ECKHART TOLLE

Ghid de dezvoltare spiritual Traducere de ALEXANDRA BOR

BUCURE TI, 2004

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale TOLXE, ECKHART Puterea prezentului/ Eckhart Toile trad.: Alexandra Bor ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali i mai inspira i c l uzitori spirituali ai timpului nostru. S-a n scut în Germania, unde i-a petrecut primii 13 ani din via . Dup ce a absolvit Universitatea din Londra, a devenit cercet tor i îndnim tor la Universitatea Cambridge. La 29 de ani, în urma unei transform ri spirituale profunde, vechea sa identitate a fost literalmente dizolvat , i via a i s-a schimbat radical. Urm torii ani interioare. Eckhart Toile nu s-a aliniat niciunei tradi ii sau religii, dar nici nu a respins vreuna. înv turile sale transmit un mesaj simplu i în acela i i dobândirea p cii interioare. În turile în toat lumea. Din timp profund, cu claritatea i simplitatea vechilor mae tri spirituali: exist o cale c tre eliberarea de suferin 1996, locuie te în Vancouver, Canada. California, USA. prezent, c l tore te mult, r spândindu- i înv i i-a dedicat în elegerii, integr rii i aprofund rii Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2004 232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2) Tit. orig. (engl): The powcr of Now ISBN 973-669-055-5 I. Bor , Alexandra (trad.) 159.9 Coperta colec iei de DINU DUMBR VICIAN ECKHART TOLLE THE POWER OF NOW A Guiile Io Spiritual Enlighlenment Copyright © 1997 by Eckhart Toile Original English Languagc Publication 1997 by Namaste Publishung, Inc. Vancouvcr, B.C. Canada. Rcviscd English Languagc Edition published 1999 by New World Library in

acestei transform ri, care a marcat începutul unei intense c l torii

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se îndeplineasc . Aceasta este dimensiunea real a importan ei noastre!
Eckhart Toile © Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune în limba român SBN 973-669-055-5 I&3BV

2

PREFA A EDITORULUI
O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dat la un deceniu sau chiar o dat cu totul special la o

genera ie. Este mai mult decât o carte; este energie pur , pe care probabil c o sim i i în timp ce ine i cartea în mân . Are puterea de a-i oferi cititorului o experien schimba via a în bine. Puterea prezentului a fost publicat pentru prima dat în Canada, iar editorul canadian, Connie Kellough, mi-a spus c a auzit în repetate rânduri pove ti despre schimb ri pozitive i chiar despre miracole care s-au produs dup ce oamenii au început s citeasc aceast carte. ÄCititorii telefonau la editur ", mi-a spus ea. Ä i foarte mul i mi-au povestit despre vindec ri i transform ri minunate, despre bucuria din ce în ce mai mare pe care au tr it-o în timp ce citeau aceast carte." Cartea m-a f cut s con tientizez c fiecare moment al vie ii mele este un miracol. Acest lucru este adev rat, indiferent dac eu îl în eleg sau nu. i Puterea prezentului îmi arat tot mai mult cum s -1 în eleg.înc de la prima pagin este clar c Eckhart Toile este un maestru contemporan. El nu apar ine unei anumite religii sau doctrine, nu este un gura; înv turile sale înglobeaz esen a tuturor tradi iilor i nu intr în contradic ie cu niciuna ² fie cre tin , hindus , budist , musulman , indigen sau oricare alta. El este capabil s fac ceea ce au f cut to i marii mae tri spirituali: s ne arate, într-un limbaj simplu i clar, c adev rul, lumina c l uzitoare, se afl în noi. Eckhart Toile începe prin a ne introduce în povestea vie ii sale ² povestea unei depresii timpurii i a disper rii, care a culminat cu o experien meditat i i-a aprofundat în elegerea.
3

i de a-i

teribil de trezire a con tiin ei, într-o noapte,

la pu in timp dup împlinirea a 29 de ani. În ultimii 20 de ani, a reflectat la aceast experien , a

În ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondial , un suflet ales, cu un mesaj ales, unul pe care l-au împ rt it atât Cristos, cât i Buddha: iluminarea poate fi atins , aici i acum. Ne minte ne creeaz putem elibera de suferin , de anxietate i de nevroz . Pentru aceasta îns trebuie s ajungem s în elegem rolul pe care îl juc m în generarea propriei dureri; propria noastr problemele, nu alte persoane, nu Älumea exterioar ". Mintea noastr , cu fluxul ei constant de gânduri despre trecut i griji în ce prive te viitorul. Facem marea gre eal de a ne identifica propriei min i, gândindu-ne c acesta este eul nostru ² când, de fapt, suntem fiin e mult mai evoluate. Eckhart Toile ne arat în repetate rânduri cum s ne conect m la ceea ce el nume te Fiin a noastr : Fiin a este energia vital unitar , etern , mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii. Totu i, Fiin a nu este numai deasupra, ci i în adâncul fiec rei forme de via , ca esen interioar invizibil i indestructibil . Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adev rate. Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea min ii. Nu încerca i s o în elege i. Nu pute i s o cunoa te i decât . atunci când mintea este lini tit , când sunte i prezent, total i profund, în momentul actual... A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin a atinge iluminarea. Puterea prezentului este aproape imposibil de citit f r întreruperi, de la început pân la sfâr it ² ea trebuie l sat din mân din când în când pentru a putea medita la cele citite i a le aplica propriei experien e de via . Este un adev rat ghid, un curs complet de medita ie i cunoa tere. Este o carte care merit citit i recitit ² i de fiecare dat când o ve i reciti, ve i remarca un sens nou, întreag . mai profund. Este o carte pe care mul i oameni, inclusiv eu, vor dori s o studieze o via sensibil " înseamn

4

i este deja numit o capodoper . Splendoarea clipei ne uime te atât de mult. se opre te i nu ne mai transport în alt loc. arunc m o privire c tre domeniul etern al Fiin ei înse i. în care. încât mintea noastr . Marc Allen (autorul c r ii Visionary Business and a Visionary Life [O afacere i o via în baza unei viziuni]) august 1999 Novato. deoarece astfel de tr iri reprezint cele mai Äexperien e efemere". în anumite momente. în timpul acestor înalte momente ale vie ii. Ar fi putut la fel de bine s le numeasc experien e de expansiune a con tiin ei. indiferent cum o ve i descrie. ne surprindem catapulta i dincolo de grani ele obi nuin ei. ne întoarcem la inele nostru Adev rat. privind captiva i. este o carte care are puterea de a schimba vie i. încât ne surprindem absorbi i pe moment. în afara lui Äaici i acum". de a ne trezi la realitate i de a ne manifesta pe deplin poten ialul. razele portocalii ale soarelui la apus pot. Chiar dac este numai un moment. ale cotidianului. ferici i. California SUA CUVÂNT ÎNAINTE Pe fondul unui cer albastru-azuriu. aflat de obicei într-o activitate instinctiv neîntrerupt . pare s se deschid o u rareori tr it . s ne ofere clipe de o asemenea frumuse e. indiferent cum o ve i considera. mereu prezent i totu i .Puterea prezentului are un num r crescând de cititori devota i. în acea lumin . Abraham Maslow a numit-o Äexperien plenar ". 5 spre o alt realitate.

Ar trebui s nu mai fie o surpriz pentru nimeni faptul c apari ia unei noi perspective asupra lumii pune sub semnul întreb rii multe dintre lucrurile pe care societatea occidental le consider adev rate: caracteristicile rela iilor noastre personale cu familia. prietenii i angajatorii/angaja ii. Institutul a fost conceput ca un centru educa ional alternativ. O perspectiv calitatea i asupra lumii încearc s r spund la dou întreb ri fundamentale: ÄCine suntem noi?" i ÄCare este natura universului în care tr im?" R spunsurile noastre la aceste întreb ri dicteaz global . capacit ile umane neexplorate. ar putea ofta cineva. tiin . mai p trunz tori i mai intuitivi Äpionieri ai paradigmelor" din epoca noastr : din medicin . am avut onoarea de a ini ia un dialog cu unii dintre cei mai îndr zne i. Aceast schimbare este înso it de o modificare de perspectiv ² a imaginii mentale fundamentale despre Ärealitate". Privite la scar MITUL NR. California. Este socotit unul dintre leag nele mi c rii New Age.ÄAh". 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvolt rii sale. Dar cum s r mân aici permanent?" a putea r mâne în Ultimii zece ani i-am dedicat în întregime acestei descoperiri.. Äeste atât de grandios. ce bine ar fi dac aceast stare. Michael Murphy. psihologie. afaceri. Acest grup atât de divers de indivizi este reunit de observa ia lor intuitiv comun c umanitatea face în acest moment un pas uria în evolu ia sa. aflate dincolo de imagina ie. religie/spiritualitate i poten ial uman. cofondatorul Esalenului ( Institutul Esalen din Big Sur. Michael Murphy i Richard Price. în c utarea mea.. dedicat explor rii a ceea ce Aldous Huxley nume te Äpoten ialul uman". Esalenul a devenit repede 6 . a fost fondat în 1962 de dou personalit i vizionare. ele sunt definitorii pentru o societate.

intui ie practic . Gorbaciov. este vorba de psihologie transpersonal . p rintele psihosintesei. psihologi. distrugerea planetei i pentru toate formele i ^manifest rile de nedreptate uman . (N. bazându-se pe studii de religie comparat . cu a sa terapie rolfing. Al turi de ace tia. metoda feldenkrais. MITUL NR. în cercet rile sale despre st rile modificate de con tiin . yoga.000 de persoane. Acest mit al universului Ädiferit de mine" a fost responsabil pentru r zboaie. medicin . vitalitate. întemeietorul gestaltterapiei. care om cu mintea întreag i-ar face vreun r u altuia dac l-ar sim i pe cel lalt ca pe o parte din sine? Stan Grof. Cari Rogers. ges-taltterapie. red. înfloreasc unele capacit i extraordinare ² de iubire. a sus inut ideea provocatoare c dezvoltarea uman include stadii mai avansate. umanism. Abia dup aceea pot fi aplicate în mod con tient diferite metode. sunt echivalente cu «Tot-Ceea-Ce-Este». amanism. ca Fritz Perls. Când o persoan atinge acele niveluri ansate de maturitate spiritual . tantra. percep ie. La cursurile organizate aici particip anual 5. Roberto Assagioli. au mai fost prezente personalit i politice ca M. Rollo May. con tientizare corporal . Cei mai mul i oameni nu ajung aici. pentru afluxul constant de filozofi.cunoscut pentru îmbinarea filozofiilor estice cu cele vestice. pentru c nu exist grani e absolute între corp/eu i totalitatea existen ei". hipnoz . încep s comunicare i voin . în ultim instan . Alexander Lowen. intui ie. Primul pas: recunoa terea existen ei lor. Mark Satin i cercet tori ai noii fizici (Fritjof Capra. La urma urmei. antropologie i sport. Gary Zukav). arti ti i gânditori religio i. de natur i de cosmos.)). pentru atelierele sale de lucru didactic i experimental. rezum acest lucru spunând c Äspiritul i con tiin a fiec ruia dintre noi. 2: Suntem complet separa i unii de al ii. psihologie budist . Teoria doctorului Larry 7 . rolfing i Cursul miracolelor. Ida Rolf. Christina i Stanislav Grof. Pe aici au trecut figuri de seam ale Änoii spiritualit i".000-7.

multidimensional al realit ii este sugerat de teoreticieni ai mecanicii cuantice. testat în laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci sim uri sau al extensiilor lor tehnologice pur i simplu nu exist . în care gândurile. MITUL NR. al realit ii. dar continue ale realit ii. în care dominant era medicina corp-minte). cu modelul s u multidimensional. Destul de interesant. religii. tradi ii Ämaterie" ² i culturi ce descriu dimensiuni diferite. Aceast pozi ie vine în contradic ie cu Äfilozofia peren ". acest model extins. au fost alungate din cetate.Dossey despre medicina Erei a treia. ÄNu este real. un consens filozofic care parcurge epoci. 8 . Alte dimensiuni ale realit ii sunt folosite pentru a explica o deplasare care se produce cu o vitez mai mare decât cea a luminii ² limita ultim a vitezei. atitudinile i inten iile de a vindeca ale unei persoane pot influen a fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua. Fiind legat de materie. ca Jack Scarfetti. sau cele pe care eu le-a numi nonfizice. tiin a tradi ional presupune c orice lucru care nu poate fi m surat. i totu i preponderen a dovezilor contrare sugereaz c este posibil. care descrie c l toria supraluminic . Dimensiunile spirituale. este foarte bine sus inut de cercet rile tiin ifice despre puterea de vindecare a rug ciunii. pe care noi am numi-o pornesc de la dimensiunea cea mai dens i merg pân dimensiunea spiritual . Acest lucru nu este posibil potrivit principiilor cunoscute ale fizicii i ale tiin ei tradi ionale. Sau s lu m în considerare opera legendarului fizician David Bohm. explicit (fizic) i implicit (nonfizic)." Consecin a: orice realitate a fost redus la realitatea fizic . 3: Nu exist nimic în afara lumii fizice. Acestea i mai pu in con tient ² pe care noi am numi-o la cea mai pu in dens i mai con tient .

Cercet torii nu cunosc mecanismul de producere a acestei c l torii supraluminice. p mântesc. Puterea prezentului. Astfel. mintea retr ie te experien e trecute sau. contrar gândirii celor care au jurat credin paradigmei tradi ionale. proiectându. Eckhart Toile î i ocup locul pe care îl merit în acest grup special de mae tri mondiali. compenseaz golul proclamându-se ea îns i. c suntem mai degrab conecta i. ai sinelui autentic. pe ceilal i i toat lumea vie nu prin ochii sinelui nostru m runt. Ci prin ochii sufletului. de i unii teoreticieni sugereaz aceast conexiune se realizeaz prin intermediul unor Äpor i" c tre dimensiuni superioare. cu care am vorbit sunt de p rere c nu am atins înc punctul maxim al dezvolt rii umane. persoanele importante. f r a con tientiza pe deplin momentul prezent. Unul câte unul. Cu cartea de fa . 9 . creeaz un gol. în identificarea noastr gre it cu c zboar din floare în floare. cât i o multitudine de dimensiuni nonfizice ale realit ii. care a fost construit i st pân .i propriul s u film. oamenii fac saltul pe aceast orbit superioar . continuau s r mân într-un fel conectate. Sau. mai curând. În esen . Mesajul lui Eckhart este urm torul: problema umanit ii este adânc înr d cinat în mintea îns mintea. cu o viziune de pionierat în tiin .Nu este vorba de o simpl teorie ² Experimentul Aspect care a avut loc în 1982 în Fran a a demonstrat c dou particule cuantice care fuseser la un moment dat conectate. Dac una dintre particule suferea o transformare. care tr ie te în timp i se na te în timp. Ca un fluture ce pentru a fi un servitor util. ai Fiin ei. i nu separa i. mei rezisten e. atunci i cu cealalt se producea o schimbare ² instantaneu. odat separate de distan e considerabile. Iar mintea condi ionat de timp. Con tiin a noastr labil . cu orice form de via i c spectrul complet al con tiin ei înglobeaz atât dimensiunea fizic . tendin a de a alege calea mini-. aceast nou perspectiv înseamn s ne privim pe noi.

ÄUnde sunt dovezile existen ei acestei Realit i Superioare?". Destinul nostru ultim este s ne reconect m cu Fiin a noastr esen ial cât de pu ini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvolt rii umane! Din fericire. i dac ace tia chiar îl vor urma. prinse în vârtejul Fiin ei. aici i acum. extraordinar .anticipeaz ceea ce va urma! Rareori ne surprindem odihnindu-ne în adâncimea oceanic a momentului. reprezint numai un punct pe acest drum. Gloria dezvolt rii umane nu este dat de capacitatea noastr de a gândi i a analiza. Valorile actuale se vor transforma în epavele plutitoare ale temerilor pieritoare. pentru a v da seama c mai exist o mul ime de alte aspecte legate de banane. exist în spatele cuvintelor sale o putere care poate fi întâlnit s -l urmeze. o singur dat . de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnic folositoare. Îns tot ce trebuie s face i este s gusta i una. În final. exist ghizi i profesori care s ne ajute pe parcurs. Pentru c aici ² în Clipa de acum ² se afl Sinele Adev rat. Magia sa vine mai curând din experien a personal . de i aceasta este tr s tura care ne deosebe te de animale. ve i întreba. Tr ind în profunzimea acestei Realit i Superioare. ca i instinctul. ascuns înd r tul corpului fizic. al emo iilor schimb toare i al min ii flec ritoare. în lumea fizic . În calitatea sa de ghid i profesor. O nou civiliza ie va lua fiin . Prin urmare. clip de clip . dovezile 10 . formidabila putere a lui Eckhart nu st în priceperea sa deosebit de a ne fermeca prin pove ti interesante. el fiind un adev rat cunosc tor. Intelectul. Nu v decât o analogie: un grup de oameni de tiin pot oferi se întâlnesc i v prezint toate dovezile tiin ifice numai la cei mai mari mae tri spirituali. lumea a a cum o cunoa tem noi azi se va schimba în bine. U or de spus i totu i care atest c bananele sunt amare. Eckhart traseaz o cale energetic pentru cei care doresc i s ne exprim m realitatea divin .

Este o bucurie s lucrez cu ea. ca i tuturor celor care au avut bun voin a s revizuiasc 11 carte. Adrienne Bradley din Vancouver. dându-mi libertatea. Margaret Miller din Londra. Anglia. Russell E.nu pot fi c utate printre argumentele intelectuale. Angie Francesco din Glastonbury. Vreau s îmi exprim recuno tin a i fa de Corea Ladner i to i oamenii minuna i care au i contribuit la aceast libertatea de a tr i. V California. Îi sunt îndatorat i lui Shirley Spaxman i lui Howard Kellough pentru corectarea manuscrisului i impresiile lor utile pe marginea acestuia. Eckhart Toile ne ofer cu pricepere aceast posibilitate. cel mai pre ios dar ² libertatea de a scrie mul umesc. SUA ianuarie 1998 MUL UMIRI Îi sunt profund îndatorat lui Connie Kellough pentru sprijinul ei c lduros i pentru rolul vital pe care 1-a jucat în transformarea manuscrisului meu în aceast carte pe care a oferit-o lumii. Pennsylvania. DiCarlo (autorul c r ii Towards a New World View: Conversations at the Leading Edge Spre un nou mod de a privi lumea: conversa ii la grani a cunoa terii) Erie. Richard din Menlo Park i Rennie Frumkin din Sausalito. . ci în schimbarea pe care o produce în noi divinul din untrul i din afara noastr .

INTRODUCERE Cum a aparut aceasta carte Trecutul nu-mi folose te prea mult vrea s v i rareori m gândesc la el. întrerupt de perioade de depresie suicidal . dar de data asta era mai intens ca niciodat . încât mi-a produs o . Lini tea nop ii. M mai trezisem de nenum rate ori înainte cu acest sentiment.totul p rea atât de str in. î i mul umesc. vorbesc despre o via 29 anterioar sau spre cu toate acestea. cuprins la pu in timp dup de un sentiment de ce împlinisem de ani. a dori s îmi exprim iubirea i recuno tin a pentru mama i tat l meu. Rose Dendewich. tor spiritual. f r de care aceast carte nu ar fi existat. pentru c ai tehnoredactat manuscrisul în maniera ta unic . în final. zgomotul îndep rtat al trenului care trecea pe l ng casa mea ---.manuscrisul mai târziu i s ne ofere informa ii suplimentare. Într-o diminea a noapte. Acum am sentimeintul c despre via a altei persoane. m-am trezit panic total . a spun pe scurt cum am ajuns s fiu înv Pân la v rsta de 13 ani. am tr it într-o stare aproape continu de anxietate. de ostil 12 i de lipsit de orice sens. contururile vagi ale mobilei în camera întunecat . plin de veselie i profesionalism. pentru mae trii mei spirituali i pentru cel mai mare guru dintre to i: via a.

i corpul meu a început s tremure. atunci trebuie «mine este real . La început a fost o mi care lent . am tiut c este infinit mai mult lumin decât ne d m noi seama. dac un diamant ar putea scoate un sunet. ÄSunt eu o fiin m mai pot suporta pe mine însumi. Änumai una dintre ele i m-am l sat . Primele raze ale soarelui treceau prin draperii." ÄPoate c ". Acesta era gândul care contiunua s se deruleze în mintea mea. F r s m gândesc.." Am fost atât de uimit de aceast stranie descoperire. Dintr-o dat . Apoi. de nonexisten tr iesc. totu i. Nu mai auzisem pân arunci un a a sunet. dintr-o dat . Cel mai odios doririn lucru era. Am deschis ochii. cu care «eu» nu mai pot tr i. Acea lumin blând filtrat de draperii era iubirea îns i. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Am fost cuprins de o fric intens .aversiune profund fa de lume. Da. m-am gândit eu. Am fost trezit de ciripitul unei p s ri din fa a geamului meu. Am auzit cuvintele Änu te împotrivi" ca i cum ar fi venit de undeva din pieptul meu. M sim eam ca i cum golul se afla mai degrab în mine decât în afara mea. nu a mai existat nici urm de fric s alunec în acel gol. a a ar suna. am sesizat ciud enia lui. Mam ridicat i m-am plimbat prin camer . Aveam înc ochii închi i i am avut imaginea unui diamant pre ios. sau dou ? Dac cu nu «eu» i devine mult mai decât dorin a. Am recunoscut camera i mi-am dat seama c niciodat nu 13 s existe dou fiin e în mine: însumi». care apoi s-a accelerat. Nu îmi amintesc ce s-a întâmplat dup aceea. am sim it. instinctiv de a continua s ÄEu nu m mai pot suporta pe mine însumi´. Ce rost avea s continui aceast lupt permanent ? Sim eam cum o profund puternic de autodistrugere. dar nu mai aveam gânduri. propria mea existen . încât mintea mea s-a oprit în loc. Sim eam c sunt tras într-un gol. Eram perfect con tient. Apoi m-am sim it atras în ceea ce sem na cu un vârtej de energie.

fa ini ial pe care tocmai am descris-o p le te. am r mas 14 . pentru o vreme.o v zusem cu adev rat pân atunci. Am în eles faptul c presiunea intens a suferin ei din noaptea aceea trebuie s fi for at con tiin a mea s se retrag din identificarea cu sinele nefericit i extrem de anxios. am tr it într-o stare de pace i fericire profunde i neîntrerupte. Am trecut prin st ri de o indescriptibil fericire i sfin enie. Totul era proasp t i pur. ca atunci când scoatem un dop dintr-o juc rie gonflabil . pe care o percepusem ini ial ca pe un gol. ca i cum tocmai a fi venit pe lume. ea s-a diminuat întru câtva în intensitate sau poate c a a mi s-a p rut mie. Puteam s func ionez normal în lume. o fic iune a min ii. În ziua aceea m-am plimbat prin ora cuprins de o uimire profund fa P mânt. c mi se întâmplase un lucru extrem de important. în ultim instan . o sticl izvorau din ele. ca i cum tocmai ar fi fost creat. de i mi-am dat seama c . În urm toarele cinci luni. Am luat în mâini diferite lucruri. încât acel sine fals. care este. desigur. Aceast retragere trebuie s fi fost atât de complet . dup ce am citit texte de spiritualitate i am petrecut mai mult timp cu o serie de mae tri spirituali. un creion. tiam. orice a fi f cut. Dup aceea. Mai târziu am înv at s de miracolul vie ii pe goal . pentru c a devenit starea mea natural . s-a pr bu it imediat. nu a mai fi putut ad uga nimic la ceea ce aveam deja. am realizat c to i c utau ceea ce mie mi se întâmplase deja. Abia peste câ iva ani. i s r mân complet con- tient. dar nu îl în elegeam complet. A venit un moment când. Ceea ce a r mas a fost natura mea adev rat atemporal ca existen continu : con tiin a în starea ei cea mai pur . minunându-m de frumuse ea i via a care i f r de moarte. plin de suferin . m cufund în acea lume interioar de care chiar i experien a înainte de identificarea cu forma.

Acest r spuns s-a transformat mai târziu în cartea pe care o ine i în mân . care nu m-a mai p r sit de atunci. probabil c fundamental este sentimentul p cii. loc de munc . Am petrecut aproape doi ani stând în parc pe b nci. poate. Ace ti oameni apar in unei minorit i norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct în care devin capabili s rup tiparele mentale colective mo tenite. s îl . aproape palpabil. pentru întreb rile lor provocatoare i dorin a lor de a asculta. chiar dac nu vor fi gata.f r nimic în plan fizic. care vor considera con inutul ei demn de luat în seam . Alteori este undeva în fundal. Devenisem un înv tor spiritual. tipare care i-au inut dintotdeauna pe oameni lega i de suferin . în be ia celei mai intense fericiri. cas . Mai târziu. Cu o profund afec iune i apreciere a vrea s le mul umesc acelor fiin e excep ionale pentru curajul i disponibilitatea lor interioar de a îmbr i a schimbarea. Cred c aceast carte î i va g si drumul c tre aceia care sunt preg ti i pentru o transformare interioar radical i va ac iona ca un catalizator în acest scop. oamenii veneau din când în când la mine i îmi spuneau: ÄVreau i eu ceea ce ai tu. Nu aveam rela ii sociale. atât cât poate fi ea exprimat în cuvinte. ca o melodie îndep rtat . Sper c îi va îmbog i i pe mul i 15 al ii. aveam din nou o identitate exterioar . cu indivizi i grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spiritual . Adev rul din noi Aceast carte reprezint esen a activit ii mele. Dar chiar i cele mai frumoase experien e vin i pleac . Aceast carte nu ar fi ap rut f r ei. Dar nu -l po i sim i pentru c mintea ta face prea mult zgomot". încât îl pot sim i i al ii. Înainte s -mi dau seama. Prin compara ie cu orice experien . din Europa i America de Nord. Uneori este foarte puternic. Po i s -mi dai i mie sau s -mi ar i cum s -l ob in i eu?" Iar eu r spundeam: ÄAi deja acest lucru. identitate social definit .

o caracteristic sau o problem personal . La un nivel. s mân a plantat la citirea acestei c r i s fuzioneze cu s mân a ilumin rii pe care fiecare fiin s germineze. Cartea în forma ei actual a luat na tere în urma întreb rilor spontane puse de diferite i din acest motiv am persoane la seminare. ie ind brusc la lumin . mai profund sau mai intuitiv decât tot ceea ce spusesem pân atunci. dac nu înv a i s recunoa te i falsul drept fals ² ca un lucru str in de dvs. 16 . care i mi-a cerut explica ii suplimentare în anumite locuri. ² nu va putea s apar nicio transformare de durat i ve i sfâr i întotdeauna fiind tra i înapoi în iluzie sau într-o anumit form de durere. Aceste informa ii sunt vitale. v atrag aten ia asupra aspectelor false. v ar t i cum s nu face i din ceea ce este fals în sinea dvs. Unele întreb ri i r spunsuri le-am preluat aproape cuvânt cu cuvânt. La aceste ore i seminare am înv at i am primit la fel de mult ca i cei care mi-au pus întreb rile. de la prima pân la ultima pagin . în sensul c am combinat anumite tipuri de întreb ri cu care m-am întâlnit frecvent într-una singur i am extras esen a din mai multe r spunsuri.tr iasc sau s îl pun în practic în totalitate. Altele sunt mai generale. cum ar fi cel mai des întâlnite manifest ri comportamentale. V vorbesc despre natura incon tientului uman i despre disfunc iile sale. pentru c . Uneori. dialogul alterneaz continuu între dou niveluri diferite. ore de medita ie i edin e de consiliere individual omeneasc o poart în sine i p strat formatul întrebare-r spuns. de la conflictele din rela iile personale pân la r zboaiele dintre triburi sau na iuni. îmi venea în minte un r spuns cu totul nou. mai târziu. pentru c tocmai acesta este modul în care se perpetueaz falsul însu i. în timp ce scriam. Unele întreb ri au venit de la redactorul meu. Ve i descoperi c . pentru a forma un r spuns general. La acest nivel. Este posibil ca.

s-ar i pot deveni pentru dvs. sensul anumitor cuvinte. m voi adresa sinelui mai profund. La acest nivel.La un alt nivel. i de multe ori au scopul de a v atrage în aceast nou con tiin în timp ce citi i. Pân când ve i reu i s putea ca aceste pasaje s vi se par întru câtva repetitive. v va fi mai pu in clar. cele iau cu mine în aceast stare atemporal de prezen v face s sim i i iluminarea. Mai mult. cuvintele nu urm resc întotdeauna comunicarea de informa ii. voi încerca s v con tient intens în clipa prezent . v voi vorbi despre o transformare profund a con tiin ei umane ² nu ca posibilitate viitoare. rezoneaz cu el i prime te putere de la acesta. Citi i mai departe. îndep rtat . pentru a tr i i lucrurile despre care v vorbesc. Când ve i începe s citi i aceast carte.cred c v ve i da seama c ele con in o mare putere spiritual mai pl cute p r i ale c r ii. s v lini ti i i s sim i i. care se afl în spatele gânditorului din sinea dvs. ca ÄFiin " sau Äprezen ". de multe ori m voi adresa cunosc torului din sinea dvs. întreb rile sau obiec iile care v vor veni probabil în minte în 17 . Prin simbolul pentru pauz S care apare dup anumite pasaje v sugerez c ar fi bine s v opri i un moment din lectur . în mod repetat. s tr i i experien a adev rului care tocmai a fost exprimat. deoarece fiecare om poart în el s mân a ilumin rii. V voi ar ta cum s v elibera i din sclavia min ii i s intra i în aceast stare de iluminare a con tiin ei pe care s o prelungi i i în via a de zi cu zi. Este posibil ca i în alte locuri din text s sim i i spontan i firesc nevoia de a v opri pentru a medita. imediat ce ve i reu i acest lucru. ci ca schimbare posibil chiar în acest moment ² indiferent cine sunte i i unde v afla i.. Totu i. care recunoa te imediat adev rul spiritual.

Ele sunt doar trepte ce trebuie l sate în urm cât de repede. este activat veche i totu i mereu nou . Nu citi i doar cu mintea. în mare m sur . altfel. ca. încât esen a lor spiritual a fost aproape în întregime acoperit . vechile religii. Tot ce pot face este s v amintesc ceea ce a i uitat întrun asemenea moment. dar aceast carte v va ajuta mai mult dac nu ve i încerca s compara i termenii folosi i aici cu cei întâlni i în alte lucr ri. Unele forme.timp ce citi i vor primi un r spuns mai târziu. de exemplu. de i acesta ni se prezint sub atâtea forme. L sa i-m s v ar t cum s ajunge i la un nivel mai profund al înv pe care le ave i deja. în fiecare celul a corpului dvs. sensul lor profund nu mai este recunoscut i puterea lor de transformare s-a pierdut. i niciun adev r spiritual pe care în i eliberat cunoa terea vie. Nu v fixa i asupra cuvintelor. probabil c ve i ajunge la o stare de confuzie. ci pentru a v atrage aten ia c în esen exist i a existat întotdeauna un adev r spiritual unic. Citez din vechile religii sau din alte înv turi pentru a v revela în elesul lor adânc i pentru a restaura astfel puterea lor de transformare. Eu folosesc cuvinte ca Äfericire". Mintea vrea mereu s clasifice i s compare. nu o fac pentru a compara. mai ales pentru cititorii care apar in acestor orient ri religioase. Eu le spun: nu este nevoie s c uta i adev rul în alt parte. Nu v adâncul sufletului s nu-l cunoa te i deja. au acumulat atât de multe elemente str ine. într-un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedi lipsite de importan când ve i p trunde mai adânc în aceast înv pot împ rt tur ² i în sine. Când citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din alte lucr ri. De aceea. Observa i dac nu sim i i vreo Äreac ie de r spuns" în timp ce citi i sau un sentiment de recunoa tere din interior. Äminte" i Äcon tiin " în moduri care nu corespund neap rat altor abord ri. 18 turilor .

liber de orice teorie sau specula ie ² sursa interioar . ar spune: ÄDa. Vorbesc din experien a proprie uneori devin prea categoric. în acele momente apare un sentiment de exaltare i de tr ire intens . Putem considera volumul de fa a înv turilor spirituale perene ce formeaz i. întreb gunoi". întreb str inul. în care cunoa te i cu adev rat. ÄDar pe ce e ti a ezat?". Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii Ce este iluminarea? Un cer etor st tea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani.i dau". la fel de bine ca i mine.Totu i. ÄCe rost are? Nu e nimic în ea. ÄE doar o cutie veche. tiu c este adev rat". ÄNu". ca i cum ceva din dvs. murmur mecanic cer etorul. ci din singura surs autentic . ÄTe înduri s -mi dai un ban?". spuse str inul. Ele nu deriv din surse externe. ÄNu am nimic s . fac aceasta pentru a r zbi prin înveli ul dur al rezisten ei mentale i pentru a ajunge la acel loc din interiorul dvs. i în care adev rul este recunoscut atunci când este auzit. întinzându-i vechea lui apc de baseball." . în mare." ÄTe-ai uitat vreodat în untru?". m-am str duit s folosesc o terminologie cât se poate de neutr pentru ca mesajul meu s poat ajunge la cât mai mul i oameni. ÄUn tiu. Stau pe ea de când m 19 acesta. dac o reformulare adecvat pentru epoca noastr esen a tuturor religiilor. r spunse cer etorul. trecu pe acolo un str in. într-o zi. r spunse cer etorul.

ca pe un fragment izolat. tr irea identit ii cu Fiin a. este incomplet . nevenindu-i s uita i în untru. Nu este nimic supraomenesc în ea. Nu în cread . Atunci v percepe i. iar inele fals vrea s perpetueze aceast idee. de siguran sau de iubire. Cer etorul reu i s v ridice pu in capacul. de i au în sine o comoar care con ine nu numai aceste lucruri. ÄDar eu nu sunt un cer etor" ² mi se pare c v aud protestând. Apare frica. chiar dac de in cele mai mari bog ii materiale. natural . con tient sau incon tient. Ei caut recunoa tere.. v zu c toat cutia era plin cu aur. nu-i a a? Desigur. care este str lucitoarea fericire a Fiin ei i în afara lor f râme de pl cere sau de satisfac ie. Ne spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferin . de sentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea. iar t cerea lui înseamn c acest lucru 20 . cu toate acestea. ci undeva mai aproape: în interiorul dvs. spune s v ocat. la ceva care. Eu sunt str inul care nu are nimic s dea i care v interiorul unei cutii. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil. insist str inul. Dar ce r mâne atunci când nu mai exist suferin ? Buddha p streaz t cerea asupra acestui subiect. dincolo de nume i de înf i are. sunte i în esen conectare d dvs. Incapacitatea de a sim i aceast na tere iluziei separ rii ² separare de propria persoan înconjoar . Cuvântul Äiluminare" evoc într-un fel ideea unei realiz ri supraomene ti. ca în parabol . dar care. adev rate. Cei care nu i-au g sit înc adev rata bog ie. iar conflictul interior devine starea normal . ca defini ie. ci este infinit mai bogat decât orice le-ar putea oferi lumea.ÄUit -te în untru". Îmi place foarte mult defini ia extrem de simpl pe care Buddha o d ilumin rii: Äsfâr itul suferin ei". dar aceasta este pur i simplu starea dvs. v dep e te cu mult. sunt cer etori. aproape paradoxal. înseamn i de lumea care v reg sirea naturii dvs.

ci i în adâncul fiec rei forme de interioar invizibil i indestructibil . Pute i s ne explica i ce în elege i prin acest cuvânt? Fiin a este energia vital via . nu spune i Dumnezeu? Cuvântul Dumnezeu i-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire gre it . îl folosesc uneori i eu. Nu încerca i s atunci când mintea este lini tit . etern . dar ea nu poate fi în eleas niciodat pe cale mental . dar destul de rar. ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. A reg si con tiin a Fiin ei i a men ine aceast stare de Äcon tiin atinge iluminarea. Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în o în elege i. El folose te o defini ie negativ pentru ca mintea s nu o transforme într-o credin sau într-o realizare supraomeneasc . v referi i la Dumnezeu ? Dac da. îl folosesc cu mult convingere. Fiin a nu este numai deasupra. sensibil " înseamn a S Când spune i Fiint . când aten ia voastr se îndreapt intens i în întregime spre Clipa de acum. în vastitatea infinit din spatele acestui cuvânt. A i folosit cuvântul Fiin . Când sunte i prezent. în ciuda acestei precau ii. Dar nu c uta i s pune i st pânire pe ea prin puterea "min ii. Fiin a poate fi sim it . nu pentru ei. cel pu in nu în aceast via . Nu pute i s o cunoa te i decât acest moment sub forma sinelui nostru profund. un obiectiv imposibil de atins. Totu i. Sau aduc 21 .trebuie descoperit pe cont propriu. majoritatea budi tilor cred i azi c iluminarea este pentru Buddha. ca esen unitar . mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii supuse na terii i mor ii. Prin Äfolosire gre it " vreau s spun c oameni care nu au reu it niciodat s arunce m car o privire fugar în lumea sacrului. a naturii noastre adev rate.

iar Dumnezeul t u este fals". Fiin a la o entitate finit . drept con tientizare a lui Äeu sunt". S 22 . Nu reduce infinitatea invizibil Este îns i esen a i v este imediat accesibil imposibil s ne form m o imagine mental despre ea. ca sentiment al propriei prezen e. în momentul când este rostit. aproape inevitabil. care este anterioar gândului c Äeu sunt asta sau cealalt ". ca de exemplu: ÄDumnezeul meu sau al nostru este singurul adev rat. Este are avantajul de a fi un concept deschis. Aceast folosire gre it d na tere unor credin e. sau faimoasei afirma ii a lui Nietzsche: ÄDumnezeu a murit". la o realitate transcendent . este un pas foarte mic între cuvântul Fiin i experien a existen ei. Nimeni nu poate s revendice exclusiv Fiin a. astfel c i. dar nici cuvântul Dumnezeu nu face acest lucru. A adar. în care crede i. aceasta este un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tr i realitatea la care se refer . Cuvântul Dumnezeu a devenit un concept închis. Totu i. poate c nu chiar aceea a unui b trân cu barb alb . Nici Dumnezeu. devenind nimic altceva decât o idee din mintea dvs. Trimite el dincolo de sine. totu i o reprezentare mental a unui lucru sau a unei persoane din afara noastr este o persoan sau un lucru de sex masculin. sau se contamineaz cu u urin .argumente împotriva sa. apare o imagine mental . un idol mental? Cuvântul Fiin nu explic nimic. ca i cum ar ti ce este lucrul pe care îl neag . unor afirma ii absurde i unor iluzii egoiste. desigur. nici Fiin inefabil i nici vreun alt cuvânt nu poate defini sau explica realitatea singura întrebare important este aceea dac cuvântul din spatele cuvântului.

care arunc o umbr de fric Vom discuta mai mult despre acest lucru mai târziu. Fiin a i a identit ii cu gândirea. Filozoful Descartes credea c a descoperit adev rul funda-[ mental când a f cut afirma ia: ÄGândesc. într-o lume nebunesc de complex . Acest i suferin . Sadic aproape toat lumea. | el formulase eroarea fundamental : echivalarea gândirii cu î. care este inseparabil de Fiin . A fi unitar cu via a în [aspectul s u manifest. de a l fi Äunitar" i. judec i orice rela ie autentic . între dvs. o lume care reflect fragmentarea din ce în ce mai mare a min ii. Ce sentiment incredibil de eliberare! Identificarea cu i defini ii ce un ecran opac de concepte. Atunci uita i faptul esen ial c . între dvs. Se interpune între con tiin a de sine i persoan . Iluminarea este o stare de integritate. i Dumnezeu. din acest motiv.Care este cel mai mare obstacol în calea tr irii acestei realit i? Identificarea cu mintea dvs. Iluminarea nu este numai sfâr itul suferin ei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr . lumea. deci exist". împ cat. Acest ecran de gânduri este cel care creeaz iluzia separ rii. zgomot mental neîncetat ne împiedic s g sim acea lume a lini tii interioare. i restul oamenilor. Pute i cre23 . impresia c exista i complet separat de Äcel lalt".. i natur . Cel ce gânde te compulsiv. dar nu ne d m seama de acest lucru pentru c aproape toat lumea sufer de ea. sunte i unitar cu tot ceea ce exist . imagini. El creeaz i un sine fals. între dvs. etichete. De fapt. ci i sfâr itul sclaviei noastre fa mintea creeaz blocheaz de gândirea neîntrerupt . cu conflicte i [ probleme perpetue. care face ca gândirea s devin un impuls permanent i repetitiv. Incapacitatea de a te opri s mai gânde ti este o boal groaznic . Prin Äuita i" vreau s spun c nu mai pute i sim i aceast unitate ca realitate de sine evident . a a c o consider m un lucru normal. construit de minte. ca i cu inele dvs. tr ie te într-o stare de separare [aparent . cuvinte. profund i via a nemanifest ² a fi unitar cu Fiin a. în spatele nivelului aparen ei fizice i al formelor diferite.

a a c nici nu ti i c sunte i sclavul ei. Ea v folose te pe dvs. celulele prolifereaz i apare o folosi i incorect mintea ² pentru c . Nu sunt în totalitate de acord. Acesta este motivul pentru care rezolv cuvinte încruci ate i construie te bombe atomice. dar nu mai ti i c este adev rat. Este adev rat c am multe gânduri care nu au un scop precis. Totu i. ca majoritatea oamenilor. Gândirea a devenit o boal . Aceasta este boala. dar. dar am totu i capacitatea de a alege s -mi folosesc mintea pentru a ob ine sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul. De exemplu. A a cum câinilor le place foarte mult s road oase. Not : Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. nu conteaz f r s in cont de organismul ca întreg. Da i-mi voie s v pun o întrebare: v pute i elibera de mintea dvs. Instrumentul a pus st pânire pe dvs. Este o iluzie. începutul libert ii este s v da i seama de faptul c nu sunte i entitatea care 24 . Poate numai o secund sau dou . nu o folosi i deloc. Bolile apar atunci când lucrurile nu mai sunt în echilibru. Dvs. nu pot. Crede i c sunte i mintea dvs.de c acest lucru este adev rat. Numai faptul c pute i rezolva un careu de cuvinte încruci ate sau construi o bomb atomic nu înseamn c v folosi i mintea. nu este nimic anormal în multiplicarea i diviziunea celulelor în corpul uman. Este ca i cum a i fi posedat f r s ti i i lua i entitatea care v posed drept persoana dvs. Atunci. mintea ador s se ocupe de probleme. mintea este cea care v folose te pe dvs. poate fi lini titoare. în ce m sur v devine foarte distructiv . folosit incorect. V identifica i incon tient cu ea. Pentru a exprima mai precis acest lucru. ori de câte ori dori i? A i descoperit butonul de Äînchidere"? Adic s nu mai gândesc deloc? Nu. când acest proces continu boal . nu sunte i interesat de aceste scopuri. de obicei. O credin Totu i numai prin experien a proprie devine eliberatoare.

creativitatea. c o arie vast gândul este nu mai un aspect m runt al acesteia. cu excep ia faptului c nu vorbi i cu voce Vocea comenteaz . cu voce tare sau morm ind în barb . acest lucru este numit Äîngrijorare". Atunci începe i s inteligen ei. speculeaz . Cert este într-un mod foarte asem n tor. opri. Cunoscând acest lucru. aceast band de magnetofon care zbârnâie în fundal 25 . pacea interioar ² vin de dincolo de minte. î i imagineaz deseori lucruri negative finaluri nedorite. ave i ocazia s realiza i c dincolo de lumea gândurilor exist observa i a entitatea.v posed ² adic gânditorul din sinea dvs. în momentul în care începe i s observa i gânditorul. Monologuri i dialoguri continue. accept sau respinge etc. se lânge. se activeaz un nivel superior al con tiin ei. Ei bine. poate evo-trecutul recent sau îndep rtat. S Eliberarea de mintea noastr Ce vre i s spune i prin Ä observarea gânditorului"? Când o persoan se duce la doctor i spune: ÄAud o voce capul meu". Atunci începe i s v trezi i. poate repeta sau imagina po-iibile situa ii viitoare. probabil c va fi trimis la psihiatru. Probabil c dvs. compar . judec . 'neori. acest cru nu difer foarte mult de ceea ce face i i to i enii Änormali". bucuria. în iv a i întâlnit pe strad Änebuni" care vorbesc oprire. Con tientiza i de asemenea c toate lucrurile care conteaz ² frumuse ea. aproape toat lumea aude a sau mai multe voci în cap tot timpuj: gândurile involun-e în leg tur cu care nu v da i seama c ave i puterea de a. Ea nu este neap rat relevanpentru situa ia în care v afla i în acel moment. iubirea.

ca S 26 . acolo ca spectator. Chiar dac voia este relevant pentru situa ia curent . Nu judeca i i nu condamna i ceea ce auzi i. Con tientizarea faptului c eu sunt ² acest sentiment al propriei prezen e ² nu este un gând. poate c aceste vechi discuri de gramofon vorbesc în capul dvs. A a c dvs. începe i s v asculta i vocea care vorbe te în capul dvs. care este rezultatul istoriei noastre de via . El este cauza nefericirii i a suferin ei neexprimate. vocea este cel mai aprig du man al dvs. ascultând-o. de ani întregi. pentru c asta ar însemna c aceea i voce a intrat din nou pe u a din spate. acaparându-le mare parte din energia vital . ea va fi interpretat termenii trecutului. dar al cadrului mental cultural colectiv pe care l-am mo tenit. Nu de pu i-ori. urm rind-o. Vestea bun este c v pute i elibera de mintea dvs. Aceasta este singura eliberare autentic . ce în eleg eu prin Äobservarea gânditorului" ² este un alt fel de a spune: ascult .i vocea min ii. Când v asculta i vocea min ii. Pute i face primul pas chiar acum. privi i i evalua i prezentul prin prisma trecutului i ob ine i o perspectiv total eronat asupra lui. încerca i s fi i impar ial. i chiar a bolii. Acorda i o aten ie deosebit gândurilor repetitive sau tiparelor de gândire. Adic nu o judeca i.BSte înso it de imagini sau Äfilme mentale". Mul i oameni iese având în minte un tiran care îi atac i îi pedepse te continuu. El vine de undeva de dincolo de minte. cât pute i de des. Iat martor. V ve i da repede seama: vocea e acolo. iar eu sunt aici. pentru c vocea apar ine min ii noastre iondi ionate.

încât orice gând.: bucuria de a tr i. atunci aceste lucruri nu ar merita dobândite. în for . cum i se spune uneori în Orient. sim i i o prezen i propria dvs. In felul acesta. senza ie care. Acesta este începutul sfâr itului gândirii involuntare i compulsive. Este exact opusul transei. orice-ar însemna asta. Acesta este începutul st rii aaturale de tr ire a unit ii cu Fiin a. [Dac pre ul p cii ar fi sc derea nivelului con tiin ei. Aceasta m re te frecven a vibra iei câmpului energetic care d via Pe m sur ce p trunde i mai adânc în aceast zon a Änon-min ii". La început. întregul corp fizic i toat lumea 27 . ci prezen v asculta i gândul. profund ² ca i cum s-ar afla dincolo de gând sau dedesubtul lui. Atunci gândul î i pierde puterea asupra dvs. aceste intervale vor fi scurte. în timp ce con tient ² inele dvs. i începe cu repeziciune s sl beasc în intensitate. ve i sim i o lumit lini te i pace interioare. Exersând. pur . orice emo ie. ieste ascuns de minte. sVe i sim i i o subtil senza ie de bucurie care urc din adân-I dvs. poate de câteva secunde. Aici nu e vorba de o pierdere a con tiin ei. în aceast stare conectare interioar corpului fizic. câ tiga i o stare de con tiin asemenea intensitate i bucurie. ve i resim i o discontinuitate în fluxul mental ² un hiat al non-min ii.A a c . atunci când asculta i un gând. ca martor al gândului. a ap rut o nou dimensiune a con tiin ei. Sunte i în întregise prezent. De fapt. de obicei. Nu este o stare asem n toare cu transa. dar treptat ele se vor prelungi. con tientiza i nu numai gândul. profunzimea lui nu are limite. sentimentul de lini te i pace se va aprofunda. Deloc. Când vor ap rea astfel de intervale. pentru c nu mai continua i s înc rca i mintea cu energie prin identificarea cu el. Când un gând cedeaz . iar pre-fc ul calmului ² o sc dere a vitalit ii i a vitezei de reac ie. v sim i i propria prezen cu o sunte i mult mai alert i mai treaz de-It în momentele de identificare cu mintea. În aceast stare.

mi c rile mâinilor. esc aici poate p rea paradoxal sau chiar contradictoriu. în iv un gol în fluxul gândirii. dar intens a prezen ei. pute i crea dvs. v îndep rta i con tiin a de activit ile min ii i crea i un hiatus al non-min ii. pute i face acest exerci iu oprindu-v activitate de rutin acas la orice care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv. Exist un singur criteriu sigur în func ie de care v pute i m sura succesul în aceast activitate: gradul în care sim i i pacea interioar . în care sunte i extrem de alert i con tient. Fi i total prezent. mirosul s punului . de câte ori coborâ i i urca i sc rile sau la locul de munc . 28 . Con tientiza i senza ia calm . Este un lucru care v va aduce o profund satisfac ie. în via a cotidian . i.m. acordându-i toat aten ia dvs. Astfel.extern devin relativ lipsite de importan Aceast prezen în compara ie cu tr irea. inimaginabil mai mult decât dvs. pur i simplu concentrându-v aten ia asupra Clipei de acum. fi i atent la toate informa iile senzoriale asociate cu aceast activitate: sunetul i felul în care sim i i apa. astfel încât s devin un scop în sine. la fiecare mi care.. nu este o stare egoist . dar nu exist Ceea ce încerc s v împ rt niciun alt mod în care a putea exprima aceste lucruri. în acela i timp.a. dup ce închide i portiera. Aceasta este esen a medita iei. Totu i.d. îns f r s gândi i. chiar i la respira ie. Sau când v sp la i pe mâini. opri i-v pentru câteva secunde i obser-va i-v respira ia. sunte i esen ialmente dvs. De exemplu. S În loc s Äobserva i gânditorul". V conduce dincolo Ide ceea ce a i crezut pân acum c este Äsinele propriu". fi i extrem de atent la fiecare pas. ci una total altruist . Deveni i intens con tient de momentul prezent. Ori atunci când v urca i în ma in .

când sarcina este îndeplinit . mare parte sunt chiar d un toare. Prin ce se caracterizeaz dependen a? Pur i [simplu prin faptul c nu mai sim i i c a i avea posibilitatea s hot râ i când s va opri i. o unealt . Acest gen de gândire compulsiv de dependen . Dar. a spune c aproape 80-90% din gândurile majorit ii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile. dup cum stau lucrurile. spre iluminare const în a înv a s nu v mai identifica i cu mintea dvs. nu mai lua i în serios ceea ce se petrece în minte. dar. Ea duce la o pierdere important de energie vital . l sa i-o deoparte. care v d un fals sentiment de pl cere. Ea exist pentru a fi folosit într-un anumit scop. Observa i-v este în realitate o form mintea i ve i descoperi c este adev rat. Într-o zi s-ar putea s v surprinde i zâmbind vocii din minte. iar. a a cum v-a i amuza de poznele unui copil.S A a c pasul cel mai important al c l toriei dvs. 29 . o pl cere care invariabil se transform în durere. deoarece sentimentul dvs. Iluminarea: dep irea gândurilor Gândirea nu este esen ial pentru supravie uirea în aceast lume? Mintea dvs. de sine nu mai depinde de un asemenea proces. este un instrument. de câtva timp.. De câte ori crea i un gol în fluxul mental. Iar aceasta denot c . lumina con tiin ei se accentueaz . prin natura lor disfunc ional i deseori negativ . Pare un lucru mai puternic decât dvs.

în contextul propus de mine. voi fi fericit i împ cat". Mintea spune: Äîntr-o zi.? Se proiecteaz de men inerea în via trecutului. cine mai sunte i dvs. v mental culturale. f r constant în viitor pentru a. Dar nu pute i g si momentul prezent atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. dar. în baza condi ion rii personale Äsine fals".De ce am fi dependen i de minte? Pentru c v identifica i cu ea ² ceea ce considera i a fi identitatea dvs. m voi sim i bine. Pe m -i sur inele fals const ce i forma i o imagine mental despre cine sunte i. deriv din con inutul i activitatea min ii. Termenul de Äsine fals" are sensuri ! diferite pentru persoane diferite. un obiectiv întotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Pentru sinele fals. se refer la acel sine fals creat prin identificarea incon tient cu mintea. momentul prezent abia dac func ioneaz exist . Putem (numi aceast a i înceta s exista i dac nu a i mai gândi. când se va întâmpla cutare sau cutare lucru. Vi se pare c cre te i. pentru c . Momentul prezent este cheia eliber rii. 30 .i asigura supravie uirea continu i a c uta acolo eliberarea sau împlinirea. Chiar i atunci când inele fals pare preocupat de prezent. Aceast inversare total a adev rului este cauzat de faptul c mintea nu corect sub influen a sinelui fals. Numai trecutul i viitorul sunt a considerate importante. identitate fantomatic în activitatea i nu poate fi men inut în via decât gândind permanent. ceea ce vede nu este prezentul: acesta este perceput total gre it pentru c este privit prin ochii trecutului. Observa i-v mintea i ve i vedea c a a func ioneaz . Sau reduce prezentul la un mijloc pentru atingerea unui scop. Este mereu preocupat el.

în esen . lipsit de conectarea la lumea vast tiin ei. To i arti tii adev ra i. evitarea întoarcerii la un nivel anterior gândului. dar nu vreau s -mi pierd capacitatea mental . Mintea este. vom fi distru i de minte. i mai ales atunci când ave i nevoie de o solu ie creativ . F r el. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai târziu. în afara min ii. Iluminarea înseamn dep irea gândului. dar . acela de animal sau de plant . o ma in de supravie uire. dar într-un mod mult mai eficient i cu mai mult concentrare decât înainte. p strându-v lini tea interioar . Nu m-ar deranja s înv cel mai pre ios lucm pe care îl avem. Mintea d apoi form impulsului creativ sau intui iilor. Chiar i descoperirile creative cele mai importante le-au f cut în 31 con tiin . depozitarea i analizarea informa iilor ² acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea. v pute i folosi gândirea ori de câte ori este necesar. dar nu este deloc creativ . din lini tea lor interioar . Gândul singur. dar sunte i elibera i de dialogul interior involuntar.Nu vreau s -mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. con tiin a exist f r gând. în starea de iluminare. Necesitatea de a trece la stadiul urm tor a devenit o urgen . Numai astfel este posibil gândirea creativ . nebunesc. Gândirea este numai un aspect limitat al con tiin ei. Darul gândirii este Domina ia min ii nu este mai mult decât un stadiu în evolu ia con tiin ei. alterna i la fiecare câteva minute gândirea cu lini tea. I tarea de activare a min ii cu aceea de lini tire a ei. Gândirea i con tiin a nu sunt sinonime. tiu sau nu. care s-a preschimbat într-un monstru. creeaz într-o zon aflat în adunarea. distructiv. altfel. mai concentrat. Gândul nu poate exista f r con tiin a nu are nevoie de gânduri. pentru c a connumai a a gândul are o putere real . s gândesc mai clar. am fi doar o alt specie de animale. Când v folosi i mintea. O pute i folosi mai ales în scopuri practice. indiferent dac marii oameni de tiin au afirmat c afara min ii. devine repede sterp. Atacul i ap rarea împotriva altor min i.

Este reac ia corpului la activitatea min ii ² sau. în urma unui chestionar aplicat celor mai mari matematicieni de pe tot teritoriul Statelor Unite. iar aceasta este componenta fizic a ceea ce noi numim fric . s ADN-ul ei instruc iuni care ar putea umple 1. Emo ia apare acolo unde mintea i corpul se întâlnesc. care are un diametru de 20-30 µmm. A a c eu a spune c oamenilor de tiin i de scurt motivul foarte simplu pentru care majoritatea nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gândeasc .. pentru a afla metodele lor de lucru. Cercet rile au ar tat c emo iile puternice pot produce schimb ri chiar i în 32 . pe care noi o numim furie. gândul la un posibil atac sau un gând ostil va crea în corp o acumulare de energie. Ea include i emo iile. Corpul se preg te te de lupt . De exemplu.momente de calm mental. a câte 600 de pagini fiecare? Cu cât afl m mai multe despre func ionarea corpului. Exist în mod clar o inteligen mintea.000 de c r i. Gândul c sunte i amenin at. ci acela c nu tiu cum s se opreasc din gândit! Nu prin intermediul min ii. Mintea. nu este compus doar din gânduri. face corpul s se contracte. fizic sau psihologic. devine cea mai minunat unealt . inclusiv lui Einstein. începe s deserveasc un scop care o dep e te cu mult. Când mintea noastr se reconecteaz cu ea. a i putea spune. Emo ia: reac ia corpului la activitatea min ii Dar emo iile? Sunt prins mult mai des în vârtejul emo iilor mele decât în vârtejul gândurilor. Cum poate o singur celul mult mai vast decât con in în uman . o reflectare a min ii în corp. rezultatul ² surprinz tor ² a fost acela c Ägândirea joac numai un rol secundar în faza decisiv durat a actului creator". al gândirii s-a creat miracolul vie ii pe P mânt sau corpul dvs. cu atât în elegem mai bine cât de vast este inteligen a care l-a construit i cât de pu ine tim despre ea. i tiparele mental-emo ionale de reac ie incon tient . în felul în care folosesc eu acest cuvânt. i nu prin intermediul ei sunt ele men inute în via .

biochimia corporal . ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom. care vi se întâmpl . i deseori numai S Spune i c o emo ie este reflectarea min ii în corp. cu preferin ele i cu aversiunile dvs. Sim i i-v corpul din interior. Dar. începe i prin a v concentra aten ia asupra câmpului energetic intern al propriului corp. Aceste schimb ri biochimice reprezint aspectul fizic sau material al emo iilor. exist o probabilitate mai mare de a fi ataca i. pe care anumite persoane îl detecteaz la nivel subliminal. Desigur. Dac nu v pute i sim i emo iile ca atare. Ei eman un puternic iz de furie. indiferent dac sunte i con tient sau nu de acest lucru. între cele dou entit i apare un conflict: mintea spune Änu". cu judec ile i cu interpret rile. de gândire observându-v emo iile le pute i con tientiza. fapt ce le declan eaz propria furie latent . nu sunte i întotdeauna con tien i de toate tiparele dvs. cu atât înc rc tura emo ional va fi mai puternic . de alte persoane furioase ² deseori f r niciun motiv aparent. în timp ce emo ia spune Äda" sau invers. verbal sau chiar fizic. Un tipar incon tient puternic se poate manifesta i sub forma unui eveniment extern. f r s o con tientizeze i f r s o exprime. în cazul oamenilor care au acumulat mult furie. 33 . cu alte cuvinte. De exemplu. a a c nu e nevoie s aprofundam. am observat c . cu cât sunte i mai pu in prezent ca observator con tient. Vom explora aceast problem în detaliu mai târziu. Cu cât v identifica i mai mult cu gândirea. Dac ave i dificult i în a v sim i emo iile ca atare. uneori. Astfel ve i intra în contact cu emo iile dvs. S-a scris foarte mult despre aceasta în ultimii ani. le ve i tr i la un nivel pur fizic.. dac sunte i desp r it de ele.

prezen a observatoare. Nu va reprezenta adev rul ultim despre cine sunte i. ci adev rul relativ despre starea min ii dvs. S 34 . Poate c con tiin nu sunte i capabil deocamdat i procesele mentale incon tiente este foarte s aduce i activitatea mental incon tient în sub forma gândurilor. ca i cum ai asculta sau privi un gând. Deci observarea emo iilor noastre este la fel de important ca i observarea gândurilor? Da. Conflictul dintre gândurile de la suprafa frecvent. îndrepta i-v i. va fi adus la lumina con tiin ei. Concentra. corpul v va oferi întotdeauna o reflectare autentic . dac gândul le pute i con tientiza. Dac incon tient în dvs. în linii mari. prin urmare.i-v nicio emo ie. Pute i l sa emo ia s existe acolo f r emo ia. Dac adânc. gândul va fi minciuna. o emo ie are o puternic componenta fizic primul rând în corp. iar emo iile vi este aceea c . tot ceea ce este aten ia în interior. dar ea se va reflecta mereu în corp sub forma emo iei. Dar nu analiza i. lucru despre care am vorbit mai devreme. Dac între cele dou exist un conflict aparent. pur i simplu urm ri i. Sim i i energia emo iei.Dac vre i într-adev r s v cunoa te i mintea. la momentul respectiv. a a c fi i aten i la emo ie sau mai degrab sim i i-o în corp. este sim it în a fi controla i de ea. Nu mai sunte i exersa i acest lucru. A privi o emo ie în acest fel este.. spre câmpul energetic interior al corpului dvs. Face i-v întrebarea v un obicei din a v întreba: ÄCe se întâmpl nu exist în mine în acest moment?" aten ia mai va indica direc ia corect . sunte i martorul. iar emo ia va fi adev rul. Singura diferen exist doar în mintea dvs. Aceasta este u a c tre Fiin .

a. gândul încarc emo ia cu energie. Dac v sim i i atras în identificarea incon tient cu emo ia printr-o lips de prezen . iar frecven a de vibra ie a emo iei continu s hr neasc tiparul ini ial de gândire. pur i simplu.d. cu atât durerea devine mai puternic . s o i o parte din Äproblem '". emo ia energizeaz tiparul de gândire . cu cât mintea se lupt face i. de altfel. De fapt. Nu ve i sc pa de durere 35 . alimen-tându-se reciproc. Una dintre i s înl ture aceast durere emo ional ² principalele sarcini ale min ii este s se împotriveasc porar. emo ia devine temporar identic cu dvs. Din cauza naturii sale nediferen iate. lucru normal. la început nu este u or s r mâi prezent suficient de mult timp pentru a o observa. de fapt.m. care î i are originea în pierderea con tiin ei de sine. dincolo de orice nume i form . aceast emo ie include i un sentiment profund de abandon i neîmplinire. la rândul ei. asupra evenimentului sau asupra persoanei percepute drept cauz a emo iei. Ädurere". f pta ul este. când.O emo ie reprezint de obicei un tipar de gândire amplificat i energizat. toate emo iile sunt modific ri ale unei emo ii primordiale i nediferen iate. Imagina i-v un ef al unei sec ii de poli ie care încearc s prind un incendiator. Deseori. Ar fi mai potrivit dac am folosi un termen la fel de nediferen iat ca i aceast emo ie primar i s o numim.i poate permite s v lase pe dvs. ÄFrica" este un termen destul de apropiat. este greu s g sim un nume care s descrie precis aceast emo ie. St ruind mental asupra situa iei. gândirea i emo ia formeaz un cerc vicios. În principiu. Vrea s pun st pânire pe dvs. iar. din cauza înc rc turii sale energice deseori cople itoare. dar. pentru c este ea îns mai mult s unul dintre motivele activit ii sale neîntrerupte ². i de obicei reu e te ² cu excep ia cazului în care sunte i suficient de prezent. Tiparul de gândire î i creeaz o reflexie amplificat sub forma emo iei. nici nu. dar tot ce poate s fac este s o ascund temscape de durere. iar. pe lâng un sentiment constant de amenin are. Mintea nu poate g si niciodat solu ia. chiar d.

în lipsa ilumin rii. Iubirea. Voiam s v întreb: ce se întâmpl cu emo iile pozitive. Aceasta înseamn c nu pute i avea parte de ceva bun f r ceva r u. natur . tiu ce o s m întreba i. . de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare.pân când nu ve i înceta s c uta i rostul sinelui identificându-v de la putere cu mintea dvs. exist pace. deoarece vin din afara min ii. deoarece mintea î i reia repede activitatea de bruiaj. Ätulburare". trei aspecte ale st rii de conectare interioar cu Fiin a. astfel de goluri apar rareori i numai accidental. momente declan ate uneori de o frumuse e ie it din comun. nu au un antonim. Emo iile. pe de alt parte. sunt supuse legii contrariilor. Uintr-o dat . pe care noi o numim gândire. înainte de a putea sim i ceea ce se afl în spatele lor.. natural de conectare interioar cu Fiin a. cu i Fiin a vi se va revela drept inele fals. Prin urmare. ca iubirea i bucuria? Ele nu pot fi separate de starea dvs. Ca urmare. De obicei. astfel de momente sunt de scurt durat . Emo ie înseamn . apare lini tea interioar . bucuria i pacea nu pot înflori pân când nu v-a i eliberat de sub domina ia min ii. Mintea va fi în acel moment înl turat adev rata dvs. în starea 36 i în interiorul acestei lini ti exist o bucurie subtil . prin faptul c apar in min ii dualiste. A a c trebuie s v con tientiza i în întregime emo iile i s fi i capabili s le sim i i. care are sensul de Äa tulbura". Iubirea. Cuvântul vine din latinescul emovere. Ele se situeaz dincolo de emo ii. Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numi emo ii. în momentele în care mintea r mâne Äf r grai". Pentru cei mai mul i oameni. mai curând. bucuria i pacea sunt st ri profunde ale Fiin ei sau. mai exact. Da. ad litteram. Clipe fulgurante de iubire i bucurie sau Scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori de câte ori în fluxul gândirii apare un gol. dar intens . la un nivel mult mai profund.

El continu s se afle acolo. dup ce euforia ini ial a trecut. oricum. Chiar i atunci când cerul este foarte acoperit de nori. i astfel absen a sa v va cauza durerea. ce se poate transforma în contrariul ei cât ai clipi. ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte pl cut i incitant pentru un timp. Acestea sunt aspecte ale naturii dvs. Multe rela ii de Äiubire" oscileaz între Äiubire" i ur . care de obicei este ascuns de minte. Adev rul este c nu era o iluzie i c nu pute i pierde aceast stare. de cealalt parte a norilor. sau poate c mintea v va convinge de faptul c . 37 . Dar vor fi numai str fulger ri. chiar i înainte de a atinge iluminarea ² înainte de a v elibera de mintea dvs. ². dar niciodat distrus de minte.de identificare cu mintea. scurta pl cere din ciclul alternan ei continue între pl cere i durere. dar foarte vii. Dup cum v-am spus. era o iluzie. acoperite curând prin interferen ele min ii. pe care îns l-a i pierdut. pute i sim i str fulger ri ale bucuriei i ale iubirii adev rate sau ale p cii interioare. adev rate. dar reprezint un ata ament rezultat din dependen . de obicei. Poate ve i avea atunci sentimentul c v-a i aflat în posesia unui lucru foarte pre ios. Buddha spune c durerea sau suferin a apar în urma dorin ei sau a Änevoii" arz toare de ceva i c pentru a ne elibera de durere trebuie s t iem lan urile dorin ei. profunde. a a cum bucuria autentic nu se transform în durere. o stare de nevoie extrem . Iubirea real nu v face s suferi i. Cum ar putea? Ea nu se transform brusc în ur . Este o parte din starea dvs. în timp ce bucuria vine din interior. ceea ce este uneori numit în mod gre it bucurie reprezint . Pl cerea deriv întotdeauna i dintr-un aspect exterior. natural . soarele tot nu dispare. Chiar i într-o rela ie de dependen Änormal " pot exista momente în care s fie sim it prezen a a ceva autentic i pur. atrac ie i agresiune. ce poate fi ascuns . Acela i lucru care ast zi v produce pl cere mâine v va produce durere sau v va p r si.

gelozia . Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt Äbine" va ti c momentele de extaz se transform în final într-o stare de r u. în loc s -1 cita i pe Buddha. adic ceea ce înseamn cuvântul buddha. Atâta timp cât eu sunt totuna cu mintea mea. ata amente i aversiuni. cu aceste nevoi. adic atâta timp cât sunte i incon tient din punct de vedere spiritual. Deveni i prezent. c pl cerea se transform în durere. deveni i Buddha.i g si salvarea sau împlinirea în lucruri exterioare i în viitor.a. furia. pofte. autocomp timirea. A a c nu încerca i s v elibera i de dorin e sau s Äatinge i" iluminarea. ca substitut pentru bucuria Fiin ei. Din acel moment. au început s se perceap ca fragmente lipsite de sens într-un univers str in. deprimarea. ca poten ial neîmplinit. M refer aici în primul rând la durerea emo ional . Fi i aici ca observator al min ii. care se va manifesta în timp. m identific cu aceste dorin e intense. Oamenii se afl în ghearele durerii de milioane de ani. chiar i dorin a mea de a m elibera sau de a ajunge la iluminare este doar o alt poft de a deveni satisf cut sau împlinit în viitor.Toate dorin ele intense sunt încerc ri ale min ii de a. chiar i cel mai slab sentiment de iritare ² toate sunt forme ale durerii. neconectate la Surs altele. care este i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. i fiecare pl cere sau exaltare con ine în ea s mân a durerii: contrariul s u inseparabil. pierzând con tiin a Fiin ei. ura.. în aceast stare. deveni i Äcel iluminat". vinov ia. decât ca simpl posibilitate. de când au c zut din starea de gra ie i au intrat în lumea timpului i a min ii. o s mân care nu a dat înc roade. iar în afara lor nu mai exist niciun Äeu".d. Mul i oameni tiu din proprie experien cât de u or i cât de repede se poate transforma o rela ie intim din surs de 38 sau unele cu .m. Durerea este inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea. Resentimentul.

este o form de neacceptare.pl cere în surs de durere. inseparabil de Capitolul 2 Con tiin a: calea eliber rii de durere Nu mai crea i durere în prezent Nu exist om a c rui via s fie total lipsit de durere i de suferin . de rezisten de a judeca. rezisten a este o form de negativism. Durerea pe care o crea i acum este întotdeauna o form emo ional. Cum putem s nu mai cre m durere în prezent i s dizolv m durerile din trecut ² iat despre ce a vrea s v vorbesc mai departe. în iv . Cu alte cuvinte. care la rândul s u depinde de gradul în care v identifica i cu mintea. La nivel la incon tient la ceea ce exist . Ele sunt create de dvs. atâta timp cât via a v este condus de o minte care nu este supus observ rii. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezisten momentul prezent. fac amândou starea identific rii cu mintea. care mai tr ie te înc în mintea i în corpul dvs. decât s încerc m s le evit m? Cea mai mare parte a durerilor omene ti sunt inutile. Privite dintr-o perspectiv superioar . atât polul pozitiv. Oare nu este vorba mai degrab de a înv a s tr im cu ele. cât i cel negativ sunt fe e ale aceleia i monede. Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o crea i în prezent i durerea din trecut. cu cât v identifica i mai 39 . La nivelul gândului. Mintea încearc mereu s nege Clipa de acum i s scape de ea. parte din durerea fundamental .

To i oamenii sufer din cauza acestei poveri. cu atât ve i fi mai liber de suferin egocentric . mintea se împotrive te sau neag Clipa de acum? Pentru c nu poate func iona i p stra controlul în afara timpului. Oare din ce motiv. i atunci începem s func ion m prost. avem nevoie de minte. Sau putem spune i a a: cu cât sunte i mai capabil s respecta i i s accepta i Clipa de acum. devin acoperite de timp. locuit numai de plante i animale. e acum. natur este ascuns de minte. pentru a se asigura c p streaz controlul. care sunt inseparabile de Clipa de acum. Ce altceva mai exist ?" Da. apar durerea i suferin a. i durere ² i de mintea 40 . Mintea. Timpul inseparabile. dar continu s mai adauge câte pu in la ea în fiecare moment. Povara din ce în ce mai grea a timpului s-a acumulat în mintea uman . ÄSigur.mult cu mintea. ca pe o amenin are. de obicei. a a c ea percepe Clipa de acum. ca i de timp pentru a func iona în aceast lume. Imagina i-v P mântul f r oameni. ori de câte ori ignor sau neag acest pre ios prezent sau îl reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv i mintea sunt. Timpul este Clipa de acum. caut permanent s acopere momentul prezent prin trecut i viitor i astfel. care este trecut i viitor. dar ajungem la un punct în care ele pun st pânire pe via a noastr . ar întreba ei. care se sustrage temporalit ii. ÄCare or ?". la fel cum vitalitatea i poten ialul creator infinit al Fiin ei. de fapt. Stejarul sau vulturul ar fi z p ci i de o asemenea întrebare. cu atât ve i suferi mai mult. Ar mai avea un trecut i un viitor? Ar mai avea sens s vorbim despre timp? întreb rile ÄCât este ora?" sau Äîn ce zi suntem?" ² dac ar mai exista cineva s le pun ² ar fi total lipsite de sens. adev rata dvs.

ie i i din aceste tipare ale rezisten ei i atunci îi ve i putea permite momentului prezent s existe. dac nu mai dori i s suplimenta i reziduurile durerilor trecute care mai tr iesc înc în dvs. atunci când trebuie s mereu Äda" momentului prezent. decât s crea i o rezis-sn â intern fa de un lucru care exist deja? Ce poate fi mai nes n tos decât s te opui vie ii înse i. Este a a cum este. care este acum i rae-acum? Preda i-v în fa a a ceea ce exist . Observând mecanismele min ii. atunci nu mai crea i timp sau. nu mai mult decât este necesar pentru a face fa aspectelor practice ale vie ii. Spune i Äda" fvie ii ² i observa i cum via a începe dintr-o dat s lucreze "pentru i nu împotriva dvs. creeaz durere i nefericire. nepl cut sau groaznic. Acumularea timpului în mintea colectiv i individual include i o mare cantitate de durere rezidual din trecut. Observa i felul în care mintea îl eticheteaz i cum acest proces de etichetare. în iv sau altora. Face i din Clipa de acum inta principal a vie ii dvs. face i fa luia i în timp i f cea i din când în când vizite scurte în Clipa de acum. Ce poate fi mai inutil. niciodat în realitate.viitor. Dac nu mai vre i s v crea i durere dvs. Cum s încet m s cre m timp? Da i-v seama c momentul prezent este tot ceea ce ve i putea avea vreodat . aceast judecare continu .. locui i de acum încolo în prezent i vizita i din când în când aspectelor practice ale unei situa ii. Spune i S Prezentul este uneori inacceptabil. cel pu in. care exist numai în mintea lor. mai nes n tos. 41 . Dac mai înainte s l trecutul i viitorul.

Se contope te cu durerea trecutului. Conlucra i întotdeauna cu el.d. El are dou activitatea. cum ar fi rela iile intime. totu i. Unii oameni tr iesc aproape în întregime prin corpul-durere. Ea include. r nirile fizice sau emo ionale . ce continu s tr iasc în sinea dvs. dac este necesar i S Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere Atâta timp cât nu pute i accede la puterea Clipei de acum.a. Indiferent ce con ine momentul prezent. Accepta i ² apoi ac iona i. Este corpul-durere emo ional.Aceasta v va oferi experien a st rii de eliberare interioar de condi iile exterioare. începe i s v apropia i destul de mult de adev r. la o extrem de nefericit . starea de pace interioar autentic . Acest fapt v va transforma în mod miraculos întreaga via . Face i-v din el un prieten i un aliat. nu un du man. icnre durere emo ional pe care o tr i i las în urm un reziduu dureros. i trece i la ac iune. el poate fi activ 100% din timp. accepta i-1 ca i cum dvs. care era deja acolo. i se fixeaz în mintea i în corpul dvs. provocat de incon tien a lumii în care v-a i n scut. Starea de activitate a 42 . Urm ri i apoi ceea ce se întâmpl posibil. nu împotriva lui. Dac o considera i un fel de entitate invizibil cu drepturi proprii. i durerea pe care a i suferit-o în copil rie. l-a i fi ales. care v locuie te corpul i mintea. abandon rile sau pierderile din trecut.m. în timp ce al ii doar în anumite situa ii. Aceast durere acumulat este un câmp energetic negativ. desigur. Un corp-durere se poate afla într-o stare de laten persoan moduri de func ionare: laten a i pân la 90% din timp.

mai ales dac rezoneaz cu un tipar al durerii din trecut. în orice form ² el poate semnala trezirea corpului-durere. a dorin ei de a r ni. Când este preg tit s se trezeasc din faza de laten . poate tr i prin dvs. ur . Corpul-durere vrea s decât dac v determin v supravie uiasc . Când crede i c creatur str in ti i bine o persoan i apoi v confrunta i brusc. a depri-rii. a ner bd rii. Se hr ne te cu orice experien truge. ca un copil care nu vrea s renun e la o cerere sâcâitoare. i poate s determine s v identifica i cu el. corpul-durere. pentru prima oar . Totu i. în momentul în . Boala i accidentele apar deseori tocmai în acest fel.. gazda lor. rezirea aceasta poate lua forma irit rii. a furiei. i nu poate supravie ui v identifica i incon tient cu el. pierdere.i procure Ährana" prin dvs. Unele corpuri-durere î i pot împinge gazda la sinucidere. Astfel. a enerv rii. dar mult mai mul i sunt agresivi din punct de vedere emo ional. în iv i mai pu in în al ii. precum orice alt ititate vie..corpului-durere poate fi declan at de orice eveniment. Atunci se poate ridica. indiferent sub ce form : furie. Surprinde i corpul-durere în momentul în care se treze te din starea de laten . chiar i un simplu gând sau o remarc inocent . poate activa corpul-durere. cu o i perfid . poate pune ce rezoneaz cu propriul s u fel de a dis- st pânire pe dvs. este important s o observa i mai mult în dvs. dorin i chiar boal . Unii sunt violen i fizic. Are nevoie s . Gândurile i sentimentele pe care le ave i despre via a proprie devin atunci profund negative i autodistructive. adev ra i demoni. dram emo ional . a nevoii de a declan a un moment dramatic într-o rela ie personal etc. a proastei dispozi ii. de exemplu. în timp ce al ii v atac chiar pe dvs. f cut de o persoan apropiat . Altele sunt ni te mon tri vicio i i distructivi. tr i i un oc. Unii atac persoanele apropiate sau pe cele din împrejurimi. cu orice lucru ce creeaz o durere nou . dar relativ inofensive. C uta i orice semn de nefericire. Unele corpuri-durere sunt nepl cute. violen 43 de energie.

care s reflecte propria sa frecven i s -l hr neasc . fie amândou . tiparul s-ar dizolva. Corpul-durere. O g se te cu totul indigest .. Nu este o diferen mare între ele. Vre i fie s provoca i sau s suferi i durerea. dar eu v asigur c este o fantom lipsit de substan . nu sunte i con tient de acest aspect i ve i sus ine cu vehemen prea c nu dori i durerea. în realitate se teme de lumina con tiin ei. v va pune într-o situa ie de via energetic alimenta din bucurie. ve i fi for at s o retr i i de nenum rate ori..? O simpl nu poate face ca acest lucru s adev rat. dac nu o înfrunta i. Corpuldurere vi se poate p rea un monstru periculos. Dac a i fi într-adev r con tient de acest lucru. la care nu suporta i s v uita i. Unele înv turi spirituale afirm c orice durere este în ultim instan credin iluzie ² i au dreptate. care este umbra întunecat . incon tient cu el. aruncat de Sinele fals. Durerea nu se poate Odat ce corpul-durere a pus st pânire pe dvs. Deveni i o victim sau un tiran. cât i pe al ii. dac nu o aduce i la lumina con tiin ei. 44 . pentru c a dori mai mult durere este o nebunie i nimeni nu este nebun în mod con tient sau voit. Desigur.care a preluat conducerea. Dar. Vre i s tr i i durerea pentru tot restul vie ii i s continua i s spune i c este o iluzie? Acest lucru v va elibera de durere? Ceea ce ne preocup aici este felul în care v pute i da seama de acest adev r ² adic felul în care îl pute i face s devin real în experien a dvs. Se teme H nu fie descoperit. atât în ceea ce v prive te pe dvs. dori i i mai mult durere. care nu poate învinge puterea prezen ei dvs. ca i de frica incon tient de a înfrunta durerea ce tr ie te în dvs. Supravie uirea sa depinde de identificarea dvs. fie întrebare: este adev rat i în cazul dvs. Dar examina i-v cu aten ie i ve i descoperi c gândirea i Comportamentul v sunt proiectate în a a fel încât s fac durerea s continue. Durerea nu se poate hr ni decât din durere.

13] (Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptur . 1995. (N. De i 45 s . îi sim i i câmpul energetic în interiorul dvs. A i dobândit accesul la puterea Clipei de acum. ca un animal care încearc energie vital . aceasta rupându-se de câmpul energetic total i devenind temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea. pretinzând c v reprezint . V-a i descoperit puterea interioar . Bucure ti. Aceasta înseamn c el nu v mai poate folosi de acum înainte. Corpul-durere const în blocarea energiei vitale. Editura Institutului Biblic i de Misiune. încercând s face i acest lucru. Eu o o dimensiune superioar numesc prezen . Sunte i acum martorul sau observatorul corpului-durere.)). Când ve i începe s v deta a i de identificare i s deveni i un observator. în momentul în care îl observa i. i v identificarea cu el fiind împiedicat . S-a r sturnat i a devenit anti-via . cu corpul-durere când devenim suficient de con tien i pentru a întrerupe A a cum nu pute i lupta cu întunericul. con tiin a îl face s devin el însu i. corpul-durere va continua s func ioneze un timp i va încerca s v p c leasc s v identifica i din nou cu el. red. Observarea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat. a con tiin ei. 5. i astfel i mai mult durere. Se instaleaz îndrepta i aten ia asupra lui.i devoreze singur coada. se descoper prin lumin . i nu se mai poate alimenta prin dvs. Observarea este suficient . c ci tot ceea ce este descoperit lumin este" [Efe-seni. corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie v zut a a cum este. De ce crede i c civiliza ia noastr a devenit atât de neprielnic vie ii? Chiar i for ele care se opun vie ii sunt totu i .A adar. tot a a nu pute i lupta cu corpul-durere. a i crea un conflict interior. Ce se întâmpl identificarea cu el? Corpul-durere este creat de incon tien . Sfântul Pavel a exprimat foarte frumos acest principiu universal: ÄIar tot ce este pe fa .

st ruind cu mintea la ceea ce v-a f cut cineva sau la ceea ce îi ve i face dvs. Fi i paznicul mereu vigilent al spa iului interior. Trebuie s urm ri corpul-durere i s momentul în care gândirea dvs. este s nu mai crea i durere. a fi Äincon tient" înseamn a te identifica unui anumit tipar mental sau emo ional. dac fi i suficient de prezent încât s pute i îi sim i i energia.nu îl mai alimenta i cu energie prin identificare. în acest stadiu. gândirea dvs. duce la apari ia procesului de transmutare. i-a mai r mas un impuls. R mâne i prezent. deja v-a i predominant a corpului-durere i nutri i identificat cu ci i îl alimenta i din nou cu propriile gânduri. de i nu mai este ac ionat de nimic. ca în cazul titirezului ce continu s se învârt . v-a i l sat prad incon tien ei. spunându-v singur cât de oribil este via a.. dar acestea nu vor dura. a i intrat în starea de incon tien vulnerabilitate la atacul corpului-durere. o iner ie. el poate crea dureri în diferite p r i ale corpului. Aten ia con tient i sus inut rupe leg tura dintre corpul-durere i procesele gândirii. lui sau ei. Din acel moment. care începe s ard astfel mai puternic. s-a aliniat cu corpul-durere. r mâne i con tient. responsabilitatea dvs. Ruptura interioar se vindec deveni i din nou unitar. Acesta este în elesul ezoteric al vechii arte a alchimiei: transmutarea metalului obi nuit în aur sau a suferin ei în con tiin . Atunci el nu v va mai putea controla gândirea. Implic absen a dvs. furia este vibra ia energetic gânduri pline de furie. i 46 . Sau atunci cflnd sim i i c v cuprinde o i dispozi ie trist i începe i s activa i un tipar de gândire negativ. se aliniaz De exemplu. Acolo unde exist furie întotdeauna este i durere dedesubt. iar corpul-durere a devenit Ädumneavoastr " în iv . în cu câmpul energetic al corpului-durere. în sensul în care îl folosesc eu aici. Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul fl c rii con tiin ei dvs. complet ca observator.

ci i pe dvs. Nu îl judeca i R mâne i prezent i continua i s i nu îl analiza i. Concentra i-v aten ia asupra sentimentului interior. îi poate fi explicat i unui copil i s sper m c într-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fi predate la coal . 47 i le-a i Äîn eles" tr indu-le ² ave i la dispozi ie cel mai puternic instrument de . Nu face i din el o identitate proprie. observatorul t cut. în loc s v l sa i dominat de eveniment. Recunoa te i corpul-durere. Con tientiza i nu numai durerea emo ional . Accepta i c se afl acolo. Identificarea sinelui fals cu corpul-durere Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic i în acela i timp foarte simplu. Acum a vrea s v spun numai atât: dac pute i r mâne atent i prezent în acest timp i dac pute i observa ceea ce sim i i. ve i avea ocazia s face i cel mai intens exerci iu spiritual i ve i putea s v transmuta i rapid toat durerea pe care a i sim it-o în trecut. Urm ri i ce se întâmpl în continuare. ca observator al evenimentelor interioare ² transformare. Despre acest lucru i despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai târziu. Nu v gândi i la el ² nu l sa i sentimentul s se transforme în gândire. S Pentru multe femei.S rezum m acum acest proces. puterea prezen ei con tiente. ca Äpersoana care observ ". Odat ce a i în eles principiile de baz ale prezen ei dvs. fi i observatorul lucrurilor care se petrec în interiorul dvs. corpul-durere se treze te mai ales înainte de perioada ciclului menstrual. Aceasta este puterea Clipei de acum.

Observa i pl cerea ciudat pe care o sim-| în urma faptului c sunte i nefericit. Observa i impulsul de vorbi despre acest lucru sau de a v gândi la el.. Dar dac ave i norocul s întâlni i o persoan intens con tient . acest lucru poate fi salutar i poate accele-ni procesul. pute i face acest lucru. putând crea i sus ine o stare de prezen it nivelul identific rii cu con tient intens în timp ce lucreaz cu dvs. dac au dep mintea. dac pute i fi al turi de ea i s o urma i în starea de prezen . prefera i mai curând s suferi i ² s fi i corpul-durere ² ecât s face i un salt în necunoscut i s risca i s pierde i familiarul sine nefericit. Când un bu tean care abia a început s ard este pus lâng unul care arde puternic i dup un timp este separat din nou. a i tr it în strâns identificare cu corpul-durere emo ional i dac întregul sentiment de sine sau mare parte din el este investit în acesta. lumina dvs. A fi un astfel de foc este una dintre func iile unui maestru spiritual. r mânând prezent ca martor i ini iind astfel transmutarea. Numai dvs. în acest caz. Nimeni nu-1 poate face in locul dvs. Rezisten a va înceta dac o ve i con tientiza. frica incon tient identific rii. el va arde mult mai intens. Dac acest lucru este adev rat în ceea ce v prive te. Fi i foarte atent. va deveni cu repeziciune mai puternic . obser-va i-v rezisten a. este acela i foc. La urma urmei. e va întâmpla astfel mai ales dac . Atunci ve i putea s v îndrepta i aten ia asupra corpului-durere. sunte i aceast fic iune construit de minte.Nu neg c v-a i putea confrunta cu o rezisten interioar intens în procesul de renun are la identificarea cu durerea. Cu alte cuvin-i. Asta înseamn c v ve i pierde identitatea va crea o rezisten c v-a i construit un sine nefericit din corpulputer-tllic la orice tentativ de anulare a durere i crede i c dvs. Observa i ata amentul fa de propria dure-:. Astfel. 48 . în cea mai mare parte a Vie ii dvs. Unii terapeu i s-ar putea s fie i ei capabili s îndeplineasc aceast func ie.

Aceasta creeaz o pr pastie de anxietate. dar nu este acela i lucru cu starea Aceasta este o retragere instinctiv psihologic de fric despre care vorbim aici.Originea fricii A i spus c frica face parte din durerea noastr emo ional fundamental . dar nu pute i face fa viitorului. Dac cineva v amenin cu focul sau cu violen a fizic . groaz .d. Aminti i-v c 49 mecanisme de ap rare. Pute i oricând s face i fa unui lucru care este doar o proiec ie a min ii ² nu pute i face fa Mai mult. este util aplicarea lec iilor înv ate în trecut. Ca urmare a naturii sale iluzorii constant. fobie . Lucrurile stau astfel chiar dac . grij . Dvs. din fa a pericolului. i în ciuda elaboratelor sale va înso i constant. a a cum am ar tat mai devreme. Pentru asemenea chestiuni practice. Nu frica este motivul pentru care nu v b ga i mâna în foc.a. atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. Starea psihologic de fric este independent de orice pericol concret i imediat. anxietate. Acest tip de fric psihologic este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea întâmpla. Ce mesaj prime te în mod . inele fals este foarte vulnerabil i nesigur i se consider amenin at în mod inele fals este foarte încrez tor. nervozitate. tensiune..m. în timp ce mintea dvs. Nu i ave i nevoie de fric pentru a evita pericolele întâmpl toare ² ci doar de un minim de inteligen bun-sim . ci faptul c ti i c v ve i arde. pr pastia anxiet ii v momentului prezent. i dac v-a i identificat cu mintea i a i pierdut contactul cu puterea i simplitatea Clipei de acum. o emo ie este reac ia corpului la activitatea min ii dvs. nu se refer la un lucru care se întâmpl acum. Cum apare frica i de ce are o pondere atât de mare în vie ile oamenilor? Oare o anumit cantitate de fric nu ajut la autoap rare? Dac nu m-a teme de foc. via a v este condus de inele fals. privit din exterior. se afl în viitor. tr i i aici i acum. a i putea avea un sentiment asem n tor cu frica. Ea îmbrac multe forme: disconfort. a putea s bag mâna în el i s m ard.

ve i anula identificarea cu el. pentru sentimentul dvs. Con tientizând acest tipar. Acesta este sfâr itul tuturor conflictelor i al jocurilor de putere. din interiorul dvs. A gre i înseamn a muri. ca sine fals. sunt amenin at. frica de moarte afecteaz fiecare aspect al vie ii dvs. de identitate nu mai are nicio importan dac ave i dreptate sau nu. toate fricile reprezint frica de moarte. Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund i mai autentic. o entitate fictiv . tiparul incon tient se va dizolva rapid. nu din minte. De exemplu. nu va mai exista. astfel. Puterea asupra altora este de fapt sl biciune deghizat în putere. în aceast stare de identificare cu mintea. Pute i afirma clar i ferm ce sim i i sau gândi i.. nevoia compulsiv i profund incon tient de a avea dreptate. Frica de pierdere. moartea pânde te întotdeauna dup col . Pentru sinele fals. Adev rata putere se afl în interior i v este acum disponibil .. desigur. frica de a fi r nit etc.. Atunci când v identifica i cu o pozi ie mental i gre i i. frica de e ec. f r a mai fi agresiv sau mânat de sentimente defensive în leg tur cu aceste lucruri. ca nevoia instinctiv de a avea dreptate într-o discu ie i de a-i dovedi celuilalt c gre e te ² ap rând în felul acesta pozi ia mental cu care v-a i identificat ² este urmare a fricii de moarte. observându-l. sentimentul de identitate bazat pe gândire este serios amenin at cu anihilarea." generat de acest mesaj continuu? Frica. Ce ap ra i? O identitate iluzorie.constant corpul de la inele fals. Urm ri i apari ia oric rui fel de sentiment defensiv. de anihilare a sinelui fals. în lumina con tiin ei dvs. chiar i un lucru aparent obi nuit i Änormal". construit de minte? ÄPericol. Din cauza acestui lucru s-au purtat r zboaie i au fost distruse nenum rate rela ii. i care este emo ia Frica pare s aib multe cauze. în ultim instan . care este o form de violen . o imagine din mintea dvs. 50 . care sunt atât de corozive pentru rela ii. A a c dvs.. Odat ce a i sc pat de identificarea cu mintea. dar. nu v pute i permite s gre i i.

va fi resim it numai indirect. recunoa tere sau o rela ie special . din acest motiv. a a cu care v întâlni i pe strad sau pe care o cunoa te i tr ie te într-o stare de fric . în primul rând pentru a se putea sim i mai bine cu ei în i i. acesta este con tient. Numai intensitatea ei variaz . succes. ei constat curând c golul continu s existe i este f r margini. pentru c nu se mai pot min i. care este o parte intrinsec a min ii conduse de inele fals. forma sa de manifestare o nu e ti i constant al lipsei de valoare proprie sau acela c suficient de bun. dar le este mult mai greu. de a nu fi întreg. pentru a se sim i mai comple i. A a c se lupt s acumuleze posesiuni. putere. bani. îl reprezint un profund sentiment de lips sau de neîmplinire. Sau pot i chiar continu s se mint . Dac este incon tient. va avea ca tovar constant frica. oamenii se înscriu deseori în grani ele unei nevoi compulsive de gratificare a sinelui fals i caut lucruri cu care s se identifice pentru a putea umple acest gol pe care îl simt în ei în i i. la al ii este incon tient. este deconectat de la puterea sa adev rat . Dac reprezint sentimentul nelini titor este con tient. Num rul persoanelor care au dep c pute i presupune c aproape orice persoan it identificarea cu mintea este extrem de mic. o cerin intens . Cei mai mul i oameni devin con tien i de ea numai atunci când trec printr-o stare mai intens . Încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire Un alt aspect al durerii emo ionale. La unii oameni. înr d cinat în Fiin . Aceast stare fluctueaz între anxietate i groaz la un cap t al scalei i o senza ie vag de nepl cere i sentimentul unui pericol îndep rtat la cel lalt. Dar. ca o dorin . în orice caz. o nevoie. chiar i atunci când ob in toate aceste lucruri. Atunci se simt într-adev r în pericol. de la sinele s u profund. 51 .A a c orice persoan care s-a identificat cu mintea sa i.

Poate c identific ri politice. cu sisteme de credin e i apeleaz deseori la recunoa terea social . tocmai a fost împlinit . când o dorin i alimentat constant. G si i c este însp imânt tor? Sau este o eliberare s târziu. Are nevoie s fie atât ap rat. cât inele fals se identific cel mai des cu posesiunile. îl ve i afla cel mai târziu în momentul în care ve i sim i C se apropie moartea. rasiste. cu statutul i i cuno tin ele. Secretul vie ii este s Ämori înainte de a muri" ² i s descoperi c nu exist moarte. în care ob ine i ceea ce v-a i dorit. Deoarece inele fals este un sentiment derivat al identit ii. el are nevoie s se identifice cu lucruri externe. Moartea ia tot ceea ce nu sunte i dvs. Ve i afla singur adev rul. nu v pute i sim i împ cat sau împlinit. nu v pute i sim i cu adev rat bine. renun a i la toate aceste lucruri. cu educa ia rela iile. Nu v c uta i sinele în minte. cu personal sau a familiei. cu excep ia unor intervale foarte scurte. va trebui s ti i acest lucru? Mai devreme sau mai acum v vine greu s crede i i. na ionaliste. Niciuna dintre acestea bineîn eles. religioase i alte identific ri colective. cu istoria de via nu sunte i dvs. 52 . cu ocupa ia. cu aptitudinile speciale.Atâta timp cât mintea dominat de inele fals v conduce via a. nu v cer s crede i c nu v pute i reg si identitatea în nimic din toate acestea. cu aspectul fizic.

inele fals ador c utarea unui lucru de care s se ata eze pentru a. în cazul atâtor oameni. Nu.i men ine i înt ri sentimentul iluzoriu de identitate i se va ata a imediat de problemele dvs. Problemele min ii nu pot fi rezolvate la nivelul min ii. Deveni i Äo ml di dup cum a spus Isus. Desigur. A i în eles deja mecanismele de baz ale st rii de incon tien : identificarea cu mintea. a a cum studiul nebuniei nu este suficient pentru a aduce s n tatea mintal . nu mai le transforma i într-o s fac acest lucru. Studiul complexit ii min ii v poate transforma într-un bun psiholog. dar nu v va duce mai departe de nivelul mental. Acesta este motivul pentru care. nu mai ave i nevoie s în elege i sau s afla i prea multe. înr d cinat în Fiin . mare parte din sentimentul lor de identitate este strâns legat de propriile probleme. Nevoile sinelui fals sunt f r constant într-o stare de fric ave i nevoie s complex problem sfâr it. Ea se simte vulnerabil i amenin at . adev rat. ca substitut al sinelui dvs. înainte de a putea s m apropii m car de con tiin a deplin sau de iluminarea spiritual . explora i nenum ratele sale manifest ri. 1]. Dup ce a i aflat cum opereaz disfunc ia principal .Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în clipa de acum Nu v c uta i sinele în minte Simt c mai am multe lucruri de aflat despre felul în care func ioneaz mintea mea. nu este nevoie s personal . a a c tr ie te i dorin . nu este a a. Ioan 15. El este mereu în din vie" [v. Dup ce 53 . fapt ce creeaz un sine fals. Dup ce a i în eles principala disfunc ie.

Este un instrument minunat. via . Impulsul apare pentru c trecutul v confer o identitate. A te identifica cu propria minte înseamn a fi prins în timp: impulsul de a tr i aproape exclusiv prin memorie i anticipare.aceasta s-a întâmplat. Amândou sunt iluzii. Dar cum am mai func iona în aceast lume dac am fi lipsi i de sim ul timpului? Nu ar mai exista scopuri pe care s ne str duim s le atingem. pentru c trecutul face din noi ceea ce suntem azi. 54 m s -l . in loc s -l risipim. iar viitorul men ine promisiunea salv rii. To i suntem afunda i în ea. desigur. include permite min ii s fie a a cum este f r s v împotmoli i în ea.i identificarea cu mintea. Nu am mai ti cine suntem. Deveni i prezent. sunte i totuna cu mintea dvs. Pare aproape imposibil s sc p m de identificarea cu mintea. în iv în ea i care. stare inele. Cum înve i un pe te s zboare? Iat care este cheia: pune i cap t iluziei timpului. Ea devine atunci o minte condus de Pune i cap t iluziei timpului. îi pute i c uta i pe dvs. ie i i din ea. ultimul lucru pe care ei i l-ar dori ar fi s piard Odat ce a i recunoscut c la baza st rii de incon tien st se elibereze. Aceasta creeaz o preocupare continu pentru trecut i viitor ² gândul la recunoa terea momentului prezent i la a-i îng dui s existe treze te nepl cerea. considera i în mod gre it c dvs. i mintea se opre te ² dac nu alege i cumva s o pune i la treab . Timpul mintea sunt inseparabile. Când sunte i prezent. Disfunc iile apar atunci când v sinele fals i pune st pânire pe întreaga dv . i emo iile. inele fals se poate investi într-o m sur foarte mare în durere i suferin . a împlinirii sub orice form . Cred c timpul este ceva foarte pretios si trebuie s înv folosim cu inteligen . Elimina i timpul. ar însemna s . Mintea în sine nu este disfunc ional .

Viata este acum. Nu afi inteles inca pe deplin esenta lucrurilor pe care vi le-am explicat pentru ca incercati sa le intelegeti mental. Cu cat sunteti mai concentrat asupra timpului ² trecut i viitor ². sanufie acum s. pentru ca este o iluzie. Este tot ceea ce exista. 55 . pentru ca este singurul care exista. cu atat pierdeti mai mult din vedere Clipa de acum. Este singurul punct de acces in lumea lipsita de timp si de forma a Fiintei. puteti. Eternul pre-zent este spatiul in care se deruleaza viafa dvs.Timpul nu este deloc pretios. ascultati-m . singurul factor care ramane constant. S Nimic nu exista in afara Clipei de acum Trecutul si viitorul nu sunt lafel de reale. Ea este intr-adevar pre ioasa. cel mai pretios lucru care exista. numai dvs.i nici nu se va intampla vreodata. In al doilea rand. Nu a existat nicio-data vreun timp in care viata dvs.. Ceea ce percepeti ca pretios nu este timpul. ci singurul moment existent in afara sa: Clipa de acum. uneori chiar mai reale decdt prezentul? La urma urmei. Va rog. Iar obiectivele noastre viitoare determind ac-fiunile pe care le intreprindem in prezent. trecutul determind fe-lul nostru de afi si modul in care ne percepem si ne compor-tdm in prezent. Clipa de acum este singurul punct care va poate duce dincolo de granitele limita-te ale mintii. Mintea nu poate intelege acest lucru. De ce este eel mai pretios lucru? In primul rand.

a unei Clipe de acum mai vechi. de fapt. care are un trecut i un viitor. totul se intampla in Clipa de acum. reactivati aceasta amprenta ² tot in prezent. Cand apare. o proiectie a mintii. In momentul intelegerii. Nimic nu se va intampla vreodata in viitor. trecutul §i viitorul nu au realitate proprie. nu-i asa? Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut. ale puterii sj ale realitatii prezentului etern. trecerea de la timp la prezenta se produce uneori de la sine. Viitorul este o Clipa de acum imaginata. Brusc. apare sub forma Clipei de acum. Esenta cuvintelor mele nu poate fi inteleasa de minte. eman prezen a Fiintei.a trecutul sj viitorul sunt doar palide re-flexii ale luminii. faceti aceasta tot in Clipa de acum. tot as. o amprenta de me-morie. S Cheia dimensiunii spirituale În situatiile in care viata ne este amenintata si avem nevoie de o reactie rapida. totul vi se pare viu. Ceea ce considerate trecut este. Personalitatea. Ele i i imprumuta realitatea de la Clipa de acum. Cand va ganditi la viitor. As. facut. inmagazinata in minte.A existat vreodata un moment cand ati trait. toate se intampla in Clipa de acum.a cum Luna nu are o lumina proprie §i poate doar sa reflecte lumina Soarelui. radiaza energie. Cand va amintiti trecutul. de la timp la prezenta. dispare 56 . in con§tiin|a se produce o trecere de la minte la Fiinta. gandit sau simtit vreun lucru in afara Clipei de acum? Credeti ca se va intampla vreodata? Este posibil ca un lucru sa se intample sau sa existe in afara Clipei de acum? Raspunsul este evident. Evident.

ca ÄNu v îngriji i de ziua de mâine" i ÄCel ce se apuc de arat i se uit peste um r nu este potrivit s intre în împ r ia Cerurilor". Cu toate acestea. Dac intra i într-o biseric . de probleme. de povara personalit ii. dar în acela i timp foarte vigilent . acest lucru nu este afirmat în temple sau biserici. ve i auzi poate citate din Evanghelii. R spunsul de care este nevoie vine din aceast stare de con tiin . Dumnezeu dân-du-le totul din plin. poate însemna moarte. este acela c îi for eaz s st ruie în Clipa de acum ² în starea de tr ire intens care este eliberat de timp. ' Motivul pentru care unii oameni ador activit ile periculoase. Pute i intra în aceast S Din timpuri str vechi. Sau poate c ve i auzi versetul despre florile a acestor înv turi nu este câmpului care nu î i fac griji pentru ziua de mâine. Din nefericire. de i poate nu îl con tientizeaz . mae trii spirituali din toate tradi iile au ar tat c aceast Clip de acum este cheia dimensiunii spirituale. i pentru o secund . de gânduri. activitate pentru atingerea st rii respective. Profunzimea o profund transformare interioar . cum ar fi escaladarea mun ilor.i dea seama c ele sunt f cute pentru a fi tr ite i pentru a aduce . ci tr iesc lejer în Clipa de acum atemporal . Dar dvs. se pare c ea a r mas un secret. chiar trebuie s acum. ace ti oameni ajung dependen i de o anumit escalada i versantul nordic al Eigerului pentru asta. cursele de ma ini etc. foarte lini tit . 57 i natura radical recunoscut . Nimeni nu pare s .momentan i este inlocuita de o intensa prezenta con tient . în mod sigur. nu stare chiar P r sirea prezentului.

în absen a timpului. ea nu poate supravie ui în Clipa de acum. Este f cut s v aduc similar din tradi ia Zen este: ÄDac nu acum. în Clipa de acum. se dizolv . ridica deseori degetul i întreba: ÄCe ne lipse te în acest moment?" O întrebare profund . Marele maestru Zen. atunci când?" un aten ia i mai profund în Clipa de acum. nimic din ceea ce nu sunte i dvs. atât de profund prezent. 58 . Rinzai. marele poet i maestru al sufismului. în iv s nu continue s supravie uiasc în dvs. Meister Eckhart. marele maestru spiritual din secolul al XIII-lea. toate problemele dvs. nici o suferin . care nu solicit r spuns mental. încât nici o problem . Suferin a are nevoie de timp. pentru a le distrage elevilor s i aten ia de la timp. Nu exist obstacol mai mare în calea c tre Dumnezeu decât timpul". O întrebare S Clipa de acum este central i în înv turile sufite.S Toat esen a filozofiei Zen se reduce la a te men ine mereu pe muchia de cu it a Clipei de acum ² la a fi atât de complet. ramura mistic a Islamului. arde i-le în foc pe amândou ". Iar Rumi. declara: ÄTrecutul i viitorul îl iau pe Dumnezeu din fa a ochilor no tri. a rezumat foarte frumos toate acestea: ÄTimpul este cel care împiedic lumina s ajung la noi. Sufi ii au un proverb: ÄCredinciosul sufit este fiul timpului prezent".

Percep ia extern nu s-a schimbat prea mult. dar lucru.. pe care îl sim eam drept esen a acestui copac. Nu tiu cum am f cut. Vede i. care tr ie te în fiecare fiin misterul vie ii. O cunoa tere despre care mintea nu tie nimic. M mai uitasem la el de câteva ori i mai înainte. ci numai o imagine i moart a lui. Mintea nu poate cunoa te copacul. Con tiin a Fiin ei a devenit parte din percep ia dvs. Este posibil ca un astfel de moment s fie vreodat mai mult decât o str fulgerare? V-a i eliberat de timp pentru un moment. dar acum a fost ceva diferit. dar am ajuns s fiu con tient de ceva invizibil. ci con ine o iubire i un respect profunde pentru tot ceea ce exist . Este greu de explicat.S Acum un moment. fapte i opinii despre dvs. o cunoa tere care nu Äomoar " spiritul. Odat i în fiecare lucru. ci con ine doar etichete. m-am surprins ui-t ndu-m la copacul care se vedea pe geam. spiritul s u interior. judec i. dac plat vre i. Numai Fiin a poate cunoa te direct. Când m uit acum la copac. când a i vorbit despre prezentul etern i despre irealitatea trecutului i a viitorului. O cunoa tere care nu distruge sacra-litatea cu i dimensiunea atemporal vine i un alt fel de cunoa tere. o parte din acea con tiin simt c începe s -mi scape. experien a se retrage deja în trecut. Poate cunoa te numai fapte sau informa ii despre el. i într-un fel f ceam parte din acest este înc prezent . Acum îmi dau seama c mai înainte nu v zusem cu adev rat copacul. A i trecut în Clipa de acum i astfel a i perceput copacul f r ecranul min ii. Mintea mea nu v poate cunoaste pe dvs. Dar acum avea o dimensiune în plus. 59 . numai culorile p reau mai vii i mai vibrante.

De câte ori sunte i capabil s v observa i mintea înseamn c nu mai sunte i prins în capcana ei. Nu face i din ele o problem personal . Dac sau o anticipare pl cut . Prin autoobservare. Dar o singur experien nu este suficient . iar în final i pe sine. în momentul în care v da i seama c nu sunte i prezent.Exist un loc pentru minte i cuno tin ele ei. al emo iilor i al reac iilor dvs. poate foarte bine s I distrug toat via a de pe planet . Ve i observa c viitorul este imaginat. Nucritica i i nu analiza i ceea ce observa i.. Dac vi se pare greu s intra i direct în Clipa de acum. un lucru care nu apar ine min ii: prezen a dvs. Ambele sunt iluzorii. el v ofer o speran creeaz anxietate. Ie i i din dimensiunea ce avem nevoie i încerc m acum s ob inem este o schimbare de con tiin A a c anula i vechiul tipar de negare i rezisten v retrage i aten ia din trecut i viitor ori de câte ori nu v temporal cât de mult pute i în fiecare zi. indiferent cât a fost ea de frumoas sau de profund . Este lumea practic a vie ii de zi cu zi. i atunci ve i sim i ceva mai puternic decât toate aceste 60 . distragându. inclusiv rela iile pe care le ave i cu alte persoane i cu natura. Obi nui i-v s sunt de folos. Observa i de asemenea cât de des vi se îndreapt aten ia spre trecut sau spre viitor. pe cât sunte i de persoana sau situa ia care le-a produs. A i întrev zut pentru o clip felul în care atemporalitatea vâ poate transforma percep iile. începe i cu observarea tendin ei obi nuite a min ii de a dori s evadeze din Clipa de acum. Dac este mai r u. se transform într-un parazit monstruos. care. ca fiind mai bun sau mai r u decât prezentul. fa de momentul prezent. în diferite situa ii. Fi i cel pu in la fel de interesat de reac iile dvs. viitorul imaginat este mai bun. Totu i. ve i fi automat mai prezent în via a dvs. atunci când ajunge s st -i pâneasc peste toate aspectele vie ii dvs. A intervenit un alt factor. Urm ri i gândul. observa i reac ia. ca observator.i gazda. sim i i emo ia. necontrolat. De ceea permanent . a i devenit prezent. Fi i prezent ca observator al propriei min i ² al gândurilor. de obicei.

mintea în modul ei obi nuit de supravie uire. Când o ve i folosi. numai c aceast fiin dvs. îi ar ta i celuilalt c gre e te. Dup ce a i sim it ce a fi prezent. Energia care îi este retras min ii se transform în prezen . de exemplu. în spatele con inuturilor min ii. devine mult mai u or s temporal ori de câte ori nu ave i nevoie de timp în scopuri practice i s p trunde i mai adânc în Clipa de acum.. V justifica i. O pune i în practic . în aceste momente. ² deveni i una cu ea. când Älucrurile merg prost" sau când este reactivat un complex emo ional din trecut. ataca i. tendin a de a deveni nu sunte i când în via a dvs. mai concentrat . i prezen a lini tit . ci tiparul de reac ie.. exist Äincon tient". S O prezen puternic intens este necesar atunci când anumite situa ii declan eaz o reac ie cu o înc rc tur emo ional . v ap ra i. observarea îi retrage min ii mai mult timp. Reac ia sau emo ia pune st pânire pe dvs. chiar o amplific . Identificarea cu mintea creeaz înseamn acesteia mai mult energie. rapid . mintea va fi mai . atunci când imaginea de sine v este amenin at . observarea min ii deschide dimensiunea alege i pur i simplu s ie i i din dimensiunea atemporalit ii.lucruri pe care le observa i: îns observatorul t cut. care observ . De fapt. Acest lucru nu v afecteaz capacitatea de a v folosi de timp ² de trecut sau de viitor ² atunci când ave i nevoie s -1 utiliza i în chestiuni practice. 61 i nu v afecteaz nici capacitatea de a v folosi mintea.. apare o provocare ce declan eaz frica. Identificarea cu mintea îi confer energia.

înv ate din trecut. atunci face i din nou gre eala de a transforma incidentul într-un aspect Äpropriu i personal": face i din el o parte a sentimentului de sine i îl transforma i în 62 . Pe de alt parte. prin intermediul tiparelor i al legilor fizice. De exemplu. Timpul cronologic nu înseamn numai a stabili o întâlnire sau a planifica o excursie. Orice planificare i orice c(ort de a atinge un anumit scop au loc acum.a. în cazul în care continua i s v gândi i la ea i s v critica i. Dar chiar i aici. în sfera vie ii practice. predic iile legate de viitor.m. stabilirea obiectivelor i efortul de a le duce la îndeplinire. în acest fel. ea ontinu s În cazul unei persoane ce a atins iluminarea.Renun area la timpul psihologic înv a i s folosi i timpul pentru aspectele practice ale vie ii ² putem numi acest interval Ätimp cronologic" ². dar imediat ce a i rezolvat problemele practice reveni i la con tiin a prezentului. Când exersa i aceasta. o con tiin periferic a timpului. Cu alte cuvinte. nu ve i acumula un Ätimp psihologic". în care nu ne pu-Icm descurca f r s recurgem la trecut sau la viitor. dac în trecut a i f cut o gre eal i acum a i înv at din ea folosi i timpul cronologic. i abordarea unor c i adecvate de ac iune în baza predic iilor noastre. El include i a înv a din trecut pentru a nu repeta acelea i gre eli la nesfâr it. momentul prezent r mâne factorul esen ial: orice lec ie din trecut devine relevant i se aplic acum. concentrarea aten iei se identific întotdeauna cu Clipa de acum. care este identificarea cu trecutul i proiec ia compulsiv în viitor. s ave i remu i sau un sentiment de vinov ie.. dar este eliberat de timpul psihologic. fi i atent s nu transforma i timpul fonologie în timp psihologic f r s v da i seama. de i ea are înc foloseasc timpul cronologic. matematice .d.

dar respecta i i acorda i cea mai mare aten ie pasului pe care îl face i în momentul prezent. S În eleg suprema importan a Clipei de acum. C l toria vie ii dvs. Dac v stabili i un obiectiv i încerca i s îl atinge i.timp psihologic. de a Äreu i". V amintesc pur i simplu un fapt ² un fapt atât de evident. Când spun c Ätimpul este o iluzie". nu inten ionez s exprim un adev r filozofic. dar nu pot s fiu pe deplin de acord cu dvs. Refuzul de a ierta implic în tnod necesar greaua povar a timpului psihologic. Nu mai reu i i s vede i i s mirosi i florile de la marginea drumului i nici nu mai sunte i con tient de frumuse ea i miracolul vie ii care se desf oar în jurul dvs. Nu este o realitate? 63 un moment în care via a dvs. Nu va exista niciodat moment". s nu fie Äacest . Dac v concentra i excesiv asupra scopului. Da i-mi voie s repet: prezentul este tot ce ve i avea vreodat . Este redus cronologic se transform la o simpl treapt spre viitor. încât s-ar putea s v fie greu s îl în elege i. folosi i timpul cronologic. de a atinge. decât atunci când sunte i prezent în Clipa de acum. poate pentru c încerca i s ob ine i prin el fericirea. ti i unde dori i s ajunge i. care este întotdeauna legat de un fals sentiment de identitate. lipsit de valoare intrinsec . Clipa de acum nu mai este respectat . devine o nevoie obsesiv de a ob ine. Timpul atunci în timp psihologic. nu mai este o aventur . dar odat în eles complet. când spune i c timpul este în totalitate o iluzie. acesta poate t ia cu repeziciunea unei s bii prin h i ul straturilor de complexit i i Äprobleme" create de minte. s vi se par lipsit de sens. împlinirea sau un sentiment mai complet de identitate.

comunismul ² sau orice fel de na ionalism ² ori ca sistemele religioase rigide. sub forma ideologiilor.? 64 ri comuniste. ca na ionalsocialismul. alerga i mereu dup emo ii i pl ceri noi? Crede i c aduna i mai multe lucruri ve i fi mai împlinit. ce func ioneaz lazându-se pe presupunerea implicit c binele cel mai mare se afl în viitor i. un punct în proiec ia mental viitorului. Scopul este o idee. mai bun Sau mai întregit din punct de vedere psihologic? A tepta i un b rbat sau o femeie care s dea un sens vie ii dvs. în care salvarea. torturarea i omorârea oamenilor în prezent. prin urmare. Ele apar. Mai poate exista vreo îndoial periculoas ? Cum func ioneaz acest tipar mental în via a dvs. egalitate. se estimeaz c au fost omorâ i circa 50 de milioane de oameni pentru progresul cauzei comunismului. de exemplu. De exemplu. împlinire. mijloacele de a ob ine aceste lucruri implic înrobirea. mâncarea. ² va fi atins .7 încerca i mereu s ajunge i în alt loc decât cel în care v afla i? Cea mai mare parte a ac iunilor dvs. b utura. s realiza i i s atinge i diver-:. drogurile sau fiorii de fric dac ori entuziasm? V oncentra i mereu s deveni i.Nebunia timpului psihologic Nu ve i mai avea nicio îndoial asupra faptului c timpul psihologic este o boal mental dac îi ve i observa manifest rile colective. un iad în grav i Este un exemplu cutremur tor despre felul în care credin a într-un rai viitor creeaz c timpul psihologic este o boal mental . ca sexul. De multe ori. scopul atingerii lui justific mijloacele. eluri. China i alte prezent. pentru construirea unei Älumi mai bune" în Rusia. indiferent sub ce form ar fi prezentat ² fericire. eliberare etc. sunt doar mijloace pentru atingerea unui scop? Satisfac ia se afl întotdeauna dup col sau este redus la scurte momente de pl cere.

de a fi suficient de prezent pentru a dizolva trecutul cu ajutorul puterii Clipei de acum. care v confer un fel de identitate. Dac mintea dvs. de reac ie i de dorin sunt aplicate în performan e ce repet la nesfâr it un scenariu din mintea dvs. sentimentul de uimire i extaz. Pute i câ tiga 10 milioane de dolari f r ca schimbarea adus de acest fapt s fie mai pu in superficial . Trecutul însu i se perpetueaz prin lipsa prezen ei.. A i continua pur i simplu s lemn. dar transform rile reale sunt rare i depind de capacitatea dvs. într-un cadru mai luxos. Atunci mintea creeaz o obsesie a viitorului pentru a evada dintr-un prezent nesatisf c tor. este foarte împov rat de trecut. Oamenii au înv at s divid atomul. în aceste condi ii. în acest moment este ceea ce d form viitorului ² care. de emo ie. ve i tr i acelea i lucruri. Vechile tipare de gândire. Este aceasta o schimbare autentic ? 65 . Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic 'Dar credin a c viitorul va fi mai bun decât prezentul nu este întotdeauna o iluzie. viitorul este o replic a trecutului. Î i pierde capacitatea de a vibra.În starea de con tiin normal . acum o persoan aplica i acelea i tipare condi ionate. în loc s omoare 10 sau 20 de persoane cu o bât de poate omorî un milion de indivizi doar printr-o ap sare pe buton. puterea i poten ialul creator infinit care stau ascunse în Clipa de acum sunt camuflate în totalitate de timpul psihologic. desigur. Prezentul poate fi oribil. Sunt posibile schimb ri superficiale. de identificare cu mintea sau starea de neiluminare. dar deformeaz sau ascunde realitatea prezent . nu poate fi tr it decât în Clipa de acum. iar lucrurile pot deveni mai bune în viitor i deseori a a se i întâmpl . via a dvs. Ceea ce percepe i ca viitor este o parte intrinsec a st rii prezente de con tiin . de comportament. Calitatea con tiin ei dvs. prospe imea. De obicei.

mai con tient. tensiunea. resentimentele. i cu toate acestea. Dac ast zi a i îndep rta în mod miraculos toate problemele dvs. triste ea. Disconfortul.Dac determin numai calitatea con tiin ei dvs. anxietatea. stresul.. nu într-un de eliberare despre care ne vorbesc toate înv viitor iluzoriu. este adev rat. regretul. Poate c v va fi greu s recunoa te i c timpul este cauza suferin elor sau a problemelor dvs. ci chiar acum i aici.? Gradul prezen ei dvs. i. Deci. atunci ce anume calitatea con tiin ei dvs. Dar pân probleme a min ii ² ata amentul ei fa când nu a i rezolvat principala disfunc ie generatoare de de trecut i viitor i negarea Clipei de acum ² problemele sunt în realitate interschimbabile. grijile ² toate formele de fric produse de abunden a viitorului ² sunt i de insuficien a tr irii prezentului. dintr-un punct de vedere conven ional. dar nu a i deveni mai prezent. v ve i trezi curând cu un set similar de probleme sau motive de suferin . în acest moment determin viitorul. ceea ce percepe i drept cauze ale suferin ei sau ale nefericirii dvs. Vinov ia. singurul loc unde este posibil apari ia unei schimb ri autentice i unde trecutul poate fi dizolvat este Clipa de acum. Este promisiunea salv rii. Cei mai mul i oameni descoper con tiin c le este greu s cread în posibilitatea unei st ri de complet eliberate de orice form de negativism. tocmai ea este starea turile spirituale. Crede i c ele sunt produse de situa ii specifice din via a dvs. S Toate atitudinile negative sunt produse de o acumulare a timpului psihologic i o negare a prezentului. am r ciunea i toate formele de lips a iert rii sunt produse de abunden a trecutului i de insuficien a prezen ei. suferin ele. ca o umbr 66 .

când în mod clar nu este a a. Anumite lucruri din trecut n-au mers a a cum a i dorit dvs. Este timpul psihologic: trecut i viitor. în final. momentul prezent este extrem de nefericit. dar speran a v face s v concentra i asupra viitorului i aceast concentrare continu pe viitor perpetueaz negarea prezentului i. Prezen a în Clipa de acum este cheia Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via Nu în eleg cum a putea s fiu liber acum. Nu v pute i elibera în viitor. Ave i dreptate. Doar ave i impresia c aten ia dvs. Din întâmplare. Este un fapt. 67 ajut s merg înainte este speran a sau posibilitatea ca situa ia s se . Pentru mine. nefericirea dvs. se afl în prezent. Ceea ce m îmbun t easc în viitor. din acest motiv. Speran a este cea care v face s merge i înainte. nu este deloc eliberator. Nu pute i fi i nefericit i total prezent în Clipa de acum. în acest punct pentru c v afla i deja în acest punct acum. a a c nu pute i fi liber decât acum. Nu pot s cred c a putea ajunge vreodat într-un punct în care s fiu complet eliberat de problemele mele. Nu exist salvare în timp. i acum v împotrivi i lucrurilor care exist deja. i m-a min i singur dac a încerca s m conving c totul este bine. Mai de ceea ce s-a întâmplat în trecut.care v urmeaz oriunde a i merge. când de fapt ea este complet acaparat de timp. sunt extrem de nefericit în acest moment. Ceea ce considera i Ävia " ar trebui mai curând s manifesta i înc o anumit rezisten fa se numeasc Äsitua ie de via ". exist o singur problem autentic : mintea ata at de timp. Nu ajunge i niciodat libert ii.

Haide i s uit m pentru moment situa ia dvs. nu mai exist loc pentru solu ii. prezent de via este o construc ie a min ii. Atinge i ceva ² orice ². Uita i-v în jur. Observa i-v ritmul respira iei. Con tientiza i prezen a t cut a fiec rui lucru. sim i i aerul cum intr corpul dvs. este real . Vede i lumina. sim i i prezen a Fiin ei. Asculta i sunetele. face i pu in loc. Ave i vreo problem acum? Când sunte i asaltat de probleme. de via Situa ia dvs. de via majoritatea a a i sunt ² dar descoperi i dac ave i vreo problem în acest moment. crea i un spa iu pentru a descoperi via a din spatele situa iei de via . Situa ia dvs. care duce spre via ". Care este diferen a? Situa ia dvs. cu i f r lucrurilor. C uta i Äpoarta strâmt via a la acest moment. Se nume te Clipa de poate fi plin de probleme ² Via a dvs. ori de câte ori pute i. Folosi i-v pe deplin sim urile. Asculta i lini tea din spatele sunetelor.Este adev rat c situa ia mea de via prezent este rezultatul lucrurilor care s-au întâmplat în i faptul c sunt blocat în ea m face nefericit. Privi i. de via acum. A a c . culorile. Accepta i însu irile tuturor . Reduce i-v exist în timp. Con tientiza i spa iul care le permite tuturor lucrurilor s existe. Via a dvs. texturile. i s ne concentr m asupra trecut. 68 i accepta i i iese. exist acum. nu interpreta i. nu mai exist loc pentru ceva nou. Nu mâine. nu face i aprecieri despre ele. formele. Permite i-le tuturor lucrurilor s existe. Tr i i în locul în care v afla i. sim i i energia vital din dvs. P trun-de i mai adânc în Clipa de acum. dar ea r mâne totu i situa ia mea prezent vie ii dvs. ci acum. nu peste 10 minute.

Concentra i-v asupra Clipei de acum i spune i-mi ce problem ave i în acest moment. Exist numai situa ii ² pe care le rezolv m în prezent sau le accept m ca atare. ci de în elegerea faptului c nu exist probleme. ca parte din însu irile prezentului. S Nu îmi da i niciun r spuns. Ele nu pot supravie ui în realitatea Clipei de acum.. Ie i i din mintea nes n toas care v sec tuie te de energia vital ... Problemele sunt construc ii ale min ii i au nevoie de timp pentru a supravie ui. este absorbit de Clipa de acum. nu ar trece mult i mintea dvs. a timpului. nu este vorba de rezolvarea problemelor." în ultim instan . care otr ve te i distruge încet P mântul. Nu am sc pat doar temporar de ele? Chiar dac v-a i trezi în paradis. pentru c este imposibil s ave i probleme atâta vreme cât aten ia dvs.. S Toate problemele sunt iluzii ale min ii M simt ca i cum a fi sc pat de o povar uria . ar spune Äda. Este posibil s fie vorba de o situa ie care trebuie s fie ori 69 .L sa i în urm lumea mortificat a abstrac iei mentale. pân când ele se schimb sau pot fi rezolvate. V trezi i dintr-un vis al timpului în prezent. M simt eliberat. nu-i a a? Ele nu au fost rezolvate. Am o senza ie de u urare. dar. dar problemele m a teapt dup col .

în iv . Purta i în minte povara nes n toas a sute de lucruri pe care trebuie sau va trebui poate s le face i în viitor. i nici psihicul uman colectiv cu S Dac v-a i aflat vreodat într-o situa ie periculoas . Nu este nevoie decât de o simpl alegere. i nu ve i fi în stare s v ine i de cuvânt pân la sfâr it decât dac accesa i puterea Clipei de acum. decât dac sim i i c nu o mai dori i. în loc s v concentra i pe singurul lucru pe care îl pute i face acum. f r a avea inten ia autentic M posibilitatea de a întreprinde vreo ac iune în momentul prezent. în condi iile în care nu v ve i mai crea dureri dvs. ti i c aceasta nu a constituit de fapt o problem . sentimentul Fiin ei. crea i durere. Când crea i o problem . o simpl decizie: indiferent de ceea ce se întâmpl . ea este foarte radical . nu-mi voi mai provoca durere. De ce s o transform m într-o problem ? De ce am transforma ceva într-o problem ? Nu este via a suficient de provocatoare i a a? Pentru ce mai ave i nevoie i de probleme? Mintea ador în mod incon tient problemele pentru c ele v ofer un fel de identitate.rezolvat . Nu ve i face aceast alegere decât dac sunte i într-adev r s tul de suferin . ÄProblem " înseamn s v men ine i mental într-o situa ie. de via 70 i de moarte. ori acceptat . Este normal ² i nebunesc. Deveni i atât de cople it de situa ia de via . . Nu voi mai crea probleme. transformând-o astfel incon tient într-o component a sentimentului dvs. De asemenea. de identitate. interior negativismul cre rii de probleme. nici spa iul dvs. atunci nu le-o ve i mai aduce nici celorlal i. nu ve i mai contamina nici frumosul P mânt. De i este o alegere simpl . încât v pierde i sentimentul de a tr i. Mintea nu a avut timp s Älucreze" i s o transforme într-o problem .

nu este o problem . fie supravie ui i. mintea se opre te. ar fi clare i incisive. Unii oameni se înfurie când m aud spunându-le c problemele sunt iluzii. Cine ar mai fi ei f r acestea? Mare parte din lucrurile pe care oamenii le spun. de concentrarea asupra viitorului i de pierderea nici contactului cu Clipa de acum. 71 . într-o situa ie periculoas . ac iunile dvs. Acesta este motivul pentru care exist atât de multe povestiri despre oameni obi nui i care au devenit brusc capabili de fapte de un curaj incredibil. Dac ar ap rea o situa ie în care s fie nevoie s reac iona i imediat. le gândesc sau le fac sunt motivate de fric . de identitatea lor. Deoarece în momentul prezent nu exist probleme. este mai eficient s nu face i nimic ² s mintea st pânit de timp. Va exista i o mai mare probabilitate de reu it . ci un r spuns intuitiv la situa ia dat . desigur. încât nu pot r mâne în afara lor mult vreme. dar trecutul i viitorul sunt atât de puternice. Nu va fi o simpl reac ie bazat pe condi ion rile trecute ale min ii. i-au definit în mod incon tient întreaga lor identitate în termenii problemelor sau suferin elor lor. când reac ioneaz descoperi i c prezent . în cazul în care pornesc de la con tiin a momentului prezent. Se simt amenin a i de faptul c vor fi deposeda i de sentimentul a ceea ce sunt. nu exist Un pas uria în evolu ia con tiin ei Am tr it pentru o clip aceast stare de eliberare de minte i timp pe care a i descris-o. în alte momente. Au investit mult timp i efort într-un fals sentiment de sine. r mâne i pur i simplu centra i în clipa întotdeauna. Mult vreme. Oricum. aceasta fiind legat fric . fie nu supravie ui i.într-o situa ie de urgen . deveni i total prezent în Clipa de acum i conducerea este preluat de un lucru infinit mai puternic.

al formei i al separ rii. atunci timpul mascheaz momentul prezent i via a este perceput ca o povar sau i relaxare în ceea ce face i. aceast schimbare este inevitabil ? Este o problem de perspectiv . nu trebuie neap rat s v schimba i modul în care o realiza i. Tiparele mentale care au creat o suferin În leg tur inimaginabil pe o scar vast . Dar fnu exist nicio garan ie c omenirea va realiza aceast trans-[formare. Dac nu exist bucurie. Dar ceea ce încerc m noi s facem aici este parte din transformarea profund a con tiin ei colective a planetei i chiar dincolo de aceasta: trezirea con tiin ei din visul materiei. întreba i-v : oare fac ceea ce fac cu bucurie. Nu folosesc cuvântul Ädiabolic". pentru c sunte i una cu totalitatea con tiin ei. nu le pute i separa. este un salt de dimensiuni cuantice în evolu ia con tiin ei i în acela i timp igura noastr Bucuria de a tr i Pentru a afla cu certitudine dac v-a i l sat guvernat de timpul psihologic. Acorda i aten ie deplin tuturor lucrurilor pe care .Con tiin a limitat de timp este profund înr d cinat în psihicul uman. Este mai util s o sau nebunie. cu distrugerea vechiului mod de func ionare a con tiin ei sau mai curând a numesc incon tien incon tientului: este acesta un llucru pe care trebuie s -l facem sau se va întâmpla oricum? idic . ÄModalitatea" este acorda i mai mult aten ie ac iunilor decât Äactivitatea". Spargem tiparele mentale care au dominat via a uman de miliarde de ani. ans de supravie uire ca ras . încerca i s 72 decât rezultatului pe care dori i s -l ob ine i prin ele. u urin schimba i activitatea. Procesul nu este inevitabil sau automat. pute i folosi un i relaxare? criteriu simplu. Sfâr itul timpului. Cooperarea dvs. Poate fi suficient s întotdeauna mai important Dac nu. Ceea ce facem i ceea ce kse întâmpl constituie în fapt un singur proces. u urin o lupt . Oricum l-a i privi. este o parte esen ial .

în Bhagavad Gita. A i descoperit via a în spatele situa iei dvs. Ea este descris . În absen a timpului psihologic. Când încercarea compulsiv de a ne rupe de Clipa de acum înceteaz . De aceea. nici succesul nu mai au puterea de a v schimba starea interioar de contopire cu Fiin a. ² acorda i aten ie ac iunii în sine. Aceasta implic i o acceptare complet a ceea ce este. sentimentul de sine deriv din Fiin . nu din trecutul personal. Nici e ecul. De aceea. Când ac iona i prin prisma con tiin ei prezentului. se nume te Karma Yoga. se îndreapt spre Clipa de acum. împlinirea i satisfac ia nu mai depind de viitor -² nu mai a tepta i de la el salvarea. tot ceea ce face i abund de un sentiment de grij . nevoia psihologic de a deveni orice altceva decât sunte i deja nu mai exist . bucuria Fiin ei inund tot ceea ce face i. sim i i o prezen . respecta i momentul prezent. Aceast atitudine este un exerci iu spiritual foarte puternic. Rezultatele vor veni de la sine. una dintre cele mai vechi i mai frumoase înv fa Äac iunea dedicat ". o lini te i o pace interioar . nu mai sunte i ata at de rezultate. de via . în lume. Imediat ce aten ia dvs. iubire i corectitudine ² S A a c nu urm ri i rezultatele ac iunii dvs. toat se deruleze cu u urin i bucurie. iar via a va începe s chiar i cele mai simple ac iuni. la 73 turi spirituale despre existen . pentru c nu nefericirea i chinul se vor pute i acorda o aten ie total unui lucru c ruia încerca i în acela i timp s -i opune i rezisten . lipsa ata amentului drept calea c tre de rezultatele ac iunilor dvs. Imediat ce ve i începe s dizolva.vi le aduce în fa prezentul.

dar în dimensiunea mai profund a Fiin ei sunte i complet i în întregime Clipa de acum. la un nivel mai profund. Formele se nasc i mor. pute i s v îmbog i i. vede i eternul din spatele formelor. i nici sentimentul de sine nu mai depind de rezultate. nu v ve i mai urm ri obiectivele cu o hot râre înver unat . În aceast exterioare? Desigur. vom mai fi capabili sau vom mai dori s atingem obiective motivat de fric . Nu mai c uta i permanen a acolo unde ea nu poate fi g sit : în lumea formei. în ce prive te situa ia dvs. totu i dvs. furie. care pentru inele fals reprezint pierderea identit ii. succes. Când sentimentul dvs. nici fericirea dvs. este posibil s mai existe lucruri pe care s fie nevoie s le ob ine i sau s i le îndeplini i. actual de via . dar nu ve i mai avea preten ia iluzorie ca un lu-pcru sau o persoan din viitor s v salveze sau s v fac fe-Iricit. când v elibera i de Ädevenire" ca nevoie psihologic . Aceasta este lumea formei. iar când ve i realiza acest lucru ve i sim i în spatele lu-rcrurilor pe care le face i o energie vesel |berându-v de timpul psihologic. a na terii i a mor ii.. i astfel v elibera i de fric . Când aceasta este stai ea Fiin ei dvs. 74 . dar nimic nu mai conteaz . sunte i deja complet. stare de împlinire. Totul este respectat. Elicâ tigului i a pierderii. a câ tigului i a pierderii. a i plin de via . locuri sau oameni s v fac fericit i nu mai suferi i apoi când toate acestea nu v îndeplinesc a tept rile.nivelul situa iei de via . cum a i putea s nu reu i i? A i reu it deja. s v elibera i de anumite lucruri. nemul umire sau de nevoia de a deveni cineva. ti i c Äniciun lucru real nu poate fi amenin at". Totu i. Nici nu ve i r mâne inactiv din cauza fricii de e ec. condi ii. Nu mai cere i ca aceste situa ii. de sine deriv din Fiin . s dobândi i cuno tin e.

un eveniment sau o emo ie într-o problem personal acum este pierderea Fiin ei. Pierderea Clipei de . atunci se poate spune c v-a i eliberat de timp. Disolu ia corpului fizic nu este o problem . Pierderea Clipei de acum este problema. sau mai degrab iluzia principal care transform o simpl situa ie. Dar mâine tot va trebui s -mi pl tesc facturile i tot voi îmb trâni i voi muri. în fiecare moment ca Pentru a în elege acest adev r. este atât de i când pute i sim i aceast via bucurie a Fiin ei. 75 va i în suferin . Când fiecare celul a corpului dvs. în cazuri rare schimbarea se produce radical i dramatic. Deci. Reprezint cea mai profund transformare a con tiin ei pe care v-a i putea-o imagina.Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental Chiar dac accept în întregime c . A te elibera de timp înseamn a te elibera de nevoia psihologic de trecut pentru a avea o identitate i de viitor pentru a atinge satisfac ia. în ultim instan . ca toat lumea. Acceptarea intelectual nu este decât o alt credin prezent încât s simt c vibreaz de via i nu va conta prea mult în via a dvs. trebuie s îl tr i i. timpul este o iluzie. ce importan avea acest lucru în via a mea? Tot trebuie s tr iesc într-o lume complet dominat de timp. cum a putea spune vreodat c m-am eliberat de timp? Nu facturile de mâine sunt adev rata problem .

din ce în ce mai des. în cazul majorit ii oamenilor. Cei mai mul i oameni trebuie s munceasc pentru ea. predominant . în timpul somnului oscila i între faza somnului f r somnului cu vise. In mod similar. ori de câte ori realiza i c a i pierdut clipa de fa . sunte i capabil s v opri i la ea nu doar câteva secunde. Apoi. Dar a ti c nu sunte i prezent este deja un mare este prezen ² chiar dac ini ial nu ine decât câteva secunde în timp v concentra i cronologic înainte de a se pierde din nou. între starea de prezen înainte de a v fixa ferm în starea de i înainte de a fi pe deplin con tient. Cei mai mul i i lipsa ei. Pierde i clipa prezent . f r a fi recunoscut ca atare. Când vorbesc despre starea obi nuit de incon tien . ci perioade mai lungi de timp. In primul rând. majoritatea oamenilor nu fac altceva decât s oscileze între nivelul obi nuit al incon tien ei i o f incon tien 76 profund . este situat într-adev r în prezent. ci între diferite niveluri de incon tien . Dup ce a i tr it de câteva ori aceast stare atemporal de con tiin .odat pentru totdeauna. prezen a fie nu este experimentat oameni oscileaz nu între con tiin numai accidental i pentru scurt timp. în rare ocazii. începe i s con tientiza i cât de rar aten ia dvs. Starea obi nuit de incon tien Dup cum i incon tien a profund vise i cea a La ce v referi i când vorbi i despre diferite niveluri de incon tien ? ti i probabil. din perspectiva timpului cronologic. m refer la identificarea cu gândurile i cu emo iile personale. cu . ve i oscila un timp între con tiin i starea de identificare cu mintea. Aceasta se întâmpl de obicei printr-o abandonare total în mijlocul unei suferin e intense. A a c prezen . niciodat . prezen a devine starea dvs. în final. începe i s oscila i între aceste dimensiuni ale timpului succes: aceast con tiin i prezen ei. alege i s asupra prezentului mai degrab decât asupra trecutului sau a viitorului i. adic necon tientizare. fie este tr it dar v întoarce i la ea de nenum rate ori. în starea de veghe.

Este starea normal a majorit ii oamenilor. mâncarea. apare un negativism intens. ci prin intensitatea ei. i tot ceea ce poate aduce ea în asemenea .reac iile. televizorul sau chiar cump r turile ca anestezice. înÎn incon tien a obi nuit . sau negarea a ceea ce exist creeaz acea obi nuit . diferit de prima nu prin natura. o amenin are. i mai evident de suferin urat cu modera ie. sau un conflict într-o rela ie. agresiunea. depresia etc. sexul. se poate transforma într-o dependen . major în situa ia dvs. Poate c nu v da i seama de acest lucru pentru c face parte atât de mult din via a Änormal ". Când se întâmpl astfel. Mul i oameni folosesc alcoolul. tot a a cum nu con tientiza i niciun zgomot de fond continuu. ca furia. plictiseal sau nervozitate ² un fel de stare de fundal. rezisten a habitual Când aceast rezisten este intensificat nepl cere i acea nemul umire pe care majoritatea oamenilor le accept ca via de o provocare la adresa sinelui fals. Când înceteaz brusc. dac s-ar fi desf condi ii este o eliberare foarte scurt . de exemplu. nepl cere. Violen a fizic ar fi imposibil f r 77 . sunte i condus de mintea dominat de inele fals i nu sunte i con tient de Fiin . Incon tien a profund seamn adesea activarea corpului-durere i identificarea cu el. Nu este o stare de durere sau de nefericire acut . apare o senza ie de u urare. în aceast stare. ci una în care exist un nivel redus. pân când acesta înceteaz . trebuie". munca. aproape continuu. Este o versiune obi nuit . când inele fals este amenin at sau când exist intensificat de incon tien real sau imaginar . ca. de via . Disconfortul st rii de incon tien o stare mai acut obi nuit se transform în durerea incon tien ei profunde ² i de nefericire ² atunci când lucrurile Änu merg cum o provocare. drogurile. în încercarea incon tient de a îndep rta aceast nepl cere de fond. frica profund . de disconfort. bâzâitul unui aparat de aer condi ionat. o activitate care ar fi putut s fie foarte pl cut . de intensitate joas . o pierdere. cu dorin ele i cu aversiunile dvs.

cu pierderea sau cu amenin area pierderii. un aspect esen ial al st rii de prezen . i nu cât de mult pute i sta cu ochii închi i sau ce viziuni ave i. Ve i fi cople it de o reac ie. i celorlal i. în situa iile obi nuite. Dac nu pute i fi prezent nici m car în circumstan e obi nuite. care în final este întotdeauna o form greut i reprezint de fric . ve i fi surprins poate când ve i con tientiza pentru prima oar caracterul Ästatic" al st rii 78 . Când înv a i s fi i martorul propriilor gânduri i emo ii. atunci cu siguran nu ve i putea s r mâne i con tient când un lucru Ämerge prost" sau când v confrunta i cu persoane sau situa ii dificile. se ivesc obstacole. iar una con tient este modul în care proceda i atunci când în deja incon tient tinde s devin v i mai profund con tient . Aceste testele. când v plimba i prin p dure sau asculta i pe cineva. trag într-un somn i mai calea vie ii dvs. cât de departe a i ajuns în ceea ce prive te starea dvs. va cre te. o persoan Pute i folosi un obstacol pentru a v trezi sau îi pute i permite s profund. în acest câmp nu poate sau violen . negativism. Visul incon tien ei obi nuite se transform atunci într-un co mar. de con tiin . Ea poate s apar foarte u or în acele momente i locuri în care o mul ime de oameni sau chiar o na iune întreag genereaz un câmp colectiv de energie negativ . în conformitate cu obstacolele. p trunde i nu poate supravie ui nici m car pu in incon tien . Numai felul în care le face i fa va ar ta. A a c este esen ial s aduce i mai mult con tiin energetic cu o frecven în via a dvs. Cel mai bun indicator al nivelului dvs.incon tien a profund . Ea genereaz un câmp de vibra ie foarte înalt tn interiorul i în jurul dvs. disonan a a cum întunericul nu poate supravie ui în prezen a luminii. în acest fel. ca de exemplu atunci când v afla i singur într-o camer . i ve i fi tras înapoi într-o incon tien v adânca. puterea prezen ei dvs. dvs. de con tiin tinde s devin i mai incon tient . când totul decurge relativ de la «inc.

plictiseal aspecte ale modului obi nuit de rezisten a min ii. i a existat cu mult timp înaintea sa. c ochii lor au o privire fix spus: ÄEi par s cu un ef de trib indian din America de Nord. i-a întrebat Isus pe sau de poft mistuitoare. el se manifest sub o form cu siguran i cu o intensitate f r precedent. desigur. pe vremea lui Buddha. Ce anume caut ? Albii vor întotdeauna ceva. inclusiv cea mai mare parte a Estului. sau nervozitate. La nivelul gândirii. Credem c sunt nebuni. cei mai mul i oameni albi au i c atitudinea lor eman cruzime sau violen .obi nuite de incon tien i v ve i da seama cât de rar a i avut o stare de confort interior. Curentul subtil de disconfort constant a ap rut. o conversa ie purtat expresii încordate. dar nu a recunoscut adev rata r d cin a disconfortului i nu a realizat c eliberarea de ea 79 . din perspectiva sa. care i-a spus c . Sunt mereu nelini ti i i agita i. Noi nu tim ce vor. ÄGândurile anxioase pot ad uga m car o singur zi la via a voastr ?" Iar Buddha ne-a înv at c la baza suferin ei se afl starea de dorin Rezisten a fa de clipa prezent ca disfunc ie colectiv con tiin ei Fiin ei i st la baza civiliza iei noastre industriale dezumanizate. dac l-a i sub forma criticilor. cu mult timp înaintea civiliza iei industriale a Vestului. El a caute mereu ceva. care acum acoper aproape tot globul p mântesc. tensiune. Era deja prezent pe vremea lui Isus i de asemenea cu 600 de ani înainte. nemul umirilor i a proiec iilor mentale. este intrinsec legat de pierderea discipolii s i. care v îndep rteaz de clipa prezent . Freud a recunoscut i el existen a acestui curent subtil de disconfort i a scris despre aceasta în cartea sa Disconfort în cultur . a sim it vreodat . într-una dintre c r ile sale. Ambele sunt Ce caut ei? Cari Jung ne relateaz . ÄDe ce sunte i mereu înfrico a i?". dar în civiliza ia vestic . La nivel emo ional. ve i descoperi o mare rezisten va exista un curent subteran de disconfort.

Realitatea cea mai important este cea interioar . situa ia se va aranja de la sine în exterior. i. Exist multe feluri în care oamenii 80 . Dac sesiza i corect ce se întâmpl în interior. a rezisten ei fa aflat cum s dizolva i starea de incon tien va fi mult mai u or s face i fa de ceea ce este i a neg rii acestuia. Orice con inut incon tient se dizolv atunci când asupra sa se revars lumina con tiin ei. Observa i modurile multiple în care disconfortul. ci i pentru via a de pe aceast planet . ÄSunt relaxat în acest moment?". Aceast disfunc ie colectiv a creat o civiliza ie foarte nefericit care a devenit o amenin are nu numai pentru ea îns i extrem de violent .? Ce sim i i? îndrepta i-v aten ia spre corpul dvs. nemul umirea i tensiunea apar în sinea dvs. în urma criticilor inutile. îndrepta i-v secundar . nega i sau c rui lucru îi opune i rezisten ² prin negarea clipei prezente. lumina prezen ei dvs. un fundal static.este posibil . cum ne putem elibera de aceast boal ? Con tientizând-o. Dar nu r spunde i imediat la aceste aten ia spre interior. Ce fel de gânduri produce mintea dvs. pe cât sunte i de ceea ce se întâmpl în afar . Obi nui i-v s v urm ri i starea mental-emo ional prin autoobservare. cea exterioar având o importan întreb ri. din cauza aspectului de normalita-te pe care l-a c p tat. aceasta este o întrebare bun pe care s v-o pune i frecvent. Sau v pute i întreba: ÄCe se întâmpl în interiorul meu în acest moment?" Fi i cel pu in la fel de interesat de ceea ce se întâmpl în interiorul dvs. Arunca i o privire. Dup ce a i obi nuit . încerca i s afla i ce anume evita i. incon tien a obi nuit poate fi dificil de detectat ini ial. Exist vreo tensiune? Când a i descoperit c exist un nivel sc zut de disconfort. ori de câte ori ve i sim i atrac ia sa gravita ional . va str luci foarte tare i incon tien ei profunde. Totu i. Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit Deci.

interioar i pe cei din jur. fa mintea dvs. legate de aceast situa ie sunt justificate sau nu. dar i psihicul uman colectiv. sunte i o parte inseparabil .manifest o rezisten incon tient fa de momentul prezent. Am s v dau câteva exemple. dar o parte din dvs. pe care îns sau poate c ai acceptat s întreprinde i o anumit activitate i o face i. încât v contamina i atât pe dvs. Exersând. de a v autoobserva. în jurul acestei situa ii? Examina i apoi de aceste gânduri. V genera i nefericirea. puterea dvs.. Are prea pu in importan dac emo iile i gândurile dvs. S-a creat în jurul situa iei. acesta nu fie renun a i la negativis. cât i pe cei din jur? Privi i cu aten ie în interior. Eliberarea de nefericire Urâ i activitatea pe care o desf opune. Exist aici o urm cât de mic de resentiment sau de împotrivire? Dac da. poate c activitatea în care v-a i angajat este plictisitoare. cât i la nivel emo ional. Nefericirea polueaz nu numai Fiin a dvs.lu rii psihice interioare: a milioane de indivizi incon tien i. din care dvs. ur te situa ia i i se nu le-a i exprimat? Realiza i c energia pe care o degaja i în aceast stare produce efecte atât de d un toare.mul pe care mintea dvs. observa i acest sentiment atât la nivel mental.i asum responsabilitatea pentru spa iul lor interior. Sim i i emo ia. pentru c . Este pl cut sau nepl cut ? Este o energie pe care a i ales s o ave i în interior? Ave i de ales? Poate c o persoan profit de dvs. care nu. care este reac ia corpului dvs. vorbi i cu persoana în cauz 81 iv exprima i în totalitate sentimentele. de a v urm ri starea interioar se va dezvolta. Fie înceta i activitatea. dar toate aceste aspecte sunt irelevante. Ave i unele resentimente fa ura i? Poate fi vorba de locul de munc de o persoan apropiat . poate c un apropiat al dvs. Ce gânduri genereaz emo ia. este enervant sau incon tient. Poluarea planetei este numai o reflectare extern a po. un conflict între interior i exterior. Cert este c v opune i unei situa ii existente. Transforma i momentul prezent într-un du man. nu este sincer..

serve te niciunui scop, cu excep ia faptului c

înt re te un fals sentiment de identitate. modul optim de a

Recunoa terea inutilit ii lui este important . Negativismul nu este niciodat

rezolva o situa ie. De fapt, în cele mai multe cazuri, v face prizonierul ei, blocând orice schimbare real . Un lucru în realizarea c ruia este investit o energie negativ se va contamina de aceasta i, în timp, va da na tere la interioar negativ i mai mult durere, la i mai mult nefericire. Mai mult, orice stare este contagioas : nefericirea se r spânde te mai repede decât o boal . în i alimenteaz negativismul latent la alte persoane, cu

virtutea legii rezonan ei, ea declan eaz

excep ia celor imune ² adic profund con tiente. Dvs. polua i lumea sau contribui i la cur area mizeriei? Sunte i responsabil pentru propriul spa iu interior; nimeni altcineva decât dvs. nu este r spunz tor, a a cum sunte i responsabil pentru starea planetei. Cum este în interior, a a este i în afar . Dac oamenii se cur poluarea interioar , atunci vor înceta s mai polueze exteriorul. Cum putem renun a la negativism? Ce ne recomanda i? Abandonându-l pur i simplu. Cum renun a i la o bucat de c rbune fierbinte, pe care o ine i în mân ? Cum renun a i la un bagaj greu i inutil, pe care îl purta i cu dvs.? Recunoscând c nu dori i s mai tr i i durerea sau s mai duce i povara i abandonând-o. Starea de incon tien profund , ca i corpul-durere sau o alt durere profund , cum ar fi pierderea unei fiin e iubite, necesit o transformare intermediat de combinarea accept rii cu lumina prezen ei ² aten ia dvs. sus inut . Pe de alt parte, multe tipare de comportament ale incon tien ei obi nuite pot fi pur i simplu abandonate dup ce a i stabilit c nu le mai dori i i dup ce v-a i dat seama c pute i alege, c nu sunte i numai un conglomerat de reflexe condi ionate. Din toate cele i de

82

de mai sus rezult c pute i avea acces la puterea clipei prezente. F r ea, nu ave i nicio posibilitate de alegere. Spunând c anumite emo ii sunt negative, nu se creeaz o polaritate mental între bine i r u, dup cum a i explicat dvs. mai devreme? Nu. Polaritatea a fost creat într-un stadiu timpuriu, când mintea dvs. considera c momentul prezent este r u; aceast judecat a dus apoi la o emo ie negativ . Dar spunând c anumite emo ii sunt negative, nu spune i de fapt c ele nu ar trebui s existe, c nu este permis s avem aceste emo ii? Dup p rerea mea, ar trebui s ne acord m permisiunea de a sim i toate sentimentele care apar, în loc s le judec m ca rele sau s spunem c nu ar trebui s le avem. Este în regul s ai resentimente; este în regul s fii furios, enervat, capricios sau oricum altfel ² dac nu, ajungem s ne reprim m sentimentele, ajungem la conflict interior sau la negare. Totul are voie s existe ca atare. Desigur. Când a ap rut un tipar mental, o emo ie sau o reac ie, accepta i-o. Nu a i fost suficient de con tient pentru a putea face o alegere în acest caz. Aceasta nu este o judecat , este un fapt. Dac a i fi putut alege sau a i fi realizat c ave i posibilitatea de a alege, a i fi ales suferin a sau bucuria, relaxarea sau disconfortul, pacea sau conflictul? A i alege un gând sau un sentiment care s v izoleze de starea dvs. natural de bine, de bucuria interioar de a tr i? Eu numesc orice sentiment de acest fel sentiment negativ, adic pur i simplu r u. Nu în sensul c Änu ar fi trebuit s face i asta", ci pur i simplu r u, ca o durere de stomac. Cum a fost posibil ca oamenii s omoare 100 de milioane dintre semenii lor numai în secolul XX? Oamenii i-au f cut atât de mult r u unul altuia, încât r ul dep f r s inem cont de violen a mental , emo ional
83

e te orice imagina ie!

i asta

i fizic , de tortura, durerea, cruzimea pe care

continu s

i le aplice zilnic unii altora, precum i altor fiin e sensibile. Oare ac ioneaz în acest fel

pentru c sunt în contact cu starea lor natural , cu bucuria interioar de a tr i? Sigur c nu. Numai cei atin i de o stare profund negativ , care se simt foarte r u ar crea o asemenea realitate, care s reflecte felul în care se simt. Incredibil, dar adev rat. Oamenii sunt o specie periculos de nebun tal se afl tot acolo, în spatele nebuniei. Vindecarea i eliberarea sunt posibile chiar acum. Revenind la ceea ce a i spus ² este categoric adev rat c , atunci când v accepta i resentimentele, irascibilitatea, furia .a.m.d., nu mai sunte i for a i s le investi i orbe te i este mai pu in probabil s le proiecta i asupra altora. Dar m-a mira s nu v în ela i i pe dvs. în iv . Dup ce a i practicat acceptarea pentru un timp, vine un moment când trebuie s urm tor, în care s [ trece i la stadiul nu mai crea i aceste emo ii negative. Altfel, Äacceptarea" dvs. devine doar o de ceilal i oameni, de mediul dvs. înconjur tor, de locul i i extrem de nes n toas . Aceasta nu este o judecat . Este un fapt. i tot fapt este c s n tatea men-

simpl etichet mental , ce-i permite sinelui fals s continue s se lase în voia suferin ei i astfel s înt reasc sentimentul de separare fa timpul în care v afla i. Dup cum ti i, separarea st la baza sentimentului de identitate al sinelui fals. Adev rata acceptare ar transforma aceste sentimente instantaneu. Dar dac a i ti foarte bine c totul este Äîn regul ", atunci a i mai avea oare aceste sentimente negative? F r evalu ri, f r rezisten e fa de ceea ce exist , ele nu ar ap rea. în mintea dvs. exist ideea c ÄTotul este în regul ", dar în adâncul sufletului nu crede i cu adev rat acest lucru i, astfel, vechile tipare mentalemo ionale de rezisten sunt înc active. Ele sunt cele care v fac s v sim i i r u. i acest lucru este în regul .

84

V ap ra i dreptul de a fi incon tient, dreptul de a suferi? Nu v face i griji: nimeni nu v va lua acest drept. Dup ce v da i seama c un anumit aliment v face s v sim i i r u, mai continua i s l ingera i i s afirma i c este în regul s te sim i r u? ......

Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent
A i putea s ne mai da i câteva exemple despre starea de incon tien obi nuit ? Încerca i s v surprinde i lamentându-v în gând sau cu voce tare în leg tur cu o situa ie în care v afla i, de ceea ce fac sau spun al i oameni, de mediul înconjur tor, de situa ia dvs. de via , chiar i de vreme. A te plânge de o situa ie implic întotdeauna neacceptarea st rii existente. Acest comportament are invariabil o înc rc tur negativ incon tient . Când v plânge i, v transforma i într-o victim . Când v exprima i cu voce tare nemul umirea, de ine i controlul. Deci, schimba i nemul umirea, dac este necesar i posibil; ie i i din într-un fel de negarea Clipei de situa ia printr-o ac iune sau exprimându-v Starea obi nuit de incon tien

situa ie sau accepta i-o. Orice alt comportament apar ine anormalit ii. este întotdeauna legat acum. Acum implic , desigur, i un Äaici". V opune i faptului de a v afla Äaici i acum"? Unii oameni ar prefera, de exemplu, s se afle în alt parte. ,Aici" nu este niciodat suficient de bun pentru ei. Autoobservându-v , descoperi i dac nu este i cazul dvs. Oriunde v-a i afla, fi i complet prezent. Dac descoperi i c pentru dvs. este intolerabil s v afla i Äaici i acum" i c acest fapt v face nefericit, ave i trei posibilit i: s ie i i din situa ie, s o schimba i sau s o accepta i complet. Dac dori i s v asuma i responsabilitatea pentru via a dvs., trebuie s alege i una dintre aceste trei posibilit i i trebuie s face i acest lucru chiar acum. Iar apoi s accepta i consecin ele. F r scuze. F r negativism. F r poluare psihic . P stra i-v
85

curat spa iul interior. în cazul în care trece i la este

ac iune ² schimbând situa ia sau ie ind din ea ² mai întâi renun a i la negativism, dac

Tr i i complet acest sentiment. care ador sl biciune. Atunci s-ar putea s constata i c situa ia se schimb f r s mai fie nevoie s face i vreun efort. îndreptându-v prezent. Nu t sa i frica s mintea. Ea implic o mare putere. fi i complet v inunde respectiv s nu mai fie o gre eal . pute i s pasivitatea din acest moment.i plâng de mil nu va mai putea supravie ui în acest caz. cel pu in înv a i ceva. care iube te sentimentul de suferin . inele fals i nefericit. lenea sau aceasta este alegerea dvs. nu mai exist negativism. ob ine i o eliberare interioar în raport cu situa ia. Frica v împiedic s trece i la fapte? Recunoa te i frica. Oricum.posibil. ve i sc pa curând de el. sunte i liber. Dac tr i i con tient i complet sentimentul. Ca alternativ . dar pe care nu-l face i? Ridica i-v acest lucru chiar acum. Frica nu o poate învinge. Fi i cât pute i de lene sau de inactiv. Oricum. Orice ac iune este mai bun decât lipsa ac iunii. Sau poate nu. Numai o persoan s . observa i-o. dac v i face i accepta i pe deplin inactivitatea. Dac într-adev r nu exist niciun lucru pe care l-a i putea face pentru a schimba starea de lucruri aici i acum i dac nu pute i ie i din situa ie. mai ales dac a i fost blocat într-o situa ie nefericit mult timp. nu înv a i nimic. astfel încât cazul aten ia asupra ei. de ur . Abandonarea nu înseamn care s-a abandonat pe sine are acces la puterea spiritual . atunci accepta i în totalitate s v afla i aici i acum. Abandonându-v . Dac r mâne i blocat. Folosi i puterea momentului prezent. Sau exist un lucru pe care Äar trebui" s -l face i. niciun conflict interior. Dac este vorba de o gre eal . renun ând la orice rezisten interioar . Aceast atitudine se nume te abandonare. 86 . Aceasta va distruge leg tura dintre fric i gândirea dvs. rezisten sau Savura i-l. Ac iunile care vin din observarea a ceea ce este necesar sunt mai eficiente decât cele care vin dintr-o atitudine negativist .

la aventurile.Sunte i stresat? Sunte i atât de ocupat s ajunge i în viitor. s alerga i. regretul sau autocomp timirea? în acest caz nu numai c sentiment de identitate. Pierzi timpul". dar f r s v proiecta i în viitor i mi ca i. de mândrie. dar c uta i s tr i i în viitor. Nu face i decât s v mi ca i. dar ajuta i i la accelerarea procesului de îmb trânire a corpului. la i la lucrurile oribile care vi s-au întâmplat sau poate pe care trezesc un sentiment de culpabilitate. s munci i ² i s v bucura i de acest lucru. Sau pute i renun a la tot. creând o acumulare de trecut în psihicul dvs. Faptul c oricine altcineva face la fel nu înseamn c f r s respinge i prezentul. Acum nu mai sunte i stresat. a ezându-v pe o banc în parc. pute i lucra mai repede sau chiar alerga. munci i. Este o scindare care v consum interior foarte mult. nu v mai rupe i în dou . Dac trebuie. fie negativ? V gândi i la lucrurile importante pe care le-a i realizat. Verifica i pe cont propriu acest lucru la persoanele care au o tendin puternic de a r mâne ag ate de trecut. încât prezentul este redus la un simplu mijloc de a ajunge acolo? Stresul este provocat de faptul c v afla i Äaici". Bucura i-v de fluxul de energie care circul prin corp. Ar putea s spun : ÄAr trebui s munce ti. Zâmbi i la atacurile ei. Trecutul ocup mare parte din aten ia dumneavoastr ? Vorbi i i v gândi i deseori la el. de nivelul înalt de energie al acestui moment. furia. A crea i a tr i cu aceast sciziune interioar este o nebunie. Când v este un lucru mai pu in nebunesc. observa i-v mintea. 87 . sau la rolul de victim le-a i f cut dvs. fie pozitiv. dar dori i s fi i Äacolo" sau de faptul c v afla i în prezent. Dar când face i acest lucru. între ine i un fals experien ele dvs. altei persoane? Gândurile v resentimentele. alerga i ² implica i-v total în activitate. v pute i mi ca mai repede. Observa i-v mintea.

Nu ave i nevoie de el. niciodat i viitorului ² i nici nu sunte i obliga i s face i asta. indiferent de ceea ce ve i realiza sau ve i ob ine. Sim i i aerul intrând i ie ind din corp. în-treba i-v ce Äproblem " ave i acum. prezentul nu va fi niciodat destul de bun. care se proiecteaz într-o situa ie imaginar din viitor i creeaz frica. ² spre deosebire de proiec iile imaginare ale cu momentul prezent? în momentul prezent.. Este o fantom mental . viitorul 88 . decât momentului prezent. nu mâine sau peste cinci minute. R spunsul.. nu anul viitor." Obiectivul pe care vi l-a i fixat v-a acaparat atât de mult aten ia. Face i-v sim it prezen a. pentru c ea nu exist . încât reduce i momentul prezent la un simplu instrument pentru atingerea unui scop? V r pe te bucuria a ceea ce face i? A tepta i s începe i s tr i i? Dac v construi i un astfel de tipar mental. Ce nu e în regul prezentului. Nu ave i cum s rezolva i o asemenea situa ie. Sim i i puterea acestui moment i plenitudinea Fiin ei. Con tientiza i-v câmpul energetic interior. S Sunte i îngrijorat? Ave i multe gânduri care încep prin ÄCum ar fi fost dac . Face i referire la el numai atunci când este relevant pentru prezent. nu ÄÎntr-o zi voi reu i. Pute i pune cap t acestei nebunii care v întâmpl Sim i i-v afecteaz s n tatea i via a pur i simplu acceptând ce se respira ia.L sa i trecutul s moar în fiecare moment.?" înseamn c va i identificat cu mintea. puterea. în via a real min ii ² nu a i fost nevoit s face i fa Pute i întotdeauna s face i fa înainte i nici dup aceea. ac iunea corect sau resursa vor fi aici când ve i avea nevoie de ele.

înseamn s dore ti viitorul. i viitorul proiectat. f cându-v s pierde i 89 . Nu de pu ine ori. Bineîn eles c v pute i îmbun t i situa ia de via . a unui loc de munc mai bun. Nu este nimic r u în a. Orice a teptare creeaz în incon tient un conflict interior între a te afla aici i acum. de exemplu. coada de la aeroport sau a teptarea unei persoane la o întâlnire etc. a momentului când copiii vor cre te. profund . Nu î i dore ti ceea ce ai i vrei ceea ce nu ai. ÄA teptarea la scar a teptarea urm torului concediu. Situa ia dvs. Gre eala const în folosirea lor ca substitut pentru sentimentul vie ii. a succesului.va p rea întotdeauna mai bun decât prezentul. a securit ii financiare. dar nu v pute i îmbun t i via a. în care a i dori s prezentul. Sunte i ca un arhitect care nu acord niciun fel de aten ie funda iei unei cl diri. În principiu.i îmbun t e ti situa ia de via . a momentului când vom fi o persoan important sau când vom avea mai multe cuno tin e. a unei rela ii într-adev r importante. nu sunte i de acord? Sunte i de obicei o persoan care a teapt ? Ce procent din via v petrece i a teptând? Eu mare" este numesc Äa teptare la scar mic ". coada de la oficiul po tal. Ea este deja des vâr it . Nu este nimic r u în a te str dui s . tr i i. de via const în circumstan e i experien e personale. Singurul punct de acces c tre acest sentiment este ACUM. oarnenii î i petrec toat via a a teptând s înceap s tr iasc . complet . Acest lucru v reduce foarte mult calitatea vie ii. s nu dore ti prezentul. Via a este Fiin a dvs. unde de fapt nu vre i s v afla i. Via a este factorul primar. un blocaj în trafic. dar investe te o mul ime de timp în suprastructur . A teptarea este o dispozi ie mental . perfect . pentru Fiin . O re et perfect pentru insatisfac ie i neîmplinire permanent .i fixa obiective i a încerca s realizezi anumite lucruri.

ce face i chiar acum ² când accepta i pe deplin ceea ce ave i. mul i oameni a teapt prosperitatea. recunosc tor pentru Fiin . singura .De exemplu. dar i dac ve i câ tiga milioane. Apoi.. Pute i i cu nevoia unei gratific ri fizice i psihice avea multe experien e interesante pe care s le pl ti i cu bani. în modul nostru normal de a tr i: fundalul static al nemul umirii perpetue. dar ele se vor încheia repede i v vor l sa mereu cu un sentiment de gol interior prosperitate autentic . în diferite feluri. Ea nu poate veni în viitor. îi pute i r spunde: ÄNu face nimic. aceasta v poate motiva s v îmbog i i. A a c data viitoare când cineva v va spune: Äîmi pare r u c v-am f cut s a tepta i". Reveni i la momentul prezent. Dac nu sunte i satisf cut cu ceea ce ave i sau sunte i frustrat sau sup rat din cauza lipsurilor din prezent. recunoa te i i accepta i pe deplin realitatea prezent ² locul în care v afla i. A a c abandona i dorin a ca stare mental . Ele sunt u or de trecut cu vederea tocmai pentru c sunt atât de bine fixate în obi nuin ele noastre. cine sunte i. Tr i i i bucura i-v de ceea ce tr i i. sunte i recunosc tor pentru ceea ce ave i. Recuno tin a pentru momentul prezent i plenitudinea vie ii de acum este adev rata prosperitate. Nu ve i tr i comuniunea cu Fiin a i nu ve i sim i plenitudinea vie ii de acum.. Nu am a teptat. recunosc tor pentru ceea ce este. Când v surprinde i alunecând în a teptare. Când respecta i. 90 suplimentare. care fac parte din starea normal de incon tien . nu mai ave i nevoie s a tepta i nimic. ie i i repede din ea. în timp. Dac sunte i prezent. Ea nu poate veni în viitor. Dar cu cât exersa i mai mult observarea st rii mental-emo ionale interioare. ve i continua s tr i i starea prezent de lips i în adâncul sufletului ve i continua s v sim i i neîmplinit. Acestea sunt numai câteva strategii mentale obi nuite pentru negarea momentului prezent. aceast prosperitate se va manifesta în cazul dvs. Am stat aici i m-am sim it bine ² savurând bucuria de a fi eu însumi".

Este singurul lucru care exist . i s v trezi i din visul timpului în prezent. sau pa ii pe care îi ve i face în viitor v vor acapara atât de mult aten ia. Va încerca s v men in în capcana timpului. este pasul pe care îl face i în acest moment. exterioar 91 viitor. Dar. altfel. în dimensiunea vertical a atemporalului Acum. Scopul exterior se înscrie într-o dimensiune orizontal a spa iului i timpului. Dimpotriv . C l toria dvs. nu-i a a? Cum putem poate presupune un milion de pa i. Nu are nimic de-a face cu viitorul. Scopul interior al c l toriei vie ii În eleg c ceea ce spune i este adev rat. Va face tot ce poate pentru a v smulge de aici. totu i. nefericit. este. înseamn viitorul. Drumul vie ii dvs. încât s devin mai importan i decât pasul pe care îl face i acum. are un scop exterior i unul interior. Dar ave i grij : inele fals. i apoi ² un scop înseamn împ ca acest lucru cu a tr i în prezent? Când v afla i într-o c l torie. care nu are nimic în comun cu locul spre care v îndrepta i sau cu ceea ce face i. dar nu uita i: în ultim instan . dac destina ia dvs. El tie c momentul prezent este propria sa moarte i prin urmare se simte foarte amenin at de el. desigur. atunci ve i rata complet scopul interior al acestei c l torii. care. realizarea obiectivelor pe care vi le-a i propus. scopul interior urm re te o adâncime a Fiin ei dvs. anumite performan e. singurul lucru real în c l toria dvs. c l toria interioar are îns numai unul: pasul pe care îl face i chiar . Scopul exterior este atingerea elului sau a destina iei. util s ti i care este destina ia final sau cel pu in direc ia general de mi care. ine foarte mult de felul în care ac iona i.cu atât v va fi mai u or s sesiza i blocajul în trecut sau în viitor. desigur. cred c oamenii trebuie s aib un scop în via . dar înseamn totul pentru calitatea con tiin ei fiec rui moment. bazat pe identifica-wm rea cu mintea tr ie te în timp. am fi la voia întâmpl rii. adic momentul în care sunte i incon tient.

pe care s-ar putea s continua i s -l juca i numai dac ne îndeplinim sau nu scopul exterior. Se poate întâmpla i invers.acum. Acest singur pas se transform atunci într-o expresie a perfec iunii. 92 . cât i împlinirea c l toriei dvs. c l toria în tine S Are vreo importan aceast lume? În cazul fiec ruia. pur i simplu pentru c este supus legii efemerului. Acesta este atât scopul. Dup aceea. i lumina Fiin ei va str luci prin el. dac reu im sau e u m în pentru c v distreaz . ca toate lucrurile. scopul exterior va fi doar un joc. fiecare scop exterior este sortit Äe ecului" mai devreme sau mai târziu. Este la fel de posibil s e ua i complet în scopul dvs. interior. El v va aduce în Fiin însu i. cu atât va fi mai bine. Pe m sur ce deveni i din ce în ce mai con tient de acest singur pas. exterior nu v poate oferi o satisfac ie de durat . dar s v fi pierdut sufletul". un act de o mare frumuse e. renun a i la a teptarea nerealist c acesta ar trebui s v fac fericit i pune i-o în slujba scopului dvs. Cu cât ve i realiza mai repede c scopul dvs. Când a i perceput limitele scopului exterior. exterior i în acela i timp s înregistra i un succes total în ce prive te scopul interior. inclusiv destina ia. situa ie mai des întâlnit : bog ie exterioar înso it de s r cie interioar sau Äs fi câ tigat lumea. interioare. în ultim instan . ve i realiza c el cuprinde deja în sine to i ceilal i pa i. va avea importan atâta timp cât nu I v-a i realizat înc scopul interior. dup cum a spus Isus.

Indiferent dac sim i i sau nu nevoia s afla i diverse lucruri despre trecutul dvs. a emo iilor. felul în care gândim despre ea. cu ce-am mai r mâne? Ce r mâne când iluzia ia sfâr it? Nu este nevoie s investiga i trecutul incon tient din dvs. nu mai exist în noi i un alt nivel de trecut.Trecutul nu poate supravie ui dac sunte i prezent A i spus c a ne gândi i a vorbi inutil despre trecut este unul dintre modurile în care evit m prezentul. felul în care ne tr im vie ile. sub forma gândurilor. felul în care reac ion m la ea. care ne condi ioneaz copil rie. el va deveni o pr pastie f r fund: întotdeauna va mai exista ceva de analizat. Dar în afar de trecutul pe care ni-l amintim i cu care poate c ne identific m. care este legat de locul în care tr im din punct de vedere geografic i de perioada istoric în care tr im. a reac iilor sau a unui eveniment extern în care sunte i antrenat. a dorin elor. Cum am putea vreodat s con tientiz m toate aceste lucruri sau s sc p m de ele? Cât de mult ar dura? i chiar dac am reu i. Dac v afunda i în trecut. i apoi mai exist vie ile. care s fie mult mai profund? Vorbesc despre trecutul incon tient. poate crede i c viitorul v va elibera de trecut. . Poate crede i c ave i nevoie de mai mult timp pentru a în elege trecutul sau a v trecut. obstacolele prezentului vor aduce totul la lumin . Numai prezentul v poate elibera de poate elibera de timpul psihologic. Dobândi i accesul la puterea Clipei de acum. tipul de rela ii pe care le avem cu ceilal i. cu alte cuvinte. Aceasta este cheia. Aceasta este o iluzie.. incon tient. Mai mult timp psihologic nu v Care este puterea Clipei de acum? 93 elibera de el. Toate aceste lucruri determin felul în care vedem lumea. mai ales prin intermediul experien elor timpurii din i condi ionarea cultural . cu excep ia manifest rilor sale din prezent.

Ea este agentul transform rii. atunci v ve i rezolva problemele trecutului i îl ve i dizolva prin puterea prezen ei dvs. ve i în elege cu ajutorul intui iei motivele pentru care condi ionarea dvs. f r s le critica i sau s le analiza i. Acest lucru este foarte bun i poate fi util. temerilor i dorin elor dvs. gândurilor. emo iilor. A a c nu c uta i s în elege i .. urmeaz anumite modele ² i v ve i putea aminti lucruri care s-au întâmplat în trecut i pe care acum le ve i în elege mai clar. ? Pe m sur ce ve i con tientiza i mai mult realitatea dvs. 94 . aborda i trecutul de la nivelul prezentului. de ce anume rela iile dvs.. con tiin a dvs. con tient . dispozi iei. Esen ial este prezen a dvs. Ea dizolv trecutul.d. prezent . S nu m în elege i gre it: aten ia este esen ial . A a c .m. acorda i aten ie comportamentului. Dac ve i reu i s fi i suficient de prezent pentru a urm ri toate aceste lucruri. propriile tipare de rela ionare . func ioneaz în aceste moduri particulare. Trecutul nu aate supravie ui dac sunte i prezent.Nu este altceva decât puterea prezen ei dvs. Nu poate supravie ui decât în absen a dvs. ci încerca i s fi i cât pute i de prezent. eliberat de formele gândirii. dar nu fa aten ie trecutului. reac iilor. trecutul. f r s emite i niciun fel de apreciere. Cu cât ve i acorda mai mult el un Äsine".a. dar nu esen ial. Nu este util s în elegem trecutul i astfel s în elegem de ce facem anumite lucruri. V ve i g si pe sine numai venind în prezent. Acolo se afl trecutul din dvs. de ce reac ion m în anumite feluri sau de ce ne cre m în mod incon tient propria dram . Nu v pute i reg si în trecut. a a cum apar ele în prezent. Acorda i aten ie prezentului. cu atât îl ve i investi cu mai mult energie i cu atât este mai probabil s v construi i din de trecut ca trecut. de exemplu.

95 . dar nu tiu dac am trecut vreodat prin aceast experien . Prezen a este în eleas numai atunci când sunte i prezent.Capitolul 5 Starea de prezen Nu este ceea ce crede i Repeta i mereu c starea de prezen este elementul-cheie. M întreb ² este oare ceea ce cred eu c este sau este ceva total diferit? Nu este ceea ce crede i c este! Nu pute i gândi prezen a i mintea nu o poate în elege. Ce gând va ie i din Ägaura oarecelui?" Încerca i acum! S Ei bine? A trebuit s a tept destul de mult pân a ap rut în sfâr it un gând. Apoi fi i foarte atent i a tepta i urm torul gând. închide i ochii i spune i-v : ÄM întreb care va fi urm torul meu gând". Încerca i un mic experiment. A a cum a teapt o pisic în fa a g urii unui oarece. Cred c în eleg acest lucru din punct de vedere intelectual.

S î i sim i corpul din interior. Se poate întâmpla 96 . Este o a teptare calitativ diferit . altfel. unii mae tri Zen ve-ieau pe nea teptate pe la spatele elevilor i încercau s -i lo-reasc cu un b . mintea. starea de prezen amestecat cu plictiseal poate fi comparat cu a teptarea. Când v afla i într-o stare de prezen intens sunte i iberat de gânduri.Exact. iar prezentul este perceput ca un obstacol indezirabil ce v împiedic s ob ine i ceea ce v dori i. adic absent. gândurile dau buzna în untru. v va trage cu ea ca un râu s lbatic. Sunte i înapoi în timp. Iisus a folosit analogia a tept rii în unele din parabolele sale. Acest lucru v ancoreaz în prezent (vezi capitolul 6). dac î i p strase Äcureaua la brâu i lampa aprins " ² una dintre analogiile pe care Isus le folose te pentru prezen oprea sau se ferea. ca s zic a a. era lovit însemna c Sensul ezoteric al Äa tept rii" .i locuie ti corpul pe deplin. în momentul în care aten ia dvs. con tient scade sub un anumit nivel. Ce sperietur ! Dac elevul era total prezent i într-o stare de vigilen . Ce vre i s spune i cu Är d cini adânci în tine însu i"? Vreau s spun s . S ai mereu o parte din aten ie îndreptat spre câmpul energetic intern al propriului corp. se fixeaz asupra unui punct viitor. una pentru care ave i nevoie de toat aten ia i vigilen a dvs. Zgomotul mental revine. Pentru a r mâne prezent în via a de zi cu zi este util s ai r d cini adânci în tine însu i. Nu este o a teptare în care aten ia dvs. atunci î i observa maestrul apropiin-du-se pe la spate i îl fusese cufundat în gânduri. ². Nu este vorba despre genul obi nuit de a teptare i iritare care reprezint o negare a prezentului i despre care am vorbit deja. care are o for incredibil . Pentru a le testa gradul de prezen . Într-un anumit sens. lini tea dispare. Sunte i foarte lini tit i în acela i timp foarte alert. Dar dac incon tient.

Nu mai este niciun pic de tensiune în ea. dvs. în iv . totu i. Ele indic transcenden a min ii supuse sinelui fals i posibilitatea de a tr i într-o stare de con tiin total diferit .ceva în orice moment i. amintiri. gânduri. în aceast stare. doar prezen alert . i astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) i n-au mai ajuns la nunt con tiente). care au avut suficient ulei (au r mas 97 . De fapt. nu se pierde întreaga dvs. personalitatea ² dac dori i -². niciun pic de fric . pute i rata evenimentul. lini tit. Acesta este genul de a teptare despre care vorbe te Isus. A a c r mâne treaz. ci despre sfâr itul timpului psihologic. sunte i mai mult dvs. în aceast stare. cu fiecare celul a corpului dvs. Servitorul nu tie la ce or va veni st pânul. echilibrat. niciun lucru de valoare. Dup alte interpret ri eronate. Sunte i prezent cu i. Într-o alt parabol . Acestea nu sunt parabole despre sfâr itul lumii. Isus vorbe te despre cele cinci femei neglijente (iluminare). toat aten ia dvs. a a c primele interpret ri gre ite i distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. spune Iisus. sensul real s-a pierdut complet. Nu mai r mâne niciun pic pentru reverii. ÄFii ca un servitor care a teapt întoarcerea st pânului". fiin . nu se mai afl acolo. Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei în elepte. Sunte i înc în esen vreodat pân atunci sau abia acum sunte i dvs. Nici m car b rba ii care au scris Evangheliile nu au în eles sensul acestor parabole. anticip ri. dac nu sunte i absolut treaz. decât a i fost (incon tiente) care nu au avut suficient ulei (con tiin ) pentru a. alert. absolut nemi cat. se îndreapt spre prezent. ca s nu piard din vedere întoarcerea st pânului.i ine lampa aprins (starea de prezen ). Ädumneavoastr " cel care ave i un trecut i un viitor.

Ea vi se dezv luie numai atunci când sunte i prezent. interioar . când sunt singur în mijlocul naturii.? P trunde i mai adânc în ea. A i r mas vreodat cu privirea pierdut în infinitatea spa iului. ceva inefabil. într-o sear lini tit de var ? Pentru a con tientiza aceste lucruri. Prezen a este necesar pentru a deveni con tien i de frumuse ea. m re ia i sfin enia naturii. uimit de calmul absolut i de vastitatea ei inimaginabil ? A i ascultat cu aten ie susurul unui râu de munte în p dure? Sau cântecul unei privighetori la apus. în spatele frumuse ii formelor exterioare. ve i privi f r s vede i. S 98 . Este nevoie de prezen a dvs. Descoperi i singur. Da. fi i recunosc tori atunci când apare.Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei Ceea ce tocmai a i descris este un lucru pe care îl tr iesc ocazional. exist mai mult: ceva ce nu poate fi exprimat. din trecut i din viitor. De i satori nu este o transformare durabil . aceast esen str luce te în afar . într-o noapte senin . mintea trebuie s se lini teasc . pentru câteva secunde. pentru c v ofer o idee despre tr irea ilumin rii. Ori de câte ori exist nenumit frumuse e. altfel. Poate c a i tr it de multe ori aceast stare f r s ti i ce este i f r s îi în elege i importan a. Este oare i prezen a dvs. i toate informa iile pe care le-a i acumulat. o esen interioar profund . total . Mae trii Zen folosesc cuvântul satori pentru a descrie str fulgerarea intui iei. s fie una? Ar mai putea ea s existe acolo f r posibil ca aceast esen prezen a dvs. sfânt . ve i asculta f r s auzi i. momentul de absen a min ii i de prezen total . Trebuie s l sa i la o parte un moment bagajul personal de probleme.

S-a întâmplat a a pentru c distan a i fluxul de gânduri a fost foarte mic . interioar . probabil c a v dintre percep ie ² con tiin a frumuse ii f r total . încât frumuse ea naturii nu exist în realitate pentru ei. nu a i mai r mas decât cu o amintire. încât a f cut ca totul s par un singur proces. nici s creeze frumuse ea. Cu cât intervalul dintre percep ie i revenirea gândurilor este mai mare. adev rul este c în momentul în care au intervenit gândurile. Mintea nu poate nici s recunoasc . muzicii i literaturii moderne este lipsit de frumuse e. Pot spune ÄCe floare frumoas !". dominat de minte atât de mult. Frumuse ea sau sfin enia au fost prezente doar câteva secunde în care v-a i aflat într-o stare de prezen scurt i a lipsei de vigilen i de aten ie. nu îi simt esen a. cea mai mare parte a artei. altfel.Probabil c atunci când a i tr it aceste momente de prezen interval foarte scurt v-a i aflat într-o stare de absen dintre starea respectiv nu v-a i dat seama c pentru un a gândirii. Durata a fost atât de mic . sfin enia. Motivul este acela c oamenii care realizeaz aceste crea ii nu pot ² nici m car pentru o secund ² s se elibereze de mintea lor. A a c nu se afl niciodat în leg tur cu acest spa iu interior în care se ivesc creativitatea i frumuse ea autentic . nu v d cu adev rat floarea. cu atât sunte i mai profund ca fiin uman . Pentru c Pentru c ei nu sunt prezen i. Mintea l sat 99 de capul ei creeaz . nu i-a i fi tr it frumuse ea. de esen excep ii. cu atât sunte i mai con tient. dar a existat. Poate c satori a durat numai câteva secunde înainte ca gândurile s v revin . tr im într-o cultur arhitecturii. Din cauza intervalului de timp foarte nu a i putut sesiza diferen a fundamental i etichetarea i gândi în vreun fel la ea ² interpretarea ei prin intermediul gândului. nu î i simt esen a. cu alte cuvinte. cu foarte rare sfin enia ² tot a a cum nu se cunosc nici pe ei în i i. lini ti i. Mul i oameni sunt atât de prin i în închisoarea min ilor lor. Totu i. dar aceasta este doar o etichetare mental mecanic .

Aici chiar i con tiin a. începutul i sfâr itul. Nu ave i nevoie s în elege i nimic pentru a putea deveni prezent. Nicio civiliza ie nu a produs atâta urâ enie. iar esen a tuturor lucrurilor care au existat i vor exista vreodat este etern prezent într-o stare nemanifest de unitate i perfec iune ² complet dincolo de orice lucru pe care l-ar putea imagina sau în elege vreodat mintea uman . pare supus unui proces de dezvoltare. ceea ce se întâmpl de fapt este c Fiin a devine con tient de ea îns i. în Biblie.monstruozit i. Eu sunt cel viu". Faptul c Fiin a devine con tient de ea îns i ² aceasta este prezen a. dar asta numai din cauza percep iei noastre limitate. i asta nu doar în galeriile de art . Alfa i Omega. perfec iunea atemporal este un concept inimaginabil. care este în acela i timp i casa dvs. con tiin a i via a sunt sinonime. dar pare s reias c Fiin a. sunt una. Dar nu v ata a i prea mult de cuvinte i nu face i un efort pentru a în elege aceste lucruri. c trece printr-un proces de dezvoltare. Dumnezeu are nevoie de timp pentru dezvoltarea personal ? Da. În eleg ce a i spus. Uita i-v la peisajele noastre urbane i la depozitele de de euri industriale. Deoarece prezen a înseamn con tiin a care Fiin a. Dumnezeu declar : ÄEu sunt Alfa i Omega. dar numai dac privim din perspectiva limitat a universului manifest. am putea spune c devine con tient de sine sau via a care ajunge la autocon tientizare. realitatea transcendental ultim . înc nu este complet . Atingerea con tiin ei pure Prezen a este acela i lucru cu Fiin a? Când deveni i con tient de Fiin . în lumea noastr de forme aparent separate. în lumea atemporal în care exist Dumnezeu. lumina ivit din Sursa etern . totu i. în termeni 100 ..

iar când a disp rut. nu ar exista. Este acest lucru tragic sau crud? Numai în cazul în care crea i o identitate separat pentru fiecare form . Forma uman se transform nu sunt. Soarele. Gândi i-v dintre ele este reprodus de milioane de ori. evident. a i proiectat un sine individual acolo unde nu na tere. Tot ceea ce exist con ine Fiin a. atunci când uita i c acea con tiin a fiec reia este esen a lui Dumnezeu. la esen a lui pur . de pe p mânt. are un anumit grad de rudimentar . plantele. la con tiin . care se joac cu formele? Aceasta este întrebarea pe care i-au pus-o vechii în elep i din India. P mântul. în ce scop? Exist o entitate sau o fiin de pe aceast planet . un fel de joc divin pe care îl joac Dumnezeu.absolu i. îi povesti i istoria familiei lui i peste dou minute este înghi it de un alt pe te ² este un lucru tragic. Chiar i o piatr are o con tiin sale s-ar dispersa. lucrurile nu stau a a. în mediul marin. da i-mi voie s continui s vorbesc un moment despre evolu ia con tiin ei în aceast lume. con ine esen a lui Dumnezeu. foarte importante în acest joc. este ca i cum n-ar fi existat niciodat . iar atomii i moleculele manifestat ca form . din aer ² i fiecare prins într-un individual nu rân joc. con tiin milioanele de forme de via Lumea apare atunci când con tiin a ia diferite forme. altfel. Dar nu când nu v da i seama de apartenen a dvs. oamenii ² toate sunt expresii ale con tiin ei în diferite grade. Formele de via supravie uiesc mai mult de câteva minute dup na tere. ce se exprim pe sine prin form . ti i cu adev rat acest lucru pân Dumnezeu drept con tiin Dac un pe te se na te în acvariul dvs. Dar este tragic numai pentru c 101 . Din mare. animalele. i îi da i numele de John. majoritatea formelor de via i ea în mult prea repede. Totu i. Totul este viu. mentale sau materiale. Ei au v zut lumea ca lila. scrie i un certificat de dvs.

prin imperfec iunea aparent con tient . în final. se pare c a decurs total gre it ceva în lan ul evolutiv. î i risipe te averea. Con tiin a omului contemporan s-a identificat complet cu masca ei. iar forma iunile mentale devin mai slabe. i a i f cut din ea o entitate separat . Când vorbim despre observarea min ii. i totu i diferit . Acest proces este explicat de Iisus în parabola fiului r t citor. Parabola descrie c l toria de la perfec iunea incon tient . dar la un nivel mult mai profund decât atunci când a pierdut-o. Dar chiar i asta face parte din lila. Acum în elege i semnifica ia mai profund i mai larg a faptului de a deveni prezent ca observator al min ii? Ori de câte ori urm ri i mintea. ² devine mai puternic.exista. tat l s u îl iube te mai mult decât înainte. Acum are o dimensiune în plus ² profunzimea. ajunge un cer etor i este apoi for at de suferin ele sale s se întoarc acas . încât se pierde complet în ele. A i luat o frac iune dintr-un proces dinamic. Când se întoarce. un dans molecular. Con tiin a î i pune masca formelor pân când acestea ating o asemenea complexitate. i Är u". i în acest moment apar cum vedem acum. personaliz m un eveniment de importan 102 . Aceasta este mintea dominat de sinele fals. Prin urmare. Starea fiului este a a cum era i înainte. Dup ² i de aceea tr ie te temându-se c forma sa fizic sau psihologic va fi anihilat . care pleac de la casa tat lui s u. pân la perfec iunea aceasta transformându-se atunci în ceea ce noi numim observator sau martor. v observatorul ² con tiin a pur dincolo de form retrage i con tiin a din formele mentale. Se cunoa te pe sine numai ca form disfunc ii considerabile. pre-v siunea suferin ei create de aceast aparent disfunc ionalitate for eaz con tiin a s se desprind din identificarea cu forma i s se trezeasc din visul formei: î i reg se te con tiin a de sine. jocul divin.

toate. care sunt. tranchilizantele. consumate în cantit i imense. Acest lucru preveste te ² dar. v ve i scufunda împreun cu ea. Acest lucru li s-a întâmplat deja câtorva persoane i se pare c este destinat s se întâmple din nou la o scar mult mai larg . boal . con tiin a se treze te din visul ei de iden. S Când con tiin a se elibereaz ceea ce noi am putea numi con tiin pe sine din identificarea cu formele fizice i mentale. devine sau prezen pur ori iluminat . particip ² la un eveniment aflat probabil în viitorul îndep rtat din punctul de vedere al timpului cronologic. Ce crede i c se va întâmpla cu planeta. singura întrerupere în domina ia min ii este revenirea ocazional la un nivel de con tiin inferior gândirii. în timpul m sur i prin sex. Cei mai mul i oameni se afl înc în ghearele modului de con tiin dominat de inele fals: se identific cu mintea lor i sunt condu i de ea. nebunie.tificare cu forma i se retrage din form . Evenimentul se nume te sfâr itul lumii. de fapt. nebunia min ii umane ar deveni 103 . disperare. aceasta îi va distruge. conflict. alcool i alte droguri ce somnului. Dac nu ar exista alcoolul.cosmic : prin dvs. Mintea colectiv dominat de inele fals a devenit cea mai periculoas uman r mâne neschimbat ? Pentru majoritatea oamenilor. Dac nu v debarca i la timp. nu se vor elibera de mintea lor. Dar acela i lucru are loc într-o anumit i mai distructiv entitate ce a locuit vreodat pe aceast planet . Vor tr i din ce în ce mai mult în confuzie. violen . de i nu exist nicio garan ie c va/î a a. Fiecare dintre noi face acest lucru în fiecare sear . antidepresivele i substan ele ilegale. Dac . în cazul în care con tiin a suprim activitatea mental excesiv . la un moment dat. Mintea dominat de inele fals a devenit un vas care se scufund .

cuvintele pe care vi le adresez acum vibreaz de înalta energie a prezen ei. Eu v vorbesc în stare de prezen veni i al turi de mine. care reprezint nivelul anterior gândirii al str mo ilor no tri. desigur. m asculta i sau citi i aceast carte este un semn clar c noua con tiin aceast planet . Nu exist cale de supravie uiasc . 104 . cuvintele în sine nu sunt importante. Dvs.i g si astfel adev rata eliberare. acest la scar cosmic . Revenirea la un nivel de con tiin întoarcere. Aceste droguri i medicamente v men in bloca i într-un mod de func ionare eronat. Oricum. ea trebuie s avanseze la stadiul urm tor. Folosirea lor pe scar larg nu face decât s întârzie colapsul vechilor structuri mentale i ivirea unei con tiin e superioare. Ele nu sunt Adev rul. î i apriga un punct de sprijin pe înv nimic. ei sunt împiedica i s genereze suficient prezen con tient pentru a se ridica deasupra gândurilor i a. mare parte dintre oameni ar deveni un pericol pentru sine i pentru al ii. iar dvs. În aceast con tiin i v activitate nu este implicat nimic personal: eu nu v asculta i pe dvs. Pentru ca rasa uman s lucru nu va avea nicio importan inferior min ii. Con tiin a nu poate s piard ceva vreodat . sunte i i înv celul a a c ea s-ar exprima pur i simplu printr-o alt form . al animalelor i plantelor. ca de altfel tot limbajul. De i utilizatorii individuali g sesc o anumit eliberare fa de tortura zilnic impus de mintea lor. total diferit de sensul pe care îl exprim cuvintele în calitate de simple cuvinte. De i fiecare cuvânt pe care îl folosesc are. Exist un proverb în Orient: ÄProfesorul creeaz împreun înv tura". o istorie i vine din trecut. Cred c . în iv . chiar dac nu vom reu i. i în timpul acesta s-ar putea s reu i i s doar arat spre el.i mai evident . nu este o op iune valabil pentru noi. Chiar faptul c v vorbesc aici. A a c . dac ar fi lipsi i de formele lor de drog. Con tiin a evolueaz în tot universul sub miliarde de forme.

El a fost omul care a tr it acum 2. con tiin pân acum. adev rata sa natur . printre ele i în spatele lor va exista întotdeauna lini tea. decât prezen . Con tientiza i pauzele. indiferent dac sunte i con tient de ea sau nu. con tientiza i lini tea dintre i din spatele cuvintelor.T cerea este cel mai puternic vehicul al prezen ei. Isus a existat. divine Nu v ata a i de niciun cuvânt. Acest lucru ar fi însemnat c el se mai afla înc în dimensiunea timpului i a 105 . cum este numit uneori în Orient. El nu a spus: ÄAm existat i înainte de na terea lui Abraham". divin sau Sinele. A spune c Cristos a fost sau va fi este o contradic ie în termeni. Multe neîn elegeri i credin e false legate de Cristos se vor l muri dac exist trecut i viitor în Cristos. i ce altceva este lini tirea eliberat de formele gândirii? Iat realizarea vie a ceea ce am discutat S Cristos: realitatea prezen ei dvs. Ascultarea i u oar de a deveni prezent. Pute i înlocui cuvântul ÄCristos" cu prezen . în timp ce prezen a înseamn ve i realiza c nu divinitatea sau esen a divin trezit . oriunde v-a i afla. dac acesta este mai semnificativ pentru dvs. Ascultarea lini tii produce imediat lini tea interioar . a a c atunci când citi i sau m asculta i vorbind. Cristos a fost esen a dvs. Chiar dac exist lini tii.000 de ani i a realizat prezen a divin . Numai lini tirea poate percepe lini tea din exterior. este o cale direct zgomote. Singura diferen exist între Cristos i prezen este c primul cuvânt se refer la divinitatea care în dvs. i astfel a spus: ÄÎnainte de Abraham sunt eu".

Eu sunt Acum". Aici nu exist timp. El dep ise dimensiunea con tiin ei guvernate de timp i intrase în lumea atemporalit ii. Eu m laflu în tine. Dumnezeu a spus: ÄEU SUNT CEL CE SUNT". Fee altceva ar putea el sau ea s ne spun decât: ÄEu sunt Adev rul. mamele divine. s -l apere i s -l hr neasc . eternitatea nu înseamn un timp nesfâr it. de la gândire la con tiin pur . un vehicul al con tiin ei pure. Eu sunt aici. Eu sunt prezen a divin . F r un sine fals pe care s -l men in . Astfel. ÄA doua venire" a lui Cristos este o transformare a con tiin ei umane. Nu face i din Cristos o identitate formal . S Nu îl personaliza i niciodat pe Cristos. Isus a încercat s exprime direct. Dimensiunea eternit ii p trunsese în aceast lume. Este ca o afirma ie Zen de o mare profunzime. o discontinuitate în dimensiunea temporal . Cuvintele sunt eu folosite într-o afirma ie care începe cu trecutul indic o transformare radical . mai comuni 106 . )ac ÄCristos" s-ar reîntoarce mâine sub o form exterioar . omul Isus a devenit Cristos.identit ii ca form . cei foarte pu ini care sunt autentici nu sunt [ speciali ca persoane. ci absen a timpului. Desigur. Eu sunt via a etern . i nu venirea unui b rbat sau a unei femei. Avatarurile. nu prin gândire discursiv . doar prezen . al realiz rii de sine. o trecere de la timp la prezen . Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului i viitorului. [mae trii ilumina i. ei sunt mai simpli. în elesul prezen ei. Cum se define te pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: ÄEu am fost dintotdeauna i voi exista întotdeauna"? Sigur c nu.

decât o femeie sau un b rbat obi nui i. Orice persoan Dac prezen v

cu un sine fals puternic i-ar considera în dvs. exist deja suficient

nesemnificativi sau, mai probabil, i-ar trece complet cu vederea. sim i i atras de un maestru spiritual este pentru c pentru a recunoa te prezen a în altul. Au fost mul i oameni care nu i-au recunoscut pe Isus i au existat mereu oameni care se simt atra i de mae tri fal i.

sau pe Buddha, a a cum exist

inele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinz tor. întunericul nu poate recunoa te lumina. Numai lumina poate recunoa te lumina. A a c , s nu crede i c lumina se afl în afara dvs. sau c ea nu poate veni decât sub o anumit form . Dac numai maestrul dvs. este personificarea lui Dumnezeu, atunci cine sunte i dvs.? Orice form de exclusivism este identificarea cu forma, iar identificarea cu forma înseamn sine fals, indiferent cât de bine ascuns este el. Folosi i prezen a maestrului pentru a v reflecta propria identitate, dincolo de nume i de form , pentru a v întoarce la dvs. i a deveni mai prezent dvs. în iv . Ve i realiza curând c nu exist Äal meu" sau Äal t u" în prezen . Prezen a este unificare. Munca în grup poate fi util pentru intensificarea luminii prezen ei. Un grup de oameni reunit într-o stare de prezen numai c genereaz un câmp colectiv de energie de o mare intensitate. Aceasta nu al fiec rui membru, dar ajut i la eliberarea con tiin ei din ce spore te gradul de prezen

umane colective din starea ei actual de sclav a min ii. Ceea ce va face starea de prezen r d cinat în starea de prezen pentru a putea men ine frecven a înalt

în ce mai accesibil indivizilor. Totu i, dac nici m car unul dintre membrii grupului nu este ferm îna energiei acestei st ri, inele fals poate s se reafirme u or i s saboteze eforturile grupului. De i exerci iul în grup este de nepre uit, nu este suficient i nu trebuie s v baza i doar pe el. A a cum nu trebuie s v baza i pe

107

un profesor sau pe un maestru, cu excep ia perioadei de tranzi ie, când deprinde i semnifica ia i practica prezen ei.

Capitolul 6
Corpul interior
Fiin a este sinele dvs. profund
Ne-a i vorbit mai devreme despre importan a de a avea r d cini adânci în noi sau de locuirea corpului nostru. Ne pute i explica ce în elege i prin asta? Corpul poate deveni un punct de acces c tre lumea Fiin ei. Haide i s despre acest lucru. Nu sunt înc foarte sigur c în eleg la ce v referi i când vorbi i despre Fiin . ÄAp ? Ce vrei s spui cu asta? Nu în eleg apa." Asta ar spune un pe te dac ar avea o minte omeneasc . V rog s nu mai încerca i s în elege i Fiin a. A i avut deja str fulger ri semnificative ale Fiin ei, dar mintea va încerca mereu s încadreze totul într-o cutie pe care s pun o etichet . Nu se poate face acest lucru. Nu poate deveni un abiect al cunoa terii. în Fiin , subiectul i obiectul sunt una. Fiin a poate fi sim it ca un eu sunt mereu prezent, dincolo de nume i form . A sim i i astfel a ti c sunte i i conti-ila i s r mâne i în aceast stare adânc înr d cinat de iluminare este adev rul despre care Isus spune c v va elibera.
108

vorbim mai pe larg

De ce anume m va elibera? V va elibera de iluzia c nu sunte i nimic mai mult decât corpul fizic i mintea dvs. Aceast Äiluzie a sinelui", cum o nume te Buddha, este eroarea fundamental . V multiplele ei forme, o consecin vulnerabil . face i. i v constant atâta timp cât sentimentul dvs. de sine deriv va elibera de fric , în form efemer i inevitabil a acestei iluzii ² frica aceea care va fi agresorul dvs. numai din aceast

va elibera de p cat, care este suferin a ce v-o produce i incon tient i dvs., i ceea ce gândi i, spune i,

altora, atâta timp cât acest sentiment iluzoriu de identitate guverneaz

Privi i dincolo de cuvinte
Nu îmi place cuvântul Äp cat". Implica faptul c sunt judecat i g sit vinovat. În eleg. De-a lungul secolelor, în jurul unor cuvinte, cum ar fi p cat, s-au acumulat multe puncte de vedere i interpret ri gre ite din cauza în elegerii gre ite, a ignoran ei sau a dorin ei de a controla, dar ele con in un sâmbure de adev r. Dac nu pute i privi dincolo de aceste interpret ri i nu pute i recunoa te realitatea indicat de acest cuvânt, atunci nu-l folosi i. Nu v bloca i la nivelul cuvintelor. Un cuvânt nu este mai mult decât un mijloc pentru atingerea unui scop. Este o abstrac ie. Ca un indicator, arat spre ceva care se afl dincolo de el. Cuvântul miere nu este mierea. Pute i studia i vorbi despre miere cât dori i, dar nu ve i ti într-adev r ce este mierea pân când nu o ve i gusta. Dup ce a i gustat-o, cuvântul devine mai pu in important pentru dvs. Nu ve i mai fi ata at de el. La fel, pute i vorbi sau v pute i gândi la Dumnezeu în permanen nu înseamn c cuvântul. Nu este mai mult decât un ata ament obsesiv fa
109

pentru tot restul vie ii, dar asta

ti i ce este sau c a i avut fie o str fulgerare a acestei realit i pe care o indic de un indicator, un idol mental.

i inversul este valabil: dac , indiferent din ce motive, nu v-a pl cut cuvântul miere, este posibil ca aceast atitudine s v fac s nu o gusta i niciodat . Dac ave i o puternic aversiune pentru cuvântul Dumnezeu, care este o form negativ de ata ament, este posibil s nega i nu doar cuvântul, ci i realitatea pe care o semnific . V pute i refuza singur posibilitatea de a tr i aceast realitate. Desigur, toate acestea sunt intrinsec legate de identificarea cu mintea. A a c , dac un cuvânt nu mai func ioneaz pentru dvs., abandona i-l i înlocui i-l cu unul care func ioneaz . Dac nu v place cuvântul p cat, atunci numi i-l incon tien sau nebunie. A a v ve i afla poate mai aproape de adev r, de realitatea din spatele cuvântului, decât prin cuvântul p cat, care a fost folosit gre it atât de mult timp, i ve i avea mai pu in loc pentru vinov ie. Nu-mi plac nici aceste cuvinte. Ele con in presupunerea c ceva nu este în regul cu mine. C a fi judecat. Sigur c ceva nu este în regul cu dvs. - dar nu sunte i judecat. Nu vreau s v jignesc, dar oare nu apar ine i rasei umane, care a omorât peste 100 de , milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX? Aceasta ar fi o culpabilitate prin asociere? Nu este o problem de culpabilitate. Dar atâta timp cât sunte i condus de o minte dominat de sinele fals, sunte i parte din nebunia colectiv . Poate c nu a i analizat prea atent condi ia uman dominat de mintea condus de inele fals. Deschide i ochii i privi i frica, disperarea, l comia i violen a, care apar de peste tot. Observa i cruzimea monstruoas cât i celorlalte forme de via i suferin ele, la o scar condamna i. Observa i inimaginabil , pe care oamenii le-au produs i continu s le produc atât membrilor propriei specii, de pe aceast planet . Nu este nevoie s

110

care v va duce din ce în ce mai departe. ci pentru a v ar ta cum pute i s -l cunoa te i dvs. exterioare. cum poate corpul. o percep ie limitat realit i mai profunde. Vorbesc despre acesta nu pentru a v oferi ceva în care s crede i. suspendat pentru o clip între na tere i moarte. într-o lume cu mult lini te i pace. urmate de durere i anihilarea final . s ne fac s ne d m seama ce este Fiin a? Corpul pe care îl pute i vedea i atinge nu v poate purta c tre Fiin .i sim i trupul din interior. încât nu poate fi conceput sau descris în cuvinte ² i totu i v vorbesc despre acest lucru acum. nu uita i s v observa i propria minte. Dar acesta este numai începutul unei c l torii interioare. ve i avea doar str fulger ri ale acesteia. Aceasta este nebunia. în iv . mai curând. forma fizic . i în felul acesta a ajunge s afli c e ti mai mult decât forma exterioar . incomensurabil i sacru. Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile. în spatele formei dvs.i Älocui trupul" înseamn a. A i spus c identificarea cu forma noastr fizic este parte din aceast iluzie. sunte i conectat cu ceva atât de vast. c ruia îi sunt permise numai câteva pl ceri de scurt durat . Sunte i rupt de Fiin atâta timp cât mintea dvs. a sim i via a din acest corp. deci. prezen a vie din dvs. În starea dvs. La urma urmei. Aceasta este incon tien a. Când se întâmpl acest lucru ² i se întâmpl permanent pentru majoritatea oamenilor ². i în acela i timp extrem de puternic i vibrând de via . Dar acest corp vizibil i tangibil este numai un înveli exterior sau. La început. a. Acesta este p catul. natural i distorsionat a unei realitate profund de conectare cu Fiin a. Astfel c . C uta i acolo r d cina nebuniei. v 111 acapareaz întreaga aten ie. aceast poate fi sim it în fiecare moment sub forma unui corp interior invizibil.doar. prin care ve i începe s realiza i c nu sunte i numai un fragment f r sens dintr-un univers str in. nu v mai afla i în .

corpul dvs. Mintea v absoarbe întreaga capacitate de con tientizare i o transform în crea ii ale min ii. Nu pute i s v opri i din gândit. Gândirea compulsiv a devenit o boal colectiv . întregul sentiment de identitate deriv din activit ile min ii. Identitatea care nu- i mai are r d cinile în Fiin devine o structur mental vulnerabil ² realitatea dvs. invizibil i mereu nevoia , ce creeaz frica drept emo ie subteran predominant . Atunci, singurul lucru care conteaz lipse te din via a dvs.: con tiin a sinelui profund i indestructibil . v retrage i con tiin a din câmpul min ii. Pentru a deveni con tient de Fiin , trebuie s

Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale c l toriei dvs. spirituale. Va elibera cantit i uria e de con tiin , care mai înainte fuseser prinse în capcana gândirii compulsive i inutile. O modalitate foarte eficient de a face acest lucru este s nu v mai concentra i asupra gândirii i s v îndrepta i aten ia asupra corpului, unde Fiin a poate fi sim it , în prima faz , sub forma unui câmp energetic invizibil, ce d via acelui lucru pe care îl percepe i ca fiind corpul dvs. fizic.

Conectarea cu corpul interior
V rog, încerca i acest lucru acum. S-ar putea s v fie mai u or dac închide i ochii în timpul acestui exerci iu. Mai târziu, când Äprezen a în corp" va deveni natural i u oar , acest lucru nu va în mai fi necesar. îndrepta i-v aten ia asupra corpului. Sim i i-l din interior. Este viu? Exist via subtil care trece prin tot corpul i d o via

palmele, bra ele, picioarele i în t lpile dvs. ² în abdomen, în piept? Pute i sim i câmpul energetic vibrant fiec rui organ i fiec rei celule în parte? Îl pute i sim i simultan în toate p r ile corpului ca pe un câmp energetic unic? Continua i s v concentra i i s v sim i i corpul interior câteva minute. Nu începe i s v gândi i la el. Sim i i-l. Cu cât îi acorda i mai mult aten ie, cu atât acest sentiment va fi mai clar i mai puternic. Ve i sim i c fiecare celul devine mai vie, iar dac sim ul dvs. vizual este foarte dezvoltat, este posibil s
112

v

vede i corpul

devenind luminos. De i o astfel de imagine v

poate ajuta temporar, acorda i mai mult

aten ie

sentimentului decât imaginii ce poate ap rea. O imagine, indiferent cât de frumoas sau de puternic ar fi, este deja definit ca form , a a c are o capacitate mai mic de penetrare în profunzime.

S
Sim irea corpului interior este lipsit de form , de limite, este insondabil . Pute i oricând s p trunde i mai adânc în el. Dac nu pute i sim i prea multe în acest stadiu, fi i atent la tot ceea ce reu i i s sim i i. Pentru moment, este destul de bine. Concentra i-v asupra a ceea ce sim i i. Corpul dvs. se treze te la via . Mai târziu, vom mai exersa. Acum v rog s deschide i ochii, p strându-v o parte din aten ie concentrat asupra câmpului energetic interior al corpului chiar din momentul în care începe i din nou s privi i prin camer . Corpul interior se afl la grani a dintre identitatea dvs. ca form i identitatea ca esen , natura dvs. adev rat . Nu pierde i niciodat contactul cu ea.

S
Transformarea prin intermediul corpului
De ce majoritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul? Se pare c persoanele care doreau s evolueze spiritual au privit întotdeauna corpul ca pe un obstacol sau chiar ca pe un p cat. De ce atât de pu ine dintre persoanele care c utau adev rul spiritual au ajuns într-adev r la el?
113

La nivel corporal, oamenii se apropie foarte mult de animale. Toate func iile primare ale corpului ² pl cerea, durerea, respira ia, alimenta ia, defeca ia, somnul, dorin a de a- i g si un partener i de a procrea i, desigur, na terea i moartea ² le reg sim i la animale. La mult timp dup ce au dec zut din starea de gra ie i unificare în iluzie, oamenii s-au trezit brusc în ceea ce p rea s fie un corp de animal ² i au fost foarte tulbura i de acest lucru. ÄNu te min i singur. Nu e ti decât un animal." Acesta p rea s fie adev rul crud. Dar era un adev r prea greu de acceptat. Adam i Eva au v zut c erau goi i au început s se team . Negarea incon tient a naturii lor animalice s-a instalat foarte repede. Pericolul de a fi domina i de porniri instinctuale foarte puternice i de a se întoarce la starea de incon tien complet era într-adev r foarte real. Ru inea i tabuurile legate de anumite p r i ale corpului i de func iile corporale, mai ales de sexualitate, i-au f cut apari ia. Lumina con tiin ei lor nu era înc suficient de puternic pentru a se putea împrieteni cu natura lor animalic , pentru a-i permite acesteia s existe i chiar pentru a se bucura de acest aspect al fiin ei lor ² cu atât mai pu in pentru a p trunde mai adânc în ea i a descoperi acolo divinul ascuns, realitatea în iluzie. A a c au f cut ce era necesar s fac . Au început s se disocieze de corpul lor. Acum se vedeau ca având un corp, în loc s considere c sunt corpul lor. Când au ap rut religiile, aceast disociere a devenit i mai pronun at prin credin a c Änu e ti corpul t u". Nenum ra i oameni din Est i din Vest au încercat de-a lungul timpului s îl g seasc pe Dumnezeu, s g seasc mântuirea sau iluminarea prin negarea corpului. Acest fapt a luat forma neg rii sentimentului de pl cere i mai ales a neg rii sexualit ii, forma postului i a altor practici ascetice. Oamenii i-au provocat chiar i dureri în încercarea de a sl bi trupul i a-l pedepsi, de vreme ce îl considerau p c tos. În cre tinism, aceasta se numea mortificarea c rnii. Al ii au încercat s se elibereze de corp intrând în st ri de trans
114

sau c utând experien e care s

le permit

decorporalizarea. Mul i mai practic

înc

acest lucru. Chiar

i despre Buddha se spune c

a

practicat negarea corpului prin post i prin forme extreme de ascetism timp de ase ani, dar nu a atins iluminarea pân când nu a renun at la aceste practici. Fapt este c nimeni nu a ajuns la iluminare negându- i corpul, luptând împotriva lui sau prin decorporalizare. De i o astfel de experien poate fi fascinant i v poate oferi o imagine fugar despre starea de eliberare din forma material , mereu ve i fi nevoi i ca în final s v întoarce i în corp, unde are loc transformarea esen ial . Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui. Acesta este motivul pentru care niciun maestru autentic nu a sus inut vreodat lupta împotriva corpului sau p r sirea acestuia, de i discipolii lor, axa i pe minte, au fâcut-o deseori. Din vechile înv turi despre trup, au supravie uit numai anumite fragmente, de exemplu, afirma ia lui Isus potrivit c reia Ätot trupul vostru se va umple de lumin "; ele au mai supravie uit i ca mituri, cum ar fi credin a c Isus nu i-a p r sit niciodat corpul, ci a r mas una cu el i s-a ridicat la Äceruri" cu el. Pân în ziua de azi, aproape nimeni nu a în eles aceste fragmente sau sensul secret al anumitor mituri, iar credin a c Änu suntem corpul nostru" a continuat s fie universal , ducând la negarea corpului i la încercarea de a sc pa de el. Astfel, nenum ra i oameni care au încercat s g seasc adev rul au fost împiedica i s ating împlinirea spiritual Este posibil recuperarea înv lor din fragmentele existente înc ? Nu este nevoie s facem asta. Toate înv sens, exist turile spirituale provin din aceea i Surs . în acest sub mai multe forme i a existat întotdeauna un singur maestru, care se manifest i s afle Äcalea". turilor pierdute despre semnifica ia corpului sau reconstruirea

diferite. Eu sunt acel maestru i ve i fi i dvs. dup ce ve i reu i s accede i la Sursa interioar . Iar calea c tre aceasta o reprezint corpul interior. De i toate înv
115

turile spirituale provin din aceea i

Prin intermediul corpului Unic nema-nifest ² nen scut . nu este ceva real în ultim instan ² nu sunte i dvs. Prin corpul interior sunte i una cu Dumnezeu pentru totdeauna. c tre Via a Nemanifest . V rog s v str dui i s v turi Rug ciune pentru corp Ceea ce percepe i ca pe o structur fizic densa. aflat *dincolo de na tere i de moarte. pentru c ascuns splendoarea realit ii esen iale i nemuritoare. poarta c tre Fiin . Am vorbit deja despre Adev rul ascuns în corpul dvs. se afl îndrepta i aten ia în alt c utarea Adev rului. limit rilor min ii noastre. In spatele lui se afl corpul interior invizibil. Dar nu întoarce i spatele corpului. pentru c astfel lupta i împotriva propriei realit i. Sunte i corpul dvs. 116 . al limit rii i al mor ii. pe care îl percepe i ca fiind crea ia iluzorie a min ii dvs. nemuritoare. i se datoreaz pierzând contactul cu Fiin a. în acest simbol al efeparte în esen iale.i justifica starea de fric .Surs . dup ce ele sunt exprimate în cuvinte i scrise. a a cum am spus mai devreme.. supus bolilor. pentru c el nu poate fi g sit în alt parte decât în corp. dar voi rezuma înc o dat înv sim i i corpul interior în timp ce citi i sau asculta i. Este o percep ie gre it a realit ii dvs. interior sunte i conectat inseparabil cu aceast Via etern prezent . numit corp. Toate aceste înv sunt indicatoare care arat drumul înapoi c tre Surs . care. îmb trânirii i mor ii. Nu v merului. creeaz corpul ca dovad a credin ei sale iluzorii în separare i pentru a. nu mai reprezint decât o colec ie de cuvinte ² i un cuvânt nu este decât un indicator. Corpul pe care îl pute i vedea i atinge este numai un voal sub ire i iluzoriu. turile pierdute ale vechilor mae tri ² chiar dac avem aici un alt indicator. Nu lupta i împotriva corpului..

absoarb P stra i-v toat o parte din aten ie îndreptat aten ia. ve i r mâne ancorat în clipa de i nici în propria minte. M asculta i pe mine sau citi i aceste cuvinte dintr-o carte. vor continua s existe într-o anumit m sur . sunte i con tient periferic de al i oameni. Acest sentiment se va adânci rapid i v va transforma via a.a.d. dar nu vor mai prelua controlul. V rog s analiza i încotro este îndreptat aten ia dvs. interior. în acest moment. cu atât frecven a sa vibratorie va fi mai înalt .S R d cini interioare adânci Cheia pentru a avea r d cini interioare adânci este de a ne afla mereu în leg tur cu corpul nostru interior ² a-l sim i în orice moment. Sim i i-v corpul din interior. exterior. Nu o l sa i s se concentreze toat intra i în contact cu corpul dvs. vreun comentariu mental. de mediul ambiant . ca o lumin ce devine mai intens pe m sur ce întoarce i mai mult comutatorul superioar . De asemenea. negativismul nu poate s afecteze i tinde i s atrage i noi situa ii care s reflecte aceast frecven fa . ca pe un câmp energetic unic. încerca i ca în acela i timp s i o oarecare activitate mental legat de v în i totu i nu este nevoie ca vreuna dintre acestea s spre interior. poate c în timp ce citi i sau asculta i cuvintele mele exist con inutul lor.m. Este ca i cum a i asculta sau 117 . temerile i dorin ele. Nu v ve i pierde în lumea exterioar Dac v men ine i aten ia asupra corpului cât mai mult posibil. Cu cât v con tientiza i mai mult corpul interior. Mai mult. Gândurile i emo iile. La acest nivel superior de energie. i m ri i v mai alimentarea cu electricitate. Acesta este punctul în care se concentreaz aten ia dvs.

pe rare l-a i înv at cu mult timp în urm . Atâta vreme cât nu ve i fi prezent ². Poate c v ve i elibera de ea pentru scurte intervale de timp. concentrându-v cât pute i de mult asupra câmpului energetic intern al corpului. Scenariul înscris în mintea dvs. De câte ori a tepta i ceva. Dar trebuie s face i asta chiar în 118 . la baza st rii de identificare cu mintea: frica. nimic nu te mai poate tulbura. Arta intuirii corpului interior se va transforma într-un mod de via pân acum. Nu v ceda i întreaga aten ie min ii i lumii exterioare. Este u or s r mâi prezent ca observator al min ii proprii când e ti profund înr d cinat în corpul t u. p trunde i mai adânc în prezent.citi cu întreg corpul. Apoi observa i felul în care acest lucru v schimb starea de con tiin i calitatea performan ei în activitate.. face i-v un obicei din a intra imediat în trup.iles atunci când ceva Ämerge prost" sau atunci când suferi i o pierdere sau ave i o sup rare. automat alimentat de unica emo ie fundamental afectat i predictibil . Nu este nevoie s dureze mult. Indiferent ce se întâmpl în exterior. folosi i acest timp pentru a v sim i corpul interior. dar eliberarea va fi rareori de lung durat .iar locuirea corpului este mereu un aspect esen ial al acestei st ri ²ve i continua a fi i condus de minte. atunci când vor ap rea astfel de obstacole. doar câteva secunde. total diferit. v va dicta gândirea i comportamentul. într-o stare de permanent conectare cu Fiin a i va ad uga vie ii dvs. Acest lucru este adev rat mai . o profunzime pe care nu a i mai cunoscut-o A a c . Face i acest exerci iu în zilele i s pt mânile urm toare. în loc s v proiecta i mental în afara Clipei de acum. pentru c apar întotdeauna. aglomer rile de trafic i cozile vor deveni foarte agreabile. R mâne i înr d cinat în el. Reac ia dvs. intrând mai adânc în corpul dvs. încerca i neap rat s v concentra i asupra a ceea ce face i. oriunde v-â i afla. condi ionat va fi involuntar . condi ionarea propriei min i. dar sim i i-v corpul interior ori de câte ori este posibil. Astfel.

acesta va ap rea de la nivelul profund la care v afla i. emo ia respectiv v va împiedica s dobândi i accesul la corpul interior. iar. deveni i imediat calm i prezent. Unul dintre cei doi oameni o construie te pe nisip. Orice amânare va permite apari ia unei reac ii mentalemo ionale ce poate prelua controlul.d.a. Dac nu îi acorda i pu in aten ie la început. Altele pot fi mai greu de etichetat ² .momentul în care v confrunta i cu obstacolul. când vin furtunile i inunda iile. A-i acorda aten ie nu înseamn s începe i s v gândi i la ea.m. în o recunoa te i i s o accepta i ca atare. de care probabil nu a i fost con tient pân când nu a i început s spatele s u. iart M-am sim it foarte incomod când am încercat s îmi mut aten ia asupra corpului interior. casa este luat de ape. Când v concentra i asupra interiorului i v sim i i corpul interior. pentru c v retrage i con tiin a din minte. i apoi î i construie te casa. s o sim i i pe deplin i astfel s 119 fi i mai atent la corpul dvs. i solid . Am avut o senza ie de agita ie i de grea . fric . înseamn s observa i pur i simplu emo ia. Cel lalt sap adânc. Dac în aceast situa ie este nevoie de un r spuns. pe care apele Înainte de a intra în corp. Unele emo ii sunt u or de identificat: furie. f r funda ie. durere . aflat la un nivel mai profund. pân când ajunge la stânc rev rsate nu o pot muta din loc. tot a a exist infinit mai mult inteligen în Fiin decât în mintea dvs. A a cum Soarele este infinit mai str lucitor decât flac ra lumân rii. Ultima analogie a fost folosit Atâta timp cât v afla i într-un contact con tient cu corpul interior. sunte i ca un copac adânc înr d cinat în p mânt sau ca o cl dire cu o funda ie adânc de Isus în parabola gre it în eleas a celor doi oameni care construiau o cas . Ceea ce a i sim it a fost o emo ie rezidual . A a c nu am putut tr i lucrul despre care vorbi i.

. ci dac pute i aduce sentimentul cât mai mult în con tiin . Iertarea înseamn vie ii ² s îi permitem s tr iasc prin noi. învinov irea. ani la rând. Concentra i-v . totu i. aten ia asupra sim irii emo iei i verifica i dac mintea nu s-a ata at cumva de un tipar de suferin . de a accepta c viitorul se afl . ceea ce conteaz nu este dac pute i sau nu s îi ata a i o etichet mental . nu fac decât s înt reasc un fals sentiment de sine. foarte scurt . prezent sau viitoare ² pe care mintea refuz s o accepte. care. în ultim instan . dar poate viza la fel de bine o situa ie sau o stare de fapt ² trecut . dup ce au ap rut. a adar. Alternativele sunt durerea i. timp de zile ori s pt mâni întregi sau se poate al tura altor emo ii cu o frecven similar . Ea se produce de la sine dup realiza i c preten iile dvs. un parazit ce poate tr i în interiorul nefericit dvs. greutate sau constrângere. lipsa iert rii se poate manifesta chiar i cu privire la viitor. o emo ie poate supravie ui în dvs. o restrângere a fluxului de energie vital 120 . Aceasta denot refuzul min ii de a accepta incertitudinea. ca. i suferin a. Iertarea înseamn ce abandonarea nemul umirilor.. o emo ie are o durat de via val sau ca o und de moment la suprafa a Fiin ei. au format corpul-durere. de exemplu. în orice caz. la jum tatea drumului între o emo ie i o senza ie fizic . Aten ia este cheia transform rii ² i o aten ie total implic de asemenea acceptarea. în multe cazuri. autocomp timirea sau resentimentele ² toate acestea alimentând emo ia. Aten ia este ca o raz de lumin ² puterea concentrat a con tiin ei care transform totul în ea îns i. s nu mai opunem rezisten i astfel renun area la durere. Lipsa iert rii vizeaz deseori o alt persoan sau chiar pe dvs.sentimente vagi de disconfort. Este ca un într-un organism complet func ional. în afara controlului ei. ali-mentându-se cu energia dvs. Când nu sunte i în corpul dvs.. Dac este a a înseamn c înc nu a i iertat. Da. îmboln virea fizic . conducând la boli fizice i f cându-v (vezi capitolul 2).

este un termen pozitiv. s exprime Ceea ce nu poate fi spus. form va disp rea instantaneu într-o explozie de lumin . Indic ceea ce este spunând ceea ce nu este. pute i. Cuvântul Nemanifest încearc . cu Nemanifestul. am putea la fel de bine s spunem i fiind c este o trezire a con tiin ei din visul formei. Numai dvs. Leg tura cu nemanifestul Care este rela ia dintre prezen Prezen a este con tiin pur i corpul interior? ² con tiin care a fost retras din minte. Corpul interior este leg tura dvs. iar în cele mai profunde aspecte ale sale chiar este Nemanifestul: Sursa din care se revars con tiin a. Con tiin a corpului interior este amintirea con tientizat a originii sale i întoarcerea la Surs . din lumea formei. Cine opereaz aceast retragere? Dvs.În momentul în care ierta i cu adev rat. prezent totu i con tient de profunzimea f r form i f r moarte din dvs. v retrage i puterea de sub domina ia min ii. construit de minte. Dar pentru c în esen sunte i con tiin .. Deveni i prezent. pe de alt parte. Risipa iert rii este chiar natura min ii. printr-o definire negativ . Asta nu înseamn c propria dvs. V rog s nu v ata a i de niciunul dintre aceste cuvinte i nu începe i s crede i în ele. A i spus c prezen a este con tiin a retras din minte. Nemanifestul este acela i lucru cu Via a? Da. i ele nu sunt mai mult decât simple indicatoare. a a cum lumina se revars de la Soare. sim i i pacea i lini tea: vibrant rev rsate de Fiin . ierta i". face i asta. intra i în corpul dvs. gândit sau imaginat. nu poate supravie ui f r lupt i conflict. Pute i continua s exista i având forma dvs. Mintea nu poate ierta. 121 . Fiin a. a a cum inele fals. De aceea Isus a spus: Äînainte de a intra în templu.

A a c . În timp ce corpul exterior pare s îmb trâneasc în mod obi nuit i s se ofileasc destul de repede. Când v identifica i mai mult cu corpul interior atemporal decât cu corpul exterior. structura sa molecular reducerea iluziei materialit ii. Vivacitatea lui va fi la fel de vibrant . pute i doar s îl sim i i mai bine i s p -trunde i în el mai profund. fizic se va sim i mai u or. Încetinirea procesului de îmb trânire Între timp. Acumularea timpului ca povar psihologic a trecutului i a viitorului reduce foarte mult capacitatea celulelor de a se reînnoi. nu mai acumula i timp în psihicul dvs. Dac nu a i ajuns înc la acest stadiu. Nu pot s v spun nimic ce s nu cunoa te i deja în adâncul sufletului. Imediat ce starea dvs. când prezen a devine modul dvs. mi se pare c altceva. când îl auzi i. iar trecutul i viitorul nu v mai domin aten ia. Ajungând la un anumit stadiu de conectare interioar . Mai mult con tiin . la tiu despre ce vorbi i. recunoa te i adev rul. practicarea con tientiz rii corpului va produce profunzimea necesar . M p c lesc singur? esc cu mult puterea mea de în elegere i totu i. prins în capcana min ii. nu v p c li i singur. Pe m sur ce în corp exist mai mult con tiin . Este mai curând un sentiment decât Nu. Ceea ce sim i i v va conduce mai aproape decât gândirea de cel care sunte i cu adev rat. corpul interior nu se schimb în timp. mai curat i mai viu. ci existen în corp i prezen Äaici i acum". dac v 122 devine mai pu in dens . Dac acum ave i 20 de ani. obi nuit nu mai înseamn existen în afara corpului. con tiin a corpului interior aduce o serie de beneficii în plan fizic. înseamn corpul dvs. Unul dintre acestea este o reducere semnificativ a procesului de îmb trânire a corpului fizic. i în celulele corpului. normal de con tiin .Trebuie s recunosc c toate acestea dep un nivel mai profund. câmpul energetic al corpului interior va fi sim it la fel i la 80 de ani.

în iv dovada. furia. Acesta din urm v protejeaz de câmpurile energetice mental-emo ionale negative ale altor protejeaz prin persoane. ve i observa alt beneficiu al acestei practici. i sistemul imunitar psihic devine mai puternic.. i chiar i atunci când aceasta se va întâmpla.m.locui i corpul interior. Exist dovezi tiin ifice în acest sens? Încerca i i ve i fi dvs.a. pentru c trec f r s lase urme. esen a dvs. Dar nu se fortific doar sistemul imunitar fizic. de exemplu. Când v locui i corpul.. cu atât sistemul imunitar devine mai puternic. Testa i informa iile. Este ca i cum fiecare celul se treze te i se bucur . iar. i anume o fortificare considerabil a sistemului imunitar.d. vizibil în lumea fizic . frica. Locuirea corpului nu v lucru care vibreaz la o frecven ridicarea unui scut. Dac st pânul nu este acas . atemporal î i va transmite str lucirea prin intermediul formei exterioare i nu ve i da impresia unei persoane b trâne. Este i o puternic form de auto vindecare. oric rui oaspete nedorit îi va fi greu s p trund acolo. Cu cât aduce i mai mult con tiin în corp. Corpul iube te aten ia acordat . Cele mai multe boli se strecoar pe nesim ite în untru atunci când nu sunte i prezenl în corp. dac se întâmpl asta. Fortificarea sistemului imunitar Atunci când ve i începe s v locui i corpul. V rog s nu accepta i i nici s respinge i din start ceea ce v spun. nu mai trebuie s le opune i niciun fel de rezisten . care sunt de altfel extrem de contagioase. depresia . exist acum a realit ii. 123 . Toate acestea nu mai p trund în câmpul în ceea ce este de fapt o ordine diferit con tiin ei dvs. corpul exterior va îmb trâni mult mai încet. astfel încât orice mai mic . ci prin ridicarea frecven ei vibratorii a întregului câmp energetic. aici se instaleaz tot felul de caractere dubioase.

fi i prezent cu intensitate în fiecare celul a corpului.m. Este extrem de eficient atât dac o folosi i chiar de la primele simptome ale bolii. înainte de a v ridica din pat. nu este un substitut pentru practica permanent a prezen ei în corp. L sa i respira ia s v conduc prin corp Uneori. cât i în cazul bolilor care s-au instalat deja. Iat despre ce este vorba. încât îmi este imposibil s -mi mut aten ia de la ea i s -mi simt corpul interior. Ea va contracara orice întrerupere în câmpul dvs. dar foarte puternic de medita ie pentru autovindecare. Nu v îngrijora i dac mintea reu e te ocazional s v atrag aten ia în afara corpului. Aceast dureze mai mult de un minut. Sta i întins pe spate.a.Exist o tehnic simpl . Acest lucru se întâmpl mai ales atunci când intru într-un tipar de îngrijorare sau de anxietate. sim i i-v corpul interior în traversare nu trebuie s întregime. Închide i ochii. Imediat ce a i observat c se întâmpl acest lucru. R mâne i concentrat asupra fiec rei p r i timp de 15 secunde. În tot acest timp. energetic. Dup aceea. Apoi l sa i-v aten ia s traverseze corpul. Pute i s -mi sugera i ce s fac? 124 . Äinunda i-v " corpul cu con tiin . Sim i i energia vie ii din interiorul acestor p r i cât pute i de intens. întoarce i-v aten ia asupra corpului interior. altfel. capul . pe care o pute i practica ori de câte ori sim i i nevoia s v fortifica i sistemul imunitar. de câteva ori. pierzându-v astfel în gânduri. ca un val. t lpile. ca pe un câmp energetic unic. când mintea mea este foarte activ . abdomenul. Totu i. cu condi ia s o folosi i frecvent i concentrându-v intens. Când ave i câteva minute libere. Alege i diferite p r i ale corpului asupra c rora la început v ve i concentra foarte pu in timp: palmele. P stra i acest sentiment timp de câteva minute. mai ales seara la culcare i diminea a la trezire. pieptul.d. bra ele. picioarele. de la picioare spre cap i invers. dobânde te o asemenea for . efectul s u va fi doar temporar. produs de o form sau alta de negativism.

iar cea mai u oar cale de a intra în aceast stare este prin corp. la fiecare inspira ie i expira ie. folosi i-o în conjunc ie cu corpul interior. este mai u or s începe i prin a v concentra asupra respira iei. Urm ri i-v respira ia cu i se i iese din corp. sim i i cum abdomenul se dilat luminoas contract u or. în timp ce aerul intr imagina i-v va aduce treptat în contact cu corpul. gândi i i cu corpul. Când v relua i irul gândurilor. Am putea . de o solu ie sau de o idee creativ . 125 fiecare câteva minute între gândire i un mod de ascultare interioar . Apoi inspira i aceast lumin . s oscila i la îndreptându-v aten ia asupra câmpului energetic interior. Sim i i cum aceast substan Nu v ata a i de nicio imagine vizual . Con tientiza i calmul. f cându-1 i pe el luminos. v aten ie. Numai dac ve i reu i s fi i con tient f r a avea gânduri v ve i putea folosi mintea în mod creativ. Dac v este mai u or s vizualiza i.Dac la un moment dat descoperi i c v este greu s intra i în leg tur cu corpul interior. con-centra i-v mai mult asupra a ceea ce sim i i. un calm interior. care este de altfel o medita ie foarte puternic . Apoi treptat. închide i ochii i sc ldat în lumin sau scufundat într-o substan ² o mare de con tiin . ele vor fi proaspete i creative. S Folosirea creativ a mintii Dac ave i nevoie s v folosi i mintea pentru un scop anume. Acum sunte i în corp. Ori de câte ori ave i nevoie de un r spuns. Respira ia con tient . Inhala i. luminoas v umple corpul. în orice activitate mental . înceta i s gândi i pentru un moment. obi nui i-v spune: nu gândi i doar cu mintea.

ce v va permite s asculta i efectiv. conflictul. Acest sentiment deviaz aten ia de la gândire i creeaz un spa iu de calm. Desigur. care este iubirea. Sim i i câmpul energetic al corpului dvs. interior în timp ce o asculta i. un spa iu ² în care s existe. Cele mai multe rela ii umane presupun în principal min i aflate în interac iune.S Arta de a asculta Când asculta i o alt persoan . nu o asculta i doar cu mintea. La cel mai profund nivel al Fiin ei sunte i una cu tot ceea ce exist . Majoritatea oamenilor nu tiu s asculte pentru c cea mai mare parte a aten iei lor este aflat în spatele cuvintelor i absorbit de gândire. Când mintea v gol unde mintea nu exist i în care o rela ie poate înflori. nu pute i sim i Fiin a altei persoane decât prin intermediul propriei Fiin e. Sunt mai aten i la gândurile lor decât la ceea ce spune cel lalt i nu sunt deloc aten i la ceea ce conteaz într-adev r: Fiin a celeilalte persoane. f r interven ia min ii. fiin e aflate în comuniune. nu fiin e umane ce comunic unele cu altele. luptele i problemele sunt inevitabile. Fiin al gândurilor. Este cel mai pre ios dar pe care i-1 pute i face. Nicio rela ie nu poate înflori în acest fel. îi acorda i celui din fa a dvs. Leg tura cu corpul interior creeaz un spa iu 126 . Acesta este începutul realiz rii unific rii. via a. asculta i-o cu tot corpul. conduce Acesta este motivul pentru care exist atât de multe rela ii conflictuale.

dar nu v l sa i pe spate. Nu v gândi i la el. mai ales în bra e i în picioare. Face i urm torul exerci iu ca pe o medita ie. Observa i cum aceasta se dilat i se contract u or. cum ar fi soneria telefonului sau persoane care ar putea s v întrerup . abandona i. Nu este nevoie s dureze mult. Apoi con tientiza i întregul câmp energetic interior al corpului. Dac vi se pare util . în timp ce aerul intr i iese din corp. Zece pân la 15 minute sunt suficiente. 127 .Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifest S p trundem i mai adânc în corp Îmi pot sim i energia din corp. v retrage i con tiin a din câmpul min ii. Sim i i-v respira ia în partea inferioar a abdomenului. dar nu reu esc s merg mai departe. F când aceasta. favorit de medita ie. a a cum a i sugerat dvs. Închide i ochii. A eza i-v pe un scaun. Aceasta v va ajuta s r mâne i vigilent. Când v ve i putea sim i clar corpul interior ca pe un câmp energetic unic. Men ine i-v coloana vertebral dreapt . încerca i s -l sim i i. ca i cum ar fi acolo. folosi i vizualizarea Äluminii" pe care am descris-o mai devreme. Respira i profund de câteva ori. Asigura i-v c ave i corpul relaxat. orice imagine vizual i concentra i-v exclusiv asupra a ceea ce sunte i. mai devreme. Sau lua i pozi ia dvs. Asigura i-v mai întâi c nu exist factori externi care s v tulbure. dac este posibil.

ci constituie îns i esen a dvs. astfel încât nu mai exist un corp interior. Ve i realiza de asemenea c lumina nu este separat de fiin a dvs. între dvs.. iar corpul interior este i mai mult aten ia în acest sentiment. apoi deveni i din nou con tient de corpul fizic. pentru con tiin a pur izvorât din aceast Surs . Deveni i nu mai percepe i vreo dualitate între i ea i mai mult în corp. 128 . Adâncindu-v sus trupul. astfel încât s observator i observat. dar i a bucuriei i a vitalit ii intense. deveni i într-o anumit m sur Ätransparent" pentru lumin .Dac pute i. f r a ata a mental etichete ² i continua i s v sim i i corpul interior în tot acest timp. S Accesul la aceast lume lipsit de forme este eliberator. de respira ie i de sim urile fizice. Contopi i-v sau de Äfiin are" înv luitor. Fiin a din toate fiin ele. V elibereaz de leg tura cu forma i de identificarea cu ea. privi i ceea ce v înconjoar într-un mod meditativ ² adic . Este o lume a calmului i a p cii profunde. Distinc ia dintre interior i exterior se dizolv acum. Timp de câteva minute. Tot ceea ce r mâne este un sentiment de prezen sim it ca i cum nu ar avea grani e. abandona i inclusiv orice imagine mental a i mai avea înc despre corpul fizic. Este via a în starea ei nediferen iat . Apoi adânci i-v una cu el. Ori de câte ori sunte i prezent. deschide i ochii. R mâne i în aceast arie a Fiin ei pure cât timp v sim i i bine. transcende i în cu câmpul energetic. dinainte de fragmentarea ei în multiplicitate. O putem numi Nemanifestul. i corpul dvs. Sursa invizibil a tuturor lucrurilor.

. un fel de energie vital universal ? Nu. Când ajunge i în punctul lini tirii absolute. Dac v concentra i con tiin a din ce în ce mai adânc asupra corpului interior. dac v ajunge i în acest punct unic. Este puntea dintre eul dvs. nu mai sunte i persoana dinainte: ave i o imagine a unei realit i interioare care nu apar ine Äacestei lumi". lumea formei. Dar. în care lumea se dizolv fluxului de energie chi. Acum. Acesta este punctul na terii interior. Ave i un nume. exterior i Surs . Apoi. î i fac apari ia mintea i lumea. s-ar putea s în Nemanifest. mai ales într-o rela ie cu o alt persoan sau cu natura. un trecut. Chi este mi care. P stra i o parte din ea în interior. de i nu este separat de ea. adopta i urm torul exerci iu ca practic spiritual zilnic : pe m sur ce avansa i în via . când con tiin a revine în lumea manifest . a a cum nu este separat nici de dvs. un viitor. Nemanifestul este lini tire. o situa ie de via . care în acela i timp vibreaz de via .Sursa chi-ului Oare Nemanifestul este ceea ce în Orient se nume te chi. care devine apoi lumea. nu acorda i niciodat 100% din aten ia dvs. Nemanifestul este sursa acestui chi. î i d seama de propria Surs con tiin a dvs. dintr-un punct de vedere fundamental. urma i cursul acestui râu înapoi c tre Sursa lui. Se afl la jum tatea drumului dintre manifest. a i l sat în urm corpul interior i pe chi i a i ajuns la Sursa îns i: Nemanifestul. lumii exterioare i min ii. Chi este leg tura dintre Nemanifest i universul fizic. Chi poate fi comparat cu un râu sau cu un flux de energie. Când este orientat spre i se întoarce înapoi în Nemanifest. Sim i i-v corpul interior chiar i atunci când v angaja i în activit ile zilnice. iar Nemanifestul ia forma i al mor ii. nu este. este orientat spre exterior. Când A a c . Chi este câmpul energetic interior al corpului dvs. i Nemanifest. Sim i i lini tea din adâncul 129 . îndrepta i aten ia din ce în ce mai profund în corpul interior. v relua i identitatea de form pe care temporar a i abandonat-o. Am vorbit deja despre acest lucru.

Acest lucru se nume te visare lucid . esen a interioar a tot ceea ce exist . 130 . Acesta nu este un adev r conceptual. Este foarte posibil s lini tire ce nu v fi i con tien i de Nemanifest pe tot în exterior. f r vise. Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care o numim iluminare.fiec reia. care poate fi o stare interesant i fascinant . îl ve i sim i ca pe un sentiment profund de pace undeva în fundal. dar nu eliberatoare. P stra i poarta deschis . între Dumnezeu i lume. Ädumneavoastr " nu mai exista i în aceast stare. pentru c aceast stare nu are con inut. ca pe o stare de p r se te niciodat . V pute i imagina cum ar fi s intra i în somnul f r vise p strându-v o con tiin deplin ? Este imposibil de imaginat. Deveni i o punte între parcursul vie ii. De i func iile corporale înc se p streaz . Da i-mi voie s v explic. Aceast energie este mult mai vise nu decât mâncarea: ÄOmul nu tr ie te numai cu pâine". Cum ar putea fi? El este via a ce anim orice form . dar nu mai mult de atât. Cel mult. Este foarte pu in probabil s reu i i. face i o c l torie în Nemanifest în fiecare sear . Nu r mâne i cu impresia c Nemanifestul este separat de manifest. Acesta este Nemanifestul nu v v motivul pentru care Isus nu a spus: ÄAdev rul v va elibera". a i putea s r mâne i con tient în timpul visului. Somnul f r vise Dvs. Dar nu încerca i s con tient în timpul somnului f r vise. pe care ori îl cunoa tem direct. când intra i în faza somnului profund. Dar în timpul somnului f r p trunde i în el în mod con tient. elibereaz pân când nu p trunde i aici în mod con tient. Este adev rul vie ii eterne. De aici v lua i energia vital ce v sus ine pentru o vreme atunci când v vital întoarce i în lumea manifest . ci: ÄVe i cunoa te adev rul i adev rul va elibera". indiferent ce se întâmpl Nemanifest i manifest. de dincolo de r mâne i form . Deveni i una cu Sursa. lumea formelor separate. ori nu-l cunoa tem deloc.

cât i indirect. ca. spune în Evanghelia dup Toma: ÄDespica i o bucat de lemn. Activitatea mental 131 . sim i i esen a lui Dumnezeu în fiecare creatur . astfel încât s nu existe niciun comentariu mental în acest timp. i m ve i g si acolo". Când dizolva i timpul psihologic prin con tiin a intens a momentului prezent. în fiece piatr i v da i seama de faptul c : ÄTot ceea ce exist este sfânt". doar prezen . Am vorbit deja destul de mult despre unele. vorbind în întregime din esen a sau din identitatea sa cu Cristos. Timpul i manifestul sunt inexorabil legate întocmai ca prezentul atemporal i Nemanifestul. Cu alte cuvinte. îl ve i sim i sub forma iradierii i puterii prezen ei dvs. în fiece floare. dar voi relua aici totul pe scurt. inclusiv al corpului interior. fizic este tân r sau b trân. de i. respira ia con tient sau privitul unei flori. de exemplu. Indirect. Isus. Din acest motiv. Dac nu pute i înc s v sim i i corpul interior. Corpul interior este atemporal. Medita ia vizeaz Gândurile fac parte din lumea manifest . Exist multe feluri tocmai acest lucru. sunte i con tient de Nemanifest în i prin lumea senzorial . folosi i una dintre celelalte por i. Ridica i o piatr O alt poart c tre Nemanifest este creat prin oprirea gândirii. în mod direct. slab sau puternic. continu v ine prizonier în Iumea de a crea o întrerupere în fluxul nesfâr it al gândurilor. Este un aspect esen ial al fiec reia dintre celelalte por i. ele sunt una. într-o stare de vigilen intens . f r a fi intens prezent în clipa de fa . deveni i con tient de Nemanifest atât direct. în ultim instan . con tiente ² f r vreun con inut. eu sunt acolo. Acest proces poate începe cu un lucru foarte simplu. Nu pute i fi prezent în corpul dvs. Alte por i Clipa de acum poate fi considerat poarta principal .A a c folosi i-v corpul interior ca poart prin care s intra i în Nemanifest i p stra i deschis aceast poart ca s r mâne i conectat la Surs tot timpul. Pentru corpul interior nu conteaz dac corpul dvs.

i iubirea trebuie s fie una dintre aceste por i? Nu. Stabili i contactul cu câmpul energetic al corpului interior. nu trebuie s mai preocupe g sirea unei modalit i de oprire a gândirii. De dvs. sc pa i de identificarea cu mintea.formei i devine un ecran opac. Cu cât sentimentul separ rii este mai puternic. cu atât sunte i mai legat de lumea manifest . ce v împiedic s deveni i con tient de Nemanifest. de form sl be te i devine. într-o anumit m sur . de a c rui supravie uire depinde inele fals. 132 . Ätransparent ". abandona i-v în fa a a ceea ce exist . identitatea dvs. Când sunte i intens prezent. de lumea din jur. este ceea ce p trunde prin poart în aceast lume. de lumea formelor separate.. Acesta este motivul pentru care am spus c prezentul este un aspect esen ial al tuturor celorlalte por i. astfel c razele prin ea. Abandonarea ² înl turarea rezisten ei mental-emo ionale în fa a a ceea ce exist ² devine i ea o important cale de acces c tre Nemanifest. prin Äsentimentulrealizare" al unific rii. în starea de abandonare. care v va aduce accesul con tient c tre Nemanifest. ca form devine mai impenetrabil . de dvs. Motivul este simplu: rezisten a intern v izoleaz de ceilal i. aflat v în dvs. în iv . con tient de esen a divin atemporal i lipsit de form . Imediat ce una dintre por i s-a deschis. Ea amplific sentimentul de separare. dimensiunea profunzimii. fi i prezent intens. Poarta este închis i sunte i izolat de dimensiunea interioar . Iubirea nu este o poart . acestea toate sunt por i ce pot fi folosite ² dar nu este nevoie s folosi i decât una. : Nemanifestul î i poate trimite Desigur. pentru c mintea se opre te automat. Cu cât sunte i mai legat de lumea formei. i în toate celelalte lucruri i creaturi. depinde deschiderea acestei por i în via a dvs. iubirea este prezent în dvs. cu atât identitatea dvs.

ci s g si i o poart prin care s poat intra iubirea. Lini tea Mai exist i alte por i în afara celor pe care le-a i men ionat? de Da. a fiec rui cântec. a fiec rui cuvânt. Nemanifest.Atâta timp cât sunte i prins în capcana identit ii de form . mai exist . În timp ce face i acest lucru. nu este s c uta i iubirea. a fiec rei note muzicale. Lumea este îmbibat ti unde s c uta i. Acorda i mai mult aten ie lini tii decât sunetelor. dimensiunea lini tirii va cre te în dvs. con tientiza i pauzele dintre cuvinte. Tot ce trebuie s face i este s -i acorda i aten ie. Chiar i în timpul unei conversa ii. Lini te în afar . Dac a i 133 . lini te în interior. Nemanifestul este prezent în aceast lume sub forma lini tii. moare înapoi în lini te i în timpul vie ii sale este înconjurat de lini te. Lini tea îi permite sunetului s existe. mintea se lini te te. Sarcina dvs. Nu pute i fi atent Ia lini te f r ca simultan s nu se fac lini te i în dvs. Se deschide o poart . în fiecare moment se deschide câte o poart . Este o parte intrinsec . Fiecare sunet se na te din lini te. Nemanifestul nu este separat de manifest. l-a i g si peste tot. Auzi i câinele care latr în dep rtare? Sau ma ina care trece? Asculta i cu aten ie. încât aproape nimeni nu reu e te s -l sesizeze. A i intrat în Nemanifest. dar este atât de bine ascuns. Pute i sim i prezen a Nemanifestului în ele? Nu pute i? C uta i-1 în lini tea din care vin sunetele i în care se întorc. dar nemanifest a fiec rui sunet. Faptul c acorda i aten ie lini tii exterioare creeaz lini tea interioar . De aceea s-a spus c niciun lucru din aceast lume nu este mai asem n tor cu esen a divin decât lini tea. scurtele intervale de lini te dintre propozi ii. nu poate exista niciun fel de iubire.

îl pierde i. Mintea dvs. dar cine este atent la spa iul însu i? Am impresia c vre i s spune i c Ä vidul" sau Ä nimicul" nu este doar nimic. Nu v pute i face o tez de doctorat pe tema Änimicului". f r spa iul gol care îi permite s existe. Nu este . el îmbib întregul univers fizic ca spa iu ² din interior i din exterior. ÄForma este vid. Ce este nimicul? Nu pute i pune o asemenea întrebare. c el are o anumit calitate misterioas . Este o lini te care poate trece la fel de u or neobservat . Cam atât putem spune despre el i chiar i ceea ce am spus este un fel de paradox. a încercat s transforme nimicul în ceva. este aproape 100% spa iu gol ² atât de vaste sunt distan ele dintre atomi în compara ie cu m rimea lor. Budi tii tiu acest lucru de Sutra Inimii. afirm cunoscute texte vechi budiste. este înconjurat de nimic i în final se va întoarce în nimic. niciun lucru nu poate exista f r nimic. Toat lumea acord aten ie lucrurilor din spa iu. Fizicienii ne spun c soliditatea materiei este o iluzie. Ba i mai mult. vidul este form ". chiar i în interiorul fiec rui corp fizic exist mult mai mult Änimic" decât Äceva". inclusiv corpul dvs. chiar în interiorul fiec rui atom în cea mai mare parte exist doar spa iu gol. Esen a tuturor lucrurilor este vidul. îl transform de obicei în ceva i astfel pierd total din vedere îns 134 vibratorie decât particule de materie solid . Nu poate deveni un obiect al cunoa terii. Chiar i materia aparent solid . Nimicul ² spa iul ² este aparen a Nemanifestului sub forma unui fenomen exterior într-o lume perceput prin sim uri. seam n mai mult cu o not muzical . în momentul în care îl transforma i în ceva. Fiecare obiect fizic sau corp vine din nimic. unul dintre cele mai stu- i esen a sa. Când oamenii de tiin diaz spa iul. Ceea ce r mâne este mai mult o frecven peste 2.500 de ani.Spa iul A a cum niciun sunet nu poate exista f r lini te. Nu numai atât. Nemanifestul nu este prezent în aceast lume numai ca lini te. fizic.

reprezint obiectele dvs. 135 . Iat de ce. ca mobila. ci permite retrage i aten ia de la obiectele din spa iu i con tientiza i spa iul? nu încerca i s -l Care este esen a acestei camere? Mobila. podeaua i tavanul definesc limitele camerei. Iar echivalentul interior al spa iului este con tiin a care le permite obiectelor mentale s existe. În timp ce face i acest lucru. A a c fi i atent la spa iul din jurul dvs. desigur. tablourile .m. esen a camerei? Spa iul.d.m. Nu este nimic de în eles. se produce o modificare a con tiin ei. Nu asta facem acum? Nu. Eu încerc s v ofer câteva jaloane. Nu încerc m s -l în elegem.a. ca s v ar t cum pute i introduce dimensiunea Nemanifestului în via a dvs. ÄA exista" înseamn tuturor lucrurilor s existe. Fi i atent la Änimic". în elege spa iul pentru c el nu iese în eviden .de mirare c ultima teorie despre spa iu afirm c el nu este gol deloc. dar nu sunt camera. spa iul gol. Nu pute i i nici Nemanifestul. Odat ce ave i o teorie. a a cum este. Spa iul nu are Äexisten ". Nu v gândi i la el.d. o poart c tre Nemanifest numai dac Äapuca i" sau s -l în elege i. ÄNimicul" poate deveni pentru dvs. deci. emo ii i obiecte ale sim urilor. Care este. putem spune c ceea ce nu este acolo este mult mai important decât ceea ce este acolo. c este umplut de o substan . sunt în camer . Nici lini tea nu are existen Ce se întâmpl dac v literalmente Äa ie i în eviden ". Odat ce spa iul este Änimic". în interiorul dvs. Echivalentul interior al obiectelor din spa iu.. nu este prea greu s g si i dovezi care s o sus in .a. cel pu in pân când apare o alt teorie. deloc. Nu ar exista nicio Äcamer " f r el. mentale: gânduri. a a cum spa iul le permite tuturor lucrurilor s existe. pere ii . Sim i i-l. dar nici ele nu sunt camera. Pere ii. De i spa iul în sine nu are existen .

Nemanifestul ar r mâne total neafectat de acesta. dar nu-l cunosc pe Dumnezeu. aprecia i. un dezastru cosmic ar duce la sfâr itul lumii noastre. ti i de asemenea c fiecare form este f cut s se dizolve din nou i c .Deci. ei cunosc lumea. niciun lucru exterior nu conteaz prea mult. ale aceluia i nimic. Cei mai mul i oameni nu con tientizeaz deloc aceast dimensiune. o distorsiune în perspectiva lor despre lume. Cu alte cuvinte. dup cum spunea Isus ² sau.. care este lini tirea: uterul de o creativitate infinit al întregii existen e. Astfel. iubi i i respecta i profund manifestul i fiecare form de via din el ca pe o expresie a Fiin ei Unice de dincolo de form . tr iesc cu fric . Se identific fric genereaz o percep ie extrem de gre it exclusiv cu forma lor fizic i psihologic . A i Äînvins lumea". Ele sunt o exteriorizare a spa iului interior i a lini tii interioare. nu exist lini tire. al con tiin ei pure: Nemanifestul. 136 . nu pute i în acela i timp s gândi i i s con tientiza i spa iul ² sau lini tea. Nimic ireal nu exist . Nu exist spa iu interior. în aceasta const pacea lui Dumnezeu". sau cred c o cunosc. în ultim instan . Spa iul i lini tea sunt dou aspecte ale aceluia i lucru. Cursul miracolelor a exprimat foarte sugestiv acest adev r: ÄNimic real nu poate fi amenin at. necon tientizând esen a. Con tientizând spa iul gol din jurul dvs. Sunt dezechilibra i. deveni i simultan con tient de spa iul non-mental. deoarece fiecare form este extrem de instabil . contemplarea spa iului poate deveni o poart pentru dvs. Aceast Dac a lor în i i i a altor oameni. a i Ätrecut pe malul cel lalt". în cuvintele lui Buddha. dac v retrage i aten ia de la lucruri ² obiectele din spa iu ² automat v retrage i aten ia i de la obiectele mentale. Cu alte cuvinte. Dac r mâne i într-o leg tur con tient cu Nemanifestul. i.

Spa iul ia na tere în momentul în care Unu devine doi i Ädoi" devine Äzece mii de lucruri". Nimic nu ar putea fi mai 137 . Totu i. dac spa iu. numai vid. Numai când apare sunetul se na te lini tea. nu exista un imens spa iu gol care a tepta s umplut. spa iul nu ar exista pentru dvs. Astfel. f r galaxii. Ie i i din cas într-o noapte senin i privi i cerul. ea nu ar exista pentru dvs. Este nevoie de cel pu in dou puncte de referin pentru ca distan a i spa iul s apar . lumea i spa iul apar simultan. Înainte de na terea fie dori i. Când Unu a devenit Äzece mii de lucruri". dac ar exista numai spa iu f r niciun obiect în el. spa iul nu ar mai fi imens. Spa iul nu exista. cum nume te Lao Tse lumea manifest .Adev rata natur a spa iului i a timpului Gândi i-v i la acest lucru: dac nu ar mai fi nimic în afara lini tii.. nu ar mai fi deloc. De unde a venit el? A fost creat de Dumnezeu pentru a face loc universului? Sigur c nu. înainte de ÄBig Bang". Spa iul este lipsa lucrurilor. Brusc. spa iul devine din ce în ce vast. i totu i spa iul este nimic. Exista numai Nemanifestul ² Unu. mi care dintr-un loc în altul. fiecare galaxie fiind un Äunivers insular" cu miliarde de stele. i mai uimitoare este infinitatea spa iului însu i. Nu ar mai exista vitez . dintr-o dat a început s existe spa iul i a permis existen a a o mul ime de lucruri. Analog. Peste 100 de miliarde de galaxii pot fi deja detectate cu cele mai puternice telescoape. Nimic nu ar putea exista f r universului. Miile de stele pe care le pute i vedea cu ochiul liber nu sunt mai mult decât o frac iune infinitezimal din tot ceea ce exist acolo. a a c nu a fost niciodat creat. profunzimea i lini tea care-i permite acestei realit i magnifice s existe. nu a i ti ce este. nu exista niciun lucru. Imagina i-v c sunte i un punct al con tiin ei ce plute te în imensitatea spa iului ² f r stele.

întinderea spa ial este. Ele sunt cele dou atribute esen iale ale lui Dumnezeu. con tiin a eternei Clipei de acum. nu a i fi con tient de spa iu dac el nu ar con ine obiecte.. îl întâlni i sub forma spa iului interior nemental. aflat este prezen a. infinitatea i eternitatea. dar nu va mai fi capabil s v impun constrângeri. dar devin mult mai pu in importante. A a cum dvs. exteriorizat.. Este Äcorpul" lui Dumnezeu. echivalentul interior al timpului între ele. Din acest motiv. în vreme ce spa iul este lumea non-mental . Aminti i-v c nu exist nicio diferen Când spa iul i timpul sunt realizate în interior ca Nemanifest ² prezen i timpul exterior continu s continu s existe. percepute ca i cum ar avea o existen extern în afara dvs. este imens ca profunzime. un imens gol. Nu în eleg prea bine acest lucru. atât spa iul cât i timpul în nemi care. Ceea ce nou ne apare ca spa iu în universul nostru perceput prin intermediul min ii i al sim urilor este însu i Nemanifestul. iluzii. spa iul i timpul nu sunt separate. O nume te Ä continuumul spa io-temporal". ce este spa iul? Un gol. aflat în nemi care. i lumea i absen a min ii ² spa iul au un echivalent interior ce dezv luie natura lor adev rat . . dar ele con in un miez de adev r. Dup Einstein. ci în transcenden a ei. de o profunzime infinit . 138 existe pentru dvs. Da. în ultim instan . în sinea dvs. scopul ultim al lumii nu se afl în ea. dar i a dvs. în ultim instan . lumea este necesar pentru ca Nemanifestul s se realizeze. în sinea dvs. Poate c a i auzit proverbul budist: ÄDac nu ar fi iluzii. dar cred c el spune c timpul este a patra dimensiune a spa iului. Ceea ce percepe i în exterior ca spa iu i timp sunt. nu ca întindere. nu ar mai exista iluminare". cu toate acestea..uimitor i mai maiestuos decât imensitatea i lini tea spa iului ² i. o percep ie eronat a profunzimii infinite ² un atribut al realit ii transcendente. i cel mai mare miracol este c aceast lini te i vastitate care îi permit universului s existe nu se afl numai acolo în spa iu ² ci i în sinea dvs. Când sunte i total prezent.

mai exist o alt poart involuntar . prin dvs. este descris ca Äsplendoarea luminoas a luminii incolore a Nimicului". Chiar dac a i ratat toate celelalte ocazii de realizare spiritual în timpul vie ii. o ultim poart se va deschide pentru dvs. imediat dup o corpul a murit. în final. este natura dvs. despre care am vorbit deja. prea mult de experien a senzorial . trecerea prin aceast poart nu înseamn anihilare? Ca i la celelalte por i. Prezen a lor nu a fost înc suficient de puternic pentru nemurirea con tient . Atât de important sunte i! Moartea con tient În afar de somnul f r vise. dac nu a i întâlnit deja dimensiunea Nemani-festului în decursul vie ii. apare un nou ciclu al na terii i al mor ii. în ultim instan . dar nu i personalitatea. tot ceea ce este real sau valoros în personalitatea dvs.Prin intermediul lumii i. a c rei str lucire 139 . Ea se deschide pentru foarte scurt timp în momentul mor ii fizice. despre care se spune c este Äeul nostru adev rat". natura dvs. Mul i dintre ei au vorbit i despre un sentiment de beatitudine i pace profund . Deci. adev rat . Exist nenum rate relat ri ale celor care au avut impresia vizual a acestei por i sub forma unei lumini str lucitoare i apoi s-au întors din ceea ce este cunoscut sub numele de experien a mor ii clinice. Aceast poart se deschide doar pentru foarte scurt timp i. A a c . radiant r mâne. în orice caz. v zând poarta. Nemanifestul se cunoa te pe sine. în Cartea tibetan a mor ilor. un ata ament prea mare fa manifest . se îndep rteaz înfrico a i i apoi î i pierd con tiin a. o identificare prea puternic cu lumea probabil s o rata i. Cei mai mul i oameni poart cu sine prea mult rezisten fric . este foarte rezidual . Sunte i aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se împlineasc .. Cele mai multe dintre lucrurile care se întâmpl dup aceasta sunt involuntare i automate.

a a cum nu tie aproape nimic despre niciunul dintre lucrurile care conteaz cu adev rat. Când trece i prin ea. oriunde v-a i afla. Ea nu se pierde niciodat . Nu este aceasta eroarea i acum. Fiecare poart este o poart a mor ii. de vreme ce tr im într-o cultur care nu tie aproape nimic despre moarte. Cu alte cuvinte. a a cum identificarea dvs. moartea sinelui. acest lucru este adev rat? Vi s-a înt mplat dvs.? Nu înc .r zbate dincolo de iluzii. înceta i s v mai construi i identitatea din forma psihologic înjghebat de minte. este întotdeauna o ocazie minunat pentru realizarea spiritual . Apropierea mor ii i moartea îns i. Este dureroas numai atâta timp cât v ag a i de iluzie. dar cum ar putea fi altfel? tiu c se va întâmpla. Moartea de fapt înseamn sfâr itul iluziei. Capitolul 8 Rela ii evoluate P trunderi în Clipa de acum. Atunci realiza i c moartea este o iluzie. Nimic din ceea ce este valoros ² niciun lucru real ² nu se pierde vreodat .. a tepta i un eveniment viitor care s v saIveze. disolu ia formei fizice. Am crezut întotdeauna c adev rata iluminare nu este posibil decât prin iubirea adus de rela ia dintre un b rbat i o femeie. cu forma era o iluzie. Aceast ocazie este pierdut în mod tragic de cele mai multe ori. Este 140 . fundamental despre care am ît vorbit? Mântuirea nu se afl în alt timp sau spa iu. Nu acesta este lucrul care ne face din nou comple i? Cum poate via a cuiva s fie împlinit pân când nu se întâmpl aceasta? Din experien a dvs.

Ce înseamn aceast afirma ie: ÄMântuirea este aici i acum? " Nu în eleg. Adev rata ne cunoa tem pe noi în ine ca p r i inseparabile ale Vie ii Unificate din afara din care vine tot ceea ce exist . de trecut 141 . pacea. din acest motiv. de suferin . poft sau timpului i a formei. Înseamn s fii tu însu i. de orice dorin . Adev rata mântuire este împlinirea. Este eliberarea de gândirea compulsiv . mai presus de toate. bucuria de a tr i care nu depinde de nimic altceva decât de ea îns trec toare. ci ca pe esen a proprie cea mai profund . Aceast stare este resim it nu ca o experien Äs -l cuno ti pe constant . i. Fericirea poate fi perceput gratifica ie psihologic . orice satisfac ie pe care o va ob ine o astfel de persoan este de scurt durat . Invariabil. via a în toat plenitudinea ei. ÄCând voi ob ine X sau m voi elibera de Y ² atunci îmi va fi bine". a a c starea de satisfac ie sau de împlinire este de obicei proiectat este cadrul mental incon tient ce creeaz iluzia mântuirii în viitor. atins printr-o form sau alta de Dumnezeu" ² nu ca pe un lucru exterior. Majoritatea oamenilor alearg dup pl cerile fizice sau diferite forme de gratifica ie psihologic deoarece cred c aceste lucruri îi vor face ferici i sau îi vor elibera de un sentiment de fric sau de lips . Nici nu tiu ce înseamn mântuire. nevoie. Aceasta este c utarea mântuirii ce provine dintr-un sentiment de insatisfac ie sau de lips . Via perceput ca o lips Adev rata mântuire este o stare de eliberare ² eliberare de fric . Acesta ca un sentiment de tr ire mai intens . s sim i în interior acea stare de bine pentru care s nu existe o stare opus . atins prin intermediul pl cerii fizice. de acea stare sau o insuficien ata ament. departe de aici i acum. într-un limbaj teist. sau ca un sentiment mai sigur i mai complet al sinelui. ci ca o prezen mântuire este s i. aceasta înseamn din nou într-un punct imaginar. de negativism i.

dar nu este nevoie de niciuna în mod special. ar trebui s deveni i a a i pe dincolo înainte de a fi liber i împlinit. dar adev rul este c aici i acum este singurul punct din care pute i ajunge acolo. când de fapt este cel mai mare obstacol în calea ei.i de viitor ca nevoie psihologic . s face i. Crede i c nu pute i ajunge acolo din pozi ia în care v afla i în acest moment pentru c înc nu sunte i complet sau suficient de bun. Sunte i singur i f r un partener? P trunde i în Clipa de acum. s realiza i. A a c nu exist o singur cale c tre mântuire: poate fi folosit orice stare. Acest lucru poate fi greu de în eles pentru o minte obi nuit s poate împiedica s spune i Äda" în fa a a ceea ce exist i s v cread c toate lucrurile valoroase se afl în viitor. Totu i. Ave i o rela ie cu cineva? P trunde i în Clipa de acum. fie nu-l mai face i deloc. II descoperi i pe Dumnezeu în momentul în care realiza i c nu ave i nevoie s -l c uta i. v spune c nu pute i ajunge acolo. Nu poate exista mântuire în alt moment decât acum. s dobândi i. S 142 . V spune. ÄAjunge i" acolo realizând c sunte i deja acolo. Fie îl face i acum. s rezolva i. c ave i nevoie de timp ² c este nevoie s g si i. Niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut în trecut nu v concentra i aten ia mai profund asupra Clipei de acum. s deveni i sau s în elege i un anumit lucru înainte de a v putea elibera sau de a fi împlinit. Nu pute i face acest lucru în viitor. Mintea dvs. privi i timpul ca pe un mijloc de a atinge mântuirea. Nimic din ceea ce a i putea face sau realiza vreodat nu v va apropia mai mult de mântuire decât ceea ce exist în prezent. Dvs. exist un singur punct de acces: Clipa de acum. de fapt. C ar trebui s se întâmple un anume lucru sau dvs.

distructive apar cu o i o intensitate din ce în ce mai mare ² situa ie la care se ajunge întotdeauna mai devreme sau mai târziu ² nu mai dureaz mult i rela ia se destram complet. rela ie romantic ² nu la iubirea adev rat . disfunc ionale. a nemul umirilor i a violen elor emo ionale sau chiar fizice. Se pare c majoritatea rela iilor de iubire devin în scurt timp rela ii de iubire/ur . Ambele sunt. Deseori. sunt profund viciate i. câteva luni sau câ iva ani. Drama lor îi face s se simt vii. care nu s-a manifestat înc . acest lucru nu este posibil. în ultim instan . M refer la ceea ce se nume te. în general. Iubirea ca stare continu este totu i foarte rar ² la fel de rar ca i fiin ele umane con tiente. 143 . Una nu poate exista f r cealalt . din nefericire. Atunci când echilibrul dintre polaritatea pozitiv frecven i cea negativ este pierdut. aspecte diferite ale aceleia i disfunc ii. mai ales cele intime. dar invariabil aceast perfec iune aparent este distrus prin apari ia tot mai frecvent a certurilor. Iubirea se poate transforma atunci în atacuri înver unate. Latura pozitiv con ine deja în ea latura negativ . sentimente de ostilitate sau de retragere complet a afec iunii pe nepus mas . care nu are opus. Acest lucru este considerat normal. Polarit ile sunt interdependente. Ele pot p rea perfecte pentru un timp. ca atunci când sunte i Äîndr gostit". a conflictelor. Sunt totu i posibile momente scurte i fugare de iubire ori de câte ori apare o pauz în fluxul gândirii. iar ciclurile negative. între polaritatea Äiubirii" i cea a urii i v va da în egal m sur pl cere i suferin . pentru c se na te din afara min ii. Pute i avea impresia c eliminarea ciclurilor negative sau distructive ar face ca totul s fie bine i rela ia ar înflori minunat ² dar. toate rela iile. cuplurile devin dependente de aceste cicluri.Rela ii de iubire/ur Pân în momentul în care ave i acces ² i numai dac reu i i aceasta ² la frecven a con tientizat a prezen ei. în aceste condi ii. de fapt. rela ia va oscila un timp.

pentru c cineva are nevoie de dvs. partea negativ a unei rela ii este mai u or de recunoscut ca fiind disfunc ional i decât cea pozitiv . nevoia de a avea întotdeauna dreptate. La început aceast stare v va produce o profund satisfac ie. v sim i i comple i. nevoia de a te certa. de a critica. Dac cealalt persoan v p r se te. poate a i mai observat i c aceast intensitate este înso it de o senza ie de nevoie i de dependen . Totu i. Sentimentul poate deveni atât de intens. cereri emo ionale i manipulare. A a cum este mai u or s recuno ti sursa negativismului la partener decât la tine însu i. pierderea controlului i Latura pozitiv const în aceea c sunte i Äîndr gostit" de partenerul dvs. Pute i deveni dependent de cel lalt. insensibilitate i egocentrism. v dore te i v face s v sim i i o persoan deosebit . retragere resentimente nerostite. într-o secund . V sim i i extrem de viu. a judeca. face i acela i lucru pentru ea sau el. Ce mai este iubirea acum? Poate iubirea s se transforme în opusul ei într-o secund ? A fost oare 144 .Desigur. a învinov i sau a ataca. efectul unui drog. r zbunare incon tient violen fizic . culpabilizare i acuza ii ² teama de pierdere. iar dvs. afec iunea se poate transforma într-un atac crunt sau o suferin iubire sau o poft i un ata ament prin dependen ? teribil . V sim i i foarte bine când drogul este disponibil. Împreun . încercarea de a manipula prin antaj emo ional. control. dar simpla ipotez sau gândul c el sau ea ar putea s nu mai fie acolo pentru dvs. gelozie. pentru durerea produs în trecut de un p rinte.. încât restul lumii s devin complet nesemnificativ. El sau ea are asupra dvs. poate provoca gelozie. acest lucru poate da na tere celei mai intense ostilit i sau celei mai profunde dureri i disper ri. furie. Existen a proprie a c p tat dintro dat sens. posesivitate. Ea se poate manifesta sub multe forme: po-sesivitate.

evident. Atâta timp cât este c utat incon tient ca mijloc al mântuirii. La nivel psihologic. succesele 145 o imagine fugar . prin nevoia b rbatului de femeie i nevoia femeii de b rbat. sentimentul de lips sau de neîmpli-nire este chiar mai mare decât la nivel fizic. aspectul exterior. nu sunte i complet i nici nu ve i fi vreodat : sunte i fie b rbat. Atâta timp cât v identifica i cu mintea dvs. de a te întoarce la starea de plenitudine. persoana caut s pun cap t dualit ii la nivelul formei. nevoia de a fi complet ² întoarcerea la uniune ² se manifest prin atrac ia dintre b rba i i femei. nu au nimic de-a face cu cine sunte i în realitate: rolul dvs. dar nu vi se permite s r mâne i mai mult timp aici i v trezi i din nou într-un corp i . este considerat experien a care ofer cea mai mare satisfac ie în lumea fizic . lips neîmplinire. nevoie. posesiunile. Dar uniunea sexual nu este mai mult decât o clip trec toare de plenitudine. în ultim instan . R d cina acestei nevoi fizice este de natur spiritual : dorin a de a pune cap t dualit ii. La nivel fizic. ce are r d cini profunde i face parte din condi ia uman în starea sa neeliberat neiluminat . Din acest motiv. social. Aceast stare are atât o dimensiune fizic . La acest nivel. ave i un sentiment al identit ii derivat dintr-o surs extern . adic o jum tate din întreg. fie femeie.Dependen a i c utarea plenitudinii De ce am deveni dependen i de cel lalt? Motivul pentru care rela iile de iubire romantic universal c utat este acela c ele par s reprezint o experien atât de intens i i i ofere eliberarea dintr-o stare de fric . o secund de beatitudine. foarte tentant a raiului. Vi se ofer separat. nivel la care mântuirea nu este posibil . cât i una psihologic .. Adic ob ine i o idee despre cine sunte i din lucruri care. Este aproape o nevoie irezistibil de uniune cu polaritatea energetic opus . Uniunea sexual d senza ia cea mai apropiat de aceast stare la nivel fizic.

Dar nimic nu este vreodat suficient pentru a-i produce o satisfac ie de durat . Dac Äiubirea" dvs.a. i c din acest motiv ave i în continuare un sentiment de identitate derivat dintr-un obiect exterior nu pare s conteze prea mult la început. Acest sine fals. atunci nu este iubire. Iubirea nu are opus. sistemul de credin e . a i avut parte atât de Äiubire". Ea pare s fie r spunsul la toate problemele sinelui r spund pornind de la care în trecut v-a i derivat sentimentul identit ii par acum relativ nesemnificative. atât de caracteristice s existe în st rii de identificare cu mintea. tuturor nevoilor sale. lips i insatisfac ie. Ceea ce conteaz este c sentimentele subiacente. se simte vulnerabil. Nu mai sunte i un fragment dislocat într-un univers nep s tor ² sau cel pu in a a vi se pare Lumea dvs. ci o puternic nevoie a sinelui fals de a avea un sentiment de identitate mai complet i mai profund. de neîmplinire. 146 inele fals pentru mântuire i pentru scurt . are un opus. are acum un centru: persoana iubit . Nu pute i s v iubi i partenerul la un moment dat. construit de minte.e ecurile. ca i sentimentul de lips fals i pare s i de nevoie acut . Toate celelalte lucruri Dar atunci apare aceast rela ie special .m. i prin el v defini i identitatea: persoana de care v-a i Äîndr gostit". Temerile sale r mân. Faptul c centrul se afl în afara dvs.d. o nevoie pe care cel lalt o satisface temporar. fric . violen a ² atunci e foarte probabil s confunda i ata amentul sinelui fals i dependen a cu iubirea. au disp rut ² sau nu? S-au dizolvat sau continu spatele acestei realit i superficiale numite fericire? Dac emo ional în rela ia dvs. Acum ave i un singur punct de interes care le înlocuie te pe toate celelalte. iar în urm torul moment s îl ataca i. nesigur i caut mereu lucruri noi cu care s se identifice i care s -i dea sentimentul c exist . Este înlocuitorul pe care îl d timp aproape c ne sim im mântui i. d sens vie ii dvs. Cel pu in la prima vedere. cât i de opusul ei ² atacul.

Dar vine un moment când partenerul dvs. se comport astfel încât nu v mai satisface nevoile ² sau mai curând nevoile sinelui fals. Sentimentele de durere, fric suprafa . Ca în cazul oric rei dependen e, v i lips , care sunt o parte intrinsec a con tiin ei sinelui fals, dar au fost acoperite de Ärela ia de iubire", ies acum din nou la sim i i minunat când drogul este disponibil, dar invariabil vine un moment când drogul nu mai func ioneaz . Când acele sentimente dureroase reapar, le sim i i chiar mai intens i mai acut decât înainte. Pe deasupra, v percepe i partenerul, ca fiind cauza acestor sentimente. Aceasta înseamn c le proiecta i în afar i îl ataca i pe cel lalt cu toat violen a s lbatic a durerii dvs. Acest atac poate trezi durerea partenerului, i el sau ea v poate r spunde la atac. în acest punct, inele fals mai sper înc în mod incon tient c atacul s u sau încerc rile sale de manipulare vor reprezenta o pedeaps Fiecare dependen suficient pentru a-1 convinge pe partener s - i schimbe comportamentul, ca s -l pute i folosi din nou pentru a v acoperi durerea. apare dintr-un refuz incon tient de a accepta durerea i de a o l sa în urm . Fiecare dependent începe cu durerea i se sfâr e te în durere. Indiferent de substan a de care sunte i dependent ² alcool, mâncare, droguri legale ori ilegale sau poate o persoan ², v folosi i de un lucru sau de o persoan pentru a v ascunde durerea. Acesta este motivul pentru care în rela iile intime, dup Oricare dependen ce euforia ini ial a trecut, apare atât de mult nefericire, atât de mult durere. Nu rela iile provoac durerea i nefericirea. Ele scot la lumin ceea ce se afl deja în dvs. ajunge într-un punct în care nu mai produce rezultatul dorit i atunci sim i i durerea mai puternic ca oricând. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii încearc mereu s scape de momentul prezent i caut un fel de mântuire în viitor. Primul lucru pe care l-ar putea întâlni dac s-ar concentra asupra Clipei de acum ar fi durerea proprie i de acest lucru se tem ei. Dac ar ti m car
147

cât de u or este ca în Clipa de acum s ob in puterea care dizolv trecutul i durerea sa, realitatea care dizolv iluzia! Dac ar ti cât de aproape sunt de propria lor realitate, cât de aproape se afl de Dumnezeu! Nici evitarea rela iilor cu scopul de a încerca s se evite durerea nu este o solu ie. Durerea este oricum prezent . Exist o mai mare probabilitate ca trei rela ii e uate în tot atâ ia ani s v for eze s v trezi i decât trei ani tr i i pe o insul pustie sau închis în camer . Dac a i putea aduce o prezen intens în singur tatea dvs., acest lucru v-ar ajuta.

De la dependen

la rela ii iluminate
într-una autentic ? i mai mult prezen a prin concentrarea intens a aten iei

Putem transforma o rela ie de dependen Da. Fiind prezent i intensificându-v

asupra Clipei de acum: indiferent dac tr i i singur sau cu un partener, cheia este aceea i. Pentru ca iubirea s înfloreasc , lumina prezen ei dvs. trebuie s fie foarte puternic , astfel încât s nu mai pierde i controlul în favoarea celui ce gânde te în sinea dvs. sau a corpului-durere confunda i cu cel ce sunte i cu adev rat. Cunoa terea de sine, ca Fiin i s le aflat în spatele celui ce

gânde te în inele dvs., ca lini te în spatele zgomotului mental, ca iubire i bucurie în spatele durerii, înseamn eliberare, mântuire i iluminare. A renun a la identificarea cu corpul-durere înseamn a aduce prezen a în durere i a o transforma astfel. A renun a la identificarea cu cel ce gânde te în sinea dvs. înseamn a fi un observator t cut al gândurilor i comportamentului propriu, mai ales al tiparelor mentale repetitive i al rolurilor jucate de sinele fals. Dac nu o mai investi i cu Äidentitate", mintea î i pierde tr s tura compulsiv , în principal i compulsia de a judeca i astfel de a se opune realit ii existente, fapt ce duce la conflict, dram
148

dureri noi. De fapt, în momentul în care judecata înceteaz prin acceptarea realit ii, v-a i eliberat de

minte. A i f cut loc iubirii, bucuriei, p cii. în primul rând, trebuie s nu v mai judeca i pe dvs. în iv ; apoi s nu v mai judeca i semenul. Cel mai important catalizator al schimb rii într-o rela ie este acceptarea complet a partenerului a a cum este el, f r a sim i nevoia de a-l judeca sau de a-l schimba în vreun fel. Acest lucru v duce imediat dincolo de sinele fals. În acest moment, toate iau sfâr it. Nu mai exist victime i f pta i, acujocurile mentale i ata amentele prin dependen

zatori i acuza i. Acesta este i sfâr itul oric rei codependen e, al atrac iei în tiparele incon tiente ale celuilalt care le permitea s existe mai departe. Atunci fie v ve i desp r i ² în iubire ² fie ve i p trunde mai profund în Clipa de acum împreun ² în Fiin . S fie chiar atât de u or? Da, este chiar atât de u or. Iubirea este o stare a Fiin ei. Iubirea dvs. nu se afl în exterior, ci adânc în dvs. Nu o pute i pierde niciodat form via i nici ea nu v poate p r si. Nu este dependent de un alt corp, de o i lipsit de i al forma fizic . Atunci pute i sim i aceea i form exterioar . Este lini tea prezen ei dvs., v pute i sim i realitatea atemporal sub forma vie ii nemanifeste care v anim în profunzimea fiec rui om

i a fiec rei fiin e. Privi i dincolo de v lul formei

separ rii. Aceasta este realizarea unit ii. Aceasta este iubirea. Ce este Dumnezeu? Via a etern din spatele tuturor formelor de via . Ce este iubirea? Sim irea prezen ei acestei Vie i adânc în str fundurile dvs. i ale tuturor fiin elor. Identificarea cu ea. De aceea, orice iubire este iubirea lui Dumnezeu.

S
149

Iubirea nu este selectiv , a a cum nici lumina soarelui nu este selectiv . Ea nu face o persoan s fie special . Nu este exclusivist . Exclusivismul nu este iubirea lui Dumnezeu, ci Äiubirea" sinelui fals. Totu i, intensitatea cu care este sim it iubirea adev rat poate varia. Pute i întâlni o persoan care s v înapoieze dragostea cu mai mult claritate i intensitate decât altele, iar, dac aceast persoan are acelea i sentimente fa de dvs., se poate spune c sunte i amândoi într-o rela ie de iubire. Leg tura care v une te cu aceast persoan este aceea i leg tur care v une te cu persoana care st lâng dvs. în autobuz, cu o pas re, cu un copac, cu o floare. Numai gradul de intensitate este diferit. Chiar i într-o rela ie de dependen care dep pot ap rea momente în care r zbate ceva mai real, ceva e te nevoile dvs. mutuale legate de dependen . Acestea sunt momentele în care

intensitatea atât a min ii dvs., cât i a aceleia a partenerului scade brusc, iar corpul-durere este temporar adormit. Aceasta se întâmpl uneori în timpul momentelor de intimitate fizic sau atunci când amândoi sunte i martorii miracolului na terii unui copil, în prezen a mor ii sau atunci când unul dintre dvs. este grav bolnav ² în orice situa ie care face mintea s devin neputincioas . în asemenea momente, Fiin a dvs., care se afl comunicarea autentic . Comunicarea autentic este comuniune ² realizarea unit ii, care este iubirea. De obicei, aceasta se pierde din nou foarte repede, cu excep ia cazului în care pute i r mâne prezent suficient timp pentru a împiedica mintea s revin la vechile ei obiceiuri. De îndat ce mintea i identificarea cu mintea reapar, nu mai sunte i dvs. în iv , ci v identifica i cu imaginea dvs. mental i începe i s juca i din nou jocuri i roluri cu scopul de a satisface nevoile sinelui fals. Sunte i din nou o minte
150

de obicei îngropat

sub minte, se dezv luie i acest lucru face posibil

uman . de singuri sau în virtutea unui alt gen de aranjament de pe urma c ruia i cel lalt sau chiar în virtutea dependen ei incon tiente de desc rcarea Äbeneficiaz " energetic a dramelor emo ionale i a suferin ei. iubirea nu poate înflori dac nu v-a i eliberat pentru totdeauna de identificarea cu mintea i prezen a dvs. Rela iile ca form de practic spiritual Pe m sur b rba i ce identificarea cu inele fals ca mod al con tiin ei i toate structurile sociale. Pe m sur ce oamenii se identific din ce în ce mai profund cu mintea lor. uman . i s distrug iubirea. Milioane de oameni tr iesc singuri sau î i cresc singuri copiii. care pretinde c este o fiin Äiubire". de dragul copiilor. de la un ciclu de pl cere-durere la altul. Al ii trec de la o rela ie la alta. fiind dominate de perpetuând o rela ie în care domin negativismul. majoritatea rela iilor nu î i mai au r d cinile în Fiin probleme i conflicte. Corpuldurere nu mai poate atunci s pun st pânire pe dvs. Iar al ii prefer compromisul a satisfac iei prin uniunea cu s r mân împreun . al siguran ei. 151 . jucând drama numit De i sunt posibile scurte momente de iubire autentic . al obi nuin ei. în c utarea zadarnic polaritatea energetic team s nu r mân i unul opus . nu este suficient de intens pentru a dizolva corpul-durere ² sau dac nu pute i m car r mâne prezent ca observator. rela iile dintre în care se afl acum din ce în ce mai mult starea profund de criz politice i economice se apropie din ce în ce mai mult de faza final i femei reflect umanitatea. i continu i astfel se transform în surse de durere. a colapsului. in-terac ionând cu o alt minte. incapabili s stabileasc o rela ie intim sau nedorind s repete drama nebuneasc din rela iile trecute.

atâta timp cât încerca i s sc pa i de ele sau v dori i ca lucrurile s fi fost altfel.Totu i. nu puteti face nimic în privin a ei. neschimbat sau va continua s se înr ut easc Recunoscând i acceptând faptele. Nu v pute i transforma i nu-1 pute i transforma nici pe partener într-o persoan diferit . de câte ori o rela ie nu func ioneaz . când ti i c exist o lips de armonie i conserva i aceast observa ie. Ceea ce era incon tient este adus la lumin . prin faptul c acum ti i acest lucru a ap rut un nou factor. dobândim i un anumit grad de eliberare în raport cu ele. fereastra oportunit ii nu se deschide i r mâne i prins în capcana situa iei respective. bucura i-v . i a partenerului dvs. ori de câte ori o rela ie scoate la iveal Änebunia" dvs. care va r mâne i mai mult. Când ti i c nu exist pace într-o rela ie. S A a c . în care s p trund iubirea i gra ia divin . iar starea lipsei de armonie nu poate r mâne i iubitoare i astfel transform lipsa neschimbat . de ce s accept m acest fapt. Cât despre transformarea interioar . con tiin a acestui lucru creeaz un spa iu de lini te. Dac rela iile nu tiparele mentale ale sinelui fals i activeaz corpul-durere. ci i o oportunitate. Tot ce pute i face este s crea i un spa iu în care s se produc transformarea. Atâta timp cât continua i s le nega i. Este o ocazie 152 . în loc s evit m rela iile sau s continu m s urm rim fantoma partenerului ideal ca r spuns la problemele noastre sau ca un mod de a ne sim i împlini i? Ocazia ascuns în fiecare criz nu se manifest pân când nu sunt recunoscute i acceptate complet toate datele unei situa ii.. ce înconjoar lipsa de pace într-o îmbr i are afectuoas de pace în pace. De exemplu. în loc s încerc m s sc p m de el? De ce s nu cooper m cu el. fiecare criz energizeaz i amplific reprezint nu numai un pericol.

Dar dac accepta i faptul c rela ia exist pentru a v face con tient. violen . Atunci rela ia va deveni pentru dvs. ve i suferi nenum rate deziluzii. dac v aminti i s v cunoa te i reac ia. sadhana. Dar. Indiferent dac este vorba despre gelozie. p stra i observa iile pe care le-a i f cut. i nu fericit. A a cum a i observat. interioar . i mai ales rela iile intime. Umanitatea este supus unei presiuni teribile de a evolua. nimic nu este pierdut. p stra i ceea ce a i con tientizat în îmbr i area iubitoare a cunoa terii i nu reac iona i. Niciodat pân acum rela iile umane nu au fost atât de problematice i de pline de conflicte ca în prezent. Dac observa i la partenerul dvs. pentru c aceasta este singura ei ans de supravie uire ca ras . nevoia de a te certa. de a avea dreptate. ap rare. 153 . poate. În cazul în care continua i s urm ri i scopul mântuirii prin intermediul unei rela ii. atunci tocmai acest lucru v va oferi mântuirea i v ve i alinia con tiin ei superioare care dore te s ia na tere în aceast lume. mai ales pe acelea care se refer la starea dvs.de a v mântui. recunoa te i realitatea momentului i p stra i ceea ce a i con tientizat. deveni i incon tient. Forma de energie care se afl în spatele ostilit ii i atacului g se te prezen a iubirii absolut intolerabil . o practic spiritual . Incon tien a i cunoa terea nu pot coexista mult timp ² chiar dac aceast cunoa tere se refer numai la cel lalt i nu la persoana care ac ioneaz incontient. Acest lucru va afecta fiecare aspect al vie ii dvs. Dac reac iona i în vreun fel la incon tien a partenerului. Cei care continu s se agate de vechile lor tipare vor avea parte de o durere. confuzie i nebunie din ce în ce mai mari. un comportament incon tient. ele nu exist pentru a v face s v sim i i fericit sau împlinit. un copil interior care cere iubire i aten ie sau o durere emo ional de orice fel ² indiferent despre ce este vorba. In fiecare moment.

aduce i lumina. Nu v acuza i unul pe altul de incon tien . S-ar putea s dureze o ve nicie. A i devenit incon tient. în loc s reac iona i la o iluzie. în momentul în care începe i s v certa i.Presupun c este nevoie de dou persoane pentru ca o rela ie s devin un exerci iu spiritual. Nu exist . Dac gre e te. privi i iluzia i în acela i timp vede i dincolo de ea. dar el este incapabil s realizeze acest lucru. Uneori. S n tatea mental ² con tiin a ² poate s apar în aceast lume prin dvs. fie ve i reac iona r mânând con tient. dar i sentimentul dvs. foarte prezent. în loc s v lupta i cu întunericul. pute i face acest lucru preluat comanda. Atunci fie ve i fi complet liber de orice reac ie. partenerul meu înc î i mai pune în aplicare vechile tipare de gelozie i control. De exemplu. de sine. I-am atras aten ia de multe ori. Abandonarea criticilor nu înseamn c nu recunoa te i disfunc ia i incon tien a atunci când o vede i. p strându-v spa iul interior în care reac ia este observat i în care i se permite s existe. Când sunte i con tient crea i un spa iu de prezen iubitoare. a a cum a i sugerat. fie proiectarea propriei incon tiente asupra altuia i confundarea ei cu acea persoan . care le permite lucrurilor i oamenilor s 154 f r implicarea sinelui fals ² f r s învinov i i. De câte persoane este nevoie pentru a v transforma via a într-un exerci iu spiritual? Nu conteaz dac partenerul nu vrea s coopereze. poate fi bine s comportamentului partenerului. înseamn s Äfi i cel care tie" în loc s Äfi i reac ia" i judec torul. v-a i identificat cu o pozi ie mental i ap ra i nu numai aceast pozi ie. Sinele fals a subliniem anumite aspecte ale sunte i foarte vigilent. Critica înseamn fie confundarea comportamentului incon tient al unei persoane cu persoana respectiv . Când partenerul are un comportament incon tient. s acuza i sau s încerca i s -i dovedi i celuilalt c existe a a cum sunt. Nu este nevoie s a tepta i ca lumea s devin mai pu in nebun sau ca o persoan s devin con tient pentru a v dezvolta spiritual. abandona i orice critic .

v-a i eliberat deja. conflicte i Ädu mani" pentru a. iar dvs.. ceea 155 . în loc s v satisface i nevoile mutuale i dependente ale sinelui fals. Iubirea nu poate înflori f r el. nedefensiv. Dac exersa i aceast atitudine. încât sinele fals g se te acest lucru extrem de amenin tor. ap rarea.i înt ri sentimentul de separare de care depinde identitatea sa. V pute i exprima Intimentele. Nu uita i c inele fals are nevoie de probleme. este atât de u or. Aceasta este iubirea care nu are opus. Când a i eliminat cei doi factori care distrug rela iile: adic atunci când corpul-durere s-a transformat. iubirea care vine odat cu con tientizarea faptului c sunte i una cu tot ceea ce exist . Dac partenerul este înc identificat cu mintea i cor-pul-durere. în care o emo ie sau o durere neexprimat sau nerecunoscut s se poat deteriora i amplifica. Acuzarea. aceasta va ii o dificultate major ² nu pentru dvs. Nu este u or s tr ie ti cu o persoan iluminat sau. mai curând. gândurile i reac iile unul fa de altul chiar în momentul în care apar. Fi i prezent. Mintea partenerului care nu s-a dezvoltat spiritual va fi profund frustrat . în vreme ce dvs. partenerul nu va putea r mâne al turi de dvs. pentru c pozi iile sale fixe nu opun nicio rezisten . Înv a i s exprima i ceea ce sim i i f r s învinov i i. v ve i reflecta unul altuia iubirea pe care o sim i i adânc în interior. în loc s v reflecta i unul altuia durerea i incon tien a. ci pentru partener. ve i tr i fericirea unei rela ii care înflore te. a f cut la fel. S acorzi spa iu altora ² i ie însu i ² este un lucru vital. nu v mai identifica i cu mintea i cu pozi iile mentale i partenerul dvs. continuând s fie incon tient.catalizator mai mare pentru transformare. Înv a i s v asculta i partenerul în mod deschis. atacul ² toate aceste tipare care sunt f cute s înt reasc sau s protejeze inele fals ori s satisfac nevoile acestuia vor deveni inutile. atunci cu atât mai bine. pentru a nu crea un gol temporal. Dac amândoi sunte i de acord ca rela ia s devin un ierci iu spiritual. Acorda i-i spa iu pentru a se putea exprima.

deprim rii .d. B rba ii tind s fac acest lucru mai des decât femeile. multe probleme vor veni de la partener. atunci nu v-a i dezvoltat spiritual suficient de mult.m. ea î i va ataca partenerul ² îl va învinov i. nu sunte i departe de corpul interior radiant. cu care nu po i comunica sau care sunt rupte de sentimentele lor pot fi convinse i pot încerca s îi conving i pe al ii c sunt dezvoltate spiritual sau cel pu in c Änu este nimic în neregul " cu ele i c tot r ul vine de la partener.m. la rândul s u. critica. care se datoreaz lipsei lui de prezen . atunci via a v va pune curând în fa obstacol care va scoate la iveal incon tien a dvs. complicate sau atunci când lucrurile Ämerg prost". existând i Äpericolul" de a se pr bu i cu totul i de a duce la pierderea sinelui. Dac un Ädezvoltarea dvs.d. a critic rii. o femeie poate fi pus în dificultate de un partener indiferent sau apatic. prezen persoan se comport complet i deschidere c tre toate fiin ele. Dac tr i i preponderent la nivel mental.a. va declan a trezirea corpului-durere al femeii i. insensibile. care de obicei este sim it mai acut de femeie decât de b rbat. Absen a iubirii în rela ie. aflat chiar în spatele lor. De exemplu. Dac nu exist o emana ie de iubire i bucurie. de momente dramatice i de conflict nu este satisf cut . dac v pute i sim i emo iile. Nevoia de ceart . Dac ave i o rela ie. 156 . spiritual " este o autoam gire mental .ce înseamn c vor deveni nesigure i slabe. furiei. Corpul-durere cere un feedback pe care nu îl prime te. î i pot privi perechea ca fiind ira ional sau emotiv . Un alt indicator este felul în care o în situa ii dificile. Dar aten ie: unele persoane care sunt retrase. sub o form oarecare ² a fricii.a. îi va ar ta c gre e te . Ea va fi afectat de incapacitatea lui de a o auzi. de a-i acorda aten ie i spa iu (libertatea de a fi ea îns i). Lucru care. prin intermediul lui. Dar. a unei pozi ii de ap rare. distan a este mult mai mare i trebuie s aduce i con tiin a în corpul emo ional înainte de a putea ajunge la corpul interior. cu care nu poate comunica i care tr ie te aproape în întregime la nivel mental.

de atac i contraatac s lbatic. S-au scris pe aceast tem heterosexuale. femeia ar putea deveni cunosc torul care observ durerea emo ional în propria sa fiin . c r i i ar putea fi scrise mult mai multe despre felul în care incon tien a iese la lumin în rela iile ce a i în eles cauza principal disfunc ionalit ii.i comunice sentimentele partenerului. pentru a se trezi în prezent ² în loc s se identifice din ce în ce mai mult cu mintea. Când ambii parteneri au ajuns s fie astfel controla i. nu mai ave i nevoie s explora i nenum ratele ei manifest ri. În fiecare etap de desf procesului disfunc ional. ostilitatea femeii ar putea deveni pentru b rbat un semnal pentru a abandona nivelul de identificare cu mintea. dar astfel ar avea o mare ans i automat a durerii în exterior. este posibil urare a eliberarea de incon tient. Dar. de violen priul s u corp-durere. S arunc m din nou o scurt privire asupra scenariului pe care tocmai l-am descris. se ap r sau contraatac incon tien pân profund . Pentru a se ap ra de atacul corpului-durere al femeii. este atins un nivel de emo ional . s devin din ce în ce mai con tient. dup multe a somnolen . În loc s Ädevin " corpul-durere. Atunci ea ar putea s . Pân data viitoare. De exemplu. în final. b rbatul ar 157 . Aceasta ar înl tura proiectarea compulsiv ar asculta-o. nu exist nicio garan ie c el de a fi prezent i de a sparge ciclul nes n tos de aplicare involuntar a tiparelor mentale incon tiente. el va deveni i mai profund înr d cinat în pozi iile sale mentale. Fiecare dificultate ap rut aici este de fapt o ans mascat de iluminare. Desigur. a a cum am spus mai devreme. pe i mai mult. accelerând astfel puterea Clipei de acum i ini iind transformarea durerii. Dac femeia pierde aceast ocazie. acest lucru poate activa prom sur ce se justific .devine o dificultate pentru el. putând intra astfel în faza de Acesta este numai unul dintre infinitele scenarii posibile. pe care îl consider total nejustificat. care nu se va reduce când ambele corpuri-durere nu i-au f cut plinul cu energie.

infinit.i urm reasc reac ia mental-emo ional fa de durerea ei. va intra pe u a pe care a i deschis-o pentru el i vi se va al tura în aceast stare. Lumina este mult prea dureroas pentru o persoan care dore te s r mân în întuneric. Tao. El nu va fi capabil s v tolereze prezen a mult timp.putea s . care ar putea fi tradus prin Fiin . în general. Acesta este motivul pentru care multe culturi vechi aleg tuturor lucrurilor care au instinctiv figuri sau analogii feminine pentru a reprezenta sau descrie realitatea transcendent sau lipsit de form . De ce femeile sunt mai aproape de iluminare? Obstacolele în calea dezvolt rii spirituale sunt acelea i pentru femei i b rba i? Da.i simt locuiasc corpul. a a c ea este în mod natural mai aproape de Fiin dezvoltarea spiritual is . martorul t cut. care le sus ine i le hr ne te în timpul vie ii lor în lumea formei. este descris ca Äprezentul etern. El ar putea atunci s priveasc trezirea propriului corp-durere i astfel s i con tientizeze emo iile. partenerei i-ar fi fost deschis o u durerea i totu i este cu mult se deasupra ei. una dintre cele mai vechi i mai profunde c r i care au fost scrise vreodat . Astfel. ea a fost privit ca un pântec care d via fost create. Dac nu este preg tit.. dar accentul se pune diferit. De multe ori. Este natural ca femeile s fie 158 . defensivitatea care îl un spa iu liber i lini tit de con tiin pur împiedic s reac ioneze. Dac sunte i în mod constant sau cel pu in predominant prezent în rela ia dvs. observatorul. mama universului". atâta vreme cât r mâne incon tient. ar putea lua fiin ² cunosc torul. Dac este preg tit. în Tao Te Ching. Ea accept totul i . acest lucru va reprezenta cea mai mare dificultate pentru partener. pentru o femeie este mai u or s . în acest mod. Ea îi permite durerii s existe i totu i o transform în acela i timp. prin care ea ar fi putut u or s al ture lui în acest spa iu. v ve i separa ca uleiul i apa. Con tiin a nu neag transform totul.i i poten ial mai aproape de decât un b rbat.

mitologie.d. ale arhetipului feminin în psihologie i i ia via a. dar care sunt mai mult un obstacol decât un ajutor atunci când sunte i preg tit s v da i seama de realitatea din spatele tuturor conceptelor frecven a energetic a min ii pare s i imaginilor. iar femeia.mai aproape de Fiin decât b rba ii. Pentru a dep i mintea i a v reconecta cu realitatea mai profund a Fiin ei ave i nevoie de calit i extrem de diferite: abandonarea. ei au început s îl gândeasc pe Dumnezeu ca figur masculin . Mintea opune rezisten . Adev rat r mâne totu i faptul c fie. încearc s în face i s posede . Zei a sau Mama Divin are dou aspecte: ea d via Când mintea a preluat controlul i oamenii au pierdut contactul cu realitatea esen ei lor divine.m. dominatoare i de multe ori un b rbat mânios. i mai mult. ÄToate lucrurile dispar din nou în Tao. se lupt pentru control. ca o hart sau un indicator folositor o vreme. El este singurul care dureaz . dup cum sugereaz Vechiul Testament. folose te. o deschidere care sâ-i permit vie ii s 159 .a. deoarece ele Äîntrupeaz " Nemanifestul. atitudinea necritic . Acesta este motivul pentru care Dumnezeul tradi ional este o figur patriarhal . Unii oameni folosesc în prezent termenul de Mam restabilesc astfel un echilibru între partea feminin urm . supus b rbatului. Nu încerc s sugerez c ar fi bine s ne întoarcem la reprezent rile feminine ini iale ale Divin în loc de Dumnezeu. Ei i cea masculin . atac . i asta este foarte bine. Societatea a devenit dominat de b rba i." Deoarece Sursa este privit ca fiind feminin . acest lucru este reprezentat prin cele dou p r i. luminoas i întunecat . ce de ine controlul. învestit cu autoritate. Acest Dumnezeu este o proiec ie a min ii umane. manipuleaz . masculin . de care ar trebui s ne temem mereu. toate creaturile i toate lucrurile trebuie s se întoarc în final la Surs . Dar r mâne totu i o reprezentare i un concept. poate temporar util. în esen . care s-a pierdut cu mult timp în divinului.

nebunie . iar pentru femei corpul-durere. energia Fiin ei este moale i flexibil energia i infinit mai puternic decât mintea. Orice persoan care are un corp-durere puternic i insuficient con tiin desprinde din identificarea cu el va fi for at continuu s î i descarce periodic durerea emo ional . Aspectul personal este reziduul acumulat al durerii emo ionale suferite în timpul vie ii. Fiin a este inteligen a ale c rei manifest ri vizibile formeaz universul fizic. torturi. fie pentru b rba i mintea în plin i activitate de gândire. fie victima unor acte de violen .a. Dac mental este dur i rigid . prin boli. Toate aceste calit i sunt mult mai strâns legate de principiul feminin. De i femeile sunt poten ial mai aproape de ea.m. Corpul-durere colectiv este durerea acumulat în psihicul uman colectiv de-a lungul a 2. acte de cruzime.existe în loc s i se opun . Desigur. Corpul-durere personal al fiec rui om particip au ri în care apar forme extreme de conflict sau violen la acest corpdurere colectiv.d. ea ar putea foarte u or s devin fie autorul. de i în anumite cazuri situa ia poate fi invers . obstacolul major tinde s egal . marea majoritate a b rba ilor i femeilor înc se mai afl în ghearele min ii: se identific cu gânditorul i corpul-durere. Mintea conduce civiliza ia noastr . anumite rase au un corp-durere colectiv mai puternic pentru a se decât altele. capacitatea de a p stra toate lucrurile în îmbr i area plin de iubire a cunoa terii. i b rba ii pot avea acces la aceasta în sinea lor. crime.000 de ani. în timp ce Fiin a guverneaz via a pe P mânt i în univers. Exist zone diferite în ce prive te corpul-durere colectiv. Ca regul general . în acest moment. iar la unele persoane ambele obstacole s aib o for Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv De ce corpul-durere este un obstacol mai mare pentru femei? Corpul-durere are de obicei un aspect colectiv i unul personal. acest lucru împiedic dezvoltarea spiritual înflorirea iubirii. De exemplu. r zboaie. dup cum corpul160 .

Deseori.. durere trecut ² i nu sunte i dvs.. Haide i s r mânem la aceast idee un moment i s vedem cum poate ea s devin o ocazie de dezvoltare spiritual . care se treze te din somnolen în acel moment. În afar de corpul-durere personal. dar pentru un interval de timp considerabil va exista un decalaj între gradul 161 . b rba ii s-ar putea s le ajung din urm . exploatare. Atunci sunte i activ posedat i v poate atrage cu u urin ocup în identificarea incon tient cu spa iul interior i pretinde c prin dvs. Acest poten ial nu este neap rat o realitate. în final. vreme de mii de ani.durere propriu este predominant activ sau pasiv. Num rul femeilor care se apropie acum de starea de trezire complet este deja mai mare decât cel al b rba ilor i va fi din ce în ce mai mare în anii care vor veni. desigur. Am descris deja acest proces. El va crea în via a dvs. acest gen de persoan ar putea fi poten ial mai aproape de dezvoltarea spiritual . femeile sunt Äst pânite" de corpul-durere în perioada menstrua iei. ve i fi probabil mai puternic motivat s v trezi i decât o persoan care tr ie te momentele pl cute i nepl cute ale unui vis obi nuit. de i el poate fi trezit i în alte momente. desigur. Vorbe te prin dvs. viol. Vrea mai mult durere. avort etc. care poate fi violent i distructiv. a c rei expresie fizic este menstrua ia. El împiedic circula ia liber a energiei prin corp. de câmpul energetic ce v sunte i chiar dvs. Este durere pur . dar. situa ii negative. ² dar. ac ioneaz gânde te prin dvs. na tere. Durerea emo ional sau fizic ce pentru multe femei precede i coincide cu ciclul menstrual este corpul-durere în aspectul s u colectiv. indiferent sub ce form . fiecare femeie are rolul ei în ceea ce ar putea fi descris drept corpul-durere colectiv feminin ² dac nu este total con tient . Acesta este format din acumularea durerii suferite de femei. în parte prin subjugarea lor de c tre b rba i prin sclavie. Acesta are o înc rc tur energetic foarte puternic el. astfel încât s se poat hr ni cu aceast energie. Pe de alt parte. dac v afla i în capcana unui co mar. nu sunte i deloc dvs.

Acesta este un proces incon tient i singurul mod de a-l dep s îl aduce i în con tiin . Femeile î i redobândesc func ia la care au dreptul prin na tere i i Nemanifest. trebuie s dep elibera i de identificarea cu mintea. Este trecutul viu din dvs. emo ional . o energie care nu mai circul . Atunci când v identifica i drept victim . emo ional sau pentru incapacitatea de a fi cel/cea care sunte i în realitate. este s nu se mai interpun între dvs. iar durerea a i este devenit o parte esen ial a dvs. dac v identifica i cu el. dar prezen a intens pe care o ve i genera când ve i lucra cu corpul-durere v va . aproape ca o entitate. i inele dvs. A v da brusc seama de faptul c sunte i sau a i fost ata at de durerea proprie poate fi ocant. i. Atâta timp cât o parte a sentimentului dvs. ca femeie. interior. Adev rul este c 162 gânditoare ².de con tiin al celor dou sexe. O parte a energiei vitale a r mas blocat în aceast capcan . sarcin acum. Este credin a c alte persoane i ceea ce v-au f cut sunt responsabile pentru felul în care sunte i azi. De ce? Pur i simplu pentru c dori i s r mâne i intact . corpul-durere exist din cauz c în trecut s-au întâmplat anumite lucruri. v identifica i cu trecutul. nu v ve i putea elibera de ea. crede i c trecutul este mai puternic decât prezentul. pentru suferin a dvs. credin contrar adev rului. care a devenit temporar locatarul spa iului dvs. Desigur. i i i cel lalt obstacol în calea dezvolt rii spirituale ² mintea care din acest motiv le revine mai mult lor decât b rba ilor: aceea de a fi o punte de leg tur între lumea manifest transforma i corpul-durere astfel încât s esen a dvs. Desigur. Primul lucru pe care trebuie s vi-l aminti i este acesta: atâta timp cât v construi i o identitate din durere. între fizic i spirit. Principala dvs. în momentul în care v da i seama de acest lucru a i rupt ata amentul. de identitate este investit în durerea dvs. adev rat. v ve i opune incon tient sau ve i sabota orice încercare de a v vindeca de durere. Corpul-durere este un câmp energetic.

adev rat . Transforma i-l în con tiin . S A adar. continu s se agate de o identitate colectiv de victim : ÄCe le-au f cut b rba ii femeilor!" Au dreptate ² i în acela i timp gre esc. închizându-se astfel într-o identitate feminin nutreasc ur . între in un sentiment de separare. Odat ce ve i cunoa te acest lucru. multe femei vor p trunde în 163 i îi blocheaz accesul deplin la esen a femeile îi resping pe b rba i.i abandona identitatea de victim la nivel personal. Cred c . Unul dintre cele mai bune momente pentru a face aceasta este în timpul ciclului menstrual. Acest lucru îi poate oferi o identitate încurajatoare de solidaritate cu alte femei. Unele femei. de asemenea. sunte i responsabil pentru spa iul dvs. în anii care vor veni. i cu cât . Au dreptate deoarece corpul-durere colectiv feminin a luat na tere. resentimente sau s condamne. A a c nu v folosi i corpul-durere pentru a v crea o identitate. care sunt deja destul de con tiente pentru a. interior de acum ² i nimeni altcineva ² i c trecutul nu poate învinge puterea Clipei de acum. înt rind astfel inele fals este mai puternic. în principal. Ele gre esc în cazul în care o parte a sentimentului lor de identitate deriv colectiv . cu atât sunte i mai departe de natura dvs. dar o face prizoniera trecutului adev rat . din cauza reprim rii feminit ii pe întreaga planet timp de milioane de ani. v ve i da seama c numai dvs. Dac inele fals. din cauza violen elor exercitate de b rba i asupra femeilor i. Dac o femeie continu s de aici. Folosi i-l în schimb pentru a v dezvolta spiritual. ea î i i puterea ei p streaz pul corpul-durere. identificarea v împiedic s rezolva i problema corpului-durere.singura putere care exist este con inut în momentul prezent: este puterea prezen ei dvs.

Când apar primele semne. astfel încât în loc s deveni i mai incon tient . adic trezirea corpului-durere feminin colectiv. s deveni i mai con tient . va sl bi curând i se va transforma. De obicei. în i sim i i-i puterea. Dac este un simplu simptom se transforme într-o emo ie sau gând. ve i tr i o tulburare considerabil a spa iului interior. sim i i puternica înc rc tur energetic st pânire pe gândirea sau pe comportamentul dvs. fi i foarte atent s fi i suficient de vigilent exemplu. aten ia pe care i-o acorda i îl va împiedica s continua i s fi i vigilent i a tepta i s apar apare. Când ti i c se apropie perioada ciclului menstrual. Dac este din spatele ei. când corpul-durere s-a trezit complet din starea sa de somnolen . surprinde i-l i proceda i la fel ca mai înainte. Orice emo ie acela i timp. dup ce a i atins un anumit nivel de con tiin . observa i-l înainte ca el s o emo ie. deoarece corpul-durere colectiv feminin preia controlul. dar a vrea s îl mai parcurgem o dat . fi i atent la prezen a con tient fizic. De fenomenului. înainte de a sim i primele semne ale i locui i-v corpul cât mai mult posibil. Indiferent în ce ar consta. care va dura poate câteva zile. Accepta i-i prezen a. P stra i aceast informa ie i deveni i cunosc torul. trebuie pentru a le Äsurprinde" înainte ca ele s pun pun st pânire pe dvs. numit în termeni uzuali tensiune premenstrual . este o perioad de incon tien pentru multe femei. Recunoa te i corpul-durere. deveni i observatorul. primul semn poate fi un sentiment brusc de iritare puternic . pute i inversa procesul. Aceasta înseamn pur i simplu s v îndrepta i aten ia asupra lui. Acorda i-i întreaga dvs. Când acesta . r mâne i prezent . Nu uita i: nu l sa i corpul164 în care ve i aduce prezen a dvs. Mai târziu. Am descris deja procesul fundamental. Observa i tumultul din interior. Totu i. aten ie. de furie sau un simptom pur fizic.starea de con tiin profund în acest interval. Apoi urm torul semn al corpului-durere. Indiferent de forma pe care o ia. acum îns referindu-ne în mod special la corpul-durere feminin colectiv.

ca Mam divin ce dep e te dualismul masculin-feminin. î i va p stra spa iul de prezen intens . apare transformarea. Chiar dac acesta îl atac . prin acceptare. nimic din ceea ce este str in de dvs. un permanent câmp energetic de o frecven înalt i pur va lua na tere între dvs. lucru care este posibil i se va întâmpla la început. a a cum o bucat de lemn se transform atunci când este pus în foc sau lâng el. Dup cum ti i. în alte momente. poate ajuta în acest exerci iu pe care con tiin e.". În acest fel. Dac el r mâne prezent ori de câte ori rec de i în identificarea incon tient cu corpul-durere. ori de câte ori corpul-durere preia temporar controlul. i nu este iubire 165 . Printr-o aten ie sus inut transform într-o con tiin i pl cut a feminit ii. aten ie deplin înseamn acceptare complet . nici conflictele. adev rat Dac Divin . partenerul nu îl va confunda cu dvs. ve i putea foarte repede s v al tura i lui în aceast stare. Menstrua ia va deveni atunci nu numai o expresie vesel i un moment sacru de transformare. atr -gându-i aten ia c tre aici i acum ori de câte ori se va identifica cu gândirea. cât i în aspectul s u transcendent ca Fiin partenerul dvs. retr gându-se sau construind un fel sau altul de ap rare. Urm ri i-l. atât în aspectele sale feminine. astfel. cum probabil o va face.durere s v foloseasc mintea i s pun st pânire pe gândirea dvs. în care da i na tere unei noi va str luci prin ea. nici durerea. în timpul menstrua iei sau în alte momente. ci i. el nu va reac iona ca i cum a i fi Ädvs. Nu mai este nevoie de niciun alt lucru pentru transformare. Natura dvs. p strând frecven a prezen ei intense mai ales în acest interval. Corpul-durere se i ea în flac r str lucitoare. Nici iluziile. ve i fi capabil s face i acela i lucru pentru el sau s îl ajuta i sâ. este suficient de con tient.i recâ tige con tiin a de sub domina ia min ii. v tocmai l-am descris. Sim i i-i energia în corpul dvs. Adic .

Venind din Fiin . Aceasta reprezint împlinirea scopului divin. desigur. sunte i i valul. a atrac iei c tre polaritatea stare de conectare interioar . Sunte i numai o jum tate a întregului. în Fiin . masculinul i femininul sunt una. Orice lucru care vi se întâmpl aceast stare este resim it ca marginal. Dar în aceast i femei. Devine un vârtej de con tiin . Dvs. Dac aceste nevoi sunt satisf cute.nu va putea supravie ui. Renun area la rela ia cu sine Când o persoan este deplin con tient . în sim i i atrac ia undeva la suprafa a sau la periferia vie ii dvs. indiferent cât de con tient a i fi. Întreaga lume pare numai o îngr m dire de valuri sau de unde la suprafa a unui ocean vast i adânc. Este deja complet întreag . mai simte nevoia unei rela ii de cuplu? Un b rbat se mai simte atras de o femeie? O femeie se mai simte incomplet f r un b rbat? Indiferent de nivelul dezvolt rii spirituale. transpersonal al rela iei dvs. poate continua s aib anumite nevoi. a a c la nivelul stare de identit ii formale nu sunte i complet. dar satisfacerea sau nesatisfa-cerea lor nu afecteaz în nici un fel starea dvs. dar un val care i-a în eles adev rata identitate de ocean i comparat cu imensitatea i profunzimea oceanului. i Forma dvs. pute i avea rela ii profunde numai dac sunte i con tient de Fiin . lumea valurilor i a undelor nu mai este deloc important . care va atrage multe alte persoane. Astfel încât este perfect posibil ca o persoan care a atins un nivel avansat de dezvoltare spiritual 166 s aib un sentiment de neîmplinire la nivelul . profund . De fapt. Acest lucru nu înseamn c nu mai ave i rela ii profunde cu alte persoane sau cu partenerul. Aceast opus . dar Fiin a nu are nici una. sunte i înc neîmplinire este sim it energetic sub forma atrac iei dintre b rba i b rbat sau femeie. sunte i capabil s v g si i centrul în spatele v lului formei. este minunat. sunte i oceanul i.

indiferent din ce motiv. Ve i juca roluri mental pe care o ave i despre sine ca homosexual. într-o atare situa ie. În încercarea de a te dezvolta spiritual. în spatele tii sinelui fals ve i fi foarte nefericit. homosexualitatea va fi un obstacol. dac v construi i un sentiment al identit ii bazat pe homosexualitatea dvs. Ve i deveni incon tient. incertitudinea "orient rii sexuale urmat de realizarea faptului c sunte i Ädiferit" de al ii v poate for a s v desprinde i din identificarea cu tiparele sociale condi ionate de gândire i comportament. inconsistent. în cazul în care nevoia de a. Nefericirea profund poate fi un stimul grozav pentru trezirea con tiin ei. Nu este adev rat c trebuie s ai o rela ie bun cu tine însu i i s te iube ti înainte de a putea avea o rela ie în care s te sim i împlinit cu o alt persoan ? 167 . bineîn eles. homosexualitatea este un ajutor.superficial al fiin ei. homosexualitatea poate fi un ajutor. i jocuri dictate de imaginea Pe de alt parte. un obstacol sau nu are nicio importan ? Pe m sur ce v apropia i de maturitate. dar v ofer în acela i timp un avantaj din punctul de vedere al dezvolt rii spirituale. pentru a c dea în alta. i alte ocazii. Din acest punct de vedere.i satisface polaritatea masculin sau feminin nu este împlinit i în acela i timp s se simt complet . Condi ia de marginal. V scoate din starea de incon tien a i sc pat dintr-o capcan m aproape for at. Aceasta va ridica automat i nivelul de con tiin deasupra celui de incon tien al majorit ii. împlinit i împ cat în interior.. de persoan care nu se potrive te cu restul grupului sau care este respins de grup. Dar ve i avea. ai c rei membri preiau necritic toate tiparele mo tenite. face via a dificil .

ve i c uta o rela ie ca s v masca i disconfortul. toate celelalte rela ii vor fi rela ii de iubire. Dar este neap rat necesar s ave i o rela ie cu dvs. subiect i obiect.a. dincolo de bine i de r u Exist vreo diferen între fericire i pacea interioar ? Da..? De ce nu pute i pur i simplu s fi i dvs. exist o singur rela ie pe care nu o mai ave i: rela ia cu sine. sunte i dvs. Ruptura produs de con tiin a autoreflexiv se repar . nu v urâ i . Fericirea depinde de condi ii percepute ca pozitive. am crea numai evenimente i situa ii pozitive. Odat ce a i renun at la ea. v împ r i i în dou : Äeu" i Äeu însumi". nu-i a a? 168 . nu sunte i mândru de dvs. Aceast dualitate creat de minte este cauza principal a problemelor i a conflictelor din via a dvs. Nu v critica i." fuzioneaz . nu v iubi i. s -1 proteja i sau s -1 hr ni i.d. Când a i atins un anumit nivel de dezvoltare spiritual ." i Ä inele dvs. Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea Binele superior. în starea de iluminare. iar blestemul ei este înl turat. nu. Tot ce trebuie s face i este s accepta i în totalitate momentul. Atunci ve i fi în largul dvs.Dac nu v pute i sim i relaxat când sunte i singur. aici i acum i ve i avea o rela ie confortabil cu sine. pacea interioar .? Când ave i o rela ie cu dvs. Putem atrage numai circumstan e pozitive în via ? Dac atitudinea i gândirea noastr sunt mereu pozitive.m. nu v plânge i de mil . ² Ädvs. i pute i fi sigur c disconfortul va reap rea sub o form sau alta în rela ie i probabil v ve i considera responsabil pentru aceast situa ie.. Nu exist niciun Äsine" pe care s fie nevoie s -1 ap ra i.

condi iile sunt întotdeauna pozitive. exist o lec ie profund i o boal ascuns scurt în acel sau un eveniment. pierderea. dictate de inele fals. e ecul. i i mintea cu tiparele ei Atitudinea de a le Äpermite lucrurilor s fie a a cum sunt" v va ajuta s dep ce creeaz nu o sesiza i. se spune în Cartea Genezei c Adam i Eva nu au mai avut voie s r mân în Ärai" dup ce au Ämâncat din pomul cunoa terii binelui i r ului". Au dobândit profunzime. boala sau durerea de orice fel s-au dovedit cei mai mari profesori. iubire-ur . o boal . Au devenit mai reale. pl cere-nepl cere. Totu i din perspectiva min ii exist bine-r u. Ori de câte ori vi se întâmpl un lucru negativ. Dintr-o perspectiv superioar . smerenie i compasiune. dar realitatea c este un lucru r u r mâne. a a c nu în eleg de ce trebuie s o neg? Nu v de rezisten preface i i nu pretinde i nimic. Astfel au înv at s renun e la imaginile false despre sine i la scopurile i dorin ele superficiale. nici pegative. De aceea. Ca s fiu mai precis: ele nu sunt nici pozitive. Chiar accident v pot ar ta ce este real i ce nu este real în via a dvs. Pentru mine totul sun a negare i p c lire de sine. Sunt ceea ce sunt. ce conteaz i ce nu conteaz în polarit i pozitiv-negativ. de i în momentul respectiv poate c ultim instan . i când tr i i acceptând complet starea de fapt ² singurul mod s n tos de a tr i ² nu mai exist Äbine" i Ärâu" în via a dvs. Permite i lucrurilor s fie a a cum sunt. atâta tot.. Este un aspect esen ial al iert rii. Exist numai un bine superior ² în care este inclus i Är ul". o durere de un anumit fel sau moartea ² pot s m prefac c nu este chiar atât de r u. Când mi se întâmpl un lucru groaznic. Iertarea 169 .ti i într-adev r ce este pozitiv i ce este negativ? Ave i o viziune de ansamblu? Au existat multe persoane pentru care limit rile. mie sau unei persoane apropiate ² un accident.

atunci nu vor exista acumul ri de resentimente care s necesite mai Nu uita i c aici nu vorbim de fericire. Se pare c cei mai mul i dintre oameni au nevoie de un anumit grad de suferin înainte de ai abandona rezisten ele i de a înv a s accepte ² înainte de a ierta. Deoarece mintea i rezisten a sunt sinonime.prezentului este târziu iertarea dvs. încercând în acela i timp s o schimb ? Face i ceea ce trebuie s face i. când o persoan iubit tocmai a murit sau v sim i i moartea aproape. Între timp. Dac ierta i fiecare moment ² îi permite i sa existe ca atare ². i dac este o situa ie în care pot schimba ceva? Cum îi pot permite s existe. Ca urmare. este pacea interioar . ÄAccepta i ceea ce vine spre voi esut în tiparul destinului. va p trunde o alt calitate a con tiin ei. Aceasta este emana ia Fiin ei. Este imposibil. c ci ce ar putea fi mai potrivit pentru nevoile voastre?". de a ap ra sau alimenta falsul sentiment de identitate ² nu vor înceta s func ioneze. Imediat ce fac acest lucru. nu pute i fi fericit. i mai important decât iertarea trecutului. Poate c ve i plânge i v ve i sim i trist. în ac iunile dvs. dar dac a i abandonat rezisten ele. un calm profund i o prezen care nu are opus. De exemplu.. în spatele triste ii ve i sim i o lini te. acceptarea v elibereaz imediat de domina ia min ii i astfel va reconecteaz cu Fiin a. Dar pute i fi împ cat. se întâmpl unul dintre cele mai mari miracole: trezirea con tiin ei Fiin ei prin ceea ce pare a fi r ul.000 de ani de Marcus Aurelius. 170 sacr . Aceste cuvinte au fost scrise acum 2. unul dintre oamenii extrem de rari care au avut în acela i timp i puterea lumeasc . binele . accepta i situa ia existent . nevoia de control. motiva iile obi nuite ale sinelui fals pentru a intra în ac iune ² frica. O inteligen mult mai puternic decât mintea are acum controlul i astfel. i în elepciunea. l comia.

decât prin iertare. schimb rile vizibile ap rând ulterior. M refer la 171 . Ele se creeaz singure sau. s face i nimic ² pur i simplu existând i p strând frecven a S Sfâr itul dramei vie ii dvs. mai bine-zis. În aceast stare de acceptare i pace interioar . Astfel. chiar dac nu le-am numi Ärele". Totu i. vindeca i durerile. sunt create de inele fals. uneori vizibil i imediat. se mai pot produce evenimente care ar putea fii numite Ä rele" din perspectiva con tiin ei obi nuite? Cea mai mare parte a lucrurilor a a-zis rele care se întâmpl în vie ile oamenilor sunt cauzate de incon tien .. cât i în jurul dvs. Dizolva i dezacordurile. Prin iertare. spulbera i incon tien a ² f r prezen ei intense. acest lucru nu devine adev rat pentru dvs. Oricine i orice intr în acest câmp al con tiin ei va fi afectat de ea. care în esen înseamn recunoa terea lipsei de realitate a trecutului i acceptarea momentului prezent a a cum apare. de fapt. ci i în afar . Un spa iu lini tit de prezen intens apare atât în dvs. alteori la niveluri mai profunde. r ul nu a fost recuperat i din acest motiv r mâne r u. o parte din binele superior care nu are opus. ceea ce percepem ca fiind r u din perspectiva noastr limitat este. Pân când nu se întâmpl acest lucru.transformarea suferin ei în pace interioar . Efectul ultim al tuturor relelor i suferin elor din lume este c ele îi vor for a pe oameni s realizeze cine sunt dincolo de nume i de form . miracolul transform rii se produce nu numai în untru.

a luptelor pentru putere.. pe care fie le vede ca pe ni te amenin ri poten iale. multe tipuri de boli sunt produse de rezisten a continu a sinelui fals.d. apar drame de un fel sau altul. ap rarea. înceta i s mai crea i toate acele lucruri.a. Când sunte i total con tient. controlul. Ori de câte ori inele fals al cuiva întâlne te un alt sine fals. într-o rela ie personal cadrul unei organiza ii sau institu ii. atacul. Da i-mi voie s v reamintesc cum func ioneaz sub forma con tiin ei treze. Ele sunt rezisten a. Sinele fals este mintea nesupravegheat ce v conduce via a atunci când nu sunte i prezent inele fals se percepe ca fragment separat într-un univers ostil. în plus. în via a dvs. este tot o dram . Chiar dac tr i i complet singur. ca r zboiul. începe drama. Când v sim i i vinovat sau anxios. a violen ei fizice sau emo ionale . nu se mai produc evenimente dramatice. Când sinele fals al unei persoane întâlne te un alt sine fals. care genereaz restric ii i blocaje în circula ia energiei prin corp. O parte din strategiile sinelui fals sunt extrem de inteligente. fie încearc s le foloseasc pentru atingerea scopurilor sale.m. l comia. Când v este mil de dvs. puterea. Aici intr i relele colective. Când l sa i trecutul sau viitorul s se 172 . îns cu toate acestea nu rezolv sau în niciodat niciuna dintre problemele sale. Când v reconecta i cu Fiin a i nu mai sunte i condus de minte. pur i simplu pentru c problema este însu i sinele fals. sub forma conflictelor. Tiparele de baz ale sinelui fals sunt f cute s îi abat frica profund înr d cinat sau sentimentul de lips .lucrurile Ädramatice". mai devreme sau mai târziu se întâmpl lucruri Ärele": drame de un fel sau altul. ale altor oameni. a problemelor. tot v ve i crea o dram proprie. Nu mai crea i i nu mai participa i la nicio dram . inele fals i cum creeaz el dramele. ca martor t cut. înconjurat de alte forme de sine fals. f r o leg tur real cu vreo alt fiin . genocidul i exploatarea -² toate cauzate de incon tien a acumulat .

o dat pentru totdeauna.suprapun prezentului. crea i drame. i la conflictul cu sine. Ea nu trebuie confundat . A a c nu se va transforma într-o dram . dar în spatele ei nu se va mai afla nicio for niciun fel de ap rare sau atac. Atâta timp cât sunt mintea lor. lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai tare este propria lor trezire. Efemeritatea i ciclurile vie ii Totu i. O ceart implic identificarea cu mintea i o pozi ie mental . care înceteaz atunci când nu mai exist contradic ii între cererile i a tept rile min ii dvs. V pute i exprima p rerea clar i ferm. cu suferin a. crea i timp. a i pus cap t dramelor în via a dvs. ca i o rezisten Rezultatul este c polarit ile opuse se energizeaz reciproc. Sinele fals le conduce via a. ci.. a unei solu ii sau a unui mod de vindecare devine o parte din ea. Nimeni nu mai poate nici m car s se certe cu dvs. permi ându-i s existe a a cum este. Aceasta se refer nu numai la conflictul cu alte persoane. Nu v pute i certa cu o persoan care a devenit complet con tient . Cei mai mul i oameni î i iubesc drama vie ii lor. atâta timp cât v afla i în dimensiunea fizic durerea fizic ² de i rar ² mai este înc 173 i sunte i legat de psihicul uman colectiv. i ceea ce este. timp psihologic ² materialul din care se construiesc dramele. Chiar i c utarea ² de obicei f r succes ² a unui r spuns. mult mai important. Când sunte i deplin con tient. cu posibil . afirm Cursul despre miracole. Ori de câte ori nu respecta i momentul prezent. ÄNicio persoan unificat cu sine nu poate nici m car s conceap conflictul". Aceasta este mecanica incon tientului. Au investit în aceast poveste tot sentimentul identit ii lor. i lucrul de care se tem i c ruia i se împotrivesc cel mai mult este sfâr itul dramei proprii. înceta i s mai fi i în conflict. Povestea lor este identitatea lor. Când tr i i într-o deplin acceptare a ceea ce este. str duie te. indiferent cât de tare se i o reac ie fa de pozi ia celuilalt. de reac ie.

când lucrurile se spulber sau se dezintegreaz i trebuie s renun a i la ele pentru a l sa s apar lucruri noi sau pentru a le permite transform rilor s se produc . i în inevitabilul ciclu câ tig-pierdere din via a unei persoane. crea ie formelor aparent separate. Orice suferin rezisten ei. Ciclul descendent este absolut esen ial pentru realizarea spiritual . al unui corp fizic. ai un e ec evalu rilor mentale. dincolo de bine i de r u. Dac cre tere. Dac v ag a i de lucruri i v opune i în momentul respectiv înseamn c refuza i s accepta i cursul vie ii i ve i suferi.durerea mental-emo ional . la un moment dat. Cre terea este de obicei pozitiv . este creat de inele fals i apare ca urmare a afla i în aceast dimensiune. succesul însu i a devenit gol i lipsit de 174 . ar continua mereu. De asemenea. vi se dezv luie o dimensiune mai profund în spatele jocului contrariilor. exist na tere durabil . când lucrurile se adun în jurul dvs. a civiliza iilor. o i distrugere. i moarte. Nu este adev rat c aceast ciclul ascendent este bun i cel descendent este r u. de orice fel. dar nimic nu poate cre te la infinit. atâta timp cât v exist pur i simplu. dar nu mai percepe i acest lucru ca Är u" ² el Acceptând starea i calitatea prezent a tuturor lucrurilor. pacea lui Dumnezeu. Exist cicluri ale succesului. cre tere i dispari ie a bucurie f r nicio cauz . în ridicarea al unei stele sau al unei i pr bu irea na iunilor. Trebuie s profund la un anumit nivel sau s tr ie ti o pierdere sau o durere profund ca s te sim i atras c tre dimensiunea spiritual . a sistemelor politice. o lini te adânc ce nu se schimb . al unui copac. i cicluri ale e ecului. Acest lucru se reflect peste tot: în ciclul de via planete. Este bucuria Fiin ei. al unei flori. în final ar deveni monstruoas Distrugerea este necesar ca s poat avea loc o nou cre tere. i prospera i. Nu se poate una f r alta. ca o prezen La nivelul formei. mai sunte i înc supus naturii ei ciclice i legii efemerit ii tuturor lucrurilor. Sau poate c . cu excep ia i distructiv .

sau. creând o boal pentru a v for a s v opri i. efemeritatea este o caracteristic a 175 existe. Natura ciclic a universului este strâns legat de efemerita-tea tuturor lucrurilor i a situa iilor. Vor i momente de energie înalt . de la câteva ore la câ iva ani. Buddha a f cut din aceasta partea central a înv turii sale. Astfel. Un ciclu poate dura oricât. Nu ave i nevoie de ele ca s v dea un sentiment de identitate.sens i astfel s-a transformat în e ec. desigur. E ecul se afl ascuns în fiecare succes i succesul în fiecare e ec. Ele nu sunt via a dvs. în aceste condi ii devine foarte dificil sau chiar imposibil pentru dvs. care sunt vitale pentru regenerare.numai situa ia dvs. sunt o iluzie inevitabil atâta timp cât v identifica i cu mintea. s v bucura i exprimând sau creând forme i circumstan e noi. toat lumea are Äe ecuri" mai devreme sau mai târziu efemere. Energia dvs. Multe boli de aceste cicluri de energie sc zut . fizic este i ea supus exista momente de energie slab i când ave i sentimentul c apar din împotrivirea fa ciclurilor. Toate condi iile sunt extrem de instabile i aflate într-un flux constant. Exist cicluri mari i cicluri mici în interiorul acestora. s accepta i ciclurile negative i s le permite i s loc. adic la nivelul formei. Vor exista perioade când ve i fi i. Pute i continua s fi i activ. de via . În aceast lume. dup cum spunea el. cum ar fi realiz rile. inteligen a organismului poate prelua controlul ca m sur de autoprotec ie. dar este posibil s existe i momente când totul pare s stea pe loc nu ob ine i niciun rezultat. Toate formele sunt extrem de activ sau de creativ. Nu poate fi întotdeauna la nivel maxim. pentru ca regenerarea necesar s aib . Compulsia de a face i tendin a de a deriva sentimentul valorii proprii i sentimentul identit ii din factori externi. c nu realiza i nimic. f r s v identifica i cu ele. . fiecare realizare ajunge în ultim instan un nimic.

Uneori. Se va ag a de starea care dispare i se va opune schimb rii. aceast i ea se identificase cu o stare extern : stare i-a creat un sentiment de identitate fericit. renumit . Lucrurile iau sfâr it. Al ii. se transform sufer o schimbare de polaritate: aceea i stare care ieri sau anul trecut era bun a devenit brusc sau treptat rea. Este ca i cum un membru ar fi smuls din corpul dvs. V face fericit. La început. Efemeritatea are un rol central i în înv turile lui Isus: ÄNu i fur . Starea care v f cea fericit v face acum nefericit. auzim despre oameni care i-au pierdut to i banii sau a c ror reputa ie a fost distrus . Acestea sunt cazuri extreme. Când o stare sau o situa ie de care mintea s-a ata at i cu care s-a identificat se schimb sau dispare.. Nu pot face diferen a între ei în i i i situa ia de via în care se afl . Am citit de curând despre o actri p leasc i s fie distrus extrem de retras . sau din acela care crede i c de propria persoan sunte i. v face s ave i un sentiment pozitiv fa poate s devin o parte din dvs.. un loc sau corpul fizic. Când frumuse ea ei a început s disperare i a început s duc o via aspectul ei fizic. va disp rea sau va înceta s v mai mul umeasc . motiv pentru care s-au sinucis. apoi unul 176 . care a murit la de b trâne e. unde moliile i rugina distrug i unde ho ii intr Atâta timp cât o stare este evaluat de mintea dvs. C s toria i luna de miere fericite devin divor ul nefericit sau coabitarea nefericit de mâine. Dar nimic nu dureaz aceast dimensiune în care moliile i rugina distrug totul. atunci când sufer o pierdere grav de un fel sau altul. indiferent dac este vorba de o rela ie. Prosperitatea de azi devine consumismul f r sfâr it de mâine. devin profund neferici i i se îmboln vesc. Sau o anumit stare dispare. mintea se ata eaz identific cu ea. un rol social. de ea i se i în sau aduna i pentru voi comori pe p mânt.".fiec rei st ri. a ajuns la 80 de ani. o posesiune. ca fiind Äbun ". a fiec rei situa ii pe care o ve i întâlni în via . mintea nu poate accepta acest lucru. i absen a ei v face nefericit. Aceasta se va schimba.

S Buddha ne-a înv at c fericirea este dukkha ² un cuvânt din limba pali. care înseamn Äsuferin " sau Äinsatisfac ie". A privi lucrurile în acest fel nu înseamn negativism. de lumina care izvora din natura ei adev rat atemporal . Înseamn . Numai iluzia timpului le separ .i g seasc identitatea prin lucruri. Mai mult. dar nu v vor da bucurie. un sentiment de permanen i împlinire ² este o re et sigur de frustrare i suferin . Adic fericirea i nefericirea sunt. de fapt. Industria reclamei i societatea de consum s-ar pr bu i în întregime dac oamenii ar progresa spiritual i nu ar mai încerca s . Niciun lucru din afar nu v va satisface decât temporar i superficial. Dar a încerca s ob ine i prin ele un lucru pe care acestea nu vi-l pot oferi ² o identitate. nimeni nu i-a spus c acest lucru este posibil. una. cu atât ea v va ocoli mai mult. Dac ar fi fost capabil s intre în leg tur cu via a atemporal forma ei exterioar ar fi devenit din ce în ce mai transparent fa i lipsit de form din ea. astfel încât frumuse ea nu i s-ar fi diminuat.nefericit. dar probabil c ve i avea nevoie de multe deziluzii pân când s realiza i acest adev r. Este inseparabil de opusul ei. Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere. astfel încât s nu alerga i dup o iluzie tot restul vie ii. Totu i. dar v vor da i durere. Nimic nu v poate aduce 177 . Cel mai important mod de cunoa tere nu este înc accesibil tuturor. Lucrurile i st rile v pot oferi pl cere. pur i simplu. i- ar fi putut urm ri i accepta ofilirea formei exterioare în deplin lini te i pace sufleteasc . ci s-ar fi transformat pur i simplu în frumuse e spiritual . Cu cât încerca i mai mult s ob ine i fericirea în acest fel. recunoa terea naturii lucrurilor. Nu înseamn nici c nu ar trebui s aprecia i lucrurile sau st rile pl cute.

bune sau rele. ciclurile vin i se duc. atunci când dependen a interioar când a scris: ÄAm v zut tot ce se face sub soare i privi i. stare care a fost numit pacea lui Dumnezeu. vie ii înseamn a fi atins starea de gra ie. Un c lug r budist mi-a spus odat : ÄTot ceea ce am înv at în cei 20 de ani de când sunt c lug r poate fi rezumat într-o singur propozi ie: «Tot ceea ce apare dispare». tind s se amelioreze foarte mult. Astfel. Este o parte esen ial a st rii interioare de pace. mi-am g sit lini tea. stare nu mai depinde de anumite st ri sau calit i ale lucrurilor. dar. Via a curge mai u or. Când condi iile generale de via . sunte i la un pas de disperare ² i la un pas de iluminare. natural . Mul i oameni nu î i dau seama niciodat c niciunul dintre lucrurile pe care le fac. am înv at s -i permit prezentului s existe i s accept natura efemer a tuturor lucrurilor i st rilor. Desigur. Lucrurile. formele exterioare. 178 . de u urin de o anume form i iluminare. vor disp rea. Pare i totu i. desigur. totul este de ert ciune i sfor are în van". a disp rut. voia s spun cam urm toarele: am înv at s nu m opun situa iei prezente. le posed sau le realizeaz nu le poate aduce Ämântuirea". Este starea dvs. ce rost mai au toate? în Vechiul Testament profetul trebuie s fi ajuns la o astfel de con tiin ajunge i în acest punct. A nu opune rezisten Aceast aproape paradoxal. oamenii sau condi iile de care credea i c ave i nevoie ca s fi i fericit v vin acum f r s fie nevoie s face i vreun efort i sunte i liber s v bucura i de ele i s le aprecia i ² cât exist . Asta este tot ce tiu". dac dependen a a disp rut. nu mai exist frica de pierdere. Toate aceste lucruri.bucurie. nu un lucru pentru care trebuie s v str dui i mult s -1 ob ine i sau s -l realiza i. întocmai ca bucuria Fiin ei. Cei care observ acest fapt devin deseori plictisi i de lume i depresivi: dac nimic nu le poate oferi o satisfac ie adev rat . pentru ce s te lup i. Bucuria nu are o cauz i vine din interior.

Dac Ädvs. sau dizolva una indezirabil . c negativismul nu duce la niciun rezultat. în acest context.Fericirea derivat reflexie palid dintr-o surs poart secundar nu este niciodat prea profund . desigur. el o împiedic s apar . de ce o mai crea i? Adev rul este. Cursul prin negativism poate atrage o stare dezirabil miracolelor subliniaz faptul c . dar ve i fi împ cat.. Este numai o elibereaz de a bucuriei Fiin ei. Ego-ul crede c Crede c prin negativism poate manipula realitatea i poate ob ine ceea ce dore te." ² mintea ² nu crede i în faptul c nefericirea duce la vreun rezultat. de la o stare de deprimare sau sup rare t cut la disperarea suicidar . caz în care chiar i o situa ie minor poate provoca un negativism intens. tot a i sim i un miez interior de pace profund . ori de câte ori sunte i nefericit. în loc s atrag o stare dezirabil . Chiar dac totul s-ar pr bu i i s-ar distruge în jurul dvs. S Folosirea i abandonarea negativismului Orice rezisten intern este tr it ca negativism sub o form sau alta. exist credin a incon tient c prin nefericire Äpl ti i" lucrul anume pe care-1 dori i. rezisten a declan eaz corpul emo ional de durere. ca furia. Poate c nu ve i fi fericit. Uneori. Fiin a v dincolo de polarit ile opuse ale min ii i v dependen a de form . în loc s dizolve 179 . pacea vibrant pe care o descoperi i în interior atunci când v abandona i pe sine. Orice form de negativism este rezisten . cele dou cuvinte sunt aproape sinonime. deprimarea sau suferin a profund . Negativismul merge de la iritare sau ner bdare pân la furia feroce.

o broasc având probleme de respect fa nu se poate relaxa sau o pas re care s nutreasc ur cele care tr iesc în strâns leg tur cu mintea uman Urm ri i orice plant sau animal de sine. tr i ocazional ceva asem n tor cu negativismul sau care dau semne de comportament nevrotic sunt i l sa i-le s abandonarea în fa a Clipei de acum. A i v zut vreodat o floare nefericit sau un stejar stresat? A i întâlnit vreodat un delfin deprimat. Observarea lor este o medita ie în sine. cum s muri i i cum s nu transforma i via a sau moartea într-o problem . tot a a cum nicio alt otr ve te p mântul care o sus ine.starea indezirabil . Este un fenomen des întâlnit. el o ine pe loc. la un nivel incon tient profund. în afar de pe planet de via i negativismul amplu care s-a nu batjocore te de oameni. furioas i greu de mul umit. o pisic ce i resentimente? Singurele animale care pot i cu nebunia ei. Atunci ve i ignora. Singura sa func ie Äutil " este c înt re te inele fals i acesta este motivul pentru care acesta o iube te. v înve e acceptarea situa iei date. Odat ce v-a i identificat cu o form sau alta de negativism. Negativismul este ceva complet artificial. demne i perfecte. a a cum numai o 180 . Ele v-ar amenin a identitatea de persoan deprimat . complet prezente în Clipa de acum. Chiar i ra ele m-au înv at importante lec ii spirituale. a fi tu însu i. nu mai vre i s renun a i la ea i. i nebunesc în acela i timp. Am tr it al turi de mai mul i mae tri Zen ² to i erau pisici . nu dori i nici schimb ri pozitive. a fi real. Nicio alt negativismul. L sa i-le s v înve e integritatea ² care înseamn a fi o unitate. L sa i-le s v înve e cum s tr i i. Este un factor de poluare psihic exist o leg tur profund între otr virea i distrugerea naturii form de via form acumulat în psihicul uman colectiv. într-o total acceptare de sine. Cât de lini tite plutesc. L sa i-le s v înve e Fiin a. nega sau sabota lucrurile i observ m c nu cunoa te i nu pozitive din via a dvs.

nu mai ave i nevoie ca negativismul s ca pe un fel de semnal care s v reaminteasc s fi i mai prezent. Modificarea nu poate însemna decât un singur lucru: o prezen nevoie într-o situa ie de via anumit grad de prezen . indiferent dac ele sunt legate de munc . în ultim instan . dac m simt deseori deprimat poate fi un semn c ceva nu este în regul cu via a mea i m poate obliga s îmi analizez situa ia de via i s fac anumite schimb ri. dou ra e se iau la b taie ² uneori f r niciun una a invadat spa iul personal al celeilalte. Dar orice schimb ri ve i face. din când în când. i accesul la ea este foarte u or. pentru c animalele nu au o minte care i apoi s construiasc o identitate în jurul lui. mai intens . Când am aceste b t i din aripi elibereaz un observat acest lucru pentru prima oar . Continu apoi s obicei câteva secunde i apoi ra ele se despart. am realizat brusc c este o inteligen s surplus de energie. Când a i ajuns la un v spun de ce anume ave i acestea sunt. Totu i. doar o cosmetizare ² dac nu vin dintr-o modificare de con tiin . Folosi i-l 181 . in în mod artificial trecutul în via O emo ie negativ nu poate con ine un mesaj important? De exemplu. folosi i-l. Aceasta natural . înoat în direc ii diferite i dau cu putere din aripi de înoate lini tite. dat . ca i bolile. Da. Lupta dureaz de motiv aparent sau poate pentru c câteva ori. emo iile negative recurente con in uneori un mesaj. A a c am nevoie s ascult ce îmi spune emo ia i nu s o resping ca fiind negativ . de rela iile personale sau de mediul ambiant. Dar atâta timp cât negativismul este prezent. ca i cum lupta nu ar fi avut niciodat loc. împiedicând astfel r mânerea sa în corp i transformarea în negativism.fiin f r minte poate fi.

Cum împiedic m apari ia negativismului? Cum sc p m de el dup ce a ap rut? A a cum v-am spus. a i putea renun a la negativism odat ce v ve i da seama c nu dori i ca acest câmp energetic s se afle în interiorul dvs. Lucrul neobi nuit aici este c locuitorii.i mintea! Fii prezent!". în curând cred c vor fi mult mai mul i. Mai târziu. ori de câte ori sim i i c negativismul apare în sinea dvs. A a c . Exist un roman al lui Aldous Huxley care se nume te Insula. de un gând sau de un lucru pe care nu-l con tientiza i. atunci accepta i existen a lui i îndrepta i-v aten ia asupra acestui sentiment. Este relatat povestea unui b rbat care a naufragiat pe o insul pustie. se va produce o acumulare crescând a continu . sunt s n to i la minte. ci un semnal util. Dac nu reu i i s îl abandona i.. care v spune: ÄTreze te-te! P r se te. Primul lucru pe care îl observ b rbatul sunt papagalii colora i. indiferent dac este cauzat de un factor extern. privi i negativismul ca i cum o voce ar spune: ÄAten ie! Aici i acum! Treze te-te!". a a cum v-am ar tat mai devreme. care par s spun con inu: ÄAten ie! Aici i acum! Aten ie! Aici i acum!". izolat de restul lumii. altminteri. i c este inutil. Pe aceast insul se afl o civiliza ie unic . când scriitorul devenise foarte interesat de înv turile spirituale. de i unii sunt reac iilor neobservate. spre deosebire de restul lumii. A a cum v-am mai spus. Exist foarte pu ini oameni pe p mânt care î i pot men ine o stare de prezen foarte aproape de acest lucru. afl m c locuitorii insulei îi înv au aceste cuvinte ca s le reaminteasc continuu s fie prezen i. nu o considera i un e ec. scris în ultimii s i ani de via . îl împiedica i s apar fiind total prezent. Ori de câte ori observa i c resim i i o form sau alta de negativism. a eza i sus în copaci. 182 . Dar nu v descuraja i. Chiar semnificativ i trebuie acceptat i cea mai mic iritare este i analizat . Dar în acest caz asigura i-v c îl abandona i complet.

deveni i invulnerabil. l sa i totul s treac prin dvs. a i creat-o.O alternativ la abandonarea unei reac ii negative este dizolvarea acesteia imaginându-v c sunte i transparent la cauza extern a reac iei. dac asta alege i s face i. De ce a i creat-o? Nu dvs. A fost o reac ie complet automat . Desigur. Dar ea nu mai are puterea de a v controla starea interioar . Alarma de la ma in . incon tient . S presupunem c sta i acas . un zid de rezisten . A a cum v-am mai spus. ap rarea sau retragerea. Permite i-i zgomotului sau cauzei reac iei dvs. Rezisten a pe care o creeaz . va dizolva într-un fel aceast stare indezirabil . Dvs. nici mintea dvs. de ine i controlul ² nu o alt persoan . negative s treac pur i simplu prin dvs. Aceasta este iertarea. a ezat confortabil în fotoliu. copiii care ip . De ce a creat-o mintea dvs. Cineva v spune ceva într-un mod nepoliticos sau cu inten ia de a v r ni. Toate acestea pot fi transformate în practic spiritual . ci mintea dvs. Care este scopul irit rii? Niciunul. furia sau iritarea sunt în acest caz mult deveni i transparent. este o iluzie. f r nicio importan . Brusc.? Pentru c aceast credin ea posed credin a incon tient c rezisten a. Iritarea cre te. Nu opune i nicio rezisten . Indiferent dac este 183 . V recomand s exersa i întâi cu lucruri minore. blocajul din trafic. Sim i i c cum nu a i mai avea soliditatea corpului material. În loc s ave i o reac ie incon tient i negativ . auzi i sunetul ascu it al unei alarme auto din strad . care s fie constant i dureros lovit de lucruri Äce nu ar trebui s se întâmple". precum atacul. în acest fel. pe care o tr i i ca negativism sau nefericire de un anumit fel. face i mai întâi acest exerci iu cu lucrurile mici. în loc s construi i în dvs. l sa i totul s treac prin îi spune i acelei persoane c are un dvs. Pute i s comportament inacceptabil. câinele care latr . Ca i cum nu ar mai fi nimeni acolo care s se simt r nit. ca i mai perturbatoare decât cauza ini ial pe care încearc s o elimine.

ea se va transforma în pace.vorba de o alarm auto. Poate c a i auzit expresia Äîntoarce i cel lalt obraz". în cazul în care m întreba i dac am ajuns la o bunurilor materiale. Apoi. Poate c urm torul seminar v va aduce r spunsul. ÄD -mi cea mai bun bucat de carne pe care o ai". el era interesat numai de realitatea dvs. un cutremur sau pierderea tuturor este acela i. ca i în toate celelalte. Cunoa te i povestea lui Banzan? Înainte de a deveni un mare maestru Zen. dar aceasta îi sc pa. pe care a folosit-o acum 2. r spunsul meu sincer va trebui s fie Ä nu ". v va aduce pacea. nu de . Iar m celarul i-a r spuns: ÄFiecare bucat pe care o am este cea mai bun . Auzind aceste cuvinte. în momentul în care ve i accepta complet lipsa dvs. V d c 184 i de reac ie. Banzan a atins iluminarea. În aceast afirma ie. Nu exist aici niciuna care s nu fie cea mai bun ". am citit multe c r i despre practicile spirituale. a spus clientul.000 de ani un mare maestru spiritual. de pace. Orice lucru pe care îl accepta i pe deplin v va duce acolo. o inunda ie. De ce nu am g i nu pute i ie i din starea de c utare. ² îns . altfel. Acesta este miracolul abandon rii. în timp ce se plimba prin pia . a auzit o conversa ie între un m celar i clientul s u. v-a spune: nu c uta i pacea. am fost la diferite seminare. poate aceast tehnic nou . interioar . a încercat mul i ani s ating iluminarea. Dac m întreba i pe mine. El încerca s exprime simbolic secretul lipsei de rezisten comportamentul exterior din via . ve i construi singur conflictul interior i rezisten a incon tient . i durabil . Ierta i-v pentru faptul c nu sunte i împ cat. o persoan agresiv . mecanismul de rezisten încerc s ajung la starea lipsei de rezisten pace interioar adev rat sit-o? Ce altceva pot s fac? Înc o mai c uta i în afar Practic medita ia. într-o zi. Nu c uta i nicio alt stare în afara celei în care v afla i acum.

² neschimb toare. care nu include numai corpul. Situa ia i tot ceea ce se întâmpl aici este suprafa a lacului. nu ve i în elege realitatea altor persoane. de carne" ² fiecare Natura compasiunii Dep ind sfera contrariilor create de minte. Mintea va aproba sau va respinge forma lor. ag ându-v mental de orice situa ie. v atemporal . nu doar suprafa a lui. în func ie de cicluri i anotimpuri. interioar formelor schimb toare. orice suferin 185 i str lucitoare a este recunoscut ca iluzorie. Nu v Lini tea dvs. nemuritoare ² i satisfac ia sau fericirea dvs. ve i deveni asemeni unui lac adânc. de asemenea. care r mâne absolut nemi cat . totu i. Aceasta înseamn iluminare. pentru c nu a i descoperit-o pe a dvs. fiecare Äbucat moment va fi cel mai bun. în adâncuri. Dvs. Când devii atât de deta at nu înseamn c te îndep rtezi i de ceilal i oameni? Dimpotriv . ci i mintea lor. Venind din Fiin ve i percepe corpul i mintea altei persoane ca pe un ecran în spatele c ruia pute i sim i realitatea ei adev rat . Rela iile autentice devin posibile numai atunci când exist con tiin a Fiin ei. sim ind Fiin a pur celuilalt prin propria Fiin . Când ve i accepta starea prezent . La acest nivel. lacul este mereu netulburat. A a c . i sunte i în contact cu propria profunzime. Uneori calm .a tepta i o explica ie. nu depinde de acest lucru. cu ele. V opune i schimb rilor. Suferin a este . uneori b tut de extern de via vânt i neuniform . nu va mai depinde de lumea exterioar a pute i juca. r mâne i prezent i în contact cu Fiin a i astfel ve i putea privi dincolo de form . a a cum o sim i i pe a dvs. sunte i întreg lacul. Dar nu va fi nevoie s v ata a i de niciuna. atunci când v ve i confrunta cu suferin a sau cu comportamentul incon tient al altei persoane. pute i crea forme noi i aprecia frumuse ea lor. Atâta timp cât nu sunte i con tient de Fiin . R mâne i în Fiin pute i bucura de ele.

Acest lucru se nume te Ämoartea înainte de moarte". recunoa te i acum nu numai propria nemurire. adev rat . natura dvs. Acestea sunt cele dou 186 i totu i dvs. str lucitoare. Este un gând negativ? Nu. La un nivel profund. La nivelul formei. i orice alt fiin . i toate celelalte fiin e. împ rt i i vulnerabilitatea i moartea formei cu to i oamenii i toate fiin ele vii. Con tiin a existen ei acestei dimensiuni nemuritoare. împ rt i i din moartea i efemerul existen ei. i iluziile. nu mai exist . este cealalt latur a compasiunii. Unul dintre cele mai puternice exerci ii spirituale este medita ia profund asupra mor ii formelor fizice. este un fapt. De ce s închide i ochii în fa a lui? În acest sens. dar prin ea i pe aceea a tuturor fiin elor. v împ rt nivelul Fiin ei. Radiind. amândoi ve i fi cadavre în ve i spune: ÄNu am nimic în comun cu aceast persoan . numai numele. Aceasta este compasiunea? Da. Forma dvs. La aspecte ale i i via a etern . apoi gr mezi de praf. asta nu conteaz descompunere. complet treaz . inclusiv a propriei fiin e. fizic se dizolv . P trunde i cât mai profund în acest exerci iu. fizic. Aceasta este o realitate care ne treze te i ne face s ne sim im umili. deoarece înc mai sunte i aici prin corpul dvs. Pe de o parte.cauzat de identificarea cu forma. exist o egalitate total între dvs. Data viitoare când foarte mult ². Uneori aceast în elegere este înso it de miracole ale vindec rii prin trezirea con tiin ei Fiin ei în al ii ² dac ace tia sunt preg ti i. Dar compasiunea are dou laturi. l sând foarte pu in loc mândriei. aminti i-v c ave i foarte multe în comun: peste câ iva ani ² doi sau 70. sunte i înc aici ² prezen a divin din dvs. iar apoi nu va mai r mâne nimic. formele . Niciun lucru real nu a murit vreodat . Apoi vine un moment când toate formele mentale sau gândurile mor i ele. Compasiunea este con tiin a unei leg turi profunde între dvs.

O empatie profund pentru suferin a altei fiin ei umane necesit . este rar . dar reprezint numai o latur a compasiunii. Corpul i moartea: o singur toat . Corpul exist . care nu are con tiin a Sursei vie ii i se vede pe sine ca separat i constant amenin at. Sunt convins c putem ajunge la nemurirea fizic . se contopesc întrun singur sentiment i se transform într-o pace interioar profund . un vehicul fizic dens. Corpul i moartea sunt aspecte ale aceleia i iluzii. bineîn eles. a a cum am descris-o eu. Ea nu apare pân când triste ea nu se contope te cu bucuria. Corpul este o percep ie incredibil de gre it a naturii dvs. Spre o ordine diferit a realit ii Nu sunt de acord cu ideea c un corp are nevoie s moar . Dar natura dvs. adev rat 187 iluzie. creeaz iluzia c sunte i un corp.compasiunii. Astfel. Fie o p stra i pe este ascuns undeva în aceast iluzie. Corpul nu moare pentru c dvs. nu în afara ei. Nu pot exista una f r alta. Nu este complet . Motivul pentru care corpul moare este acela c noi credem în moarte. bucuria Fiin ei dincolo de form . sentimentele aparent opuse. adev rate. fie o abandona i în întregime. deoarece crede i în moarte. sau pare s existe. bucuria vie ii eterne. create de modul de con tiin dominat de sinele fals. Dar adev rata compasiune. . Vre i s p stra i o parte a iluziei i s sc pa i de cealalt . în compasiune. constant amenin at. nu pute i sc pa de corp i nici nu trebuie s face i acest lucru. crede i în moarte. ca triste ea i bucuria. îns acest lucru este imposibil. Totu i. Este unul dintre cele mai nobile sentimente de care sunt capabili oamenii i are o mare putere de vindecare i transformare. care s-a n scut i peste pu in timp moare ² aceasta este iluzia. Adev rata compasiune dep e te empatia sau simpatia. un grad înalt de con tiin . A te percepe pe tine sub forma unui corp vulnerabil. i astfel corpul este singurul punct de acces spre ea. Aceasta este pacea lui Dumnezeu.

Nu sunte i separat de ea i nu exist nicio lume obiectiv fiecare moment. totul este numai un fel de simbol. nu s începe i s v uita i în alt parte. tot ce ar trebui s face i ar fi s v modifica i felul de a privi i s observa i din nou mai atent Ästatuia de piatr ". Una dintre cele mai importante este aceea a unit ii dintre observator experimentul ² con tiin a observatoare ² nu poate fi separat fenomenul observat. în i observat: de lumea în care tr i i. Nimic nu este a a cum pare a fi. Este posibil un num r infinit de interpret ri complet diferite. în separare supravie uire. Aceast energie este materia brut a a a-numitei realit i fizice. sunt guvernate de i se devoreaz unele pe fric . creeaz persoana care realizeaz observa ii intuitive oferite de fizica modern în afara ei. Totu i moare sau pare s moar . Locui i într-o lume a mor ii i a corpurilor care se lupt . 188 i lupta pentru reflectat peste tot înjur i percep iile dvs.Dac a i vedea un înger. interpreteaz i interac ioneaz cu dansul energiei moleculare din univers. na terii i mor ii sau ca pe o b t lie pentru supravie uire. Lumea pe care o crea i i o vede i prin mintea care creeaz sinele fals poate p rea un loc extrem de imperfect. chiar o Ävale a plângerii". de con tiin . Atunci când crede i. la un nivel profund. Dar indiferent ce anume percepe i. vede i aceast credin altele. Este felul în care con tiin a dvs. O vede i în termenii corpurilor. se omoar . de lumi complet diferite i de fapt chiar exist ² toate depind de con tiin a care percepe. Atunci a i descoperi c nu a existat niciodat o statuie de piatr . dar l-a i confunda cu o statuie. Nu uita i c felul în care percepe i lumea este o reflectare a st rii dvs. Un mod diferit de a analiza cauzele fenomenului observat ar fi un comportament diferit. ca o imagine dintr-un vis. Dac credin a în moarte creeaz corpul. de ce animalele au corp? Un animal nu are sine fals i nici nu crede în moarte. con tiin a dvs.

a a c atunci când majoritatea oamenilor se vor elibera de iluzia sinelui fals. potrivit c reia în era urm toare Äapoi am p des vâr it ". care sunt con tiente de leg tura lor cu Sursa i cu celelalte fiin e i lucruri. Lumea a a cum ne apare ea azi.m. Ve i locui efectiv într-o lume nou . Este o schimbare a con tiin ei planetare. Nu suntem separa i de lumea noastr . este în mare o reflectare a min ii conduse de sinele fals. Fiin ele înalt . Exist . de i toate lumile sunt conectate.a. multe Äsublumi". leopardul i lupul -² stând to i la un loc într-o unire sentimentelor interioare. în func ie de cel care percepe sau creeaz lumea respectiv .d. lumea i de fric . Dup spusele Sfântului 189 . De aici i afirma ia din Biblie. aceast schimbare interioar va afecta întreaga crea ie. una singur . când con tiin a uman colectiv se transform . vi s-ar p rea un rai ² i totu i toate lumile sunt. încât lume. Un straniu proverb budist spune c fiecare copac i fiecare fir de iarb vor deveni în ultim instan puncte de iluminare ale aceluia i adev r. lumea furnicilor. natura i lumea animalelor vor reflecta aceast it într-un transformare. Exist nenum rate fiin e a c ror frecven cu o con tiin probabil c sunte i la fel de pu in con tient de existen a lor pe cât sunt ele de existen a dvs. la fel realitatea noastr colectiv este în mare parte expresia simbolic a fricii i a straturilor profunde de negativism acumulate în psihicul uman colectiv.Fiecare fiin este un punct focal al con tiin ei i fiecare astfel de punct focal î i creeaz propria lumea uman . Deoarece toate lumile sunt conectate. ar pe care noi locui într-o lume care dvs. în final. A a cum imaginile dintr-un vis sunt simboluri ale st rilor câmp plin de tot felul de animale ² leul. dup cum am mai spus. lumea delfinilor de con tiin este atât de diferit de a dvs. Lumea noastr uman colectiv este creat în mare parte prin nivelul de con tiin îl numim minte.. mielul. Chiar i în interiorul lumii umane colective exist diferen e majore. Frica fiind o consecin noastr este dominat inevitabil a iluziilor induse de sinele fals. Aceasta indic posibilitatea unei ordini complet diferite a realit ii.

Numai în acest moment ve i începe s ave i o contribu ie real la construirea unei lumi mai bune. De i ve i putea sim i bucuriile pl cerilor senzoriale. a a c nu ve i mai sim i nevoia s v ag a i de ele. V ve i putea bucura de pl cerile trec toare ale acestei lumi f r s mai existe frica de pierdere. nu ve i mai avea nevoie de lume. mai mare decât orice lucru manifest. principal nu este c utarea mântuirii prin crearea unei lumi mai bune. 19]. C ci cerul cel dintâi i p mântul cel dintâi au trecut".Pavel. în felul acesta interpretez eu propozi ia: ÄPentru c f ptura a teapt cu ner bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu" [Romani 8. Într-un fel. Sfântul Pavel continu spunând c . Numai în acest moment ve i fi capabil s sim i i adev rata compasiune i s îi ajuta i pe ceilal i la nivelul cauzei. întreaga crea ie se va mântui: ÄC ci tim c toat f ptura împreun suspin i împreun are dureri pân acum" [Romani 8. Sarcina dvs. Nu ve i mai avea nevoie ca ea s fie altfel decât este. 190 a satisfac iei prin gratificare psihologic . ci trezirea din identificarea cu forma. 22]. prin alimentarea sinelui fals. prin aceasta. Atunci nu ve i mai fi legat de aceast lume. o lume nou . Numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot crea o lume mai bun . Acest Ceea ce se na te este o con tiin lucru este prezis i în Noul Testament. ca de altfel nici c utarea constant pl cere. dorin a i nevoia de a sim i experien ele senzoriale nu vor mai exista. de acest nivel al realit ii. întreaga crea ie a teapt ca oamenii s ating iluminarea. Ve i fi în contact cu ceva infinit mai mare decât orice . 1]: Ä i am v zut cer nou i p mânt nou. nou i. Dar nu confunda i cauza cu efectul. în Apocalips [21. ca o inevitabil reflexie a ei. a unei realit i diferite. V ve i putea sim i r d cinile în Nemanifest i astfel v ve i putea elibera de ata amentul fa de lumea manifest .

Dar în timp ce îi da i pâinea. i astfel elimina i suferin a la nivelul cauzei. chiar mai important decât ceea ce face i. îi ve i da i lui. ceea ce conteaz în realitate este împ rt exist un om care d i unul care prime te.m. care este con tiin a unei leg turi între moartea i nemurirea împ rt it . Asta nu înseamn c nu îi pute i înv a pe al ii i prin ceea ce face i ² de exemplu. La acest nivel profund. Elimina i incon tien a din lume. ar tândule cum s scape de identificarea cu mintea. a a c nu le mai acorda i i de profund . Dar cel care sunte i este întotdeauna o lec ie mult mai important i cu o putere de transformare mult mai mare decât ceea ce spune i. compasiunea dvs. 191 irea Fiin ei. florile vor sim i pacea dvs. interioar este atât de vast i oamenii din jur manifest comportamente incon tiente. chiar dac interac iunea este foarte scurt . încât tot ceea ce nu este pace dispare în ea de parc nici nu ar fi existat. Pacea dvs. compasiunea devine vindecare în sensul cel mai amplu. Acest lucru rupe ciclul karmic de ac iune i reac ie. To i cei cu care ve i veni în contact vor fi atin i de prezen a dvs. ar tându-le pacea lui Dumnezeu. Mai mult. Animalele. Prin ea are loc o vindecare profund . recunoscând primatul Fiin ei i astfel lucrând la nivelul cauzei.d.i recunoasc tiparele incon tiente . influen a dvs. i vor r spunde la ea. ci pe simpla existen . o emana ie a con tiin ei pure. nu mai sim i i nevoia de a reac iona la ele. copacii. vindec toare se bazeaz în primul rând nu pe realizarea unui anumit lucru. în acest moment nu mai . Când sunte i complet prezent niciun fel de realitate. în aceast stare. i influen a i de pacea pe care o iradia i indiferent dac sunt con tien i de acest lucru sau nu.a. se va putea manifesta simultan la nivelul ac iunii i al efectului. Când un om fl mând v va cere o bucat de pâine i ave i una.Poate v mai aminti i c am vorbit despre natura dual a adev ratei compasiuni. Deveni i Älumina lumii". pentru care pâinea este doar un simbol. ei sunt una. cum s . alinând suferin a ori de câte ori v ve i întâlni cu ea. Ve i înv a pe al ii numai existând.

F r o profund schimbare interioar la nivelul con tiin ei umane. nu ave i nicio rezisten vie ii i a naturii iluzorii a tuturor durerilor. principal s fie explicarea dezvolt rii spirituale. a spus Isus. V ve i identifica cu una dintre polarit i. desigur. Cre te i nivelul con tiin ei împr pasiv . Adev rata schimbare are loc în interior. Acest lucru este valabil i dac sus ine i o mi care ce are drept scop s -i opreasc pe oamenii profund incon tien i s se distrug pe sine. acesta este un lucru foarte nobil. Cum putem crea o lume mai bun f r s ne ocup m de relele ca foamea i violen a. în primul rând? Toate relele sunt efectul incon tien ei. planeta sau s provoace suferin e cumplite altor fiin e sensibile. altfel. dar nu le pute i elimina dac nu elimina i cauza lor. central trebuie s R mâne i treaz r mân scopul dvs. Empatia cu durerea sau lipsa unei profund a naturii eterne a persoane i dorin a de a ajuta trebuie s fie echilibrate de o con tiin i ve i func iona simultan la nivelul efectului i al cauzei. interioar s invadeze tot ceea ce face i negativism. ve i avea parte de frustrare i disperare. Nu uita i: a a cum nu v pute i lupta cu întunericul. niciun pic de v pierde i în el. este foarte u or s i foarte. Punctul dvs. polurile opuse se vor înt ri i se vor înr d cina i mai adânc. nivelul cauzal. suferin a lumii este un pu f r fund. înseamn Äs nu ave i du mani". dar aminti iv s nu v concentra i numai asupra exteriorului. 192 . ÄIubi i-v du manii!".Dar nu ar trebui s mai existe foame i foamete. Dac v sim i i chemat s alina i suferin a lumii. Pute i reduce aceste efecte ale incon tien ei. Dar asi-gura i-v Odat c tiind informa ii sau cel mult practicând rezisten a interioar . foarte prezent. niciun pic de ur . cel mai pre ios dar f cut lumii. nu în exterior. ve i crea un Ädu man" i astfel ve i fi cufundat din nou în incon tien . A a c nu l sa i compasiunea s devin unilateral . încercând. lucru care. iar pacea. s -i distrug pe al ii. implicat în transformarea la nivelul efectului. L sa i pacea dvs. tot a a nu v pute i lupta cu incon tien a.

Rezisten a intern înseamn a spune Änu" la i negativism emo ional. Sun fatalist. Nici nu înseamn s nu. Devine extrem de pronun at mai ales atunci a i tr it suficient. înseamn a renun a la orice rezisten ceea ce exist .m. nu vom mai face niciun efort pentru a le im i s cre m ceva mai ameliora. letargia . atât în sfera personal . cât i în sfera colectiv .i mai faci planuri sau s nu întreprinzi ac iuni pozitive. dar profund . Mi se pare c progresul const tocmai în acest lucru. s nu accept m limitele prezentului i s ne str duim s le dep cu schimbarea luaturilor i rezultatelor? Pentru unii oameni. prin critic intern fa de ceea ce este. ti i c lucrurile pot bun. într-un fel. ce const în a te supune mai degrab decât a te opune cursului vie ii. Nu înseamn s accep i pasiv orice situa ie în care e ti implicat i s nu faci nimic în aceast privin . totu i. Adev rata abandonare.Capitolul 10 Sensul abandon rii Acceptarea prezentului A i vorbit de câteva ori despre Ä abandonare ". am tr i i acum în pe teri. a a c a te abandona înseamn a accepta momentul prezent necondi ionat i f r rezerve. renun area. Cum împ ca i ideea de abandonare când lucrurile Ämerg prost". Singurul loc în care pute i sim i cursul vie ii este Clipa de acum. Dac 193 . Abandonarea este în elepciunea simpl . este un lucru total diferit. e ecul de a face fa dificult ilor vie ii. Nu-mi place aceast idee. implicând înfrângerea. abandonarea poate avea conota ii negative.a. Dac accept m întotdeauna lucrurile a a cum sunt. Aceasta este pr pastia durerii.d. Dac nu am fi f cut acest lucru. adic atunci când exist un decalaj între cererile sau a tept rile rigide ale min ii i realitate.

negativism emo ional. m resemnez s fiu împotmolit în noroi". puternic sentiment de separare. De exemplu. Rezisten a este mintea. i astfel creeaz un i viitorul. de a ie i din aceast c elibereaz imediat de identificarea cu mintea i astfel v reconecteaz cu Fiin a. Nu. De fapt. noaptea pe o potec . Nu trebuie s accepta i o situa ie de via indezirabil sau nepl cut . Pân Da i-mi voie s cea v ofer o analogie vizual când nu ob ine i rezultatul dorit. care include trecutul Lipsa abandon rii v consolideaz forma psihologic . V împotmolit în noroi. care trece prin i creeaz un spa iu îngust în fa a dvs. Merge i practica i abandonarea. este Clipa de acum. continua i s -' spun. Accepta i calitatea acestui moment. i nici nu trebuie s v min i i. dac dori i s elimina i durerea i suferin a din via a dvs. spa iul clar din fa a dvs. Dar ave i o lantern puternic . spunând c nu este nimic r u în a fi situa ie. Resemnarea nu este abandonare. Recunoa te i în totalitate dorin a dvs. O astfel de ac iune eu o numesc pozitiv . evitând etichetarea Clipei de acum. lanterna este prezen a dvs. f r s îl eticheta i în niciun fel. disperare sau frustrare. dac a i fi împotmolit undeva în noroi. care vine din furie.Ämerge prost" foarte des. de via . la nivel exterior nu pute i întreprinde nimic pentru a schimba situa ia. ci numai micul segment numit Acum. scoica sinelui fals. Deci nu exist rezisten . con tient . Acceptarea st rii prezente v Abandonarea este un fenomen pur interior. Aceasta înseamn c nu exist o judecat critic la adresa Clipei de acum. Nu înseamn atunci când v abandona i. Tocmai în acele momente trebuie s practica i abandonarea. înconjurat de o cea pentru a ilustra ceea ce vreau s deas . nu a i spune: ÄBine. Este mult mai eficient decât ac iunea negativ . Apoi trece i la ac iune i face i tot ce pute i pentru a ie i din noroi. Lumea din jur i mai ales oamenii încep s 194 fie percepu i ca o . nu situa ia în întregime trebuie s o accepta i restrânge i aten ia la momentul prezent. Cea a este situa ia dvs.

Exerci iile asupra corpului i anumite forme de terapie fizic pot fi utile în restabilirea circula iei acestei energii. esen ial pentru o func ionare s n toas . Nu numai forma dvs. Dar în starea de abandonare total o energie complet diferit .amenin are. ceea ce r mâne neafectat de condi iile trec toare. deoarece cauza ² tiparul rezisten ei ² nu a fost dizolvat. de o calitate 195 .. Exist via în dvs. Boala mental pe care o numim paranoia este numai o form pu in mai acut a acestei st ri normale. dar disfunc ionale a con tiin ei. ² se înt resc i se rigidizeaz prin rezisten . aceste lucruri nu pot aduce decât o ameliorare temporar a simptome-lor. Este via a dvs. G sirea acestei vie i este Äsingurul lucru necesar" despre care vorbea Iisus. sunt guvernate de fric . care formeaz situa ia de i Fiin a ² care exist dat . Tensiunea cre te în diferite segmente ale corpului. îns etern în domeniul atemporal al prezentului. dar dac nu practica i abandonarea în via a de zi cu zi. S Dac g si i c situa ia dvs. numai ce perpetueaz abandonându-v într-o prim pute i sparge tiparul incon tient de rezisten aceast situa ie. Apare compulsia incon tient de a-i distruge pe ceilal i judecându-i critic i nevoia de a concura i a domina. cu ini ierea schimb rii sau cu realizarea obiectivelor. dar i forma fizic ² corpul dvs. Chiar i natura devine un du man. Circula ia liber a energiei vie ii prin corp. Abandonarea este perfect compatibil cu ac iunea. psihologic . iar percep iile i interpret rile dvs. iar corpul ca întreg se contract . i numai abando-nându-v ave i acces la el. este foarte redus . de via faz este nesatisf c toare sau chiar intolerabil .

în elege i foarte clar ce trebuie f cut i trece i la fapte. care v poart i mai adânc în prezent. cuvântul munc va disp rea din vocabularul nostru i poate c în locul lui va fi creat unul nou. A a c abandonarea este cel mai important lucru pe care îl pute i face pentru a produce schimb ri pozitive. De aceea a de ea chiar în împline te fiecare lucru i cum se desf din care lipse te abandonarea. f când câte un lucru pe rând i concen-trându-v asupra fiec ruia. înv a i de la natur : observa i cum se oar firIul vie ii. Orice ac iune pe care o întreprinde i este secundar . nu va exista suferin care nu exist o anumit cot de nemul umire? În stare de abandonare. i din acest motiv calitatea tuturor ac iunilor pe care le întreprinde i. cre te infinit de mult. Nu este o munc . separa i-v acest moment i abandona i-v situa iei existente. Aceasta este lumina lanternei care str bate 196 . a a cum ne-am obi nuit noi cu ea de mii de ani. din acest moment este elementul determinant al viitorului pe care îl ve i tr i. sau nesatisf c toare i accept complet aflu într-o situa ie nepl cut sau nefericire. Calitatea con tiin ei dvs. în condi iile în spus Isus: ÄLua i seam la crinii câmpului cum cresc. Nici o ac iune cu adev rat pozitiv nu poate s provin dintr-o stare de con tiin În eleg c daca m momentul a a cum este. f r nemul umire sau nefericire.. aceasta devine o celebrare plin de bucurie a energiei vie ii. general este nesatisf c toare sau nepl cut . Dar tot nu în eleg bine de unde vine energia sau motiva ia ac iunii pentru producerea schimb rii. Rezultatele vor veni de la sine i vor reflecta aceast calitate. nu se ostenesc i nici nu torc". v anim ac iunile. Pe m sur ce tot mai mul i oameni se vor trezi. Prin lipsa de rezisten . Abandonarea v reconecteaza cu energia-surs a Fiin ei. Am putea numi acest lucru Äac iune de abandonare de sine". calitatea con tiin ei dvs. Dac situa ia dvs. Voi fi deasupra acestora.diferit . i dac ceea ce face i este inundat de Fiin .

pentru a o ameliora sau a ie i din ea?" Dac da. Nu confunda i abandonarea cu o atitudine de tipul ÄNu m mai deranjeaz nimic" sau ÄNu îmi mai pas ". Fi i foarte vigilent f când acest lucru. Poate c stabilirea unui plan de ac iune este lucrul pe care îl pute i face acum. 197 . f r s fie nevoie s face i mare lucru. Concentra iv nu asupra celor 100 de lucruri pe care le ve i face sau va trebui s le face i la un moment dat. întreba i-v : ÄPot s fac ceva pentru a schimba aceast situa ie. Dac nu pute i întreprinde nimic i nici nu pute i ie i din situa ie. Dar asigura i-v c nu începe i s derula i în sinea dvs. este posibil s nu î i arate roadele imediat. întreprinde i ac iunile potrivite. ci asupra singurului lucru pe care îl pute i face acum. sub forma resentimentelor ascunse. un rest de rezisten poate continua s nerecunoscute. Dac factori interni ca frica. Dac v ve i uita mai atent. c nu v proiecta i în viitor. Äfilme mentale". Aceasta nu înseamn c nu trebuie s v face i niciun fel de planuri. începe s v ajute. Via a devine cooperant . Starea dvs. folosi i situa ia pentru a p trunde mai adânc în starea de abandonare. altfel. Pân când se vor vedea rezultatele ² nu v împotrivi i situa iei existente. Nu mai ac iona i pe baza reac iei i a rezisten ei. sub forma unui gând sau a unei emo ii r mas vreo urm de rezisten . Când p trunde i în aceast dimensiune atemporal a prezentului. îndrepta i-v aten ia în interior pentru a verifica dac a mai se ascund într-un col întunecat. pierzând astfel Clipa de acum. vinov ia sau iner ia v-au împiedicat s face i ceva. ei se vor dizolva în lumina prezen ei con tiente. ci o rezisten mascat . schimbarea vine deseori în feluri ciudate. în Fiin . ve i descoperi c o astfel de atitudine este contaminat de negativism. în Clipa de acum. Analiza i datele concrete ale ac iunii. Când v abandona i. de con tiin înceteaz atunci s mai fie controlat de condi ii externe.cea a. Orice ac iune ve i întreprinde. astfel încât nu este deloc o abandonare.

Negativismul. Observa i cum este creat rezisten ei..De la energia mental la energia spiritual A. a i ales acest sentiment. V men ine i vie nefcrlcirot. Nu pute i fi i con tient.i abandona rezisten ele pare mai u or de spus decât de f cut. Nici corpul-durere nu poate supravie ui mult timp în prezen a dvs. înseamn existen a unei rezisten e. ve i în elege c de mintea dvs. Sim i i energia emo iei. Dac a i fi con tient. indiferent de form . când apare rezisten a. înlocui i timpul cu o con tiin intens a momentului prezent i ea va muri. Ci doar în absen a dvs. abandonându-m situa iei. i nefericit ² i con tient. adic pe deplin prezent aici i acum. tot negativismul s-ar dizolva aproape instantaneu. Dar îmi pot con tientiza sentimentele de nefericire? A i alege s fi i nefericit? Dac nu dvs. miracoacordându-i timp. spune i c anume?´ Începe i prin a accepta c exist o rezisten . Acesta este sângele ei. Urm ri i procesul mental implicat. Dar oare chiar dori i ca ea s moar ? V-a i s turat într-adev r de ea? Cine a i fi f r ea? 198 . cum a ap rut el? Care este scopul s u? Ce anume îl men ine în via ? Spune i c sunte i con tient de sentimentele dvs. Toate acestea sunt procese incon tiente. întreaga aten ie asupra Clipei de acum. Asistând la apari ia este inutil . dar adev rul este c v identifica i cu ele i men ine i viu procesul printr-o gândire compulsiv . de nefericire. Nu ar putea supravie ui în prezen a dvs. pe dvs. i negativist. Dvs. iar rezisten a este întotdeauna incon tient . Fixându-v rezisten a incon tient devine con tiin i acesta este sfâr itul ei. dar problema mea r mâne: ÄCum în iv sau pe ceilal i. Tot nu în eleg clar cum s fac acest lucru. cum aceasta eticheteaz situa ia. Fi i acolo când se întâmpl . nefericirea sau suferin a.

îl analiza i. Când face i aceasta. 199 . politice. crede i în el ² sau nu. ea nu polueaz r u. Oricum. Atunci nu mai exist suferin . dup caz. dar intens va dizolva tiparele incon tiente ale min ii. Dac energia care îl va locui. sociale i economice. Pân când nu v ve i abandona. aceasta va fi energie s-a referit Isus atunci când a f cut acele faimoase afirma ii profetice în Predica de pe Munte: ÄFerici i cei blânzi. La aceast prezen P mântul va supravie ui. energia pe care o emana i i care v conduce via a are o frecven vibratorie mult mai înalt decât energia mental care ne conduce lumea ² energia care a creat structurile existente ale civiliza iei noastre. dimensiunea spiritual este un lucru despre care citi i. nici pentru al i oameni i nici pentru vreo alt form de via net .Pân când nu practica i abandonarea. Prin abandonare. Ele mai r mân active un timp. scrie i c r i. c aceia vor mo teni p mântul". Dac condi iile nu se schimb imediat. Ea ine de o ordine diferit a realit ii i va crea o lume diferit când un num r suficient de oameni se vor abandona pe sine i se vor elibera astfel de negativism. tind i ele s se dar nu v vor mai conduce via a. v entuziasma i. care impune faptul ca nimic s nu existe f r opusul s u. ea nu va deveni o realitate vie în via a dvs. Cei care func ioneaz p mântul de pe plalegii i nu este supus înc polarit ilor. Spre deosebire de energia mental . c nu poate exista bine f r pe baza energiei mentale i care reprezint marea majoritate a popula iei de pe P mânt r mân în afara con tientiz rii existen ei acestei energii spirituale. O t cut .. energia spiritual p trunde în aceast lume. nici pentru dvs. i care se perpetueaz continuu prin sistemele noastre educa ionale i mass-media. Acesta este un puternic instrument de transformare a situa iilor i a oamenilor. vorbi i. acceptarea Clipei de acum v va permite s v ridica i deasupra lor. sunte i liber. Nu conteaz . Condi iile externe c rora le opunea i rezisten schimbe sau s dispar rapid prin abandonare.

un l ca în interiorul dvs. ei încearc în mod incon tient s . Dac nu v pute i abandona. ci din intui ie. Am încercat s m abandonez. suferin . liber de orice negativism i care nu mai creeaz S-a creat o situa ie nepl cut la locul de munc . s m manipuleze sau s m 200 .Abandonarea în rela iile personale Dar cum r mâne cu oamenii care vor s controleze? Trebuie s m abandonez lor? Fiind izola i de Fiin . face i ceva imediat: exprima i-v punctul de vedere sau face i ceva pentru a schimba situa ia ² sau ie i i din ea. l sa i-l s vin nu dintr-o reac ie. dar la fel de adev rat este c numai o persoan incon tient poate fi folosit incon tient. Asuma i-v responsabilitatea pentru via a dvs. Este perfect posibil s spune i un Änu" ferm i clar unei persoane sau s g si i ie irea dintr-o situa ie p strându-v în acela i timp starea de lips de rezisten intern complet . dar îmi este imposibil.i trag energia i puterea de la dvs. Este adev rat c numai o persoan incon tient va încerca s -i foloseasc sau s -i manipuleze pe ceilal i. Dar abandonarea nu înseamn s i manipulat . Când spune i Änu" unei persoane sau unei situa ii. în momentul respectiv. Nu v polua i Fiin a interioar . m foloseasc . Nu-i da i nefericirii. L sa i-l s fie un Änu" care nu provine dintr-o reac ie. Deloc. deveni i i dvs. Apare mereu foarte mult rezisten . indiferent de forma ei. frumoas i str lucitoare i nici P mântul cu negativism. le permite i unor persoane incon tiente s foloseasc . din con tiin a clar a ceea ce este bine i a ceea ce este r u pentru dvs. v Dac v opune i sau v împotrivi i comportamentului incon tient al altor persoane.

de a avea dreptate i de a-i dovedi celuilalt c gre e te.m. ca. O con tientiza i recunoscând-o. Acesta este principal. exterior. el va transforma i comportamentul dvs. din rela ii . în mijlocul unei certe. Suferin a sau pacea interioar . eticheta.d. Mai mult. de exemplu. sau niciuna. Lipsa de rezisten Nu trebuie s v trebuie practicat i în comportamentul exterior în via . înl n uirea sau eliberarea interioar de condi iile externe. poate cu partenerul sau cu o persoan apropiat . Observa i cât de ata at sunte i de perspectiva i opiniile dvs. Dac nu pute i accepta ceea ce este.a. critica. într-o zi. dac sunte i în închisoare. sim ind-o cât pute i de mult. v ve i da brusc seama c ave i posibilitatea de a alege i c pute i hot rî s v abandona i propriile 201 . respinge sau ve i încerca s îl schimba i. Sim i i energia mental-emo ional din spatele nevoii dvs. Desigur. prin deduc ie. pl cere fizic sau o form de gratificare a sinelui fals. începe i prin a observa cât de defensiv deveni i când v este atacat pozi ia sau prin a sim i for a agresiunii în timp ce ataca i pozi ia celuilalt. atunci ave i dou posibilit i: rezisten a sau abandonarea. Apoi. îl ve i evalua. dac transforma i mereu Clipa de acum într-un mijloc pentru atingerea unui scop viitor. se vor schimba profund prin abandonare. un câ tig material. nu ve i putea accepta pe nimeni a a cum este. Rela ia ² fiin a uman ² va avea atunci o importan secundar pentru dvs.Dac nu pute i face nimic. de exemplu. Aceasta este energia min ii conduse de inele fals. ve i transforma fiecare persoan pe care o întâlni i sau cu care intra i în rela ie într-un mijloc pentru atingerea unui scop. lipsa rezisten ei la violen . Da i-mi voie s Când v afla i implicat într-o ceart sau într-o situa ie conflictual . sau este un lucru care ine numai de via a interioar ? preocupe decât aspectul interior. Rela iile dvs. Ceea ce pute i ob ine din rela ie este pe primul loc ² v exemplific modul în care func ioneaz abandonarea în rela iile umane. un sentiment de putere.

Dar ce pute i spune despre lipsa de rezisten asem n toare? Lipsa de rezisten nu înseamn neap rat s nu facem nimic. spunând: ÄBine. Cedeaz ca s învingi. în taoism. Sinele fals este viclean. Spunând acest lucru. în iv pentru a vedea dac a i abandonat într-adev r identificarea cu o pozi ie mental confundabil c celuilalt. exist s termen numit wu wei. Nu vreau s v abandona i reac ia numai verbal. Când identificarea cu pozi iile mentale a fost în fa a violen ei. Nu uita i în elepciunea profund care st la baza practic rii artelor mar iale în Orient: nu te opune for ei adversarului. cu o privire care spune: ÄSunt deasupra acestei incontiente copil re ti". f r faci nimic". În China antic . foarte prezent i complet sincer cu dvs. V abandona i. Este radical diferit de inactivitatea din starea obi nuit de con tiin 202 . care lupta pentru putere. Eu m refer la abandonarea întregului câmp energetic mental-emo ional din interior. înseamn c nicio Äac iune" nu este declan at de o reac ie. tu ai dreptate". în sensul ei complet. a a c trebuie s fi i foarte vigilent. care este de obicei tradus prin Äactivitate f r ac iune" sau Äa sta lini tit.reac ii ² numai ca s vede i ce se întâmpl . Apoi observa i ce se întâmpl i v-a i a eliberat de minte. acesta este un semn incu pozi ia mental nu o mai ener-giza i prin rezisten . clar i profund împ cat. a agresiunii i a altor lucruri eliminat .i superioritatea. acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realiz ri sau sau mai curând de inconvirtu i. începe adev rata comunicare. Aceasta nu ar însemna decât s deplasa i rezisten a la un alt nivel. Äa nu face nimic" când v afla i într-o stare de prezen intens este un un factor de transformare i vindecare foarte puternic pentru situa ii i oameni. dac într-adev r v-a i abandonat. Dac v sim i i brusc foarte u or. mintea i inele fals fiind înc la conducere i reclamându.

este faptul c numai prin renun area la rezisten . desigur. Ceea ce inele fals. mintea este liber de concepte. Rezisten a este sl biciune i fric deghizat în putere. nu mai ave i nevoie de ap r rile inele fals are un mod de existen continuu rezistent i joac roluri contraf cute pentru a ascunde acea Äsl biciune" care este de fapt Deveni i foarte simplu. ci ve i r spunde situa iei din prezen a con tient . cine poate prezice ce ve i face? Ego-ul crede c puterea dvs. dac se impune o ac iune. rolurile incon tiente constituie cea mai mare parte a i m tile sinelui fals. Pân când nu apare abandonarea. singurul sediu al puterii adev rate. vede drept sl biciune este Fiin a dvs. Vorbim despre abandoneaz dorin a de a se face bine? Hot rârea de a lupta cu boala nu ar mai exista. st în rezisten a pe care o opune i. inocen a i puterea sa. când de fapt rezisten a v izoleaz de Fiin . inclusiv de conceptul nonviolen ei. foarte real. în abandonare. v pute i descoperi invulnerabilitatea adev rat i esen ial . Adev rata Äactivitate f r ac iune" implic lipsa de rezisten i vigilen intens . nu î i a st rii de fapt f r rezerve. de via .. Am mai vorbit deja despre asta. puterea dvs. care vine din fric . Vei fi vulnerabil. ÄAcest lucru este periculos". nu ve i mai reac iona în virtutea min ii Pe de alt condi ionate. Astfel. parte. A a c . nu despre ceea ce eu a numi situa ia dvs. abandon ndu-se bolii. Ceea ce este v zut ca putere este sl biciune. nu-i a a? acceptarea interioar via a dvs. interac iunilor umane. 203 .tien . iner ie sau indecizie. în puritatea. Transformarea bolii în treapt spiritual superioar Dac o persoan este grav bolnav Abandonarea înseamn i î i accept total condi ia." Ceea ce inele fals nu tie. devenind Ävulnerabil". în aceast stare. ÄVei suferi. spune inele fals. ² despre acest moment ² nu despre condi iile sau circumstan ele vie ii dvs.

cu excep ia cazului în care puterea salvatoare a Clipei de acum este activat prin prezen a con tient . se schimb Dac v-a i uitat în oglind este o simpl reflectare. v atac este aceasta. Folosi i-o pentru iluminare. se afl un lucru mai profund. Trecutul i viitorul formeaz un continuum neîntrerupt. men ine situa ia pe loc. Nu boala este problema. sl biciunea. Concentrându-ne pe acest moment i ferindu-ne s etichet m mental situa ia. în întregime. pentru c lumea Abandonarea nu transform ceea ce exist deja. îi d nu numai realitate i soliditate. i lumea dvs. Dvs. Iat cum schimba i lumea. i ea la rândul ei. de via . Abandonarea v transform pe dvs. L sa i suferin a s v for eze s tr i i în prezent. Dac accepta i imaginea indiferent care de ea. precum: durerea fizic . sunte i ² atâta timp cât mintea i sinele fals de in controlul. disconfortul sau neputin a. Este exact ceea ce face i când v desigur. Dup cum ti i.. îi d putere i o transform dintr-un dezechilibru temporar într-o realitate aparent solid . mai important: via a dvs. nu poate s nu devin imaginea din oglind . i nu v-a pl cut ce a i v zut. boala este redus la unul sau mai mul i factori. Când sunte i bolnav sau ave i un handicap. i ea prietenoas i. ar trebui s fi i nebun ca s ataca i afla i într-o stare de neacceptare. Fiin a din Clipa de acum atemporal . v-a i schimbat.În privin a bolii. în spatele diferitelor condi ii care formeaz situa ia dvs. Credin a într-o etichet pe care cineva o ata eaz condi iei dvs. nu sim i i c a i e uat într-un 204 . cel pu in nu în mod direct. Prin urmare. are un trecut i un viitor. de via i care exist în timp. dac ave i o atitudine prietenoas fa cu dvs. Acestea sunt condi iile c rora v abandona i ² acum. Boala face parte din situa ia dvs. nu exist nici boal . dac ataca i imaginea. Deoarece nu exist probleme în Clipa de acum. într-o stare de intens prezen con tient . Nu v abandona i ideii de Äboal ". Când dvs. ci i o continuitate în timp. pe care nu o avea înainte. Am vorbit despre acest lucru mai devreme. acesta este sensul s u.

prin-tr-un dezastru. O situa ie-limit apare atunci când. Folosi i orice lucru Är u" care vi se întâmpl con tient de momentul prezent ² i observa i ce se întâmpl .i trezeasc i î i pierde sensul. îns chiar i aceasta le va da o anumit profunzime i lini te care nu existau înainte. Retrage i timpul din boal . Din con tiin a. nu v sim i i vinovat. folosi i-o pentru a progresa spiritual. dar nu da i pentru a v dezvolta spiritual. nici viitor. Sunte i grav bolnav i acum a i devenit furios pentru tot ceea ce v-am spus? Atunci acesta este un semn clar c boala a devenit o parte din sentimentul dvs. Deveni i un alchimist. Nu da i vina pe via pentru c v-a f cut o nedreptate. o revolt de propor ii. suferin a în con tiin . La al ii. creatorul acestei lumi. intr nicio garan ie c o situa ie-limit va reu i aceast cenu ile vechii lumi poate lua na tere o nou lume. numai o situa ie-limit are poten ialul de a sparge coaja dur a sinelui fals i de a o for a s sau o suferin moartea. fizic se abandoneze i astfel s . poate exista numai o abandonare par ial . P r i 205 . Este o întâlnire cu în colaps. Toate acestea înseamn rezisten . L sa i-o s v for eze s deveni i intens Când apar dezastrele În ce prive te majoritatea înc incon tient a popula iei. Desigur.anumit fel. adev rat . vina nici pe dvs. Rezisten a unor persoane fa de starea de fapt chiar se intensific într-o asemenea situa ie i devine astfel o coborâre în iad. întreaga dvs. Mintea i sinele fals. Dac ave i o boal grav . nu exist transformare. Starea etichetat ca Äboal " nu are nimic de-a face cu fiin a dvs. Transforma i metalul obi nuit în aur. lume este distrus sau psihologic . Nu îi da i nici trecut. dezastrul în progres spiritual. dar poten ialul exist mereu. o pierdere important . de identitate i c acum v ap ra i identitatea ² i boala.

handicap. bucuria i lini tea profund aduse de aceasta. Situa iile-limit au produs multe miracole. Este e te orice în elegere". nemuritor. Este o certitudine absolut . nu situa ia-limit face loc miracolului st rii de gra ie i mântuirii. au tr it lipsa sinelui fals. care. Aceasta nu este o credin . nici m car un viitor proiectat de minte. f r s mai aib încotro s fug sau ceva de se abandoneze situa iei. Au fost for a i s gra ie care vine odat cu mântuirea: eliberarea total de trecut. pierderea casei sau a averii ori a unei identit i sociale. i acest lucru permite unor mici bre e de lini te i energie aflate în spatele min ii s str luceasc prin ea. încât le-a produs o suferin insuportabil . Nu vreau s spun c ve i fi fericit în astfel de situa ii. Nu ve i fi. ruperea unei rela ii personale. au fost for a i s accepte complet inacceptabilul. care vin dintr-un loc foarte profund ² din Nema-nifest. Rezisten a intern fa intens . Cu aceast pace radiant vine con tiin a ² nu la nivel mental. care nu are nevoie de dovezi externe dintr-o surs secundar . 206 . Au existat criminali condamna i la moarte ce.din carapacea sinelui fals sunt distruse. ori de câte ori apare un fel sau altul de dezastru sau o situa ie se Äînr ut e te" extrem de mult ² boal . Au putut s intre în starea de f cut pentru a sc pa de ea. c sunte i la un pas de un lucru incredibil: o transformare alchimic complet a metalului obi nuit de durere i suferin în aur. ci în interior. A a c . Comparativ cu ea. moartea sau suferin a unei persoane apropiate sau chiar iminen a propriei mor i ² gândi i-v c mai exist o perspectiv . la sunte i indestructibil. ci actul abandon rii. Astfel. în ultimele ore ale vie ii lor. Dar frica i durerea se vor transforma în pace interioar i lini te.i de situa ia în care s-au trezit a devenit atât de a teptau execu ia. Acesta este pasul numit abandonare. fericirea este un lucru Äpacea lui Dumnezeu care dep nivelul Fiin ei ² a faptului c destul de superficial. Desigur.

Dar întotdeauna ave i o a doua ans de a v abandona. Dac r mâne i în aceast stare de acceptare. disper rii. liber de orice tensiune. la auzul ve tii c accident.Transformarea suferin ei în pace Am citit despre un filozof stoic din Grecia antic . el a r spuns: Ä tiam c doresc a a ceva. tiind c nu poate fi anulat ceea ce exist ² pentru c exist deja ² spune i Äda" la ceea ce exist sau accepta i ceea ce nu exist . suferin i nefericire. ori de câte ori pierde i aceast nu crea i suficient incon tient s prezen con tient apar . Dac nu pute i accepta condi iile externe. nu mai crea i negativism. o form de suferin . nu-mi tim care a fost starea sa interioar când a spus aceste cuvinte. f r 207 lucrurile nu stau a a ² rezisten a dvs. atunci accepta i ceea ce se afl în interior. o stare de gra ie i lumin . Prima ocazie este s v abandona i în fiecare moment realit ii prezente. încât este absolut inacceptabil pentru dvs. singur t ii sau oric rei forme îmbr cate de suferin . L sa i-o s existe. Tr i i într-o stare a lipsei de ans ² fie pentru c habitual i rezisten . accepta i s o eticheta i condi iile interne. fie pentru c instan pentru a împiedica un tipar de rezisten fiul s u a murit într-un i inuman . nu este nemuritor". în anumite situa ii extreme. ² crea i o form de durere. poate fi imposibil s v accepta i starea este atât de dificil . Atunci face i ce trebuie s face i. fricii. Acum ave i o a doua ans de a v abandona: dac nu pute i accepta ceea ce se afl afar . Dar nu prezentul. Fi i martorul ei. Adic : nu v opune i durerii. este cea care creeaz . Abandona i-v suferin ei. dar în ultim suferin a. Aceasta este abandonare? Dac da. ceea ce v cere situa ia. Ori de câte ori nu pute i face acest lucru. Poate c vi se pare c situa ia creeaz suferin a. Exist anumite situa ii în care abandonarea pare artificial Izolarea de propriile sentimente nu este abandonare.

L sa i-o s devin învierea i în l area dvs. nimic nu se va schimba. Cum ne putem abandona lipsei abandon rii? Uita i de abandonare pentru moment. se pot sim i obliga i s v atace sau s v r neasc într-un fel sau îi pute i r ni dvs. exist totu i o cale de abordare a problemei. dar nu crea i un scenariu mental în jurul ei. nu foloseasc i spunându-le altora sc pa i de sentiment. Când durerea este profund . Îmbr i a i-o.. Sim i i-o complet.d. iar ceilal i o detecteaz subliminal. dac este nevoie. în loc s v abandona i ei. Când nega i durerea emo ional . ² dar ele nu v vor elibera de durere. Ce ar putea fi mai normal? Dar nu exist sc pare. suferin a este refuzul abandon rii... 208 . Nu l sa i mintea s durerea pentru a v crea în jurul ei o identitate de victim . Exist multe evad ri false ² munca. Când durerea este profund . Suferin a nu scade în intensitate când o face i s devin incon tient . drogurile. A a cum a i ar tat. o fi produs.mental. Deoarece este imposibil s singura posibilitate de a-1 schimba este s v adânci i în el. ca s spun a a. Nu dori i s sim i i ceea ce sim i i. Comp timindu-v povestea dvs. furia. ve i r mâne blocat în suferin . proiec ia. proiectând incon tient durerea dvs. Aceasta este crucificarea dvs. înfrunta i-o. Ve i atrage i manifesta tot ceea ce corespunde st rii dvs. A a c nu întoarce i spatele durerii. asupra lor. Dac sunt incon tien i. Acorda i toat persoanei. inclusiv rela iile dvs. Când nu exist sc pare. Apoi ve i vedea cum miracolul abandon rii transform suferin a profund în pace profund . Nu în eleg cum se poate abandona cineva suferin ei. devin contaminate de ea. b utura. reprimarea . tot ceea ce face i sau gândi i. altfel. este foarte puternic de a fugi de ea.m. evenimentului sau situa iei care pare s aten ia sentimentului. sub forma energiei pe care o emana i. O difuza i.a. orice discu ie despre abandonare vi se va p rea oricum inutil probabil s sim i i o dorin i lipsit de sens. Tr i i-o ² nu v gândi i la ea! Exprima i-o. ie ire.

care este puterea prezen ei dvs. singur tatea ² sentimentul.A a c acorda i aten ie deplin sentimentelor i ab ine i-v de la etichetarea lor mental . Niciun rest ascuns de rezisten nu poate supravie ui în ea. acceptarea ei. aduce i o raz Aceasta este flac ra con tiin ei voastre. când ve i sim i dorin a intens de a fugi. legat de timp. Acceptarea suferin ei este o c l torie în moarte. La început. F când acest lucru. folosi i puterea Clipei de acum. Pe m sur ce v adânci i tot mai mult în sentiment. fi i extrem de atent. suferin a i negativismul nu pot supravie ui. Acordân-du-i aten ie deplin . continua i s sim i i durerea. În acest stadiu. F r timp. s creeze i s se agate de o identitate diferit de cea a soarelui. Confruntarea cu durerea profund . nu mai este nevoie s v face i griji în leg tur cu abandonarea.". care credea i c sunte i Ädvs. s alunge prin str lucirea ei inele greoi. Cum? Aten ia deplin este acceptare deplin . Aceasta s-a produs deja. Numai inele fals moare. 209 . observa i-o f r s -i da i curs. r mâne i prezent ² prezent cu toat Fiin a. este abandonare. frica. Continua i s v concentra i aten ia asupra durerii. f cându-se s cread c trebuie s lupte pentru supravie uire. realiza i c nu exist moarte ² i c nu ave i de ce s v teme i. iar. mutarea aten iei asupra ei înseamn Imagina i-v o raz de soare care a uitat c a muri con tient. oricare ar fi el. vi se va p rea un loc întunecat i terifiant. Moartea acestei iluzii nu ar fi incredibil de eliberatoare? V dori i o moarte u oar ? A i prefera s muri i f r durere. este o parte inseparabil a soarelui i se p c le te singur . groaza. Când a i murit de aceast moarte. f r agonie? Atunci l sa i trecutul s moar în fiecare moment i permite i luminii prezen ei dvs. de lumin în întuneric. cu fiecare celul a corpului. Prezen a elimin timpul. R mâne i vigilent.

care. ei nu l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin a lor. Probabil c la un anumit moment i-au dat seama c suferin a este creat de ei. al egoului. L-au g sit pe Dumnezeu prin abandonare. incomensurabilul.S Calea crucii Exist profund multe relat ri despre oameni care spun c l-au g sit pe Dumnezeu prin suferin i exista i expresia cre tin Ä calea crucii". îns i esen a vie ii care exist în dvs. deoarece suferin a implic rezisten . sfâr itul impostorului care se d dea drept Ädvs. Iar în aceast bucurie se afl iubirea. Stricto senso. Lumea Fiin ei. renun area la rezisten ² abandonarea ² este sfâr itul domina iei min ii ca st pân. dar i din cauz c implic existen a unei alte 210 . în centrul tuturor se afl sacrul. presupun. De ce este abandonarea echivalent cu g sirea lui Dumnezeu? Deoarece rezisten a este inseparabil de minte. apare o mare lini te în dvs.". Nu numesc acest lucru g sirea lui Dumnezeu: Cum am putea vreodat g si ceea ce nu am pierdut. prin acceptarea total a st rii de fapt. i în aceast pace se afl o bucurie profund . cel ce nu poate fi numit. pozi ie pe care au fost for a i s o adopte prin suferin a lor intens . se refer la acela i lucru.? Cuvântul Dumnezeu este limitativ nu numai din cauza miilor de ani de percep ie i folosire gre ite. se deschide în acel moment. i noi vorbim despre acela i lucru. Toate aprecierile i tot negativismul se dizolv . un sentiment incomprehensibil de pace. Brusc.. care a fost ascuns de minte.

ci de oameni semenilor lor i i de unele m suri de ap rare pe care P mântul. printre alte locuri. le va lua pentru a se proteja de atacul violent al nebuniei umane. pentru majoritatea incon tient a oamenilor. Este descris.entit i în afara dvs. Aceast suferin chiar lor în i i. se transform în cel mai bun lucru care vi s-a întâmplat vreodat . dvs. calea crucii este înc singura suplimentar . sunte i unul dintre ei. Aici nu poate exista o rela ie autentic subiect-obiect. iar iluminarea ca fenomen colectiv va fi. Ei se vor trezi numai printr-o suferin lucru predictibil. nu o fiin . Poate c pentru a nu mai avea nevoie de suferin i dvs. dar . ² calea crucii ² înseamn a fi for at s intri în împ r ia abandona i pentru c 211 suplimentar înainte de a atinge Atingerea ilumin rii prin suferin cerurilor împotrivindu-te. s deveni i Dumnezeu ² pentru c cale. Dar nu o respinge i i nu îi subestima i eficacitatea. for ându-v s dep i Dumnezeu este un non-lucru. precedat c lucrul cel mai r u din via a dvs. dar nu este produs de Dumnezeu. Acest proces reflect legi universale ce guverneaz dezvoltarea con tiin ei i astfel au fost prezise de unii prezic tori. În acest moment. i Dumnezeu. Calea crucii pe care a i men ionat-o mai devreme este vechea cale a ilumin rii i pân de curând a fost singura. Realizarea lui Dumnezeu este cel mai natural lucru din lume. Ea înseamn lumea formal . Calea crucii este o inversare complet . exist azi un num r din ce în ce mai mare de oameni în via suficient de evoluat iluminarea. Ea înc mai func ioneaz . Uimitor i incomprehensibil nu este faptul c îl pute i con tientiza pe Dumnezeu. ci c nu sunte i con tient de Dumnezeu. Dumnezeu este Fiin a îns i. mascat de o simbolistic obscur uneori impenetrabil . func ionarea anumitor i de transform ri profunde. v nu mai pute i îndura suferin a.. care este un organism a c ror con tiin este inteligent. Totu i. În final. în Cartea Revela iei sau Apocalipsa. nu exist dualitate. ii crucea.

nu voi mai crea suferin "? De cât durere mai ave i nevoie înainte de a putea face aceast alegere? Dac crede i c ave i nevoie de mai mult timp. Iluminarea aleas con tient înseamn renun area la ata amentul fa de trecut i viitor i concentrarea asupra prezentului. Timpul i durerea sunt inseparabile. în sensul conven ional al cuvântului.suferin a ar putea continua mult timp pân s se întâmple acest lucru. nu ave i posibilitatea de a alege. în func ie de condi ionarea mental . s ac iona i în anumite feluri. c nu tiu ce fac". ve i primi mai mult timp ² i mai mult durere. Alegerea începe în momentul în care sc pa i de identificarea cu mintea i de tiparele sale condi ionate. Am întâlnit multe 212 . s sim i i. De ce alege astfel de b rba i i de ce acum refuz s ias din aceast situa ie? De ce atât de mul i oameni aleg efectiv suferin a? Îmi dau seama c verbul a alege este unul dintre termenii favori i ai adep ilor curentului New Age. F r ea. din punct de vedere spiritual. Puterea de a alege Ce se întâmpl cu to i ace ti oameni care aparent vor s sufere? Am o prieten al c rei partener este agresiv fizic i care a avut o rela ie anterioar de acela i fel. i nu în timp. nu sunte i con tient. Este o eroare s spunem c cineva î i Äalege" o rela ie disfunc ionalâ sau orice alt situa ie negativ de via . Atunci nu mai ave i nevoie de durere. Acest lucru nu are nicio leg tur cu inteligen a. înseamn a alege s r mâi în starea de prezen . înseamn a spune Äda" st rii de fapt. Pân când nu ajunge i în acest punct. Doamne. în momentul în care deveni i prezent. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: ÄIart -i. Adic sunte i for at s gândi i. De cât timp crede i c ve i avea nevoie înainte de a putea spune: ÄNu voi mai crea durere. dar în acest context nu este folosit foarte corect. Alegerea implic con tiin ² un grad înalt de con tiin .

conform c ruia ea este lipsit de valoare i merit s fie pedepsit . Mintea ader nu are niciun control asupra lui. ea poate pune în aplicare un tipar mental înv at în copil ria timpurie. în care intimitatea i violen a sunt legate inseparabil. complet i i bagajul mai mare de cuno tin e nu este contrabalansat de o dezvoltare corespunz toare a con tiin ei. pentru c Acesta este motivul pentru care mintea ur creeaz o bre nu numai în fluxul gândirii. adic identificate cu mintea lor. cel pu in este familiar. care le se alimenteze. De ce s facem din el un eu? Dac îi ve i spune c derivat i-a ales singur starea sau situa ia. poten ialul nefericirii Prietena dvs. identificându-se cu mintea. Mintea. ci i în cotinuu-mul trecut-viitor. prin acest spa iu liber al întotdeauna la cunoscut. Niciun lucru cu adev rat nou i creativ nu poate p trunde în aceast lume decât prin aceast bre posibilit ii infinite.ional din trecut. Necunoscutul este periculos. Este posibil i s tr iasc o parte important din via durere cu care s prin corpul-du-rere. încearc mereu s recreeze ceea ce tie i îi este familiar. Partenerul ei are completeaz pe ale ei. De ce? Nu are posibilitatea de a alege.persoane inteligente i foarte educate care erau în acela i timp total incon tiente. De fapt. Alternativ. nimic mai mult. Dar este din trecut? Ar ta i-i prietenei cum s 213 tiparul s u mental adev rata ei personalitate? Este inele ei adev rat? Este identitatea ei adev rat devin o prezen care î i observ gândurile i . poate recrea un tipar înv at în trecut. Chiar dac este dureros. condi ionat fiind de trecut. Con tiin a momentului prezent . dac dezvoltarea mental dezastrului este foarte mare. te i ignor prezentul. ea î i creeaz singur situa ia. dar cine sau ce este cel care a creato? Un tipar mental-emo. care caut mereu mai mult i el tiparele sale incon tiente. este blocat într-o rela ie cu un partener abuziv i nu este pentru prima oar . îi ve i înt ri starea de identificare cu mintea. Desigur. A a c prietena ta.

Nu v-a i trezit complet înc . Nimeni nu alege nebunia. de i nu ave i posibilitatea de a alege. cu tiparele ei condi ionate v Este o form conduce via a. Aproape toat momentul în care realiza i acest lucru. Dac sunte i condus de minte. nimeni nu este responsabil pentru actele sale? Nu-mi place aceast pentru a dizolva trecutul. atâta timp cât sunte i mintea dvs. mintea 214 . dac mai nutri i înc resentimente în leg tur cu un anumit lucru pe care l-au f cut sau nu l-au f cut. Nu sunte i aici în totalitate. Nici m car nu sunte i acolo. Atâta timp cât mintea dvs. ce op iuni ave i? lumea sufer de aceast boal . dac sunte i unul dintre cei mul i care au probleme cu p rin ii. de nebunie. Starea de identificare cu mintea este extrem de disfiinc ional . Ele se întâmpl pentru c nu ave i suficient prezen condi ionat v conduce via a.. Aceasta înseamn c idee. atunci înc mai crede i c au avut posibilitatea de a alege ² c ar fi putut s se comporte diferit. întotdeauna ni se pare c oamenii au avut posibilitatea de a opta. Ar ta i-i pe viu semnifica ia prezen ei. nu mai pute i avea resentimente. Vorbi i-i despre corpul-durere acceseze puterea prezentului posibilitatea de a alege. ve i suferi totu i i ve i crea suferin e suplimentare. Intre timp. în diferite grade. Similar. a consecin ele incon tien ei dvs.emo iile. va avea con tientiz rii corpului interior. Ve i duce povara fricii. Cum a i putea fi sup rat pe boala cuiva? Singura reac ie potrivit este compasiunea. în Niciuna. conflictul. dar aceasta este o iluzie. nu ave i suficient lumin pentru a alunga întunericul. înv a i-o arta rup leg tura cu trecutul ei condi ionat. i despre cum se poate elibera de el. Imediat ce va fi capabil s i astfel s Nimeni nu alege disfunc ionalitatea. durerea.

dar majoritatea oamenilor au o imagine foarte limitat despre semnifica ia ei. Prezen a este cheia. 215 . Nu mai ave i nevoie de el. ÄIertarea" este un termen folosit de 2. Cum voi ti c m-am abandonat? Când nu ve i mai sim i nevoia s pune i aceast întrebare. de identitate deriv din trecut. a problemelor i a durerii. Când realiza i în adâncul sufletului c niciun lucru pe care l-a i f cut vreodat sau care v-a fost f cut nu poate atinge câtu i de pu in esen a radiant a fiin ei dvs. care este puterea proprie. s ie i i din starea de incon tien . i cum ajung la aceast con tientizare? Când v abandona i st rii de fapt i deveni i total prezent. Ceea ce spune i despre alegere este valabil i pentru iertare.000 de ani. Clipa de acum este cheia. adev rate. trecutul înceteaz s mai aib vreo putere. Numai având acces la puterea prezentului. Trebuie s fii total con tient i s te abandonezi înainte de a putea ierta.conflictelor. Suferin a astfel creat v va for a. poate exista iertare autentic . Acest lucru las trecutul f r nicio putere. Nu pute i ierta într-adev r pe cineva atâta timp cât sentimentul dvs. presupun. întregul concept al iert rii devine inutil. în final.

...... 216 Capitolul 3 S p trundem i mai adânc în Clipa de acum Nu v c uta i inele în minte .......... Starea obi nuit de incon tien irea gândurilor ..... Originea fricii ....................................................................................................... Bucuria de a tr i........................ Mul umiri ...................................... Iluminarea: dep Emo ia: Capitolul 2 Con tientizarea: calea eliber rii de durere.............. activitatea Descoperirea vie ii dincolo de situa ia de via ... Identificarea sinelui fals cu corpul-durere ... Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr ........................... Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental . Cheia dimensiunii spirituale............................. Nu mai crea i durere în prezent .......... Capitolul 4 Strategii ale min ii de evitare a Clipei de acum .................. Negativismul i suferin a î i au r d cinile în timpul psihologic ..Cuprins Prefa a editorului.......... Cum ajungem la puterea Clipei de acum ... Nimic nu exist în afara Clipei de acum ... corpului la reac ia min ii........... Un pas uria în evolu ia con tiin ei................. Toate problemele sunt iluzii ale min ii ..................................... Cel mai mare obstacol în calea ilumin rii.. ... Cuvânt înainte........ Introducere ..... Eliberarea de mintea noastr .............................. Renun area la timpul psihologic .......................... Nebunia timpului psihologic ............... Durerea trecut : dizolvarea corpului-durere ... încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinire........... Pune i cap t iluziei timpului.

. fi i complet prezent Scopul interior al c l toriei vie ii ........ Spa iul........ profund ... Trecutul Capitolul 5 Starea de prezen ................. L sa i respira ia s v conduc prin corp ... Somnul f r vise........ Cristos: realitatea prezen ei dvs.................... Atingerea con tiin ei pure.. Descoperirea propriei realit i invizibile i indestructibile .......... înainte de a intra în corp............. Privi i dincolo de cuvinte ........................................ 217 Transformarea prin intermediul corpului . Leg tura cu nemanifestul........................................................... divine ................... ................. încetinirea procesului de îmb trânire........................ Sursa chi-ului .... Moartea con tient Capitolul 8 .. dac sunte i Eliberarea de nefericire ........... Lini tea ........ Sensul ezoteric al Äa tept rii"......................... Fiin a este inele dvs........ Dizolvarea st rii de incon tien obi nuit ............ Rug ciune pentru corp ..... Frumuse ea se ive te în lini tea prezen ei........... Oriunde v-a i afla. S p trundem i mai adânc în corp.. Arta de a asculta .... Folosirea creativ a min ii....... Conectarea cu corpul interior.. Adev rata natur a spa iului i a timpului .............................................. iart .................................. nu poate supravie ui prezent... R d cini interioare adânci.. Capitolul 7 Por i c tre lumea nemanifestâ..................... ..... Nu este ceea ce crede i ...i incon tien a profund .............. Fortificarea sistemului imunitar................ Capitolul 6 Corpul interior ...... Ce caut ei? .............................. Alte por i............

... Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv ......................... Rela ii de iubire/ur . Natura compasiunii...Rela ii evoluate ..... Sfâr itul dramei vie ii dvs................................................ Binele superior dincolo de bine i de r u ................ Folosirea i abandonarea negativismului ........ Editor: GR........ Renun area la rela ia cu sine.. Bucure ti tel............/fax: (021)222.......... Dependen a i c utarea plenitudinii ............ De ce femeile sunt mai aproape de iluminare . Acceptarea prezentului.. oriunde v-a i afla... Transformarea suferin ei în pace...................... arh.ro 218 ........ Spre o ordine diferit a realit ii... De la dependen la rela ii iluminate .......................65 internet: www...... Transformarea bolii în treapt spiritual superioar ............26..... Abandonarea în rela iile personale......ro e-mail: redactie@curteaveche..... (021)222.....47..... ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str..... Capitolul 9 Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea ................. De la energia mental la energia spiritual .. Rela iile ca form de practic spiritual ..... Când apar dezastrele.. Ion Mincu 11........ Capitolul 10 Sensul abandon rii.... Puterea de a alege-..................................... P trunde i în Clipa de acum..57...............curteaveche........... Calea crucii... Efemeritatea i ciclurile vie ii ..................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful