WERNER KARL HEISENBERCI s-a niscut l;r Wiirzburg cra Hciscnbt'r'g, proft'sor' Tatil sir,r,Augr-rst in (CJcrrnania

) 1901. de stu d i i biz ant inc la un i v c rs i ta tc ad i n o ra s A s ttrc l i atfi zi ca la Ciottingen,avAndu-l ca Profcsor pc Arnold Sornmcrfcld, iar intAlnirea cu Niels Bohr din 1922 avca si-i rnarchczcintrcaga rnatricial,i clprirnh carieri stiintificb.in 1925a crcat mecanic;t a noii teorii cttanticc' in 1927il tl('scopcritprincipir"rl varianti dc ncclctcnninarccarc ii pclarti nlttnclc si carc afinnil cd cxisti perechidc cantititi (dc pild5, pozilia si irnpulsul unci particr-rlc) cu ie nu pclt fi cunoscute simr-rltan prccizie arbitrar dc ln.lre' in cadiul gcolii dc la Copenhaga,alituri dc Bohr, a elaborat c) interpretarc a rnccanicii cuantice dcvenitS, in tirnp, cea rnai salc la tcoria cltantich a prirnit Pentru cclntribr-rtiilc cr-rnolcr-rt5. \{olfgang Nobcl. in anii '20 si '30 a colaboratcr-r in 1932Prcrnitrl si Paul Dirac la o prirnS variantSa clectrodinarniciicr-ranPauli a tice.La scurt titnp ci-rpi dcscopcrircaexpcrirncntalS ncr-rtronului (1932), proPus modclul nelrtron-Protonal nuclcului atornic' a Participaica sa, in timpul rizboiului, la prograrnul -nuclcar nazist, in ciuda unor mirturii carc atL'sti ci l{ciscnbcrg l-a orientatcitrc scopuri pa;nicc, a constituit obicctul Ltn(lrcontrovcrsc aprinse.Dupi rizboi, Wcrncr Hcisenbcrg a participat la la in 197(t Miinchcn. a renagtcicaintelectr-ral5 Clcrrnanici.A 'rurit

WERNER HEISENBERG

PARTEA SI INTREGUL
Disculii in jurul frzrctt atomice
Traduceredin germand de MARIA TITEICA Postfatd de MIRCEA FLONTA

H UMA NI T A S
B U C t J R E S ', f r

(loperta IONUT BRC]9TIANU

Sotieitrrcle

De s c riereaC I P a B i b l i o t e c i i Na lio n a le a Ro m An ie i HEISENBERG, WERNER P art ea 9i i n t r e g u l : d i s c u t i i in ju m l fizicii a to m ice / lVe r n cr Ilt' iserrbtrrg; trad.; Maria Jileica; postf .: Mircea Flonta. - llucuresti: Llrrrnanitas, 2008 834-4 rsBN 976-973-50-1 L l it c ic a, Ma r r i a( t r a d . ) II. F lont a,M i r c c a ( p o s t f . )

15 530.1
WIIRNIIR { IIIISIINBERC DERTT:.IL LIND DA-q GANZE (O 1969, 1981 Piper Verlag,Grnbl i, Mtinchcn O HUMANITAT 2008, pelltrtl Prezenta versittlttr romaneascr-t

EDITURA HUMANITAS Piala Prcsei l-iberc 1, 013701 Bttcuregti, RornAnia Lel. 027/ 3771 B i 9 , f a x 0 2 1 / 3 1 7 1 8 2 1 wrvw.hr,rmaniIas.ro Comcrrzi CARTII PRIN PO$TA: tel./fax 021/311 23 30, C.P. C. E - C P 1 4 , B u c u r e g t t . c-mail: cpp@humanitas.ro www.l ibrariileirttmani tas.ro

cuvANr ixanvrn
in ce priveste, acum, cr,rv.intirilece [.. . ] ar.rfost rostite, mie, cle;i am fost de fafii, mi-a fost cr.rneputinti sd retin intocmai cele spuse. De aceea, l-am l.lsat pe fiecare dintre vorbitori sii se exprime in felul ir-i care, potrivit presupunerii mele, arrfi fost cel mai potrivit in imprtjr,rririle ciate, r.rrmAndc6t mai fidel mersul icleilor in cele ce s-arl rostit cu adevdrat. Tucitiitlc

Stiinta e fdcutd de oameni. Acest fapt evident in sirre ajungelesnesd fie clatuitdrii si, readuc6ndu-lin memode, ar putea contribui la micsorareaprdpastiei deseoriinvocater dirrtre cele doud culturi, cea umanist-artisticd-sicea tehnico-stiinfificd.Cartea de fald prezintd c'lezvoltarea fizicii atomicein ultimii cincizecicleani, agacum a trdit-o autclrul. $tiinlele naturii se bazeazdpe experimentegi isi obtin rezultatele clin discutiile celor activi in domeniu, care d ezbat impreurrd interpretareaexperimentelor. Asemenea convorbiri formeazd principalul conJirrutal cdrlii. I)rin ele hebuie sd de"'ind limpede ci gtiinta ia nasterein cursul discutiilor dintre cei implicali. Dar estede la sine inteles cd, dupd mai multe decenii,convorbirile nu pot fi reclate cuvAnt cu cuvAnt.Numai pasajele clin scrisori,acolounde sunt citate,sunt reclate textual. ln aceastd cartenu e vorba propriu-zis nici de amintiri. De aceeaautorul si-a permis deseori sd rezume, sd concentreze9i sd renunte la exactitatea istoricd; imaginea va fi astfel corectd doar in trdsdturile ei esentiale. De altfel, fizica atomici nu joacd intotdeaur-ra rolul principal in aceste convorbiri. Deseori este vorba mai clegrabddespre probleme umane, filozofice sau politice, iar autorul sper.i ca astfel sd devinb limpecle c6t de greu poate fi separatd gtiinta de aceste probleme mai cuprinzdtoare. Multe dintre persoaneleimplicate apar in text doar cu prenumele, fie pentru ci ulterior nu s-au mai manifestat in viafa publicd, fie pentru ci prin folosirea prenumelui

esteredate mai bine relalia lor cu autorul. I)e asemenea, in acestmod poate fi mai ugor evitatd impresia cd e vorba de o redare istoricd fideld, in toate amdnuntele, a feluritelor tntdmpldri. Tot din acestmotiv s-a renunlat la creionarea unui portret mai precis al acestor personalitdti; intr-o anume mdsurd, ele pot fi reculoscute numai dupb felul lor de a vorbi. S-a acordat totusi o mare importantd reddrii corecte si vii a atmosferei in care au avut loc aceste convorbiri. Cdci tocmai astfel, prin redarea atmosferei, devine limpede procesul crealiei gtiinfifice gi tot datoritd ei poate fi inleles cel mai bine felul in care activitatea comund a unor oameni foarte diferiti poate conduce in cele din urmi la rezultate gtiinlifice de mare anvergurd. krtenfia autorului a fost sd prezinte 9i celor nefamiliarizali cu fizica atomicd modemd o impresie asupra curentelor de gdndire care au insofit istoria intemeierii acesteigtiinle. Tiebuie sd linem insd cont de faptul cd in fundalul convorbirilor redate se afld relatii matematice foarte abstracte si dificile ce nu pot fi inlelese fdrd un studiu aprofundat. In fine, autorul a mai urmdrit prin redarea convorbirilor si un alt scop. Fizica atomicd modemd a repus in disculie probleme filozofice, etice si politice fundamentale, iar la aceastddiscutie ar trebui sd participe un cerc cAt mai larg de oameni. Cartea de fa!6 ar putea contribui 9i ea la punerea bazelor unei asemenea discutii.

7

PRIMAIXTATXINE CU TEORIAATOMICA (7e7e-7e20)

Sd fi fost in primdvara anului 1920. DeznoddmAntul l)rimului I{dzboi Mondial adusesecu sine neliniste printre tinerii din lara noastrd si ii pusese in migcare. Frdiele scipaserd din mAinile generatiei mai vdrstnice, care era profund dezamdgitd,iar tinerii se strAngeauin grupuri, in comunitdli mai mici sau mai mari, pentru a-9i gdsi un tlrum al lor, nou/ sau cel putin o noud busold dupd care si se poatd orienta, irrtruc6t cea veche pdrea zdrobitd. Iatd-md agadarintr-o zi luminoasd de primdvard, la drum (:u zece sau poate doudzeci de camarazi, cei mai multi rlintre ei mai tineri decAtmine, 9i, dacd-mi amintesc bine, plimbarea ne purta prin zona deluroasd a tdrmului de vcst al lacului Starnberg, ce se zdreajos in stAnganoastrd, oferritprivirilor noastre de cAteo bresd in verdele luminos ,rl fagilor, gi pdrea cd se intinde pAnd la munli care se zrireauin depdrtare.In mod ciudat, in aceadrumetie s-a irrfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care .r insemnat atAt de mult pentru dezvoltarea mea stiintificd ulterioard.Spre a lamuri cum era posibil sa aibd loc .rsemenea disculii intr-un grup de tineri veseli si lipsiti tle griji, atAt de receptivi 1afrumuselea naturii inflorite, trebuie poate reamintit cd ocrotirea pe care gcoala si lirrnilia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse in rrrrrre mdsurd prin tulburdrile anilor de dupd rdzboi,iar irr 16ndul tinerilor se ndscuse,linAndu-i intr-un fel locul, o irrclependentd opiniilor, o increderein judecdtileproprii, a t'hiar 9i in domenii tr care de fapt le lipsea pricepbrea.

l-a cAlir,'apagi in fala mea mergea un bdiat inalt 9i blond, ai c.lmi pdrinti mb rugaserd cAnclvasd-i clau o Cu mAnd de ajutclrla temelegcolare. numai un an inailrte, ir"rvArstd de cincisprezeceani, participase la lupte de cirAncl ldzi cu munifie, in timp ce tatdl lui, in pozislracld, de tragere in spatele fArrtAiriiWittelsbach,lupta pentru lie Alfii, printre care si eu, I{epublica Sovieticd Mtincher-r. munciserd pAnd cu cloar doi ani in urmi ca argali in Bavaria Superioard. Astfel, v6ntul asPru al vielii nu ne mai era strdin 9i nu ne era fricd s.i ne fclrmulim propriile noashe gArrdurichiar si desprecelemai dificile problerne. Prilejul cu care s-a ndscut aceaconvorbire era faptul care cd md pregdteampentru examenul de bacalaureat, var6, si ci cliscutamcu pldceredespre in aceeagi loc a'n'ea teme clin -stiinlelenaturii cu prietenul meu Kurt, care a\/ea dorind sd devind inginer. si el preocupiri asemdtrdtoare, Kurt provenea clintr-o familie protestantd de ofiteri, era un bun sportiv si prieten clenddejde. Cu un an in urmd, cdnd orasul Mtinchen era inconjurat de trupele guvemase mentale,iar in familiile noatstre impdrfise clemult ultima bucatdde pAine,am intreprins odat.i,impreund cu fratele meu 9i cu el, un drum prin liniile cielupti, pAni la Carching, intorc6ndu-ne acasd cu un rucsac plin cu de-ale gurii, trdite irnprepAine,ur-rt slSnind.Asemeneair-rtAmpldri 9i und creeazdo bazd solicldpentru o iucredere neconditionatd si o tonicd intelegere.Acum insi era vorba clespre preocupareacomuni legat.ide gtiintelenaturii. I-am povestit iui Kurt cd in marttalul de fizici gdsisemun desencare mi s-a pirut complet lipsit de sens. Era prezentat acel proces de bazd al chimiei, in care cloud elemente de sine stdtdtoarese leag.i printr-o legdturd chimicd intr-o noud De de entitate,de asemenea sine stdtdtoare. exemplu, din carbon.Manucarbon si oxigen se poate forma dioxid c'le invdta c.i legitdtile ce pot fi observatein legiturd alul ne cu astfel de procese pot fi cel mai bine explicate daci se presupune ci cele mai mici p5rti ale unui element atomii - si ale celrrilaltelement se leagdin mici grupuri

tle atomi, a9a-numitele molecule" Astfel, molecula de rlioxid de carbon ar consta dintr-un atom cle carbon si doi atomi de oxigen. Spre ilustrare, in manual erau reprezentategrafic asemeneagrupuri de atomi. Pentru ir explica in continuare de ce tocmai un atom de carbon si doi atomi de oxigen formeazd o moleculd cle dioxid clecarbon, desenatorul reprezentase atomii cu cArligesi ochiuri, prin care se agdlau unii de altii in molecula. Lucrul imi apdreacomplet Iipsit de sens,cdci cArligelesi ochiurile sunt, a9acum mi se pdrea,formatiuni clestulde arbitrare, carora le putem di cele mai clifcrite formc, adaptate scopului tehnic urmdrit. Atomii ins.i ar trebui sd fie un rezultat al legilclr naturii 9i sd se lege irr molecule datoritd legilor naturii. Nu poate exista,credeameu, nici un fel de arbitrar, cleci nici forme at6t de arbitrare cnm sunt cArligelesi ochiurile. rispunse: ,,Dacd nu vrei si crezi in cArlige si _Kurt ochiuri - si, de altfel, gi mie mi se par cam suspecte-, atunci trebuie sd stii, inainte de toate, ce experiente l-au determinatpe desenatorsd le foloseascA schitalui. C.ici in ast6zi stiintele naturii pornesc de la experiente si nu cle la cine gtie ce speculatii filozofice, iar eiperienta trebuie acceptatd, dacd a fost demnd de incredere,adicd srrficient de ingrijit efectuatd.Dupd cAtestiu, chimistii au stabilit intdi cd pdrtile componente elementare intr-o legaiturd chimicd se gdsesc intotcleaunain anumite proportii bine definite. Asta e destul de ciudat. Cdci chiar dac.i crezi in existenla atomiloq,adic.i a p.irtilor celor mai mici caracteristicepentru un element chimic, fortele din natu16,asa cum le cunoastem,nu ar fi suficientepentru a explica cle ce un atom de carbon atrageintotdeauna numai cloi atomi de oxigen 9i se poate lega cu ei. Dacd existd o forta de atraclie intre cele doui tipuri de atomi, atunci c-le nu ce pot fi legati uneori si trei atomi de oxigen?" ,,Poate cd atomii rle carbon sau cei de oxigen au o asemeneaformd incAt o legare a trei atomi clevineimposibild chiar din motive de asezare spatiala."

1L)

71

,,Dacdpresupui acestlucru - si nu sund neplauzibil atunci aproape cd te intorci la cArligele 9i ochiurile din manual. Probabil cd desenatorul a vrut sd exprime chiar ce ai spus tu, fiindcd el nu poate cunoagte forma exactd a atomilor. A desenatcArligegi ochiuri pentru a ardta cAt se poate de pregnant cd existd forme care duc la legarea a doi, dar nu a trei atomi de oxigen cu atomul de carbon." ,,Bine,deci cArligele gi ochiurile sunt absurde. Tu spui insd cd atomii au, pe baza legilor naturii care sunt resPonsabile 9i pentru existenla lor, o formd anume, cdreia i se datoreazdlegdturile corecte.Insd noi doi nu cunoagtem pAnd una alta aceastd formd si, in mod evident, nici desenatorul figurii n-o cunogtea. Singurul lucru pe care formd estecd ea trebuie credem cd-l9tim despre aceastd ca un atom de carbon sd se poatd lega de sd aibd grijd doi, dar nu de trei atomi de oxigen. In manual se spune cd in acestscop chimigtii au inventat noliunea de <valenfd chimicd". Dar ar trebui intAi sd stabilim dacd e numai un cuvAnt sau deja o noliune util6." ,,Probabilcd e totusi mai mult decAtun simplu cuvAnt, fiindcd cele patru valente atribuite atomului de carbon pereche satureazdcele doud valenle ale 9i clin care fi^ecare de-a face cu forma tetrafiecdrui atom de oxigen empiricd edricd a acestuiatom. E nevoie de o cunoagtere ceva mai precisd despre acesteforme decAt aceeacare ne e deocamdatd accesibild." in acestmoment interveni in discufie Robert, care pAnd acum mersesetdcut lAngd noi, insd evident ascultasece vorbiserdm. Robert avea o fald ingustd dar puternicd, incadratd de pdr foarte intunecat 9i des, 9i care,1aprima impresie, pdrea ugor inchisd. Numai rareori lua parte la pdldvrdgealasuperficiald care de obicei intovdrdgeaasemenea plimbdri; dar searain cort, cAnd se citea cu glas tare, sau inainte de mese,cAnd se recita cAteo poezie, lui ne adresamnoi to!i, fiindci nici unul nu se pricepea mai bine la literatura germand,ba chiar si la textelefilozofice. CAnd recita poezli, totul se petreceafdrd patos, fdrd vreun

lux oratoric, si totugi conlinutul poeziei il atingea pAnd si pe cel mai prozaic dintre noi. Felul cum vorbei, linistea concentratdcu care se exprima, ne obligau la atentie,iar cuvintele lui aveau parcd mai multd greutate dec6t ale celorlalti. I)e asemerrea, toti stiam cd timpul liber gi-l noi ocupa cu lecturi filozofice. Robert era nemultumit de discutia noastrd. ,,Voi,credinciogi ai gtiinlelor naturii", spuse el, ,,apelatt intotdeauna at6t de ugor la experienid si iredeti cd istfel tineti cu siguranti adevdrul in mAnd. Dar dacXne gAndim la ceeace se intdmpld in mod real in experienld, modul vostru de a privi lucrurile mi se pare foarte vulnerabil. Ce spunefi vine totugi din gAndurile voastre, numai la ele aveli accesdirect; dar gdndurile nu sunt lucruri. Noi nu putem percepe lucrurile in mod direct, ci trebuie irrt6i sd le transformdm in reprezentdri, iar in cele din urmd sd formdm din ele nofiuni. Ceea ce ndvdlegtespre noi din exterior prin perceptia senzorialdesteun amestecdestul de dezordonat de impresii foarte diferite, carenu au direct formele si calitdlile pe care le percepem apoi. De pilcld, cAnd privim un pdtrat pe o foaie de hArtie, nici pe ietina cxhiului nostru, nici in celulele nervoase ale creierului nu va eista ceva in formd de pdtrat. Mai degrabd noi trebuie sd ordondm incongtient percepfiile senzoriale printr-o reprezentaresi, intr-un anume sens,sd transformdm totalitatea lorintr-o imagine coerenti, (cu sens>.Doar odatd cu aceastdtransformare, cu aceastdordonare de impresii <percepem>) clisparate, ceva, ajungem la ceva inteligibil. De aceeaar trebui intAi examinat de unde vin imaginile pentru reprezentdrile noastre, cum le prindem in nofiuni si in ce relalie se afld ele cu lucrurile, inainte de a putea facejudecdti atAt de sigure despre experiente. Cdci ieprezentdrile sunt evident anterioare experienfei, ele sunt prremisaexperientei." , ,,Dar reprezentdrile, pe care tu vrei sd le separi atAt cle net de obiectul percepfiilor, nu provin ele insele din cxperienld? Poate cd nu atAt de direct pe cAt am vrea sd

72

13

creclemcu naivitate, ci indirect, bundoard prin repetdri acumulate ale unor grupuri asemdndtoarede impresii senzorialesau prin relatiile dirrtre perceptiile diferitelor simluri." ,,Asta nu mi se pare deloc sigur, nici mdcar nu mi se parc prea clar. Deundzi am studiat niste texte ale filozofului Malebranche9i m-a frapat un pasajirrcaree vorba tocmai despre aceasti problemS. Malebranche diferenliazd,in linii mari, trei mclduri de formare a reprezentdrilor. Unul estecel ne care tocmai l-ai oomenit: obiectelecreeazd in mod direc't,prirr perceplia ienzoriald, reprezentirile in suf-letulomenesc.Malebrancherespingeacestmod de a privi lucrurile, deoareceimpresiile senioriale sunt calitativ diferite atAt de lucruri, cAt 9i de reprezentdrile cu Al caresunt asociate. doilea: sufletul crm.-rlesc posedd de la bun inceput reprezentirile sau cel putin^arecapacitatea si formeze el insusi acestereprezentiri. In cazul acesta, percep!iile senzorialevor reactiva doar reprezentdriledeja existente sau vor stimula formarea acestora.Al treilea mod - si pentru acestase decide Malebranche:sufletul omenesc participd la ratiunea clivin5. El este legat de Dumnezeu si cie aceeade la Dumnezeu ii vin at6t imaginatia, cAt 9i imaginile si ideile cu care poate orclona 9i organiza in noliuni impresiile senzoriale." Acum era rAndul lui Kurt sd fie nemultumit: ,,Voi, filozofii, sunteli imediat m6nd in m6nd cu teologia. Si cAnd lucrurile devin problemaiice,il ldsali sd apard pe Marele Necunoscut, care pasdmite rezolvd toate problemele de la sine.Dar pe mine astanu md multumeste.Dacdtot ai riclicat n."urti problema, vreau sa stiu cum a ajuns sufletul omenescla reprezentdrileamintite; si anume, in lumea asta, nu in cea de apoi. Cdci sufletul si reprezentdrile existd totugi in aceastdlume. Dacd nu vrei sd recunogti cd reprezentdrileprovin pur gi simplu din experientd, atunci trebuie sa explici cum pot fi ele date de la bun inceput sufletului omenesc.Sd fie oare ele, sau de cel putin capacitatea a creareprezentdri- prin carechiar copiii cunosc lumea -, inndscute?Dacd asta pretirrzi, 9i

atunci este destul cle piauzibili ideea ci reprezer"rt.irile se intemeiazd pe experienta generatiilor anterioare,iar pentru mine nu e atAtc1e important clacd vorba cleexpee rienfa noastrd actuald sau de cea a generatiilclrtrccute.,, ,,Nu", replicd Robert, ,,nu asta ioiam sd spurr. Caci pe de o parte esteextrem de indoielnic dacd celeinvhlate, adicd rezultatul experietrtei,chiar se pot mosteni. Pe de altd parte, ceea ce are irr vcrlcre Malebranche se poate cxprirna si fard teologie,iar atunci se potriveste irr stilrrtele voastre ale naturii cle astazi.Am si incerc. Malebranche ar putea bundoar.i spune: aceleasitendinje orclrtnatoare care sunt responsabilepentru orclinea vizibili a lumii, pentru legile naturii, pentru apari[ia elementelorchimice si a proprietdtilor lor, pentru formarea cristaleloq, nasterea r.,iefiisi tot restul, sunt active si in formarea sufletului omenesc9i in interiorul lui. EIe permit reprezentdrilorsi corespunddlucrurilor si clucla posibilititca structuririi rrotiunilor. Hle sunt responsabilepentrr_r acele structuri existente cu adevdrat, care par sa se despartd in ceva obiectiv - lucrul - si ceva subiectir,- reprezerlf2lg3 tloar atunci cAnd le privin-r din punctul rristru ()nrcnesc tle vedere, cdnclele surrt fixate in gAnduri. Aceast.i tez.i .r lui Malebranche are in comun cu concerptiavoastr.i .lsupra stiintelclrnaturii, conform cdreiaorice ieprezentare sc intemeiazd pe experientd,faptul cd aceasta capacitate .le a forma reprezentdri putea lua nasterein istcxia etvoIrrtiei prin relalia organismelor cu lumea exterioard. Malebrancheinsistd insi in acelasitimp asupra faptr_rlui t'ii e vorba de conexiuni care nu pot fi explicate pur si sirnplu printr-un lant de errenimenteelementare ce se ,lcsfdsoard cauzal. Deci ci, in acest de pilcli la Iormarea cristalelor sau a fiintelor vii -, structurile :irrperioare apar au caracteristicimorfologice care ntr ce Pot fi suficierrt de birre descrisecle perecheade notiuni ,,r'auzd efect>.intrebarea clacdexperientaa fost sau nu 9i rrraintea reprezentdriinu este deci mai rationald decAt vcchea si bine cunoscuta intrebare claci gdirra a fost irurintea oului sau invers.

r4

15

De altfel, nu voiam sd tulbur disculia voastrd despre atomi. Voiam doar sd vd atrag atenlia sd nu vorbili despre experienld cdnd e vorba de atomi, fiindcd s-ar putea intAmpla ca atomii, pe care oricum nu-i putem observa in mod direct, sd nu fie pur 9i simplu nigte lucruri, ci sd \ aparlind unor structuri mai adAnci,pentru care nu ar mai I avea senssd facem deosebireaintre reprezentare9i obiect. Evident, cArligele 9i belciugele din manualul tdu nu trebuie luate in serios, ca de altfel nici una dintre imaginile cu atomi care se gdsescici 9i colo in cdrfile de popularizare. Asemenea imagini, care au ca scop sd ugureze infelegerea, fac insd ca problema sd fie gi mai greu de inleles. Cred cd trebuie sd fim foarte prudenli cu folosirea a atomilor>, pe care ai amintit-o nofiunii de "formd Doar dacd concepemcuvAntul <formd>intr-un adineauri. mod foarte general,nu numai spafial, 9i dacdnu inseamnd ceva foarte diferit de cuvAntul <structurd" de pildd, pe care tocmai l-am folosit, a; putea sd md imprietenesc oarecum cu aceastdnofiune." intorsdturd a disculiei mi-am amintit imeLa aceastd lecturf, care md preocupasesi md fascinasecu diat de o un an in urmd, 9i care pe atunci mi-a rdmas cu totul de neirJeles in pdrti importante. Era vorba de dialogul Tbtnitts al lui Platon, in cate de asemenease filozofeazd despre cele mai mici pdrfi ale materiei. Din cuvintele lui Robert inlelegeam pentru prima oar5, chiar dacd deocamdatd intr-un mod neclar, cd se poate ajunge la asemenea construclii mentale ciuclate despre cele mai mici pdrli ale materiei, asa cum le iniAlnisem la Platon in Tlrlalos. Nu era numai faptul ci asemenea construclii, pe care la inceput le calificasemdrept complet absurde,mi se pdreau deodatd plauzibile, dar pentru prinra oard vedeam in fala mea un drum care, cel pufin in principiu, putea duce la ele. Ca sd explic cAt de important era pe atunci in amintirea mea studiul dialoguluiTirnnios, trebuie sd descriu pe scurt conditiile ciudate in care avusese loc acea lecturS. ln

primdvara lui 1919Ia Mrinchen domnea haosul. Pe strdzi se trdgeau focuri de armd, fird sd -se stie exact cine erau l,cligeranlii. Puterea politici se schimba intre persoane si institutii care eraLl practic necunoscute. Devastdri si Irrrturi, aic.iror victimd arn fost si eu o clatd,fdceau din exprcsia ,,I{epublicaSovietic.i" un sinonim perrtru fdrdrlelege. CAr-rcl sfArsit s-a format o nouh conducere in politicabavarezhin afaraorasului, caresi-a trimis trupele sii cucereascdMiincheuul, am sperat cu totii cd se va lcinstaura ordinea. Tatil prieiettrlri p" care il ajutasem rnai demult la temelegcolarepreluaseconducereaunei t'r)mpaniide r.'oluntari,care voia sd participe 1acucerirea orasului, El ne-a invitat pe noi, prietenii adolescentiai liilor srii,si ajutim tmpele care inaintau, in calitatecle ('unosc.:ltori ora;ului. S-a ir-rt6mplats.i fim repartiza!i ai rrrrei coloanenumite comando de pu-scasi cavaleristi,care ,rveacartierul generalpe straclaLudwig, in clddireaSemirrarului teologic,peste drum de Universitate.Aici imi l.iceamclecisen'iciul, sau mai bine zis aici duceamimprerrrrtio viat.i aventuroasdsi foarte liberd; ca at6t cle des in rrltimul tirnp, eram scutiti dc scoaldsi voiam sd ne folosim libertatea penlru a cunoaster lumea dirr jur si in alt fel. Aici sr' formasenucleul cercnlui cleprieteni cu care md plimlr.rrnpe dealurile cle lAngri lacul Starnbergr_rn mai an l,irziu . Aceast.iviati avenfuroasd cluratinsd d oar cAteva a :;,iptdm6ni. CAnclluptele s-au mai dornolit si serviciul a (lcvenit monotrJn,se intAmpla ciemai multe ori ca dupd () noapte de veghe la centralatelerfonicd fiu eliberat de sd ,rliceinclatoriri odatd cu rdsdritul soarelui. I)entru a m.i preg.iti treptat in veclerea reinceperii :,t'olii, retrdgeampe acoperisulSeminaruluiteologic mi t rr cclibia noastrdgcoltrrd dialop;urilorlui Platon.l Acolo, a rrr lirrsintr-un jgheab si incellzitde primele raze alesoarelui,
| \\trner Ileisenberg a urmat la Miinchen asa-nurnitr-rl,,licer"r , l,lrit ", in care str,r cliul limbilor clasice, greaca rreche si la tin;r , t:i., rira r r r r l o t 'i m p c l r t a n t . ( N . / . )

16

77

putearnsa stucliezin lirristesi intrc tirrrp sii obscrr'lrczirea clinritteatii, cand ia vraftl a strizii Luclrt'iq.lntr-o asemenea Uniiumina rdshrituiui clesoareinturtlascciejacl;irirreii la versittitii si fAntarra clin tala ei, ;'rjunsesem riiaiogui despre 7-ittmitts,unumc ia acelpasajin carese r.orberster si tn-r'r nratcrieri.I)rratc ca pas.rlr,ll cele mai mici p:irti ale greu de traclussau cioarpenlru cti era captirratla irrcerprrt pentru ca se ocupa cu rationamcntenrerternaticc, pe crare minr: rnd interesaserti Ntr clintotcleauna. rnai stiu de ce mi-am corrcentrat atentiain rnrrd specialasupra acestur . mi absrrrcl text. Dar ceea ce citeranr sc pdrea <,-omplet mai mici parti alc rnaterieisunt Acolo se pretirrclera cerle ca formate clin tr"iunghiuri dreptr:rrghice,cnre, cittptl ce se legau in perechrpertrtru forma fie triunghirtri isosceler, a pentru a alcitui corpurile fier unarrla urr lr-rc patrate,se acl regulatedin stereomertric: tetract,lru, rrctacdru icrrsi cub, Acestepatru corpuri ar fi apoi unitiitile cleLrazri saeclrn. ioc, aer si ap;i. Nr-r-nri ale celor patru elen-rente: ptirnarrl, ct:itlr era clar clacdacestecorpuri regulatc eraruirtasate patru elemente cloar simtrolic, cle pilclb cubul p'cntrtr si elenrentulpirnAnt, spre a reda soliclitatea starea cle repaus a acerstui eiernerrt, sau claci se presupuneaci cek: rnai rnici pdrli ale elementului parnint aveau chiar tormir rcprczentiri mi se pireau pule specubici. Asernenear cr"rlatii sau in cerlmai Lruncaz scuzabile prin lipsa unor cuno;tinfe empiricerterneinicein Crecia anticri. [);rr ma nelinisteaprofuncl fa;rtul ch un filozoi capabil sd g.incleasc.i atAi cle critic si atAt de ascutit ca l)laton ctizusr: Incercanr ghsesc praclaunor asem€lreir spreculatii. si niste: puncte cleplecarein moclul rle a g.lncli,clela carespeculaliile lui Platon sd-nri clcvintiinai irrteiigibile.D;rr nu nimic caresi-mi arate clrumul intr-aputeam clescoperi colo, nici mdctrr aproximatir",. cle alti parte, irrtr-cr i)e ci anume rnisuri, icleea la baza celor nrai mici piirti ale materiei se at-lti forme rnaternatice fascina.hrtelegerea nr;i a lesdturii practic de necuprins si tle neclezlegat fenomenelornaturii erra probabilposibilanumai dacala baza

('l se clescopereau torme maternatice.Dar pe r:etenrei se oprise I)laton tocnraila iormele reguiate din sterconrctrie rnatetriei iatd ce imi rimAnea l)clrtru a explica structurer t omplet cleneinterles. nu pzireausa aibh vrerJrraloare .ble t'xplicativh. tlceea fcllosit continuareacelclialos [)e arr in ,rl Iui Platonnumai pentru a-mi reimprospit.rcunostintele rlc greactivec--he. nelinisteaa r.imas.Ilezultatul cel Dar rrraiimportant al lecturii era poate convingerea c-iacd c.i, vrcm su-t intelegem lunrea materiali, trebuie sti stim ceva rlcspre celemai mici parti aleei. Stiamclinmanualele scol,rre din scrieriledetpopularizareci si stiinta mrtderni 9i ( crceteazd lumea atomilor. I)oatec.i mai tArziu,in timpul :,trrdiilor, reusi si patrunclsi eu in aceastri rroi lrrnrc.i)ar ,rstaavea saise intArnplenrai tarziu. Nciirristt'.r,r r,rm.rs a tlcvr,rrit si pr-'rrtnr lrrilrt'o |artc a ,rcelei ne'linistigeneralececuprinsesctir-rereful Germania. in l )ircd filozof cletalia lui l)latcm rrn creclea a gasitrr orcline ci rrr fenomenelenaturii, orcline acum pierclr:ti sau in;rctcsibilrini-rui,ce mai insemrraaturrcicuvirrtul ,,clrcJine" irr general? Iste orclinea si intelegerrea legati cle un ei ,ururne timp? Noi crescuserimintr-o lume ce pirea bir-re orclonatir I)iritrhi nostri ne invdtaseri virtutile burgheze, . ( ilrc erau prcmisamentinerii aceleti orclini.Ci uneori poate li rrevoicsii-ti sacrificipropria viatir pentrlr o asemenea olcline statala,ceea ce stiau clejagrecii si romanii, nu rlscmnii nimic cleosebit. Moarteamultor prieteni si rucle nc arAtase lunrea pur.si simplu asaer-stet; acum erau cd clar rrrulti care sprlneau cii rizboiul a fclsto crinri, si trnume o crimd a aceleri peituriconduc,itoare se simtea respoltce :,irbili pentru mentinerea vechii ordini europr-,ne, c.rre si ( rcdea ci trebuie s-o impuni si acolo trncleintra in conllict cu alte nizuirrte. L)in cauzainfr.lrrgerii,r,'echea strucIrrrria Er,rropei acum tiistrtrsi. Nici astanu insemna era ( ('va deosebit. Uncle existd rrizboaie trebuie si existe si rrrl'riingerri era oarc valoareain siner vechii struch_rri . [)ar a sulr semnul intrebdrii? Nu era important sii se l)usi ( ()lrstruiasci ruine o troui orcline, ciin mai putemicd?Sau

i8

19

aveau clreptatecei care i9i sacrificaseri viafa pe strizile Mrinchenului penfru a impieclictrreinstaurareaunei clrdini de stil vechi si a pruclama o orclineviitoare, carcsd cuprind.i nu numai o rraliune, ci intreaga omenire - degi aceasti omenire din afara Germaniei poate cd nici nu se g6ndea, in rnajoritateaei, salinstattrezeo asemeneaordine? Aceste si intrebiri se itrcrucisattconfuz irr minlile tinerrilor, nici generafi;r nrai r'6rshrici nu tte mai putea da raspunsuri. si irr perioacladintre lectura lui'I'hrutitts plimbarea pe cietrlurileclepe r-naluliacului Starnberg s-a mai petrecut a carre avut ulterittr o rrtareinfluentd asupra un eveninrent, moclului rneu de a gincli, :;i ctrre trebuie relatat inainte des;l:e lurneaatomilor. La cAtevaluni clea lclua ,-ijscutia cittpti cucerilelattrasttltti, tntlrele se retriseser'i iar din la ca Ne Mrirrchen. cltti:ealn scoal.i mai inainte,f.iri^si ne faptelor noastre. Intr-cr g;inclirn prea rnrtlt la itnporti.ttrta l,cttpolclrn-a abordat un tiirrar pe stracli,i rlupi-masa, L)e cunosteatl: ,,Stiici saptamAnaviitclaretitreretul t:arenr,r-l sr:intruneste la castelrrlI'runlr? Vrem sd mergem cu totii vii si ar l'i bine..;.i si lr.r.ibli trebuiesi vini. Acum vrem si limurirn troi in;irtt' ( ltttl vor lllerge lucrurile mai lui departe." \/ctcear ave.r tttr suttet cum llu nl.ri auziscln atunci. Astfel m-Alrl lrot;ir;itsi tnd cluc la castelul pAn,1 l'runn, i;rr Kurt voia si tnd insoJe:ascd. "lienul, care pe ittunci circula incd toarte lreregulat, a Altmiihl. ar.utner,oiede multe ore pentru a tre duce fir vzrlea I'robabil c;i aceast;ivale fusest:c6ndva, in timpuri geologice, valea L)unirii; raul Altrnr,ihl si-a croit clrutnul cu multe rnetrnclreprin Jura l'ranc5,iar pitoreasca vale e cetdli.A frebuit mdrginitd, aseminiitor viii ltinului, de r.'echi jos ultimii kilometri pAnii la casteiul sd strdbatem pe irectiile I)runn si curAnclam vdzut titreri venincl clin toate cJ spre cetateacare se ilrdl!a^miirrclripe o stAncdabrupt.i, viii. In cttrteacastelului,in mijlocul verticali, la rnargitrea cdreiase afla un vechi put, se adunasedeja o mullime cle tineri. Cei mai mulfi er;iri itrceielevi, clar se gasear-r printre ei si unii ceva tnai in vdrsti, caretriisera ca solciati

loirtcororile rdzboiului si se intorseserd intr,o lume schiml',rtir. S-au tinut multe cur.Antdrial cdror patos ne-ar pdrea ,r.,l.izistrdin: daci e mai important petntm noi clestinul ;',rporuluinostru sau cel al intregii orneniri, daci sacrilrt irrl celor cdzuli pe front si-a pierdut sensul prin pier,lcreardzboiului, daci tineretulpoate sd-siia clreptulde ,r si organizaviata singur,conform propriilor valori, dacd .'rtceritateainterioard este mai impclrtantd clec6tvechile l()r'rne rAnduiserdvi.rta oamenilorsecolede-ardndul ce rlcspre toate acesteas-a discutai cu patimd si in conllaclictoriu. Eu eram mult prea nesigur pentru a participa la acestel ,lezbateri, clar ascultamsi md gAndeanrla notiunea cle r)r(line.Mi se pdrea cd multe clintreconfuziile clin cuv6nl,rriardtaucd si ordini autentice pot intra in contradictie, r,rrapoi prin aceastb lupti intern"ise procluce contrariul rrrrlinii.Acest lucru era posibil - agami se p.irea - iloar ,lircdera vorba cle ordini parfiale, cleptirti cotnponerntc, t,lr"€S€rupseseri cle legdtura cu orclineacerrtrald,p.irti tirr€r1upierduserdincd puterea formatoare,dar carepier,lrrserd orientareaspre centru. Perndsurdce ascultam,imi ,lcveneaclin ce in ce mai chinuitor c1e clarir absentaunui ( (rntrueficace; sufereamaproapefizic clin cauzaasta,clar nu eram nici eu capabil sd gdsesc,in invdlrldseala opirriilorcotrtraclictorii, drum inapoi spre clomeniul central. un ,\stfel s-au scurs ore, s-au !inut cuvAntdri ,sis-au purtat , I iscufii in contraclictoriu.in curtea castelului s-auiungit rrrnbrele, ziua fierbintefu urmatd de un amurg cenu, iar .'irr-albastru de o noapte cu luni. Se mai vorbea inci, gi ,lirr apoi a apdrut sus la balcon un t6nar cu o vioard si, , ,rncl asternut linistea,s-au revirsat pestenoi prirnele s-a ,rt'orduriin rerminor din Cirrcrllirn l3ach. deodat.i s-a de $i fdri urmd de indoialii, legdturacu centrul.Priviti I'nrclus, ,lt'sus, r'aleaAltmtihl luminata clc razeleh-rniiar fi fost ,lt' ajuns pentru a r-re vriji romantic; clar nu de-spre asta ,'r'ir vorba. Acordurile clareale Cincottttci erau ca un vAnt r,r('()ros imprdstia cea!asi l.isa si se vacii structurile ce

2(l

21

limpezi asclln-se str;ifrrncluri.Sepr.rtea ,-lerci in r.'tlilriclespre zona cerntrala, acerst lucnr fusese posibil in toate tirnpurile, la I)latonsi la l3ach, iimbajul muzicii, al fileizofiei in sau al religiei,deci trebr-ria fie posibil si acnrn,si in viitor. s.i Aceastaa fost revelirtiamea clin aceanoapte. I{estul noptii l-arn petrecut la focuri cle tal.l;ri si irr cortnri, pe un tipgan cleasupra castt:ltrlui; tot acolo si-a si ficut loc romantismul lui EichenclorffTAnanrlviolonist, . care era deja stuclr:nt, asezatlAnga grupul nostru si s-a a cAntat metttrerte Mozart si Beethoverr, intrerele cle iar vechi c.lntecepopulare, errincerr-"6ntJ acompanicz la si-l chitar;i.S-adoveclit un carmarad vesel,ciruia nu-i prlhcea s.i i se spun.i c. i de solemndfirsestr interpretarezt {)inctutttt'i de Bach Cind aceasta totusi seirrtdnrpla,risplurdea: ,,Stii in ce tonalitate au risunat trAmbilele la lcril-rotr?" - ,,Eviclenttot in retminrtr!" - ,,I)e ct'?"_-,,I)ern,,N"u." tru c;i iirrilemolat ziclurileIerihonrrlrri."I Ileactianoa:;trr"r indignatti la gluma lui l-a pus pe fr-rg;i. Aceastir noirpteclispiinrse norr in pgt1111r1l1a clin rncnt()rici, iirr noi rreplirnLram in;lltimilr:rle pe rrrllrrllacrrlrri ;re Starnbers vorhearnclcspre si atornj.I omt:ntarir.rl Roberi lrri despre Malcl.'ranche imi aritase linrpcciecii cxprrrienta noasfrriclespre alr.rnri potrtea\,(]A dt:t.iitirrtr-un nroel nu Ioc inelirectsi ci probabil atomii ni.r sunt lrrcruri. I)resupuncan] actln cri acest]ucnr l-a ar.'rri I)iatorr ver-lere irr si gi lnTittrttios, numai in acerst spcr:ulrtiilehri ultcrio,rre tel clesprecorpurile regulate cluvetrrearr, 1-11 p.rrtia1, ct:l 11r-t inteligibile.Chiar daci stiinta morlern;ivorbegteciesFre. formele atomilor,cuvAntul ,,fclrmi" nu poate fi intelesaici clecAt acceplirurea cea nrai generald,cea cler in lui structuri in spatiu si tirlp, ca proprietatede sirncfriea forte.lor, legare cll alti atomi. I)rrrbatrilci aseca posibilitate cler menea structtrri nu vor putea fi nicioclatri clescrise clar,
lJoc rie cul intt' irrtracluctibil: ,,re rlinor" se nLlreste irr gernritn;'r l -)-Moll(st rciteste,,<1e mol" )c . r r t ' t : s t t ' ir r c eput r r l r . r v iir r t r r lr din ! t 0 l , c r l i t r ' ( tt = a cien roia .(N. l.)

lrr':,i clin simplul rnotiv cdnu apartinatAtde evidentlunrii ,rl'icctit'ea lucrurilor. Dar poate c;i sunt accesibile r,rrrei , llst ricri rrr,rtctrr,rtiec. Voiarns;i gtilr mai rnulte dt:sprc aspectulfiiozofic al rblerneiatorrrilor, c.i i-arn anrintrt iui lkrbert pa-sajrrl aga I 'l ,lirr'l'itttttios. Apoi l-arrrintrel,"'at rlacti era c.le;icorclcu ltrcmrile materialesunt formirtcclirratomi, c;i l),u'crea toate ,ltci ci ar exista irr cele clin urma acestecele mai nrici l',rr'!i,nunrite atomi, in care poate i'i clivizatii intreraga rrrirterie. Aveam impresia c.i era clestul cle sc-eptic in It'grrtura toate aceste la notiuni privincl structurar atonrir,-ti ,r rrrateliei . Irl mi-a confirmat inrpresia. ,,Acest rnocl clc a pllne cirre 1'1.1rHema, se inclepirteaztiatAt ele mult cle luntca ,'rperienteino.rstrcncmijltxite, irni e striirr. Llrnteaoi,tTrrenrlor sAttcetra lacurilor si a pilcltrrilormi-e rrrai,rpr()(rFc , k'c'it cea ti atornilrrr.[)ar fir"erste, poatc pune intrebarca se (r'5e intalnpla clacr\ incearcticlivizarcamateriei in pirti sc , lirrcc in cc nrai mici, cltrpiicum se poateplrne intrelrarea ,lrrt'ii stelefotrrteinclcpirtatc si plarretele sunt locLrite lor ,lt' l-iinle Asenrenea vii. intrebarinrr-rli sunt pe plac;;roate t,r rtici lru vreau si aflu rdsl-rurrsui. cre',1 avcm in L,u ci lrrrrrca notrstni inclatoriri mai importante clecAtsa ne intrebiiri." I )un€lrl asen-renea Am rasprrns: ,,Nu vreau sa discut cu tine clespre ItrrPortanta ciiferitelclr inclatoriri.I)e mine m-au interesat rrrlotcleauna naturii si:;iiu ci multi oametri stiirrtele seriosi l,rceforturi pentru a af-la rnai lnult cies6rre nrrturtisi leeile ,'i. I)oate cii succesul rntrncii lor e important pentru :,or'ietatea omeneasci,clarnu trstadoream sd cliscr"rt acum. ( 't' rni nelinisteste urmdtorul iucru: pare-se asacrlm e ,r spr.rs Krrrt mai in,rirrtc- ci dezr,.rltarea si modernd a :,liintelornaturii 9i a tehnicii a ajtrnsclestulcle aproape ,lt' locul uncle se pot obsen'a irtomii sau cel putin efectele l*rr-, locul unde se pot faceexperimentecu atomi. Decle r,l)r'e acestelucruri noi stim derstulde putin, pentru cd rrrrlc-anr invattrt inci; r-lardacti asa este,atunci curn se
n.) L3

22

raporteazd aceastala modul t.iu de a pri','i lucrurile? Clc ai putea spune despre asta din purrctul cle vedere al filozofului tiu Malebranche?" ,,in orice caz m-ag agtepia ca atomii sa se cornporte complet diferit de lucrurile clin experientanoastrdzilnic6. Mi-as putea inchipui cd, irr incercareade a dirriza tlin ce in ce mai mult, se ajunge la anumite cliscontinuitdti din care trebuie trasd concluzia c.i structura materiei este granulari. Dar a; presupune ch la acestnivel structurile cu care vom avea de-a facese sustrag fixdrii obiective in imagini figrrrative, cb ele sunt mai degrabd un rrroclcler exprimare abstractd legilor naturii, clar nu lucruri." a dach pot fi rriztite direct?" ,,Dar ,,Ele nu vor putea fi niciodat.i vdzute direct, ci clotrr efectelelor." ,,Nu-i un argument temeinic. Pentru cd la fel sc int6mpld cu toate celeialter lucruri. $i la o pisicti vezi intotdeauna numai razele lurninoaseemise clecorpul ei, aclicdefectelepisicii, niciodatd pisica ins59i,si chiar cAncl ii mAng6i blana se irrtAmpld,in foncl, acela;i lucru." ,,Nici vorb.il Aici nu pot s;i-ti clau dreptate. Pisicapot s-o vdd clirect, pentru cd irr acestcazpot, ba chiar trebuie, sti transform impresiile senzorialet reprezentiri . De la in pisicd am ambele aspecte- si cel obiectir.,si cel subiecliv -, pisica clrept lucru si^clrept reprezentare.Dar cu atomul se intAmpld altfel. lrr acestcaz lucrul 9i reprezentareanu vor mai fi diferite, pentru cd atomul cle fapt nu mai este nici unul din ele." Aici, Kurt interveni clin nou: ,,Discufiavoastrd clevine prea scolasticd.Vd dedali speculatiilor filozofice acolcr unde ar trebui pur 9i simplu sd chestiondm experienta. Poatec.l stucliilenoastrene vor duce in situalia de a experimenta cu sau in atomi; si atunci vom vedea noi ce sunt atomii. Vom invdla probabil cd sunt la fel cle adeviraji gi de reali ca toate celelaltelucruri cu care se poate experimenta. Dacd este adevdrat cd toate lucrurile materiale

sunt alc.ituitedin atomi, atunci acestiatomi sunt la fel rle verittrbilisi de reali ca obiectele mtrteriale." ta ,,Nu", rdspunsellobert,,,conciuzia mi se pare hazartlati. Ai putea la fel de bine si spui: ptntru ci toate fiintele vii sunt alcdtuitedin atomi, atnnci sunt si atomii la fel tle vii ca acestefiinte. Asta erirrsi evident un notrsens. Abia legarea rnultor atomi in forrn.rtiurri nrai mari cli rrcestorforrnatiuni calitiiile, propriel.iitiler care le sunt caracterristice." ,,Atultci esti dc pirere cri atomii rru cristti cu arlevirart, cd nu sunt rerali?" ]'oate ci aici r-rici nric.arnu e r.orba cle ,,lar exagerezi! intrebarcace gtirn clespreatomi, ci de cu totul alti lntreL'rare, alrume ce trebuie sriinsernnecrrvinte ca <a exista si cu aclcvirat) sall (real)r.Ali .lrlilttit lnai itrair-rte pasajul cle clin Tirirrrios ati spus ci l)laton iclentifica si cele mai mici pdrli cn fclrrnetnatclnatice,si aurrrr"r€t corprurilercgltcn late.Chiar daci nu e trdcvtirat, cleoarece Itlaton nri a\/ea cum cxpcrimenta crr atomii, sli presrrpuncmttttr,rsi pentrtr inceput ch accstmocl clea prir.i luclurile e plauzibil. Ai trumi atunci asenrenea forrne tnatematicc .(existentccu acler'.irat>si ,,retale',? Dacti sunt rl expresie a legilor traturii,rleciexpresiea orcliniicerrtrale clervetririi a rnateriei, atutrci ar trebui si le numirn ,,realer,,<existente cu aclevtiratr, deoarece produc efecte, tlar nu le putem nurni ,.realer, cleoalecenu sutrl l'('s, sunt lucruri. In ctrzr:l ltu cle falii nu L)reastim cunr s;i folttsim cuvitrtele, iar asta nu e rle mirare, caici rre-arn iticlepirrtat prea rnr.rlt cie clomerniuI experierntei noashenemijlttcitc, donreniuin c;rrer s-a formal, clin tirnpuri prreistctriccr, iir"nbajulnostru." Kurt nu era inci pe cleplirtmultumit cu c'lesfd-srrraret'r discutieigi spuse:,,5iclecizi.r asripraacestui punct as l;isao cu drag expericntei.Nu-rni p,.rtinchipui ca irn.rgir-r,tti.r trmettcasci cle-ajur-rs e pentni .r gi'liciraporturile clin lumea celor mai mici parti aler matcrjci, clacti te-ai apropiat nu irr prealabilin mocl seriosprin experirnente am.inunlite

24

25

lume a celor mai nricr piirti. C)intelegereaude aceast.i rezulta nurnai claca experinrerrteie fac itt se tenticaproate . mod foirrter constiirrcios f.ir,i vreo prejuclccat.lDe acceta si unor cliscutiifilozofice cluseprea surrt scepticin prir.'intrr trtr departeclcspre subiectatat cledificil. (-aci asermeneit in lnai lesnc preiuclec.lti eAnciire, carrt: i-liscutiigerrereazti inteiegelerar, loc si o usureze. Dc in tarziu irrgreunetrzti cler aceeasper ca in r,'iitorsii sc ocuper aiomi ini,ii oanrenii clestiinla si abra apoi iiluzofii." intre timp Ia capat. i{ribclarea celorlalticlrumcti ajunsese ,,Ntr vreti sa icnninartiociatticrr ciuditetriile voastrc,pe tle care tot nu le priccpe nimeni? [)acti arveafi gtinels,i vii itcasii. Ce-ar pregatitrpentru exiltrlen,urarbilre rirnrtinetrti Irnccliatse cliclu tonui, iar sutretttl f'i sa cirrtrirn cer,a7.'' inflrrritc,mai reale cl.rr ai vocilor tinere ;i c.r-rlrrrilt'pajistilor .1ecitginrlrrrilc clcsp-re ;ltonri,alutrgartivisul in carc ne cuiunclrrscritrr.

2

IJOTAIR.ARE;\ A STIJDIAFIZICA DE (1e20)

I' entru tni ne, ani j rl e scoal ri si cei ai sfrr r Jiuir r iuniver s; it ar au fost ciers;riirliti prrintr-o cczrtra grat.lr. DupJ Lracalanrreat am ficut () excursic prin i-ranconia cu acelasi grr-rp tlt' prieteni cu crlre vorbisem tlcsprc atonri itr print;ivar;-i, pe mai ul l acul ui S tamberg, i ar i n perri oacla e; i unn; r t r n- . r r n car i mbol rri vi t grav si a trebrri t si i stti u l a pt r t cir f elr r ii lllar e, ti mp cl c mai rnul tc si ptri rnri ni , si <- ir iar si pe clur at a conval escentei arn ri nras i nci rnul i ti tn p sit r gur cu ct ir t ile mel e . i rr aceste i rrni cri ti cc i mi ci i zrrsc in nr iir - r ii cit r t e ir l o cdrei conti nut rrri l lfasci rri r,tl rsi rru o i tr t r : legcant . 1ecir t pc j um;tta tc. N 4t' r tenrati ci i irrrr i l t' rmar rrr \Vcyl f r ulr l ic. isc s r rLr I L* ti tl rrl S l rrtl rl ti tttl t_;ttLtt,' / ,.r r' rF11,z,c r r t . r r ie cr lt ; r t ii- , rir it nat pri nci pi i i or teori ei rcl ati vi t;i tri a l ui I:,i n - slcin. ur t 'r r r r r t , ir ca Lli, cu cl i fi ci l cl e rnctorl c rrrl k' tn.rti ct-: rl L'z\ '( ) li( t t r 'ir it i : i t . 'Li constructi a abstract;i tl c i cl ei a tcori ci n: lat ivit ir t ii llr ii preocupa si nri rrel i ui stea. I.,l ti nri i rrtlr cu hot t ir ar ca 11t , r stucl i a matemati ca l a U ni vcrsi tatr.t . lr r r 1". 'liit r chr . ln. hcl tari re pe care o hl ascnr rl c l aprt tl i n . r r r r t t : , In prri rncl e rnel e zi l e cl e stucj t:rrti cs ii pr t r ecr r t r r int or 'g3l-.' sdturti ciuclataisi netrsteptatii chiar si prenh'trrrrinr', 1.1' trebui e s-o rel atez pe scurt. Iati l rnerr ,car e pr ecla la LJr r iversitatea clirr l\{urrchcn grc.lca rnecire si rnt)clr:r'r.ra, nrii ;rjutases.i obtin o intrcveclere cu profcsolLrl ric m,rtt'rnaticii Li nderl ann, care trj urrsesc el rru pri n r ezolvar ea nr air cel mati ci r derti ni ti va a stravechi i prtrl rl e t r r e a cvaclr at r r r ii cercului. Voiarn si'r-lrog pe L.inriemiirrn si rnri prr!111915,c,i l a serni rranrl l r,ri ; i nri i rrchi pi :i arn ca cr anr sr it icicnt dt :
It

pregAtit pentru un asetnenea seminar prin stucliile cle lnatematici dirr timpul gcolii. L-am vizitat pe l-inclemantr - care lucra si in administratiauniversititii - laretajul int6i al clidirii universit.itii,intr-o camerd intunecatd, bizar de clemoclat mobilati, caremi-a produs, prin rdceala atmosferei,o u;oari strir-rgere inimd. inainte cle a cler vorbi cu profesorul, care se ridica incet in picirrare,am obsen'atpe masa clelucru un cdtelusghemuit, cu blana neagr.i care,in acea ambianti, mi,a amintit imeclial de pucielul clin camerade studiu a lui Faust.Patrupeclr_rl de culoare inchisa s-a uitat la rnine clusminos; md privea probabil ca pe un intrus care r.'oia si tulbrrre linistea si5pAnuluisdu.I)utin incurcatclirrpricir-ra asta,am reusit si-mi exprim dorinta ezitant 9i cie-abiain timp ce vorbearnrni-am clatseamac6t de lipsitd .le nrorJestie era cerereamea. I-irrclemann, dclmrrbatr.irr cu barbd albd rrn careardtacam obosit,a simtit in mod evident si el aceastd lipsd de mcldestie, usoara iritare cer cuprirrsese iar il poate si fi fost cauzaperrtru carc citelr-r9ul pe mtrsaclelucru cle incepu brusc si latre ilrgrozitor. StiipJnul incerca fir,i successa-l linisteasci.N4iculanimal isi manifesta furia crescAncl.impotriva mea printr-un schelbldit furibuncl, pe care il ernritea acccsemcreu reinnoite, asa itrcAtne in intelegcam tot rnai greu. I-irrdemannm-a intrelratce crirti am stucliatin ultimul timp. I-arn porlenit cle cartealui WerylSpzr/i rL*tittt.Lt-rrrtttr,'rit,.I'e funclalul sonor al litratului furios al micrrtului paznic negru, L,indemantr incheiat a cliscu!iaspun6ncl:,,Aturrci sunteti clejapierdut pentru rnatematici." Cu aceasta eram coircediat. Deci cu studiul matemtrticii lrrcheiasemsocotelile.C) cliscutiep€rcareanr purtat-o cu tatal meu, in acelnrornent de dezarnigire,tr clrrs concluziaci as putea irrcerca la si stucliez fizicamatematica. astfela fost arinjati o intAhrire Si cu Sommerfeldi, care tinerape atunci cursul de fizicd
I Arnolcl Sornrnerftrlcl (1868--1 951), fizician teoretician gernlan. A jucat un rcll insernnat i. cee.tct,se nrrr'estr, ,,mecanicil cr.rantic.i

teoreticdla Universitateaclin Miincher-r era consiclerat si unul clintre cei mai striluciti profersori universititii si ai prieter-r tinerilor. Sommerfeid m-a primit irrtr-o.u-"i; al luminoas.i,prin fereastra c.lreiase vedeau stuclentiistAnd pe binci in curtea universitdfii,sub salcAmulcel mare. Ilirbatul scunclsi inclestit, mustatd neagrd si aer marcu paireala prima vedere un onl sever. Dar incd clin !ial, prinrele fraze am sirntit cX irni vorbeste cu o bunitate clezintere,'s;tt5, intelegerepentru tAndrul venit si cautr: cu aici irrclrumaresi sfat. Din nou vernivorba desprestucliile mele matematiceextrascoltrre desprec,rrtia lur VVeyl si S7t I i u- t i trt 1t--tutcr it,. Sommerfel cl u r.c-ircti t cu tclfu I aI tfel n tr ona dec.1tLir"rclerrrann: nrult preapretcrrtios", spuseel, ,,doilrnu puteti . ,,Sunteti lllcepe cu ce c nrai grcu^stsprlra ci ce c tnai usor o si r'.i cacli in poalii rle la sinc. lntelegc.i slrrrtcti fascirrat prc> cie blenratica teoriei relittrvi tati i ; f izica rrrcicl errr,iina inteazii si ln alte clirecfiispre rlornenii in care iclci funclanrentale ale filozofiei surrt puse sub selnnul irrtreb.irii,in care estc clecivorba despre cunoastcrcacea rnai profunclii si tulburitoatre.Dar clrunui intr-acolo t: mai lung cleciitvi inchipuili acurn. 'lrebuie sii incepeti cu rriul-lca rnoclesti, temeinici in clomerriul fizicii traclitionale. Dacticloritisa studiati fiz.ica, atunci tre:buic alegetimai intii claci vd si trcupati cu fizica erxperirlentali sau cu fizica teoretica. I)upd cAtespuneti, probabil ci teoritrvi se potriveste rnai lrine.Dar nu s-itintimplat sti vi ctcupati timpul scolii ir-r ;i cle aparatesi experimerrte?" Am rispuns erfirmativsi atn por.'estit curn, elev fiind, construisemmici aparate,motoare irrcluctoriraclio.insii -si Itrmeaaparatelorinri era ?n atrsamtrlul mai tlegrabd ei striind, iar grija cu caretrebuie f.icutemdsuritoriletexacte chiar si pentru clatelerelativ nerimportantenu mi s-ar fi rrotrivit.
vt'che", perf'eclionintl rlrxlelr.rlatomir.- lui Nit'ls llrhr. N4rrltidintrt: al strrclentiis.ii (i.tre care I {eisenberg, Ira,r'li,[)elrr.., I]ethe, Ir.trJing, llrillouirr, (iu'rclon, r.on Laue) aveau s;i c1e,. firi,:ir.rriilrrstri. (N. /.) in,r

28

29

si trebuier lucrati crr sa ,,LJar dac;ivreti s;i f;icctiLeorie rnaregrij;'i intai ptrl-rlenre nrici si carevi se par la inceput rrcinrportante. hiar clacir t existaasernenea mari prtrblerne rre ajung pinti in dilnrerriul filozofiei, clun sllltt teoria r:eiat'iviiirtii h-riEinsteinsarrteoriitcrrantelora hii I'lanck, a exist;t totusi p,irr;isi pentnr ct'l care a cle:pd5i1 starliul tlc: ittcepittornrulie problernenrici ce trutbuie rczolvate,iar abia ans.rr.nblul poate clno irnaginea noulrri dome:nirr." lor ,,[)ur pe rnine nr;1interescazijintrebarile filozoficcr clin spate)elor mai rnult declit rniciler pnrb)emerndivitluale", am rrispunsetr firnicl. SommerleLl nrr a fost clekr rnulturnit. l Kant si tdlrn;:r ,,StiticlesigurcLr spus Sehillerclespre cittrriilui: ,,Cirrclregii corrstnriesc, car.ius;ii rle lucru., au [.a incc1.111 surrtclrrciriusi! Dar veli ver']ea to!i clesigur ca si o aserrelrca mrrncrir'5 poate atlucebucurie claci o faccticu grija si constiinciu.s, in felul acesta, sperirn, iar sri veti si prociuccce\-a."Sommerfeltl rni-;i mtri clat apoi recortrlnilirripentrrr inccplrtrrrilesttrdiului meu si rni-a pronris ca inri vl itrata,chiar foarter curAnclprobabil, o nricii problenri legatir tle trttna tetrrie artornic;i, problern;',r cu car(' prutcanrsa-mi rnrisorputeri lc. itr urma acestei cliscutir clecis, s-a pentru urrnittrrriiani, apartencrrta rnea la sctxtl,rlui Sr-rmrncrfclcl . Accstclitrlog un sarrarrt cu carcstitrcu adevdrat,-lespre ce e vtlrba in fizica ntoderntisi ficusc ei insusi clescope riri importante in tlttmerriulin ctrrese suprapun teoria relativittitii si teoria cuarrtici a avut inci r"r'rulti vretne efect asupra rnea.Cerinta dc a lucra t-hiar9i cletaliile grijh cu pentru mine, c'icoarece auziscm clestulcle cra limpeclc: o in cles, alti forma, si dc la tat,li n'reu.I)ar mi apdsar fapful ci rni aflarn incti at6t clc ciep.rrte clomerriulcare md tle itrteresa fapt. I)c .rcct.;r. cle accasta prinra cliscutiea fost corrtirrtratri multc altelecu prictenii mei, iar una clintre cle ele, lcgata clepozitia iizicii r-noclcrne clezvoltarca in culturala a r,,rernii noastre, mi-a rimas in moc] deosel-rit in
fiI€InL)ne"

In acea toamn.i rna intilneanr cleserrri casa priein tcnului nostlLrltalter, care era un burr vrttlt,ncelisl, crr violonistul careciintase(.'irlr:rrililit Bachin noaptea dc rJe l.r castelui I'runn. inrpreun;i incercarnsa nc iniiienr irr literaturarr-ruzicala cjasicila lrioului CUyrt31si clrraraturrcj r)c propu.seseriim stuciieu'r, sa pentru tt festivitate, celebrul trio in si benrol rntrjor cler Schuber.t. Iatrll lui \,Vtilter rnurisc cle mult si rnatntrlui traia siriquri cu cei dcli fii intr-o locuirrti i'narecu urr irrtcrictrrlclgust ales,pe stracla lilisabeth,cloarla cAtevanrinute cle ctrsapirintiltlr mei tlin straclaIlohelrzollenr, iar frumosul pinn clc concert lJechstein salon sporeabucuria me.rclea facernuzica ciin itcolo.Deseoli,clup-ri clirrtamimpreunti,state,rm totii 69 cu noaptea tArziu cufunclati in ciiscutii.Clu aceastai l"riinri ocazier veni vrrrba si cicsprer p)anurilc nrele rlt' strrrliu. Mama ltri lValter m-a irrtrebatclece nu arn ales stndiul rnuzicii: ,,Din felul cunr cantati si curn vorbitr rlesprcaceasti rnuzicti,am impresiaca arta va estemai aproapcde inima rlecdtstiirrtelenaturii si tcilrre.t. irr l-rrnrl, gil.:iti cotrtirrutul rucestei nruzici mzrifrumos clecat spiritrrlcarese exprimii in aparatesi formule sau in masinarii sofisticate. [)trc.i lucrurile stau asa,clecer alegeji stiintelenaturii? N4ersr_rl lumii e.ster clcterrninatinr,rltima instatrti clccc r.trro.rnretrii tineri. Daca tinerii aleg frumosul, va cxista mai multit I'rurnusefe lutne, dacaaleg utilul, vol existarnai multc in Irrcruri utile. De accea,alegereal'ieciruia in parte are ei [ront]erea nu nnmai pentru el insusi, ci pentru intreaga societate." Am irrcercatsrl nri apar: ,,1)eftrpt, nrr crcd cir sunten.r in cle 1-rusi fata unei alegeriatAt clesimplc. Cici clincolrt laptul ci probabil tru as putearciel'erni muzician cleoun scbit clebun, ramine intrebareain ce c'lomeniuse Doate ;rstizi realiza cel nrai mult, iar aceasti ir-rtr.ebare ic[r'ra sc lo siareadclmeniului respectir'. Anr impresia ca jn muzic.i, irr ultirnir ani, conrpozitiilenu ntai sunt atAt cle convingiitoare ;ic-elea tirni.sriL'trccutc. secolulal XVIl-lea, ca din in
a1 JI

30

muzica er;t incd influentatd in mare miisura cle miezul religios al viefii de atnnci, irr secojul ai XVill-lea s-a cleshvArsih'ecerea t spre I u mea sentirnentelorinclivicl ale, u iar muzica romanticda secoluluial XX-lea a pitruns piini in aclAncurile cele mai intime ale sufletului omenesc.I)ar in ultimii ani se pare cd rnuzica a intrtrt intr-un stadiu cle experrimentare foarte frdmAntatsi poate chiar bolndvicios, in care g6nclirea teoreticd joac.l un rol mai rnare clec6t constiinta sigur.i a ulrui progr€rs intr-o anume directie.in stiirrterle naturii, si mai alesin fizicit,lucrurile stau altfel . Acolo, urmiriretr clrumuitriprestatrilit al cdrui tel, acurn clcluizeci cle ani, trebuia sii fie intelegerera anur-nitor ferrorncneelectrornargnetice a conclus la protrlernece prunstrb serrlnuii'ntrebirii pozitii fiIozoficefirnclamentale, curn sunt structura spatiului si a timpului sau valabilitateta legii catrzaie. Aici, cred eu, se cleschiric lurne o rtttlri, necunoscnti, ir-rcti nccupritrs, si probabil nrai tle rnulte grrneratii cle fizicicni \/or a\/ea de lucnr pelttru .r gisi rrispr.rnsurile definitiver. trceeir sinrt ispjlj1 r; De ma particil'r9i cu la aceastri ciiutare." I)rictenulnttstru Iloll',vicllonistul, cra multunrit cu nu accst riisputrs. ,,Ce spui tu clt'sprefiz.icamoclerntj nu c oare rralabilin aceerasi mdsurd si pe:rrtru muzica rro;rstr:i clc asiilzi? Si aici dnrmul p.trc Il'cstrL'',ilit. \zechile: Lraric:rt: ale rnuzicii tonale sutrt pe cale lle a fi clepisite, intr;-rrn intr-o iunte nou.i, in careavern o libertateaproapenemdrginitii in privinta sunetelorsi ritrnrrriktr.Nu putern sp€rra sa gdsim aici aceleasi comori ca in,stiintelenaturii?" Waiterins.l aveaanumite retineriitr leg.ituri cu aceastii comparatie..Nu stiu", interveni el, ,,dacdlibertateain alegerrera mijloacerlorcleexpresiesi o lume noud, roditoare, sunt netrpdrat unul si acelasi Iucru. intr-aclevdr, prima la vecleres-arpdn:a cd o mai mare libertatefir-seamnd rreapdrat Dar 9i o imbogdtire,o multiplicare a po-sibilitdtilor. nu pot ti cleacorclcu aceastd afirmatie in privinta artei,caremi-e nai apropiatddecAtstiinla. Progresulartei se petrececarrr ir-rfelr-rl urmtitor: intAi are loc un letrt proces istoric care,
JL

modific6nd viata oamenilor fdrd ca fiecareindivid in parte si-l poatd influenla hotdr6tol, aduce conlinuturi noi. Apoi, artigti individuali, talentafi, incearcd sd dea acestorconflrruturi forme vizibile sau sonore, gdsind pentru materialcle cu care opereazd.arta 1or,culori sau instrumente, noi Iorme de exprimare. Acest joc alternativ sau - dacd vreti - aceastdluptd dintre conlinutul exprimdrii 9i caracterul limitat al mijloacelor de exprimare este,cel pufin a9ami sc pare mie, premisa inevitabild a actului artistic. Dacd rlispare caracterul limitat al mijloacelor de exprimare, tlacd,de exemplu, putem produce in muzicd orice sunet, irtunci aceastdluptd nu mai are loc, iar efortul artistilor sc exercitd oarecum in gol. l)e aceea sunt sceptic in lrrivinla unei prea mari libertdti." ,,In stiintele naturii", continud Walter,,,devin posibile rncreu noi experimente prin tehnici noi, se adund noi rczultate,iar astfel apar probabil noile continuturi. MiiIoacele de exprimare sunt aici notiunile cu care sunt cxplicate,si astfel inlelese,noile confinuturi. De exemplu, t lirr scrieri de popularizare am inleles cd teoria relativitltii, ( irre te intereseazdatAt de mult, se bazeazdpe anumite cxperienle fdcute in jurul anului 1900,cAnd s-a incercat :',i se dovedeascd miscarea PdmAntului in spatiu cu ,rj u torul interferenlei luminii. Con firmarea experimentald rrt'realizAndu-se, observat cd noile experienle, s-a ( ('eace este acelasilucru - noile conlinuturi, impuneau o lrlrgire a mijloacelor de exprimare, adicd a sistemului ,lt' rrotiuni al fizicii. Probabil cd nimeni nu a prevdzut de l,r inceput ci acestlucru va conduce in mod necesarla ,,tlrimbdri radicale privind notiuni fundamentale precum si ',r.1)aliul> "timpul,>. Dar evident aceastaa fost marea l('scopedrea lui Einstein, care a inleles primul cd in ceea ' r r' prlyg5l. reprezentdrile noastre despre spaliu si timp se I'oirtcschimba ceva 9i trebuie schimbat ceva. ( cea ce spui tu despre hzicata ag compara mai degrabd r u (lezvoltareamuzicii la mijlocul secolului al XVllI-lera. I'r' \/r'cril€? aceea,dupd un proces istoric lent, intrase in
oo JJ

constiinta timpului lumea sentimentelorindividuale, asa cum ler cunoastemdin operelelui I(ousseausau, mai tArziu, ale lui Coethe, iar apoi, cele ale marilor clasici,Haycln, N,1ozart, l3eethoven, Schubert,care au reusit sd gaseasci o reprezentarepotrivitd pentru acr:astd lume a sentimen_ telor prin ldrgirea mijloacelor derexprimare. in muzica actual5insd, contlnuturile noi mi se pi. prea putin inteligibilersau prea putin plauzibile, iar excesul mijJoacelor de exprimare mai degabd md inp;rijoreazd. Drumul muzicii de astdzi pare intr-o anume mdsurd predestinat doar in sens nep;ativ:trebuie sd se renunle li vechea muzici tonald deoarecese crede cd domeniul ei este epuizat, nu pentru ci ar exista continuturi noi si puternice, care nu s-ar mai lasacxprimate cu aiuitrrulci. Dar muzicicnilor incd nu le e clard directia de urmat dupd ce a fost pirdsitai muzica tonald, aici existd numai tatondri. in stiinleler modr:me ale nafurii intreb.irile sunt date, ce trebuie fdcut este si se gdseascd rispunsrrrile. in arta moderni intrebirile irrselcsunt nedefinite. insb ar trebui sd ne spui mai multe desprenoua lume pe care crezi cd o intrezirt sti in fizica modernd .si in care, mai tArziu, vrei sd pornesti in explorare." Am incercat sd le fac celorlalti inteligibil putinul pe care il aflasem desprerfizica atomicd din lecturile mele dirr timpul bolii si din cdrti de popularizare. ,,ln teoria relativitdtii", ?9a i-am rdspuns Iui Walter, de ,,expcrimcntclc careai pomenil, pt.'.u* si altcle,carc se pare cd se potrivesc bine cu experimente de alt gen, l-au fdcut pe Einstein si renunte la noliurrea de simultaneitate,agacum era ea inteleas.i.Acest lucru estein sine tulburdtor. Cdci, in primd instant.i, fiecare om creclecd gtie ce inseamnd cuvdnful <simultan,', chiar dacd se referd la evenimente care se petrec la mari clistantein spaliu. Dar in mod evident nu stim acest lucru in mocl exact. f)acd ne inhebbm bundoard cum putem stabili c-lacd doud asemeneaevenimente sunt simultane, iar apoi compa, rdm rezultatelediferitelclr metode, obtinem de la naturd
J+
al

infclrmatia c.l rdspunsul e echivoc, cd el depinde de starea cle migcare a observatorului. Spaliul si timpul nu sunt rleci atAt derindependente unul de altul cum s-a crezut prAndacum. Einstein a prrtut descrie intr-o formulare matematicd destul de simpld si concisd aceastdnoud structurd a spafiului si timpului. ln lunile cAnd am fost bolnav, am incercat sd pdtrund putin in aceastdlume matematicd. Am aflat intre timp de la Sommerfeld cd irrtregul domeniu a devenit in mare parte accesibilsi cleci nu mai c o lume noud, ncdefrisata. Cele mai interesanteprobleme se afld acum intr-o altd direcfie, si anume in teoria atomicd. Acolo este vorba rlespreintrebareafundamentaldde ce in lumea materiald cxistdmereu aceleasi forme si calitdli. De ce, de pilcld,apa lichidd cu toate proprietdlile sale caracteristiie se forrneazd din nou, mereu la fel, prin topirea ghetii, de exemplu, sau prin condemsarea aburilor de apd sau prin arderea lridrogenului. Acest Iucru a fost intotcleaunaacceptatin lizicade pAndacum, dar nu a fost niciodatdinteles.Daci l)rivim corpurile materiale,de exemplu apa,ca fiind comprrsedin atomi - iar chimia folosestecu succesaceastd lcprezentare- atunci legile miscdrii, pe care le-am invdlat la scoald sub numele de mecanic.i newtoniand, rruar putea conducela miscdri de o asemenea stabilitate I'cntru cele mai mici particule. Aici trebuie sa fie valalrilelegi ale naturii de cu totul alt tip, caresd redea faptul t,l atomii se ordoneazi si se miscd mereu in acelasi fel, ,rsa incAt sb se formeze mereu substantecu aceleasiprostabile.Primele schitepentru astfelde noi legi ale 1'rietdfi rr,rturii fost gdsitein mod clar acum doudzecide ani au .lt'l'lanck in teoria lui cuanticd,iar fizicianul danez Bohr ,r preluat ideile lui Planck, pur-rAndu-le lep;dturdcu in rr'prezentdrile desprestrucfura atomului pe carele dezvoll,rscIlutherford in Anglia. Astfel, el a putut sd lumineze l)(,ntruprima datd domeniul ciudatei stabilitdti a atorrrilor,despre care tocmai am vorbit. Dar, asa cum crede :;()rnmerfeld, acest domeniu suntem incd departe dei in

35

o intelegere clard a lucrurilor. Aici se deschide deci un imens teren nedesfelenit,unde se pot descoperi,intr-un interval de zeci de ani, noi relalii" In felul acesta,intreaga chimie ar trebui sd poatd fi explicatd cu ajutorul fizicii atomilol, dacd se formuleazd aici in mod corect legile noile naturii. Lucrul cel mai important va fi si se gdseascd noliuni adecvatecu care sa te poti orienta iir noul domeniu. Cred deci cd in fizica atomicd se pot descoperiastdzi relalii 9i structuri mai importante decdt in muzicd. Dar recunosc desigur cd acum o sutd cincizeci de ani lucrurile stdteau exact invers." ,,Crezi deci", rdspunse Walter, ,,cdo persoandcarevrea sd participe la formarea structurii spirituale a epocii sale este dependentd de posibilitdtile pe care i le oferd clezvoltaretr istoricd pentru epoca rcspectivd? Dacd Mozart s-ar fi ndscut in epoca noastrii,atunci el nu ar putea scrie decAtmuzicd experimentald atonald Precurn compozitorii contemporani?" ,,1)a,asacred. Dacd Einstein s-ar fi niscut irr secolul al XII-lea, atunci fdrd indoiald cd nu ar fi putut face descoperiri senurificativein stiintele naturii." ,,Poatecd n-are rost", interveni mama lui Walter, ,,si gAndegtineapdrat la mari personalitdli ca Mozart sau te Einstein. Individul nu are, cel mai adesea,posibilitatea sd ia parte activd intr-un domeniu decisiv. El participd la cele ce se intAmpld mai mult in mod restrAns,intr-un cercmic, iar atunci trebuie sd te g6ndegti daci nu e totugi mai frumos sd cAnti sonata itr si bemol minor a lui Schubert decAtsd construiegti aparate sau sd scrii formule matematice." Am recunoscut cd tocmai in aceastdprivinfd aveam si eu indoielile mele, gi le-am vorbit despre disculia mea cu Sommerfeld 9i despre faptul cd viitorul meu profesor citase din Schiller: ,,Cdnd regii construiesc,cdrdusii au de lucru." si I{olf isi spu,se el pdrerea: ,,Avem cu tofii aceeasisoarti. Ca muzician trebuie sd investegti intAi nespus de multd

rnuncd doar pentru a stdpAni tehnica instrumentului, ba t hiar 9i atunci nu poli decAtsd cAnli mereu piese care au Iost interpretate mai bine de sute de alti muzicieni. Iar trr, c6nd vei studia fizica, va trebui intAi sd construiesti ('u multA trudd aparate pe care le-au construit altii mai bine, sau vei face rafionamente matematice care au fost gAndite in toate detaliile de altii inaintea ta. CAnd toata .rceastd muncd a fost depusd, ne mai rdm6ne oricum irr mdsura in care suntbm si noi ciraugi - contactul permanent cu muzica minunatd si uneori bucuria unei irrterpretdricleosebitde reusite. Voi veti izbuti din cAnd in cdnd sd inlelegefi o relalie ceva mai bine decAt a fost pclsibilinainte sau sd faceti o mdsurdtoareceva mai exact tlecdt au fdcut-o inaintasii. Nu trebuie sd contdm prea rnult pe faptul cd vom participa la ceva important, cd vom lace rur pas decisiv. Nici chiar atunci cAnd lucrdm inh.-un tlomeniu unde existd incd mult teren nedefrigat." Mama lui Walter;care ascultasegAnditoare,vorbi acum rnai mult pentru sine dec6t pentru noi, ca si cum gAntlurile prirrdeau formd cloar pe mbsurd ce le rostea: ,,Comparatia cu regii si cdrdusii este probabil intottleauna gresit interpretatd. Desigur, la inceput ni se pare ci1toatd strdlucirea vine de la regi, iar activitatea cdrdusi ;ilor e secunclard neimportarrt.i.Dar poate cd e tocmai invers. Poate cd strdlucirea regilor sebazeazd. trucla pe cirdusilor; de fapt, aceastdstrdlucire constdin faptul cd, pentru multi ani, cdrdu-sii de trudit din greu, dar au au pi implinirea bucuriei 9i succesului trudei. Poate cd personalitdlica Bachsi Mozart ne apar ca regi ai muzicii Itrmai pentru cd ei au dat timp de doud sute de ani atAtor rnuzicienimai mici posibilitateasd reinterpreteze mare cu rnigaldsi con;tiiciozitategdndurile lor, iai astfelsh le faci irrteligibile pentru ascultdtori. La aceastd trucld a reinterpretdrii participd ascultdtorii, tar astfel continuItrrile reprezentatein muzica marilor compozitori devin Dacdne uitdm la dezvoltareaistoric5- si acest l)rezente. Irrcru mi se pare potrivit in egald mdsurd pentru arte 9i

36

37

pentru stiinte -, atunci in fiecare disciplind au existat lungi perioade de linigte sau de clezvoltlre lenth. lar in aceste perioade rnunca constiincioasd,exactd pAnd la detaliu, e cea care conteazd.Tot ce nu e fdcut cu ddruire absolutdva fi oricum uitat si nici nu meritd pornenit. Dar apoi, acest proces lent, in care cle-alungui tinrpului se schimbd si continuturile disciplirrelor respective,aduce uneori, brusc 9i pe neasteptate, posibilitdti, noi continoi nuturi. Mari talente sunt atrase magic de acest proces, de fortele dc dezvoltare care se simt aici, iar aitfel se intAmpld ca intr-un interval de cAtevadecenii si intr-un spaliu restrAnssd fie create cele mai remarcabile opere de artd gi descoperiri gtiintifice de cea mai mare importantd. In acest fel a apdrut muzica clasicd la Vierra in jurndtateaa doua a secoluluial XVIIllea, tot astf'el pictura irr secolele XVlea si al XVtlea in Olanda. Marile talente al dau noilor continuturi spirifuale forma lor exterioard,ele creeazdformele adecvate,in care se desfdgoarddezvoltarea i"rlterioard, insh ele nu duc propriu-zis la aparitia accsturrroi continuluri. Este desigur posibil sd ne af'ldmacurn la inceputul unei epoci foarte frucfuoase pentru stiintele rraturii si atunci nu putem impieclica un tAndr sd doreascdsd participe la aceastdinflorire. Nici nu putem cere sd se infdptuiasch concomitent dezvoltdri majore in multiple clomenii ale artei 9i stiintei; dimpotrivd, trebuie sd fimmultumiti daca agaceva se intAmpld mdcar intr-un singur domeniu, dac.i putem lua parte nemijlocit ca spectatorisau in mod activ la o asemenea clezvoltare. La mai mult nu ne putem agtepta.De aceeagdsesccd reprogurile care se fac artei moderne - pictura modernd sau rnuzica modernd sunt nedrepte. Dupd marile probleme puse muzicii sau artelor plastice in secoleleai XVIII-Iea si al XIX-lea, si dupd ce aceste probleme au fost rezolvale, trebuia sd urmeze o epocd mai linigtit5, in care vechiul poate fi pdstrat, iar noul poate fi incercat doar tatonAnclnesigur 9i experirnentAnd.Comparatia intre ce poate fi construit

rrrmuzicd acum si rezultatelemarii epoci a muzicii clasice c inacceptabild. Dar ce-atizice daciln incheierea acestei st'ri afi incerca sd cAntati cAt mai frumos cu putintd partea k'rrtddin trioul in si bemol minor de Schubert?" A9a an-r fdcut, iar din felul cum risuna pe vioara iui si Ittrlf melodia usor melancolicdin c1o major din partea a rlr)u?il acesteipiese muzicale puteam bdnui tristeteape (,rre i-o provoca pdrereanoastr.i potrivit cdreiaepoca de lilorie a muzicii europenee definitiv apusa. CAteva zile mai IArziu, c6nd am intrat in amfiteatrul rrrrcle Sommerfelcli9i tinea cursul, am clescoperit rAndul in ,rl treileaun student cu pdml inchis la culoaresi chipul rr,rrccum irrexpresivsi cirigmatic,carc imi atrdscsc.ieja ,rlerrtiain sala de seminar dupd prima mea convorbire r u Sornmerfeld.Sommerfeld ne-a fdcut cunostinld, iar mai l,rlziu, c6nd ne-am luat rdmas-bunin poarta institutului, trri a spus cd il considera unul dintre cei rnai dotati ai sdi, de la careas putea invdla mult. Mi-a mai "lrrtlenti ',lrtrscd md pclt adresalui cu toatd incredereacAnclnu rrrf eleg ceva la ftzic|. il cherrruWolfgang; I'aulir si pdnd la ,,l,rrsitul viefii a fost penlru mine si pentru ce am incercat lrr sir fac in domeniul stiirrleiun prieten mereu bine-venit '.,r critic fin. M-am asezalagaclar rrrr lAngd el si l-am rugat ,,r tlrrpdcurs si-rni mai cleacAteva sfaturi pentru -studiile rrrllc. Tocmai atunci intra Sommerfeld irr sala de curs si, rrrlirnp ce rosteaprimele f-raze prelegerii sale,Wolfgimg ale ,r rrrri apucatsd-mi gopteascd ureche:,,Nu aratdca un la , olorrcl de husari?" CAnd, dupd preleg€)re, ne-am intors trrr,.rln seminar a lrrstitutului de fizicd teoretic6, de i-arm I'rr' lui Wolfgang in esenld cloudintrebdri. Voiam sh gtiu r,rl rlc mult trebuia sd invd! arta de a experimenta,daci ,1,,11'11111 ocup fir primul r6nclcu teoria si mai voiam sd md
(1900-1958), fizician .rlrstriac cu contribr-rtii ' lVolfgang I']ar.rli r , 'r r r , r r t , r L r i l e d e z v o l t a r e a m e c a n i c i i c u a n t i c e . L u i i se d a to r e a zi a l,r rr, ilrirtl cle exclr,rziunecare afirmi c.i doi electrorri ai trnrri atom rr :,(' l)()t.'rfla in aceeagistare cr,ranticii. pus bazele teoriei spiA r r r r l r r i I 'r 't 'r n i t r lN o b e l p e n t r t r f i z i c A ( 1 9 a 5 ) .( N . t.)

38

39

sd;tiu cAtde importantd era in fizica de azj- clupdpdrerea Iui - teoria relativitdfii in comparafie cu teorii atomicb. La prima intrebare, Wolfgang mi-a rdspuns: ,,$tiu cd Sommerfeld insistd ca noi si invdfdm gi ceva fizicd experimentald, dar eu unul cu siguranfd nu sunt in stare; nu mi se potriveste deloc manevrarea aparafurii. Mi-e clar cd toatd fizica se bazeazdpe rezultateie experi_ mentelor; dar, odatd ce aceste rezultate sunt clisponibile, hzica, cel pufin fizica de asldzi,devine prea dificiid pentru majoritatea fizicienilor experimentatori. Asta pentru ca, prin mijloacele tehnice actuale ale fizicii expeiimentale, pdtrundem in domenii ale naturii care nu mai pot fi descrise in mod adecvat cu notiuni din viata de toate zilcle. De aceea suntem clepcndentide un limbai matematic abstractpe care nu-l putem m6nui fdrd o instruire aprofundatd in matematica modernd. Tlebuie dir-rpdcate sd ne restr6ngemsi sd ne specializdm.Mie nu mi_L greu sd mAnuiesc limbajul matematicii moderne si sper id in felul ista voi putea realiza ceva in fiztcdt.pede aitA parte, o anume cunoagterea laturii experimentale e neapdrat necesard. Matematicianul pur, chiar dacd e bun, nuinte_ lege nimic din fizicd." l-am vorbii apoi despre discutia mea cu bdtrAnul despre cdlelusul negru si despre lectura cirfii .Lil9.g^l"", lui Weyl Spafhrtintp-rnaterie. povestea mea l-a amuzat vizibil pe Wolfgang. ,,Md agteptam", spuse el. ,,Lindemann este un fanatic al preciziei matematice. Toatestiintele naturii, chiar fizica 9i matematicd,sunt pentru el o pdldvrdgealdconfuzd.Weyl i.felege cu adevdrat ceva din teorii relativitdtii, si clin cauza asta Lindemann l-a scos bineinfeles din r6ndul matematicienilor seriosi." La intrebarea mea privind semnificalia teoriei rela_ tivitdtii si a teoriei atomice, rdspunsul lui Wolfgang a fost mai amdnuntit: ,,Aga-numita teorie speciald a ,Jluti.ri_ te[t", spuse el, ,,estccomplet incheiatd 9i trebuie pur si simplu s-o inveti si s-o folosesti ca pe orice altd disciplind

rnai veche a fizicii. De aceea,pentru cineva care vrea sd rlescopere ceva nou/ ea nu mai e prea interesantd.Teoria relativitdtii generale sau, ccea ce este cam acelasilucru, lcoria gravitaliei a lui Einstein nu este, in acelasi sens, irrcheiatd.Dar neajunsul ei e cd la o sutd de pagini cle tcorie cu cele mai grele calcule matematice apare cloar rrn singur experiment. De aceeanici nu se stie ai6t de sigur dacd chiar e aclevdratd. Aceastd teorie deschicleinsd rroi posibilitdti de gAndire si de aceeatrebuie neapdrat lrratd in serios. Eu am scris de cur6nd un articol mai ,rmplu despre teoria relativitdlii generale,gi poate tocmai ,le aceeami se pare cd in fond teoria atomicd e mult mai interesantd.ln fizica atomicd mai existd o mulgime de rczultate experimentale neintelese:ce ne spune natura intr-un loc se contrazicecu ce ne spune in alt loc, iar pArri ,rcumnu s-a putut contura o imagine fie si numai partial lipsitd de contradictii. Ce-i drept, danezul Niels llohr a leugit sd pund in legdturd ciuclata stabilitate a atomilor lirtd de perturbalii externe cu ipoteza cuantelor a lui l'lanck- carede asemenea e irleleasi - si mai recent nu re pare cd llohr a reusit sd facd inteligibile clin punct de vcdere calitativ sistemul periodic al elementelor si proI'riet5lile chimice ale fiecdrui element in parte. Dar cum ,ulumenu mi-e prea clar,fiindcd nici el nu poate elimjna t rurtradictiile pomenite. Deci in acest domeniu se tatorreazd cea mai deasdceald si probabil cd vor mai trece in , iitiva ani pAna se va gdsi o orientare.Sommerfeld sperd r',rpe baza experimentelor sd poatd fi ghicite noi legitdti. l,l credein relatiile dintre numere, aproapeintr-o mistici ,r rrumerclor, pitagoreiciipe vremca lJr in legaturdcu ca ,rrrnonicele corzilor oscilante.De aceea noi numim aceastd l,rturda stiinfei lui <Atomisticd>,dar pAnd acum nimeni rrrra gdsit ceva mai bun. Te vei descuicapoate mai usor rlircdnu cunogti bine fizica de pdnii acum in extraordinara li irrchidere.Deci esti in avantaj" - iar Wolfgang sur6se I'rrlirrmalilios spunAnd- ,,dar,evident,ignorantanu e rr garanfie a succesului."

40

47

in ciuda acesteimici impoliteli, Wblfgang imi confirna de fapt tot ceea ce-mi servise drept motivarlie pentru studiul fizicii. Eram deci bucuros cd tru-mi incercasem puterile in matematica purd, iar cdlelugul cel negru clin biroul lui Lindemann imi apiru in amintire ca o ,,patte a aceleiputeri carevrea mereu rdul si facentereubineie"I.

3

CONCEPTUL DE,,INTELEGERE-

ix przrcAMoDERNA
(1q)oJq))\
\L /L V L /L L J

I Citat din fnrrsfde Cioeihe, (N. referitorla N{ephisto. i.)
AL

l'rimii cloi ani de studentiela Munchen s-au desfdsurat in doud lumi foarte diferite, pe cle o parte in grupul de Prietenidin migcareade tineret si pe de alta in domeniul irbstract-raliclrral fizicii teoretice,iar ambele erau atAt al tlc pline de viat.i intensd, incAt md al'lam mereu intr-cr stare de tensiune maximd. Tiecereade la o lume la alta nu era ugoardpentru mine. La seminarul lui Sommerfeld, tliscufiile cu Wolfgang I,auli reprezentauo parte import.rntda stucliului meu. Dar stilurile noastre de viatd erau ,rproape diamctral opuse.in timp ce cu iubeam lumina zrlei si imi petreceam,cAnd puteam, tot timpul liber in ,rlaraorasului fdcAndclrumetii prin rnunli sau mergAnd l,r inot si pregdtincl mAncarea pe malurile cAte unuiar rfirrtre lacurile bavareze,Wolfgang era un om al noptii. lrl prefera orasul, se ciuceaprin localuri sd vacld spectacole ,rrrruzante apoi lucra neintrerupt cea mai mare parte si ,r rrcrpfii problemele lui de fizicd,cu maximd intensitate la i'i cu mare succes.Desigur cd, spre p.irerea de rdu a lui lirrrnmerfeld,venea rar la cursurile de dimineatd si ajturgea ,lt'-abia la prAnz la seminarii. Aceastd deosebire dintre noastrede viald provoca tot felul de impunsdturi "lilurile rnrnice, dar nu putea tulbura prietenia noastia.lntere,,rrl nostru comun pentru fizicd era atAt de puternic, nr('at anula diferenteledintre preocupdrilenoastrein alter ,lrlrnenii. f )acd rnd gAndescla vara anului 1921siincerc sd adun rrrullirnea amintiri intr-o singurd imagine, imi apare de
,1 1 ii.)

A,)

in fafa ochilor o tabdrd cle corturi la marginea pddurii; mai jos se intinde lacul in care cu o ,l i., urmd ne scdldaserdmin semiintunericul d inaintea rdsdritului, iar in spate,i. depdrtare se vdd cresteleM'ntilor Benedictini. Camarazii mei dorm incd, iar eu pdrdsesccortul sinsur inairrteardsdritului, pornesc pe poteci spre cea mai apropiatd gard, pentru ca trenul cle dimineatd sd mi ducd rapid la Miinchen, ca si ajung la seminarul lui Sommerfeld cle la ora 9. Potecamerge int6i la vale, spre lac, printr-o zond mocirloasd,apoi pe un deal cu de unde se -orene, poate vedea in lumina diminefii lanful Alpilor de la Munlii Benedictini p6nd la Zugspitze. pe pdglnile inflo_ rite apar primele secerdtori,iar eu regret un pic cd nu mai pot, ca acum trei arri la GroGthalerhof in Miesbach, sa lucrez ca argat irrcerc6nd si manevrez masina cle cosit trasd de perecheade boi at6t de drept peste pdguneinc.it sd nu rdmAndnici o fAsiede iarbd necositd-- tiranul nostru numea agaceva un ,,purcel". Astfel se succedauin gAn_ durile mele, intr-un amestecplin cle culori, imagini-din viata coticliandla tard, strdlucireapeisajului si prelegerea lui Sommerfeld cdh"ecare md indreptam, si eram coivins cd sunt cel mai fcricit trm din lumr,. Dacd apoi, o ord sau doui dupa ce cursul lui Sommerfeld se terminase,apdreasi Wolfgang in sala de semi_ nar, intAlnirea noastrd putea sd se desfdgoarein felul urmdtor: ,,Buni dimineafa, iatd-l pe apostolul naturii. Arati de parcd iar ai fi trdit dupd principiile sf6ntului vostru protector I{ousseau.Lui i se atribuie celebrul lait_ motiv ,,Partea "ilrapoi la naturd; in copaci, maimufelor.>>,, a doua nu e din ll.ousseau",puteam replica eu, ,,iar de cdldrat in copaci nici vorbd. Dar puteai sd nu spui <Bund dimirreata,', ,.[lurra ci amiaza'. E ora 12.Sublirriez: 12. ora In curdnd va trebui sd md iei cu tir-re intr-unul dirr loca_ lurile taie de noapte, ca sd capdt si eu inspiralii fizice." ,,Tie nu ti-ar ajuta la nimic; clar ai putea sdlmi -spuice_ai aflat despre lucrdrile lui Kramers, de"pr" ca." o"i susline irr curAnd un referat." Astfel, discutia se transforma imecliat
fa

intr-un dialog pe teme profesionale.La discutiile noastre l)c teme de fizicd participa deseorisi un alt student, Otto Laporte,care,cu pragmatismul lui inteligent si lucid, era rrrrbun mediator intre mine si Wolfgang. Mai tArziu a publicat impreund cu Sommerfeld lucrdri importante tlespre aga-numita structurd de multiplet a speitrelor. l)robabil datoriti irrtervcntiei am orgarizat ociata lui in trei, adicd Wolfgang, Otto si cu mine, o excursiecu bicir lctele in munti, de la Benediktbeuernpeste Kesselberq si Ptlndla Walchensee de acolo mai depirte in Loisachtal A fost, cred, singura clatd cdrrd Wolfgang s-a incumetat sil pdtrundd in lumea mea. Dar acestexperiment a rodit rrrcd mult timp prin lungile disculii pe care le-am purtat, rrrdoi sau in h'ei,de-a lungul intregului drum si chiar mai l,lrziu la Mtlnchen. Iati cd eram pentru cAtevazile impreund in drumetie. l)rrpd ce urcaserdm cu oarecareefort, impingAnd bici,lctele, pAnd pe saua muntelui Kessel,am continuat fdrd I'nrbleme pe drumul tdiat in munte pe abrupful mal vestic ,rl lacului Walchen - pe atunci nu-mi inchipuiam ce rrnportantva deveni mai t6rziu acest petic pdm6nt pentru rnine- si am trecut prin locul unde odinioard,demult, rrrrb.itrAnharpist impreund cu fiica lui s-au urcat in posl,rliorrulcu careGoethe cdldtoreaspre ltalia, devenind ipcli rrroclelele pentru Mignon 9i bdtrAnul harpist dinWithihn hlristcr.Dincolo de lacul intunecat avdzulcoethe pentru l)r'irnaoard coama inaltd a muntilor inzitpezili, agocu^ 'n ric in jumalul sdu. Dar desi ne ldsam pdtrunsi de bucurie imagini, discufiilenoastrcseintorceaumereu lrrivind aceste r ,ltreintrebarile carene preocupau, legatede studiile noasln'si de stiintd. Wolfgang m-a intre'batodatd - cred cd era intr-o seard, l,r rrrrhan din Grainau .- dacd am irrtelesteoria relativrl,rtii a lui Einstein,teorie carejuca un rol atdt de imporl,rrrlirr seminarul lui Sommerfeld.Am rdspunsdoar ci nu ',lrrrcc sd-i spun, fiindcd nu-mi esteclar ceitrseamndverbul ,.,rirrlclege"in stiinjele naturii. Constructia rnatematici a

,1 /1

45

teoriei relativitdlii nu-mi dddea bdtdi de cap, clar asta nrr insemna cd am si inteles de ce rrn obse.ruto, in rniscare dddea alt senscuv6ntului ,,Iimp" dec6t un obse.vatcx in repaus.Aceastdambiguitate a notiunii de timp rdmAnea pe"lu mine inspdim6ntdtoaresi de aceea inci di neinteles. ,,Dar dacd ti-e cunoscutd constructia matematicd,,,imi replicd Wol fgang,,,atunci poti calcula pentru orice experi_ ment dat ce vor observasau mdsura atAt observatorul in repaus/ c6t si cel in mi.scare. Stii de asemeneaca avem t<rate motivele sd presupunem cd un experiment real va da exact acele rezultate pe care calculeie. prevdd. le Ce vrei mai mult?" ,,Tocmaiastae dificultateapentru mine,,,am rdspuns, ,,cdnu gtiu ce se poate cere in plus. Dar, intr_un ariumit sens, md simt inselat de logica cu care functiorreazd aceastd constructiematematicd.Sau pofi spune si asa:am inteles teoria cu capul, dar incd ., ., inima. Cred cd stiu ce este ,,timpul, si fdrd sd fi invdla t fizic6,iar atAt modul de a gAndi cAtgi modul nostru de a acfionapresupun lotq intotdeauna acestconcept naiv de timp. S_arprt"o i.rr_ mula si asa:modul nostru-dea gAndi fapful ""bu."urirpe cd acestconcept de timp funcfi.oneaza, astfel iniat avem succescu el. Dacd pretinclem acum cd acestcclncept de timp ar trebui schimbat, atunci nu mai stim clacdllmba pe care-o folosim 9i modul nostru de a g6ndi mai sunt unelte folositoarepentru a ne descur.a. Nu vreau sd m.i sprijin,aici pe Kant, care descriespaliul si timpul ca forme apriorice si vrea sd confere osif"l oc"stor forme fundamentale,a-sa cum pdreau a'fi valabile si in fizica dinainte. un caracter absolut.Vreaunumai sa sublirriczca vorbelc si gdndurile devin nesigure dacd modificdm concepte fundamentale, iar nesiguranta nu poate fi impicatd'cu intelegerea." Otlo gisea cd scrupulele mele sunt neintemeiate. ,,in -." fiIozoha tradifionald" ,-ziseel,,,asemenea concepteprecum <spatiu>si <timp>,par sd aibd o semnificatie precisdca.e nu se mai poate schimba. Dar astaaratd numii cd aceastd

lilozofie tradiliorrald e gresiti. Nrr md pot impdca cu cxprimdri elegantedespre <fiinta> spafiului si timpului. I'robabil cd te-ai ocupat deja prea mult cu filozofia. Dar ,rr trebui sd cunogti si definitia hazlie: ,.F-ilezofia este ,rbs7s1gu sistematicd de un limbaj inventat anume cu ,rcestscop.> Orice pretentie de absolut trebuie astfel n'sprinsd de la bun inceput. in realitatear trebui folositer rrrrmaiacele cuvinte si concepte care pot fi puse nemijItrcit in legdiurd cu observatia senzoriald,care desigur I'oatefi inlocuitd cu observatiamai complicatd din fizicd. Ascmeneaconceptepot fi inlelese fbrd multe explicatii. 'lircmai aceasti intoarcere la ceeace poate fi observata fost trrlrele merit al lui Einstein.Einstein a avut dreptate sd porrreasca la aceasta de constatare barrald;limpul estc ((,(:Ace se poate citi pe ult ceas. Dacd te tii de aceasti .,r,rnnificatie banald a cuvintelor, atunci nu existd difir ultiiti in teoria relativitdtii. De indati ce o teorie permite ,,,iprevezi in mod corect rezultatele observatiilor, teoria rlr J)unela dispozifie tot ce e necesarpentru a inlelege." Wolfgang i9i exprimd unele rezerve. ,,Ce spui tu e r ,rl.rlril doar dacdacceptdm anumite condilii f^oarte imporl,rrrle, carenu le putem lSsaneexprimate.lntdi, hebuie pe lirn siguri cd previziunile teoriei au o singurd sem".i rrrlit'atie cd sunt necontradictorii. cazul teoriei relain 9i lrvitr'rtii, datoritd constructieiei matematiceclare,aceasti , r)n(litieeste indeplinita. in al doilea rAnd, clin insdsi ',lrrrt'turaconceptuald a teoriei trebuie sd rezulte pentru ' ,ul l('nomene teoria poate fi aplicatd si pentru cire r-ru. I l,rtii rru ar exista o asemenea granifd, atunci orice teorie nu l)uteafi imediat respinsd,deoarece existdteoriecare 'rt ',,rltoati prezice toate fenomeneledin lume. Dar chiar si rl,rr,tucestecondilii sunt indeplinite, tot nu sunt chiar ',rlirrlci'iin mod automatinlelegem deplin numai pentru ,,1 p11[g1n prezice toate fenomenele care aparfin domerrrrrluircspectiv. putea sd-mi itrchipui si contrariul: un As ,l, rrnt'rriu experienfeipoate fi deplin inteles fdrd a putea al I'rr'/r(t' prin calcul rezultateleexperimentelorviitoare.,,

46

47

Prin exemple din istorie am incercatsd motivez indoielile mele pil.rind echivalenla dintre capacitateade a prezice prin calcul si a infelege. ,,$tii cd in Crecia anticd astronomul Aristarh se g6ndise la posibilitatea ca Soarele sd se afle in centrul sistemului nostru planetar. Acest gAnd a fost insd respins de Hipparh si dpoi a fost dat uitdrii, iar Ptolemeu a pornit de la premisa cd PdmAntul se afld in centru, nemigcat,si a privit traiectoriile planetelor ca fiind compuse din mai multe traiectorii suprapuse,cicluri si epicicluri. Cu acestmod de a vedea sistemul planetar, a putut prezice foarte exact eclipselede soare9i de lund, 9i de aceeateoria lui a fost folositd ca o bazd sigurd a astronomiei timp de peste un mileniu si jumdtate. Dar chiar inlelesesePtolemeu sistemul planetar? Nu cumva abia Newton este cel care a explicat cu adevdrat prin gravitalie miscarea planetelor, Newton care cunogtea pentru legea inertiei gi care a introdus forla drept cauzd, care a inleles modificarea miscdrii? Nu este el primul aceastdmigcare?Asta mi se pare o intrebare decisivd. Sau sd ludm un exemplu din istoria mai recentd a fizicii. La sf6rgitul secolului al XVIIilea, cAnd fenomenele electrice incepuserd sd fie cunoscute mai indeaproaPe, existau calcule foarte exacte referitoare la forlele electrostatice dintre corpurile incdrcate electric,agacum am invdlat din prelegerile lui Sommerfeld. Corpurile erau considerate, ca in mecanica lui Newton, purtdtoare ale forlelor. Dar abia cdnd englezul Faraday a schimbat intrebareaintr-una despre cAmpul de forte, adicd despre repartizarea forfelor in spaliu si timp, a gdsit gi fundamentul pentru intelegerea fenomenelor electromagrretice,care a putut fi apoi formulatd matematic de Maxwell." Otto era de pdrere cd acesteexemple nu erau Prea convingdtoare.Aga cd spuse: ,,In acesteexemple nu vdd decAto diferenld graduald, nu o deosebirefundamentald. Astronomia lui Ptolemeu era foarte bund, altfel nu ar fi rezistat un mileniu 9i jumdtate. Cea a lui Newton nu era nici ea mai bund la inceput, si abia cu trecereatimpului

:' ir vdzut cd miscdrile corpurilor ceregtipot fi intr-adevdr l)rcziseprin calcul mai exactcu ajutorul mecaniciinewtorricne decAt cu ciclurile 9i epiciclurile lui Ptolemeu. De l,rpt,ns pot sd recunosccd Newton ar fi fdcut ceva fun,lirrnentalmai bun dec6t Ptolemeu. A dat cloar cl altd n'prezentare matematici miscirii planetare, iar de-a lrrngul secolelorea a avut mai multirl..es." Wolfgang gdseacd acestmod de a privi lucrurile era lrrtusi prea unilateral pozitivist. ,,Eu cred", rdspunse el, astronomia lui Newton se cleosebeste ,,t'i"r fundamental t lt'cea a lui Ptolemeu.Si anume: Newton a schimbat modul ,lt' formulare a intrebbrii. El a inceput prin a-si pune rrrtrebdrinu in legdturd cu migcdrile, ci cu cauza lor. El ,r g:isit forla drept cauzd a miscdrilor; iar apoi a descol)('ritcAin sistemul planetar forfelesunt mai simple clecdt rniscdrile.Le-a descriscu ajutorul legii gravitati-eidescol,('ritAde el. Dacdastdziafirmdm cd am intelesmiscarea de vrem de fapt sd spunem lrlirnetelor la Newton incoace, t ,1putem intemeia miscdrile planetelor,carese dovedesc ,r li foarte complicatela o observafiemai atentd,prin ceva lrrirrte simplu, 9i anume prin forfelegravitatiei,iar astfel h' pulsrn explica. La l)tolemeu,complicatiilemischrilor prirr suprapuner"i ciclurilor si epicil,utcau fi descrise , lrrrilor;dar acestea trebuiau sd fie pur 9i simplu o.."pl,rlc ca fapte empirice. In plus, Newton a ardtat cd la rrriscarea planetelor se ir-rtAmpld esenld acelagilucru in r,r lu aruncarea unei pietre,la oscilatiile unui pendul sau l,r tlansul unui 5;iroscop.Explicatia ner,vtonianda sis_ It'rrrului planetar este cu mult superioard sistemului I'lolemeic tocmai pentru c.i in melcanicalui Newton Ir'n()rreneatAt de diferite pot fi aduse la aceeasibazd, si ,urrrmecunoscuta lege <masa x acceleratia- forlar>.,' ( )tto nu se d 5du incd bdtut. ,,CuvAntul ,.cauzdr,forta rllt,pt cauzd a miscdrii, totul sund foarte frumos; dar, in lontl, prin astas-a fbcut doar un mic pas inainte. Fiincicd l)utem sd ne intrebdm mai departe caie este cavzairetrlru lor'lr'i, pentru gravitatie?Aga inc6t, conform filozofiei tale,

48

49

migcareaplatretelor va fi ilr mo.l real ((Pede-a intregul" abia atunci cdnd vorn cllllt)aste cauza pentru infelearsa . .m.cl trtl i t rfi tti t tt rtt." tie grar,'ita s.ar critici a conceptului Wolfgang se oPuseenergicacestei putem contilrutr si punem intrebiiri ' t1e ,,cauzd". ,,Evicleni Aceastaestebaza oriciirei stiinte. Dar aici acestarguruellt nu e pl'ea potrivit. A intelege Iraturtl insealntril clesigur a deslusi conexiunile clindutrul ei; rr sti cu siguratltaicil lllotl ei ai ajuns sircunogti angrerrajul intericlr.Utr a-scutcneil de a sti nu se poate baza pe cunoastereartlrui fcnotnelr singular stru a utrui grup cle fetronreue,chiar clttcas-a atutrcictitrds-art descoperitin ele o anume orditre,ci clclar legaturilerclintre cl multituclinerclc fapte ale recunlscut experictrtei,iar acesteaau putut fi ilrtemeiate pe aceea-si i9i ba2a simpli. Atunci sigurarnla are terneiul tocnraiill aceastirnultitudirre.l'ericolul cle a gresi devil.tccu atAt sunt urai diversc si nlri cuprinmai mic cu cAtfetromenele si z,itoare, cu cAtprincipiul comull pe caresutrtintemeiate ermai simplu. Iar faptrrl ci tnai t.lrziu vor li clescoperite legaturi si rnai cuprinzitoare llu este niciciecurllull t." corrtraargumen ,,lar tu crezi ch tre puteur increde itr tetlria relativitirtii cle tocmai pentru c.i leaga in tnocl unitar o rnultiiueJitre fapte, clepilcli in electrodinamicacclrpurilor ilr miscare, si le intemeiaz.l pe o baz.i cotnutrd.Deoarecerelafia ur-riugor clepitruns, sc nargtcr tard esteaici simpli ;i maternatic cd am ,.inteles,'- desi trebuie sti ne in noi sentimetrtul obi;nuim cu o semnifica!icnoui, sau mai bine zis schitnsi bala, a cuvilrtclor ..spa!itr', .'timp''." Saitul clecisivla Newton, ,,Da,cam astae p.irereameat. ca si la Faraclaype care tocmai l-ai porrrenit,a iost noul mocl de a formuia intrebtirile, si .1repturlll.lrc trortl tnoll foartc gctleral vorldmuritor cie "a inielege', itrsearntr.i, conceptecll ciirc s.l prlr[i1gs1bincl, sa clefii reprezentari, noagte legdturile dintre o multituclitrtr tle ftrlrolnetreca cuprillde', cu nril1tea. fiind unitare;iar astainseamni <(a cincl o situatie particr:lard, se G6ndurile noarstre litristesc

;rparent tulburdtoare, estedoar un caz particular al unui intreg mai cuprinzitor, care tocmai cle aceea poate fi l'ormulat mai simplu. intemeiereadiversitdlii col-orate pe ('ceace este simplu si general - sau, ca sd formuldm in spriritul grecilor tdi: a lui ,.mult' pe ,.unul,, - este ceea ce noi desemndm prin "a infeleger".Capacitatea de a prezice prin calcul va fi deseori o urmare a faptului de .r fi intelers, a fi in posesia conceptelor potrivite, dar de rru este pur si simplu iderrtici cu intelegerea." Otto murmurS: ,,Abuzarea sistematicdcle un limbaj rrrventatanume cu acestscop. Nu vdd de ce trebuie sd vorbim at6t cle complicat clesprelucrurile astea. I)aci lirlosim limba astfelincAt sd se referela observatiile nemijItrcite,aproape ci nu pot avea loc confuzii, pentru ci ,rtuncistim ce inseamni fiecarecuvAnt.Iar clacdo teorie rirspunde acesteicerin!e, atunci va putea fi ir-rteleasi si l',iramull,r filozofic." Dar Wolfgang nu voia sd accepte fdrd replicd acest purlct de vederc. ,,Aceastd cerint.i,caresurrdatdt de plauzibil, este,agacunt gtii,subliniati cu precddere Mach, de si uneori se spune c.i Einstein a gdsit teoria relativitifii l)entru ci a urmat filozofia lui Mach. Dar acestmod de ,r trageconcluzii mi se pare o simplificaremult prea mare. I',stecunoscut faptul ci Mach r1u a crezut itr existenta ,rtomilor,pentru ci putea argumenta,pe drept, cb nu pot li observati in nrod clirect.IJar existd multe fenomene in lizica si chimie p€rcare de-abiaacum putem spera sd le rrrtclegem, clupa ce stim cd atomii existd.Aici Mach a fost t'r,iclent indus in eroarechiar de principiul lui, pe care trril recomanzicu atAtainsistenli, si nu vreau sd privesc ,rstaca pe o purd intdmplare." face gregeli", ziseOtto impdciuitor. ,,Nu tre,,Fiecare lrrriesd le ludm ca motiv pentru a reprezentalucrurile intrrrn mod mai complicatclecAt sunt ele.Teoriarelativitdiii r'ltAt ciesimplh,inc6t poate fi inteleasd adevdrat.Dar cu in teoriaatonricdlucrurile aratdirrcddestul de nebulos.,,

50

51

$i a9aam ajuns la a doua temh importantd a discutiei noastre. Dar disculiile asupra acestui subiect s-au prelungit cu mult dincolo de excursianoastrd cu bicicletele si au fost continuate inclelung la serninarul de la N4tinchen, deseori impreruni cu profesorul nostru, Sommerfeld. Subiectulprincipal al seminarului cu Sommerfeld era teoria atomicd a lui Bohr. Aceast.iteorie reprezenta atodin Anglia mul -baz6ndu-se pe experimenteleclecisive ale lui I{utherford - drept un sistem planetar in miniaturd, in al cdrui centru se aflti nucleul atomic ce confine este mult rnai mic aproape intreaga masd a atomului, c-lesi decAt atomul, 9i e inconjurat de electroni, asemdndtor trebuiau insd planetelor.Traiectoriileacestorelectroninr"r sd depindi de forte si cleistoria lor sau s.i poatd fi modificate cle eventuale influenfe exterioare,aga cum n€r-am astepta la un sistem plarreta4 ci irebuiau - pentru a ciudatd a materiei fa!d de acliuni clin explicastabilitatea exlerior - sd fie tleterminate cle ccxrdilii suplimentare care nu au nimic comun cu mecanicasau astronomia in sensul tradifional. De la celebralucrare a lui I'lanck din anul 1900,asemeneaconditii erau numite conditii de in cuantificare.Iar acesteconditii acluceau fizica atomicd acel ciudat elernent dermisticd a nurnerelor despre care a fost vorba si mai sus. Anumite rndrimi calculate pclrnind cle la traiectorie trerbuiausd fie multipli intregi ai unei urrit.iti debaz.d, gi anume cuanta cle acfiune a lui Planck. Asemeneareguli aminteau de obsen'aliile vechilor pitagoreici, conform cdrora doud corzi oscilante sund impreund in mod armonic atunci c6nd, la tensiuneegald, lungimile lor se afld intr-un raport de numere intregi. Dar ce aveau in comun traiectoriile de tip planetar ale electronilor si vibratiile corzilor'/ Incd mai problematic era modul in care trebuia sd fie imaginatd emisia luminii de cdtre atom. l:lectronul emitdtor trebuia sa facd un salt de cuantjcd pe alta, iar ener5;iaeliberatd prin pe o traiectorier acestsalt se regdseaca pachet,numit cuantd de lumind, ir"rradialia emisd. Asemenea reprezentiri nu ar fi fost

lrrobabil luate in seriosniciodatd dacd prin ele nu s-ar fi J)utut explica foarte bine si foarte exact c, serie intreagd tle experimente. Pentru noi, studentii tineri, acestamestecde misiicd ,r rrumerelor 9i succesempiric de netdgdduit era fascinant. | ,irscurtd vreme dupd ce incepusem studiile, Somrnerfeld rrni ddduse ca temd sd trag concluzii clespretraiectoriile t'lcctronilor implicafi si despre numerele lor cuantice,folosind anumite rezultate experimentale pe care le primise .lc la un prieten fizician experimentator.Nu erfost greu, rlirr rezultatul a fost deosebitde straniu. Trebuiasd accept ( il numere cuanticenu numai numere intregi, ci si jumdllti de numere intregi, iar acestlucm contraziceateclria ( rranficA misticanumerelor lui Sommerfeld.Pdrerealui si Wolfgang era cd poate voi mai introduce 9i sferturi si optipi de numere intreS;i, astfel,pAnd la urmd, in mAiiar rrilc mele, toatd teoria atomicd se transforma in far6me. lrrsiiexperimentele ardtau chiar asa,ca 9i cum existenta prrndtdtilorde numere cuantice ar fi fostir-rdreptdfitb, iar ,rtcst lucru nu fdceadec6t sd adauge incd un element cle rrt'inteles celor deja existente. Wolfgang isi pusese o problemd mai dificild. Voia sd vr,rifice dacd intr-un sistem complicat, pentru care se astronomiei, teoria l)llleauincd facecalculecu metoclele Irri llohr 9i conditiile cuantice Bohr-Sommerfeld condu( (,ilu la rezultatele corecte.in discutiile noastre de la l\4iirrchen ne exprimaserdm indoiala dacd nu cumva ',lr('cesele pAnd aculn ale teoriei nu se reduc la sisteme de ,llosebit de simple si clacdnu cumva chiar la sistemul I'ulin mai complicatpe careil studia Wolfgang ar apdrea nr'(()llcorcf anle. lntr-o bund zi, Wolfgang md intrebd in legdturd cu ,rtt'.rstd lucrare: ,,Crezicd existi de fapt pentru electronii ,lirr atomi ceva ce putern numi traiectorie?- I{dspunsul rrrcrrtrebuie sd fi sunat cam intortocheat: ,,inlAt, putem , rlr5,1'1'y3 direct traiectoria unui electronin camera cu ceat,i. I l,rrl luminatd de condensa picdturilor de ceatdaratdpe

52

53

unde a trecut electronul. Daca insd existi o traiectorie a electronului in camera cu cea|6,atunci trebuie probabil sd existe una si in interiorul atomului. Dar trebuie sb recunosccd si eu am inceput sd am indoieli cu privire la asta.I)entru ci noi calculdm o traiectorieconform legilor mecanicii clasicea lui Newton, insi apoi ii conferim, cu ajutorul concliliilor cuantice, o stabilitate pe care nu ar iar trebui s-o aibd nicioclati conform tocmai acestorlergi; cAnd, la emisia de radialie, electronul sare de pe o traiectorie pe alta - si se pretinde acestlucru - atunci preferdm s.i nu mai sFuncm nimic nici rlespre acestsalt, nici desprece faceelectronul:un salt in lungime sau unul in indltime sau altceva la fel de frumos. Asa ci, intr-un anume fel, toati povesteaasta cu traiectoriaelectronului ?n atom trebuie sd fie un nonsens.Dar atunci ce este?" Wolfgang f.lcu ur-r semn crl capul. ,,Totule intr-aclevdr inspdim.lntdtor clemistic. Dac.iexista o traiectoriea electronului, atunci acestelectron se migci eviclernt periclclic, Atunci, conform legilor erlectroclicu o anurnitd frecver-r!.i. namicii, rezulti c,1sarcina electric.iin mi-scare perrioclic;i iar emite oscilaliielectrice, astainsealnni pur ;i sinrplu cd este emisd lumind cu aceasti frccvcnli. [)ar se spune cd nici nu poate fi vorba despre asa cevai rlinrpotrivd, frecventade oscilatiea luminii emise se afl6 undeva la mi jloc, intre frecventacorespurrzitonre traiectoriei tl i naintea misteriosr.rlui si a celei de clupi sait. 'loate astea salt sunt in fond nebunie curati." ,,Chiardaci-i nebunie,tot are o metorla", am citat eu. ,,Da, poate. Niels l3ohr pretincle cd acum cunoaste pentru fiecareatom clin sistemul preriodical elementelor chimice traiectoriile electronilor,dar in cazul de fatb noi doi nu credem, dacd suntern sinceri, in traiectorii arle electronilor.Sommerfeld,poate,mai credein ele.$i tcltusi traiectoriaelectronilorin cameracu ceatdpoate fi vazuti intr-un bine de noi tofi. I'robabil iot Niels llohr are clreptate anumit sens;clar noi nu stim incd in care sens."

Spre cleosebire Wolfgang, eu eram optirnist in pric1e vinta unor asemeneaintrebdri, asa c.i arn r.ispuns cam rn ielul urmdtor: ,,Cis€:sc fizica lui lSohre fascinantd, ci rrrciuda tuturor clificultatilorei. lJo]rrtrebuie s.i fie si el ( ()nsti€rnt porneste de la prernise care contin contracd ,lictii, clecinu pot fi valabiler fornra asta. in plus, .rrc in rrrr instinct care nu di gres si stie sti clblina din acestcr I'rcmise contradictrlrii rrn tablou clestul cle veriilic al It'rromeneloratclmice.in ftrrrd, []ohr frllosestemecanica t l.rsici sau mecanicacuantici ata cum un pictor fclktsestc 'fabloul nu e cleterminat pensul.i si de I'errsula culorile. r,iculori, iar culorile nrr sunt nicioclati reralitatea; cind clar vezi tabloul, precum artisttrl, cu ochii mintii, poti - fie ','itloar impe rfect - si-l reprezinti cu pensula 9i culoriler ,,i pentnr cetilalti Bohr crrnoaste . foarte exact comportarrrcrrtul atonrilorla emisiaraclitrtiei, proceserle in chimice ',,ruin multe alte imprejurhri, iar arstfel ciptitat intuitiv a o rcprrezentareshuctrrriidivergiloratomi; rrn tablou pe a r,u'cVr€csil faci inteligibilcelorlaltifizicienicuajutoiui rrrijloacelor irnperfecteale traiectoriilor electrcnilor si , onclitiilor cuantice.Nu e nici mir:ar atAtclesigur cri llohr rrrsusi creclein traiectoriileclectronikll in atom. I)ar e ( ()nvinscleexactitatea imaginilor sale.Iraptul cti pcrrtru ,rteste imagini nu existi inci un limbaj sau r) exprirn.rre rrratematic.i aclecvate e o nenorrtcire. ult Dimpotrivi, e o tcrndde lucru extrem de tentantti." Woligang rimase sceptrc. ,,intAi\.reiu sb n"ri laimuresc ,l,rci premisele clin moclerlul l3ohr-Sommerfelcl corrtlucltr r('zultateraticlnalein prclblernala carelucrez. Dacd nu ,,i presinrt c.l a9ase va int6mplo - atunci cel putin stirn ( (' nu funclioneazd,iar astfel facem un pas itrarinte." Apoi r ()ntinudg.lnclitor:,,lmaginile lui Bohr trebuie si fie cumva ,rtlcvdrate.Dar cum pot fi inlelese si ce legi se af-ldin ''Pir tele Ior?" Clcvamai tArziu, clupd o cliscutielungd clespreteoria ,rlornicda lui l]ohr, Sommerfeld mi intreb.i brusc; ,,Ati ,lori si-l cunctasteti l3ohr persotral?Bohr va tine 1r-r pe

54

55

curArrdo.seriede prelegeri la Gottingen despreteoria lui. Sunt invitat sd particip 9i a9 putea si vd iau cu mine.,, A trebuit sd ezit un moment pAna sd rdspund, fiirrdcd o cdldtorie cu trenul p6nd la Gottingen si inapoi ar fi repre_ zentatpe atunci pentru mine o problemd financiarj cle nerezolvat. Poate cd sommerferd i observat expresia fetei mele. in orice caz, a acldugatcd s-ar putea ,."p: J; ;o-r"il_ rile cdldtoriei, iar eu am acceptatimediat. Vara.timpurie a ar-rulu 19ZZ imp ctdob C ottingenu l, i ise o1d;.e_lyl prietenos cu vile si grbclini cle Ia poaleje'--r.,,-.,l telui Hain, cu nenumdrate tuiisuri inflorite, trandafiri si straturi de flori, asa incat fie si .umai strdlucireacadrului indreptbtea numele pe care l-am clat mai tArziu acestor zile: ,,FestivalulBohr,, i1ela GOttingen.lmaginea primei prelegeri mi-a rdmas nestearsdi. imintire.-Amfiieatrur era arhip-lin. Fiziciarrul danez, pe care il recunosteai imediat dupd statura lui cle ,cor-.,dir,,urr, stdtea cu capul ugor aplecat,prietenos si pulin stAnjenit,pe podiumul asupra cdruia se revdrsa prin fereastra deschisd toatd lumina verii de la Giittirrgeri. Boh.t vorbea clestulde i.cet, cu un ugor accentdanez,iar cAnd explica pe rArrdfiecare dintre presupozifiile teoriei salealegeacuvintele cu mare atentie,mult mai grijuliu clecAt eram noi obisnuili de la SommerfeLl, iar in spatele celor mai multe fraze for_ mulate cu grijd deveneauvizibile lur"rgi giruri de g6ncluri, din care numai inceputul era formulat, si al cari, capai se pierdea irr penumbra unei pozilii filozofice .uru impresionat puternic. Conlinuiul prelep;eriipdrea nou -_u si ir-racelasi timp cunoscut. studiasem tlioria-lui Ilohr ia seminarul lui Sommerfeld, a;a irrc6t stiam despre ce era vorba. Dar, spuse de Bohr, lucrurile surrau altfel ciecAt
I Niels llohr (1855-1962), fiziciar.r clanezcare, prin m.delul s.ir.r at.mic, in care electronii se rote,scpe orbite in jir^rl nucle'lui, a pr'rs bazelc' ..ei prime variante ir mecanicii cui.tice. A jr-rcatr.rn r.l central in interpretarea rezr.rrt.rtel.rr.rrterioare ale teoriei ctrantice, punAncl accent pe nofitrnea cle complementaritate. Irremiul Nobel pentrtt f tzicd (1922). (N. /.) \A

ur gura lui Sommerfeld. Se putea simli imediat cd llohr r:,irrbtinuserezultatelenu prin calcule si dovezi, ci prirr rrrtuitie presimtire,gi cd-i venea greu acum sa le aigusi rrre rrteze fata inaltei scoli de matematicdde la Cottinge'n. in I )trpdfiecareprelegereaveau loc discufii, iar dupd a treia mi-am luat inima in dinti si am fdcut o obserl)rclegere virtie criticd. I]ohr vorbise de acealucrare a lui Kramers despre care lirrusemun referat la seminarul lui Sommerfeld,iar la :,lirsit a spus: degi bazeie teoriei au rdmas neldmurite, incredere cd rezultatele lui Kramers sunt Prrtem a'u,ea ( ()recte cd vor fi confirmate mai tdrziu cleexperimente. si M-am ridicat si mi-am exprimat obiectiilecarerezultaserd ,lirr disculiile noastre de la Mrinchen, si care md fdceau :,,rrnd indoiesc de rezultatele lui Krtrrners.Llohr a simtit ,lcsigur ci aceste obieclii porneau clintr-o preocupare ,rtliincb serioasd si privind teoria sa. A rdspuns sovditor, ca gi cum aceste obiectii l-ar fi rre lirristitpufin, iar 1asf6rgituldiscutiilor a venit la mirre :,,i nr-aintrebat dacdnu am putea faceimpreun.i o plimbare t lrrpd-masd Hainberg,pentru a discutatemeinicdespre pe rrrlrebarile pusc dc mirre. Aceastdplimbare a avut cea mai puternicd influent.i ,rsupradczvolt)rii mcle stiintificeuiterioarc,sau poatc ,rr trebui sd spun cd dezvoltareamea gtiintificapropriu-zisd ,r inceput abia cu aceastd plimbare. Drumul ne-a cluspe o Plllgqi din pbdure, pe l6ngd mult frecventatacafenea Zrrn-r l{ohns, spre indltimile scdldatein soare de unde se l)utea vedea intreaga panoramd a celebrului ordsel univt'rsitar,dominat de turnurile vechii biserici Sfir-rtii Ioan :,i lacclb, precum si dealurile de pe cerldlalt versant al vdii l,cirre. Ilohr incepu discufia revenind la cele spuse in acea , l i rn ineatd:,,Azi-d imineat.i r-a ti exprimat anumi te retineri l,rlaclelucrarealui Kramers.'frebuiesd spun imecliatci rrrle indoielile dumneavoastrd; si cred cd ar trebui sa leg \,,1cxplic mai pe^larg felul in care md raportez la toate ,rtt'steprobleme.Infond, vb dau dreptatemai mult decAt

57

inchip,iti si stiu foarte bine c.it de p^rclenti trebr-rie 'd si firn cAncl facem afirmatii clesprestnrctura atttmilor. Dali-mi vctiesa vd Fr)\'cstcscce.,,i.lespret istoria acestei teorii. Punctul clepornire rru a fost gandul cd atornul ar fi un sistemplanetar in ntiniatura si ca se pot aplica aici legile astrorr.miei. Nu am l,at .ici,cja tFr nrl'littcrin aceste r reprezentari. Pentru mine, punctul de a F1r111i1" fost stabilitateamateriei, carer insa, diri perspertiva fizicii cle pAni acum, estepur si sinrplu un niiraioi. I)rin cuv.lntul stabilitateinfeleg ca intotcleauna apar acelea.si substantecu acelea.si propriet;iti, cd se formeiza aceleasi cri-stale, au krc aceleasi cd lerg.ituri chimices.a.m.cl . Acest lucru trebrrie cleci s"i irrsemne ca si clupd rnulte modif icdri,carepot fi provocatccleinflucnte citerioarc, rrn atotn cie fier rimine irr r_rltirna instar-rti tot rln atc.rm cJe cu aceleasi ficr proprietiiti.Acestlucru estetle neinteles confornrmercanicii clasice, mai alesclacri atonrul ar sermirna cu sisternlrl pltrnctar.i. .atura erist.r clecio tenclintri tlc constituire a anumitor forme - folosescaici cuvinti_rl ..forlne' in sensul ccl nrai general -- si rlc rcgenerarei:l acestorforme, chiar ciacaau fost pcrturbate stru clistruse. In Iegatrrrii accasta, cu nc-alll Frrteaganclisi la biologie; cdci stal-rilitatea organismclorvii, cctrrstitrrirea celor mai complicatc forme, care existriinsii r-rurnai intreg, este ca un f-enorncn acelasitip. Dar in biolclgieavcln dc-a l:ace cle cu structuri foarte complicate care se rnoclificain timp, si nu despre e:le as vrea si vclrbirn acum. r\s dori ii t'orbesccleclcamclati numai despreceler mai simple fcrrme pe carc le intilnirn clelairr fizici si cirrmie.Eristcnta rrnor sttbstanterrrritarc, r'xis tcrrt.t c,rrprrrilttrsolirlc, toful sc bazeazd pe aceasti stabilitate .r atonrilor; la fel si faptul cii, cleexemplu, clintr-untub carecontinr,, anumit gaz urr bine cleriinit emite mereu o ]uminri clc_. se aceeasi culoire. irdicd un spectru luminos cu aceleasi linii sperctr.ale. Toate acestelucruri nu sunt cle la sine intelese,ci climpotrivd, par de neinteles claci acceptArnfundamentelelfizicii newtoniene, cleterminismul cauzatlstrict al proceselor, prin caret stareer actuala trelruiesi fie unic detcrntin.rta

contraclictie tlc stareaanterioara numai de ea. Aceasttr si rn-anelinistit clemulti vreme. I)oateci minunea stabilitatiimateriei ar ii ratnasirtcii rrrultdvreme neiuata in seam.ldacd nu ar fi fost pusa in obsen'alii imporprin utreler cviclentdin uliimele dercenii tantede altd naturi. itlanck a g,isit ci energiaunui sistern irtomic se schimbd cliscontinuu, ci atunci cArrd ttlt asenreneasistem emiie energie existti,ca sd spun asa,statii t'u anumite energii, pe care eu le-am numit stiri stationare.Mai tdrziu, I{utherforcl a f.icut experimentcle lui privitoare ltr structura atomilor, careau fost decisivePenirr lru evoluti:t ulterioari. Acolo, la Manchester, laboralorul lui Ilutherforcl, am luat eu crtnctstitrti cle act:t'tstii Pe problernaticd. atutrci eram apr().rpcla l'el cle t6ndr acum 9i am tliscutal foarte mult cn tu clumneavoastrd aselnenea probleme. ln celedin urmii, liutherforcl clespre Iot in acea perioadd au fost cercetatemaii exact ferri'rrnenelede emisie, s-au misurat liniile spectraiecilracteristicepentru cliferiteleelementeclrimice,iar tJiversele de si t'xperienJe chimicecontin clesigur o sumeclcnie inforatomilor.l)rin toati accast,i rnatii desprecomportamenhtl ,lczvoltare,la care am participat ahtnci nernijlocit,s-a cum riclicato intrebarepe careastizi tr-o nrai putern etvjta: se leag;i toate acestelucmri?'leoria Flecare am p111p.tt-,, cotrexiuni. rru incearcdclecAt puni in evidenlSaceste sa estc cr Dar aceastdmisiune tr-are sorti c1ejzbAtrclai; rnisiunede o cu totul alti tratur.idecAtcelepe carelc itrtAlrrimin mocl obignuitin stiinti.I)entru cd in fizicatle pAni ,lcum,ca si in oricarealti ftiinti a tratltrii,cAtrdsc cloreit incercaatralizalea r'xplicarea unui nou fetromen,se prutea rroului fenomen cu ajutorul fenomenelorsart legilor cleja ('luroscute. fizica iitomicd stim clt:ja acerste cotrcepte ci in ,le pAnd acunl nu \/or fi suficiente.Din cauza stabilitafi tii materiei, fizica lui Ner,vtonnu p'roate aclevdrati ir-r interiorul atomului, ci poate,in cel mai bun caz, rcPrezenta un punct cle sprijin clin cAnd in cAncl. cle aceea $i rrrtuitiviia structurit rricinu va putca exista o clescriere descriere- tt)ctlr(tifrclttnr ,rlomului, fiirrdci o asernenea

58

59

a fi intuitivd - ar trebui sh foloseascd conceptelefizicii clasice,care insd nu mai pot cuprinde acestefenomene. Cu o asemenea teorie se incearcdde fapt un lucru absolut imposibil. Fiindcd trebuie sA spunem ceva clesprestructura atomului, dar nu avem ur-r limbaj cu ajutorul cbruia sd ne facem intelesi. Suntem astfel,intr-un anume sens, in situafia unui marinar care a rraufragiat intr-un linut indepdrtat unde nu numai conditiile de viald sunt cu totul altele clecAt celecu careesteel obisnuit de acasi, ci si limba pe care o vorbescbdgtina;ii ii e complet necunoscutd.El depinde in mod vital cle?ntelegerea ce-ilalti, nu are cu dar la dispozitie nici un mijloc cleintelegere. lntr-o asemenea situatie, o teorie nu poate ,,explicarr, sensul obisnuit in pe care il cunoagtemin ,stiintii.Acum se pune prclblema sd stabilim conexiunile si sd avansim prudent. In acest fel trebuie inlelese 9i calculele lui Kramers, gi poate ci azi-dimineald nu m-am exprimat destul de prudent. Dar cleocamdatdnici nu putem face mai mult." Din aceste opinii ale lui l3ohram simlit cd si lui ii erau cunoscute toate indoielile 9i obiectiile pe care le exprimaserdm noi la Mr"inchen. si fiu sigur cd inlelesesem Ca bine,l-am intrebat:,,Ceir-seamni afunci imaginile atomilor pe care le-afi prezentat 9i le-ati discutat in prelegerile clumrreavoastrd din ultimele zlle, si pentru care ati dat Cum trebuie intelese ele?" 9i argumer-rte? ,,Acesteimagini", rdspunse l3ohr,,,sunt rezultate din experimente, sau, dacd vreti, au fost ghicite din experimente si nu sunt rezultatul unor calcule teoretice.Sper ca acesteimagini sd reprezinte suficient de bine structura atomilor, dar tuuttniatAtde bine pe cAte posibil cu ajutorul limbajului intuitiv al fizicii clasice.Tiebuie sd ne fie clar cd aici limbajul poate fi folosit doar ca in poezie, unde de asem€rnea se reprezintd precis fapte, ci se creeazdir-r nu conrstiinta ascultitorului imagini si legdturi irrtre g6nduri." ,,Dar atunci cum se pot realiza progrese? Irr ultimd instantd, fizica trebuie sd fie o ;tiintd exactd." ,,Tiebuiesd ne agteptdm", spuse Bohq,,,caparadoxurile teoriei cuantice,trdsdturile ei de neinteles,care sunt legate

tle stabilitateamateriei, sd apard intr-o lumini din ce in ce mai clard cu fiecare noui experientd' Dacd lucrurile se vor petrece astfel, atunci Putem sPeraca, in timp, sd sc formeze noi concepte, cu ajutorul cdrora sd putem reprezentagi acestefapte neintuitive. Deocamdatd insd suntem departe de a9aceva." Ideile lui gohr se legau cumva in mintea mea de cele cxprimate de Ilobert cu ocazia excursiei noastre la lacul Stimberg, gi anume ci atomii nu sunt lucruri. Cdci, degi llohr credea cd poate descrie atAteacletalii din structura interni a atomilor chimici, totugi electronii ditr care se compunea pitura exterioard a atomilor pdreau in mocl cvident a nu mai fi lucruri; in orice caz, nu mai erau lucruri in sensul fizicii dinainte, uncle puteau fi descrisi l'i"rrirezerve cu ajutorul conceptelor de spafiu, vitezd, lntinclere.De aceeal-arn intrebai pe l3ohr:,,Dacd crrergie, structura interni a atomilor poate fi atAtclegreu clescrisd intuitiv, cum spuneli clumneavoastrd,clacdde fapt nici nu avem un limbaj cu ajutorul cdruia sd vorbim clespre irceastd structurS,atulci putem vreoclatdinlelege atomii?" llohr ezitd un moment;i spuse apoi: ,,Desigur.I)ar conr'omitent va trebui sd irrcepem sd invdtdm ce inseamnd ,.ainlelege"." intre timp mica noastrdplimbare ne dusesepe culmea tcil rndi inaltd a muntelui Flain, la un han carepoate cd :;c cheamd Kehrt pentru cd gi pe timpuri era punctul de l.r care trebuia sd te intorci. De acolo ne indreptardm 9i spre sud, av6nclin rroiinapoi citre vale, de data aceasta llti priveligteadealurilor,pbdurilor sisatelor din valea Lcinen, care intre timp au fost de mult inglobate in oragul propriu-zis. ,,Am vorbit despre atAtealucruri dificile", relud llohr tliscufia, ,,si\'-arn povestit si cum am intrat eu insumi in gtiintS;dar incd nu gtiu nimic despre dumIoatd aceastd incd foarte tAndr.As zice cd a!i inceput rrcavoastrd.Itdreti t rr studiul fizicii atomice, iar abia apoi ali inr'.ltat fizictr
| ,,intoarcere" irr limba germand. (N. t.)

60

61

rnai veche si alteie. i)robabil ci Sommerrfelci conclus r'-a tle:timpuriu in aceasta lume aventuroasd atomilor.Curn a ati tlait rdzboiul?" I-tim mdrturisitatunci c6,Ia cei doudzecide ani ai mei, eram abiain al pah'uleasemestrude stuclii,deci gtiaminca ingrozitor cleputin clin fizicapropriu-zisd,si i-an povestit clespreseminarul lui Sommerielcl,unde mi atr.iseserri in mocl cleosebit tocrnai cornplicatiile $i neclaritatile clin ieoriacuanticd.l-am mai povestitci pentm serviciulmilitar fusesemprea tAnir, iar din familia noastrd numai tatil meu fusesepe front, in Franla, ca ofiter de rezervi; ci ne f.icuserrimmulte griji clin pricina lui, dar ser firtclrsese rinit in 1916;cir in ultirnul an de rizboi, ca sti arn ce m6nca, lucrasemca argatintr-o gospocldrie tir.ineasctiditr tinutul prealpin al Bavariei Ci, in afara de toate acestea, . la Miinchen asistasemla lupterlerevolutionare. Dar in rest fttsesemcnrtat cle rizbrtiul propriu-zis. ,,As clori si aucl mai multe cle la clurnnear'oastri", spuse Bohr, ,,siastfeI si afln cAteceva despre srtuatiadin tara dumneavoastrd, careo cunoscirrci atAtcleputin. pe Si clespremiscarca cle tinerret, despre care rni-arr vorbit fizicienii cle la Cijttingen. Trebuie sd ne vrzitati oclat.ila Cclpenhaga, poate chiar pentru mai multi vreme, ca si putem facc fizica irnprcrrni. Atunci vi voi arirtasi mica noastrii fara si rr.i voi provestidespre istoria ei." CAnd ne apropiam cleprimele casec-lin oras, cliscutia se incireptd asupra matematicienilorgi fizicienilor din Ciittinger-r, asllpra Iui Max l3orn,JamesFranck, Ilichard Cottrant si lfavicl ililbcrt, pe care eu c]e-abiaii cunoscusem in acelezile, si am vorbit despre posibilitateaca si eu si-mi fac o parte a studiilor la Cdttingcn. Astfel, viitorul imi aphreaplin de sperantesi posibilitifi, pe care, aflat pe clrurnul citre pensiurreametr ciupi cc-l conclusesem Bohr acasi, rni le inchipuiarn in crrlorile cele pe mai r,'ii.

4

iNTTATAN4IN'rE ST POI,TTICA ISTONIE DESPRI,, (11)22---192'+\

V,rr-a anului lgTTseilrcheie pelrtru rnine cu o experienti s't lrrslri.Profesortll meu Sommerfelclimi prtll='rtsesc i'rtl din Cersi r,,rrtela AclunareaCercettittlrilor Medicilor si ar''ea tilrii l:'insteitr rttrcle la desf.igurata L,eipzrg, ,,r,,,ria, ,,,,.r.lit prelegerilepriniipale despreteoritrrelativitatii un llile:tclus-intors Tat.il 1,,.''',.,ra1e. meu irni fticusecaclou 1a Leipzig, si rnd bucuram ci-l voi tluzi , i.' la Miinchelr relativititii in pe:rsoan'1'.Dupi 1,,'ilcscoPeritorulteoiiei ,,' .rr. ajuns la Leipzig,,amtras la utra clin pensiutrilc cele tru-mi iefdne,i. cei mai sdraccartieral or.9ului, fiilrclcti rrr.ti u.cle tl'ea loc itr clidirea l).lcam pernritece'a mai b'.. nt-am irrtAlnit cu cAliVaclintre tincrii fizicieni , ,rrrlerin'tir stivalul llohr"' l)('careii cunoscusemla Ciittinggn, ]-a,,Fe j,, lui cleprerlegerea Eitrstein'care trcbuia ,r"t-u* interesat ',,riribd loc peste cate;a ore, chiar in sctrraaceleiasizile f\4ir ltrapato anul'Ile tensirtneti atnrosferelgellerale/ pe ( ,u'cla inceput nu mi-o puteam explica;clar simleam c' ,riti totul eia altfel clecAifuscse la C'tti'get-t. in tirnpul l,tlnas p6na la conferin!5 ln-am dus si t'izilez monurrrrrrtul Ildtiliei N atiuniitlr, la adaptlstuI chruia,itrfometat ,,robosit clupa lunga calatone cu trenul, T-oT intttrs in r,rrbi gi am aclormii. Atrr fost trezitbrusc cleo tAnaratata r,u'erld bombarclacu prune. S-aasezataptli iAngamine md ',r - ca s5-mi potoleasca furia, cltrr si fclatneacare din cogul ei' rr)[)lesea mi]a oferit fructe la cliscretie .l)relegerea ar,ealoc itrtr_osal.i mare unc]e lui Eirrsteirr '.r' putea-intra,ca ilrtr-cl sald de teatru, pritr multe usi

62

63

laterale. CAnd am vrut sd intru printr-o asemeneausd laterala,un t.ilrir, .lcspre carc arrlaflat mai larzju cd era asistentulsau studentul unui cunoscut profesor de fizicd de la o universitate din sudul Cermaniei, mi-a pus in mAn.i un biletel rosu, tipdrit, carecontinea un avertisment impotriva lui Einstein gi a teoriei relati'ititii. pe bilet scria cd aceastdteorie contine speculalii complet neconfirmate care,prin reclama ziarelor evreiegti,complet strdind spi_ ritului german, fusese supraestimat6 fhid acclperire.^in primul moment am crezut c.i biletul este opera vreunui nebun, agacum apar din c6nd in cArrcl n"if"l ,1" confela rinfe. CAnd insd am aflat cd profesorul de fizic.i onorat si cunoscut prirr importantele sale lucrdri de fizicd €xpe_ rimentald, de care pomenise deseori si Sommerfeld la seminarul sdu,era intr-adevdr autorul textului de pe acel bilet, u-nadintre sperantelemerlecele mai importante s-a spulberat. Fusesemconvins cd mdcar stiinta putea fi finutd departe de cerfurile politice, pe care le cunoicusem atAt de bine in iimpul rdzboiului civil la Mrinchen. Acum irrsd vedeam cd insdsi viafa stiintificd putea fi infectatd gi denaturatdde patimi politice maligne,pe drumul ocolit al actiunilor unor oameni bolnavi siu cu caractere slabe. In ce priveste continutul biletului, efectul lui a fost cd am renunlat la toate retir"rerile pri'incl te.ria relativitdtii generale, pe care Wolfgang mi le explicasecu diferite o"cazii, si cd dirr acel moment am fost ferm convins de adevdrul acestei teorii. Pentru ci inv.ltasemdernult, din experienta mea in timpul rdzboiului civil din Mrinchen, ci nu ai voie sd jucleciniciodattio migcarepolitici dupd scopurileei, pe care le declari sus si tare si poaie chiar clbrestesd le atingd, ci numai clupi mijlouc"l" p" care le foloseste pentru a atinge acestescopuri. Mijloace de proastd calitate nu doveclescdecAt cd ingisi inifiatorii rru mai cred in puterea cle convingere a tezei lor. Mijloacele folosite in cazul de fald impotriva teoriei relativitdtii cle cdtre un fizician erau si de proastd calitate lipsite clesubstanld, -si incdt era evident cd acestadversar nt-.semai putea baza

pe contrazicereateoriei relativititii cu argumente gtiintifice. Dupd aceastddezan-rdgire, am mai fost in stare nu sir urmdresc cu atenlie prelegerealui Einstein 9i nici nu irm mai lirrut sd fac cunostinld cu Einstein prin interrnediul profesorului Sommerfeld. M-am intors la pensiuneamea cu un sentiment apdsdtor;acolo am constatat ci intre timp tot ce aveam cu mine, rucsacul, lenjeria si rrn al doilea costum, totul fusese furat. Noroc cd mai .rveam biletul de hen in buzunar. M-am dus la gard si ln-am urcat in primul tren spre Mrinchen. Pe clrum am lirst cuprins cledisperare.$tiam cd nu-l pot impovdra pe tirtdl meu cu marea pierdere financiar5. CArrd, ajurrs la Mtinchen, nu i-am gdsit nici pe pdrinti acasd, m-am tlus sd-mi caut de lucru ca tdietor de lemne in parcul liorstenried o zorrd impdcluritd din sudul oragului.Acolo, , irr pddurea de molid, o mullime de copaci fuseserd distnrsi de gAndaciicareatacdscoarla,a9ac.i trebuiau tdiati, iirr scoarlatrebuia arsd.Abia cAndam cdgtigatdestui bani ( il sd pot inlocui pierderea finarrciardsuferitd m-am intors l,r llzicd. Am povestit aici intregul episod nu pentru a aduce tlirr nou la lumind intAmpldri neplScute,pe care ar fi mai Irirrer le ldsdm in uitare, ci pentru cd a jucat un anume sd lrrl mai I|rziu, in discutiile mele cu Niels l3ohr,precum :;i irr felul in care aveam sd privesc spaliul periculos dintre stiintd si politicS. La inceput, cele petrecute la Leipzig rrri-au ldsat un gust amar de profurrcld dezamdgire si rnrloieli cu privire la sensul stiinlei in general. Dacd nici ,rici,in stiinld, nu era vorba de adevdr, ci de o luptd de rrrlcrese, mai merita sd te ocupi cu ea? Amintirea plimI'i'rriiprin Hainberg a fost insd mai puternicd clecataceste :,lirripesimiste,gi mi-am pdstrat sperantacd invitafia atAt rlt'spontan ficutd de Ilohr se va implini cu adevdrat 9i r',1 duce la o lungd sedere la Copenhaga,cu multe va , I iscutii interesante. I'Andsd-l vizttez lJohr a mai trecut insd un an si jirnrl, l,rtc, timp in care am studiat un semestru la Cottingen,

64

65

mi-am scris lucrilrea de doctorat clespre stabilitatea curentilor in fluide, mi-am clatexamenul cle absolvire la Miinchen si am lucrat un semestruca asistental lui Bom la Gottirrgen. ir-,r,acanta cie Pagte a anului 192.1 m-am imbarcat in sfArsit pe bacul de la Warnemiincle carer trebuia sii ma clucain Danemarca9i m-am bucurat pe drum de spectacolulbdrcilor cu p6nze si velierelo4 intre care bdtrAnii veterani cu patru catargesi plini de pa16me,care impAnzeaupe atunci Marea Baltic;.I)rimul i{dzboiMonclial aruncase pe fundul rndrii muite vapoare cu aburi; vechile veliereau fost din nou puse pe apd, iar cdldtorului pe mare i se ofereaun spectacolpitoresc, ca acunt clsutti cleani. La sosiream avut mici clificuliifi cu bagajul, dificultaf pe care,rrevorbind claneza, le-am depisit cu greu. Dar cAnd am spus ca md clucsd lucrez la institutul profesorului Niels l3ohr,acestnume mi-a deschistoate usile si in cel mai scurt timp au fost inldturate toate obstaccllele. Astfel m-am simtit clin primul moment ocrotit c1eurra dintre celemai putemice personaiitatiale acestei tdri mici si prietenoase. Cu toate acestea, mi-a fost usor in primele z.jlela nu institutul lui Bohr. Md vecleam confruntat cu un mare numdr de tineri strilucit inzestratidin toate tdrile lumii, care imi erau cu mult supericlri in privinla cunoasterii limbilor strdinesi a manierelorelegante, careerau mult si mai temeinic instruiti ir-rstiinla noastrd decAt eram eu. Chiar si Niels Ilohr venea rareori la mine; avea mult cle lucru cu aclministratia institutului si mi-era clar ch nu pot avea mai multe drepiuri asupra timpului sdu clecAt oricare alt membru al institutului. Dupd cAteviizile insi, vcni la mine si ma intrcba clach sunt r.'l irpur si-l irrstrtesc inh-o plimbarc clecirrcizilc pe insulaSjiiiland.La irrstitut nu prea aveam prilejul pentm cliscutiigenerale,itrr el siar dori sd mi cunoasc.i cu adevirat. Asa cd arn pornit in doi, cu rucsacurilein spinare. Mai irridj cu trimvaiul pAnd la marginea de nord a orasului, apoi pe jos, prin asa-numita grddind zoologici, un fost domeniu de

vindtoare cu un mic castetl mijloc, Eremitage, si cu mari la turme de cdprioarer cerbi in luminiguri; apoi plimbarea si t'ontinud mai departe, spre nord. Drumul ne concluse rrneoride-a lungul coastei,alteori mai in intericlrul !inutului, prin pdduri si pe lAngdlacuri,carein aceaprimdvard lirnpurie se zdreau prirrtre tufisurile abia inverzite si pe rnalurilecdroracasele vard dormeau cu storurile trase. de l)iscutia noastrd se indrepti curArrd spre situatia clin (,ermania, iar Bohr dorea sd afle despre intAmpldrile la t'areluasem parte la inceputul Primului Itdzboi Mondial, t u Z€ccani in urma. acele zile de la ince,,Mi s-a povestit deseori c-lespre lrrrtul rdzboiului", spuse tlohr. .,Itrietenide-ai nostri au Iostnevoifi sd cdlStoreascd prin Cermania in primele zile ,rlc lui august 7914 si ne-au vorbit, cu surprindere si spaimd,despreuriasul val de entuziasmcarc a cuprins irrtregulpopor german. Nu e ciudat ca un popor sd plece lir rdzboi intr-o stare de entuziasm, cAnd ar trebui sd stie toatd lumea cAte sacrificii cumplite va cere rdzboiul, si ,lt'la aliati si dc la dusmani, cAte ncdreptah vor lovi ,rrnbeletabere?Puteli si-mi explica!i acestfenomen?,, eram un elev del.Zani",am rispuns ,,in vremea aceea ,'rrprobabil, ,,9iimi formam pirerea ascult6ndce vcr.beau si desl,i-rrinfii bunicii. Nu cred cd termenul <entuziasm,, r'r'ic corectstareade care eram cuprinsi cu tolii pe atunci. Nimeni dintre cunosculi nu se bucura la gAndul cd va fi r,izboi. Dacd trebuie sd descriu ce se intAmpla, atunci as r.l)une: simleam cu totii cd situatiadeveneadeodatdgravd. liirnteam cd p6nd atunci fuseserim inconjurati de o apan,rrtd frumoasd care dispdruse brusc prin asasinaiea prinlului mogtenitor al Austriei, iar dincblo cle aceaapan'rrtdieseaacum la iveald un nucleu dur al realitatii,o t crinld cdreianici tara noastrd,nici vreunul dintre noi nu r st' putea sustragesi cdreiatrebuia asadarsd-i facem fatd. (';r urmare, aceastd decizie a fost luatd cu adAncdingridar din toatd inima. Desigur, eram convinsi de l()rAre, rlrt'ptateacauzei germanei fiindcd pentru noi Germania

66

67

si Austria formau dirrtotdeauna unitate,iar asasinarea o printului Frernz Ferdinand si a sotieisaleclecdtremembrii unei corrspiratii s6rbe era pentnr noi in mod eviclent o nedreptater. Asa incdt trebr,ria ne ap.ir.im, iar aceastd si deciziea fost luati, clupi cum am spus, clecei mai multi oanrenidin tara troastrd, toati inirna. cu Cii o asemenea pomire comutri are ceva ametitor, ceva misteriossi iratiorral, esteprobabil ader.hrat. Acestlucru l-am triit si eu cu octrziaacelui 1 august 191,1. Cilitoream in aceazi cu pbrinfii de la Munchen la L)snabrrick,unde tatril rneu trebuia s;i se inroleze in calitate de cdoitan in rezervh. Pretr-rtindcni giirile erau pline pin.i Ia iefuz cle oarneni care strigau, alergau care incotro, vorbeau agitafi; trenurile de rnarfh uriase erau irnpoclobite cu ghirlerncle crengi,,si umpleau de soldati si arme. Femeri si se tinere gi copii stateau p6nd in ultimril rnoment lAngd vag{-}ane; cinta si se piAngera ser pAni cdncltrenurile pirtis€)au gara. Sc putea vorbi cu oameni necunoscufi, ca si cum i-ai fi stiut cleani de zile; fjecareajuta pe fiecare,atAt r.it putea, iar tc-rirter giinrlrrrilet incireptau spre destinul se corrlun, carc)era acunt al nostru, al tnturor. LJir"reinteles c.i nu vreau sd gterrg aceasti zi dirr viata mea. Dar - md intreb --avea aceasti zi rle rrecrezut,cleneirrchipuit, per care n-o poti r-ritanicioclati, ceva comul) cu ce€ra se ce numestesimplist entuziasmde rdzboi saiuchiar bucuria rizboiuluii' Nu stir: si cred ci toate acesteaau fost interpretategresit dupir sfArsitulrizboiului." spuse l3ohr, ,,ci noi, in mica ,,Tiebuie si irrterlegeti", noastrd |ari, privirn cu totul altf-el acetster probleme foarte delicate.imi permiteti sI incep cu o obsen'atie istoricd? Pclate sporireaputerii la carer cd Cemr;rnia n ajuns in secolul trecut a avut loc, intr-un anume l'el,prea usor. A fost intAi razboiul impotriva tdrii noastredin 1864,care a ldsat la r-roimulth amdrdciune, apoi victoria asupra Austriei in 1866 si asupra lrranteriin 1870. Pentru germani, toate acestea trebuiesd fi ardtatcd poti fduri cAtai clipi din ochi, ca sd spun asa,un mare imperiu central-european. Dar

,rcest lucru nu poate fi atAtde sirnplu. Chiar dacd violenla l)are inevitabili pentru a itrtemeia irnperii, trebuie in lrrimul rAnd sa c6stigiinimile multor oameni pentru noua Iormd de comunitate. Acest lucru nu le-a reusit, in mocl lor; t'vident, prusacilor,in ciuda clestoiniciei poate fiindc.i lor rnodul lor de viald era prea clur, iar concerplia derspre ,lisciplind n-a fost infeleasade oarnenii clin alte tdri. Cerrnanii au obsen,atprobabil prea tArziu cd nu-i mai puteau Belgiei, o tard micd, t onvinge pe altii. A9a incAt cotropir^ea un act cle agresiune ce llu putea fi trcbuia sd apard ca printului tnosteirrdreptdtit in nici un fel de asasinarea nu rritor austriac. l3erlgienii aveau nimic in comttn cu acest ,rtentat,si nici nu erau parte a vreunei aliante impotriva ( iermaniei." ,,Desigur cd r-toi,germanii, atn comis foarte multe rrcdreptdliin acestrdzboi", a trebuit sd recunosc,,,asacum irtr fdcut si clusmanii nostri. Aga curn in orice rizboi se comit foarte multe nedreptili. Trebuie sd recunoscsi cd singura instantd competentdin acestcaz, adici istoria Itrmii, a decis impotriva noastr.i. In rest, sunt prea t6nir pentru a aprecia carc:politicieni si in ce mometrt au luat intretlecizii inclreptalite sau gregite.I)ar sunt aici c'louh biri care se referh rnai clegrabi la aspectul omenesc al Mi-as clori .rcestei politici 9i c;rrem-au nelinigtit merer.r. Am vorbit ciespre rnult sd gtiu ce creclefi despre ele. izbucnirea rdzboiului gi despre faptul c.l in prinrele ore N4icile griji si zile ale rdzboiului lume:aera metamorfozat.i. c'otidiene, care pAnd atunci ne apisasera,au clispirut. lielafiile persotrale care fuseserhin centml vielii pAni .rtunci, cum ar fi cele cu pdrintii 9i prietenii, deveneau rrcimportanteiu corup.rraliecu relalia generald,devenitd Ioarteclirecti, cu tofi oamenii careinclurau acelasidestin. inainte C'asele, strdzile, padurile, totul ardta altfel c1ec6t si, ca sd-l citez pe Jacobl3urckhardt,,,chiarcerul avea altd rruant.l>.Prietenul mert cel mai apropiat, un vhr din ()snabrtick car€) era cu cAliva ani mai marerdec6t mine, ir clevenitsi el soldat. Nu mai stiu dac.i a fost inobilizat

68

69

sau s-a inroiat voluntar. Aceastd intrebare nici nu se punea. Marea decizie fuseseluatd, orice bdrbat apt fizic deveneasoldat. Prietenul meu nici nu s-ar fi gAndit sd-si cloreascd rdzboiul sau sd participe la vreo cucJrire pentru Cermania. $tiu acestlucru din ultimele noastre discutii dinaintea mobilizdrii lui. La asemenea lucruri nu se g6ncliser-ricicum, chiar dac.i era convins clevictorie. Daistla cd acum se cerea sacrificiul vielii; acest fapt era valabil genfu el 9i per-rtrutofi ceilalti. Poate ci pre] de-o clipd, in adAncul inimii lui, a fost profund inspdimAntat, flar apoi a spus ,.dar,, toli ceilaiti. Dacd as fi fost mai mare ca cu cAfiva ani, probabil cd m-ag fi aflat 9i eu in aceeasi situalie. Prietenul meu a cdzut apoi pe front, in Franta. Ar fi trebuit oare sd creaddcd toate acestea n-aveau sens, cd erau o iluzie, un entuziasm fdrd rost, cd aceastd cerinth de a-ti da viala nu trebuia luatd in serios?Ce instanta avr,.r dreptul sd spuni a9aceva?I{atiunea oamenjlor tineri, care nu poate pdtrunde toate dedesubturile politicii si aude numai despre fapte disparate, greu de infeles, ca (asasinat la Sarajevo,, sau <(invazie l3elgia>?,, in ,,Md intristeazd mult ce-mi spuneli", raspur-rse l3ohr, cred cd inleleg foarte bine. Poateci acestitineri plecati -gi la rdzboi, convinsi cle dreptateacauzei lor, au simlit una dirrtre cele mai mari fericiri pe care le poate trdi un om. care ar mai putea spune <nu> $i rru existd nici o irrstarrtd in momentul clesprecare ati vorbit. Dar nu e oare acesta un adevdr cutremurdtor? Acea pornire pe care ati trdit-r-r nu seamdndizbiior cu ce se intdmpld toamna, cAnclpdshrilc calitoare sc aduna si porne'lc sprc sud? f\ici una dintre acele pdsdri nu giie cine hotdrdgte cdldtoria spre sucl sau de ce are loc cdldtoria. Dar fiecare in partb e cuprinsi de agitalia generald,de dorinta de a paiticipa, de a putea zbura impreund, chiar dac.i p" ,t-r"lu zboiul le duce la catastrofS.Pentru oameni, miracolul acestur fenomen este cd, pe de-o parte, e evident neliber, ca un incerrdiu in pddure sau ca orice fenomen legic din naturd, iar, pe de altd parte, genereazditr fiecareindi'r,id pe care

il cuprinde sentimentul extremei libertdli. TAndrul care Participi la aceapornire generalda scuturat de pe umerii si"ri toatd apisarea grijilor si necazurilor cotidiene. CAnd sc pune problema vietii si a mortii nu mai conteazi micile irrcloielicare iti limitaserd viata 9i nu mai trebuie sd tii CAnd e urmdrit numai un scamade interesesecrtndare. singur tel, victoria, cu toat.i ddruirea, viala apare mai simpla 9i mai transparentdca niciodat.l.Cred cd nu existh situatii unice din viala mai frumoasd a acestei o clescriere al cildretilor din Wnllattsfcirr lui trrruit6ndr decAtcAntul clacdviafa-n Schiller. Cunoagtef;desigur versurile finale:"Si jtrc n-o clai, nicicAnd r.'iatan-ai s-o ai>. Acesta e purul ,rrlevdr.Dar tocmai cle aceeatrebuie sd ne strdcluim, pe tiit putem, sd evitim rdzboaiele; cle aceeatrebuie sd 9i 'irrcercdm impiedicdm aparitiasituatiilor tensionate care sa poate fi de pilda gcnereazi rizboaiele. in sensul acesta, rrn lucru bun ci noi ne plimb.im acum impreund aici, in l)anemarca." ,,As dori s.i vd mai pun si a clouaintrebare", am conlirruat eu cliscutia.,,Vorbeafidespre clisciplina prusaci, l)c care oamenii din alte t.iri n-au apreciat-o.Eu insumi ca ,',n crescutin Cermania clesuclsi cleaceea, traditie si obiceiuri, gAndescaltfel dec6t oamenii care )ocuiesc,s.i linii spunem, intre Magcleburgsi Kdnigsberg.Dar aceste tlc conduitd ale viefii prusacc,supunercainclividului fatd tle intereselecomune, modesiie in rriata privatd, cinste :,i incoruptibilitate, cavalerisrn,indeplinirea cu punctum-au impresionatprofuncl. ,rlitatea ciatoriei, toate acestea ('lriar daci unele forte politice au folosit abuziv aceste I)e principii, totugi nu le pot subaprecia. ce,de pildd, compatriotii dumneavoastrddin Danemarcasimt altfel?" ,,Eu cred", spuse Llohr, ,,c.1putem recunoagte fara rrrcloiald valorile acestuimod de-a fi prusac.Dar noi vrem :,;ilisdm indiviclului, planurilor si intentiilor lui, mai mult sl)atiu de migcaredecAtpermite modul de-a fi prusac. Ner l)utem alStura unei comunitdli numai atunci cAnd e o recunoscAncl t ornunitate de oameni foarte liberi, fiercare

70

71

cleplin drepturile celuilalt. Libertatea si indepenclenta fiechruiarresunt mai de pret decAtputerea carese obfne prin disciplina unei comunit5li. Este atAt cle ciuclat cd asemenea forme de viald sunt adesea determinate de figuri istorice exemplare, care de fapt nu mai supravietuiesc decAtca mit sau legerrdd,dar repreziniSincd o mare fortd. Modul de-a fi prusac s-a format, cred eu, dupd imagirrea ordinului cavalerilorcareau depus juramintele monahale de sbrbcie, castitate 9i ascultare; care propagi in'r,dt.imintele cregtinein lupta impotriva necredintei si cleaceea se afld sub ocrotirea lui Dumnezeu. Noi, in Danemarca, ne g6ndim in schimb la eroii legendei din lslancla, la poetul si luptdtorul Egil, fiul lui Skallagrim, care deja la vdrsta de trei ani, impotriva dorintei tatdlui, a luat calul din grajcl si a cdldrit pe urmele lui multe mile. Sau la inteleptul Njal, care era mai drept dec6t toti ceilalti birbati din Islanda si cdruia i se cerea sfatul in toate pricinile. Acegtibdrbati sau inaintagii lor plecaserd Islanda penin tru cd nu voiau sd fie sub jugul regilor norvegieni, deveniti din ce in ce mai puternici. Nu puteau suporta ca un rege s.l le ceard sd participe la un rizboi pe care il hotdr6se acelre5;e, nu ei insisi. Erau oameni curajogi si rdzboinici, si si md tem cd trdiau din piraterie. Dacd cititi legenclele, veti fi poate gocatsd vedeli cAtelupte apar, cAli oameni sunt ucisi. Dar acegtibdrbati voiau mai ales sd fie liberi, 9i tocmai de aceearespectaugi dreptul celorlalf de-a fi la fel de liberi. De luptat se luptau pentru proprietate sau pentru onoare,nu pentru puterea asupra altora. Desigur, nu se mai gtie prea bine in ce mdsurd acestelegende se bazeazd pe fapte istorice. Dar in acesteclescrierisumare, cronicdregti, celor petrecutein Islandastd o mare fortb ale poetich si de aceeanu e de mirare cd acesteimagini mai determind 9i in ziua de azi idealurile noastrede libertate. De altfel si viata din Anglia, unde normanzii au jucat de timpuriu un rol important, a fost marcatd de acestspirit de independen!6.Forma englezdde democralie, spiritul de fairplay, ca 9i respectul fati de idealurile si interesele

celuilalt, inalta valoare care se acordd dreptului, toate lrrcrvinprobabil din aceasttisurs.l. Dacii englezli auputut l'riuriun mare imperiu mondial, acestetrdsdturi au jucat in tlesigur 9i ele un rol important. l3ineinleles, unele cazuri iru folosit violenfa, ca vechii vikingi." intre timn se fdcuse clupa-masl. I)rumul rrostru ne conduceafoirte aproape deJcoa-sta, mici sate clepesprin cari, si puteam zdri dincolo de Oresund, in lumina amurgului, coastasuedezd,care se apropie aici clecea clanezd la c6tiva kilometri. CAnd am ajuns la l{elsingiir, incepuse sii se intunece. Am mai vizitat totusi parcul castelului Kronborg, care domini Oresuncl in partea sa cea mai ir-rgustd, unde se inalld incd vecirilc ziduri, mdrturie a si trneiputeri de mult apuse.Bohr incepu si-mi povesteascd istoria castelului.Fuseseconstruit de Frederik al Il-lera ai I)anemarcei spre sfdrgitul secolului al XVIlea, in stilul Iienasterii olancleze.Zidurile inalte si bastionul foarte irraintat spre Oresund aminteau cle faptul c.i aici se mai exercitaseforta militari. Cazemateleau mai fost folosite in secolul al XVll-lea drept inchisoarepentru prizonieri irr timpul rdzboiului cu Sueclia. Dar cAncl, lumina apuin sului, stdteam l6ngd vechile tunuri si priveam ba spre velierele de pe Oresund, ba spre inalta cl.idire renasc'entisti,am simtit clar armonia ce poate izvori clintr-un Itrc unde batdlia fusese dusi paria la capdt. Se simt incd forlele care odinioari i-au impins pe oameni unii irnpotriva altora, au ciistruscoribii, au tAcut sd rdsune strigdtede victorie sau urlete de disperare,dar in acelasi limp se simte cd ele nu mai sunt periculoase, nu mai tletermind sau distrug cursul vielii. Se simternemijlocit, irproape fizic, linistea care s-a pogor6t asupra tuturor ircestora. De castelulKronborg,sau mai exactde locul unde se inalld,estelegatdsi legencla Hamlet, priniul clanez lui care ir innebunit, sau cloar s-a prefdcut, pentru a scdpa de lrnenintarea unchiului sdu ucigas.Bohr vorbi despre el, irpoi spuse:,,Nu e ciudat cd acestcastelparcd devine altfel

72

73

cAnd ne g6nclim cd Hamlet a trdit aici? Din perspectiva stiintei noastre,am crede cd acestcastelconstd din pietre; formele in care arhitectul le-a asezatne bucurd. Pietrele, acoperisulirn'erzit derpatina vremii, sculpturile de lemn din biseric5,toate acestea reprezinti intr-aclev.ircastelul. Nimic din ele nu se schimbd cAnd afldm cd Hamlet a trdit aici, si totusi devine un alt castel.Deodatd,ziclurile si forturile vorbesc alt.i limbd. Curtea castelului clevine lumea intreagd, un ungher intunecat amirrtegtede irrtunecimea clin sufletul omului, parc.i auzim intrebarea <a fi sau a nu fir. in realitate,r,u rtiln aproape nimic desprer Hamlet. Se pare cd numai o scurtd notd clintr-o cronicd din secolul al XIIl-lea pomenegte numele lui <Hamlet". Nimeni nu poate clovedi cb a trdit cu adevdrat,cu atAt mai putin cd a trdit aici. Dar fiecaredintre noi stie ce intreb.iri ir legat Shakespeare acestpersonaj,in ce abisuri de a privit, si astfelpersonajul a trebuit s5-sig.iseascd loc un pe pdmAnt, si l-a gdsit aici, la Kronborg. Iar cAnd stim toate astea,Krclnborg devine alt castel." Seintunecaseaproape.completin timp ce vorbeam si un 'u'Ant rece sufla peste C)resund,silinclu-ne sd pornim m,ri rlcnarte . VAntul se inteti a clouazi de climineatS. Cerrulse limpezise,iar dincolo de luciui albastrual Mdrii de Est,spre nord, se puteau recunoastedesful de bine coarsta Suecliei si tinutul Kullen. Drumul nostru mergea spre vest de-a lungul coasteide nord a insulei. Malul se inaltd la 20 p6ni la 30 m deasupra nivelului mdrii si formeazi pe alocuri faleze foarte abrupte. Privelistea spre linutul cleluros Kullen il f.lcu pe [3ohrs.i spund: ,,Ati crescut la Miinchen, ir-rimediata vecirrdtatea muntilor. Mi-ati vorbit despre nenumdratele dumnear.oastrddrumefii pe munte. Stiu cd pentru oamenii de la munte fara noastr.i e prea nu platd. Poatecd de aceea vd veti imprieteni cu tara mea. Insd pentru noi importantd e marea. C6nd privim spre mare in dep.irtdri, simtim ci astfel cuprindem o parte ;r nesfArsitului."

,,Potsimfi si eu asta", am rdspuns, ,,\,dzlnd, de pilcld, expresiapescaruluipe care l-am intAlnit azi-dimineala. Am observat cd privirea oamenilor este indreptatd spre larg si e foarte linistitd. La noi, in munti, lucrurile stau irltfel.Acolo privirea seinalli pestedetaliileintAmpl6toare tlin imediata apropiere, peste diferite formatiuni cler st6nci sau vArfuri lnzdpezile, direct spre cer. Poate de aceea oamenii sunt la noi at6t de veseli." ,,La noi, in Danemarca, existd un singur munte", continud Niels Bohr, ,,si acela are 160 de metri indltime. Si pentru cd e atAtde inalt il numim "Muntele din Cer>. C'irculd o poveste clespreun clanezcarre voia sd-i arate rrrruiprieten norvegian acestmunte, ca sd-l impresioneze cu peisajul nostru. Se spurre cd oaspeteles-a irrtors insh rlispretuitor -sia zis: .A9a ceva noi numim in Norvegia o gaurd.> Sper c.i nu sunteti la fel de sever cu peisajeie rroastre.Dar mai povestiti-mi despre excursiile pe care lc facefiimpreund cu prietenii dumneavoastr.l. M-as bucura sir aflu cum se desfdsoardacestedrumetii." ,,Suntem cleseorimai multe sdptimdr-ripe drum, pe jos.De pildd, vara trecut.iam parcurs- pe jos - clrumul tlc la Wrirzburg, prin l{hiin, pdni la marginea suclici a Munlilor Harz si de acolo prin Jena si Weimar inapoi, slrdbdt6ndpddurea Turingiei pAndla l3amberg. CAnd vrerneae destul de caldd,clormim pur si simplu in pddure srrb cerul liber, dar mai aclesea cort, iar c.lnd vremea in tlevine din cale-afard rea,si in fArr,la tdrani. Uneori, de t a sd avem parte de gdzduire, ii ajutdm pe tdrani la cules, i,rr clacdmunca noastrdse dovedesterodnicd, putem primi tlrept recompensi multi m6ncare.Altminteri, ne pregritirn de-ale gurii singuri, de cele mai multe ori in pidure, la focul de tabdrd, iar seara citim cu glas tare povesti la Itrmina focului sau cAntdm din voce, ori la instrumente rrruzicale. Multe cdntecepopulare vechi au fost aclunate rlc cei din miscareade tineret, cAntece care mai tArziu au Iost rescriseca piese corale pe mai multe voci, cu acoml)aniamentde vioard si flaut. Ne place sd cAntdm muzica

74

75

asta, iar uneori sun.i foarte frumos, chiar daci interpretareamuzicalai lasd de dorit. Poateci ne visdm in rolul cavalerului rdtdcitor din Evul Mediu tArziu si comparim catastrofa ultimului rd.zboisi luptele interrre caie i-au urmat cu haosul fdra speranti al I{Szboiului cle Treizeci de Ani, in a chrui epoc.i de mizerie se pare c.i s-au niscut unele clintre aceste minunate c6ntece populare. Sentimenful de inrudire cu acele vremuri pare sd fi cuprins tineretul din multe pirli ale Cermaniei in mod cu totul spontan. O datd m-a oprit pe stradi un tAndrnecunoscut gi mi-a spus sd vin in Altmrihltal, unde se adund tinerii intr-un vechi castelmeclieval.$i inh-aclevdr,oameni tineri din toate zdrlle s-au inclreptat in mare numdr cdtre acest castelPrunn, carese afla intr-un loc foartepitorescin Jura FranconS, domin6ncl clin vArful unei st6nci aproapeverticale valea Altrnrihl. Cu acea ocazie am simtit cd m-au cuprins din nou fortelecarepot izvori dintr-o comunitate format.i spc.rntan, cum \'-am spus ieri ci s-aint6mplat asa pe 1august1971. Altminteri, aceastd miscaretle hneret are foarte pufin irr comun cu problemele politice." pe ,,Yia,ta careo descriejipare foarte romantic.isi chiar ar putera nastedorinta de a participanemijlocit.Pe alocuri, mi se pare cd imaginea clominanti a cavalerului,clespre carevorbeam ieri, apare clin nou. Dar la dumnear'.l.rstra se cere sd clepui un jurimAnt dacd vrei sd te aldturi grupului, asa cum se intdmpl.i la francmasoni?" ,,Nu, nu existd reguli scrisesau cuturne pe care si fii silit sd le respecti.Multi dintre noi ar fi foarte scepticiin legdturd cu asemenea forme. Poateci ar trebui adAucat cd, de fapt, existdreguli caresunt respectate ade'u,diat, cu desi nu sunt cerute de nimeni. Astfel, de pilc1.i, se nu fumeazdsi sebea cloarrareori alcool,imbrdc.imirrtea este, dupb gustul pdrinfilor, prea simpli si neingrijitd, 9i nici nu-mi pot inchipui ca vreunul dintre noi s.i fie atras de viala cle noapte sau baruri, dar nu existh nici un fel de principii." ,,Cese ir-rt6mplddacd cineva incalci totusi acestereguli nescrise?"

,,Nu 9tiu, poate cd doar s-ar r.lcle cle el. Dar nu se intAmpld." timp mire!, ci vechile ,,Nu e inspiim6ntdtor, si in acelasi imagini au o asemeneaforld incAt reusescsd modeleze clupd secoleviala tinerilor, fdrd nici o reguld scrisdsi fdrd obligatii din exterior? Primele doud reguli ale jur.imAntului^monahal,despre care am vorbit ieri, pot fi acceptate. In fond ele se referi, in vremea noastri, la modestie si la clisponibilitateade a duce o viatd ceva mai asprd ;i cu mai multe privatiuni. Dar sper ca regula a treia, oberlier-rfa, nu joaceprea curdnd un rol important; pentru sd ci altfel ar putea apdreamari pericole politice. Si stifi cd ii preluiesc mai mult pe islandezii Egil si Njal decAt pe cavaleriiprusaci. Dar mi-ati povestit ci afi trdit in mijlocrrl rdzboiului civil clela Miinchen. Atunci clesigurcd v-afi g6ndit la problernele generale ale statului. Cum se leagd pozilia dumrreavoastrd fatd de problemelepolitice din aceavreme de r,'ialaclin miscareade tineret?" ,,ln timpul razboiului civil eram de partea trupelor guvemamentale", am rdspuns eu, ,,pentru cd luptele mi se pdreau lipsite de senssi astfel speram sd incetezemai repecle. Dar aveam congtiintafoarteincdrcatdin legdturd cu aclrrersarii nostri de atunci. Oamenii simpli, mai ales cei din r6nclul muncitclrimii,luptaserd in rdzboi cu aceea;i cldruire deplin.i per-rtru victorie ca 9i toti ceilalti 9i fdcuseri aceleagi sacrificii; critica lor la adresapdfurii conducdtoare tle aturrciera perfectjustificata,pentiu cd aceaconducere pusese poporului german o problemd fdrd solutie. De ilceea,mi se pdrea important ca dupd terminarea rdzboiului civil si fie stabilit cAt de repecleun contact apropiat cu muncitorimea 9i cu oamenii simpli. Acest g6nd a fost preluat in cercuri largi ale miscdrii de tineret. De trxemplu, acum patru ani, la Mtinchen, am contribuit la tllganizareaunor cursuri la universitateapopulard si am Iost atAtde increzutincAt sd tin cursuri de astronomiesub cerul liber, in timpul cdrora le-am vorbit catorva sute de

76

77

muncitod si nevestelor lor derspre constelatii, miscarea planetelor si distarrla pAnh la ele, si am incercat sd le trezescinteresul pentru strucfura Cdii l,actee. IJachiar am tinut o dati, intr-un cerc asemdndtor,impreund cu o t6ndrd doamn5, un curs despre opera germanb. Ea a cAntat arii, err am acompaniat-ola pian, apoi a povestit cAteceva despre libretul si construclia internd a operei. Desigur, totul era de un diletantism frapant;clarcred cd muncitorii au remarcat buna rroastrd intentie si s-au bucurat de prelegerilenoastrela fel de rnult ca noi. in vremea aceea, mulfi tineri din miscareade tineret s-ar.r hotirAt sd devind invdtdtori, si creclcd astdzi scolile elementareau cleseori profesori mai buni decdt asa-numitelescoli superioare. ln general, pot intelege cd in strdindtate miscarea germand de tineret esteconsiclerati prea romantici si prea idealistd,si cd unii se ingrijoreaz; ca o activitateatAtde vastd ar putea fi dirijatd in directii politice gregite.Dar eu nu imi fac griji pe termen lung in privinta asta. De la aceastd miscareau porrrit cloarimpulsuri bune. Md gAndesc,de pild6,la interesulnou trezit pentru muzica t,eihe, pentru l3ach9i muzica religioasdsau populard dinaintea lui, la eforhrrile fdcutepentru manufacturareaunor obiecte artistice simple, ale cdrei cdstiguri s6 nu ajungd cloar la cei bogati, gi la incercdrileirrtreprirrse grupurile cler de actori si muzicierri amatori cle a trezi in rAndurile poporului bucuria pentru arta adevdratd." bine cd sunteli atAt de optimist", spuse [1ohr. ,,Este ,,in presd se poate citi din c6nd in cAnd si despre sumbre miscdri antisemite in Cermania, pe care demagogii evident le amplificd. Ati observat ceva din toate astea?', ,,Da,la Mrinchen asemeneagrupdri joacd un anumit rol. S-au unit cu vechi ofiteri care nu au putut accepta infrAngereadin ultimul rdzboi. Dar de fapt noi t"r.,preu ludm in serios acestegrupdri. Nu se poate face o politica rationali doar din pur resentiment. Lucrul cel mai rdu este cd existb 9i oameni cle stiintd valorosi care repetd asemeneaineptii."

Am povestit apoi intarnplareatrditd de mine la Leipzig , rr ocazia conferintei o;rmenilor c'lestiintd, unde bitilia rrrrpotriva teorieirelativitdtiis-apurtat cu mijloacepolitrc'eNici unul din noi doi nu-si inchipuia pe atunci ce . t onsecinJe cumplite vor apareamai tAiziu ciin ritacirile ,rr't'stea politice aparent neinsemnate.Ilar nu e:incii morrrerrtulsd vorberscdespre asta. I{dspunsui lui lJohr se rt'l-crideopotrivd la vechii ofileri si la fizicianul care nu :;e putea impdca cu teoria relativitilii. ,,Vecleti, acest in l)ulrctsimt din nou clar ca pozitia englez.iestesuperioard , t'lei prusace sub anumite aspecte. Anp;lia,una clintre ln , t'fc mai irralte virtuli este sd stii s.i pierzi elegant. La este o ruginesd pierzi; pe de altd parte,la clumI'r'usaci rrc;rvoastrd invingdtorul esteonorat daci se aratd generos r'u C€linfr6nt; acestlucru este clesil;urlaudabil. Dar in Anglia, cel infrAnt este onorat clacdse aratd generos fati .lt' invir-rgdtor, sensul ci el, cel infrAnt, accepti infr6nin gt'rea si o poarti fird nici ur-rfel cle amdr.iciune. Acest lrrcrueste probabil mai dificil clecdtgenerozitatera invinl)ar infrArrtulcarese potrtericlicala o asemenea liiitorului. ,rtitucline aju_nge astfelaproapeia rangul unui invingdtor. lil rimdne liber al5turi clealli oameni liberi.lntelegeticd vorbescdin nou despre vechii vikingi. I)clatec.i si dumrrtrirvoastri gdsili ci e prea romantic,clarpentru mine este rrriri seriosdecAtvi inchipuiti." ,,Ilada, am intelescd e un lucru serios",am aprobateu . Irr timp ce discutam astfel,am ajunsin tireptul statjunir rlt' vacanldCilleleje,carese afld la capitul nordic al insulei lljiilland, ne-amplimbat prin nisipul de pe malul mdrii, si ( ,rrcin timpul verii se umple de turisti voictsi.Dar in acea zi rcceeram singurii vizitatori. $i perrtrucd pe malul mdrii ',('gi:seau pietre plate, am aruncat cu ele fdcAndu-les,i rit osezepe apd si am luat la tintd coguri cle rdchita sau lrustenicarepluteau la oarecare distantd.Bohr mi-a mai cd dupd rdzboi a fost o dat.i aici cu Kramers. I'ovcstit Alrrrrciau'r'dzut aproape de mal, clar sub apd, o mini ll('nnanAcare fuseseadusd de apd si al cdrei cletonator ',t' r'eclea clar deasupraaper.Au incercatsd nimereascd

78

79

detonatorul, iar dupd ce au izbutit sd nimereascdmina de cAteva ori au inteles ci nu ar fi aflat nicioclatd dacd reugesc sau nu, caciexplozia le-ar fi curmat viala. Au ales apoi alte tinte. Incercdrile de a nimeri cu piatra tinte indepdrtate au mai continuat din cAndin cAndin drumelia noastrd, iar aceastane-a oferit un nou prilej sd vorbim clespreforla imaginilor. Odatd am vdzut in fata noastri pe stradd un stAlp cle telegraf care era atAt cle departe, incAt numai arurrcAndcu toatd forla puteam spera sd-l ating cu o piatrS. in ciucla tuturor regulilor proba6ilitdtiloa l-am nimerit din prima arullcare.Bohr deveni foarte 6;6nditor, apoi spuse:,,Dacdam incercasd flntim, sd ne gAndim cum trebuie aruncat, cum trebuie migcat bralul, n-am avea nici cea mai mici sansi de a nimeri. Dar dacd, in ciucla oricdrei ratiuni, ne inchipuim pur si simplu cd am putea nimeri, atunci lucrurile se petrec cu totul altfel si im putea chiar reusi." Am mai .liscutatapoi multi vreme despre importanta imaginilor 9i reprezentdrilorin fizica atomici, clar aceastd parte a discutiei nu va fi reclathaici. Am petrecut noaptea intr-un han singuratic la o margine de pdclure,in partea clenclrd-.,'est insulei, iar Bohr a mi-a arirtat a cloua zi de dimineatd casalui de vacanti de la Tisvilcle,uncle mai t6rziu s-au purtat atitea discutii rlesprefizica atomici. D.tr irr aceapcri()Jdaa arrului rru era incd ararrjatdpentru a fi locuiti. La intoarcereaspre Copenhaga ne-am mai oprit la I{illerod perrtru a arunca o privire asupra celebrului castel Frederiksborg, o constructie maiestuoasdin stil Ilenaissanceolandez incor-rjuratd cle un lac si un parc, destinatd sd slujeascadrept dorneniu de vAn.itoare pentru curtea regal5. Se putea vedea limpede cd interesul lui Ilohr pentru Kronborg, vechiul castel al lui Hamlet, era mai mare decAt pentm acestcastelugor frivol, dintr-o epocd domirratd de viala de la curte. Iar curAncidiscufia s-a indreptat din nou spre fizica atomicd, subiecful care avea sd purri stdpAnirepe toate gAndurile noastre,ba chiar pe cea mai mare parte a vietilor noastre.

5

MECANICA CUANTICA SI O DISCUTIECU EINSTEIN
/ r q?5-1 q?6)

irr acei ani critici, dezvoltarea fizicii atomice a avut loc cxact a9acum prevestiseNiels Bohr in timpul drumeliei Prin Hainberg. Dificult5!ile si contradicliile interne care :,lirteau fala inlelegerii atomilor 9i a stabilitdlii lor nu in fi atenuatesau eliminate.Dimpotrivd, ele apdreau lluteau ( u acuitate din ce in ce mai mare. Fiecareincercarede a le rezolva cu mijloacele fizicii clasicepdrea de labuninceput :,ortitde$ecului. Astfel, descoperireaamericanului Compton arita cd Irrmina (mai exact radiatia Rontgen)isi modifica frewenla ll imprdstierea pe electroni. Acest rezultat putea fi explit at dacd se presuPunea,agacum propuseseEinstein', cd Itrmina constd din mici corpusculi sau pachetede energie, ('arese miscd prin spaliu cu mare vilezd gi care intAmpldtor,ca in cazul imprigtierii, se ciocnescde cAteun electron. l'c de altd parte, existau multe experimente care ardtau cf, in lrrmina nu se deosebeste mod esenfial de undele radio, i'i numai prin lungimea de undd mai micd, deci cd lumina lr trebui sd fie o undi si nu un curent de particule. $i lczultatele mdsuritorilor fdcute de olandezul Orstein erau lirarte ciudate. Aici era vorba de determinarearaporturilor ce articolul a statla bazateoriei a ' i" 1C05, in care publicat ""ul degi teoreticd a Einstein publicat o lucrare restrAnse, rclativitdgii
sprreefectul fotoc'lectric, lttcrare importantd pentru dezvoltirrea r'tlterioari a mecanicii cuantice. Totugi, odatd formulatd teori;r cu;rtrtic"l, liinstein avea s-o respingi din considerente de principiu. (N. f .)

80

81

de intensitatedintre liniile specfralereunite irrtr-un asa-numit multiplet. Acesteraporiuri puteau fi estimate cu ajrrtorul teoriei lui Bohr. S-a vdzut cd formulele cledusedin teoria lui llohr sunt incorecte,dar cd pot fi obtinute noi formule tloar printr-o rnica schimbarca ,rccstorrelatii formule care aparent corespundeauexact mdsurdtorilor. in felul acesta invdlam sa ne aclaptamincetul cu incetul dificultatilor.Tiebuia si ne obisnuim cu icleea in domecd, niul atomic, notiunile si imaginile preluate clin fizica clasic.i sunt pe jumdtate adevdrate pe jumitate falsesi si ci perrtru folosirealor nu puteau existacriterii prea severe. Pe cle altd parte, prin utilizarea abila a acesteiliberidti, in cazuri particulare,se putea pur si simplu ghici formu larea matematicd corecti. De aceea,incd dirr semestrul c'levari al anului 1924, la seminariile care aveau loc sub conducerealui Max Bornl se vorbea deja despre o noud mecanicd cuantici, ce va inlocui mai tArziu mecanicanewtoniand si ale cdrei contururi se puteau zdri cleocamdatd numai in cAteva locuri izolate.Si in semestrul de iarn.i urntdtor, in timprrl cdruia am lucrat temporar Ia Copenhaga si am facrrl incercdri de a ldrgi teoria pe care Kramers o elaborase pornind de la asa-numitelefenomenecleclispersie, toata strddania noastri s-a concentrat in direclia gbsirii relatiilor matematice corecte,nu atAt prin deductie, ci mai rnult ghicind,prirr ascrnanari frlrmulelctcorieiclasicr,. cu CAnclmd gAndescla starea teoriei atomice din acelc luni imi amintescsi de o excursiefbcuti tot prin toamna arrului 79}4,impreund cu cAlivaprieteni din miscareaclt, tineret, in muntii clintre Kreuth si Achsensee.Vremea enr destul cle intunecatd in vale, iar muntii erau acoperiti pAnd la poale de nori. La urcug,ceatase indesi tot mar mult in jurul potecii noastre,iar dupd c6tdvavreme intra serdrn cu totul intr-un amestecincurcat clest6nci si pAnzr,
t Max Born (1882-1970), fizician ;i matematician german. A jr"rcatun rol insemnat in fundamentarea matt'm.-rtici a teorit.r cttantice. Premiul Nobel pentrr.t fizicit (195,1). (N. f .)

rlc nod, prin care,cu toate-efoturile noastre,nu mai puteam rct rrnoaste nici o potecd.Incercatntofusi sd urcdm in conIrrrrrAre, cupringi de o oarecareteamd,mai ales la gAnclul {,.rnu vom mai gdsi drumul de intoarcere.Continu6nd nr('usulse petrecuo schimbareciudatd.Ceataclevenipe ,rlocuriatAt de deasd,incAt nu ne mai puteam vedea unii l,t' altii si nu mai comunicam decAt strigAndu-ne. in ,rtclagi timp insd, deasupra noastrd se lumina. Luminozitatea incepu sd devind schimbdtoare. Nimeriserdm , k'sigur intre pAlcuri de nori miscdtori si deodatdputeam rccrrnoaste, intre doi nori, muchia luminatd de soare a rrrrrri perete de st6ncd,pe care, conform hdrfii, il bdnur:,t'rim cb trebuia sd fie acolo. Astfel de priviri fugare erau ,lr' ajuns pentru a ne forma o imagine clar.i a peisajului rrrontance se afla probabil in fata si deasupra noastrd; r,rl clupd incd zeceminute de urcug dificil ne aflam intr,, sa iri plin soare,deasupramdrii de nori. in sud erau r',lrfurile Munlilor Sonnwend, in spatele lor se puteau vt'tlea foarte deslugit piscurile inzdpezite ale Alpilor Cenlrirli,iar in privinla urcugului nostru nu mai aveam nici rrrrfel de indoieli. irr iama 1924/1975ajunseserdmirr fizica atomicd in ,r(ca zond in care, degi ceala era deseori cle nepdtruns, urccpea totusi sd se lumineze deasupranoastrd. Diferenluminozitate anunlau posibilitatea unor priviri It'lc cle rnuritoare decisive. 1,1 CAnd in semestrul de vard al anului 1925am inceput ,lirr nou sd lucrez la Gottingen - unde devenisemasisIcrrtdin iulie 1924- mi-am inceput munca stiintificd cu rn('crcarea a gdsi formulele corectepentru intensitdlile de lrrriilorspectraleale hidrogenului, si anume prin metode ,rst'rndndtoare cele folosite de mine impreun.i cu Kracu rncrs la Copenhaga, si care se dovediserd fructuoase. Ar'eastdincercare a e9uat.Ajunsesem intr-un desis imperrt'trabilde formule matematicecomplicatesi nu g.iseam rrit'io iesire. Cu ocazia acestorincerciri am cdpdtat insd r'()n\/ingerea intrebareadespre traiectoriileelectronilor cd

82

83

in atomi nici nu are l,oie sa fie pusd, iar totalitatea frecvenlelor cle oscilatiesi a m.irimilor care cleterminau intensitatealiniilor spectrale(a9a-numitele amplihiclini) putea reprezenta un inlocuitor la fel de valabil pentru traierctorie. In orice caz, aceste mdrimi puteau fi obserr.'ate clirect.Acest lrrcru e:ra perfectdccrncordant.l spirihrl in cu filozofiei pe care priertenulnostru Otto ne-o prezentase in plimbarea cu bicicletele la Walchseeca fiind punctul clevedere al lui Eirrstein,si anume de a consiclera numai asemen€]a m;irimi ca determiniri ale atomului. incercarea mea de a infiphri un astfel de proiect pentru atomul de hidrogen se impiedicase cler graciul cle complexitate a problemei. De aceeaarn ciutat un sistern mccanic mai sirnplu de reprezentat maternatic,la carer pot efectua s.i eventual calculelemele pAnrila capdt.Per-rdului oscilant sau,mai generai,asa-numiful oscilatclr arrarnronic, carc apar in fizica atomici clrerpt rnoclelal oscilatiilor in moleculer, se ofereauca modelele celemaiila inderntlnd.Urr clbstaccll exterior s-a cloveclita fi mai nrult in favoarea decAt in clefavoarea planurilrrr mele. [,a sf6rsitr.rl lurrii mai a anului 1925m-am imbolndvit atdt de grav de alergie, incAt a trebuit s5-1rog pe l3orn sd m.l elibereze pentru 14 zlle de obligatiilemele la universitate.Doreatn s.l mA vinclecpe insula Flelgolancl,uncle aerul de mare 9i lipsa vegetatiei aveau sd md ajute sd m.i insdndtosesc. CAnd am ajur"rs insulb trebuie sd fi fdcut pe o impresie deplorabili cu obrajii mei umflati, fiindci la pensiunea uncle am inchiriat o carnertiproprietara a crezut ci probabil m-am bdtut cu o seardinainte, dar mi-a spus ca vrea s"irn.i ajute sd mh refac.Camera mea se afla la etajul al doilea al casei care prin pozitia ei, sus, la marginea sudicd a insulei pline de st6nci, ofereao priveliste minunatd asupra phrtii de jos a orasului, a dunelor si a mdrii. StAndpe balconul meu a\reamdeseori prilejul sd md gAndesc la obsen'alia lui Bohr c.i privind spre largul mdrii ai senzafiacd pofi cuprirrdeo parte clin infinit.

l,a Helgoland nu existau nici un fel de terrtafii exten(),rrcsariactivitdli posibile, in afard de plimbdrile pe ilr,tltimi si de baile in mare, la dune, care sd md impiej , lr, t sd lucrez la problemele mele, si astfei avansam mult rapid decAti9 fi putut-o facela Gottingen-CAtevazile rrr,ri ,,r, l'trside ajuns pentru a indepdrta balastul matematic cazuri 9i (r'irL)are inicltdeaunala inceput in asemelrea simpla a intrebarii a ,,,',,t'ru gasi o formularc matemafica i,','lc. in .at".ro zile mi-a derrenit limpecle ce trebuia sd in ,rt,irrd, locul conditiilor de cuantificare Ilohr-Sommerl,ll,l, intr-o fizicd formulati a9a incAt numai mdrimile ,'l,servabile sd joace un rol' Cu aceasti condilie suplisimteam cd un punct central al teoriei era forrnt'rrtatd, rrrrrlat,astfel cd in continuare libertatea de formulare , lispirea. Dupd aceeainsd am observat cd nu exista nici ,, girranlie ci schemamatematicd astfel construitd putea tr t'lezvoltatdpAna la capdt fdrd contradictii' Itr special, crir total incert dacd legea conservdrii energiei mai era r',rlabildin aceastdschemd gi nu puteam sa nu recullosc schemd era ,,r, fdrd aceastdlege de conservare,intreaS;a orice ,raloat". Pe de alti parte, calculele mele lrpsitd c1e schemd materritlicau cu destuld siguranla cd intreaS;a rrrirticd careo vedeam putea fi dezvoltatdcu aclevdrat pe dacb a9 fi putut ardta ci legea rrt'contradictoriu coererrt 9i este confinuth in ea. Astfel incAt r orrservdriienergiei rrri-am concentrat clin ce in ce mai mult atenlia asupra iar intr-o seard I'r'oblemeivalabilitdtii conservirii energiei, ln ,rjtrnsesem fazain careputeam calcula,cu ajutorul unui clestulde complicat conform criteriilclr de azi, 1,r'trcedeu loti termenii din tabclul cncrgici sau, clupi exprimarea ,rt'tuald, din matricea energiei.CAnclam vizut cir clin prirnii termeni calculati legea conservdrii energiei era cot'llirmatd, am intrat intr-un fel de agitalie gi am inceput sd abia mai multe greselide calcul. De aceea, lircclin ce itr cet lir ora trei noaptea am reugit sd oblin rezultatul complet s-a ener5;iei dovedit a fi valabild ,rl calculelor.Cbt-rservarea toli termenii;i fiirrclcdacestlucru rezultase de la l)entru

84

85

sine, adicd fdrd rrici o constr6ng ca sd spun aga-, puteam sd nu md mai indoiesc cle completitudinea si noncontradictia matematicd a mecanicii cuantice astfel formulate. in primul moment m-am speriat. Aveam senzalia cd priveam, prin suprafata aparenielorlumii atomice, un funclal mult mai adAnc si de o mare frumusete, si aproape cd am amefit la g6ndul cd trebuia sd urmez firul acestor structuri matematice, pe care natura, acolo in adincimc, mi le dczvaluisc. Eram atit de agitatincatnici nu md puteam gAndi sd dorm. Am plecat in lumirra inceputului de rasdritspre capdtulsudic al insulei,uncle un turn de piatrd solitar ce pdtrundea in mare imi trezise de mai multd vreme clorinta de a face exercitii cle alpinism. Fdrd mari dificultAti am reugit sd ajung in v6r?ul turnului, unde am asteptatrisdritul soarelui. Ce vdzusemin noapteatle la Helgoland nu era desigur mult mai mult decAt aceamuchie de stAncdinsoritd din Munjii Achsensee. Dar Wolfgang Pauli, de obicei at6t de critic, cdruia ii relatasem despre rezultatele mele, m_a incurajat sd urmez clirectia in care pornisem. IJorn si Jordan au inceput sd lucreze si ei in acc'easi clirectie.TAnarul fizjcian englez Paul Dirac de la Cambriclge dezvolti metode matematice originale pentru rezolvarea problemelor ridicate de aceastd metodi si, dupb numaicAteva luni, datoritd muncii concentrate acestorfizicierri,a fost a indltatd o constructie matematici coerentdsi bine inchegatd, despre care se putea spera cd era potrivitd cu multifudinea de experimentedin fizicaatomicd.Nu voi relata aici munca extrem de intensd carene-a tinut sub tensiune in lunile careau urmat. Dar voi relatao cliscutiecu Einstein. care a avut loc la Berlin, dupd o conferilrfd despre noua mecanicdcuanticd. Unir,'ersitateadin Berlirr era consideratd la vremea aceea r'6rful fizicii clin Cermania. Aici lucrau planck, planck teoria Einstein,von Laue si Nemst. Aici descoperise cuantelor, iar I{ubens a confirmat-c.r prin mdsurdtorile sale asupra radiatiei termice, tot aici formulase Einstein in

,rrrul1916 teoria sa generalda relativit5lii si teoria grain centrul r'ietii stiintifice se afla col.c'iul de fizicd, 'itrrJiei. r,irnas din vremealui Helmhohz si la carecleobiceiluau ln primbvara anului 1926 l)irrtetoli profesorii de fizici' in ,rrnfost irrvitat sd tin o conferrintd caclrul acestuicolocmecanici cuantica' intrucat nou-descoperita virr clespre l;iccam cunogtinld pentru prima datd personal cu purlitorii acestornume celebre,mi-am dat toatd silirrta si atAtde neobignuitepentru prczint cAtmai clar conceptele lizica acelor t'remuri, ca si funclamentele matematic€r, reugind sd trezescin mocl special interesul lui Einstein' p6rrdacasi/ l)trpd colocviu, Einsteinmi rugd sdJ itrsolesc idei. despre r-roile a putea cliscutai. profunzime Pe 'critrucirum, se interesi de stucliilemele si de procupirile rnclede pAna atunci in fizicd.Cdnd am aiuns la el acas6, .r deschisimecliat clisculiacu o intrebarc cc se refcrea lti presupoziliile filozofice ale incercdrilor mele: ,,Ceeace rrc-atipovestit in prelegere sund extrem cle neobignuit' l'ornili de la presuPunereac.l in atomi existi electrolri9i sigur aveti dreptate cu aceastd PresuPunere'Dar vreti sd totul traiectoriileelectronilorin atomi, clegi rlcsfiintati cu traiectorii ale electronilor pot fi obsen'atenemijlocit irceste irr cameracu cea!d.Putefi sd-mi explicafi mai in aminunt rrrotiveleacestorPresuPuneri ciudate?" ,,Tiaiectoriileelectronilor in atomi nu pot fi observate", '','oifi rispuns eu, ,,dar din radia!ia emisi de un atom la o cleschriarepot fi deduse clirect frecvcrrleleoscilatiilor si amplitudinile corespunzdtoare ale electrorrilor din atom. Cunoagtereatotalitdlii frecvenielor si amplitudifel rrilor a fost doar 9i pAnd acum in fizicd ur-r de substitui pentru cunoagtereatraiectoriilor electronilor. Cum insd c ralional ca intr-o teorie si fie preluate numai acele rndrimi care pot fi observate,mi s-a pdrut natural si introrluc numai aceastdtotalitate ca aga-zisreprezentant al traiectoriilor electronilor."

86

87

,,Doar nu credefi in mod serios,,, replicd Einstein, ,,cd intr-o teorie fizicd pot fi introduse numai mdrimi obscrvabile." ,,Credeam", am spus eu mirat, ,,cd tocmai clumnea_ voastrd afi pus aceastdconceplie la temelia teoriei rela_ tivitdfii. Ati subliniat doar cd.u estepermis sd sevorbeasc,i despre timpul absolut, pentru cd icest timp absolut nrr poate fi observat.Numai indicatiile ceasurilor,fie in siste_ mul de referinld in migcare, fie in cel in repaus, sunt relevante pentru determinarea timpului.,, ,,Poatecd am folosit acestgen de filozofie,,, rdspunse Einstein, ,,dar cu toate acesteaea nu are sens. Sau, mai prudent spus: poate fi euristic valoros sd ne amintim ce observdm cu adevdrat. Dar, din punct de vedere orin_ cipial, estetotal fals sd vrem sd intemeiem o teorie nimai pe mdrimi observabile.Pentru cd in realitate este exact pe dos. l)oar teoria decide ce putem observa. Vedeti, observafia-estein general un proces foarte complicat. Fenomenul care trebuie observat aduce dupd sine ur,rr*o evenimente in aparatul nostru de mhsurd. Ca urmare, in acestaparat se petrec alte everrimente, care Ia urmd pro_ duc, dupd toate acesteocoliguri, efecful asupra simtuiilor si fixarea rezultatului in constiintanoastrd.Ire tot parcursul acestui drum lung, de la fenome^ul cle obser'ut par-la Io fixarea in congtiinla noastrd, trebuie sd stim .r- fr.,._ tioneazd natura, trebuie sd cunoastem legile naturii cel pufin in mod practic, dacd vrem'sd pr#nd"* .a ^r,-, observat ceva. Doar teoria, a.1icb cunoagterea legilor naturii, rre permite deci sd tragem concluzii, din efcictul asupra simfurilor, despre fenomenul care a stat la baza lui. CAnd pretindem cd putem observaceva anume, ahurci ar trebui sd exprimdm acest lucru mai exact: desi pre_ tindem cd formuldm legi noi ale naturii, carenu ,"'pitri_ vesc cu cele de pAnd acum, presupunem cd legile naturii cunoscute pdnd acum functioneazd suficient dl exact,pe drumul de la fenomenul observat p6nd la constiinta noastrd, incAt ne putem baza pe ele il de aceeaputem

vorbi despre observafie.in teoria relativitdfii, de exemplu, sc pornegte de la premisa cd 9i in sistemul de referinfd irl'latin migcare razele de lumin6, care merg clela ceasorrricpAnd la ochiul observatorului, funcfioneazdaproaPe ll fel cum era de agteptatin vechile teorii. Iar in teoria tlumneavoastrdpresupuneli irr mod eviclent cd intregul rnecanismal raclialiei luminoase de la atomul care oscileazdpAnd la speclrometru sau pAnd la ochi funcfioneazd in exact acelagifel in care era presupus inainte, adic5, in linii mari, conform legilor lui Maxwell. Dacdnu seint6mpld rrga, afunci nici nu afi mai putea observa mdrimile Pe care lc numili observabile.Ce pretindefi dumneavoastrd, 9i iurume cd nu introduceli decAtmdrimi observabile,este tleci in realitate o presupozifie despre o insugire a teoriei rle a cdrei formulare vd ocupali. Presupunefi cd teoria lasd clescrierea procesuluiraclialiei t.lumneavoastrd neatjr"rsd in punctele de cel mai mare interes pentru teorie. Cu lceastd presupunere s-ar putea sd aveti dreptate, dar nu e deloc sigur." Aceastd pozilie a lui Einstein era pentru mine foarte surprinzdtoare,degi argumentele sale mi se pdreau convingdtoare, 9i de aceeal-am intrebat: ,,lcleeacd o teorie irr fi de fapt numai rezumatul observafiilor cu respectarea principiului economiei de gAndire provine parcd de la l'izicianul gi filozoful Mach; si mereu se pretinde cd, in lcoria relativitdtii, dumneavoastrd ati fi folosit decisiv aceastdidee a lui Mach. Ceea ce mi-ali spus acum insd rni se pare cd merge exact in sens opus. In definitiv ce sd cred despre asta sau, mai bine zis, ce crecleli dumrreavoastrd?" ,,E o poveste foarte lungd, dar putem vorbi pe indelete clespre ea. Acest concept al lui Mach de economie a gandiril confine probabii o parte de adevdr; dar pentru mine este un pic prea banal. IntAi vreau sd vd prezint cAtevaargumente in favoarea lui Mach. Este evident cd lcgdturile noastre cu lumea au loc prin intermediul simturilor. Din momentul cAnd,copii fiind, invdldm sd vorbim

88

89

si sd g6ndim, acestelucruri se petrec datoritd fapfului ci recunoagtem posibilitatea de a desemna impiesii senzoriale foarte complexe, dar cumva corelate, printr-urr singur cuvAnt, de pildd prin cuvArrtul<rninge". invdtdnr acestlucru de la aclulti gi simtim satisfacliade a ne face intelesi. Putem deci spune ci formarca cuvAntului si astfel a conceptului ..minge> este un act al economiei cle gAndire, in sensul cd ne permite sd prirrclem impreuni impresii senzoriale clestul cle complexe. Mach nici nu pune problemaprcmisclor tr"ccsa.c, si care -tpirituale corporalc,l trebuie sd fie prezente la fiinla umar-ri- in cizul clefafi la copilul mic - pentru ca procesul intelegerii cu semenii sd poatd demara. La animale, acestproces functioneaz.i, clupd cum se 9tie, mult mai prost. Dar nu asta ne intereseazdacum. Mach pretinde in continuare cd formarea teoriilor dirr stiirrtelenaturii - chiar si a teoriilor foarte conlplicate - se prorluce in motl furrdamental in acelasi fel. Incercdmsb ordon.im fenornenelein mod univoc, si le reducemintr-un fel sau altul de la complex la simplu, pAni c6nd putem inlelege un grup eventual foarte bogat jnJgc'le evenimente cu ajutorul cAton,a concepte;iar "3 lege, nu inseamnd atunci altceva dec.lt id putem sd le reprezentdmin multituclinea lor cu acestec6teva concepte ,simple.Totul suni destul de plauzibil, clar se pune intrebarea cum trebuie privit principiul economiei de g6nclire in acest caz. Este vorba de o economie psihologici sau logici? Sau pentru a reformula intrebarea: este vorba clesprepartea subiectivd sau despre partea obiectivd a procesului?CAnd un copil folosegte conceptul de ,,minger, se realtzeazdprin acestadoar psihologic o simplificare, in sensul ci se rezum.i intr-un singur cuvAntlmpresii senzorialecomplexe,sau mingea exisia in mod real?'Mach ar rdspunde probabil c.l <propozitia mingea existdin mod real nu confine clecAtafirmarea impre.siilor senzoriale rezumate>.Dar aici Mach nu are rlreptate. I)entru cd, in primul rAnd, propoztlia,.mingea existi in mod real> contine o mulflme de afirmatii clespre impresii senzoriale posibilc,carc poatc vor avca loc iri viiloi. l)osibilul,ccea
qn

(.ceste de asteptat,e o parte importantd a realitblii noastre, t'are,in afara faptelor,nu poate fi pur si simplu ignorat' Si, in al cloilearAnd, trebuie sh nu uitdm cd leg'ituradintre impresiile senzoriale si reprezent.irilenoastre despre f rrcruri este ur-\aclintre premisele debaz1t ale gAldirii cd rroastre; astfel,dacd am vrea sd vorbim numai despre impresiile noastre senzoriale, ar trebui sd ne lipsim- de timba si de gAndirea noastrd. Cu alte cuvinte, faptul ci lumea existiin realitate,cd impresiile noastre serrzoriale sebazeazd,Peceva obiectiv r.lmAne Ia Mach prea putin -N, .rt"u, sd pledez pentru un realism naiv; cvidenfiat. stiu si eu ci e vorba aici de probleme foarte dificile, dar pentru mine 9i conceptul de observatie la Mach este un pic prea naiv. Mach seprefaceci gtim dinainte ce inseamnd si cuvAntul ,,observalie',; fiinclci creclecd, ajuns in acest eschivade la opliunea "obiectiv sau subipunct, se poate Lctivr, conceptul lui de <simplitate>capdtd un caracter suspectde comercial:economie de gAndire' Acest concept are o nuan15mult prea subiectivd.in realitate,simplitatea legilor naturii este tot un fapt obiectir; ;i ar fi foarte iniportant ca, intr-c'lelaborarecorectda conceptelor,latura subiectivd 9i cea obiectivi a simplitdlii sd ajungd la echilibru. Acest lucru e insd foarte dificil' Dar mai bine si ne intoarcem la subiectul prelegerii dumtreavoastrd Am impresia ci exact in punctul despre care am vorbit aici teoiia dumneavoastrd v.1va crea dificultdti. Voi incerca sd pozilie mai explicit [)umneavoastra argumentez aceasld viprefaceti cd, in ceea ce priveste observalia, ati putea ldsi lucrurile neschimbate,cd ali putea pur si simplu sa folosifi acelagilimbaj atunci cAncldescrieli ceeace observS fizicierrii. insd atunci ar trebui sd spu.eti si c.1:intr-cr camerd cu ceald observdm traiectoria electronilor prin camerd.Dar, dupd concepfiadumneavoastr6,in atom nu mai exista traieciorii ale electronilor.In mod evicletrt,acest lucru nu are sens. Doar nu putem crede cd numai prin micgorarea spaliului in care se migcb electronul putem anula colrceptuldc traiectorie."

91

Ajunsi aici, era rAndul meu sd incerc sd apdr noua mecanicdcuanticd.,,Deocamdatinici nu gtim in ce limbaj putem vorbi despre ceea ce se lntAmpld in interiorul atomilor. Avem la dispozilie, intr-adevdr, un limbaj matematic, de fapt o schemd matematicd cu ajutorul cdreia putem calcula stdrile stafionare ale atomului sau probabilitdtile de tranzilie de 1ao starela alta. Dar nu stim incd - cel putin nu in general - cum se leagd acest limbaj de limbajul comun. Evident e nevoie cle aceastd legdturd pentru a putea aplica teoria la experimente. Fiindcd clespreexperimente vorbim intotdeauna in limbajul comun, cu alte cuvinte, irr limbajul de pAnd acum al fizicii clasice.Agadar, nu pot pretinde cd noi am fi infeles pAni acum mecanicacuanticd.Presupunereamea matematicd e corectd,dar Iegitura ei cu este cd -schema limbajul comun nu e deocamclatd constituitd.Abia dupd ce ne va reusi acestlucru putem spera cd vom fi capabili sd vorbim despre traiectoriile electronilor in camera cu ceafd, in a9a fel incAt si nu aparh contraclictii interne. l)crrtru lamurirea ciit'icultitiloir.lccare vorbiti dumne,rvoastrd cred cd este prea devreme." sunt de ac.ir.l cu asta", spuse Einstein, ,,[3ine, -putem discuta din nou despre acestsubiectpestecAtiva ani. Dar poate cd ar trebui sh vd purl o altd inhebare legatd cle conferinla dumneavoastrd.Teoriacuanticd are,nu-i asa, doud aspectefoarte diferite. Pe de o parte, explicd stabilitatea atomilor; aga cum subliniazd mereu Bohr pe drept cuvAnt; ea lasi si apari mereu aceleasiforme. Pe de altd parte, ea descrie un ciudat element de c-liscontinuitate in natur.i, pe careil putem observa,de erxemplu, foarte limpede cAnd privim in intrureric un ecran pe care se vdd descdrcdrile luminoase emise de un preparat raclioactiv.Aceste doud aspectesunt legateintre ele. In mecanica cuanticd a dumneavoastrd va trebui sd vorbifi despre aceste cloudaspecte cAnddescrietide pildd emisia de lumind din atomi. Puteli calculavalorile discreteale energieistdrilor stafionare.Se pare deci cd teoria clumneavoastrdpoate

explica stabilitatea anumitor forme care nu pot trece continuu dintr-una intr-alta, ci sunt diferite intre ele tocmai prin cantitdti finite, si care in mod vddit se formeazd mereu la fel. Ce se intdmpl.l insd la emisia luminii? Stiti clesigurcd am incercat sd reprezint acestfapt prin ideea cd at6mul se prdbusesteintr-un anumit sens de la o valoare a energiei clintr-o starestafionari la alta, in sensul cd emite diferenla de energie ca pachet de energie, aga-numita cuantd de lumind. Acesta ar fi un exemplu evident pentru acel elemetrt de discontinuitate. Dumneavoastrd credeli I'utefi descrietrecerea estecorectd? reprezerrtare ci aceastd intr-un ferlmai exacl?" la c1e o stare stalionard la alta in rdspunsul pe care l-am dat a trebuit sd md retraS; pe pozitiile lui llohr. ,,Cred ci am invdfat de la lJohr cd tranzitie nici nu putem vorbi in cond"tpt" o asemenea de p6ni acum sau, in oricecaz, cd ea nu poate fi cepiele cleicrisd ca un eveniment in timp 9i spatiu' Cu asta am spus, evident, foarte pulin. De fapt, am sPus nu-mai cd nu stim acestlucru. Dacd sd creclin cuantele cle lumini Ilaclialia conline irr mod evisau nu, astanu pot clecicle. dent acest element cle discontinuitate Pe care ciumneavoastri il reprezentaliprin cuanteiede lumind. Pe clealtd parte insi, confine 9i un element clar de continuitate, care nput" in experienlelede interferenJdsi care poate f1de1ciis cel mai simplu cu ajutorul teoriei ondulatorii a luminii. Dar dumneavoastrd intrebati pe drepi cuv6nt dacd din troua mecanici cuantici, 9i ea clefapt incd neinfeleasd, se poate afla ceva in legdturh cu acesteintrebdri teribil de grele. Eu cred ci putem cel pulin sPera acest lucru' imipot inchipui, de exemplu, cd putem obtine rezultate inteiesante dacd studiem un atom care schimbd energie cu alti atomi sau cu cAmpul de radialie. Am putea sd ne punem intrebdri clespreabatereastatisticda energiei diri Ito*. Dacd energia se schimbd discontirruu, a9acum vi asteptalidurnneavoastri conform reprezentdriiprin cuante sau, matetnaticmai exact,abaclelirmind, atunci abaterea dacd energia medie, r'a fi mai mare clecAt tereapdtraticd

92

93

se schimbd continuu. Imi place sd cred cd din calculele cuantice va rezulta o valoare mai mare si cd astfel elemerrtul de discorrtinuitate vede nemijlocit. pe c1e se altd parte, ar trebui sd poatd fi recunoscut si elementul cle continuitate, care devine vizibil in experimentele de interferentd. Poate cd trebuie sd ne reprezentdm trecereacle la o stare stationard la alta inh-ui mod asemdndtorcu trecereade la o imagine la alta din anumite filme. Tiecerea nu are loc brusc, ci o imagine clevine treptat mai slabd, urmatoarea apare treptat si devine mai intensd, astfel inc6t pentru un anumit interval de timp cele doud imagini sunt amestecate nu se gtie ce se intAmpld de fapt. poate si cd existd o asemenea stare intermediard in careriu se gtie dacd atomul estein stareasuperioardsau in ceainferioard.,, ,,CAndurile dumneavoaitra se indreapta acum intr-cr direclie foartepericuloasd", md avertizi Einstein.,,Deodatd vorbifi despre ceeace stim despre naturd si nu mai vorbiti de ceea ce face natura cu adevdrat. in stiintele naturii insd nu poate fi vorba dec6t clespreceeace face rratura cu ader.,drat. S-ar putea foarte bine ca clumneavoastrd si cu mine sd gtim lucruri diferite despre naturd. Dar pe cine intereseazdasta? Pe ciumneavoashd si pe mine, poate. Dar pentru ceilalli acestlucru este absolut irrdiferent.Asadar, dacd teoria dumneavoastrde corectd, atunci intr-o bund zi va trebui sd-mi puteli spune ce face atomul la trecereade la o stare statiorrardla alta cAncl emite lumind." am ,,I>oate", rdspuns ezit6ncl.,,Dar mi se pare cd folositi limba intr-un mocl prea dur. Tiebuie sd recunosccd orice as rdspunde acum ar aveacaracterulunei justificdri neintemeiate.Sd asteptdm asadarsi sd veclem cum se va dezvolta teoria atomicd in continuare.,, Einstein se uitd la mine oarecum critic. ,,De ce credeti atunci atAtde tarein teoria dumneavctastrd, dacd atAtde multe intrebdri centrale sunt incd complet neldmurite?,, Mi-a luat, desigur, mult timp pAnf sd pot rdspunde _ la aceastdintrebare a lui Einstein. Apoi insd voi fi rdspuns

r t'va dc felul urmdtor: ,,Eu cred, la fel ca dumrlL'avoastr'i' , ,i simplitatea legilor r"raturiiare un caracterobiectiri cd gAndire'Dacdnatura ,',' e vorba numai de economiec1e matematicede mare simplitate 9i n(' conduce la forme rrrirreftumusele - iar prin forme inleleg aici sisteme de rrrchise presupozitii, axiome 9i altele asemenea-' la Iorme care pAni acum nu au fost gAndite cle nimeni' cd nu ,rturrci ne putem abfine sd crerclem sunt <aclevdrate"' cd reprezintd o trdsStur.ireali a naturii. ,.rralte cuvinte forme si aibd de-a face lrstefdrb indoiald potit it ca aceste natura, esteposibil ca ele sh contind si cu relatia noastri cu si un element de economie de gAndire' Dar, pentm cd la forme nu am fi ajuns niciodatd de unii singuri, rrceste pentru cd natura insigi ne-a aritat drumul spre ele,-aceste l,rr*" aparlin si ele realititii insdsi,nu numai gAndurilor despre realitate.Puteti si-mi reprosatici folosesc rroastre irici un criteriu estetic pentru adevdr, intrucAt vorbesc rlespre simplitate 9i frumusele' Dar trebuie sa recunosc cA iimplltatea gi frumuselea schemei matematice care ,re-afolt sugeratd aici de naturi au pentru mitre o mare Ati tr.iit desigur 9i dumneavoastr'I putere cleconr,'ingere. sentiment aproape de spaimd in fafa simplitifii si icel relatiilor p" cut" natura parcdni le dezv.lluie deour-ritdlii clati si pentru care eram at6t de putin pregititi' Sentimoment mentul i1e.ut" suntem cuprinrsiintr-un asemenea bucuria Pe care o cste f.ird incloiali complet diferit de resimf,m, de pildi, cAndcredemcd am realizatfoartebine (din domeniul fizicii sau din o treabi mesiegugdreasc.l afara lui). De aceeamai sper cd dificultdiile desprecare tocmai am cliscutatvor fi depdsite intr-un fel sau altul' Simplitatea schemeimatematice are in plus drept consecin15faptul cd se pot imagina multe experimente pentru caresd ie poatd cilcula dinainte cu mare exactitaterezultatul, conform teoriei. CArrdvor fi efectuateacesteexPerimente si vor avea rezultatul prezis de teorie, atunci cu greu \/om putea pune la indoial5 faptul ch teoria repreiintd natuia cu adevdrat, itr acestclomeniu'"

94

95

,,Controlul prin experiment", spuse Einstein, ,,este desigur premisa triviald pentru corectitudinea unei teorii. Dar nu putem niciodatd verifica totul. Din acest motiv ceeace ali spus despre simplitate md intereseazd incd si mai mult. Dar nu pot pretinde c6 a9 fi inteles cu adevdrat ce este de fapt simplitatea legilor naturii." Dupd ce am mai continuat o vreme discutia despre criteriile de adevdr in hzicd,mi-am luat rdmas-bun si l-im reintAlnit pe Einstein abia pesteun an 9i jumdtate, la conferinfa Solvay de la Bruxelles, urrde fund'amenteleepistemologice si filozofice ale teoriei urmau sa fie clin nou subiectul unor discutii foarte aprinse.

t)

PLECAREACATRE LUMEA NOUA (7e26-1e27)

I)aci rre intrebim in ce consti cle fapi marea infdptuire l lui Cristofor Columb cAnd a descoperitAmerica, suntcm sili! si rdspurrdem cd nu a fosl nici ideea de a se Iolosi de forma sfericd a PamAntului pentru a ajunge in lrrclia ruta de vest (aceastd pe idee fuseseg6ndit.i si exprirnatd si de altii), nici pregdtirea minufioasd a expediliei st'rle echipareatemeinicda cordbiilor,ceeace ar fi putut si l-ace al1ii.Marea lui infipfuire, fdrdindoiald cel mai greu si Irrcru in aceastdexpediiie, a fost hotdrArea de a pdrdsi toate teritoriile cunoscutepAni atunci si de a naviga atdt tle departe spre vest, incAt, cu proviziile disponibile la bclrd,intoarcereanu mai era posibild. In mod asemindtor, intr-o stiintd nu pot fi descoperite tcritorii cu adevdrat rroi decAt dacd suntem prcgatiti ca, irrtr-un moment important, sd pdrdsim terenul pe care era cclnstruit.i stiir-rlapdnd atunci si si sdrim, intr-un anume scns, in gol. Einstein renuntase in teoria relativitdtii la rrriceconcept de simultaneitate,care fdceaparte din bazele solide ale fizicii de pAnd atunci, iar tocmai aceastd renuntare la conceptul anterior de simultaneitate nu putea fi acceptatd multi fizicieni si filozofi importanti, fatandu-; de s.rdevina advcrsariindarjitiai tcoricireiativitatii. poate Se eventual spune cd, in general, progresul gtiinlei cere de la cei care activeazdin domeniul ei numai preluarea si prelucrarea unor noi continuturi de gAndire. Cei activi irr domeniul stiinlei sunt mai mereu dispusi sd faca ;,r"r:st lucru. Dacd insa pdtrunzi in domenii cu adevdrat noi, se

97

poate intdmpla sd fie nevoie nu numai de preluareaunor confinuturi noi, ci ca insdsi structura gAncliriisd se schimbe penfru ca noul domeniu sd poath fi cu adevirat inteles. Mulfi insd nu sunt dispusi sau nu pot face acestdin urmi pas. La conferinla despre gtiintele naturii de la Leipzig mi-am dat seamac6t de dificilb poate fi efectuarea acestui pas decisiv. Asa inc.lt trebuia si fim pregdtiti sd infruntdm greutiti 9i mai mari in privinta teoriei cuantice a atomilor. in primele luni ale anului 792(t,cam pe vremea cAnci aveam de tinut conferinlala Berlin,noi cei clela Cdttingen am ficut cunostir-rticu lucrarea fizicianului vienez Schrodinger,care atacaproblemele teoriei atomice in cu toful alt mod. Cu un an in urmi deja, in Franta, Louis cle Broglie atrdsese atentia cd ciuclatul dualism clintre reprezentarea on clul atclriersi reprezentarea corpu sculari a luminii, carepdrea sb faci imposibil.i pe alocuri o explicarerafionald a fenomenelor luminoase,ar prrteajuca un rol si in cazul materiei, cle pildh in carzulelectronilor. Schrodinger a dezvoltat in continuare aceastdiclee si a formulat intr-o ecuafie cle tip onclulator legea de propaElarea undelor cie materie sub acliunea unui c6mp electromagnetic.Conform acesteireprezentdri,stdriie staale !ior-rare inveligului atornic erau comparabile cu oscilaliile stationareale unui sistem,de pildd cele ale unei corzi; insd mdrimile care pdnd atunci fuseseri privite ca energii ale stdrilor stationare ap"ireau in acest caz sub formd de frecvenleale oscilatiilor stationare.Ilezultatele obtinute de Schrodingerin acestmocl se potriveau foarte bine cu rezultatelenoii mecanicicuanticesi curAnd dup.i aceeaSchrodinger a reusit sd demonstreze c.1mecanica sa ondulatorie este echivalentd matematic cu mecanica cuantici, si deci cd este vorba de doud formuldri matematice cliferite ale aceluiagifapt real. Acest nou rezultat ne-a bucurat foarte mult, intrucAt ne-a intdrit substantial incredereain noul formalism matematic;in plus, metoda

lrriSchrodingerpermiteanulneroasecalculecale in mecarricacuanticd ar fi fost extrem de complicate. Dificultatile au inceput insi odatd cu interpretarea lrzicda schemeimatematice.Schrodinger credeacd prin ,rt'castireorientare de la particule la undele de materie pot fi inliturate in sfArsitparadoxurile careingreunaserd ,rtiitde mult timp, fdrd speranld,inlelegereateoriei cuanticc.Undele de materie urmau clecisd fie reprezentdriale proceselorin spaliu 9i timp, asemdnbtor cu ceea ce se sau irrtAmplapentru undele electromagnetice pentru cele Discontinuitifi atAt de greu inteligibile Precum ,rcustice. ,,saltul cuantic" 9i altele urmau sd dispard complet din pentru interpretare, lcorie.Eu nu puteam credein aceastd cii era in contradiclie totald cu rePrezentdrilenoastre de l.r Copenhaga, 9i eram nelinistit cAnd vedeam cd mul1i lizicieni percepeauinterpretarealui Schrodinger ca Pe o eliberare. in nenumdratele disculii pe care le avusesem tle-alungul anilor cu Niels l3ohr,Wolfgang I'auli si mulli cu allii, credeamci ajunseserdm tofii la concluzia extrem tle clari privincl imposibilitatea descrierii concretesPaconcluzie tio-temporalea proceseloratomice.Iar aceastd descrierenu din simplul motiv cd o asemenea provenea putea cuprinde elementul de discontinuitate, pe care 9i ljinstein il desemnasela Berlin drept trdsdturd caracteristicd a fenomenelor atomice. Desigur, o asemenea pozilie era doar o constatarenegativS,iar in vremea aceea eram incd departe de o interpretare fizicd completd a rnecaniciicuantice.Si tofusi, credeam cd trebuie sd renuntdm la reprezentareaunor Proceseobiective ce ar permite o descriere ln spatiu 9i timp a acestora.Dimpotrivd, interpretarea lui Schrodinger mergea in direclia inversd, in sensul cd pur si simplu tdgdduia existenla acestor cliscontinuitdli - iar aceastaera cea mai mare surprizd. Astfel, se consideraca nemaifiind adevdratcd atomul isi schimbd brusc energia de la o stare stalionard la alta si cd emite astfel energiapierdutd in forma unei cuante de lumind in sensul lui Einstein. Mai mult, se PresuPunea

98

99

cd ernisia are loc in a9afel irrcAtintr-un asemenea proces dou.i un,-lede materie stationarear fi simr-rltan excitate, iar interrferenta trcestordoui nnc'lear conduce la emisia de unde electromagnetice, pildd unde luminoase. de Aceastd ipotezd mi serpdrea prea inclrazneatdpentru a putea fi adevdrati si anrinceput sd adun toate argumentele care clovecleau discontintrit"ltileerau o trdsbtura cd autentici a realitdtii. Cel mai la indermAn"i argument er;r desigur formula racliatiei telmice a lrri Planck, despre a cdrei valabihtate empirica nu ser mai putea irrclr:inimeni pornire al tezei lui Planck si care fusesectriar punctui cler prir,'inclcaracteruIcliscretal eriergrt-istairilorstalionare. Spresfiirsitul semestmlui clevari al anuiui 1926, Sommerfelcl l-a invitat pe Schrodinger si prezinte teoria sa in cadrul seminarului rle la Miinchen, iar astfel s-a ivit pentru mine prima ocazie de a ciiscutacu Schrodinger. Ir-racel semestru lucrasem din norr la Copenhaga, si cu prilejrrl unei cercetiri asupra atomr-rlui de heliu imi insugisemmetodelelui Schrodinger. Apoi, in timpul urrei t acanteclerefacere lacul Mjosa,in Non'egia, imi incheiala sem lucrarera9i, ctr manuscrisul in rucsac/ fdcusem o clrumefie de unul singur cle la Crrclbrandsclal pAnS la Sognefjord,parcurgArrdmai rnulte lanturi muntoase pe clnrmud necunoscute. Dupd o scurtdescali la Copenhaga am plecat la Mrinchen pentru eipetrerce parte clin vacanld o cu p.irinfii. Si astfel am avut ocazias.i asist la prelegerea lui Schrijclinger.La seminal a aplrut si directorul lrrstitutului de fizici experimentald Uni"'ersitdtiiclin Mtinchen, al Wilherlm Wiern,care era de altfel extrem cle sceptic in legdturd cu ,,atomistica" lui Sommerfelcl. Schrodinger prezentd la inceput principiile matematice ale mecanicii ondulatorii aplicatela atomul de hidrogen, iar noi toti eram entuziasmati de faptul cii o problemd pe careWolfgang Pauli o pufuse rezolva cu metoclele mecanicii cuanticenumai pe o caleplind de complicatiiputea fi acum rezolvatd cu metode matematice conventionale in mod elegant si simplu. La sfirsit insd, Schriidinger

vorbi gi despre interpretarealui asupra mecanicii ondulirtorii, interpretarein care eu nu puteam crede.in discutiile care au urmat mi-am prezentat obiectiile;in special, iun atras atentia asupra faptului cd, in interpretarea lui Schrodinger,nici mhcar legea radialiei a lui I'lanck nu putea fi inleleasd.Cu aceastd criticd insd nu am avut nici rrnpic de noroc. WilherlmWien rdspunseclestulcleaspru cii poate ir-rlelege regretelemele legate de faptul ch acum s-aterminat cu mecanicacuanticd9i cd nu mai cra nevoie si se vorbeaschde toate absurditdtileprecum saltul crlantic gi altele asemenea; dar cd, fdrd incloial6,dificultdtile cxpuse de mine vor fi rezolvate in cel mai scurt timp de Schrodinger. Schrodinger nu era chiar atAt de sigur in rdspunsul sdu, dar si el isi pistra convingerea cd, in tinrp, toate problemele amintite de mine se vor lirnuri in sensul teoriei sale.Argumentele mele nu rnai produceau asuL)ra rrimdnui vreo impresie. Chiar 9i Sommerfelcl,carer avea o atitudine binevoitoare fat.i de mine, fusesesubjugat de puterea de convingere a formuldrii matematice expuse cle Schrodinger. M-am intors tulburat acasdgi probabil cd in aceeasi seardi-am scris o scrisoarelui Niels Bohr pentru a-i relata intorsdtura nefericitd pe care o luaserd discutiile. Poate ca urmare a aceleiscrisori Bohr l-arinvitat pe Schrodirrger la Copenhaga in septembrie penhu o sdptdm6nd sau cloud,ca sd discutein detaliu despreinterpretareamecanicii cuantice si a mecarricii ondulatorii. Schrodinger a acceptatinvitatia 9i, eviclent,m-am dus 9i eu la Copenhaga s.i asist la acelecliscutii atdt de importante. Discutiile dintre Bohr si Schrodinger au inceput chiar in gara din Copenhaga ;i au continuat in fiecare zi de climinea td d evreme pAnd n oaptea IArziu . Schrdcl ger Icrc a in ui la Bohr acas5,asa cd discutiile se purtau practic fird intrerupere.Si, in ciuda faptr.rlui in mod obignuit l3ohr cd era extrem de amabil si plin de tact in relatiilecu oamenii, itr acest caz mi-a apdrut aproape ca un fanatic neritrcluplecatcare nu era dispus sd-i vind in int6mpinare cu

l0t)

101

nici un singur pas partenerului shu de discutie sau sa irgdduie vreo neclaritatecAtclemicd. Esteaproapeimpc> sibil de reclat cAt de pdtimas s-au purtat-discutiile-de ambelepdrti, cAtde adAncinrdddcinateerau convinqerile care reieseauin egald mdsur.i din ceea ce spuneai at6t Bohr, cAt si Schrodinger.De aceeanu poate fi vorba aici dec6t de o copie palidd a acelor discugii,in care se ducea o luptd aprigd legatd de interpretarea noii reprezentdri matematicca naturii. Schrodinger: ,,Trebuie sd inlelegefi, I3ohr, cd toati aceastdreprezentarea salfurilor cuantice duce la nonsens. Se pretinde acolo cd intr-o stare stationard a atomului electronul se miscd pe o traiectorie oarecare,in moci perioclic, fdrd sd radieze. Nu existd nici o explicatie pentrr-r faptul cd nu radiazd; conform teoriei lui Maiwell, aitrebui sd radieze.Apoi, se presupune cd electronul faceun salt de pe aceastdtraiectorie pe o alta, iar cu aceasti ocazie emite radialie. Aceastdtranzitie se facetreptat sau brusc? Daci se face treptat, atunci ar irebui ca cilectronulsd-si modifice-treptat frecventa miscdrii periodice 9i energia. Nu e de inteles cum se pot obline in acestcaz frecverrte bine definite ale liniilor spectrale.Dacd insd tranzitia are loc brusc, asa-zicAndprintr-un salt, se pot obtine frecvenlele corectecu ajutorul reprezentdrii lui Einstein a cuantelor de lumind, dar atunti trebuie sa ne intrebdm cum se migcd electronul in timpul acestuisalt. De ce nu emite cu ocaziasaltului ur-'speclru continuu, dupd cum ar cere teoria fenomenelor electromagnetice? care sunt legile Si care determind miscarea lui in timpul saltului? Ijrin urmare, toatd reprezentarea salturilor cuantice trebuie s6 fie pur 9i simplu un nonsens." [3ohr:,,Da,in ceeace spune]i avefi clesigurdreptate.Dar astanu dovedestecd salturile cuanticenu existd.l)ovedeste numai cd nu ni le putem reprezenta,ceea ce inseamnri cd concepteleinfuitive pe care le folosim pentru a descrie evenimentele din viata curentd si experimentele din fizica de pAnd acum nu sunt suficiente pentru a descrie ceea ce se intAmpld in saltul cuantic. Acest lucru nici mdcar

dac.ine g6ndim cd ceeace se intAmplb nu e at6t cleciuc'lat, in acestcaz nu poate fi obiectul experienlei nemijlocite, cd nu putem obserl'a aceste feuomene irr mocl clirect, asadar nici nu ne construim conceptelein conformitate cu ele." Schrodinger: ,,Nu vreau si md angajez cu clumneavoastrd intr-o cliscutie filozofica despre formarea conceptelor, cle asta se \ror ocuPa mai t6rziu filozofii; ceea ce cloresceu este sd gtiu ce se petrecein interiorul atomului. $i, urmirind acestscoP,mi-e perfect indiferent ce limbaj folosim. Dacd in interiorul atomului existd electroni care sunt particule, aga cum ne-am inchipu^itpAna trebuie sd se si migte cumva. ln clipa acum, afunci acegtia clefald nu e important pentru mine sd descriu exact cutn are loc aceasti migcare;dar in cele clin urmi trebuie s.i putem af-lacum se comportd electronii in stdrile stafionare sau la trecereade la o stare la alta. Dar, pri'n'ind formalismul matematical mecaniciiondulatclriisau al mecanicii cuantice,se vecleimecliatcd acestformalism nu ne dd un rdspuns ra!ional la accsteintrebari . insa, in momentul in caresuntem clispugisd schimbdm imaginea 9i sd spunem cd nu existd electronica particule, ci ca unde de electroni sau unde de materie, atunci totul aratd altfel. Atunci nu ne mai mirdm de frecvenfelecleterminateale oscilafiilor. Emisia de lumind devine atunci la fel de simplu de inleles ca 9i emisia cleunde raclio prin antena unui emitdtor, iar contradicliile ce pdreau inainte de nerezolvat dispar." ConL3ohr: ,,Nu, din p.icateacestlucru nu e acler,6rat. tradictiile nu dispar, ci sunt impinse in altd parte. Vorbifi de pildi despre emisia de radialie clin atom sau, mai despre interactiunea atomului cu cAmpul de emi5;eneral, sie inconjurdtor si sunte!i de pdrere cd, dacd presupur-reti cd existd urrde de materie dar nu existd salturi cuantice, dificultdlile ar fi eliminate. Dar g6nditi-vd numai la echilibrul termodinamic dintre atom 9i cAmpul de radiafie, de pildd la felul in care Einstein a decluslegea emisiei a lui I'lanck. Pentru deducerea acesteiiegi este hotirAtor

702

103

fapll c5 energiaatomului are valori discretesi cd aceasta se schimbd din c.1ndin cAnd in mod discontinuu; valori discreteale oscilatiilor proprii nu forosesc absolut deloc. Nu puteli in mod ,"rior'p.rrle sub semnul intrebdrii intrcagabazl a teorie cuanhicc.,, i ,,Nu pretind, desiguq,cd acesteconexiuni _Schrodinger: ar fi inlelese deplin de pe acum. Dir nici clumneavoastri nu aveti incd o interpretare fizicd satisfdcdtoare meca_ a nicii cuantice.Nu vdd de ce nu putem spera cd aplicarea teoriei cdldurii la teoria ur-rdelorclemateiie r-,r-, poit" .1r." in cele din urmd 9i ea la o explicatie bund a formulei Iui Planck, care fdrd indoiald irisd va ardta diferit fatd de explicaliilede pSnd acum." putem spera acestlucru, pentru cd stim , Pgh.rr de 25 de -N.u,..u ani ce inseamnd formula lui Irlanck. Si, in afarb cle asta,vedem nemijlocit discontinuitdlile, saiturile din fenomenele atomice, privind de pildd un ecran cJe scin_ tilatie sau o camerdcu ceafi. Vec'lem dintr_odatdapare ca un mic fulger pe ecran sau ci brusc un electron trece prin cameracu ceali. Nu puteli sa da! pur si simplu la o parte acestefenomene 9i sd vd prefaceti cd ele nu ar exista.,, Schrodinger: ,,Dacd vi trebui sd rbmAnem la acest blestemat sdltat cuantic, atunci regret cd am avut de_aface vreociatdcu teoria cuanticd.,, Bohr: ,,Dar noi, ceilalfi, vd suntem foarte inclatorati cd ati fdcut-o,deoarece mecanicaclumneavoastra onclulatorie reprezintd, prin claritatea ei maternatici si prin simplitatea ei, un imens progres fatd cleforma de p6na acum a mecanicii cuantice." $i discutia a contjnuat in acelasi de-a lunsul multor fel ore din zi si din noapte, fdri sd se ajungd la o iirlelegere. Dupd cAteva zile Schrodinger s-a imbolndvit, poui" .n urmare a efortului imens; a trebuit sd stea in pai, avAnd o rdceald cu febrd. Doamna llohr il ingrijea ol ii odr."u ceaigi prdjituri, dar Niels Bohr st6teape-marginea patului si incerca si-l convingi pe Schroclinger: ,,Tiebuie totusi sd recunoasteti .." La o adevdrati intelegereinsd nu cd.

:, ir putut ajunge atunci, pentru cd nici una clintre cele ,loud pdr! nu avea de oferit o interpretare completd si rrrcheiitda mecaniciicuantice.Dar noi, cei de la Copenhaga, :,irnteamcbtre sf6rgitul acesteivizite ci eram pe drumul , t,l bun. in acelagitimp ins6, recunogteamcAt de greu va li si-i convingem chiar si pe cei mai buni fizicieni cd in ,rtcst caz trebuiau si renunle la o descrierespafio-temptlralSa evenimenteloratomice. ' in lunile urmdtoare, tema centraida disculiilor dintre Itohr 9i mine a reprezentat-oitrterpretareafizicd a mecanicii cuantice.Locuiam pe atunci la ultimul etaj al clidirii irrstitutului, intr-o micd mansardi frumos aranjatd, cu perelii oblici, de unde puteam privi copacii de la intralca in parcul Fiilled. IJohr venea cieseoriseara tArziu in ('amera mea gi discutam tot felrrl cle a9a-numite experimente imaginare, pentru a vedea clacdintelesesemcu irclevirat teoria in mod complet. Cu ocaziaacestorcliscufii am observat curAnd cd lJohr 9i cu mine cdutam solufia tlificultdtilor in directii oarecum diferite. Eforturile lui llohr se indreptau intr-un sens in care sa menlini, cu imaginea corpusculari aldturi de ceaondudrepturi e6;ale, cd, sd latorie,incercAncl formuleze icleea desi acestedoud irnagini se exclud reciproc, abia impreuni puteau oferi o formulare completb a evenimenteloratomice.Mie acest rnod de a gAndi nu-mi era pe plac. Eu voiam sd pornesc cle 1a faptul cd mecanica cuanticd, chiar in forma ei de atunci, putea deja oferi o interpretarefizicd univocd pentru unele dintre mirimile care aphreauin cadrul ei - de pilcld,pentru mediile temporaleale energiei,momentului impulsului, Pentru medii ale fluctualiilor g.a.m.d. electric, - si ca dupd toate probabilitifile r-rumai era loc pentru r"rici fel de libertate in privinta interpretirii fizice. Mai un degrabd ar fi trebuit sd se ajunga la interpretareacorectd prin ralionament logic si declucfiedin interpretdrile sp_eiiale care existau deja. De aceeaeram destul de nefericit - desigur, pe nedrept -- clin pricina unei lucrdri a itr lui Bom, lucrare in sine exceientd, care analiza procesele

704

105

de ciocnire cu metodele lui Schrodinger si in care prezentaseipoteza ci pdtratul functiei de undd a lui Schrcj clinger ar fi o mdsurd pentru probabilitatea ca eiectronul sd se gdseasciintr-un anumit loc din spaliu. Mi se p.irea c.i teza lui Born era corectd, numai cd irni displdceafaptul cd lucrurile ar.ltau ca 9i cum aici ar mai fi pr.rtutinc.ipea o anume libertate de interpretare. Eram convins cd teza lui Born putea fi dedusd din interpretirile deja existenter pentru anumite mirimi din mecanicacuanticd. Aceasta convingere mi-a fost intdritd de doud lucrdri matematice foarte concluder-rte lui Dirac si Jordan. ale Din fericire, concluziile la care llohr si cu mine ajuncu Eleam ocaziadiscutiilor de seardprivirrd experimentele de fizicd pe care le imaginam erau de obicei aceleasi, aga incAt puteam spera cd eforturile noastre din direclii atAt de c-liferite vor clucein cele clin urmd la aceiasirezultat. Desigur, nici unul dintre noi nu putea intelege cum un fenomen at6t de simplu ca traiectoria unui electron in camera cu ceala putea fi fdcut sd devind compatibil cu formalismul matematical mecaniciicuanticesau al mecanicii ondulatorii. in mecanicacuanticd,concepful de traiectorie nici nu apirea, iar in mecanicaondulatorie puteau apdrea raze de materie inguste directionate,dar icestea trebuiau sd se propage treptat in domenii ale spatiului mult mai mari dec6t diametrul unui electron.Situatia experimentald ardta desigur altfel. Deoarece discutiile noastre se prelungeau deseori p.lnd tArziu dupd miezul noptii 9i deoarece, ciuda eforturilor continue de-a lunin gul mai multor luni, nu ajunseserimla un rezultat multumitor, am intrat amAndoi intr-o stare de epuizare care, finAnd cont gi de directiile cliferitede gAndire,ducea uneori si la tensiuni intre noi. De aceeain februarie 7977 llohr s-a decis s.i petreacdun concediu la schi in Norvep;ia,iar eu eram bucuros cd voi avea ocazia sd rdmAn la Copenhaga sd md gAnclesc singur, in liniste,la acesteprobleme cumplit cle dificile. Mi-am concentrat acum toate eforfurile asupra intrebdrii cum poate fi reprezentatdmatema-

tic,in cadrul mecanicii cuantice,traiectoriaunui electron in cameracu ceald.CAnclin curAnd,intr-una din primele incercaredificultali insurscri, am int6mpinat in aceastS mi-a trecut prin minte cd poate formulasem rrrorrtabile, in irrtrebarea mod gresit. Dar ce putea fi gregit aici? Tiaiectoria electronuluiln camera cu ceafd exista, ea putea fi ol)servatd.Schemamatematicd a mecanicii cuantice exista si ea, 9i era mult prea convingdtoare pentru a mai permite Agadar, trebuia sd se poatd stabili legitura ir.rocliiicari. tlintre ele,impotriva oricdreiaparenleexterioare'Tiebuie sii fi fost intr-o seard,spre miezul noplii, cAndmi-au revenit irr minte dintr-odatd disculia avutd cu Einstein 9i cuvintelelui de atunci: ,,Numai teoria decideasupra a ceeace putem observa." lmediat mi-a clevenitclar cd aici trebuia .d.rtuta cheia pentru poarta ce fuseseat6ta vreme incuiatd. Pentru a md gAndi la consecinleleacesteiafirmatii a lui Einstein in lini9te, m-am dus sd fac o plimbare nocintotdeauna cu tumd prin parculFiilled. Noi spuseserdm usurintd: traiectoriaelectronuluiin cameracu cealdpoate fi observat5.Dar poate cd de fapt ceeace observam era mai pufin. Poate cd ceea ce se observa era cloar o serie cliscretdcle localiziri imprecis cleterminate ale electronului. itrtr-aclevdr,ce"u ..ire vede in camera cu ceafdsunt caresunt mttlt rnai extinse cloarpicaturi de apd^individuale, clec6iun electron.intrebarea corectdtrebuia si fie deci: poate fi reprezentat.iir mecanicacuantjc.lo situatie in care un electron se afld aproximativ intr-un anumit loc - adicd cu o anumitd imprecizie - 9i care posedi o anumitd vitezd, tot aproximativ - aclicd din lrou cu o anumitd imprecizii atAtde mici imprecizie - si pot fi fdcute aceste incAt sa nu intre in contraclicfiecu experimentul? Un calcul scurt, fdcut dupd itrtoarcereala institut, confirmi cd o asemeneasituatie poate fi reprezentatdmatematic si cd pentru impreciziile carerezultd sunt valabile acelerelatii caremai tArziu au fost numite relaliile de nedeterminare d in mecanica cuanticd.I'rodu suI necletermindril or pentru pozilie si cantitate de migcare (prin cantitate de migcare

106

707

se intelegeprodusul dinhe masdsi vitezd) nu poate fi mai mic decAtconstantade actiune a lui planck. Frin aceasta aga mi,se pdrea mie - era stabiliti legitura dintre 1observaliile in camera cu ceafd si matematica mecanicii cuantice. Pe cle altd parte, trebuia acum demonstrat c6 in orice experiment nu puteau apdrera clecAt siiuatii in care erau valabile relafiile de nedeterminare.Dar acestlucru mi se pdrea din capul locului plauzibil, pentru cd eveni_ mentele experimentale, obserrr,,ationale, supurreau se 9i ele legilor mecaniciicuantice.Dacdaceste legi sunt presupuse a fi valabilersi aici, atunci din experimente riu pot apdreasituatii care sd nu se incadrezein mecanicacuur,_ ticd. Cdcitttunniteorintlecidc osupro cccn Ttrttetn n ca obscrz,n. Mi-am propus ca in zilele urmdtoare sd fac calculele complete corespunzdtoareunor experimente simple. Si in acestcazm-a ajutat amintirei unei discutii pe care o avusesemla Gottingen cu un coleg de studii, Buikharcl Drucle. Descriind dificultdtile legate de reprezentarea traiectoriilor electronilorin atom, Ilurkharcl Drude a luat in consiclerare posibilitateaprincipiald a co.struirii unui microscop cu putere de rezolulie neobisnuit de mare, crr caresd se poati vedea direct traiectoriileelectronilor.Un asernenea microscctpar trebui s.i funclioneze nu cu lumind vizibild, ci poate cu radiafie gamma durd. poate cd atunci s-ar putea ir-rprincipiu fotografia traiectoria eletronului irr atom. Tiebuia deci sd incercsd demonstrez cd nici mdcar un asemenea microscopnu ar permite depdgirea limitelor date de relatiile de nedeterminare.Aceasiddemonstratie mi-a reusit si mi-a intdrit increderea in coeziunea noii interpret.iri. Duph cAteva calcule suplimentare cle acest fel, am redactat rezultatele melc inir-o lungd scrisoare adresatd lui WolfgarrgPauli, primirrd de la el, dir-rHam_ burg, un rdspuns aprobator, care m-a incuraiat mult. C6ncl Niels Bohr s-a intors din rracarrtalui cle schi din Norvep;ia au avut loc in continuare discutii dificile. cdci si tlohr isi dezvoltase mai departe ratio.arnentele si inccrcase, cum incepuscin dialogurile noastre,sd as(l

irrtemeiezeinterpretarea pe dualismrrl clintre rePrezentarea corpusculari 9i reprezentarea ondulatorie. In stitea conceptulnou forc'entrulmodului sdu de a gAr-rdi rnulat de complementaritate,care era menit sd descriecl putea fi represituatie in care unul 9i acelasie'u'eniment zentat in cloub mocluri cliferite. Aceste doud reprezenldri, cjesise excluclreciproc,se 9i completeazduna Pe alta, iar abia prin aldfurareacelor c'loudreprezentiri contradictorii fi proate descrisin intregime conlinutul fenomenului. La inceput, Ilohr a avut cAtevarefltreri irr leg.lturd cu relatiile clenedetermirtare,pe care le percepeaprobabil ca pe un cazprea speciai al situafiei generalecle complemt:ntaritate. Dar in cur6nd nc-am dat seama,cu ajutorul fizictanului suedez Oskar Klein, carelucra si el la Copenhaga pe vremea aceea,c.i nu exista o difelenfd serioasditrtre acestcorlfilrut, cele doud interpretdri si cd importalt era car acum pe cleplin inteles, sd fie astfel prezentat incAt, in ciuclanout.itii sale,s.i devind inteligibil 9i pentru ceilalti fizicieni. I)ezbatereain prezenla fizicienilor a avut loc apoi irr cu toamrraanului 7927, ocaziaa doud irrtrutriri, un congres de fizica la Como, uncle lJohr a linut o conferinti itr care a rezurnat noua situalie, gi aga-numitul Congres Solvay de la lJruxe]les,la care, conform obiceiului Funcla]iei Solvay, fusese invitat numai un mic grup cle specialigti ce urmau sa discute in profunzime despre problemele teoriei cuantice. Locuiam cu totii in acelasihotel, iar cele mai aprige cliscutii nu au avut loc in sala de conferinle, ci in timpul meselor la hotel. Llohr 9i Einstein purtau povara principald a acesteibdtalii legate de noua interpretare a mecanicii cuantice. Einstein nu era dispus sd acceptecaracterul fundamental statistical noii teorii cuantice. Desigur; nu avea nimic impotriva recurgerii la afirmalii probabilistice,acolo unclesisternulrespectivnu era cunoscutin toate detaliile sale determinate.Pe asemenea afirmalii se bazau rnecanicastatisticdcunoscutdsi teoria cdldurii. Dar Einstein nu voia sd aclmiti faptul cd in

108

709

rnecanica cuanticaera principial imposibil sd fie cu.oscut tot ce determinh cu necesitateprocesele.,,Bunul Dum_ llezcu nu se joaci cu z.rrurile",lccasta cra o cxpresiepe care o rostea deseori in cursul acelor discutii. be aceea Einstein nu putea acceptarelafiile de necieterminaresi incercasd imaginezeexperimentein care aceste relatii.u rnai sunt valabile. contr'versele incepeau cle obicei riirnineata devreme, cAnd,la micul dejun, Einstein ne explica un experimerrt mental noll care, dupd pdrerea lui, con_ trazicearelafiile de nedeterminare.Noi incepeambinein_ telesimediat sd analizim exemplul cel nou, iar pe .lrumul spre sala de conferinfe, c6nd de obicei eu ii inioteam pe Einstein si t3ohr;se ajungea la o primd limpezire u p-_ blematiciisi a ipotezeloricceptate. cursuizilei se pur_ irr tau apoi nenumdrate discufii clespreacesteasi de obicei in searaaceleiasizl\e,la masd, Niels llohr era in mdsurd sd-i demonstrezelui Einstein cb nici acestnou experiment propus de el nu conduceala contrazicerea relitijlor de nedeterminare.Einstein devenea atunci putin nelinistrt, clar chiar a cloua zi climineaJaacluceala micul deiun un nou experimentmental, mai complicatclec6t precedentul, menit sd demonstreze,de data aieastacu adevdrat,lipsa de valabilitatea relaliilor de.edetermi.are. Nici aceastd noud incercarenu avea seara mai mult succesclecAt cea precedentd,iar dupd ce acestjoc a continuat in acelasi fel mai multe zile, prietenul lui Einstein,Paul Ehrenfesi, fizician la Leyden, in Olancla,i-a spus lui Einstejr-r: ,,Ein_ stein, mi-e rusine penlru tine; fiindci tu argumentezi acum impotri'a noii mecanici cua'tice exactin acelasifel in care oponentii tdi au argumentat impotriva teoriei relativi_ tdtii." Dar nici aceastd observatieprieteneascd l_apufut nu convinge pe Einstein. Dirr nou mi-a devenit clar cAt de greu ne este sd renuntdm Ia reprezentdrilecarefuseserbp6ia atuncibazamocr'lui nostru de a gdndi si de a facestiirrta.Einstein investise !i munca de o viatd in cercetareaacelei lumi obiective a proceselorfizice care se desfdgoard acolo afarir,in spatiu si timp, irrdeperrdent de noi, clupd legi bine clefinite.

Sirnbolurile matematice ale fizicii teoretice erau consilume obiectivd,iar astfel perrlcrate a reprezentaaceastd rnit predictii asupracomportamerrtuluiei viitor. Iar acum se pretincleaci, odati ce-am coborAtin lumea atomilor, () asemenea lume obiectivdin spatiu ;i timp nici nu exista reprezint.i sicd simbolurile matematiceale fizicii teoretice ,.loarposibilul, nu factualul. Einstein nu acceptasd i se ia pdmAntul cle sub picioare- cdci asta sirnleael. Nici rnai tArziu, spre sfArgitulvielii sale,cAnd teoria cuanticd a tlevenisede mult o parte imporiantd si acceptatd fizicit, Iiinstein nu gi-a putut schimba punctul de veclere.]:,ra tlispus si accepteteoria cuantic.i, dar numai ca o clarificare pasagerd,nu clefinitirrS,a fenomenelor atomice. ,,Dumnezeu nu dd cutzarul", era o afirmatie fundamentald si de nezdruncinat pentru Einstein,pe care nu accepta Bohr nu putea rispuncle s-opund la indoiald. La aceasta clec6t:,,I)ar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu culn sd ijuverneze lumea."

110

7

PRIME DISCUTII DESPRE RELATIA STIINTELORNATURII CU RELIGIA (le27)

Intr-una din serile petrecute impreunb la hotelul din Bruxelles cu ocazia Co'ferir-rfei Solvay,c6ti'a di.tre parti_ cipantii mai tineri la congres,printre c.rreWolfgangi'auli si cu mine, st.iteam clevrtrbd. Ceva mai t6rziu ni ila ali_ turat si Paul Dirac. Cirre'a puseseintrebarea: ,,Ei.stei. vorbegteatdtaclespre bunul Drunnezeu,ce vrea sdinsemne asta?De fapt, nu ne putem inchipui cd un om c1e stiinta ca_.Eirrstein puternic legat cle o tradilie religioasd.,, e poate nu, clarMax Irlanck da", a rdspunscineva. ,,Einstein ,,U^ele afirmafii ale lui l)la'ck despre relatiariintre stiirtele naturii si Dumnezeu sustin pu.ctul de veclerecd'u existi o contradic[ie intre cele dou.i, ci dimpotrivd, c.i religia si stii'lele r-raturii sunt co*patibile.,, Am fost intre_ bat ce gtiu clespre pirerile lui lrlanckin acestclomeniusi ce cred despre ele. Vorbisem pAni atunci doar de cAteva ori cu I'lanck, mai mult despre fizic.i decAt despre pro_ blerne generale,dar cunogtejm cdtiva prieteni buni ai Iui Itlanck care imi povestiser.irnulte despre el; credeam de aceeacd imi pot face o imagine clespreconcepliile sale. Ildspunsul meu va fi sunat in feh.rfurmdtor: ,,presupun ci pe.tru Pla.ck religia si gtiinta sunt compatibile fiindch, dir-rpuncful sdu de vedere, ele se referi la domenii diferite ale realitdtii.$tiinlele naturii se ocupd cu lumea materiald obiectiv5.Ele ne obligd sd facem afirmafii corecteclespre aceastd lume obiecfivd 9i sd infelegem conexiunile. Religia insd tine de lumea valorilor. Aici se vorbeste despre cJea ce ar trebui sd fie, despre ce trebuie sd facem, ,-lr,derpr" 172

( ('cil ce este.in stiintele naturii e vorba despre adevdrat bine sau rdu, desprevaloare sau r,,rrr fals,in religie ciespre lips.l de valoare. Stiintele naturii sunt temelia activitdfilor It'hniceindreptate sPreun scoPanume, religia estetemelil eticii. Conflictul dintre cele doud domenii, inceput in r;r'colulal XVIII-1ea,Pare agadar sd-9i aibi originea in ce rrcintelegerea apare atunci cAnd imaginile si parabolele religiei sunt interpretate ca afirmatii stiinfifice, ceeace este r,viclentlipsit de sens. In aceastdaccepfiune/Pe care o ( unoscbine din casapdrinteascd, celedoud domenii sunt cu partea irr Prrse legdturd,separat,cu partea obiectivd 9i :;rrbiectivda lumii. $tiinlele naturii sunt, intr-un anume scns,modul in care ne raportdm la aspectul obiectiv al Pe lealitdtii,cum intrdm in dialog cu acesta. de alti parte, decizii subiective, credinfa religioasd este expresia unei cu ajutorul cdreiane stabilim valorile conform cdrora ne decizie cirlduzim acfiunile in via|5. De obicei,ludm aceastd irr acord cu o comunitate cireia ii aparlinem, fie cd e vorba cle familia, poporul sau cultura in care tr.iim. Decizia este irrfluentatdin mod esenlial de educatie9i de mediu' Dar, in cele din urmd, ea este subiectivd gi de aceeanu poate sau ,,fals,,.Max Planck, fi supusd criteriilor <adevdrat>, .laca inleleg eu bine, s-a folosit de aceastdlibertate 9i a ales tradilia cregtind.CAndirea si acliunile sale, chiar 9i fdrd nici celelegate de relafiile interumane, se desfdgoard in cadrul acesteitraclitii 9i nimeni nu va putea o rezervd sd nu-l respecte din acest motiv. Astfel, la I'lanck, cele cloud aspecteale lumii, cel obiectiv si cel subiectiv, apar clar separate, dar trebuie sd recunosc cil nu md Md indoiesc cd oamenii 9i seParare. mullumegte aceastd comunitdlile lor pot trdi timp indelungat cu aceastd rupturd acutd intre cunoagtere9i credinld." Wolfgang imi impirtdgea ingrijorarea: ,,Nu", spuse el, ,,e aproape sigur cd nu poate fi bine. In vremea cAnd au apdiut religiile, intreaga cunoaqtereaflatd la dispozitia unei comunitdti umane era in armonie 9i cu forma :pirituald al cdrei cel mai important confinut il constituiau

113

valorile 9i ideile religioaseale comunit.ifii. Cerinta era ca aceasti formd spirituald si fie intelegibile inh-un fel oarecare 9i celui mai umil tnembru al comunit.itii, chiar si atunci cAnd pilclele 9i imaginile nu-i dddeau decAtun din sentiment vag clesprece anurne era cleir"rteles valorile ideile transmise.Omr"rlsimpiu trebuie sd aibd convinsi 6;erea cd forma spirituala a intregii cunoagteri a comunitdtii este suficientd pentru a-si cdlduzi deciziile Fiindcd a crede nu inseamnd propriei vieti dupd valorile eri. pentru el ,,a-considera-cd-este-adevdratr>, te increci ,<a apar dinla cdlduzirii conform acestorvalori>. De acerea noud, acumulati de-a mari primejdii cAnclcunoagterea lungul istoriei, ameninfd s.l distrugd vechea formd spiricompletd a gtiinlei de credintd este,evituald. Separarea dent, numai un fel cle ajutor la ananghie pentru foarte ajunge s-ar prutea scurt timp. De pildd, itr cultura occidentald intr-un viitor nu prea indepdrtat la un moment in care parabolele si imaginile religiei traclitionale s.i-si piarcld puterea de convingere. Md tem cd,in acel moment, pentru oamenii simpli etica de pAnd acum se va pr"lbugi in cel mai scurt timp si se vor petrece lucruri atAt de inspdinici nu ni le putem inchim6ntdtoare,inc6t deocamciatd lui Planck nu am ce sa fac,chiar pui. Agadar, cu filozofia daci privitd din punct de vedere logic este corectd9i cu toate c.i respect atituclinea umand care se ntrste din ea. Pozifia lui Einstein imi este mai apropiatd. Ilunul Dumnezeu, la care se referd el atAt de des, are itrtr-un anume fel o legdturd cu legile neschimbdtoareale naturii. Hirrsteirr simte ordinea fundamentali a lucrurilor. El simte aceasti ordine in simplitatea legilor naturii. Putem presuputreci a simiit nemijlocit si puternic aceastdsimplitate cAnd a clescoperitteoria relativitdlii. lrdrd indoialS, de aici si pAna la continuturile religiei mai este un drum lung. Einstein nu pare a fi legat de o tradilie religioasd arlume 9i eu as crede cd reprezentareaunui l)umnezeu personal ii este pentru el nu existd o complet strbind. Cu toate acestea, intre gtiintd ;i religie. Pentru el, orclineafunclaseparare mentald aparline atAt domeniului subiectiv c6t 9i celui

obiectiv,iar aceastd pozilie mi se pare a fi un punct de rrornire mai bun." ,,Un punct de pomire pentru ce?",am irrirebateu. ,,Daci [)ozi!a fald de lnarea cnnexiune, ca sd spun aga, este privitd doar ca o probiema strict personald,afunci putem t lesigur intelege foartebine pozilta lui Ein-stein, in ace-st dar t'az dintr-o asemenea pozifie nu clecurgenimic." Wolfgang : ,,Poate decurgetofusi ceva.Dezvoitarea ci stiinlelor naturii in ultimele ctruh secolea schirnbat fird incloial5 complet motlul de a gAncli al oamernilor, chiar si in afara limitelor culturii cregtine. Asadar,nu e chiar lipsit de important.i ce gdndescfizicienii.$i trxmai ingusce limea acestuiideal al unei lumi obiective: se clesfdsoari irr spatiu si timp conform legii cauzale a fost cea care a gcneratconflictul cu forma spirituald a diferitelor religii. l)ar dacd stiinlele naturii insele sparg caclrul irrgust al ,rcestui lucru cu teoria relaideal - iar ele au facut acest vor facein si mai mare mdsura livitdtii 9i esteprobabil ci o t rr teoria cuantici, clerspre care cliscutdm acum atAt de ,rprins -, atunci relalia dintre stiintele natltrii 9i ctlntirrutul pe care religiile incearc.isd-l cuprinclSin formele Ior spirituale va arita clin nou altfel. Prin r-roile conexiuni t)c care le-am clescoperitin stiinterlenaturii in ultimii tlcizeci de ani poate cd am chpbtat o perspectivd mai l,rrgi.Conceptulde complementaritate, pild.i, pe care de Niels llohr il aduce acunl in prim-plan in interpretarea It'orieicuarltice,nu era necunoscutstiintelor umaniste si I ilozofiei,chiar d aci nu fuseseat6t clepregnant forrnulat. l;.rptulcd acestconceptapare acum in gtiinteleexacteale nirturii reprezinti insd o schirnbare hotirAtoare,deoarece ,loar cu ajutorul lui putem face inteligibil faptul ci n';rrezentareaunui obiect material care sd fie complet irrtlcpenderrtc1emodul in care e observat este cloir cr ,'xtriipolareabstracti, cdreianu ii corespruncle nimic real. lrr filozofia asiaticb gi in religiile de acolo existd reprezt'rrtarea complementard a unui subiect cunoschtorpur, r',rrenu se mai referi la nici un obiect. Si aceastdreprezt'rrtare se'n,a doveclio extrapolare abstrnctd, careianu ii

174

115

c ()re sp u nc jc nic i r : r ea l i ta tc s u fl r:te :a s c ds a rr s p i r i tutrl ;1. (lAntJ vom rnetlita ilr r.iitor il:ilrpra nrarilol currcriuni, r'onr f i si l i ti si i ac lopt . ir n o p o ;ri l i e d e m i j l o c -- d c p i l c i .i cel int li ca ti rie c onr piem c l rta ri ta te a l i ri [J o h r. () s ti i n tri cart s i- a i n su s it ac c s t m od d c a g a n tl i v a fi n u t-l o a r m a i tol e. rantii f;rtir dc clir.'erseleforrle nle ru:.ligiei,ci si, po,rtr:, r,tr c ontri b u i la lur nea v ali l ri l o r, p e n tru c i i a re o ma i bl rn;' i prir,,i re a supl a ir r t r t r gt r l u i ." i n tre tim p r r i s c alat lr .i s t' i ' .r1 l ll )j r.rtl , c a re p e a l unci -, 1.rnici 2ii rie ani -*- I'lu avea ltr(-.1rnultii intelegerrer pentnr irilerarrtii. ,,Nu stir,r clcrce trchuit: :ii vortrinr aici de:sprc rt:ligie". irrtclrtlri cl. ,,1)ar:isurrit,:nr cirrshtt *- si asa trebtrit' :;i firlr, ta oirrnrni e1esliitrtd, in,riiitt: --, iretbuic '.ic:toiite si'i r('(u l 1 o . ir : . t t ' nr i iir ca ...l n r]r' t,l i g i c i s rrn t e rp ri n rate tot c f c lrrl d c;rsr - , r lir r nif r ) s c , i .rc rrl rr-r l rf-rru e rx i s ti ii n re al i tatt: f;' rt ir ,i l u "r fel t le ar gr r nr c n tc . (. h i a r s i r:o rrr.e p tu ld e ..[Jtrm lr ez-(l L r', s t e r in pr or lu s a l fi rr-rtr:,,:tc irn a ri e t. l i e t p(l ate e u intel:ge cir it()poarele priprrlllt'*, itilie er"ai,l silprise fclrtelttr r , 'xl re l n ol lr : nat i, r r ii nr ai rn rrl i r.l e i :a s rrrrte m n o i a s tzi zi ,arr i grcrso i l i i i c ; r t t r c c s t e inr t r d i r.r l ri c a :;i a l i fe l a u a prrrs l i i conceptrt i d€,,<t u mnttzeire,,. l -)ly'itr j rrrletanr.rastri, in ca ri: l plttenr lxicr:p*,: r:crtt:xjrrnjle tiafur,i, rrrr rn;,tiitverrrner.ojt.' ',lirr r ie a se rn e neair " r c hi; r r . ii ri . rr i n te l c g r.l ec e l rra re a i n consi N rlera re a ex is t c nt r : i ilnu i i ,J u ri tn t:z trrr i i ti p r,rtc rn i c ne-at^ a in prrte'aarjr-rta \/rliun iel oa*:r.art,in coniinrrare. [n sc]rirnb. pot r,re clea 1lm ac eas t a p o z i i i e i " r)r1 s l y r,*a fo rmrrl arei i c l, unt.rr intrebari iipsite de :;er,s, de pilci;i irrtrelrarea de ci: IJutrtni:zeu pr:rmite atita net'ericjresi neclrcptaic in lume;i noastri, trsuprirca celor s;iraci de citret cci Lrogati 9i toatc celelalte h:crur"i inspaimantitoare pe carc le-ar pruteaimpiec lica . D a ci r eiic ia m ai e s te p re d a ta i n v re me a n o astrh. ac:est lucru, evident, nu se explica prin faptul cA as€rrn€rnc'a
I I' arri Aririe n lvla irrictt Dir ac ( 1902 198. 1)f,iz ic ian t eo r e t i c i a r r trrit.rrric,trnrrl dintre fondatorii nrecanicii ctrantice. Pt-'ntnrtrat;rn ir relativistii ir miscirii t'ltlctnrr-,rrlui i:ornrr.rlat a ttcuatia cartt ii poarti'r t t t rrrt ele,fe L razacireia ;r pr ez is ox is t ent a ant inr at er iei. I 'i e m i r i l N o bel penin r fizici (19 33 ) . ( N. i. )

ci rcprezentili ne-ar miti plttea conving€r, prirr clorilrtacle a imblAnzi poporul, oamenii simpli. Srirlt tn;ri ngottle decAtoanreniagitati5i trr'rl'Itllttllnlii carimi conclusoettneni este: Sunt si m,ri usolde folosit sau de exploatal.lLerligia carc e adrninistrat popor"ului perrtru ii-l trn fei cle <-rpiu lcgina cu visele dorite si al consolaastlel pentru neclrepatAt tatilepe caretrebuiesd le indure. L)caceeria tr;rstere poliiice, tle usor legatura clintrecele cloud mari put€rI'i statul si biserica.AmAndor-riau nevoie sii creezciiLrzia cd un llumnezeu bun -- ilaci nu pc Parniint,cr:l pltfin in Cer -- ii recompelrseazi pe cei care nu se ?rnpotrivcsc linistiti si rabdatori dalori;:. nedreptifii gi isi indeplinesi: A spune in nrod cinstit cd acest[)umnezert nu este c]ecnt produsul fanteziei or-nenesti trebrtie s,i fie: .lesigrrr p;icatr.rl m;ri nIare." cel consiclerat pozitie conclanintreligia din 1.rer5pec1it'. acea:;ta ,,Cu in eu, abuzului politic sdvilr'sit nurnele ei", atn reprlicat ,,si cum se poate abuza epr()apeclc orice pe iitnreil asla - dr:-sigur, de ideologiacomunistadesple careri vorsi bit -, o judecat.r ca a ta nu e inclreptitita. hr r,rltirni instantd,vor exista intotcleaunacomunitdti um:rntt,i;tr o .rstielde comnnitate tretruiesii g;iseasciun limbaj conrlul moartc, c"lesprc cu ajutorul ciruier sb poati vorbi clerspte viatd si despre cotrexiutrile majore in cadrul cdrora se tlcsf.isoari r,'iaiaacclei comunitati. Formele spiritLrale cristalizater de-a litrrgrrlistoriei in ciutarea urrur lirnl.ai ('()rrluniietruie sd ;riba t'dr.i indcliirl.i o marc prrtt:r't-: cle convirrgelc,.1a<ri arfit cle mulii oanreni,in cursul .rtiitor sccole,si-au orientat viata in functie cle ;rcesteforrrre. lieligia nrr poaic fi erlirnirrata clesirnplu. I)ar pt'raig ;it;it t'.i pentru tirre are rnai multh prrterede convirigclr ali;i rcligie,cLlrnar fi.,'echea rehgicr un;,1 cart.' in chinezS,clecAt ,lp.rIereprezelltar^ea urrui [)r.rmnr:zer; perstin;rl." ,,l.Jurnd pot impiica nii:icurn cu mitLlrilc rcligii'r,,tsr,:", raspurrse Iraul l)irirc, ,,cu iitat nrai nrult cu ciil nritirrile tlrfcritelorreligii se collh"azic. Esterliltir o purd irtliintpliit't' .'ii rn-am ndscut aici, ir-rlrurt'i1ra, nr in Asia, iar r'lL' ilccir:if;i si

116

117

intdmplare nu poate clepinde ce e ader,Sratsi ce nri, agaclar nici ce trebuie eu s.i cred. Doar rru pot crerledecil ce e adevArat.Pot clecicle pur raf onal felul in caretrebui'-, sd rni comport Cin faptul ca trdiesc intr-o cornunitatc irnpreund cu alfii, cdroratrebr-rie le acord aceleasi sd drepturr ca aceletrpe care le revendic perrtru mine. Trebuie deci sd md striduiesc sii se ajungd la un echilibru corecl al intereselor,cle nrai mult nu e nevoie; iar toate cliscutiilr,r despre vointa lrri Dumnezeu, despre pdcat si pclcdinti, clesprre via!d de apoi, ir-rconfornitate cu care trebuit_' o sd'rreorientdm conrportarnentul,nu servescdecAtla elu clarearealitA;ii dure si crucie.Credinta in existentaunui Dumrrezeu favorizeazdsi ideea cb este <voinla lui Dumlrezeu>si ne supunenr urrei puteri mai inalte 9i astfel sa se perpetuezer stmcturile sociaie cetre: poate cd in trecut firesti,clarrru mai sunt conformecu lumea cleastizi era'ru Chiar si disculia despre L)nl.ire conexiune si altele irsemenea imi repugnd. ln fond, in viatd este ca in sliint.i: suntenr pusi in fata unor greutafi si trebuie s5 incercant sd le rezolvam. Si nn putem rezolr'a clecdto problemii o datd,rrrciodatimai multe sirnultan;a vorbi clespre conexjuni esteasaclar doar o reconstructier mentali ulterioard." C) r,reme, cliscutiacorrtinua in feiui acestaincoace si incolo si nc rlLiram cii lVolfgang nu mai partlcipa ia ea. Doar asculta,uneori cu o expresienermullumiti, alteori sur6zAndmaiitios,dar nu spune.lnimic. Lir un rnoment clat,fu inhebat cer gAncleste. itidicd privirea apro;rpemirat 9i spuse: ,,1)a,da, prietenul nostru Dirac are o religie, iar. afirmafia funclamentald a acesteireligii sund asa: ..Nrr existhDumnezeu si Dirac esieprofetul lui."" Am r6s cu totii, si l)irac impreund cu noi, iar astfel lui sfiirsit cliscutia rroastrhde seardc'linholul hoteluiui. Dupd un timp - trebuie si fi fost la Copenhaga i-am vorbit lui Niels clespre aceacliscutie. Niels i-a luat imediat apdrareacelui mai tAndrmembru al cercului nostru. ,,lru gdsesc rninunat", spusee\, ,,cdPaul Dirac nu face compromisuri in privilrta lucrurilor carepot fi exprirnate

<'larin limbajul logic. Ceea ce poate fi spus, este el de ca in mod clar 9i - ca sd lrirere, poate fi spus si "'orbim ceea ce nu putem vorbi trebuie Wittg"r',rt"in - iespre sii tdiem. CAnd Diracimi prezintd o lucrare nou5' manust'risul este atAt de clar 9i lipsit de corecturi, incAt e o l,ucurie esteticd9i numai sdjl Privesti; iar dacd ii propui Iotusi sd schimbe vreo formulare, e profund nefericit 9i ,lc cele mai multe ori nu schimbd nimic' Lucrarea este oricum absolut exceplionald.Deundzi am fost cu Dirac la o micd expozilie de picturd unde se afla un peisaj italian irl lui Manet reprezentAndo scend marind in minunate tonuri de gri-bleu. in prim-plan se vecleao barcd,iar al5ttrri, in ap5, un punct cenusiu inchis, al cdrui rost nu era rrsorde iirteles.Dirac mi-a spus: "Acest punct e inacceptabil.,,Sigur, e un mod ciudat de a comenta o operd de lrtd. Dar probabil are dreptate. hrtr-o operd de artd de t,und calitate,ca 9i intr-o lucrare stiintificd de bund calitate' amdnunt trebuie bine precizat9i nimic nu trebuie l'iecare liisat la voia intAmpl5rii. Totugi, clespre.eligle nu putem vorbi in felul dsta'Sunt rle acord cu Dirac, reprezentareaunui Dumnezeu perscxralimi este strdind. Dar inainte de toate trebuie sd ue tic clar c6 limba e folositd ir-rcu totul alt mod irr religie tlecAtin stiirrti. Limba religiei estemai aproaPede limba dec6tde limba gtiintei.Sunteminclina! sd g6ndim rroeziei c'iigtiinta se ocupi de informafii despre fapte obiective' iar'poezia de trezirea unor sentimente subiective' Cum adeviml obiectiv ar si religia vrea sd vorbeascddesprer de adevdr clin stiinld' Dar mie ir"buisrlp.rsd criteriilor impdrfire in latura obiectivd si latura rni se pare cd aceastd subieitivd a lumii e mult prea drasticd. Dacd religiile tuturor timpurilor vorbesc in imagini, pilde si paracloxuri' irtunci icest lucru nu poate insemna decAt cd nu existd llte posibilitdti cle a rePrezentarealitdtile despre care e vrtrtra.I)ar astanu inseimrrd cd nu e o realitateautenticd. realit5!i intr-o laturi obiectivd 9i una I)rin ruptura acestei srrbiectlvdnu putem ajunge prea departe'

ri 8

719

Din aceastdcauzd,ce am invdtat din dezvoltarea fizicii in ultimele decenii - 9i anume cAt de problematice sunt conceptele de <subiectiv,r^- reprezintd pen"obiectiv> si tru mine o eliberare a modului nostru de a gdndi. ir.ceprr_ tul l-a fdcut teoria relativitdtii. inainte, afirinatia cd doud evenimente sunt simultane era considerat6o constatare obiectivd,carepoate fi comunicatd neunivoc prin limbaj 9i astfel poate fi supusd controlului oricdrui observator. Astdzi stim cd notiunea de "simultaneitate> conline un element subiectiv, in sensul cd doud evenimente care tre_ buie consideratesimultane de cdtre un observator in stare de repaus nu mai sunt in mod necesarsimultane pentru un observator in migcare. Descrierearelativista este totusi obiectivd in sensul cd fiecare observator poate afla prin calcul ce va observa sau a observat celdialt observitor. in orice caz, fizica s-a indepdrtat mai mult de idealul unei descrieri obiectivein sensul vechii fizici clasice. in mecanicacuantici indepdrtarea de acestideal e gi mai radicald.Ce putem comunica printr-un limbai obiec_ tivant in sensulfizicii clasicesunt numai afirmatii despre factualitate. De pildd: aici placa fotograficd este innegritA, sau: aici s-au format picdturi de ceatd.Despre atomi nu se vorbegtei. acestecazuri. Dar concluziile care pot fi trase pentru viitor din asemeneaafirmatii depind de modul ,.lea pune intrebarilecxpcrimenlul,ce"u ce experimen_ tatorul poate decide liber. Desigul, 9i in acestecazuri este indiferent dacd experimentatorul esteun om, un animal sau un aparat. Dar nu putem preziceevenimenteleviitoare fdrd a ne referi la observator sau la mijlocul de observare. in acestsens fiecarefapt conline, cliripunctul de vedere al stii.rlelor naturii de astdzi,trdsdturiobiective si trdsdturi subiective. A9a cum gtim astdz.t,lumeaobiectivd a stii'!elor.aturii din secolul trecut era un concept-limitd ideal, dar nu realitatea.$i in viitor va fi neceiar ca la fiecareconfruntare cu realitateasd se fac6 deosebireairtre partea obiectivd gi partea subiectivd, sd se tragb o linie de demarcafie intre cele doud pdrfi. Dar pozit\a acestei

linii de demarcatie poate depinde de moclul de obsen'afie si poate fi aleasdpAnd la un anumit grad in mod aleatoriu. De aceeami se pare intru totul de inteles cd despre confinutul religiilor nu se poate vorbi intr-un limbaj obiectivant. Astfel, faptul c"l religii diferite incearcdsd exprime acestconlinut in forme spirifuale foarte diferite nu reprezintd un argument impotriva r-rucleului adevdrat al religiei. Poate cd ar trebui sd ne reprezentdrnacesteforme diferite ca moduri de descrierecomplementare, care,desi se exclucl reciproc, nu pot transmite dec6i in completitudinea lor senzaliabogdtiei confinutului ce se naste din relatia omului cu marea conexiune." Am continuat clisculia intrebAnd: ,,Dacd deosebesti atAt de categoric limbajul religiei de cel al gtiintei si de cel al artei, atunci ce inseamnd propozitiile atAt cle des enunlate apodictic, ca: <existd un Dumnezeu viu. sau <existd un suflet nemuritor>r? Ce inseamnd cuvAntul <existd>in acest limbai? Stim c.i critica formulatd de stiintd - si critica lui lfirac - se indreaptd tocmai impotriva unor astfelde formuldri. Am sd te rog sd fii de acord cu urmdtoarea comparafie, pentru a prrtea privi mai intAi aspectul epistemologic al problemei: Dupd cum 9tim, in matematici facem calculecu mdrirrreaimaginard reprezentAndrdddcina phtrati a lui -1, pentru care introducem notatia i. Stim cd numdrul i nu existd printre numerele reale. Cu toate acestea,ramuri irnportante ale matematicii, cum al" fi intreaga teorie arraliticda funcliilor, sebazeazd. introducerea acestei pe rnirimi imaginare, ceeace inseamnd cd {-l totusi exr$h. Ai fi de acord cu afirmafia mea cd propozifla "existd r/-1" rruinseamnd altcer,'a dec6t ,,existdconexiuni matematice irnportante care pot fi reprezentatecel mai simplu prin introducerea notiunii cle l/-1 "? Correxiunile sunt insd prezente si fdrd a introduce aceasti notiune. l)e aceea putem aplica practic foarte bine acestgen de matematicd in gtiintele naturii si in telrnicA.ln teoria functiilor, de pilcld, relevant este faptul cd existd legitdti matematice

720

127

importante care se referd la perechi de variabile continue Aceste legdturi sunt mai usor de infeles dacd este con struitd noliunea abstractd t'-1, desi nu e fundamental necesardpentru intelegere si desi nu existd o corelatic intre aceastdnoliune abstract6si numerele reale.O alti: nofiune abstractdeste cea de infjnit, care joacd si ea urr rol important in matematica modernd, clesinu ii cores, punde nimic 9i desi prin introclucerea ajungem uneori ei la mari dificultdti. Agadar,in matematicd ajungem sd ne situhm pe o treaptd tot mai inaltd de abstractizare,cAstigAnd in schimb inlelegereaunitard a unor domenii mai largi. Pentru a ne intoarce la intrebarea noastrh de la inceput, am putea oare sd interpretim cuv6nful ,<exista_l,, in religie ca fiind indltarea pe o treaptd superioard de abstractizare? Aceastd iniltare trebuie privitd atunci ca o posibilitate a intclcgemai usor conexiunile dc rlirrlumt,, si nimic mai mult. Aceste conexiuni sunt insd intotdeaun,r reale, indiferent de formele spirituale cu care incercdnr sa lc cuprindem." Ia ,,in misura in care ne rerferirn aspecfulepistemcllogic al problemei, aceastd comparafiee acceptabilh", rhspunse Bohr.,,Dar din alt punct clevederee insuficienth.in matematicd ne putem distanla interior de conlinutul afirmatiilor. In cele dirr urmd, acolclrdmAnem la nivelul unui joc al gAndurilor,la careputem participa sau din carene putem exclude. In religie insd e vorba despre noi insine, despre viata si moartea noastrd,acolo afirmatiile credir-rlei sunt temeiul acliunilor noastre gi astfel, cel putin in mod indirect, sunt temeiul exister-rtei noastre.Nu le putem agadarprivi din afard,fdrd participare. De asemenea, felul in care ne raportdm la problemele religioasenu poate fi separat de pozifia noastrd in comunitatea umand. I)acd religia a fost creatdca structurd spirituald a unei comu, nitdti umane, atunci nu e limpede dacd, ?n decursul istoriei, religia trebuie privitd ca fiincl forta cea mai mare de a fduri o comunitate umand sau comunitatea cleja existentdisi dezvoltd si isi formeazd continuu structura

spirituald 9i o adapteazdmereu cunoagteriici. in zile'le noastre,o persoandpare sd poat.l alegein mare mdsurd liber in ce structurh spirituald vrea sh se insereze, iar aceastd libertate oglindegte faptul cd hotarele clintre cliferiteleculturi 9i comunititi umane i9i pierd rigiditatea si incep sd devind mai fluide. Dar chiar dacd o persoand se strdduiegte sd atingd cel mai mare grad de inclependenfd,ea va fi silitd si preia, congtientsau nu/ o mare Pentru cd oarte din structurile spirituale deia exister-rte. ea trebuie sd poatd ,ruibi .r-t membrii comunitdfii in care s-a hotdrAt sd trdiascd despre via,td,despre moarte gi clespretoate conexiunile majore; ea trebuie sd-9i educe copiii conform reprezentdrilor fundamentale ale acelei comunitdli, trebuie sd se insereze in intreaga viatd a comunit"ifii. De aceea,in acest caz nu ne ajutd la rrimic rafinamentele epistemologice.Tiebuie sd rre fie clar c.i criexistdo relalie de complementaritateintre reflectarea ticd a continuturilor de credinfd ale unei religii pe cle-o parte si, pe de altd parte, un mod de a acliona intemeiat pe opliunea pentru structura spiritualS a aceleireligii. Din faptul de a fi luat in mod congtient aceasti hotdrAre se in nagtepentru fiecarepersoando fortd care o cdlduzeste nesiguranla9i, atunci sale,o ajutd sd depdseasci acfir"rnile cAnd suferd, ii oferd consolareaPe care ti-o dd sentimentul clea fi apdrat 9i la addpost,ca parte din marea conexiune. in acest fel, religia participd la armonizarea vietii in comunitate,iar una dintre misiunile ei cele mai importante mare conexiune,in este sd aminteascdmereu de aceastd limbajul ei, al imaginilor 9i pildelor." ,,Tereferi de multe ori la liberul-arbitru al persoanei", am continuat eu, ,,9i,cAnd vorbim de fizica atomicd, il pui in analogie cu libertatea observatorului de a efectua experimentul a9asau altminteri. In fizica dinainte nu ar fi fost loc pentru o asemeneacomparalie. Dar poli pune si mai direct in legdturd caracteristiciledeosebiteale fizicii de azi cu problema libertdfii voinlei? Stii doar ci determinismul incomplet din fizica atomicdeste folosit uneori

122

723

ca argument pentru a spune cd acum este clin nou loc pentru liberul-arbitru al persoaneisi pentru interventia clivind." Bohr: ,,Srurtconvins cd aici e vorba pur si simplu cle o rreintclegere. este pcrmis ca irrti'c[.ari iferitr,, Nri tl carc tirr, dupd convingerea rnea, de mocluri complementare cle a vedea lucrurile, -sd amestecate fie iritre ele. C6nd vorbirn de liberul-arbitru, ne referim la situatia in car.e avem de luat decizii. Aceastdsituatie se afla intr-un raport de excluziune cu situalia in care arralizrimrnobiveleaChuniior. noastre sau cu ceain care studiem proccselefiziologice, de pildd celeelectrochimice creier. din Aici e vorba agaclar de situatii tipic complementare, 9i cle aceeaintrebarrea dacd legile naturii determini complet sau nurnai statistic ce se int6mpld nu e direct legati cle intrcbarea de.spre liberul-arbitru. Fard indoiald cd trebuie si existe o potrivire intre diferitele moduri cle a privi lucrurile, aclici eler trebuie sd poatd fi recunoscuteca reprezentAndnecontradictoriu aceeagi realitate;dar nu stirn tleocamcjatri cunr se intAmpld asta. CAnd in cele clin urma ne referim lar interventia divina, esteevident ci nu e vorba clesprecleterminarea stiintificb a unui evenimenl, ci clesprelegitr_rra de sensuri dintre acel evenirnent cu altele sarrcu ntodul de a 96rrdi al omului. Si aceast.llegirturi cle sensrrriface parte din realitate, atAtde nrult ca cleterminarea tot stiinjificd, si ar fi fdrb indoiala o simpliticare rnult pr€)agrosolanh s-o atribr"rirn exclusiv pdrtii subiective ir rcalititii. Dar si in acestcaz putem afla cateceva ditr situatii asem.lndtoareintAlnitein stiintelenaturir. Se siic ca exista conexiuni biologice pe care le clescliern, coriformitate in cu caracteristicilelor, in mocl finalist, adich in furrclie cie scopui lor, si nu cauzal. Ne putem g;incli de prilclbla proceselede ins.indtosire clupaileziutrile suferite dc un or65anism. Interpretareafinalista se aild intr-o relatie iipic compl emerrtard cu clescri erea p rocesulu i d e ins ai tosire n,i conform legilor fizico-chimicesau atomicc cur"roscute; ceea per ce inseamnd cd intr-un caz intret'rarea care o punern
- l a.l r L+

ester.laci procesul conclucela scopul clorit, adici refacerea legirturilor nrtrmnle in organisrn,iar in celSlaltcaz intrebarea este legtrt;i de ,,lesfisurareacauzald a proceselor rrrolecularc:. Cele riouii moduri cle descriere se exclucl Avern toate reciproc,clarnrt sunt treapirat ccnrtradictorii. rncltii'r:lt: presupurtetnc,i, la o verificarea legilor m€rcasi rricii cr:anticeintr-urt organism viu, ele ar fi la fel clebine t.oniin:ratc ca gi it't c;rzul materiei neinsufletite. Dar descricrr,'aiinirlista\este si ea citrectd.Cred cd clezvoltarea ne-;t inr,5lat pur si simplu cd trebuie sa lizicii irtornicer ilecit pAniracum." girrrlirn m;ri srri:uiil rnnrerli prea multh usurinli la aspeccu ,,Ne intr-:arcenl al tul episternrologiu:religiei", am rispuns eu. ,,Dar plet'loariii lui llirac itnpotiirrtr religiei se referea cle fapt la ei irsnr:t:tul ctic. I )irar:voia inainte cletoatesd criticenecitrsunt legate cle steasau itntoilttzionale;t,cal't:prea aclesea gindirc'a religioasi 9i pe care ie gisegte, pe clrept, insuportabile. L)ar, pe aceastl cale, a devenit un fanatic al iar rationalisrnului, elr arn impresiac.l rationalismulnu poate l'i sr-rficient acestcaz." itr ,,Creclci a fost foaltt'trine", spuse Niels, ,,cd Dirac a subliniat atAtclehcltirAtpi:ricolul autoiluziondrii,sial conci tradicliilor interne;dar cred dt: asemenea a fclstapoi nevoie urgcnt ca lVolfgang, prilr observa!ialui glurneald, pericol." s.l-iatragii atentiacAtde greu cleevitat esteac€rst cti Niels a incheiat ciiscufia una dirr acelepovestiri pe care ii placea sa le spuni in asemeneaocazii: ,,ln apropierear un din Tisvildelocuieste bdrbat cle caseinoastrer vacatrta la intrareacaseilui o potcarea agafatdeasuprausii de coav5,potcoar,,lce j-ar aduce noroc/ conform unei vechi superstilii plrprilare. Ctincl ull cunoscut il intrebd: <Dar €l esti chiar at6i de superrstilio5J,, rdspunse:"Sigur cd chiar daci nu crezi in aceastd rrtr;dar se spune cA ajr.rt.i superstitie.,,"

8

FIZICAATOMICA SI GANDIREA PRAGMATICA

(1e2e)

Pentru noi, tinerii care am lucrat la dezvoltarea teoriei atomice,cei cinci ani careau urmat Conferintei Solvav de la Bruxellesne-au aphrut intr-o asemenea lurnind strdlucitoare,inc6t de multe ori am spus despreacegtiani cd au reprezentat/,epocade aur a fizicliatomice". Marile dificul_ tdfi carene solicitaserd toate fortelein a^ii di.airrte fuseserd invinse. Porfile cdtre noul domeniu al mecanicii cuantice a invelisului atomic se cleschiseserd larg; iar celui carc l,oia s.l lucreze in acestdomeniu 9i si culeald dirr fructele erddinii i se ofereau nenumdrate problern"e care, desi inalnte parcau fari solutie,putcau fi acum tratatc rezolvate ;i cu noile metode.In multe locuri unde, inainte vreme, rcguli pur empirice, reprezentdri imprecise sau vagi bdnuieli trebuiau sd find locul intelegeriireale - cum ai fi in firica cgrpului solid, in feromagnetism, irr domeniul legdturilor chimice- seputea ajurrgeacum, cu ajutorul noiloimetode, la o claritatedesdvArgiti.La aceasta adiuga sentimen_ se tul cd nclua fizicd e superioard celei vechi si ilin perspec_ tivd filozoficd, cb este - intr-un mocl care rdmAnei de pre'rcizat mai cuprinzdtoare ;i mai generoasd. In toamna anului 1927, cdnd am primit oferte pentru de profesor la universithtile din Leipzigsi din 31 pgrt Ziirich, decispentru Leipzig, unde md ut ageu'ideeo ^-uT de a lucra aldturi de exceleniul iizician experimentator Peter Debyel. Degi in primul meu seminu, despre teoria
i PeterDebye(1884-1960, fizicia'olanclez.Astudiat cr.r Ar.olcl sommerfeld.C.ntributii importantein fizicasoriduhrisi irr fizica molecr.rlei. 1SSO pii-it irremiul Nobel pe,ntnrchirnie.(N. i.) in o

atomicd am atrut un singur student, eram convins ci in cele clin urmd voi reugi sd atrag mulli tineri spre studiul fizicii atomice. Mi infelesesemcu Universitatea din Leipzig ca, inainte de a prelua responsabilitateaintegrald a postului meu, sd pot intreprinde o c5ldtorie de un an in Statele Urrite pentru a tine acolo prelegeri despre mecanica cuanticd. Asa se face cd, in februarie 7929,pe un frig tiios, m-am suit la Bremerhaven pe vaporul care urma sd md ducd la New York. Chiar de la inceput, la iegireavaporului din port, cildtoria a fost dificild: iesireadin port a clurat cloud zile, pentru cd trecerea spre mare era blocatd de banchize clegheatd, iar pe drum am infruntat cele mai grele furtuni pe care mi-a fost dat sd le trdiesc in vreo cdl.itorie.Abia dupd cincisprezece zile de cdldtoriepe o mare destul de neprietenoasd vdzut la orizont coastadin Long Island arm si, in fine, in lumina asfintitului, celebra ,,linie a cerului" - skylittc a oragului New York. Lumea Noud m-a atras in mirajul ei aproape clir-r prima zi. Activitatea liberd, fdrd griji, a tinerilor, modul lor simplu cle a fi clspitalieri si de a-ti veni in ajutor, toate acestea mi-au produs o senzalie de usurare. Interesul pentru teoria cea noud a atomului era mare. Am avut prilejul, cu ocazia conferintelor,sd vizitez diverse universitdti si in felul acestasd cunosc clestul de bine tara, in cele mai cliverseaspecteale ei. irr locurile unde stdteammai multd vreme relafiile dintre oameni deveneau mai relaxate si nivelul unor partide de tenis, al unor croaziere clepdgeau cu iahtul. Uneori aveam chiar prilejul sd discutim in profunzime despre noile descoperiri din domeniul nostru stiintific. Imi amintescin mocl specialde o discutie cu un partenerde tenis,pe numt' lJ.riton,tdnar fizician cxpcrimentator clin Chicago,caremd inviiase odatd la o partidd cle pescuit in zona mai pufin cunoscut"i a lacurilor din rrordul ldrii. A venit vorba despre o observafiepe care o fdcusem cu ocazia diferitelor mele conferinte in America - si care cra expresiauimirii mele. ln timp ce in Europa aspectele

126

727

abstracteale noii teorii a atomului, dualismul undi-particuld, caracterulexclusiv statistical legilor naturii generau de reguld ciiscutii aprinse care cluceauuneori la refuzul noului mod clegAndire,in America cei mai multi fizicieni erau dispurtisd acceptefdrd refineri rroile puncte clevedere. Lor pdrea sd nu le fie greu sd-gischimbemodul de a gArrdi. L-am irrtrebat pe l3arton cum isi explicd aceastddiferentd 9i am primit in linii mari urmitorul rdspuns: ,,Voi europenii, si in special voi germanii, aveti o atitudine principiald fatd de noile idei. Noi vedem lucrurile mult mai simplu. inainte, fizica ner,vtoniandera o clescriere suficient de exactda fenomenelor observate.Mai lArziu, au fost cunoscute fenomenele electromagr-retice 9i s-a constatat cd mecarrica lui Ner,vton nu e suficientd pentru a le descrie, dar cd ecuatiilelui Maxwell reprezintd o descriereadecvatda acestorfenomene.in sfArsit,sfudiul fenomenelor atomice a aritat cd aplicareamecanicii clasice si a electrodinamicii nu conduce la rezultate satisfdcdtoare, care sd coincidd cu mdsurdtorile efectuate. Astfel, a fost necesarca legile sau ecuatiile anterioaresd fie imbundtdtite si asa a apdrut mecanica cuanticd. in forrd, in asemenea cazuri, iizicianul, chiar si cel teoretician, se compori5 pur si simplu ca un inginer care frebuie sd construiasci un pod. Sdpresupunem cd, in timp ce lucreazd, observd cd formulele statice folosite p6nd atunci nu mai sunt suficiente penlru noua lui constructie. Sd zicem cd trebuie sd introducd diverse corecfii,de pildd pentru presiuneadatoratd vAntului, pentru imbitrAnirea materialului, pentru variatiile de tJmperaturd si altele asemdndtoare, corecfii pe care le poate face introduc6nd diverse complet5ri la formulele de pAnd atunci. Astfel obline formule mai bune si tehnici de constructie mai sigure, iar toatd lumea se va bucura de progresul fdcut. Dar principial nu s-a schimbat nimic prin acestdemers. Cred cd a9astau lucrurile si irr fizicd. Poate cd voi faceti gregeala cleclaralicd legile naturii sunt absolutesi apoi sd vd mirati cd ele trebuie corectate. Chiar si denumirea de a naturii> reprezintd - cel pulin aga mi se pare "lege

unei formuldri care nrie - o glorificare sau sanctificarea fi decdt o reguld practici in relalia cu irr foncl nu poate rratura in clomeniul respectir'.Agadar, a9 spune eu in toncluzie, trebuie sd renunldm complet la pretentia de irbsolut,iar atunci nu mai apar dificultA!." ,,A9aclarnu te mird deloc" , ar\ r.ispuns ett, ,,ci utt poaie si se manifestefie ca particul5,fie ca unclS' clc'ctron l'entru tine acestlucru pare cloar o ldrgire, poate neagteptatd in aceasti formi, a vechii fizrci-" ,,Banu, acestlucru ma intrigd 9i pe mine; clar vdd ce se intAmpld in naturi si trebuie sd acceptacestlucru. Dacd cxistd ceva care aratd ba ca o particul5, ba ca o uncii, rroi' ,rtunciirr mtld cvidcrtl trcbuiesltcotrstruimcottccpte I'oatech ar trebui sd trulnitn asenellcaaparifii "uncliculd" matematicd si atunci mecanicacuanticd este o clescriere acestor,<undicule>". a comportdrii ,,Nu, acest rdspuns este prea simplu pentru mitre' nu F'iinclcii e vorba clespreo proprietate speciali a eleco tronilor, ci clesprre proprietate a intregii materii si a intregii raclialii. Cele cloud trdsdturi, aclicd cele cle tip particuli gi cele de tip uncld,apar intotcleaunaimpreun,i, face cu electroni,cuante de lumind, irrcliferentdaci ai clet-a sau pietre, 9i cle aceeaputem obsern'a molecule de ber-rzol pestetot, in mod funclamental,caracterulstatistical legiior naturii. Numai cd, la scarh atomicd,acestetrasdfuri la cuantice apar mult mai pregnant clecAt obiecteleexPerientei noastre zilnice." ,,l3ine,a! schimbat agadarintrucAtva legile nelvtc'tniene si cele maxwelliene, iar pentru obsen'ator acesteschimbdri devin evidente la scarbatomicd,in timp ce in domerriul experienlei zilnice sunt practic de neobservat-In orice caz, e r;orba de imbundtdliri mai mult sau mai pulin reale si, fdrd indoiald, in viitor 9i mecanicacuanticdva fi imbundtdtitd pentru a descriecorect 9i alte ferrometrecare nu sunt inci atAtde bine cunoscute.PAnduna alta, mecanica cuantici se dol'edegtea fi, pentru toate experimentelela scard atomicd, o releti practicd foarte folositoare' crrrl e clar cd se verificd excelent."

128

729

Irivtt puteam inlelege acestmod al lur llartctnde a privi lucruriler. Oricum, mi Idmurisem cd trebuje sh md exprim ce:vamai precis pentru a md face irrtelers. Asa irrc.iti-am rdspuns mai detaliat:,,Eu cred ci mecanicalui Newton nu poate fi imbundtdlitd irr nici un fel si prin astainteleg urmdtoarele:irr m.i-sura care anumite fenomene pot fi in descrise cu ajutorul conceptelor din mecanica lui Newton, si anume pozitte,r'itez.i,acceleralie, masd,fortti atunci legile lui Newton sunt valabile ir-rmod 9.a.m.d., riguros, iar acest lucru nu se va schimba nici in urmdtoarelesute de mii de ani. FormulAndcu mai multd precizie, ar trebui si spun: legile lui Ner,r'tonsunt valabile cu acelagigrad de exactitatecu carefenomenelestucliate pot fi descrisecu ajutorul conceptelor din mecanica lui Nelvton. Se gtia si ir-rfizica mai verche acest grad de ci exactitate e limitat, pentru c.i nimeni nu a putut face mdsurdtori cu o precizie oricAt cle mare. Nclu Ia scar.l atomici este faptul cd precizia de mdsurare are o limitd cie principiu, si anume cea clatd cle relatiile cle necleterrninare.Dar pentru moment nu e nevoie sd cliscutdmdespre acestlucru. It suficient s.i constatim c6, in irrteriorul limitelor date c1eprecizia m.isurdtorilor, mecanica lui Ner,vton este valabild cu aclevaratsi cd acest lucru va rbmAne neschirnbatsi in viitor." ,,Nu inleleg", replic.l Burton. ,,Nu estemecanicarelativist.i o imbunititire fati de mecanicaner,r,toniand? in lar acestcaz nu e vorba despre relalii cle nedeterminare." nedeterminare", am ,,Da,nu e vorba despre relalii c1e irrcercat sd explic in continuare,,,ci despre o alti struceu turd a spatiu-timpului si in special despre o relalie intre spatiu si timp. AtAta vreme cAt putem vorbi despre un timp absolut, timp care e independent de pozitia 9i cle: stareaclemigcarea obsen'atorului, si atAtarrremecAtavem de-a facecu corpuri rigiciesau practicrigide cu o anumiti iutinclerein spatiu, vor fi valabile legile lui Newton. Dar daci e vorba de evenimentece au loc cu viteze foartemari si facem mdsuritori foarte exacte, afunci obsenzdm cd

legile si conceptelenewtoniene nu se mai potrivesc cu experienfapracticd.Observdm,de pildd, ci ceasornicul legat de un observator aflat in migcare pare sd meargh mai incet decAtcel al unui observator in stare de repaus etc., 9i atunci trebuie sd trecem la mecanicarelativistd." ,,De ce nu esti atunci de acorclsd numesti mecanica relativistd o imbundtdtire a mecanicii newtoniene?" ,,Rezistenlamea 1acuvAntul "imbundtS!ire> in acest rnoment al disculiei avea ca scop evitarea unei neintelegeri,iar c6nd pericolul acesteineintelegeri va fi fost eliminat, atunci vom putea vorbi linistiti de imbundtdfiri. de Neintelep;erea carevorbesc eu se referd la comparafia ta cu imbundtdtirile pe care trebuie sd le facd un inginer in aplicatiile practice ale fizicii. Ar fi complet greiit sa agezischimbirile fundamentale care apar la trecereade la mecanica newtoniand la relativitate sau la mecanica cuanticdpe acelasinivel cu imbundtdtirile pe carele face irrginerul. Pentru ch, atunci c6nclface imbundtalirile, irrgirrerul nu trebuie si schimbe nimic in conceptelelui de pAndatunci. Toatecuvintele isi pastreazasemnificafiape care o avuseserdsi inainte, iar formulele capdtd corecfii pentru influer-rlele fuseserdneglijatepdnd atunci. Insb ce schimbdri de felul acestanu ar avea sens in mecanica newtoniand. Nu existi nici un fel de experimentecaresd le facd necesare.in asta constd si pretenlia de absolut, valabild gi acum, a fizicii newtoniene, 9i anume ci, in ciomeniulei de valabilitate,nu poate fi imbundtititd prin mici schimbdri, deoarecegi-a gdsit aici forma definitivd. Irxistdinsd clomenii ale experienleicarenu mai sunt acoperite de sistemul de concepteal mecanicii newtclniene. I)entru asemeneadomenii cle experienld avem nevoie de structuri conceptuale cu toful noi, iar acesteasunt oferite, clepildd, de teoria relativitdlii gi mecanicacuanticS.I)unctul principal pe care voiam sd-l subliniez este cd fizica rrewtoniand a ajuns la un grad de <incheiere>pe care instrumentarul fizic al inginerului nu il atinge niciodatd. l{ezultatul e ch nu mai pot fi ficute imbundtdtiri. Dar
1a1 lJl

130

trecerera la rrn sistem conceptuallaialtul, cu totul nou, de poate fi fdcutir astfel incAt vechiul sistem sd fie continut ca ur-lcaz-limiti al celui l'lc)u." ,,ins.i cle unde se stie ca un clomeniu al fizicii este,in acestserrspe care tocmai l-ai clescris incheiat?", intrebir tu, Barton. ,,Ce criterii calific,i dorneniile clrept itrcheiatesi le deosebesc celecare sunt incii cleschisef caredome,cle si nii ale fizicii sunt, clr.rpipr.irerea incheiate (in acest ta, -sens) in fizica clepini acum?" ,,Celniai important r:riteriu perrtru un domeniu irrcheiat este firzi ir-rdoialir g>rezt:nta rrnui sistent axiomatic precis l'ormulattsi cor:rernt care stabileste,oclatdcu conceptele, .sirerlatiile lirrrnriclclegi clin interiorulsistemulur. sub Cdt clin realitater acoperiiun asenlene;l sistem axiomaticnu se poate stalrili decit enrpiric, iar cle.spre <teorie>putenl rt numai tlacaciomeniulacoperitestesuficientde vast. 'u'orbi I)acd ircest criterirre consirlerl.rt valabil, atunci a9spune ci in fizicit r-lep6nri acunt putem cleosebipatru domenii incheiate-:mecanicir nervtoniarri, teoria statisticd a c.ilt1 t'ii, teoria reI aii' i triti i s1:eci le i rnpreun.i cu electrclrr a clinanrir:a N4axr,vcllsi, sfir.sit,lnecanicacuanticdnou lrri in apirutii. [)entru l-iecare dirrlrt:acestec]omeniiexisti un sisternprccis fornrulat eleconcepte9i axiome, ale cirui propozitii sr.tnt evidclrt riguros valalrileatita vreme c6t rinrAnerm irrteriorrrldorneniului experienleicarepoate itr 'Iboria ger-r"toldu fi clescris cu concerptt:lc rc:sprectiver. relativit.if nu poate fi corrsideraticjeocarndatd astfel ii un cle clomeniu incheiat, cleclarerce axiomatica ei este inci neclar.i si aplicarea ei la prctblemecosmologice pare sd permita existentamai rnultor soluiii cliferite.Asa inc6t trebuie s-o consiclerimcleocarndath teorie deschisd o in carepersistaclivcrseneclaritti ti." Ildspunsul nu il multumi prellarrton clecAt jumdtate, pe in schinrb ii trezi clorinter ullermai multe despre mosd tivele careconduc la aceasti cloctrind;r sistemelorincheiatr.. ,,De c€tti se pare atAt cle important iaptul cd treceretr cle la un clomerrriu altul, br"rnioar;_i la fizica newtoniani la cle
-1 0a L,)1.

la teoria cuanticd, nu se petrecc itrtr-un mod coutinurl, t'i, intr-un anumit sens, face un salt? Sigua ai dreptate, sunt introduse conceptenoi, iar intrebirile care se pun irratdaltfel in noul domeuiu. L)arde ce e atAi de important progresul gtiinircestlucru? in ultima instanla conterazd domerniiclin ce in ce mai largi ale tci, faptul cd inlelegerm oareculll incliferent clacd acest rraturii. Mie mi se pr31g progres se face in mocl continuu sau in salturi." lleprezerrtarea despre ta ,,Nu, nu estedeloc incliferrent. progresul continuu in sensul ingitrerului ar ripi stiitrtei noastre intreaga forfa, intreaga ei thrie, si nici nu a9 sti irr ce sens am mai putea vorbi despre o gtiin!5 exacti a naturii. Dacd am dori si facem fizici in acestsens strict atunci am extragela intAmplareniste clotnetrii 1>ra6;matic, parliale, cele care la momentul respectiv sunt mai accesibile experimental, 9i ilm incerca sd reprez.entdmfelromenele care apar acolo cu nigte formule aproxirnative. Dacd reprezentareanu e suiicient cle exactd, ltu avem clecAtsd addugdm trigte tenneni cle coreclie,iar in felul acesta facemmai exactd.L)arnu ar mai existatriciun s-o moti'n'si ne punem intrebari despre conexiunile mari si sh nu am avea nici o persprec-til'i ne ldmttrim asuPra conexiunilor sirnple care, ca sii dau un exemplu, scot itr lui evidenti cliferentaclitrtrenrecarrica Ner.vtonsi astronomia lui Ittolemeu.irr fclul accsta,s-ar pierde cel mai important criteriu de aclevhral stiintei noastre,9i atrume simplitateacarelutnineazi itr celetlin urrnd iegile naturii. ccrinti ciesimplitate Desigur,poli rdspuncleca in aceastii pentru conexiuni se ascuncleo pretenfie cle absolttt care nu poate fi irr nici un fel justificatdlogic. De ce sd fie legile naturii simple, de ce mari tlomenii de experienti s.i poat.1 fi reprezentaie simplrr? .Aici e caznl si vorbim clespre ci istoria de pAnd acum a fizicii. Tiebuie sti rectttrogti cele numit posecl.i toate' patru domenii incheiatepe careler-am o axiomaticd foarte simpli 9i cd prin ele se lasd reprezentate conexiuni foarte largi. Doar printr-cl asemeneil axiomaticd estejustificatd cu aclevdrattrofiunea cle ,.lege
141

l.).-)

a naturii>, iar daca asemenea legi ale r-raturii ar exista, nu atunci fdrd indoiald cd fizica nu ar fi afuns niciodati sii aibd faima de stiinfd exacti. Aceastd simplitate mai are 9i un alt aspect, care se refcrd ]a relatianoastracu lcgilenaturii. Irrsa stiu rlaca nu in aceastdprivinld md pot exprima suficient de corect si inteligibil. C-Andrezumim rezultatele experimentale in formule matematice, ceeace facem de fiecare dati mai int6i in fizica teoreticd,ajungAndin felul acestala o clescriere fenomenologicd a experienlelor, atunci avem sentimentul cd am inventat singuri aceste formule, le-am inventat cu mai mult sau mai pulin succes.CAnd ins.l ajungem la acelemari conexiuni simple care sunt fixate in cele din urmd in axiomaticd, lucrurile aratd cu totul altfel.Ahrnci aparedeodatdirr spiritul nostm o correxiune care a existat acolo dintotdeauna si fdrd noi, si care, in ciuda evidenlei,nu fusese incd f.icutdde oameni.Asemenea conexiuni reprezinti f.ird indoiald conlinutul propriu al stiintei noastre. Numai in misura in care am p-rreluat in sinele nostru existenta unor asemeneaconexiuni putem inlelege cu adevdratgtiinta noastri." Barton a rdmas pe gdnduri. Nu m-a contrazis,dar aveam impresia cd modul meu de a g6ndi ii ramdsese oarecum striin. Din fericire, sfArsiful nostru de sdptimAni nu consta numai din asemerrea prima discutii dificile. I)etrecusem noapte intr-o cabandmicd pe malul unui lac sirrguratic, in mijlocul unei regiuni de lacuri si pdcluri care pirea nesfArsitd. dimineajd ne-am dus la pescuit pe 1ac, De cdlduzifi de un inclian, pentru a ne completa proviziile cu prada din lac. $i intr-adevdr, in locul unde ne condusese cdlinza noastrd, am putut prinde intr-o ord opt stiuci neobisnuit cle mari, ceea ce a dus la o copioasd cind nu numai pentru noi, ci si pentru familia cSliuzei. Dupd un asemenea succes, doua zi de climineatdam vrut s6 repea tam partida de pescui l, numai ca cle data ace.rsla fira ajutor. Conditiile meteorologice erau aproximativ la fel

ca in ziua precedenta9i ne-am cluscu barca irr acelagiloc al lacului. Dar, in ciuda efclrturilor noastte, in cursul intresii zile nu a t tut sd traga nici mdcar un singur pegte' relua discutiaclin ziua precedent.l ir-r."t din urmd lJartotr spunAnd: ,,I'robabil cd lumea atomilor seam.indcu lacul si pestii de aici, clin singuritate. Dacd nu ai intrat cu adevdrat irr intimitatea lumii atomilor, congtient sau incon$tient, asa cum cdlduza cle aici cunoagte vremea/ vAntul si obiceiurile pe;tilor, atunci ai putine sanse sd inlelegi ceva." Spre sfArsitulsecleriimele in America m-am irrfelescu I'auf Dirac sa ne int6lnim penfru a iaceimpreuna cilatoriar cle intoarcere spre Europa, plhnuitii pe o rutd ocolitd' Voiam s.lne intAlnim in parcul Yellowstone,pentru a ne plimba pe acolo, apoi sd traversdm C)ceanulI'acific spre japonia si si ne intoarcem in Europa prin Asia' I)unctul de intAlnire pe careil alesesemera hotelul de lAngd celebrul gheizer C)ld Faithful. Fiinclcd ajunsesemla parcul Yellowstone cu o zi inainte de intAlnirea stabiliti, am facut cle o ascetrsiune utrul singur. De-abiape drurn mi-am c-lat de cd, spre deosc'bire Alpi, muntii acolo sunt foarte seama umbla!. Nu existau nici drumuri, nici solitari si pufin iar poteci,nici irrdicatoare nici marcaje, ilr caz de net'oie 9i nu puteai conta pe nici un ajutor. Pierdusem mult timp la urcug fiindcd nu g.isisem clrumul si md ritdcisem, iar la coborAreobosisematAtde mult, inc6t am ciutat un loc bun in iarbd si m-am culcat, aclorminclimediat. Am fost pe trezit clc ulr urs care m.i lir"rgea fai6' Eram speriat si inapoi la hotel. am gisit cu greu drumul in scrisoareape care i-o trimisesem lui Paul ca sd stabilim intAlnirea ii spusesemcd am putea face cAteva drumetii la gheizerele din zclnb 9i cd ar fi interesant si le vedem in plini activitaie. CAnd ne-am intAlnit, Paul pusese la cale cu mare migald un plan de traseu in care irecuse nu numai gheizerelePe care urma sd le vedem, ci 9i orele lor de activitate;in plus, cu meticulozitatealui si caracteristicd cu modul lui sistematicde a lucra,ltaul

134

135

gdsise 9i o rutd care ne ducea de la un gheizer la altul ajung6ncl mereu la timp pentru a-l vecleain activitate, againcAt, in cursul unei singure dupi-amieze, am putut admira un mare nurndr de asemenea f6nt6ni naturale. Drumul lung peste ocean de la San Francisco,prin Hawaii,la Yokohamane oferi prilejul unor lungi discutii despre stiinla noastrd.Desi imi pldceasd particip la jocurile de pe puntea vasului japonez,cum ar fi tenis clemasd sau shtffic-bonrd, rimAneau clestuleore in care,intinsi in sezlong,puteam urmiri clelfinii carese zbenguiau in jur sau bancurile de pegti zburdtori speriati de vtrpor.Cum Paul se asezade obicei in scaunul de l.irrgdmine, puteam discuta pe irrdelete clespre ceea ce trdisem fiecare in America gi clespre planurile noastrede viitor irr clomeniul fizicii atomice.Paul era mai prrtin mirat clecAt rnine de disponibilitatea fizicienilor americani de a acceptasi trdsdturile mai putin clare ale noii fizici atomice. Si el avea desigur sentimenful cd clezvoltareastiintei noastre este un proces mai mult sau mai pulin continuu, in care cei mai important lucru nu era intrebarea asupra structurii conceptualedin fiecarestacliucledezvoltare', intrebarea ci asupra metodei ce trebuia folosit.i pentrr-r progres cAt un mai sigur si mai rapicl al acestei gtiinle. Cdci, clacdse pornestede la modul cleg6ndire pragmatic,atunci progresul gtiintei apare ca un proces de aciaptare mereu reinnoit al g.lndirii noastrela domenii experimentale din ce in ce mai largi, proces care nu se incheie nicioclatd. De aceeanu trebuie sd te preocupe at6t incheiereala care ajungi la ur-r moment clat,cAt metoda itrs.iside adaptare. $i Paul era ferm convirrs ca in cele clin urmd acest procesducea la aparitia unor noi legi ale naturii sau, cun'r imi place mai mult s.I spun, la scoaterealor la lumini. Dar clin punct de vedere metoclolop;ic, singura dificultate pentru el era punciul de pornire, nu marca conexiurre. Cdnd imi clescria metoda lui, aveam impresia cleseori ca pentru el cercetarea fizicd era ca un traseu dificil pentru in alpini-sti.Singurul lucru carepare sd contezeestesi izbutesti

sd treci cle urmitorii trei metri. Dacti acestlucru iti reugegtemereu, atunci vei atinge la un rnoment dat r,.lrful muntelui. A-ti reprezenta insd intregul traseu, cu toater la clificultdlilelui, nu duce clecAt rlescuraiare. ciealtfel, Si, nu recunogti portiunile cu ar-levirat dificiler clecAtin momentul c6nd ajungi la ele. Per mine, o asenleneacomparafie nu mi multumea cleloc.Ca sd rhmAn la aceasth comparalie,pentru mine, inceputul nu putea reprezenta clecAt luarea unei cleciziiasupra intregrrhri traseu. Deoarece convingerea mea errac.l cloar atrrnci c6ncl ai gisit I)entru traseulcorectputeai depdsi greutiitilc inclivicluale. mine, gresealaacesteicornparatii consta irr faptul cd in cazul unui perete de stinci rru pofi^stinicioclati clinainte clacd esti in staresi te catt'ripe el. hr schimb,in privinta rraturii, eram absolut con'u'ins in cele clin urm.i conexic.i rrnileei sunt sirnple;ccrrrr-irrgcrcJ cra cd natura este lncJ Arglmerrful pcntru a-stfel alcdtuit.iincAtsi poat.i fi inteleas.i. aceast.i convingere fuseseclejaenuntat cleIlobert in drurnetia noastri pe malul lacului Starnberg.Aceleasi forte ordonatoare sunt responsabilepentru toate formele clin naturi si pentru structura suf-letului nostru, asadar si pentru modul nostru cle a gAncli. Paul si cu mine am discutat mult despre aceste probleme metodologicesi clespre speranlelenoastreprivincl clezvoltareaviitoare. Pentru a recla ceva mai pregnant rnoclul nostru diferit cle a veclealucrurile in aceasti privintd, iatd cum le-am putea formula: ,,Nu poti rezolva niciodati mai mult de o dificultateodat.i", spuneaI)aul, irr tirnp ce eu crecleamexact invers: ,,Nu poli rezolva rricioclati o singurb clificultate,vei fi intotcleaunanevoit sti rezolvi mai multe cleoc1at,l." formularea lui, Paul Cu r.'clia spuni cd pretentia de a rezolva rnai rnulte difisd cultdli deodati i se pdrea o aroganli. Pentru c.i stia foarte bine cAtcleclurdera bdtblia pentru fiecareprogres intr-un tlomeniu atAt cleindepirtat de experientanoastr.i zilnicd c'um este fizica atomic.l. l)e clr:alti parte, eu crecleam c'i"r adevdrata rezolvare a unei dificultdti presupunea

136

137

unei noi mari conexiuni esenlialesi simple. descoperirea FormulAncl-o, ceielaltedificultdti mai mici, la carenici nu te gAndisesi la inceput, se rezolvi aprclape de la sine. Ambele formuliri confineau probabil o mare parte de adevdr, si ne puteam consola in fata acesteicontradictit 1a aparente,gAndinclu-rre cuvintele l.uiNiels Bohr pe care le auziserdm deseori: ,,C)pusuiunei afirmatii adevirater esteo atirmafie falsd.Dar opusul unui aclevir adAncpoate fi tot un acierir adanc."

9

RFJATIA DISCUTII DESPRE DINTRE BIOLOGIE,FIZICA SI CHIMIE

(re30-7e32)

Dupd intoarcerea din America si Japonia am revenit la Leipzig, unde eram prins intr-o mullime de indatoriri profesionale.Tiebuia sd tin cursuri si seminarii, sd particip la sedinlele facultdtii 9i la examenele cu studenfii, sd pe modernizez Institutul de Fizicd Teoretic.i, atunci incd foarte mic, 9i si mi ocup itrtr-un seminar special cle formarea unui grup de tineri fizicieni in domeniul fizicii atomice.Un cAmp de activitateatAtde t,astera cevanou si mi bucura. Dar leghiurile cu cercul de la Copenhaga din jurul lui Niels lJohr deveniserdpentru mine cu timpul de neinlocuit si foloseamaproapetoate vacantelepentru a merge la Copenhaga ca sd discut cu Niels rsicu ceilalli prieteni despredezvoltareagtiintei noastre.I)e altfel, multe discufii importante aveau loc nu la institutul lui Bohr, ci pe in casalui clevacantd de la Tisvilde saru iahtul pe care Niels, impreund cu cAliva prieteni, il ancorasein portul Copenhaga 9i cu care se putea cdldtori in larg pe Marea Llalticd. Casa cle vacanld se afla in partea de nord a irrsulei Sldlland,la c6liva kilometri de gtrand,la marginea unei pdduri intinse. O cunosteam deja de la prima noastri drumelie fdcutd impreund. La plajd, unde ne duceam deseori,ajungeam prin pddure, pe drumuri nisipoase 9i drepte, semn cd intreaga padure fusese plantatd acolo artificial, impotriva furtunilor si deplasdrii dunelor. CAnd copiii lui erau mici, Niels avea un cal 9i o cdru!d, iar eu am resimlit intotdeauna ca pe o mar€ronoare faptul cd

139

mi se permitea sd corrduc ciruta prin phclure insofit cle unul dintre copii. Searastdtearndeseori in fata focului clin sobd, a cdrei functionareinsh ne dddeabitdi de cap. CAnd usile de la sufragerieerau inchise,soba fumega foarte tare, a9aincAt eram nevoiti s.i tinem mircar o us.i deschisa.Atunci se fdceaun curent puternic si focul selintetea. Numai c.i acrul vcnit de .ifari riccr c,rmt,r.r. Nicls, cnrc iubc,r l'ormuldrileparadoxale, pretinclea asadarc.i soba fusese construiti pentru a rici cameta. Cu tclateacestea, inciin perear care se afla soba era foarte pldcutd, si, mai ales cdncl veneau 9i alti fizicierri in vizitti de la Copenhaga, se lncingeau aici vii cliscutii ciespreproblemele care ne interesau pe toli. ln mocl special mi-a rdmas in memorie o searh ln care partenerii nostri cle discutie, clacd itni amintescbine, erau Krarnersrsi Oskar Klein2.Ca cleatdtea ori, gAnclurile si cuvintele noastre se legau de vechile cliscutii cu Einstein si cle faptul ci nu reugisertim sd-l impicdm pe Einstein cu caracterulstatistical rroii mecanici cuantice. ,,Nu e ciudat", incepu Oskar Klein, ,,cdlui Einstein ii 'u'ineat6t de greu si accepte rolul int.lmpldrii in fizica atomicd? Doarrcunoaste teoria statisticd a cdldurii rnai bine dec.lt majoritateacelorlalti fizicierrisi, in plus, chiar el a clato declucere statistic.i legii radiatieia lui Planck. a Asemenea gAnduri nu ii pot fi striine. De ce se simte nevoit s.i respingti mecanica cuanticd numai pentru cd int6 mpl area capht.i aici o -semni tie tun clamental5?" fica semnificafie furrciamenta]d cleranil ,,Tocmaiaceastd jeazd", am incercateu un r.ispuns.,,Este la sine inteles de ci nu stim, de pildd, cum se misci fiecaremoleculd de
I l]enclrik Antl'ronv Kramers (189:1-1952), fizician ol;rndez. A f . i c ut parte d in gru pu l ltri Niels Bohr . ( N. / . ) 2 G;kar Klein (1E9f 1977),ftz-ician teoreiiciansueclez.A avans;rt icleea exi stenlei trnor cli mensi trni suplimenta re foa rtt' strin-s inf;isurate in ele insele, iclee ce st.i la Lrazaactualei teorii a corzilor. (N . /.)

nu irpd in parte intr-o cratila cu apd. De agega poate mrra noi, fizicienii, trebuie si pe ninieni cd,in astfel de cazuri, iucldm statistic,a9acum o societatecleasiguriri pe viata l'acecalcule statisticecu valorile speranlei de viatd ale rnultimii ei cle asigurali. I)ar, in mocl fundamental, in fizica clasici era acceptatfaptul c5,cel pulin irr principiu, migcareafiecdrei molecule in parte poate fi urmdritd 9i rleterminatd conform legilor mecanicii newtoniene' Asadar, exista aparent in fiecaremoment o stare obiectivd a naturii, clin care putea fi dedus.i stareaei la momentul urmdtor. in mecanicacuanticd insd, situafia estc cu totul alta. Nu putem obsen'a fdrd a perturba fenomenul obserinteraclion6nd cu miiloacelede cuarrtice, vat, iar e?ecteie ia o nedeterminare in fenomenul concluc obserr,'afie, observat.Cu acestfapt Einstein pur si simplu nu t'rea si se impace, degi cunoagtefoarte bine faptele' Pdrerealui este c.i itrterpretareanoastr.i nu poate fi tl analizi comin pletd a fenomenelot cd cleaceea viitor vor hebui gasite ncli pentru a determina evenimentele,iar cu ajuelemente torul lor si se poata apoi fixa in mod obiectiv 9i complet fenomenul stuiiat. Dar acestlucru este fdr.i incloiali fals." ,,Cu ceeace spui", interveni Niels, ,,nu sunt intru totul cle acorcl.Existi intr-aclevdr o diferenld funclamentald intre situaliile care apar in vechea teorie statisticb a cdlclurii si cele clin mecanica cuanticd, dar tu i-ai exagerat cd mult semnificatia.in plus, gdsesc formul'lri ca "obsersunt inexactesi demtante' De Valia perturbd fenomenul" fapt, ieciia Pe care am primit-o de la naturi studiind evenimenteleatomiceestecd nici nu putem folosi cuv6ntul <fenomen, fdrd a spune itr acelasitimp ce araniametrt de observatieavem in vedere experimental sau .e ^i1loc inlazul stucliat.Doar cAnd este descrisun anumit aranjament experimental 9i c6nd dispunem de uIr anume iezultat al m.isurhtorii se poate vorbi de un fenometl,dar nu de o perturbare a fenomenului prin observafie' Este pe de altl parte adevdratcd nu mai putem pune in relalie utat d" simplu rezultatele diferitelor obsen'atii, asacum

141)

741

era posibil in fizica dinainte. Dar nu trebuie sd privim acestlucru ca fiincl o perturbare a fenomenului din cauza obsen,aliei, ci mai degraba ar trebui si vorbim despre imposibilitatea de a obiectiva rezultatul mdsuritorii in modulin careesteposibil in fizica clasicdsau in viala de toate zilele. Diferite situafii experimentale- si md refer aici la ansamblul alcihrit clin aranjamentulexperimental, citirea instrumentelor etc. - sunt fdrd indoiala complementareunele cu altele.ceeace inseamnd cd se exclucl reciproc. Ele nu pot fi realizate simultan, iar rezultatele unora nu pot fi comparate in mod univoc cu rezultatele nici nu pot vedea o asemeneadeosecelorlalte.De aceea bire funclamentald intre moclul de abordaredin mecanica cuanticd 9i cel din teoria statisticda cdldurii. O situaJie experimentalSirr care are loc o mdsurare sau o precizarc a temperaturii este 9i ea intr-o relalie de excludere cu L) alta, in care pot fi determinate coordonatele si vitezele tuturor particulelor participante, intrucAt conceptul de temperaturd este definit chiar prin gradul de necunoagtere asupra stdrilor microscopice ale sistemului, care caracterizeazd a9a-numita d istribu fie canonicb. Sau,pentru a md exprima mai pulin savant: cdnd un sistem alcdtuit din multe particule se afla intr-un schimb permanent de ener6;iecu mediul irrconjurdtor sau cu un alt sistem macroscopic,atunci energia fiecdreiparticule si chiar cea a intregului sistem fluctueazd permanent. Dar valorile medii consideratepentru multe particule si penhu intervale de timp suficient de lungi corespurrd foarte exact valorilor meclii ale acesteidistributii normale sau <canonice,'. Toate acesteaau fost deja stabilite de Cibbs. Iar o temperaturd nu poate fi definitd decAtprintr-un schimb de energie.De aceea,o cunoagtereexact.ia temperaturii nu este compatibili cu o cunoagtereexactd a poziliilor si vitezelor moleculelor." ,,Dar nu inseamnd acestlucru cd temperatura nu e o proprietateobiectiva?",am intrebat eu. ,,ljAnaacum cram obisnuili si gAndim ci afirrnafia ,.ceaiuldin aceastd cani

are o temperaturd de70o> sPune ceva obiectiv. Ceea ce inseamndcd oricine misoarb temperaturain cana de ceai va obline aceste70o, indiferent de modul itr care face Dacdinsd notiunea de temperaturd repremdsurdtoarea. zintd de fapt o afirmatie despregradul nostru de cunoaga tere sau necurroagtere migcdrilor molecularedin fluidul <ceai>,atunci temperatura ar putea fi complet diferitd pentru diferili observatori, chiar clacdadevdrata stare a pentru cd diferitii observatori ar sistemului este aceeagi, diferite grade de cunclagtere." putea avea ,,Nu, nu e corect ce sPui", md itrtrerupse Niels. ,,Deja cuvAniul <temperaturd, se referd la o situalie experimentald in care are loc un schimb de energie intre ceai 9i termometru, oricatear fi celelalteproprietdti ale termometrului. Asadar, un termometru este ctt aclevirat un numai dacd in sistemul de misurat (in cazul termomertru de fali ceaiul) si in termometru migcdrile moleculare corespund cu suficient.i precizie distributiei (canonice>' Dar in acesteconclitii toite termomctrele vor da acelasi rezultat al mdsurdtorii si, in acestsens,temperafura este o proprietate obiectivS.l)in toate asteapofi vedea clin nou cAt de problematice sunt conceptelede "obiectiv> si <subiectir'>pe care le-am folosit atAt clenechibzuit pAnd acum." interpretare a temperaturii Kramers Legat de aceastd voia si afle mai limpede avea anumite retineri 9i de aceea de la Niels in ce sens vorbea despre temperatura unui sistem. ,,Tu descrii ce se intAmpld in cana de ceai", spuse Kramers, ,,de parcd ai vrea sa pretinzi ch existd un fel de relatie de nedeterminare intre temperatura si energia cdnii de ceai. Dar nu poli privi in felul dsta r,'echeaftzicd." la ,,PAnd un anumit grad, da", replicd Niels. ,,Vezicel mai bine acestlucru dacd pui intrebdri referitoarela prodirr prietdfile unui singur atom de hidroger-r ceai' Temperatura acestuiatom clehidrogen, clacdputem vorbi despre aga ceva/ este desigur aceeagicu cea a ceaiului, agadar in exemplul nostru 70", deoarece schimbi permanent molecule ale ceaiului.Errergialui irrsd cbldurd cu celelalte

142

743

fluctueaz.itocmai din cauza acestuischimb de cdldurd. Nu putem afirma cerradecAtdespreclistribulia de probabilitate a energiei.Dac5,dimpotrivd, am fi mdsuratenerp;ia atomului de hiclrogensi nu temperatura ceaiului, atunci din valoarea acesteienergii nu am putea trage concluzii univoce despretemperaturaceaiului,ci doar am calcula d i stribu |i a cle prob abili tate pentru termpera rd . Ldrgime a tu relativi a acestei clistributiide probabilitate, asadarimprecizia valorilor pentru temperaturdsau energie,esteclestul clemare la un obiectat6t de mic cum esteatomul clehiclru gen, cle aceeaiese irr evidentd in acest caz. I)entru un obiect ceva rnai mare, de pilcla o cantitate mici de ceai clin totalitatea ceaiului din ceagc6, largimea distributiei cleprobabilitatr: ar fi n-rultrnai micii si de aceeaar putea fi neglijatd." ,,ln vechea teorie a cilclurii", continud Kramers ctr intrebdrile, ,,asa cum o predim la curs, unui obiectii sunt atribuiteintotdeaunasimultan energie;i temperaturS. Nu estevorba in nici un ferldespre o inexactitatesau despre o relatie clenecleterminarr,: intre aceste dor;i mbrimi. Cum poate fi impdcat acest fapt cu moclul t.iu de a veclera lncrurile?" Nieis raspunse:,,Aceastd teorieve.che cilclurii se afli a fat.i cle teoria statistic.l a cilclurii intr-un raport asemdnitor cu cel dintre mecanicaclasic.i ceacuanticd.Penh'u si obiecte mari nu se face o greseali semnificativd dac.i se atribuie valori determinatesimultan atAttemperraturii cAt si energiei, dupd cum pentru obiecte m.tri putem .lr simultan mdrimi cleterminatepozitiei si impulsului lor. Dar pentru obiecte foarte mici e fals in ambele cazuri. Despre acesteobiectemici s-a spus pdnd acum in teoria calclurii cd, degi au o energie,nu au o temperatur.i. Dar acestmod de a vorbi nu mi se pare unul bun, fie si doar pentru motivul cd nici nu stim urrde si trasdm granita dintre obiectelemici si cele mari." Acum puteam in sf6rsit lntelege de ce pentru Niels deosebirea fundamentalddintre legile statistjceale teoriei c.lldurii si celeale mecaniciicuanticeera mult mai putin
1A/1 l*t

importantd decdt pentru Einstein. Pentru Niels, complementaritatea era o trasdturd fundamentald a clescrierii naturii, carein vecheateorie statisticda cilclurii era deja prezentd,mai alesin formularea dat.i de Gibbs, trdsdturd careinsi nu fuseseluatd incleajunsin considerare,in timp ce pentru Einstein punctul de plecare era incd mecanica newtoniand sau teoria maxwelliand a c6mpului electromagnetic,iar trdsdturilor complementarc ale termodinamicii statisticenu le acordasenici o atentie. Disculia s-a deplasatapoi spre alte utiliziri ale conceptului de complementaritate, iar Niels aduse vorba tlesprefaptul cd acestconcept ar putea deveni important si pentru a clelimita fenomenele biologice de legitatile l'izico-chimice. IJar aceastd temd a fost discutatdmult mai amdnuntit intr-una dirr plimbarile noastre cu iahtul, asa irrcAt se pare importairt s6 povestesc mi acum despreacea rliscufie nocturnd prelungita care a avut loc pe iaht. Cdpitarrul iahtului era Bjerrum, un fizician-chimistde la Universitateadin Copenhagacareimbina umorul aspru irl unui bdtrAn lup cle mare cu temeinice cunostinte in clomeniulnavigafiei.Chiar clela prima mea vizitd la borcl personalitatealui mi-a inspirat at6ta lncredere,incAt as li fost gata sd-i urmez ordinele orbegtein orice situatie. ln afari dc Niels, clir-r echipd mai fdcea parte chirurgul C'hievitz,pe care il amuza sd comentezecele ce se petret'caula borcl cu observatiiironice,avAndu-l deseori clrept linid a glumelor lui prietenoasepe cdpitarrul nostru. lljerrum stia sd se apere foarte birre de asemeneaatacuri si era o pldceresi le asculli schimburile de replici. in afari tle mine mai fdceauparte din echip.i incd doui persoane ,le ale cdror nume nu imi mai amintesc. La sfArsitul fiecirei veri, iahtul trebuia dus de la Ciopenhagala Svenborg, pe irrsula Fyn, unde era ldsat Pcsteiarnd pentru lucrhrile de intrelinere. Nici in contlitii de vreme prielnice drumul la Svenborg nu putea fi l'ircutintr-o singurd zi, a9alncAt ne pregdtirdrn penl:"r-r o t'i-rldtorie mai multe zile. Am plecat din Copenhaga in de

145

clin zorii z.i\ei,pe vreme buna, cu vAnt rticorr:ls nortl-r'est si cu cer senin.Clurind am trecutde capatulsudic al ilrsulei Dupil Amager si apoi prin goiful Kj6ge inspre suc'l-r''est. vedeast6ncainalta numita StevenscAtevaore am pr-rtut ea, Klint. Dupd ce am trecut 9i cler r'Antuise opri. Stiteatl in aproapenerniscafi apa linistita,iar ilupi o ori sau clortti deveniserim nerdl.ditori. Cunr tclcmaivorl-'iserimdespre expedifir polare esuate,Chievitz ii spuse lui l3ierrum: ,,Daci lucrurile ccxrtinui in felul ista cu vAntltl, proviziilt: noastrer \'or termina gi va trebui sd tragem la sorli pr se care clin noi il mdnc.irn primul." l3jerrum ii intinserlui Chievitz o sticl5clebere si rispun-se:,,Nu stiam cd ai nc'n'clie at6t de repede de un intiritor, dar sticlaastaar trebui s5-ti ajunga pentru inci ct or.i fhr.i r,'6nt."Dar r'6ntrtl inceptr rtoi. Direcfialu: decAtprevdzuseldtn sd bati mai repeclc si cclrnplet sufla acum dinspre sud-est,cerul se schimbase se acoperi si, in timp cetbriza cleveneaditr cc in ce miti puternicd, incepur.i si cacli primele picituri cle ploaic A trebuit sa imbr.lctirnechipamentulpentru ploaie. CAnti am intrat itr strimtoarea ingustir dintre insulele Sj;illand infruntat rtn vAnt putenric 9i tiios aveanl clejader si N4iierr cieoscbit rafale de ploaie.In trecerea dinspre sucl9i derse a trebuit si manet'tarn atAt de mult 9i s,i cleringusti schirnbim atat cledes directiaiahhrlui, incAt clupi o or ri salr dou.i eram aproape epuizati. MA dureau mdirrilt' cauza otgoanelor cu care ntl erau obisnuitt'. umflate c-lin o Chier.'itzspus€r: ,,Da, L1a, trecerernai ingustd n-a puttit gisi cbpitanul nostru. Dar"sh tru uitdm ci narrigim clt' pl5cere,a9a ci n-avern voie si ne uitdm la asemenc,i detalii." Niels participa cu mult curaj lartoate matre-,'relt' ce trebuiau facute9i aclmiramcAti putere avea. s-a I.isat intunericul am ajuns 1i' in sfArgit, cAr-rd Storstrijm, o cale marind largi inlre insulele Sj;illanclsi Falster,si pentru ci clirectianoastrti era actlnl tlrrrtl-r'est. iar ploaia sc oprise,navigam linistit, aproaPeirr clirecti,r r'6ntului. Puteam si ne odihnim si itrcepeanrsi clevenirtr vorbareti. Trebuia sd rravigirn aculn cu ajuttlrul irtlstllci,
1la

pe intuneric complet, si doar din c6nclin cAncl puteam ne orientaclup.llumini inciepirtate.CAtivamembri ar ec}ripajului se cluseserhios in cabind s.i se odihneasci dup.i efortul facut.Chievitz cra la cArmi, Niels lAneael se uita pe busoli, iar eu trebujasi stau in fatd ca -sa uit Llrrpi ma Iumirrile cle pozilie ale vapoarelor ce puteau cleveni periculoase pentru noi. Chievitz spuseinqinclurat: ,,L)a, cu luminile clepozitie akr varpoarelor merge c-lestul bine de si probabil cd nu ne I'om ciocni. Dar daci s-a rhtdcit pre aici o baleni ne-am pr-rtca ciocni cleea, fiinclci balerna ntr rure lumini de pozitie, nici rosu la babord, nici verclela tribord. I-leisernbert:, r'erdeti vreo baleni?" ,,V.idnumai balene",am rdspunseu, ,,dar presupun c.i cele rnai multe din ele sunt valuri mari." ne-arn ,,Si sperim ci agae. Dar ce s-ar int6mpla clacd ciocni cle o balena?Atat barca noastri cAt .sibalena s-ar alegecu cAteo gauri rnare,presupun.Iatd cliferenta dintre nrateriavie gi materia moarti: gaura balenei s-ar r.'incleca singuri, in timp ce barcanoastrd ar rimArrc sparti. Mai alesdaca ajunge pe fundul m.irii. Alhninteri, ar trebrri "'a s-o re;rar.im." Niels se amcsteci acllm in discutie. ,,Cu diferenta tlintre materia vie si cea mclarti nu e totrrsichiar atdt cle simplu. E adevaratci in baleni se exercit.io forti forruatoare, claci vrem sd spunem asa,clatoritdcdretia, chiar si dup.i ce a fost rdnitS,balena redevineirrtreag.i. Desigur t'i"r balena nu stie nimic despre aceastdfort.i formati)are, lortd careeste continut.i in erreclitatea intr-un mocl inci ei rrecunoscut. Dar nici barcanu e de fapt un obiect cu totul rrcirrsufletit. e in aceeasirelatie cu .rnul ca p. nza cu Ea sau cuibul cu pas.irea. Sursafortei formatoarer Pr"tianjenul t'ste in acest caz omul, iar reparareabircii corerspunde irrtr-unanumit sensvinclecdriibalernei. C.ici,dacd o fiinti vic, in acestcaz omul, nu ar determinaforma bircii, atunci ,lesigur nici nu ar fi reparatd vreodatd. Tcltusi,existd o rlilerentd importantd, si anume cd la om aceastdfort,i Iormatoareesteconstienti."
1 l '7 t+/

,t+o

r'orbegti clespreo forld formatoare", am intte,,CAnc1 bat cu, ,,te referila ceva carese afli complet in afara fizicii si chirniei de pAnd acllm sau crezi cd aceastaforti ftrrmzrtoare poaterfi exprimati cumva prin modul clearanjare a atornilirr,prin irrieractiunealor, prin cine gtie ce efecte de rczotratr]5sarr cel'a ascmdndtor?" Nie:lsrasprtnse:,,irrttii ,,letoate trebuie si constatbm holistic Pe carenu-l poate carac-ter c.ir orgiurism are Lttr un avea nici utr sistcm fttrtnat tllr multe componente atomice, confonl lcgililr iizicii clasice. despre fizica veche, ci [)ar acun nu meti cste 'n'orba Suntemdesigur tt'ntafisa facenl nrecattica cuantica. clesprc o compuriltieintre :;tructttrileholiste, Pe care le putem tttateruaticin teoria cuanticd,de pilcld sttirile re:prezi:trtit ale stiitioni-rle aiornilclr9i tloleculelor, 9i celecare apar ca rrrmarea proceselorLriologice. totusi, existd aici 9i dife$i rile S rerrte cirracteristict-r.t rr.tctu hclliste clin fizica atomici, sunt doar concristalele, cum sutrt irtomii, tn'-rleculcle, F,le stnrcl ii staticer. sunt cornpuseclintr-un anumit numir nuclee atomice 9i electroni, rle ctrrnponenteerlernentare, si nu piezinti rrici un fcl t]e mcldific.lri in timp, in afar;r caztrluic,inclsuporti acfiuni clin afaralor. C,lrrdaPareo actiuneclitrexterior,ele reacfioneazhla aceasta, irsemenca 11u preramilre, dupd incetarea ei revin clar dacd ()?l c'ster nu la stareairritiali. Dimpotrivi, orUanismele sunt constatice.Strivechea comparaf e a unei fiin!e vii ctr structii o flar:Eri relc.,,i tocmai faptul ci organismele vii, ir-rtocmai ca flacira, sunt o formd prin care materia, intr-un anurne sens, c-urge.Ilviclernt,nu vom putea stabili, de pildei prin mdsurdtori, care anume atomi fac parte clintr-u.n organism vitt gi care nu. Asa incAi ilrtrebarea trebuie f'ormulati cam in feh,rl urmdtor: poate fi inleleasd, cu ajritorul mecanicii cuantice, tendinta de formare a unor construclii prin care o materie cu anumite proasemer']ea prietd!i chimice complicatesi foartebine definite <curge' pentru o perioadSde timp limitatd?" Chievitz intervetri: ,,Meclicul nici nu trebuie sd se ocupr.)de rtispunsul la o asemenea intrebare' El face

presupunereacd organismul are tenclintasd restabileasci relatiile normale din interiorul siu, c6nd ace:;teas-au clefectat, dacdi se dd organismuluiposibilitatr.a. plus, in r-nediculeste de asemeneaconvins cd proce:sele clersse f.lsoard cauzal,adica este convins ca irr urmarunei inter, venfii mecanice sau chimice reaclia organismului se petrececonform legilor fizicii 9i ale cl'rimiei.Cd acestedoui rnoduri de a privi lucrurile sunt irrccrmpatitrile un lucru e tle carecei mai multi medici nici nu sunt constienti." ,,Acesta e un exemplu tipic pentru dou:i mocluri complementarede a privi lucrurile", spuseNierls. ,,I)utern vorbi clespreun organism fcllosind conceptele apdrute de-a lungul istoriei umane clin studiul fiintelor vii. Atunci <fur"rcfia vorbim despre ,<\'iu>>, unui organ>, <nretabo<insdrritosire, lism>,,.respiratier>, s.a.m.d. Sau ne putem pune problema clesfdgurdriicauzale, iar atunci foiosirr-r lirnbajul fizicii si alchimiei, studiem procesechimice sau clectrice, pildd la transmisiaimpulsurilor nen'clase, de si proced6nd astfel presupunem - in mocl evident crr rnare succes- cd legile fizico-chimice sau mai general lcgile teoriei cuantice sunt valabile fira restrictie. Clele rloud aborcldrisunt contradictorii,pentru cd in prinrul caz l'itccmpresupunereaca proccselesrrrrl clt,tcr'rnirralc t1c scopul c.iruia ii servesc,agaclarcle telul citre c;rre tincl, iar in al doilea credem cd sunt determirratenemijlocii de procesele au arrutloc anterior,clesituatia imediat antece lioard. Pare extrem de improbabil ca acerste cloud cerinte sii rl uca intAmplattrr, sd spuncrntsa,la acclasi ca rezultat . l)ar celedoud aborddri se si completeazi reciproc,pentru ca in realitatestim demult ch ambele sunt corectetocmai Pcntru cd existd viatd. Asa incAt intrebareapentru biologie rrrt este care clintre cele cloui moduri cle a privi e mai t'orect, doar cum a reusit natnra sil facaasaitrcat acestc ci tloud aborddri sd se potriveasch intre eie." Eu am aclaugat: ,,Asadar, tu nu ai crede cd exist.i, pe lAng.i fortele gi irtteractiunilecunoscute din fizica atomicd cie ast.izi, si () anume forti vitald - cum a prcsupr-ls mai demult

148

149

vitalismul - responsabiliclecomportamentulspecialal rinii balenei. organismelorvii, in cazul ista clevinclecalera Mai mult, dupd pirerea ta, legTtatile tipic bioiogicepentru apar din carenu existi un analogin rnateriaatrorganica clescris.l aclineauride tine ca iiincl complemeutare." sitr,ratia ,,Da, cu asta sunt de acord", spuse Niels. ,,Sepoate spune si ci celedoud aborclaride care am vorbit se referi li situatii experimentalecomplementare.in princrpiu putem probabii misura poziflonareafiec.irui atom intr-o celuld. [)ar nu rre putem inchipui ca putem face o atse menea misuritoare fdrd a uciclepentru asta celula vie. Cera ce am cunoasteastfella siArsitar fi modui de orclonare al atomilor intr-o celuldmoart6,nu intr-una vie. Daci apoi caiculim, conform legilor rnecanicii cuantice,ce se inttimpli in continuare cu pozitionarenatonrilor, asa curn a rezultat etrclin mdsurtitori,atunci rdspunsul l'a fi ci celula se clezagregi sau serclescompunesau suferi un prL)ces pe careputem si-l numim cum vrern. Dacd,dimpotrir.i, vrem sd pistram vie celula si cle aceeasti nrr prermitenr decAtobsen'atiifoartelirnitateasuprastructurii atomice din celuld,ahrr-rci rezultateleobtinute ciin aceste obsen'atii foarte limitate r.,orfi si ele corecte,numai ci nu ne \ror permite si deciilem claci cerlul;r r.im6ne in viatd sau se ilesco-r-,rr",e." clelimitarea legitatilor bioltrgicede ,,Cistsc cd aceastd cele fizico-chimice cu ajutorul complementaritdtii este convingitoare", am continuateu. ,,Darce ai spus tu ia:;ri rleschisi posibilitatea cle alegereintre doui interpretirri caresunt radical diferite clup.ipirerea multor savanticare se ocupd cu stirntelenaturii. Si incerc.lmsa ne inchipr: inr cd ne aflim intr-un stadiu viitor al gtiinlelor naturii, in care biologia ar fi la fel de contopiti cu fizica si chimia cum sunt astizi fizica si chirnia in mecanicacuantica. Crezi ca in aceastdstiintd contopita legile naturii ar fi atunci pur si simplu legile mecaniciicuantice,cdrora lr s-au mai addugat conceptebiologice,agacum Iegilor mecanicii nervtoniene li se pot aclauga concepte statistirr

precum temperatura 9i entropra- sau crezi c.i in aceasti legi ale naturii mai stiinta unitari a traturii sunt "'alabile derveciere cirora legilemecaal clin cuprinzatoare, purrctul agacum nicii cuanticeapar cioarca un caz-limiti special, rnercanica ner,vtoniani poate fi priviti ca un caz-limitd al mecanicii cuantice?I)rima pozitie ar putea fi sustinutd faptrrl c.i trebuiein orice caz si aclaughmlegilor rnecacJe rricii cuantice conceptul cler evolutie istoricd, de selecfie, organismeior.Nu pentru a putea explica cliversitatea poate fi ir-rtrev.izutnici utr motiv pentru care aclaosul la acestuielement istoric ar corrcluce ciificulti!i cle prinar cipiu. C)rganismele fi atunci forme pe carenatura le-a acius la i'"'ealtipe parn.int cle-trlungul c.itorva r-niliardc cle ani, conform legilor mecanicii cuantice. Dar existi clesigurargumentesi pentru a doua pozitie. De pilcli, se: cuantici nu a putt-tt proate spune ca p,ina acum in rnec.tnica t'i obsen'at.l in nicr un iel o terrdin!.i cle alc.ituire a unor asemcneaformc cu pnrprietdti holiste care,prrinschimb crr pcrmarrent clernateiier proprietiti chimice foarte precise,sti se menlirrtiun anumit timp lrrnitat.Eu nu stiu ce em Ponclere argumentelepentru ccle cloud pozifii. Dar care^este prirereata despre asta,Niels?" aiegereirrtre cele ,,lnttii cletoate,nu vicl clece aceast.i tloud pozitii ar trebui sa iie a9acleirnportantdin stadiul irctuaial stiintei",rispunse Niels. ,,lmportantestein prirnul r6nd sd g.isim un loc aclecvatpentru biologie in laport cu rolul clominant al legitaililor fizice si chimicer in evenirnentcler natulaltr. Pentnr acest lucru este insi srrficiern reflectia asupra complernr ritd tti errta tii siiua tiil cir t'xperimentale, a9a cum am prezentat-o adir"reauri.C) completare a mecanicii cuantice cu concepte biolclgice va avea loc in orice caz. Deocamclatains.i nu nutem dacd aceasticompletare'r,a duce in morl rl"."rot lrreveclea si la o ldrgire a mecanicii cuantice.I)oate c.i bogatia forrrrclormatematice cuprinse in mecanica cuantic.i este :,rrficientde mare pentru a replezenta cu ea si fclrmele: lrirllclgicc. Atita vrenre cit cercetarerrr biologica nu verle

150

i5t

nici un motiv pentru ldrgirea fizicii teoreticecuantice,nici nu ar tre'buisd cdutdm o asemenea ldrgirc.in stiintelenaturii esteintotdeaunao politicd bund sd fii cAt mai consenrator cu putir-rtdsi sd nu te apuci sd aclaugielemente clec6tconstrAnsde obsen'atii care altminteri ar fi cleneexplicat." ,,Unii biologi crecl cd aceastdconstrArrgereJexista si sunt de pdrere cd teoria clarwinistd in forma ei actuali (<mutafii intAmpldtoare9i alegereprin procesul de selectie") nu este suficierrtdpentru a explica existenta diferitelor organisme pe pdm6nt", arn continuat eu. ,,Desigur cd nespecialistul este ldmurit c6nd afld de la biologi cd au loc mutalii intAmpldtoare, materiaiul ger-rc.tic urrei cd al specii se modificd din cArrdin cdnd, o clat.iintr-o directie, alta datd in alta si cd, datoritd conclitiilorc-le mediu, unele dintre acestemutafii sunt preferater procesul clereproin ducere, iar altele sunt suprimate. C6ncl Dar.win "*pli.a acestlucru spunAnd cd e .n'orba un proces ,,leselectie, de cd numai ,,celmai puternic supraviefuiegte>, atu.ci chiar suntem clispusi sd-l credem, dar ne vom intreba dacd irr aceastd propozitie estevorba despre o afirmafie sau clespre o definitie a cuvAntului <puternicr. Noi considerdm speciile carese dezvolta cier'rsetit bine in corrclifile date cle ca fiind <putemice>> <apte>' ,.adapiatevietii>. [)ar sau sau chiar dacd suntem de acord cd prin acestproces cieselectie apar specii deosebitde apte sau adaptatevietii, esteincd greu de crezut cd organe atAt de complicaie, cum ar fi ocl-riulomenesc,au apbrut treptat r'rr*oi prin asemenea schimbdri int6mpldtoare. Multi biologi sunt in mod cvi,.le de pirerc ca asaccvaestcposihilsi prlt chiar arata rrt care anume pasi din istoria naturald a pdmAntului ar conduce la acestprodus finit numit ochiul omerresc. Altii insa par sccptici. Mi s-a povestit oclaiddespre o discutie care a avut loc pe aceasti temh intre matematicianul si teoreticjanul mecanicii cuantice von Neumann si un biolog. l3iologul era un adept convins al clarwinismului, von Neumann era sceptic. Matematicianul l-a condus pe biolog la

lui l'creastra camereri de lucru 9i i-a spus: <Vede!i acolo rrc deal casa aceea frumoasi 9i albd? Ea a ap.irut din intAmplare.in cursul milioanelor de ani a apirut clealul vAntul a 1,rin plocese geologice,pomii au crescut,apoi ircoperitv.irful clealului clitrcAnd in c6nd cu nisip, poate prin procesevulcanice au fost aruncateacolo pietre si cr-r unele peste tofdin irrtAmpiarepietrele au rAmasagezate in continuare. Desigur ca lltele. Si asa au mers lucrurile tle-a lungul istoriei PdmAntului a apdrut cle cele mai rnulte ori ceva diferit prin acesteProceseintAmpldtoare Dar oclati a apdrut, dupd multd vreme, si dezordclrrate. casd,iar apoi s-au mutat oameniin ea 9i locuiesc aceast.l si de Desigur,biologul nu a fost foarte itrcArrtat aceastd acolo,,. Neumann nu este biolog, iar eu argumentafie. Dar votl rru imi permit sd hot.irasccine are clreptate'I)resupun ci nici intre biologi nu existdun consellsprivincl selec!iaclin teoria darwinistd si c.i nu sunt cu totii de acord c.I aceasta organismelor." e suficientdpentru a explicacomplexitatea e o problem.l legatd pur si simplu de scara ,,Aceasta irr lui temporalS",interr''eniNiels. ,,Teoria Darr'r'in, forma Una inclepenclente' ei actuald, contine doud afirmatii incercatemereu alte pretincleci in procesulereditar sunt forme troi, dintre carecelemai multe sunt apoi eliminate in ca neaclercvate corrcliliile date cle mediu 9i astfel nu rdmAn dec.lt putine care sunt adaptate.Empiric, aceast.i afirmajie este desigur corectd.Dar in al doilea rAncl se noi forme se proclucnumai prin moclipreiinde cd aceste Aceastd ficdri absolut intAmpldtoareale structurii 5;enetice. chiar dacd ne a doua tezd este mult mai problematic5, putem cu greu imagina altceva.Argumentul lui von Neude mann vrea sd arate cd, dupd un timp suficier-rt indelungat, aproape orice poate apirea din int6mplare, dar explicaiie se poate aiunge la intervale cd printr-o asemenea de timp absurd de lurrgi, Pc carc fara indoial.i nu Ie avem la clispozitieitr natura'.iri cel. rlitr urmh stim, clin observalii fizice si astrofizice,cd cle la aparitia celor mai primitive forme cle viatd pe Pdm.lnt nu au trecut clecdtcel

152

153

mult cateva miliarcle rle arri. ln accst inten,al cle timp trelruiesi fi trvut loc asacltrr intreagaclezvoitare, la cerle cie rnai primitive la cele nrai evoluatc forme de viatd. Daca jocul mutatiilor intiirnplitoare sr selectianaturali suni suficiente pentru a explica aparitia in acest inten'al cle tirnp a celor mai evoluate si complicate forme cle vialti, aceasta clepindesi cietirnpul biolclgiccare e necesarpelrtru clezvoltarea unor noi specii.Crcd cir deocarndati se stie mult prea putin ciespr.iaceste itrtervale de timp pentru a putea da un rispuns demn dc increclere. aceea De va trebui sa l.isampentru rnomentprtirlema nerezolvati." ,,Un alt argument care este aclusuneori in sprijinul necesittitiiclea ldrgi mecanicacuanticei esteexistenlaconstiintei unlane", am continuat eru. ,,Fdrdincloiald,concep, tul der<cclnstiintri)nu apare nici in fizicit,nici in chimie, si rdmine intr-aclevir de neintelescurn ar putea rezulta un asemenea conceptdin mecanicacuantica.hrtr-o stiint.i a naturii careinsi \/rea s.i se ocupe si de organismelevii, trebuie ca 9i con-stiinta si-si aibii locrrl ei, pentru cti face parte din realitate." Niels spuse:,,Acestargument pare ir-r primi instanta foarte convingdtor.In conceptele fiziciisi ale chimiei nu putem gisi ceva carer aibir de-a face, fie si pe cleparte, sti cu constiinla. Tot ce gtirn esteci exista congtiinli, pentru cd o avem. Asadar,constiitrta este9i ea o parte a naturii sau, ca s.i formul.im mai general,esteo parte clin realitatcr si trebuie ca, pe l6ngd fizic.i si chimie, ale ciror legi surrt cuprinsein mecanicacuantici, si descrienr si ?ntelegenr si iegitati cleun cu totul alt tip. Dar nici aici nu stiu claci e nevoie de mai multd libertatedec6tcera careesteclejadati de complementaritate. Si ir-racestcaz mi se par€rclestul de putin relevant daca trebuie puse in leg.itura cu ntecanica cuanticS,lisat.i neschimbat.l, noi conceptesi formulate noi legititi - agacum facemcu formularea staiisticd a teoriei c.ilclurii- sau trebuie - agacum a fost necesar in ldrp;irea fizicii clasicepentru a obtine teoria cuanticai si largim mecarrica cuantic.iinsasiintr-urr formalism mari

vast, perltru a putea cuprincle si constiitrta. De faprt, trebuie formulati astfel:cutn poate trceapartc prrclblema potriveasctlct-t a realititii, careincepe cu constiinfa,si ser care poate ii clescrisiprin fizici si chirnie? cealalttiparter, Cum esteposibii ca legit.itile din acestecloud clomenii s.i cle rru intre in conflict?hr acestcaz e vclrbaer''iclent o sitt-t\/a trebui analizati care atie purd de cornplementaritate trioiogie." mai in detaliu c.lnclse va 9ti mai mult clespre Discrrtia noastrd continui ilr acest fel mai multe or€r. Niels prelui o t'relne cArma,Chievitz controlabusclla,iar in ceva mai in fafi, pentru a clescoperi bezni eu stdteram eventualepuncte lutninoase.Era trecrttde miezul noptii' in spateleirorilor incd clestulcle clesiapirea din cAnclirr lurnind ce indica pozitia lunii' I']robabil cAnclo geand cler cii inarintaseritnpeste40 clekilometri clecAnclilrtraseritm in Storstrt)rn,asa incAt ne irpropiam clestul de mult cler strimtoarea C)mir,prin care voiam s.i trecem illailrle tlc a ancora. Conftlrm hartii marititle Pe care o a\ream/ irrtrareain strAmtoareera rnarcatricleun Pilr ce ieseaclin apd. instt cum putea fi gisit acestpar in bezni, clupiice inaintaserbm peste 40 cle kilometri clupd buscll.i,era utr rnistr'rDclttrtt m iltt'. ati Chier.itzintrebi: ,,Heisetrberg, gisit parul?" ,,Nu, clar m-ati putea intreba la iel cle bine ciaci am ghsit mingea cleping-Porrgcizutd cle pe ultimul vapor care a trecut pe aici." pr()st." .,Aturrcisurrlcti utt ttt,tritt;.tr ,,Nu vreli sa verriti in iata?" acum atAt cle tare, incAt trebuie sA se Chievitz r,'orbea veche poveste, fi auzit si jos in cabini: ,,Mereu aceeargi romanele proaste cle alticlat.l: cipitarrul doarme, ca in vasul se izbeste cle o st6ncd si echipajul se itreacir"' De jos se auzi \/oceaadormit.i a iui l]jerruln: ,,$ti]i tnicar unde ne afldm?" Chievitz rbspunse:,,Sigur:pe iahtul Chita, sub com;rucla cdpitanului l3jerrumcare,clin pacate,citlarme'"

154

155

lljerrum veni atunci pe bord si prelud comanda. La mare depdrtarese vedeau semnalele luminoaseale unui far a cdrclrdirectie trebuia acum urmatd foarte erxact. in plus, eu am primit misiunea de a mdsura cu o sondd acldncimea apei, ceeace la viteza redusd cu careinaintam se putea face cu o precizie desful de buni. Ne-am consultat clin nou harta maritimi si, intrucAt aveam clouh coordonate pentru pozitia noastrd, si anume distanla pAna la far gi adAncimeamdsuratd a apei, arn calculat pozilia in carene aflam sj am constatatcu bucurie si surprindere cd eram la o distantd de doar un kilometru de parul cel mult ciutat. Am mai inaintat apoi cdtevaminute in directia datd. t3jerrumvcni la mine li prord si, irr timp ce eu nu puteam incd ziri nimic, spuse deoclatd:,,Acolo este."Nu mai aveam dec6tciteva sute de metri p6nd la intrarea fir strAmtoareaOmci.Am cobor6t altcora clepartea cealalti a insulei si am fost cu totii bucurosi ca puteam petrece restul noptii clormind adArrcin cabind.

10

MECANICA CUANTICA SIFILOZOFIE KANTIANA (1930-le32)

Noul meu cercde la Leipzig s-a ldrgit in acei ani cu repeziciune. Tineri extrem de inzestrati din cele mai diferite tdri 'nerreau la noi pentru a participa la dezvoltarea mecanicii cuantice sau pentru a o aplica la structura materiei. Iar acesti tineri fizicieni activi si cleschisifat.i c1e ce era nou au imbogS|it discutiile noastreIa seminar tot de si au ldrgit aproape lur-rd lund domeniul care putea fi de noile idei. Elvetianul Felix Illoch a fundacuprins mentat inlelegereaproprietdtilor electriceale metalelor, Lanclau din Ilusia 9i Peierls discutau problemele matematice ale electrodinamicii cuantice,Frieclrich Hunci clezvolta teoria legdfurilor chimice, Edr,r,ardTeller calcula proprietdtile optice ale moleculelor. Carl Friedrich von Weizsacketin vArstdcleaproape 18 ani, s-a aldturat acestui grup si a addugat o notd filozoficd cliscutiilor noastre; degi foarte atent, studia fizica, se vedea limpecle cd de'u'enea asculta cu deosebitdincordare, se implica in disculii si participa intens de fiecare datd cAnd, in timpul seminarului, problemele noastre de fizici ridicau intrebdri ce lineau cle filozofie sau de teoria cunoagterii. O ocazie specialdde a discuta problerne filozofice s-a ivit un an sau cloi mai tArziu cAnd o tAndrd absolventd de filozofie, Grete Hermarut, a venit la Leipzig pentru a clezbatecu fizicienii atomigti afirmatiile lor filozofice, ahrmalii despre care era la inceput ferm convinsd cd nu sunt corecte.Grete Hermann studiase filozofia la Cottingen

757

si aparlinea cercului lui Nelson. Se formaser sr:b inr6urirea filozofiei lui Kant, ;r;a cunr fuseseea interpretata l.t inceputrrl secolului al XIX-lea de filozoful si omrrl dt' gcoliilui Fries,si implicil stiinti Friers. Una tlintre ccrinte.lc a cercului h-ti Nelsrxr, era ca rliscursul fikrzofic sd aiba acelagigracl clt'rigoarer in rnaterialica moclt:rn5.Cretc ca Hermann crecleaci poaterdemolrstra, cu acest grad clc rigoarer, legeacauzali, in forma pe care i-a clilt-oKant, cii estecleneclintit. Noua mecanici cuantici LrLlnea insi suh semnul intrebarii, intr-un anumit t"t-'r, nZ'"orti form;r .r legii cauzale, tAn.irafilozoafti iar era decishsa cluci p6na la capdt aceastiluptal. I)rima noastri cliscutie, citre a avut loc intre era, Carl Friedrich von lVeizsdckersi mine, puiea sa fi fost initiata cletAntirafilozoafdcanr irr felul trnnitor: ,,in filozofia lui Kant legeacauzali nu e cloaro afir, matie empiric.i,ce ar putea fi intenreiatdpe experientti sarrinfirrnati de ea, ci, ciimpotrir'.i,estepremis;i oricirei cxperriente, fac€r ea parte clin acelecategoriialc ginclirii p€r car€r Kant le numc;te .,apriorice,'. Impresiilcserrzitrialc, cu ajlrtorul cirora recept.irn lumea, nu ar fi decit un joc sul-ricctiv senzatii cdrora nu le-ar cctrespuncle cle nici un obiect, clac.inu ar exista o reqrrlriconform cireia senza, tiiler rezulte clintr-urr si prcal.rbiJ. Aceasti rcguLl, fir()cL's si anume conexiunea rrnivoci clintrecauzi si efect,trebuie tr,saclar prresupusi,dacd r.rem s.i obiectivim obsen atiile, dac.i'u'rem pretindem ci am luat cunostintbde si un lucru sau un proces.I']ede alid parte,stiintclenaturii se ocupi de cunoasterea gi prin experriente, anunte tocmai prin experienter obiective; numai asemeneaexperiente, caresunt obiectivein acestsensprecis,pot fortna obiectr.rl stiintelor naturii. De aici rezulti in mocl necesarc.i intreaga legeacau-stiintia naturii trebuiesd aibaca presup()zitie zald,cd stiinlelenaturii pot existanumai in misura in care exist.i legea cauzal.i.Legea cauzaltieste agadarintr-un anumit senso unealtba gindirii noastre, ajutorul cireia cu incercdm si prelucrim materia prim,i a impresiilor

scllzoliilie in experienti. Si nurnai in m.isurtr in care reusim acest lucru aveln gi un obiect pentru stiinteie lraturii. Cum estein accsteconditii posibil ca nlt)canici-t legeacauzali si, irr acelasi si cuanticd incerce slabeasci sd timp, sa rimind stiinta a traturii?" Era rAnclul meu si incerc sti prezitrt mai intir expela rientelercare cotrclu-sescrh interpretarea statisticii a mecaniciiclrantice. cle-afacecu Llnsitrgttr atom ch ,,Saprersuprlnem averm nrai ugor si faci ctl clin speciaradiu llr. Iraraincloial.i ester experimentecu multi atomi r1eacestfel deociati, adich decAtcu utt singur atotn, cu c.r cantitate micd cleracliu 13, clar in principiu nu existi t-ticiun impediment si cercefel. tim comportamerrtulunui singnr atonr cleacerst Stim intorval cle tirnp mai lutrg sau tnai agaclar ciupa ttn ci, cmite intr-o directie oarecare scurt, atomul de racliu B'u'a clitr un electron si astfel se va transforma intr-utr artctm speciaracliu C. In tneclie,si sprttremci acestfenometrse la ori, dar atctmltlpoartc fel 'r'apetreceintr-o jum.itate clet cle birre sti sertransiorme ln c6tevtrsecunclesatt abia in clczile. in rnedieitrseamni in acest caz:clachavertn cAteva jr:ntitate a facecu multi atomi cle racliu [3,atunci clupi o \ror ii transformat. cleori apmximirtiv jurnatate din ei s€r Dar in cazul specialal unui singur atom - si .ricisc lrrdnjfestdun anume esecal lcgii cauzale- nu putcm preciza sau itctttn, si nrt mai dervretne cauza pentru care t('rctnai racliu 13 un elerctron, ernite rnai tArziu, acestatom anurne cle clirectie nu in alta.Si, clin multe tnotive, si cxactin aceast.i suntem convinsi cti nici tru exist.l () asenteneacauzh." ,,'focmaiin acestprttrct s-ar putca afla gresealafizicii atomice actuale", rtispunseClreteHerurann. ,,Din faptul c.i nr.rs-a gdsit inca o cauz,i pentru un trtrumit er.'enimetrt cauzi nrt existi. nu se poate tragrrccrnchv,ia o asetnertea cd F.ua9 trage din acerast.i situatie doar cttncluzia ci aici ser
I R a - r c l i r r e s t e r r t r m e l e d a t i n e p o c . i r .tttttii zo to p r a d i o a cti v a l B 2 C p l u m b r r l r r i , 2 r r l 'b .I i . a , - l i u 1 e s t e u n i z o k r p a l b i sm r r tu l r .r i , r r Bi .( N . l .)

158

159

afld o problemd itrc.i nerezolvat6, ceea ce inseamrrd cd fizicienii atomisti trebuie sd caute in continuare pAnd gdsesccauza.CunoagtereaPe care o aveli clesprestarea atomului de radiu B inainte cle emisia electronului este in mocl evident deocamdata incompletd, fiindci in caz contrar s-ar putea stabili c6nd gi in ce direcfie va fi emis electronul.Agadar hebuie cdutatin continuarep6nd cArrcl completi." se obline cunoagterea de ,,Nu, pentru noi cunoasterea acum estecomplet5", am incercat eu sd explic. ,,Cdci din alte experimente pe care le putem facecu atomul cleradiu B reiesecd nu mai pot exista alte elemente determinante dec6t cele pe care ie cunoastem deja. Vreau sd limrrresc lucrurile: tocmai am constatatcd nu gtim in ce clirecfieva fi emis electronul, iar r,ispunsul clumneavoastrda fost ci trebuie sd chuttim in continuare elemente cleterminantecare sd precizeze ci aceastd clireclie.Dar prresupunAncl am fi g.isit asemenea elemente determinante, suntem confruntati cu urmitoarea clificultate.Electronul emis poate fi conceput 9i ca o undd de materie emisi clenucleul atomic. L) asemenea uncld poate duce la fenomene de interferentd. Sd mai presupunem cb pirlile unclei, care initial sunt emise cle nucleul atomic in clireclii opuse,sunt puse sd interfereze, cu ajutorul unei aparaturi specialconcepute,si ca urmare apare apoi o interferenlddishuttiva intr-o anumitd directie. Acest lucru ar insemrra c.l putem prevedea cu certitucline cd in cele clin urmd electronul nu va fi emis in aceadirectie. Dacd insd am fi cunoscut noi elcmente cleterminante din caresi rezulte cd electronul esteemis irritial de nucleul atomic intr-o directie datd, atunci fenomernulcieinterferenld nu s-ar putea produce. Interferenla distructivd nu ar putea apdrea, iar concluzia pe care am tras-o mai clevremenu ar mai putea fi apdratd.Faptic insi, destructia va putea fi observatdexperimental.Natura ne lmpdrin tdsegte felul acestacd elementeledeterminante atAtde disputate nu existd, iar cunoagtereanoastrd este deja completi fdrd r-roielemente determinante."

,,Dar e inspdimAnidlor", sPuse Grete Hetmann.,,Pe cle o parte spuneli cd cunoagtereanoastrb despre atomul cleradiu B este incompletd, Pentru cd nu gtim cAnd si in ce directie va fi emis un electron, iar pe de altd parte spuneli ci e completd, pentru cd dacd ar mai exista alte elemente determinante am intra in contradictie cu anumite experimente. Dar cunoagterea noastrd nu poate fi in acelasi timp completd si incompletd. Este pur 9i simplu un nonsens." Acum Carl Frieclrichincepu sd analizezemai in detaliu premiselefilozofiei kantiene gi spuse:,,Contradicliaaparentd pro'u'inein acestcaz din fapiul cd in cele ce spunem ne comportdm ca si cum am putea vorbi despre un atom radiu Il <in sine>.Acest lucru insd nu este de la sine c1e inJelessi de fapt nici nu e corect. Deja la Kant conceptul cle "Ding an sich', este problematic. Kant gtie cd despre ,,lucrul in sine> nu se poate sPunenimic; nu ne sunt date clecAt obiecteleperceptiei.Dar Kant presupune cd aceste obiecteale perceptiei pot fi conectatesau orclonatedupb rnodelul unui ..lucru in siner. Asa cd in fond Kant presupune ca datd aceastructurd a experienfei cu care ne-am obignuit in viala de toate zilele si care constituie intr-o formd precis.i baza fizicli clasice. ln aceast.l conceplie, lumea constd din obiecte in spaliu care se schimbd in timp, clin procesecareau loc succesivconform unei reguli. Dar in fizica atomicd am inv5lat cd perceptiilenu mai pot fi conectatesau ordonate dupd modelul ,.lucrului in sinet,. l)e aceeanici nu existd un atom de radiu lJ <in siner'." Grete Hermann il intrerupse: ,,Modul in care folosifi cxpresia<I)ing an sich>mi se pare cd nu corespunde exact soiritului filozofiei lui Kant. Trebuie sd faceti diferenta ciar intre ,.lucrul itr sine> 9i un obiect fizic. Dupd Kant, .,lucrul in sine" nu apare in perceplie, nici rndcar indirect. Acest concept nu are altd funclie in gtiinlele naturii si in toatd filozofia teoreticddecAt de a desemntr rcel lucru despre care nu putem sti nimic, pentru cd toatd

760

761

cunoastereanoastrd sebazeazl pe experientd, iar expe rienta inseamnd tocmai tr cunoastelucrurile asa cunl t-lt apar ele. Nici cunclasterea priori nu ser a referdla ,.lucruri, cum ar putea fi in sine>,chci functia ei propriu-zisd estc aceeade a faceposibild experienfa.Daci vorbili in sensui fizicii clasicedespre un atom cleradiu [3<in sine>,atutrci vi referifi mai clegrabi la ceeace Kant numeste obiect Obiectelesunt pdrti ale lumii a9acum n€rapare ea: tnes(, si scaune,stelesi atomi." ,,Dar dach nici nu le vedem, ca in cazul atomilor dc exemplu?" ,,Da,chiar 9i afunci, pentru cd le deducem din aparentr'. Lumea aparer-rtelor este o terxturi interconectati si este oricum imposibil, chiar si in perceptia c-le cu zi, sd facern zi clisiincfia netd intre ccca ce l,eclemnemijlocit 9i ceea cc doar deducern.De pilda, acum vedeti acestscaun,insir partea lui clin spate nu o vecleli in acestmoment, dar o presupune! cu aceeasi sigurantd ca 9i partea lui ditr fati, pe care o vecleti.Chiar asta insearnrrd stiintele rraturii cd sunt obiecti."e;sunt obiective, pentru cd vorbesc clespre obiecte si nu despre percerptii." ,,Dar clin atom nu vedem nici partea din fatd, nicr partea din spate.De ce sa aibd aceleasi insr-rsiri scaunele ca si mesele?" ,,Pentrucd esteun obiect.Fdrd obiectenu existdstiinti:r a naturii obiectivd.Iar ce sunt obiectele este determinat cle categoriilesubstatrtd, cauzalitate etc. l)acd renuntati la folosireariguroasd a acestorcategorii,atunci renuntati la insdgi posibilitatea experienlei." Dar Carl Frieclrich nu voia si renunte. ,,irr rn..carricu cuantici estevorba cle urr nou mod cle a obiectiva experrienla, despre careKarrt nu se putea inci pronunta. Fiecirc percepfie se referd la o situatie observafionaldcare lrelruie specificatd,dacd vrem ca percep!iasd clevindexperietrti I{ezultatul perceptiilor rru mai poate fi obiectivat in acerIagi mod in care era posibil in fizica clasici. Dactl a fost

c.i t'fectuatun experiment din care poate fi cor-rchis acum si aici se afl.i un atorn de radiu 13, atunci cunoasterea obtinuti estecomplertiin aceasti sihratie obsen'alionald. l'entru o altd situatie obsen'afionali insd, care permite lrrrnioard afirmatii clelspre electron emis, nu mai este un t'omplet5.Dacddoui situalii observafionale afld intr-un se luport pe care Bohr l-a numit complementar, atunci o t rrnoagtere completd pentru una clin situaliile obsen,aincclmpletd tionaleinseamndo cunoagtere pentm cealaltd." cu astavreli s.l distrugeti intreaga analizi a lui Karrt ,,$i ,lespreperceplie?" ,,Nrr,acestIucru nu e cu putintd, dupa parereamea. Kant a obsen,at cu foarte mare atentie cum se ajunge la cxperienldin mod real, iar eu cred c.i analiza lui e irr linii rnari corectd.Dar atunci c6ncl Kant numeste formele cle <spatiu>si <timpi' si categoriade ,,cauzalitate> Perceptie ,.apriorice,) ca fiind experienl€ri, se expune pericolului el tlc a le considera absolute 9i de a pretinde c,i ele trebuie si apari in aceeagi form.i gi cu acelasicontinut in oricare tcoriea fizicii percepliilor.irrsalucrurile nu stau asa,dupd cum se dovcclcste prin teoria relativit.ifii si mecanica cuantic5. Cu toate acestea, Kant are intr-un anumit sens Perfecti dreptate: experimentele pe care le intreprinde l'izicianulhebuie mai int6i clescrise limbajul fizicii clasice, in nici nu ar fi posibil sd comunice altui cd erltminteri Pcntru lizician ce a mdsurat. Si de-abia in acest fel celdlalt este ;rclusin situalia de a putea controla rezultatele experirnentelor.<Apriorismul> lui Kant nu este defel inldturat irr fizica modernd, ci esteintr-un anume sensrelativizat. (ionceptelefizicii clasice, conceptele "spafiu>,,,<timp>,, de ,.cauzalitate>, sunt anterioareteoriei relativitdtii si mecanicii cuanticein sensulcd ele trebuie folositela descrierea t'xperimentelor sau - ca sd md exprim mai prudent irr sensul cd ele chiar sunt folosite. Dar continutul lor se rnodificain aceste teorii noi."

162

163

,,Cu toate acesteanlr aln obtinut inc.i un raspuns l'r intrebareamea ini!ala", sPuseCrete Hermantr. ,,Sianum(', voiam si gtiu cle ce in acele imprejurdri itr care inc.l ntr prealabil'r am gdsit cauzeiecaresd ne permiti calcularea a unui eveniment,curn ar fi clepildd emisia unui electrotr, Dumneavoas nu putem ciuta in continuare acelecarrze. ciutare, dar spuneli cir r,'retisd interziceti aceastd trd nu nu ea nu poate conduce la nimic, cleoarece mai pot existil elemente d etermitranteperrtru evenitnentul sfucliat, intru care cAttocrnaitrec'leterminarea, poate fi formulatd preci' permite si se facii anumite prediclii intr-r-rrr matematic, alt aranjamentexperimental.lar acestfapt esteverifical experirre:trtal.Daci vorbim in acest fel, atunci nedeter apareca o realitatefizic,l.Ea capdtdun caractet minarc:a este interin obiecti'r,, timp ce de obicc:inecleterminarea si deci ca cevapur subiectir'." pretatd ca lipsb dt: cunoagtertr in acestpunct atn inter"'enit clin nou in disculie, sptr extrcttrds.ituracaracteristica afi nAncl:,,Cu aceasta clelscris astizi. L)itc.lvrem ca din eveni' a mecanicii cuantice cler mentele atomicesti tragem ctxrcluzii asuPraulror legititi, atunci se remarc.i faptul ci nu mai putem conecta itr legitdti evenimente din tirnprsi spatiu, ci - pentru a folosi o expresiemai pm<letrti - sitrratii t.leobsen'atie.Numai pentru acesteaoblinem legititi empirice. Sirnbolurile sifualii de obsercu rnatexrartice care tlescriein asemellea factualul. valie reprezinti mai degrabi posibilul c1ec6t Am putea spune cd reprezitrti ceva intermecliar intre posibil si factual, care poaterfi numit obiectiv in cel mai bun caz in acelasisensca temperatura in teoria staiistica a cdldurii. Aceasthcuttoastetedeterminatd a posibilului permiterunele previziuni sigure si precise,dar de regulh permite numai oblirrerea unor concluzii privind probabilitaflle unor evenimente viitoare. Kant nu putea prevedea cd ir-rdomenii ale cunoasterii care sunt foarte indepdrtate de experientade zi cu zi nu mai poate fi constmitd o ordonarea perceptiilordupd modelul "lucrului

al in sine> sau, dacd r,'re!i, obiectului, si cd deci - pentru .r exprima siiualia intr-utr mod simplu - atomii nu sunt Iucruri sau obiecte." ,,Dar attrnci ce sunt?" ,,Pentru asta nu poaie exista o expresie lingvisticii, l'iindcdlimbajul nostru s-a ndscut 9i a crescut din experienlelenoastre de zi cu zi, iar atomii nu sunt lucruri ale cxperienleide zi cu zi.Dar, clacdacceptalio perifrazd, ;rtunciputem spune cd atomii sunt pdrli ale unor sitrratii tlc obsen'alie, pdrli care au o mal'e valoare explicativi lrcntru o analizd fiztcd a fenomenelor." Carl Frieclrichinten'eni: ,,Daci tot vorbim despredifit'ultdlile exprimdrii lingvistice, atunci poate ch cea mai irnportantd leclie pe care o primim de la fizica moderni cu t'steaceea toate conceptele ajutorul cdrora tlescriem c.i t'xperienleau numai un domeniu limitat cleaplicare.Perrlru toate conceptelecle tipul: ,.lucru', "obiect al percepere> mu de I iei>,,,11cv11ent ti mpr>,,.si ltaneitate>,,<intincl in putem gdsi situatii experimentale care ajun;.a.m.d. concepte.Ceeace nu inseamni gem la dificultdtj cu aceste <'i acesteconcepte ntt sunt in acelagitimp si premisele oricdrei experiente,dar inseamnd ci estevorba de o premisd caretrebuie analizatd critic in fiecaresitua!ie, 9i din care irsadarnu pot fi deduse cerinfe absolute." Crete Ilermann era probabii foarte nemullumitd de Ea .rccastd furnurb a discutiei troetstre. sperasecd poate t ombate afirmatiile fizicienilor atomigti cu toatd rigoarea filozofiei kantiene sau, climpotrivd, sd clemonrrr-reltelor streze cd intr-un anume ioc Kar"rttrebuie sd fi facut o gresealddecisivd. Acum situafia era insd incertd, ca un Irrcru lipsit cle culoare care nu satisfdceadorinla ei cie t laritate.Asa incAt ea intrebd in contitruare:,,Nu inseamnd oare aceast.irelativizare a ,.apriorismului" kantian, ba t'lriar a limbajului, pur si simplu un fel de resemnarede nimicr? Dupd p.irerea tipul <vdd cd nu putem cunoagte

164

165

clumneavoastrd existi un fundamerrt solid al cunoas nu terii pe care sd ne putem agezaferm?" Carl Friedrich rdspunse acum cu mult curaj ci tocnr.l dezvoltareastiinlelor naturii inc-lrepttitesteviziune cer,,, o mai optimistd: ,,CAndspunem clespreKant cd a analizat in mod coreri cu al sdu <a priori, situafia curroasterii clin vremea lur, insd afirmdm in acelasitimp ca in fizica atomicd cleasteizr ne-am afla in fata unei situatii noi a cunoasteriie carrr totuna cu a spune c.i legile pArghiilor ale lui Arhimecit contineau formularea corect.ia regulilor practice impor tante pentru tehnica din vremea lui, dar cd acestelegi nrr mai sunt suficientepentru tehnica cleast.izi,de exemplr, pentru tehnica electronilor. Legile pArghiilor formulalt, de Arhimede corrtin cunoagtereaclevirati, nu nllmiir pdreri neprecizate. Ele sunt valabile in toate timprrriL c6nd ervorba clepArghii si dach pe o plarreti a urlui sisterr r stelarirrciepdrtat existapArghii,atunci afirlnafiile lui Arhr mede trebuies.i rirrr6nd si acolovalabile.Parteaa clou,r a afirmatiei- si anume faptul c6,prirr lirgirca cunoasteri r lo1 oamenii au inaintat in domerrii ale terhniciiin cart, conceptul de pArghier mai este suficient - rru reprc nu zintd asaclar nici o relativizare,nici o istoricizarea le{ilor pArghiilor;ci inseamni cloarci, in procesul de cjezvoltart' istoricd,legile pArghiilor devin o parte a unui sistcm rn;ri ctrprinzitor al tehnicii si ci astfel nu 1ernai rervinenrlrri central pe care il aveau la inceput. in mod asemdnitor, cred ci analiza kantianh a cunoasteriicontine cunoasterc adevdratd,nu numai pireri neprecizate, ch rhmAtrt, si corecti peste tot acolo unde fiinte vii capabile de reflec, lie vor intra in relafiecu mediul inconjurdtor intr-un morl pe care din punctul nostru uman de vedere l-am numit (experienld,r.Dar gi "apriorismul> lui Kant poate t'i clislocat din pozilia lui centraldgi poate deveni parte dintr-cr analizd mult mai cuprir-rzdtclareprocesului cunoasterii. a In acestloc ar fi fdrd indoiali fals si vrem sAslibim cunoas-

tcreastiinlificd sau filozofic.i prin afirmatia <Fiecare timp insd ir-rvedere isi are propriul lui adevdr'. Trebuiesd avem t'ii oclatticu dezvoltarea istoricd se schimbd 9i structura gandirii umalle. Progresulstiintei nu iirseamndnumai cd tlevin cunoscute si intelese fapte noi, ci 9i cd invilim nlereu clin nou ce poate insemna ,,a inteleger." Cu acestrdspuns,care venea parlial de la Bohr, tri s-a pirut ca Grete Hermann era intr-un fel mullumitd, iar noi irveam sentimentul cd am infeles mai bine relatia dintre l'ilozofiakantiani si stiintelemoderne ale naturii.

166

11

DISCUTII DESPRE LIMBAJ (1e33)

cu ,,Timpurile de aur ale fizicii atomice" se apropiar,r rapipoliticd. ditate de sfArsit.ln Germania sporeanelinistea Grupdri radicale de llreapta ;i ie st6nga de*orlst.u,., 1-," slrdzi, duceau lupte armate in cartierelemdrginase 9i ser combdteau agitatoric in reuniuni publice. Nelinistea si odatd cu ea frica se rdsp6ndeau insiclios si in viala universitard si in seclintelefacultdtii. O bund bucatd de r.'reme am incercatsd ignor pericolul si migcdrile de strac'li.Dar realitatea estep6nd la urmd mai putemicd decit dorintele noastre,iar de data aceasta ajunsein constientul meu ea sub forma unui vis. intr-o dumirrica dimineatd, Carl Frieclrich gi cu mine doream sd pornim foarte devreme intr-o plimbare cu bicicletele si de aceeaimi pusesem ceasul desteptdtorsd sune la ora cinci. Dar inainte de a md trezi imi apdru in semiintuneric o imagine ciudatS: ca gi in primdvara anului 1919, mergeampe strada Luclwig la ora rdsdritului.Stradaera cuprinsd de o lumind rogiatic.i ce deveneatot mai intensd si mai inspdimAnt.itoare, pdrAnd mai degrabdfoc decAtsoarelecliminetii.Mulfimi de oameni cu steaguri rosii si cu steaguri negre-albe-rosiise revdrsau de la Siegestorspre fAntAnilede la Universitate,agitalia si vacarmul umpleau 'u'dzduhul. Deodatd, foarte aproape de mine, incepu sd !icdne un pistol-mitralieri. Am incercat sd mA feresc cu un salt - si m-am trezit. Jdcdnitul pistolului-mitralierd fusesepur 9i simplu sunetul ceasului desteptitor, iar lumina rosiaticd era pur si simplu lumina zorilor pe perdeleledormitorului meu.

Dar din acel moment am stiut ci lucrurile vor lua clin nou o turnurd grava. Catastrofei din ianuarie 1933 ii urmd pentru rrltima oard o perioacldfericitd de vacantdcu vechii prieteni, care a fost ca un frumos, dar dureros rdmas-bun de la ,,timpurile cle aur". hr munlii din apropierea satului Bayrischzell,intr-o poiand abruptd pe versantul suclic al masivului Marele 'lraithen, aveam ia dispozifie o caban.i.Fuseserecontineret, dup.i ce struitd de niste prieteni din miscareac1e jumatate de o avalan96. Tatil unui fusesedistrusi pe cle camarad,neg;ustor lemn, donaseletnne gi unelte, !.irarrul care era proprietarul cabaneitransportasein timpul verii materialul c1e construcliesus it'tpoianS,iar prietenii mei lucraserdde-a lungul mai multor sdpdmini toamna 9i refdcuseri acoperigul, reparaserd obloanele 9i amenajaseri un dormitor in interior. l)utcam folosi pe timi-am invitat acolo iar pul iemii cabana, in 1933,cleI)aste, pentru o vacanfi cle schi pe Niels impreund cu fiul sau Christian, pe Felix tlloch 9i pe Carl Frieclrich. Niels, Christian si Felix voiau s.i vind dirrspre Salzburg, uncle Niels avea nigte treburi, sd treacdgranita spre Oberaudorf si sd urce pe munte cle acolo. Carl Frieclrich si cu mine am venit cu cloud zile mai devteme la caband pentru a o aranja 9i a aduce proviziile. Cu cAteva sdpthmdni in rurmi, pe vreme frumoasd, fuseserdduse mai multe ldzi cu alimente la casa lJriinnstein.iar de trcolotrebuia si le transportim in rucsacurip6na la caband,ceeace insernna undrum de aproapecl o16. noastres-au ivit fazd de inceput a expeclifiei In aceastd greutdti. in prima noapte petrecuti cu Carl Friedrich cAteva in caban.l a nins si a viscolit fdrd intrerupere. A cloua zi cle climir-realiarn sdpat cu [Jreu r]I-lclrum in zapada, la intrare. Iar cAnd, spre amitrzh,an incercatcu mare efort si ne croim drum prin zipac'laproaspatbde aproapeun rnetru pdnd la casa Brtinnstein, viscolul continua 9i am irrceput sd ludm in serios pericolul unei avalatrge.De la

168

169

casa lJnillnstein i-am telefontrtlui Niels la Salzburg conform irrtelegerii; i-am clescris situatia si i-.rrrr p.,r,.,i, sai-l astept a clouazi impreuna cu Carl Friedrich largarii L)trerauclorf. inceput, Niels a spus cd e ir"rutil ci el. [-a -si impreunir cu Christian si Ferlix, lua un taxi in gara C)ber,a raurlorf si vtr merge cu ttixiul la ctrsa {3riirrnstein. trebuil A sti-lconving ch e o variantticompletnerealistd a r6ma:, ;i sil lre intilnim la Oberauc-lctrf. noapteaurmdtoarea nins In la f'eldc mult, asair-rcat rlimrrreaticabanaera aproap(, rle ingropatdsub zapacla. se mai putea veclea Nu nimic din urmele ltisatede noi crr o zi irrainte.L)ar cerul s-a inseninat, a\/eat'n vizibilitate bund, itrr locurile cu pericol cle avalans.i puteau fi evitate.Carl Friedrich si cu mine anr fricut asaclar, rAnd, o noui pArtie p6nd la casa llninpe rrsteinsi cleacolo am reusit,cobor.lncl schiuri, si farcern pe fari probleme rr p.lrtie piirrala Oberauclorf.Voiam ca la intoarcere si folosim clrumul astfel b6tut impreuni crr oaspetiinostri. Daca cerrulr.im6neasenin si vremea linistita, clrumul ar ii trebrritsi rim6ni vizibil cel putin p6ni-r ciupir-mas5. [.a prAnz, la ora stabilitd,pe peronul gdrii clirrL)berar,rclorf,nici urmd eleNiels, C}rristian sau Felix. Din tren au fost itrsi coborite o mlrltime de bagajer: schiuri, nrcsacuri, hanorace, care ariti'ru ca si cum ar fi fost echiparnentul ir-n,itatilorno-stri.De la seful cle gari am aflit c; persoanerle cdrora le apartineatr bagajele coborasertiiritr-tr gari si bea o cafeasi piercluserdtrenul, asa cd 1lu \ror prrtea ajunge in Olreraudorf clecit cu trcnul urrnito4 )a rrrapatnr clul-ra-anriaza. Mi-am clatseamacu ingrijorare ci lrom avea de urcat cea mai marerparte a traseului, si asa ingreunat clirr canza nirrsorii,pe intuneric. Carl Irrieclrichsi cu mine ne-am apucat, in timpul pe care il aveam la ciispozitie,sd triem bagajeleiosite cle la (,-openhagasi sd scoatent c€rera itrutil: trebuia si ne economisim fortele la urcu-s. ora ptttru Fixau sosit oasLa petii nostri. I-am explicat lui Niel-sca clrumul pAna la cabarrdva fi o aventuri. Ninsese at6t de mrrlt, incit

urcusul ar fi fost probabil imposibil daci nu am fi trasat, Carl trrieclt'ichsi cu ntine, un drurn batut prin zapacla, la cobor6re. dtrpd ce statuseo clipa pe ,,Eciuclat",rtispunseN-iels gAnduri, ,,am crezut intotdeauna c.l ull tnunte e ce\/acare se incepe de jos." Aceastd observatie ct)ndusc apoi la alte cortrent;rrii' Caniotr, Ne-am amintit cd in America, r'izitand N4arele un nlunte negativ". Acolo se poate ljungc cu vagL),,urcai unei intincleripustii, la altinul de clormit la rnar6;inea se 2 000 m deasupraraului Ciolcllaclo, potrte: tudinea de itrsaiapoi trebuie urcati cei cobori pAn.i la albitr rAului, 2 0U0m inapoi p6na la tren. Numai ci a9acevasenumegte ,,canion", si nu ,,ntulrte". I)r'imeleciouaiore am inaintat lucruri. Dar trebttia asemettea bine, tot ciiscutincl clesprre sd iau in calcul cd un urcug carein timpulverii clura clclttii sau trei ore putea clrtra,in acestecclndilii, chiar 9i gasc sau sapte ore. C.lnc1s-a intuuecat complet am ajrtns ilr parteacea mai clificilda drumului. Llu mergeamin fata, care lumina clruurma Niels, la mijloc era Carl Frieclrich, mul cu utr felinar, iar in spatele lui Christian si Felix. era in Urma fusesesbpatdaclAnc zipac-l5si cleatceea ugor de gisit. Vintul reusise s-o stearg.iuutnai iir locurile Mi nelinisteafaprtulci zapaclaatit cie inalti deschise. rdmdsese af.lnati. A trebuit si incetinim ritr-nulurcttsrtlrti pentru ca Niels obosiseun pic. tira deja aproaPeora zece searasi birruiam ca mai a\/eamde mers inci o iumitate de ori sau o clrdpan.l la casa LJriinlrstein. Tocmai trecuserim de un povirnis l'oarte abnrpt si atunci s-a intdmplat ceva foarte ciuclat.Avt:am sellzatia cd ilrotam. Nu mai puteam sd-mi coorclonezbilre mi9cdrile si deoclatdam fost presat clin toate pirtile atAt dc Din tare,incAt pentru un mometrt nu mai puteam re-spira. cle de fericire,capul imi rdmdsese asuprtlma.selttr z.ipacla am carese adunau si in c.ltevasecuncle reugits.i-mi eliberez si bratele. M-am itrtors. Iira iutuneric bezni sr nici Am strigat,,Niels", unul clintreprietenii rnei tru se veclea.

770

177

dar nu am primit nici un rdspuns.Eram speriatde moarte, pentru cb am presupus cd si ceilalti au fost ingropati cler avalangi. Abia cind am reugit,cu ult efort extrem, sb-mi eliberez si schiurile de sub zdpadd, am vizut o luminir sus, am strigat foar"te tare 9i mi-a rdspuns Carl Friedrich. Atunci mi-am dat seamacd fusesem tAr.ltde avalansdfara sd fi obsen,at. Dar clin fericire toli ceilalti rdmdseseril cleasupraavalansei.1lvumi-a fost greu sd ajung pAnd la Iumina felinarului 9i ne-am continuat drumul cu extrem de mare pruclentd.I)e la ora 11noapteaam ajunsin sf6rgit la casa lJninnstein si am hotdr6t sd nu mai riscdm sd ne continudm drumul pAnd la caband.Am innoptat acolcr si am ajuns abia a cloua zr la caband,dupd un drum prin ndmeti de un alb strdlucitor si sub un cer de un albastru pur. Resimteam inc.l efortul urcugului si spaima de avalangd, a-sa incAt in acea zi n-am mai pornit intr-o noud clrumetie.Stdteamintinsi la soarepe aioperisul proaspit curdtatde zipadd al cabaneisi discutamdespreultimele evenimente petrecute in stiinta noastrd. Niels aduseseo fotografie fdcutd intr-o cameri cu ceafi, in California, care cleveniindatd centrul intercsului general.Era vorba despre o problemi deschis.icu cdtiva ani in urmd clePaul L)irac in lucr.irile lui cie-spre teoria relativisti a electronului. in acea-std teorie, care fusesebine verificatd experirnental, clin consiclerente matematice trebuia trasd concluzia ci, pe lAngd electrclr-rii incarcatinegatiri trebuia sd mai existe un al cloileafel de particule, inchrcate pozitiv. La inceput, Dirac incercasesi identitice particulele ipotetice cu protonul, adic.icu nucleul atomic al hidrogenului. Noi, ceilalti fizicierri, nu fuseserbminsi de acoti, intrucat se putea demonstra aproape cu certitucline cd masa acest.-rr purticule incdrcatepozitiv trebuia sd fie la fel de mare ca masa e'lectronilor, cAnd protonii sunt aproape de cloud mii pe cle ori mai grei decAt electronii. Mai mult, acesteparticule ipoteticetrebuiau s.i se comporte cu totul altfel decat materia obisnuitd, si anume Ia ciocnirea cu un electron

obisnuit particula ipoteticd trebuia sd se transformeimprerrnd cu electronul in radialie. De aceeanumim astdzi ilsemenea particule,,antimaterie". Asadar, Niels ne ardta acum o imagine dintr-o camerd cu cea!5, clin care pdrea sd rezulte existenfa unei ,,antiparticule".Se vedea o urmd de pic.ituri de apd, careera evident generatd cle o particuli venind dinspre partea superioard. Particula traversaseapoi ct placd de plumb si ldsase din nou o urmd pe partea cealaltd a pldcii. intr-un c6mp magnetic intens, Camera cu ceaihse aflarse ,rsa incit urmelc crau curbatcditr cauzafortei m;rgtre'tice. l)ensitateapiciturilor cle apd corespundeaexact celei irgteptatepentru electroni. Din orientarea curburii insd trebuia trasd concluzta cd era vorba cleo sarcindelectrica pozitiv.i, clacdparticula venea intr-adevdr dinspre partea superioarS.Aceastti din urmd presuPunere se intemeia pe faptul c.i in partea superioari a pldcii curbura era mai rnicddecAtin partea inferioari, ceeace insemna cd partipldcii de plumb. cula pierdrtsedin vitezd la traversarea Nc-am tot intrebat clacdacestlant clecleducliiera absolut obligatoriu.Ne era clar fufuror cd era vorba de un rezultat cu implicatii majclre.Dupd ce discutia noastrd s-a concentrat o vreme asupra posibilelor erori experimentale, l-am intrebat pe Niels: ,,Nu e ciudat cd irr toatd discutia asta nu vorbim niciodat.i despre ieoria cuanticti?Ne comportim ca si cum particula incdrcatd electric ar fi ceva asemdndtor cu o pricdturdde ulei incdrcatd electric sau cu bobitele din rniduvd de soc clin vechile aparate.Folosim fird nici o relinereconceptelefizicii clasice,de parcd nu am fi auztt rriciodatdcle limitele acestorconceptesau de relaliile de rredeterminare. Oare in felul acestanu aPar greseli?" parte absoiut sigur cd nu", rdspunseNiels. ,,Face ,,Nu, tocmai din esenlaunui experiment faptul cd putem descrie c€rea observdm cu ajutorul conceptelordin fizica clasicd. ce in liiregte, aceasta const.i9i paradoxul mecaniciicuantice. parte formuldm lesi diferite cle cele ale fizicii I'c de o

172

173

clasice,perclealta folosim firi erzitare, atunci cAnclmasrrrhm sau fotografiem,conceptele clasice.lar acestlucru trebuie st'i-lfacem fiinclci sunternsiliti sh folosim lirnbajul pentru a irnp.irtisi altor oameni rezultatele experimenun tekrr noastre.Un aparatde mtlsuri esteasaclar aparat clenisurti doar clacii din rezultatulm.isurdtoriise poate trage cu ajutonrl lui o conclrrzieunivoc.i .rsuprtrfenorne'nului obsen,at,deci claci poate ii presupus.io conexiune cauzali stricti. Cincl observim un fenomen atornic suntem siliti sd tragem o linie cledemarcatre intre fenornen lir-riicledemarsi obsen'ator sau apartrtullui. Pozitia acestei este desigur arbitrari, clarin partea obsen,atorului ca!re trerbuiestl folosim limbajul fizicii clasice,pentru ci nu arvem limbaj in carene-am putea exprima rezultateler. alt Acnnr stim insi c.i in acestlimbaj conceptele srurtinerxacte, ci au numiii un domeniu limitat de aplicabilitate,clar suntem derpendenti acestlin"Lbaj in ultimi instanta, cle si, putem tobusiintelegecu ajutorul lui t-enomenul, putin cel " inclirect. Felix interveni: ,,Nu ne-am putea irrchipur ca, irr momcntul cAnd r.om intelege mai binerteoria cuantic.i, vom putea renunfa la conceptele clasice si vclm putea vorbi mai usor clespre fenomcrrele atomiceintr-un limbaj notr creat?" Niels r.lspunse:,,Nu astae problema noastri. Stiitrlcler naturii se intemeiazi pe faptul ca obsen,dm fenomene, iar rezultatelele impartdsim altora,pentm ca acestia si le poatd controla.Abia cAncl ciclerm acord asupraa ceea c-le ce s-a int6rnplat in mocl obiectiv sau asupra a ceeace se int6mpld mereu intr-un mod regulat,avem o baza pentru a intelege. lar acestintreg proces al clbservatieisi comurric.irii se petrece practic cu ajutorul conceptelor fizicii clasice. Cameracu cea!.icstc un aparat clemdsurd,ceea ce inseamna cd din aceasti fotografie putem trage concluzia clari c.i o particulS incircatd pozitiv, care in rest are proprietatileelectronului,a strabatutcameracu ceat5. Pentrtr asta trebuit: si putem avea incredere cd aparatul

ca ,lc mdsurd a fost constntit cc)rect, a ftlstbine frxat pre rrrasd, 9i aparatul fotografica fost attit clebine hxat itrc.lt ci sii nu apari clevieriin ttmpul fotograiicrii,ci lentiia a fost rcglatd corespunzdtoretr:.,aclici trebuie sa iirn siguri cti trebuie satistclate aceleconciitiicarer ,rrrfost inc-leplinite pentru o misuratoarC(lelnll.i lilcuteConfonrrfizicii clasice ale ,lc incredere.I)intre premiselecleLrazii Stiinteitroastte m.isurbtoriletroastre lirceparte si faptui c.i vorbitn clesprre are irrtr-un limbaj care,itr trdsiturilerlui ersenliale, aceeagi experienfa iu carc vorbirn clespre slructuri cu limbalul limbaj ci tlin viafa lroastri de zi ctr zi. Noi am al-lat acerst si pctr|t'rt esteun instrument irnperfect petrtru a lre orienta timp .r ne inlelege. Dar acestinstrtttnent este ilr acerltrsi premisastiintei noastre." in timp ce st.lteam la soare pe acoperisul cabanei si tliscutamclesprefizicdsi tllozofie,Christjan iScuseo micti A itr plimbarecleexplorare poiana de lingii caban.i. aclus pe cle jumatate clistrus.i zapacla, o rozi-a-vAnturilor pe clitr care probabil o construisertiprietenii mei la rtna ;cderile lor anterioare,pctatepentru a inclica clirectiasi irrtensitatearrAntului sau poate numai pentru cti trriitar caraghios.Arn hotdrAt sii cotrstruim o ntlu.i rozd-a-viintrrrilor mai bund. Niels, Felix si cu mitre anr itrcercat l'iecare cioplim cAteuna clin lemnele cle la btrcitarie' sai irr timp ce Felix 9i cu mitre nc strdclui;rnrsi obfinell-Io l'ormdaerodinarnici icleala,aclic.iun fel cle elice, Nicls tlrept, si-a redus construclia la clclui suprafele il-rr.rlrgiri iu chip de aripi, pe carele-a cioplit clitrtr-osingura bucatir rle lenrn in patru colturi. Ilezultatul linal arita ci cele erau tloud elice ale noastre,conceputes.i fie forme icleale, incAt abia seinvArteau, in tin'r1-r irtAtcleimperfect lucrate, si (c roata lui Niels era atAt de bine echilibratir cle atent ca in Itrcratd toate detaliile,incAt am rgcunoscutirnecliat se ('ra cea mai buni si am insttrlat-o.lntr-acle'u'ar, ilrvtirin fdra clificultate, bitaia vAntului' Desprecelctea repecle, numai: ,,|)a, dotntrii sunt incercdri,Niels spr-rse lirltedoui era fdra incloiali ambitios in Ioarteambitiosr." Dar si el

774

775

privinla lucrului bine fdcut, iar astase potrivea de minunc cu pozitia lui fata de fizica clasica. Searajucam poker. ir cabanaaveam un patefon prost si cAtevapldci si mai proaste cu glagdre,dar dorinta de a ascultaasemenea muzicd era minimd. Stilul in carejucam poker la cabandse deosebeade cel obisnuit. Combinatia de cirti pe carese baza licitatia era prezentatdcu glas tare si ldudatd, asacd era r.orba aici si de o artd a persuasiunii in incercareade a facecredibild in ochii celorlalti aceasti combinatie de cdrti. Pentru Niels, era un mcltiv in plus cle a filozofa asupra semnificatiei limbajului. ,,Esteclar cd aici folo-simlimbajul in cu totul alt mocl clec6t stiintd", spuse el. ,,Nu poate fi vorba in acestcaz irr clea reprezentarealitatea,ci de a o ascuncle. Cacealmaua face parte, vrem nu \/r€rm, din regulile jocului. Dar cun-r putem ascunderealitatea?Limbajul genereazi in mintea celui careascultdimagini, reprezentiri,careinclrumd apoi actiunile lui 9i clevin mai puternice dec6t presupunerile la care ar fi ajuns prin rationamente lucic1e.Dar de cc clepirrcle reusita de a crea cu suficientd intensitate asemenea imagini in mintea ascultdtorului? Desigur, nu doar de intensitateasonord cu carevorbim. Ar fi mult prea simplist. Si nici c'loar ur fel de rutind, cum capdt.i,de pildd, cle un agent de v6nzdri. I)entru cd nici unul dintre noi nu are o asemenearutind si nu ne putem inchipui cd am putea fi pdcdliti de ca. Poate ca iceasta capaiitate cle a conr.intteclepindepur si simplu de cAt de intens suntem noi insine in stare sd ne imagindm acea combinatie de cdrti pe care vrem sd o sugerim celorlalti." Aceastl idee isi gdsi mai tdrziu in cursul jocului o confirmare neagteptat5.Niels pretinse cu mare putere cle convingere cd ar€r m6nd cinci cdrfi de aceeasiculoare. in Se licitd foarte sus, iar partea adversd in cele din urmi renuntd, dupd ce fuseseri intoarsepatru cdrfi. Niels c6stigi o sumd importanta. Dupd terminareajocului, cAnd Niels vru sd ne arateplin de mAndrie a cincealui carte de aceeasi culoare,descoperiinspdimdntat c.i nu avusesecinci cirti

tle aceeagiculoare. Confunclaseun zece cle cup.i cu ult zcceclecaro. Licitalia lui fuseseastfel clefapt o cacealma mi-am amintit c-iediscutia t'uroti. Dupd acest succr's, rroastrd clin timpul dlr-rmefieiprin Seeland9i cleputerrea irnaginilorcaretleternini gAndireaoamenilorcle-alungul sccolelor. Pe intinclerile cle zapadd clin jurul cabaneinoastre seara se ficea frig clestulderrepede.Nici grogul tare care si ,rnima jocul de poker nu rcusecr combati prea multd lisa in camera prost incilzitd. De vreme frigul care se ,rceea bdgam repede in sacii trogtri de dorn'rit si ue ne intincleam saltelele paie. In linisteanoptii, gAnclurile pe cle rrrele incepura s.i se ?nr'6rttiiarisi in jurul fotografiei clin ('ilmeri'l cea!d pe care ne-o arAtaseNiels la pranz, pe: cu Putear acler'.irat electroniipozitivi fi ci ;rcoperi-sul cabanei. prezigide Dirac existauin realitatesi, claci cla,cate eratt r'orrsecintele? cAt mti gdncleam mai intens la acest Cu Irrcru,cu atAt punea mai tiratricstipinire pe mitre acca slare de excitatie ce se naste c.lnd suntem nevoili sd ne in le'u'izuim moclnl clea gArrcli puncte de importantd funtlamental.l. rrn atrin urmi lucrasemla probleme legate Cu neu tronttlui t I c structura n ucleului atomic. Descoperirea tle c.itreChadrvick intririseicleeac.i nucleul trebuie si fie ('()mpusclin protoni 9i neutroni, tinuti laolaltd c1eforte Asta pirea perfectplauzibil. itrcdnecunoscute. l)uternice, ('u mult mai problematicd era insd propuneretr ca in nucleul atonlic, alcituit clin prcltoni 9i neutroni, s.i nrt t.xiste9i electroni.Unii dintre prietenii mei mi criticaserd ipotezd.I',ispuseserti: poate Ioartedur pentru aceastd ,,Se ,,lrrar la emisizrp radioactivb electronii pdrisesc vedea ci rrtrcleul."Dar eu imi lnchipuisem neutronul ca fiind comconstructienumitd l)trsclin proton 9i electron,iar aceastd ncutron trebuia sd fie la fel de mare ca 9i protonr.rl,din rrrotiveincd necunoscute.Iiorlele intense nou descoperite, ( ilre tineau la un loc nucleul atomic, pdreau empiric sd rrrrse schimbe cAnd protonul era inlocuit cu tln tt€'tiLt,)tt. liirrrefria putca dcvrlrrrcredibila dac.t sc prcsuputtc.tca

176

177

ace a sti fr'lr liipr ov c t t ea cl i n s c i ti ti rl ' ' u lr.i t' rl c i l L u t.i ii rrtre eri r c lou ti p ,trt ic uic gr ele . LJ.rta c e o s t,tre p rc z e ri l .i t' ci i v c a tl uLi ., r reaj u rrsu r i c ar e dt ic ' lea u.1 c g i n rl i i . l i i p t' i n rL rit' i rrc i nu cr' .r .r*i simplu tle .rcceprt;ri a:'etttcitea forte inten-scl'lr.il)Lrtea{ i cii ex i stu si ir r int er it c liun e i r L rro tL l l r-p r()tu tts i tu ttc utroti neutrtrrr. Iar apoi er a , - i etrc i rrtc l c s tl c .c e i i c ts tc r" l o u;il rrt' tr pire a u e n r pir ic I a l' ertllc n i .i ri , p ,i i t.r i .r rn i ' tj e ,,l rfc re n tt' cl ai . dc interactiuncta clectrirl'i. ln plu:;, Ircutr'r)il|li (r\ {r(rLnif)iil. at iit ci c rrr ult e as enr t lrri i ri c rl fl r()tr)i rrrl , i ri c i t n u IJJrc,i r ez o rra b i l c a t nr ul s i" tiie s i n rp l rr, i a r c c l a l a l t c o r]1 pLl :i , ll D a ci i i rr s a elec t r ot r r -tl o z i ti r' (s a u , c tttn s p L u l r' n r .t-stai, r p IJirac exi-stti inlr-a',ler ar, atrrnri sittr pozitrtrnul) prrezisc-le at ia sc moc lif ic a. l) c r r t r u c i i , i n i l c t.' s t a z , l rt: p ri te i rrn i rn.r c l ca gina si prrotonr,tl fiincl conrl]us, si anurrre clirrtr-trrtnelltl"L)r si si un p o zi t r on, iilr in ac e s t c a z , s i rn e tri tr tl i n tre p l l o tor-r neutron era clintr-oclatacornplet reslabilitii. i\'l;ri ave;r \ relll sens afunci si spunen cii eicctronul sau ;rozitronul sc iiil.r in nu cl e u i at om ic ? Nu p rrte a u fi g c r-rc ra tec l i n e n ergi e, ascn r;i rrri t orc u pr ( ) c c s u l i n v c rs , c i n c l , c o n fo rrn te rlri ci l ui Dirlrc, un electnn si un pozitron sc lrirnsfornrii inrprcurr.'r in ra cl i a tie? Dar c lac it e n c rg i ;r s tr l ,ro l rte tra n :,l rrn ni i i rr pere ch i cl e elec t r oni : ; i p r.r7 i 1 1 e tri i n v c r.s , 5 c n r,ri i .utr' ,r -:i it r g e n e ra l pi- r neint r eba re a c l i n c a tc p a rti c u l c c i rl ci i tr-ri tl i o c o n stru c t ic pr ec ur n n u c l e u l a to mi c ? I)i n i l at unc - i c r c z us e r.i rn c u to ti i i n re p rl c z c rrtareal ur D emo cri t c ar e poat e f r s i n te ti z a ti p ri rr a i i rma ti l : ,,l .i r inceput a fost particula." Se prc-sul)uneacir nraterria viziL',ilii er a a l ci trrit a c iin ent ilt i !i ma i mi c i s i , ti .rc i ,ic o n ' r i nrri i nr mereu si cliviztinr, am ajungc in celc tlin ulrnr la celt' nriii rlici e trti t ili, pc c ar e D e mo c ri t l e n u m i s c ,,a to rn i" si pt,' c are a cu n l le- at l num i ,,p .rrti c u l c re l e m e rrta rc " , tl e pi l ri i i i rl , , pro to r-ri "s au, , elc c t r on i " . L )a r p ri i a tet,i to a ti \ a rc u ,r stu tr z ofi e e ra gr es it a. I ' oat c c i n i c i n u c x i s ta u c e l c rn ai nti ci phrti co n rponc t r t e c ar c r-l u rn .ri p trt i r c l i v i z a tc . I' o.ttc c,r m a te ri a p ut ea f i c liv iz at i rrl c reu s i rn e re u , c l a r i n c cl e cl i r' , urmd n i ci nu m ai es t ervc i rb a c l c tl i v i z a re , c i c i e tra rrsfor ma rca e n c r giei ir r m at e ri e , i a r p i i l i i l c n t-rs rrn i tn a i nri ci

tlecit ct.e-'a a fost rlivizat, IJirratunci,ct'a fost ia inccprrt? ce () lege ir naturii, nratematica, simertria? inceprrta fost ,,[.,a sirnetria".r\sta suna ca filozofia ltri l)laton rlin Iiurnirrs, iar leclura mea pe acoperigul Seminaruluiteologicclela in Mtirrchendin vara anului 1919imi reverni mernorie. l)trc.iparticula clin ftltoqrafia iitcrrtain carneracu cea!d t'ra cu trclevdrat pozitronul lui Dirac,atunci cu aceasta se tleschicle.r poarta chtre un teritoriu nou, neinchipruit cle vast,si s€) plrterau riejabtirrui,dcocarnciatl,'og, drumurile inaintatin acest teritoriu.[n celedin urmi, pc caretrebrria incl tot g.i rrcl u-m ;i I a aserneneap roblenre, trrn at.l ormi t. In clirnineataurmitoare c€rrulera la fel deralbastru ca gi irr ajrrn.N"er-arn imcdiat schir-rrilc arn pornit prin prrs poiantr llirnmelmoos -sprenricul iac de l6ngd poiana Sceon,ierrde acolo inai rlcparteprintr-cl-sa valea singuin raticai dincolo rle rnuntele ClrolSen Tiaitlien si inanoi ',le spre cr.tlmea mutrtelui Lrecarese afla caban,lntlirstra.I'c ('reasta care duce de 1avArl'uinrunteiui snre cst am fclst t u totii, inttimpltitor,maltrlrii unrti f'cnornJrr rneteorologic si optic ciudat. VAntul slab,bdtinrl clisprenorcl,impingea irr sus pc coanr.trnrrnteluiun nor srrlrlirec]eceraticarc, irjunginclla sauape carene aflam, era luminat intens de :i()are; rnbreler noastrc puteau fi recnnosclrteclar pe nor u si rreclcanr urnbra caprrhrifiecirrria dintre rrcliinconjurati tlc o strilucire intensii,asemenea lur-ninos. unui inerl l.,viels, careil bucura clin cale-afari fenomt:nul nerobisnuit, nc l)o povesti ci auzise clernrrlt despre el si aflasecd aceastd Irrmini pe care o r.,eclcam noi acunl l'usesemocielul si vcchiltlr pictori Lrentruaureola din jurul capetelor sfintilor. ,,Sipoate cti e semnificativfaptrrlch aceastd lumini nu apar€rdccAt in furul umbrei caprrlui", aciiugi el, t'lipinrl n;or din ochi. Aceastdobsen'atieproduse desigur rnarevoiosie si fr,rprilej pentru cliversereflectii autocritice. l)ar acur-n cloreamsa ne intoarcemrc'pecler caban.isi am la organizatun concurspentru cobor6reade pe munter.Prin stilul destul de arnbitiosde a schiaper careil aveam Felix si ctr nrirre, arn avut ghinionul cle a mai cleclansa cr
17cl

178

a\ralalrsi clt:stul cle mare la trecereatpe un versant. L)ar clin fe ri ci rc at n r iit nir s il e trs ttp ra a v a i a trs e i s i a n -ra jutrs cti t ot i i , ch i ar t lac ; i la it t t et rv a l e tn a ri ti c ti mp , n e v i ti mati 1,, cabarri. Ilra aclnn rarrtlrrl 1rr€u S.i preg.itcsc lrlilSfl tlt pr i n z, i a r Nier ls ,c ar e e r.t p u ti rr o b o s i t, s e a g e z h c u mi tr,' la brrcri ti r ie, in t im Lr r:e < :r:i l a l ti ,Ire l i x , C a rl F ri e cl ri ch s: p L'hri sti a ri, s e' int ir r s es r : ril ;t s o a re : c a c o p e ri g . A m profi ta t c1eoi-azit: pctrtrrl a l-ttntitrrta discutia Pe care cl inceprt seri n r si ts ir t s ; r . a ,,F,rp l i c ' at i; tLii , - ir r s p re i ti e ttl a s fi rrti l o r e s te fd rd i l rtl tr tl ['i -rar t c Lir r r uir s i s i d ri i tt s r,.ttrt i s p ru s s d a c c e pt c.i r' ir i; ili i a tl l s l l l .l s e u .,,T o tu 9 i , l l u sl .l l l l r rr;i i .a ri tt par t t . " ac lev lira l i :i " , c lr ,.ci t p e r jr r nr at ut r r r r u l l r.tn ri t, p e rrtru c i o c l a tS , i ntr-l trl .i s ch i n rb tl e s < , : r i: ; oru 1 l l ;-,trz i l i ri s t p rre az e l o s a l $ crl l i i cl t' la V i e rri r,i r r n s r r r iir r ir t ; t l [' -t" .' e]\' Ii rs ttp l ra s e m a trtttc iperl trtl . fiecare cuv6r"rtar avc.i c;t r:;ipozil,ivistii se r,otttprorta :ri t--trirt 1ur sri l l :i bir t e t let c r nr ir i .i l :;i a r" fi i l rtc rz i s s d -l fo l o sesti i rr all se rrs. l- anr s c t " isat r t:tc i c i t t' x + l ttrp l u c i e s te fa r h dtl at ri s i po a tc i nt eligibilil af irrn a ti .t r rri .,' ;t a res p u n e c l e sprerttt in r)rn PC cart'il ottot'rlazi !i ill(ti'tpr-:]"ea care acesta intr;:r dc vi n e rn ai lur nit r oas ; i . I)r:s i g ttt; n l i -e l i m p e c l e cd fotol r-n ctn rln r t ar it t i' c gi: it t ' .'t.)L l i i e trtrttitt i l tte trs i ti fi i l trmi noasc in c.i n e ri i. lJ ; ir r l- ant a l ri ra l i i rri ro tri rrtr i c l e l i i c i nunr;rt l' ' sensl l L ) ( 'Cit 11, iz i, - irii r]i r r,tri ,i rrtl rl u i ,.l u n ri n o s ,r e ste cel iar c c lalalt : i( : l r:i.l r f i v a i a l ' rrl d o a r p ri n e xtensi t' . prro y,ri rr, cn N4i as putea int'friprr.riasariar si ttxperienta PC c.re tt)cm.li an 1 p c)rn e nit - o a c r t nt r i l tu i t i n trtrtr l ' e l s a u a l tu l i a i nt' ent are a a n * : olei. " sa ,,I-rvitlentcii srttrt clispr-rs accept si aceast.i expiicatie s i su n te nr in nr ult t na i rn a re mi s ttri tl e a c e e a ;i pi rerel c ele cAti ti i n c hipr - r i" , r is p u trs e N i e l s . ,,I3 i rre i n l e l e s ti l i mbl r ambiguitate. Nu stim r-rici are acest caractcr si.rt'cific clc oclatti exact ce inseanrtri tttr cr-tr.'int,iar sensul a ceea c(-' spunem depincle cle iegarr:a cuvitrtelor in propclzitie, de tl contextul itr t-erre prclprozitie este clrtttrtata, dc nelrum.iratcle conditii culatcrale pe care trici nrt le putem enumera in to i a i i tat e. lJ ac t i c it e s ti ]u c ra ri l c fi l o z o fu l u i a meri can

nlllrtltoate acesteA ca William James,rrei veelea a ciescris rtrt de exact.El ariitti cutl, la fiecarecu'''Alrtpc care il ,rrrzim,apare clesigurtrtr anutnit sens,deost'bitclc imporclar 1l()astrd, pe lingii lirnt, al acestuicuvAnt in congtiir-rta devitr vizibilc si i:lutesc ,rcesta, penumbra constiintei, in ctnlcepte, si alte sensuri,care la rintlul lot se leagaclealte: subconstietrttrlr-ri' ilr efectele propagb pirth itr aclAncul se obignuit si cu atat tnai tnrtlt Asa se intAmpli in lirnbair-rl srltrtt'nlslrilc accstea scintAmpli in limbajul poetilor.'ltrate irrtr-unanumit grad si pentru lirnbajulstiinlelol tiaturii" irr mod special in fizica atortticiltratura rie-trirrviiJatclin i"le nou cAt cle limitat poate fi dometrir-rl aplicabilitateal inaitrte ni se pireau complet dett:r' ur-lorconcepte,care ilecdtsii tre gitrr-1tttt Nu rninatesi neproblematice. e trcvoier si la concepteprecutn ,.1-rozitie> <vitezdt. a Dar desigur ci a fost 9i etmare clescoperirc lui Aristok-'l vechilor greci faptul ca limbaful poate fi in asetnr-:nea si a rndsuri idealizat si precizatitrcit devin posibile larrluli linlbai Frccis cstt nrtrli dcductive lclgice.Un aseruetrca limlra ol'igtruiti, clar este cle o valoarc Inai ingust dercAt pentru stiintcietraturii. inestimabilS I{eprezen tii pozi hvi srrrului art tl esigu r tl rcp tate ci nci tan llc lilntrajsj cAncl il\'tlrsubliniazdvaloareauuui asetnenea lipsilti tltl lizeazit cu insistcnti cil limba poate clervetri conlinut atunci cAntl parisim clotnutriulforlnuliirii ltrgice ncglijat faptul cii iIr stricte.Dar poate cI prin astitei ar-r stiinfelenatttrii putem in cel t-uaiLlutrcaz sii tte apropicLtt tru-1 putetn atilrge'Pt:ntttr ideal, claritr nici LluCrtZ tle acest cottlilre expcrinrenlele cii clcjalirnbajul in carcne descrienr dotnetrirrcie valabilitatenu il puiern concepteal cdror tlelimita exact. Atn prrtea cicsigur sPun(l ci schetlreie teoreticieni, repl'enratematicecu care tttli, ca l'iziciertti zent.lrn natura au sau ar trelrui sa ailri acest gracl tlt: itr precizie.Dar toat.i pritblernaticarealp;lre prtnctttl rttrtlc schelnamatetnaticilcu natura.I)elntntci la un cornDar.lm der rnomettt clat hebuie sti f.rcetrt trercerea la linrbafrrl

18{)

181

nratenratic la iinrba tlbisnuita, clac;ir,'renrsii afirrniirn t:er, clesp re n at ur t j. S i c x ac t a c e s ti rc s c o p u l :ti i n te i u r n a tunt, Co n ti n uinc l c iis c ut i a , a l n s p u s : ,,C l i ti c ti p o z i ti vi sti It;, se i n ci re apt a m ai ales i rn p ro i ri v a a s a -n u rrri l e i l ' i l o z-ofi rl , i gc o a l i i , i a r . r ic i ir i pr inr u l l i i n c l i rn L ro tri v a n te ti i fi z ici i st leg i i tu ri l or ei c u pr oble rn e l e rc l i g i e .i . I)rrz i ti v i s i i i sp111., in ace-ste clomenii sc vorlreste nrult tlcsprc iiilsc grrolrie riiu c a re , l a rt nr r aliz . i v c r lr . rl i r a te n ti r, s -' a r rl o v e d j i rrrx istcni r I rr ce m.i sur h t i s c pur e a (o a s ta c ri ti c ;r i n c l re p i ;i ti i ii ?" i iels ri sprrr :,,I-'iir.i in tl oi a I a cti si intr-o L,t nsc sctiiL,r l{ "v criticii exjsti o brrni tlozii cle acle,r,itr:;i inliil.: nruli p11fg1n c lin e a . Ob iec t ia nt er rir n p tttri v a p rrz i l i r,,i l rrn u l rri r p 11.yf , ll i; c lil r fa p tu l c il as f i nr ai p rrti n s c e p ti c i i r a c e ra s tri r i vi ntr p ci clin aceca cii, tocmai climp1ll1i.,';i, trrii tern c.i rrici ir st ri n l e l e nat ur ii s - ar L rl l t(' a s .i t' ' ,' s t.u n l rtrrl t rn ai l rj n,' Forrlulirrti irrtr-un rtrrtcl cxagerat, as sllL!lre r:ti, iri ti r-ri; c e i rr rcl i gie r enunt inr c i e l a b u n i n c c p u t s a c l i i rn ul ) scrl ut ri vo c cu v int c lor , in : ; ti i n te l e n a trrri i p o rn i m ,..1ei .:;;,, ll r anta - suu c lc la iluz ia - c i a r fi p ro :;i b i lc i n tl ' " ' a . irr Ir,r;i v iito r i trd epiir t at , s it > t ' tl c a c rrr.i rrft,l trru n s e l l .\ rrr ri c [ri n, prrccizat. [)ar, rcpct, crec] c;j sc pitatc' inviittr rntilt cli, ace a sta cr it i< : r iit poz lt iv i s ti l o r. D c p i l ttri t,n u p o t l t' dcti , insearnnti exprt,si.rfoltr:;itiiitr lirnba crrlcrrtir:.,.strrrs victil ,rl ') Cu r'6 trtu l ( < q, ellsar) t r c b r" ris i rc i r1 g 7 i 1 1 l en tl l tl e a u l r i , legahrrii intre ceva, rle:Prq'.tl caruj tlrs L'stL'r,orlra, altce,r',, si cum a r fi o int ent it . ' , o re p rc z e r,, rc :,rrn 1 rl l n . [),r; 1' 1ut' ,' ta A ic i n e rref er im la int r eg , a rl i c i i v i a ta i rl p re rrrri r L rr ! uni ' , Il ir r ca re tr. iin" r- s i at urrt' i rri c i n rr c ri -t.i a l tc e r,.r (.u ci ri , am p u te a s - o pr inem in l e g a tu ra ." Eu arn replicat: ,,Dar stirn totnsi ccrvretrn si spunetn crin, r vorbim despre sensul vietii. Desigur, serrsill victii clepincl, cle noi insitre. Iar eu snnt cle piirere ci pritr uceastei expn' sie d e se m naim m oc lelar e a p rro p ri e i n o a s h e ." .i e ti p r i rr l -arr, t r e i n te g rtim hr m ar ea c o n e x i u n e ; fr().ttcc a e -s tcn trrnai r, imagine, ceva ce ne-itnr proFus, Lcv(l nt care cteclenr, :-,i t ofu si ce \/ A c e put em in te l e g e b i n e ." N i e i s t. ic u gindit or , a p o i s p u s e : ,,N u , :;e rrs ul vi eti ; consti in ltaptul cir rrtr itru solts sii spunenr c.i viata rrr,

irr€l cns. Ncrtr;istrrltir c toati nce.isti aspiratie :;prc cunoastere." crr ,,1);rr asta rru csti totusi prea scvcr cu lrrnlra?$tii tloar ci la vcchii intelepti chirrczj conceptttl tle .,,tA(l' stateain frirntea iilozoiie-'i, .,tao',cste .leseoritrar,lus iar ,,,sr.irs>,. irrtek:plri chirrezi probtrbil cti nu ar fi a'u'rtt Prir rrimic cle obie<:tat inrPotrivit unci lt:gitr.triitrtre .tao,' si
ri 1'j 1 l i l :'. "

intr-un mocl atit cle ,,1)aci foiosim crrvintul ((senq), generai, altfel Si nici rrnul s-ar plltca ca lucrurilc srlarate: clc tlintre noi nrr poate spllne cu sigtlranti ce inseatntrri ,,tao',. Dar daci tot vorbeslidcspte filozofii l'aptcrrr';irrtrrl ma sirnt rnai apropiat dc chinerzi dcsprc viata, irtrrrrci si r'erchile lesencle. povcstegter lor acolo clesprre rrnaclintre: Se trei filozot'icarc iau o inghititurii 11e otet.'lrerbuier stii si ,(apavietii:,'. Primul f ilozoi ctiin Chin;r otetulse nrrnreste acnr,,,al rloilea:,,ti amz]rr,, treilca itrsil c;rre a] spuse:,<[r , era pcsernlrc Lao-tse, strigii: <Ii ricoritor>." ClarlItrieclricha vcrrit in buciitirriesi afle daci masa iarfuera gata. l-arn zis:;ii-ichcmc pc ceilaltisi si acltrca riileclcirlrrmirritr tacirnrrrile, puteamminca irnecliat. crici si iar Ne-am asezatla nrasii, veclriul proverb ,,I--oamea este cel mai bun buctiiar" s-a tlor-editsi cieaceasticlati adevirat, slrrc nrarearneasatisfactie. Dupa masi, la imp.irNiels fu irrs.rrcinat spalatul vtrselor,eu crr tirea tret'urilol in iar cu curiltt-'nia bucdtdrie, ceilaltitrebuiau sti taie lenrne sau si fac.i orclinein cal-'ani.Inutil sri Domencsccii intr-cr irsem('ncn cabani clclnrrr.rtu nu irrt'tcntiiL'ilc igicnr-i putealr l'i acele"rsi la oras. Niels ficu o obsen'aliepe aceastri ca temi: ,,Cu spalatr:lvaselc)r la fcl ca 9i cu limba. Avem e api de spilat murcltrrd c6rpe clebr"rcitiriernurclare si si in cele clin urmti reusirnsa curitim cu cle farfuriilc tohrsi si pahart:Je. Asa se intAmpla si ctr limba: ;rvemconcerpte restrins lrcclare o logici cn un rlomerniu aplicabilitate si cle irrtr-o manier.i pe care nu o cunoagtem ,sitotusi reusim si aclucemcn ele claritarte intclcgcreanoastri asupra in rraturii."

182

r83

Zllele urmdtoare vremea a fost schimb,itoare si arrr intreprins excursii rnai iungi sau mai scurte,un urcus p(' Tiainsjochsi exercitii cleschi pe panta clela Unterberger Alm. Intr-o clupd-mas.i,c6nd Carl Friedrich si cu mint' am incercat si ne apropiem, pentru a face fotogrnfii, clt, o turmd cie capre negre care vcnise Pe panta abrupti ,r muntelui Tiaiten cdut6ndhrand,discutias-aindreptat ciin nou spre problema limbii. Nu reusiser.imsi picalinr caprelesi si ne apropiem suficientde turmd. Am adrniral instirrctul animalelor care le permite sd recutroasciitr cel mai mic semn - o urrni in zapadd,un pocnet cleramurii sau o acliere vAnt - aprclprierea de omului, sd,l perceapa clrept pericol si sd aleagi rapicl cel mai potrivit clrurn clc fugi. Acesta a fost pentru Niels prilejul de a meclitaasuprir diferentei dintre intelect si instinct. cd ,,PrJate au reusit s.i fugd cle voi tocmai datoritit faptului c.i nu au stat sa se girrcleasca sau sti vorbeasca clespre ce se intAmplS, cum facem noi. Dar si fiirrclcii intregul lor organism este speciaiizat exact pentru a sc apira si a se addpostide agresoripe panteleabrupte ale muntilor. C) specie cle animale va clezvolta in cursul procesului de selectieanurnite insusiri ale corpului pAni aproapecleperfectiune. Astfel, ele sunt clepenclente un cle ilnume mocl cle a face fati luptei pentru supravictuire. insd c.1ncl conclitiile mecliulul inclnjr-rritor sc schimba foarte mult, ele nu se mai pot aclapta9i sunt conclamnate si clispari.Existdpesti carepot aplicagocuri electrice, si in felul acestase apdrd de dusmani. Existd altii a ciror formh si culoare sunt atAt de bine aclaptatenisipr_rlui cle pe fundul mdrii, incdt atunci cAnd se afld acolo nici nu mai pot fi deosebilide mediul din juml 1or,iar astfelse feresccle agresori.Numai la orn specializareaa avut loc intr-un ait rnocl. Sistemul lui nervos, care ii permite sa gAncleascd sti vorbeascd,poate fi privit ca un organ cu si carepoate acliona in spatiu 9i timp pe clomerriirnult n-rai largi clec.ltun animal. Omul isi poate aminti ce a fost si poate prevedeace se va int.lmpla probabil in viitclr.Poate

,,,i-si la sp.rtia rn.tre imagineze ce seirrtirnplh la o clistant.i ',' lrr.late folosi experientelea]tor oatnetri.l'ritr tttatc acestea ,1t",'ir1e, intr-un anume fel, mult mai llexibil, mult mai ,rtlirptalril clec6torice animal gi putenr vorbi clespreo :,Pecializirre flexibilitate. Dar cler-sigrtr prit-taceast.i ci, in ,lczvoltarepreferentialaa gAnciiriisi vorbirii sau, rnai a r',t'rreral, aceastipreponderenta intelectului,caPaprirr citre un , itateacomportamentului instinctjv irrclreptat Prin ,rrrumitscop va scicleain cliversesituatii speciale. ,rr'casta, omul esteinferior anirnalciorin multe privinte. l',1 are un miros at6t cleclezvoltat de pildi, caprele ca, rru o rrcgresi nici uu poater sari urcAtrdsart col-rorAnd pantd aceste ,rbruptd at6t de sigur ca ele. Dar proatccolri1)ensa rlefecteprin faptul c.i aclioneazi itr clomenii mai largi cle lirnlrajrtlui spatiusi timp. In acestscns,dezvoltarea este, l,iri inc"loial6, pasul hot.irAtor.Pentnt c.i vorbirea,9i astfel rrrclirect g6ndirea, este o itrsusirecare,:jpre deosebirecle Ioate celelalteinsugiri ale corptrlui, nu se clezvoltdin izolat,ci intre indivizi. f{irmai clela alti oamerri rrrcli',,idul irrvitdm sd vorbim. Limba csteintr-un anumit scttso retea irrtinsi intre oameni si noi toli srtutemprirrgi,cu gAncliretr rroastr.i si cu posibilitAtile noastre cie cunoasterc, itr ;rcerastb re}ea." ii Am adiugat: ,,Clirrrl auzim pe pozitivisti sau pc logi, icni vorl-rincl clesprelimbaj, se creeazi irnpresiacti fortnelc: si posibilitdtileclcexpresie limbajului pot fi privite si aler de cle ;rnalizate complct inrleper-rclent selectie, cele petret'rrtein cursul evolutiei biologice.l)aca insd compar;inr irrtelectr,rl instinctul a9a curn tocmai ai ficut-o, atutrci si regiuni ale ,rrn putea -sisd ne inchipuirn ci in cliferiteler intclectulttisi ale limau apirtrt fortne aler PirmAntului cliverI'aiuluicomplet clifente. itrtr-a.levar; gramaticile si sclor lirnbi sunt foarte cliferite si poate ci cliferentelein grarnaticti conclucla dilererrtein logicii." forme aler gindirii si ale ,,Desigurci pot existacliferrite specii clc sau c'liierite r,'orbirii, agacum existi clifcriterarse organisme", r.lspunse Niels.,,Dar, dupi cum toateaccste

184

185

organlsnt€tsunt c()ltstnrite corrfttrrn ,rcClor-asj le'gi itle natrrrii. L rach i ar t - ll apr ( ) ap€,,c e l e a s il e c a trrri c l ri l ri c e . l rrt astl r' l a la ba za tl r t er it elor pos ib i l i ti i ti a l e J o g i c .i rl re b u i e s;i sk,a anr rrn i te lor nr t : f r nr dartre n ta l e , c a re n u s rrn t c re ate cl e ttatneni si ciite, complct incl(,|t.rrdent rlc' ntti, lr;rc ,3ir.' 1-;r1"1.' r eal i t;rtc. A c os t e l. or n' r t, tr.i c .r P rri rl rt rrrl tl e c i s i r,,i n proa 1 ces u l r'l e se lec t ie, c lar nu s rrn t rc z rrl ta tu l a c e s tu i p rocrs.,' C.a rl I'-nedr ic h c or r t in u a d i s c u ti a : ,,Sar.t.r' c rri rn.r rl i fc l renta rlintre noi si caprele negre. Aclinearrri arn avut impres ia cri , ci rr pd piir er ea t a, i n te l c c tu l s i i n s trn c h rl s c t ,rtl l trt,l r ec i p rrtrc.S ai int eleg as t a i n s e n s u l c i i p ri n p ro c c s ul tl t seiccti e .sedez v olt ii in r tra re n ri i s u ri i Ii e rrtra ri rn i n srrsi ri , fle cealaltir,in-stinrr nc ptrtcnr astcpta la clezvoltar.easrrnult , r rrria .rrtr be l S , r u t c g i i n tl e s ti l ,r u n trrrte n l rcra p o rt ci e lor c t r t u i .rl cn r er r t iu' it . r t ir s t ft:l i n c At u n a rl i rrtr.c e, l .,r:rl ,rj i t .rti :-t, r, 'xcl u cl i ip c c c alalii c onrp l c ' t? ' ' ,,Ce vrear r s t i s pnr n estc ri o a r c i i c e l e rl o rtri mo c l uri tl t,, tr t e cl e scu r c , ri. lur . e. s u rt r,rc l i c a l d i fe ri te . I)trr tl t,si grr' ca ntrrl te t lint r c iic t it r ni l e n o .i .s trc s rrn t rl c tc r rn i n . rtc rl t i t r -sti ttctc. 4i- a; L) ut ea ii rc h i p u i c ti , i rr a p re .i e rt' .i N g.11.1, Iq , ,.1 faccm t:;llllra rurtri alt ttnt cint'l vre rn Lrutri'ttlar.r ghicirrr s.i rlir r fcl trl ctr r r ralir t r i t llr c ac:te i n te rl i e e rrt, u c i i p rrtc n l c()nru rl t t ici r b i n e c r r r r i, t r u r r un ra i c x l ,)c ri c n ta j o a c i i rrn ro l , ci :;i i r rsti r-rc ." trrl irr ti rtrp ul ac e- . , t ei lis c .u ti i , a ti r,,rrl i rrtr.cn r)i n c o c u pdrl t c c rlcjii cu'rr-lirrca irr c.rban.i,I)entru cii in cijter,r zilu sc tcr.ririrr.r v ac a r-l ta , Niels s e apuc as e s i r re r.rc l i i .I)Arraa tu rri _ .i r ;i t.tst-, a ttpl'()itI)('ca urr bairlirr tiiictttr rle lenrrre lt()r\'r'gli..ilr carc ;l pet rccrrt n tt r lt e s . ipt int irri i rr p a tl u rc , rl e p l rrtc rl e ci vi l i zat ie . Acrrrt r , Niels adnt i ra i n o g l i n c l l ' rc l l rn s e tra n s lorrna l a lcl c. i tr t im p c c s c r a rl c .t, i rrtr-u r.rL rt-trfe s o r l e f i zi cri . c N4eci i ti trd a s upr a ac es t u i frp t, s p rrs e : o i ri s i c i : a r ari ta -$ i int eli se n t;i , c lac i ar f i r a s a ? " Seara am jircat clin nou poker si, p-r61111111 sti]trl in ci in c ar e j u ca rn lilnt r a s i r no c l u l i n c a re n e l i u c l a m fi ecart: conrb i n a ti c c le c ar t i c lir r rn 6 n i a \re a u o i mp o rta n ti atA t c le m a re , N iels pr op- ' us e s a i n c e rc i m o L l .rtl t s a j rrc,i nr l 'ar a ca rti . Clr er leac ii in f e l rrl a c e s ta v o r c i s ti g a p roi ..i bi l

C hri stran si l rtrl i x, ti i i ri l crt t:l cr;i i rrt. apabilsu r cz, r st e ; r r t l la persrrasi trni i cl ei rrorrstrattiri e ccr cloi. Ar l f iicui t r t , t ', r si. i i rrccrcare, tl ar rezui tatui .r fti si c:i 1 1c t pt lr u sc l'. I r r r lc; rjt r ca cu acl evi rat. N i el s conrentai : prr)puncrL' a fost cl esigur o supr aevallr aLC. i ,,,,\ceastrl l i rnbi i , pentnr ci i i i rnba tl epi 11.l " rlt : lcgat r r r r r ei cLt r t : . r littrtca. l .a j octrl i l e prokcr ,rute,nti csc af l. i t ot usi nist e <. : . ir ii pc masa. Li rrrba cstc l i tl ttsi i i i pel rtr u a cilr nplet a lct 't r st ; - r parte real ti a i rnagi ni i cr.r cal nl l i rrtult r r pt inr isr r i si pr r t er e de corrvi ngcre. L)i i r tl trca sc porrreg t e i'r ir . a r ici o r ciili{at e, r ni tnct' i i nu ttroi prtatr' :,uS L' t' ,t .r ir r r r r , t t l cr cr lilr il. " tr,r' C -ri ncls-arr ternri nat zi l cL' .l e ,u '. icar r t i'r ,n co'r r or it r 'u ar bagaj l rl nostrrr pc tl rurnrrl r-cl rntti scur t spr c vale, ir r t r "e' Ll avri schzcl l si Lal rtl l . Irra o zi cal di i si ir r : ; or it ii, iar in vr lc, ttn rl c ntt ntn i era zirpratl infl orca u itr tre,crrl..rci,l-lr'lnont, ri, dc nrurrtc si l toi t-' ni l ecrarr pl i rre tl e cir r bot ict t *cucuJr rgali ber' ' ' i . Il agaj ul rrostru l ' i i rrtl grcrr, an r t ocr nit l, r h. r nulZi I ' fel r.r' i ri o cl i nr!i " rcu r-l rticai . S i i nci o r 'lat . r . r r t r r . r , usi i. i t ui ti m ca trebui a si nc i rrtol l rcel l l int r - o lr , r r ne plir r a <1e cl ezl stre pol i ti ce. C crtrl cr;t l a fcl tl c lr r nr int , st . ', si t lr ii. ql1; i. , 1 cel r.rrtl oi 1i ncri , C .rl l I' ri cr-i ri cl r si C hr ist i. ir r , . . , , - . ,sf , it . , , , r . , crr noi i n c.i rrrti l arn col tori i t t lc la nt unt c ir r plinir ' \stfcl rrri rrri i val l i h;rvarezi "

l8(r

72

REVOLUTIE $I VTATAUNIVERSITARA (1e33)

la m-am intors la institutul mcu din L.eipzig incepuCAnc-l distrugereaavea de var;i al anului 1933, tul semestnrlui loc deja din plin. Mai multi clintre cei mai burri participanti la serninarultneu pirisisera Cermania, allii se Llloch ;rregdtcauclefug.i. $i excelentulmcu asistentIrelix se hotdr6sc sd enrigrezc si clesigur mi-trm pus si eu daci rirnAnerea tnea in Certnania mai putea intrebarera de perrioacli gAnIlin aceast.i avea vreun sctrsra1ional. ce cc(ra ar fi fost mai bine de fiicut chinuitoarecicspre cluri cliscutii carem-au mi-au rilmas itr memorie in specialclouai nafional-sclciaull tAnir studei-rt ajutat foarte nrult: una cu cealalti cu Max Planck. list careveneala cursurile merle, tnansarclat, pe L,ocuiam atutrciitrtr-un mic aprartament cu perefi oblici,la ultimrrl ctaj al institutuiui tneu. Cincl mi mutasem in apartantent,inti cumpirasem de la firrna ca tllilthner din Leil'rzig, principaii piesi pentm interior; sitrgursau cAntamseara, ia coacla carecleseori un pian cu Cum pcl canrerS. facandmttzici cler impreltni cu prietenii, luatn si lectii rnari l6ng.1 toate activitafileneie profesionale cle piarr la consen'ator cu pianistul Hans lJeltz,trebuia si folosescc.lteodat.ipauza clc prAnz pentru tr studia la pian, iar in acele siptiirl6ni tocntai imi propusesem sd studiez concertul in la nritrttr cle Schumantr' irrtr-o dup.i-amiazti,phr.isindu-mi locuinta clupd cr ori clestucliu la pian ca si cobor ia ilrstihlt, am asemenea culoamlui din fata aparz-.lrit banca clesub fereastra pe tamentului nteu tln t6nir stuclentpe cirre il vizusem

uneori la cursurilemele purt6nd uniforma cafenie'Ugclr md jenat,se riclic.lin picioareJgi saluti, iar eu l-am inhebat mine. cu daci vrea si vorbeascii Nu, rdsputrseel putin incurcat, a vrut cloar sd asculte mi-ar fi tofusi intretrarea, m'zica. Dir fii'dcd iot prrsesem recunoscitor claci ar putea vorbi cu mine' L-am poftit in sttfrlgcrie :i aici lni st' colrfcs.i: si ,,Asistla cursttrile c'lrttnneavoastra stiu cI pot invita nu clea-sta, existdnici tl leghturi cerradin ele. Darlrr afarai am mai stat aici in Din cind in cAncl cu clumneavoastrs. usii si atn ascultat muzicai atunci c6nd stucliali' fata'r s,i rair Aitmintcri anr foarter ocaziat itscult muzici' Stiu de c5 asenlcnea ati iost irr rniscareacletineret itr care ;.rmfost 1a nu gi eu. Dtrr elumneavoastrs YenitiniciOclrrt.i intrttnirile ;r indiferetrt clactie Vorba cle o acltrtrare strtcletrrroastre, a tineretului hitlerist sau a r.rtrui lilor national-socialisti, cerc mai larg. l:r-rinsrtmi sutrt conclttc,ittlrulunei grupe tlin miscareahitleristi si mi-ar placeaioarte mult si vd rricl la utra clin intrunirile troastre.I)umtreavoa:;tri insti v.i purtati ca si cttnr ali face partc din cercul inchis al carc profesori coltsertl'iitrJri nu mai pot trdi decAt .,"ai-,il(:rt CC ieri;i pentm care noua (';crlrlorll€l lo itr lumea cle ca si nu spun cleterstabilir. nastereacum estt:total strdirri, Dar eu pur si simplu nu-mi ptlt inchipui ctlm citlcvacate este atii cle t"inir ca clumueavoastri 9i care face muzica cu atatavitalitate,poate fi fati de noi, tineretul carereconstruiegtes,,, ,"",,1i rec,nstruiasca astizi Cermania c'lilr temelii, at.lt clestriin si lipsit cleintelegere.Avem nevoie clecit noi, clispusisi cleoarneni cu mai multd experien!.1 poatc Vd reconstruclie. cleranjeaz'1 participe pe la trceast:i urAte,c.i oameni nevise ?aptulia i..lt"t-t petrec 9i lucruri Dar vd rog s'I novati sunt urmiriti sau siliti sd emiS;reze. mi credeti cti asemenea nedreptati mi se Par 9i mie cumplite si sunt convitrscti nici unul dintre prietenii mei nu ai participa la agaceva. Probabil cd intr-o mare revosd lufle e inevitabil ca sub tensiuneatle la itrcerput se meargir sii succtrsr: 1;articipela prea tleparte 9i ca clupi primele

188

189

rniscarL'si rle Iiar sc pr)atc'spef,) oanrenr prriastacaiitatc. rle cJ, rlup-r.t scllrta Perioiiclri tranzitic, sri iie exclusi. t) Tocnrai trceea ,-le ;lvcnr ne\'oie c{eactir-rnera luturtx'cc'lor carc vor sa ct.tnstruiasc,i urnrjnrl calr,ra dreapti:, cirrr cea ar aclrrce pildii in inturitlrrrl miscirrirmai nrrrlte dirr de acele g.lrrcluri erarrvii in miscarea tincrct, I)e;rcet.'u. ce de vtl rog sa-rni sprrrretide c-t: vreti s;i avcti cle-aiacr: nu cu noi"" ar sturlentiitineri, atun(l ,,Dtrcii li vorba nlrrnaiclcsprer prl.'rtc m-as incurnerta prrilrtlialog si r.rctiuner ca ca cornur-rii sii contribui -sicu la impnnerera opriniilorceltlr pe care ii considera fi cei buni. [),rr aculn s-au pus in miscarernari masep()pulare, trttrrrci se \,(rtirrr'seama p.iretrea nu si cler celor cativa sturlerrtisi prot'esori. Mai inult, prirr iltitlrclinca clispretuitoarca aclresaasa-n rnililor in telec l i, I tr tua corrtlucitorii revolutiei arr iticut ca poporul stl nlr nrai poata luit irr serios chenrtirilela ratiurrece ar vcni clin piirtetrunr)t'L)ersoznrc un s1-ri1i1 sulttil. Asaclar, cu nrai err trebrriesti r.ii intorc intrebarea: urrclestiti ca etlificati c1r. tr rrouriClerrnanie? pot ince;,eprin a pune 1aitrtioialii Nr-r Lrunele intentirilr acestsetrs. L)ar, pAntiutra-alta, ce ;tinr tot sigur estecb vcche,tC,ermanie pe cale si fie clistnrsi, c eii se comit fo.rrtentulte nedrerptiili, tot restul nu este iar r,lcciit vi-s,o clorint;i.Dac.ii.rti un inccrc,rsi schirrrb.iti si sa irnlrurrit;.ititi numai acolo uncleau apanlt ncajurrsuri, atunci as mai putea fi dr: acorrl. [)ar c,'eca se intrimpla ce in rcalitateestecri totril altccr,'a. frebuie sd irrtelegeti ch (lermaniei, acerst tru pol participa la rlistnrgerea luc-me evitlent." ,,Suntetinecireptcu noi. L)oarnu vreti si pretindeti si clumneavotrstracii prrin rnici retrrsuri se mai pclate realiza ceva.De la sfr\rsitrrl trltirnuiuirizboi ltrcnrriles-au inrir-rtatit clean. Hste'adevarat am picrcltrtrizboiul, arr ci c,l ccil;rltitru fo-st mai putetrnicisi astainsear-ntr.i putem ci invrita cerraclin cele cer s-au petrecut.Dar cc s-a int6nrplat rle aiurrci incoace?S-au deschis krcaluri de noaute si cabarete tru fost batjocoritiloti aceiacclrc si s-austrli.luit,

i cl r' ,rrcr' l Lt;i t.t.tt i rri rrri , carc ;i l l ti (' tl t sacr t licli. l- ) e t e t t lat a , ,r[,crati a;rsta? I)i si r' .rLi -r' tiri i zboi tti est e pier t iut , Ft r it if i la c( ,rl cotrl si 1i i i crnei l rtti l roase. l ar i tr ect lnt ) ll'liL', ) r llf ) t lil il i ntagi tral ri i i j r.Lallt l g1I Vt 'l'lr llI t t t t . 't tl epA srt Ortcc t' t-t;j sttr;t bar-ri ,pentrtr ci i ct" ;trtti c pliilit cles; r agLr bir it lc rnri r avr,rl " | azboi si l tl l l tl l trl l ca trarncni i ci cve t t iser 'i f r lc't sar 'lci c't si i mai pl ateasci r i ntpcl zi te, i l ttttrci pt t r si sir r lplu a t ipiir lt t.,ani .D e ce nu? C l 1 tl rnul ti rtre tl e 0ant elt i bair lir li si slaLr r r ,ru ftrst i nscl afi , ca sr,au P i erri ut (tu r ) CaZi. t . t st . [ ot r csht i S ,rvU tU l U iS i C a aU fi tst ci trrcj anrnati iiln( ) it I r l r lt 'lt t . t lt t c, . t st a rru i rrtcresttpe Iri meni . (,trr.' crnul i rv ea clt 'st t r ibar r i, boga! ii , tl evencau cl i n ce i n ce tnai bcl gcrti s iir acii clin ct l ir l ce m ai ti l ' ccl l i l ()aste cti i r r cele t t t r i t n. t t 'i sc. t t t si raci . Il ' cbui e s,i rl al uri dc corr:pti tt cl i tr ttl ti rna \rrtlnle er , t t t it t t , . r t elc. t it t r . t i rnpl i cati si cvrci ." l ,,S i dc ai ti trtrgeti c()l l cl tl 1-i ica avct i t llt 'plulsii- i eor r siilc o; lt r t t 't t i'5( i \ . 'i L\ ] llltl crati pe evrei ca fr(lt) sl -rtrci c ' [)Ll rtc t portati c,u ci i tr trl trclntsi rttl : si si i -i gonit i cir r . r , et 'r t r . r t lilr : ) l )ece tttt l i i satr i trstl ti a sti -i ctxtcl ,l rrlllePc cci L. t l'c. lr lL( ) nlls necl repti i ti , i nrl i fercnt rl c cretl i rrtti 9i t le r asa'?" prentrttcti acest l rtcnt trr t se ir - r t im pla. Just it ia ,,' l -trcr.nai a ci cverni tcl e nrul ti i vrel tl e o j rt:' ti l i e lpr t llit icace t t r r r lt ir est c cl oar si i pe rpcttl eze l a rtesfti rsi t star ea cle t , lect it lcr eclilt trecrrt si api i rd trurntri cl asa cl cl rnit lat r t d,it ir a sii se sir r chiseascaric buntista rea irrtregu l tri poptlr. l'ri v l ti tl rrrtrai ca t cl ebl i nrl c att fost cotrdatntrat' i l ccLr iarsi it 'rceie r t r ai gr avc alrtri cle corupfic. lipi riiul tlcscotnp ulrt't i i sc t trttt ttlt' scanc'l si i rr rnul te al te cl ouretri i . l tr ex;rozit iile t le ar t . i t nocler t t il j e sunt prezcntate gi l i i trtl ate ca mari L) P€r rcle at 't ii cele nr a absurcle si urai ctrtrfuze lucrttri, iar ciitrtl oill'lletlilor sinrpli rru i e pl ace, 1i se spurrc' .asta rru p ut ct i pr icepe, sut t t e! t pre;i pro9ti,,. [)ttr s-a ()ctlpilt cull-l\';t stattrl tle cltllneuii si raci i S e pl eti nde ca exi stti i nsti tu t ii sociale bt t t r e, cii : ; c are grija ca lrilnclti sai ttu rnoarti de foarnrc' [)ar esler sufi ci ent sa cl ai si tt" ;rci l orexact atAt cit s. i llt t lllt ) or ci t le foarnc, i ar rnai rl eparte si l nu tc ocu pi t ie ei it r nici ur l f ell Trebui e sa recul tt)al l cl i ci r trtl i l ' i i c ct t rt r ci: st elr t cr t lli t nult

190

1!)l

mar bine. Suntem al.ituri dc muncitori, facem atrtrenamente irnpreutri in aceleagi organizatii SA, colectim mAncaresi imbraciminte pentru siraci, mergem impreun,i cu muncitorii la acluniri si simfim ci sunt fericiti cd ludm parte la viala lor. Acesta este fbra indoiald un progres. fiecaresi-a vbzut doar clepropriul ln cei l4 ani clinainte, siu buzunar. Singurul lucru carecontaera si ai hairremai bune clecit vccinul, sa ai o locuinli pai $ogatd,atit cit clin sa ti sc para ca esti superior altora. lar depr-rtatii parlamentl1u au vrut clecAt obtini cAtmai ntari avansi taje materialepentru propriul partid. Fiecareii reprosa celuilalt seteade imbogatire, nuntai petrtru a putea s.i se imbogiiteascd irrsusisi mai mult. Nimcni nu s-a mai el puteau infelege, gAnclitla bineler colectiv. lar cdnd nu ser ;rirrncise luarr la biitaie sau azvArleaucrllimarii cu cerneali. Toater acestcas-au incheiat,si nu-i un motiv cle neierricire." ,,Nu r'-ati gAnclitnicioclati ci, rlupd i919, popoml gerrniln ffebrlia mai ini6i sa invele si se concluci singrtr, c.i ci nu cra dclclcatAtde simplu cleacceptat trebuierespectate clebunir.'oie clreptririle ceiorlalti oameni, atttnci cAnclputerclanrl sc mai preocrrpdsd inten'ini cu autoritatea eripentru a elimirra r-reclreptiitile?" ,,lr positril si fie asa,clarparticleleau avut la clispozitie '1.1 ani ca sriinr,'efer acestelrrcruri si, in realitate,in fiercarc: an situatias-airrriutSlit, nu s-aimbunititit. Dac.inoi, in interiorul Clermaniei, facerm nu clecAt ne luptam si si sd ne insel.impe unul pe altul, atunci nu ne putem mira ci resnectul cler care se bucur.i Cermania irr strdindtate rru facedec6tsd scadi si ca strainitatear va insela la r6ndul ne ei. La Liga Natiunilor se vorbestedespre clrephrl la autocleterminareal natjunilor, dar bineintelescd sud-tirolezii nu sunt intrebati cu cine vor sd se uneascd- Tirolul de Sucl face parte clin ltalia. Si se mai trtincdneste acolo clespresecuritate 9i dezannare, dar ce vor sd spund cle fapt estedezarmarea(lermaniei 9i securitatea celorlalli. ne puteti reprosa noui, tinerilo4,cd nu mai vrem s.i Nu

participdm la aceastd minciund generalizat5. fond, nici In dumneavoastrd nu puteli dori a9a ceva." ,,lar dumneavoastrd credeli cd Ftihrer-ul dumneavoastrd, Adolf Hitler; este mai cinstit?" ,,Pot sd-mi inchipui cd nu vd este simpatic Hitlea pentru cd vi se pare prea primitiv. Da1, din moment ce se adreseazdpoporului simplu, trebuie sd si foloseascd limba acestuia.Nu vd pot demonstra cd este mai cinstit, dar veti vedea ir curand cd va avea mai mult succesdecAt politicienii nogtri de pAnd acum. Veli vedea cd adversarii Cermaniei din ultimul rdzboi vor face mult mai multe concesiilui Hitler decdt au fdcut predecesorilor lui. si asta din simplul motiv cd de acum incolo ar trcbui sa facdei insisi sacrificii, dacd vor sd continue cu nedreptatea.in anii trecuti, acest lucru era mult mai simplu, pentru ci guvernul german a fost de acord cu orice constrdngere impusd din afar5." ,,Chiar dacd ati avea dreptate cu ce spuneti, tot nu gtiu dacd o concesieoblinutd prin constr6ngerede la ceilalti ar putea fi numitd un real succes al miscdrii dumneavoastrd sau al lui Hitler. Pentru cd, cu fiecareschimbare oblinutd in felul acesta,prin constrAngere,Germania isi va face si mai multi dusmani, iar din ultimul rdzboi ar fi trebuit totusi sd fi inleles unde duce principiul "Mul1i dugmani, multd onoare>." ,,Sunteti agadar de pdrere cd Cermania trebuie sd rdmdnd linigtitd ca naliune batjocoritd si dispretuitd de toti, cd trebuie sd suporte orice, cd este singura vinovatd de ultimul rdzbot.,pentru cd i s-a inventat aceastdvini, dar in fond doar pentru cd a pierdut ultimul rdzboi gdsili cd toate acesteasunt de suportat?" ,,Aici ne intelegem greu 9i trebuie sd vd explic mai pe larg ce vreau sd spun", am incercat eu sd-l calmez. cd ,,Mai intAi, gdsesc |5ri precum l)anemarca,Suedia sau Elvelia trdiesc 9i ele destul de bine, degi in ultima sutd de ani nu au cAstigatnici un rdzboi si din punct de veclere militar sunt relativ slabe. Ele isi pot pdstra de altfel

197

193

fala specificulchiar si in aceastistarede semidepenc-lentd lucru? de marile puteri. De ce sd nu ne dorim acelasi Puteti rdspunde cd suntem un PoPor mult mai mare si economicmult mai putemic decAtsuedeziisau elvefienii' influenld $i cle aceeaam fi indreptififi sd avem mai multa in lume. L)ar eu incerc si ma asupra celor ce se intAmpl.l g6ndescin acestcontext la un'r'iitor ceva mai indepdrtatSchimbdrile in structura lumii la care suntem martort acum au fdrd indoiald o anumitd asemdnarecu transformdrile petrecute in Europa la trecereade la Er''ul Mediu la moclernitate.Progresul tehnicii, 9i in special al tehnicii militare, a avut drept consecinldfaptul cd entitdtile policum erau cetifile 9i oragele, tice pAnd atunci indepenclente, au dispdrut - cel pulin au tlisparut ca entitdti politice independente - 9i au fost inlocuite prin entititi mai mari, prin state cu teritorii mai mari sau mai mici. Dup.i incheierea acestui proces, pentru orage nu nrai era utt avantaj important sd intretind cu costuri foarte ridicate ziduri gi sanfuri de apdrare.Dimpotrivd, ull orasmic, care renunla la zidurile de aparare, se putea uneori intincle mai ugor si mai repede decAt un orag mai mare a cdrui cregtereera limitatd de prezenla unor asemeneaziduri' iar $i ir-rvremea noastrd tehnica face progrese uriage, tehnica militar.i s-a schimbat radical oclatdcu inventarea avionului. $i astdzi poate fi recunoscutdfdri dubiu tendinta de formare a unor entitili politice mai mari, care clepd;escgranitele statului nalional. De aceeaar fi poate *ii bit-re pentru securitatea ldrii noastre dacd am renunla in mare mdsuri la inarmare si in locul ei am incerca, prin eforturi economice, sh ne inclrept.lm in clireclia unor raPoriuri de bund vecindtate cu rraiiunile ce ne inconioarb. Sporirea inarmarii ar genera probabil forlelor potrivnice in celelaltetiri si a-stfel, doar cregterea in final, scddereasecuritdlii noastre. Apartenenta la o comunitate politicd mai nlare ar putea fi o ap.iraremult mai bund. Cu toate acestelucruri vreau doar sd spun cd este irrtotdeauna foarte greu sd jucleci valoarea unor

scopuri politice a cdror indeplinire se afld departe in viitor. De aceea cred cd nu poti niciodatd judeca o migcare politicd cluph scopurile ei, pe care le declari sus si tare 9i pe care poate chiar vrea sd le realizeze,ci numai dupd mijloacele pe care le folosegtepentru a-9i duce la indeplinire acestescopuri. Aceste mijloace sunt deopotrivi de rele si la national-socialisti9i la comunisti, ele aratd cd uici mdcar autorii initiali nu mai cred in forta de convingere a ideilor lor. De aceeanu pot sd md apropii de nici una din cele doud miscdri 9i sunt convins, spre tristelea mea, cd ambele nu pot aduce dec6t nefericire pentru Cermania." la ,,Dar trebuie sd recunoasteficd nu s-a ajur-rs nici un rezultat folosind mijloacelebune. Miscareade tineret nu a organizat demonstratii,nu a spart ferestresi nu si-a bitut adversarii.A incercatsd stabileascd valori nurnai prin noi exemplul personal. Dar s-a imbundtdtit ceva prin asta?" ,,Poatecd in via!a pur politicd, nu. Dar in domeniul culturii, miscareade tineret a dat roade. GAnditi-va la universitdfle populare 9i la mestesugurile artistice, la BauhausDessau, interesulpentru muzica veche,la cercula rile dc muzici coralasi la ieatrclccle amatori. Nu sunt toate acesteaun cAstig?" ,,Da, poate. Desigur cd nu vreau sd neg toate aceste realiziri gi md bucur de ele. Dar Germania trebuie eliberatd si in clomeniul politic din starea de descompunere din interior si de tuteld din exterior. lar aceastapare sd nu fie cu putinld doar folosind mijloacelebune. De aici nu poate rezulta cd totul trebuie sd rdmAnd cum a fost. Dumneavoastrd ne criticali pentru ci urmdm un bdrbai care vi se pare prea primitiv gi cu ale cdrui mijloace nu suntefi de acord. $i pentru mine antisemitismul lui este latura cea mai nepldcutd a miscdrii noastre si sper cd in curAnd se va atenua.Dar a incercatvreunul dintre reDrezentarrtii vechii lumi, vreunul dintre profesorii ir-t ^ai vArstd,care acum se pl6ng de revolufia noastrd,sd ne arate noud, tinerilor, un drum mai bun caresd ne fi dus la telul

194

i95

nostru cu mijloace rnai bune? Nu a fostnimeni aici sb ne spund cum puteam iegi altfel din mizerie. Nici dumneavoastrS.Ce ar fi trebuit sd facem?" ,,$i atunci afi participat la folosirea agresiunii si la revolufie -cu iluzia nes6buitd cd, distrugAnd ceva, ar putea iegi altceva bun. $titi cumva ce a scris Jacob l3urckhardt despre rezultatul final al revolulilor in materie de politicd externd?"Este fdri indoiald un mare noroc dacd o revolutie nu-l transformd pe dugmanul de moarte in stdpAn." De ce noi, germanii, sd avem acestnoroc neobisnuit? Daci noi, cei bAtreni - iar acum md vdd silit sd md socotesc unul clintre ei - nu am clat nici un sfat, este pentru simplul motiv cd nu stiam ce sfat sd ddm, in afard de cel absolut banal cd trebuie ca fiecaresd-gi facd treaba constiincios 9i corect,iar astfel sd spere cd exemplul bun va duce in cele din urmd la binele general." ,,Agadar vrefi mereu numai ce e vechi, ce a trecut, ce a fbst ieri. Orice incercarede schimbare este dupd pdrerea dumneavoastrd gresitd, iar cu o asemeneapozilie tineretul nu mai poate fi conrrins.Cu asemeneaviziune, pe Iume nu s-ar intAmpla niciodatd ceva nou. $i atunci cu ce drept vb angajaliin gtiinfa dumneavoastrdpentru idei noi 9i revoluficlnare?In teoria relativitdfii 9i in teoria cuantici s-a ficut de asemenearuptura de tot ce era vechi." ,,Dacd vorbim despre revolulii in stiinld, atunci este important sd privim cu toatd atentia acesterevolulii. Sd ne g6ndim, de pildd, la teoria cuanticd a lui Planck. Stiti probabil cd Planck a fost de la inceput un spirit foarte conservator si cd nu a dorit niciodatd sd schimbe in mod radical vechea hzicd. Dari-si propusesesd rezolve o anumitd problemd bine delimitatd, voia sd inteleagd spectrul radiatiei termice. Bineintelescd a incercat sd facd acestlucru pdstr6nd toate legile fizicii clasice i-au trebuit mulfi ani 9i pAnd si-a dat seamaci nu esteposibil. Abia apoi a Propus o ipotezd carenu se mai potrivea in cadrul fizicii clasice, dar chiar si dupi aceeaa vrut sd umple la loc, cu Presupozilii suplimentare, brega pe care o fdcuse in zidurile

fizicii clasice. Insd aceastdincercare a eguat, iar preluarea in continuare a ipotezei lui Planck a condus ia o reconstrucfieradicald i intregii fizici. Dar chiar 9i dupd aceastdreconstrucfie,nu s-a schimbat nimic in domeniile fizicii care pot fi cuprinse in intregime cu corrceptelefizicii clasrce. Agadar, cu alte cuvinte: o revolulie bund 9i fructuoasd poate avea loc in gtiinld numai atunci cAnd se fac eforturi de a schimba cdt mai pufin, c6nd eforturile se concenfteazd mai intAi asupra rezolvdrii unei singure probleme, bine delimitate. Incercareade a renunta la tot ce a fost si de a schimba dupd bunul-plac duce la un pur rl.rr,r".r. In gtiinfele naturii, numai fanaticii semidementi incearcd sd demoleze tot ce existd - de exemplu, oameni care pretind cd pot inventa un perpetuum mobile - gi clesigur cd acesteincercdri nu duc la nimic. I'e de altd parte, nu gtiu dacd revoluliile in stiintd pot fi comparate cu cele care au loc in societateaumand. Dar mi-as putea inchipui chiar dacd ce-mi doresc e doar un vis - cd si in istorie revolufiile cele mai durabilersunt aceleain carese incearcd int6i rezolvarea unor probleme bine delimitate, schimbAnd c6t mai putin posibil. CAndili-vd la aceamare revolutie care a avut loc acum doud mii de ani si al ctirei promoto4 Cristos, a spus: ,,Nu am venit sd stric legea,ci s-o implinesc.,' Deci, incd o datd: importantd este concentrareape acel unic lel important, modific6nd cAt mai putin posibil. I'}ulinul care apoi trebuie totusi schimbat poate avea o asemenea forti ciea modifica, incdt reagazd de la sine aproape toate formele de viatd." ,,Dar de ce tineti atAt de mult la vechile forme? Se intdmpld foarte des ca formele vechi si nu se mai potriveascdin timpurile noi si nu sunt pdstrate decAt dintr-un fel de inergie. De ce sb nu fie e'liminate imediat? De exemplu, mi se pare absurd cd profesorii mai apar imbrdcali in robele lor medievale la festivitdtile universithtii. E doar un vechi obicei care ar trebui clesfiinlat." ,,Sigur cd eu nu tin la formele vechi, dar tin la continuturile pe care le reprezintd. As vrea sd explic gi asta

196

197

printr-o comparalie cu fizica. Formulele fizicii clasice reprezint.l o cunoagtererezultatd dintr-o veche experienld, carenu numai ci a fost corectdintotdeauna, dar va rdmAne corectdsi in viitor, in toate timpurile. Teoria cuanticd da comori de experienlddoar formal o altd infdli9are. acestei Dar, in ce privegte confinutul, nu se poate schimba nimic fii fizicamigcdrii penclulului, a legilor pArghiilor,a misc"irilor planetelor, pentru cd nici lumea nu s-a schimbat in privinla acestor fenomene. Ca sd ne intoarcem la robe: aceasti formd isi are probabil originea din vremea impdrtirii in bresle a locuitorilor, iat confinutul ei corespunde unei experienle mult mai vechi: grupul oamenilor care au invdtat mult, a cdror gAndire estescolita cu multe ralionamente dificile ale altor inv.ltati, e deosebit de important pentru comunitateadin carefac ei parte fiindca sfaturile lor sunt mai bine intemeiate decAt ale altora. Iloba arer menireasd exprime aceastipozifie specialda purtdtorului ei si sd-l fereascdpe acesta, indiferent dacd personal corespundecerinfelorbreslei lui sau nu, de atacurilegrosolane ale gloatei. Aceastd experientd este neindoielnic la fel de valabild in lumea de astdzica 9i acum c6tevasute de ani, clar este desigur complet irelevant clacdo exprimdm in exterior prin robe sau, de preferat poate, prin forme mai moderne. Pe de alta parte, ii binuiesc pe unii dintre criticii robelor cd vor si elimine chiar si confinutul experrientei care se exprimd prin ele. Asta e insd prostie curatd, fiindcd faptele nu pot fi schimbate." ,,Da, rlin nou folosili atuul experienteiimpotriva activitdtii tinerilor, asacum au fdcut gi o vor faceintotcleauna bitrAnii. NeavAnd nici un argument impotrivd, suntem din nou singuri." Vizitatorul meu se pregdtea acum sd plece, dar eu l-am intrebat daci nu ar vrea sd-i cAntincd o datd ultima parte a concertului de Schumann,atAtcAtse putea de bine fdrd orchestrd.A acceptatmulgumindu-mi, iar cAnd ne-am luat rdmas-bun, am avut impresia cd are o atitudine aproape prie tcnoasdfata de nrinc.

in saptimAnile care au urmat acesteidisculii schimbdrile petrecute1auniversitateau devenit din ce in ce mai inspdimAntdtoare.Unul dintre colegii nogtri de la facultate, matematicianul [-evy,care conform legii ar fi trebuit cadru universitar pentru ci in I'rimul I{dzboi sd rdm.And de clecorat mai multe ori, a fostbntsc conceMondial Fusese diat. I{evolta membrilor mai tirreri ai facultilii - si md g6ndescaici in specialla Friedrich Hund, Carl Friedrich Eonhoeffer si la matematicianul van der Waerden - a gAndit la posibilitatea ca fost at6t de mare, incAt r-re-am la facultatesi sd 9i ?ncercim noi toli sd ne cldm demisia cle sd convingem cAt mai mulli colegi sd faca acelagilucru' Dar inainte de a faceacestgest voiam sd md mai sfdtuiesc o datd cu cineva din generalia mai veche, cilreva care sc bucura de toati incredereanoastri. De aceeal-am rugat pe Max ltlanck sd-mi acorde o intrevedere 9i m-am clus la el acasd,la Llerlin,pe straclaWangenheim. Planck md primi in sufrageria lui nu prea luminoasd, dar aranjata intr-un stil primitor de modA veche, unde puteai vedea cu ochii mintii lampa cu petrol at.i-rn6nd d"os.rpro mijlocului mesei,chiar daci in realitatelipsea' I'lanck mi se pdru mult imbdtrAnit de la ultima noastrd intAlnire.Chiprrl lui fin si ingust purta riduri adAnci,zAmbetul lui cAnclmd intimpirr.l era chinuit si ardta nespus de obosit. ,,Venitila mine ca sa primiti un sfatitr probleme politice", incepu Itlanck cliscutia,,,dar md tem cd nu mai pot sd vi dauirici un sfat. Nu mai am nici o speranldcd poate fi opritd catastrofa pentru Germania, iar astfel 9i pentru universit5lile germane. inainte de a-mi povesti despre clistrugerile de la Leipzig, care fbrd indoiald nu sunt cu nimic mai prejos decAt cele de la noi, din Berlin, vreau sd vi relate2o disculie purtatd acum c6tevazile cu Hitler' Sperasemsd-l pot limuri ce enormd pierdere reprezintd pentru universitSlile germane, 9i in particular pentru iercetareain fizicd din lara noastr5, excludereacolegilor evrei si c6t de lipsit.i de sens si imorald este o asemenea

198

199

acliune, pentru cd in cele mai multe cazuri este vorba despre oameni care se simt germani si 9i-au pus viala in joc, ca tofi ceilaili, in ultimul rdzboi. Dar nu am gbsit nici un fel de infelegere la Hitler - sau, mai rdu, pur si simplu nu existi o limbd in care sd te poli inlelege cu un asemenea om. Mi s-apirut cd Hitler a pierdut orice contact cu lumea exterioard.El resimte cuvintele interlocutorului, irr cel mai bun caz, ca pe o perturbare iritantd, pe care o acoperd imediat zgomotos declam6nd mereu aceleasi fraze despre disolulia vielii spirituale in ultimii 1.4ani, despre necesitatea de a opri in ultimul moment aceastd descompunere9.a.m.d. Am avut atunci impresia fataldcd el chiar esteconvins de acestnonsens si cd ajtlrge la aceastd convingere tocmai prin eliminarea oricdror influente exterioare.Pentru cd e obsedat de a9a-numitelelui idei, nu estepermeabil Ia nici un contraargument si va conduce Germania spre o catastrofdinspdim6ntdtoare." La rAndul meu, i-am vorbit despre ce se intAmpld la L,eipzigsi despre planul pe careil ficuserdm noi, membrii mai tineri ai facultdlii, de a ne da demisia din posturile de profesori universitari in mod demonstrativ, exprimAnd astfel un clar si rdspicat: ,,Asa nu se mai poate!" Dar Planck fu de la bun inceput convins de insuccesul unui asemeneaolan. ,,Md buiur cd clumneavoastrd,ca om tAndr;mai sunteti optimist 9i credeli cd vd putefi opune dezastrului cu asemeneaplanuri. Dar dir-rpdcate supraestimati mult influenta universitdfilor 9i a oimenilor cu carte. in spatiul public, gestul dumneavoastrd nici nu va fi cunoscut. Ziarele fie nu ar pomeni un cuvAnt despre acest gest, fie ar scrie pe un ton atAt de batjocoritor despre demisiile dumneavoastrd,inc6t nimdnui nu i-ar veni ideea sd tragd o concluzie serioasddin acestgest.Vedefi dumneavoastrd, o avalangd,odatd pornitS, nu mai poate fi influenlatd in miscareaei. CAt de mult va distruge, cAtevieli omenesti va curma/ toate acesteasunt deja decise de legile naturii, driar dacXnu segtieincd. Nici Hitler nu mai poate influenla

cu aclevdratmersul evenimentelor, petrtru ci el esteintr-o mult n-rairnare mdsurd un om care se lasd condus de obsesiilelui, dec6t unul care conduce. El nu poate 9ti dacd il uriagele forfe pe care le-a descdtugat vor ridica in cele din urma pe culmi sau il vor distrug;elamentabil. P6nd la sfArgiful catastrofei, pasul dumneavoastrd ar avea agadarconsecinlenumai asupra dumneavoastrd ingivd - poate sunteti dispus sd suportali multe -, dar pentru viala din fara noastrd tot ce faceli isi va ardta roadele abia dupd sfArsitul catastrofei.Asupra acestui punct trebuie agadarsd ne indreptdm atentia. Daca vd cla!i demisia, in cazul cel mai favorabil nu v-ar rdmAne clecAt sd cdutafi un post in strdindtate.Nici nu vreau sa spun ce s-ar putea intAmpla intr-un caz mai pulin favorabil. In strdindtate fiind, v-afi aldtura marii mulfimi a emigrantilor care trebuie sd-si gbseascdacolo de lucru gi poate cd ii veli lua slujba cuiva care se afld intr-o situalie mai grea decAt dumneavoastrd. Ati putea probabil lucra acolo nestingherit, ati fi in afara pericolului, iar clupd sf6rsitul catastrofeivd veli putea intoarce, dac.i dorifi, in Germania cu congtiinla impdcatd cd nu ali fdcut niciodatd compromisuri cu distrugdtorii Cermaniei. Dar pAnd atunci poate cd vor fi trecut mulli ani, dumneavoastrd vd veli fi schimbat, oamenii din Cermania se vor fi schimbat 9i ei, si este foarte indoielnic dacd 9i cAtvefi mai putea activa in aceastd lume schimbatd. Dacd nu vd dali demisia si rdmAneti aici, aveti o misiune de cu totul alt gerr.Nu puteti opri catastrofa9i in plus va trebui, pentru a supravielui, sd facefi mereu tot felul de compromisuri. Dar puteti incerca,impreund cu altii, sd formali ir-rsule rezistenli. Puteli sd adunali in jurul de dumneavoastrd oameni tineri, sh le ardtafi cum se face stiintl de bund calitate,iar astfel si le pdstrati in constiintd si vechile valori autentice.Desigur cd nimeni nu gtie cAte asemeneainsule vor mai fi rdmas cAnd catastrofase va fi sfArgit,clar sunt sigur cd pAnd -simici grupuri de tineri dotafi, carepot fi cdlduziti intr-un astfel de spirit prin toatd

200

201

vor a\/eao mare tmportanti pentru pedoada cleteroare, nuclee ascnrcnea gupuri pot cierreni reconstruclie.Fiirrclca noile forme de de cristalizare clin care se dezvolti apoi viatd. Ceeace spun va fi valabil la inceput numai pentru reconstruclia cercetirii stiintifice in Cermania. Dar cutn nimeni rru stie ce rol vor iuca Stiinta si tehnica in lumea viitoare, s-ar putea si devini important si pentru alte clomenii. tu sunt de pirere cd tofi cei care pot face ceva si nu sunt pur si simplu silili sd emigreze,de pildi din cauza rasei lor, ar trebui si itrcercesd rdmAnd aici si sd viitorul mai inclepartat.Acest lucru va fi cu pregdterascd sigurant.i foarte dificil si plin de primejdii, iar compromisurile carevor trebui facutevi vor fi pe drept reprogate si poate vor fi chiar peclepsite.Dar poate cd in ciucia a toate acestea,ar trebui rimas aici. Firegte,nu mi pot supdra pe nimeni carese decide in alt fel, clacbemigreazi ciin Cermania pentru c.i gdsegtecd viala aici e insupclrtabild, pentru cd nu mai pclateprivi toatd nedreptateape care nu o poate impieclica. Dar intr-o asemeneasituafie, cum e cea in carene gdsirn acum in Cermania, nu ne mai putem comporta in mod corect. C)ricarear fi cleciziape care o luim, particip2im intr-un fel sau altul la cr neclreptate.I)e aceea,in cele clin urmd fiecarenu poate actiona clec.it cclntprclpriu. N-umai are senssd clai sau pe s.i primesti sfaturi. De aceeanjci nu vd pot spune dec6t sd nu r,.i facefi speranfe ci clumneavc'rastrd, orice ati intreprincle, \,€rliputea impiedica in vreun fel nenorocirile ce \/or avea loc pAnti la sfArsitul catastrofei.Dar, in decizia pe care o luati, ginditi-r'A la timpul care va veni dupd aceea." Disculia nu a continuat clincolo de acestavertisment. Pe drumul cle intoarcere, in trenul spre Leipzig, mi se inv6rteau mereu in minte gAnclurile exprimate si md chinuia intrebarea clacbsi emigrez sau nu. Aproape cd ii invicliam pe prietenii cdrora li se luase cu forta baza existentei in Clermania si care de aceeastiau cd trebuie si pirdseascd fara. Ei fuseserdvictimele unor grave

materiale,dar nedreptdti, aveau de depisit mari grc-utdti lncercams6-mi pun fac.ialegerea. cel putin erau scutifi si problema mereu sub alte forme pentru a vedea mai limpecle.Dacd in casata un membru al familiei se imbolnivegte de o boald infectioasdrnortald, este mai corect sii pdrdsesticasa,pentm ca infecfia sAnu se perpetueze,sau estemai bine sd rdmAi 9i sd ingrijegtibolnavul, chiar dac.i nu mai existd nici o speranti? Dar poli compara o revolulie cu o boald? Nu era o metodd prea ieftind cle a anula judecatamorald?$i apoi, careerau compromisurile de carevorbea I'lanck? La inceputul cursurilor trebuia sa riclici mAna pentru a te supune formelor impuse de national-socialisti. De cAte ori nu salutasem si inainte cunosculii prir-r ridicarea m.Ainii si ficAndu-le semne amicale cu m6na? Era aceastao concesiehotdr.itoare? Scrisorile oficiale trebuiau incheiate cu I'ormula ..Heil Hitler". Acest lucru era deja mult mai trist, dar din fcricire asemenea scrisori trebuiau scrisenumai rareori si clricum aceastd formuli cleincheiereaveasubintelesul,,nu rrreau sd am cle-aface cu tine". Trebuia si iei parte la serb.iri si manif-estalii.Dar probabil cd deseori ar fi fost posibil si eviti asemeneaindatoriri. Fiecaredin acesti pasi, luat separat,poate cd ar fi fost acceptabil.Dar probabil ca mai trebuiau fdcuti incd mulfi pagi si ar fi fost toti aceia tle acceptat?Wilhelm Tell aclionasecorect c6nclrefuzasesi salute pdlSria din Cessler, viata propriului punAnd astf'el sdu copil in mare primejdie? Nu ar fi trebuit si el sti fac.i atunci un compromis? Dar dacd rdspunsul in aceasti situatie este ,,nu", de ce ar fi trebuit sd facem acum in Cermania compromisuri? Dac5,dimpotrivi, ai fi luat l"rotdrArea a emigra, cum cle se impdca aceastddecizie cu imperativul lui Kant de a acfiona astfel incAt actiunea proprie sd poati deveni normd generald de compclrtament?I)oar nu puteau toti sd emigreze.Ar fi trebuit oare sd pleci, fhri a-ti gasi linistea,dintr-o tard in alta, pentru a evita catastrclfele sociale care apdreau?Nici celerlalte nu puteau fi scutite pe tdri

202

203

termen lung de acestecatastrofe sau de altele asemdndtoare.In cele din urm5, fiecareaparfine unei anumite fdri prin nastere,prin limbd si prin educatie.$i nu insemna oare emigrarea sd-!i preclai fdrd luptd lara unui grup de oameni obsedati, total dezechilibrati sufleteste,9i care in confuzia lor tdrau Germania spre un dezastru imens? Planck spusesecb vom fi pugi sa ludm decizii prin care oricum nu vom mai putea comite decAtnedreptdti. Erau a,sernenea situafii intr-adevdr posibile? Ca fizician, incercam sd inventez experimente mentale, ceea ce in acest caz insemna sd imaginez situalii-limitd care, chiar daci nu ar apdreaintocmai in realitate,erau suficient de asemSndtoare urror situafii reale 9i in acelagitimp erau atdt de extreme,inc6t se putea vedea imediat cd o rezolvare intr-un sensuman acceptabilnu era posibild. in cele din urmd am imaginat urmdtorul exemplu inspdim6ntdtor: o conducere dictatoriald a inchis in pugcdrie zecedintre oporrenfii ei politici si este decisd sd execute cel pulin pe cel mai important dintre ei, dacd nu pe toti zece.Dar conducerea tine foarte mult ca in strdindtate acest asasinatsd arate ca 9i cum ar fi juridic intemeiat. in acestsens face urmdtoarea ofertd unui alt oponent al ei, care datoritd reputatiei si marii recunoagteriintemationale fuseseincd ldsat in libertate - ar putea fi vorba de pildd de un jurist foarte reputat in lard: dacd juristul este de acord ca prin semndtura lui pe o expertizd juridicd fdcutd corespunzdtor sd certifice asasinatulca fiind juridic corect,atunci restul de noud prizonieri sunt ldsali liberi si li se oferd gararrlia cd sunt ldsati sd emigreze. Dacd refuzd sd semneze, toli cei zeceprizonieri vor fi executali.Juristul nu poate avea nici o indoiald cd aceastdameninfare din partea dictatorului esteserioasdsi cd o va pune in aplicare.Ce sd facd? Este reputafia lui nepdtatd, sau, cum era numitd atunci in mod cinic, ,,r,estaalbd", mai de pre! decAtviata celor noud prieteni? Nici chiar sinucidereajuristului nu ar mai fi o solutie, pentru cd 9i in acestcaz ar impiedica salvarea prizonierilor nevinovafi.

mi-am amintit o discutie cu Niels, in legdturd cu aceasta in carevorbea despre o complementaritateintre conceptele de ,,clreptate"9i ,,iubire". Degi amAndoud,atAtdreptatea cAt si iubirea, sunt pdrli esenfialeale comportamentului nostru in viala in comunitate cu ceilalli oamerti, totugi, in celedin urmd, se exclud. Dreptateaii poruncegtejuristului sd refuze sd semneze.$i poate cd urmdrile politice ale semndturii lui ar duce la distrugereamult mai multor prieteni. Dar poate iubirea sd facd oameni decAtcei r-roud abstracfiede strigdtelede ajutor ale ruclelor disperate ale prietenilor, care ajung la juristul in cauzd?Mai tArziu mi s-a pdrut totugi copildros si mh dedau unor asemenea gAncluri absurde. Trebuia sd hotdrdsc aici si acum dacd voiam sd emigrez sau sd rdmAn in Cermania. Trebuia sd Acest lucru fusese ne gAndim la timpul cleclupd catastrofd. foarte clar. Asadar: sd formdm spus de Planck si imi era insule de rezistenld,sd adundm oameni tineri 9i sd-i scoaiar catastrofS, apoi, tem pe cAtposibil irr viatd din aceastd dupd sfArgit,sd ne apucdm de reconstmclie, aceastaera datoria despre care vorbise I'lanck. La aceastdopfiune trebuia desigur luat in calcul cd va trebui sd facem compromisuri gi sd fim mai tArziu, pe clrept,pedepsiti pentru ele - si poate si mai rdu decAt atAt. Dar cel pulin era o datorie limpede formuiatS.De fapt, in afara tdrii am fi de prisos. Acolo existau numai indatoriri care puteau fi indeplinite mult mai bine de mulli al1il. La intoarcerea mea la Leipzig am hotdrAt ca, cel pulin pentru moment, din sd rdmdrr in Cermania 9i la Ur-riversitatea Leipzig si si vbd incotro mi va duce acestclrum.

244

IJ

POSIBILITAIIE DISCUTII DESPRE TEFINICIIATOMICE 9I DESPRE PAKIICULELE ELEMENTARE (1e35-1e37)

in ln ciuda nelitristiicareaphruse viata gtiintifici, nu nutnai in jara noastrd, din cauza revolufiei germal'le si a emigririlor provocate cle ea, fizica atomicd s-a dez"'oltat il-r acei ani surprinzdtor de repecle.In laboratorul lordului I{utherforcl la Cambridge, in Anglia, fizicienii Cockcroft si Walton construiserho instalalie de inaltd tensiune cu carenucleele de hidrogeu, aclicdprotonii, puteau fi accelerate atAt clemult, incAt atunci cAnd erau dirijate si se cu ciocrreascd atclmiusori puteau depdsibariera de potenciocni nucleele tial datorat.l respingeriieiectrice9i puterau instrumente 9i atomilor, transform6nclu-i.Cu asemenea irr altele asemdndtoare, special ciclotronul pus la punct in Statele Unite, se puteau face multe experimente noi in domeniul nuclear,astfelinc6t cur6nd s-a putut ajurrge la o imagine destul de clard a proprietdlilor nucleeloratomice si a forfelor care aclionau in interiorul lor. Nucleele atomice nu puteau fi comparate, cum se fdcusein cazul atomilor, cu ull sistem planetar in miniaturd, la care cele mai intense forJeerau datorate unui corp central greu, care ar determina traiectoriile corpurilor usoarc ce se miscau in jurul lui. Mai clegrabd,nucleele diferililor atomi pot cliferitemdrimi, alcdtuite din fi comparate cu picdturi c'le materie nucleard,care la r6ndul ei este formatd dirr aceeagi pirli egale de protoni 9i neuhoni. Densitateaacesteimaterii nucleare alcituite clin protoni gi rreutroni este aproxi1a mativ aceeasi toate nucleeleatomice.La nucleelegrele,

respingereaelectrostaticd puternic.i clintreprcltoni are ca efect faptul cd numhrul neutronilor estc ceva mai nrare decAtnumarul protonilor. I'rorlele putemice caretin la un loc materia nucleard nu se schimbd la inlocuirea protonilor cu neutroni; aceastd ipoteza a fost confirmal.i experimental. lar simetria astfel clescoperita clintre protori si ncutron, desprc carc vis,rscmr'lcii pe carrrlm.r'afl.rmla cabanadin poiana Sieil,se manifesti experimentalprin aceeacd la dezintegrareap unii atomi emit electrotri,iar altii pozitroni. Pentru a stucliamai in cletaliurelatiile din nucleele atomice,noi, cei cle la seminarul din Leipzig, incercam sd reprezentdm nucleul ca un fel t.lepic.ituri sfericd formatd clin materie nucleari, astrclar fel cleceaun un sferic,in care neutronii si protonii se miscau liber, fdrd a se derarrjaunii pe altii intr-o mdsurd prea mare, in ttmp ce Niels, la Copenhaga, consideradimpotrivd ci interactiurea dintre pdrtile componente ale nucleului este foarte importantd si de aceea reprezentanucleui cu precddere ca pc un l'cl clc s(lccll rrisip. Pentru a limuri prirr rliicutii acestcdiferenle clereprezentarea nucleului, am plecat petrtru citeva sdptimAni la Copenhagain perioacladirrtre toamna lui 19359i toamna lui 1936.Am fost primit acolo ca oaspeteal familiei tlohr, locuind intr-una ciin camereledin casacleonoare ce ltrsese pusd la dispozitia lui llohr si a familiei salede c.itrestatul danez din fondurile fundatiei Carlsbcrrg. Aceast.ica-sia jucat un rrrl .letrsebit irnporlarrt, r-lt' timp clcmulti .ini, ca loc de intAlnire per-rtrufizicienii atomisti. Era o constrrrctier irr stil pompeian, la care se mai f.iceausimtite clar ir-rfluenjeleputernice ale marelui sculptor danez Thoew,aldsen asupraculturii daneze.O scari mare,decorati cu statui, ducea clin salonul cellmare spre parcul intins, al carui centru era inviorat de o fAr-rtAnd arteziani inconiurat6 cle straturi cle flori, si unde copaci bdtr6rri si inalii te acldposteaude soaresau cieploaie.De la intrareain locuinti se ajungeaintr-o grddind de iarr-rd uncle cliprrcittrlunei f6ntdni intrerupea linistea care altfel domnea in aceast.i

206

207

parte a casei.I'e jetul de api al acesteifAntdni arteziene am lisat cleseorisd dansezemingi de tenis de masd, discutAnd apoi despre cauzele fizice ale acestui fenometr' Dincolo de gridina de iamd era un salon mare cu coloane dorice, deseori folosit pentru intrunirile festive ce aveau casdpriloc in caclrul conferintelor stiinlifice. In aceastd mitoare mi s-a permis a;adar sd locuiesc impreund cu familia l3ohrpentru cdteva sdptimAni, 9i se nimeri cd tot in aceastdperioadd 9i lordul I{utherfordl, fizicianul englez si pdrintele fizicli atomice moderne - cum va fi numit mai tArziu - a petrecut o scurtd vacanld la familia Bohr in Copenhaga.Astfel am avut ocaziasd ne plimbdm uneori in trei prin parc, schimbAnd pireri despre noile experimente sau despre structura nucleelor atomice. Am sd incerc sd redau una dirrtre aceie discutii. Lord Rutherford: ,,Cese intAmpli de fapt, dupd pdrerea voastri, dacd construim instrumente de inaltd tensiune si sau alte acceleratoare lintim nuclee grele cu protoni mare energiesi vitezd?Va traversa proiectilul av6nd 9i mai nucleul greu, poate fdrd a proclucemari deteriordri, sau va rdmAnein interiorul nucleului, astfelinc6t intreaga sa energie de migcare sd fie trarrsferatdin cele din urmd nucleului? Dacdinteracfiunile dintre pdrtile componente ale nucleului sunt foarte importanter,asacum crede Niels, atunci ar trebui ca proiectilul sd rdmAndin nucleu. Dacd insd protonii 9i neutronii se rnigcd aproaPe indepenclenfi in nucleu, fdrd a se influenla Prea puternic unii pe aliii, atunci s-ar putea ca proiectilul sd treacdprin nucleu fdrd a produce mari pagube." Niels: ,,Vreausd creclcd proiectilul rdmAne de reguld i'n interiorul nucleului atomic si cd energialui de miscare
I Emest Rutherford (I87I-1937) a avut contribulii importante adus in 1921Premiul Nobel la studir.rlradioactivitdtii(carei-ar.r prin care a fost clesexperimentele pentru chimie) si a condr.rs A electroni). fost direccoperitdstrlrctnraatomului (nucleu plr,rs de tor al LaboratoruluiCavenclish la Cambridge,principalul centrr.r secoluluiXX. (N. t.) al cercetirilornucleareclela incepr.rtul

se distribuie in cele din urmh oarecum in acelasimod la toate pdrlile componente ale nucleului, pentru cd interactiuneaestecu siguranld foarte mare. Nucleul atomic se incdlzegtepur 9i simplu la o asemeneaciocnire, iar gradul de incdlzire va putea fi calculat din cdldura specificd a materiei nucleare si din energia conlinutd in proiectil. Ce se intAmpld in continuare ar putea fi descriscel mai bine ca un fel de evaporarea nucleului atomic. Ceea ce inseamnd cd uneori, la suprafa!a nucleului, particule individuale vor aveao eneryieatdt de mare,incAt pot pdrdsi nucleul atomic. Dar tu ce spui clespreasta?" intrebarea imi era adresatdmie. ,,Si eu ag vrea sd cred cd este aga,degi nu pare sd se potriveascd prea bine cu reprezentdrile noastre de la l,eipzig despre pdrlile componente ale nucleului care se migcd liber in nucleu", am rdspuns eu. ,,L)aro particuld foarte rapidd care pdtmnde in nucleu va suferi desigur, din cauzaforlelor de interacfiune foarte putemice, mai multe ciocniri, pirzAndu-si astfelenergia.Pentru o particuld lentd insd, care se migcd in nucleul atomic doar cu energie micd, s-ar putea ca lucrurile sd arate altfel, fiindcd in acest caz intrd in joc natura ondulatorie a particulei si numdrul schimburilor de energieposibile devine mai mic. Lr acest caz s-ar putea ca neglijarea interacliunilor sd mai fie o aproximalie permisd. Dar ar trebui ca lucrurile acestea sd poatd fi calculate,pentru cd de fapt se gtie deja suficient de mult despre nucleul atomic. Am sd efectuez un asemcnea calcul la Leipzig. Ag vrea insd sd pun si eu o intrebare: se poate inchipui cd am ajunge in cele din urmd la aplicafii tehnice ale fizicii din ce in ce mai putemice, nucleare folosind acceleratoare produce elementechimice adicd clepildd s-ar putea oare noi in cantitate mare in mod artificial sau s-ar putea folosi energia de legdturd a nucleelor, asemdndtormodului in care se folosegteenergia de legdturd la ardere? Se pare cd existd un roman gtiintifico-fantastic in care ur"rfizician inventeazd pentru tara lui, in momente de maximd

208

209

tensiune politicd, clbombd atomicd, iar astfel rerzolvdtoate dificultdiile politice in chip de r/crtscx ntschinn' L'r'iDar intr-o forrnd ceva mai serioasi clent ci sunt 'n'ise. fizicianul-chimist Nernst din llerlin a pretitrs odatd cd PdmAntul ar fi un fel de arsenal plin cu munitie, la care lipsegtedoar chibritul cu care ar putea fi aruncat in aer' Este pe de alt,i parte adevdrat ci, daci tlm putea uni c6te patru nuclee de hidrogen din apa de mare form6ncl cAte eliberatd ar fi atdt de un atom de heliu, atunci enerrgia cu arsenalul nu poate fi privitd mare, incAt comparalia ca clecAt o minimalizare riclicoli." rafionamentenu au fost tleocanrNiels: ,,Ntt, as€:menea dinhe chimie esentialS datd duse pAndla capdt.Diferenta si fizica nucleard este tocmai ci proceselechimice au loc de regulS cu majoritatea tnoleculelor din substatrfarespectivd,clepildd la praful de pu9cb,in timp ce noi in fizica rrucleardnu putem experimenta decAi cu un numdr mic nuclee atclmice.Iar acest lucru nu se va schimba in c1e mai mari' Numdrui mocl esentialnici cu acceleratoarele proceselor care au loc intr-un experiment chimic se raPOrieazi la numdrul proceselordin experimentelenucleare fdcute p.lnd acum cam la fel ca, sd spunem, cliametrul sistemuluinostru planetarla diametrul unei pietre de r6u, 9i aturrcidiferenfanu estePreamare dacdinlocuim piatra dacd am putea de 16u cu o stAncd.Ar fi desigur altce'u'a incdlzi o bucatd cle materie la temperaturi atAt de mari incAt energia particulelor inclividuale si fie suficienta pentru a depdsi fortele de respirrgeredintre nucleele atomateriei atAtde mice 9i daci am putea pistra densitatea prea rare. I)ar pentru inc6t ciocnirile sd nu clervitr.l mare asta ar trebui sd atingem temperaturi de, sd zicem, un temperaturi trlt mai miliard de grade, iar la asemenea existdpereli ai vreunui tip cleincinti in care si inchidem aceastdmaterie; perelii aceia ar fi de mult evaporali." acum insd nici nu a fost vorba Lord Rutherford: ,,PAnd am putea obline energie din proceseleatomice.Fiindcd, ci desi la ciocnirea unui proton sau a unui neutron cu un

nucleu atomic intr-un proces individual este eliberatd energ;ie, pentru ca ur-'ase-enca processd aibd loc trebuie sd se consume mult mai multd ener5;ie. pilcld, energie De necesardpentru accelerarea unui numdr mare de protoni, din care cei mai multi nu ciocnescnimic. Cea mai mare parte clin aceastd energ;ie pierde sub formd de miscare se termicd.Asadar; energeticvorbind, experimenful cu nucleele atomice esteo afacere puri pierdere.Cine vorbegte in despreaplicalii tehniceale energieinucleelor atomicenu gtie ce spune." Am fost apoi in scurt timp cu tolii de aceeagi pdrere, iar nici unul dintre noi nu bdnuia atunci cd, doar cAtiva ani mai IArziu, clescoperirea fisiunii atomice clecdtre Otto Hahn va schimba complet situatia. irr lirristea parcului casei Uohr pitrundea cloar prrtin din nelinistea acelor vremuri. Ne asezam pe o bancd la umbra unor copacibdtr6ni si ne uitam.r- o pali tle vant purta din cAnd in cdnd picdturile ce cddeau clin fAntAna arteziand,iar cAteo picdturd rdmAneaagdtatdde petalele trandafirilor si strdluceala soare. Dupd intoarcerea mea la Leipzig am fdcut calculul promis. Acesta confirmd ipoteza lui Niels cd protoni rapizi provenifi din acceleratoare mai putentice rdmAn in interiorul nucleului-finti 9i pur 9i simplu il incilzesc prirr ciocnire.Cam in acelasitimp au fost cu adevdrat observate experimental procese de acest fel la protoni rapizi din radialia cosmicd. Acelasicalculpdreacd aduce9i argrmente pentru faptul c5, irr primd aproximatie, dacd studiezi structura internd a nucleului atomic, interactiunile puternice ale particulelor individuale puteau fi neglijate. Astfel cd am continuat cercetdrilenoastre la Leipzig irr aceastddirecfie. Carl Friedrich, care in acea vreme era asistentul Lisei Meitner la institutul lui Otto Hahrr din l)ahlem, venea deseori de la Berlin la Leipzig,la seminariile noastre,iar cu ocaziauneia dintre acesteint6lniri ne-a vorbit desprecercetdrile privind procesele lui nucleare din interiorul soarelui si al stelelor.El putea demonstra

270

277

teoretic cd ir-rpartea ceamai fierbinte din interiorul stelelor aveau loc anumite reacfii bine precizateintre nuclee atomice ugoaresi ch energia enormd iradiati permanent de reactii nucleare' steleprovitre in mod evident de la aceste rezultate asemdndtoare9i in America, llethe a publicat ne-am obisnuit cu icleeade a privi steleleca pe nigte uriage cuptoare ntomice,itr careeliberareacleenergiedin nuclenu ele atomice apdreacltrcd ca ul-lProcestehnic controlat, natttral ce aveil loc permanent in atunci ca un fetnomen nu fata ochilor nogtri. Dar cleocatndatd eril vorba despre tehnicd atomici. La seminarul nostnt cle la l,eipzig nu lucram numai atomice'Intre timp se dezvoltaserh in domeniul rrr-rcleelor si ideile despre particulele elermentare, care le avuPe sesemprima dath itr aceanoapte la cabanade schi clin cAnclitrcercasemsi infeleg mai bine natura poiana Steril, t)irac desple existenttrantimateriei lor. ipoteza lui I'air.rl intre timp o parte siguri a stiintei noastre,conclevenise firmati prin multiple erxperimente. $tiam c5 in naturd existd cel putin un proces itr care etrergi.rse tratrsforma in materie. Din errergiede radiatie s€lP()t forma perechi clestuldeclar ci se putea prede electroni-pozitroni.llra gi existenla altor procesede acestfel si incercam supune sd ne inchipuim ce rttl ar putea juca asemeneaProcese de in care particulerelemerntare mare vitezd se ciocneau intre ele. discutii itr acestclomeniu Cel mai apropiat partener c1e la era Hans Euler, care r.,ettise noi ca tAnir student cu nu cAtivaani in urm.i. il .ema.casemrepecle, numai datosaleiesite din colnun, dar 9i prin infdtisarea rith inzestrdrii si Ardta mai clelicat mai sensibildecAtmajolui exterioard. ritatea studenliior, iar pe chipul lui apdrea uneori, mai ales cAnd z6mbea, urma unei suferinle. Avea un chip prelung si ingust, aproape tras,incaclratde bucle blonde, iar in modul lui cle a vorbi se simlea o concentrareintens5, neobisnuitd pentru un om at6t tle t6ndr. Nu era greu de vdzut cd trdia in conditii materiale foarte precare si de

aceeaam fost bucuros c6nd am putut sd-i ofer un post, chiar daci modest, de preparator. Abia dupd mai rnultd in vreme, cAnd cdpdtaseincreclere mine, mi-a mdrturisit intreaga dimensiune a dificultdlilor sale. Pdriniii lui cu greu il puteau ajuta sd-9icontinue stucliile.El insusi era in comunist convins, poate ci 9i iatdl lui ajunsese aceastd motive politice.Euler era logodit situalie dificild tot din cu o tAndrdcare clin cauzaoriginilor ei evreiesti trebuise sd fugd din Gerrnania9i acum locuia iIr Elvetia. Nu putea vorbi decAt cu oroare despre grupul de oameni care preluaseputereapoliticain Cermania din 1933.Dar nu-i fdcea pldcere si vorbeascddespre acestsubiect. Pentru aJ ajuta,l-am invitat in acei ani cle rnulte ori iIr locuinfa mea la masa cle prAnz, iar itr cliscu[iilenoastre arn atins problema emigririi. El ins.i nu se opriseniciodatti in mocl posibilitate, iar eu aveam impresia cd se seriosla aceastd simte prea iegat cle Cermania. Dar nici despre asta nu-i placeasd vor[-rcasca. Asadar, md int6lneam cleseoricu Euler si discutam despre consecinleleposibile ale clescopeririilui Dirac si ale transformdrii energiei in materie. ,,Am inr.'dlatde la Dirac cd o cuanti de lumind care un pe se cleplaseaz.i 16ng.1 nucleu atomic se poate transforma intr-o pereche de particule, 9i anume un electron astade fapt cd 9i urr pozitrorl", a inceput Euler.,,lnseamnd dintr-un electronsi un o cuantd de lumind estecc-nrstituitd pozitron? Atunci cuanta cle lumind ar fi ca un sistem cle steleduble, in careelectrorrulsi pozitronul se invArt unul in jurul celuilalt. Sau este aceastao reprezerrtare falsd?" ,,Nu cred cd o asemeneaimagirre conline prea mult imagine ar trebui sd tragem adevdr.Pentru cd clin aceastd concluziacd masa unei asemenea steleduble nu ar tretrui sd fie mult mai micd decAtsuma maselorcelor doud pdrli din caree compusir.$i nici nu anl putea justifica de ce acest sistem trebuie si se migtein spaliu irrtotdeaunacu rriteza luminii. Ar putea si s.i ajungd in repaus pe undeva." ,,Ce putem spune atunci clesprecuanta cle luminh in acestcontext'?"
ZLJ

272

,,Cuanta de lumind, am putea spune, este compusd virtual clintr-un electron si un pozitron. CuvAtrtul <virfual> ne indicd faptul cd ester.'orbaclespreo posibilitate. Propozifia pe care tocmai am enunfat-o afirmi atunci numai cd cuanta de lumind se poate descompune in anumite experimenteintr-un electronsi un pozitron. Mai mult nu." ,,Dar intr-o ciocnire la mare energiecuanta clelumind s-ar putea descompune in cloi electroni si doi pozitroni. Ati spune ci ln acestcaz cuanta de lumind estecompusd virtual din acestepatru particule?" Cuv6ntul <virtual>, ,,Da, cred cd asa ar fi consecvent. posibilitatea. permite afirmatia cd o cuantd caredesemneazd cle lumind este impusd din'clou.i sau din patru particule. Dou.i posibilitdti cliferite nu se exclud reciproc." afirmatie?';,replica ,,Dar ce mai cAstigdmcu o asemenea Euler. ,,Atunci putem spune numaidecAtcd orice particuld elementard este compusd virtual dintr-un numdr oarecare alte partrculeelementare. de Pentru cd la ciocniri cu energii suficient clemari va apdreadesigur un numdr oarecarecle particule. Dar asta practic nu mai este o afirmatie." ,,Nu, chiar atAt de aleatorii nu sunt nici numdrul, nici felul particulelor. Se pot luarin considerareca clescriere posibild numai aceleconfigurafii de particule care au aceeagi simetrieca particulainiliald.ln ioc de simetrieam putea spune mai exact:proprietate cletransformare fatd de acele operatii care lasdlegile naturii neschimbate. Noi am aflat deja clin mecanicacuanticd faptul cd st.irile stalionareale unui atom sunt caracterizate cle proprietilile lor cle simetrie. La fel ar trebui sd stealucrurile si in cazul particulelor elementare, care sunt gi ele stdri stationare ale materiei." Euler nu era incd absolut mullumit. ,,Ceeace spuneli acum devine prea abstract. fi mai important sd ne imaAr gindm experimente care se petrec altfel decAtcele de pAnd acum, fiindcd de fapt cuantelede lumind sunt constituite

virfual din perechicleparticule.Ar trebui sd presupunem ca cel pulin calitativ putem obline rezultateimportante ciaci ludm un moment in seriosimaginea unui sistem de stele duble si ne intrebdm ce ar rezulta din aceastaconform cu fizica dinainte.l)e pilda, ne-am putea prcocupa de problema interactiunii a doud raze luminoasc gi rre-am putea intreba clacbele, intersect6ndu-sein spaliul vicl, chiar trec fdri nici o piedicd una prin cealaltd,cum s-a presupus p.lnd acum si curn este cerut de vechile ecualii ale lui Maxwell. Dacd intr-una clin razele de lumind se afl5 virtual, ca posibilitate, perechi cle electroni si pozitroni, atunci cealalti razi de lurnini ar putea suferi o imprdstierepe aceste particule.Asadar,ar trebuj sti existe o impr.istiere a luminii pe lumind, o perturbare reciprocd a celor cloud raze luminoase carre putea fi calculatdclin ar teoria lui Dirac si ar putea fi observatasi experimental." ,,Obsenrareaexperimental.i a unui asemelteaproces ciepindedesigur de cAt de mare erste aceasta perturbare reciproci. Dar ar trebr.ri neapirat si calculatiaceastiinteractiune.Poatecd apoi fizicieniiexperimentatori vor gdsi cdi si miiloace s-o demonstrezeexperimental." filozofie a lui ,.ca9i cum,, ,,in fond, gdsescch aceastir pe care o folosim aici este totusi foarte ciudat5. Cuanta de lumirrd se comportd in nrulte experimente,,ca9i cum)) ar fi compusd clintr-un electron si un pozitron. Uneori insd se comportd "ca gi cum)) ar fi compusi clin cloudsau nrai multe astfel de perechi.Aparent intrdm intr-o fizicd complet nedeterminati si vagd.I)ar din teorialui Dirac putem calcuia cu mare precizie probabilitateaca un anunrit eveniment sd aib.l loc, iar experimentelevor trebui sd confirmc rezultalelc." Am incercat sd dezvolt in continuare aceastdfilozofie a lui ,,ca 9i cum": ,,9titi cd fizicienii experimentatori au gdsit de curAnd incd un fel de^particule elementare de greutatemedie numite mezoni. In plus, existdfor.tele tari, caref;n la un loc nucleul atomic 9i cdroratrebuie sd le corespundd nigte particule elementarein sensul dualismului

274

275

undd-corpuscul. Poate cb in general mai existd foarte multe particule elementare,pe carenu le cunoastem pAnd acum din simplul motiv cd au un timp de viafd prea scurt. Putem compara atunci o particulS elementardin spiritul acesteifilozofii a lui "ca gi cumo cu un nucleu atomic sau cu o moleculd, adici putem considera cd lucrurile stau <ca 9i cum> o particuld elementard indivic'lual5 ar fi un ansamblu alcdtuit din multe particule elementare,eventual diferite. Atunci ne putem pune si in acestcaz intrebarea pe care mi-a pus-o lordul Rutherforclde cur6nd la Copenhaga fir legdturd cu nucleele atomice: .,Ce se intAmpld dacd ciocnim o particuld elementardde energiefoarte mare cu o alta? Se va opri ea in interiorul particulei elementare-tintd, pe care acum ne-o imagindm ca pe un ansamblu de particule, va incdlzi acest ansamblu si va duce la evaporarealui sau va treceprin ansamblu lin, fdri a produce schimbdri prea mari?', Acest lucru depincle desigur 9i de intensitateainteracliunii in proceseleindividuale, iar despre acesteanu gtim aproape nimic. Dar poate cd meritd sd ne limit.lm deocamdatd la interacliunile cunoscute 9i sd vedem ce iese de aici." Pe vremea aceeaeram incd cleparte de o adevdratd fizicd a particulelor elementare.Date experimentale nu existau pe afunci decAt din radialia cosmic.i,iar despre experimente sistematicein acestdomeniu nici nu putea fi vorba. Euler dorea sd stie cAt eram de optimist sau de pesimist in legdturd cu acestdomeniu al fizicii atomice 9i spuse: ,,Intreaga imagine a clevenit fdrd indoiald mult mai complicati odatd cu descoperireaantimateriei de cdtre Dirac. O vreme lucrurile ardtau cle parcd intreaga lume putea fi construiti clin trei elementecbnstitutive, gi urlrr*" proton, electron si cuanta de lumind. Era o reprezentare simpli si se putea spera cd lucrurile eserrtiale vor fi intelese curdnd. Acum insd imaginea se tulburd clin ce in ce mai mult. Particula elementardnici nu mai esteelementard, ci este,cel pulin <virfua1>, constructiefoarte como

plicatd. Nu inseamnd oare cd suntem mult mai departe de a inlelege decAtputeam spera inainte?" ,,Nu, nu ag spune cd sunt de acord. Pentru cd imaginea anterioard cu cele trei particule constitutive nici nu era credibild. De ce sd existe trei asemenea entitdti oarecare, clin care una, protonul, este exact de 1 836 de ori mai grea dec6t a doua, electronul. Prin ce se clistinge numirul 1836?De ce sd fie indestructibile aceste entitdfi? Le putem face sd se ciocneascd intre ele cu er-rergii oricAt de mari. Este atunci plauzibil ca duritatea lor interioarb sd depdgeascd orice limitd? Acum, dupi descoperirealui Dirac, lucrurile aratd mult mai rational. Particula elementard este determinatd, ca si stareastalionard a unui atom, de o proprietate de simetrie. Stabilitatea formelor, pe care deja Bohr a pus-o la baza teoriei lui atomice si care, cel pulin in mecanica cuantici, poate fi fundamental inteleasd,esteresponsabildsi pentru existentasi stabilitatea particulelor elementare.Aceste forme se genereazdmereu si mereu la fel, ca atomii chimistilor; iar aceastase clatoreazdfaptului cd simetria faceparte clin chiar legile naturii. Desigur cd suntem incd foarte departe de a putea formula legile naturii care sunt responsabilepenlru structura particulelor elementare.Dar imi pot imagina destul de bine cd clin acestelegi se poate calcula si acestnumdr, 1 836.De fapt, sunt fascinatde ideea cd simetria esteceva mai profuncl decAt particula. Aceasta se potri."'estecu spiritul mecanicii cuantice, aga cum a fost intotdeauna conceputdde llohr. Sepotrivegte9i cu filozofia lui Platon, dar asta nu trebuie acum sd ne preocupe pe noi, ca fizicieni. Sd rdmAnem la ceea ce putem cerceta in mocl nemijlocit. Ar trebui sd calculati imprdgtierealuminii pe lumind, iar eu md voi ocupa cleintrebarrea ccva mai generald referitoarela ce se intAmpli c.ind se ciocnescparticr-rle elementare de energie foarte nlare." L-rlunile urmdtoarene-am linut amAndoi de acestprogram de lucru, iar clin calculelemele rezulta ca insasi interacliunea principald responsabild de dezintegrarea B

276

277

radioactivd putea deveni foarte mare pentru energii inalte, si cd astfel la ciocnirea a doui particule elementare de energie foarte mare ar putea upi.eo multe particule elementare noi. Pentru aceastda9a-numitd€lenerare multipld a particulelor elementareexistauinclicii experimentaleirr razelecosmice,clarnu existau incd,cloveziexperimentale ferme.Abia 20 de ani mai t6rziu asemenea prc,c"se putut au fi observate direct in marile acceleratoare particule. de Euler a calculat impreuna cu un alt stuclent care participa la seminarul nostru, Kockel, imprbstierea luminii pe lumind, si, desi in acest caz clovaclaexperimentali r-r-a putut fi adusd in mod direct, ast.izipractic nu mai existd incloieli cu privire la existentaimprdstierii calculate atunci rlc Eulcr si Kockcl.

74

ACTIUNEA INDIVIDUALA iN vIEzUL CAIASTROFEI POLITICE (7e37-Le47)

Anii dinainteacelui cle-alDoilea Ildzboi Mondial, itr mdsura in care i-am petrecut in Cermania, mi-au pdrut intotdeauna a fi timpul unei nesfdrsite singurdtdli. Itegimul ferm la putere, incAt na!ional-socialist instalaseat6t c-le se nu mai putea fi vorba de o imburrdtitire a situatic.ivenitr,.l din interior. in acelasitimp, tara troastrdse izolase din ce in ce mai mult de restul lumii si se putea simfi clar cum forfele contrare incepeau sd se contureze in strainitate. Industria militard cregteaan de an 9i pdrea a nu rnai fi clecAto problemi cle timp cdnd anume aceste puteri organizate se vor angajaintr-o luptd nemiloasd, care nu mai putea fi atenuatd clenici clinlelegere cle drept international, de nici o convenlie clerdzboi si de nici o relinere se morali. La toate acestea acldugainsitrgurarea indiviin interiorul Cermarriei. lnlelegerea intre duald chiar oameni devenise clificild. Nu se mai putea vorbi liber decAtin cel mai restrAnscerc cleprieteni. Fald de toli ceilalti era folositd o limbi pruclentd,retinuti, caremai mult lume a neincreascundeadecAtcomunica. Viala in aceastd cd derii era insuportabild pentru mine 9i, ir-rlelegAnd la sfArgitul acesteievolulii nu se putea at-ladec.lt o totald catastrof.ipentru Germania, imi devenise neirrdurdtor de limpede cAt de grea era datoria pe care mi-o asumasem in urma vizitei la I'lanck. Astfel, imi amintesc de pildd o dimineata rece 9i cenugie din ianuarie 7937, cind aveam de vAndut pe strdzile din centrul orasului Leipzigbilete pentru ajutorul

279

de iarni. O asemenea activitate fdcea 9i ea parte din compromisurile 9i urnilinlele care trebuiau inclurate in acele vremuri, degi in acelasitimp trebuia si recunogti cd a aduna bani pentru sdraci nu era in fond ceva rdu. in timp ce md duceam de colo colo purtAnd cutia de colectd,md aflam intr-o stare de disperare totald. Nu din cauza gestului de obedienld impus, care mi se pdrea neinsemnat, ci clin cauza absenlei oricdrui sens 9i a oricdrei sperante in tot ce fdceam si in tot ce se intAmpla in ciudata iurul meu. Astfel am intrat inh-o staresufleteasca inspdimAntdtoare. Caselede-a lungul strdzilor inguste 9i imi pdreau foarte inclepdrtate9i aproapeireale,ca 9i cum decAtimaginea ar fi fost deja distruse 9i nu mai rdmdsese lor; oamenii imi pdreau strdvezii, corpurile lor parcd pirdsiserddeja lumea material5si nu mai putea fi recunoscuti Irr decdtstructura lor sufleteascd. spateleacestoraparitii schematicesi a cerului cenugiu simleam o luminozitate intensS. Am observat cb unii oameni erau deosebit de amabili cu mine si imi itrmAnau contributia lor cu o privire carepentru moment md aduceainapoi clin depdrtdri si mi lega strAnsde ei. Dar apoi eram din nou foarte insingurare extremi putea departe 9i simfeam cd aceastd deveni de neinclurat. it-rseara aceleiasizile eram invitat in casa eclitorului I3ricking,la muzicb de camerS.Cu juristul Jacobi cie la UniversitateaLeipzig, careera un excelentviolonist 9i un prieten fidel, si cu amfitrionul ca violoncelist, urma sd cAntdm trioul in sol major de lleethoven, Pe care il cunogteam bine incd din tinerele. In 1920interpretasempartea lentd din acest trio la serbarea de bacalaureat de la Miinchen. De data aceastaimi era fricd de muzicd si de in proasthitr care intalnirca cu olmetri nccurroscufi. st.rrca md aflam, nu md simleam capabil sd fac fald cerinlelor seri,gi eram bucuros sd constatcd invitafii unei asemenea erau doar in numdr mic. Una clintretinereledin auditoriu, care venea pentru prima dati in casa llticking, reugi de distanla la care la prima nclastrddiscutie sd clepdseascd ciudatS.Simteam cum realitatea md aflam in ziua aceea

se apropia din nou de mine, iar partea lentd a trioului a insemnat pentru mine o continuare a cliscutiei cu acea t6ndrd.CAtevaluni mai tArziune-am chshtorit,iar Elisabeth Schumachera impdrf,t cu mine in anii urmdtori, cu mult curaj, toate greutdtile si primejdiile. Astfel am pomit la un nou inceput si ne-am pufut pregiti sd facem fald impreuna furlunii ce se apropia. ln vara anului 1937 an ajuns pentru scurti vreme in zona politicd periculoasd.Aceasta a fost o primi incercare de rezistentd,dar aici voi trecepeste ea, dat fiind cd mulli dintre prietenii mei au avut de indurat incercdri mult mai grele. Harrs Euler era in mod regulat oaspetela noi acasd. Deseorine sfdtuiam impreund asupra problemelor politice pe care le aveam de infruntat. Euler fusese o clatd invitat sd participe la o tabdrd a docenlilor 9i asistentilor national-socialisti, careurma sd aibd loc pentru cAtevazile intr-o localitate mai mica din imprejurimi. L-am sfdtuit sd participe, pentru a nu-si periclita postul de asistent, 9i i-am povestit despretAnirul conducdtorcleorganizafie odatd 9i pe care a tineretului hitlerist caremi se confesase probabil cd il va int6lni acolo. Ar fi putut avea o discutie interesantdcu el. CAnd s-a intors, Euler era miscat si tulburat si ne-a relatatin detaliu experientalui. ,,Componenta umand a unei asenleneatabere este extrem de ciudat6. Desigur cd multi se cluc acolo pentru ca se cere si pentru cd nimeni nu vrea s5-9ipund in pericol serviciul,agacum am fdcut 9i eu. Dar mai existdsi grupul mai mic al celor tineri, din care face parte gi tAndrul conducdtor de organizalie a tineretului hitlerist pomenit de dumneavoa"trA,.ure credecu adevdratin natir'rnal-socialism si este de pdrere cd din el poate apirea ceva bun. Eu stiu insd cAtelucruri ingrozitoare au rezultat deja din migcaresi c6te nenorociri va mai aduce probabil aceastd Germaniei. I'e de altd parte, simt cd unii dintre acesti vor ceva asemdndtorcu ce vreau tirrerinalional-socialigti si eu. $i pentru ei este insuportabild aceast.isocietate

220

221

materialb9i recunoasburghezd rigidd, in carebundstarea terea din exterior sunt consideratecriteriile de valoare cele mai importante. Ei vor sd inlocuiasci aceastd formd, devenitd gdunoasd,cu ceva mai consistent,mai \riu, vor ca relaliile dintre oameni sd devind mai umane, iar toate acestera r.,reauin fond gi eu. incd nu pot pricepe de le ce dintr-o asemeneaincercare trebuie sd rezulte atAta neomenie.Vicl numai cd a9ase int6mpli. Astfel incep sd am indoieli care descompun intreaga imag;ine.Ani de-a rAnclul sperasem cd migcarea comunistd ar putea iegi invingdtoare. Dacd soarta ar fi clecisastfel, atunci sigur ci fericirea gi rrefericireaar fi fost altfel impdrlite intre oameni 9i am fi fdcut multe lucruri mai bine. Dar nu mai stiu sigur daca in acelcaz cantitateatotald de neotnenie vede cd bundvoinla titrerilor nu este ar fi fost mai micd. Ser suficientd pentru asta.In joc intri forie mai putemice, care nu mai pclt fi controlate. Pe de altd parte, r.ispunsul nu poate fi pdstrarea pur si simplu a tot ce a fost, c.ici devenise o formi lipsitd de confinut. I'robabil c.l nici nu ar fi posibil. Ce si ne dorim 9i ce mai putem face acum?" cd ,,.Poate vom avea de asteptatpur si simplu pAnd cAnd vom putea face din nou ceva,iar intre timp trebuie sd menlinem orclineain rnicile domenii itr care avem cle IrdiI", voi fi rdspuns eu. ln 'nara anului 1938norii cenugii ai politicii mondiale deveniserd atdt de clesi,incAt au inceput sd intunece 9i noul meu cdmin. A trebuit sd-mi fac serviciul militar la vAndtorii clemunte la Sonthofentimp cledoua luni, si de mai multe ori am fost pregdtili cu toate armele pentru a fi transportali la granifa cehd.Degi norii s-au mai retras o datd, eram convins cd nu poate fi vorba decAtde o scurtd arnAnare. Spre sfArsitul anului s-a petrecut in stiinla noastri incd La un errenimentneagteptat. unul din seminariilenoastre cu de marli de la Leipzig veni Carl Friedrich clela Berlir-r vestea cd Otto Hahn oblinuse printre altele elementul bariu la bombarclareaunor atomi de uraniu cu neutroni. Aceasta insemna cd nucleul atomului de uraniu fusese

fisurat in cloud pdrfi aproximativ egale,iar noi am incerprrt bineinteles imecliat sd ne punem ir"rtrebarea clacd un asemenea procespuiea fi explicat cu ce gtiam pAni atunci desprenucleeleatomice. Comparasem mai clemultnucleul atomic cu o picdturd de fluid clin protoni si neutroni si Carl Friedriih estimase cu cA1ir,,a it-rurmd prin calcui, ur-ri din datele experimentale,densitateacleenergie,terrsiunera in superficiald si respirrgerea electrostaticd interiorul pic.lturii. Acum constatamspre surprindereanoastri ci, in conformitate cu acelecalcule,procesul atAtde neasteptat al fisiunii nucleareera de fapt plauzibil. La nuclee atomice foarte grele procesul de fisiurre nucleard putea avea loc, cu degajarede energie,de la sine si nu avea nevoie pentru a fi initiat clecdt un mic impuls din afard.Un neutron de nucleu poate initia fisiunea. care ciocnegteun asemenea Pirea ciuclat ci nu ne g6ndiserdm dinainte la aceastb nosibilitate. Acest rationament a condus ins.i spre o alt.l Cele rlou.rpirti ile nucleconcluzic,foartetulburatoarc. ului fisurat nu erau probabil imediat dupd rupere doud formafiuni perfect sferice,cleciconfineau energiein exces, care putea cluce in continuare la o anumitd e."'aporare, unor neutroni de la suprafatd.Poate adicd la eliberarea ch acegtineutroni astfeleliberafiputeau ciocrrialte nuclee de uraniu, pe care s6 lerfisureze la rindul lor si astfel si provoace in final o reacfiein lant. Desigur cd trebuiau si inc.l multe experienleinainte de a considera se efectueze asemenea fantezii drept fizicd adevdratd. Dar chiar si mullimea de posibilitdji ni se pdru fascinantd inspdi9i mAntdtoare. Un an mai tArziu aveam sd fim confruntati in mod direct cu intrebareaprivind posibilitiitile tehnice ale folosirii energieiatomicein masini sau arme nucleare. CAnd o corabie este silitd sd navigheze prin furtund, atunci va fi pregdtita clinainte:hublourile t,or fi inchise ermetic, parArnelevor fi intinse 9i toate pdrtile mobile vor fi legate sau bdtute in cuie, pentru a putea face fald vremii proastecu cel mai mare grad de siguranli. Astfel, in primdvara anului 1939am cdutat Lrentrufamilia mea o casd

222

223

la lard in munti, unde si se poati ascunde solia mea Am gdsit impreund cu copiii cAnd vor fi distruse oragele. casd la Urfel, pe malul sudic al lacului o asemenea Walchen, cam la o sutd de metri deasupra acelui drum pe care pe vremuri, tineri fiind, impreund cu Wolfgang Pauli si Otto Laporte fdcusem aceadrumetie cu bicicletele si discutasem despre teoria cuanticdin timp ce priveam muntele Karwendel. Casa fuseseproprietatea pictorului Lovis Corinth 9i cunogteampriveligtea de pe terasddeja din tablourile lui cu peisaje de la Walchenseepe care le r,,dz,usem prin expozitii. hrcd ceva avea sd se intdmple inainte de rdzboi. Aveam multi prieteni in America 9i am simfit nevoia sd-i mai vdd I)acd o datd. Nu gtiam dacd ne vom reintAlni dupd aceea. voi putea participa 1areconstrucfie,atunci speram ca ei si md ajuie. Astfel, in lunile de vari ale anului 1939am tinut cursuri la universititile din Ann Arbor si Chicago. Cu aceastd ocaziel-am intAlnit pe Fermil, impreund cu care frecventasemca studentiseminariilelui Born la Gottingen.Fermi devenise pentru mulli ani fizicianul cel mai important clin Italia, dar emigraseapoi in America din cauza catastrofei politice care se apropia. VizitAndu-l pe Fermi la el acasd,m-a intrebat dacd nu ar fi mai bine si md mut si eu in America. ,,Ce mai ciutati in Germania? Nu puteti impiedica rdzboiul si va trebui sd faceli lucruri Pe care de fapt nu vreti si le faceli 9i sd rispundeti pentru ele. Dacd suPortAnd acolo toatd mizeria ali putea face ceva bun, atunci a9 mai intelege opliunea dumneavoastrd. Dar probabilitatea e aproape neglijabild. Aici insd puteli avea un
I Enrico Fermi (1901-1954), fizician italian cu remarcabile contribulii at.it in plan experiment;rl, cAt 9i in plan teoretic,,mai ales in teoria cuantici, meCanicastatistici si fizica nuclearS. in 1938 a primit ltremir.rl Nobel pentru cercetirile sale in domeniul radioactivit5lii induse. In 19,12a construit la Chicago primtrl reactor (N. f.) nr.rclear.

nou inceput. Vedeti dumneavoastrd,toatd aceasti tard a fost ridicatd de europeni care au fugit dir-r patria lor pentru cd nu mai voiau si suporte mizeria situatiei de acolo. nici vesnicele certuri si conflicte clintre micile natiuni, asuprirea,eliberarera revolutiile 9i toatd disperareacare si decurg;eclin ele. Pentru cd voiau s.l trdiascd aici, intr-cr tari mare si liberd, fdrd tot balastul trecutului istoric.in Iialia fusesemun om important, dar aici sunt din nou un tAndr fizician, si asta e incclrnparabilrnai frurnos. De ce nu vreji si vd debarasati dumneavoastrdde tot balastul si si sa incepeti din nori? Aici puteti sd faceli fizici brrnd si sd luafi parte la marele avAnt al stiintelor naturii din aceasti !ard. De ce vreti sd renuntnti la aceastdgansd?" ,,Ceeace spuneti pot sd simt si eu atdt de bine, incAt mi-aln spus de mii de ori aceleasi lucruri, iar posibilitatea cie a scilpa clin strdnsoarera Huropei perrtru a r,'eniaici, in acestspafiu larg, mi-a fost o ispit.i permanentd de cAnd am vernitprima dat;i in vizitd acum zece ani. Poate c.i ar fi trebuit sa emigrez atunci. Dar pAnd la urmd ln-am l-rotarAt aclun in jtrrul rncu ull ceic mic de tineri care sd vor si participe la acestelucruri noi in stiinti si care vor pruteamai t"lrziu, dupi r.izboi, impreuni cu altii, s.i f.rcti din nou in Cermania stiinfaibur-rd. Daci i-a9l5saacum pe accgtitineri de izl-reliste, avea senzatiacd ii tridez. Cei a9 tineri pot emigra mult mai grer,r decAtnoi. Ei rru pot gdsi agausor cle lucru ca noi si mi s-ar pirea neclreptsd folosescaccst avantaj pentru mine. Mai am incd speranta c.i r.izboiul r1uva dura prea nrult. inca din timpui crizei clin toamrratrecuti, carril am frlst corrcentrat solrlat, ant ca v.izut ci la noi apruapenimeni nu cloregte rizboiul. Iar c.lnd variegi la ivealStcltalaminciund a asa-zisei politici de pace a Frihrer-ului, imi pot inchipui cd poporul german se va l5muri si se va despdrti de Hitler si de acolitii lui. Dar Lrebuiesd recurrosccb nu putem fi siguri in privirrta asta." Irerrmi continud: ,,Mai existh aici o problemd Ia care ar trebui sd v.i g.lndili.9titi cd procesul fisiunii nuclearedescoperit de Hahn poate fi folosit probabil la generareaunei reactii in lanf. Trebuie sd conthm agadarpe posibilitatea

224

225

folosirii tehnice a energiei atomice la aparirtesau bombe atomice.Aceasidclezvoltaretehnicdva avea lclcprobabil cu mare vitezd in ambeletaberein caz clerdzboi.Fizicicnii atornisti vor fi atunci obligati de concluceriletarilor lor clezvoitare." si participe la aceastd si ,,Il intr-adevdr o posibilitateinspaimAntatoare imi lucruri se pot intAmpla", clau eviclentseamaci asernenea trcbuie sd fi rdspunseu. ,,Din picate, aveti absoluti drepiate ctlrrd vorbiti despre ce va trebui facut si despre rispunderer.Dar ne scutesteernigrareacleele? Deocamclatti arn totugi impresia ferm.l c.i dezvoltarea va nrerge mai incet, chiar c'laciconcluceriletlrilor o vor cere cu mare urgenti, si cd rizboiul se va tcrrminairraitrtecle a se ajutrge la aplicareatehnici a errergieiatomice.Dar si in acestcaz trebuie sd recunosccd nu stiu cum \ra ardta viitrlrul. In-s.i clezvoltririletehniceclureazticleregul.i cAliva ani, iar rizboiul se va termina cu siguranti mai repede." ,,Nrr credeti c.i e posibil ca Hitler sd cigtige rdzboiul?" , mi intrebd Fermi. moclenrese poartd cu ajutorul tehrricii ,,Nu, rbzboaiele cle si, perrtru cd Hitler a izolat Clermatria toate celelalte mari puteri, potenlialul tehrrical pirtii germaneesteincomparabil rnai mic decit cel al probabilei tabere adverse. Aceastdsituatieesteat.it de evidentd,incAt uneori chiar inclrdznescsi sper ci l{itler, cunoscAtrcl situatia, nici tru i9i va asuma riscul de a incepe un rizboi. Dar estemai mult o dorint.i. I)entru ctl Hitler reaclioneaz.iirational si pur si simplu nu va vrea sd vadd realitatea." ,,$i totusi vreti sd vd intoarceliin Cermania?" intrebareami se mai poate pune in felrrl ,,Nu gtiu clacd ista. Clred cd ar trebui sa fim consecventi in cieciziile Fiecareclinfre noi s-a niscut intr-url anume mecliu, rroastre. mocl clea gan.li, iar rlaca intr-un anume spatiu de limbai-si mediu, atrurci nu s-a ciesprins foarte timpuriu de acerst cle cel acolo se dezvolta si poate sd acjioneze mai bine. IntrucAt,din experienlaistoriei,in fiecarelari au lcr mai devretne sau mai tArziu revolulii si rizboaie, fdrd indoialS nu poate fi un sfat rational sd emigrezi de fiecareclati inainte cle

lzbucnrreaunul aselnenea eveniment. Nu pitt emigra cu tolii. Oarnenii trebuie sd invefe sd impiedice catastiofele, atAtc6t este cu putintd, nu sd fugd pur gi simpiu de ele. Aproape ci e de dorit sd se ceardca, dimpotrivd, fiecare sd preia si asupra lui catastrofeledin tara sa, iar aceasti cerir-rfd fi o motivatie in plus pentru a se strddui din ar toate puterile sd impiedice aceacatastrofd.Desigur ca si o asemeneacerinld ar fi nedreapti. Perrtru cd cleseorio persoandsingurd, oric6t s-ar strddui, nu poate facenimic impotriva faptului cd majoritateaoamenilor se angajeazd pe un drum complet gresit si nu se poate cere de la ea ca, neput6nd sd-i opreascdpe ceilalti, sd renunte si la salvareaproprie. Cu asta vreau si spun cd in asemenea cazuri nu existd criterii generaledupd care ne-am puiea cdlduzi. Trebuie si ludm hotdrdrea fiecarepentru sine si nu stim dacd am actionat corectsau incorect.probabil cd si una si alta. Acum cAtivaani am luat hotdr6reasd r.im6n in Cennania - poatecd hotdr6reaera gresitd- dar eu crecl cd nu ar trebui s,o schimb acum. Pentru cd stiam cle pe atunci cd se vor petreceingrozitor de multe nedreptiti si mizerii, a9aincAt nu s-a schimbat nimic din premisele pentru aceastd hotdrAre." ,,Epdcat", spuseFermi, ,,dar poate cd ne revedem clupd razboi." inainte cle a pleca clela New York am mai avut o cliscufie asemdnitoare cu Pegram, fizicianul experimentator de la UniversitateaColumbia careera mai in vArstddecAt mine, avea mai multd experientdsi al cdrui sfat insemna mult perrtru mine. ii eram recunoscdtorpentru bun.ivointa cu care m-a sfatuit si emigrez in America, clar eram si pulin trist cd nu reusisem sd-l conving cle motivele mele. I se pdrea probabil pur si simplu de neinteles ca cineva sd-9idoreascdsd se intoarcd intr-o tard clesprecare era convins cd va pierde razboiul ce avea sa inceapa irr cu rand. Vasul Europa, cu care m-am intors in Germania in primele zile ale lui august 7939, era aproape pustiu, iar

226

227

Fermi aceastaPllstietate sublinia argumetrtele pril 6;1161 mine' si Pegram le folosisertiin disctrtiile cu in a clouajumdtatea lui augustne-am instalatin casa in nou cumpdrati din Urfeld. ClAnd, dirnitreatazilei de de am 1 septernbrier, col'rorAt pe cleai spre postd pentru a a-mi lua coresponcletrfa, venit spre milre patronul hoterru-i aga,cb riizboiul impoluhii Zur Post spr.rndncl: ,,$1iti, lar citrtl vizrt chipul meu trirra Poloniei a inceputl" cotrscliatclr: tru r'5 lrcc6iitidom' ,,lii, inspiirnAntat, aclaugd irr p-,,roi"o,rt, trei sdptarntilli s-a si gitat cu rdzboiul'" zile tnai tirziu anr primit utr orclin cle rnobiChterva ljzare carc, irnpotriva astepttirilor tltele,ntt tnaichema la urltle irni fiicusem servir:irtlmilitar, vArr;itorii dc ntttnt€r, al pclntrll armatlnelll armatei de la ci la crxrratrdamettlul ctt un g-r.ipde alti fiziltni.rreutrli llerlirr.r\cokr arn aflat r:ir, lit sa cieni, trcbr,ria lucrr-'z problcrriaintrt'brrirrfirii tehnice plirnise si el un orclin Clarl Frletiri<:h a energiei atonricr:. in clu rnohilizarerasentilnattlt iar ;r:;tfr--i, perioatia urmds,i Ja arn tLrare, avllt r-lescori Llcrlinprosibilitale-'atte gAnclim \/tr:atisi itrcerc r;tlualte' ttoua ttr.)Aiili"a rJiscrrl;jtn detsprt: si sir gAncluri at.ri'l i'r'r'tlrc,.liferitelel .lttp.,r it-r sii re,-'lau I'ttzttt'tlat, iutr-ttn singtr clialog' rlt tt.li': si rationatrteirte trtla:;tre atul.tci urettriuiui"si ,,A9aclalfaci si tu parte clitr '<Asocialia clesigurte-irigdnclit rnult la ce itvetrl cleiiicrlt itr tlisiunea care-iris-a clat aici", troi li inceput eu cliscu!ia.,,intAi cle iar o clespre fizicti foarteinteresantd, daci r,'orba toateester cle fi vorba r,lccat fizic\, atrtnci cu totii ar fi pace 9i nu ar cle r-re-on-, bucura sti putetm coiabora la o prclblemt'r asetot ce facem este riizboi si rnelreairnportantd. Dar acr-trn poate insr:mna petrtru noi sau pentru allii o primeidie extremi. lrebtrietsh nel gAndim l'oarte atelntiit ce avem cle fdcut." de ,,Ai clreptategi m-am g6ndit si eu la posil"rilitatea obligatie.l'robabil cit tre-amputea a mi elitrelade aceastd per mari clificulttifi,'n'oluntari ft'ont,am putea f6rd cluc-e, prrea n'raipr-rtinprirnejdioase' sd lucrdm la alte aplicalii terhnice, Dar de fapt am ajunsia concluziaca ar h'ebuisi riminem

e pretrtrut--;i aici, sd lucram la problerna urauiului tttcnreii Daca vorba despre un proiect cu posibilitifi extrerne. folosirea tehnica a energiei atomice se ail5 unclevaintr-utr rriitor indepdrtat, atunci nu poate fi ddurritor sd lle ocu'" pdm de acestproiect, pentru caine-ar da chiar si posibiprin toati pericolelor, litateasd conducem,relativ itr afarra fizicienii tirreri cei mai dotati pe car€l perioada rdzboiului, i-am fonnat in ultimii zeceani itr dclrneniul fizit:ii atornice. l)acd insd tehnica atomici hate, ca sd sputr asa, l.t rt9ii, atunci e mai i:ine sd putem avea o influerrli asttpra tlezsau la r,oiaitrtAtnplirii. voltdrii ei, decats-o ldsam altclra Desigur c.i nu gtim cAtiinrp ptttem, ca oatnenj clestiilrta, L)ar clezvoliare. noashe o asemenea s.Ipdstrdm in m6ir"rile intermecliar mai lung in care trebuie sd existe urr stadiu fizicieniisi aibi cu adevirirt controlul asupra sitrraliei." intle Am replicat:,,A9acevanu ar fi posibii decAtc1ac.l pentru armanlent arlartrraserviciileclin comandament"ul tu itrcredet'e.l)ar stii cd tlotrt' tei si noi s-ar cre.io reltrtiec'le cu ull an in urmd am fost interogat clc mai multe ori de clirr bccir"rl Cestapo si imi amintescclt rttaretrepldcerec1e era mdzg.llit cu litcrtr straclaPrinz Altrert, utrclcpe percte groase: <I{espiri aclAncsi linistit.,, A:;a incit eu utrul relalie cle incredere." nu-mi pot inchipiti cl asertttetreta ,,lncredereanu exist;i nicioclati intre trigte sen'icii ci oarecare/ nttmai iutrc oameni.De ce si nu existeitrtr-uir comanclamental arrmatei oameni caresii se apropie cle 9i si noi fdrd prejuc-lecdti care sii fie clispusi sd discute impreun.i cu noi clesprece ar fi rnai birre clefdcut. lu ioncl, este interesul nostru comun." ,,Poate,dar e un joc foarte periculi,'rs." Nivelurile ,,Existi foarte mlrlte niveiuri cieitrcreclere. posibile in cazul cle fa!5 suut poate suficielrte pentru a Dar, de impiedica dezvoltdri din caleafard de ir.rfionale. fizica problernei troastre?" fapt, tu ce crezi clesprt: Am incercat atutrci sb-l confrunt pe Carl lrriedrich cu rezultatelecercetdrilorteoreticeincd fotrrtepror.'izoriipe care le fijcusern it"rprimerlcsdptdrn6rride rhzbtri si carc

228

229

nu puteau ti privite decAt ca un fel de trecerein revist"i al fizicii. a problemei din punctul de "'edere in cd uraniul care se gdsegte naturd nu per,,Pare-se mite inducerea unei reacfii in lant cu neutroni rapizi, a9a cd nu permite nici construireade bombe atomice.Acesta reacliein lani poate e un mare noroc. Pentru o asemene?i 235,pur sau cel pulin multimbofi folositnumai uraniul gdtit, pentru oblinereacdruia,daci estein principiu posibil.i, e nevoie de un efort tehnic imens. S-ar putea sd existe gi alte substanle asemindtoare, care sunt insd cel putin la fel de greu de obtinut. I3ombeatomice de felul dstanu vor exista agadarin perioada urmdtoare, nici la englezi sau americani, nici la noi. Dar dacd se aduce uraniul in inde contactcu o sub-stanld fr6nare,caresi incetineascd tr-un irrterval cletimp scurt treutrotrii rezultati din procesul cle fisiune, adicd sa-i aducd la viteza miscdrii termice, atunci poate ci s-ar porni o reacfiein lan! caresd procluci energie intr-un mocl controlat. Este insd desigur important ca aceasti substanfi de frAnare sd nu capieze neutronii. Asaclar trebuie folosite sub:;tanlecu un coeficient apa obisfoarte rnic c-le absorbjie a neutronilor. De aceea, nu'u'a fi convenabilti.Dar poate cd apa ttrea sau nuiti cirbunele foarte pur, in formi de gratit, surrt cont enabile. trebuie in I)e acerea, perioaclaurmdtoare,lucrurile acestea verificate experimental.Cred cd ne putem concentramai int6i, cu constiintacurata,chiar si fata de cei carene-au insircinat cu acestproiect, asupra reaclieiin lan! intr-un asen-renea cuptor de uraniu, ldsdnclproblema oblirrerii separare uraniului 235pe seamaaltora.Pentru ci aceast.l reugi,nu va da rezultate tehnice de izotopi, chiar daci 'u'a relevantedecAtdupd o perioaddindelungat5." ,,Asadar,fu crezi ci efortul tehnic cle a construi un asemenea cuptor de uraniu, dac.i poate fi con:;truit cu aclevdrat, ar fi mai mic decAtpentru bombele atomice?" a ,,Astami se pare absolut sigur. Separarea doi izotopi grei, cu mase atAt cle apropiate cum sunt uraniul 235 si uraniul 238,9i incd in cantititi de orciinul de mdrime a cel putin cAtevakilograme de uraniu 235,este o problemd

cler tehnic.iuriasi. La cuptorr-rl urarlirt poate ca nu c vort-'a decAtcle oblitrereauraniului tratural chinric Pur, a Hrafitului si a apei grele,in cantitafi c]eordinul c.ltorva tone' Efortul tehriic si inr''estilianecesari s-ar putea si fie in acestcaz mai mici cu un factor 100sau poate chiar 1000' Eu creclde aceeach atAt grupul vostru cle la lJerlin, ditr Institutul Kaiser-Wilhelm, cAt si grupul nostru de lucnr si de la Leipzig trebr"rie se lirniteze la munca cle clemarare a cuptcrrului de uraniu' $i dt:sigur va trebui sd lucr.im in str6nsd colaborare." Carl Friedrich rispunse: ,,Ce spui ttr este foarte clar pentru mirre 9i suni linistitor, mai ales cd lucrarile la cuptorul cleuraniu vor fi folositoaresi clupi rdzboi' Daci va existao tehlricdatomicd civila, atunci probabil cd-siva in avea rlrip;inera cuptorul de uraniu, care va fi apoi fclloetrergetice, sit ca eletnentgenerattlrde energieitr cetrtrtrler scopuri asernipentru motoarelevapoarelorsau pentru ntitoare.Lucrul in anii rizboiului va facepoateca o cchipi cu c1e oameni tineri, cleprin-si tehnica atomici de la incepupetrtru a participa la turile ei, si fie formati profesiclnal tehniceulterioare. ciezvoltarile Daci vrem s.i urm.im aceast,icale,va fi important ca cle pe acunt, in negocierile cu comanclamentul Pcntru armament, si r.orbim nttmai rareori si in treacit clespre posibilitateabombelor atomice. Desigur c.i trebuie sd trvem permanent in vedere si aceast.iposibilitate, fie cloar si pentru a nu fi luati prin surprindere de rezultateieoblinute tab,ir5.Eu g.lsescc.i nici clin punct de veclere in ceralalta istoric nu este plauzibil ca rizboiul cle acum si poatd fi trangat prin inventarea bombelor atomice. Acest rizboi este in it.lt cle mare tn.isurh conclus de forle iralionale, utopice ale tineretului si de resentirnentele de speranJele plin-e cle riutate ale unui strat al generatiei mai vechi, incAt trangareacu ajutorul bombei atomice ar clucesi mai prin intepufn la rezolvareaproblemelor decAttransarea legerealucidd a situatiei sau prin epuizare. Dar vrelnea cledupd rdzboi ar putea fi marcatdde tehnicaatomici si de alte progrese tehnice."

230

237

,,A9adar,nici tu nu intrevezi posibilitatea ca Hitler si cAgtige rdzboiul?" l-am intrebat eu. ,,Sincervorbind, in legdturd cu asta am sentimente contradictorii.Oamenii capabili de jucleci!i politice pe care ii cunosc bine, 9i in primul rAncltatdl meu, nu cred cd Hitler poate cAgtigardzboiul. Tathl meu a fost intotdeauna de pbrere cd Hitler esteun smintit si un infractor cu care luciurile nu pot lua decAt o intorsdturd proastd. in aceastd convingerea lui, tatdl meu nu a avut nicioclatd indoieli. Dar dacd acestaar fi tot adev.irul, atunci succesele de pAni acum ale lui Hitler nu ar fi de inteles. Urr infractor smintit nu reusesteasa ceva. liu cred din 1933 cd criticii cu experientd ai lui Hitler, liberali sau conserr"rgisc dcloc si injeleaga ceva eserrfialla el, vatori, t-',r-r gi anume motivul puterii lui sufletestiasupra oamenilor. Dar nici eu nu-l pricep, ci doar simt aceastdputere. In repetaterinduri a dovedit prin fapte cd previziunile impotriva lui erau false. Poate c.i si acum va putea face lucru." acelagi Am rdspuns: ,,Nu, cel putin nu in cazul in care problema puterii se pune p.lni la capit. Pentru ca potenlialul tehnic-militar al pdrtii engleze gi americaneestc incomparabil mai mare decAtcel gennan. Cel mult ne-am putea sb g6ndi la posibilitateaca tabira cealaltd renunle la ideea de a crea un vid de putere politici in Europa Centrald, din motive politice carear viza un viitor mai indepdrtat. in Dar agresivitateasistemului national-socialist, special in problema rasiald, va bloca probabil asemeneaposibilitAti cle iegire din conflict. Eviclent cd nimeni nu stie cAtde repedese va termina rdzboiul. Poatecd subestimez capacitatea rezistenlda aparatului puterii construit de de Hitler. Dar; in orice caz, in tot ce facem acum trebuie sd ne gArrdim mai ales la vremurile de dupd rdzboi." cd ,,Poate ai clreptate",spuseCarl Friedrich in celedirr urmd. ,,Seprea poate ca in problema astasi md las influentatmai mult de dorinfe decdtde realitate. Cdt de putin ii putem dori lui Hitler victoria, tot atAtcleputin ne putem dori totala lnfrAngerea tirii noastre,cu toate consecinlele

Cu ei inspairnAntbtoare. Hitler, evicieutci lru'u'olnputea comprornis pentru pacc. Dar oricum se va sfArgi, obtine un estesigur cd clepe acum trebuie si pregdtinr reconstruclia cle dupd rdzbot." Lucrdrile experimentale au inceput relatir.'cur6nd la Leipziggi la l3erlin.Eu participamin primul r6nd la mdsurdtorile asupra proprietifilor apei grele, pe care Ie pregdtise foarte minufios Dopel la Leipztg, clar mer6;eamsi la lJerlirrcleseoriperntrua urmdri cercetdrilede la lnstitutul Kaiser-Wilhelmclin Dahlem,la careparticipau,in trfarade Carl Frieclriclr,divergi fosti colaboratori si prieteni, in special Karl Wirtz. Pentru mine a fost o tnare clezam.igireci nu l-am putut convinge pe Hans Euler sd participe la proiectul uracet'a mai niului. Motivele acesfuirefuz hebuie prezentate inceperii ii.boi.tl.ri, cincl eu pe larg. in lunile clinaitrtea eram in America, Euler se imprietenise cu ult cloctorand al mcu. finlanclezulGrdnblom. Crotrblom era uu tdndr cu infdtisarerobustd si sdnitoasi, plin cleviati, optitnist, nutrincl credinta c.i lumea e buni 9i ci se poate infiptui binelc. Ca fiu al utrui mare industrias finlandez,a fost pclate ugor surprins la inceput sd aibd cle-afacecu un comunist se convins cu carre putea intelegeatAtclebine. Dar fiindci pentru el mult mai imporfatrteerau calittifle umane decAt parerile sau principiile, il acceptdpe Euler asa curn era, cu intreaga deschidere si franchete a tinerilor. CAucl a inceput r.izboiul, petrtru Euler a fost o grea loviturd faptrrl cd l{usia comunistd s-a aliat cu Hitler pentru a impdrti Polonia. CAteva luni mai tArziu, cAncltrupele rusegti au atacatFinlanda, Cronblom a fost si el mobilizat la regimentul lui si a trebuit si lupte pentru libertatealdrii sale. Aceste evenirnente l-au transformtrt profund pe Euler. cd Vorbeaputin si -sirnleam se indepirteazi nu uumai cle mine, ci 9i de ceilalti prieteni, cle fapt de toati lumea. Nu fusese mobilizat ptini atutrci, probabil clatorita sdndtdlii lui gubrede. Eu imi iiceam griji ch totusi asta se va intAmpla rnai clevreme sau mai tArziu, si l-atn intrebat intr-b zi daci imi perrnite sd incerc s.i-l propun
LJ J

232

pentru a lucr;l la problema uraniului. Spre surprinderea voluntar itr la mea, rni-a aclrrs cunostinti ci se inrolaser ar.'iatie. Obsen,Anclfari inclcliali cAterarn cle tulburat cle rnotivelecarer decizialui, a inceput si-rni explicein clettrlir-r il ficusera sd ia aceasttihot.lrAre. c.i nu am f.icut asta ca sa ltrpt penfru victorie. - ,,9ti1i In primr.rirind fiindci rru creclin aceasti posibilitate, iar national-soin al doilea rirrd fiindci o victorie a Llermrrnieri fi la fel de inspdim"lntdtoare perrtru mine ca si cialistear Cinismul nestipAnit o victoriea rusiltrrasupraIlinlanclei. cu care cei puternici inctrlci toate principiile pe care le lor, clec]araseriin fata pop'roarelor numai pentru a proimi mai lasi nici o speranta.Desigur fita cleo ocazie,r-ru cd nu m-am inrolat intr-o trupir uncle ar trebui sii uciri unclevretru sti-mi alli oameni. La aviafia de recurroasterre, iac serviciul militar, pot t'i intr-adevir eu impuscat, clar rru trebuie nici si ilnpusc, nici si arullc bclmbe. Din in Dar punctul ista de veclere, totui e.ste agaclar orclrne. in aceasti mare cle lronsens,nici nu ;tiu la ce ar putea cncrgici sen,i si lucrez aici la trplic.lil legatedc folclsirea atomice." carese int6nrpla acurrlnu poate fi opritri ,,Catastrofa de nici unul clintrenoi", aln replicateu.,,Nici cle dumneavoastr.i, r-rici mine. I)ar dupa aceea, r'iata l,a conde tinua, aici si in lt,rsiasi irr America, pestetot. I).ini atunci, multi oameni r,'orclisparea, nevinor,'ati seriosi9i neseriogi, si vinovati. I)ar apoi supravietrritoriivor trelrui sa incercc Nici acealune tru va si construiascri lume mai Lrutrti. o fi ciin cale-afar.iderburri si va trebui sir recunoasterm ci rdzboiul nu a rezolvat aproapenici o problemd. Totugi, anumite gregelivor putea fr evitatesi anumite lucruri se r,'orputea facemai bine. De ce si nu participati la asta?" niminui careisi asumi o asemenea ,,Nu fac un reprc)s datorie. Cine a fost dispus si inainte s.i se adaptezela nedreptdtileexistente a preferatpasii mici si clificiliunei si mari revolutii, acelaisi va veclearesemnareaconfirmatd si va face clupd r.izboi din nou pasi mici si c'lificili, care poate cti pe terrmen luns aclucmai multe imbruratdtiri clec6t
L,)+
10t

oricerevolufie.Darpentru mine lucnrrile aratdaltferlErr . chiar sperasem c.i ideea comunisti va putea irrnoi rJin temelii convietuireaintre oameni. I)e aceea nici rru vreJu ca acum sd am o situalie mai usoari decit nevitrovalii cei multi care sunt sacrificati pe fronturi, in l)olonia, in Finlanda sau in altd parte. Aici, la I,eipzig,r'icl ca unii carepoarrtd insigna partic1rrlui national-sociaIist, deci carc' sunt mai rdspunzitori pentru r.izboi ciec.lt al1ii,s-au scutit de serviciul militar. AcestgAnd irni e absolut insuportabil si incerc, cel putin itr ceeace ma privegte,si r.lrnAn fidcl sperantelor meler. Cine vrea sd transforrne lumera intr-un cuptor cletopit, acelatrebuie si fie si clisprrs se arurrcc si in cuptor. Acerstlucru trebuiersi-l intelegerti." ,,Desigur,aici v.i inleleg fo.rrtebine. Dar ca si r.iminenr la imaginea cuptorului: nu trebuic srl sperr;im rnaterii,r ci topiti, cAndse va soliclifica norr,r'a lua exactfrlrmelc clin pe care ni le-am dorit, pentru ci fortele care intern,inin mod esentialin procesulsolidificirii provin c]irrdorintele tttturor clarnenilrtr, numai clin t.lorirrtelr: nu rroastrc." spcrante, probabil cir si ,,Daci as rnai nutri asr:menea eu as trcti<tna alt fcl . Dar simt cu prca lrtareintensitatc in lipsa clesensa ceeacc se intanrpl.rca sli rnai pot aveacur.,rj pentru viitor. Il fnrrnos insi ci dtrrnnear'oastri pr-rtcti." Nu am rcusits,r-lcottvirrg L,trlt,r. in:curl. lirrr|.r 11.l-, ['e trimis la antrenamente Viena,iar scrisorilclui, calc l;r la ir"rceputerau la fel c1eapdsititare ca si ultirna lroastlii discufie,au clevenitclupi c.ltcvaluni mai relax;rte nrai si libere.L-am intAlnit inci o clati la Viena,unde aveam cie linut o conferintd.Euler m-a invitat sribcnr un pahar cle vin rrou intr-un restaurantsituat sus,clincolode Cirinzing. Nu voia si vorbeascd clespre rizboi. Stitcam ilctrloFril'j11r-l in jos spre oras si brusc un aviorr zburd Ia nunrai citiva metri rleasupra noastri. trrler rljset: era un al'ion clin escadrilalui, iar manevra fuseseun semn cle salut. [,a sfdr;itul lunii mai 1941am mai pritnit o scrisoarecle la Euler clin sudul Europei. Esca.'lril;r care facca parte clirr aveamisiutreadr: a facezbrtruri de recrrnc'rasterer in (lrecia.

235

deasupra Cretei si a Mdrii Egee.Scrisoarea avea un ton in carenu mai gdseaitrecutul sau 'u'iitorul, de'"'oiogielibera ci doar prezentul: ,,Dupd paisprezecezile am uitat aproape complet tot ce e dincr:iode acestsud europeanmagnific. Nici mdcar nu mai gtirn ce zi a sdptdrnAnii este.Locuim in cAtevavile din goiful Eleusis si i6nd nu suntem de serviciu clucem o viatb minunatd la soaresi in valurile albastre.Ne-am cumpdrat o barcd cu vele si ne place mult sa mergem in expedilii din care aducem carne si portocale.Vrem sd rdmAnem aici pentru totdeauna. Nu at,em la dispozilie dec6tputin timp pentru a visa printre vechile coloanede marmurd, clar aici, la poalele munlilor 9i lAngd !drm, aproape cd nu e nici o deosebireintre trecut 9i prezent." C6ndindu-md la schimbdrilepetrecutecu Hans Euler, amintirile mi-au zburatinapoi la discutia avutd cu Niels la Oresund si mi-a 'n'enitiri minte strofa din pclezia lui Schiller pe care mi-o recitaseatunci Niels: DasLaberrs Atrgstarr, uirft siezueg, er Hnt uicht nrchrnLfiit'chtt'tt,ztLsorvclt, Er reitetdt:trrSchicksnl keck, uttgcgetr Tri.f.ft's hauterticltt, trifft es doclt ntorgert, LItrdtrifft (,stttor{etr, /rlsscf so tntsheut, Nochschliit'fan Ne igt'dt'r kbstlichur tlie Zcit.l CAtevasdptdmAnimai tArziu a izbucnit rizboiul cu Ilusia. Din piimul zbor de recunoasterepeste Marea cle Azov a",ionul lui Euler nu s-a mai intors. De atunci nu s-a gasit rrici o urmd, nici a avionului, nici a echipajului. $i prietenul lui Euler, Cronblom, a cdzut pe cAmpul de lupt"i cAtevaluni mai tArziu.

15

DRUMUL CATNUNOUL IXCEPUT (1e41-1e45)

r a , , E l las-acr.rm ' vie tii s paim e, / Nu c unoas t e r r ic i t ea m a , n i c i grija,/ Goneste cilare, m6ndru s.l dea piept cu soarta./ Azi inci nu, ciar m.iine-o va-rrt6lni./ De va fi m6ine, d5-ne timp actrm/ Si sorbim, lacomi, clipa ce-a ramas." (N. f.)

Spre sf6rsitul anului '1941, bazele teoriei fizice pentru folosireatehnicd a energiei atomice erau in cea mai mare parte ldmurite pentru noi, cei din ,,grupul uraniului". Stiam cd se poate construi un reactor c'linurilniu natural si ap.i grea, reactor ce putea procluce ernergie, ch intr-un si astfel cle reactor trebuie sd apara un produs din lanful uraniului 239 care,ca si urarriul235, ar putea fi folosit ca materie explozibilSpentru bombe atomice.La inceput, adicaspre sfArgitulanului 1939, presupusesem, ratir.rni din teoretice, ci poate fi folosit ca rnaterial de frinare si cdrbuneprrr in loc de apa grea. Dar clir"r cauzaunei mtlsurdtori a proprietdlilor cieabsorbtieale c.irbunelui cares-a clovedit eronatd,mdsur.ltoarece fuseseefectuatdintr-un alt institut, foarte reputat, si pe care cle acet:anoi rr-trm mai verificat-o, acest drum a fost curdncl abandonat. Pentru oblinerea uraniului 235 nu cunogteampe atunci nici o metodd caresd fi dus, cu posibrlitdtiletehnicedin Germaniasi cu mijloacele disponibilein conditii clerizboi, la cantitS!i notabile. lntrucdt si materia explozibil.l ciin reactoareputea fi obtinutd in mocl evident numai dur:6 funclionarea timp cleani de zile a unor reactoareuriaie, ne era clar cd pentru constructia bombelor atomice era necesard cheituialatehnicduriasi. IlezumAnd,putem o spune: pe vremea aceeagtiarn cd in principiu se pot construi bombe atomicesi cunosteamsi o metocldrealizabili, dar am estimat cd efortul tehnic necesarestefoarte mare, mai mare dec6ts-a dovedit ulterior a fi. Asa incdt eram
./_5 /

236

in situatia fericitii cle a putea prezentasituatracu toati sincerrtatea,-stiind irr acelasi timp cu certitudine ci in Llcrmanianu se va da orclinul pelrtru a fi incercati in mod -seriosconstrucfia unei bornbe atomice, fiindcti o asemeneacheltuiali tehnicdpentru un scop atAtde inclepdrpentru iat inlr-un'r'iitor nesigur era practicinacceptabild . u c-oncl cerea german t'r avean'r sentimentulcd pariicipam la Cu toate aceste;r si o evolutier stiintifico-tehnicafoarte periculoasai, in speKarl Wirlz, Jensensi cial Carl Friedrich von Werizsricker, Houterrnans €rraucei cu care mA sf;tuiam urreori,incerc.incl si rhspunclem la intrebarea dacd este permis si Imi actioniimasacum ne propuseserdm. aduc aminte de o cliscutieavuti cu Carl Fnecirichin camera mea de la lnstitr"rtr-rl Kaiser-Wilhelmdin Dahlem, ciup.i ce Jensen tocmai plecase. Carl Friec-lrichpoatersa fi inceput cu urmitoaren formulare a intrebirilor: nu cleocamclatd cee,.ce privester bombele atclmice, ,,ir-', periculoasd, pentru cd eforam ajuns irr zona cu aclevdrat tul tehnic pare rnult prea mare. I)ar lucrurile s-ar putea estebirre ca noi sd schimba cu trecereatimpului. Asaclar, lucrim aici in continuare?Si ce vor face colegii nogtri in Arnerica? Se vor apuca si construiasci din rdsputeri bomba atornici?" Am incercat sd imi inchipui ci mi aflu in situatia lor: psihologicaa fizicienilordin America,in spe,,Situatia cial a celor emigrati din Cermania,esteclesigurcomplet cliierit.ide a noastrd.Acolo, ei sunt f.iri incloiali convinsi buni, impotriva celei rele, iar ca lrrptd pentru cauzacera in special emigrantii se vor simti obligali, tocmai fiinclci au fost primiti cu ospitalitatein America, sd-9ifoloseascd toateforlele pentru cauzaAmericii. Dar estebomba atornic5,L-rombd care poate r-rcide cl singuri lovituri sute cu clemii clecivili, o armi ca oricare alta?Itste oare permis sd fie folositd si in cazui ei vechea clar problematica regulti: ..Perntru cauza bunti este permis si se lupte cu toaternijloacele, pentru cauzareanu,'? Esteagaclar permi:

s.i fic constmite bombe atclmicepentnr cauza cea Lrutri, iar pentru cearea nrr?Si tlac.ihotir6m sa acceptamacest mocl clea privi lucrurile, mod carein cursul isitrrit,iomenirii s-a impus clin pdcateltr repetatet rincluri, cine clecide care e cauza bund si carc e cca rcir? llr cazul rle fat;i este clesfulcleusor clevdzut: cauzalrri Hitler si a nationtrl-socialistilor este rea. Dar esier caLlz(t america116 buni clin toatepunctelede Nu estevalabili si arciafirma"'edere? tia ci putem rccunoaste daca o cauzi ester buna saLlrea abia analizAncl alegerea rnijloacelor? (n.ice Desigul aprL)ape bhtalietreblriedrrsasi cu mijktuce rele,dar-oare nu existti totusi o diferenti clegracl,careaciuce argumentepentrtr anunritc mijloace,iar pentru altelenu? ln secrllultrccut s-a irrcercat prin convcntii IintitareafcllosiriimijIotrcelor rerle.Dar acestelimite rru sunt respectate actualul in rdzboi, clup.i cAt se pare, rrici cleI litlcr, nici eleaclversarii lui. Cu toate acestca, presupune ci nici fizicierriiclitr as America nu se vor strdclui clin cale-aft'rr.i proclrrci si bombe atomice. E'u'iclent insti, ar puteit fi imbolcliti si rle tt'atnaca o vorn frrce ." rrr-1i Carl }irierlrichrdspurrse: ai ,,Ar li bine claca putea vorbi clespre toate acestea Niels la Copenhaga. insemna cu Ar foarte rnult pentru mine tlac.l,ciepilcla, Niels ar fi cler parerc ci ceeacc ftrcem noi aici este gresit, c.i ar fi mai binc si renuntim la lucrul asupra uraniului." ln toanrnaanului l9Jl, cAnclcredearn avcam r_lerja ci o inragirresuficient cleclara plivincl posilrilcle ciezvoltiri tehnice, hotdrAtca,la invitatitrAmbasaclci am Clermaniei clitrCoFrenhaga, tin acolo o conferinti stiintificti.[)e sa fapt, voiam sa folosesc prilejul pentru a vorbi crr Niels clespre problema urarriului. Cdl.itoria a avut loc, clac;iirni aduc bine aminte, ir octombrie 1941.l-am f;icut trsadar o vizita lui Niel-s locuinta lui cie1aCarlsberg,clarnu an-r irr aborclat lema pericukrasi clecAt inh-o plirnbarepe careirnr f.icut-oimpreund searain apropiereacaseilui. intruc6t trebuia sd ma tem ch Niels era urmdrit cle autorititile germane,am rrorbit cu cca mai mare pruclenti, perrtru

238

239

ca mai tirziu sd nu pot fi acuzatcd am fdcut o anullit.i afirmalie precisi. Am incercatsd-i sugerezlui Niels cb asta in principiu se pot construi bombe atomice,cd per-rtru estenevoie de o imensd cheltuiaiStehnicdsi cd,in calitate clefizicieni, trebuie s.i ne intrebim desigur dacd esteperproblemd. Din picate, dupi mis si lucrdm la o asemenea posibilitatea cleprirrprimele mele afirmafii vagi ciespre bclmbe atomice, Nierlsa fost atAt cle cipiu cle a cclnstrui bilre partea cea inspdirnAntat,jncAt nu a nttri rerceptiotrat nrai important.l pentru mine clin tclati inforrnafia,si anume Mie mi se pdreaextrenr enorma cheltuial.itehnici necesard. de important cd situafia de fapt d.idea fizicienilor,intr-cr dacd si itrcerce anumitir m.isuri, posibilitateasi cleciclir de bonrbe atomice sau nu. Petrtnt ca iizicienii construclia irr pe prrrteau clreptarp;urnenta fata conducerilor clin tirile lor ci in cursul r.izboiului bombeleatomicenrt mai puteau ii lrrateirr calcul sau cd, dirnpotrivi, cu eforturi extreme fi puterau luate in calcul inci in timpul rirzboiultri.Ambele pdreri puteau fi suslinute cu congtiinta impicata si, ulterioariia rdzboiului a ardtat intr-a,,lcvbr, clesfisurarea erart micar in America"unde conditiileexterioare c.i nici itrcercare clecat aceast.i incomparabil mai favorabile pentru nll irr (lerrnania, bombele ettornice iltt fost gata itrainte tle incheierearizboiului cu Cerntatria. principiu a construirii in-spiimAntatcleposibilitatear-le icleile bombei atonice, Niels ntr ;r rnai rerce:plior"rat srrgerate, si poate ci si incligrlarea lui indrepthtitd provocati cle: cle tmpele gerlnane il impiedica ocupareatarii saler c.itrer sd rnai ia in calcul o itrtelegereiutre fizicieni dincolo cle hotareler tdrilor lor. Pentru mine a fost foarte dureros si era constatcAt cleacl6trc.i izolareaitr carene adusesepolitica tirii noastre pe noi, gennanii, gi sti recunosccd realitatea rizboiului putea intrerupe, fie doar 9i perrtru un timp, n:latii umane vechi de mai multe decenii.Nici cliscufia n-a ulterioar.iclintreNiels si Jensen avut un rezultatmai bun. ir-rciuclaacesfuiinsuccesal misiunii mele la Cclperrhaga, pozitia noaskd, a mermbrilor ,,grupului uraniului" din

Cermania, era in fond destul clesimplS.Conducereatdrii (in decisese iunie 7942)ca lucrul la proiectul unui reactor sd fie continuat numai intr-un caclru restrAns.Nu a fost clrclonatdo incercare cle construire a bombei atclmice. Fizicienii nu aveau nici un motiv sd cear.io revizuire a acestor clecizii. Astfel,munca la proiectuluraniului a devenit, in timpul care a urmat, o pregdtire pentru tehnica atomici pe timp de pace,pentru vremea de clupi incheierea rizboiului, iar in aceast.i calitate a dat roade folositoare,in ciuc-la pustiirilor din ultimii ani clerdzboi. Poate c.i nu e tl intAmplare faptul cd prima centrali atomicd expclrtatdde o firmi germand in strtiindtate,gi anume in Argentina, are un reactorcompus din uraniu natural si api gea, agaculn il plinuiserdm noi in timpul rnizboiului. Cinclurile noastre s: irrdreptar.r agaclarctitre noul inceput de dupi r.izboi.In legiturd cu zrceasta mi-a rimas declsebit r.ie in rnemorie o discutie carem-a acluspencle tru prima oard intr-o relafie rnai strAnsdcu Aclolf Lluterrandtl,carepe vremea acerea lucra ca biochimist la unul dirrtreinstituteleKaiser-Wilhelmclela Dahlem. Luaser.im parte irnprcunti la niste colocvii ce aveau loc regulat pe atunci la Dahlem pe problemc la granittr dintrerbiologie si fizica atomicS,dar un clialogmai strdnsa avut loc intre noi abia irr noaptea de 1 tnartie 1943,cAncl- clupd un atac aerian - a trebuit si mer5;empe jos impreunb clin centrul llerlinului pAni la Dahlern. I)articipaserim amAndoi la o gedintd a Academiei pentru Aviatie, care se tinuse in cl5direa Mitristerului Avia!ici l6ngd piata Potsdam.Scharclin tinuse o prelegere clespreefectelefiziologice ale bombelor moclernesi subliniase faptul cd decesulprin embcllie,carepoate surveni in cazul exploziilor puternice la clistanfdmici prin cregterea bruscd a presiunii aerului este relativ blAncl si
i Aclolf Friedrich (1903,1995), biochimist Johann Br"rtenandt german, ebnr cel pentnr studi i l esal epri vind hor r noniisr : r ir . r iiiir 1939a prirnit PremitrlNobel pentnr chimie. (N. f.)

240

241

alatrtna9i rleclure-ros. C.itre sfdrsitul seclinteise clircluse al ne-am letras cu tolii in acldpostularrtiaeriatr miniscu ptriuri gi sacicu paie, era chiar lerului care,previrzut confortabil. Am cunoscut pentru prima datd un trtac aerian cu adevarat clur. CAtevabombe tru atins claclirea ministerului, am auzit ctun se prabuseaupere! si tat'ane, prin iar un iimp nu am gtiut claci se mai putea trerce culoarul care ieg;raclipclstulin carene af'lamdc lumea se exterioara. Ih"rrninatr-rl intrerupsese imediai tlupa irrlumitratti doar iar ceputr"rl bombarclaurentului, inc.ipercaerra cle sproraclic o lampir de buzunar slabi. La un tnoment o clat cloi agenti sanitari au aclu-s ferneiecare getnea si .r primit primul ajutor. Dacd la irrccput se rnai vorl',eagi clin cAndlu cind, pe misurii ce bomchiar se mai rAclea bele cleveneaumai clesesi se aprrlpiau mai mult, s-a asternut tiicereagi atmosfera a clevenit clin ce itr cc rnai apdsitoare.Dupa cloudexplozii foarte puternice, al ciror suflu s-a sirntit cu toati intetrsitateain pivnila troastrti, se auzi deoclatilclintr-un colt vocealui Otto .Flahn: ,,Dr)mnici el iIr propria lui rnigelul, mai crecle nu nul Scharclin, tcorie." Iar astfelmoralrtl celor prezenfi a fost itt oarecartr m.lsur.i restabilit. Dupi sf6rsitulbombarclamentuluiam reusit saine croirn clrum spre iesire printr-un mornlan i1ebuctiti cle tretur si bare cle metal incloite.Acolo am at,ut parte cle o privelistecunrplitir.I'iata clirrfafa ministerului era luminati in irr rogu de flacarilecarecuprinseser.i trratdlSrgimealor acoperisurile si etajele supericlareale cliclirilor clin jur. pAn.ila parter, iar pe strizi In unele locuri focul ajur-rsese provocate probabil clecanistrt:le se vecleaubdlti arzArrcl, cu fosfor aruncatedin avioane.Piata fremdtade oameni care fugeau spre caselelor, clarera eviderrtcd ntt exisla nici un mijloc de locomotie caresi poati prelua transportul citre suburbii. IJutenar-rdt cu mine arn gdsit clrumul prin culoa9i rcle pe jumdtate blocate spre exterior 9i am hotirdt sa parcurgem pe jos imprreuni, cdt clernult posibil, drumul
., l.)
LAL

cdtre locuintele noastre din F'ichternberg L)ahlem. L,a si inceput nai sperasenr c.i bombardarnentul atinsese numai centrul .ra.s,lui si ldsase i'tacte cartierele cle'ile in carelocuiam. Dar; c.1t vedeai cu ochii, cle-alungul sh.dzri l)otsdarn, kilometri i.tregi, ghirla.cle clerfldcdri sc i.dltau de o parte si de alta a strizii. i'u.ere locuri se vedeau si extinctoarein actiune,dar eforturile lor pdreau mai ciergrabi absurdesi ridicole. Chiar si intr-un ritm cle mers rapicl, trebuia si soco_ tim ci clnrmul cle la piata PotsclampAni Ia Dahlem rre va lrra o ori -si jumitate sau doui, asa cd am avut o dis_ cufie de-siul lu^gd. Nu ciespre c1e sihratiar.izboiului,pentru ci acearsta prea eviclenti ca sd mri fie ner.oic.Jc era ctrmetrtarii,ci despresperantelesi pla'urile pentru vremea de dupi rdzboi. IJutenanclt rni-a pus intrebarea: pirere aveti tlespr" ,.r,-,r"1"c.r in Cermania cle ,,Ce dupti razl-roi se mai poati face stiinta? N4ultei'stitrrte si vor fi clishuse, rnulti oamenide stiirrtdti.errisi r.alorosivor fi cizut in rizboi, iar nevoile generalevor faceca pentru tot mai rnulti oameni alte probleme sd fie rnai urgente decAt sprijinirea stiintei. I)e clc altd parte, reconstruclia cercetirii stiinfificein cermania estetotusi r-rna dirrtrecele mai importarnter prcmise pentru o stabilizarecle ciurati a relatiilor economicede la ncli si perrtru o i'tegrare rezonabilSirr cornunitatea europeand.,, Am r.ispuns: ,,Eu cred ci putem spera ci germanii isi vor aminti reconstructia dupd primul Itdzloi Mo.clial, de la care c..lucrtrrea di.tre stiinld si teh.ic.i, mai ales i. industria chimicd si in cea.ptic6, a aclusco'tributiile cele mai importante. Conationalii nostri vor inlelege asacjar repedeca fdr.i o cercetare stiirrtifici incununat.i de succes nu se mai poate participa la viafa moclerntisi poate cd vor recunoagte,in special in legdturd cu fizica itomici, faptul ci neglijareacercetirii funclamentale actualul in sistem national-socialist corrtribuitsi ea la catastrofd, a sau cel putin a fost un simptom al ei.
/-+J
1ta

a ci sii I)ar tre:brtier rccunosc-- ;rcestmocl c.'lc intelege ]ucrui n ri ajunge. I { ac l a c i n a ra u l u i s e a f-l i rc l e s i g ur n-rai rik r l rl t arl6nc. Ct:ea ce vet,leln aici in fata noastli'l estelcloar sfiir ai s it u l rre ce s ar r ac elui m i t a l a mu rg u l u i z e i l o r, a i tcei t:r filozo fi i a lui " t ot ul s irrt tri tn i c ,) c i i re i a i -a c i z u t nl erel i prad;i poporul gorn-Iar.. C'recljnta ltrtr'-rttr colrclucitt,l, p i nt r-u rr r:rou s i c liher . r t o r c ;rre r.l rtc e o p o ru l g c rma tr pri r, si s uf c r int e i: it r e o l u tn c trra i l ru n d i n c a re s;i fi trr L rt lri co l e car€t,clacit cl*:r r:libera1j ilc rtrice prcsiuni cxttrioat'e :;a11 amurgtrl inhegr tirrlrl ne er1:otrivtric, p,isestr-'hotiirAtciltre Irrnri "** aceasta cr"edinti irrspii irnitr ti torrrt,: pi'etentia d r 9i a bso l u t l t:gat i de c a r t ri s trtrg to tr-rltl i rr te mc l i i . l rl c i l .rl ,' ' c r rit:scre a l it at ea pr it t ir - o i l rrz i r' lg i g a n ti c i s i fa c i rn p i t si bi l ;, o r icr: i n l cl eger c c u it opo a rc l i ' i trtre c a re 9 i c i t c a re ttr:bui ' rri sl tri i i n r. Ir. t rt r s f or t nt r lo i l t' ;tc e te 'i.t rc b a rc l ' ri rrl ri tl c gr' ;rtr, o oar e | o :;i l -.i l c ,r a tu trc i c i i td i l trzi a r' . i t r l'e l u l u rm iit , . r r : si fi rJistnrsii ric reaiit;rtc, fir;i ri-'sf" l'iira milii, preoclrpitriir i:are:sli rlrtr,r stiirrtific;: si reprezilte pe'n1ru troi rttt t-lrr.ttn i la o j u cl e c. r r c nt it i lt t c ir . la :i in ta i c ri ti r:i :i r l tl rn i i s i a trroz-i ti r troirslt.tlirr r:a? N'Iil 5;iitrdcsc asadirr ltriti cr.irilrtl ia latrri; la €rcol-tt)n-lic;i, t:cJttc?tl'r,',' pcrlago,gir:ii a stiintci decit la cLra c r it ic c rp u .a re i t p rtte tn a g te p ta ci t: l ,' i n sp i ri trrl r ; inc lilii ca. l)r:sigur c;i nitrniirttl oanrernilor care se pot itrtr-atltlr-;i: L ()cu p a a ctiv ele s t iit r t i t r tt e s te frre i ) n r;)f(1 . )a r re p rezel -r tantii stiintei att ar,ttt inlotdt:itutra parte in (,lerrnania d,' () nrare rectltrcrastertr,t,'i t'tlt fost ascttlt;lti, iar morlttl lr-'r c le a g i i n cl i ar Lr ut ea inf l rte rn ta c e rc u ri rn rtl t n ra i l a rgi ." l Ju te n a nc lt c or r f ir nr i :,,Ed u c a re a i n s p i ri tu i g A ntl i l ' i r r at io n a i c es t e c les igur L l Il a s p e c t d e c i s i r' , i a r u tta cl i ntrr daiclriile noastre cele:tniri importante dupir rlzbcli va f I s i cre d m m ai m ult s pat i u p e trtru a c e s t tn o d d e r a gtl nrJi in fo n tl , a r " t r ebui c a c les ti s u ra re a tc l e p A trd a c u m a ri zbtr , iului si fi deschis ochii ctarnct'iilorcle la Iroi pentru a velcl.,; renlita tca: creditrta itr conclu c;itor tttt itrl ocu i cste tnir tcri i lr prirne si nu prtate cre;t in niocl magit- o {lezt'olt.rre stiin tifica si tehnici. O privire arutrcatii asuPra globului ptirri;iri t esc, a srrp r a ier it or iilr t r u ri a s e d e ti n trte ti c Sta te l e i " .l l ri tt'

j Anglia si Itusia, iar pe cle altaiparte ersirpra l.iririlrrlrr rninusculin carese afl5 poponrl gcrman pe aceastii Lrlanetti, o asenrerlea privirc trebuia sa fi fost cleajuns pentnr a nu ne aventurain incercarea lntreprinsh acum. l)al nc l'ine greu si gindim logic si lucid. Dcsigur ca nrr nerlipst:sc oamenii irrteligenti, d.rr ca popor aveln tendint.r sii rrr' pierdem in vise, si prefuim falitezia rnar rrrult cJci-at intelectul si si considerirn sentitnentelenrai prufunrle va decAtgAnclurilc.[fe ac€]ea fi in rnocl urgent nc-cesar.J g.lndirea stiintifici sa capete rnai mult respect,iar in situatjar grea clc clr-rpa rizboi acestlucnr ar trebrri :;i si f it: posibil." Mergeam in continuare printre case in flticiili tie-a lungul str;lzii l)otsclarn apoi mai cleparter strarlaI}lin:;i pe cipala,pr: straclaIlinuiui si pe stracla Castelului.Ileseori trebuiasi ocolim Lrirne carc alileau, resturi ale acoperisurilor cale se prlbrrsiserri pe stradi. Se irrtimpla ta dlr.unul si fie barartdiir cauza pericoiului cle explozie. Apoi am iniArziat cinr-lpantoful rnerrr clrepta incerput si neatentie cilcasern intr-o balti cler ard5, pentm c.i clin fosfor.Din fericire,in imecliataapropierc se gdsca o bi'iltoacti ctt apd, in cilre am putut si-i sting. An incercat s.l continui disculia: ,,Noi, gerrnanii, sirntilrrrle:seori log;ica faprteie in clatr: caclrullegilor natu9i -- iar ce avem acum in fata noastri surrt fapte - ca rii p'-'trn lr'l rlt'Corsrl,i(l pt' O ttp.rs,rrc, l'lL'sulrUtrcln c.rrciir fbra tragcre e1c ininrai.Pirerea noastrd este cd nu exist;i libertatc clecAtacolo unclc puten iegi clirracestcorsct, a;adar in impira!i;r lanteziei,in vise, in betia inrlrritisrlrii unei uiopii. Acolo speriirnsti infiiptuirl irr si6rsit absolutui pc careil brinuim si carenerclucentereuspre renlizari clintrecelernai irrirltc, prilclii arte:. de irr IJar nu ne gAnilirn ci a ftrfaptui insearnndtocrniii szite supui presiunii iegititilor. Caci real ester rurmai acellucru carc produce efecte in realitate, iar oilce efect se ltazeazl pe cclnexiunet.r legir:,i a fapte)rrr sau a ginclurilor.

24,+

245

Dar clriar dacti ludm in consitlerare {rceasticnrioasa inclirr.rtie.l nL).rstr.1, germanilor, pentru vis si r-r-risticir, a tot nu irni esteclar clece multi dintre ctlnationaliinogtri gdsescatAt de clezamdgitoare cloaraparent lucicl.ig.insi clireastiintifica.Nu e deloc adevirat ci in stiinti conte;rzii numai p;inclirea logicd 9rintelegerrea aplicareaunor legi 9i imuabile aie naturii. De fapt, ir-rstiintd si in speciaiin naturii, un rol importarrtil joacd fantezia. stiintcrlc Chiiir clacdpentru obtinereafapteior estenevoie de muiti muncri experirnental.i lucidi gi meticuloasi, reusitain orclonareir tuturor faptelor are loc prin patrunclerea interiorui in fenomenelor m ai clegrabd simf i ncln -le clec6t g.lrrclinclu J e I)oatecii irr acestpunct lroi, germanii, avenl o clatonecleosebiti tocrnaipentru cd absoiutul exerciti asupra noastr;i ilr o asenleneit stranie fascinatic. lume.r iarg- moclul de gAnclire pragmatic este foarte rispAnclitsi siinr clin prezeirt si clin istorie - rnl trebuie clecit sd ne gArrclimla imperiile egiptc;ur,ronlan si anglo-saxolr cdt succes poate avea acerst mod rle a g.ineliin tehnicd,in economitr si irr politici. Cu ttrate acesteainsi, in gtiintti si in art;r. la gArrclirera nivelul principiilor, a;ia clrm o cunoasreni in forrnasa ceamai cleshvArsiti clin Crecia anticli,a fosi incr"rnunati si mai mult succes. de Dac.iin (,errnaniaarr fost createoperc stiintifice si artisticecare au schimbat lumea - s.i tre gAndim cle pilclri la Hegel si \4arx, la Planck si Einsteirr,sau in muzic.i la Lleethove,:rr Schtrsi -, Lrert lucrul a fost posibil numai prin aceastirelatiecLr absolutul,pnn gAnclirea r-rivelulprincipiilorpAn;ila ultila tneleconsecinte. Asadar,numai acolouncle tenclintacitrt-, absolut se supune constrSngeriifonnei (in stiintd - gAnclirii logice lucicle,iar in muzicd - regulilor arrnonieisi contr;rpunctului),nurnai acolo,numai in aceast.i tensiune extrermi, acestmocl cie a gAndi isi poate desfd"sura forfa adevdrati. De ir-rclatd distruge forma, drr.rmul clucelar ce haos, asa cum il veclenraici, in fata noastri. $i nu sunt clrspussi glorific acest iraos folosind concepte precull ,,altnurgul zeilor,,siru,.sfiirsituliumii>."

Intre timp, pantoful meu drept incepusesd arcl6clin nou si a fost rrevoie cle cerraefort nu numai pentm a-l stinge, ci -sipentnr a itrdepiirta complet fosiorul. Butenancltcoment.i: ,,Ar fi totusi bine s.i nerocupim cle faptele ce ne sunt clate nemijlocit.Tiebuiesd sperhrnc.i in Cermania de clupir razboi vor existasi politicieni care,printr-o fantezieactionAnrl in limitele faptelor c1ate, creezeclin nou crxrclitii sai cler viati tn.icarparlial suportabilepentru poporul german. Irr ce priveste stiinta, as creclemai clegrabdcd Societatea Kaiser-lVillrelmreprezinti o baza cleponrire relativ Lrunii pentnr reconstructi cercetirii in Clermania. a UniversitatiIe s-au putut sustrage inf-luentelorpolitice mult mai sreu decit Socictatea Kaiser-Wilhelrn. vor trebui a-saclar Ele si facafati unor clificultati mai rnari. Desi aceastiSocietate a trebuit, prin forta imprejurdrilor rizboiului si a participdrii la proiecte cle inarmare, s.i facii anumite compromisuri, totu-si n"rultidir-rtre careactiveazri cadnrl cei ir-r ei au relatii corcliale sa'u,antii str.iinitate,careprecu din tuiesccrlm se cnvine importanta gAncliriiIucic'le critice, si atit in Cermania,cat si in ltirile lor, si carer.or fi clispusi si ne sprijine din toate puterile." vedeti puncte de pomire ,,ln stiinta clurnnearroastri pentru o cooperareinternatjonaldpasnicaclup6 rdzboi?" ,,Fdri indoiald va exista o tehnici atomicii prasnici", am rispuns ell, ,,sianunle fblosiretrenergieiatorniceprin procesulcle fisiutrea urerniului,clescoperit Otto I lahn. cle Ir-rtrucdt putem speracd in acestrizboi o aplicafiepractic6 militard nu va mai juca vreun rol, din cauzacheltuielilor tehnice imense necesarepentru asa ce\/a,putem stl ne imagirrdm fdra probleme si o cooperareinternationald. I'asul decisiv cdtre aceastdtehnic.i atomicd a fost f.icut prin descoperirea Hahn, iar fizicienii atomisti au colrlui lucrat in fond intotdeauna prietenestedincolo clegranitele tdrilor lor."
La/

246

1 t'7

cum \/or ardta lucrurile ,,Da, sigur, va trebui s.1-vedem drrpi sfArsitul rdzboiului. In orice caz trebuie sh fim strAns Kaiser-Wilhelm." uniti, noi cei de la Societatea Cu aceastane-am despartit, deoarece llutenandt se irrdrepta cdtre Dahlem, iar eu cdtreFichtenberg,unde locuiam pentru un timp la pdrintii lui Elisabeth. De putin.i vreme ii adusesemla Berlin pe cei cloi copii mai mari tri mei, ca sd-l felicite pe bunicul lor de ziua lui de nastere, c6terrazile mai l6rziu, asa incAt acum eram ingrijorat nestiind ce se intAmplase cu ei si cu bunicii lor in timpul mea ca tndcar Fichtenberg sd atacului aerian. Sperranta De departe am fi scdpat de distrugere ntl s-a acler.erit. vdzut ci in casa vecind focul cuprinsese aproape totul, si chiar clin acoperisulcaseinoastresevedeau iesind f1dcari. Alerg.lncl in dreptul caseivecinilor, am auzit strigite de ajutor. Dar trebuia sd vicl mai intAi ce s-a int.lmplat cu copiii mei 9i cu bunicii lor. Casanoastr.ifusesegrav afecsuflul explotati, ugile si obloanele fuseserdclistrusec1e ziilor, iar spre marea mea surprinclerearn gisit si casasi pivnila in careera adhpostulantiaeriangoale.Abia in pocl mam.i a soliei mele care,purtAnd am g.isit-ope curajoasa cdrdmizile ce c.icleau,se o casci pentru a se proteja c1e iupta cu fldcdrile.De la ea am aflat cd copiii fuseserdclugi in casa relativ siguri a unoru'ecini, clincolo cle Crddina l3otanicd, cd dormeau acolo linigtili, sub protectiabuni9i cului 9i a proprietarilor,ministrul Schmidt-Ottsi solia lui. La noi acas.i,stingerea incendiului era in cea mai lnare parte incheiati, 9i a fost suficient sd scot cAliva cdpriori din acoperis pentru a fi aproape sigur ci focul nu se va mai intincle. Abia acum m-am inclreptat spre casavecini, de under veneau strigdtelede ajutor.Acoperigulse prabusisein cea erau rdsp6nditeprin grimai mare parte, p;rinzilearz.Ancl din.i, ingreun6nd accesul.Intregul etaj era in fldcdri. La parter am intAlrrit-o pe tAnara femeie care strigasedup.i ajutor 9i mi-a spus ca bbtrAnul ei tatd se mai afla sus, itr pod, incercAndclin risputeri sd se apere cle fl. chrile carer

se apropiau, inconjur6ndu-l clin toate pirlile, cu ajutorul unei g.ilefi pe care o umplea mereu cu ap.i clela un robirret care mai functiona. Casa scdr^ilor era itrsd clejacomplet arsd si nu mai gtia curn ar putea fi salvat. Din fericire, imbrbcasemin lrrul costumului un trening vechi potrivit pentru asemenea imprejurdri, a9aincAt m.i puteam rnisca in voie. Cdldrdnciu-lnd, ajuns lir inallimea podului si arn am vdzut, in spateleulei perdele ciefoc, un birbat bdh6n cu parul alb care se apdra de f'liciri intr-un cerc din ce in ce mai mic, turn6nd aproape in stare de inconstienti api in jurul lui. Dupd un salt prin pereteleclefoc am ajuns in fata lui. O clipi a rimas perplex vazArrcl aparecomci plet pe neagteptate necunoscutirrnegrit clefuningine, un dar a luat imediat pozitia de clrepti,a plrs gdleatala cr parte, s-a aplecatpoliticcts a spus: ,,Numele meu este gi von Enslin. Este foarte c'lrigut clin partea dumneavoastrh ci ne ajutali." Iata clin nctu rrechcai)rusie: clisciplirri, orclinesi cuvinte pu!ine, asa curn o aclmirasemeu intotcleauna. I)entru o clipi mi-a trecut prin minte cli-scutia avut.l cu Niels la stranclul de la ()resunclsi in care Nieis ii comparasepe prusaci cu vikingii; a urrnat acel raport Iaconic al urrui ofiter prusac IuptAnclu-seintr-o situatie fird iesire: ,,Stau aici pentrr-r incleplinirea clatoriei pdni la capdt." Dar nu aveam timp sa mi g6ndescla forfa unor imagini cil.iuzitoare. Aici 9i acum trcbuiasi actiorrez.l)e acelasi drum pe carcvenisem,am reugitsti-laclucpe batrinul clomn in siguran!.i. Citeva s.iptinr6ni mai t.irziu, familia noastrris-a mutat conforrnplanurilor ficute inainte de rizboi, clela Leipzig la Urfeld,l6ngd lacul lValchen.Voitrrnsi ferim copiii pe cAtposibii de haosul atacurilor aerierre. Instihrtul KaiserSi Wilhelm pentru Fizic.l clin l)ahleur a primit insircirrarea sd g.iseascd alt local, mai prrtin prriclitat clerazboiul un aviatic.O fabricdcletextileclirrtr-unordseinurnit l{echingen, din suclul landului Wrirtiemberg, avea destul spatiu clisponibil pentru a ne g.izdui. Asa inc.lt am incefrut sii

248

249

ne lnutim cu toate echipamenteleclerlaborator si cu intreagaechipa la Hechingen. L)in ultimii ani haotici cle razboi nu mi-au rimas in imagini rizlete. tle facparte din fundarlul memorie clecAt per cirres-au constituit nrai t6rziu pirerile mele privitoare le de la problcmelepoliticegt'nerale, aceea voi schitaaici conclei. in cAtevatrdsituri cler celemai placuteale vietii mele la Berlin Dinfre aspectele cle ficeau parter serileasa-numitei,,societati miercuri", clin tleck,ministrul Pclpitz,chirurficeau parte generalul carer von llassel, EduarclSpranat'nbasadontl gul Sauerbrtrch, Schulenburgsi altii. Imr aduc aminte cle o ger, Jesscn, sear.i petrecrttd inrpreruni itr casa lrti Sauerbruch, care clr-rpice ne-a |inut o prelegere stiitrtificti clcspreoperafii chirurgicalepulmonare,ne-a oierit cl masi cle-aclreptrrl princiari petrtru acelevremtrri cleioamete9i lrn vin elxcelent, asaci la siArsituimesei clomnul von Ilassel s-attrcat pc masd si cAtrtacintccc stuclenlesti.Apoi imi amintesc de ultima seali a acestei,,societiticle miercuri" in iulier llanrilck. 19-14, cinrl i-an invitat pe rnembrii ei la catsa in aceea griclina instrtutului in Culesesem clupa-arniaza la caseiIlarnack tre prrsese rrostruzntcrtrd,cotrclucereir lapte si ceva vin, agtrci am putut oferi tlaspeclispozitie lilor mei nrticaro tnasi frugal,i. Apcli eu am vorbit desprt: energia atomicii clin stelesi despre folosircaei tehnicii pe regu)ileimpuse clcsecreptimant, atita cit imi permitear.r tele de serviciu. La cii:;cutiiau participat mai alcs Beck aici incolo lleck a infcle:; nrtmaitlecit cii c1e si Spri'rngcr. trebui au complet revizui te', toate reprezentiirile mi I i tarer iar Spranger a sLrusceeace noi, fizicietrii, presupttltcam fizicii atomice clernai multd vreme, si anume c.i clezvoltarea va aduce cu sine schimbiri in mcldul clea gAnclial oamestrucnilor, schimbdri ce vor ajunge p6n.i in profunzimera turilor sociale si filozrrficc. la I)e clatacle19 iulie am clusprotocolulseclintei locrtinta lui Popitz si am plecat imecliatcu trenul la Mtincherr trehuia si mai merg clttui ort' si apoi la Kochel.l)e acclio

pe jos pentru a ajungela LJrfeld. clrum am intdlnit un Ire soldat care i-si ducea bagajul intr-o roab,i per muntele Kesselin sus. Mi-am pus si eu valiza greain roabd si l_am ajutat la chrat.Solcl,rtrlnri-a po'estit c.i tocmai auzisela racliocd avuseseloc un atentatimpotri'a lui Hitler. Ftitler nu a fost decAtugor ranit, clarla licrlin avca loc o revoltii in conclucereaarmate:i.l--am intrebtrt cu pruclenti ce pdrere avea desprre ace:ste irrtintplari. A ra-sprrns ltrrnrri atdt : ,,Tot ii bine, ci se misc.i cevit.,,l c6teva mai tArziu stiteam la Urfelcli' fata racli,'re r"rluisi auzeam cum generalul lleck cizuse i. Ca-s.Annatei di'stracla l3encller. P.pitz, llassel, schulenbr"rrg Jessc^ si f'sescrd acuzati dc particilrare la cornplot, iar-eu stiar-rr ce insemna asta. Si I{eichr,vein, care mii mai vizitase ilr casaFlarrrackla irrceprutul iulie, era intemnitat. lui Citeva zile mai tArziu am plecert liechi.ge', u.rlc la erra cicjaaclunat. cea mai rnare prartc nrembiilor i.sti_ a futrlui mc'cie la llerlir.I)regatermacolourmitorul exlreriment pe'tru react.rul ato'ric i.tr-o pi'rrita sipa[i irr stinc.i, care olcrea prin pozitia -sain r-rruntc sulr capel;r Ilaigerloch .r bir..i i-ralatuluicli' r,icul orisel pitorersc protectieirnpotri'a atacurilor aerie.e. [)ru rrru rile recu I ate cu bicicletai.tre Hechi'gen ;i llaigcrl.ch, li,u.czile ttira_ nilor, pticlurileuncle ne cluceanr culcgem ciuperci in sti zilele libere, toate acestea erau ia fel cle Lrrezent€: clrrn fuseserti vaiurile irr golful Elerusis pr..t^r Ha.s h,lcr, i.rr .oi toti erarm starcsd uitarn si trec'tul, si viitorul irr 'renle clenrai multe zile. i' apriJre, ca.cl p'mri fructiferi i'cepuseri si infloreasci, r.izboir_rl apropia cle sfArsit.M_am se irrtclescu c.laboratorii mei ca atu.ci cand institutul si membrii lui nu vor mai fi supugi nici unei amenintiri directe sd plec cu bicicleta de Ia Hechingen pentnr a fi alituri cle farnilia mea la Urfeld, c6nd ar.,eau vinii sti trupele strdine.
I ln clialect b a v a r e z i n t e x t r r l o r i g i n a l . ( N . i .)

250

251

La mijlocul lui aprilie ultimele restut'i ale trupelor gertnane se retrigeau sLrreest' Intr-o clup'l-arniazi aru auzit primele ttrncuri lrantuzesti. ln sucl,probabil ci trccttserd deja pc lAngi Hechingen pArrhin dreptul lui Karnni plecdrii rnele sosise. spre muntele l{auhen Alb. Vremera intors Carl Fnech"ichclitrtr-r.rn Cdtre miezul noptii s-a fircut cu biciclettrpAni la Iteutlilrgerl. clrum clerecunoagtere in Ne-am strAtrsapoi petrtru un scurt rdrnas-Lrun ad;iam iar postul antiaerian, c.itreora trei noarpte.i porlrit spre am Urfeld. ClAncl ajuns,in zorii zilei urmdtoare, itr Clamprobabil deja linia frontului ' Ti'ebua metringen, clepdgisem in cAncl sd md feresc de avioauele care insd din c6ncl in zburau la jclasi altitucline. urmdtoareledoui zile ttrn caldtoritmai mult noaptea,tocmai clatoritdacestuipericol, in timp ce pe lutnini ittcercam s.i md oclihnescsi sii gdsescn'tdllcarepentru a m.i intrema. imi amitrtesc cle un deal ldngh Krugzell uncle,Pe o \/reme mitruuatd cu r'oiam s.I md intind si si soarecald, dupd ce m.lncasern, unui tufis. Sub cenrl filrh trici un ntlr clorm 1aaclipclstul se intindeau in fala ochilor mei toati creastaAlpilor, Hochr.'ogel,Madelegabel si toti muntii Pe care cu gaptt: ani in urmd urcasemca vAndtorde munte, iar pulin mai cu jos infloreau ciresii.Primdvara incepusel aclevirat, iar gAnclurilernele?ndreptatespre utr viitor luminos se esiornpau repede,pAnd c6nd,in cele din urm6, anr adormit. ore Cdter,'a mai tArziu am fost trezit cleulr clucluitasernori clesiclc m.indtor tunetului si am'n'iztttridicAndu-se il recunogteram fum dinspre ordselul Mernmirrgen, pe care O in depdrtare. ploaie de bombe fusesearuncatddeasupta cartierului cu caz.irmi. Asadar, mai era rdzlloi, iar eu trebuia si merg mai departe spre est. A treia zi anl ajutrs ShpttimArra la Urfeld si mi-am gdsit familia ner'6timtrtd. pentru sfirsitul r.izboiului. urmitoare am fdcut pregdtirile Geamurile cie la pivrrit.i au fost intarite cu saci clenisip, toate alimentele clecare idcusem rost intr-ttn fel sau altrrl trebuiau duse inauntru. Caseledilr velcinis-au golit pentru cd locuitorii lor fugiserd pe ceiilalt larrn al lactrltri.
1)./_

Iu pdclur"i aflau soldati si unititi SSr.itacitesi mai ales se mali cantitifi clemrrnitie nruncatS, motir., ingrijorare cle pentnr copii. Irr timpul zilei trebuia si ne fcrirn cletot felul ile prirnejclii,iiirrclcii mai trigea din cAncl cAncl, se in iar noptilc crau, in acesttdrAm al nimtinui, pline de o tensirrrre inspiiimintitoare. C.nd, preciatacle;l mai, coloneiul irrnelican l)asha intrat in cas;r noastraimpreund cr_r c6tivrr suldlti pentru a mi Iua priztlnier, erar'ricn r.urinotator eprrizatcJc moarte. caresimte pcntru prima clati elinrrou ferrn sub piciolre. []iirn;rntul In rrlrapteaclintrinte mai ninseseputilr, claritr ziua plec,irii rnelesoarelecleprimivarri strtiiucea un cer albaspe tru irrciris scilcJa si peisajulinziipezit intr-o luminti albai stritlrrr:ito.rrer. intrebai perunul dir"rtre l--anr paztriciitnei ;rrrrr:ricani, c;rreluptase in rnulte pirti ale lumii, claci"r ii lar.:ul nostru clintremunti si rni-a r.ispunsci e cel 1.rlat:e rrr;rifrumo:; colt clelume pe carel-a r'dzut vreoclatd.

1(,

D ESPRE RESPONSABII-ITATEA CERCETAT'OIIULUI (1915-e50) I

Am ajuns ca prizonier, ciupi cett:vaopriri mai scurte la Heiclellrerg, I)aris si irr Belgia,la conacul f-arm I-lall,uncle am stat mai multd vreme irnpreutr.i cu cAtiva prieteni vechi si unii colaboratorimai tineri clin ,,gmpul uraniuIrri". Printre ei se aflau Otto Hahn, Max'u'onl-aue, Walter Weizsacker, Karl Wirtz. DomeCarl Friedrich vc.rn Clerlach, niul lrarm Hall se afli in Anglia, la margirreasatului (lodmanchester,lacirca 25 de mile depirtare de vechea mbri clge. Cunostearnimprcj uri rnil e clin Unir.'ersita Cia te Aici, vizitele mele cle clemult la laboratorul Cavenclish. fizicieni atomisti prizonieri, Otto llalrn in cercul celor zecer se Lrucura in mod firesc de lncreclereafieciruia dirrtre memtrrii nricului nostru grup, prin forla de atracfiece ser din perrsonalitatea si prrincotnportamcntullui sa clegaja calm si ponderat in situatii grele. El era asadtrrcel care negocia cu cei ce ne pizeau, ori de cAte ori era ncccsar. Si de: fapt nu aprirearrdecAt rareori greutdti, pcntru ci ofiterii care r.lspurrderaude noi isi fdceau clatoria cu neobisrruit de mult tact si omenie, astfel ci cirrpdscurt cle timp intre ei si noi se instal.i o relatier acleviratd incredere. Fusesem cloar putin interclgatiin privinta muncii rroastre problema energiei atomice9i simteam o anumiti in contradictieintre interesul minor manifestatpentru munca ntrastri si extrema griji cu car€r eram paziti si feriti de orice corrtactcu lumea extericlari.[,a intrebareamea daci in timpul razborului itr America si Anglia nu se lncrase: la de asermenea problema uraniului, am primit mereu de

la fizicienii americanicare ire interogau cloarr,ispunsul cd acolo iucrurile se petrecrisera aliiel clecatla .oi, cti fizicie^ii au fost i.sirci.afi crr pr.icctc legate cle ciesf. surarearizborului. Acesi lucru s,uir 'eniijlocit plairzibil. pc.tru ci i. tot timpul rilzboiulrrirru api^rsciir rrici 'rr fel clelucriri america.eprivitoare r. fisiurrca rrucreara. irr clupti-amiaza zileiie 6 august 1g1-, Karl Wirtz a venit brusc la rnine sii-rnis;.u11;r tocrnaiauzi.sc raclict c.i la cii a fost aru.catd r Lro'rb;iatornieii.rslr[)r.ora-sului jap.' nez Hiroshinra. i. prirnrrl rnarnent'rrr rru .rm sii crecl,fii.clci eram sigr,rr pe.trr corrst'r.rctia 'rut ca bombel.r atomiceerau ltecesare chcltuieli tehrriceuriase, care ar fi insumat fdrti incloial;rnriliartle cle clolari.Chiar si psihologic mi se prirea'epi.uzibil ca fizicierriiatomisti clirr America,pe carc ii cunostear-n cleLrine, at6t si_si fi inrresfif toate fortele intr-un Ascnlct)r,(t erarn Fruicct si rle acerea mai clegraba i^clinat si-i crecl fizicieniiar'cricarricarr: pc ne interogau cJec;it un crainic cle la rarlio, care poatc pe nu voia clecAt raspAncleasc,j sti vreutl fcl rlc pro1,,.rg.rrrd;. In plus, nti se spusesec.i terrnenul ,,urirniu,, riu'l'lrsese mentionat in acca .stircr. Accastapirea sd arate ca prin cur'6ntul ,,Lrombir atomict-r" uvus"se clet r. fapt itr "eilcre altce'a. De-abiasearii, cil-rcl crai.icul c1e ra.lio a'orbit la desprc uriasa in'estitie terhr-ricii ficuti, a trebuit si accept faptul_ciprogreselefizicii atomice,la carc prrticjp.,..i-, timp de 25 cleani, clusesertl acurnltr moartca a mai nrult dr, tr .srrl.t rnii tlt' tl.rrrrr,rri. rlc Ccl mai afectatera L)tto Hahn, birreintclets. lrisiuneir uraniului era ciescoperirea stiintificricea rnai irnpor_ sa tanta,era reprezenta.se ptrsul decisir; neprevjzu t .lc n inicni, citre tehnica atornica.Iar acestpas ilclusesc urrui intreg oragsi locuitorilorsdi,o;rmcni.einarmati, clintre.nr" ."i mai n-rulti net'i'ovati, o moarte insp;iim6.ttitoare. Hah. s-aretrasadAnctulbur,rtsi irnpresiorr,rt cameralui, iar ir-r noi erarn ingrijorati c.i ar putea si-.si facd vreun rau. Srrb presiuneaevenirnentelor,noi ceilalti am spus firi irrclo_ iali in aceaseardsi'orllc.ecuget.rtc. Abi; a doua zi ar'

254

255

reugit sd ne ordondm g"lndurile si sd cliscutdmin iiniste dcspre cclc intinrplate. din in spat.'le conicului Farm Hiill, o clddire r,'eche o suprafaid de gazon carenu c,lr.imidi ro9ie,se intindea mai era bine irrtretinut.i 9i unde obisnuiam sd jucim fotbal. intre aceasti suprafat.i de gtrzon si ziclul acoperit cleiecleri care despdrfeaclomeniul uncle st.iteamnoi cle gridina vecindse nrai afla trn strat lung de irandafiri, de care se inuriiea in mocl special Gerlach. Potecadin juru) stratului cietranclafirijuca pentru noi, prizonierii,un rol asem.initor cu cel pe careil avea clrumul crucii in nrir-rdsdiscufii serioase tirile metlievale.Era iocul nimerit pentrr.t veste, zilei cleclupi inspiim.lntritoarea in doi. in climineata tte-.rmplimbat acolclin srtssi-n Clarllrrieclrichsi cu nlitter Discu.tia portrit a jos mult timp, reflectAnd discutAncl. si cie la grija p€)care i-o purtam lui Otto Hahn, iar Carl Friedrich e posibil sa fi inceput cu o intrebare dificila. ca ,,Sepoate interlcger C)ttoHahn este clisperatfiinclci lui clescoperirca stiintifici cea mai marc e acunl p.itati [)ar are el claremotive sd se simta cle ticcasti catastrofei. r,'inovatintr-un fel anume? Are mai multe motivc decat oricare clintre noi ceilalti, care am conlucrat la fizica tragcclie, atomicii?Suntem otrregi noi vinovati cleaceast.i vini?" si irr ce constdtlceasti Am incercat sa rdspund: ,,Nu creclcd are sells aici sd chiar dacd suntem intr-un fel folosim cur'dntul <<\'ind>>, oarecareprinsi itr acestlan| cauzal.Otto Hahn si noi toti am luat parte la dezvoltareastiinfelor moclerneale naturii. Aceast.l clezvoltareeste uu Procespentru care omeclecisacum cAteva rrirea - sau cel pulin Europa mai precaut, un proces secole,ori, dacd vrern sd formulim pe care l-a acceptat.$tim din experientd cd acestproces sau spre rdu. Dar eram convilrsipoate duce sprebitrer iar acest lucru line in special de credinta in progres a oclatdcu sporirea cunoagterii, secoiului al XIX-lea - Cd, binele va clomina si cdposibilele consecinterele vor putea fi tirrute sub control. Inainte de descoperirealui Hahn,

nici el, nici vreun altul clintre noi, nu s-a putut g6ncli in mod serios la posibilitatea de a construi bombe atomice, intrucAt fizica de p6nd atunci nu indicase nici un drum i' direcfia aceea. Participareala acestproces de crezvoltare a gtiinlei nu poate fi consideratdo vind.,, Carl Friedrich continud-,,Sevor gdsi acum spirite radi_ cale carevor ceresd rreindepdrtdm in viitor de acestclrum al procesului clezvoltirii stiintifice, pentru cd poate duce la asemenca catastrofc. existalucruri mult mai imporAr tante de fdcut, de naturd sociald,economicd si poliiica. Iar in privinla asta s-ar putea chiar sd aibd dreptite. Dar cine gAndesteastfel uitd cd viata oamenilor in lumea de astdzi sebazeazdin mare parte pe aceastddezvoltare a gtiinlei. Dacd ne-am indepdrta rapid de ldrgirea perma_ nentd a cunoasterii, atunci numirul oamenilor de pe pdmdnt ar trebui reclus drastic ir-rscurt timp. Acest luciu insd nu se poate intAmpla decAtin ut*o ur,,.l,catastrofe asemdndtoare bombei atomice sau chiar mai rele. La aceasta adaugd faptul cunoscut ci stiirrta repre_ se zintd si putere. AtAta timp cAt pe pdmArrt ," .ro, .ir." lupte pentru putere - si cleocamclaii nu se intrevede un sf6rsit al ace-stor lupte - trebuie asaclarluptat 9i pentru cunoastere. Poatecd mult mai tArziu,dacd ar exisiaceva de genul unei corrcluceri planetare,adicd o ordine centrald, sperdm pagnicd,a relatiilor pe planeta noastrd,s_arputea ca tendinta de extindere a stiintei sd slabeascd. Dar nu aceastae acum problema noastrd. Deocamdatd,clezvol_ tareastiinlei faceparte din procesul'iefii omerririi, astfel incAt individul careparticipd la ea nu poate fi fdcut vino_ vat. De aceea,datoria tuturor trebuie sd fie de a conduce acestprocesde dezvoltare sprebine, de a folosi exfinderea gtiinlei numai spre binele oamenilor, dar nu de a impie_ dica dezvoltarea in sine. intrebarea suna deci astfei: ce poate face fiecare in acest sens? Ce obligatii apar aici pentru cel care participb activ la cercetarea stiin-tificd?,, ,,Dacd privim dezvoltarea gtiintei in acest nto,--1. c.t pe un proces istoric de dimensiune mondiald, atunci

256

257

intrebareata amintestede vecheaproblema a rolultri individului in istoria lumii. Desigur, si in acest caz trebuic sd presupunem ci, in fond, indivizii sunt in mare tndsura DacdEinsteinnu ar fi descoperitteoria relaintersanjabili. tivitdtii, ahrnci ea ar fi fost formulati mai devreme sau sau de Lorentz' Dacd mai t6rziu clealfii, poate de Pclitrcar6 Hahn nu ar fi g.isit fisiunelauraniului, atunci Ijermi sau ani mai tArziu' Joliot ar fi ajuns la acestfenomen cAtiva t., ,-r, cred cd minimaliz,lm realizdrileindividuale daca exprimdm lucrurile in felul acesta.De aceea,nu trebuic trasi la rdspundere pentru consecinte persoana individuaii .n.Jfu." pasul decisiv mai mult decAtto! ceilalti, care 9i ei l-ar fi putut face. lndivitlul a fost plasat de istoricdin locul decisiv si si-a indeplinit misiclezvoltarea s-ar putea unea ce i s-a dat, nimic mai mult. In felul acesta aibd ceva mai multd influeirta asupra fcllosirii ulterioare sd a descoperirii lui clec6taltii. $i in fapt Hahn, cle cAteori a fost irrtrebat,inclusiv iu Germania, s-a exprimat numai in sensul aplicdrii fisiurrii uraniului la tehrrica atomicti pagrricdsi mereu s-a Pronuntat si a avertizat impotriva incercdrii de folosiremilitard. Dar asupra dez',ltdrii care a avut loc in America eviderrt cd nu a putui avea trici o influentd." Carl Friedrich isi continud g6ndul: ,,in cazuri cle felui fundamentalS intrc acestatrebuie sd se facd o cleosebire descoperitor 9i inventator. Descoperitorul nu poate in g"t-,"til sti, inainte de descoperire,nimic despre posibile.lc drumul citre apliaplicafii, ba chiar si dupd clescoperire .utiil" practicepoate fi at6t de lung, inc6t predictiile sunt imposibile. De pildd, nici Cah'atri, nici Volta nu si-au puiut inchipui ium ,ra ardta electrotehnicamai tArzitr' Agadar nu puteau fi rbspunzdtori pentru foloasele sau primejcliiledezvoltarii ulterioare.Dar la inventatori lucruiile stau cle regulS altfel. lnventatorul -;i in acestsens folosesctermenul - urmairesteitr orice caz ull atrumit aces scop practic. El trebuie sd fie convins cd atinS;erea reprezitrt,lo valoate, iar el va fi cel rdspurrzdtot. tui -sc-op

pentru inventia lui" Pe cle altd parte, mai ales in cazul inve.tat,rului, devine limpede id nu actioneazdca i.cli, vid, ci la comanclaunei societdtiumane mai vaste. De pildd, inventatorul telefonului stia cd societateaumand gdseacd este de dorit o comunicaremai rapidd. p6nd si inventatorul armelor de foc acfiona la comar-rdaunei puteri rdzboinice, care voia sd-si sporeascdputerea de Iupta.Asadar,pcrsodlta individtrala-nu poatcii incarcati dec6t cu o parte dirr rdspundere.in plus, nebuie spus cd, 9i in acest caz, nici individul, nici societatea umand nu pot cuprinde in totalitate urmdrile in timp ale inventiei. Bundoard, chimist care inventeazdo substantdcu aiu_ un torul cdreia mari culturi agricole pot fi ferite de insecte d.dundtoare putea calcula clinalnte la fel de pulin ca va gi proprietarul sau administratorul pdm6ntului cultivat astfelce urmSri apar in cele rlin urma prin schimbdrile generatein lumea insectelor din zona respectivd.Tot ce se poate cere-uneipersoanein aceste corr.i estesa-sipri_ veasci scopul in toate conexiunile lui si sd nu pericliteze comunitdti largi cle oameni, din lipsd de sciupule, cle dragul intereselor unui mic grrp crute.ore. CeeacL trebuie agadarcerut estein fcl'd doar luarea in considerareatentd si serioasda marilor conexiuni irr carese desfdsoard progre_ sul tehnico-gtiintific.Aceste conexiur-ri trebuie avutJ in vedere si acolo unde nu se suprapun intereselepersonale.,, ,,Dacdfaci astfeldistinctiaintre descoperireii inr,,enhie. uncle plasezi atunci acestnou si ingrozitor .ezultat'ai progresului tehnic care e bomba atomicd?,, ,,Experimenful lrri Hahn cu fisiunea nucleului a fost o descoperire,corrstruireabombei, o inventie. pentru fizicienii atomi-stidin America, cci care au construit bomba, r,a fi agaclar valabil ce am spus adineauri despreinventatori. Ei nu au acfionat ca indir.izi izciali,ci la comanclaexpresd gi clar stabilitd cle la inceput a unei comunitdli om&esti rdzboinice,care trebuia si-si doreascdo intdrire extremd a puterii ei de luptd. Ai spus mai demult cd nici nu_ti poli inchipui, fie si doar din motir,,epsihologice,cd fizicienii

258

259

atomisti americani se pot strddui din rdsputeri sd bombe atonrice.Nici ieri nu ai vrut la inceput construiasc"i realitateabombei atomice.Cum ili explici acum sd crezi in ce s-a intAmplat in Atnerica?" ,,I'robabiici fizicienii de acolo s-au temut cu adevdrat ca la inccputul razbtlitrlrri itr Ce l'manir s-arputea incc-rca bombe atomice. Acest lucru e de infeles, construirea c1e d" pentru cd fisiunea urarriului a fost clescoperitd Y-u\, iar fizica atomici era la noi la un nivel inalt in Cermania, inainte ca mul1i fizicieni valorosi sd fie obligafi, din cauza ci lui Hitler, si emigreze-S-aestimat asaclar pericolul ca bombei atomiceera atat Flitler s5 cdstigerSzboiul datoriti catastrofd a fost de mare, incAt pentru a evita acerast.l indrJpt.i!it si rnijlocul cotrstruirii unei bombe consiclerat atomice proprii. Nu gtirr dacd se poate cu aclevdratargurnai ales dacd ne menta impotriva acestui ralic.rnatnetrt, natioin lagXrelede concetrtrare g6nclim ce s-aintAnrplat razboiului cu Cermania, Dupd terminarea iral-socialiste. probabil ca multi fizicierridin America au fost impotriva arme, clar la acelmclmetrtlrtt mai avcau lolosirii acestei o influenld importantd asuPradeciziilor. Nici pentru asta nu ii putem critica.Nici noi nu am prrfut impiedica lucrunoastrd' rile ingrozitoare pe care le-a cotnis concirtcerea dimensiunile nu este o scuzb, Faptul cI nu le cul-togtearm fiindca am fi putut desigur sh ne straduim mai mult pentru a le afla. Partea groaznicb a acestuiintreg rationament este ca trebuie sd recunoastem cAt de inspdimAntitor de constrdngdtor este. Se poate intelege ci in istoria lumii s-a aplicat mereu principiul: pentru caLlzacea bund este pentru cauza cea permis sd se lupte cu toate mijloacele_, Sau, intr-o formd si mai periculoas.i:scopul scuzh r"u, r-r.r. mijloacele. IJar cum s-ar fi putut formula o obieclie la acestrafionament?" Carl Friedrich rdspunse: ,,Am spus aclineauri cd se poate cere inventatorului s.i-siprivetrscdscopul urmdrit a ir"'*urou conexiuner Progresului tehnic pe pdmAnt' Si

vedem ce rezultd clacdurrnirim acestgAncl Dupd ase. menea catastrofe,in primul moment se fac socoteli cam grosolane. Se spune de pildd cd prin folosirea bombei atomice rizboiul s-a terminat mai repecle.Poatecd numdrul victimelor ar fi fost in total mai mare dacd rdzboir_rl ar fi fost ldsat sd se incheie incet, fdrd acestearme. Cred cd ieri-sear.iai pomenit 9i tu acestargument. Asemenea socoteli sunt insd insuficiente, fiindcd urmdrile politice tArzii ale catastrofeinu sunt cunoscute, Este posibil ca frustrareacare s-a ndscut si aducd mai t6rziu alte rdzboaie carevor cere9i mai multe sacrificii?Vor apdreaschimbdri in structurile de putere datorate acestorarme, schimbdri care la rAndul lor vor trebui din nou revizuite cu prelul unor mari sacrificii atunci cAnd toate marile puteri vor dispune de acestearrne?Nirneni nu poate calcula dinairrte asemenea urmdri si de aceeaeu nu pot fi de acord cu acest tip de argumente. As dori mai degraba sd pomim cle la cealaltd afirmatie,clerspre am mai vorbit cu alte ocazii: care mai intAi alegerea mijloacelorhotdrdstedacdo cauzde bund sau rea.Afirmafa nu ar putea fi valabilSsi in acestcaz?" Am incercat si dezvolt acestgdnd mai in detaliu: ,,Progresul stiintifico-tehnic va face f.ird incloiald ca entitdtile politice independerrtede pe planeta noastri si clevind din ce in ce mai mari, numdrul lor s.i scacldclin ce in ce mai mult, iar in cele din urmd se va tinde cdtre o ordine centralizatd a relatiilor despre care nlr putern clecAt spera cd ldsa incd loc suficient pentru libertateaindividului si 'u,a a fiecaruipopor in p.rrte Cl cit,zvoltare accasta . irr rlirecfie mi se pare inevitabiid 9i intrebarea care rdmAne este de fapt numai dacb pe drumul p6n.i la starea orclonat.i finald trebuie sh mai aibd loc multe catastrofe. Putem deci porni de la premisa cd putinele mari puteri care mai rdm6n dupd acestrdzboi vor itrcercasd-si extind.i cit de mult posibil sfera de influenfi. Acest lucru nu se poate de fapt intAmpla dec.ltprin coalitii, carese formeazdprir-r interesecomulle, structuri socialeinrudite, viziurri comunc asupra lumii sau chiar si prin presiuni economice si

260

261

politice. Acolo uncle, irr afara zonei de influenti nemijiocitd a unei mari puteri, grupari mai slabe vor fi ameninlate sau oprimaie de grupdri mai puternice, r'a fi evident ci marea putere ii va sprijini pe cei mai slabi, oentru a modifica echilibrul itr favoareacelor mai slabi, mai iar astfel.in cele din urmd, pentru a dobAr-rc1i multi influenld. in acestfel trebuie tlesigur interpretatd9i intervenfia Americii in cele doud rdzboaiemondiale. As presue pune agadarcd aceasta clirecliaevoluliei ce va urma si motiv pentru care ar trebui sd md opun nu vdd nici un acesteievolutii. Este evident ci marile puteri care vor politicd expansionistdvor fi acuzatede duce o asemenea imperialism. Dar mai ales in acest purrct mi se pare deiisiv; alegereamijloacelor. Unei mari puteri carei9i face simtit.i influenta doar cu mare grijh, folosind cle regula numai mijloaceeconomicesi de politici culturalh, gi care evitd cdt mai mult posibil intervenlia cu forla brutd in viala interioard a popoarelor respective, i se va putea aduce in mult mai micd mdsurd acest repros cle impeforta. Structurile rialism dec6t unei puteri care folc'rsegte de ordine din zona de influen|5 a unei mari puteri care vor fi recunoscute dec6tmijloace acceptabile nu folosegte model pentru structurile din viitoarea orcline globala ca a lumii. Ei bine, tocmai StateleUrrite ale Americii au fost privite clemulli drept un loc al libertdtii, un loc unde indiviclul se poate dezvolta liber cel mai u9or.Faptul ch in America fiecareopinie poate fi exprimath liber, ci inifiativa individuald estede multe ori mai importantd decAtstructurile statului, cd se line seama de fiecareindivid, c.i, de pild5, prizonierii de rdzboi sunt tratali mai bine dec6t in alte gi iAri, toate acestea altele au trezit in mulli speranla ci structura internd a Americii ar putea fi ceva de genul unui model pentru viitoarea structurd internd a lumii. L'a cei speran!5 ar fi trebuit sd se gAndeascd care au aceastd hotdrAt si arunce asuPraJaponiei o bombd atomicd. Mi speran!5a primit o mare loviturd in urma tem ch aceastd
LOL

folosirii bombei atomice. Alte mari puteri, aflate irr concurerrti cu ea, ii vrrr reprosa acum Americii imperialismul cu toati vigoarea,iar aruncarea bombei atomice va spori puterea lor de convingere. Ji'rmai fiinclcdbomba atomici nu mai era in mod evident necesard pentru cAstigareardzboiului, folosirea va fi inteleasa o simpld ei ca demonstratie cle forti si este dificil de vdzut cum, clin aceastd situafie, poate fi gdsit un clrum spre o ordine libera si democraticda lumii." Carl Friedrich repetd: ,,Prin urmare suslii ci posibilitatea tehnic.i a bombei artomicear fi trebuit pusd in contextulmarii conexiuni,ca parte a clezvoltarii globale shintifico-tchrrice, irr cel.'.iirr urm;r va rluceincvitabil carc la o ordine globald pe pdmAnt. Atunci s-ar fi intele-scd folosireabomberiintr-un rnornent in carre victoria ir-rrdzboi era de fapt cleja decisd reprezir-rti o revernirela epoca luptelor pentru putere intre statelenationale, ducAnclla irrclepirtarea cle scopul unei ordini globale liberal-democratice a lumii, fiitrdcd sldbestetocmai increcierea in cauza buna a Americii si face misiunea Americii necredibil.i. Existenlain sine a bombei atomicenu estein acest caz o nenorocire, pentru cd va concentra inclependenta politicd deplind numai in rAndul acelormari puteri cu o forfi economicduriatsS. Statelemai mici I'lu vor mai putea aveadecdto indepenclentd limitatd. Dar aceasta renuntare nu trebuie sd insemne o limitare a libertdtii inclivic-luale si poate fi acceptat.i pret pentru o imbun.it.itire generald ca .r conditiilor de viata. Dar cdnd vorbim astfelne inclepartammereu de intrebareanoastri propriu-zisd. Voiam doar si gtim cum trebuie sd se comporte o persoandprinsd in tumultul unei omeniri marcate cle idei contradictorii, supuse pasiunilor si obsesiilorei, si totusi interesatdde progresul tehnic. Despre aceastdproblemd nu am aflat incd prea multe." ,,Oricum, am infelescd pentru o persoandconfruntatd cu o problemd importanta lep;atdcle progresul stiintific sau tehnic nu e suficientsd se 96ndeascinumai la aceastd

263

problemf,", am incercateu sd replic. ,,Eatrebuie sd vadd iezolvarea aceleiprobleme ca parte a rurei mari dezvoltdri, cu care in mod evident este de acord, din moment probleme. Aceastd persoandva ce lucreazd la asemenea ajunge mai ugor la deciziile bune clacdse va gAnclisi la conexiunile generale." ,,Aceastaar insemna probabil cd trebuie sd facdeforturi pentru a stabili legdfuri cu viafa publicd, pentru a cdpita influerrldasupra administratieistatului,dacdvrea nu numai ci sd gAndeascd, sd si infdptuiascd binele. Dar poate cd Aceasta e in acord legbturi sunt chiar bfure-venite. aseme'r1ea pe cu dezvoltarea p;enerald care am incercat sd ne-o inchipuim inainte. in misura in care progresul stiintific 9i tehnic devine important pentru toatd lumea, s-ar putea si gi sporeascd influenta purtdtorilor acestuiprogres asuPra vietii publice. Evident, nu putem PresuPunecd fizicienii si tehnicienii ar lua decizii politice mai bune decAtpoliticienii, dar ei au invdlat mai bine, in cursul activitdlii lor obiecti"',factual si - ceeace este gtiintifice,sd g6ndeascd - in gensliuni mari. Ar putea aduce cel mai important astfel in munca politicienilor un element constructiv de precizie logicd, de privire largd 9i de incoruptibilitate factuald, care ar fi foarte folositor in aceastdmuncd. Dacd astfel,nu putem sd nu reprosdm fizicienilor insd gAr-rdim atomisti cd nu s-au strdduit indeajuns si obtind influenJi politicd 9i cb au ldsat din mAnd prea devreme decizia de folosire a bombei atomice. Fiinclcdnu md pot incloi cd ei negative ale lanau inleles imediat caresunt consecinlele sdrii bombei atomice." ,,Nu stiu dacd avem voie sd pronuntdm in acest caz privinld noi am cuvAntul (repros>.I'robabil cd in aceastd a'r'utpur si simplu mai mult noroc decAtprietenii nostri de clincolode ocean." Prizonieratul nostru s-a incheiat in ianuarie 1946 si ne-am intors cu totii in Germania. Cu aceastaa inceput reconstrucfia spre carene indreptaserdm noi o mare parte din gAnduri incti din 1933gi care se va dovedi totusi mai

dificild decAtne apdruse nouh in sperantele9i dorintele noastre. lnt6i cle toate era vorba despre micul cerc din institutul meu stiintific. SocietateaKaiser-Wilhelm nu putea fi refdcutd in vecheaformd la Berlin, pe de o parte fiindcd viitorul politic al oraguiui Berlin era incert, pe de alta fiindcd numele ei, amintir-rdde impArat ca simbol national,nu era acceptat armatelede ocupalie.Armata de de ocupalie britanicd ne-a permis sd incepem reorganizarea institutelor stiinJifice la Gottingen, in clddirile fostei institutii de cercetdriaerodinamice.Asadar ne-am mutat la Cottingen, unde cu doud deceniiin urmi il crrnoscusempe Niels Bohr,iar apoi sfudiasemcu Bom si Courant. $i Max Planck, intre timp in vArstd cleaproape 90 de ani, fusesesalvat la Cottirrgen spre sfdrgitul rdzboiului si se str.iduia impreund cu noi s.i creezeo organizatie nou.i, care sd supervizeze institute de cercetare vechi si noi, ca o continuare a SocietdtiiKaiser-Wilhelm. Am avut norocul sd pot inchiria, impreund cu familia mea, o casi in imediata vecindtate a locuirrlei lui Plarrck,astfel cd deseori stdteam de vorbd cu el in fala garclului grddinii casei noastre si venea din cAnd in c6nd la noi seara,la muzic.i de camerd. irr acei ani s-au fdcut clesigur mari eforturi pentru asigurareacondiliilor elementare de viald sau, la instifut, pentru obfinereacelor mai simple aparate.Dar a fost o epocd fericiti. Nu se mai spunea, ca in anteriorii doisprezece anin cd cutare sau cutare lucru mai este incd posibil, ci ch estedir-r nou posibil, iar aproapelund clehurd se puteau simli progresele,atAt in munca gtiinjificd, cAt 9i in viafa particulard, progrese obtinuie printr-o colaborare plind de incredere9i bucurie. Sprijirrul pe diverse planuri obfinut de la reprezentaltii armatelor de ocupatie a dus nu numai Ia usurarea activitdtii noastre ciin punct de vedere material; el ne-a clatposibilitatea s.i simtim cd facem parte dintr-o comunitate mai mare care dorea, cu bund-credintS,sd construiasciio lume noud, o lume

264

265

cilduzitd de plar-ruri rafionale pentru viitor si nu de tristetea unui trecut drstrus. Aceastdtrecerede la structurile de gArrdireale trecutuiui spre cele ale unui viitor sperat mi-a apdrut limpecle in timpul a doud discutii al cdror continut va fi reclataici p" r.rtt. Una dintre ele a avut loc la prima mea intAlnire de dupi rizboi cu Niels la Copenhaga.Motivul exterior absurd si va fi relatat aici numai pentru a era destul c1e in zugrdvi atmosferaviefii la Clottir"rgen aceleluni ale verii anului 7947. Serviciile secretebritanice primiserii cle la o sursd necunoscutaclenoi infclrmalia cd asupra mea 9i asupra lui C)ttoHahn ar ti fost pldnuit un atentatdin partea rugilor. Urma si fim ripiti cleniste agenti 9i transportaii cu forja in zona de ocupalie rusd, care se afla la nunlai cAfivakilometri. CAnclsen'iciile englezeau avut suficiente motive sd presupund c.l agentii straini sosiserddeia in Cottingen, Hahn 9i cu mine am fost evacuali in vitezi din Gotiingen, mai intAi la Herford, in apropierca ccl'ltrului administralieizonei de ocupatiebritanice.Acolo urmau s.i fie cuplate pentru am aflat cd zilele de agteptare mine cu o vizitd ia Copenhaga,la Niels llohr. Ilonald Fra-se, care in calitatea sa de ofiter englez se ocupa de noi la Gottingen in modul cel mai prietenos,voia sd cliscutecu Bohr si cu mine incb o dati despre r,'izitamea la CopenAm zburat cu un at'ion militar haga din octombrie 19i11. de la llr.ickenburgla Copenhaga,iar cle la aerobritanic port o magind ne-a adus la casa lui Ilohr de la Tisr,'ilcle. Acolo am stat din nou in fata aceluiagi gemineu unde filozofaserdm de atAteaori clespretcoria cuatntic.i ne-ant 9i poteci inguste de nisip prin pidure plimbat pe aceleagi de-a lungul cirora alergaser.imcu 20 de ani in urmd cu copiii lui Bohr de mAnd spre strand. Dar, cAnd am incercat sdieconstituim discutia din toamna anului 1947,amobservat cd amintirile pdreau si ne fi indepdrtat mult unul de altul. Eu eram convins cd incepusem discufia despre terma criticd cu ocazia plimbhrii nocturne pe aleea Pile, in timp ce Niels afirma cu certitudine cb a avut loc in camera sa

c-le lucru de la Carlsberg.Niels i9i aclucea bine aminte de spaima ce il cuprinseseatulci, spaimd generatd de afirmatiile mele mult prea prudente, dar nu mai gtia ca vorbisem si despre cheltuiala tehnicd enormd si despre intrebarea legatd de ce ar trebui sh facafizicienii irr aceista situatie.Curdnd am avut am6ndoi senzatiacI era mai bine sd nu continudm si trezim fantomele trecutului. Tema convorbirii a fost din nou progresul fizicii, ca pe vremea vacantei noastre din lJavaria,in poiana Steile Alm, iar gAndurile noastres-au indreptat clinspre trecut cdtreviitor. Niels tocmai primise de la l,owell, din Anglia, niste imagini fotografice cu urmele traiectoriilor unor particule elementare, carele consideraparticule de un pe tip nou, incd necunoscut.Era vorba despre clescoperirea asa-numitilormczorrj r, carc de alunci incoact'au jucat ul rol important in fizica particulelor elementare. Asadar am irrceput sd vorbim de relatiile ce ar putea exista intre acesteparticule si fortele din nucleele atomice. Si intrucAt timpul de viatd al noilor particule phrea a fi mai scurt decAtal tuturor particulelor elementarecunoscutepAnd atunci,am pus problema posibilitdtii existenteia numeroase alte tipuri de asemenea parLicule, caresesustrbseserd observatiei pArrain acel moment numai pentru cd au un timp de viatb si mai scurt. Astfel, vedeam in fata rroastri uir domeniu intreg de cercetareinteresantdcdreia sd ne dedic.im cu forfe proaspete,impreund cu cercetitorii tineri, pentru mulli ani de atunciincolo. Doream sd atacastfelcie probleme 9i in institutul meu nou infiintat de la Giittingen. CAnd m-am intors la Gdttingen am af-lat la Elisabeth de cd acolo avuseseloc intr-adevdr ceva de genul unui atac impotriva mea. Doi muncitori portuari de la Hamburg fuseserdarestaf intr-o noapte in fala caseimele 9i m.irturisiseri cd le fusese promisd o mare sumd de bani dacd reugeau sd md clucd la o masind parcatd in apropiere. Toatd aceastdaventurd mi s-a pdrut prea prost pregdtitd pentru a fi credibild gi abia o jumdtate de an mai tArziu Serviciileenglezeau dezlegatmisterul. Urr bdrbat clestul

266

267

de ciudat, impor'drat de trecutul sdu nalional-socialist, din care cauzdnu putea gdsi clelucru, Pusesela cale toatd povesteapentru a obtine astfel de lucru Ia Serwiciilesecrete britanice. El ii tocmise pe cei doi murrcitori portuari, dar in acelasitimp tot el raportase prezenla acestoraServiciului secretbritanic. La inceput planul lui a avut succes. Dar asemeneasuccesesunt de obicei de scurtd duratd, iar mai tArziu am avut deseori ocazia sd rAdem de toatd aceasti aventurd. de A doua cliscuiiecaremi-a ardtat necesitatea a privi la reconstruclia spre viitor 9i nu spre trecut se refereadeja marilor institute cle cercetarein republica federald care se ndgtea.Dupd moartea lui I'lanck, Ottcl Hahn a avut o contributie decisiva la eforturile de a construi o orgaSocietdtiiKaiser-Wilhelm. nizalie care sd fie srtccesoarea a fostinfiintatd la Cottingen sub numele Aceastdorganizafie Max I'lanck, iar Otto Hahn a devenit primul de Societatea ei presedinte.Eu insumi md straduiam Pe vremea aceea impreund cu fiziologul Rein de la UniversitateaCdttingen sd infiintdm un consiliu al cercetdriiin noua republicd federald, consiliu care sd menlind o legdtur.i strAnsdintre stiinlificd.Era ugor de administratia federald9i cercetarea stiintificd avea rezultatd din cercetarea vdzut cd tehnica joaceun rol deosebitcleimportant nu numai in reconsd struclia materiald a oragelorgi a industriei, ci dincolo de asta, in intreaga structurb sociald a ldrii noastre 9i a Europei. Exact ca ln disculia cu Butenandt Pe vremea atacului aerian de la Llerlin,mi se pdrea primordial nu atAt sd obtin un sprijin cAt mai mare pentru cercetarea gtiinlificd din partea administrafiei 9i a opiniei publice, dar 9i sb contribui la pdtrunderea modului de a gAndi gtiintific, in special al celui din stiinlele naturii, in activitatea conducerii politice. Crecleamcd celor care preluau la noi rdspunderea pentru funcfionarea treburilor statului hebuia si li se aducd mereu la cunogtinld cd in politicd nu e vorba numai de pbstrareaechilibrului intre interese divergente, ci cd de multe ori existdnecesitdticonditionater

obiectiv, fundamentate in structura lumii moderne, iar a te refugia iralional intr-un mod de a g6ndi dominat de sentimente poate conduce numai la catastrofe. Doream asadar ca stiinta sd capete un drept la iniliativd irr problemele privind viala publicd. La Adenauer; cu carein acelevremuri am avut multe cliscutii,am gdsit incrcdere sprijin penhu acestplan. in acelasi si timp insa, existau curente care doreau sd refacdSocietatea Salvare de a Stiintei Germane apbrutd in anii '20,in starea de crizd cledupd Primul I{dzboi Mondial, condusd de Schmidt-Ott, gi care atunci fdcuse ser',,iciinepretuite gtiinlei clin Germania. Eforturile in aceastddirecfie, sprijinite mai ales de reprezentanliiuniversitdfilor si ai administratiilor landurilor, md ingrijorau fiindcd mi se pdrea cd simt in ele un puternic element de restauratie. ldeea cle a dori un sprijin substanlial pentru cercetarea stiirrfificd de la opirria publicd si in acelagitirnp cle a pleda pentru o separare c6t mai mare a celor doud domenii nu mi se mai pdrea aclecvat.i epocii noastre. in caclruldezbateriloriscatecleaceast.i dilemi am avut la Ciittirrgen o disculie detaliatd cu juristul I{aiser,care avea si fie mai tdrziu, timp de multi ani, presedintele consiliului stiintific. l-am explicat lui I{aiscrtemerile mele cd societatea pentru carepleclael, cc.rnceputd dupd modelul anilor '20,ar permite rdspdndirea unui mod de a gAndi care se retrage intr-un turn de fildes impotriva vicisitudinilor lumii, corrtinuAr-rd urmdreascdvise drasi. La sd aceastaIlaiser rdspunse: ,,Doar nu vreti sd spuniti ca putem speraca noi doi si schimbdm caracterulpoporului german." Simteam limpecle cd are dreptate si cd nu vointa unor indivizi tzolali, ci doar presiunea duri a er,'enimentelor exterioareproduce schimbdrile necesare strucfura in gAndirii multor oameni. $i intr-adevdr, planurile noastre au e9uat, in ciuda sprijinului acordat de Aclenauer. Nu am reugit sd-i conving pe reprczentantii universititilor de noile necesitdtisi a fclstcreatdo societatede cercetare care in punctele ei esentiale continua traclitia vechii

268

269

sociertdlidinainte cle rdzboi. Abia zece ani mai tdrztu, necesitdtiexterioare au impus infiiniarea unui Minister al Cercetdrii,in care mdcar o parte din planuri au putut fi realizate prin organizareaunor foruri de consilierein caclrul acestui minister. SocietateaMax I'lanck nou infiin|atd s-a putut adapta mai ugor nevoilor lumii moderne. Dar in ceeace privegte universitdlile, a trebuit sd acceptdm faptul cd procesul necesar de itrnoire va avea loc poate mai tdrziu, cu pretul unor lupte dure 9i al multor confruntdri.

t-

POZITIVISN,{, METAFIZICA Si RELIGIE
/ I r,57\

ILeconstructia relaliilor stiir"rtifice internationale a clus la o noud intAlrrire a vechilor prieteni din fizica atomicd, La linuti la Coperrrhaga. inceputul verii lui 1952 a avut loc acolclo conferinti in cadrul cireia urma sd se ciiscute clespreconstructia unui mare acceleratorcleparticule in Europa.Acester planuri md interesauin cel mai inalt grad, intrucAtsperamca,crr ajutorul unui asemenea accelerato4, si poati fi obtinute rezultate experimentale care sd ldmureascdrdspunsul la intrebarca privind ciocnirile la energii inalte a cloudparticule elernentare la eventuala si confirmare a ipotezei mele ci la o asemenea ciocnire pot fi createmulte asemenea particule, precum si la intrebarea privirrd existentaa numeroasetipuri diferite de particule caresd se deosebeasc.i intre ele,aidoma stdrilor stationare ale atomilor sau mclleculelor; prin proprietdlile lor de simemasa 9i prin timpul lor de viald. Asaclar,desi trie, prin continutul acesteiconferinle era pentru mine extrem cle important in toate privintele, nu voi pomeni aici clespre conferinta propriu-zisir, ci clespreo discutie pe care am avut-o cu acel prilej cu Niels si Wolfgang, care venise cle la Zririch pentru a participa la conferinld.Stdteamtoli trei in mica grddini de iamd cieldrrgi casalui l3ohr9i vorbeam despre vechea temd - clacbteoria cuanticd era de fapt inteleasdcomplet si dacd interpretareape care i-o ddcluserdm noi aici, acum 25 de ani, derreniseitrtre timpr rr11 mod de a gAndi recunoscutin fizic5. Niels povesti:

271

,,Acum cAtdvavreme a avut loc aici la Copenhaga o conferintd de filozofie la care au venit mai ales adepli ai curentului pozitivist. Un rol important l-au avut rcprezentanlii $colii de la Viena. Am incercat sd vorbesc in fala acestorfilozofi despre interpretareateoriei cuantice.Dupd prelegereamea nu s-a matrifestatniti un fel de opozilie si nici nu s-au pus intrebiri dificile, dar trebuie sd recunosc ch tocmai asta a fost ingrozitor pentru mine. Fiindcd acela care nu este de la inceput gocat de teoria cuanticd este imposibil s-o fi inteles.I'robabil cd am vorbit atAtde prost, incAt nimerri nu a inteles ce t'oiam sd spun." Wolfgang isi spuse pdrerea: ,,Poate cd asta nu tine neapirat de calitateaproastda prelegerii.Din jurdmAntul de creclintd al pozitivigtilor face fdrd indoiald parte si preluarea necriticd a faptelor. Din c6te9tiu, la Wittgerrstein gdsim urmdtoarele afirmalii: <Lumea este tot ce e datr; ,.Lumea este multimea faptelor, nu a obiectelor>.Dacd seincepe a9a,atunci se acceptdfdrd ezitaresi o teorie care tocmai astaface,reprezintd faptele.Pozitivistii au invd!at corectfenomeneleatomice, cd mecanicacuanticd clescrie aga cd nu au nici un motiv sd se apereimpotriva ei. Ce mai avem noi de spus in general despre toate astea,despre complementaritate,interferenla prob abili ti tilor, relatii rupfurd intre subiect9i obiect s.a.m.d. clenecleterminare, reprezintd pentru pozitivigti o operi liricd secundard, neclard,un salt inapoi la modul de gAndirepregtiintific,o trdncdneald.Ceva ce nu trebuie luat in serios, 9i in cel mai bun caz estebenign. Poatecd un asemeneamod de a privi iucrurile este din punct de vedere logic coerent.Dar atunci nu mai gtiu ce inseamnd sd intelegi natura." ar Am incercat sd completez: ,,I>c'tzilivistii spune probabil cd a intelege este acela;i lucru cu a putea face prediclii prin calcul. Dacd nu se pot calcula dinainte decAt anumite evenimente particulare, atunci s-a inleles numai un fragment mic dir"r intreg, iar dacd se pot calcula dinainte multe evenimente diferite, atunci au fost intelese mai multe domenii. Existd o gradalie continui intre

a-intelege-foarte-putin a-inlelege,aproape-tot, si dar nu existdo diferentd caiitativi intre a putea faceprediclii prin calcul si a intelege." diferenji?" ,,Ciisesticd existd o asernenea ,,Da,cleasta sunt convins", am replicat eu, ,,sicred cd am mai vorbit despreastaacum 30 de ani, cu ocaziaunei plimbari cu bicicletele la Walchensee.Am sd incerc sd limuresc ce cred cu ajutorul unei comparatii.Dacdvedem un avion pe cer, atunci putem calcula dinainte, cu un oarecaregracl de precizie,unde se va afla dupd o secuncld. Mai intAi vom prelunei pur si simplu traiectoriacu o linie dreaptaisau, clacdrreclemcd avionul s-a angajat intr-o curbh, r,om lua in calcul si curbura. Astfel vom obtine in celemai multe cazuri un rezultatbun. Dar de inteles,nu anr inteles inci traiectoritr.Doar claci am vorbit dinainte cu pilotul si arn aflat clela el traseulpe careil va urma, abia atunci am ilrtelescu aclevirat traiectoria." Nieis nu era clec-6t jumdtatemultumit . ,,Va fipoate pe clificil si transpui o Ascnlcneainragine in fizicd. Pentru mine, lucrurile stau asa:rnd pot inlelep;e pozitivistii cu in cecace \ror, dar nu mi pot intelege cu ei in ceeace nu vor. Dati-rni voie si md explic ceva mai exact.intreag.i aceastiperspectir'6, carfio cunoastematAtde bine in pe mocl special ciin Anglia si din America, si cdreia pozitivistii i-au clatfonna unui sistem sebazeazA atitudinea pe , cle la inceputul gtiintelor modeme. IrAndatuirci se rlarlea aterrtie nutnai marilor conexiuni ale lumii, carein cele din urm.l crau prezentate prin apelul la vechileautoritdti,mai alesla Aristotel si la teologie,clar de experienteleindividuale nu prea se ocupa nimeni. Urmarea a fost cd s-au rdsp6nclittot felul de supersiitii, careincetosauimaginea cledetaliu si nu se fdceauprogresenici in privinta mirilor intrebdri, pentru cd vechilclrautoritdfi nu li se putea oferi material nou pentm cunoagtere.De-abia irr-secolul al XVII-leas-aprodus clesprinclerea vechile autoritdti.si de s-a luat in considerarestudiul experimental al dertaliilor. Se_povesteste societdtile.stiintifice, ca cum ar fi dr,:pilrJa Ii.oyal Society,se ocupau la inceput cu lupta impotriva

272

273

consta in infirmarelaexperimentala a superstitiilor, car€r magie' Astfel, se Preceior scrisein cine stie ce c.irti <-le la tindea de pildd c.i o rddagcdagezata miezul nopiii pe o mas.l in miilocul unui cerc trasat cu creta nu poate pardsi acel cerc daci rostesti anumite formule magtce' Asadar, s-a desenat un cerc cu creta pe o masi, s-a pus intocmai respectAncl pe masdin mijlocul cercului rddagca, s-a clbsen'at cum a fugit prescriptiile magice, iar apoi voioasi in afara cercului cle cret.i. La unele acaclemii, niciodati despre membrii lor s-au obligat si nu vorbeasc,i marile conexiuni,ci sa se ocuPetrumai de fapte izolatc' ralionamentctcuretice(lsuPratratttriintl cr'lll Dc aceea, valabile decAt pentru grupuri izolate de evenimente, niciodai6 pentru conexiunea il"rtregului'O formuld teoretic.iera privitd mai degrabi ca o reletdpcntru anunrite aplicalii - a9a curn se gdsescast.izi in cartile tle buzunar pentru ingineri formule utile pcrrtru rezistenta la incloire a barelor. De asemenea,celebra afirmatie a lui Newton cd se simte ca un copil care se ioaci pe malul cAndin cAnd o piatri clil"r mdrii si se bucur.l daci g.iseste in o scoicdmai frumoasS, tinrp ce nrarcle mai neteddsau intindc necunoscut in fala lui, ocean al adevirului se exprimd atitudinea clela inceputurile stiintelor moclerne Newton a fdcut mult mai mult: erla ale naturii. Desip;ur, putut formula matematic legitdtile ce stau la baza unui vast domeniu de evenimente nafurale' Dar despre acest lucru nu sc vorbca pc atunci. luptd irnpotriva vechiltrr autorithti 9i a superirr aceastd stiJiilor iu domeniul stiintelor naturii uneori s-a intrecut mhsura. De pilcid, existau relatdri l'echi carestiteau mirfurie pentru cid"teo din cer a unor pietre, pastrateitr utr.elt mAndstiri si biserici ca relicve. Asemenearelatbri au fosl al respinse in secolr.rl XVIII-learca fiind superstitii, iar au fost obligate si arunce acelepietre lipsitt mArrdstirile de valoare.Academia francezda luat odati hotirArea sti nu mai primeascdrapoartedesprepietre carear fi cizul din cer.Nici mbcar faptul cd in anumite limbi vechi fierul
1.7,l L/ a

era clefinitca materia carec.iclea uneori din cer nu a pufut convinge Academia si-si retragd hotar.irea. Abia cu ocazia unei ploi clemeteroriti apropiere de Paris, cAnd in au fost gdsite mii clernici pietre feroase, Academia a fost silitd sd renunte la impotrivirea ei. Am vrut sd povestesc toate acestea pentru a caracteriza atifudinea spirituald de la inceputurile stiinlelor moderne ale naturii si noi stim foarte bine c6te experier-rje ce progrese stiinlifice au fost si generatede aceastri atitudine. Pozitivistii incearcd acum si puni la baza metodei stiintelclrmoc-lenre naturii ,r'' rGt"tr-r ale filozofic si intr-un anume sens si-l justifice. Ei arati cd conceptelefolosite in filozofiile anterioare au acelasi nu gad cleprt'ciziepreflrm concerptele din stiintele naturii, si astfel sunt cle pdrere c.i irrtrerbdrile puse si discutate acolo nu ar avea cleseori nici un sens,ci este vorba cle false probleme, de care nu ar trebui s6 ne ocupr.im. Ma l-rotclcsjgrrrderclara acord cle crr cerinta cie a se tinde citre maximi claritate pentru toate conceptele,dar cu interdictia cle a reflecto uinprn u.ru, probleme mai generale,pe motiv cd acolo t".'.r giisesc ie concepteclare in acestsens,nu mi pot impdca. Iiiinclcd, urmAnc'lo asemelteainterdictie, nu s-ar putea irrlelegenici rnecanica cuantic.i." Wolfgang itrtreb5: ,,C6nclspui c.l nu s,ar mai putea irrtelege nici mecanicacuantici, te referi la faptul cd hzica nu estecclnstituitdnumai clin experimentesi misurdtori. pe de o parte, si un formalism matematic,pe de alta, ci cd la ]inia de demarcatiedintre ele ar trebui practicatbo filozofie adevdratd? Asta inseamndcd acolo,firlosinrllimbajul natural, trebuie incercatsd se explice ce se intAmpld cu adevdrat in acestjoc intre experiment si matematicd. Eu presupun cd toate dificultdtile in intelegerea teoriei cuanticeapar exact in acestpunct asupra cdruia pozitivistii pdstreazdtdcereatocmai pentru cd aici nu se poate operar concepteat6t cleprecise.Fizicianul experimencu tator trebuie sa poatd vorbi despre experientele lui si pentru asta folosestecie factclconceptele fizicii clasice,

275

despre care gtim ciejaci uu se potrivesc exact cu natura' pe Aceastaeste diiema funclamentalti, carenu estepermis sd o i6rrorim." Am intervenit: ,,Pozitivistii sunt deosebit de reticenti in privinla oricdror intrebiri care ar avea, dup.i cum spun ei, un caracterprestiintific. Irni amirrtesccle o carte a lui legeacauzald,in care anumite anui'hilipp }rrank clerspre mitelntrebiri sau formul;iri erau respinseclefiecaredatd t,linvremeametafizicii, dintr-c't cu reprosui ci sunt retlicve cle g6nclireprestiintifici s;iu animistd' Astfel, sunt "po.d biologice cie"itr heg' sau "entelehie> respinseconceptelt: demonstrareafaptului si ca fiind prestiintificer stl ilrcenrcd care contitr acestectlnceptelru le corespunci ci afirmitiilor nu Cuvintul <metafizicd> mai cr:ntinuturi vetrificaltile. clccAto r''orbi cle ocarii intr-urr anurnit sct"ls, este acr-rlo, comratiotr.lmctrte ca un fier rostt ct.lcaresutrt iirsertrtratc plet neclare." limitare a limbajului nr'r Niels interveni: ,,Cu aceastir pot fi, eviclent, nici eu tJeacortl'Cunogti doar poezia lui sr lui Schiller Cttitfitttttl C.otrlttcitrs stii cit cleclragiimi sunt iar duce la claritatc, adeversurile:,.Numai plenitr-rclinea vdrul sblisluiestein htilrri."i I)lenitudineanu este aici ci numai plenitudineaexperictrtei, 9i plenitudinea concePtelor cu ajutorul ciirora r,'orbimin diferite moduri clespre problerna noastri si clespre fettomtrne.Numai vorbincl ile,spteciudatele relatii dintre legile formale ale teoriei folosinclrnercu concepte ttbselwatt:, cuanticegi f'enomenele diferite, luminAndule din toate partile, fiinc-lconstienii in privinla aparentelorcontradiclii ilrterne,numai astfel g6nclirii,careester poate fi oblinutd rnodificareastrr"tcturii pentru inlelegereamecaniciicuantice' premisa De pilcld, se sPune mereu cd teoria cuantic,i e nesatisiic.itoare pentru cd lru perrnite decAto descrieredualist,i a naturii, prin ntttiutrile complementare de t'undd" si
rNrrr r/irrFiillt fiilrl zrrr Klnrlttit, ttnLl iltt Altgrrtnd rt'oltnf tlit Wn /rJre l f.( N. f . )

<particuld>,. Cine a irrjelesinsi cu adevdrat mecanica cuanticd nici nu s-ar mai g.lncli sd vorbeascdtrici clespre dualism. El va percepe teoria drept o descriere unitard a fenomeneloratomice,carepoate apdreain moduri diferite numai acolo uncle este tradusd in limbajul natural, c6nd esteaplicatdexperimentelor. Teoriacuanticdester de aceea un exemplu minunat pentru sitrralia in care un ansamblu de fapte e irrtelescu toatd claritatea,9i totugi nu putem vorbi despre acestefapte clecAt imagini si in paralrole.Imaginile gi parabolelesunt aici in esenld concepteleclasice, deci si ,.undd>,si ((corpuscul>. nu se Ele potrir.'esc intocmai cu lumea reald, in plus relatia dirrtre ele estecomplementar.i,si de aceea contrazic.Cu toate se acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd r.im6nem in cadrul limbajului natural, nu ne putem apropia de stareade lucruri reald decAtcu ajutorul acestor imagini. Probabil cd si irr ctrzulproblemelor generaleale filozofiei, in specialale metafizicii, lucmrile se prezir-rth mod in asem.indtor. Sunternsilili sb vorbim in ima5;inisi parabole, care nu se potrivesc intocmai cu ceeace vrem si exprimdm cu aclevdrat.Uneori nu putetn evita nici contraclic!iile, si tofu9i, cu ajutorul acestorimagini, ne putem apropia oarecum c'le continutul reral. Nu avem r.oie si respingem continutul real. ,.Adevirul salasltriegte hburi>. Lucrul in rdmAne agadarla fel de adevdrat ca si prirna partct acesta a afirmatiei. Vorbeai adineaori de l)hilipp Irrank ;i cler cartea lui despre cauzalitate. l)hilipp Frank a participat la acel Si congresal filozofilor clela Copenhagasi a tinut o prelege:re in care problematica metafizicii, asa cum spuneai tu, ap.irea doar ca r"'orbi de ocald satr in cel mai bun caz ca exemplu pentru modul de gdndire nestiintific.Eu a trebuit sd comentezapoi aceaprelegeresi atunci am spus cam asa: Mai intAi nu-mi este prea clar derce prefixul <nteta>' are voie si fie agezart numai ir-rfata unor concepteprecr-rm

276

277

,.logicd, sau <matematica> - Irrank vorbise clespre meialogica 9i metamatematicd-, si tru in fata conceptului ,.fizicd,,. I'refixul <meta> are doar scopul cle a indica faptul cd este vorba de intrebdrile care apar <clincolo", ugidut de intrebbrile care se referi la funclamenteleclomeniului respectiv.$i de ce s.i nu avem voie sd cdutdm cerea ce, ca sa spunem aga,aPareclincolo cleiizica? As vrea s.i incep insa in cu totul alt fel, ca sh pot ldmuri pozilia mea in aceastdproblemd. A9 r'rea sd intreb: "Ce este un sPecialist?" Multi vor rdspuncle,poate, cd un speciaiisteste respecun om caregtie multe lucruri desprespecialitatea acord, pentru tivd. Cu aceasti definitie ins.i nu pot fi cle multe cd un om nu poate 9ti nicioclati clefapt crr acler'.irat lucruri despre un clomeniu. Ag prefera s.i formulez itr felul umrdtor: un specialist este un ont cilre cutroagte unele clintre cele mai grave greseli care se pot ^facein stie sa le evite. ln acest respectivi gi cleaceea specialitatea sensag spune desprePhilipp Frank caiesteun specialist cele in metafizici, pentru c.I stie si evite uneie clir"rtre rnai grave greselidin metafizicd.I '\u sunt sigur c.i Frank a lost cleloc clareu nu Fusesem foartemultumit de trceastilaucl,i, disculii, pentru mine estefoarte imporironic. La asemenea tant mai ales sd nu ignor,im hziul in care saidgiuieste aclevdrul. in nici o imprejurartl llu avem dreptul s.i ne usurdm sarcina." ir-rsearo aceleiagizile, Wolfgang si cu mine am contiAerul erti nuat dialogul in doi. Era t'remeanoplilor alL.'e. aProaPepAlri la miezul nopfii, calcl,amurgul se intinc'lea iar soarelealunec6nd spre linia orizontului inunda oragul intr-o luminh palidd albistmie. Asadar,m-am hotarAt sd mai facem o plimbare pe Linia Lungi, un chei intins de-a lungul portului, unde cel mai adeseasunt altrcorate vapoarele. In sud, Lirria Lungi incepe cam in si descdrcate clrentul locului unde se afld sifrnca cu Mica Sirend, cr imagine in bronz a personajuluiclinbasmul lui Andersen, iar in nord se termin,i cu utt dig ce inainteaz.i in apa portului, unde un mic ftrr indicd intrarea. La itrceput anr

intrAnd 9i iesind din port in lumina unndrit r.'apoarele clisculiacu intrebarea: insertirii, apoi Wolfgang ir-rcepu ,,Ai fost mulfumit cu ce a spus Nieis azi despre pozitivisti? Am avut impresia cd tu esti si mai critic fa!5 cle pozitivish clec.ltNiels sau, mai bine zis, cd ai in minte un cu totul alt concept de adevbr decAt filozofii acestei gcoli.lar eu nu rstiudaci Niels ar fi dispus sd acceptecotrceptul de adevdr sugeratde tine." ,,Bineintelescd nici eu nu stiu asta. Niels s-a format intr-o epclcdin care era nevoie de un mare efort pentru cle a te clesprirrcle g6ndirea tradifionald a lumii burghezc din secolul al XIX-lea gi mai cu seamdpentru a te desprincle clemodul ciea gAndi al filozofieiirestine. intrucAt a fdcut acestefort, se va feri intotcleaunasd foloseascdf;ird rezervelimbajul filozofiei mai vechi sau al teologiei.Pentru noi insi, lucrurile stau altfel, fiindcd dupa doud rdzboaie mondiale si dou.i revolutii nu mai avem nevoie de nici un efort pentru a ne elibera de o traditie oarecare. Mie mi s-ar pdrea complet absurd - dar in acestpunct si Niels este c1eacorcl cu noi - claci ar trebui sd-mi interzic intrebirile sau rnoclurilecle a gAncliale filozofiei cle altdciatdnumai pentru cd nu au fost exprimate intrun limbaj precis. Este adevirat c.i uneori am dificultdli in a intelcge ce esteexprimat cu acestemoduri de a g.lncli, iar atunci incerc sd le traduc intr-o terminolclgiemoderni -sisa v.id dacd acum putern g.lsi rispunsuri noi . Dar nu am rrici o relinere in a relua vechile intrebdri, agacum nu a am nici o retinere ir-r intrebrrinfa limbajul traclitional al uneia clin vechile religii. Stim cd in ceeace privegtereligia avem de-a face cu un limbajin imagini 9i parabole, care nu poate exprima rriciodatdexactsensuldorit. Dar in cele din urmd, in majoritatea vechilor religii care dateazd clintr-o epocd anterioard stiintelor moderne ale naturii, tematicd,despre acelasi estevorbi tocmai despre aceeagi confinut caretrebuie zugrdvit in imagini 9i parabole,9i care in mocl funclamentalse leagd de intrebareaprivincl valorile. S-ar putea ca pozitir.,istiisa aibd dreptate cAnclspun

278

279

cd astdzi este deseori dificil sd dai un sens acestor parabole. Dar noud ne rdmAne tnisiunea de a itrfelege acestsens,intrucAt reprezintdo parte esenfialda realitdtii noastre, sau de a-l formula intr-un nou limbaj, clacdnu mai poate fi exprimat in cel vechi." ,,Dacd te gAnclegtila asemeneaprobleme, atunci se poate infelege cd nu poli fi de acorclcu un concept de aderrir care porneste de la posibilitatea predictiei prin calcul. Dar care este conceptul tdu de adevdr in stiintele naturii? M.ri inainte,n.or. la IJohr,l-.ri dcscrisvag prirr con-rparalia traiectoriaavionului. Ce poate corespuncle cu in naturd interrtiei sau comenzii pilotului?" Am incercatsd rdspund: ,,Asentenea cuvinte precum <intentie>sau <comandd" provin eviclent clin sfera ulnani si pot fi intelese pentrn nltrrra in cel mai bun caz drept metafore.IJar cred cd putem avansaclacdfcllosimvechcla noastrd comparalie dintre astronomia lui Ptolemeu si teoria miscirii planetelor de la Newton incoace. Din punctul de veclereal preclictieiprin calcul clrept criteriu pentru ac'levdr, astronomialui Ptolemeunu era mtri proasti dec6t cea de mai tdrziu a h"riNewton. Dar, clac.iil comatunci avem totugi pardm astdzipe I)tolemeucu Ner,vton, irnpresia cd Newton a formulat traiectoriile corpurilor ceregtiin ecualiile migcdrii mai cuprinzator 9i mai ct.rrect, cd a descris, ca sd spunem a9a,intentia conform c.ireia esteconstruitd natura. Sau sd luim un exemplu clin fizica de de astdzi:cAndinvdtim ci legile cleconsenlare, pilda pentru energiesi pentru sarcinaelectricd,au un caracter universal, cd sunt valabile in toate domeniile fizicii si ca provin din proprietitile de simetrie ale legilor fr.rndamentale, atunci apare firesc sd spunem cd acestesimetrii sunt elementeesentialeale planului clupa care a fost creatd natura. FormrrlAnclin acest fel, imi este der-sigur ciar ci si cuvintele <plan> si <creati>> provin elin sfera uman5, 9i cd asadarin cel mai bun caz pot fi folosite ca metafore. Dar este de inleles c"i limba nu ne poate pune ia clispozitie concepteextraumanecu caresd ajungem mai aproapede

ceeace vrem si exprimdm. Ce sd spur-r mai mult clespre cclnceptulmeu de adevdr iu stiintele naturii?" poziti'n'istii putea rdspuncle ar acum c6 ce spui ,,Da, c1a, tu e o trincdneald confuzi si pot fi rnAndri cd lor nu li s-arputea int6mpla agace\/a.Dar uncleestemai mult adevdr: in neclaritate sau in claritate? Niels citeazi: .,Aclevirul s.ildsluierste hduri.>,Dar exist;i hiurile si existi un itr aclevdr? au cumva aceste Si hiuri o legirtur.icu intrebarea rlesprcviata si moarlt'1" Discutia se opri pentru scurtd vrelTl€r, cleoarece mare un vapor de pasagenplutea la o clist;rtrti cAtevasute cle cje metri de noi, iar vaporul era o aptrrilie clebasm, etproape ircal cu luminitele lui nenumirate irr arnurgul albdstrui. CAteva clipe am visat la cletstinelc Lrmancce se at-lauin spaiele luminilrtr ditr cabirrelevaprctrtrlui, apoi intreiar birile lui Wolfgang s-au transforrtratirr fantezia nlea in intreb.iri clerspre vapor. Era vaporul real? Era o mas.i cle fier cu o centrali cleputere, un sistenrclecircuite electrice si becuri?Sau era expresiaunei intentii umane, o fclrnri careap.iruseca rezultatal relatiilorinterumane Sau era ? urmarea legilor naturii clirrbiologie, care folosiser.icle data asta ca obiect pentnr forta lor creatoare trumai nu molecule cleprotcine,ci si otel ,sicnretrtielectrici? CuvAntul ,,irrtentie" reprezintdagadar nurnai reflexulaccstei forte creatoare sau al legilor naturii in constiinta umani? Si ce inseamni cuvdrrtul ,,nllnlai" in acestcontcxt? De aici, clialogul interior s-a inclreptat clin ltou spre intrebirile mai generale.Este chiar at6t clelipsit cle sens ca in spatele structurilrtr orclonatoareale iumii ir"rintregul ei si ne inchipuim o ,,constiint.i",atie cdrei ,,intentii" sunt aceste structuri? Desigur cb si o intrebare formulatd astfel este o umanizare a probiemei, pentru ch insusi cuvAntul,,constiinti"esterezrrltatul experielr[ei umarre. Asadar,nu arn avea voie sa ir-llosj acestconceptin trfara rn domeniului uman. I)acains;i ne lirnitdm.rtat,-le rntrlt,rru am avea voie r-rici vorbinr ticspre constiinta urrui arrisi mal. $i totusi a\.em senzatiaci un asemenea mocl cle ir

280

281

un \,orbi ar€r anutne sens.Simtiln cA sensul ctlnceptulur cle ,,con9tiinti" clevinemai larg si in acelagitimp mai incercdrns6-l folosim in afara domeniului ambiguu cAtrcl
u maI l.

Pentru pozitivrst exist.l aici tl solulie simpi.l: lumea ce trebuieimpartita itr ceera se poate exprima clar si restul, clesprec,.te t ebuie si t.icem. Asaciar,in acestcaz ar trerbui sd ticem. Dar probabil c.i nu existi o filozofie mai absurdd nimic tru poate fi expriPentru ca.rproape decAtaceasta. ceeace rdmAne mat clar. Dac.ise elimind tot ce estetreclar, sunt probat'rilnumai tautologii complet neinteresante' Linlul gAnciurilor a iost intrerupt cle Wolfgang, carc relud cliscutia: strdina nici limba ,,Aclineauri ai spus ch tru iti ester religii ilr carevorbesc vechiler imaginilor si a parabolelor limitdrile pozicauzh nu poti accepta si ca din ace:asti religii, ct: tivistilor. Ai f.isat sti se inteleagir ci clir''ersele imaginile lor foartt: diferite, reprezir-rtiin cele clin urm'i, continut care- agate-aiexprimal dupi p.lrereata, acelasi - estein mocl funclamental legat de intrebarea privincl valorile.Ce ai vrut sa sprricu astasi ce legiturd are acesl <continut>> conceptul tirr cle adev.ir?" cu ,,intrebareaprivind valorile esteintrebarea clespreceea ce facem, clesprece ue cltlrim, clesprecum trebuie s.i ne comportim. intrebarea este agaclaro intrebare pusa cle Esteintrebarea despre busola dup.i care c'rm. clrn,iegatd cler ne orientim cAndne ciutim clrumul prin viata' trebuie si Aceasti busold a c.ip.itatin diferitele rcrligiisi in diferitele voinla fericirea, viziuni asupralumii nume foarte clif'erite: - pentru a numi cloar c6teva' lui Dumrrezeu, sensul Diferentele dintre nume inclici diferenle fundamentale in structura constiintei grupurilor cle oameni care 9i-au nurnit in acest fel busola. Sigur cd ttu vreatt sd minimalizez acestecliferenle.Dar am irnpresiacd in toate ftrrmrtiarile e vorba despre relatiile omului cu orclineacentrali a lumii. Stim ci pentru noi realitatea depinde cie structura constiintei noastre, iar domeniul obiectivabil elste

numai o mic.i parte a realititiinoastre.Dar si acolouncle se pune irrtrebareaclespreciomeniul subiectir,,ordinea cerrtrald facesimtitii si ne refuzd clreptul clea privi ceea se ce apare in acestdomeniu ca fiincl un joc al intAmplririi sau al capriciului. Desigur cd itr donreniul subiectir,i fic al indivicluiui, fie al popoarelor,poate apdreamulta confuzie. Cu alte cuvinte, acoio rlomnesc si isi fac cie cap clemonii ca si nrir exprim mai stiintific - functioneazd orclini partiale, care nu se potrivesc cu orclinca centraiS, care sunt rupte cleaceasta. Dar irr cele clin urnri intotdeauna se irnpune orclineacetrtrald, <Unul,>, sd ca folosirn ternrinolclgia .irrtica, .(rrc intram in relatieprin cu limbajul religiei. Cincl se pune intrebarea clesprer,;rlori, alunci imper;rtivul pare a fi si aclionam in sprritul or"clinii centrale, tocmai pentru a evita confr:ziilecarcpot apiirca ,,!11s1,, r-lrcprt din cauza orclinilorpar"tiale clisjuncie. arc efect si faptul cti percepem ceca ce este ordonat ca fiinrl bun, iar ceeace e confuz si l"raotic este percepr.rt fiinci ca riu. I)riveli;tea unui oras clistnrsclebomba atonrici ni se pare ingrozitoare, clar ne bucurtim cAtrr-l rcugim -si transformim nn desert intr-urr pcisaj infloritor. in stiinprin Jelenaturii orclineacentrali poate fi recunoscrrtd faptul ci putem in celedin urm.i folosi metaforede genrrl <natura este creatb clupd acerst plan,,. Iar in acest loc se lea6;i conceptul meu cle ader,'ir cu continutul la care: se referti religiilc. Eu gisesc c.l putem ginili mult mai bint: toate acestecclnexirrni cind teclriacuantici a fostintecle leasi. Pentrlr ci in teoria crranticd putem formula ordini unitare asupra unor clomenii foarteintinser intr-un limbai maternatic foarte abstract; recunoastem irrsi in acelrrsi timp c.i, in momentul in care vrern si clescriemefecterlc acestclr orclini in limbajul natural, suntem clependenticle folosireaulror comparalii, a completmentarititii, trebuie si si acceptdm paradoxuri si contradictiiaparente." Wolfgangrispunse: ,,1)a, acestmoclelde g6nclirepoate fi fdrd inclojald inteles,dar ce vrei sd spui cu afirmatia t;"i ordinea centrald se irnpune mereu? Aceasta ordine estet sau nu este prezenta.Dar ce inseamndca se impune?"

282

283

,,Vreau si spun cetvaabsolut banal, bun.loard faptul ca dupa fiecareiama florile infloresc clin nou pe cArnpuri 9i cb dupd fiecarerdzboi oragelesunt reconstruite,agadar orclonat." cd haosul se transform,i mereu iu ce'u'a timp armnrersln ticerreunul l6ngi altul 9i curAnd Un am ajuns la capitul rrordic al l-iniei Lungi. De acolone-am continuat drumul pe digul careinainta in apa portului, pAni la farul cel mic. ln nord, o dAri rosie luminoasd in deosrpta liniei orizontului ardtacd soarele, deplasarea lui spre est, se afla la tt clistanjdnu Preamare sub acerastd linie. Contururile clddirilor clin port puteau fi recunoscute cu toat.l claritatea.Dupd ce am stat o vreme la capdtul ciigului, Wolfgang m.i intrebi brusc: ,,Crezide fapt in existentaunui l)umnezeu perstlnal? intrebiri un setrsclar, $tiu cd e greu sd dai utrei asemenea dar directia intreb.lrii poate fi cunoscutd." ,,imi permi!i s.i formulez intrebarea9i in alt fel?", am replicateu. ,,Atunci ar suna asa:poti tu sau esteoare cu putinfd s.i te apropii atAt de nemijltlcit de ordinea centrali a lucrurilor si a ceeace se int6mpla, sd intri atAtde ncmijlocit in leg.iturd cu aceast.iorcline, asa cum este in nosibil in cazul sufletului altui om? Folosesc acestcaz in mcld expres cur,.intul ,.suflet>,atAt de greu de itrterpretat, pentru a nu fi itrleles gresit. DacI ilrtrebi in acest fel, atunci a9 rdspuncle afinnativ. $i pentru ci nu este vorba aici clespretriiirile mele personale,a9 putea aminti de celebrultext pe carel'ascalil purta intotdeauna asupra lui 9i pe careil itrcepusecu cuvAntul ,,focr. I)ar acesttext nu ar fi valabil pentru mine." ,,Atunci crezi cd orditrea centrali poate fi prezenti cu aceeasiintensitate ca 9i sulletul unui alt om?" ,,Poate." ,,De ce ai folosit aici cuyAltul <suflet,' 9i nu ai vorbit pur si simplu de un alt otn?" ,,Pentru cd ,,suflet' reprezinti aici ordinea centrali, centrul unei persoane,care in aparitiile sale exterioare poate fi foarte clivers si cle necupritts."

,,Nu gtiu dacd te pot urma intru totul. Nu estepermis nici si-!i supraevaluezipropriile trairi." ,,Sigur ci nu, clar si in stiirrtelenaturii facem apel la prclpriiletrbiri sau la celeale altora,desprecareni se relateaztiin mod creclibil." ,,I)oatecd nu ar fi trebuit sir pur"rastfelintrebarea.Dar prefer -si mi intorc la problema noastrd clela inceput, si anurne fiiozofia pozitivista.lti e str.iini pentru ci, dacd te-ai supune tuturor interclictiilor ei, nu ai putea vorbi despre rrici unul dintre lucrurile despre care tocmai arn vorbit. Dar cle aici ai trage concluzia cd aceastdfilozofie nu are nimic cle-afacecu lumea valorilor? Cd in caclrul ei nu poate in principiu existao etici?" ,,La o primd privire asa aratd lucrurile, c-lar probabil cd clin punct cleveclereistoric lucrurile stau invers. Accst pozitivism clespre care.,'orbirn pe careil intilnim astazi si a apdrut clin pragmatism si clin atitudinea etic.i corespunzdtoare.I)ragmatismull-a invhtat pe fiecareindivid si nu rimini inactiv deoparte,ci s5-si asume r;ispunclerea, se strdduiascdpentru ceeace se afld in imecliata sd sa apropiere, fir.i a se g6ndi de la inceput la binele intregii lumi, iar, trcolouncle fortele sunt suficietrte,sd actioneze pentru o orcline mai bun"1in micul sdu clomeniu cle ac!iune. ln acest punct, pra6;matisn'rul sc parc superior mi multora dirrtre vechiler religii. Pentru cd vechileinvitilturi duceau lesnelzro anulne pasivitate,la o atitudine fatalistd fal.i cle lucrurile aparent inevitabile, acolo uncle cle fapt s-ar fi putut imbun.ittiti incir rnulte prin activitateproprie. Sd incepi cu clomenii mici daci vrei sd imbunititesti la scardmare este clesigurin materie cleacliune practicd urr prirrcipiu bun. Clhiarsi in stiintd poate cd acestclrum este in mare parte corect,dacd marea conexiunenu este pierdula din vcdcre irr rccsI rastimp. in fizicalui Newttirr,ru fost firi indoialS prezentc amairdouh: stucliul riguros al detaliilor si privirea asupra intregului. Pozitivismul in forma cieazi face gregeala refuzi si vadi marea conecd xiune, cd vrea s-o tinti in rnod cclnstient prr;rtecti acum ---,

284

285

cu exagerez critica mea - ill ceata.Clelputin nu incurajeaz.i asuPraei." pe nimeni sd mecliteze pozitivismului estepentru n-Iitt€r, ta la aclresa ,,Critica intemeiaia Dar tot nu ai r;tsputtsla asacum stii, prerrfect ' intreharea mea. Ilac.1in cac'lrulacesteipoz-itii rezultatel dirr amestecul dirrtre pragrnatism gi pozitivistn existd tl etica - si ai clesigurclreptatecAnclspui ci ea exist.i 9i cd poate fi mereu r'5zut.i in actiune in America si Anglia eticd busola dup.i care se oriende unde isi ia aceastd Tu ai pretins ci busola nu poatt: veni in cele din Ieazit? urmi decAtdin relatia cu orclineacentrali, dar uncle gdsegti aceastirelatiein pragmatism?" ,,Aici sunt de acorcl cu teza lui Max Weber potrir''it cireia eticapragmatismului prclvineitr cele clin urmd clir-r in calvinism, asaclarclin crestinism. L)acri lrrmea aceasta se occiclentald Pune intrebarea cele bil"tcsi ce e rdu, ce e atunci regisim in aceasta cledorit si ce e de conclamnat, valorile:crestitrismului,chiar si iu domeprivinlir mereu religii nu mai niile in careimaginile si paraboleleacestei forta magneticd ce a [)aci vreoc]atai sunt clelocadec'n,ate. busole se va fi stins complet aclionat asupra acestei iar forla nu poate veni decit de la ordinea centralh-, atunci mi tem cd sevor putea iniAmpla lucruri inspiimintitoare, carevor clepdsilagarelecleconcentrare9i bomlrar despre aceasth atomich. Dar n-are rost acum sd "'orbim clomeniulcenfa!dintunecatda lumii noashe si poate cd tral r.'aredevernir.'izibil cle la sine in alti parte. f)ricum, in stiinti lucrurile stau cum a sPus Niels: cerinla praEJmaticilor si pozitivistilor clea aveapreciziesi rigoarein detaliu si claritate maximi in domeniul limbajr"rluiva putea fi acceptati cu pldcere. Interdictiile lor insa vor trebui nu pentru cd, clacti ne mai estepermis si gAndim derpdsite, si sd vorbim clespremarile conexiuni, se pierde gi br"rsola duph carene putem orienta." in ciucla orei inaintate, o barci mic.i a acostat la dig inapoi la Kongetrs Nyton', iar de acolo am clucAnclu-ne ajunge upor la casalui LJohr. putut

t8

DEZBATERI POI,iT'ICA STUruTA iN ST (11)56_1s57)

Dupi zeceani de Ia incheierearazboiului, celemai multe clintre clisirugerile prorrocatecle el fi-rseseriinltiturate. Iteconstructia era,cei pufin irr parteavesticiia (iermaniei, in RepublicaFecleral.i, at6t cle avansatS, inc6t se putea pune problcrna p.rrticipirii inclustrieigermane 1ar tehnica atomici aflati in curs rlc clczvoltare. toarnna anului ln 1954 participasem la Washington in calitate cle reprezentantal guvernului lecleral primele rregocieri la prir,'incl reiuareaunor asemenea activitatiin Clermtrnia feclerali. Faptul ci irr tirnpul r.izbcliului in Cermanitr nu se irrtreprinseserd incercdri cle construircra brrmbei atomice, in ciuda faptului cirexistaucunostinteleprincipiale neccsare pentru aceasta,a avut clcsigur o influenti favorabilti asuprarregocierilclr. orice caz,ni s-.raprsfill cotrstmctia llr unui mic reactoratomic, si se pirea cd in curAncl barierele puse in caleafoiosirii in scopuri pasrrice energieialornice a in Cermania ar putea fi complet inldfurate. ln acesteconditii trebuia ca 9i in Clermanias.i se stabilea-scidirectiile pentru clezvoltarrea viitoarera acestui ciomeniu" Primul lucru ce trebuia ficut era construirea unui reactorpentru cercetare, astlelincAt fizicienii si ir-rginerii, si in 6;eneral inclustriagerman.l,sti poatd lua cunostintd cleproblemele tehniceale acestuinou clomeniu.ltra de la sirreinteles ca Institutului cleFizicd condus de Karl Wtrtz, din cadrul Societdtii Max I)lanck, sd i se acorde un rol important ln acest proiect. Pentru cd aici se afla intreaga experientd clin timpul rizboiului legatir cle

286

287

irl clezl'oitareaunui reactor si tot aici erau clispclnibile, misura posibilitatilor, inforrnatiile strAnseulterior clin am De stiirrtifice. aceea, iost bibliografiesi clin conferintele solicitat de mai multe ori cle Adenauer si particip la pentru clezbaterile organizatiileclestai si cu ir-rclustria, cu a avea griji ca prirnele planuri si coresputrdi nercesititilclr factuale9i clin punct de veclerestiinlific. Pentru mine era sii clexperienfi nou.i, claci uu total ueagtepiatS, clescop.ir tnicar intr-un stat clemocratic,cu formeljuriclice ci nici cleciziiimportatrte precum cele bine ordonate, asenlelrea legate cle inceputurile noii tehnici atomice nu puteau fi luatc nurnai din punctrtl de vedere al scopurilor practice vorbtr iu mai mare misurd clespreo echilibrare si ci ester caresunt greu ele complicata a unor intercseinclir.'iduale, si priitnrns clemulterori stau in caleascopttrilorpractice. reProgla atlresapoliAr fi si neclreptsi facerndin astaLlt'l ticienilor. I)impotrivti, armotrizareaunor interesepotrir'nice intr-o comunitatefunctionaldesteuna dintre activititile trebuie s.i le lor cele mai importante, a cirei ir-rcleplinire itrtereselor ecofie ugurata.I'e clealta parte,in echilibrarca neatrtretrat, itrcAtla aselasa nomice strupolitice eu €rram o si melrear gocieri nu am pr.rtr.rt aclrtcclecAt contributie ne mica decAtsperasem. rnai cu in cliscutiilepurtate pe vrerrleil .tceea colitl-roratclrii pirelea cil arrfi potrirnei cei mai apropiali irni fornrasenr pentru scopuri tehnice: r.'itca primul reactor de cercetare apropierea institutului nostru. sii fie construit in irnecliata in acestscop trebuia clesiguiciutat petrtru institut si pentru constructiile tehnice aferente care se vor extinde in timp un spaliu nou, mai ntare,iar eu pledam pentru un loc in apropiere de MrJnchen. Trebuie sa recunosc ci propunerea mea era iIr parte influenlati ;i cle motive cle persc'rnale, legdturilemele cu orasul tineretii si studentiei mele. Dar, independent de aceasta,mi se pdrea cd apropiereade un centru cultural atAtde important si at6t cle cleschislumii moclerne cum era Mr-inchenular fi fost o bund premis.i pentru activitateainstitutuiui. I'e de alti

parte, pentru o conlucrarestrAnsdintre institut 9i centrul pentru tehnicd atomicd ce urma sd fie infiintat pleda argumentul c.i experierrla acumulata de institlt in timpul rizboiului putea fi folositdcel mai bine, iar echipa institu tul ui nostru, preg,ititd pentru asemeltea ctivita ti, a cloreacu ader'5rat si se ocupe cle tehnicd atomicd, cieci nu putea fi ispititd sd foloseasc.i bugetul generos al centrului tel-rnic pentru alte activititi. Cur6nclinsd am observat c.i reprezentatrtii irrfluer-rti rnarii inclustrii nu aveau ai cu adevirat ilrteresuldeschiclerii unei asernenea perspective cle clezvoltaretehnici in Bavaria. pe clrepisau nu, au consicleratci in lladerr-wrirttemberg conclitiiler fi ar rnai irrielnice si de aceeai' cele clin urrni a fost ales orasul Karlsruhe.in mod ciuclatin-si,pentru noua constructie ir in-stitutuluinostru tlin caclrulSocietdtiiMax Planck a iost propr,rsi o cl.iclire nou.i la Mrinchen, a c6rei construcfier fusescoferit.i - fapt imbucurdtor - cleconc]ucerea lanclului l3avaria. Karl Wirtz a fost rugat si plece cle Ia institut, irnpreuni cu echipa sa scoliti in terhnicareac_ torilor,.si se mute la Karlsruhe.Carl Friedricha primit sd urr post de profesor de filozofie la Urriversitatea clirr llamburg. Persclralltu am fost prea nrultumit cle acesteclecizii care, desi luau in consiclerareclorinta mea in prirrinla ]ocului - si anume orasul Mr.inchen igrroraumotivele -, obiective pentru dezvoltarea tehnicii atomice in aprcl_ piereainstituhrlui. ]jrarn tulburat clefaptul cd inclelungata mea colaborare cu Carl Frieclrich si Karl Wirtz trebuia acum s.i se incheie si md temeam cb nou irrfiintaful centru pentru tehnicaatomic.iin scopuri pasnicede la Karlsruhe nu va putea in clecursultimpului si se fereascd inter_ de l,entiile celor care ar fi clorit sd foloseascdun buget atAt de mare in alte scopuri. Mi nelinistea faptul cd pentru oamenii careaveau de luat cleciziide ceamai mare importanth in acest domeniu granita dirrtre tehnica ai,rnrjcA pasnicdsi cea destinataarmarnentului atomic era la fel

288

289

de vagd ca aceea dintre tehnica atomicd si cercetarea fundamentald in domeniul atomic. Aceste temeri au fost sporite si cle faptul cd uneori se fdceaauzitd - in cercurile politicienilor sau ale inclustriei, chiar dacd nu si in r6nduril-epopulalei germane _ opinia cd, in lumea noastrd, inarmarea atomicd face parte clirr mijloacele obignuite de securitate impotriva a'meninld_ rilor externe gi de ac_eea putea fi e,xclusd nu nici peniru RepublicaFederald.Contrar acesteipdreri, eu, imireund cu cei mai mulli dintre prietenii mei, e.am convins cd inarmarea atomicd a Cermaniei ar cclnducenumai Ia sld_ birea pozifiei ldrii noastre in poritica externd si c6 astfel dorinta noastrd de a construi bombe atomice nu poate dec6t sd ne dduneze. $i asta pentru cd oroarea proclusd de actiunile conationalilor nogtri ir-ranii rdzboiului era incd mult prea rdspAnditd pentru a se acceptaexisterrla armelor atomice ir-rm6irri germane. in diferitele discuiii purtate in I'remea aceeacu cancelarul mi s_a pdrut cd Adenauer estereceptiv la argumenful meu conform chruia, in problemele legate de inarmare, Republica Federald trebuie sd facd nurnai minimul din ce ne cer partene_ rii de coalitie. Dar si in acest caz era vorba deiigur de armonizarea unor interesefoarte diferite si foarte putin compatibile. Dintre prietenii mei, in special Carl Friedrich revenea mereu la aceastdtemd, iar mai t6rziu a avut si initiativa de a intreprinde un pas politic. poate ch una din nume_ roaselenoastre disculii a inceput cu o intrebare adresatd lui Carl Friedrich cam in felul urmdtor: ,,Cepdrereai clespre viitorul institutului nostru? Eu md tem ia rucrdrire de tehnicd atomicd vor fi complet separatede irrstitutul nos_ tru. Evident, in plan stiinlific,rrii e mult de lucru. Dar cine vrea de fapt aceastd separare? Oare numai faptul cd am propus, poate cam egoist, oragul Mtincherr a generat aceastdseparare?Sau existd motive obiective p"iltr,, .u viitorul centru pentru tehnicd atomicd in scopuii pasnice sd fie infiinfat separat de SocietateaMax planck?;,

Carl Friedrich rdspunse: ,,La astfel cle intrebdri pe jumdtate politice, cuvAntul <obiectiv>e greu de defin'it. O asemenea dezvoltare tehnic.i are efectJmajore asupra e-conomiei regiunii alese.Multi oameni i9i vor gdsi acblo de lucru, pentru ei se vor construi noi cartiere dJlocuinte, inclustria care se ocupd cu proclucerea folosi.ea ene._ 9i giei va obtine acolo noi domenii de activitate si noi contracte.Agaclar; existddesigur motive ,.obiective,care fac ca un oras sau un land sd-si cloreascd gbzcluiascd sd o asemenea dezvoltare.In acestcaz - la fel ca in discutia noastrdderla Farm Hall desprebombele atomice_, eieci_ zia privirrd amplasareainstitutelor de cercetare dome_ in niul tehnicii atomice in scopuri pa-snice este o parte a pl a'u I ui irrtregii d ezvoltdri eion omico-tehnice a Rlpubli cii Feclerale. estesuficient sd .e irrtrebdm unde ur.,r'." Nu putem pune pe picioareun reactorfunctional.Vor fi luate in calcul si cu totul alte motive care tin de ansamblu.,, ,,Tiebuiesd acceptamasemenea motive. Tu crezi cd in acestcaz au jucat rolul principal?',, am intrebat eu. ,,Asta nu stiu si aici incep cu aclevirat temerile mele. Dupd cum stii din cliscufiile avute, pentru cei mai multi din afaracstc foartc grcu si sc hasr,ze linic precisaclc o demarcatieintre dezvoltareaplinuitd si pe je_o parte tehnica militard, iar pe de altA parte cercetareafunda_ mentald. Va exista o tendinjd - probabil nu foarte insem_ rratd- de a se ingloba in noulientru anumite clomenii din cercetareafundamentald care nu sunt legate nemijlocit de clezvoltareatehnicd, dar s-ar putea sd existe si tendinta - iar acestlucru este mult mii periculos _ ca irr cadrul dezvoltdrii pasnicea tehnicii atomice sd se facd deja planuri pentru aplicafii militare, de exemplu in legd_ turd cu oblinerea plutorriului. Karl Wirtz vi face fXra indoiald tot ce-i std in putintd pentru a se mentine strict pe linia dezvoltdrii exclusiv pasnice a tehnicii atomice. Dar s-ar putea sd existe accilo forte puternice care sd orientezecercetarea aite clirectiisi impotri."'acdrora un in om sing.lr practic nu are nici o sansd.Ar trebui sd irrcercdm

290

291

nclstru o declaratie fermi in se obtinenl ile la gur,'etrnul ctire si specificeci uu cxista intentia de a proclucearme [)ar un glrvern doregtein moc] firesc si-si pdsatomicer. Nu trezecAt mai multe clrtlmuri cleschise. se va lisa legat clemiirri. Am p'rslglsirne gindim 9i la o declarale pr"rblicti' declaratiivreo inselnnitate?Tu ai partiIJar arr as€rm€rnea semnat.l cle o serie l;l cipat ciriar atrul tretcrtt o tleclarafiel Maitratt" Ai fost muitumit de ea?" pe cle iizici*:r.ri ir''.suler itclirtne,clarin fond cletestase1a ,,Atn <-olaborat rrcetit I)acri afirrntirn public ci sutrtem der lnenea rtrairil'estiri. nu atotnice, sunt c1ec.lt parteapacii si impslit'", birntt-rei vr,rrl-rcr goale. ]'elrtru c;i fir:c;rreom aflat in cleplinitatea pentru pacesi impotriva bomfacultirtilorllti ttste,l'irr,::rte:, unor oatneni de si bei atorrrice tttt ar'atttt'r.rie cleclara[ia lor in r-le stiinti" (luv'crnt:lsvor itrt'littlt: calculele poiitice li deciaratii,r."trr elc itrscltrpentru pace si ilnpc> asenlenc'a si triva bornbei atcltnict: l'ttr acltiugaclclarin subsicliarcd {-) vorba clt-'sprc pacc care sii fie favorabilti si cste erviclertt pentnt proprirrlPOPolsic;i sutrtvizatemai ales onorabila ale attrrniceclett:stal',ile celorlalti. Cu asta nu s-a l-"rombcic trir-ttic." cAstigat clin i ,"()ricum,l-roPortrltri st:atnitrtcste nclu c.lt de absurcl [)ac.i tur asemeneai]verrli2boi ctl itrrnc atonricel. al fi un ci tisrnent uu ilr fi ratiuti;tl,lrrrlsl,lPilll nu ai fi semnat cle cleclaratia 1aVIairrau." cleclaralie crstemai ,,Asa e, c'larcrt c;it o asettrent:a cu si generalS mai lipsitii cleobligatlvitate, atAtefectulei va fi rnai slat,." ,,liebuie sti rre girrciit'nla tt iictiune rnai eficientd claci ceva lrou." cu vrem ca la troi si se ?ttcerce ac'lcvtirat -- putcre economici si politic.i 9i sanpoliticii ,,Vechea ctt taj prin ametrinlatrea forla a rnrelor - este consicleratti inc"i de cei mai multi, mai cu searni in afara Ccrmaniei, ca o politici realistd,clriar clac.lclernultd vreme a clevenit la ccmtrariirl.L)e curAnd arn anzit eler un membru al guvernului nostru argtttnetrtul ci, ciac.iFranla clispune de ar arm€ratomice, atunci si i{epublic,a}recleral6 trebui sa
)_L)?".

In vara anului 1956,cAnd aveau loc aceste cliscutii,rna simteam obositsi aveam senzatiacd am ajunsla capdtui puteriltlr.I)rirrlrcaltclc,rna apj5x ()c()nh.o\ L,rsa -stiirrtifici cu Wolfgang Pauli, pe carenu il pute.rnr cc-rnvinge pirerdc rile mele intr-o problemd stiintifici foarte imporiantti

pesl."

poatd cere acelasi lucru. lJineintelesci am contraargumentat imediat. [)ar ceea c€]m-a insp.iimAntat la acest argument nu era scopul, ci premisa. Era consideratde la sine inteles faptul cd posesiaarmelor atomicear fi pentru noi un avantaj politic, itrr singura intrebare era cum ar putea fi atins acestscop. M.i tem cd reprezentantul acestei opinii consiclerdc.i oricine g.lndester arltfel, aclicdoricirre ar pune la indoiali premisar lnsdsi, este fie utr visdtor, fie esteun escroccare de fapi urmarerste toful alte scclpuri cu politice decAt pretincle, cle pilcl.i anexarca lieprrblicii Fcrlcralela Rusia." pentru cd te-aienen'at.politica gu,,Acum exagerezi vemului nostru fecleral estedesigur rnai rationalasi cxisti fird ?ndoial.inenumtirate stacJii inter-meciiare intre inarmar€ra atomici proprie -sio pasivitatetotali, cont6nclnrrmai pe sprijinul celorlalli.In orice caz trebuiesh facerntot ce std in puterile noastreprentrua impieclicain acestdorneniu o dezvoltareirr rlirecbia grcsiti." ,,Va fi foarte dificil. I)acb arn irl'dtat ceva clin cele petrecute ilr uitimele luni, atunci acestae faptul cd nu poti facebine in acelasitimp si politici, si stiintl. irr orice caz, eu unul nu sunt in staresi mi se parre perfectlogic. Atdt in stiirrtd,cAt si in politici e ne."'oiede implicare totali; jumit.itile de misr-rr.itru ajung. De aceeavreau sii mii retrag cu totril irr stiintir." ,,N-ai face un lucru bun. Politica nu este o ocupatiet cloarpentru specialistisi oarncni de meserie,ci este,iaca vrem sd prer.enim catastrofeprecum cea din 1933,si o inclatorire pentru fiecare clin noi. Nu ai voie si te eschivezi, mai alesc6ncle vorba cleconsecintele fizicii atomice.,, ,,Bine,dac.iai nevoic tle ajutorul meu, poti si contezi

293

pentru mine. Cu un an in urmd, la o conferintd clesfbsuratd la Pisa, fdcusempropuneri desful de neconvenfionale pentru structura matematicd a unei teorii a particulelor elementarecu care Wolfgang nu era de acord. Wolfgang el cercetase insusi nigte posibilitdti inrudite pe un model matematic propus cle eminetrtul fizician american c1e origine chinezd Lee si ajunsesela concluzia cd direcfia era gregitd.Eu nu puteam crede acestlucru. Wolfgang m-a cazuri. criticat agadarcu duritatealui obisnuitdin asemenea ,,Acesteobsen'atii dovedesc inainte de toate cd itr timpul conferintei de la Pisa n-ai inleles aProaPenimic din propriile tale lucrdri", spultea el intr-o scrisoaretrimisd de la Ziirich. La inceput eram prea obosit pentru a incepe cu toate fortele lucrul la problema matematicd extrem de dificild si am hotlrAt sd fac o pauzd mai lungd pentru a md reface. Dc aceea, durata vacan!ei,m-am mutat cu intreaga pe la familie la Liseleje, micd localitate malul mdrii situatd o pe insula Sjaelland din Danemarca,intr-o cas.i cle lara aflati la numai aproximativ 10 km cle casade vacantd a ocazie lui llohr de la Tisvilde. L)oreamsi folosescaceast.i pentru a petrece cAt mai rnult iirnp impreund cu Niels, fdrd si apelez la ospitalitatealui. Au fost sdptdmAnifericite. Vizitele reciproceau ficut sd dispard oboseala9i neau dat posibilitatea sd refacem legdtura intre vremurile cle odinioard, cAnd eram impreund, 9i lumea schimbati ir-rtre timp. A9a cum era firesc,Niels nu a vrut sd se amestecein clisputamatematici clificildin care md angajasem cu Wolfgang.Nu se simlea implicat in probleme careerau fizicd. Dar era cle de naturd mai mult matematicd clecAt acord cu perspectivafiiozofici pe care voiam s-o asezla baza fizicii particulelor elementare 9i m-a incurajat sd continui in direclia in care pornisem. C6teva sdptdmAni dupd intoarcerea din Danemarca m-am inbolndvit grav 9i a trebuit sd stau mai multi vreme la pat. De lucratnici nu putea fi vorba si nu puteam urmdri decAt de la distanld disculiile politice privincl dorirrlele

noastre adresate guvernului, pe care Carl Friedrich le purta cu ceilalti piieteni. in pfi-u zi cAnd am putut sd md scol din pat - era sfArgitul lui noiembrie - a a'u'ut loc la mine acasdo consfdtuirea grupului caremai tArziu avea sd fie numit ,,cei 18 de la Cottin gen", ocaziecu care a fost redactatdo scrisoarecdtreStraul3, ministrul de afunci al apdririi, fostul ministru al energiei atomice. I)acd nu primeam la aceastiscrisoare rdspuns convenabil,afunci un intentionam - agascrisesem sd facem publici pozilia noastrdin problema inarmdrii atomice.Eram bucuros cd acela care luase initiativa pentru acest pas fusese Carl Friedrich,fiindcd din cauzastdrii mele nu puteam decAt sd qrivesc ce fac ceilalti si sd md implic cloai pe jumatate. In sdptdmAnileurm.itoare,pe cdnd md reficeam incet, am incercat sd ajung la o decizie in controver-sacu Wolfgang. Era vorba de propunerea cle a ldrgi spaliul matematicnecesarformuldrii legilor naturii perrtru particulele elementare,spafiu folosit in mecanicacuanticd penfru asemenea scopuri si numit de fizicieni,cam imprecis, ,,spaliuHilbert". Ideeade a ldrgi acestspatiu prin admitereaunei metrici ceva mai generaledec6t permitea mecanica cuanticd fusesepropusd cu 13 ani in urmd de Paul Dirac. Dar pe vremea aceeaWolfgang demonstrasecd in acestcaz mdrimile care trebuie interpretate in mecanica cuarrticd drept probabilitaFpot aveauneori si valori negative, deci o asemenea matematicdnu mai putea fi interpretatd fizic in mod rafional. Pe vremea corrferinteicle la Pisa, Wolfgang isi prezentase criticile impotriva modelului propus de Lee cu metode matematice,in detaliu. Dimpotrivd, eu reluasemin prelegereamea de la Pisa propunerealui Dirac gi afirmasemcd in anumite cazuri, pe care le descriam, criticile lui Wolfgang puteau fi evitate. Era de inleles cd Wolfgang nu credea acestlucru. Mi-am propus asadar sd demonstrez, chiar cu metodele matematice ale lui Wolfgang si folosind tot modelul lui Lee, cd itr cazurile specialepomenite de mine dificultdlile puteau fi ocolite. Abia in ianuarie ajunsesem sd

294

295

formulez demonstralia^mai clar gi i-am trimis-o intr-o scrisoarelui Wolfgarrg.ln acelasitimp irrsd,stareasatritdlii mele s-a inrdutdlit atAt de mult, incdt meclicul m-a sfdtuit sd pdrdsescCdttingenul si sd md duc la Ascona, lAngd lacul Maggiore 9i sb m.i las ingrijit cle Elisabeth pentru a md irrsdndtosicomplet. Schimbul cle scrisori pe carel-am avut apoi clela Ascona cu Wolfgang mi-a r)mas De 9i acumin memorie ca o amintire itrgrozitoare. ambele ficeau eforturi enorme pdrli lupta se purta cu duritate si se pentru claritate matematici des.ivdrgitd.Demonstralia mea nu era la inceput transparcntdin toate punctele, iar unclevoiatn sd ajrrng.Mereu Wolfgang nu putea ir"rtelege incercam sd-i prezint rationamentele niele c6t tnai cletaliat si mereu Wolfgang era furios c.i nu acceptamcriticile lui. ln cele din urmi isi pierclu aproapecu totul rdbdarea si scrise: ,,Am primit de la tirre o scrisoareprosteascd. Aproape tot ce conline estedupa pdrereamea iremediabil fals... Nu faci decAt sa repeli ideile tale fixe, respectir. concluziile gregite,ca si cum nu ti-a9 fi scris nicioclati. In felul dsta nu am fdcut decAt sa-mi pierd timprrl gi va trebui acum si intrerup cliscutianoastrd..." Dar eu nu iruteam sd cedez si, clegibt>alamea revenea clitr c.lnclin voiatn si cu cAnd,aclucAnd ea crize clearneteal.i clepresii, intr-o fonnd perfect clari. reusescs.i aduc clemorrstrartia -sb . ^ ' . . i r In sf6r9it,r-lupasases.lptim6ni cle tensiune maximd am reugit sd fac o bres.i in apdrarealui Wolfgang. A interles a cd nu md interesam de solutia cea mai g;eneral.i problerneimatematice puse,ci doar de o familie speciali de solufii si cd pretindeam c.i poate fi irrterpretatd hzicnumai familie speciald. Am fdcut astfelprinrul pas spre aceastd intelegere, itrr clupi ce calculasemdiferite cletalii matematice eram in sfirsit conrrinsi aminc-loi ci am inteles problema in intregime. Schema matematic.i neconven!ionali pe carevoiam s-o pun Tabazateoriei particulelor elementarenu continea agadarin nici un caz cor-rtraclictii interne ce puteau fi vdzute nemijlocit. Desigur, aceasta nu dovedea cd schema era cu ader,.iratfolositoare. Dtrr

existaualte motive de a crede cd solulia trebuia ciutatd aici si in sfArsit puteam lucra in continuare irr directia in care pornisem. La intoarcereade la Ascona a trebuit sd mb duc la un consult meclicalminrrtios la clinica urriversitari clitr Zurich. Am folosit ocirziapentru a rni int6lni cu Wolfgang, intdlnirc cares-a clesfasurl.rt intr-o atmosfcri calrni, a.sa incaltWolfgatrgn-a putut si constatela urm.i decAt un ,,acrtrd plictisitor" intre pozitiile noastre. Cu aceasta, ,,bdtdliade la Ascona", cunr am numit mai t.lrziu in glumd controverseleclin schirnbui cie scrisori, a luat sf6rsit. Am petrecutsiptdm.inile urmitoare la Urfeld, in vechea noastrdcasdclepe malul lacului Walchen, m-am refdcut si acolo mult mai repecleclecit la Ascona. La intoarcerea la Clottingenam aflat ca discutiilc politice asupra problemei inarmdrii atomiceseinclreptauspre o criz.i.Cuvernul fecleralrlrl se ldsaseconvins cle noi, fizicienii, sd se oblige sd urmeze un anurnit curs in problema ir-rarmirii atomice. l,,ucrulera cle'inteles, clarnoui ne sporea ingrijorarea c.i se va merge in ciirectiagresita.Apoi Acler-rauer a vorbit irrtr-un cliscurspublic clesprefaptul ci armele atomice nu sunt in foncl c'lecAt perfectionare si ctintdrire o a artileriei,cd intre ele si armele conventionalenu e clecit cl cliferentdcle grac1. asemcneaprezentareni s-a parut C) cd depigestecu mult m.isurasuportabilului.Era clela sine inteles ci ea inducea in r6nclul germanilor o imagine complet eronatd clespre efectelearmeior atomice.Ne-am simtit asaclar datori sd actiondm,iar Carl Frieclrichera de parere cd trebuia sd facem o cieclaralie publicd. Am fost repede cu totii cle acorri ca nu putea fi vorba in acest caz despreo declaratie generali de bune intentii in favoarea p.icii si impotrir.a bombei atomice. Trebuia sd avem in veclereobierctiver ioarte precisecare sd poati fi atinse in cotrciitiilec1ate. ljorrii obiectirreerau aproape evidente:in primul rAnrl,locuitorii Germaniei trebuiau sd fie perfect informati privinri efectelearmelor atomice, orice incercarede minirnalizare sau cosmetizaretrebuia

296

297

impiedicatd. in al doilea r6nd, trebuia sd incercdm sd obiinem schimbareapozifiei guvernului federal in problema inarmdrii atomice. De aceea,declaratia noastrd trebuia sd se refere numai la Cermania federald,iar noi trebuia sd spunem cAt se poate de limpede cd posesia armelor atomice cle cdtre Ilepublica Federala nu reprezerrtao sporire a siguranlei ldrii, ci, dimpotrivS, o sporire a pericolului extern. Ce g6ndeau alte guverne sau alte popoare despre armele atomice trebuia sd ne fie in cea situatie.Si, in fine, mai mare mdsurd indiferent in aceastd noastri ar avea si mai multd greucredeam cd declaratia tate dacd ne obligam si ca persoane si refuzdm orice colaborarela inarmarea atomicS.In mcld specialpentru noi era evident un asemeneareftz, fiindcd reu;isem chiar si noroc - si in timpul rdzboiului - de altfel, cu oarecare nu colaborim la inarmarea atomicd.Carl Friedrich a discutat detaliile cu prietenii nostri. Din cauza st.irii precare a sdndtd!i mele am lipsit la majoritateaintAlnirilor.Textul declaratiei a fost elaborat apoi de Carl Friedrich 9i dupd diverse imbundtdtiri aduse in discutiile comune, a fost semnat de toti cei 18 fizicieni de la Cirttingen. Textul a fost publicat in presdpe data de 16 aprilie1.957 si a avut in mod vizibil un mare efect in spatiul public. zile se pdreacd ne-am apropiatmult Dupd numai cAteva de primul nostru obiectiv intrucAt de nici o parte nu se mai incercabagatelizarea efectelorarmelor atomice.I)ozitia guvernului federal nu era unitari. Aclenauer pdrea afectatde o acfiune careii incurca planurile si ne-a chemat pe cdtiva clintrenoi, fizicicnii clela Ciittingen, la o cliscuhe la Bonn. Eu am refuzal, intrucAt nu imi inchipuiam ci ar fi putut apdrea puncte de vedere noi care s.l clucd la o apropiere a pozifiilor, dar si fiindcd simteam ca starea sdndtdtiinu mi-ar fi permis sd fac fatd unei disculii dure in contradictoriu. Adenauer mi-a telefonat ca sd md convingd sd md rdzgAndesc, astfel a luat nastereo lungd iar controversdpoliticd pe care,in punctele ei esenliale,am in ohstrat-tr mcmorie.

La inceput Adenauer a spus cd pAnd in acel moment ne irrleleseserim bine in toate aspectelefundamentale, cd se fdcuserd mulli pagi in Republica Federal.l pentru dezvoltarea tehnicii atomicein scopuri pasrrice9i cd declarafia noastri de la Cottingen i9i are originea probabil mai ales intr-o confuzie. El credea asaclarcd se cuvenea sd ascultdm cu atentie argumentelecareil fdcuserdsd-9iingdduie o mai mare libertatein problema inarmdrii atomice. Credea de asemeneac6,, dupd ce ii vom fi ascultat argumentele, r'om ajunge repede la o intelegere,iar perrtru el era important ca aceastd intelegeresd fie cunoscutd apoi gi public. Am rdspuns cd eram bolnav si cd nu md simleam in stare sd fac fatd unei controverseprivind probleme atAt de delicate cum e inarmarea atomic.i.Si nici nu credeam cd o apropiereva putea avea loc atAtde ugor.Argumentele care urmau sd ne fie prezentate nu se puteau relcrila altccvadccAtla slibiciuriea militaraclepanaacum a Itepublicii Federale,la gradul de superioritaie militara a rusilor si la faptul cd era inechitabil ca americanii sd se ocupe de apdrarea I{epublicii Fecleraledacd rru suntem si noi clispugi la sacrificii importarrte in acestsens. Dar la acesteargumente ne gdndiserhm in mod serios.I)oate cd gtiam mai bine dec6t cei mai mulli dintre conationalii nostri care erau opiniile in Anglia si America in prir,,inta noastrd, a germanilor. Dupd toate cdldtoriile intreprinse in ultimii ani, nu md puteam indoi cd o inarmare atomicd a I{epublicii Federale ar genera o furtund de proteste, mai cu seamdin America, gi ci inrdutdtirea climatului politic, 9i agafoarte labil, ar atAmamult mai greu in balanla dec6t orice avantaj militar. Adenauer a rSspuns cd gtia cd noi, fizicienii, suntem niste idealisti care vor sd se increadd in puterea binelui din oameni gi care detestdfolosireafortei. Ar fi fost intru totul cle acord dacd am fi scris un apel general cdtre tofi oamenii, cerdndu-le tuturor si renunle la inarmarea atomicd si sd facd eforturi pentru rezolvareaconflictelor de intereseprin mijloace pasnice.Aceastaera 9i dorin!a lui.

298

299

Dar dirr ce scris€rserdm rezulta ci am fi dorit cu tot noi dinaclinsul o slabire a Ilepublicii Federale. in orice caz, asa putea fi interpretatd declaratia noastri. lmpotriva unui asemeneareprog m-am aparat foarte energic, aproape furios. Eu credeam - aga am spus atunci - cd tocmai in acestcaz am aclionat nu ca nigte idealisti, ci ca nigte realisti lucizi. Noi eram convinsi cd orice fel cle inarmare atomicd a llenublicii Federale va la duce cu necesitater o slabire a 1-toritiei politice si cd ei - pe drept cuvAnt astferl siguranta,at6t de important.i si pentru el, ar ii pus.i in mare pericol tocmai clatorit. inarm.irii atomice. Eu credeam ci triim intr-o epocd in careproblemele de securitatese schimbi la fel de radical ca lalrecereade la Evul Mediu la modernitate,si trebuie si reflectirn prclfunclasupra acesteischimbiri inainterde a urma cu usurinti vechile moduri de g6ndire. A fost inteunul clintrescopurile declaratieinoastresd generezer resul in aceastddirectie si sa impieclice urmarea unei directii gresiteca rezultat al unor rationamerrte tacticede stil r,'echi. Lui Adenaue:r i-a fost greu sd accepte argumentele mele si i s-a pirut nedrept ca un grup mic cle oameni, in acestcaz fizicieni atomisti, sa aib.i preterntiade a irrterverri irr planuri lndelung gAnclitecaretrebuie sd se orierntczc rlupa irrtcrcsulrrnor rnari comurritali politicc. irr acela;i timp ir"rsb, simtit din efecteledeclaratieinoastrer a in spaliul public c.i vorbisem in numele unei mari pdrti a germanilor, ca gi a oamenilor clirr alte tiri, si ci argumentelenoastrenu puteau fi pur si simplu ignorate.A mai incercato clati s.i mi convingb si vin la discutia de la Bonn, dar a inteles irr cele din urmd cd nu imi prrtea cere at6t cle mult. AdenaNu stiu cAt de nemultumit a fost cu ade'n'drat uer atunci cleacliuneanclastrd. CAfiva ani mai tArziu mi-a scris o scrisoarein careimi spunea cd putea fdrd indoial.i sd respecteo opinie politicd diferitd clea lui. Probabil cd in fond era un sceptic,perfect congtient de limitele inguste

in caree incorsetatd actiuneapoliticb. in plus, se bucura sd gdseasci,intr-o oarecaremisurd, solulii aplicabile in caclrul posibilitdtilor clatesi era clezamigit CAndaceste solutii se dor.'edeaua fi rnai dificil de urmat clecAtisi inchipuise. Ilusola careil cdlduzeairr actiunile salenu era influenfati cievechile imagini-sirnbol prusace,desprer care vorbisem cu Niels Ilohr cu zeci de ani in urmd in timoul unei plimbdri in l)anemarca, la fel de putin ,_1e si r"prezerltarile clesprelibertateale vikingilor cliri miturile lilan.-lei, dupb carese orientase imperiul britalrrc.DirectiaIui era mai mult cleteminata vecheatraditie romand si crestini de a Europei, care mai este incd vie in BisericaCatolicd, si de reprezentirile socialeformate in secoiul al XlX-lea, in careAclenaLler recunostea miezul crestin,in ciuda contunismului si ateismului. Cir-rclirea catolicacclntinectparte cieintelepciunesi filozofie orientali, si prot.'abrl acea-sta cir era partc'aclin careisi tr.igeaAdenauer forta in momente clificile. Imi aduc arninte de o cliscutiein care ne povesteam experienlelerlin timpul prizonieratului. intrucAt Aclenauerfuseser inchis pentru un timp cleCestapoitrtr-cl celuli strilmti 9i hrdrrit la limita supravietuirii,irr timp ce eu tr.iisemun prrizonierat relativ plicut in Anglia,l-am intrebat clacdnu i-a fost greu in aceer perioatl.i.Aclenauer a spr-ls: ,,Alr, stiti, cAnclesti inchis intr-o celula at.lt cle strAmt.itimp de zile,siptim6ni,luni, cAndnu esti cleranjat de nici un telefon si cle nici un vizitatclr, atunci poti medita, tc poti gincli in linistc la celece an fost si la ccle ce ar putea si mai fie, perfcctrelaxat,nurnai cu tine insuti: acerst lucru este in foncl foarte frumos."

300

19

TEORIA UNITARA A CAMPULUI

(1es7-7e58)

L6ngd portul Venejiei,in dreptul Palatului Dogilor gi al I'iazzettei, se afli insula San Ciorgio. Este proprietatea contelui Cini, care intretine acolo o scoaldpentru orfani 9i copii gdsiJi,ce sunt apoi gcolili ca sd devind marinari sau artizani, si care a restauratsi vecheamAnistire benedictind de pe insuld. CAteva dintre incdperile fastuoase de la etajul mAndstirii au fost transformate in camere de oaspeli. Cu ocaziaconferintei de fizicd atomicd ce a avut loc la I'adova in toamna anului 1957 cAIivadintre parti, cipantii mai in vArstd, printre care Wolfgang si cu mine, au fost invitali de contele Cini sd locuiascdpe insula San Ciorgio. Curtea interioard a mAndstirii, unde zgomotul portului nu ajunge decAt in surdind, ca gi drumurile la I'aclova fdcute uneori impreund, ofereau excelerrtepriiejuri pentru discutii despre problemele actuale ale stiintei noastre. Pe atunci ne preocupa pe toti in mod special o clescoperire a tinerilor fizicierri americani de origine chinezd Lee 9i Yang;.Acestor doi teoreticieni le venise ideea cd simetria dreapta-stAnga, pdnd atunci consideratd ca ficdnd parte aproape evident dirr legile nahrrii, ar putea fi incdlcatd la interactiunile slabe,adicd la interacliunile responsabi pentru efectelerad i oactive.Intr-ad evdr,expele rimentele de mai tArziu ale lui Wu au ardtat cd in cazul dezintegrdrii radioactive B apare o abatere foarte mare Lucrurile ardtau ca 9i cum de la simetria dreapta-stAnga. la dezintegrareap particulele emise,fdrd masd,arsa-numi!i neutrini, nu efstau decAtintr-o anumiti fclrmd,s-onumim

levogird, pe cdncl antineutrinii apdreau atunci in forma dextrogirS. Wolfgang era in mod deosebit interesat cle proprietdtile rreutrinilor si pentru motivul cd el fusese primul care preziseseexistentalor, cu 20 de ani in urmd. Intre timp, existenla lor fusesede mult confirmatd experimental, dar noua clescoperire modifica imaginea .lespre neutrini intr-un mod special si incitant. Noi, adicd Wolfgang si cu mine, am fo-stintotdeaurra ctepdrerecd proprietdtile clesimetrie reprezentate aceste de particule elementare farb masa trebuie sd fie si proprietdfiieclesimehie ale legilor fundamentaleale naturii. Daca insd acum simetria dreapia-st6nganu exista la acesteparticule, atunci trebuia sd contdm pe posibilitatea ca ii ir-r legile fundamentale ale naturii ea sf lipseascd inceput la si sa apara rle-abiamai tArziu,de pilda pc calca ,r.rlitn a interactiunii si a masei createin urma acesteiinteractiunii. Simetria dreapta-st6ngaar fi atunci urmarea unei dubldri ulterioare, care ar putea apdrea matematic de pildd din faptul cd o ecuafie are dbud solutii la fel de inclreptitite. Aceastd posibilitate era atAt de ir-rcitant.i fiincici ducea la o simplificare a legilor funclamer-rtale ale naturii. Din cele trdite de noi ca fizicieni, inteleseserdm cd ori cle c6te ori apdrea in experimente o sirnplificare neagteptati, era cazul sb fim extrem de atenti, pentru ci seputea si fi ajun-s aceaocazieintr-un loc de unde marile cu conexiuni cleveneauvizibile. Asadar, aveam senzatia cd in spateledescoperirii Lee-Yangse puteau asculcle cultostin!e decisive. Si Lee, unul dintre cei doi clescoperitori,care lua parte le conferintd, pdrea sd impdrtds"ur.a u."urtd pirere. Am vorbit oclatdindelung cu el in curtea m6nasiirii despre con-secinfele puteau clecurgedin aceastdasimeirie ce observatd,iar Lee a spus ca nu ne putem agterpta noi ca conexiuni importante sd apard ,,de dupd col!,,. Dar, desi_ gur/ ln asemeneacazuri nu stim cAt de usor sau de greu va fi de trecut ,,coltul" . Wolfgang era foarte optimist, pe de o parte fiinclcdajunsese o foarte bund cunoasterea strucla turilor matematice legate de neutrini, pe de alta fiindcd

302

303

clin rezultatele cliscutiilor noastre anterioarein legitur.i cu ,,bitilia de la Ascona" c.lpdtase sperantaci o terorie cuanticd de cAmp relativist.i poate fi con-struiti fdrd contradictii matematice.Era fascinat de procesul arnintit de clublare sau de declublarecare, asa curn cte.lea,putea fi r.ispunzdtor de aptrriiiasimetriei dreapta-stAnga, desi incd nrr se putuse cla o formulare matematicaadecvati pentru aceasta. Declublarea conferea naturii, intr-un mod ce urm;r sb fie eluciclat, posibilitatc;ide a introcluceulterior noi proprietali clesimetrie.Cum pritea si aibd loc apoi o rupere ;,isimetriei, asupra acestui fapt avean'rpe atunci it-leisi n-rai putin ciare clec6t asul)radeclubldrii.ln orice caz,in cliscutiilenoastreapirea clin cAnclin cind icleeaci luntea irr totalitatea ei, aclicircosntosul, nu trebuia neaptirat sir fie sinretric.i operratiunile carelegilc n.rturii er.ru ini .rla la rianter, asaclar cd sciclereasimetriei ar putea fi push pe seama asimetriei cosmosului. Toate ucesteiciei eriiu pe atunci mult mai pr-rtin clarcin mintile noastrc clec.lt le-am prezentat aici. Dar clin ele emana o anumitd fascinatie cireia cu Elreu pu tcai rezistaclacal indreptai gAndurile ii iti in aceasti directie. Oclati l-am intrebat pe Wolfgang cie ce tinea at.lt de mult la .rcestproce-s .leclublirii si rli-a al clat aproximativ urmitorul r:ispuns: ,,ln iizictrmai vcche a invelisulrri atomic s-a prrtut inc.i porni de la rmagini careproveneaudin repertoriul fizicii clasice.I)rincipiul cle corespr-rnclent.i lui Bohr afirma al tocrnaipclsibilitatea intrebuintare,fie si limitat.i, a unor cie asemenea irnagirri.I)ar si perrtru inverlisrrl atomic clerscrierea matematici a ceeace se intAmpli a cleverrit apoi rnult mai abstracti clecAt acesteimagini. I)utem chiar reprezenta acelasicontinut factualprin irnagini cornplet rliferite, cum ar fi imaeinea de particuli si imagilrca de uncla.In fizica particulelor elementareinsd, cu asentr.nea inragini lru vom mai putea realiza nimic. Aceastdfizicd esteinc.i mult mai abstractd.Pentru formularea legilor naturii in acest domeniu nu va putea exista probabil alt punct de pornire decAtproprietdtile de simetriecareapar in naturi :iau/ca s.i md exprim in alt fel, operatiile de simetrie (de

pildd translafiilesau roiatiile)caredetermindspatiul nahr_ rii. Dar apoi ajungem neapdrat la intrebarea de ce exista tocmai acesteoperalii de simetrie si rru altele. procesul dedubldrii pe caremi-l imaginez eu aici ar putea sd ajute in aces-t caz, pentru cd ar ldrgi in mod firesc spatiul naturii, cre6nclastfelposibilitateaunor noi simetrii. Ne-am putea imagina, in cazul icleal,cd toate simetriile rlin naturi sunt urnlarea cAteunui procesde cledublare.,, Munca propriu-zishla aceste problemenu putea incepe , dec6t dup.i intoarcerea cler cbnferinti. La Gdttingen, la mi-am coircentratelbrturile asupra gdsirii unei ecuatii de cAmp care sd c-iescrie c6mp de materie cu interactiune un intemi si care s.i reprezir"rte iritr-o form.i c6t mai compact.i c6t mai multerclintre proprietilile de simetrie obseir,,ate i. nafurh. Pent^r accasta am fol.sit ca model i.teract.iunea esentialb empiric pentru dezintegrarea p care cdpdtase forma ei cea mai sirnpla si probabil clefinitiv.iprin descoperirea lui Lee si Yang. In anul 7957,toamna tArziu, am avut de tinut o con_ ferinli pe acesteteme la Ceneva, iar la intoarcere nl-am oprit pentru scurt timp la Zririch ca sd vorbesc cu \Volfgang rlespre incercirile mele. Wolfgang rn-a incurajat sh continui pe clrurr-rul care pornisem. Era un lucru pe toarte important pentru mine, iar in siptdmdnile urmd_ toare am incercatmereu forme diferite cu ajutorul c.irora sd poatd fi reprezentatcimpul de materrie interactiune cu internd. [3rusc,intre toate imaginile neclare,a apdrut o ecuatie cle cdmp cu un gracl cie simetrie nerobisnuitcie ridicat.Forma ei era doar cu putin mai complicatddecAt vcchcaccuatiea lui Dir.rcp"nt., t,lcctron, tjar corrlinr,.r. pc lirrga structuraspatio-temporalia tcoricirelativitatii, 9i simetria dintre proton si neutron, carejucaseun rol at.lt cie importarrtinch de pe vrcmca visului avut la cabana cler SteilerAlm din Ilavaria sau - ca sd md exprim mai la matematic- confineape lAngdgrupul Lorentz-sigrupul izospin, asac.i intr-aclevdrreprezentao mare partr: ,.lirrpro_ .y;, prietdtile de simetrie careapdreauin naturd. Si Werl,.,,. cdruia ii scrisesemclespreasta,s-a ardtat imecjiat plirr c1e

304

30s

interes,cici pentru prima datd se pdrea cd aici fusesegdsit .r. .u.lrt trfi.i"t-ti de larg pentiu a cuprinde intregul spectru complicat al particulelor elementare9i al interacde ingust P"]lttY flunilor lor, ii in acelasitimp suficient u fi*u in acest domeniu tot ce nu trebuia privit ca fiind Ne-am hot6rAt agadarsi doar pur si simplu contir-rgent. dacd aceastd incercdm s5 rdspundemimpreund la ir-rtrebarea putea deveni bazi unei teorii unitare a cArnpului ecuatie particulelor elementare.Aici Wolfgang aveasperanla cd putinele simetrii care mai lipse-auputeau fi introduse ulterior prin procesul de dedublare' Cu filcare Pas Pe care il facea in aceastd direclie, Wolfgang deverrea-dince in ce mai entuziast' Nu l-am vezulin i,ia1o*eu pe Wolfgang, nici inainte si .ici clupa aceea,intr-o asemeneastaie de surescitarelegati de ce se intdmpld in stiinta noastrd. DacSin anii anteriori i9i manifestise o pozitie criticd si scepticdfald de toate incercarile teoretice- care de altfel se referiserd cl0ar la ordini parliale in fizica particulelor elementare,9i nu la conexiunea intregului i, acum era decissd formuleze el insugi marea coiexiune cu aiutorul noii ecuatii a c6mpului' ecuafie,care itr simCdpdtasesperanla fermd cd aceastd in marea ei simetrie era o formd unicd, trebuie pliiatea si ia reprezinte punctul de pornire corect pentru o teorie unitard a cAmpului particulelor elementare' Si eu eram fascinatde tloua posibilitate, care pdrea sd fie cheia mult cdutatd pentru poarta carebarasep6nd atunci accesulla lumea particulelor elementare.I'e de altd parte, r'9dea1n depdgit Pfnl la 9i cAt de multe greutifi mai erau de atingerea scopulul ProPus. Cu putin tlmp !3i1Je de Crdciun-ul\u'1957 am primit o scrisoarede la Wolfgang care matematice,dar reda 9i starealui conlinea multe det^alii de euforie din acelesdPtdmAni: ,,...Diviziune si scidere a simetriei, asta este esenfa'' Diviziunea este un foarte vechi atribut al diavolului
lltcru" ,,Des Pudels Kem" in original, inseamni ,,esen!altnrti mot-ir-mot inseamni,,miezul pr'rdelultri"' clar traclus 1

(cuv6ntul <indoial5> ar fi insemnat initial "impdrtire in douir,diviziune,').Un cardinaldintr-o piesaa lul Be'marcl Shaw spune: <A fair play for the devif please>.De aceea sd nu lipseascdnici de Crdciun. Cei doi Domni divini Cristos si diavolul - sd observe numai cd inlre timp au devenit mult mai simetrici. Te rog sd nu transmi[i aieste erezii copiilor tdi, dar pofi sd le povestegti baronului v. Weizsdcker- acum ne-am intAlnit irrtru idei. Dn toatd, toatd inima, al tdu Wolfgang Pauli." C) scrisoaretrimisd vreo opt zile mai t?rziu incepea astfel:,,'Ioatecelebune tie si familiei tale in noul an, Cate sperim cd va aduce clarificarea totald a fizicti particulelor elementare." lar mai jos, Wolfgang scria: ,,lmaginea se schimbd in fiecare zi. Totul curge. Nu publicdm irrcd,dar va iesi ceva frumos. Deocamdatdnici nu putem prevedeatot ce va iesi de aici. Ureazd-minorcx ln a irrvdfa sd merg." $i citeazd: ,,<I{afiuneaincepe sd vorbeascdclin nou / lar speranta sd-nfloreascir/ Ne e dor de pAraiele vielli / Ah, ne e c-lor izvorul ei...> Salutd de zorii inrositi ai zilei, cAnd incepe 1958,inainte de rdsdritul soarelui...Gata pentru azi. Materia estefoarteproductivd. Acum vei gdsi multe singur... Ai sd observicd pudelulr a plecat.Si-a ardtat miezul: diviziune si scddereJa simetriei. I-am iesit in intdmpinarecu antisimetriamea - l-am tratat cu fairplay - si ca urmare a dispdrut bl6nd... Si acum un An Nou bun. Vom mirsdlui in intAmpinarealui. It's a ltntgwaryto Tiylsernry,i 's n /ol.g zunyto.go.Din inimd, f al tdu Wolfgang Pauli." Desigur cd acestescrisori mai conlineau multe detalii de fizicd si matematicd,dar ele nu isi au locul aici. CAteva sdptdmAni mai tArziu, Wolfgang a trebuit sd plece in America, unde se obligasesd tind prelegeri timp de trei luni. Nu md incAntadeloc cd tocmai acum, in faia fierbinte a dezvoltirii lucrdrii noastre,Wolfgang va fi supus influentei pragmatismului lucid american.Am inceicat sd-l conving sd renunte la aceastd cdldtorie.insd planurile
rAlr,rzie la ,,des pudels Kerrn", vezi nota anterioarii. (N. i.)

306

307

nu mai puteau fi schimbate. Am mai pregdtit o schi!.i a unui articol pe care ttrma sd-l publicdm impreuni 9i am trimis-o, a9J cum e obiceiul, cAton'a prieteni fizicieni de interesatiin mod cleosebit acestdomeniu. Apoi Oceanul Atiantic ne-a ciespartit,iar scrisorilelui Wolfgang au clevenit mai rare. Mi s-a ptirut c.I simt in ele o notd de ciar itr ceeace privegte conlinutul oboseali si resemtrare, itr Wolfgangcontitruasi creacl.i drumul pe carc pomisem' mi-a scris in terrneni destul c]e duri ci se hotdrAse [3rusc:, si nu mni continue si coiabottzenici la nlunca propriu-zisa, nici la prrblicare.Mi-a rnai sprrs cd ii instiintase pe fizicienii care primiser;l prima variantaici acel conlinut nu imi didea libercu rnai corcspiurclea piirereaiui actuald. rezultateleclepAnSatuuci. tate tleplint'isa fac ce vreatt ctl dintre noi s-a intrerupt epristoltrr.i cornutricarear Cu aceasttr, l)tl iar pentru mai rnultd vrcrIItc, er-t am reugit s.i aflu mai lui schimbarea cleatitucline. inuite de 1aWolfgang clespre I'resuputream ci ceea ce f.icuse sI clispard curajul lui intregii construcfii mentale. Dar Wolfgarrgera treclaritatera tot nu puteam irrlelegecomportnmenfullui. Eram clesigur neclaritatc,dar inainte vreme ciuconstientde aceasta tasernimpreun.i un drum de iegireclin ceafi, iar astfel de in situatii mic mi se pdreau celemai interesante cercetare. L-am intAlnit pe Wolfgang din nou abia la o cor-rferintd uncle eu aveam cle in carea avut loc la Gene','a iulie 1958, tocmai despre stacliul analizei noastrcr tinut o prelegere privincl acea ecualic de c6mp. Wolfgang s-a manifestat aproape clu;minos fata cle miue" A criticat cletalii ale analizei noastre chiar si ln punctele uncle mi se p.lrea a fi cu totul nemotivat si nu am reugit sd-l conving si probleme. C6ter''a discutdm in profunzitne clespreaceste sdptimdrri mai tArziu ne-am reintAlnit pctrtru ceva tnat ntta, pe' malul lacuiui Como. Acolo vrcmc Ir Vare ,r-rLlta se tin in mod regulat gcoli clevar.i, intr-o vili din grddina cdreiaprivirea poate cuprinde o mare parte a lacului dln mijloc, 9i, intrucit cle aceasthdatd terna cra fizica particulelor elementare,Wolfgalrg 9i cu mine fdceam paric' Wolfgang se comporta fata dirrtreinvitati. L)edata aceasta

ciemine din nou prieteno-s, aproape ca pe vrerxuri. L)arr intr-un fel devenise alt clm. De multe ori ne-am plirnbat de-a lungul zidului de piatrd inconjurat rle tranrliiiri c.rre despdrteaparcul de lac sau am stat pe o banci intre flori si am privit clincolodc in tindert:aalbastrdde apd crestelc: muntilor. Wolfgang a inceput iar si vor.treasca clespre sperantelenoastre contulte: ,,Cred cd e bine cd tu lucrezi in continuare la problerneleastea. si tu cAtmai estede fdcut in acestrlJrneStii niu, iar in timp se vor faceprogretse. Poatec.i lucrurile star_r crr ade'n'.irat cum am sperat noi, poate c6 ai de fapt arsa clreptate cu-optimismul thu. Dar eu nu mai pot sd particip. F-ortele mele nu mai sunt suficiente pelltru asta.De Criciun, credeam inc.i si nrd pot lansalu toatd putcr.etr, ca pe trmprrri, lumt'aaccasta un()rproblemccu ttrtrrlnoi. in fl Dar lucrurile nu mai stau asa. l)oate cd ai sd reusesti tu, poate colaboratorii tbi mai tineri. Se pare cd ai c6tiva fizicicni tirrcrie xcclentila Cottilrgclr, inshitufullju. l)t.rrtnr la mine acum e prea grerr si trebuie sd acceptlucrul ista.,, Am incercat sd-l consolezpe lVolfgang. I)oate c.i este cloarun pic clecepiionat lucmrile nu au mers at6t cle ci repede cum speraseel cle Clraciunsi, dac.i se apucd de lucru, curajul ii va reveni.Dar el nu era de acclrd. A spus doar: ,,Nu, cu mine lucrurile stau cu tohrl altfel decdtinainte". Elisabeth,care ma insotise la Varenna,si-a exprimart oclatdmarea ingrijorarecu privire la stareasAna*tii lui Wolfgang. Ea avea impresia c.i Woltgang estegrav bolnav. Dar eu nu puteam vedea acestlucru. Plimbirile ficute impreuni in parc la Varennaau fost ultima rneaintAlnire cu Wolfgang. Cdtre sfArsitulanului 1958am primit stirea inspdimAntitoare cd Wolfgarrg a rnurit in urma ,rr-r"i,rp"ratii c1e urgenld. Nu md indoiesc c.i inceputul bolii sale a coinciscu acelesiptdm.lni in carererruntase spelanta la desdvArgirii teoriei particulelorelementare. Dariu stirr care a fost cauza si care efectul.

308

309

20

ELEMENTARE PARTICULE STFII,OZOFIE PLATON ICIANA (1e61-196s)

lnstitutul de fizicd si astrofizicdclin cadrul SocietaliiMax Planck, pe careil organizasemdupi rdzboi impreund cu colaboratorii mei la Ciottingen,s-a mutat in toamna ernului 1958la Mrinchen si astfel a inceput o noui etapd in viala noastri. in clddirea moderlri si sptrfioasaa institutului, construit clupd planuriie unui vechi prieten din miscarea de tineret,Sep I{uf, in nortlul oragului,la marginea Crdclinii Engleze, o noud generalie dertineri fizicieni preluase problemele careapiruserd in dezvoltareastjintei noastre.Un interes special pentru teoria unitar.l a cAmpului particulelor elementare manifesta Hans-Peter L)tirr, care, crescut in Cermania, isi fdcuse studiile stiinfifice in Statele Unite ale Americii si, dupd o perioadd mai lunga petrecutd ca asistent al lui Eclwarclfbller irr Califonria, clorea si lucreze din nou in Cermania. Probabil cd auzise de ltr Teller despre fostul nostru cerc de laLeipzig, iar la Miindren cu putea relua contactele traditia aceeaprin discutii cu Carl lrriedrich, care venea in mod regulat cAtevasdptamAni in fiecaretoamnd la noi la institut pentru a nu lisa si se rupi firele dintre filozofie si fizici. A9a se face cd ei teoria unitard a cAmpului, in aspectele fizice si filozotema discutiilor purtate in trei, de fice, a devenit deseori Carl Friedrich, Diirr si de mine in biroul meu de la disculii, ca exemplu instifut. I{edau aici una dintre aceste pentru multe altele aseminhtoare. Cari Friedrich: ,,Aii mai avansat de anul trecut cu teoria vclastrd unitard a cAmpului? Nu vreau si incep

imediat cu intrebdrile filozofice, care md intereseazdin fond cel mai mult. Dar, inainte de toate, o asemeneateorie este fizicd zdravdnd. Tiebuie ori sd fie confirmatd de experimerrte,ori sd fie infirmatd. Asadar, existd in acestsens progrese despre care imi pute[i povesti? in moc] special ag vrea sd stiu dacd ali gdsit ceva nou in legdturd cu tema lui Pauli "diviziune 9i reducere a simetriei,r." Diirr: ,,Credemcd acum am inteles diviziunea, cel pufin in cazul simetriei dreapta-stanga. aparein realitateciin Ea faptul cd in teoria relativitdfii trebuie sd existepentru masa particr-rlei elementareo ecualie pdtraticb admifAncidoud solufii. Dar reclucereasimetriei este si mai interesantd. Acolo par si fie implicate conexiuni foarte generale gi importante, care p6nd acum nu au fost luate in considerare. Dacd o proprietate cle simetrie stricid a legilor naturii apare irr spectrul particulelor elementarenumai cu abateri, motivul nu poate fi decAtacelacd lumea, sau cosmosul, sau fundamentul unic din care sunt create particulele elementarc este mai pufin simetric dec6t legile naturii. Acest lucru e in orice caz posibil 9i e in acord cu ecualia de c6mp. Dacd aceastaeste situatia, atunci concluzia necesard pare a fi - nu vreau sd fac acum demon- cd trebuie si existe forte cu razd de acfiune mare shatia sau particule elementarecu masd de repaus neglijabild. Probabil cd electrodinamicapoate fi inteleasdin acestfel. Si gravitatia s-ar putea sd fie creatdin acelasifel, iar speranta noastrd este cd aici putem gdsi legdtura cu punctul de la care Einstein voia sd pomeascd elaborareateoriei unitare a c6mpului si a cosmologiei lui." Carl Friedrich: ,,Dacdv-am inteles bine, atunci porniti de Ia premisa cd forma cosmosului nu esteincd determinati univoc de ecuafiade cAmp.Ar putea agadarsd existe diferite forme ale cosmosului care sunt compatibile cu ecuafia de c6mp. Asta ar insemna cd teoria contine un element de contingenld, ceea ce inseamnd cd in aceastd teorie joacd un rol intAmplarea sau, mai bine spus, evenimentul unic ce nu mai poate fi explicat. Din punctul de vedere al fizicii de p6nd acum, acestlucru nici nu este

310

311

de mirare, cdci nici itr cadrul ei conditiile initiale nu sur-tt determinate de legile naturii, ele sunt contingente, ceea ce inseamnd cd ar putea fi si altfel. $i o privire asupra formei de astdzi a cosmosului, asupra nenum.iratelor lui Cdi Lactee,cu o distributie in cea mai mare parte dezordonati de stele 9i sisteme stelare,aproape cd ne obligd si gdndim ci ar putea ardta si altfel, ceea ce inseamni cd multimea stelelor,pozitiile lor, numdrul 9i mdrimea Cdilor Lacteear putea avea si valori pulin diferite, fari ca aceasta fie o lume cu alte legi ale naturii. Din fericire sd insd, cdnd e vorba de spectrul particulelor elementare, Dar pirerea relatiilor cosmicer. nu au importanld c-ietaliile dumneavoastrdestec"l proprietd!ile generaleale cosmosului aclioneazdtofusi asupra acesfuispectru.Asemenea propriet.ifi generalear putea fi eventual reprezentate,la fel ca in teoria gerrerali a relativiti!ii, cu ajutorul unor modele simplificateale cosmosului,iar ecua!iade c6mp carestd la baza lui ar permite existenfaanumitor moclele, gi rru a altora. Spectrul particulelclr elemetrtarear putea modele posibile. ardta cliferit pentru fiecaredirrtre aceste Aturrci ati putea trage concluzii in sensinvers clespresimetriile cosmosului din spectnrl particulelor elementare." Drirr: ,,1)a, exactastae spcraula noastrd.De pilcld, acum c.ltva timp fdcusemniste presupuneri despre proprietdtile de simetrie care au fost infirmate de experimente noi cu iar anumite particule elementare, atunci am g.isit alte presupuneri posibile,carese potrivesc cu rezultateleexperimentale. Acum se pare ci intreaga electrodinamicd ar putea fi inteleasd pebaza asirnetriei lumii in raport crt inlocuireaprotonului cu neutronul si, mai general,in raport cu grupul izclspin.Aici, teoria unitard a cAmpului este cle pe acum suficient de flexibili pentru a arezala locul lor, in conexiunea generald,fenomenele observate." Carl Friedrich: ,,Dacdurmdm continuareaceasticlirectie, ajungem la o intrebare foarte interesanti 9i foarte dificild. Cred cd in clomeniul contingentului trebuie si fundamentalSintre unic 9i irrtAmpldtor. facem o clistinctie

Cosrnosulnu existti decAto dati. Asaclar,la inceput apar decizii unice pri'incl propriet.itile clesimetrie ale cosm.sului. Mai tdrziu se formeazdmulte Cdi Lacteesi multe stele,proces in carre sunt luate iar si iar cleciziicleacelasi tip, pe carc intr-un (lnllmc sens lr, ptrfernnrrmi intanipldtoare,tocmai clatoritanurnarului mare si a repetabi_ lititii lor. Abia aici i^tri irr funcfiu.e regurirefrecrne.tel'r clin mecanicacua'tici. L)esigur f.lrrsireaconceptului c.i cle timp in expresii ca .la inceput, si .<maitArziu,, este problematicd, intrucat insusi conceptul cle timpr capita un sensclar de-abiaprin moclelulclecosmos.Dlr pbate ci acum e bine sd nu vorbim despreasta. legilenaturii $i i.sele sunt atunci decizii unice stabiliteclela bun i.ceput, legi pe care voi vreti sd le descrieticu ecuatia voastri .le cAmp.Pentru ci ne prrtem irrtreta dc cc legilenaturii au aceastdformi .sinu alta, la fel crrm ne putem intreba de ce cosmosulare acestc proprietati .le sirnetriesi .u altele. Poatecd asemenea intrebdrirtu au risptrns. Dar pe mine nu md multumeste sd accept pur si simplu ecr_ratia cle .1-p, chiar claca prin inalia ei simetrie si prin simplitatea ei este privilergiat.i in raport cu toate ielelalte- forme posibile. Poatec.i,prin procesul clecliviziune si reclucere a simetriei al lui Pauli, ecualia r,,oastride c6mp capati o semnificatiemai ac16nc"i." Am rispuns: ,,Nu vreau sd exclud aceastd posibilitate, clardeocamdatdclore-sc sublir-riez mai mult u.icitatea s"i si acestorprime decizii. Aceste clecizii stabilescsimetrii o clatdperrtru totcleauna, creeazdforme care cletermini ele in cea mai mare parte tot ce se \/a int.lmpla ulterior. ,.La irrceput a fost simetria>, aceastaeste cu si5;urantanr.ti ader..irat c-lec6t teza lui Democrit: ,,1; incepuia fosi parti_ cula,,.Particuleleelementare i'trupe.zd iimetriile, su.t reprezentdrile lor cele^maisimple, c-lar sunt der.it cr nu consecintd simehiilor.ln er.rrluti.r a cosmosului, intAmpIart,ir intrd abia mai tArziuin joc"Darsi intAmpJ.rre. r,,1.,,,,,, r" formelor createla ilrceput,ea se supune lecilor I'r.t,t vt,rr |elor din mecanicacuantici. irr evcilutianr,ril,lr,,rr.. .rt. r
JTJ
11a

372

cievine din ce in ce mai complicatd, acest joc se poate repeta.Din nou pot fi createprin decizii unice forme care determini in cea mai rnare parte tot ce se va intAmpla ulterior. Aga se pare c6 s-au intamplat lucrurile la crearea fiintelor vii. Iar eu gdsesccd descopeririiebiologiei moclernesunt extrem de interesante'Condiliile geologicesi climaterice cte pe planeta noastrd au facui posibili o chimie complicatd a carbonului, care permite existenla unor lanfuri-molecularein care informafia poate fi stocatd' Acizii nucleici s-au dovedit a fi un loc de stocareadecvat informatiilor pri'i.d structura fiintelor vii' in acestpunct s-a luat o decizie unicd, s-a creat o formd care determind evolutie intreaga evolutie biologica ulterioari' ln aceastd importalt' t6rzie int6mplarea joaca din nou un rol ]]a5a pe o plarreti dintr-un alt sistem solar ar fi indeplinite conditii climatericesi geologiceca pe planeta noasacele4si si tr5 si clacd acolochimia carbonului ar permite iormarea unor lanturi de acizi nucleici,atunci nu putem PresuPune fiinle vii ca la noi, pe cd acolo au ap.irut exact aceleasi structurd de bazi PdmAnt.Ilar vor fi formate dupd aceeasi tru constatarc', pot evita a acizilor nucleici.FdcAndaceastd sa md gAndescla stiinfa naturii a lui Coethe, cate voia s5 cleducatoati botanicadin planta primordiald. Plantir primordialS trebuia si fie un obiect, dar in acelasitirnp ia reprezi.te structura debazd,conform cireia su.t alcdtuite toate plantele. in acest sens goethean, am putea spune cI acidul nucleic estefiinta vie primordiald, pentru cd este si el pe cle o parte obiect, iar pe de alta structuri cle bazi p"ttttrl intreaga biologie. Dacd 'n'orbim in felul suntem in plini filozofie platoniciana' Particulele acesta, elementare pot fi comparate cu corpurile regulate din al clialogul Tininios 1ui 1'laton.Ele sunt imaginile p-rimordiale,"suntideea de materie. Acidul nucleic esteideea de fiinta vie. Aceste imagini primordiale determind tot ce \/a a\/ea loc ulterior. Ele sunt reprezentanlii ordinii cenh'ale.$i chiar dacd mai tArziu,in evolutia multitudinii cle forme, int6mplarea joaca un rol important, s-ar putea totusi

ca si aceastdintAmplare sa fie cum\/a legatd cle ordinea centralS." Carl Friedrich:,,Md nemultumegie folosireaaici a cuv6nfului "cumva". Ai putea explica mai exactce vrei sd spui? Dupi pdrerea ta aceast6 intAmplare este complet lipsita de sens?Nu face decAtsd indeplineasci ceeice foimuleazdmatematic legile mecanicii cuanticedespre frecvernta evenimentelor? Din cuvintele tale rezultd cd ai crede ch e.posibild,dincolo de toate acestea, legdturdcu intregui, o clespre care s-ar putea spune cd ar conferi un sens e'".e_ nimerrtului izolat." I)iirr: ,,Orice abatere cle la regulile frecventelor clin mecanica cuanticd ar face de neinteles faptui cd fenomerrelese incadreazd altmirrteri in cadrul rlat c-lcteori.r cuantic.i. aceea, De asemenea abaterinu ar trebui consideratein nici 1Jr1 confclrmexperientelorde pArraacum, caz, a fi posibile. Dar probabil ca dumneavoastrdriici nu r,-ati gdndit la asta.Irrtrebarea referdprobabil la evenirnente se sau decizii care sunt, confclrmstructurii lor, unice, la care agaeiar este vorba cle frecvente.Dar cuvAntul ((Seus)), nu pe c.lrel-ati folosit in forntularea dumneavoastri, faceca aceastd intrebaresd devind rnaccesibilipentru stiintele naturii." Aici s-a oprit convorbirea noastri in ziua aceea.Ilar am ccrntinuatcAtevazile mai lArziu, iar eu an-r participat mai mult ascultdnd.La lnstitutul Max Irlarrckptntru etc> logie, care se afla pe rnalul unui mic lac irrconlur.rt r1e pdciuri, in zorra de dealuri dintre lacurile Starirberg:i Ammer, Konrad Lorenzi si Erich von ljolst2, impreuna cu colaboratorii lor, se dedicar: cercetariicon,p.r.tam"r-,tului animalelor din aceazond. Ei vorbeau cu vitele a9asuni titlul uneia dirrtre cbrtile ]ui l_orerrz \,orbeuu -,
r_KonradLoren'. (1903-1 989), zoolog austriac, unr.rl ciintre f.ndatoriieiol,giei. i^ 1973 primit preniiul N.bel pentrr,r a medi, ci ni . (N . t.) 2 Frichvon I Iolst(1908-1962), fizicllcg comportarnerrtal german. (N f )

314

315

cu pdsdrilesi cu pestii. La acestinstitut avea loc in fiecare toamni un ccllocviu la care biologi, fllozofi, fizicieni sl chimisti discutau mai ales despre probleme cle teoria in cunoagterrii biologie. Era numit intr-un mod cam suPerficial si simplificator ,,colclcviulcorp-suflet". La aceste ciiscufii luam parte uneori, cel mai acleseanumai ca spectator,pentru cd stiam mult prea putin despre bic> logie. Dar incercam sd invdt din discuiiile biologilor. Imi aduc aminte cd in ziua aceeaeta r,'orbaclespreteoria lui Dant'in in formularea ei modema: ,,Mutafii int6mplStoare si seleclie".it-targr,-et-ttareaacesteiteorii a fost prezentat.l urmdtoareacomparafie:aparitia speciilorare loc probabil cu in mod asemdndtor aparilia uneltelor omului. Astfel, mai intAi barca pentru deplasareape apd a fost inr.'entatd cu vAsle, iar tirmurile lacurilor 9i ale m.lrilclr au fost populate cu bdrci cu vAsle.Apcli, un om oarecarea atrut puterea r,'Antuluicu ajutorul velelor, icleeasd foloseascd si astfelbircile cu vele au inlocuit bdrcile cu vAslepe cele a m,ri rnrrltcirrtindcrimari dc apa. ilr sfArsit, fostcorrstruit vaporul cu aburi, iar vapoareleau iulocuit bdrcile cu vele pe toate mdrile. ln domeniul tehnicii, carese dezvtlltd consunt nesatisfdcdtoare rezultateleunor experimetrte tir-r.r.r, eiiminate foarterepede.llunioard, in tehnicade iluminat, eliminati de becul electric. larnpa Nernst a fost irnecliat ne inchipuim si procesul clesellecAsemdndtor trebuie si tie intre diferitelespeciivii. Mutaliile au loc pur iniAmpl.itor, agacum ne in"'aii 9i mecanicacuatrticd,iar procesul itrcercdri. de selectieelimirrd cele mai multe dintre aceste I{dmAn astfel dr:ar putine forme, gi anume cele mai bine adaptatela conditiile rnediului exterior. la Cl6ndinclu-m.i aceasticomparalie,am remarcatci de procesul descris pentru tehnicd se cleosebeste teoria clarwinistd intr-utr punct esenlial, 9i anume acolo unde in teoria lui Darwin apareintAmplarea.Diferitele invenlii umane nu apar din ?nt.implare, ci din intentia si dirr gAndurile omului. Am incercat s.i-mi inchipui ce ar iesi am lua aceastdcomparatie mai in serios clecAtse c'lacd

intentionase aici, si ce ar trebrri atunci sb apard in locul int,implhrii darwiniste. Putem sd ddm vrcun sens aici conceptului cle ,,intenlie"? l)e fapt, nu intelegem ce se spune prin cuvdtrful ,,intentie"decAtin legdfurdcu omul. La nevoier, putem acceptacd un cajrrecare sare pe m.tsa din bucdtdrie are ,,intentia" sd rndnAnce cArnatul.I)ar are cumva un bacteriofagcarese apropie de o bacterie,,intentia" s.i pdtmndd in acea barcteriepentru a se inmulti acolo?$i dacdin acestcaz mai suntem clispusisd spunem ,,cla",atunci rnai putem s5-i acorcl,imstructurii genetice intentia cle a se schimba in asa fel inc6t sd fie mai bine adaptati conclitiilor de mecliu?Evident, aici se abuzeazd clecul'Antul ,,intentie".Dar am putea alegeo formulare mai pruclentda intrerbirii:posibilul, aclici scopul cleatins, poate oare inf-luenfadesfigurareacauzaiii?Cu aceasta aproapeci ne afldm din nou in caclrulmecarriciicuantice. Pentru cd functia de undi clir-r teoria cuanticd reprezinti posibilul si nu factualul.Cu alte cuvinte: poate cir ini.lmplarea, carejoaci ur-r atAt cleimportant in teoriil rol lui L)anvin, este,tocmai pentru cd se supune legilor mecanicii cuantice,ceva mult mai subtil clecAt inchipuim rre la o prim,r .rrraliz,r Acest ian! cle gAnduri a fost intrerupt de aparifia in cliscutie unor cliferente opinie notabileprivtncl impora cle tanta mecaniciicuanticein biologie.Asemeneaopinii cor-rtrarii se explicd in general prin faptul cd cei mai multi biologi, ciersi sunt ciispusis.i trccepte existenlaatomilor cd si a moleculelor nu poate fi inleleasd dec.lt cu ajutorul mecanicii cuantice, r'or sd reprezinte elementeleconstitutive ale chimistilor si biologilor, ar,licd atomii si moleculele, ca obiecte ale fizicii clasice,aclicasa oPcrczL. cu ele ca si cum ar fi pietre sau fire de nisip. O asemenea metodd poate chiar s.i cclnducddeseori la rezultate corecte, ciar, dacd trebuie s5 proceciezimai exact, trebuie recunoscut cd structura conceptuald a teoriei cuantice este totusi mult diferitd de ceai firlcii clasicc. aceea, I)e claci rationezi folosind conceptelefizicii cl;rsice,ntrti ajunge
Jt/

376

uneori la rezultate complet false. Dar nu voi relata aici parte a discutiei de la ,,colocviul corp-suflet". aceast.i La institutul meu din Mrinchen se formase un grup de tineri fizicieni care lucrau constant la problemele puse de teoria unitard a cAmpului particulelor elementare.Controversele furtunoase, care ne tinusefd sub tensiune in primii ani, dispdruserd de mult, lisAnd locul unui mocl de abordare mai linistit. Acum era important sa patrundem in miezul teoriei Pas cu pas si sd incercdm sd gdsim o imagine coerentd a fenomenelor izolate, atAt cAt era posibil. Experimentele care se fdceau la marile accelesi ratoare de la Cerrer,'a de la Brookhaven procurau noi informatii prir.itrclspectrul particulelor elementaresi trebuia vizut daci acesterezultate se potriveau cu afirmatiile teoriei. Pe mdsur.l ce, cle-alungul anilor, teoria unitari clecAmp cdpdta astfel o formi fizicb solidi, cresteainteresul lui Carl Frieclrich pentru intemeierea filozofici a teorii. Vecheatemd a lui I)auli, ,,diviziune si reduacestei cere a simetriei", nu era inch nici pe departe epuizatd. discutat de Diirr; fusese Exemplul simetriei clreapta-stAnga, numai un caz particular, la care abia puteau fi recunoscute trdsdturile esenlialeale problemei. Acum Carl Friedrich se strdduia cu toatd seriozitateasd ajungd la rddicinile problcmatici. .rccstei aveau lm la Urfeld. discutiile noa-stre ir-tn.li ani, cleseori Vlemurile deveniseri pentru noi mai pagnicesi mai linistite, a9a ch ne puteam retrage mai des, la sf6rgitul siptim6nii sau itr lunile libere, la noi, pe rnalul lacului Walchen. Stand in fata casei pe terasd vecleam lacul si muntii strdlucind in culorile care il entuziasmaserdpe Lovis Corinth cu 40 de ani in urmd, determinAndu-l sd picteze, 9i numai rareori imi trecea prin fala ochilor cea cealaltdima6;ine, din ultimele zile de rdzboi: colorrelul american I'ash e cu pistolul-mihalierd in pozifia de tragere in spatelezidului terasei,de pe stradd se aud impugcituri, iar copiii trebuie sd asteptein pivnit5, in spatele sacilor cu nisip. Dar t,remurile tulburi trecuserd,iar noi puteam

medrta fir liniste la marile intrebari pe carele puseseI'laton si care poate ci acum, in fizica particulelor elementare, isi giseau rdspunsul. Carl Friedrich, aflat in viziti la noi, mi-a explicat ideile clebazi ale incercdrii sale:,,Orice reflectieasupra naturii trebuie inevitabil sd descrie in miscarea ei mari cercuri sau spirale,pentTu cd putem irrtelegeceva despre naturd numai in mdsura in care reflectim asllpra ei, iar noi, cu intreg comportamerrtul si gAnclirea noastrd,suntem produsul istoriei naturii. Asa inc6t, in principiu, am putea incepe de orirrnde. Dar gAndirea noastri este astfel construitd incAt se cuvine sa incepem cu ce estemai simplu, iar ce este mai simplu e o alegere: sau nu, a fi sau a da nu fi, birre sau riu. AtAta vreme cAt intelegem alegerea din perspectivavietii de zi cu zi, din ea nu mai relultd nimic. Dar din mecanica cuantici noi gtim cd in cazul unei alegeri nu existd numai rdspusurile cla sau nu, ci si alte rdspunsuri, complement?ire, care se stabilesteo proin babilitate pentru da sau pentru nu si, in plus, are lic cr interferentd intre cla si nu, fapt extrem cle semnificatir'. Existdagaclar spectrucontinuu de rd-spunsuri un posibile. Matematic, este vorba despre grupul continulr al transforn'rdrilorliniare a doud variabile complexe. in acestgmp estedeja continut grupul Lorentz din teoria relativitatii. CAnclne intrebim despre unul dintre rbspunsurile posibile daca este corect sau nu, atunci ne putlem de.fapt intrebdri despre ur-rspaliu care e deja inruclit cu coniinuumul spatiu-timp al lumii reale.Vreau astfel sd incerc sd dezvolt structura de grup pe care ati stabilit-o voi cu ecuatia de c6mp si care subintinde intr-un anume sens lumea, prin suprapunerea alternativelor." Am intervenit: ,,Pentru tine este asadar important ci diviziunea de care vorbea Pauli nu e o cliviziune ir-rser-,sul logicii aristotelice,ci cd aici intervine in mod decisiv complementaritatea. Diviziunea in sensul lui Aristotel ar fi de fapt, cum scria Pauli, un atribut al diavolului, ea ar duce, prin rerpet"iri succesive,cJoarla haos. Dar a treia

318

379

posihilitate, care a aPArut odatd cu complementaritatea clin mecanicacuanticS,poate fi rodr-rici9i ne poate concluce,prin repetare,in spa!iul lumii reale. lntr-aclevdr, nun-riiul .trei, este legat in vecheamisticd de principiul pAn.ila mistic.i,ne-am putea divin. Ca s.i nu ne intoarcetm teld-antitezd-sintezd' lui Hep;el: gAnclisi la cei trei pasi ai Sit-lt"ro tru poate fi doar un amestec,ul-l colnPromisintre prirr leg'lci tezi gi antitezd, ea clevinerodnicd numai clacir ceva calitativ nou'" hrra clintretez.i 9i antitezase creeaz.l Carl Friedrich nu era decAtpe jum.itatemuljttrnit: ,,Da, sunt gAndtrri filozofice foarte getrcrale,dar cu acestea vreau s.i inteleg mai ex;rct.Sper de fapt ci irr felul acesta reale ale naturii. Ecuatia ser poate ajunge chiar la lergile care itrc.i llll s€lgtie sigur clacii vilistrd rlerc.lmp, clesSrre tratttta,arati ca si crttn ar ptlteil rczrlll'r reprezinti cr-trect Dar pAni 1a urmti cliir aceasti filozofie a alternativeior. cu acestlucru trebuieclemonstrat acelgratl clerigtlarecare se irrt6lnestein tnatermaticti." trt Am intervenit: ,,Asaclar, vrei sti construiesti partiin cele dirr tirtn.i lumea, la fel culele elementaresi cu ele cum voia Platon si-si construiascicorpurile regrtlate si cu ele lumea - clitr trirrnghiriri. Alternativerlesunt in acecasimdsurd materie ca si triungtrriurilelui l)laton din [)ar, claci agezi la bazd logica tetlriei cuantice, T'inrttitts. aiternativa este cl formd funclalnetrtali clin care atunci rezultd, prrin repetitie, forrnc funclamentalemai cornplicate. Dacd te-ttm inieles bine, clrumul ar trebui sh clucti la de la alterrnative un gruP cle simetrie, aclicdla o prtluneia sau mai multor proprieprietate.I{eprezenttrntii tirli sunt fortnele matematice care descriu particulele elementare;sunt, ca sd spunem asa,ideile cle particule obiectul elementare,cirora iu cele din urmd le corerspuncle mi Aceastdconstructiep;enerald se particuld elementar.i. alternativa este pare intru totul intelig;ibil6.9i clesigurcd o structuri mult mai fundamentald a gAndirii noastre dec6t triur-rghiul.Dar infipiuirea riguroasd a acestuiprogram mi se pare cleosebitde clificil,i. Pentru cd va cere

un mod de a gAndi la un nivel de abstractiecum nu a fost folosit niciodatd pAnd acum, cel pufin in fizicd. pentru mine ar fi desigur prea greu. Dar generajia mai tAndrd gAndesteabstractcu mai multd usurinld. Agadar trebuie sd incerci asta neapdrat cu colaboratorii tAi.,, Aici a interver-rit Elisabeth,care urmdrise discutia cle la distanfd: ,,Chiar credefi cd putefi trezi interesul tinerei generafii pentru asemenea probleme dificile legate de marea conexiune? Dacd pornesc de la ceea ce povestiti uneori despre marile centre de cercetarecle ajci sau din America, atunci mi se pare cd interesul, mai ales la generatiat6ndrd,seinclreaptdaproapeexclusiv spre detalii, de parcd marile conexiuni ur ."pr"r".,ta ur-rfel c1e tabu. Nu trebuie sd vorbesti despre ele. C)arein acestcaz lucru_ rile nu seamdnd cu situafia astronomiei de la sfArsitul Antichitdtii, cand se considera cd e suficient sd calculezi urmdtoareleeclipsede soaresau de lund cu ajutorul unor cicluri 9i epicicluri suprapuse,uitAnd de sistemul planetar heliocentric al lui Aristarh? Nu e cu putinld oare ca inte_ resul pentru intrebdrile 'u'oastre p;eneralesd se stingd cu totul?" Dar eu nu voiam sd fiu atAt c1epesimist in aceastd privinld si am contrazis-o: ,,Interesul pentru detalii e bun si necesa4fiindcd in cele din urmd vrem si stim cum stau cu adevdrat lucrurile. ili amintesti cd gi Niels cita c' pldcere mereu versul <Numai plenitudinea duce la cla_ ritate>. Nici ideea de tabu nu md nemullumeste. l)entru cd un tabu nu urmdregteinterdictia de a vorbi despre un lucru, ci vrea sd apere acel lucru cletrdncdneala 9;tdtaia de joc a celor multi. Dintotdeauna tabuurile au apdrut dupd cum scria Goethe: <Nu spune nimdnui, in afara inte_ leptilor;pentru cd mulfimea isi bate ioc imediat...,,Asadar. nu hcbuit'sa lrc fcrim clc tabuuri. Vlr existamercu uu-",li tineri carese vor gdndi si la marile conexiuni, fie si rrumai pentru cd dorescsd fie cinstiti pAnd la capht,iar,rl,rr-rci nici nu conteazdcdt de multi sunt.,,
5/_ |

320

Cine mediteazd asupra filozofiei lui Platon gtie cd r'oi lumea estecleterminatdde imagini. De aceea, incheia relatareaacestordisculii cu o imagine caremi s-a intipdrit in memorie ca semn al anilor tArzii de la Mtinchen' Am plecat in patru, Elisabeth,cei cloi fii mai mari ai nogtri 9i cu mine, printre poienile pline de flori in zona dealurilor dintre lacurile Starnberg 9i Ammer spre Seewiesen/pentru a-i face o vizitd lui Erich von Holst,la Institutul Max Planck pentru Etologie. Erich von Holst nu era trumai un biolog excep;ional,ci 9i un bun violist si lutier,9i doream sd-i cirem ifutrrl in legdturd cu un instrument muzical' Fiii nostri, pe atunci studerrfi,i9i aduseserdcu ei vioara si violoncelul, in cazul in cares-ar fi ivit prilejul de a face muzicd. Von Holst ne-a ardtat noua lui casd, pe care o pldrruise9i o aranjasecu gust artistic 9i foarte viu, in cea mai mare parte prin munca lui,9i ne-acondus itttr-o sufragerie spalioasi uncle lumina acesteizile irrsorite p'itruniiea cu-toatdputerea prin ferestrelesi usile larg deschise' Dacd priveaiafard, r'edeai fagi cle un l'ercle deschis sub un cei albastru intens, pe care se profilau, in zbot, siluetele Erich von Holst i9i aduse pdsirilor institutului Seewiese. ,riolo, t" agezdintre cei doi tineri 9i incepu sd cAnteimpreund cu ei acea serenadd in re major de tinerele a lui din ISeethoven, care se revarsi forta vielii 9i bucuria, iar increderea in ordinea centrald invinge descurajarea9i oboseala.Ascultdnd-o, in mine cregteacertitudirrea cd toate vor continua, mdsurate in cadenle umane: viala, muzica, gtiinla. Chiar dacd fiecare dintre noi nu putem sd participdm decAt pentru scurtd \/reme - duph cum spnrleu Niels, mereu in acelasitimp spectatori si actori la marea drami a vietii.

APOLOGIA LUI HEISENBERG MirceaFlonta

Multi cititori cu formatie umanistd, indeosebi cei cu preocupdri Iiterare si artistice,se pot intreba ce are de spus un cercetitor al naturii publicului care nu se intereseazd de gtiinld. Scepticismul lor va fi sustinut clesupozitia cd omul cle gtiinfd este p6na la urmd un expert, ia oricare altul. Nu se vede ce relalie poate sd existe intre experienlele unei cariere clevarf irr cercetarea nafurii si acerorizont de intrebiri si reflectii careconstituie punctul cleconvergentd al intereselortufuror oamenilorlnstruifi. Supozitia tacitdcaresustine indiferenta suverand a unei pd..ti ; publi_ cului cult fatd de evolutiile care au loc in sliir",toexactb estecd acestea ar avea o ir-rciderrtd nu semnificativd asupra orierrtdriifundamentalea g6rrdirii si acfiu.ii noastre.cartea de fatd este una din cele care sunt in mdsurd sd zclruncine asemeneaprejudeciti. Autorul ei, Wemer Heisenberg,s-a ndscut in ar-rul 1901, aproapeodatd cu noul secol.Un secolin care oamenii cei mai luminati clin vechile generatii si-au pus mari sperante. Nu fdrd temeiuri. De treizeci de ani in Europa nu se mai inregistrase nici un conflict major. Orizontui minfii ome_ negti se ldrgea continuu prin acumularea treptatd, dar intr-un ritm tot mai sustinut, de noi cunogtinle. Stiinta nafurii genera tehnologii caresatisfdceau mai bine si mai economicosnevoile oamenilor. De dezvoltareastii.tei si tehnic^ii erau legate,pe atunci, numai promisiuni de mai bine. Incredereain viitor pe carc o intrelinea ideologia modernd a progresului pdrea mai justificatd ca oric6nd.
JZJ

Departe de a avea parterde acelevremuri rnai Pagnlce/ mai senine Pe care le astt'ptau parintii si bunicii, generalia lui Heiienberg a trait poate epocaceamai dramatic'i a istoriei moclerne,o epoc- ce a intrecut prin proportiile distrugerii si amploareacruzimii celemai intunecateepisoade ale trecutului. A fost epoca marcatd de ascensrunea' ce pdrea de neoprit, a unor regimuri politice care au nesoin .oiit ti ,.t ,rpri*ot in mocl brutal tot ce se cAgtigase demnitatea fiinlei umane' a privinta resptctului pentru de iolerantei, a 9ar-,seloi dez'oltare liberd a i^dividualitAlii. Au fost provocate 9i ampiificate conflicte care au clus1a*usucrui"u pe tnoti'e rasiale,de stare sociald,ideologicesi politice a zeci de milioane cleoameni,la distrug"i"u o:i"-tiiunui riumir si rnai rnare defamilii' Heisenberg X fost adolescent ir-rar-riiPrimului l{dzboi Mondial, a cunoscutin tinerele privafiunile epocii postbelicesi apoi delirul nationalist,antisemit 9i xenofob pe care l-a stArnit nalional-sociaiismul, a trdit ir.r anii deplinei maturitali celui cle-alDoilea Rizboi Mondial, iar la bdtrAcatastrofa nele epoca Rizboiului llece. 'Ceea ce a conferit vietii sale o noti suplimentard de drarnatism a fost calitatea de cercetitor de vArf in stiintele naturii. Din punctul de vedere al amplorii 9i profunzimii schimbariloipe cate le-a cunoscut, gtiinla fizicii a Parcurs/ incepdncldin primii ani ai secolului, o perioadd "l]t1 I istoriei sale, inauguratd prin oPera lui Kepler, Caiilei si Newton. Astdzi se poate vedea mai clar ci pentru o minte cu aceleinsusiri sii.clinatji care au distins-. pe cea a lui Heisenberga fost o gansdextraordinard ca tcxmai in primii ani ai carierei sale domcniul in care a fost activ sd se giseascdintr-unul clin acele momente rare in care initiitive din cele mai irrdrdznele sunt nu numai posibile, ci gi bine-venite. A fost rnai tandr dec6t Newton si chiar dec6t Einstein cAnd, in anii 1925-1977,a adus contribulii care au consacrat peniru totcleaunanumele lui in istoria gtiindestinul lui Heise.fei naturii. Ci 9i destinul lui Ei.stein, sale stiinlifice epocale t"rg u fost pecetluit de realizdrile

Inzestrat cu un spirit deschis spre largi orizonturi, a fost in mod firesc tentat sh refiectezeasupra a ceeace fizica atomului a schimbatnu numai in imagineaasupranafurii si a gtiinlei exacte,dar si in intelegereaviefii omenegti. Heisenberga impdrthgit convingerealui Einstein si a mentorului sdu Niels llohr cd h\ozoha stiinter trebuie sd fie fdcutdin primul rAnd de cei careproduc stiilrfa. Iar ca unul din liderii generalrecunosculi ai unui domeniu de cercetare cu un potential exceptional de inovalie tehnologicd, Heisenberg nu s-a putut sustrage obligatiei de a lua pozilie in probleme cu gra\reimplicalii pentru viitorul lumii civilizate. A fost congtient cd istoria il va retine si il va judeca in trei ipostaze: cea de cercetdtor al naturii, cle gAnditor 9i de actor pe marea scenda istoriei. Irr anii sdi mai tlrzii, Heisenberg nu a dorit doar, ca atAteapersonalitdli de prim.i mdrime, sd lase o mdrturie clespremodul cum s-a vdzut pe sine in acesteipostaze. El isi dddea seamacd apreciereauniversald a insemndtitii contributiilt-rr salc stiirrlificcsc afla intr-un arrumit contrast cu judecdli foarte diferite asupra unora din ideile salesi indeosebi asupra unora din actiunile sale.Aceastd carteestemai mult decAto carte de amintiri, adicd o scriere in care sunt schifate portretele unor oameni remarcabili care i-au fost apropiati autorului, sunt evocate intr-un mod personal epoci apuse. Cu deosebirein ceeace privegtemodul de a gdndi carel-a condus in crealialui stiintificd si la decizii care i-au marcai viala, Heisenber5;a resimlit nevoia puternicd si urgenta de a se face mai bine inleles. A dorit si contribuie la o mai bunA clarificare a ceeace a deosebit modul ln care a vdzut cunoastereafizicd de cel al unor contemporani ca Aibert Einstein sau En^'in Schrodingersau de cel al unor lideri ai comunitalii fizicieniior atomigti din cea de-a doua jumatate a secoiului.A dorit sa se explice in ceea ce privegte relaliile sale cu regimul national-socialistsi, in primui rAnd, in ceea ce priveste modul in care a actionat, irr anii razboiului, in

324

325

calitatede conducdtor al unui proiect al cirui obiectiv era pr0rl uccrca cnergiei atomice. Acei cititori care au parcurs o parte clin literatura istorico-filozoficd mai veche 9i mai recentd 9i cu deosebire scrieri istorice in care pozitia si activitatea lui Heisenberg in anii national-socialismului,modul cum s-a raportat el ulterior la ele, sunt judecate aspru, vor intelege mai bine cAt de imperioasd a putut sd fie dorinla autorului c1e a-si justifica deciziile si acfiunile. Cartea de fa!d, care devine acum accesibildunui cerc larg de cititori datoritd strddaniei unei fiziciene al cdrei tatd a fdcut doctoratul la Leipzig, sub indrumarea lui Heisenberg, poate fi cititd ca o apologie a autorului. [n celece urmeazd,voi incercasd-i asist pe cei interesati sd o citeascddin aceastdperspecti'n,i. Autorul se explicd in legdturh cu subtitlul cdrtii. El urmdregte sd arate cAt de importante pot fi discufla 9i confruntareapentru a realizaun consensasupra unor noi initiative stiinfifice,asupra clarificdrii semnificatieilor, in ce fel realizareaunui consensde acestfel este favorizatd de apropieri in tendinte si inclinatii ale g6ndirii cercetdtorilor din prima linie. Competenta de specialitate 9i buna-credintdnu sunt aclesea suficiente.Si mai mari vor fi dificultitile si obstacolelecare trebuie inr"'insepentru a se ajunge la un acord in evaluareaimplicatiilor etice si politice ale utilizbrii tehnologice a unor noi rezultate ale cercet.lrii.Dar si in acestcaz confruntarea puncteior c'le vedere poate conduce ltr unele clarificiri. Ce rlrea sd spuna ins.i titlul, Pnrteasi irftregul?Se poate presupune cd alegAnd acesttitlu Heisenberg si-a propus sd indice cd axul in jurul cdruia seinvArt toate temelecirtii saleesterelalia fizicii atomice- partea - cu intregul care estegAndirea omului si viala colectivitdtii. *** Un filozof din vechime spunea cd destinul insului este caracterul lui. intr-un fel, viata lui Heiserrberg este o

confirmare a acesteireflecfii. Logica alegerilor gi acfiunilor sale va putea fi mai bine inteleasdlu6nd in considerarenu numai acelecondifii si imprejurdri care au acfionat adesea drept un cadru constrAngdtor, ci si particularitdli ale firii sale. Copilul si tAndrul Heisenbergatrdgeaatentiaprin pldcerea 9i fervoarea cu care se angaja in exersareaaptituclinilor sale fizice 9i intelectuale.Cel pufin cele din urmd Dar el se angaja cu aceeagi ambitie si au fost excepJionale. insufletire i:r exercitii ca tenisul de masd, schiul, drumetia sau excursiile pe bicicletS.Unul dirr indrumdtorii lui de la liceul umaniii Maximilian din Mtinchen nota: ,,isi atinge performantele iegitedin comun cu ugurinta celui care se joacd;ele nu l-au costatnici o incordarea forfelor... Elevul este de asemeneadeosebit de increzdtor in capacitdtile sale 9i doregteintotdeauna sd strdluceascd."l Cu rezultate exceptionalela gtiinlele exacte,tAndrul Heisenbergdorea initial sd studieze matematicala Universitatea clin Mrinchen, o institufie pe care tatdl sdu o servea cdtre ca profesor de bizantinisticd.A fost respins insd c1e inancl Linclemann. Independenla de serleruI profesor Frercl spirit a viitorului student, caracterulcuprinzdtor al intereselor si lecturilor sale, l-au contrariat pe acest matematician purist. A fost probabil un accident cu urmdri fericite pentru stiin!,i cd Heisenberg a ajuns,in acestfel, elevul cunoscutului fizician teoreticianArnold Sommerfeld, profesoral aceleiasi universitdti.Aptitudinile neobignuite pentru cercetare, dublate de ambilia de a fi mereu cel mai bun, de a seevidenfiaprin realizdriiesitedin comun, pe au ficut ca studiile salesd nu se desfSgoare deplin ordonat, intr-o inaintare continud si sistematic6.Heisenberg publicase mai multe lucrdri stiintifice inainte de a fi incheiat cele gasesemestrede sfudii necesarepentru suslinerea unui doctorat.Max l3om,bine<unoscuful profesor clefizici teoreticdde la Gottingen, al cdrui colaboratorHeisenberg devenise deja la 21 de ani, igi amintea: ,,lufeala 9i precizia lui de necrezut ii permiteau sd realizeze fdrd multi
JZ/

326

ostenealdun volum de muncd colosal. El si-a incheiat lucrarea de hidrodinamic6, cercetaprobleme ale fizicii atomice, in parte singur, in parte in colaborate cu mine, si ma ajuta la indrumarea candidafilor Ia examen."2Studentul Heisenberg nu era capabil sd se concentrezedecAt asupra problemelcr care il iirteresau cu adevarat. in pregdtirea lui gtiinlificd existau de aceeadestule goluri. De exemplu, pe cAnd i9i pregdtea doctoratul in laboratorul de fizicd experimentald el a continuat sd se ocupe de teme teoretice.Consecinfa a fost cd la examenul de fizici experimentald nu a putut rdspunde la nici una din intrebdrile profesorului Wilhelm Wien. Nota lui la examenul oral de fizicd,ceamai micd notd de trecere,a fost rezultatul unui compromis intre indrumatorul sdu Sommerfelcl,care il socoteaun geniu, gi Wien, care intenliona s5-l pice. Doar la cAtevaluni dupd suslinerea doctoratului, Heisenberg a oblinut docenla la Gottingen, sub conducerealui llorn. intr-un referat redactat in sprijinul acorddrii unei burse pentru privat-docentul sdu, Born scria, in anul 1925:,,Dr. Werner Heisenberg este,in ciuda tinerelii sale, deja un cercetdtor de renume morrdial. El si-a confirmat capacitateaexceplionaldprin numeroaselucriri. . . Nu cred cd spun prea mult dacd il consider ca avdnd, intre toti colegii tineri, pe departe cele mai mari perspective."3 lnfluenla decisivd asupra modului in care a vdzut Heisenberg fizica si a practicat cercetareaa exercitat-o relafia lui strAnsdcu marele fizician danez llohr. in anul 1924, a ajuns pentru prima datd la Copenhaga.irrdrumat el spre fizica atomului de primul sdu profesor, Sommerfeld, Heisenberg a a'vrrtnorocul de a lucra in primii ani ai carierei sale stiinfifice in cele trei centre mai importante ale acestui domeniu de cercetare: Miincher-r, Gottingen 9i Copenhaga. La bdtrAneleii spunea colaboratorului si prietenului sdu apropiat, fizicianul 9i filozoful Carl Friedrich von Weiszdcker:,,La Sommerfeld am deprins increderea,la cei de la Gottingen am invdtat matematica,la l3ohr hzica."

Heisenberg a avut totodatd sansade a inha cu capacitatea si dorinla de a infdptui lucruri mari intr-un domeniu care se afla in acei ani in cdutarea unei noi agezdri a fundamentelor. Wolfgang I'auli, fizicianul cu spirit critic necru!dtor, care a fost prietenul de-o via!d al lui Heisenberg, cenzorul cdruia ii supunea noile sale ic1ei, scria, in mai ii 1925, unui coleg,cu referirela paradoxurile pe careirrcercau pe atunci fdrd successd le depdseascd cercetitorii fizicti cuantice: ,,Ftzica este momentan irrtr-o stare de deplind confuzie. Pentru mine, cel pufin, ea esteprea grea. As dori sd fiu actor comic sau ce\rade acestfel si sd nu fi auzitniciodatd de fizica." in lumea cerceidtoriiorinteresali de cuante, agitatia si efen'escenta ajunseseri la apogeu.Iatd o mdrfurie hazlie a unui tAndrcercetdtordin cercul lui Heisenberg,din perioaclain care cel clin urmd era privat-docent la Gottingen. Acest coleg isi amintea cd la meselede pr6nz modeste pe care le luau intr-un local din apropiereaSeminarului erau clezbdtute neincetat,cu lipsd totali de moderaiie 9i retinere, clilemelestiintifice ale momentului. Intr-o buni zi, patroanalocalului le-a comunicat cd din pdcate nu le va mai putea oferi masa, deoarecedisculiile lor au devenit de nesuportat pentru ceilalti clienti. in aceastdatmosferb de frustrare, dar si cle mari speranle, si-a fdcut intrarea t6nirul Heisenberg pe marea scenda cercetdrii.ln anii 1975-7927el a publicat lucrari care au reprezentattot atAteacontribulii 1aasezarea fundamentelornoii mecanicicuantice.Premiul Nobel pentru anul 1932i-a fost acordat,in formularea Comitetului de la Stockholm, .pentru enuntarea mecanicii cuantice". Prin eforturile unite ale cercet.itorilor la Copenhagasi Gdttincle gen, in primul rAnd ale lui llohr, i{eiserrberg si l3orn, o perioadi cleaproape treizeci cleani clecdutdri si fram6ntdri, care a fost inauguratd prin descoperireacuantei de acjiurre cle cdtre Planck, a cunoscut o incheiere relativd prin elaborareaunei teorii care ofereao explicatieunitard

328

329

9i coerentdfuturor efectelor cuantice cunoscute. Creatorii noii teorii, precum gi fizicienii care au acceptat-o,au fost de acord cd ea reprezintd nu numai un Pas important in cunoagtereanaturii, dar;ibazapentru o reg6ndire 9i reformulare a principiilor cercetdrii. Deja in articolul sdu din am;J 1927, intitulat ,,Despre conlinutul intuitiv al cinematicii 9i mecanicii cuantice", Heisenberg oferea o indicafie asupra radicalitdlii reconsideririlor filozofice la care connoud teorie a migcdrii. Un experiment mintal duce aceastd aratd in mod clar cd in microcosm nu mai este posibilS determinareacoordonatelorspafale gi a impulsurilor unui mobil cu o precizie oricAt de mare. Daci coordonateie sunt mdsurate cu precizie, impulsul devine intr-o anumitd mdsurd nedeterminat tocmai datoritd intervenliei instrumentului de mdsurare; reciproca este in egald mdsurd valabild. O caracterizarea acesteinoi situalii a fost datd prin principiul complementaritdfii, formulat de Bohr. Descrierile intuitive corpusculare gi ondulatorii ale sistemelor atomice dau socoteal5de anumite experimente,dar ele se exclud totodatd in mod reciproc. Rezulta ci o cunoagtere incompletd a stdrii unui sistem individual reprezintd o componenti esentialda descrierii migcdrii microobiectelor. in articolul lui Heisenberg, consecinla filozoficd a acesteisitualii cu totul noi a fost enunlatd astfel:,,In formularea precisd a legii cauzalitdlii "Dacd cunoagtemcu nu conprecizie prezenful, atunci putem calcula "'iitorul" cluz\a,ci premisa estefalsd. Lr principiu, nu putem cunoa;te prezentul in toate determindrile sale." Ca 9i mentorul sdu Bohr, Heisenberg a socotit cd un nou mod de a gAndi, unul deosebit de cel care a guvernat fizica clasicd,este o premisd 9i, totodat6, o consecinld a dezvoltdrii fizicii atomului. Hfortul de a-i deslugi 9i de a-i fixa contururile l-a reluat continuu, de-a lungul intregii sale vieli, incepAnd cu textul amintii si sfArgind cu articolul ,,Ceeste o particuld elementard?" carea apdrut in , conline una din anul mortii sale, 1976.Pnrteagi ?ntregul contribuliile cele mai notabile in aceastdprivinld.

n* *

Creareasi interpretarea fizicii cuanticer prilejuit, ba a chiar a impus, o noud dezbatereasupra unei teme pe care fizicienii au inceput sd o discuteinci din epocalui Calilei si Newton. Intrebarea era: Ce trebuie sd ofere o teorie: gtiinfificd?Care sunt cerintele pe care trebuie si le indeplineascdo teorie fizici pentru a putea fi apreciat.idrept satisficdtoare? Autori ca Calilei, Ner,vton, Helmholfz, Mach, Herlz, Planck,Einstein si altii au oferit rdspunsuri mai mult sau mai putin elaborateia aceastd intrebare. Noua fizicd atomicd a reprezentato experienla de cunoastere c'.i iotrrl ineditd, care a fertilizat reflectia filozoficd asupra stiintei, a fdcut posibild o noud abordare a cliscutiei asupra semnificatiei teoriilor ftzice. Toti cunoscbtorii erau cl'' ;lt'ord cd o teorie reusiti trerbuie sd ofere modele matemattcecoerentesi consistente rentru un clomeniu cuprinzitor cle fenomene, cd ea r.a ;rebui sd poatd fi supus-i controlului experientei si sd treacdcu succesaceastd probd, in primul rdrrclprin confirmarea experimentald a predicliilor ei. I{aport.indu-se la acestmocl de a gAndi pragmatic al unora clin colegii sdi, Heisenberg va sublinia cu irrsister-rtd reugita preclictiilor cd esteo conditie necesard, dar nu si suficienti, pentru a ne cleclara cu adevirat muljurniti cle o teorje fizica [r_rtrclamentald. Suntem inclreptdtifisd ceremteoriei si altceva, 9i anume ca ea sd ofere cl ittalegercrt fetttlttt.tttlrrr. N-u ajungeci modelelematematiceconduc la calcularea unc)r valori care sunt in mocl constant in acorclcu clatelemdsurdtorilor. Fizicianul va putea fi satisfiicut daci are o schem.i matematicd pe care gtie sd o foloseascd pentru corelarea si prediclia experimentelorcloar ca expert, dar nrr ca un om care g6ncleste intr-un orizont larg. in aceasrti ultimA palitate,el ndzuieste sd rdspur-rcld acelui interes care,e-ste 9i interesul publicului cult pentru stiintd. OricAt de inaccesibile ar fi penJru profani tehnicile pe care le folosesc

330

331

teoreticienii si experimentatorii, cele mai importante 1ezultate la care ajung in munca lor vor sP-uneccva tiesPre lumea in care trdim si despre cerinlele cunoagterii ei' Heisenberg suslinea cd in[elegem o teorie fizica atunci cAnclputerir rispunde la intrebareade ce modelele matepredrctive' matice fac posi6ile in mod sistematicsuccese Fizicianul va intelege atunci cAnd va reugi sa gaseasca unui anumit domenofiunile potrivite pentru descrierea icele notiuni care explicd modul cum niu de feiomene, se coreleazdformalismul matematic al teoriei cu datele experimentale.Criteriul cel mai demn de incredere pentru a siabili cd arrumite notiuni oferd inlelegere este acela ch tocmai ele,9i nu altele,permit corelareacotrsistetlt'ia unei mari varietati de fenomeneaparentdisparate'Simplitatea matematicePe careo fac posibila si frumuseteaclescrierii reprezintd unul din indiciile fundamentale ale aclecvirii acestornofiuni. F,stetraclucereape care o da fizicianul teoretician vechiului dictorr cd simplitatea este sigiliul adevhrului. Distinclia dintre succesul pledictiv si intelegerea Pe care o oferd o teorie fizicir, distinclie Pe care Heisenberg intr-un m^odexemplar punea atAtapre!, a fost er,'ider-rfiatd fizicii cuantice. [ntr-o primd de experien.tadezvoltirii fazF, prediciii reusite ale datelor exPerimentale au fost obtinute atAt prin utilizarea modelelor matematice ale mecanicii matiicilor a lui Born, Heisenbergsi Jordan,cAt si a celor ale mecanicii onclulatorii a lui Schrddinger' La intelegere s-a ajttns insd, susline Heiserrberg,abia prin a elaboiarea asa-numitei interpretari cle la Coper-rhaga mecanicii cuantice.lcleeade baza a acesteiinterpretbri a fost aceeacd imaginile intuitive corpuscuiare sau c'rndulatorii ale mecaniciiclasicesunt in esenlainadecvateperrmicroobiectelor. tru o descriereunitard a caracteristiciior Acesteinragini pot reda doar rezultatelediferitelor experimente, dai nu si ceeace exprimh ecuatiileteoriei' Ecuatiile insele descriu posibilitati, 9i nu realitali in sensul fizicii clasice.,,Elereprezinta o tendin!5 a evenimetrtclor, posibilitatea e.venimentelor sau cunoasterca trOastt'it
3JL

asupra evenimentelor. Funclia de probabilitate poate fi legatd cu realitatea doar atunci c6nd este satisfdcutd o conditie esentiald,si anume atunci cAnd este realizatd o noud mdsurdtoare sau observatie pentru a fixa o anumitd proprietate a sistemului. Abia atunci functia de probabilitate ne ingdduie sd calculdm rezultatul probabil al unei noi mdsurdtori."+ Prin mdsurdtoare are loc agadar ceea ce am putea numi transformareaposibilitdtii in realitate. dispozitivului experimental, in functie c1e caracteristicile rezultatul va fi exprirnatintr-un limbaj intuitiv corpuscular sau onclulatoriu. Teoria insbsi contine doar enunfuri ce despreprobabilititi, despre tendinle, despreceear filoCeea zofia aristotelicd desemna prin termenul Ttotetftitt. estedoar probabilitateaunui ce se poate prezice prin teorie Esteo preclictiecareva putea anumit rezultat experirnentai. fi testatd repet6nd de mai multe ori experimentul. in fizica iuantica, morlalitatea descrierii fenomenelor se schimbd, agadar,in mod fundamental. I)rin funclia de probabilitate, teoria descrienu un anumit eveniment, ci teoriei nu detero totaliiate de evenimente posibile. L,egile mind producerea unui anumit eveniment, ci doar probabilitatea proclucerii lui. Ob[inerea intelegerii devine astfelposibili printr-o schimbarenu numai in confinutul gAnciirii fizice,ci sr in structura ei. Este vorba de o prefao cerepe care Heiserrberg prezintd astfel,in cuvintele lui [3ohr,care in dialogr-rrilecdrlii sale pare sd de]ind rolul pe carc il are Socratein dialogurile lui Platon: ,,Sespune pentru ci nu e mereu cd teoria cuar-rticd nesartisfdcdtoare dualistd a naturii, prin nofiunile permite decAto descriere ,.undd" si a inteles complementare de "particul5". Cine insd cu adevdrat mecanicacuanticd nici nu s-ar mai gAncli sd vorbeascd aici despre dualism. El va percepe teoria drept o descriere uniiard a fenomenelor atomice, care poate apdrea in moduri diferite numai acolo uncie este traclusdin limbajul natural, cAnd este aplicatd experimentelor. Teoria cuanticd esterde aceea un exemplu minunat pentru situalia in care un ansamblu de fapte e intelescu toatd claritatea, tofusi nu putetn vorbi clespre 9i
J-). )

aceste fapte dec6t in imagini 9i parabole. Imaginile si parabolele sunt aici in esenld concepteleclasice,deci 9i <unda>, si ..corpuscul". Ele r-ruse potrivesc intocmai cu lumea reald,in plus relatia dintre ele estecomplementard, si de aceease contrazic. Cu toate acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd rimAnem in caclrul limbajului natural, nu ne putem apropia de starea de lucruri reald dec6t cu ajutorul acestorimagini." Dacd rreintrebhm de ce insistd at6t de mult Heisenberg cd numai interpretarea scolii de la Coperrhaga oferd o ?rrtclcgeremecanicii cuantice,rdspunsul estela indemArrd. a Pretenlia a fost contestatade ceicetatori cu cel mai inalt rang printre fizicienii contemporani. Einstein 9i Schroclinger au respinspAnd la sfArgitulviefii lor aceastd interpretare. Ei au suslinut cd o intelegere a faptelor care constituie baza experimentald a mecanicii cuantice va putea fi oblinutd doar printr-o teorie care satisfaceacele conclitii ale descrierii matematice a naturii care au fost consacrate de fizica clasicd. Einstein era cle acord cu suslinitorii interpretdrii de la Copenhaga cd mecanica cuatrtici este o teorie fizicd corectd deoarece permite calculul si precliclia mdrimilor stabilite experimental pe baza unui formalism coerent,dar el cduta inlelegereaei intr-o clirectiecu totul cliferitd.Relatirile lui Heisenberg asupra disculiilor pe care le-a purtat cu Einstein 9i cu Schrodinger,de cele mai multe ori aldturi de [3ohr,lasd sd se intrevadd o profundd frustrare. Sursa ei evidentd esteconstatarea toate aceleconsideratii matematice si cd experimentaleasupra cdrora cad de acord fizicienii competenti si de bunS-creclinldnu au fost in mdsuri sd conclucd la un consensin ceea ce priveste inlelegerea noii teorii. Cu tot respectulpe careil poartd si il mdrturiseste pentru cercetdtori de statura lui Planck, Einstein sau Schrodinger,Heisenbergsugereazd numai obignuinte cd de gAndireaddncir-rridacinate i-ar fi impiedicat pe acegtia sd adere la interpretareade la Copenhaga.La fel ca si lur Bohr, lui Heisenberg i-a fost greu si acceptecd ceea ce fdceaca ar6;umentele favoareapropriei lor interpretdri in
J5+

si nu fie constrAngdtoare nu sunt sirnple ltrejrulecdti,ci opttiwri privitoare la condiliile descrieriinaturii in teoriile fizice. Evocarea replicii lui llohr la sentinla lui Einstein ,,Dumnezeu nu dd cu zarul" - ,,Dar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu cum si guverneze lumea" - este reprezentativd in acest sens. Ilohr si Heisenberg percepeau dificultafle de a extinde consensul fizicienilor si asupra inlelegerii unei teorii cum este mecanica cuanticd drept si o atingere adusd reprezentdriiconsacrate clragi inimii lor despreexcelenlacunoagteriifizice. Ildspunz.lnd intrebdriloicunoscutului istoric american al siiintei Thomas S. Kuhn, Bohr a formulat urmdtoarea reflectie semtrificativi cu referire la opozilia fermd a lui Einstein fatd cle interpretarea de la Copenhaga: ,,Aceastaeste, desigur, intr-aclevdr dificultatea, chci filozoful spune: Dacd iizicienii atomisti nu cad de acord,de ce ne-am ingrijora rroi?" Dialogurile din cartea de fafi reprezintd mdrturia impresionantd a eforfurilor pe care le-au desfisurat Bohr si Heisenberg pentru a-i convinge pe colegii fizicieni cd nu existi o altematir'5 la interprertarea propusd de ei r-necanicii cuantice. Charisma lui llohr, ca 9i retorica lui Heisenberg,au fdcut, aldturi de alti factori,ca purrctul lor de vecleresd fie o perioacl5cletimp net predominant. Mai tirziu, situalia s-a schirnbat. Schimbarea poate fi ugclr perceputir prin compararea lucririlclr mai vechi consacrate isto^riei filozofiei mecanicii cuantice cu altele mai 9i recente. lntr-c'lcarte reprezentatir'"lpentru prima catecle gorie, MaxJammer afirma despreinterpretarea la Copenhaga, pe care o califica drept interpretarea stanclarcla mecanicii cuantice: ,,De9i nu in mocl trecesar sitrgur.r interpretarelogic posibild a fenomenelorcuantice,ea este defnctt'tsingura schemd de idei pe deplin clare si cotrsistente,care introduc ordine intr-un domeniu altfel haotic clefapte si le fac inteligibile."5PestecAtevadecenii,irrtr-o cercetareasuDra dezbaterilor si confruntdrilor din funse damentelefizicii cuantelor, va ajungela o concluziefoarte inevitabilitdtii implicd imposibilitadiferita:,,I{etorica tea logicd a oricdrei alternative fatd c1efilozofia de la

335

Copenhaga, ascunzAnd astfel libertatea interpretativd fertile pe iare o oferd formalismul mecanicii cuantice.ln care in mod sigur acestfel, filozofia complementar"itdlii, legitimeazd una din multiplele opfiuni interpretative posibile, a fost transformatd intr-o ideologie rigidd, care i-a indus in eroare atAt pe oamenii _degtiinli, cAt 9i pe oamenii instruili din afara stiinlei."b Einstein a cdutat intelegerea teoriei cuantelor intr-o directie care ilustreazd foarle bine conceplia sa asuPra cerintelor pe care trebuie sa le satisfacdo teorie fizicb in genere si asupra sensului inaintirii cunoagterii fizice itr iuccesiuneateoriilor. Din punctul cleveclereal lui Einstein, o inlelegere a teoriei cuantelor va fi oblinutd abia atunci cArrd ea va putea fi derivatd dintr-o teorie fizici ce va satisfaceo cerinJhpe care deocamdatd mecanica cuanticd nu o satisface,si anume cea a descrierii evolufiei in spafiu si timp a sistemelor fizice individuale. Ca 9i mecanica clasicS,mecanica cuanticd era vbzutd de Einstein drept un pasin directiaunificdrii cunoasteriiprin ceeace cl numea mai addnc6"' conexiunilor de o generalitate ,,pdtrunderea Ilesi admitea cd mecanica cuanticd este teoria fizicd cu cel mai mare succesin coordonarea si prediclia datelor experienlei, Einstein aprecia cd ea rdm6ne o teorie provizorie, incornpletd, care va trebui sd fie depdsitb prin integrarea ei intr-o teorie mai cuprinzdtoare, cu o baza mai largd. Aceastd teorie va face posibild explicalia si preclicliaunor fapte noi, precum si derivareaprincipiilor mecanicii cuantice drept un caz particular' Unul din ultirnele articole pe care le-a scris Einstein, un text publicat in anul i94U, debuteazi cu afirmatia cb mecalricacuanticd este o teorie fizicd incompletd care va trebui sd fie inchipui ca aceasidteorie va fi inclusA itrtr-o tlaptd;itd:.,imi teorie ulterioard, la fel cum optica razelot de lumind a fost inclusd in optica ondulatorie: relaliile vor rbm6ne, respectiv inlocuitd cu una mai baza lor va fi aclAncita, cuprinzito are."7 in opozilie cu acestpunct de vedere, Heisenberg va argumenta cd mecanica cuanticd este o teorie completa

gi definitivd. Un rol important in argumentarea lui il joaci Heisenberg caracelaborareaconceptului de teoriahrchisti. terizeazdteoriile inchise drept sistemecare asigurd descriereasi explicareaunitard a unui domeniu cuprinzdtor de fapte prin introducerea unor noi conceptesau prin aplicareaintr-un mod nou a conceptelorpreexistente. Mecanica clasicdnewtoniand, electrodinamicalui Maxwell si teoria reshAnsda relativititii, termodinamica si mecanica statisticd sunt asemeneateorii inchise. O teclrieinchisd corespunde unui anumit domeniu al experientei. Abia odati cu pdtrunderea intr-un nou domeniu al experientei, clomeniu in care aplicareacu succesa conceptelorvechii teorii se loveste de greutdli de neclepdgit,vor putea fi stabilite cu suficientd precizie granilele domeniului in care se aplicd ea. Astfel, granilele domeniului de aplicare a conceptelor mecanicii clasiceau putut fi bine precizate odatd cu elaborarea teoriei restrAnsea relativitdtii si a mecanicii cuantice. Nu este greu de vdzut ce a urmdrit Heisenberg prin elaborareaacestuiconcept.Dacd mecanicacuantic.i este o teorie inchis.i, aceasta inseamni c.i pentru un domeniu distinct al experientei conceptele si enunturile ei vor trebui acceptateca avAnd un caracterdefinitiv. Este sensul in care teoria nu va putea fi ,,imbundtdtitA" sau ,,depd9itd". Vizdnd in mod clar punctul de vedere al lui Einsteirr cu privire la evolufia teoriilor ftzice,Heisenber6; sustine cd tocmai elaborareamecanicii cuantice ar fi eviclentiat caracterul iluzoriu al concepliei potrivit cdreia lelul ultim al fizicii teoretice este descriereatuturor fenomenelor din naturi printr-un sistem conceptual unitars. Totodatd Heisenberg subliniazb ci acelepiefaceri in structura g6ndirii pe care le atrage clupi sine elaborareaunei noi teorii inchise exprimd cerintele adaptdrii notiunilor noastre la caracterist'icile unui nou .lorieniu al experientei. Criza care precedi elaborareateoriei exprimd tocmai rezistenta fati de asemeneaschimbdri, acea rezisterrti pe care c) ilustreazdatAt de bine atitudinea unor fizicieni clin generatiile mai vechi fata de teoria cuantelor.Este eviclent cd

336

337

revenirea insistentd a lui Heisenberg asuPra acesteiteme avea in vedere in primul rAnd pozilii ca aceea a lui Einstein. Din perspectiva caracterizdriimecanicii cuantice drept teorie inchis6, Einstein 9i cei care ii impdrtSgeau opiniile apdreau drept cercetdtori conservatori, angaia!i intr-o incercare fdrd sanse de succesde a obline inlelegerea unor noi domenii ale experienlei cu vechiul sistem de conceptesi principii ale fizicii cAmpuluiv.Astdzi, estegreu judecatd a lui Heisenberga fost sau de spus daCdaceastd nu confirmatd. Abia evolutia fizicii teoreticeintr-o perspectivd istoricd largd va permite formularea unui verdict definitiv in aceastdprivin!.i. Conceptul cle teorie fizicd inchisd poate suscita cliscutii si clacdeste examinat dintr-o altd perspectivd, drept cr contribulie la teoria cunoagteriistiinfifice. Se poate susfine cu bune temeiuri cd existd o anumitd tensiune intre acest concept si unele consideratii ale lui Heisenberg asuPra in relatiilor dintre teorii fizice fundamentale. I3undoarS, Lizica ntttnricd gitdireeu discutiile evocate in capitolul ;i prrtgnnticd,Heisenberg admite cd proprietdti fizice neclasice, care au fost evidentiate de fizica cuantelor, pot fi descrisdde mecanica intAlnite si in lumea macroscoPicd, a newtoniand sau de teoria electromappreticd lui Maxwell. Ceeace sugereazbcd fizica cuantelor oferd o descrieremai adecvatd aiumii decdt teoriile fizicii clasice.in acestsens, sistemul conceptual al fizicii clasicear putea fi caracterizat drept un caz-limita al sistemului conceptualal fizicii cuantelor. Fenomenelemacroscopice9i cele atomice, ca doud domenii distincte ale experienlei,nu ar fi, prin urmare, despdrlite de o granild clara si netd. Aceasta este o conclu2ie care nu se armonizeazdbine cu aceleconsideralii care au stat la baza elabordrii conceptului de teorie fizicd ir"rchis6. Una din implicaliile principiului coresponden!ei, acceptatde Heisen6erg, este cd efectelecuantice sau relativiste se produc 9i in fenomenelecu careavem de-a faie in viata de fiecarezi, chiar dacd dimensiunile lor 9i viteza cu care se migcd acesteafac imposibild identificarea lor prin mdsurdtori. Ceea ce nu indicd nimic altceva decAt

cd efectele cuantice se manifestd mai izbitor in lumea atomicd decAtin lumea obiectelor macroscopicecu care avem de-a face in viata de fiecare zi. I)ar aieste efecte existd si intr-un domeniu si in celdlaltr0. *** Ca cercetdtor al naturii, Heisenberg a resimtit cu acuitate contrastul dintre natura problemelor gtiintifice 9i a celor cu care se confruntd oamenii in viala de fiecare zi gi in politicd. Cele dintAi primesc cu timpul formuldri tot mai clare 9i mai precise,iar solutiile propuse, oricAt ar fi ele de imaginative, pot fi supuse controlului faptelor. Cei avtzali vor cddea in genere de acord asupra calificdrii unor solufii drept reugite 9i a altora drept neizbutite. Ei vor putea inainta invdlAnd din gregeli.Dimpotrivd, problemele din urmd rezistd celor mai persistenteincercdri de a li se da o formulare clard, iar soluliile propuse pentru ele intrunesc rareori acordul celor afectati.Incd si mai greu estesd se obtind acestacord atunci cAnd soluliile propuse au obazd rafionald. I'e cAt de suveran ne apare omul de stiintd creator in cele mai de seamd din infdptuirile sale, pe atAt de slab, de neputincios 9i adeseoridezorientat este el in epoci de crizb, de conflicte politice si militare, care genereazd adesea reaclii de adeziune necondifionatd, entuziasm colectiv 9i intoleranfd,indbusind reflecfialucidd si gAndirea criticd. Heisenberg a aparlinut unei generalii care a avut nenorocul sd triiascd intr-o lume zguduitd 9i zdruncinatd de catastrofecu o intensitate si o amploare fdrd precedent. ln plus, ca fizician atomist, el a fost pus in sifua]ia de a lua decizii 9i de a acliona in momente in care cei ce se aflau in avangarda acestui domeniu al cercet.iriiau fost confruntati cu rdspunderi coplesitoare,in situafii pronunlat dilematice. Pe cAt de norocos a fost Heisenberg sd poati lucra intr-un domeniu aflat tocmai in anii tinerelii si maturitdlii sale intr-o epocd unicd de innoiri, pe atAt a fost el de lipsit de gansdca individ pus in situalia

338

339

de a-si asuma rdspunderi in vremuri vitrege, in imprejurdri in care nu poate fi gdsitS, de fapt, o solulie cu adevdratbund. in centrul existenlei tAndrului Heisenberg au stat gtiinla, muzica si literatura, excursiile in naturd 9i camaraderia. Despre rdspunderile 9i indatoririle individului, el nu a avut reprezentiri accentuatpersonale.$i le-a insusit pe cele ale familiei si ale mediului burghez cultivat in care s-a migcat la Miinchen. Politica nu l-a interesat. A fost, ce-i drept, gocatatunci c6nd, irsotindul pe profesorul sdu Sommerfeld la o conferintd gtiintificd ce a avut loc la Leipzigin anul 1922,aputut constatacd o teorie gtiintificd precum teoria reiativitdlii poate fi atacatd de fizicieni ieputa! cu alte argumente decAtcele stiintifice. Acele moraca vuri profesic'rnale, 9i atmosfera liberald si tolerantd, caracteristicepentru mediile stiinfifice iu care s-a format, in preajma unor personalitdli ca Sommerfeld, Bohr 9i Llom, au fdcut ca ceea ce s-a intAmplat \a Leipzig sd-i apard drept un incidentizolat, iar impresia nepldcutd Pe care a triit-o atunci sd se gtearp;itreptat. TAndrul Heisenberg a fost, pe de altd parte, un bun pairiot in sensul tradif onal al cuv6ntului: itrdrdgostit de marea muzicd si literaturd germand, iubitor al peisajelor 9i oragelorvechi pe carele-a cunoscut in nenumdrate excursii fdcute pe jos sau cu bicicleta in iovdrdsia prietenilor s.ii. Aiasamentul sdu pentru limba si cultura germand a fost constant9i profund. Acest atagamenti-a fost intirit de experienlele vielii in A colectivitd!i de cercetagi. rdmas mereu credincios unui jurdm6nt al cercetaguluicare suna aga:,,Noi, cercetagii, dorim sd fim tineri 9i voiogi, sd tre ducem viala cu curdlenie 9i sinceritatelduntricd. Dorim sd fim gata cu sfatul si cu fapta oriunde estevorba de a sprijini o cauzdbun5. Dorim sd-i urmdm pe conducdtorii nostri in care avem incredere."ll Unul din biop;rafii lui Heisenberg et'ocd o mdrturie foarte semnificativd pentru ra!iunile atagamentului siu fa!5 de Germania. Intrebat odatd de ce nu a pdrdsit fara dupd venirea la putere a nafional-socialistilor, decizie un rol important l-a jucat el a raspuns cd in aceastd

temerea cd nu va gdsi niciunde in lume acelemici cercuri in care se poate face muzicd intr-o atmosferSde profuncld inlelegere reciprocd.l2 Nepdsareasi dezinteresullui Heisenbergpentru politicd nu au putut dura prea mult. Numit profesor titular de fizich teoreiica la Leipzig, in 7927, inainte de a implini 26 de ani, a trebuit, prin indatoririle administrative care ii reveneau,sd intrefin.i contactecu autoritdtile. A putut sd constatein noua lui pozitie cd, din pdcate,viata acaclemicdsi relafiile stiintifice nu pot fi puse ia addpost de influentele animozitililor si confruntdrilor care ap;itdviala publicd. Iar imediat dupd venirea la putere a lui Hitler, incd in 1933,alungarea evreilor din universitdti l-a pus intr-o situafie deosebit cle grea pe tAndrul profesor. Nu numai politica noilor autoritdfi, ci si moclul de a g.lndi si de a acfionaal fizicienilor antisemiti germani l-a afectat in mod grav, mai intAi ca prieten al multor colegi evrei, iar in al doilea r6nd ca fizician teoretician.C6teva informa,tii pot fi ldmuritoare in ambele pri'u'inte. In primii ani, atitudinea lui Heisenberrg fatd de regimul nafional-socialist a fost una rezervatd, in foncl distanti si ostild.In 1933a semnat,aldturi de Planck, Max von Laue si Sommerfeld, o petitie ind reptat.l irnp otriv a concedierii oamenilor de stiintd evreridin universit.itile germane. A refuzat sd participe la reuniunile fizicienilor pronazisti gi sd rdspundd solicitdrilor de a-i critica pe fizicienii ciin emigralie, care atacau regimul instaurat in Clermania. Ceeace i-a si atras reputatia de filosemit socotitdpe atulci, in cercuri largi, drerptdegradantdpentru un bun german. In 7937 fizicianul JohannesStark, principalul asociat al lui Philipp Lenard in campaniaimpotriva ,,hzicii evreiesti", a publicat intr-un ziar national-socialistun articol intifulat ,,Evrei albi in fizicd" . Aici Heisenberg era menfionat drept exemplar pentru acest tip. Stark il acuza cd gi-a inceput activitatea la Leipzig concediind asistenfigermarri si angajAnclasistenti evrei, cd seminarul sdu doctoral a fost compus, pAn.i in 1933,mai mult din evrer. i)e.:rpre felul cum era apreciat Heisenberg din punct de vecjere

340

347

politic spune multe 9i luarea de pozile scrisd,din acelagi an, a conducdtorului organizaiiei rrafional-socialistea corpului didactic al Universititii. Acesta apreciaconvin, gerile lui Heisenbergdrept ,,nalionalisle" dar adduga cd el intreline strAnselegaturi cu fizicienii evrei din strdigi ndtate 9i cu cercuri apropiate acestora cd respirrgeantisemitismul. Este de agteptatca itr contacteleprilejuite de cdldtoriile stiinlifice in strdindtate el sd nu suslind politica Cu 9i mdsurile autoritdlilor.13 greu s-ar putea contestacd fizicienii care au imbrdtisat cu entuziasm ideile si acliunile lui Hitler i-au fost ostili si au avut bune temeiuri sd-i fie ostili. Astrofizicianul lJruno Thiiring a dat expresie acestei atitudini afirmAnd, intr-o scrisoare cdtre organtza\ia universitarilor na!ional-socialigtidin Leipzig, cA estepe deplin pdtruns de spiritul evreiesc"' ,,Heisenberg I'rofesorul diri Leipzig era vizat in mod clirect cle atacurile impotriva teoriei relativitdtii 9i a fizicii cuantelor' dreptul la existenta Adversarii ,,hztcli evreiegti" co^trtestau al fizicii teoreticein general. Intr-o brogurd publicatd in primii ani clupd rdzboi, Stark scria: ,,sirbitorita irrldturare i eterului cleiatre Einstein nu esteo faptd mdrea!d,ci un pas inapoi distrugdtor in stiinta fizicd.lntroducereacorlceptului de eter in opticd si electrodinamicd, gAnclirea iniuitiva legatd de el, s-a dovedit cleosebitde fertild in fizicd a unui secol fizicd;eterul a devenit prin cercetarea ipotezd, un fapi. O.fizicti.fdrtietar tru cste dintr-o fizicti'"ta intr-o cuvAntare tinutd in decembrie 1935, cu ocazia inaug;urdrii lnstitutului Philipp Lenard, la Universitatea din Heidelberg, Stark a spus in mod explicit ceeace aveil in veclere op.tt-tat-td ,,fizica nordicd germand" ,,fizicii lui Einstein": ,,senzaliei9i reclamei cu care a fost intAmpinatd teoria relativitdtii a lui Einstein le-au urmat teoria matriciald a lui Heiser-rberg a9a-Ilumita mecanicd ondulatorie 9i a lui Schrodinger,tura mai netransparentddec6t cealalta' in ciuda acumuldrii de literaturd teoreticd de acestger-r in cantititi uriase,nu s-a ajuns la o cunoagteredeosebiti publidespre realitatein fiztcdt'"Heisenberga reatclionat o replicd, in februarie 1936.Relaliile formulate de cdn^d
J+^a L
a

mecanica relativisth si cea cuanticA,sublinia el, au fost confirmate de toate experienlele la care au fclst supuse. CAt cle departe se ajunsesein acesteclisculii o probeazd obsen'afia eviclent clefensivd a lui l{eisenberg cii aceste teorii se inscriu in tradifia filozofiei lui Kant, neputAncl fi socotite un corp strditr in cultura germana.ls din uni'n'erHeisenberg a resimfit alungarea er.,reilor sitdtile germane 9i contestareavaiorii stiintifice a fizicii teoreticeclrept o loviturd mortald datd pozitiei conducdtoare pe care o avusese itrainte lara sa in cercetarea Cermania. stiinlificd.S-agAndit in mod seriossd pSriseascd familia iui, pentru contiPentru el ca persoand,pentru nuarea cu succesa carierei sale clecercetitor, scllulia pdrea atrdgdtoare.I{etrospectiv se poate aprecia cd l-ar fi pus la addpost de mari necazuri. De ce nu a plecat Heisenperg, iir ciucla insistenferi unor colegi emigrali in America? ln cartea cle fa!d, ca 9i cu alte prilejuri, Heisenberg s-a strdduit sd se explice.El a invocat opinia exprimati cle clecanulclevArsti al fizicienilor un alt patriot, Max Plar-rck, germani, o personalitate cu un prestigiu profesional si moral incomparabil, carei-a spus intr-o discutie clin acei vdrf vor pdrdsi Cermania, ani cd dacd toli cercetdtoriic1e inclusiv si aceia care nu sunt siliti s-o facd din rnotive rasialesi politice, atunci marea traclifiegermand in stiintele naturii va suferi o prdbusirebruscd 9i irecuperabili. Cdci si perspectiveleformdrii unor noi generafii de cercetdtori vor fi grav afectate.Heisenberg lasd si se inleleagd c5, alaiuri de legitura lui foarte strAnsdcu mediul cultural german, acestargument a fost pentru el hotd16tor.Chiar daci opozitia cercurilor nalional-socialistecarel-au impieciicatsd oblind cateclracle fizica teoreticda Universitdtii din Miinchen, clevenitdliberd prin pensionarealui Sommerfeld, l-a afectatmult, se pare cd decizia de a rdmAne transmisd din in Germarriai-a fost intarith de asigurarea, cercuri inalte, cd atacurile indreptate impotriva lui vor inceta. Stareaclespirit a lui Heisenberg,inainte de a primi acesteasigurdri, estebine exprimatd in rAndurile pe care
J+J

Comuin i ie arlrcseazi lrri Sjommerfelcl, aprilie 19-lE" intenfia cleir pirisi lara in c.rzulin care accslrtiat nir:andrr-i capat unrrr atacttri c;r aceleaale nLl ar-rtlrrit.itilc \'or 1>une perntrurnitre ar fi foartc dureros lr"ri lilark, ei adatrgd:,.Ua .t Certrt,ilria tl gtiii; tl-ils vr€las;.t fac tlacd lru sii p;iri:'t-'sc ilr .,'ali neaptilat nece:;ar'."l'i lteferindtt-se la riisl-riirrdirea si stur-lenti doctoranzi aj lui Heisenintreagalt:me a t'rrslilr-rr trerg de la l-eipzit1,ittrpravtrnirea la pt:tet'c a lui Hitler, sfria rrnul dinlre aci:sti;r, celelrlttl Lt,dvvtrrcl'k'lir:r, ll-tilitArziu a insr-tsi fost om cie stiin!6 si profesornl siru:,.1j1 desprer ce patr:iot.i-le,-'a a deverrit l cotrfrailicfietri'i;;ii.i."r: 5e poate in i:iriarnrili nrult. l)eciziatle it riirnilne (ir:rmania, ir{rrrnil cel ar ii t rrric,i\de clerzilrlt't'es,rtri ptltut l'i a'-:easta, pulin in ei, rrncle ,lin lnotir.atiile' il le|*:z'entat t'tu doitr ltn hatrtlar l rlicatrprrrit"ttcarieratt ittrrirrarii ltttlii ill.rr{ iLl1--t'ttitc'rr, ind,liei"l l5llirra car;rctea atla:;clttplisine,itr tlltlie cercttt'i, itr titttla aprercierii ile-'ist-'trtreJg, ruliri ornului (irre a fr-r:it 'l-eller. utlii enrigralrti<.a pistrat-r.r pe carc i-ar.r in cu Sitrratiilr: caro s-a cotrfrttlrtatllt"isentrtrrg anii eslt' accalogic.l ce lizboiului ar;rti cAt ilerpnrt-'lcniatic;i si itrstitr'itir'rtlalela dc acct:ptar{:}ir lils}}rlncieri itlttclrlt't,'lit (il autr)iit;itilcrrrtrtit'egirncilrc li-il cloveclit cr.rlnborarca tlitt ciorint;tclea salr';ii:evaciill re nlai putea fi crirnitrni, intl-o r.:titastrilf;'r lnafi pr:oportii.Deljaitr toamna sarlvat '1tr a anului 1939,1{eisenberg iost rnobilizatla Serviciui tle: inarrnarc ai arlnatei si a prirnit itrsircinareadr: a conduce gnlputruilit Uraniu. hrclatorirea un proiect clecercetarc proclucerii t:aresunt prerspectivelle lui s.lu ertr dera stabili atomicesi ale utriizdrii ei in scopuri militare.S-a enerrgiei precizat ci si un rczultat negativ ai cercetirilclr esttrimporerl tarrt, c'leoarece ar oferi asigrtrareaci armata germand estelti ad;ipostde pericolul ca inamicui sa poatd construi distluctir'. "Lleiserrberg arme noi, cu Lur itnens proterrtial sii ar fi puirri refuza si lucrezt:la acest si colaboratririi proiect, desigur cu riscul de a fi trilnisr pe front" ln acel irrsiicI au toatemotiveie pentru moment, ei au considerart Iii si a accepta nici unul pctttru ttrl'uz. apreciauposibilitatea
-t --)++ t

producerii errergieiatomice ',irept o prol"rlemii cieschisii, iar utilizareaei militard drept pufirr probabila.Cfriar ciac.i o arrni atclmicdar putea fi construild, crecleau aceasta ei, s-ar putea i^rrtdrnpla doar rirai tdrz:nt,dupa incheierea rdzboiului. In schiinb, construirera unui reactor carre s;i proclucd energie le apbreadrept un obiectiv care meritS urn'rdrit cu cea mai deplini angajare.hr plus, rnunca la acestproiect putea salva viefile rnultor tineri fizicieni, care altfel ar fi fost trimisi pe front. Heiserrberga crezut cd lucrAnd carfizician atomist irr arrii rizboiulrii ar putea realiza turul cle forta de a fi sincer cu autoritdlile, a servi cauzapoporului germiln si a rdmAnc credincios principiilor sale morale. El nu a al'ut relinerri in a accepti rispurrderi inshtu!ionale. in prim6r,nm nr-,.,lui1912, a fos;tnumit directorul Institr.rtrrlui tizicd al de Kaiser-Wilhelm din l3erlin, iar in toamni proSociertdtii fesor clefizic.i teoreticdla Lhriversitatea din lJerlir-r. I'ublicistului l(obcrt Yungk, car€-' publicat irr ;rnii '50 o carte a desprebomba atomicd,Heisenbergi-a nrirrturisit:,,intr-o dictaturd pot opune rezisten!i numai cei care sirnuicaze-i colaborarea regimul. I)acd cincva sc manifestdcleschis cu impotriva sistenrului,esteeviclc'nt se iiirsestede orice cd mijloace cle a opunc o rezistenldactil'i."r8 Ileisenbelg pretindea, asadal, cd in anii rdzboiului cl a t,rles mocl in premeditat calearezistenteiarctive, pre!ul irrevitabil al cu compromisnrilorpe cale le irnpuneaurelatiilesalecu instituliile statului nazist. Dup.l riizboi, aceast;ipretenfie ar suscitatreactii extreme.Urra dintre ekr t:stebine iluslrati de ceeace ii scri;i foshrl sdr-r profesor N4axLlom lui }:,instein: mai multi oarneni de stiintii germani arr colaborat ,,Cei cu nazistii. Clhiargi l{eisenberg a lucrat cu toate puterile pentru ace;ti crirninali."re Cealaltdreaclieesteafirmatia cd purlarea lui Heisenbergar fi fr:st ireprosatrili, cA el a fdcut lucrul cel mai bun percare puiea si-i faci in inlprejurdrile clate.Arnbele judecili pot fi ir-rlelesc. logica ln primeia, tie si numai coiaborarea autorititjlr: unui regim cu carea cretrt,,iagircle mortii" justifici o cclnciiimnarer mol;ilir.

315

cd Cea cle-adoua este suslinutd de constatetrea Heisenin mod hotarAtclria nearrgajareafiziberg a contribuit cienilor atomisti germani in cursa penhu construirea unei afirmalie bombe atomice.Si ar fi facil sd calificdmaceastd drept o simpld incercarede a-l apdra pe Heisenberg.Si ne inchipuim ch el si colaboratorii sii ar fi fost atagati cauzei regimului si ar fi dorit cu orice pre! sdJ ajute pe Hitler sd cAstigerdzboiul. Ce ar fi trebuit sd fac.i ei in acest sd caz? Fdrd irrcloiald sd incercer convingd guvernul cd bombe atomice trebuie sd i nroiectului construirii ur-reri cd se acorde prioritate absoh.rt5, in acest scop trebuie mobilizate toate resurseledisponibile. Este tocmai ceea ce s-a f.lcut in America in cazul proiectului Manhattan. Contrastul clintre atitudinea celor care au irritiat si au inf.iptuit acestproiect gi cea a grupului lui Ileisenberg, nu un caredorea sd construiasc.l reactor, o bomb.i, 9i sd-si scuteascdcolaboratorii r.le serviciul rnilitar actir,; este rcgibitdtor la ochi.Ar fi putut adopta un fizicianatasat care in vara anului 7912a mului pozifia lui l{eisenb€rrg, rnilitar.i c5, clesiproduceleabonrbci informat conducerea estein principiu posibili, ea ar cereeforturi si cireltuielr personaltehnic carenu mai pot imense,conclilii,resurse, rtizbofi asiguratein Certnaniain aceafazd a clesfirsurirrii iului, si cd nici inamicul nu o va putea proclucepAnd la incheierea ostilitdlilor? Ntr ar fi trebuit un asemenea fiziciarr si aclionezecu totul altfcl? Nu a fost hotdrarea iuatb atunci ca armata sd renunle la proiect gi ca grupul sd continue sd lucreze cu mijloace relativ moclestecloar la construirea unui reactor, menit sd produci energie, consecinlaincrederii autorit5lilor nu numai in compePentru a nu aminti tenta, ci si in loialitatea lui Heiser-rberg? cleincercdrilebine intenliclnate,chiar dacd nu 9i realiste, ale lui Heisenbergde a transmite fizicienilor din cealalti tabdrdcd parteagermani nu lucreazdla producereabombei 9i ar fi bine ca ei sd procedezela fel? Nu au reprezentat activi"? toate acestea,,tezistetttd
J+ O
ana

Dup.i r'azboi,Heisenberga respins totusi sugestiacd, sustrd96ndu-se angajdriiin proiectul construirii bombei, fizicienii germarnis-ar fi dovedit superiori din punct de vedere moral colegilor lor din StateleUnite. Cdci acegtia au fost indreptdtiti sd considere obiectivul conducerii politice si militare - oblinereavictoriei - drept propria lor cauzd.Grupul angajatin proiectul Urarriu a avut, dimpotrivd, sansa sd poatd argumenta convingdtor cd perspectivele construirii unei arme bazale pe energia atomici, caresd poatd fi utilizatd irerdzboiul in curs de desfdgurare, sunt cu totul nerealiste.Ceeace a implicat, desigul, o dozd de duplicitate, in mdsura in care liderii grupului suslineau cd obiectivele militare nu pot fi realizate pur gi simplu in timp util, ascunz6ndcd ei nu dorescsd le infdptuiascS, Ceea ce le-a reprogat dupd sd-i ofere bomba lui Hitler.20 rdzboi Heisenberg colegilor sdi americani este cd ei au abandonat controlul folosirii armei, ldsdnd decizia pe seama politicienilor 9i militarilor. Pe de alta parte, ei a intAmpinat cu amdr.iciune si sentimente de frustrare insinudrile repetateale unor fizicieni si istorici cd grupul pe bomba, dar nu care l-a condus ar fi dorit sd construiascd a reugit. Heisenberg a recunoscutin schimb cd s-a strhduit p6nd la sf6rsitul rdzboiului sd pund in funcliune un reactor care s.i produc.i energie 9i cd pentru el nereugita a reprezentat o infrdngere dureroasd. ,.-** Heisenberg nu a regretat cd nu a pdrdsit Germania, chiar dacd el a presimfit cd a9a-numita revolutie national-socialistd r,'a reprezenta o catastrofd, at|t pentru poporul german, cAt 9i pentru stiinla germand. Dupd rdzboi, in 1945,a reacfionat la invitalia unui fost coleg care lucra pentru armata americand de a se stabili in StateleUnite spunAnd: ,,Germaniaare nevoie de mine." Totodatd, Heisenberg a ldsat si se inteleagd cd isi dd seamacAt de mare a fost preful pe care a trebuit sd-l pldteascd,cdt a pierdut in acest fel nu numai ca cercetdtor,

347

ci 9i in ceeace priveste imaginea lui in cercuri influente. Ne puteminchipui cum a resimlit Heisenberg acelecomparalii care l-au opus personalitdlilor 9i caracterelor bxemplarecare au fost Einstein si llohr. Strdduinlele care au marcat a doua parte a cariereisale poi fi vdzute ca tot atAteaincercdri clt a conferi vietii sile cAt mai multd consistenfain lumina acelor optiuni care 9i-au pus mai inainte peceteape deciziile 9i acliunile sale.Heisenberg a a dorit sd contribuie la recAstigarea ceva din prestigiul s-a bucurat stiinfa germand in anii tinerelii sale, de care at6t ca purtdtor de cuvAnt recunoscutal comunitdli cercetdtorilor din lara lui, cAt 9i prin strSlucireaunei reugite gtiin!ifice personaleexcepliorrale. Capitolele finale ale cdrlii pot fi citite din aceasti perse spectivd. Modul de a gAndi al lui HeisenberS; contureazd aici cel mai bine prin opozilie gi confrutrtare cu o viziune accentuatpragmatici asuPrautilizdrii raliunii viziune, el a perceput pericolul rupin stiinld. in aceastd turii de ceeace a socotit a fi trdsdtura distinctivd a traditiei echilibrul dintre lSrgireaorizontului culturii occidentale, puterii cunoagterii 9i intelegerii, pe de o parte, si cregterea asupra lucrurilor, pe de alth parte. Esteun echilibru care rra putea fi pdstrat 9i consoliclatnumai dacd cercetarea stiintificdva fi orientatdspre ceeace Heisenbergin ,,pdtrunderea marilor conexiuni". Este sensul in care inspiralia filozoficd estegi rdmAneesenlialdpentru stiintd. Motivafia profundi a angajdrii lui Heisenbergin acelecauze pe care le-a susfinut ca personalitatea vielii publice gi ca cercetdtor a stat tocmai in aceastdcredinld. Este credinla care s-a exprimat cu deosebitd forld in ultimul sdu mare proiect de cercetare. In spiritul traditiei umaniste europene/ Heisenberg vedea in gtiinla teoreticd nu numai, si nu in primul rAnd, o slujitoare a nevoilor materiale,o sursd de cregterea puterii oamenilol, ci o iegiredin orizontul g6ndirii comune, o expresie superioard a ndzuinlei mintii omenegtispre inlelegere.Esteviziunea care s-a exprimat in mod exemplar in abordareapropusd de Fleisenbergin fizica particulelor elementare.

intrebarea cu privire la ultimele elemente constitutive ale universului, o intrebare formulath mai iniAi de filozofi in orizontui gAndirii pure, speculative, a intrat in era cercet6rii structurii atomului si a descoperirii particulelor numite ,,elementare" intr-o noud etapd a investigatieistiinjifice. Potrivit unui mod de gAndire influent ir"rr6ndul fizicienilor atomigti,la fel cum un corp macroscopiceste compus din pdr!,la r6ndul lor aceste parti sunt co^pnse din atomi, iar atomii din ,,particule erlementare". Obiecti'",ul inspirat de acest mod de a g6ndi este de a stabili dacd existd elemente constitutir.e ultime, particule fundamentale lipsite de orice structurd si care sunt acestea. ldentificarealor ar insemna incoronareacercetdrilorasunra structurii materiei. Marea ambile a lui Heisenberga fost sd elaboreze,pornind de la rezultatelecercetdrilorexperimentale, o teorie unificatoare,care marcheazdo indepdrtare radicald de orizontul de g6nclire al aiomisticii traditionale. Este vorba de o reactualtzarea viziunii lui Platon, pentru care realitatea ultimd este forma matematicd, nu substanla constituitd din particule. Semnificafia experimentelorprin carc se incearcdsi se determine strucfura p articulelor elementare,prin bclmbarcl rea acesa tora cu alte particule accelerate energiiinalte, va putea la fi bine inleleasd, credea Heiser-rberg, doar din aieastd perspectivd.Particulele care iau nasteredin acesteciocniri sunt ,,elementare"doar in sensul cd nu existd unele mai simple decAtele.Dar ele nu pot fi caracterizate drept elementeconstitutive ale altor particule. Toate ,,particulele elementare",unele cu duratd derviatd foarte scurtd. nu srurtrlecatslhri stationarcale urrci substanleunice,substanld pe care o putem numi crrc,l.glc rntttariePartisau . culele iau nagteredin aceastd substanld9i sunt anihilate prin transformarea lor in aceastdsubstanld. Nu existd, prin urmare, particule mai simple decAtcele care au fost deja identificate experimental. CAutareaunor particule mai simple prin experimentc tot mai costisitoarear fi fost inspiratd de ceeace f{eisenberg a numit,,o filozoficr proastd". Itealitateaultimi esteenergia,acelcontinuu pe

348

349

pe careil desemneazdtermenul cfunpt.Obiectivul care l-a in ultima parte a carierei sale cle urmdrit Heisenberg, a cercetdtor, fost elaborareaunei teorii matematice unitare a cAmpului, o teorie care sd permitd declucereaproprietililor,,particulelor elementare" din caracteristicilede simetrie ale ecuatiilor si sd explice astfel spectrul particulelor. Succesulacesteiincerciri ar fi insemnat triumful ideii platonice, ideea cd la inceput a fost simetria, asuPra ideii democritiene care afirmd primatul particulei. Cdtre sfArgitul anilor '50, Heisenberg a crezut cd a facut pagi importanti pe linia gdsirii ecualiilor fundamentale ile acesteiteorii, cu cleosebireatunci cAnd s-a bucurat, pentru o perioadd de timp, de aprobarea9i colaborarea lui Pauli, fizicianul unanim recunoscutgi apreciatpentru mintea sa exceplional de lucidd 9i de criticd. Speranla unei apropiate ,,clarificdri depline a fizicit particulelor elementare" l-a impins pe Heisenbergsd incercesh-siasigure prioritatea. Dupd expuneri fdcute itr cercuri stiintifice mai iestrdnse, el a prezentat o schild a teoriei sale unitare a cu cdmpului unui public mai larg,la 25 aprilie 1958, ocazia implinirii a 100 de ani de la nagterealui Max Planck, initiatorul fizicii cuantelor. Presa a scris atunci cd ecualiile noii teorii ar permite, pentru prima datd in istoria hzicli, derivarea tuturor fenomenelor cunoscute. Heisenberg a protestat, ce-i drept, impotriva acestor exagerdri jumalistice, precizdnd cd estevorba de un proiect asuPra cdruia va decide cercetareaanilor urmdtori. Este insd evident cb el spera atunci sd reugeascdacolo unde nu reugiseEinstein. Ar fi fost o afirmare supremd a viziunii lor comune asupra gtiintei teoreticea naturii, ca strdduintd indreptatd spre dezvdluirea conexiunilor de cel mai irralt oferd deplind satisnivel de generalitate,a cdror cunoa,stete factie ratiunii, intr-o lume orientatdtot mai pragmatic. Si ar fi fost o revangd tdrzie a lui Heisenberg, a stiir-rteigermane, dupd umilitoarele comentarii Pe carele-a prilejuit, in anii de dupd rdzbot, egeculproiectului Uraniu' Teoria in care Heisenberp;si-a pus atAteasperanle a fost int6mpinatd cu refinere de majoritatea colegilor

fizicieni. Nu i-a fost dat sd-siincheie carieraclecercetdtor cu o biruinld de proporfiile celei care i-a marcat inceputul. Colaboratorul si prietenul sdu apropiat, von Weiszdcker, a caracterizatsituatia, intr-un volum consacrat mentorului sdu cu ocazia implinirii r.Arsteide 70 de ani, scriind: ,,Mecanica cuanticd ne apare drept o campanie victorioasd,teoria cdmpului ca un rdzboi de pozifii istovitor."2r Reacfiafizicienilor care nu au impirtdsit viziunea grandioasd, eroicd a lui Heisenberg asupra obiectivelor supreme ale stiintei seamdndcu cea a sobrului chimist lJerzelius fafd de teoriile colegului sdu Justus Liebig. Berzelius ii scrialui Liebig: ,,Predispozitia poeticda mintii tale,legatd cu o mare usurinld a exprimdrii, te conduce pe cAmpul fdrd granite al teoriei, acolo unde tocmai predispozitia poeticd reprezintd insofitorul cel mai primejclios." Este, oare, prea devreme sd se afirme dacd si in ce mdsuri e indreptd!it un asemeneascepticism?

NOTE
1 A. I lermann,I lci,senbttRow.ol.rlt y, Verlag, Reinbeck l lambtrrg, bei 1976, p.8. 2l Lti tl ent,p.22. 3 l l ti dt:ur,p.37. 4 W. Heisenberg,,,Die KclpenhagenDeutung ,-ler er,rantentlrecrrie", W. I leisenbergQuantatfuoriewd philosttlthie, in Reclarn, Sttrttgart, 1979,pp.44 45. 5 M. Jammer,TheConceLttual Drcclttpntertt QuantuntMechonics, ttf N{cGrow,-IlillBook Company,New York, 1966, VII. p. 6 M. Beller,,,Tlie Sokal Ho.rx: At whom are rve laughing?,,,in Plttlsics Tttdny, sept.1998,p. 33. 7 A. Einstein,,,Mecanica cuanticdsi realitatea", A. Einstein, in Ctuttuddeu lumen?traducerecleM. Flonta,L p.irvtr, L).Stoil , ncrvici, Iumanitas,Bucuresti,1996, I p.148.

350

351

Vezi W. I{eisenberg, ,,Conceptul de teorie incliisi in stiinti'r granitc, tramodernd a natrrrii", in W. l{eisenberg, PLt;ipteste ducere de I. PArvu, Editura Politici, l3ucuresti, 1977,p.86. Pentnr dezvoltarea acestei teme, r'ezi M. Flonta, ,,Succesiunc' de teorii inchise sau asezare mai in adAncime a frrndamentelor? Doud perspechr.e asupra evoltrfiei teoriilor in fizica moclern.i", in Annlele Llnioersitdtii But:tn'e;ti.F-ilozofie, anul XL.lX, 2000, oo. 91-11 6. LO Subliniind cd din pr.rnctul de vederre al principiului corespondenlei fizica neclasici poate fi calificatii drept o mai buni aproximare a Lnor caracteristici ale fenomenelor fizice in raport cu cea clasicd si, in acest sens, drept o ,,imbundtdtire" a descrierii teoretice, un critic conchide cd ,,clacdteoriile strtrt corelate in acel mod profund ilr.rstrat cle principiul corespondenfei, ca una dintre rela!iile posibile care existi inire dor.r.iteclrii,atunci nu poate fi corect ci teclriile posecli domeniile lor exclusive de date si ci se poate pretinde ci ele sr,tntadevdrate uttmai Corrt-'spondence pentru acestedomenii." (FriedeI Weinert, ,,Ther I'rinciple anci tire Closure of Theories. Two Incompatible Aspechi crf I {eisenberg's Philosophy of Science", in Erkcnntnis 40, 199;1,

C U PRI NS

1 . P r i m a i n t . i l n i r e c u t e o r i a a t o m i cd

(re L e 9 2 0 ) t
2. I lot.lrirea de a str.rr-'lia fizic.a ('1920) 3. Conceptlrl cle ,,intelegere" in fizica moderni

Y

27
+.)

(re20 1922)
lnv;itirrrintt:tiesprepolitici si iskrrie -1e2" 1) (1922 5 Mecanicacuanticdsi o cliscufie Einstein cr.r

63 8l 97 t12 t26 .139 157 16E 1E8 206 219 237 25,1

o. 3 2 0 ). und clieJtrgendbedupi | {elmut I(eclienberg, leisenberg ,,1 in G. wegung 1919-1933", (tlg.) ll. Reclrenberg, Wiemers, -itat 2001,p. 25. Werner 1901-1976, Berrcha, IlcisenLtcrg Sax-Verlag, 12 Ve zi A. I ler m ann,op. c i t' ., .2 7 . p I(eicherzie13 I I. Rechenberg, Wiemers,,,1ieisenbergr.rndc.las G. I 190'l-1976 . I936--1 lrr.rngsministerir"rm 941", irt Wt:rncr lcisatbcrg Krisis irt dcr tleutscltttn Pltr1sik,19)2. 1.4J. Sttrrk,Die gegeniudrligrr l5 Aytud11.Rechenberg, Wiemers,tt1t. .,p.62. G. cif l6 Iltitlurt, 63. p. in t/ Ieisenberg r.rnd Qtrantenmechanik", I i. Rechendie E.Tdler, ,,1 ber, G. Wiemers,opt. t:it.,p. 37. I'oliticd, Moi strdlrtcitor o trriedt: sori, Eclitr.rra ca 18 R. Yr,rngk, lluctrresti,1966, 87. p. l9 Citat drrp.l A. l lermann, opt. pp. 66-67. t:it., r.rrrei in 20 Pentrr,r clisculiecuprinzitoare a acestuic'az, cadrr,rl o in reflectiiasupra sitr,rafiei dilematicea eliterlor regimtrri dictatoriale,r.ezi M. Flonta, ,,Colaborare satt iesire clin scenS? ilrrstratii Situaliadilematicda elitelorin regimuri clictatoriale, Llc cle cazul l{eisenberg", irr /tr:z'lsfn r'ilozofic,5-6, 2002, pp. vezt llotrnninn Pentrr.r versiuneenglezti francezS, si 5E1-598. o . llecieit, llez,rrc Rouutninc,2007 si 21 Citat dup.l A. I lermann, oL). p. 115. cit., l1

(1.)25-le2r.)
6. I)lec-area (1926-1 citre lumea nor.r.i 927) . . 7. Prime cliscir!iiclespre relatiagtiinlelornaturii crr religia (1927). 8. I--izica atomic.isi g"inclirea pragmatici

(re2e)

Discr,rtii ciespre relaliadintre biologie,fizicd si chi mi e (l 93tl -1 932).

10 Mecanic.lcr.rantic.i filozofie kantian.i si

(re30r932)
11.D i sctrti ici esprei mbaj (1933) l 12.Revolrrfie viatti universitard(1933). si 13. Disctr!iidespreposibilitilile tehnicii atomice si despreparticuleleelementare (1935-1937) . . 14.Actir,rnea inclividrralS mieztri catastrofei in pol i ti ce(I937-19.11) 15.D rumul c;i trenoul i nceput(1941- 1945) I 6. Despre responsabI i tatea cercet.i i torr,rr.r I i (19'15-.1950)

352

35 3

17. Pozitivism,metafizicd9i reiigie (1952). in 18. L)ezbateri politici si ;tiinfd (1956-1957) 19. Teoriar.rnitaria cAmpului (1957-.1958) si 20. Particuleelementare filozofieplatoniciani

271 287 302

(1e61-1 96s)
A1: ogiaI u i H eisenbcrg ol Pcrstfatide Mircea Flonta .

310
323

lleclactor V I-A D ZOC ]RA FI Te]rnort'dactor LU \'llNITA SI\4 IONIISC Li DTP DU\,,IITRU OI-TIIN NU ( ()R N [L D R i (;t l tn Corector CEORCI]TA-ANCA Apirut IONESCU

200ti

B U ( L R I:S Tt- I{O \4n \l n Lucrart: r:xecutath ta ,,ACCENT PRINT", SUCIttAVA

1834-4 lsBN978-973-sO-

llil llll !ilrl!ll

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful