri cu care s se identifice pentru a putea umple acest gol pe care îl simt în ei în i i. Atunci se simt într-adev r în pericol. ei constat curând c golul continu s existe i este f r margini. 51 . succes. va avea ca tovar constant frica. va fi resim it numai indirect. A a c se lupt s acumuleze posesiuni. Dar. la al ii este incon tient. Dac reprezint sentimentul nelini titor este con tient.

cu aptitudinile speciale. G si i c este însp imânt tor? Sau este o eliberare s târziu. Deoarece inele fals este un sentiment derivat al identit ii. tocmai a fost împlinit . îl ve i afla cel mai târziu în momentul în care ve i sim i C se apropie moartea. renun a i la toate aceste lucruri. cu excep ia unor intervale foarte scurte. rasiste.Atâta timp cât mintea dominat de inele fals v conduce via a. când o dorin i alimentat constant. el are nevoie s se identifice cu lucruri externe. Poate c identific ri politice. cu statutul i i cuno tin ele. cu sisteme de credin e i apeleaz deseori la recunoa terea social . va trebui s ti i acest lucru? Mai devreme sau mai acum v vine greu s crede i i. cu aspectul fizic. Ve i afla singur adev rul. Niciuna dintre acestea bineîn eles. Secretul vie ii este s Ämori înainte de a muri" ² i s descoperi c nu exist moarte. Nu v c uta i sinele în minte. cât inele fals se identific cel mai des cu posesiunile. nu v cer s crede i c nu v pute i reg si identitatea în nimic din toate acestea. nu v pute i sim i împ cat sau împlinit. Are nevoie s fie atât ap rat. Moartea ia tot ceea ce nu sunte i dvs. 52 . cu istoria de via nu sunte i dvs. în care ob ine i ceea ce v-a i dorit. cu personal sau a familiei. religioase i alte identific ri colective. na ionaliste. cu educa ia rela iile. cu ocupa ia. nu v pute i sim i cu adev rat bine.

Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în clipa de acum Nu v c uta i sinele în minte Simt c mai am multe lucruri de aflat despre felul în care func ioneaz mintea mea. Acesta este motivul pentru care. nu mai ave i nevoie s în elege i sau s afla i prea multe. A i în eles deja mecanismele de baz ale st rii de incon tien : identificarea cu mintea. Studiul complexit ii min ii v poate transforma într-un bun psiholog. Deveni i Äo ml di dup cum a spus Isus. explora i nenum ratele sale manifest ri. a a cum studiul nebuniei nu este suficient pentru a aduce s n tatea mintal . fapt ce creeaz un sine fals. a a c tr ie te i dorin . nu mai le transforma i într-o s fac acest lucru. Nevoile sinelui fals sunt f r constant într-o stare de fric ave i nevoie s complex problem sfâr it. 1]. inele fals ador c utarea unui lucru de care s se ata eze pentru a. Desigur. adev rat. mare parte din sentimentul lor de identitate este strâns legat de propriile probleme. înr d cinat în Fiin . Dup ce 53 . ca substitut al sinelui dvs. dar nu v va duce mai departe de nivelul mental. El este mereu în din vie" [v. nu este nevoie s personal .i men ine i înt ri sentimentul iluzoriu de identitate i se va ata a imediat de problemele dvs. Problemele min ii nu pot fi rezolvate la nivelul min ii. în cazul atâtor oameni. Ea se simte vulnerabil i amenin at . Nu. Dup ce a i în eles principala disfunc ie. Dup ce a i aflat cum opereaz disfunc ia principal . înainte de a putea s m apropii m car de con tiin a deplin sau de iluminarea spiritual . Ioan 15. nu este a a.

Deveni i prezent. îi pute i c uta i pe dvs. in loc s -l risipim. Aceasta creeaz o preocupare continu pentru trecut i viitor ² gândul la recunoa terea momentului prezent i la a-i îng dui s existe treze te nepl cerea.i identificarea cu mintea. i mintea se opre te ² dac nu alege i cumva s o pune i la treab . Este un instrument minunat. include permite min ii s fie a a cum este f r s v împotmoli i în ea. inele fals se poate investi într-o m sur foarte mare în durere i suferin . considera i în mod gre it c dvs. ie i i din ea. Elimina i timpul. în iv în ea i care. pentru c trecutul face din noi ceea ce suntem azi. Nu am mai ti cine suntem.aceasta s-a întâmplat. Impulsul apare pentru c trecutul v confer o identitate. 54 m s -l . Ea devine atunci o minte condus de Pune i cap t iluziei timpului. Pare aproape imposibil s sc p m de identificarea cu mintea. Dar cum am mai func iona în aceast lume dac am fi lipsi i de sim ul timpului? Nu ar mai exista scopuri pe care s ne str duim s le atingem. ultimul lucru pe care ei i l-ar dori ar fi s piard Odat ce a i recunoscut c la baza st rii de incon tien st se elibereze. ar însemna s . Disfunc iile apar atunci când v sinele fals i pune st pânire pe întreaga dv . iar viitorul men ine promisiunea salv rii. Cred c timpul este ceva foarte pretios si trebuie s înv folosim cu inteligen . To i suntem afunda i în ea. a împlinirii sub orice form . stare inele. Cum înve i un pe te s zboare? Iat care este cheia: pune i cap t iluziei timpului. Când sunte i prezent. sunte i totuna cu mintea dvs. desigur. Timpul mintea sunt inseparabile. Amândou sunt iluzii. i emo iile. via . A te identifica cu propria minte înseamn a fi prins în timp: impulsul de a tr i aproape exclusiv prin memorie i anticipare. Mintea în sine nu este disfunc ional .

i nici nu se va intampla vreodata. Va rog. Este tot ceea ce exista. ci singurul moment existent in afara sa: Clipa de acum. Ceea ce percepeti ca pretios nu este timpul. Cu cat sunteti mai concentrat asupra timpului ² trecut i viitor ². cel mai pretios lucru care exista.Timpul nu este deloc pretios. puteti. numai dvs. ascultati-m . sanufie acum s. De ce este eel mai pretios lucru? In primul rand. Mintea nu poate intelege acest lucru. Este singurul punct de acces in lumea lipsita de timp si de forma a Fiintei. cu atat pierdeti mai mult din vedere Clipa de acum. uneori chiar mai reale decdt prezentul? La urma urmei. singurul factor care ramane constant. Eternul pre-zent este spatiul in care se deruleaza viafa dvs. S Nimic nu exista in afara Clipei de acum Trecutul si viitorul nu sunt lafel de reale.. Nu a existat nicio-data vreun timp in care viata dvs. Clipa de acum este singurul punct care va poate duce dincolo de granitele limita-te ale mintii. Ea este intr-adevar pre ioasa. Viata este acum. trecutul determind fe-lul nostru de afi si modul in care ne percepem si ne compor-tdm in prezent. Nu afi inteles inca pe deplin esenta lucrurilor pe care vi le-am explicat pentru ca incercati sa le intelegeti mental. pentru ca este singurul care exista. Iar obiectivele noastre viitoare determind ac-fiunile pe care le intreprindem in prezent. In al doilea rand. pentru ca este o iluzie. 55 .

dispare 56 . care are un trecut i un viitor. o amprenta de me-morie. Nimic nu se va intampla vreodata in viitor. Cand apare. Ele i i imprumuta realitatea de la Clipa de acum. ale puterii sj ale realitatii prezentului etern. eman prezen a Fiintei. Brusc. S Cheia dimensiunii spirituale În situatiile in care viata ne este amenintata si avem nevoie de o reactie rapida. Personalitatea. in con§tiin|a se produce o trecere de la minte la Fiinta. de la timp la prezenta. reactivati aceasta amprenta ² tot in prezent. Cand va amintiti trecutul.a cum Luna nu are o lumina proprie §i poate doar sa reflecte lumina Soarelui. a unei Clipe de acum mai vechi. Viitorul este o Clipa de acum imaginata. gandit sau simtit vreun lucru in afara Clipei de acum? Credeti ca se va intampla vreodata? Este posibil ca un lucru sa se intample sau sa existe in afara Clipei de acum? Raspunsul este evident. apare sub forma Clipei de acum. As. trecutul §i viitorul nu au realitate proprie.A existat vreodata un moment cand ati trait. In momentul intelegerii. tot as. faceti aceasta tot in Clipa de acum. Esenta cuvintelor mele nu poate fi inteleasa de minte. inmagazinata in minte. o proiectie a mintii. totul se intampla in Clipa de acum. facut. radiaza energie. Evident. Ceea ce considerate trecut este. totul vi se pare viu. de fapt. trecerea de la timp la prezenta se produce uneori de la sine.a trecutul sj viitorul sunt doar palide re-flexii ale luminii. Cand va ganditi la viitor. toate se intampla in Clipa de acum. nu-i asa? Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut.

de povara personalit ii. de probleme. Sau poate c ve i auzi versetul despre florile a acestor înv turi nu este câmpului care nu î i fac griji pentru ziua de mâine. acest lucru nu este afirmat în temple sau biserici. Cu toate acestea. mae trii spirituali din toate tradi iile au ar tat c aceast Clip de acum este cheia dimensiunii spirituale.i dea seama c ele sunt f cute pentru a fi tr ite i pentru a aduce . de i poate nu îl con tientizeaz . în mod sigur. dar în acela i timp foarte vigilent . Dac intra i într-o biseric . poate însemna moarte. Profunzimea o profund transformare interioar . activitate pentru atingerea st rii respective. ci tr iesc lejer în Clipa de acum atemporal . este acela c îi for eaz s st ruie în Clipa de acum ² în starea de tr ire intens care este eliberat de timp. de gânduri. 57 i natura radical recunoscut . ' Motivul pentru care unii oameni ador activit ile periculoase. i pentru o secund . Nimeni nu pare s . se pare c ea a r mas un secret. nu stare chiar P r sirea prezentului. ca ÄNu v îngriji i de ziua de mâine" i ÄCel ce se apuc de arat i se uit peste um r nu este potrivit s intre în împ r ia Cerurilor". cursele de ma ini etc. cum ar fi escaladarea mun ilor. R spunsul de care este nevoie vine din aceast stare de con tiin . foarte lini tit . Dar dvs. ve i auzi poate citate din Evanghelii. Dumnezeu dân-du-le totul din plin. chiar trebuie s acum. Pute i intra în aceast S Din timpuri str vechi. Din nefericire.momentan i este inlocuita de o intensa prezenta con tient . ace ti oameni ajung dependen i de o anumit escalada i versantul nordic al Eigerului pentru asta.

Rinzai. O întrebare S Clipa de acum este central i în înv turile sufite. în absen a timpului. declara: ÄTrecutul i viitorul îl iau pe Dumnezeu din fa a ochilor no tri. marele maestru spiritual din secolul al XIII-lea. nimic din ceea ce nu sunte i dvs. se dizolv . Iar Rumi. arde i-le în foc pe amândou ". Marele maestru Zen. toate problemele dvs. Nu exist obstacol mai mare în calea c tre Dumnezeu decât timpul". în Clipa de acum.S Toat esen a filozofiei Zen se reduce la a te men ine mereu pe muchia de cu it a Clipei de acum ² la a fi atât de complet. marele poet i maestru al sufismului. pentru a le distrage elevilor s i aten ia de la timp. în iv s nu continue s supravie uiasc în dvs. ea nu poate supravie ui în Clipa de acum. ridica deseori degetul i întreba: ÄCe ne lipse te în acest moment?" O întrebare profund . a rezumat foarte frumos toate acestea: ÄTimpul este cel care împiedic lumina s ajung la noi. atât de profund prezent. încât nici o problem . ramura mistic a Islamului. Meister Eckhart. Suferin a are nevoie de timp. 58 . care nu solicit r spuns mental. nici o suferin . atunci când?" un aten ia i mai profund în Clipa de acum. Sufi ii au un proverb: ÄCredinciosul sufit este fiul timpului prezent". Este f cut s v aduc similar din tradi ia Zen este: ÄDac nu acum.

S Acum un moment. ci con ine o iubire i un respect profunde pentru tot ceea ce exist . dar am ajuns s fiu con tient de ceva invizibil. o parte din acea con tiin simt c începe s -mi scape. 59 . Nu tiu cum am f cut. O cunoa tere care nu distruge sacra-litatea cu i dimensiunea atemporal vine i un alt fel de cunoa tere. judec i. Mintea mea nu v poate cunoaste pe dvs. Odat i în fiecare lucru. Percep ia extern nu s-a schimbat prea mult. Când m uit acum la copac. Vede i. Mintea nu poate cunoa te copacul. dar lucru. Este greu de explicat. i într-un fel f ceam parte din acest este înc prezent . când a i vorbit despre prezentul etern i despre irealitatea trecutului i a viitorului. ci numai o imagine i moart a lui. Poate cunoa te numai fapte sau informa ii despre el. A i trecut în Clipa de acum i astfel a i perceput copacul f r ecranul min ii. ci con ine doar etichete. experien a se retrage deja în trecut. care tr ie te în fiecare fiin misterul vie ii. Este posibil ca un astfel de moment s fie vreodat mai mult decât o str fulgerare? V-a i eliberat de timp pentru un moment. Numai Fiin a poate cunoa te direct. o cunoa tere care nu Äomoar " spiritul. Dar acum avea o dimensiune în plus.. M mai uitasem la el de câteva ori i mai înainte. spiritul s u interior. m-am surprins ui-t ndu-m la copacul care se vedea pe geam. numai culorile p reau mai vii i mai vibrante. Acum îmi dau seama c mai înainte nu v zusem cu adev rat copacul. fapte i opinii despre dvs. Con tiin a Fiin ei a devenit parte din percep ia dvs. pe care îl sim eam drept esen a acestui copac. dar acum a fost ceva diferit. O cunoa tere despre care mintea nu tie nimic. dac plat vre i.

fa de momentul prezent. A intervenit un alt factor. distragându. necontrolat. Urm ri i gândul. al emo iilor i al reac iilor dvs.. poate foarte bine s I distrug toat via a de pe planet . pe cât sunte i de persoana sau situa ia care le-a produs. de obicei. el v ofer o speran creeaz anxietate. ve i fi automat mai prezent în via a dvs. Dac este mai r u. Dar o singur experien nu este suficient . Dac vi se pare greu s intra i direct în Clipa de acum. inclusiv rela iile pe care le ave i cu alte persoane i cu natura. care. Ve i observa c viitorul este imaginat. sim i i emo ia. în diferite situa ii. De ceea permanent . indiferent cât a fost ea de frumoas sau de profund . Este lumea practic a vie ii de zi cu zi. se transform într-un parazit monstruos. Ie i i din dimensiunea ce avem nevoie i încerc m acum s ob inem este o schimbare de con tiin A a c anula i vechiul tipar de negare i rezisten v retrage i aten ia din trecut i viitor ori de câte ori nu v temporal cât de mult pute i în fiecare zi. ca observator. a i devenit prezent. iar în final i pe sine. Obi nui i-v s sunt de folos.i gazda. Nucritica i i nu analiza i ceea ce observa i.Exist un loc pentru minte i cuno tin ele ei. începe i cu observarea tendin ei obi nuite a min ii de a dori s evadeze din Clipa de acum. în momentul în care v da i seama c nu sunte i prezent. Ambele sunt iluzorii. Nu face i din ele o problem personal . De câte ori sunte i capabil s v observa i mintea înseamn c nu mai sunte i prins în capcana ei. un lucru care nu apar ine min ii: prezen a dvs. viitorul imaginat este mai bun. Prin autoobservare. observa i reac ia. ca fiind mai bun sau mai r u decât prezentul. Totu i. Observa i de asemenea cât de des vi se îndreapt aten ia spre trecut sau spre viitor. Dac sau o anticipare pl cut . A i întrev zut pentru o clip felul în care atemporalitatea vâ poate transforma percep iile. atunci când ajunge s st -i pâneasc peste toate aspectele vie ii dvs. i atunci ve i sim i ceva mai puternic decât toate aceste 60 . Fi i cel pu in la fel de interesat de reac iile dvs. Fi i prezent ca observator al propriei min i ² al gândurilor.

. Acest lucru nu v afecteaz capacitatea de a v folosi de timp ² de trecut sau de viitor ² atunci când ave i nevoie s -1 utiliza i în chestiuni practice. ² deveni i una cu ea. Energia care îi este retras min ii se transform în prezen . V justifica i. observarea îi retrage min ii mai mult timp. ci tiparul de reac ie. devine mult mai u or s temporal ori de câte ori nu ave i nevoie de timp în scopuri practice i s p trunde i mai adânc în Clipa de acum. Reac ia sau emo ia pune st pânire pe dvs. v ap ra i. Când o ve i folosi. ataca i. mintea va fi mai . Identificarea cu mintea creeaz înseamn acesteia mai mult energie. observarea min ii deschide dimensiunea alege i pur i simplu s ie i i din dimensiunea atemporalit ii. O pune i în practic . în spatele con inuturilor min ii. numai c aceast fiin dvs. S O prezen puternic intens este necesar atunci când anumite situa ii declan eaz o reac ie cu o înc rc tur emo ional . exist Äincon tient". în aceste momente. tendin a de a deveni nu sunte i când în via a dvs. 61 i nu v afecteaz nici capacitatea de a v folosi mintea. de exemplu. chiar o amplific . mai concentrat . îi ar ta i celuilalt c gre e te... care observ . când Älucrurile merg prost" sau când este reactivat un complex emo ional din trecut.lucruri pe care le observa i: îns observatorul t cut. atunci când imaginea de sine v este amenin at . mintea în modul ei obi nuit de supravie uire. Dup ce a i sim it ce a fi prezent. i prezen a lini tit . De fapt. apare o provocare ce declan eaz frica. rapid . Identificarea cu mintea îi confer energia.

dar este eliberat de timpul psihologic. ea ontinu s În cazul unei persoane ce a atins iluminarea. dar imediat ce a i rezolvat problemele practice reveni i la con tiin a prezentului. stabilirea obiectivelor i efortul de a le duce la îndeplinire. în sfera vie ii practice. prin intermediul tiparelor i al legilor fizice. Timpul cronologic nu înseamn numai a stabili o întâlnire sau a planifica o excursie. matematice . El include i a înv a din trecut pentru a nu repeta acelea i gre eli la nesfâr it. nu ve i acumula un Ätimp psihologic". o con tiin periferic a timpului. predic iile legate de viitor. de i ea are înc foloseasc timpul cronologic. i abordarea unor c i adecvate de ac iune în baza predic iilor noastre. Pe de alt parte.d. momentul prezent r mâne factorul esen ial: orice lec ie din trecut devine relevant i se aplic acum. Când exersa i aceasta. în cazul în care continua i s v gândi i la ea i s v critica i. concentrarea aten iei se identific întotdeauna cu Clipa de acum.a.. care este identificarea cu trecutul i proiec ia compulsiv în viitor. Orice planificare i orice c(ort de a atinge un anumit scop au loc acum. în care nu ne pu-Icm descurca f r s recurgem la trecut sau la viitor. atunci face i din nou gre eala de a transforma incidentul într-un aspect Äpropriu i personal": face i din el o parte a sentimentului de sine i îl transforma i în 62 . în acest fel. înv ate din trecut.m.Renun area la timpul psihologic înv a i s folosi i timpul pentru aspectele practice ale vie ii ² putem numi acest interval Ätimp cronologic" ². Cu alte cuvinte. Dar chiar i aici. De exemplu. fi i atent s nu transforma i timpul fonologie în timp psihologic f r s v da i seama. dac în trecut a i f cut o gre eal i acum a i înv at din ea folosi i timpul cronologic. s ave i remu i sau un sentiment de vinov ie.

poate pentru c încerca i s ob ine i prin el fericirea. acesta poate t ia cu repeziciunea unei s bii prin h i ul straturilor de complexit i i Äprobleme" create de minte. dar nu pot s fiu pe deplin de acord cu dvs. lipsit de valoare intrinsec . de a atinge. nu inten ionez s exprim un adev r filozofic. C l toria vie ii dvs. ti i unde dori i s ajunge i.timp psihologic. Da i-mi voie s repet: prezentul este tot ce ve i avea vreodat . de a Äreu i". folosi i timpul cronologic. s vi se par lipsit de sens. Refuzul de a ierta implic în tnod necesar greaua povar a timpului psihologic. Dac v stabili i un obiectiv i încerca i s îl atinge i. Când spun c Ätimpul este o iluzie". decât atunci când sunte i prezent în Clipa de acum. nu mai este o aventur . Este redus cronologic se transform la o simpl treapt spre viitor. S În eleg suprema importan a Clipei de acum. Nu mai reu i i s vede i i s mirosi i florile de la marginea drumului i nici nu mai sunte i con tient de frumuse ea i miracolul vie ii care se desf oar în jurul dvs. Timpul atunci în timp psihologic. V amintesc pur i simplu un fapt ² un fapt atât de evident. Dac v concentra i excesiv asupra scopului. s nu fie Äacest . când spune i c timpul este în totalitate o iluzie. încât s-ar putea s v fie greu s îl în elege i. împlinirea sau un sentiment mai complet de identitate. devine o nevoie obsesiv de a ob ine. care este întotdeauna legat de un fals sentiment de identitate. Clipa de acum nu mai este respectat . dar respecta i i acorda i cea mai mare aten ie pasului pe care îl face i în momentul prezent. dar odat în eles complet. Nu va exista niciodat moment". Nu este o realitate? 63 un moment în care via a dvs.

² va fi atins . împlinire. torturarea i omorârea oamenilor în prezent. de exemplu. eliberare etc. un iad în grav i Este un exemplu cutremur tor despre felul în care credin a într-un rai viitor creeaz c timpul psihologic este o boal mental . egalitate. sub forma ideologiilor. b utura. Ele apar. sunt doar mijloace pentru atingerea unui scop? Satisfac ia se afl întotdeauna dup col sau este redus la scurte momente de pl cere. pentru construirea unei Älumi mai bune" în Rusia. s realiza i i s atinge i diver-:. indiferent sub ce form ar fi prezentat ² fericire.? 64 ri comuniste.7 încerca i mereu s ajunge i în alt loc decât cel în care v afla i? Cea mai mare parte a ac iunilor dvs. mai bun Sau mai întregit din punct de vedere psihologic? A tepta i un b rbat sau o femeie care s dea un sens vie ii dvs. mijloacele de a ob ine aceste lucruri implic înrobirea. mâncarea. în care salvarea. un punct în proiec ia mental viitorului. eluri. Mai poate exista vreo îndoial periculoas ? Cum func ioneaz acest tipar mental în via a dvs. China i alte prezent. De exemplu. comunismul ² sau orice fel de na ionalism ² ori ca sistemele religioase rigide. Scopul este o idee.Nebunia timpului psihologic Nu ve i mai avea nicio îndoial asupra faptului c timpul psihologic este o boal mental dac îi ve i observa manifest rile colective. alerga i mereu dup emo ii i pl ceri noi? Crede i c aduna i mai multe lucruri ve i fi mai împlinit. drogurile sau fiorii de fric dac ori entuziasm? V oncentra i mereu s deveni i. prin urmare. se estimeaz c au fost omorâ i circa 50 de milioane de oameni pentru progresul cauzei comunismului. De multe ori. ce func ioneaz lazându-se pe presupunerea implicit c binele cel mai mare se afl în viitor i. scopul atingerii lui justific mijloacele. ca na ionalsocialismul. ca sexul.

. De obicei.În starea de con tiin normal . via a dvs. Sunt posibile schimb ri superficiale. dar deformeaz sau ascunde realitatea prezent . de reac ie i de dorin sunt aplicate în performan e ce repet la nesfâr it un scenariu din mintea dvs. într-un cadru mai luxos. dar transform rile reale sunt rare i depind de capacitatea dvs. acum o persoan aplica i acelea i tipare condi ionate. în loc s omoare 10 sau 20 de persoane cu o bât de poate omorî un milion de indivizi doar printr-o ap sare pe buton. iar lucrurile pot deveni mai bune în viitor i deseori a a se i întâmpl . viitorul este o replic a trecutului. desigur. de emo ie. Vechile tipare de gândire. Oamenii au înv at s divid atomul. Î i pierde capacitatea de a vibra. Prezentul poate fi oribil. de a fi suficient de prezent pentru a dizolva trecutul cu ajutorul puterii Clipei de acum. Ceea ce percepe i ca viitor este o parte intrinsec a st rii prezente de con tiin . Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic 'Dar credin a c viitorul va fi mai bun decât prezentul nu este întotdeauna o iluzie. Dac mintea dvs. în aceste condi ii. de comportament. ve i tr i acelea i lucruri. de identificare cu mintea sau starea de neiluminare. Calitatea con tiin ei dvs. sentimentul de uimire i extaz. Pute i câ tiga 10 milioane de dolari f r ca schimbarea adus de acest fapt s fie mai pu in superficial . nu poate fi tr it decât în Clipa de acum. puterea i poten ialul creator infinit care stau ascunse în Clipa de acum sunt camuflate în totalitate de timpul psihologic. în acest moment este ceea ce d form viitorului ² care. care v confer un fel de identitate. Este aceasta o schimbare autentic ? 65 . Atunci mintea creeaz o obsesie a viitorului pentru a evada dintr-un prezent nesatisf c tor. este foarte împov rat de trecut. A i continua pur i simplu s lemn. prospe imea. Trecutul însu i se perpetueaz prin lipsa prezen ei.

anxietatea. Cei mai mul i oameni descoper con tiin c le este greu s cread în posibilitatea unei st ri de complet eliberate de orice form de negativism. suferin ele. regretul. resentimentele. este adev rat. ca o umbr 66 . mai con tient. Poate c v va fi greu s recunoa te i c timpul este cauza suferin elor sau a problemelor dvs. tensiunea. grijile ² toate formele de fric produse de abunden a viitorului ² sunt i de insuficien a tr irii prezentului. v ve i trezi curând cu un set similar de probleme sau motive de suferin . Dac ast zi a i îndep rta în mod miraculos toate problemele dvs. ci chiar acum i aici. singurul loc unde este posibil apari ia unei schimb ri autentice i unde trecutul poate fi dizolvat este Clipa de acum. S Toate atitudinile negative sunt produse de o acumulare a timpului psihologic i o negare a prezentului. Disconfortul. am r ciunea i toate formele de lips a iert rii sunt produse de abunden a trecutului i de insuficien a prezen ei. atunci ce anume calitatea con tiin ei dvs. dar nu a i deveni mai prezent. stresul. Este promisiunea salv rii. i cu toate acestea. în acest moment determin viitorul. dintr-un punct de vedere conven ional. nu într-un de eliberare despre care ne vorbesc toate înv viitor iluzoriu.Dac determin numai calitatea con tiin ei dvs. ceea ce percepe i drept cauze ale suferin ei sau ale nefericirii dvs. i.? Gradul prezen ei dvs. Dar pân probleme a min ii ² ata amentul ei fa când nu a i rezolvat principala disfunc ie generatoare de de trecut i viitor i negarea Clipei de acum ² problemele sunt în realitate interschimbabile. Deci. Vinov ia.. triste ea. Crede i c ele sunt produse de situa ii specifice din via a dvs. tocmai ea este starea turile spirituale.

se afl în prezent. Anumite lucruri din trecut n-au mers a a cum a i dorit dvs. Mai de ceea ce s-a întâmplat în trecut. Pentru mine. Nu pute i fi i nefericit i total prezent în Clipa de acum. Nu pot s cred c a putea ajunge vreodat într-un punct în care s fiu complet eliberat de problemele mele. Nu v pute i elibera în viitor. Prezen a în Clipa de acum este cheia Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via Nu în eleg cum a putea s fiu liber acum. Ceea ce considera i Ävia " ar trebui mai curând s manifesta i înc o anumit rezisten fa se numeasc Äsitua ie de via ". când în mod clar nu este a a. Speran a este cea care v face s merge i înainte. Nu exist salvare în timp. Este un fapt. nu este deloc eliberator. Este timpul psihologic: trecut i viitor. momentul prezent este extrem de nefericit. a a c nu pute i fi liber decât acum. din acest motiv. în acest punct pentru c v afla i deja în acest punct acum. i acum v împotrivi i lucrurilor care exist deja.care v urmeaz oriunde a i merge. Nu ajunge i niciodat libert ii. exist o singur problem autentic : mintea ata at de timp. 67 ajut s merg înainte este speran a sau posibilitatea ca situa ia s se . i m-a min i singur dac a încerca s m conving c totul este bine. dar speran a v face s v concentra i asupra viitorului i aceast concentrare continu pe viitor perpetueaz negarea prezentului i. Ceea ce m îmbun t easc în viitor. în final. Ave i dreptate. sunt extrem de nefericit în acest moment. Din întâmplare. Doar ave i impresia c aten ia dvs. nefericirea dvs. când de fapt ea este complet acaparat de timp.

face i pu in loc. nu mai exist loc pentru solu ii. Reduce i-v exist în timp. este real . de via acum. Permite i-le tuturor lucrurilor s existe. Care este diferen a? Situa ia dvs. Situa ia dvs. care duce spre via ". crea i un spa iu pentru a descoperi via a din spatele situa iei de via . Se nume te Clipa de poate fi plin de probleme ² Via a dvs. cu i f r lucrurilor. Privi i. i s ne concentr m asupra trecut. Accepta i însu irile tuturor . dar ea r mâne totu i situa ia mea prezent vie ii dvs. nu face i aprecieri despre ele. exist acum. ci acum. Via a dvs. Folosi i-v pe deplin sim urile. 68 i accepta i i iese. ori de câte ori pute i. Nu mâine. texturile. Asculta i sunetele. sim i i energia vital din dvs. nu interpreta i. Atinge i ceva ² orice ². Observa i-v ritmul respira iei. Tr i i în locul în care v afla i. nu mai exist loc pentru ceva nou. Haide i s uit m pentru moment situa ia dvs. P trun-de i mai adânc în Clipa de acum. de via majoritatea a a i sunt ² dar descoperi i dac ave i vreo problem în acest moment. sim i i aerul cum intr corpul dvs. Con tientiza i spa iul care le permite tuturor lucrurilor s existe. Vede i lumina. de via Situa ia dvs. Con tientiza i prezen a t cut a fiec rui lucru. prezent de via este o construc ie a min ii.Este adev rat c situa ia mea de via prezent este rezultatul lucrurilor care s-au întâmplat în i faptul c sunt blocat în ea m face nefericit. nu peste 10 minute. Uita i-v în jur. C uta i Äpoarta strâmt via a la acest moment. formele. A a c . sim i i prezen a Fiin ei. Asculta i lini tea din spatele sunetelor. culorile. Ave i vreo problem acum? Când sunte i asaltat de probleme.

Concentra i-v asupra Clipei de acum i spune i-mi ce problem ave i în acest moment. ci de în elegerea faptului c nu exist probleme." în ultim instan . Exist numai situa ii ² pe care le rezolv m în prezent sau le accept m ca atare. care otr ve te i distruge încet P mântul. Am o senza ie de u urare. este absorbit de Clipa de acum. ca parte din însu irile prezentului. M simt eliberat. nu-i a a? Ele nu au fost rezolvate. dar. V trezi i dintr-un vis al timpului în prezent. S Nu îmi da i niciun r spuns.. dar problemele m a teapt dup col . a timpului. ar spune Äda. S Toate problemele sunt iluzii ale min ii M simt ca i cum a fi sc pat de o povar uria . Nu am sc pat doar temporar de ele? Chiar dac v-a i trezi în paradis. Ie i i din mintea nes n toas care v sec tuie te de energia vital .. nu este vorba de rezolvarea problemelor. Este posibil s fie vorba de o situa ie care trebuie s fie ori 69 . Problemele sunt construc ii ale min ii i au nevoie de timp pentru a supravie ui..L sa i în urm lumea mortificat a abstrac iei mentale. pentru c este imposibil s ave i probleme atâta vreme cât aten ia dvs.. Ele nu pot supravie ui în realitatea Clipei de acum. pân când ele se schimb sau pot fi rezolvate. nu ar trece mult i mintea dvs.

în condi iile în care nu v ve i mai crea dureri dvs. interior negativismul cre rii de probleme. de via 70 i de moarte. în iv . de identitate. ori acceptat . De ce s o transform m într-o problem ? De ce am transforma ceva într-o problem ? Nu este via a suficient de provocatoare i a a? Pentru ce mai ave i nevoie i de probleme? Mintea ador în mod incon tient problemele pentru c ele v ofer un fel de identitate. nici spa iul dvs. Nu este nevoie decât de o simpl alegere. Nu ve i face aceast alegere decât dac sunte i într-adev r s tul de suferin . De i este o alegere simpl . sentimentul Fiin ei. i nu ve i fi în stare s v ine i de cuvânt pân la sfâr it decât dac accesa i puterea Clipei de acum. încât v pierde i sentimentul de a tr i. atunci nu le-o ve i mai aduce nici celorlal i. Este normal ² i nebunesc. ti i c aceasta nu a constituit de fapt o problem .rezolvat . Deveni i atât de cople it de situa ia de via . Nu voi mai crea probleme. în loc s v concentra i pe singurul lucru pe care îl pute i face acum. ea este foarte radical . nu ve i mai contamina nici frumosul P mânt. Când crea i o problem . ÄProblem " înseamn s v men ine i mental într-o situa ie. Mintea nu a avut timp s Älucreze" i s o transforme într-o problem . f r a avea inten ia autentic M posibilitatea de a întreprinde vreo ac iune în momentul prezent. decât dac sim i i c nu o mai dori i. nu-mi voi mai provoca durere. . crea i durere. i nici psihicul uman colectiv cu S Dac v-a i aflat vreodat într-o situa ie periculoas . transformând-o astfel incon tient într-o component a sentimentului dvs. De asemenea. Purta i în minte povara nes n toas a sute de lucruri pe care trebuie sau va trebui poate s le face i în viitor. o simpl decizie: indiferent de ceea ce se întâmpl .

deveni i total prezent în Clipa de acum i conducerea este preluat de un lucru infinit mai puternic. Va exista i o mai mare probabilitate de reu it . dar trecutul i viitorul sunt atât de puternice. i-au definit în mod incon tient întreaga lor identitate în termenii problemelor sau suferin elor lor. în cazul în care pornesc de la con tiin a momentului prezent. ci un r spuns intuitiv la situa ia dat . nu exist Un pas uria în evolu ia con tiin ei Am tr it pentru o clip aceast stare de eliberare de minte i timp pe care a i descris-o. de identitatea lor. Nu va fi o simpl reac ie bazat pe condi ion rile trecute ale min ii. mintea se opre te. Se simt amenin a i de faptul c vor fi deposeda i de sentimentul a ceea ce sunt. Dac ar ap rea o situa ie în care s fie nevoie s reac iona i imediat. Acesta este motivul pentru care exist atât de multe povestiri despre oameni obi nui i care au devenit brusc capabili de fapte de un curaj incredibil. fie nu supravie ui i. ac iunile dvs. Oricum. încât nu pot r mâne în afara lor mult vreme. Cine ar mai fi ei f r acestea? Mare parte din lucrurile pe care oamenii le spun. Deoarece în momentul prezent nu exist probleme. Unii oameni se înfurie când m aud spunându-le c problemele sunt iluzii. ar fi clare i incisive. este mai eficient s nu face i nimic ² s mintea st pânit de timp.într-o situa ie de urgen . Au investit mult timp i efort într-un fals sentiment de sine. r mâne i pur i simplu centra i în clipa întotdeauna. desigur. când reac ioneaz descoperi i c prezent . aceasta fiind legat fric . fie supravie ui i. le gândesc sau le fac sunt motivate de fric . în alte momente. nu este o problem . într-o situa ie periculoas . Mult vreme. 71 . de concentrarea asupra viitorului i de pierderea nici contactului cu Clipa de acum.

nu le pute i separa. Dar ceea ce încerc m noi s facem aici este parte din transformarea profund a con tiin ei colective a planetei i chiar dincolo de aceasta: trezirea con tiin ei din visul materiei. nu trebuie neap rat s v schimba i modul în care o realiza i. aceast schimbare este inevitabil ? Este o problem de perspectiv . este un salt de dimensiuni cuantice în evolu ia con tiin ei i în acela i timp igura noastr Bucuria de a tr i Pentru a afla cu certitudine dac v-a i l sat guvernat de timpul psihologic. Tiparele mentale care au creat o suferin În leg tur inimaginabil pe o scar vast . Acorda i aten ie deplin tuturor lucrurilor pe care . u urin schimba i activitatea. Procesul nu este inevitabil sau automat. u urin o lupt . atunci timpul mascheaz momentul prezent i via a este perceput ca o povar sau i relaxare în ceea ce face i. cu distrugerea vechiului mod de func ionare a con tiin ei sau mai curând a numesc incon tien incon tientului: este acesta un llucru pe care trebuie s -l facem sau se va întâmpla oricum? idic . încerca i s 72 decât rezultatului pe care dori i s -l ob ine i prin ele. Cooperarea dvs. întreba i-v : oare fac ceea ce fac cu bucurie. este o parte esen ial . ÄModalitatea" este acorda i mai mult aten ie ac iunilor decât Äactivitatea". Dac nu exist bucurie. Nu folosesc cuvântul Ädiabolic". Sfâr itul timpului. Ceea ce facem i ceea ce kse întâmpl constituie în fapt un singur proces. Este mai util s o sau nebunie. Oricum l-a i privi. pentru c sunte i una cu totalitatea con tiin ei. Dar fnu exist nicio garan ie c omenirea va realiza aceast trans-[formare. Spargem tiparele mentale care au dominat via a uman de miliarde de ani.Con tiin a limitat de timp este profund înr d cinat în psihicul uman. ans de supravie uire ca ras . al formei i al separ rii. pute i folosi un i relaxare? criteriu simplu. Poate fi suficient s întotdeauna mai important Dac nu.

nu din trecutul personal. Imediat ce aten ia dvs. nu mai sunte i ata at de rezultate. în Bhagavad Gita. se nume te Karma Yoga. bucuria Fiin ei inund tot ceea ce face i. respecta i momentul prezent. iar via a va începe s chiar i cele mai simple ac iuni. toat se deruleze cu u urin i bucurie. Nici e ecul. Rezultatele vor veni de la sine. pentru c nu nefericirea i chinul se vor pute i acorda o aten ie total unui lucru c ruia încerca i în acela i timp s -i opune i rezisten . sim i i o prezen . Ea este descris . una dintre cele mai vechi i mai frumoase înv fa Äac iunea dedicat ". Aceasta implic i o acceptare complet a ceea ce este. iubire i corectitudine ² S A a c nu urm ri i rezultatele ac iunii dvs. sentimentul de sine deriv din Fiin . ² acorda i aten ie ac iunii în sine. tot ceea ce face i abund de un sentiment de grij . lipsa ata amentului drept calea c tre de rezultatele ac iunilor dvs. Când încercarea compulsiv de a ne rupe de Clipa de acum înceteaz . o lini te i o pace interioar . împlinirea i satisfac ia nu mai depind de viitor -² nu mai a tepta i de la el salvarea. În absen a timpului psihologic.vi le aduce în fa prezentul. Imediat ce ve i începe s dizolva. în lume. la 73 turi spirituale despre existen . De aceea. nevoia psihologic de a deveni orice altceva decât sunte i deja nu mai exist . Când ac iona i prin prisma con tiin ei prezentului. A i descoperit via a în spatele situa iei dvs. nici succesul nu mai au puterea de a v schimba starea interioar de contopire cu Fiin a. Aceast atitudine este un exerci iu spiritual foarte puternic. De aceea. se îndreapt spre Clipa de acum. de via .

vom mai fi capabili sau vom mai dori s atingem obiective motivat de fric . Formele se nasc i mor. totu i dvs.nivelul situa iei de via . de sine deriv din Fiin . stare de împlinire. dar nimic nu mai conteaz . s v elibera i de anumite lucruri. este posibil s mai existe lucruri pe care s fie nevoie s le ob ine i sau s i le îndeplini i. condi ii. Când sentimentul dvs. Totul este respectat. în ce prive te situa ia dvs. locuri sau oameni s v fac fericit i nu mai suferi i apoi când toate acestea nu v îndeplinesc a tept rile. când v elibera i de Ädevenire" ca nevoie psihologic . dar nu ve i mai avea preten ia iluzorie ca un lu-pcru sau o persoan din viitor s v salveze sau s v fac fe-Iricit. nemul umire sau de nevoia de a deveni cineva. În aceast exterioare? Desigur. nu v ve i mai urm ri obiectivele cu o hot râre înver unat . ti i c Äniciun lucru real nu poate fi amenin at". Nu mai c uta i permanen a acolo unde ea nu poate fi g sit : în lumea formei. care pentru inele fals reprezint pierderea identit ii. succes. pute i s v îmbog i i. dar în dimensiunea mai profund a Fiin ei sunte i complet i în întregime Clipa de acum. vede i eternul din spatele formelor. a i plin de via . furie. 74 . Totu i. la un nivel mai profund. actual de via . iar când ve i realiza acest lucru ve i sim i în spatele lu-rcrurilor pe care le face i o energie vesel |berându-v de timpul psihologic. a câ tigului i a pierderii. nici fericirea dvs. Nu mai cere i ca aceste situa ii. s dobândi i cuno tin e. sunte i deja complet. Când aceasta este stai ea Fiin ei dvs. Nici nu ve i r mâne inactiv din cauza fricii de e ec. Elicâ tigului i a pierderii. cum a i putea s nu reu i i? A i reu it deja.. i astfel v elibera i de fric . Aceasta este lumea formei. a na terii i a mor ii. i nici sentimentul de sine nu mai depind de rezultate.

sau mai degrab iluzia principal care transform o simpl situa ie. atunci se poate spune c v-a i eliberat de timp. Acceptarea intelectual nu este decât o alt credin prezent încât s simt c vibreaz de via i nu va conta prea mult în via a dvs. ce importan avea acest lucru în via a mea? Tot trebuie s tr iesc într-o lume complet dominat de timp. Disolu ia corpului fizic nu este o problem . Când fiecare celul a corpului dvs. cum a putea spune vreodat c m-am eliberat de timp? Nu facturile de mâine sunt adev rata problem . în fiecare moment ca Pentru a în elege acest adev r. în ultim instan . trebuie s îl tr i i. Deci. în cazuri rare schimbarea se produce radical i dramatic. Pierderea Clipei de . timpul este o iluzie. A te elibera de timp înseamn a te elibera de nevoia psihologic de trecut pentru a avea o identitate i de viitor pentru a atinge satisfac ia. este atât de i când pute i sim i aceast via bucurie a Fiin ei.Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental Chiar dac accept în întregime c . Pierderea Clipei de acum este problema. Dar mâine tot va trebui s -mi pl tesc facturile i tot voi îmb trâni i voi muri. un eveniment sau o emo ie într-o problem personal acum este pierderea Fiin ei. ca toat lumea. Reprezint cea mai profund transformare a con tiin ei pe care v-a i putea-o imagina. 75 va i în suferin .

prezen a fie nu este experimentat oameni oscileaz nu între con tiin numai accidental i pentru scurt timp.odat pentru totdeauna. Dup ce a i tr it de câteva ori aceast stare atemporal de con tiin . sunte i capabil s v opri i la ea nu doar câteva secunde. f r a fi recunoscut ca atare. în timpul somnului oscila i între faza somnului f r somnului cu vise. din perspectiva timpului cronologic. cu . din ce în ce mai des. ori de câte ori realiza i c a i pierdut clipa de fa . niciodat . Pierde i clipa prezent . alege i s asupra prezentului mai degrab decât asupra trecutului sau a viitorului i. ve i oscila un timp între con tiin i starea de identificare cu mintea. Starea obi nuit de incon tien Dup cum i incon tien a profund vise i cea a La ce v referi i când vorbi i despre diferite niveluri de incon tien ? ti i probabil. în cazul majorit ii oamenilor. Cei mai mul i i lipsa ei. ci perioade mai lungi de timp. Aceasta se întâmpl de obicei printr-o abandonare total în mijlocul unei suferin e intense. ci între diferite niveluri de incon tien . In primul rând. A a c prezen . în rare ocazii. adic necon tientizare. In mod similar. Când vorbesc despre starea obi nuit de incon tien . în starea de veghe. fie este tr it dar v întoarce i la ea de nenum rate ori. începe i s con tientiza i cât de rar aten ia dvs. Cei mai mul i oameni trebuie s munceasc pentru ea. începe i s oscila i între aceste dimensiuni ale timpului succes: aceast con tiin i prezen ei. prezen a devine starea dvs. în final. Apoi. majoritatea oamenilor nu fac altceva decât s oscileze între nivelul obi nuit al incon tien ei i o f incon tien 76 profund . m refer la identificarea cu gândurile i cu emo iile personale. este situat într-adev r în prezent. predominant . Dar a ti c nu sunte i prezent este deja un mare este prezen ² chiar dac ini ial nu ine decât câteva secunde în timp v concentra i cronologic înainte de a se pierde din nou. între starea de prezen înainte de a v fixa ferm în starea de i înainte de a fi pe deplin con tient.

cu dorin ele i cu aversiunile dvs. se poate transforma într-o dependen . drogurile. aproape continuu. o amenin are. i mai evident de suferin urat cu modera ie. când inele fals este amenin at sau când exist intensificat de incon tien real sau imaginar . Disconfortul st rii de incon tien o stare mai acut obi nuit se transform în durerea incon tien ei profunde ² i de nefericire ² atunci când lucrurile Änu merg cum o provocare. i tot ceea ce poate aduce ea în asemenea . televizorul sau chiar cump r turile ca anestezice. Este o versiune obi nuit . diferit de prima nu prin natura. tot a a cum nu con tientiza i niciun zgomot de fond continuu. sexul. depresia etc. mâncarea. de intensitate joas . dac s-ar fi desf condi ii este o eliberare foarte scurt . trebuie". Este starea normal a majorit ii oamenilor. plictiseal sau nervozitate ² un fel de stare de fundal. rezisten a habitual Când aceast rezisten este intensificat nepl cere i acea nemul umire pe care majoritatea oamenilor le accept ca via de o provocare la adresa sinelui fals. Incon tien a profund seamn adesea activarea corpului-durere i identificarea cu el.reac iile. agresiunea. apare o senza ie de u urare. sau un conflict într-o rela ie. de via . o activitate care ar fi putut s fie foarte pl cut . ci una în care exist un nivel redus. de disconfort. Când înceteaz brusc. în aceast stare. ci prin intensitatea ei. Nu este o stare de durere sau de nefericire acut . sunte i condus de mintea dominat de inele fals i nu sunte i con tient de Fiin . de exemplu. Când se întâmpl astfel. înÎn incon tien a obi nuit . munca. sau negarea a ceea ce exist creeaz acea obi nuit . Mul i oameni folosesc alcoolul. ca. Violen a fizic ar fi imposibil f r 77 . Poate c nu v da i seama de acest lucru pentru c face parte atât de mult din via a Änormal ". nepl cere. pân când acesta înceteaz . bâzâitul unui aparat de aer condi ionat. apare un negativism intens. ca furia. în încercarea incon tient de a îndep rta aceast nepl cere de fond. frica profund . major în situa ia dvs. o pierdere.

în acest câmp nu poate sau violen . iar una con tient este modul în care proceda i atunci când în deja incon tient tinde s devin v i mai profund con tient . în conformitate cu obstacolele. Visul incon tien ei obi nuite se transform atunci într-un co mar. în situa iile obi nuite. va cre te. Ea poate s apar foarte u or în acele momente i locuri în care o mul ime de oameni sau chiar o na iune întreag genereaz un câmp colectiv de energie negativ . Numai felul în care le face i fa va ar ta. de con tiin tinde s devin i mai incon tient . i nu cât de mult pute i sta cu ochii închi i sau ce viziuni ave i. Aceste testele. Ve i fi cople it de o reac ie. în acest fel. atunci cu siguran nu ve i putea s r mâne i con tient când un lucru Ämerge prost" sau când v confrunta i cu persoane sau situa ii dificile. i ve i fi tras înapoi într-o incon tien v adânca. când v plimba i prin p dure sau asculta i pe cineva. dvs. când totul decurge relativ de la «inc. A a c este esen ial s aduce i mai mult con tiin energetic cu o frecven în via a dvs. Dac nu pute i fi prezent nici m car în circumstan e obi nuite. disonan a a cum întunericul nu poate supravie ui în prezen a luminii. puterea prezen ei dvs. Ea genereaz un câmp de vibra ie foarte înalt tn interiorul i în jurul dvs. cu pierderea sau cu amenin area pierderii. negativism. cât de departe a i ajuns în ceea ce prive te starea dvs. trag într-un somn i mai calea vie ii dvs. ca de exemplu atunci când v afla i singur într-o camer . p trunde i nu poate supravie ui nici m car pu in incon tien . un aspect esen ial al st rii de prezen . de con tiin . i celorlal i. care în final este întotdeauna o form greut i reprezint de fric .incon tien a profund . Cel mai bun indicator al nivelului dvs. Când înv a i s fi i martorul propriilor gânduri i emo ii. o persoan Pute i folosi un obstacol pentru a v trezi sau îi pute i permite s profund. ve i fi surprins poate când ve i con tientiza pentru prima oar caracterul Ästatic" al st rii 78 . se ivesc obstacole.

într-una dintre c r ile sale. Era deja prezent pe vremea lui Isus i de asemenea cu 600 de ani înainte. a sim it vreodat . care v îndep rteaz de clipa prezent . cu mult timp înaintea civiliza iei industriale a Vestului. La nivel emo ional. i a existat cu mult timp înaintea sa. inclusiv cea mai mare parte a Estului. din perspectiva sa. dar nu a recunoscut adev rata r d cin a disconfortului i nu a realizat c eliberarea de ea 79 . desigur. c ochii lor au o privire fix spus: ÄEi par s cu un ef de trib indian din America de Nord. i-a întrebat Isus pe sau de poft mistuitoare. care acum acoper aproape tot globul p mântesc. ÄGândurile anxioase pot ad uga m car o singur zi la via a voastr ?" Iar Buddha ne-a înv at c la baza suferin ei se afl starea de dorin Rezisten a fa de clipa prezent ca disfunc ie colectiv con tiin ei Fiin ei i st la baza civiliza iei noastre industriale dezumanizate. dac l-a i sub forma criticilor. el se manifest sub o form cu siguran i cu o intensitate f r precedent. Freud a recunoscut i el existen a acestui curent subtil de disconfort i a scris despre aceasta în cartea sa Disconfort în cultur . Curentul subtil de disconfort constant a ap rut. sau nervozitate. dar în civiliza ia vestic . plictiseal aspecte ale modului obi nuit de rezisten a min ii. o conversa ie purtat expresii încordate. Noi nu tim ce vor. El a caute mereu ceva. este intrinsec legat de pierderea discipolii s i. Credem c sunt nebuni. Sunt mereu nelini ti i i agita i.obi nuite de incon tien i v ve i da seama cât de rar a i avut o stare de confort interior. Ambele sunt Ce caut ei? Cari Jung ne relateaz . ÄDe ce sunte i mereu înfrico a i?". tensiune. Ce anume caut ? Albii vor întotdeauna ceva. nemul umirilor i a proiec iilor mentale. care i-a spus c . ve i descoperi o mare rezisten va exista un curent subteran de disconfort. La nivelul gândirii. cei mai mul i oameni albi au i c atitudinea lor eman cruzime sau violen . pe vremea lui Buddha.

Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit Deci. aceasta este o întrebare bun pe care s v-o pune i frecvent.? Ce sim i i? îndrepta i-v aten ia spre corpul dvs. nega i sau c rui lucru îi opune i rezisten ² prin negarea clipei prezente. a rezisten ei fa aflat cum s dizolva i starea de incon tien va fi mult mai u or s face i fa de ceea ce este i a neg rii acestuia. Obi nui i-v s v urm ri i starea mental-emo ional prin autoobservare. Totu i. Orice con inut incon tient se dizolv atunci când asupra sa se revars lumina con tiin ei. cum ne putem elibera de aceast boal ? Con tientizând-o. nemul umirea i tensiunea apar în sinea dvs. ori de câte ori ve i sim i atrac ia sa gravita ional . Dac sesiza i corect ce se întâmpl în interior. va str luci foarte tare i incon tien ei profunde. cea exterioar având o importan întreb ri. Ce fel de gânduri produce mintea dvs. îndrepta i-v secundar . Exist multe feluri în care oamenii 80 . pe cât sunte i de ceea ce se întâmpl în afar . Sau v pute i întreba: ÄCe se întâmpl în interiorul meu în acest moment?" Fi i cel pu in la fel de interesat de ceea ce se întâmpl în interiorul dvs. situa ia se va aranja de la sine în exterior. Aceast disfunc ie colectiv a creat o civiliza ie foarte nefericit care a devenit o amenin are nu numai pentru ea îns i extrem de violent . un fundal static. Dup ce a i obi nuit . Arunca i o privire. ci i pentru via a de pe aceast planet . ÄSunt relaxat în acest moment?". în urma criticilor inutile. din cauza aspectului de normalita-te pe care l-a c p tat. Realitatea cea mai important este cea interioar . Observa i modurile multiple în care disconfortul. incon tien a obi nuit poate fi dificil de detectat ini ial. lumina prezen ei dvs. i. Dar nu r spunde i imediat la aceste aten ia spre interior. Exist vreo tensiune? Când a i descoperit c exist un nivel sc zut de disconfort. încerca i s afla i ce anume evita i.este posibil .

S-a creat în jurul situa iei.mul pe care mintea dvs. vorbi i cu persoana în cauz 81 iv exprima i în totalitate sentimentele. acesta nu fie renun a i la negativis. Poluarea planetei este numai o reflectare extern a po. Sim i i emo ia. este enervant sau incon tient. legate de aceast situa ie sunt justificate sau nu. un conflict între interior i exterior. care nu. pe care îns sau poate c ai acceptat s întreprinde i o anumit activitate i o face i. observa i acest sentiment atât la nivel mental. Exersând. de a v autoobserva. Am s v dau câteva exemple. Ce gânduri genereaz emo ia. în jurul acestei situa ii? Examina i apoi de aceste gânduri. ur te situa ia i i se nu le-a i exprimat? Realiza i c energia pe care o degaja i în aceast stare produce efecte atât de d un toare.i asum responsabilitatea pentru spa iul lor interior. dar toate aceste aspecte sunt irelevante. dar i psihicul uman colectiv.. poate c un apropiat al dvs. Are prea pu in importan dac emo iile i gândurile dvs. Ave i unele resentimente fa ura i? Poate fi vorba de locul de munc de o persoan apropiat . interioar i pe cei din jur.manifest o rezisten incon tient fa de momentul prezent. de a v urm ri starea interioar se va dezvolta. poate c activitatea în care v-a i angajat este plictisitoare. fa mintea dvs. Fie înceta i activitatea. cât i la nivel emo ional. dar o parte din dvs.. cât i pe cei din jur? Privi i cu aten ie în interior. V genera i nefericirea. Nefericirea polueaz nu numai Fiin a dvs. Eliberarea de nefericire Urâ i activitatea pe care o desf opune. Este pl cut sau nepl cut ? Este o energie pe care a i ales s o ave i în interior? Ave i de ales? Poate c o persoan profit de dvs. încât v contamina i atât pe dvs. sunte i o parte inseparabil . Exist aici o urm cât de mic de resentiment sau de împotrivire? Dac da. nu este sincer. puterea dvs. care este reac ia corpului dvs. Transforma i momentul prezent într-un du man. Cert este c v opune i unei situa ii existente. din care dvs.lu rii psihice interioare: a milioane de indivizi incon tien i. pentru c .

serve te niciunui scop, cu excep ia faptului c

înt re te un fals sentiment de identitate. modul optim de a

Recunoa terea inutilit ii lui este important . Negativismul nu este niciodat

rezolva o situa ie. De fapt, în cele mai multe cazuri, v face prizonierul ei, blocând orice schimbare real . Un lucru în realizarea c ruia este investit o energie negativ se va contamina de aceasta i, în timp, va da na tere la interioar negativ i mai mult durere, la i mai mult nefericire. Mai mult, orice stare este contagioas : nefericirea se r spânde te mai repede decât o boal . în i alimenteaz negativismul latent la alte persoane, cu

virtutea legii rezonan ei, ea declan eaz

excep ia celor imune ² adic profund con tiente. Dvs. polua i lumea sau contribui i la cur area mizeriei? Sunte i responsabil pentru propriul spa iu interior; nimeni altcineva decât dvs. nu este r spunz tor, a a cum sunte i responsabil pentru starea planetei. Cum este în interior, a a este i în afar . Dac oamenii se cur poluarea interioar , atunci vor înceta s mai polueze exteriorul. Cum putem renun a la negativism? Ce ne recomanda i? Abandonându-l pur i simplu. Cum renun a i la o bucat de c rbune fierbinte, pe care o ine i în mân ? Cum renun a i la un bagaj greu i inutil, pe care îl purta i cu dvs.? Recunoscând c nu dori i s mai tr i i durerea sau s mai duce i povara i abandonând-o. Starea de incon tien profund , ca i corpul-durere sau o alt durere profund , cum ar fi pierderea unei fiin e iubite, necesit o transformare intermediat de combinarea accept rii cu lumina prezen ei ² aten ia dvs. sus inut . Pe de alt parte, multe tipare de comportament ale incon tien ei obi nuite pot fi pur i simplu abandonate dup ce a i stabilit c nu le mai dori i i dup ce v-a i dat seama c pute i alege, c nu sunte i numai un conglomerat de reflexe condi ionate. Din toate cele i de

82

de mai sus rezult c pute i avea acces la puterea clipei prezente. F r ea, nu ave i nicio posibilitate de alegere. Spunând c anumite emo ii sunt negative, nu se creeaz o polaritate mental între bine i r u, dup cum a i explicat dvs. mai devreme? Nu. Polaritatea a fost creat într-un stadiu timpuriu, când mintea dvs. considera c momentul prezent este r u; aceast judecat a dus apoi la o emo ie negativ . Dar spunând c anumite emo ii sunt negative, nu spune i de fapt c ele nu ar trebui s existe, c nu este permis s avem aceste emo ii? Dup p rerea mea, ar trebui s ne acord m permisiunea de a sim i toate sentimentele care apar, în loc s le judec m ca rele sau s spunem c nu ar trebui s le avem. Este în regul s ai resentimente; este în regul s fii furios, enervat, capricios sau oricum altfel ² dac nu, ajungem s ne reprim m sentimentele, ajungem la conflict interior sau la negare. Totul are voie s existe ca atare. Desigur. Când a ap rut un tipar mental, o emo ie sau o reac ie, accepta i-o. Nu a i fost suficient de con tient pentru a putea face o alegere în acest caz. Aceasta nu este o judecat , este un fapt. Dac a i fi putut alege sau a i fi realizat c ave i posibilitatea de a alege, a i fi ales suferin a sau bucuria, relaxarea sau disconfortul, pacea sau conflictul? A i alege un gând sau un sentiment care s v izoleze de starea dvs. natural de bine, de bucuria interioar de a tr i? Eu numesc orice sentiment de acest fel sentiment negativ, adic pur i simplu r u. Nu în sensul c Änu ar fi trebuit s face i asta", ci pur i simplu r u, ca o durere de stomac. Cum a fost posibil ca oamenii s omoare 100 de milioane dintre semenii lor numai în secolul XX? Oamenii i-au f cut atât de mult r u unul altuia, încât r ul dep f r s inem cont de violen a mental , emo ional
83

e te orice imagina ie!

i asta

i fizic , de tortura, durerea, cruzimea pe care

continu s

i le aplice zilnic unii altora, precum i altor fiin e sensibile. Oare ac ioneaz în acest fel

pentru c sunt în contact cu starea lor natural , cu bucuria interioar de a tr i? Sigur c nu. Numai cei atin i de o stare profund negativ , care se simt foarte r u ar crea o asemenea realitate, care s reflecte felul în care se simt. Incredibil, dar adev rat. Oamenii sunt o specie periculos de nebun tal se afl tot acolo, în spatele nebuniei. Vindecarea i eliberarea sunt posibile chiar acum. Revenind la ceea ce a i spus ² este categoric adev rat c , atunci când v accepta i resentimentele, irascibilitatea, furia .a.m.d., nu mai sunte i for a i s le investi i orbe te i este mai pu in probabil s le proiecta i asupra altora. Dar m-a mira s nu v în ela i i pe dvs. în iv . Dup ce a i practicat acceptarea pentru un timp, vine un moment când trebuie s urm tor, în care s [ trece i la stadiul nu mai crea i aceste emo ii negative. Altfel, Äacceptarea" dvs. devine doar o de ceilal i oameni, de mediul dvs. înconjur tor, de locul i i extrem de nes n toas . Aceasta nu este o judecat . Este un fapt. i tot fapt este c s n tatea men-

simpl etichet mental , ce-i permite sinelui fals s continue s se lase în voia suferin ei i astfel s înt reasc sentimentul de separare fa timpul în care v afla i. Dup cum ti i, separarea st la baza sentimentului de identitate al sinelui fals. Adev rata acceptare ar transforma aceste sentimente instantaneu. Dar dac a i ti foarte bine c totul este Äîn regul ", atunci a i mai avea oare aceste sentimente negative? F r evalu ri, f r rezisten e fa de ceea ce exist , ele nu ar ap rea. în mintea dvs. exist ideea c ÄTotul este în regul ", dar în adâncul sufletului nu crede i cu adev rat acest lucru i, astfel, vechile tipare mentalemo ionale de rezisten sunt înc active. Ele sunt cele care v fac s v sim i i r u. i acest lucru este în regul .

84

V ap ra i dreptul de a fi incon tient, dreptul de a suferi? Nu v face i griji: nimeni nu v va lua acest drept. Dup ce v da i seama c un anumit aliment v face s v sim i i r u, mai continua i s l ingera i i s afirma i c este în regul s te sim i r u? ......

Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent
A i putea s ne mai da i câteva exemple despre starea de incon tien obi nuit ? Încerca i s v surprinde i lamentându-v în gând sau cu voce tare în leg tur cu o situa ie în care v afla i, de ceea ce fac sau spun al i oameni, de mediul înconjur tor, de situa ia dvs. de via , chiar i de vreme. A te plânge de o situa ie implic întotdeauna neacceptarea st rii existente. Acest comportament are invariabil o înc rc tur negativ incon tient . Când v plânge i, v transforma i într-o victim . Când v exprima i cu voce tare nemul umirea, de ine i controlul. Deci, schimba i nemul umirea, dac este necesar i posibil; ie i i din într-un fel de negarea Clipei de situa ia printr-o ac iune sau exprimându-v Starea obi nuit de incon tien

situa ie sau accepta i-o. Orice alt comportament apar ine anormalit ii. este întotdeauna legat acum. Acum implic , desigur, i un Äaici". V opune i faptului de a v afla Äaici i acum"? Unii oameni ar prefera, de exemplu, s se afle în alt parte. ,Aici" nu este niciodat suficient de bun pentru ei. Autoobservându-v , descoperi i dac nu este i cazul dvs. Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent. Dac descoperi i c pentru dvs. este intolerabil s v afla i Äaici i acum" i c acest fapt v face nefericit, ave i trei posibilit i: s ie i i din situa ie, s o schimba i sau s o accepta i complet. Dac dori i s v asuma i responsabilitatea pentru via a dvs., trebuie s alege i una dintre aceste trei posibilit i i trebuie s face i acest lucru chiar acum. Iar apoi s accepta i consecin ele. F r scuze. F r negativism. F r poluare psihic . P stra i-v
85

curat spa iul interior. în cazul în care trece i la este

ac iune ² schimbând situa ia sau ie ind din ea ² mai întâi renun a i la negativism, dac

Sau exist un lucru pe care Äar trebui" s -l face i. Oricum. dac v i face i accepta i pe deplin inactivitatea. de ur . Nu t sa i frica s mintea. Abandonându-v .i plâng de mil nu va mai putea supravie ui în acest caz. Frica v împiedic s trece i la fapte? Recunoa te i frica. care ador sl biciune. sunte i liber. 86 . îndreptându-v prezent. Aceast atitudine se nume te abandonare. nu înv a i nimic. ve i sc pa curând de el. Atunci s-ar putea s constata i c situa ia se schimb f r s mai fie nevoie s face i vreun efort.posibil. Dac într-adev r nu exist niciun lucru pe care l-a i putea face pentru a schimba starea de lucruri aici i acum i dac nu pute i ie i din situa ie. nu mai exist negativism. Ac iunile care vin din observarea a ceea ce este necesar sunt mai eficiente decât cele care vin dintr-o atitudine negativist . Sau poate nu. niciun conflict interior. Abandonarea nu înseamn care s-a abandonat pe sine are acces la puterea spiritual . dar pe care nu-l face i? Ridica i-v acest lucru chiar acum. inele fals i nefericit. Orice ac iune este mai bun decât lipsa ac iunii. fi i complet v inunde respectiv s nu mai fie o gre eal . renun ând la orice rezisten interioar . rezisten sau Savura i-l. Tr i i complet acest sentiment. Dac este vorba de o gre eal . mai ales dac a i fost blocat într-o situa ie nefericit mult timp. Ca alternativ . Dac tr i i con tient i complet sentimentul. Dac r mâne i blocat. Numai o persoan s . care iube te sentimentul de suferin . pute i s pasivitatea din acest moment. Fi i cât pute i de lene sau de inactiv. astfel încât cazul aten ia asupra ei. cel pu in înv a i ceva. lenea sau aceasta este alegerea dvs. Oricum. ob ine i o eliberare interioar în raport cu situa ia. observa i-o. Folosi i puterea momentului prezent. atunci accepta i în totalitate s v afla i aici i acum. Aceasta va distruge leg tura dintre fric i gândirea dvs. Frica nu o poate învinge. Ea implic o mare putere.

Nu face i decât s v mi ca i. regretul sau autocomp timirea? în acest caz nu numai c sentiment de identitate. A crea i a tr i cu aceast sciziune interioar este o nebunie. Ar putea s spun : ÄAr trebui s munce ti. de nivelul înalt de energie al acestui moment. dar c uta i s tr i i în viitor. munci i. s alerga i. 87 . observa i-v mintea. dar ajuta i i la accelerarea procesului de îmb trânire a corpului. fie pozitiv. Faptul c oricine altcineva face la fel nu înseamn c f r s respinge i prezentul. creând o acumulare de trecut în psihicul dvs. alerga i ² implica i-v total în activitate. Sau pute i renun a la tot. v pute i mi ca mai repede. a ezându-v pe o banc în parc. Dac trebuie. furia. Trecutul ocup mare parte din aten ia dumneavoastr ? Vorbi i i v gândi i deseori la el. încât prezentul este redus la un simplu mijloc de a ajunge acolo? Stresul este provocat de faptul c v afla i Äaici".Sunte i stresat? Sunte i atât de ocupat s ajunge i în viitor. Observa i-v mintea. la aventurile. sau la rolul de victim le-a i f cut dvs. nu v mai rupe i în dou . Când v este un lucru mai pu in nebunesc. între ine i un fals experien ele dvs. Verifica i pe cont propriu acest lucru la persoanele care au o tendin puternic de a r mâne ag ate de trecut. Acum nu mai sunte i stresat. de mândrie. pute i lucra mai repede sau chiar alerga. la i la lucrurile oribile care vi s-au întâmplat sau poate pe care trezesc un sentiment de culpabilitate. Dar când face i acest lucru. Bucura i-v de fluxul de energie care circul prin corp. s munci i ² i s v bucura i de acest lucru. dar dori i s fi i Äacolo" sau de faptul c v afla i în prezent. dar f r s v proiecta i în viitor i mi ca i. altei persoane? Gândurile v resentimentele. Zâmbi i la atacurile ei. Este o scindare care v consum interior foarte mult. Pierzi timpul". fie negativ? V gândi i la lucrurile importante pe care le-a i realizat.

nu ÄÎntr-o zi voi reu i. în via a real min ii ² nu a i fost nevoit s face i fa Pute i întotdeauna s face i fa înainte i nici dup aceea. niciodat i viitorului ² i nici nu sunte i obliga i s face i asta. Nu ave i nevoie de el.. Este o fantom mental . care se proiecteaz într-o situa ie imaginar din viitor i creeaz frica. în-treba i-v ce Äproblem " ave i acum. Con tientiza i-v câmpul energetic interior. Face i-v sim it prezen a. decât momentului prezent.?" înseamn c va i identificat cu mintea. indiferent de ceea ce ve i realiza sau ve i ob ine. Face i referire la el numai atunci când este relevant pentru prezent. încât reduce i momentul prezent la un simplu instrument pentru atingerea unui scop? V r pe te bucuria a ceea ce face i? A tepta i s începe i s tr i i? Dac v construi i un astfel de tipar mental. Nu ave i cum s rezolva i o asemenea situa ie. ² spre deosebire de proiec iile imaginare ale cu momentul prezent? în momentul prezent.L sa i trecutul s moar în fiecare moment. ac iunea corect sau resursa vor fi aici când ve i avea nevoie de ele." Obiectivul pe care vi l-a i fixat v-a acaparat atât de mult aten ia. Pute i pune cap t acestei nebunii care v întâmpl Sim i i-v afecteaz s n tatea i via a pur i simplu acceptând ce se respira ia. Sim i i aerul intrând i ie ind din corp. nu mâine sau peste cinci minute. viitorul 88 . nu anul viitor.. puterea. pentru c ea nu exist . Ce nu e în regul prezentului. S Sunte i îngrijorat? Ave i multe gânduri care încep prin ÄCum ar fi fost dac . R spunsul. Sim i i puterea acestui moment i plenitudinea Fiin ei. prezentul nu va fi niciodat destul de bun.

coada de la aeroport sau a teptarea unei persoane la o întâlnire etc. Nu este nimic r u în a. Gre eala const în folosirea lor ca substitut pentru sentimentul vie ii. a unei rela ii într-adev r importante. oarnenii î i petrec toat via a a teptând s înceap s tr iasc . pentru Fiin . Sunte i ca un arhitect care nu acord niciun fel de aten ie funda iei unei cl diri. coada de la oficiul po tal. complet . În principiu. Orice a teptare creeaz în incon tient un conflict interior între a te afla aici i acum. profund . i viitorul proiectat. a momentului când copiii vor cre te. perfect . dar nu v pute i îmbun t i via a. un blocaj în trafic. A teptarea este o dispozi ie mental . de via const în circumstan e i experien e personale. a momentului când vom fi o persoan important sau când vom avea mai multe cuno tin e. Situa ia dvs. a securit ii financiare. de exemplu. Acest lucru v reduce foarte mult calitatea vie ii. unde de fapt nu vre i s v afla i. O re et perfect pentru insatisfac ie i neîmplinire permanent .i îmbun t e ti situa ia de via . Nu de pu ine ori. Nu este nimic r u în a te str dui s . înseamn s dore ti viitorul. Via a este Fiin a dvs. s nu dore ti prezentul. a unui loc de munc mai bun. Ea este deja des vâr it . a succesului.va p rea întotdeauna mai bun decât prezentul.i fixa obiective i a încerca s realizezi anumite lucruri. ÄA teptarea la scar a teptarea urm torului concediu. Nu î i dore ti ceea ce ai i vrei ceea ce nu ai. nu sunte i de acord? Sunte i de obicei o persoan care a teapt ? Ce procent din via v petrece i a teptând? Eu mare" este numesc Äa teptare la scar mic ". dar investe te o mul ime de timp în suprastructur . tr i i. în care a i dori s prezentul. f cându-v s pierde i 89 . Bineîn eles c v pute i îmbun t i situa ia de via . Via a este factorul primar. Singurul punct de acces c tre acest sentiment este ACUM.

Reveni i la momentul prezent. Când respecta i. ie i i repede din ea.De exemplu. Ele sunt u or de trecut cu vederea tocmai pentru c sunt atât de bine fixate în obi nuin ele noastre. recunosc tor pentru Fiin . Dar cu cât exersa i mai mult observarea st rii mental-emo ionale interioare.. ve i continua s tr i i starea prezent de lips i în adâncul sufletului ve i continua s v sim i i neîmplinit. aceasta v poate motiva s v îmbog i i. Tr i i i bucura i-v de ceea ce tr i i. Pute i i cu nevoia unei gratific ri fizice i psihice avea multe experien e interesante pe care s le pl ti i cu bani.. care fac parte din starea normal de incon tien . Nu am a teptat. nu mai ave i nevoie s a tepta i nimic. Când v surprinde i alunecând în a teptare. cine sunte i. Acestea sunt numai câteva strategii mentale obi nuite pentru negarea momentului prezent. Ea nu poate veni în viitor. sunte i recunosc tor pentru ceea ce ave i. recunosc tor pentru ceea ce este. singura . recunoa te i i accepta i pe deplin realitatea prezent ² locul în care v afla i. Apoi. în modul nostru normal de a tr i: fundalul static al nemul umirii perpetue. Dac sunte i prezent. îi pute i r spunde: ÄNu face nimic. 90 suplimentare. aceast prosperitate se va manifesta în cazul dvs. Ea nu poate veni în viitor. Recuno tin a pentru momentul prezent i plenitudinea vie ii de acum este adev rata prosperitate. dar i dac ve i câ tiga milioane. ce face i chiar acum ² când accepta i pe deplin ceea ce ave i. Am stat aici i m-am sim it bine ² savurând bucuria de a fi eu însumi". Nu ve i tr i comuniunea cu Fiin a i nu ve i sim i plenitudinea vie ii de acum. în diferite feluri. dar ele se vor încheia repede i v vor l sa mereu cu un sentiment de gol interior prosperitate autentic . mul i oameni a teapt prosperitatea. Dac nu sunte i satisf cut cu ceea ce ave i sau sunte i frustrat sau sup rat din cauza lipsurilor din prezent. în timp. A a c abandona i dorin a ca stare mental . A a c data viitoare când cineva v va spune: Äîmi pare r u c v-am f cut s a tepta i".

singurul lucru real în c l toria dvs. Va încerca s v men in în capcana timpului. nefericit. Dar ave i grij : inele fals. Scopul exterior se înscrie într-o dimensiune orizontal a spa iului i timpului.cu atât v va fi mai u or s sesiza i blocajul în trecut sau în viitor. Este singurul lucru care exist . în dimensiunea vertical a atemporalului Acum. dar nu uita i: în ultim instan . Dimpotriv . care nu are nimic în comun cu locul spre care v îndrepta i sau cu ceea ce face i. Scopul exterior este atingerea elului sau a destina iei. exterioar 91 viitor. care. bazat pe identifica-wm rea cu mintea tr ie te în timp. scopul interior urm re te o adâncime a Fiin ei dvs. am fi la voia întâmpl rii. cred c oamenii trebuie s aib un scop în via . Nu are nimic de-a face cu viitorul. dac destina ia dvs. El tie c momentul prezent este propria sa moarte i prin urmare se simte foarte amenin at de el. este pasul pe care îl face i în acest moment. realizarea obiectivelor pe care vi le-a i propus. ine foarte mult de felul în care ac iona i. atunci ve i rata complet scopul interior al acestei c l torii. totu i. sau pa ii pe care îi ve i face în viitor v vor acapara atât de mult aten ia. este. anumite performan e. nu-i a a? Cum putem poate presupune un milion de pa i. desigur. i apoi ² un scop înseamn împ ca acest lucru cu a tr i în prezent? Când v afla i într-o c l torie. are un scop exterior i unul interior. altfel. c l toria interioar are îns numai unul: pasul pe care îl face i chiar . înseamn viitorul. util s ti i care este destina ia final sau cel pu in direc ia general de mi care. Scopul interior al c l toriei vie ii În eleg c ceea ce spune i este adev rat. Drumul vie ii dvs. adic momentul în care sunte i incon tient. încât s devin mai importan i decât pasul pe care îl face i acum. desigur. C l toria dvs. dar înseamn totul pentru calitatea con tiin ei fiec rui moment. Va face tot ce poate pentru a v smulge de aici. Dar. i s v trezi i din visul timpului în prezent.

Dup aceea.acum. exterior i în acela i timp s înregistra i un succes total în ce prive te scopul interior. interior. va avea importan atâta timp cât nu I v-a i realizat înc scopul interior. în ultim instan . Acest singur pas se transform atunci într-o expresie a perfec iunii. Este la fel de posibil s e ua i complet în scopul dvs. un act de o mare frumuse e. 92 . i lumina Fiin ei va str luci prin el. pe care s-ar putea s continua i s -l juca i numai dac ne îndeplinim sau nu scopul exterior. ca toate lucrurile. c l toria în tine S Are vreo importan aceast lume? În cazul fiec ruia. dup cum a spus Isus. situa ie mai des întâlnit : bog ie exterioar înso it de s r cie interioar sau Äs fi câ tigat lumea. inclusiv destina ia. pur i simplu pentru c este supus legii efemerului. Acesta este atât scopul. exterior nu v poate oferi o satisfac ie de durat . El v va aduce în Fiin însu i. interioare. renun a i la a teptarea nerealist c acesta ar trebui s v fac fericit i pune i-o în slujba scopului dvs. ve i realiza c el cuprinde deja în sine to i ceilal i pa i. scopul exterior va fi doar un joc. dar s v fi pierdut sufletul". dac reu im sau e u m în pentru c v distreaz . Pe m sur ce deveni i din ce în ce mai con tient de acest singur pas. Se poate întâmpla i invers. Cu cât ve i realiza mai repede c scopul dvs. cu atât va fi mai bine. Când a i perceput limitele scopului exterior. fiecare scop exterior este sortit Äe ecului" mai devreme sau mai târziu. cât i împlinirea c l toriei dvs.

nu mai exist în noi i un alt nivel de trecut. Poate crede i c ave i nevoie de mai mult timp pentru a în elege trecutul sau a v trecut. . Toate aceste lucruri determin felul în care vedem lumea. cu ce-am mai r mâne? Ce r mâne când iluzia ia sfâr it? Nu este nevoie s investiga i trecutul incon tient din dvs. Aceasta este o iluzie. care este legat de locul în care tr im din punct de vedere geografic i de perioada istoric în care tr im. poate crede i c viitorul v va elibera de trecut. el va deveni o pr pastie f r fund: întotdeauna va mai exista ceva de analizat.Trecutul nu poate supravie ui dac sunte i prezent A i spus c a ne gândi i a vorbi inutil despre trecut este unul dintre modurile în care evit m prezentul. Dobândi i accesul la puterea Clipei de acum. Dar în afar de trecutul pe care ni-l amintim i cu care poate c ne identific m. Aceasta este cheia. sub forma gândurilor. felul în care reac ion m la ea. Mai mult timp psihologic nu v Care este puterea Clipei de acum? 93 elibera de el.. care ne condi ioneaz copil rie. obstacolele prezentului vor aduce totul la lumin . cu excep ia manifest rilor sale din prezent. Dac v afunda i în trecut. felul în care ne tr im vie ile. cu alte cuvinte. a reac iilor sau a unui eveniment extern în care sunte i antrenat. mai ales prin intermediul experien elor timpurii din i condi ionarea cultural . a emo iilor. care s fie mult mai profund? Vorbesc despre trecutul incon tient. felul în care gândim despre ea. Indiferent dac sim i i sau nu nevoia s afla i diverse lucruri despre trecutul dvs. i apoi mai exist vie ile. a dorin elor. Cum am putea vreodat s con tientiz m toate aceste lucruri sau s sc p m de ele? Cât de mult ar dura? i chiar dac am reu i. tipul de rela ii pe care le avem cu ceilal i. Numai prezentul v poate elibera de poate elibera de timpul psihologic. incon tient.

atunci v ve i rezolva problemele trecutului i îl ve i dizolva prin puterea prezen ei dvs.d. con tiin a dvs. reac iilor.. de ce reac ion m în anumite feluri sau de ce ne cre m în mod incon tient propria dram . con tient . trecutul. Trecutul nu aate supravie ui dac sunte i prezent. ci încerca i s fi i cât pute i de prezent. acorda i aten ie comportamentului. dar nu fa aten ie trecutului. 94 . de exemplu. prezent . emo iilor. A a c nu c uta i s în elege i . A a c . a a cum apar ele în prezent. Acorda i aten ie prezentului. Cu cât ve i acorda mai mult el un Äsine".m. V ve i g si pe sine numai venind în prezent.Nu este altceva decât puterea prezen ei dvs. urmeaz anumite modele ² i v ve i putea aminti lucruri care s-au întâmplat în trecut i pe care acum le ve i în elege mai clar. dispozi iei. Nu este util s în elegem trecutul i astfel s în elegem de ce facem anumite lucruri. f r s emite i niciun fel de apreciere. Dac ve i reu i s fi i suficient de prezent pentru a urm ri toate aceste lucruri. Nu v pute i reg si în trecut. Esen ial este prezen a dvs. gândurilor. func ioneaz în aceste moduri particulare. cu atât îl ve i investi cu mai mult energie i cu atât este mai probabil s v construi i din de trecut ca trecut. propriile tipare de rela ionare . S nu m în elege i gre it: aten ia este esen ial . Ea este agentul transform rii. Acolo se afl trecutul din dvs. Acest lucru este foarte bun i poate fi util. de ce anume rela iile dvs. Ea dizolv trecutul. Nu poate supravie ui decât în absen a dvs. eliberat de formele gândirii.. ? Pe m sur ce ve i con tientiza i mai mult realitatea dvs. f r s le critica i sau s le analiza i. aborda i trecutul de la nivelul prezentului. temerilor i dorin elor dvs.a. ve i în elege cu ajutorul intui iei motivele pentru care condi ionarea dvs. dar nu esen ial.

A a cum a teapt o pisic în fa a g urii unui oarece. M întreb ² este oare ceea ce cred eu c este sau este ceva total diferit? Nu este ceea ce crede i c este! Nu pute i gândi prezen a i mintea nu o poate în elege. Ce gând va ie i din Ägaura oarecelui?" Încerca i acum! S Ei bine? A trebuit s a tept destul de mult pân a ap rut în sfâr it un gând. Prezen a este în eleas numai atunci când sunte i prezent. 95 . dar nu tiu dac am trecut vreodat prin aceast experien . Apoi fi i foarte atent i a tepta i urm torul gând.Capitolul 5 Starea de prezen Nu este ceea ce crede i Repeta i mereu c starea de prezen este elementul-cheie. Cred c în eleg acest lucru din punct de vedere intelectual. Încerca i un mic experiment. închide i ochii i spune i-v : ÄM întreb care va fi urm torul meu gând".

atunci î i observa maestrul apropiin-du-se pe la spate i îl fusese cufundat în gânduri. altfel. gândurile dau buzna în untru. care are o for incredibil . ². Zgomotul mental revine. Pentru a le testa gradul de prezen . una pentru care ave i nevoie de toat aten ia i vigilen a dvs. Pentru a r mâne prezent în via a de zi cu zi este util s ai r d cini adânci în tine însu i. mintea. era lovit însemna c Sensul ezoteric al Äa tept rii" . Într-un anumit sens. se fixeaz asupra unui punct viitor. Ce vre i s spune i cu Är d cini adânci în tine însu i"? Vreau s spun s . ca s zic a a. Dar dac incon tient. S î i sim i corpul din interior. Când v afla i într-o stare de prezen intens sunte i iberat de gânduri. în momentul în care aten ia dvs. con tient scade sub un anumit nivel. Ce sperietur ! Dac elevul era total prezent i într-o stare de vigilen . S ai mereu o parte din aten ie îndreptat spre câmpul energetic intern al propriului corp. v va trage cu ea ca un râu s lbatic. Nu este vorba despre genul obi nuit de a teptare i iritare care reprezint o negare a prezentului i despre care am vorbit deja. Sunte i înapoi în timp. dac î i p strase Äcureaua la brâu i lampa aprins " ² una dintre analogiile pe care Isus le folose te pentru prezen oprea sau se ferea. Iisus a folosit analogia a tept rii în unele din parabolele sale. Sunte i foarte lini tit i în acela i timp foarte alert.i locuie ti corpul pe deplin.Exact. Nu este o a teptare în care aten ia dvs. Acest lucru v ancoreaz în prezent (vezi capitolul 6). starea de prezen amestecat cu plictiseal poate fi comparat cu a teptarea. adic absent. Este o a teptare calitativ diferit . unii mae tri Zen ve-ieau pe nea teptate pe la spatele elevilor i încercau s -i lo-reasc cu un b . Se poate întâmpla 96 . iar prezentul este perceput ca un obstacol indezirabil ce v împiedic s ob ine i ceea ce v dori i. lini tea dispare.

toat aten ia dvs. A a c r mâne treaz. decât a i fost (incon tiente) care nu au avut suficient ulei (con tiin ) pentru a. Nici m car b rba ii care au scris Evangheliile nu au în eles sensul acestor parabole. sensul real s-a pierdut complet. niciun lucru de valoare. dvs. ci despre sfâr itul timpului psihologic. spune Iisus. Nu mai este niciun pic de tensiune în ea. niciun pic de fric . în iv . fiin . absolut nemi cat. lini tit. doar prezen alert . ÄFii ca un servitor care a teapt întoarcerea st pânului". nu se mai afl acolo. ca s nu piard din vedere întoarcerea st pânului. pute i rata evenimentul. se îndreapt spre prezent. care au avut suficient ulei (au r mas 97 . în aceast stare. Servitorul nu tie la ce or va veni st pânul. nu se pierde întreaga dvs. Ädumneavoastr " cel care ave i un trecut i un viitor. sunte i mai mult dvs. a a c primele interpret ri gre ite i distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. Acestea nu sunt parabole despre sfâr itul lumii. Acesta este genul de a teptare despre care vorbe te Isus. echilibrat. alert. Sunte i înc în esen vreodat pân atunci sau abia acum sunte i dvs. dac nu sunte i absolut treaz. Nu mai r mâne niciun pic pentru reverii. amintiri. în aceast stare. totu i. Ele indic transcenden a min ii supuse sinelui fals i posibilitatea de a tr i într-o stare de con tiin total diferit . De fapt. personalitatea ² dac dori i -². anticip ri. Sunte i prezent cu i. gânduri.ceva în orice moment i.i ine lampa aprins (starea de prezen ). i astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) i n-au mai ajuns la nunt con tiente). Într-o alt parabol . Dup alte interpret ri eronate. cu fiecare celul a corpului dvs. Isus vorbe te despre cele cinci femei neglijente (iluminare). Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei în elepte.

De i satori nu este o transformare durabil . ve i privi f r s vede i. fi i recunosc tori atunci când apare.Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei Ceea ce tocmai a i descris este un lucru pe care îl tr iesc ocazional. Ori de câte ori exist nenumit frumuse e. Prezen a este necesar pentru a deveni con tien i de frumuse ea.? P trunde i mai adânc în ea. într-o noapte senin . A i r mas vreodat cu privirea pierdut în infinitatea spa iului. Da. aceast esen str luce te în afar . Poate c a i tr it de multe ori aceast stare f r s ti i ce este i f r s îi în elege i importan a. S 98 . altfel. total . sfânt . din trecut i din viitor. ceva inefabil. pentru c v ofer o idee despre tr irea ilumin rii. Trebuie s l sa i la o parte un moment bagajul personal de probleme. momentul de absen a min ii i de prezen total . Mae trii Zen folosesc cuvântul satori pentru a descrie str fulgerarea intui iei. ve i asculta f r s auzi i. s fie una? Ar mai putea ea s existe acolo f r posibil ca aceast esen prezen a dvs. în spatele frumuse ii formelor exterioare. Este oare i prezen a dvs. exist mai mult: ceva ce nu poate fi exprimat. într-o sear lini tit de var ? Pentru a con tientiza aceste lucruri. Descoperi i singur. când sunt singur în mijlocul naturii. i toate informa iile pe care le-a i acumulat. o esen interioar profund . interioar . m re ia i sfin enia naturii. Ea vi se dezv luie numai atunci când sunte i prezent. pentru câteva secunde. mintea trebuie s se lini teasc . uimit de calmul absolut i de vastitatea ei inimaginabil ? A i ascultat cu aten ie susurul unui râu de munte în p dure? Sau cântecul unei privighetori la apus. Este nevoie de prezen a dvs.

cu foarte rare sfin enia ² tot a a cum nu se cunosc nici pe ei în i i. încât a f cut ca totul s par un singur proces. Mintea l sat 99 de capul ei creeaz . Mul i oameni sunt atât de prin i în închisoarea min ilor lor. nu îi simt esen a. cu alte cuvinte. sfin enia. dar aceasta este doar o etichetare mental mecanic . altfel. dominat de minte atât de mult. muzicii i literaturii moderne este lipsit de frumuse e. de esen excep ii. lini ti i. nu î i simt esen a. Frumuse ea sau sfin enia au fost prezente doar câteva secunde în care v-a i aflat într-o stare de prezen scurt i a lipsei de vigilen i de aten ie. S-a întâmplat a a pentru c distan a i fluxul de gânduri a fost foarte mic . cea mai mare parte a artei. A a c nu se afl niciodat în leg tur cu acest spa iu interior în care se ivesc creativitatea i frumuse ea autentic . Motivul este acela c oamenii care realizeaz aceste crea ii nu pot ² nici m car pentru o secund ² s se elibereze de mintea lor. interioar . Cu cât intervalul dintre percep ie i revenirea gândurilor este mai mare. încât frumuse ea naturii nu exist în realitate pentru ei. nu v d cu adev rat floarea. Mintea nu poate nici s recunoasc . Pentru c Pentru c ei nu sunt prezen i. Poate c satori a durat numai câteva secunde înainte ca gândurile s v revin . Din cauza intervalului de timp foarte nu a i putut sesiza diferen a fundamental i etichetarea i gândi în vreun fel la ea ² interpretarea ei prin intermediul gândului. Totu i.Probabil c atunci când a i tr it aceste momente de prezen interval foarte scurt v-a i aflat într-o stare de absen dintre starea respectiv nu v-a i dat seama c pentru un a gândirii. tr im într-o cultur arhitecturii. nici s creeze frumuse ea. nu i-a i fi tr it frumuse ea. Durata a fost atât de mic . dar a existat. adev rul este c în momentul în care au intervenit gândurile. cu atât sunte i mai profund ca fiin uman . Pot spune ÄCe floare frumoas !". probabil c a v dintre percep ie ² con tiin a frumuse ii f r total . cu atât sunte i mai con tient. nu a i mai r mas decât cu o amintire.

înc nu este complet . Dumnezeu are nevoie de timp pentru dezvoltarea personal ? Da. Deoarece prezen a înseamn con tiin a care Fiin a. con tiin a i via a sunt sinonime. Uita i-v la peisajele noastre urbane i la depozitele de de euri industriale. dar numai dac privim din perspectiva limitat a universului manifest. dar pare s reias c Fiin a. iar esen a tuturor lucrurilor care au existat i vor exista vreodat este etern prezent într-o stare nemanifest de unitate i perfec iune ² complet dincolo de orice lucru pe care l-ar putea imagina sau în elege vreodat mintea uman . Nicio civiliza ie nu a produs atâta urâ enie.monstruozit i. perfec iunea atemporal este un concept inimaginabil. care este în acela i timp i casa dvs. realitatea transcendental ultim . dar asta numai din cauza percep iei noastre limitate. În eleg ce a i spus. Dar nu v ata a i prea mult de cuvinte i nu face i un efort pentru a în elege aceste lucruri. Faptul c Fiin a devine con tient de ea îns i ² aceasta este prezen a. în lumea atemporal în care exist Dumnezeu. ceea ce se întâmpl de fapt este c Fiin a devine con tient de ea îns i. Dumnezeu declar : ÄEu sunt Alfa i Omega. totu i. i asta nu doar în galeriile de art . Nu ave i nevoie s în elege i nimic pentru a putea deveni prezent. Aici chiar i con tiin a.. în termeni 100 . în lumea noastr de forme aparent separate. Alfa i Omega. în Biblie. sunt una. pare supus unui proces de dezvoltare. Atingerea con tiin ei pure Prezen a este acela i lucru cu Fiin a? Când deveni i con tient de Fiin . lumina ivit din Sursa etern . începutul i sfâr itul. am putea spune c devine con tient de sine sau via a care ajunge la autocon tientizare. Eu sunt cel viu". c trece printr-un proces de dezvoltare.

da i-mi voie s continui s vorbesc un moment despre evolu ia con tiin ei în aceast lume. Chiar i o piatr are o con tiin sale s-ar dispersa. la con tiin . Dar nu când nu v da i seama de apartenen a dvs. iar când a disp rut. care se joac cu formele? Aceasta este întrebarea pe care i-au pus-o vechii în elep i din India. nu ar exista. oamenii ² toate sunt expresii ale con tiin ei în diferite grade. ti i cu adev rat acest lucru pân Dumnezeu drept con tiin Dac un pe te se na te în acvariul dvs. atunci când uita i c acea con tiin a fiec reia este esen a lui Dumnezeu. Tot ceea ce exist con ine Fiin a. Totu i. mentale sau materiale. animalele. în mediul marin. Formele de via supravie uiesc mai mult de câteva minute dup na tere. foarte importante în acest joc. Forma uman se transform nu sunt. la esen a lui pur . un fel de joc divin pe care îl joac Dumnezeu. plantele. con tiin milioanele de forme de via Lumea apare atunci când con tiin a ia diferite forme. ce se exprim pe sine prin form . con ine esen a lui Dumnezeu. Din mare. Este acest lucru tragic sau crud? Numai în cazul în care crea i o identitate separat pentru fiecare form . scrie i un certificat de dvs. i îi da i numele de John. altfel. evident. P mântul. este ca i cum n-ar fi existat niciodat . Soarele. Totul este viu. a i proiectat un sine individual acolo unde nu na tere. majoritatea formelor de via i ea în mult prea repede. în ce scop? Exist o entitate sau o fiin de pe aceast planet . lucrurile nu stau a a. din aer ² i fiecare prins într-un individual nu rân joc. de pe p mânt. iar atomii i moleculele manifestat ca form . Dar este tragic numai pentru c 101 . are un anumit grad de rudimentar . Ei au v zut lumea ca lila. îi povesti i istoria familiei lui i peste dou minute este înghi it de un alt pe te ² este un lucru tragic.absolu i. Gândi i-v dintre ele este reprodus de milioane de ori.

în final. Dup ² i de aceea tr ie te temându-se c forma sa fizic sau psihologic va fi anihilat . A i luat o frac iune dintr-un proces dinamic. Prin urmare. i Är u". prin imperfec iunea aparent con tient . Acum în elege i semnifica ia mai profund i mai larg a faptului de a deveni prezent ca observator al min ii? Ori de câte ori urm ri i mintea. personaliz m un eveniment de importan 102 . Acest proces este explicat de Iisus în parabola fiului r t citor. jocul divin. Dar chiar i asta face parte din lila. Con tiin a î i pune masca formelor pân când acestea ating o asemenea complexitate. iar forma iunile mentale devin mai slabe. i a i f cut din ea o entitate separat . Aceasta este mintea dominat de sinele fals. se pare c a decurs total gre it ceva în lan ul evolutiv. i totu i diferit . care pleac de la casa tat lui s u. pre-v siunea suferin ei create de aceast aparent disfunc ionalitate for eaz con tiin a s se desprind din identificarea cu forma i s se trezeasc din visul formei: î i reg se te con tiin a de sine. Con tiin a omului contemporan s-a identificat complet cu masca ei. v observatorul ² con tiin a pur dincolo de form retrage i con tiin a din formele mentale. încât se pierde complet în ele. î i risipe te averea.exista. Se cunoa te pe sine numai ca form disfunc ii considerabile. un dans molecular. tat l s u îl iube te mai mult decât înainte. Acum are o dimensiune în plus ² profunzimea. ² devine mai puternic. Parabola descrie c l toria de la perfec iunea incon tient . Când se întoarce. Când vorbim despre observarea min ii. dar la un nivel mult mai profund decât atunci când a pierdut-o. ajunge un cer etor i este apoi for at de suferin ele sale s se întoarc acas . pân la perfec iunea aceasta transformându-se atunci în ceea ce noi numim observator sau martor. Starea fiului este a a cum era i înainte. i în acest moment apar cum vedem acum.

Cei mai mul i oameni se afl înc în ghearele modului de con tiin dominat de inele fals: se identific cu mintea lor i sunt condu i de ea. Vor tr i din ce în ce mai mult în confuzie. în cazul în care con tiin a suprim activitatea mental excesiv . Fiecare dintre noi face acest lucru în fiecare sear . Dar acela i lucru are loc într-o anumit i mai distructiv entitate ce a locuit vreodat pe aceast planet . Acest lucru li s-a întâmplat deja câtorva persoane i se pare c este destinat s se întâmple din nou la o scar mult mai larg . disperare.cosmic : prin dvs. violen . Mintea dominat de inele fals a devenit un vas care se scufund . boal .tificare cu forma i se retrage din form . care sunt. conflict. Dac nu ar exista alcoolul. tranchilizantele. Dac nu v debarca i la timp. Mintea colectiv dominat de inele fals a devenit cea mai periculoas uman r mâne neschimbat ? Pentru majoritatea oamenilor. aceasta îi va distruge. nebunia min ii umane ar deveni 103 . particip ² la un eveniment aflat probabil în viitorul îndep rtat din punctul de vedere al timpului cronologic. de fapt. consumate în cantit i imense. la un moment dat. nebunie. alcool i alte droguri ce somnului. con tiin a se treze te din visul ei de iden. nu se vor elibera de mintea lor. Dac . în timpul m sur i prin sex. devine sau prezen pur ori iluminat . v ve i scufunda împreun cu ea. de i nu exist nicio garan ie c va/î a a. Acest lucru preveste te ² dar. toate. Evenimentul se nume te sfâr itul lumii. antidepresivele i substan ele ilegale. S Când con tiin a se elibereaz ceea ce noi am putea numi con tiin pe sine din identificarea cu formele fizice i mentale. Ce crede i c se va întâmpla cu planeta. singura întrerupere în domina ia min ii este revenirea ocazional la un nivel de con tiin inferior gândirii.

104 . al animalelor i plantelor. î i apriga un punct de sprijin pe înv nimic. De i fiecare cuvânt pe care îl folosesc are. De i utilizatorii individuali g sesc o anumit eliberare fa de tortura zilnic impus de mintea lor. sunte i i înv celul a a c ea s-ar exprima pur i simplu printr-o alt form . m asculta i sau citi i aceast carte este un semn clar c noua con tiin aceast planet . cuvintele pe care vi le adresez acum vibreaz de înalta energie a prezen ei. desigur. total diferit de sensul pe care îl exprim cuvintele în calitate de simple cuvinte. Oricum. cuvintele în sine nu sunt importante. iar dvs. Ele nu sunt Adev rul. chiar dac nu vom reu i. A a c . Eu v vorbesc în stare de prezen veni i al turi de mine. o istorie i vine din trecut. Folosirea lor pe scar larg nu face decât s întârzie colapsul vechilor structuri mentale i ivirea unei con tiin e superioare.i g si astfel adev rata eliberare. Revenirea la un nivel de con tiin întoarcere. Nu exist cale de supravie uiasc . în iv . ca de altfel tot limbajul. acest la scar cosmic . Dvs. nu este o op iune valabil pentru noi. care reprezint nivelul anterior gândirii al str mo ilor no tri. Con tiin a nu poate s piard ceva vreodat . dac ar fi lipsi i de formele lor de drog. ea trebuie s avanseze la stadiul urm tor. Pentru ca rasa uman s lucru nu va avea nicio importan inferior min ii. Aceste droguri i medicamente v men in bloca i într-un mod de func ionare eronat. Cred c . Exist un proverb în Orient: ÄProfesorul creeaz împreun înv tura". Chiar faptul c v vorbesc aici. Con tiin a evolueaz în tot universul sub miliarde de forme. mare parte dintre oameni ar deveni un pericol pentru sine i pentru al ii.i mai evident . ei sunt împiedica i s genereze suficient prezen con tient pentru a se ridica deasupra gândurilor i a. În aceast con tiin i v activitate nu este implicat nimic personal: eu nu v asculta i pe dvs. i în timpul acesta s-ar putea s reu i i s doar arat spre el.

Multe neîn elegeri i credin e false legate de Cristos se vor l muri dac exist trecut i viitor în Cristos. A spune c Cristos a fost sau va fi este o contradic ie în termeni. Cristos a fost esen a dvs. a a c atunci când citi i sau m asculta i vorbind. Isus a existat. dac acesta este mai semnificativ pentru dvs. indiferent dac sunte i con tient de ea sau nu. Chiar dac exist lini tii. oriunde v-a i afla. i astfel a spus: ÄÎnainte de Abraham sunt eu". Con tientiza i pauzele. Numai lini tirea poate percepe lini tea din exterior. i ce altceva este lini tirea eliberat de formele gândirii? Iat realizarea vie a ceea ce am discutat S Cristos: realitatea prezen ei dvs. Ascultarea i u oar de a deveni prezent. Singura diferen exist între Cristos i prezen este c primul cuvânt se refer la divinitatea care în dvs. este o cale direct zgomote. Acest lucru ar fi însemnat c el se mai afla înc în dimensiunea timpului i a 105 . Ascultarea lini tii produce imediat lini tea interioar . El a fost omul care a tr it acum 2. divin sau Sinele. divine Nu v ata a i de niciun cuvânt.T cerea este cel mai puternic vehicul al prezen ei. adev rata sa natur . în timp ce prezen a înseamn ve i realiza c nu divinitatea sau esen a divin trezit . con tientiza i lini tea dintre i din spatele cuvintelor. El nu a spus: ÄAm existat i înainte de na terea lui Abraham". cum este numit uneori în Orient.000 de ani i a realizat prezen a divin . Pute i înlocui cuvântul ÄCristos" cu prezen . decât prezen . con tiin pân acum. printre ele i în spatele lor va exista întotdeauna lini tea.

Nu face i din Cristos o identitate formal . nu prin gândire discursiv .identit ii ca form . Avatarurile. Aici nu exist timp. Cum se define te pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: ÄEu am fost dintotdeauna i voi exista întotdeauna"? Sigur c nu. )ac ÄCristos" s-ar reîntoarce mâine sub o form exterioar . Eu m laflu în tine. Fee altceva ar putea el sau ea s ne spun decât: ÄEu sunt Adev rul. Este ca o afirma ie Zen de o mare profunzime. F r un sine fals pe care s -l men in . al realiz rii de sine. ci absen a timpului. s -l apere i s -l hr neasc . ei sunt mai simpli. Eu sunt Acum". ÄA doua venire" a lui Cristos este o transformare a con tiin ei umane. Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului i viitorului. Dimensiunea eternit ii p trunsese în aceast lume. Eu sunt prezen a divin . Eu sunt via a etern . o trecere de la timp la prezen . Desigur. Cuvintele sunt eu folosite într-o afirma ie care începe cu trecutul indic o transformare radical . de la gândire la con tiin pur . în elesul prezen ei. Eu sunt aici. o discontinuitate în dimensiunea temporal . mai comuni 106 . S Nu îl personaliza i niciodat pe Cristos. Astfel. eternitatea nu înseamn un timp nesfâr it. Isus a încercat s exprime direct. cei foarte pu ini care sunt autentici nu sunt [ speciali ca persoane. Dumnezeu a spus: ÄEU SUNT CEL CE SUNT". i nu venirea unui b rbat sau a unei femei. [mae trii ilumina i. un vehicul al con tiin ei pure. doar prezen . omul Isus a devenit Cristos. mamele divine. El dep ise dimensiunea con tiin ei guvernate de timp i intrase în lumea atemporalit ii.

decât o femeie sau un b rbat obi nui i. Orice persoan Dac prezen v

cu un sine fals puternic i-ar considera în dvs. exist deja suficient

nesemnificativi sau, mai probabil, i-ar trece complet cu vederea. sim i i atras de un maestru spiritual este pentru c pentru a recunoa te prezen a în altul. Au fost mul i oameni care nu i-au recunoscut pe Isus i au existat mereu oameni care se simt atra i de mae tri fal i.

sau pe Buddha, a a cum exist

inele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinz tor. întunericul nu poate recunoa te lumina. Numai lumina poate recunoa te lumina. A a c , s nu crede i c lumina se afl în afara dvs. sau c ea nu poate veni decât sub o anumit form . Dac numai maestrul dvs. este personificarea lui Dumnezeu, atunci cine sunte i dvs.? Orice form de exclusivism este identificarea cu forma, iar identificarea cu forma înseamn sine fals, indiferent cât de bine ascuns este el. Folosi i prezen a maestrului pentru a v reflecta propria identitate, dincolo de nume i de form , pentru a v întoarce la dvs. i a deveni mai prezent dvs. în iv . Ve i realiza curând c nu exist Äal meu" sau Äal t u" în prezen . Prezen a este unificare. Munca în grup poate fi util pentru intensificarea luminii prezen ei. Un grup de oameni reunit într-o stare de prezen numai c genereaz un câmp colectiv de energie de o mare intensitate. Aceasta nu al fiec rui membru, dar ajut i la eliberarea con tiin ei din ce spore te gradul de prezen

umane colective din starea ei actual de sclav a min ii. Ceea ce va face starea de prezen r d cinat în starea de prezen pentru a putea men ine frecven a înalt

în ce mai accesibil indivizilor. Totu i, dac nici m car unul dintre membrii grupului nu este ferm îna energiei acestei st ri, inele fals poate s se reafirme u or i s saboteze eforturile grupului. De i exerci iul în grup este de nepre uit, nu este suficient i nu trebuie s v baza i doar pe el. A a cum nu trebuie s v baza i pe

107

un profesor sau pe un maestru, cu excep ia perioadei de tranzi ie, când deprinde i semnifica ia i practica prezen ei.

Capitolul 6
Corpul interior
Fiin a este sinele dvs. profund
Ne-a i vorbit mai devreme despre importan a de a avea r d cini adânci în noi sau de locuirea corpului nostru. Ne pute i explica ce în elege i prin asta? Corpul poate deveni un punct de acces c tre lumea Fiin ei. Haide i s despre acest lucru. Nu sunt înc foarte sigur c în eleg la ce v referi i când vorbi i despre Fiin . ÄAp ? Ce vrei s spui cu asta? Nu în eleg apa." Asta ar spune un pe te dac ar avea o minte omeneasc . V rog s nu mai încerca i s în elege i Fiin a. A i avut deja str fulger ri semnificative ale Fiin ei, dar mintea va încerca mereu s încadreze totul într-o cutie pe care s pun o etichet . Nu se poate face acest lucru. Nu poate deveni un abiect al cunoa terii. în Fiin , subiectul i obiectul sunt una. Fiin a poate fi sim it ca un eu sunt mereu prezent, dincolo de nume i form . A sim i i astfel a ti c sunte i i conti-ila i s r mâne i în aceast stare adânc înr d cinat de iluminare este adev rul despre care Isus spune c v va elibera.
108

vorbim mai pe larg

De ce anume m va elibera? V va elibera de iluzia c nu sunte i nimic mai mult decât corpul fizic i mintea dvs. Aceast Äiluzie a sinelui", cum o nume te Buddha, este eroarea fundamental . V multiplele ei forme, o consecin vulnerabil . face i. i v constant atâta timp cât sentimentul dvs. de sine deriv va elibera de fric , în form efemer i inevitabil a acestei iluzii ² frica aceea care va fi agresorul dvs. numai din aceast

va elibera de p cat, care este suferin a ce v-o produce i incon tient i dvs., i ceea ce gândi i, spune i,

altora, atâta timp cât acest sentiment iluzoriu de identitate guverneaz

Privi i dincolo de cuvinte
Nu îmi place cuvântul Äp cat". Implica faptul c sunt judecat i g sit vinovat. În eleg. De-a lungul secolelor, în jurul unor cuvinte, cum ar fi p cat, s-au acumulat multe puncte de vedere i interpret ri gre ite din cauza în elegerii gre ite, a ignoran ei sau a dorin ei de a controla, dar ele con in un sâmbure de adev r. Dac nu pute i privi dincolo de aceste interpret ri i nu pute i recunoa te realitatea indicat de acest cuvânt, atunci nu-l folosi i. Nu v bloca i la nivelul cuvintelor. Un cuvânt nu este mai mult decât un mijloc pentru atingerea unui scop. Este o abstrac ie. Ca un indicator, arat spre ceva care se afl dincolo de el. Cuvântul miere nu este mierea. Pute i studia i vorbi despre miere cât dori i, dar nu ve i ti într-adev r ce este mierea pân când nu o ve i gusta. Dup ce a i gustat-o, cuvântul devine mai pu in important pentru dvs. Nu ve i mai fi ata at de el. La fel, pute i vorbi sau v pute i gândi la Dumnezeu în permanen nu înseamn c cuvântul. Nu este mai mult decât un ata ament obsesiv fa
109

pentru tot restul vie ii, dar asta

ti i ce este sau c a i avut fie o str fulgerare a acestei realit i pe care o indic de un indicator, un idol mental.

i inversul este valabil: dac , indiferent din ce motive, nu v-a pl cut cuvântul miere, este posibil ca aceast atitudine s v fac s nu o gusta i niciodat . Dac ave i o puternic aversiune pentru cuvântul Dumnezeu, care este o form negativ de ata ament, este posibil s nega i nu doar cuvântul, ci i realitatea pe care o semnific . V pute i refuza singur posibilitatea de a tr i aceast realitate. Desigur, toate acestea sunt intrinsec legate de identificarea cu mintea. A a c , dac un cuvânt nu mai func ioneaz pentru dvs., abandona i-l i înlocui i-l cu unul care func ioneaz . Dac nu v place cuvântul p cat, atunci numi i-l incon tien sau nebunie. A a v ve i afla poate mai aproape de adev r, de realitatea din spatele cuvântului, decât prin cuvântul p cat, care a fost folosit gre it atât de mult timp, i ve i avea mai pu in loc pentru vinov ie. Nu-mi plac nici aceste cuvinte. Ele con in presupunerea c ceva nu este în regul cu mine. C a fi judecat. Sigur c ceva nu este în regul cu dvs. - dar nu sunte i judecat. Nu vreau s v jignesc, dar oare nu apar ine i rasei umane, care a omorât peste 100 de , milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX? Aceasta ar fi o culpabilitate prin asociere? Nu este o problem de culpabilitate. Dar atâta timp cât sunte i condus de o minte dominat de sinele fals, sunte i parte din nebunia colectiv . Poate c nu a i analizat prea atent condi ia uman dominat de mintea condus de inele fals. Deschide i ochii i privi i frica, disperarea, l comia i violen a, care apar de peste tot. Observa i cruzimea monstruoas cât i celorlalte forme de via i suferin ele, la o scar condamna i. Observa i inimaginabil , pe care oamenii le-au produs i continu s le produc atât membrilor propriei specii, de pe aceast planet . Nu este nevoie s

110

Acesta este p catul. în iv . suspendat pentru o clip între na tere i moarte. a. i în acela i timp extrem de puternic i vibrând de via . care v va duce din ce în ce mai departe. Aceasta este nebunia.i Älocui trupul" înseamn a. Dar acest corp vizibil i tangibil este numai un înveli exterior sau. forma fizic . c ruia îi sunt permise numai câteva pl ceri de scurt durat .doar. aceast poate fi sim it în fiecare moment sub forma unui corp interior invizibil. Sunte i rupt de Fiin atâta timp cât mintea dvs. i în felul acesta a ajunge s afli c e ti mai mult decât forma exterioar . mai curând. Vorbesc despre acesta nu pentru a v oferi ceva în care s crede i. C uta i acolo r d cina nebuniei. nu uita i s v observa i propria minte. încât nu poate fi conceput sau descris în cuvinte ² i totu i v vorbesc despre acest lucru acum. ci pentru a v ar ta cum pute i s -l cunoa te i dvs. La urma urmei. sunte i conectat cu ceva atât de vast. La început. Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile. s ne fac s ne d m seama ce este Fiin a? Corpul pe care îl pute i vedea i atinge nu v poate purta c tre Fiin . exterioare. Astfel c . În starea dvs. incomensurabil i sacru. prin care ve i începe s realiza i c nu sunte i numai un fragment f r sens dintr-un univers str in. o percep ie limitat realit i mai profunde. în spatele formei dvs.i sim i trupul din interior. urmate de durere i anihilarea final . v 111 acapareaz întreaga aten ie. Când se întâmpl acest lucru ² i se întâmpl permanent pentru majoritatea oamenilor ². nu v mai afla i în . Dar acesta este numai începutul unei c l torii interioare. A i spus c identificarea cu forma noastr fizic este parte din aceast iluzie. ve i avea doar str fulger ri ale acesteia. natural i distorsionat a unei realitate profund de conectare cu Fiin a. deci. a sim i via a din acest corp. într-o lume cu mult lini te i pace. cum poate corpul. prezen a vie din dvs. Aceasta este incon tien a.

corpul dvs. Mintea v absoarbe întreaga capacitate de con tientizare i o transform în crea ii ale min ii. Nu pute i s v opri i din gândit. Gândirea compulsiv a devenit o boal colectiv . întregul sentiment de identitate deriv din activit ile min ii. Identitatea care nu- i mai are r d cinile în Fiin devine o structur mental vulnerabil ² realitatea dvs. invizibil i mereu nevoia , ce creeaz frica drept emo ie subteran predominant . Atunci, singurul lucru care conteaz lipse te din via a dvs.: con tiin a sinelui profund i indestructibil . v retrage i con tiin a din câmpul min ii. Pentru a deveni con tient de Fiin , trebuie s

Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale c l toriei dvs. spirituale. Va elibera cantit i uria e de con tiin , care mai înainte fuseser prinse în capcana gândirii compulsive i inutile. O modalitate foarte eficient de a face acest lucru este s nu v mai concentra i asupra gândirii i s v îndrepta i aten ia asupra corpului, unde Fiin a poate fi sim it , în prima faz , sub forma unui câmp energetic invizibil, ce d via acelui lucru pe care îl percepe i ca fiind corpul dvs. fizic.

Conectarea cu corpul interior
V rog, încerca i acest lucru acum. S-ar putea s v fie mai u or dac închide i ochii în timpul acestui exerci iu. Mai târziu, când Äprezen a în corp" va deveni natural i u oar , acest lucru nu va în mai fi necesar. îndrepta i-v aten ia asupra corpului. Sim i i-l din interior. Este viu? Exist via subtil care trece prin tot corpul i d o via

palmele, bra ele, picioarele i în t lpile dvs. ² în abdomen, în piept? Pute i sim i câmpul energetic vibrant fiec rui organ i fiec rei celule în parte? Îl pute i sim i simultan în toate p r ile corpului ca pe un câmp energetic unic? Continua i s v concentra i i s v sim i i corpul interior câteva minute. Nu începe i s v gândi i la el. Sim i i-l. Cu cât îi acorda i mai mult aten ie, cu atât acest sentiment va fi mai clar i mai puternic. Ve i sim i c fiecare celul devine mai vie, iar dac sim ul dvs. vizual este foarte dezvoltat, este posibil s
112

v

vede i corpul

devenind luminos. De i o astfel de imagine v

poate ajuta temporar, acorda i mai mult

aten ie

sentimentului decât imaginii ce poate ap rea. O imagine, indiferent cât de frumoas sau de puternic ar fi, este deja definit ca form , a a c are o capacitate mai mic de penetrare în profunzime.

S
Sim irea corpului interior este lipsit de form , de limite, este insondabil . Pute i oricând s p trunde i mai adânc în el. Dac nu pute i sim i prea multe în acest stadiu, fi i atent la tot ceea ce reu i i s sim i i. Pentru moment, este destul de bine. Concentra i-v asupra a ceea ce sim i i. Corpul dvs. se treze te la via . Mai târziu, vom mai exersa. Acum v rog s deschide i ochii, p strându-v o parte din aten ie concentrat asupra câmpului energetic interior al corpului chiar din momentul în care începe i din nou s privi i prin camer . Corpul interior se afl la grani a dintre identitatea dvs. ca form i identitatea ca esen , natura dvs. adev rat . Nu pierde i niciodat contactul cu ea.

S
Transformarea prin intermediul corpului
De ce majoritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul? Se pare c persoanele care doreau s evolueze spiritual au privit întotdeauna corpul ca pe un obstacol sau chiar ca pe un p cat. De ce atât de pu ine dintre persoanele care c utau adev rul spiritual au ajuns într-adev r la el?
113

La nivel corporal, oamenii se apropie foarte mult de animale. Toate func iile primare ale corpului ² pl cerea, durerea, respira ia, alimenta ia, defeca ia, somnul, dorin a de a- i g si un partener i de a procrea i, desigur, na terea i moartea ² le reg sim i la animale. La mult timp dup ce au dec zut din starea de gra ie i unificare în iluzie, oamenii s-au trezit brusc în ceea ce p rea s fie un corp de animal ² i au fost foarte tulbura i de acest lucru. ÄNu te min i singur. Nu e ti decât un animal." Acesta p rea s fie adev rul crud. Dar era un adev r prea greu de acceptat. Adam i Eva au v zut c erau goi i au început s se team . Negarea incon tient a naturii lor animalice s-a instalat foarte repede. Pericolul de a fi domina i de porniri instinctuale foarte puternice i de a se întoarce la starea de incon tien complet era într-adev r foarte real. Ru inea i tabuurile legate de anumite p r i ale corpului i de func iile corporale, mai ales de sexualitate, i-au f cut apari ia. Lumina con tiin ei lor nu era înc suficient de puternic pentru a se putea împrieteni cu natura lor animalic , pentru a-i permite acesteia s existe i chiar pentru a se bucura de acest aspect al fiin ei lor ² cu atât mai pu in pentru a p trunde mai adânc în ea i a descoperi acolo divinul ascuns, realitatea în iluzie. A a c au f cut ce era necesar s fac . Au început s se disocieze de corpul lor. Acum se vedeau ca având un corp, în loc s considere c sunt corpul lor. Când au ap rut religiile, aceast disociere a devenit i mai pronun at prin credin a c Änu e ti corpul t u". Nenum ra i oameni din Est i din Vest au încercat de-a lungul timpului s îl g seasc pe Dumnezeu, s g seasc mântuirea sau iluminarea prin negarea corpului. Acest fapt a luat forma neg rii sentimentului de pl cere i mai ales a neg rii sexualit ii, forma postului i a altor practici ascetice. Oamenii i-au provocat chiar i dureri în încercarea de a sl bi trupul i a-l pedepsi, de vreme ce îl considerau p c tos. În cre tinism, aceasta se numea mortificarea c rnii. Al ii au încercat s se elibereze de corp intrând în st ri de trans
114

sau c utând experien e care s

le permit

decorporalizarea. Mul i mai practic

înc

acest lucru. Chiar

i despre Buddha se spune c

a

practicat negarea corpului prin post i prin forme extreme de ascetism timp de ase ani, dar nu a atins iluminarea pân când nu a renun at la aceste practici. Fapt este c nimeni nu a ajuns la iluminare negându- i corpul, luptând împotriva lui sau prin decorporalizare. De i o astfel de experien poate fi fascinant i v poate oferi o imagine fugar despre starea de eliberare din forma material , mereu ve i fi nevoi i ca în final s v întoarce i în corp, unde are loc transformarea esen ial . Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui. Acesta este motivul pentru care niciun maestru autentic nu a sus inut vreodat lupta împotriva corpului sau p r sirea acestuia, de i discipolii lor, axa i pe minte, au fâcut-o deseori. Din vechile înv turi despre trup, au supravie uit numai anumite fragmente, de exemplu, afirma ia lui Isus potrivit c reia Ätot trupul vostru se va umple de lumin "; ele au mai supravie uit i ca mituri, cum ar fi credin a c Isus nu i-a p r sit niciodat corpul, ci a r mas una cu el i s-a ridicat la Äceruri" cu el. Pân în ziua de azi, aproape nimeni nu a în eles aceste fragmente sau sensul secret al anumitor mituri, iar credin a c Änu suntem corpul nostru" a continuat s fie universal , ducând la negarea corpului i la încercarea de a sc pa de el. Astfel, nenum ra i oameni care au încercat s g seasc adev rul au fost împiedica i s ating împlinirea spiritual Este posibil recuperarea înv lor din fragmentele existente înc ? Nu este nevoie s facem asta. Toate înv sens, exist turile spirituale provin din aceea i Surs . în acest sub mai multe forme i a existat întotdeauna un singur maestru, care se manifest i s afle Äcalea". turilor pierdute despre semnifica ia corpului sau reconstruirea

diferite. Eu sunt acel maestru i ve i fi i dvs. dup ce ve i reu i s accede i la Sursa interioar . Iar calea c tre aceasta o reprezint corpul interior. De i toate înv
115

turile spirituale provin din aceea i

Nu v merului. creeaz corpul ca dovad a credin ei sale iluzorii în separare i pentru a.i justifica starea de fric . Corpul pe care îl pute i vedea i atinge este numai un voal sub ire i iluzoriu. îmb trânirii i mor ii. pentru c ascuns splendoarea realit ii esen iale i nemuritoare.Surs . turile pierdute ale vechilor mae tri ² chiar dac avem aici un alt indicator. Prin corpul interior sunte i una cu Dumnezeu pentru totdeauna. al limit rii i al mor ii. Prin intermediul corpului Unic nema-nifest ² nen scut . Nu lupta i împotriva corpului. dup ce ele sunt exprimate în cuvinte i scrise. c tre Via a Nemanifest . care. numit corp. nemuritoare. se afl îndrepta i aten ia în alt c utarea Adev rului. Toate aceste înv sunt indicatoare care arat drumul înapoi c tre Surs . pentru c el nu poate fi g sit în alt parte decât în corp. nu este ceva real în ultim instan ² nu sunte i dvs. 116 . Sunte i corpul dvs. In spatele lui se afl corpul interior invizibil. Dar nu întoarce i spatele corpului. poarta c tre Fiin . supus bolilor. nu mai reprezint decât o colec ie de cuvinte ² i un cuvânt nu este decât un indicator.. limit rilor min ii noastre. i se datoreaz pierzând contactul cu Fiin a. dar voi rezuma înc o dat înv sim i i corpul interior în timp ce citi i sau asculta i. a a cum am spus mai devreme. în acest simbol al efeparte în esen iale. pe care îl percepe i ca fiind crea ia iluzorie a min ii dvs. pentru c astfel lupta i împotriva propriei realit i. Este o percep ie gre it a realit ii dvs. V rog s v str dui i s v turi Rug ciune pentru corp Ceea ce percepe i ca pe o structur fizic densa. aflat *dincolo de na tere i de moarte.. interior sunte i conectat inseparabil cu aceast Via etern prezent . Am vorbit deja despre Adev rul ascuns în corpul dvs.

cu atât frecven a sa vibratorie va fi mai înalt . ca pe un câmp energetic unic. vor continua s existe într-o anumit m sur . ca o lumin ce devine mai intens pe m sur ce întoarce i mai mult comutatorul superioar . Nu v ve i pierde în lumea exterioar Dac v men ine i aten ia asupra corpului cât mai mult posibil. Acest sentiment se va adânci rapid i v va transforma via a. La acest nivel superior de energie. dar nu vor mai prelua controlul. temerile i dorin ele.a. încerca i ca în acela i timp s i o oarecare activitate mental legat de v în i totu i nu este nevoie ca vreuna dintre acestea s spre interior. De asemenea. Gândurile i emo iile. vreun comentariu mental. M asculta i pe mine sau citi i aceste cuvinte dintr-o carte. Mai mult. poate c în timp ce citi i sau asculta i cuvintele mele exist con inutul lor. Cu cât v con tientiza i mai mult corpul interior. absoarb P stra i-v toat o parte din aten ie îndreptat aten ia. exterior. ve i r mâne ancorat în clipa de i nici în propria minte. Nu o l sa i s se concentreze toat intra i în contact cu corpul dvs. i m ri i v mai alimentarea cu electricitate. Este ca i cum a i asculta sau 117 . negativismul nu poate s afecteze i tinde i s atrage i noi situa ii care s reflecte aceast frecven fa .S R d cini interioare adânci Cheia pentru a avea r d cini interioare adânci este de a ne afla mereu în leg tur cu corpul nostru interior ² a-l sim i în orice moment. Sim i i-v corpul din interior. V rog s analiza i încotro este îndreptat aten ia dvs.d. Acesta este punctul în care se concentreaz aten ia dvs. interior.m. sunte i con tient periferic de al i oameni. în acest moment. de mediul ambiant .

Face i acest exerci iu în zilele i s pt mânile urm toare. automat alimentat de unica emo ie fundamental afectat i predictibil . R mâne i înr d cinat în el. pentru c apar întotdeauna. Scenariul înscris în mintea dvs. Atâta vreme cât nu ve i fi prezent ². Nu este nevoie s dureze mult. Acest lucru este adev rat mai . total diferit. Dar trebuie s face i asta chiar în 118 . într-o stare de permanent conectare cu Fiin a i va ad uga vie ii dvs. aglomer rile de trafic i cozile vor deveni foarte agreabile. nimic nu te mai poate tulbura. Nu v ceda i întreaga aten ie min ii i lumii exterioare.iles atunci când ceva Ämerge prost" sau atunci când suferi i o pierdere sau ave i o sup rare. p trunde i mai adânc în prezent. o profunzime pe care nu a i mai cunoscut-o A a c . condi ionarea propriei min i. doar câteva secunde. face i-v un obicei din a intra imediat în trup. Astfel. pe rare l-a i înv at cu mult timp în urm . oriunde v-â i afla. Apoi observa i felul în care acest lucru v schimb starea de con tiin i calitatea performan ei în activitate. în loc s v proiecta i mental în afara Clipei de acum. dar eliberarea va fi rareori de lung durat . Reac ia dvs. Indiferent ce se întâmpl în exterior. Este u or s r mâi prezent ca observator al min ii proprii când e ti profund înr d cinat în corpul t u. la baza st rii de identificare cu mintea: frica. De câte ori a tepta i ceva. condi ionat va fi involuntar . concentrându-v cât pute i de mult asupra câmpului energetic intern al corpului. dar sim i i-v corpul interior ori de câte ori este posibil. v va dicta gândirea i comportamentul. Arta intuirii corpului interior se va transforma într-un mod de via pân acum.iar locuirea corpului este mereu un aspect esen ial al acestei st ri ²ve i continua a fi i condus de minte. intrând mai adânc în corpul dvs. Poate c v ve i elibera de ea pentru scurte intervale de timp.. încerca i neap rat s v concentra i asupra a ceea ce face i. atunci când vor ap rea astfel de obstacole. folosi i acest timp pentru a v sim i corpul interior.citi cu întreg corpul.

înseamn s observa i pur i simplu emo ia. Când v concentra i asupra interiorului i v sim i i corpul interior. Orice amânare va permite apari ia unei reac ii mentalemo ionale ce poate prelua controlul. i solid . f r funda ie.momentul în care v confrunta i cu obstacolul. durere . iar. Ceea ce a i sim it a fost o emo ie rezidual . Dac în aceast situa ie este nevoie de un r spuns. în o recunoa te i i s o accepta i ca atare. iart M-am sim it foarte incomod când am încercat s îmi mut aten ia asupra corpului interior. Ultima analogie a fost folosit Atâta timp cât v afla i într-un contact con tient cu corpul interior. A a c nu am putut tr i lucrul despre care vorbi i. deveni i imediat calm i prezent. acesta va ap rea de la nivelul profund la care v afla i. de care probabil nu a i fost con tient pân când nu a i început s spatele s u. tot a a exist infinit mai mult inteligen în Fiin decât în mintea dvs. Dac nu îi acorda i pu in aten ie la început. Cel lalt sap adânc. pân când ajunge la stânc rev rsate nu o pot muta din loc. s o sim i i pe deplin i astfel s 119 fi i mai atent la corpul dvs. Am avut o senza ie de agita ie i de grea . când vin furtunile i inunda iile. Altele pot fi mai greu de etichetat ² . pentru c v retrage i con tiin a din minte.a. emo ia respectiv v va împiedica s dobândi i accesul la corpul interior.d. fric . A a cum Soarele este infinit mai str lucitor decât flac ra lumân rii. pe care apele Înainte de a intra în corp. Unele emo ii sunt u or de identificat: furie. aflat la un nivel mai profund. sunte i ca un copac adânc înr d cinat în p mânt sau ca o cl dire cu o funda ie adânc de Isus în parabola gre it în eleas a celor doi oameni care construiau o cas . i apoi î i construie te casa. casa este luat de ape.m. A-i acorda aten ie nu înseamn s începe i s v gândi i la ea. Unul dintre cei doi oameni o construie te pe nisip.

la jum tatea drumului între o emo ie i o senza ie fizic . i suferin a.. ceea ce conteaz nu este dac pute i sau nu s îi ata a i o etichet mental . dup ce au ap rut. o emo ie poate supravie ui în dvs. nu fac decât s înt reasc un fals sentiment de sine.. Aceasta denot refuzul min ii de a accepta incertitudinea. Iertarea înseamn ce abandonarea nemul umirilor. Alternativele sunt durerea i. îmboln virea fizic . ci dac pute i aduce sentimentul cât mai mult în con tiin . conducând la boli fizice i f cându-v (vezi capitolul 2). ani la rând. în multe cazuri. ca. timp de zile ori s pt mâni întregi sau se poate al tura altor emo ii cu o frecven similar . ali-mentându-se cu energia dvs. a adar. Dac este a a înseamn c înc nu a i iertat. dar poate viza la fel de bine o situa ie sau o stare de fapt ² trecut . aten ia asupra sim irii emo iei i verifica i dac mintea nu s-a ata at cumva de un tipar de suferin . Aten ia este cheia transform rii ² i o aten ie total implic de asemenea acceptarea. autocomp timirea sau resentimentele ² toate acestea alimentând emo ia.. Aten ia este ca o raz de lumin ² puterea concentrat a con tiin ei care transform totul în ea îns i. de exemplu. în afara controlului ei. o restrângere a fluxului de energie vital 120 . prezent sau viitoare ² pe care mintea refuz s o accepte. Da. totu i. s nu mai opunem rezisten i astfel renun area la durere. Iertarea înseamn vie ii ² s îi permitem s tr iasc prin noi. o emo ie are o durat de via val sau ca o und de moment la suprafa a Fiin ei. în orice caz. lipsa iert rii se poate manifesta chiar i cu privire la viitor. Concentra i-v . au format corpul-durere. Când nu sunte i în corpul dvs. de a accepta c viitorul se afl . un parazit ce poate tr i în interiorul nefericit dvs.sentimente vagi de disconfort. care. în ultim instan . învinov irea. Este ca un într-un organism complet func ional. Lipsa iert rii vizeaz deseori o alt persoan sau chiar pe dvs. foarte scurt . Ea se produce de la sine dup realiza i c preten iile dvs. greutate sau constrângere.

. v retrage i puterea de sub domina ia min ii. cu Nemanifestul. Leg tura cu nemanifestul Care este rela ia dintre prezen Prezen a este con tiin pur i corpul interior? ² con tiin care a fost retras din minte. ierta i". V rog s nu v ata a i de niciunul dintre aceste cuvinte i nu începe i s crede i în ele. printr-o definire negativ . Cine opereaz aceast retragere? Dvs. Fiin a. Con tiin a corpului interior este amintirea con tientizat a originii sale i întoarcerea la Surs . pute i. prezent totu i con tient de profunzimea f r form i f r moarte din dvs. pe de alt parte. a a cum inele fals. Cuvântul Nemanifest încearc . 121 . Nemanifestul este acela i lucru cu Via a? Da. a a cum lumina se revars de la Soare. construit de minte. A i spus c prezen a este con tiin a retras din minte. i ele nu sunt mai mult decât simple indicatoare. Dar pentru c în esen sunte i con tiin . intra i în corpul dvs. Indic ceea ce este spunând ceea ce nu este.În momentul în care ierta i cu adev rat. gândit sau imaginat. Pute i continua s exista i având forma dvs. iar în cele mai profunde aspecte ale sale chiar este Nemanifestul: Sursa din care se revars con tiin a. sim i i pacea i lini tea: vibrant rev rsate de Fiin . din lumea formei. este un termen pozitiv. form va disp rea instantaneu într-o explozie de lumin . De aceea Isus a spus: Äînainte de a intra în templu. Deveni i prezent. Risipa iert rii este chiar natura min ii. Mintea nu poate ierta. Asta nu înseamn c propria dvs. Numai dvs. Corpul interior este leg tura dvs. face i asta. am putea la fel de bine s spunem i fiind c este o trezire a con tiin ei din visul formei. s exprime Ceea ce nu poate fi spus. nu poate supravie ui f r lupt i conflict.

Când v identifica i mai mult cu corpul interior atemporal decât cu corpul exterior. câmpul energetic al corpului interior va fi sim it la fel i la 80 de ani. când prezen a devine modul dvs. mi se pare c altceva. structura sa molecular reducerea iluziei materialit ii. corpul interior nu se schimb în timp. Acumularea timpului ca povar psihologic a trecutului i a viitorului reduce foarte mult capacitatea celulelor de a se reînnoi. normal de con tiin . Pe m sur ce în corp exist mai mult con tiin . A a c . prins în capcana min ii. Unul dintre acestea este o reducere semnificativ a procesului de îmb trânire a corpului fizic. Încetinirea procesului de îmb trânire Între timp. mai curat i mai viu. Ceea ce sim i i v va conduce mai aproape decât gândirea de cel care sunte i cu adev rat. con tiin a corpului interior aduce o serie de beneficii în plan fizic. fizic se va sim i mai u or. Nu pot s v spun nimic ce s nu cunoa te i deja în adâncul sufletului. pute i doar s îl sim i i mai bine i s p -trunde i în el mai profund. M p c lesc singur? esc cu mult puterea mea de în elegere i totu i. dac v 122 devine mai pu in dens . iar trecutul i viitorul nu v mai domin aten ia. Ajungând la un anumit stadiu de conectare interioar . Imediat ce starea dvs. practicarea con tientiz rii corpului va produce profunzimea necesar . Mai mult con tiin . obi nuit nu mai înseamn existen în afara corpului. la tiu despre ce vorbi i. În timp ce corpul exterior pare s îmb trâneasc în mod obi nuit i s se ofileasc destul de repede. Vivacitatea lui va fi la fel de vibrant .Trebuie s recunosc c toate acestea dep un nivel mai profund. Dac acum ave i 20 de ani. Este mai curând un sentiment decât Nu. nu v p c li i singur. recunoa te i adev rul. Dac nu a i ajuns înc la acest stadiu. ci existen în corp i prezen Äaici i acum". nu mai acumula i timp în psihicul dvs. când îl auzi i. înseamn corpul dvs. i în celulele corpului.

Testa i informa iile. Locuirea corpului nu v lucru care vibreaz la o frecven ridicarea unui scut. corpul exterior va îmb trâni mult mai încet.d. dac se întâmpl asta. Exist dovezi tiin ifice în acest sens? Încerca i i ve i fi dvs. Fortificarea sistemului imunitar Atunci când ve i începe s v locui i corpul. vizibil în lumea fizic . cu atât sistemul imunitar devine mai puternic. astfel încât orice mai mic . Cele mai multe boli se strecoar pe nesim ite în untru atunci când nu sunte i prezenl în corp. Este ca i cum fiecare celul se treze te i se bucur . Este i o puternic form de auto vindecare.a.. 123 . Când v locui i corpul. Toate acestea nu mai p trund în câmpul în ceea ce este de fapt o ordine diferit con tiin ei dvs. pentru c trec f r s lase urme. Corpul iube te aten ia acordat .locui i corpul interior. i sistemul imunitar psihic devine mai puternic. V rog s nu accepta i i nici s respinge i din start ceea ce v spun. i anume o fortificare considerabil a sistemului imunitar.m. care sunt de altfel extrem de contagioase. Cu cât aduce i mai mult con tiin în corp. Dar nu se fortific doar sistemul imunitar fizic. Acesta din urm v protejeaz de câmpurile energetice mental-emo ionale negative ale altor protejeaz prin persoane. atemporal î i va transmite str lucirea prin intermediul formei exterioare i nu ve i da impresia unei persoane b trâne. în iv dovada. Dac st pânul nu este acas . frica. nu mai trebuie s le opune i niciun fel de rezisten . i chiar i atunci când aceasta se va întâmpla. esen a dvs. de exemplu. exist acum a realit ii. oric rui oaspete nedorit îi va fi greu s p trund acolo. ve i observa alt beneficiu al acestei practici. depresia .. furia. ci prin ridicarea frecven ei vibratorii a întregului câmp energetic. aici se instaleaz tot felul de caractere dubioase. iar.

abdomenul. sim i i-v corpul interior în traversare nu trebuie s întregime. întoarce i-v aten ia asupra corpului interior. nu este un substitut pentru practica permanent a prezen ei în corp. încât îmi este imposibil s -mi mut aten ia de la ea i s -mi simt corpul interior. Sta i întins pe spate. cu condi ia s o folosi i frecvent i concentrându-v intens. Este extrem de eficient atât dac o folosi i chiar de la primele simptome ale bolii. pierzându-v astfel în gânduri.d.a. Apoi l sa i-v aten ia s traverseze corpul. R mâne i concentrat asupra fiec rei p r i timp de 15 secunde. ca pe un câmp energetic unic.Exist o tehnic simpl . fi i prezent cu intensitate în fiecare celul a corpului. de câteva ori.m. când mintea mea este foarte activ . Iat despre ce este vorba. L sa i respira ia s v conduc prin corp Uneori. pe care o pute i practica ori de câte ori sim i i nevoia s v fortifica i sistemul imunitar. Alege i diferite p r i ale corpului asupra c rora la început v ve i concentra foarte pu in timp: palmele. altfel. dar foarte puternic de medita ie pentru autovindecare. Când ave i câteva minute libere. Acest lucru se întâmpl mai ales atunci când intru într-un tipar de îngrijorare sau de anxietate. Äinunda i-v " corpul cu con tiin . În tot acest timp. energetic. capul . Dup aceea. produs de o form sau alta de negativism. t lpile. Sim i i energia vie ii din interiorul acestor p r i cât pute i de intens. mai ales seara la culcare i diminea a la trezire. Totu i. Imediat ce a i observat c se întâmpl acest lucru. de la picioare spre cap i invers. înainte de a v ridica din pat. bra ele. dobânde te o asemenea for . picioarele. Ea va contracara orice întrerupere în câmpul dvs. Pute i s -mi sugera i ce s fac? 124 . efectul s u va fi doar temporar. Nu v îngrijora i dac mintea reu e te ocazional s v atrag aten ia în afara corpului. Aceast dureze mai mult de un minut. pieptul. P stra i acest sentiment timp de câteva minute. ca un val. Închide i ochii. cât i în cazul bolilor care s-au instalat deja.

care este de altfel o medita ie foarte puternic .Dac la un moment dat descoperi i c v este greu s intra i în leg tur cu corpul interior. Urm ri i-v respira ia cu i se i iese din corp. Dac v este mai u or s vizualiza i. Inhala i. Con tientiza i calmul. luminoas v umple corpul. con-centra i-v mai mult asupra a ceea ce sim i i. s oscila i la îndreptându-v aten ia asupra câmpului energetic interior. Am putea . de o solu ie sau de o idee creativ . în timp ce aerul intr imagina i-v va aduce treptat în contact cu corpul. închide i ochii i sc ldat în lumin sau scufundat într-o substan ² o mare de con tiin . Ori de câte ori ave i nevoie de un r spuns. gândi i i cu corpul. în orice activitate mental . Apoi inspira i aceast lumin . Sim i i cum aceast substan Nu v ata a i de nicio imagine vizual . este mai u or s începe i prin a v concentra asupra respira iei. folosi i-o în conjunc ie cu corpul interior. Apoi treptat. Respira ia con tient . Acum sunte i în corp. obi nui i-v spune: nu gândi i doar cu mintea. înceta i s gândi i pentru un moment. 125 fiecare câteva minute între gândire i un mod de ascultare interioar . un calm interior. S Folosirea creativ a mintii Dac ave i nevoie s v folosi i mintea pentru un scop anume. Când v relua i irul gândurilor. sim i i cum abdomenul se dilat luminoas contract u or. la fiecare inspira ie i expira ie. f cându-1 i pe el luminos. Numai dac ve i reu i s fi i con tient f r a avea gânduri v ve i putea folosi mintea în mod creativ. ele vor fi proaspete i creative. v aten ie. iar cea mai u oar cale de a intra în aceast stare este prin corp.

luptele i problemele sunt inevitabile. ce v va permite s asculta i efectiv. un spa iu ² în care s existe. conflictul. nu fiin e umane ce comunic unele cu altele. interior în timp ce o asculta i. Leg tura cu corpul interior creeaz un spa iu 126 . Este cel mai pre ios dar pe care i-1 pute i face. La cel mai profund nivel al Fiin ei sunte i una cu tot ceea ce exist . nu pute i sim i Fiin a altei persoane decât prin intermediul propriei Fiin e. Nicio rela ie nu poate înflori în acest fel. fiin e aflate în comuniune. Fiin al gândurilor. Acest sentiment deviaz aten ia de la gândire i creeaz un spa iu de calm. Acesta este începutul realiz rii unific rii. conduce Acesta este motivul pentru care exist atât de multe rela ii conflictuale. Cele mai multe rela ii umane presupun în principal min i aflate în interac iune. nu o asculta i doar cu mintea. Când mintea v gol unde mintea nu exist i în care o rela ie poate înflori. via a. Sunt mai aten i la gândurile lor decât la ceea ce spune cel lalt i nu sunt deloc aten i la ceea ce conteaz într-adev r: Fiin a celeilalte persoane. Sim i i câmpul energetic al corpului dvs. îi acorda i celui din fa a dvs. f r interven ia min ii. Desigur. Majoritatea oamenilor nu tiu s asculte pentru c cea mai mare parte a aten iei lor este aflat în spatele cuvintelor i absorbit de gândire. asculta i-o cu tot corpul.S Arta de a asculta Când asculta i o alt persoan . care este iubirea.

v retrage i con tiin a din câmpul min ii. folosi i vizualizarea Äluminii" pe care am descris-o mai devreme. Dac vi se pare util . Respira i profund de câteva ori. Observa i cum aceasta se dilat i se contract u or. Apoi con tientiza i întregul câmp energetic interior al corpului.Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifest S p trundem i mai adânc în corp Îmi pot sim i energia din corp. Zece pân la 15 minute sunt suficiente. încerca i s -l sim i i. 127 . mai ales în bra e i în picioare. Men ine i-v coloana vertebral dreapt . Sim i i-v respira ia în partea inferioar a abdomenului. Nu v gândi i la el. în timp ce aerul intr i iese din corp. Sau lua i pozi ia dvs. dar nu v l sa i pe spate. dac este posibil. dar nu reu esc s merg mai departe. Asigura i-v c ave i corpul relaxat. Aceasta v va ajuta s r mâne i vigilent. F când aceasta. Asigura i-v mai întâi c nu exist factori externi care s v tulbure. Închide i ochii. A eza i-v pe un scaun. Când v ve i putea sim i clar corpul interior ca pe un câmp energetic unic. abandona i. favorit de medita ie. a a cum a i sugerat dvs. cum ar fi soneria telefonului sau persoane care ar putea s v întrerup . Nu este nevoie s dureze mult. Face i urm torul exerci iu ca pe o medita ie. ca i cum ar fi acolo. mai devreme. orice imagine vizual i concentra i-v exclusiv asupra a ceea ce sunte i.

S Accesul la aceast lume lipsit de forme este eliberator. ci constituie îns i esen a dvs. f r a ata a mental etichete ² i continua i s v sim i i corpul interior în tot acest timp. iar corpul interior este i mai mult aten ia în acest sentiment. i corpul dvs. O putem numi Nemanifestul. Tot ceea ce r mâne este un sentiment de prezen sim it ca i cum nu ar avea grani e. Adâncindu-v sus trupul. abandona i inclusiv orice imagine mental a i mai avea înc despre corpul fizic. Este via a în starea ei nediferen iat .. pentru con tiin a pur izvorât din aceast Surs . Este o lume a calmului i a p cii profunde. Sursa invizibil a tuturor lucrurilor. deschide i ochii. Deveni i nu mai percepe i vreo dualitate între i ea i mai mult în corp. Ve i realiza de asemenea c lumina nu este separat de fiin a dvs. deveni i într-o anumit m sur Ätransparent" pentru lumin . Fiin a din toate fiin ele. Distinc ia dintre interior i exterior se dizolv acum. dar i a bucuriei i a vitalit ii intense. astfel încât nu mai exist un corp interior. Apoi adânci i-v una cu el. privi i ceea ce v înconjoar într-un mod meditativ ² adic . între dvs. apoi deveni i din nou con tient de corpul fizic. Timp de câteva minute.Dac pute i. 128 . transcende i în cu câmpul energetic. dinainte de fragmentarea ei în multiplicitate. V elibereaz de leg tura cu forma i de identificarea cu ea. de respira ie i de sim urile fizice. astfel încât s observator i observat. Contopi i-v sau de Äfiin are" înv luitor. R mâne i în aceast arie a Fiin ei pure cât timp v sim i i bine. Ori de câte ori sunte i prezent.

exterior i Surs . P stra i o parte din ea în interior. Apoi. dintr-un punct de vedere fundamental. Chi este leg tura dintre Nemanifest i universul fizic. nu mai sunte i persoana dinainte: ave i o imagine a unei realit i interioare care nu apar ine Äacestei lumi". mai ales într-o rela ie cu o alt persoan sau cu natura. Sim i i-v corpul interior chiar i atunci când v angaja i în activit ile zilnice. când con tiin a revine în lumea manifest . Este puntea dintre eul dvs. iar Nemanifestul ia forma i al mor ii. î i fac apari ia mintea i lumea. a a cum nu este separat nici de dvs. nu este. . Ave i un nume. lumii exterioare i min ii. Dac v concentra i con tiin a din ce în ce mai adânc asupra corpului interior. este orientat spre exterior. Chi este mi care. adopta i urm torul exerci iu ca practic spiritual zilnic : pe m sur ce avansa i în via . un fel de energie vital universal ? Nu. o situa ie de via . Nemanifestul este lini tire. Când ajunge i în punctul lini tirii absolute. nu acorda i niciodat 100% din aten ia dvs. Chi poate fi comparat cu un râu sau cu un flux de energie. Acum. Când A a c . în care lumea se dizolv fluxului de energie chi. Chi este câmpul energetic interior al corpului dvs. î i d seama de propria Surs con tiin a dvs. Acesta este punctul na terii interior. i Nemanifest. care în acela i timp vibreaz de via . a i l sat în urm corpul interior i pe chi i a i ajuns la Sursa îns i: Nemanifestul. un viitor. de i nu este separat de ea. Se afl la jum tatea drumului dintre manifest. un trecut. lumea formei. dac v ajunge i în acest punct unic. Nemanifestul este sursa acestui chi. s-ar putea s în Nemanifest.Sursa chi-ului Oare Nemanifestul este ceea ce în Orient se nume te chi. Dar. Sim i i lini tea din adâncul 129 . care devine apoi lumea. urma i cursul acestui râu înapoi c tre Sursa lui. îndrepta i aten ia din ce în ce mai profund în corpul interior. Când este orientat spre i se întoarce înapoi în Nemanifest. Am vorbit deja despre acest lucru. v relua i identitatea de form pe care temporar a i abandonat-o.

Este foarte posibil s lini tire ce nu v fi i con tien i de Nemanifest pe tot în exterior. ca pe o stare de p r se te niciodat . Dar nu încerca i s con tient în timpul somnului f r vise. a i putea s r mâne i con tient în timpul visului. P stra i poarta deschis . Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care o numim iluminare. Este adev rul vie ii eterne. dar nu mai mult de atât. esen a interioar a tot ceea ce exist . dar nu eliberatoare. Deveni i o punte între parcursul vie ii. 130 . Somnul f r vise Dvs. îl ve i sim i ca pe un sentiment profund de pace undeva în fundal. Este foarte pu in probabil s reu i i. indiferent ce se întâmpl Nemanifest i manifest. Acest lucru se nume te visare lucid . când intra i în faza somnului profund. face i o c l torie în Nemanifest în fiecare sear . Cum ar putea fi? El este via a ce anim orice form . Ädumneavoastr " nu mai exista i în aceast stare. Acesta nu este un adev r conceptual. De i func iile corporale înc se p streaz . pentru c aceast stare nu are con inut. Cel mult. Dar în timpul somnului f r p trunde i în el în mod con tient. ori nu-l cunoa tem deloc. care poate fi o stare interesant i fascinant . Aceast energie este mult mai vise nu decât mâncarea: ÄOmul nu tr ie te numai cu pâine". de dincolo de r mâne i form . Acesta este Nemanifestul nu v v motivul pentru care Isus nu a spus: ÄAdev rul v va elibera". Deveni i una cu Sursa. V pute i imagina cum ar fi s intra i în somnul f r vise p strându-v o con tiin deplin ? Este imposibil de imaginat. pe care ori îl cunoa tem direct. elibereaz pân când nu p trunde i aici în mod con tient.fiec reia. Da i-mi voie s v explic. între Dumnezeu i lume. ci: ÄVe i cunoa te adev rul i adev rul va elibera". De aici v lua i energia vital ce v sus ine pentru o vreme atunci când v vital întoarce i în lumea manifest . lumea formelor separate. f r vise. Nu r mâne i cu impresia c Nemanifestul este separat de manifest.

spune în Evanghelia dup Toma: ÄDespica i o bucat de lemn. Acest proces poate începe cu un lucru foarte simplu. deveni i con tient de Nemanifest atât direct. dar voi relua aici totul pe scurt. Activitatea mental 131 . Alte por i Clipa de acum poate fi considerat poarta principal . sim i i esen a lui Dumnezeu în fiecare creatur . de i. eu sunt acolo. f r a fi intens prezent în clipa de fa . Corpul interior este atemporal. doar prezen . Isus. Medita ia vizeaz Gândurile fac parte din lumea manifest . slab sau puternic. Timpul i manifestul sunt inexorabil legate întocmai ca prezentul atemporal i Nemanifestul. astfel încât s nu existe niciun comentariu mental în acest timp. Dac nu pute i înc s v sim i i corpul interior. con tiente ² f r vreun con inut. Cu alte cuvinte. ca. Exist multe feluri tocmai acest lucru. ele sunt una. vorbind în întregime din esen a sau din identitatea sa cu Cristos. Pentru corpul interior nu conteaz dac corpul dvs.A a c folosi i-v corpul interior ca poart prin care s intra i în Nemanifest i p stra i deschis aceast poart ca s r mâne i conectat la Surs tot timpul. folosi i una dintre celelalte por i. Am vorbit deja destul de mult despre unele. într-o stare de vigilen intens . în fiece piatr i v da i seama de faptul c : ÄTot ceea ce exist este sfânt". cât i indirect. continu v ine prizonier în Iumea de a crea o întrerupere în fluxul nesfâr it al gândurilor. i m ve i g si acolo". îl ve i sim i sub forma iradierii i puterii prezen ei dvs. Este un aspect esen ial al fiec reia dintre celelalte por i. Când dizolva i timpul psihologic prin con tiin a intens a momentului prezent. în fiece floare. de exemplu. în mod direct. Din acest motiv. respira ia con tient sau privitul unei flori. sunte i con tient de Nemanifest în i prin lumea senzorial . Ridica i o piatr O alt poart c tre Nemanifest este creat prin oprirea gândirii. Indirect. în ultim instan . Nu pute i fi prezent în corpul dvs. inclusiv al corpului interior. fizic este tân r sau b trân.

fi i prezent intens. i iubirea trebuie s fie una dintre aceste por i? Nu. Ätransparent ". prin Äsentimentulrealizare" al unific rii. pentru c mintea se opre te automat. cu atât sunte i mai legat de lumea manifest . care v va aduce accesul con tient c tre Nemanifest. Imediat ce una dintre por i s-a deschis.formei i devine un ecran opac. Iubirea nu este o poart . astfel c razele prin ea. de lumea din jur. depinde deschiderea acestei por i în via a dvs. iubirea este prezent în dvs. i în toate celelalte lucruri i creaturi. : Nemanifestul î i poate trimite Desigur. Ea amplific sentimentul de separare. de a c rui supravie uire depinde inele fals.. dimensiunea profunzimii. nu trebuie s mai preocupe g sirea unei modalit i de oprire a gândirii. de lumea formelor separate. în starea de abandonare. Motivul este simplu: rezisten a intern v izoleaz de ceilal i. Abandonarea ² înl turarea rezisten ei mental-emo ionale în fa a a ceea ce exist ² devine i ea o important cale de acces c tre Nemanifest. Cu cât sunte i mai legat de lumea formei. De dvs. 132 . de form sl be te i devine. Cu cât sentimentul separ rii este mai puternic. Acesta este motivul pentru care am spus c prezentul este un aspect esen ial al tuturor celorlalte por i. con tient de esen a divin atemporal i lipsit de form . ca form devine mai impenetrabil . sc pa i de identificarea cu mintea. Când sunte i intens prezent. acestea toate sunt por i ce pot fi folosite ² dar nu este nevoie s folosi i decât una. în iv . Stabili i contactul cu câmpul energetic al corpului interior. identitatea dvs. de dvs. ce v împiedic s deveni i con tient de Nemanifest. într-o anumit m sur . abandona i-v în fa a a ceea ce exist . Poarta este închis i sunte i izolat de dimensiunea interioar . aflat v în dvs. este ceea ce p trunde prin poart în aceast lume. cu atât identitatea dvs.

Sarcina dvs. Acorda i mai mult aten ie lini tii decât sunetelor. Se deschide o poart . Tot ce trebuie s face i este s -i acorda i aten ie.Atâta timp cât sunte i prins în capcana identit ii de form . Faptul c acorda i aten ie lini tii exterioare creeaz lini tea interioar . mintea se lini te te. a fiec rei note muzicale. Chiar i în timpul unei conversa ii. În timp ce face i acest lucru. dar nemanifest a fiec rui sunet. Nu pute i fi atent Ia lini te f r ca simultan s nu se fac lini te i în dvs. nu este s c uta i iubirea. Pute i sim i prezen a Nemanifestului în ele? Nu pute i? C uta i-1 în lini tea din care vin sunetele i în care se întorc. nu poate exista niciun fel de iubire. Dac a i 133 . Nemanifestul este prezent în aceast lume sub forma lini tii. Lumea este îmbibat ti unde s c uta i. De aceea s-a spus c niciun lucru din aceast lume nu este mai asem n tor cu esen a divin decât lini tea. mai exist . l-a i g si peste tot. dimensiunea lini tirii va cre te în dvs. ci s g si i o poart prin care s poat intra iubirea. a fiec rui cuvânt. Lini tea Mai exist i alte por i în afara celor pe care le-a i men ionat? de Da. Este o parte intrinsec . încât aproape nimeni nu reu e te s -l sesizeze. Auzi i câinele care latr în dep rtare? Sau ma ina care trece? Asculta i cu aten ie. lini te în interior. a fiec rui cântec. Fiecare sunet se na te din lini te. A i intrat în Nemanifest. în fiecare moment se deschide câte o poart . Nemanifest. scurtele intervale de lini te dintre propozi ii. moare înapoi în lini te i în timpul vie ii sale este înconjurat de lini te. Lini tea îi permite sunetului s existe. con tientiza i pauzele dintre cuvinte. Lini te în afar . dar este atât de bine ascuns. Nemanifestul nu este separat de manifest.

în momentul în care îl transforma i în ceva. Cam atât putem spune despre el i chiar i ceea ce am spus este un fel de paradox. Este o lini te care poate trece la fel de u or neobservat . Esen a tuturor lucrurilor este vidul. unul dintre cele mai stu- i esen a sa. Nu v pute i face o tez de doctorat pe tema Änimicului". Ceea ce r mâne este mai mult o frecven peste 2. Ce este nimicul? Nu pute i pune o asemenea întrebare. este înconjurat de nimic i în final se va întoarce în nimic. Când oamenii de tiin diaz spa iul. Fizicienii ne spun c soliditatea materiei este o iluzie. Budi tii tiu acest lucru de Sutra Inimii. ÄForma este vid. Nu numai atât. îl pierde i. seam n mai mult cu o not muzical . dar cine este atent la spa iul însu i? Am impresia c vre i s spune i c Ä vidul" sau Ä nimicul" nu este doar nimic. chiar în interiorul fiec rui atom în cea mai mare parte exist doar spa iu gol. c el are o anumit calitate misterioas . afirm cunoscute texte vechi budiste. îl transform de obicei în ceva i astfel pierd total din vedere îns 134 vibratorie decât particule de materie solid . este aproape 100% spa iu gol ² atât de vaste sunt distan ele dintre atomi în compara ie cu m rimea lor. Nimicul ² spa iul ² este aparen a Nemanifestului sub forma unui fenomen exterior într-o lume perceput prin sim uri. niciun lucru nu poate exista f r nimic. Mintea dvs. vidul este form ". Toat lumea acord aten ie lucrurilor din spa iu. Nu poate deveni un obiect al cunoa terii. Nu este . chiar i în interiorul fiec rui corp fizic exist mult mai mult Änimic" decât Äceva". Nemanifestul nu este prezent în aceast lume numai ca lini te. inclusiv corpul dvs. Ba i mai mult. Fiecare obiect fizic sau corp vine din nimic. a încercat s transforme nimicul în ceva. el îmbib întregul univers fizic ca spa iu ² din interior i din exterior.Spa iul A a cum niciun sunet nu poate exista f r lini te. Chiar i materia aparent solid . fizic. f r spa iul gol care îi permite s existe.500 de ani.

deloc. Nu încerc m s -l în elegem. pere ii . Spa iul nu are Äexisten ". nu este prea greu s g si i dovezi care s o sus in . o poart c tre Nemanifest numai dac Äapuca i" sau s -l în elege i. reprezint obiectele dvs. a a cum este. ci permite retrage i aten ia de la obiectele din spa iu i con tientiza i spa iul? nu încerca i s -l Care este esen a acestei camere? Mobila. Odat ce ave i o teorie. ÄNimicul" poate deveni pentru dvs. deci. A a c fi i atent la spa iul din jurul dvs. dar nu sunt camera.a. a a cum spa iul le permite tuturor lucrurilor s existe.d.m. spa iul gol. Fi i atent la Änimic". c este umplut de o substan . 135 . desigur. Nu este nimic de în eles. cel pu in pân când apare o alt teorie.de mirare c ultima teorie despre spa iu afirm c el nu este gol deloc. Nu pute i i nici Nemanifestul. în interiorul dvs. În timp ce face i acest lucru. Iat de ce. Pere ii. Iar echivalentul interior al spa iului este con tiin a care le permite obiectelor mentale s existe.. Nu v gândi i la el.m. în elege spa iul pentru c el nu iese în eviden . Nu asta facem acum? Nu. Nu ar exista nicio Äcamer " f r el. se produce o modificare a con tiin ei. ca s v ar t cum pute i introduce dimensiunea Nemanifestului în via a dvs. Echivalentul interior al obiectelor din spa iu. tablourile . Nici lini tea nu are existen Ce se întâmpl dac v literalmente Äa ie i în eviden ". Sim i i-l. ca mobila. Eu încerc s v ofer câteva jaloane. Care este. mentale: gânduri. ÄA exista" înseamn tuturor lucrurilor s existe. esen a camerei? Spa iul. sunt în camer .a. dar nici ele nu sunt camera. Odat ce spa iul este Änimic". podeaua i tavanul definesc limitele camerei. De i spa iul în sine nu are existen .d. emo ii i obiecte ale sim urilor. putem spune c ceea ce nu este acolo este mult mai important decât ceea ce este acolo.

dac v retrage i aten ia de la lucruri ² obiectele din spa iu ² automat v retrage i aten ia i de la obiectele mentale. contemplarea spa iului poate deveni o poart pentru dvs. iubi i i respecta i profund manifestul i fiecare form de via din el ca pe o expresie a Fiin ei Unice de dincolo de form . Se identific fric genereaz o percep ie extrem de gre it exclusiv cu forma lor fizic i psihologic . în cuvintele lui Buddha.. dup cum spunea Isus ² sau. ei cunosc lumea. Sunt dezechilibra i. nu pute i în acela i timp s gândi i i s con tientiza i spa iul ² sau lini tea. Spa iul i lini tea sunt dou aspecte ale aceluia i lucru. deoarece fiecare form este extrem de instabil . nu exist lini tire. Ele sunt o exteriorizare a spa iului interior i a lini tii interioare. Nu exist spa iu interior. Con tientizând spa iul gol din jurul dvs. Cu alte cuvinte. care este lini tirea: uterul de o creativitate infinit al întregii existen e. Dac r mâne i într-o leg tur con tient cu Nemanifestul. al con tiin ei pure: Nemanifestul. Cei mai mul i oameni nu con tientizeaz deloc aceast dimensiune. dar nu-l cunosc pe Dumnezeu. deveni i simultan con tient de spa iul non-mental.Deci. niciun lucru exterior nu conteaz prea mult. a i Ätrecut pe malul cel lalt". Cursul miracolelor a exprimat foarte sugestiv acest adev r: ÄNimic real nu poate fi amenin at. A i Äînvins lumea". în aceasta const pacea lui Dumnezeu". Aceast Dac a lor în i i i a altor oameni. Nimic ireal nu exist . 136 . ti i de asemenea c fiecare form este f cut s se dizolve din nou i c . tr iesc cu fric . sau cred c o cunosc. i. un dezastru cosmic ar duce la sfâr itul lumii noastre. ale aceluia i nimic. o distorsiune în perspectiva lor despre lume. Astfel. aprecia i. Nemanifestul ar r mâne total neafectat de acesta. în ultim instan . Cu alte cuvinte. necon tientizând esen a.

nu exista niciun lucru. Este nevoie de cel pu in dou puncte de referin pentru ca distan a i spa iul s apar . mi care dintr-un loc în altul. Imagina i-v c sunte i un punct al con tiin ei ce plute te în imensitatea spa iului ² f r stele. profunzimea i lini tea care-i permite acestei realit i magnifice s existe. nu a i ti ce este. Astfel. Totu i. i mai uimitoare este infinitatea spa iului însu i. Miile de stele pe care le pute i vedea cu ochiul liber nu sunt mai mult decât o frac iune infinitezimal din tot ceea ce exist acolo. numai vid. a a c nu a fost niciodat creat. Numai când apare sunetul se na te lini tea. Spa iul nu exista. Exista numai Nemanifestul ² Unu. Nimic nu ar putea fi mai 137 . cum nume te Lao Tse lumea manifest . lumea i spa iul apar simultan. spa iul nu ar exista pentru dvs. Nu ar mai exista vitez . Spa iul este lipsa lucrurilor. nu exista un imens spa iu gol care a tepta s umplut. Nimic nu ar putea exista f r universului. Când Unu a devenit Äzece mii de lucruri".Adev rata natur a spa iului i a timpului Gândi i-v i la acest lucru: dac nu ar mai fi nimic în afara lini tii. dac ar exista numai spa iu f r niciun obiect în el. nu ar mai fi deloc. fiecare galaxie fiind un Äunivers insular" cu miliarde de stele. ea nu ar exista pentru dvs. dac spa iu. dintr-o dat a început s existe spa iul i a permis existen a a o mul ime de lucruri. f r galaxii. Spa iul ia na tere în momentul în care Unu devine doi i Ädoi" devine Äzece mii de lucruri". Brusc. Ie i i din cas într-o noapte senin i privi i cerul. Peste 100 de miliarde de galaxii pot fi deja detectate cu cele mai puternice telescoape. Înainte de na terea fie dori i. înainte de ÄBig Bang". spa iul nu ar mai fi imens. spa iul devine din ce în ce vast. De unde a venit el? A fost creat de Dumnezeu pentru a face loc universului? Sigur c nu. Analog.. i totu i spa iul este nimic.

O nume te Ä continuumul spa io-temporal".. infinitatea i eternitatea. Când sunte i total prezent. în ultim instan . dar ele con in un miez de adev r. Nu în eleg prea bine acest lucru.uimitor i mai maiestuos decât imensitatea i lini tea spa iului ² i... îl întâlni i sub forma spa iului interior nemental. întinderea spa ial este. Din acest motiv. . în sinea dvs. nu ar mai exista iluminare". aflat este prezen a. în vreme ce spa iul este lumea non-mental . dar nu va mai fi capabil s v impun constrângeri. aflat în nemi care. 138 existe pentru dvs. i lumea i absen a min ii ² spa iul au un echivalent interior ce dezv luie natura lor adev rat . Poate c a i auzit proverbul budist: ÄDac nu ar fi iluzii. Ele sunt cele dou atribute esen iale ale lui Dumnezeu. de o profunzime infinit . spa iul i timpul nu sunt separate. exteriorizat. A a cum dvs. Dup Einstein. nu ca întindere. un imens gol. lumea este necesar pentru ca Nemanifestul s se realizeze. dar i a dvs. în ultim instan . este imens ca profunzime. cu toate acestea. ce este spa iul? Un gol. con tiin a eternei Clipei de acum. Ceea ce percepe i în exterior ca spa iu i timp sunt. atât spa iul cât i timpul în nemi care. ci în transcenden a ei. o percep ie eronat a profunzimii infinite ² un atribut al realit ii transcendente. i cel mai mare miracol este c aceast lini te i vastitate care îi permit universului s existe nu se afl numai acolo în spa iu ² ci i în sinea dvs. Ceea ce nou ne apare ca spa iu în universul nostru perceput prin intermediul min ii i al sim urilor este însu i Nemanifestul. dar devin mult mai pu in importante. în sinea dvs. Aminti i-v c nu exist nicio diferen Când spa iul i timpul sunt realizate în interior ca Nemanifest ² prezen i timpul exterior continu s continu s existe. Da. nu a i fi con tient de spa iu dac el nu ar con ine obiecte. Este Äcorpul" lui Dumnezeu. iluzii. echivalentul interior al timpului între ele. dar cred c el spune c timpul este a patra dimensiune a spa iului. scopul ultim al lumii nu se afl în ea. percepute ca i cum ar avea o existen extern în afara dvs.

în orice caz. natura dvs. imediat dup o corpul a murit. este natura dvs. un ata ament prea mare fa manifest . despre care am vorbit deja. prea mult de experien a senzorial . Mul i dintre ei au vorbit i despre un sentiment de beatitudine i pace profund . în Cartea tibetan a mor ilor. apare un nou ciclu al na terii i al mor ii. Ea se deschide pentru foarte scurt timp în momentul mor ii fizice. v zând poarta. este foarte rezidual . este descris ca Äsplendoarea luminoas a luminii incolore a Nimicului". Cei mai mul i oameni poart cu sine prea mult rezisten fric . despre care se spune c este Äeul nostru adev rat". Deci. Sunte i aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se împlineasc .. Aceast poart se deschide doar pentru foarte scurt timp i. radiant r mâne.Prin intermediul lumii i. Exist nenum rate relat ri ale celor care au avut impresia vizual a acestei por i sub forma unei lumini str lucitoare i apoi s-au întors din ceea ce este cunoscut sub numele de experien a mor ii clinice. se îndep rteaz înfrico a i i apoi î i pierd con tiin a. în final. în ultim instan . Atât de important sunte i! Moartea con tient În afar de somnul f r vise. dar nu i personalitatea. a c rei str lucire 139 . o identificare prea puternic cu lumea probabil s o rata i. Cele mai multe dintre lucrurile care se întâmpl dup aceasta sunt involuntare i automate. mai exist o alt poart involuntar . o ultim poart se va deschide pentru dvs. Prezen a lor nu a fost înc suficient de puternic pentru nemurirea con tient . Nemanifestul se cunoa te pe sine. prin dvs. tot ceea ce este real sau valoros în personalitatea dvs. adev rat . A a c . trecerea prin aceast poart nu înseamn anihilare? Ca i la celelalte por i. Chiar dac a i ratat toate celelalte ocazii de realizare spiritual în timpul vie ii. dac nu a i întâlnit deja dimensiunea Nemani-festului în decursul vie ii.

Moartea de fapt înseamn sfâr itul iluziei.r zbate dincolo de iluzii. Nimic din ceea ce este valoros ² niciun lucru real ² nu se pierde vreodat . Aceast ocazie este pierdut în mod tragic de cele mai multe ori. cu forma era o iluzie. Fiecare poart este o poart a mor ii. a a cum identificarea dvs. este întotdeauna o ocazie minunat pentru realizarea spiritual . de vreme ce tr im într-o cultur care nu tie aproape nimic despre moarte. Ea nu se pierde niciodat . dar cum ar putea fi altfel? tiu c se va întâmpla.. înceta i s v mai construi i identitatea din forma psihologic înjghebat de minte. a a cum nu tie aproape nimic despre niciunul dintre lucrurile care conteaz cu adev rat. Apropierea mor ii i moartea îns i. moartea sinelui. disolu ia formei fizice. acest lucru este adev rat? Vi s-a înt mplat dvs. Am crezut întotdeauna c adev rata iluminare nu este posibil decât prin iubirea adus de rela ia dintre un b rbat i o femeie. a tepta i un eveniment viitor care s v saIveze. fundamental despre care am ît vorbit? Mântuirea nu se afl în alt timp sau spa iu. Capitolul 8 Rela ii evoluate P trunderi în Clipa de acum. Este 140 .? Nu înc . Atunci realiza i c moartea este o iluzie. Nu este aceasta eroarea i acum. Când trece i prin ea. oriunde v-a i afla. Este dureroas numai atâta timp cât v ag a i de iluzie. Nu acesta este lucrul care ne face din nou comple i? Cum poate via a cuiva s fie împlinit pân când nu se întâmpl aceasta? Din experien a dvs. Cu alte cuvinte.

Aceasta este c utarea mântuirii ce provine dintr-un sentiment de insatisfac ie sau de lips . de suferin . ci ca o prezen mântuire este s i. sau ca un sentiment mai sigur i mai complet al sinelui. a a c starea de satisfac ie sau de împlinire este de obicei proiectat este cadrul mental incon tient ce creeaz iluzia mântuirii în viitor. Aceast stare este resim it nu ca o experien Äs -l cuno ti pe constant . Invariabil. aceasta înseamn din nou într-un punct imaginar. ÄCând voi ob ine X sau m voi elibera de Y ² atunci îmi va fi bine". i. Fericirea poate fi perceput gratifica ie psihologic . ci ca pe esen a proprie cea mai profund . mai presus de toate. Acesta ca un sentiment de tr ire mai intens . din acest motiv. pacea. s sim i în interior acea stare de bine pentru care s nu existe o stare opus . bucuria de a tr i care nu depinde de nimic altceva decât de ea îns trec toare. Adev rata mântuire este împlinirea. Via perceput ca o lips Adev rata mântuire este o stare de eliberare ² eliberare de fric . de trecut 141 . Nici nu tiu ce înseamn mântuire. atins printr-o form sau alta de Dumnezeu" ² nu ca pe un lucru exterior. Majoritatea oamenilor alearg dup pl cerile fizice sau diferite forme de gratifica ie psihologic deoarece cred c aceste lucruri îi vor face ferici i sau îi vor elibera de un sentiment de fric sau de lips . departe de aici i acum. orice satisfac ie pe care o va ob ine o astfel de persoan este de scurt durat . Adev rata ne cunoa tem pe noi în ine ca p r i inseparabile ale Vie ii Unificate din afara din care vine tot ceea ce exist . de orice dorin . poft sau timpului i a formei. nevoie. Este eliberarea de gândirea compulsiv .Ce înseamn aceast afirma ie: ÄMântuirea este aici i acum? " Nu în eleg. într-un limbaj teist. via a în toat plenitudinea ei. Înseamn s fii tu însu i. de negativism i. de acea stare sau o insuficien ata ament. atins prin intermediul pl cerii fizice.

V spune. Crede i c nu pute i ajunge acolo din pozi ia în care v afla i în acest moment pentru c înc nu sunte i complet sau suficient de bun. ar trebui s deveni i a a i pe dincolo înainte de a fi liber i împlinit. v spune c nu pute i ajunge acolo. S 142 . C ar trebui s se întâmple un anume lucru sau dvs. Ave i o rela ie cu cineva? P trunde i în Clipa de acum. Dvs. s face i. Nimic din ceea ce a i putea face sau realiza vreodat nu v va apropia mai mult de mântuire decât ceea ce exist în prezent. de fapt. Nu poate exista mântuire în alt moment decât acum. ÄAjunge i" acolo realizând c sunte i deja acolo. dar adev rul este c aici i acum este singurul punct din care pute i ajunge acolo.i de viitor ca nevoie psihologic . Totu i. exist un singur punct de acces: Clipa de acum. II descoperi i pe Dumnezeu în momentul în care realiza i c nu ave i nevoie s -l c uta i. Sunte i singur i f r un partener? P trunde i în Clipa de acum. Mintea dvs. s rezolva i. dar nu este nevoie de niciuna în mod special. când de fapt este cel mai mare obstacol în calea ei. c ave i nevoie de timp ² c este nevoie s g si i. A a c nu exist o singur cale c tre mântuire: poate fi folosit orice stare. s deveni i sau s în elege i un anumit lucru înainte de a v putea elibera sau de a fi împlinit. s realiza i. Nu pute i face acest lucru în viitor. Fie îl face i acum. fie nu-l mai face i deloc. Niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut în trecut nu v concentra i aten ia mai profund asupra Clipei de acum. Acest lucru poate fi greu de în eles pentru o minte obi nuit s poate împiedica s spune i Äda" în fa a a ceea ce exist i s v cread c toate lucrurile valoroase se afl în viitor. privi i timpul ca pe un mijloc de a atinge mântuirea. s dobândi i.

iar ciclurile negative. Una nu poate exista f r cealalt . între polaritatea Äiubirii" i cea a urii i v va da în egal m sur pl cere i suferin . rela ia va oscila un timp. ca atunci când sunte i Äîndr gostit". a nemul umirilor i a violen elor emo ionale sau chiar fizice. Drama lor îi face s se simt vii. distructive apar cu o i o intensitate din ce în ce mai mare ² situa ie la care se ajunge întotdeauna mai devreme sau mai târziu ² nu mai dureaz mult i rela ia se destram complet. acest lucru nu este posibil. Deseori. sentimente de ostilitate sau de retragere complet a afec iunii pe nepus mas . în aceste condi ii. Sunt totu i posibile momente scurte i fugare de iubire ori de câte ori apare o pauz în fluxul gândirii. din nefericire. disfunc ionale. toate rela iile. Atunci când echilibrul dintre polaritatea pozitiv frecven i cea negativ este pierdut. Ambele sunt. Pute i avea impresia c eliminarea ciclurilor negative sau distructive ar face ca totul s fie bine i rela ia ar înflori minunat ² dar. a conflictelor. Latura pozitiv con ine deja în ea latura negativ . sunt profund viciate i. rela ie romantic ² nu la iubirea adev rat . Se pare c majoritatea rela iilor de iubire devin în scurt timp rela ii de iubire/ur . Ele pot p rea perfecte pentru un timp. mai ales cele intime. câteva luni sau câ iva ani. pentru c se na te din afara min ii. în general. 143 . care nu are opus. în ultim instan . Polarit ile sunt interdependente. aspecte diferite ale aceleia i disfunc ii. cuplurile devin dependente de aceste cicluri. Iubirea se poate transforma atunci în atacuri înver unate. Acest lucru este considerat normal. Iubirea ca stare continu este totu i foarte rar ² la fel de rar ca i fiin ele umane con tiente. de fapt.Rela ii de iubire/ur Pân în momentul în care ave i acces ² i numai dac reu i i aceasta ² la frecven a con tientizat a prezen ei. care nu s-a manifestat înc . M refer la ceea ce se nume te. dar invariabil aceast perfec iune aparent este distrus prin apari ia tot mai frecvent a certurilor.

poate a i mai observat i c aceast intensitate este înso it de o senza ie de nevoie i de dependen . pentru durerea produs în trecut de un p rinte. de a critica. iar dvs. nevoia de a te certa. Pute i deveni dependent de cel lalt. furie. retragere resentimente nerostite. încât restul lumii s devin complet nesemnificativ. insensibilitate i egocentrism. Împreun . acest lucru poate da na tere celei mai intense ostilit i sau celei mai profunde dureri i disper ri. La început aceast stare v va produce o profund satisfac ie. pierderea controlului i Latura pozitiv const în aceea c sunte i Äîndr gostit" de partenerul dvs. culpabilizare i acuza ii ² teama de pierdere. într-o secund . pentru c cineva are nevoie de dvs. Sentimentul poate deveni atât de intens. v sim i i comple i. Ce mai este iubirea acum? Poate iubirea s se transforme în opusul ei într-o secund ? A fost oare 144 . control. partea negativ a unei rela ii este mai u or de recunoscut ca fiind disfunc ional i decât cea pozitiv . Totu i. Existen a proprie a c p tat dintro dat sens. a judeca. face i acela i lucru pentru ea sau el. posesivitate. r zbunare incon tient violen fizic . afec iunea se poate transforma într-un atac crunt sau o suferin iubire sau o poft i un ata ament prin dependen ? teribil . dar simpla ipotez sau gândul c el sau ea ar putea s nu mai fie acolo pentru dvs. gelozie. v dore te i v face s v sim i i o persoan deosebit .Desigur. Ea se poate manifesta sub multe forme: po-sesivitate. A a cum este mai u or s recuno ti sursa negativismului la partener decât la tine însu i. nevoia de a avea întotdeauna dreptate. poate provoca gelozie. Dac cealalt persoan v p r se te. a învinov i sau a ataca. V sim i i foarte bine când drogul este disponibil.. încercarea de a manipula prin antaj emo ional. V sim i i extrem de viu. El sau ea are asupra dvs. cereri emo ionale i manipulare. efectul unui drog.

posesiunile. o secund de beatitudine. Din acest motiv.Dependen a i c utarea plenitudinii De ce am deveni dependen i de cel lalt? Motivul pentru care rela iile de iubire romantic universal c utat este acela c ele par s reprezint o experien atât de intens i i i ofere eliberarea dintr-o stare de fric . persoana caut s pun cap t dualit ii la nivelul formei. lips neîmplinire. cât i una psihologic . Este aproape o nevoie irezistibil de uniune cu polaritatea energetic opus . Aceast stare are atât o dimensiune fizic . ce are r d cini profunde i face parte din condi ia uman în starea sa neeliberat neiluminat . nu sunte i complet i nici nu ve i fi vreodat : sunte i fie b rbat. La nivel psihologic. nivel la care mântuirea nu este posibil . sentimentul de lips sau de neîmpli-nire este chiar mai mare decât la nivel fizic. evident. Vi se ofer separat. foarte tentant a raiului. dar nu vi se permite s r mâne i mai mult timp aici i v trezi i din nou într-un corp i . R d cina acestei nevoi fizice este de natur spiritual : dorin a de a pune cap t dualit ii. aspectul exterior.. de a te întoarce la starea de plenitudine. La nivel fizic. Dar uniunea sexual nu este mai mult decât o clip trec toare de plenitudine. Atâta timp cât este c utat incon tient ca mijloc al mântuirii. adic o jum tate din întreg. Atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. La acest nivel. fie femeie. nu au nimic de-a face cu cine sunte i în realitate: rolul dvs. Adic ob ine i o idee despre cine sunte i din lucruri care. succesele 145 o imagine fugar . social. este considerat experien a care ofer cea mai mare satisfac ie în lumea fizic . Uniunea sexual d senza ia cea mai apropiat de aceast stare la nivel fizic. nevoie. prin nevoia b rbatului de femeie i nevoia femeii de b rbat. ave i un sentiment al identit ii derivat dintr-o surs extern . în ultim instan . nevoia de a fi complet ² întoarcerea la uniune ² se manifest prin atrac ia dintre b rba i i femei.

se simte vulnerabil. 146 inele fals pentru mântuire i pentru scurt . Ceea ce conteaz este c sentimentele subiacente. nesigur i caut mereu lucruri noi cu care s se identifice i care s -i dea sentimentul c exist . Este înlocuitorul pe care îl d timp aproape c ne sim im mântui i. ca i sentimentul de lips fals i pare s i de nevoie acut . Dar nimic nu este vreodat suficient pentru a-i produce o satisfac ie de durat . sistemul de credin e . violen a ² atunci e foarte probabil s confunda i ata amentul sinelui fals i dependen a cu iubirea. are acum un centru: persoana iubit . Acest sine fals. cât i de opusul ei ² atacul. Iubirea nu are opus. lips i insatisfac ie. o nevoie pe care cel lalt o satisface temporar. fric . tuturor nevoilor sale.e ecurile. Dac Äiubirea" dvs. i prin el v defini i identitatea: persoana de care v-a i Äîndr gostit". Toate celelalte lucruri Dar atunci apare aceast rela ie special . Nu mai sunte i un fragment dislocat într-un univers nep s tor ² sau cel pu in a a vi se pare Lumea dvs. are un opus. a i avut parte atât de Äiubire".a. atunci nu este iubire. ci o puternic nevoie a sinelui fals de a avea un sentiment de identitate mai complet i mai profund. Temerile sale r mân. Cel pu in la prima vedere. au disp rut ² sau nu? S-au dizolvat sau continu spatele acestei realit i superficiale numite fericire? Dac emo ional în rela ia dvs.d. Ea pare s fie r spunsul la toate problemele sinelui r spund pornind de la care în trecut v-a i derivat sentimentul identit ii par acum relativ nesemnificative. de neîmplinire.m. i c din acest motiv ave i în continuare un sentiment de identitate derivat dintr-un obiect exterior nu pare s conteze prea mult la început. construit de minte. d sens vie ii dvs. iar în urm torul moment s îl ataca i. atât de caracteristice s existe în st rii de identificare cu mintea. Nu pute i s v iubi i partenerul la un moment dat. Faptul c centrul se afl în afara dvs. Acum ave i un singur punct de interes care le înlocuie te pe toate celelalte.

Dar vine un moment când partenerul dvs. se comport astfel încât nu v mai satisface nevoile ² sau mai curând nevoile sinelui fals. Sentimentele de durere, fric suprafa . Ca în cazul oric rei dependen e, v i lips , care sunt o parte intrinsec a con tiin ei sinelui fals, dar au fost acoperite de Ärela ia de iubire", ies acum din nou la sim i i minunat când drogul este disponibil, dar invariabil vine un moment când drogul nu mai func ioneaz . Când acele sentimente dureroase reapar, le sim i i chiar mai intens i mai acut decât înainte. Pe deasupra, v percepe i partenerul, ca fiind cauza acestor sentimente. Aceasta înseamn c le proiecta i în afar i îl ataca i pe cel lalt cu toat violen a s lbatic a durerii dvs. Acest atac poate trezi durerea partenerului, i el sau ea v poate r spunde la atac. în acest punct, inele fals mai sper înc în mod incon tient c atacul s u sau încerc rile sale de manipulare vor reprezenta o pedeaps Fiecare dependen suficient pentru a-1 convinge pe partener s - i schimbe comportamentul, ca s -l pute i folosi din nou pentru a v acoperi durerea. apare dintr-un refuz incon tient de a accepta durerea i de a o l sa în urm . Fiecare dependent începe cu durerea i se sfâr e te în durere. Indiferent de substan a de care sunte i dependent ² alcool, mâncare, droguri legale ori ilegale sau poate o persoan ², v folosi i de un lucru sau de o persoan pentru a v ascunde durerea. Acesta este motivul pentru care în rela iile intime, dup Oricare dependen ce euforia ini ial a trecut, apare atât de mult nefericire, atât de mult durere. Nu rela iile provoac durerea i nefericirea. Ele scot la lumin ceea ce se afl deja în dvs. ajunge într-un punct în care nu mai produce rezultatul dorit i atunci sim i i durerea mai puternic ca oricând. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii încearc mereu s scape de momentul prezent i caut un fel de mântuire în viitor. Primul lucru pe care l-ar putea întâlni dac s-ar concentra asupra Clipei de acum ar fi durerea proprie i de acest lucru se tem ei. Dac ar ti m car
147

cât de u or este ca în Clipa de acum s ob in puterea care dizolv trecutul i durerea sa, realitatea care dizolv iluzia! Dac ar ti cât de aproape sunt de propria lor realitate, cât de aproape se afl de Dumnezeu! Nici evitarea rela iilor cu scopul de a încerca s se evite durerea nu este o solu ie. Durerea este oricum prezent . Exist o mai mare probabilitate ca trei rela ii e uate în tot atâ ia ani s v for eze s v trezi i decât trei ani tr i i pe o insul pustie sau închis în camer . Dac a i putea aduce o prezen intens în singur tatea dvs., acest lucru v-ar ajuta.

De la dependen

la rela ii iluminate
într-una autentic ? i mai mult prezen a prin concentrarea intens a aten iei

Putem transforma o rela ie de dependen Da. Fiind prezent i intensificându-v

asupra Clipei de acum: indiferent dac tr i i singur sau cu un partener, cheia este aceea i. Pentru ca iubirea s înfloreasc , lumina prezen ei dvs. trebuie s fie foarte puternic , astfel încât s nu mai pierde i controlul în favoarea celui ce gânde te în sinea dvs. sau a corpului-durere confunda i cu cel ce sunte i cu adev rat. Cunoa terea de sine, ca Fiin i s le aflat în spatele celui ce

gânde te în inele dvs., ca lini te în spatele zgomotului mental, ca iubire i bucurie în spatele durerii, înseamn eliberare, mântuire i iluminare. A renun a la identificarea cu corpul-durere înseamn a aduce prezen a în durere i a o transforma astfel. A renun a la identificarea cu cel ce gânde te în sinea dvs. înseamn a fi un observator t cut al gândurilor i comportamentului propriu, mai ales al tiparelor mentale repetitive i al rolurilor jucate de sinele fals. Dac nu o mai investi i cu Äidentitate", mintea î i pierde tr s tura compulsiv , în principal i compulsia de a judeca i astfel de a se opune realit ii existente, fapt ce duce la conflict, dram
148

dureri noi. De fapt, în momentul în care judecata înceteaz prin acceptarea realit ii, v-a i eliberat de

minte. A i f cut loc iubirii, bucuriei, p cii. în primul rând, trebuie s nu v mai judeca i pe dvs. în iv ; apoi s nu v mai judeca i semenul. Cel mai important catalizator al schimb rii într-o rela ie este acceptarea complet a partenerului a a cum este el, f r a sim i nevoia de a-l judeca sau de a-l schimba în vreun fel. Acest lucru v duce imediat dincolo de sinele fals. În acest moment, toate iau sfâr it. Nu mai exist victime i f pta i, acujocurile mentale i ata amentele prin dependen

zatori i acuza i. Acesta este i sfâr itul oric rei codependen e, al atrac iei în tiparele incon tiente ale celuilalt care le permitea s existe mai departe. Atunci fie v ve i desp r i ² în iubire ² fie ve i p trunde mai profund în Clipa de acum împreun ² în Fiin . S fie chiar atât de u or? Da, este chiar atât de u or. Iubirea este o stare a Fiin ei. Iubirea dvs. nu se afl în exterior, ci adânc în dvs. Nu o pute i pierde niciodat form via i nici ea nu v poate p r si. Nu este dependent de un alt corp, de o i lipsit de i al forma fizic . Atunci pute i sim i aceea i form exterioar . Este lini tea prezen ei dvs., v pute i sim i realitatea atemporal sub forma vie ii nemanifeste care v anim în profunzimea fiec rui om

i a fiec rei fiin e. Privi i dincolo de v lul formei

separ rii. Aceasta este realizarea unit ii. Aceasta este iubirea. Ce este Dumnezeu? Via a etern din spatele tuturor formelor de via . Ce este iubirea? Sim irea prezen ei acestei Vie i adânc în str fundurile dvs. i ale tuturor fiin elor. Identificarea cu ea. De aceea, orice iubire este iubirea lui Dumnezeu.

S
149

Iubirea nu este selectiv , a a cum nici lumina soarelui nu este selectiv . Ea nu face o persoan s fie special . Nu este exclusivist . Exclusivismul nu este iubirea lui Dumnezeu, ci Äiubirea" sinelui fals. Totu i, intensitatea cu care este sim it iubirea adev rat poate varia. Pute i întâlni o persoan care s v înapoieze dragostea cu mai mult claritate i intensitate decât altele, iar, dac aceast persoan are acelea i sentimente fa de dvs., se poate spune c sunte i amândoi într-o rela ie de iubire. Leg tura care v une te cu aceast persoan este aceea i leg tur care v une te cu persoana care st lâng dvs. în autobuz, cu o pas re, cu un copac, cu o floare. Numai gradul de intensitate este diferit. Chiar i într-o rela ie de dependen care dep pot ap rea momente în care r zbate ceva mai real, ceva e te nevoile dvs. mutuale legate de dependen . Acestea sunt momentele în care

intensitatea atât a min ii dvs., cât i a aceleia a partenerului scade brusc, iar corpul-durere este temporar adormit. Aceasta se întâmpl uneori în timpul momentelor de intimitate fizic sau atunci când amândoi sunte i martorii miracolului na terii unui copil, în prezen a mor ii sau atunci când unul dintre dvs. este grav bolnav ² în orice situa ie care face mintea s devin neputincioas . în asemenea momente, Fiin a dvs., care se afl comunicarea autentic . Comunicarea autentic este comuniune ² realizarea unit ii, care este iubirea. De obicei, aceasta se pierde din nou foarte repede, cu excep ia cazului în care pute i r mâne prezent suficient timp pentru a împiedica mintea s revin la vechile ei obiceiuri. De îndat ce mintea i identificarea cu mintea reapar, nu mai sunte i dvs. în iv , ci v identifica i cu imaginea dvs. mental i începe i s juca i din nou jocuri i roluri cu scopul de a satisface nevoile sinelui fals. Sunte i din nou o minte
150

de obicei îngropat

sub minte, se dezv luie i acest lucru face posibil

i s distrug iubirea. de singuri sau în virtutea unui alt gen de aranjament de pe urma c ruia i cel lalt sau chiar în virtutea dependen ei incon tiente de desc rcarea Äbeneficiaz " energetic a dramelor emo ionale i a suferin ei. care pretinde c este o fiin Äiubire". Rela iile ca form de practic spiritual Pe m sur b rba i ce identificarea cu inele fals ca mod al con tiin ei i toate structurile sociale. majoritatea rela iilor nu î i mai au r d cinile în Fiin probleme i conflicte. rela iile dintre în care se afl acum din ce în ce mai mult starea profund de criz politice i economice se apropie din ce în ce mai mult de faza final i femei reflect umanitatea. Corpuldurere nu mai poate atunci s pun st pânire pe dvs. în c utarea zadarnic polaritatea energetic team s nu r mân i unul opus . jucând drama numit De i sunt posibile scurte momente de iubire autentic . a colapsului. iubirea nu poate înflori dac nu v-a i eliberat pentru totdeauna de identificarea cu mintea i prezen a dvs. de la un ciclu de pl cere-durere la altul. fiind dominate de perpetuând o rela ie în care domin negativismul. al siguran ei. al obi nuin ei.uman . in-terac ionând cu o alt minte. incapabili s stabileasc o rela ie intim sau nedorind s repete drama nebuneasc din rela iile trecute. nu este suficient de intens pentru a dizolva corpul-durere ² sau dac nu pute i m car r mâne prezent ca observator. i continu i astfel se transform în surse de durere. 151 . Milioane de oameni tr iesc singuri sau î i cresc singuri copiii. Pe m sur ce oamenii se identific din ce în ce mai profund cu mintea lor. de dragul copiilor. Al ii trec de la o rela ie la alta. uman . Iar al ii prefer compromisul a satisfac iei prin uniunea cu s r mân împreun .

i a partenerului dvs. care va r mâne i mai mult. Nu v pute i transforma i nu-1 pute i transforma nici pe partener într-o persoan diferit . Cât despre transformarea interioar . neschimbat sau va continua s se înr ut easc Recunoscând i acceptând faptele.Totu i. con tiin a acestui lucru creeaz un spa iu de lini te. S A a c . Tot ce pute i face este s crea i un spa iu în care s se produc transformarea. ci i o oportunitate. de câte ori o rela ie nu func ioneaz . în loc s încerc m s sc p m de el? De ce s nu cooper m cu el. atâta timp cât încerca i s sc pa i de ele sau v dori i ca lucrurile s fi fost altfel. Este o ocazie 152 . fereastra oportunit ii nu se deschide i r mâne i prins în capcana situa iei respective. De exemplu. Dac rela iile nu tiparele mentale ale sinelui fals i activeaz corpul-durere. ce înconjoar lipsa de pace într-o îmbr i are afectuoas de pace în pace. prin faptul c acum ti i acest lucru a ap rut un nou factor. bucura i-v . în loc s evit m rela iile sau s continu m s urm rim fantoma partenerului ideal ca r spuns la problemele noastre sau ca un mod de a ne sim i împlini i? Ocazia ascuns în fiecare criz nu se manifest pân când nu sunt recunoscute i acceptate complet toate datele unei situa ii. ori de câte ori o rela ie scoate la iveal Änebunia" dvs. Când ti i c nu exist pace într-o rela ie. Ceea ce era incon tient este adus la lumin .. fiecare criz energizeaz i amplific reprezint nu numai un pericol. nu puteti face nimic în privin a ei. în care s p trund iubirea i gra ia divin . Atâta timp cât continua i s le nega i. dobândim i un anumit grad de eliberare în raport cu ele. de ce s accept m acest fapt. iar starea lipsei de armonie nu poate r mâne i iubitoare i astfel transform lipsa neschimbat . când ti i c exist o lips de armonie i conserva i aceast observa ie.

ap rare. pentru c aceasta este singura ei ans de supravie uire ca ras . In fiecare moment. Dar. un comportament incon tient. mai ales pe acelea care se refer la starea dvs. deveni i incon tient. nevoia de a te certa. dac v aminti i s v cunoa te i reac ia. confuzie i nebunie din ce în ce mai mari. 153 . Dar dac accepta i faptul c rela ia exist pentru a v face con tient.de a v mântui. Dac observa i la partenerul dvs. p stra i observa iile pe care le-a i f cut. un copil interior care cere iubire i aten ie sau o durere emo ional de orice fel ² indiferent despre ce este vorba. Niciodat pân acum rela iile umane nu au fost atât de problematice i de pline de conflicte ca în prezent. ele nu exist pentru a v face s v sim i i fericit sau împlinit. i nu fericit. A a cum a i observat. Atunci rela ia va deveni pentru dvs. Incon tien a i cunoa terea nu pot coexista mult timp ² chiar dac aceast cunoa tere se refer numai la cel lalt i nu la persoana care ac ioneaz incontient. Indiferent dac este vorba despre gelozie. o practic spiritual . recunoa te i realitatea momentului i p stra i ceea ce a i con tientizat. Forma de energie care se afl în spatele ostilit ii i atacului g se te prezen a iubirii absolut intolerabil . p stra i ceea ce a i con tientizat în îmbr i area iubitoare a cunoa terii i nu reac iona i. ve i suferi nenum rate deziluzii. violen . poate. Umanitatea este supus unei presiuni teribile de a evolua. Acest lucru va afecta fiecare aspect al vie ii dvs. de a avea dreptate. nimic nu este pierdut. Cei care continu s se agate de vechile lor tipare vor avea parte de o durere. sadhana. interioar . atunci tocmai acest lucru v va oferi mântuirea i v ve i alinia con tiin ei superioare care dore te s ia na tere în aceast lume. i mai ales rela iile intime. În cazul în care continua i s urm ri i scopul mântuirii prin intermediul unei rela ii. Dac reac iona i în vreun fel la incon tien a partenerului.

s acuza i sau s încerca i s -i dovedi i celuilalt c existe a a cum sunt. Când partenerul are un comportament incon tient. pute i face acest lucru preluat comanda. înseamn s Äfi i cel care tie" în loc s Äfi i reac ia" i judec torul. poate fi bine s comportamentului partenerului. Atunci fie ve i fi complet liber de orice reac ie. Nu v acuza i unul pe altul de incon tien . Nu exist . Nu este nevoie s a tepta i ca lumea s devin mai pu in nebun sau ca o persoan s devin con tient pentru a v dezvolta spiritual. v-a i identificat cu o pozi ie mental i ap ra i nu numai aceast pozi ie. dar el este incapabil s realizeze acest lucru. Sinele fals a subliniem anumite aspecte ale sunte i foarte vigilent. în loc s reac iona i la o iluzie. Când sunte i con tient crea i un spa iu de prezen iubitoare.Presupun c este nevoie de dou persoane pentru ca o rela ie s devin un exerci iu spiritual. p strându-v spa iul interior în care reac ia este observat i în care i se permite s existe. fie proiectarea propriei incon tiente asupra altuia i confundarea ei cu acea persoan . în loc s v lupta i cu întunericul. S n tatea mental ² con tiin a ² poate s apar în aceast lume prin dvs. Uneori. foarte prezent. De exemplu. de sine. aduce i lumina. fie ve i reac iona r mânând con tient. Abandonarea criticilor nu înseamn c nu recunoa te i disfunc ia i incon tien a atunci când o vede i. a a cum a i sugerat. în momentul în care începe i s v certa i. A i devenit incon tient. abandona i orice critic . partenerul meu înc î i mai pune în aplicare vechile tipare de gelozie i control. Dac gre e te. S-ar putea s dureze o ve nicie. care le permite lucrurilor i oamenilor s 154 f r implicarea sinelui fals ² f r s învinov i i. I-am atras aten ia de multe ori. privi i iluzia i în acela i timp vede i dincolo de ea. De câte persoane este nevoie pentru a v transforma via a într-un exerci iu spiritual? Nu conteaz dac partenerul nu vrea s coopereze. dar i sentimentul dvs. Critica înseamn fie confundarea comportamentului incon tient al unei persoane cu persoana respectiv .

aceasta va ii o dificultate major ² nu pentru dvs. pentru a nu crea un gol temporal. ve i tr i fericirea unei rela ii care înflore te. Fi i prezent. Aceasta este iubirea care nu are opus. Acuzarea. Acorda i-i spa iu pentru a se putea exprima. Înv a i s exprima i ceea ce sim i i f r s învinov i i. în care o emo ie sau o durere neexprimat sau nerecunoscut s se poat deteriora i amplifica. Nu este u or s tr ie ti cu o persoan iluminat sau. în loc s v satisface i nevoile mutuale i dependente ale sinelui fals. ceea 155 . atacul ² toate aceste tipare care sunt f cute s înt reasc sau s protejeze inele fals ori s satisfac nevoile acestuia vor deveni inutile. S acorzi spa iu altora ² i ie însu i ² este un lucru vital.i înt ri sentimentul de separare de care depinde identitatea sa. nedefensiv. continuând s fie incon tient. ci pentru partener. a f cut la fel. atunci cu atât mai bine.. pentru c pozi iile sale fixe nu opun nicio rezisten . încât sinele fals g se te acest lucru extrem de amenin tor. conflicte i Ädu mani" pentru a. în loc s v reflecta i unul altuia durerea i incon tien a. V pute i exprima Intimentele. este atât de u or.catalizator mai mare pentru transformare. Nu uita i c inele fals are nevoie de probleme. Mintea partenerului care nu s-a dezvoltat spiritual va fi profund frustrat . Iubirea nu poate înflori f r el. Dac partenerul este înc identificat cu mintea i cor-pul-durere. iubirea care vine odat cu con tientizarea faptului c sunte i una cu tot ceea ce exist . mai curând. iar dvs. Dac amândoi sunte i de acord ca rela ia s devin un ierci iu spiritual. gândurile i reac iile unul fa de altul chiar în momentul în care apar. în vreme ce dvs. Înv a i s v asculta i partenerul în mod deschis. ap rarea. nu v mai identifica i cu mintea i cu pozi iile mentale i partenerul dvs. partenerul nu va putea r mâne al turi de dvs. Dac exersa i aceast atitudine. Când a i eliminat cei doi factori care distrug rela iile: adic atunci când corpul-durere s-a transformat. v-a i eliberat deja. v ve i reflecta unul altuia iubirea pe care o sim i i adânc în interior.

la rândul s u.d. insensibile. de momente dramatice i de conflict nu este satisf cut . Dac un Ädezvoltarea dvs. o femeie poate fi pus în dificultate de un partener indiferent sau apatic. B rba ii tind s fac acest lucru mai des decât femeile. 156 . Dar. îi va ar ta c gre e te .a. Absen a iubirii în rela ie. Nevoia de ceart . prin intermediul lui. aflat chiar în spatele lor. deprim rii . a critic rii. Dac nu exist o emana ie de iubire i bucurie.m. dac v pute i sim i emo iile. critica. Un alt indicator este felul în care o în situa ii dificile. spiritual " este o autoam gire mental . Dar aten ie: unele persoane care sunt retrase. î i pot privi perechea ca fiind ira ional sau emotiv . Dac ave i o rela ie. cu care nu poate comunica i care tr ie te aproape în întregime la nivel mental. Corpul-durere cere un feedback pe care nu îl prime te. ea î i va ataca partenerul ² îl va învinov i. existând i Äpericolul" de a se pr bu i cu totul i de a duce la pierderea sinelui. a unei pozi ii de ap rare. care de obicei este sim it mai acut de femeie decât de b rbat. distan a este mult mai mare i trebuie s aduce i con tiin a în corpul emo ional înainte de a putea ajunge la corpul interior. atunci via a v va pune curând în fa obstacol care va scoate la iveal incon tien a dvs. Ea va fi afectat de incapacitatea lui de a o auzi. Dac tr i i preponderent la nivel mental. Lucru care. furiei.d. nu sunte i departe de corpul interior radiant. cu care nu po i comunica sau care sunt rupte de sentimentele lor pot fi convinse i pot încerca s îi conving i pe al ii c sunt dezvoltate spiritual sau cel pu in c Änu este nimic în neregul " cu ele i c tot r ul vine de la partener. care se datoreaz lipsei lui de prezen .a. complicate sau atunci când lucrurile Ämerg prost".ce înseamn c vor deveni nesigure i slabe.m. prezen persoan se comport complet i deschidere c tre toate fiin ele. De exemplu. sub o form oarecare ² a fricii. atunci nu v-a i dezvoltat spiritual suficient de mult. va declan a trezirea corpului-durere al femeii i. multe probleme vor veni de la partener. de a-i acorda aten ie i spa iu (libertatea de a fi ea îns i).

este atins un nivel de emo ional . accelerând astfel puterea Clipei de acum i ini iind transformarea durerii. De exemplu. se ap r sau contraatac incon tien pân profund . este posibil urare a eliberarea de incon tient. În fiecare etap de desf procesului disfunc ional.devine o dificultate pentru el. de atac i contraatac s lbatic. S-au scris pe aceast tem heterosexuale. ostilitatea femeii ar putea deveni pentru b rbat un semnal pentru a abandona nivelul de identificare cu mintea. putând intra astfel în faza de Acesta este numai unul dintre infinitele scenarii posibile. Atunci ea ar putea s . nu mai ave i nevoie s explora i nenum ratele ei manifest ri. care nu se va reduce când ambele corpuri-durere nu i-au f cut plinul cu energie. Dar. în final. pe i mai mult. b rbatul ar 157 . În loc s Ädevin " corpul-durere. S arunc m din nou o scurt privire asupra scenariului pe care tocmai l-am descris. pe care îl consider total nejustificat.i comunice sentimentele partenerului. dar astfel ar avea o mare ans i automat a durerii în exterior. Desigur. Fiecare dificultate ap rut aici este de fapt o ans mascat de iluminare. el va deveni i mai profund înr d cinat în pozi iile sale mentale. a a cum am spus mai devreme. Pentru a se ap ra de atacul corpului-durere al femeii. s devin din ce în ce mai con tient. Dac femeia pierde aceast ocazie. c r i i ar putea fi scrise mult mai multe despre felul în care incon tien a iese la lumin în rela iile ce a i în eles cauza principal disfunc ionalit ii. Aceasta ar înl tura proiectarea compulsiv ar asculta-o. femeia ar putea deveni cunosc torul care observ durerea emo ional în propria sa fiin . de violen priul s u corp-durere. dup multe a somnolen . acest lucru poate activa prom sur ce se justific . nu exist nicio garan ie c el de a fi prezent i de a sparge ciclul nes n tos de aplicare involuntar a tiparelor mentale incon tiente. Pân data viitoare. Când ambii parteneri au ajuns s fie astfel controla i. pentru a se trezi în prezent ² în loc s se identifice din ce în ce mai mult cu mintea.

a a c ea este în mod natural mai aproape de Fiin dezvoltarea spiritual is . v ve i separa ca uleiul i apa.i simt locuiasc corpul. observatorul. dar accentul se pune diferit. Tao. atâta vreme cât r mâne incon tient. în acest mod. Acesta este motivul pentru care multe culturi vechi aleg tuturor lucrurilor care au instinctiv figuri sau analogii feminine pentru a reprezenta sau descrie realitatea transcendent sau lipsit de form . El ar putea atunci s priveasc trezirea propriului corp-durere i astfel s i con tientizeze emo iile. Ea îi permite durerii s existe i totu i o transform în acela i timp. va intra pe u a pe care a i deschis-o pentru el i vi se va al tura în aceast stare. în general.i i poten ial mai aproape de decât un b rbat. Dac sunte i în mod constant sau cel pu in predominant prezent în rela ia dvs. De multe ori. Ea accept totul i .putea s . Este natural ca femeile s fie 158 . pentru o femeie este mai u or s . defensivitatea care îl un spa iu liber i lini tit de con tiin pur împiedic s reac ioneze. acest lucru va reprezenta cea mai mare dificultate pentru partener. Dac este preg tit. De ce femeile sunt mai aproape de iluminare? Obstacolele în calea dezvolt rii spirituale sunt acelea i pentru femei i b rba i? Da. ar putea lua fiin ² cunosc torul. Con tiin a nu neag transform totul. mama universului". este descris ca Äprezentul etern. Astfel. martorul t cut.. în Tao Te Ching. infinit. care ar putea fi tradus prin Fiin . care le sus ine i le hr ne te în timpul vie ii lor în lumea formei. partenerei i-ar fi fost deschis o u durerea i totu i este cu mult se deasupra ei.i urm reasc reac ia mental-emo ional fa de durerea ei. ea a fost privit ca un pântec care d via fost create. Dac nu este preg tit. prin care ea ar fi putut u or s al ture lui în acest spa iu. Lumina este mult prea dureroas pentru o persoan care dore te s r mân în întuneric. El nu va fi capabil s v tolereze prezen a mult timp. una dintre cele mai vechi i mai profunde c r i care au fost scrise vreodat .

dominatoare i de multe ori un b rbat mânios. Dar r mâne totu i o reprezentare i un concept. Mintea opune rezisten . Pentru a dep i mintea i a v reconecta cu realitatea mai profund a Fiin ei ave i nevoie de calit i extrem de diferite: abandonarea. ÄToate lucrurile dispar din nou în Tao. ei au început s îl gândeasc pe Dumnezeu ca figur masculin . ale arhetipului feminin în psihologie i i ia via a. o deschidere care sâ-i permit vie ii s 159 . învestit cu autoritate. poate temporar util. dup cum sugereaz Vechiul Testament.d. de care ar trebui s ne temem mereu. folose te. i mai mult. atac . El este singurul care dureaz . Unii oameni folosesc în prezent termenul de Mam restabilesc astfel un echilibru între partea feminin urm . manipuleaz . Acesta este motivul pentru care Dumnezeul tradi ional este o figur patriarhal . masculin . i asta este foarte bine. Ei i cea masculin . Zei a sau Mama Divin are dou aspecte: ea d via Când mintea a preluat controlul i oamenii au pierdut contactul cu realitatea esen ei lor divine. atitudinea necritic . luminoas i întunecat . mitologie.m. deoarece ele Äîntrupeaz " Nemanifestul.mai aproape de Fiin decât b rba ii. ca o hart sau un indicator folositor o vreme. în esen . ce de ine controlul. care s-a pierdut cu mult timp în divinului." Deoarece Sursa este privit ca fiind feminin . toate creaturile i toate lucrurile trebuie s se întoarc în final la Surs . încearc s în face i s posede . acest lucru este reprezentat prin cele dou p r i. supus b rbatului. Adev rat r mâne totu i faptul c fie. se lupt pentru control. Acest Dumnezeu este o proiec ie a min ii umane. dar care sunt mai mult un obstacol decât un ajutor atunci când sunte i preg tit s v da i seama de realitatea din spatele tuturor conceptelor frecven a energetic a min ii pare s i imaginilor. iar femeia. Nu încerc s sugerez c ar fi bine s ne întoarcem la reprezent rile feminine ini iale ale Divin în loc de Dumnezeu.a. Societatea a devenit dominat de b rba i.

Ca regul general . acte de cruzime. fie victima unor acte de violen . iar la unele persoane ambele obstacole s aib o for Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv De ce corpul-durere este un obstacol mai mare pentru femei? Corpul-durere are de obicei un aspect colectiv i unul personal. Desigur. ea ar putea foarte u or s devin fie autorul. De exemplu.000 de ani. i b rba ii pot avea acces la aceasta în sinea lor. prin boli. Orice persoan care are un corp-durere puternic i insuficient con tiin desprinde din identificarea cu el va fi for at continuu s î i descarce periodic durerea emo ional . capacitatea de a p stra toate lucrurile în îmbr i area plin de iubire a cunoa terii. Dac mental este dur i rigid . iar pentru femei corpul-durere. Corpul-durere colectiv este durerea acumulat în psihicul uman colectiv de-a lungul a 2. Aspectul personal este reziduul acumulat al durerii emo ionale suferite în timpul vie ii. dup cum corpul160 .a. fie pentru b rba i mintea în plin i activitate de gândire. obstacolul major tinde s egal . acest lucru împiedic dezvoltarea spiritual înflorirea iubirii. Fiin a este inteligen a ale c rei manifest ri vizibile formeaz universul fizic.d. anumite rase au un corp-durere colectiv mai puternic pentru a se decât altele. Toate aceste calit i sunt mult mai strâns legate de principiul feminin. marea majoritate a b rba ilor i femeilor înc se mai afl în ghearele min ii: se identific cu gânditorul i corpul-durere.m. nebunie . în timp ce Fiin a guverneaz via a pe P mânt i în univers. r zboaie. Exist zone diferite în ce prive te corpul-durere colectiv. Corpul-durere personal al fiec rui om particip au ri în care apar forme extreme de conflict sau violen la acest corpdurere colectiv. Mintea conduce civiliza ia noastr . De i femeile sunt poten ial mai aproape de ea. de i în anumite cazuri situa ia poate fi invers .existe în loc s i se opun . energia Fiin ei este moale i flexibil energia i infinit mai puternic decât mintea. în acest moment. crime. torturi.

fiecare femeie are rolul ei în ceea ce ar putea fi descris drept corpul-durere colectiv feminin ² dac nu este total con tient . în final. femeile sunt Äst pânite" de corpul-durere în perioada menstrua iei. dar pentru un interval de timp considerabil va exista un decalaj între gradul 161 . ac ioneaz gânde te prin dvs. acest gen de persoan ar putea fi poten ial mai aproape de dezvoltarea spiritual . ve i fi probabil mai puternic motivat s v trezi i decât o persoan care tr ie te momentele pl cute i nepl cute ale unui vis obi nuit. În afar de corpul-durere personal. situa ii negative. Acest poten ial nu este neap rat o realitate. Durerea emo ional sau fizic ce pentru multe femei precede i coincide cu ciclul menstrual este corpul-durere în aspectul s u colectiv. Acesta are o înc rc tur energetic foarte puternic el. Acesta este format din acumularea durerii suferite de femei. Pe de alt parte. în parte prin subjugarea lor de c tre b rba i prin sclavie. astfel încât s se poat hr ni cu aceast energie. durere trecut ² i nu sunte i dvs.durere propriu este predominant activ sau pasiv. care se treze te din somnolen în acel moment. na tere. El împiedic circula ia liber a energiei prin corp. Este durere pur . Vrea mai mult durere. El va crea în via a dvs. de i el poate fi trezit i în alte momente. dac v afla i în capcana unui co mar. Atunci sunte i activ posedat i v poate atrage cu u urin ocup în identificarea incon tient cu spa iul interior i pretinde c prin dvs. desigur. dar. Deseori. Vorbe te prin dvs. Num rul femeilor care se apropie acum de starea de trezire complet este deja mai mare decât cel al b rba ilor i va fi din ce în ce mai mare în anii care vor veni. ² dar. nu sunte i deloc dvs.. avort etc. de câmpul energetic ce v sunte i chiar dvs.. exploatare. Am descris deja acest proces. b rba ii s-ar putea s le ajung din urm . a c rei expresie fizic este menstrua ia. desigur. care poate fi violent i distructiv. Haide i s r mânem la aceast idee un moment i s vedem cum poate ea s devin o ocazie de dezvoltare spiritual . viol. indiferent sub ce form . vreme de mii de ani.

iar durerea a i este devenit o parte esen ial a dvs. emo ional . de identitate este investit în durerea dvs. O parte a energiei vitale a r mas blocat în aceast capcan . v identifica i cu trecutul. pentru suferin a dvs. Desigur. A v da brusc seama de faptul c sunte i sau a i fost ata at de durerea proprie poate fi ocant. credin contrar adev rului. Adev rul este c 162 gânditoare ². crede i c trecutul este mai puternic decât prezentul. Corpul-durere este un câmp energetic. o energie care nu mai circul . Femeile î i redobândesc func ia la care au dreptul prin na tere i i Nemanifest. ca femeie. dar prezen a intens pe care o ve i genera când ve i lucra cu corpul-durere v va . Atunci când v identifica i drept victim . Principala dvs. nu v ve i putea elibera de ea. Acesta este un proces incon tient i singurul mod de a-l dep s îl aduce i în con tiin . emo ional sau pentru incapacitatea de a fi cel/cea care sunte i în realitate. i. aproape ca o entitate. Este credin a c alte persoane i ceea ce v-au f cut sunt responsabile pentru felul în care sunte i azi. sarcin acum. dac v identifica i cu el. i i i cel lalt obstacol în calea dezvolt rii spirituale ² mintea care din acest motiv le revine mai mult lor decât b rba ilor: aceea de a fi o punte de leg tur între lumea manifest transforma i corpul-durere astfel încât s esen a dvs. Desigur. este s nu se mai interpun între dvs. interior. care a devenit temporar locatarul spa iului dvs. adev rat.de con tiin al celor dou sexe. trebuie s dep elibera i de identificarea cu mintea. Este trecutul viu din dvs. Primul lucru pe care trebuie s vi-l aminti i este acesta: atâta timp cât v construi i o identitate din durere. Atâta timp cât o parte a sentimentului dvs. corpul-durere exist din cauz c în trecut s-au întâmplat anumite lucruri. i inele dvs. în momentul în care v da i seama de acest lucru a i rupt ata amentul. între fizic i spirit. v ve i opune incon tient sau ve i sabota orice încercare de a v vindeca de durere. De ce? Pur i simplu pentru c dori i s r mâne i intact .

Ele gre esc în cazul în care o parte a sentimentului lor de identitate deriv colectiv . Unul dintre cele mai bune momente pentru a face aceasta este în timpul ciclului menstrual. resentimente sau s condamne. v ve i da seama c numai dvs. care sunt deja destul de con tiente pentru a. în anii care vor veni. Transforma i-l în con tiin . interior de acum ² i nimeni altcineva ² i c trecutul nu poate învinge puterea Clipei de acum.singura putere care exist este con inut în momentul prezent: este puterea prezen ei dvs. din cauza violen elor exercitate de b rba i asupra femeilor i. multe femei vor p trunde în 163 i îi blocheaz accesul deplin la esen a femeile îi resping pe b rba i. între in un sentiment de separare. Dac o femeie continu s de aici. Odat ce ve i cunoa te acest lucru. Acest lucru îi poate oferi o identitate încurajatoare de solidaritate cu alte femei. Au dreptate deoarece corpul-durere colectiv feminin a luat na tere. A a c nu v folosi i corpul-durere pentru a v crea o identitate. ea î i i puterea ei p streaz pul corpul-durere. din cauza reprim rii feminit ii pe întreaga planet timp de milioane de ani. continu s se agate de o identitate colectiv de victim : ÄCe le-au f cut b rba ii femeilor!" Au dreptate ² i în acela i timp gre esc. Cred c . Folosi i-l în schimb pentru a v dezvolta spiritual. de asemenea. înt rind astfel inele fals este mai puternic. în principal. adev rat . închizându-se astfel într-o identitate feminin nutreasc ur . i cu cât . Unele femei. sunte i responsabil pentru spa iul dvs. cu atât sunte i mai departe de natura dvs. S A adar.i abandona identitatea de victim la nivel personal. dar o face prizoniera trecutului adev rat . Dac inele fals. identificarea v împiedic s rezolva i problema corpului-durere.

aten ia pe care i-o acorda i îl va împiedica s continua i s fi i vigilent i a tepta i s apar apare. Când acesta . aten ie. sim i i puternica înc rc tur energetic st pânire pe gândirea sau pe comportamentul dvs. Am descris deja procesul fundamental. Dac este un simplu simptom se transforme într-o emo ie sau gând. astfel încât în loc s deveni i mai incon tient . Acorda i-i întreaga dvs. dar a vrea s îl mai parcurgem o dat . Indiferent în ce ar consta. surprinde i-l i proceda i la fel ca mai înainte. deoarece corpul-durere colectiv feminin preia controlul. Când apar primele semne. Dac este din spatele ei. numit în termeni uzuali tensiune premenstrual . s deveni i mai con tient . observa i-l înainte ca el s o emo ie. fi i atent la prezen a con tient fizic. trebuie pentru a le Äsurprinde" înainte ca ele s pun pun st pânire pe dvs. Indiferent de forma pe care o ia. Orice emo ie acela i timp. deveni i observatorul. Nu uita i: nu l sa i corpul164 în care ve i aduce prezen a dvs. Mai târziu. Apoi urm torul semn al corpului-durere. primul semn poate fi un sentiment brusc de iritare puternic . Accepta i-i prezen a.starea de con tiin profund în acest interval. Totu i. De fenomenului. Observa i tumultul din interior. dup ce a i atins un anumit nivel de con tiin . P stra i aceast informa ie i deveni i cunosc torul. va sl bi curând i se va transforma. înainte de a sim i primele semne ale i locui i-v corpul cât mai mult posibil. de furie sau un simptom pur fizic. De obicei. fi i foarte atent s fi i suficient de vigilent exemplu. când corpul-durere s-a trezit complet din starea sa de somnolen . ve i tr i o tulburare considerabil a spa iului interior. în i sim i i-i puterea. adic trezirea corpului-durere feminin colectiv. acum îns referindu-ne în mod special la corpul-durere feminin colectiv. este o perioad de incon tien pentru multe femei. Recunoa te i corpul-durere. pute i inversa procesul. care va dura poate câteva zile. Când ti i c se apropie perioada ciclului menstrual. Aceasta înseamn pur i simplu s v îndrepta i aten ia asupra lui. r mâne i prezent .

în care da i na tere unei noi va str luci prin ea. lucru care este posibil i se va întâmpla la început. a a cum o bucat de lemn se transform atunci când este pus în foc sau lâng el.". ve i fi capabil s face i acela i lucru pentru el sau s îl ajuta i sâ. nimic din ceea ce este str in de dvs. Dup cum ti i. adev rat Dac Divin . Natura dvs. Urm ri i-l. În acest fel. ori de câte ori corpul-durere preia temporar controlul. astfel. aten ie deplin înseamn acceptare complet . prin acceptare. atât în aspectele sale feminine. i nu este iubire 165 . v tocmai l-am descris. Menstrua ia va deveni atunci nu numai o expresie vesel i un moment sacru de transformare. în timpul menstrua iei sau în alte momente. apare transformarea. Nici iluziile. Dac el r mâne prezent ori de câte ori rec de i în identificarea incon tient cu corpul-durere. atr -gându-i aten ia c tre aici i acum ori de câte ori se va identifica cu gândirea. Corpul-durere se i ea în flac r str lucitoare. Sim i i-i energia în corpul dvs.durere s v foloseasc mintea i s pun st pânire pe gândirea dvs. cum probabil o va face.i recâ tige con tiin a de sub domina ia min ii. nici conflictele. Printr-o aten ie sus inut transform într-o con tiin i pl cut a feminit ii. este suficient de con tient. ca Mam divin ce dep e te dualismul masculin-feminin. un permanent câmp energetic de o frecven înalt i pur va lua na tere între dvs. p strând frecven a prezen ei intense mai ales în acest interval. în alte momente. retr gându-se sau construind un fel sau altul de ap rare. partenerul nu îl va confunda cu dvs. Nu mai este nevoie de niciun alt lucru pentru transformare. cât i în aspectul s u transcendent ca Fiin partenerul dvs. nici durerea. Chiar dac acesta îl atac . el nu va reac iona ca i cum a i fi Ädvs. poate ajuta în acest exerci iu pe care con tiin e. ci i. ve i putea foarte repede s v al tura i lui în aceast stare. î i va p stra spa iul de prezen intens . Adic .

nu va putea supravie ui. sunte i capabil s v g si i centrul în spatele v lului formei. Dar în aceast i femei. a atrac iei c tre polaritatea stare de conectare interioar . profund . transpersonal al rela iei dvs. i Forma dvs. masculinul i femininul sunt una. a a c la nivelul stare de identit ii formale nu sunte i complet. Dac aceste nevoi sunt satisf cute. Renun area la rela ia cu sine Când o persoan este deplin con tient . De fapt. indiferent cât de con tient a i fi. în Fiin . mai simte nevoia unei rela ii de cuplu? Un b rbat se mai simte atras de o femeie? O femeie se mai simte incomplet f r un b rbat? Indiferent de nivelul dezvolt rii spirituale. Aceast opus . desigur. dar satisfacerea sau nesatisfa-cerea lor nu afecteaz în nici un fel starea dvs. Întreaga lume pare numai o îngr m dire de valuri sau de unde la suprafa a unui ocean vast i adânc. în sim i i atrac ia undeva la suprafa a sau la periferia vie ii dvs. poate continua s aib anumite nevoi. Dvs. Este deja complet întreag . Astfel încât este perfect posibil ca o persoan care a atins un nivel avansat de dezvoltare spiritual 166 s aib un sentiment de neîmplinire la nivelul . sunte i i valul. pute i avea rela ii profunde numai dac sunte i con tient de Fiin . Acest lucru nu înseamn c nu mai ave i rela ii profunde cu alte persoane sau cu partenerul. dar Fiin a nu are nici una. Venind din Fiin . Devine un vârtej de con tiin . sunte i oceanul i. Orice lucru care vi se întâmpl aceast stare este resim it ca marginal. care va atrage multe alte persoane. este minunat. Aceasta reprezint împlinirea scopului divin. Sunte i numai o jum tate a întregului. lumea valurilor i a undelor nu mai este deloc important . dar un val care i-a în eles adev rata identitate de ocean i comparat cu imensitatea i profunzimea oceanului. sunte i înc neîmplinire este sim it energetic sub forma atrac iei dintre b rba i b rbat sau femeie.

în cazul în care nevoia de a. i alte ocazii. incertitudinea "orient rii sexuale urmat de realizarea faptului c sunte i Ädiferit" de al ii v poate for a s v desprinde i din identificarea cu tiparele sociale condi ionate de gândire i comportament. dac v construi i un sentiment al identit ii bazat pe homosexualitatea dvs. homosexualitatea este un ajutor. homosexualitatea va fi un obstacol. Condi ia de marginal. i jocuri dictate de imaginea Pe de alt parte. dar v ofer în acela i timp un avantaj din punctul de vedere al dezvolt rii spirituale. homosexualitatea poate fi un ajutor. Din acest punct de vedere.. indiferent din ce motiv. inconsistent.superficial al fiin ei. ai c rei membri preiau necritic toate tiparele mo tenite. împlinit i împ cat în interior.i satisface polaritatea masculin sau feminin nu este împlinit i în acela i timp s se simt complet . Aceasta va ridica automat i nivelul de con tiin deasupra celui de incon tien al majorit ii. un obstacol sau nu are nicio importan ? Pe m sur ce v apropia i de maturitate. Nefericirea profund poate fi un stimul grozav pentru trezirea con tiin ei. Dar ve i avea. într-o atare situa ie. bineîn eles. În încercarea de a te dezvolta spiritual. Nu este adev rat c trebuie s ai o rela ie bun cu tine însu i i s te iube ti înainte de a putea avea o rela ie în care s te sim i împlinit cu o alt persoan ? 167 . face via a dificil . Ve i deveni incon tient. de persoan care nu se potrive te cu restul grupului sau care este respins de grup. V scoate din starea de incon tien a i sc pat dintr-o capcan m aproape for at. în spatele tii sinelui fals ve i fi foarte nefericit. Ve i juca roluri mental pe care o ave i despre sine ca homosexual. pentru a c dea în alta.

nu. nu-i a a? 168 . nu v iubi i. Atunci ve i fi în largul dvs. dincolo de bine i de r u Exist vreo diferen între fericire i pacea interioar ? Da. Tot ce trebuie s face i este s accepta i în totalitate momentul..? Când ave i o rela ie cu dvs.Dac nu v pute i sim i relaxat când sunte i singur.m. sunte i dvs. iar blestemul ei este înl turat. aici i acum i ve i avea o rela ie confortabil cu sine. Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea Binele superior. pacea interioar . exist o singur rela ie pe care nu o mai ave i: rela ia cu sine. i pute i fi sigur c disconfortul va reap rea sub o form sau alta în rela ie i probabil v ve i considera responsabil pentru aceast situa ie. în starea de iluminare." i Ä inele dvs. nu v urâ i . Aceast dualitate creat de minte este cauza principal a problemelor i a conflictelor din via a dvs. nu v plânge i de mil . Putem atrage numai circumstan e pozitive în via ? Dac atitudinea i gândirea noastr sunt mereu pozitive.? De ce nu pute i pur i simplu s fi i dvs. v împ r i i în dou : Äeu" i Äeu însumi". Odat ce a i renun at la ea.a. Când a i atins un anumit nivel de dezvoltare spiritual . Nu exist niciun Äsine" pe care s fie nevoie s -1 ap ra i. Nu v critica i. s -1 proteja i sau s -1 hr ni i.d. am crea numai evenimente i situa ii pozitive. subiect i obiect.. ve i c uta o rela ie ca s v masca i disconfortul. toate celelalte rela ii vor fi rela ii de iubire." fuzioneaz . Ruptura produs de con tiin a autoreflexiv se repar . Fericirea depinde de condi ii percepute ca pozitive. nu sunte i mândru de dvs. ² Ädvs. Dar este neap rat necesar s ave i o rela ie cu dvs.

o boal . se spune în Cartea Genezei c Adam i Eva nu au mai avut voie s r mân în Ärai" dup ce au Ämâncat din pomul cunoa terii binelui i r ului". o durere de un anumit fel sau moartea ² pot s m prefac c nu este chiar atât de r u. i când tr i i acceptând complet starea de fapt ² singurul mod s n tos de a tr i ² nu mai exist Äbine" i Ärâu" în via a dvs. exist o lec ie profund i o boal ascuns scurt în acel sau un eveniment. pl cere-nepl cere. Chiar accident v pot ar ta ce este real i ce nu este real în via a dvs. dar realitatea c este un lucru r u r mâne. Sunt ceea ce sunt. Ori de câte ori vi se întâmpl un lucru negativ. Pentru mine totul sun a negare i p c lire de sine. Permite i lucrurilor s fie a a cum sunt. ce conteaz i ce nu conteaz în polarit i pozitiv-negativ. de i în momentul respectiv poate c ultim instan . mie sau unei persoane apropiate ² un accident. iubire-ur . smerenie i compasiune. atâta tot. De aceea.ti i într-adev r ce este pozitiv i ce este negativ? Ave i o viziune de ansamblu? Au existat multe persoane pentru care limit rile. a a c nu în eleg de ce trebuie s o neg? Nu v de rezisten preface i i nu pretinde i nimic. Ca s fiu mai precis: ele nu sunt nici pozitive. Când mi se întâmpl un lucru groaznic. Exist numai un bine superior ² în care este inclus i Är ul". condi iile sunt întotdeauna pozitive. boala sau durerea de orice fel s-au dovedit cei mai mari profesori. Au dobândit profunzime. Iertarea 169 . Astfel au înv at s renun e la imaginile false despre sine i la scopurile i dorin ele superficiale. nici pegative. dictate de inele fals. Totu i din perspectiva min ii exist bine-r u. pierderea.. i i mintea cu tiparele ei Atitudinea de a le Äpermite lucrurilor s fie a a cum sunt" v va ajuta s dep ce creeaz nu o sesiza i. Dintr-o perspectiv superioar . e ecul. Este un aspect esen ial al iert rii. Au devenit mai reale.

c ci ce ar putea fi mai potrivit pentru nevoile voastre?". Aceste cuvinte au fost scrise acum 2. va p trunde o alt calitate a con tiin ei.prezentului este târziu iertarea dvs. Dar pute i fi împ cat. în ac iunile dvs. 170 sacr . Aceasta este emana ia Fiin ei. se întâmpl unul dintre cele mai mari miracole: trezirea con tiin ei Fiin ei prin ceea ce pare a fi r ul. ÄAccepta i ceea ce vine spre voi esut în tiparul destinului. O inteligen mult mai puternic decât mintea are acum controlul i astfel. l comia. dar dac a i abandonat rezisten ele. încercând în acela i timp s o schimb ? Face i ceea ce trebuie s face i. atunci nu vor exista acumul ri de resentimente care s necesite mai Nu uita i c aici nu vorbim de fericire. binele . Între timp. nu pute i fi fericit. motiva iile obi nuite ale sinelui fals pentru a intra în ac iune ² frica. unul dintre oamenii extrem de rari care au avut în acela i timp i puterea lumeasc . Deoarece mintea i rezisten a sunt sinonime.000 de ani de Marcus Aurelius. când o persoan iubit tocmai a murit sau v sim i i moartea aproape. Se pare c cei mai mul i dintre oameni au nevoie de un anumit grad de suferin înainte de ai abandona rezisten ele i de a înv a s accepte ² înainte de a ierta. în spatele triste ii ve i sim i o lini te. de a ap ra sau alimenta falsul sentiment de identitate ² nu vor înceta s func ioneze. nevoia de control. este pacea interioar . Ca urmare. Poate c ve i plânge i v ve i sim i trist. i mai important decât iertarea trecutului. Este imposibil. i în elepciunea. Dac ierta i fiecare moment ² îi permite i sa existe ca atare ². i dac este o situa ie în care pot schimba ceva? Cum îi pot permite s existe. De exemplu. un calm profund i o prezen care nu are opus.. accepta i situa ia existent . acceptarea v elibereaz imediat de domina ia min ii i astfel va reconecteaz cu Fiin a. Imediat ce fac acest lucru.

se mai pot produce evenimente care ar putea fii numite Ä rele" din perspectiva con tiin ei obi nuite? Cea mai mare parte a lucrurilor a a-zis rele care se întâmpl în vie ile oamenilor sunt cauzate de incon tien .transformarea suferin ei în pace interioar . Efectul ultim al tuturor relelor i suferin elor din lume este c ele îi vor for a pe oameni s realizeze cine sunt dincolo de nume i de form . ceea ce percepem ca fiind r u din perspectiva noastr limitat este. care în esen înseamn recunoa terea lipsei de realitate a trecutului i acceptarea momentului prezent a a cum apare. uneori vizibil i imediat. Oricine i orice intr în acest câmp al con tiin ei va fi afectat de ea. Astfel. sunt create de inele fals.. M refer la 171 . miracolul transform rii se produce nu numai în untru. vindeca i durerile. Prin iertare. schimb rile vizibile ap rând ulterior. de fapt. ci i în afar . Un spa iu lini tit de prezen intens apare atât în dvs. s face i nimic ² pur i simplu existând i p strând frecven a S Sfâr itul dramei vie ii dvs. Dizolva i dezacordurile. Ele se creeaz singure sau. alteori la niveluri mai profunde. Pân când nu se întâmpl acest lucru. r ul nu a fost recuperat i din acest motiv r mâne r u. mai bine-zis. o parte din binele superior care nu are opus. În aceast stare de acceptare i pace interioar . decât prin iertare. chiar dac nu le-am numi Ärele". spulbera i incon tien a ² f r prezen ei intense. acest lucru nu devine adev rat pentru dvs. cât i în jurul dvs. Totu i.

Sinele fals este mintea nesupravegheat ce v conduce via a atunci când nu sunte i prezent inele fals se percepe ca fragment separat într-un univers ostil. Când v sim i i vinovat sau anxios. înceta i s mai crea i toate acele lucruri. mai devreme sau mai târziu se întâmpl lucruri Ärele": drame de un fel sau altul. pe care fie le vede ca pe ni te amenin ri poten iale. Când sinele fals al unei persoane întâlne te un alt sine fals. Ele sunt rezisten a. ap rarea. genocidul i exploatarea -² toate cauzate de incon tien a acumulat . într-o rela ie personal cadrul unei organiza ii sau institu ii. Când l sa i trecutul sau viitorul s se 172 . multe tipuri de boli sunt produse de rezisten a continu a sinelui fals. tot v ve i crea o dram proprie. îns cu toate acestea nu rezolv sau în niciodat niciuna dintre problemele sale. Chiar dac tr i i complet singur. care genereaz restric ii i blocaje în circula ia energiei prin corp. apar drame de un fel sau altul. puterea.m.d. fie încearc s le foloseasc pentru atingerea scopurilor sale.lucrurile Ädramatice". Când sunte i total con tient. Aici intr i relele colective. a violen ei fizice sau emo ionale . a problemelor. înconjurat de alte forme de sine fals.a. ca martor t cut. controlul. este tot o dram . atacul. inele fals i cum creeaz el dramele. sub forma conflictelor. ca r zboiul. a luptelor pentru putere. în plus. în via a dvs.. Când v este mil de dvs. începe drama. Ori de câte ori inele fals al cuiva întâlne te un alt sine fals. pur i simplu pentru c problema este însu i sinele fals. Nu mai crea i i nu mai participa i la nicio dram . f r o leg tur real cu vreo alt fiin . l comia. nu se mai produc evenimente dramatice. O parte din strategiile sinelui fals sunt extrem de inteligente. Când v reconecta i cu Fiin a i nu mai sunte i condus de minte. ale altor oameni. Tiparele de baz ale sinelui fals sunt f cute s îi abat frica profund înr d cinat sau sentimentul de lips . Da i-mi voie s v reamintesc cum func ioneaz sub forma con tiin ei treze.

Ea nu trebuie confundat . Când tr i i într-o deplin acceptare a ceea ce este. ÄNicio persoan unificat cu sine nu poate nici m car s conceap conflictul". O ceart implic identificarea cu mintea i o pozi ie mental . Ori de câte ori nu respecta i momentul prezent. Nu v pute i certa cu o persoan care a devenit complet con tient . str duie te. Aceasta se refer nu numai la conflictul cu alte persoane. mult mai important. i ceea ce este. Au investit în aceast poveste tot sentimentul identit ii lor. dar în spatele ei nu se va mai afla nicio for niciun fel de ap rare sau atac. Când sunte i deplin con tient. timp psihologic ² materialul din care se construiesc dramele. A a c nu se va transforma într-o dram . a unei solu ii sau a unui mod de vindecare devine o parte din ea. afirm Cursul despre miracole. de reac ie. Sinele fals le conduce via a. Atâta timp cât sunt mintea lor. i lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai mult este sfâr itul dramei proprii. Cei mai mul i oameni î i iubesc drama vie ii lor. Nimeni nu mai poate nici m car s se certe cu dvs. Efemeritatea i ciclurile vie ii Totu i. ca i o rezisten Rezultatul este c polarit ile opuse se energizeaz reciproc. crea i drame. Aceasta este mecanica incon tientului. ci. lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai tare este propria lor trezire. Chiar i c utarea ² de obicei f r succes ² a unui r spuns.suprapun prezentului.. a i pus cap t dramelor în via a dvs. V pute i exprima p rerea clar i ferm. indiferent cât de tare se i o reac ie fa de pozi ia celuilalt. i la conflictul cu sine. permi ându-i s existe a a cum este. Povestea lor este identitatea lor. cu posibil . atâta timp cât v afla i în dimensiunea fizic durerea fizic ² de i rar ² mai este înc 173 i sunte i legat de psihicul uman colectiv. crea i timp. o dat pentru totdeauna. care înceteaz atunci când nu mai exist contradic ii între cererile i a tept rile min ii dvs. cu suferin a. înceta i s mai fi i în conflict.

Este bucuria Fiin ei. ai un e ec evalu rilor mentale. i în inevitabilul ciclu câ tig-pierdere din via a unei persoane. dar nimic nu poate cre te la infinit. o lini te adânc ce nu se schimb .durerea mental-emo ional . a civiliza iilor. Acest lucru se reflect peste tot: în ciclul de via planete. i cicluri ale e ecului. la un moment dat. atâta timp cât v exist pur i simplu. Trebuie s profund la un anumit nivel sau s tr ie ti o pierdere sau o durere profund ca s te sim i atras c tre dimensiunea spiritual . Nu se poate una f r alta. al unei flori. ar continua mereu. vi se dezv luie o dimensiune mai profund în spatele jocului contrariilor. a sistemelor politice. mai sunte i înc supus naturii ei ciclice i legii efemerit ii tuturor lucrurilor. cu excep ia i distructiv . când lucrurile se adun în jurul dvs. exist na tere durabil . cre tere i dispari ie a bucurie f r nicio cauz . De asemenea. de orice fel. Dac cre tere. Nu este adev rat c aceast ciclul ascendent este bun i cel descendent este r u. al unui copac. Cre terea este de obicei pozitiv . ca o prezen La nivelul formei. i prospera i. Exist cicluri ale succesului. în ridicarea al unei stele sau al unei i pr bu irea na iunilor. în final ar deveni monstruoas Distrugerea este necesar ca s poat avea loc o nou cre tere. dar nu mai percepe i acest lucru ca Är u" ² el Acceptând starea i calitatea prezent a tuturor lucrurilor. pacea lui Dumnezeu. succesul însu i a devenit gol i lipsit de 174 . crea ie formelor aparent separate. al unui corp fizic. o i distrugere. Orice suferin rezisten ei. când lucrurile se spulber sau se dezintegreaz i trebuie s renun a i la ele pentru a l sa s apar lucruri noi sau pentru a le permite transform rilor s se produc . Ciclul descendent este absolut esen ial pentru realizarea spiritual . Sau poate c . este creat de inele fals i apare ca urmare a afla i în aceast dimensiune. Dac v ag a i de lucruri i v opune i în momentul respectiv înseamn c refuza i s accepta i cursul vie ii i ve i suferi. i moarte. dincolo de bine i de r u.

E ecul se afl ascuns în fiecare succes i succesul în fiecare e ec. Nu poate fi întotdeauna la nivel maxim. creând o boal pentru a v for a s v opri i. care sunt vitale pentru regenerare. fiecare realizare ajunge în ultim instan un nimic. . Multe boli de aceste cicluri de energie sc zut . de la câteva ore la câ iva ani. c nu realiza i nimic. Exist cicluri mari i cicluri mici în interiorul acestora. Energia dvs. Vor i momente de energie înalt . în aceste condi ii devine foarte dificil sau chiar imposibil pentru dvs. fizic este i ea supus exista momente de energie slab i când ave i sentimentul c apar din împotrivirea fa ciclurilor. Toate condi iile sunt extrem de instabile i aflate într-un flux constant. În aceast lume. sau. Nu ave i nevoie de ele ca s v dea un sentiment de identitate. Astfel. efemeritatea este o caracteristic a 175 existe. Toate formele sunt extrem de activ sau de creativ. cum ar fi realiz rile. desigur. toat lumea are Äe ecuri" mai devreme sau mai târziu efemere. Vor exista perioade când ve i fi i. s v bucura i exprimând sau creând forme i circumstan e noi. Buddha a f cut din aceasta partea central a înv turii sale. dup cum spunea el. pentru ca regenerarea necesar s aib . f r s v identifica i cu ele. s accepta i ciclurile negative i s le permite i s loc. dar este posibil s existe i momente când totul pare s stea pe loc nu ob ine i niciun rezultat. de via .sens i astfel s-a transformat în e ec. Un ciclu poate dura oricât. Pute i continua s fi i activ.numai situa ia dvs. adic la nivelul formei. Compulsia de a face i tendin a de a deriva sentimentul valorii proprii i sentimentul identit ii din factori externi. Ele nu sunt via a dvs. Natura ciclic a universului este strâns legat de efemerita-tea tuturor lucrurilor i a situa iilor. inteligen a organismului poate prelua controlul ca m sur de autoprotec ie. sunt o iluzie inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea.

mintea se ata eaz identific cu ea. Acestea sunt cazuri extreme. C s toria i luna de miere fericite devin divor ul nefericit sau coabitarea nefericit de mâine. Se va ag a de starea care dispare i se va opune schimb rii. care a murit la de b trâne e. ca fiind Äbun ". va disp rea sau va înceta s v mai mul umeasc . a fiec rei situa ii pe care o ve i întâlni în via . Când frumuse ea ei a început s disperare i a început s duc o via aspectul ei fizic. apoi unul 176 . a ajuns la 80 de ani. v face s ave i un sentiment pozitiv fa poate s devin o parte din dvs.". auzim despre oameni care i-au pierdut to i banii sau a c ror reputa ie a fost distrus . unde moliile i rugina distrug i unde ho ii intr Atâta timp cât o stare este evaluat de mintea dvs. motiv pentru care s-au sinucis. i absen a ei v face nefericit. Al ii.. Aceasta se va schimba. Este ca i cum un membru ar fi smuls din corpul dvs. Uneori. mintea nu poate accepta acest lucru. aceast i ea se identificase cu o stare extern : stare i-a creat un sentiment de identitate fericit. Starea care v f cea fericit v face acum nefericit.fiec rei st ri. Dar nimic nu dureaz aceast dimensiune în care moliile i rugina distrug totul. un loc sau corpul fizic. se transform sufer o schimbare de polaritate: aceea i stare care ieri sau anul trecut era bun a devenit brusc sau treptat rea. indiferent dac este vorba de o rela ie. sau din acela care crede i c de propria persoan sunte i. V face fericit. un rol social. devin profund neferici i i se îmboln vesc. renumit .. Lucrurile iau sfâr it. Prosperitatea de azi devine consumismul f r sfâr it de mâine. La început. o posesiune. atunci când sufer o pierdere grav de un fel sau altul. de ea i se i în sau aduna i pentru voi comori pe p mânt. Sau o anumit stare dispare. Efemeritatea are un rol central i în înv turile lui Isus: ÄNu i fur . Nu pot face diferen a între ei în i i i situa ia de via în care se afl . Am citit de curând despre o actri p leasc i s fie distrus extrem de retras . Când o stare sau o situa ie de care mintea s-a ata at i cu care s-a identificat se schimb sau dispare.

i g seasc identitatea prin lucruri.nefericit. i- ar fi putut urm ri i accepta ofilirea formei exterioare în deplin lini te i pace sufleteasc . Adic fericirea i nefericirea sunt. recunoa terea naturii lucrurilor. cu atât ea v va ocoli mai mult. dar nu v vor da bucurie. dar probabil c ve i avea nevoie de multe deziluzii pân când s realiza i acest adev r. dar v vor da i durere. pur i simplu. Cu cât încerca i mai mult s ob ine i fericirea în acest fel. ci s-ar fi transformat pur i simplu în frumuse e spiritual . astfel încât frumuse ea nu i s-ar fi diminuat. Numai iluzia timpului le separ . Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere. Dac ar fi fost capabil s intre în leg tur cu via a atemporal forma ei exterioar ar fi devenit din ce în ce mai transparent fa i lipsit de form din ea. nimeni nu i-a spus c acest lucru este posibil. Nimic nu v poate aduce 177 . S Buddha ne-a înv at c fericirea este dukkha ² un cuvânt din limba pali. Industria reclamei i societatea de consum s-ar pr bu i în întregime dac oamenii ar progresa spiritual i nu ar mai încerca s . Este inseparabil de opusul ei. Dar a încerca s ob ine i prin ele un lucru pe care acestea nu vi-l pot oferi ² o identitate. care înseamn Äsuferin " sau Äinsatisfac ie". A privi lucrurile în acest fel nu înseamn negativism. una. de lumina care izvora din natura ei adev rat atemporal . Niciun lucru din afar nu v va satisface decât temporar i superficial. Înseamn . Totu i. de fapt. astfel încât s nu alerga i dup o iluzie tot restul vie ii. Nu înseamn nici c nu ar trebui s aprecia i lucrurile sau st rile pl cute. Cel mai important mod de cunoa tere nu este înc accesibil tuturor. Mai mult. un sentiment de permanen i împlinire ² este o re et sigur de frustrare i suferin . Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere.

Cei care observ acest fapt devin deseori plictisi i de lume i depresivi: dac nimic nu le poate oferi o satisfac ie adev rat . sunte i la un pas de disperare ² i la un pas de iluminare. Desigur. Bucuria nu are o cauz i vine din interior. Lucrurile. Mul i oameni nu î i dau seama niciodat c niciunul dintre lucrurile pe care le fac. vie ii înseamn a fi atins starea de gra ie. stare care a fost numit pacea lui Dumnezeu. oamenii sau condi iile de care credea i c ave i nevoie ca s fi i fericit v vin acum f r s fie nevoie s face i vreun efort i sunte i liber s v bucura i de ele i s le aprecia i ² cât exist . Asta este tot ce tiu". dar. le posed sau le realizeaz nu le poate aduce Ämântuirea". A nu opune rezisten Aceast aproape paradoxal. a disp rut. desigur. ce rost mai au toate? în Vechiul Testament profetul trebuie s fi ajuns la o astfel de con tiin ajunge i în acest punct. Este o parte esen ial a st rii interioare de pace. tind s se amelioreze foarte mult. vor disp rea. Pare i totu i. ciclurile vin i se duc. bune sau rele. am înv at s -i permit prezentului s existe i s accept natura efemer a tuturor lucrurilor i st rilor. Toate aceste lucruri. Când condi iile generale de via . totul este de ert ciune i sfor are în van". Un c lug r budist mi-a spus odat : ÄTot ceea ce am înv at în cei 20 de ani de când sunt c lug r poate fi rezumat într-o singur propozi ie: «Tot ceea ce apare dispare». 178 . pentru ce s te lup i. Via a curge mai u or. atunci când dependen a interioar când a scris: ÄAm v zut tot ce se face sub soare i privi i. stare nu mai depinde de anumite st ri sau calit i ale lucrurilor. de u urin de o anume form i iluminare. formele exterioare. nu mai exist frica de pierdere. natural . mi-am g sit lini tea. Astfel. Este starea dvs.bucurie. întocmai ca bucuria Fiin ei. voia s spun cam urm toarele: am înv at s nu m opun situa iei prezente. nu un lucru pentru care trebuie s v str dui i mult s -1 ob ine i sau s -l realiza i. dac dependen a a disp rut.

ori de câte ori sunte i nefericit. în loc s dizolve 179 . Dac Ädvs. tot a i sim i un miez interior de pace profund . c negativismul nu duce la niciun rezultat. Ego-ul crede c Crede c prin negativism poate manipula realitatea i poate ob ine ceea ce dore te. caz în care chiar i o situa ie minor poate provoca un negativism intens. desigur. Este numai o elibereaz de a bucuriei Fiin ei. rezisten a declan eaz corpul emo ional de durere. Fiin a v dincolo de polarit ile opuse ale min ii i v dependen a de form .. exist credin a incon tient c prin nefericire Äpl ti i" lucrul anume pe care-1 dori i. ca furia. Negativismul merge de la iritare sau ner bdare pân la furia feroce. de ce o mai crea i? Adev rul este. Chiar dac totul s-ar pr bu i i s-ar distruge în jurul dvs. în loc s atrag o stare dezirabil . în acest context. S Folosirea i abandonarea negativismului Orice rezisten intern este tr it ca negativism sub o form sau alta.Fericirea derivat reflexie palid dintr-o surs poart secundar nu este niciodat prea profund . Orice form de negativism este rezisten . pacea vibrant pe care o descoperi i în interior atunci când v abandona i pe sine. cele dou cuvinte sunt aproape sinonime. dar ve i fi împ cat. de la o stare de deprimare sau sup rare t cut la disperarea suicidar . Uneori. Cursul prin negativism poate atrage o stare dezirabil miracolelor subliniaz faptul c . Poate c nu ve i fi fericit." ² mintea ² nu crede i în faptul c nefericirea duce la vreun rezultat. sau dizolva una indezirabil . deprimarea sau suferin a profund . el o împiedic s apar .

A i v zut vreodat o floare nefericit sau un stejar stresat? A i întâlnit vreodat un delfin deprimat. Singura sa func ie Äutil " este c înt re te inele fals i acesta este motivul pentru care acesta o iube te. în afar de pe planet de via i negativismul amplu care s-a nu batjocore te de oameni. a a cum numai o 180 . într-o total acceptare de sine. complet prezente în Clipa de acum. tot a a cum nicio alt otr ve te p mântul care o sus ine. o broasc având probleme de respect fa nu se poate relaxa sau o pas re care s nutreasc ur cele care tr iesc în strâns leg tur cu mintea uman Urm ri i orice plant sau animal de sine. Este un factor de poluare psihic exist o leg tur profund între otr virea i distrugerea naturii form de via form acumulat în psihicul uman colectiv. nu mai vre i s renun a i la ea i. o pisic ce i resentimente? Singurele animale care pot i cu nebunia ei. Observarea lor este o medita ie în sine. Atunci ve i ignora. Odat ce v-a i identificat cu o form sau alta de negativism. Am tr it al turi de mai mul i mae tri Zen ² to i erau pisici . nega sau sabota lucrurile i observ m c nu cunoa te i nu pozitive din via a dvs. L sa i-le s v înve e integritatea ² care înseamn a fi o unitate. L sa i-le s v înve e cum s tr i i.starea indezirabil . Nicio alt negativismul. v înve e acceptarea situa iei date. L sa i-le s v înve e Fiin a. nu dori i nici schimb ri pozitive. Ele v-ar amenin a identitatea de persoan deprimat . Cât de lini tite plutesc. Negativismul este ceva complet artificial. a fi tu însu i. tr i ocazional ceva asem n tor cu negativismul sau care dau semne de comportament nevrotic sunt i l sa i-le s abandonarea în fa a Clipei de acum. la un nivel incon tient profund. furioas i greu de mul umit. demne i perfecte. cum s muri i i cum s nu transforma i via a sau moartea într-o problem . a fi real. Este un fenomen des întâlnit. i nebunesc în acela i timp. el o ine pe loc. Chiar i ra ele m-au înv at importante lec ii spirituale.

împiedicând astfel r mânerea sa în corp i transformarea în negativism. Aceasta natural . înoat în direc ii diferite i dau cu putere din aripi de înoate lini tite. i accesul la ea este foarte u or. mai intens . Continu apoi s obicei câteva secunde i apoi ra ele se despart. dou ra e se iau la b taie ² uneori f r niciun una a invadat spa iul personal al celeilalte.fiin f r minte poate fi. Când a i ajuns la un v spun de ce anume ave i acestea sunt. Da. Lupta dureaz de motiv aparent sau poate pentru c câteva ori. dat . din când în când. folosi i-l. Dar atâta timp cât negativismul este prezent. Folosi i-l 181 . Totu i. A a c am nevoie s ascult ce îmi spune emo ia i nu s o resping ca fiind negativ . Dar orice schimb ri ve i face. doar o cosmetizare ² dac nu vin dintr-o modificare de con tiin . Modificarea nu poate însemna decât un singur lucru: o prezen nevoie într-o situa ie de via anumit grad de prezen . in în mod artificial trecutul în via O emo ie negativ nu poate con ine un mesaj important? De exemplu. Când am aceste b t i din aripi elibereaz un observat acest lucru pentru prima oar . emo iile negative recurente con in uneori un mesaj. pentru c animalele nu au o minte care i apoi s construiasc o identitate în jurul lui. nu mai ave i nevoie ca negativismul s ca pe un fel de semnal care s v reaminteasc s fi i mai prezent. ca i bolile. de rela iile personale sau de mediul ambiant. dac m simt deseori deprimat poate fi un semn c ceva nu este în regul cu via a mea i m poate obliga s îmi analizez situa ia de via i s fac anumite schimb ri. am realizat brusc c este o inteligen s surplus de energie. în ultim instan . ca i cum lupta nu ar fi avut niciodat loc. indiferent dac ele sunt legate de munc .

ci un semnal util. Exist foarte pu ini oameni pe p mânt care î i pot men ine o stare de prezen foarte aproape de acest lucru. scris în ultimii s i ani de via . a i putea renun a la negativism odat ce v ve i da seama c nu dori i ca acest câmp energetic s se afle în interiorul dvs. Mai târziu. izolat de restul lumii. Lucrul neobi nuit aici este c locuitorii. în curând cred c vor fi mult mai mul i. indiferent dac este cauzat de un factor extern. afl m c locuitorii insulei îi înv au aceste cuvinte ca s le reaminteasc continuu s fie prezen i. care v spune: ÄTreze te-te! P r se te. nu o considera i un e ec. când scriitorul devenise foarte interesat de înv turile spirituale. îl împiedica i s apar fiind total prezent. Exist un roman al lui Aldous Huxley care se nume te Insula. spre deosebire de restul lumii. Dar nu v descuraja i. de un gând sau de un lucru pe care nu-l con tientiza i. ori de câte ori sim i i c negativismul apare în sinea dvs. i c este inutil. Este relatat povestea unui b rbat care a naufragiat pe o insul pustie.. sunt s n to i la minte. Pe aceast insul se afl o civiliza ie unic . 182 . a a cum v-am ar tat mai devreme. privi i negativismul ca i cum o voce ar spune: ÄAten ie! Aici i acum! Treze te-te!". a eza i sus în copaci. Dar în acest caz asigura i-v c îl abandona i complet. altminteri. Ori de câte ori observa i c resim i i o form sau alta de negativism. atunci accepta i existen a lui i îndrepta i-v aten ia asupra acestui sentiment.i mintea! Fii prezent!". A a cum v-am mai spus. care par s spun con inu: ÄAten ie! Aici i acum! Aten ie! Aici i acum!". de i unii sunt reac iilor neobservate. Dac nu reu i i s îl abandona i. Chiar semnificativ i trebuie acceptat i cea mai mic iritare este i analizat . A a c . se va produce o acumulare crescând a continu .Cum împiedic m apari ia negativismului? Cum sc p m de el dup ce a ap rut? A a cum v-am spus. Primul lucru pe care îl observ b rbatul sunt papagalii colora i.

câinele care latr . a i creat-o. un zid de rezisten . V recomand s exersa i întâi cu lucruri minore. f r nicio importan . A a cum v-am mai spus. de ine i controlul ² nu o alt persoan . Toate acestea pot fi transformate în practic spiritual . Alarma de la ma in . Dar ea nu mai are puterea de a v controla starea interioar . nici mintea dvs. este o iluzie. Sim i i c cum nu a i mai avea soliditatea corpului material. pe care o tr i i ca negativism sau nefericire de un anumit fel. Indiferent dac este 183 . De ce a creat-o mintea dvs. va dizolva într-un fel aceast stare indezirabil . face i mai întâi acest exerci iu cu lucrurile mici. în acest fel. a ezat confortabil în fotoliu. auzi i sunetul ascu it al unei alarme auto din strad . incon tient . Care este scopul irit rii? Niciunul.O alternativ la abandonarea unei reac ii negative este dizolvarea acesteia imaginându-v c sunte i transparent la cauza extern a reac iei. ap rarea sau retragerea. În loc s ave i o reac ie incon tient i negativ . Ca i cum nu ar mai fi nimeni acolo care s se simt r nit. Cineva v spune ceva într-un mod nepoliticos sau cu inten ia de a v r ni. Aceasta este iertarea. De ce a i creat-o? Nu dvs. care s fie constant i dureros lovit de lucruri Äce nu ar trebui s se întâmple". blocajul din trafic. precum atacul. ci mintea dvs. Dvs. Nu opune i nicio rezisten . furia sau iritarea sunt în acest caz mult deveni i transparent. dac asta alege i s face i. deveni i invulnerabil. S presupunem c sta i acas . ca i mai perturbatoare decât cauza ini ial pe care încearc s o elimine. A fost o reac ie complet automat . l sa i totul s treac prin îi spune i acelei persoane c are un dvs. copiii care ip . negative s treac pur i simplu prin dvs. în loc s construi i în dvs. Desigur. Permite i-i zgomotului sau cauzei reac iei dvs. l sa i totul s treac prin dvs. Iritarea cre te.? Pentru c aceast credin ea posed credin a incon tient c rezisten a. Rezisten a pe care o creeaz . Brusc. Pute i s comportament inacceptabil.

V d c 184 i de reac ie. am fost la diferite seminare. Auzind aceste cuvinte. mecanismul de rezisten încerc s ajung la starea lipsei de rezisten pace interioar adev rat sit-o? Ce altceva pot s fac? Înc o mai c uta i în afar Practic medita ia. ² îns . de pace. altfel. Apoi. el era interesat numai de realitatea dvs. Acesta este miracolul abandon rii.vorba de o alarm auto. a spus clientul. a auzit o conversa ie între un m celar i clientul s u. o persoan agresiv . o inunda ie. Banzan a atins iluminarea. ca i în toate celelalte. a încercat mul i ani s ating iluminarea. În aceast afirma ie.000 de ani un mare maestru spiritual. Cunoa te i povestea lui Banzan? Înainte de a deveni un mare maestru Zen. Iar m celarul i-a r spuns: ÄFiecare bucat pe care o am este cea mai bun . Nu c uta i nicio alt stare în afara celei în care v afla i acum. Poate c urm torul seminar v va aduce r spunsul. ve i construi singur conflictul interior i rezisten a incon tient . ÄD -mi cea mai bun bucat de carne pe care o ai". El încerca s exprime simbolic secretul lipsei de rezisten comportamentul exterior din via . r spunsul meu sincer va trebui s fie Ä nu ". un cutremur sau pierderea tuturor este acela i. v va aduce pacea. v-a spune: nu c uta i pacea. pe care a folosit-o acum 2. în cazul în care m întreba i dac am ajuns la o bunurilor materiale. Nu exist aici niciuna care s nu fie cea mai bun ". în momentul în care ve i accepta complet lipsa dvs. poate aceast tehnic nou . ea se va transforma în pace. i durabil . Dac m întreba i pe mine. Ierta i-v pentru faptul c nu sunte i împ cat. dar aceasta îi sc pa. De ce nu am g i nu pute i ie i din starea de c utare. într-o zi. Orice lucru pe care îl accepta i pe deplin v va duce acolo. în timp ce se plimba prin pia . nu de . Poate c a i auzit expresia Äîntoarce i cel lalt obraz". interioar . am citit multe c r i despre practicile spirituale.

nu depinde de acest lucru. lacul este mereu netulburat. Mintea va aproba sau va respinge forma lor. a a cum o sim i i pe a dvs.a tepta i o explica ie. Dar nu va fi nevoie s v ata a i de niciuna. Aceasta înseamn iluminare. V opune i schimb rilor. R mâne i în Fiin pute i bucura de ele. v atemporal . ve i deveni asemeni unui lac adânc. interioar formelor schimb toare. atunci când v ve i confrunta cu suferin a sau cu comportamentul incon tient al altei persoane. Atâta timp cât nu sunte i con tient de Fiin . fiecare Äbucat moment va fi cel mai bun. ² neschimb toare. Dvs. cu ele. Venind din Fiin ve i percepe corpul i mintea altei persoane ca pe un ecran în spatele c ruia pute i sim i realitatea ei adev rat . nemuritoare ² i satisfac ia sau fericirea dvs. i sunte i în contact cu propria profunzime. Când ve i accepta starea prezent . Uneori calm . nu ve i în elege realitatea altor persoane. Când devii atât de deta at nu înseamn c te îndep rtezi i de ceilal i oameni? Dimpotriv . care r mâne absolut nemi cat . Situa ia i tot ceea ce se întâmpl aici este suprafa a lacului. uneori b tut de extern de via vânt i neuniform . Suferin a este . Nu v Lini tea dvs. de carne" ² fiecare Natura compasiunii Dep ind sfera contrariilor create de minte. pute i crea forme noi i aprecia frumuse ea lor. A a c . La acest nivel. sunte i întreg lacul. în adâncuri. sim ind Fiin a pur celuilalt prin propria Fiin . pentru c nu a i descoperit-o pe a dvs. orice suferin 185 i str lucitoare a este recunoscut ca iluzorie. totu i. ci i mintea lor. Rela iile autentice devin posibile numai atunci când exist con tiin a Fiin ei. de asemenea. în func ie de cicluri i anotimpuri. ag ându-v mental de orice situa ie. care nu include numai corpul. nu va mai depinde de lumea exterioar a pute i juca. r mâne i prezent i în contact cu Fiin a i astfel ve i putea privi dincolo de form . nu doar suprafa a lui.

P trunde i cât mai profund în acest exerci iu. fizic. exist o egalitate total între dvs. Radiind. La un nivel profund. l sând foarte pu in loc mândriei. Este un gând negativ? Nu. natura dvs. complet treaz . formele . nu mai exist . Con tiin a existen ei acestei dimensiuni nemuritoare. amândoi ve i fi cadavre în ve i spune: ÄNu am nimic în comun cu aceast persoan . La aspecte ale i i via a etern . inclusiv a propriei fiin e. numai numele. Aceasta este o realitate care ne treze te i ne face s ne sim im umili. La nivelul formei.cauzat de identificarea cu forma. deoarece înc mai sunte i aici prin corpul dvs. apoi gr mezi de praf. De ce s închide i ochii în fa a lui? În acest sens. Unul dintre cele mai puternice exerci ii spirituale este medita ia profund asupra mor ii formelor fizice. Acestea sunt cele dou 186 i totu i dvs. este cealalt latur a compasiunii. dar prin ea i pe aceea a tuturor fiin elor. Aceasta este compasiunea? Da. Niciun lucru real nu a murit vreodat . Data viitoare când foarte mult ². Acest lucru se nume te Ämoartea înainte de moarte". iar apoi nu va mai r mâne nimic. Pe de o parte. i iluziile. Uneori aceast în elegere este înso it de miracole ale vindec rii prin trezirea con tiin ei Fiin ei în al ii ² dac ace tia sunt preg ti i. i orice alt fiin . i toate celelalte fiin e. împ rt i i din moartea i efemerul existen ei. Compasiunea este con tiin a unei leg turi profunde între dvs. Dar compasiunea are dou laturi. este un fapt. str lucitoare. asta nu conteaz descompunere. adev rat . aminti i-v c ave i foarte multe în comun: peste câ iva ani ² doi sau 70. Forma dvs. împ rt i i vulnerabilitatea i moartea formei cu to i oamenii i toate fiin ele vii. recunoa te i acum nu numai propria nemurire. Apoi vine un moment când toate formele mentale sau gândurile mor i ele. fizic se dizolv . sunte i înc aici ² prezen a divin din dvs. v împ rt nivelul Fiin ei.

Nu este complet . Adev rata compasiune dep e te empatia sau simpatia. Spre o ordine diferit a realit ii Nu sunt de acord cu ideea c un corp are nevoie s moar . deoarece crede i în moarte. este rar . Dar natura dvs. Corpul i moartea: o singur toat . create de modul de con tiin dominat de sinele fals. Dar adev rata compasiune. adev rat 187 iluzie. Corpul i moartea sunt aspecte ale aceleia i iluzii. sentimentele aparent opuse. Motivul pentru care corpul moare este acela c noi credem în moarte. i astfel corpul este singurul punct de acces spre ea. Corpul este o percep ie incredibil de gre it a naturii dvs. Nu pot exista una f r alta. A te percepe pe tine sub forma unui corp vulnerabil. în compasiune. creeaz iluzia c sunte i un corp. Ea nu apare pân când triste ea nu se contope te cu bucuria. fie o abandona i în întregime. dar reprezint numai o latur a compasiunii. se contopesc întrun singur sentiment i se transform într-o pace interioar profund . Astfel. Corpul exist . nu în afara ei. nu pute i sc pa de corp i nici nu trebuie s face i acest lucru. Totu i. sau pare s existe. crede i în moarte. O empatie profund pentru suferin a altei fiin ei umane necesit . îns acest lucru este imposibil. un grad înalt de con tiin . Fie o p stra i pe este ascuns undeva în aceast iluzie. Este unul dintre cele mai nobile sentimente de care sunt capabili oamenii i are o mare putere de vindecare i transformare. bucuria Fiin ei dincolo de form . . a a cum am descris-o eu. un vehicul fizic dens. care s-a n scut i peste pu in timp moare ² aceasta este iluzia.compasiunii. care nu are con tiin a Sursei vie ii i se vede pe sine ca separat i constant amenin at. bucuria vie ii eterne. Corpul nu moare pentru c dvs. Vre i s p stra i o parte a iluziei i s sc pa i de cealalt . adev rate. Sunt convins c putem ajunge la nemurirea fizic . bineîn eles. Aceasta este pacea lui Dumnezeu. ca triste ea i bucuria. constant amenin at.

Dac a i vedea un înger. Nimic nu este a a cum pare a fi. sunt guvernate de i se devoreaz unele pe fric . 188 i lupta pentru reflectat peste tot înjur i percep iile dvs. Una dintre cele mai importante este aceea a unit ii dintre observator experimentul ² con tiin a observatoare ² nu poate fi separat fenomenul observat. la un nivel profund. Totu i moare sau pare s moar . Este posibil un num r infinit de interpret ri complet diferite. Aceast energie este materia brut a a a-numitei realit i fizice. ca o imagine dintr-un vis. nu s începe i s v uita i în alt parte. Nu uita i c felul în care percepe i lumea este o reflectare a st rii dvs. Atunci a i descoperi c nu a existat niciodat o statuie de piatr . în separare supravie uire. vede i aceast credin altele. totul este numai un fel de simbol. Dac credin a în moarte creeaz corpul. Atunci când crede i. se omoar . tot ce ar trebui s face i ar fi s v modifica i felul de a privi i s observa i din nou mai atent Ästatuia de piatr ". de ce animalele au corp? Un animal nu are sine fals i nici nu crede în moarte. creeaz persoana care realizeaz observa ii intuitive oferite de fizica modern în afara ei. dar l-a i confunda cu o statuie. Nu sunte i separat de ea i nu exist nicio lume obiectiv fiecare moment. na terii i mor ii sau ca pe o b t lie pentru supravie uire. con tiin a dvs. Dar indiferent ce anume percepe i. Lumea pe care o crea i i o vede i prin mintea care creeaz sinele fals poate p rea un loc extrem de imperfect. de con tiin . Un mod diferit de a analiza cauzele fenomenului observat ar fi un comportament diferit. în i observat: de lumea în care tr i i. Este felul în care con tiin a dvs. interpreteaz i interac ioneaz cu dansul energiei moleculare din univers. O vede i în termenii corpurilor. de lumi complet diferite i de fapt chiar exist ² toate depind de con tiin a care percepe. Locui i într-o lume a mor ii i a corpurilor care se lupt . chiar o Ävale a plângerii".

Exist nenum rate fiin e a c ror frecven cu o con tiin probabil c sunte i la fel de pu in con tient de existen a lor pe cât sunt ele de existen a dvs. la fel realitatea noastr colectiv este în mare parte expresia simbolic a fricii i a straturilor profunde de negativism acumulate în psihicul uman colectiv. multe Äsublumi". Ve i locui efectiv într-o lume nou .d. ar pe care noi locui într-o lume care dvs. Lumea noastr uman colectiv este creat în mare parte prin nivelul de con tiin îl numim minte. când con tiin a uman colectiv se transform . lumea i de fric . care sunt con tiente de leg tura lor cu Sursa i cu celelalte fiin e i lucruri.m. Fiin ele înalt . vi s-ar p rea un rai ² i totu i toate lumile sunt. de i toate lumile sunt conectate. lumea delfinilor de con tiin este atât de diferit de a dvs. Lumea a a cum ne apare ea azi. Este o schimbare a con tiin ei planetare. mielul. A a cum imaginile dintr-un vis sunt simboluri ale st rilor câmp plin de tot felul de animale ² leul. leopardul i lupul -² stând to i la un loc într-o unire sentimentelor interioare. aceast schimbare interioar va afecta întreaga crea ie. potrivit c reia în era urm toare Äapoi am p des vâr it ". De aici i afirma ia din Biblie. Aceasta indic posibilitatea unei ordini complet diferite a realit ii. Dup spusele Sfântului 189 . Nu suntem separa i de lumea noastr . este în mare o reflectare a min ii conduse de sinele fals. una singur . Un straniu proverb budist spune c fiecare copac i fiecare fir de iarb vor deveni în ultim instan puncte de iluminare ale aceluia i adev r. lumea furnicilor. a a c atunci când majoritatea oamenilor se vor elibera de iluzia sinelui fals.Fiecare fiin este un punct focal al con tiin ei i fiecare astfel de punct focal î i creeaz propria lumea uman . Frica fiind o consecin noastr este dominat inevitabil a iluziilor induse de sinele fals.. natura i lumea animalelor vor reflecta aceast it într-un transformare. dup cum am mai spus. încât lume. Deoarece toate lumile sunt conectate. în func ie de cel care percepe sau creeaz lumea respectiv . Exist . în final. Chiar i în interiorul lumii umane colective exist diferen e majore.a.

mai mare decât orice lucru manifest. prin aceasta. ca de altfel nici c utarea constant pl cere. în Apocalips [21. ci trezirea din identificarea cu forma. în felul acesta interpretez eu propozi ia: ÄPentru c f ptura a teapt cu ner bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu" [Romani 8. C ci cerul cel dintâi i p mântul cel dintâi au trecut". dorin a i nevoia de a sim i experien ele senzoriale nu vor mai exista. Într-un fel. ca o inevitabil reflexie a ei. o lume nou . Atunci nu ve i mai fi legat de aceast lume. Sarcina dvs. Numai în acest moment ve i fi capabil s sim i i adev rata compasiune i s îi ajuta i pe ceilal i la nivelul cauzei. De i ve i putea sim i bucuriile pl cerilor senzoriale. a unei realit i diferite. a a c nu ve i mai sim i nevoia s v ag a i de ele. V ve i putea sim i r d cinile în Nemanifest i astfel v ve i putea elibera de ata amentul fa de lumea manifest . V ve i putea bucura de pl cerile trec toare ale acestei lumi f r s mai existe frica de pierdere. Nu ve i mai avea nevoie ca ea s fie altfel decât este. 22]. nu ve i mai avea nevoie de lume. 19]. întreaga crea ie se va mântui: ÄC ci tim c toat f ptura împreun suspin i împreun are dureri pân acum" [Romani 8. întreaga crea ie a teapt ca oamenii s ating iluminarea. nou i. 190 a satisfac iei prin gratificare psihologic . Sfântul Pavel continu spunând c . Dar nu confunda i cauza cu efectul.Pavel. 1]: Ä i am v zut cer nou i p mânt nou. principal nu este c utarea mântuirii prin crearea unei lumi mai bune. prin alimentarea sinelui fals. Numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot crea o lume mai bun . de acest nivel al realit ii. Acest Ceea ce se na te este o con tiin lucru este prezis i în Noul Testament. Ve i fi în contact cu ceva infinit mai mare decât orice . Numai în acest moment ve i începe s ave i o contribu ie real la construirea unei lumi mai bune.

copacii. Când sunte i complet prezent niciun fel de realitate.d. vindec toare se bazeaz în primul rând nu pe realizarea unui anumit lucru. cum s . compasiunea dvs. a a c nu le mai acorda i i de profund . încât tot ceea ce nu este pace dispare în ea de parc nici nu ar fi existat.Poate v mai aminti i c am vorbit despre natura dual a adev ratei compasiuni. compasiunea devine vindecare în sensul cel mai amplu. Asta nu înseamn c nu îi pute i înv a pe al ii i prin ceea ce face i ² de exemplu. îi ve i da i lui. La acest nivel profund. care este con tiin a unei leg turi între moartea i nemurirea împ rt it . i influen a i de pacea pe care o iradia i indiferent dac sunt con tien i de acest lucru sau nu.i recunoasc tiparele incon tiente . Acest lucru rupe ciclul karmic de ac iune i reac ie. în acest moment nu mai . ci pe simpla existen .m. ar tândule cum s scape de identificarea cu mintea.a. influen a dvs. interioar este atât de vast i oamenii din jur manifest comportamente incon tiente. ei sunt una. i astfel elimina i suferin a la nivelul cauzei. Când un om fl mând v va cere o bucat de pâine i ave i una. Mai mult. Elimina i incon tien a din lume. ceea ce conteaz în realitate este împ rt exist un om care d i unul care prime te. o emana ie a con tiin ei pure. i vor r spunde la ea. chiar dac interac iunea este foarte scurt . Dar în timp ce îi da i pâinea. florile vor sim i pacea dvs. Animalele. chiar mai important decât ceea ce face i. pentru care pâinea este doar un simbol. Pacea dvs. Prin ea are loc o vindecare profund . alinând suferin a ori de câte ori v ve i întâlni cu ea. Deveni i Älumina lumii". în aceast stare. nu mai sim i i nevoia de a reac iona la ele. To i cei cu care ve i veni în contact vor fi atin i de prezen a dvs. Ve i înv a pe al ii numai existând. Dar cel care sunte i este întotdeauna o lec ie mult mai important i cu o putere de transformare mult mai mare decât ceea ce spune i. ar tându-le pacea lui Dumnezeu. 191 irea Fiin ei. recunoscând primatul Fiin ei i astfel lucrând la nivelul cauzei. se va putea manifesta simultan la nivelul ac iunii i al efectului.

iar pacea. 192 . suferin a lumii este un pu f r fund. interioar s invadeze tot ceea ce face i negativism. foarte prezent. nivelul cauzal. F r o profund schimbare interioar la nivelul con tiin ei umane. principal s fie explicarea dezvolt rii spirituale. polurile opuse se vor înt ri i se vor înr d cina i mai adânc. cel mai pre ios dar f cut lumii. Pute i reduce aceste efecte ale incon tien ei. nu ave i nicio rezisten vie ii i a naturii iluzorii a tuturor durerilor. desigur. este foarte u or s i foarte. Cum putem crea o lume mai bun f r s ne ocup m de relele ca foamea i violen a. V ve i identifica cu una dintre polarit i. Dar asi-gura i-v Odat c tiind informa ii sau cel mult practicând rezisten a interioar . a spus Isus. Acest lucru este valabil i dac sus ine i o mi care ce are drept scop s -i opreasc pe oamenii profund incon tien i s se distrug pe sine. L sa i pacea dvs. implicat în transformarea la nivelul efectului. încercând. central trebuie s R mâne i treaz r mân scopul dvs. ÄIubi i-v du manii!". Adev rata schimbare are loc în interior. acesta este un lucru foarte nobil. niciun pic de v pierde i în el. Nu uita i: a a cum nu v pute i lupta cu întunericul. dar aminti iv s nu v concentra i numai asupra exteriorului. A a c nu l sa i compasiunea s devin unilateral . tot a a nu v pute i lupta cu incon tien a. Punctul dvs. nu în exterior. ve i crea un Ädu man" i astfel ve i fi cufundat din nou în incon tien . înseamn Äs nu ave i du mani". planeta sau s provoace suferin e cumplite altor fiin e sensibile. lucru care. Dac v sim i i chemat s alina i suferin a lumii. ve i avea parte de frustrare i disperare.Dar nu ar trebui s mai existe foame i foamete. s -i distrug pe al ii. dar nu le pute i elimina dac nu elimina i cauza lor. altfel. Cre te i nivelul con tiin ei împr pasiv . niciun pic de ur . în primul rând? Toate relele sunt efectul incon tien ei. Empatia cu durerea sau lipsa unei profund a naturii eterne a persoane i dorin a de a ajuta trebuie s fie echilibrate de o con tiin i ve i func iona simultan la nivelul efectului i al cauzei.

a. Dac nu am fi f cut acest lucru.Capitolul 10 Sensul abandon rii Acceptarea prezentului A i vorbit de câteva ori despre Ä abandonare ". într-un fel. s nu accept m limitele prezentului i s ne str duim s le dep cu schimbarea luaturilor i rezultatelor? Pentru unii oameni.d. Aceasta este pr pastia durerii. Singurul loc în care pute i sim i cursul vie ii este Clipa de acum. abandonarea poate avea conota ii negative. înseamn a renun a la orice rezisten ceea ce exist . Dac 193 . a a c a te abandona înseamn a accepta momentul prezent necondi ionat i f r rezerve. este un lucru total diferit. e ecul de a face fa dificult ilor vie ii. dar profund . Devine extrem de pronun at mai ales atunci a i tr it suficient. adic atunci când exist un decalaj între cererile sau a tept rile rigide ale min ii i realitate. Abandonarea este în elepciunea simpl . Mi se pare c progresul const tocmai în acest lucru. atât în sfera personal . ce const în a te supune mai degrab decât a te opune cursului vie ii. Cum împ ca i ideea de abandonare când lucrurile Ämerg prost". Nu-mi place aceast idee. letargia .i mai faci planuri sau s nu întreprinzi ac iuni pozitive. cât i în sfera colectiv .m. ti i c lucrurile pot bun. nu vom mai face niciun efort pentru a le im i s cre m ceva mai ameliora. prin critic intern fa de ceea ce este. Rezisten a intern înseamn a spune Änu" la i negativism emo ional. Nici nu înseamn s nu. Sun fatalist. Nu înseamn s accep i pasiv orice situa ie în care e ti implicat i s nu faci nimic în aceast privin . renun area. Dac accept m întotdeauna lucrurile a a cum sunt. am tr i i acum în pe teri. Adev rata abandonare. implicând înfrângerea. totu i.

Lumea din jur i mai ales oamenii încep s 194 fie percepu i ca o . de via . Rezisten a este mintea. ci numai micul segment numit Acum.Ämerge prost" foarte des. care vine din furie. V împotmolit în noroi. Aceasta înseamn c nu exist o judecat critic la adresa Clipei de acum. Recunoa te i în totalitate dorin a dvs. evitând etichetarea Clipei de acum. Acceptarea st rii prezente v Abandonarea este un fenomen pur interior. dac dori i s elimina i durerea i suferin a din via a dvs. i astfel creeaz un i viitorul. de a ie i din aceast c elibereaz imediat de identificarea cu mintea i astfel v reconecteaz cu Fiin a. noaptea pe o potec . Merge i practica i abandonarea. O astfel de ac iune eu o numesc pozitiv . Nu trebuie s accepta i o situa ie de via indezirabil sau nepl cut . care trece prin i creeaz un spa iu îngust în fa a dvs. disperare sau frustrare. m resemnez s fiu împotmolit în noroi". Tocmai în acele momente trebuie s practica i abandonarea. Apoi trece i la ac iune i face i tot ce pute i pentru a ie i din noroi. lanterna este prezen a dvs. Dar ave i o lantern puternic . Nu. este Clipa de acum. i nici nu trebuie s v min i i. spunând c nu este nimic r u în a fi situa ie. nu a i spune: ÄBine. Pân Da i-mi voie s cea v ofer o analogie vizual când nu ob ine i rezultatul dorit. înconjurat de o cea pentru a ilustra ceea ce vreau s deas . Resemnarea nu este abandonare. negativism emo ional. puternic sentiment de separare. Cea a este situa ia dvs. Deci nu exist rezisten . spa iul clar din fa a dvs. Nu înseamn atunci când v abandona i. Accepta i calitatea acestui moment. De fapt. con tient . care include trecutul Lipsa abandon rii v consolideaz forma psihologic . Este mult mai eficient decât ac iunea negativ . la nivel exterior nu pute i întreprinde nimic pentru a schimba situa ia. continua i s -' spun. dac a i fi împotmolit undeva în noroi. scoica sinelui fals. De exemplu. nu situa ia în întregime trebuie s o accepta i restrânge i aten ia la momentul prezent. f r s îl eticheta i în niciun fel.

Exist via în dvs. este foarte redus . ² se înt resc i se rigidizeaz prin rezisten . de o calitate 195 . aceste lucruri nu pot aduce decât o ameliorare temporar a simptome-lor. Boala mental pe care o numim paranoia este numai o form pu in mai acut a acestei st ri normale.amenin are. îns etern în domeniul atemporal al prezentului. Nu numai forma dvs. dar i forma fizic ² corpul dvs. Tensiunea cre te în diferite segmente ale corpului. sunt guvernate de fric . S Dac g si i c situa ia dvs. care formeaz situa ia de i Fiin a ² care exist dat . Apare compulsia incon tient de a-i distruge pe ceilal i judecându-i critic i nevoia de a concura i a domina. G sirea acestei vie i este Äsingurul lucru necesar" despre care vorbea Iisus. numai ce perpetueaz abandonându-v într-o prim pute i sparge tiparul incon tient de rezisten aceast situa ie. deoarece cauza ² tiparul rezisten ei ² nu a fost dizolvat. ceea ce r mâne neafectat de condi iile trec toare. dar dac nu practica i abandonarea în via a de zi cu zi. Este via a dvs. Circula ia liber a energiei vie ii prin corp. Dar în starea de abandonare total o energie complet diferit .. iar percep iile i interpret rile dvs. Abandonarea este perfect compatibil cu ac iunea. dar disfunc ionale a con tiin ei. esen ial pentru o func ionare s n toas . psihologic . i numai abando-nându-v ave i acces la el. cu ini ierea schimb rii sau cu realizarea obiectivelor. de via faz este nesatisf c toare sau chiar intolerabil . Chiar i natura devine un du man. iar corpul ca întreg se contract . Exerci iile asupra corpului i anumite forme de terapie fizic pot fi utile în restabilirea circula iei acestei energii.

aceasta devine o celebrare plin de bucurie a energiei vie ii. cre te infinit de mult. care v poart i mai adânc în prezent. Am putea numi acest lucru Äac iune de abandonare de sine". Nici o ac iune cu adev rat pozitiv nu poate s provin dintr-o stare de con tiin În eleg c daca m momentul a a cum este. Dac situa ia dvs. separa i-v acest moment i abandona i-v situa iei existente. Aceasta este lumina lanternei care str bate 196 . Rezultatele vor veni de la sine i vor reflecta aceast calitate. în condi iile în spus Isus: ÄLua i seam la crinii câmpului cum cresc.diferit . i din acest motiv calitatea tuturor ac iunilor pe care le întreprinde i. Voi fi deasupra acestora. f când câte un lucru pe rând i concen-trându-v asupra fiec ruia. Orice ac iune pe care o întreprinde i este secundar . nu va exista suferin care nu exist o anumit cot de nemul umire? În stare de abandonare. nu se ostenesc i nici nu torc".. cuvântul munc va disp rea din vocabularul nostru i poate c în locul lui va fi creat unul nou. general este nesatisf c toare sau nepl cut . Calitatea con tiin ei dvs. în elege i foarte clar ce trebuie f cut i trece i la fapte. înv a i de la natur : observa i cum se oar firIul vie ii. calitatea con tiin ei dvs. Prin lipsa de rezisten . din acest moment este elementul determinant al viitorului pe care îl ve i tr i. Nu este o munc . Dar tot nu în eleg bine de unde vine energia sau motiva ia ac iunii pentru producerea schimb rii. a a cum ne-am obi nuit noi cu ea de mii de ani. Abandonarea v reconecteaza cu energia-surs a Fiin ei. De aceea a de ea chiar în împline te fiecare lucru i cum se desf din care lipse te abandonarea. Pe m sur ce tot mai mul i oameni se vor trezi. A a c abandonarea este cel mai important lucru pe care îl pute i face pentru a produce schimb ri pozitive. v anim ac iunile. i dac ceea ce face i este inundat de Fiin . sau nesatisf c toare i accept complet aflu într-o situa ie nepl cut sau nefericire. f r nemul umire sau nefericire.

Via a devine cooperant . c nu v proiecta i în viitor. ci asupra singurului lucru pe care îl pute i face acum. folosi i situa ia pentru a p trunde mai adânc în starea de abandonare. Poate c stabilirea unui plan de ac iune este lucrul pe care îl pute i face acum. ci o rezisten mascat . întreba i-v : ÄPot s fac ceva pentru a schimba aceast situa ie. Concentra iv nu asupra celor 100 de lucruri pe care le ve i face sau va trebui s le face i la un moment dat. Starea dvs. Nu mai ac iona i pe baza reac iei i a rezisten ei. vinov ia sau iner ia v-au împiedicat s face i ceva. un rest de rezisten poate continua s nerecunoscute. în Clipa de acum. în Fiin . 197 . Fi i foarte vigilent f când acest lucru.cea a. întreprinde i ac iunile potrivite. pentru a o ameliora sau a ie i din ea?" Dac da. sub forma resentimentelor ascunse. Aceasta nu înseamn c nu trebuie s v face i niciun fel de planuri. Orice ac iune ve i întreprinde. f r s fie nevoie s face i mare lucru. Äfilme mentale". Dac nu pute i întreprinde nimic i nici nu pute i ie i din situa ie. Dac v ve i uita mai atent. Nu confunda i abandonarea cu o atitudine de tipul ÄNu m mai deranjeaz nimic" sau ÄNu îmi mai pas ". îndrepta i-v aten ia în interior pentru a verifica dac a mai se ascund într-un col întunecat. ei se vor dizolva în lumina prezen ei con tiente. este posibil s nu î i arate roadele imediat. Dar asigura i-v c nu începe i s derula i în sinea dvs. astfel încât nu este deloc o abandonare. Când v abandona i. de con tiin înceteaz atunci s mai fie controlat de condi ii externe. începe s v ajute. Analiza i datele concrete ale ac iunii. Pân când se vor vedea rezultatele ² nu v împotrivi i situa iei existente. Când p trunde i în aceast dimensiune atemporal a prezentului. ve i descoperi c o astfel de atitudine este contaminat de negativism. sub forma unui gând sau a unei emo ii r mas vreo urm de rezisten . pierzând astfel Clipa de acum. Dac factori interni ca frica. altfel. schimbarea vine deseori în feluri ciudate.

indiferent de form . Dvs. i negativist. când apare rezisten a. miracoacordându-i timp. înseamn existen a unei rezisten e. tot negativismul s-ar dizolva aproape instantaneu. adic pe deplin prezent aici i acum. cum aceasta eticheteaz situa ia. Observa i cum este creat rezisten ei. Ci doar în absen a dvs. Nu ar putea supravie ui în prezen a dvs. abandonându-m situa iei. Asistând la apari ia este inutil . Nici corpul-durere nu poate supravie ui mult timp în prezen a dvs. nefericirea sau suferin a.De la energia mental la energia spiritual A. Nu pute i fi i con tient. Sim i i energia emo iei. dar adev rul este c v identifica i cu ele i men ine i viu procesul printr-o gândire compulsiv . Dac a i fi con tient. Negativismul. Acesta este sângele ei. a i ales acest sentiment.i abandona rezisten ele pare mai u or de spus decât de f cut. dar problema mea r mâne: ÄCum în iv sau pe ceilal i. Fi i acolo când se întâmpl .. Toate acestea sunt procese incon tiente. Dar oare chiar dori i ca ea s moar ? V-a i s turat într-adev r de ea? Cine a i fi f r ea? 198 . iar rezisten a este întotdeauna incon tient . pe dvs. Dar îmi pot con tientiza sentimentele de nefericire? A i alege s fi i nefericit? Dac nu dvs. întreaga aten ie asupra Clipei de acum. înlocui i timpul cu o con tiin intens a momentului prezent i ea va muri. i nefericit ² i con tient. Tot nu în eleg clar cum s fac acest lucru. ve i în elege c de mintea dvs. Fixându-v rezisten a incon tient devine con tiin i acesta este sfâr itul ei. V men ine i vie nefcrlcirot. cum a ap rut el? Care este scopul s u? Ce anume îl men ine în via ? Spune i c sunte i con tient de sentimentele dvs. spune i c anume?´ Începe i prin a accepta c exist o rezisten . de nefericire. Urm ri i procesul mental implicat.

Oricum. energia pe care o emana i i care v conduce via a are o frecven vibratorie mult mai înalt decât energia mental care ne conduce lumea ² energia care a creat structurile existente ale civiliza iei noastre. i care se perpetueaz continuu prin sistemele noastre educa ionale i mass-media. Dac energia care îl va locui. Spre deosebire de energia mental . tind i ele s se dar nu v vor mai conduce via a. energia spiritual p trunde în aceast lume. 199 . nici pentru dvs. Ele mai r mân active un timp.Pân când nu practica i abandonarea. ea nu va deveni o realitate vie în via a dvs. îl analiza i. c aceia vor mo teni p mântul". dar intens va dizolva tiparele incon tiente ale min ii. Prin abandonare. dup caz. Ea ine de o ordine diferit a realit ii i va crea o lume diferit când un num r suficient de oameni se vor abandona pe sine i se vor elibera astfel de negativism. crede i în el ² sau nu. Cei care func ioneaz p mântul de pe plalegii i nu este supus înc polarit ilor. scrie i c r i. Dac condi iile nu se schimb imediat. Pân când nu v ve i abandona. Acesta este un puternic instrument de transformare a situa iilor i a oamenilor. O t cut . ea nu polueaz r u. aceasta va fi energie s-a referit Isus atunci când a f cut acele faimoase afirma ii profetice în Predica de pe Munte: ÄFerici i cei blânzi. Condi iile externe c rora le opunea i rezisten schimbe sau s dispar rapid prin abandonare. Atunci nu mai exist suferin . care impune faptul ca nimic s nu existe f r opusul s u. Când face i aceasta. sociale i economice. La aceast prezen P mântul va supravie ui.. dimensiunea spiritual este un lucru despre care citi i. Nu conteaz . v entuziasma i. nici pentru al i oameni i nici pentru vreo alt form de via net . c nu poate exista bine f r pe baza energiei mentale i care reprezint marea majoritate a popula iei de pe P mânt r mân în afara con tientiz rii existen ei acestei energii spirituale. vorbi i. politice. acceptarea Clipei de acum v va permite s v ridica i deasupra lor. sunte i liber.

liber de orice negativism i care nu mai creeaz S-a creat o situa ie nepl cut la locul de munc . Am încercat s m abandonez. frumoas i str lucitoare i nici P mântul cu negativism. L sa i-l s fie un Änu" care nu provine dintr-o reac ie. m foloseasc . ci din intui ie. Dac nu v pute i abandona. indiferent de forma ei. în momentul respectiv. un l ca în interiorul dvs. s m manipuleze sau s m 200 . Asuma i-v responsabilitatea pentru via a dvs. face i ceva imediat: exprima i-v punctul de vedere sau face i ceva pentru a schimba situa ia ² sau ie i i din ea.Abandonarea în rela iile personale Dar cum r mâne cu oamenii care vor s controleze? Trebuie s m abandonez lor? Fiind izola i de Fiin . dar la fel de adev rat este c numai o persoan incon tient poate fi folosit incon tient. Când spune i Änu" unei persoane sau unei situa ii. suferin . Nu v polua i Fiin a interioar . Nu-i da i nefericirii. dar îmi este imposibil. Apare mereu foarte mult rezisten . Este adev rat c numai o persoan incon tient va încerca s -i foloseasc sau s -i manipuleze pe ceilal i. Este perfect posibil s spune i un Änu" ferm i clar unei persoane sau s g si i ie irea dintr-o situa ie p strându-v în acela i timp starea de lips de rezisten intern complet . ei încearc în mod incon tient s . din con tiin a clar a ceea ce este bine i a ceea ce este r u pentru dvs. v Dac v opune i sau v împotrivi i comportamentului incon tient al altor persoane. Deloc. l sa i-l s vin nu dintr-o reac ie. Dar abandonarea nu înseamn s i manipulat .i trag energia i puterea de la dvs. deveni i i dvs. le permite i unor persoane incon tiente s foloseasc .

sau niciuna. Suferin a sau pacea interioar . eticheta. respinge sau ve i încerca s îl schimba i. dac sunte i în închisoare. prin deduc ie. Da i-mi voie s Când v afla i implicat într-o ceart sau într-o situa ie conflictual . din rela ii . un sentiment de putere. ca. sau este un lucru care ine numai de via a interioar ? preocupe decât aspectul interior. Desigur. lipsa rezisten ei la violen . în mijlocul unei certe. înl n uirea sau eliberarea interioar de condi iile externe. un câ tig material. îl ve i evalua. ve i transforma fiecare persoan pe care o întâlni i sau cu care intra i în rela ie într-un mijloc pentru atingerea unui scop. el va transforma i comportamentul dvs. O con tientiza i recunoscând-o. pl cere fizic sau o form de gratificare a sinelui fals. exterior.a. într-o zi. dac transforma i mereu Clipa de acum într-un mijloc pentru atingerea unui scop viitor. se vor schimba profund prin abandonare. Rela iile dvs. Sim i i energia mental-emo ional din spatele nevoii dvs. sim ind-o cât pute i de mult. de exemplu. începe i prin a observa cât de defensiv deveni i când v este atacat pozi ia sau prin a sim i for a agresiunii în timp ce ataca i pozi ia celuilalt. de exemplu. poate cu partenerul sau cu o persoan apropiat .Dac nu pute i face nimic. de a avea dreptate i de a-i dovedi celuilalt c gre e te. Acesta este principal. Dac nu pute i accepta ceea ce este. atunci ave i dou posibilit i: rezisten a sau abandonarea.d. Mai mult. Ceea ce pute i ob ine din rela ie este pe primul loc ² v exemplific modul în care func ioneaz abandonarea în rela iile umane. v ve i da brusc seama c ave i posibilitatea de a alege i c pute i hot rî s v abandona i propriile 201 . Lipsa de rezisten Nu trebuie s v trebuie practicat i în comportamentul exterior în via . critica. Observa i cât de ata at sunte i de perspectiva i opiniile dvs. Rela ia ² fiin a uman ² va avea atunci o importan secundar pentru dvs. Aceasta este energia min ii conduse de inele fals.m. Apoi. nu ve i putea accepta pe nimeni a a cum este.

Aceasta nu ar însemna decât s deplasa i rezisten a la un alt nivel. mintea i inele fals fiind înc la conducere i reclamându. Sinele fals este viclean. a a c trebuie s fi i foarte vigilent. tu ai dreptate". Dac v sim i i brusc foarte u or. Dar ce pute i spune despre lipsa de rezisten asem n toare? Lipsa de rezisten nu înseamn neap rat s nu facem nimic. începe adev rata comunicare. Spunând acest lucru. clar i profund împ cat. dac într-adev r v-a i abandonat. acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realiz ri sau sau mai curând de inconvirtu i. înseamn c nicio Äac iune" nu este declan at de o reac ie. Äa nu face nimic" când v afla i într-o stare de prezen intens este un un factor de transformare i vindecare foarte puternic pentru situa ii i oameni.reac ii ² numai ca s vede i ce se întâmpl . foarte prezent i complet sincer cu dvs. în sensul ei complet. exist s termen numit wu wei. Este radical diferit de inactivitatea din starea obi nuit de con tiin 202 . Eu m refer la abandonarea întregului câmp energetic mental-emo ional din interior. în iv pentru a vedea dac a i abandonat într-adev r identificarea cu o pozi ie mental confundabil c celuilalt. spunând: ÄBine. Cedeaz ca s învingi. Nu uita i în elepciunea profund care st la baza practic rii artelor mar iale în Orient: nu te opune for ei adversarului. Nu vreau s v abandona i reac ia numai verbal. în taoism. a agresiunii i a altor lucruri eliminat . Apoi observa i ce se întâmpl i v-a i a eliberat de minte. În China antic . care este de obicei tradus prin Äactivitate f r ac iune" sau Äa sta lini tit. f r faci nimic". Când identificarea cu pozi iile mentale a fost în fa a violen ei. care lupta pentru putere. V abandona i. acesta este un semn incu pozi ia mental nu o mai ener-giza i prin rezisten .i superioritatea. cu o privire care spune: ÄSunt deasupra acestei incontiente copil re ti".

de via . Adev rata Äactivitate f r ac iune" implic lipsa de rezisten i vigilen intens . v pute i descoperi invulnerabilitatea adev rat i esen ial . Vei fi vulnerabil. foarte real. iner ie sau indecizie. Am mai vorbit deja despre asta. st în rezisten a pe care o opune i. Pân când nu apare abandonarea. nu ve i mai reac iona în virtutea min ii Pe de alt condi ionate. Astfel. este faptul c numai prin renun area la rezisten . ci ve i r spunde situa iei din prezen a con tient .. nu mai ave i nevoie de ap r rile inele fals are un mod de existen continuu rezistent i joac roluri contraf cute pentru a ascunde acea Äsl biciune" care este de fapt Deveni i foarte simplu. nu-i a a? acceptarea interioar via a dvs. nu despre ceea ce eu a numi situa ia dvs. mintea este liber de concepte. singurul sediu al puterii adev rate. desigur. Rezisten a este sl biciune i fric deghizat în putere. care vine din fric . interac iunilor umane. spune inele fals. în abandonare. Ceea ce este v zut ca putere este sl biciune. A a c . ÄVei suferi. ÄAcest lucru este periculos". nu î i a st rii de fapt f r rezerve. cine poate prezice ce ve i face? Ego-ul crede c puterea dvs. puterea dvs.tien . vede drept sl biciune este Fiin a dvs. în aceast stare. inclusiv de conceptul nonviolen ei. Ceea ce inele fals. rolurile incon tiente constituie cea mai mare parte a i m tile sinelui fals. 203 . parte. Vorbim despre abandoneaz dorin a de a se face bine? Hot rârea de a lupta cu boala nu ar mai exista. când de fapt rezisten a v izoleaz de Fiin . ² despre acest moment ² nu despre condi iile sau circumstan ele vie ii dvs. abandon ndu-se bolii. în puritatea. devenind Ävulnerabil". dac se impune o ac iune. Transformarea bolii în treapt spiritual superioar Dac o persoan este grav bolnav Abandonarea înseamn i î i accept total condi ia." Ceea ce inele fals nu tie. inocen a i puterea sa.

i lumea dvs. Trecutul i viitorul formeaz un continuum neîntrerupt. Boala face parte din situa ia dvs. Prin urmare. acesta este sensul s u. v-a i schimbat. boala este redus la unul sau mai mul i factori. în spatele diferitelor condi ii care formeaz situa ia dvs. Am vorbit despre acest lucru mai devreme. nu poate s nu devin imaginea din oglind . Abandonarea v transform pe dvs.În privin a bolii. L sa i suferin a s v for eze s tr i i în prezent. nu exist nici boal . disconfortul sau neputin a. sunte i ² atâta timp cât mintea i sinele fals de in controlul. de via i care exist în timp. precum: durerea fizic . Dvs. nu sim i i c a i e uat într-un 204 . Nu v abandona i ideii de Äboal ". Dac accepta i imaginea indiferent care de ea. Credin a într-o etichet pe care cineva o ata eaz condi iei dvs. Fiin a din Clipa de acum atemporal .. se afl un lucru mai profund. dac ave i o atitudine prietenoas fa cu dvs. ar trebui s fi i nebun ca s ataca i afla i într-o stare de neacceptare. Când dvs. îi d putere i o transform dintr-un dezechilibru temporar într-o realitate aparent solid . se schimb Dac v-a i uitat în oglind este o simpl reflectare. cel pu in nu în mod direct. ci i o continuitate în timp. mai important: via a dvs. de via . în întregime. Este exact ceea ce face i când v desigur. i ea prietenoas i. Când sunte i bolnav sau ave i un handicap. Iat cum schimba i lumea. Concentrându-ne pe acest moment i ferindu-ne s etichet m mental situa ia. pe care nu o avea înainte. Acestea sunt condi iile c rora v abandona i ² acum. Folosi i-o pentru iluminare. are un trecut i un viitor. i ea la rândul ei. Nu boala este problema. pentru c lumea Abandonarea nu transform ceea ce exist deja. i nu v-a pl cut ce a i v zut. cu excep ia cazului în care puterea salvatoare a Clipei de acum este activat prin prezen a con tient . sl biciunea. men ine situa ia pe loc. Deoarece nu exist probleme în Clipa de acum. v atac este aceasta. Dup cum ti i. îi d nu numai realitate i soliditate. într-o stare de intens prezen con tient . dac ataca i imaginea.

fizic se abandoneze i astfel s . o pierdere important . L sa i-o s v for eze s deveni i intens Când apar dezastrele În ce prive te majoritatea înc incon tient a popula iei. de identitate i c acum v ap ra i identitatea ² i boala. Retrage i timpul din boal . Deveni i un alchimist. Dac ave i o boal grav . Desigur.i trezeasc i î i pierde sensul. Din con tiin a. lume este distrus sau psihologic . Rezisten a unor persoane fa de starea de fapt chiar se intensific într-o asemenea situa ie i devine astfel o coborâre în iad. numai o situa ie-limit are poten ialul de a sparge coaja dur a sinelui fals i de a o for a s sau o suferin moartea. suferin a în con tiin . Folosi i orice lucru Är u" care vi se întâmpl con tient de momentul prezent ² i observa i ce se întâmpl . Nu îi da i nici trecut. Mintea i sinele fals. nici viitor. prin-tr-un dezastru. O situa ie-limit apare atunci când. Starea etichetat ca Äboal " nu are nimic de-a face cu fiin a dvs. La al ii. Nu da i vina pe via pentru c v-a f cut o nedreptate. o revolt de propor ii. Este o întâlnire cu în colaps. adev rat . nu v sim i i vinovat. vina nici pe dvs. intr nicio garan ie c o situa ie-limit va reu i aceast cenu ile vechii lumi poate lua na tere o nou lume. P r i 205 . nu exist transformare.anumit fel. dar nu da i pentru a v dezvolta spiritual. creatorul acestei lumi. poate exista numai o abandonare par ial . dezastrul în progres spiritual. Transforma i metalul obi nuit în aur. Sunte i grav bolnav i acum a i devenit furios pentru tot ceea ce v-am spus? Atunci acesta este un semn clar c boala a devenit o parte din sentimentul dvs. îns chiar i aceasta le va da o anumit profunzime i lini te care nu existau înainte. dar poten ialul exist mereu. folosi i-o pentru a progresa spiritual. Toate acestea înseamn rezisten . întreaga dvs.

c sunte i la un pas de un lucru incredibil: o transformare alchimic complet a metalului obi nuit de durere i suferin în aur. handicap. Situa iile-limit au produs multe miracole. f r s mai aib încotro s fug sau ceva de se abandoneze situa iei. ci actul abandon rii. care. Astfel. încât le-a produs o suferin insuportabil .i de situa ia în care s-au trezit a devenit atât de a teptau execu ia. la sunte i indestructibil. pierderea casei sau a averii ori a unei identit i sociale.din carapacea sinelui fals sunt distruse. nici m car un viitor proiectat de minte. Este o certitudine absolut . au tr it lipsa sinelui fals. Rezisten a intern fa intens . bucuria i lini tea profund aduse de aceasta. Desigur. 206 . Au putut s intre în starea de f cut pentru a sc pa de ea. Acesta este pasul numit abandonare. ruperea unei rela ii personale. ci în interior. ori de câte ori apare un fel sau altul de dezastru sau o situa ie se Äînr ut e te" extrem de mult ² boal . fericirea este un lucru Äpacea lui Dumnezeu care dep nivelul Fiin ei ² a faptului c destul de superficial. Este e te orice în elegere". Comparativ cu ea. Au fost for a i s gra ie care vine odat cu mântuirea: eliberarea total de trecut. care nu are nevoie de dovezi externe dintr-o surs secundar . Aceasta nu este o credin . Nu vreau s spun c ve i fi fericit în astfel de situa ii. Dar frica i durerea se vor transforma în pace interioar i lini te. moartea sau suferin a unei persoane apropiate sau chiar iminen a propriei mor i ² gândi i-v c mai exist o perspectiv . care vin dintr-un loc foarte profund ² din Nema-nifest. în ultimele ore ale vie ii lor. Au existat criminali condamna i la moarte ce. i acest lucru permite unor mici bre e de lini te i energie aflate în spatele min ii s str luceasc prin ea. nu situa ia-limit face loc miracolului st rii de gra ie i mântuirii. au fost for a i s accepte complet inacceptabilul. A a c . Nu ve i fi. Cu aceast pace radiant vine con tiin a ² nu la nivel mental. nemuritor.

o form de suferin .Transformarea suferin ei în pace Am citit despre un filozof stoic din Grecia antic . ² crea i o form de durere. nu mai crea i negativism. L sa i-o s existe. singur t ii sau oric rei forme îmbr cate de suferin . atunci accepta i ceea ce se afl în interior. Dac nu pute i accepta condi iile externe. accepta i s o eticheta i condi iile interne. disper rii. f r 207 lucrurile nu stau a a ² rezisten a dvs. tiind c nu poate fi anulat ceea ce exist ² pentru c exist deja ² spune i Äda" la ceea ce exist sau accepta i ceea ce nu exist . Acum ave i o a doua ans de a v abandona: dac nu pute i accepta ceea ce se afl afar . încât este absolut inacceptabil pentru dvs. ori de câte ori pierde i aceast nu crea i suficient incon tient s prezen con tient apar . Atunci face i ce trebuie s face i. Poate c vi se pare c situa ia creeaz suferin a. el a r spuns: Ä tiam c doresc a a ceva. o stare de gra ie i lumin . Dac r mâne i în aceast stare de acceptare. nu-mi tim care a fost starea sa interioar când a spus aceste cuvinte. Prima ocazie este s v abandona i în fiecare moment realit ii prezente. Adic : nu v opune i durerii. Exist anumite situa ii în care abandonarea pare artificial Izolarea de propriile sentimente nu este abandonare. fie pentru c instan pentru a împiedica un tipar de rezisten fiul s u a murit într-un i inuman . Abandona i-v suferin ei. fricii. Tr i i într-o stare a lipsei de ans ² fie pentru c habitual i rezisten . în anumite situa ii extreme. este cea care creeaz . suferin i nefericire. Dar întotdeauna ave i o a doua ans de a v abandona. nu este nemuritor". la auzul ve tii c accident. Ori de câte ori nu pute i face acest lucru. dar în ultim suferin a. Fi i martorul ei. Aceasta este abandonare? Dac da. ceea ce v cere situa ia. poate fi imposibil s v accepta i starea este atât de dificil . liber de orice tensiune. Dar nu prezentul.

mental. Ve i atrage i manifesta tot ceea ce corespunde st rii dvs.m. Dac sunt incon tien i. Deoarece este imposibil s singura posibilitate de a-1 schimba este s v adânci i în el. ve i r mâne blocat în suferin . o fi produs. este foarte puternic de a fugi de ea. sub forma energiei pe care o emana i. Cum ne putem abandona lipsei abandon rii? Uita i de abandonare pentru moment. în loc s v abandona i ei. Exist multe evad ri false ² munca. dac este nevoie. Când nu exist sc pare. Aceasta este crucificarea dvs. L sa i-o s devin învierea i în l area dvs. altfel. tot ceea ce face i sau gândi i. evenimentului sau situa iei care pare s aten ia sentimentului. dar nu crea i un scenariu mental în jurul ei. furia. Apoi ve i vedea cum miracolul abandon rii transform suferin a profund în pace profund . reprimarea . b utura.. Tr i i-o ² nu v gândi i la ea! Exprima i-o. nu foloseasc i spunându-le altora sc pa i de sentiment. Acorda i toat persoanei. Îmbr i a i-o. devin contaminate de ea. Când durerea este profund . 208 . proiectând incon tient durerea dvs. Sim i i-o complet. A a cum a i ar tat.a.d. A a c nu întoarce i spatele durerii. se pot sim i obliga i s v atace sau s v r neasc într-un fel sau îi pute i r ni dvs. ² dar ele nu v vor elibera de durere. nimic nu se va schimba.. asupra lor. orice discu ie despre abandonare vi se va p rea oricum inutil probabil s sim i i o dorin i lipsit de sens. Comp timindu-v povestea dvs. inclusiv rela iile dvs.. Ce ar putea fi mai normal? Dar nu exist sc pare. înfrunta i-o. ca s spun a a. iar ceilal i o detecteaz subliminal. O difuza i. exist totu i o cale de abordare a problemei. ie ire. drogurile. Nu l sa i mintea s durerea pentru a v crea în jurul ei o identitate de victim . proiec ia. Nu dori i s sim i i ceea ce sim i i. suferin a este refuzul abandon rii. Când durerea este profund . Nu în eleg cum se poate abandona cineva suferin ei. Suferin a nu scade în intensitate când o face i s devin incon tient . Când nega i durerea emo ional .

Numai inele fals moare. singur tatea ² sentimentul. s creeze i s se agate de o identitate diferit de cea a soarelui. fi i extrem de atent. oricare ar fi el. care credea i c sunte i Ädvs. frica. observa i-o f r s -i da i curs. aduce i o raz Aceasta este flac ra con tiin ei voastre. r mâne i prezent ² prezent cu toat Fiin a.A a c acorda i aten ie deplin sentimentelor i ab ine i-v de la etichetarea lor mental . F r timp. Aceasta s-a produs deja. nu mai este nevoie s v face i griji în leg tur cu abandonarea. Când a i murit de aceast moarte. vi se va p rea un loc întunecat i terifiant. Niciun rest ascuns de rezisten nu poate supravie ui în ea. Acordân-du-i aten ie deplin . f r agonie? Atunci l sa i trecutul s moar în fiecare moment i permite i luminii prezen ei dvs. este o parte inseparabil a soarelui i se p c le te singur . Continua i s v concentra i aten ia asupra durerii. Moartea acestei iluzii nu ar fi incredibil de eliberatoare? V dori i o moarte u oar ? A i prefera s muri i f r durere. legat de timp. În acest stadiu. groaza. Acceptarea suferin ei este o c l torie în moarte. Confruntarea cu durerea profund . mutarea aten iei asupra ei înseamn Imagina i-v o raz de soare care a uitat c a muri con tient. iar. folosi i puterea Clipei de acum. care este puterea prezen ei dvs. La început. realiza i c nu exist moarte ² i c nu ave i de ce s v teme i. când ve i sim i dorin a intens de a fugi. suferin a i negativismul nu pot supravie ui. cu fiecare celul a corpului. Cum? Aten ia deplin este acceptare deplin .". Pe m sur ce v adânci i tot mai mult în sentiment. R mâne i vigilent. s alunge prin str lucirea ei inele greoi. F când acest lucru. Prezen a elimin timpul. continua i s sim i i durerea. de lumin în întuneric. este abandonare. f cându-se s cread c trebuie s lupte pentru supravie uire. 209 . acceptarea ei.

ei nu l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin a lor. incomensurabilul.". prin acceptarea total a st rii de fapt. îns i esen a vie ii care exist în dvs. sfâr itul impostorului care se d dea drept Ädvs. în centrul tuturor se afl sacrul. se refer la acela i lucru. Probabil c la un anumit moment i-au dat seama c suferin a este creat de ei. pozi ie pe care au fost for a i s o adopte prin suferin a lor intens . al egoului.? Cuvântul Dumnezeu este limitativ nu numai din cauza miilor de ani de percep ie i folosire gre ite. care a fost ascuns de minte. L-au g sit pe Dumnezeu prin abandonare. care. Lumea Fiin ei. Brusc. Stricto senso. i noi vorbim despre acela i lucru. se deschide în acel moment. cel ce nu poate fi numit. Toate aprecierile i tot negativismul se dizolv . De ce este abandonarea echivalent cu g sirea lui Dumnezeu? Deoarece rezisten a este inseparabil de minte. Iar în aceast bucurie se afl iubirea. presupun. deoarece suferin a implic rezisten . i în aceast pace se afl o bucurie profund .. un sentiment incomprehensibil de pace.S Calea crucii Exist profund multe relat ri despre oameni care spun c l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin i exista i expresia cre tin Ä calea crucii". apare o mare lini te în dvs. dar i din cauz c implic existen a unei alte 210 . renun area la rezisten ² abandonarea ² este sfâr itul domina iei min ii ca st pân. Nu numesc acest lucru g sirea lui Dumnezeu: Cum am putea vreodat g si ceea ce nu am pierdut.

În final. nu o fiin . Ei se vor trezi numai printr-o suferin lucru predictibil. nu exist dualitate. for ându-v s dep i Dumnezeu este un non-lucru. dvs. ci de oameni semenilor lor i i de unele m suri de ap rare pe care P mântul. calea crucii este înc singura suplimentar . le va lua pentru a se proteja de atacul violent al nebuniei umane. dar nu este produs de Dumnezeu. v nu mai pute i îndura suferin a. Aici nu poate exista o rela ie autentic subiect-obiect.entit i în afara dvs. dar . ² calea crucii ² înseamn a fi for at s intri în împ r ia abandona i pentru c 211 suplimentar înainte de a atinge Atingerea ilumin rii prin suferin cerurilor împotrivindu-te. Realizarea lui Dumnezeu este cel mai natural lucru din lume. Este descris. i Dumnezeu. func ionarea anumitor i de transform ri profunde. exist azi un num r din ce în ce mai mare de oameni în via suficient de evoluat iluminarea. ci c nu sunte i con tient de Dumnezeu. Aceast suferin chiar lor în i i. s deveni i Dumnezeu ² pentru c cale. Totu i. se transform în cel mai bun lucru care vi s-a întâmplat vreodat . care este un organism a c ror con tiin este inteligent. Calea crucii este o inversare complet . Calea crucii pe care a i men ionat-o mai devreme este vechea cale a ilumin rii i pân de curând a fost singura. În acest moment. Uimitor i incomprehensibil nu este faptul c îl pute i con tientiza pe Dumnezeu. mascat de o simbolistic obscur uneori impenetrabil . sunte i unul dintre ei. Ea înc mai func ioneaz . iar iluminarea ca fenomen colectiv va fi. Dar nu o respinge i i nu îi subestima i eficacitatea. în Cartea Revela iei sau Apocalipsa. pentru majoritatea incon tient a oamenilor. Dumnezeu este Fiin a îns i. ii crucea.. Ea înseamn lumea formal . precedat c lucrul cel mai r u din via a dvs. printre alte locuri. Acest proces reflect legi universale ce guverneaz dezvoltarea con tiin ei i astfel au fost prezise de unii prezic tori. Poate c pentru a nu mai avea nevoie de suferin i dvs.

în func ie de condi ionarea mental . înseamn a spune Äda" st rii de fapt. dar în acest context nu este folosit foarte corect. Adic sunte i for at s gândi i. i nu în timp. Acest lucru nu are nicio leg tur cu inteligen a. Pân când nu ajunge i în acest punct. nu voi mai crea suferin "? De cât durere mai ave i nevoie înainte de a putea face aceast alegere? Dac crede i c ave i nevoie de mai mult timp. Iluminarea aleas con tient înseamn renun area la ata amentul fa de trecut i viitor i concentrarea asupra prezentului. c nu tiu ce fac". Doamne. De cât timp crede i c ve i avea nevoie înainte de a putea spune: ÄNu voi mai crea durere. Este o eroare s spunem c cineva î i Äalege" o rela ie disfunc ionalâ sau orice alt situa ie negativ de via . F r ea. Alegerea începe în momentul în care sc pa i de identificarea cu mintea i de tiparele sale condi ionate. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: ÄIart -i. Am întâlnit multe 212 . în momentul în care deveni i prezent. din punct de vedere spiritual.suferin a ar putea continua mult timp pân s se întâmple acest lucru. înseamn a alege s r mâi în starea de prezen . în sensul conven ional al cuvântului. ve i primi mai mult timp ² i mai mult durere. nu ave i posibilitatea de a alege. nu sunte i con tient. s sim i i. De ce alege astfel de b rba i i de ce acum refuz s ias din aceast situa ie? De ce atât de mul i oameni aleg efectiv suferin a? Îmi dau seama c verbul a alege este unul dintre termenii favori i ai adep ilor curentului New Age. Atunci nu mai ave i nevoie de durere. Timpul i durerea sunt inseparabile. Puterea de a alege Ce se întâmpl cu to i ace ti oameni care aparent vor s sufere? Am o prieten al c rei partener este agresiv fizic i care a avut o rela ie anterioar de acela i fel. s ac iona i în anumite feluri. Alegerea implic con tiin ² un grad înalt de con tiin .

Mintea. Mintea ader nu are niciun control asupra lui. A a c prietena ta. este blocat într-o rela ie cu un partener abuziv i nu este pentru prima oar . poate recrea un tipar înv at în trecut. Partenerul ei are completeaz pe ale ei. ea î i creeaz singur situa ia. Con tiin a momentului prezent . adic identificate cu mintea lor. Este posibil i s tr iasc o parte important din via durere cu care s prin corpul-du-rere. dac dezvoltarea mental dezastrului este foarte mare. te i ignor prezentul. nimic mai mult.persoane inteligente i foarte educate care erau în acela i timp total incon tiente. De ce s facem din el un eu? Dac îi ve i spune c derivat i-a ales singur starea sau situa ia. prin acest spa iu liber al întotdeauna la cunoscut. Necunoscutul este periculos. Desigur. pentru c Acesta este motivul pentru care mintea ur creeaz o bre nu numai în fluxul gândirii. De fapt. poten ialul nefericirii Prietena dvs. care caut mereu mai mult i el tiparele sale incon tiente. conform c ruia ea este lipsit de valoare i merit s fie pedepsit . dar cine sau ce este cel care a creato? Un tipar mental-emo. ci i în cotinuu-mul trecut-viitor. ea poate pune în aplicare un tipar mental înv at în copil ria timpurie. cel pu in este familiar. Niciun lucru cu adev rat nou i creativ nu poate p trunde în aceast lume decât prin aceast bre posibilit ii infinite. care le se alimenteze.ional din trecut. Chiar dac este dureros. în care intimitatea i violen a sunt legate inseparabil. îi ve i înt ri starea de identificare cu mintea. De ce? Nu are posibilitatea de a alege. condi ionat fiind de trecut. identificându-se cu mintea. complet i i bagajul mai mare de cuno tin e nu este contrabalansat de o dezvoltare corespunz toare a con tiin ei. Alternativ. încearc mereu s recreeze ceea ce tie i îi este familiar. Dar este din trecut? Ar ta i-i prietenei cum s 213 tiparul s u mental adev rata ei personalitate? Este inele ei adev rat? Este identitatea ei adev rat devin o prezen care î i observ gândurile i .

a consecin ele incon tien ei dvs. atunci înc mai crede i c au avut posibilitatea de a alege ² c ar fi putut s se comporte diferit. nimeni nu este responsabil pentru actele sale? Nu-mi place aceast pentru a dizolva trecutul. Atâta timp cât mintea dvs. Ar ta i-i pe viu semnifica ia prezen ei. cu tiparele ei condi ionate v Este o form conduce via a. conflictul. mintea 214 . durerea. de i nu ave i posibilitatea de a alege. Intre timp. în diferite grade. Cum a i putea fi sup rat pe boala cuiva? Singura reac ie potrivit este compasiunea. Aproape toat momentul în care realiza i acest lucru. va avea con tientiz rii corpului interior. înv a i-o arta rup leg tura cu trecutul ei condi ionat.emo iile. Ele se întâmpl pentru c nu ave i suficient prezen condi ionat v conduce via a. Similar. Vorbi i-i despre corpul-durere acceseze puterea prezentului posibilitatea de a alege. dac mai nutri i înc resentimente în leg tur cu un anumit lucru pe care l-au f cut sau nu l-au f cut. dac sunte i unul dintre cei mul i care au probleme cu p rin ii. Nu sunte i aici în totalitate. Nu v-a i trezit complet înc . în Niciuna. Aceasta înseamn c idee. ve i suferi totu i i ve i crea suferin e suplimentare.. de nebunie. întotdeauna ni se pare c oamenii au avut posibilitatea de a opta. Imediat ce va fi capabil s i astfel s Nimeni nu alege disfunc ionalitatea. Nimeni nu alege nebunia. Starea de identificare cu mintea este extrem de disfiinc ional . ce op iuni ave i? lumea sufer de aceast boal . Nici m car nu sunte i acolo. nu ave i suficient lumin pentru a alunga întunericul. Dac sunte i condus de minte. i despre cum se poate elibera de el. dar aceasta este o iluzie. nu mai pute i avea resentimente. Ve i duce povara fricii. atâta timp cât sunte i mintea dvs.

Prezen a este cheia. Ceea ce spune i despre alegere este valabil i pentru iertare. i cum ajung la aceast con tientizare? Când v abandona i st rii de fapt i deveni i total prezent. 215 . s ie i i din starea de incon tien . adev rate. a problemelor i a durerii.conflictelor. care este puterea proprie. Trebuie s fii total con tient i s te abandonezi înainte de a putea ierta. poate exista iertare autentic . Clipa de acum este cheia. ÄIertarea" este un termen folosit de 2. de identitate deriv din trecut. trecutul înceteaz s mai aib vreo putere. Nu mai ave i nevoie de el. întregul concept al iert rii devine inutil. Nu pute i ierta într-adev r pe cineva atâta timp cât sentimentul dvs.000 de ani. în final. presupun. Acest lucru las trecutul f r nicio putere. Când realiza i în adâncul sufletului c niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut nu poate atinge câtu i de pu in esen a radiant a fiin ei dvs. Cum voi ti c m-am abandonat? Când nu ve i mai sim i nevoia s pune i aceast întrebare. dar majoritatea oamenilor au o imagine foarte limitat despre semnifica ia ei. Suferin a astfel creat v va for a. Numai având acces la puterea prezentului.

............................ încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire.. Mul umiri ............................................................................. Cheia dimensiunii spirituale........... Bucuria de a tr i...............Cuprins Prefa a editorului............... Renun area la timpul psihologic ................ Eliberarea de mintea noastr ......... ......................... Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr .................... Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic .............. Iluminarea: dep Emo ia: Capitolul 2 Con tientizarea: calea eliber rii de durere......... Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum ....................... Pune i cap t iluziei timpului............... corpului la reac ia min ii........ Starea obi nuit de incon tien irea gândurilor ............ Un pas uria în evolu ia con tiin ei....................... Nebunia timpului psihologic .......................... Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii.... Introducere .. Nimic nu exist în afara Clipei de acum .. 216 Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în Clipa de acum Nu v c uta i inele în minte .......... Cuvânt înainte..... Identificarea sinelui fals cu corpul-durere ... Toate problemele sunt iluzii ale min ii ..... Cum ajungem la puterea Clipei de acum ........... activitatea Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via ....................... Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere ........................... Nu mai crea i durere în prezent ................ Originea fricii .... Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental ..................

.. profund ..................... Cristos: realitatea prezen ei dvs......................... Leg tura cu nemanifestul... Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei............. Conectarea cu corpul interior........ încetinirea procesului de îmb trânire........................ Atingerea con tiin ei pure... R d cini interioare adânci............................ S p trundem i mai adânc în corp........................ Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile ..... Somnul f r vise.... Fiin a este inele dvs............................. Ce caut ei? ....... Spa iul.. dac sunte i Eliberarea de nefericire . Sursa chi-ului ......... . Trecutul Capitolul 5 Starea de prezen ........... L sa i respira ia s v conduc prin corp .... 217 Transformarea prin intermediul corpului .................. Fortificarea sistemului imunitar.... Arta de a asculta ....... ............... Nu este ceea ce crede i .......... fi i complet prezent Scopul interior al c l toriei vie ii ..............i incon tien a profund .. Folosirea creativ a min ii. Adev rata natur a spa iului i a timpului .... Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit ........................................................................... Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifestâ..................... iart .... înainte de a intra în corp.......... Moartea con tient Capitolul 8 ....... divine ....................................... nu poate supravie ui prezent........... Capitolul 6 Corpul interior .............. Sensul ezoteric al Äa tept rii"... Oriunde v-a i afla........... Rug ciune pentru corp ....... Alte por i.... Lini tea ... Privi i dincolo de cuvinte .......................................

.......................47. Abandonarea în rela iile personale...curteaveche.......... P trunde i în Clipa de acum.................. Ion Mincu 11....... Binele superior dincolo de bine i de r u ....... Editor: GR................ Transformarea bolii în treapt spiritual superioar ........ Puterea de a alege-............................... Când apar dezastrele..................... Acceptarea prezentului...Rela ii evoluate . De la energia mental la energia spiritual ............ Bucure ti tel............ Renun area la rela ia cu sine......... Rela ii de iubire/ur ...........57.ro 218 ..... Sfâr itul dramei vie ii dvs. Spre o ordine diferit a realit ii.............................. Transformarea suferin ei în pace.. Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea .... Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv ........... Dependen a i c utarea plenitudinii ..... oriunde v-a i afla...... De la dependen la rela ii iluminate ............ Natura compasiunii................................. Efemeritatea i ciclurile vie ii ....../fax: (021)222......... De ce femeile sunt mai aproape de iluminare ............ Capitolul 10 Sensul abandon rii... Calea crucii...26...... Folosirea i abandonarea negativismului .............. Rela iile ca form de practic spiritual ... arh........ (021)222...ro e-mail: redactie@curteaveche........65 internet: www..... ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str......