Carmen Chelaru

Cui i-e frică de istoria m uzicii ?!
P artea întâi

Coperta I: „M usi from Bi Pi c g nk”,pi ctură de Bob D yl 1 an

1

Bob D yl ( an născut Robert Alen Zi m erm an î 24 mai 1941 l D ul l m n a uth, M i nnesota) este un cântăreţ, com pozi m uzi an şipoet am eri al căruicontri iî m uzi am eri tor, ci can e buţi n ca cană sunt com parabie,î f m ă şi l n ai i l nf uenţă,cu cel al l Stephen Foster,I ng Berln,W oody G uthri şiH ank W ilam s. e e ui rvi i e li http://theband.hiof.no/albums/music_from_big_pink.html

Cuprins
CUI I-E FRI D E I RI M UZICII ? ................................................................ 5 CĂ STO A LIMBAJUL MUZICAL ...................................................................................... 11 DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI AI LIMBAJULUI MUZICAL ................ 13 PERIODIZAREA ISTORIEI MUZICII .................................................................. 17 PREISTORIA................................................................................................... 21 CO N D I I APARI EIARTEI ................................................................... 21 ŢILE ŢI TRĂSĂTU RIALE ARTEIPREISTORICE ........................................................ 21 ANTICHITATEA .............................................................................................. 23 CO N SI DERAŢI G EN ERALE........................................................................ 23 I Regi l cu cea m aiveche ci lzaţi ...................................................... 23 unie vii e Pri pal e ci lzaţi anti cunoscute.................................................... 23 nci el vii i ce O posi l peri zare a i biă odi stori vechior greci ........................................ 24 ei l : Rom a anti – 753 îH.– 395 d.H............................................................. 24 că . Î nceputulcreşti sm ul : ni ui......................................................................... 24 MUZICA Î VECH I L EG I N U PT...................................................................... 25 CULTURA GRECIEI ANTICE O APARI E EN I M ATI TEATRU L AN TI GREC . 28 ŢI G CĂ: C Î CEPU TU RI N ............................................................................................ 28 TEATRUL VECHILOR GRECI ...................................................................... 30 Dithyramb-ul .......................................................................................... 31 Epoca de aur a teatrului antic grec, sec. VI-IIîH..................................... 31 I . Concursurile teatrale ateniene ................................................................ 33 Amfiteatrele ........................................................................................... 34 Ce cupri ndeau m ani festărie teatral ?.................................................... 36 l e Muzica ................................................................................................... 39 Scurtă cronol e a i ogi stori teatrul anti grec,sec.VI îH ................... 44 ei ui c -V . CULTURA PRE-RO M ÂN Ă ............................................................................... 45 CULTURA GETO-D ACĂ............................................................................. 45 CULTURA DACO-RO M AN Ă ...................................................................... 46 RĂSPÂN D I REA CREŞTI I N SMULUI PE TERITORIUL CARPATO-DANUBIANOPONTIC................................................................................................... 48 RO M ÂN I ŞIAM PREN TA CULTURII LATINE ............................................... 52 I EPOCA EVULUI MEDIU SECOLELE IV – XIII ..................................................... 59 CU LTU RA APU SEAN Ă ( CCI EN TALĂ) O D ........................................................... 61 PERIOADA PRE-G REG O RI Ă.................................................................. 61 AN Liturghia ................................................................................................. 62 Plurimelodia ........................................................................................... 66 Concluzii ................................................................................................. 67 PERI AD A G REG O RI Ă – SEC. VIII–X..................................................... 68 O AN Date biografice ....................................................................................... 68 Reform a gregori ................................................................................ 69 ană

......................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 103 N CĂ PERI AD E ŞIREPREZEN TAN ŢI............................................................... 99 EVENIMENTE ISTORICE GENERALE .............................................................. 116 ca i Şcoal com poni că veneţi – î a sti ană nceputurie stereofoni ...................................................................................................................... 94 N SM N REN AŞTEREA SECO LELE XIV – XVI.................................... 107 asii Esteti Renaşteri ............................ 84 CU LTU RA CREŞTI Ă RĂSĂRI N TEAN Ă ( RI TALĂ) O EN ................................................................. XII–XIII .................................................................................................................................. 122 ORLANDO DI LASSO (1532-1594) ..... 102 REN AŞTEREA Î M U ZI ...... 103 Genurim uzi e renascenti î di cal ste n verse cl fcări............ 76 ţia G enurişireprezentanţi....... 86 IZVOARELE MUZICII BIZANTINE .......................................................................................... 83 TEATRUL MEDIEVAL...................................... 100 EVENIMENTE CULTURALE .................... 83 Reprezentanţi ............................................................................ SEC............................................................... 75 ARS ANTIQUA........................................... 140 Internet . 83 Limbaj muzical – ....................................... 126 EVENIMENTE MUZICALE D I PERI AD A REN AŞTERII ...............Cântulgregori ............................................................................................. 88 CREŞTI I U L Î TRE SECOLELE IV-XVI............... 103 O LIMBAJUL MUZICAL RENASCENTIST ............................................................................................................................................................................................................................. 141 .... 79 M U ZI LAI M EDI CA CĂ EVALĂ ............... 69 an Concluzii ......................... 128 N O ANEXE ....................................................................................................................... 124 CLAUDIO MONTEVERDI (1567-1643) ...... 118 l ei GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA (1525-1594) ............. 75 Apari polifoniei .............................................................. 131 TERMENI MUZICALI UTILI................................................................................................ 132 BIBLIOGRAFIE .......................................................

es n m Au fost necesare î ti p m aim ul com pri ărişi n m te m si nteze.) Am î ncercat să ţi nem seam a de: .ceea ce ar dori să şti e.ceea ce ar trebui să şti e. Ne-am fol t î această pri nţă de osi n vi experienţa acum ul ată î peste un deceni şi n u j ătate de acti tate pedagogi uni um vi că versi tară. Fleming – Arte şii . . Buc.  surse de informare 2 Si stem de regul. ” (W. Meridiane. N e-am e i î ni î această pri nţă cu date m ul pl ntâl t n vi ti e. î ncercat să ne i agi m năm portretul ideal şiapoipe cel real al cel cărui i se adresează dem ersul ui a nostru. dei . î parte datori ni ul n tă vel ui eterogen de pregăti pre-uni re versi tară şi i nteresul m ani ui festat de „benefci i cursului. complicate şi î perm anentă schi bare î spaţi n m n u.ceea ce ar putea să şti e destinatarul acestor rânduri . es n Adaptarea l noie surse de i a l nform are. despre sem eni săişidespre i uni versulsău. ne-a preocupat chiar nf i elaborarea unor algoritm2 î î egerea şi n nţel m aial î evaluarea actului artistic. cul n . 11. 1983. Arta = „lm baj pri care i ul n om ulî com uni i l şi că deie.Î DEX online. Crearea unui si stem gândi asupra fenomere nul m uzi general m ai m ul decât transui cal . dar m aial î ti p. î n principal la internet. de practi carea „acti tăţi” de pări de-a lungul vi i nte unui sfert de veac şi de di versel şi com pl e e exel relaţi de-o vi i aţă cu ti nerel generaţi. p. O bi ve urm ări ecti te:  sistem de gândi re 2. urm ări î cel ce urm ează m aim ul obi ve. dar şide . concepţil despre si ie ne. t miterea de i orm aţi.î parte datori reconsi n tă derări repetate a i spaţi uişii portanţeiacordate istoriei muzicii î ul m n pl anul de î nvăţăm ânt.si bol şioperaţi pentru ef i m uri i ectuarea de cal e.CUI I-E FR ICĂ D E ISTO R IA M UZICII ? Nu î ntâm pl ător am al acest ti u generi Am es tl c.vol I Ed. . tn e te ecti Î nte de a aşterne cuvi cu i pe hârti am nai nte dei e. i ari” Am urm ări aşadar câteva obi ve pri pal t ecti nci e: 1.

evi tarea sau explcarea i noţi l ermetice sau academice. de asemenea dezvoltarea vitezei de asimil şia capaci ide si are tăţi nteză a informaţi ilor.  modernitate 6. de pidă.  creativitate 5. at l . Provocal n nut n rea şicul varea creati tăţi şifanteziei speciti vi i fi ce vârstei Descoperi .nu am reuşi aplicarea tuturor acest tor pri pi şi obi ve. l derăm aşadar ne-î nchei şiî recom andăm ca atare. Am i stat asupra creări şi dezvol i capansi i tări cităţi de corel a cunoşti or din diverse i are nţel domenii muzicale – practi şi teoreti – cu ce ce care i ntră ti iî contact de-a lungul studiineri n lor. jazz-ul sau muzica rock.şti find că m em ori vi ă este a. audi vă.  accesibilitate 4. unior I ntegrarea experi enţei cul tural şi arti ce a e sti tinerior î conţi ca şi î form ă.3. iar prezentul demers devine astfel deschi şi perfecti l Î consi s bi. cinematograar tă. ti tactiă origustati Acol unde a fost posi l l vă. –. tabele.si i nteză. ui i D epl asarea ponderi conţi i nutul di ui nspre epocile pre-i stori şi i ce stori către fenom ece. rea şi î ăturarea nl prejudecăţior î eval l n uarea operei de artă.  analză. l fia. ut i a zual m ai dezvol tată decât cea abstractă.corel are Î m od si n gur.cari n catură. nul cultural-arti c al ul m el două veacuri sti ti or şim aicu seam ă alul m el deceni. scheme grafice ş.Consideti or i rarea şi re-considerarea i portanţei unor m form e de artă – î speci noi– şitrecerea lor n al din zona ne-profesi stă î cea sem i tă şi oni n -cul chi cul cum este. o bi. dar şidezvăl rea şianalzarea pseudo-artei. 6 6 Introducerea unor accesorii vizuale cât m ai sugestive – reproduceri. am apel l „î bl rea” ri i ştinţii at a m ânzi gori i fce pri um or. El răm ân î nci i ecti e nsă repere constante.

Partea V – „Secol XX – Secol probl ă” – noul ul em utăţi dileme. controverse. cu referiri la epocile: preisi tori anti pre-rom ână şi rom ână m edi ă. di n i ensa bi i m blotecă vi rtual a i ă nternetul precum ui şi din vol e ti um părite. verse şi com bi nate. ce i ude o prezentare si ncl nteti a că „i nstrum entel de l or ucru” ce urm ează a f m ereu i folosite pe parcurs: limbajul muzical cu componentel sal şiperiodizarea istoriei muzicii. m ătoarele etape: I ntroducere. valori contemporane. n m ă „teatral a i ă” stori cel m aiî ei ui ndrăgi gen m ut zical. l onal La acestea am adăugat o Parte a VII-a cu referiri bibliografice multipl di e. engl şi f eză ranceză. Partea II – „Povestea O perei prezentarea î for”. valorie einaţi e şieuropene. cul eval tura creşti Renaştenă. eval medi ă europeană. personaltăţi şi capodopere em bl ati pentru i em ce î ntreaga istorie a muzicii. Partea IV – „Secol rom anti – Veacul al XIX-lea ul c” cu di versi tatea şiî acel ti p unitatea sa stilisn aşi m ti că. Pentru consultarea bibliografiei este necesară cunoaşterea lm bior: rom âi l nă. Partea VI şi ul m a – „Fenom enulm uzi m i ti cal ori ti – O succi i c” ntă stori a m uzi i rom âneşti cu e ci . e e Partea I – „Străm oşi”. . ta7 î di tea n versi tate şi l ca evol ei am creat urogi uţi .7 U rm ând cri iprecum cronol a i teri ogi stori uni că. Pentru cei fam ii zaţi şi lari Structura l ucrări: i IStrăm oşi i II Povestea operei III Secolul model (XVIII) IV Secolul romantic (XIX) V Secol probl ă ( ul em XX) VI Fenomenul muzical mioritic VII Anexe . Partea III – „Secol XVII – Secolul model – ul I ” Barocul şiCl ci ul vi asi sm enez. că. rea. cu limbajul muzical. că.

acolo unde e. nsoţi anexel De altfel.8 cu al lm bi de ci aţi exi te i rcul e stă. zone 8 bibliografice la fel de vaste. 16-17) . dacă acestea se regăsesc î di onarel ataşate. oade şilm baj m uzi e. n cţi e Î fne.î lm i posi ltăţior. n i n n i ta bii l să i udem exem pl m uzi e edii ncl e cal fcatoare pentru di tel epoci peri feri e .ca o succesi decide stări une calitative. Buc. pp. steri ” (PascalBentoi „I agi şisens”. uneori chiar ca o energi ci că ce se e neti m ani festă pri sunete şipri n n raport l care pozi ie a ţil succesive (sunetele) sunt num aistaţi pri care uni n ci ă un «ce» destulde rcul m i os.î anexe am căutat. desi gur. u. m ne Ed. am i us defi ţi. muz. i e cal Muzica: „… succesi de stăride une tensi onare şirel axare.La acestea am al ăturat un di onar gecţi neral ce va î . Am creat de asem enea m i di onare cu term eni ci cţi al căror î es î consi nţel l derăm oblgatori a f i u i cunoscut. 1975. am consi derat necesar. explncl ni i i caţi şicom entari î subsol pagi l indiferent i in ul nior.

Introducere .

.

LIMBAJUL MUZICAL = totalitatea elementelor de exprimare muzical-arti că sti Term eni cu sem nul* sunt defni î conti i i ţi n nuare. matematizat ş. de si nteză agogica* Componente elementare ritmica* metrica* dinamica* timbrul* . a. modal tonal sisteme de organizare sonoră* melodica* tema* m uzi ă cal atonal: serial.

12 12 heterofonia* polifonia* omofonia* plurimelodia* (sintaxa m u zi l ca ă) monodia aco m p an i * ată armonia* simfonismul* Componente complexe arhitecturile sonore / formele / structurile* muzicale textura* genurile muzicale* cluster*. estetica m u zi l * ca ă . etc.

care nu pot fi distinse separat de auzul uman. laic III. după f naltatea esteti – i i că  comic.  pluripartite – suita. forte etc. chiar microintervale. i cal Ansam bl de regul şi pri pi de organi u i nci i zare şi î ănţui a nl re acordurior.1984. de acel l eaşi sisteme de organi zare sonoră. ci sub forma unei agl erări sonore. ca şi melodia. coral. liric.. nteză. . ciorchine) Complex de sunete simultane. instrumental. piano. ă.şienci op. ul or. după structura m uzi ă sau tipul de limbaj muzical – cal  monopartite – motetul. simfo: nic. concertul etc.Ansam bl nuanţel Ex.DEFINIREA PRINCIPALI LOR TERMENI AI LIMBAJULUI MUZICAL AGOGICA ARMONIA Viteza i nterpretări m uzi e.şt. după mijlocele utilizate şi  tipul de i nterpreţi vocal. sensul/sem nii a m uzi işiefectul acesteia asupra auditorului.Armonia este. Ştinţa care studi i ază frumosul muzical – mai general. trio. prin urmare. compus din secunde mari.î funcţi de cri ie al n e teril ese. şicl fi l pot conti asi cărie nua. Este dependentă. cţi cal. atonal de si ă. Cl fi : asi cări I. uvertura. dramatic. madrigalul. passacaglia etc. mici.204. funebru etc. Ex: andante. vocal-simfonic  num ărul de i nterpreţi de cam eră – duo. CLUSTER DINAMICA ESTETICA M U ZI CALĂ GENUL MUZICAL 3 D i onar de term enim uzi i Ed. tragic.p. : cvartet etc. vocal-instrumental. IV. liedul. tonal m odal ă. după scopul com uni i cări  religios. simfonic II. cu om aspect de acord. fcaţi ci „Cl de f asă enom ene m uzi e reuni pri consensul datel l cal te n or or 3 de structură şifnaltate esteti ” i i că. (engl. Buc.Tempo-ul. simfonia. cl . Intensitatea sonoră. allegro etc.

cl .p. vol. .310. IV. VIII. Buc. p. Buc. 307 a n a ui Şt.1984. 9 D i onar de term enim uzi i Ed.şt.I cal dentii fcată î n diverse tratate cu si ntaxa sonoră/m uzi ă. al am c n ) a tul 8 XVI-lea. cu un te i sens expresiv. cul i ul cal 6 eveniment sonor = tot ceea ce provoacă o senzaţi audi vă – sunet (grup de sunete indivizibile auditiv) sau e ti zgomot. 8 D i onar de term enim uzi i Ed.cum ul ni ată Suprapunerea unei melodii (vocale sau instrumentale) pe un acom pani ent acordi (î acorduri.p. Ed. Studii de muzicologie vol. zate după anum i regul.di zată binar m vi  cum ul vă = având ca uni ati tate durata m i m ă. 133-134. şt. 1972. cţi cal.14 14 HETEROFONIE „Form ă speci ă de pl vocaltate *sau plurimelodie+ care constă al uri i 4 î producerea si ul n m tană a uneim el işia vari odi antel ei” or . MELODIA Şi de sunete şi i r nterval organi e. 7 Şt. pp. IV. cl . sau „di buţi si ul stri a m tană a acel aşi m ateri tem ati l m ai m ul ui al c a te voci paral e şi pendul el area acestor vociî ntre starea de uni şi son 5 cea de multivocalitate [sau plurimelodie+” . Apare l sfârşi sec. sau „di buţi ori stri e zontal de evenimente sonore el entare” ă em METRICA 6 7 Si stem de pri pi şi regul pentru m ăsurarea ritmului muzical. Si ul m tanei tatea obi ectel sonore şi schi barea si ul or m m tană a acestora – şi de acorduri de ex. p. 9 ati ” MONODIA ACO M PAN I ATĂ OMOFONIE PLURIMELODIA POLIFONIE 4 5 Clemansa Liliana Firca – H eterofoni î creaţi l Enescu.şienci op. 92. cţi cal. N i escu – Analiza fenomenologică a ti l fundam ental de fenom ene sonore şi raportul l cu cul purior e or heterofonia. Studii de muzicologie vol. nci i i Este  di zi vi onară = având ca uni tate durata m axi ă. Buc.şienci op.N i escu – Enescu şilm baj m uzi alsec.XX. cal „Suprapunerea a două sau m ai m ul m el i afl te odi ate î ntr-o dependenţă rel vă. muz.381. r Ti puride organi zare sonoră si ul m tană – „verti ă”.1984. Studii de muzicologie.

Pri esenţa l de n ui «acţi m uzi ă ori une cal entată». 13 D i onar de esteti general Ed. p.Buc. 15 obiect sonor = sunet. M odaltate de organi i zare sonoră si ul m tană şi succesi a două vă sau m ai m ul pl te anuri sonore. 7.p. contrastante. Sau „Concepţi l e egată de i deea transform ări genurior m uzi e i l cal î ntr-un „l de acţi oc une” şi nu num ai î ntr-un domeniu de pură expresie sau virtuozitate. i ul cal ocupă cu studi î bi isi ul ul m nări m tane şisuccesi a com ponentel ve or el entare al m uzi i î cadrul com pozi ei m uzi e. 12 Idem. cit. n ţi cal aţil ce se stabiesc î l ntre obiectele sonore15.15 RITMICA 15 (din grecescul rhein = a curge) Ordinea duratelor muzicale – sunete şipauze.şienci op. Buc.324b cţi că ă. că a . cit. SIMFONISMUL SINTAXA M U ZI CALĂ syn = î preună.108. tarea şi conf runtarea unor fi onom i tem ati bi conturate. 1974. n cţi cal.” Pri extensi ram ură a lm baj ui m uzi care se n e. „Rel ie em e ci. cl . 16 D i onar de term enim uzi i op. 446b. Simfoni ul propune o di sm nam i că structural specii bazată pe dezvol ă fcă. 341. Î D i onar de term enim uzi i op. . 14 DEX online. 110. care creează i presi de spaţi m a u popul cu „personaj sonore com pl at e” exe. muz. Ghyka – Esteti şiteori artei Ed. p.şt. Politică.si foni uldevi un echi ent al m sm ne val dram aturgi î câm pulm uzi ii ei n ci nstrum ental ”13 e.grup de sunete sau al fenom ene acusti care i te ce ntră î com ponenţa evenimentelor n sonore.1972. Vancea – Studi şieseurim uzi e. î cadrul zi i ce ne n formelor ample de tipul sonatei sau simfoniei. Buc. Sau „ordi care regl entează durata”10 nea em sau „acea propri etate a unui şi de eveni ente î ti p care produce r m n m asupra observatorul i presi unei proporţi î ui m a i ntre duratel e diferitelor evenimente sau grupuri de evenimente din care este 11 com pus şi ” rul sau „U n şi de num ere î r ntregiî care descoperi o l si pl ”12 n m ege m ă.) Sintaxa = „Ram ură a lngvi ci m s i sti i care se ocupă cu studi î bi i cuvi or î procesul ul m nări ntel n 14 vorbirii.1981. 16 ” 10 11 Z.p.. i cal Matila C. cţi cal. p.taxi = ordine (gr. p. Ed.

M ări e caracteri că fenom enel peri ce. nci i i i „Pl anuri aplcate construcţi /concepţi sonore. că spectrul sonor al unui sunet natural î l şi m odi că structura arm oni or î m om entul pătrunderi undei î fi cel n i n organulaudi v (ureche). Î funcţi de ” i ei ei n e am pl oarea.U rechea şicrei n ui erulnu sî num aini analizatoare. f i num eri egal cu num ărul de osciaţi com pl ( m sti or odi ind c ă l i ete sau ci uri produse î uni cl ) n tatea de ti p ( m consi derată de obi de o secundă) Frecvenţa generează î m uzi cei . subordonate unei frecvenţe pri pal Spectrul sonor nci e.pl c tă obal asat find î i n zona de audi ltate a agl erări obi bii om i ectel sonore. Ti de m el e cu structură determ i p odi nată. care funcţi onează ca un î ntreg organi zat. durata el entul m uzi „construi exi macroem ui cal t”. zi ca.cu m uni potenţi de prel al ucrare şisens expresi – muzical propriu-zi sau/şi v s extra-muzical (leit-motiv). Rondo-ul. nu numai un naţi si pl receptor. „Fenom en si ntacti ce necesi o percepere gl ă. El apare num aiî organulauzul . nd recvenţă m ai j oasă. Sonata. Atât spectrul n al hol că cât şi ti brul consti e tem e de cercetare î m tui ncă neepui zate. 481-482. Organul auditiv este. cţi cal. pp.el sî şi nt şte e nt „i nstrum ente m uzi e”.ciun „m odul m u ator” de eveni ente sonore. prin urmare. corespunde î sfera senzori -psi ogi timbrului. p.dând naştere astfelaşa-num i or „tonuri ti tel de com bi e”19. fcaţil Efect al spectrului sonor = ansam bl frecvenţel 18 compleul or m entare. ate î i n nterdependenţă şi i nteracţi une. S-a constatat de pidă. cal eb iov.di ensi restrânse.G l A nf l Fi ca şiM uzi Ed. m TEMA TEXTURA TIMBRU SONOR 17 18 D i onar de term enim uzi i op. n că î ţi ea sunetului. Suita. cit. după pri pi şiregul propri. – sunt exemple de macrostructuri muzicale. năl m 19 ton de com bi e = sunet secundar care î naţi nsoţeşte sunetel dubl avî o f e e. Fuga. stă structurişimicro-structuri. etc. D istribuirea or pe ori zontal şi pe verti ă a obi ă cal ectel î or ntr-un spaţi u-timp dens i pune î conştinţa audi vă i agi m n i ti m nea sonoră a unui tot î care n 17 detalulî pi i şi erde sem nii ie”. .16 16 SISTEM DE ORGANIZARE SO N O RĂ STRUCTURILE MUZICALE Ansam bl de sunete şi i u nterval afl e. tiner.este creat de acesta. 95-96..

mai avansate – Asi O cci a dental O ri ă. I d. giptean. IV-XV nă b.  s.– s.VIIîH. XIV b.1984-1987) I I.Epoca m odernă. India  2000 îH. s.apari a l hom o stori ţi ui sapiens (250. n toate ti purie şide pe toate m l continentele: I. IV–XIII a. ) II. Prei a.H. – Grecia I. s.– s. IV d.) – până: 1.H. Epoca prei stori de l apari a conştinţei – că: a ţi i până l apari a organi istatal Zonele cele a ţi zări e. Evul Mediu. IVVIII b.cul işiartei di vii ei turi . XV a l .H. the free Encycl opedi şiO .– China . IV–XVIII a. Renaşterea ti puri / Ars N ova – m e sec.şienc. – Roma I .17 17 PERIODIZAREA ISTORIEI MUZICII Pri pal repere î nci e n periodizarea artei sunetelor sunt reprezentate de I stori cunoscută a um ani i a tăţi. XII-XIII Europa de Est / I peri Rom an de Răsăm ul rit (Bizatin) – sec. Şcoal franco-fam andă – sec. 6000 îH. Renaşterea – sec. XVnă XVIII 2.şt. î m od speci cea a n al ci lzaţi . III. entul Apropiat. a D rî ba. Antichitatea.Ed. I-I. Perioada pre-gregori ană – sec.  1500 îH.s. Perioada post-bi zanti – sec.– s.– Creta. XV – XVIII V. .„I m stori cul işici lzaţi ”. Evul Mediu:de l î părţi I peri uirom an a m rea m ul (sec. III – XIV I Epoca m odernă ti puri V. III. IV d.XI îH . Iudeea . Europa de Vest / Imperiul Roman de Apus – sec.H. regatul e.III d. VIII-XII (şim aideparte) c. Antichitatea: de la apari a statul – până l î părţi I ţi ui a m rea m periului roman (395 d. Africa de Nord (Egiptul). m e. Peri oada gregori ană – sec. a turi vii ei vol. .)  4000 îH .000 ani – cca. Peri oada bi zanti – sec. II. IV.  s.H. – statul sumerian.XVII I-XX (Peri zarea a fost făcută după odi Wikipedia. 6000 îH. XIV-XVI a. Ars Antiqua – apari a polfoni – ţi i ei sec.

i i Cu cât epocie sunt m ai l î ndepărtate. perioadele sunt m aiscurte şim aipreci s definite. Romantismul timpuriu – 1800-1850 b. Barocul – 1600-1750 a.wikipedia.1950-1990 i d. 20 A se vedea şiperi zarea general di anexe.org/w/index. XVI e 18 V. D upă 1990 O ri peri zare i ce odi stori că creează un cadru tem poralcu limite relative. etc. Şii nvers. Barocul timpuriu – 1600-1650 b. n http://en.18 c.org/wiki/List_of_time_periods şi http://en. Peri oada i nterbelcă – 1920-1950 i c. sti l elemente ale Barocului ti puri î peri m u n oada Renaşteri târzi. Barocul târzi / Precl ci ul – u asi sm 1700-1750 VI. Apogeul Romantismului – 18501900 c. Secolul al XIX-lea a. De asemenea. odi ă n I nform aţil au fost prel ie uate di Wikipedia.wikipedia.cu cât ne apropi em de timpul prezent. Vom di nge de pidă. Neoclasicismul – 1850-1900 d. Clasicismul vienez – 1750-1800 VII. the free Encyclopedia. Şcoll naţi e – 1850-1900 ie onal VIII. Perioada post-belcă .cu atât acestea sunt m aivaste. epocile al ăturate se î ntrepătrund. 1900-1920 b. Secolul XX20 a.i delm i l ar i tărie lor mai relative. Renaşterea târzi – sec. Consolidarea stilului baroc – 16501700 c.php?title=List_of_archaeological_periods&printable=yes .

P artea întâi – „S trăm oşii” .

Limbajul muzical Preistoria Antichitatea Evul Mediu Renaşterea .

PREISTORIA
Epoca prei stori de l apari a conştinţei– până că: a ţi i l apari a organi i statale. Zonele cele mai aa ţi zări vansate ca ci lzaţi şicul vii e tură – Asi O cci a dental ă, Orientul Apropiat (popoarele est-mediteraneene şibal ce), Africa de Nord (Egiptul) cani

C O N D IŢIILE A PA R IŢIEI ARTEI

 O bservarea naturi î i nconj urătoare  Vi î grup aţa n  Conştinţa – reacţi m ental-afective la problei i
mel puse de exi e stenţă

 D ependenţa om ul de natură – vânătoarea, ui
princi a ocupaţi este refl pal e ectată î form el n e de artă

 Pri el m ani m e festări arti ce cunoscute dasti
tează di pal i cul superi – 42.000 – n eolti or 31.000 ani

TR Ă SĂ TU R I A LE A R TEI PREISTORICE

 Caracter magic, utilitar  I i realitatea m tă  N oţi l „i zi l (ex. fecunditatea) dau unie nvi bie”
naştere caracterului abstract
Imagini cu dansatori preistorici ( după http://www.chinastyle.cn/music/da nce/beginning.htm)

 Î bi m narea i i ei cu abstracti m taţi zarea duce l a
crearea simbolurilor

 Si bol l capătă un tot m ai m are grad de m urie
generalizare şide simplificare

 Apari a necesi ide ordonare, simetrie, deţi tăţi
corativism

22  Caracter dinamic – datorat vi inom ade eţi 22  Caracter uman – refl vi i vi uişia ectă aţa ndi dul col vi i ecti tăţi

 Caracter oral – lipsa scrierii  Sincretism = „contopi î rea ntr-un tot indivizibil
a unor elemente provenite din domenii artis21 tice di te. feri ”

Desigur, istoria artei sunetelor coi de până l un punct cu nci a i stori general a um ani i a ă tăţi şim aiî ndeaproape cu cea a culturii umane. Ea î urm ează şitrai nsă ectori i propri,specii evol ei i fce uţi limbajului muzical. Cu cât di stanţa î ti p f de n m aţă momentul prezent este mai m are,cu atât datel e, i orm aţil şidelm i l nf ie i tărie istorice sunt mai vagi, mai relative – şiinvers. D e asem enea,î pri nţa n vi epocior prei l stori anti şi că, că chi m edi ă ti puri ar eval m e, consi deraţil se referă m ai ie ales la fenomenul culturalarti c î ansam bl şim ai sti n u puţi l celm uzi propri n a cal uzi Pri pal cauză – puţi e s. nci a nel i orm aţi despre muzica nf i acel ti puri păstrate până or m , astăzi .

 Trăsăturim uzicale – modalism, ci aţi orarcul e
lă, monodie

21

D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.445. cţi cal, ,

ANTICHITATEA
de la apari a statul – până l î părţi I peţi ui a m rea m 22 riului roman (395 d.H.)  3000 îH. – statul sumerian, regatul egiptean, . India  2000 îH.– China .  1500 îH.– Creta, Iudeea .

Epoca anti are delm i că i tări di te,î funcţi de spaţi feri n e ul cultural-geografic de referi nţă. De ex, antichitatea este delm i i tată: - î bazi m edi n nul teranean – s. VI îH .– IV d.H. I. - î Europa de nord – s. I – XI n (d.H.) - î Asi – 3000 îH .până n a . aproape de epoca m odernă europeană - pe conti nentel am eri e cane şi Africa de Sud – 2200 îH.până . aprox.î sec.XVI n De altfel, istoria celorlalte continente a cunoscut schi bărinotabie î speci m l n al după apari a şii ţi ntensi carea fi contactel cu căl or ători, i cuceri i col şti europeni tori, oni i .

C O N SID ER A ŢII G EN ER A LE
REGIUNILE CU CEA MAI VECHE CIV ILIZA ŢIE  Văie fl ior Ti şiEuf ( l uvil gru rat care se varsă î n Golful Persic – astăziI rak,Si a,I ri ranulde Est, Kuweit)  Val N iul ( pt,M area Roşi M edi ea l ui Egi e, terana, Sudan, Etiopia)  Val ea I ndusul (zvorăşte di H i al a, ui i n m ai străbate I a, Paki ndi stan, se varsă î M area n Arabiei)  Val ea G angel (zvorăşte di H i al a, ui i n m ai străbate I a,Bangl ndi adesh, se varsă î G ol n ful Bengal)  Val Fl ul G al ea uvi ui ben / H uang H e (i zvorăşte din Ti bet, străbate Chi de Est, se varsă î na n M area G al benă) PRINCIPALELE CIVILIZ A ŢII A N TICE CUNOSCUTE  Mesopotamia23 - Irakul de azi – 4000 îH . .

22

VezişiO vi u D rî ba – I di m stori cul işici lzaţi , vol. I, Ed.şt.şienc. Buc.1984,pp.18-19. a turi vii ei , Wikipedia, the free Encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_time_periods 23 m eso = î ntre,l m il potamo = apă curgătoare, l. gr. a joc;

Buc. Finalul istoriei antice europene coincide cu î nceputulcreşti sm ul – ni ui deveni î conti tn nuare unuldi n criteriile principale de studiere a istoriei. M area Caspi că. Buc. Meridiane. Afgani stan. că I-V .VII îH .H. ÎN CEPU TU L CR EŞTIN ISM U LU I:  Apari a î I ţi n udeea şiSi a – sec. I ran. ri  Răspândi î bazi m edi rea n nul teranean – sec. China – 2000 îH .  Apogeul – sec.IîH. Cult. i . .XI-VIIîH. ( a că . . Ed.pentru că vechi greciau i l ăsato i nesti abiă şibogată m l m oşteni cul re tural – ă m ateri ă şispi tual –. .  peri oada atti (sec.H. 1983. I d. Persia s-ar traduce Ţara cel di regi or n unea Fars I oana Ştef ănescu – O istorie a muzicii universale. vol. ). p. 28  Ascensiunea – sec.H. implicit a muzicii europene. Oceanul Indian) – sec. VIII-IîH. II-IV Pentru istoria culturii europene.– II d. 24 25 26 D e l regel m i ogi M i a e tol c nos. R O M A A N TICĂ – 753 Î.. Creta – ci lzaţi m i că24 – 1600-1100 îH . ). 149.epoca de referi nţă răm âne antichitatea greacă.  D ecăderea – sec.V-I îH . vii a noi . H.).  peri oada hom eri (sec.Fl i – Arte şii .VIîH . 27 D ata l egendară a fondări Rom ei V eziW . Paki stan (î ntre Ti şiI gru ndus. I. î ntre M area M oartă şiEstulM edi teranei – 1250 îH . 42.– I d.H. vol. .f ull Zeus şialEuropei i ui .24  24     Egiptul – 4000 îH .  G reci anti – 1100 – 323 îH . I. XI ceni n I îH . 1. II-IV d.I îH.pentru că ea consti e tui baza de i raţi a cul l nspi e turior europene ul oare şi teri 2.  peri oada el sti (sec. nota 15. em ng dei 28 Î părţi I peri uiî zona de Apus şicea de Răsări m rea m ul n t. Ed. Fund.H . . . 1995. . Golful Persic.27 – 395 D. că V . Rom. India – 2000 îH . ). al ri ă păstrată şistudi până ată astăzi . ) . .  peri oada arhai ( sec. ).26 eni că V . greci sunt i cuceri de Al ţi exandru celM are) O PO SIB ILĂ PER IO D IZA RE A ISTORIEI VECHILOR GRECI:  perioada cretano-m i ană (până î sec. Iudeea – I srael (pe râul I ordan. 25  Persia – astăzi I rak. p. că I I .

confecţi onat di corn de ani al(capră sau berbec) n m  Î tem pl erau fol te şi cimbale – instrun e osi mente de percuţi e Cântăreţişii nstrum ente vechi egiptene 29 Constanti cel M are conduce I peri bi n m ul zanti î n ntre ani 306-337. Cel m aivechii e nstrum ente m enţi onate î textel n e egiptene sunt:     Kinnor – asem ănător lreişichi i tarei Ugab – flaut vertical / fluier Hasosra – similar trompetei Shofar – instrument de suflat. privind libertatea credi nţeicreşti ne 381 – Î păratul Theodosi I (346-395 d.northpark. 33 Cântare anti că = di og î foni al ntre două grupuride cântăreţi .CP. .H.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius. Î 324-330 stabieşte capi a l Bi i n l tal a zanţ. http://campus. ne-religios 32 Cântare resposori ă = di og î al al ntre un solst şiun grup de cântăreţi i . antioni . nstrum ental Cântarea voă. dansul erau acompaniate de instrumente. oraş ce-ipoartă num el – Constantinopol.30 e M U ZICA ÎN V EC H IU L EG IPT Textele hieroglifice arată că cel m ai i portante e m eveni ente di vi vechior egi m n aţa l pteni – religioase sau laice31 – erau î nsoţi de m uzi Aceasta te că.newadvent.htm. era atât vocal cât şii ă. 32 33 cal avea form ă responsori ă . e 30 http://www. de ă al f că asemenea strofi Atât cântarea vocal cât şi că.org/cathen/14577d. ă.html 31 Laic = lumesc. 25   25 29 313 – Î păratul Constanti cel M are dă m n Edictul de la Milano.) m us decl creşti sm ulrelgi de stat î I peri ară ni i e n m ul Roman 395 – Acel î părat Theodosi I î parte aşi m us m Imperi î cel două zone – de Apus şi de ul n e Răsări pentru a putea fim aiuşor control î t at n i nteri şi apărat de atacurile tot mai or am eni nţătoare al barbarilor.

nsi turi cal Rol m uzi iî Egi ul ci n ptulanti c 34 http://www. vi tăţi ţa hor şizeul Bes. Exista un repertoriu adecvat diverselor momente al vi i soci e: î tem pl î pal e eţi al n u.htm . aceea.deţi nută frecvent de femei.î ti pulrăzboal e cul l n m iel şicu ocazi funebre. Acesta este şi pri pal m oti pentru care nu nci ul v i stăm asupra acestor vechicul m uzi e. Cea m ai î tă pozi e o te al nal ţi reprezenta cea de cântăreţ al templului.aldokkan. l i ăute. un l i portant î vi ca oc m n aţa egiptenilor. stau şi m uzi eni profesi şti pe ci oni .26 Egiptul a dezvoltat toate cele trei grupe de instru26 mente muzicale:  de percuţi – diferite tobe. M uzi ocupa.î atelerel m eştee ui e ll n i e şugarior. clopoe te.M ua cal zi se î ca nvăţa şi ci a aşadar pe cale oral De rcul ă.Pe o pozi e soci ă ţi al m aim odestă se afau ceicare cântau l petreceri l a . m ni specul i34 aţi. harpe. M uzi vocal era i ca ă nterpretată atât de bărbaţicât şi de fem ei Exi . se pare. presupuneri şi pţi. sistrum  de suflat – din lemn sau din metal  de coarde – lre.m aicurând decât cu arcuş.ferm el agri torior. castagnete. n atel faraonul şial nobiior. cu coarde ci upite. or i M uzi era de asem enea parte i ca ntegrantă a cul tul relgi având di ni ocrotitoare: zei Hatui i os. î ncercărie de reconsti re se bazează î l tui n î ntregi e pe i m nscri i i agi .com/mp3/mp3. anum i trepte soci e. Î pal n ate. cântăreţi aveau de i asem enea o pozi e favori ţi zată. Vechi egi i pteninu fol oseau notaţi m uzi ă.

classicalworks. i n te. 35 4000 3500 3000 2500 2000 Î Egi se cânta l fl şiharpă n pt a aut Î Egi se cânta l lră şifaut dubl n pt a i l u U n m uzi cant de l curtea i peri ă chi a m al neză construi eşte pri ul i m nstrum ent de suflat din bambus.his. lira. . Î Babion se cântă î si n l n stem e m odal pentatoni şiheptatoni (7 sunete). 600 520 500 Pi tagora i ntroduce noţi unea de octavă î m uzi n că. 35 http://www.trom peta.î scri cunei n ere form ă. Î ansam bl l i n urie nstrum ental egi e ptene sunt i use i ncl nstrum ente de percuţi e. Se naşte poetulşicântăreţulgrec Pi ndar. şi nci ie ce cal 340 50 Aristotel pune bazele teoriei muzicii. Pi tagora î concepe pri pil teoreti m uzi e.com/his. Î m uzi chi n ca neză se i pune si m stem ulm odalpentatoni c. Apar rapsozii – cântăreţiam bul . se dezvol genurie vocalşi n a. e ce ce Cel mai vechi document muzical – un i n i m nscri onat pe o tăblţă sum eri pţi i ană. Pe teri ulD anem arceise afă î uz i tori l n nstrum ente asem ănătoare trom petei .tam buri i na. ca n aţa di tă l teatral.– 38 îH . i Terpandru este autorul cântecel pentru voce cu acompaniament or instrumental. anţi 700 Fl autulşilra devi tot m airăspândi Apare lra cu 7 coarde.autor de ode.lra. 1000 800 Î cerem onil relgi n ie i oase al I e srael uise fol ul osesc m uzi canţiprofesi şti oni . H arpa apare î m uzi de dans egi n ca pteană. Î G reci m uzi face parte di vi coti ană.27 27 Cronologie – perioada 4000 îH .pages/early. (+447) Grecii folosesc aulos. chitara.htm . Cea m aiveche form ă de oboi apare la Roma. . 1500 H i ţi fol ti i osesc chi tara.

. ţi acelor vremi se pot compara doar cu operele ile shakespeari şicu arta secol ui20.care pusti eşte coastel Asi … .tehni şim il ci joace de exprimare s-au m enţi nut ti p de două m ieni. nfri roce… Vol uptatea m ăcel ui – şi a m ăcel uil ul ul aş… – caracteri zează toate expedi ie pi ţil ratul di ui n Egeea. teatrul european. î num el cetăţi sal n e i e. . nveşm ântată î atâta spl n endoare de către fi unea cţi plasti şi poeti un caracter î coşător de fecă că. m l i dând om eni icapodopere val l şiastăzi Creari abie .se regăseşn cii te uşor. î toate cetăţie sale risipite. „Î toate m om entel de exi n e stenţă al G reci – e ei scria Elie Faure – de l expedi a î potriva Troiei a ţi m şi până l aventura l Al a ui exandru cel M are.CULTURA GRECIEI ANTI CE O A PA R IŢIE EN IG M A TICĂ : TEA TR U L ANTIC GREC ÎN C EPU TU RI Cu 2500 de ani î urm ă se năştea î G reci l n n a. Lum ea grecească î secol e VI÷IIîH . Î ntre ani 600-200 îH . ene ul M uzi î cul ca n tura G reci ei antice. a Atena. i . trecând pri l n uptel di e ntre Sparta şi veci e ei şi nel războai e di Pel el n oponez şidi Si la.care i e ei ncendiază. acel spirit n l război c şi de şi ni cană care dă i stori sal î ei e. n el I I .dărâm ă până î tem elisau j eşte acolon i efui niie răspândi di I a până î M area G reci şi l te n oni n e de l Ci l H el a pru a espont. vechi ateni au creat o tradi e dram aturgi a i eni ţi că căreif e de m ani orm festare.

cât şipe Teogni atât pe Xenofon. până astăzi î cul . âşi ni f eif oase. enţi făcuţi după chi şi pe m ăsura om ul . e ecţi i ri ui ntr-o asem enea m ăsură. Li as f di Atena. A naxagora. m i e. Meridiane.n tura europeană celpuţi reprezi o decădere contin.29 Popul i î aţi ntregi sunt date pe m âna uci l O gaşior. Consi derăm i l l Ele Faure mai adeie ui i propiate de posibila realitate a acelor timpuri.de cum e vorba să-şi potol ească pasi unea sunt ni desf şte rânaţi autenti . M iti l ade.zei au bl i estem at î ntregulneam alAtri l zior.î ncât se poate i î sca ntrebarea: nu cum va tot ce a urm at. p. rând pe rând vi eni şi cruzi m i noşi ci cl . pentru care trafi este si cul ngura resursă. un fel de „vârstă de aur” a al n om eni i o expresi a perf uni spi tul . pentru a nu f osândi l m oarte. că.câteodată ta. mareel anoti purie. a . i trădarea şi m ăcel – cel mai bun mijloc de ar ul luptă.. adm i l pri curajşiautori rabii n tate. pentru a nu f si ug n i surghi ţi de ea. ca naşterea sau moartea.om orurişii i ol ncest. se zi este sf at de i ta pi ce. m l şcarea astrel Sunt or. di şi poate Eschi. enti tăţi psi ogi m onştri perfect conşti . răzbunători m i . 180-182. al f ii şi urm aşior săi sunt e am lei l plne de vi enţă. M ăreţi care câteodată se i pune î ziel a m n l e de primejdie. nsuşi Fi as este proscri ca şiTuci de di s. 1970. 37 „D racon.Atena şiAfrodi H erm es şiH era. n speci î cea greacă. duplci i tate atroce conduce rel ie di aţil ntre oraşel e rivale. i em tăţi de instinct irezistibile. . Zeii grecilor – conti nuă autorulfrancez – „nu sunt ca zei hi i nduşi fataltăţi el entare. Socrate e nevoi să bea cucută. Tem i stocl Al bi e.Î s. hol ce. ci ade… sunt rând pe rând exiaţi H esi este asasi l … od nat. Pl l t aton. Buc. Am fost obi ţi să vedem î cul şnui n tura anti î că.cât şipe H erodot. este batjocorită sau i gnorată când prim ej a a trecut… Tragedi Troi şi a Atri l 36 di a ei zior nu este poate decât un rezum at si bolc al patim i mil neî rânate care-i caracteri or nf zează obi ceiuril ”37 e. enti .Exiulî l l l oveşte atât pe Al ceu. Zeus şi pul ui Ares. D e aceea. nci . Ari uni stotel de asemenea.î ri. şei ci obi Concepţil relgi ie i oase al e vechilor greci 36 D e l num el regel m yceni A treus. Euri de. Ele Faure – I şte em uri ” i stori artei Arta anti Ed. sadi – adesea şi neghi pe . ntă nuă a acel perfecţi cl ce? N i decum ! O ri ei uni asi ci ce absol zăripot devenij uti udecăţifal şichi peri se ar cul oase. Legendel l a e ui an e egate de num el său.

î centrul uni i l n versul l ui or spiritual omul – dar nu fi i ă. Cultul lui Dionysos. sacri ci um ane şi de ani al i fi i m e. sec. op. ea . probabi. Apari a teatrul şi ţi ui amfiteatrului antic Tracia. cit. Î n ul I ea .30 deasupra. tul l Di ui onysos. sm ” grecesc nu e de natură com uni – nu-şipropune stă să „fabri cu de-a sia „om ulnou” ! ce” l „U m ani ul anti grecesc sm ” c TEATRUL VECHILOR GRECI U na di m ateri i l perfecţi io consti e l n alzărie uni tui a vechii greci teatrul. iar romanii – arene î nate doar nchi forţei fi ce şi dom i i cel puterni asupra zi nări ui c celui slab. spaţi arhi vă u tectoni acusti şivi c. n veşte î ntruchi păril um ane. Teatrul antic grecesc a evoluat din vechi ritualuri relgi i oase datând di secol al XII-l îH. Dar atunci cum de au putut trece drept zeiatâta vrem e?”38 Explcaţi ar f destul Să o l i i i e. uăm doar pe aceea că greci aveau. Ritualurile dionisiace erau practicate de preotesele zeului – menade (maenades) – şi i uncl deau consum area substanţel euforice (halucior nogene). de n vreme ce sunt oameni. al XIII-l îH. p. D acă vechi egi i pteni au construi m onum ente al m orţi şial tăceri – t e i e i piramidele. cu tot ceea ce presupunea el: timp şispaţi vi u zualşisonor. Contrar a ceea ce s-a afi at uneori „um ani ul rm .cu toate î ri ntruchi l l .veşni superiinţa deal c oară.f oase părie ui rum şi urâte deopotri – amfiteatrul. zeul fertii ivi ltăţi etăţior şi a păm ânl tului. n nordulG reci actual î Traci s-a născut cul ei e. 182 . cât şi cel al creaţi ce-lî e el te i nconj oară. i ntangi l – ci un spirit imperfect biă î ntr-un î i perfect ! Pentru că trebui să adminvelş e tem că vechi greciau l i ăsat l i expresi m aterium i i al al perfecţi i atât î ce pri e e uni. orgi. 38 Elie Faure. perfectă. N u văd ni un neaj ci uns î asta. zeul fertii işialvi ui ltăţi nul . c rtualce ui eşte şiastăzi m . grecii antici au creat un i ens l m ăcaş pentru spi t. n a.

Ei cântau di ţi n ri tui n tobe. SEC. ce consti au corul. VI-III Î. s-a transform at î scurte povesti reprezentate dramatic. n şase secol cul l D i e. i zaţi î n ZeulD i onysos. hysteria. Cu ti pul î m n ssei m nsă. . m ertii i La î nceput. practi l ri e î nate cie tual nchi zeului au devenit mai controlate. lre şi faute. ind adoptat de tri burile autohtone. i n ntreaga G reci ca un cul de pri ăvară.zeulf i a l ecundi im asculne. U neori purtau pe cap sau î j ui n urul mijlocului falusuri39 ca si bolalf ltăţi.31 Practicile cele mai controversate ale cultului cuprindeau dansurieroti şim ani ce festăriemoţi onale care mergeau până l i e şipi a steri erderea cunoştinţei Aceste stări euforice erau denumite ecstasis. e t m DITHYRAMB-UL U n el ent esenţi alri ul l Di em al tual ui ui onysos î rel prezi dithyramb-ul – odă î nată zeul .î preună cu o m panteră şiun sati r 39 falus = organ sexualm asculn. . dansând î j i l n urul unei reprezentări a zeul . find adoptat î î ui . Dionysiac.i ntă nchi ui nterpretată de obi de un grup de 50 de bărbaţitracei vesti î sati . greci erau organi ui . Extazul reprezenta un important concept al vechior greci care vedeau î teatru o cal către l . catharsis sunt de asemenea term eninăscuţidi cul zeului trac. tul ui onysos a m i grat către sudul peni ei greceşti fi nsul .H .D e l Phalos. n ri EPOCA DE AUR A TEATR ULUI ANTIC GREC. n e crearea celor mai profunde stări em oţi onale.l vechi greci tăţi i a i . asemenea unui i n î cadrul m i . n tul D eşia î ntâm pi m ul î potri ri î urm ătoarele nat te m vi . . mai ponderate. î j n urul anul 600 îH . . Î j n urul anul 600 îH . di thyram b-ul făcea parte di ceremon ni relgi a i oasă a zeul Di ui onysos. Totodată.

htm .32 oraşe-state. 150. Ed. http://www.htm . cu c aprox. 000 de l tori Atunci şi acol s-a ocui . n i săi di cor. ntr-o al epocă şi tă î ntr-un al l ”40 t oc. Î cadrul acestor specc) n tacol plne de vi e i aţă. I.html.org/tools/gk_wrld. http://plato-dialogues.princeton. p.edu/~markwoon/Myth/myth-maps. Actorişicântăreţiî teatrulanti n c grecesc Harta vechii Grecii & Tracia 41 D upă num el ţi e nutul î centrulcărui se afa ceui n a l tatea Atenei – Attica – această form ă dram ati că este cunoscută uneorişisub denum i de teatru rea attic. Meridiane. ceea ce astăzi denumim teatru.com/thalassa/ancgreecemap.publcul pri reprezentanţi i . dei http://www.vol. 1983. 40 41 William Fleming – Arte şii . ca să fol m osi term enul anti pe scenă. reprezentând pri pal e tri nci el buri autohtone. parti pa i rect l î n ci ndi a ntâm pl di ări n vi unui grup de oam eni î aţa .webwinds. Celm aiputerni oraş-stat era Atena. „Teatrul grecesc era o di l a vi i î form ă stiare eţi n poeti reprezentată (sau i i că. o născut din cultul lui Di onysos. m tată. Buc. 52.

exi n te vi stenţa vechior greciera m arl cată de spi tulde com peti e – nu pentru bani. ci ri ţi pentru glorie – un concept care vine din timpurile homeri şicare era prezent î î ce n ntrecerie atl ce.cel mai bun autor – î form e com parabile cu ceren moniile Oscar de astăzi! Thespis. tci î lstel câşti n i e gătorior l aceste î l a ntrecerierau trecute şinumele choregos. l eti precum jocurile olimpice sau istmice. Î urm ătoarele cinci decenii.choregos – sponsori . cai re sel ecta concurenţi şi al i egea choregos – cetăţeni bogaţi care fi nanţau producţi teatrale ile (sponsori de astăzi!). Preţul unuibiet l Teal a trul lui Dionysos reprezenta câştigul unei zile de m uncă. cei ce susţi neau cu bani aceste concursuri erau scuti de taxe î acelan. Conducerea cetăţi num ea un archon. .Acest ti de „sponsorizaţi n p re” era denumit leitourgia sau liturghie.archon – realza presel a i ecţi concurenţior l .rhapsodes – recitatori .leitourghia – sponsorizarea . construcţi şi echi a parea unui vas de război sau fnanţarea unei „am basade”. ui n n acest ti de com peti i a deveni di ce î ce m ai p ţi t n n popular. conducătorulAtenei.cea m aibună pi esă. Pisistratus a n . Î concursun rile dionysiace se î ntreceau rhapsodes (recitatori de cântări hom eri şi coruri de bărbaţi sau de ce) băi care cântau dithyrambi. transform at î ntrecerie di l onysi ace î concursuri n de teatru.U neori.33 CONCURSURILE TEATRAL E ATENIENE Î anul534 îH . Î m ul pri nţe. Thespis a fost pri ulcâşti m gător alconcursul di acel an. Pentru î i ncuraj area artelor. Termeni specifici: . Se acordau premii eţi pentru celm aibun actor. archon-ul avea dreptul să-i numească pe choregos. Singurul mod de a se eschiva era dovada că al neva este m aibogat. i Dacă nu se oferea ni meni pentru leitourgia unui concurs teatral. primul laureat al concursurilor teatrale de la Atena – 534 îH . . Existau trei moduri de leitourgia î vechea Grecie: finann ţarea unei trilogii.

Buc. impresionant chi şi pentru ti purie m oderne!) reprezintă şi ar m l astăzi unul di cel m ai fasci n e nante subi ecte de com entat.î ni practi n şe cate î gradene43.şt. 44 D em . că că. şi 000 20. Publcul ateni î m ani i i i an şi festa entuziasm ul şi aprobarea faţă de spectacol şi i e nterpreţi pri stri n găte şi bătăi di picioare (aplauzele n au fost „i nventate” de rom ani ). fi i ind ntrodus î urne păstrate î Tezaurul n n publc de pe Acropol până î m om entul i e. e uate î nsă î consi n deraţi di e ferenţel e pri nd vi vi teza de depl asare şi densi tatea popul eiactual aţi e. n stadi oanel de astăziî e ncap î ntre 100. 000-250. grado = treaptă. AMFITEATRELE U na di ntre extraordi narel m oşteni l e ri ăsate de geniul vechilor greci – î ncărcată î de eni e – ncă gm o constituie amfiteatrele.p. ecare di ntre treptel cu scaune sau bănci di e . Buc. Vasile Breban – D i onar generalallm bi rom âne. 42 43 http://plato-dialogues. cele de col m edi î i e n anuari i cel de tragedi l sfârşi e.000 de spectatori Trebui l .84.şt. l Î ntrecerie hom erice aveau loc vara.000 de locuri. Pentru reflectarea sunetel spre publc şi or i pentru amplificarea lor se utilizau diferite mijloace: fundal î spatel scenei vase m ari rezonauri n e . toare.423.Ed. festivalul de teatru era legat de ritual î uri nchinate zeior. 000-20.U rm ă – Acusti şim uzi Ed.34 O di ferenţă esenţi ă î al ntre concursurie anti şi l ce cele contemporane o reprezi el ntă ementul religios: la Atena. ntr-un amfiteatru.org/tools/attica. de bronz sau teracotă. Votul era secret. . Apri nderea unui chi t pe scenă sau bri paşi om ul se aud până l ul m el rânduri de i ui a ti e sus.1987. i Fi t.şienc. uriul care hotăra câşti gători concursului cuprindea reprei 42 zentanţiaicel zece tri or buri ale Atticii .1982. . Pri com paraţi î n e. n delberări. ta a.p. dar şi de ciclul agricol. etc.htm triburile Atticii. Atât arhi tectura cât şi desti a acestor monumentale construcţi (cunaţi i prinzând î ntre 17.000 locuri. stadion etc.44 n Am fi teatrel anti greceşti e ce num ărau î ntre 17.şienc. m ontate cu gura spre scenă. ar e e a tul l i m arti Pentru a evi corupţi j uni e. cţi i i .

000 de spectatori46. a. n . cu spectacole de operă şibal concerte et. Ed.helsun.Î n ziel noastre se organi l e zează spectacol şif val î e esti uri n incinta lor. 45 Cuvintele teatru şi amfiteatru deri di grecescul theatron. 1980. au fost construite marile amfiea . 184. a n construit la picioarele Acropolei.gr/hf01.Acesta di urm ă. a fost conceput pentru 17. (http://www. Buc. Menandru ş. multimedia. Ex: Teatrulanti „H erodes c Atti cus” de l Atena a găzdui eşte di i e până î n uni n septembrie.” Guy Rachet – Tragedia greacă. skene şi theatron.gr/hf02. (http://www.asp ) Teatru antic grecesc Teatrel anti greceşticupri e ce ndeau treipărţipri ncipale: orchestra.helsun. teatre45 precum cel de l D el . rock ş. n oc f l 46 „D upă o eval uare a l Pl ui aton. un festival impresionant. cursurile de teatru antic aveau aproape 30.asp ) Festivalul de teatru antic de la Epidaurus a cuprins mai multe piese antice de Euripide. pe pantele din partea de sud. Î ncepând cu sec. Aristofan. care desem na stâl i de l n ce m arcau vă n pi em pantel di j e n urulzoneiî care aveau l m ani estărie.n m nfl re. Teatrul Atti şi a phi c Teatrull Di ui onysos de l Atena. p.35 Multe din vechile amfiteatre s-au păstrat aproape i ntacte. Sofocle.î Banchetul. simfonice. Univers. a.000 de spectatori Î perioadele de m axi ă î ori con. al VI-l îH.

skene . condus de corifeu.corul . D upă ce grecii au fost cuceri de rom ani aceşti au conti ţi . Era „vocea poetul sau gl ui ui asul conşti inţei publcul ”48. La î nceput. Euripide – Perşi. Membrii corului – choreuts – erau de Tragedi greacă – termeni a specifici: . Concursurile dramatice de la Atena aveau l o dată pe an şi durau trei uneori m ai oc . greutatea expresi cădea ei mai ales asupra corului. n eni că i te alte am fi teatre î di n verse zone al G reci . Corul. Troienele. p.htm Ovidiu D rî ba – Etapel tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil. CE CUPRINDEAU MANIFE STĂ R ILE TEATRALE ? O m ani festare teatral se desf ă ăşura de-a lungul unei zile.org/tools/acropol. aşa e ei cum este Epidaurus. m e ei . Aproape î i ui ntreaga acţi une avea l î oc n orchestra. tineretului.choreut – membru al corului . a nuat să construiască pe teri ulgrecesc noiteatre şisă l î tori e ntreţi nă pe cele vechi. Scenariul lipsea sau era foarte simplu. 1968.36 Acropol î ti pull Peri e e n m ui cl 47 M ai târzi î epoca el sti vor f construi şi u. n care au evoluat toate celelalte elemente ale teatrul .scena 47 48 http://plato-dialogues. 8. Buc. Acesta reprezenta baza i ţi ă a form ei dram ati di ni al ce. i Antigona. multe zile. Ed. . Sofocle.

37 obicei ti neri care tocm ai î î şi nchei aseră perioada de pregăti pentru a deveni sol . Concepţi re daţi a ateni despre educaţi prevedea î ană e nvăţarea cântul şi a dansul de l vârste foarte fragede. ui ui a Efortul depus de cori pe parcursul unui specşti tacol complet – o triogi şi o pi sati că – era l e esă ri comparabil cu cel al sportivilor de la jocurile olm pi Î analza sa asupra dram ei greceşti i ce. n i , Ni etzsche com enta: „… scena,î preună cu acţi m unea era fundam entalşii ţi concepută doar ca o ni al viziune, singura realitate este tocmai corul, cel care dă naştere vi uni şi vorbeşte despre ea cu zi i î ntregul si bolsm al dansul , sonul şi verbum i ui ui 49 l . ui” M ai târzi odată cu depl u, asarea i portanţei di m nspre cor spre diferitele personaje individuale, acţi unea se va muta pe skene. Actorii. Î peri n oada de m axi ă î l re (sec. V m nfori îH . tragedi greacă avea trei actori La î . ), a . nceput, exista doar unul, numit hypokritus (cel care dă replici), deoarece acesta dialoga cu corul. Apoi a fost numit protagonistus ( di ), denum i cel ntâi re atribui l Thespi a urmat cu timpul deutetă ui s; ragonistus (cel de-al doiea) şi tritagonistus (cel l de-al treilea). Actori nu se m achi purtau î schi b m ăşti cai au; n m , re î nfăţi reprezentări exagerate al di tel şau e feri or caractere, expresi sau em oţi. Ei purtau de asei i menea cothornos – î ţări di pi e î te până ncăl n el nal la genunchi. De obicei, un actor î ntruchi m aim ul personapa te j Se şti astăzi că publcul putea recunoaşte un e. e i actor,î pofda m ăştior purtate de acesta, deoan i l rece î anul 449 îH. a fost i n . ntrodus un premiu pentru cel mai bun actor. Foarte rar, un rol putea Actorii

49

William Fleming – Arte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 63 dei

38 fiî părţi de doisau chi m aim ul actori ca î m t ar ţi , n Oedipus la Colona de Sofocle. Î peri n oada el sti actori erau organi î eni că i zaţi ntr-o asoci e profesi ă num i Arti il Di aţi onal tă şti ui onysos. „Pe scenă nu avea l ni o acţi di oc ci une rectă.Toate actele violente se petreceau altundeva, fiind comunicate de un mesager sau de un alt personaj Pi e se desfăşurau pri naraţi . esel n une, com entari specul e, di og şi di u, aţi al scuţi Toate aceste e. elemente – cunoaşterea subi ectului dinainte, cadrul vizual permanent, fol rea m ăştior, acţi osi l uni î afara scenei – sl eau, î pri pal unui dubl n uj n nci u scop: să accentueze poezi pi a esei şi să dea frâu 50 cât m ailber i agi eipublcul . i m naţi i ui” D ram a era o trăi i re ntensă, audi vă şi vi ă, ti zual i plcând dans şim uzi vocal ( m i că ă coral sau solsă i tică) i , nstrum ental di og şiacţi ă, al une dram ati că. Predominant era, se pare, caracterul liric exprimat prin intermediul cuvântul cântat; epi şi ui cul dram ati se afl pe pl cul au anulaldoiea. Chi şiî l ar n tragediile cu amplu caracter dramatic ale lui Euripide,i ntensi tatea af vă a di tel scene atinecti feri or gea f recvent un ni atât de ri cat,î vel di ncât m uzi ca trebui să i a ntervi acol unde cuvintele nu mai nă o erau de ajuns – l f ca î cazulunuiom care,coa el n pleşi de em oţi nu se m ai poate expri a î cut e, m n 51 vi şirecurge l sunete nearti ate şigesturi . nte a cul Structura tragediei. Tragedi cl că di ti pull a asi n m ui Eschil (aprox.475 îH . cupri . ) ndea:  prologul, î care era descri pe scurt n să acţi unea şise aşeza scena;  parados,i ntrarea corul cântând o odă; ui  cinci scene dramatice, urmate fiecare de un komos – l entaţi al am i ternati î ve ntre Expresivitatea tragediei antice

Structura tragediei

50

„D ar deşi teatrul grec este un com pl de cântece coral dansuri î grup, acţi ex e, n une m i ată şi di og, m al al cătui un î nd ntreg coordonat, poezi răm âne î a ntotdeauna f actorul dram ati central” W ilam Fl i – c . li em ng Arte şii ,vol. I, op. cit. p. 55 dei 51 după William Fleming, op. cit., p. 63

39 cor şiprotagoni st;  exodus, punctul cul i m nant şi deznodăm ântul. Î l n ucrarea sa Poeticele, Aristotel puncta câteva di trăsăturie tragedi cl ce astf : n l ei asi el  provocarea fri işia em oţil puterni ci ior ce; purificarea (catharsis);  regul cel treiuni :de ti p,de l şi a or tăţi m oc de caracter;  pathos-ul (gr., suferi nţa),care dădea m ăsura caltăţi operei şi trezea si pati i i m a, compasiunea. Tragedil erau prezentate î trilogii – grupe de ie n câte trei dram e – î ntrerupte de pi sati ce ce ese ri ridiculizau caracterele personajelor deja prezentate. Î aceste farse, personaj e tragice purtau n el costum e şim ăştide tragedi dar cori ise î e, şti nfăţi şau travesti î sati . Sati i dansau sikinnis – un ţi n ri ri dans ri ce i i sări l cal uinărăvaş. tual m ta turie ul MUZICA De-a l ungulsecol or,m uzi a î el ca nsoţi perm anent t viaţa vechior greci Sunt puţi momentele din l . ne viaţa ci l m ii viă, ltară,relgi i oasă sau i ectual cantel ă re să nu fi l e egate î ntr-un f sau al de m uzi el tul că. Educaţi m uzi ă pe care o pri eau cetăţeni de a cal m i l cea m ai fragedă vârstă l crea posi ltatea să a e bii parti pe acti l m aniestărie arti ce al cetăţi. ci v a f l sti e i Arta sunetel percepută ca o datori nu repreor, e, zenta doar un scop instructiv, ci era parte a educaţi m oral Î pl se pare că lm ba vechior ei e. n us, i l greci – bazându-se pe siabe l l ungi şi scurte – era mereu tentată de m el a î odi nsăşi . Î aceste condi i ar putea ficonsi n ţi, derat celpuţi n ci udat faptul că nu s-au păstrat l ucrări m uzi e cal Muzica vechilor greci se afla î strânsă l n egătură cu foneti ca lm bi,bazată pe rel a di i i aţi ntre siabel l l e ungişiscurte ( feri di tă de foneti m odernă,cu ca siabe accentuate şi l neaccentuate).

ca atuncicând se l afl î faţa unuitext poeti să deci autom at şi au n c. dă cadrul sonor al muzicii care-lî nsoţea. cturi descoperite de arheologi. al antioni f că .genuri – vocal.Explcaţi constă. reprezentări al i e nstrum entel m uzi e şi al i or cal e nterpretări m uzi i î opere de pi i ci n ctură şi scul ptură. t oseau (se pare) şio notaţi adecvată52. odi ce ti puride ornam ente cupri ndea. p. Lăsând fantezi să m eargă m ai departe. vi ă chiar. 62 .40 al vechior greci cu atât m aim ul cu cât fol e l . de i nterveneau i nstrum entel şi care di e ntre el ? e Toate aceste î ntrebări vor răm âne. dramatice etc. fără răspuns. e ca l e ese n f te teatru. epice.posibile momente heterofonice -i nterpretare col vă ecti (coral responsori ă. se pare. textele referitoare la muzica tragedil nise par palde şii ior i ncom pl ete.Toate consideraţil de astăziasupra f ul î care suna m uie el ui n zica vechior greci se bazează aşadar pe textel l e teoretice – e drept.î l n egătura i nsecă. n ti nstanţă. cit. op.genuri – lirice. Aceasta făcea probabi. 52 „D atel despre m uzi vechior grecitrebui cul di di eri surse – referiri literare ocazionale. de pidă. l care am putea adăuga teori vechior a a l greci despre ethos. i posi l să excl l m bi udem apari a unor m om ente de heterofonie î derulaţi n rea m uzi ă a spectacol or. ă).ce ri i untm că. e i a credem . deosebit de detaliate – ale timpul şi al urm aşior l ni precum şi pe pi ui e l ati .di ntre cuvânt şisunet. este i a m posi l ca profunzi ea fiozofcă şi rafinamentul bi m l i poeti al textul să nu fi fost î c ui nsoţi de un di te scurs sonor pe m ăsură. dansant . Porni de l acest raţi nd a onam ent. Este.m onodi m odal e ă . poezie. li em ng idei. tratate de teori şicâteva m ostre foarte f e ragm entare de m uzi ce ne-au parveni ” W ilam Fl i – A rte şi că t. vocal-instrumental . Trăsăturial m uzi i e ci (supozi i ţi): . Cum suna efectiv m uzi tragedil şicom edil ca ior ior – ce am bi cât de ornam entată era m el ca şi tus. dintre ntri tal poezi şim uzi î ul m ă i e că.ri lber (psal odi dar şi tm i m at). instrumental (de dans).nise pare l c ca acal el ogi colo unde existau grupuri de cântăreţi vocal şi i grupuri de i nstrum enti să apară şiabateri temşti porare de l i a ncantaţi m onodi – fie ele voite a că sau involuntare – apoi reveniri la monodia principal ă.

genurie cântul vocal şi al dansul . I nstrum entel m enţi e onate de scri erile antice erau:aul .n. ci esă n ti torulm odern trebui să-şil i agi a să adue ase m naţi că m el a. prin cal ei urm are. e M uzi era com ponenta pri pal a spectacol ui ca nci ă ul . i i bazată pe accent (s.).fl osul autulsi pl şidubl lra cu şapte m u u. e i ce „O m are parte di frum useţea şi forţa pi or n esel rezul di trăi i ta n rea ntensă a decl aţi poeti am ei ce. crotal e.41 Tragedi şi com edi anti greacă reprezi pri a a că ntă mele forme complexe de artă si ncreti cunoscucă te î i n stori cul i I a turi. deopotri cântul vocal – solsti şi î vă i c n grup (la unison. Sunt cunoscute de el asemenea componentele rafinate ale limbajului muzi cal al vechior greci m odurie (cu scări l : l . formule melodice specifice etc. aşadar. cul odi oarea şi ri urie curgătoare al tm l e M uzi î cadrultragedi ca n ei M ască î teatrulanti n c . desigur) – şi cel i nstrumental. tă că l Acel acom pani ent este m enţi aşi am onat î perion ada cl că anti şi î m om entul reci i tetraasi că n tări metrilor troheici. ritmurile.Este posi lca î num eroan i bi n sele dialoguri. greaca veche permitea o gam ă l argă de schem e m etri ce puteau expri a ce m orice nuanţă de acţi une şi de atm osferă. cel epi l ui e ui e ce şicel lri – toate cu ethosul lor bine precizat. Receptând o pi grecească î traducere. care m arca m ai bi această agi e ne taţi i nteri oară.). î care sporea tensi n unea dram ati că şi se ci ocneau pasi l să se f î ţat un cântec unie.XVI a ârşi i -XVII) şiva purta num el de operă. ca î di ogul di n al ntre Regi şi nă cor. Com ponenta m uzi ă a tragedi cuprindea. ţi tera. i năl de fl aut.î Perşi de Eschil. I ntrarea corul era î ui nsoţi de o m uzi de faut. ca şi di lm ba greacă î n i nsăşi N efind o lm bă . genuri. deea com bi i m ai m ul nări tor arte va revenil sf tulRenaşteri (sec. i coarde.

2002. ELAC Guide to n: a Greek Theatre. Cul Rom . Ed. Ed. şival oare î vi spi tual ateni n aţa ri ă ană. Ioana dei Ştef ănescu – O istorie a muzicii universale. 1983. nsă netăgădui l t egătura di ntre acestea şistructura genul de spectacol ce avea l î acest cadru. Buc. de la prima victorie a lui Thespis î î n ntrecerie di l thyram bi până l ce. apoi de al oraşe-state greceşti sfârşi cu arte . . vii e tură a făcut posi l naşterea acestei com pl form e biă exe de artă. Troi enele. Didaskalia.Ateni i a căror ci lzaţi şicul eni. Nu se cunosc studiile acustice care au dus la conceperea m arior am fteatre greceşti Este î de l i . William Fleming – Arte şii . nut nsă să prezentăm destulde am ănunţi condi ie apat ţil ri ei şi dezvol i precum şi conţi ţi tări nutul teatrului grec pentru a avea argum ente î spri n jinul existenţei uneiconcepţi spaţi e pri nd acest gen artisi al vi 55 tic complex.de spartani i ţi n . I. Nu ui oc n putem. A nti ei . n i nsă ca m n c 55 I orm aţil au f prel nf ie ost uate di G uy Rachet – Tragedi greacă. Theatre of Dionysus. aţi chi cu atât m ai m ul cu cât despre m uzică nu ar.vor f cuceri î anul404 îH . 1995. Meridiane. tineretului. nd matele lui Alexandru Macedon.teatrulanti grec a trăi epoc t ca sa de aur. . Timp de aproape 130 de ani.. di m tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil. din Anglia secolelor XVI-XVII54. studiu electronic. M ască î teatrulanti n c 53 54 William Fleming.U n nou m om ent de vârf î i n stori genul î va consti teaa ui l tui trul elisabethan. studiu electronic. Buc. Ed. Buc. form ă el ectroni 1996-1997. ca şi ceial factoril i gi l ţi egaţi de reprezentarea uneipi ”53 ese. op. Buc.vol. Univers. Teatrul va continua să exi dar nu va m aiavea aceeaşipondere ste. a moartea lui Sofocle. desi gur. p. 55 î teatrulelsabethan î m uzi nu va m aiavea aceeaşipondere şii portanţă ca î celanti grec.face decât presupuneri specul i . Euripide – Perşi. i gona. The Festival and the că. 1980.42 limbi de ori ne. O vi u D rî ba – Etapele . t. c. t şti ni i practi ci doar teoreti Am ţi î m m c c. Fund. . Sofocle. 1968. vol I Ed. cit.

versi tate de genurisonore nu ar f fost posi l î i biă ntr-un spaţi atât de l u arg. m uzi si foni şi chi cam eral Chi că m că ar ă.jsp .val enţe predominant acusti şiabi î al ce a n doil rând vizuale.cultureguide. e) n . Din contra.Î Wikipedia. ci pentru cel cântat şi declamat. ei ni al Euripide Eskil 56 Epi daurus ( dauros) era un m i oraş (polis) î G reci anti î G ol Saroni ( tuat î S-E Greciei Epi c n a că. n ful c si n conti nental . grecii au creat condi i nu doar pentru cuvântul ţi rostit. ar dacă avem î vedere sofsti n i catel m il e joace m oderne de adaptare acusti această m are di că. http://www. Î cel n ebrul am fi teatru Epidaurus au astăzi l oc spectacole de teatru – anti şim odern – de balet. Mai mult. circul roman era ea conceput cu scop preponderent vizual. fără o concepţi adecvată a cone strucţi i ţi e. c operă. prezenţa corul şi a i ui nstrumentelor muzical consti e condi ie aproape e tui ţil certe al prezenţei heterofoniei – cea mai veche e form ă de plurimelodie.gr/events/index. Aşa cum observam m ai sus. spaţi acusti amfiteatrul era astfel ntâi ul c: construi î t ncât ori sunet – cântat sau decl at ce am – să poată fiauzi di ori punct alsău. Conşti ent sau nu.Avea pri t n ce n urm are. greci i anti au l î cal această form ă de m ani ci uat n cul festare m uzi ă. al nu ar f fost posi l adaptacal tfel i biă rea diverselor genuri sincretice moderne la vechile amfiteatre.43 Sofocle Amfiteatrul Epidaurus 56 M ai î .

Moare Pericle. 235-238. Război pel ul oponezi î ac. esă sati că ( sati ) ri cu ri Se naşte Sof e ocl Se naşte Peri e cl Lupta de la Marathon. instituie concursurile de tragedie. tiranul Atenei. Este prezentată tragedi Electra de a Euripide. La l upte parti pă şiEschi. Prima victorie a lui Sofocle la concursurile dramatice de la Atena. VI -V Î. Moare Eschil. Buc. Câşti gătorulpri ului concurs este m poetul tragic Thespis. Perşi. Este prezentată tragedi postum ă a I gena î Aulda de Sofocle. pp. Este prezentată tragedi Filoctet de a Sofocle. Euripide – di m e ei .44 SCU R TĂ CR O N O LO G IE A ISTORIEI TEATRULUI ANTIC GREC. ci l 472 470 470-465 468 467 460 458 456 456-447 455 450 447-436 444 Este prezentată tragedi Perşi de a i Eschil.Anti i gona. Moare Euripide. Este prezentată tragedi postum ă a Oedip la Colonos de Sofocle. Fi as scul di ptează Zeus din Olimpia. nsti e rani or 525 521 518 502 440 497 495 490 486 480 423 413 409 408 406 . Este prezentată tragedi Oedip Rege a de Sofocle. Pri a căl m ători a l Eschi î Si la e ui l n cii Se naşte Euri de. Se naşte Pl aton. Sunt prezentate primele tragedii ale lui Euripide. cea de-a 32-a tragedie a sa. tineretului. Comedia este adm i of ci î cadrul să i al n concursurilor dramatice. ntre Atena şi Sparta. Flota regelui persan Xerxes este di strusă de greci . l ce a 438 437-434 431 430 429 Este prezentată tragedi Alcesta de a Euripide. Ed.Troi e.î i ui cl n expediţi i eiSam os. Euripide părăseşte Atena. Armatele ateni î î râng pe perşi conduşi ene i nf i de Darius I.sub conducerea l Peri e. Este prezentată tragedi Ceişapte a contra Tebei de Eschil. Sf tulrăzboi uipel ârşi ul oponezi La ac. pi Victoria de la Salamina.Eschi a eusi l D ari devi î păratulperşior us ne m l Se naşte poetullri Pi i c ndar Este adoptat sistemul ca la concursurie dram ati să concureze l ce treipoeţi f ecare prezentând o . Este prezentată tragedi Medeea de a Euripide. Sofocle. Se naşte Ari stophan. Este prezentată tragedi Orestia de a Eschil. asi 442 Sofocle câşti î gă ntrecerie dram ati l ce cu Antigona. enel 534 Pisistrate. fi n i Este prezentată com edi Broaştel a e de Aristofan. Atena se i tui „ti a cel 30”. Arhi tectulI nos construi cti eşte Parthenon-ul Crati dă com edi f a sa nos ei orm 404 405 428 cl că. ul Primele opere ale sculptorului Fidias.H D upă O vi u D rî ba – Etapel tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil.i triogi tragi urm ată de o pi l e că. 1968. M nesi es construi cl eşte Propileele pe Acropole. Este prezentată tragedi Hipolit de a Euripide. a nsul Prima victorie a lui Euripide î n î ntrecerie dram ati de l Atena. Sofocle com andă o f otiă de 30 de l l corăbi. Moare Sofocle. SEC. Se naşte l El s. Este prezentată com edi Norii de a Aristofan. Se naşte fl iozof Socrate.pl ecând l a curtea regelui Macedoniei.

36-42.pp.l ui oculde geneză alraţi i ul şialgânonalsm ui dirii critice. tura M i nerva.I u stori cul i rom âne m oderne.geocities. î l n ucrarea sa fundamental Getica (1926).studi î form ă el .).î n ul ntre zi l podurie lisul . tura Ştinţi i şiEnci opedi 1980 i f că cl că. edi cată pe un fond traci fi c. D espre această cul c tură avem referi bogate al i nţe e stori l anti (H erodot. prei şi si a nteti zează form e cul tural arhai şi e ce prei stori di acest spaţi de i ce n u nterf erenţă ( tucul ra Cucuteni G um el ţa. P. cărora ri ă l D ecebal fgură de pe . Bucureşti Edi . tura M eri ane. spre deosebire de cultura greacă.1984 59 Vaie Pârvan. http://www. l şi M i rcea Elade60 au formulat ipoteze explicative i de am pl rezonanţă î gândi rom ânească. B. celtic.CULTURA PRE-R O M Â N Ă CULTURA GETO-D A C Ă Cultura geto-dacă57. Vaă n rea sie Pârvan a el l aborat. Dio Cassius. se adaugă fi resc i uenţe constante sau i nfl ntermitente venind din mediul grecesc. El entul di em ferenţi ator. I stori cri că a rom ânior. u n ectroni Imaginile au fost preluate de pe site-ul că. ni a ne-au răm as m ărturi precum G ândi i torul la care ). care descriu modulde vi aţă. i a a lume a dacilor. Cele maim ul analze şi i te i nterpretări moderne asupra acestei culturii privesc natura credi or şi a i l relgi nţel deior i oase al geto-dacilor. scitic.1982 di 60 Mircea Eliade.Bucureşti Edi a ti l . O protoistorie a Daciei.htm#SARMIZEGETUSA%20REGIA%20%20the%20sacred%20area 58 B. H asdeu . consem nat de toate i zvoarele istorice.com/cogaionon/pictures. Vasie Pârvan59 n vi P.i Columna lui Traian. germani şirom an.născută î m edi urban.Bucureşti Edi l .Stracior ci bon.m i ogi relgi şiconcepţi despre tol a. Hasdeu. De la Zalmoxis la Genghis-Han. H am angi – de la care . este acel că l ea geto-daci a um că şi cul tura pe care a dezvol tat-o aveau preponderent un caracter rural.Getica. o teori controversată cu pri ă e vi l excel re a enţa spi tual a geto-dacior. 57 Textel di acest capi se bazează pe l e n tol ucrarea l G ri ui gore G eorgi . . e 58 Î această pri nţă. Jordanes etc. a turi Bucureşti 2000.

vi une relgi zi i oasă „henotei stă” (credi nţa î ntr-un singur zeu suprem ). di peri n oada rom ană şi post-rom ană. di http://wps.jpg . ate popoarele indo-europene di acest spaţi an u.ablongman. 62 CULTURA DACO-R O M A N Ă Cultura daco-rom ană.1982. I nterveni î probl a „traci ul ”. zi i pregăti terenul pentru acceptarea creşti sm ul t ni ui 61 monoteist . pri bogăţil sal cu el n ie e) emente rom ane sau l nofone.i nd n em sm ui ntens dezbătută î peri n oada i nterbelcă. tura M eri ane. convi rea strâati eţui 61 62 Vaie Pârvan. Sarmizegetusa Regia.com/wps/media/objects/262/268312/art/figures/KISH106. sti sti Col zarea m asi a D aci ( oni vă ei consi derată atunci un fel de „El D orado”. vedere general ă Imperiul roman cu statele vecine. O protoistorie a Daciei.Bucureşti Edi l .46 l atri a o î tă concepţi m oral şii i o e bui nal e ă dealstă. flate pe un stadiu de dezvoltare similar.Getica. este si nteza care a prezi form adat rea poporului rom ân ca enti tate etni şicul că tural lingvi că di nctă.pp 81-100.Luci Bl va dei an aga monstra că daci aveau o relgi poltei ca toi i e i stă.depăşi concepţi poltei nd a i stă a grecior şia popoarel di j vi une care ar f l or n ur.

47 nsă î ntre dacişirom anisub aspect econom i relc. schi bae m al m rea veşm i or şi cerem onilor sociale etc. care va rezi î secol e sta n el urm ătoare el entel m i em or gratoare. form ează î spaţi carpato-dunărean o î nsă n ul nti popul e rom ani aţi zată. e . . nţel cei l mane. i punerea noior foral di m l me admini strati şij di prezenţa conti ve uri ce. î nte de nai toate goţior. Pe l ângă aspectel economice care au determinat e „romani zarea” D aci (i ei ntroducerea unor noitehni de producţi î agri tură şi î expl ci e n cul n oatarea resurselor naturale.hunior. anum e adoptaal rea lm bi. Rom âni şiRom âni Bucureşti Edi i a.a cul i credi or şi obi urior roi i turi. i gios. or. rea dinţel a obi urior şi a si bol l rom ane.p 32. Este „rom ani zarea lngvi că şi spi tual i sti ri ă. com erci şi coti an.rel ieconom i aţi ce . cei l m urior toate acestea au avut ca rezultat transformarea radi ă a m odul de vi al dacior. m rea l nizarea vi iurbane şia şcoll răspândi creeţi ior.1998. î ncepută î nte nai de cucerirea efecti a D aci de către Trai se vă ei an. pare ce exerci şi o atracţi asupra el entul autohtau e em ui ton. adoptarea sistemului roman de construcţi şi a m onedei i peri e. tura Fundaţi Cul ei tural Rom âne. orgae. a antel i vut l o „rom ani oc zare esenţi ă”. rom ani şi daci rom ani i i zaţi s-au I l nfuenţe rom ane î Daci n a: .lm ba l nă vul i ati gară .rel isoci e aţi al . cea care este durabiă şipri care speci culvechi l n fi i 63 Daciei s-a modificat definitiv” . că î restul Rom ani orientale. romanitatea a n ei fost î cel di urm ă sorti di n e n tă spari ei î fosta ţi .avarior şiapoisl l „Dal l l avior. Concl a este că î urm a unui proces î ungat uzi n ndel de si bi m oză geto-daco-rom ană.cul tura l nă ati 63 Ioan-Aurel Pop. n Daci trai a ană. adoptarea cal ui aţă l î decursul câtorva generaţi a ti n i parel cul or tural e şi de ci lzaţi al cuceri l rom ani ti vii e e torior .). nuă a armatei rom ane şi a funcţi onarior i peri i î l m al n posturi chei î păm ânteni veteranior.

ulaval. reuşi să se cri i nd stalzeze î ntr-o nouă realtate:poporulrom ân”64.I l stori uneii . tura Enci opedi 1993.a m aispus suveranul ponti . zare polti şi j di m i ogi construcţi i că uri că.anul106 d. egăturie di l ntre rom ani tatea răsări teană şi cea apuseană au fost m enţi nute. http://www. n când a af rm at că este bucuros să păşească pe păm ântulrom ânesc. î confguraţi spi tual a n i a ri ă poporului român. obi uri organi l n i cei . i m ărturil ar ie vii ale acestei sinteze daco-romane s-au păstrat î n veacurie urm ătoare î lm bă. rea ni ui n ul elem ent fundam ental care va i ntra.ca/axl/europe/images/roumanie-dacie-map. după rel tragerea adm i straţi rom ane di nordulD unări. al ături de m oşteni rea rom ană.î i ntrucât “naţi unea rom ână s-a născut î n acel ti p cu evanghelzarea sa”. după tradi e. Rom ani tatea rom ânior.Bucureşti Edi a dei .48 m enţi nut. a n m ul H 65 R Ă SPÂ N D IR EA C R EŞTIN ISM U LU I PE TERITORIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC Î di pri el secol al m ieni uiî ncă n m e e e l ul ntâiare l oc răspândi creşti sm ul î spaţi daco-roman.tlfq. i Î peri n oada de etnogeneză a rom ânior. . a dori “să aducă un om agi aşi m i n zi f t u poporul rom ân şi rădăci l sal creşti care coboară.p. tol e. pri vi ta sa. l opera de evanghelzare a ui nior e ne ţi a i . Forumul roman D aci î cadrulI peri uirom an. cl că.17. Afi aţi că poporul rom ân rm a 66 „s-a născut creşti n” are î vedere faptul că n 64 65 Adolf Armbruster.jpg 66 Acest lucru a fost apreciat de Papa Ioan Paul al II-lea î vi ta pe care a ef n zi ectuat-o î Rom âni î m ai1999. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ile epocii romane etc. ni ei n i peri oadă despre care avem puţi i ne nform aţi i i stori l ce. n a.

au loc invaziile nomade: goţi. Faptul că poporul rom ân a pri i î m t nvăţătura creşti chi di nă ar n m om entul naşteri sal ca popor este conf rm at de o seri de docum ente arheol ce şi scri I i e i e ogi se.gepi i avari. î D obrogea de azi î n . I -XVI.I V-XIII. fratele lui Simon Petru”. oc pri converti i vi e. Este un fapt cert că î pri el ci secol e al n m e nci el e erei creşti noua relgi avea î spaţi dobrone. Î ntre sec.cât şipri l n ri ndi dual n ucrare m i sionară. II 1) dar şitradi a nescri consem nează f I.reconstrui unel cetăţidi zond e n Î sec. Apostol Andrei Apostolului Andrei. insti iconsoldate. Fii şi Pavel au î lp ntrepri căl ns ători m i i sionare î acest spaţi i Apostol Andrei f n u.I-I ( H. evat faptulcă Apostoli i Andrei. Sf. vechişim ainoi care au rel . n m ul „Spre deosebi de al popoare veci î i re te ne. n stori a cărora este consem nată o dată preci a creştinăsă ri l ofci e. n recucereşte o parte i portantă di teri ulde l m n tori a nord de D unăre. Pri el scri patri ce î lteratura noastră. nvăţătura creşti a f răspândi de A postol A ndrei f nă ost tă ul . î m nsum ând pri el m e secol al ereicreşti proces ce a avut l atât e e ne. ar ul . î Thraci şi î ţi n a n nuturie de l D unăre”. Craiova. sti i Creşti sm ul a deveni relgi recunoscută ofi al ni t i e ci de i peri rom an î anul313. . ui Creşti narea ti puri a com uni l daco-romam e tăţior ne este confrm ată de cercetărie i i l stori m ai ce. I 67 Nestor Vornicescu. i e n ul gean. ţi să aptulcă “î M acedoni n a. ). ratel A postol ui Petru.a răspândi creşti sm ulî D aci Ponti ui t ni n a că.49 perioada de formare a poporului nostru coincide cu epoca de exti ndere a creşti sm ul î zona ni ui n carpato-dunăreană şiî i peri rom an. “î Scythi î M oesi superi l a n a”. i i zi. 1984. . i slavii. cel care a î e ul ntem ei Bi ca di at seri n Rom a. sec. l ci 40 de ani după retragerea arm atei a rca şi a adm i straţi rom ane di D aci Constanti ni ei n a. ratel e l Petru. Istoria bis. tătari i Apostolul Andrei este primul m i onar creşti cunoscut î si n n D aci Ponti (Dobrogea) a că . dar şi pe am bel m al al D unări de j e uri e i os. Editura Mitropoliei m e eri sti n i V Olteniei. 27. n a rom ană pătrunde creşti sm ul ni . cumanii. zvoarel e antice (Eusebiu de Cezareea. n a oară. pecenegii. î Daci n I V d. săvârşi ndu-se paralel cu procesul entogenezeipoporul rom ân”67.sub Constanti cel m ul n n M are.alcăruiurm aş spi tualeste chi actual Papă I ri ar ul oana PaulalI-lea. p. noi am pri i Creşti sm ul pe pari or i al m t ni cursul unei peri oade de ti p.huni.i epi tuţi i ar scopi de ai au partii ci cipat la vestitele Sinoade ecumenice (precum cel di 325) şil m arie conf n a l runtăriteol ce di “peogi n rioada de aur” a patri ci.

având sedi l i î zona l ul ocalzat n Buzău. să n i ati Cea di ntâi scri patri că de pe teri ul ţări ere sti tori i noastre. î n n anul 372. unul dintre cei mai mari teologi ai timpului. ni p ati IV-VI Pri el docum ente creşti m e ne cunoscute pe teritoriul Rom âni ei .Valul lui Traian ( cunoscut şisub denum i de rea Brazda lui Novac).find adresată Sfântul Vasie celM are. n ucrare este rel atat sfârşi tragi al m i onarul Sava. a i a i ngroapă î satulPi n etroasel tezaurulcunoscut sub e numele de Cl oşca cu pui de aur. adoptă creşti sm ul .W ul l (sau U l l consi fia fias).arhi i ui l episcop al Cezareei din Capadochia.sub i uenţa popul eil ni ui nfl aţi ocal şia unor m i onari D ar fenom enulî e si . petrecut î peri n oada când goţi (vi goţi).fapt atestat de docum entel i e stori şim ai ce al de ci aţi lteraturi creşti î zonă. derat “apostol sau ” epi scop al goţior.Ea este cunoscută sub denum i de Scriesoare rea Bi ci di G oţi către Bi ca di Capadoseri i n a seri n chia.Sub presi ază n m ul unea hunil l 376. stabii i zi i lţi tem porar l nordul D unări (î a i ntre 332 şi 376).î anul1837. tul c si ul marti zat pri suplci şi î ri n i i necare î râul Buzău. aşadar. î vrem ea persecuţi regel got n ei ui Athanari î potri creşti l Evenimentul s-a c m va nior. n urulanior 373l 374. Textul are o semnifi e i caţi stori deosebi Î această l că tă. ce străbate O l a şiM unteni teni a – ri cat cu scopulde a apăra limes-ul nordic. scriere care s-a păstrat. tezaur care va fi i descoperi abi î secol alXI ea. t a n ul X-l n I ată. este Păti i m rea Sfântul Sava „G otul datată î j ui ”. că spaţi daco-roman este integrat ul î noua m i n şcare spi tual astfel că î ri ă. nceputurie l Creşti sm ulde ti l n. podi sesiunie rom ane di stânga D unări – este consil n i derat de unii istorici ca aparţi nând acestei epoci . goţi se retrag l sudulD unări şi î or.i celcare a tradus Bi i î lm ba goar bla n i tică.sec. ntâm pi nă rezistenţe.50 nă. Schimburie econom i şicul l ce tural î e ntre nordulşi sudulD unări conti i nuă i ntens şiî secol e urm ăn el toare.este persecutat şielde regel Athanari şi e c se refugi î i peri rom an.lteraes rcul a i i ne n i tură scri î lm ba l nă.

Bucureşti Edi . Tomis. Hi a şi al l i di zona sul stri te ocaltăţi n D unări de j erau centre i portante alcreşti i os m nismul î pri el veacuri I ui n m e . tura Al Edi pex.n lei a di vi apr. pe l ângă o bogată acti tate m i ovi si nară şii ectual cu l ntel ă. n u sunt m enţi onaţi şi Laurenţi de N ovae şi N i u ceta de Rem esi ana (născut î j n urul anul 340 d. Leontius Byzantinus.l 435. num i şi “cel “Sm tul t M i născut şi el î D obrogea şi m ort l Rom a c”). cel care a avut o i l t oni e tul nf uenţă prof undă asupra gândi i creşti ri ne. “şcoal de Tom i cupri a s” nde şitreim aripersonalităţicare au avut o contri e esenţi ă î m edi buţi al n ul spiritual al epocii: Ioan Cassian. n aţă a U n al num e ce a i t ntrat î i n stori l i creşti a um i ne este Di si Exi oni e guul ( eri ”. ucrăride doctri creşti nă nă şide respi ngere a erezil di epocă. Astfel. Tom i . care au elaborat tori ni m lucrărifundam ental de dogm ati şiau contri e că bui î chi defni u l organi tn p i tori a zarea bi ci creştiseri i ne î veacurie respecti n l ve. acestei ipoteze la Mihai Diaconescu.. ui scriitori i portanţi de lm bă l nă. tani printre care Teotim I (episcop al Tomisului la 392.D ante (+ 1321) V ezidezbaterea no . cor m . pe l anul 420. cit.). U ni cercetători î i i l denti i pe D i si Exi f că oni e guul cu f m osul scritor şi teol creşti D i si Areopagi ai i og n oni e tul ( num i şi Pseudo D i si Areopagi ). n a 69 (aprox. n G alei î zona M arsii . O pera „dobrogeanul ” Di si ui oni e Vesti icreşti l Tom i gi ne a s (Dobrogea) Ioan Cassian. pp 33-98. 1999. cca. născut î D obrogea (pe l 360 d. cunoscător şi apărător al l O ri ui gen şi I oan G ură de Aur). S-a stins i .Tom a d’ ui m si Aqui (+ 1274). care au i nterveni î di t n sputel teol ce e ogi al vrem i. . Istoria literaturii dacoromane.51 gândi i creşti î afă ai o ancoră soldă. stori lteraturi patri a i i stice m enţi onează m ai m ul epi ţi scopi tom i . 555) . respi e i ngând erezil Î acest spaţi ie. Al m i ati ături de ei . n a H este cel care. Ioan Cassian.op. 360 68 69 I orm aţil despre aceştiscritorisunt prel nf ie i uate di N estor Vorni n cescu.).a î ior n ntem ei at viaţa m onahal pe aceste l ă ocuri dar şi î sudul .H. Dionisie Exiguul. fapt ri ne şi l ci i atestat de exi stenţa şi acti tatea unor scritori şi vi i 68 gândi creşti de pri rang . î ndeosebiasupra l M axi M ărturi torul(+ 662).

n i n i î ncă di secol e II I îH . e 70 Nicolae Iorga. creator al metodei scolastice. î 525. ţi Alt nume important este Leontius Byzantinus (+ aprox. Exi stenţa structurior de vi creşti şici aţi l aţă nă rcul a i ntensă a lteraturi patri ce î spaţi dunăi i sti n ul reano-ponti furni c zează argum ente i stori solde ce i pentru a susţi i ne deea vechi i creşti m i nism ul î ui n m edi de form are a poporul rom ân.pri ulcal n m endar creşti pe când se afl l n.pp 16-22.pri penetraţi l n a entă spre răsări a elet mentului popular (ţărani păstori negustorietc.Eleste celcare a tradus di greacă î l um i n n atină num eroase scri al Sfnţior Pări şi cel eri e i l nţi care a si stem ati cronol a creşti î zat ogi nă. Bucureşti Edi a l .au fost agenţide n ul tan l egătură î ntre creşti sm ul răsări ni tean şi apusean.9. col n di ”. rea m ii ltară a D aci de către Trai este un eveni ent polti ei an m ic vezi şi G heorghe D răguln. vol. . ) l î a nceput î sudulD unări. Cuceri n el I-I .apoiî nordulD unări. Contri i fundam enatl l realzarea profiul spi i buţi e a i l ui ritual-creşti al poporul n ui rom ân. unde a fost apreci î chi deosebit penat n p tru erudi a sa. cl că. 70. precum şi ul ui teza pri nd perm anenţa şi conti tatea vi nui popul eidaco-rom ane î acest spaţi aţi n u. a a Rom a. ntocmind. I.zona răsări teană a Europei a fost rom ani zată î î nte de cuceri ncă nai rea eim ii ltară. I stori Rom ânior. Partea a II-a. Este important de observat că I oan Cassi şiD i an onisie Exiguul ca şial gândi şiscritoricreştini .p. tura ştinţi i şi i f că enci opedi 1988. . Dionisie Exiguul.52 Exi guul este apreci ată de speci i drept una alşti esenţi ă pentru i punerea vi uni creşti asual m zi i ne pra l i. VI R O M Â N II ŞI AMPRENTA CULTURII LATINE D upă teza l N i ae I ui col orga. preluată de m edil creşti occi ie ne dental e. 544). ţi tori i di spaţi tom i şidunărean. Sigiliul Romei.arti î “Coti anul 26 februari 2000. sec. .

G i urescu) drept o pri ă consem nare a lm bi m i i rom âne. torna.Croni carulbi zanti Theofan rel n atează urm ătorul eveni ent excepţi : î anul 587. i n consi stente de vi m oşteni acestei„romaniaţă rea tăţiori ental adi sigiliul Romei. . pronunţate de un soldat di arm ata bi n zanti î anul 587. care a fost ime”. fratre.o „Rom ani ori e ental ce reprezină”.î n care factori econom i şi cul i ci tural-lingvistici au i acţi onat tem ei c. Acest fenomen de adânci e s-a petrecut fără m a f „pom eni î i i t n zvoare care se ocupau num aide evenimente politice”71 şielexplcă caracterulatât i de uni al lm bi rom âne. î m onal n n cursul unei lupte cu avarii. ştinţa apartenenţei l l ti i or a parul rom an.53 precedat de un î ung proces de rom ani ndel zare. au fost nă n apreciate de unii istorici (printre care Constantin C. că pus acestor spaţi şipopoare. ni netezi acţi nd unea m ii ltară a Rom ei pri care . „din care s-au a” desfăcut naţil f ie ranceză. “Rom ani di care se vor despri e” n nde popoarel e balcani dar num airom âni vor păstra î form e ce. p. 18. n aceste teri iau fost i use î hotarel i peri tori ncl n e m ului. un soldat din armata generalului Commentiolus – arm ată care m ărşălui pe un drum de m unte î urm ări i a n rea nam i ui– cul Fondul latin al culturii rom âne: Li ba rom ână m 71 Idem. S-a constituit astfel tar i i (al ături de „Rom ani apuseană. aceea. tă si nteza di ntre factorul autohton şi cel rom an. ăm ui care reprezi rom ani ntă tatea ori ental este neceă. ui em n tul Cuvintele torna. i i talană. sară o l uri asupra „vi işiacti tăţi î ăm re eţi vi i ntregul el ent rom an î Răsări european”. i usi ncl v î m edi i peri ui bi n ul m ul zanti de m ai târzi De n u. spani ă şi ol portugheză”). subteran şi nespectaculos. Când vor răm âne î i n afara limes-ul i peri . aceste form aţi vor ui m al uni conti să-şipăstreze lm ba şiel ente de ci nua i em vilizaţi consoldate de câteva secol precum şicone i e. pentru a l uri geneza poporul rom ân.

Pri el el ente al creşti sm ul au păm e em e ni ui truns pe fii l nă. dum nezeu. sub numele de „romani”. term en e ahi î ni pri a dată l 980 î ntâl t m a ntr-un text alî păratum Creşti sm ulrom ânesc ni timpuriu 72 Nicolae Iorga.54 a stri gat. „î lm ba sa pări n i ntească”. unea creşti este fxată î expresi l ne:„Tatălnostru cană i n i ati re eşti î ceruri Tot astfel trebui să reţi n ”). dovadă şi leră ati term i ogi relgi nol a i oasă de ori ne l nă (altar. op. î nger. cum am arătat. fratre . î ntregul regiment s-a retras.ceea ce nţel ei î nseam nă că ceim aim ul di ţi ntre eivorbeau o lm i bă rom ani D ar num aipoporulrom ân a păstrat că. şia dezvol î acest spaţi o lm bă rom ani tat n u i că. Sigiliul Romei.I stori iau dedus di reci n latarea eveni entul că sol i arm atei bi m ui daţi zantine au î es sensulexpresi de m aisus. că bătăla a fost pi i erdută. paşti . rm m âni nu s-au num i pe ei î şi al decât după i t nşi tfel num el cetăţi-m am ă (Rom a) 72. a a fost auzi şide al sol tă ţi daţişia f i ost nterpretată drept un ordi de retragere. credi ni nţă. cit. cuvânt. Poporulrom ân s-a definit pe sine mereu prin termenulde „rom ân”. gi ati botez. creşti cruce. p. dom n. torna. dum i că. a l . e i ” Î i n zvoarel m edi e străi e eval ne.text î care se spune că n „ei se num esc rom ani şi acest num e l păstrat -au până astăzi Acest fapt „confi ă adevărulcă ro”. cer. bi că. poporul rom ân apare m enţi onat sub num el de „vl ”. Partea a II-a.vol. Rugăci a. une apare î ntr-un text al î păratul Constanti al VI-lea m ui n I Profirogenetul (912-959).„urm aşiaicol ştior rom ani aduşi oni l ” de Trai î D aci O asem enea m enţi an n a.am i nd de ori nea sa romanti gi nică. I. I stori Rom ânior. 26. păcat. Î conseci n n nţă. e nem faptul că rom âni sunt m enţi i onaţi ca enti tate etni m ai î că ntâi î i n zvoarele bizantine. scri ptură ş.provocând confuzi astfel e. seri n. sfânt. cuget. către un camarad al său să se î ntoarcă pentru a-şi ri ca dedi saga căzută de pe cal Expresi torna.

cum spunea I orga. n lumea latino-catolcă apuseană. Î lm ba rom ână vorbi s-a păstrat sensul n i tă politi al cuvântul l nesc terra. î contact cu l ea h”.55 lui bizantin Vasile al II-l i după anul 1000 ea. p. î aplcau rom anior şi grupurior i i l l romanizate ale galilor. î term i ogi relgi . cri i stalzate î obi uri şi practi tradi onal n cei ci ţi e. Sigiliul Romei.şi a avii meridionali.. O ri nea term enul „vl vi di germ ană. fapt ce explcă c ui ati i Term enul„vl ah” „Ţări / Ţi ” nuturirom âneşti 73 74 Adolf Armbuster.aşadar. Op. l sl ni. 74 Î ori vari l ” n ce antă.a H aţegul etc.î ncepând cu secol alI ul X-lea. a n ” ştei ui Lăpuşul . av de lm bă rom ani i că”. ar m enţi unile referitoare la romanitatea poporului rom ân devi foarte f n recvente î docum entel n e epocii73. Ibidem. term enul denum eşte un popor de ori ne rom ani fapt gi că. Bloch l saşi n a i transivăneni etc. voloh l sl i de răsări valachus î a avi t. te factură. termenul a fost prel de l ea sl uat um avă. O l ui ui ). n zare polti i că a pri el form aţi i statale medievale. a Făgăraşul . pp 19- .pe gruparea obştior săl teşti î „Ţări (Ţara Lovi .n i n nol a i oasă şi j di precum şiî m odulde organi uri că. di gi ui ah” ne n n „w al pri care germ ani. n i n um rom ani că. i unde se transform ă repede î olah. va răm âne imprim at î confi n guraţi spi tualtăţi şi a cul i a ri i i turi rom âneşti î lm bă. bazate m or uni pe „Rom anil popul ie are”. term en care cunoaşte apoi diferi vari te ante. „vlah l bi a zanti . cunoscute sub denum i de consti i cutum i rea tuţi are. blach la unguri.. cit. 18. care atestă caracterul rom ani al rom ânior î c l n conştinţa popoarel veci i or ne. Apoi.un străi un nesl n. ungă peri oadă statel feudal rom âneşti ca şial state de aceeaşi e e .s-au condus după norm e j di nescri uri ce se. fiind aplicat popoarel nesl or ave de lm bă rom ai ni „Vlah î că: nseam nă.

aţă Lati tatea rom ânior . ul or. că î i naţi ntreaga popul e aţi di nordul D unări ar fi părăsi D aci odată cu n i t a retragerea adm i straţi şi a arm atei rom ane. tot ca răspuns l teoril care negau caracterulautohton a ie al rom ânior şi conti tatea l î vatra daci l nui or n că. n c. a uri că gi nte ati a supravi t form el i puse de lm ba sl eţui or m i avonă î EvulM edi n u. ni ei astfel că teza despre rom ani zarea l despre or. locuitor al satel î sens generi i or. H aşdeu face o dem onstraţi prodi oasă pentru a e gi arăta că substratul daci ca el ent etni şi c. ţăran (om al locului. a eană a supralci i tat rol el entul l n î lm ba şi î etnogeneza ul em ui ati n i n rom ânior. tol e. Terminologi j di ori nară. 1986) . D upă cum se şti Şcoal Ardel e. i uni exegeţi ai fenom enul rom ânesc au l ar i ui î ncercat să o reconsti e. em c culturalautohton.56 utilizarea termenilor de Ţară (pentru statele feudal rom âneşti Legea Ţări (pentru regulile de e ). a t i rom âni ar fi i i ar i m grat î spaţi Transivani î n ul l ei n secolele XII-XIII.di 1871).l sosi l î spaţi panoni ar figăsi i a rea or n ul c. D aci prei ă n a stori că ( vezi edi a publcată de Editura Meridiane. cei . rel oni uate de Robert Roesl (î er n lucrarea Romanische Studien. pe care au ocupat-o.care scri o l col e ucrare m onum ental î 1913. originea l nă a rom ânior şidespre conti tatea ati l nui l i or stori pe acest teri u nu s-ar putea susţi că tori ne. Aceste teorii. eţui fi n i 75 obi uri m i ogi tradi i m oduride vi etc.de sorgi l nă. t l răsări o „terra deserta”.H asdeu a fost celcare a tui relansat la noi problema substratului dacic. U nguri. cunoscute sub numele de teorii „i i m graţi ste”. i organizare).pro şi ni l contra H aşdeu 75 I deea va f rel i uată de N i ae D ensuşeanu . grat spre sud tri l care vor î burie ntem ei ci lzaţi El a vii a adei( oni i i eni.susţi că n n daci au fost exterm i . . ndiferent de starea material sau. ţi.a supravi t codi cat î lm bă.D ar com ponenta daci este şiea vi l că zi biă.pentru a dem onstra că spaţi nord-dunărean al D aci ţi i ul ei era un ţi m i c şif nut ti abul de unde au m i os. acel de boi ă) teri a eri de ţară.

Vasie Pârvan l Lucian Blaga Mircea Eliade ahei. nf uenţe geopolitice di verse. dori i . i sm . ă di 1926. sm dental şi f i ul asi c etc. î care n arată că fzi i onom i spi tual a poporul rom ân. protestanti ul şi i am ul pragm ati ul occi sm sl . find o ţară şicul i tură de fronti eră. a ri ă ui evi dent de structură f undam entalrom ani este că. pozi e care ţi va f rel i uată de M i rcea Elade. răsări tene.Rom âni ar f o “ţară sfâşi a i ată” sub aspectul . Lucian Bl aga. suporce n uat tând o seri de i uenţe exerci e nfl tate de m edi ul bizanti şi sl au furnizat argumente pentru n av. vocaţi poporul rom ân este una de si a ui nteză şide com uni care î ntre m arie bl l ocuri de ci lzaţi noi vii e. D upă teori poltol a i ogul am eri Sam uelH unti ui can ngton. va reconsti cu i n tui nstrum entel ştinţi e i fice ale vremii sale istoria Daciei preromane. ne ne a. 76 Î prel n ungi acesteii .aşa cum ne-am format ca popor situat pe limesul răsări tean al 76 Imperiului Roman .uni analştipolti susţi că Rom âni este şiî condi ie contem porane o “ţară rea dei i i i ci n a n ţil de fronti eră” î ntre O cci dent şiRăsări î t. m ai bogată. Aceste fundamente etno-cul tural şi condi ie e ţil istori î care a evol poporul rom ân. ajungând l i l pe care l a deie e-am expus. i ci i î care se î nesc num eroase m odel cul n ntâl e tural şispi tual creşti şinecreşti (ortodoxi catolci ul e ri e. î ntrucât cupri nde şi fl ioane daci ce. i deea că î spi tualtatea rom ânească putem n ri i descoperi o si nteză O ci dent/O ri ent. autohtone. ducând cu ei el ente m i ogi ( tani”) şi eroi ci lzatori de ti O rf A pol num i şi i eni) em tol ce “ti i i vii p eu.zonă ul a. nel ne adi ati că. dar şi i l atalsm ati ). î 1921. o.î l l n ucrarea sa fundam ental Getica. t hiperboreanul. ntre spaţi N A TO şiRusi G eopolti eni o num esc “zona gri”. Această sinteză spi tual nu poate f redusă doar l ri ă i a m oşteni l nă şil com ponenta raţi rea ati a onalismul apusean.57 Vasie Pârvan. Acest punct de vei dere afrm ă că putem vorbi de o deschi i dere a culturi rom âneşti spre am bel ori i e zonturi că . Teza sa este că rom âni trăi pe un ui i esc “păm ânt de cum pănă” şi au produs o cul tură î n care se î nesc şifuzi ntâl onează el ente occi em dental şirăsări e tene. publcă un scurt studi n i u intitulat Revolta fondului nostru nelatin.

lib.edu/maps/historical/shepherd/oriental_empire. ată e e vesc etnogeneza rom ânior sunt traduse azi î ecuaţi l n i geopolitice.58 I peril O ri m ie ental î j e n urulanul 600 îH .utexas.jpg . 77 Voi evodulD ragoş. descăl ecătorulM ol dovei tendi or ei cul nţel tural I cum unel tem el ce pri e. ui . 77 http://www.

ref orm atorulcul uicreşti apusean tul n .EPOCA EVULUI MEDIU SECOLELE IV – XIII Papa G ri gore celM are.

Cul tura apuseană (a Europei occidentale) Perioada pre-gregori ană Peri oada gregori ană Ars Antiqua Cul tura răsări teană (a Europeiori ental e) .

tol ţi erarea. Ciobanu – M i di onar de cul c cţi tură relgi i oasă. Î ncepând di sec. Constantinopol sau Roma face trecerea de la lumea clasi că greco-rom ană l cea m edi ă. sec. D eşi se păstrase a eval o parte di vechea m ăreţi accentulpus pe si n e.CULTURA A PU SEA N Ă (O CCID EN TA LĂ ) PERIOADA PRE-G R EG O R IA N Ă  Apari a şitol ţi erarea creşti sm ul .cal nă. .34. m bolism a deschis drumul stilurilor medievale ce aveau să vi Fi culera î ocui pri psi c.cul tura l nă ati . ţi creşti sm ul î Europa au avut conseci a ni ui n nţe decisive asupra cul i vechi ui conti turi ul nent.sec.adoptarea şiî fi supreman ne. Cl re ce servea ca l de j ădi oc udecată şi de adunare a negustorior î forum ul l n rom an.p. ădi tel n l Petit Larousse. cul creşti se va coagul n V H ). Ed. ritualurile. Creşti sm ulşi creat ni -a structura – limba de cult. cadrul arhi tectoni de cul şi c t accesoriile – din: . veacului al VI-lea.gr.Creşti sm uls-a folosit de aceste cl rica l ni ădi ăcaşuride rugăci une sau a cl t al e î acest sti.cul tura şirelgi veche i a ebrai că . Librairie Larousse. iar basilil gi 79 ca publcă era reproi i ectată pentru tai e bi nel sericii M ozai fol t pentru pavi ente el sti şirocul osi m eni ce mane a devenit mijloc de reprezentări m i ce sti mural M uzi a deveni o refl e… ca t ectare a uni i tăţi Creşti sm ul– principalul ni reper î cunoaşterea cul i n turi europene din primele veacuri ale mileniului I. H elcon. Paris 1966. de sufetulse curăţa de păcatulori nar. basilica tul n: Apari a. ideologia. Multe din formele mai vechi de artă erau prel uate şirei nterpretate î ntr-o l i nouă.cul tura greacă . p. R. zi nl t n hi ea raţi ă spre cunoaştere – pri revel a i ti onal n aţi ntui vă. a că n IV–VIII  Conturarea pri pal or form e de exi nci el stenţă a cul uicreşti liturghia. basileus = rege. . de la Ravenna.I ni ui –IV  Adoptarea şi răspândi creşti sm ul î rea ni ui n Asi m i şi î bazinul mediteranean.Ti i i m şoara 1994. 106b. um nă „Bai rom ană a deveni bapti a t steri 78 creşti unul n.cul tura popul ior aţil creşti nate 78 79 bapti steri = capel pentru botezuri u ă Basilica . tul n a pe m ăsură ce va câşti tot m aim ul adepţi Arta ga ţi .I (d.

1983.p. Buc. ergon = l ucrare.4. tui f ondul tradi ior l e di I ţil ocal n erusalm . Al i ohi exandri Rom a.270.i l Sant’ a i ar a Apoli lnare N uovo elstă pe un tron cu speteaza î form ă de lră.absi dă LITURGHIA M area creaţi şi m il e jocul atotcupri nzător realzat i î această epocă pentru a reda transcendentul a n fost liturghia81 .claire voie . I. cţi muzicali. De aceea Hri stos este f recvent arătat cântând l lră. arcadă.l oan a Bi zanţ. 3.62 di ne di vi ntre D um nezeu şi om . î sec. „Cel m ai i portant servi u di n al bi ci creşti consti tă pe m ci vi seri i ne. triforium. I ” D i onar de term eni n V. Roma şiî al centre au determ i î bună m ăn te nat n sură pl anurie arhi l tectonice. ca şi form el scul l e ptural şi m uzi e. Ravenna şi l a. Cartagi Lyon. roadel unor generaţi de vi e i eţi contem pl ve şi acti s-au transform at î strucati ve n Li turghi creşti – gen a nă muzical-dramatic cu desti e relgi naţi i oasă. Buc. Fleming – A rte şii . Meridiane. p. Conţi nutul de i .şt. Ravenna. Î f ăî n orm nchegată este atri tă sfi l Vasie cel bui nţior l M are şiI G ură de Aur. . Î e cal n peri oada aceasta. .şienc. 181 dei gr.1984.Ed.secţi lca une:1. 80 81 W. Orfeu reuşi se pri m uzi sa să coboare î I n ca n nfern şisă î ngă nvi moartea. i lra cl că.î sec. acţi dei unea şi succesiunea riturilor la Constantinopol.I şidevi n V ne pri pal sl bă creşti î nci a uj nă n Bi ca Răsări seri teană. tă or nti em a fost rei nterpretată de Sfântul Augustin ca simbolzând trupulrăsti t all H ri i gni ui stos. ar i asi datori coardel eiî nse pe un cadru de l n. 2. 80 n i ” Basii rom ană. Ed. simbolismul mozaicurior.vol. na. A nti a. leitos = obştesc. uând form a def ni vă l Bi i ti a zanţ. pri reform el l Vasie cel M are şi I n e ui l oan G ură de A ur.

ni t pe de-o parte. care a trăi î Si a şil t n ri a Constanti nopol(Bi zanţ). n odil lemne al cântul lturgi fasci e ui i c.m aiveche şim aistavii a bil (fundam entată pe cea greacă). ăturide Vasie celM are şide G ri l gore Teologul. n e nregi străm o trecere de l m il a joace m eni să rete dea l ea real l al e.alcăror rolera să evoce um ă a tel viziuni transcendente. de-a lungul l decenil secol or şim ienil ”82 ior.I G ură de Aur oan (Chrisostomul).Conţi nutula secol de gândi teoree re tică s-a î bi cu strădani practi a nenum ăram nat a că te generaţi de scritori constructori decoratorişi i i . 183. i popul ie nordi vor pătrunar aţil ce de î bazi m edi n nul teranean. dei . i ei zanti î Răne n sări şisi t ntezeil G ri ui gore celM are î Apus. prevăzute cu o vastă gam ă de decoruri costum e şiaccesori create de m âi l di .H.wikipedia. opedi a. Prin poezia limbajului. uca ne m ăreţe.pe de al parte. . form el m ul e clasice din sud s-au î ni şis-au contopit cu cele ntâl t al popul ior de l m i e aţil a azănoapte. nanta dram ă a umani i î tăţi.şispi tulnordi reri c. care nu durează doar câteva ore. ntruchi pată î lturghi se j pe scen i e. cit. prin coregrafia mişcări şi gesti i pri m el ie soi ci.cu i urie ei ă deal l de raţi une. – epi scop şipredi cator creşti n.erudi a şiputerea ţi de a convi şii presi nge m ona credi oşi. i e ri ui „Stiulpal l eocreşti rom an şicelbi n zanti constitun i răspunsuril nevoia de noi forme verbale. şti i Liturghia este un spectacol continuu.Li n turghia a devenit cu timpul nu doar un serviciu religi cio form ă de artă ce dezvăl e i os.63 turi mature. op. ui ntense aspi raţi al spi tul um an. Sf.cise desfăşoară cu vari i aţi regul odată cu succesi ate unea sărbătorior soleml ne ori pline de veselie. 347-407 d. Această fuziune î ntre ci lzaţi rom ană. viau a zual şiaudi ve de expresi Î am bel cazuriî e ti e. dută pă căderea I peri ui rom an de Apus.org/wiki/St_John _Chrysostom) Sf I . el l ior.vol.A f ost num i „G ură de Aur” pentru t el ocvenţa. muzi canţi dând naştere lturghi bi . l lunior şi anotimpurilor calendaristice. oan G ură de Aur 82 W. p. de-a l ungul săptăm ânior. i nie bace ale celor mai buni arti şim eşteşugari aivrem i. I. Pe m ăsură ce creşti sm uls-a răspândi spre nord. http://en. (î W i pedi the free Encycl n ki a. Fleming – A rte şii .reţi nere şirepaus.A f sancti cat nci i ost fi şii us î grupulcel Trei ncl n or I erarhiortodocşi al .

dar depăşi spaţi I peri ui rom an – nd ul m ul î ntrucât realzărie stiul rom ani se exti di Scandi a până î D al aţi şi di A ngl până î i l l ui c nd n navi n m a. Lăcaş relgi î ri i os. 42. sugera anal a cu procesul de form are a lm bior rom ani aplcat dom eni ui artei el I ogi i l ce.î ntre D ion şiLyon.sursă de ci lzaţi unde se găseau si vii e. n care pelerinii se puteau aduna pentru a venera relcve sacre.D rî ba – I l a. a tala. . Vasile cel Mare.cu energi l i a ui nepui l şicu zabiă i agi a f m naţi ecundă. 330379.vol II Ed. de rene gul structurate ori ă. 329-391 Abaţi Cl a uny D acă bazii l pal lcie eocreşti rom ane erau.64 cent trezit la viaţă. Era î i e n ţi ntr-adevăr un om agi u adus tradi ior cl ce ( ţil asi recuperate î ti pul epoci carolngi n m i i ene). j Cei Trei Ierarhi Sf. m stori cul işici lzaţi . Grigore Teologul. nceput să m ărească î ţi ea năl m navei. ţi nând să sublni i eze rei nserarea arhi tecturi acestor secol î tradi a rom ană. şt. propus î 1824 de arheol n ogul f rancez Arci de Caum ont pentru a i ca arta sse ndi secol or XI şi XI.focar de cul ui tură. e fluenţa nordi au î că. Centrel spi tual şi cul e ri e tural al acestei epoci e e sunt reprezentate de m ănăsti . n ia n Transivani Spani şiI i ” O . m ănăsti i rea era totodată centrul m eşteşugăresc şiagri alţi col nutul . ngurel e bibloteci şcol şi spi e al vrem i.1990. i ul . I. sti ce şi ati m aturi l -a ns tatea î ntre ani i 1000-1150. Buc. . ângă oraşulM âcon. 83 „Termenul romanic. episcop de Caesarea Sf. zontal cel rom anice.nota a turi vii ei . sub in.p. U na di pri i . i tal e i n mel m arim ănăsti rom ani m enţi e ri ce onate î i n stori este abaţi de l Cl e a a uny.353. si tuată î sud-estul n Franţei l . a dat naştere stiul romal ui nic 83 . cca.

Bol l curbe al ţie e plafonul şim area vari ui etate de unghi form ate uri 85 de pereţi am pl or transepturi . ul 84 85 Corul = zona din jurul altarului principal. Sonoriui m tatea unuicor m onahalde câteva sute de vocidevenea astfel impresionantă.ca şiadânci ea i el m navei dădeau cântul un ti bru specific.condusă de Patriarhul de Constantinopol şiBi ca Apuseană seri (Romano-Catolcă). Cea m ai i portantă di m ntre el este. e desi gur.htm . Transept = gal e transversal a unei bi ci care separă corul de nava pri pal şi care form ează î eri ă seri . Se creează astf două centre el organi zatori şii ogi ce deol ce al relgi creşti î Europa: e i ei ne n Bi ca Răsări seri teană (Ortodoxă). lturghi Pe m ăsură ce creştea spaţi i a.co. negal ca e dimensiuni.pri excom uni sm m carea reci procă di ntre cardi ul nal H ubert şiM i lCerul us. braţul cruci. La m arie catedral exi u seri i i l e stau două transepturi i .uk/online/datasets/samples/education/images.condusă i de Papa de la Roma.65 La proiectarea corului unei bi ci abaţi e se seri al făcea totulpentru a crea am bi anţa acusti î cacă n re urm a să se cânte neî ntrerupt.helicon. hai ari Patriarhul de Constantinopol. 84 1054 – Are loc Marea Schi ă. nci ă n pl anul de ansam bl al bi ci. 86 http://www. Catedral goti a că 86 I punătoarea catedral goti poate fi î easă m ă că nţel drept cea m ai î tă realzare a om ul m edi nal i ui eval num aiî contextuldieri or acti tăţi pe care le n f tel vi adăpostea.

adoptarea de către toate vocie a unuim odelri i repetat. Ca modalitate de organizare m uzi ă conşti cal entă şi i ntenţi onată î nsă. Denizeau zori e n ca i oni l tm c ” – Să î egem şisă i nţel denti căm genurie m uzi e. monodic. a ntr-o vastă sal ă ce răsuna de voci uni î rugăci . op. vocal! Plurimelodia – am optat pentru acest termen pentru a include principalele tipuri de discurs muzical simultan: polifonia. „I tm i = î m uzi polf că. n jocul acestui l uxuri ant spaţi vi . Tot î acest ti u cal n p de spaţi arhitectural s-a născut. p. omofonia. nirea tuturor acestora ? Căi peni nţa tenţior. oni m oni a. i a m tati Toate acestea.răsuna o m uzi concepută cu m axiu zual că mum de economie de mijloace: coralul gregorian . polfoni i i vă. G. heterof a.si f sm ul ş. 2000. p.î j n urulsec.oam eni sunt m aicurând î uni i ndem naţisă ofere daruri decât să se roage… Care crezică este m e. 195. Ed. s-au identificat momente pl m el ce î uri odi ntâm pl ătoare. Fleming. de predi te n uni ci sau de cântări . deşi m i si nunate deşertăci .apari a ne n e nci ul al ţi uneinoiform e de spaţi m uzi .î preună cu o deosebi de bogată m t î nveşm ântare scul ptural şial podoabe străluciă te toare au stârni cri ci di partea unor prel ai t ti n aţi vrem i. fi l cal . G ândi rea polfoni i că conţi î germ enel eipri pi spaţi . î secol e u n el XV-XVI. precum Sfântul Bernard. polf a lni ioni i ară.izoritmic88. î cadruli n nterpretări i colective. al XII-lea. m onodi acom pani a ată. 87 88 W. Buc. cit. Meridiane. 248. Plurimelodia – prin tipul numit heterofonie – are origini vechi şinecunoscute. PLURIMELODIA Spaţi vast alcatedralei medievale a creat condiul ţil apari eiplurimelodiei – î pri a eiform ă de ie ţi n m existenţă. diatonic. Din studierea cul l pri i ve de astăzi turior m ti .66 i nteri catedral se transform a î or. plurimelodia – sub forma polifoniei – a apărut î n Europa apuseană. care scri „văi a: zând aceste costi toare. ori l adm i a cel ce l pri raţi or e vesc ?”87 Sfântă m âni căci î m il e.

n bi ca apuseană) – s.l nă m l t: ati Cântare m onodi vocal m odal că. ă Crearea uneinotaţi m uzi e – i preci necl i cal m să. Italia). cţi cal. oriental. slujba s-a î nchei at!) cel de al credi or tă nţă. re de lturghi care este ofi ată i e. ambrozian (Milano.î nchei ere. Italia). Li bie de cul greacă. beneventin (Benevent. Missa – se i denti că până l un punct fi a cu liturghia creşti nă. bizantin.Excepţi o n i e face prima parte a missei – Kyrie eleison (Doamne m iui l eşte). m tere. 89 cerându-le astfelsă părăsească bi ca. ă.î ncep. ci î lm ba greacă.care păstrează până astăzitextulgrecesc.şt.p. gallican (Franţa actual ă). seri Pe teritoriul Imperiului Roman apar mai multe ri creşti după zone cul turi ne. Pări e m i catolce este ntel ssei i considerat Papa Grigore cel Mare (sf. term enuldesem nează î nsă pri pal sl bă creşti di nci a uj nă n Bi ca Apuseană. . VI . seri El entuldi ncti î em sti v l consti e î speci lm ba tui n al i l nă de cul spre deosebi ati t.şienc. sec.care păstrează schem a I liturghiei.sec. Missio sau dimissio seri (l ) = tri i at. nr. IV.1984.67 CONCLUZII Apare Missa ( nci a sl bă creşti a ziei î pri pal uj nă l . Buc. gelasian (Germania actual ă). ară.Când sl ba se î uj nchei a.294. preotul pronunţa si ntagm a Ite missa est (Pl ecaţi . . tural -geografice:        roman (Roma). VI). redus de semne 89 D i onar de term enim uzi i Ed. mozarab (Spani actual a ă).

unde a cunoscut cultura m uzi ă şilturghi bi cal i a zanti nă. teri Î anul 573 î transform ă som ptuosul pal di n şi at n Rom a î m ănăsti fondând şial şase m ănăsti n re. ungând î j n urul vârstei de 30 de ani praetor sau praefectus urbi la Roma. Î 590 a fost al papă. 22. l Totodată. nat l m Sau nunţi papal= am basador alpapei A. m i onari tri i de el au converti l si i m şi t a creşti sm popul ie angl ni aţil o-saxone.a m ui Tiberiu (succesorul lui Iustinian). Este trimis ca legat papal 90 ti p de şapte ani m (578-585) l Constanti a nopol l curtea î păratul . apokrisis = răspuns)î I peri bi n m ul zanti of ţer î n. 1967.G astoué – Arta gregori u . ca i -a Grigore I cel Mare. A stuce diat artel lberal şi dreptul aj e i e . . pe cele din G ala şidi Peni a I că.caltate î care reuşeşte să n es i n sal veze Rom a de două ori de am eni nţarea devastări l i ongobarzior. muz. te ri pe domeniile sale din Sicilia. cca. demnitate din care demisionează ul or. p.Ed. ană. i nsărci să ducă răspunsurie î păratului.PER IO A D A G R EG O R IA N Ă – SEC. i n nsul beri Biseri catolcă l sanctificat. VIII–X     Cine a fost papa Grigore cel Mare ? Reform a gregori ană Cântulgregori an Conseci e reform ei gregori nţel ene î n m uzi de cul a O cci ca t dentul creşti ui n DATE BIOGRAFICE Aparţi unei f ii ari ne am li stocrati romane. 535-604 90 Apocrisiar = (gr.

„Ar f o eroare să se creadă că acest cantus planus i este sec. şcarea duratel este i tm i şi depenor zori că dentă de text. + să creeze un nou organi . muz. Asemenea şcol pentru cântăreţi şi cori au l finţă î i şti uat i n toate centrel bi ceşti i portante di apusul e seri m n Europei. m ui i c -a ăcut pe I ni usti an * m păratul Bi î zanţul . incapabi de a em oţi şide a l ona zugrăvi cu toate că este lpsi de com plcaţil . i t i ie ri ul .sf n ţi ântul G ri ui gore celM are. adeseori el şti – şi î ei e ncă î ntr-un mod Reforme muzicale Reforme liturgice 91 „Cuvântul scola î lm baj j di l n î n i ul uri c ati nseam nă o asoci e de persoane având acel aţi eaşi i nterese prof onal Exi o scola a notarilor şi una a m ii l esi e. caracterul fundam ental este sol n şiuni em form di punct de vedere di n nam i c. al foni m i a. sm va nai ântul G ri gore să aj ungă l a Constanti nopol Puţi după aceea.] de la Constantinopol.69 R EFO R M A G REG O R IA N Ă U nii lturghia pornind de la ritul roman şio i fcă i m pune tuturor bisericilor din Occident. Buc. a tul Î l n ucrarea Antiphonarium cento. creând astfel m i catolcă. Î i nfinţează şcol pentru î i nvăţarea noul ri ( ui t gregorian). n. Ed. . n. abstract. dându-i î caltatea sa de papă. CÂ N TU L G R EG O RIA N Cântulgregori este monodic şicupri an ndea l ori a gini psalm odi cântarea responsori ă şi anti a. G astoué – Arta gregori ” ană. Scola cantorum apare î i … n n stori ca o vădi i i e a corul M ari e tă m taţi ui i Biserici [Sf. stă ltarior… Toţi cl ci studenţi f ează Scola lectorum eri i orm (lector = l ector.n.pri tradi e. stabieşte penl tru fi ecare m om ent lturgi şi pentru fi i c ecare sărbătoare a cal endarul ecl asti o anum i cânui ezi c tă tare. 29.n i lege. putere de . el nu i tm ui gnoră i agi l i i şi al m nie dei e senzaţi . p. A. Lucrarea sa Sacramentarul stă ssa i l baza ri uiaşa-numit gregorian. Crearea Scolei şipublcarea repertori uirom an ise atri e î i ul bui n unani i m tate. grad bi cesc şi student) I portanţa crescândă a cântul lturgi l f seri . numite Schola cantorum 91 . 1967. Sofia. cu câţi ani î nte ca sf ui n.

i . sugerând m ai degrabă o i presi de senim m e nătate. une form ă ca durată de sunete. p. p. n i i ul ui an cal . ei odi nine se revel ează pe depln când sunt cântate de i un cor l uni ” a son. n m odurie care î sunt propri. 571. aţi tm ce. expresi – care n-ar putea f supri ată decât vă i m supri ând pur şi si pl ori m uzi – este m m u ce că subordonată.. Toate acestea pot crea o impresie de monotoni î realtate. N u are i cate ni m ăsura. III. I stori cul işici lzaţi .ştinţi i Buc. el expri ă bucuri dolul suplcaţi î i m a. forte. sensi ltăţi. ni nuanţel de i ci e ntensi tate – piano.fără un relef care să atragă atenţi i a. (Jul Com bari m ” es eu) „Cântulgregori – notează O vi u D rî ba – nu an di m cunoaşte ceea ce num i noiazi«expresi tate» – m vi cu al cuvi te nte: tonuri pateti vari i ri i ce. cit. el are m odul i ce l i i aţi corespund m i şcărior gândi i D ar această parte l ri.ni un tem po anum i ndi ci ci t. i f că. mezzoforte.571. 93 I agi al Sfântul G ri m ni e ui gore cel Mare 92 93 O . este dom i nată de un caracter m ai general şi m ai 92 i portant.ni i di ceea ce fusese propri m ubii i m c n u zi ianti greceşti Este o succesi uni ci ce .D rî ba – I m stori cul işici lzaţi . a turi vii ei .vol. delicateţe şi suavi tate. a turi vii ei .vol II Ed. 1990. op.lm baj cântul gregori este e. surpri e i agi ei m omentele spontane ale zel m naţi .70 remarcabil – să se adapteze sensul unui text ui lterar. de sol ni em tate şi m ăreţi Frum useţea expresi acestor m el isee. i a. I.

Buc. G astoué – Arta gregori ană.com/images/Cantate.chantgregorien. 28 .jpg A.71 Fragment dintr-un manuscris gregorian autentic 94 Fragment din prima parte a Missei de tip gregorian – Kyrie 95 94 95 http://www. 1967 p. Ed. muz.

Advent = cerem oni creşti care are l î ul m el patru săptăm ânidi ntea Crăci e nă oc n ti e nai unul .G astoué – op.Introitus = „cânt procesi onalcu caracter anti oni extras de obi di f c.şt. . ssel ” cţi cal.72 I ntroi di pri a dum i că a Adventul tus n m ni ui 96 96 A.austinsymphony.org/music/index.ci pp.244. 90÷91.p.1984. D i onar de term enim uzi i Ed. cei ntr-un psal şicântat de cor l î m a nceputulm i or. Buc.şienc. t.asp?LT=A . http://www.Î A Glossary of ui n Popular Music Terms.

am bi tusulcreşte. si ţulsi etri şialspaţi ui m m ei ul . Rând m el c cu sens odi ascendent şidescendent.73 Scurtă anal ză a textul m uzi i ui cal Pri ulrând m el c.apoiun oc m naţi reci v am pl î fi pi tati u. Sunetele importante sunt sol şila.Fi a m odi nal fa.î care conturul n fl uctuează şiî nregi strează o „cădere” pe cuvi e „inimici ntel mei”. Finala sol. Pi de m aisus reprezi un esa ntă „arc”:pri el fraze au sens m e ascendent. . are l o cul i e. l odi Conturul liniei melodice cupri o bruscă cul i e nde m naţi pe cuvintele „Deus meus”. finala sol.Î pofi n da aparenţel sunt prezente or. dominanta sol. Concluzia primei perioade O nouă frază m uzi ă cu cal finala fa. Aldoiea rând m el c. n nal esa este reluată da capo. Concluzia.

Ioan 98 Şiastfel robi tăi .  Ritmica – si pl durate aprox.i nterval m i .cca. Merdiane. imnuri. din centrul Italiei. Cu glasuri smerite Pream ăresc minunea Faptelor tale. coral  Interpretare m onodi că  Forme – strofice.74 Limbajul muzical gregorian  Melodica – si pl dependentă de text. 1983.org/lit/activities/view. I. urm ări nd sem ni caţi textul fi a ui  Timbrul – vocal. antifonic. secven- 97 98 W.catholicculture. Sfinte Ioane. dependentă de text  Dinamica – constantă. Imnul Sf. egal m ă. Curăţă vi na Buzelor noastre păcătoase. dei http://www. Ioan : Ut queant laxis. tropi. XI – G ui d’ do Arezzo i nventează solm i a (denum i actual a notezaţi rea ă lor muzicale) pe textul unui imn î nchi 97 nat Sf. Ed. psalmi. libere (dependente de text). p. 205. Buc.9911033.am m ă.cvasi abi e ci -sil că G ui d’ do Arezzo. improvizatori (nterpretul i provi ce i m zează pe o structură de bază creată de com pozi . provincia Toscana. – – m odal – di ă atoni (tonuri şi sem i că tonuri diatonice) sec. uni form ă.vol.cfm?id=1113 . i . moduri de interpretare: responsorial. tor)  Genuri – missa. bitus restrâns. Resonare fibris Mira gestorum Famuli tuorum Solve polluti Labii reatum Sancte Ioannes. fraze muzicale – rânduri m el ce. născut î orăşel n ul Arezzo. Fleming – A rte şii . odi stricte (notate precis de compozitor). e.

 Apare orga.htm#images ). s.concertartist. Î f se l n n aţă af ă cl atura. sf. ntâi î RegatulFranc (n ti pul n î m domniei lui Carol cel Mare. Agnus Dei. G l a. VIII)  Apar pri el m ani m e festăride polfoni ( il s. 101 M oduri enarm oni = m oduri care au î com ponenţa l şi m i ce n or cro-i nterval ( nterval m ai m i decât e i e ci semitonul).I apoiî X).i î spate două m i l avi ar n ci burdufuri pentru pom pat aerulî n tuburi (http://www. Kyrie. G radual Alel a. sunt eliminate instrumentele muzicale din serviciul religios. VIII. (s. 99 http://en.  cântare î grup. ori .dram a lturgi ş.wikipedia. reduce num ărul teri m i că odi de moduri. n Anglia.org/wiki/Gregorian_Modes M oduricrom ati = m oduricare au î com ponenţa l şisecunde m ări ce n or te.  cântare responsori ă (di og sol al al o-grup)  Modurile – sunt preferate cele diatonice.  Structura missei gregoriene: Introitus. IX) . Credo. n  cântare anti că (di og î foni al ntre 2 grupuri ).s. Benedictus.XV .info/organhist ory/history/hist002. ) XI I punerea cântări gregori m i ene are l î s. O rgă m obiă di sec. VII – IX  Grigore cel Mare (590-604) – impune limba l nă.organum  I nventarea sol i ei şi a notaţi pe m zaţi ei portati ( ui d’ v G do Arezzo.s. l ui Ofertorium.VI – XI m aiî oc n I . i că a. 100 .75 ţe. sunt eliminate treptat cele cromatice 100 şi enarmonice101. stabieşte cântărie creşti oblgatori ati l l ne i i (Antifonarul)  U l or si plfi m el a. Sanctus. i e m j. Scvenţa.  M odaltăţide cântare – i  psalmodiere (solo).99  Esteti – minimum de mijloace / maximum că de sensuri CONCLUZII  Cri i stalzarea reform ei i ţi ni ate de Papa Grigore cel Mare – s.î ncep.

tui rum ui pentru î nceput i pusă.  dacă ea consti e o esenţă a f osul .classicalscore. Şi î http://www. cu care s-a combinat o vreme – sub form ă de cantus firmus –.com/topic/ars-antiqua .html .com/gothicera.  dacă ea s-a născut î ntr-un spaţi şipentru un u spaţi adecvat ei– u atunci:  D e ce după aproape treisute de anide „suverani tate” absol ută.76 ARS ANTIQUA. Bi i cţi cal. cântarea gregori ană a făcut loc plurimelodiei. onal 102 Ars Antiqua este cupri î nsă ntre 1160-1325. dar confrm ată apoi m i ca valoare incontestabiă ti p de peste zece l m secole. p. SEC. episcop de Meaux (1291?-1361). XII–XIII A PA R IŢIA PO LIFO N IEI Ars Antiqua = arta veche.htm#Franconian .musicque-dejoye. blograf a.până î ziel noastre ? stat n l e  D e ce î ri bi n tul zanti / creşti ortodox se n n menţi şi astăzi m onodi (secondată doar ne a parţi î ti p şi spaţi de cântarea coral al n m u ă arm oni că) şi tot aşa î cel ebrai ori n c musulman ? I nstrum enti m edi i şti eval (http://www.gif) 102 D i onar de term eni m uzi i v.com/accueil.answers.com/papandrew/outlines/grout03. i n http://www.geocities. Convenţi . Condi i ţi  D acă m uzi gregori ca ană reprezi o confluntă enţă de i zvoare şide i l nfuenţe. http://www. pentru a deosebi epoca polifoni ti puri de cea î care a trăi elî ei m i n t nsuşi pe . XIV). 41. care a numit-o Ars Nova (sec. apoi a co-exi cu aceasta. Denum i dată de re muzicianul francez Philippe de Vitry.

fi că unulsau m ul a son a e te instrum ente susţi note l . asupra ei or. că seri i Cântarea m onodi î grup a evi că n denţi şi m ai at mult sunetul ca un sistem natural de armonici. 104 Pri ulcare a i t seri arm oni or natural a fost m atem ati anul m uzi anulşif l m ntui a cel e ci .simplitatea melodico-ri i tm că a cântări gregori i ene . Dar aceste melodii sunt ele totdeauna monodii.. egior e ” că că. Buc.p.î sensul ană nea i e? n de com pozi e m uzi ă. U n pri fapt . . D em U rm ă – Acusti şim uzi Ed. 580-500 îH . pp. or cal l l care l guvernează.77 O pri ă constatare: coral gregori a consti t m ul an tui o i ă iustrare a econom i de m il deal l ei joace. sta de contrapunct pri i v. î ti p ce al e.şienc. adică m el ide si stătătoare? Erau oare m eni odi ne te să pri ească un acom pani ent oarecare ? Î m am n practi erau cântate l uni că a son ?. n ul n n arg Di atoni zarea cântări a generat sesi i zarea practi că.şt. fcaţi m Diatonizarea103 cântări a generat o m ai bună soi nori tate î spaţi di ce î ce m ail al bisericii.şicap.fi că două sau treivocise suprae e pun l uni sau l octavă. nţel . n ungi n m tel sau vocea.129. . muz.cântarea col vă ecti . Î ţi cal ntr-adevăr.1982. i ni aşa cum o î egem noi astăzi exi un fel a.diatonizarea modurilor . tot ce este notat î această artă nu conţi decât m el i n ne odi. 104 tot m aipregnantă. ) ectuând pri el cercetări asupra vi m e braţi l asupra sunetel m uzi e. . ca cel practi î m ti cat ncă de unel popoare. v 105 A. ci iozofulgrec Pi tagora (cca. execută broderii vocale mai scurte… ”105 Condi ie apari eicântări ţil ţi i simultane – a polifoniei: . 102-103.a rezonanţeinaturale î am n bianţa acusti a bi ci apusene. cu atât m aim ul cu cât prezenţa vocior î te şigrat l nal ve creau î m od i n nerent paral i e de octavă. Ed. elsm „Arta gregori conţi polfoni N u. Antichi tatea a practi şim uzi vocacat ca l şicea i ă nstrum ental fără să se cunoască polfoă.adoptarea orgi î m uzi de in ca cult 103 diatonizare = elm i i narea secundel m ări şia m i or te cro-intervalelor. 1967. V. „ef .G astoué. Impunerea sistemului modal bazat pe tonuri şisemitonuri. Mijloace minime – sem nii e m axi ă. m este sigur.i ntroducti despre Limbajul muzical.

p. op. n ucrarea A rte şii .Bărbuceanu – D i onar de instrumente muzicale. cu care urechea era deja obi tă î am bi şnui n anţa plnă de rezonanţă a catei dralei medievale.dolmetsch.htm so aşi tm că m l Pri el m enţi m e uni docum entare despre o orgă m are.dar rezonanţa natural a suă netel em i de i or se nstrum ent. Cl atura orgi este o i avi i novaţi goti di veaculal e că n XIII-lea.„Î cântatull orgă. vol. nstrum entul avea 400 de tuburi şi 40 de cl ape.î acusti speci că n ca fi a spaţi uicatedral .N u î ntâm pl ător s-a optat m ai î ntâi pentru consonanţel perf e ecte – octave. i nstal ată î catedral W estm i n a nster di Londra. p. 102. al X-l I n m um ea.crea o m are vari ul ei etate de vi braţi sonore. cvinte şi cvarte simultane – pri el di şi arm e n rul monicelor naturale. I. 1992.aşa ri cal cal n a cum era fol t î secol I un text al sfântul osi n ul V. cit. ui Augusti reactualzat de G evaert.G astoué .op.) – ri i cu durate si iare. m form . i e. muz. cit. Î V . dei .109 106 106 107 izoritmie: i = acel (gr. Buc. am bi tusul redus şi i nterval e el m el ce m i (specii i odi ci fce ntonări vocal î grup). m ginat că orga nu acom pani propri a u-zis armonic monodia gregoriană. uniformitatea dinam i – i tot atâtea atri că ată bute care au dus treptat. 109 Af rm aţi î aparţi l W ilam Fl i î l i a i ne ui li em ng. D ar m enţi despre ci aţi acestuii a ci uri uni rcul a nstrum ent î Europa apar î di n ncă n sec. p. Sursa de aer provenea de l 26 m i burduf . iar numeroase ilustraţi de m anuscri di i s n acea vrem e i că fol rea pe scară l ndi osi argă a orgilor. n datează di pri a j ătate a sec. n di atoni ul ti bruluni sm . i foloseau celpuţi două voci”108 n . VIII.– A rta gregori ană.cântarea m onodi că. dar inevitabi l conşti la entizarea şi î scurt ti p chi l vol n m ar a uptatea cântări i plurim el ce si ul odi m tane. 186.http://www.com/defsi. n cţi 108 A. Ed. U n i bol î pl l constituit adoptarea orgii107 m d n us -a î bi cie deveni catedral Este uşor de i an seri l te e. ducând l naşterea treptată a gâni a di im uzi e „verti e”.. arată că se n. 270.78 Izoritmia .

Genuri: organum.U neoriam bel operaţi erau efectuate de acel m eşter – e i aşi de aici termenii: freestone mason.urm aţide zi . experi entat şi m dezvol pri el form e de polfoni a fost Şcoal tat m e i e a de l N otre D am e di Pari Î m od convenţi . t n ranceză franc-m açon. cca.prevedeau durata uceni eişim ul al regul eti prof onal ci te te i ce esi e. n această cauză.XI aceşti erau organi după regul f V.sec. conform obiceiului vremii). a a Se preci zează notaţi m uzi ă a cal Exi preocupăripentru conturarea şidi stă versi fica- Şcoal de l N otre Dam e – a a grup de căl ugărim uzi enice ci au acti pe l vat ângă Catedral a N otre D am e di Pari î n s. n perioada 1170-1250 (sf. a nunior arhi l tectoni al stiul goti ce e l ui c. n G EN U R I ŞI REPREZEN TA N ŢI Ars Antiqua reprezi m uzi Europei apusene ntă ca di peri n oada Evul M edi târzi cupri aprox. sec. Expresia franc-m açon. a adoptat-o f i n n i n indcă evoca esoteri ul şi secretul cunoşti or şi sm nţel soldari i tatea asoci ior (loji) de zi aţil dari de pe şanti e m edi e.79 D acă m eşteri m edi i au avut cunoşti i eval nţe preci despre acusti vastel construcţi pe se ca or i care l ri cau nu se şti M ai curând credem că e di e. a zaţi i oarte preci şistri bazate pe cri iprof onal se cte. I. teri esi e. n I. care a adoptat. XI) şi Péroti (latinizat Perotinus. şi erel eval ” m st. această peri oadă au răm as anoni i Si m . ui u u.XI (cca.XI şiî jocul I ncep. enţe acumulate de generaţi. motet 110 „D i ntre l ucrători pe şanti e m arior catedral ceim airespectaţişim aibi rem uneraţierau ci i i i erel l e. vol II Ed. XII – prima jum. simplificat freemason ( engl) deveni î f . Erau el aborate statute cu am enzipentru abaterişipentru l ucrărie def l ectuos executate. ne opltori de pi atră f nă. t… . p. .. ni odată f osi î Evul M edi a apărut î sec. Statutele interziceau di garea secretul procedeel de l vul ui or ucru. 1990. 462. Sunt cunoscuţidi acest grup n căl ugări Leoninus şi i Perotinus (numele sunt latinizate. XVII f ci ol tă n u. nguri cui noscuţi sunt căl ugări Leonin (latinizat Leoninus. O . enc. rancm asoneri specul vă. Reprezentanţi Majoritatea muzicienilor din . sec. D rî ba – I cul . peri oadă î care centrul m uzi cel m ai n cal cunoscut. şt. a n s. i sf. de secrete păzi cu străşni e şi i te ci transm i doar l cei m ai î se a nzestraţi di ntre ei D i . nota 226.care aşezau pi i dari atra.sec. Stri cteţea păstrări secretel prof onal explcă necunoaşterea astăzi a m ul i or esi e i tora di ntre tehni l de cie construcţi practi e cate î acel vrem i care au dus l crearea m i n e . se fol oseau de i ţi de experi ntui e. XIII). I n 1180-1220) din Şcoal de l N otre D am e din Paris. nsă î ntre m il . De la î nceputulsec.1170V 1310). n onal Ars Anti se referă num ail m uzi relgi qua a ca i oasă. a sec. aceste secrete s-au pi erdut î cel n e di urm ă110. a ati i ntrodusă pri 1725 di A ngla î Franţa.

Motetul – apare î sec.jsessionid=wuk26lad6hwa?tname=rhythmicmode&curtab=2222_1&hl=ars&hl=antiqua&sbid=lc02a 112 din latinescul conducere = a î nsoţi .se pare.acceptată şidubl area uneivoci cu instrumente. au fost notate ambele voci. alte evenimente religioase. modal diatonic. Gen polifonic religios.80 rea ri i a cântărior gregori tm că l ene.î celde desn făşurare a servi ul relgi (conducea cartea lci ui i os i turgi .com/main/ntquery. texte moralizatoare. compus din 2 linii melodice: un cantus firmus (cântare gregori ană) şirepetarea acestuil 4ta sau a ta 5 perfectă superi oară. nceputulşifi ulse făceau pe uni nal son. Ex111: Principalele genuri m uzi e relgi cal i oase cu scritură i preponderent polifonică: organum. n a a Dame. Organum – gen polifonic. conductus. genul folosea drept vox principalis nu num ai cântări lturgi ci şi l ce. n i i odi n speci atunci când era adusă cartea de texte lal i turgi di l ce n oculunde era păstrată. XII î Şcoal de l Notre n I. iar cea superioară era i provi m zată ( „după ureche”) de cântăreţi (vox organalis). Conductus112 – gen polifonic.answers. Era. Î asem enea cazuri î n . ui eţie nţior. modal diatoni com pus di 2 sau 3 lni m el ce. vocal. compus dintr-un cantus firmus (l î a nceput cântare gregori ană. motet. vocal. M ai târzi au apărut şi texte cri ce l abuzurie u.apoi troheu Formule sau moduri ritmice fol te î Ars Anti osi n qua: iamb dactil anapest spondeu piric 111 http://www. Tem el obi te i ce. ti a l clerului. Cu timpul. ai e şnui ale conductus-ul erau vi l sfi l N aşterea. creându-se m oduri ri i cu rol de si tm ce.Se nota num ai vocea i eri nf oară (vox principalis). Î practi m uzi ă a Şcoli de l Notre că) n ca cal i a Dame. acestea constituind primele partituri polifonice.Se cânta î c. stem e de m ăsurare a duratelor.

Vocea a 3-a – triplum – avea text diferit.81 diverse al cântări relgi te i oase sau l ce) num i ai t tenor.care nte n i ati erau „ţi nute” de voci ( ai şi denum i genude ci rea lui: de la francezul mot = cuvânt) Tenor-ul putea . O a 2-a voce num i motet.spanisharts. de dragoste. ar pl laic. fi intonat de instrumente.html . Ars Antiqua coincide cu construirea marilor catedrale gotice I nteri orulD om ul di Köl ui n n Manuscris polifonic de la Toledo (Spania) 113 113 http://www. creat pe baza unor formule (moduri) ritmice. textulm otă ni al tetului cuprindea 1-2 cuvi î lm ba l nă.com/musica/i_polifonia. . I ţi . De multe ori motetul avea text l n î nat Feci ati nchi oarei i tri um – text francez.

82

Caracterul izoritmic este evident.

O rganum .Form ă pri ară de polf e (f m ioni ragm ent)

114

.

D eşii ndependenţa m el că a odi vocior creşte,i tm i se l zori a m enţi ne.

O rganum î l t (f nfori ragm ent .

115

114 115

A.G astoué, op. cit. p. 105. idem

M U ZICA LA IC Ă M ED IEV A LĂ
M uzi l că (ne-relgi ca ai i oasă) a Evul M edi s-a ui u afi at î sec. XI-XII î Franţa, Spani Italia, rm n I I, n a, Portugalia, Anglia, Ungaria, de asemenea î n 116 principatele germanice etc. . R EPREZEN TA N ŢI 1. N obii rătăci , cântăreţi şi com pozi l tori tori totodată TRUBADUR: trobar = a găsi (lm ba proveni sal ă): TRUVER: trover = a găsi (l angue d’ l noroi, dul Franţei ):
Guillaume de Poitiers, Bernart de Ventadorn, Raimbaut de Vaqueiras Chréti de Troyes,Ri en chard „I m ă de ni Leu”,Coln M uset,Thi i baut Roide Navarre, Adam de la Halle Walther von der Vogelweide, Wolfram von Eschenbach, Tannhäuser,U l ch von Li ri chtenstei n

M I N ESÄN G ER: minne = i re i ă, N ubi deal sänger = cântăreţ (i ba germ alm nă): 2. O răşeni î nstări sau săraci sal m banci cânţi , ti , tăreţiam bul anţi MEISTERSINGER: meister = m eşter, m aestru, singer = cântăreţ MENESTREL: minister = servi (i ba l nă) tor lm ati JONGLEUR: jougleur = instrumentist-cântăreţ (f ranceza veche) LIMBAJ MUZICAL  melodica – m odal si pl uşor de m em orat, ă, m ă, cu text sau caracter dansant  ritmica – si pl si etri (dans) ori depenm ă, m că

H ans Sachs,ci ar,poet şicântăreţ zm german, 1494-1576, personajî dram a M aeştri cântăreţi n i di N ürnberg de Wagner (1868) n

116

D i onar de termeni muzicali,Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.502 cţi ,

84 dentă de text ( cântece,bal ade etc)  dinamica – si pl constantă, urm ări m ă, nd sem ni caţi textul fi a ui  timbre – vocal-instrumentale, solist cu acompaniament, toate grupele de i nstrum ente ( coarde,sufl percuţi at, e)  monodie sau/şi m onodi acom pani e ată (form e si pl poate şiheterofoni m e); e  forme – strofice, rondo, libere (balada, epopeea)  genuri – l c; lri ( ai i c cântece de dragoste),epi c (bal ade, cântece eroi ce/chanson de geste), dramatic (pastorala)  esteti – că  creatorii muzicii de curte  realzează ci aţi repertori ui i rcul a ul î ntr-un teritoriu vast  realzează schi bul de i uenţe – i m nfl î ntre zone cul tural î e, ntre generaţi, i î ntre surse (popul ară–cul tă– relgi i oasă)  i pun m genuri şi m ani ere i nterpretati ve datori tă fol ri osi i (parţi , num ai de către cei i al nstrui ţi – nobii)a notaţi m uzi e. li ei cal

Adam de la Halle, 1237-1288, truver,poet şicântăreţ francez din perioada Ars Antiqua. Autor al piesei de teatru cu m uzi „Jeu de Robi et că n M ari on”.

TEATRUL MEDIEVAL
Teatrul m edi eval (n sensul de si î nteză a aproape tuturor artelor) nu este o continuare a teatrului anti tăţi l ne. Î schi b, cu teatrul grec chi i ati n m prezi m aim ul anal i esenţi e: ntă te ogi, al  şi una şi ceal tă di aceste form e de artă al n si ncreti î au ori nea î cerem oni de cul că şi gi n i t, find prezentate cu priej unor sărbători i l ul religioase;  spectacolul era precedat de un cortegiu care î anunţa; l

 aveau structuri şiform e si iare: cu sau fără m l prol scene î og.î care cl ci î perm i l si n eri i şi teau tot f ul de lbertăţi dansând.ed. Î Evul M edi exi n u stau atât m aniestări teatral f e relgi i oase. n seri oc i arna (de obi î l decem bri m ani cei n una e) festăride 118 carnaval asem ănătoare saturnalior . . Adam şiEva al ungaţidi Rai scenă n . Saturnalia) Sărbători rom ane f oarte lberti i ne. il ori serbărior dyoni ace. dintr-un Mister medieval 117 alteraţi = repetarea uneiconsoane sau a unuigrup de consoane î cuvi care se succed.85  actori aparţi i neau am bi anţei tem pl ui / ul bisericii.ed. De ai s-a născut teatrul com i i ci c italian. m ascându-se. subi î ect ntâm pl m i ări racul oase cu sfi creşti nţi ni sau cu Fecioara Maria. l î i i Î tot ti pul Evul M edi î bi ci aveau l n m ui u. 118 (lat. Misterele – dram e cu caracter relgi având ca i os.el ectroni că. el i . costum ându-se şi neşovăi să aj nd ungă până l a scandal şi orgi. Le Petit Larousse 2003.  j oculse desfăşura î j n urulal tarul . dedi cate zeul Saturn. c m i şicerem oni .Le Petit Larousse 2003.el ectroni că. şti 117 form e de sti com une (ndeosebialteraţi ). nci pal e ti el puriteatral m edi e î care m uzi se e eval n ca afl pe un l i portant sunt: ă oc m Liturghia î nsăşi gen dram ati cu caracter si bolc . cât şi l ce – am bel form e născute î ai e n am bi anţa şisub auspi ie Bi ci creşti Pri cil seri i ne. care aveau l odată cu ui oc sol ţi de i sti ul arnă.  arta dom i nantă era m uzi ca. al D ram a lturgi – adaptare teatral a textel i că ă or sacre. ntre actor şi grupul de cori . ui  ambele aveau caracter liric.producând un i e n nte efect de armonie a textului.

astăziH agi Sophi de la Istanbul a a ( Constanti nopol.utexas. ri ni ui -IV  m uzi popoarel creşti ca or nate. -a păstreze de-a lungul veacurior conţi l nutul şi formele de manifestare ale credinţei pri milor creşti .  m uzi elnă (a G reci di peri ca i ei n oada răspândi icreşti sm ul . uând stri pe ct lini tradi ei sănătoase.lib.edu/maps/historical/shepherd/byzantine_empire_1265.H. t 119 http://www.construi î ) tă n ti pulî păratul bi m m ui zanti n Iustinian I. sec. trai ni şineî că ntreruptă cu trecutul evol .jpg . Î totaltatea form el a ţi n i or sal de astăzi el nu se deosebeşte prea m ul de e . Sophia. VI I peri Bi m ul zanti î 1265119 n n Cul creşti ortodox „ţi l tul n ne egătura strânsă. ni Izvoarele recunoscute al m uzi icreşti sunt: e ci ne  muzica si nagogal (veche ebrai ă că). Catedrala Sf.). a ptul – decât creşti sm ul european occi ni dental şi propus să .CU LTU R A CR EŞTIN Ă R Ă SĂ R ITEA N Ă (O R IEN TA LĂ ) Creşti sm ul european ori ni ental – mult mai apropi de teri ulşide cul at tori turile de origine ale acestei religii – Asi M i Asi şi Egi a că.I d.sec.

î i i 1979. 4. IX-XII nă perioada medio-bi zanti – sec. Peri oada com ună Bi zanţul şi Romei.87 cultul Bi ci creşti di pri el trei veacuri şi seri i ne n m e din secol e urm ătoare. I-VI Peri oada bi zanti – sec. m ail entă decât î Apus – dar i tabiă n nevi l şifi rească. Catedrala Sf. n a . 2.Brani – Li şte turgi teoreti Ed. Ci obanu prezi o peri zare di nctă ntă odi sti pentru sem i ca / notaţi m uzi ă bi oti a cal zanti nă: 1. 4. 2. a Constantinopolul .VI până l căderea nă . D ori de păstrare a form el de cul de l î nţa or t a nceputurie creşti sm ul este cea care l ni ui deosebeşte ortodoxi de cel al cul şi confesi creşti ( a el te te uni ne catolc.p. 24.p. protestant şi neo-protestant) şi m ai i puţi realtatea practi a servi ul relgi Şi aceasta di două m oti pri pal 1) nu putem decât n i că ci ui i os. . dentă pătrundere a i l nf uenţel m uzi iapusene.a î ntregi creşti i nătăţi– sec.şi2) ni eninu se poate opune evol eiistorice.susţi nute l Pi a atra N eam ţ. nsti blc si .Bucureşti 1978.I m arie peri ată l oade al acesteievolue ţi: i 1. m i ni m uţi 121 Reform a i ţi de arhi andri H ri ni ată m tul sant a vi si plf carea cântări.m uz. 122 Semnele se numesc neume şii că i ndi nterval m uzi . Prof n ule n l a e cal esorul Ci obanu af rm a: „Peri zarea i odi trebui f e ăcută nu după notaţi ( cum apare î l e aşa n ucrări de specialitate. interior 3. î cadrul cursurior de vară l Vacanţel m uzi e. ul cal . sec. Apogeul cul i ui n turi bi zanti ne are l oc î ti pul î păratul n m m ui Iustinian (527-565) Perioada post-bi zanti – 1453-1814 nă Peri oada m odernă sau hri santi – de la că 121 1814 (Reforma lui Hrisant)până astăzi . . acest scurt ci m ai degrabă pentru a iustra principiul ortodoxi creşti şi m ai puţi pentru a susţi tat l ei ne n ne traducerea l î f ui n apt. 3.I ei n X perioada paleo-bi zanti – sec.V ezişiG h. 120 el ” Realtatea i i stori a î că nregi strat totuşio evol e – uţi e drept. n ve nci e: presupune cum se rugau pri i creşti . uat prof.393. altfel ui spus. a si zat m i i i stem ul teoreti şi a notaţi ui c ei neum ati precum şio m aievi ce.A m redat ca că. Sophia. perioada notaţi ekfonetice – până î sec.nu sunetul ca î notaţi apuseană m odernă. bi i şide m i une ortodoxă. 120 E.nota 69. Î ntrucât m uzi bi ca zanti a avut şiare î o foarnă ncă te i nteresantă şipreci notaţi – notaţi neumasă e a 122 tică – ce a evol şi ea de-a lungul veacurilor. n. uat zi evol eim uzi icreşti ori uţi ci ne ental di prel e n egerie profesorul G heorghe Ci l ui obanu.Am prel această vi une asupra nol e. î 1453.I t.n.G h.1974. XII-XV nă perioada neo-bi zanti – sec.) – deşiexi o l le stă egătură î ntre evol a notaţi şicea a m uzi ipropri uţi ei ci u-zise – cidupă m uzi î ca nsăşi” . Ciobanu – Studii or ci de etnom uzi ogi şibi col e zanti ogi vol I Ed. XV-î nă ncep.

afate pe l teri ul sau sub i uenţa I peri ui tori nfl m ul Bizantin. 527-565 123 124 Gh. stem de 8 m oduri ( num i te şi ehuri sau glasuri). Ed. muz. l c. Semnele ri i sunt foarte puţi deoarece ri ul tm ce ne tm este.având î desf n ăşurarea m el că şisferturide ton. al e -a sti l e gi tel dobândi de-a lungul istoriei: te  organizare m odal pe baza unui si ă. papadic127  notaţi – cu sistem de semne numite neume e ce reprezi ntă intervalul sonor. nf uenţă turco-perso-arabă. Ciobanu – Studii de etnom uzi ogi şibi col e zanti ogi vol. odi . D i o de di ncol ferenţel care au m arcat aceste e epoci m uzi bi .. Cântare i ntens ornam entată. nol e. Cul rea ni ui n tura greacă a fost. Buc. Si ntagm a se referă l peri a oada i stori de după di că spari a I peri uibi ţi m ul zanti (după 1453) n .adi 2-4 sunete–siabă. 125 Tactul irmologic = preponderent siabi adi corespondenţă sunet–siabă. Iustinian I.de al el baza cul ibi tf . m ai m ul decât m el a. 428.  m uzi l că sau de cul (păgân) a popoarel ca ai t or care au adoptat relgi creşti i a nă. p. turi zanti ne. XIX peri oada hri santi – 1814 . stihiraric126.88 5. că l 126 Tactul stihiraric = m elsm ati î i c ntr-o m i m ăsură. subordonat t odi textului. ca zanti şi de tradi e bi nă ţi zanti 124 nă şi păstrat caracteri cie. teoreti zate de I oan D am aski (sec. VII î nul I) n l ucrarea teoreti Octoih că  desfăşurare m onodică. că că l 127 Tactul papadic = sti apărut î peri l n oada post-bi zanti ca i l nă. n l denum i te tacturi): irmologic125.prezent123 că IZVOARELE MUZICII BI ZANTINE  m uzi si ca nagogal a vechior evrei– m edi î ă l u n care s-a născut creşti sm ul ni  m uzi greacă – mediu care a dus la ca răspândi creşti sm ul î Europa. unel ori nare. dependentă şi subordonată textului  interpretare vocal î 3 stiuri ( ă. 1974. I.

caracter parţi al improvizatoric – cântărie se l bazează pe form ul m el coe odi ritmice pe baza cărora se dezvol di tă scursulm uzi . dei . op. auda şipe D um nezeu».vol. croi e (enarmonice) .. 176.XI n n I „Pri pal di nci a ferenţă di ntre m uzi relgi ca i oasă răsări teană şi cea apuseană este dierenţa di f ntre o atitudi m edi vă şiuna acti Aspectulmedine tati vă. cit. cromatice (2de m ări m i nterval te). as unui i n. care ne poate asculta i m ie şi poate pătrunde î tăcerea cugetului ni l n nostru». rm n l egătură cu parti parea credi oşior l cânt: ci nci l a «D acă î auzi pe D om nul şi nu cânţi nu dai gl l . cugetul răsunând l ăuntri căci nu cântăm c. Această ati ne contrastează puterni tudi c cu cea a Sfântul Am brozi care afi ă î ui e. a I peri Bi m ul zanti î sec. p.m onodi că . care spune că «se poate cânta şi fără voce. U n i n aşadar.m odal utii ă. cuprinde aceste trei m . I. lzând i nterval e diatonice. m l ucruri cântecul l : . 128 ” N u este l ocul ai să dezbatem cauzel acestei ci e di ferenţe fundam ental de ati ne.89 Lăcaşurie creşti al Europei O ri l ne e entale au de asemenea origini arhitectonice comune cu cele occidental U n reper î acest sens î consti e e.î cal n strânsă l egătură cu f a şi orm conţi nutultextul . n l tui Catedrala Sf ânta Sofi de la Constantinopol. ci Domnului.vocal – col vă. tati al lturghi răsări v i ei tene este iustrat de o obl servaţi a Sfântul I e ui oan H ri sostom (G ură de Aur). n ntreaga exi stenţă a om ul oui Trăsăturial m uzi icreşti e ci ne de tip bizantin: .m airar al antioni f că . Fleming – A rte şii . ă ecti responsori ă. ui 128 W. oamenilor.nu num aiî e tudi n faţa di ni i ciî î vi tăţi.

.90 riental şi occi dental – atitudine pe care am putea-o caracteri drept spi tualtate „centri za ri i fugă” î cazulocci n dental uişi„centri ul petă” î celal n oriental ui Ceea ce î ul .1987.şienc. Apari a bi cior ortodoxe ţi seri l autocefal (cu adm i straţi e ni e autonom ă):greacă. î aj să reţi m ai uşor şi să si tă m i profund i ută nă m textel sacre.  a apărut notaţi neum ati ce a făcut posibia că. osi ui n tul vi es eu) U ni creşti di pri el ti puriau fost î potri i ni n m e m m va cântul – care î ui nsă s-a i ntrodus î bi că n seri datori vi l ( . d.î regi l de cul n unie tură greacă.«Pri ulî prum ut făcut n ohi m m de creşti sm di relgil anterioare a fost foni n i ie l rea cântul î cul di n» (Jul Com bari . nsă putem constata este simplitatea – sau celpuţi dori de simplitate – n nţa î m uzi creşti ori n ca nă ental m ani ă.coptă etc. I. si i Ki lşiM etodi fraţicăl ri u. V. 129 130 O .XV. ca zanti de cul prenă t zenta o m are si pltate. Buc. Constituirea Bisericii creşti răsări ne tene – sec. sm cântare siabi num ăr redus de cântări etc.I ce. Epoca romano-bi zanti – nă sec. arm eană. narea popul ior aţil sl şia sud-estului ave european. n toril ei U rm ează ruşi. a turi vii ei .expri ată pri di m i m n atoni . n V-VIII.214. e nspi şior:m uzi l aduce o î tă bucuri sufl l ca e nal e etească.vol I. ri u traduc Bi i î sl bla n avonă.D rî ba – I m stori cul işici lzaţi .p.rusă.I m i onari n X. I stori creşti sm ul a ni ui răsări tean: IÎ . odată cu M area Schi ă – sm sec. II. XI.) pe care l i ră credinciotă rtuţior .Raporturim aistrânse a avut cu cea l ci ebrai – datori l că tă egăturior i m e di l nti ntre ebrai şi creşti sm ul pri i v – şi deri sm ni m ti vând î n lni di i e rectă di Anti a. „M uzi bi ca zanti n-are nimic comun cu muzica nă grecior anti . de l cântarea siabi l cea m elsm ati a l că a i că.sunt tri i m şi de î păratulbi m zanti M i l n hai II î teri ie M oravi .şt. festată pri păn strarea cântări m onodi şivocal i ce e. IV-XI.bel i oruşi. ugări de origine slavă. de gen crom ati = ( n cântarea bi c î zanti m onodi cu 2 m ări nă) e te 131 gen enarm oni = ( n cântarea bi c î zanti m onodi cu m i nă) e cro-intervale / sferturi de ton. III. or a. i ucrai i Ki lşiM etodi neni.Ed. l m ări consi ă rea derabiă a num ărul şiti l ui puril de cântări ş.căderea Constantinopolului (1453) I Creşti V. 129 ui ” La î nceputurie sal m uzi bi l e. Au loc 7 Concilii ecum eni î sec. D upă secol X: ul  s-a ornam entat tot m aim ul trecând treptat t.Î sec. nceputuri– estul imperiului rom an. m . l i ră un senti ent de i re a e e nspi m ubi aproapel etc. I . ..  au apărut genurie cromatic 130 şi enarmol nic131. Epoca post-bi zanti nă. l că.

D rî ba. pp.cit. Este autorul unor scrieri privind dogmele bi ceşti precum şial seri . op.  De aici – certitudinea asupra filonului generator comun.î dom eni m uzi n ul cal teoretic: Ion Damaschinul. cca. pe puri modele revelate. Ioan Cucuzel. te n dom eni notaţi m uzi e ul ei cal neum ati precum şiî ce. n bul găroai Are m eri î că. Stihul 1  M il joacel şiprocedeel de expri are sonoră e e m al acestei cul e turi se regăsesc î ntr-o m ăsură surpri nzător de m are. l ucrări i tul „O ktoi – i nti ate h” teoria celor 8 moduri (ehuri) principale ale muzicii bizantine de cult. l Grigore Protopsaltul – autorii Reform eisi stem ul de notaţi ui e neum ati de l î că. ă. acestora nu l este î e ngădui am bi a ori naltăţi tă ţi gi i i şia i novaţil ci– asemenea pictorilor de icoane ior. n preocuparea pentru melodica expresi vă. revel vi ată – prin intermedi sfnţior – ul i l compozitorilor de imnuri liturgice. a nceputul sec. 676-749. Ca atare. al XIX-lea. 215. 133 Psalm.91 Această ornam entare nu va atrage î schi bări nsă m fundamentale de-a l ungul secol or. „Explcaţi el i a poate fi găsi î concepţi l Pseudo-Dionisie. m Nicolae Lungu – Vecerni … . Glas 1. tă n a ui pentru care arm oni este un ecou al f useţi a rum i di ne. transmise pri tradi e. 17-18 erul . Exem pl de notaţi neum ati bi u e că zanti şitranscri nă erea eiî n notaţi occi e dental Vecernier. p. op. Mitropolitul Hrisant din M adi Hurm uz Hartofiax şi t. născut l D am asc şim ort a l ângă Ierusalim. cit. 132 n ţi ” Figuri importante ale Bisericii ortodoxe. – ei trebui să l e ucreze pe acel eaşi arheti . î cel m ai el n e aborate forme ale muzicii apusene. 132 133 O . tact irmologic. 1280-1360 – născut pe m al Adri ci ul ati i (Al a de astăzi di m am ă bani ).

ntra î confi cu n lct armonice diferite simultane. fast şi bogăţi de ornai e mente î arhi n tectura l ăcaşul de cul – Catedrala ui t Sfânta Sofia. drum ul creşti sm ul ori ni ui ental a fost cel puţi si n m iar cu celalcreşti sm ul apusean. Grigore Protopsaltul şi H urm uz H artof l sunt iax consi deraţiref atori notaţi di m uzi creşti ortodoxă.pe de-o parte.punând bazel aşa-num i notaţi neo-bi m ii e tei i zanti af ate î practi şiî prezent. Avem aşadar. l n că n Dimitri Conomos – Orthodox Byzantine Music.asp. ă. a m al i ni şi di n este astfel cu atât m ai puterni nfi t vi că.  De asemenea.org/en/ourfaith/articles/article7069. cu atât m ai i presi m onant. Senzaţi de i ateri . . Cei trei i i ni aţi e nţel f caţi erarhi au redus şi si plf cat aceste sem ne. atoni – cu atât că spaţi acusti poate f m ail Efectulsonor este ul c i arg. m onum entaltate.92  D ar şi exi stenţa uneigândi m uzi e arhetiri cal pal care trece de grani e ti pul şispaţi e. 1990-1996.  Această com pl tate „ori exi zontal explcă î ă” i n parte şi persi stenţa cântări m onodi î i ce n cul creşti răsări tul n tean. ref a a constat î si plf carea orm i ei n ca nă n orm n m ii neum el bi or zanti care l î ne. Constatăm astf că. ţel m ui ului. de la 134 î nceputulsec. m ce de exprimare î m uzi de cul i pe de al n ca t. î ncri ncât num ai cântăreţi foarte i ţi puteau să l î eagă sem ni i a corectă.contradi e? Nicicţi decum. arm oni e fecărui cel i sunet se pot auziî voi fără a i n e. ar tă parte.l î a nceputurie creştil nism ul ori ui ental o m axi ă economie de mijloa. www. Incompatibilitate.alXI X-lea . ne. Pare-se chi că cu cât muzica este mai ar simpl – m onodi vocal di ă că. al XVIII-l ea.goarch. ti p de câteva sute de ani el m . a nceputul veacul al XI ea deveni ui X-l seră atât de num eroase şi î ptate. 1770-1846). cunoaşte o peri oadă de di versi tate şibogăţi e extrem ă – sec.Când şim ai l ni ui ales de ce s-au despărţi ele ? t 134 Hrisant (Chrysanthos) din Madyt (cca. complexitatea structurii melodico-ri i care va creşte cu ti pul va tm ce m . cu i l nfuenţe m ul pl di ti e nspre cul tura popul ară şi cea turco-perso-arabă – făcând astfel necesară reforma Mitropolitului Hrisant. Î esenţă.

că. N u se poate preti n l e nde că două zone precum O cci dentul şi O ri entul european – separate de di ferenţe i ncontestabie de l clm ă. l după secol ul al XI V-lea. nfl sti că şi m ai al să si tă l fel chi dacă adoptă es m a .edu/maps/historical/shepherd/ottoman_emp_1451_81. m edi geografi stare econom i cul i u c. odată cu ascensi i unea I peri ui otom an m ul este evi dentă. spirituale eţi l ce şi relgi ai i oase di I peri bi n m ul zanti afat î n l n decln. derabiă. a amprentei turco-perso-arabe asupra vi i sociale. e de i uenţă al di nfl e versel cul – dar şispi tuaor turi ri litatea apuseană m aidi nam i – „centri că fugă” – î n contrast cu cea răsări teană.utexas.m aii nteri zată.lib. tural supuse unor i uenţe di ncte – să gândeasă. trăsături valabile mereu. până î ziel noastre. făcându-se si ţi sub cel m ai m tă e variate forme.m ai ori stati – „centri că petă”.jpg . Sf ântulI oan D am aschi nul I peri otom an î peri m ul n oada 1451-1481 135 135 http://www. ar acel „trunchi relgi Creşterea consi aşi ” i os.93 O explcaţi ar fi i i e stori î a nsăşi a Europei – urcuşurie şi coborâşurie m arior puteri sferel l l l .

D rî ba – Istoria culturii . VI-IX – notaţi ekphonetica î m uzi creşti a n ca nă răsări teană 324-330 381 395 402 476 496 527-565 532-562 587 534-540 535-604 136 Datele au fost preluate din Larousse.Li ă. ul m Iustini cucereşte I i an. der. Sofia la Constantinopol a ei Spani se converteşte l creşti a a nism Belzari general î păratului i e.reform atorulcul uicreşti tul n apusean. I.1990.D evi papă î anul590. O .cronol a uni ogi versal Ed.Buc.W . Petru pe colina a i lci Vaticanului din Roma. decl creşti sm ulrelgi de H) ară ni i e stat î Imperiul Roman n Acel î părat Theodosi I aşi m us î parte I peri î cel două zone m m ul n e – de A pus şide Răsări t. I. ca de aur a Imperiului bizantin Construcţi catedral Sf.vol.ştinţi i Buc. .Fl vii ei . Buc. m şici lzaţi vol II Ed. eming – A rte şii . i f că. ne n s. tala Grigore I cel Mare. 1983. Meridiane. IV 306-337 313 320-344 Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale Apari a lturghi creşti ţi i ei ne Î păratulConstanti celM are m n Edi de l M iano opreşte ctul a l persecuţil asupra creşti l ie nior Î ncepe construcţi vechi basii Sf.f a.sub î păratulH onori m us. Ravenna. . devine capitala Imperiului roman de Apus Căderea I peri uirom an de Apus m ul sub germ ani conduşide Odoacru i Regatulf ranc se converteşte l a creşti nism D om ni î păratul I ni epoa m ui usti an.94 C R EŞTIN ISM U L ÎN TR E SECOLELE IV-XVI Cronologie 136 Secolul / Anul Sec. dei . Î păratulConstanti celM are f m n ace di Bi n zanţ capi a I peri ui tal m ul rom an de Răsări t Î păratulTheodosi I( m us 346-395 d. Ed.

vol. i vi nvăţări notaţi m uzi i ei cal precum şia î e. Buc. 1967. cit.tatăll CarolcelM are ui 768-814 800 850 cca. 1992. 1983.Bărbuceanu – Dicţi onar de i nstrum ente m uzi e. Fleming – A rte şii . 140 Sursa de aer provenea de la 26 mici burdufuri . t a ni Augusti a î n ntem ei sediul at 137 episcopal din Canterbury. I. sub conducerea căl ugărul -episcop ui Augustin. dei 140 V. organizând o i pl m orare sol nă. 960 137 138 A. muz. 204.au l î stăem uat n pâni teri ulî re tori ncredi nţat apostol uil atul or… engl is-au ezi converti foarte uşor l creşti sm .stareţulabaţi Cl este preocupat de ei uny ref area m uzi icreşti di vrem ea sa. 186 139 W. muz. n I nstrum entulavea 400 de tuburişi40 de cl ape. nterval or. Apari a orgi î Europa de apus este sem nal după anul 757.centru de răspândi re a reformei benedictine O do. p. Meridiane. 910 Domnia lui Carol cel Mare.G astoué – Arta gregori ană. Ed. p. au debarcat î com i n tatul Kent (Anglia). Apari a şirăspândi stiul arhi ţi rea l ui tectoni rom an c 927-942 930 cca.. Ed. p. p. Ed.î el ncuraj area cântul coral oblgati tatea î ui . Pri el m enţi docum entare despre o orgă m are. ” Moare Ioan Damaschinul. Apari a orgi î bi ca apuseană ţi i n seri 138 Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale Grigore cel Mare este nunţi apostolc l curtea u i a î păratul Ti u de l Constanti m ui beri a nopol cca. m e uni i nstal î catedral W estm i ată n a nster di Londra. 34. VIII I punerea lturghi l ne şia coral uigregori î m i ei ati ul an n I peri carolngi î ti pul domniei regelui Pepin m ul i an.pe baza unei notaţi lteral m ăsurarea i ii e. IX-XII – perioada paleo-bi zanti î notaţi nă n a m uzi ă răsări cal teană Apari a notaţi m uzi e neum ati î A pus ţi ei cal ce n Se î ntem ei abaţi di Cl ază a n uny.Bărbuceanu – D i onar de cţi instrumente muzicale.Î orm ci ne n ntre realzărie l O do se af ă organi i l ui l zarea tonurilor gam eiî ntr-o succesiune ordonată. 597 749 Sec. Î păratul Bi ţi i n ată m zanţul . 186 cal . ascensiunea Imperiului franc CarolcelM are este î ncoronat de Papa Leon III s.op.autorull ucrări teoreti i ce despre modurile muzicii bizantine Octoih. nsuşi i repertoriului liturgic pe de ri 139 rost de către căl ugări . n m celScurt. Constanti V î ui n i trimite cadou regel f ui rancior Pepi celScurt un asem enea i l n nstrum ent. D upă V .95 Secolul / Anul 578-585 „tri i ipapeiG ri m şi gore.

i William Cuceritorul devine rege al Angliei.96 Secolul / Anul Evenimente istorice Consti rea Sf tui ântul I peri ui m u rom an de naţi une germ ană. Cruciada III Evenimente culturale / muzicale 962 cca. a ei conti nuată l sf tulsec. cel mai mare edificiu roman din Franţa M ănăsti M ontecassi rea no M ănăsti San I rea acobo ( Santi ago) diCom postela l Abaţi Cl II a uny I Pri a cruci m adă s.î nceputurie l polifoniei.Papa şiPatri arhulde Constanti nopolse excom uni că reciproc ! I naugurarea abaţi W estm i ei ster ( Angla) i D upă bătăla de la Hastings. î dar arsă) 1070 1075 1078 1088 1096 1137-1144 1146 cca.XI a ârşi V Basilica Saint Sernin din Toulouse. ţi l ui c î arhi n tectură Cruciada II La N otre D am e di Pari acti n s vează Léoni creator de n.sub O tto I( destrăm at î anul1806) n Apari a dram eilturgi ţi i ce Vikingii ating coastele Americii de Nord G ui d’ do Arezzo creează sol i a şinotaţi m zaţi a î ţi i sonore năl m i M area Schi ă a Bi ci creşti sm seri i ne Î ti pulPapeiLeon I şial n m X Patriarhului Cerularius. n. 1150 1163-1250 1175 cca. Biserica creşti se di de î cea Catolcă şi nă vi n i cea O rtodoxă. La Veneţi î a ncepe construcţi Catedral San M arco.973. 970 cca.Ars A nti qua. conductus şim otete. Construcţi Catedral N otre D am e di Pari a ei n s Catedrala goti di Canterbury ( că n Angla) i La N otre D am e di Pari acti n s vează Péroti creator de conductus şim otete. 1183 1189-90 . XII-XV – perioada medio-bi zanti î notaţi nă n a m uzi ă răsări cal teană Bi ca M ănăsti iSai D eni apari a stiul goti seri ri nt s. 1000 1025 1054 1056 1066 1063-1094 ( ncep.

Egi ui ada î ptul ) Catedral e goti di A m i (Franţa) Salsbury el ce n ens . stabilit la Cruciada VII Catedrala din Strassbourg O rgani zarea I zi ei nchi ţi Sainte Chapelle din Paris D om uldi Köl n n Cruciada VI Catedrala San Francesco di Assisi (Italia) Cruci V ( m p.G hi . Catedral goti di Rei s (Franţa) a că n m Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale Catedral goti di Chartres (Franţa) a că n 1303-1305 1306 1327 1348-1353 1349 1352 1386 s. D ante publcă D i na com edi i vi a Petrarca acti vează l curtea papal de l Avi a ă a gnon Boccacio scrie Decameronul Guillaume de Machaut creează m i polf că ssa i oni Catedral goti di Anvers (Franţa) a că n Î ncepe construcţi D om ul di M iano a ui n l perioada neo-bi zanti î notaţi m uzi ă nă n a cal răsări teană Se af rm ă Renaşterea î pi i n ctura şiscul ptura i i talană: Brunel eschi D onatelo.î care enunţă şi ari eti ) n rul tm c ce-ipoartă num el e.97 Secolul / Anul 1194-1220-12 30-1513 1202-04 1202 1211-1270 1217-1219 1220-1270 1225-1272 1225?-1274 1228-29 1230 1231 1241-1248 1248-1322 1248-50 1277 1299 Î nceputulascensi iI peri ui uni m ul otoman Giotto pi ctează f rescel di capel Scrovegni e n a ( Padova).S. Burgos (Spania) Catedral di Beauvai (Franţa) a n s Fiozofulşiteol l ogulscol c Tom a d’ asti Aqui no Cruciada IV Matematicianul Leonardo Fibonacci publcă Li i ber abbaci( Cartea abacei . i (Anglia). a. G uttenberg i nventează ti parul Ki s Colege ChapelCam bri ( ngla) – stil gotic ng’ l dge A i Muzicianul flamand Johannes Ockeghem. XIX 1415-1420 1440 1446 1452 .se m archează ruptura de arta bi zanti şi nă de stiulgoti î I i l c n tala. XV-î ncep. l bertiş.

B.î n n f a sa actual Arhitect Bramante. Andrea Gabrieli Cipriano da Rore Gioseffo Zarlino Î nceputurie Reform eiprotestante l Jacopo Tintoretto Se af rm ă coral protestant i ul Paolo Veronese Adrien Willaert este dirijorul corului la San Marco di V eneţi n a.98 Secolul / Anul Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale curtea Franţei f xează canoanel com puneri m i . acesta este î ocui cu M i angel nl t chel o. Cellini Î ncepe construcţi Basii iSan Pi a lci etro di Rom a. Bi ca anglcană sub dom ni seri i a regelui Henry VIII (Tudor) Concii di Trento decl lul n anşează Contrareforma. Michelangelo. Din 1546. Căderea Constanti nopol ui ul Adrien Willaert 1506 1510-1586 1516-1565 1517-1590 1517 1518-1594 1520 1521-1588 1527-1562 1534 1545-1563 1557-1612 1567 1567-1643 1568 1585-1612 1613-1643 . Rafael.i e i ssei polifonice 1453 1480?-1562 1482 1490?-1576 1500-1530 I zi a spani ă este condusă de nchi ţi ol Tomas de Torquemada Tizian (Tiziano Vecelli) ApogeulRenaşteri î artel pl ce i i in e asti talene: Leonardo da Vinci. Claudio Monteverdi Î nceputurie com edi del’ l ei larte i i talene Giovanni Gabrieli este dirijorul corului la San Marco di V eneţi n a. Renaşterea târzi î m uzi e n că. Claudio Monteverdi este dirijorul corului la San M arco di V eneţi n a. Giovanni Gabrieli Palestrina compune Missa Papae Marcelli. orm ă.

.R EN A ŞTER EA SECOLELE XIV – XVI Adam de Michelangelo. Detaliu de pe plafonul Capelei Sixtine.

I i î peri tala n oada Renaşteri i 141 141 http://portal.chaminade-stl.jpg .com/Portals/87/renaissance%20italy.

Giordano Bruno (1548-1600). Este creat O rdi i ţior. Galileo Galilei (1564-1642) Inventarea tiparului – germanul Johann Gutenberg (1398-1468) Sec. nul ezui l Apare I zi a. Evenimente religioase  Răspândi Protestanti ul : rea sm ui 1517 – Reforma lui Martin Luther (14831531) 1534 – Henry al VIII-l fondează Bi ca ea seri Anglcană i 1536 – scrierile teologice ale lui Jean Calvin (1509-1564)  D upă 1540 – Bi ca Catolcă decl seri i anşează Contrareform a.O l i i anda  Ascensiunea Imperiului Otoman. că: căm ătari / bancheri – ei impun i i treptat o nouă cul tură:l că şi ai relgi i oasă (i uenţe popul de nfl are.101 EVENIMENTE ISTORICE GENERALE Europa apuseană cupri nde:  Monarhii absolute – Franţa.m aiî nstări m ai tă.Franţa. Reforma are ca efect simplificarea serviciului relgi şia cântări) i os i D ezvol tarea ştinţel – Leonardo i or da Vinci (1452-1519). Italia Evenimente istorice importante  D escoperi Am eri l (sfârşi sec. XV – Fondarea statelor feudal M ol e dova şiŢara Rom ânească. culturale: Se dezvol oraşel tă e o nouă categori soci ă.  Di spari a I peri uiBi ţi m ul zanti Î n. puterni breslele.tot m ai e al num eroasă.XV). negustorii. Angla. nchi ţi Evenimente sociale. . 1453 – Cucerirea Constantinopolului. religioase.Portugala.Spani Angla a. rea cior tul Asiei  Ascensiunea puterilor coloniale – Spania. Nikolaus Copernic (1473-1543). economice. i  Congl erate de pri pate sau oraşe-stat – om nci Germania. ncepe epoca post-bi zanti nă. curte.

Michelangelo Buonarroti (1475-1564). Fl orenţa – familia de Medici. ţi Arta Renaşteri î î i şi ndreaptă atenţi a di nou (l fel cu vechi greci către n a i ) aspectul exteri al om ul . Giovanni Boccaccio (1313-1375). Francesco Petrarca (1304-1374).cul varea di ti versi i / a tăţi bogăţi m il ei joacel de expri are ca or m şia sensurior şistărior expri ate l l m Spiritul renascentist este dinamic. Cul vă enciclopedismul. către or ui f useţea şi perfecţi rum unea f zi i că. m î contrast cu spi tul m edi .adaptat l gi că a i ogi creşti O m ulpăcătos. Literatura – Dante Alighieri (1265-1321). Milano. Niccolo Machiavelli (1469-1527) Pictura. Sculptura. deol a nă. i nterpretând-o ca pe o reflectare a spiritului.m aiî nl t ntâiî cul n tura l că apoişiî cea relgi ai n i oasă (vezi Ordinul franciscanilor). Republca Veneţi care adună i ui ană nfl enţe al cel m aidi te cul europene şi e or feri turi extraeuropene. Napoli. . Rafael Sanzio (1483-1520) Esteti Renaşteri: ca i  Cul tura anti tăţi greceşti devine preocupachi i rea şim odel renascenti l ul ştior  Conti nuă şi se i ntensi că schi bul de fi m i uenţe religios – popular – arta cul (Ex: nfl tă dramele liturgice)  Conti nuă şi se i ntensi că schi fi mbul de influenţe î ntre cul di te: turi feri Occident–Orient. Arhitectura – Leonardo da Vinci (1452-1519). provocând schi barea. stri t de m ăreţi di ni i(aşa cum vi a vi tăţi apare î cul n tura m edi ă)este eval î ocui treptat. simetria. Genova. Veneţi – a construirea Catedralei San Marco. cu Omul ca i agi a D i ni i( m ne vi tăţi creat după chi şi pul -asem ănarea l D -zeu !) ui De aici . care n ri eval este stati păstrător altradi ei c. ocrotitori ai artelor. Palermo.  negustori europenicreşti – noua putere î i ni n ascensiune a Imperiului Otoman musulman. echilibrul Este readus î atenţi umanismul de n e ori ne anti greacă.  Nordul – Sudul Europei etc.  D e ex.EVENIMENTE CULTURALE Centrul culturii europene occidentale î reprezi l ntă oraşel e-state italiene: Roma – construirea Capelei Sixtine.căutând noul. Modena. Ferrara. ti simplitatea.

atoni cu text sau cu caracter dansant că. XV a l  John Dunstable (1370-1453)  Guillaume Dufay (1400-1474)  Jean Okeghem (1430-1495)  Jakob Obrecht (1450-1505)  Renaşterea târzi – sec. 20. XVI e  Giovanni Pierluigi da Palestrina (15251594)  Orlando di Lasso (1532-1594)  Carlo Gesualdo. simplitatea şicantabii ltatea m el odiei. derat precursor al dodecafonismului sec. este unul din creatorii noului gen de teatru cu m uzi – opera.de fol re a di osi sonanţel m eor lodice şiarm oni Consi ce. XIV  Philippe de Vitry (1291-1361)  Guillaume de Machaut (1300-1377)  Francesco Landini (1325?-1397)  Şcoal franco-fam andă – sec. 142 A se consul şiWikipedia. că LIMBAJUL MUZICAL RENASCENTIST Melodica m odal di ă.R EN A ŞTER EA ÎN M U ZICĂ 142 PER IO A D E ŞI R EPR EZEN TA N ŢI  Ars Nova – sec. anunţând astfelsuprem aţi m onodiei a acompaniate a Barocului Caz si ngul de creaţi i ar e ntens crom atizată. ta http://en. principe di Venosa (1560-1613)  Claudio Monteverdi (1567-1643) reprezi apogeulpolifoniei modale ntă liniare.org/wiki/Renaissance_music#Genres . the free Encyclopedia. aduce o m aipronunţată laicizare.wikipedia.

Ambitus restrâns. fi l cal Meridiane. solist cu acompaniament. conform unor reguli stricte – m el ce şi odi armonice. Buc.D eni zeau.Să î egem şisă nţel i denti căm genurie m uzi e. m că (î m uzi vocal nstrum ental sau vocal n ca -i ă ă). de asemenea. 52-53) . dorian. bii l ” (G . Deasupra ei şi sub ea se adaugă al te melodii. 2000.XVI tul Apare cantus firmus-ul = m el e dată. XVI  2 moduri (ionian.104 Si stem ul m odal di atoni renascenti cunoaşte o c st evol e: uţi  7 moduri (ionian. XIV–mijlocul sec.di necesi n tatea corel ivocior pe ări l verti ă.Ed.El a. suflat. cal  i uenţe al ri i i popul (n speci î nfl e tm ci are î al n genurile de dans) Dinamica si pl constantă. Franţa.(b. toate grupele de instrumente (coarde. marcat de evenimentul considerabil al Reformei. lidian. componente ale polifoniei liniare. „Renaşterea m archează trecerea de la Evul Mediu la epoca m odernă.Angla î veţi i n speci )m entaltăţie şi al i l sensi ltăţie. a sec. locrian) – sec. m ers treptat (nterval m i ) – i e ci caracter vocal Ritmica si pl si etri (dans) ori dependentă de text m ă. frigian. pp.urm ări sem ni caţi textul m ă. care. XV – mijlocul sec. minor) sfârşi sec. nd fi a ui Timbre vocal-instrumentale.  apar primele semne ale sistemului metric divizionar. mixolidian. XV  5 m oduri(fără lidian. locrian) – a doua jum.data i m prăbuşi iI peri uiBi ri m ul zanti n sub loviturile lui Mahomed al II-l ea… Dar secolul al XVI-lea este. M el e care î are ori nea î cântarea odi şi gi n gregori ană. eolian.o convenţi e soldă i pune anul1453. sub impulsul lui Martin Luther (1483-1546) zdrunci î nă ntr-o mare parte a Europei(ţărie germ ani l ce. eolian = major.l nă) odi l ati .

familia Guarneri – sec. posi ltăţi de expri are inferioare vocilor. Buc. n datează di pri a j ătate a sec. 144 Pri el m enţi m e uni docum entare despre o orgă m are. virelai. op. iar numeroase ilustraţi de m anuscris din acea vrei m e i că fol rea pe scară l ndi osi argă a orgior. n a osi î secol I un text alsfântul Augusti ren ul V. crea o m are fcă ul ei varietate de vi braţi sonore. 146 Af rm aţi î aparţi l W ilam Fleming. villanella. î acusti n ca specii a spaţi ui catedral . orga nu acompania propriu-zis armonic monodia gregoriană. actualzat de G evaert. ducând l i a naşterea treptată a gândi i m uzi e „verti ri cal cal „Î cântatull orgă.religioase – missa. frottola. dei .instrumentale – toccata. bii m Si tuaţi se va schi ba treptat către sfârşi sec. pref nţel e) i eri e com pozi l se î torior ndreaptă mai ales către m uzi ca vocal ă. cori spezatti (2-3 grupuri corale aşezate stereofoni – Şcoal veneţi c a ană de l a Catedrala San Marco)  Tipul predominant de plurimelodie – Genuri muzicale din Renaştere: . al X-l I n m um ea. VII Î V. i nstal ată î catedral W estm i n a nster di Londra. canzona. Creşti sm ulî ni ntre secol e I el V-XVI. 186. cântecel pentru l e ăută . canzonetta. D ar m enţi despre ci aţi acestuii a ci uri uni rcul a nstrum ent î Europa apar î n ncă din sec. cit.î l i a i ne ui li n ucrarea A rte şii . ui n.laice vocale sau vocalinstrumentale – madrigalul. D atori tă stadi ui de evol e a ul uţi construcţi ei şi tehni i de i ci nterpretare i nstrum ental acestea (instrumentele) aveau ă. cit. gagliarda. inovaţi goti di veacul al XII e că n I-lea. XVIIi XVIII. ballade). 145 A. Pe parcursul Renaşteri. laude . m uz. n cţi nstrum ente m uzi e. 270.aşa cum era fol t e”. dar rezonanţa natural a ă sunetel em i de i or se nstrum ent. p. motetul. a m tul XVI odată cu apari a m arior l erii i . Este uşor de i agi că l î m nat a nceput. 1992.105 percuţi . madrigale spirituale. allemande. ţi l uti taleni143  Orga 144 este adm i defi ti î servi ul să ni v n ci lturgi apusean.op. preludiul. î bi cie deveni catei c n seri l te drale. l 146  Tehni de i ca nterpretare vocal – vocile albe ă (ne-vibrate). caccia. Bărbuceanu – D i onar de i I. V ezi şi anexa cal . nstrum entul avea 400 de tuburi şi 40 de cl ape. courante 143 Ceim aivesti l ericrem onezi f ii Amati a acti î ţi uti : am la vat ntre ani 1550-1740. ricercar. p.arată că se fol i oseau cel puţi două voci”145 Claviatura orgii este o n . p. bergerette. I. . Sursa de aer provenea de l 26 m i burduf . chanson (cu tipuri diverse: rondeau. Ed. pavane.– A rta gregori ană. Antonio Stradivari (1644-1737). vol. 102.G astoué .

jpg Giovanni Gabrieli 1554?-1612 . Î conceperea vocior.edu/finearts/bonds_c/stmarksint. care sunt preluate pe rând de fiecare voce – de aici imitarea vocior.Pri a form ă de i i e a fost cal m m taţi nonul.  Polf a i i vă – î ioni m tati ncepe să se contureze tem a m uzi ă.dar şiî rel e cu cel al voci n aţi el te . Maestrul contrapunctului renascentist răm âne G i ovanniPi ui da Pal erl gi estri na.106 Polifonia. iar cel armonic este secundar. 147 http://academic. Josquin Des Prez 1450?-1521 I nteri orulCatedral San M arco di Veneţi ei n a 147  Polf a lni – fiecare voce are o indepenioni i ară denţă rel vă. şi esteti propri.un profi m el c propri sens ati l odi u. pri pi şi procedee ul i nci i aplcate î speci î genurile polifonice i n al n religioase poartă denumirea de contrapunct.  Ansam bl de regul. Fi că i ecare voce „sună bi ne” l uată separat.wsc. l î cal a nceput sub aspectul unor form ul m el ce de î e odi nceput. De ai atri ci butul„liniar”. pri ordi este cri n l m al teriul melodic.

frottola. Aceste regul se aplcă i i atât î organi n zarea m el că (ori odi zontal cât ă). lais. vocal). şiî cea arm oni ( n că verti ă) cal Forme – strofice. villanella ş.toccata (sfârşi sec.XVI n -XVII Pagina de titlu a operei Euridice de Giulio Caccini . Apare î Franţa sec. vocal sau vocalinstrumental. a. lais.  vocale (a cappella) – motet.instrumentul care va cunoaşte o ascensi une spectacul oasă î sec. rondeau.107  Spre sfârşi sec. madrigal  vocal-instrumentale . libere GENURI MUZICALE RENASCENTISTE ÎN DIVERSE CLA SIFICĂ R I  religioase – motet. rondel. XVI – revi î atenţi şi tul ne n e monodi acom pani a ată Armonia Rel ie acordice sunt rezultatul suprapunerii aţil lnil m el ce î cadrul polfoni liniare. al XIII-l î Şcoal de l n ea. ballata. rondel. rondeau.caccia. psalmul hughenot  laice – madrigal (vocal instrumental. ballata. rondo. missa. frottola  i nstrum ental (de dans sau pentru orgă) – e ri cercar. n a a Violina . 6 ) şim aial or m es a di sonanţel – i use î teori contraor ncl n a punctului palestrinian.XVI tul ) Motetul = gen polifonic religios. missa.  Cuprinde reguli stricte de folosire a ţa ta consonanţel i perfecte (3 .  Are caracter modal diatonic. coralul protestant. caccia. i ior odi n i ei Arm oni este aşadar subordonată polifoniei / a melodicii.

D e asem enea. un text relgi î l nă. Textulfecăreivociera dieri chi şidi punctul i f t. motet IV. î ui l n acel m otet. ar n de vedere al limbii – cantus firmus î l nă. De-a lungul timpului motetul a cunoscut mai m ul etape de evol e. Î ordi de sus î j vocie erau. te uţi 1. a. textul tă ni al motetului cuprindea 1-2 cuvi î lm ba l nte n i atină. Î pri a etapă. superius a căpătat un pl de i porus m tanţă. l I. triplum III.  vocea a doua num i motet. .108 Notre Dame (Ars Antiqua).  vocea a treia – triplum – avea text diferit.vocie superi l oare au primit o scrii tură m aicom pl exă. i os n ati unulm oralzator. I ţi . D i ferenţe apăreau şi î sem nii a ori n fcaţi caracterul textul .aşadar: n ne. m .superius ş.care erau „ţi nute” de voci( ai şidenude ci mirea genului: de la francezul mot = cu148 vânt) . era compus din:  cantus firmus (a î l nceput cântare gregori ană. superius II. de pidă.  vocea a patra . n os. apoi di verse al cântări relgi te i oase sau l ce) ai numit tenor. creat pe baza unor formule (moduri) ritmice. si ul aşi m tan. Tenor-ul putea fi intonat şi de instrumente. apărută î Evul M edi genul n m n u. tenor (cantus firmus) Cu timpul. franceză sau alte limbi ori el te n ati dialecte. n ati cel al î l nă. Puteau apărea. d.un cântec de dragoste şiunul de i Instrumente muzicale renascentiste Lăută Recorder sau Bl l ockföte sau Flaut drept 148 O al i tă poteză susţi ori nea term enul motet din verbul latin m overe = a m i ne gi ui şca.

Î com paraţi cu scrieval n e itura i tm i di pri a etapă (î care vocie zori că n m n l evol î acel ti p. al XV-lea – Gaudeamus omnes in Domino. motetul devine tot mai adesea gen vocal-instrumental. oratoriu etc.vocal cu text relgi (nu neapărat liturgic ). i os N um ărulvocior vari de l 2 l 16. Au urm at şi al etape î evol a genul de te n uţi ui motet – motetul baroc (marele motet). XVI n -XVII.pe baza acel uau n aşi m oraşiformule ritmice).motetul renascentist prezi num eroan ntă se asem ănări cu madrigalul – poate fi de aceea considerat un m adri cu text şicaracter relgi gal i os. the free Encyclopedia.wikipedia. dar celm ai l ază a a adesea sunt preferate 4 sau 5 voci.org/wiki/Motet#Renaissance_motets . l doar două voci un tenor cu aspectul unui a : Autori de motete (î ordi al n ne fabeti că):                Alexander Agricola (flamand) Gilles Binchois (flamand) William Byrd (englez) Josquin Des Prez (olandez) John Dunstable (englez) Antoi de Févi ( ne n francez) Heinrich Isaac (german) Orlando di Lasso (flamand) Cri stóbalde M oral es (spaniol) Jacob Obrecht (olandez) Johannes Ockeghem (flamand) Giovanni Pierluigi da Palestrina (italian) Thomas Tallis (englez) John Taverner (englez) Tom ás Lui de Vi s ctori a (spaniol) 149 149 150 form a strofi = secţi că une m uzi ă care se repetă.151 asi I udem î anexă un m otet de Al ncl n exander Agricola.căpătând m ereu text nou (o nouă strof .109 petrecere. motetul renascentist Structura şichi sem ni caţi se schi bă si ţi ar fi a m m tor faţă de m otetul m edi . motetul cl c şicelneoclasic. precum ricercar. Discursul este simplu. 2. http://en. Î sec. cal ă) liturgic = l egat de sl ba relgi uj i oasă a ziei l . 151 A se consulta Wikipedia. Motetul renascentist are form ă de l de fraze – anţ î ănţui de secţi cu text şi conţi m uzi nl re uni nut cal diferit. Î esenţă. Totodată. Etapa a doua. compozitor flamand din sec. motetul renascentist era polifonic imita150 tiv. .a generat apari a unor genurim uzi e ţi cal noi. Motetul avea form ă strofi că .

cu text şi l caracter laic. . vocal à cappela.pri adăugarea acom pani tel n amentul pi sti Este î ui ani c.110 cantus firmus şio lni m el că superi i e odi oară. ntre al e. Exem pl ul urm ător reprezi ntă un fragm ent dintr-un motet de compozitorul spaniol Tom ás Luis de Victoria (1548?-1611) – O magnum mysterium – adaptat la modul de interpretare actual de CarlD ei î s. m tati Instrumente muzicale renascentiste: Clavecin Harpa Tomas Luis de Victoria – motetul O magnum mysterium (fragment) Madrigalul = gen polifonic. nsă evi dentă scritura i polifonică i i vă.

i anţ De-a l ungul Renaşteri.tradi onal de ti pal l i oni ţi . Î madrigal se î pl n m etesc i uenţe proveni di nfl te n muzi relgi ca i oasă ca şidi cea popul n ară. nutulşiform a.cul i m nând cu madrigalul dramatic – considerat una din sursele apariţi operei. madrigal. Buc. Î peri n oada Fig.precum şi pri pal e zone cul nci el tural al vremii (din e e sec. la seconda prattica 154 . Î gal ui eabii n madrigal se î nesc nu num airelgi ntâl i osulcu l cul ai . devenit m e) treptat matrialis. Form a este strofcă sau l de fraze. madriale.fl andă. Meridiane. acestea di urm ă dubl n ând părţie l vocale. Î pri a etapă de exi n n m stenţă. XV-XVI) – i i talană.Apar de asem enea am bel di e recţi i i nterpretati vi ve: rtuozi tatea. 2000. ei Prin caracterul laic. Denizeau – Să î egem şisă i nţel denti căm genurie m uzi e.f ranceză. din rondelul francez 152 şi di frotolla italiană . I ţi polfoni asem ănător motetului. p estri an ni . Madrigalul provine. al XIV-lea at n ca cal n (Ars Nova sau Renaşterea ti puri –. 58-59. genul de ni al i c. al XVI-lea spre monodi acom pani e ată – de la prima prattica 153 . pp. se pare. Ed.genulera interpretat de voci sau de voci şi instrumente.ca şiexpressivitatea. 1 Cântăreţirenascenti şti 152 153 G. matriale. fi l cal prima prattica = stiulpolf c sever.111 Termenul provine din genul cantus materialis – afl î practi m uzi ă di Italia sec. desprins de rigorile impuse de cultulrelgi conţi i os. madrigal evol uează de-a lungul sec.germaam nă şichi engl ar eză. genul evol i uează către ti puritot m aiam pl şim aicom pl e exe. cişim uzi popul cu cea cul (el ca ară tă aborată).textulşim uzi ca madri ul au căpătat o m are m al ltate.

p. 156 http://www. care a coi s cu î i i nci nceputurie l Barocului.html?cart=71309044736&item=3163662&page=02 . op. duo. madrigalul a căpătat dimensiuni mai am pl reuni î discursul său muzical structuri e. cit. deri vând di concertare = a rivaliza. Se î neşte m ai al î m uzi i cal fc ui ntâl es n ca nstrum ental şi ă constă î dialogul di n ntre două grupe de i nterpreţi având di ce î ce m ai f .112 Renaşteri târzi.. la monodie. Stil concertant = sau concertato. em e l ui M aeştriaigenul de ui madrigal renascentist: Luzzasco Luzzaschi (1540?1607) Luca Marenzio (1553?-1599) Carlo Gesualdo. 59. n n recvent ca suport arm oni basso c continuo (sau pe scurt continuo). Principe di Venosa (1560?-1614) Claudio Monteverdi (15671643) Andrea Gabrieli – madrigal (fragment) 156 Missa missa 157 = princi a sl bă creşti a ziei î pal uj nă l n 154 seconda prattica = scritură polf că m ailberă.sheetmusicplus. de la recitativ. Ti de di p scurs m uzi speci i Barocul . trio. cor. a-şi n disputa ceva. ace a ată f că 155 G. Denizeau.cu tratarea vocior extrem e ca lni pri pal – procedeu i i oni i l i i nci e care va f trecerea către m onodi acom pani speci i operei. 155 precum şiel ente al stiul concertant. nd n diverse.com/store/smp_inside.

e -a . D e pidă. care se cântă î ti pul ţi cal i oni i . Am bel reprezi de e ntă fapt genuri muzical-dramatice pline de simboluri. germ. ntâi asupra m i uni sal păm ântene. messa. fr. sodulî care. Messe.Î lm ba rom ână exi două form e acceptate (DEX online): a) m i = zări n i stă să „Com pozi e m uzi ă polf că pentru cor şi solşti scri pe textul lturghi . a oferi apostoll pâi t ior nea şivi – trupulşi sânnul gel său. Missa este celesi i e brată publc de un ofi ant care î nă l D um i ci nchi ui nezeu pâi nea şi vi . chem ând apoi credi oşi nul nci i să l consum e l rândul l î ti pul î păre a or. cât şi cel di lm ba engl rel v si l n i e n i eză ati noni e şi l m e vom utiliza ca atare.113 bi ca apuseană. b) m esă = „( catolcişil La i uterani Li ) turghi – Din it.î seri ncepând di s. – Din lat.” e. b) missa = „The service or sacrifice of the Mass. orm (W ebster’ O nlne D i onary): a) mass = „The celebration of the Eucharist (in the Roman Catholic Church and s i cti some Protestant Churches). Când sl ba se î uj nchei preotulpronunţa si a.l Ci cea de tai Iisus len a na nă. Î lm ba engl n i eză ( care ne-a servi drept pri pal m il de i orm are) apar de asem enea două f e t nci joc nf . .I n V. m i ” ssa. n m m tăşani . messe. uj nchei at! Î pri nţa missei (ca şi a liturghiei. . care au ca tem ă pri pal cea di nci ă ntâi î părtăşam ni epi e. să i ei n m serviciului religios catolic.i nstrum entde al ă am 157 Term enulcom portă câteva preci .î ti p ce pi KV 220 î do m aj este denum i Missa brevis. ci Sensurie sunt foarte apropi l ate.servi ulmesei). El i prevenit astfel pe ei cei di .” Si iar cu mesa (Celebrarea î părtăşani î bi ca rom ano-catolcă şi î m l m ei n seri i n unele culte protestante). tari nostru se ref î speci l celde-al doilea ul eră n al a sens al genului.” ( Săvârşi rea. î nchei ere. ntagm a Ite missa est – Pl ecaţi sl ba s-a î . m tere. n m esa n or tă Vom consi dera aşadar atât sensurie di lm ba rom ână. cataloage l i nternaţi onal num esc l e ucrărie de M ozart KV 427 î do m i – Mass şi KV 317 î do m aj – Coronation l n nor n or Mass. dar î lteratura m uzi ă apar am bel vari n i cal e ante. de altfel) n vi trebui făcută di ncţi î e sti a ntre serviciul liturgic propriu-zis şilucrarea muzical-dram ati Comencă. Messa (missa) are drept corespondentă î creşti n nism ul răsări tean liturghia. Missio sau dimissio (l ) = tri i at. „Scenari ” cupri ei ul nde ci părţi pri nci nci pale:  Kyrie – Kyri el son = D oam ne m iui e ei l eşte  Gloria – G l a i excel s D eo = Sl l ori n si avă ui Instrumente renascentiste: Viola da gamba Serpent.

m odal Creatorul missei catolice este considerat ă. î sec. ă ă.urm ată î sec. Perioada de cristalizare a durat î m aim ul sute de ani di sec.î n i ati gur m n lm ba greacă).alXI-lea. op.. cit. XI este dom i V) nată de Messa de la Notre Dame a l G uil ui laum e de M achaut. Denizeau. Până l apari a polfoni . sanctus. pp. ă Instrumente renascentiste: Crumhorn de diverse dimensiuni Tobă 158 G. i a ţi i ei n XI-XII.158 Secolul al XVI-lea este remarcabil reprezentat de m i pal ssa estri ană. Dominus D eus Sabaoth = Sf ânt. papa Grigore cel Mare.care i el ui zbăveşti păcatel l i e um i Ca şi motetul. . missa a cunoscut mai multe etape de evol e i uţi stori şide lm bajm uzi : că i cal I. I V-X. ă. -di că. Ars Nova m n I (sec. ă.desi pri a parte. n V. 40-41. XII (XIII) – i că stă XVI – polfoni m odal atoni vocal apoi i că.114 D um nezeu di î tulcerurior n nal l  Credo – Credo i unum D eum = Cred î unul n n Dumnezeu  Sanctus – Sanctus.Î această pri ă etapă. XVII-XIX – limbaj complex. î sec. sanctus. II.Etapa tonal – sec. missa va adopta î î n ntregi e stiul grem l gorian. ni III. sec. vocal-i nstrum ental (nsoţi î speci de orgă). Etapa de cristalizare – pre-gregori ană şi gregoriană. X. n XV de creaţil l G uil ie ui laum e D ufay şi Johannes Ockeghem.Etapa polfoni renascenti – sec.Dom nul Savaot  Agnus Dei – Agnus Dei qui tollis peccata m undi= M i ulDom nul . cu trăsături m onodi vocal : că.I până nsă te .partea m uzi ă n n m cal a missei era m onodi m odal şi vocal cu text că. î lm ba l nă (exceptând.sfânt.sf ânt. ă î tă n al Cea m aiveche m i polfoni cunoscută are aussă i că tor anoni şidatează di sec.

a. Missa Solemnis de Beethoven. e ssel Mozart.Etapa m odernă – sec. Messa da requiem de Verdi ş. fantezia compozitorului – tot mai neî ngrădi M ărturi stau m i e de H aydn şi tă. om ofoni a. to m ai m ul desti i m t. de concert. Î celdi urm ă caz. m onodi a acom pani ată. G enul pri eşte totodată. Î această etapă. naţi precise – de cult. apoi simfonismul. Instrumente renascentiste: Trianglu Diverse tipuri de instrumente cu coarde şiarcuş . n n lbertatea de conţi i nut şi form ă devi tot m ai ne mare. XX şi m ai departe – mare di versi tate de lm bajşiexpresi i e. IV. n mi ssa este cu precădere vocal nstrum ental -i ă.115 î bi m nând polfoni i a.

com/store/smp_inside.116 Machaut – pagi di M i de l N otre D am e nă n ssa a 159 159 http://www.sheetmusicplus.html?cart=71309044736&item=1055785&page=01 .

arhitectul dom ul di i m a ci ui n ni tadel toscane… ”162 ei „I l nfuenţel l ce străbat di ce î ce m ai m ul şi e ai n n t 163 î m uzi relgi n ca i oasă… ”  Cântarea gregoriană a fost concepută pentru un spaţi acusti vast. Î atelerel unora di n i e ntre m aeştrise form au şiun fel de cenacl . chi ntesenţă. 77 . î care subi uri n ectel di e scutate erau î l n egătură cu arta sau cu probl el atelerul em e i ui 161 respecti ” v.Ed.ştinţi i Buc.483. 75 163 Ibidem. o re gândi î re ndreptată spre uni versul sufl etesc al omului. 162 Idem. l un anum i m om ent dat a t cântarea gregori ană nu a m ai fost de aj uns. . Bass trombon 160 Instrumente renascentiste: Chitară 160 161 vezi sus – generaltăţi i Ovidiu Drimba – I stori cul işici lzaţi . şi a exacti tate exi genţel e.1994. „Vom descoperi o gândi cu totul nouă.Totodată. nvăţau î atelerel n i e m aeştrior l care î făceau uceni a: arti l a şi ci stul i at.p. a turi vii ei . spre drepturile lui la fericirea păm ântească… Şi denum i de Renaştere dată rea revi m entul cunoscut de ştinţă. p. p. se datorează unui fi al u Fl orenţei – lui Lorenzo Ghiberti. sta… î pri ul rând era un arti n m zan î n serviciul unei cli entel care î form ul cu e.care să l zol ucreze î si n ngurătate num aipentru el nu exi .î ri ui i i e. i f că.relgi artă. nfi t u m nar (spi tual Şi ca tot ce este esenţă şi ri ).vol 4.117 ESTETICA R EN A ŞTER II „Renaşterea a fost pentru arti una di m arie şti n l epoci al tehni i pe care o î e ci. deşia conti nuat şiconti să exi şiastăzi nuă ste .ea evocă un u c extrem de si pl dar i ni spaţi i agi m u. n această peri oadă.

ntâi n aţa acestei apoiî pi publcă. n e. . e m ati năl m i si ncroni zând astf vocie. spunere î spaţi ( n u stereof c)a grupurior de voci oni l . graţi pozi eirel ve a unor sem ne num i î di eri subsisteme.suf u) figuri e ţi ati te. f i l ind ungi sau scurtate î f te n uncţi de ri ul şi accentel textul .î transform a î l de î nire tăţi l n oc ntâl pentru dezbaterea treburilor cotidiene. părţi di spectacol lturgi – tă n ul i c drama – au coborât di catedral m aiî î f n ă. (D i onar de term enim uzi i op. n i ngeni oase şiatracti ve. cea l f de vastă a spaţi ui acusti al a el ul c catedral au făcut posi l naşterea î m od ei bie n firesc a conceptelor de simultaneitate şi verticalitate î m uzi n că. ntre cel m ai sem ni cati pentru argum entaţia e fi ve noastră:cori spezzati166. ci i î ndreptându-i către experi ente noi Î m .  Spaţi acusti al catedral şi gândi ul c ei rea „verti ă” cal au î ncuraj at m uzi eni. Cel m ai vechi notaţi di e i astem ati sunt cea neum ati a cântul gregori şi cea bi ce că ui an zanti nă. cţi cal. sau note.(D i onar de term enim uzi i op. Duratele cantus planus-ul ( că ui cântări gregori i ene) erau l a î nceput nepreci zate. 314).). n f te l . ori pentru divertisment – pătrunderea germenului laic a dus pe de-o parte l creşterea accea sibii i servi ul lturgi M i cul şi real . sti ul starea de reculegere şi spectacol s-au ul î pl t di ce î ce m ai m ul î form e m eti n n t. cit. ltăţi ci ui i c. A pari a cântări pe e tm e ui ţi i m ai m ul voci a necesi un si te tat stem de notaţi care să expri e durata rel vă şi î ţi ea f ecărei note. 328). diastematikos = i că nterm i tent. este cl ochi ui di nal ară ul ntr-odată. cit. 166 Cori spezzati = coruri„despărţi D i te”. n aţa i ci ntâl t Flaut dublu O rgă di 1614 n Instrumente renascentiste: 164 Musica mensurabilis = „m uzi m ăsurată” (lat. p. i a m el ei cu succesi odi .Ai s-au î ni cu a. Pe de al parte. pneuma = vânt. unea ei de sunete m ai j oase şi m ai î te.  D eşi exi stenţa om ul m edi ui eval gravi î ta n j urull ăcaşul de î năci ui nchi une – pe care.  Aproape imediat s-a născut şi reprezentarea grafcă a acestora (susţi i nerea şiconcreti zarea 164 lor vi ă): musica mensurabilis şi notaţi zual a 165 di astem ati că . neume (gr. p. pri i n nterval Î această notaţi conf guraţi e). după necesi .118  Sfera vastă a uni versul m i c creşti dar şi ui sti n. durate etc. 165 N otaţi di a astem ati = (gr. el l cţi cal.

Andrea Gabrieli (1510-1585). străm oş alf agotul ui Bass D ul an. Giovanni Gabrieli (1555-1612). l i nstrum ental şi făcut l î e -au oc ntre m ani festărie l m uzi e găzdui de Catedrala San Marco. feri l că si ai ncreti că. Tehni di ogul di ca al ui ntre două grupe de cântăreţi aşezate spaţi . î 1527. m ergând l e i foni până l rafnam ente com poni ce.A l străm oş al ci t fagotului. Instrumente renascentiste: Racket din sec. t.514.ci p. Claudio Merulo (1533-1604). a oc tui î nceputulpreocupări conşti i ente a com pozi l torior pentru i uderea spaţi ui acusti î ncl ul c ntre el entel de lm baj m uzi . XVI. Compozitorul Claudio Monteverdi a activat la San Marco î caltate de m aestru de capel î n i ă ntre ani 1613i 1643. ŞCO A LA CO M PO N ISTICĂ V EN EŢIA N Ă – ÎN CEPU TU R ILE STER EO FONIEI Cântarea antioni nu consti e o i f că tui nvenţi e renascenti stă. cal te Şcoal veneţi a ană î î nde acti tatea pe şi nti vi parcursul a cel puţi un secol de l veni n . Şi tot astf au apărut com bi ie el naţil di ntre voci şi i nstrum ente.119 spectacol popul cu vechi răm ăşi al cul ul ar. este . ri i tm ce. te eni ul -lea cori spezzati. Şcoal veneţi a ană a secol ui al XVI ul -lea a cultivat î nsă cu prediecţi scritura anti că. e m i e i cal ene Adrian Willaert (1490-1562). ce puneau î a i sti n val oare spaţi acusti uni of t de cel două ul c c. Instrument de sufatdi l n cu anci dubl l n em e ă. m el ce şiti bral Toate l un l au consti t odi m e. Aşa s-au născut em e i cal primele forme de i nterpretare stereofoni a că m uzi i num i de veneţi i secol ui al XVI ci. e ei contraste di nam i şi ef ce ecte de ecou. eri e tri bune. al m enţi onată î ncă di scri l anti greceşti n erie ce . ţe e turilor pre-creşti generând di te form e de artă ne. Giuseppe Guami (1535-1611). a rea fl andul Adri W il am ui en laert.î peri ui n oada acti tăţi l vi i a San Marco a m aestrul de capel Cl o ui ă audi 167 Monteverdi . 167 D i onar de term enim uzi i op. î fi genurie pur n ne. cu două orgi al Catdral San Marco: .Cel m aii portante f gurial şcolim uzi e veneţi sunt: cţi cal. . Gioseffo Zarlino (1517-1590). până l n a m il joculveacul urm ător. Giovanni Croce (1557-1609).

l capătuluneinave l . Andrea G abri i N epotul l Andrea. ntre care apar contraste di nam i ti bral etc. i nterferenţa sunetel ducea l experi or a mente ce au avut ca rod aşa-numitul stil policoral169. creând totodată efecte noi de cul al oare. el. nul stil policoral = tehni com poni că de l sf tul sec. lci Marco.ca u a ungi î bi ca tradi onal cu pl î cruce l nă.i ţindu-se o evol e nouă î arta ni i uţi n coral Aceste cori spezzati – coruri despărţi – ă. 1980. m t n sau m aim ul grupuri l di te . te aduc î m uzi veneţi un el ent de contrast n ca ană em spaţi . -au obţi pri nut ntre pri i Adri W il m i en laert şi di pol sci ul său. ţi ui Discursul muzical prezenta al ternanţa a câte două elemente sonore contrastante:  cor contra cor (stil antifonic). muz. ui Giovanni Gabrieli.120 Reprezentanţi şcoli renascenti i i ste veneţi ene dezvol i tă deea pl i i vocior î scritura uralzări l n i pentru cor dubl şi spaţi i î tri u alzat n bune di te. al XVI ea. interpretate de n mici grupuri de instrumente de coarde şi de 168 suflat . cu cupol al Bazii i San n ă. feri Efectul sonor al stereofoniei corului dublu spaţi i alzat. Î fond s-a renunţat l corurie uni n a l tare de ti neerl p andez. Ed.străm oş alfagotul ci ui 168 169 Instrumente renascentiste: Box trumpet Corn O. care utii că sti a ârşi -l lzează două sau m ai m ul te grupuricoral î e.cu bal coanel corul am pl e ui asate î braţen l transeptul . Pri ntre aceste efecte găsi nuanţa de ecou. Varga – TraculO rfeu şidesti muzicii. pare să fi sugerat com pozi l e ui torior unel posi ltăţiacusti neobi te. n seri ţi ă an n ati efectul este m ai uni D acă e î părţi î două tar. atât m de i portantă î î m n ntreaga tradi e a Barocul . a stanţe m ari ca l San . 159. e bii ce şnui D acă ansam bl corul se concentrează î ul ui ntr-un spaţi m aicom pact. Pl anul î cruce greacă. m e . a Marco. p. pri al n ternări şi răspunsuri l . a creat efecte stereofonice si iare î dom eni i m l n ul nstrum ental pri sonate . n piano ed forte şi pri canzone. ce. D ul an.

sol vocalcontra cor î o ntreg (sti responsori ).. al ternanţe de ni uri di vel nam i sl ce abe şi tari (efect de ecou). Tot astfel erau di spuse şi grupurie l corale – două sau chi m ai ar multe – purtând denumirea de cori spezzati. î contrast cu fl n uenţa contrapuncti că. î preună cu unchi său Andrea. pe de-o parte. 22. cit. l al instrumente opuse vocilor. ci a născut cântarea „polcoral i ă” – î punctel 5 şi 10. per voci e stromenti.î 1587170.121       linie coral separată. Acest pri pi de dualtate a avut şial rezul nci u i te tate cu „bătai l e ungă”: stilul concertant şi cel contrapunctic imitativ. m ul n Planul Catedralei San Marco di Veneţi Î sec. ă e orgi ale catedralei. pe de alta.opusă corul î ă ui ntreg. si stem ulde organi zare tonal Term enulapare î ă. Fleming – Arte şii . dei .XVI ai sn a. II. W. al ternanţe de vociî te şij nal oase.  al ternanţe de el ente conti em nue şi fragmentare.  acorduri compacte. n ti ul unor l tl ucrări publcate de G i i ovanni G abri i el.. Acesta din urm ă va dom i chi na ar lm baj m uzi polfoni di pri a j ătate a i ul cal i c n m um secolului al XVIII-l „asortându-se” perfect cu ea. p. La baza cântări i policorale a stat interpretarea ani oni tf că – di og î al ntre grupuride cântăreţi . op..  acorduri sacadate. 170 Concerti.. cu î ntreţeserea contrapuncti a num eroasel că or linii melodice.vol. contraste î ntre i nstrum ente. n . de-o n e parte şi de al a al ta tarul ui pri pal se afl cel două nci .

Din nefericire.pădurişicase. dar î anul urm ător se nă n căsătoreşte cu o văduvă bogată. Se căsătoreşte cu Lucrezi G ori Cardinaa . capela care-iadăpostea m orm ântul a fost dem ol cu ocazi renovări Catedral San Pietro.Este î orm ântat î Basii a n m nm n lca San Pietro din Roma. pă num i rea sa ca papă. Director de concerte la Vil d’ la Este. fi consi m ind derat cel m ai val oros m uzi an al ti pul său – ci m ui Princeps Musicae.î cul ea forţeicreatoare. i Î m oare m am a. na cul pom eni î versurie l de Horaţi şi Vergii si t n l or u lu. n te condi i m uzi anul se angaj ţi. al cărui seri a prim-capelmaistru este G. ată a i ei . i finţă sem i a i narul pentru cântăreţi bi ceşti de l Rom a. i concediat pe t -a toţim uzi eni l cişicăsători de l Vaci i ai ţi a tican. i Este organist la Palestrina.propri nţi etaride vi. ci ează ca organist la diverse catedrale din Roma. M ai târzi cardi ul Pi n u.GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA (1525-1594) Date biografice 1526 Giovanni Pierluigi s-a născut î l i n ocaltatea Pal estri (anti Prenestre. Curând. 1536 1544 1547 Giovanni Pierluigi da Palestrina 1564-1568 1580 Răm âne văduv. 1594. tuat î apropi de n ere Rom a).î ntre care şipe Pal estri Î acesna. Pierluigi. l Gi ul ovanni del M onte rem arcă neobi şnuitul tal al tânărul organi şi duent ui st . Revine la conducerea capelei papale sub pontificatul papei Pius al V-lea. î cheam ă pe l Giovanni Pierluigi la Catedrala San Pietro di Rom a. Î fi n ecare an di cei ce vor urm a publcă câte o cul n i egere de l ucrări l a Rom a sau l Veneţi Î ul m i ani ai vi i se bucură de recunoaştere a a. februarie M oare l Rom a. nal etro Caraffa.Pări isăierau oam enide vază. i ntenţi onează să devi preot. n ti i eţi unani ă. deveni papă.

tehnici folosite m enţi cantus firmus-ul. ne lnil m el ce se consti e î i ie odi tui n arcuri sonore.9 ricercari pentru orgă gal ş. ă. Stilul palestrinian desem nează m uzi relgi ca i oasă polfoni m odal i că. i i vă. concepută după regul m el ce şiarm oni foari odi ce te stricte. 200 madri e sacre şiprofane. 42 psalmi.exhibit/exhibit/e-music/images/music15. XV-XVI. polf a este m odal ioni ă. 600 motete. Limbajul său reprezi o si ntă nteză a polfoni rei ei nascenti î speci a tradi ei f ste.î ntre acestea: di sonanţel trebui pregăti e e te.org/expo/vatican. A l ăsat posterităţi 108 m i i sse. m tati sistemul modal este diatonic.123 Creaţi a Creaţi cu precădere relgi a: i oasă. Manuscris palestrinian 171 171 http://www. n al ţi ranco-flamande a sec. a. contrapunctul palestrinian respi crom ati el şi nge sm e urm ează î ndeaproape regull ie i puse de Zarlno î l m i n ucrarea sa teoreti Le i că nstitutioni harm oni che.jpg . cca.ibiblio. aduse pe ti pineaccentuaţişi m rezol vate pe ti piaccentuaţi m .

1532-1594 15451549 1549 1552 1553 1554 1555 1556 1570 1590 1594 Face parte din anturajul lui Ferdinand Gonzague. Roland Delattre. com pozi i ui torul al cărui num e apare î m ai m ul vari n te ante: O rl andus Lassus. rum Orlando di Lasso. . i ori tor.ORLANDO DI LASSO (1532-1594) Date biografice 1532 S-a născut l M ons. l nd î această caltate o peri m ui ntul ocui n i oadă l a Palermo. Pri eşte ti u nobii I se publcă cea m ai m are parte di creaţi î di m tl lar. a a Se stabieşte l M ünchen. care a atras adm i a ui ei n raţi pri gl n asulde o m are puri tate şif useţe.Caval alO rdi uide M al er nul ta.cupri a nzând peste 100 de cul egeri . viceregele Sardiniei. Roland de Lassus. ni re ă zi Cu două săptăm âni î ntea m orţi. a Creaţi sa este vastă.î urm a m orţi pări l săişil eşte l Anvers.urm at de o prăbuşi m oral şifi că. n a Ise ti păreşte l Veneţi prima culegere de madrigale pe 5 voci. Se stabieşte l Rom a. I stori î descri ca pe un copi-minune. La grime di San Pietro. l a Capelmaistru la St. apoi la Milano.La ne n l n i nţior ocui a Veneţi sunt publcate î a i ntr-o pri ă edi e l m ţi ucrăridi creaţi sa. i n e ncă n timpulvi i sem n alrecunoaşteri val ide com pozi eţi. membru al a l e l corul Catedral di M ons. M oare l M ünchen. supus al Î păratul Carol Q ui . Jean de Latran din Roma.l capel curţi D ucel Al l a a a i ui bert alV-lea de Bavaria. pe ţărm ul M ări N ordul . î provi a H ai a n nci naut. com pune ul m a sa l nai i ti ucrare. Revi î Ţărie de Jos. I ntră î servi ull Constanti Castri n ci ui n otto. Suferă un atac de i m ă. Orlando di Lasso etc. aproape de Anvers. Orlando di Lassus.

stori . ci 175 f acom pani ent i ără am nstrum ental .Î DEX online.U neori chi î ui cal .ca şi nspi cea relgi i oasă. franceză şigerm ană. Lasso este de asemenea reprezentant al stilului numit musica reservata174 – limbaj muzical bazat.franceză. lied. n vi Lasso realzează o si i nteză î ntre tradi a cântul ţi ui gregorian. Î creaţi sa.l nă. Genurile: motet. de tip Passion – după cel patru Evangheli Lucrăe i. un grad mai mare de rafinament şide subtii ltate. unor ceremonii oficiale ori alte eţi evenimente – de m are di versi tate expresi de l vă.125 Creaţi a M uzi sa relgi ca i oasă este î cea m ai m are parte n 172 catolcă. a sublm .i rată.de obi î . aţă n 173 Tehnica polcoral adoptată de com pozi i renascenti de l Veneţi î f i ă.Î pl poartă n us. Î creaţi l Lasso apar şipatru oratori de Paşti n a ui i . l i e şi um or. Î genulde motet. amprenta specificului zonei culturale reprezentate de textul ales – chanson-uri franceze.fără a fidogm ati i că .un exem pl iustrati î l ni aţi n u l v l consti e creaţi pri tui a ncipelui Gesualdo da Venosa.i i i l ati talană. pentru acest tip de interpretare. madrigale italiene ori lieduri germane. omofonice. rile sunt concepute pentru cor a cappella175.i voci nstrum ente sau com bi nate) aşezate î l .Î această pri nţă. crom an nci . madrigal. m 174 Term enulnu prezi sem ni i iunani acceptate de m uzi ogi cercetătorişii ntă f caţi m col . î speci pri n al n 173 utilizarea tehnicii policorale . asoci î m od uni şi i a roni ate n c curaj conţi os nutul relgi ui i os.precum chanson-ele franceze. Lasso a creat l n ucrări– destinate vi i de curte.Catedral f te e ei cei n a San Marco di V eneţi pri arhi n a. A compus e ai numeroase misse scurte – missae breves – silabice. ără scernăm ânt dogm el cu ati ne e. M uzi l că a l O rl ca ai ui ando di Lasso – si ngura com pusă î n cel patru lm bide ci aţi e i rcul e al vrem i. n e sse apar i l nfuenţe al Şcoliveneţi e i ene. tudi lpsi de di i tă scernăm ânt f de dogm e.Î acest sens. Ai exi ci stau de asem enea două orgi di spuse de o parte şi de ceal tă a al altarului principal. chanson. com pozi torul apel ează l surse de i raa nspi ţi l ce. n tectura şiconf guraţi sa i i a nteri oară. tori şti a a. Nu s-au păstrat ( sunt nu cunoscute)creaţi i i nstrumentale. n ocuridi eri al catedral . n tor interpreţi( . nspi i odi 172 dogm ati = care ţi de dogm e.propri dogm el Care respectă f di c ne u or. simple. e i ati i i şigerm ană – este tot talană atât de di versă. . peste 2000 de l ucrări î . î pri pal pe o profundă expresi tate. ar n misse. accesi l Î unel m i bie. cea a madri ul (l c) şi o expresi gal ui ai vi tate propri a di e scursul m uzi . n runte cu A ndrea G abri i şi el nepotul său G i ovanni precum şi de Cl . vi tisme frecvente. villanella.î speci acusti ţi deal n al ce.of erea condi ii e.ce se adresează m aim ul audi t torior i ţi . audi M onteverdi constă î prezenţa a 2 sau m ai m ul grupuri de o .n lm bie l nă.Lasso a f n a ăcut dovada unei nesecate i raţi m el ce. Tehnica de interpretare polcoral ( i ă cunoscută şisub num el de cori spezzati) reprezi o e ntă pri ă form ă de stereofonie.

Alşasel vol de ea um madrigale. Veneţi a Pri eşte funcţi de di j l m a rior a Catedrala San Marco.Veneţi a Se căsătoreşte cu Cl a audi Cattaneo. Veneţi a Al doilea volum de madrigale. Madrigali Guerrieri e Amorosi. Veneţi a Pri eşte sl ba de vi i l m uj olst a curtea lui Vincenzo de Gonzaga.Veneţi a Primul volum de madrigale. 1608 1610 Claudio Monteverdi 1613 1567 1582 1587 1589 1590 1590 sau N aşterea l Cl o ui audi Monteverdi la Cremona Pri a operă ti tă:Sacrae m pări Cantiunculae.Veneţi a Alşaptel vol de ea um madrigale.CLAUDIO MONTEVERDI (1567-1643) Date biografice de şefalm uzi ide curte. aprilie 1603 .Veneţi Pe pagi a. I zi a î arestează pe nchi ţi l Massimiliano. apare pentru prima dată cu i caţi Maestro ndi a della musica. M oare soţi sa Cl a. Opera L’ncoronazi di I one Poppea. ceea ce î nseam nă că obţi nuse funcţi a 1614 1619 1626 1627. O raşulM antua este j ui ef t. Este ales membru la Accademia degli Animosi.Căl ătoreşte î n Ungaria Se naşte fulsău Francesco i 17 Pri eşte drept de cetăţeni m e la Mantua. 29 noiembrie 1592 1595 1600 1602. septembrie 1628. a Missa in Illo Tempore. Scherzi Musicali. ci 1605 1607 N aşterea ful său i ui Massimiliano Prezentarea piesei Orfeo î n carnaval. Veneţi a. Bântui ci a l Veneţi e um a a. Massimiliano este eliberat. (Volumul 8) Opera I ri l torno d’ lsse i Ui n patria. duce de Mantua Al treilea volum de madrigale. Monteverdi moare.Veneţi a M assi ii obţi di om a m lano ne pl de medic. na de titlu. Al patrulea volum de madrigale. Monteverdi devine preot. ianuarie 1630-1631 1632 1638 1641 1642 1643. a audi Premiera operei Arianna Căl ătoreşte l Rom a.

n gal n volum – o al parti ari tă cul tate a vitorului limbaj i muzical al Barocului. Madrigalul monteverdian face trecerea de la polifonia modal renascenti l m onodi acom pani a Baroă stă a a ată cului. seconda pratica – scritură i polf că m ailberă.î t ntre care: Orfeo. Volumul 8 de madrigale intitulat Madrigali dei guerrieri ed amorosi (M adri el război cior şi gal e ni l î ndrăgosti l 1638) cupri ţior. nde pagi l consi nie derate cele mai valoroase ale genului. Î 1607 a com pus opera Orfeo. una din primele opere din istoria muzicii. L'incoronazione di Poppea. p palestrinian – şil a Orfeo de Monteverdi.Creaţi a: Monteverdi este considerat unul dintre creatorii genului de operă. m uzi relgi că i oasă şil că. n cu prilejul carnavalului de la Mantua. m aim ul de 18 opere. Il ritorno d'Ulisse in patria . Introduce grupul instrumental continuo. Tot aici apar primele semne ale sistemului tonal î tratarea arm oni n că. tradi onal de ti ţi .cu ioni i tratarea vocilor extreme ca linii principale – procedeu care va face trecerea către m onodi acom pani a ată speci că operei fi .Ex: ai Combatimento di Tancredi e Clorinda Lauda Jerusalem Dominium Gira il nemico insidioso Amore La finta pazza Licori Vespro della Beata Vergine Î pref l Q ui Li – n aţa a nto bro Volumul 5 de madrigale (1605) – compozitorul face referiri la: prima pratica – stilul polifonic sever. de susţi nere arm oni î num eroase m adri e di acest că. .

1369 1399 1400 1426 Se naşte John D unstabl compozitor e. cal pări 1471 Jakob Obrecht – M atthäus Passi on 1484 1485 Johannes de Tinctoris – De inventione et usu musicase. autorul denumirilor istorice de Ars Antiqua şiArs Nova. 1360 Apari a clavicordului şiclavecinului. astronomului Galileo Galilei. Se naşte Thom as Tali compozitor enls. Guillaume de Machaut – Missa la patru 1364 voci. ui n ţi Papa interzice utilizarea contrapunctului î m uzi relgi n ca i oasă. Se naşte Vi ncenzo G all (+1591). flamand (+1460) Ol anda devi cunoscută zonă m uzi ă ne cal a Europei. 1430 Se naşte Johannes O kegham (+1494) 1436 Se naşte Johannes de Ti nctori (+1511) s 1450 1450 Se naşte Josqui des Près. ţi Moare compozitorul francez Phillipe de 1361 Vitry. Se naşte Francesco Landino. 1430 Se naşte Jakob O brecht (+1505) Compozitorul flamand Adrian Willaert (+1562) devine maestro di capella la 1527 catedrala San Marco di Veneţi – î n a nceputurie Şcoliveneţi l i ene . al XIVlea (+1377). Ottaviano de Petruccipublcă pri ul i m volum de misse de Josquin des Pres. 1525 Se naşte G i ovanniPi ui da erl gi Pelestrina. francez (+1560?) Phillipe de Vitry introduce pentru prima 1329 dată denum i de Ars nova referitor la rea noul limbaj contrapunctic elaborat. compozitor italian (+1594) Î nceputurie Şcolimuzicale olandeze l i 1430 (flamande): Gilles Binchois. olandez (+1474) Se naşte G il Bi les nchoi compozitor s.128 EVENIMENTE MUZICALE DIN PER IO A D A R EN A ŞTER II Cronologie 1309 1322 1325 M archettus de Padua susţi i ne ntroducerea contrapunctul î com pozi e. fondatorul vestitei familii de construc- . a filozofului latin e cal Boethius. 1530 Se naşte Andrea A m ati lutier Italian.cel 1340 mai important muzician al sec. “TournaiM essa. n 1325 1465 Pri a parti m tură m uzi ă ti tă.compozitor german (+1516) 1325 I ntră î uz orga cu pedalier. englez (+1453) Se naşte G uil laum e D uf compozitor ay. iei 1520 interpret l l a ăută şicom pozi tatăl tor.com pusă cu priej î l ul ncoronări l ia Rheims a regelui Carol al V-lea. compozitor n olandez (+1521) Se naşte H ei ch I nri saak. Este publcat l Veneţi tratatulde teoi a a 1492 ri m uzi ă Opera. Johann W al ther î preună cu M arti m n 1524 Luther creează cartea de imnuri protestante Geystlich Gesangk-Buchleyn. pri a missa polifo” m ni că.l ucrare teoreti că Se naşte Cl ent Janequi compozitor em n. glez (+1585) Este publicat al doilea volum de misse de Josquin des Pres. compozitor şiorgani I i (+1397) st talan. Se naşte Cypri de Rore * en Cypri ano da Rore]. compozitor olandez (+1565) Josquin des Pres – al treilea volum de misse. 1332 I finţă l Toul a i a ouse breasl a meistersinger-ilor. Meistersinger-i devi cunoscuţiî G eri n n mania. 1500 1502 1505 1512 1516 1516 Josquin des Pres devine muzician la curtea regelui Ludovic al XII-l alFranţei ea . Se naşte G uil laum e de M achaut. Guillaume Dufay. 1350 1350 M uzi pentru l ca ăută devi preferată î ne n Europa occi dental ă.

Se naşte G i am o Frescobal . Harpa apare pentru pri a dată î m n ansamblurile instrumentale. ă 1581 Vi ncenzo G all publcă Dialogo della iei i musica antica e moderna. (+1633) D i acest an datează pri a vi n m oară cunoscută construi de Andrea Am ati tă . 1543 Se naşte W ii Byrd.129 toride i nstrum ente cu coarde şiarcuş (+1578) Se naşte G uil laum e Costel compoziey. Se naşte G i ovanniG abri l. (+1612) i i 1557 Se naşte Thom as M orl com pozi şi ey. i i 1560 Orlando di Lasso devine capelmaistru la curtea din München. (+1618) Giovanni Pierluigi da Palestrina devine 1551 şefulm uzi il Catedral San Pietro din ci a a Roma. tor şiteoreti an germ an (+1621) ci Il Re – unul din primele violoncele construite de Andrea Amati la Cremona Teoreti anulel an H enri ci veţi cus Gl areanus publcă cel i ebra sa l ucrare 1547 Dodekachordon – despre cele 12 moduribi ceşti seri . rol di 1583 compozitor şiorganist Italian. 1561 lian. ne ar n i Se naşte Jacopo Peri compozitor ita. Se naşte G iulio Caccini. l M onteverdipublcă altreiea vol de i l um madrigale 1594 Dafne de Jacopo Peri – pri a operă. 1600 Giulio Caccini – opera Euridice 1600 1600 Emilio de Caveleripublcă opera La i i Rappresentazione di anima e di corpo. 1596 cut şital entat m em bru alfam ii de lei lutieri de la Cremona. Primul volum de misse compus de Pal estri şidedi PapeiJulus II na cat i I O rl ando diLasso publcă pri a sa carte i m de motete. Palestrina – Missa Papae Marcelli. i ene şialscrituri policorale. 1548 Se naşte Tom as Lui de Vi s ctori a. compozitor spaniol (+1608?) Ballet comique de la Reyne de Balthazar 1581 de Beaujoyeux este prezentat la curtea regal franceză. compozitor 1532 olandez (+1594) Sunt î i nfinţate pri el conservatoare m e 1537 de m uzi î I i – pentru băi l că n tala eţi a N apol. m Se naşte N i a A m ati cel mai cunoscol . Italian (+1599) Este concepută vioara î form a sa actun al ă. compozitor eli 1557 i i reprezentant alŞcoliveneţi talan. 1600 Jacopo Peri – opera Euridice 1600 Instrumentul recorder (flûte-à bec sau flautul drept) devi popul î Angla. 1531 tor francez de ori ne scoţi (+1606) gi ană Se naşte Orlando di Lasso. Emilio de’Cavalieri – Il Satiro. 1600 Thomas Morley – prima carte de arii. Momentul culminant al limbajului 1570 polifonic renascentist: Palestrina.pentru fete l Veneţi i a a. compozitor nri german (+1672) M onterverdipublcă pri ulvol de i m um madrigale. Orlando di Lasso. una 1565 din cele mai cunoscute creaţi al i e compozitorului. 1571 1572 Se naşte M i chaelPraetori compozius. compozitor Ita1550 lian. unul dintre creatorii genului de operă.compozitor enlam glez (+1623) 1564 operă. tor teoretician englez (+1603) Gi oseffo Zarlno publcă l i i ucrarea teore1558 ti Institutioni harmoniche – definirea că sistemului major-minor – a tonaltăţi. nceputurie operei. 1553 1553 1554 1556 Se naşte Luca M arenzi compozitor o. unul dintre creatorii genului de . reprezentant al Barocului timpuriu (+1643) 1585 1587 1590 1592 Se naşte H ei ch Schütz.fabul ă pastoral Î ă.

.

ANEXE .

.

XI şiî jocul I ncep. conform unor reguli stricte – mel ce şiarm oni odi ce. deri vând di concertare = a rivaliza. sau concertato. n m od convenţi . care a adoptat. 11) dei reprezi m uzi Europeiapusene di perioada Evului Mediu ntă ca n târzi cupri aprox. ati . p. Ed. î u. Tip de discurs muzical specific Barocului. conducere = a î nsoţi(lat. basileus = rege. Creşti sm ul s-a l n ni fol t de aceste cl ri ca l osi ădi ăcaşuri de rugăci une sau a cl t ădi al e î acest sti. compus din 2 sau 3 linii melodice Ansam bl de regul.pri pi şiprocedee aplcate î speci î ul i nci i i n al n genurile polifonice religioase poartă denum i rea de contrapunct. peri oadă î care centrul m uzi cel m ai n cal cunoscut. Meridiane. Buc. nsă ntre m il . (l l nă) M el e care î are ori nea î odi b. Fleming – Arte ” şii . experi entat şi dezvol pri el m tat m e form e de polfoni a fost Şcoal de l N otre D am e di Pari Î i e a a n s. modal diatonic din Ars Antiqua. n n frecvent ca suport armonic basso continuo (sau pe scurt continuo). Se î neşte m ai al î m uzi i ntâl es n ca nstrum ental şi constă î ă n dialogul di ntre două grupe de i nterpreţi având di ce î ce m ai . 1983. sec. vocal. Ars Anti onal qua se referă num ai l m uzi a ca relgi i oasă. 1170-1310). coruri „despărţi te”. gr. XI V (cca. (W. vol. despre sem eni săişidespre uni i versulsău. sec. componente ale polifoniei liniare. a-şi n disputa ceva. I. Cl re ce servea ca l de j ădi oc udecată şi de adunare a negustorior î forum ul rom an. ie sine. Deasupra ei şi sub ea se adaugă al te melodii. tel n l m el e dată. odi şi gi n cântarea gregori ană.133 TERMENI MUZICALI UTI LI ANTIFONIC ARTA di og î al ntre două grupuride cântăreţi „lm baj pri care om ulî com uni i l concepţil despre i ul n şi că deie.) – gen polifonic. D i spunere î spaţi (stereofoni a n u c) ARS ANTIQUA BASILICA CANTUS FIRMUS CONCERTANT (STIL) CONDUCTUS CONTRAPUNCT CORI SPEZZATI .

adaptare teatral a textel sacre ă or l vechi greci odă î nată zeul . uând form a defi ti l Bi ni vă a zanţ. Asem ănare / i tm ) denti tate a duratelor la toate vocile. (gr. Cartagi Lyon. ) „î m uzi polfoni adoptarea de către toate vocie a unui n ca i că. este cl ochi uidi nal ară ul ntr-odată. . ergon = l ucrare. Ravenna şi l na. i a i . i a odi . î cadrul unei com pozi i (Di onar n ţi. Impunerea sistemului modal bazat pe tonuri şisemitonuri. ne-religios gr. cţi de termeni muzicali) DIATONIZARE D RAM A LI RG I TU CĂ DITHYRAMB ENARMONICE (MODURI) IZORITMIE JONGLEUR LAIC LITURGHIA jougleur = instrumentist-cântăreţ (f ranceza veche) lumesc. sufl figuri sau note.durate etc. n feri subsisteme. tm c ” issos = egal.134 grupurilor de voci. pneuma = vânt. m oduricare au î com ponenţa l şim i n or cro-intervale (intervale m aim i decât sem i ci tonul. neume (gr. Al i ohi exandri Rom a. graţi pozi ei rel ve a unor sem ne num i î di te e ţi ati te. u). leitos = obştesc. Anti a.Vezi polcoral (tehnica) i ă CORUL CROMATICE (MODURI) DI ASTEM ATI CĂ ( O TAŢI N A) Zona di j n urulal tarul pri palî catedral catolcă. a. diastematikos = i nterm i tent. l m odelri i repetat. rythmos = ri (gr. nchi ui nterpretată de obi de cei un grup de 50 de bărbaţi travesti î sati . unea eide sunete m ai j oase şim aiî te. Cel m ai vechi notaţi di e i astem ati sunt cea neum ati a ce că cântul gregori şicea bi ui an zanti nă. pri i n nterval Î această e). ce consti au ţi n ri tui corul. elm i i narea secundel or m ări te şi a m i cro-intervalelor. n notaţi confguraţi m el ei cu succesi e. consti tă pe fondul tui tradi ior l e di I ţil ocal n erusalm . ui nci n a i m oduricare au î com ponenţa l şisecunde m ări n or te. „Cel m ai i portant m servi u di n al bi ci creşti ci vi seri i ne.

Madrigalul provine. textulm otetul cupri tă ni al ui ndea 1-2 cuvi î lm ba l nă.cu text şicaracter l c. Missio sau dimissio (at. din rondelul francez şidi frotolla i i n talană. n seri ncepând din s.apoidi verse al cântărirelgi te i oase sau laice) numit tenor. ai Termenul provine din genul cantus materialis – afl î at n practi m uzi ă di I i sec. n I ” V. creat pe baza unor formule (moduri) ritmice.cerându-le astfelsă părăsească bi ca. MEISTERSINGER MENESTREL MI N ESÄN G ER N MISSA meister = m eşter. se pare. având ca subi ect î ntâm pl ări mi racul oase cu sfnţicreşti sau cu Feci i ni oara M ari a.care erau „ţi nte n i ati nute” de voci(de ai şi ci denumirea genului: de la francezul mot = cuvânt) Tenor-ul . Când sl ba se î uj nchei preotul pronunţa si a. devenit treptat matrialis. I ţi .m aestru. Duratele cantus planus-ul (cântări că ui i gregoriene) erau l î a nceput nepreci zate. find l te sau i ungi scurtate î funcţi de ri ul şi accentel textul . compus dintr-un cantus firmus (la î nceput cântare gregori ană. n I. XII î Şcoal de l Notre Dame (Ars Antiqua). IV. matriale. apare î sec. n a a Gen polifonic religios. Apari a n e tm e ui ţi MISTERELE MOTETUL . Vocea a 3-a – triplum – avea text diferit. = tri i l ) m tere. uj nchei cel de al credi at!) or tă nţă.î nci a uj nă l . putea fi intonat de instrumente.135 pri reform el l Vasie celM are şiI n e ui l oan G ură de Aur. seri dram e cu caracter relgi i os. al XI ca cal n tala V-lea (Ars Nova sau Renaşterea ti puri –. MUSICA MENSURABILIS „m uzi m ăsurată” (lat.singer = cântăreţ minister = servi (i ba l nă) tor lm ati minne = i re i ă.sänger = cântăreţ (i ba germ ană) ubi deal lm pri pal sl bă creşti a ziei î bi ca apuseană.î nchei ere.). ntagm a Ite missa est (Pl ecaţi sl ba s-a î . O a 2-a voce num i motet. m e) madriale. î sec. MADRIGAL gen polifonic. vocal à cappella. madrigal.

acestea consti nd pri el parti polfoni Era. Î n asem enea cazuri î . şidubl area uneivocicu i nstrum ente. nceputul şi fnal se făceau pe uni i ul son. au fost notate ambele voci. iar cea superi oară era i provi m zată („după ureche”) de cântăreţi (vox organalis). ntă m stiulpolfoni sever. n tor grupuri de i nterpreţi (voci i . Claudi M onteverdi constă î prezenţa a 2 sau m ai m ul o . l MUSICA RESERVATA lm bajm uzi bazat.î pri pal pe o profundă expresi tate. si ncroni zând astfelvocie. vocal. modal diatonic din Ars Antiqua. un grad m aim are de rafnam ent şi de sm i subtii ltate. î speci acusti pentru ţi deal n al ce. vi crom ati e frecvente. oferea condi i i e. cu tratarea vocior extrem e ca i i că i l linii principale – procedeu care va face trecerea către monodia acom pani specii operei ată fcă „contopi î rea ntr-un tot indivizibil a unor elemente provenite ORGANUM PO LI RALĂ CO (TEHNICA) PRIMA PRATTICA RESPONSORIAL SECONDA PRATTICA SINCRETISM . n cu Andrea G abri i şi nepotul său G i el ovanni precum şi de . Se nota num ai vocea i nferi oară (vox principalis). gen polifonic. adoptată de com pozi irenascenti de l Veneţi î frunte tori şti a a.Catedral feri e ei cei n a San Marco di Veneţi pri arhi n a. p estri an ni di og î al ntre un solst şiun grup de cântăreţi i scritură polfoni m ai lberă.tradi onal de ti pal l i c ţi . Î t torior ni aţi n acest sens. Cu timpul.136 cântări pe m ai m ul voci a necesi un si i te tat stem de notaţi e care să expri e durata rel vă şi î ţi ea fi m ati năl m ecărei note. acest ti de i p nterpretare. compus din 2 linii melodice: un cantus firmus (cântare gregori ană) şi ta ta repetarea acestui la 4 sau 5 perf ectă superi oară. ca de interpretare polcoral ( i ă cunoscută şi sub num el de cori e spezzati)reprezi o pri ă form ă de stereofonie. aşezate î l n ocuridi te al catedral . un exem pl iustrati î consti e creaţi u l v l tui a principelui Gesualdo da Venosa. ce se adresează m ai m ul audi l i ţi .acceptată tui m e turi i ce.se pare.de obi î . i cal n nci . Ai exi ci stau de asem enea două orgi di spuse de o parte şi de ceal tă a al al tarul pri pal Tehni ui nci . n tectura şi confi guraţi sa a i nteri oară. nstrum ente sau com bi nate).

cu dansul. vă n care desem na stâl i de l n ce m arcau pantel di j pi em e n urul zonei î care aveau l tragedil şi com edil G reci anti n oc ie ie ei ce. cu muzica. pantel natural au fost am enaj teri e e ate î construcţi n i fascinante. Cântăreţi nobii l oi. ) l rătăci di EvulM edi tori n u TRUBADUR TRUVER . U l or. feri ” Arta si ncreti poate reuni teatrul. TEATRU (AMFITEATRU) Cuvintele teatru şi amfiteatru deri di grecescul theatron. cu că artele plastice etc. trobar = a găsi (lm ba provensal . Cântăreţi nobii rătăci i ă) l tori din Evul Mediu trover = a găsi (angue d’ l nordul Franţei . numite amfiteatre.137 din domenii artistice di te.

138 .

139 .

140 .

html http://en. cl a i Dolmetsch online. Sebastian Bughici.Val u eri Brani Ene şte.classicalworks. Histoire de la musique (sous la direction de Roland-Manuel).htm Edi tura m uzi ă.wikipedia.cronol a uni ogi versal ă. Editura Lider.BIBLIOGRAFIE * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Bărbuceanu. I cul ci .pages/timeline. Barbu-Bucur.1978 si Edi tura m uzi ă. .di onar de cţi termeni muzicali (engl.org/wiki/ Portal:Music http://ro. Grigore Cosm a.Ovidiu m D i onar de term enim uzi i cţi cal Larousse. vol. Gheorghe Constantinescu.Bucureşti . bi i şide blc m i une ortodoxă. Bucureşti 1979 Edi tura m uzi ă. Dumitru Ciobanu.wikipedia. vol.Bucureşti cal 1992 Editura Inst.c om/his. I-II Musical Timeline Wikipedia.Bucureşti 2000 Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1984 că. I Cî ntecull O rfeu ui H roni m uzi irom âneşti vol. Edi tura ştinţi că şiencicloi fi pedi Bucureşti1987 că.dolmetsch. vol.O vi u m di D rî ba. I a turi vii ei I stori cul işici lzaţi .Bucureşti cal 1989 Edi tura m uzi ă.Bucureşti cal 1978 Edi tura m uzi ă. II a turi vii ei Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1984 că. vol.O ctavi Lazăr an D eni zeau.Bucureşti cal 1973 Editura Meridiane.com/ index.Buc.G érard D rî ba. Paris 1963 http://www.org/wiki/ Pagina_principal%C4%83 http://www. Să î egem şisă i nţel dentii fcăm genurile muzicale I stori cul işici lzaţi . fără an Libairie Gallimard.Bucureşti cal 1974 Editura Eminescu. the free Encyclopedia W i pedi enci opedi lberă ki a.) D i onar de i cţi nstrum ente m uzi e cal Li turgi teoreti ca că Cul tura m uzi ă de tradi e cal ţi bi zanti pe teri ulRom âni nă tori ei D i onar de f e şigenuri cţi orm muzicale Studi de etnom uzi ogi şi i col e bizantinologie.

“Middle Age”.142 D rî ba.Am édé Georgiu. î lpsa ghii el or. Polyphony 176 Pri aşezarea unei si n ntagm e î ntre ghii el m otorul va î lm e. vol.Sârbu. Ana .Bucureşti i fi 1994 Editura Meridiane.Renaissance. Editura Style. Editura Univers.Bucureşti cal 1987 Edi tura Academ i de M uzi ei că Bucureşti 1996 .Bucureşti i fi 1990 Edi tura ştinţi că. că Arte şii . O carte a stilurilor muzicale. Edi tura m uzi ă.I oana Urm ă.yahoo.O vi u m di D rî ba.Bucureşti cal 1967 Bucureşti 2000 . I Acusti şim uzi că că 4 Secole de teatru muzical Edi tura ştinţi că.com şi www. vol.Bucureşti1995 Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1982 că. Grigore G ol Antoi éa. m otorul va î n i lm el ntoarce acel pagi pe care se găsesc e ni cuvi e scri nu neapărat î succesi ntel se. n une di rectă.) pe motoarele www. IV a turi vii ei I stori artei Arta anti a . Elie Fleming.com . vol.O vi u m di Faure. I Tragedi greacă a O istorie a muzicii universale. ne Ii Vasie luţ.google. Guy Ştefănescu. Cristina Maria I stori cul işici lzaţi .cu şifără ghii el 176: lm e “Music History – chronology”. “Gregorian chant”. . vol.D em Buga. III a turi vii ei I stori cul işici lzaţi . William G astoué. I dei Arta gregori ană I stori cul irom âne m oderne a turi Muzica din noaptea timpurilor până î zorie noi vol.Sol fège. vol. ntoarce acel pagi î care se regăseşte e ni n si ntagm a aşa cum a fost i ntrodusă. Bucureşti1999 INTERNET Sugestii de cuvinte cheie Sugestii de term enide căutare (engl.Bucureşti 1970 Editura Meridiane.“Music History – timeline”. l Rachet. I-II n l .Bucureşti 1980 Edi tura Fundaţi Cul ei tural e Rom âne.Bucureşti 1983 Edi tura m uzi ă.

org/cathen/14577d.org/cathen/14577d.htm http://www.edu/ARTHLinks2.htm http://www.k12.about.wikipedia.gr/events/index.newadvent.webwinds.chantgregorien.com/thalassa/ancgreecemap.html Antichitate http://www.com/images/Cantate.aldokkan.newadvent.edu/text/2a_map.com/mp3/mp3.com/byznet/1180.pages/1000to1300.org/wm/paint/glo/renaissance/ http://de.net.nz/articlemain.org/tools/gk_wrld.pages/early.jpg http://byzantium.cultureguide.htm http://www.classicalworks.nd.143 Adrese internet: recomandate Periodizare http://www.htm http://plato-dialogues.cultureguide.html .org/tools/acropol.htm?site=http://www.html http://www.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.htm http://historymedren.edu/~markwoon/Myth/myth-maps.us/Renaissance/VirtualRen.htm Renaştere http://www.htm http://campus.jsp http://www.seashell.pages/jesusto1000.com/his.jsp?Event_id=37320&catA=1 Evul Mediu http://www.gr/events/details.thoughtlin e.northpark.princeton.org/wiki/Renaissance http://witcombe.htm http://www.classicalworks.his.classicalworks.il.CP.com/his.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.ibiblio.district96.php?artid=mapbase_1092 http://www.CP.anastos.sbc.html http://www.htm http://campus.htm http://www.com/gi/dynamic/offsite.twingroves.northpark.com/his.htm http://plato-dialogues.html http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful