ASPECTE ALE COMUNICARII, IN REALIZAREA ACTIVITATILOR FIZICE ADAPTATE LA PRESCOLARI

Introducere La copilul sanatos, in varsta de 5-7 ani, „mersul devine mai corect, in alergare se observa faza de zbor, copilul este capabil sa efectueze bataia pe ambele picioare sau pe unul singur si sa indoaie genunchii la aterizare, in cazul sariturilor. Poate efectua, miscari de rostogolire a mingii spre o tinta fixa, ca si miscari de aruncare spre tinte fixe sau partener, atat cu ambele maini de la piept cat si cu una singura de deasupra umarului" (Cataneanu S., 1998, pag. 25). Perioada de prescolar este cea mai indicata pentru inceperea socializarii copiilor cu handicap. La aceasta varsta, socializarea se realizeaza usor prin intermediul jucariilor, jocurilor si al echipamentelor de joc. Jocurile sunt adaptate pentru grupuri de copii care au aceleasi tip de deficiente. Regulile jocurilor sunt si ele modificate, iar modul de desfasurare este simplificat. Pentru ca orele de sport si jocurile de miscare sa fie cat mai "atragatoare" pentru acesti copii cu nevoi speciale, este necesar sa se tina cont de preferintele lor.

Scopul prezentei comunicari stiintifice experimentale, este acela de a prezenta unele aspecte ale comunicarii cu copiii cu dizabilitati motorii, constatate in cadrul unui studiu de caz ce urmareste integrarea sociala a acestor copiii, prin activitati fizice adaptate (jocuri de miscare adaptate).

Domeniul de referinta "COMUNICAREA reprezinta interactiunea sociala prin sistemul de simboluri si mesaje - George Gerbner" (citat de Panisoara, I.O., 2004, pag. 16). Tipuri de comunicare Comunicarea verbala se sprijina pe folosirea cuvantului in comunicare. Aceasta este forma cea mai avansata de comunicare umana, depinzand de o similaritate de limbaj intre emitator si receptor. Comunicarea non-verbala se realizeaza prin intermediul gesturilor, a expresiei fetei, a altor pozitii sau miscari ale corpului sau segmentelor ecestuia. Tot cu sens de comunicare non-verbala mai pot fi interpretate si orientarea fata de interlocutor, proximitatea fata de acesta, contactul vizual, corporal. (Stanescu, M., 2002, pag. 37). Paralimbajul reprezinta calitatea vorbirii, se refera la ton, accent, viteza vorbirii, ritm, pauze, mod de construire a frazelor, dictie, muzicalitatea vorbirii. Comunicarea didactica

Unii elevi cu dificultati severe de invatare au abilitati motrice bune. Creste numarul jocurilor care au ca scop obtinerea de performante. EDUCATIA FIZICA LA COPIII CU DIZABILITATI Educatia fizica are ca scop intarirea organismului si duce la o pregatire fizica buna. acestia pot lucra independent. sa le dezvolte gandirea.adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vis-a-vis de obiectul comunicarii. Programa pentru orele de educatie fizica trebuie sa fie modificata pentru a dezvolta si a complementa activitatile facute in orele de terapie (de recuperare kinetoterapie. la stimularea spiritului de observatie.adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti.  sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor. Alti elevi pot avea nevoie de asistenta speciala in timpul orelor de educatie fizica. este prevazuta o singura activitate obligatorie cu durata de 10-15 minute. miscarile trebuie sa fie mai complexe. jocuri cu combinatii de miscari.regulile sunt mai numeroase si mai diverse. Activitatile cuprinse in educatia fizica duc la cresterea coordonarii motorii fine si grosiere. a creativitatii si a abilitatilor de cooperare si de comunicare cu ceilalti. iar la grupa pregatitoare doua activitati. ergoterapie).adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.jocurile de miscare trebuie sa aiba reguli putine. fiecare cu o durata de aproximativ 25-35 minute. Jocul de miscare. La grupa mijlocie . memoria etc. aducand posibilitati pentru o dezvoltare fizica precoce. sa asigure o crestere a indicilor calitatilor motrice. Reguli ale comunicãrii didactice eficiente: sa asculti . a atentiei si preciziei miscarilor.Comunicarea didactica este o comunicare profesionala a profesorului cu elevul in procesul lectiei si in afara ei.  sa controlezi . organizate totdeauna sub supravegherea educatoarei. In cadrul acestor activitati se realizeaza cele mai multe dintre obiectivele instructiv-educative ale invatamantului prescolar. a aptitudinii de ascultare. a capacitatii de a se juca. La grupa mare si pregatitoare . la disciplinarea comportamentului si la educarea vointei.precizia in executarea si respectarea jocului devine punctul principal. la imbunatatirea concentrarii. orientata spre realizarea unei relatii socio . dar sa si stimuleze imaginatia si spiritul creator al copiilor. specific educatiei fizice. a increderii. urmareste sa formeze un bogat fond de deprinderi motrice. ocupa cea mai mare parte a timpului unei zile de gradinita in care la grupa mica. Indicatii metodice generale: La prescolarii din grupa mica . Jocurile de miscare Locul jocurilor de miscare in lectia de educatie fizica la prescolari Jocurile de miscare. cu reguli ce trebuie respectate intr-o anumita succesiune.  sa te exprimi. sa contribuie la dezvoltarea simtului de orientare in spatiu si timp.psihologice favorabile. Astfel fiecare elev trebuie stimulat sa participe la .  sa observi . sa apara combinatii de acte si actiuni motrice.adica sa te intereseze ceea ce se intampla in cadrul situatiei de comunicare si sa intelegi starea receptorilor. orientare spatiala optimizata si siguranta in miscare.

astfel ca ei vor accepta usor un copil cu deficienta fizica. STUDIUL DE CAZ realizat de autoarea prezentei comunicari. este de preferat sa se solicite prezenta mamei pana la acomodarea copilului in colectivitate si acomodarea personalului cu problemele copilului. nivel de cunostinte si de deprinderi motrice. tipul si gradul dizabilitatii fiecarui copil.  sa se asigure conditiile pentru a se juca cu placere. In perioada de prescolar. In aceste situatii. Unii copii cu deficiente au avut experienta neplacuta a spitalizarii si a separarii de parinti. este necesar sa se tina cont de preferintele fiecaruia. intrucat le ofera sansa de a se juca cu alti copii. mai ales in primele zile de gradinita. Ei sunt suficient de simpli si deschisi pentru a accepta usor un coleg cu probleme de sanatate. atunci cand refuza sa lucreze. Copiii sunt curiosi. iar modul de desfasurare simplificat. trebuie sa fie cat de mult apreciate si laudate de profesor. chiar daca dificultatile sunt mari (Albu C-tin. Reguli de baza in organizarea si orientarea jocurilor de miscare la copiii cu dizabilitati:  sa i se dea posibilitatea de a reusi. copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul. 2006. pe langa cele planificate de profesor. jocul se desfasoara mai ales in grup. copiii cu handicap trebuie sa fie inscrisi la gradinita. Copiii cu tulburari de comportament trebuie sa fie permanent sub observatie. nu s-ar impune experimentarea unui anume tip de comunicare. pot aparea reactii intense. Jocurile sunt esentiale pentru copiii cu handicap. Ipoteza comunicarii stiintifice experimentale Daca in urma constatarii aspectelor ale comunicarii. desi nu si-a propus ca . sa simta o bucurie. cel mai discret semn de executie a unei miscari sau gest. integrarea copiilor cu dizabilitati motorii prin exercitii fizice adaptate (jocuri de miscare). o satisfactie. profesorul trebuie sa reuseasca sa-i convinga. ce are ca scop. ca de exemplu: jocuri. 243). Astfel. Acesta trebuie sa se bucure si sa-l incurajeze pe copil. dans si inot.maxima lui capacitate la orele de educatie fizica si sa desfasoare activitati cat mai diversificate.  alegerea jocului in functie de anotimp. pag. Din acest motiv. particularitati ale copiilor.. gimnastica.  in cazul unor copii cu tulburari psihomotrice. astfel ca jocul are un caracter social. Jocurile trebuie sa fie adaptate in functie de deficienta copilului. De aceea. atat in timpul desfasurarii jocului cat si dupa joc. sa traiasca alaturi de el bucuria unei victorii. pentru ca aceasta sa devina atractiva de la inceput. Caracteristicile jocurilor la copiii cu dizabilitati motorii In timpul jocului. dar practici.  pentru ca orele de educatie fizica sa fie cat mai "atragatoare" pentru acesti elevi cu nevoi speciale.  regulile jocurilor trebuie sa fie si ele modificate. ca nu exista "nu pot" ci numai "incerc si sper sa reusesc". precum si materialele necesare lectiei respective. asigurandu-se astfel socializarea. sa-l incurajeze si sa-i dea toata caldura sa sufleteasca. alaturi de copiii sanatosi.  jocurile trebuie sa fie adaptate pentru grupuri de copii care au acelasi tip de deficiente. sa vina de placere la urmatoarea ora.  sa pregateasca din timp locul de desfasurare al orei.  cea mai mica reusita. planificarile orelor de educatie fizica trebuie sa includa si jocurile preferate de fiecare copil in parte. desprinse din cadrul cercetarii amintite la scop.

i-au facut initial pe copiii sa fie izolati. pe parcursul cercetarii.  dificultatile de vorbire alaturi de dizabilitatile motorii. deoarece folosite numai impreuna vor da rezultate bune. au si dificultati de vorbire. pronuntie. evidentiindu-se usurinta cu care au inceput sa execute sarcinile jocurilor de miscare. acestia nemaifiind prezenti la desfasurarea orei decat in numar foarte mic. deoarece depinde foarte mult de mediul familial in care traiesc si de asemenea. respectandu-se toate verigile ei.  folosirea jocurilor de miscare a contribuit si la comunicarea interindividuala in cadrul grupului respectiv. iar in prezent reusim "sa ne aliniem si sa ne salutam" atat la inceputul cat si la sfarsitul orei. iar reusita atragerii lor spre practicarea activitatilor fizice adaptate a fost un pas mare in diminuarea izolarii si a condus la integrarea lor in grup. . dar cercetarea noastra i-a vizat doar pe cei de 3 . mediul fiindu-le oarecum familiar. reluandu-se apoi demonstratia. .S. acesta era destul de "usor". Studiul de caz a inceput acum 10 luni si continua in prezent. tocmai pentru a si le fixa. Copiii nu mai depind de ajutorul permanent al voluntarilor. intensitate. Concluziile.  bagajul de deprinderi si priceperi motrice a inceput sa se "ingreuneze". etc). ei incepand sa colaboreze la intrecerile efectuate pe pe grupe. referitoare la comunicarea cu acesti copiii cu dizabilitati motorii. dupa fiecare demonstratie. fara a se pune accent pe una dintre ele. fiind ajutati la anumite exercitii.6 ani (in numar de 8 copiii). prin activitati fizice adaptate. ci doar pentru organizarea materiala a lectiei.sectia kinetoterapie. si nici intre ei. nonverbala cat si cea paraverbala (prin caracteristicile vorbirii – voce.6 ani. s-a reusit participarea activa si constienta. ce se pastrau 2-3 lectii.S. debit. el desfasurandu-se la centru de "INTERVENTIE TIMPURIE PENTRU COPILUL CU DISABILITATI".  comunicarea cu copiii cu dizabilitati motorii nu se poate realiza doar in cadrul activitatilor fizice adaptate. ce se afla in incinta Facultatii de Educatie Fizica si Sport din Craiova si se deruleaza in parteneriat cu World Vision International.  la inceputul experimentului. dupa cum am precizat anterior. explicatia era prezenta permanent. Dolj si altii. F.J. a caror dizabilitate motorie nu are un grad accentuat si pot efectua activitati fizice adaptate.E. insistand la cei cu dificultati mai mari in comunicare.  comunicarea verbala a avut totusi un rol important pe langa cea nonverbala. sunt:  datorita dizabilitatilor mtorii. copiii inclusi in cercetare. ei uitand cu desavarsire de dizabilitatile fizice.ipoteza abordarea comunicarii cu copiii cu dizabilitati motorii. dar incercau sa execute ce li se cerea. I. dedicanduse in totalitate jocului si incercand realizarea tuturor sarcinilor lui.  din punctul de vedere al bagajului de deprinderi si priceperi motrice.  treptat ora de activitati fizice adaptate a inceput sa capete contur.F. ca pe viitor sa aplicam toate tipurile de comunicare in egala masura. Varsta copiilor cuprinsi in acest centru este 0 . intonatie. ceea ce la inceput parea imposibil. copiii neputand executa majoritatea exercitiilor pe care le prevedeau jocurile de miscare propuse. referitoare la comunicarea cu acesti copiii:  s-a folosit atat comunicarea verbala. pe parcurs acest lucru s-a dovedit a fi necesar de urmarit. de voluntarii pe care ii cunosteau de la alte activitati. pana intelegeau ce aveau de facut.  folosind jocul de miscare ca mijloc de realizare al activitatilor adaptate cu acesti copii. ritm. acesti copiii nu comunicau mai deloc cu mine. ceea ce ne determina. In continuare vom enumera urmatoarele constatari ce s-au desprins.

Propuneri 1. kinetoterapeut. T. In acest caz rolul nu-i revine numai profesorului de educatie fizica adaptata.. IACOB.. Bibliografie ALBU. medic. nu in ultimul rand parintii naturali sau maternali. Bucuresti. VLAD. 2002 .O. SemnE.).. care la unii este deficitara... 1998. Editura Institutul European. Abstract: The period of prescoolarities (kindergarden) is most indicate to begin the social integration of the children with motors disabilities by using the adapted physical activities (the movement play). ci nu kinetoterapeuti asa cum sunt in prezent. 2004 STANESCU. I. Metodica predarii educatiei fizice si sportive in invatamantul preuniversitar. Iasi. in functie de dizabilitatea copiilor. logoped. principala propunere ar fi de a se introduce cadre didactice de specialitate (profesori de educatie fizica) pentru desfasurarea orelor de educatie fizica. I.. 2. Editura Polirom.. Comunicarea eficienta – Editia a-II-a. revazuta si adaugita. 2006 CATANEANU.M. C-TIN. Psihomotricitatea. ALBU. Acestia insa trebuind sa aiba o permanenta legatura cu medicii si kinetoterpeutii in vederea alegerii mijloacelor corecte si a dozarii corespunzatoare a efortului in lectie. pe viitor. Momentan. Educatie fizica la prescolarii si scolarii mici – o abordare psihomotrica. PANISOARA. Bucuresti. realizarea unui studiu de caz pentru identificarea cauzelor socio-economice si psihologice care genereaza dificultati de comunicare in relatia copil-profesor in activitatile fizice adaptate.B. etc. Editura SITECH. S. el trebuind sa colaboreze cu toti ce-i implicati in recuperarea copiilor (psiholog.de comunicarea cu membrii familiei. ed. M. Subiectul acestui referat ne determina. A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful