Agina pectoral

Angina pectoral stabil Defini ie - sd clinic caracterizat prin durere retrosternal / discomfort, care apare la efort, stres emo ional, cu durat de 5-15 min i cedeaz în repaus / dup NTG sl. Iradiaz la baza gâtului, um rul stg, bra ul i antebra ul stg, articula ia pumnului, mandibul .

Angina pectoral
Tipic localizare retrosternal ,cu iradiere pe fa a medial a membrului sup stg. Cedeaz în repaus /dup NTG sl în 1-5 min. Dispneea la efort- indicator precoce al ischemiei (înainte de apari ia durerii sau a modific rii EKG) Angina de repaus- manifestare a ischemiei severe Angina nocturn - sugereaz posibilitatea sd. de apnee în somn

grea . lipotimie. astenie. alimente reci.factori care cresc consumul de oxigen al miocardului i precipit ischemia (efort fizic. eructa ii (vârstnici).epigastru (mai frevent la femei) Echivalen e dispnee. v rs turi Mecanism stenoz coronarian fix ± spasm vascular . emo ii. aerul rece) .Angina pectoral Localiz ri atipice. HTA.

ischemie miocardic -musculoscheletal -colic biliar -pancreatic Bra .ischemie miocardic -durere de plex cervical .esofagian -embolie pulmonar -leziuni mediastinale Interscapular . al durerii toracice Retrosternal -ischemie miocardic -pericardit -disec ie de aort .Dg. dif.

dif.pleurezie diafragmatic -pneumonie .Dg.ischemie miocardic -pericardit -esofagian -gastric / duodenal -pancreatic -colic biliar -distensie hepatic . al durerii toracice Um rul stâng -ischemie miocardic -pericardit -abces subdiafragmatic -pleurezie diafragmatic -plex cervical -musculoscheletic Epigastru .

Dg. drept -colic biliar -distensie hepatic -miozit -pneumonie/pleurezie -ulcer gastric/duodenal . al durerii toracice Toracic ant.embolie pulmonar -abces subdiafragmatic -traumatism . flexur splenic -abces subdiafragmatic -traumatism Toracic ant. stg -nevralgie intercostal -embolie pulmonar -miozit -pneumonie/pleurezie -infarct splenic -sd. dif.

Sd coronariene acute .

mai sever . cu durat mai lung .Angina instabil Defini ie angina pectoral caracterizat prin unul din urm toarele 1. apare în repaus. mai frecvent . debutul durerii de aprox 1 lun 3. durata < 20 min 2.

Chlamidia pn cauz important i tratabil de AI.restenoz dup PTCA Inflama ie i / sau infec ie rol în dezv ATS i în recuren a epis de AI. Ruptura pl cii cu formarea trombului neocluziv cauza cea mai frecvent 2. Prinzmetal Vasoconstric ia vaselor mici intramurale Vasoconsric ie în prezen a pl cii 3. CMV Cre terea cons de oxigen (tahicardie. 5. Al i factori HP. febr . aritmii) . Obstruc ie mecanic . tireotoxicoz .Angina instabil (AI) Fiziopatologie 5 mecanisme 1. Obstruc ie dinamic    Spasm focal al aa epicardice.a. 4.

în ultima lun .debut recent / accelerat . Absen a tratamentului pt angina stabil 2.apare în repaus. în ultimele 48 ore Circumstan e clinice A (secundar )-condi ii extracardiace care intensific ischemia B (primar )-apare în absen a condi iilor extracardiace C (postinfarct)-în primele 2 s pt mâni dup IMA Intensitatea tratamentului 1. nu apare în repaus Clasa II. În timpul trat pt angina stabil 3. dar nu în ultimele 48 ore Clasa III-angina de repaus.Angina instabil (AI) Clasificare clinic Clasa I. Trat antiischemic maximal .

HTA -puls slab / absent la aa periferice -tahicardie sinusal -S3 /S4 -raluri în baze -rar sc derea DC cu hTA 1. Ex fizic xantoame. lez cutanate diabetice. tireotoxicoz . DZ. reci 3. sexul masculin. vârsta (>45 ani la b rba i i >55 ani la femei) 2.Clinic Identificarea FR. HTA. anemie. . xantelasm .fumatul. Simptome durere /echivalen e -diaforez -tegumente palide. dislipidemia.

05 mV a ST -semn important pentru ischemie i prognostic. lipidelor plasmatice Electrocardiograma subdenivelare de ST sau supradenivelare de ST tranzitorie i inversarea undei T apar la 50% din bolnavi. tranzitoriu relativ specific pentru ischemie ac.03 mV). T negativ. În majoritatea cazurilor asociaz stenoz critic a aa epicardice. Modificarea cu 0. Troponina I sau T) infarct miocardic f r supradenivelare de ST . semn de risc înalt Monitorizare EKG continu (24 ore) pt ST i aritmii Dac ischemia este de lung durat / sever se produce necroz miocardic . adânc (>0. creatininei.Paraclinic Determinarea glicemiei. se elibereaz markeri de necroz (CK-MB.

Paraclinic .

prezen a de calcific ri Radiografie toracic staz pulmonar .1ng/ dl eviden pt infarct f r supradenivelare de ST Troponina I 0. toponinaI sau T. al i markeri de injurie miocardic Troponina I la valori >0.Paraclinic Markeri cardiaci CK-MB.01 ng/ dl are valoare prognostic . Obstruc ia este mic în vasele distale prin microemboli Ecocardiografie zone de akinezie/ diskinezie Coronarografie eviden ierea stenozei Angioscopie vizualizarea trombilor plachetari ECHO intravascular placa de aterom apare ecolucent .

Complica ii. prognostic IMA -aritmii ventriculare severe -BAV -rar moarte subit Prognostic e influen at de cantitatea de miocard perfuzat de aa obstruat -starea func ional a VS -severitatea stenozei coronariene Complica ii .

hiperventila ie) Supravie uire pe termen lung bun Poate asocia aritmii severe i moarte subit . au i obstruc ie fix (u oar / medie) la 1 cm de locul spasmului Durerea apare în repaus / somn EKG.supradenivelare de ST Coronarografie spasm tranzitoriu spontan/ dup factori provocatori (acetilcolin . severe. prelungite de ischemie determinate de spasmul focal al aa epicardice Aprox 75% din pac.Angina Prinzmetal - Form rar de angin instabil Episoade recurente.

Angina Prinzmetal .

severitat ea i durat a crizelor -durerea provoc at la un prag redus -debut î n ulti mele 2 luni Admis CCU Monitori zare la pat Nitra i. S3. inhibitori de Gp IIa/IIIb (risc înalt) Tratament la domiciliu Tratament inv aziv precoce Tratament conserv ator Test de ef ort EKG Scintigram de perf uzie Risc înalt F ra risc înalt Coronarograf ie Ischemie sev er recurent Rev ascularizare coronarian dac este stenoz sev er (PTCA. aspirin . betablocant. Ck -MB) Risc mediu -angin de repaus -durere noctur n -debut recent (ultimele 2 s pt) -apare la ef orturi mici ( 2 etaje) -subdeni velare de ST e 1mm în mai mult e deriva ii -vîrsta pes te 65 ani Risc redus -cre te frec ven a. heparin . hi pot ensiune -modific ri în dinamic de ST(u1mm) sau inversarea undei T -mar keri pozitivi (troponina I sau T. CABG) Reducerea f actorilor de risc Tratament medical antiischemic .Algoritm de tratament Semne clinice de AI Risc înalt -durat peste 20 mi n în repaus -insuficien c ardiac . blocant de Ca. suflu sistolic nou.

2.Algoritm de tratament 1. aritmii. febr ) EKG seriate i determinarea markerilor cardiaci pt a surprinde un eventual IMA . tireotoxicoz . 3. HTA. Spitalizare i repaus la pat Sedare Corectarea factorilor precipitan i (tahicardie. DZ. insuficien cardiac . 4.

10 / min. 0.Tratament medicamentos Nitra i dilat coronarele epicardice i cresc fluxul în colaterale -reduc tensiunea din perete i necesarul de oxigen -nitroglicerin S. se cre te cu 5 / min pân cedeaz durerea RA: cefalee pulsatil . hTA -isosorbiddinitrat 10-60 mg/ zi .4-0. patch 5-25 mg/ zi.l.6mg. La cei cu episoade severe/ prelungite i.v.

BAV. sd Raynaud.Tratament medicamentos reduc frecven a cardiac .scad contractilitatea .reduc mortalitatea .reduc reinfarctizarea când se administreaz dup IMA Contraindica ii astm. bradicardie sever . istoric de depresie Beta-blocante . IVS.

30mg.5-10 mg/ zi .angina Prinzmetal .Tratament medicamentos Antagoni ti de calciu indica i când exist CI pt beta-blocante.boal vascular periferic simptomatic Nifedipin retard.boal de nod sinusal . Indica ii speciale angin +astm/ b. sau ineficiente.risc de IMA Diltiazem 30-90 mg/zi Amlodipin 2. pulm. Nifedipina cu durat scurt de ac iune CI. sunt prost tolerate. cr .

100-325 mg/zi la to i pac. în absen a CI.v.Tratament medicamentos Agen i antiplachetari Aspirina inh irev ciclooxigenaza plachetar . Clopidogrel inh receptorii pt ADP care intervin în agregarea plachetar La cei cu risc înalt inhibitori de glycoprotein IIb/ IIIa i.(abciximab) .

3-5 zile APTT 2-2.v.corp x2/ zi) .5 ori mai >decât normalul Heparin cu greutate molecular mic (enoxaparin 1 mg/Kg.Tratament medicamentos Heparin i.

aa radial . corect PTCA boal trivascular / left main mai bine CABG (bypass aorto-coronarian) Indica ii angina simptomatic .se folosesc v safen . aa mamar intern .< 1% la pacien i f r comorbiditate sever sau disfunc ie de VS .mortalitate . medic.Revascularizare miocardic Dup stabilizarea ini ial coronarografie dac exist eviden e de ischemie persistent dup 24-48 ore de trat. cu eviden e de ischemie la testul de efort Recuren a stenozei în aprox 1/3 din cazuri în urm toarele 6 luni i a simptomelor în 6-12 luni CABG conexiune între aort i coronar distal de stenoz .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful