P. 1
benzina sintetica

benzina sintetica

5.0

|Views: 669|Likes:
Published by Ileana Cocan

More info:

Published by: Ileana Cocan on Jul 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2013

pdf

text

original

Capitolul 1. Introducere. Terminologie. Prezentare problemă 1.

1 Energii neconventionale Energii neconventionale regenerabile se refera la forme de energie produse prin transferul energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia solara, a vanturilor, a apelor, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi captate de catre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie neregenerabile includ energia nucleara precum si energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa cum ar fi petrolul, carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt limitate la existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general neregenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: • Energia Eoliana • Energia Solara • Energia Apei o Energia Hidro o Energia Mareelor • Energia Geotermala • Bioenergia - energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric, apei calde, etc. La inceputul anilor 2000, Comisia Europeana a facut din dezvoltarea energiilor regenerabile o prioritate politica scrisa in Cartea Alba "Energie pentru viitor: sursele de energie regenerabila" si Cartea Verde "Spre o strategie europeana de securitate a aprovizionarii energetice". Comisia si-a fixat ca obiectiv dublarea ponderii energiilor regenerabile in consumul global de energie de la 6% in 1997 la 12% in 2010. Acest obiectiv este inserat intr-o strategie de securitate a aprovizionarii si dezvoltare durabila. Un efort semnificativ trebuie realizat in domeniul electric. In cadrul Uniunii Europene, partea de electricitate produsa pe baza surselor de energie regenerabila trebuie sa ajunga la 22,1% in 2010 fata de 14,2% in 1999. Acest obiectiv definit pentru Europa celor 15 in acel moment a fost revazut sensibil, pentru Europa celor 25, ponderea electricitatii produse pe baza surselor de energie regenerabila trebuind sa atinga 21%. In 1997, prin tratatul de la Kyoto s-a fixat ca obiectiv reducerea cu 5,2% a reziduurilor de gaz cu efect de sera pe plan mondial, pana in 2010 fata de 1990. Uniunea Europeana promite o reducere cu 8% a
1

emisiilor pentru 2010, si fiecare din membrii sai si-au asumat propria cota a emisiilor, tinand cont de particularitatile fiecarei tari. Mai mult de jumatate dintre tari trebuie sa-si reduca emisiile (Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Luxemburg, Olanda), anumite tari trebuie sa-si stabilizeze emisiile (Franta, Finlanda), in timp ce alte tari sunt autorizate sa-si creasca emisiile (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Suedia). Pentru a opri cresterea concentratiei de bioxid de carbon prezent in atmosfera pana in 2050, trebuie injumatatite emisiile actuale la nivel planetar si deci reduse de 3 pana la 5 ori in tarile dezvoltate. Ca parte a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (UE), capitolul 14 Energie, precum si a politicii tarilor membre ale UE de promovare a utilizarii energiilor regenerabile, România a adoptat Strategia privind utilizarea surselor regenerabile (HG1535/2003) si promovarea producerii energiei electrice pe baza de surse regenerabile (HG 958/2005). In aceste acte normative sunt specificate urmatoarele obiective pe care România trebuie sa le indeplineasca: - ponderea resurselor regenerabile in consumul intern brut de energie: 11% in 2010 - ponderea resurselor regenerabile in consumul brut de energie electrica: 33% in 2010 ; 35% in 2015; 38% in 2020. 1.2 Biocarburanţii Reprezintă o oportunitate in viitorul apropiat, de înlocuire a produselor petroliere, în vehiculele existente. Biocombustibilii sunt alcooli, eteri, esteri şi alte substanţe chimice obţinute din biomasa celulozică, cum ar fi plantele ierboase şi lemnoase, reziduurile forestiere şi agricole, precum şi o mare parte din reziduurile industriale şi municipale. În prezent, are loc o creştere continuă a utilizării biocombustibililor din transport (biocarburanţi) în multe regiuni ale lumii, respectiv în Europa, America de Nord şi America de Sud. În mod curent, se foloseşte, anual, un total de aproximativ 25 miliarde de litri de biocombustibili. Biocarburanţii sunt practici deoarece ei sunt uşor de folosit în parcul de autovehicule existente. Biocarburanţii, care includ etanolul, ETBE-ul (etil-terţiar butil-ester) şi biodieselul, sunt, în mod obişnuit, amestecaţi cu benzină sau motorină obţinută din petrol. Amestecuri, având concentraţii scăzute de biocarburanţi, respectiv de aproximativ 5 - 20%, sunt complet compatibile cu parcul de maşini moderne.
2

Numeroase evaluări ale ciclului de viaţă ale biocarburanţilor au confirmat că utilizarea acestora va reduce. Biomasa este ulterior transformată în biocombustibili şi arsă în vehiculele cu motor. biocarburanţii duc la mai puţine emisii de produse nedorite. În acest sens. 1. În timpul fazei de creştere. în mod sigur. cum ar fi hidrocarburile nearse şi monoxidul de carbon.4 Siguranţa energiei Biocombustibilii obţinuţi din plante regionale sau locale asigură o sursă sigură de combustibili pentru autovehicule. care la rândul ei susţine politica naţională. Prin ardere. biocombustibilii aduc beneficii prin reducerea emisiilor nedorite de la ţeava de eşapament a automobilului. În prezent. Sunt oarecum izolaţi de incertitudinile şi întreruperile de furnizare care pot apărea din cauze politice internaţionale si prin reducerea costurilor pentru energia importată. crearea oportunităţilor de dezvoltare pentru comunităţile locale. sunt. în atmosferă. precum şi capacitatea naţiunilor de a cupla eficient politicile agricole cu producerea de energie. a emisiilor de dioxid de carbon şi a altor gaze. plantele folosesc dioxidul de carbon din atmosferă. În tabelul 1 sunt comparate preţurile vânzărilor angro ale etanolului şi ale biodieselului 3 . 1.Amestecurile ce conţin concentraţii mai mari de biocarburanţi. uşor de utilizat în aşa numitele vehicule „cu combustibil flexibil”.5 Beneficiile economice Beneficiile economice includ crearea de locuri de muncă. 1.3 Aspectele privind mediul înconjurător Biocombustibilii sunt resurse regenerabile care ajută la reducerea. emisiile de dioxid de carbon. În anumite zone. • Beneficiile economice. cum ar fi amestecurile cu 85% etanol. de asemenea. De asemenea. contribuie la siguranţa energiei naţionale. în prezent. există trei orientări politice majore: • Aspectele legate de mediu. etanolul sau biodieselul sunt folosiţi drept combustibili fără a fi amestecaţi cu produse petroliere. costurile biocarburanţilor sunt mai mari decât ale produselor corespunzătoare obţinute din petrol. • Siguranţa energiei. Biocombustibilii sunt priviţi şi din punct de vedere politic. adică creşterea economică locală şi regională.

18 Ţările care recunosc beneficiile pe care le aduc biocombustibilii au legiferat o serie de politici şi de reglementări în domeniul biocombustibililor: • Politicile de taxe. iunie 2002. în SUA. • Calităţile de combustibil. Comparaţie între preţurile angro ale biocarburanţilor şi ale combustibililor petrolieri Combustibil Preţ. Politicile agricole au fost folosite mult mai mult în Europa: Franţa. $ SUA/L. a fost eficientă în creşterea utilizării etanolului în motoarele diesel. Biocarburanţii în amestec sau nediluaţi sunt supuşi unor taxe mai mici decât combustibilii petrolieri astfel că preţul acestora la pompă este la fel sau asemănător cu cel al combustibililor petrolieri.20 Biodiesel 0. iunie 2002 Etanol din porumb 0. benzina conţine cel puţin 22% etanol. • Politicile agricole. 4 . Tabel 1. Politicile agricole reduc efectiv costul biomasei. şi Uniunea Europeană. În America de Nord.cu preţurile echivalente ale motorinei şi petrolului pentru cantităţi foarte mari de combustibil la poarta rafinăriei sau a fabricii. la reducerea accizelor pentru carburanţi. Politicile care au la bază taxele se referă. în general. utilizează carburanţi care conţin o anumită cantitate minimă de biocarburant.34 Motorină din petrol 0. în Brazilia. de exemplu. ca materie primă şi fac posibilă reducerea costului biocarburanţilor prin credite pentru creşterea de biomasă pe pâloage.28 Benzină calitate medie 0.

Din hidrocarburile existente în ţiţei se obţin sute de produse şi reactivi de tot felul. faţă de toţi ceilalţi combustibili. Industria petrochimică produce materiale ce înlocuiesc metalele deficitare. platformare. Produsele care se obţin prin preluscrarea ţiţeiului prezintă o faorte mare importanţă pentru dezvoltarea economiei naţionale. Avantajul combustibilului obţinut din ţiţei. lemnul. Aproximativ 85% din totalitatea produselor petroliere sînt utilizate sub formă de combustibil şi 8-10% ca lubrifanţi (uleiuri şi unsori). cracare catalitică.Capitolul 2. Produsele petroliere se mai folosesc şi la 5 . nu numai sub formă de combustibil şi lubrifianţi. Studiu de literatură 2. Fabricarea cauciucului sintetic. în industria farmaceutică. industria şi agricultra. Combustibilii se obţin prin urmatoarele procedee de prelusrare: distilare primară. fibrele. Astfel. Produsele petroliere sînt folosite şi ca materii prime în industria chimică. de încalţăminte. cracare termică.1 Produse petroliere semifabricate şi finite Ţiţeiul constituie una din principalele bogaţii naturale ale ţării noastre. Combustibilii de calitate superioară nu se obţin exclusiv prin distilarea ţiţeiului. a hîrtiei. obţinute în diferite instalaţii. absenţa cenuşii. aldehidei formice şi a maselor plastice se bazează în mare măsură pe materii prime obţinute din ţiţei. pielea. reformare. prin aceea că se asigură combustibilului de amestec o compoziţie chimică mai precisă şi se apropie mult calitatea sa de cerinţele unui anumit tip de motor. industria alimentară şi alte ramuri industriale. ci şi ca materii prime pentru fabricarea unor variate produse de larg consum. textilă. polimerizare catalitică. alcoolului etilic. constă în marea sa putere calorică (9 300-11 100) kcal/kg). a lacurilor şi vopselor. Obţinerea combustibililor comerciali prin amestecarea diferitelor fractiuni de distilare oferă industriei prelucrătoare de ţiţei şi consumatorilor mari avantaje. Produsele petroliere sînt folosite în industria energetică. În prezent. a cauciucului. hidroformare. folosesc pe scară largă produsele petroliere. sticla. acetonei. la fabricarea săpunului şi a parfumurilor. materialele ceramice etc. transportul si telecomunicatiile. ci şi prin amestecarea (compoundarea) unei serii de produse. poligrafică. prelucrarea lemnului. aproape că nu exista sectoare de activitate în economia ţarii noasrte unde să nu fie utilizate produsele petroliere. alchilare catalitică şi piroliză. uşurinţa transportului şi preţul de cost scăzut.

deoarece in cazul arderii combustibililor interesaeza caldura cedata de sistem. sau din gaz de sinteza(CO+H2) II.benzine.Artificiali . prin ardere completa. carbune. gaz de sonda .2 Combustibilii Clasificarea combustibililor dupa provenienta si starea lor de agregare: Combustibili Naturali .metan.fabricarea îngrăşămintelor şi a diferitelor preparate întrebuinţate la combaterea dăunătorilor şi buruienilor. grafit I. care poate rezulta din hidrogenarea catalitica a carbunilor. Puterea calorica a unui combustibil reprezinta cantitatea de caldura degajatada 1 kg de combustibil solid. plutoniu) Valoarea energetica a unui combustibil este determinata de cantitatea de caldura pe care o degaja la o ardere completa. ea se exprima prin puterea calorica (calorifica). acetilena .lemn. pacura . in cazul metanului: CH4 (g) + 2O2(g) CO2(g) + 2H2O(l) Putere calorica superioara (Q8) 39728 kJ/m3N = 39. motorina. s-a convenit ca puterila calorice sa aiba valori pozitive (se omite semnul minus corespunzator conventiei din termodinamica). thoriu. lichid sau de 1 m3 combustibil gazos. Se stie ca toate arderile sunt procese exoterme.728 MJ/m3N CH4(g) + 2O2(g) CO2(g) + 2H2O(g) Putere calorica inferioara (Qi) 6 .gaze de cracare. doua puteri calorice. Unitatile pentru puterea calorica sunt: -solide. s-au introdus in calcule. De exemplu.Combustibili clasici .mangal. 2. Combustibili nucleari . lichide MJ/kg sau kcal/kg (1MJ=106 J) -gaze MJ/m3N sau kcal/m3N (conditii normale). de cocserie.Izotopii elementelor grele (uraniu. hydrogen Combustibili Sintetici – benzine sintetice. cocs . gaz lampant.titei . In urma arderii combustibililor rezulta totdeauna CO2 (gaz) si H2O (gaz sau lichid).

in mare parte. si de aceea au o putere calorica superioara. apa rezultata paraseste cosul de evacuare sau teava de esapament sub forma gazoasa (vapori). si ca romanii au aflat de la ei valoarea sa. Pentru a-i diminua utilizarea. Combustibilii lichizi sunt obtinuti. umiditate si cenusa. rasini naturale. in ultimul timp. Exista dovezi ca britanicii antici au folosit carbunele drept combustibil.U. Combustibilii fosili sunt ramasite ale plantelor si animalelor care au trait cu milioane de ani in urma. Calitatea unei benzine (proprietatea ei antidetonanta) se caracterizeaza prin cifra octanica (notata prescurtat cu C. pe timpul Revolutiei Industriale. de aceea. Timp de mii de ani. termocentrale. X. 7 . De-a lungul secolelor s-a raspandit utilizarea carbunelui pentru incalzirea gospodariilor. etc. utilizata in otlarie si drept combustibil. petrol lampant. carbunele a fost puternic impozitat si. Desi aflorimentele de carbune au aprut din vremuri preistorice. Consumul de carbune a crescut rapid in anii 1700.80 MJ/m3 Diferenta de circa 4 MJ/m3 arata ca la arderea metanului se pierde ~10% din efectul termic sub forma de caldura latenta de vaporizare a apei. lignina. pacura este prelucrata (distilare in vid) si transformata in produsi valorosi (lubrifianti). utilizarea carbunelui drept combustibil este comparativ recenta. In cazul arderii combustibililor in sobe. carbunele era considerat o simpla piatra neagra. pacura. carbunii de pamant. Carbunele era combustibil pentru masinile cu abur si din el se obtinea cocsul – o forma dura si poroasa a carbonului.). prin prelucrarea titeiului (petrol brut). in multe locuri. motorina. Benzinele sunt folosite drept combustibili (carburanti) pentru motoarele Diesel. iar pacura este folosita in special in instalatiile casnice. sa ia in calcul puterea calorica inferioara a combustibililor. Combustibilii solizi (lemnul. Carbunii fosili s-au format prin incarbonizarea (imbogatirea in carbon) a substantelor de origine vegetala (celuloza. care reduc puterea calorica. Insa carbunele moale utilizat.35800 kJ/m3 = 35. mangalul. usor de obtinut. Prin distilarea atmosferica (distilare primara) se obtin din titei: benzine. motoare cu ardere interna. pe langa partea combustibila (carbon si hidrogen). a provocat o poluare grava sub forma fumului si funingini. Prima referire scrisa la carbuna apare intr-o cronica anglo-saxona din sec. da incalzire. ei contin un procant mai mare de carbon decat lemnul.). arderea lui a fost interzisa din cauza pericolului asupra sanatatii publica. cocsul) contin.

iarba de preerie . .paie .litri. Astfel in SUA in 1980 productia de bioetanol a fost de 661 mil.Resursele de energie fosila (carbine. Italia . Suedia . Dezvoltarea biotehnologiei si a productiei de echipamente moderne a permis sa se gaseasca cel putin partial noi resurse de carburanti .Ing.Dr. Bioetanolul se obtine din materii prime contemporane. Trebuie subliniat faptul ca procesele tehnologice utilizate pe plan mondial pentru obtinerea bioetanolului se imparte in doua categorii: . mai ales in conditiile unei exploatari intensive ca urmare a dezvoltarii industriale. localizate in Spania .procedee din a doua generatie. Productia de bioetanol dublandu-se in intervalul 2001-2004 iar la nivelul anului 2012 fiind preconizat o productie de aproximativ 3 milioane tone de bioetanol carburant.CONSTANTIN BANU] In Europa functioneaza cel putin 10 unitati de productie a bioetanolului carburant. Franta. China este si ea interesata in productia de bioetanol. Concentrarea acestor resurse fosile in unele tari accentuiaza criza energetica mai ales in cazuri dee conflicte politice si militare. Prima generatie cuprinde tehnologii care utilizeaza in calitate de materii prime zaharul sau amidonul. iar in 2000 aceasta productie a crescut la 6160 mil. Ei se diferentiaza numai prin compozitia izotopica a atomilor de carbon. printre care enumeram: biodizelul pe baza de uleiuri vegetale si bioetanolul carburant din cereale si materii prime lignocelulozice.procedee din prima generatie. Ungaria mai recent si in Romania. [1] bibliograf.deseuri de lemn si hartie . Generatia a doua cuprinde tehnologii bazate pe materii prime lignocelulozice cum ar fi: . titei) vor fi epuizate in viitorul mai mult sau mai putin indepartat . Productia de bioetanol a avut un trend ascendant atat in Statele Unite cat si in Europa.strujeni de porumb .Prof. La nivelul anului 2002 raportandu-se o cantitate de 800 tone bioetanol carburant. Bioetanolul su etanolul sintetic au aceeasi formula C2H5OH.litri. Prin utilizarea materiilor prime lignocelulozice pentru obtinerea de bioetanol este cea mai avantajoasa metoda deoarece elimina coeficientul creat intre necesitatile industriei alimentare si productia biocombustibililor.alge. 8 .resturi fibroase de la fabricarea zaharului din trestia de zahar .

un conţinut mare de hidrocarburi aromatice contribuie la îmbunătăţirea proprietaţilor antidetonante ale benzinelor. Comportarea la ardere în motor este reprezentată prin cifra octanică. a. arderea făcîndu-se repede şi progresiv. cu atît şi cifra octanică a benzinei trebuie să fie mai ridicată. pînă la cele cu temperaturi de fierbere în jurul a 200°C (v. temperatura de tulburare şi influenţează în mod negativ arderea lor. cartofi) dar si de materii prime lignocelulozice provenite din agricultura si silvicultura. naftenice şi aromatice. Ele nu se folosesc aşa cum rezultă din instalaşiile de prelucrare – formă în care constituie aşa-numitele semifabricate de benzină deoarece nu întrunesc toate condiţiile cerute pentru o bună utilizare.3 Benzine Benzinele sînt produse petroliere formate în general din hidrocarburi parafinice. căci cu cît raportul de compresie al unui motor este mai mare. După scopul utilizării lor. benzinele de cracare au un conţinut mare de olefine (pînă şa 40%) şi un conţinut mult mai mic în naftene (13-15%). 9 . iar conţinutul în hidrocarburi aromate variază între 7 şi 21% sau chiar 30-40%. Faţă de benzinele de distilare primară. 2.Romania are capacitatea de a produce bioetanol carburant deoarece dispune de resurse vegetale ( cereale . Benzinele sînt folosite în special drept combustibil pentru motoare. anexa 1). de la cele cu patru atomi de carbon în moleculă. Astfel. dar le reduce puterea calorică. Conţinutul în naftene variază între 23-57%. În general. Au putere calorică mare (10 400 kcal/kg). însă măreşte în acelaşi timp tensiunea de vapori peste limitele admise. Iar un component constituit din fracţiuni uşoare imbunătăţeşte volatilizarea şi proprietaţile antidetonante. iar parafinele între 3256%. avînd diferite caracteristici. O mare importanţă în calitatea banzinelor o are compoziţia lor chimică. Benzinele comerciale se prepară folosind aceste semifabricate după componenţi. benzine solvenţi şi benzine cu întrebuinţări speciale. constituind carburantul cel mai mult întrebuinţat. benyinele de distilare primară nu conţin olefine. Benzinele combustibili sînt utilizate la arderea în motoare. benzinele se împart în benzine combustibili. se aprind uşor şi ard fără reziduuri. deci consumul specific de combustibil mai mic. Compoziţia chimică a benzinelor depnde de materia primă din care provin şi de procesul de fabricaţie.

adică să nu conţină acizi.). Combustibilii nu trebuie să fie corosivi. injectoare etc. Hg. ducînd la formarea gumelor care înrăutăţesc proprietăţile de exploatare. Benzinele etilate trebuie să fie în mod obligatoriu colorate. Compoziţia benzinelor ca şi a celorlalţi combustibili nu trebuie să varieze în cursul transportului. Presiunea de vapori prezintă un mare interes atît pentru siguranţa în timpul transportului şi depozitării benzinei cît şi pentru evitarea formării dopurilor de gaye care pot produce oprirea motorului sau pot împiedica pornirea lui. Instalaţii pentru etilarea benzinei se găsesc la Rafinăria 1 – Ploieşti. de asemenea. jicloare. care se găseşte dizolvat în benzină. 10 . ci trebuie să fie stabilă. Ea se datoreşte în specia butanului. Hidrcarburile nesaturate care intră în compoziţia combustibilului se pot oxida şi polimeriza. S-a dovedit. de asemenea. Prin stabilirea combustibilor se înţelege atît stabilitatea fizică (compoziţia fracţiunilor şi a presiunii de vapori) cît şi stabilitatea chimică. De aceea. iar hidrogenul sulfurat. alcalii şi compuşi cu sulf. Rafinăria 8 – Dărmăneşti etc.Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor antidetonante ale benzinelor se utilizează ca aditiv tetraetilul de plumb [Pb(C2H5)4]. Un conţinut prea mare de hidrocarburi nesaturate influenţează negativ stabilitatea produsului. sulful elementar şi mercaptanii. care sînt cei mai agresivi. Pentru o bună funcţionare a motorului. care este cel mai eficient dintre toţi antidetonanţii cunoscuţi pînă astăzi. limita inferioară a presiunii vaporilor saturaţi de benzină s-a stabilit la 240 mm col. Conţinutul mare de acizi şi sulf provoacă coroziune rezervoarelor de benzină şi a aparaturii de alimentare cu combustibil (pompe. ţevi. 33). în prezenţa umidităţii produsele de ardere a sulfului formează acizi care provoacă o mare uzurăa pieselor expuse la frecare şi în special a sistemului de eşapare a motorului. prescurtat TEP. că sulful are acţiune corosivă şi în faza gazoasă la temperaturi înalte. În vederea asigurării proprietăţilor de pornire satisfăcătoare. depunîndu-se în sistemul de alimentare a combustibilului şi dereglînd funcţionarea acestuia. presiunea de vapori nu trebuie să fie mai mare decît valorile corespunzătoare temperaturilor atmosferice (fig. toţi combustibiliitrebuie să reziste la proba pe placa de cupru (aceasta garantează lipsa compuşilor cu sulf activi şi deci evitarea coroziunii). conţinutul în compuşi cu sulf este riguros limitat. trebuie să lipsească cu desăvîrşire. depozitării şi utiliyării.

necesita un volul de aer de ardere mai mic si caracteristici diferite ale emisiilor de gaze . Datorita acestor aspecte cresterea continua a procentului de bioetanol in benzina altereaza proprietatile blendelor si are un impact negativ asupra operabilitatii vehiculului. fapt ce determina diferente semnificative in comparatie cu benzina. Prezenta atomului de oxigen in etanol face ca molecula acestiua sa fie polara . Bioetanolul se obtine din materii prime regenerabile iar bioxidul de carbon rezultat in urma combustiei este utilizat in procesul de fotosinteza pentru regenerarea biomasei.1 Produsul finit Beneficiile legate de mediu sunt un factor sustinator al biocombustibililor. comparativ cu hidrocarburile care sunt nepolare. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE 3. Comparativ cu petrolul. In acelasi timp. unitar cu formula C2H5OH. iar prezenta oxigenului determina caracteristici de ardere diferite de ale benzinei: temperatura flacarei mai mica. Ei sunt resurse regenerabile care ajuta la reducerea in admosfera a emisiilor de dioxid de carbon si a altor gaze. determinand cresterea presiunii de vapori a benzinei cu implicatii in operarea vehiculului si volatilitatea specifica a amestecului rezultat. etanolul este un compus simplu.Capitolul 3. Bioetanolul este mai putin volatil in comparatie cu benzina si formeaza azeotrofi cu acesta. care conduce in final la epuizarea rezervelor de titei. 11 . care este un amestec complex de hidrocarburi cu diferite mase moleculare si structuri chimice. caldura de ardere mai scazuta. Bioetanolul poate fi utilizat in motoare cu ardere interna fara alte modificari. bioxidul de carbon emis prin ardere fiind utilizat pentru regenerarea materiilor prime . Trebuie subliniat faptul ca folosirea bioetanolului are loc dupa un circuit inchis. in timp ce utilizarea combustibililor fosili are loc dupa un ciclu deschis. Aceste diferente pot fi sumarizate astfel: etanolul prezinta bune proprietati pentru a putea fi utilizat drept combustibil in motoare cu aprindere cu scanteie deoarece are o cifra octanica ridicata. diferentele intrinseci intre proprietatile fizice si chimice dintre etanol si hidrocarburi prezente in benzina determina constrangeri asupra cantitatii de etanol care poate fi combinata cu succes cu benzina. de regula la concentratii mici.

cunoscută şi sub numele de procesul Pott-Broche. Este foarte important utilizarea in continuare a porumbului a zaharului si a culturilor de seminte oleageinoase.scaderea emisiei de dioxid de carbon cu 8-30 % in cazul folosirii a 10% etanol in benzina etanolul adaugat in benzina prin continutul sau in oxigen face mai eficienta combustia.In acest moment bioetanolul este cel mai utilizat biocombustibil din care se foloseste drept carburant anual in intreaga lume. Reducerea smogului. componenti aromatici cum ar fi :benzen. Utilizarea etanolului drept carburant este in continua crestere in intreaga lume dintr-o serie de motive: scade dependenta de import a combustibililor fosili reduce poluarea aerului si schimbarea climei globale cauzate de efectul de sera si creaza noi locuri de munca. olefine.2 Importanta si domenii de utilizare Folosirea bioetanolului in amestec cu benzina in motoarele cu ardere interna are o serie de consecinte. aproximativ 25 miliarde litri. este procesul chimic care transformă direct cărbunele într-un amestec de hidrocarburi lichide numit petrol sintetic. Cantitatile de etanol care se folosesc in benzina variaza intre 520 %sau chiar pana la 80 % in functie de tara care-i foloseste. [ 2 ] bibl. si altei culture destinate obtinerii de energie. In afara acestor materii prime trebuie sa se aiba in vedere si crearea altor surse de materii prime cum ar fi: biomasa lemnioasa . Spre deosebire de benzina etanolul este un combustibil oxigenat cu un continut de 35 % oxuigen ceea ce reduce emanatiile de noxe in aer cat si emisiile de NOx rezultate din combustie.bioalcoolul cambustibilul viitorului constantin banu 3. .3 Lichefierea directă a cărbunelui Lichefierea directă a cărbunelui. 3. 12 . In termen scurt trebuie sa se inceapa orientarea spre utilizarea materiilor lignocelulozice. Se realizeaza prin: .reducerea emisiilor toxice (sulf. ierburile . Orientarea si utilizarea crescuta a biocarburantilor va necesita schimbari referitoare atat la biomasa folosita ca materie prima cat si la tehnologii de conversie utilizate pentru fabricarea biocombustibililor. Etanolul poate fi fabricat sintetic di pertrol sau prin conversia microbiana a biomasei prin procesul de fermentatie.toluen etc) cu 5-15 % fara a se influenta performanta carburantului.

a cărei capacitate este de un milion de tone pe an. 3. • Totuşi.U. • 13 . platformele care nu au fost distruse de bombardamentele aliate au fost demontate datorită invadării pieţei de petrol ieftin din Orient. produse finale fiind (motorină. când se calculează randamentul la arderea produselor în motoare se observă că ambele procese au acelasi randament. informe del Department of Trade and Industry (R.) en el marco del Cleaner Coal Technology Programme. Primul în patentarea lichefierii directe a cărbunelui a fost germanul Friedrich Bergius în 1913. Cu toate acestea combustibilii Fischer-Tropsch sunt de o calitate mai bună. De atunci până acum s-au realizat multe lucrări de cercetare şi dezvoltare. Acest proces de pionierat nu includea nici hidrogenul. Technology Status Report 010: Coal Liquefaction. Mongolia Interioară (China). cu consum de hidrogen. Totuşi nici o platformă industrială de lichefiere directă nu a mai fost construită până azi (2006). Ultima platformă pentru lichefiere directă a funcţionat până în 1940. • Lichefierea indirectă a fost folosită industrial de Sasol începând cu anii 1950 şi până în actualitate.Există mai multe variante de procesare. Octubre 1999. nici vreun catalizator şi a fost industrializat în anii 1920 în Germania şi în anii 1930 în Marea Britanie. cum ar fi incorporarea hidro-cracării catalitice în proces. Produsul obţinut este un petrol sintetic ce necesită o rafinare. benzină şi GPL). Pentru 2008 este prevăzut să se inaugureze platforma de lichefiere directă din Shenhua. După terminarea războiului.4 Comparaţie între lichefierea directă şi indirect Lichefierea directă poate atinge un mai mare randament energetic (67% pentru procesul LSE) decât procesul indirect (puţin peste 50% pentru Sasol). În timpul celui de Al doilea Război Mondial a fost folosit la scară industrială. care constă prima dată în generarea gazului sintetic şi apoi este transformat în hidrocarburi lichide cu ajutorul reacţiei Fischer-Tropsch. Nu trebuie să se confunde cu lichefierea indirectă. Toate acestea coincid în prima fază: dizolvarea cărbunelui într-un dizolvent la mare presiune şi temperatură la care se adaugă hidrogen pentru a realiza hidrocracarea în prezenţa unui catalizator. ajungându-se ca în 1944 să fie utilizat pentru producerea celei mai mare părţi a combustibilului forţelor de război germane. Lichefierea directă nu are nici un exemplu actual de platformă industrială.

având un înalt indice de ceton (hexadecan). este oleofinică şi deasemenea este adecvată pentru motoare. Teoretic. In consecinta. raman pentru nevoile motoarelor de avion patru milioane tone. • 3. Livrarile de produse petrolifere din Romania si regiunea galitiana ating numai cinci milioane tone. • Atât produsele din lichefierea directă cât şi cele FischerTropsch au nevoie de o etapă de hidrotratament pentru a-şi mări calitatea la nivele comerciale. Lichefierea directă are un consum de hidrogen mult mai mare. Se afirma. Dupa cum s-a aratat mai sus.5 Petrolul romanesc "Prima si cea mai importanta intrebuintare a carbunelui . • Gasificarea permite separarea foarte uşoară a CO2 generat. are avantajul de a fi foarte parafinică. reducerii capacitatii de transport a cailor ferate (4-5 la suta). • Motorina provenită prin procesul indirect.mai preciza sinteza alcatuita de SSI . asa ca mai lipsesc 80 de milioane de tone. insuficientei 14 . instalatiile existente ar putea sa produca noua milioane tone benzina sintetica. capacitatea actuala a productiei de razboi germane este diminuata datorita: intrebuintarii mainii de lucru feminine. făcând compatibil procesul cu Protocolul de la Kyoto pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Consecinta naturala este ca se fabrica cu doua milioane de tone de benzina mai putin. totuşi calitatea produselor este mai slabă. Lichefierea directă nu permite captarea CO2 nici măcar teoretic. din care trebuie sa se scada un milion. daca li s-ar pune la dispozitie cele 270 milioane tone carbune necesare (pentru fiecare tona de benzina se transforma 30 de tone de carbune). Benzina Fischer-Tropsch. iar 20 de milioane de tone de la alte destinatii. de o valoare mai redusa decat cea barbateasca (25 la suta). ceea ce le face puţin utilizabile drept combustibil pentru motoare la autovehicule. rezistentei pasive si confuziei de limbaj a lucratorilor straini (3-4 la suta). dupa date verificate. limitându-se doar în industria petrochimică. pe langa atacurile aviatiei aliate.Produsele din lichefierea directă sunt foarte aromatice. Acest lucru poate face posibilă captarea acestui gaz. sabotajului. Reiese din experienta si datele de mai sus ca. ca aviatia germana ar fi cerut pentru anul 1944 o cota de noua milioane tone benzina. plus pacura necesara diferitelor uzine si mijloace de transport si de razboi terestre si navale. din contra.ramane tot benzina sintetica. lipsa mainii de lucru nu permite sa se extraga o cantitate suficienta de carbune. Acest deficit e repartizat astfel: 60 de milioane de tone se retrag din necesitatile de productie ale benzinei sintetice.

La aceste cauze. În industria chimică. hidrogenul se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea acidului clorhidric. Prin hidrogenarea cărbunilor de pământ se obţin combustibilii sintetici (benzina sintetică). S-au luat masuri severe pentru sporirea productiei prin: amplificarea mainii de lucru. Când hidrogenul reacţionează cu oxigenul este eliberată o mare cantitate de căldură. importul de barbati si femei din tarile ocupate. 6 Hidrogenul [H2] Este un gaz incolor şi fără miros. Este folosit pentru obţinerea amoniacului prin sinteză. Hidrogenul este folosit la fabricarea baloanelor pentru radiosonde şi ca agent reducător . precum si prin intensificarea transporturilor. 3. dar muncesc mai mult decat in timpurile normale (2-3 la suta). trebuie sa adaugam scaderea standardului de viata al lucratorilor. ar complica situatia productiei de razboi germane si ar pune noi probleme de solutionat. construirea a noi fabrici de masini. precum si efectul bombardamentelor aeriene (10 la suta). uneltelor etc. iar prin reacţiile de hidrogenare catalitică a substanţelor organice se obţine untura artificială şi margarina. Numai deschiderea unui nou front aliat in vestul Europei. descentralizarea uzinelor si deplasarea lor in tinuturile mai ferite de atacurile aeriene. instrumente si unelte.masinilor. (2-3 la suta). Nu are rost sa le cautam in arhive. avand drept consecinta un consum mult mai ridicat de munitii. armament si mijloace de lupta. ar insemna ca industria germana sufera o pierdere de circa 44-48 la suta in raport cu posibilitatile ei reale. Hidrogenul lichid este folosit împreună cu oxigenul lichid ca şi combustibil pentru rachete. care se hranesc mai slab. instrumentelor speciale. fata de utilajul si numarul lucratorilor utilizati. 15 . Sefii SSI au murit cu secretele institutiei in dinti. Această proprietate este folosită la sudura autogenă datorită temperaturii foarte ridicate a flăcării de hidrogen combinat cu oxigen. iar sub formă de compuşi se găseşte în substanţele organice şi în cele anorganice. În stare liberă hidrogenul se găseşte în cantităţi foarte mici în jurul Soarelui. Insumand toti acesti factori." Sursele care furnizasera informatiile erau apreciate drept de incredere. infiintarea politiei speciale insarcinate cu controlul activitatii si conduitei lucratorilor.

explică interesul manifestat pe plan mondial. de către companiile de profil. combustibili. În primul rând. poluare datorată prelucrării petrolului şi utilizării fracţiilor petroliere. două aspecte. petrolul este o importantă resursă de materii prime pentru industria petrochimică. • o diversificare continuă a sortimentelor de produse.Capitolul 4. în funcţie de cerinţele beneficiarilor. Aceste considerente. Ne vom referi în continuare la tendinţele de dezvoltare manifestate în industriile petrolieră şi petrochimică. considerăm necesar să facem câteva precizări de ordin general. lubrifianţi şi intermediari petrochimici. aşa cum rezultă din consultarea literaturii de specialitate. • o reducere a gradului de poluare a mediului ambiant. pentru găsirea şi aplicarea unor soluţii care să rezolve cel puţin următoarele deziderate: • o valorificare mai completă a resurselor de petrol exploatabile. după cum rezultă din tabelul 1. datorită compoziţiei sale şi a posibilităţilor de prelucrare primară în instalaţii DAV de mare capacitate. Cantităţi importante de materiale plastice. totodată. ca şi importanţa produselor obţinute din petrol – carburanţi. urmărind. respectiv obţinerea unor intermediari petrochimici valoroşi şi obţinerea benzinelor octanice. fapt atestat şi de creşterea continuă a necesarului de materii prime petrochimice de bază. Dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a hidrocarburilor Petrolul reprezintă o importantă resursă energetică. prin aplicarea de tehnologii neconvenţionale. industria petrochimică rămâne în continuare o ramură importantă a dezvoltării economicosociale. ca furnizor de materii prime şi produse pentru alte ramuri industriale. concomitent cu asigurarea calităţii acestora. cauciucuri şi fibre sintetice – considerate a fi principalele produse petrochimice – susţin 16 . din multitudinea problemelor specific domeniului. Evoluţia necesarului de materii prime petrochimice Tabelul 1 Această creştere se explică prin recunoaşterea rolului strategic al sectorului petrochimic. ocupând primul loc în balanţa energetică mondială. Întrucât cele două aspecte se întrepătrund şi interacţionează reciproc.

disproporţionare de toluen . p – 21%). din reacţii diferite cum ar fi: . şi intervin în realizarea-finisarea construcţiilor moderne.C2′ o obţinerea simultană de doi produşi utili: acetat de vinil şi anhidridă acetică .izomerizare de o-xilen 17 . care fac posibilă: o utilizarea unor materii prime neconvenţionale: o cărbuni → gaz sinteză → hidrocarburi aromatice şi izoparafine metan cuplare oxidativă hidrocarburi C2 .procedeu Hoechst o aplicarea de tehnologii „curate”: sinteza vanilinei. Aceste tendinţe sunt ilustrate în schema următoare: Aceste noi direcţii de dezvoltare în petrochimie presupun elaborarea şi aplicarea unor tehnologii neconvenţionale. acest catalizator este utilizat în obţinerea majoritară de p-xilen. o ⇒ restricţiile din ce în ce mai ferme privind necesitatea calităţii mediului se impune luarea în considerare a unor tendinţe ce se manifestă pe plan mondial în sinteza petrochimică şi găsirea de soluţii de aplicare a acestora în condiţiile existente la noi în ţară. industria uşoară etc. m – 52%. Tinând cont de: o ⇒ recesiunea economică din ultimii ani şi influenţa unor factori conjucturali cu efect negativ asupra preţului mondial al petrolului. mult mai activi şi selectivi decât cei convenţionali. prin refacerea echilibrului termodinamic (la 4000C compoziţia de echilibru este următoarea o . de cca. cum ar fi industria constructoare de maşini. ce manifestă selectivitate “de forma” (shape selectivity).24%.procedeu Rhône-Poulenc Aplicarea tehnologiilor neconvenţionale este posibilă datorită dezvoltării fabricaţiei de noi catalizatori. Ca exemplu se evidenţiază performanţele catalizatorului de tip zeolit microporos HZSM-5.dezvoltarea altor ramuri industriale. având o structură tip reţea cu dimensiuni bine determinate. intermediar pentru vitamina E .procedeu Halcon o obţinerea de produs util printr-un număr redus de etape: sinteza Ibuprofen . 5 Å.

18 . se constată că. prezentată în schema de mai jos: Analizând procedeele enunţate mai sus. gaz de sinteză). este aplicat pe larg la nivel mondial. procedeul Monsanto.conversia etilbenzenului la p-xilen În ceea ce priveşte diversificarea gamei de materii prime şi perfecţionarea tehnologiilor. se renunţă la o materie primă energointensivă (acetilenă) şi la condiţiile cu risc de poluare ridicat (catalizator săruri de mercur) sau la o materie primă solicitată în alte domenii (etenă) şi se ajunge la utilizarea unor materii prime neconvenţionale (metanol. folosind direct ca materie primă gazul de sinteză şi. cu reducerea concomitentă a numărului de faze şi a consumurilor energetice.. De asemenea. perfecţionând tehnologia. gradul de conversie. se poate da ca exemplu evoluţia procedeelor de fabricare a acidului acetic. pe de altă parte. fapt ilustrat de datele prezentate în tabelul 2. se elimină sinteza acestuia. sistemul catalytic specific pe bază de rodiu asigură o selectivitate în acid acetic de 99%. dar mai cu seamă selectivitatea transformărilor au modificat de-a lungul timpului interesul faţă de tehnologiile de fabricare a acidului acetic. dar posibilitatea de a fabrica acid acetic direct din gazul de sinteză (realizată de Union Carbide) este o cale mai atractivă decât carbonilarea metanolului: pe de o parte.alchilare de toluen cu metanol . În prezent. utilizând catalizator de rodiu.

metan. Toate aceste direcţii de valorificare a gazului de sinteză presupun utilizarea unor catalizatori specifici. De asemenea. respectiv obţinerea de hidrocarburi-alcani. Valorificarea acestei fracţii este considerată prioritară pentru dezvoltarea petrochimiei în viitor. alternative valoroase în condiţiile menţinerii fluctuaţiilor în preţul de achiziţie a petrolului. respectiv gaz sinteză). etanol). din gaz de sinteză se poate realiza fabricarea de benzine. Remarcăm că. alături de fabricarea intermediarilor pentru răşini sintetice şi poliesteri ca şi fabricarea eterilor. superactivi şi selectivi şi necesită investiţii şi cheltuieli de exploatare mari. Gazul de sinteză urmează a se obţine prin gazeificarea cărbunilor (şi nu prin reformarea catalitică a metanului sau a unor fracţii petroliere grele). aromate şi olefine. în special MTBE. respectiv SNG şi alcooli (metanol. prin procedeul Fischer Tropschselectiv.De fapt. 19 . dar reprezintă alternative nepetroliere de fabricare a carburanţilor şi intermediarilor petrochimici. Prezentăm în tabelul 3 principalele direcţii de valorificare a fracţiei C1 (C. interesante sunt noile direcţii de valorificare a metanolului. CH3OH. izo-alcani. CH4. utilizarea de gaz de sinteză ca materie primă în sinteza chimică reprezintă una din principalele alternative viabile pentru fabricarea de produşi chimici pe rute nepetroliere.

În felul acesta.C6 conferă benzinei astfel obţinute o cifră octanică similară cu cea obţinută la reformarea catalitică. reformarea catalitică 20 . zeoliţi SAPO (de tip silicoaluminofosfaţi) şi alţii. firma Mobil Oil anunţă elaborarea unui nou proces de conversie a metanolului la benzină. cu selectivitate deosebită. Acest procedeu. Relativ recent. în 1970. descoperirea unor catalizatori cu selectivitate înaltă. interesul pentru reformare catalitică a scăzut. constituite aproape integral din fracţia BTX. a permis elaborarea unui nou procedeu de obţinere selectivă de olefine C2’-C3’. obţinându-se majoritar fie hidrocarburi aromatice. care corespund spectrului de compoziţie al benzinelor. conform CAAA (Clean Air Act Amendement) din 1990. la aplicarea procedeului Mobil.C3’ este 60%) şi poate deveni competitiv cu obţinerea de olefine prin piroliză de gaze sau fracţii petroliere grele. ca şi conţinutul ridicat în izoalcani C5. conduce la obţinerea de olefine cu o selectivitate > 90% (din care randamentul în C2’. O compoziţie tipică în produşi. se impun unele precizări.În ceea ce priveşte obţinerea de hidrocarburi din metanol. În ceea ce priveşte fabricarea de benzine octanice. În primul rând. s-au adus îmbunătăţiri procedeului Mobil. emis în SUA. prin conversia practice totală a metanolului. cantitatea de fracţie BTX în benzine cu cifră octanică mare este strict limitată la maxim 1% benzen şi maxim 25% hidrocarburi aromatice. ca urmare a complexităţii unităţilor de separare a amestecurilor metanol-apă etc. ducând la diminuarea capacităţilor existente. pe catalizator microporos ZSM – 5 (în loc de oxizi metalici). Pe de altă parte. Dezavantajele constau în dificultăţile de operare datorate efectelor toxice şi corozive ale metanolului şi nivelului ridicat al investiţiilor. Avantajele noului procedeu Mobil constau în selectivitatea excepţională de conversie a metanolului la hidrocarburi C5 – C10. fie amestecuri de izoparafine (componenţi superoctanici pentru benzine). prin utilizarea unor catalizatori noi. datorită unor restricţii severe de protecţie a mediului. anunţat de Union Carbide. menţionăm că. este următoarea: Conţinutul mare în aromate.

Pe de altă parte. conform CAAA. În prezent. NOx şi hidrocarburi nearse. Conţinutul minim de compuşi oxigenaţi în benzină. s-a renunţat la utilizarea benzinei de reformare catalitică drept carburant superior şi se utilizează tot mai mult benzine reformulate (respectiv amestecuri de benzină de cracare catalitică. Soluţia creşterii cifrei octanice. Utilizarea metanolului în amestec cu benzină a fost abandonată din cauza unor inconveniente majore ale acestuia şi anume: putere calorică mică. ETBE). prin aditivare cu tetraetilplumb (TEP) sau cu ciclopentadienilmangan. nu este suficient analizată. este de 2%. cele mai bune rezultate şi cea mai bună comportare în amestec prezentând-o MTBE (COR = 112 . în prezenţă de catalizator – răşini schimbătoare de ioni. necesarul de benzină actual nu poate fi asigurat fără a menţine cracarea catalitică şi fără a recurge la hidrocracare (sau o combinaţie a acestora). Înlocuirea metanolului cu alţi compuşi oxigenţi. motiv pentru care procesul de reformare catalitică nu poate fi omis din schema generală de prelucrare a petrolului în rafinării. respectiv eteri (metil terţ butil eter – MTBE. deşi cifra octanică este mai redusă. reformarea catalitică a benzinelor de la distilarea atmosferică asigură o creştere a cifrei octanice cu cca 40 unităţi. la temperaturi moderate. toxicitate mare – aceste neajunsuri fiind preponderente faţă de cifra octanică ridicată (COR = 115 . etilic) cu izobutenă sau izoamilenă (prezente în gazele de cracare catalitică dintr-orafinărie). prezenţa acestuia în atmosferă. în ceea ce priveşte Mn. reformare catalitică cu metal terţ butil eter şi izoalcani). induce probleme grave de poluare.ETBE) reprezintă o soluţie deoarece: o introducerea compuşilor oxigenaţi în compoziţia benzinelor auto are ca efect creşterea cifrei octanice şi reducerea emisiilor de CO. o există numeroase licenţe şi variante de fabricare a MTBE (TAME. terţ amil metal eter – TAME şi etil terţ butil eter . după combustie.rămânând strict un proces agreat (singurul) de fabricare a fracţiei BTX utilizată ca materie primă petrochimică.135).130). În plus. presiune de vapori ridicată. coroziune puternică. toate având la bază interacţia alcoolilor (metilic. efectul nociv al aerosolilor cu Pb în gazele de eşapament fiind bine cunoscut. Menţionăm: 21 . Conversia totală este de 99% în cazul MTBE. Această tendinţă readuce în atenţie posibilitatea de creştere a performanţelor octanice ale benzinelor prin aplicarea unor procese catalitice de fabricare a unor componenţi superoctanici.

Aplicarea acestor procese de fabricare a unor componenţi superoctanici face posibilă respectarea restricţiilor privind protecţia mediului ambiant şi asigură valorificarea imediată a unor hidrocarburi izo. • alchilarea izoalcanilor cu alchene. 22 . gaze care conţin cantităţi importante de hidrocarburi C3-C5. Totodată. într-o singură etapă. acestea. pe catalizatori zeolitici (rute nepetroliere). deşi sunt puse la punct tehnologic.• oligomerizarea alchenelor C3-C5 la izoalchene C6-C8 pe catalizatori zeoliţi ZSM-5 cu aciditate ridicată (există însă restricţii CAAA privind limitarea conţinutului de alchene în benzină la maxim 10%). Aceasta are avantajul de a furniza componenţi superoctanici saturaţi şi în cantitate dublă faţă de oligomerizare. izo-octan (cifra octanică = 100). În acest mod.din fluxurile gazoase ale instalaţiilor de cracare existente în rafinării. prin alchilarea izobutanului cu izobutenă se obţine direct. nu sunt competitive din punct de vedere economic. reprezentând şi o posibilitate de valorificare directă a izobutanului şi n-butenelor din gazele de cracare catalitică a unei rafinării. cu preponderenţă hidrocarburi izo. aceste procese reprezintă o alternativă la fabricarea de benzină sintetică din metanol sau din process FischerTropsch selectiv.

Bucureşti. 2002 2. PĂRĂUŞANU. Ploieşti. Bucureşti. vol. 1996. *** Catalysis. III. Editura Zecasin. edited by J. 1987 3. Editura Tehnică. POP. Bucureşti. MATEI. MUSCĂ. 1997 4. Editura Universitatea. 1993 23 . II. D. V. M. 1993 5. C. G. Moulijn – Elsevier Science. Economia hidrocarburilor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Bibliografie 1. ANGELESCU. COROBEA. CIUPARU. 79. G. G. V. Efecte de selectivitate în cataliză. EM. vol. SUCIU. vol. Conversia hidrocarburilor. Ingineria prelucrării hidrocarburilor. RAŞEEV.A. S.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->