1

1. NOTIUNI GENERALE
1.1. Gramatica
Gramatica este un ansamblu de reguli referitoare la modificarea cuvintelor si la îmbinarea
lor în enunturi în procesul comunicårii. Pårtile constitutive ale gramaticii sunt: morfologia,
care studiazå cuvântul, în calitatea sa de semn lingvistic stabil, modificårile sale formale,
corelate cu valorile gramaticale care rezultå din aceste modificåri, si sintaxa, studiul
enuntului, ca asociere de cuvinte si produs final al activitåtii verbale, formå de bazå a
comunicårii umane*.
Cele douå pårti constitutive ale gramaticii formeazå un mecanism integrat, unitar, încât
practic o parte nu se poate studia fårå referire la cealaltå, deoarece structura cuvintelor se
modificå în functie de combinatiile sintactice în care acestea apar în enunt. ,Morfologia nu are
existentå independentå de sintaxå, cåci formele cuvintelor ar fi indiferente, mai bine-zis nici n-
ar exista, dacå nu ar avea o întrebuintare sintacticå, tot asa cum sintaxa n-ar exista dacå nu i
s-ar pune la dispozitie cuvinte pe care så le organizeze în fraze. De aceea nici nu ne trebuie o
morfologie care så nu tinå seama de întrebuintarea formelor, dupå cum nu ne-ar servi la nimic
o sintaxå care n-ar porni de la formele existente ale cuvintelor¨(Al. Graur, Gramatica azi, p.
29). Influentele reciproce dintre morfologie si sintaxå duc la integrarea pårtilor gramaticii în
morfosintaxå.
Gramatica are legåturi strânse si cu celelalte compartimente ale limbii: vocabularul,
formarea cuvintelor, fonetica etc.
Raporturile dintre gramaticå si vocabular se reflectå în chiar notiunea de cuvânt ca unitate
lexicalå, cuvântul fiind de fapt materialul de constructie al gramaticii. Formele si sensurile
cuvintelor se descoperå în combinarea cu alte cuvinte si corespund unor întrebuintåri sintactice
diferite. Un cuvânt nu råmâne la forma-tip, ci are toate formele gramaticale pe care le poate
lua în timpul flexiunii, forme care pot fi foarte deosebite între ele (de exemplu, verbele
neregulate).
Sistemul gramatical este în relatie de interdependentå si de complementaritate cu
sistemul lexical, preluând de la acesta inventarul morfemelor independente si constituind
pårtile fundamentale ale sistemului limbii. Cuvintele devin categorii lexico-gramaticale
diferentiate între ele semantic, morfologic, sintactic si deictic.
Raporturile dintre gramaticå si formarea cuvintelor privesc procedeele folosite: derivarea,
compunerea, schimbarea valorii gramaticale, care sunt mijloace gramaticale prin excelentå.
Unii specialisti considerå formarea cuvintelor un domeniu de granitå între compartimentele
limbii.
Legåtura dintre gramaticå si foneticå se referå la folosirea cu valoare gramaticalå a unor
elemente de ordin fonetic: accentul, intonatia, pauza, alternantele fonetice etc., de care se
folosesc atât morfologia, cât si sintaxa.
Gramatica este de asemenea legatå de stilisticå, în toate variantele sale, întrucât
abaterea, diversificarea si individualizarea stilisticå se constatå si se analizeazå numai prin
raportarea la normele gramaticale ale limbii literare.
Ajutând la dezvoltarea gândirii logice si fiind definitå metaforic ,gimnasticå a mintii¨,
gramatica este strâns legatå de logicå, multi gramaticieni socotind-o interfata lingvisticå a
gândirii, dar este falså ideea cå se poate pune semn de egalitate între logicå si gramaticå.
2

Gramatica influenteazå regulile scrierii, ortografia si punctuatia (,auxiliarul grafic al
sintaxei¨). Normele ortografice actuale se bazeazå pe douå principii gramaticale: principiul
morfologic si principiul sintactic.
Toate aceste legåturi ale gramaticii cu celelalte pårti constitutive ale limbii au ca numitor
comun însusirea corectå a cuvintelor atât sub aspectul formei si al continutului, cât si al tuturor
combinatiilor în care intrå într-un enunt.
În functie de perspectiva teoretico-metodologicå, de destinatie si de scopul propus,
gramaticile pot fi: istorice (diacronice), care urmåresc evolutia sistemului fonetic, a morfologiei
si a sintaxei de-a lungul timpului, descriptive (sincronice), care se limiteazå så descrie
realitatea lingvisticå si structurile diferitelor ipostaze ale limbii, fårå a interveni în ierarhizarea
normativå. Gramatica normativå stabileste regulile exprimårii corecte, punând accentul pe
formele si constructiile corecte, iar gramatica corectivå atrage atentia asupra formelor sau
constructiilor neacceptate de norma literarå. Acestea sunt gramatici cu destinatie generalå,
pentru publicul larg, dar sunt si gramatici de diferite tipuri adresate specialistilor si, în functie
de metodele folosite, acestea pot fi traditionale sau moderne. În realitate, nu existå tipuri
,exclusive¨ de gramatici, ci tipuri predominante.
Lucrarea de fatå are un caracter descriptiv, dar si normativ-aplicativ, urmårind cu
precådere problemele de corectitudine/incorectitudine gramaticalå.

1.2. orfologia
Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor si la
modificårile acesteia în vorbire si în scriere. Din perspectivå modernå, este stiinta care are
drept obiect de studiu cuvântul sau morfemul (în calitatea sa de semn lingvistic minimal din
structura unui cuvânt). Este compartimentul limbii cu cea mai complexå sistematizare, iar
structura morfologicå este partea cea mai stabilå a unei limbi, determinând în mare måsurå
specificul acesteia.
Cuvântul morfologie este împrumutat în limba românå din limba francezå (morphologie),
având la origine gr. morphé ,formå¨ si logos ,stiintå, studiu, cercetare¨.
Studiul morfologiei este organizat în clase lexico-gramaticale numite 5grti de vorbire,
caracterizate prin anumite tråsåturi generale, formale si de continut si care se definesc pe baza
a trei criterii: criteriul semantic, morfologic si sintactic. Aceste criterii se regåsesc în definitiile
clasice ale pårtilor de vorbire, în care se aratå ce exprimå clasa respectivå (sensul lexical),
caracteristicile de formå (flexiunea în raport cu diverse categorii gramaticale) si functiile
sintactice ale cuvintelor, rolul acestora într-un enunt. Din definitiile unor pårti de vorbire poate
lipsi sensul lexical (este vorba de cuvintele asemantice: prepozitia si conjunctia) sau functia
sintacticå (la substantiv, pronume, numeral, verb, unde acestea sunt multiple si mai mult sau
mai putin specifice); singurul element constant în definirea pårtilor de vorbire este cel
morfologic, care se referå la modificarea structurii cuvintelor, adicå la flexiune.
Gruparea în pårti de vorbire asigurå încadrarea oricårei unitåti lexicale într-un numår de
clase diferentiate prin particularitåtile specifice care conditioneazå si permit cuprinderea lor în
organizarea comunicårii.
În gramaticile românesti sunt înregistrate urmåtoarele pårti de vorbire: substantivul,
adjectivul, numeralul, 5ronumele, verbul, adverbul, 5re5ozitia, conjunctia si
3

interjectia. Dintre acestea, primele cinci se grupeazå în categoria cuvintelor flexibile, adicå
pot prezenta modificåri formale, iar adverbul, prepozitia, conjunctia si interjectia în cea a
cuvintelor neflexibile, care participå la realizarea comunicårii într-o unicå formå, în general
neanalizabile la nivel morfematic, cu mentiunea cå adverbul ocupå o pozitie intermediarå,
deoarece cunoaste categoria gramaticalå a intensitåtii, prin care se apropie de cuvintele
flexibile, dar variatiile în raport cu aceastå categorie sunt exprimate perifrastic, prin urmare
forma cuvântului råmâne nemodificatå.
Facem precizarea cå Gramatica limbii române, editia din 2005, notatå în continuare GALR,
ia în consideratie particularitåtile flexionare si selectiile asociative în delimitarea pårtilor de
vorbire substantiv, adjectiv, pronume, verb. Numeralul, claså eterogenå, cu particularitåti
gramaticale profund diferite, este încadrat în clasa semanticå a cantitativelor, care reuneste
unitåtile lingvistice a cåror semnificatie implicå informatii ,cantitative¨ referitoare la numår,
cantitate, dimensiune, duratå, intensitate etc.
Flexiunea substantivului, adjectivului si a numeralului se numeste flexiune nominalg sau
declinare, pronumele are un tip propriu de flexiune, 5ronominalg, foarte apropiatå de cea
nominalå prin unele categorii comune; verbul, care se deosebeste radical de celelalte pårti de
vorbire flexibile, are o flexiune verbalg, cunoscutå sub numele de conjugare.
Criteriul semantic priveste semnificatia generalå a unei clase de cuvinte si împarte pårtile
de vorbire în douå categorii: cuvinte autosemantice, care exprimå notiuni, obiecte,
circumstante si pot fi pårti de propozitie (substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele,
verbul, adverbul, interjectia) si cuvinte asemantice, care nu denumesc ceva din realitate, dar
stabilesc relatii în limitele enuntului - între cuvinte, la nivelul grupului de cuvinte, între grupuri
de cuvinte la nivelul propozitiei si al frazei -, având rol de lianti sau instrumente gramaticale.
Aici sunt încadrate în mod traditional prepozitiile si conjunctiile.
Cuvintele cu sens lexical de sine ståtåtor sau autosemantice au un inventar bogat,
deschis, supus înnoirii atât prin împrumuturi, cât si prin formatii interne (este vorba mai ales
de substantive, adjective, verbe), pe când cuvintele asemantice (prepozitia, conjunctia, unele
adverbe de mod) au un inventar restrâns, închis, stabil, cu caracter abstract si preponderent
gramatical.
Criteriul sintactic are în vedere functiile sintactice îndeplinite de pårtile de vorbire în
propozitie. Se disting astfel: pårti de vorbire apte de a îndeplini o functie sintacticå proprie
(substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul si adverbul) si cuvinte care nu
reprezintå unitåti sintactice (nu functioneazå ca pårti de propozitie), ci ajutå la exprimarea
functiilor sintactice, ca elemente de relatie în propozitie si în frazå (prepozitia, conjunctia,
interjectiile si unele adverbe).
Între pårtile de vorbire nu existå o granitå preciså, fiind posibile treceri de la o parte de
vorbire la alta prin procedeul numit conversiune sau schimbarea valorii gramaticale,
transpozitie lexico-gramaticalå sau derivare improprie etc. Acest transfer dintr-o parte de
vorbire în alta se realizeazå fårå modificåri ale formei cuvintelor, cu exemplificåri în cele ce
urmeazå: substantiv devenit prepozitie: ,A reusit gratie talentului sáu¨, substantiv devenit
adverb: ,Vara cálátoreste mult¨, ,Doarme bustean¨, ,Singur cuc¨, adjective devenite
substantive: ,Bgtrânii sufereau de frig¨; ,Un nenorocit i-a táiat calea¨; ,Cel istet se
descurcá întotdeauna¨; ,Obraznicul mánâncá praznicul¨, pronume relativ-interogativ devenit
4

adverb: ,Ce frumos¨, adverb devenit adjectiv: ,Un domn bine¨, ,Un asa afront¨, ,Haine
gata¨, prepozitie devenitå conjunctie: ,El cu ea formeazá un cuplu reusit¨, numeral devenit
adverb: ,Întâi ascultá, dupá aceea vorbeste¨ etc.
Prin articulare, practic, orice parte de vorbire poate fi substantivatå: ,Albastrul de
Voronet¨, ,Eul din noi¨, ,Zecele primit la examen l-a fácut fericit¨, ,Plimbatul de dimineatá¨,
,Binele fácut nu se uitá usor¨, ,A subliniat un .5e" din text¨, ,E un ,dar" la mijloc¨, ,Oful
nostru dintotdeauna¨. Multe pårti de vorbire devin foarte adesea adjective: artist cetgtean,
femeie cosmonaut, báiatul acesta, a sa mamá, 5rima iubire, om instruit, raná
sângerândg, o asemenea faptá etc.
Interjectii provenite din substantiv la cazul vocativ: Doamne!, mamá!, soro!, nene!,
dom´le; din verbe la modul imperativ: uite!, pázea; din numeral: (argotic) sase!
Trecerile de la o parte de vorbire la alta pot fi uneori doar ocazionale sau limitate
contextual. De exemplu, adverbul binisor devine substantiv numai în locutiunea: cu binisorul,
dupå cum adjectivul si adverbul clar este substantiv doar în clar de luná.

1.3. Locutiunile 5grtilor de vorbire
Locutiunile sunt definite, aproape în toate gramaticile, ca grupuri de cuvinte mai mult sau
mai putin sudate, care au înteles unitar si care se comportå, din punct de vedere gramatical,
ca o singurå parte de vorbire. Dintre particularitåtile semnificative ale locutiunilor pot fi
mentionate: pierderea totalå a autonomiei unui element component, în situatiile în care acesta
nu mai existå independent în limbå (a da brânci, a nu avea habar, a da ortul popii, a se da de-
a berbeleacul), conservarea unor forme flexionare iesite din uz (a bate câmpii, a merge ca pe
roate, a bága în boale, câte bordeie, atâtea obicee), forme care îsi schimbå comportamentul
gramatical: verbe tranzitive la origine se construiesc prepozitional (a da de stire, a bága de
seamá, a avea de gând, a prinde de veste), påstrarea unor arhaisme lexicale si gramaticale
(fárá noimá, pe îndelete, pe sponci, în pofida, de prisos), ordinea fixå a elementelor care
alcåtuiesc locutiunea si imposibilitatea de a fi dislocate din punct de vedere sintactic (a o lua la
sánátoasa, a duce la bun sfârsit, a bága de seamá, a tine minte, cât pe ce, odatá ce).
Dupå clasa morfologicå ale cårei caracteristici gramaticale le preiau, locutiunile pot fi:
substantivale (párere de ráu, aduceri aminte/aduceri-aminte, bátaie de cap, nod în papurá),
adjectivale (de exceptie, cu sânge rece, cu scaun la cap, slab de înger) pronominale (cine stie
cine, te miri ce, nu stiu care, Mária Sa, Excelenta Sa, Majestatea Sa), verbale (a bága de
seamá, a da návalá, a da buzna, a iesi la luminá, a scoate din sárite), adverbiale (zi de zi, din
când în când, cu noaptea în cap, în dreapta, în urmá, pe de rost), prepozitionale (în ciuda,
odatá cu, în mijlocul, în caz de, de-a lungul), conjunctionale (chiar dacá, cu toate cá, din
moment ce, în caz cá), interjectionale (Doamne pázeste!, ia te uitá!, nu záu?!, pe naiba!).
Adjectivele, verbele, adverbele, prepozitiile si conjunctiile au cele mai multe locutiuni, pentru
celelalte pårti de vorbire, numårul acestora este nesemnificativ.
Cu toate cå au fost cercetate sub multiple aspecte, locutiunile gramaticale nu au fost
prezentate sistematic într-un studiu special sau în vreo gramaticå si de aici dificultatea
diferentierii lor de expresii, de îmbinårile libere de cuvinte si de cuvintele compuse, cu
implicatii în studiile de vocabular si de gramaticå, de cultivare a limbii. Recunoasterea sau
nerecunoasterea statutului locutional al unui grup de cuvinte are repercusiuni în analiza
3

sintacticå a propozitiei si a frazei, mai ales când este vorba de locutiunile prepozitionale si
conjunctionale.

1.4. Categoriile gramaticale
Categoriile gramaticale sunt modalitåti prin care se realizeazå flexiunea pårtilor de
vorbire. În limba românå lista lor cuprinde: genul, numgrul, cazul, determinarea, gradul
de intensitate, 5ersoana, diateza, modul si tim5ul.
Genul, cu cele trei specii ale sale, masculin, feminin si neutru, este o categorie
gramaticalå proprie substantivului, adjectivului, pronumelui, numeralului si verbelor la
participiu si gerunziu. De retinut cå substantivele nu-si schimbå forma dupå gen (copil si
copilá, de exemplu, nu sunt douå forme ale aceluiasi cuvânt, ci douå cuvinte diferite), dar
celelalte pårti de vorbire amintite mai sus îsi schimbå forma (frumos-frumoasá, doi-douá,
acesta-aceasta, citit-cititá nu sunt douå cuvinte diferite, ci numai douå forme gramaticale ale
aceluiasi adjectiv, numeral, pronume, verb). Toate cele trei genuri gramaticale se manifestå, în
general, prin desinente la toate pårtile de vorbire care au aceastå categorie gramaticalå.
Numgrul gramatical, divizat în singular si plural, apare în flexiunea tuturor pårtilor de
vorbire flexibile, cu exceptia numeralului (la care ideea de numår este exprimatå lexical). El
indicå un exemplar sau mai multe, în cazul substantivului, adjectivului, pronumelui si
numeralului. La verb se manifestå pentru a indica dacå actiunea este fåcutå de un singur autor
sau de mai multi.
Cazul se realizeazå în limba românå prin cinci valori: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ,
vocativ, marcate prin desinente. Este o categorie gramaticalå proprie substantivului,
pronumelor si numeralelor cu valoare de substantiv, iar la celelalte pårti de vorbire (adjectiv,
forma de participiu) cazul se explicå prin acord.
Gradul de intensitate, cu varietåtile pozitiv, comparativ (cu subdiviziunile: de
superioritate, de egalitate, de inferioritate) si superlativ (cu subdiviziunile: relativ si absolut)
este o categorie gramaticalå comunå unei mari pårti din adjectivele calificative (cu anumite
exceptii) si unei pårti din adverbe (în special celor de mod), care nu se exprimå niciodatå în
limba românå prin terminatii gramaticale (cu exceptia neologismelor de origine savantå), ci
prin cuvinte auxiliare: mai, tot asa, foarte, prea etc.
Persoana se manifestå în flexiunea unor pronume (personale, reflexive, de întårire, de
politete, posesive) si în flexiunea verbului (în cadrul modurilor personale), realizându-se în trei
valori: persoana I - vorbitorul, persoana a II-a - conlocutorul si persoana a III-a - o altå
persoanå despre care se vorbeste; valorile sunt marcate fie prin forme supletive, în cazul
pronumelui (eu, tu, el; al meu, al táu, al sáu etc.), fie prin desinente, în cazul verbului
(alergam, alergai, alergau etc.). La verb si la pronumele care au persoanå, aceastå categorie
este asociatå cu valorile de numår.
Diateza, cu speciile activå, reflexivå, pasivå, modul, cu speciile indicativ, conjunctiv,
conditional, prezumtiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin, si tim5ul, cu speciile
prezent, trecut, viitor - sunt categorii gramaticale specifice verbului, exprimabile prin mijloace
variate, uneori diferite de terminatiile de tipul desinentelor, si anume prin sufixe gramaticale,
pentru unele moduri (infinitiv, gerunziu, participiu) sau pentru unele timpuri (prezentul unor
verbe, imperfectul si perfectul simplu, mai-mult-ca-perfectul tuturor verbelor). Prin urmare,
6

flexiunea verbului, numitå conjugare, constå în schimbarea formei cuvintelor din aceastå claså
dupå diatezå, mod, timp (categorii specifice clasei), persoanå si numår (categorii comune
verbului cu alte pårti de vorbire), fåcând ca verbul så aibå cel mai mare numår de forme
gramaticale dintre toate pårtile de vorbire flexibile.
Categoria determingrii este specificå grupului nominal, exprimând diferite grade de
individualizare; se realizeazå prin urmåtoarele valori: nedeterminat (student), determinat
nehotårât (un student), determinat hotårât (studentul), marcate cu ajutorul articolului, care
reprezintå modalitatea gramaticalå afixalå de integrare enuntiativå cu implicare în flexiunea
nominalå.
1.5. orfemul
Toate elementele componente ale unui cuvânt (radicalul, tema, prefixele, sufixele,
desinentele, accentul si intonatia) poartå denumirea generalå de morfeme.
Morfemul este notiunea definitorie a morfologiei, cåreia îi då si numele, si reprezintå
unitatea minimalå de expresie dotatå cu semnificatie lexicalå sau gramaticalå. Ca semn
lingvistic minimal, morfemul poate reprezenta un cuvânt (la, gata, si, deci, vai) si chiar un
enunt (Mars!). Cel mai adesea înså, morfemul participå la comunicare ca parte componentå a
cuvântului si a enuntului.
Se deosebeste de fonem, care este unitatea fundamentalå a fonologiei, având capacitatea
de a diferentia cuvintele (orå/erå, dar/dor, foc/for etc.) fårå a avea un sens propriu, si de
cuvânt prin faptul cå nu are autonomie functionalå, morfemul fiind de fapt un component al
structurii cuvântului. Formei unui morfem îi corespunde o valoare gramaticalå (de exemplu, - i
din elevi reprezintå semnul pluralului). Aceeasi valoare, de plural, poate fi redatå, în functie de
contextul fonetic sau morfologic, si prin alte forme: -e (fete, creioane), -le (basmale, sandale),
-uri (râuri, mátásuri) etc., morfemul reprezentând, din aceastå perspectivå, o claså de
variante, numite alomorfe. Clasa de alomorfe poate fi reprezentatå de un numår variabil de
variante si are o relevantå specialå în descrierea morfemelor gramaticale. De exemplu,
unitåtile morfematice -g, -e fac parte din aceeasi claså de alomorfe (ale morfemului de
,singular¨), dupå cum -e, -i reprezintå morfemul de ,plural¨, pentru cå participå la opozitia
singular/plural (mamá/mame, carte/cárti, perete/pereti). Invariantele (morfemele) se
realizeazå în pozitii în care toate celelalte variante sunt excluse. Foarte rar sunt admise mai
multe variante în variatie liberå: nivel-e/nivel-uri, item-i/item-e/item-uri, cápsun-e/cápsun-
i, copert-e/copert-i etc., semnificatia cuvântului råmânând aceeasi, spre deosebire de band-
g/benz-i/ band-e, vis-e/vis-uri etc.
Morfemele se realizeazå prin anumite alomorfe în functie de contextul fonetic sau de cel
morfologic. De exemplu, alomorfele -i, întâlnit dupå un i aton: indici-i, sacrifici-i si -g, realizat
numai dupå un radical în vocalå labialå: ou/ou-g sunt considerate alomorfe fonetice.
Alomorfele se realizeazå (destul de rar) în contexte care nu pot fi caracterizate fonetic sau
morfologic: om/oam-eni, râs/râs-ete, cap/cap-ete. Asemenea alomorfe se plaseazå la nivelul
alomorfelor lexicale.
Ca si cuvintele, unitåtile morfematice cunosc fenomenul de omonimie, adicå aceeasi
unitate fonicå poate functiona ca suport al unor semnificatii complet diferite, dezambiguizarea
realizându-se prin contextul morfematic si prin participarea la sisteme diferite de opozitii. De
exemplu, -g din arip-g, -i din tax-i, -e din part-e sunt morfeme de singular în flexiunea
7

nominalå, spre deosebire de -g dinadun-g, -i din sar-i si -e din spun-e, expresie a persoanei în
flexiunea verbalå. Omonimia se poate manifesta si în interiorul aceluiasi tip de flexiune: -e
asociazå singularul din cart-e cu pluralul din templ-e, si chiar în flexiunea aceluiasi cuvânt: -e
din fet-e-le este alomorf al morfemului de plural, dar exprimå genitiv-dativul singular în fet-e-
i; în aceastå situatie, dezambiguizarea se face dupå cel de-al doilea component al flectivului.
Morfemele pot fi constituite din unitåti fonetice segmentale (vocale si consoane), care
sunt reprezentate prin foneme propriu-zise (floare), su5rasegmentale, reprezentate prin
accent si intonatie, care pot diferentia atât cuvinte (áfin-afín, mozáic-mozaíc), cât si forme
gramaticale omografe: nominativ-vocativ (Petre - Petre!), vocativ-genitiv/dativ plural
(fratilor!-fratilor), imperativ-indicativ prezent (Stai cuminte!- Tu stai cuminte) si morfemul
zero (Ø), care reprezintå o marcå a valorilor gramaticale, este purtåtorul unei informatii
gramaticale, opunând, între ele, diferite forme dintr-o paradigmå: alb-Ø /alb-á, pom-Ø /pom-i;
cânta-Ø /cânta-m, cânta-i.
Clasificarea morfemelor se face dupå diverse criterii. Unul dintre aceste criterii este
reprezentat de posibilitatea de combinare a acestora. Unele morfeme pot apårea singure sau
combinate cu un morfem zero: cap, frig, loc, om, vânt si nu pot comuta cu zero. Alte morfeme
sunt dependente (sufixele, prefixele, desinentele), ele se ataseazå unui morfem independent:
copil-as, re-vedere, cânt-a-se-rá-m si nu pot comuta cu zero.
În functie de continutul exprimat, morfemele pot fi lexicale si cuprind morfeme-rådåcinå
(student-, cas-) si afixe derivative (ne-, des/dez-, strá-; -ar, -esc, -mente etc.) si morfeme
gramaticale (totdeauna dependente), din care fac parte sufixele, care exprimå la verbe modul
si timpul (gând-esc, cânt-a-se, váz-ând) si desinentele, care exprimå persoana si numårul
verbului (striga-m), genul, numårul si cazul în flexiunea nominalå (scoal-a, elev-i, frumoas-ei
cas-e).
La acestea se mai poate adåuga o altå claså, aceea a morfemelor lexico-gramaticale,
care au atât valoare gramaticalå, dar pot forma si cuvinte noi. Este cazul prefixelor arhi-,
extra-, hiper-, ultra - etc., care marcheazå superlativul, formând în acelasi timp si cuvinte noi:
arhiplin, extrafin, hipersensibil, ultracentral, si sufixelor substantivale motionale -á, -itá, -easá,
-oare etc., care sunt atât sufixe lexicale, formând cuvinte noi: student-studentá, pictor-
pictoritá, bucátar-bucátáreasá, regizor-regizoare, dar si sufixe gramaticale,
exprimândcategoria gramaticalå a genului. O pozitie intermediarå o are sufixul lexico-
gramatical cu valoare de superlativ -isim (rarisim).
Morfemele mai pot fi clasificate si în functie de pozitia fatå de morfemul independent. Se
disting morfeme dependente ante5use (prefixe: co-raport, afixe mobile sau morfeme libere
de tipul verbe auxiliare, adverbe, prepozitii, conjunctii, pronume reflexive etc.: am auzit,
foarte ráu, a cânta, sg ascult, se duce) si morfeme dependente 5ost5use (sufixele,
desinentele, articolul ca mijloc de determinare nominalå: ac-ar, cânt-a-se, student-ei, fat-a).
Dupå structura expresiei morfemele sunt continue (formate dintr-un sir neîntrerupt de
foneme: copil-as, ani-lor, român-esc), discontinue, care, la rândul lor, pot fi repetate (fatg
harnicg) si întrerupte (întâlnite mai ales la formele de infinitiv ale verbelor: a alerga si la
formele genitivale: al studentului) si interne (alternantele din rådåcinå: a/g - zare/zári, d/z
- stradá/strázi, z/j - obraz/obraji, l/i - colonel/colonei, chel/chei, sc/st - bascá/básti, forme
supletive, nedetasabile din structura rådåcinii: eu, má, mie; sunt, esti, eram, fusei, fost).
8

Unii lingvisti considerå cå to5ica poate juca rol de morfem gramatical. În enuntul Oamenii
fac greseli subiectul este exprimat prin substantivul articulat, iar obiectul prin cel nearticulat,
indiferent de topicå, pe când într-un enunt ca Soricelul vede pisica cuvintele soricelul si pisica
sunt, pe rând, subiect sau complement direct, în functie de pozitia în enunt.

1.6. Structura morfematicg a cuvântului
În strânså legåturå cu unele categorii gramaticale si, implicit, cu flexiunea, se aflå
structura morfematicå a cuvintelor care poate cuprinde urmåtoarele componente: radicalul,
tema, 5refixele, sufixele si desinentele. Ultimele trei (prefixele, sufixele si desinentele)
sunt denumite, cu un termen generic, afixe. Alåturi de aceste componente, în structura
cuvintelor sunt prezente alternantele fonetice, accentul si intonatia, care contribuie la
exprimarea unor valori gramaticale.
Structura morfologicå a unui cuvânt precum descântasei poate cuprinde urmåtoarele
componente: morfemul-rådåcinå cânt- (partea fixå a unui cuvânt, nedivizibilå si neanalizabilå
în pårti componente, bazå a derivårii), prefixul des- care, împreunå cu sufixul -a, formeazåun
verb de la substantiv, sufixul -a- (sufix al timpurilor trecute pentru verbele de conjugarea I),
sufixul -se- (sufix al mai-mult-ca-perfectului) si desinenta -i (exprimå categoria de persoanå si
numår, în cazul de fatå persoana a II-a, numårul singular).
Rådåcina si afixele lexicale constituie împreunå radicalul, partea care apare constant în
tot cursul flexiunii si asigurå unitatea cuvântului. Se poate reduce la o singurå unitate
morfematicå (reprezentând un morfem independent): cart-e, mas-á, ori poate fi reprezentat
printr-o grupare de morfeme lexicale cuprinzând si unul sau mai multe morfeme lexicale
dependente (pát-ut-ul, re-în-tiner-i).
Tema este o structurå morfematicå complexå, alcåtuitå din rådåcinå si unul sau mai
multe afixe (sufixe si prefixe). De exemplu prelucra- poate fi tema perfectului, prelucrase- este
tema mai-mult-ca-perfectului. Dupå unii specialisti (v. Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba
româná contemporaná, p. 353) tema este identicå cu radicalul atunci când în structura
acestuia intrå rådåcina + sufixe si prefixe.
Sufixul gramatical împreunå cu desinentele reprezintå flectivul, partea cuvântului în care
se manifestå modificårile flexionare, componenta variabilå: prelucra-se-m, voi alerga, am
intr-a-t, cas-e-le. În flexiunea nominalå, flectivul asociazå unitåti morfematice reprezentând
categoriile de numår, caz, determinare, dar si de gen (în formele adjectivului); flectivul verbal
este alcåtuit din unitåti morfematice purtåtoare ale valorilor de numår si persoanå (desinente),
de timp si mod (sufixe gramaticale).
De regulå, topica structurii morfologice a cuvintelor în limba românå este radical + sufix
gramatical + desinentå: cred-ea-m, dar pot apårea, mai ales la verbe, forme amplificate:
radical+sufix1+sufix2+ desinentå1+desinentå2: ven-i-se-rá-m.
Separarea radicalului de flectiv se face adesea cu dificultate, datoritå alternantelor
fonetice care pot apårea în radical (soartá-sorti, fatá-fete, cal-cai) sau între radical si flectiv
(cred, creadá, crezi).
Existå situatii în care radicalul prezintå în cursul flexiunii forme supletive, la verbele
neregulate (f-i, f-u-se-i, er-a-m, fos-t, est-e, est-i; ar-e, av-ea-m, aib-á, ia-u, lu-a etc.)
sau la unele pronume personale (eu, mie, el, lui etc.) sau reflexive (sie, si, îsi, se etc.).
9

Alternantele fonetice marcheazå, pe lângå mijloacele flexionare propriu-zise, unele
categorii gramaticale (genul, numårul, persoana, cazul) si apar de regulå în corpul rådåcinii
(fatá-fete, arát-aratá) sau al sufixelor lexicale (nedreptate-nedreptáti), iar celeconsonantice
apar mai ales în partea finalå a cuvântului, la granita cu desinenta (student-studenti, obraz-
obraji, românesc-românesti).
Accentul poate marca, mai rar, diferite categorii gramaticale atât în flexiunea nominalå,
cât si în cea verbalå (nórá-nuróri, zéro-zeróuri, aprópie-apropié).
Intonatia constituie în flexiunea nominalå o marcå a cazului vocativ (frate!, lasilor!), iar
în cea verbalå o marcå a modului imperativ (înceteazá!, stati!).
În limba românå sunt si pårti de vorbire neanalizabile (adverbe, prepozitii, conjunctii,
interjectii) la care nu se pot detasa pårti componente, deci nu pot fi analizate din punct de
vedere morfematic.


























10

2. PÃRTILE DE VORBIRE FLEXIBILE
2.1. Substantivul
Substantivul este partea de vorbire flexibilå care denumeste clase de obiecte în sens
larg: fiinte (om, párinte, fatá), lucruri (carte, sac, loc), fenomene ale naturii (ceatá, vânt,
západá), actiuni (scriere, urcare, vedere), ståri (crizá, bucurie, tristete), însusiri (frumusete,
bunátate, întelepciune), relatii (prietenie, rudenie, dusmánie).
Genul, numårul, cazul si determinarea sunt categoriile morfologice ale substantivului;
dintre acestea genul este fix, prin urmare substantivul se schimbå numai dupå numår si caz,
realizând ceea ce se numeste declinare.
Flexiunea substantivului se realizeazå sintetic, prin desinente, prin articolul definit,
precum si prin alternante fonetice care modificå radicalul substantival. Categoriile gramaticale
se exprimå si analitic, prin prepozitii, prin articolul nedefinit sau prin mårcile de caz proclitice
lui, al.
Ca centru al grupului nominal, substantivul se asociazå cu
O adjuncti s5ecifici - determinanti (copilul, un copil, acest copil, trei copii, asemenea
copil),
O adjuncti genitivali (casa párintilor) si cu
O adjuncti nes5ecifici - adjectivali (båiat istet),
O 5re5ozitionali (râu de munte),
O verbali (carte de citit, ranå sângerândá) sau
O 5ro5ozitionali (satul în care tráiesc).
Forma-tip, adicå forma sub care se gåseste substantivul în dictionare este cea de
nominativ-acuzativ, singular, nearticulat.
Dintre toate pårtile de vorbire, substantivele sunt cuvintele folosite cel mai frecvent în
vorbire, sunt cele mai numeroase si în permanentå înnoire, datoritå numårului mare de obiecte
care trebuie denumite, cu împrumuturi care se adapteazå mai mult sau mai putin la sistemul
fonetic si morfologic al limbii române. Alåturi de verb, substantivul este implicat în definirea
celorlalte clase lexico-gramaticale.
2.1.1. Clasificarea substantivelor
Substantivele limbii române se clasificå dupå mai multe criterii.
O primå clasificare a substantivelor este cea dupå natura denumirii si priveste dihotomiile
substantive comune (a5elative) - substantive 5ro5rii.
Substantivele comune
Substantivele comune denumesc obiecte de acelasi fel, fårå a le distinge (copil, casá,
pom, afacere, francez, râu, primávará), obiecte concrete, animate sau inanimate, numårabile
(discrete). Constituie categoria cea mai numeroaså, consideratå prototipicå; se scriu
întotdeauna cu initialå micå.
Substantivele 5ro5rii
Substantivele proprii denumesc numai anumite obiecte individualizate pentru a le
deosebi de altele din aceeasi categorie. Numele proprii alcåtuiesc un sistem de denominatie
suplimentarå, fiind atribuite unor obiecte desemnate prin numele comun, generalizator al clasei
din care face parte si, spre deosebire de numele comune, sunt intraductibile. Ele se încadreazå
11

în numeroase grupe semantice. Pot fi individualizate nume proprii de persoane sau
antroponime (prenume: Ion, Maria, Grigore, nume de familie: Popescu, Stefánescu, Vasiliu,
supranume: Nababu, Pástorel, personaje literare: Harap-Alb, Pácalá, Scufita-Rosie), nume de
locuri sau toponime (urbanonime: Iasi, Cluj, Craiova, hidronime: Arges, Dunárea, Târnave,
oronime: Carpati, Bucegi, Buila, oiconime: Românesti, Cincu, Tunari, nume de stråzi si
cartiere: Râul Doamnei, Máguricea, Primáverii), nume de astri sau astronime: Saturn, Carul-
Mare, Gemenii, inclusiv Luna, Pámântul, Soarele, nume de animale sau zoonime: Grivei,
Lábus, Joiana, nume de întreprinderi si institutii: Întreprinderea de Echipamente Aerospatiale,
Facultatea de Litere, Ministerul Afacerilor Externe, organe si organizatii de stat, politice sau de
altå naturå, nationale sau internationale: Guvernul României, Uniunea Scriitorilor din România,
Teatrul National, Editura Academiei, Organizatia Natiunilor Unite, numele marilor epoci istorice
si numele unor evenimente cultural-istorice: Antichitatea, Evul Mediu, Renasterea, Reforma,
Unirea Principatelor, Congresul International de Onomasticá, Primul Rázboi Mondial, nume de
sårbåtori: Cráciun, Boboteazá, Paste, Schimbarea la Fatá, 1 Decembrie, Anul Nou, numele
unor publicatii: Studii si cercetári lingvistice, România literará, titlurile unor opere de tot felul:
O noapte furtunoasá, Simfonia a VI-a, Dictionarul toponimic al României, Legea
învátámântului, nume de produse industriale: aparat foto Nikon, televizor Philips, tigåri
Snagov, vin Busuioacá de Bohotin, nume de vehicule si ambarcatiuni: rapidul Orient Expres,
crucisåtorul Aurora.
Numele proprii se transferå de multe ori dintr-o subclaså onomasticå în alta, în functie
de necesitåtile denominative. Apartenenta unui nume propriu la o anumitå subclaså
onomasticå este determinatå contextual. Prin figura de stil numitå antonomazå, substantivele
proprii pot deveni substantive comune variabile în numår si articulate cu articol nehotårât: un
cotnar, o dacie, un iuda, o caiafá, un cresus, un hercule, scrise cu initialå micå; fac exceptie
numele proprii ale unor creatori folosite pentru a denumi operele sau forma de prezentare a
acestora: un Sadoveanu (volum), un Lipatti (disc), un Rembrandt (tablou). Prezenta articolului
nedefinit marcheazå conversiunea numelui propriu în substantiv comun. Si substantivele
comune devin proprii prin procedeul numit onimizare: Ciobanu, Ursu, Cataramá, Brumá,
Ghiocel.
Substantivele proprii prezintå toate categoriile gramaticale ale substantivelor: gen,
numår, caz, determinare, cu unele particularitåti explicabile prin specificul lor denominativ.
Principala distinctie între substantivele proprii si cele comune, în scris, este de naturå
ortograficå: numele proprii se scriu cu initialå majusculå.
În plan gramatical, distinctia între numele propriu si cel comun se face prin câteva
particularitåti ale substantivelor proprii: au o singurå formå de numår, fie singular: Craiova,
Bacáu, Dunárea, Crisul, Popescu, Cantemir, Cantacuzino, Ioana, Maria, Toma etc. (pot apårea
si la plural doar numele proprii de grup: Popestii, Cantemirestii, Cantacuzinii, Mariile, Tomii),
fie plural: Videle, Dragoslavele, Rosiori, Carpati, Anzi, Canare, Florii, Sânziene, Rusalii,
Saturnalii, Gemenii etc. (din motive stilistice, metaforice sau metonimice, existå tendinta de
refacere a singularului: Carpatul, Bucurestiul, Iasiul, Galatiul). În general, numele proprii se
comportå ca substantive nonnumårabile si se încadreazå în cele douå clase ale substantivelor
defective de numår: singularia tantum si pluralia tantum.
12

În ce priveste genul, substantivele proprii au, ca si cele comune, trei genuri: masculin,
feminin si neutru. Fixarea lor la o anumitå claså de gen se face fie dupå genul substantivului
comun care desemneazåobiectul: acest Buila (munte), aceastá Boboteazá (sårbåtoare), acest
Unirea (magazin), fie dupå forma lor, mai ales dacå numele proprii provin de la cele comune:
aceastá Mágura, acest Frásinet, aceastá Padina sau acelasi nume propriu prezintå variante de
gen: acest/aceastá Cioaca (deal), acest Neptun/aceastá Neptun (statiune). Genul gramatical
nu corespunde întotdeauna genului natural atât la antroponime (nume de familie, prenume,
dar mai ales hipocoristice): acest Popescu/aceastá Popescu, acest Toma/aceastá Toma, acest
Gabi/aceastá Gabi, acest Sasa/aceastá Sasa, cât si la zoonime: acest Misca/aceastá Misca,
acest Zdreantá/ aceastá Zdreantá etc. Ele se încadreazå în asa-numitul gen comun.
Flexiunea cazualå a numelor proprii preia, în general, modelul flexionar al numelor
comune, dar unele tipuri de nume proprii au si alte particularitåti. De exemplu, numele
persoanå (nume de familie, prenume, supranume) si numele de animale realizeazå genitiv-
dativul cu ajutorul afixului proclitic lui: lui Ionescu, lui Badea, lui Vlad, lui Guráu, lui Azoricá, lui
Chichirichi (articulare procliticå neadmiså de norma literarå la numele feminine, cu exceptia
celor cu terminatie nespecificå de gen precum: Catrinel, Carmen, Calipso, Ingrid, Lili, Miriam,
Zizi). Numele proprii feminine terminate în -ca, -ga au forme diferite de genitiv-dativ fatå de
substantivele comune cu aceeasi terminatie: Puica-Puicái/Puichii, Draga-Dragái, Floarea-Floarei
fatå de puica-puicii, draga-dragii, floarea-florii. La acuzativ substantivele proprii primesc
prepozitia 5e: O vád pe Ana, Îl ascult pe Radu, Îl citeazá pe Cosma.
Includerea unor substantive în categoria numelor comune sau în cea a numelor proprii
este adesea nesigurå, ezitantå, datoritå faptului cå mai existå substantive cu ,statut¨
intermediar, insuficient marcat. În aceastå situatie se aflå, de exemplu, numele lunilor anului,
numele unor rase de animale sau specii de plante, numele unor dansuri populare, epitete
afective. Dacå pentru numele lunilor anului regulile sunt unice (cu initialå micå: decembrie), la
celelalte regulile nu sunt întotdeauna ferme (de exemplu, se recomandå scrierea cu majusculå
pentru: Bazna, raså de porci, Gloria, soi de grâu, dar cu initialå minusculå pentru: cretesc,
ionatan, domnesc, merinos, cálusul, brâul, alunelul etc.).
Din punct de vedere sintactic, substantivul propriu, ca si cel comun, poate fi centru al
grupului nominal, atrågând diferite tipuri de adjuncti. Astfel, numele propriu se poate asocia cu
articolul hotårât si nehotårât: un Ploiesti/Ploiestiul; cu adjuncti adjectivali antepusi sipostpusi:
bátrânul Vasile/Vasile cel bátrân; cu adjuncti nominali sau pronominali: Máriuca mosului/a lui;
Sibiul anului 2007/nostru; cu adjuncti prepozitionali: Ana de la tará; cu adjuncti verbali: Joianá
de muls. Are aceleasi functii sintactice ca si substantivul comun.
Dupå structura morfematicg substantivele se clasificå în substantive sim5le,
substantive com5use si locutiuni substantivale.
Substantivele sim5le, comune si proprii, sunt formate dintr-un singur cuvânt. Ele pot fi
cuvinte de bazå, nederivate (carte, stilou, Ana), cuvinte derivate cu sufixe (copilas, pádurar,
alunis, bostánárie, cânepiste, fáget, clujean, junimist, geamgiu, îndráznealá, agerime,
policioará, Victoras, Ionut, Argesel, Ialomicioara), cu prefixe (antevorbitor, arhiepiscop,
copresedinte, consátean, contracandidat, interfatá, neliniste, nonvaloare, postcalcul, reaparitie,
strábunic, suprasolicitare, ultrasunet) sau rezultate prin derivare regresivå, formate de la
verbe sau de la substantive (auz<auzi, cânt <cânta, joc<juca; balneolog<balneologie,
13

sculptor<sculpturá, pictor<picturá, cais<caisá; alun<aluná). Formatiile parasintetice sunt mai
putine: inconvenient, incompatibilitate, desconsideratie, învesmântare etc.
Substantivele com5use atât comune, cât si proprii, sunt unitåti provenite din
minimum douå morfeme independente, care pot exista în limbå si separat. Convergenta se
face prin alåturare si se scriu aproape întotdeauna cu cratimå (bloc-turn, decret-lege, câine-
lup, redactor-sef, rea-credintá, prim-ministru, prim-plan, prim-solist, prim-balerin(á), primá-
doamná, bun-simt, daco-roman, floarea-soarelui, vita-de-vie, cal-de-mare, cuvânt-înainte,
zgârie-nori, papá-lapte, lasá-má-sá-te-las, Cluj-Napoca, Târgu-Jiu, Turnu-Severin, Sfarmá-
Piatrá, Fát-Frumos) sau prin contopire (dacoromân, bunávointá, blocnotes, bunástare,
fárádelege, triplusalt, surdomut, primadona, márinimie, concertmaistru, scurtmetraj, valvârtej,
vinars, untdelemn, Câmpulung, Dacoromania, Întregalde, Delavrancea).
Alte substantive compuse sunt formate numai din elemente tematice - sufixoide si prefixoide -
(agorafobie, caligrafie, cacofonie, democratie, pinacotecá, toponimie, xenomanie) sau prin
abreviere. Acestea sunt de datå recentå si pot fi realizate prin combinarea unor silabe din
cuvintele componente (PLAFAR=Plante farmaceutice), din silabe si cuvinte (ROMARTA=Arta
româneascá), din initiale de cuvinte (ACR, ONU, SUA) sau din initiale si fragmente de cuvinte
(TAROM=Transporturile Aeriene Române). Substantivele compuse din initiale de cuvinte se pot
scrie cu sau fårå punct dupå fiecare literå si se pronuntå cu accent pe ultima silabå.
Substantivele compuse prezintå o serie de particularitåti în flexiune si pun frecvent probleme
de ortografie, mai ales scrierea cu cratimå sau fårå cratimå.
Locutiunile substantivale
Locutiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar si comportament
morfologic de substantiv. Spre deosebire de substantivele compuse, al cåror grad de sudurå
este foarte avansat, substantivele care alcåtuiesc locutiunea substantivalå îsi pierd
individualitatea semanticå si ocupå o ordine fixå în grupul locutional. Exemple: aducere
aminte/aducere-aminte, aprindere de plámâni, bátaie de joc, dare de mâná, fácátor de bine,
nod în papurá, orbul gáinilor, párere de ráu, ráu de mare, tragere de inimá etc. Locutiunile
substantivale provin din conversiunea unor locutiuni verbale: aducere aminte/aducere-
aminte<a-si aduce aminte, párere de ráu<a-i párea ráu, tragere de inimá<a-l trage inima,
bátaie de joc<a-si bate joc, tinere de minte<a tine minte etc. sau, mai rar, din grupåri ce
includ pronume: un nu stiu cine/ce, un te miri cine/ce. Locutiunile substantivale de origine
verbalå sunt frecvent nume de actiune sau de stare: bátaie de joc, tinere de minte. Mai putine
locutiuni sunt nume de agent: bágátor de seamá (locutiune substantivalå si adjectivalå).
Locutiunile substantivale contin în structura lor cel putin un substantiv si au
comportamentul gramatical al substantivului: flexioneazå, se articuleazå, îndeplinesc functii
sintactice, exceptie fac cele stråine, care se utilizeazå ca atare: mea culpa, coup de foudre,
dolce farniente, axis mundi etc. Locutiunile substantivale provenite din izolåri (cf. un nu stiu
cine/ce, un te miri cine/ce) nu contin substantive si provin din combinarea cu articolul
nehotårât în forma de singular.
Ca si substantivul corespunzåtor, locutiunea substantivalå poate fi centrul unui grup
nominal, polarizând în jurul såu determinanti nominali: aducerile-aminte ale copiláriei,
adjectivali: dureroasele aduceri-aminte, adverbiali: aduceri-aminte pentru totdeauna etc.
14

Dupå criteriul etimologic substantivele românesti sunt substantive mostenite din
latinå: cap, casá, floare, frate, frunte, gurá, moará, ochi, pâine, soare etc. si din substrat:
abur, barzá, brad, buzá, coacázá, grumaz, mazáre, mânz, strungá, sâmbure, urdá, viezure
etc; substantive îm5rumutate din diverse limbi si în perioade diferite: din vechea slavå:
boier, milá, muncá, nádejde, noroc, obraz, ogradá, plug, podgorie, praf, slugá, vreme etc.; din
maghiarå: aldámas, belsug, chin, gazdá, gând, hotar, mester, oras, tâlhar, vamá etc.; din
turcå: baclava, basma, cafea, cataif, cearsaf, chibrit, cioban, nufár, pilaf, rachiu, serbet, saláu
etc.; din neogreacå: calapod, cálimará, hârtie, mirodenie, piper, práválie, prosop, sindrofie,
trandafir, zahár, zodie etc.; din germanå: blit, boiler, capelmaistru, container, crenvurst(i),
cufár, dictat, halbá, laitmotiv, matritá, ventil etc.; din francezå: automobil, bacalaureat, balon,
comedie, convoi, cosmar, diviziune, fotograf, pension, septicemie, sergent etc.; din italianå:
ancorá, acont, bariton, basorelief, capodoperá, chitará, partiturá, spaghete, stagiune, tenor,
teracotá, valutá etc.; din englezå: baschet, bypass, corner, dispecer, display, fotbal,
gentleman, handicap, meci, spicher, suporter, transplant etc.; substantive formate în limba
româng prin derivare: báietel, copilandru, stejáris, frásinet, ariniste, strámos, necredintá,
imoralitate, prin compunere: binecuvântare, bunávointá, rea-vointá, rea-credintá,
miazánoapte, porttigaret, scurtmetraj, prin schimbarea categoriei gramaticale: aproapele,
binele, frumosul, alesul, plimbatul, doiul, eul, sinele, oful.
Criteriul semantico-gramatical împarte substantivul în substantive abstracte,
substantive masive, substantive colective, substantive .verbale" si .adjectivale".
Substantivele abstracte sunt o subclaså de substantive care denumesc entitåti abstracte,
neperceptibile senzorial. Referentii substantivelor abstracte sunt însusiri (bunátate, cinste,
consecventá, curaj, demnitate, istetime), relatii sau atitudini (proprietate, posesie, vecinátate,
prietenie, dusmánie), actiuni (cântare, vedere, alegere, venire, coborâre), notiuni teoretice
(dreptate, adevár, minciuná, constiintá) etc. Unele sunt substantive nonnumårabile (calm,
curaj, onestitate, cinste, lene, teamá, importantá) si nu se combinå de regulå cu articolul
nehotårât decât în situatia în care existå un determinativ (un mare curaj, o teribilá teamá).
Spre deosebire de substantivele singularia tantum, abstractele nonnumårabile nu se pot asocia
cu niste (teamá, calm etc.). Substantivele abstracte devin numårabile în anumite situatii: când
se asociazå cu referenti de tip concret (satisfactii imediate, politici monetare, tineretile mele),
la formatiile cu prefix negativ (imoralitate/imoralitáti, infidelitate/infidelitáti, discordie/
discordii) sau în anumite formule (rábdári prájite, respectele mele). Substantivele abstracte
numårabile sunt mai apropiate de cele concrete si admit asocierea cu niste numai la plural
(niste aptitudini), niciodatå la singular partitiv (o aptitudine).
Substantivele masive sunt, conform GALR, o subclaså semanticå de substantive
comune care desemneazå materia nediferentiatå, care nu poate fi împårtitå în entitåti discrete
(alamá, apá, aur, vin, nisip, sânge etc.). Particularitåtile semantice ale masivelor sunt
continuitatea si omogenitatea. Ca så fie ,continue¨, masivele au nevoie de un suport, de o
måsurå sau de o raportare la altå entitate (o halbá de bere, un kilogram de zahár, un litru de
ulei), iar caracterul ,omogen¨ constå în faptul cå partea påstreazå calitatea întregului
(exemplu: o parte din aur este tot aur, pe când o parte dintr-un pom nu mai este pom, sau,
rezumând, aur+aur=aur, un pom, adåugat altui pom, înseamnå doi pomi). Caracterul ,masiv¨
este marcat de un determinativ cantitativ de tipul: mult, putin, destul, niste sau Ø (fier, argint,
13

sare, orez). Masivele sunt nonnumårabile, cu formå unicå de singular (aur, fier) sau de plural
(táietei, confeti), dar este frecventå trecerea masivelor spre nonmasive, implicând modificåri
semantice (brânzá-brânzeturi, blaná-blánuri, fier-fiare), sau invers, de la nonmasive spre
masive.
Substantivele colective reprezintå o subclaså de substantive caracterizate semantic
prin referirea la o entitate prezentå ca ansamblu de unitåti, repartizate în diferite clase
lexicale: neam, popor, familie, armatá, cler, barou, flotá, juriu, ligá, trib, clan, dinastie, harem,
droaie, cireadá, haitá, stol, roi, hoardá, recif, brádet, zmeuris, tufis, ariniste, maldár, morman,
serie, divizie, pereche, duziná, cvartet, triumvirat etc.
Pot primi acceptie colectivå, în utilizåri metaforice, si alte substantive comune: elitá, cremá,
drojdie (a societåtii).
Substantivele .verbale" si .adjectivale" sunt subclase de substantive care au
caracteristici gramaticale de substantiv si de verb (nume de actiuni: cântare, alergat, mers,
nume de activitåti: sápat, cules, navigatie, nume de ståri: bucurie, tristete, nume de agent:
vânzátor, fumátor, purtátor, báutor) sau caracteristici de substantiv si de adjectiv, referitoare
la ståri sau însusiri (atentie, bunátate, înáltime). Atât substantivele ,verbale¨, cât si cele
,adjectivale¨ au flexiune de tip nominal: au mårci specifice de gen, numår si caz (rugá/rugi),
morfeme de determinare (intuitie/intuitia/o intuitie).
Majoritatea substantivelor ,verbale¨ si ,adjectivale¨ sunt feminine (citire, disparitie,
tristete, voiosie) sau neutre (cules, ales, zácut, dezgust), foarte putine sunt masculine (numele
de agent). Cele mai multe au forme de plural (plecári, mustrári, atentionári, tristeti, bucurii,
ráutáti).
2.1.2. lexiunea substantivului
Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul, numgrul, cazul si determinarea.
2.1.2.1. Genul substantivului
Genul substantivelor este fix (substantivele nu flexioneazå dupå gen) si constituie
principalul reper pentru formarea pluralului si a cazurilor. Substantivele se organizeazå în trei
genuri: masculin, feminin si neutru. Genul masculin admite contextele un-doi sau acest-
acesti (copil, înger, copac - copii, îngeri, copaci), substantivele feminine admit contextele o-
douá sau aceastá-aceste (fatá, scoalá, salcie - fete, scoli, sálcii), neutrele admit contextele un-
douá sau acest-aceste (popor, nume, tablou - popoare, nume, tablouri). La singular neutrul
este identic, formal, cu masculinul (un creion-un om), iar la plural cu femininul (douá case-
douá scaune).
Masculinele si neutrele au la singular urmåtoarele terminatii identice:
consoang (pom, sac; tren, lac);
u silabic (codru, ministru; teatru, tabu);
u nesilabic (leu, bou; muzeu, hublou);
i vocalic accentuat (colibri; taxi);
i semivocalic (pui, tei; cui, roi);
e accentuat (bebe; piure);
e neaccentuat (frate, perete; apendice, pântece);
o (picolo; radio, studio);
a accentuat (papa; cinema).
16


Masculinele, în plus fatå de neutre, mai pot avea si terminatiile: a neaccentuat (paria,
prâslea) si g neaccentuat (papá, popá), comunå, de data aceasta, cu terminatia femininelor.
Substantivele feminine au urmåtoarele terminatii:
a (-ea) accentuat si neaccentuat (basma, sarma, acadea, stea; tuia, soia);
g (mamá, casá);
e (carte, idee);
i accentuat si neaccentuat (zi, tanti);
o (cacao).
Datoritå faptului cå aceste terminatii sunt comune mai multor genuri deodatå este greu
de oferit niste indicii sigure de stabilire a unor clase onomasiologice. Sunt doar câteva grupåri
semantice unitare din punctul de vedere al genului, de exemplu: sunt feminine numele zilelor
såptåmânii (luni, marti etc.), numele pårtilor zilei (seará, dimineatá etc.), numele
anotimpurilor (iarná, vará etc.), numele de fructe (pruná, cireasá, coacázá), dar apar si
exceptii: már, grepfrut (neutre), ananas, pepene, strugure (masculine), nume de actiuni
provenite din infinitive verbale (sosire, cântare, plecare), nume de însusiri (blândete, ráutate),
nume de ståri si sentimente (iubire, urá, teamá); sunt masculine numele lunilor anului
(ianuarie, februarie etc.), numele sunetelor si al literelor (a, b, c), care au si variante de genul
neutru: a-uri, b-uri, c-uri; numele notelor muzicale (do, re, mi etc.), numele cifrelor (unu, doi,
trei etc.), numele de arbori (nuc, stejar, cires), cu câteva exceptii feminine: salcia, tuia,
magnolia; numele de ocupatii bårbåtesti, cu exceptia unor feminine precum: cáláuzá, cátaná,
gazdá, ordonantá, patrulá, santinelá.
Genul neutru prezintå o anumitå regularitate, în ce priveste întelesul, deoarece contine
aproape numai substantive inanimate: creion, exemplu, indiciu, indigo, nume, vis, dar are si
exceptii: animal, dobitoc, macrou, mamifer, personaj, popor.
Si la substantivele proprii terminatiile formei-tip nu au adesea corespondentå cu
genurile gramaticale. De exemplu, substantivele proprii terminate în -a/-ea sau -g: Luca,
Toma, Costea, Oprea, Auricá, Fánicá, Gavrilá sunt masculine, terminate în consoanå sau u
vocalic: Carmen, Irinel, Lenus, Lulu sunt feminine, dar pot fi si masculine si feminine nume
precum: Sasa, Adi, Gabi, Vali, Jojo, Toto.
Existå substantive care au variante paralele de acelasi gen, norma literarå admitând
numai o formå consideratå corectå si foarte rar sunt admise ambele variante. De exemplu, la
masculin avem: berbec/berbece, fluture/flutur, genunchi/genunche, greier/greiere,
mugur/mugure (prima formå este corectå). Sunt admise douå forme pentru bulgár/bulgáre,
pieptán/pieptene; la feminin: anginá/anghiná, carafá/garafá, caramelá/caramea,
sarma/sarmalá, lácrá-mioará/lácrimioará (floare), parodontozá/ parodentozá, suso-
tealá/sosotealá (prima formå este corectå). Sunt admise douå forme corecte pentru:
corigentá/corijentá, corvoadá/corvadá, dictie/dictiune, láscaie/letcaie, mánástire/mânástire,
piunezá/pionezá, tumoare/tumorá, vâlcea/vâlcicá, vodcá/votcá; la neutre: glont/glonte,
itinerar/itinerariu, linoleum/linoleu, milieu/mileu, maiou/maieu, salariu/salar, serviciu/servici,
taxi/taxiu, urcior/ulcior (prima formå este corectå). Se admit douå forme corecte pentru:
cartilaj/cartilagiu, cearceaf/cearsaf, pântec/pântece, sandvici/sendvis, tobogan/ topogan.
17

Uneori, formele diferite din cadrul aceluiasi gen pot avea sensuri diferite: bolero (dans)-
bolerou ,ilic¨, file ,muschi¨, fileu ,plaså¨, filet ,ghivent¨.
Existå si substantive care au variante paralele, dar de genuri diferite, neadmise decât în
parte de norma literarå: ciorchine/ciorchiná, foarfecá/foarfece, fruct/fructá, (este corectå prima
formå). Sunt admise de normele limbii literare ambele variante în: colind/colindá (cântec),
basc/bascá (beretå).
Alte perechi de substantive de genuri diferite au si sensuri diferite: fascicul
,månunchi¨/fasciculá ,parte tipåritå dintr-o lucrare¨, garderob ,dulap¨/garderobá
,îmbråcåminte, loc amenajat¨.
Substantivele nume de fiinte (animate) se mai disting si dupå felul în care genul
marcheazå cele douå sexe (masculin si feminin). Astfel, avem: a) substantive heteronime,
care au radicale diferite pentru cele douå genuri: báiat-fatá, bárbat-femeie, berbec-oaie,
cocos-gáiná, frate-sorá, ginere-norá, mos-babá, unchi-mátusá; b) substantive mobile, care
redau cele douå sexe prin derivare cu sufixe motionale. Cel mai adesea, prin motiune se
formeazå feminine de la masculine: student-studentá, pictor-pictoritá, oltean-olteancá, urs-
ursoaicá, croitor-croitoreasá, regizor-regizoare etc. Mai rar se formeazå substantive masculine
de la cele feminine: cintezá-cintezoi, cioará-cioroi, vulpe-vulpoi, curcá-curcan, gâscá-gâscan;
c) substantive e5icene sunt substantivele (îndeosebi nume de animale, dar si de persoane)
care au o singurå formå (de masculin sau de feminin) pentru ambele sexe: cocostârc, crocodil,
cuc, elefant, fluture, pelican, pitigoi, rinocer, tântar, uliu; custode, mecanic, ministru, rector,
decan, bariton, bas, tenor, cantor, papá, pasá, popá, soldat, voievod (masc.); cámilá, girafá,
lácustá, lebádá, closcá, matcá, pupázá, veveritá, zebrá; beizadea, calfá, cáláuzá, cátaná,
cunostintá, haimana, ordonantá, santinelá, sopraná, gravidá, láuzá, moasá, (fem.) si nume de
animate personale de ambele sexe încadrate la genul neutru: star, vip etc. În limbajul afectiv
sau în vorbirea familiarå pot apårea derivate motionale precum cámiloi, elefántitá, pupázoi;
generáleasá, ministreasá, care sunt neliterare.
Un numår redus de substantive, derivate sau compuse ,afective¨ pot functiona, dupå caz,
atât ca masculine, cât si ca feminine: complice, gágáutá, gurá-cascá, încurcá-lume,
mogâldeatá, papá-lapte, terchea-berchea, târâie-brâu, ca si numele de persoanå hipocoristice:
Adi, Gabi, Stefi, T(h)eo, Vali. La aceste substantive invariabile genul poate fi determinat
contextual, fie ca masculin, fie ca feminin: un/o papá-lapte. Aceste substantive apartin unei
subclase de interferentå a masculinului cu femininul, numitå gen comun.
Arhigenul se referå la substantivele defective care nu au genul precizat prin nicio marcå
gramaticalå. Astfel, unele substantive defective de plural, din categoria singularia tantum, pot
fi interpretate atât ca masculine, cât si ca neutre, în contextul acest: aur, lapte, márar, mei,
orez, pátrunjel, piper, sânge, unt etc. Alte substantive, defective de singular, din categoria
pluralia tantum, pot fi la plural feminine sau neutre în contextul aceste: ite, máruntaie,
moaste, zori. Si unele toponime se regåsesc în cele douå arhigenuri: Buzáu, Cluj, Olt, Otopeni,
Ponoarele.
2.1.2. 2. Numgrul substantivului
Numårul este categoria gramaticalå care exprimå distinctia dintre singular si plural, dintre
unitate si pluralitate în cadrul unei clase de obiecte de acelasi fel. Substantivele au în mod
obisnuit ambele numere, adicå participå la opozitia de numår singular/plural si se numesc
18

substantive numárabile sau discrete (GALR). Existå si substantive care se folosesc numai la
singular (singularia tantum) sau numai la plural (pluralia tantum), care nu participå la opozitia
de numår, flexiunea lor reducându-se la unul dintre termenii opozitiei: singular sau plural.
Acestea sunt substantivele nonnumárabile sau nondiscrete (GALR). Sunt singularia tantum:
unele substantive nume de materii (argint, mátase, miere, cimbru, unt, vatá, zahár), denumiri
ale unor discipline, sporturi (geografie, graficá, sah), substantive abstracte (inteligentá, fricá,
lene, foame), nume proprii (Anton, Maria; Bistrita, Vâlcea). Au numai formå de pluralia tantum
urmåtoarele substantive: nume de materii (câlti, confeti), nume care pot prezenta o totalitate
(aplauze, moravuri, nuri, represalii, zori), termeni latinesti folositi în publicisticå (addenda,
miscellanea), nume de obiecte formate din douå pårti identice (blugi/bluejeans, ghilimele,
ochelari), nume proprii (Busteni, Carpati, Bucuresti, Videle).
Unele forme de plural în -uri ale numelor de materii reprezintå substantive colective, care
exprimå sorturi, feluri: alámuri, blánuri, fáinuri, verdeturi. Alte substantive sunt invariabile,
având la ambele numere aceeasi formå: arici, kamikaze, ochi, pui, tei (masc.); regizoare,
dansatoare, maree, canoe, marti, joi (fem.); nume, pântece (neutru).
Desinentele de plural grupate dupå genuri sunt urmåtoarele:
O masculin: -i (plopi, fii, socri, cheflii)
O feminin: -e (case, fete, înghetate)
-i (luni, alei, sorti)
-le (osanale, másele, zile)
-uri (certuri, vremuri)
O neutru: -e (scaune, teatre)
-uri (dulapuri, lacuri)
-i (exercitii, studii).
Unele substantive au forme duble de plural. La feminin desinentele -e si -i sunt uneori
în concurentå. Sunt corecte formele de plural cu desinenta -e la urmåtoarele substantive:
dorinte, monede, uzine si nu dorinti, monezi, uzini si au pluralul corect în -i substantivele
feminine: boli, coli, duzini, roti si nu boale (cu exceptia expresiei ,a båga în boale¨), coale,
duzine, roate (cu exceptia expresiei ,a pune/båga bete în roate¨). Existå si situatii când ambele
forme sunt corecte: ciresi/cirese, cápsuni/cápsune, coperte/coperti, râpe/râpi, poiene/poieni.
La neutre desinentele -e si -uri pot crea forme paralele de plural. Sunt corecte formele
cu desinenta -e în: bareme, cotidiene, itinerare, morminte, seminare, suvenire si cu -uri în
chibrituri, defileuri, hoteluri, obiceiuri (cu exceptia expresiei ,câte bordeie, atâtea obiceie¨),
transplanturi. Sunt corecte ambele forme de plural în: chipie/chipiuri, nivele/niveluri,
tunele/tuneluri, virusuri/virusi (agent patogen). Alteori, formele diferite de plural marcheazå
diferente de sens: bande-benzi, mase-mese, ciubuce-ciubucuri, minute-minuturi, coate-coturi-
coti, gheme-ghemuri/game-uri, cámine-cáminuri, coarne-corni-cornuri, vise-visuri.

Alternantele fonetice
Alternantele fonetice sunt utilizate, pe lângå desinente, pentru marcarea suplimentarå a
opozitiei de numår (fatá-fete, seará-seri; mac-maci, frag-fragi, pas- pasi). Uneori, alternantele
fonetice apar cu precådere la cuvintele vechi si foarte rar la neologisme. De aceea apar si
probleme de cultivare a limbii. De pildå, este corect mânz-mânji, obraz-obraji, dar diez-diezi,
19

chinez-chinezi; colonel-colonei, miel-miei, dar emul-emuli; caná-cáni, vamá-vámi, dar fabricá-
fabrici, statie-statii; mascá-másti, dar frescá-fresce; sindrom-sindroame, dar simptom-
simptome. În limba românå sunt foarte putine substantivele cu forme neregulate la plural: om-
oameni, norá-nurori, sorá-surori, cap-capete, râs-râsete.

2.1.2.3. Cazul substantivului
Cazul exprimå tipurile de relatii si functiile sintactice ale substantivului în cadrul enuntului.
În limba românå existå cinci cazuri, definite în functie de raporturile dintre cuvinte în cadrul
propozitiei, adicå dupå rolul sintactic: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ. Se formeazå
cu ajutorul desinentelor, iar cazurile oblice (G, D, Ac.) pot fi însotite si de anumite prepozitii
specializate sau de alti operatori sintagmatici, morfemele: al, a, ai, ale. În flexiunea
substantivelor, nominativul este întotdeauna omonim cu acuzativul si uneori cu vocativul, iar
genitivul cu dativul.
Substantivele masculine si neutre articulate nehotårât au, la singular, o formå cazualå
unicå (frate, creion). Substantivele feminine au o formå la nominativ-acuzativ (carte, casá) si
alta la genitiv-dativ (cárti, case), omonimå cu forma de plural.
La plural, substantivele articulate nehotårât, apartinând celor trei genuri, au o singurå
formå cazualå (frati, creioane, cárti).
Nominativul este cazul denumirii obiectului våzut ca autor al unei actiuni si poate
îndeplini urmåtoarele functii sintactice: subiect (Copilul aleargå); nume predicativ (Vlad este
regizor); apozitie (acordatå sau neacordatå în caz: Ana, fiica mea, este studentå; I-am dat
Mariei, prietena ta, cartea promiså); predicativ suplimentar (A fost trimis ca observator).
Functia sintacticå prototipicå a nominativului este cea de subiect.
Genitivul este cazul posesiei sau al apartenentei si are functia sintacticå prototipicå de
atribut genitival pe lângå un substantiv articulat (Coliba haiducului). Fårå prepozitii poate
îndeplini urmåtoarele functii sintactice: atribut (Carnetul studentului); nume predicativ (Livada
este a bunicilor); complement indirect al unui adjectiv de provenientå verbalå (Semne
prevestitoare ale furtunii); apozitie acordatå (Lucrarea lui Mihai, a prietenului nostru, este
bunå); predicativ suplimentar (Ideea o credeam a profesorului).
Genitivul prepozitional, cerut de unele prepozitii sau locutiuni prepozitionale (asupra, contra,
deasupra, împotriva, împrejurul, înaintea, îndárátul, în fata, în spatele, în dreptul, în jurul, în
mijlocul, din cauza), poate îndeplini urmåtoarele functii sintactice: atribut substantival
prepozitional (Triumful împotriva ráului); complement indirect (Luptå contra naturii); nume
predicativ (Decizia lor a fost împotriva legii); predicativ suplimentar (Victoria o credeam
împotriva anarhiei); complement circumstantial de diverse feluri (S-a asezat în fata cáminului;
A ajuns înaintea plecárii trenului; Va primi pe másura eforturilor depuse; A întârziat din cauza
vremii; A venit în vederea pregátirii examenului; În ciuda frigului de afarå, a plecat fårå
palton).
În afarå de functia specificå de atribut, genitivul mai are si alte valori care sunt
subordonate valorii de posesie: genitivul denumirii sau apozitiv (Tara Lovistei, arta filmului);
genitivul subiectiv (Sosirea rândunelelor); genitivul superlativ, devenit o sintagmå similarå
cuvintelor compuse (minunea minunilor, viteazul vitejilor).
20

Dativul, cazul destinatiei si atribuirii unei actiuni, are ca functie sintacticå prototipicå
functia de complement indirect, determinând un verb (vorbesc oamenilor), un adjectiv
(credincios stápânului), o interjectie (bravo olimpicilor). Poate apårea fårå prepozitie (Le scriu
prietenilor) sau cu una din prepozitiile: gratie, datoritá, multumitá, contrar, conform, potrivit
(A câstigat datoritá perseverentei).
În afarå de functia de complement indirect, dativul mai poate îndeplini urmåtoarele functii
sintactice: complement circumstantial de loc numit si dativul locativ (Stai locului!, Ducå-se
pustiului); complement circumstantial de mod (A actionat conform indicatiilor); atribut în dativ
(dativul adnominal) al unor substantive nearticulate care desemneazå grade de rudenie,
functii, demnitåti (nepot de frate mamei, domn tárii, preot desteptárii noastre) sau provenite
din verbe care påstreazå regimul cazual din care provin (acordarea de burse studentilor,
trimiterea de ajutoare bátrânilor); apozitie acordatå (I-am telefonat Mariei, prietenei mele);
nume 5redicativ (Vizita era conform uzantelor).
Acuzativul este cazul complementului direct cerut de un verb tranzitiv si de interjectii
tranzitive (El ascultå muzicá, Ea culege flori; Iatå omul, Uite usa). Se foloseste cu precådere
însotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale (cu, de, fárá, în, la, lângá, pe, pentru, de la,
fárá de, împreuná cu, în loc de etc.). Poate îndeplini urmåtoarele functii sintactice: complement
direct (Am cutreierat tinutul; Îl astept pe colegul meu); complement circumstantial de loc si de
timp (când substantivele redau unitåti de måsurå pentru spatiu si timp: A parcurs în galop
kilometri; Are de asteptat ani de zile); complement circumstantial de mod (E supårat foc);
complement circumstantial decauzå (Må topesc de dor); complement indirect (Se apårå de
dusmani); complement de agent (E ascultat de profesor); atribut (Pomul de lângá drum);
atribut apozitional (Am întâlnit-o pe ea, pe fata din film); nume predicativ (Casa este din
bârne); predicativ suplimentar (L-a propus ca sef). Prototipicå este functia sintacticå de
complement/obiect direct.
Vocativul este cazul chemårii sau al adresårii. Substantivul în vocativ poate apårea
independent si atunci formeazå o propozitie de sine ståtåtoare, neanalizabilå (Marie!, Fratilor!)
sau ca un element incident într-o propozitie (Ce vrei, copile?). Poate fi inclus parantetic într-un
enunt, fårå a contracta relatii sintactice cu celelalte componente. Independenta cazului vocativ
se manifestå prin absenta functiilor sintactice.
Au formå de vocativ numai substantivele animate (mamá, tatá, frate, sorá, doamná,
domnisoará, domn, prieten, amic, drac, diavol, doctor, profesor, sofer etc.), dar, prin
personificare, si substantivele nonanimate pot fi folosite la vocativ (Cât de frumoaså te-ai
gåtit/Naturo, tu, ca o virginå (G. Cosbuc), Codrule, codrutule! Oltule, râu blestemat).
Topica substantivului în vocativ este liberå (Tu, Ioane, vezi-ti de treabå, Ioane, vezi-ti de
treabå, Vezi-ti de treabå, Ioane!).

2.1.2.4. Determinarea substantivului
Categoria gramaticalå a determinårii, specificå substantivului, exprimå gradul de
individualizare a referentului si se realizeazå prin asocierea substantivului cu forme ale
articolului nedefinit (nehotårât) si ale articolului definit (hotårât) ca morfem al determinårii.
Determinarea se exprimå atât sintetic, prin afixe enclitice (formele articolului hotårât), cât
si analitic, prin afixe proclitice (formele articolului nehotårât).
21

Afixele proclitice, reprezentate de articolul nehotårât sau nedefinit, cunosc urmåtoarele
realizåri, prezentate într-o formå simplificatå astfel: substantivele masculine au câte o formå
pentru singular si plural N-Ac, respectiv G-D: (un/unui) munte - (niste/unor) munti; (un/unui)
pom - (niste/unor) pomi; (un/unui) metru - (niste/unor) metri; substantivele neutre au forme
identice cu substantivele masculine la singular si cu cele feminine la plural: (un/unui) creion -
(niste/unor) creioane; substantivele feminine au la singular N-Ac. si G-D urmåtoarele forme:
(o) fatá - (unei) fete -(niste/unor) fete; (o) lampá - (unei) lámpi - (niste/unor) lámpi;
substantivele feminine colective cu pluralul în -uri: blánuri, cerneluri, mâncáruri, verdeturi,
vremuri au trei forme: o formå la N-Ac. singular (o) blaná, o formå la G-D singular (unei) bláni
si o formå la plural N-G-D-Ac. (niste/unor) blánuri.
Afixele proclitice nu sunt fixe, ele se pot afla în imediata vecinåtate a substantivului (un
student, o casá, niste popoare) sau la distantå de acesta, prin intercalarea unor adjuncti
adjectivali ai substantivului (un bun student, o altá casá etc.).
Afixele enclitice, reprezentate de articolul hotårât sau definit, se realizeazå prin atasarea,
la forma nearticulatå, a articolului hotårât enclitic, cu rol de morfem. Articolul poate fi atasat la
radical, prin înlocuirea desinentei formei nearticulate sau direct, având urmåtoarele forme:
(u)l, -le pentru masculin/neutru, N-Ac., singular: báiatul, scaunul, respectiv
regele, numele, indicele (pentru substantivele cu terminatie vocalicå -e);
a pentru substantivele feminine: scoala, femeia, mantaua, ideea si pentru
substantivele masculine cu terminatie vocalicå: papa, tata, popa, badea, nenea etc.;
i, pentru masculin, N-Ac., plural: elevii, ministrii, puii, geamgiii si -le pentru
feminine/neutre: mamele, cártile, tesátoarele, teatrele, prenumele etc.;
lui pentru masculin/neutru, G-D, singular: învátátorului, domnului, nivelului si -i
pentru feminin, G-D, singular: mamei, cártii, tesátoarei;
lor pentru masculin, feminin, neutru, G-D, plural: învátátorilor, domnilor,
nivelurilor/nivelelor, mamelor, cártilor, tesátoarelor.

Afixele enclitice sunt fixe si nu se disociazå de forma substantivului pe care îl
determinå. Ele au si functia suplimentarå de indice al categoriilor de numår si caz. Afixele
determinårii permit rezolvarea unor omonimii (o/unei învátátoare-niste/unor învátátoare) si
dezambiguizeazå sincretismele de numår si caz la substantivele invariabile (un/unui pui-
niste/unor pui) etc.
Probleme de articulare apar mai ales la substantivele compuse, întrucât flexiunea propriu-
ziså si articularea lor depind de gradul de sudurå dintre termenii constitutivi si de structura
internå a formatiei.
Pot fi variabile si articulabile la ultimul termen urmåtoarele tipuri de substantive compuse:
scurtmetrajului, binecuvântárii, prim-ministrului, la primul termen: florii-soarelui, bunului-simt,
situatiei-limitá, vitei-de-vie, la ambii termeni: apei-negre, bunei-credinte, caprei-negre;
invariabile, dar articulabile: tata-mare, lui tata-mare; invariabile si nearticulabile: vorbá-lungá,
coate-goale, mate-fripte, încurcá-lume, lasá-má-sá-te-las etc. Sunt incompatibile cu mårcile
gramaticale enclitice compusele devenite nume proprii de familie: Saptefrati, Barbáneagrá,
Fruntelatá etc.
22

Substantivele compuse cu elemente tematice: filantrop, psiholog, microfilm, cineast,
fotofobie, xenomanie, cronofag etc., se comportå ca orice substantiv, având flexiune si
articulare encliticå. La fel se comportå si substantivele compuse parasintetic (formate prin
compunere si sufixare): márinimia-márinimiei, incompatibilitate-incompatibilitáti si cele
compuse din abrevieri: gostat, aprozar, aragaz, ONG, DNA, INM, CNN, CNSAS etc.
Substantivele compuse din abrevieri realizeazå flexiunea prin atasarea la finalå a afixelor
flexionare: gostatul, aprozarul, aragazul, ONG-uri, DNA-ul, INM-ul, KGB-ul, CNN-ul, CNSAS-ul
etc. La unele substantive provenite din abrevieri existå în prezent tendinta de a le folosi
nearticulat, ca nume proprii: O.N.U./ONU a admis...
Substantivele însotite de adjective posesive conjuncte: maicá-mea, taicá-meu, fiicá-mea
prezintå anumite particularitåti morfologice: substantivul (care indicå de obicei relatii de
rudenie) este nearticulat (cf. sorá-mea, frate-sáu); la substantivele masculine cazurile G-D
sunt marcate proclitic prin morfemul lui: lui taicá-meu/sáu (fatå de tatálui meu/sáu); la
substantivele feminine formele speciale ale adjectivului posesiv la G-D sunt: -mei/-mii, -tei/-tii,
-sei/-sii, iar la vocativ -meo! (maicá-mii, sorá-tii, fiicá-sii, norá-meo). Folosirea afixului proclitic
lui si la substantivele feminine (lui maicá-mea, lui cumnatá-mea) caracterizeazå vorbirea
neîngrijitå.
Articolul hotårât enclitic, singular si plural, se leagå cu cratimå în împrumuturile a cåror
finalå prezintå deosebiri între scriere si pronuntare: site-ul, show-ul, puzzle-ul, acquis-ul, în
împrumuturile care au finaluri grafice neobisnuite la cuvintele vechi din limba românå: lobby-
ul, dandy-ul, party-ul, hippy-i, playboy-i, story-uri, la cuvintele greu flexionabile: x-ul, 10-le,
11-le, pH-ul (v. DOOM2).

2.1.3. Clasificarea substantivelor în declinári
Gramatica traditionalå distinge trei declinåri ale substantivului, identificate dupå
terminatia formei de singular la N-Ac, si anume:
Declinarea I cuprinde substantivele comune terminate în: -á (fem. si masc): fatá, tatá, -
á: pijama, -eá: sosea si substantivele zi si cacao.
Declinarea a II-a cuprinde substantivele masculine si neutre terminate în consoanå:
pom, unchi; scaun; -u (accentuat si neaccentuat): codru; atu, râu; -i (vocalic si semivocalic):
taxi, crai, arici; -ó: studio; -é (soté). Articolul specific pentru substantivele acestei declinåri
este -l.
Declinarea a III-a cuprinde substantivele masculine, feminine si neutre terminate în -e
neaccentuat: frate, parte, codice si primele cinci zile ale såptåmânii: luni, marti, miercuri, joi,
vineri.
În GALR sunt zece declinåri, stabilite dupå alte tipare flexionare, pe care le redåm mai
jos:
Declinarea I cuprinde substantive feminine terminate la N-Ac. singular în -á (fatá) si Ø
(sarma, stea, zi) si la plural în -e si -le (fete, sarmale, stele, zile).
Declinarea a II-a cuprinde substantive feminine terminate la N-Ac. singular în -á
(scoalá) si la plural în -i (scoli).
Declinarea a III-a cuprinde substantive feminine terminate la N-Ac. singular în -e
(carte) sau -ie (femeie, baie) si la plural în -i (scurt), -i si Ø (cárti, familii, bái).
23

Declinarea a IV-a cuprinde substantive masculine terminate la N-Ac. singular în -u
(codru), -ƃ (erou) sau Ø (elev) si la plural în -i, -i, -i (scurt) (codri, eroi, elevi).
Declinarea a V-a cuprinde substantive masculine terminate la N-Ac. singular în -e
(câine) si la plural în -i scurt (câini).
Declinarea a VI-a cuprinde substantive neutre terminate la N-Ac. singular în -u (cadru),
-ƃ (brâu) sau Ø (scaun) si la plural în -e, -ie, -ii (cadre, scaune, brâie, consilii).
Declinarea a VII-a cuprinde substantive neutre terminate la N-Ac. singular în -u (lucru),
-ƃ (cadou) sau Ø (drum, alibi, radio) si la plural în -uri (lucruri, cadouri, drumuri, alibiuri,
radiouri).
Declinarea a VIII-a cuprinde substantive feminine cu trei forme: -á la N-Ac. singular
(lipsá), -e la G-D singular (lipse) si -uri la plural (lipsuri).
Declinarea a IX-a cuprinde substantive feminine cu trei forme: -á la N-Ac. singular
(treabá), -i la G-D singular (trebi) si -uri la plural (treburi).
Declinarea a X-a cuprinde substantivele invariabile, cu o singurå formå la
N-Ac-G-D singular si plural, terminate în: -i (pui), -i (scurt) (luni), consoanå palatalå
(ochi) si pe cele terminate în -e la singular si plural (învátátoare).
Existå si alte tipuri de clasificåri, destul de complicate si greoaie, adesea inoperante.
Modelele de declinare pe genuri propuse de Mioara Avram în Gramatica pentru toti, Humanitas,
1997, consideråm cå sunt cele mai adecvate si le prezentåm în continuare.

Substantive masculine nearticulate
Singular
N.G.D.Ac. (si
V.)
tatá frate cumátr
u
erou bárba
t
-
V. (forma
specialå)
- - cumetr
e
- bárba
te
-
Plural
N.G.D.Ac.V.
tati frati cumetr
i
eroi bárba
ti
-


Substantive masculine articulate

Singular
N.Ac. (si V.)
tata fratele socrul eroul puiul seful
G.D. tatei fratelu
i
socrul
ui
eroulu
i
puiulu
i
sefulu
i
V.(formå
specialå)
- - socrul
e
eroule puiule sefule
Plural
N.Ac.(si V.)
tatii fratii socrii eroii puii sefii
G.D.(si V.) tatilo
r
fratilor socrilo
r
eroilor puilor sefilor

24

Substantive feminine nearticulate
Singular N.Ac.
(si V.)
fetitá tará basm
a
pâine femei
e
vie
G.D. fetite tári basm
ale
pâini femei vii
V.(formå
specialå)
fetito - - - - -
Plural
N.G.D.Ac.V.
fetite tåri basm
ale
pâini femei vii

Substantive feminine articulate
Singular N.Ac.(si
V.)
fetita tara basmaua pâinea femeia via
G.D. fetitei tárii basmalei pâinii femeii viei
Plural
N.Ac. (si V.)
fetitele tárile basmalele pâinile femeile viile
G.D. (si V.) fetitelor tárilor basmalelor pâinilor femeilor viilor


Substantive neutre nearticulate
Singular
N.G.D.Ac
(si V.)
loc sufl
et
bici lucr
u
stud
iu
tabl
ou
buto
i
schi
V.(formå
specialå)
- sufl
ete
- - - - - -
Plural
N.G.D.Ac
(si V.)
locu
ri
sufl
ete
bice lucr
uri
stud
ii
tabl
ouri
buto
aie
schi
uri

Substantive neutre articulate
Singular N.Ac.
(si V.)
locul suflet
ul
bi-
ciul
lucrul studi
ul
tablo
ul
cuiul
G.D. loculu
i
suflet
ului
biciul
ui
lucrul
ui
studi
ului
tablo
ului
cuiulu
i
V.(formå
specialå)
locule suflet
ule
- - - - -
Plural N.Ac.
(si V.)
locuri
le
suflet
ele
bicele lucrur
ile
studii
le
tablur
ile
cuiele
G.D.
(si V.)
locuri
lor
suflet
elor
bicelo
r
lucrur
ilor
studii
lor
tablo
urilor
cuielo
r

23

Nu toate substantivele sunt grupate în clase de declinare cu flexiune regulatå. Sunt si
substantive neregulate sau cu flexiune neregulatå care priveste variatia radicalului,
desinentele, pozitia accentului. De exemplu: om/oameni, cap/capete, ou/ouá, norá/nurori,
sorá/surori, oaspe/oaspeti, frate/frátâni, tatá/tátâni, caro/carale, marfá/márfuri,
vreme/vremuri, tatá/tatei, popá/popii, papá/papei,
favoare(a)/favorii/favoruri,grandoare(a)/grandorii/grandori, rândunicá/rândunele, sa(ua)/sei
etc.

2.1.4. #aportul substantivului cu alte clase lexico-gramaticale
Între substantive si celelalte clase lexico-gramaticale se produc foarte adesea
transferuri de unitåti. Substantivele pot proveni din alte pårti de vorbire prin conversiune, prin
derivare sau compunere.
Conversiunea, prin care se formeazå substantive de la orice parte de vorbire, este un proces
productiv în limba românå. Între diferitele tipuri de conversiune,
substantivarea/substantivizarea este procesul cel mai extins din punctul de vedere al
numårului si al varietåtii formelor transferate.
Verbul este substantivizat în limita unor forme modale nepersonale: infinitivul lung
(cântare, trecere, pornire, coborâre), participiul si supinul (cântat/cântatul, trecut/trecutul,
cules/culesul, pornit/pornitul, urât/urâtul), gerunziul (intrând/intrândul/ un intrând,
suferind/suferindul/un suferind); adjectivul si locutiunile adjectivale se substantivizeazå:
rosul/un rosu, Rosu (nume de familie si nume de localitate), dreptul/un drept, albul/un alb,
Albul (nume de familie), Alba (nume de localitate), negrul/un negru, Negru (nume de familie),
bogatul/un bogat, sáracul/un sárac, galben-verzuiul/un galben-verzui, un slab de înger, un
greu de cap; conversiunea pronumelui se limiteazå la câteva forme izolate ale pronumelui
personal: eul, ale pronumelui reflexiv: sinea, sinele, ale pronumelui nehotårât: un altul, un
oarecare, ale pronumelui negativ: nimicul/un nimic; numeralul se substantivizeazå total în
cazul numeralului partitiv: doime, treime, pátrime etc. si oarecum accidental în cazul celorlalte
forme de numeral: doiul, unsprezecele, secundul, un tert, opturi; adverbele sunt partial o claså
supuså transferului în clasa nominalå: binele, rául, aproapele, curmezisul; interjectiile se
substantivizeazå prin articulare encliticå sau procliticå: oful, vaiul, bisul; substantivarea
prepozitiilor si a conjunctiilor tine de formele de metalimbaj, este autonimicå: Lipseste ,la¨ din
text; Îl sterg pe ,iar¨.
Trecerea substantivului în altå claså lexico-gramaticalå, prin conversiune, este un
fenomen mai rar întâlnit în limba românå.
Adverbializarea substantivului apare mai ales în constructiile eliptice, cu valoare
modalå: alb (ca o) colilie, a dormi (ghemuit ca un) covrig, singur (ca un) cuc, a iesi (ca un)
glont etc.; sunt adverbializate substantivele care se referå la momente sau intervale de timp:
ziua, noaptea, dimineata, duminica, vara, iarna etc.
Adjectivizarea substantivului are caracter exceptional: Câini mai bårbati, femeie
cosmonaut, artist cetgtean, ,zilele-mi co5ile¨, ,co5ila-mi murmurare¨ (Eminescu).
În mod exceptional substantivul devine prepozitie: Gratie talentului ei a luat premiul I.
Au un statut morfologic incert, de substantiv sau de interjectie, cuvinte precum:
Doamne!, Mamá!, Soro!, Salut! / Noroc
26


2.2. djectivul
Adjectivul este partea de vorbire flexibilá care exprimá o însusire calitativá sau
cantitativá a unui obiect. El este subordonat substantivului (sau unui substitut al lui) cu care se
acordá în gen, numár si caz.
Categoriile gramaticale care asigurá flexiunea adjectivului sunt genul, numárul, cazul,
determinarea si comparatia sau gradele de intensitate, care se exprimá prin mijloace analitice.
Adjectivul poate fi (doar formal) articulat enclitic când este antepus substantivului,
articolul fiind de fapt al substantivului: frumoasa fatá, întregul univers. Determinarea este
exprimatá o singurá datá, prin atasarea articolului definit la primul dintre componentii
sintagmei nominale, aducând o informatie semantico-gramaticalá si individualizând obiectul, si
nu calitatea (vechiul oras=orasul vechi).
Forma-tip a adjectivului este cea de masculin-neutru singular nearticulat.
2.2.1. Clasificarea adjectivelor
În functie de continutul exprimat si de tipul informatiei semantice adáugate
regentului, adjectivele sunt: calificative (propriu-zise sau descriptive), care exprimá
caracteristici variate ale obiectelor denumite de substantiv: bun, frumos, tânár, bátrân, urât,
mare, mic, alb, negru, dulce, amar etc., îndeplinind functia sintacticá de atribut, în calitate de
constituenti ai grupului nominal, dar pot fi si nume predicative sau predicative suplimentare
atunci când sunt constituenti ai grupului verbal (Femeia este/rámâne singurá),
determinative, iar dupá GALR, pronominale si cantitative (de fapt pronume, numerale,
verbe cu valoare adjectivalá: acel om, casa mea, orice lucru, însási mama, niciun pom, douá
tablouri, raná sângerândá, bilete vândute), categoriale, care caracterizeazá referentul
denumit de substantiv si îl încadreazá într-o anumitá clasá: centru scolar fatá de centru
sportiv, cultural. Aceastá categorie de adjective apartine mai mult limbajului tehnico-stiintific:
divizor comun, triunghi isoscel, tensiune arterialá, acid clorhidric etc. Se deosebesc de
adjectivele calificative prin faptul cá nu au grade de intensitate, nu se substantivizeazá si nu se
adverbializeazá, sunt aproape întotdeauna postpuse. În anumite contexte acestea pot interfera
cu adjectivele calificative. De exemplu, adjectivul comun (,banal¨) este calificativ în figurá
comuná, dar categorial când are sensul ,general¨ în opinie comuná, divizor/numitor comun.
Dupá formá, adjectivele calificative se clasificá în simple: bun, cinstit, mic, alb, vioi
etc., compuse prin contopire sau sudare: atotputernic, binevoitor, cumsecade, ráuvoitor si
prin aláturarea elementelor componente: rosu-aprins, verde-brotácel, galben-pai, gol-golut,
nou-náscut, sus-mentionat, cultural-artistic, stiintifico-fantastic etc. si locutiuni adjectivale.
Locutiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu înteles unic, care echivaleazá cu un
adjectiv. Cel mai adesea în structura lor intrá o prepozitie si un substantiv: cu judecatá, de
ispravá, din topor, fárá cap etc., substantiv + prepozitie + substantiv: burduf/tobá de carte,
sorá cu moartea, prepozitie + substantiv + adjectiv: de modá veche, de uz intern, cu punga
groasá, cu sânge rece etc. Sunt locutiuni care au în structura lor un pronume: de nimic, câte si
mai câte, tot unul si unul.
Locutiunile adjectivale nu contin, de regulá, în structura lor un adjectiv. Din acest
motiv, ele sunt invariabile, nu se acordá în gen, numár si caz cu determinatul, iar din punct de
27

vedere sintactic au valoarea unui atribut substantival prepozitional sau pronominal, nu
adjectival: priveliste de vis, oameni de nimic.
Existá si locutiuni adjectivale variabile, care se acordá în gen, numár si caz cu
substantivul determinat: rái de gurá/clantá, dati dracului, bátuti de Dumnezeu, slabi de înger,
plini de importantá, sus-pusi etc. Unele locutiuni adjectivale pot avea grade de comparatie: un
om de treabá, un om foarte de treabá, iar altele pot avea ele însele sensuri de superlativ: de
exceptie, de milioane, de mai mare dragul.
Dupá flexiunea completá a adjectivelor calificative, acestea se grupeazá în adjective
variabile/flexibile si adjective invariabile/neflexibile.

djective variabile

Adjectivele variabile se pot grupa dupá numárul de forme flexionare în adjective cu
patru forme, acestea constituind majoritatea adjectivelor: curat-curatá-curati-curate, aspru-
asprá-aspri-aspre, ambiguu-ambiguá-ambigui-ambigue, mititel-mititea-mititei-mititele; cu trei
forme, adjective care nu disting genul la plural: nou-nouá-noi, drag-dragá-dragi, larg-largá-
largi, adânc-adâncá-adânci, rosu-rosie-rosii, argintiu-argintie-argintii, prietenesc-prieteneascá-
prietenesti, adjective care nu disting numárul la feminin: fumátor-fumátori, fumátoare,
adjectivul atipic june cu o singurá formá pentru m.sg. si f.pl.: june, f.sg. juná, m.pl. juni; cu
douá forme, adjective care nu disting genul: mare-mari, dulce-dulci, verde-verzi, limpede-
limpezi, adjective care nu disting numárul: m.sg. si pl.: vioi, rotofei - f. sg. si pl. vioaie,
rotofeie, adjective care nu disting genul, iar la feminin nici numárul: dibaci-dibace, stângaci-
stângace, tenace-tenaci, rapace-rapaci, sagace-sagaci, vorace-voraci.
Un grup de adjective, care aratá cantitatea nedefinitá: multi, putini, destui, numerosi,
feluriti, diversi, anumiti, toti au cinci forme flexionare: (mult, multá, multi, multe, multor);
când sunt antepuse, acestea au la G-D plural o flexiune dublá: sinteticá, cu desinente ca orice
adjectiv (atragerea multor/numerosilor/diversilor/anumitor clienti), si analiticá (cu prepo-zitiile
a si la: angajarea a multi/numerosi/feluriti/diversi tineri, a comunicat la multi/anumiti/diversi
prieteni). Combinarea celor douá tipuri duce la forme incorecte de tipul opiniile a multor
oameni.

djective defective
Adjective defective sunt acele adjective a cáror paradigmá este incompletá, deoarece
ele figureazá în sintagme fixe, în limbaje specializate: tesut adipos, statiune balneará (nu au
formá de m. pl.); foc bengal, substantiv epicen (au numai forme de neutru sg. si pl.), glandá
tiroidá, lire sterline (au numai forme feminine de sg. si pl.).
djective invariabile
Adjective invariabile sunt cele cu o formá unicá pentru singular si plural, indiferent de
gen, numár si caz. Sunt mult mai putine decât cele variabile si pot fi cuvinte vechi: ferice,
gata, ditai/ditamai, coscogeamite, sadea, doldora, cumsecade, otova, dar sunt mai ales
neologisme: bej, kaki, lila, roz, bleumarin, forte, pane, sic, ad-hoc/ad hoc, atroce, eficace,
feroce, locvace, motrice, propice, perspicace, vivace.
28

Numeroase prefixoide, abrevieri si trunchieri sunt folosite adjectival în limba actualá:
muzicá disco, coafurá afro, serviciu O.K., cupluri gay, nivel macro/micro, málai extra, modá
retro etc. Tot invariabile sunt si adjectivele formate cu prefixe de la substantive: vestá
antiglont, echipament antisoc, pastá anticarie, etapá postconflict etc.
Adjectivele capátá forme de gen, numár si caz prin acord cu substantivul.
Oferim câteva modele de declinare a adjectivelor variabile nearticulate.
Adjective cu 5atru forme

m.n.sg.

f.sg

m.5l.

f.n.5l.
N.Ac. bun; acru, ráu buná, acrá, rea buni, acri, rái bune, acre,rele
G.D. bun, acru, ráu bune, acre,rele buni, acri, rái bune,acre, rele

Adjective cu trei forme

m.n.sg.
f.sg m.5l. f.n.5l.
N.Ac. drag,
roditor
dragá,
roditoare
dragi,
roditori
dragi,
roditoare
G.D. drag,
roditor
dragi,
roditoare
dragi,
roditori
dragi,
roditoare

Adjective cu doug forme

m.n.sg.
f.sg m.5l. f.n.5l.
N.Ac. tare, dibaci tare, dibace tari, dibaci tari, dibace
G.D. tare, dibaci tare, dibace tari, dibaci tari, dibace

Nu toate adjectivele au forme de vocativ. Dintre cele care au vocativ, unele, masculine,
se terminå, la singular, în -e si -ule: iubite prieten!, tinere domn!, scumpule copil!, bátrânule
codru!; altele, feminine, se terminå la vocativ în -g: dragá mamá!, scumpá fatá! La plural,
masculin si feminin, flectivul specific de vocativ este -lor: bátrânilor munti!, frumoaselor
câmpii! În limba literarå sunt preferate înså formele de vocativ identice cu nominativul: prieten
scump!, dragul meu prieten! iubitá mamá!
2.2.2. lternante fonetice
Alternantele fonetice constituie un mijloc suplimentar de marcare a valorilor gramaticale
de gen, numår si caz, exprimate, în primul rând, prin desinente. Alternantele care afecteazå
radicalul adjectival, comune si substantivului, marcheazå opozitia de gen, de numår si de caz.
Prezentåm mai jos alternantele vocalice care afecteazå mai ales silaba accentuatå a
radicalului: e/èa: întreg-întreagá, negru-neagrá, des-deasá, sec-seacá, dar adjectivele
neologice îl mentin pe e neschimbat: dens-densá, integru-integrá, intrinsec-intrinsecá; o/õa:
frumos-frumoasá, domol-domoalá, gol-goalá, dar adjectivele neologice îl mentin pe o
nealterat: baroc-barocá, ipohondru-ipohondrá, major-majorá, monoton-monotoná, patriot-
29

patriotá; e/a: biet-biatá, desert-desartá - deserti, desarte, dar e råmâne nealterat în
desuet/desuetá; â/i: tânár-tineri, vânát-vineti etc. Derivatele cu sufixul
vechi -esc cunosc alternanta e/éa în românesc-româneascá, strámosesc-strámoseascá, pe
când cele cu sufixul neologic omonim nu o aplicå: dantescá, livrescá, romanescá, carnavalescá,
grotescá, burlescá; face exceptie pitoreascá.
Alternantele consonantice se produc între consoane simple sau între grupuri de
consoane: c/c: mic-mici, adânc-adânci, sárac-sáraci, flasc-flasci, basc-basci, osc-osci; g/g:
stâng-stângi, nátâng-nátângi, vitreg-vitregi; s/s: des-desi, ales-alesi si în grupurile
consonantice st: trist-tristi, prost-prosti, capitalist-capitalisti, str: albastru-albastri, terestru-
terestri, ecvestru-ecvestri, ilustru-ilustri, ks scris x: fix-ficsi, ortodox-ortodocsi; d/z: crud-
cruzi, cald-calzi, scund-scunzi, surd-surzi; z/j: breaz-breji, treaz-treji, viteaz- viteji, dârz-dârji,
dar nu se aplicå alternanta la ursuz-ursuzi (apare în variatie liberå la mofluz-mofluzi/mofluji),
precum si la neologisme: confuz-confuzi, obez-obezi sau la cele care aratå apartenenta etnicå:
englez-englezi, chinez-chinezi, francez-francezi; l/i: gol-goi, moale-moi, sátul-sátui, chel-chei,
frumusel-frumusei, misel-misei, dar domol-domoli, fudul-fuduli.
Ca o concluzie în legåturå cu alternantele fonetice, trebuie retinut cå unele alternante existente
în flexiunea adjectivelor din fondul vechi si popular nu se mai aplicå, sau nu se mai aplicå în
mod regulat, la adjectivele neologice.
2.2.3. radele de intensitate
Comparatia, numitå si categoria intensitåtii (GALR), este categoria morfologicå specificå
adjectivului, în grupul nominal, si adverbului, în grupul verbal, care exprimå raporturi
cantitative sau calitative între obiecte sau procese care au o însusire comunå. Sunt trei grade
de comparatie: gradul 5ozitiv, gradul com5arativ, gradul su5erlativ.
Gradul 5ozitiv reprezintå nivelul de referintå, baza la care se raporteazå gradele de
comparatie propriu-zise, fårå stabilirea vreunui raport de comparatie: apá rece, munte înalt.
Gradul com5arativ, exprimat analitic cu ajutorul unor adverbe sau locutiuni adverbiale
devenite morfeme ale gradelor de intensitate, are trei forme: com5arativul de egalitate, de
su5erioritate, de inferioritate.
Com5arativul de egalitate se formeazå cu morfemele la fel de, tot asa de, tot atât
de, deopotrivá de asezate în fata adjectivului la gradul pozitiv, iar termenul al doilea al
comparatiei este introdus prin ca (si), cât (si), la fel ca (si), întocmai ca (si): Fiica este la fel de
frumoasá ca si mama.
Com5arativul de su5erioritate foloseste ca morfeme pentru termenii de comparatie
adverbele de mod mai, decât, ca (ultimele douå functionând ca prepozitii):
El este mai bun decât/ca ea.
Com5arativul de inferioritate foloseste morfemul mai putin + adjectivul cu forma
gradului pozitiv si adverbele (cu functie de prepozitie) decât, ca: El este mai putin rezistent
decât/ca ea.
Gradul su5erlativ exprimå o însusire aflatå la un grad extrem si este de douå feluri:
su5erlativ relativ si su5erlativ absolut, fiecare dintre acestea putând fi de su5erioritate si
de inferioritate.
Su5erlativul relativ se formeazå de la comparativul de inegalitate, precedat de
aformantul (cel, cea, cei, cele) acordat în gen, numår si caz cu substantivul determinat.
30

Termenul al doilea al comparatiei, când existå, foloseste prepozitiile din + singularul, dintre +
pluralul, de + un adverb. De exemplu: El este cel mai bun din sat; El este cel mai bun dintre
toti; El este cel mai bun de aici (superlativ de superioritate) si El este cel mai putin favorizat
din claså; El este cel mai putin favorizat dintre toti; El este cel mai putin favorizat de acolo
(superlativ de inferioritate).
Su5erlativul absolut se exprimå cu ajutorul adverbului gramaticalizat (devenit
morfem) foarte pentru superlativul de superioritate si foarte putin pentru superlativul de
inferioritate. În afarå de aceastå formå literarå gramaticalizatå, se mai utilizeazå adverbul
popular si familiar tare: tare putin, adverbele cu sens intensiv: colosal, extraordinar, fantastic,
formidabil, groaznic, grozav, nemaipomenit, nespus, prea, teribil, uimitor, uluitor (majoritatea
urmate de prepozitia de) si unele locutiuni adverbiale populare: peste másurá, din cale-afará,
(de) mai mare dragul, de mama focului, mai mare rusinea, nevoie mare etc.
În anumite expresii populare apar unele substantive adverbializate cu sens superlativ:
înghetat tun, gol 5uscg, plin ochi, singur cuc, supárat foc.
Superlativul mai poate fi redat si prin alte mijloace, cum ar fi: lungirea vocalelor sau a
consoanelor: greeu, maare, acruu; rráu, gallben; despårtirea în silabe: în-cân-tat; repetarea
adjectivului: frumos, frumos; slab, slab; vechi, vechi; repetarea substantivului, în cazul
genitiv: minunea minunilor, voinicul voinicilor, frumoasa frumoaselor sau diverse constructii
exclamative echivalente semantic cu superlativul: Asa frumoasá s-a fácut! Ce báiat destept!
Buná treabá! De asemenea, superlativul absolut mai poate fi exprimat cu ajutorul unor prefixe
neologice: arhi-, extra-, hiper-, super-, ultra- (arhiplin, extrafin, hipersensibil, superdotat,
ultraregalist) sau a sufixului neologic -isim (rarisim). Mai trebuie adåugate la acestea si unele
prefixe vechi: prea-, rás-, strá- (preacuratá, rástálmácit, strábun).
Sunt si adjective care nu au categoria comparatiei: adjectivele pronominale si numerale
(,determinative¨) si adjectivele provenite de la verbe (ex. tigarå fumegândá); adjective cu
sens absolut, care nu poate fi comparat: absolut, bárbátesc, complet, definitiv, desávârsit,
egal, etern, final, general, infinit, initial, mort, oral, perfect, pozitiv, pulmonar, strámosesc,
unic, vesnic, viu etc.; adjective cu formå de pozitiv, dar al cåror sens indicå gradul absolut al
însusirii: colosal, excelent, extraordinar, genial, splendid, superb, teribil, urias, vesnic;
adjective care sunt la origine (în latinå) comparative sau superlative: anterior, posterior,
ulterior, exterior, interior, inferior, superior, major, minor; optim, maxim, minim, proxim,
suprem, infim, extrem, ultim.
2.2.4. $chimbarea valorii gramaticale a adjectivului
Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului se realizeazå prin: substantivarea
adjectivului cu ajutorul articolului hotårât propriu-zis enclitic (Lenesul mai mult aleargå), al
articolului nehotårât (Un necunoscut s-a apropiat de el), al pronumelui semiindependent cel
(Cel întelept ascultå), prin adverbializarea adjectivului pe lângå un verb: cântå frumos; doarme
linistit. Singurul adjectiv cu formå distinctå de cea a adverbului este adjectivul bun, spre
deosebire de adverbul bine, iar adjectivul singur nu poate deveni adverb (el stå singur, ea stå
singurá), prin urmare, functia lui sintacticå va fi întotdeauna de predicativ suplimentar.
Clasa adjectivelor se îmbogåteste în permanentå cu cuvinte apartinând altor clase
gramaticale sau chiar pe baza unor afixe independente. Astfel, se formeazå adjective de la
substantive prin procedeul derivårii cu sufixe, de la substantive sau de la verbe: studentesc,
31

dialectal, cenusiu, chefliu, codas, caritabil, hipiot, fructuos, regulat; gráitor, convingátor,
certáret, citibil, admirabil, electrizant etc.; prin compunere cu un substantiv: cuminte, verde-
brotácel, galben-pai; prin conversiune: femeie cosmonaut, artist cetátean, câini mai bárbati;
prin trunchiere: marfá super, zahár extra, revistá porno, cupluri homo, camerá video etc.
Adjective provenite de la verbe: copii supradotati, carte cititá, câmpii înverzite, raná
sângerândá, mâncare aburindá, temperaturi crescânde, stele tremurânde etc. Adjective
provenite de la adverbe si locutiuni adverbiale: vorbe aiurea, figurá aparte, asa om, lucru
anapoda, asemenea oameni, anume formá; acord de facto, másuri in extremis, discurs ex
cathedra, comentariu in extenso etc.
2.2.5. unctiile sintactice ale adjectivului
Adjectivul îndeplineste urmátoarele functiuni sintactice: atribut adjectival (inclusiv la
vocativ): Cad frunzele ruginii; Te astept, dragá mamá; nume predicativ: El este deosebit;
predicativ suplimentar: Ea vine singurá; complement indirect: Din încrezátor a devenit
pesimist; complement circumstantial: de mod comparativ: E mai mult isteatá decât desteaptá;
de timp: De micá citea mult; de cauzá: Plângea de necaz; de relatie: De bun, e bun, dar
degeaba.


























32

2.3. Pronumele
Pronumele este partea de vorbire flexibilå care se declinå si tine locul unui substantiv,
preluând unele caracteristici gramaticale ale acestuia. Este o parte de vorbire cu sens foarte
abstract, reprezintå indicatorul unui obiect sau al unei persoane si poate substitui orice
substantiv, deoarece apare în aceleasi contexte cu acesta.
Pronumele este o subclaså de proforme, ,forme care «stau pentru» alte entitåti din
discurs, evocându-le sau substituindu-le¨ (GALR): Oamenii au înteles, unii sunt bucurosi, altii
tristi; Am strigat-o pe Maria, ea nu m-a auzit.
Majoritatea pronumelor flexioneazå dupå gen, numår si caz, iar pronumele personale,
reflexive, de întårire si cele posesive au si categoria persoanei.
Pronumele este o claså închiså de forme, cu frecventå mare în vorbire, foarte
neomogenå, cu multe forme neregulate, supletive, accentuate si neaccentuate, cu diferente
între forma pronumelui si cea a adjectivului corespunzåtor. Toate pronumele fac parte din
vocabularul fundamental al limbii, provin din latinå sau sunt formate în limba românå din
cuvinte latinesti.
Exceptând pronumele personale si cele reflexive, celelalte specii de pronume pot deveni
adjective pronominale pe lângå un substantiv sau un alt pronume cu care se acordå în gen,
numår si caz, uneori cu modificåri de formå. De exemplu altul - pronume nehotårât, alt -
adjectiv pronominal nehotårât; niciuna - pronume negativ, nicio adjectiv pronominal negativ.
În limba românå pronumele se clasificå în urmåtoarele subclase semantice:
a) 5ronume 5ersonale: pronume personale propriu-zise, pronume de politete,
pronume de întårire, pronume reflexive, pronume posesive;
b) 5ronume ne5ersonale: pronume demonstrative, pronume de cuantificare
(pronume nehotårâte, pronume negative), pronume relative, pronume interogative, pronume
hibride (pronume relativ-interogative, pronume relativ-exclamative).

2.3.1. !ronumele personale
2.3.1.1. Pronumele 5ersonal 5ro5riu-zis
Pronumele personal propriu-zis desemneazå diferite persoane în functie de autorul unui
enunt: persoana I sg. (eu) aratå persoana care vorbeste (locutorul), iar la plural (noi) un grup
care include si locutorul; persoana a II-a sg. (tu) aratå persoana cåreia i se adreseazå
vorbitorul (interlocutorul), iar la plural (voi) un grup care-l cuprinde si pe interlocutor;
persoana a III-a sg. (el/dânsul/însul, ea/dânsa/însa), plural (ei/dânsii/însii,ele/dânsele/însele)
aratå persoanele sau obiectele despre care se vorbeste, când acestea sunt altele decât
interlocutorii. Doar pronumele de persoana I si a II-a se referå strict la persoane, cele de
persoana a III-a se referå atât la persoane, cât si la obiecte.
Flexiunea pronumelor personale propriu-zise este complicatå si neregulatå: primele
douå persoane îsi schimbå forma dupå persoanå, numår si caz, iar persoana a III-a si dupå
gen; la dativ si acuzativ apar forme paralele: accentuate sau nonclitice si neaccentuate sau
clitice; nominativul este, din punct de vedere formal, diferit de acuzativ. Pronumele personal
devine astfel singura parte de vorbire la care se întâlnesc cuvinte care diferentiazå formal
nominativul de acuzativ (eu-mine, má, tu-tine etc.).
33

Tabloul formelor pronumelui personal propriu-zis este urmåtorul:

1 sg 2 sg. 3 sg.
m. si n. f.
N eu tu el ea
G lui ei
D. acc.
(nonclitice)
mie tie lui ei
D. neacc.
(clitice)
îmi, mi
mi-,-mi,-mi-
îti, ti
ti-,-ti,-ti-
îi, i,
î-,-i,-i- i-,-i,-i-
îi, i,
î-,-i,-i- i-,-i,-i-
Ac. Acc
(nonclitice)
mine tine el ea
Ac. neacc. má
má-,-má,
te
te-,-te,-te-
Îl
l-,-l,-l-
O
o-,-o,-o-
V Tu!

1 5l 2 5l. 3 5l.
m. si n. f.
N noi voi ei ele
G lor lor
D. acc.
(nonclitice)
nouå vouå lor lor
D. neacc.
(clitice)
ne, ni
ne-,-ne,-ne-,
ni-,-ni-
vá, vi
vá-,-vá, -vá-,v-,-
v-
vi-,-vi-
le, li
le-,-le,-le-,
li-,-li-
le, li
le-,-le,-le-,
li-,-li-
Ac. Acc
(nonclitice)
noi voi ei ele
Ac. neacc. ne
ne-,-ne,-ne-

vá-,-vá,-vá-,v-
îi
i-,-i,-i-
le
le-,-le,-le-
V Voi!

Numai persoana a III-a (singular si plural) are forme de genitiv, la persoana I si a II-a
pronumele personal este preluat de pronumele posesive (al/a...meu/mea...; al/a...táu/ta...;
al/a...nostru/noastrá...; al/a...vostru/voastrá...). Uneori se confundå formele de genitiv ale
pronumelui personal de persoana a III-a (lui, ei, lor) cu formele adjectivului posesiv.
La acuzativ, formele nonclitice sunt însotite de prepozitii sau locutiuni prepozitionale
(pe, la, în, despre, pentru, în loc de, împreuná cu).
Formele clitice, care reiau sau anticipeazå un complement (Îl vede pe el, Pe el îl
întâlneste) si care apar de obicei în aceleasi propozitii cu cele nonclitice, pot fi conjuncte (-
)mi(-), (-)ti(-), (-)i(-), (-)ne(-), (-)ni(-)(-)vi(-), (-)le(-), (-)li(-), -má, -o, -vá (de ex. luîndu-mi,
mi-a dat, apucând-o etc.) sau independente (cu î protetic): îmi, îti, îl, îi.
34

În combinatie cu nu si sá sunt recomandate formele conjuncte (nu-l, nu-i, sá-mi, sá-ti,
sá-l etc.), nu cele independente (nu îl, nu îi, sá îmi, sá îl).
Cliticele de dativ si acuzativ intrå în douå structuri sintactice cu semnificatie posesivå:
dativul 5osesiv si acuzativul 5osesiv.
Dativul 5osesiv este cazul dativ, folosit postpus, cu valoare posesivå pe lângå un
substantiv articulat sau un adjectiv cu care este conjunct, cu rol sintactic de atribut pronominal
în dativ: Pe fata-mi tristá, În frumoasa-ti casá; pe lângå un verb care se referå la un
substantiv articulat, antepus sau postpus verbului, liber sau conjunct: Îmi ajut mama,
Ajutându-mi mama, Ti-am cumpárat discul; Îti apreciez talentul; pe lângå o prepozitie sau
locutiune prepozitionalå din clasa celor care se construiesc cu genitivul: în fata-mi, asupra-i, în
juru-i etc.
Structurile cu dativ posesiv verbal tind så înlocuiascå structurile corespondente cu
posesiv, care sunt emfatice. Astfel, în loc de Am cumpárat discul táu, Au venit rudele sale sunt
preferate formele Ti-am cumpárat discul, I-au venit rudele.
Dativul posesiv ,cliticizat¨ pe substantiv sau adjectiv reprezintå în limba actualå o constructie
învechitå, artificialå, admiså cu precådere în poezie.
Acuzativul 5osesiv reprezintå acele structuri sintactice care contin un clitic de
acuzativ cu valoare posesivå pe lângå un substantiv articulat, mai rar un pronume: Má bate
pantoful, Má roade invidia, M-a controlat la ochi.
Formele clitice si cele nonclitice pot apårea în ipostaza de expletive: au doar rol stilistic
(în enunturi colocviale, populare, argotice), nu au functie sintacticå.
Dativul etic (5artici5ativ sau al interesului afectiv) se referå numai la cliticele
expletive de pers. I si a II-a sg. si exprimå participarea afectivå a vorbitorului si a
ascultåtorului la actiune: i-l ia de urechi si fuge, i ti-l apucá de mâná, Când mi-ai venit?
Cliticele pot apårea pe rând sau concomitent (i-l aruncá cât colo/ Ti-l aruncá cât colo/i ti-l
aruncá cât colo). Este singura situatie când douå clitice de acelasi caz pot apårea în aceeasi
structurå sintacticå, necoordonate.
Dativul cu valoare neutrg priveste formele clitice expletive ale pronumelui personal
de persoana a III-a la dativ singular (î)i întâlnite mai ales în constructii cvasilocutionale: Dá-i
înainte, Dá-i cu bere, dá-i cu vin, Ce sá-i faci, asta e! Îi dá mâna sá vorbeascá.
Acuzativul cu valoare neutrg se referå la formele clitice expletive (o, le) ale
pronumelui personal de persoana a III-a, singular si plural, feminin, cazul acuzativ care intrå
ca formanti în structura unor constructii populare fixe: A luat-o la sánátoasa, Au fácut-o latá,
O tine una si buná, A sfeclit-o, A o da în bará, A bágat-o pe mânecá si în constructii argotice
de tipul: Le are cu fumatul, Le vede bine la matematicá, Le nimereste bine etc.
Pronumele personale propriu-zise pot dobândi valori discursive suplimentare: valoare
generalg (nedeterminatg) are în vederefolosirea persoanei a II-a singular pentru orice
persoanå: Nici tu una, nici tu alta; Ce tie nu-ti place...; 5luralul autorului: Noi am analizat
subiectul...; 5luralul maiestgtii: Noi, domnul Moldovei; 5luralul autoritgtii: Noi, prefectul
judetului; 5luralul modestiei: Facem si noi ce putem.
Formele paralele de persoana a III-a, sinonime cu pronumele personal el sunt:
însul/însa, însii/însele, care era un pronume nedeterminat în limba veche, azi se foloseste
33

numai dupå prepozitiile întru, dintru, printru (cu eliziunea lui -u): într-însul, dintr-însul, printr-
însul.
Pronumele dânsul reprezintå un compus care a rezultat din prepozitia de + pronumele
personal însul. Are o flexiune simplå, care se schimbå dupå gen, numår si caz: dânsul/dânsa;
dânsului/dânsei; dânsii/dânsele; dânsilor/dânselor.
Dânsul nu înlocuieste decât un nume de persoanå (nu nume de alte fiinte sau lucruri) si
nu este sinonim cu dumnealui.
Pronumele personal propriu-zis formeazå câteva derivate: a tutui, eu (propriul eu, eul
din noi), non-eu(l).
Functiile sintactice ale 5ronumelui 5ersonal 5ro5riu-zis
Pronumele personal propriu-zis poate îndeplini functiile sintactice pe care le îndeplineste
si substantivul: subiect: Ea má ajutá cel mai mult; nume predicativ: Nádejdea me este el;
apozitie: Participantii, adicá ei, vin mâine; atribut pronominal genitival: Sosirea lor má
bucurá; atribut pronominal în dativ: Nepot lui Mihai noug; atribut pronominal prepozitional:
Scrisoarea de la voi a fost ca un balsam; complement direct: Îl vád venind singur;
complement indirect: Nu le dau de stire; complement prepozitional: Se ascunde de voi;
complement de agent: Muzica a fost compusá de el; circumstantial de diverse tipuri: Mergi cu
noi; Locuiesti lângg mine; A luat startul înaintea noastrg etc.

2.3.1.2. Pronumele de 5olitete
Pronumele de politete (de reverentå) reprezintå o subclaså a pronumelor personale care
exprimå o atitudine de reverentå fatå de persoana cu care sau despre care se vorbeste. Are
forme numai de persoana a II-a sau a III-a singular si plural: dumneata (cu formele familiare
mata, matale, mátálicá, mátálutá, tálicá), dumneavoastrá; dumnealui, dumneaei (mai rar
dumneasa), dumnealor.
Flexiunea pronumelui de politete este foarte såracå: doar douå dintre ele au genitiv-
dativ (dumitale, dumisale), restul având aceeasi formå (la toate cazurile).
Gradul de politete exprimat de acest pronume este diferit în functie de persoanå si de
numår. De exemplu, dumneata exprimå un grad redus de politete, având un caracter familiar,
mai intim, pe când dumneavoastrá exprimå un grad mai înalt de politete, oficial, distant.
Locutiunile 5ronominale de 5olitete sunt utilizate în stilul oficial, solemn: Domnia
Ta/Lui/Ei/Sa/Voastrá, Domniile Voastre/Lor. Alte locutiuni pronominale de politete sunt folosite
ca formule protocolare, pentru persoane de diferite ranguri. De exemplu:
Maiestatea/Majestatea Ta/Sa/Voastrá pentru regi, regine, împårati si împåråtese, Alteta
Sa/Voastrá pentru printi si printese, Excelenta Sa/Voastrá pentru sefi de stat, de guvern,
ambasadori, Sanctitatea Sa/Voastrá pentru papå si pentru patriarhi, Înalt Preasfintia
Sa/Voastrá pentru patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Cuviosia Ta/ Sa/Voastrá, Mária
Ta/Sa/Voastrá pentru domnitorii români si sotiile lor, Magnificenta Sa pentru rectori etc.
Abrevierea în scris a pronumelor de politete se face astfel: dumneata: d-ta; dumitale:
d-tale; dumnealui: d-lui; dumneaei: d-ei; dumneasa: d-sa; dumisale: d-sale; dumneavoastrá:
dv., dvs., d-voastrá; dumnealor: d-lor.
36

Locutiunile pronominale de politete mai uzuale se abreviazå astfel: cele din seria cu
Domnia: D-Ta (D-Tale), D-Lui, D-Ei, D-Sa (D-Sale), Dvs. sau Dv., D-Lor;
Maiestatea/Majestatea Sa: M.S.; Excelenta Sa: E.S.; Înalt Preasfintia Sa: Î.P.S. etc.

2.3.1.3. Pronumele si adjectivul 5ronominal de întgrire
Pronumele de întårire (de identificare) este pronumele care are rolul de a sublinia
persoana la care se referå, identificând-o cu precizie. Ca pronume, în limba românå actualå, se
foloseste foarte rar: A remarcat însusi; Voi lámuri însámi faptele; el functioneazå cu precådere
ca adjectiv pronominal de întårire, însotind un pronume: eu însumi/însámi, acestia însisi, pe
sine însusi sau un substantiv, în antepozitia sau postpozitia acestuia: însási
directoarea/directoarea însási; foarte rar poate însoti si un adjectiv pronominal posesiv: un
manuscris al táu însuti; o semnáturá a ta însáti.
Echivalentele sale semantice sunt: chiar, tocmai, personal, singur, propriu (el
însusi/chiar el/el singur/el personal/tocmai el).
Pronumele si adjectivele pronominale de întårire sunt compuse din formele pronumelui
personal învechit: însu, însá, însi, înse + formele clitice de dativ ale pronumelui personal sau
reflexiv: mi, ti, si, ne, vá, si, le. La origine este pronumele latinesc de întårire ipse. Româna
este singura dintre limbile romanice care påstreazå în structura sa acest pronume latinesc.
Prezentåm mai jos paradigma completå a formelor pronumelui/adjectivului de întårire:

Pers. 1 sg. m. fem. sg.
N. Ac. (eu, mie, pe mine) însumi (eu, pe mine) însámi
G. D. - (mie) însemi
Pers. 2 sg. m. fem. sg.
N. Ac. (tu, tie, pe tine) însuti (tu, pe tine) însáti
G. D. - (tie) înseti
Pers. 3 sg. m. n. fem. sg.
N. Ac. (el, lui, sie, pe sine) însusi (ea, pe sine) însási
G. D. - (ei, sie) însesi
Pers. 1 5l. m. fem. 5l.
N. Ac. (noi, nouá) însine (noi, nouá) însene
G. D. - -
Pers. 2 5l. m. fem. sg.
N. Ac. (voi, vouá, dvs.) însivá (voi, vouá, dvs.) însevá
G. D. - -
Pers. 3 5l. m. fem. si neutru 5l.
N. Ac. (ei, lor) însisi (ele, lor) însesi/însele
G. D. - -


Pronumele de întårire are o flexiune bogatå, marcând opozitiile de persoanå, numår,
gen, caz. În marcarea acestor opozitii sunt antrenate ambele componente din structura
compusului: îns-u-mi, îns-i-ne, îns-e-ti, îns-e-le.
37

Categoria cazului se manifestå prin patru valori: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ. Nu
are forme de vocativ. La masculin apare omonimia comunå masculinelor nearticulate
(N=Ac=G=D): el însusi=lui însusi; la feminine apare omonimia comunå femininelor
nearticulate (N=Ac=G=D): ea însási=ei însesi; la plural apare omonimia specificå
substantivelor nearticulate (N=Ac=G=D): ei însisi=lor însisi; ele însele=lor însele. Opozitia
N=Ac/G=D estemarcatå doar la formele de feminin singular, prin flexiune internå la primul
dintre componente: însámi/însemi, însáti/înseti, însási/însesi.
De retinut cå la feminin, pers. a III-a plural sunt corecte douå forme: însesi/însele, iar
variatia dupå caz se face doar la feminin singular, formele de G.D. (mie însemi/tie înseti, ei
însesi).
Trebuie evitate constructiile pleonastice din sintagme precum: eu însumi personal, chiar
ea însási. Pronumele apare frecvent în sintagme cvasilocutionale: stima de sine însusi/de tine
însuti si nu participå la procese lexicale de compunere sau conversiune.
Când este folosit ca pronume, functia sintacticå este aceea de subiect: Însusi s-a
orientat în viatá, iar ca adjectiv, are functia sintacticå de atribut adjectival: Ele însele au
recunoscut greseala; Autorul însusi a fácut observatii.

2.3.1.4. Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv apare exclusiv pe lângå un verb (fiind la aceeasi persoanå cu acesta)
si exprimå identitatea dintre subiectul verbului si complementul direct sau indirect. Are numai
cazurile dativ si acuzativ si forme proprii numai la persoana a III-a, nediferentiate dupå numår
si dupå gen:
D. acc. (nonclitice) sie, siesi
D. neacc. (clitice) îsi, si, si-, -si, -si-
Ac. acc. (nonclitice) sine
Ac. neacc.(clitice) se, se-, s-, -s-

La persoana I si a II-a singular si plural, formele sale sunt omonime cu ale pronumelui
personal (îmi, îti...ne, vá).
Pronumele reflexiv se distinge de pronumele personal prin identitatea dintre persoana
pronumelui si a verbului (identitate care nu existå la pronumele personal): má îmbrac fatå de
má îmbracá; îmi cumpár fatå de îmi cumpárá.
Sunt situatii când pronumele reflexiv, formele clitice, functioneazå ca substitute ale
numelui obiect direct sau indirect si îndeplinesc ele însele functia de complement direct sau
indirect: se îmbracá, îmi rezerv, îsi cumpárá. O altå situatie este aceea în care pronumele s-a
gramaticalizat, devenind marcå a diatezei reflexive, fårå så aibå functie sintacticå: se teme, îsi
închipuie, îsi revine, má uit. Tot aici se încadreazå si verbele reflexive impersonale: se cade, se
pare, se întâmplá, se poate etc., reflexiv-pasive: se zice, se aude, seconstruieste, se curátá
etc. ori reflexivul dinamic sau subiectiv, care exprimå participarea intenså la actiune: se
gândeste, îsi imagineazá etc. Cele douå situatii se disting prin posibilitatea reluårii pronumelor
reflexive neaccentuate prin formele accentuate: se îmbracá pe sine; îmi repar mie, îsi cumpárá
sie si prin imposibilitatea reluárii în celelalte cazuri; nu putem spune se teme pe sine, îsi revine
lui, îsi închipuie lui.
38

CllLlcele reflexlve de daLlv poseslv apar mal rar in comparaLle cu cele personale de daLlv poseslvť isl
veJe Je loctoţ isl cooooste looool oosololţ isl stle lotetesol sl favorlzeazá adesea exprlmárl pleonasLlceť 5lŴo
tlslplt oveteo soţ 5lŴo ltoslt tlmpol sóoŦ LxlsLá imblnárl cvasllocuLlonale in a cáror sLrucLurá cllLlcele de daLlv
poseslv sunL obllaaLorllť oŴsl stópôol plôosolţ oŴsl mosco llmboţ oŴsl clótl ptlvlteoţ oŴsl loo lolmo io Jlotlţ lar
alLele in care cllLlcul esLe faculLaLlvť o(Ŵsl) loo mósotl Je ptecootleŤ o(Ŵsl) iotootce ptlvlteoţ o(Ŵsl) pooe
spetoote io cloevoŦ
Pronumele reflexiv se transferå în clasa substantivului prin douå forme articulate hotårât:
sinele (sinonim cu substantivul provenit din pronumele personal eul), si sinea, prezentå în
structura unor locutiuni adverbiale: în sine, în sinea mea/a ta/a sa/a lui. Uneori, valoarea
pronominalå evolueazå spre o valoare adjectivalå: Afacerea în sine (,propriu-ziså¨) era
tentantá sau adverbialå: Actioneazá în sine si pentru sine (,independent¨).
Pronumele reflexiv face parte din sintagme care au devenit, datoritå frecventei, clisee:
încredere în sine, uitare de sine, stápânire de sine, a se minuna de sine, de la sine înteles, de
sine státátor etc.
Functiile sintactice ale 5ronumelui reflexiv
Þronumele reflexlv poaLe avea urmáLoarele funcLll slnLacLlceť aLrlbuL pronomlnal in daLlv (reflexlvul
poseslv)ť 5lŴo vôoJot mosloo (so)Ť îsl lovltó ptleteoll (sól)Ť aLrlbuL pronomlnal prepozlLlonalť looJo Je sloeŤ
complemenL dlrecLť le sloe oo se coooosteŤ 5Ŵo iottecot pe sloeŤ complemenL lndlrecLť îsl compótó o cotteŤ
complemenL lndlrecL prepozlLlonalť 5lŴo omlotlt Je sloeŤ Ate otljó Je sloeŤ complemenL clrcumsLanLlalť loce
totol ptlo sloeŤ 5e iocblJe io sloeŦ

2.3.1.5. !ronumele si adjectivul pronominal posesiv
Pronumele posesiv este pronumele care exprimå ideea de posesie, substituind atât
numele obiectului posedat, cât si numele posesorului: Pomul lor a înflorit, al meu nu. În cadrul
relatiei de posesie, obiect posedat - posesor, posesivul este al doilea termen: casa mea, o
casá a mea. Foarte rar posesorul poate fi antepus obiectului posedat, de obicei în constructii
arhaice sau poetice: Pe-ale noastre meleaguri, Ale tale gânduri má înspáimântá.
Pronumele posesiv este întotdeauna însotit de pronumele semiindependent (morfemul
suplimentar de marcare a relatiei de posesie) al (a, ai, ale), care substituie numele obiectului,
acordându-se cu acesta în gen si numår. Când functioneazå ca adjectiv (caietul meu; cartea
mea), poate fi folosit fårå formantul al sau cu acest formant dacå substantivul însotit are si alti
determinanti (acest caiet al meu; o carte a mea) ori dacå precedå substantive (ai nostri
colegi). Are forme deosebite dupå genul si numårul obiectului posedat si dupå persoana si
numårul posesorului. Flexiunea lui este urmåtoarea:
Pers. I Pers. a- II-a Pers. a III-a
un singur 5osesor forme 5ro5rii 5ron. 5ersonal
a) un singur m.n. al meu al táu al sáu al lui, al ei
obiect posedat f. a mea a ta a sa a lui, a ei
b) mai multe obiecte posedate
m. ai mei ai tái ai sái ai lui, ai ei
f.n. ale mele ale tale ale sale ale lui, ale ei
39

mai multi 5osesori
a) un singur m.n. al nostru al vostru - al lor
obiect posedat f. a noastrá a voastrá - a lor
b) mai multe m. ai nostri ai vostri - ai lor
obiecte posedate f.n. ale noastre ale voastre - ale lor

La persoana a lllŴa penLru un slnaur posesorţ pronumele poseslv are forme proprllť ol sóoţ o soţ ol
sólţ ole soleţ dar se folosesc sl formele de aenlLlv slnaular ale pronumelul personal olţ oţ olţ ole lolŤ olţ oţ olţ
ole elŤ când inloculesLe numele a mal mulLl posesorlţ acesLa nu are forme proprll sl aLuncl uLlllzeazá forma
lnvarlabllá a pronumelul personal olţ oţ olţ ole lotŦ
ue menLlonaL cá doar formele proprll ale pronumelul poseslv poL fl ad[ecLlve poseslveţ inLrucâL se
acordá in aenţ numár sl caz cu subsLanLlvul pe careŴl deLermlnáţ pe când formele corespondenLe ale
pronumelul personal nu reallzeazá acesL acordŦ Comparáť soto so sl soto lolŤ sototll sole sl sototll lolŤ sototlle
sole sl sototlle lolŦ ue mulLe orl forma so amblaulzeazá enunLulţ nu oferá relaLll despre aenul subsLanLlvululť
cotteo so (a lulţ a el?)Ŧ ÞenLru clarlLaLe se recomandá foloslrea pronumelor personale in aenlLlvť elţ lolţ lotŦ
Datoritå articolului, pronumele posesiv poate avea o formå de G-D plural: alor mei/alor
nostri/alor sái si o formå de G-D singular feminin echivalentå cu cea de plural nominativ, când
functioneazå ca adjectiv postpus substantivului: fiicei mele/tale/ sale/noastre/voastre.
Dacå adjectivul la genitiv feminin singular include si articolul posesiv în structura sa,
acesta trebuie så aibå forma a, singura formå de feminin (nu are formå de genitiv, dar
posesivul are aceastå formå). Prin urmare, se spune corect: Unei prietene a mele, nu a mea
sau ale mele.
În constructia cu prepozitia de (care si-a pierdut sensul partitiv, dobândind sensul ,de
felul¨) + pronume posesiv, norma actualå admite atât pluralul, cât si singularul: Un prieten de-
ai mei/de-al meu; O prietená de-ale mele/de-a mea (cf. Dictionarul ortografic, ortoepic si
morfologic al limbii române, ed. a II-a, 2005).
Pronumele posesiv precedat de o prepozitie sau locutiune prepozitionalå care, de regulå,
cer genitivul, nu stå în cazul genitiv, ci în acuzativ (înaintea mea, în jurul sáu), deoarece
aceste prepozitii, fiind formal articulate, sunt sinonime substantivului: cartea mea, romanul
sáu. În aceste situatii întrebarea poate duce la identificåri gresite ale cazului.
Asociate cu substantive nearticulate care desemneazå grade de rudenie, posesivul se
scrie întoteauna cu cratimå: fiicá-mea, taicá-meu, sorá-sa etc., inclusiv variantele familiare,
alterate: frate-miu, frat-su, taicá-su, tac-su, soru-sa, sor-sa, má-sa, fie-sa etc.,
nerecomandate în limba literarå. Comportamentul flexionar al acestor forme este diferit:
flexioneazå doar posesivul (sorá-mii, maicá-tii, cumnatá-sii) ori ambele componente (nevesti-
sii)Ŧ
Functiile sintactice ale 5ronumelui/adjectivului 5osesiv
Pronumele/adjectivul posesiv are urmåtoarele functii sintactice: subiect: Ai nostri au
plecat; nume predicativ: Grádina este a voastrá; atribut pronominal: Am urmárit discursurile
alor nostri; atribut adjectival: Se vor comenta articolele voastre; atribut prepozitional: Într-o
regiune de-ale noastre; complement direct: Îi întâmpin pe ai nostri; complement indirect: Le
explic alor sái ce nu e bine; complement circumstantial: Se duce la ai lui; Merge cu ai lui.
40

Posesivul poate dobândi semnificatii particulare în anumite contexte: ai mei (=familia
mea, pårintii mei, copiii mei), al meu (=sotul meu), ai nostri/ai vostri (=persoane care fac
parte dintr-un anumit grup) si intrå în structuri cvasilocutionale, fixate prin uz: propria mea
persoaná, întreaga mea fiintá etc.

2.3.2. !ronumele nepersonale
Pronumele nepersonale nu prezintå flexiune în raport cu categoria gramaticalå a
persoanei. Se disting urmåtoarele subtipuri semantice: pronumele demonstrativ, pronumele de
cuantificare (pronumele nehotårât si pronumele negativ), pronumele interogativ, pronumele
relativ. În afarå de cele patru subclase semantice mai sunt douå subclase hibride: pronumele
relativ-interogativ si pronumele relativ-exclamativ.

2.3.2.1. Pronumele si adjectivul 5ronominal demonstrativ
Pronumele demonstrativ tine locul unui obiect aråtând în acelasi timp plasarea acestuia în
spatiu sau timp, identitatea, asemånarea sau diferentierea fatå de alte obiecte sau persoane:
acesta, acela, acelasi, celálalt. În functie de aceste sensuri, pronumele si adjectivul pronominal
demonstrativ se clasificå în pronume demonstrativ de apropiere, de depårtare, de identitate,
de diferentiere, de calificare.
Pronumele demonstrativ de a5ro5iere are urmåtoarele forme:
$ingular !lural
m. si n. m.
N. c. acesta ásta acestia ástia
. . acestuia ástuia acestora ástora
f. f si n.
N. c. aceasta asta acestea astea
. . acesteia asteia/ásteia acestora ástora
Aceleasi forme le au si adjectivele demonstrative postpuse. Când sunt antepuse, formele
adjectivale nu au particula deicticå -a (acest oras, acesti oameni), iar forma aceasta/asta
devine aceastá/astá: aceastá/astá copilá.
uacá forma pronumelul sl ad[ecLlvulul pronomlnal ocest(o) esLe llvrescáţ o caracLerlsLlcá la llmbll
scrlseţ penLru exprlmarea oraláţ colocvlaláţ se folosesLe frecvenL forma osto/ósto care a páLruns in llmba
llLerará vorblLá sl in unele consLrucLllť Asto e sltootlo! Asto Jo! Asto oo se poote! Sau in imblnárl adverblale
Lemporaleť ostózlţ ostóŴtoomoóţ ostóŴseotó eLcŦ
Þronume|e demonstrat|v de depårtare areţ ca sl pronumele demonsLraLlv de aproplereţ douá serll
paraleleť ocelţ oceeoţ ocelţ oceleo eLcŦ sl varlanLa famlllará óloţ olo eLcŦ (cu o nuanLá semanLlcá
depreclaLlvá)Ŧ lormele pronumelul sl ale ad[ecLlvulul demonsLraLlv de depárLare posLpuse sunL
urmáLoareleť
$ingular !lural
m. si n. m.
N. c. acela ála aceia áia
. . aceluia áluia acelora álora
f. f. si n.
41

N. c. aceea aia acelea alea
. . aceleia áleia acelora álora

La fel ca si adjectivele demonstrative de apropiere, si adjectivele de depårtare antepuse
pierd pe a deictic (acel elev, acei elevi), forma femininå aceea devine acea, iar varianta
colocvialå aia devine a: acea tânárá/a tânárá.
Când sunt antepuse, adjectivele preiau forma de caz a substantivului (acelui om, acelei
femei); în postpunere se acordå cu substantivul în caz (omului aceluia), acord neglijat de
multe ori.
Conform GALR, cel (forma aferezatå a lui acela) si al sunt pronume semiindependente,
care cunosc mai multe valori contextuale. Cel este formant în structura formelor oblice ale
numeralelor ordinale si în structura superlativului relativ, al este formant în structura
posesivelor/genitivelor si în structura numeralului ordinal.
Pronumele demonstrativ de identitate este compus din formele pronumelui
demonstrativ de depårtare acela si particula invariabilå -si: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
etc.
Are urmåtoarele forme:

$ingular !lural
m./n . f. m. f./n.
N. c. acelasi aceeasi aceiasi aceleasi
. . aceluiasi aceleiasi acelorasi acelorasi
Pronumele demonstrativ de diferentiere este un pronume compus, organizat în douå
categorii: de depårtare: celálalt, cu varianta popularå álálalt, si de apropiere: ástálalt, care
apare mai mult în limba vorbitå în diverse variante: cestálalt, (a)istalalt, astalalt etc. a rezultat
din compunerea pronumelui demonstrativ cu adjectivul demonstrativ alt si flexioneazå dupå
gen, numår si caz. Forma adjectivalå veche alalt se regåseste în adverbele alaltáseará,
alaltáieri. Functioneazå si ca adjectiv, având aceleasi forme ca pronumele, atât în antepunere,
cât si în postpunere.

Are urmåtoarele forme flexionare:
Singular Plural
m./n. si f. m. si f./n.
N. Ac. celálalat/cealaltá ceilalti/celelalte
(álálalt/ailaltá) (áilalti/alelalte)
(ástálalt/astálaltá) (ástilalti/astelalte)
G. D. celuilalt/celeilalte celorlalti/celorlalte
(áluilalt/áleilalte) (álorlalti/álorlalte)
(ástuilalt/ásteilalte/asteilalte) (ástorlalti/ástorlalte)
Variantele cu -nt (celálant, ailantá) în loc de -lt (celálalt, ailaltá) trebuie evitate.

Pronumele demonstrativ de calificare are forma atare. Este folosit foarte rar ca
pronume si doar în îmbinarea ca atare (Omul ca atare párea interesant). Foarte adesea apare
42

ca adjectiv pronominal demonstrativ antepus: atare faptá/eveniment/om; atari
fapte/evenimente/oameni. Au valoare de adjective demonstrative calificative cuvinte precum:
asa, asemenea, astfel de, de provenientå adverbialå, invariabile si întotdeauna antepuse: asa
coleg/colegá/colegi/colege.

Functiile sintactice ale 5ronumelui demonstrativ
Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ sunt comune cu ale substantivului:
subiect: Acesta este binevenit; nume predicativ: Omul a rámas acelasi; atribut: Opinia aceluia
má intereseazá; complement direct: Pe acesta îl asteptam; complement indirect: I-amdáruit-o
celeilalte; predicativ suplimentar: O gásesc aceeasi, neschimbatá.

2.3.2.2. Pronumele de cuantificare
Din aceastå claså fac parte, conform GALR, pronumele cu statut de cuantificatori, adicå
pronumele care exprimå raportul parte-întreg: pronumele nehotårâte si pronumele negative.


A. PRONUELE SI ADJECTIVUL PRONOINAL NEHOTÃRÂT
Pronumele nehotårât (nedefinit) este pronumele care tine locul unui nume, dar nu oferå
indicatii precise asupra acestuia. Reprezintå o claså bogatå de pronume, dar eterogenå din
toate punctele de vedere (flexiune, sens, structurå).
Dupå structura morfematicå pronumele nehotårât se clasificå în: sim5le (neanalizabile):
unul, altul, atât(a), cutare, mult, putin, tot; com5use din elemente de compunere (ori-, fie-,
oare-, alt-, vre-, -va) si pronumele relative (care, cine, ce, cât): oricare, oricine, orice, oricâte;
fiecare, fiecine, fiece, fiecâte; oarecare, oarece, oarecine, oarecâti; altcineva, altceva,
altcareva; vreunul, vreuna, vreunii, vreunele; cineva, careva, ceva, câtiva; formele populare si
învechite se formeazå si cu particula -si-: orisice, orisicare, orisicine, oaresicare, cinevasi sau
variante construite cu fite-, fiste-/fieste-: fitecine, fitece, fistecine, fiestecine, fiestecare;
locutiuni 5ronominale nehotgrâte: cine stie cine/ce/care; nu stiu cine/ce/care; te miri
cine/ce/care. La toate acestea se adaugå si adjectivele populare: alde, niscai, niscaiva, niste.
Unele pronume nehotårâte au corespondente adjectivale, altele nu. Au realizåri exclusiv
pronominale: cineva, careva, altcineva, altceva, altcareva, altcâtva, oricine, fiecine, oarecine si
au realizåri exclusiv adjectivale: anumit, anume, alde, niste, niscai(va). Toate celelalte forme
au realizåri pronominale si adjectivale. Unele adjective pronominale nehotårâte au forme usor
modificate: unul devine un, una devine o, vreuna devine vreo. Între realizårile pronominale si
cele adjectivale ale cuantificatorilor existå diferente de frecventå. Astfel, ceva, oricât, oricare
se realizeazå mai frecvent ca pronume si mai rar ca adjective pronominale, iar câtva, fiece se
realizeazå mai frecvent ca adjective pronominale, mai rar ca pronume.
Flexiunea pronumelor/adjectivelor nehotårâte este foarte diferitå de la un caz la altul.
Pronume precum: unul, altul, vreunul si adjectivele corespunzåtoare: un, alt, vreun au flexiune
completå (7-8 forme), altele au câte douå forme: cineva, altcineva, fiecine, oricine, dar si
pronume/adjective invariabile: altceva, ceva, careva, orice, oarecare, niscai, niscaiva, niste,
alde, fiece.
43

Prezentåm ca model de flexiune formele pronumelui unul (în parantezå formele
adjectivale); la fel se declinå si altul (alt), vreunul (vreun).
Singular Plural
m./n. f. m. n./f.
N. Ac. unul una unii unele
(un) (o) (unii) (unele)
G. D. unuia uneia unora
(unui) (unei) (unor)
Alte pronume/adjective nehotårâte au mai putine forme: atât, atâta (atâtá), atâtia (atâti),
atâtea (atâte), atâtora (atâtor); câtva, câteva, câtorva; cutare, cutáruia (cutárui), cutáreia
(cutárei); oricare, oricáreia (oricárei), oricáruia (oricárui), oricárora (oricáror); oricât, oricâtá,
oricâti, oricâte, oricâtor; fiecare, fiecáruia (fiecárui), fiecáror; cineva, cuiva.
Unele pronume si locutiuni pronominale nehotårâte devin, prin articulare, substantive: un
oarecare, un fitecine, un te miri cine/ce.

Functiile sintactice ale 5ronumelui nehotgrât
Functiile sintactice ale pronumelui nehotårât sunt aceleasi cu ale substantivului: subiect:
Unul a câstigat, altul a pierdut; nume predicativ: Cu timpul a ajuns cineva; atribut: Nu
cunoastem povestea fiecáruia dintre ei; complement direct: Vreau sá ajut pe oricine;
complement indirect: A spus vreunuia dintre voi?; complement prepozitional: Te gândesti la
cineva anume?; complement circumstantial: Vei sosi aici înaintea oricui altcuiva, Lucreazá cu
câtiva cunoscuti; predicativ suplimentar: Am gásit-o alta acum, mai încrezátoare.
Pronumele nehotårât este cel mai deschis inovatiilor lexicale. Cele din seria mult, putin,
atâta pot fi derivate cu sufixe diminutivale, rezultând unitåti lexicale populare sau colocviale:
multisor, multicel, multicicá, putinel, putintel, putinticá, atâtica, atâticuta; cutare, cutáricá,
cutáritá, Cutárescu.
Uneori pronumele nehotårât devine substantiv cu sensul ,persoanå necunoscutå,
anonimå¨: un oarecare, un oarecine, un cineva, un fistecine, un altul, o alta. Unii cuantificatori
pot fi identificati în locutiuni pronominale de tipul: cine stie cine, nu stiu cine/te miri cine
(=cineva), cine stie ce, te miri ce (=ceva) etc.

B. PRONUELE SI ADJECTIVUL PRONOINAL NEGATIV
Pronumele negativ este pronumele care înlocuieste un substantiv sau un enunt prezentat
ca inexistent. Apare de obicei singur în enunt, fårå determinåri, impunându-i verbului forma
negativå, indiferent de pozitia sintacticå pe care o ocupå în enunt: N-a venit nimeni, N-a
retinut nimic, Niciunul nu este admis.
Dupå structura morfematicå pronumele negative pot fi sim5le: nimeni (pentru persoane),
nimic (pentru obiecte) si nu pot apårea ca adjective, în schimb se pot substantiviza, prin
articulare: un nimeni; un nimic/nimicul/nimicuri; nimic este invariabil, nimeni are si forme de
genitiv-dativ: nimánui; pronume com5use: niciunul, niciuna, niciunuia, niciuneia, niciunii,
niciunele, niciunora, care pot functiona si ca adjective sub formele niciun, nicio, iar din punct
de vedere semantic se referå atât la persoane, cât si la obiecte. Au flexiune completå, identicå
cu a pronumelui/adjectivului nehotårât unul/un.
44

Functiile sintactice ale 5ronumelui negativ
Pronumele negativ poate îndeplini urmåtoarele functii sintactice: subiect: Nimeni nu se
îndoieste de acest lucru; atribut: Nu face jocul nimánui; complement direct: Nu imitá pe
nimeni; complement indirect: N-a dat nimánui explicatii; predicativ suplimentar: Nu l-au fácut
nimic, nici ministru, nici ambasador; complement circumstantial: Se plimbá fárá nimeni dupá
el; Nu se înháitase cu nimeni.
Pronumele negativ apare în structura unor expresii frazeologice si paremiologice: Nimeni
nu se naste învátat, A nu se da pe nimeni si pe nimic, Ca la noi - la nimeni; În copacul fárá
poame nimenea nu aruncá piatra, Când nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine sá te îneci,
De moarte si de nuntá nimeni, niciodatá nu e gata.

2.3.2.3. Pronumele si adjectivul 5ronominal interogativ
Pronumele interogativ substituie un cuvânt (substantiv, pronume) asteptat ca råspuns la
un enunt interogativ. Are urmåtorul inventar: cine, ce, care, cât, al câtelea. Cu exceptia lui
cine, toate celelalte forme functioneazå si ca adjective. Se caracterizeazå printr-o intonatie
specificå si este folosit în propozitii interogative directe (Cine vine?), indirecte (L-am întrebat
cu cine vine), subordonate: subiective (Chiar nu se stie cine va veni?), predicative (Întrebarea
e cine va fi acolo), atributive (La întrebarea cine a jucat cel mai bine nu ati ráspuns).
Pronumele/adjectivele interogative au diferite functii semantice: de identificare (Cine e
noul vostru coleg?, La ce concurs participi?, Care este situatia?), de categorizare (Ce este
vecinul nostru?), de selectie (Cine vrea sá înceapá?, Care dintre voi a vázut filmul?, Ce ti-a
plácut mai mult?), de definire (Ce este teoria consonantistá?), apreciere cantitativå
nonnumårabilå (Cât zahár se pune?, Câtá rábdare sá ai?), apreciere numårabilå (Câti bani îti
trebuie?).
Flexiunea acestor pronume este eterogenå, iar folosirea lor este dispersatå. Astfel, cine
presupune un referent personal, este numai pronume, nu si adjectiv. Nu are flexiune de gen,
este folosit numai la singular si are douå forme cazuale supletive: cine (N-Ac.), cui (G-D).
Acordul unui verb cu cine subiect se face numai la persoana a III-a singular, chiar dacå
råspunsul asteptat va fi la plural: Cine a stabilit data plecárii, voi?
Pronumele interogativ ce este invariabil, poate apårea ca pronume (Ce ai luat acolo?) sau
ca adjectiv interogativ întotdeauna antepus substantivului (Ce masiná ai luat?). Ca pronume se
referå la inanimate sau are sens general, ca adjectiv nu este specializat semantic (Ce prieteni
inviti? Ce film vezi?). În propozitiile exclamative apare cu sensul ,cât¨, devenind astfel adverb
cu sens superlativ sau adverb relativ: Ce frumoasá te-ai fácut! Ce pácat!; Merge ce merge si
se opreste brusc. Face parte din locutiunile adverbiale din ce în ce (,treptat¨), numai ce
(,deodatå¨).
Care este atât pronume, cât si adjectiv pronominal, prezintå flexiune de gen, numår si
caz. Ca adjectiv este întotdeauna antepus substantivului.
Pronume Adjectiv
Sg. Pl.
N. Ac. care care care care
G. m./ n. cárui(a) cárui cáror(a) cáror
f. cárei(a) cárei
43

D. m./n cáruia cárui cárora cáror
f. cáreia cárei
Acordul unui verb cu pronumele care subiect se face numai la persoana a III-a singular
sau plural si nu cu persoana a II-a singular sau plural: Care (dintre voi) vine mâine?, nu Care
veniti mâine?
Pronumele si adjectivul interogativ cât are forme diferite dupå gen si numår, iar la plural
si dupå caz.
Singular Plural
m./n. f. m. f./n.
N. Ac. cât câtá câti câte
G. D. - - câtor
Ca adjectiv pronominal apare întotdeauna antepus substantivului (Cât timp ai la
dispozitie?). Pronumele si adjectivul interogativ al câtelea, a câta apare în contextul
numeralelor ordinale si este creat dupå modelul structural al acestora.
Functiile sintactice ale 5ronumelui interogativ
Functiile sintactice ale pronumelui interogativ sunt identice cu ale substantivului: subiect:
Cine cântá?; nume predicativ: Ce înseamná asta?; atribut pronominal genitival: A cui e
greseala?; complement direct: Pe cine ati ascultat?; complement indirect: Cui i-ai telefonat?;
complement circumstantial: Spre ce te îndrepti?; complement de agent: De cátre cine ai fost
admonestat?

2.3.2.4. Pronumele si adjectivul 5ronominal relativ
Pronumele relativ substituie un nume într-o propozitie subordonatå neinterogativå, fiind în
acelasi timp si element de relatie între propozitiile subordonate si regentele lor. Spre deosebire
de conjunctii, care sunt numai elemente de relatie subordonatoare, pronumele relative au si
functie sintacticå, formând o parte de propozitie în subordonata pe care o introduc.
Pronumele relative sunt sim5le: care, cine, ce, cât, omonime cu pronumele interogative,
numite adesea si pronume relativ-interogative sau interogativ-relative, com5use: ceea ce, cel
ce, cei ce, cele ce si forma regionalå de (Copilul de cântá e colegul meu).
Pronumele relativ care, invariabil dupå gen si numår la N-Ac., la G-D are forme variabile
dupå numår, iar la singular si dupå gen (cáruia, cáreia, cárora). Acordul pronumelui în genitiv
care precedå substantivul determinat se realizeazå astfel: pronumele relativ se acordå în gen si
numår cu substantivul substituit din regentå (de care este separat de articolul posesiv), iar
articolul posesiv se acordå cu substantivul din atributivå: Am o prietená al cárei frate este
student; Am un prieten a cárui mamá este profesoará. Am niste prieteni ale cáror surori sunt
studente.
O gresealå, destul de frecvent întâlnitå, constå în exprimarea functiei de complement
direct a pronumelui relativ care, fårå prepozitia pe: Povestea care am auzit-o, Fata care am
întâlnit-o, Omul care l-am cunoscut, în loc de: Povestea pe care am auzit-o, Fata pe care am
întâlnit-o, Omul pe care l-am cunoscut.
Pronumele relativ invariabil ce tinde, în limbajul familiar, så-i ia locul lui care în
propozitiile atributive. Cine, cu douå forme cazuale supletive: cine (N-Ac.), cui (G-D), se
46

foloseste în propozitiile atributive numai cu forma de genitiv-dativ: Mergem pe la casa cui ne
are.
Pronumele relativ compus cel ce, format din pronumele demonstrativ semiindependent
cel(acel) + pronumele relativ ce, distinge opozitii de gen, numår si caz; nu este niciodatå
adjectiv. Are urmåtoarele forme:
Singular Plural
m./n. f. m. f./n.
N. Ac. cel ce ceea ce cei ce cele ce
G. D. celui ce celei ce celor ce

Forma ceea ce, socotitå de unii cercetåtori adevåratul pronume relativ compus, are
valoare neutrå (,faptul care¨), este invariabilå, iar flexiunea sa se realizeazå cu ajutorul
prepozitiilor: a pentru genitiv si dativ (Istorisirea a ceea ce este necesar; conform a ceea ce s-
a analizat); la pentru dativ (Dá atentie la ceea ce nu trebuie) sau acuzativ (Má gândesc la ceea
ce mi-ai spus). Valoarea neutrå a lui ceea ce reiese si din neacordarea sa (ceea ce era permis;
ceea ce este necesar). Pronumele ceea ce nu are corespondent adjectival. Având o frecventå
deosebit de ridicatå în vorbire, pronumele relative care, cine, ce, cât(á), câti, câte intrå ca
elemente componente în structura unor locutiuni si expresii: care mai de care, care încotro,
care pe care, sá nu care cumva; te miri ce; de vreme ce, din moment ce, în vreme ce pe
másurá ce, îndatá ce, imediat ce; cine stie cine, cine stie ce; ce mai la deal, la vale, ce mai
încoace si încolo; cât pe ce, cât ai bate din palme, cât ai zice peste, cât ai clipi din ochi, cât
negru sub unghie, câtá frunzá, câtá iarbá, câte verzi si uscate etc.
Functiile sintactice ale 5ronumelor si adjectivelor 5ronominale relative
Pronumele relative au functie sintacticå în propozitia subordonatå pe care o introduc.
Exemple: Eu vád cine nu este atent (cine este subiect al completivei directe pe care o
introduce si din care face parte); El stie ce nu-ti convine (ce subiectul propozitiei subordonate
ce nu-ti convine); nume predicativ: Eu stiu ce este mama ta; atribut adjectival: Eu stiu ce
anotimp iubesti; atribut pronominal: Stiu despre al cgrui copil ati vorbit; complement direct:
Noi stim ce ai scris; complement indirect: Stiu cui ai telefonat; complement circumstantial:
Stiu spre cine alergi.













47

2.4. Numeralul
Numeralul este partea de vorbire flexibilå (cu cea mai reduså flexiune, multe numerale
fiind invariabile), care exprimå: un numår (doi, patru, zece), determinarea numericå a
obiectelor (trei case, cinci copaci), ordinea obiectelor prin numårare (al doilea an, a patra
grupá). Face parte din clasa semanticå a cantitativelor si reuneste, în calitatea lui de ,expresie
a numårului¨, cuvinte si grupåri de cuvinte cu tråsåturi morfologice si sintactice specifice.
Numeralul este o parte de vorbire eterogenå atât în privinta diferitelor categorii de
componente, cât si în ce priveste comportamentul morfologic si sintactic; el este omogen
numai din perspectivå semanticå, exprimând un numår definit (nuantat în directia cantitåtii sau
a ordinii).
Numeralele se clasificå dupå structurg si dupå relatia numericg exprimatå.
Dupå structurg numeralele sunt sim5le (unu, doi, opt), com5use (unsprezece,
douázeci, treizeci si trei) si derivate (doime, sutime, înzecit, înmiit).
În functie de relatia numericg exprimatå, numeralele sunt cardinale, cu subspeciile:
colective, multiplicative, fractionare, distributive, adverbiale si ordinale.
2.4.1. Numeralul cardinal
Numeralul cardinal exprimå ideea de numår în mod direct si fårå alte conditionåri,
încadrându-se în contextul câti, câte (urmate, dupå caz, de numele obiectului determinat
numeric): Câti sunt prezenti? Cinci (studenti).
Este clasa cantitativelor numerice cel mai bine reprezentatå, de la care se formeazå,
prin diferite procedee, toate celelalte tipuri de numerale.
Numeralele cardinale sunt folosite fie ca adjective (doi studenti), fie ca substitute (Au
ascultat toti studentii, dar 5atru au fácut si comentarii), fie ca substantive (Doi plus doi fac
5atru).
Dupå structurg numeralele cardinale propriu-zise sunt sim5le: de la unu la zece
inclusiv, sutá, mie, milion, miliard, numeralul ,negativ¨ zero care exprimå o multime vidå (zero
grade), si com5use, grupate dupå mai multe tipare:
O numerale de la unsprezece la nouásprezece (când numeralul zece este legat de
alt numeral prin prepozitia spre);
O numeralele pentru zeci, sute, mii, milioane etc.: douázeci, cinci sute, trei mii;
O numerale pentru zeci + unitåti legate prin conjunctia si: treizeci si opt;
O numerale savante (putin folosite): bilion, trilion, catralion, cvintilion.
Numeralele simple de la unu la zece si substantivul mie sunt mostenite din latinå, sutá,
milion, miliard, trilion, cvadrilion, cvintilion si zero sunt împrumutate.
Numeralul un(unu)/o (una) are flexiunea cea mai bogatå, prezentând forme diferite
pentru valoarea adjectivalå, atunci când însoteste un substantiv cu care se acordå (un pom, o
caså); când apare singur are valoare substantivalå sau pronominalå (articulat). Cu valoare de
numeral, unu se scrie întotdeauna nearticulat: unu din doi, unu la cinci, o mie unu, ora unu. În
mod traditional înså, acesta se articuleazå în componenta unor locutiuni adverbiale (pâná la
unul) sau adjectivale (tot unul si unul, de unul singur).
Numeralul cardinal, spre deosebire de formele sale omonime, articolul nehotårât sau
adjectivul pronominal nehotårât, are numai formå de singular.
48

Cu valoare de adjectiv are urmåtoarele forme:
masc./neutru sg. fem. sg.
N. Ac. un elev N. Ac. o elevå
G. D. unui elev G. D. unei eleve
Cu valoare de substantiv
masc./neutru sg. fem. sg.
N. Ac. unu(l) N. Ac. una
G. D. unuia G. D. uneia
Numeralul doi (masc.)/douá (fem., neutru) are forme diferite dupå gen. Cazul este
exprimat analitic, cu ajutorul prepozitiilor folosite în fata formelor de acuzativ: prepozitia a
pentru genitiv (Mamá a doi báieti/a douá fete) si prepozitia la pentru dativ (Am sunat la doi
cunoscuti/la douá cunoscute). Forma sinteticå de G-D duor nu este literarå. Cu valoarea lui doi
se folosesc uneori substantivele cuplu, pereche.
Numeralele simple cu flexiune de substantiv: zece, sutá, mie (fem.), milion, trilion,
miliard (neutre) flexioneazå dupå gen, numår, caz, articulare (zecile, sutelor/ unor sute,
milionului, miliardelor).
Numeralul zero este un numeral cardinal negativ cu flexiune de substantiv neutru cu
pluralul în -uri (trei zerouri). Când are valoare de numeral are numai formå de singular, chiar
dacå dupå el urmeazå un substantiv la plural (zero puncte). Poate fi antepus: zero lei, zero
câstig, dar si postpus: câstig zero, desinenta zero, întâlnire de gradul zero. Când este precedat
de un numeral, flexiunea cazualå se realizeazå analitic: Extragerea a patru zerouri/a patru (de)
zero.
Numeralele cardinale compuse pun adesea probleme de formå: cele de la 11 la 19
trebuie så påstreze nealteratå structura unitate + prepozitia spre + zece, exceptând formele
(corecte) paisprezece (nu patrusprezece) si saisprezece (nu sasesprezece). În vorbirea
obisnuitå se întâlnesc si variante precum: unspe, doispe, cinspe, saispe sau unspce, saispce
etc.
Numeralul corespunzåtor lui 12 are forme deosebite dupå gen: doisprezece pentru
masculin si douásprezece pentru feminin si neutru. Prin urmare, sunt corecte formele
douásprezece mii/milioane, ora douásprezece, clasa a douásprezecea. Cu valoarea lui 12 este
folosit substantivul duziná, mai ales în limbajul comercial.
Numeralele de la 20 la 90 au structura unitate + zeci: treizeci, nouázeci, unde zece este
tratat ca substantiv feminin precedat de celelalte numerale cardinale. Face exceptie numeralul
saizeci (nu sasezeci).
Numeralele cincizeci si optzeci prezintå variantele cinzeci, respectiv obzeci, admise doar
în pronuntare. Toate se scriu împreunå, fårå cratimå.
Numeralele compuse corespunzåtoare lui 21-99 au structura: unitate + zeci +
conjunctia si + unitate, scrise în trei cuvinte, cu blanc, fårå cratimå (nouázeci si nouá). Sunt
incorecte variantele de tipul: douásunu/douázesunu, treijdoi/treizejdoi, saistrei,
patrusopt/pasopt, doar în derivatul pasoptist.
De la 20 în sus numeralele se leagå prin prepozitia de de substantivul nearticulat pe
care îl determinå atât în forma scriså, cât si în exprimarea oralå, chiar si atunci când numeralul
49

este redat prin cifre: douázeci si douá/22 de zile; patruzeci si opt/48 de ore, douá sute
cincizeci/250 de lei etc.
Scrierea fårå prepozitia de este admiså numai în cazul în care substantivul apare
abreviat în scris: 20 m, 34 kg, 120 p, darnerecomandabilå în vorbire. La numeralele mai mici
de 20 (2-19) prepozitia de este toleratå atunci când substantivul însotit denumeste o cifrå, o
notå muzicalå, o literå: patru (de) 10, doi (de) fa, trei (de) i.
Pentru exprimarea cazurilor G-D, în afarå de câteva numerale care au forme cazuale
exprimate sintactic (unu, zece, sutá, mie, milion, bilion, miliard), celelalte numerale le exprimå
analitic, cu ajutorul prepozitiilor: prepozitia a pentru genitiv: observatori a opt tári; tatá a doi
copii si prepozitia la pentru cazul dativ: Am fácut daruri la zece copii. De mentionat cå în cazul
numeralului unu G-D poate fi exprimat prepozitional atunci când este corelat cu alte numerale:
Opinia a unu sau (a) doi studenti.
Constructia prepozitionalå (a) se utilizeazå atât dupå prepozitii care cer genitivul: S-au
luat másuri împotriva a doi colaboratori, cât si dupå prepozitii care cer dativul: Datoritá a trei
medici a fost salvat.
Când numeralele de la doi în sus sunt precedate de pronumele semiindependente cei,
cele sau de determinanti ca acesti, acei, ceilalti, alti, acestia marcheazå forma cazualå:
Performantele celor trei sportivi; Párerea acestor/altor zece insi conteazá; S-a decis soarta
celor/acestor trei oameni.
Numeralul nu se acordå, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de
masculin: Nota/pagina doi; Antena 1 [unu]. Apar adesea ezitåri în cazul: pagina doisprezece,
dar si pagina douásprezece.
În legåturå cu indicarea orei, numeralul unu si compusele cu unu se folosesc la
masculin (ora unu/douázeci si unu), dar numeralele cu doi si compusele cu doi, se folosesc la
feminin (ora douá/douásprezece, douázeci si douá). Este incorectå formularea ora doisprezece.
Numeralele cardinale pot fi substantivizate prin articulare: doiul, saptele, unsprezecele,
suta, mia, niste sute, niste mii sau prin asociere cu alte cantitative: fiecare sutá, multe mii etc.
Mai multe numerale cardinale intrå în componenta unor compuse substantivale: trei-frati-
pátati, sângele-de-nouá-frati, de-doi (dans tårånesc), triunghi; nume proprii: Saptefrati,
Sapteochi, Cincilei etc. sau în componenta unor locutiuni (mai ales unu si doi) adjectivale:
oameni tot unul si unul, discutie în doi peri, bumbac sutá la sutá, adverbiale: sigur sutá la
sutá, a vorbi în doi peri; verbale: a fi cu ochii în patru, a o lua la trei pázeste, interjectie
(argotic) sase!

2.4.2. Numeralul ordinal
Numeralul ordinal, spre deosebire de cel cardinal, nu este un cantitativ, ci indicå
ordinea obiectelor sau a actiunilor într-o serie numericå. Se încadreazå în contextul al câtelea,
a câta, iar formantii såi sunt al...lea (masculin), a...a (feminin): al doilea, al optulea; a doua, a
opta. Dupå numeralul cardinal, numeralul ordinal are frecventa cea mai ridicatå si poate avea
valoare adjectivalå (Al cincilea concurent nu s-a mai prezentat), adverbialå (Întâi ascultá, apoi
vorbeste), de substitut (Doi colegi au fost de acord cu mine, al treilea nu).
Structura tipicå a numeralului ordinal este: formantul al/a + numeral cardinal propriu-
zis + articolul enclitic -le + particula deicticå -a: al cincilea/a cincea, al treizeci si unulea/a
30

treizeci si una, al o sutálea/a (o) suta, al o mielea/a (o) mia, al (un) milionulea/a milioana, al
(un) miliardulea/a miliarda, al douá miliardelea/a douá miliarda. Fac exceptie: întâi(ul), (cel)
dintâi, primul (toate corespunzând numeralului 1), secund, tert (ca sinonime pentru al doilea,
al treilea) si Cvintul, folosit numai în sintagma Carol Cvintul.
Întâi articulat si nearticulat atât în antepunere, cât si în postpunere, este folosit cu
valoare adjectivalå: întâiul concurent, întâia concurentá, rândul întâi, banca întâi/întâia - în
variatie liberå (cf. DOOM2). Numeralul întâi precedat de prepozitia de a dat nastere variantei
vechi, invariabile dintâi care doar în postpunere apare singurå: nevasta dintâi, iar în
antepunere este asociatå cu pronumele semiindependent cel, cea si are topica liberå: cea
dintâi nevastá/nevasta cea dintâi, cel dintâi om/omul cel dintâi.
Prim(ul), cu formele: prim(ul), prima, primi(i), prime(le), G-D primului, primei, primilor,
primelor, are valoare de adjectiv si intrå în structura unor cuvinte compuse care, cu exceptia
lui primávará, se scriu cu cratimå: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, prim-plan, prim-
procuror, prim-solist(á), prim-balerin(á), primá-doamná etc.
Primar(á) se mai påstreazå în limba românå actualå numai ca adjectiv în constructiile
vár primar, vará primará.
Numeralele ordinale se declinå numai articulate: cele sintetice cu articolul hotårât
enclitic, cele analitice cu formantul cel. Formele lor flexionare sunt urmåtoarele:
Singular Plural
m. si n. f. m. f. si n.
N.-Ac. întâiul întâia întâii întâile
G.-D. întâiului întâii întâilor întâilor
Singular Plural
m. si n. f. m. f. si n.
N.-Ac. cel de(-)al doilea cea de(-)a doua cei de(-)al doilea cele de(-)al doilea
G.-D. celui de(-)al doilea celei de(-)a doua celor de(-)al doilea celor de(-)al doilea
Constructia cu cel/cea + prepozitia de + numeral ordinal cunoaste douå variante de
scriere, ambele corecte, în functie de tempoul rostirii: fårå cratimå, pentru un tempo lent: cel
de al doilea báiat, cea de a doua fatá, cu cratimå, într-un tempo rapid: cel de-al doilea báiat,
cea de-a doua fatá. Formantul cel îsi schimbå forma dupå gen, numår si caz, iar numeralul
ordinal variazå doar dupå gen (v. supra).
Numeralele ordinale pot fi redate în scris prin litere sau cifre, iar pentru numerele mai
mici este specificå acestui numeral notarea cu cifre romane însotite de formantii al, a
(antepusi) si -lea, -a (postpusi). În ultimul timp existå tendinta înlocuirii cifrelor romane cu
cifre arabe, precum si a înlocuirii numeralelor ordinale cu cele cardinale, care asigurå o
exprimare mai rapidå si economie de spatiu: secolul 21, capitolul 3, în loc de secolul al XXI-lea,
capitolul al III-lea.
2.4.2.1. Numeralul colectiv
Numeralul colectiv exprimå o grupare determinatå de obiecte, iar specificul såu este
ideea de însotire: amândoi/amândouá (numeral vechi, mostenit din latinå), ambii/ambele
(neologic), toti/toate trei, toti/toate patru, toti/toate cinci alåturi de formele
tustrei/câtesitrei/câtesitrele, tuspatru/câtesipatru, tuscinci/câtesicinci etc.
31

Amândoi/amândouá are forme distincte de gen numai la nominativ si acuzativ. La
genitiv-dativ formele amânduror/amândurora nu sunt distincte dupå gen, ci dupå
comportamentul sintactic si dupå topicå: amânduror, fårå particulå deicticå, când precedå
substantivul (Mama amânduror báietilor/fetelor; Le-am spus amânduror colegilor/colegelor) si
amândurora, cu particulå deicticå, când urmeazå substantivului (Le-am propus párintilor
amândurora, Le-am spus amândurora ce era de spus).
Ca adjectiv, fie antepus, fie postpus substantivului, presupune articularea hotårâtå a
acestuia: amândoi copiii/amândouá fetele; copiii amândoi/fetele amândouá.
Ambii/ambele, sinonimul neologic pentru amândoi/amândouá, are la G-D formele
ambilor/ambelor, dar poate fi folosit si în constructii analitice cu prepozitia la pentru dativ: la
ambii/la ambele. Este întotdeauna antepus si, deoarece då impresia de articulare, substantivul
care îi urmeazå nu este articulat: ambii elevi/ambele eleve.
Pentru numeralele mici (pânå la 10) se foloseste - cu precådere în vorbirea popularå -
o locutiune formatå din toti/toate (tus-) sau câtesi- + numeralul cardinal cu valoare de
numeral colectiv compus: toti/toate patru alåturi de tuspatru/câtesipatru (prietenii/prietenele).
Reproducând modelul lui amândoi, în limba vorbitå se folosesc si numeralele colective
amântrei, amânpatru, amâncinci, elementul amân- provenind din lat. ambo.
De subliniat faptul cå duo, duet, trio, tertá, tertiná, tripletá, troicá, treime, duziná,
chenziná, în pofida sensului pe care îl au (redau o cifrå exactå), sunt, din punct de vedere
morfologic, substantive.
2.4.2.2. Numeralul multi5licativ
Numeralul multiplicativ aratå proportia în care creste o cantitate numericå sau o
calitate. Este un derivat parasintetic, format de la numeralul cardinal simplu (2-8, 10, 100,
1000) cu prefixul în- (îm-) si sufixul participial -it: îndoit, întreit, împátrit, înzecit, însutit,
înmiit. Numerale multiplicative neologice sinonime sunt: dublu, triplu, iar în limbajul stiintific
cvadruplu, cvintuplu, sextuplu.
Numeralul multiplicativ seamånå ca formå cu adjectivele participiale si se comportå ca
acestea, acordându-se în gen, numår si caz cu substantivul determinat: câstig înzecit -
câstiguri înzecite. Când determinå un verb acesta devine adverb: a câstigat îndoit; cu aceastå
valoare este sinonim cu numeralul adverbial corespondent: de douá ori.
Numeralul dublu s-a substantivizat în terminologia sportivå în sintagme precum dublu
mixt, dublu fete/báieti, iar numeralul triplu formeazå compusul triplusalt, tripletá etc.

2.4.2.3. Numeralul fractionar (5artitiv)
Numeralul fractionar este numeralul care denumeste o parte, o fractiune dintr-un întreg
sau dintr-un grup de obiecte. Reprezintå niste derivate substantivale formate de la numeralul
cardinal + sufixul -ime: doime, treime, sutime etc., flexionând dupå gen, numår, caz,
determinare. Este un numeral livresc, folosindu-se cu precådere în aspectele specializate ale
limbii (muzicå, sport, matematicå): doimi, pátrimi, optimi, saisprezecimi etc.
Numeralul fractionar se leagå de determinant prin prepozitiile de, din: optime de
secundá, o pátrime din suprafatá.
În limbajul matematic numeralele cardinale sunt legate prin prepozitiile pe sau supra:
doi pe trei, patru supra doi. Popular, sunt folosite si constructiile: pe din douá, pe din trei.
32

În limbajul administrativ este folositå formula numeral cardinal + expresia la sutá, la
mie: sapte la sutá/mie. Cu valoarea lui la sutá, sutime se poate folosi substantivul neutru
procent, iar cu valoarea lui la mie, miime se foloseste substantivul feminin promilá(e).
De multe ori, în exprimarea mai putin îngrijitå, apar constructii pleonastice de tipul un
procent de doi la sutá, omitându-se faptul cå procent înseamnå ,la sutå¨.
În uzul curent substantivele jumátate si sfert, iar în limba popularå substantivul litrá, au
sensul numeralelor fractionare doime, pátrime. Acestea pot intra în structura unor locutiuni
adjectivale (cu sens superlativ): un om si jumátate sau adverbiale: pe sfert, pe jumátate (A
câstigat doar pe sfert/pe jumátate din sumá).

2.4.2.4. Numeralul distributiv
Numeralul distributiv exprimå repartizarea si asocierea obiectelor în grupuri egale,
unitare numeric. Prin alåturarea unor numerale cardinale apropiate ca valoare numericå,
numeralul distributiv exprimå aproximatia: Au dat câte douá, trei ráspunsuri si au plecat, Vor
ráspunde la 7, 8 întrebári.
Numeralul distributiv este format întotdeauna din adverbul câte si un numeral cardinal
(uneori repetat): câte unu(a)/unu(a) câte unu(a), câte doi/doi câte doi etc. Mai rar, numeralul
distributiv se formeazå din adverbul câte si un numeral fractionar: câte un sfert, câte o
jumátate, câte o pátrime etc.
Valoarea numeralului distributiv poate fi adjectivalå sau substantivalå si are flexiunea
numeralului cardinal.

2.4.2.5. Numeralul adverbial (de re5etare)
Numeralul adverbial aratå de câte ori se repetå o actiune sau în ce proportie se aflå o
calitate/cantitate la diferite obiecte sau la acelasi obiect în ipostaze diferite. Determinå un verb,
adjectiv sau adverb, iar structura sa cuprinde prepozitia de (dupå care pot urma adverbe ca
aproximativ, circa, vreo sau prepozitia peste) + numeralul cardinal de la doi în sus +
substantivul ori (pluralul substantivului oará): de (vreo) douá ori, de (aproximativ) trei ori etc.
Numeralul corespunzåtor lui unu este o datá ,o singurå datå¨, omofon cu odatá
,odinioarå¨ si cu formatiile bazate pe odatá/o datá: odatá cu/odatá ce, o datá în plus, o datá
pentru totdeauna, dintr-o datá.
Pot fi constituite formatii mixte de numerale distributive: câte o datá (care s-a sudat în
forma adverbului nehotårât câteodatá), de câte douá ori etc.
O altå structurå a numeralului adverbial cuprinde numeralul ordinal + substantivul
oará (uneori datá sau rând): întâia (prima) oará/datá, în primul rând; a doua oará/datá, în al
doilea rând.
Pentru primele trei numerale existå si dublete neologice, cu caracter livresc primo,
secundo, tertio (notate în scris 10, 20, 30).
Neologismul bis, folosit dupå un numeral cardinal (numår al unei pagini, al unei case: 9
bis), are valoare adjectivalå; atunci când indicå repetarea unui pasaj (muzical, literar) are
valoare adverbialå, cu semnificatia ,încå o datå¨. De aici si verbul derivat a bisa; poate fi
substantivizat: A oferit melomanilor douá bisuri.
33

Din limbajul matematic a påtruns în limbajul familiar pronumeralul n, folosit ca numeral
adverbial la feminin: (pentru) a n-a oará.
Functiile sintactice ale numeralului: nominativ: subiect: Doi aleargå. Al treilea
priveste. Amândoi sunt multumiti; nume predicativ: Prietenii mei sunt doi/amândoi. El a råmas
al cincilea; predicativ suplimentar: Au plecat amândoi. Ea s-a întors a doua; atribut
apozitional: Exemplele date, zece, sunt suficiente; genitiv fárá prepozitie: atribut apozitional:
Sfatul lor, al celor doi, a fost bun; atribut substantival: Casa amândurora este pe plajå; nume
predicativ: Bunurile sunt ale amândurora; genitiv cu prepozitie: atributsubsLanLlvalť Colaborarea
co ombll a fosL bun፠nume predlcaLlvť SunLem impottlvo celot JolŤ complemenL clrcumsLanLlalť Au venlL
inalnLea celot ttelŤ complemenL lndlrecLť SŴau unlL impottlvo ptlmololŤ Jotlv fótó ptepozltleť complemenL
lndlrecLť C sá le aráL omôoJototo LabloulŤ aLrlbuL apozlLlonalť Anelţ ptlmel candldaLeţ l sŴau daL expllcaLllŤ
Jotlv co ptepozltleť aLrlbuL subsLanLlvalť Succese daLoraLe celot Jol inváLáLorlŤ complemenL clrcumsLanLlalť
A inLârzlaL dln cauza celot JolŤ ocozotlv fótó ptepozltleť complemenL dlrecLť Am cules ttelŤ Alea JooóŤ
predlcaLlv supllmenLarť ll socoLlm ptlmolŤ ocozotlv co ptepozltleť nume predlcaLlvť 1oLl sunL Je zeceŤ aLrlbuL
subsLanLlval prepozlLlonalť vorbesLe despre colaborarea co ttel dlnLre eleŤ aLrlbuL apozlLlonalť Þe Marla sl
pe Anaţ pe ombeleţ leŴam inLâlnlLŤ complemenL dlrecLť ll aplaudám pe cel ttelŤ complemenL lndlrecLť Se
Leme Je ol ttelleoŤ complemenL clrcumsLanLlalť cblot zece sl LoL nuŴl a[unaŤ vocotlvť fárá funcLle slnLacLlcáť Ŷ
Pelţ cel Jolţ de acolo!Ť aLrlbuLť Ŷ volţ omôoJolţ venlLl alcl!






















34


2.5. Verbul
Verbul este partea de vorbire flexibilå care exprimå actiuni, ståri, procese, evenimente.
Este o parte de vorbire bine reprezentatå numeric si care se îmbogåteste continuu, constituie
centrul grupului verbal si are rolul de purtåtor al mårcilor de predicativitate.
Flexiunea verbului, complexå si mai bogatå decât a tuturor celorlalte pårti de vorbire, se
numeste conjugare si se realizeazå în functie de urmåtoarele categorii gramaticale: diatezå,
mod, timp, aspect, persoanå, numår. Categoriile de gen si caz se limiteazå doar la formele
participiale.
2.5.1. Clasificarea verbelor
Se poate face din perspective diferite: semanticå, morfologicå, sintacticå.
În ce priveste criteriul semantic, se disting categorii de verbe foarte diferite: verbe
incoative (aratå începutul unei actiuni: a începe, a porni, a demara, a debuta, a înflori, a
îmboboci, a înmuguri); verbe de declaratie (a întreba, a ráspunde, a spune, a zice); verbe
afective (a iubi, a plânge); verbe de miscare (a alerga, a fugi, a pleca, a umbla, a veni, a se
duce); verbe de stare (a se afla, a rámâne, a sta, a exista); verbe senzitive (a auzi, a
observa, a vedea); verbe volitive (a vrea, a dori, a aspira). Tot aici sunt incluse si verbele
durative (exprimå o actiune care se desfåsoarå într-un timp relativ îndelungat: a curge, a
astepta, a munci, a gândi, a trái); verbele iterative (aratå cå actiunea se repetå: a (se)
perinda, a repeta, a bátátori); verbele momentane (exprimå o actiune care dureazå putin: a
apárea, a se naste, a muri, a decola, a adormi, a tresári, a intra, a sári, a se îndrágosti);
verbele eventive (aratå o modificare a subiectului sau a obiectului: a se înfrumuseta, a se
îmbogáti, a se întrista, a se însenina, a se înnegri, a se vesteji); verbele dinamice (aratå
participarea intenså, cu interes, a subiectului la actiune: a se bucura, a se ruga, a se agita);
verbele factitive (cauzative) (aratå cå subiectul determinå pe altcineva så facå actiunea: a
se opera, a se tunde, a se machia).
Din punct de vedere morfologic verbele pot fi clasificate în verbe regulate si verbe
neregulate, iar din perspectivå sintacticg acestea se clasificå în verbe 5redicative
(nonco5ulative) si verbe ne5redicative (co5ulative).
Dupå posibilitatea de a avea un complement direct distingem verbe tranzitive, verbe
intranzitive si verbe ergative.
În functie de relatia verb-subiect, verbele sunt 5ersonale sau im5ersonale.
O altå clasificare a verbelor priveste folosirea lor cu sau fårå pronume reflexive clitice
(în dativ sau acuzativ) când verbele pot fi verbe 5ronominale (reflexive) si verbe
ne5ronominale (nereflexive).
Sunt verbe care au întotdeauna formå reflexivå: a se alia, a se autocita, a se bizui, a se
cái, a se cicatriza, a se coagula, a se dumiri/dumeri, a se ivi, a se întâmpla, a se mândri, a se
poticni, a se pripi, a se ramoli, a se rásti, a se repercuta, a se sfii, a-si asuma, a-si însusi, a-si
aroga, a-si reveni si verbe care sunt numai nereflexive: a trebui, a merita, a exista, a petrece,
a ploua, a ráci, a râde. Altele pot fi pronominale sau nepronominale, în functie de sens: a
ajunge-a se ajunge, a alege-a se alege, a aminti- a-si aminti, a astepta-a se astepta, a duce-a
33

se duce, a exprima-a se exprima, a îmbráca-a se îmbráca, a pomeni-a se pomeni, a lása-a se
lása, a uita-a se uita, a stápâni-a se stápâni.
Verbele reflexive pot avea pronumele în acuzativ sau în dativ. Ele pot avea diverse
valori semantice: reflexiv-obiective - subiectul gramatical face actiunea pe care tot el o
suferå: a se spála, a-si închipui, a-si aminti; reflexiv-dinamice (5artici5ative) - exprimå
participarea intenså a subiectului la actiune: a se ruga, a se teme, a se gândi; reflexiv-
reci5roce - actiunea este îndeplinitå de douå sau mai multe subiecte si asupra fiecåruia se
råsfrânge actiunea celuilalt: se ceartá des, se înteleg bine, îsi scriu adesea, îsi dau palme, se
întrepátrund; reflexiv-5asive - subiectul gramatical suferå actiunea efectuatå de
complementul de agent: se construieste, se face curat, se repará, se ia hotárârea; reflexiv-
im5ersonale, folosite numai la persoana a III-a singular, fårå sens pasiv: Se mánâncá bine,
Se cálátoreste prost, Se doarme bine afará; reflexiv-eventive - exprimå transpunerea în altå
stare: Se roseste de furie, S-a îmbolnávit, S-a însánátosit; reflexiv-5osesive cu pronume
reflexiv în dativ, obiectul posedat fiind complement direct/indirect, iar reflexivul corespunzând
unui adjectiv posesiv: Îsi aranjeazá párul, Ti-ai vázut copilul?, Vezi-ti de drum!
Verbe 5ersonale
Verbele personale reprezintå clasa cea mai numeroaså si se definesc prin faptul cå se
combinå cu un acant-subiect în nominativ, acordându-se cu acesta în numår si persoanå, au o
paradigmå completå pentru cele sase persoane: a cânta, a citi, a înváta, a spune, a veni, a
urca: Mama cântá/citeste, vine etc. Tot aici sunt incluse si verbe onomatopeice ca: a cloncáni,
a cotcodáci, a mârâi, a mieuna, a necheza sau verbe ca: a apune, a coincide, a germina, a
izvorî, a înfrunzi etc., care, desi au paradigma completå pentru cele sase persoane, realitatea
lingvisticå impune doar persoana a treia singular sau plural si le conferå caracteristica
morfologicå a unipersonalitåtii.
Verbe im5ersonale
Verbele impersonale sunt verbele care nu admit un subiect personal: ninge, plouá,
fulgerá, tuná, burniteazá, se însenineazá, se însereazá, se face ziuá, se face cald.
Existå si verbe personale care au întrebuintåri impersonale la anumite forme sau
sensuri, valoarea impersonalå reiesind din folosirea lor contextualå. Aceste verbe sunt socotite
impersonale improprii si se pot construi cu un pronume personal în dativ: a-i plácea, a-i veni,
a-i folosi, a-i ajunge, a-i rámâne, a-i pása, a-i arde sau fårå pronume în dativ: trebuie (sá),
ajunge(cá), rámâne (sá), meritá (sá), se cuvine (sá); verbe construite cu pronumele în
acuzativ: má priveste cá, má surprinde sá, má avantajeazá sá, má mirá cá, má uimeste cá etc.
Multe dintre aceste verbe oscileazå între utilizåri impersonale, preponderente ca frecventå, si
utilizåri personale (cf. Îmi placi, Má surprinzi, Má uimesti etc.). Pronumele personale care
însotesc unele dintre formele de mai sus au functie sintacticå de complemente indirecte,
respectiv complemente directe.
Sunt si verbe impersonale la diateza reflexivå, numite si verbe reflexiv-impersonale: se
aude, se zice, se zvoneste, se impune, se cade, se cuvine, se nimereste, se întâmplá. În aceste
situatii cliticul se nu are functie sintacticå, ci este doar morfem al diatezei reflexive. Aceste
verbe impun o subiectivå introduså prin sá/cá.
36

De multe ori, din nevoia de a ,subiectiviza¨ enuntul, apar în uz reorganizåri sintactice
care ,personalizeazå¨ verbul, dând nastere la constructii incorecte de felul: Eram sá alunec, M-
am întâmplat acolo, Trebuiam sá ajung la timp.
Ex5resii verbale im5ersonale
Expresiile verbale impersonale sunt alcåtuite din verbul copulativ a fi si un adverb de
mod ca nume predicativ: e bine, e important, e posibil, e sigur. Formeazå un predicat nominal
cu sens impersonal si se construiesc cu o subiectivå: E bine sá asculti. Verbul copulativ poate fi
subînteles: adevárat (cá), bine (cá), pácat (cá). În locul adverbului poate fi o locutiune
adverbialå cu valoare de numepredicativ: e de folos, e de mirare, e de prisos, e cu putintá, sau
un supin folosit adverbial: e de dorit, e de neînteles, e de vázut etc. Unele expresii impersonale
se pot asocia cu un pronume personal în dativ: Mi-e bine/ráu/greu/cald/frig etc.
Verbe 5redicative (nonco5ulative)
Verbele predicative (noncopulative) sau autonome sunt verbele cu sens de sine ståtåtor
si pot îndeplini singure functia sintacticå specificå, predicatia. Ele constituie majoritatea
verbelor limbii române.
Verbe ne5redicative
Verbele nepredicative nu pot forma singure predicatul. Se împart în douå categorii:
verbe auxiliare si verbe co5ulative.
Verbe auxiliare
Verbele auxiliare sunt instrumente morfologice, morfeme gramaticale, care ajutå la
formarea diatezei si a unor timpuri si moduri compuse. Acestea sunt verbele: a fi, a avea, a
vrea.
Verbul auxiliar a fi participå la formarea viitorului anterior (voi fi asteptat), a
conditionalului perfect (as fi asteptat), a conjunctivului perfect (sá fi terminat), a prezumtivului
perfect (o fi terminat, ar fi terminat, sá fi terminat), a infinitivului perfect (a fi terminat). A fi
participå de asemenea la construirea tuturor formelor diatezei pasive (tu esti asteptat, tu erai
asteptat, tu fusesei asteptat, tu sá fi fost asteptat).
Verbul auxiliar a avea participå la formarea perfectului compus (am ascultat), a
viitorului (am sá ascult), a conditionalului (as asculta, as fi ascultat).
Verbul auxiliar a vrea intrå în structura viitorului (voi merge) si a prezumtivului (voi fi
mergând, voi fi mers).
Existå, dupå opinia unor autori, si verbe semiauxiliare care pot exprima: posibilitatea
(pot sá ascult), intentia (vrea sá învete), evitarea unei întâmplåri iminente (era sá cadá, stá sá
pice).
Verbe co5ulative
Verbele copulative sunt verbele care formeazå, numai împreunå cu un nume predicativ,
predicatul nominal. Ele sunt verbe de relatie între subiect si numele predicativ, copule care si-
au pierdut, total sau partial, sensul lexical. Tråsåtura specificå este aceea cå ele presupun
folosirea în acelasi timp a douå nominative: unul care este subiectul sicelålalt care este numele
predicativ (El este medic). Sunt verbe intranzitive, nu participå la opozitiile de diatezå. Verbele
copulative pot fi reduse la douå sensuri: ,a fi¨ si ,a deveni¨. Exceptând verbul a deveni, care
nu poate apårea decât ca verb copulativ, toate celelalte verbe copulative au si utilizåri
37

noncopulative. Prin urmare, devin copulative si verbele a ajunge, a se face, a iesi când au
sensul ,a deveni¨ (El a ajuns/s-a fácut/a iesit învátátor). Inventarul verbelor copulative variazå
de la autor la autor, de la gramaticå la gramaticå.
Verbul a fi cunoaste toate cele trei ipostaze: auxiliar (as fi stiut, sá fi stiut), copulativ
(Báiatul e inteligent), predicativ (noncopulativ). Este verb noncopulativ când are urmåtoarele
sensuri: ,a exista, a se afla¨: E acolo un sat uitat de lume, Cine-i la telefon?; ,a proveni¨:
Colegul meu e din Arad, Ceaiul e din China; ,a data/a dåinui¨: Tabloul e din secolul trecut; ,a
se întâmpla¨: Era prin toamná; ,a costa/a valora¨: Cât e kilogramul de rosii?; ,a se duce¨: Am
fost la munte cu trenul; ,a dura¨: Cât mai e pâná suná de intrare?; ,a se petrece¨: Totul e
doar în vis; ,a pleca/a sosi¨: La ce orá e trenul?; , a însemna/a prevesti¨: Ce e când visezi
západá?; ,a se produce¨: Pe drum a fost un accident. În toate aceste situatii a fi este predicat
verbal, iar substantivul sau substitutul adiacent este subiect, nu nume predicativ.
Verbe tranzitive (obiective) si verbe intranzitive
Verbele tranzitive sunt verbele care au sau pot avea un complement direct: Am citit o
carte, El spune adevárul. Sunt situatii când complementul direct nu este exprimat (Acum
ascult, Citesc zilnic, Învát toatá ziua); în acest caz verbele sunt tot tranzitive, dar folosite în
formå absolutå.
Unele verbe sunt întotdeauna tranzitive (a bea, a citi, a coase, a repara, a simti); altele
sunt întotdeauna intranzitive, adicå nu pot avea un complement direct. Aici intrå: verbele
copulative: a deveni, a se face, a ajunge, a iesi, a rámâne, a însemna, a párea, a fi, care cer
subiect si nume predicativ (Ea este/devine/rámâne actritá, Viata înseamná luptá); verbele de
stare: a exista, a sta, a sedea, a rámâne, a locui etc.; verbele de miscare: a merge, a alerga, a
fugi, a sosi, a iesi, a intra etc.; verbe nereflexive precum: a cádea, a înota, a stránuta, a
transpira, a tusi (El cade/înoatá etc.) sau verbe reflexive ca: a se însánátosi, a se cuminti, a se
potoli etc., care admit un singur nominal, a cårui functie este de subiect; verbele: a plácea, a
trebui, a conveni, a ajunge (Îmi place/convine situatia, Îmi trebuie o slujbá, Îmi ajung banii),
la care nominalul postverbal este subiect, nu complementdirect; verbele: a conta, a paria, a
insista, a stárui, a depinde, a se supára, a se teme (Ea conteazá pe párinti, El se teme de
examen etc.), verbe bivalente, construite cu un nominal-subiect si unul complement
prepozitional, dar nu si cu un complement direct.
Sunt verbe care pot fi tranzitive sau intranzitive în functie de context: ex. Încep lucrul
(tranzitiv) si Programul începe de dimineatá (intranzitiv); L-a ajutat pe vecin la bagaje
(tranzitiv) si I-a ajutat vecinului la bagaje (intranzitiv), Îi place de Maria (intranzitiv cu regim
prepozitional), O place pe Maria (tranzitiv). Uneori constructia tranzitivå este în variatie liberå
cu cea intranzitivå: Mi-l amintesc pe tata (tranzitiv) si Îmi amintesc de tata (intranzitiv).
Unele verbe pot avea douå complemente directe (verbe bitranzitive sau dublu
tranzitive: a întreba, a ruga, a examina, a sfátui, a anunta, a sfátui): unul al persoanei, altul al
obiectului: Má învatá un cântec; Îl anuntá ceva. Tranzitivitatea caracterizeazå doar verbele la
diateza activå. La diateza pasivå complementul direct devine subiect: cf. Maria a citit o carte si
Cartea a fost cititá de Maria. De multe ori, acelasi verb, tranzitiv la diateza activå, se
intranzitivizeazå când trece la diateza pasivå sau când are formå reflexivå: cf. Am dat un
exemplu (tranzitiv), A fost dat un exemplu, S-a dat un exemplu (intranzitiv).

38

Verbe ergative (inacuzative)
Verbele ergative (inacuzative), spre deosebire de verbele tranzitive care au actantul un
complement direct, acestea au un actant unic, în pozitia de subiect, fårå ca verbul så fie pasiv:
Florile se usucá, Grânele se coc, Soarele arde.
Locutiuni verbale
Locutiunile sunt combinatii de cuvinte în structura cårora intrå si un verb, caracterizate
prin unitate semanticå si gramaticalå, care se comportå ca un verb: a da drumul, a lua loc, a
face fatá, a lua piuitul (cuiva), a trage la másea, a o face latá, a tine piept, a se da de gol, a da
bir cu fugitii etc.
Într-o locutiune verbul este purtåtorul valorii gramaticale (diatezå, mod, timp,
persoanå, numår), celelalte componente contribuind semantic la închegarea locutiunii. Uneori
comportamentul gramatical al locutiunii verbale poate fi diferit de cel al verbului din structura
locutiunii. Exemplu: a lua este verb tranzitiv, dar în locutiunea a lua aminte (la ceva) este
intranzitiv; locutiunea a face rost este intranzitivå, dar verbul sinonim a procura este tranzitiv.
În structura oricårei locutiuni intrå un verb si un substantiv. Verbul are rolul gramatical,
realizând flexiunea, iar substantivul are rol semantic, dirijând sensul. Substantivul este
întotdeauna invariabil morfologic si este nedeterminabil sintactic (nu poate primi niciun
determinant). Ex.: a da în gropi, a face praf, a trage mâta de coadá, a intra la apá.
În unele locutiuni se conservå arhaisme: a lua la rost, a da sfará în tará, a da ortul
popii, a se da în stambá, a da brânci, a veni de hac, a nu avea habar, a lua cu japca, a da
târcoale, a o lua razna, a da iama, a da ghes etc.
De cele mai multe ori locutiunea verbalå are un corespondent verbal (a o lása baltá = a
renunta), alteori nu au un corespondent simplu (a-l lua gura pe dinainte).
Multe locutiuni se caracterizeazå prin expresivitate: a-si lua lumea în cap, a-i lása gura
apá, a se sterge pe bot, a i se aprinde cálcâiele, a da cu oistea în gard, a prinde cu mâta în
sac, a-si pune pofta-n cui, a bate apa-n piuá etc.
Verbele care intrå cel mai des în structura locutiunilor verbale sunt verbe din fondul
principal lexical: a da, a lua, a face, a fi, a sta, a avea, a bága, a tine etc. Sunt si locutiuni care
provin din calcuri sintactice: a face fatá, a face curte, a lua act, a cádea de acord etc.

2.5.2. Clasificarea verbelor în conjugári
Numårul de conjugåri a variat de-a lungul timpului în gramaticile românesti de la 4
clase (în clasificårile traditionale etimologizante) pânå la 38 de clase, numårul lor putând creste
pânå la zeci de clase dacå se iau în calcul si verbele neregulate.
Vom prezenta în continuare douå clasificåri: a) o clasificare potrivitå cu traditia
gramaticii românesti, pornind de la sufixul de infinitiv, dar având în vedere si particularitåtile
flexiunii în totalitatea formelor verbale, cu 4 grupe mari de conjugåri; b) forma simplificatå de
clasificare, realizatå de GALR, pe baza criteriului omonimiilor specifice si al afixelor specifice, cu
11 grupe de conjugåri.
a) Conjugarea I (tare) cuprinde verbe terminate la infinitiv în -a, fårå sufixul -ez: a
cînta, a lupta, a mânca si conjugarea I (slabg) care cuprinde verbe terminate la infinitiv în -
39

a cu sufixul -ez: a agrea, a lucra, a mima. Conjugarea a II-a cuprinde verbe terminate la
infinitiv în -ea: a avea, a cádea, a plácea, a tácea, a vrea.
Conjugarea a III-a cuprinde verbe terminate la infinitiv în -e: a merge, a conduce, a
spune, a face. Aici se diferentiazå verbele sigmatice care au sufixul de perfect -se- si sufixul
de participiu -s (a spune, a se duce, a merge, a rámâne) si verbele asigmatice, cu sufixul de
perfect -u- si cu sufixele de participiu -u-t (a cere, a bate, a face, a începe).
Conjugarea a IV-a cuprinde verbe terminate la infinitiv în -i si -î: a auzi, a citi, a iubi,
a gândi, a hotárî, a coborî, a urî.
O caracteristicå importantå a acestor verbe priveste forma de pers. I singular, indicativ,
prezent, care, pentru unele coincide cu rådåcina infinitivului: a fug/i-fug; a cobor/î-cobor, iar
pentru altele, aceeasi formå adaugå rådåcinii sufixul -esc/-ásc: a dor/i-doresc; a hotár/î-
hotárásc.
b) Conjugarea I cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival -a si suf. prez. ind. Ø: a
cânta, a ara, a spála; a afla, a intra; a apropia, a mângâia, a înjunghia, a continua.
Conjugarea a II-a cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival -a si cu sufixul de
prezent -ez, -eaz-: a aranja, a avansa, a bloca, a lucra; a scânteia, a sublinia; a îngenunchea,
a veghea.
Conjugarea a III-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival -î si cu sufix de prezent Ø: a
coborî, a doborî, a omorî, a vârî.
Conjugarea a IV-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival -i, sufix de prezent Ø si
omonimia desinentialå 3 ind. prez. = 6 ind. prez.: a acoperi, a diferi, a referi; a contribui, a
îngádui, a sui.
Conjugarea a V-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival -i, sufix de prezent Ø si
omonimia desinentialå 1 ind. prez. = 6 ind. prez.: a adormi, a fugi, a pieri, a sári, a veni.
Conjugarea a VI-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival -i si sufixul de prezent -esc, -
est-: a citi, a isprávi, a fugári, a frunzári, a mári, a nimeri, a pietrui, a tágádui.
Conjugarea a VII-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival -î si sufixul de prezent -gsc,
-gst-: a hotárî, a pârî, a urî, a závorî.
Conjugarea a VIII-a cuprinde toate verbele regulate cu infinitivul în -ea: a párea, a
plácea, a tácea, a vedea, a zácea.
Conjugarea a IX-a cuprinde verbele cu infinitivul în -e (neaccentuat) si cu sufixul de
perfect simplu -u, sufix prezent si la formele de participiu: a asterne, a concepe, a face, a
începe, a trece. Conjugarea a X-a cuprinde verbele cu infinitivul în -e, cu perfect simplu în -
se- si participiul în -s: a arde, a merge, a prinde, a sterge, a trage.
Conjugarea a XI-a cuprinde verbele cu infinitivul în -e, cu perfect simplu în -se- si
participiul în -t: a coace, a fierbe, a frânge, a frige, a înfige, a rupe, a sparge.
GALR opereazå si cu alte clasificåri ale verbelor regulate: o clasificare în functie de
variatia accentualå, privitoare la deplasarea accentului de pe radical pe flectiv, si o clasificare
dupå criteriul alternantelor, adicå dupå participarea acestora la realizarea diferitelor distinctii
gramaticale.


60

2.5.3. Categoriile gramaticale ale verbului
2.5.3.1. Diateza
Diateza este categoria gramaticalå specificå verbului privitoare la raportul dintre actiune
si autorul ei, si are valorile: activg, 5asivg si reflexivg. Diatezele cu statut clar sunt diateza
activå si diateza pasivå, cea reflexivå având un statut controversat si suscitând numeroase
dezbateri teoretice si diferente de interpretare.
Diateza activg aratå cå subiectul gramatical realizeazå actiunea: Eu citesc; Tu alergi,
El scrie. Nu dispune de mårci specifice si caracterizeazå toate verbele si locutiunile verbale.
Verbele impersonale care nu au sens pasiv sunt considerate, conventional, prin forma lor,
active, desi nu au subiect: a ninge, a se lumina. Verbele la diateza activå pot fi tranzitive: Am
citit o carte si intranzitive: Plec acasá. Tipul specific pentru diateza activå este cel
nepronominal.
Diateza 5asivg aratå cå subiectul suportå actiunea realizatå de un autor neprecizat
sau desemnat prin complementul de agent: Piesa este interpretatá de un mare pianist;
Problema a fost rezolvatá de cátre elev.
Trebuie fåcutå precizarea cå forme de diatezå pasivå au numai verbele active
nepronominale tranzitive. Sunt si verbe active tranzitive care nu au diatezå pasivå: a avea (cu
exceptia locutiunii a avea în vedere), a vrea, a comporta, a durea, a putea.
Diateza pasivå are douå tipuri formale: un tip specific cu verbul auxiliar a fi la forma
flexionarå de mod, timp, persoanå si numår + participiul verbului de conjugat, variabil în
numår si gen, în functie de subiect, cu care se acordå, si un tip nespecific, asa-numitul
reflexiv-pasiv sau pasiv-reflexiv, reprezentat de verbe reflexive cu pronume în acuzativ: Aici au
fost construite douá case si Aici s-au construit douá case. Între cele douå tipuri sunt diferente
stilistice: pasivul cu a fi este livresc, celålalt este popular.
Se recunoaste formal dupå prezenta complementului de agent. Prin urmare,
complementul direct de la forma activå devine subiect, iar subiectul - complement de agent:
Decizia a fost luatá de noi amândoi. Sunt anumite verbe al cåror sens pasiv poate fi redat si
printr-o formå reflexivå: Muzeul s-a deschis ieri.
Uneori pot apårea confuzii între predicatul verbal exprimat printr-un verb la diateza
pasivå si predicatul nominal al cårui nume predicativ este un adjectiv provenit dintr-un
participiu. Pentru a evita aceastå confuzie, în afara posibilitåtii introducerii complementului de
agent, trebuie tinut seama si de întelesul constructiilor respective: în primul se exprimå o
actiune suferitå de subiect, în al doilea este vorba de o însusire a subiectului. A se compara:
Sala este închisá (de cineva) - Sala este închisá (nu deschiså).
Diateza reflexivg este o diatezå controversatå ca existentå de cåtre multi specialisti.
Ea aratå cå actiunea este fåcutå de subiectul gramatical si suportatå de obiectul direct (sau
indirect) exprimat prin pronumele reflexiv care reprezintå subiectul: El se abtine de la báuturá;
Ea îsi asumá riscurile.
Diateza reflexivå ridicå mai multe probleme. Formele verbale precedate sau urmate de
pronumele reflexiv se (s-, -se) sau îsi (si-, -si), precum si de formele clitice de acuzativ sau
dativ împrumutate de pronumele personale, au mai multe valori, dintre care diatezei reflexive
îi apartin numai douå: valoarea dinamicg si cea im5ersonalg. Este vorba de acele constructii
61

verbale cu pronume reflexive care se limiteazå la rolul de morfem al diatezei si nu îndeplinesc
functiuni de parte de propozitie.
Valoarea dinamicå a diatezei reflexive înseamnå participarea intenså, interesatå a
subiectului la realizarea actiunii, deosebindu-se de formele de la diateza activå
corespunzåtoare. A se compara: aflá cu se aflá, duce cu se duce, te rogi cu rogi, îndurá cu se
îndurá, a aminti - a-si aminti, a imagina - a-si imagina.
Valoarea impersonalå a diatezei reflexive este proprie formelor verbale cu pronume
reflexiv în acuzativ (se, s-, -se), incompatibile cu un subiect, dar putând subordona o
propozitie subiectivå: Se confirmá cá a sosit, S-a crezut cá va fi primul. Existå constructii
verbale cu pronume reflexiv care au fie valoare pasivå (Pata se curátá usor), fie valoare activå:
má spál, te îmbraci; valoare eventivå: a se înrosi; valoare reciprocå: Se insultá adesea, Se
sfátuiesc, Vá bateti între voi; valoare posesivå: Mi-am luat paltonul, Îsi gásise carnetul.
În aceste situatii pronumele reflexiv în dativ, neaccentuat, cu valoare posesivå, are
functie sintacticå de atribut.
2.5.3.2. odul
Este categoria gramaticalå specific verbalå care aratå felul în care vorbitorul considerå
actiunea sau starea exprimatå de verb. Aceasta poate fi privitå ca realå, exprimatå prin
formele modului indicativ, ca posibilå, exprimatå prin formele modului conjunctiv,
conditionatå sau doritå, exprimatå prin formele modului conditional, ca poruncå sau îndemn,
exprimatå prin formele modului im5erativ, nesigurå, presupuså - prin formele modului
5rezumtiv. Ea mai poate fi privitå ca denumire sub forma modului infinitiv, în chip de
circumstantå a altei actiuni sau ståri sub forma modului gerunziu, ca însusire a unui obiect
sub forma modului 5artici5iu sau ca finalitate sub forma modului su5in.
Modurile indicativ, conjunctiv, conditional, imperativ si prezumtiv sunt moduri
5ersonale (5redicative). Ele apar independent, îsi schimbå forma dupå categoria persoanei
si formeazå predicatul unui enunt.
Verbele la mod personal reprezintå nucleul unei propozitii (independente, regente sau
dependente).
Infinitivul, gerunziul, participiul si supinul sunt moduri ne5ersonale (ne5redicative),
întrucât sunt dependente de un mod predicativ si de aceea nu pot constitui un predicat si nu
au nici categoria persoanei. Doar modul participiu poate exprima categoria genului (asociatå cu
numårul si cu cazul).
A. odurile 5ersonale (5redicative)
Indicativul
Indicativul exprimå o actiune realå si sigurå. Nu dispune de mårci formale specifice,
apare atât în propozitii principale, cât si în propozitii secundare. Are cele mai multe forme,
sapte în total, pentru exprimarea timpului când se petrece actiunea: prezent, imperfect, perfect
simplu, perfect compus, mai-mult-ca-perfectul, viitor I, viitor II (sau anterior).
Conjunctivul
Conjunctivul (numit si subjonctiv) aratå o actiune posibilå când apare în propozitii
principale (Sá mai trec pe la facultate?). Cel mai adesea se întâlneste în propozitiile
subordonate, când valoarea sa se reduce cel mai adesea la denumirea actiunii, iar aceastå
valoare depinde de valoarea verbului regent.
62

În propozitiile principale are valoare de imperativ: Sá fii mai ascultátor dacá vrei sá
pricepi.
Modul conjunctiv are ca marcå distinctå conjunctia sá si se organizeazå în douå serii
temporale: prezent si perfect.
La persoana a III-a, conjunctivul poate apårea uneori fårå sá, fiind suficiente
desinentele specifice pentru a se evita omonimia cu indicativul: Treacá-meargá!, Batá-te
norocul!, Fie cum o fi!; Hotárascá singur!, Zicá ce-o vrea!, Fereascá Dumnezeu!, în imprecatii:
Trásneascá-l Dumnezeu!
Conditionalul
Conditionalul, numit în unele gramatici si 5otential, întruneste douå valori: de conditie
si de dorintå. Prima apare în subordonate, cea de-a doua apare cu precådere în propozitii
principale: Dacá as putea, as continua drumul. Se caracterizeazå prin forme compuse din
verbul auxiliar a avea (as, ai, ar, am, ati, ar) si infinitivul verbului autonom. Are douå timpuri:
prezent si perfect.
Prezumtivul
Prezumtivul redå o actiune posibilå, dar nesigurå, presupuså. Este un mod folosit mai
ales în vorbirea popularå (multe gramatici nici nu-l înregistreazå). Are o structurå perifrasticå,
organizatå în douå timpuri: prezent si perfect. La prezent este constituit din formele de viitor
ale verbului auxiliar a fi, urmate de gerunziu (vom fi stiind), iar la perfect aceleasi forme ale
auxiliarului sunt urmate de participiu (vom fi stiut). Formele prezumtivului perfect coincid cu
cele de viitor anterior, conditional perfect, conjunctiv perfect (voi fi aflat, as fi aflat, sá fi aflat).
Valoarea de prezumtiv reiese doar din context, prin sensul de prezumtie, de îndoialå.
Propozitiile care contin verbe la prezumtiv au o accentuare specialå. Modul prezumtiv nu are
diateza pasivå din cauza structurii sale perifrastice.
Im5erativul
Imperativul redå o actiune posibilå, voitå si care se realizeazå în nuante de ordin (Fugiti
de aici!), de îndemn (Încearcá sá asculti), de rugåminte (Nu te eschiva). Se caracterizeazå
printr-o intonatie specificå, dispune doar de persoana a II-a singular si plural cu formå
afirmativå si negativå.
Im5erativul afirmativ (5ozitiv) preia la singular forme ale indicativului prezent fie
omonime cu persoana a II-a singular (taci!, mergi!, fugi!), fie cu cea de persoana a III-a
singular (ascultá!, gândeste!, hotáráste!), fie cu ambele (treci de acolo! - verb intranzitiv si
trece-l strada! - verb tranzitiv).
Unele verbe au forme speciale: du!, adu!, fá!, vino!, zi! si derivatele cu prefixe de la
acestea: condu!, revino!, prezi!
Im5erativul negativ se formeazå la singular din adverbul de negatie nu + infinitivul
scurt: nu alerga!, nu coborî!, nu duce!, nu fi!
Persoana a II-a plural afirmativå si negativå este omonimå cu persoana a II-a plural a
indicativului prezent (jucati! - nu jucati!, rámâneti! - nu rámâneti!, fugiti! - nu fugiti!) cu
exceptia lui a fi: fiti! - nu fiti! fatå de sunteti.
Omonimia dintre imperativ si indicativul prezent se rezolvå printr-o intonatie specialå cu
care se asociazå imperativul (fiind marcatå prin semnul exclamårii).

63

B. odurile ne5ersonale (ne5redicative)
Infinitivul
Infinitivul este un mod nepredicativ si nepersonal care denumeste actiunea. Intrå în
structura unor forme verbale compuse: viitorul I si conditional-optativul si poate îndeplini
functiuni sintactice de: subiect (A înváta e necesar), nume predicativ (Obligatia mea este de a
respecta regula jocului), atribut (Plácerea de a merge pe jos), complement direct (Poate
alerga), complement indirect (Este capabil de a o lua de la capát), complement circumstantial
(Munceste mult pentru a reusi).
O tråsåturå specificå a infinitivului este echivalenta sa cu conjunctivul în diferite
constructii: Se hotáráste a vorbi/sá vorbeascá; Vrednic de a conduce/sá conducá; Înainte de a
începe/sá înceapá. În limba vorbitå folosirea infinitivului în locul conjunctivului este pretioaså,
dar în stilul stiintific si administrativ este preferatå în constructii precum: Vá rog a-mi aproba...
Infinitivul poate avea si valoare de imperativ si este unica situatie când are functie de predicat:
A se agita înainte de folosire!, de indicativ (în constructii livresti): Pretinde a sti/cá stie totul;
de gerunziu: S-a sáturat a repeta/repetând.
Modul infinitiv are douå timpuri: prezent (a vorbi) si perfect, foarte rar folosit (a fi
vorbit). La prezent existå asa-zisa formå ,lungå¨, påstratå în formele inverse de optativ
popular (Fire-ar/fir-ar sá fie!). În limba actualå orice infinitiv lung reprezintå din punct de
vedere morfologic un substantiv feminin abstract terminat în -e (uitare, plácere, ardere,
uimire, hotárâre). Din punct de vedere formal, infinitivul contine prepozitia a + radical + sufix,
variabil dupå conjugare: conjugarea I -a (a cînta), conjugarea a II-a -ea (a vedea),
conjugarea a III-a -e (a culege, a spune), conjugarea a IV-a -i, -î (a iubi, a urî).
Gerunziul
Gerunziul este un mod nepredicativ si nepersonal care prezintå actiunea în desfåsurare
(ascultând, apárând, ducând, suind, coborând); sunt situatii când exprimå si actiuni finite:
Terminând de învátat, a plecat la plimbare.
Structura gerunziului este simplå: radical + sufixul -ând la verbele terminate în -a, -ea,
-e, -î (cântând, tácând, mergând, hotárând) si sufixul -ind la verbele în -i sau de alte categorii
(suind, fugind, scriind, îngenunchind, supraveghind).
Sunt corecte formele în -ând ale verbelor a crea, a agrea (creând, agreând).
În combinatie cu formele neaccentuate ale pronumelui (personal si reflexiv), foloseste si
vocala de legåturå -u-: dându-mi, ascultîndu-l, amágindu-se, amintindu-si. Face exceptie
combinatia cu pronumele o: vázând-o.
Forma negativå se realizeazå cu prefixul ne- (neavând, nestiind). Între prefix si
rådåcinå se poate pune adverbul mai (nemaiauzind, nemaivázând).
Sub forma acestui mod, verbele îndeplinesc functiuni sintactice de: complement direct
(Aude bátând în poartá), complement circumstantial de diferite feluri (Ascultându-l, îi dai
dreptate; Povestind, se înflácára peste másurá), predicativ suplimentar (Ea vine zâmbind),
subiect (Se aude tunând).
Modul gerunziu participå la formarea prezumtivului prezent (voi fi ascultând), a
conjunctivului prezumtiv prezent (sá fi ascultând), a conditionalului prezumtiv prezent (as fi
ascultând).

64

Partici5iul
Participiul este un mod nepredicativ si nepersonal care denumeste actiunea suferitå sau
îndeplinitå de un subiect. Este inclus în structura unor timpuri si moduri compuse (perfect
compus, viitor anterior, conjunctiv perfect, conditional perfect) si intrå în structura diatezei
pasive, unde se comportå ca un adjectiv, flexionând dupå gen si numår si acordându-se cu
subiectul: Cártile sunt vândute deja.
Participiul cu sens pasiv poate fi folosit în locul conjunctivului sau al infinitivului dupå
verbele: a trebui, a se cuveni, a se lása (Trebuie luate másuri = Trebuie sá ia másuri; Se
cuvine subliniat = Se cuvine a fi/sá fie subliniat; Se lasá rugatá = Se lasá sá fie rugatá).
Participiul nu poate avea diateza reflexivå. Ex.: Copiii se amuzá Copiii amuzati sau Se
imagineazá un scenariu Scenariu imaginat.
În constructiile participiale absolute, când participiul este echivalent cu gerunziul la
diateza pasivå, el poate avea un subiect propriu: Odatá predatá lucrarea, studentii pot pleca.
Modul participiu are urmåtoarele forme structurale: verbele în -a, -î, -i, -ea, -e (cu
sufixul de perfect simplu -u-) au structura radical + sufix de perfect (-a-, -â-, -i-, -u-) +
sufixul participial -t: asezat, hotárât, iubit, vázut, crezut, cerut). Acestea sunt asa-numitele
verbe asigmatice.
Verbele în -e (cu sufixul -se - la perfectul simplu) au structura: radical + sufixul de
participiu (-t sau -s): adus, apus. Sufixul -s apare la majoritatea verbelor sigmatice: condus,
ales, rámas; sufixul -t se utilizeazå la câteva verbe: copt, fiert, fript, înfipt, frânt, înfrânt, rupt,
spart, supt.
Forma negativå se formeazå cu prefixul negativ ne- care acceptå punerea între el si
bazå a adverbului mai: nemaiîntâlnit, nemaivázut.
Verbul la participiu poate îndeplini functiuni sintactice de: atribut (Spectacolul vázut m-
a deceptionat), nume predicativ (Opiniile erau împártite), predicativ suplimentar (Te simt
nelinistit), complement indirect (Din înfrânt ce era, a devenit victorios), diferite nuante
circumstantiale: Ajutat, vei reusi; Ajuns acolo, s-a apucat de lucru.

Su5inul
Supinul este un mod nepredicativ si nepersonal care denumeste, ca si infinitivul,
actiunea. Spre deosebire de infinitiv, supinul nu are timpuri, el primind valoarea temporalå a
verbului regent: De vázut, vád; De vázut, am vázut; De vázut, o sá vád. Are formå analiticå,
alcåtuitå din participiul invariabil, precedat de una din prepozitiile: de (cea mai frecventå), la,
pe, dupá, pentru (cules). Dupå verbele impersonale a se cuveni, a trebui prepozitiile pot lipsi:
Se cuvinte mentionat, Trebuie vázut.
Sub forma acestui mod, verbul îndeplineste functiuni sintactice de: atribut (Loc de
fumat), subiect (De muncit e greu), nume predicativ (Textul e de retinut pe de rost),
complement direct (Elevii au de scris), complement indirect (S-a sáturat de asteptat),
complement circumstantial (S-a dus la pescuit).
Supinul apare în douå ipostaze morfosintactice: un supin articulat, apartinând flexionar
si sintactic clasei substantivului (mersul pe jos, asteptatul în frig, rásáritul soarelui, cálcatul
ierbii, fumatul de timpuriu), si un supin nearticulat, nonsubstantival, apartinând clasei verbului
(S-a pus pe învátat, S-a lásat de fumat, S-a apucat de cosit).
63


2.5.3.3. Tim5ul
Timpul este categoria gramaticalå specific verbalå care exprimå momentul såvârsirii
actiunii prin raportare la momentul vorbirii, care poate fi de anterioritate (trecut), de
simultaneitate (5rezent) sau de posterioritate (viitor).
Timpurile se clasificå, dupå un criteriu semantic si sintactic, în timpuri absolute, care
se raporteazå direct la momentul vorbirii si reprezintå majoritatea, si timpuri relative, care se
raporteazå la momentul vorbirii prin intermediul altui timp: imperfectul, mai-mult-ca-perfectul
si viitorul anterior.
Dupå criteriul formal (morfologic) timpurile sunt simple (sintetice) si compuse
(analitice). Timpurile simple sunt: prezentul indicativ, imperfectul, perfectul simplu, mai-mult-
ca-perfectul; timpurile compuse sunt: prezentul conditionalului, perfectul compus al
indicativului si perfectul celorlalte moduri, viitorul I si al doilea (anterior).
Prezentul indicativ
Prezentul indicativ aratå o actiune care se desfåsoarå concomitent cu momentul
vorbirii: Citesc o carte. Se întâlneste la modurile: indicativ (fårå mårci specifice, cu exceptia
unor verbe de conjugarea I construite cu sufixul -ez: lucrez, desenez, si de a IV-a în -i si -î,
construite cu sufixul -esc sau -gsc: iubesc, urásc, conjunctiv (conjunctia sg + forme de
prezent ale indicativului pentru persoana I si a II-a singular si plural si forme în general proprii
pentru persoana aar + infinitivul scurt) si infinitiv (prepozitia a, care poate lipsi în unele
contexte, + infinitivul scurt).
Prezentul indicativ poate avea si alte valori stilistice: prezentul momentan:
- Ce faci? - Ascult muzicá; prezentul durativ: Cu ce te ocupi? - Pictez. - Sunt pictor;
prezentul iterativ sau de re5etitie: Zilnic face acest drum; prezentul istoric sau narativ,
folosit în locul perfectului pentru a caracteriza o actiune trecutå: Evenimentele au loc în 1907;
prezentul etern sau gnomic, aratå fenomene sau adevåruri general valabile, eterne. Se
foloseste frecvent în proverbe, maxime si în legi stiintifice: Câinii latrá, ursul merge; Doi si cu
doi fac patru.
Prezentul se foloseste frecvent cu valoare de viitor, însotit obligatoriu de determinåri
circumstantiale temporale (Sâmbátá plecám la munte) si de imperativ (Încui si pleci).
Prezentul indicativ este un timp simplu organizat în douå tipuri de forme: forme tari, cu
accentul pe radical la singular si la persoana a III-a plural (a cânta) si forme slabe, cu
accentul pe sufixul secundar -ez la verbele în -a (dansez), -esc si -gsc la verbele în -i (a iubi),
respectiv -î (a hotárî).
Desinentele de prezent - variate, unice fiind cele de la pers. I si a II-a plural: -m, -ti.
Modele de conjugare tare:
-a -ea -e -i -î
ascult-q-q våd-q-q spun-q-q fug-q-q cobor-q-q
ascult-q-i vez-q-i spu-q-i fug-q-i cobor-q-i
ascult-q-g ved-q-e spun-q-e fug-q-e coboar-q-g
ascult-g-m ved-e-m spun-e-m fug-i-m cobor-â-m
ascult-a-ti ved-e-ti spun-e-ti fug-i-ti cobor-â-ti
ascultq-g våd-q-q spun-q-q fug-q-q coboar-q-g
66


Modele de conjugare slabå:
-a -i -î
dans-ez-q iub-esc-q hotår-gsc-q
dans-ez-I iub-est-I hotår-gst-i
dans-eaz-g iub-est-e hotår-gst-e
dans-g-m iub-i-m hotår-â-m
dans-a-ti iub-i-ti hotår-â-ti
dans-eaz-g iub-esc-q hotår-gsc-q

Încadrarea verbelor de conjugarea I si a IV-a în paradigmele cu sufixele -ez, -esc, -gsc
este de multe ori greu de fåcut, întrucât nu poate fi deduså pe baza vreunor criterii. De
exemplu, verbele neologice în -a preferå formele cu -ez: debiteazá, copiazá, cloneazá,
printeazá, manevreazá, încadreazá, salveazá. Unele perechi pot merge în paralel, ambele fiind
admise în normå: anticipá-anticipeazá, învie-înviazá, schioapátá-schiopáteazá, altele s-au
diferentiat ca sens: acordá ,då¨, ,face acordul gramatical¨ si acordeazá (un instrument),
concurá ,tinde spre¨, ,converge¨ si concureazᨠparticipå la un concurs¨, contractá ,se strânge,
se micsoreazå¨ si contracteazá ,încheie un contract¨, ,se molipseste¨, reflectá ,oglindeste¨ si
reflecteazá ,mediteazå, se gândeste¨, toarná (un lichid) si turneazá (un film), manifestá
,aratå, exprimå, face cunoscut¨ si manifesteazá ,participå la o manifestatie¨.
La verbele de conjugarea a IV-a în -i s-a impus varianta literarå cu sufixul -esc la verbe
ca: bánuieste, humuieste, ráscoleste, târguieste, dar sunt si verbe admise de normå cu ambele
forme (cu si fårå sufix): biruie-biruieste, biciuie-biciuieste, chinuie-chinuieste, învârte-
învârteste, mântuie-mântuieste, stráduie-stráduieste. Alte perechi s-au specializat ca sens:
îndoaie ,pliazå, încovoaie¨ si îndoieste ,are îndoieli¨, ,dubleazå¨, ciuruie ,curge cu zgomot¨,
ciuruieste ,gåureste, trece prin ciur¨.
Pe lângå tipurile flexionare mari prezentate mai sus, existå si unele tipuri secundare:
cele de conjugarea I cu tema în -i semivocalic sau în consoanå palatalå: a táia, a încheia, a
deochia, a apropia a cåror paradigmå este: -q--ql -e, -(e)m, -(a)ti, -e; cu o consoanå + l sau
r înaintea sufixului infinitivului: a umbla, a intra care se diferentiazå de categoria fårå sufixul -
ez numai prin desinenta -u vocalic la persoana I singular si -i vocalic la persoana a doua
singular (umblu, umbli; intru, intri).
Verbele de conjugarea a IV-a cu tema în -i semivocalic (a sui) au paradigma: -q, -q, -
e, -(i)m, -(i)ti, -e.
Im5erfectul
Imperfectul exprimå o actiune în curs de desfåsurare, sincronå cu o altå actiune
trecutå: Când ai venit, eu ascultam muzicá. Poate avea si o utilizare absolutå: Odinioará
munceam mai mult sau iterativå: Sáptámânal venea la noi. Din cauza valorii sale durative,
este folosit mult în naratiuni.
Imperfectul se foloseste adesea cu valoarea altor moduri si timpuri: de conditional
perfect: Dacá má anuntau, veneam si eu sau de optativ, mai ales în formule de politete
(imperfectul modestiei si al reverentei): Voiam sá vá rog ceva. Imperfectul ludic apare în
limbajul copiilor, cu valoare de prezent: Eu eram Albá-ca- Západa si veneam la voi.
67

Imperfectul este un timp simplu alcåtuit din radical + sufix + desinentå. La verbele de
conjugarea I si la cele de conjugarea a IV-a cu infinitivul în -î sufixul imperfectului este -a-, iar
pentru restul verbelor (cele în -ea, -e, -i) sufixul imperfect este -ea-. Desinentele sunt
urmåtoarele: -m, -i, -ø, -m, -ti, -u.
Modele de conjugare:
I IV (în -î) II III IV (în -i)
învåt-a-m dobor-a-m apår-ea-m spun-ea-m ven-ea-m
învå-a-i dobor-a-i apår-ea-i spun-ea-i ven-ea-i
învåt-a-q dobor-a-q apår-ea-q spun-ea-q ven-ea-q
învåt-a-m dobor-a-m apår-ea-m spun-ea-m ven-ea-m
învåt-a-ti dobor-a-ti apår-ea-ti spun-ea-ti ven-ea-ti
învåt-a-u dobor-a-u apår-ea-u spun-ea-u ven-ea-u

Tim5ul 5erfect este o specie de trecut, care aratå cå desfåsurarea actiunii este
anterioarå momentului vorbirii si se întâlneste la modul indicativ sub forma perfectului simplu
si a perfectului compus, precum si la modurile conjunctiv (sá + fi + participiul invariabil în gen
si numår), conditional (conditionalul prezent al verbului a fi + participiul invariabil) si infinitiv
(a fi + participiul invariabil).
Perfectul sim5lu
Perfectul simplu exprimå o actiune încheiatå în trecutul imediat (de obicei ultimele 24
de ore): Vázui cá e un lucru de calitate si îl si cumpárai. În vorbirea obisnuitå perfectul simplu
este folosit mai mult regional, în special în Oltenia si Banat, iar cu valoare de trecut propriu-zis
are un caracter livresc sau este restrâns la anumite întrebuintåri cu unele nuante stilistice:
ironie (Bine o potrivisi!), repros (Crápá ceasul de veni si ea!).
Perfectul simplu este alcåtuit din radical + sufix + desinentå. Verbele în -a, -î, -i au
sufixul omonim cu cel de infinitiv:

-a -î -i
cânt-a-i cobor-â-i ven-i-i
cânt-a-si cobor-â-si ven-i-si
cânt-g-q cobor-â-q ven-i-q
cânt-a-rg-m cobor-â-rg-m ven-i-rg-m
cânt-a-rg-ti cobor-â-rg-ti ven-i-rg-ti
cânt-a-rg-q cobor-â-rg-q ven-i-rg-q
Verbele în -ea au sufixul -u-, iar cele în -e au sufixul -se- pentru verbele sigmatice
(mersei, scrisei, spusei) si -u- pentru verbele asigmatice (cerui, fácui, trecui):
-ea -e
pår-u-i mer-se-i trec-u-i
pår-u-si mer-se-si trec-u-si
pår-u-q mer-se-q trec-u-q
pår-u-rg-m mer-se-rg-m trec-u-rg-m
pår-u-rg-ti mer-se-rg-ti trec-u-rg-ti
pår-u-rg-q mer-se-rg-q trec-u-rg-q
68

Verbele cu sufixul de perfect în -se- au adesea un radical putin diferit de al prezentului
si al imperfectului (duc-dusei, trimit-trimisei, coc-copsei, aleg-alesei).
Desinentele la perfectul simplu sunt urmåtoarele: -i, -si, -q, -rá-m, -rá-ti, -rá-q. Dupå
cum se observå, la plural, apare o desinentå -rá-, specializatå pentru acest numår, la care se
ataseazå desinenta obisnuitå. Toate verbele au accentul pe sufix, cu exceptia verbelor
sigmatice în -e, care au accentul pe radical, iar la pers. I si a II-a au accentul pe sufix.
Perfectul com5us
Perfectul compus exprimå o actiune realizatå si încheiatå în trecut: Am citit cartea. Este
un timp compus, format din auxiliarul a avea la indicativ prezent + participiul invariabil al
verbului de conjugat:
am ascultat/apårut/pus/citit/hotårât
ai ascultat/apårut/pus/citit/hotårât
a ascultat/apårut/pus/citit/hotårât
m ascultat/apårut/pus/citit/hotårât
ati ascultat/apårut/pus/citit/hotårât

au ascultat/apårut/pus/citit/hotårât
Când douå verbe la perfectul compus sunt coordonate, auxiliarul trebuie repetat: Am
auzit si am vázut.
ai-mult-ca-5erfectul
Mai-mult-ca-perfectul exprimå o actiune încheiatå înaintea altei actiuni trecute:
Terminasem lucrul când am hotárât sá plec. Este un timp de relatie, folosit mai rar în vorbire,
fiind perceput ca un timp livresc. Rareori apare ca un timp absolut: Se deprinsese cu rául. Este
un timp sintetic alcåtuit din radical + sufixul perfectului simplu + sufixul specific -se- +
desinentå. Desinentele sunt aceleasi ca la perfectul simplu, cu exceptia pers. I: -m, -si, -q,-rá-
m, -rá-ti, -rá-q. Desinenta -rá, extinså de la perfectul simplu, apare la mai mult ca perfect la
formele de plural. Sunt folosite si formele fårå desinenta -rá- (noi zisesem, voi ziseseti, ei
zisese), care sunt neliterare.
Modele de conjugare:
-a -ea -e
apuc-a-se-m våz-u-se-m zi-se-se-m cer-u-se-m
apuc-a-se-si våz-u-se-si zi-se-se-si cer-u-se-si
apuc-a-se-q våz-u-se-q zi-se-se-q cer-u-se-q
apuc-a-se-rg-m våz-u-se-rg-m zi-se-se-rg-m cer-u-se-rg-m
apuc-a-se-rg-ti våz-u-se-rg-ti zi-se-se-rg-ti cer-u-se-rg-ti
apuc-a-se-rg-q våz-u-se-rg-q zi-se-se-rg-q cer-u-se-rg-q
-i -î
auz-i-se-m ur-â-se-m
auz-i-se-si ur-â-se-si
auz-i-se-q ur-â-se-q
auz-i-se-rg-m ur-â-se-rg-m
auz-i-se-rg-ti ur-â-se-rg-ti
auz-i-se-rg-q ur-â-se-rg-q
69

Viitorul 5ro5riu-zis
Viitorul propriu-zis exprimå o actiune care se petrece dupå momentul vorbirii: Ne vom
opri imediat. Se foloseste si cu alte valori: valoarea modului imperativ: Ve pleca acum!,
prezumtiv: O sti ea ce are de fácut?, valoarea de prezent al politetei: O sá vá rog sá
avetirábdare, cu valoare de perfect: George Enescu va muri departe de tará.
Din punct de vedere formal, viitorul este un timp analitic, compus din formele de
indicativ prezent ale verbului auxiliar a vrea + infinitivul scurt al verbului de conjugat:
voi láuda / putea/merge / iubi / urî
vei láuda /putea /merge / iubi / urî
va láuda / putea/ merge / iubi / urî
vom láuda / putea / merge / iubi / urî
veti láuda / putea / merge / iubi / urî
vor láuda / putea / merge / iubi / urî
,Viitorul imediat¨, folosit în limba vorbitá, se exprimá printr-o constructie perifrasticá:
formele de prezent indicativ ale verbului auxiliar a avea + conjunctivul prezent al verbului de
conjugat (am sá plec, ai sá pleci, are sá plece, avem sá plecám, aveti sá plecati, au sá plece).
În limba vorbitá se mai foloseste un alt tip de viitor, cel alcátuit din auxiliarul invariabil
o + conjunctivul prezent al verbului de conjugat (o sá astept, o sá astepti, o sá astepte, o sá
asteptám, o sá asteptati, o sá astepte).
Viitorul anterior
Viitorul anterior este un timp de relatie care exprimá o actiune care urmeazá sá aibá loc
dupá momentul vorbirii si înaintea altei actiuni viitoare. Este un timp livresc, mai putin folosit
în vorbirea comuná, fiind înlocuit prin diferite perifraze: înainte de a..., dupá ce.
Are forme compuse din viitorul auxiliarului a fi + participiul invariabil al verbului de
conjugat:
voi fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
vei fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
va fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
vom fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
veti fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
vor fi lucrat / dispárut / ajuns / venit / coborât
!rezentul conjunctiv
Prezentul conjunctiv exprimá, ca timp absolut, o actiune care are sens de prezent sau
viitor: Tu sá pleci acum, iar ea sá plece mâine. În subordonate se ,modeleazᨠdupá
semnificatia temporalá a verbuluiregent: Te sfátuiesc sá accepti propunerea fácutá (sens de
prezent), O sá te sfátuiesc sá accepti propunerea fácutá (sens de viitor), Te-am sfátuit sá
accepti propunerea fácutá (sens de perfect).
Poate avea si valoare de imperativ: Sá viná aici mai repede! În mod exceptional la pers.
a II-a cu valoare de imperativ, conjunctivul se poate folosi fárá conjunctia sá: Iesi imediat si
vii când te chem eu!
Prezentul conjunctiv este alcátuit din forme sintetice precedate de conjunctia sá care
este element constitutiv al verbului. Formele sintetice sunt omonime cu ale indicativului
70

prezent, exceptând persoana a III-a singular si plural: sá astept, sá astepti, sá astepte, sá
asteptám, sá asteptati, sá astepte.
La persoana a III-a are aceleasi desinente cu persoana a III-a a indicativului prezent,
dar inversate dupá categoriile de verbe: verbele în -a, -î: indicativ prezent -á (cântá,
coboará); conjunctiv prezent -e (sá cânte, sá coboare); verbele în -ea, -e, -i: indicativ prezent
-e (apare, merge, vine); conjunctiv prezent -á (sá apará, sá meargá, sá viná).
Verbele de diferite conjugári cu radicalul terminat în -i semivocalic au desinenta -e si la
prezent indicativ si la prezent conjunctiv: apropie-sá apropie, suie-sá suie, stie-sá stie, scrie-sá
scrie; au forme identice în -á verbele a oua, a ploua: sá ouá, sá plouá. Variante admise în
normá: sá mântuie - sá mântuiascá, sá sováie - sá sováiascá, sá învârtá - sá învârteascá, sá
tácáne - sá tácáneascá.
Anumite verbe pot fi folosite la prezent conjunctiv persoana a III-a singular si fárá
conjunctia sá: Fie ce-o fi!, Facá ce-o vrea! Tráiascá linistit! Treacá de la mine! Batá-l norocul!
(v. supra).
!erfectul conjunctiv
Perfectul conjunctiv redá, ca timp absolut, o actiune trecutá fatá de momentul vorbirii:
Sá fi mâncat ceva înainte de plecare; ca timp relativ redá o actiune fie anterioará altei actiuni:
Nu stiu sá fi trecut pe acolo, fie simultaná: Sá fi fost acolo, nu se întâmpla ce s-a întâmplat, fie
posterioará: Pâná sá fi mers acolo, trebuia sá telefoneze.
Perfectul conjunctiv este un timp compus, cu o structurá invariabilá dupá persoaná si
numár, alcátuitá din forma sá fi + participiul invariabil al verbului de conjugat. Omonimia
formelor se rezolvá prin pronumele personal: eu sá fi alergat, tu sá fi alergat, el/ea sá fi
alergat, noi sá fi alergat, voi sá fi alergat, ei/ele sá fi alergat (párut, început, zis, iubit,
coborât).
Prezentul conditional
Prezentul conditional exprimå o actiune realizabilå în prezent sau în viitor, când are
valoare absolutå: As lucra cu plácere, dacá ar fi conditii mai bune; Dacá m-ai invita, as veni si
eu.
Când are valoare relativå, prezentul conditional exprimå actiuni simultane: A lásat sá se
înteleagá cá ar accepta oferta sau posterioare actiunii din regentå: A anuntat cá ar putea
participa si el.
Este un timp compus din auxiliarul verbului a avea (as, ai, ar, am, ati, ar) + infinitivul
prezent al verbului de conjugat: as cânta, ai cânta, ar cânta, am cânta, ati cânta, ar cânta
(vedea, alege, veni, doborî).
Se poate folosi si cu forme inverse, în care auxiliarul este postpus, iar infinitivul apare
antepus, în vechea sa formå lungå, atunci când între ele nu se interpune un pronume
neaccentuat: dar(e)-as, venire-ai, dormire-ar; când între auxiliar si infinitiv se intercaleazå un
pronume neaccentuat, infinitivul va fi la forma scurtå, cea obisnuitå: mânca-l-ar, lovi-o-ar,
vedea-l-as.
Prezentul conditional-5rezumtiv, folosit în vorbirea indirectå, este alcåtuit din
prezentul conditional al verbului auxiliar a fi + gerunziul verbului de conjugat: as fi cântând, ai
fi cântând, ar fi cântând, am fi cântând, ati fi cântând, ar fi cântând (párând, mergând, iesind,
coborând).
71

Perfectul conditional
Perfectul conditional exprimå o actiune trecutå (As fi participat si eu) sau una simultanå
momentului vorbirii, în formele de politete (As fi dorit sá vá atrag atentia). Este un timp
analitic, format din prezentul conditional al verbului auxiliar a fi + participiul invariabil al
verbului de conjugat: as fi cântat, ai fi cântat, ar fi cântat, am fi cântat, ati fi cântat, ar fi
cântat (apárut, priceput, iubit, doborât).
Prezentul 5rezumtiv
Prezentul prezumtiv exprimå, când are valoare absolutå, o atitudine simultanå cu
momentul vorbirii (Va fi intuind el ceva), o actiune viitoare (Mâine dimineatá va fi circulând
autobuzul?) sau o actiune situatå imprecis în timp (Va fi citind cu regularitate presa); ca verb
relativ, poate exprima actiuni simultane sau posterioare fatå de regentå, care poate fi la
trecut: Eram convinsá cá va fi stiind ce are de fácut.
Prezentul prezumtiv este un timp compus din formele de viitor indicativ ale verbului
auxiliar a fi + gerunziul verbului de conjugat:
voi (oi) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
vei (gi) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
va (o) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
vom (om) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
veti (gti) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
vor (or) fi umblând / apårând / pricepând / iubind / doborând
Perfectul 5rezumtiv
Perfectul prezumtiv cu valoare absolutå indicå o actiune trecutå (O fi aflat el ceva). Cu
valoare relativå exprimå tot o actiune trecutå si situatå anterior (Nu stia dacá o fi reusit),
simultan (L-a auzit când o fi strigat) sau posterior (I-a prescris un tratament care îi va fi
ajutat) fatå de actiunea din regentå.
Ca formå este un timp compus din formele de viitor indicativ ale verbului auxiliar a fi +
participiul invariabil al verbului de conjugat:
voi (oi) fi cântat / apårut / priceput / iubit / doborât
vei (gi) fi cântat / apårut / priceput / iubit / doborât
va (o) fi cântat / apårut /priceput / iubit / doborât
vom (om) fi cântat / apårut / priceput / iubit / doborât
veti (gti) fi cântat / apårut / priceput / iubit / doborât
vor (or) fi cântat / apårut / priceput / iubit / doborât
Prezentul infinitiv
Prezentul infinitiv exprimå o actiune nesituatå precis în timp (A munci este o plácere).
Poate avea valoare de imperativ (A se agita înainte de folosire!). În propozitiile subordonate
preia valoarea temporalå a verbului regent: o actiune trecutå (A început a lácrima) sau una
viitoare (O sá învete a asculta).
Prezentul infinitiv are o formå simplå. Contine prepozitia a + radicalul verbului +
sufixele de infinitiv (-a, -ea, -e, -i, -î) ale celor patru conjugåri: a aráta, a plácea, a depune, a
iubi, a urî.
Infinitivul lung, rar folosit (doar în formele inversate ale conditionalului: venire-ai,
ascultare-as), se formeazå prin adåugarea terminatiei -re la forma scurtå a infinitivului: cânta-
72

cântare, plácea-plácere, duce-ducere, iubi-iubire, hotárî-hotárâre. Prezentul infinitiv-
5rezumtivului, foarte rar întâlnit, se formeazå din prezentul infinitiv al verbului auxiliar a fi +
gerunziul verbului de conjugat: a fi cântând (párând, trecând, iubind, coborând).
Perfectul infinitiv
Perfectul infinitiv exprimå o actiune trecutå, de regulå anterioarå celei din regentå
(Gestul de a fi sfidat juriul nu a fost trecut cu vederea), dar poate exprima si o actiune trecutå
posterioarå (Înainte de a fi sunat tu, ea avea bagajul fácut). Este un timp rar folosit, compus
din prezentul indicativ al auxiliarului a fi + participiul verbului de conjugat, precedat
întotdeauna de prepozitia a: a fi cântat (párut, început, venit, hotárât).
2.5.3.4. Persoana
Persoana este categoria gramaticalå nespecificå verbului, care indicå, prin forma
verbului si prin pronumele care însoteste verbul, dacå subiectul este cel care vorbeste (Eu
învát), cel cu care se vorbeste (Tu înveti) sau despre cel care se vorbeste (El învatá). Persoana
se manifestå la verb numai în cadrul modurilor personale (indicativ, conjunctiv, conditional si
imperativ).
Persoana se exprimå prin desinente atasate la rådåcini sau la teme verbale simple
(cânt-á, cânt-a-se-m), iar în formele modale si temporale compuse, ca si la toate formele
diatezei pasive, se exprimå prin formele variabile ale verbelor auxiliare (am, ai, a, am, ati, au
+ participiul, pentru perfectul compus; voi, vei, va, vom, veti, vor + infinitivul, pentru viitor;
as, ai, ar, am, ati, ar + infinitivul, pentru conditional).
Dupå posibilitatea formalå de a exprima diferite persoane, verbele se clasificå în verbe
5luri5ersonale (majoritatea), care au forme pentru toate persoanele (a cânta, a scrie, a
munci) si verbe uni5ersonale dupå formå si im5ersonale prin continut, care au numai
persoana a III-a singular sau plural (a ploua, a ninge, a fulgera, a tuna, a consta, a se cuveni,
a adulmeca, a cotcodáci, a guita, a látra, a mieuna, a mârâi, a ateriza, a bubui, a coincide, a
curge, a apune, a izvorî etc.).
Între aceste clase de verbe se produc treceri în ambele sensuri. Sunt verbe personale
folosite cu sens impersonal (cf. îmi place sá... cu el îmi place, ea rámâne acasá cu rámâne sá
mai vedem) asa cum existå si verbe unipersonale dupå formå si impersonale prin continutcare
se folosesc, mai ales cu sensuri figurate, ca verbe pluripersonale: El tuná si fulgerá toatá ziua,
Ce tot mârâi acolo?
De cele mai multe ori persoana gramaticalå coincide cu persoana realå. Sunt situatii,
acceptate de norma literarå, când forma de pers. a II-a sg. sau a III-a sg. se poate folosi în
locul tuturor persoanelor: Unde dai si unde crapá; Se vorbeste cam mult.
2.5.3.5. Numgrul
Numårul se exprimå solidar cu persoana, prin desinente, iar la modul participiu
împreunå cu genul (si cazul). Cel mai adesea numårul gramatical este identic cu cel real, cu
unele ,abateri¨ stilistice, precum folosirea pers. I plural cu valoare de singular: ,pluralul
autorului¨ (Vom urmári în acest studiu..., Ne propunem sá înfátisám în cele ce urmeazá...),
,pluralul autoritåtii/maieståtii¨ (Noi, Mircea Voievod poruncim...), ,pluralul modestiei¨ (Noi,
primarul comunei, anuntám...), ,pluralul politetii¨ (Sunteti persoana pe care o respect cel mai
mult), ,pluralul ironic¨ (Sá fim seriosi!) etc.
73

Pentru a exprima semnificatia ,generic¨ (,orice¨, ,toatå lumea¨), se folosesc mai ales
formele de persoana a II-a (Ai carte, ai parte, Ai crede cá l-a înghitit pámântul) si formele de
persoana a III-a (Orice nas îsi are nasul, Cine împarte parte-si face).
2.5.3.6. Genul
În flexiunea verbului, categoria gramaticalå de gen se exprimå numai în cadrul modului
participiu, împreunå cu categoria de numår.
Participiul variabil are forma unui adjectiv cu patru forme: una pentru masculin si
neutru singular cu desinenta zero, alta pentru feminin singular, cu desinenta -a, o formå
pentru masculin plural cu desinenta -i asilabic, cealaltå pentru feminin si neutru plural cu
desinenta -e.
Participiul invariabil, din forme modale si temporale analitice, nu va exprima, fireste,
categoria gramaticalå de gen.
2.5.4. unctiile sintactice ale verbului
Verbele autonome si locutiunile verbale la moduri predicative îndeplinesc functia de
predicat verbal (Omul munceste), predicat nominal (Omul este inteligent). La moduri
nepredicative: subiect (E lesne a înváta/de învátat; Se aude tunând), nume predicativ (A
cálátori înseamná a te bucura; Este de neimaginat cât de bine se descurcá; Este linistitá si
odihnitá), predicativ suplimentar (Ea vine zâmbind), atribut (Plácerea de a cânta; Acestea sunt
sfaturi de urmat), complement direct (Nu poate sta pe loc; Stie a se stápâni; Avem de învátat;
Aud susotindu-se), complement indirect (Se temea a merge noaptea; Se sáturase de
umblat/umblând), complement circumstantial (Plecând, a lásat lucrurile neterminate; Am
întâlnit-o înainte de a lua trenul; S-a dus la pescuit), predicat (A se pástra la rece!; De rezolvat
urgent!).
2.5.5. Verbe cu flexiune neregulatá. Modele de conjugare
Verbele cu flexiune neregulatå sunt verbele care au structurå izolatå în cadrul
sistemului verbal, neregularitåtile producându-se în puncte diferite ale formei verbale (în
radical sau la afixe). Desi sunt putine la numår: a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, a sta, a sti, a
bea, a mânca, a usca, sunt foarte des folosite în vorbire. Dintre toate a fi este cel mai
neregulat verb, având cinci teme în cursul flexiunii. La celelalte verbe gradul de neregularitate
este diferit, pornindu-se de la modificarea totalå a radicalului, când rezultå forme supletive (v.
f-, fi-, fos-, est-, est-, sunt-, er- de la verbul a fi sau ar-, av-, aib- de la verbul a avea; ia-, ie-,
lu- de la verbul a lua) si pânå la neregularitåti produse în structura sau în selectarea afixelor
(v. verbul a sti care are sufixul -u- la perfect si participiu în loc de -i-: stiui..., stiut etc.).
Prezentåm formele neregulate ale acestor verbe:
Verbul a fi:
Indicativ 5rezent: eu sunt, tu esti, el/ea este, noi suntem, voi sunteti, ei/ele sunt.
Im5erfect: eu eram, tu erai, el/ea era, noi eram, voi erati, ei/ele erau.
Perfect sim5lu: eu fui/fusei, tu fusi/fusesi, el/ea fu/fuse, noi furám/fuserám, voi
furáti/fuseráti, ei furá/fuserá.
Perfect com5us: eu am fost, tu ai fost, el/ea a fost, noi am fost, voi ati fost, ei/ele au
fost.
74

ai-mult-ca-5erfect: eu fusesem, tu fusesesi, el/ea fusese, noi fuseserám, voi
fuseseráti, ei fuseserá.
Viitor I: eu voi fi, tu vei fi, el/ea va fi, noi vom fi, voi veti fi, ei/ele vor fi. Viitor II
(anterior): eu voi fi fost, tu vei fi fost, el/ea va fi fost, noi vom fi fost, voi veti fi fost, ei/ele
vor fi fost.
Conjunctiv 5rezent: eu sá fiu, tu sá fii, el/ea sá fie, noi sá fim, voi sá fiti, ei/ele sá fie.
Conjunctiv 5erfect: eu sá fi fost, tu sá fi fost, el/ea sá fi fost, noi sá fi fost, voi sá fi
fost, ei/ele sá fi fost.
Conditional 5rezent: eu as fi, tu ai fi, el/ea ar fi, noi am fi, voi ati fi, ei/ele ar fi.
Conditional 5erfect: eu as fi fost, tu ai fi fost, el/ea ar fi fost, noi am fi fost, voi ati fi
fost, ei/ele ar fi fost.
Im5erativ 5ozitiv: fii!, fiti!
Im5erativ negativ: nu fi!, nu fiti!
Infinitiv 5rezent: a fi.
Infinitiv 5erfect: a fi fost.
Gerunziu: fiind.
Partici5iu: fost, fostá; fosti, foste.
Su5in: de fost.
Verbul a avea:
Indicativ 5rezent: eu am, tu ai, el/ea are, noi avem, voi aveti, ei/ele au.
Im5erfect: eu aveam, tu aveai, el/ea avea, noi aveam, voi aveati, ei/ele aveau.
Perfect sim5lu: eu avui/avusei, tu avusi/avusesi, el/ea avu/avuse, noi avurám/
avuserám, voi avuráti/avuseráti, ei avurá/avuserá.
Perfect com5us: eu am avut, tu ai avut, el/ea a avut, noi am avut, voi ati avut, ei/ele
au avut.
ai-mul-ca-5erfect: eu avusesem, tu avusesesi, el/ea avusese, noi avuseserám, voi
avuseseráti, ei/ele avuseserá.
Viitor I: eu voi avea, tu vei avea, el/ea va avea, noi vom avea, voi veti avea, ei/ele vor
avea.
Viitor II (anterior): eu voi fi avut, tu vei fi avut, el/ea va fi avut, noi vom fi avut, voi
veti fi avut, ei/ele vor fi avut.
Conjunctiv 5rezent: eu sá am, tu sá ai, el/ea sá aibá, noi sá avem, voi sá aveti, ei/ele
sá aibá.
Conjunctiv 5erfect: eu sá fi avut, tu sá fi avut, el/ea sá fi avut, noi sá fi avut, voi sá fi
avut, ei/ele sá fi avut.
Conditional 5rezent: eu as avea, tu ai avea, el/ea ar avea, noi am avea, voi ati avea,
ei/ele ar avea.
Conditional 5erfect: eu as fi avut, tu ai fi avut, el/ea ar fi avut, noi am fi avut, voi ati
fi avut, ei/ele ar fi avut.
Im5erativ 5ozitiv: ai!, aveti!
Im5erativ negativ: nu avea!, nu aveti!
Infinitiv 5rezent: a avea.
Infinitiv 5erfect: a fi avut.
73

Gerunziu: având.
Partici5iu: avut, avutá; avuti, avute.
Su5in: de avu.t
Verbul a vrea:
Indicativ 5rezent: eu vreau, tu vrei, el/ea vrea, noi vrem, voi vreti, ei/ele vor.
Im5erfect: eu vream, tu vreai, el/ea vrea, noi vream, voi vreati, ei/ele vreau.
Perfect sim5lu: eu vrui/vrusei, tu vrusi/vrusesi, el/ea vru/vruse, noi vrurám/
vruserám, voi vruráti/vruseráti, ei vrurá/vruserá.
Perfect com5us: eu am vrut, tu ai vrut, el/ea a vrut, noi am vrut, voi ati vrut, ei/ele
au vrut.
ai-mult-ca-5erfect: eu vrusesem, tu vrusesesi, el/ea vrusese, noi vruseserám, voi
vruseseráti, ei/ele vruseserá.
Viitor I: eu voi vrea, tu vei vrea, el/ea va vrea, noi vom vrea, voi veti vrea, ei/ele vor
vrea.
Viitor II (anterior): eu voi fi vrut, tu vei fi vrut, el/ea va fi vrut, noi vom fi vrut, voi
veti fi vrut, ei/ele vor fi vrut.
Conjunctiv 5rezent: eu sá vreau, tu sá vrei, el/ea sá vrea, noi sá vrem, voi sá vreti,
ei/ele sá vrea.
Conjunctiv 5erfect: eu sá fi vrut, tu sá fi vrut, el/ea sá fi vrut, noi sá fi vrut, voi sá fi
vrut, ei/ele sá fi vrut.
Conditional 5rezent: eu as vrea, tu ai vrea, el/ea ar vrea, noi am vrea, voi ati vrea,
ei/ele ar vrea.
Conditional 5erfect: eu as fi vrut, tu ai fi vrut, el/ea ar fi vrut, noi am fi vrut, voi ati fi
vrut, ei/ele ar fi vrut.
Im5erativ 5ozitiv si negativ: -
Infinitiv 5rezent: a vrea.
Infinitiv 5erfect: a fi vrut.
Gerunziu: vrând.
Partici5iu: vrut, vrutá; vruti, vrute.
Su5in: de vrut.
Observatie: Formele ,comprimate¨ ale verbului a avea: am, ai, a; am, ati, au sunt ale
auxiliarului de perfect compus (în combinatie cu participiul invariabil al verbului autonom), iar
formele as, ai, ar; am, ati, ar, apartinând aceluiasi verb, sunt ale auxiliarului de conditional-
optativ (în combinatie cu infinitivul scurt al verbului autonom). Formele ,comprimate¨ ale
verbului a vrea: voi, vei, va; vom, veti, vor sunt ale auxiliarului de viitor I si viitor II (anterior).
Verbul a da:
Indicativ 5rezent: eu dau, tu dai, el/ea dá, noi dám, voi dati, ei/ele dau.
Im5erfect: eu dádeam, tu dádeai, el/ea dádea, noi dádeam, voi dádeati, ei/ele
dádeau.
Perfect sim5lu: eu dádui, tu dádusi, el/ea dádu, noi dádurám, voi dáduráti, ei/ele
dádurá.
ai-mult-ca-5erfect: eu dádusem, tu dádusesi, el/ea dáduse, noi dáduserám, voi
dáduseráti, ei/ele dáduserá.
76

Conjunctiv 5rezent: eu sá dau, tu sá dai, el/ea sá dea, noi sá dám, voi sá dati, ei/ele
sá dea.
Im5erativ 5ozitiv: dá!, dati!
Im5erativ negativ: nu da!, nu dati!
Gerunziu: dând.
Partici5iu: dat, datá; dati, date.
Su5in: de dat.
Verbul a sta:
Indicativ 5rezent: eu stau, tu stai, el/ea stá, noi stám, voi stati, ei/ele stau.
Im5erfect: eu státeam/stam, tu státeai/stai, el/ea státea/sta, noi státeam/stam, voi
státeati/stati, ei/ele státeau/stau.
Perfect sim5lu: eu státui, tu státusi, el/ea státu, noi státurám, voi státuráti, ei/ele
státurá.
ai-mult-ca-5erfectul: eu státusem, tu státusesi, el/ea státuse, noi státuserám, voi
státuseráti, ei/ele státuserá.
Conjunctiv 5rezent: eu sá stau, tu sá stai, el/ea sá stea, noi sá stám, voi sá stati,
ei/ele sá stea.
Im5erativ 5ozitiv: stai! stati!
Im5erativ negativ: nu sta! nu stati!
Infinitiv 5rezent: a sta.
Gerunziu: stând.
Partici5iu: stat (cu valoare verbalå)/státut (cu valoare adjectivalå).
Su5in: de stat.
Verbul a lua:
Indicativ 5rezent: eu iau, tu iei, el/ea ia, noi luám, voi luati, ei/ele iau.
Im5erfect: eu luam, tu luai, el/ea lua, noi luam, voi luati, ei/ele luau.
Perfect sim5lu: eu luai, tu luasi, el/ea luá, noi luarám, voi luaráti, ei/ele luará.
ai-mult-ca-5erfect: eu luasem, tu luasesi, el/ea luase, noi luaserám, voi luaseráti,
ei/ele luaserá.
Im5erativ 5ozitiv: ia!, luati!
Im5erativ negativ: nu lua!, nu luati!
Gerunziu: luând.
Partici5iu: luat, luatá; luati, luate.
Su5in: de luat.
Verbul a bea:
Indicativ 5rezent: eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beti, ei/ele beau.
Im5erfect: eu beam, tu beai, el/ea bea, noi beam, voi beati, ei/ele beau.
Perfect sim5lu:eu báui, tu báusi, el/ea báu, noi báurám, voi báuráti, ei/ele báurá.
ai-mult-ca-5erfect: eu báusem, tu báusesi, el/ea báuse, noi báuserám, voi
báuseráti, ei/ele báuserá.
Conjunctiv 5rezent: eu sá beau, tu sá bei, el/ea sá bea, noi sá bem, voi sá beti, ei/ele
sá bea.
Gerunziu: bând.
77

Partici5iu: báut, báutá; báuti, báute.
Su5in: de báut.

Verbul a mânca:
Indicativ 5rezent: eu mánânc, tu mánânci, el/ea mánâncá, noi mâncám, voi mâncati,
ei/ele mánâncá.
Conjunctiv 5rezent: eu sá mánânc, tu sá mánânci, el/ea sá mánânce, noi sá mâncám,
voi sá mâncati, ei/ele sá mánânce.
Im5erativ 5ozitiv: mánâncá!, mâncati!
Verbul a usca:
Indicativ 5rezent: eu usuc, tu usuci, el/ea usucá, noi uscám, voi uscati, ei/ele usucá.
Conjunctiv 5rezent: eu sá usuc, tu sá usuci, el/ea sá usuce, noi sá uscám, voi sá
uscati, ei/ele sá usuce.
Im5erativ 5ozitiv: usucá!, uscati!
Observatie: Lista verbelor neregulate se måreste dacå se iau în calcul si derivatele cu
prefixe de la unele dintre acestea: a reda, a preda; a consta; a prelua, a relua.


Verbe defective
Verbe defective sunt acele verbe care au o conjugare incompletå, adicå nu pot fi folosite
pentru unele valori din paradigmå. Caracterul defectiv se manifestå în grade diferite. De
exemplu, verbele vechi si populare va si a pása ,a merge¨ se folosesc numai la prezent
indicativ în expresia mai va, primul, si numai la imperativ în forma pasá/pas!, al doilea.
Sunt verbe neologice care nu si-au creat forme de timpuri trecute sau de gerunziu: a
accede, a concede, a converge, a desfide, a diverge, a divide, a inflige, a transcende; verbul
vechi a rage nu are participiu; verbele a vrea si a putea nu admit nicio formå de imperativ;
verbele a detraca, a radiofica nu au forme de prezent indicativ si conjunctiv.

2.5.6. #aportul verbului cu alte clase lexico-gramaticale
Verbul este o claså extrem de productivå care îsi îmbogåteste în permanentå inventarul
atât prin formatii neologice, cât si prin creatii interne de formare a cuvintelor.
Transferul altor pårti de vorbire în clasa verbelor se realizeazå prin derivare cu sufixe si
prin compunere. Astfel, sufixul lexical -iza,
atasat unor baze adjectivale sau substantivale, då nastere unor formatii verbale ca: a
ambiguiza, a abstractiza, a cosmetiza, a citadiniza, a croniciza, a culpabiliza, a globaliza, a
minimaliza, a optimiza; a computeriza, a contoriza, a disponibiliza, a victimiza; sufixul -(i)ona,
atasat unor baze substantivale, formeazå verbe precum: a creiona, a ocaziona, a inscriptiona,
a frectiona/frictiona, a atentiona, stationa, perchezitiona, solutiona; sufixul vechi si neproductiv
-ui din verbe ca: a dáltui, a zimtui, a pietrui, a drámálui, a drácui, a tágádui, a trebálui, a jelui,
pretui, a mirui, a vietui, cunoaste o revigorare în verbe neologice ca: a retribui, a restitui, a
substitui, a aflui, a bipui, a sms-ui, a zipui; a drinkui, a tepui, a smenui; sufixul -âi, atasat unor
formatii onomatopeice, creeazå verbe ca: a bâzâi, a fâlfái, a mârâi, a scârtâi, a vâjâi etc.
78

Prin procedeul compunerii se obtin formatii cu structura adverb + verb: a binecuvânta,
a binemerita, a binevoi, a binedispune, a prostdispune sau cu diferite prefixoide: autoanaliza,
autodota, autoguverna, autoproclama, autodenunta, autosesiza, autointitula; telemediatiza,
telefotografia, telecomanda, teleimprima, radioactualiza, radiotelegrafia, supraalimenta,
supraevalua, supraestima, supraordona, suprasolicita, superviza, superpune etc.
Verbul trece în alte clase lexico-gramaticale prin derivare progresivå sau prin derivare
regresivå, prin compunere sau prin conversiune.
Prin derivare progresivå, cu sufixe, se pot forma substantive, adjective, adverbe,
pornindu-se de la baze verbale. Sufixele se ataseazå cu precådere bazelor infinitivale: cântare,
crezare; vedere, citire, posomorâre; cheltuialá, mântuialá; gresealá, toropealá; dorintá, cáintá,
vointá; sáriturá, apucáturá, încurcáturá; adápátoare, vânátoare, secerátoare, învátátoare,
muncitoare, educatoare; suis, treieris, urdinis; urcus, frecus, alunecus; lucrátor, distribuitor,
învátátor; traficant, manipulant, speculant etc., dar sunt situatii când sufixul selecteazå numai
baze participiale: strânsurá, rásurá, arsurá, fripturá, fierturá, spárturá, rupturá, sperieturá etc.
Alte sufixe convertesc verbul în adjectiv: credincios, urâcios, sfios, supárácios; iubáret,
vorbáret, descurcáret; remarcabil, utilizabil, influentabil, criticabil etc., iar altele, destul de
putine, îl convertesc în adverb de mod: târâs, chiorâs.
Prin derivare regresivå se formeazå de la baze verbale substantive neutre sau feminine: cânt,
alint, gres, plac, suspin, tremur, váz, auz; rugá, teamá, urá, pârá, lipsá, speculá etc.
Conversiunea verbului priveste doar formele modale nepersonale ale acestuia: infinitivul
lung, participiul, gerunziul si supinul. Transferul verbelor în clasa substantivelor s-a realizat
integral la formele infinitivului lung, dispårut ulterior din tabloul flexiunii verbale: cântare,
durere, trecere, culegere, alegere, pornire, partial, la formele supinului: cântat, durut, trecut,
cules, ales, pornit, coborât si izolat la formele de gerunziu: un intrând, intrândul, un suferind,
suferindul, suferinzii.
Prin conversiune verbul se adjectivizeazå prin formele participiului, manifestând flexiune
de tip adjectival: student pregátit-studentá pregátitá; studentei pregátite, studentilor pregátiti;
câmp ars-câmpie arsá; câmpurilor/câmpiilor arse etc.
Transferul verbului în clasa morfologicå a adverbului este legat de formele predicative
poate si trebuie. Poate este adverb când selecteazå conjunctia cá (Poate cá va veni) sau când
se asociazå unui verb la conjunctiv perfect (Poate sá fi asteptat mai mult), poate påstreazå
sensul de posibilitate, probabilitate, functionând ca adverb. Forma trebuie poate fi luatå drept
adverb când este urmatå de un verb la conjunctiv perfect, sau când selecteazå conjunctia cá si
dobândeste semnificatia de posibilitate, probabilitate (Trebuie sá fi fost plecat de acasá,
Trebuie cá e supárat de nu mai dá pe la noi).
Numeroase interjectii onomatopeice stau la baza unor forme verbale derivate: a bâzâi,
a fâsâi, a gâlgâi, a scârtâi, a grohái, a rontái, a pocni, a bufni, a trosni etc. unele interjectii de
adresare (numai interjectiile tranzitive) pot primi afixe verbale: haidem, haideti, altele pot
primi anumite clitice: iat-o, iatá-l, iacátá-l, nat-ti-l etc.




79

3. PÃRTILE DE VORBIRE NEFLEXIBILE
3.1. Adverbul
Adverbul este partea de vorbire neflexibilå, profund eterogenå, care aratå caracteristica
unei actiuni, ståri sau însusiri, ori circumstanta în care se realizeazå o actiune.
Spre deosebire de alte pårti de vorbire neflexibile (prepozitie, conjunctie, interjectie),
unele adverbe cunosc categoria gramaticalå a intensitåtii, care se realizeazå perifrastic
(folosindu-se tot anumite adverbe cu valoare de cuvinte ajutåtoare) si nu reprezintå un criteriu
flexionar propriu-zis.
Adverbul apare întotdeauna în calitate de determinant fatå de un element regent, el
nefiind o parte de vorbire independentå. Astfel, adverbul poate determina un verb (Cântá
frumos, Merge pe jos, Vine acum, Pleacá acolo), un adjectiv (Este asa de frumoasá, E profund
afectat de cele întâmplate) sau un alt adverb (Vorbeste cam mult, E cam greu sá stii totul),
îndeplinind pe lângå aceste pårti de vorbire functia de complement circumstantial.
Adverbul poate apårea si în grupul nominal, determinând un substantiv (locul de aici),
un pronume (acela de acolo) sau un numeral (primul de sus), pe lângå care îndeplineste
functia sintacticå de atribut.
Adverbul se apropie, prin anumite caracteristici sintactice sau functionale, de prepozitii
sau de conjunctii. De exemplu, la adverbe ca: înapoi, înainte, deasupra, dedesubt, în fatá etc.,
deosebirea dintre cele douå clase (adverb si prepozitie) este legatå de formå si de
comportamentul sintactic. Dupå prepozitie trebuie så urmeze obligatoriu termenul asociat,
termen care lipseste în cazul adverbului: În fata lor nu era nimeni si În fatá nu era nimeni;
Deasupra lor era doar cerul si Deasupra era doar cerul. De obicei prepozitiile, la nivelul
structurii interne, se deosebesc de adverbe prin anumite particule: -a, -l (înaintea, în fata,
îndárátul, dedesubtul), dar sunt si situatii când formele sunt identice (ex. deasupra).
În situatiile în care termenul asociat nu se exprimå, anumite prepozitii se comportå ca
adverbele si doar contextul ne ajutå laidentificarea corectå: Bei ceaiul cu zahár sau fárá?,
Acum sunt ocupat, vorbim dupá, Totdeauna voteazá pentru.
Adverbele: asemenea, aidoma, contrar, conform, potrivit, referitor se apropie de
prepozitii, întrucât impun determinativului un anumit caz sau o anumitå prepozitie: Gândeste
aidoma colegilor sái, Actioneazá conform (cu) planului (cu planul).
Unele adverbe relative, desemantizate, pot deveni conjunctii: Când ai o fire atât de
sensibilá, nu poti privi lucrurile cu detasare; Cum ai ajuns tu, a început sá plouá, Unde a
insistat atâta, a obtinut ceea ce si-a dorit.
3.1.1. Clasificarea adverbelor
Se realizeazå dupå origine, dupå structurg si dupå înteles.
Dupå origine, adverbele se clasificå în adverbe 5rimare (mostenite sau împrumutate)
care au statut adverbial incontestabil. Sunt adverbe neanalizabile, monomorfematice,
constituind nucleul clasei: asa, abia, agale, aici, aidoma, aiurea, apoi, azi, ba, bine, cam, când,
cât, chiar, cum, da, doar, foarte, ieri, lesne, mai, mácar, mereu, mâine, nicáieri, nu, oare, pre,
sus, tocmai, unde etc., si adverbe provenite, prin conversiune, din alte pårti de vorbire: din
adjective: atent, corect, frumos, îngrijit (Lucreazá atent/corect...), din participii cu valoare
adjectivalå: încântat, încruntat, învolburat, ráspicat (Priveste încruntat); din substantive care
80

denumesc anotimpuri, zilele såptåmânii, momente ale zilei, folosite la singular sau plural,
articulate sau nearticulate, când devin adverbe de timp: Seara citim pâná târziu, Duminica
iesim din oras, Duminicá merg la párinti, Vara mergem la mare, Iernile si le petrecea la tará.
În forma articulatå la plural, ele råmân substantive folosite cu sens iterativ.
Substantivele nearticulate: bustean, burduf, bocná, covrig, cobzá, ciorchine, cuc, foc,
grámadá, glont, lulea, ochi, puscá, struná, tun, folosite invariabil pe lângå verbe sau adjective,
capåtå valoare de adverbe de mod: Doarme bustean, A iesit glont, S-a supárat foc; Singur cuc,
Înghetat tun, Îndrágostit lulea. Devin adverbe pronumele ce, cât când determinå un verb (A
plâns ce/cât a plâns si apoi s-a linistit), un adjectiv (Ce frumoasá s-a fácut!) sau un adverb (Ce
mult s-a bucurat!, Cât de bine îmi pare!).
Prin derivare cu ajutorul sufixelor se pot forma adverbe pornind de la verbe: chiorâs,
târâs; de la substantive: pieptis, crucis, copácel, fráteste, bárbáteste, omeneste, prieteneste,
voiniceste; de la adjective: lungis, mortis, realmente, finalmente, completamente, totalmente;
de la adverbe: binisor.
Prin schimbarea valorii gramaticale, adverbele pot trece, la rândul lor, în altå parte de
vorbire. Astfel, prin articulare encliticå sau procliticå sau prin antepunerea unui adjectiv,
adverbele se substantivizeazå: binele, un bine, acel bine, rául, un ráu, acel ráu.
Numeroase adverbe si locutiuni adverbiale devin, printr-o aparentå articulare, prepozitii
si locutiuni prepozitionale cu genitivul: împotrivá-împotriva, împrejur-împrejurul, îndárát-
îndárátul, înapoi-înapoia, înainte-înaintea, în fatá-în fata, în jur-în jurul, în mijloc-în mijlocul, în
spate-în spatele.
Câteva adverbe pot deveni adjective invariabile, dacå au regent un substantiv: asa,
asemenea, aievea, aiurea, alene, anume, bine, gata, repede (Vis aievea, Asemenea oameni, O
doamná bine). Adverbul jos devine adjectiv când determinå substantive: Temperaturi joase.
Adverbele relative, prin desemantizare, devin conjunctii: cum (,imediat ce¨): Cum a
aflat ráspunsul, a si plecat; unde (,fiindcå, deoarece¨): Unde nu-si pregátise discursul, nu a
mai participat la conferintá; când (,dacå¨): M-as supára când as afla cá tu l-ai pârât (v. supra).
Dupå structurg, adverbele se clasificå în adverbe sim5le, adverbe com5use si
locutiuni adverbiale.
Adverbele sim5le cuprind atât adverbele neanalizabile (acum, aici, azi, atunci, ieri,
mâine, bine, destul, mereu, usor), cât si pe cele provenite prin conversiune (sigur, frumos) si
prin derivare (cândva, întocmai, actualmente).
Adverbele com5use contin douå categorii: a) adverbe formate prin compunere si ale
cåror elemente apar sudate, motiv pentru care multi specialisti le considerå adverbe simple:
acasá, adineauri, altádatá, altfel, anevoie, bineînteles, câteodatá, dedesubt, deloc, laolaltá,
neîncetat, nicicând, numaidecât, odatá, undeva, vreodatá; b) adverbe formate prin compunere
din douå cuvinte nesudate complet si separate prin cratimå: azi-noapte, astá-noapte, astá-
vará, azi-mâine, ieri-alaltáieri, mâine-poimâine, ieri-dimineatá, harcea-parcea, talmes-balmes,
târâs-grápis, (ni)tam-nisam.
Unele adverbe cunosc variante formale realizate cu ajutorul particulelor -a si -le(a):
acum-acuma, aici-aicea (au caracter literar); aci-acilea, acolo-acolea (au caracter regional).
Anumite adverbe au sudat particula -si, formând astfel unitåti lexicale distincte:
cât/câtusi (în expresia câtusi de putin), iar/iarási, tot/totusi. Particula -si poate apårea si în
81

interiorul adverbelor pronominale nehotårâte, compuse cu oare/ori: oaresicum, oaresicât,
orisicât. Aceste forme apartin registrului familiar sau popular. Particulele adverbiale au statut
facultativ, întårind baza lexicalå: aici/aicea, acum/acuma, atunci /atuncea, nicáieri/nicáierea.
Locutiunile adverbiale sunt grupuri de douå sau mai multe cuvinte care alcåtuiesc
un tot unitar sub raport semantic si care au comportament morfologic si sintactic de adverb:
rând pe rând (=,succesiv¨), cot la cot (=,împreunå¨), de pomaná (=,degeaba¨). Spre
deosebire de alte tipuri de locutiuni, la care participå obligatoriu un component care reprezintå
partea de vorbire respectivå, în cazul locutiunilor adverbiale adverbul nu reprezintå o
componentå obligatorie.
În structura locutiunilor adverbiale intrå: substantive, adjective, pronume, participii,
adverbe legate prin prepozitii sau conjunctii. Sunt locutiuni adverbiale cu structurå simplå,
alcåtuite din prepozitie si o parte de vorbire (substantiv, adjectiv, pronume, numeral, adverb):
la întâmplare, la un loc, de cu seará, de fapt, în grabá, în silá, pe rând, la o adicá, cu totul,
peste tot, de la sine, ca atare, pe nimic, pe din douá, dintr-o datá, în doi, cu una cu douá, în
general, în principal, cu binisorul, din contrá, pe înserate, pe alese, pe ascuns, pe furis, peste
poate, de-a dreptul, de-a berbeleacul, de-a binelea.
Existå locutiuni adverbiale care contin cuvinte inexistente independent în limba românå:
într-adins, cu ghiotura, pe îndelete, pe de rost, cu toptanul, de-a valma, în zadar.
O serie de locutiuni sunt formate prin repetarea unor cuvinte si au o structurå simetricå
sau sunt alcåtuite din cuvinte rimate: asa si asa, clipá de clipá, din timp în timp, din loc în loc,
încetul cu încetul, nas în nas, unde si unde, de colo pâná colo, în fel si chip; de silá, de milá; de
bine, de ráu; de voie, de nevoie; cu chiu, cu vai; de ieri, de azi; harcea-parcea, talmes-
balmes, târâs-grápis, calea-valea.
Pe lângå locutiunile adverbiale care prezintå unitate semanticå si gramaticalå, existå si
expresii adverbiale care sunt unitåti lexicale mai mult sau mai putin închegate, care nu au
unitate morfologicå (nu se comportå ca un adverb), ci numai unitate sintacticå: cât ai clipi din
ochi, cu o falcá-n cer si una-n pámânt, cu noaptea-n cap, pe nepusá masá, la pastele cailor, la
dracu-n praznic.
Unele expresii sunt plasate la nivel propozitional: cât ai bate din palme, cât vezi cu
ochii, cât îl tine gura etc.
Dupå înteles, majoritatea adverbelor si locutiunilor adverbiale sunt circumstantiale: de
loc: aici, acolo, acasá, afará, aiurea, împrejur, înainte, îndárát, undeva, de jur împrejur, ici-
colo, în lung si-n lat; de tim5: acum, adesea, astázi, mâine, odinioará, dintr-o datá, din când
în când, în veci, zi si noapte; de mod, cu numeroase subclase: de mod 5ro5riu-zis sau
cantitative: destul, doldora, enorm, mult, oricât, suficient, de ajuns, cât de cât, cu toptanul;
de com5aratie: asemenea, ca, decât; de duratg sau continuitate: încá, mereu, necontenit;
de afirmatie sau de negatie: da, fireste, desigur, cu sigurantá; nu, deloc, nicidecum, defel;
de îndoialg sau 5robabilitate: parcá, poate, pesemne, posibil, probabil; de restrictie
(exclusivitate): barem, doar, decât, încaltea, mácar, numai; de a5roximatie: aproximativ,
aproape, cam, gata-gata, cât pe ce; ex5licative: adicá, anume, bunáoará; de 5recizare:
chiar, tocmai, taman, mai cu seamá, în special; cu înteles conclusiv: asadar, deci, prin
urmare, în consecintá, ca atare; cu înteles cauzal: de aceea, de asta, pentru aceea;
concesiv: totusi, cu toate acestea.
82

Adverbe 5ronominale si ne5ronominale
Adverbele 5ronominale provin din rådåcini pronominale, sunt înrudite prin înteles cu
unele dintre pronume, deci vor urma clasificarea acestora: adverbe pronominale
O demonstrative: acum, atunci, aici, acolo, dincoace, dincolo, asa, astfel, altfel,
atât;
O relativ-interogative: unde, când, cum, cât;
O nehotgrâte: cândva, undeva, oriunde, întrucâtva, odatá, oricând, uneori,
oricum, oarecum, fiecum, cumva;
O negative: niciodatá, nicicând, nicáieri, niciunde, nici(de)cum, nicicât.
Adverbele ne5ronominale sunt toate celelalte adverbe.

3.1.2. radele de intensitate
Gradele de intensitate reprezintå singurul aspect de flexiune adverbialå; se realizeazå
analitic, prin morfeme adverbiale antepuse, fårå ca forma adverbului så se modifice. Sistemul
de formare este identic cu cel al adjectivelor, cu deosebirea cå morfemul cel de la superlativul
relativ este invariabil la adverb. Model de comparatie:
Pozitiv: bine
Com5arativ:de su5erioritate: mai bine ca/decât
de egalitate: la fel de (tot asa de, tot atât de, deopotrivá de) bine
de inferioritate: mai putin bine ca/decât
Su5erlativ:
a) relativ de su5erioritate: cel mai bine din/dintre
relativ de inferioritate: cel mai putin bine din/dintre
b) absolut de su5erioritate: foarte bine
absolut de inferioritate: foarte putin bine
Superlativul absolut se poate forma si cu adverbe cu valoare expresivå, cum ar fi:
colosal (de), formidabil (de), extraordinar (de), grozav (de), teribil (de). Sunt unele adverbe
care se folosesc numai la gradul comparativ de superioritate: mai abitir, mai ales, mai prejos,
mai presus.
Adverbele care provin din adjective cu sens comparativ sau superlativ (definitiv, egal,
excelent, extrem, formidabil, minimum, maximum, minus, optim, ulterior) nu au grade de
comparatie.
Adverbele si locutiunile adverbiale predicative care exprimå necesitatea, probabilitatea,
siguranta (adevárat, bineînteles, sigur, desigur, fireste, negresit, poate, pesemne, probabil,
posibil, de prisos, cu sigurantá, fárá îndoialá, de buná seamá, fárá doar si poate) pot constitui
singure predicatul verbal al unei propozitii regente.
Propozitia subordonatå este subiectivå, introduså prin conjunctia cg sau sg: Fireste cá a
reusit; Fárá doar si poate cá se va întoarce.
Predicatul format de aceste adverbe poate fi nominal, când admite lângå el verbul
copulativ a fi: Bine cá va ploua, Posibil sá apará.


83

3.1.3. unctiile sintactice ale adverbului
Functia sintacticå specificå este cea de complement circumstantial: de loc, de timp, de
mod (S-au deplasat în fatá, Pleacá de dimineatá, I-a spus ráspicat ce avea de spus); mai poate
avea si functia de predicat verbal (Bineînteles cá acceptå), subiect (Se lucreazá nemteste),
nume predicativ (E usor sá refuzi; Cine e contra), complement direct (Ea stie greceste ,limba
greacå¨, Vorbeste nemteste ,limba germanå¨ în casá), atribut adverbial (Vremurile de
odinioará s-au dus, Copilul din spate nu e atent), predicativ suplimentar (Te stiam aproape).

























84

3.2. !repozitia
Prepozitia este partea de vorbire neflexibilá cu rol de element de legáturá în propozitie,
marcând relatia dintre un termen subordonat si regentul sáu. Astfel, ea leagá un substantiv,
pronume, numeral de atributele lor (Carte de rugáciuni, Mare de corali, Unul dintre elevi, Trei
dintre noi) si un verb, adjectiv, adverb sau o interjectie de complementele lor (O strigá pe
mama, Se teme de câini, Identic cu originalul, Tráia departe de lume, Halal de ei!).
În calitate de conector, prepozitia se încadreazá obligatoriu într-o structurá ternará
(casá de tará, mândru de voi, cântá la pian), în care cei doi termeni sunt implicati într-o relatie
de dependentá. Prepozitia participá la organizarea enuntului fárá a avea o functie sintacticá
proprie, rolul ei fiind acela de a stabili legáturi între douá unitáti sintactice. Prepozitia
marcheazá numai raporturi de subordonare între douá componente, de obicei, ale propozitiei.
Aláturi de conjunctii, prepozitiile formeazá categoria asa-numitelor instrumente
gramaticale, ele reprezentând simple cuvinte auxiliare.
Întrucât exprimá numai raporturi, prepozitiile au un continut semantic abstract,
neautonom, dedus doar din context. Unele prepozitii sunt monosemantice (lângá), dar cele mai
multe sunt polisemantice. De exemplu, prepozitia prin poate avea sensul de ,a strábate¨ (prin
acoperis), poate indica interiorul (prin casá) ori modalitatea (prin viclenie).
Prepozitiile fac parte din vocabularul fundamental, având o frecventá foarte ridicatá în
limbá si provenind în majoritate din limba latiná: asupra, cátre, cu, de, dupá, fárá, între, la,
lângá, pe, pentru, peste, pâná, spre, sub. Lor li se adaugá si prepozitii vechi, de alte origini:
basca din turcá, bez si împotrivá din slavá, precum si prepozitiile neologice à la, per, pro,
supra, versus, via etc.
3.2.1. Clasificarea prepozitiilor
Prepozitiile se clasificá dupá structurá si dupá cazul pe care îl impun substantivului
(pronumelui). Dupá structurá, prepozitiile pot fi: prepozitii simple, prepozitii compuse si
locutiuni prepozitionale.
!repozitiile simple sunt prepozitiile formate dintr-un singur cuvânt, fie originare, fie
provenite din alte párti de vorbire.
Prepozitiile simple originare sunt cele neanalizabile, care pot fi mostenite sau
împrumutate (v. mai sus), la care se adaugá si prepozitiile fuzionate: din<de+în, prin< arh.
pre+în, printre<arh. pre+între, dintre<de+între, deasupra<de+asupra, despre<de+spre,
pentru<lat. per+intro, peste<p(r)e+spre. Gradul de sudurá a prepozitiilor este diferit: ex.,
structura compusá a prepozitiilor pentru si peste este de nerecunoscut, la altele este oarecum
transparentá: din, dintre, prin, printre.
Prepozitii simple provenite prin conversiune din alte párti de vorbire: din substantive
nearticulate (gratie), din participii (datoritá, multumitá), din gerunzii (exceptând, privind), din
adverbe (de cele mai multe ori fárá modificári formale: asemenea, aidoma, întocmai, conform,
contrar, potrivit, si cu modificári formale, prin ,articularea¨ adverbelor de loc: dedesubtul,
înapoia, înaintea, împrejurul, îndárátul, înáuntrul).
!repozitiile compuse sunt prepozitiile formate prin compunere din douá sau mai
multe prepozitii simple care se ortografiazá separat. Ele sunt centrate în jurul prepozitiilor de,
pe, pâná: de cátre, de dupá, de la, de pe, de lângá, de peste, de sub, pe la, pe dupá, pe lângá,
83

pe sub, pâná în, pâná spre, pâná sub. Mai putine sunt cele compuse din trei prepozitii: de pe
la, de pe lângá, pâná pe la, pâná pe lângá, pâná pe dupá sau din patru: de pâná pe la, de pâná
pe lângá.
Asocierea prepozitiilor ca si drept, respectiv drept si pentru în exemple ca Drept pentru
care am încheiat procesul-verbal, Ca drept multumire, nu reprezintá prepozitii compuse, ci
îmbinári pleonastice supárátoare.
ocutiunile prepozitionale
Locutiunile prepozitionale sunt combinatii de cuvinte mai mult sau mai putin sudate
care au comportament gramatical de element relational în propozitie si care corespund, ca rol
gramatical, prepozitiilor. Fiecare constructie locutionalá trebuie sá continá cel putin o
prepozitie.
Locutiunile prepozitionale pot avea urmátoarele structuri: prepozitie + substantiv
articulat hotárât: în fata, în fruntea, din dreptul, din cauza, prin spatele, în susul, în josul, în
pofida, de-a lungul, de-a latul; substantiv nearticulat + prepozitie: fatá de, fatá cu, în loc de;
adverb cu formá nemodificatá + prepozitie: afará de, aláturi de, aláturi cu, dinainte de,
dincoace de, dincolo de, asemenea cu, împreuná cu, laolaltá cu, relativ la, cât despre; verb +
prepozitie: începând cu; conjunctie + prepozitie: si cu. Câteva locutiuni s-au format pe baza
unui adjectiv: privitor la, referitor la, potrivit cu, indiferent de. Alte îmbinári au structuri diferite
fatá de cele prezentate si au un statut discutabil: dat fiind, cât priveste, în (ceea) ce priveste,
din punct(ul) de vedere, odatá cu, începând cu.
Unele locutiuni prepozitionale se prezintá în douá sau mai multe variante: afará de/în
afará de/în afara (Au participat toti afará de/în afará de/în afara lui X); în decurs de/în
decursul etc. Locutiunile prepozitionale: de-a curmezisul, de-a latul, de-a lungul, în/la stânga,
în/la dreapta sunt omonime cu locutiunile adverbiale: cf. S-a pus de-a curmezisul cu S-a pus
de-a curmezisul drumului; Coteste la stânga si La stânga lui.
Unele locutiuni prepozitionale circulá de preferintá în anumite registre stilistice. Astfel,
în raport cu, în functie de, ca/drept urmare se întâlnesc frecvent în stilul administrativ sau
stiintific, extinzându-se si în exprimarea colocvialá. Constructii ca: în raport de, în functie de,
urmare a sunt nerecomandabile.
În limba româná actualá, în diferite stiluri, anumite locutiuni prepozitionale ori expresii
cvasilocutionale precum: în cadrul, în contextul, la nivelul, legat de, în legáturá cu, pe baza,
vizavi de etc. au devenit clisee lingvistice prin folosirea lor abuzivá.
Clasificarea prepozitiilor dupá cazul impus substantivelor (pronumelor).
Prepozitiile si locutiunile prepozitionale se pot construi cu unul din cazurile: genitiv,
dativ, acuzativ.
Impun cazul genitiv: prepozitiile simple: asupra, contra, deasupra, dedesubtul,
înaintea, dinaintea, înapoia, dinapoia, îndárátul, dindárátul, împrejurul; prepozitiile compuse:
pe deasupra, pe dedesubtul, pe dinapoia, pe dindárátul; locutiunile prepozitionale: în fata, în
fruntea, în dosul, pe din dosul, în mijlocul, în toiul, pe seama, de-a lungul, de-a latul, de-a
curmezisul, în privinta, în ciuda, în pofida, în vederea.
Prepozitiile si locutiunile prepozitionale cu regim de genitiv se pot construi în anumite
situatii si cu alte cazuri: cu acuzativul, când sunt urmate de un adjectiv posesiv: A luat totul
asupra sa, Din cauza mea nu a mai plecat, A iesit înaintea noastrá, datoritá acordului cu
86

substantivul din locutiune; cu dativul, când sunt urmate de formele pronominale clitice cu
valoare posesivá: asupra-i, înainte-i/-mi, împotrivá-i, în fatá-mi, în urmá-i. Prepozitia contra
are regim dublu: cu genitiv, dar si cu acuzativ: contra cost, contra cronometru.
Prepozitiile cu dativul sunt limitate la datoritá, gratie, multumitá, potrivit, contrar. Ele
provin din conversiunea altor párti de vorbire sau calchiate dupá modele stráine (v. mai sus).
Adverbele asemenea, aidoma, asijderea, întocmai, conform, contrar devin prepozitii care
impun cazul dativ.
Prepozitiile cu acuzativul: a, cátre, cu, de, din, dintre, drept ,în calitate¨, sub, lângá,
aláturi de, împreuná cu, în jur de, vizavi de, la vreme de, în raport cu.
Existá si verbe care impun anumite prepozitii: a atenta la, a decurge din, a recurge la, a
rezida în, a rezulta din. De asemenea, modurile infinitiv si supin sunt precedate în general de
prepozitii: a culege, de/pentru cules; a bea, de/pentru báut.
Prepozitiile intrá si în structura unor cuvinte compuse: substantive: leu-de-mare,
fárádelege; adjective: desávârsit, cuminte; numerale: unsprezece, cincisprezece, sau a unor
locutiuni: substantivale: bátaie de cap, párere de ráu; adjectivale: de exceptie, cu dare de
mâná; verbale: a lua la rost, a gási cu cale, a bága în draci; adverbiale: de prisos, pe de rost,
de voie, de nevoie; prepozitionale: în raport cu, vizavi de; conjunctionale: în loc sá, de vreme
ce, sub pretext cá; interjectionale: pe naiba!, da de unde!

























87

3.3. Conjunctia
Conjunctia este partea de vorbire neflexibilá, lipsitá de semnificatie notionalá, cu rol de
element de legáturá în propozitie si în frazá.
Conjunctiile, aláturi de prepozitii si de relative (pronominale, adjectivale, adverbiale)
alcátuiesc clasa conectorilor. Spre deosebire de prepozitii si de relative, care functioneazá
numai în propozitii unde exprimá raporturi de subordonare, conjunctiile se utilizeazá atât în
propozitie, cât si în frazá, îndeplinind atât raporturi de coordonare (în propozitie si în frazá),
cât si raporturi de subordonare (numai în frazá): Mama si fiica au aceleasi pasiuni, A candidat,
dar a pierdut; Nu reuseste niciodatá sá plece la timp.
Conjunctiile leagá: douá párti de propozitie: Fratele si sora mea pleacá sâmbátá sau
duminicá (conjunctia si leagá douá subiecte, iar sau leagá douá complemente circumstantiale
de timp), douá propozitii (coordonate sau subordonate): A cumpárat ce a gásit si ce a putut
(conjunctia leagá douá completive directe); Vine dacá poate si când poate (conjunctia leagá o
conditionalá si o temporalá), o parte de propozitie de o propozitie întreagá: Plecám dimineatá
sau când vrei tu. Caracteristicá pentru conjunctii este legátura fácutá între propozitii.
Majoritatea conjunctiilor sunt mostenite din latiná sau formate în limba româná din
elemente mostenite din latiná (cu exceptia conjunctiei coordonatoare or, împrumutatá din
francezá); conjunctiile dar si iar au etimologie necunoscutá. Conjunctiile fac parte din
vocabularul fundamental, având o mare frecventá în limbá.
3.3.1. Clasificarea conjunctiilor
Se face în functie tipul de raport sintactic pe care îl stabilesc si de structura lor.
Dupá tipul de raport sintactic sau dupá functia îndeplinitá, conjunctiile se clasificá în
coordonatoare si subordonatoare.
Conjunctiile coordonatoare, la rândul lor, se împart în: copulative: si, nici,
locutiunile precum si, cum si, si cu, ca si; disjunctive: sau, ori, fie, au (vechi si pop.), care
pot apárea în corelatie cu ele însele: fie..., fie..., sau..., sau..., ori..., ori...; adversative: dar,
iar, însá, ci, or, locutiunile numai cá, doar cá; concluzive: deci, asadar, carevasázicá,
vasázicá, locutiunile prin urmare, în consecintá, în concluzie, de aceea, ca atare, asa cá.
Conjunctiile subordonatoare introduc în frazá propozitii subordonate si se împart în
conjunctii nespecializate (multifunctionale) si conjunctii specializate.
Conjunctiile nespecializate sunt: cá, sá, dacá, de, ca...sá, care pot introduce propozitii
subordonate subiective, predicative, atributive, completive directe si indirecte, conditionale,
cauzale, circumstantiale. De exemplu, conjunctia dacá poate introduce: subiective: E bine
dacá repeti rolul; predicative: Problema este dacá acceptá invitatia; atributive: Întrebarea
dacá a procedat bine sau nu îl obsedeazá; completive directe: L-a întrebat dacá se simte
bine; completive indirecte: Se gândeste dacá mai trebuie sá plece; conditionale: Dacá ai
rábdare, o sá-l vezi; cauzale: Dacá n-a exersat suficient, a cântat prost; opozitionale: Dacá
azi e ráu, mâine va fi bine.
Conjunctiile si locutiunile specializate sunt: temporale: cât, cât timp, cum, de cum,
dupá ce, imediat ce, ori de câte ori, pâná (nu), pâná sá/ce; cauzale: cá, deoarece, fiindcá,
întrucât, cáci, din cauzá cá, din moment ce, din priciná cá; finale: sá, ca sá, ca nu cumva sá,
pentru ca sá; modale: precum, ca si cum, ca si când, de parcá, pe másurá ce; consecutive:
88

încât, de sá, încât sá; concesive: desi, cu toate cá, chit cá, mácar cá, chiar dacá/de, nici sá,
sá si; cumulative: pe lângá cá, dupá ce cá, plus cá.
Dupá structurá, conjunctiile se clasificá în: simple, compuse si locutiuni
conjunctionale.
Conjunctii simple sunt considerate cele primare (neanalizabile): si, dar, iar, însá, ci,
fie, sau, ori, or, cá, sá, de. În categoria conjunctiilor neanalizabile intrá si cele a cáror structurá
complexá originará este greu de recunoscut astázi, cum ar fi cáci (<cá+ce), dacá (<de + cá).
Sunt analizabile conjunctiile formate prin compunere. Acestea pot avea elemente
sudate: deoarece (<de + oare + ce), desi (<de + si), fiindcá (<fiind + cá), întrucât (<întru +
cât) etc. sau nesudate: ca sá.
Conjunctiile compuse sunt cele alcátuite, prin compunere, din douá conjunctii
propriu-zise nesudate: ca sá, încât sá, ci si sau un adverb relativ si o conjunctie: cum cá,
precum cá, când sá.
ocutiunile conjunctionale
Locutiunile conjunctionale sunt grupuri de cuvinte cu unitate de sens si care au valoare
de conjunctie. Sunt foarte numeroase si au o structurá variatá. Cu exceptia locutiunilor
copulative precum si, cât si, si cu si a locutiunii populare adversative numai cá ,dar¨, toate
sunt subordonatoare. Locutiunile conjunctionale sunt mai specializate decât conjunctiile. În
structura lor se aflá întotdeauna o conjunctie sau o altá parte de vorbire cu rol jonctional
(pronume sau adverb relativ), aláturi de substantive, pronume, verbe, adverbe si prepozitii.
Ele sunt alcátuite din: adverb + element de relatie subordonator: mácar cá/sá/de, chiar
dacá/de, si dacá, chit cá, indiferent cá, în afará cá, înainte sá, imediat ce, îndatá ce, nu numai
cá, asa încât, plus cá, chiar fárá sá; substantiv + element de relatie subordonator: în timp ce,
de vreme ce, pe másurá ce, din moment ce, o datá ce, sub pretext cá, din cauzá cá, din priciná
cá, în loc sá; prepozitie (locutiune prepozitionalá) + element de relatie subordonator: de ce,
dupá ce, pâná ce, pâná sá, decât sá, pentru cá, pentru ca sá, fárá (ca) sá, dupá cum, dupá
cât, pe cât, cu cât, pe lângá cá, dupá ce cá, fatá de cum, fatá de cât, ca si cum, ca si când;
locutiuni conjunctionale în structura cárora intrá adverbe relative: acolo unde, atunci când, asa
cum, cu cât, de când, de cum, de unde, dupá cum. Unele locutiuni au o structurá eterogená:
cu toate cá, ori de câte ori, nu (care) cumva sá, de parcá, dupá ce cá, ca si când, ca si cum,
pâná când sá. Existá si locutiuni conjunctionale, în general cele noi, care nu contin elemente
conective, precum: ca atare, în concluzie, prin urmare etc.
Trebuie fácutá distinctia dintre locutiunile conjunctionale si unele îmbinári libere,
insuficient cristalizate: dat fiind cá, având în vedere cá, pentru aceea cá, prin aceea cá,
datoritá faptului cá, în ciuda faptului cá, cu conditia cá, în cazul cá, sub pretextul cá, mai ales
acelea în care substantivul continut este articulat, iar sensul nu i se schimbá. Si totusi,
corespondentele nearticulate ale unora dintre ele au statut de locutiune: în caz cá, sub pretext
cá, pe motiv cá, la fel ca si gruparea dat fiind cá.
Cu valoare de conjunctie pot fi folosite si alte párti de vorbire: pronumele si adjectivele
relative: cine, ce, care, câti (câte), al câtelea, cel ce, ceea ce si compusele acestora cu ori-
(oricine, orice, oricare, oricât); adverbele relative: unde, când, cum, precum, precât, cât,
încotro si compusele lor cu ori- (oriunde, oricând, oricum, oriîncotro); alte adverbe sau
89

locutiuni adverbiale (asadar, parcá, pasámite); prepozitia cu si locutiunea prepozitionalá
împreuná cu.
Spre deosebire de conjunctiile subordonatoare, pronumele, adjectivele si adverbele
relative au o dublá calitate: element de relatie subordonator si parte de propozitie în
subordonata pe care o introduc.
Adverbul relativ poate avea sensul modificat si atunci devine conjunctie, pierzându-si
functia sintacticá: Cum era neatentá, n-a auzit întrebarea (cum îsi pierde sensul modal,
introducând o subordonatá nespecificá, o cauzalá, si devine echivalent cu din cauzá cá).
Pronumele si adverbele relative, unele conjunctii (dacá, de, cá, sá) sunt total
nespecializate; ele pot introduce aproape toate tipurile de propozitii.
Unele conjunctii se folosesc în perechi corelative atât în coordonare, cât si în
subordonare. În coordonare perechile corelative apar în raporturile copulative si disjunctive si
contin repetarea aceluiasi element. Este vorba de perechile disjunctive: fie...fie, sau...sau,
ori...ori, precum si de perechile copulative si...si, nici...nici, sau de unele adverbe care capátá
statut conjunctional. Tot aici ar intra si aici...aici, acum... acum, mai... mai, ba...ba,
când...când, unde...unde. Ex.: Ori vrei, ori nu vrei, pleci la lucru; Ba e veselá, ba e tristá.
În subordonare conjunctiile se coreleazá cu un adverb, pronume sau locutiuni
adverbiale din regentá. De obicei elementele correlative sunt diferite: un adverb (locutiune
adverbialá) în regentá corelat cu o conjunctie subordonatoare din aceeasi sferá semanticá:
acum...când, acolo...unde, atât...cât, dacá...apoi, acela...care.
Existá si situatii (rare) de omonimie a corelativului cu elementul de relatie, însá
calitatea sa morfologicá este diferitá: Cum îl vázu, cum îl si recunoscu (cum - conjunctie cu
sensul ,îndatá ce¨ si cum - adverb de timp cu sensul ,imediat¨).
În perechi corelative pot sá apará numai adverbe, care, prin repetare, se
desemantizeazá si devin conjunctii: si...si, nici...nici, aici...aici, acum...acum, când...când,
ba...ba.
Dintre acestea, perechile si...si, nici...nici au sens cumulativ: Nici voi, nici noi nu am
stiut sau varianta pozitivá Si voi, si noi am stiut. Între termenii coordonati ai unei perechi
conjunctionale se pune virgulá. Cf. A fost plecat sâmbátá si duminicá cu A fost plecat si
sâmbátá, si duminicá.
Dacá unele párti de vorbire pot deveni prin conversiune conjunctii, conjunctia nu îsi
schimbá niciodatá calitatea morfologicá. Doar în metalimbaj conjunctia poate functiona ca
substantiv: Din text a fost omis ,si¨.










90

3.4. nterjectia
Interjectia este partea de vorbire neflexibilá care exprimá senzatii, stári psihice,
impulsuri volitionale sau reproduce sunete si zgomote din naturá.
Interjectia este o clasá eterogená care reuneste cuvinte neflexibile a cáror semnificatie
este neconceptualizatá, instabilá si depinde în mare másurá de intonatie si de contextul
situational sau lingvistic.
Interjectia este folositá cu precádere în limba vorbitá, având un caracter oral, iar în
limba literará scrisá aceasta apare în literatura beletristicá, unde reproduce anumite moduri de
exprimare. Fiind o parte de vorbire în continuá miscare atât în ce priveste inventarul unitátilor
continute, cât si forma fiecárei unitáti în parte, interjectia este cel mai putin supusá normárii
lingvistice. De aici si variantele care apar la multe interjectii (fárá ca acest lucru sá împiedice
întelegerea semnificatiei): aoleu/aoleo/auleu, hait/haiti, hop/hopa, iaca/iacá/iacátá,
de/dec/deh, má/mái, st/sst etc.
3.4.1. Clasificarea interjectiilor
Chiar din definitia de mai sus rezultá o primá clasificare semanticá a interjectiilor în: a)
interjectii propriu-zise, prin care se exprimá senzatii, sentimente, emotii, stári afectiv-
emotionale, acte de vointá: a, ah, vai, aoleu, bravo, ei, haiti, máre, bre, of, ho, stop, mersi,
pardon, uau. Sunt incluse în aceastá categorie si cuvintele care exprimá chemarea sau
alungarea animalelor si a pásárilor: cutu-cutu, pis-pis, pui-pui, háis, cea, nea, zât, mars, us; b)
interjectii onomatopeice (cuvinte imitative) care redau sau încearcá sá reproducá:
zgomote din naturá: bang, buf, bâldâbâc, gâl-gâl, cioc, poc, pleosc, tic-tac, tusti, zdup, vâj,
sunete ale diferitelor vietáti: be(h)e(he)e, cotcodac, cucurigu, cirip, cri, cucu, chit, ga-ga, guit,
ham, miau, pitpalac, pu-pu-pup, sunete care încearcá sá reproducá acte spontane: ha-ha-ha,
hapciu, hâc, gâl-gâl, ptiu.
Numeroase cuvinte apartinând altor párti de vorbire pot fi folosite ca interjectii, numite
adesea interjectii improprii (secundare). Acestea provin din: vocative: mamá, máiculitá,
nene, neicá, frate, soro, Doamne, domnule, dom´le, drace, naiba sau din imperative: uite, iatá,
iacá, poftim. Si formele verbale: má rog, asta-i buná, nu mai spune, vorba vine, folosite ca
niste clisee verbale, devin interjectii; la fel unele substantive si adverbe folosite exclamativ:
ajutor, liniste, foc, salut, valea, afará, aiurea, înainte, înapoi, jos, sus. Formulele de salut, de
politete sau de urare: Buná ziua!, Sárut mâna!, Noapte buná!, Poftá buná!, Baftá!, Noroc!, La
multi ani!, La revedere!, Adio! sunt considerate interjectii secundare prin faptul cá sunt în mare
másurá desemantizate. Multe dintre aceste interjectii se aflá la granita cu propozitiile eliptice
de predicat.
Dupá structurá, interjectiile pot fi: interjectii simple, interjectii compuse si
locutiuni interjectionale.
nterjectiile simple sunt cele alcátuite dintr-un singur cuvânt, neanalizabile: ah, na,
of, vai, amin, bogdaproste, bre, haide, halal, mersi, pardon, salve, servus, adio, alo, bravo,
stop, ura; bâldâbâc, cucurigu, pitpalac; cele provenite prin conversiune din alte párti de
vorbire: poftim, aiurea, pázea, precum si cele formate prin compunere cu termeni sudati: iacá
< ia + cá, iacátá < iacá + iatá. Tot simple sunt si interjectiile repetate: cirip-cirip, ham-ham,
ga-ga, ha-ha, mái-mái, lipa-lipa, mac-mac, cutu-cutu, pis-pis; boc-boc, cioc-cioc, tronc-tronc.
91

Interjectiile com5use sunt interjectiile formate prin compunere din douå interjectii
simple identificabile: ei na, ei as, haida-de, hei-rup, ding-dang, tic-tac, hodoronc-tronc, tranca-
fleanca, trosc-pleosc, tura-vura.
Locutiunile interjectionale
Locutiunile interjectionale sunt grupåri de cuvinte care au în componenta lor o
interjectie primarå si unul sau douå cuvinte provenind din altå claså lexico-gramaticalå,
asociate cu intonatii specifice, si care redau reactii afective sau sentimente ale locutorului. Au
comportamentul unor cuvinte incidente sau apar ca enunturi independente: ei bine!, mái sá
fie!, ia vezi!, nu záu?!, ia te uitá!, fir-ar sá fie!, ba bine cá nu!, da de unde!, na-ti-o buná!, pe
naiba!, pácatele mele!, Doamne fereste!, Doamne iartá-má!, Fereascá Dumnezeu!, Doamne
feri!, slavá Domnului!
Din punct de vedere sintactic interjectiile se clasificå în interjectii izolate si
interjectii neizolate.
Interjectiile izolate de context sunt neintegrate în enunt, deci incapabile de a
îndeplini functiunea de pårti de propozitie, comportându-se asemånåtor substantivelor în
vocativ. Izolarea lor este marcatå prin pauze, transpuse în scris prin virgulå sau semnul
exclamårii. De regulå, se despart prin virgulå, dar sunt si situatii când semnul exclamårii preia
rolul virgulei, alteori apar amândouå. Ex.: Ia!, ascultati ce zice omul!, Ei, încotro o luám?,
Trezeste-te, bre, omule!
Când însotesc substantive în vocativ sau verbe la imperativ nu se despart prin virgulå:
Mái omule!, Ia te uitá!
Sunt izolate întotdeauna interjectiile: ah, au, bre, de, ei, mái, of.
În aceeasi categorie a interjectiilor izolate intrå si asa-numitele interjectii
propozitionale: ura, hai, bravo, adio, pa, pardon, mersi. Ele alcåtuiesc propozitii neanalizabile
si independente. Aceleasi interjectii pot apårea uneori izolate (Bravo, ai cântat bine!, Na, c-am
încurcat-o!), alteori neizolate (Bravo lor!, Na cártile!).
Interjectiile neizolate sunt interjectiile care se integreazå în structura sintacticå a
propozitiei. Ele pot juca în propozitie rol de predicat: Hai mai repede!, Bravo lor! sau de nume
predicativ: Era vai de capul lor; Halal de ei!
Când sunt predicate, interjectiile primesc compliniri specifice verbului: complement
direct: Iatá-i!, complement indirect: Bravo tie!, complement circumstantial: Hai mai repede!,
predicativ suplimentar: Iat-o profesoará!.
Interjectiile, în special cele onomatopeice, pot juca în propozitie rol de: subiect (pe
lângå un verb reflexiv-impersonal sau reflexiv-pasiv): S-a auzit deodatá poc!, predicativ
suplimentar: L-a lásat paf!, atribut interjectional: Halal viatá mai duce si el!, complement
direct: Am auzit deodatá trosc!, complement circumstantial de mod: Venea pe drum sontâc-
sontâc.
Interjectiile participå la formarea unor expresii sau locutiuni: a lása loc de buná-ziua, a
se da huta, cu chiu cu vai, pui de bogdaproste; prin conversiune devin substantive: cucul,
pupáza, oful, hopul, fâsul, zdupul, baubaul, picul, pitpalacul, heirupuri, bipuri, bisuri, iar prin
derivare, verbe: a bâzâi, a ciripi, a cotcodáci, a fâsâi, a grohái, a hârsâi, a lipái, a mácáni, a
mormái, a mieuna, a ofta, a pleoscái, a pocni, a scârtâi, a scrâsni, a trosni, a tácáni, a vâjâi, a
92

zbârnâi, a zdrángáni. De la aceste verbe s-au format substantive: bâzâit, ciripit, cotcodácit,
groháit, lipáit, mieunat, oftat, scrâsnet, pocnet, scârtâit, vâjâialá/vâjâire/vâjâit/vâjâiturá.



CUPRINS
93










7,2,9., 31:03x0,g 70:0 8.707  47947,1,  5:3.9:,x, 247144. 573.5:839,.9. 

,:,7: 7,1. ,

839,0  47200 47947,1.0 ,.9:,0 80 -,0,g 50 /4:g 573.5 7,2,9.,0 573.5: %4,90 ,.08900g9:7,07,2,9..:.00,905g7x.43899:9;0,02-,:.,3:2947 .42:3L38: 70,.470.9g,.:;39047,998:-,850.9:14720 ,.43x3:9:: .9 ,9:9:747 .42-3,x47L3.,70397gL397
:303:3x  3 1:3.x0 /0 507850.9;, 904709.4
2094/44.g  /0 /0893,x0  /0 8.45: 5745:8  7,2,9.054918947.0 /,.743.0 .,70:72g708.0;4:x,88902::14309. ,2471440  , 839,0 /0
, :3: 925::  /08.759;0 83.743.0  .,70 80 290,g 8g /08.70 70,9,90,3;89.g 897:.9:70/10790475489,0,02- 1g7g ,3907;03L307,7,70, 3472,9;g  7,2,9., 3472,9;g 89,-0 90 70:0 0572g7 .470.90  5:33/ ,..039: 50 147200  .43897:.x0 .470.90  ,7 7,2,9., .470.9;g ,97,0 ,903x, ,8:57, 1472047 8,: .43897:.x47 30,..059,90 /0 3472, 907,7g  .0890, 8:39 7,2,9. .: /0893,x0 0307,g  50397:5:-.:,7 /,78:39 7,2,9./0/1079095:7,/708,90 850., 947  L31:3.x0 /0 2094/00 144890  ,.0890, 549 1 97,/x43,0 8,: 24/0730  3 70,9,90  3: 089g 95:7 0.:8;0 /07,2,9. .95:7570/423,390  :.7,70, /0 1,xg ,70 :3 .,7,.907 /08.759;  /,7  3472,9;
,5.,9;  :72g73/ .: 570.g/070574-0200/0.470.99:/30

3.470.99:/307,2,9.,g     

47144, 
47144, 0890 5,790, 7,2,9. .,70 .:573/0 70: 57;94,70 , 1472, .:;39047  , 24/1.g70 ,.0890, L3 ;47-70  L3 8.7070  3 507850.9;g 24/073g  0890 93x, .,70 ,70 /7059 4-0.9 /0 89:/: .:;39: 8,: 247102: L3 .,9,90, 8, /0 8023 3;89. 232, /3 897:.9:7, :3: .:;39  890 .425,792039: 2- .: .0, 2, .4250g 88902,9,70  ,7 897:.9:7, 247144.g 0890 5,790, .0, 2, 89,-g , :30 2-  /0907233/ L3 2,70 2g8:7g 850.1.:,.0890,  :;39:2471440 0890 L257:2:9,9 L32-,7423g /32-, 17,3.0g 2475440  ,;3/,47307 2475F 1472g  448 93xg 89:/: .07.09,70  $9:/: 2471440 0890 47,3,9 L3 .,80 0.4 
7,2,9.,0 3:290 5g7x /0 ;47-70  .,7,.907,90573,3:29097g8g9:70307,0 1472,0 /0.43x3:9 .,7080/01308.50-,, ,970.7907.7907:802,39. 247144. 839,.9. .0890.79078070g808.L3/013x0 .,8.0 ,0 5g7x47 /0 ;47-70  L3 .,70 80 ,7,9g .0 0572g .,8, 70850.9;g 8038: 0.,  .,7,.90789.0 /0 1472g 10:30, L3 7,5479 .: /;0780 .,9047 7,2,9.,0   1:3.x0 839,.9.0,0.:;39047 74:,.08947,L397
:303:3x 3/013x0:3475g7x/0;47-7054,90 58 8038: 0., 0890 ;47-, /0 .:;3900 ,802,39.0 57054x,  .43:3.x,  8,: 1:3.x, 839,.9.g ,8:-89,39; 5743:20 3:207, ;07- :3/0,.0890,8:392:950 2,2:98,: 2, 5:x3 850.1.0  83:7: 002039 .4389,39 L3 /01370, 5g7x47 /0 ;47-70 0890 .0 247144. .,708070107g,24/1.,70,897:.9:7.:;39047 ,/.g,10:30  7:5,70, L3 5g7x /0 ;47-70 ,8:7g L3.,/7,70, 47.g70:39gx0.,0 L397
:33:2g7/0 .,80 /10703x,90 573 5,79.:,79gx0 850.1.0.,70 .43/x430,g  50729 .:573/070, 47L3 47,3,70,.42:3.g7  3 7,2,9.0 74230 9 8:39 L370897,90 :72g94,700 5g7x /0 ;47-70 8:-89,39;:  ,/0.9;:  3:207,:  5743:200  ;07-:  ,/;07-:  57054x,  .43:3.x,  



g 574570 8:-89.90 /2038:30 /:7.  39070..399.. 802..:  .039.39.70 1472.: /07.-0 ..8g  13/548-0 970.9.3900 .0  7010794.42:30..8.57450 /0 ..g .43:3.  :300 .:94802.07- '.0 .07-: 4./.47-70 8:-89.70  800.7./3  349..  7907: 839./0.9.7 -4.: 8../0. L3 .3./.399. .9.8:39L3.9.0 g973 8:1070.47-7010-0 .39.-08.5479 .47-70 L3 /4:g .:  .:..: /0.3x0  549 1 5g7x /0 57454x0 8:-89.70#  .g747 80231.38107 /397 4 5. 4 5.9.x0 :300.39..3.9g 390389.0/070 1:3.2.39.9  573 1472.0:7:5::/0.89g ..g ..9047.790 /0 . 1:3.390 ..:9g .039   . .0 L3 /029.07-0  50. .3x8.:7..9..39047 10-0  .2.0 14720 ..47-70 L3 57454x0  $0 /893 .39.9g /0 . 390389gx  573 .89.g L3949/0.  .g 8.g  14.43:..07-0 /0 24/  .9.: ..g7 L397 4 :3.g L3 ..9.2.. 39074.x0 .0 .47-70 L3 .9. 70.00 . /0.3900 10-0  /.  3970 .3:207.9.07-:   .0  .0.70 5.70 80/0480-0 907..0 :720.9.590 /0 .0  .39..90  .9.x.3.:: .  .70410:30.790 /0 .0307.  .90L324/97.9.790 .70.0./0.:...:289.g573:300./.3  $3:7 .:30.07 /0. 5g7x /0 57454x0  .2...9.8:-89..907 .39047 3010-0  . 80 70.9.0 57054x.:.:.9.x0 839.99 573L257:2:9:7  .. L3 .0 5741:3/ /10790 0890 L3..039./x43.390 L25.2. 9g.::803:20 9010:303423.  ..0:57454x0 .57.79gx0 1043.0  97.g 57..79..:.:  3:207. .390 L39707:5:7 /0.xL3290003:3x:: L3970./7. 80 7:50.  .:94802.02570.-897.47 7./0.9.-  .:.39070.x .: /0 17  &3 303474.3.:3. 3423.:.:: .70 0572g 34x:3  4-0.8  8:5:8L3347 .0.7 89.039:: 8g:  8:-89.0 .:.  .. 7.078:30 8.  39070.  .07-  :207. 24/1.g8.9 L3.9.90 50717.9047.:9g8:-3:200/0..g..89.:34.43:3.  57200 .x..79...:  5743:200  .:  ./7.39..x0 9.7905g7x0 /0 .802.5g .0/0: 3:29 .43:3.7070:30 90 :39gx0 3.2.x0 L3 57454x0  L3 17.905g7x/0 .x390730 0890 ./.70.57054x0 ..  0 890x 80 /08.9.70.039 57054x0  70: 9 7.703:/03:208.g7./.039 .5745.  5743:20  .gg9470 90 2:9  4.9009.9.0 L3/05390 /0 5g7x0 /0 ..07-:  .42:3.2.0  .07-.:  .9047 . /0./.84..90 /.9.: 8038 0./.390.3.8910 5g7x /0 .0 9080231.07-: .4 7..3/74/0..39.g 1472g  L3 0307.70 2574570 09.g .2-74230 0/x.  573 :72.07-: .390 .70 :3 95 57457: /0 10:30  5743423..g7 1472.720 -: 90.4393:.: .:.3xg 570.  0:30.:.:348. 0020390 /0 70.g .x0 25.3/.9gL3.047  .2. ...7.47-703: 089g 4 7.43:3. L3/053 4 1:3./0.0 .17.:  5743:20 70. 30.:.: :3 3.x.x0 L3 7.47-.7 7089738  L3.:3897:203907.. .9.39.g .70.07-: 39070.2-.70.  -7.g7 L3 . .3900 .70 L3 .390 .g 1g7g 24/1.0 247102.9g  .399./0. 5g7x47 /0 .0.8g 0907403g  .g 31472. 573 574.438/07./.7 . . /0.39::7g2303024/1.g 57054x.9  /08.39. .08 /0 8:-89.x.90470 8:39 0572. 0572.: 5. 3:2g7  .39. .x0  :...79gx 7.70 80 .: 2g33.70  7907:802..00.39.x.0.0890.::3 3.9.70.0  .089 97.: .43./370.:.802.47-70 .:5g 4 54x0 390720/.0 3: 1:3.9  .0  . .9.7..0390 8:-89. .9.g7 .0  .8  89.07-:  57054x./0.x47 839.9..0 .x430.9.79.7g  /04.9 .  .7.3854x0 0.39.g 549 570039.x. /0 830 89g9g947 8.x0 839.39.0.x..47-70 .0 /0.3.70  5743:200 .70.: 203x:30.: 00251.:./.70 .:  5743:200  3:207.9047..07-0  3970 5g7x0 /0.g 8:-89. 3. .:.70 3: 7057039g :39gx 839..:.:..3.9  570543/07039 7.7 .x0 5. 90 .39047  .80/0..390.

7  .  .07-:-3 47 /0. 8g3g94.70 80. .039 . L3 -4.1/84.4. .48243.47-70 4. :-70  42 3897:9  7.  .9.70 ..790 /0 .-.g :3 .79.897: /0 '47430x  :/334  0.59g09./..:.: .907.9  !2-.9.7 4.089.9. ./..90.  L3 541/. 247144../.43:3.: 2.g...39.47-0 90 09.: . -g. 3:2.0 .50 74.  :90 5g7x /0 .9.:9g /:5g..708908:-89.90 ./0 .8.  1: 34897: /3949/0. 2548-9.x0L3.79gx0 80231.9g.9.-07-00.:x:30.x302390 . 8..802030.2g  .7  .39.2.039 .2070.9.2390.90507/070.:x:347 549 1 203x43.00  14720 .749./. 549 1 :3047 /4.0.0.  .9/0 .0  7...90/35:3.2./080.0890  5g897.x0  .0 4/.0 .0 8.0 0 570. .0/070 7..x 574.39.425479..:.:5: 70: 9  3:207./:./0. /0 3/  .:x:308:39/01390 .:90 5g0.:943420:3:002039.:347147201043.0  ..42543039 L389:.2.7 . -g.:x:305g7x47/0.425479g /3 5:3.:3.089.203 .039g .. ./0. :347 .. ...-73. /.47-70 .:x:30.9.2-g .9: .47-70 /0../0.574.8.0 5.9.39.2. /0.90 -47/00  .70.9/0.  0 0025: . .90 1 8:-89...070 /0 .07- 0 17:248  .3:..:9 3: 80:9g : 47   8:-3.-:3817 9 .25 .17439  .  39070.30 8:-89.43909:. .50L394./33:207.790 /0 .479:545 .43.09gx0.7.  57054x0 /0.g .790 .30 .79.9.70. 2.0 .:x:30 549 1 8:-89.9.g70 .7/0:3g     4.700 90/3: ..  47.. 4.0 1g7g 342g  50 L3/0090  50 8543.9:/0/230..9./.43807.07-0.90  .0/070839.07 . /0 970  .00.07-:.90789.70 L  8. /0 80.70.3902..7:5:7/0.9. .2g .-g.70 .-.2g  572.790 /0 . .07- /0.:9107.70  57.: .7...1g.  !73 .0.9./0..2:98. 3:2. 002039047 .9 :3 50  /3 909   :3 /../4.089g3/0503/039L32-g .9g -.4:.9.39./080.43897:08.. 1g .xg  300 1g.949...: 0.1..2g  8474  3030  /42 0/3.: -3 47:  /:5g.005729. 573/0 /0 . .:2. &3 /423 -30  &3 .90  .80 %70.820 0.07-0 97.:  4..L34. 57054x43./. 24...0 ./:.2039: 7.47-70  3970 5. 14720. .90 .:9  -g.0 4.47-70 54.g9:08.3g 83073/g 4. 5:x3 8:/.950.0..: L3x008 :39.230  2.2.: 29. . 4-.07- 39. 4 83:7g 5./.7L3.0 5g7070 /0 7g:  . 7..9.4. 4730 80 .0390 /3 8:-89.8.0 .80/.3 14.  /0 57848  47/30.39... .0  :5g . 4 5.3  10200 .990.:.7989 .24/:2507.

70  g7...2g . :3: 7:5 /0 ..g  39070.   .07-00  57054x0  .43:3.089.0 4. 89.390 .  : 94. 90 :9g  3: g:  50 3..9.00  .: L3 .g  /0 .:..-:.0 .704 7. /0  /0 ./:.47-70 3:2g7:.0 .08903080231.70 70507.90/38g790 .7  /0 7.0 /0 /3 .07-00  ./.30  90 27 .05x0 .x43.9../.90. /1.0 L3 .:x:30 7.g  /0 .425:80  .590.0 .0  3: 9: .-.g .5  L3 /70.-/0L307 5743423.390  /0 .3900 .00 2.:9..3.07.:34.: 3070.5 8.x0 .0 3: . $.: 34.9.90  4.90 8:- 2:950 .90 88902.2.2.x43.: 1489 570039.:8.:23g .9:9:: 4..90 .3g.3/ L3 . 9070.7 /.2.5:7g  .  L3 :72g  50 /0 7489  57054x43.  .:  L3 . 9070..:83070.9.:.59.9. L397 :3 89:/: 850.07 .4.g . 8..00. L3 ... 2:904.x L3 89:/0 /0 ..-:3.  .:. . -g.0 . .9.. $.003x.g  .9g .43:3./0.  . .:9.90.:  L3 24.07-.30 90 .. $.230 5g0 90  .0 /00.:34.0 . /0 80.0  L3 .:3.2390  -g9.: 94.4.:/..8.  /0.: 25..g  /3 242039 .70 ..: 1489 .0 /0 .:x:3  50397: . 8.9. 2-  #0. /10703x07 47 /0 05708  /0 L2-3g70 -070 /0 .:x43.  4/./.850.: .:8:3 L3 ./.3/  .905g7x/0.90 .5  34/ L3 5.09. :3:  ....07-..08947.

07-:: 0572...07-0  250710. 20:  ...-057324. 57454x0  .x43.0  .9.7423g573.89g...  07:3:  5.390/10790  . 304482047 /0 4730 8..90.947 8:39.90   8:507..39.470/03:2g7  .904707. ..  .00.709gx0 549. .:573/0 03:  3:2g7:  .2.390.g573.90470 7.2. 17. 039.05x   :30 5g7x /3 .2.0 8:39 24/.39.2..39.7.::  .90 50784.702.43/x43.:.0 .9.07..   3/.: .  2.0 3/.0 ..9.9..:: . .::  5743:20:  3:207. 24/: 925:  03:  .  7.9g 50784../0.:947 8.g  5.89g .47-70. .3..9.g  :2g7: 7.  3139.99g 3: 8:39 /4:g ..x 7.90  .047 /0 24/  .:30 /0 8:507479.31089g L3 10:30.  570:29.  1472.8g  /4 /4:g  . ..45  .70.  4 .0 70.47-0 90 ...3:2.2.9.:: .70 /00.0. 14.:3  10233  30:97:  0890 4 ..: 8:-89.89.9.0  2.  .70 3: 80 0572g 3.90.9..  /.0850.47-70  3 2-.99 .7.  . .94.2.  ..0  50397: :300 24/:7 3139. 3:207..9..08901g.0  L310:30. . 573/08303x0.  .9: 825:  2.07-:: .::  .470 8:39 2.:30 70.  .9.:..7..3g /08570 .05x.390 /10790  /....4.00 .47 50784.g  24/:  .05x.3.90470 7.39.g  7010.9. 5.0  7010. 47 .3/ 0890 .3.9: 9:9:747 ..: 850.7 5g7x /3 ..3:20 573 8:10 7.:...9g.1.4.8./: /0 390389.: 0.47/  7.  !0784..07-047  !73 :72.425. .79.x:30../7:24/:747507843.: .  . ./0.790 570.905g7x0/0.1.5743:200.9g L3 2-. 949./.:  /090723. 3:207. 5g7x47 /0 .9.: 50397: :300 925:7 570039: :347 .7  5:7. .9.9.07-0 L3 850.: 8:-/.3/: 80L3970 ./.2-g 1472.. .39g  .3:290 0..:.::  5743:2047 3:207.7 8.905g7x/0 .9.4/..3.2.. %4.90470 0890. /4:g . 9g:  .::  ..7.0 .0..42:3g :30 2..:8005.904707..gL32-.0  L3 .0  /0 L39g770  /0 5490x0 54808.00 970 850.0 .9.../0.: 8070.2. 7423g 573 90723..79.3/.: .  .9 L3 83:.:50784..9. .79. 8g: 09.79...9..47-70 .70 80 70..9.  07:3:  5..g 8:-89.x0 /095:/08303x047   .: 8:-/.5:  07:3:  0 70x3:9 .9g 0.g .00 3:  8.0:.07.84.70 L3 10:30. 50710. 7423g 89.  10 573 /08303x0  L3 .047 .0  2.0 .90..5: . 5743:20 .39. 80 2.:..-84:9  0890 4 .43:3.90  /0 0.0 .9.2.31089g L3 0307.  2507..0097003:77.0. .0     .0.:.9..473423.9. /..2  .70 /0 8:-89.5:  8:53   925:  .9.: .g.::  5743:20:  3:207.5.2.70 80 . ...g 574570 8:-89.:x:30 57054x43.90477.0 8.: 2.07-802.7 ..90  /0 3107479.47-70 10-0  . /4:g 14720 7.9.g .9.g 574570 8:-89.90470 7.434.90  :3047 /10790 /0 90723.: 09.23990 2..0802.3g  .: 0.9.0 .0 570039 970.5:  8..  .90 10 573 14720 8:509.9.:9g/0:383:7.8.0 .:.00.0. ./0..:9 .39  . 8:8 L  8. /0 4.g 10:30.089.07-:: L3.g :3 0025.07.:.45g  /0 0025:  3: 8:39 /4:g 14720 .7.: .90 5g7x /0 .3.   .2./05.839.70    ... 2:90  L3 .  . /:5g 03 ./0.: 850.47-947:  50784.47-.9.07-047 .0.2.07- .2:x  . /.70.:947:  50784. . 17:248 17:24.:/02.90 573 /08303x0  890 4 .2-g 1472. 9:9:747 5g7x47 /0 .47-70 .09.9gx 573 . :347 5743:20 507843.9.90470 7.  ..08 . 2:9 .  . 573.31089g50397:.: 5743:20: 0:  9:  0 .9:  50710.  .07./: /0390389.9.3.0:.. /0 3:2g7 0890 0572.70.9.43:3.: 850.

10:30,;07-:: 3:29g.43:,70 .4389gL38.2-,70,14720.:;39047/3,.0,89g.,8g /:5g /,90g  24/  925 .,9047 850.1.0 .,80  50784,3g  3:2g7 .,9047 .42:30 ;07-:: .: ,90 5g7x /0 ;47-70  1g.3/ ., ;07-: 8g ,-g .0 2, 2,70 3:2g7 /0 14720 7,2,9.,0/397094,905g7x0/0;47-7010-0  ,9047, /090723g7 0890 850.1.g 7:5:: 3423,  05723/ /10790 7,/0 /0 3/;/:,,70 80 70,0,g 573 :72g94,700 ;,47 30/090723,9 89:/039  /090723,9 3049g79 :3 89:/039  /090723,9 49g79 89:/039:  2,7.,90 .: ,:947: ,79.4::  .,70 7057039g 24/,9,90, 7,2,9.,g ,1,g /0 3907,70 03:3x,9;g .: 25.,70 L3 10:30, 3423,g    

47102:
%4,90 00203900 .425430390 ,0 :3: .:;39 7,/.,:  902,  570100  8:100  /08303x00 ,..039: 3943,x, 54,79g/03:270,0307,g/02471020  47102: 0890 34x:30, /0139470 , 2471440  .g70, L /g  3:200   7057039g :39,90, 232,g /0 057080 /49,9g .: 80231.,x0 0.,g 8,: 7,2,9.,g  , 8023 3;89. 232,  247102: 54,90 70570039, :3 .:;39 ,  ,9,    /0.  ;,   .,7 :3 03:3x ,7  02,,/080,L38g 247102:5,79.5g,.42:3.,70.,5,790 .42543039g , .:;39:: ,03:3x::  $0/0480-0 90/014302 .,700890:39,90,1:3/,2039,g,143440 ,;3/.,5,.9,90, /0 , /10703x, .:;3900 47g

07g  /,7

/47  14.

. /0 .:: .90 1 70570039..424710  .39 573 1.x43.:2 0   7057039g 247102: /0 5:7.790 /3 .0 g  0 1.0...8g /0 .2.79.9g L31:3.147 09..9.424710 54.390  3:290 .  .59 :3 .g  4 .424710 .  573.59: .0.2.. 247102047 7.00..7.39:: 4720:3:247102L.0 247102:: /0 83:.8g /0 .89g 507850.70 4 700.7057039g8023:5:7...7070.:247144.9g /0 :3 3:2g7 .47085:3/04.9014720 0 1090 .2g.4.8.g  247102: 13/ /0 1.7.43909:14309.  247102: 705700393/  /3 . .g 3: .x0/0 .:943420 1:3.82.  50397: .4..3xg 850.g 5. 897:.30  0 -.7  /:5g .. 5.704.390  .:.:.9.8. 454x..g L3 /08.. 54..g /00025:   /300.0 8.0  0 0025:  :39gx0 247102.70 .00.- /0 .5g .9:7.  1g7g . :3 8038 57457:   /0 .70 /05:7..90170/..9.0  :7 7:7  2g9g8:7  09.9.42543039 . 2.7.3/.707.

20  .2..790.

g7x  507090..

7.3900 24710200  80 83:.5070x  3..7.

90 .390 8:39 0.0 0. 2:90.7.0.x0-07g3.7..7.5:7.00.70 94..90 ...:80  4.390L3.790 7.7 8:39 ./280 2. 70.g L3 54x L3 .

0 :7 902 .3.

902 0.

902 :7 .g5 :3 0.

g5 :3   .45079 0..

4507x  09.00.x..  80231.39:: 7g233/ . .   8570 /0480-70 /0 -.3/ g...:.

-03 .

3/ 0 .8 0.-.

   g 70.:/0 .43909:14309.x0 /0 .  8.4247100  L3939/:5g:3..0 247144..4./.. 00025: .8 :709.9 3:2.. 8.g4:.-.424710L31:3.g 573 ..3:290 .0./:5g:37.L3.9433/.71.  4710200 80 70.g.

.: 247144.g /089:/07.0.9014309.90.0  42471008070.8..907.4: g8:39.439090.42.42471014309..7.703:5491.438/07.7 L3.

2 03  78.4.

.5.78 090 .

424710805.0 .424710470..  573 5.7 L3 10:30.  .:34780231.g .75 g   /3 9.79.00.0  .70.90143.5.:. .9.3900  :39gx0 247102..43909: 247102..:348..x..3.79 0 8:39 2471020 /0 83:.80.g54..70.   0 /3 5..x43.g.   .901:3.9.5 090 802030.8:5479. 889020 /10790 /0 454x  0 0025:  g /3 .  :39. 70.0: . .2-:.42509/10790 /0.3/: 80 573 . 1034203: /0 424320  ./.

7   0/385:3 0 057080..3423.2-:..4..039  3943..g83:.x0  .4384.0:..42471..  95 /0 10:30 0 ..9  14720 7. .:/39025 0  .0/0 .4.  L3 390747: .9..7:/3.90 2. .802039.0/:5g.42543039.7L3109 0 L3.70 549 /10703x. 80 54.4.0  70570039.:83:.50784.J.7L310:30.. . /.2.  .:.07-.70  8:57.70572g039..:../40.g 8570/0480-70/0 g/3...9.0:.9.10. .70.30  . 24.99 .1J3  24E.::  4710200 549 1 .801. 039.79 0 .89g89:..9.39 0 /3109 0 00890.g  2432.0 .70 8:39 70570039.31089.:5:7.x0 /0..247102::/05:7.90 573 ./:3 g  /38.30L3 10:30. /..0 802039.390 E13 .0.9.10 3423.0 4247.90 573 143020 57457: 80 14.43899:90 /3 :39gx 14309.0  .9.84. !0970  !0970  ..

.9.x 7..7. 17. 3/.:2390   247102: 074 [  .x47  2507.9. 570039 $9.9.:2390  %: 89..0  0890 5:79g947: :30 31472..2. 5:7. ./.9. .g .70 7057039g 4 2.9.0 45:33/ L397000 /1079014720/397 45.2./2g.x47 17.. .- [.4747 7.7.

- g 542 [..

[.542  .39.

8   .70. 80 7g 2 3:549.42-3.42-3. 42 .:074  31:3..0 30  /08...::3247102074.10 /07.45 .9.42:9.. 0.:573/2471020 7g/g.   .0 /:5g /..5 17 4.g :3: 2471023/0503/039 .: ..5g70.7907  &3: /3970 .. 83:70 8.39 .90.90..0890 .:074 902471020 8:39/0503/0390 8:100  570100  /08303x00 00 80 . 2 .0780 . 70 .x0/0.9 2471020054910.39 3:549.43x3:9:0572. . /0 .0 .39.42:9.0/070 .9 /0 548-9.81.70 ..9.3g 89:/039  .7907 0890 70570039..08947. 247102047 80 1.  &300 2471020 549 .39..

. .24..g8:507.xg/0247102:3/0503/039 $0 /893 2471020 /0503/0390 . . 80 89:/039 0 1.90 1.390 34 89:/039 89:/039g  5..  .g .9.70 7.:.   2471020 7.8.8 0 7.39034 .39.13 5078038- :97.9...  /8.701. .07-024/:  925: 3/ 08.4.  :5g 897:.782  47102002.9073.99 ...2.08 ..:3.79.x  5743:20 7010..70/08:507..0  14723/ .9g .8 0  .2.g9.3 47  7423 08.9g . 73/:47  549 1 70509.4393:0 1472.7g 4 .:9  80 /:.7 .5.7 549 1472.9:7.g 3/   /08303x00  .  .  .0 949/0./g:.7  08. ..4 .:.7 -:.  20390 09. 4 .9. 54.0.9. 09.2.390 34  890 .70 0572g 50784.0 .90 L31:3.39. 80  ./0/090723.:L310:30.g   L39707:590 L39390 2.3423.0.81.0  05723/.3x00/37g/g. 80 2. 7.7908:100 . 925 .  8g .9047.g  /. 507 :97...4 7.4:. 2 03: 3:2g7: ..  8:10478:-89.2.  .4393:0  .0890. 03::   54x0 390720/.9.024x43.89:/039::  390730 .90 .753 097.  .:9  14.8g  4.g9g70.07..9 ...g.70 09.70  /. 82 7..  .2.9...7.0 09.7  097.5479  .  17:24.07-0  57054x  .1.0  .702.3g. .. ../0503/0390 /3..4.0   2471020 /0503/0390 54895:80 8:100  /08303x00 . .3905:80 57010 .790 7g:  .: 5701047 .10 24-0 8.. 147200 /0 3139. 147200039..703423.07-047 .2.5491.43:3.45 .99 8:10 0.39 .:.90 /397 :3 7 30L39707:59 /0 143020 .: 14723/L3. 00.9.9.70  .73.g .70 .2 ./.07-:: 897.700572g.7  8:10 7. 247102047 0.:.8g  .4 7.00..8g  7047 704.70  .70 8:39 . 057080 24710200 8:39 .:.: .39 ./0  897g  ..07-0 ...0..3.4.  3:2g7: .0397.0 g  xg  0...947 5..70 8:1: 0..x0/054x.947xg  -:..: 2471020 -070 /0 95: . .

70.g .

g7 /.

/g. 897.

897g .

. 4-7.

 .4-7.

4430. .

.4430 .0

.0 8.

9 -,8.g

-0/3897:.7g/g.9:7.30: 2g 208:39 0 9 07.-g 9 14720 8:509. .0 30/09.2 1:80 1489    .

70/ 0.7.70 /0 2471020 0.4747/03:2g7 50784.9:: 570:. . 1g .70.901902.: 57039g L3 .43:..79 0  2. . 8:10 57010  $:1:7.0: 58.:2 /08.0890 .70  89g 89:.g..9:7g 247102.9g 1090  .39  30/.700 .9:3. 09. 2:9 . 9  .3g .90:.:5733/  :3: 8.   8:1: 80  8:1.5..  2.:: /0 10.:573/0 :72g94.39.9..79..:.9::  :5g :3 850./.:.0 .5g70.9.4250g  .90470/03:2g7 .:.9  3/107039/0945.7 0  .:.:78: 10:3  .  0572g.089:.0/058.70.425430390 247102: 7g/g..39:: 3 89738g 0g9:7g . 80 2  .: 7.3g /08303x0  /0925 24/ 8:107..g945.70/ . 50710.425430390 7.: /1.43899:0 L2570:3g 7.438/07g.42502039/70.3  '.9:7.247102..9./. 2:90 2471020 0.- g  .:..43902547..70 .0 0: 20 0 :09.70 .790..g:3 ./. 8:39 5073/ 8:-0. . 80 1..74/02471027.90 . 84..0 80   L  8009. 47.  80 ...425430390  L3 897:.x L3 ... 2  148 9  089 0  0 9  ..39047 8:39 5700390 . .39047 .9.L2570:3g.:.0  .g.:.4389.g9:9/3:39gx247102. 4 83:7g :39.9. .42543039.2 397 ./. .7.10  g9:7 /0 ...03  80 7g 2  $05.g ..7.70.9:7.. .0  $97:.g 705700393/ :3 2471023/0503/039  .3.90  /.9.g7 5701:/08 .90 247102.2. L3 7.9.  .  303:3x: .3. 7423g 0890 7.:347...90.3x00 14309.2.3900 47.98.9.0 .425430390 -.:9..251.54.2.-g L35g7x.9 57397 4 7:5..039: 0572.0 .: 10:30..: 5./27 #4-:  2-.07-00 3070:.397g7g/g.. .1g 897:.. .8 0 0  3 10:30..:3005743:20507843.g9:9g /3 7g/g.7  #g/g.  . .9.07. 0..70 54.: 2.925:747 970.:90 50397: .90 7. .9: 0890 0572./080.: .   3943. 0890.: ..39::  $0 54.80 0890 902.9:7.. 3423.9  .xg50784.. :3: .3g  5    902.x0/054x.9.39 570../.0 ..9:7247144.39..9073.  ..g .9:7.. 3:2g7:83:..3/ L3 897:. .9: 573 .70 7. 2:9 . 70 0 8:-0.70 549 ..100 0.90 170570039.2.9 573 8:-89..39047L32-.8:7g :39..9047.: 2. 2. 2  .:573/0 :72g94.  47: 47/.g :39gx 247102..0 ... . .g 50 .:/08303x007057039g10.:.-g  30..07-00 /0 . 50710. 8.08 . 14720.31089g 24/1. 247102. . 2  /.0   25. 9 .:8:1: .9.4397-:0 .3.: L3970 7.9::  /08303x.39  5./.9./g ..9479g .9047 7. 897:.9.9.70.:  902..9.0 .79g 847x  1.  8:1 .3g  3:2g7 L3.:7010.90 70/:.2. :  : .:.0 /0503/0390 5g9 :x : 70 L3 9307   %02.8 g  4754./050784.70 80 2.0  .80 54.3g  :3: 8.x.:78: 10:3 14720 8:509. 2:90.: :300 .  8:1 7.9 L31:3.3/L397 :303:3x.: :3 907203 0307. /090723.90 .39./0.70.7.  8:1: .39::L3. 247144..0  070:g  945./07.:.0..:: 10.3.2.39 L3 949 . :3: .70 /.9073.g70 1043.g .50710.7.0:.79.0 30..07-.07- /0 ../.70  .  570100  8:100  /08303x00  &9200 970 570100  8:100  /08303x00  8:39 /03:290  . 7423g .203 1.9:7.L303:3x     $97:.:.:./. .:.g  10.  8.  .:/01.3x047 14309.7 /003 L3147200. 8:-89.-g 570:.:  5..7 549 .790. 0890 4 897:.  /08303xg ..: .  8.4 .05:79g94.10 8:10 57010 00025:570:...790.70 . 8:1 8:1 /08303xg /08303xg. 7.9.07-0  14720 ..:.   . 0890 /039...g .70 L2570:3g.477.&33. 54.2.7 4-0..0 705700393/ .  10.9  .9.90 1   1 : 80   07 ./.84.700 . 9.5g70.9.

 .0.5g7x..0/070247102.7.3x00 14309.0 03:  3:2g7:  50784.39.x  39070. L3. 2. 8:1047 0.9.90 30/7059gx  .24/::2507. ..3x...g42.9.0.::.425430390 /0.9../.g  ..43899:0L310:30.08 L3 5..g .475: 7g/g.3.                              .3.x  32-.7 .g.00 1043. 742308.7. 74230 9  .9 L3.7g9 .5745F  3943.9.7 2.9/0 .90 . .0.g 89.-0 .3423. 13.:   .2. 47 ..0 . .703:80549/09.2.9g  8.4..7.0 30/7059. .7423g8:39 5g7x/0..57O50 .9047 7.7 /10790. 89:/039 89:/03x  4-7.g.00.7. 17.07-.70 57457: 80  :300 .90/35:3.g42.  .g  50 3g 24.39::  ..5.5.43843.3 1.3:5491..07-.x ...:.90477.07-0 57054x .9073.g 3O7g 3:7O7 F74 07O:7 .47-7030.9g 1090  .039: 54.090.7 L3.: /08303x.7.99L310:30.0 2..9.0 . .3.7 /0 70:g L3 .x..: .43:3..90 2.790. 4-7.3423.7. 7.

g   .70/03:20 90..g7..39.x 5709030 7:/030 /: 2g30  03: 3:2g7: ./0..88902: 14309...574.42:30 8:39397.84.0  8:-89.g2.3900144890.7:7 .70   0:30.9890x  57054x43.9050397:.9:7 ..79.590.8:-89.0 7: 572g..03:08901 573:72.90470247144..2.:808..: .80 /3.g83909.057457  $:-89.70...45 .: /090723.700890.1.8:-89.9.45: :3. 57357054x 573.90 3:2g7..90 .42:30 .50.x30850.3:2074.39.0397:.8:39.9073.0.90 L3x005.90/0.x850.2:90.39.089.70970-:0/03:290 ./.9.790.9:7.:70 97890x0 L38: 7 17:2:80x0  -:3g9.:80.1.45  O O O O O .: 57454x43.:30 70..713x0 42 5g7390 1.790 8.00.2. 8:-89....g.2..  . 4.7097g08.39.90L38038 .02.:L3/.002-7423080.070 17.:3.39.x039..8:-.039L3 .80 L35072. 8.1./70.790  8570/0480-70/03:200.800./.0/070 89g7 .9-0 080L3.9  397094.0470890..0./g .:08905... 10342030.947..80/04-0.0.0.8:-89..7070 :7.9479g3:2g7::2.0890.7 30.905g7x0/0.5g73x47  .81.9:L3...07-.08:-89.170.0 : .g1472.xg .x43.7080. 573/08303x0 573. ./:.8:-89.900/3...: $:-89.7: L3949/0..908..3x014309....39.8g .70. .32.047.:2 573.0.00.9.9.7g 4-0.81.7g 13/..802030.39.05.42:3 0307.47-7010-g.39.790/0.3:2074.90470 :20057457.7090 43899:0.:5732g7. .g808..3039gL33470 /.0 800572g .0.39.904707.39.7907  572g.g2..905733:200.0.81..39.90/08023.42:30/03:208..9.3g83073/g 8.002.39./:3..39.903/.0/8930 .70 .:.:.3/.:L257:2:9:7.g  $:-89. 95 .39.0.3.9g :. -g. .7g -:.2-74230 g9:7/0.x0 8:52039.70.:3x. 7:/02:390  .7:5::3423..5:x3./:3.0.90. 83:..701.-0 /8..79.39./:../03:27 57..  70.99 7.2:98. ..9L3/01370.90.:388902/0/03423./:5g3.9..03.9047..4:30/01398.79.  472.0 /0480-/0.45 ./:3.4 7.39.9.45 . .4-0. 247144.45 970..:3.0     .39  g5.9.g/:5g2.39.3.4:/0139  570./.70/04-0.g9:08.39.3:2.047 $:-89./:5g3:2g7 ./0.:089025../0 3423..47-70 8:39. .438/07.39.::8070.43.97-:90:3474-0.07.3.x:3 8..32.00.:: /3970.7080g80 908:-89. . 10 1g7g.3x ..:8:-89. /090723.8.7090 .7024/1..008:39.0803:20 90/0..8g  542 .:2.0/0. !f# ' ##   $:-89.0057457/03:208.3:2904-0.:.00.2-g3:2..0 90/49420 8:-89.0057457 $:-89.708:-89.42:30 $:-89.: O ..9g5749495.47-70 8:-89.

3/9 9..7.75.493.0 :3:/..gL3.0  $:-89.:8.42:30/0.0..g3:20057457808.7:945432.0320390.:3x./0.0:..2g 7:2g  4.1g :3...7 3:20/0897g  .  &370.39:2    .708:8 :307.704-..7g 99:70:34745070/094910: 34.4320#4230 9 3.  /3249.4.x 3 .:1472..9.-.70.79.39.05x0 3:20057457.700 3:20/0.:3:3:2057457:.:3$.79gx05.0 #423.:3x.70.79...x:347&390 3:2002.43049g79:3 .70 .3.30 47.2-.7::.0.0./0893:29g.x0 /030.70 0203 3.x$9:/ ..$.00 57457549/0. /7432070 :3g70.g/04493 3:20/0.x..:9.7. /090723.'/00 7..9..0/0:3:29432.038:-89.83:. %42.47!58 xg7 $3.g $.09g73.gxg239:: 3:20/0574/:803/:897..8947.:  901g308.3.:. 9070./0 701.9 549.89.  : 7.0.20!4508.08:-89.79gx. 3:20/0L3970573/07 3899:x 3970573/070.79.:47/03423.89..00 #4 47 .: .0573.8:  8:57.38107g/02:9047/397 48:-.9:73.9.074790730 47.9047 43708:39073. 3:2005745780 ..!g.x43.089gx0/03423.39.x0L39708:-89..0  .79070#:4.073:#4230 &3:30. .5 .48./0 342.3:20:57457:L38:-89.0  g-: 4.9.x:37.7.:78.9.-0L33:2g7 .89./020  7.:483:7g1472g/03:2g7 1083:.08.5.0 5.42:30 L38.:1x..5901:79:34.g1. 020309. /893.4:2 :35..903:2057457/050784./03:24507008.0. . .0057457 .390270 9 .../4.09.425479g.:3 .7..08989.:0 .39.7:.7: ./70.04757457.  .7 4/..8g $2143./4.x :. /9:7.: '.9.:34 4.!73.9.5.2039007485.7:.:./893.  !73.047 /010. : .039.39..94714489050397:.1.5/: 70395708  .308. #4 0 3:20/0 4../:. 90 $.xg 0.0.0  474320. .7.8:-89.230 g:7.3: .904707. !731:7..8974320$.x43.:9:7.32.39:2 5:7.2.9.80.7.g2.:g  35.00 .:70 9: .39.x43.79.  :200574578097.7.0/03:2g783:..x.89..794747/3#423.. 3:20/0 8g7-g9477g. 7 : !4508.x.g: :3g70.g 8:-89. 978.02-70 3:4: 3:200 :3475:-.0.0.780.5g70.-0 80L3.:..::3005. 5.g0890/090723.#4230 00. 4.0 !4913/.3.394342.:0 8.9:7g 3.-: !g89470 507843.8g 4342. 4.0 089g903/3x.79. #01472.3:29g8:-. :3#02-7.43.:...70.39.3. L3. 7470 3:20/01.-0573850.08..39.2-..:3 4-490.:3.70 %42  105:7.34320.x:  30307.8g4342.99 /8.078:30. L31:3.070.07 3:20/0.5:7.9. 8947.: %:3.9: :.9:73 .2.x43.9:7g 47947.9g3.:.' .x43.g2.790303x.07.39.9.90.  %0.39.42:3801.:/0 .4.:443207.. %73.00.747054.:39073.03433:2g7.807:50802.: .97:.42:3  8:-89...42:30../09070 38907:1.90.37./0570039.5.0 :.0 209..0907.397454320 5703:2043 .39.  $.3..39.7.4.3: &78: .78 0890/03.43909:.4.0.4:: 30/01392. !g239: $4.75.357457573574.3:20.  549.7.08947.005745757039g94.08:-89. g947::747..L39703:20057457: .147.77.08.04703  3:2g7 .90.-4: !7003x.90.9149443 900.g !72:#g-443/.:9454320 :7-.39.9g.:209432.:0/: #03.75.x/089.08:-89.3:8:4.39..70.70 47 $3030 #:8.L33:2074..73:20057457/07:5!450 9 .0 3:200:3470. .:8..5. .00/4:g.907.g.0:347..gL3.g !.08.90. !72g.39027 .1.

3:29g.:: .0897g8309 .0.00.390/0 03.057.089:../3.9:...0057457.00. .8g/003801....089.47.0.7..0.8.42:30 .70.010/:5g03:8:-89.42:3.089 &370.3/0.89gg:7.: ..08/.0 9003: 8:-89.3 10/:5g1472.g 8g7-g94....70 .g4-0.39..89g!.89g4-490.:. 2:390 .g3:20057457574..3.. 2.47 2...8. 3:2057457:57039g..0.70/080230. .42:30 97003:72.4.:3  10233 30:97: .39.

0.089059:3. ...89g4.... /0.

0.47085:3/0L3949/0.20 5703:20  /...:. 3:.89g059:3 89.99...x:30 03:7.397454320 3:20/01.9.03::3.:3.2.0 ..72.0854.089!4508.4789..9:7..

0.089%42.: ..89g!4508...

.0. .-..89g%42.089 ..

..0..89g. .- .089$.

44320..9 . .89g$..089 . .0..

.0..3xg..089/70.89g .  ..

7. 080L3.070.42:3  0:30.x0!:.:.: .xg/0 8:-89.1::574.047.584 37/  7. ..:0..:. /..g30../0.79.7. 90723.:2.7:30095:7/03:2057457.05x.x030850. .89g/70..00... 24/0:1043.9.32./70.3g 3:20/01.g.  .3:204757457570.7g.9.:.g.9.3:20  3:200/0.42:30.g039. /.79.:90723.905.00.1./ ::7g: :47. 3:29:03.:14720/10790/0039.2   :2005745710233090723.:.gL3.g : .3:2047 .. :'.7203 .3xg09..79gx 00025: 3:200 50784. .9.:. L30307.1.:947:.0.:.90L3 .70574.::4308. !:.3:200102330 .g/003570.907.0.39.: :./28g/03472.20 5703:20 8:57.42:30 /.9730 .

70 059090 .390 3:200:347/.0L3.08.:950#. 8:-89.8:-89.g23:8. .39.59::.00.90.10.9070:03:8:39L3949/0.42:308..4:49g79 3049g79:3!40 9.39g /.9. .:30:09.3::  3:200:3477.g/0./:  .39.:g 50397:. 5:.10720 /00025: 8070.:/070.g2.3:2047.3.70.90..x 8910 3:20057457:8054. 207348 .x080.g2.g: : -7: .089g8:-89.  . 7.50 .:L3. 7.9  3.8.g 4.:3x.005745757208.:850..:g50397:.9/0.:2.3 /42308.3/g8... /7.  3.7070.0397:.7 38:1..38:7545:.:. 47.!:. 84/07: /..9.89g89:. 57054x..1g /00025: 3:200:347.9.7.0/070839.9047.70.: 89.3:204757457 0890./05.9.. /7. .70x08.9479g1. 14...70 1.  35:3.80/0.0.0392.39.42:3 54../:3.g/503.9:9  390720/.:3x.42.97g3//1079095:7/0.0.79.84.g50482.:57457: .3::70:08:39:3.0 .8g/0547.308:7g 09.:3.7.g50397:3:200:347.901.:8.:3478:-89. 7. 7:5::3423.. 147 .: ..02-70 ./080. 4.0.39.32.  43.xg/05:.0 .0..

.80.9./:3.x.!40 9:.:..3905:  54895:  -g973:'./0.

./:3.'.80.x3423.:.0-g973.:5743423.g7:.8.24 ::.

: $-:..3:: .

0.x57054x43.:.2: L3/7g30. .x...90.9.390.3 .425:80 4.4.:8:10 .7x0  897g-:3.:70:9.39.0720  54..g 1472./:3.:.00.:.9.xg 303 90 343.39.: .0 .790 894: 3.39..42:3  :5g897:.5.42:30 57457 8:391472.305 90 1g09 .:/0.34897:.39./0.:57010 .gL38:-89..39.39.7070708.90573/07... .7.84.x.4..70 5489. 4.438g90.0  $:-89.90/0.9 39071.:.: 70.39 05491 .g8:-89.x839.39..3.4.947.07-.0080.39.7g '.247102.39..:./:3.:. 1:3.45.g 30/07. .9.0.47-947 .-.4570 0/390 . 5g/:7.7058.81..07-08.. 8:57.45  .g . 8:-89.4397.70 :97.:0.9:7.90/397 :383:7.3 :3289 0.:x:38:-89.:3 -489g3g70 .008250 .. 43:x 70 0 .7g.8:-89.90 ..:.3044-.4.390/0-.8:309 8.3g /02:8 70.42.3//.08250  8:-89.390/07.7  ..:.30440    .

390 # #%79.-0/3 .42-3. $570/0480-70/08:-89.425..:.390  70 347 5.99..7 ..08:392.:.9/:5g10.54.92g -4.g 9454320 0342.390 %# %7..0390/3 232:2/4:g24710203/0503/0390 ..0 4.070 ..39..3.. 5:x303.:/33x.70549089.00.0.0573.x05.72g !.L32-g 805.10 .:3.43..92g8.90.//08:/:7g 089014.3 14.7.0792.83909.0/0.97g g9 7:248 8.425479.:8.70  1g7g/000 975:8.-0 .9-9.:.7009.0 .39.:1g7g.g9:7.8g.:.790  .3901.  3970.00..g /33x.00.0 17.2039 247144. 84.9475.50L3949/0.70.79gxL310:30 5:3170.78 :39/0023 25::3 .8.7070.47.:573.8g 2g 8g 90 .03039 3.41430 /024.39..72.90 /08.43.:59:7g 5.:x:308:-89..70.0 239.. 74230.30 :5 70/.039574-020 /047947..7.g7477./:..425:8057039g48070/05.073 $1.39080549 8.4394570 /.3 572 8489 572 -.9 43.2390.088./30020390902.070 ./0 0.802.90573. 9:73 /0.92g  4.g9:08. .70 808.4.:8038:39..:.425:80/33x. 0250. /0 2.9g70.30 8.:.8:-89.0/0.4 742. %7: : %:73: $0...g 4.9.8:39/0/...8.7.7.38.385479:7007030#4230 $:-89..08:397:5:7/0.70..39.3900.7:.947 01 70.  $:-89.0703x.3.590 .:792097..70907g 805743:3xg.:.9:7g .425:80 .x0 L3.20390/0.390 #  & $& 8.438/07.425:80.7.8 : .4742..5g .70 .903:2./08:-89.073 g 572g /4.03950:92.70: ..790.574.8.:x:30.70.39.0./:.039g 549170.425430390 !#!.10 2.39 L3.00.390.23g -:3 82x /.:59478.-g  $:-89.709 00 .47423 -:3g.:3g 472.9 57457 8:39:39gx574.34908 -:3g89.:5g447/301gL37:5:4.0 /38.490.:3478....x.39.0:9.:./43.7..80 1.39..897: 8.00.0890..:.:573 .:.9 8:7/42:9 572.39.gL 507/ 3/.7. /0 .39.9 8:-89.:.-70..39..8.:3.425:808:391472.x0 53.9.79.  908:-89.:x43.:x:308:-89.43xg -4. .3.:1g7g5:3.70/3xg 572 23897: 572 5..14-0 .0 8:14/0 57014/0  . 2g7320 .7.39.42:30 .

0..43.:3474.573/070/05g23 -g9.70 97.39.:x:30 8:-89. /./:.070/032g09.5:7g 47-:g347 5g7070/07g: 7g:/02.0/04../:.2390. 4.2390 .3/3.070.07-.:x:3.0574.70/023g 1g.078:30.070 .g947/0-30  34/L35.

x3070/02390. -.7 /37:5g7. 97.2390.. ./:.x30239009.30.032.0.070 .0/04./:.: 2. 5g70.2390 5g7070/07g:.7.:/5743:20:33: 9:. 8.0 3.7g: 97..  -g9.070/032g.904.

.0 :39027.30.

9:7.0..39. .00897g30 ..05:x3:38:-89.30.47..0 0.70-g9..:5.:x:308:-89...7080:90..5:x30 4.0 4...2039:7.x 839.8:-89.9.: .43x3L3897:.1:3.425479..39..9.:x:308:-89.0/04730 ..g8:39170.9.05x01.0/04.9.g  4.g.g 80.39.730390 .0390/34g7 .g L3/05308.82:3/09.:0.:x:38:393:20/0.4:5/014:/70  /4.01. x3070/02390 .:x:308:-89. 4. .39..1 :33: 9: ..79.2g 4..0393:20/0..:x:308:-89.7020./0.x:308.07-.0574.39.:/089.g .::10430..039-gg947/080.39.2.

0 :39027..30.

:.:.2390.39..07-.8:-89.2390 ./:.79.47085:3g947 4.07 .42-3.43x38:-89../083:.0 3:.901.4: 3049g79L31472.:3.070 .800.09.9.07 ./:.:x:30.3x3423.45g70  ..0397::3:7:5 3423./:./:7074.3/3..    .70.73/L3:7:8g:/090723.7  .0 574. 8:-89.g54././0. 54..0.39..239050397:949/0.39.

:9g09.8:-89. 5738. 530 84.9 .2g .0.0.84. 430899..9.8.2g09.g-.:.g7 23.54/ .9.:7 9   .x8.-79 .39..-03:80549.90/3/.0 /7059.g34...07 8:547907 97..90 ..209.-0L3..x:3 .-:7 -.07-.90/0.0. /317.90  30507.439.7.:.33:2g7.03433:2g7. 7423g573/07.70/3xg  2.x0. /3030g-.79.:3g .10.024 90390/3 .8g/08:-89.39.908:3948:-..  /38:-897.97xg . 4-7.90 17:390 :7g 24.70 .0L257:2:9. 149-.4380.0.:7.39.3 3:1g7 5.8./ -:g .39..703.7009. 2.. /3 2.g 3g/0/0 3474.03xg .43.47307 /850.90 549./0. .897: .39.39.1 8:g .70-g0x0 . -.70 -:3g.981.8.  03902.x20/.8:-89.:  07-09  .7 . /3072.40./0.90  8:-89.00.90 .39.39.7 20 907 47.2  ...5 ..0 8:-89.39...93g.9.0.01472.7908:-89.39.439 -.2-.9L389:.g -407 2g 2:3. .70 93070x0200  .45../g2.5 20.9..39:2 .0 8:-89.1 .:570130.9003433:2g7.9.7g.0../g 3/ 49.-0 .0074230 98:398:-89.3 .39..39.17 .:30 90347  907..0/070 .88 .7g 790 274/030 5507 57g.g: 09.70089g:3/090723.:L38:-89.90L32-.:70.90 890x20 70.1 503843 8059..39.3/.3890  ./0/10790/3.904707.. 47.:9424- -.709 8.47g . .9.. 247.0070 .:792097.307 .9249..4-.g70 23 897:3g 82-:70 :7/g .420/0 . /0239.43.7g -7.gg 7:2.0..1 . #010703x8:-89.0370 .43  .07 /85.0399gx.2g  $570/0480-70/08:-89.:30 14947. .L3.90.9.:1g7 /..9: /4: 0: 8300 41:  7907:802. 85.:7..49g ....502.90  5709030 /: 2g30 .70.x.3xg  3:80.:7.2.3g9.. /330470. -0 : .3/.g7 4/009.0g.3/7: 890g7 17g8309 .500  -300 17:248: .:3 90 90..-897.42-3g/070:g.709 8..43xg 70. $:-89.3/ 80.385.54/4507g .7 .:5g.4-4770 34x:3904709.3..9.. /39.0 .g0 574845 83/7410  97.90 548080 .059-080347.4.43 93xg 09.908:39L38: 7 -:3g9. 4907-g90.39.39.L25..90 .x.4 .03909.0:70 09..-897.84.7 /.3g-x -407 .-897.99:/3 5745709.-897.08: 52-.:7010703x/095.574.7907:09244.7g 4.g.9 -.-897.8g 14. 9.70/03:208..02.0083:..9.39.70/3xg  247.090 89../g 5: 54/470 57.847001 .39.799:7g 85.07802- L35074..73 90 897g24 30.9.09 -5. 8:-89.82.9.047..702009.0..24309.2. :32.1 7.39.2g 25479. .g2.9 .. &3008:398:-89..425:3070-30.3 .0   .-897.9.4 7.3.020 80703909.g.1472.7943 -. 2.90 573..43xg 70.590 5479x.4 2.-g .70 17.3g .3:29089:.0  $:-89.4: 3049g79/0..3890 030 90. /3 9:7.7g 5.3909..:.70.00.

247.90.9gx 31/09.

31/09gx /8.47/0.

9g .39.0.4393:9..599:/30  $:-89.:  70:23/ ..739    .9..:7 .3:2901472:0 7g-/g757g90 70850./095:2:9 5:x3 /089: 3 908.42:30./29..5g8970.  08902.907. /8.-897.4393:0 2.070...79gx0802.9. 424039.7.:.70..431472# 48:-. 3 90.L3970:: 0025:45.40/0:38:5479 /04 2g8:7g8.0 .002..0478:39 .g.900200 $:-89.90 4.4389gL31..59:.5745.8g10 .39.4/.39.7.907: 2.9.8.70/080230.90. 4.7..399.:L3.-08:392.5g .79.799.90.:7 50.g5.:7.9.5:7.g7 :397:/0 :0 .599:/3 3..9/0:3/090723.39.7..83:.8..90 3:2g7.5479.g2.43.:[ 107 .3 385 83009..0890542 8. !.703:54.9:542 L380.790.84.08:39 ..:3 903:2.8g802. .:30.8.3/45.2g .:70890949.7090 .39.901L25g7x9gL30399gx/8.47/ 8.00.00.790/3.:/047.9g.90/0.907: 42403 .:7 :3542 .9g0399.02.-g/0-070 :347.8.90.00./g:.30/10703x.75.7090 .:7 ..23g/4542 .2/0.g/08:-89.790/397 :35423:2.

07- 3:20/0.3g947 1:2g947 5:79g947 -g:947 8.:1472g:3..:10:30/0953423.90L3/10790.7..0 25.40.7.8.3 /3.9..70 .09gx  $:-89..73 90 2.04785703432.9g ./0.39. 5737010770.9 2078  3:20/0.9. 7010794.:.39.909.:3.20 .9.. /0.7.8.3g -g3:7 107 1..42:3009g .0/003 3:2g7 .39.0 ./08:-89.8g/08:-89.9.00 .80/08:-89.078 /0.0 .89g78.0/08:-89.07057039g48:-.890 ..7/g 70..030./0./g .0 5070.0 8:398:-.908:-89.80 0..90802.x:3..00 .39..39..702  /74.0./0.:/05:7..x0 3:20/089g7-:.38.g/083:..43109 /.70 470 .702g  /74/0 ..:2g7.g L3:9g7209... /0..0 -73g -7309:7 -..90789.39..g7 802.39.9./g7 2472.2.:L38: 7 .9 .40399. 9g0x0 .70890170.39.0 /:3g .0   .2 54547 1.70.1.08570 2.:7 107 8.07 -.7.8.9 .39.3  8070 /.90 L3gx20 998:-89.90570039g.0 .8..907.8.-0 ...00.84.9g 894 74 4.8.0  ..79.70 .039 .39..:70 97890x0 3:20/0.903x0 -:3g9.9.74: 149g :7: g 97..  !49572.05x0.0  $:-89.850.7..1 -7g/09 20:7 9:1 .2-:/0:39gx 705.2.72.3/24/1.:08 3. 7:g.147.70 8.7 .3432.70.0.07.9..90789.: .070.39.039g970.07-..00 .0.7909 97:2.07-.008:393433:2g7..40.9gx8g5.

70 39:x0.7:  2471020/0/090723.

39:x.

:: .:08 .4.-..:7050750397:1472..:300 30:9700.. 8:-89..43899:0 573.9 17.0890 1.9 -0-05:70  030.0 5390..:14720/05:7.:: 03:8:-89.:..3g 542 8.0.      03:8:-89.302...30.45.089 ..:747 $:-89.0          .80 /4:g8.gL3970 03:72.  802.0890 54547 3:20 9.08:-89...039 002. 30:9700. 0: -4:2:0: :-4:  ..04708901 8:-89.4384.39.39...45 L307 .4...::8:3903: 3:2g7: .4 8g.8.503/.39.:2./4 89:/4  .45.4390900:3 /48.:30:970 .730:97: 0890/039.g 8..70..970 /85.5..5:7./290.39.:3: :3.039:.08 g.039:.45 L307 ./29.:.89g .:.7905:x308:392.4390900:3 /4:g8.07-.2:90. .4.5:7.:10233: /4:g.39.9 . ..479.0 9 .4-79.: /090723.008047.8.x/039.0 8:39102330 .039:.9.39..5.439:x0  .8.7043 :342 .447.-:  :308...039:.83:.90 507090.90.8.39. 5: 90.9.903x43g7 97890x -:.9703 .: 74  0.7x0  97890x0 .047 .83:.97: 9./0. 1472.:30  .8.0 1090  .2..9g  ..089 ...:7  7g:9gx     0:30.9 5.-4:7 .    .  :8.70...4/7: 23897:90.7..44 0 8.8:-89..-.:30 3:200 /0..43909004 /4:g8.:: .70 3:20 9.003:10430.g7 2:897g7 . 50.0./29.00102330.g/:5g03  .7:72g94.:3 10233 30:97: 03:2.0   .0  4 5.904707.39.:.. ..-4: 5454.:9 /0:89 14.70090723.8:-89.:3.

 3:200 5g7x47 0 80..0  0 0025:  8:-89. 2.x0.70.39.8:70/089.97:g 8.2107 507843.00 57457 90723.9 5.: : 03:70 7.7  0.90 .17047 :3: /4  970 09..  890.59::.7g 09.7 .:300 L35:81. 54547    .-70.3.70/35:3.x0 14720 95 3: .2:94703:7/04/.x8:39.3930g   03:30:97:57039g4.39.8.4708543/03xg ..0:39...7x 09..: .:  3/4  3:20  .  3:200 /0 . /4-94.: 570.07-.039:.90 L3.0 90L3x008: /04.9 30.8  505030  897::70 2.g  ..70 .  5780.30.  :7.  3:200 /0 17:.9:/0.8  /.00102330.0.7009.3xg 5.089090723..9g089070: /0410793 903/.7 .gg  /.0 84870 .7..39..7  . .7..4   .9.82.34925:747 .804342.2g .:90723.. 8.::72g94. .0.  g30.057.0.0 $:39/4.2.:347..844. 3:2008:309047 .3:.xg/030:970 2.9:.. 84./g 47/43..g  g3..:30 3:200 :347 .39  4 .: .039:.42:3g /0/./080.90  3:20 /0 89g7  803920390 :-70  :7g  90.4.039:.790 /00  .:30  90723.0/070.0 /4 70 209.42:302.3g 8.9 30.8.0390/33139.39..9 -.8.. 0.10233047  $:-89.7./0..x.7g 8:39 2.72.3:: ..05x..:30  3:20 /0 .. .7-47 3:.574.0 3.g.3.9479g1.8.. 890.3:29g70:.79.5g 545g .. g  .89.74: 2.xg 09...7g  /230. .907047 .  g 2.70  0..43x30 .9.7043  0025:  3/.5.70 3:20/0L38: 7 -3/0x0 7g:9.390/003: 30:97:. :73:2003490472:.90 57:3g  .70.90 L3 .03:: /00025:8:391023303:200047 8g59g23 :3  2.9  9.70 50...70 10-7:.05x 2g7  70517:9 30:970  .70... 8:-89. 3:200.  3:200 .039:.39.039:.90 L3 .039:.32. 90723.9 5.0.7:5g7 802.90.. .x      ..39.x:3 574. .73g  .00 57457 90723.. 8:-89. :7 - :7 ..70090723.4384.549. .32..2g  8:39 2.50 3:2.8g  0 .

.70 . 8.7.- '.:30  102330 3:20 570.  4890.7 549 1  2.78:39..: .. 44 %494  89g 8:-89.7907.7203  730  03:  :: 8:39 102330  /.4. .0 .0. 0.438/07.  %42..00 /0 .: g :.41472g./280.8.  03  3472.39.7.8.470..390 00025: .:2$./2x3/ 3:2.02 -07-0.:3 .  . 2.7g ..7.9g 14. / . 907.9g. ..2-00..390 5.

0  . 10233 1:9:70.-07-0.

33g.1:9:7  .

33g  14..70  03:3..

03:3.7..1g.0  .

1g  5.74/4394g..7.

 7007.

70070  2::7.

470.9g  $:39 . 1472g 0890 ./280 /4:g 14720 50397: -:g7.2::70 572.

-:g70  5059g3.

5059030 8.72.

g  90.g.8.72.

g . 4 490.20g..7.

7.74/0394g  : 4 g.  5...7g 24.7g.20.

 :347 102330 570..9g  $:39 ..470.7g  .05x 102330 8. 1472g 0890 .:5.: 0.: ./280 /4:g 14720 .4703xg.470.x -g7-g90 9  .90 50397: .  9:.g9. 3:200 /0 4. 0.3g  572.05x.724.gg:g  ..  2.34.:2 .g.90.

4703xg  .47..4./g.

.x0./g  /.47..

x:30  g8.0./..

0x..0  2g3g8970.

23g8970  5:30g.

70.5430g  9:24.

0..9:247g  .

.4/.g  ...g.

g .. 30:970 43x.49.

4390  9307.7.

9307.7:  340:2.

340:  20:.

4:.20:  2.

0:  8.2.7:..

8..7  807..:.

  9..807..

47.9.:  :7.

:./29 /4:g 14720 .470..90 50397: .79. 1472g 0890 .9g  $0 .47 572.470..

0.79..0.7.: ..1.

.1 5390.0.7 .

0 8.3/.5390...

 94-4.3.803/.

9454.3    .

.907.0.7..790/03472.0 .39..70 .7g.9 L3 5./280 /0..7 /0 03:7 /10790  30. 10: 5.47.  03 549.38 -4074: .00 /.: .7..039  89g  8:-89.30.&3047  147200 /10790 /3 .0:./7: . 10 2: .390 5. 8038:7 /10790 -4074 /.8g 109 .

47.3g 14..710.g.

9.710.14.0 17:.

9g572.7.470. 1472g  $:39 ./280 /0 347200 2- 907.2-00 .17:..9g  0890.390 L3 .70 .43/.

390.  -..43/g .8.

 /0 8:-89.39. .: 2g3:3.g -0709g  90 5070.-.8.0 /0 03:7 /10790 .

3 .:/010233 50397:.:30  .390g .8.8g .03:30:97:89.3  -.4.90 847g 3070 347g  24 -.3930g 8457.908.4.9 /  .39..:89g  0-g/g  .g :20  24/0.00 /4:g 03:7 -g.0.-0 03: 54.90 24x43.  32-.3g54.0 05.203..32.:.:34 93xg . 102330 .39.0 3.02.8.9 .32. g  545g  84/.0/0.:2 .7 /050784. 8:-89.0  .4 g3g  17.40.10. 2g9: g .  .: 8:10 24x43.00 /4:g 800 2.8.: 7..3  8.:38. .xg 5../080.39..7g 549 .1g  g..39.99 .3904  .30  .39.-   ..9.4897..g .425.0  gg:xg  :7g .:30 89:/039 89:/039g  5..g  2.5g  5..0  0 2.9g  -g7-.70 70/.47-70.7g ..790 95g79g /397 4 :..: .0 901  %  04  '.70 09.70  L2-7g.00 L3/0480-3:20/0.749470./g g:g 24.10. 4.  . 970 -7: . /:5g.74947 .:30 /0 ..509.3xg 8.4/  .00 102330 .g .3.947xg  490.:7.7  :: .39  1:9:70  50.90507843.7.  23897:  70.947 5.43909:.74..8.:7.7943 -. ... .7  .  8:-89.39.. 10233 :3.2-00800. 8:-89.8  90347  ..39.3947  5.8.4.9 10200  -07-0.0.g2g 7..9.90  80 2.0 5491:3.g2390 4.4/ 2.0..g  .x43. 2.gg:g  . g  102  3:20/0 .g  L3.2.:.78014720.2-00800L3..9.1.g 102330 /0 .3g 7.90 1 /090723.0..07  x3x.00 3:20 /0 13x0 .g9.  001. 2..-g  :3.:g 5.9 .:894/0  20. -07.3g  .:7.70 . .g 8.8.7.02 .8.90.0 /07.0 /10790 50397: .g  5:5gg  . 1. 2.:483:7g1472g /02.8.39..70 ..:50 ./7.3.  .:54  .590 907.7. 8.5g70. /893  /:5g 10: L3 .70 03: 2.5g ../.32.0 570.:3  10 .g  :78 :784.708:3930907..4 .: L3 .0 09074320  ....:3  10233  8910  . .425:80 .9 1.2.07xg  0-7g -0.8g 238970./0.9  $:-89.  10 .g24  001g39xg  5:5g4 0307g0. /07.00 /4:g 800 573 /07.947  /0.  .  573 24x:30 80 14720..70.1g  .8.7.0 /.g8:-89.030 8:398:-89.. 3:200/050784.4789.:. 47/43.3 490.8g 7047 704.3.0890 8:-89.3  5x4  734.70  &33:2g770/:8/08:-89.474  .0 24-0  .

42.39:2 549 139075709.00/010...80/0390710703xg..0/05:7.9.8.590  .7x3 :30 8:-.9.4 5.:03:570.8:-89.9047.0890 x0  2g7:39..8.95733. 9. 5:7...9.: 30:970 L3 .:7 .5 .8.5.0890 8:-89.42:3  703: 8070107g.7  /3 .9..L3.7. 5:7.0 /0 83:. 90 47  :30094543208070g808.99 .7  20  470  5g97:30  5507  830  :39 09.00/4:g.2.700   8038:7 /10790 1.0  24.703:7:g: :  9  94503  !434.  90 8:-89.:10233: 3:29g03..7/074- /:.90 .2..7.g 7.9047.43909:.0 .9  ..39. 102330 8. 30:970  L3 .:30  .: .0.089 .39.39:2  549 1 .590  2g7.5g ..9.g 8910 :3008:-89..2.703:.43909: .0  /010. /3.39.0/010.:3::.83:.39.

7/074-g     :2g7:8:-89.:: :2g7:0890.39.9.00 .5g ..700572g/893.79.90  5:7.0.90 L3 ./397083:.: L3 24/ 4- 3:9 .7.x.  10  $:-89./7: :30 ... /3970 :39..7.2.9047. 454x../.2-00 3:2070  .39.g 5.g. /0 3:2g7 83:.90 /0 .7 5:7.9..80 /0 4-0..

  80 3:208.5:7.   .

8:-89. 8:39 8:-89.7.0 3:2g7.454x.//03/.5g.4949..39.90 1472.39.43109 3:20..00 3433:2g7.:7  3:7  705708.30.39.: 5:7.90 .0 .1.: /8.0 :347 /8.530  85479:7 047.3/: 80 .  47  907203 .5:7.897x.90 /3 /4:g 5g7x /039.g  030 14.80 2070 .10  7..9.0.930 9 1448x L3 5:-.39..9g .89. . /0 3:2g7  10:30.79.  28.03:20/02.:3:2.907 .03:20/02.g .-0 8.g  . '.20 3:2057457 3943 .. 47 70/:.39..0.g7 /03:27 .7.39:2 .0 .7 83:.7.7008:-89.:0  247.7 8.907 .9.  3:20 /0 4-0.  8:-89. 9..-897. 5:7. :3:2.90 39003xg  17.-0 8.70549570039.39.703:5.9.0890.70 80 144808. :3: /3970 907203 454x0 83:.9.39:2 :72g94.7090 #  $:39 83:. 3:2.39:2 8.5.739 2g9.: 343/8..  .2-7: :39 .7090 #  89g  8:-89.. 83:.39:2 :3008:-89.0 -:.x .1472g/05:7.

:/08303x.5:7 .03:2047/02.7.90147200/05:7.:72g94.0.94.:7   007..0 .7:5.:..340 2.-:00.2.8.40.39.07/0x:7 908:-89...970  :7 /:.702:7  O 30:97: 0 8.4 /:3 74x 3:-4.:30 90.0 4.05x. .0 .01  10233 0 .x 89:/  &3008:-89.38  200  4.-g.10233/08303x00 0  8:39:3047 L3.7.079:7 .90   :3 .:0.3/..:703xg $:39.5:30.05x.8.7 3:2057457 : 903 .0 2g800 0  :7 .0 30:97:  08303x00/05:7.08:393..39..470.0..70  /.0.. .90 .00.:5:7.7 .9.80 1090 L30x.2-003:2070.700 .L3-4.9L3 8:-89..7008:-89.00 102330-4 .75.x :. 5: 90 2.470.:14720/:-0/05:7.0  /:30 74. 0.-0  .L3 :7.7x 4 102 3:20 5390. 704.70 2.057080 .:0.9077057039g8:-89.0 .:70 9 '/00  &30014720/05:7.3.90/:5g03:78:39:72g94.0 /473x0 2430/0 :30 3:/473x 2430 :3 .39.:3  545 1 84.38.39.700 O O 2.057080 .39.70 0572g8479:7 10:7.43.4.0 847x  0 48. 1472g.g2:7 -g3:7 1g3:7 .

3/.-g.470.x.90 89g 89:.-0x0L374.70 .2-00 147208:39.90.

g5 :3..70 0 .

g5 :30 .450790..

.4507x 750.

75 54030.

147205.:0.30:970/08303x00 0  :7549.90.70 2472390 8023.00/05:7.0370 .50.:/08303x.90147200 .470.7020 .057080 .990.385.70 8:. 0L3-.00 97.49/030 9307.4-.05x.: :7L3 .7. $:39.2-0014720/05:7.70.0:7 .-79:7 /010:7 490:7 4-.39:7 $:39.90-47/00 .470.L3.5403  .

5:7 3..00.

3.0:7  9:300.

9:30:7 .7:8:7.

3/0 -03 2.90 .0.9403 9047 147200/10790/05:7..:-:.:7 23:90 23:9:7 .49:7 .80 2080 .2.0395.g /10703x0/08038-.:-:.7.7:  .0 .4.4x 020 02:7.

9 23 23  4-7.7g .470.  &3047 .2-  0 5/g  0890 .70.20 :7 .80 .90  50 3g /08303x0  50397: 2.473 .7 .:.9073.7 /0 /0     .8 5.0..0 .3900 . 454x0/03:2g7 1. 17.g23:7 .  14.3x00 14309. 3044820  0 ..730 .. 8:52039.70 . .7  574-020 /0 . 17.7 . ..g230 .7g 8072.0 8:39 :9. 2.4.00.g/070 .473:7 .3x0014309.5.. 5.7.3x00 14309.  /.8:7   9073. 4-7.790 7.9g 1090 80.0 9073..5.: 570.:9.

54.7 1708.7g  3:20 570/.90L3/053:72g94.9  039.x839.42 4.7 825942 8259420  32-.: .-7.: . .47/.790  .g /0 .39.g 17. .:2.: 4 83:7g 1472g.00 102330 .:947 . .9.4.90  . 5:7.90.:70 4-..57428g 570/..7309:89:/039:: 3:20570/.39047./ 0890 7047  .5479:70 /3970 ./7:03:3x::  3 2-.08:-89.:. %7:21:L25497..30 .0 8:-0.g7x .x.9:7 3:20 570/.: 0890 ..39.g2 /.8:52039.x0 /0 7.g 1.39.7.:.00 2.70 .::  g7g 57054x 54..:.  . 039.g 2g 9  /.078010:7 $ .9.70/0.9...0 83/742 83/74. :3: .47.:.9.g23:: .: /0 .0     . 83:.01479:747/05:80L397.425:80 23:30.80 42432g..9 .g .900 L3/7059: L3:7: L3 24.:289.00.4397.  0890 89:/039g  .90 L3/053:72g94.9g :.9. /0.97-:9 .g7x  423.x 2..  .5:7.7 /00.: .790..97-:9 039.:3.702.54x0 .g :3..1.425020393/70.:..9.5./:.1. 8:-89.:  $:-89.g79703::'.47/0548080039..3:290 57054x 850. .549.0.2g ..71.: /03:27 4-0..9.42502039 3/70.1.3x../05:7.9.0.4.3.9. .:.9 :59g.7 '.::0890.90..8:52039..70 570903. 839.. L385.1489L25497..708:39 8:-47/43. 90 ./0.570g970.39.: .947.3g .42502039.7905:x308:-89.:/03:278.: /3.x:3  54..20  /.5.:7  /01390 L3 1:3.::L3.702: 02:. .12::  039.3423.0394839.  .9..203:: 3.5 .7423g8:3914.9. /.  1..7x33/ ..8g   ....47  .572502g8:7..2.x 839..047  3423.47/.2 /.9.9.9.9.:x:357054x43.70 .:147203070:.9.0. 50 3g :3 8:-89.:..g5749495.9.9.:8:-89.790303x0  .7. .:30  30:970 .390.9.9 .x 4507.70/0..:8:-0.0/070.9. .7043 $:-89.3423.79.4430 .30 .: 41472g.9.2g82.9 4-.. .39..7 14899728.-7.. '. ..54x0 .:57054x43.70 . L25497.9.4.7g .039L3.x.90.g/0.7001:3.4430 20 20 /.8.:  .07:9/0:30057054x8. .g:9 . 570903:: 34897:  0890 -:3g 570/.39...x...g/:5g74:839.9.57410847::  039. 0.0 1:79:3  .x839.0 .3.  549 1 L384x90  /0 ..9. 3./0/..:947: /08303x047 ..4-807.x0 89.90.9.:. L3/g7g9: L31.:1472.850.90 3049g79  .7001:3.9.08994. 0.0.2.: 0890 L3949/0.x .: 30.9g 8...390 L3 .0303xg .50.90 8. : .x 1:3.90 L3/053 :72g94. .g 17.17::/0.70.70 1:3.5090 78 78090       .3.30.:.:. $014720.79..7g:: ...9g L3 .7 039.947  :3.23:347 .97-:98:-89.839.x.  /0.7g .:.50.9L31.39./7: 57454x0 ..7 .8:57.047 970 03:7  .:..  .g 1708. 0890 .:. .3423.:  .9/3.:38L3../.x0839.90 3049g79 .. /0 574. .8:52039.:.  24710200 ..390.7g/01:3.943  3.7  4 1472g .47.704. 7423g 089g ./08:-0. $4870.39.:.9.9.g3 .: 548080 8..:8:507.g 5749495..9047    .:/.:  :3047 .2 L25497.:/..0  3 10:30.97-:9 039.:: ..g $0230 570.. 57054x43.8.4. 20.9 45: ..947 839.9.9. .x.  8:-89. 42432 . -:3.:0572g95:70/070. /.79.07-.7. L2570:7: L3.0 570/.  89. :30 . ..g..203 347g 3:747 847g 8:747 ..4397.91g7g 5.73/:30047 039./.9..79.  .8:57.9.039.4.9:: ...0.39.700 1:3.:4..: 0890 .47/.00 .

 839.47/./009.3x047  .9 . 5745:8 ..7g/01:3.47-08..7001:3..42502039.: .8.:..705g8970... 9.8970 8..07-0.425020393/70.7. . 905950.: 0890 ./0.:.  3g  50  50397:  /0 .45 42097 70 /0 .:x:3 57054x43..: 570.x:  925  5. 01  !749495. /.:..: 4.39.47 !4..7. 2 L3939 4 50 0.1:3.9479g50780.3x.97-:7:30.90.g5749495.39.: :39gx /0 2g8:7g 50397: 85.9..g 80 5:89:: . .20 /423xg7 57049/0 9059g734.07:9 /0 :3 ./0/07:/030  1:3.42502039 /0 .  .  $0 14480 90 .40:20: .:289.: . .7.3x.g7.9 14./0.g  .7.70-g97347 .5g70. '9.54.:3478:-89..20347 :3.:289.70 5709030200  3:20570/...3 .7  .90L3/053:72g94.g702:.42502039 ./357054x07.3/ 8:-89.9.97-:9L3/.8.9.0  .9 .:78 L3 .90.:/0893..1g7g57054x0 08.:9g 2:.39.54x43.70.:.70574.:2.:574. /0 /47  .9.9.g 1:3.4314723/.x839.42502039 . /0 925 .9/.x.3x.79.x 839.1.g 0890 1:3.0 .:9.:.90L3/053:72g94.x47 ./3.4.9 /.::3.7: 57090347 8.:g g 94508.9 /0 57410847  .:  /0  1g7g  L3  .030.:00 147 .70/3. .4425.4889g53:: 439070..x0 -7.9..:4.3  .9.0390 /3.3x.431472 5497.:289.9./0.9479g 2:x:29g .x.:289. $9..:94.9 /0907233/:3.5g7g /0 /: 2.97-:9 .7 ..9g  ./0./0-:78089:/03x47  9729070.x0 . /3 12  3:20 570/.:289.07- .x 97.x.4397.4.7.  1g7g/0 L2570:3g.425020393/70. 0890 /3 -730  570/.42502039 /70..7. 9059..9. !4. 8:52039.3:29 /.39.x43.0703x0  3.70/080230.x0839.97-:9 !42: /0 3g /7:2  ./04.3x./024/ .2900143.42502039.70.x:3 .47/. /0.9.42502039:: /70.902.431472:.8.42502039.9 ..42502039.0..54x0.  50 1.9.x /0239gx 30549/017.9 $0 ..07./3423.9x3:9: ..9.:97007.42502039 3/70.9.:: :.  /0 39070.0.07- 97.9g 42:  &90 : .3 /0 0  .9.9.00 70/.x0 /.9 2.9.9. /0 24/  8:5g7.: L34./04.7001:3.g/070 L384x9 /0 57054x 8.039  .9.g /0 .

0.  /.9.9  '4.39.x47839.947  57410847  4107 09.9/70.31089g573.32.: ..90. .39..90 .:.70   8:-89.7  573 5078431.23g  /423 4.00 343.x47  8.4..: .14720. 9 /0 17:24.5g70.4.4  /4.L397 :3 03:3x 1g7g.9g  17.-g .  /.3.9.2g  9.0  :1472g /0 .70. 3/0503/039 ...7g  /423  570903  .4-0.9013..4.1:3...90  847g  /4./708g7  $:-89..9:3.: 0890 .9.70 .8g 90 .70 30.425430390 3/0503/03x. 8:-89.:85..2.39.9.:30020393.9.3909. 54. g99.450 !4./039L397 457454x0 0..::. 3:2.9...  /7.: L3 .90 549 1144890 .9.32.00 .9..4397.70 7.4.x839...90 2.g457454x0/083089g9g94.. 802.00..02g7 8.-803x.:.7.

 7.9.30       090723..0 x/0 970..-g 4. /090723g7  850..: 14720 .79.0 147200.2.1.9:74 9: .8:-89.4::/0139 49g79 .4.30 .9 .84./: /0 3/.9.0.3.247102. 573.g 8:-89.:: .800572g.9047.30 ...9.39. 4/7:0 .4/7:x:0 9:0 7:-08902.73g  4 -:.10574.70.4::3049g79    .9./:..::L3.8:-89..9  %45.0890-07g %: 4.g 573 . 573. 8:-89.9.0.79.-g '0 x/0970.::  0572g 7.0 .79.1003.-g 4.39.39.070.39.79.9983909.:: .0 147200.70./090723g7  090723.0 x/0970.4.4::49g79 .g .70 . 70107039::  80 70.4::30/0139 3049g79  .

9.:30..:72g94.9g.0 70570039.90/0.100574.g7 570039.:30/0139 . 70850.8.002.700 70.  :3.89108:-89.39.79.:348.:.4:3049g798. .7 5:7.90L397 41472g8251.9.9041472g 50397:83:.

:3: 2:390  3 90.

:347 2:3x :3.

:3:  542  3 90.

:347 542 :3.

:3: 2097:  3 90.

:30.0030:970.00102330.39.0.8.002.:8:-89.5:7.83:.7 .:347 20978:-89.:14720 /039. :3.:.39.

:3: .7043  3 90.

9g  :30 1090 3 90.7 .70014720 4 1.:347 .308:-89.00102330.   :72g94.83:.704.:.39.

:347 1090 4 .25g  :30 g25  3 90.

:347 g25 8:-89.0730:7 23.g7:7 .:L3 :7-g3:7 .7 4 -.9. 83:.  3 90. 83:.39.   .:9701472041472g.702:7.0.00102330.3g 41472g.5:7. .:5:7.07/0x:7  .7 :30 -g3 41472g.40.

089.:347.9. 573L34.8g 3 905454.39.90/0.:: :3 89:/039 4.:..0 70570039..79.1.908.8g09. .  10003.0.8:-89.x .9.39.:: :3-:389:/039 4.70.70 8.70014720  :   050397:2..3/:72g94.30. 7.9g. .9.9 ...8../:3.79.:347 -g3:7  100574.79.3xg/0.9.:3.9.L320/.:.4::49g7903.4:54.03:8:3910 0080549.9g .8:-89././0.901..  .79.:/70.9.9... .4:49g798.:70.1472.:74/0247102 79.:/0139 8070...9.90./89.70.3g9./08303x01472030. 5733907.g573.0.:.

.30:97:  .39. 23 97 5: 0. 1020.00. 83:.:. /00.4. 2.8.:3  .00102330 .9: 8. .9.8. 50397:  50397:2.50397:8:-89.:3: 70850.2  050397: :50397:2.7-g. 5:7.39..:3.

39.   102330.gxg94747 /42347   7000 3:200 3/.4.:3 10233 30:97:   5:7..09./0.0::   4750397:2.. 545.00.:90723.8.x0..9. -.00 50397:8:-89.5.:90723.4.gxg947:: /423:: 3..g 0   8:-89. 9.g5.002.8.:30.x0.39.L3.30:97:   83:. 3030.7L3.

72.0:747.g7x x08g94.30:9702.   50397:10233   83:.70  3.20 .g7x0 x08g94.700 90.200 .9700 5703:20009.

g/01472.: 1:3.08:3910 3:80/84. 100 /090723g750729704..7047   10003.8:-89.2047 .39.:34742432 4..9..0047 2.70L /090723g 0.904747/03:2g7 .8:52039.0.70.g7x47 x08g94..::50..x..3.7g/03/.

:30L3.gxg94.70 3 90.

-0 :3.7.39.70   /0.g83.7098200/03:2g7 ....:347L3.003.2-:0.gxg94.8:-89.

:3:5: 3 90.

-0 .425:800 /0.:.8:-89.43899:9..425:80 8.9:7.50 3070  -:30 .9.0 7.:: -30.425.0 .7..9g09..-0 /.20 .70.9.  !74-020/0.:.x  .0390 3:20 57457 /0 1.39g7 572 23897:: .7g  7:390..-0.-0.08.70 :9.0 03.7.70/3x0  . 2.79.:.: 2g7.2- 907203 ..:3475: 09.g :20  .425:80 L397:.79.1472.47/053//07.:92:907203:72g94.79.57457: 8g .00.90 4./:/08:/:7g/3970907203.0  .70.x0 17590  L3.9-0 .0.0  2.:7.9.:.9.8 09.x0 /0 .x0  !491.:792097.:.79. 39073g. .39.570 3070 3.7-g30.7.72.79.39.5.  $:39 3.2.59017. /0897:.4.8g 2g 8g 90 . 2..910:30.    .70: -:3:: 82x  89:.x0 29g  .703.-0 30.:.572:907203147 84.47-g :3g  .70095:7/08:-89.-09.7.

425.79. 13. 47.90 573 .30.70 03.39.30  .g 10:30.07 70.574.425.  . :300 8:-89.07 489.0390 /3 .:.9-9gx  . .39.  80 .00 .3/ 10:30  .0.:   :7  :  :  :  : $$ : 09. /0 ..425:80 5..83909.39745  5844  2.0 8:-89.-70.$:-89.  .39.425479g .00 ..  $:-89.74341.9. .425:80 /3 .425:3070  8:1.:.          $$ 09.00 .7: . 09. 1472.425:80 /3 .39. 2g7320  3. 10 80 .89  149414-0  0342.-70.0 1. 0 1448 30.9.7.70  2g732..70.3:2057457  & .9.7.g  .7412  .9: .574.90 3.39.-70.425:80 .9-9.07 089g L3 570039 903/3x.79.g .7. 573 .. .: 0020390 902.0 574.70489.425479g  8:-89.1047 1043.9 .7  .00 .9  .

90 574.0 .:./0.3:290 5.  17. 8:-89.8.0 70.g 20.43:3.9.g 20:.9 .1  847g 20.g 20:  1. 57039g ..79gx 247144.0 54808.  9...79.39.g /0 4-./28  $:-89. 573 247102: : : 9. &.79..: .9.90 8g:  .x /0 7:/030  0890 30.39..70 3/..90 2.7.00 L384x90 /0 .:.39.:70   8:39 2.00 2.g 20.0 8:-89..:30 .

9g: 20:.xg /0 9.8g: 1.

::54808.39..0.. 8:-89./0.00102330147200850.8g:  . 8:39 20.0.9.

2  90.

9  80.

.7x 207.9.   .-0 :  0   0 5 : .70. O 89:/4 F 849F  79..7.72..:7 4  .  .72.-4  8947 :7 .3/ : 5.5:7. 8 .39.70.790 8.9.g57039g/0480-7L39708.39.2.390070:1043.8..:.3. ..7 5:7.39.4.  9...70.047L3/0.  .::  /0391.70  50 ..70..8.039:..307  3 # 8:39 0.42:3090723.70890 : 84 : 5:0 : .7.917. 204 2..0 102330 90723.  83:.. .70.9: 7:  .g  ..90 L3 .7.  .47-70.7423g4-- : /. .039:.3g7  89.9.70.7.g /8930 970 /0.:30 102330 30:97090723.:573/08:-89.70 0 70/g2 2.9g  E5.70.39.0 8900 0  0. 48 0.3g 542 :3.3g7 .7.0 8:-89.0304- 3:90.g 2 847g 9 1.  .9  .:30  30:970 90723.8:-89.1. .:3 : .39..81.4  0.14720/083:.5:7.70.:77.90 .  .L3  8. 8:-89. 800.  . 50397: 8:-89.  83:. .00.90L3 0 30..        .. 8:-89.3.90L3 g 102  2.0890 /0.:573/0 8:-89.0  ..7 L3 g .L3  .4.g 20.3.  83:. 1.3.. 802.  .4/7:.  .3900.9g   [ 8.:.00 .7 L3 0 .90 5.3g7 0890   0.:23.4384.7.0.0 57200.90 95. 97.90 .4:49g7903.90 .9070..L3 0  0 1090 8.4.0 102330 90723.1..:573/0 8:-89.6:8 : L3 L257:2:9:70..:79   [ .  0E 480.39.79 : 55  5.90 /:5g 90723.002.  .3g7 7.70 1043..4.00 102330 : 2.39.2.-90 /:5g .  .2 -g    .0 /0.9 30..39.g.9g 20...  . 83:..:.3:20 0..: 0 10200 -..5:7.4  0.:13.4: 850. 890. .7070 5743:3x..790  .3. .  .08g59g23:3 2..0 102330 90723.g747 13.:573/0 8:-89./32-.039:.9g 9..92gL3L257:2:9:70. .7L3 g 1. :  .g ..:573/08:-89.39.x.3.  : .0.39./x43.:573/0 8:-89.9.1::574. .8.4/.00 2.g7x 1. 30L379g  79.00 ..3.g 8 347g 204 44870.8.39.

.2L37.:2097  074  -g7-./4:7  0.90.0090723..70.: 970 14720 g . .g  !:7.90 17.  '  '  1472.:483:7g1472g.30  ..7.0 2.3.7 970-   :7.x   84.70   $:-89.x4 7  17.:[ 8.g7  /089: /0 .0 102330 .70.002...7 580   :7.L3      8.5:7.74 7 07447 5:47 0147 9.90 L3  5:   8.  90723.:[ 00. '    '  9.x 17...:573/08:-89.x47 84.gxg94.7: : 84. 90 -g7-.39.70. 17.   83:..90  $3:.3.x   . 34507.70.90 $3:.:3  . ./70 8. .7 L3 0 .7: 074: 5:: 01: 9.39. x    9.90 .  .5:7.:3030..7  5:7.:573/08:-89.425. .030:97090723.7    .83:. . ' .39.9g 17.003.:30.:97014720 g.    .79.5:7.39. .  '     9..9.90 .7 074 5: 01 074::  5:::  01::  01:0 9.  .:2097 0 17.g8:39.-:7  7./4   ./4:  8.:2g97 : 074: -g7-.2.7.:573/08:-89.39.7 970.:30 90723./7:   -7: 8.8.39.4384. 83:.7 5:7.0102330...90 95:7 /0 . 850.  0.  .3.g  !:7.39.90 .:30 -70 . 83:. .705003:75745:80/04.90:  ' 1472g 850.:573/0 8:-89.3.3.39.39./0.  50.: [ /7:2  .0 2.3g 5.-g  ..9.:79  .  .-  7.:79 .02.7  . L3.438/07g2.. L3 :7 :.:573/0 8:-89.  .70  89g  .. '    $:-89.8.5:7.9..x .70.900 84.  . 83:.. . 970-:7  0. ' .:79  :3  .50397:94x :2..0  . 9  074:0 5::0   .3.  .7L3 : :.' .8.030:97090723.L3 8.5:7.  83:..  83:.7 L3 : .' .:573/0 8:-89. 83:.4/7 074 00.8   .7L3 : ./080..4393:..:30 90723.81.4/7:   074: 8. 5:7.0. 58:7  0. . .39. 83:.L3 0  0   .-0 . .  83:..90L3 0.7:   .90 0570039g2L3.3  0.90.8.70..3.90  704.:.g 4.3.390  4/000/0/0.79.' .70.:573/08:-89./4:7  /7:2:7  .02.7 58g  0.7.:.7:7  .438  0..7: 0 84.

-4 ::  . :. .7 '     !:7. '   $:-89.82.: -.7:7 47 89:/ 0 89:/ 47 9.39.g  !:7.:7 47 4.90 $3:.90 $3:.: 8:109 : 8:109 :: - .04 7 :.00 53 530 1020 10200 .  109x.. .7:7 0 -.  '     109x0 xg7 109xg x.82.7 .030:97030.:0 8:109 :0 8:109 00 8:109 047 -.: :  :.39.0102330.030:970.79.7.39.-4 :747 . '  ' 1472g 850.. -. .39.7 . 109x0 xg7 -.0 .:: 4. 109x047 xg747 -.:00 .90 $3:.  '     '    $:-89.010233030.7g -. -.79.7: 89:/ : 89:/ ::  9.79.0 :..:.-4 : 9.82.:04 7   . 8:1 09 -.79..:.82.: 7  8:1 090 8:1 090 -.7 :7 89:/  9.82 .g  !:7.0 ' 1472g 850.  '     4.7 : 89:/ : 9.:. :7       4. 1020.047 5347 102047 .7: :  :.82 .0 -.$:-89.-:7 0 9.0 53 1020 .- -:94 8.g  !:7.7    .- 4: -:94  8.00 :. '   $:-89.0 4:7 .0 4.    .:::   .0  .  '     '   4.:.  .47 109x0 109x00 xg7 xg70 -.:.82 . 109x4      530 1020 0 53 1020 .    . x.::  ' 1472g 850.:7 0 4. 530.90 $3:.

:94.39..908.3.:10:3070:..70.908:-89.x...9g $:39  8:-89.0 90.7..90L3./.39.7.039:: 00025:42.03070:..80/0/0.9g.:.008:397:5.:10:303070:.::  /08303x00 54x.7057..

4..203 .5.

5090 4:...

4:g 347g.

3:747  847g.

850.8:747 4.

850x 17.4.90.

9g.17gx3 9.

.9g93 .74.

..0 2.7.71g.

2g71:7  .7020.

702:7 9..9g.

9.90 545g.

5g.545 5.

5.50  1.4.70 . ..

.47.1.

1..70 .47:7 7. .3/4.

7.3/47.

3/47 73/:3.7.g.

:.73/:300  . .

0/0./080.39.080574/:.43.00549574.47-70 0890:3574.0 .47.790/0.39.078:30  8:-89..2..4 7. 0 09.9.5479:8:-89.2..      #. 573.L32-.078:30 573 /07. 97.::.05.03/3.g8:-89.708014720.39.:.43.800..90.708..90.14.:.800.47-70573..39.08 574/:.7423g  3970/10790095:7/0.0 39708:-89..425:3070  43.078:30.9.38107:7/0:39gx $:-89.70.790.9.4 7.39.905g7x/0.00.

070 547370 ..39.70.030507843.0/070.79.4-4770 5.39.70 970.39.5: 8:53: . 3:2g7:: ...9L329.90  '07-:08908:-89.02.39.0890574..::3 .9:/0.:3471472024/.9.0938/35:3.03139.38107.8:-89.08:.709gx147204797.

:9..39.9: 970.

970.:9:  .:08.

.:08: 54739.

54739: :79.

:79: 07:3: 3973/.

3973/:.

:33973/  8:1073/.

8:1073/:.

:x:30.:38:1073/ .39.: 4..9./0.g 74 :./0.0.0808:-89.9.

9.:374 : #4 : 3:20/01.20 3:20/04..90 /7059:.

:3/7059 .-:.

 3:20/04.20 -..:3. -: 3:20/01.9..90 307:.

20  -4.9:.:3307: 07: 3:20/01.

.9 8g7.:.:3-4.

-03 .:38g7. ..07::.

70 .:3.70.32.43.830.05743:20:7010.9.05743:20:30..:.05743:20: 507843.0: .07: :38..90.9: :3 4.g. 8300 .-03 .05743:20:3049g79:3..147204.078:30..5743:20:80290.-/0L307 :3 70:/0.5.90.

- .:.:/0. 57054x47 .g573.08L3..00 80.x47x30/0147200/0209.:2.79.g949..:.39.:2 4.90 14720/03:207.3  00 2.24203908.5.8:-89.:.4./.:720 :39070.g.079 /08:-89.7.7./420 97020 5g972009.48243. 0890.:3907.:.70./.450  . 22:72:7..590.32.:574.70  2308.:808:-89.4. /:23.:3  43x09..0  ..95702:  ::389.70 24/.9.500 .39.L3 .: -8:8:-89.:9.g41: ..9g.7003..70. 8:39.8:-89.708070107g.9070..x0 ..8:-89.x.4 .8:-89.70.39.:3/: :3907x 459:7.:9 .:.8.45.9:9247144..07-008:395.4 7.70./039.230 .07-.39.799. /3 909  90750 .40 ..39.39.390570.43.::.9.0/0925 :.g580 90 .39.039::0.x080 8:-89.43:3.39.05x43.0.8.078:30 0890:3 10342032.2.7L3939L32-.::.73.:3 . .3423.3057054x07.702.2-.8g 8:5:8g97.8g0.::L3...:3 .x09.x0059.9.07-..3:207.047.:./472 02:9.70./4: :385700.:/039070.:332. /230.00.  /0.7. .574.g 573.x 10200 ..0.-g7-.  4..g-300 7g: ...0 .g8.7 83:7 . 34.43897:..09gx0.:9432..7x..908:-89. .2g $474 $.::5....9..38107::L3.070.39.4.09.3.7989.:3:207.05x43.7  %70.:  324/0.7423g  /.L3..

474.   .

70 2./0....2.:  /090723.9 /095:31472./g:.g.0.3/0890.04-0.43899:03x./0.x.:54.901 /4.08:52039..:570/. .9:   3:.9. .2.79.9. .0890 0572.700572g4L38: 70.572:/3970.7.9.: /0.g/0.203423.0.70.8.9 08908:-47/43.7:5::3423..047 31:3.9...0.0  /0.9. .307: /:.47/gL303 3:2g7 .9.97-:9 L3.7080 .730.90 ..9.90789.3.9.9.71472.9.839.4254303x 839.x.0 .43899:03x.9047/03:290/08:-89.4 7.::17:24.x0802.903.9.39.g8..:7.9:3.08. /.425./:.904707.1...0..::8:3903: 3:2g7: .90.:/08.0890.39.9..90 70039:: .:3:4-0./:.: ...39.9.9     .0 57457: 808. L3/0533/1:3..1..70 ../0./0.9g483:7g/. :.98:-89.79.  .07-.4::/0139...0 .3905:88:-89.90.:47.79.70.7:5::.70. 47.759. 020.0.43x3:9:0572..399.0.078 090723..::  .709.59.8:7g10:30.3/4-0.9g L3970::3.39./02.0 .79..:.4:13//01..008:39.: ./00/0390389.9.9g 573.70. 95.790.::3:8:-899:9.g 3/.9.70.9.81.:08905..75491 3:20570/.   /0.:.8:-89.. .7.:3 30:97:83:.::0890.39.9.9.9.3/431472..8.  472.-:3 17:248 93g7 -g973 :79  2.70800572g57324.3/8:39..47-7010-g.9.90/0 .39.x0802.2..7./0.9.8..:: 8.x0/0...700572g .:.

70.::903.:9:7.00.42:3g /./0.90 3:808:-89.0./.9.0 00025: ./0.71.0890.9..07-.9047.9.595743:20 3:207.0397: 85479.05731./0/0390389./0.9047.3/...7/:5g# 5743423. LL3. ..g3:.7.9../0.39.439090..:7.574. $0/0480-08.7x302..1..09.0  .L31:7g .50L3949/0.:.2.47/7.g70107039: /03:29/08:-89.7907. .9./70.9.0 .g 8:39.3g83073/g -090.42:3 -.54895:80  3.1.0 9038:30..47.9..9.. /. 3.47.00..708038: 0307.g.42:3 97:3848.07-0..0 ..0 ..0. L34530.9070./0 .-4:7 7.4..42:3g /..20.3:290.g 3:80 .7g23083:7g  /090723.8.9.0397: .:3../..0.0:.3/:90 .4.g .2:92-.0.5493907107.0 /01.90470/0.3:29g..59:.xg/0.89g.7./0.1.70. 0890.39.5.8g..:3542 /4:g 9. .042 .9.3.gL397 4.399. 47.:.4 93x1.7: L38g 2.:..

81. -30.9.9.70.L3897:...43945708.3:2947.  4.:9 8:8 203x43.00.002039047.9.9g /0 857. 57054x0 8:-89.07/0 -749g.39.::/0.9:7.0 .0.g.g /394547 1g7g./0.39.-:7/:1. 4 4:x  34: 3g8..9.:x:30.0  4./0..700.42543039074 : .gL38250-:3 .:8:/.  93x1... 8:-89.39.4947 .47397g457054x0 :38:-89.4 09.70...7989.080.09.4947  573.390.1.42:3  :5g1472g . ./0.:..-03 5.5738 .9495:9073.3899 2...g9:7.:9:7.::3 ..89./080./0 7g:.9 .509../0.9. 02..4 1. .39. ..:x:3.:280.425:80573.08:397:5:7/0.. .:L3x008:3.

9.90 949:3: :3:  4.790.9:7.47:3.. .7/35:3../0. .9/0   .43x3 /070:g L3897:.:x:3.:/090723. 008:393.9: .9..90  2.0 /0:39073 .790  847g.9. 57054x0 8:-89.39.47:35743:20/032. 3.7.:x:30.0./024/g.:L3897:.009.. $:394..70.:5:3./0.8g ..:24.94-g/0.089 249.03:./0.47/gL303 3:2g7 ..:83070. 74.9:7...-0 3:80.

.:3:.9..4.8..:5743423.203/032..97-:98:-89.9..7080.39.57054x43.0..9.47/gL303 3:2g7 .0 90/0.../0.7..:.:/090723.70..57.39..-0 .0/070839./0. 3: .:x:3..  89g 4.: 8:-89.97g/0:7g.8 4.

00L38008038:7/08:507./0.42509g./0.gL3.7.05x0 /024.9..70/7.:  :5g10:30. &3004.3xg 8:8 5: 09.0 ...x0:3 42/0970.900549.30 /02.-g :34214.x/7..047.3xg /.0549...2..7.-g .9.0..790/0970.9..-0.0 ./0 0.425.9.1.7.:: -g9:x/0:2300: 8.0890./0.0.807:50..:x:3..-/0L307  53/025479..9.7./0/0.

03.-0..10-0 ./0.7.9.

07 250/0 250 .:30..7 /:./0..0 903.70 2:9 2:9g 2:x 2:90 2:947  . 893.:/08303x0. ..0 7.739: .0 . .9.:7.9./0.0890.047..07  ../3.7.70.9.3010-0   /0.9.30/0139g2:x 5:x3 /089: 3:2074   10:7x /. 5:7..g .47. 7..:.9..703:/8933:2g7:.90.9./0..0 8. 8./3./:5g3:2g7:/0147201043.:970 14720 .:483:7g1472g50397:2 8  1 5 :30 1 8 :3g 2 5 :3.7 .9....9.7.102331:2g947 1:2g947 1:2g94.4.:7.7 .7.3905:80 .0.0 893...0 /:..399.90 .g /7.7390 .703:/89303:2.857 .0890.9. .0.g 5709030 9 .:. . /-.: 5.:7.9...2-:: ..g . 5709030.703:/89303: .:7.3./0.-0805497:5.5.0 903.2-:g ...0 .3/8:39.2-: .8../0. 74 : 74 0 74  .5:7.739 57090308.0.8570 .5.102333.4 749410 1 8  5 .0 .95...70  .97.-0  /0.7.0.857g .147201043./0.703:/89303:.9g.07/0 .857: .0. .0.97:14720 . 2990 29900./0.47.90.3:2x 94x.x . /7.479./0./0.9g .9.9.: /4:g14720 .410:30/:-g83909..2-:0 2990 2990.70 2.0...34: 34:g 34 /7.9 .070.7g .43899:3/2.703:/8933:2g7:2 8  5 .47..0  7494100 .70L3.3:2g7:/-./3.:./0.00.2:947.  &37:5/0...

3:2074 47.

07 47./.

3.:57054 x0 ..03x  ...3.g . ..9.70.2:x.3:2947.

3:2074 .

10:7x.

/.9..07 9307 ..42:3.2:x.

3:2x..

7g 3:.2010 L32-.05.:.9.:3:2.x:30-.390.-08:39.g7475.9. /9.03..9.42509g /04./0.0.9...0850.0  .07  570903 42-3./2g08903. 3/107039/0 03 3:2g7 ..470.00.:3:2.107.:41472g:3. 8:-89./..2:947 4..7.7 5:7.0/010.39. $:392:92.5:x30/0.g50397:83:.7.0.203   /0.03.14720/030:97:8  5 .30.0.9.08:39.9.-03..70./548 89..-0 /0.7.0/010.3/g 974/g 70890730 .7..90x08:9.9.-0 5491.9..047/4:g95:7/:.14720102330/08  5  /0.00.gL3839.70.: 1472g/02 5 14.0 001:70.0 /0.00.9.03 .90/095:4530.147203.

/0. /.78:392..4 . .2. .73 14790 5.30  .08 3044820-0 .:280.40. 74 -0:2. ./9../ 4..290 8./0 494. . /4/47.

.0 2497..0 5745.0    .0  1074.0 4...0 .974.... .0 01.0 50785...../4.

02.. 3.:2074.9:.07 97:3.078:39144890.L32-.174 807.:  .4..g 2:..4 .g/8.74./0.:5:7.1:7g.-70...9.8057014/0 .

.088..9.7/02..90 L3572:73/ 573/08303x0 9073...4.70 09..70.90.7 /-.7 7g    9073.:25g1.70 700 -:3g .00.  74/94.:  1072.2039.0  :94.:.L3 g/7.0890 47-g973472:3x 17:24.4.70.70 700 -:3 ..7: 7g: -:3 .573.70.9.g2.  74/947    /7...  74/947 /7.9.70 1 8 2 5  1 3 5  -:3.:850.039:....0 /003 3:2g7 .9..10.7: 7g:  1 8  2 5   1 3 5  -:30 .2.00. 9.10.0.0.9.:57010/0.2g 8.431../0.0...  2.-030.3x014309.1.4.001472.00.  /0../0.:: 2..7 /-./0.0 9.8047 ..  74/94.9.7.70 /-..089g ..9.39... %493.:8:-89.7. :300 2.70 /-.9.2g 9..97:14720  2 3 8   . 7..-.9.5.90.9.70 /-.90.79./.0.8.900 102330 8090723g..8:-89. .9.7 /-.8:52039.90L38g147200/0.3x0014309.  74/94..90  /0.90..9g.7g 70.097.  74/947 /7.  !70039g22.-08:39 .g 7. 9.74 2g.7 /-..47477./039.:25 /7.0.9g.89g.9.0 9073...0.39.0 1 8 2 5  1 3 5  /7..:30  8090723g . -:3 ..047.3943x 0.907.70.4.42:30 8:-89..2..45 -g973:0 .9.70 /-.../003 /03:2g7 /0. 9.3..5g9g14720/003 3:2g7 .7.70  /0.39 4.47/.5g5489.25 32-.7g8:39570107.:3 10233 10.:20:570903:-9g2.:3423.:5.:.:570903 8.9073.9..4.48. 24/g 7097409.909.g454x.70 700 -:30 .9.. 3970.g2.4/7:.39.4..39..3x00.. 5.  /7./0.90.3x00.70.:.5:7.:25:0.8.70 /7.0.24/00/0/0.     9. 0572.g  74/94..70 /7.:14720/0.0 9...7.::0.      /0.  74/947 /7.43899:0:324.:97014720  2 3 8   .0.. 9.:/4:g14720  2 3 8   .7 L3 0  :0:-90570903 93070/423 8.7 7g -:30 .9.83:./../0.

2-.L3970 L3970.00 3044.g4.g /.0L203x3500308..9/038 /038g 3907: 3907g 397380. 80./0. .9.8g 80.g 307: 30. 397380.7g /08 /0.7.

g 4 4.907. -./0.9.9-.74.0L203x3504 30.g 5443/7: 5443/7g 2.003044. 17:248 17:24.7.74.47 2.ª.g /.9749   .47g 2434943 2434943g 5.8g /424 /424.

9749g0.5.

790 /.707g23030.79g /0 07x /0 ..907.9L3 /08:09.9g /0 079 /0 .-09 -.

/08:09g.

.30x09.900.9073. 07. 08.3x..93g7 9307 .:348.0.3g9 .:8:1: .0..

8.30.g .8.L3970.g -:708..00.g/.308.5.3082508.4384.424323:4.:L39707:5:7/0 .43843.3/.8.g 742.L3742308.:8:1:3044.08. 897g24 0.73.708.g 50 .g 897g24 08. 74230.39..4384..00.. .g  74908.3x00.080574/:.3908.g .05x059470.g  9073.g1.

 1. 8g7. 8g7./3./3. -. 48. .8. 2.8. -..8. 1. 2. 48.. ..8.

 893 893 3g93 3g93 .9708.970 .

/08 /0  .59.. 9 897...0899789 97 9 57489 574 9 .0 97 :897: : 97 88.0  L37:5:70 .897: .43843.781 1.08 . 97 9070897: 9070 97 0.39.59.0897: 0. /.-.  4794/4 4794/4.89 ..-.

:3/ 8..:3 8:7/ 8:7../ .7: . 8..7:/ .

9073.90.g. 970 . -70 970.70L3.73:80.x0-07g.5.:78: :78: ..3x. .5.7.90 /7 /7  /.241: 241:..-70.

093.:2 .9g.7.0 17.:.3.30 .3044820.431: .00.0.241:  570.70..g 030 030 .5.3.790303x..431: 4-0 4-08.30 17.

3.0 970-:070x3:9..9  .g:300././0 /0.7.1.99 /0 /045497.9./.425.4.x057457: 80 1g7g89.:.90  425.03902471020.-70.9.425.425.07-00/024/2.x.:/00.:947::347. . .10.90 425..5479/0.9047..390389gx # 0890. 0..gL3 24/70:.2./:.0L39704-0.7./0.  7.:x:3..9..0890.247144.425.. 2.9..7..90L31..:/00./:549.0 2:390L3.x008903974/:8573.  .42:3g $:399707.54790.9047.425.047/3143/:.10/0 17:24.g./047/0390389.9014480 90./.. 7.07-08.0  17:2: 0 17:2: 0 2 0 2 0 /./0..  L394.425.9.07-:: L37:5:.  425.x0.9..:./. 545:.0 /0.g/0.70. /0../00/0390389. 7.g 8.7.0 24 8g9: 8g9: .10/0 949.7.0 ..  .908../00/0 .g .9.7907203:.9.7.:24710200.9.2.7.70807.73:802.9  7.. .:574.7.90 /0 8:507479.3x0014309.43..g850.425.9.425. .07-.908014720.x0 .7097014720.57054x  08902.9.:./:..:/08:507479.:0L30g9:7g.9..7/424 /424 1:/: 1:/:  .x07..9073.4 4 24./0 949.0:/0701073xg -.9 .9073. :9200/4:g1:3.247102050397:907203/0.9./0.0.x.3x00890390 L310:30.7..8g.080.5.7.7057039g3...90 .90 /03107479.700572g7.08.0     7.5g70.9.399.07-..:4..5.9.::.9.7.-:3/0./0.9./40.x433/./:8:507.70:3:7.g7. 3:29g .:: L37:5:3423.003044. 0572.9 .9.:4L38: 70.07./:549..:3:802./:549.  .7.5479:7 .

 7.x0/057054x0 /0.07-00 .9. .5:x37089039 /0.9 .:..9014480 90247102:2././0.5:x3 .  425./::549.:/03107479..0.08902.:1472.:1:3.7.9..9.

70.39: ...8014720.5:93/1/08:507479.9L303 3:2g7 .9.9.0/.0572g4L38: 70./09702 0890/0/4:g10:7 8:507..9.-84:9 10.:37.90  /03107479.39..90  $:507..9.9    .0.9. 8:507.1..70/3970.:70.  7.9.0 .1472.0.47/.7.0890./:8:507..:/030.9/0 ..9.0 .425.g/0.9..:/090723.90 570.:8:-89.00 .9g. .

9.9...03.005743423.  1472/.402.39.-g0.3/089g 14480 9057054x0/3 83:.54.::.9/397094x0890.9../0.7905:x350397:8:507.39. ..703:.0.07-: 545:.90890.970-:0.:1472g/0549.:09.x./0.  :3. .-:3/0. .70./.0/0.7..0390802.02.0890..7g  /0 2.7 1..13 5078038- 8:507/49.47 23474592 2./0.00574.0 .9.07-::0890.0 3./0.. ..9./.79..89g1472g907.2..:x:3. .7009..9.x0 .54..:.570.47.:..9/0 9059 :3g970.:348.07-::7.90 14.8.:8:507.- 74.7 897g24 08./0.0780.7g/0.x 0.0/0:/07.5.42509 /0139.:.g7.9./0.0 .-84:9 .:.89./0.9g 802.:..:947:.02.  $:507./0..9/0.9.-..039 247102 14.    .. ..8. :300 57010.947.707: 30./g:.9.2-.9./0.17:24. 7g8 897g  570.-:3/38.7.90.:: L3.0.0.5745.9. 30.90  $:507.:2. 0.:90-g.. :72...708:39.9.7.970509.g. L38: 7.:98 .2.4::49g7957457: 803.901.-84:9.:/.9 /3. 507 8:507 :97.9 549.:: $.9.9.1L3949/0.-84:9800572g.:.70.07-.02.47/3.9  :97..9.:7.90  3./.:-:3 8570 /0480-70/0.:3.448.7.0 /090723.-03/085g7x70./././0570/.9024.2.89g 83:7g 573:72./:.425.9 /0.:1472g/893..:.9 573.02..0.08.9.0573574.9047.2.7:3008:-89.3047700: 2..0.02.2.:803839038.9..14.07- 00025:0890.4.:83:73:54.. .390.425.7 097.:2. 907- :2947 ::947 2. 09073 13. 302.9/00 .0./0. 8:507. .44 8:507.8g0890.0.448.79.. 3139 3x. 74.70.89 8.3. ./0.:347.90/057054x.g 534.:.0.g5738:-89..7: /3970  5:7...7::77g: .-84:92.9.9.0039 097.23:30.2..0.2.9.07-0 0 x.0..71:370.39.9.43.::17:248 17:2488.9.39. 8:5g7.:/08:507479.4730 L3. 50710.703:54.39g17:248/4.79.g.g7.. 030 :2.:/0..::503g:3. 8503// 8:507.9./03107479.:947::34757010 3044.07-00.5:x31.39.7  .9.: /0 :3.0.2...8. 5:243.0  .2-./08:507479.-0L3 .5.9.0.70.47/3..:839.47 17:24.9 897g-:3  $:39 .. .7g ..47.:9g 573..:8:10 /0./0.5:x31.:..0.1g.0.39. /./.103/0503/0390 8910 8014720.00..90170/.70.0 3:207.8:52039.43.:: 2./. 83:7.4::3049g79 &330.:/0 3107479.9.9.70509.0./0.9.-:3/3970 94x0890.7x33/.0390/0.705:x3 .7g7.542039 3085:8 570.08.x0.7.90... L30x.7 1.80 7.720 3 99 $3:7:.90  0890./.9.70508902g8:7g /3.23:347 .: 039..753 097. 097.0 3.  3.782 .2.8:-89.70/7.39.9.5:x31.07-.. ./..:8:507.99:3 45: ..:80388:507.4384.0545:.425.709..2 232 5742  8:5702 312 09702 :92     $./0.9g/0.:.7 9  0.303xg.: .477.g74780383/.2.07-.9./0.08.g.9g 7g89g2g.9.8g8 .07-...L38.0 0L3x0059. 2479 47.  .0478.907- :7.70 .750-.07-089:/03x08.7.7g1:203/g ./. /08g.70.9.04780L2-4gx0 90L35072.2:9.79050397:8:507.:..:947:.%07203:.9.5743:20:8023/0503/039.8:-89.:90.07-:-30 .90.477.9.1.1.479./0.70 1:3.70.802030./40.0.07- 089g83:7 0....70. 8:-89.17:24...43897:.9.9.7 03.93g .3:29005708545:.9.: /02.02.: 8038.425.::8070..:.:./0  :3004.390747 54890747  :90747 090747 390747 310747 8:50747 2.9010572.3 9.914..80478. 82 7.90/0. 0307. 8:507.8:1::3044.-84:9 -g7-g908.8.47.9..

078:3010200.0702.3/0 89009702:73/009.3.94 2g8:73097028 /8. 1:7g.7.71g8:507 ..207g. .079g70x .x00-:3 0-:3 /.39.54/.7./27.47-0.790 .4..xg/0.7 /00..425:3070.70./030. .9.802030.9. .-03 5.07-0..0574./024/.:70.70g947.03: : .7:309038409.2g3:20570/.0./.x .7.97.43..::38:-89.8:52039.90/7.0.9.:289./49.3083:7g..-g7-.3 .89g54734 .790.- 00..9/0 90./0.- 549 17:.9:7.:2390 .3g 83073/g 23.  /0.42 :.0790 7.-./070. 70.0 .x:3839.9:48 70:..7: .0.9.90.0390/0../.:8..3g947  .4.9.2:9/0.32.0890/0480-9 570/./0.                              .59g /092502.2:9890.:L3/0530 90:72g94.9.5.0..93L3. .0390/0..458:57.3:201472g.9.039 508289.48243.07-.07-0 4.25L3.43.9.708./0409.97-:9.g7097..9.7001:3.3909.09gx0.:x:3.9- .07/0 -749g.47//01.:9 . /0.42502039.:5:7424 .9.97g947 .79. .425020393/70.:: /0. 573.9.x 57397:3.203 ./0..573.g..42039..x0839.9. 3.:g!30.425././17:3007:3%0.:780 .     :3.01: .7989.0.0 574.3x. 9059 /7.-:73/g 902507. ...4/.99g .g2. ..2..

g7/01472g 00025:.:L3x008 :38:39-:.-:.:.:.7.3..:170.3.8.0 .70L3.0593/5743:200507843..39.4..7.0503g:38:-89.0 8:-89.9.0 .05743423.:.7.039:.2- 574./0...::.790.:74  .2039.7423g5743:20080.  570:3/:300.50784.90 8:509.3049g793.:/10703x0 L39701472..3.0  7010.90 30.g/1079050784.9: 5743:203049g79 .9.30.03xg2.0 5743:20 -7/0 5743:2070.: .:947: .7.7008:-..0 .0 5743:2070.30 54.70.::3.9.70 .3:2 .4 :37:5..390.905743:2001. .g70. 5743:2030.9047....98.:803814..947::3:4-0.9.9g50784.80802.0..57457: 8/080230.g .5.90.9.3..:947: .. .9.:8:-899:3/: 0  #  ..:50397: .0 .9. 5743:20507843..790 3042403g .0 5743:2054808.8  9: .0      !743:200507843.039:.0 5743:2070.95743:20.9g50784.089. 34 :37:5 .  !743:200 !743:20008905.90850.47085:3g947 %4..7. 89045.089:.790/0.203.7423g/3 .90789. 39074.900399gx/3 /8.39.0.9./0.930 9  .0 .90L32-.908:-899:47. 3.gL3:72g94..70 5743:203049g790 5743:2030.:/0 4.9.9 450..47-7010-g. 0..9  .3.9.:947 50784..39./0. .5743:204710430.x 97 92897.391.  32-. ..3/3..8  0..0.9.5743:2030507843. 0.7.2.70.:2:90147203070:..05743:20/0243897.:.0054808. /04.:3050784.7.7080/0.47-70.9 7057039g3/..70L3.703.:24/1..4..057457: 80 5743:20/05490x0  5743:20/0L39g770 5743:207010.:573/0 5039074.3/: 08.5743423.007010.90 .5..:.:9  .5743423.93g8.-897.5:7.9..8g/014720 .00.5:7.47/gL303  3:2g7 .0 5743:20/0.75743:200507843.3g x304.:8:391472..:947:50784.8g/057414720  14720./05743:20549/0.2..8gL3.0.g/:5g03 3:2g7 ./0.790 .x0/0.80.0.5743:20: .00.9..:947::3: 03:3x50784.::3:8:-89.7080.4.30L31:3.81.57457: 8 !743:200507843. .790/3 .0     !743:200507843.8  0: .47-70 14.0 5743:2039074./7080.39.  !743:200089048:-.439090.9..03 .05743:20507843.9.0 /0L39g770 ..:78 0.47-0 90 4.47-947: 39074.30  !743:20008904.7:1:3/... :3047.70 89.479./0.:3..

/38:.

L38: 0.

/38.

 0. 5:7.L38.

/3 .

L3  00.

/3800.

..0890.30 .0/0701472.7.70/10703x.30L 8.750784.908.390..5743:2047507843..8:39./..7147205.00.039:.:947 4.:.7080.4-0.:4-0.47-0 90 . .891083:7.0 30. 0: 230 2g 9: 93009.3.5.9 39074. .:.:0890 /35:3.30 .039:..7.9 .30.9.425.3....:/0. .9.9/0.3/.900/08570.057457: 800890. /1079/0.2-g1472.. . /:5g 03..47-70.8070107g.9g 3070:..9.9.3g 3:2g7 ./:5g50784.:..9.9g50784.7080L39308. .9..g1472.9.790/0..90  0:30.9. /0.:343.99.00/0 50784.03423.50784.50784. 3423.9g57200 /4:g50784. !743:200507843.    .L3800  .75743:200/050784..:..: .9.8070107g897..900/0.3.908.5. .3008.

 343.  . ..  343.  30 30 30 30  '  :2. 30.. ...3. 30.  2g 2g 2g  '       ...3.9/05743:20054808.50784.0  30 3 30 30 30  3 3  .7014720/0039..-4:14720475743:20:507843.. . ... 83:.0   30..9.. 343.9.9.  . .9.0   30.7 5:7.9.0  .9.0890570:.0 . 343.57457: 80890:72g947:       ... 5743:200507843. .0  .. ..50784.%.0  .

. 20:.

20.. .

. 9g:.

 ..9.

. 34897:.

.897g .34.

4897:. ..

.0L3.::54808.g .. .  . L2 Lx L L   .g  . : 0 47 .39.9.5:.4 0 00 0  0 0 0     0  0 0 0     5  34  34:g 5   . 147200343.:.897g &304780.08:39L384x90/057054x8.0 5491.431:3/g147200/0039.g .  ./0 L2570:3g.0 50 .0 5743:20:507843.4  .:.00343.:3/0503/0390 .9 . 8  0:  20 8   9:  x0 8  2 83  0 : : 1  0..70.42502039 . .:./.g .9.:  47200. 0 0   ..90 2  x    30  3 .9.:8..  0    2g  4  . .0/0500 !00L L3930 90  .:147200. 57454x..9.5.g .g .0 .:x:357054x43.4:g 5  2 83  0 47 47 1  00 47 47  90 90 90 90  %:        4 4 4   L2 2 2 2 2  230 Lx x x x x  930 L   L       0 L   L       0./0.g:3.  '4 L      0 0 0 0   34 .  .7/04-.:L574909.g /00 :L3/: 2  2 .50.00.7070. 8.9.3.g .g .:4..4.3/ 409./050784.. L3 /08570 50397: L34.43:3. .

9 . .9.79.9.8  0572g5.9.7057039g.44.:.90 3:  3:  8g 2 8g x  8g 09.8.0.5.:54808..93/8gL34.0.g/023g 3/2 ..0397:/008.79.  ..g/070L35400  .9.7057039gL32-.x:30 .43.::3. 1:0 x .0397:/00  .. 8070107g3:2.3905:88.2.9.9.:.  $97:.x0 L3.039 9.39.47-947:: .:L31.:/.0.g503g:3 8:-89./0.!01...4.:.8.9:7839..9.5073/8.:  .:80231.9.:1:3.0549.2.9/8.g.43:3... L3/.397gL3/4:g897:.:25g7.07-:: -078.:54808.:25g7.. L303:3x:7.9.5g70.0/05078  .42-3./0:70.. .g  ./0 . 3:.:.:.g4.00/0/..70...g503g:38:-89.   .  L3 :7: 09.9.8.9..90147200.g..39.g .7748989.7:35743:20g-.:74839.:.70 ..9/8..00549.44./03.54808.:.:..:.7:3.9.7054808..x054808.9.9.9.:.43974..9/8.:x:3057054x43..3/.9:70.9 508:-89..0 8910 L34.9.9 ..791.43897:08. x.43x3:3.39./02..9.5. .2. 29789g  317:24. ./0.:3 8:-89.:.8:57.8.10.:.g897:.9 2.. 1448954895:8 .9. 5..0.5:.00897:../28g. . 2 .9g .97-:95743423.9 2.9.:570..9.  .:.4.g /.9:7839.0 3:.039:503g457054x08.3941: g74.9:.9.79.00343.7.x.: 4.:.  :93/: 22.8.9.9.749.:54808.10.9..:54895:8../00509.L35489.79...9:70.90 5.98.429039  .x0.09.39.9.43897:.:54808.:/.08:39 570107.0890.9.7080.00 0509.07-.708:39021..:.:3: 8g8:3970.: x.:54808..0 545:.9.4.:92.7054808.:039..708070107g.8g503g:3.90147200  .42.9.3.43:3./.: 54808.70.07-.:/4..g/3.:..0 .:9g: :.x0839.. ...9.390708::.003/0503/0390 3:L 3:L 8gL2 8gL  9.  47200./0.43:3.2.700890.x.5g70.570.:9g947::.8..:25g7.047.:09.4708543/0390.79.

g.44.9.7:3.  .

.:.9.7030:97g57..9.L3. ..8g.9g  x30:3.g L3. .x  . 83:.08:39 L38:.3xL3897:.0x03: x5.83:. ..08L3.:947::4.70L3.05:902  472005..:2.7 5:7.749.0 90147200.00.43897:.:..0 /095:0..9.:24/0890.0 /g23.7 L L393902.9 4.x0.9.47/8.4.0.:.9.. -:3g 810.g 032070 90-3009.0 50784.00509.43897:.:1:2.750397:47.08:52039./.3.4./050784..g.:.70397g .:.0/070144870.7010:..7. 10233 .8g3g94.g  .7:3.9: 5:7.84.47-0.00/050784.g 30/090723.9.:-070 /g . .:347.5g70..8..3g.447/43.7g -g.:5743:200507843.9: 0..44 89083:7.0/0.8.89. 834320.9 4 4/...2.0 4 0 .30.L3-.05743:20:507843.:9 4.:78.:.  !743:200507843.90  .2..70.:9479gx4 57010.9..00509.057457: 80549/4-3/.9.9g .3 08g 1.70.0 5:7.  897:.3//4:g..70 0307.9. /050784.43897:.9 8:-0..7030:97g8070107g.50784.9:.4.x545:.549.390 g .89:.147200.089gx4 /423:4/4. .x. :1g. 3..9::3.1472.0 5743:20:507843.0g  L3.9 450230.0/0-30.9:7g839.3....9.02 34.83:.:.9: :/0x::5:7..:.3.:.3.x.9:7.0.9. .05:7.:x43.g 30.:.902.

L38. L3 .

8014480 90   .7007.:35743:2030/090723.L3800 .0..9L32-.0 ..

70.3:2.L38: 70410:30825g ./38:..:0:30.425:8.../:5g57054x0L397: /397: 57397: ./0 5743:200 507843.2-g/:5g03 3:2g7 .: : L397 L38: /397 L38: 57397 L38:  !743:200/38:7057039g:3.9/357054x.70:9.70808.

/38. /38::.

/380/3 .

/3800/3 47.

g/4..39.3g /0 3:2g7 00025: /:230.90.9.472g -:.57457: 8 !743:200507843.0.425020393/70.:039.:1472001./:/05490x00572./2.7/4:g/397000.0 2g9g.2.L3./0/.xg/050784.9.9.9.       !743:200/05490x0 !743:200/05490x0 /070.3//:230.4250203957054x43.g 2g9g:xg 9g.34.8..: 344.4 .90L389:41.:0 93g230:.2g.02.39  4.:.0572g:37.039.99:/30/070...9:33:20/050784.:/:230.47  0:30.784.7:7   3:089083432.$4870..9./70/:8/05490x0 . 84023423. . 1472g .3230.:9g.:289.L3/.57457: 814720.9/0.708.0/05490x08:39:9.425:8g/00.:3/0/0.0703xg 7057039g48:-.g/.0703xg1.:/0 970. /:230.:70  7..0 /:28.g.2.8g.x0839.7  2.7 5:7.9:0/.97-:95743423.4.:0 90/0..g/0/0.3x ..: /:230. $.7.9013x08.3/:3. /89.9 ./:230.g /:230.00..9071.392 50.:7g..57457: 854.:/08570..94..3/.. /:29.2.90.79:L3.. 2.x0/050784.3.3.90.3g 3:3:20/0.7../38047  38:3:L34.0549:..70 0572g4.54x0!.:  !743:200507843./.5743:2047507843.9.90L3/0531:3.039:..9.42502039/70.x0839.57054x43..79.9/05490x0 41..9.7908g7.0 2.83:.897g09.34:g.700L3/0530 90 8:-89.989....::.:8:-0.05743:20:507843.0 7089:..:.9:9: 0: 57457:0: 0: /334 343 0:   :3..g0 .70 2..5.897g0572g:37.9..7.2:93:20570/..70.050.47-0 90 70 147203:2.5743:20:/05490x0089014.2008900 .42502039/0.4. /.078095:707.0.1489.8./0./07.4.1489.3x.390.033/83:7 .:x:305743423. .97-:95743423.$0.0895743:200890/1079L31:3.97-:95743423.7 /:230. %.7080.8.8...9.:3-. .897g/:230./050784.

:.

.

$.

'4.8970.897g 4230'4.

30/0/107907.3:7 00025: .90.:x:35743423.4.70 50397:50784.1472:057494.47 904.089.0/05490x08:39144890 ..

089..%.90.

$.

897g50397:70 7030 L25g7.'4.x L25g7g9080 90x. $.

$.'4.003x.897g50397:573x 573x080 .

'4.90.8.$./47 $.3.073  .2-.9 /0:.99.897g50397: 01/089.

813x.'4.897g50397:5. $.97.9!70.7  3.5g 50397:5.

%.7:807. 794/40#4230 :.897g50397:5.4 .97.'4.

$.

 %.'4.897g g7.

$.

070.  -70.'4.0.897g50397:/4239477423 84x047 .03x.4.9.8.0 / 9.$.897g /.78.0/ 0/:230.4..8910/:230.:/ :/:230.47/ 47    ./:29.897g/:230./:28.L38.94709.0/:230./ 9. /.8 / ..0/ 8.0/:230.50397:70.31./ 8.5743:2047/05490x0801.

:.0  :    $.  %.::. %.:x:305743423.089..4.-70.  47 ..90.g.  $.00/3807.8910.0 .0/05490x02.080.: 423.8 8.

70.003x.813x..70 08905743:200. $ .708070107g /0391.90. ! $ 09.:570./0L39g770 L384x3/:35743:200:L38:2.:5743423.9.$./0.       !743:200 .5743423.3/ 4.g/070 .g 80 14480 9014..7423g..9. $  3.7074:/0.3..9!70./0.$.9L38: '4g2:7L38g21.089..9:..5743:20 L32-.8:-3.7907..g./0L39g770 !743:200/0L39g770 /0/0391...x430.:570.7.7702. 50784.590001:3..$.0 .

.39054x.L3   50 830L38: 8..8.L38g2 .70. L3.:548954x..089:.39.0 9.94.L38g  /70.::38:-89.

70.39.08:39..L38gx  .54808..2.039008. 507843.94. 83:7 57457: 0 L38: .3:8.L38g 14.754.0802.9.5743423.9g:L38:x48023g9:7g.78.7907./70.90L384x :3../0.9.:3 2.7 94.

..70.

083:7.

.0507843.

9:7..94.7..9308..0/0L39g7708:39.42509g.0895743:20./39702-0742.g   0 . 089083:7./0L39g770580 #423.  !70039g22.425:80/31472005743:20: 507843.8./0.485.gL3897:.9L38: L38g L3  L380 147200.9.0.8..705g8970./2.3.9.2 x   30 .0/0/.05743:20:507843.005743423.9.14720475743:20:.0  !743:200 .L3..9308.: 7010.0.2.473008905743:200.

9:7.70410:30-4..70. .       !078   .3/454x0/050784.9g 2.39703..08947454x8:39.::/0L39g770  !078   ...       !078   .7.3g 3:2g7  03 ./0.90.         !743:200/0L39g770.9.      !078   .7.425:8::L38 : 2 L3  30 L38 0 x L38 0 0     5 2   0 47 L3       102  30:97:5  00 47 L380 .      !078   .2-00.  32..      !078   .425430390/3897:.

4 .8 L380.4:g /.4 .4:g /.8 L3 .g                   8 2                     102 8  0: 50230 L38g2 20 L3802 102 8  9: 50930 L38gx x0 L380x 102 8  0. 50830 L38g   0 80 L380  102 5  34 34:g L38030  0: 20 50230 L38:2  8 2     9: x0 50930 L38:x 8 2 3    0 : 80 50830 L38:   5 2   34 34:g L3 30   .L3800    5 2      102 8   .g .

42:3g10233047 30. .79.9.31089g5735.42:3g2.97:.9.8.g 8:-89.850.90 .9.39. 0L38: :L38: .9047.04730.90 .L38g 0L380 .:.:. .. 0L3  47L3  00L380047L3800  54x..7042432.1.79.5:7.8.90 .4.. .:.2.79..102330. /.:.473423....:304730.5.5. : . 039..7042432.7042432.:3. 0.5.7014720/0.::802..9.

425430390L38g2.08902.9g/4..7.7.147200/01023383:.572: /3970.7 57310:3039073g.

L3802 L38gx.

L380x L38g .

g.L380   070x3:9.90/4:g14720L380 .8:39. .5:7.10233 5078 .470.

/:5g..0/4.x.7.7 147200/0   20L3802.7 .7.1023383:.L3800 ..801..

20.0892.:x43..89.84.:20:L38:2507843..0/3839.90.70170.039L3839.x0L380x 0 L380   %70-:00.7 0.x05043. .9../0830L38: ..43897:.5.L38g  !743:200.20570.

9L3.80/8930/05743:200507843.39038g.:..50784.70:g7L3.839.x430.80L3.980L2-7.0   ..79./08:-0.07-:: .70:g75743:2047 7010.574..9/70.9007010.x0839.701:3.:25g7g 80 5732548-9.9. 5743:20: . 30/10703x..0800.9. ./0.g  !743:2007010.1.  343.g09.05743:20: 507843.:.x00890.43.089. .. .:970 0.9 L3/05308.5.0   80 80  L           830 80 80 8  8    .70 80L3925g 8054.30. 147200.:.3.00.8.. .30 : L L3..97-:9..9.. .gL2..9 38: 8 .g809020 L  L3.g./0930 L38:x 3:5.9.x.: 3/70.g.700572g5. 50784..98..07-:: /0399./.79.xg/0L2.080.L3./0..9.3g.0/0..:.00L38001:3..5743:200507843.078:30  3/089014489..839.720 L .9 703:2.g .9. ./70.00.g L27007..5g./397050784.9. !743:2007010.:348.8:-899:90.  0572g/0399.  ..5:0:    ..90..0 80.9g89:..5743:20 1:3.90..7 5:7.9 /0.42502039:/70. 7...:25g7g  $:3989:.1g.83:.0 3:20:4-0.8.:/3.9080L2-7.9..90.:7gxg 09..0    30..7..50784.9009.9.033/2.5:0 L 70.90/:5g3:2g7 /:5g03  .9. 1472008./0 80 5..503g:3.43897:0 90 80.705743:2008 .. . 30. L2 Lx 30 .x80/893573548-9.....90.70.:/0 80.9.x       !743:2007010.  343./39708:-0.030.xg ..:947:L38: .0 1:3.90.3....080.x.425:30708.30 2g:9 %49... .98.08:39424320.9:. 47039.g0890.42502039/70.:94-807.:70/.90..:8:-0. 2gL2-7.:73:5:90285:3080902050830 L 70.: 70.98.90573147200.07- 13/.-g1:3..x.00..xg/0 2gL2-7.:3/70. 7010.039:. .:25g71. 14720574573:2.9.3/5743:2007010.9. 00/4:g89:.:8.00.573/0399..x:3080 3/0 90 L 2.. L ...:3/70.700..7.9./0.2.703:089g.2.039:.0L3800.x.0 1g7g8g...0  . 477010.:25g7g  .07-007010.02507843.5.3.g/0.g50830L2705. 5.

.

39.9:7.:.039 /3 5743:200 507843.39.::573/4:g14720..  570039g L3 897:.9049g79 8300 83432 .n   €    f½¾ ¾f½f¯ff °n¯½ff nn  ½ ¾°f   f½¾ ¾  Â   n  Ân°f °–°f¾  Â °  ¾Â€f fmf ¾ f ½¯m½ °f¾n > f ¾½f  f¾f > f¾¯½¾m ¾m ¯ °mnf¾n°f  °fnm¾nmnn    f ½¾ ¾¾° –f f ¾m½i°½i°¾ f ¯Ânf¯ f f Ânm½ f f Âf°¯f ° ° f f   °nf nn ¾ €fnf f% Â%f¯m¾ ½ nf f% Â% °fn ½ f f% Â%½°  ¾½ f°  °n° f  !743:2007010./.:x:3 .: 574. 20. :347 4.8.0 L3 830  L3 830.38107gL3. 0:   830.8:-89.: 8:-89.79.07-.8097.

. 9.

. 8.

00 :383:75480847 4-0.70 .0200.089.:.. 47/.0 ..9 .39:... 5743423..708:-899:03:2004-0.g 0.7/02.7 5480847: 54.9../0830 /0.: .gL3830 50397:830 3/0503/039  !743:2007010.08.09.3905:8 4-0.. ..40 7014720/0480-90/:5g03: 3:2g7:4-0.x430. 00 L3.9::  .03/:72gL385g239g  !743:20054808.:5409.8. 9°¯   € ½f f f¯mf  €°n¾°fnn f ½°¯°f ° f% €  ½¾ ¾% > fi° ¯f°f%¾f%  °m½  °%¾m% f ½°¯°f½ ½°f f f ¾°  n¯½ ¯ °  n 9 ¾° °¾ n°f  f ° n½ ¾° n¯½ ¯ °°  n  Ân¯½mmnf  n¯½ ¯ °°  n½ ½°f > ff¯° ¾°  –©m ¾° n¯½ ¯ °nn¯¾f°f fn  ½°¾°   °n  °¾°       !743:200 . 907203 .9::5480/.L303 3:2g7 3/1:3.70/0830 89g5370/0830 .:L384x9.:..g 1.8970200..8.70.  57457: 8g  07.x /090723.: .x0 /0  548080  4-0.07-.47/3/: 80. !078     !078 ..0/g8:-89.7. 2 .03x0 .0!0 .0 ./7: 70.790 7.20. .0 .70/070L3830 :9.20:4. 5743 507843.9:: 5480/.:0890:72g94..09.20 ..43897:.9 3:2005480847::!42:47..0             !078 .9.39/.  . :  &3047  ./. .0890L3949/0.08. .20. 20. ..:5743423.70.20: .. !743:200 54808.20.9. 54.9::5480/.g8:-89.4.9 /:5g50784.8023:3.9g  .:3.8.L384x9/05743:2008023/0503/039 247102: 8:52039..91 ./0.790/3839.. :383:72 3 .  .90 1 . 1472057457     .830L3x008 /0 83089g9g94709.  4.901144891g7g1472.9g: .9 5480/.0 L3 .0   .790.70.0: .9.70 0572g /00.905480/..0.8g  . :3.70.8g . .0 .90 1 3 .790.9479g170.39g8..089.. 20..  .L31479 .070.  3:2g7:5480847:: 0:30.9.09:20:.:7 09..4.: 0890 .034.2:904-0.05743:20:7010.39.x430.1.3x .2.99 3:2004-0.x0/0548080 .x0839.g.x . /0 548080  8:-899:3/ .0891472.g570.g 8570 4 .4:0./0. /40.7.8g: ...70.9  5480847  54808.:. 0890 5743:200 .9  /0 4-.05.g..: .34 97 .54808.:/0..3. L3 830 9039.20:3:  3.95480/. 20.  4 .39.70 ..0 .:./0.039 /.

8970     .2.2...47 .905480/.47 .34 97  1 3 .2:90 4-0.8970  f½ ¾f°ff f½ °°¾°–½¾ ¾ ½°¯  ½¾ ¾f €¯ ½½ f¾m f¾f f ¾m f ¾f  f¾ €¾ ¾n€¯   – °¾°–ff ½°¯ ½ ¾°ff f f f  f f f  f   ni°  °n  °¯  f¯f¯½¾ ¾ fn ¾f°f €¯ ½½Âf°n fm€¯f °ff mf½°¯ ½ ¾°ff f f f    ¯ °°fnm f€¯  ½½f ½°¯ ½¾ ¾½€f © n ½¾ ¾  °ni¾  fn m °– ° °¯mÂnfn¾ ¾f°½ nf   ¯°m ½ ni° €¯  n ¾½° ° f  ½°¯ ½ ¾°f° f fmfn ¾fn .34.4..897g .47 .0. :383:7  4-0.34897: 1 .047 .4.2:x5480847 .897g  2 .9 .034.4 97            .95480/.90  2 3 .4897: .

0.47 20.¯½fm ¾f¾f¾f ¾¾f ¾ ¾  ¾f ¾   ¯ €¯f¾ff¯ – fm °° °€ m f ¾½ – °¾ ¾f°  nf f¾f%f f "% 9 °nff ¾  n¯f° m€¾ f½°¯ ½ ¾°f  °– °      .9479g .4::  5743:200 54808.79. 54.. .90 . 4 1472g /0   5:7.

.47 34 97.

./05:7.9.039g.7102330./0.9.g..3423..0.0200.:.x430.478g 41472g/0 83:.39.3/ 1:3...54895:88:-89.::1..

0.9.

0.8.

34.8970.

:/0  .7 3.  83:7. 1472g /0 10233 3: . /0 .9 &30 5709030 . . 20.70 .70  80 85:30 .g .799. .: 57054x. L3 897:.. 970-:0 8g . 20. 039.9:.0./290.: .9:7.70  .0200  3 ..8970  ..  /4-3/3/ 8038: /0 10:  5743:2054808.. 507/:9 8038: 5..4.89g 1472g  !73 :72.. 200  3: .7:&3570903/0 . 8. 8.43897:.9.  .  /.:./0.470.: .-g 1472.7 54808.: .79. 10233 83:. 3472.089.g.9 83:.70 1472g /0 039.x.995:7.4: 54808..

0 200. 20:  570903g /0 ./0 .

:8.  3070...907..089089:.9017...:3.g 20: 847g 8.:8:-89.90.g7.1.9.2-00..:  3: 89g L3 . 20. L3.907.2-74230 0/ .425430390 30.54.0/./0/07:/030 54808.90.:. 8: 847: 8.  742.7. 2g 8.7.0.x0839.9g 8 47. 3.:80 8.0890 57054x  13/ 1472.  479405.::  84.3: 8g:  3..:x:30 57054x43.:: .79.: 847g 2 2.3/.g 9 .g770 90.9 8: 9.  247144. 10 8..92g1.:4.42.g 20.790.:. . 847 8..09.089 8  :3..7.05743:20:..g/4.:23..2039:1043.70  .0 .0..90/:.: 039.79.  L3 :7: 8g:  /04.x43..0..g 8: 9./0391.    !743:20054808.xL3970-.39001.9.39..:./0 .70.39.7: 47947.9 /0 4 57054x0 8. 570.70L39490.07 039. L3 .g .70  /0 70:g  .:.09.2..030.70.90 2: 17.. .70/080230. .7g 425479.754808..  .90L32-..90  8:39 834320 8:-89. 20. 20.08947147200890/1079 10430. 9.1  .390.

9. !743:200./0.::54808..

47 34 97 . 2 :72g79 /8.: 50.47 .700 1:3..9.97-:9 .4.x 839.9  34 97 ./0. 397 4 70:30 /0 .8970 .:070.9  L39253 50 ..97-:9 57054x43.400 .9. .7..42039.0 34./0.4. 34 97 . 0890 .8970 .3x.:    .79.0 8:-0.42502039 /70.897g ..0. 7g/3..:289.9.478g.03:0-30...9 3:20 570/.$0/:.97-:9 5743423.9 0 05. .42502039 3/70.:.42502039.: 54808.70 :72g94. .:78:70 .9. $0 .

34 97.x5.20: 84x:20: .4520 .70L3. 20.439090.2.3:290.:.!4808. 5g73x20 .:54..20 1.79.90/4-3/80231.

L3 85..  .89.x0/0.8./0. 8:39 /4:g 8:-.9. .: 50784.9.39.0 3: 57039g 10:30 L3 7. /0243897.:5743423.: .90  /0/10703x070 /0..3g L3970.  .    .    ./0./0243897. 1     .97: 8:-.13xg09.20.08947.: 925 /0399..9:7.70.0..0.9  31:3.9.70014720 $3:.00 5.       !743:200 ..9.5745070.g8947..1.08908038:7 5743:200 .0 2. 50784.g .70  /0 /0399.0g.0.:x43.39.  3 ..0890.3:297:5  397gL3897:... 5743:20070.80 -7/0 5743:200 70.70:72g94.30.9.90573:57457.30 $0/893:72g94.2.9...81..g8947.70  !743:200/0243897.089.9..xg/0 .30 ..5745070  /0 /05g79.05743:200/0243897. 80 .g89.x: 8.. /0 .90.089:.7g93/L3.      !743:20030507843.08947.. .1.. ..20.0 9../0.790/397 :3.890..84.  5743:200 39074.9.9. .9.  1 3  ..90 4-0. !743:200/0243897.391.70.9. 9255.0 !743:200 30507843...0890.:5743423.80 802.9047.  5743:200 70.9.5479 ..x304.089...089:.701. 0... 39074.9.4 97 50784...908.g 9..7g /0 . .89.9.::3:4-0.2. 2   .g L3 5743:20 /0243897. 7.7 2  3                          !:7. 5.802g3. 5743:200/0 .0 1..:. .:/10703x070. 50784..9.890.7008:-95:7802..  . 8.g89:.9.70 5743:200 3049g79  5743:200 30.9.1.0.

089 47.0. 147200. .89.00..7 1472./0.  ..0 3: .  .3905:80 147200 .: 5./0.0 9 4.203  .9. .054895:80 3/8:39. /0.9.9.79.g .g890.9..00/0243897.:.: ..

30.89.0.. /0.89g..

0...89g.89g.

 .89g.0. 2  ....047.45g  fnm€¯f½°¯ Âf © n½°¯°ffn ¾%f% ¾  ¾nm nffn ¾nmf¯  ¾n¾ ½ ° ½¯f ffm nnfm ¾ €¾  € n °€¯ff¾f$m¾fnf f½m°¾ °¯ f  fm m °°  n°¾n ¾f ¾ff"¾f f"¾f°¾ ½f "f ° ¯ °mf   f   ¯½f f¾m f¾m f¯°m f¾m ¾ fm n  9°¯   ¯°¾f  ½mf f nf½°¯   ¯°¾f f½½   m¾  ½ff  fn  fn f fn  fn  f n Âff°f€f¯fmmf ff n %n°f°m¾ ¯f°nm ½ nfm% ¯  ½°¯ Âf f © n ¯°¾f  ½mf ½¾½¾ ¾° ¯mf   $3:. .                          !:7.g.0.. 1  3    .g47.0:.g.g:.7 2  3   .  1    ..

44....3905:80 507/ 50 . . . ...9.0 00.  1472.00. 10233g ..  .0 00.0 /0 ..0.7 ..   .           ./0.9..  .00.g. /0.9.93g7g..30./0...047.00 /0 /05g79. ..0.. ..39. /0.g47../0.  .70 .g0.00.9.5745070   .7.  ... 10 .00.30 .00 /0243897.0.

9:7.0: 42  .  .00 570.00 1020  L3 54895:3070 80 . ..9g . /0 .70 .9.43909:.   ..:: 70.:348. 0890 1472.0:.0 . 1472047 4-.: L3 .47 . .:: ....9:7.047 47/3.0  0 0890 1472..0 3:207.047.39..39. 2. : .9.0 1472. 54808.3905:80  .93g7g  3/ 8:39 .39 L3 897:..9.. 8:507.0  L3 897:.47/ 30.9:7.  . 42:: .0../0. 2:90 .. 8:-89.1070.: 1472.47/g . 8:39 5743:20 8023/0503/0390  .: 8:-89.39 L3 897:.9 /0 2:9047  431472 #  .

3.70.  09.9..00.9:7..  .7.-g .047 L3897:.0..  .  ..00.039..:.900890.425:8/31472005743:20: /0243897.0.3:207.79.7 2 .  !743:200/0243897.9..0.::47/3./0/05g79./0/0399.70014720  $3:.  70:72g94. 5.

 2   1 .   1            !:7.      .3   ..0.0:..  .

9g80.g /:5g 03  3:2g7  .9 L354895:3070   70:72g94.9 .5743:200 .x430. 89.7g gg.. .3.9.0.5745070 g89g./0.: /0243897. 14720..  !743:200/0243897...9 80 70g80 90 L3 .: .9  .9  ....3/..3905:3070  .: .9..  .0 .g .9  10430.9L3/4:g . 545:. 5743:20: /0243897.909./0/10703x0700890:35743:20.9g07 :3.7g  .425:8 47.2:9L32-.99L3.70:9.047.390.0g.39.9047 /0 /05g79.7.  472..9.70 $3:.9 /3 ..70 .  .089g...7 2 . .89..3  .7..00.07-00 .047..5.9   /0 .../0.70 .700147201043.00..  ./0..00....702./.  .47-9gL3/.0780.0.9  .425:3070.00.9. .  .9. .9.g . .

                                  !:7. 2  1 .3  1   .

3  .9.0g..

0.9...9g gg.

x.9g  ..0..

00..x.90  g.

90  g 9.0..x.

047..x.90  .890.

90  g47..x.047.

90  g8947.x.g47.

9.g8947.90  g89g.

0:.89g.9g       .9..

90 g:.9..00.

g0.90  g89:.9.

90.g890.

 5743:20 /4.9..1.70 1472.70 . /0 .7L3L2-3./0 9 .7.3900.70   . ..9. .9.890.7 ..70  890 14489 14.70 2:.5.9.90  !743:200 /0243897.705g70..9 .: 39 .9.39 ..9g 970-:00..790....70.../080.390708.39g L34.0g.39  4.790 7.0g.90   '.

70 1./0. .3905:8 .9.9.. /0243897. .59g. 5743423..9.

0.032039.

42 .9.590.7 1.

0.0320390.

802030.07-.-0 L3949/0.203  : .9./.:. .  ./0..4.0 . .  .0 .390 570.4.9.9.:3.. .7.70 /0 .g 3...8910 /0  /0 574.3905:80 . .1.40.0 /0243897.:2 .0303xg .

40g..

.40.

391.:: 8:-0.30 47.9. 247102.90 4..425020393/70.70.9.8g -4.70  4.0/070 10:30 8038 897:..81.30  4.30  4..0.9.70 3 .g  .: 89..0 47. :3.:.0 8:-89. 5.30.425:3070 47 10  4..9.90 10.:..70 .. 9059.79.9!0..0:.99 .0...8:57.0890-30..70.70:3.2/g7:9 4 ..390 .089:..42:30 . 8:39 .  8...9.x ..5479:5.  .0     !# & %'&!#   %f# % !743:2003049g79 30/0139  0890 5743:200 .9:7..0 5743:20: /0243897.7 3: 4107g 3/.x 570..70. .30.7 0907403g /3 94.425:80 /30020390/0.2.900/0.. .0..gL3 8250 30..:9.g5743:2003049g79 80 .::3: 3:20  /.089.790 L39705743:2003049g790 5743:20030.70  ....70 .9g /0 5743:20  /.x0839.0..9 .89g .30  10..431472 #  5743:200 .70 47.8:52039..0  4.8.90 80 14720.g.x0 839.70.2-.0393:20570/.: 5..90570/..7g2.:. .39.0 .70 x304.089.391.9.0 .9.9.: .9..0  47 . 2:.  5743:20070...9.70.9...0  10.9:9 /0 . .g 5743:200.  308.0.70:3 .  .9.42502039/70.70:3: .. 2g3907080.30 .30.43897:90 .400   :3.9g       !743:200/0..0 .947  ...00.147200545:.: .L.x. .70  47 .70  L3.0.70  10..97-:9 53.790  .80 .00.05743:20:/0243897.9. .70:300.9 .9: .70 .7.  #057039g 4 .9 47. .9:7g  :5g 897:.70.700572g7.-0  :3: .   47 ..3.: 190  1 90 .7 g808..8g 1..70  .70  2:9 5:x3 949./.905:3.

30  10 90.30.30  10 90.:x:3 5743423.30 90 .0 3049g790 .10 90  190..0  1 90.30  190.70 4.

.0.

.30.70 3: 9: ..

.0.

30.70 90 27 ...

0..

9.00545:. 10./0../0.30 4.:..0.70..70.9.....70./0 38.7.00.0890.0 . 5743:2047.30  .9.30:3 :3.0 2.9./0. 5743423.0.391..0.4708543/0390. 38.170.7.g75743423.3:29 ..0 .0 &300. .5743:20  0:30.9014720 .5743:20 2. 47.9./0.03xg 8910 . ./0..30 10.03049g790.70 .039./0..:70..g705743423.70.9.9.0../0...:g .9.:70. .00./0 3 90 38..0. 3 90  &3005743:203049g790.9 47.70 8070.9.90.80.30...9.:.9003: :70.g2.g2.9.9..:8.:14720: 47 24/1..05743423.05743423.0./0..704  397070.039.9..:8.7.....7../.90:3:/0./0..94747089g/10703x0/0170. 47..7.170..94.05743423. .. %4. .0 ..90.080 70.0. .304 ./0..g70..70:3.0  .30.3:20 .0.30...9.g70.

9.30.30  47..:2:3: .7  5743:20.900 .: .70:3 .047 3049g790 0890 14.70:3.9 ../0.  10.9.790 /1079g /0 .90 /4:g 14720 .9: .00..70:3: .9:  !743:20570.30  /./0. .. :3 .47085:3g94.30.42509g   14720  .  . .:10:30 .9.

0  4.  .70..0    .7..70..  38.0..  47....  3 90  .9..70  38.9.0 3./0 10./0..-0 .  ..0..

3g ./0..1080/0.70:3  $3:. 24/0 /0 10:30 147200 5743:20: :3: .7  2 .0 .9 .70:3: .9: .9..!70039g2 .

 4                     2  :3 L3 5.   :347.      :3:  :3   :3:.7.390g 147200 !:7. :347     3 .3   .  :3:   1  :3.

  :30  905743:20.1  :300 :300  :3   :30.

70  47. .g70.:9g7:  .30.x 47.g747.90 47. 47.990.9.70 8:-89.30 :39027.70  .94710..:. .9g  47.:2...90. .  . .03049g790.99 .g7: 10.g747.g747  47. .99g . .g70  47.39.9.:9g70  47..9947  .. 47.:9.9947.g7:.:x:35743423.03049g790/0.70 :3190.0:3 4. 47.79.:9g7:.99. .  .. .70 10./0.947.  &3005743:20 4.:. 10.9x  .30.70.:9g70.9  47.990  ..9x.g7:.5:x3014720.3 573...g7:  47.

.834.44. &3. /3970 .:348.99.g .:x.0   :3.9 &3: .90.:9.3432g :34..9 '70...97-:9 : .3:20 ./08.g7:. .:9g7xg :9g708.:348..70 :34.9: .30.:.00.. ..g .:  &3047 5743:200 3049g79 /0.x0 839.42502039 57054x43.72g89 4. ..30  3: 9: ... 47.30 .8:52039.:x:3 5743423.9  85:8 .70.9..02..99.30. /3970 0 .:34.2:9 5:x3  .0 /0 95: ..70:3:. 9..42502039 /70..g 5:x30 5:x390 5:x39. .4 ..39.x0839..:8:10/23:9..9.0 . .9.39.05743:20:3049g79 :3.9.3g 30.0545:.70.30 :3.0 70:93/:39gx0. 507/:9 3:20 570/..0.:9 50 47. 902 54.42502039 3/70.30.  . .9: 4. :31 90.: 8038: 50784.7.: .:.: .:x570/..0 2:9.391.708.30 90 .9  .9.99..:9g7.x L3 4.390.:. '0 848 .: 8g .08:-89.30 :3.0 00/3807.x470.70.0 5743:20: 3049g79 8:39.x.42502039 .70 .70g94.30 8:-89...3x.9.:2 2. .  :..:: 8:-0.:9g  .70  !743:2003049g790890. L3..9.: .:289. : 925: .L3.:38 ...30.5491/07.. %0 3/0 9 .g  . 10.0890.947 549 1 /0391.0 2:9 47 2:9.

:5g L3 03:3x  .. .9. 50397: 4-0..70 4 4..70L34. 09.247102.70 :3 3203:332./28  :5g897:..9.70 /0 4-.  573 .5g70. 30. .2- 80 549 8:-89.9.    !# & %'&!#  %' !743:20030.0.39.0549182503203 50397:50784.8./0..08905743:200.g 50 .:3:3:0890.9:7. 3089039  5.39.:.30 .g5743:20030. .0 .07-:: 1472.30 90.30  32.9.79..9 .90 27 ..30. .0 83:7 L3 03:3x  1g7g /090723g7  25:33/:  . .9.:0 90:38:-89.90   3: 549 . 839.9.0 9027.g  3/107039 /0 54x. 70x3:932..0  L3 8.::303:3x570039.039 3203   .

:.32.

7.:3.70  14720 /0 039..:3:  3.-  3203. /.70 549 1:3.g .:.30 . 0890 3.0/070802.  3.  .90 :10:30..:732.9.9.  .:3:.:3 3.50784.32.7 /3 5:3.x43.:30.39.:3  3.0 8:-147200 3.  3.99.425:80 3.  3.8070107g.:347.. 32g3: 5743:20 ./0.42509g /039.:300  3.4-0.5743:20:. .4 .9 .9 /0.

::3049g79:3:.9./0..

:3    .

00.7.:.9.02.9.3:.70 .x430.7:3.08:-0.:289.g57397 43943../0.:3203  !743:20030.9.04.70244.54. .2L3970-. 3.2032030.$052-g1g7g3203/:5g 0:80L3g9..1.2-.30 3/70.0 ..92033:80 L3/40 90/0.3x.97.0.9:7.9..9:29g50 3203.23897: 3.7: .:..9.x0 850. 5743:20 .:9 32..73:80 90..45.9.908:-0.g .9.L3970-.30 94.8:52039.0 5.5.:3.9..30.97-:9:1.x839. !743:20030.0 .90 30.7.. !743:20039074.90L3/053:72g94.05743:20:30.90  .  024.9.9.g5.30.425020393/70..9070.42502039.42502039/70.97-:9.-303:.-308g90L30..9./0.:32g3:.7001:3.30 8:-47/43..9..4/.9..:.900.gx.47-/0930 2.3203 3.39 8:-89.:5743423.7:.05x..90147201:3.9 .       !743:200 .790 /03:39g3203 3.x7g85:38  !743:200. 90L3.90.39074..: .0/70.x0839./47.:3470570817.9g3:0.932g3:05..30.7g85:38./.044.. 70:72g947:3. 0.. :303:3x39074.9.70.70. 3/320332.039.30.0203 3:803.503203 5032.30 ..9 3:80/.8:-899:0:3..34 .70L3897:.. 9059.3:.39.9.8.:1g. :0.80..9.0 $0.7.:1g7g 54.03 570/..9.089:.0 3970-.9 .0 .1..g 089014489L357454x39074.x570/.9 .44 ..

./..x0 30 .9.  .:: 02. 5g.9.1.43..07- .:9 2.9g  .9.07-70.:x:30 ./0.L3949/0.790 /3 4.0.908. .: /10790 1:3..70.7.40  .9047.3:0890850.: 8038 8:507.39.3905:88:-89..89.70 0890 .30 8:-0.90. 8g L3. 5743:20  3:  .::  !743:20 $   .3. 5743423.0 . . 0 17:24.033/.9.9.g7 ./0.07- .0 /3 ..:78 5.4 . .x 802..5743:2080 70107g.:.47/: :3: .70 0890 89:.7 /.:    .g 7g85:38:.70 /3970 .9070 .4 !743:20039074.9802.9g  8910  . 50784...4897: .5. .0 .70 /4:g 14720 .9.07-.9  . 9059./0. 0570903 3.9.  0890 3:2..7 144870..0./...70.30 5708:5:30 :370107039 507843.  .:.7  .: .- 54.39. .9.39..39074.-9/.32.x.  .44 8.70 30 0 34: .9. 47 0890 /85078.9.5743:20 0.00 39074.9 .: .39.0 /04/. 83:.8g 90 .9.5g  ..0 8:509.30.  /0 ..70 10:30 /0 03  0890 14489 3:2.. 3g.9.:9 0 5g.: .008903. 83:.3905:88:-89.79. 1g.8910.3: 34897:  /0 800.0890L3949/0.0 2070  80 4570 90 -7:8. .5  .30  ....   2 .9.9.x012.:3.0 5.0 .g:9 12:  0 x .  57039g 10:30 /0 03  3:2g7  .0.9 80 1...3.5g70.50.:.:8038: .:3.9.  : .:.7  ./0...2.5:7.9 /0.0 /0 /0391.0 L3 . 8.7080380307.99 5743:20  . . .../0./.08947 5743:20 0890 0907403g  . ./0.0  357454x00.0 3:2. 2:9  /0 /01370 970-:0  0:30.70 0 0890 .

g 3433:2g7.9.570.g70 .3Lx .g747 97059.3  1  .570.  ..                /0.70  .  . !    .70 8g .    .070 3:2g7.-g x -...g7: . .3989g  .43843.g7 80 5:30  9g 7g-/.g7:  .9.399.70  ..70  .70 .0 0 0890 9047.070 .-g 9 .g747 .g70 ..9  3:2. .

 2 .

g7:  . 83:. .:50784.70 /3970.7  2 .07- .47/::3: . /:5g./0.:5:7.9 80 1.:39074.7.5:7..70 8:-0.9 .  .g7:..3.g747.g747 .78.7 8. .: 5743:200 .   . 3:.   .3.70 .g70.g70  .4 .:5:7. 50784.03x230 !743:200 . .9.9.3 1  .. ..  $3:..7014720/10790/:5g03 3:2g7 .0 3:2..83:.30230 3:.

947 1 .3   . .  .9g           2   !:7.9        1  .

 .9.9:  .50.89.. . /0!4.: : .:39074./0..94./080.30 .00.70.:5743423.x0 8:-47/43.: /4:g 14720 .7 . 900143.9.9 .39.9      !743:200 .05743:20:39074.9/:5g24/0:897:.  :3.04747/3.x0839.900. 4.97-:9.70 8:39 3:2.0 93/0  L3 2-.. 5743423.9.9.0  30  .9.70 L3 57454x0 .90 700390047 $570/0480-70 /0 .43909: 3:207.x0839.9.  .g..-/:5g03 3:2g7.:9 4  .08:-89. .:9.9.5. .70  5743:200 70.9.47/:5743:20:L3039.42502039 /70. :3. .30 .g 2 4 570903g .:3.0. .425:80.7.:.9.79.70 .9. 925 002039/070.:5743:20039074.x0L397057454x08:-47/43.70 3.7043974/:.1489 ..97-:9 5743423.0  3:290.039 0.9.70570.70 .  .g7:2.7.9.0.39.43:3.7.30 . 50 !4.0.80.7 /:5g03 ..83:.0.9. .05743:20:39074. 0 L380.9. 50.7...0.0 .:9  !743:200 70. 3. . .9.9. . .90 .47/gL303  3:2g7 .4: 54808.g7478:7478:39 89:/0390   70 0.0 0890.. !743:20070..0 1472.- .x  ..0 90 L3/705x ..9 30 .2.9.9..:/090723.0890.7.89105743:20070.0/g8:-89.7014720.. 80 . /854x0  !743:200  .08:398250.0890.42502039. 5743:20: 70. 39074. .42502039 /70..7.4: 54808..:348.08.42502039 /0 . ... 70.39.2 L3939 4  2:50./243089.: 1.3905:8 8:-89.g 13/L3 .: 8:-89..g70 17.:9 4  .-0 /:5g3:2g7 .::8:-0.:  1:3.00.2 ..  .  !743:20070.23g .9 424320. 0020390 /0 70.2 .039 L3939g  .9 .2 L3939 4  2: .: 0 70 0.9.9g3039074.4389g L3 0572.2 ..70..0 .:348. .0.0 .x .g 14723/45.g747.98070.0 .7043.40:20:  !743:20070.70 L3949/0.0 .39.x0 /0 .  .2.7g 23 90570903. .9.: 39074.3  . ..0 .8:-899:0:33:20L397 457454x08:-47/43.9.: /3 .: 8:-89.g  /089: /0 170. .3x.97-:9.42502039 3/70.  .70 L3 .08947.0. 5743:2070.:9 L34. 039./0.70  . .x  ..:289.47/g .g970 ..8.: 8:-899:9 /3 70039g /0 .9.9. 1:3..2g08905741084.70 .70 .39g 3:20 570/.9 .39.79.7  8g  ..g70. .30  .90 0890 89:/0392:3570903. .9.70 .0 .g7:.0 8:509.70...x0839. ..:    80   ..9.:.9.$570 .5.70 .9 /0 .70 0890 805.790/057454x0L38:-47/43.9:7.39g0.70  1g7g 57054x.9.g/0 45:/0.:: 9 925 ...8:39/039.9 !0 .9. 50.0 ./0.

 3: 0890 3. .. .0  1472.0 3:2.: 1472.8.97-:9.9. . 070250 .9 /3 5743:200 /0243897.70  !743:200 70. /.9g $3:.9.4/.425:8 . 8023/0503/039 .0 .9.7 2 .9..14480 90 L3 57454x0.0   5743:200 70. .0  /8930 454x /0 03  3:2g7  ..: 30 ..0 . /0 039.

: .9.30  .47-70  5743:200 70.50728 .02 ..0 .0 2.2.900143.:x:3  05708 .:2. .7020 ..0  L3.30 3:20570/..70 .59: ..9.47/..9 ..7.70 L3.070... /0..00.7..05743:2047 . 8947870.00.x0839.008902.0 .704 3974/:.:.5 /3 4.3.0  . ..:.  .0  .30 90 . 8./0.x0839.9.0  L3 ..:289.00.9050.05.43.9.0  1            !:7.0.903x0..07               .g7:.       472.:947: 57054x47.70..9:57454x08:-47/43.. .:.0.007..9g.00.9.0..47-9../0.. /0 . 9:8570.9 g  .0 2. L3.9g L3 .4708543/039 .9 . .0 50 90  ..9 307:8:-:30 .  . 9:/08570.9..4.9.0475743423.8.00.. 0020390 .0  L3/... g.50397:039..08:-0.425430390 L3 897:.7043974/:.3x. 80 70..90 . -.08.30 .70 50 .50397:/.9 .-g  .70  ..9039 ..44 .30 90 .9:7.90.3/ 4 170.7 10:30.00.g7.:.9.8..08. .45.4.8:-47/43.9.701.  ..9.:1:3.70  8g 3: .x.0:. :347 4.9g50.03xg /0480-9 /0 7/.0..303:0890.70.97-:95743423.03: x.425020393/70.: 9:.0  20/.  0250:.3    .08 .07 :8.7  !743:200.9g17:3g .g/..09g947 .00.g .9...03:970-:0 8. .4..0 3: ..070080 /330.30:97g.  :3.gL357454x.7020 ..9 9:. g3/08../0.9009.0  84.85:8 '.70 30:97g 1. /.9: 5743:20 70.0089030.90 397g .00.. .20  .34925:-0 9.07.42509..0 /0 .9.7.4974  .0  /3 242039 .499g /0 :3 .9 4 92..0  .431472.9g .9.42502039/70. 2    1 .x  ..97-:9.0 .0 0890 30. 90 27 .43.3008908:-0.70 2.: 9:./0.90 /3 5.790  90. .70.70 .70  .30.42502039.9. .03: x.9 .9.9 50 .00.70  0890 3.30  .0  .7-g .0 ..425:8  .0 /3.78.0 50 2g8:7g ..9 .0.0 !743:20070. .9. .0/70.

70:72g94.0.0 .047.0 .70014720 .0 ./0.9.3  .00.00..00.0   .0 .

.90.9 1g7g.x.42039.43 . 89:/03x  890.. :39gx0...0.07-.0/0.7/3.90.00.7/3. .3009.0 47/3.08:3914489010../743 .90.9 L3.3:207.57357054x.4-0.02.047 70:30 90 L3....::3 :3: ..425479./0  .3943  :207.-3070570039.0 90./73/: 80L3..:.90475733:2g7.9g  :5g897:.9.g802.:208:3924 90390/3.93:207./g 074 7..425:80 7:5. 9700..70/:8g10:30 2:903:207..70 O 3:207.8.0 17.0089042403 3:2.9047/0 .9.0 /489:/03x 10.0 2:95.0  :207..9L3/70.:9.0 .45.2039:247144.47-7010-g .9095:7/03:207.: 30.47-700907403g. 4-0..x.3/3:207..1.7/3.90 /420 8:920 L30..:3:.08.9.: :207..0 13/3.3:2g7:: .43/x43g7  L3../3507850..90/:5g2.:.7 10.90 :72.8570  O O O 3:207./0.994x89:/03x /.. 8:90 2 24.: . 459 3:207.0 839.425430390 .43909:.5.47/3  :207.8.0  :207.:.7/3.008250/0.0572g/00.90 /:5g.:089045.-0 .9 3:207.g0572.3:207.7/ 9743 .70.0850.3:207./03:2g7L324//70.0 45:8/41. :207.97.790/0.:8:-850..425:80 :385700.3.2:9095.9:7g3:207..7.:3:.9.700572g42:x20.x..:8.9.05.x43.390 7:5g7/0.399gx8.:97g8g9:7247144.0473:207.0080.8:90 9702 3:207.. 7:5g .g/:5g897:.9.3x.:1g.g0572.0     :207.40.9. /03:2004-0.790/3.0.70 .g  573/10790574.:..0.81.3x.9g 3:207.93g 8:9g  243 2.:385700.802.0 8:-89.00.:08905.0.39.g.g.9 L329  31:3..39./..3 .99L357.7/3.80 .0 .x.:/0 057080 .700572g:33:2g7 /4 5.34:g85700. 8:9g 20 243 2.x .008:39..g 05723/:33:2g7/0139 3:..399.00.90573.8:-899:90 : .97: 0.0  /4:g0. 9700.790..008:398250 :3: /4 459 ...  :207. x8:3957003x3.39.:0.97:  :5g897:..9g /0.x0/070.7/ 3:207.057457: 808:398250/0./1079047./40.:.0 . 970  /07. 074.97..3. 47/30.9.9:7g3:207.9::/090723.0/00 94.2.8.390.0050397:0.0 ..90  :207.9.9. /4:g0..708014720.39.0 3.0 /090723.75... 839..9047 970.8:-89.:9 .97:..390 5:x3144890 -43 9743 .050397:0...3943 0748:39L257:2:9.. 5..70 /897-:9.9:7g /:5g70.0.008900.057.9/0 .43:3./0.399.

79.7080..7010:30.L38g .g8./x43.:. .70.4.3..: .7083:7.0.703:2. 8570/0480-70/01472008.:0.3049g79 .:..79.39.1472g/083:.9.g ...4..:3.79.70/0 3:207.:. 420:3: 47.-4..:.0 949:3: :3: /0:3:83:7  :207.9:3:/3/4 :3:..79.5.7/3.30...0 53g.9..4 :3.07-.g ..:.47/g :3542 4 .9 :..3/L384x0 90:38:-89. :3: 8.8g ..708:-89./0.9..:3:  3 24/97./.:5743423.0424320 .2.:5743423.4.39.70.7    . :3:808.4254303x./0.80.9:3.:3474./0.3/.:x:3..70L3949/0.gL3.089.4:3049g798.9g 5700393/14720/10790 50397:.

70/0..70:72g94.8./0.70014720 2.:. .9..4.

     :300. 400.39. :.          102 8   .    :30.30:97:8    .4..g    :3000. :3. :3:00.0 102 8   .8. 2.70/08:-89. .

:/4 2. .8.30:97:8    .  :3:      :3:.    :207.

 .:.:947:57054x47144890L31..:0890 0572.9.9.9.x.2g.:. .1472047/0../4-g0x.3.7014720/10790/:5g03 ./4:g 102 30:97: .57054x. 50397:039.

 28:3.9.50397:/.9./4 ..:348./4:g1090  57054x..:x.

.70 0.:.:/4 80144808.0 8:9g 20 102 243 9743  2.0  :207.:348.39.7g :.70.008250.:10:30/08:-89.g/0 /:473:0890907.83909.. ./4:g.00.79.:5: 5070.:90 472.:30478:-89.0 8:9047..39.0.g/:5g03 3:2g7 .7/ 30:970 10430.4.

9..97.70/03:207.7 54895:8. 9 /.9.070..70..39.30:97:.: 5:7.7/047  :207.074 L39370/07.7/3.g/:5g0:720..5..:..g.:0740890:33:207.3905:80740 074 .4.703:2.7 /.3.5:7.1472g/083:.7 ..0..90 !4.:L3 :7 970074:7 3/. 9074 /08303x.. 10:30.901.39..30.9 /0:33:207.97:074:7.g8070.g:38:-89.:3478:90  243:: 2./:074 3/0890570. 0745:3.0/.:10:30/08:-89..

0   ..9:7.00.8.574-020/01472g.0 3:5.90147200 /4:g85700.907.7014720/0480-90/:5g03/485700.02.  :207.5.97:85700.0.470.0 09.8570 0. 4- 3:9g80L39308.70 8:39.97: /0  074  :207.470.0 3: .00/0.47-70.0  .47085:3g947:.::3 5.425:805:3...90 5.3 50  . .8085700./080.:.90 57054x..390570.0593/147200 . 970-:08g5g8970030. 508.:3 /4:g85700.85700.0 0.050397: 2. 5.0  3.:2:3 50 /4 50 .:39.85700.7/3.9g897:.050397:10233 30:97: !73:72.7.

0 . :.4-0.30 47.57039g.:897:.39.390 ..90 8.90 0.:/:3g 2.9.00890 97.:0890 144898:-89.00/0.0 .x.92g  :207.7/3. 34:g $:39 3....90 0..:39.:39.4207.3.425:80.90808.9/0.00.00.70 %4. . .00. . 34:g0.7./4:g85700./280/4.:. 70850.4.70.08L32-.3.9700. 1g7g.0.  .05x03:207.8.7.903:207./4:g85700. :3/00.780L3970.7.43:3.70: ..:-.10233570.90.00. 4590.0.92g 34:g0.800.3900.  :207.39.7 L35743:3x.:.9:7.0. 3: .0/..470.9.  :207.24.:897:..  :39.: ..3900/095:/4:g :3:.9.7:L2570:3g 1g7g..47085:3g94.7.8:-89.9:7.0.30.

/4:g0 :3: 970/4.

97: 459. 970  5.9700/4  .

 L38:83:207..78g . 45989  0..8.9:3.g .7L3/07.00800.:30.:./0/08:-89.9:5.70.:   ..99L31472.47.3/3:207.9 L30572.70L/090723g.39.79.950 .. 459 /4.5.g57357054x.7 .

089070/.9573. /4:g.170/4:g0.

 459./005.97:0.

/0470 /4:g8:90 .0..3.

.92g8:7L25497.90839.:/.7070./4L38:88:39570...7.g 4907g5.. 970 /0   !0397:0572.50397:./4 ..39.3.947.57054x43../00890.9.0..00.14898..9.4..9g..07/.L3.708:-89..g1472.:. /0009.39.470.9:3.07039.3:207.g ../28g3:2.x.42.9 /:5g57054x.00/0.3x.90/05743:2008023/0503/0390.:L384x9/03:20 904.97: /0  /4 /0 1.3/0890..47-70 .0 0572.9.000572g .gL3.:14720.:947:57054x4757054x.x .99/:5g57054x.9g.:::3: 54.7/ .78 2   5 /.-70.2./008909407.3:207.70.90.:.0/.9.x .2.  $.21g.5.9.0.0 53.: .70.g...0.0 .!g7070...:9/.0  .. /0    57054x.-47..1.3/.9.0.-gL3.:/0/090723.9479g.g !071472.903:207.459xg79.70..008.:.3/8:-89.17g 4 349g2:.:$ .70 .. .: 3:207.:.002.7:7....50397:039.0.903:207..:.: :.....04797085479.1g7g57054x.:3:8.970 20/.08947.:L3. :3: 0.947 .0 9 .:747  L3.957054x43...:. 80:90.9010572.45 0203x43...9:3./4.0 9.73070.4-807.0 8:9g 20 243 -43 2.9  3/3:207..70. /489:/03x  43897:.3x00.9L38.45 57054x..7g/0.

/0.9470. .047.884.4390.79.g$ ..03 .

.:349.0 L303../0 2.089479704.:3:80..39.8.: 14483/: 801472.:8:-89.47/g /04-.203  :207.

0  /./080..3./43903..::3:80144808./4:g85700.5.470 3:207.0  30g9:7g.:3 47.7.3.09g7L3.7 5.:3:( 5.:5. 2.::3: .70.:3/.:3:.425:800./485700.3..8.

/4:g.00.73:207.:/4 . 10233 47./4:g0. :3: /..:/4 80144808.425:800.

0.g.4-0.  .:x0L3/4507 -:2-.0  :207.749...9705g0 90 39070.39:. 0.:3474.90.0397gL3.39. /4:g 8903. 459.. .399.47/. 3:0890:3.. 2.70170.70.9.8:9g.70/4:  .7/3..:.00.03x..570039.203949:3: :3: /8.71472./485700.08901472.90573.4:.:9g .9g 54.399./70.054918:-89.708:9g 2:90209..:3 . 10233 .0.:L3.2. 2.8..79.x 5g9.07-...:347..  ..x:347L397 480703:207.:47/3.9.0.0970 17.07-.:573.0 /4:g0.425:808:-89.010.0 4.9 . :5g3:207.4254303x.:70393:8 .g ..70.x0 .9:7.. ..7/3.5900 :385700../. 8570/0480-70/0.3.::47/3.54 .7/3. .43909:.4.. .9.x  .0.009. 8:9g ./0.x 8300 /0 34:g 17.2:903:207.470.95.08:78:9g.g 47/30.:230 . 97:33:2057457 .8.:.g 39.070..40.. :207.07-.3:  $97:.90./4:.:1489/0.:4.gL3. 3:207. .8:9g .:x:3 2.1.3x8g8:39.90478./.:47/3.7/.59017.39.9g1472:. 3 908:90 3 9028.900....00  8:9.3/..0..80     :207.5904.7/3.08:3: /4 ...g $0L3.47-L3/4507./4:g85700..L35. 3.38xg7g308.9. .:.2. 8.4254303x./40..43.47-0 90 /08:-899:9 4.  .:47/3.459:0./0.47.3:207.84.97: .9.:..9700.0..x /0 /4 /.

3.0..7/3.57457: 8 ..4:03.79.9..:. 3:207./0..g . 0 5.9..79.

.0. :3:0.3.9700. ..

.   .

 :3.48:9g0. .9700.

. 4 8:9..4200.

. . 4 2. :3 243:0.

..7/:0.3.24. :3 2.

7/00. .2./4:g2.7/..

..05x0L39 :  .3905:3070 . ...L3839.:: 80.:7039g 73/:L39 -.2.:7039 L39.9 30..9700.9.79./40...7/.47085:33/3:207.39:  39.83432050397:.L39.: .90.99L3.43.79./0.  .39: 144893:2..gL39:.:.  .0.43.:.3.74.4.70.9./4:g2.9 L354895:3070 089014489.0  /39 572: 94.:3/ 907x .

1   :207..x0-07g . 3.70/4.7083:7g30.L39.-0/39.7L354895:3070.7.0.84.5.-07g.0../.89g.9/057054x.7L3 .7.3905:30700890..70945.0.93./0.:L39570. /3930..9g.0 .89.7. L3 .:5743:2008023/0503/039./39 .390 . ... 9070...0/.

0.0/3942.89./39 ...30.

   .9.0.9:.70.7!:7.9./0.:.:.90.43897:.700 $3:.L3.7g  :207./0..0:/0 .:..3 572 574. .g3:2.073 g 572g /4. 2  3 1 2 1  3   ./40.0572 23897: 572 5.7!:7.9:7.70/0.42:.080/0.047/0 . :572g.70 ./40.:747 572 8489 g 572 -.7g 808.3.. 572  5720 0  572:: 5720 57247  572047 .79.7 g 802.23g09.0. .L39L390   L39::L39L3947L3947 $3:. 43897:.7.0.0/39  !72 : .:0...0047/3.:147200572 : 572.gL32-.:1472.7 .0 47200471043.425:80.../4:.4.05x..708:39:72g94. L39:L39.00/0 ..7423g.:347.g7572.9./40.3g3:2..  !72.5g8970.0/0 ..7:. 397gL3897:.:.x./40...0. 2  3 1 2 1  3   .0083909.00/0 .:.79.390./40.92g572 23897: 572 .00.7g572.x0 .9./40.047/0 ..39:.4:49g79 03..0/0 ./0 .../4:.

702.-0 570. .7.9 .390/0 8.: .9g/04-0.0.4:.7. 0.0 .40.170742.:.5/.470..:7.g/4./0 .:.g.23/4.:34.: 47/3.1..3x./4:.0./:5g03 3:2g7 .0/0 .x:80.9.8:7g4 0572.92g L397 :3902547.9. 0.x0/090254:748971g7g.L34.90 .7/:5g03 .9g 472./0.7.0890850.594: L34.1.30.4: .7850.:73:207.7070 ..90L38.17047742.0./080..70/090723.750397:3:207002.:.-g../4:./0L384x70.7. 90/4:g.1..04747/3.30L384x90/01472./40.  :207.0572g47:5. 54895:   3:92:925089g903/3x..7.73:207.00...40.9  .3905:    0.170 .0.9g .0047/3..:.:8g:0890 /00.594:./40..70.  . .2-g1472. 8:57.-g.      :207.92g 50397::390254039. 2.089:3:207./0 3:207. 57054x.47/3.70.:.170.L34.2-00.7/3.  .0 /0. .1.5/g 0.349..:.43420/085.39:. :207.7.0L 8.0549170/.7857390708.:2 .90 L31:3.

 24 9039/3.23/4:g 3:207.93g .0.2-...

. 94x.2-00 3044.

90970 94x.94.

97: 94x.94.905.

g9:7/0147200 9:8970..3.94.90.

90 970..

97:..90 9700 9:85.

..97: 9:8.90 5.3.

09..3.90 .    .

23/4.

 039. .23/4:g.:.9.7014720/893.147200.9.3423....9.23/:747. /.90/0033:2. .

: .2.g. /:5g945..:g/0..23/:747.3:8:39/893../:5g .425479.9.2039:839.39.g .3/570.23/:747-g0x47.9.23/:747 1g7g5.0/g 8:-89.90/:5g03 .79.

285:8.23/:747.1090470 .4047.

79./085:8  .23/:747.089:.:5.9.25745:85g73x47 . ..g .23/4. 10.:: 5708:5:30..007.49g79g.39. .70..23/:747./0.40047   .:: 0 ..:g/0.:.79.285:8. 0 .45.3905:8 1054895:88:-89.39.23/:747.9.3/:720..g8:-89.

23/4:g10900..45.23/4.

10900.23/4:g  2-.

.2-00 83432:3044.23/4.50397:.

70.23/4:g .2-47. 147200 ..

50397:/.2-.43897:. .0..:57054x.754.2-047 /..9.9..x.3.90114489 L3.

70L:720.2-00 890L3949/0.3905:8  /04...:3.:...79.2-00.70 8:-89.79.9./0..: .:.70.g3:0890.0/g25708.39.

2-0000. 53g.545:.002..7g  44.g/070L3.:x:301472.9g/394x.:570. 8014480 90 .0  !0397:3:207.47-70.

90   3:207.4..9.40.7/3.:...94.:.90 9:8 8.70/0 3:207..425:894x..:.

97:.94.97:.905.g9:7/09:85.

97: 570903.90 5..

.3:207.03044.L3.9.79.: 93x1.089.9/0.39.: 70/.0 80.17g0..235. 9L30.9L3/49..9  ..g/:4 /:09 974 907xg 907x3g 97509g 974.59:.95.:/:-:8 .g8.23970 .:5701:L3  L2  8:1:5.07-.:2:95.005.5.:2:95.4.9.70089083432.3/24/0::.:4.:.9L39072344. 9:7L30.0890.:/090723.00.:.:8:-89.9/0.70 904./.3.399.08343208:39/:-: 975: .9.40.2g3g...39.g 97020 /:3g  .47-9g80144808..30..:2:95.23/4 L32-./7:5: . :207.9..2-4  08:-3.903:207.0 .033g L3541/.02:95.gL3839.:.70.23.7.90 3//090723g:3.9 L38:99  L329 :207.07-.57090300  #0574/:...9.9g574547x. 9. .39.:4 ...97: .0      :207.1472g...9.:2/:-: 29 /:-:1090. .5.0/070 247144.90 890:3/07.033//3. 9L3/49 L39709 L25g979 L30.825:       ..07-.23 574...9g 8:39 /35:3. 8:-89.20570..8038::50. 3:207.7L32-.9.:.:3:207.85479.4708543/039/0/4:g47  :207...91.83909. 1472.80. ...8:-89../0.79..47/3/: 80L303 3:2g7 .9 .425479g.9.70L.0.39:5: 809:5:  :207..89g ./0.7.../.7/3. 002039:.

.90.x43.-g0x . 8:1: 20/420 97020 8:92009.:/397 :37:5/04-0.799.08:390.:.1.g/0/090723.  /090723.90 #057039g3 90/07.7/3.7 5.7800..:17.902.9.9.850.x:30/397 :3L3970 8.70/03:20 9045.3:207.       :207.3:207..:3/g 45g9720/38:57.g /42 5g972 4592  ..:17.  :207./4 !45:.g 85479 2.:570.g/070L3..85700.425:8:975:8.:17.902.900850.70 890:33:207.39.x050/3/4:g 50/3970    .7 8:39144890 .9057357054x0508. /450970 5.g..xg  32-.790 417.708.0 2- 2:.90/0.01472.:2.00.43897:...73:207.3957357054x0/0 /345920/0 80.9 97509g09..908:-89..  :207.: .x43.... 14483/: 80.:8:57.:975:14720.x43.708903:207.97:8:57.7/3.209. 10433//:5g03 3:2g7 .

./23897.3:207..32-.8:9g .7/3.:. 20 .089014489g1472:.8:9g.590.. 05708.9.

:.00:2g9.9014488:-89.8:9g  3::.70.70.5.:102335742g 0  02:9047 L30572.70.0890.39.: 8038:3:207.039 ./.7.:3474.89.:80388:507.75081079.L3897:.8:9g 42x3/: 801. :342 :2g9.:30:97: 574.70/420 5g9720 ..39.39.x43.20 2208014480 908:-89.9.4.0 .9/4.23g .2.908.:.7.9.549397.039L380.07-.g574.9:7.04717.0/095::3 574.039/0/4./0.43897:.x5043.20 :.:.545:.4.05081079 50:2g9.7g8:-89.59:.90  .:x:3 .:70398:-89.. 9.8:9g 8:9208054.5:x3L379g .7L32-.39..:.90 81079 ..:97g .

:/897-:9.7/3.5742.703:207.0572g705.90 :33:207./3.:/897-:9.:/897-:9../.90:3: ..90/4:g 9707g85:38:7 . . !73..9L3949/0. :304770509.9 .7/3.07-:.0.84.9.90/38:2g       :207..:3473:207.703:207.9047L37:5:70.g9:7.:/.:3..0.:/897-:9.0  :39.070..4. L3970-g7  :207.:50.g  3:207.x.9 '47 7g85:3/0.70.5745.08901472.90.0572g.4-0. .79..70.50:2g9. :207.

:3: . .90:3: . .90/4.

07-:./.8014720.9045g972009.7 3:207.: /897-:9.90 ./.9g/0.54.0574547x080. /070509.:.:8:-89.17.x:308.90 :33:207.       :207.1g4 .7/3./.901.4..7.7010:30.9.g . .39.7.:L3.07-.9..90/409.:.90.x43.904 :2g9.g/3...70  :207. 3:207.70..::.::/897-:9../4.90478070509g4.g8..  '.3:207./0.07-.90:381079 .7.

./107904-0.9.39.::4./..908..7.7g /0 .:57054x.399.9:7. .9... 9704709.7g  .:1472./.9g 483:7g/..:573/057054x.9.07.07.:4/.47085:3g947::3:08904/.:8:-89.:./0 /:5g.9L35489./4L38:8  8:-89.. .. .  :207. 4-0.:47 5:7.:.70549:72.0.7048.704 /4:g47 /0 .8.07-0. ..9g 4/34.:.39.8.7/3.5742./0.90.9g 424143.7897:.0/10790 090723g:3.5742./0.x0-..:..9g.50890  3:207..90504/.

9g4/.9g.:.4/.

0/897-:9.: 4.9g .9g.9:7g./...07-.4/.7g.0.7g :3047/.90/4:g4709.:47/3.9g8.::.0 4/.9g 50397:949/0.9g897:.9g /0.x290/03:207./.904/.3:207. 4.:73/ L39.708 . /397 4/.43899:901472. 8:-89.:573/03:207.9g  !491.:3.8:/.9L3 1472..39.9gL35:8 4/.07-::3049g79.904/. 572.  .

7g././4:.4.9g L3572:73/.

9:3.g70509. . 2:. L3.54./..:80231..5724  80.347/4:g-8:7    ..70.39.73/  !0397:572009703:207.9g 0.9g L3. 3:2g7..x./..g.:3:5..78    04482:-8 14489/:5g:33:207.:.07-.-8.:30.0 .g .90L38..:3/4 907x4 349..3 .g4/..9410792042.9..708.0089g /:-0903044.70.4.7 .3/3/.9.901 8:-89./0.7.07-:/07.4.70..:305.70.70 ..8. /40.80 -8 ..907.7/3.. 907.

0.3:207.9. .75743:207.9./.03:207.5g97:38L32-.0 90 23/48:392:x:2x3:20570/.:2.2.32-.0.10233 50397: .7g 9700.8:-0.:3 14489..94.7g  :3.x0839.3 ..9.07-.9..4.::3423..:1.!70903208:39/4..902. 57.

9.570/.0890505..02500/.7g2.3.97-:9.97-:9 ..g3:20 570/.9:47 .0.8.9. $1..8 .:57054x0.97-:9¾ ¾f°f .23/:747.L39478.0390039.54x43..90 0..8 .:3:708:39..9.039.8:52039.97-:98:-89./4:.23/4 .0 8:398:1.1g7g57054x0...23/:747.0.54x43..7:50.39.23/4 ..047/4 .1489-:3..

f f f nf¯ f€¾ °m °¯ ½ nf ° ¯ ¯½fn   n¯½ ¯ °nn¯¾f°f  °  °f° fn   n¯½ ¯ °°  n  f° ¯½f½¯  f€mm½ ½ n¯½ ¯ ° °  n ¾m fmf¯i° ff  f f½°f °  ½¯ nf°  f ¾ f f ½nf  fn½ ½ f ¾ ¾f°f nn ¾  ff n   °mm n¯½ ¯ °nn¯¾f°f   °if °nffn   fnf€mm½ ½ n¯½ ¯ °  n ¯n ¾   – m  ½ nf¾½¯ °f  ¾n¯½¯ fnfn½ ½ °¯ ½ nf @¾°  n f  ¾ ¾f°f½ ½°f I   ¾½ nf f fn  °   f f½°f 9 .ff ½ °f ½ f¯   f¯ °i° n¯½ ¯ °  n  f½f m¯½ n   n¯½ ¯ °°  n    ¯  f  f n¯½ ¯ °nn¯¾f°f .

f n ° f©°– nf €mm€°n ¾°fnnm     n    fn" f   I f¯i°   °fn"                         .

07-0 397.050 .47/0570/.1472g7010.0 ...9.:1g7g5743:207010. .9 50784. .790/0.L3970-.0/0.70.4-0.81.0890 .0.9708g7 .07-05743423.0/.80.:.07-0 305743423.-4. 804507.g 247144.g.5..x0/070..L3/0:3.07-00/3.4.07-00 /:7.L3.2:7 .9g3:207./0.39./472 .7.80L39789. .80.0 90.:2507843..7907:802.9.g .:3.L32::7 .:94.7.0  .9..790.9:9:747. ..49.07-047 $054.45:.97. . .7.0 0572g4.4.9.07-0.. .30.9g 5. .70.80.9gL3.8g1.7080L2-4gx0 90.905g7x/0.70/:70. . .07-030570/.3/ ..790/10790.80 L2-4gx .9.07-. ..089.50. .   '07-: '07-:08905.857.8070509g. ....9 .70509. 4-807.0  .80/:27.850. %49.0 .0  $:39.07-000.901. L2-4-4..03 .80-:.:.07.039.07-00242039. 80  5073/.. .45:.0320390  89045.4393:: .7..90 .9g.07-0 . ..80.9/89302.89.47-70 80 3:20 90.0 .x:3 89g7 574..8./0.07-0/02 .0 7010.809:3/0 ..80L317:2:80x.70.0 307010..39.0 ...30 0572g4..:8.07-005491.47-70-3070570039.. .0/3507850.9.47.9.x:30.g839. ..43899:0 . .7... ../02.0     .08. .9.07-00907...7g85:3/0 .2g7.47-7010-g.7g230 .80L38033.. 9059.:.43:.0  ..9.0 . .2.90 ..057..4250g 2.99.9.7.9.81.9.gL31:3.81.70 .07-0570/. 90 ...9.3/.047.-g9g947 .:.807:.07-:: . . .g. 80/893.80-: .07-0/089.0. ..x:3.0.0 .07-0 3.9g424/1.. .42502039/70.8:-0.9./0.9g/0.:- .07-070:.9::.080 0.:70 .80 .9::8.0 .147200 5..7/3507850.80290.80.0 343.90.9.8:393.9:/090723g50. .. .530 .9.:80 .1: .0  31:3.90  0:30.:7..0 .85:30 ./47 .90g  24/ 925 .700572g.g  3.07-0.9g.0  ..0/10790802.4.07-007.3g 3:2g7 . .x:30...39038g .:390708 ..  .90L3.0 .g.39.70.79.80.07-08039.9g.8g7 .0890.0 L3/.700.80L3/7g489  .8:-0.2:3.90470/003 ..79.7074:/05:79g947..x:30.0397:7:5::.2.07-0 3070:.0 ..0 .0 .07-04757.1.97g .. .7.80L3307 ..7080/081g 4./0-:9. .9.:3.9...x:30.x..:L3949/0..g/4.:2-. .81.9.07-0/0/0..10.80.. .g 839.70.5.:.7.802.g...80 /:.9/0...39.397..x:30.: .05:9::30.9.9.80.70.70 8070..5g70.7gL397 :392570.9. ..gL3.x0/0:72g94.07- 8:-0. .x0 .g5:x3.70 . .9.9::.9.07-097.07-005491.90477.g8:-0.9047/0.  35:3.07-001.9.L3147 .9.0 .07-014.0 90144870.5473 .0/070247144.803.0  :5g548-9.07-008:39507843.

 .00 .0 . . .   . 9059.00 ..307010.80.7/0 90054915743423.80575 .0  ./:207 .807.:30 .807g89 . .:305743423.239 . L38:  .708:393:2.8:2.07-0. 9059..80. ...80 549.0 L31:3. .8023/7 .:30 .54:. .2079.x0/08038. . 70.80. .80L3925.0./:.8081 .:9. . . .089.3 .24 .50970.7g.239 .03 . .08.  .80.74.970-: . .8070507.

8089g53  '07-007010. .8:107g. 0.gg9470 9057489 $0/4.47802.7 1g7g80385.:9.0 1448903:2.9.9.7010.0 .9.$02g33.39. .9. 4-0.80:9.0.7g7010.80 7g81730. .8:-0.3. L /.8.50.x:30..L38g3g94 97010.0890L3/0539g/0/4:g8.x:30. .20 80 L39705g97:3/7010..70$074 0 90/01:70 $ .. /3. 0549.2397010.79..03980..0.0 8:-0. L3.809020 .80/:.800572../../080.L2-7g.L3/..10.0 5.L3.803/7010.574.9:7.913/. . ..9g/0 .39038g.2.50784.9::.0  0572g 5.0..7:.:2.. .720-30.L2-43g.9 80705.54203 .2.:5743:20 7010.79g/08 80L3x00-30 L 8.2.7g 80. .1.g7:.385:3070.9:7.x:30.0780 .07010.0.80L2-7g.49g770. . 5.0 8:-0..5.8054203 .980.8. 54808.9.8.9 $ .g-30  $0.x:30.0549.:L3/.0 .83:... 4-0.7094904 8:107g.9:..90 .g8.42502039:/0.70.89g53 .2:908:-0. .9:5480/.807:.9. 70..9.79.9g 89.0:.42502039/70.5743:200L3...039.80 g8.:5.:7.0..0 0572g97.0. .. 2507843.43897:0 90 801.5: .9.8:57.5.0572.:. .8085g.x:30.1.010.

2.77010./0.7.9.8050784.39..g:9.5731..L33:2g7 50784./2g..:4 5.0.30..8g 80/01308.2.42-3g..00 ..3/70.9L33423.gx.9.3g ..8.85:30 .30.45: '0 x/0/7:2 '07-0507843.54808.0 '07-00507843. . :7.g80 .03 . .7.47/3/: 80.9 .39g...::3.:.:..089.9 .47085:33/ :3:.39 8:-0.g5g7:   . .07057039g.3:2074.59:.L3.42509g50397:... ..

0../.70.g 80L380330.g.4250203903/70.750784.g 3:290 .x0839.7..90 90 . .L317:309.gL3970:9g72507843.:.43897:90../0 .:803:.39.0./2.:3507843..8050784....g09. 3.0 '07-002507843.0890.g700 3//3144870.970-:0 8g  .9.:300/3970147200/02.:5:7..0 .20:3..9. ..:1g7g5743:20L3/. 7g230 .970.g/0.07-08:3984.0..7/08.080 ..2g57.:5..9450.L3/.2507843.g 801.07-0507843.07-04342.3:290147208.g3974/:8g5738g.43909:.:80 ..03  .30 70.70 /0 .4990 2507843.00 .0890 89:./  89g .:1:3.g 2g8:7573/08g 2g.170.0 80.0890 .:30 ..30 8032070 90 80L3925g  3. !743:200507843.g 80L38070.425020390/70.0 .9.83:.g ..0.9. .90.g 2g:20 90. 1448 .9.:.49.x0839./0 80.47. .g 7g230 8g 2079g 8g 80.1  25.43.47L .0723.42509g50397:. 5g..0..9507843.8:8.70. .43107g.330 54:g  1:07g 9:3g -:73x0.7.: 8038:7 .g3  .70 L384x08.0 570543/070390. 0..0..07-025:348:-0.9.90.0890.0.0....8. g8:7573 g:20 909.9.x.5:30 ..0. .4/g. .g .:.9gx  '07-02507843.07-00.27 .43897:.::35743:20507843. .90789.:30 .  :90/3970.0. . 2507843.07-07010. .9.0257457 80549.430 90 8025:30 80.90  70850.89.g8g 2g27g..0:g 801.07-048.90  $:39 . 247144.9..3.:.4.0890/4. 5g8.:/0 80.08:39.:L3970-:3xg72507843.:5743:200L3 .78.9007010././29:38:-0.43..07-0.3009.07-02507843...7247102.03xg   :9g7507843..g25:30/4.701:3...8:393... %49...0 90.7010.07-0.30 8g .30..703:.

.g    .

:.::35743:20507843..02507843.4.07-::54./.9.43897:08. &300057082507843.g -30 .39 0548- 08:7 4720. 03:3x: .g-308g..:48:-0.9.. 8:-0.g7...:3.28g.90/010:7.3:20570/.07-.9.07-:. 9070.:30.43897:.54.: :38:5314489.8.70 0/057848 0./0.9./0.93423.g .0 .7L3:7047.g:3570/.g 5g.70 507843.9..  ..07-/0 24/..02:9047 /330.:x:30 .84.07-.9.L3/.:5:93xg 8.x3.1 :3.9. .5.g.45:.0-30 025479.0 80549.28g...44 %70-:.0.70/03:20570/.g  34.:80382507843.g:909.:x '07-:.4.2L3925..9.0 57080.9 .901 8:-L3x008../.9.07-.925  5708.07-.02507843..3g7839.0/0/479 0/030L3x008 0/0.9 .07-: /3/3. 0-30.470./../.08:39. 80.90144.:..0/01448 0/027.g9:90/3..45:.

7g:.

70:.

../.

:5. .412078  89g /:5g453.70 '07-00.190723../0.70.45:.45:.:./0.0 '07-00.:947  .:9 3903x.9::./g 89g8g 5.9.07-00.8.9.  '07-0570/.43/x43.70.425:80 .28g..43:3../4:g3423.0 343..1472.0593/.07-0/070.:30L3925g7230390 07.:9434208:39. .90.5g.0g..::50710.07-0472-74230  '07-030570/.03:5491472.83:70570/.9 .7008903:200 570/.. 9059.9. 0.9.0 343.79.. 089020/..70.70.8.0 '07-0030570/.2.0.9.:: 50710.:347.9. 94.:8038/083089g9g947 549L3/05383:701:3.7x.7.7190723.70  .9 8g190723.41. 8038:0..g850./0.7014720. .:: .9.90g '07-00 . 9059..9 9:8g11489..708:393897:20390247144. 5498g.9 .70.8.1..9005.9 9:1:8080.548-9.479.90.9..70 3:54.42070  .::50710.  '07-:.9 3:200570/..9 1 5.70.:.x.9 .15..8./4:g8038:7 .5g.0 .::33:20570/.0549170/:80.9 .0x0 0.839.9 .07-:.45:.9.0.3139.g005708:5:3 144870.397gL3897:.  570/.0  '07-00570/.79. %7g8g9:7.90.9 8g190723.8.g0890..07-0.0 24710207..03 .5g/0..947:: .43899:02..07-0.:9.L2570:3g./. . 9059..0890. 9059.9.1709.850.8. .9 .900 .454x0/0/.0 3:5.1 .45:.8g.70.07-00.0. .70.:..:507/:9 949..45:.79L3/4:g. 1.90.:9.8:39.9  '07-:.9.43897:70.70 .947:: .0. 925.07-00.9.9.947::..43/x43.9:9:7471472047/..570:29.9:3423.390747 .9.:.9047 .7..9 4190723.7008908:-0.08:39.0 8.07-0802.9.70.00.x.39..L3. 9059.9.90.9 ....: :9g7   .9 9:07. $:39.:.5.9  '07-:. .03 .9.1472.425:8 .:9g.0 9:0 9.07-0.9..7.0  '07-0.705490572.2.g 570/.1.x0L39708:-0.79.:.:.0:3:.8.00.41 2073/ .::50710.5g70.50710.:.9.9.0  '07-0..45:0.:347925:7 24/:7.8gL3.570:29. .45:.9: $0L25. 9059. 1472..9 . 08:39.1   ... 1...:9 .9:7.:: .:9.9.9.9: . .79.07-.45:..802030.45:..g 3:2.07-0397. .5g.

:38.3.9.3/..0 .0 !73:72.343.: 8038: .03  .07-00.0 .0 .70 /0./0.9.801.45:..:30 .45:..

1g.:9.8 .

/.700 8038:7 ..45:..039.0 9L3.574.7.1..:.7:.9/0:20 30 .7 .2. 343. .9.009705489.:0/33.g /0.07-047.gxg947 3..7.900143 .07-343..:947 /0.9:0390039 570/.9:9.03  40:20:0/37.45:.089.45:.7.2.9.90.:947.9.1. .9.0. 890./ 0.70:72g94.9.3/...9.45:.:34. 9094.9.0.g. g. 1 9:9 8g1 9:9 .g  '07-:.44:38.9. .80.

23g . 80L3925.4:970. 7.489..57394./g3: %.:9 ..-4:0/380.

92.:9703: .50..80/:.70 .8050970.0 %49:0 /4.47.. 9047./:7.053g8:3g/0397.2:/074  .2:390.8 ..7L3.0 2 1489.

.848 ..047g09703: .L38023.

L3. .0 !0/7:2.:9 908.570.4.80574/:.03908908:-0.90./039  394.:3.:3.0 .397.:2 .42502039:/70./0.0  .42502039/70.3/.-0.9 3:20570/.80 .07 8:-0.397g.0  .801. .9g:..39.089089:.  '07-097..03 ..:3.0890.  3.:549..:3.:8. .39.9 ..93:08900572.42502039/70.70.g7: $:3989:.9 .07-.07-00 . .7144890L3 1472g. .45:.80 g5...07-008:3994997.39.gx94.07-08:39L3949/0.x.089.089 00.1 .9.9 ..9.7./0./.9.705.10890570/.78:-89.0.:30 .3.9 ...1489:3.39.97.39..994 .0 4-0.0 .3/.900 8:39L3949/0.790 85:30.x.39..7g230 .0 '07-0097.39.5g70.70..07-00.9.07-0397.08:39../g .0 /...-84:9g  &300.8.82x .g3:549.0.:8.9 3:3:20570/..92.L38023...0 .0./..:8:-899:9:. .

30./0.

23g:59g . 1: . . .4.089.L349. ..397.7g230. .:09. . ..7g230 .848 .07-00/0 89. .9:  .x.. . 97.89.97xg '. ../0.:2. 0/0.70.897g3:9.07-00/02 .g/0.0  . .70.2070 ..07.0570.L380.09.3857.07-0307010.

:30 25.9./29:383:73423. .. ..07-07010.0. 8.0.03 .0.80.43..5g.x00890/08:-0.. .9g09.:..L34.80L38g3g94  .g7:1:3.07-00.80 549409..:23x . 970-: ..70.

2:L3.39.0..0.0390 .43. . .0/0.x.xg:3.39. .1489.  &300.9.1 .397..g8.07-0549.809020 .390.90.9../09.39.  2970-:048:-g  2.0.70549197.81g9: .39..0 397./053/0 .308:-0. 1489/.7..39.39.g.9:30025: $ .9:.3::.07-0-97.:3-.g/4.g .9::gL3.5.::33423.9.4390..9 3:.:.42502039 57054x43. .g .0 97..050. .g.42502039:/70.  .L3970-.90.23908.5.  5.97.. 02:9047 . /.42502039/70. %7.07-00. .::3..439090  3. .:9.0.39.9..:397.81g9: :3:.39.9..43897:../..:9.07-0-..9070..0.39. 3889.05:./.xg 397.3:3xg.701472g7010.9:3 0025: 97. /.     . 397.g505g73x 809020/0 0.425020390/70.39..42502039/70.07-0./.08.97..39..x.:/:-: 97.7.790.  5.:702 57054x43. .0.-.39.7.3/970..7.39. .994...0.39.39. 97..808:5g7.:5489. 97.9.07-00. 397.08.-.43897:90.8.9:30025: 397./.90.07-.20309.23908.g.0.3089:.7.30 .3. &3047.39.   2...g 80 397.703423.07.8.73: .9  $:39.23.509.7. 4-0.:.90.50784.90.39.  !747.39.3  ./4:g.439.x0-07g .   .9 :3:.3/..89g7: ..790  .050/0/230.7:.9/0.90 .39...7.. .08908:-0. .x0/0..99g/0.1 2/.7.3:3x.0.g0890L3. 8:-0.5.9..7: 97.0.9.950.0L31:3..

2.. L354x.4.::3.43:g7 :2g7:/0.397g :3.-.4:..7.:0890 L3949/0.g747./0..7489 .9:7.:97. ..054.390L3897:.7/0..9.0/070 5.2. 0890 397.39.4708543/039.80 907050-49 .9g.      .479: 545 ..70. :.7g ..0...:3 /090723..70.4.:.1.-247144.:x:3.0.90g 24/ 925  50784.2.  397 44.xg .907.0  '07-0007.390 53g.7.07-::/3897:.7 . /./..4.00 .7074802.425430390...0.81.9g..: 7:50/0...7gL3x.07-0097.1.g.:x:380.74230 9 54733//0. .700..:x:30.3/10:30.:4 90..39.:59. .47.0.2039:7.1472047. 1g7g8:1: 0.5. -7.07-0/3143/: 573. 8.0.L3.:. 47080:8:.:7.1.:790 .2390 ..:3. g8. 089030/090723...:.g7097.3:.9. $4.2.5:9: . ../.81.9.01.39. .-g./...39.43:g7.70.5.80/.9:7.L3.0./.g57305708..39.:.07-.:.9 1g7g.9 .43807./...:7.9g/0# 50-.7L34..901/1079/0.9.07-:8g105... .:2x./.90802..0 ..390  :904..574.90  '42570039.7074:7.9g/0 .90473:.1 ./0.0.g .39..70. 43:.7..705497.70. 4..90..5g  3:3004. .07-090723.x305059 . .:.:L3. :..81.:1:x09. 35:g09.07- :38:-89.002. '07-:.70/4:g... 4.0.39  .:x:347.79gx0 10:3L3949.3g 3:2g7 .477.97.81.573/0.2..5g ..g7.. /73/8038: $:-89.x/0.9070.07-.4.7/ .9../.5 .9 .0 . .425479g.07..07-003070:.9:7.90. 5:305419.:7:502.8./.07-97.. .7/0  4.9.:.2. .-.78:-89.:7839.. ..0.L389.5. $:39 4..0809.. 3.L3   . .80..07-:83432./.39.:x:380.03/0.43:g7.:x:3 025:.057.4g8. 97.074230 9/0.7.39.3139.9. .0890..50/3.9.0 3.1.:3:925::L37.9:7.43:g7  .:3.7.074890890397.820.9...009244.7.0. 9...L3.42502039/70..:573/0.70 70..g704.: ...47/09. 1.4.9.:.43:..: .70 ...3/3.-73..:573/0.07-.9. .0 .0 ./08L3897:.90. /.07-.07-:08905:79g947:.:.L3745 .1.L3 8.-../x../x43.905723. 3:54.07-.8251.07-.:.89..7080.:x:3397g:3.4397-:3/802.39.4.:x:30.02x.-839.:x:308:39./0.80 3:2g7:475:93/./0.42-3.:x:30.::3.-g .9.g.2-g ../g ..573/0.70 574. .02.1.07-090723.g/0.9.7.. .x3009..4708543/039825: .1472.:.0 4.4393:.41.79.9/0 . . 7.80/....7./.2..:x:3.39.g 7.97.80 L3.0 /.'07-007.g 730080.xg .:.  3897:.90.23..:.7907::4243247850.:x:3. .425479..:.1 .  '07-00.39::3 .3..4.g..3139.00.70.9g ./7:2: .1.8:1:/03139.01../.9.  0.397.3/L3.39..2:90474..:...4.1047850.g /.:20.08:39.0 . .0.70:3.g80.0 3..:.81.:x:30.70 90 53g. 703:3x.:x:3 &3047 .L3.3.L39.9.9.089097.  70..2g80..L3 ..90 573:39.90.0.:7.0890./04 .0 8570/0480-70/0.07-047L3.90.70397g.81. .07-..39:3../08:-0.80/.. . .

70. 3139.39g.:573/0..90.07-090723.L3 0..g25479..L3 0..::.7.5: : 9 .70./05078 83:..07-0082. ..9...:8:1:/050710. ...70.0 .0 .g.3139.80/10703x.70..:-  .82.070 .' .22.70.07-090723.. .3139.90789.9g.7g230  .g/0. 43:.:7g/g..0 901472..0 .3/ .49g7L .:573/0.L3.70. ..79.-.9..79.1.2070 ..  43:.0.:573/0.80/:..07-057.0 ..0.5g.9./0. .050  43:.90 .9 .43/:.7.07-090723.:8:100/05.:8:1:/0 50710.2070 .1:.3139.0.4-47L .85:30 .70 50397::300.. 85:30 .3. ..7 3/...9 80  8:1: /05..: .90.:8:1: 0.08947.L3   L. .:.43.  570039 .9 :  .0.0 ..:7L  .90. ..07-00.5: 8 ...1.

.4-47. 1:.

900 .4-47 .00.7 50397:./..L .:g7g/g.38:1: 08. 1472g.

g8../47.

 /4708.49g7..

 .g.' . .....390. .:50710.8.5.g.5010./4-47L ..70. .:8:1:3139.4397-: . .. 8:1 570 3/ [./08303x./.:3139...07-00..' ..07-04770:.:573/0.0. . .9gg/:  43:.0..90.' .:50710.5g70.70.5745...07-00.43. .:3139. 5g.70.8.4.g3/ 570 3/ 570 ...L 49g7g8.81. .7...:.90.9.970.3..L3:3.:8:1:/0 570039 0  0.:L3 0. .70.L310 ...  0 9 . .9.:3139.8.L303:3. .573/0 . ....9  .8g7 .:573/0.:573/0.4393:.70L31:3.70.08947.43:.. .8.050 .9825: : 8:1570039 .:8:1:3139..:573/0. .x.2070 .97.90. ..1730 . . .  8:1:/0570039 08.9073.2g7 ./107 ..507 .  43:.  43:.3207 .... .0 .4507 .00.70107.3x047 ..:8:1:3139. L 8:1:/0570039 g8.g .397.07-00..:573/0..70..1:g7 .0.9 .7L  43:.1..7:50 .:8:1:3139..5:L3 9.70.70.07-047.2... .7907:.147200/05.07-00.:573/0.. L .050 .0/0.. ... 90730 .9825:L3 80  5.70.904.039:.85...81../08303x.38. . L3g/: . L3.0      . ...:L3 0 ..5:.g 57.  ..0.:573/0...79.4247L ..:8:1:3139.1: ..57L .:573/0.039:.07-00.0  43:..70  #45070.94.:573/094. .5097: .:573/0..:..:L3 0 .x 7.:8:1:/0 50710.70.:8:1:3139.8:-3.g/:5g5..7.79..07-00.70..4-47L .107-0 ..81. 9070 .70.39.47L  43:..  8:1/0570039[  42432..03  43:.0.70...07-00..79.:3139...79..0  43:.5:L3 8... ..0 .  4.7.07-047.9825:L3 80   5..g7.:573/0.039::/0507.:8:1:3139.' .23.' .7.9g./05../1079047/893.g3/ 570 3/ 570 .:8:1/0570039[.  43:.../472 .170 .70.:7L .-4.1.70 /:5g.70../.  g 9 .70...17:3g7 .49g7L .857g.07-0070:.. .8:  43:.7/0 ..x0/0 . .  8:1/0570039[  42432..85g.07-00.:L3 0 30.

901472.9g/04-0.00.7. .807  &3047549.9g.95735743:2007010.43897:.43:.089039075709..%:.1.07-...70  .:. .70.78:-0.90890545:..5.:x:30.9:9.5...0 /10703x0/039075709.9573..9.-g:9:7g ..9047..0. ./.9g.x   ./.9.g.g.0890.. .0 L.90g.9:9..9.0.42502039:/70..g.9g.x4770850. 7010.389 !74-02.0 /0 3:. .00/4:g95:78:39/10703x0 8989.9 0572.90.308:-0.70.70 :/85:30/02g7.90g5.5479:/3970.43897:9/4:g.0.9..9:8:5479g.70  .g .L257:2:9.89g.L3.70/.1472.8g %5:850.994.1.1.50397:/.42502039::/0 ..039 970-:0x3:980.039!08.850..2:90574-020 47200.9.8.548-9gx3974/:.g 890.90. '07-00.8g 3:/08.8.:/.g8:-0.2507843.8.425479.0890L3.  .0.07-::     .9.70. .0:395850. ./:70.9: ..9.07-.: /.g94.g7:3:20570/. .80 .0  '07-002507843.:.90...9 . 9  . .:..07-.9..07-::57.80 8  80 8.0..g.07.7.9.  $... /0L3x008:.9.05x.0/070 .9g/0:3..7.7x33:2.0..1.g 5.9  57397 41472g7010.0890L3.7.1472.9:/70./04L38: 70.::72..: 0..54.:89.g8:-0.90.5:90. 3:29: 7010.0.90 .908.9.70.90.g97000.07-::/0..:.70.0.90.:L     570. 1043.1489:.0g.0 305743423.8g /0.78:39/.9.07-07010.-L3 3:2g7 03 L31:3.2:90.g14720/0/.:/08023.80:23.7.0.42502039:/0..431:0 L3.438/07.908..039 !73:72..8.90.0./4:g.5g70.9000.08901g./40...8g  .097.g7/.:.703:.:.:2 /0147200.708..2..42502039::/0.8.93/3:2074.9.9.431:L3970570/.g.:9g570...9 8. 5.0 305743423.0890..9/0.:.5.1.90/0 5743:2007010..470.07-00.9.90.9g/034..3:290..9.70.039/397 :3 5..8./0.39.8..90g5..097.9:3423..7.47 /3970.:80385.g2.g ..07  8./3.8.  .39.07-0..790 397.330 ..0.7010.0.9g/0:32.x:30.05.2.957397 :3.5:.1.23/4 $:39. 8:5479.08903xg/0.0L3572:800572g4 .8:2g78.2.0/0.9070.x:30 .8.43974.:94730570.94..07-:.:9g/08:-0.703:..g0890.90.g9702:x850. 5731472.2...8..8:-0.907904709.7080.-x30/0.47-.0890:3.5: !0397:.9.:.9.79.79.7g/024/ 925 50784..9 8:8.3g 3:2g7 5..9:7..g..47/g  :39530850.g/0.39..9.:5.0 .4.39.x:308:1079g/08:-0.9..7.70.7010.3/:389.9 .90.0 $:39 ..1489704../:5g57003x.0 .g08904/.70/4:g95:71472.0/.425./08.9.9:.8 .g /.90/05743:200507843.:34.g ..07-0.03x43.9 L3.x0/08:-0.:8:-0.g 570/.: 1489.47-.43897:..90.0!0...g850.30.8.8.g74780385..90.9:: 80.02 .078.:3:2.g.707057039g8:-0.8:39. 70570039..5.42502039/0.43.: 3/70.07-00 4.g.43897:90/4:g.:5743:20L3.4.47  .8.L .7010.9 8..9.:70  .   ..078.904707.0570.:x:3..g549197..2...705.  %70-:01g.7.90...574.10890.x:30...7.7  $070.9g/0.x:30.9:80.g 7010.g:0:8 ..0572.9 ..039 0.:2. 5.2.g.9/0.80  3970.9:7.90170/. $.43974.:.1.07-...:947:0  .80 /0-.9g.9007010./0.8.7.

g570/.5..70..9007010.590L3949..900 3:L3/05308.9 50710.:80/:.: 07:3: 5.9007010.74:/0247102.4.1.9..90.0 570/.3.9.75:93/8:-47/43.:.80L374 .g .7.9047..:...70.x:3070.0.30 4.g8.:80 L3/:7g .039:.9 3: .g 0572.7054808.9g57314720024/::.9.43172g.... .9::.. .9.239 .::38:-0.9..43:3..3.g850.239 .900572.:5743:20 7010.3/.9g/0.7080290.98:39/0503/0390/0:324/570/..925::.g 8:7g :/85:30/02g7.70/053/0/0.0 $g2.89g ./03:2708:-1472.g/0.0.g...L3/.:10.8489 $ .70 80.0.43899::3570/.9.9: .79.724/:5.80.9g.970.70.:.07-::70039    .54.  .9-0.3xg..80L3930 90L357454x0 8:-47/43.g.2:.1572: 89g.438/07g .: 3:29 8:-43..943:  g880....002.1.50.  '.:89.2.0.90xL3970.79..24/::3139.:74 L3/:7g..:. /0.0  3/.g ..7054808.9g.574..70.0  .7070.54.9.0850.07-.9 .90 02.x:38.g !.9 825: 50710..9.:9.7057039g3:.g.g.70.24/::8:53  4/:703/.9../03:270.:3/../080.43897:.5.70.g$0.70.24/::5.947 8......:7gxg: 47 10.4 57454x08:-0..70...x:3/05.908:-1472..4.425.5./080..70L357454x 573.570039 250710.7.:5743:207010..:89g78:-1472.:   4/:70507843..70.1g.1.70.5.: 3/. 570:29. 50397:0572.4.0.3/.70.4.9g57314720024/::2507.70:9..0 9074...47085:3g94.9g4..84.50784.79.g.425.0L380.70..008905745701472047./080.07-. 2:9 .7./.73/0503/039 L 8.43:3.0 ..9047.g$038:9g.: /0503/0390  3139.50784.1g /:.7.13..: 43:3. 2.g.9.: 3:2g7: .24/::07:3: .2. 2507.L3.9047..9.9g8.x:30548-g.0.39038g 390708..x5743:2007010.390747  43:3.9.... .3/8050970./3.9::3:03:3x  '07-00.2:9014720  ..0 30570/.790/057454x0  '.548-g 0572.03:: .9.97-:9      4/: 890../.:/479g 0572.5/0 .089089:..95..07- .947 .89..24/507843.:80.9.. 80 8  80 3.30 14720./.g .. .9. 50710.0572.9.0 0.70..9.:.47-947:.8.0.99L357454x573...7.x:30.9. $0 81g9:08.:289.07-.9./. .9..g 2g85g 90L2-7.x:3 /0480-3/: 80/0147200/0.4.5.g..9.4. L3.x . .4..5: 8:53:8:3924/:730507843.. . 'g-.5:54.02.9.8:3924/:7 507843.547:3.70.90157.8070/:.9.4..8.2-g1472.90.79.. 308:7g 5708:5:8g 57314720024/:: 570:29.039.9.0  L397:. 1:3.70 1:3..9g57314720024/::.4.4.07-.x0839...43/x43.700.705.4./:5g.9g.x:30.2..:3:4-0...0.2.425:8 2. 8:-0.70 70.7.0::3057454x 3/0503/0390 7003908.90157.L38: 70.70.3:549..x:3 .9047.5.2507843.9g10:L3.0.23g5.5:8.:5743:207010.4.43/x43.9 8:-1472. 30.9 L357454x80.8.90 .9g573 14720024/::3/.7309:  3.00.9.1472. .:3.0 570/.:0572g4.9 /.9g.:L3/023  0572.43/x43.

: 0.49g .3: L3708970.50784.83:..x03: 3139.7::8:39:72.$g12.:50784.3.9g 90 3474.9.5.897:./050784.9.43.800.90..421 93/ .70.g :2300: 43/x43.43/: 70.50710.g 704897:.7 .00/0. 549.50710.g  47.g57314720.9gL3/4:g925:7570039 50710. .9.9 .83:.g/3.0.2 .8..03/.7g .: !70:29./0.1./39702507.x %7g830..:70/g4. .9g5738023:0..: 0..570:29.07-397.: ..7/050784.0.9..9.421 9:9 47200570:29.3. 54903x..2-00 970.34  /07.2..:50784.70..9./.2.0.3.9.07.43899:9/3147200/0.9.x 7g230x 3:7g230x 1:x 3:1:x .0390 /08303x00850.07-::.9:78. .39.43909 5738038:/0570:2x0 /0L3/4.1.89.90/05.11x 3:1x1.:./0570:29.0.9.9 .7...50710.0 3:1 !0784.g  2507.9.:4.43:3.8.. .9070.7080. L397:30 90/4:g.0..83:.:.  &300.708g 57.7. 14720.3.:54. 3/.g:2300: L32570.: .30.8.:9g 3/0 90 49g7g 90 10.0 . ..3x0/047/3 :x /0.g2507.7g 2:907.g57397 43943.. $0.05x.. 3:.gL33:./: 1g .9. 207 1: 10.7  3139.: 43/x43. ..34 570 2507.g/070L357454x 573.545:../.43/x43. .:14720850.5g70.gL3/4:g807 902547.. 83:.::57003910 424320.9.:70/g4.05  4/:.9.4.5:7./..0 897.5.7/3.5: .g.g/893.357454x0573..70850..70080/4.:.900.947.70/02507.70. 570.1..00.050397:.1 :72.9.70L38:-47/43.9  !70:29... .9.947 .: 8.07-0.9.90 .:570./4:.9 .:.::570039 :..7.0.4.5700390890.83:.:.9 8g1.43/x0 /0/473xg !72..47-70..9070.7 5:7.0  2507.9.: 2507.3.70.7308:7g 5708:5:8g 890:324/144892..:1472g .:3/..5..:%70.:9g947/.g..90/007:3: .9..7.43x3..g 57397 43943.g 30.8..g 4/:570:29. /0L3/023 3..43:3.2g7     .5..8g 8047.0570039 50710.:94342 70/4:g925:7 570039 50710..:793:.::50710.70.172.172.:x /07:g2390 :9008.39.x:30548-g /.425:80/3 .9.:30471g7g8g 13/8:1.2.7/3.:30. .g 20.x0850. 070.43:3.9 .9.9:7g50717.:57003980704.7.4-47L 3:/:. 3/.5:7.:.07-::.3. 5:90.08L3.9.  970.g8g. .050717..07-:/030.g83:7 .708070.7.9..07-97.x ..xg/08:390x  2432.:57010/0.0890.9.3.g.:..: 13/2.79.9..43:3.8.3:.8014720.g.g..5.70.07-:.: 3:29L3:3007..039:...9  .47/0.9.:.7../7:2: $0.44 .0.x 3::...390747 .9  '.7 .1./0 .0 4..07-0.g /85:30/4. .9g. .. .g 30.:.7.8.. 1.172.0/: .84.7 9.70 /.41..:24149g7.x0850.8.x:30548-g . . .0..x.42432..89.714720.4393:.g089042432g.g  !7454x0.90.3.1.

:.8.43:3.4:.5g9 .0890/0.07-.030. 397gL3 897:.42502039..70:   97g8g9:7g850.425:80..20705048 . 459..43/x43.::08900.:34714720.0/08:-0.3139.70/03:20 90.9:7./0.gx.9.9..90L3/053 1:3.9. 4/:7030507843.9.97-:9 !g..425020393/70. 30507843. -.1.43897:...08. .x.3x./0.7 3:20570/.g.:L3/10790 .:0890:324/30570/.7.20..: 3139.4.x$049g7g 90.90 ..:: .-/0.0 30570/.947: .9.070.9 890.03x.0  3139.9..9 !4.47-..9. :3.x:3839.0.42502039/70.07. 70850.9 L3..0 902:950397:..: 54.70:..x:30.5.:289.

.8.43/:.8g./0.g'70/3.0.47-0.

43/:.390/0.050.8g. L3.g 3.

L3.4.0890570107.43897:.70/02507.. .574-.8g  /.47-9g144870. L3..:..9.:54.43897:.9 80.0.7L389: 93x1.8gL3.x570.::0890570x4.9.9.90.x0/0570/..43:3.::L34. 0890:3.390/0144870 /03/.0. 2.. ./23897.9gL3.3/.9.701:3. 9.:2'g74.89:.70 9 !7093/0.  3139.5g  32-.3139..9.x.x0.

70509.9.g 90949: /007:3:$ .8g9:7..

9.9 14.70/4:g925:7570039 .7907. 545:.7.7 70 ..570039089g.47-9 ..714489 .1 .1472g :3g 5g897.47-  50710.705093/  4/:3139.0780/0459.9gL31472003. . 8.

 8:1  .L39.70.0/070247144.5g. 8:1: 3/.gx..8..g. ..90147200L3 3/.0/0..0/0701472.5g73/ /:.70. ....:14720030.9:7..x.10233.:- .07-00L3 8. 302.:9L3/:  .39.0893/ 80L31g.1:3.:93/ .3/ 30 93/  39705701  7g/g.70. .07-0090723. .9047 8:3/ 1:3/ 8.x:31390 %07233//0L3.1472. . 1 ... 0.-897..8.:/0.43:.   L .:93/ .L3/081g :7.570:29. 3139.07-:2.9.9L3 0 :9.x:30.3/ 8:3/ . .. .17 ...9.79.  0  L .g7.70  $97:.2g3/: 80 .43/x43.85:30 .50.:37057039g/35:3.0/0.:38:-89.393/ 9g.90L3 .703/  3.9 :/0-g93/L354.42-3.::570:29.x0.g3/  $:-1472.3/0572g .:93/     .8.7../.:7L  07:3: 07:3:0890:324/30570/.7057039g.703/ .....4. 7.9/0 .03139. 0 .43:3.70 .7..3/ 8:57.70.07-00L3/05308.2393/:  .78g10  32-..03/  $:39.-/:5g.0.70 5g.70.8.9/0.43:.3/ 2073/ 49g73/  8:1: 3/.9 ./00g9:7g : /3/: 2 . 30507843.7/070  :270 49g770 35:3. 14480 90  .73/ L303:3.:3/ 302.7 ..:93/ .:93/:  L/.0.3g8054.::570039 ..42502039/70.52-.... /7059.070 .05x0 .79g .g47.990723./0/1079010:7 8....  .41. .:.90..9.70.07-047..' .:/09:33/  4/:07:3:5./..42-3.9.43:.  0.8.:00 ..90!4./.9:.g8070.8:52039.05743:20: 507843.g3/ 4  472..905:30.3x. 7010.42502039..508902g8:7g 570/.30.039:..70..9.43x3057054x.. .9.90.:289..43:.00.:5743:2004.x:3839.302-3/  8:-0.4-473/ 8:3989:.43:.470.07:3::0890825g7.570039 .x.:5701:30  30.089:24/ .9 $0..70.570039 8g1.::570:29.

50710.9.43:3.07-00.x:30.5:0890:324/30570/.:.390747 .8:1079g8.79.:.:.9 .03 .425:80 50710.9...947.:3.0 :3/080./.:./0.3/:90/0.425479g.9 8903.43/x43.308:-3.80.9:g7x08:39. %70-:0:.  !.::/:5g .30.!.902g8:7%70-:08g.1.9$0...970-: .:347925:7 24/:7.:8L3897:.9 .: L3/0539g/0:38:-0.425:8 .79.54.:80385.:.5:..50710..9:7.70/03:20 90.43:3.900 5.3139. 10433//:5g03 3:2g7 .9:7.::8.9.5: !.47/3/: 80.90114489L34.9  397gL3897:. 30507843.79.80g8.8.2g8:7$0 .: 8:-0.9.8.

5.489    .9...07-:: $ .x:3839.508. 8:1/050710.2:.5:3:54.70.90.0.g/0.425020393/70...07:9 ./.g:92 .5..g:9 .70.g:9 48g. 30507843..:/08.0/0.039.70925:7 05723/.7.g  .024714839. ..0:38:53.0  '07-00L3 0 .3/5./0.9.9/0.79 8:59  472.g.808:-89.79.:: 2078:5048 ..9:7. 3139.08 7g2.g 054.70/03:20 90 .9.7.8g9:7..70: ...  L    0....79.:897:.0..902547.42502039/70.:L25g7x90 570/.9/0..9/01:2.9:7.9.  50 /:5g 50397: .42502039.7x33/.7.7:   $:53: $:53:0890:324/30570/.070: :38.. 53007.:$0 2.79.:07:3:.:38:-0.7010.0.  4/:5./.9 3438:-89.:.9070: 3:20570/.3x. .039.5:3./357054x0/0 .0./:8 ..:897:.30.      :   8:1:5.80.7.390203x43.0/.g9:9g/35.7: $.70:72g94.79..39.g/ 701472g.5..50710.059g5:3070.78 .9 %70-:0.9 .94748 /107903:.-84:90 .3.9 02:3. 8:53:3:.90L3/0531:3. 89:/03x54950.79.970-:57054x054958 $0..8g8g107:.07-0./..07-04782.302.425020393/70.43/:8  ./.4.039g .70014720897:.. 3:2900 ..g8..3x0 .9.0/0.L3939 302.70:9 .9 0.5.x:30.5:08900.03.957457: /. /.9 $ .8.g.9.L39700  -. .97-:9 4.5:54.. %09:0/070x3:950/07489  ...9825: : .5:.9:7../:8.9/0:.9 $ .9/0:3.44 8 .9 .9:/0925:7:  :38:5330.79.82.30..459 1079 1759 L3159 1739 L31739 7:59  85..5:.x8. $570/0480-70/03139.g. 9.9.90.9:L317 7g8g79:84.70..9$0...97-:9 $50.8:39..5: 98.g:9  $:-1472.07-0.9.9g$0.5.9 49g79 :-9 .9...70L3/4:g5489.7.2.05x43.g.4:. 0.30 .0.9g570/.8g7:.5.7 839.g:9 .9...g:90.0.7.2.80. 9059.9 8:-0.07-::700390.9.:08 :5g.g:9  '07-:.07-002507843./0.8g108:-3.gx.2.089:24/ .9.g. 8:1:/0 5.3.9 .07-::2.9:825: .:289.x:3839.x05.03 .5:8 $:1: 8..:.90.79.90..7x33/1043.9..170.:9  $:53:.88:1: 980:90. 9059.07-:L3/0530 901:3.g8014720.5.479.39.0:9.:.90.90.007..9  .8:52039.70.:5701:30.: 8:1:/050710.5:.43897:.0.7:2.7 %0829 303 99 .9g  !.9g:..:.9 3:20570/.79.9: 07- 1:2.9 3L31739.0890. $ .- 570.3x.9 $ .:  .:289./0 1:2.07-00L3 .g:38.79.  0 .9  3.03.g  4580..5.2:g 45.: 8 ...:8:1: 80 .79.5:850L3.9. .g:9 .

:9… g ./.90 970. :347.9: 2.8.9L3/4:g95:7/014720147209.. 925:708:398250 83909.70.90.g/ … … .90..8.83:.5:7.20 L30 93x1.' .309.947:/0/090723g7 .-0 090730 $0 14480 90170.:242039: .43:3.0 .439090  3139.9:925250710.425:8.9.. 14720L30307..9:...5078  .0/ 0 2 .4-47 … … .9058L3:300 .4.54. 1g7g2g7.54790. .-84:90 ..7054.9.3x.43:.05x.70 /08030  /0.47-7 .:: 50710.7 0...9.. !70039:3/.9.947:.3.39.81...3.:8:1: 0:.947 L384x94-.9g4.4.039..:.9..3.380  08.-0 .9: .g570039:/:7.2..07-00L3  .g /:5g:3..57457 50397:50784.. 3/..4-4.:.7 … g .850.70 807.:9 … g ..3..0  .7080/081g 4.L3   L  .  925:770.947 570039:907.7 7 .x:30970. L3925:7. :7g8.43.9g103420308.g/70..: .4-4.1.39.:5 !.03/.43:.9.7080 7.390747  :5g.242039:.:289./0. 57054x.478989...9.0 …  .9.089/7:2570039:8947. 50710.:92:.9024/:7 .1.:79  !70039:3/.:: 50710.9:.7.0902547.x:30.4-47  2 .:9g.7 … g .047.8. .013/.g... .9. 2:9 .425:80 .:-  70850.3.2:390  /02507..90 570039 8.x:35737.70/0.  !70039:3/.7.07-0 2.9.4-47  x .97g :78:20704 ..70. 2:9 .:8:1: 08. . .9.425:808:39570039:.8..:9 .7 3139..     %25: %25:0890.90 .0/ … 0 .7.0 %25:7082508:39570039:3/.9.07-0/0.5:7... ..49g7L  08303x00/0570039 .:8..90 :3.: .: g8.790 $0L3930 90. .L3  570039:090738.:8.5. .8.9.479.7 .00/0..039:507.90  $:395.43897:90.0570039:242039.  g8. 50710.4..70 .0 ..3907479.8.039L3574.8.7907:1472.:/070509x03.0890:3925825:47. ..        0.9. 250710.:50710.7.9:925:70. . /.43:3.0.5479.. 247144.::50397:50784.03203900.97:  !70039:8014480 90170..947  %25:7080.242039:.7.9./40.: /41..:3. L ..x.54790..  14489L34.  0    L .7 5:7.47-7 7057039g2.:0...8.907.039:508:1:80.:-08.4-47 …  .50784.07-.0 $2-g9g50.: 50.9047..g/ … … 85:3 … … 85: …  85:3 … 0 85:3 0 2 85:3 0 x 85:3 … … 1: … … 1: …  1: … 0 1:  2 1:  x 1: … … .429039.:342.1...07-00L3 .83:.947: .24/:703/.47-7573390720/:.9.0904.:4.:9 g 2    .9.0/ 0 x .7g..:9 … … .:79  3139.:x …  .9. x . 8.0.709.g7:70307.:.43897:90.390747  !70039:3/.. 3. 2  x  4/00/0.g850.g.g2.8g 14720/0 570039..47-7908..03...7054.  147208.7.43/x43.901/0.7907:802. .3 01.700572g242039:8g.7.9: 50710..242039:.9::50397:.9:825: 2.. 839.8.:3/.:9 /0 82:9.7 ..9.:/0548907479..90.

38 ..g  . /04.. x  0./080.8..22.g L3.g.3. … :- 0 9  :- 0 9 0 :-  2 :-  x :- 08..430. 50710./280/03472g.43.38 0 … /..:348.93:54.4384...0.g 5.. 4:9.573/08303x.' ./2.7080/10703x....478.70/0570039:07.:902.43:.:8:100 0  08.38 0.0  L3/40 90 .2.:7g 93/08570  .708.:7:0 90 g:70 90 970.x:30 970..3.39.7.34 3./7.47/g /g  1.7570039.g &3005070.9:8014480 90.4..7  ..9g..:4.:8:1: 08.:4../  9:730..g$g59g23.g  .43:..g L3.4./70.g .38 0  /./2g0890 … …  0  0 2  .79.:.4.70.9g..00/0.702.:70.-84:9g /34.70 83. x  3.9g 8089730  802.030.7..x0  .2-00 14720 .0  0890144892:9L33.70.:9.2-g .  . … /.45.9:24/0890 .43:.:0 -.L35.g 2.9: 250710.9.:.9.:7:0 .g . g    .8038.9.70L3 2-.. .47/0.g 8.7 :2-: :2-397: 397  '07-00/0.:0 90 .390.' .g L3.g .07-00/0.:3.70:347..43:.0 L3.-g3:0 90 :2:0 90 7g8.7907 0 0025: .:9  2.g 20/90. …  …  0   2   x  0  250710.2:98.L3 8 .2.397.5745.0/:7.8: ..90..:850.. … 49g7 g8.78:39 ./200.07-0 .g/0..5g.7.8.....570107g147200. .5492070L35.8:1::3139.9.70.43. 4/00/0.4  :- 08.g  57390.4547 .g L3.g :33897:2039  .: 1g7g8:1 -7:0 -7:0 90 -.  g8...039 0:..' .31089.7.L3 802. .5g9g .3:0 90 L3.9008 .0 .L3.: .. 470.0.9:0572g4. 2..790 L3.9  8024580 90 7010.. .0.7g.3:3x.                                      L /.g 5...50784.9.70.79.-g .0.39.94724/:7 925:7/0.0.1g7g8:1: 03:2.901/0/:8g50-.47/:7..0703x0 '4..9g 0572g 1..9g 43/0 90   7010.g2g.70..: /10703x..07-047/0.:..:78/0/081g :7.: 7L3..8 .5.9.4.4...5g.4.g !4.8038 L3/4. g  /. g5..42.4.3g 8.:4249  .x:30L3../4:.:2-.9::/.:.030.70L3/40  /:-0.07-003044.9.7.30. .030.50./280L33472g.:/0459.70.3:0 .:9 L397:..4397.7g 2:3.:902.3g5.73g :3.902.25:8.7..907.43/x43.:9g3/.0 5.:7  !03g95:701043.g :312 2.0.00:3.310890.39.x:3  250710.:907.:3/.28g.40 90 97:0 90 /. 83:.g74.90.::..83:.2 0:8.070  ..743g...45g90...4.08L31472:0/05490x0 250710.:70.50784.7. .5g .0... … 49g7 g 9  49g7 g 9 0 49g7  2 49g7  x 49g7 g8.4384.:L3./.43.38 g 2 /. :..90.:5.0573.790 90 239:0 239:0 90 897g/:0 897g/:0 90 905070.70. .70 . 250710.0L3 .43:.4.70.9.8:8 089g :30095:780..g 803/0 90 94.:78 .: 0/0-90.4397.L3 802.70.g .31089g .g7475.38 0. 0890/02:904770:/01g.2-0013/ .07-0....4397..:..43.9047..22:.

2 L3.50710.03  … .:08907089738...7.0 7430 3045497.:.90 L ..:9:20/.9.0/0970.  .  3.70.3.. 2 .39074.8.00/0. 2  .g .L3 903.0 20780 8.:.:L3 L8:1:250710.5g7 0. ./.9g.9:825:0890.2:97043.00L3 0..39 .5g7 0.03 0.9 /04-.780 85:80   : 50397:. … 85:3 0.70.9:0890:3925825:.  85:3 0.425:8 570.::3003:.  . .8:/0.39 g … .: 8:1:42432. .:3139.03  7g … .3:290L3970-:3xg7.7.                            0       970..7.8:-1472.  /4-47 ..:9 .39 .708.gx .03   . 2  85:3 0.39 . … /4-47 .g/081g :7. : 7g … 5g7 :  5g7 :  5g7 : … 5g7 : 7g x 5g7 : 7g … 207 80  207 80  207 80 … 5g7 : 7g 2  207 80 7g 2 207 80 7g x 207 80 7g …   .7 50397:7089:.1 5.0.-  !0710.g9:9/37..x:30L3..4-47  … /4-47 .7. :  970. .:25g7. :       85:3 0..5g7 0.  !0710.7.39 . :  %25:50710.03 0.9. … ./. x L3.43:.4- 3:9g50710..47-7 80L3930 90.9 .3x08989.-  3139. : … 970.908904850.g9:9/37.07-00. …  . :  970.70/0970.70:3. x .03 0.03 0.9:825:0572g4..1 5.x:30890 .5g7 0. x /4-47 .4-47   .-L303 3:2g7 .79.700 2     2  x  :  4/00/0.  .5:3.5g7 0.. 7g x  .  . x  .:8:1: : .  .9gL3970.03  7g 2 . : 7g x 970..:2 .07: 1g. 7g 2 .03 0.43/x43.4-47  7g x  .250710.gx .. 2 /4-47 .03 0.:570039. 8:1 /08303xg .' .4-47  7g …  '07-00L3 0.  0   8:1:250710..07-047 .4.07-00/0 .4-47   .: 970.9:825: !0710.70   ' L3 L  /4-47 .00L3 0.7:/0.907.gx .9.                    L               .90890 0.82.. … L3.43:. 2 L3.07-0082. 2 .  L3.39 ..5:3.  70574  7g5g.:  0.gx . 8:1 /08303xg '07-00L3 .03 0.  L  .4-47  7g 2 ..0 . x 85:3 0.24/:3/.79.50710. L3850.7.24/:70.9:825: 0890144892.:957457: 8 .07-::.0. :  85:3 0. : L3..7...03   . : ' L3   .70.43/x43.70.9... . 2 .79.0/03139. 08303x008:39 :72g94.43:3.47-70.0:9200 /0470 'g:.5g7 0.43:.9::. 8g 1 5.9::0890 . 2 . 7g …  .g0:3:.5:3.gx .03  7g x . : 7g 2 970.:8:1: 80 50397:.7g242039::.9.9::825: . 2 .

:0..080  08303x00. 0.:.0 .9:: /:.9L3 80 .-.0./.. .250710.:9.g/08303x..5:3.70..07-00..:37..5078  .0893:2g7 ...570039 5.039:507.7080 .425:8 1472..9:..:..5:7.:2804-807.9:.7:./080.g .:.5:x3/1079/0.039:508:1  !0710.. 890 :3925.05x.4- 3:9g %4..425:8 !0710. .9gL3970.07-::/0.0..99.0L3 0 .9 .8..2.700     …  7g 2  7g x  7g … :5g .07-047 82.9.9.50710.. . .039:508:1 .9:825:8:39:72g94.704/08303xg 7g 850./.7. /:80 9729 97280 .425:80572g4.:8:1:/050710.9.9g L3.570039:: . ..:...x:3070.4580 .:..79.9/3.5.790.90.:92..'07-00.7.4.43:...9g50397:.9.3/..

.5g7:9.

5:8.

.99.

:9.49g79 .9..8.

5g7:9..

5:8.

99..

:9.9..8.49g79 .

5g7:9..

5:8.

.99.

9.49g79 2.8.:9.

.5g7:9.

5:8.

.99.

49g79 .8.x.:9.9.

5g7:9..

5:8.

.99.

49g79  .:9.:.8.9.

5g7:9..

5:8.

.99.

:  80 7g 2 .0.50710.7047.g : 80 7g x .7.:  80 7g x .9:0572g4.5:.49g79 3//4:g.07-0.2.5:. .9: .:  80 …  .g9:9/37.43:. 7g  3480802 .x:3970.:90 %0723. 80   /08303xg 08303x008:39.g : 80   .:3925.:0.:  80 2  .9gL3.. 50710. $:39144890 1472001g7g/08303x.9:.07 : 80 2 .9::825: 8:1:850. 80   .3/.5..249g798g50.7L3.07 : 80 … . ..50710.9:825: .07 : 80 7g 2 . 147200/05:7.50710... . 2:9 .5:..                 0.1.447/43.48080x 0 8080 . 890:3925/070.    0 .7:970-:070509.802:.70  4/00/0. 2:9 . 8:1:50710.-84:9$0/05738080.708.50710.7:.92 .. 80 7g x .47-70  13/507. . #.00.90.5:. 80 … .:9 .70 .5:.x0 144892.2:9.:7g: 890 :392583909.5. 80 2  .9.70.:  80   .5:. 7g 0938g/0.2.5078  2    … 7g 2  7g x  7g … 08303x.90 . .390.9:825: ..07 : 80  .:... 80 7g …    ./...05x.70.g:9  . .07 : 80 7g … .:  80 7g … ..708:3930907.g : 80 7g …                       80 80 2   80 80    80 80 …   80 80 7g 2  80 80 7g x  80 80 7g …  L :7  80 2 :7  80  :7  80 … :7  80 7g 2 :7  80 7g x :7  80 7g …   . 80 7g 2 .. .425:88:39.g : 80 …  .07 : 80 7g x .g : 80 7g 2 .:3925.g : 80 2  .x:30L3.. 50710.05:9.

 .7..'050.07-::.0x7g-/.425:8/3147200/0 3/.47-70.4.70.:8.9/0..9 .:.0..570039...4.42 45720/. ..7g  35:3.9.3.2:7/05.:2  570:29..:.90470308.  90.70.47.24/::2507.x:30..947:0890:3925.90..790/0x..70/050710..4.9.:./0570039. 3139.43:.0.:9 ..70.'947:57457: 8 '947:57457: 80572g4.70/01g.:..9.4g:/.0/:5g242039:.70 .5490x0 8g...07-::/0.g748g .708050970.0/0701472.9 $014480 90 ..:79.

5:90.

2070.

:-.

0g:/..:7L .

5:90..

2070.

:-.

g:/.:7L ...

5:90.

2070.

:-.

:7L ..42g:/.

.5:90.

2070.

:-.

.0xg:/.:7L .

.5:90.

2070.

:-.

47g:/..:7L .

5:90..

2070.

:-.

.1 5..7.9..x:3.708.995/0..43:.89.x0.7:3.43897:.390/0.:7L '947:20/. 90590  '947:.47-7 L3.0 .07-::/0..947:..x:30.... /:5g242039:.028g50.70:720..0.:8g50.42:3g 13/L34. 905x 48g.47-9g 800572g57397 4.:.9 14489L32-.7::.3907470890:3925/070.0  7014720.. ..5:x314489 L3.7. .07-::/0 .947 .07-::.43:3.x050717. 9059. /:5g.41:.x .9.- 4 .7.5:3...43:3.g8g.700572g4..90.43:.g 147200/05700393/.28g50.:570039.:.9 48g.0  32-..9.:9573/1079050717. .708g50.70 890:3925..g2 .390747 '947:. 2.-g4.47-70..0x8g50.14480 90:3.0.07-::/0 .:.-.94.g9:9/3. 9059 48g.390.0.79.. 90590 48g .47-9g802.8g50.43:..9 . 9059g2 48g.0L3.x 48g.9.9 .7.:570039.425:80/3..

/85g7:9.

:38..

039..

7..9.4-479 .01:.

/85g7:9.

.:38.

.039.

.9.7.4-479 ..1:.

/85g7:9.

:38..

039..

.9.4-479 .7.421:.

/85g7:9.

:38..

.039.

9.0x1:..4-479 .7.

/85g7:9.

:38..

039..

9.7..471:.4-479 .

/85g7:9.

.:38.

039..

..9.902547.43:3.:2 ..0890..8g0 20/.05x43.43:3..9  !4.70/02507.07-::70039%081g9:08.g /:5g 80231.g9:9/31472083909.x..:..9.0570.07-:: 4720083909.::   .947%:8g50.:8054.8g.70/02507. ..9...9.4.708038/05700398.1g..43:3.05x5745:3070.0572g .9.05x5745:3070.4-479 !70039:..8g..-84:9 4..0/.281g9:98g .:..43:3..:9g 8038/050710.020: !70039:.1g..1g.. ..925.70. !70039:.947 %0 ..g.3g.0.43899:9.9  .8g50.3/90.70 0890002039.90.:9g 8038/0 570039  8g9081g9:08.: .9080 24/00.8g.90/0.9014481g7g.....70.43:3.:9g 8038/0..03/.9.43:3.0230  38:-47/43.05x5745:3070.9.x.08:39424320.x.2.$g.. .4.x:30.7050/0 324/0.5078  .

078.3g$g11489.925.30 .9 10 5489074.. 8:57. 90590 8g .9. 90590  .0593/50784..07-00L3 .:/08303x.08 .x 8g.43:3.90..390/050.  0  3/.g 8g xg.70..8.5:3.39g  .. .%7g..3.07-00.3/.570039 g 8g.570039.9g 3474..9 0..570039 0 8g.79.07-::/0.4-4.xg/0242039:..43:g7.5.43:3.9:..7 5:7.07-0.g/0.390.8.70 .9  2432.3g  3:2g7 .x:3010.8g4:g 8g54:g '. ..07-05491144890. 5700393/.:50784.:90723.7g!3g8g12078. 9059 8g.390 8g.g3 99%70.g30.g30 8gxg.:7.-.:4897:..-g/:5g50784.9.8g90014300  !0710.8.:14720/039.4-4..3.44 3:80L3925.g 8gL3.g5735743:200507843.39074.L3925. 0 .70.L3.g.43:3.8g0.. .79g 8gL3.9. 905x 8g.9.7g.9..44 970-:...90/:5g.8g1 5..g9:9g/31472.9.:950.0..9:.70.  !0710..7...3.73.3.7 1g7g .9.00.-84:9 4.57450 8:0 8g8:0  90 8g 90 8.4..9.790.g.70/g . !0710.. .. .0 41 ..8.43:3.70 2070 .8g.43:3.x:30970.47-7 $g123..9.g 8g 4.7.570039. .:9g1.54:.9.9..7g 8g20.230.7g ..07..70.5./280L3 3472g8g239:0 8g239:...50784.7./.425:8 .43:3.9:.70 8g 8..92570.570039 0 .83:.0 4.x:3 : 9:8g1970.g  3:290.: . 147204780704..9.90470/0.83:.x.g0 8g 4. /08303x0.570039 0.::570039  /.0L3 g.3g  '07-00/0/10790.44 1082:9. 9059g2 8g.07-00L3 0.07.50784.9 9:8g1.7g 8g.9.8.4:.43:3.0:8g1.9L3 802.57450 8g.43:..70/g4.9:7g3.570039 g .0890:3925.  L3/. 9059.43:3.

0.8g1 .07.9 .07.9 348g1.07.48g1.9 0.

39.7:089054895:8 . .x.7:.:5489074..-84:9g :.:. .2..8.g.5..:.03  0:  3/.9:3.803907.x .:5g..425:8/3. 5.g2 .9. .  !70039:..07-::/0.9g 0890...901448 ..g. 570:29.0572g4.70.7.x:3070..21.7 .71.43/x43.393/ .98g80 L3x00.39.4-479  !70039:. 1.07.07-::/0.0.70 .75:90.7 3139. !70039:.7.47-70.-gL35700398.g:3 5743:2030.9.0/0. .0. .g 570039:. .3:3x. .0.9.0..393/ .: 570039..9.7070.:79g .73139.1472.3.70.43:.71.43/x43.4...1.:147203.7 0 . 0  890:3925.070 /.7 4.70.3/70.43/x43.:.70 .7  .9 5g7:9 L3.9/.3905:8 L3.:L3.79.7  3139.008g1. .:.0572g... .7..9.2 .  .4-473/    .07-::.393/ 5g73/ 2073/ 0 3/  .0..39.07-::.39.43/x2.0780 L3.3/L3970..039:.7.039:.71.41079...g9:9/3 570039:.39. .8.1 07:3:.3/L3970003:8039075:30:35743:20 30. ..0370 .9 3139.39.g. .1472g:3g ..8..03 /4-47L  $054. 4 .. 1.43/x43.7.  .x:3/370039g.43/x43.3/.7.05:9 8 :-9  .947 .4- 3:9g23. 14489L3..0/0.393/ .70. /47270 .00 .393/ .:.059.5..4. .x1.393/ ..43:.x:382:9.g.30g8. .-:30.:.

.1..1.71 .-. 54.07-:: .43:.47-7 L3147200/05490x0  1/4798g..9.5..39.9 .79. 4.9 ..x1.:70:.5g7:9 57.9:.4.7.9 . 970.0.905708.47-7 '.901.5:3.x:382:9.0572g .71.43/x43. .:.2.0.99:/3082:9.:5489074..308.0572g4.1 93/.07-::/0.g.9..4 4 1:2-3/.-84:9g 4.39.:4.903x.3g.39.3g 242039::. 1472..9...70.: 242039:.07-::/0.:9g  15.9473/.1 5.8L3925 '.:9  !70039:570:29..:94-:: 8.3.43/x43.9 0: 8.38g.7.9 .::3.43/x43. .!0710.43:.21. !0710..9/3570039:..39. !70039:570:29.70/01g.x:30970.0890:3925.:97.1 07:3:..05:9 :-9 /4-479  !70039:570:29.70.43..0.xg.79.79.39.:3/ .39.425:8/3147200/0.:.701.g.x:30.9.70 30/230.93/.x:3089:.139:3/0.9 ..9:.. 890:3925 .3/.94.xg/070039g .7.07- 70.97..82:9.900572. 1.1.9 .7.9 .9g2570.07-::.7054.

.5g73/.

57.053/.

:-3/.

0 g 1:2-3/./4-473/ .

5g73/..

053/.57.

:-3/.

 4 1:2-3/../4-473/ .

.5g73/.

053/.57.

:-3/.

42 42 1:2-3/./4-473/ .

.5g73/.

57.053/.

:-3/.

/4-473/ .0x gx 1:2-3/.

5g73/..

57.053/.

:-3/.

/4-473/ .47 47 1:2-3/.

5g73/..

57.053/.

:-3/.

9473/.7.0.07-::.x:30970.9..0.:.1 .1  5.390747 : 9../4-473/ !0710.1472g0890:3925.:9g 89:.:9.9....4 4 1..9g./. : .. !0710.70L.07-::/0..39.425:8/3147200/0.:9./370039g  ..g4170: 9  82:9.9.7.g0572g9494..90.3  .-.70..7070.5708.4..x:30.9.9 .5:3.3/41897.9:570:29.2039.4.1.9 8.43:.g4.:54890747  .xg/0.-84:9g3/.9:570:29.x:30970.78:397.9 1..:.:9g 1...79.

5g7:9..

57.05:9.

:-9.

/4-479 .9.0 g 1.39.

5g7:9..

57.05:9.

:-9.

39.9.. 4 1./4-479 .

5g7:9..

57.05:9.

:-9.

39.42 42 1./4-479 .9.

5g7:9..

57.05:9.

:-9.

39.9.0x gx 1./4-479 .

.5g7:9.

57.05:9.

:-9.

9.47 47 1.39./4-479 .

.5g7:9.

57.05:9.

:-9.

078.. :- .90 570.:9. .390/0144870  357454x08:-47/43.0x0.L3.70.0.70 8gL3.. .70/02507.0475.70.  0. .::3. 8014720.39.::3 7./.7L31472003.::../4-479 !70039:3139.94..g.  !70039:3139.8.3139.:7L  3139.90. 7.0572g4.9g570.089045g. 80.70 ..x:303089:.0.902547.g.90.x0 70..0370 .:9.8L3925 2:3.   .4.:9g L3.. .43:g7.0.x:30970..5g.7g9.07-::700394..1472./g:..  0    L .43/x43.90723..0..97:.714489 /4..::.:79g.  . !70039:3139.07-::  8:100/03139.9.4.9.070  !4.72.8.g573.:.7041472g825g 43x3057054x.05:9./05:30 .8. 8.

80/0.39.:.907 8989.:3:2.81.0/:5g1472g 2507843..5: 50397:50710.07-0 5:7507843.43/x43.9:3.47-0 90 : L3.9.7.43:.43.47-0 90 %:L3. 570:29.4-473/  !0710.7g/g.38. .1472.:50784.070..0572g4.07-3:2..:..0:720.07-: /.07-05:7507843.: 5. .43.g..0 2.:.:9g 5489074.90/03472. .24/:5.g/3570039:3139.27 .7.5078 5:7. .08989:/: 05745:3028gL31gx g2L3..425:80 .9..7L3939 8014720.3047&3/0/.7g.07-.47-0 90 L3.x .30 .44 0.70. .: :300 .:9479gx. ..:8038:71:7..800572g573/08303x0.0890. .0/070.07-::.300 .8 8054. 573/08303x0 .47-0 90.90....42 .0 570.gx .901448L3 4. .9 L3949/0...1 L25.:1472050397:94.4389.7080.:9g /070:g. .43:3.39.0.3/ :-3/ ..5:.22:9      :2g7: :2g7:800572g84/.90147200 /.: 02.43/x43.059..479..07-:: .2.: ..: 50397:..  :5g548-9.:947::  '42:72g7L3.900572. 50784.70./7:24/:747507843. !0710. ..3.80..79.31089g..:80382507843. :3/0.9.43:../1079050784..:3. .3. .8.9.7080.425:8. .7 .:70 ./057054x.9 570.  094927.  3970.09:3g 1:07g94.9:...0.00..  2507.g 5731472..:03: .:2144870.g  5:7.:7g2308g 2.:5:7.1:07.:.7.07-0507843.2 .390/0.:9.3.330 .0 .94.0.g $:3989:. 4..9g:.07-::/0...gL3.3:2g7:7..:0L25.07-080574/:..g97.0 0.07-0:3507843.1 5..70 .3.08250 .07-::/0. .2.9.7.08g .9:7:3:.x  .:.3.8 8.0 902547.07L3. 2:3.70/083:.79..: 50397:.9 5g7:9 L3.7 3139..:.0/... ..754.70 5g.2-008038:7 $:39... .. ..../05078 . . .83:..:.393/ 5g73/ 970.70.07-0:3507843.4 . .x .70.03  .070 /:.78.5:30 .90.0 3/. .181/.907.43x3:9 .-0.x:30970.:2089g .9005.. 2.070 :- :-70 49g7L 49g770 !70039:3139.0573.39.7g . 80 2 ...907.39074../:20.7g 3..-..g8:-0.07-047./080..2.. .8.g.9:0890.:.3/1472.0.1.90.:/08570.002.xg !0784.  !0784.g30850.07-0080.4/g.7..:50784.:: 14.7L314720024/..703/.9..:..9020.0x 8.9050784.20:3.0 800572g573147200.7.:9:9:74750784.7 5:7.-.2 .0573.5: L2570:3g.7g230. !0784. .70L384x0 90.039 49g79      !0784.714489 .3..18:3..-:-: ..08. 802.4.7.49.3.5g$0.70 80144808.x:30970.7907.1. . /.:.3.0/02 .47L09..0 /:.0890/039.g/0.9:3139.90 .970.0890.07-:: 5735743:200.54:. .70 .1  07:3:.39 g .8g. .2:904750784. . .947 .9.:1g. ./0 ./0.1.:.425:8 /3570039:3/.:x.99: 0..9.9:3139.7::. 5g.43x3:9.L3.:9 890:39257.0.2 .0/:5g1472g 2507843.00/370039g 089:/0.9.79..9047.47 3139.  .0.0 144890.0.0572..39 .1489970.05:9 .0x . .

.3.:24/0890  4  572.7:.3:3xg2  5:7.'40.9.0.2  5:7.4/547:3. 2:9  5:7.02.089gx  4 7.70470850.2.42:30 .    .  $g128074  09.:5490x  $:390x50784.:743.50.

0.07-:: '07-00.-.50397:2.L3.1:3.g .07-.:5. 0307.0572.79..08 147200/050784..0 902547.97:14720:3./0.9g:20.:3  30:97:83:.:/08303x.701472. .:35:7...x. : 30L25.79.0 3:. .0  80144808.L3x95g239:  147200/0     03: 310:30.7.0  94.: /08303x.3.. 41472g 50397:2./0 570/.074 .8.8.0.2.. 170 90  ..70/0.5.. 2:0890390039 .:.:943420 4./7:24/:: 5.7 .0.790 ..5:.9g50397:10233 30:97:5:7.x0839.0.790 1...703.93423.!0397:.  47.9047..03.5: L2570:3g.9.9047..9.x.5:3. 50784.:x:30. .gx..7.7905.0572.7. .9.24/:7 30570/.:3:.0.9047.9...:/08303x. L .3.9 0830.80231..8..-.:/08303x..2.07-.L3.2. ..9.790 . 2:2:3.9.79.07-:: ../03:2g7  !.24/:7570/.- /31472024/.g/003800572g3:2.0 90 570/.. .08:-0.7.3. 7.50397:1023383:..9.0L3/05308.g/003     :3.. 0  !.9.9..7.

425020393/70.9.8:39 81.97-:9 !g./0L3..9/0-3080/08.9 $09020.9:7/0:72.90-:...:/09:33/ 3:20570/.8089g53.0890.9 .3.9 :/ : 493/: 80 .504.$08g9:7.9089.  .gx.9.39.9 :54.gx.02/0L3.890/0302.9.070...590.:7./0.23g.42502039/70.gg947L380.:7.9$0.g8903 99g  4/39g 570/.80/0 :2-.7 .8:52039. 90.207034..9.302-3/ .

.390/0.10 0 8:395:x30.790/08144890L3.7.43:.79gx574/:80L3897:.07-:.:: .708:1: : . .g..9..949..:10:303070:./:8./..89.:78:10:3 .:.23..1 3/.07.3. 8:3914.70. 3070:.90 0890/1079 54733/: 80/0.9:7g4. 0  : /0. .:9 570/.3/: 80L35:3.70 '07-00.00704.18.:8.9.:. .7 .07-./0   9:  9:909.07-.0 L3 7.07-:.3070:.70.9:..1 .08947.00.3/70:9g147208:509.8.79gx0574/:.0. .0 .... 9..  1 1 148 089 0 9 8:39 07 /0.02.3:2g7.7...79./7: 88902::.3/.5:L34.:897:.g8..:10:303070:.014720.07-00.9 :7039     '07-0. .24/1..3/ .902 L3939 4L3.90.  53g./.9gL3.9 5.47-70 397094. . .9:7.90.. 3070:.:289.70.9 805g897. ...07-:. -0.5700390:8:39 9:0 9 0.70.90/10790.1047 .9703:$ .:. .07-:..8.07-07. 9 ../.508.  !70039g21472003070:. !0.7:703090723.3x.:2-3/ .9.9g8:39...70.42502039.0..9020L3.- /0.70.9g 4/00/0.0.:.79.50710...:L3800..:./:/03070:.07-0 '07-:..10890..90.

48:390x 0.0890 348:3902 .0.

 0.2 9:07.90:07.008:39  250710.

407.x 0. 3407.07.0.2 .

9825:0:1:.0007.:  !0710.

1:80 9:1: .

1:80  0.

0.1:.

1:80 341:7g2.

1:807g2 .4 1:7gx.

1:807gx 01:7g.

9.1:807g  !0710.425:80:.1489 0.21489 9:.

21489 .x1489 0.1489 34..4.0.

00.: 1489    .

 2:9 ..90:1:80802 9:1:8080  0.. 50710.

0.4 1:80807gx 01:80807g  '9470:.1:8080 341:80807g2 .41 9:.01 0.

1 34..4.0x1 0.0..421 .

471 '947 .411489 9:.390747 0:.00.011489 0.

4211489 .0..11489 34.0x11489 0..4.

00 .4711489  43:3.9.5700390:8g1: 9:8g1 0.

48g1x 0.0.8g10 348g12 .

9.50710.90:8g11489 9:8g11489 0.008g10  43:3.

8g11489 348g11489 .48g1 1489 0.0.

5700390:. 1 9:.1 0.008g11489  43/x43.

0.x1 0.4.71 34..21 .

11489 9:.90:.00.11489 0.50710.71  43/x43.

711489 34.x1 1489 0.4.0..211489 .

9.79.9.0.5:1489 1489g14 9 14890  $:53/01489  '07-:...9. 0.9.00.9.50710..549.1 1x 2507.30.1  3139.711489  2507.3:1 3:1x 3139.5700390:. 3/.2 9:.570039.11489  07:3:13/  !.

70 34.0.0x 0..02 ..4..

00.:  250710..90:.0.. 0.0.2 9:.

2 ...0.4.0. 34.0.x 0...0.

9825:0:.00...:  !0710.0.:.

: ...:80 9:..

:80  0...

.:.0..

.:80 34...:7g2.

:807g2 ..:7gx. .4..

.:7g.:807gx 0...

:9 9:.:807g  !0710.2.9.425:80:.....:9 0..

4.:9 34..2.:9 0.x..:9 ....0.

.90:..:80802 9:. 2: .:.:8080  0..:9  .00 . 50710..

4 ...:8080 34.:80807g2 ..:80807gx 0.0..

4.00.0... 9:. 0..:80807g  '9470:.0.0.

34..4.0..0..0x.42.0.. 0.0... .

.0.:9 9:.00.01.47 ..390747 0:.  '947 .41..:9 0.

0x1.0.:9 ..:9 0..421.1...:9 34..4 .

:9  43:3.9.2 9:8g. 0.5700390:8g.471.00..

0x 0.8g.-g 348g..02 .0.48g..

:9 9:8g1..-g  43:3.90:8g1.:9 0.00 8g.9..50710.

..48g1 .8g1..0.:9 348g1.:9 0.:9 .

008g1.. 9:.. .0. 0.0.:9  43/x43...5700390:.

2..4.7. .x..0..0.0.0. 34..  0.

 43/x43.7.50710.0..00. 1.:9 9:.:9 0..90:.1..

21.4.:9 .x 1....:9 34.0.:9 0.71..

9. 3:.:9  2507....50710.0.549.9.9.0x 2507.570039. ...  3139.0..1..30.0x 3139..71.9.3:.:9    .00.

70..70.:90  $:53/0.:x ....:9 .: 9 '07-:.07:3:.5700390:.. 3/.9.79.3/  !.: 9:.5:....70 0.:9g.

70.702 .4.0.70x 0. 34..

00.70.47  250710. 0.90:.2 9:.70.

70.x 0..4. 34.70.2 .0.70.

:  !0710.7:.70.9825:0:.00.

7: .7:80 9:..

.7:80  0.

7:.0..

.7:7g2.7:80 34.

7:7gx.7:807g2 .4. .

7:807gx 0.7:7g..

9.2..425:80:.7:807g  !0710.7:9 0.7:9 9:..

4..x.0.7:9 34.7:9 0.2.7:9 ..

7:8080  0..7:9  . 50710.00 . 2:9 .7:80802 9:.90:.:.

4 .7:80807g2 .7:8080 34..0.7:80807gx 0.

70. 0.70.0.00. 9:.4.7:80807g  '9470:.

0.0x...0.70.42.4. . 34.70.70..

390747 0:.  '947 .00.01.47 .70.41.7:9 0.7:9 9:.

7:9 0.7:9 34.0.0x1..1.421.7:9 .4 ..

70.471.7:9  43:3.9.00.5700390:8g.70 0.: 9:8g.

70x  0. 348g.8g.0.70.702 .48g.

70.  43:3.50710.008g.9.7:9 0.7:9 9:8g1.90:8g1.

48g1 .7:9 348g1.8g1.0.7:9 .7:9 0.

7:9  43/x43.008g1. 9:.70.. 0.5700390:.70. .

7.4.70. 34..70.2.  0.x.70. .0.

7.7:9 0.90:.1.  43/x43.00.7:9 9:.50710. 1.70.

0.x1 ..71.4.21.7:9 0.7:9 .7:9 34.

9.5:3.7:9g.9.. 459..90 .:.7::/050710.42572.0.70.2 ..x0.73/  !..42 .9.: 9:/.9.:79.2 .  3139.0.8:39.9.:5.7:9  -807..2 .947 .7.7x33/.5:.07-::.07-::.:94342 .07.425:8 L3..570039.7 .0x ./.0 ..478:39.. 30.50710. 0.947 .x047200 .43/x43.07-::.7:9 .1.. .00...5.-.7:90  $:53/0.7::/0.:.:8.x .7::/0.9. ..7 147200. 3/.0:.71.:3139.79.0 ..549.07-::.:8:39.42-3.0.7:9  2507. ..5700390:/.:.x .7:x .7.0 ..4 .7:9  07:3:.42-3.79.42572.390747  '07-:.90 .70.:94342 47200 . L3.  3139.x0. .0.

0.x 0./g 34/g2 .4/.

00/.2 9:/g/0. 0.:  250710.90:/g/0.

4/g/0.2 . 34/g/0.x 0./g/0.0.

00 /g/0.9825:0:/g/: 9:/g/:  0.:  !0710.

0.4/g/:7gx 0./g/: 34/g/:7g2 .

 2:9 .90:/g/:802 9:/g/:80  0.. 50710.00 /g/:7g  .

4 /g/:807gx 0./g/:80 34/g/:807g2 .0.

00/g/:807g    .

 0.9.: 9:8g/.43:3.5700390:8g/.

8g/0. 348g/g2 .48g/.x 0.0.

5:/.79.9.30.9.  2507.x 2507.x /./g /..90  $:53/0/.9.89.00 8g/0.: 9:89.9  '07-:. 0.9. 3:/.x 07:3:/3/  !.9 /.3:/.5700390:89. 3/.9g/.549.

489.x 0.89g 3489g2 .0.

0089.:  250710.90:89g90.2.

.2 9:89g90.89.

89. 0.

89g90.0.

2. 3489g90.89.

2 .4 89g90.x.89.

89.x 0.

0089g90.:.

:  !0710.9825:0:89g9: 9:89g9:  0.89.

489g9:7gx 0.89g9: 3489g9:7g2 .0.

. 50710.9:0:89g9:802 9:89g9:80  0.00 89g9:7g  . 2:9 .

4 89g9:807gx 0.89g9:80 3489g9:807g2 .0.

0089g9:807g  43:3.: 9:8g89.5700390:8g89. 0.9.

8g890.x  0.48g89. 348g89g2 .0.

9 .9.x 2507.79.70.89.5:89.008g890.3:89.4.g .570039.89.9..9.549.  2507.:.30.3:89.07-.89.  07:3:893/  !.x 3139.

:.9.4.: 9:0 0.5700390:.:.g  $:53/089../0.89g9:9 ..70.9. 3/..9  '07-:.

0.. 34:g2 .4:.x 0.

 0.2 9::.:  250710.00.90::.

34:.:.0.x 0.4:.2 .

9825:0::.00:. 9::.:  !0710.  0.

:g 34:.4:.7g2 .0.7gx 0.

 2:9 .802 9::.7g  . 50710..00:.80  0.90::.

:.4:.807gx  0.807g2 .80 34:.0.

00:.9..5700390:-0.5::.x :.90  $:53/0:.9  '07-:.549.9..x 2507.30.3::. 3::. :.-0.9.79.9g:.x 07:3::3/  !.: 9:-0 0.9 :. 3/.9.807g  2507.

-0. 34-02 .0.4-0x 0.

00-0.2 9:-0. 0.90:-0.:  250710.

4-0.2 .0. 34-0.-0.x 0.

00-0.:  !0710.9825:0:-g: 9:-g:  0.

4-g:7gx 0.-g: 34-g:7g2 .0.

00-g:7g  . 50710. 2:9 .90:-g:802 9:-g:80  0..

0.-g:80 34-g:807g2 .4 -g:807gx 0.

00-g:807g  43:3.5700390:8g-0.9.: 9:8g-0 0.

8g-0.0. 348g-02 .48g-0x 0.

 07:3:-3/    .00 8g-0.

. 9:2g33.9. 3/.79.23.!.. 0.5700390:2g33.5:-g:9 -g:9g-g:x -g:90  $:53/0-g:9   '07-:.

2g33.x  0.g2 .423..g 3423.0.

 0.002g33. 9:8g2g33.5700390:8g2g33.9.g  43:3.

48g23..0 348g23.8g2g33.0.g2  .x 0.

:8.2g33.0  2507. 3/..x '07-:.549.008g2g33. 9::8:...9. 0.5700390::8:.g 23.9.

4:8.:8:.x 0..0.g2 .g 34:8.

9.5700390:8g:8:. 9:8g:8:. 0.g  43:3.00:8:.

g2 .0 348g:8.48g :8.0.x 0..8g:8:.

.g3:5491144890 50397::300.3:2.: 57010/0.8g...: /07.907:/010..570:.:300/3970.:L3./2g .x089.549.x -807.07-0473070:.70.2507.. . 572:  3:2.5../.47/35..70/.:4. .4389.9.0 '07-0/010.31089gL37.g80.2.90802g70 90/. ....570039 3/.900.00..g :8.2070 80144808.70:...42509g ./0/10790 0 0025: .07-00.0890.07-0. 545:..9.L31472.0... .9.70..43:.703..    '07-0/010.9.5g8.570/.802.:8:.008g:8:.7...9.9...7.0  2507.L305708.08:39.

07-00./41.743./097.0/0 ..g.x390730/01472. ..7043.07-0478070.70.5479:.07-0570.2-:.914720/0925:7970.:8:10  573.      #.38107:.0/0 .425:3070 8910 8:1:0..x.03/0../.5.39047  %7.9.3:.0 .70. .:.0 '07-:08904.38.705.x43..07-: .4-.07-::.. .5:90.79..90. . .:./40.:908.43:3. .03:. 232.9 573. .39..43..38.:2.9:347-.  $:39.92..7.9475g7x/0.48209. ..9.0.-.9.:.4592.07-.. ...7.7: ./0 .:/007:3:.70.08:-89.  . 9070:3471472.  .g.9.07-03044.70.995731472.. .800.g573/07.  ..:14720/05700393/...9..-897.47-70L3.43947.039. .070 .8g09702/0574/:. .0 14720.3:.07-00./293..310 . .703:  .8... . .x3044.8:1:  43.4 7.8 .97.9...39. .70L L2-4gx0 90L35072.0 /g3..9.:8:-89..070 . .75x43. .2..9...0.5:./3./.../0. .70.303xg3.41472g/02507.08...43..170.9. ...4.0.425:907../8543-.0. .0.9:347-...9.:5... ./081/0 .43.

903x43..11g .07-03044.9.5:.x43.g. 30574/:.    . 203:8:1:  .0x: .9. .0.47.5097: .9gg/: ./7g.7x .- .70L3. 90470.-5: .2x: .9450.:34.0.0x43..0:  570x: ..8:1:./73: .x05: ..70899: .27 .0 ..8. 89..x4342.828 : .7097-: . :/3.17..27: ..x43.07-0. ./7g2g: ./g9: ..9:347 1472. 507. 8:-899: ..700.1: .: .970-g: .07-0.09. 84:x43.

0892.-30/85:30 . 8:57.0L3.1472003139..39 70 5.39.250.:.-./49007.2.42.g3xg  . 8:57.800.2g :7g 57g 58g 850.:94/03:3x.2.70574708.9 /:7:9 970.g .43xg8g79:7g .5.79.07908.:570. . .. 0.07-..78 ./0.48 :7.:897:.- :9.g 947450.39.-4:10:3.0. .g 239:./. .- .70 ..8:-89..: :3 5.8.  .39  .g/070-.78g.0573/07.1472008:53::.078:30.25.7..39 850.!73574./. 8:57. .39.3.90020/.07-:L3.g8.43.70.0/070 ..073.78:7g 1759:7g 1079:7g 85g79:7g 7:59:7g 850709:7g09.900 /089:/0 5:x30 L.g70 0..70 70708.:.: .9.714720024/.9.0 .  8:57.-30.3/.:30.1.79.:0070 .g 573.1.9.5:.0070 547370 5.. 8:5075:3009.:94808. .147200/007:3::33973/ 3973/: :38:1073/  8:1073/: 8:1073  !73./0.70 80..:573.08 54739 .g/473xg .L3.70.7070708.38107:..89:/039570g99 89:/039g570g99g89:/0390570g990 89:/03x47570g9x .4 .0 .25:747.70  2:3.94.g3:2.90.9. 9002572.g . -.9.07908.70.84.g9:7g L3.:.0 $:10080.0.0473139.79..43.78:3989:..07-047L3.08:-89.g70x702.:94/49. /.8:-89.- 31:03x.  '07-:970.07-::57.310893/10:30 /095.4 7.425:307804-x31472.7x.  43. 7.57489/85:308.7.g5731472005.g9:7g.:/1079057014/0./4.9:.-.05. 7.5: 07:3: 8:53: %7.07-0  54733/: 80/0.0. 8:507.:::3 /85g7:9:90747/39.70 L3./0.030507843.:94:.94.:.07-./.0/0:.47  !73/07.:7..g8014720.070 .9...9.:573/07.x. .0478 .:94.0 90/4.:08 .48:-g70x  ..09:.g.gxg94..43./0.70 0/:.0.70574708..078:30  !73/07.9.07-.  908:10.3139.1.:7..79.078:30.3/8:1:800.07-/024/97 .07- ..07-:80.07g94..:94574.0.:94399:.0.9 3907.9:7.089738:7g 7g8:7g ./g5g94.07-. 8:57.gxg94797.:g09.39.5:: 2. 8:853 9702:7 .2039.70/3.: :.:8:10 805491472..9.39.: 170.39.089:.x.:7:g 90.70  /:7070 970.47/43.90..35:.48 8148 8:5g7g.708: 97007 :7/3 :7.7g947 /897-:947  L3.030:9708.43.3909.  . 900.39 2.970 548424770..47-g70x /08.:102330.-30..0.-09..-302079. .g/0.:9  .70  .  90014947.3g94.425:30708.39..4-479 4.0.

07-./708.908g1./0548-9.34  :2074.9.9450.3/ 80.07-.50710.9g  .970-:054.2547./0x .07-::08900.7x .905g8970..0 54.9g/7059 .g08:5g7.38107:..8.-:13 .2:9 54.3/800.3/800. :30039070.-  ..:..247144.78009.07- 472.9 8./..g 8038:/0548-9.03 8.9/0.0.70 3:2.50710.0.43:3..9.g  /4-3/0 9080231.9.x.089.x x 09.8.90.90. .43:3.90 %70-:08g1148950.54.0 549572.        .07-::L3.x.8039070.90.07-.g !4..10.0/07.-9.900549 572./02 ..g.g.x433/.3:290.90 574-.43:3..  %7.3 .....43:3.-9..g:3:.9748309.9/0147200570/./.:34714720..90 970-:0 !4.x097.743xg .3/0890:72..900890./.39070...90.:./g50.07-.9g/0:3.8g  %70-:0.07-.92.74g .9/03:2.x.g9g  3.9 !4..x/0 .g.9 4 .90 574-.:.39.1  .-.901:.9.84. 9059.g.x4342./..07-.90 1:3.

..g./0.g50717.x43../3970.00L3925.057054x0 .7.9/0.:::3.:348.07-0.3.::33:207. ./.44 8. 4. -.3:290. .70:2.7 .70907203:././. 3889. .9 ..07-:08905.3:  &300./42.90.270:8g 9949:  L3/0533/503g.07-0080.3/1472008:39/039././0.7 ./0.x.9.7907: 1043.g50397:  /.. :3/009.790.00. .x0 39070.gL3. 572:/08:8 503g.0.   L3.905g7x/0.70/0. .757457: 8  /.9.3:29.xg/0:300203970039 0 3013/45.3203  31.:..07-00.90 8.78:39 89:.0  . .x:3 89g78.3203 0.9.4170.7:70.07- '47-0 90.44 :3.-0 2434247102.:L38: 7 47./.4..8g 5741:3/ .x0  :300./.x 00025: .:70./0391..L3.0  .:289.43909:30.947:907203:.9 .:.7.4707.x:30  $570/0480-70/0.470..470.70. /0907233/:38:-89..80.47-703010-g 5741:3/0907403g .7 2070: 230 3..473:07.07-0574.07-047 $070.39.839./4. .0 /057054x 8.3:2905.7.:2 !0.g07 3: 4./.431472 5497.4-x3:9..7 14.:..:9g..90789..9039 .47-70/3 .07-:80. L37:5:3423.:4.  L3/g7g9: /0/08:-9: /.70.L3.:89.43:3.:289..  .0./.07-:54.8. :5g57054x0970-:08g:72004-.90 549/0.. /4.07-030..07: 0.5.x.9 7010794780.9g0.70.5g70.84.97-:9  /./4.2 ..078:30 /3../.3..43.:9g94. 2g.9.07-0.40478g .3:: .90/090723.3.: 5.9 17:248 L379 :..x430.70580 90L3.....70 570  8:8 94.07- 57054x0 08900.07-0.99./017:24.790/0..9039..07-0572./.431472 .43:3.3:29g57054x03/0 90 .3/  . 14483/: 80949..g.g4.7.2.:.-.07-: /.57450/0 57054x L397:../42.0390 573..07.9.0 0 /0.802030. -30 .93:800572g .90789.90/0/090723.3x..8:57.22:9 .89.80 .54 L3.84.425479.8:57.:5.x.0.390..708070.05:98g54:g &3/0..47-2/:5g %49/0.:.:1:3..07-070./.39.07-:: 31.9./.390.:2 /.  /0480-70.99/0 8038-g 3:54x57.g78..425479g.0 /0802.79.8:57.:389: .:28:394.0:.9.70.9.70 24 903908.57450 573..g.2.9:9./479     .47-703/0503/039g 8910 .07: 04-.x0L3.7.905g7x/0.2039:839. .70L3949/0..391.. .xg09.0 . 890.:3.x3/..g/:5g4730 /:5g897:.x./0.07-00 /4.839.3:290.43:3.9  907203..0..:/09. !f# ' ##   /./.390389gx .7.70L3/0530 90 1:3.390 /0.xg3:07.L3.0: 897:./0.708070...9./0.L3. .7.43899:3/3:.  :35743:20 .3:29057054x80.490.08905g7x/0.9.- $:39..8:57. .0.:5..g.54 .9:7390730 80/0480-08.00/4:g.9.10.x...790 07 0830 2.  389:.47-703010-0 57054x0 .03.9:7g /:5gL3x008  :5g4730 .81.:L257:2:9.9.. .3x.:.925:3/090723.:1g7g  .07- 39g 17:248 0705048 '30..g/0.7.70.:/0.47-701:3./.90  .::3.:3.:0 .9g/01472g /0 .07-..9047..70  3:7057039g:3. L31. /0/08:-9 L31.0.08.:/0././42. :30./.:3.9g..4397.07-:54.81..9.439089.7..07-:.07-0573.  /.42502039.

9 L3.9 /38:-89.7:39.7:39..0 90L3...9 !7.4-:7..:.470.5.9./0.9 /35.4.gL3.9 L3.39..70   .9 7g85.70 .39.79.0.

2.9. 14.9.79.x.47.:.7.:.70/0.3g .g 897:3g 9:3 1448903..:.4-g ..  .79.9.79.30 .07-0/0925$0. 007g238:-89.78.908.99:3  3/7g4899:0.7./03:208.7.90 ..5g9g./.07-05743:200.0  .3//0./g 43x :0.:.4.83:. 0 2/347..0 .00 144890.0.-503g.  30x.39.07-0/024/4. 4.5g73x '.70 0730 050970.4.0.7g  31472.3.9g.:.. :23. 5: .:8038907.:.:5:7.:.3 0 943x $ .34925:7 008g59g23 2420390. 0.$3:7./0.720-: 90.914.3.:30.0030.3 -:7/:1 -4.3//090723g:3.  $:-89.07-08..7 ././.0144890.79..5:7.g207.07-  538.8:5g7.9253g97: :23.20702.  7g2.39..90-: 90.

8g .203   /4.43x3/4:g.9:.8910:39gx0.90 L385.70 /0.07-:48/0..70.425:3070 /3/4:g.07-01472.:L25497.7003. .20 -.0  /.  :5g897:.79.:x:357054x43.x.477.9g :3/0./.0.97g85:38: . .07-0..  0 .9..2.: L3 85.07-0 4. 2.39.89g ...802030.7. 07  230 -30 /089: 2070: : 47 . .:573...70.9g .8g8 . .05059 .:7 ..:x:3.0.0 17gx0 90 -g7-g90 90 42030 90 5709030 90  ..20390 /0.78:/.g  .g7470020390./.390308:/.07-0.2./0. .07-08250 .:2 . 50.:70./.3//090723g8:-89.:573/.30.030 .7.0 573/0802.07- 0 2:98 ..7. 017:24.:. L3:7 L3:7: L324..03.80.078:30 8:7 17:248   573/07.0.3905:3070./.07-0549/0.::3.9:7g .:947:8:1047805491472.0.3..538 ../.. L324..-0 /.7039g.9077043. .0 .39.g8.9g /0/08:-9 /04.07-0-3 47  !738.81.07-0080.9 9/0-30L25. 9..390...  .:2 20/.0.44 .43..7 . .425:80.907907.9g07 230 54230 07 /230.:7.5.070.:9 8.4.70.3:20 -30 ..:x:3../.07-0070.:039. 8:5g7. .-:.20390 13.9:74.g /04.9.g L25497.:8:/. L2570:7 L2570:7: L3/g7g9 L3/g7g9: L3.7. L3...:..39.  .425:3070 ..904/..42509.7.07-01472. .3 57397 4..54 L3.g8.910 .20390 . .:.2 38.9.:..:78: 3:.90573. 34.90573.79.0 90/0.50397:.20390 949.2  &300../0.548 .0 :2.3 99 :3.590 .9 50..5..0.0390573.:.9047.:947:5.1.9.39.0 &3/03: 570g980/8..9:3/0 13/.9. .07g:  :2074..3/../.90 249../0.:348.70 57054x 4.9../0.7g .:574.. 7050/0 '8.42509 805..90 .3/ 3:2.73/:47 L3.07-0.80  /.431073xg.9.. .40 -30L3x008 .9././.xg L31.5. L31./.9. L394..1g. 230 07 ./.-0 .0 .30. 90..g.07-008250.0./. . .90.390 L3.3/.07-054733//0.0-30 7g: :37g: .0/0.79.579 .3/ /.. ..39.20  97 7g5  3 9.9g5.7.:..99.:70039:38:-89.1./.900  90.  14723/.9.70  !73/07.9g..09.g-300 :3-30 .0.92g.0.43:3./0.07-.0../.x.43.3901472.95.702:x850.03.438/07g.07-.9:3.9.47  97 /0.:3:.9..7.0/893.2-..07-08250 ..:..89g 34.:2../..9g  30L3.07-00549970.9.70 .90573.:047 .00574. .20390  /././30..54.5.9 3./../.47-70 8910 573.g9: .07-00. 8:57.0 .:.7. 5.  3:290. .  .07-0.gL3.07-00808:-89.79.8:-89..9 4/.07-0030. 802030.:2 ..425:80  4./0.3.9g/.79.590 .4.90.7:.0%02507.xg .23g-30 /.0:3 247x 70.790/0 . .45g.704/.40. .9.

9:  L305708.7.9: /05:x3 ...

.7g  949.

79.5g70.90. L3   .949:  !.:. 54.

390747:.70.:4.03049g790 .07-0475743423.425:80./.

07-.474.0.9  47 .0. L39g73/-.:00.78.7 !.:2 4.9:9 1.7x370897::1.:9.g.79.:89.70 ..:545:./.9 .70 ....5.2..089014720.9.

0. ....:2.

9:3..:2. ...

3.g07.0.9:3..

/0.: 357.:8:7.70.07-047 4.5g/0.057454x43.43:3.:L3x008.44 .4. /7.:x:3.7  8070/04.3:2.90 /0 .:-3 47: /3.39072.00. .4393:9.49  L2570:3g /0542. .90.70.07.:38 .3: /0 .2g L3850. ..: .8g .08.:4897:.39.:..4453g.59 L37.  L3.90.:.390 L3/g7g9 :3/0./0.g 3:80.9Lx30:7. L3573.g 7. 03472 2:9 47.7057039g:39.:x:347.039 /0.x0.4397g 50L3807.3xg ./. ..3: /0.:94. /0.. 9./7059: /0 .:x:3.2:98...708:39:39gx0.7 3:2.9..790.:38 501:7 50890 54.9095:7/04..90247144.07-..9.399.5742.  .90802...9 8:1. /0..g .0/089: /4/47.9/0925.:x:3 .90839.9057357054x8.808:-. $570 /0480-70/0.09.802030.  &300057088:395.9.g ././.:x:38:391472. .9./080.. .705.x08.g 3.: 4..: .07-.425479g.5.70 .43.x0 0.:289.390.:34.-.:x:30.:/4:g L3 0307.0.  :5gL3x008 2.2.9. 50397:.2.2.590/024/ .:2 /010 /0L3/4. /0.703:..0.40.89..9.39./.:. .0397g8:-89.: /0 ./0.07-.90.9./.790/0..5 50305:8g2.-300.0.830 ..8 :3/0 :3/0 /0. 5.9:7g825g  ./0.:39.07-.707057039g 5.0890.7. .0.08:397:5:7/0/4:g8../007 /0.  89g4.70 . 50/3/4:g /397 4/.905..g.574.2 .590..20 ./.:/030. .:..080 50.9.7.g 089g  05708.:70.9.L34./38 .7423g L397 .0.9057370509.949:  .3./.0/0 4.3xg3: /04.20 -..7 94.:80.8g .005..:./.07- 73/5073/  8:.0..5/08g /02g/0 -30 /07g:/0..0 5743:20 5.9.9.439039 /0.g 54..7g/0570.0 . 2g.70.90 50.9./.x0.:897:..7. :3949:39. ./.9 L3..    .. .. ....0..:L3. .0.5.47-7070850.44 L310 . .:80.2:90.20 97 7g5 .90/35..9. .702 /4.3.g9:08..07-.5  .3 2.947::3. 839.. 9.40 /030.479.9g L3/4 .5479802.. /0:7L2570:7 .  34.:2.: :39..7 /0.:3:2074.5/3 4.:8.:L3x008.80/024/57457: 88.x0/.:41. 5743:20 3:207.42543039g4-.3/ L3..-g L38g 5073/ .0.:4..0.L3925.5g /3925L3925 /34.39../..  !03g4.8.79.49.5:x3L3.-/070897.2.-9.0.09:.07-.90 -.9.390 .70 L3. .9 .7g /01.-.90 .:347.02.43.9470  3897:.:.:34. L2570:7 L3.79..9/0.g L3. 3..1.3x.9.78:-7.39. 573 :72./. .8.08././0.5g4-.9.g9:90/357054x0 45.3g  /00.90.:x:347.8L33. .390308903903/0503/039L32-. L3. 3.9:7g82097.9g8.172.:2 ....43x3.g8. 170 90 /08:7 ..0.7.:8:39.5742.. .:8..:x:30.07-..950./..7 /0./0.7.:49:7.44 L3:3  3./.09: 3.50 . .x $:394./.-07-00.07-:3:7057039g4 .9..90 5080230 548- 574-.:2.:..:x:347.3.4380.89g 230 4/34.08:39./.::3..70 5032.9:7.07.7g .9/0/:7.:.9g /3.2039247144.g9:90/3. 50L3/0090 50/07489 .425479.07-00.:9459.3:20 -:3g4.47-70 8:-89. 35g239 .7g /397 4/..:949:  50890949 /0...07 :3.:.07-./0.00.90..:9459.3/ L3.0..70.425./.42543039. 900.  4.:3.g 2070: 30..4.47 .:..g070.:574-.70.g 8.90L3. .

.:2 4.:.g07 3.3/ ...7.907057039g83:7:.07-0     7.07-005743423.0.3/ 3.x0 !49.9.:/0480-70.-30.: :300/39705743:20 /0.0.902.9:3.-./..0 /3.../.. :3/0.90 7..9g 47.44 /3.g8070.0 /.0574.9  /.9.: 70.70.. O  30.8:507.0 305743423.3905:80 1g7g.1472..425./08:507479.07-.:2 ./.44 .0.07-.g . 47:3/0 L397:.3.:2 ...047 .03.9. 39074. .3/.:3/0 3.0/0...4...3/ :3047  47./.9.35743423./.07-05743423. /0 ..:2.8910 .70.99 O O 70.7. .9g 3...910  ./00/0390389.0 $8902: /01472.-30 425.90.9.3/37g/g. .:2 .08903.0:3/0 .9.08:3994.47:72...g247102:.90.7.9. .:2 10.850.07-::8g8024/1.9.07- 4/0/0.00..08947.9 3049g790. 5732471020.0 8:39L37:/90573L3x008.9/010:30.9./0.81..:2 3..07-00305743423. 4/./.700890/039./.0 O /0243897.07-05743423.9./00/0390389.4/.0.

902.10/0 949. .99/0 /045497.9./0.g/0 -30 /03107479.5:x3-30./0 949.90.9 /00.

70./0.90. .02.9 $:507./08:507479.9.9.-30/3.

/03107479./3970 70.02.90.9.5:x3-30/3.

:.9/0.45:.3/.9.8.g 3974/:8g573.-  548- /057848 .089.x.9.9013423. !48-8g.54:.07-00 4.7.  8:7./.5708:8  /.3x.425.:2.07-.9:.9g08908:-0.L394.71 .47/3..g80..90.-9.g /0-:3g80.43899: 83:70570/./3970 .07-: .:3057454x700390  !7454x.70574.7005708./08:507479.790-30 .425.:8g70 90.57048  2.-84:9/03107479.9..:8:507.7.0  !70/.07-.901472.9...2g 1g7g/4.08 2.-84:9/08:507479.  0..07-054.7905:x3-30 $:507.07-0. /0 1472/. .0890.9014..3/3.7./.90./. /0 907- /0 $:39:300..:.9:1472..:8038.5.- 232:2 2./2903g0..0.130.9. ..3:2.g7. /0139.....-84:98054.90./0.7 54.3xg 1g7gL3/4.448.07-0 .902.90 549.9014.x0  /..9 -30L3x008 8:7 /08:7 170 90 3070 9 54.7. 574-./0/0 .8:-47/43../.700572g30.2:2 23:8 4592 :90747 3:.g.:7.7g      .0570/.90 5080230 574-.7./:.9..07-00.g .g. .7 54.9.7080144808.g8.- /0 097.4.7 /0 74./0. 70: 9g7g/4.-97 2.9.43:3.425.:8:7.0039 09702 1472/. 0.:.0.:x:30.

574./0570/.9.85:87g85.:/:8 45:/385./0.g0890.9.   :3. '702:70/0 4/34.xg !0.1.8:52039..0.07-:: :3..42502039.0..839.x0839.0.7 %0 9.3g L3.9.7.70.9 $0:..059g 8:-0. .0.2.072. 70.g850.9 .9039 570/.9L31. 30L3x008.9.8.9..50                             . 9070..07-.0..x./04.07-.7g8 .:/05.42502039/70. 1:3.9..g '47-0 90302x0 90 2-.97-:9...x.:289.g.0 90 2-. : 478g701:300.g302x0 90  3:20570/.54./.0.903:0./085:8 2.3x./..90 .xg  .g/0/230.. /0925 /0 24/ $ ..4397.8g .

.:.4397.0 !7054x. ../0.033/L32..  3g 50 50397: 50890 53g 8570 8:- 4780..: %7g.0/49072038:3925../.4507 54.79.8g/0x.0...2.0 3g /.39. %70 /397034  :3.90 7.90473 -.08905.390.7039g/3 /3970 573 573970  !7054x8250574. /0.g3:2.90L3:7:57054x47/0  50 53g/0.90008904.0.::3.390747: 573./.708047947.:2 57054x03044.0 00705700393/8250.: /0 /:5g 1g7g L3970 .57054x47 !7054x080.0 00025: 57054x.. /08570/0 8570  50397:.7080.002.90. L3.9..  !7054x..7g 23/7:/0.g4-. L394.:../0..81.9479g 2:x:29g /307:3 0.90/397 :383:7. !7054x..0.5479:7 57054x0./.903/..3.. 2. ..9:7g9073.3/70. . .708:39.4.7.g71472.07-0 /0.790..79.9:7g /:5g.0593/ 57.0.90.:.x0839.425:80  4.7..057454x0  g9:7/0.0.078:8 . /050 /03g /050890 /08:.790/3.57354.:x:357054x43.8:57.002. $09020/0.47-70/38:-89..9:7..90 .9...g/:5g897:.7:1:3/.9047.90572g3:2.:2. .9.79.0.947:L397 4897:.8:57. 2.:74/0002039/00g9:7gL357454x0  2.4 ./3970:39072038:-47/43..g 570.9  30.70/0..90  573 .7  570 L3 573970.0030.:.7g .47-70  !7054x08250473.g71472.g -0 L25497./70..7../.g970 /0/:5g /0..078:30/3.03xg14.3 /039.7/3. L2570:7: L3/g7g9: L3g:397:  !7054x0..:2 97.57054x4750397: 508900890/03070.70.-897.:g 57054x.430.425:808:3957054x01472.0390/3./.8038:/0 .7.9 70039:8g: 8910 0.93g.9 08:39. &3:/397000.030  !7054x01.07-8..425:8g.3/ /3 .0.790/07:g./:/08:/:7g.897g-.xL397 470.905g7x/0.70..70L25:38:-89.431472  .5. 573.2./0/08:-9:  L3.03:3x::1g7g./0.x0 /35.54.9.90573.5479:7/08:-47/43. .1.39.07-047/04..39.70 10 574.90/3/0 L3 573. .81.947 57054x.     .425020390047 897g50 2.70.905g7x/0.70549124 903908.7 5497..0  !7054x082508:3957054x01472.0397.7.0 30.390..9  .:9 .5 /.5.43.425430390 /04-..5.2.:: 5743:20: :5g897:.90/0.50.: L257:2:9.79.-0g9:7L3970/4:g:39gx839.9:7g 57054x0549157054x8250 57054x.9 507 3974 508905 7 0 8570 7..g805.2:90471g7g24/1.9gL3 2-g 574.70  397:./00  3.479.:50.43909 &30057054x8:392434802.47.47.43:3.g970 .41:3. .g 574570 74:013/.39.3/4170.:3 .7907/.:473.39. ./0 .97-:90047 .5g.39 10473.:..07..:g 57054x01:43./05.x0 /0/0503/03xg !7054x.39. 2:9057054x8250.:348.790/0:20 ..9.0 ..g/38./42.:94342 /0/:8/4.802030.-:.3.8:8 .43x3:9802.80L3./0.89.3 L3. 2:908:3954802.09.70.47-703010-g.2039.385.:439070.0 573 .. 50/:5g 503g    .9.g.0390573./39:7.425:3070/3/4:g8. 3:290473897:20390 7.57054x470890/10790  897:.70.  5743:20 3:207..x0/0.70L3970/4:g.8g 4724/.39g. 507 574  8:57.:24/1.-0 ..x.7.g:38:-89..90/32-.0.8:57.7 570 L3970 /3970/0 L3970 /0.x 57054x014720.

/3/7059: /3. 5497.9:8:-89.70.425:80/397057054x/050 .x04...39.9 : /0.07-.97:/053g50.070./0 .05:x34 57054x0  4.5:x308:39.9.:72g94.:9.: L34.0.: 90.:2.0 90  /35:3.70.9.900 L38:8: L348: L3 541/.2:90.053/.705950397: .57054x47..xg/0. 53g503g 53g50/:5g8./000203970. .9:7/10790 1.1.00.70.9g.0/070 4/.00570039.47085:3/ .90 .: .:.70.74 7.9/08570.90 .057. 57385. 70107947.:1472. .44/0 .-/.08:5g7g94.7g/0.x.4.:x:38 ..08:39.9.0549..4./7059 50397:L300250.2. /7059 70850.9.9:9/8..89...0.g9:7/0 . /053g 503g  84.: L3.43897:.:.390/0  /3.53gL3 53g8570 53g8:- . .43x3g.:897:.g970-:08g.L357454x0 ./70592:x:270 3:7057039g57054x.42-3.9g.00..79.::389.0/0 /3.79..5:x38:/.:x:3057054x43.:...3902.957.913/ ./.: /3.08057039gL3/4:g8. :3:.950-.:/35.:x:357054x43.802030.9. L317:390.9..: 3/107039/0 90L2-3g7. L2-3g75043.425479.949g79L31.:  &3004.053/...xg/0 1.39.0 4./0.9 57054x01..947.:.2:98.2.9574.700897:. /0503g 53g50.07-.9g 57054x0.:3: /0 .508:.7g/0 ..57.x43.:.9:757054x0 8:-89.1.:2.: 70.g9:7.x0 57054x0 .0 90 L3 .:1472g3024/1.:.07-  57054x0L3.:x:3057054x43.: L2570:3g. .08: .2L3.x/0.7. 57054x47 0.4.20397.xg.30.70  4.390..43:3. /0 .:x43.:x:3057054x43..425:80 .

L3 .1.7g/0.

1.5. :5.1.7g/0.994x.79.7.L3.

1.7g/0.L3.

:78/0.1.7.L3.: L3/0.

9: /0 ..L3 /0. 4..:78:09.:720 : /0 .0/0 .:3: L3.:x:3057054x43.

 L3.893..

:g/05701073xgL3.0..: L31:3.0 8910  L37.1 $ .5479./.x0/0 .893..07-.0.5:8/0 .:720 :/7:2::490 90..:4.:720 :.:$ .893.3:2907089708989. .5:8 /0 .59.8:39424320.7.:  &3004.:x:357054x43./70.:x:30.

-0  32-.:039.x0/0  :72.90.5479/0 L31:3.:x:357054x43.:7.:.g 43897:.8:57.. 0933/: 80 L30572. /0 .54.3:.0L31.g L3/1079089:7 .  ...8. 50/3/g7g9:4.3x.390.. /3.50.0: 0. /3...9479g.:70039.170..x.-:...9.2.:x:3057054x43. .: L394: 5080.:2L3. L3.390. L3.8:57..425:80 50/0.43897:L3.:25:88:-89.:x:3057054x43..9.0.7080L39308./23897.3:2904. 50/0/08:-9: 50/3.54.9: /0 .:3: /0 .x.3/8:39:72.43897:.44./009. .90/0:3.84. L3/g7g9: /3/g7g9: L2570:7:57054x0.8:57.54808.0573144870. .47.8..20.39.70.L37.9 0 9L3.897g /.43909: .: 50-. L3541/.54..:x:3057054x43.080549.:.  25:3.8:393070.039L389:.89.390.:x43.9.47/::.:. .9.9949: .047 5743:2047  !7054x0 4.:/. 003.:/0.::3:/3.0/070.: 93x1.x . L3 17:390. L3.3.3/.70.g  . /0/08:-9:  L3....  /.4397. 3.57054x08250.57054x47/:5g./7059:72..42.  !7054x0 4.:./7: L3.0570.2. /0.80549.7423g./0.: ...04705708 .9:.9.70.8:57....:.34.:.:   . L3/48: 50/3/48: L324.:720 : L357.039.:702/0039.9/0 L30g9:7g.3:290 89:..81.

9.9.3/8:39:72.4.0..8:57.:x:30.39.0.:/34.8:-89.7054808.:/.  L3.: .90/01472005743423.g.390 .: .

90/:5g24/00897g30 .7 .:.. .357054x.9...3:29057054x./3 0.9475g7x/0./42. /.g9:7/0 L2570:3g.:70/3 ... 2.x0 2:x:29g 5497.7020/0 L37.  !7054x0.07-00.9.: /0 /3 /3970 /7059 L3.:00 /0.4397.90 8:.07-0.4397.8:8  /. .. .:./0 57054x. 24/:703139. .70 25:3.90.:8:3929..:.:/.L3 .3g  .90L30307. ..0/.489 .74342097:  !7054x0. 8:538:39570.70:9.802030.. ..9. 2 L25497.: L3:7/0 .g970 .. L394.70702/:-:.:  89g .3/3.7/0.9...43.47-708..9479g 7.:/..70..2./0..802030.078:30.:039. 70/.9039.xg 2 L3:72g  !7054x.4397..:..9.:70.:.4397./0 . .:.7025:3.7 0 574.431472 ./.g  L31.9 .5479. /070..4397.

/0.-0.:08.50397:.

:.43:3...:347 4.7 9 .4057054x43.8g /0.5 5g7070/07g:.0 .0/08g.0.:.0L37./0.0/057848 50/07489  /0.9:7.5479..:x:38:-89../0:3/0                            ./0.07-.00: /0 2.-.:/./0.x43.L3/7.0 8:-570909.0-g9.39..7489 .40 /030.9..:23903:207.x43.70/0 23g...50397:-g:9  !7054x0397g L3897:.07-.: .70  1g7g/000.0/0. /.:.7020 .425:808:-89.85700.:347.0 .-g.0/00.0503.3.0L34.390.g8.05x0 .39.:./.9.g39070.0:385700..0 8.

39.3xg L3.0 ./0. 0.957489454x43.0.908. 47 4..0.7047 L257:2:9.00.709: .g  43:3.g 3:2..2039.x0 4.0/70.43/x43.:2  /:5g.50.900 847.94747 $570/0480-70/057054x /070..0.0.x.g.45:..908:39.997.70 .g808290 -30.x0/..g 4..g89 .L357454x:3/00572g7.5479839.70  43:3.0 .059g3...43:3.447/43.42509.x30850.0.90 .425020390.7.:3:L4-80/0..90 .9.0078.: 47 47 .078.L3.g7050x74:570/.-08.7.0 20/.9g8g50.:x:30573:72.3/54..x0..g.42509.xg 8.0.: 47 10 ..90$03/0 90/.8:3 .L3/0539g .g.g /0 .7 ../.0  .g54.g 8g /.05x.g.81.:/:5g1:3.:..7.70L89.70 8:-47/43.x.9925 ..90 2:91:3.43/x43.x.7.0/.94. 43:3.705493974/:.90L32-.x0..790.93g8.9.0/0.43/x43.90. /0897:.430. 8g .g /4.:289.03xgL32-g     .447/43.x080.: 8.5.07-.7..1g.5479:7/08:-47/43.43:3.0.:x:30570.5:9:9 .90 3/70..  43:3.78.g  .:.43:3...5479:7/0. .43:3.908:-0.8..79L3 ...479.0-30 /..9/.: /:23.790/057454x0/0457454x0L3970.70 .0 00025: .0. .3.703974/:.3x.43:3.:25g7.9.70.0.g/4:g.47-703010-g 589g/080231.3x.g3 .:.:9gL397057454x  ..7 ..4.9.x..90  43:3.g57454x8:-47/43. 545 .g  .94.:8:-47/43.70 3:2.790/3 .g4 .x47 $01..701:3.50.9.g9:08..0L31:3.x478:3924 90390/3. /.70170.507/:9:70: 0 903.47  :5g95:/07.70 549.0  .9 7.9.  4.g 4902547.447/43./0..43.9  /.0 .x.x095:/07.././.0g .7423g/3 002039024 90390/3.g .9.90789.0.0 47/0.2.gL3 .0 .:9g 43:3.90 .x43.g9:7/057054x /070.7.9.x034x43.903974/:..99L3 57454x0 .g .43:3.g!0..447/43.:74/0 002039/00g9:7gL357454x0 L317.g/4:g.g2.x0.9 L317. 5.0..9.7:1:3/.9047 53g 3: 53g8g.: ..g82-g9g8.00.970-:08g50.0.:289.g  43:3.94..x430.9g/3 17. .:x:303:2.x850.42509..90 '30/.:.:0.908:39902547.4/. 1.:.90 . .0/...g ..20.08905.43:3.x030850.0 .L317.0/70. /8:3.08:-0..43:3.90 .:09244030.43:3.g.7 L38g ...:2 /0..1-30  43:3.70 L3.g50397:.0  ....03/70.g L3/0533/.0 3970-..90 80L25.5479839.43:3.g 45.70 L357454x0 L317.73/:47 80L25.574.7  .94.97-:9.90 .925  43:3.:x:30850...x.447/43.L317.x08:-47/43.057454x 8:-47/43.x.:2   .8g.97-:9.0 5743423.9.039 ..42509..8.470.g54.:348.g.9:7.L3970-.:00L380010 10 8.43:3.0  3..:2  .. 7g-/.g .0 /0925 /4:g57454x ...9-308..0!74-02.93g . .08.x080:90.9.70 48g ..70.43:3.0890/..3/42.81..:0 /0.98:1.5g70.9.:1472.3/.3//.x0 .x08900g9:7.4380.g/4:g8:-0.9.x01.94./.9 ..8g.9.43.g2/230..0/70..:0.9.x.: .-:.70.9.x00...5479:7/08:-47/43.70 .0 570/.79L3.43:3.07g: 230..0 .g/4:g5g7x/057454x07.

:2 .g  L397:.0 13/.3/ /05. /3.9 .g /04..0.:9..4380. .g 502g8:7g.g13..0.. .:2.0 /357.8g  50397:.:g.0570.8g .0.70..g.:2 ..7..8g24/.0   .08g ..g /3242039.3:.:..3g.

98g..:94.L3.9 /08g L3.0/0  .g .g 2g.g..9.08.43..7.7/.g .90.

9 L397:  .9.0503g.0570.0020390 8:/.7903:2074.0.x08:-47/43.9.425:80 4.9047.:.x080.0 /0  /0   13/.4..9   .g  $:39.9 09.g9:90/3..81.70 4.90573.790/0.70 .g 8g /0  3./0 3.07-0 .::3.:x:30.g ..43:3.425:3070 .g.9.425:808:39.70.:.x08.98g .:308:/.0 /0 4.70 30.. 5743:208./.0  43:3.71.39.g747897:.:.4780.0 /.:x:3 .:2:.7g089070:/070.:2.g /:5g.x43.43:3..-0   /.g 13/ .:x:30.43:3.00.x4730.438/07./.:2.9:7g.g  :5g897:.4.:2  .g L397:.07-70.390..70.7 94.g .43:3.x43...43:3.00. 8.x0 $:3914.8g  8g .:x:347 ..x0  3 897:.90/0.43:3.90.: 47 47 ..7 .:3.  10 8.-0.g9:7/08:-89.9:7g .9:7.3./..4250g473.x0.7.:x:3545:.850..gL38250 .::39.x43.1gL3949/0.07-70.05x.08:392..0 4.43:3.9.8g L3. 8.0.x82508:39.90/08038 .47-70./.9g :0.00572.80 .:7443.90 8:398:-47/43.:348.4.9..x43.g /0 .3.07-0 57054x  08:39..8g  43:3.0890.3/8g  4.07- 002039/070.x 57457: 80308:/..x01472.90.:2./.078.9472g.43:3. .7 L38g .g 5:8.-0397g .:4897:.90/04.43:3. 4.70.94.x43. .:4.9:7g .g9:90 573.g..89g .9g5.:9.90.3.08:397:5:7/0.9.549..45:.g  570.g /.03:2.70 /0.425:3070 /3/4:g.43:3.x0.7..0 5743:20 .: ..43:3.43:3.:x:30.4.

8g.

/0 .g...7 /.

.71g7g8g8:-89.79.:2 570.913/.x05491144890 .xg/0.08 .905g7x/0.39.g 50397:./.0L3897:.:x:3.:47  47.43x30020390 .43:3.3/L3.47-705743:200 .0. 7:5.08947.703:.70/0.g ...9 .:..  %70-:01g.7g.g ..g 47/0.9.00 70. .00.7020.x08:-47/43.70.:g.:2 47L3.:x:3.3g .00.g 573.70 ..900.397g..0.9:7.0 570. .9 503g.:.g 8:-570909:.90.:2  53g.g /:5g.43x3:90890.:x:30L3.g L34.0:347..g L3.947L3925..039./0.g L3. ... .g 50249.8g 1g7g .g  :.3/ .0 502g8:7g.:4897:.:94.g .:.3908g 20/.43/x.0 53g8g /0.78038:3:808. .:89.8g57054x0 4.9. .10.0 47...:.3/ 4.9.x08:-47/43.947/0.43:3.59::.g .0.0.g /:5g.9.9 /0.:x:3..:0 573:72.90.07-0070.g /3.xg/0.:2 &3004.70 .x43.:   .3/ .g . 8g /:5g.:x:3057054x43.0  /0.9.:.9:3.:2 .g 50397:..00.425:80047.9.789.g 2.. .0 L3/..708:-89.:2 1.90 .:/.:47  47:3/0 47.3/8g 89g 4..7../39704.30 47.0 . ..L3.0/070.425:800..4708543/0390030.0 /3242039.:2 570.98g 50397:.:2 /:5g .913/.30 ..:.g 1.g 8:-570909 ...3/ 47.9 5:8.9:7g0907403g .9 .:2.:9g/893.9.9g.90.07-070./. ..9g.g .:x:30..9  L3.3/ .7009.2-g  949:   .1.43:3.0 .0 :300L2-3g7-070  38:1.g .70 47..79.07-08.g L3. 002039/070./0  /.0 4/.430.70 L3.0 8:-570909.0034 .1.x43.0  /:5g./.90/.x ..x43.9:9/04.:.43:3.g747.9 .x.0:3/0 .0 3:3:2..0 .0 L30307.9.:2 .g /357.3/ /0.9 .0 53g..:2.../.4974 .g L3..9 50...8g /05.9047 3: .0.00.9 ..L3.59::...g 3/107039.39..g  002039/070..44:3/0 ./397000.4.9479g1.g  /.4974 .:2 /0:3/0 /:5g.43.

447/43.549.70 50.:2 .:2 .g .g:3005g7x/0.07-/0925.5479:70.9.9...9g.70 /0424320..2 9:98.9.:g.300.. .982-g9g /:23.43:3.g: .7g3:2.:002039:/070.7397.x080.L35070.94.9.0 /8:3.09789g  38:-47/43.7L37.00.: 8038: L3/.9.0.9039g 3 ..43:3.07-0 ..39..247144.70 473:.9.43:3.g 4.9. .9095:70/057454x  &300.:/3.  /.70.43:3.:2 .0890. . 3..3/ :3/0 :3/0   7./.7043974/:.0/370039g 04-.90.g .g0890/1079g:2L.3/48:-47/43.839.45:.7:g 1 148950./.9.080g -.07-.3/ .9.343:.43:3...5.7 5.2 9:9  3970907203.447/43.0 :300.70 80 /0802.0/8:3..70  89g 89:.90.390.x08:-47/43.0.:2 /05070.447/43..70.2-g3.0:. -.:2 .9.:348./05070.9g30850.1. 8:-89..470.. 30850.x80144808.: 8..790/057454x0L3 8:-47/43.00 .:4/:-g..9g.9 /.0.x   3.50.7. .x..078:30.4770.8038:24/1.43:3.g:207...:2:..43:3.x0.07-0..4 3./.:4.9.3.901:3.9:3.5743:208./0.0805:30.07.43:3.x0 L38g .07- 4.g L2570:3g.7L3209. .:x:3.3/ .g /0 ..9.:  47 47 570.0   3.x.70/3.g /0.07-.90..0.g 5.470.g..  .::.43:3.3/ .44 :3/0 .9.: ..g  ....x 7.07-:70.99L3.:2L 507/08038:24/.9 L3 8:-47/43.470.x08:-47/43..:305070..90005493974/:..9.1489428               .43:3.47-.:x:30 .x43. 002039 890.:/0:300..70.000203900.9  82-g9g  /:23./.x .9 . .x.:2 .470.5094.9.94.  3974/:.9:9..3:L  8.:  $570/0480-70/0.8.705070...g./.8g290 57054x..:.39.57054x43../.30..x /./0.:8038.x43.9.4. 5070.7:.:4./.:x:30...::3.7.43:3.:x:3 .07-0070. 3.g  /0.247144.70 57370509.:9L3970-.g L370039g.07-00 70.70  3.. 2..4/.9.0.: 4. %49./. . .947 5. 8107g802.x0 5073/:  1:3.54 .. -..  3970.9.4  34.9  35070.g .574.30.3/  -.010 10 8.5g9g 89.47-70549/0.g 4..g  !743:200 .5.9.03573.039.90002039/070./.70 5743:200 . ..43.4700../..:..:2 2.0 .x43.:8038: 20/.43:3./.08:39/10790:3..:2 .05498g.x08:-47/43.g 8g 8:39949.70 .0.0   3.99 .0  .43x370509.39. .:2L 70.:148950.3909.54. 3. -.0.0  .0...54.07-..470.43:3.9.45:. 8.2-.0.:.x.70.

.9:7g  39070.:3.057..g70:39gxL35.x..2:9039070.700572g803.08905..x43.-g /053/0L32.g :3/070574/:..039..g/070L32-.790/0.47-9g .059:.9 1472.  39070.4393:g2 .x.47-703010-g. .02.43909: 89:.90747.7:8gL250/.80231.089:. .0 903.89..99L3.5.89.:70574/:..x0 /0.10.7.:.08:3090 42490/33.40:.0.8g0907403g.5:x38:5:8g3472g7 3.0.702g8:7g/03943.x 89g758.9g 389. 39070.x.47-70L3.3/:3..-009789.43..907.7070:30 90.08904.3903010-0.7.g74780231.3:29024/:7/0 0572.x.78g...0  25:8:7.7::39gx47 .08.:570.5..7g8.89.x0 .43x3:90 ..9:7..4x43.70L3907.0 0.790.70...0 L3x00070.089014489g.7L3 2-.  39070.8..3900.x0 089030.70 3/45.7..x../0.70.790 39070.x 1g7g.0890.

.404.

.:0: .9.

.9 45.

45. .

.g..

.g9g  /0..

/0.

/0 2g.

2g 89.

9450.x..g8g70574/:.  41 .8.54 48 8:8 472:00/08.9.:3/..9g  . 2078 5.1.2 2. ..75 ...g 17.g .  39070.. .. .39070./080.10. .:2 .9475g7x/0.0/070 /48:39.4. 9 2.39. ..10:3008:-89.x4342.700572g. .75 .7.32.59:.:.0.75 ..07-.089039070. 5g0.81.:. 54.90.. . .    .:/0:7.70./.0 .3 -:1 -/-.9g %4982508:39 39070..9085439.0:90 .g9g..47-.: ..8. 024x43.:57454x0059. 3..: 595.9:7g-.g.7.. .. . ..x082508:39.2 .0.0.001472.3.9  :5g897:.43.23 -4/.047 .3/3.x .     .x43..:80L3. 4.:9 /0 5490x08.4 -7../4 .x80.0.  8:3090.:x:339070.0 807.70.x 803920390 024x 89g7.x070509.07-01448900.x47L3.2g 2g..x57457: 80 573.39070.7/43 :.574.70. .70802.425:3070.80..02..5..339070.90 :90/3970.g.4 0 .:/32507.4  8945 :7.40: -7../0 .0 .g8:39L32.3900.590-:3g !419g-:3g .:947 3 90 14.0  39070.9:7g 39070.x.425:80  4.x257457 80.:x: 58 58 5: 5: g8 .09gx-0  0 0 0 .9..70 2g8:7g/0802. .81.4.:.7g ..:xg  3030 30.7x33/.07-. 2:x.. 2g 2g 5.:7: .:7: 595.:8 .078:30/3. L3.:9 ..0390573..x 3:290 . .00.30 144890.0 3.9. 5..89.70800572g803.g .02g74 .  .7/43 8.:70.7 ..: .574890 -70 . 9743.2./02.8:870:9g4572g.g 42490/33. 2.43xg.:x: .9.g .7.49.90/0..19g 474.   59:  :2074.90 8474 4.0 .705731.0/1079047.. .:8.0 /0570/.00574.: .230 /423:0 /42 0 /7.39070.:x: . 5: 5: 5:5 8:3090.7070/.-0.905g7x/0 .:70. 00..9.0 . 30.70.x.70 ..39070.:L3.7/3/013x. :x  .g 54192  147200. x: 9 /:5 .89g.x8250 39070. 3 90..5g8g747.2  .:. 9.4..39 30.02.90470 .0890.3x.88909.0 /0.39.g8g70574/:.:9072038:/. $g7:923.7 : .x0549139070.0. 39070.39029. 570. -4.:.: $:393.5.390. 9.1g..:x: 58 58-4.90573..:.g9:90/397 :383:7. 2.390 L3.438/07.. .39.47-705491144890. . 8. .:3.:3/.   .-/-.:.9039070.4/. 5048.70:3g:.85:30 .x47 . -:3g 3:2.4.-.3 .70L3..30..9 2g70 -70 41 4 8945 2078  5. 9743. .47-7054192 ..x80.

23/4:g  .g./.:.:7...:803920390./0-:3g :. .84..39.4.x4./:.....7.4x0 ..70.7g :3:8.5g .474 39070..42502039.:.gL3897:..7050/0  570/.908:3939070.9.x304.. ..97./00 3/8:39570/. ..-0 3/0503/0390 .g8.79573. 3:290039070..x0.x 57454x43..9. $ . 2472g .2g7 070:g 80/085.9047304./4 5.7573 /07.2.7050/0 7.79573. 5.78:39 89:.708039070..2039::347.7x .3.9g5735.4 7.57454x30.   . 4.9 45741084.:4..4708902..78573.90470.90397g .81.390. -7.90/0.7 3 .5.8. 10.x080.2 L3.90:9g 17 .39.0...04.9.g:2300: 4.49744:g2  %700 90 90 -70 42:0 3/L384x08.:x.3x.1  .4.042:  L3.07-0. .. 0.:. ..90..9.8. 8:52039..g  . L3/0531:3.:9/04/./0.9. .4254793/: 80.9..38:-89.:3.574890573..:9/04/. 439.:.8:52039.03:3x:73/0503/03900-30 2g8g 10 .07-7010.5g70. 5:/0-4/.00..7070/..39070.. /0 0 7:5 /3 /.42502039 /70.x474.8.g3 .x0 L3850.g9:08.385:80L38.:347057088.g7x0  39070.90 7..3.7.-003.:/4:g.9-30 .0:7.7.:./03908.79.8.2.:x:3039070.1 ..9.047L3 .g3 .7/43 2078 0.2g.4.. .70 .x01472.L357454x074/08:-0..x05.54.90 39070..078:30/0.230 107 8.:289.:0 97.7:g g42:0 .9.1472..:x:3039070.425020393/70.79g 2g 070..gL339070.90  39070..9 4 .3...:8023: 0.3 9.425:3070/3/4:g39070..90  39070.:3943.g8.9:7.08:397:5g7/0..07-0..9/0./024/'030.92.x.5.7 .0 0 ..g3: /.0 3:g: .1.:x:3...:. 2507843.x0.x43.8.8:-89.0/070839.2507.7.x0572. .: 595. 5048.42502039 /70.7... 570/.7:0 .x43.10.9g  ..8. . 39070.4 . .42537850.9.2.:289.90573.07-::.0L3.39.g .43.5g.7  ..x057208. 57454x0 0549:.0.g423:: 35:3.3 .00.900200 4.08.: -70 /0 0 2g 41  3.7.70.:.9.x850.4478.L357454x074/0570/.97483 . 74:.x0. ..:7.x.5.9047.4/g.9.3903.5:47.. 9743.9g9748. 5.7:g /.2301070 90 4. 9:7.3x. 9748.:70.:947:: : . .802g3g9478:-89.839.97-:939070.90:9g $:394.:  5:5g.3:80/085.9g.:..:7010.-.39070.033//3.:9.5048.:30474.70.425:808:3939070.:. 41: 45: 1 : /:5: -.x../0:3/0 3.-30.2g7570.75 .20:3.8g0..3. ..x:30.:-..: 07:5:7 -5:7 -8:7 .9.. 80/.439098:39303907.  39070.78g10 -.419.0.9g54.:/03:20 570/.90L3949/0.:L3.1.7g  39070.50/7:2 439. .. 5g. 97.4 .xg..39070.39070. x 4-:3g 50 3. 9..-0/0.49.7. .42502039.0  .74g .004342.9450.x549.39.230.9 50 3g:3.7:g8.0 549:. 4/4743.90L303:3x /0.4254303x.x 8250/0391.390574.x04.90 7..447 .  4.x0304.95.8.- . .3/8023:0..425479./05g7x/057454x0 ..xg2.0 4.x43.: 5.

9 419.309 8.39.g..49..-73 ..:1472.0890./7g3g3 0.4/g.7 309 54.98:-89.9 8.759 .7x9 .9  74g9 5g9 20:3.07-08 .0-9 .

.70.

.9.

.9:7g     &!#$   .

            .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful