P. 1
Curs Italiana Incepatori _prima Parte

Curs Italiana Incepatori _prima Parte

|Views: 4,559|Likes:
Published by Fatu Andra

More info:

Published by: Fatu Andra on Jul 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2013

pdf

text

original

CURS DE LIMBA ITALIANA NIVEL I ÎNCEPATORI ÎNCEPATORI

impiànto (instalatie). Domnilor. Vocala A este intotdeauna deschisa: àvo (stramos). Jabot. Jazz. xilofono. vènto (vânt). Doamnã? Come stanno loro. Doamnelor? GRAMATICÃ L’ALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere: A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u) B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi) C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta) Existã inca 5 litere cu ajutorul cãrora se scriu cuvintele ce provin din greacã sau din latinã. u : màdre (mama). bine. U . kantiano.ESPRESSIONI COMUNI EXPRESII OBISNUITE Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti – Voi? . Vocalele E si O pot sa fie atât închise cât şi deschise. Wagner. yoga. Signora? Ce mai faceti Dumneavoastrã. O. sau cuvintele strãine: J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics. ùno (unul). asemeni unor doi i in limba românã: lùpi [lupii]. Kefir. i . còsa (lucru). LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE ŞI PRONUNTIA LOR In limba italianã sunt 5 vocale: A. Come sta Lei. Signore? Ce mai faceti Dumneavostrã. yogurt. trei se pronuntã ca in limba românã: a . rumòre (zgomot). ruòta (roatã). Domnule. Signori. Dintre acestea.Grazie. colóre (culoare). Ojetti. bene. àmore (iubire). educàto (educat). fióre (floare). Nuova York. amìci [amicii]. iccasse. . E. în functie de silaba cu sau fãra accent: Deschise: bène (bine). vocalele I si U sunt intotdeauna inchise: ìnno (imn). ichese) Y (i greca) Exemple: Jacopo. àmico (prieten). létto (pat). Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronuntã ca in cuvântul românesc “etapa”: elementàre (elementar). ànno (an). I final se pronuntã dublat. Inchise: séra (searã). umàno (uman). Multumesc. Signore. Non c’è male. I.

snello (elan. în fata consoanelor b. f. avânt). questa (aceasta). sforzo (efort). critico (critic). superiore (superior). tasca (buzunar). ghi (I Trigrammi) se pronuntã ca în limba românã: barche (bãrci). fontana (fântânã). oh [o]. Litera H se intâlneşte în interiorul grupurilor che. spaghetti (spaghete). svenuto (leşinat). sgabello (taburet). Grupurile che. gelato (înghetatã). uo. squadra (echipã). ghi şi în interjectiile ah [a]. ue. m. în interiorul unui cuvânt. quasi (aproape). calmo (calm). baston). cortile (curte). clima (climã). liquido (lichid). r se pronuntã ca în limba românã: camera (camerã). ghirlanda (ghirlandã). atelier). În rest litera H este mutã. n. nipote (nepot). cinque (cinci). d. Cand vocalele contopite sunt pronuntate în silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) – i-de-a. uai Diftongi: cuoco (bucãtar). m. g. padre (tatã). Consoanele c. 3. ahi [ai]. uo. la începutul unui cuvânt şi înaintea unei vocale: Sicilia. litera s se pronuntã asemeni literei romaneşti Z : sbarco (debarcare). p. bãrbat). ua. quaderno (caiet). g urmate de vocale si de l. grande (mare). gomma (gumã. ghe. chirurgo (chirurgi). cielo (cer). v . ca în limba românã. maestro (invãtator) – ma-e-stro. gamba (picior). l. ghe. gloria (glorie). ue. quadro (tablou). spalle (spate). Nota: Consoana S urmatã de consoane reprezintã un fenomen specific limbii italiene şi care este cunoscut sub denumirea de “S impura” . ahime [aime]. gallina (gainã).DITTONGHI E TRITTONGHI DIFTONGI ŞI TRIFTONGI Diftongii şi triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronuntã intr-o singura silaba: ia. hocheista. inviare (a trimite) – in-vi-are. lavoro (muncã). ui : questo (acesta). riga (rând). 2. q. cuore (inimã). caldo (cald). quieto (linistit). guai (necazuri). giorno (zi). t : studio (birou. data (data). în expresia “mettere a soqquadro” (a da peste cap) Litera S se pronuntã diferit în functie de pozitia sa in cuvânt: 1. madre (mamã). caro (drag). între douã vocale s dubla (doppia S) se pronuntã surd. sdraiato (întins. chi. cabinet. riassunto (rezumat). servind doar ca semn grafic: Hegel. cauciuc). uomo (om. smarrito (rãtãcit). hitlerismo. vaso (vas). Consoanele b d f l m n p r t v se pronuntã ca în limba românã: bastone (bãt. ie. . chi. sgarbo (mojicie). înaintea consoanelor c. scambio (schimb). io. Trittonghi: buoi (boi). studio. r. uoi. rosso (roşu). 4. Litera Q [cu] este mereu urmatã de vocala U şi de altã vocalã accentuatã (în diftong): ua. culcat). herz. himalaiano. poema (poem) – po-e-ma. parchi (parcuri). Nota: Un singur cuvânt se scrie cu qq : soqquadro. au. ca în limba românã. fiore (floare). LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA CONSOANELE ŞI PRONUNTIA LOR Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z . comune ( comun). seta (mãtase). ca în limba românã: essenziale (esential). essere (a fi).

paese (tarã. 2. lezione (lectie). ranitã). zoo (gradina zoologicã). attore (actor). scintilla (flacãrã). fascismo (fascism). sbozzo (schitã). 3. fazzoletto (batic. TRIGRAMMI E DIGRAMMI GRUPURI DE TREI ŞI DE DOUÃ CONSOANE 1. sciopero (grevã). Trigramma gli se pronuntã slab. inglese (englez). appello (apel). gle. geroglifico (hieroglific). sco-. prezzo (pret). gloria (glorie). 5. precum şi în cazul cuvintelor de provenientã strãinã: zero (zero). stemma (stemã). azzuro (albastru). litera S intervocalicã se pronuntã. Trigramma sca-. în neologisme: anglicano (anglican). şi : scena (scenã). palatalizat nni : spugna (burete). sotto (sub). scenografia (scenografie). pronunzia (pronuntie). tovarãş). glucosio (glucozã). uscio (uşã). 4. ca litera româneascã Z : rosa (trandafir). mamma (mãmicã). ciclio (geanã). riposo (odihnã). zaino (rucsac. moglie (sotie). De obicei gn nu este urmat de i . giustizia (justitie. negligente (neglijent). la începutul şi la sfârşitul cuvintelor: zio (unchi). sat). eccesso (esces). glauco (verde marin). occorrere (a trebui). mezzo (mijloc). astuccio (penar). nazal. scu. glo. asemeni literei ł . în cuvintele scienza (ştiintã). glutine (gluten). gurã). scopo (scop). banderolã). glicine (glicinã). 2. zibellino (zibelinã) Nota: În pozitie intervocalicã litera Z se dubleazã: prezzo (pret). Trigrammele gla. apãsat: labbro (buzã. bisognare (a trebui). asemeni unui Dz la începutul cuvintelor ca: zolla (brazdã). organizzatore (organizator). Nota: Trigramma sci. dreptate). vagon). Litera Z se pronuntã în douã moduri indiferent de pozitia ocupatã în cuvânt: 1. fascia (bandaj. Digramma gn se pronuntã slab. danza (dans). battaglia (bãtãlie). zanzara (tântar). piscina (piscinã). se pronuntã sce . carozza (trãsurã. cu unele exceptii: grugnire (a grohãi). Gli se pronuntã gutural [gli] în câteva cuvinte savant. Trigramma sce-. ventesimo (al douãzecilea). ganglio (ganglion). faşã. famiglia (familie). pesce (peşte). compagno (camarad. fossa (groapã).se pronuntã ca în limba românã: scalla (scarã). bottiglia (sticlã).se pronuntã şe. scendere ( a coborî). democrazia (democratie). LE DOPPIE CONSOANELE DUBLE Consoanele duble se pronuntã puternic. sci (schi). Uneori acelaşi cuvânt îşi schimbã continutul dacã consoana e simplã sau dublã: penna (penitã) pena (pedeapsã) palla (minge) pala (lopatã) . sci. oggi (astãzi). glu se pronuntã ca în limba românã: glandola (glandã). clemenza (iertare). grazie (multumesc). scimmia (maimutã).. ruscello (pârâu). sbaglio (greşealã). molle (moale). luminoso (luminos). giglio (crin). zodiaco (zodiac). scoiattolo (veveritã). lavagna (tablã). de asemenea. pozzo (put).5. speranza (sperantã). palatalizat lli : figlio (fiu). scusa (scuzã). compagnia (companie. batistã). pazzo (nebun). globo (glob). tovãrãşie). glicerina (glicerinã). sciroppo (sirop).

svol-ge-re (a desfãşura). Consoanele duble şi digramma cq se despart întotdeauna: don-na (femeie). scar-pa (pantof). 7. n. col-to (scurt). pa-dre (tatã). miei (ai mei). spiag-gia (plajã). pen-na (penitã). su-bi-to (repede). im-pos-si-bi-le (imposibil). Nu se despart niciodatã diftongii şi triftongii: chia-ro (clar). ra-pi-do (rapid). buoi (boi). r + o altã consoanã se despart în douã silabe diferite: al-to (înalt). 1. frânghie) cola (strecurãtoare. latte (lapte). suoi (ai sãi). sgra-de-vo-le (neplãcut). sim-pa-ti-co (simpatic). 3. o-gnu-no (fiecare).Bună ziua! Bună dimineaŃa! Buonasera! – Bună seara! Buonanotte! – Noapte bună! Ciao! Arrivederci! – La revedere! EXPRESII UZUALE: Prego! Per favore! Per piacere! Per cortesia! Permesso! S’accomodi! – LuaŃi loc! (dvs. S+consoanã nu se desparte niciodatã: sta-vo (stãteam). sci-a-re (a schia). glu-ti-ne (gluten). in-ge-gne-re (inginer). Nu se separ grupurile de consoane (digramme şi trigramme) care reprezintã un singur sunet: fi-glia (fiicã). sot-to (sub). a-ma-re (a iubi). 6. ac-qua (apã).) Vă rog! . uo-mo (om. stru-men-to (instrument). cuo-re (inimã). 4. tonno (ton-peşte) tono (ton-voce) colla (clei. glo-ria (glorie). cãrutã) gol) écco (iatã) sette (şapte) sitã. 2. 5. bãrbat). LA DIVISIONE DELLE PAROLE DESPARTIREA CUVINTELOR IN SILLABE ÎN SILABE O consoanã formeazã o silabã cu vocala ce o urmeazã: ma-dre (mamã). Consoanele m. in-dus-tria (industrie). r formeazã o silabã: co-pri-re (a acoperi). a-pri-re (a deschide). ar-gen-to (argint). ogni (orice).bella (frumoasã) carro (car. sde-gno (dispret). i-gno-rante (ignorant). FORMULE DI SALUTO (Formule de salut): Buongiorno! . teasc) bela (behãie) caro (drag) éco (ecou) sete (sete) barra (barã) vanno (merg) bara (coşciug) vano (van. l. O consoanã + l.

avere (a avea) essere io sono tu sei avere ho hai .) noi voi loro (masc.Avanti! – PoftiŃi. DistracŃie plăcută! Buon appetito! – Poftă bună! Grazie. Pentru a relansa întrebarea folosim: E tu? Ex. Come ti chiami? Nome (+ cognome) Ex. intraŃi! Pronto! – Alo. şi fem. Come ti chiami? Antonio Marchesi. Bucuros! Buon lavoro! – Spor la treabă! Buon divertimento! – Petrecere frumoasă!. cu plăcere! Presentazione 1.) Prezentul verbelor essere (a fi). gata (pregătit) Volentieri! – Cu plăcere!. / Sono Antonio Marchesi. Come ti chiami? Federica. E tu? Carolina. lei(fem. Pronumele personal: persoana singular plural I II III io tu lui(masc. altrettanto! – MulŃumesc. la fel! Buon Natale! – Crăciun fericit! Buona Pasqua! – Paşte fericit! Di nulla/ di niente! –Pentru puŃin.).

ha 72 anni e vive a Roma. Mia madre fa la casalinga. între insieme= împreună ora = adesso = acum così = astfel. il più grande. Siamo sposati da quattro anni e abbiamo una bambina di due anni e mezzo. mio cognato Roberto. meno Massimo. Il marito. aşa un po’ = puŃin . fa il giornalista. quello con cui vado più d’accordo è Lorenzo. Ora stiamo scrivendo un libro. perché abitano tutti a Roma. il secondo. lavoro al Policlinico di una cittadina vicino Bologna. Lo conosco sin da quando eravamo bambini. ma mia madre è di Milano e mio padre di Genova. Paolo. perciò sin da bambino sono stato in contatto con il mondo della medicina. Sono contento perché così posso vederlo un po’ più spesso e chiacchierarci. Sono tutti sposati. jumătate. è più piccolo di me. Nicola e Daniela. în total meno = mai puŃin tra/ fra = dintre. lei è noi siamo voi siete loro sono ha abbiamo avete hanno UNA FAMIGLIA Mi chiamo Angelo Fabbri. In tutto ho cinque nipotini. Hanno due bambini molto simpatici. 39 anni. Sono nato a Siracusa. Devo dire che li conosco molto meglio dei figli di Paolo. Vocabolario: sono nato/a = sunt născut/ă lavorare = a lucra una cittadina = un orăşel essere sposato/a = a fi căsătorit/ă mezzo = 1. ma solo una delle mie sorelle e uno dei miei fratelli hanno figli. che ha 37 anni.lui. Fabrizia. ha 32 anni e fa l’insegnante d’italiano per stranieri da cinque anni. Tra tutti i miei parenti. ha 43 anni e fa il commercialista. Ho tre fratelli e due sorelle con cui vado molto d’accordo. Mio padre faceva l’infermiere. Ha la mia età. Mia moglie è avvocata. Mio fratello Gianni. 2. mijloc cambiare = a schimba fare l’infermiere = a fi infirmier/asistent medical sin da bambino = de mic copil sin da quando eravamo bambini = încă de când eram copii mondo = lume fare la casalinga= a fi casnică vivere = a trăi perciò = de aceea purtroppo = din păcate spesso = des perché = pentru că tutto/i = tot. e Giulia. Sono medico. Siamo tutti nati a Siracusa. Le mie sorelle: Anna ha 38 anni ed è casalinga. è avvocato. il terzo fratello. Purtroppo non li vedo spesso. che ha cambiato la nostra esistenza. toŃi in tutto = de toŃi. il marito di mia sorella Anna. che è nato a Roma. e siamo andati a scuola insieme. lavora nel campo della pubblicità. Massimo.

vado molto d’accordo = mă înŃeleg foarte bine vedere = a vedea il più grande= cel mai mare più piccolo di me= mai mic decât mine commercialista= comerciant il secondo= al doilea straniere = străin meno Massimo= mai puŃin Massimo età = vârstă essere contento/a = a fi bucuros/oasă chiacchierare = a pălăvrăgi meglio = mai bine peggio = mai rău potere = a putea (io) posso = (eu) pot scrivere = a scrie Modul indicativ Il presente (timpul prezent) Verbele regulate Conjugarea verbelor regulate la timpul prezent: . IL VERBO VERBUL LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGÃRI DEL VERBO ALE VERBULUI În limba italianã existã trei conjugãri ale verbului. IIª conjugare are terminatia – ere . -ere şi – ire. în functie de terminatia acestora la infinitiv: Iª conjugare are terminatia – are . Avem astfel 3 clase de verbe şi în funcŃie de acestea sunt adăugate terminaŃiile specifice timpului prezent.în limba italiană verbele la modul infinitiv (forma care apare în dicŃionar) au trei terminaŃii –are. IIIª conjugare are terminatia – ire : guardare (a privi) termina) cominciare (a începe) îmbrãca) cambiare (a schimba) cercare (a cãuta) întelege) tornare (a se întoarce) abitare (a locui) deschide) arrivare (a sosi) vivere (a trãi) vedere (a vedea) crescere (a creşte) mettersi ( a se pune) prendere (a lua) leggere (a citi) chiudere (a închide) finire ( a vestirsi (a se partire (a pleca) capire (a preferire (a prefera) aprire (a dormire (a dormi) .

impiegare (a folosi) rispondere ( a rãspunde) vestire (a îmbrãca) IL VERBO “AVERE” VERBUL “A FI” ALL’INDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENT Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor compuse. guarire capire pulire preferire finire io tu lui/lei Lei(dvs. costruire (a construi). unire(a uni) etc. pulire (a curăŃa). La indicativ prezent verbul AVERE are urmãtoarele forme: Afirmativ: Io ho Tu hai avete Egli ha Essa ha Negativ: Io non ho Noi non abbiamo Tu non hai Voi non Egli non ha Essi non hanno Essa non ha Esse non hanno Noi abbiamo Voi avete Essi hanno Esse hanno Verbele neregulate: 1. colpire (a lovi). Aceste verbe se numesc verbe incoative: – capire (a înŃelege). spedire (a expedia). fornire (a furniza).) Noi voi loro guarisco guarisci guarisce capisco capisci capisce pulisco pulisci pulisce preferisco preferisci preferisce finisco finisci finisce guariamo guarite capiamo puliamo preferiamo capite pulite puliscono preferite finiamo finite finiscono guariscono capiscono preferiscono . O serie de verbe din conjugarea a III-a primesc între rădăcină şi terminaŃie (desinenŃă) infixul -isc. preferire (a prefera). finire (a termina).. punire (a pedepsi). condire (a condimenta). guarire (a se însănătoşi).

2.) noi voi loro usciamo uscite escono esco esci esce tenere tengo tieni tiene porre pongo poni pone venire vengo vieni viene teniamo tenete tengono poniamo ponete pongono veniamo venite vengono .) noi voi loro posso puoi può voglio vuoi vuole devo devi deve piaccio piaci piace bevo bevi beve possiamo potete possono vogliamo volete vogliono dobbiamo dovete devono piacciamo piacete piacciono beviamo bevete bevono sapere io tu lui/lei Lei(dvs. porre(a pune). dire(a spune). Alte verbe neregulate frecvent utilizate (neregularităŃile apar. uscire (a ieşi). venire (a veni) potere volere dovere piacere bere io tu lui/lei Lei(dvs. fare (a face). dovere (a trebui).) noi voi loro sappiamo sapete sanno so sai sa dare do dai dà stare sto stai sta fare faccio fai fa dire dico dici dice andare vado vai va diamo date danno stiamo state stanno facciamo fate fanno diciamo dite dicono andiamo andate vanno uscire io tu lui/lei Lei(dvs. dare (a da). volere(a vrea). stare (a sta). andare(a merge). piacere (a plăcea). bere (a bea). deoarece se produc modificări în rădăcina verbului de conjugat): – potere (a putea). de obicei. tenere (a Ńine). sapere(a şti).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->