4.

LAGARE CU ROSTOGOLIRE
4.1 Generalitati
4.1.1 Prezentare generala
Lagarele cu rostogolire, cunoscute si sub numele de rulmenti, sunt organe de masini
complexe care asigura rezemarea si rotirea elementelor mobile: arbori, osii, tije de comanda
rotitoare etc. Rulmentii functioneaza în regim de frecare – ungere elasohidrodinamic (EHD),
iar miscarea corpurilor intermediare (bile sau role) este de rostogolire.
Rulmentul este un lagar cu rostogolire complex, pentru ca este astfel conceput încât sa
preia miscarea de rotatie relativa si sarcina de la un fus (capat de arbore) prin intermediul unui
inel fixat pe acesta si de a le transmite unor corpuri intermediare (bile sau role) care se
rostogolesc pe un al doilea inel care face corp comun cu batiul sau carcasa masinii. În cazul
unei osii fixe, de exemplu, rotitor este inelul exterior si fix este inelul solidar cu osia. Altfel
spus, rulmentul poate avea în rotatie fie inelul exterior, fie inelul
interior, fie ambele inele. Pentru ca aceste corpuri de rostogolire sa
pastreze o distanta egala între ele (pentru a nu se aglomera într-o
anumita zona a rulmentului), acestea sunt pozitionate prin
intermediul unei piese circulare denumite colivie. În figura 4.1 s-au
notat cu: 1 – inel exterior; 2 – corp de rostogolire; 3 – colivie; 4 –
inel interior. Pe cele doua inele se remarca caile de rulare. Acest tip
de lagare a cunoscut o larga raspândire în constructia de masini
datorita mai multor avantaje comparativ cu lagarele cu alunecare, si
anume: se pote realiza în productie de serie mare; prezinta un gabarit
axial mai redus; asigura precizia de rotire a arborilor prin
pretensionare; ungere mai simpla; întreruperea accidentala a ungerii
un timp limitat nu conduce de regula la consecinte grave; adoptarea sprijinirii arborilor pe
rulmenti permite solutii mult mai simple pentru preluarea sarcinilor radiale si/sau axiale;
permite standardizarea.
O comparatie între variatia coeficientului
de frecare la un lagar cu rulmenti este prezentata
in fig. 4.2, din care rezulta clar avantajul
lagarului cu rulmenti în cazul opririlor si
pornirilor dese, anume o frecare aproape
constanta la pornire si la oprire. Diagramele sunt
trasate pentru un rulment R si un lagar
hidrodinamic LHD, solicitate la doua încarcari
obisnuite si la un regim de turatii uzual pentru
constructia de masini.
Dintre dezavantaje lagarelor de
rostogolire se pot enumera: gabarit radial mai
mare decât al lagarelor radiale hidrodinamice, se
monteaza numai pe la capetele arborilor (osiilor),
Figura 4.1
1
2
3
4
2
2,3
1,7
4 6
1,15
0,8
8 10·10
3
Turatia n [rot/min]
0
18000 N
LHD
R
R
2260 N
Figura 4.2
prezinta sensibilitate la jocuri si impuritati, sunt mai putin silentioase, nu pot fi folosite la
viteze foarte mari.
Problemele specifice rulmentilor se refera la alegerea tipului si marimii rulmentului,
preluarea sarcinii, ungerea si fiabilitatea. O tratare completa a tuturor acestor aspecte nu este
posibila într-un curs general, dar se poate gasi în tratate, lucrari monografice, cursuri mai
ample [1,2,4] sau, partial, în anumite lucrari [3,5–7].
Asa cum în cazul lagarelor cu alunecare principala scoala de cercetare este la
Universitatea „Politehnica” din Bucuresti, în cazul rulmentilor acesta este la universitatile din
Iasi si Suceava. În tara avem fabrici de rulmenti la Brasov, Bârlad, Alexandria, Suceava. Una
din cele mai mari firme pe plan mondial este SKF.
4.1.2 Tipurile de rulmenti. Clasificare
Exista o mare varietate de rulmenti, deci se impune clasificarea lor. Clasificarea
rulmentilor se face dupa diferite criterii: directia de actiune a sarcinii principale (rulmenti
radiali, axiali, radial – axiali, axial – radiali), forma corpurilor de rostogolire (cu bile, cu role
cilindrice, conice sau butoi, cu ace), numarul rândurilor corpurilor de rostogolire (rulmenti cu
Figura 4.3
a b c d
e f g
i
h
j
un rând, cu doua rânduri etc.), posibilitatea de preluare a rotirilor (rulmenti oscilanti si
neoscilanti). De asemenea, exista rulmenti speciali cum ar fi cei de marimi reduse (utilizati în
mecanica fina) sau de marimi speciale (rulmenti de mare gabarit, foarte scumpi).
Câteva tipuri de rulmenti mai des utilizati sunt: rulment radial cu bile cu cale de rulare
adânca (figura 4.1), rulment cu bile cu patru puncte de contact (fig. 4.3.a si 4.3.b), rulment
radial cu role cilindrice (fig. 4.3.c, 4.3.d, 4.3.e), rulment radial oscilant cu role butoi (fig.
4.3.f.), rulment radial – axial cu bile (fig. 4.3.g), rulment radial – axial cu role conice (fig.
4.3.h), rulment cu ace (fig. 4.3.i), rulment axial cu bile (fig. 4.3.j). O varietate mai mare de
tipuri se gaseste în lucrarea [1] sau în cataloagele diferitelor firme producatoare. Din motive
tehnico – economice, în tara noastra rulmentii sunt încadrati în anumite clase de utilizare [8].
4.1.3 Materiale. Tehnologii de executie
Datorita solicitarilor hertziene mari la care sunt supuse caile de rulare si elementele de
rostogolire, s-a impus elaborarea si utilizarea unor oteluri speciale pentru constructia
rulmentilor. Inelele si corpurile de rostogolire se executa din otel cu crom pentru rulmenti
marca RUL 1 pentru rulmentii mici si RUL 2 pentru rulmentii mari. Al doilea tip de otel are
un continut de mangan mai ridicat. Duritatea inelelor de rulmenti dupa tratament se
încadreaza în limitele 62 ± 3 HRC. Rulmentii executati din aceste materiale pot functiona
pâna la temperatura de 120 °C. La depasirea acestei temperaturi se produc modificari
structurale în materiale, care duc la modificari dimensionale.
Tehnologiile de executie sunt pretentioase si variate, datorita cerintelor functionale si a
formelor constructive diverse.
Inelele rulmentilor cu diametru mai mare de 20 mm se executa prin forjare, strunjire si
rectificare. Pentru inelele rulmentilor cu diametre mai mici de 20 mm se foloseste numai
strunjirea si rectificarea. Tratamentele termice sunt: calirea la 800 °C urmata de racirea în
ulei, revenirea la 170 °C si racire în ulei. Pentru obtinerea stabilitatii dimensionale se face
îmbatrânirea la 160 °C.
Bilele de rulmenti se executa prin presare, rectificare grosiera, tratament termic de
calire si revenire, rectificare, lepuire, control si sortare pe loturi. Rolele se debiteaza din bare,
operatie urmata de presare, tratament termic, rectificare, superfinisare, spalare si sortare.
Coliviile rulmentilor de uz general se executa din tabla de otel carbon OL 34 sau
OL 37 decupata, ambutisata si gaurita. Coliviile din doua parti se monteaza prin nituire cu
nituri din otel carbon. Coliviile rulmentilor mari se fac prin turnare sau ambutisare. Coliviile
masive se executa din alama prin turnare centrifugala.
Montajul rulmentilor se face pe masini automate care masoara dimensiunile cailor de
rulare si aleg sortul de corpuri intermediare corespunzator.
4.1.4 Simbolizarea rulmentilor
Simbolizarea rulmentilor este stabilita în tara noastra în STAS 1679-75. Conform
acestui standard simbolul unui rulment cuprinde simbolul de baza si simbolurile auxiliare
(prefixe si sufixe) (fig. 4.4).
Simbolul de baza cuprinde simbolul seriei si simbolul alezajului. Simbolul seriei de
rulmenti caracterizeaza tipul si seria de dimensiuni a rulmentului si este format fie din litere,
fie din litere si cifre, fie numai din cifre.
Simbolul alezajului constituie, în general, ultimele cifre ale simbolului de baza. Pentru
diametre ale alezajelor cuprinse între 0,6 si 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea
alezajului. Daca simbolul seriei este format din mai mult de doua cifre, sau daca alezajul este
un numar zecimal, simbolul alezajului se separa printr-o linie oblica de simbolul seriei. Pentru
diametrele cuprinse între 10 si 17 mm simbolul alezajului se noteaza cu: 00 pentru diametrul
de 10 mm; 01 pentru diametrul de 12 mm; 02 pentru diametrul de 15 mm; 03 pentru diametrul
de 17 mm. Pentru diametrele alezajelor cuprinse între 20 si 480 mm simbolul se exprima
printr-un numar egal cu 1/5
din valoarea diametrului. Daca
acest numar are o singura
cifra, prima cifra a simbolului
va fi 0. Pentru diametre mai
mari de 500 mm, simbolul va
fi chiar acest numar separat cu
o linie oblica de simbolul
seriei.
Simbolurile pentru prefixe sunt formate din litere si fie ca reprezinta faptul ca anumite
parti ale rulmentului sunt executate din alte materiale, fie semnaleaza prezenta unor piese
suplimentare în componenta rulmentului.
Simbolurile pentru sufixe sunt împartite în patru grupe cu semnificatii referitoare la
particularitati legate de constructie, materiale, clase de precizie, etc.
4.2 Deformatii si forta maxima
În figura 4.5 sunt aratate deformatiile si distributia fortelor pe elementele de
rostogolire ale unui rulment.
Pe baza datelor experimentale, deformatia de contact dintre elementele de rostogolire
si inel este de forma [1]:
unde: o este deformatia de contact hertzian a
elementului de rostogolire, C este un factor ce tine
cont de geometria contactului, iar n = 2/3 pentru
rulmenti cu bile si n = 0,99 pentru rulmenti cu role.
Rezulta prin similitudine ca, pentru un
rulment cu bile:
sau:
3 2
0
2
0
2
3 2
0
1
0
1
F
F
d
d
;
F
F
d
d
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
=
(4.3)
De asemenea, considerînd ca ? cos
d
d
2
1
= din (4.3) rezulta:
| ) | ) | )
2 5
0 n
2 5
0 2
2 5
0 1
? n cos F ? n cos F ? 2 cos F ? 2 cos F ; ? cos F ? cos F · = · · = · · = · (4.4)
n
F C · = o
(4.1)
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
· =
· =
· =
3 2
n n
3 2
1
1
3 2
0 0
F C d
; F C d
; F C d

(4.2)
F
r
¸


o
2
o
1
o
0
F
2
F
1 F
0
F
1
F
2
Figura 4.5
Simbol
auxiliar
Prefixe
Simbol de baza
Simbolul
seriei
Simbolul
alezajului
Simbol
auxiliar
Sufixe
Figura 4.4
Scriind suma proiectiilor functiilor pe directia sarcinei exterioare, preluate de corpurile
de rulare, se obtine:
? n cos F 2 .... ? 2 cos F 2 ? cos F 2 F F
n 2 1 0 r
· · + + · · + · · + = (4.5)
Înlocuind (4.3) în (4.4), rezulta:
| )

· + =
¯
=
n
1 i
2 5
0 r
? i cos 2 1 F F (4.6)
sau
| )
z
F K
? i cos 2 1
F
F
r b
n
1 i
2 5
r
0
·
=
· +
=
¯
=
(4.7)
Pentru nu marul de bile z = 10; 15; 20, unghiul ¸ este 36
o
; 24
o
; 18
o
, la care corespunde
respectiv K
b
= 4,38; 4,37; 4,36.
La rulmentul prezentat în figura 4.5, repartitia sarcinii este influentata si de jocul
radial, care face ca sarcina sa creasca cu 15…20 % si, deci, K
b
= 5.
Sarcina maxima pe bila devine:
z
F 5
F
r
0
·
= (4.8)
La rulmentii oscilanti cu bile, tinând cont de repartitia puternic neuniforma a sarcinii
pe bile: K
b
= 6, iar la cei cu role K
b
= 4.
La rulmentii cu doua rânduri de role cilindrice
La rulmentii radial-axiali, forta radiala care
actioneaza pe fus produce si o încarcare axiala
suplimentara ß tg F F
r a
· = ' (fig. 4.6).
În acest caz, forta normala pe bila sau rola este
(daca tinem seama si de forta axiala):
4.3 Uzarea rulmentilor
Exceptând deteriorarile accidentale prin socuri repetate, prestrângere nejustificata,
încalzire prin suprasarcini sau ungere defectuoasa, eventual abraziune din lipsa de etansare,
z
F 2 , 5
F
r
0
·
= ' (4.9)
ß sin z
F F
Q
a a
·
' ±
=
(4.10)
F
a
F'
a
Q
F
r
|
|
Figura 4.6
F
r
aparitia pittingului pe corpurile de rulare sau pe caile de rulare constituie, principala cauza de
limitare a durabilitatii, masurata în milioane de rotatii (L) care sta la baza relatiei:
p
P
C
L
|
.
|

\
|
= (4.11)
dintre capacitatea de încarcare dinamica C (determinata statistic) si sarcina dinamica
echivalenta P. Pentru rulmentii cu bile p = 3, iar pentru cei cu role p = 10/3 [3].
Anumite cercetari au aratat ca rulmentii care functioneaza în mediu cu suspensii
abrazive (praf, nisip etc.), chiar daca sunt dublu etansati, ies din functiune ca urmare a
cresterii jocului; aceasta provine din efectele de abraziune ale particulelor respective, din
suspensie sau din lubrifiant [4].
În acest caz, intensitatea de uzare poate fi obtinuta cu relatia [4]:
M
K A
10 5 , 3 I
10
uh
·
· =
÷
(4.12)
Factorii A, M, K, privind abraziunea, materialele rulmentilor sau cinematica
respectiva sunt indicati în [1,2]. Astfel, se poate deduce cresterea jocului de lucru h
uz
(um) în
functie de timpul de lucru (t
h
[h]), caracteristicile particulelor abrazive, rezistenta la rupere
o
a
[MPa] si duritatile HB [MPa], diametrul corpurilor de rostogolire D [mm], razele de
curbura ale cailor de rulare interioara si exterioara R
i
, R
e
[mm], viteza unghiulara relativa a
celor doua inele e = e
i
÷ e
e
etc.
Uzura la oboseala de contact va fi tratata la capitolul de fiabilitatea rulmentilor.
Desigur ca mai pot aparea si alte forme de deteriorare: coroziune ÷ datorata mediului
lubrifiant, brinelare ÷ datorata depasirii capacitatii statice etc.
4.4 Regimul EHD la rulmenti
În cazul unui rulment cu bile sau cu role, corpul de rulare de raza R
1
are contact
simultan pe cele doua cai de rulare ale inelelor de raze diferite (R
2
si R
3
) ca în figura 4.7.
În aceasta situatie apar
regimuri EHD diferite (de contact
punctiform sau respectiv liniar, în
functie de forma corpurilor de
rulare), iar calculul trebuie sa
determine situatia cu valoarea cea
mai mica a grosimii h
0
a filmului
de lubrifiant.
S-a constatat ca, de regula,
aceasta situatie revine contactului
cu inelul rotitor (de raza R
2
mai
mica).
Razele echivalente în cele
doua situatii (R
int
, R
ext
) se obtin cu
relatiile:
| )
2 1
1 2 1
ext
2 1
2 1
int
R R
R 2 R R
R ;
R R
R R
R
+
+
=
+
·
=
(4.13)
O
R
2
R
1
e
1
R
3
e
2
e
3
O
R
2
R
1
e
1
R
3
e
2
÷ e
3
Figura 4.7
Vitezele unghiulare corespunzatoare vor fi:
| )
| )
sec / rad
30
n
? ; ?
R R R 2
R 2 R R
?
2 2
2 1 1
1 2 2
1
= ·
+ · ·
· + ·
=
(4.14)
La un rulment radial, încarcarea bilelor începe de la nivelul diametrului orizontal;
asadar, situatia contactului de încarcare maxima revine bilei sau rolei care ocupa pozitia de
trecere cea mai de jos. Pentru determinarea grosimii minime de lubrifiant h
0
pot fi utilizate
mai multe relatii de calcul EHD.
Parametrul filmului ;
h
poate fi obtinut si cu relatia lui T.A. Harris:
| )
09 , 0
0
73 , 0
0 m h
C n a ? d K ?
÷
· · · · = (4.15)
în care: K este un coeficient de natura constructiva [3]; d
m
= 0,5·(D+d), diametrul mediu; n
0
[Pa·s], vâscozitatea dinamica; o [Pa
-1
], coeficientul de piezovâscozitate; n [rot/min], turatia;
C
0
[10·N], capacitatea statica. Pentru rulmentii radiali cu bile, oscilanti cu bile si radial –
axiali cu role K = 18, pentru rulmentii cu role K = 19, pentru rulmentii axiali cu bile K = 16.
Din relatia (4.15) se poate obtine vâscozitatea lubrifiantului pentru ;
h optim
:
37 , 1
m
optim h
123 , 0
0
0
d K
?
C a ?
|
|
.
|

\
|
·
· = (4.16)
În cazul 1,5 s ;
h
< 4 (conform curbei SKF) exista o valoare optima, ;
optim
, care
conduce la durabilitatea maxima [3]. În lucrarea [3] (pag. 196) se dau si alte indicatii pentru
corectarea relatiei clasice (ISO) a durabilitatii rulmentilor.
Pentru contactele liniare (rulmentii cu role) se poate determina valoarea efortului
Hertzian maxim cu formula:
|
|
.
|

\
|
± ·
·
· =
3 , 2 1
r r
max H
R
1
R
1
l
E F
418 , 0 s (4.17)
unde l este lungimea contactului (generatoarea rolei), E
r
este modulul de elasticitate redus asa
cum a fost definit în capitolul 2, semnul + se refera la contactul rolei cu inelul interior (de raza
R
2
) si semnul – se refera la contactul rolei cu inelul exterior (de raza R
3
). Se poate demonstra
ca efortul cel mai mare apare la contactul dintre rola si inelul interior.
4.5 Ungerea si etansarea rulmentilor
Ungerea rulmentilor se face în scopul asigurarii straturilor de lubrifiant care separa
corpurile de rostogolire de caile de rulare ale inelelor interior si, respectiv, exterior. Ca
urmare, se doreste reducerea fenomenelor de uzura prin oboseala de contact, abraziva sau de
gripare. Ungerea se face si pentru micsorarea frecarilor de alunecare, evitarea fenomenelor de
coroziune, evacuarea caldurii, împiedicarea patrunderii impuritatilor, reducerea zgomotului si
a efectelor dinamice.
Lubrifiantii utilizati pot fi lichizi, plastici (unsori consistente) sau solizi.
Alegerea lubrifiantului se face în functie de factorii: dimensiunile rulmentului, sarcina,
turatie, temperatura de functionare si sistem de etansare. De exemplu, trebuie tinut cont ca
uleiurile au o stabilitate chimica si mecanica mai mare, în timp ce unsorile consistente au o
tendinta de curgere mai mica si necesita etansari mai simple si, deci, mai eficiente. De
asemenea, trebuie tinut cont daca lagaruirea se face cu lagar independent (cu ungere separata)
sau direct în carcasa instalatiei (cu un lubrifiant comun). În cazul ungerii cu ulei, variantele de
ungere sunt: ungere în baie de ulei, ungere prin injectie de ulei, ungere prin stropire, ungere
prin antrenare centrifugala sau efecte de pompare, ungere prin picurare, ungere prin ceata de
ulei.
Este evident ca o ungere corespunzatoare mareste durabilitatea, bineînteles daca si
celelalte conditii sunt respectate (montaj si exploatare). Spre exemplu, aditivarea uleiurilor cu
1,5 % M
0
S
2
mareste durabilitatea, ridicând si limita de rezistenta la pitting; pâna la 2-5 %
M
0
S
2
acest efect se face simtit si la ungerea cu unsoare.
Unsorile cu sapunuri de sodiu sau de calciu-sodiu, sunt de preferat fata de cele de
calciu. În functie de temperatura (maxima sau minima), turatie, sarcina, în lucrari de referinta
[1–4] se dau tabele preferentiale cu uleiuri si unsori pentru rulmenti.
Etansarile uzuale pentru protejarea rulmentilor sunt cu contact (cu inele de pâsla sau
cu manseta de rotatie cu buza de etansare), fara contact sau încorporate în rulment.
Etansarile cu inele de pâsla (standardizate) se folosesc la viteze periferice mai mici de
7 m/s si arbori cu rugozitati mici. Etansarea se realizeaza prin apasarea radiala pe arbore, ca
urmare a presarii inelului de sectiune dreptunghiulara într- un canal de sectiune trapezoidala.
Etansarile cu mansete de rotatie cu buza de rotatie (standardizate) se folosesc la viteze
periferice de pâna la 25 m/s si rugozitati ale arborelui de pâna la 1,6 um. Ele sunt eficiente în
cazul când în spatiul etansat apare o mica suprapresiune (de obicei datorita încalzirii) si în
acest caz montajul se face cu partea concava spre incinta cu suprapresiune. Pentru o buna
functionare, etansarile cu contact necesita existenta unor batai radiale cât mai mici a arborelui
în zona etansarii.
Etansarile fara contact se realizeaza prin realizarea unor spatii de diverse forme între
arbore si o piesa fixa, astfel încât sa se determine oprirea curgerii uleiului spre exterior prin
efecte de laminare, de labirint, de sicana sau centrifugare. Cele mai uzuale sunt: etansari
simple cu fanta, cu canale circulare, cu disc de retinere, cu labirint (axial sau radial).
Avantajele acestui tip de etansari sunt date de înlaturarea frecarii (prezenta în cazul etansarilor
cu contact) si a încalzirii, precum si de disparitia limitarilor date de viteza periferica.
Dezavantajul lor principal este dat de faptul ca sunt mai scumpe, datorita necesitatii realizarii
unor jocuri mici între piese sau a unor cavitati complicate.
Etansarile montate în rulment (standardizate) se folosesc în cazuri în care este dificil
de realizat o ungere periodica. Se folosesc în acest caz rulmenti simbolizati cu litera Z în cazul
când etansarea este fara contact sau simbolizati cu RS daca etansarea este cu contact. Daca se
face etansare pe ambele fete laterale ale rulmentului, se simbolizeaza cu 2Z, respectiv cu 2RS.
Acest tip de etansare se recomanda pentru simplitatea constructiva si simplificarea ungerii (la
montaj se introduce în rulment unsoarea necesara întregii durate de viata a rulmentului).
4.6 Frecarea în rulmenti
Desi rulmentii sunt folositi pentru a înlocui miscarea de alunecare cu una de
rostogolire (urmarindu-se astfel reducerea frecarii), rostogolirea pura în rulmenti exista numai
teoretic. Frecarea din rulmenti este un fenomen complex care conduce la pierderi de energie,
cresterea temperaturii si la frânarea miscarii. Sursele frecarii sunt date de pierderi de energie
datorita deformatiilor de contact, pierderi de energie datorita microalunecarilor dintre
corpurile de rulare si caile de rulare, pierderi de energie datorita frecarilor din lubrifiant,
frecari între corpurile de rostogolire si colivie si frecarea din etansari.
Pierderile de energie apar datorita deformatiilor de contact care provin din histerezisul
elastic al lubrifiantului (frecari interne) si necesitatii învingerii rezistentei la rostogolire
datorita deformatiilor locale de contact ale corpurilor si cailor de rulare.
Pierderile de energie datorita alunecarilor sunt datorate faptului ca miscarea relativa
dintre corpul de rulare si calea de rostogolire este compusa dintr-o rostogolire pura si o
miscare de spin a corpului de rulare în jurul unui punct instantaneu de rotatie. Numai în acest
punct exista miscare de rostogolire pura, pe restul suprafetei de contact coexistând mai multe
rotatii pe diverse directii.
Momentul total de frecare M
t
poate fi estimat pe baza unor relatii deduse
experimental:
L F t
M M M + = (4.18)
unde M
l
este momentul datorat frecarii fluide a elementelor mobile ale rulmentului în contact
cu lubrifiantul. Pentru un rulment radial, momentul rezistent datorat încarcarii M
F
se poate
calcula cu [1]:
m r 1 F
d F f M · · = (4.19)
unde F
r
este sarcina radiala, d
m
este diametrul mediu si f
1
este un factor constructiv cu valori
cuprinse în general între 0,00025 si 0,0005, în functie de particularitatile constructive ale
rulmentilor.
Pentru calculul momentului frecarii fluide se poate aplica una din formulele
experimentale ale lui A. Palmgren:
| ) d n ? f 10 M
3
m
3 2
0
3
L
· · · · = [N·m] pentru u·n > 2·10
-3
;
m 0 L
d f 1 , 24 M · · = [N·m] pentru u·n s 2·10
-4
.
(4.20)
în care u este vâscozitatea cinematica a lubrifiantului la temperatura de regim, în m
2
/s; n este
turatia în rot /min; d
m
este diametrul mediu al rulmentului, în m; f
0
este un factor ce depinde
de tipul rulmentului si de natura ungerii.
4.7 Fiabilitatea rulmentilor
4.7.1 Factori de influenta
Ca si în alte cazuri, si la rulmenti fiabilitatea depinde de mai multi factori, printre care:
materialele, tehnologia de executie, montajul si conditiile de exploatare. Desigur ca un factor
important este si rugozitatea care influenteaza, asa cum se cunoaste din Tribologie, grosimea
filmului prin parametrul ;
h
[1], [2].
Fenomenele principale de deteriorare a unui rulment sunt uzura de oboseala de contact
si uzura de abraziune. Se mai întâlnesc si deteriorari ca urmare a uzurii de adeziune (la
supraîncalzire), a brinelarii, oxidarii, coroziunii, pierderii lubrifiantului etc.
În lucrarea [4] sunt prezentate detaliat fiabilitatea functionala la oboseala de contact,
dupa N cicluri de solicitare (dupa experientele lui Lundberg si Palmgren), precum si
fiabilitatea functionala în medii cu particule abrazive.
Pentru primul caz (al uzurii prin oboseala), în cataloage si în standardele de rulmenti
sunt indicate valorile calculate ale capacitatii dinamice de încarcare C, astfel încât se poate
calcula durabilitatea (L
10
în milioane de rotatii sau L
h
în ore) pentru o functie de fiabilitate cu
valoarea R = 0,90. Astfel:
p
6
h
p
10
P
C
n 60
10
L ;
P
C
L |
.
|

\
|
·
= |
.
|

\
|
= (4.21)
cu notatiile mentionate mai sus.
Fortele care solicita rulmentii transmisiilor mecanice în exploatare sunt variabile,
deterministe sau aleatoare, în cele mai multe situatii. În lucrarea [4] (p.174) sunt tratate
aspectele mentionate.
Uzarea prin abraziune ar putea fi uneori decisiva, asa încât nu se mai ajunge la
deteriorarea prin oboseala.
Pentru un rulment dat, grosimea stratului uzat h
uz
[um] se modifica cu timpul efectiv
de functionare t
h
, astfel:
h uz uz
t v h · = (4.22)
unde viteza de uzare v
uz
este data cu o relatie complexa [4], dar care poate fi mult
simplificata:
? s R e K v
5 , 2
a
5 1
a
3 2
a m r uz
· · · · = (4.23)
în care constanta de material
5 , 2
r
t
0 3
m r
HB
K e
10 68 , 7 K
·
· · = iar c
a
, R
a
, o
a
, e sunt variabile
aleatoare tipice [4].
Mentionam ca se poate impune o grosime limita h
u lim
pentru a preciza scoaterea din uz
a rulmentului, precum si timpul de functionare t
h
; aceasta grosime limita conduce la stabilirea
durabilitatii si fiabilitatii rulmentului respectiv, în functie de un joc initial cunoscut.
4.7.2 Fiabilitatea functionala globala a rulmentilor
Studiind fenomenele de uzura, rezulta ca atât cresterea jocului radial, în prezenta
particulelor abrazive, cât si oboseala de contact conduc la scoaterea din functiune a
rulmentilor. Astfel, fiabilitatea functionala globala R
r
poate fi considerata ca produs al celor
doua fiabilitati:
abr uz r
R R R · = (4.24)
Facem precizarea ca, daca R
r
> 0,90, se considera ca este vorba de rulmenti cu
fiabilitate ridicata, pentru timpul de functionare t
h
; daca R
r
> 0,98 este vorba de fiabilitate
foarte ridicata, iar daca R
r
< 0,80, atunci fiabilitatea este scazuta.
4.8 Elemente de proiectare a lagarelor cu rulmenti
4.8.1 Aspecte constructive
Problemele care se pun la alcatuirea lagarelor cu rulmenti si amplasarea într-o carcasa
adecvata sunt urmatoarele:
÷ alegerea tipului rulmentilor;
÷ asigurarea rigiditatii;
÷ asigurarea coaxialitatii alezajelor carcasei;
÷ pozitionarea axiala a rulmentilor;
÷ alegerea tipului de lagaruire: sistem cu rulmentul (lagarul) conducator si
rulment÷lagar (liber) sau lagaruire flotanta, montaj în „X” sau montaj în „O” etc.;
÷ limitele practice de utilizare a rulmentului.
Desigur, se adauga si problema ajustajelor de montaj, a etansarii rulmentilor, a
montarii si demontarii rulmentilor. Toate aceste elemente se regasesc în îndrumare de
proiectare si carti de specialitate [1], [2].
4.8.2 Limitele practice de utilizare a rulmentilor
În timpul functionarii (sub sarcina), într- un rulment apar urmatoarele tipuri de frecare:
÷ frecarea între suprafetele de contact ale corpurilor de rulare;
÷ frecarea pe suprafetele de alunecare ale coliviilor;
÷ frecarea între suprafetele laterale ale corpurilor de rulare si umerii de ghidare ai
inelelor la rulmentii cu role;
÷ frecarea interna a lubrifiantului.
Rezulta ca utilizarea rationala a rulmentului este influentata de viteza, sarcina si de
mentinerea calitatii suprafetei de rulare.
Firma SKF a stabilit prin experiment diagrama de limitare pentru viteza pentru
rulmentii radiali, radiali-axiali si axiali. Astfel, la o anumita viteza, frecarea devine
hotarâtoare pentru colivie, ca urmare a cresterii intensitatii uzarii. A doua limita practica
revine sarcinii sub aspectul marimii si directiei, având efecte asupra capacitatilor de încarcare
dinamice C si statice C
0
[1].
Pentru calculul turatiei limita se pot folosi relatii de orientare [1] care dau relatii
apropiate de valorile date de cataloagele de rulmenti. Astfel pentru diametrul exterior al
rulmentului D > 30 mm:
| ¦ min / rot
10 D
K
n
n
lim
÷
= (4.25)
iar pentru D < 30:
| ¦ min / rot
30 D
K 3
n
n
lim
+
·
= (4.26)
unde K
n
se gaseste tabelat (K
n
= 630000 pentru rulmenti radiali si radiali-axiali cu bile pe un
rând, radiali oscilanti cu bile si radiali cu role cilindrice; K
n
= 400000 pentru rulmenti radiali-
axiali cu role conice; K
n
= 280000 pentru rulmenti oscilanti cu role butoi pe un rând; K
n
=
200000 pentru rulmenti axiali cu bile).
Pentru a se lua în consideratie comportamentul în conditii reale se adopta o formula
modificata
4 n 3 n 2 n 1 n lim lim
f f f f n n · · · · =
-
(4.27)
unde factorii de corectie tin cont de: f
n 1
– influenta ungerii cu unsoare (f
n 1
=0,8 pentru
rulmenti radiali si radiali-axiali si f
n 1
=0,7.0,75 pentru rulmenti axiali; f
n 1
=1 pentru ungerea
cu ulei), f
n2
– influenta sarcinilor combinate radiale si axiale (f
n2
=0,9.1 pentru rulmenti
radiali – axiali cu bile; f
n2
=0,5.0,95 pentru rulmenti radiali – axiali cu role conice;
f
n2
=0,8.0,98 pentru rulmenti radiali cu bile), f
n3
– tine cont de influenta preciziei de executie,
a coliviei, a ungerii si a racirii (cu valori cuprinse între 1,6.3), f
n3
– factorul de corectie
utilizat pentru cazurile cu durabilitati L
h
< 1500000 de ore pentru care se foloseste diagrama
trasata în figura 4.8.
4.9 Baze pentru calculul rulmentilor radiali si radiali-axiali rotitori
Calculul rulmentilor rotitori se face pornind de la solicitarea superficiala de contact
(hertziana) care apare la corpurile si la caile de rulare. Pe de alta parte, calculul ia în
considerare determinarile experimentale legate de durabilitatea unor mari loturi de rulmenti.
Ca urmare, calculul rulmentilor are caracter statistic – probabilistic, conducând la date cât mai
reale asupra durabilitatii si fiabilitatii acestora.
Determinarile experimentale au prezentat o mare dispersie a durabilitatilor individuale
ale rulmentilor încercati în aceleasi conditii de încarcare, turatie, ungere si temperatura de
regim. Dispersia se datoreaza neuniformitatii repartitiei incluziunilor metalice din corpurile de
rulare si din inele.
Durabilitatea de grup a rulmentilor L
n
– în milioane de rotatii este durabilitatea a
100 – n [%] rulmenti din numarul celor încercati. Daca numarul de rulmenti este destul de
mare, atunci n este probabilitatea de distrugere, iar 100 – n este fiabilitatea. De regula, se
adopta n = 10, rezultând durabilitatea nominala - L
10
, ceea ce corespunde unei fiabilitati de
90%. În mod curent, se foloseste notatia L = L
10
. Asa cum s-a precizat anterior, durabilitatea
în ore de functionare - L
h
, este direct proportionala cu L, astfel
n 60
L 10
L
6
h
·
·
=
(4.28)
în care n este turatia în rot/min.
Conform STAS 7160 - 82, se defineste sarcina dinamica de baza sau capacitatea de
încarcare dinamica C, ca fiind forta radiala constanta ca marime, care da o durabilitate de grup
de 1 milion de rotatii (cu inelul interior rotitor, la o temperatura de functionare de 120°C).
Valoarea capacitatii de încarcare este data, pentru fiecare tip si marime de rulment, în
cataloage specializate.
Determinari experimentale au permis identificarea legaturii dintre durabilitatea de
grup L – în milioane de rotatii, încarcarea exterioara echivalenta - P si capacitatea dinamica
de baza - C, astfel:
f
n 4
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
100 500 1000
3000
d
m
[mm]
d
m
= 0,5·(d+D)
L
10
= 75000
35000
7500
15000
Figura 4.8
p
P
C
L
|
.
|

\
|
= (4.29)
Valoarea exponentului p arata ca un rulment cu role are, la aceeasi încarcare radiala, o
durabilitate mult mai mare decât un rulment cu bile.
Pentru a tine cont ca un rulment poate fi solicitat simultan si de catre o forta radiala F
r
si de una axiala F
a
se opereaza cu sarcina dinamica echivalenta P; aceasta este forta radiala
care da aceeasi durabilitate ca si fortele reale mentionate.
Locul geometric al vârfurilor fortei P este curba pentru care durabilitatea rulmentului
are aceeasi valoare.
Pentru simplificarea calculului se înlocuieste curba (c) din fig. 4.9 cu dreaptele (a) si
(b). Dreapta (a) are ecuatia P = F
r
, iar dreapta (b) are ecuatia P = V·X·F
r
+ Y·F
r
. Dreptele (a) si
(b) se intersecteaza în punctul B corespunzator unghiului ß
1
.
Notând:
e ß tg
1
= (4.30)
se poate face urmatoarea delimitare aproximativa:
- daca rulmentul este încarcat cu o forta F, pentru care unghiul ß = ß
1
, adica tgß = e,
atunci sarcina dinamica echivalenta se determina cu relatia:
r
F P = (4.31)
- daca rulmentul este este încarcat cu o forta F pentru care unghiul ß > ß
1
, adica
adica tgß > e se considera ca efectul componentei axiale F
a
nu mai poate fi neglijat, iar forta
dinamica echivalenta se calculeaza cu formula:
a r
F Y F X V P · + · · = (4.32)
Figura 4.9
ß
P
Curba (c) - locul
geometric al fortelor
combinate care
confera rulmentului
aceeasi durabilitate
C
(b)
P = XF
r
+YF
a
(a)
P = F
r
B
A
F
F
a
F
r
ß
1
Valorile coeficientilor e, X si Z sunt date în cataloagele de rulmenti, în functie de tipul
rulmentului. Factorul V = 1, daca inelul interior este rotitor si V = 1,2, daca inelul interior este
fix.
Pe lânga calculul durabilitatii, se verifica daca rulmentul nu este încarcat static cu o
forta mai mare decât cea pe care o poate prelua în repaus sau la turatie foarte redusa. Pentru
aceasta, se defineste sarcina statica de baza (capacitatea de încarcare statica) C
0
ca fiind
sarcina radiala (pentru rulmentii radiali si radiali-axiali) care provoaca o deformatie
remanenta de 10
- 4
D
w
, în care D
w
estre diametrul corpului de rulare (rola sau bila). Nu se va
produce brinelarea cailor de rulare, daca sarcina reala F
r
este mai mica decât C
0
. Prin brinelare
se întelege forma de distrugere a cailor de rulare care apare atunci când încarcarea statica este
atât de mare încât lasa amprente în aceasta. Dupa brinelare rulmentul nu mai poate fi utilizat,
geometria caii de rulare fiind compromisa.
4.10 Montarea rulmentilor (lagaruirea)
Complexitatea amplasarii si montarii lagarelor depinde de sistemul mecanic respectiv,
de solicitarile radiale, axiale sau radial-axiale din sistem, tinându-se seama de principiul
caracteristic al rulmentilor si anume acela mentionat ca montarea nu se poate face decât pe la
capetele arborelui.
Exista o mare varietate de modalitati de lagaruire, în functie de marimea arborelui,
prezenta sau absenta concomitenta a fortelor radiale si axiale.
4.10.1 Lagaruirea flotanta
Lagaruirea flotanta se adopta în cazurile când arborele este scurt (deci are deformatii
termice mici) si forta radiala este mai mare decât forta axiala.
a)
c)
b)
Figura 4.10
În figura 4.10 sunt date trei exemple de lagaruire flotanta. În aceste cazuri sarcina
axiala este preluata numai de unul din rulmenti în functie de sensul ei. Se folosesc rulmenti
radiali cu bile pe un rând (figura 4.10.a), rulmenti radiali-axiali (figura 4.10.b), rulmenti cu
role cilindrice (figura 4.10.c). În functie de marimea rulmentului si de influenta temperaturii,
se poate stabili un joc axial de 0,5.1 mm. Jocul se obtine din tolerantele pentru lungimi ale
pieselor conjugate. Tolerantele trebuie alese astfel încât rulmentii sa nu lucreze pretensionati,
nici chiar în cele mai defavorabile conditii.
4.10.2 Lagaruirea cu rulment conducator
Acest tip de lagaruire se foloseste pentru arborii lungi la care exista pericolul unor
dilatari termice mari.
Figura 4.11
a)
e)
d)
b)
f) c)
Lagarul conducator are rolul de a sprijini în directie radiala si de a prelua forta axiala în
ambele sensuri. Rulmentul din lagarul conducator trebuie fixat atât pe arbore cât si în carcasa.
În figura 4.11 sunt date mai multe exemple pentru acest caz. Rulmentul conducator
este notat cu “A”, iar cel liber este notat cu “B”. Ca regula generala, rulmentul cu sarcina
radiala mai mica se alege drept lagar conducator. Pentru lagarul din A se pot folosi: rulmenti
radiali cu bile (figura 4.11.a), rulmenti radiali-axiali cu bile (figura 4.11.b), rulmenti radiali-
axiali cu role conice (figura 4.11.c), rulmenti radiali cu role (figura 4.11.c), rulmenti cu role în
patru puncte (figura 4.11.d), rulmenti cu bile în patru puncte (figura 4.11.e) sau combinatii
(figura 4.11.f).
Lagarul liber are rolul de a sprijini numai radial. Rulmentul trebuie sa fie deplasabil în
directie axiala pentru evitarea pretensionarii reciproce a rulmentilor, ca urmare a dilatarii
termice a arborelui. Posibilitatea de deplasare axiala se poate realiza fie în interiorul
rulmentului (în cazul rulmentilor radiali cu role cilindrice sau cu ace), fie prin deplasarea
unuia dintre inelele rulmentului nedemontabil în alezajul carcasei sau pe fusul arborelui.
4.10.3 Lagaruirea cu rulmenti radiali axiali
La acest tip de lagaruire trebuie tinut cont de faptul ca exista doua posibilitati de a o
realiza: montajul în „O” (fig. 4.12.a) si montajul în „X” (fig. 4.12.b).
Figura 4.12
În aceste doua figuri s-au notat: a – distanta de la centrul de presiune S la suprafata
laterala a inelului exterior, F
rA,B
– sarcina radiala din lagarul A, respectiv B, F
a
– forta axiala,
H– distanta dintre centrele de presiune S.
4.11 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali cu bile pe un singur
rând în varianta rulment conducator – rulment liber
Schema montajului este prezentata în figura 4.13, în care rulmentul din A este numit
conducator, pentru ca poate prelua sarcina axiala la care este supus sistemul roata - arbore –
rulment – carcasa, indiferent de sensul acesteia.
Rulmentul din B se numeste liber, pentru ca are posibilitatea sa se deplaseze axial sub
efectul variatiei temperaturii exterioare (dilatare sau contractie); ca urmare, rulmentul liber nu
poate prelua si transmite carcasei decât reactiunea radiala R
B
care-i revine.
Rulmentul conducator va prelua atât reactiunea radiala R
A
cât si forta axiala produsa
în angrenaj.
Ca urmare, rulmentului conducator îi va reveni o forta echivalenta P
B
care include atât
efectul încarcarii radiale cât si efectul sarcinii axiale.
B A B A
a a
a a
H H
F
rA
F
rB F
rB
F
rA
F
a F
a
S S
S
S
a)
b)
Figura 4. 13
Etapele calculului rulmentilor radiali
1. Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului
de asezare a rulmentilor (d).
2. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: R
A
si R
B
.
3. Înscrierea într-un tabel, dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.1), a datelor de
catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. În tabel este
prezentat exemplul unui rulment cu alezajul de 35 mm.
Tabelul 4.1
Simbolul
rulmentului
6007
(exemplu)
6207
(exemplu)
6307
(exemplu)
6407
(exemplu)
Diametrul alezajului
d (mm)
35 35 35 35
Diametrul exterior
al rulmentului
D (mm)
62 72 80 100
Latimea rulmentului
B (mm)
14 17 21 25
Capacitatea de
încarcare statica
C
0
[kN]
8,65 14,0 18,3 31,9
Capacitatea dinamica
de baza
C [kN]
12,5 20,0 26,0 43,6
Factorul X 0,6 0,6 0,6 0,6
Factorul Y 0,5 0,5 0,5 0,5
Factorul V
V= 1
daca se roteste
inelul interior
V= 1
daca se roteste
inelul interior
V= 1
daca se roteste
inelul interior
V= 1
daca se roteste
inelul interior
e
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, în
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, în
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, în
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
(se determina
prin
interpolare din
catalogul de
rulmenti, în
functie de
raportul
F
a
/ C
0
)
R
A
R
B
F
r
F
a F
t A B
4. Calculul încarcarilor echivalente si a durabilitatilor
Tabelul 4.2
Simbolul rulmentului
6007
(exemplu)
6207
(exemplu)
6307
(exemplu)
6407
(exemplu)
Rulmentul liber
Încarcarea echivalenta
P
A
P
A
= R
A
P
A
= R
A
P
A
= R
A
P
A
= R
A
Rulmentul conducator
Încarcarea echivalenta
P
B
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= V·X·R
B
+ Y·F
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= V·X·R
B
+ Y·F
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= V·X·R
B
+ Y·F
a
,
daca F
a
/R
B
> e
P
B
= R
B
,
daca
F
a
/R
B
= e
sau
P
B
= V·X·R
B
+ Y·F
a
,
daca F
a
/R
B
> e
Încarcarea echivalenta
maxima
P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare
dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Durabilitatea în
milioane de rotatii
L
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
Durabilitatea în ore de
functionare
L
h
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
5. Alegerea finala a rulmentilor
Dintre rulmentii calculati în tabel, se alege marimea care satisface conditia:
admisibil h h
L L >
(4.33)
Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general, de exemplu, durabilitatea
minima admisibila este de ordinul a 15.000 de ore.
Din tabelul de mai sus se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia
impusa.
Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele
capete, pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. Ca
urmare, rulmentul caruia îi revine încarcarea P
max
va avea o durabilitate mai mica decât
perechea lui mai putin încarcata.
Desi rulmentul mai putin încarcat are, statistic, o durabilitate mai mare, se recomanda
ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii rulmenti.
4.12 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali-axiali cu bile sau cu role
tronconice
Schema montajului în „X” este prezentata în figura 4.14. Acest aranjament este
recomandat în cazul arborilor lungi.
Pentru arbori scurti, la care punctele de aplicare a reactiunilor trebuie sa fie cât mai
îndepartate, se recomanda utilizarea montajului în „O” prezentat în figura 4.15.
Fiecare dintre rulmenti va prelua reactiunea radiala corespunzatoare, adica R
A
,
respectiv R
B
. Prin montarea capacelor care fixeaza axial rulmentii, în acestia apar încarcarile
axiale de prestrângere notate cu
A ax
F' si
B ax
F' . Montajul rulmentilor din figura 4.15 este
executat într-o caseta de reglaj al rotii conice.
Figura 4.14
Figura 4.15
Formulele de calcul ale fortelor axiale de prestrângere sunt:
B , A
B , A
B , A ax
Y
R
5 , 0 F · = '
(4.34)
Evident, pe lânga acestea, ansamblul trebuie sa preia si forta axiala F
a
care revine
arborelui din partea rotii dintate.
R
A
R
B
F
r
F
a F
t
A B
A ax
F'
B ax
F'
F
r
F
a
F
t
R
B
B ax
F'
R
A
A ax
F'
Etapele calculului rulmentilor radiali - axiali
1. Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului
de asezare a rulmentilor (d).
2. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: R
A
si R
B
.
3. Înscrierea într-un tabel, dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.3), a datelor de catalog
privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. În tabel este prezentat
exemplul unui rulment cu alezajul de 45 mm.
Tabelul 4.3
Simbolul
rulmentului
32009 X
(exemplu)
33109
(exemplu)
33209
(exemplu)
30309 A
(exemplu)
Diametrul alezajului
d (mm)
45 45 45 45
Diametrul exterior
al rulmentului
D (mm)
75 80 85 100
Latimea rulmentului
B (mm)
20 26 32 25
Capacitatea dinamica
de baza
C [N]
44 71 91,5
Factorul X
0,67 0,67 0,67 0,67
Factorul Y 1,5 1,6 1,5 1,7
Factorul V
V= 1,
daca se roteste
inelul interior
V= 1,
daca se roteste
inelul interior
V= 1,
daca se roteste
inelul interior
V= 1,
daca se roteste
inelul interior
e 0,4 0,37 0,4 0,35
4. Calculul încarcarilor axiale totale
Pe baza schemei de calcul din Tabelul 4.4 se determina încarcarile axiale totale care
revin rulmentilor, luând în considerare atât forta axiala F
a
cât si încarcarile axiale de
prestrângere notate cu F

ax A
si F

ax B.
Rezultatele se înscriu în Tabelul 4.5, dupa care urmeaza
determinarea sarcinilor dinamice echivalente P
A
si P
B
.
5. Alegerea finala a rulmentilor
Dintre rulmentii calculati în tabel, se alege marimea care satisface conditia:
admisibil h h
L L >
(4.35)
Tabelul 4.4
Forta axiala totala de calcul Conditii de încarcare
Rulmentul A Rulmentul B
B
B
A
A
Y
R
Y
R
s
Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
A ax
· + = ÷
B
B
A
A
Y
R
Y
R
,
|
|
.
|

\
|
÷ · ,
B
B
A
A
a
Y
R
Y
R
5 , 0 F
Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
A ax
· + =
÷
B
B
A
A
Y
R
Y
R
,
|
|
.
|

\
|
÷ · >
B
B
A
A
a
Y
R
Y
R
5 , 0 F
÷
Y
R
5 , 0 F F
B
B
a
total
B ax
· ÷ =
Tabelul 4.5
Simbolul
rulmentului
32009 X
(exemplu)
33109
(exemplu)
33209
(exemplu)
30309 A
(exemplu)
Rulmentul din
A
Încarcarea
echivalenta P
A
P
A
= R
A,
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= V·X·R
A
+
Y· F
total
ax A
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
P
A
= R
A,
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= V·X·R
A
+
Y· F
total
ax A
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
P
A
= R
A,
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= V·X·R
A
+
Y· F
total
ax A
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
P
A
= R
A,
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
sau
P
A
= V·X·R
A
+
Y· F
total
ax A
daca
F
total
ax A
/ R
A
> e
Rulmentul din
B
Încarcarea
echivalenta P
B
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
A
= V·X·R
B
+
+ Y·F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V · X · R
B
+ Y · F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V · X · R
B
+ Y · F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
P
B
= R
B,
daca
F
total
ax B
/ R
B
= e
sau
P
B
= V · X · R
B
+ Y · F
total
ax B
,
daca
F
total
ax B
/ R
B
> e
Încarcarea
echivalenta
maxima
P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Se înscrie
valoarea cea
mai mare dintre
P
A
si P
B
,
adica P
max
Durabilitatea în
milioane de
rotatii, L
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
3
max
P
C
L
|
|
.
|

\
|
=
Durabilitatea în
ore de
functionare, L
h
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
n 60
10 L
L
6
h
·
·
=
Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general, de exemplu, durabilitatea
minima admisibila este de ordinul a 15.000 de ore.
Din tabelul 4.5 se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa.
Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele
capete, pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. Ca
urmare, rulmentul caruia îi revine încarcarea P
max
va avea o durabilitate mai mica decât
perechea lui mai putin încarcata. Desi rulmentul mai putin încarcat are, statistic, o durabilitate
mai mare, se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii
rulmenti. În Tabelul 4.4 este data schema de calcul a sarcinii axiale introduse.
Se observa ca distanta H (dintre centrele de presiune) este mai mare la montajul în O
decât la montajul în X. Din acest motiv, pentru momente de rasturnare mai mari, este mai
avantajos montajul în O, chiar în cazul unei distante H mici.
Jocul axial trebuie reglat la montarea rulmentilor radiali-axiali cu role conice, în
conformitate cu diferitele cerinte functionale.
Daca unul din lagare este solicitat la sarcini axiale mari în ambele sensuri si la sarcini
radiale mai mici, se poate utiliza un montaj în care se poate combina, de exemplu, un rulment
radial cu bile cu un rulment axial cu bile cu dublu efect.
4.13 Bibliografie
1. Gafitanu, M. s.a. Rulmenti – Vol.I si II, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984-85
2. Chisiu, Alexandru, Matiasan, Dorina s.a. Organe de Masini, ed. a-II-a, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1981
3. Pavelescu, D. Tribotehnica, Bucuresti, Ed.Tehnica, 1983
4. Tudor, A s.a. Durabilitatea si fiabilitatea transmisiilor mecanice, Ed.Tehnica, Bucuresti,
1988
5. Gafitanu, M. s.a. Cercetari experimentale privind dependenta între rugozitatea suprafetelor
portante si durabilitatea rulmentilor cu role cilindrice, Tribotehnica ’80, Vol. I, I.P.B.,
Bucuresti, 1980, p.24-34
6. Pavelescu, D., Musat, M., Tudor, A., Tribologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983
7. Gafitanu, M. s.a. Organe de msini – Vol. II, Bucuresti, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984-85.
8. Demian, T., Pascu, A., Lagare si ghidaje pentru aparate, Editura Academiei României,
1980.
9. xxx, Organe de Masini. Standarde, Bucuresti, Ed.Tehnica, 1968.
Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol.1, Universitatea “Politehnica”
Bucuresti, 1994.

prezinta sensibilitate la jocuri si impuritati, sunt mai putin silentioase, nu pot fi folosite la viteze foarte mari. Problemele specifice rulmentilor se refera la alegerea tipului si marimii rulmentului, preluarea sarcinii, ungerea si fiabilitatea. O tratare completa a tuturor acestor aspecte nu este posibila într-un curs general, dar se poate gasi în tratate, lucrari monografice, cursuri mai ample [1,2,4] sau, partial, în anumite lucrari [3,5–7]. Asa cum în cazul lagarelor cu alunecare principala scoala de cercetare este la Universitatea „Politehnica” din Bucuresti, în cazul rulmentilor acesta este la universitatile din Iasi si Suceava. În tara avem fabrici de rulmenti la Brasov, Bârlad, Alexandria, Suceava. Una din cele mai mari firme pe plan mondial este SKF. 4.1.2 Tipurile de rulmenti. Clasificare Exista o mare varietate de rulmenti, deci se impune clasificarea lor. Clasificarea rulmentilor se face dupa diferite criterii: directia de actiune a sarcinii principale (rulmenti radiali, axiali, radial – axiali, axial – radiali), forma corpurilor de rostogolire (cu bile, cu role cilindrice, conice sau butoi, cu ace), numarul rândurilor corpurilor de rostogolire (rulmenti cu

a

b

c

d

e

f

g

h

i Figura 4.3

j

1). datorita cerintelor functionale si a formelor constructive diverse.4 Simbolizarea rulmentilor Simbolizarea rulmentilor este stabilita în tara noastra în STAS 1679-75.3. Inelele si corpurile de rostogolire se executa din otel cu crom pentru rulmenti marca RUL 1 pentru rulmentii mici si RUL 2 pentru rulmentii mari. Tehnologii de executie Datorita solicitarilor hertziene mari la care sunt supuse caile de rulare si elementele de rostogolire. cu doua rânduri etc. rectificare grosiera.h). revenirea la 170 C si racire în ulei. Coliviile masive se executa din alama prin turnare centrifugala. De asemenea. strunjire si rectificare. Conform acestui standard simbolul unui rulment cuprinde simbolul de baza si simbolurile auxiliare (prefixe si sufixe) (fig.a si 4. 4. Al doilea tip de otel are un continut de mangan mai ridicat. Rulmentii executati din aceste materiale pot functiona pâna la temperatura de 120 C.3. tratament termic. operatie urmata de presare. fie din litere si cifre. Pentru obtinerea stabilitatii dimensionale se face îmbatrânirea la 160 C.un rând. Daca simbolul seriei este format din mai mult de doua cifre. sau daca alezajul este un numar zecimal.1. Coliviile rulmentilor de uz general se executa din tabla de otel carbon OL 34 sau OL 37 decupata. rulment axial cu bile (fig. foarte scumpi).1. Simbolul alezajului constituie. în tara noastra rulmentii sunt încadrati în anumite clase de utilizare [8]. control si sortare pe loturi.3. 4. Simbolul seriei de rulmenti caracterizeaza tipul si seria de dimensiuni a rulmentului si este format fie din litere.). Pentru diametrele cuprinse între 10 si 17 mm simbolul alezajului se noteaza cu: 00 pentru diametrul . fie numai din cifre. spalare si sortare. rectificare. rulment radial oscilant cu role butoi (fig. ultimele cifre ale simbolului de baza. Rolele se debiteaza din bare. rulment radial – axial cu bile (fig.3. 4. 4. 4. rulment cu ace (fig. La depasirea acestei temperaturi se produc modificari structurale în materiale. rulment radial – axial cu role conice (fig. rulment cu bile cu patru puncte de contact (fig. Tehnologiile de executie sunt pretentioase si variate.e).c. 4. Coliviile din doua parti se monteaza prin nituire cu nituri din otel carbon. exista rulmenti speciali cum ar fi cei de marimi reduse (utilizati în mecanica fina) sau de marimi speciale (rulmenti de mare gabarit.3. 4.4).3 Materiale. Bilele de rulmenti se executa prin presare. Pentru diametre ale alezajelor cuprinse între 0. Pentru inelele rulmentilor cu diametre mai mici de 20 mm se foloseste numai strunjirea si rectificarea.3. Din motive tehnico – economice. simbolul alezajului se separa printr-o linie oblica de simbolul seriei. 4. Tratamentele termice sunt: calirea la 800 C urmata de racirea în ulei. 4. Montajul rulmentilor se face pe masini automate care masoara dimensiunile cailor de rulare si aleg sortul de corpuri intermediare corespunzator. Coliviile rulmentilor mari se fac prin turnare sau ambutisare.3. Inelele rulmentilor cu diametru mai mare de 20 mm se executa prin forjare.3.g). care duc la modificari dimensionale. posibilitatea de preluare a rotirilor (rulmenti oscilanti si neoscilanti).f. s-a impus elaborarea si utilizarea unor oteluri speciale pentru constructia rulmentilor. rectificare. lepuire. Duritatea inelelor de rulmenti dupa tratament se încadreaza în limitele 62 3 HRC. 4.3. O varietate mai mare de tipuri se gaseste în lucrarea [1] sau în cataloagele diferitelor firme producatoare.j). tratament termic de calire si revenire.3.b). Câteva tipuri de rulmenti mai des utilizati sunt: rulment radial cu bile cu cale de rulare adânca (figura 4. ambutisata si gaurita. superfinisare. 4. în general. Simbolul de baza cuprinde simbolul seriei si simbolul alezajului.d.).6 si 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea alezajului. rulment radial cu role cilindrice (fig.i). 4.

Daca auxiliar Simbol de baza auxiliar acest numar are o singura cifra.5 sau: d1 d0 F1 F0 23 2 C Fn 3 d . F2 cos 2? cos 2 ? Fn cos n? F0 cos n? (4.4 seriei.5 sunt aratate deformatiile si distributia fortelor pe elementele de rostogolire ale unui rulment. 03 pentru diametrul de 17 mm. deformatia de contact dintre elementele de rostogolire si inel este de forma [1]: C Fn Fr 3 2 (4. Simbolurile pentru prefixe sunt formate din litere si fie ca reprezinta faptul ca anumite parti ale rulmentului sunt executate din alte materiale. pentru un rulment cu bile: 2 C F0 3 .99 pentru rulmenti cu role. 02 pentru diametrul de 15 mm. Simbolurile pentru sufixe sunt împartite în patru grupe cu semnificatii referitoare la particularitati legate de constructie. Pentru diametrele alezajelor cuprinse între 20 si 480 mm simbolul se exprima printr-un numar egal cu 1/5 Simbol Simbol din valoarea diametrului. 2 d0 F2 F0 23 (4. materiale. Rezulta prin similitudine ca. Pe baza datelor experimentale. C este un factor ce tine cont de geometria contactului.3) De asemenea. considerînd ca 5 2 d1 d2 F0 cos ? din (4. 2 C F1 3 . Pentru diametre mai Simbolul Simbolul Prefixe Sufixe mari de 500 mm.2) Figura 4.4) . 4. etc. iar n = 2/3 pentru rulmenti cu bile si n = 0. 01 pentru diametrul de 12 mm. prima cifra a simbolului va fi 0. clase de precizie.de 10 mm.2 Deformatii si forta maxima În figura 4. simbolul va seriei alezajului fi chiar acest numar separat cu o linie oblica de simbolul Figura 4. fie semnaleaza prezenta unor piese suplimentare în componenta rulmentului.1) 2 F2 d0 1 unde: este deformatia de contact hertzian a elementului de rostogolire.3) rezulta: 5 2 52 F1 cos ? F0 cos ? . F2 F1 F0 0 F1 d1 dn (4.

unghiul este 36o .6 La rulmentii radial-axiali.5) Înlocuind (4. repartitia sarcinii este influentata si de jocul radial. 4.7) Pentru nu marul de bile z 10.2 Fr z (4.9) Fr Figura 4. . La rulmentul prezentat în figura 4. forta radiala care actioneaza pe fus produce si o încarcare axiala suplimentara Fa Fr tg ß (fig. 18o . forta normala pe bila sau rola este (daca tinem seama si de forta axiala): Fa Fa z sin ß Q 4.. încalzire prin suprasarcini sau ungere defectuoasa. 4. În acest caz. deci.Scriind suma proiectiilor functiilor pe directia sarcinei exterioare. Sarcina maxima pe bila devine: F0 5 Fr z (4.36. 2 Fn cos n? (4. preluate de corpurile de rulare.6) Fr n 1 2 i 1 cos i? 52 K b Fr z (4.6).10) Exceptând deteriorarile accidentale prin socuri repetate. care face ca sarcina sa creasca cu 15…20 % si.4).. tinând cont de repartitia puternic neuniforma a sarcinii pe bile: Kb 6. 15. se obtine: Fr F0 2 F1 cos ? 2 F2 cos 2? . 20.37.3) în (4. 24o .8) La rulmentii oscilanti cu bile. la care corespunde respectiv Kb 4. iar la cei cu role Kb 4. eventual abraziune din lipsa de etansare.5.. rezulta: n Fr sau F0 F0 1 2 i 1 cos i ? 5 2 (4. prestrângere nejustificata. La rulmentii cu doua rânduri de role cilindrice Fa Q Fa Fr F0 5.3 Uzarea rulmentilor (4. 4.38. Kb 5.

de regula. materialele rulmentilor sau cinematica respectiva sunt indicati în [1. corpul de rulare de raza R are contact 1 simultan pe cele doua cai de rulare ale inelelor de raze diferite (R2 si R3) ca în figura 4.5 10 10 M (4. iar calculul trebuie sa determine situatia cu valoarea cea mai mica a grosimii h a filmului 0 de lubrifiant. Uzura la oboseala de contact va fi tratata la capitolul de fiabilitatea rulmentilor.11) dintre capacitatea de încarcare dinamica C (determinata statistic) si sarcina dinamica echivalenta P. privind abraziunea. Desigur ca mai pot aparea si alte forme de deteriorare: coroziune datorata mediului lubrifiant. brinelare datorata depasirii capacitatii statice etc.7. principala cauza de limitare a durabilitatii. Astfel. intensitatea de uzare poate fi obtinuta cu relatia [4]: I uh A K 3. diametrul corpurilor de rostogolire D [mm]. iar pentru cei cu role p = 10/3 [3]. din suspensie sau din lubrifiant [4]. 4. Re [mm]. Anumite cercetari au aratat ca rulmentii care functioneaza în mediu cu suspensii abrazive (praf. M. viteza unghiulara relativa a i celor doua inele i e etc. R ext R1 R 2 R1 R 2 2 R1 R1 R 2 (4. Pentru rulmentii cu bile p = 3. În acest caz. se poate deduce cresterea jocului de lucru huz ( m) în functie de timpul de lucru (th [h]). aceasta provine din efectele de abraziune ale particulelor respective. În aceasta situatie apar regimuri EHD diferite (de contact O O punctiform sau respectiv liniar. razele de curbura ale cailor de rulare interioara si exterioara R.4 Regimul EHD la rulmenti În cazul unui rulment cu bile sau cu role. K.13) . rezistenta la rupere a [MPa] si duritatile HB [MPa]. 3 Razele echivalente în cele doua situatii (Rint. ies din functiune ca urmare a cresterii jocului. în functie de forma corpurilor de R2 R2 2 3 2 rulare).12) Factorii A. nisip etc. caracteristicile particulelor abrazive. chiar daca sunt dublu etansati.2].aparitia pittingului pe corpurile de rulare sau pe caile de rulare constituie. R3 R3 R1 R1 1 1 S-a constatat ca. masurata în milioane de rotatii (L) care sta la baza relatiei: L C P p (4.).7 relatiile: R int R1 R2 . Rext ) se obtin cu Figura 4. aceasta situatie revine contactului cu inelul rotitor (de raza R2 mai mica).

73 C 0 0. C0 [10 N]. evitarea fenomenelor de coroziune.16) În cazul 1. Parametrul filmului h poate fi obtinut si cu relatia lui T. respectiv. coeficientul de piezovâscozitate. În lucrarea [3] (pag. 196) se dau si alte indicatii pentru corectarea relatiei clasice (ISO) a durabilitatii rulmentilor. diametrul mediu. 0 [Pa s]. Pentru rulmentii radiali cu bile. plastici (unsori consistente) sau solizi.Vitezele unghiulare corespunzatoare vor fi: ?1 R 2 R 2 2 R1 ? 2. Pentru contactele liniare (rulmentii cu role) se poate determina valoarea efortului Hertzian maxim cu formula: Fr E r l 1 R1 1 R 2. asadar. pentru rulmentii cu role K = 19. situatia contactului de încarcare maxima revine bilei sau rolei care ocupa pozitia de trecere cea mai de jos. Pentru determinarea grosimii minime de lubrifiant h pot fi utilizate 0 mai multe relatii de calcul EHD. exterior. Harris: ?h K dm ?0 a n 0. Lubrifiantii utilizati pot fi lichizi. care h conduce la durabilitatea maxima [3]. ? 2 R1 R 1 R 2 n rad / sec 30 (4. 4.15) în care: K este un coeficient de natura constructiva [3].5 Ungerea si etansarea rulmentilor Ungerea rulmentilor se face în scopul asigurarii straturilor de lubrifiant care separa corpurile de rostogolire de caile de rulare ale inelelor interior si. dm = 0.09 (4. Ca urmare.5 4 (conform curbei SKF) exista o valoare optima.17) unde l este lungimea contactului (generatoarea rolei). optim . semnul + se refera la contactul rolei cu inelul interior (de raza R2 ) si semnul – se refera la contactul rolei cu inelul exterior (de raza R3 ).418 (4. . Er este modulul de elasticitate redus asa cum a fost definit în capitolul 2.37 ?0 a (4. pentru rulmentii axiali cu bile K = 16.14) 2 La un rulment radial. abraziva sau de gripare. împiedicarea patrunderii impuritatilor. evacuarea caldurii. Se poate demonstra ca efortul cel mai mare apare la contactul dintre rola si inelul interior. reducerea zgomotului si a efectelor dinamice. turatia. vâscozitatea dinamica. oscilanti cu bile si radial – axiali cu role K = 18.3 s H max 0.123 0 ? h optim K dm 1. încarcarea bilelor începe de la nivelul diametrului orizontal. n [rot/min].A.15) se poate obtine vâscozitatea lubrifiantului pentru h optim : C0. Din relatia (4. Ungerea se face si pentru micsorarea frecarilor de alunecare. [Pa-1 ].5 (D+d). capacitatea statica. se doreste reducerea fenomenelor de uzura prin oboseala de contact.

etansarile cu contact necesita existenta unor batai radiale cât mai mici a arborelui în zona etansarii. fara contact sau încorporate în rulment. în timp ce unsorile consistente au o tendinta de curgere mai mica si necesita etansari mai simple si.Alegerea lubrifiantului se face în functie de factorii: dimensiunile rulmentului. Acest tip de etansare se recomanda pentru simplitatea constructiva si simplificarea ungerii (la montaj se introduce în rulment unsoarea necesara întregii durate de viata a rulmentului). ungere prin injectie de ulei. cresterea temperaturii si la frânarea miscarii. trebuie tinut cont daca lagaruirea se face cu lagar independent (cu ungere separata) sau direct în carcasa instalatiei (cu un lubrifiant comun). În functie de temperatura (maxima sau minima). Etansarile uzuale pentru protejarea rulmentilor sunt cu contact (cu inele de pâsla sau cu manseta de rotatie cu buza de etansare). . sarcina. Etansarile cu mansete de rotatie cu buza de rotatie (standardizate) se folosesc la viteze periferice de pâna la 25 m/s si rugozitati ale arborelui de pâna la 1. ca urmare a presarii inelului de sectiune dreptunghiulara într. frecari între corpurile de rostogolire si colivie si frecarea din etansari. bineînteles daca si celelalte conditii sunt respectate (montaj si exploatare). de sicana sau centrifugare.5 % M0 S2 mareste durabilitatea. aditivarea uleiurilor cu 1. în lucrari de referinta [1–4] se dau tabele preferentiale cu uleiuri si unsori pentru rulmenti. 4. Avantajele acestui tip de etansari sunt date de înlaturarea frecarii (prezenta în cazul etansarilor cu contact) si a încalzirii. ungere prin picurare. În cazul ungerii cu ulei. De asemenea. trebuie tinut cont ca uleiurile au o stabilitate chimica si mecanica mai mare. sunt de preferat fata de cele de calciu. Pentru o buna functionare. precum si de disparitia limitarilor date de viteza periferica. Spre exemplu. ridicând si limita de rezistenta la pitting. Sursele frecarii sunt date de pierderi de energie datorita deformatiilor de contact. rostogolirea pura în rulmenti exista numai teoretic. Etansarile cu inele de pâsla (standardizate) se folosesc la viteze periferice mai mici de 7 m/s si arbori cu rugozitati mici. Cele mai uzuale sunt: etansari simple cu fanta. De exemplu. Se folosesc în acest caz rulmenti simbolizati cu litera Z în cazul când etansarea este fara contact sau simbolizati cu RS daca etansarea este cu contact.6 Frecarea în rulmenti Desi rulmentii sunt folositi pentru a înlocui miscarea de alunecare cu una de rostogolire (urmarindu-se astfel reducerea frecarii). Frecarea din rulmenti este un fenomen complex care conduce la pierderi de energie. ungere prin ceata de ulei. temperatura de functionare si sistem de etansare. de labirint. cu disc de retinere. cu canale circulare. ungere prin antrenare centrifugala sau efecte de pompare. sarcina. Ele sunt eficiente în cazul când în spatiul etansat apare o mica suprapresiune (de obicei datorita încalzirii) si în acest caz montajul se face cu partea concava spre incinta cu suprapresiune. variantele de ungere sunt: ungere în baie de ulei. mai eficiente. astfel încât sa se determine oprirea curgerii uleiului spre exterior prin efecte de laminare. Etansarile fara contact se realizeaza prin realizarea unor spatii de diverse forme între arbore si o piesa fixa. Unsorile cu sapunuri de sodiu sau de calciu-sodiu. Este evident ca o ungere corespunzatoare mareste durabilitatea. turatie.6 m. pierderi de energie datorita frecarilor din lubrifiant. datorita necesitatii realizarii unor jocuri mici între piese sau a unor cavitati complicate. Dezavantajul lor principal este dat de faptul ca sunt mai scumpe. deci.un canal de sectiune trapezoidala. Etansarea se realizeaza prin apasarea radiala pe arbore. turatie. pierderi de energie datorita microalunecarilor dintre corpurile de rulare si caile de rulare. respectiv cu 2RS. ungere prin stropire. pâna la 2-5 % M0 S2 acest efect se face simtit si la ungerea cu unsoare. se simbolizeaza cu 2Z. Daca se face etansare pe ambele fete laterale ale rulmentului. Etansarile montate în rulment (standardizate) se folosesc în cazuri în care este dificil de realizat o ungere periodica. cu labirint (axial sau radia l).

1 f 0 d m [N m] pentru n 2 10-4 . astfel încât se poate calcula durabilitatea (L10 în milioane de rotatii sau Lh în ore) pentru o functie de fiabilitate cu valoarea R = 0. Fenomenele principale de deteriorare a unui rulment sunt uzura de oboseala de contact si uzura de abraziune. în cataloage si în standardele de rulmenti sunt indicate valorile calculate ale capacitatii dinamice de încarcare C. Astfel: . si la rulmenti fiabilitatea depinde de mai multi factori. În lucrarea [4] sunt prezentate detaliat fiabilitatea functionala la oboseala de contact. Pierderile de energie datorita alunecarilor sunt datorate faptului ca miscarea relativa dintre corpul de rulare si calea de rostogolire este compusa dintr-o rostogolire pura si o miscare de spin a corpului de rulare în jurul unui punct instantaneu de rotatie. n este turatia în rot /min.1 Factori de influenta Ca si în alte cazuri. Momentul total de frecare Mt poate fi estimat pe baza unor relatii deduse experimental: Mt MF ML (4. Pentru calculul momentului frecarii fluide se poate aplica una din formulele experimentale ale lui A. oxidarii. grosimea filmului prin parametrul h [1]. pe restul suprafetei de contact coexistând mai multe rotatii pe diverse directii. asa cum se cunoaste din Tribologie.7.90. Palmgren: ML ML 10 3 f 0 ? n d 3 [N m] pentru n m 24. în functie de particularitatile constructive ale rulmentilor. pierderii lubrifiantului etc. printre care: materialele. Se mai întâlnesc si deteriorari ca urmare a uzurii de adeziune (la supraîncalzire). precum si fiabilitatea functionala în medii cu particule abrazive. Desigur ca un factor important este si rugozitatea care influenteaza.7 Fiabilitatea rulmentilor 4. Numai în acest punct exista miscare de rostogolire pura. (4. 4. [2]. montajul si conditiile de exploatare. tehnologia de executie. în m2 /s. dupa N cicluri de solicitare (dupa experientele lui Lundberg si Palmgren). dm este diametrul mediu si f1 este un factor constructiv cu valori cuprinse în general între 0.19) unde Fr este sarcina radiala.20) în care este vâscozitatea cinematica a lubrifiantului la temperatura de regim. dm este diametrul mediu al rulmentului. momentul rezistent datorat încarcarii MF se poate calcula cu [1]: MF f1 Fr d m (4. coroziunii.18) unde Ml este momentul datorat frecarii fluide a elementelor mobile ale rulmentului în contact cu lubrifiantul.Pierderile de energie apar datorita deformatiilor de contact care provin din histerezisul elastic al lubrifiantului (frecari interne) si necesitatii învingerii rezistentei la rostogolire datorita deformatiilor locale de contact ale corpurilor si cailor de rulare.00025 si 0. Pentru un rulment radial. f0 este un factor ce depinde de tipul rulmentului si de natura ungerii. Pentru primul caz (al uzurii prin oboseala).0005. 23 2 10-3 . a brinelarii. în m.

iar daca Rr 0.7. Lh 10 6 C 60 n P p (4. cât si oboseala de contact conduc la scoaterea din functiune a rulmentilor. daca Rr 0. Pentru un rulment dat. dar care poate fi mult simplificata: v uz K r m e 2 3 R1 5 s 2. sunt variabile aleatoare tipice [4]. în functie de un joc initial cunoscut.L10 C P p . se considera ca este vorba de rulmenti cu fiabilitate ridicata. Astfel. grosimea stratului uzat huz [ m] se modifica cu timpul efectiv de functionare th. asa încât nu se mai ajunge la deteriorarea prin oboseala. aceasta grosime limita conduce la stabilirea durabilitatii si fiabilitatii rulmentului respectiv. r zulta ca atât cresterea jocului radial. în prezenta e particulelor abrazive.2 Fiabilitatea functionala globala a rulmentilor Studiind fenomenele de uzura.23) în care constanta de material K r m HB 2.98 este vorba de fiabilitate foarte ridicata. 4. astfel: h uz v uz t h (4.80. precum si timpul de functionare th. Uzarea prin abraziune ar putea fi uneori decisiva.174) sunt tratate aspectele mentionate. Mentionam ca se poate impune o grosime limita hu lim pentru a preciza scoaterea din uz a rulmentului. deterministe sau aleatoare.24) Facem precizarea ca. Fortele care solicita rulmentii transmisiilor mecanice în exploatare sunt variabile. asigurarea coaxialitatii alezajelor carcasei. Ra. pentru timpul de functionare th. 4. a. atunci fiabilitatea este scazuta. fiabilitatea functionala globala Rr poate fi considerata ca produs al celor doua fiabilitati: Rr R uz R abr (4.8 Elemente de proiectare a lagarelor cu rulmenti 4. .22) unde viteza de uzare vuz este data cu o relatie complexa [4]. în cele mai multe situatii.5 ? a a a 7.5 iar a. asigurarea rigiditatii.8.68 103 t e0 Kr (4.1 Aspecte constructive Problemele care se pun la alcatuirea lagarelor cu rulmenti si amplasarea într-o carcasa adecvata sunt urmatoarele: alegerea tipului rulmentilor. În lucrarea [4] (p.90. daca Rr 0.21) cu notatiile mentionate mai sus.

Astfel.25) unde Kn se gaseste tabelat (K n = 630000 pentru rulmenti radiali si radiali-axiali cu bile pe un rând. fn2=0.pozitionarea axiala a rulmentilor. limitele practice de utilizare a rulmentului. Desigur. f 2 – influenta sarcinilor combinate radiale si axiale (fn2=0. se adauga si problema ajustajelor de montaj. Rezulta ca utilizarea rationala a rulmentului este influentata de viteza.un rulment apar urmatoarele tipuri de frecare: frecarea între suprafetele de contact ale corpurilor de rulare.26) rot / min (4. a montarii si demontarii rulmentilor. K n = 200000 pentru rulmenti axiali cu bile). a etansarii rulmentilor. fn2=0. radiali-axiali si axiali. frecarea interna a lubrifiantului. având efecte asupra capacitatilor de încarcare dinamice C si statice C0 [1]. Toate aceste elemente se regasesc în îndrumare de proiectare si carti de specialitate [1].8 0.5 0. Pentru a se lua în consideratie comportamentul în conditii reale se adopta o formula modificata n lim n lim f n 1 f n 2 f n 3 fn 4 (4.98 pentru rulmenti radiali cu bile). fn 1 =1 pentru ungerea cu ulei). radiali oscilanti cu bile si radiali cu role cilindrice. .9 1 pentru rulmenti n radiali – axiali cu bile. fn3 – tine cont de influenta preciziei de executie. sarcina si de mentinerea calitatii suprafetei de rulare..95 pentru rulmenti radiali – axiali cu role conice.27) unde factorii de corectie tin cont de: f 1 – influenta ungerii cu unsoare (fn 1=0.75 pentru rulmenti axiali. 4.2 Limitele practice de utilizare a rulmentilor În timpul functionarii (sub sarcina).8 pentru n rulmenti radiali si radiali-axiali si fn 1 =0. A doua limita practica revine sarcinii sub aspectul marimii si directiei. Kn = 280000 pentru rulmenti oscilanti cu role butoi pe un rând. montaj în „X” sau montaj în „O” etc.8.7 0. Pentru calculul turatiei limita se pot folosi relatii de orientare [1] care dau relatii apropiate de valorile date de cataloagele de rulmenti. la o anumita viteza. Firma SKF a stabilit prin experiment diagrama de limitare pentru viteza pentru rulmentii radiali. frecarea pe suprafetele de alunecare ale coliviilor. frecarea între suprafetele laterale ale corpurilor de rulare si umerii de ghidare ai inelelor la rulmentii cu role. într. [2]. alegerea tipului de lagaruire: sistem cu rulmentul (lagarul) conducator si rulment lagar (liber) sau lagaruire flotanta. Kn = 400000 pentru rulmenti radialiaxiali cu role conice. ca urmare a cresterii intensitatii uzarii. frecarea devine hotarâtoare pentru colivie. Astfel pentru diametrul exterior al rulmentului D 30 mm: n lim iar pentru D n lim Kn D 10 30: 3 Kn D 30 rot / min (4.

calculul rulmentilor are caracter statistic – probabilistic. ceea ce corespunde unei fiabilitati de 90%.8 4. Asa cum s-a precizat anterior.6 3). se foloseste notatia L = L10.5 0.Lh .9 0. calculul ia în considerare determinarile experimentale legate de durabilitatea unor mari loturi de rulmenti. în cataloage specializate. Daca numarul de rulmenti este destul de mare.L10. rezultând durabilitatea nominala .1 100 500 Figura 4. la o temperatura de functionare de 120°C).8. pentru fiecare tip si marime de rulment.4 0. Conform STAS 7160 . atunci n este probabilitatea de distrugere. se adopta n = 10. durabilitatea în ore de functionare . conducând la date cât mai reale asupra durabilitatii si fiabilitatii acestora. încarcarea exterioara echivalenta . fn 4 0.28) 1000 dm [mm] dm = 0. Ca urmare.9 Baze pentru calculul rulmentilor radiali si radiali-axiali rotitori Calculul rulmentilor rotitori se face pornind de la solicitarea superficiala de contact (hertziana) care apare la corpurile si la caile de rulare. a ungerii si a racirii (cu valori cuprinse între 1. Valoarea capacitatii de încarcare este data. Determinarile experimentale au prezentat o mare dispersie a durabilitatilor individuale ale rulmentilor încercati în aceleasi conditii de încarcare. se defineste sarcina dinamica de baza sau capacitatea de încarcare dinamica C. ungere si temperatura de regim.8 0. este direct proportionala cu L.5 (d+D) 3000 15000 7500 L10 = 75000 35000 în care n este turatia în rot/min.82. iar 100 – n este fiabilitatea. astfel Lh 10 6 L 60 n (4.7 0. f – factorul de corectie n3 utilizat pentru cazurile cu durabilitati Lh 1500000 de ore pentru care se foloseste diagrama trasata în figura 4. Durabilitatea de grup a rulmentilor Ln – în milioane de rotatii este durabilitatea a 100 – n [%] rulmenti din numarul celor încercati. De regula. Dispersia se datoreaza neuniformitatii repartitiei incluziunilor metalice din corpurile de rulare si din inele.a coliviei.C.2 0. astfel: . Pe de alta parte.P si capacitatea dinamica de baza . turatie.6 0. care da o durabilitate de grup de 1 milion de rotatii (cu inelul interior rotitor. ca fiind forta radiala constanta ca marime. Determinari experimentale au permis identificarea legaturii dintre durabilitatea de grup L – în milioane de rotatii. În mod curent.3 0.

locul geometric al fortelor combinate care confera rulmentului aceeasi durabilitate Fr A B (a) P = Fr P Figura 4. adica adica tgß > e se considera ca efectul componentei axiale Fa nu mai poate fi neglijat.daca rulmentul este este încarcat cu o forta F pentru care unghiul ß > ß1 .9 cu dreaptele (a) si (b). atunci sarcina dinamica echivalenta se determina cu relatia: P Fr (4. o durabilitate mult mai mare decât un rulment cu bile. Locul geometric al vârfurilor fortei P este curba pentru care durabilitatea rulmentului are aceeasi valoare.9 Notând: ß tgß1 e (4. Pentru simplificarea calculului se înlocuieste curba (c) din fig. adica tgß = e.32) . aceasta este forta radiala care da aceeasi durabilitate ca si fortele reale mentionate. iar forta dinamica echivalenta se calculeaza cu formula: P V X Fr Y Fa (4. 4.29) Valoarea exponentului p arata ca un rulment cu role are. pentru care unghiul ß = ß1 .daca rulmentul este încarcat cu o forta F.31) . iar dreapta (b) are ecuatia P = V X Fr + Y Fr. Dreapta (a) are ecuatia P = Fr.L C P p (4. la aceeasi încarcare radiala.30) se poate face urmatoarea delimitare aproximativa: . Fa ß1 F C (b) P = XF r+YFa Curba (c) . Pentru a tine cont ca un rulment poate fi solicitat simultan si de catre o forta radiala Fr si de una axiala Fa se opereaza cu sarcina dinamica echivalenta P. Dreptele (a) si (b) se intersecteaza în punctul B corespunzator unghiului ß1 .

prezenta sau absenta concomitenta a fortelor radiale si axiale. tinându-se seama de principiul caracteristic al rulmentilor si anume acela mentionat ca montarea nu se poate face decât pe la capetele arborelui.10 Montarea rulmentilor (lagaruirea) Complexitatea amplasarii si montarii lagarelor depinde de sistemul mecanic respectiv. daca inelul interior este fix.10. Dupa brinelare rulmentul nu mai poate fi utilizat. axiale sau radial-axiale din sistem. daca sarcina reala Fr este mai mica decât C0 . Prin brinelare se întelege forma de distrugere a cailor de rulare care apare atunci când încarcarea statica este atât de mare încât lasa amprente în aceasta. Factorul V = 1. se verifica daca rulmentul nu este încarcat static cu o forta mai mare decât cea pe care o poate prelua în repaus sau la turatie foarte redusa. Exista o mare varietate de modalitati de lagaruire. 4. a) b) c) Figura 4. Pentru aceasta. X si Z sunt date în cataloagele de rulmenti.1 Lagaruirea flotanta Lagaruirea flotanta se adopta în cazurile când arborele este scurt (deci are deformatii termice mici) si forta radiala este mai mare decât forta axiala.2.10 . în functie de marimea arborelui. în care Dw estre diametrul corpului de rulare (rola sau bila). Pe lânga calculul durabilitatii. de solicitarile radiale. se defineste sarcina statica de baza (capacitatea de încarcare statica) C0 ca fiind sarcina radiala (pentru rulmentii radiali si radiali-axiali) care provoaca o deformatie remanenta de 10 . geometria caii de rulare fiind compromisa. daca inelul interior este rotitor si V = 1.Valorile coeficientilor e. în functie de tipul rulmentului.4 Dw. Nu se va produce brinelarea cailor de rulare. 4.

rulmenti cu role cilindrice (figura 4. se poate stabili un joc axial de 0.În figura 4. În functie de marimea rulmentului si de influenta temperaturii.10. nici chiar în cele mai defavorabile conditii.11 f) . Tolerantele trebuie alese astfel încât rulmentii sa nu lucreze pretensionati.10 sunt date trei exemple de lagaruire flotanta. În aceste cazuri sarcina axiala este preluata numai de unul din rulmenti în functie de sensul ei.c).b).5 1 mm.10. Jocul se obtine din tolerantele pentru lungimi ale pieselor conjugate. a) d) b) e) c) Figura 4.2 Lagaruirea cu rulment conducator Acest tip de lagaruire se foloseste pentru arborii lungi la care exista pericolul unor dilatari termice mari.a).10. 4.10. rulmenti radiali-axiali (figura 4. Se folosesc rulmenti radiali cu bile pe un rând (figura 4.

Lagarul liber are rolul de a sprijini numai radial.b). ca urmare a dilatarii termice a arborelui. 4.12 b) FrB În aceste doua figuri s-au notat: a – distanta de la centrul de presiune S la suprafata laterala a inelului exterior. Fa – forta axiala. ca urmare.11.c). indiferent de sensul acesteia. H – distanta dintre centrele de presiune S. rulmenti cu role în patru puncte (figura 4. 4. Ca regula generala. rulmentului conducator îi va reveni o forta echivalenta PB care include atât efectul încarcarii radiale cât si efectul sarcinii axiale.b).c).13.10. iar cel liber este notat cu “B”.11.f).12. rulmentul liber nu poate prelua si transmite carcasei decât reactiunea radiala RB care-i revine. . Rulmentul din B se numeste liber.a) si montajul în „X” (fig. rulmenti radiali-axiali cu bile (figura 4. Pentru lagarul din A se pot folosi: rulmenti radiali cu bile (figura 4. pentru ca poate prelua sarcina axiala la care este supus sistemul roata .d). fie prin deplasarea unuia dintre inelele rulmentului nedemontabil în alezajul carcasei sau pe fusul arborelui. Rulmentul din lagarul conducator trebuie fixat atât pe arbore cât si în carcasa. B A B A a a a a Fa S H S S H S Fa FrA a) FrB FrA Figura 4.11. respectiv B. rulmentul cu sarcina radiala mai mica se alege drept lagar conducator. rulmenti radiali cu role (figura 4.Lagarul conducator are rolul de a sprijini în directie radiala si de a prelua forta axiala în ambele sensuri. Rulmentul conducator este notat cu “A”. În figura 4.11.11 sunt date mai multe exemple pentru acest caz. pentru ca are posibilitatea sa se deplaseze axial sub efectul variatiei temperaturii exterioare (dilatare sau contractie).a).11.B – sarcina radiala din lagarul A. rulmenti cu bile în patru puncte (figura 4.11. Rulmentul trebuie sa fie deplasabil în directie axiala pentru evitarea pretensionarii reciproce a rulmentilor. Rulmentul conducator va prelua atât reactiunea radiala RA cât si forta axiala produsa în angrenaj.11 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali cu bile pe un singur rând în varianta rulment conducator – rulment liber Schema montajului este prezentata în figura 4.3 Lagaruirea cu rulmenti radiali axiali La acest tip de lagaruire trebuie tinut cont de faptul ca exista doua posibilitati de a o realiza: montajul în „O” (fig. 4.e) sau combinatii (figura 4.11.arbore – rulment – carcasa. Ca urmare. rulmenti radialiaxiali cu role conice (figura 4.12. 4. în care rulmentul din A este numit conducator. FrA. Posibilitatea de deplasare axiala se poate realiza fie în interiorul rulmentului (în cazul rulmentilor radiali cu role cilindrice sau cu ace).

9 încarcare statica C0 [kN] Capacitatea dinamica de baza C [kN] Factorul X Factorul Y Factorul V 12.0 0.5 V=1 daca se roteste inelul interior 20.0 18.3 31. 2. în rulmenti. a datelor de catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati.5 26.6 0.6 0. Tabelul 4. În tabel este prezentat exemplul unui rulment cu aleza jul de 35 mm.6 0. Înscrierea într-un tabel. RB V=1 V=1 daca se roteste daca se roteste inelul interior inelul interior e (se determina (se determina (se determina (se determina prin prin prin prin interpolare din interpolare din interpolare din interpolare din catalogul de catalogul de catalogul de catalogul de rulmenti. dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.1).65 14. în rulmenti.1 6007 6207 6307 6407 Simbolul rulmentului (exemplu) (exemplu) (exemplu) (exemplu) Diametrul alezajului 35 35 35 35 d (mm) Diametrul exterior 62 72 80 100 al rulmentului D (mm) Latimea rulmentului 14 17 21 25 B (mm) Capacitatea de 8. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: RA si RB.5 43.6 0.5 V=1 daca se roteste inelul interior 1. în functie de functie de functie de functie de raportul raportul raportul raportul Fa / C0 ) Fa / C0 ) Fa / C0 ) Fa / C0 ) .6 0. 3.5 0. 13 Etapele calculului rulmentilor radiali Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului de asezare a rulmentilor (d).A Fa Ft B Fr RA Figura 4.0 0. în rulmenti.

se alege marimea care satisface conditia: Lh L h admisibil (4.4. Alegerea finala a rulmentilor Dintre rulmentii calculati în tabel. de exemplu. Desi rulmentul mai putin încarcat are. . + Y Fa. se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii rulmenti. o durabilitate mai mare. daca Fa/RB = e sau PB = V X RB + Y Fa. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. PA si PB. PB = RB. Din tabelul de mai sus se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa. daca Fa/RB > e daca Fa/RB > e Se înscrie Se înscrie valoarea cea valoarea cea mai mare mai mare dintre dintre PA si PB.000 de ore. durabilitatea minima admisibila este de ordinul a 15. Pmax adica Pmax PB = RB.2 Simbolul rulmentului 6007 (exemplu) 6207 (exemplu) 6307 (exemplu) 6407 (exemplu) Rulmentul liber Încarcarea echivalenta PA PA = RA PA = RA PA = RA PA = RA PB = RB. Calculul încarcarilor echivalente si a durabilitatilor Tabelul 4. daca daca Fa/RB = e Fa/RB = e sau sau PB = V X RB PB = V X RB + Y Fa. adica Pmax adica Pmax C Pmax 3 Durabilitatea în milioane de rotatii L Durabilitatea în ore de functionare Lh L C Pmax 3 L L C Pmax 3 L Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n 5. pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime.33) Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general. Ca urmare. Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele capete. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea Încarcarea echivalenta mai mare maxima dintre PA si PB. daca Fa/RB = e Rulmentul conducator sau Încarcarea echivalenta P = V X R B B PB + Y Fa. statistic. rulmentul caruia îi revine încarcarea Pmax va avea o durabilitate mai mica decât perechea lui mai putin încarcata. adica Pmax C Pmax 3 PB = RB.

4.14.15 Formulele de calcul ale fortelor axiale de prestrângere sunt: Fax A. respectiv RB. se recomanda utilizarea montajului în „O” prezentat în figura 4. Montajul rulmentilor din figura 4.15.12 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali-axiali cu bile sau cu role tronconice Schema montajului în „X” este prezentata în figura 4. Pentru arbori scurti. ansamblul trebuie sa preia si forta axiala F care revine a arborelui din partea rotii dintate. Prin montarea capacelor care fixeaza axial rulmentii. Acest aranjament este recomandat în cazul arborilor lungi. .15 este executat într-o caseta de reglaj al rotii conice.B Fax B (4. la care punctele de aplicare a reactiunilor trebuie sa fie cât mai îndepartate. pe lânga acestea. B 0. Fiecare dintre rulmenti va prelua reactiunea radiala corespunzatoare.B YA.34) Evident. Fa A Ft B Fr RA RB Fax A Figura 4.5 R A . în acestia apar încarcarile axiale de prestrângere notate cu Fax A si Fax B .14 Fax B Fr Ft Fa RA RB Fax A Figura 4. adica RA.

5 V = 1.5. luând în considerare atât forta axiala Fa cât si încarcarile axiale de prestrângere notate cu F’ax A si F’ax B.3). Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: RA si RB. daca se roteste inelul interior 0.67 1.5 1.35 Factorul V V = 1.67 0.4 se determina încarcarile axiale totale care revin rulmentilor. 5. dupa modelul de mai jos (Tabelul 4.35) .Etapele calculului rulmentilor radiali . a datelor de catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. daca se roteste inelul interior 0. V = 1. Alegerea finala a rulmentilor Dintre rulmentii calculati în tabel. Tabelul 4. 2. 3. Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului de asezare a rulmentilor (d).4 1. Înscrierea într-un tabel.37 0.6 1.67 0. se alege marimea care satisface conditia: Lh L h admisibil (4.67 0. daca se roteste daca se roteste inelul interior inelul interior 0.3 Simbolul rulmentului Diametrul alezajului d (mm) Diametrul exterior al rulmentului D (mm) Latimea rulmentului B (mm) Capacitatea dinamica de baza C [N] Factorul X Factorul Y 32009 X (exemplu) 45 33109 (exemplu) 45 33209 (exemplu) 45 30309 A (exemplu) 45 75 80 85 100 20 26 32 25 44 71 91.4 e 4. Calculul încarcarilor axiale totale Pe baza schemei de calcul din Tabelul 4. dupa care urmeaza determinarea sarcinilor dinamice echivalente PA si PB. Rezultatele se înscriu în Tabelul 4. În tabel este prezentat exemplul unui rulment cu alezajul de 45 mm.5 0.axiali 1.7 V = 1.

daca total F ax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. daca total F ax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 33109 (exemplu) PA = RA.5 RA YA RA YA Fa 0.000 de ore. daca Ftotalax B / RB = e sau PA = V X RB + + Y Ftotalax B. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 Tabelul 4.5 RB YB RB YB RB YB Forta axiala totala de calcul Rulmentul A Rulmentul B RB total Fax A Fa 0. daca Ftotalax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. durabilitatea minima admisibila este de ordinul a 15. daca Ftotalax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B.5 30309 A (exemplu) PA = RA.5 YB total ax A F Fa 0.5 RB YB Simbolul rulmentului Rulmentul din A Încarcarea echivalenta PA Rulmentul din B Încarcarea echivalenta PB Încarcarea echivalenta maxima Pmax Durabilitatea în milioane de rotatii. daca Ftotalax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB.5 RB YB RA YA total Fax B Fa 0.Tabelul 4. de exemplu. L Durabilitatea în ore de functionare. daca Ftotalax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general. daca total F ax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. daca Ftotalax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B. Lh 32009 X (exemplu) PA = RA. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 33209 (exemplu) PA = RA.4 Conditii de încarcare RA RB YA YB RA RB YA YB Fa 0 . . daca Ftotalax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB. daca Ftotalax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB. daca Ftotalax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB.

I. Gafitanu. Ca urmare..a. o durabilitate mai mare... Musat. Tribotehnica ’80.Din tabelul 4. II. Pavelescu.Tehnica. Tudor. Bucuresti.Tehnica.. În Tabelul 4. Tribologie.1. Ed. 1980. Bucuresti. M. Pavelescu. A. Desi rulmentul mai putin încarcat are. xxx. Didactica si Pedagogica. M. 1984-85 2. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. Jocul axial trebuie reglat la montarea rulmentilor radiali-axiali cu role conice.. Organe de Masini. 1983 7. Gafitanu. Raseev. s. Chisiu. Durabilitatea si fiabilitatea transmisiilor mecanice..a. Organe de masini. se poate utiliza un montaj în care se poate combina. Demian. Ed. Bucuresti.a.. Tudor.a. Editura Academiei României. chiar în cazul unei distante H mici. a-II-a. în conformitate cu diferitele cerinte functionale. T. 1984-85. Tribotehnica. Bucuresti.24-34 6. se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii rulmenti. un rulment radial cu bile cu un rulment axial cu bile cu dublu efect. ed. Ed. Se observa ca distanta H (dintre centrele de presiune) este mai mare la montajul în O decât la montajul în X. pentru momente de rasturnare mai mari. de exemplu.. Vol. I. D. .I si II. D. Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele capete. rulmentul caruia îi revine încarcarea Pmax va avea o durabilitate mai mica decât perechea lui mai putin încarcata. Din acest motiv. Voica. p. Organe de Masini. 1980. s. pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. 1968. Ed. Ed. M. 9. I. Filipoiu.5 se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa. Vol. Lagare si ghidaje pentru aparate.B. Gafitanu. Cercetari experimentale privind dependenta între rugozitatea suprafetelor portante si durabilitatea rulmentilor cu role cilindrice.Tehnica. A. Bucuresti. Standarde.4 este data schema de calcul a sarcinii axiale introduse. Rulmenti – Vol. Bucuresti.13 Bibliografie 1.Tehnica. 1988 5. M. Organe de msini – Vol. Matiasan. 4. Ed. Dorina s. D. I. A s. este mai avantajos montajul în O. Pascu. Bucuresti. 1994. Daca unul din lagare este solicitat la sarcini axiale mari în ambele sensuri si la sarcini radiale mai mici. 1981 3. M. Bucuresti. Editura Tehnica. Alexandru. s. 1983 4. 8.P.Tehnica.a.. Bucuresti. statistic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful