Anul II, nr.

20
septembrie 2008 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
„Sã ne lipim de Dumnezeu ºi
Rugãciunea fãcutã
împreunã
pe El singur sã-L slujim“
salveazã cãsnicia
În timp ce numãrul cãsãto-
riilor care se terminã cu un divorþ
este de una la patru, în cazul soþi-
lor care se roagã împreunã acest
procent este aproape nul. (pag. 9)
Ce trebuie sã ºtim
despre transplantul
de organe
Transplantul este una din per-
formanþele practicii medicale,
care transformã suferinþa în nã-
dejdea prelungirii vieþii.(pag. 13)
Vârsta ºi cunoaºterea
Scripturii
Încã din copilãrie este bine
sã îi familiarizãm pe copii cu
Sf. Scripturã. Pentru a face acest
lucru cât mai eficient, trebuie sã Un interviu în exclusivitate cu Prea Sfinþitul
þinem cont de stadiile de dezvol- Andrei Fãgãrãºeanul, noul Episcop Vicar al
tare ale copilului. (pag. 11) Arhiepiscopiei Sibiului. Pagina 5
Editorial de Pr. Ciprian Bîlbã sãvârºirea libertãþii (aºa cum libertinajul vedea”. E ca atunci când circuli noaptea
este o libertate acoperitã de “ruginã”, dis- cu maºina ºi din sens opus îþi vin maºini
Cum nu vrem cernãmântul este o libertate curãþitã de cu faza lungã ºi speri ca timp de câteva
sã fim... depuneri). Astfel câºtigã tot mai mult te- fracþiuni de secundã cât eºti orbit sã nu fie
Nu vrem sã fim în ren decizia neclarã ºi incorectã. Nu mai nimeni ºi nimic pe marginea drumului.
multe feluri. Nu vrem sã alegem între ceea ce este bine ºi ceea ce Un fel de “fie ce-o fi”.
fim sãraci, bolnavi sau mai este rãu, ci între ceea ce ni se pare cã este De aceea nu tot ce nu ne dorim este
puþin înzestraþi. Aproape bine ºi ceea ce ni se pare cã este rãu. ªi rãu ºi nu tot ce ne dorim este bun. ªi un
nimeni nu-ºi doreºte sã nu uite aºa omul cumpãrã þigãri ºi alcool început pentru a discerne clar între bine ºi
fie la modã la fel cum nu-i chiar dacã ºtie cã dãuneazã grav sãnãtãþii, rãu ar putea fi înlocuirea lui “fie ce-o fi”
surâde ideea de a se da jos dintr-o maºinã bea tot felul de sucuri despre care ºtie cã cu “facã-se voia Ta”. Atunci o altã luminã
ordinarã. ªi lista ar putea continua. Dacã ar macera o fleicã de carne în 24 de ore, este proiectatã asupra valorilor vieþii.
închidem un ochi, am putea considera cã munceºte duminica, înjurã, cumpãrã “Întru lumina Ta vom vedea lumina”. Dar
modul acesta de a privi lucrurile e normal. otrãvuri împotriva naºterii de prunci chiar pânã sã ajungem aici poate cã n-ar fi fãrã
ªi asta cu atât mai mult cu cât firea ome- dacã ºtie cã toate acestea sunt pãcate. E un folos sã ne asumãm neîncrederea ºi riscul
neascã e ziditã pe a spune “nu” durerii ºi fel de goanã de-liberatã dupã plãcere. în sens invers faþã de ce am fãcut pânã
“da” plãcerii. Libertatea bolnavã este un soi de combi- acum. Adicã sã zicem “fie ce-o fi” ºi
Numai cã adesea nu dispunem de acea naþie ciudatã între neîncredere ºi risc. Un încercând sã postim, sã rãbdãm insulte, sã
calitate a discernãmântului, care este de- fel de “ce-o fost o fost ºi ce-o fi 'om mergem la Slujbe… sã fim sfinþi.
CMYK
 2 Eveniment

O zi de neuitat în satul Veneþia de Jos

În luna mai a acestui an, fii satului Veneþia de Jos au trãit un eveniment care avut ocazia, unicã în viaþa unei biserici, sã
va rãmâne în istoria localitãþii: sfinþirea bisericii Cuvioasa Paraschiva de cãtre treacã prin Sf. Altar, unde s-au închinat în
Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenþiu Streza, eveniment despre care aþi putut faþa Sfintei Mese.
citi deja în paginile publicaþiei noastre. Ziua de 25 mai, în care a fost inaugurat Întreg alaiul s-a deplasat apoi la
cu aceastã ocazie ºi Cãminul Cultural, a rãmas însã în sufletele veneþienilor, Cãminul Cultural, unde Înalt Prea Sfinþia
dovadã faptul cã am primit la redacþie un nou material, semnat de doamna Sa împreunã cu primarul au tãiat panglica
învãþãtoare Viorica Eu- inauguralã.
genia Stoica, care doreº- Cuvinte de laudã au
te sã împãrtãºeascã tutu- fost adresate de cãtre
ror fãgãrãºenilor bucu- Pãrintele Mitropolit tâ-
ria acestei zile: nãrului ºi inimosului
Ziua de 25 mai, sfârºit nostru primar Mihai
de Florar, va rãmâne în a- Liviu Popeneciu, pre-
mintirea noastrã ca o zi mã- cum ºi organizatorilor
reaþã care ne-a oferit clipe de acestei emoþionante fes-
tivitãþi, prilej de întâl-
nire cu fiii satului.
Consider cã reface-
rea lãcaºului de culturã
ºi mai ales renovarea ºi
ÎPS Laurenþiu a fost condus pictarea sfintei biserici
de sãteni pânã la bisericã exprimã dragostea ºi
într-o trãsurã de epocã, respectul cetãþenilor
împreunã cu primarul comunei pentru tradiþie ºi
credinþa strãmo-
ºeascã. Se cuvi-
ne deci sã adu-
cem mulþumiri
celor care s-au
înãlþare sufleteascã ºi care va constitui ostenit sã le facã;
un semn prevestitor al renaºterii satului ochilor le-a fost
nostru. Cuprinºi de emoþie, însufleþiþi dat sã vadã ºi sã
de dragoste ºi respect, am prezentat se minuneze de
omagiile noastre ÎPS Prof. Dr. Lau- schimbãrile ce au
renþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, avut loc ºi cu toþii
care, însoþit de un sobor de preoþi, a au dovedit încã o
participat la douã eveminente mar- datã cã “omul
cante în viaþa satului: sfinþirea sfintei sfinþeºte locul”.
biserici “Cuvioasa Paraschiva” ºi inau- Înv. Viorica
gurarea Cãminului Cultural, renovat ºi Eugenia Stoica
amenajat la nivelul standardelor eu-
ropene.
Îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, în
frunte cu domnul primar Mihai Liviu
Popeneciu, tineri ºi vârstnici au întâmpinat nãzuit ºi a realizat, pãrintele,
pe Înalt Prea Sfinþia Sa în capãtul satului. neobosit ºi vrednic slujitor al
Într-o trãsurã de epocã însoþitã de cãlãraºi, Domnului, a fost rãsplãtit cu dis-
ÎPS Laurenþiu Streza, alãturi de primarul tincþia de iconom. Traduse în
comunei, a fost condus la bisericã. fapte, toate acþiunile sale au ceea
În atmosfera solemnã ce a domnit în ce se numeºte firescul vieþii ºi
sfânta bisericã, transformatã într-o ade- dovedesc cã este un preot dãruit
vãratã bijuterie, Pãrintele Mitropolit a feli- trup ºi suflet misiunii sale.
citat ºi a mulþumit credincioºilor, preotului Dupã sfinþirea bisericii în
Mihai Comºulea ºi primarului Mihai Liviu atmosferã solemnã, credincioºii, Pãrintele Mitropolit a participat ºi la
Popeneciu pentru strãdanie. Pentru tot ce a curprinºi de o adâncã bucurie, au inaugurarea Cãminului Cultural
 Eveniment 3
Veneþia de Sus ºi-a primit noul pãstor
Îmbrãcaþi în straie de sãrbãtoare, oraºul Braºov. Originile le are
într-o atmosferã cu totul emoþionan- însã în Pãrãu, fiind deci un fiu
tã, credincioºii din Veneþia de Sus al comunei. ªcoala primarã ºi
ºi-au primit duminicã, 10 august, no- gimnazialã o face la Braºov,
ul pãstor. Însoþit de doamna preo- dupã care urmeazã cursurile
teasã, de pãrinþi, de rude ºi de prie- Liceului Economic din acelaºi
teni, pãrintele Laurenþiu Gheorghe oraº. În anul 2000 este admis
Oanã a pãºit pe pãmântul Veneþiei de la Facultatea de Teologie “An-
Sus cu multã emoþie, fiind întâmpi- drei ªaguna” din Sibiu, pe care
nat de credincioºii de aici. o terminã în anul 2004, în anul
Dupã dumnezeiasca Liturghie, 2005 devenind licenþiat în teo-
pãrintele protopop Ioan Ciocan l-a logie. A urmat cursurile de mas-
prezentat credincioºilor pe noul pãs- terat la aceeaºi facultate, secþia
tor ºi l-a instalat pe proaspãtul paroh, Pãrintele Laurenþiu Oanã a fost hirotonit preot Practice. În anul 2008 s-a cã-
înmânându-i Evanghelia “ca semn al în ziua de Sf. Ilie, la catedrala din Sibiu sãtorit cu domniºoara Claudia
slujirii învãþãtoreºti”, crucea “ca semn Amarina, profesoarã de infor-
al puterii sfinþitoare” ºi cheile bisericii “ca Pãrintele Laurenþiu Gheorghe Oanã maticã, care în prezent este ºi studentã la
semn al conducerii credincioºilor pe calea s-a nãscut în amurg de toamnã, pe data de Facultatea de Medicinã din Braºov.
mântuirii”. 23 noiembrie 1980, la poalele Tâmpei, în Pãrintele Laurenþiu Oanã a venit în
Veneþia de Sus dupã vrednicul pãstor
Vizitã arhiereascã la Hârseni Laurenþiu Broscãþeanu, cu dorinþa de a-i
apropia pe oameni mai mult de Sfânta
stareþul Mãnãstirii Brânco- Liturghie, de a-i conºtientiza de valoarea
veanu, pãrintele protopop postului, a vieþii în Hristos, ºi de a finaliza
Ioan Ciocan, preoþi din îm- pictura bisericii.
prejurimi ºi de la Sibiu, cât ºi Pãrintele protopop, credincioºii ºi cei
fii ai satului. S-a înconjurat invitaþi la instalare i-au urat pãrintelui
biserica, binecuvântându-se mulþi ani de pãstorire, însoþiþi de cele mai
lucrãrile exterioare care au frumoase realizãri. Evenimentul s-a fina-
fost realizate, dupã care a fost lizat printr-o agapã la Cãminul Cultural.
sfinþit iconostasul ºi s-a sã- Pr. Laurenþiu Urian - Parohia Pãrãu
vârºit Sf. Liturghie. A urmat
o cuvântare a preotului paroh
urmatã de predica Înalt Prea
A plecat la Domnul
În ziua Tãierii capului Sfântului Ioan
În satul Hârseni a avut loc Botezãtorul a trecut la cele veºnice robul
duminicã, 7 septembrie, un eve- lui Dumnezeu Nicolae Urs, tatãl arhiman-
niment deosebit: Înalt Prea Sfin- dritului Ilarion Urs - stareþul mãnãstirii
þitul Laurenþiu, Mitropolitul Ar- Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus.
dealului, a venit sã sfinþeascã no- Slujba înmormântãrii a avut loc la
ul iconostas al bisericii “Sf. Vaida Recea, în biserica satului natal al
Nicolae”. Pãrintele Mitropolit a pãrintelui stareþ, în duminica de 31 august.
fost întâmpinat de cãtre primarul Un sobor impresionant de preoþi, în frunte
comunei, domnul Andrei Coma- cu Înalt Prea Sfinþitul Pãrinte Dr. Laurenþiu
nici, cel care a acordat de fapt ºi Streza, Mitropolitul Ardealului, însoþit ºi
cel mai important sprijin în de Prea Sfinþitul Episcop Vicar Andrei Fã-
realizarea iconostasului. De la gãrãºeanul, ºi-au exprimat compasiunea
intrarea în sat, unde a fost aºtep- faþã de familia îndureratã. Atât Înalt Prea
tat ºi de un grup de copii îmbrã- Sfinþitul Laurenþiu cât ºi Pãrintele Teofil
caþi în port popular, Înalt Prea Sfinþitul Sfinþitului despre semnificaþia creºtinã a Pãrãian au subliniat prin cuvântãrile lor
Laurenþiu a fost condus pânã la bisericã Sfintei Cruci ºi rolul ei în viaþa creºtinã. valoarea credinþei noastre în Înviere,
într-o trãsurã însoþitã de cãlãraºi. Aici a fost Preotul paroh a primit distincþia de reliefatã ºi în rânduiala slujbei înmormân-
primit de sãteni întru-un decor tradiþional sachelar ºi un act de cinstire acordat tutu- tãrii.
realizat din covoare cu motive þãrãneºti. ror enoriaºilor, ca o încununare a strãdani- Dumnezeu sã-l odihneascã pe robul
Slujba a fost oficiatã de ÎPS Lau- ilor pe care le-au fãcut în slujba Bisericii. sãu Nicolae în rândurile drepþilor!
renþiu, însoþit de pãrintele Ilarion Urs, Pr. paroh Rãzvan Timofte Pr. paroh Cãtãlin Teulea
 4 Eveniment
Eveniment istoric la Mãnãstirea Brâncoveanu:
Noul episcop vicar a fost hirotonit arhiereu
La mãnãstirea ctitoritã de Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, aflatã episcopale: engolpionul, mantia ºi cârja.
la poalele Munþilor Fãgãraºului, a avut loc pe 15 august, cu ocazia hramului, S-au rostit cuvântãri înãlþãtoare, ÎPS
un eveniment deosebit: hirotonia întru arhiereu a vrednicului Arhimandrit Laurenþiu subliniind în cuvântul sãu
Andrei Nicolae Moldovan. A fost un eveniment unic în istoria mãnãstirii importanþa slujirii arhiereºti ºi responsabi-
Brâncoveanu, fiind prima datã când aici este hirotonit un arhiereu. litatea noului episcop vicar. S-a dat citire
Ceremonia hirotonirii a început în- mesajului Prea Fericitului Daniel,
cã din ajunul Adormirii Maicii Domnu- Patriarhul României, ºi al preºedin-
lui, la slujba Vecerniei. Atunci a avut telui României, noul arhiereu prim-
loc ipopsifierea, adicã cercetarea cano- ind toate doririle de bine ºi rãspun-
nicã ºi mãrturisirea de credinþã a celui zând acestora cu un cuvânt de
care urma sã fie hirotonit întru arhie- bucurie ºi vãditã emoþie.
reu. Acest ritual, de o încãrcãturã emo- În numele tuturor preoþilor ºi
þionalã profundã, s-a desfãºurat cu o so- credincioºilor din Þara Fãgãraºului,
lemnitate deosebitã, candidatul fiind ºi publicaþia noastrã îi doreºte Prea
întrebat despre credinþa sa ºi rãspun- Sfinþitului Andrei Fãgãrãºeanul, noul
zând în conformitate cu adevãrurile de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Si-
credinþã ale Bisericii Ortodoxe. biului, arhipãstorire îndelungatã ºi ro-
A doua zi, de dimineaþã, în atmos- P.S. Andrei a fost purtat de mâini în jurul ditoare în ogorul credinþei, iar slujirea
fera de mare sãrbãtoare închinatã Mesei Altarului de Î.P.S. Serafim ºi Î.P.S. Irineu sã-i fie asemenea Pãstorului Hristos.
Maicii Domnului, ocrotitoarea mãnã- noul ierarh, la sfârºit primind însemnele Pr. Ovidiu Bostan
stirii, ºi în prezenþa a mii de credincioºi, s-
a sãvârºit Sfinþirea micã a apei la fântâna
din curtea mãnãstirii, iar apoi Sfânta 41 de ani de viaþã ºi 18 de cãlugãrie
Liturghie la altarul de varã din pãdure. Prea Sfinþitul Andrei-Ni-
Sfânta Litur-ghie ºi hirotonia întru colae Moldovan s-a nãscut în 22
arhiereu, care a avut loc în cadrul acesteia, noiembrie 1967, în localitatea
a fost sãvârºitã de Înalt Prea Sfinþitul Cheþani din judeþul Mureº, fiind
Laurenþiu Streza, Mi-tropolitul Ardealului, primul copil al pãrinþilor Nicolae
alãturi de Î.P.S. Irineu, Mitropolit al ºi Maria. A absolvit liceul în
Olteniei, ÎPS Serafim, Mitro-politul Iernut în 1986, iar în 1989, dupã
Europei Centrale ºi de Nord, Prea Sfinþitul ce a efectuat stagiul militar, a
Ioan, Episcopul Covasnei ºi Har-ghitei, ºi intrat ca vieþuitor la Mãnãstirea
P.S. Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Topliþa din judeþul Harghita.
Arhiepiscopiei Timiºoarei, înconjuraþi de În 19 iulie 1990 este tuns în
un numeros sobor de preoþi ºi diaconi. monahism la aceastã mãnãstire PS Andrei a fost stareþul
Hirotonia noului arhiereu a început, de cãtre ÎPS Andrei al Alba-Iu- Mãnãstirii Fãgeþel din judeþul Harghita
conform rânduielii, imediat dupã cântarea liei, cu numele de Andrei, iar în
imnului “Sfinte Dumnezeule…”, candida- 20 iulie este hirotonit ierodiacon. În luna pictarea bisericii, construirea unui corp de
tul la arhierie fiind purtat de mâini în jurul noiembrie a aceluiaºi an este hirotonit chilii, a clopotniþei, arhondaricului ºi a-
Sfintei Mese a altarului de alþi doi ierarhi: ieromonah. nexelor gospodãreºti. Tot în aceastã peri-
Î.P.S. Irineu ºi Î.P.S. Serafim. Apoi toþi cei În 1995 Prea Sfinþitul Ioan, Episcopul oadã, obºtea mãnãstirii a crescut de 3 la 15
prezenþi au îngenuncheat ºi s-au unit în Covasnei ºi Harghitei, a dorit sã reînvie vieþuitori.
rugãciune, pentru ca Însuºi Hristos, prin viaþa monahalã la Mãnãstirea Fãgeþel, În anul 2000 PS Andrei a absolvit Fa-
pogorârea Duhului Sfânt, sã vinã asupra întreruptã în 1951, la moartea Pãrintelui cultatea de Teologie Ortodoxã “Patriarhul
celui chemat la slujirea arhiereascã. În stareþ Dimitrie ªova. Astfel îl numeºte în Justinian” din Bucureºti, iar între 2002-
acest moment de mare încãrcãturã duhov- luna august stareþ pe Pãrintele Andrei 2005 a fãcut studii postuniversitare în Grecia,
niceascã, ÎPS Laurenþiu a rostit rugãciunile Moldovan, acesta fiind hirotesit proto- la Facultatea de Teologie Ortodoxã din
cuvenite asupra pãrintelui arhimandrit singhel în 1999 ºi arhimandrit în 2006. cadrul Universitãþii Aristotel din Salonic.
Andrei, devenit acum episcop. Dupã acest În 1995, când a ajuns ca stareþ la În 2005 a fost numit exarh al mãnãsti-
moment, Prea Sfinþitului Andrei, care a Mãnãstirea Fãgeþel, împreunã cu alþi doi rilor din Episcopia Covasnei ºi Harghitei,
primit titlul de Fãgãrãºeanul, i-au fost în- cãlugãri de la Mãnãstirea Topliþa, a gãsit funcþie pe care a ocupat-o pânã la numirea
mânate veºmintele arhiereºti: sacosul, omo- doar biserica, aflatã atunci în grija preotu- sa, în iulie 2008, ca episcop vicar al
forul ºi mitra, preoþii ºi credincioºii acla- lui din sat. Între 1995 ºi 2008, pãrintele Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Fã-
mând într-un glas: “Vrednic este!” În con- stareþ a condus lucrãrile de reconstrucþie a gãrãºeanul.
tinuare, cel care a condus slujba a fost chiar mãnãstirii, care au constat în refacerea ºi A consemnat Natalia Corlean

CMYK
 Dialoguri 5
„Sã ne lipim de Dumnezeu ºi
pe El singur sã-L slujim“
Interviu cu Prea Sfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul,
noul episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
În urma numirii Prea Sfinþitului Visarion Rãºinãreanul ca episcop al
nou-înfiinþatei Episcopii de Tulcea, Sfântul Sinod l-a ales în cadrul ºedinþei din
8-9 iulie pe Pãrintele Arhimandrit Andrei-Nicolae Moldovan în postul de epis-
cop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Fãgãrãºeanul. La câteva sãp-
tãmâni dupã hirotonia sa ca arhiereu, care a avut loc la Mãnãstirea Brânco-
veanu de la Sâmbãta de Sus, Prea Sfinþitul Andrei a acceptat sã ne acorde un
interviu. Ne-a primit astfel, blând ºi cãlduros, în seara duminicii de 7 septem-
brie, în incinta aceleiaºi mãnãstiri unde Dumnezeu l-a chemat sã urce pe
treapta arhieriei.
Ce ne puteþi spune despre începu-
turile vieþii monahale ale Prea Sfinþiei
Voastre, despre chemarea lãuntricã de
a-L urma pe Hristos?
De mic copil mama-bunã ºi mama mi-au
îndrumat paºii spre biserica de la noi din
sat. Aºa l-am întâlnit pe pãrintele Serafim
Popescu, preotul de la noi din sat fiindu-i
nepot. Pentru prima oarã în viaþa mea am
vãzut un cãlugãr. Atunci i-am spus mamei
mele cã vreau sã mã fac “Pãrinte Serafim”. buni credincioºi ortodocºi, da.
Eram foarte aproape de mãnãstirea Cu ce gânduri, cu ce mesaj
Râmeþi. Comuna Cheþani, în care m-am aþi venit, Prea Sfinþia Voastrã,
nãscut, aflatã în judeþul Mureº, se afla la fãcut stareþ la Mãnãstirea Fãgeþel din ca episcop vicar la Sibiu?
40 de km de Teiuº. Aºa încât mergeam eparhia condusã de Prea Sfinþia Sa. Cu gânduri de monah, de ascultare faþã
des, cu bunica, la Mãnãstirea Râmeþi. Ultimul cãlugãr al acestei mãnãstiri a de Mitropolitul nostru, Înalt Prea Sfinþitul
În anul 1989, dupã ce am terminat sta- murit în anul 1951, spânzurat de unguri. Pãrinte Laurenþiu Streza. Toatã viaþa mo-
giul militar, am plecat la Mãnãstirea To- Aºa se face cã pãrintele Bucur, din satul nahiceascã, bisericeascã, stã sub semnul
pliþa. Am stat acolo doar douã luni de zile. Fãgeþel, a avut o perioadã grijã de biseri- ascultãrii.
Mãnãstirea era sub ascultarea Prea Sfinþi- cuþa mãnãstirii. Totuºi mãnãstirea am Ce le transmiteþi cititorilor revistei
tului Emilian Birdaº al Alba-Iuliei, iar dân- gãsit-o pãrãsitã, pustie. Cu ajutorul lui noastre?
sul m-a luat la Alba, la reºedinþa episcopa- Dumnezeu viaþa monahalã de aici a Sã ne lipim de Dumnezeu ºi pe El sin-
lã. Am rãmas acolo doar pânã la revoluþie, înflorit: am ridicat un corp de chilii noi, am gur sã-L slujim. Bunul Dumnezeu sã-ºi
când m-am reîntors la mãnãstirea Topliþa. pictat biserica, obºtea mãnãstirii a ajuns sã reverse mila sa asupra ierarhilor, preoþilor
Dupã revoluþie am fost primul cuprindã 15 vieþuitori. ºi credincioºilor Bisericii noastre. M-aº adre-
cãlugãrit de Înalt Prea Sfinþitul Andrei, ªtim cã aþi studiat în Grecia, þarã sa cu binecuvântarea Apostolului Pavel:
episcop pe atunci la Alba Iulia. Oarecum ortodoxã. Ce ne puteþi spune despre “Harul Domnului nostru Iisus Hristos ºi
legat sufleteºte de acest fapt, am primit ca aceastã experienþã? dragostea lui Dumnezeu Tatãl ºi împãrtã-
monah numele de Andrei. Tot atunci, în Ce pot sã spun?... Am apreciat la greci ºirea Sfântului Duh sã fie cu voi, cu toþi”.
anul 1990, cu ocazia hramului mãnãstirii, dragostea faþã de Bisericã ºi faþã de rân- Numai cã Duhul Sfânt, dacã nu ne rugãm,
am fost hirotonit diacon, în ziua de 20 duialã. La catedrala unde slujeam eu la ora pleacã de la noi. Sã ne rugãm bunului
noiembrie, iar la 23 noiembrie am fost 6 dimineaþa erau în jur de 300 de persoane, Dumnezeu sã lase Duhul Sfânt cu noi.
hirotonit preot. pentru ca la ora 7 sã fie între 500 ºi 700 de E vreme de rugãciune, clopotele mã-
Cum aþi ajuns stareþ la mãnãstirea persoane. De asemenea, sunt de remarcat nãstirii ne cheamã la Vecernia sãrbã-
Fãgeþel ºi care a fost activitatea Prea curãþenia ºi ordinea din bisericã. Ordine de- torii de mâine, 8 septembrie - Naºterea
Sfinþiei Voastre în aceastã calitate? sãvârºitã, militãreascã s-o numim aºa. Iarãºi Maicii Domnului. Aºa încât vã mulþu-
În anul 1994 s-a înfiinþat Episcopia sunt de amintit cântãrile foarte frumoase mim din inimã pentru timpul acordat ºi
Harghitei ºi Covasnei, iar în anul 1995 de la stranã, þinuta preoþilor. Nu am vãzut vã dorim arhierie rodnicã, îndelungatã.
Prea Sfinþitul Ioan, episcopul acestei preoþi fãrã reverendã sau culion pe cap. ªi eu vã mulþumesc, Dumnezeu sã ne
eparhii, m-a luat împreunã cu alþi doi Timp de patru ani m-am ataºat sufleteºte ajute!
pãrinþi de la Mãnãstirea Topliþa ºi m-a de ei, sã nu-i numim fii duhovniceºti, dar Interviu realizat de Pr. Cãtãlin Teulea
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
inspirate din paginile ei.
Sfânta Scripturã ºi Sfânta Tradiþie Sfânta Scripturã îmbinã între
coperþile sale diferite genuri de
(1) Sfânta Scripturã scrieri: istorie, profeþii, epistole,
legi sau învãþãturi moral-religi-
Biserica ne învaþã cã existã douã moduri de transmitere a ade- oase etc. ºi acoperã toate pro-
blemele existenþiale umane, le-
vãrurilor despre Dumnezeu: Sfânta Scripturã ºi Sfânta Tradiþie.
gate de Dumnezeu ºi lume, de
Ambele au acelaºi izvor, Dumnezeu, ºi acelaºi conþinut de cre- om ºi viaþa veºnicã, de creaþie ºi
dinþã. Dar se deosebesc ca formã de exprimare, în sensul cã Sfânta cãdere în pãcat, de femeie ºi bãr-
Scripturã a fost fixatã de la început în scris, prin cãrþile scrise de bat, pãrinþi ºi copii, urã ºi iubire,
autorii sfinþi sub inspiraþia lui Dumnezeu, iar Sfânta Tradiþie a înþelepciunea umanã ºi misterul
circulat mai întâi pe cale oralã ºi abia mai târziu a fost scrisã. lumii, rugãciune, jertfã, bucurie
Scrisã sub inspiraþia Hristos, iar Noul Testament cuprinde ade- ºi suferinþã, iubirea de aproapele, demni-
vãrul revelat de cãtre Mântuitorul Hristos. tatea umanã, egalitatea tuturor oamenilor,
Duhului Sfânt Ea este o carte unitarã, deºi a fost scrisã în solidaritatea. Toate acestea ºi faptul cã
Sfânta Scripturã a fost scrisã sub insu- rãstimp de aproape 1600 de ani ºi com- Sfânta Scripturã nu este un produs al omu-
flarea Sfântului Duh care a luminat minþile pusã din 66 de carþi scrise de aproape 40 lui, ci o lucrare a lui Dumnezeu care l-a
unor bãrbaþi aleºi ca sã priceapã cuvântul de autori care au avut condiþii sociale inspirat pe om, fac din Biblie o carte a
lui Dumnezeu ºi pe care El i-a pãzit ca sã diferite. Biblia este ºi “carte” ºi “cãrþi”, tuturor timpurilor ºi a tuturor oamenilor.
nu greºeascã în scrisul lor. pentru cã deºi este alcãtuitã din mai multe
cãrþi, acestea formeazã un tot unitar, ase- Mereu actualã
Cartea sau cãrþile? meni unei singure cãrþi. Spre deosebire de celelalte cãrþi ale
Termenul “biblie” vine din grecescul umanitãþii, care oricât ar fi de geniale se
“ta biblia” care se traduce prin “cãrþile” Cea mai cititã ºi învechesc, se demodeazã, îºi pierd va-
(nu “cartea”) deoarece Biblia este o co- cea mai tradusã carte loarea, Sfânta Scripturã rãmâne veºnic ac-
lecþie de mai multe cãrþi sfinte. Ea cu- Datoritã conþinutului sãu accesibil tualã. Nu existã om, oricât de simplu sau
prinde douã mari pãrþi: Vechiul Testament oricãrui om, Sfânta Scripturã a fost tradusã de învãþat ar fi, care sã nu gãseascã ceva
(alcãtuit din 39 de cãrþi canonice ºi 13 în peste o mie de limbi ºi dialecte, nicio folositor, ziditor, în paginile ei.
necanonice) ºi Noul Testament (alcãtuit altã operã profanã sau religioasã reuºind Sfânta Scripturã poate fi cititã de
din 27 de cãrþi canonice). Vechiul Tes- sã o egaleze. Influenþa Bibliei a pãtruns în oricine, dar nu poate fi tâlcuitã (interpre-
tament cuprinde cuvântul lui Dumnezeu toate preocupãrile culturale ºi artistice ale tatã) decât de Bisericã, prin slujitorii ei.
cãtre oameni înainte de venirea Domnului omenirii, dând naºtere multor capodopere Pr. Adrian Magda

Locul de rugãciune podina îºi petrece foarte mult

Cele mai multe dintre casele creºtinilor au
amenajat un loc anume, un colþiºor pentru
rugãciune. Acesta este într-un loc mai ferit din
casã, desigur tot în partea de rãsãrit, în jurul
unei icoane. Este un fel de altãraº unde se
pãstreazã toate lucrurile sfinþite din casã.
CANDELA. În colþiºorul de rugãciune trebuie
sã avem neapãrat o candelã. Se va folosi candelã cu
ulei ºi fitil. Nu este potrivit sã se foloseascã beculeþe,
pentru cã adevãrata candelã, ca ºi lumânarea, trebuie sã foloseas-
cã spre ardere ulei curat sau cearã curatã. Beculeþul este de frumu-
seþe. Candela nu este pentru frumuseþe, ci pentru lucrare. Arderea
continuã a candelei este rãspunsul creºtinului la îndemnul Mân-
tuitorului: “Privegheaþi cã nu ºtiþi ziua, nici ceasul când vine Fiul
Omului” (Matei 25, 13). Creºtinul aprinde lumânarea sau can-
dela ori de câte ori merge sã se întâlneascã cu Dumnezeu. Cande-
la aprinsã este semn al nãdejdii pe care noi ne-o punem în Dum-
nezeu, ca El sã fie ocrotitorul nostru ºi al casei noastre. Cine nu
poate pãstra candela mereu aprinsã, este bine sã o aprindã seara,
sau ori de câte ori se roagã. De asemenea, ardem candela în zilele
de sãrbãtoare, începând de seara din ajunul sãrbãtorii respective.
Se mai obiºnuieºte o candelã în bucãtãrie, acolo unde gos-
timp ºi chiar familia întreagã.
Este foarte frumoasã ºi dragã
aceastã însoþire a luminii can-
delei în jurul nostru. Ea ne
pãstreazã sau ne duce gândul la
Dumnezeu ºi ne aduce aminte
de rugãciune.
CÃÞUIA. Este un mic
obiect metalic cu mâner, în care
aprindem tãmâie. Cãþuia nu
poate lipsi din casa creºtinului.
Ea se pãstreazã la colþiºorul de rugãciune, sau lângã icoanã. În
casã putem aprinde tãmâie ori de câte ori simþim nevoia, dar mai
ales atunci când ne facem rugãciunea. Creºtinul poate sã
tãmâieze singur prin casã, dupã ce face semnul crucii deasupra
tãmâiei aprinse. Se aprinde tãmâie ºi când suntem tulburaþi de
gânduri urâte, de vise urâte sau de duhuri necurate. Tãmâia
binemirositoare este semnul rugãciunii noastre curate care se
înalþã cãtre Dumnezeu, dar ºi semnul darului ºi al prezenþei lui
Dumnezeu. De aceea, tãmâia este folositã pentru alungarea tutu-
ror rãutãþilor. Pentru arderea tãmâiei avem nevoie de un cãrbune
special pe care-l putem procura de la mãnãstiri sau de la biserici.
Mai putem folosi ºi cãrbuni aprinºi din foc.
Pr. Prof. Constantin Coman - Casa creºtinului
 Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 7
Sfântul Siluan Atonitul - sfântul smereniei vederii înainte ºi, de
aceea, era foarte cãu-
tat de pelerini ºi de credin-
În arhivele care se pãstreazã la Mãnãstirea Sfântului Panteleimon din Muntele Athos se gã- cioºi. Mulþi fraþi din mãnãstire îi
sesc urmãtoarele însemnãri legate de viaþa acestui sfânt ortodox al secolului nostru: “Pãrintele criticau pe intelectualii ºi pe pro-
Siluan, schimonah. Numele civil: Semion Ivanovici Antonov, þãran din gubernia Tambov, fesorii care mergeau dupã sfaturi
districtul Lebedinsk, satul ªovsk. Nãscut în 1866. Sosit la Sfântul Munte în 1892. Monah la sfântul Siluan. Ei spuneau cã
în 1896, schimonah în 1911. Ascultãri: la moarã, la Kalamareia (moºia mãnãstirii situatã merg la un þãran care are douã
în afara Athosului), la vechiul Russikon, la economat. Decedat la 24 septembrie 1938”. Ce clase ºi care nu ºtie nimic.
puþine însemnãri rãmân din viaþa unui sfânt! ªi cât de pilduitoare sunt pentru noi, în mãsura Aceºtia rãspundeau “nu ºtie
nimic, dar le face pe toate. Alþii
în care putem sã le pãtrundem adâncimea duhovniceascã. ºtiu totul, dar nu fac nimic”.
Þãran din gubernia Tambov. Familia tru Mãnãstirea Pantelei- Decedat la 24 septembrie 1938.
de þãrani în care a crescut sfântul Siluan mon ºi s-a îndreptat cu tot Sfântul a petrecut viaþa pãmân-
trãia dupã tradiþia ortodoxã, împlinind toate sufletul cãtre locul mân- teascã trãind iubirea fãrã limite a lui
rânduielile creºtineºti. Era constituitã din tuirii lui - Sfântul Munte Hristos faþã de toþi semenii. Pentru
pãrinþi, cinci bãieþi ºi douã fete. Încã din Athos. Sfântul a mãrturisit el, îndeplinirea poruncii iubirii vrãj-
copilãrie a asistat la confruntarea apãrutã în cã din ziua în care pãrin- maºilor însemna statutul de creºtin.
spaþiul rus între credinþa ortodoxã ºi ateis- tele Ioan din Kronstadt se Ajunsese sã îi iubeascã ºi pe
mul bolºevic - susþinut de o parte a intelec- rugase pentru el, “flãcãrile ateii bolºevici din Rusia, la
tualitãþii ºi de meºteºugari. A trãit viaþa de iadului n-au încetat sã fel cum sfinþii din în-
tânãr în vremurile tulburi de început de vuiascã” în jurul lui, ori- chisorile noastre comu-
secol ºi a avut patimile unui rus autentic - a unde s-a gãsit - “în tren, la niste ajunseserã sã îi iu-
mâncat odatã o omletã din 50 de ouã, Odessa, pe vapor, ºi chiar beascã pe cãlãii lor. “Dum-
obiºnuia sã bea 3 litri de votcã ºi a bãtut un la Muntele Athos, în nezeu e Iubire, ºi în sfinþi
tânãr din sat pânã i-a zdrobit pieptul. mãnãstire, la Bisericã, pretutindeni”. Duhul Sfânt e Iubire. Rãmâ-
La vârsta adolescenþei a început sã lucre- Monah în 1896, schimonah în 1911. Du- nând în ceruri, sfinþii vãd ia-
ze pe moºia prinþului Trubeþkoi în construc- pã ce ajunge la Mãnãstirea Russikon (Sf. dul ºi-l îmbrãþiºeazã ºi pe aces-
þii, ca dulgher. Aici a început sã-ºi punã între- Panteleimon), pãrintele duhovnic îl dezlea- ta în iubirea lor. Cei ce-l urãsc pe fratele lor
bãri legate de credinþã, mai ales în momen- gã de toate pãcatele ºi îl primeºte ca frate în ºi-l resping duc o existenþã amputatã ºi
tul în care una dintre bucãtãresele de pe mo- comunitatea monasticã. Povãþuit sã spunã ru- mutilatã. N-au cunoscut pe adevãratul
ºie s-a întors dintr-un pelerinaj ºi a început gãciunea lui Iisus - Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeu, Care e Iubire ce îmbrãþiºeazã
sã le povesteascã tuturor despre sfântul Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine toate, ºi n-au gãsit calea ce duce spre El”.
zãvorât Ioan Sezenovski (1791-1839) ºi des- pãcãtosul! - monahul Siluan primeºte într-o Dascãl apostolic, stareþ, monah auten-
pre minunile pe care le înfãptuia. Gândul searã rugãciunea neîncetatã în inima lui, în tic, teolog, sfânt. Pãrintele Sofronie
care i-a încolþit în minte a fost cel care mai timp ce se ruga în faþa unei icoane a Maicii Saharov, cel mai fidel ucenic al sãu, l-a
târziu l-a ajutat sã se adânceascã în apele Domnului. De atunci, rugãciunea a început fãcut cunoscut lumii ortodoxe contempo-
limpezi ºi adânci ale credinþei creºtine ºi ale sã þâºneascã în inima lui zi ºi noapte, rodind rane pe sfântul Siluan prin scrierile sale ºi
smereniei umane - “Dacã e sfânt, înseamnã smerenia, dragostea ºi pocãinþa în viaþa lui prin exegeza fãcutã asupra operei teologice
cã Dumnezeu e cu noi ºi cã nu trebuie sã asceticã ºi simplã. A trãit ºi o perioadã de în- ºi a vieþii sfântului.
strãbat tot pãmântul ca sã-L gãsesc”. De cercare, fiind pãrãsit de harul dumnezeiesc, Mesajul sãu profetic, exprimat prin sin-
aceea, la vârsta de 19 ani a vrut sã plece la prin pierderea rugãciunii lui Iisus. Atunci au tagma “þine mintea în iad ºi nu deznãdãj-
mãnãstire. Tatãl lui nu i-a permis ºi l-a în- început luptele cu demonii: unii îi spuneau dui”, semnificã pogorârea creºtinului îm-
demnat ca mai întâi sã îºi îndeplineascã “De acum eºti un sfânt”, alþii îi ziceau “Nu preunã cu Hristos la iad. Cu alte cuvinte,
datoria de cetãþean ºi sã termine stagiul mi- te vei mântui”. Aceºti demoni îl conduceau omul contemporan are douã posibilitãþi -
litar. Dupã ce a terminat perioada serviciu- spre extremele vieþii duhovniceºti, dormea fie sã trãiascã în lumea modernã împreunã
lui militar, s-a dus la pãrintele Ioan din o orã jumãtate sau douã pe noapte, se oste- cu Hristos (“iadul iubirii, iadul pocãinþei”),
Kronstadt sã cearã blagoslovenie pentru a nea cu munca, nu se întindea niciodatã în fie sã accepte o existenþã fãrã Hristos ºi fãrã
pleca la mãnãstire - “Pãrinte, vreau sã mã pat, plângea mereu; astfel, s-a îndreptat credinþã (“iadul deznãdejdii”). Acest în-
fac monah. Roagã-te ca lumea sã nu mã spre o stare de deznãdejde ºi de epuizare a demn, de a asuma lumea modernã prin
þinã”. De asemenea, pãrintele Sofronie Saha- puterilor fizice. La capãtul agoniei acestor iubire ºi smerenie, a avut un impact co-
rov relateazã în scrierile despre viaþa sfântu- lupte, în paraclisul de la moarã, Hristos i pleºitor deopotrivã asupra lumii ortodoxe ºi
lui Siluan cã acesta a avut un vis în care era S-a arãtat în icoanã ºi, de atunci, a ajuns la asupra lumii occidentale. Scrierile sfântului
înghiþit de un ºarpe. ªi a început de fricã sã o stare de har, de bucurie duhovniceascã. Siluan au fost traduse în aproximativ 15
se roage. Aºa i-a apãrut Maica Domnului, Ascultãri: la moarã, la Kalamareia, la limbi moderne. Ele sunt considerate scrieri
care l-a mustrat pentru viaþa pe care o vechiul Russikon, la economat. A vieþuit mistice ºi profetice pentru lumea zilelor
ducea, care l-a ajutat sã conºtientizeze sta- în obºtea monahalã rusã cu simplitate ºi cu noastre.
rea de pãcat în care se afla ºi care l-a ocrotit dragoste pentru fraþii lui, povãþuindu-i spre În anul 1987, în data de 26 noiembrie, a
de atunci înainte ca o maicã iubitoare. rugãciune ºi nejudecarea aproapelui. În pe- fost canonizat de Sfântul Sinod al Patriar-
Sosit la Sfântul Munte în 1892. Dupã rioada în care a fost iconom s-a rugat pentru hiei Ecumenice de Constantinopol, cu data
ce a fost la sfântul Ioan din Kronstadt, a luat cei care îi erau încredinþaþi, le-a purtat toate prãznuirii în 24 septembrie, ziua în care a
câteva bucãþi de pânzã ºi alte cadouri pen- durerile, suferinþele ºi bucuriile. Avea darul plecat la Domnul. Eufemia Toma
 8 Fii tânãr cu Hristos
Scrisoare deschisã cãtre tineri
Cãtre toþi tinerii nonconformiºti, neînþeleºi ºi
certaþi de pãrinþi sau bunici, de profesori ºi
preoþi, ºi care nu se simt integraþi în societatea
moralist-elitistã a aºa-ziºilor “maturi”:
De mult timp îmi doream sã-þi adresez câteva
cuvinte, câteva gânduri. Poate cã în colþul gurii tale
a apãrut un zâmbet ironic ºi mã vei întreba: “Ce trea-
bã am eu cu tine? Nu te cunosc, nu ºtiu cine eºti! ªi
apoi ºi tu faci parte din acea grupare a elitiºtilor
cãrora le place sã ne dea sfaturi, sã ne certe ºi sã ne
judece”. Aº vrea însã sã te opreºti puþin din judeca-
ta ta. Te rog sã te aºezi comod într-un fotoliu sau la
biroul tãu. Încearcã pentru câteva clipe sã te
detaºezi de tot ceea ce se întâmplã în jurul tãu.
Încearcã sã uiþi de lumile care se învârt într-un mod ameþitor,
tinzând fiecare sã te atragã spre nucleul ei. Uitã de tot ceea ce
þi-a provocat pânã acum nemulþumire ºi revoltã; dar uitã în
acelaºi timp ºi de tot ceea ce þi-a provocat pânã acum satisfacþie,
fericire ºi mulþumire. De fapt, cerându-þi lucrurile acestea, îþi cer
sã renunþi la toate prejudecãþile tale, cãci numai aºa te poþi bucu-
ra de noul pe care vreau sã þi-l aduc în suflet.
Acum sunt sigur cã te vei întreba ce motive am eu sã-þi
adresez aceste cuvinte. E simplu. ªi eu am fost la vremea mea ca
ºi tine: uneori neînþeles, uneori certat, uneori neintegrat în anu-
mite structuri ale societãþii în care trãiam. Lãudat ºi apreciat de
unii, blamat ºi judecat de alþii. La fel ca ºi tine. Dar am avut bucu-
ria de a avea în jur oameni care au reuºit sã clãdeascã în sufletul
meu o structurã de granit ce nu a mai fost zguduitã de atunci
niciodatã de cãtre nimeni. De ce? Pentru cã pe acea structurã
ºi-a clãdit casa un prieten, Un Prieten Bun, care nu m-a pãrãsit
niciodatã de atunci, rãmânând alãturi de mine cu liniºtea Lui, cu
pacea Lui, cu binecuvântarea Lui. Ei bine, despre acest prieten
vreau sã-þi vorbesc. Se numeºte Hristos.
ªtiu cã acum te vei revolta împotriva mea, ºi îmi vei spune cã
nu sunt corect faþã de tine. Eu þi-am cerut sã renunþi la
prejudecãþi, la toate lumile pozitive ºi negative din jurul tãu
promiþându-þi cã îþi voi aduce ceva nou, iar eu vin acum cu un
subiect atât de învechit. Mã simt acum asemenea Sfântului
Apostol Pavel care a vorbit pentru prima oarã grecilor din Atena
în piaþa din Areopag. Nu ºtiu dacã ai cunoºtinþã despre acest
episod istoric, dar ca sã mã conving cã înþelegi ceea ce vreau
sã-þi spun o sã-þi povestesc pe scurt acest eveniment. Sfântul
Apostol Pavel, care ºi el descoperise imensa bucurie a întâlnirii
cu acest prieten drag, pe nume Hristos, a pornit în lume sã spunã
tuturor cât de mulþumit, fericit ºi binecuvântat se simte cel care îl
primeºte pe Hristos ca ºi Prieten în viaþa sa. Ajungând în cetatea
Atenei, centrul cultural, economic, politic ºi religios al Greciei, a
fost surprins de mulþimea templelor închinate numeroaselor
zeitãþi ale Panteonului grecesc. Dar cel mai impresionat a fost de
un templu care era închinat “Dumnezeului necunoscut”.
Adunându-se mulþime multã în piaþa din Areopag, el a început sã
le vorbeascã atenienilor, lãudându-i pentru religiozitatea lor, dar
mai ales apreciindu-i pentru faptul cã au ridicat ºi un altar în cin-
stea “Dumnezeului necunoscut”, despre care el a venit sã le vor-
beascã, ca unul care-l descoperise, care se întâlnise cu El.
Atenienii erau uimiþi de cuvintele lui. Pânã la un moment dat. În
CMYK
clipa în care Apostolul a spus cã le
vorbeºte de fapt despre Hristos care a
înviat din morþi, atenie-
nii s-au revoltat spunând:
“Despre aceasta te vom
asculta altãdatã”.
Cred cã ºi voi acum
gândiþi la fel ca ºi ate-
nienii de atunci, zicând
în sinea voastrã: “Dacã
ºtiam cã despre aceasta
vrei sã-mi vorbeºti, mai
bine o lãsam pe altã
datã”. Într-o oarecare
mãsurã te înþeleg. Pen-
tru cã, într-adevãr, des-
pre acest Hristos þi s-a
vorbit de multe ori. Þi-au vorbit bunicii sau poate pãrinþii când
erai mic, forþându-te sã stai nemiºcat în genunchi ºi sã te rogi
Lui, în vreme ce ei nici nu-L bãgau în seamã. Doar tu, micuþ
fiind, în genunchi stând, cu mânuþele împreunate, încercai sã-L
chemi sã vinã la tine, în vreme ce ei, cei mari, îl alungau cu
nepãsarea lor. Mai târziu, când ai început ºcoala, proful sau
profa de religie îþi vorbea despre un Hristos care a existat
demult, cândva. Te punea sã înveþi despre acest Hristos ºi nu sã
înveþi împreunã cu Hristos. Învãþai despre ceva, nu despre
Cineva. Iar lucrul acesta te fãcea sã înveþi fãrã sã cunoºti, sã
cauþi fãrã sã descoperi. Hristos devenea ceva banal, o simplã
noþiune, nicidecum o persoanã realã.
Apoi, forþat de împrejurãri sau de curiozitate, ai deschis uºa
bisericii unde sperai sã te întâlneºti cu El. Dar de multe ori ºi aici
îþi întrerupeai cãutarea, pentru cã întâlneai atitudinea unei
doamne mai în vârstã, care gãsea motive sã te distragã de la întâl-
nirea cu El: “nu te aºeza acolo…, stai în genunchi…, de ce te-ai
îmbrãcat aºa…, nu mai întoarce capul…” etc. Ba mai mult, nici
din cuvântul preotului n-ai înþeles mare lucru, pentru cã ºi el se
pierdea de multe ori în teologii filosofice sau moralizatoare,
uitând sã-þi arate cum sã te întâlneºti în mod real cu acest Hristos
Viu, cu acest Prieten de nãdejde, cu Însuºi Dumnezeu.
Ce sã mai spun de momentul în care ai intrat în mijlocul so-
cietãþii desacralizate... Aici numele lui Hristos mai este doar pe
buzele celor care-I neagã existenþa, sau în gura celor care se jurã
sau, mai rãu, îl înjurã. ªi atunci, nemaiavând puterea de a-L mai
cãuta, te dai ºi tu de partea nonconformiºtilor prieteni, gãsindu-þi
refugiul în baruri ºi discoteci pânã spre dimineaþã, în faþa inter-
netului sau în alte locaþii publice, spre supãrarea dusã pânã la
exasperare a pãrinþilor ºi a bunicilor conservatori ºi ale celorlalte
instituþii educativ-morale.
Dar vreau sã cred cã tu, cel ce ai citit pânã la capãt aces-
te rânduri, nu te laºi prins în capcanele ispititorului care nu te-a
lãsat pânã acum sã te întâlneºti cu Hristos. Nu vreau sã cred cã
nu eºti un luptãtor, aºa cum încerci sã dovedeºti prietenilor din
cercul tãu. ªi mai vreau sã ºtii cã nu vreau sã te conving de nimic.
Doar atât vroiam sã-þi spun, cã eu L-am gãsit pe Hristos, ºi cã El
m-a îndemnat sã-þi scriu. ªi era sã uit. Þi-a mai transmis ceva:
“Eu stau la uºã ºi bat. Dacã cineva îmi deschide, voi intra la el ºi
voi cina cu el”. ªi închei arãtându-þi calea spre El: roagã-te. E atât
de simplu! Doar roagã-te.
Pr. Iosif Ciolan
 Pas în doi 9
Rugãciunea fãcutã împreunã salveazã cãsnicia
În timp ce numãrul cãsãtoriilor care se terminã cu un divorþ este de una Rugãciunea deschide inima
la patru (ba chiar una din douã în unele þãri), mai multe statistici aratã fap- Pe mãsurã ce veþi progresa ast-
tul cã în cazul soþilor care merg împreunã la bisericã ºi obiºnu- fel, veþi ajunge la înãlþimea ascul-
iesc sã se roage împreunã acest procent este aproape nul. Iatã ce tãrii tacite. Încet-încet, sensibilita-
îi povesteºte un preot consilier pe probleme de cãsnicie fiicei lui, tea voastrã va creºte, pânã când veþi
Caterina, ºi soþului ei, Petre, despre rugãciunea comunã a soþilor: simþi cã rugãciunea nu este modali-
Împreunã în faþa lui ciunea voastrã. Dacã Petre tatea prin care luaþi ceea ce cereþi de
este preocupat de o pro- la Dumnezeu, ci modalitatea prin ca-
Dumnezeu re Dumnezeu vã þine alãturi de El.
blemã de serviciu, este mo-
Am auzit deunãzi la radio un specialist mentul ºi ocazia sã-þi vor- Veþi ajunge sã înþelegeþi cã rugãciu-
în statistici susþinând cã una din patru cãs- beascã despre ea. Sau, poate nea nu înseamnã cãutare, cerºetorie
nicii sfârºeºte prin divorþ. Prezentând ºi tu eºti cea care vrei sã-i spui sau revendicare. Înseamnã mai
alte elemente, afirmã cã în ceea ce priveºte cã, la un moment dat, te-a mult deschiderea inimii noastre cã-
cuplurile care merg regulat la bisericã, jignit ºi cã nu poþi sã treci tre Dumnezeu, care deja bate la poar-
procentul cãsniciilor destrãmate este de 1 peste asta. Poþi cere explicaþii, dacã ai ta ei. Deschiderea aceasta a porþilor, a ce-
la 54, în timp ce la cuplurile care reuºesc nevoie, dar sã nu vã certaþi; pur ºi simplu lor conºtienþi ºi a celor mai puþin con-
doar sã facã rugãciunea împreunã procen- dezvãluiþi-vã unul altuia ceea ce aveþi în ºtienþi, este cea mai înaltã formã a rugãciu-
tul scãdea la 1 la 50. Nu preciza de unde a inimile voastre; nii. Vei face o descoperire extraordinarã
luat cifrele, dar mi-a dat ideea sã fac ºi eu E 5. Þinându-vã de mânã, aplecaþi
o analizã cu elemente din experienþa mea. capetele ºi rugaþi-vã în liniºte lui Dum-
când vei simþi cã prima miºcare a acestei
convorbiri, dintre Dumnezeu ºi om, o face
Analiza mea este cu aproximaþie nezeu, aºa cum înþelege fiecare. Va fi mai Dumnezeu. El cautã neîncetat vieþi asupra
urmãtoarea: apreciez cã în douãzeci de ani bine dacã nu o veþi face cu voce tare. Este cãrora sã se poatã pleca, sã slãveascã ast-
de muncã au venit sã mã consulte în pro- posibil ca rugãciunea cu cuvinte proprii, fel pãmântul cu dragostea Lui.
blemele lor mai mult de 2000 de cupluri. spusã cu voce tare în prezenþa cuiva, sã vã Ca sã învãþaþi sã vã rugaþi împreunã
Numãrul acesta îi cuprinde ºi pe cei care punã într-o situaþie delicatã, ºi aceasta sã este nevoie de timp, ca pentru orice lucru
au venit singuri - doar soþul sau soþia. ªi bun în cãsnicie. Dar meritã: Dumnezeu
vã facã sã abandonaþi dupã primele încer-
þine cont de aceasta: nu mi s-a întâmplat este iubire, ºi amândoi credeþi cã aceasta
cãri;
niciodatã sã mã viziteze cupluri sau soþi
singuri, care reuºiserã sã se roage împre-
E 6. Când simþiþi cã aþi terminat, este cauza legãturii voastre.
Charlie W. Shedd -
spuneþi împreunã “Tatãl nostru”.
unã (au existat puþini, vreo duzinã, care “Scrisori Caterinei”
spuneau cã obiºnuiau cândva). Aceasta Ce bucurie, ce Veste cu ade-
este mãrturia mea. Pe de-o parte, unul la Maica Siluana vã rãspunde vãrat minunatã sã afli cã
tot atâtea cupluri consulta psihiatrul. Pe de Ce trebuie sã facã doi soþi pentru ca imposibilul este posibil pentru cã la
altã, unul la tot atâtea cupluri divorþeazã în sã decurgã normal cãsãtoria lor? Dumnezeu toate sunt cu putinþã ºi pentru
tribunale. Dar, în conformitate cu expe- Irina ºi Claudiu cã Dumnezeu S-a fãcut Om ca sã ne dea
rienþa mea, nici un cuplu nu a stricat ire- Ei, dragii mei dragi, iatã întrebarea! putere sã ne facem ºi noi dumnezei! Ce
mediabil cãsnicia, dacã soþii au reuºit ca Aceasta cred cã este ºi întrebarea pe bucurie, copii dragi, cã voi v-aþi nãscut ºi
prin rugãciune sã-ºi treacã mâinile lor care ºi-o puneau ºi Ileana Cosânzeana ºi v-aþi cãsãtorit într-o vreme în care puteþi
unite prin mâna lui Dumnezeu. Fãt-Frumos dupã nunta aceea mare, mare trãi o viaþã normalã, adicã dupã Norma
Treptele rugãciunii comune cu care se terminau basmele. Sau cel puþin Care este Domnul Iisus Hristos. Nu aveþi
aceasta era întrebarea pe care mi-o pu- altceva de fãcut decât sã vã iubiþi ºi sã
Permite-mi sã-þi enumãr aici treptele neam eu: oare ei cum vor face ca sã nu se trãiþi dupã poruncile Lui! Sã faceþi, cum
rugãciunii comune, aºa cum am recoman- certe ca pãrinþii mei? Ce va face Fãt-Fru- ne învaþã Mãicuþa Domnului la nunta din
dat-o sutelor de cupluri:
E mos sã nu se îmbete ºi sã n-o batã pe
1. Cãdeþi de acord sã dedicaþi în Ileana Cosânzeana aºa cum îºi bãteau
Cana, “tot ce vã va spune El”! Pentru asta
aþi primit har mare ºi sfinþitor în Sfânta
fiecare zi puþin timp pentru a vã întoarce aproape toþi bãrbaþii din satul meu natal voastrã Cununie! Îndrãzniþi. Lepãdaþi
împreunã privirile spre Dumnezeu;
E nevestele? Multã vreme am crezut cã nu e
2. Procuraþi-vã cãrþi de rugãciuni ºi nimic de fãcut, cã aºa e “normal” ºi cã toc-
toate cele vechi, toate cele moºtenite de la
pãrinþi ºi naºteþi-vã unul pe altul în iubirea
însemnaþi-le pe acelea care vi se potrivesc mai din aceastã cauzã se terminã basmele voastrã pãzitã de harul lucrãtor al Dom-
mai mult;
E la nuntã! Dar a venit vremea în care am
3. Când se apropie ora stabilitã, aflat ce e normalul ºi nãdejdea mea a
nului, Mirele nostru Cel ceresc!
Altã soluþie nu cunosc ºi nu cred cã
aºezaþi-vã aproape unul de celãlalt, fãrã sã devenit nebunã de bucurie! existã!
vorbiþi, ºi unul din voi sã citeascã rugã- Ce bucurie sã afli cã viaþa noastrã, Curaj ºi cãlãtorie cu bucurie pe calea
ciunea pe care aþi ales-o pentru acea zi; viaþa pãrinþilor mei ºi a celor din jurul nos-
E 4. Discutaþi apoi despre tema con- tru, nu este o viaþã normalã, ci cu totul ºi
Marelui Post spre Înviere!
Cu dragoste ºi încredere.
cretã la care aþi dorit sã se refere rugã- cu totul anormalã ºi cã se poate schimba! M. Siluana.
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Principii creºtine de educare a copiilor
Continuãm serialul consacrat educãrii creºtine a copiilor - sfaturi pre-
luate ºi adaptate (cu acordul autoarei) din cartea Raising Godly
Tomatoes. Vã reamintim cã autoarea, Elisabeth Krueger, este o mamã
creºtinã din Statele Unite care îºi educã acasã cei zece copii. În acest
episod: cum trebuie sã ne educãm copiii cu dragoste, de ce este necesar sã
disciplinãm fãrã excepþie ºi care este “secretul” creºterii unor copii
plãcuþi, respectuoºi ºi credincioºi.
Educaþi cu dragoste
Þineþi copiii lângã voi ºi, atâta timp cât
vã ascultã, bucuraþi-vã de ei. Îmbrãþiºaþi-i,
sãrutaþi-i, vorbiþi cu ei ºi faceþi lucruri împre-
unã. Faceþi un efort sã-i includeþi în activi-
tãþile voastre. Zâmbiþi-le când vin sã vã vor-
beascã sau sã vã arate ceva. Bucuraþi-vã de
atenþia lor. Rãspundeþi la întrebãrile puse.
Luaþi-i în braþe ºi jucaþi-vã cu ei. Lãsaþi-i sã
se caþere lângã voi în pat ºi hârjoniþi-vã
împreunã. Când vã întreabã: “pot sã vin cu
tine?” încercaþi sã rãspundeþi afirmativ. Când
vor sã vã ajute, lãsaþi-i. Râdeþi cu ei. Glumiþi
cu ei. Fiþi interesaþi de ceea ce-i intereseazã.
Arãtaþi-vã încântaþi de realizãrile lor. Arãta-
þi-le cum sã facã diverse lucruri. Bucuraþi-vã
Secretul meu
Cineva m-a întrebat care este secretul
meu încât am crescut niºte copii atât de
plãcuþi. Rãspunsul a fost: “Spune exact ce
doreºti, ºi doreºte exact ceea ce spui”.
Dacã ar fi sã mai adaug ceva la asta, ar fi
sã îþi þii copiii aproape tot timpul astfel
încât sã vezi ce fac, sã înþelegi ce gândesc
ºi sã-i poþi rãsplãti sau corecta la nevoie.
Ca sã fiu mai explicitã, iatã câteva
lucruri pe care le am în minte tot timpul în
care îmi cresc copiii. Mai sunt ºi altele, dar
acestea îmi vin în gând imediat. Desigur,
nu e nici un secret, ci doar vechile metode
trecute cu vederea sau uitate în multe
familii azi.
* 1. Îmi þin copiii aproape ºi îi suprave-
ghez cu atenþie.
* 2. Mã concentrez pe atitudinea ºi ca-
racterul lor mai mult decât pe fapte.
* 3. Îi învãþ sã mã asculte începând de
mici - înainte de vârsta de un an.
* 4. Îi învãþ ce înseamnã cuvântul “NU”
ºi cã trebuie sã-mi respecte autoritatea
atunci când îl folosesc.
* 5. Sunt ºi îngãduitoare, dar ºi corectã.
Îi laud ºi îi rãsplãtesc când se comportã
bine, îi corectez cu consecvenþã când se
comportã rãu.
Disciplineazã
întotdeauna
Dacã vã analizaþi ºi descoperiþi cã disci-
plinaþi mult, acest lucru indicã faptul cã nu vã
supravegheaþi copilul ºi, în consecinþã, cã nu
sunteþi consecvent. Puteþi corecta copilul de
zece ori, iar apoi sã treceþi cu vederea o singurã
datã, ºi veþi pierde tot ce aþi realizat
împreunã cu ei de ultimele zece dãþi. Însã dacã îl corectaþi
orice! Cunoaºteþi-i cu consecvenþã de o sutã de ori, iar
ºi lãsaþi-i sã vã cu- apoi treceþi cu vederea o greºealã
noascã. Asta e ceea minorã, nu vã va lua mult sã vã aduceþi
ce trebuie sã faceþi copilul din nou acolo unde trebuie. Dar
cu copiii voºtri nu uitaþi: întâi trebuie sã fiþi con-
99% din timp. secvenþi de o sutã de ori la rând.
ªtiu cã toate ma- Nu vreau sã spun cã trebuie sã vã
mele au treburi gos- corectaþi copilul de o sutã de ori pentru
podãreºti de fãcut, acelaºi lucru, ci doar de o sutã de ori la
dar asta nu trebuie sã-i excludã pe copii decât rând pentru orice neascultare. Trebuie
dacã este necesar. Faceþi cât de multe puteþi sã vã convingeþi copilul cã este necesar
împreunã cu copiii voºtri. Lãsaþi-i sã vã sã vã asculte întotdeauna, ºi abia apoi
ajute. Învãþaþi-i tot ce ºtiþi. Împrieteniþi-vã cu puteþi trece ceva cu vederea. Astfel
ei. Disciplinarea, dacã e fãcutã cu înþelep- conºtiinþa lui va fi educatã în aºa fel
ciune, ar trebui sã vã ia doar o micã parte a încât sã se dojeneascã singur pentru ce
zilei. Educaþia se face cu multã dragoste. a fãcut rãu, chiar dacã voi nu o faceþi.
mã vãicãresc, nu þip,
*6. Mã aºtept sã mã as- nu implor, nu mituiesc
culte de prima datã când le ºi nu “negociez” pen-
spun sã facã sau sã nu facã tru a obþine ascultarea
un lucru. Nu numãr pânã copiilor.
la trei ºi nu dau avertis-
mente repetate.
* 12. Îmi þin copiii
departe de influenþele
* 7. Îi corectez cu câteva
consecinþe negative imedia-
negative exterioare cât
de mult e posibil, pânã
te (de exemplu o dojanã), când ei sunt destul de
de câte ori este posibil, mai mari ºi pregãtiþi pentru
degrabã decât sã amân con- a rezista ispitelor pe
secinþa, cum ar fi retragerea care le pot întâlni.
unui privilegiu. Cred în Dumnezeu
* 8. Folosesc ocazional
demodatul “stai la colþ”
ºi scopul meu ultim în
educaþie e sã cresc co-
sau “stai lângã mine pânã pii evlavioºi, care sã
înveþi sã te porþi”, dar niciodatã modernul creascã copii evlavioºi la rândul lor.
“time-out” (trimiterea copilului într-un
loc unde sã rãmânã singur pentru un timp).
Iubesc binele ºi urãsc rãul. Îmi stabilesc
standarde pentru copii, potrivite vârstei lor
* 9. Nu “distrag” (autoarea se referã la
obiceiul de a-i distrage copilului atenþia în
ºi plãcute lui Dumnezeu. Încerc sã îi deter-
min sã fie copii buni ºi þintesc spre asta.
unele situaþii, de exemplu a-i arãta ceva
interesant atunci când acesta face o “crizã
Pentru a-i învãþa acest lucru, încerc sã-mi
includ copiii în tot ceea ce fac ºi sã fiu un
de isterie”). Acest obicei nu face decât sã
îl statorniceascã pe copil în folosirea aces-
exemplu personal. Caut sã am o atitudine
iubitoare, blândã ºi aprobatoare faþã de
tei “tehnici”, prin care chiar dumneavoas- copiii mei. Ne bucurãm unii de alþii, ceea
trã îl învãþaþi cã poate obþine atenþie).
* 10. Niciodatã nu trimit copiii în ca-
ce este posibil odatã ce i-ai învãþat sã fie
respectuoºi ºi ascultãtori.
mera lor drept pedeapsã.
* 11. Nu-mi ies din fire, nu cicãlesc, nu Traducere de Irina Constantinescu
 Educaþie creºtinã 11
Vârsta ºi cunoaºterea Scripturii gãseascã o referinþã biblicã ºi ajuta-
þi-i sã distingã între personajele din No-
ul ºi Vechiul Testament. Acum îi puteþi
Încã din copilãrie este bine sã îi familiarizãm pe copiii noºtri cu Sfânta
Scripturã. În Vechiul Testament Dumnezeu îi îndeamnã astfel pe pãrinþi: învãþa cântãri bisericeºti legate de diferite
“Cuvintele acestea, pe care þi le spun eu astãzi (...) sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã evenimente biblice.
vorbeºti de ele când ºezi în casa ta, când mergi pe cale, când te culci ºi când te Dupã 13 ani
scoli” (Deuteronom 6: 6,7). Pentru a face acest lucru cât mai eficient, trebuie
sã þinem cont de stadiile de dezvoltare ale copilului. Dupã vârsta de 13 ani se dezvoltã
gândirea logicã ºi abstractã,
4 - 7 ani copilul foloseºte comparaþii ºi
Între 4 ºi 7 ani copilul metafore. Are simþul timpului
se aflã în stadiul “gândirii ºi al spaþiului. Poate sã facã
intuitive”, prelogice, imagi- “linii ale timpului”, poate sã
native. Înþelegerea copilu- rescrie sau sã transpunã eveni-
lui este determinatã de per- mente în termenii contempo-
cepþiile sale (adicã de ceea rani. Poate compara un text
ce vede), ºi nu distinge re- biblic cu un imn liturgic sau cu
alul de imaginar. La aceas- un verset despre acel eveni-
tã vârstã Dumnezeu este ment, fãcând paralele ºi trãgând
perceput ca “umanizat” ºi concluzii.
este înþeles ca o figurã
parentalã. Pãrinþii ar trebui
 Activitãþi: Ajutaþi copiii
sã foloseascã o comparaþie pa-
sã povesteascã (nu sã ci- ralelã între Evanghelii, concor-
teascã) povestiri biblice, danþe, dicþionare biblice ºi co-
folosind conversaþia ºi dialogul. 8 - 12 ani mentarii. Încurajaþi-i sã foloseascã psalmi
 Activitãþi: Selectaþi texte sau fraze Între 8 ºi 12 ani se dezvoltã gândirea pentru rugãciunea personalã ºi pentru
scurte pentru memorare ºi puneþi întrebãri logicã, pot distinge realul de imaginar. meditaþie. Dezvoltaþi un program de citire
referitoare la ce aþi povestit. Concentra- Acum ei pot povesti o istorioarã de la periodicã a Scripturii. Arãtaþi-le cum sã
þi-vã pe a numi ºi a identifica persoane, început la sfârºit ºi pot relata despre carac- localizeze ºi sã pregãteascã textele din
locuri ºi lucruri. Folosiþi icoane pentru a tere sau evenimente. Cu ajutor pot gãsi ºi Biblie care se vor citi la Liturghie.
identifica ºi a repovesti istorioarele biblice. folosi imagini ºi hãrþi ale evenimentelor Traducere din lb. englezã ºi adaptare
Jucaþi mici piese de teatru punându-vã în biblice. de Irina Constantinescu, dupã
pielea personajelor, sau folosiþi pãpuºi.  Activitãþi: Arãtaþi copiilor cum sã un material de Dr. Constance Tarasar

10 lucruri de fãcut cu copiii (V) 1. Scris ºi citit

2. Povestirea oralã
3. Memorarea
Serialul celor 10 lucruri de fãcut cu copiii înaintea vârstei de 10 ani a ajuns la final. În spe- 4. Audiþii & ascultarea cu
ranþa cã v-au fost de folos sau mãcar v-au pus pe gânduri, vã dorim mult succes în aplicarea atenþie a unui text
lor pentru cã, nu uitaþi, copilul pânã în 10 ani are neapãratã nevoie de interacþiunea cu un 5. Rugãciune în familie
adult, de activitãþi zilnice care sã îi dezvolte mintea si sufletul. 6. Arte & lucru manual
7. Excursii & bibliotecã
10. Jocuri 8. Munca & slujirea altora
9. Disciplina
ºi explorare 10. Jocuri & explorare
Daþi-i copilului destul timp sã explo- logica, dezvoltându-ºi astfel inte-
reze ºi sã se joace. Nu cumpãraþi jucãrii - ligenþa.
sunt scumpe ºi de obicei sunt uitate când Televizorul ºi computerul pot
apar altele noi. Investiþi în lucruri reale, fi unelte folositoare, în anumite
cum ar fi o maºinã de cusut, mici unelte circumstanþe, dar sub control, pen-
pentru a lucra în grãdinã sau pentru a con- tru cã ele sunt ca focul: un servi-
strui, cuburi de lemn. Cumpãraþi jucãrii tor bun, dar un stãpân teribil. Sunt
pentru a explora cu ele (binoclu, micro- multe motive legitime pentru a ne
scop, o trusã de chimie etc.) ºi nu pentru a îndoi de valoarea folosirii lor îna-
fi adorate. Învãþaþi copiii cum sã le inte de vârsta de 10 ani, în special
foloseascã în mod responsabil ºi lãsaþi-le puter. Ei trebuie sã se joace în lumea realã, în pregãtirea academicã clasicã.
într-un loc accesibil. manipulând obiecte ºi folosindu-ºi toate Irina Constantinescu,
Nu lãsaþi copiii la televizor sau la com- simþurile (pipãit, vãz, auz, miros, gust) ºi psiholog
 Povestea îngeraºilor mânal, un perete al familiei fãrã glas se um-
plea de exponate ale copiilor... La fel, un pa-
minunaþi ºi a Bãieþelului nou de pe holul ºcolii unde învãþa Bãieþelul...
Iar rugãciunea Bãieþelului cãtre Dum-
- Mami, astãzi ce prãjiturã prepari? Pot sã te ajut cu ceva? nezeu ºi cãtre îngeraºi se reluã, numai cã
- Dragule, azi fac doar o salatã cu fructe de sezon. Adaug acesta nu mai cerea ce dorea el, ci sã se facã voia lui
ºi un compot de struguri... O sã mã ajuþi sã tai fructele în Dumnezeu. “Cãci Tu, Doamne, ºtii mai bine ce-mi trebuie ºi
cubuleþe, imediat. Iar povestea de azi este specialã. Ascultã... ce-mi foloseºte...”, încheia Bãieþelul, înainte de “Amin”.
Cicã era odatã, pe când norii storceau litri de suc (natural!) Gata ºi povestea, gata ºi salata de fructe..., gata ºi sfatul!
în vase de cleºtar, pentru copiii cuminþi ºi mai puþin cuminþi, ei Azi n-am mai încãlecat,
bine, a fost o familie... de oameni muþi. Nu erau ºi surzi, doar Cãci povestea s-a gãtat!
de Mirela ªova
muþi. ªi tatãl, ºi mama, ºi copiii erau muþi. Se înþelegeau
prin semne ºi din priviri. Mai greu le era cu alþi oameni, Sfântul Apostol ºi Evanghelist Luca
care nu cunoºteau limbajul gesturilor. Cu chiu cu vai, se
descurcau ºi ei în lume. Printre copiii familiei era ºi un
Bãieþel care ºi-ar fi dorit tare mult sã vorbeascã ºi care nu
era împãcat cu neputinþa sa. Voia sã meargã la ºcoalã, sã
ridice ºi el mâna la lecþie, pentru a da rãspunsul corect. Iar
colegii lui sã nu mai aibã de chicotit din cauza mimicii lui...
Acest Bãieþel se ruga în gândul lui, searã de searã, la
îngerul pãzitor ºi la ceilalþi îngeraºi, astfel:
“Îngeraº, îngeraº, Îngeraºi, îngeraºi,
Dãruieºte-mi mie glas, Rog ºi pentru fraþi un glas,
Sã pot spune la copii, Pentru tatã, pentru mamã,
Cuvinþele, poezii! Sã vorbeascã fãrã teamã!”
În timp, Bãieþelul se împrietenise cu îngeraºii la care se
ruga. Uneori aceºtia îi vorbeau tainic, numai lui, în toate
limbile pãmântului.
- Nu fi trist, Bãieþel, þi-am dat de la Dumnezeu darul de a
înþelege orice limbã, a oricãrui popor. Ca sã-þi alinãm sufe-
rinþa. Sã te rogi mereu, sã ai credinþã cu rãbdare, ºi atunci vei
vedea cum dorinþele potrivite þi se împlinesc! îi spuneau ei.
O perioadã, dorinþa Bãieþelului de a putea vorbi i se
ºterse din minte. Era încântat sã poatã înþelege graiurile
popoarelor. Dar dupã o vreme, Bãieþelului îi reveni tris-
teþea. El se resemnã cu muþenia lui ºi a familiei. La culcare,
îngeraºii îl aºteptau, dar îl vedeau cum, apatic (adicã fãrã
chef) se acoperea cu pãturica. Era o pãturicã moale, cusutã Noul Testament limbi ºi era prie-
de mama lui. κi fãcea cruce sub pãturicã ºi adormea. Nu începe cu 4 cãrþi numite ten cu Sfântul Pavel, împreu-
mai stãtea la “taclale” cu îngeraºii. Pãrea cã-i uitase. Evanghelii, scrise de niºte nã cu care a cãlãtorit în Grecia.
Ar fi rãmas totul învãluit într-o tristeþe... mutã, dacã oameni cu viaþã sfântã, numiþi Fiind ºi pictor, el este autorul a
Bãieþelul nu ar fi vãzut-o pe surioara lui mai micã într-o Matei, Marcu, Luca ºi Ioan. În trei dintre primele icoane care
searã, la culcare, “vorbind” cu îngeraºii. aceste cãrþi ei povestesc au fost pictate vreodatã. A trãit
- Nu mai fi supãratã, îi spuneau aceºtia. Fratele tãu se va întregii lumi despre Iisus pânã la vârsta de 80 de ani.
liniºti. Uite, îndeamnã-l sã picteze. Aºa se va bucura ºi el, Hristos, pe care L-au cunoscut. Îl sãrbãtorim pe Sfântul Luca
ºi cei din jurul lui. Va fi forma lui de exprimare preferatã... Sfântul Luca a scris ce-a în fiecare an, în 18 octombrie.
Nu fu nevoie ca surioara sã îl roage. De a doua zi, de-a treia Evanghelie, dar ºi car-
tea numitã Faptele Apostolilor, Temã: coloraþi icoana Sfântu-
Bãieþelul trecu la picturã. Primii pe care îi desenã furã
care urmeazã imediat dupã lui Luca ºi povestiþi apoi pã-
îngeraºii, prietenii sãi ºi ai familiei. În bucuria desenãrii,
Bãieþelul uitã de toate, exprimându-ºi sufletul prin paleta Evanghelii. El a fost doctor, rinþilor sau unui prieten/prie-
bogatã de culori... Surioara i se alãturã. De atunci, sãptã- dar ºi pictor. Vorbea mai multe tene ce aþi reþinut despre el.

CMYK
 Trup ºi suflet 13
Ce trebuie sã ºtim despre:
Transplantul de organe
Transplantul de þesuturi ºi de organe este una din performanþele prac-
ticii medicale, care transformã suferinþa în nãdejdea prelungirii vieþii. Este
o performanþã a ºtiinþei ºi a practicii medicale pe care Biserica o binecuvân-
teazã atâta vreme cât, prin transplant, se va reda viaþa normalã unei per-
soane, fãrã însã a o lua alteia; nimeni nu trebuie ucis pentru a trãi altcineva.
batã ºi cãreia îi lipsea respi-
Principii generale raþia. Datoritã tehnicilor de
Prin transplantul de þesuturi ºi/sau de reanimare s-a ajuns la con-
organe se înþelege acea activitate medicalã vingerea cã moartea este un proces ºi cã ea noastre.
complexã care, în scop terapeutic, înlo- nu este în mod necesar ºi exclusiv legatã
cuieºte þesuturi ºi/sau organe umane com- de încetarea bãtãilor inimii. Reflecþii teologice
promise morfologic ºi funcþional, din cor- Din punct de vedere medical se vor- Practica transplantului de organe a de-
pul unui subiect uman, cu alte structuri beºte de mai multe “morþi”, ºi anume: venit deja obiºnuitã. Cã vrea sau nu, creºti-
similare, dovedite ca fiind sãnãtoase. a) moartea aparentã (funcþiile vitale nul nu i se poate opune ºi nici nu ar avea
Astãzi se efectueazã transplanturi de: sunt atât de mult slãbite încât nu pot fi per- motive s-o facã. Biserica binecuvânteazã
sânge, vene, oase lungi, valve cardiace, cepute decât cu aparate speciale); orice practicã medicalã în vederea alinãrii
cornee, mãduvã osoasã, piele; transplant b) moartea clinicã (funcþiile vitale au suferinþei din lume. Biserica previne însã
de celule izolate, transplant de organe cum încetat fãrã sã se fi alterat încã structurile pe toþi sã înþeleagã transplantul ca pe o
ar fi: inimã, ficat, plãmâni, rinichi, intestin în mod ireversibil, de aceea este posibil ca practicã medicalã menitã înlãturãrii sufe-
subþire, pancreas. aceste funcþii sã fie reactivate prin terapia rinþei membrilor ei ºi nu ca pe una care sã
Transplantul poate fi: intensivã ºi reanimare); alimenteze ideea autonomiei vieþii fizice ºi
1. în cadrul organismului aceluiaºi c) moartea biologicã - se produce a prelungirii acesteia, în detrimentul cre-
individ (transplant ontoplast) Ex: piele, atunci când organele vitale au intrat deja în dinþei în viaþa eternã, adevãrata viaþã,
pãrþi osoase etc. proces de alterare, adicã a început procesul neglijându-se pregãtirea pentru aceasta.
2. de la un individ la altul apar- de necrozare a þesuturilor; Consimþãmântul informat ºi lucid de
þinând aceleiaºi specii (de la om la om) d) moartea cerebralã - reprezintã a-ºi oferi un organ, în viaþã sau dupã
- transplant homoplast. Ex: sânge, cornee, alterarea ireversibilã a vieþii celulelor moarte, pentru binele semenului suferind,
inimã, ficat, rinichi etc. creierului (cortex, cerebel ºi trunchi cere- din iubire faþã de acesta ºi dezinteresat,
3. de la un individ aparþinând unei bral), care provoacã încetarea definitivã a precum ºi hotãrârea rudelor de a permite
specii la un individ aparþinând altei specii funcþiilor encefalului întreg, ceea ce prelevarea de þesuturi sau organe în vede-
(de la animal la om) - transplant heterolog. înseamnã imposibilitatea organismului rea transplantului de la trupurile decedate
Singurul posibil pânã acum este transplan- uman de a mai fi în relaþie cu mediul ºi de ale celor faþã de care au drepturi legale,
tul de valvã cardiacã de la porc la om. a-ºi asigura ºi realiza propria existenþã. respectându-se legea, sunt în acord cu
Dacã prima categorie nu ridicã pro- Din punct de vedere juridic, moartea morala creºtinã. Biserica binecuvânteazã
bleme morale, celelalte douã pun serioase este consideratã una singurã, ºi anume cea persoanele care pot face asemenea sacri-
probleme de ordin moral, social ºi religios, declaratã din punct de vedere medical: ficii dar, în egalã mãsurã, înþelege pe cei
de aceea practica medicalã a transplantului oprirea inimii, absenþa respiraþiei spontane care nu pot face aceasta, respectând liber-
de þesuturi ºi de organe cere respectarea ºi moartea cerebralã (Prof. Dr. R. Palade). tatea ºi decizia fiecãrui om. Deopotrivã,
unor principii generale ca: demnitatea per- Legea nr. 2/1998 stipuleazã criterii are toatã înþelegerea pentru cei care au
soanei, sã aibã scop terapeutic, sã fie în foarte precise pentru declararea morþii nevoie de transplant, dorind scãparea de
folosul aproapelui, sã respecte viaþa ºi cerebrale, ºi anume: 1) examen clinic, suferinþã ºi prelungirea vieþii fizice,
chiar moartea persoanei umane, sã constând în: constatarea comei profunde, încredinþaþi cã aceasta va duce la creºterea
respecte drepturile omului, dimensiunea flascã, areactivã, absenþa reflexelor de lor duhovniceascã.
duhovniceascã a existenþei umane ºi sã nu trunchi cerebral (în mod special absenþa Binecuvântând eforturile medicilor
fie determinat de oportunisme politice sau reflexelor foto motor ºi cornean); 2) depuse în vederea reducerii suferinþei din
economice, de curiozitãþi medicale, la absenþa ventilaþiei spontane, confirmatã de lume ºi prin transplantul de organe, pre-
modã în lumea noastrã secularizatã. testul de apnee; 3) douã trasee EEG, efec- cum ºi jertfa celor dispuºi sã le ofere,
În cazul prelevãrii de organe de la per- tuate la 6 ore, care sã ateste lipsa electro- Biserica nu poate încuraja negativismul
soanele decedate, lucrurile se complicã genezei corticale (activitatea creierului). nejustificat al altora. Dacã viaþa aproa-
pentru cã apar griji, obiecþii ºi rezerve cu Moartea, în calitate de separare a pelui, cea fizicã ºi cea duhovniceascã,
privire la momentul declarãrii morþii. sufletului de trup, rãmâne însã o tainã. este garantatã, niciun sacrificiu nu este
Declararea morþii Problema se pune: când pãrãseºte sufletul prea mare, cu condiþia: sã nu ucizi un om
trupul? Când este în moarte cerebralã sau pentru a promite sau a da viaþã altuia.
Pânã nu demult era consideratã moartã în moarte biologicã? Despre acest subiect (Va urma.)
acea persoanã a cãrei inimã înceta sã mai vom vorbi în numãrul viitor al publicaþiei Pr. Alexandru Stanciu
CMYK
 14 Actualitatea religioasã
Episcopia Ortodoxã Românã a Italiei are un sediu la Roma
Pentru cã o mare parte a fãgãrãºenilor continuã sã trãiascã pe teritoriul sociale. ªi-a exprimat dorinþa ca acest
Italiei, încercãm sã vã þinem în continuare la curent cu viaþa bisericeascã a sediu sã devinã un centru de spiritualitate
românilor de aici. Duminica de 7 septembrie a fost una deosebitã pentru comu- pentru creºtinii ortodocºi români din Italia,
nitatea românilor ortodocºi; nou înfiinþata Episcopie Ortodoxã Românã a Italiei subliniind cã “aici nu suntem musafiri
are de curând ºi un sediu la Roma, unde a avut loc în aceastã zi prima Sfântã niciunul, aici suntem la noi acasã”.
Liturghie. La eveniment a participat ºi Preºedintele României, domnul Traian Ziua s-a terminat cu o micã recepþie ºi
Bãsescu, iar despre bucuria evenimentului ne vorbeºte Pãrintele Ioan Lupãºtean, o sãrbãtoare câmpeneascã cu produse
de la Departamentul mass-media al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei: culinare tradiþionale româneºti.
O zi binecuvântatã Colþ de rai
Dupã instalarea Prea Sfinþitu- Aflat pe una dintre colinele
lui Siluan ªpan, în luna mai a a- Romei, într-un cadru care amin-
cestui an, ca ºi episcop ortodox în teºte de liniºtea vetrelor mãnãs-
noua Episcopie Ortodoxã Româ- tireºti din România, în mijlocul
nã a Italiei, evenimentul de dumi- unui frumos parc de 2,6 hectare,
nicã, 7 septembrie, este continua- sediul Episcopiei Ortodoxe Româ-
rea concretã a evoluþiei episco- ne a Italiei constituie rodul cola-
piei noastre. El are o importanþã borãrii dintre Guvernul României
deosebitã pentru românii plecaþi ºi Patriarhia Românã care, la soli-
în Italia la muncã sau la studii. citarea nou înfiinþatei eparhii,
Nu voi putea sã exprim valoarea
acestei zile, dar voi încerca sã
transmit cititorilor puþin din duhul acestei tele României. ÎPS Iosif a urat bun ve-
sãrbãtori care a avut loc la noul sediu al nit oaspeþilor ºi Preºedintelui, vorbind
episcopiei noastre, obþinut de puþin timp. despre trecutul dificil al comunitãþilor
Pregãtirea evenimentului a început cu de români din Occident: “Drumul nos-
trei sãptãmâni înainte, când un grup de cre- tru, al Bisericii din afara graniþei, pânã
dincioºi ºi preoþi, cu binecuvântarea Prea astãzi când vã putem primi, nu a fost
Sfinþitului Siluan, au pregãtit din toate foarte uºor, dar vã primim ca oameni ai
punctele de vedere acest eveniment ºi vã Învierii”.
spun cã au reuºit sã organizeze totul în
chip minunat, demonstrând cã poten-
þialul credincioºilor este foarte mare.
Dis de dimineaþã erau deja prezenþi fãcutã în numele celor peste un
voluntarii, care au asigurat buna des- milion de credincioºi pe care îi are
fãºurare a evenimentului. A urmat apoi în grijã, a aprobat ºi concretizat
pregãtirea pentru Sfânta Liturghie ºi subvenþionarea aproape integralã
aºteptarea oaspeþilor bisericeºti. Cei doi necesarã pentru achiziþionarea
ierarhi oaspeþi, Înalt Prea Sfinþitul acestuia. La aceasta se adaugã ºi
Pãrinte Iosif, Arhiepiscop ºi Mitropolit jertfa substanþialã a credincioºilor
al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor 76 de parohii din Italia.
Europei Occidentale ºi Meridionale ºi O zi binecuvântatã, de o mare
Prea Sfinþitul Timotei, Episcop al Spaniei Prea Sfinþitul Siluan a numit aceastã zi importanþã pentru toþi românii care mun-
ºi Portugaliei, au fost întâmpinaþi de Prea de 7 septembrie “o zi binecuvântatã pentru cesc sau studiazã pe teritoriul Italiei. Îi
Sfinþitul Siluan ºi un sobor de preoþi ºi dia- creºtinii ortodocºi din Italia, care au pri- mulþumim Bunului Dumnezeu pentru
coni. A urmat apoi oficierea Sfintei Li- mit darul de a putea avea un punct de acest mare dar ºi har pe care L-a revãrsat
turghii, la care au participat în jur de douã referinþã demn ºi de numãrul credin- asupra noastrã, a tuturor.
mii de credincioºi din Roma ºi împreju- cioºilor, dar nu numai, ci ºi de calitatea Pr. Ioan Lupãºtean,
rimi iar rãspunsurile la stranã au fost date românilor din Italia. Ne propunem sã fim Departamentul mass-media al
de corul Stavropoleos. un partener valid pentru toþi cei care Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
doresc sã promoveze tradiþia, cultura ºi tot
Un punct de referinþã pentru ceea ce este românesc”, a mai adãugat DATE DE CONTACT
românii din Italia Pãrintele Episcop. Episcopia Ortodoxã Românã a Italiei
În timpul împãrtãºirii credincioºilor a Preºedintele României ne-a vorbit Tel/fax: (0039) 0187 850 343;
sosit ºi domnul Traian Bãsescu. Dupã Sf. despre vizita în Italia, despre parteneriatul e-mail:
Litughie au luat cuvântul Înalt Prea Sfin- dintre Stat ºi Bisericã, care trebuie sã pro- cabinet.episcopia.italiei@mitropolia.eu
þitul Iosif, Prea Sfinþitul Siluan ºi Preºedin- moveze diverse proiecte culturale ºi Site web: www.episcopia-italiei.it

Sfântul Ierarh ºi Mucenic Ciprian
o figurã provocatoare în postmodernism
Pentru mulþi, Ciprian este
o persoanã obiºnuitã care a
trãit în veacul al III-lea dupã
Hristos. Un sfânt ca oricare
altul, scris cu albastru în ca-
lendar. Un vrãjitor african
convertit la creºtinism ºi care
abia dacã se vede puþin din
conul de umbrã al marilor ie-
rarhi ºi dascãli ai lumii de pe
atunci. El lipseºte din multe
serii de studii patristice, iar
dacã este prezent în vreo
operã, confirmã doar ceea ce
a fost deja demonstrat. Nu are
nici pe departe atâtea mono-
grafii cum au alþi sfinþi ºi teologi. Oare asta
sã justifice quasi-absenþa sa din evlavia popu-
larã? Sau poate faptul cã viaþa lui n-are
mai nimic miraculos aºa cum de pildã are
Sfântul Gheorghe, care a ucis un balaur, sau
Sfântul Nicolae, care l-a lovit cu palma pe
Arie - de aici ºi jordeluþa pe care o primesc
copiii în ziua de 6 decembrie - sau Cu-
vioasa Paraschiva, ale cãrei moaºte dacã
apuci sã le sãruþi te vindeci de orice boalã.
Sau poate cã dimensiunile fizice ale operei
lui nu sunt vrednice de a fi luate în seamã.
Iatã de ce cineva ar putea rãmâne uimit
când aude cã tratatul lui “Despre unitatea
Bisericii soborniceºti” rãmâne o operã de pio-
nierat în problematica teologicã de profil
ecleziologic sau cã “Despre rugãciunea dom-
neascã” este unul din comentariile de refe-
rinþã ale rugãciunii “Tatãl nostru”. Iar dacã
am mai adãuga cã a avut o strânsã colabo-
rare cu papa ªtefan în problema reprimirii
în Bisericã a celor care au cãzut de la cre-
dinþã în timpul persecuþiilor lui Deciu ºi Vale-
rian ºi în problema botezului ereticilor, sau
cã a fãcut distincþii de nuanþã între termeni
ca “schismã”, “apostazie”, “erezie”, “con-
fesorat”, mulþi ar intra ºi mai mult în ceaþã.
Într-o discuþie amicalã pe care am
avut-o cu un coleg din facultate pe o temã
de literaturã teologicã comparatã, acesta
susþinea - comparând dimensiunile ope-
relor lui Ciprian cu ale lui Origen, nu fãrã
o oarecare ironie cordialã - cã nu ºtie dacã
se poate scrie o paginã întreagã despre
Sfântul Ciprian. Rãspunsul a venit pe mã-
sura afirmaþiei: pentru cel care nu ºtie e
mult sã scrie o paginã ºi despre Maica
Domnului; mintea noastrã nu trebuie sã fie
un pat al lui Procust pentru viaþa ºi opera
lui Ciprian ci ele ar trebui sã fie o mãsurã
de urmat pentru viaþa noastrã. Un om - nu
Sfinþii, prietenii noºtri
numai un sfânt - este mai
mult decât ºtim noi despre el.
Totuºi, numele Sfântu-
lui Ciprian este destul de
des vehiculat mai ales în
legãturã cu trei citate. Simt
nevoia sã fac o parantezã
legatã de “istoria citatului”,
amintind cã strãmoºul lui
mai “depãrtat” este slo-
ganul, iar pãrintele lui,
care încã mai trãieºte, este
reclama de radio sau de
televiziune. ªi atunci, ca ºi
acum, sunt oameni care
mai mult citeazã decât
citesc. E un mod de gândire fragmentar
care trãdeazã lipsa de tonus în lectura
omului pragmatic-consumist obiºnuit “sã i
se arunce pastile” uºor de reþinut.
Astfel suntem obiºnuiþi sã auzim “de-
contextualizat” cuvintele: “Cine nu are Bi-
serica de mamã nu-L are pe Dumnezeu
de Tatã” sau “În afara Bisericii nu este
mântuire” sau “episcopul este în Biseri-
cã ºi Biserica în episcop ºi cine nu este cu
episcopul nu este în Bisericã”. Un fel de
lanþ al mântuirii: dacã eºti cu episcopul eºti
cu Biserica, dacã eºti cu Biserica eºti cu
Dumnezeu ºi dacã eºti cu Dumnezeu eºti
mântuit. Totul e corect ºi complet. Numai
cã omul erei informaþiei, care mai are ºi
dorinþa devansãrii citatului simplu, are ºi
alte aºteptãri dincolo de estetica sonorã a
cuvintelor ce din coadã sunã bine. Altfel
spus: oare n-ar avea un impact mai mare
un cuvânt de lãmurire care sã îmbrace ca o
hainã frumoasã de sãrbãtoare trupul rece
al unui aforism cu o semnificaþie prea
densã? Ce-ar fi, de exemplu, sã-i relatezi
mai întâi omului despre hirotonirea
“urgentã” întru episcop a Sfântului Ciprian
- motiv pentru care grupul de ofensivã al
invidioºilor prezidat de Felicissimus îl a-
cuza pe episcopul cartaginez cã a urcat
prea repede scara ierarhiei - ºi ce-ar fi sã-i
spui în continuare omului despre jertfa
pãrinteascã a acestui om pentru credin-
cioºii sãi, cãrora n-a încetat sã le trimitã
epistole de încurajare în persecuþii, murind
apoi ca martir ºi desfiinþând astfel acuzele
de laºitate aduse de fiii invidiei ºi abia apoi
sã vii cu cireaºa de pe tort ºi sã-i spui cã
“episcopul e în Bisericã ºi Biserica e în
episcop”? Aceastã afirmaþie n-a cãzut din
cer aºa, pur ºi simplu.
Sau înainte de a spune cã “În afara
15
Bisericii nu existã mântuire”, n-ar fi
mai bine ºi mai corect sã precizezi cele
douã categorii de duºmani ai Bisericii la
care s-a referit Ciprian episcopul? Sã spui
omului cã vrãjmaºul Adevãrului nu era
numai pãgânul nãscut pãgân, ci ºi aposta-
tul ºi schismaticul, care sunt creºtini cãzuþi
de la dreapta credinþã. ªi-n felul acesta
lucrurile se schimbã un pic. Pentru duºma-
nii Bisericii din a doua categorie afirmaþia
cã nu e mântuire în afara Bisericii nu mai
sunã atât de brut ºi exclusivist. Lucrurile
merg împreunã, verigã cu verigã. Nu pu-
tem sã-i lãsãm pe oameni aºa, în suspen-
sie. ªi nici sã ne facem o aurã de mister din
faptul cã oamenii înþeleg mai greu sau
deloc concluziile silogismelor noastre, dar
fãrã sã le prezentãm premizele.
Aº vrea sã mã opresc aici, încheind cu
îndemnul ciprianic: “Sã ne trezim, cât pu-
tem, prea iubiþi fraþi, din somnul vechii
neputinþe în care am cãzut ºi sã veghem la
pãstrarea ºi îndeplinirea învãþãturilor
Domnului”. Sã încercãm sã tratãm lucru-
rile cu toatã seriozitatea ºi în adevãrata lor
luminã de context istoric ºi conþinutistic,
ca în felul acesta sã reuºim sã propunem o
imagine corectã a figurii Sfântului Ciprian
ºi, poate mai mult decât atât, sã reuºim o
sporire a luminozitãþii pe icoana lui pe
nedrept neevaluatã la justa ei valoare.
Pr. Ciprian Bîlbã
CCIPRIAN
e însea- vine
mnãde lancyprianus,
umele mnumeeu?la-
tin ce înseamnã “originar din Cipru”. Este
purtat de mai mulþi sfinþi, dintre care cei
mai cunoscuþi sunt Ciprian al Cartaginei
(16 septembrie), episcop ºi scriitor biseri-
cesc, ºi Ciprian al Antiohiei (2 octombrie),
vrãjitor convertit la creºtinism, care a ajuns
episcop, amândoi murind ca martiri în sec.
III-IV. Unii cercetãtori considerã cã cei doi
sunt de fapt aceeaºi persoanã.
IUSTINA (IUSTIN) - de la justinus, nu-
me latin care înseamnã “cel care gândeºte
corect”, sau “cel drept”. Cu acest nume cu-
noaºtem, pe lângã Sf. Mucenic Iustin Mar-
tirul ºi Filosoful (1 iunie), pe Sf. Muceniþã
Iustina, sãrbãtoritã la 2 octombrie.
LUCA - se considerã cã provine din gre-
cescul Loukanos, care înseamnã “din Luca-
nia” (o regiune din Italia), fie din Lukos, co-
respunzãtor latinului Lucius (derivat din lux
- “luminã”). Acest nume creºtin a fost extrem
de rãspândit (ºi se pare cã reîncepe sã fie fo-
losit ca nume de botez), existând în calendar
mai mult de 10 sfinþi cu numele Luca. Cel mai
cunoscut rãmâne Sf. Apostol ºi Evanghelist
Luca, medic, care este sãrbãtorit în 18 oc-
tombrie. Natalia Corlean
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ din Pãrãu
Biserica din Pãrãu îþi atrage atenþia încã de la distanþã. Pare foarte mare ºi este vizi-
bilã de la câþiva kilometri. Poþi sã crezi cã e doar o impresie, însã când ajungi lângã
ea îþi dai seama cã este realitate: e una dintre cele mai înalte biserici din judeþul
Braºov. Îþi vine imediat în minte: “Ce frumos!”; aºa este, însã în spatele frumuseþii
se aflã ºi mulþi ani de trudã ºi jertfã din partea sãtenilor, pentru cã toate se fac
mai greu atunci când lucrarea este mare. Povestea acestui locaº de cult ne-o spune
pãrintele Laurenþiu Urian, paroh din 2002, cel care i-a urmat la cârma parohiei
pãrintelui Ioan Dincã (1977-2002):
Au rãmas ortodocºi peraþi. În urma acestor acþiuni o
Pr. Laurenþiu Urian
Originile satului Pãrãu nu sunt cunos- serie de familii au plecat în Bãrãgan
cute exact, unii cercetãtori plaseazã însã unde au început o nouã viaþã. Chiar
începutul existenþei localitãþii cu mult dupã vânzarea proprietãþilor unii au
înainte de secolul XIV. Din datele exis- rãmas datori la fondul de construire
tente rezultã cã pe la anii 1760-1762 aici al bisericii.
exista un numãr de 128 de familii de Una din cele mai înalte
români de religie ortodoxã. din judeþ
În urma dezbinãrii religioase a
românilor din Ardeal din anii 1760-1762, Acest edificiu are o înfãþiºare
credincioºii din Pãrãu au rãmas fideli impunãtoare prin dimensiunile lui.
Bisericii Ortodoxe strãmoºeºti, neaccep- Turla, în stil gotic, are o înãlþime de
tând greco-catolicismul. peste 53 m, fiind astfel una din cele
mai înalte biserici din judeþ. Stilul
Construitã cu multã trudã arhitectonic al bisericii este
Din însemnãrile vrednicului preot bizantin, la care se adaugã ele-
Gheorghe Cerbu, întocmite în anul 1872, mente gotice. Materialul folosit modificat turla, în 1923
rezultã cã în anul 1755, prin stãruinþa pro- la ridicarea bisericii a fost piatra s-a zugrãvit interiorul
topopului Stanciu, s-a ridicat în Pãrãu o din Perºani, cãrãmida, iar ca bisericii, în 1925 s-au
bisericuþã din piatrã ºi cãrãmidã cu o liant s-a folosit varul care a fost construit scãrile, în
lungime de 11 m ºi cu o lãþime de 3,5 m, stins direct pe zid. 1937-1938 s-a pictat
acoperitã cu þiglã, cu trei clopote, pictatã în Biserica nu este pictatã ºi iconostasul, în 1955 s-a
interior ºi care purta hramul “Cuvioasa nu a fost niciodatã sfinþitã de introdus curentul elec-
Paraschiva”. Cei 38 de metri pãtraþi s-au vreun ierarh, deoarece, din cau- tric, în 1987 a fost
dovedit însã a fi neîncãpãtori, mulþi cre- za dimensiunilor mari, nu au înlocuitã tabla de pe
dincioºi fiind nevoiþi sã asculte Sfânta fost niciodatã finalizate lucrã- turn, în 1990 s-a refãcut
Liturghie pe la ferestre. rile la ea ºi astfel nu a putut fi tencuiala bisericii, în
Din aceastã pricinã, prin stãruinþa pregãtitã pentru sfinþire. 2003-2004 s-a ridicat
preotului Gheorghe Cerbu, credincioºii au În perioada primului rãzboi din temelie un nou zid
pornit la 8 august 1876 ridicarea actualei mondial, turnul foarte înalt a de împrejmuire al bise-
biserici, pe acelaºi loc unde cu ani în urmã folosit ca punct strategic de ob- ricii ºi s-au refãcut scã-
se construise cea veche. Ridicarea a durat servare. În curtea bisericii este rile, în 2004 au fost înlo-
7 ani, cu unele întreruperi. Cu mult efort ºi ridicatã crucea în amintirea Lucreþiei cuite ferestrele bisericii cu geam de tip ter-
sacrificiu din partea credincioºilor ºi Canja, cunoscutã în istorie ca “Eroina de mopan, în 2007 s-a refãcut acoperiºul, iar
numai prin contribuþia lor, biserica a fost la Olt”, cea care a arãtat trupelor româneºti în 2008 s-a fãcut încãlzirea centralã a
terminatã la 23 aprilie 1883, de ziua Sf. în Primul Rãzboi Mondial locul prin care locaºului de închinare ºi s-au început lu-
Gheorghe al cãrui hram îl poartã. Mulþi se putea trece Oltul. crãrile de picturã în tehnica fresco, precum
credincioºi din vremea aceea n-au reuºit sã ºi realizarea unui nou iconostas. Ne dorim
plãteascã cota hotãrâtã pentru construirea În aºteptarea sfinþirii ca dupã terminarea picturii, a iconostasu-
bisericii ºi din aceastã cauzã averile lor au De-a lungul timpului la clãdirea imen- lui ºi a strãnilor sã o putem sfinþi.
fost scoase la licitaþie ºi banii au fost recu- sã s-au fãcut multe lucrãri: în 1903 s-a Pr. paroh Laurenþiu Urian
Str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Irina Constantinescu, Laura Ciolan
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan (Bucium), Pr. Dorin Cristea (Perºani), Pr.
Redactor ºef: Natalia Corlean Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK