Fundaþia Soros România

Romii – poveºti de viaþã

Coordonatori: Mãlina Voicu Claudiu D. Tufiº

Mulþumim lui Daniel Arpinte, Alinei Bîrsan, Deliei Bobîrsc, Melindei Dincã ºi Claudiei Petrescu pentru activitatea depusã în cadrul acestui proiect. Mulþumim, de asemenea, ºi lui Ovidiu Voicu, care ne-a acordat tot sprijinul necesar pentru buna desfãºurare a proiectului. Mulþumirile noastre se îndreaptã ºi cãtre toþi cei care ºi-au „deschis sufletul” în interviurile pe care le prezentãm. Acest proiect nu ar fi fost posibil fãrã poveºtile lor de viaþã.

ISBN 978-973-0-05611-2
2

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

Cuprins
STRATEGII DE VIA? Ã ÎN COMUNITÃ? ILE DE ROMI
SCURT ISTORIC AL ROMILOR DIN ROMÂNIA STRATEGII DE VIA? Ã SCOPURI, REGULI, RESURSE ÞI STRATEGII

5
6 12 14

ROMII CÃLDÃRARI DIN VEREÞTI
COMUNITATEA OAMENII

20
20 42

ROMII URSARI DIN BÃL? EÞTI
COMUNITATEA OAMENII

58
58 67

ROMII URSARI DIN GEOAGIU
COMUNITATEA OAMENII

83
83 92

ROMII DIN MIMIU
COMUNITATEA OAMENII

102
102 110

POVEÞTI DE SUCCES
• • • • IOANA CLAUDIU ANDREI ELENA

124
125 137 147 154

ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ

3

jucând un rol important în definirea scopurilor ºi obiectivelor. de asemenea. e Barjarimaski Banka katar o Konsilo e Evropako thaj e Barjarimasko Programo e Unisarde Nacjengo. si jekh nevo maskarthemutno zoripen te achavel pes i diskriminacija thaj te ristjarel pes so e romen si len barabar putardo drom vash o sikljaripen. Organizaþii si experþi acestora din societatea civilã au identificat prioritãþile de politici publice. E romane reprezentantura thaj civilo organizacije len kotor and-e savore nivelura e Dekadake. E civilo romane grupura thaj ekspertura arakhle prioritetura vash politike thaj khelde jekh sherutno rolo vash te arakhen pen e Dekadake obiektivura thaj celura. ºi de a înlãtura sãrãcia ºi marginalizarea. objketivo si te sigjarel pes o progreso vash te lacharel pes e romengi socialo inkluzika thaj ekonomikano statuso. jekh iniciativa vastjardi katar o Instituto vash jekh Putardo Khetanipen thaj i Lumjaki Banka. o Konsilo e Evropako. iniþiativã susþinutã de Open Society Institute ºi Banca Mondialã. 4 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . I Dekada sas putardi and-o Februaro 2005 thaj 9 thema andar o Centro thaj o Esto e Evropako len kotor andre. I Romani participacija avela but importanto and-e procesoske supervizija thaj monitorizacija and-e avutne desh bersha. E roma kerde i vizija katar o astaripen e Dekadako. E Dekadake partenerura si len jekh khetani vizija te phandaven i hiv and-o barvalipen thaj trajo mashkar e roma thaj e gadze thaj te pharaven i truj e chororimaski thaj e ekskluziako and-e 10 bersha. este un efort internaþional fãrã precedent de a combate discriminarea ºi de a asigura accesul egal al romilor la educaþie. Reprezentanþii romilor au definit viziunea de la bun început. i buki thaj o sastipen. Obiectivul declarat este acela de a accelera creºterea gradului de incluziune socialã ºi a nivelului economic al etnicilor romi. Sar sas mothovdo. I Dekada si zurjardi katar i Evropaki Komisia. Viziunea ºi valorile Deceniului de Incluziune pun un accent deosebit pe implicarea romilor. Deceniul este ghidat atât de reperele comune ale incluziunii sociale ºi ale antidiscriminãrii.CERCETAREA A FOST REALIZATÃ DE FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA SUB EGIDA DECENIULUI DE INCLUZIUNE A ROMILOR Deceniul de Incluziune a Romilor Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 . În centrul setului de valori ºi al viziunii Deceniului se aflã un angajament pentru gãsirea de soluþii inovative. Nimic despre noi fãrã noi: implicarea romilor va determina succesul sau eºecul Deceniului. într-un termen de zece ani. Reprezentanþii acestora ºi organizaþiile societãþii civile sunt implicate în fiecare fazã a Deceniului. locuinþe. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºi de Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare. de Comisia Europeanã. Partenerii Deceniului sunt uniþi de dorinþa comunã de a estompa diferenþele de nivel de trai dintre romi ºi neromi. Lansat în februarie 2005 ºi susþinut de nouã state din Europa Centralã ºi de Est. o beshipen. de Consiliul Europei. cât ºi de cele ale egalitãþii de ºanse ºi de încetare a segregãrii. I Dekada si tradini katar jekh angadzamento vash khetane valore palal i socialo inkluzija thaj mamujdiskriminacija. promovare a transparenþei ºi participare a romilor. locuri de muncã ºi îngrijire medicalã. I Dekada Vash i Romani Inkluzija I Dekada vash e Romengi Inkluzija 2005-2015. I vizija thaj valorengi deklaracija vash e Inkluziaki Dekada del jekh bari importanca palal e Romani participacija: “Khanch vash amenge bi amaro: i Romani participacija ka kerel vaj ka musarel i Dekada. Participarea lor va fi un element central în monitorizarea programului de-a lungul urmãtorilor zece ani. Deceniul de Incluziune a Romilor este sprijinit.2015. vash barabar sajutnimata thaj te achavel pes i segregacija. te zurjarel pes i mashkarthemutni kooperacija. And-o mashkar e Dekadake valorego thaj vizijako si o mangipen te adoptisaren pen neve bukiake mekanisme. thaj te kerel pes promocija vash transparenca thaj romani participacija. pentru cooperare internaþionalã.

Bãlþeºti. judeþul Suceava. elementul care unificã aceste istorii este capacitatea deosebitã de conservare a culturii ºi valorilor proprii ºi refuzul asimilãrii (Achim. însã aceastã adaptare a vizat modificarea unor anumite sectoare ale vieþii. un sat din judeþul Prahova. romii au dat dovadã de o capacitate de adaptare ridicatã la contextul social ºi cultural în care s-au aflat. Prezentul volum îºi propune sã identifice o serie de strategii de adaptare folosite de oameni ºi comunitãþi aparþinând etniei rome. Studiul încercã sã repovesteascã din perspectivã sociologicã istoria a patru comunitãþi de romi ºi a unora dintre membrii acestora: Mimiu. În contextul schimbãrilor multiple pe care le-a experimentat societatea româneascã dupã cãderea comunismului. decât de o istorie comunã. privite din perspectiva modului în care romii ºi-au gãsit un loc în societatea aflatã în tranziþie. populaþia de romi a trebui sã facã faþã unor provocãri multiple ºi sã gãseascã noi patternuri adaptative. Tufiº Romii sunt o populaþie cu un grad sporit de eterogenitate din punct de vedere social. în timp ce sistemul de tabuuri sau cel de credinþe ºi valori a rãmas neschimbat. diferenþele persistã. din judeþul Hunedoara ºi cãldãrarii din Vereºti. Toate cele patru sunt comunitãþi ai cãror membrii îºi declarã apartenenþa la etnia romã. cultural ºi istoric. Chiar dacã în anumite situaþii pãstrarea unui mod de viaþã nomad sau semi-nomad a dus la tradiþionalism ºi la incapacitatea de adaptare la societatea în continuã modernizare. Ne propunem sã vedem cum „s-au descurcat romii” în hãþiºurile tranziþiei. atât în ceea ce priveºte locul de origine. însã în ciuda dispersãrii spaþiale ºi contextelor culturale diferite în care trãiesc membrii acestei populaþii. sociale ºi politice. Cartea spune povestea unor comunitãþi de romi ºi a unora dintre membrii acestora. studiile remarcã un mare grad de ne-omogenitate. romii s-au adaptat permanent la contextul în care au trãit. 2000). un cartier al Ploieºtiului. în ciuda distanþelor fizice existente între membrii etniei.Strategii de viaþã în comunitãþile de romi Mãlina Voicu Claudiu D. Dupã sosirea în Europa. adecvate transformãrilor economice. Silverman (1988) numeºte acest proces adaptare creativã. influenþele acumulate în cursul cãlãtoriei sau de structura socialã ºi ocupaþionalã a grupului originar (Kenrick. Deoarece neau interesat strategiile de adaptare la noul context social am adãugat poveºtilor de viaþã individuale ale membrilor celor patru comunitãþi ºi pe cele ale unor ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 5 . cum ar fi locuirea sau ocupaþia. opririle pe drum. economic. Datoritã adaptãrii creative populaþia de romi a pãstrat un fond cultural comun. 1998: 64). în confruntare cu un mediu nou. Geoagiu. specificul etnic nu se ºterge. În ciuda acestei capacitãþi de conservare a patrimoniului cultural propriu. cât ºi în aspecte legate de ruta urmatã. Deºi se poate vorbi mai degrabã de istorii ale romilor în spaþiul european. Încã de la apariþia acestei populaþii în spaþiul european.

„romi de succes”, oameni care au reuºit în viaþã fãrã sã se lase asimilaþi populaþiei majoritare. Abordarea folositã este una de tip calitativ, fãrã pretenþii de a epuiza universul strategiilor utilizate de romii din România. Instrumentul principal de lucru a fost interviul semi-structurat aplicat atât membrilor comunitãþii, care puteau sã furnizeze informaþii despre trecutul comunitãþii de romi, cât ºi unor depozitari ai istoriei locale: profesori, preoþi sau funcþionari publici. Pentru reconstituirea traiectoriilor individuale de viaþã au fost intervievaþi câte patru membri ai celor patru comunitãþi, precum ºi patru romi de succes1. Prezentul capitol face o prezentare succintã a istoricului romilor în spaþiul românesc, precum ºi a strategiilor de viaþã mai frecvent întâlnite ca rãspunsuri adaptative în societatea româneascã. Am ales sã prezentãm istoricul etniei în România pentru a pune în context istoriile comunitare ºi pe cele individuale. Urmeazã patru capitole dedicate celor patru comunitãþi investigate, iar cel de-al cincilea prezintã istoriile romilor care au reuºit în viaþa.

Scurt istoric al romilor din România
Primele atestãri ale romilor pe teritoriul României dateazã din secolul al XIV-lea, când sunt menþionate donaþii de robi þigani din partea domnitorului cãtre mãnãstirile Tismana, în Þara Româneascã, ºi Bistriþa, în Moldova. Nu este foarte clarã ruta pe care romii au ajuns în spaþiul românesc, existând mai multe ipoteze alternative. Una dintre acestea susþine cã romii au fost sosit odatã cu invazia tãtarã, în timp ce ipoteza alternativã indicã Imperiul Bizantin drept ruta cea mai probabilã (vezi Achim, 1998 pentru detalii). Indiferent de calea urmatã, romii sunt prezenþi în spaþiul românesc în secolul XIV, având statutul de robi care se pãstreazã pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. Sosirea în spaþiul românesc a coincis cu primul val de migraþie al romilor în Europa, aceºtia rãspândindu-se pe o arie geograficã mult mai largã. Cu toate acestea, romii s-au distribuit neuniform în spaþiul european. În timp ce în þãrile din Vestul Europei romii nu ºi-au gãsit un loc în societate, fiind „un popor nedorit ºi tratat ca atare” (Achim, 1998: 67), în cele trei principate române romii au fost acceptaþi în structura socialã, pe treapta cea mai de jos a acesteia. Astfel cã populaþia de romi a fost permanent o prezenþã numericã semnificativã în statele române. Explicaþia rezidã în complementaritatea economicã existentã între populaþia majoritarã ºi cea de romi (Burtea, 1998). În timp ce românii erau în cea mai mare parte þãrani, obiºnuiþi sã facã agriculturã, romii caracterizaþi de o flexibilitate mai crescutã în ceea ce priveºte practicarea comerþului ambulant ºi a meºteºugurilor (Ponce, 1999) au gãsit o niºã neacoperitã în economia din principatele române. În Occident meºteºugurile erau monopolul breslelor care exercitau un control foarte strict asupra profesiilor respective, fapt care a ------------------------------Pentru a proteja identitatea respondenþilor, în capitolele ce urmeazã numele reale ale acestora au fost înlocuite cu nume fictive.
6
1

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

restricþionat accesul la activitãþile economice (Achim, 1998). Dincolo de dezvoltarea tehnologicã slabã din Estul Europei, densitatea scãzutã a populaþiei a fost un alt factor care a favorizat stabilirea romilor în aceastã arie geograficã. Datoritã populaþiei puþin numeroase, existau terenuri neocupate (de populaþie ºi agriculturã), fapt care a permis nomadismul (Achim, 1998). Situaþia socialã ºi economicã a romilor din cele trei principate române a fost diferitã în perioada medievalã. În timp ce în Þara Româneascã ºi Moldova romii aveau statut de robi aparþinând domniei, mãnãstirilor sau proprietarilor privaþi (boierilor), în Transilvania, aflatã sub stãpânirea Regatului Ungariei ºi mai apoi a Imperiului Habsburgic, lucrurile difereau de la o regiune la alta. În zonele de graniþã cu principatele româneºti, romii aveau statutul de robi, în timp ce în alte regiuni aceºtia erau un fel de „iobagi regali”, supuºi direct regelui (Achim, 1998). Astfel cã în Transilvania, pentru o lungã perioadã de timp, majoritatea romilor au avut o organizare socialã proprie ºi libertatea de miºcare mare. Singurele obligaþii pe care le aveau rezidau în plata unei dãri cãtre rege/împãrat. Cu timpul, unii dintre ei s-au sedentarizat, aºezându-se pe moºiile nobiliare ºi devenind iobagi sau la marginea unor oraºe ºi sate predominant sãseºti, trãind ca cetãþeni de rang inferior. Cei din prima categorie au fost supuºi unui accentuat proces de asimilare, în timp ce a doua categorie ºi-a pãstrat identitatea etnicã, dar ºi statutul de inferioritate (Achim, 1998). În Þara Româneascã ºi Moldova romii au avut însã statutul de robi pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea. Indiferent de modul de viaþã practicat, nomad sau sedentar, romii aparþineau unui stãpân. În decursul Evului Mediu o parte a romilor se sedentarizeazã, pe lângã moºiile boiereºti sau mãnãstiri, fiind folosiþi la activitãþi agricole, casnice sau la meºteºugãrie. Cei care îºi pãstreazã stilul de viaþã nomad au libertatea de a circula prin þarã, însã trebuie sã îºi plãteascã dãrile cãtre stãpân ºi se întorc anual pe moºia acestuia. Deºi stãpânii nu au drept de viaþã ºi moarte asupra robilor, pot sã îi pedepseascã, sã îi întemniþeze, sã îi vândã ºi sã despartã familiile. Deºi romii din Transilvania nu au experimentat robia decât la scarã redusã, aceºtia nu au beneficiat de statutul de cetãþeni cu drepturi depline. În secolul al XVIII-lea, împãrãteasa Maria Tereza ºi apoi fiul acesteia, împãratul Iosef al II-lea, au luat o serie de mãsuri destinate sã schimbe modul de viaþã al romilor. Sunt adoptate o serie de mãsuri destinate sã desfiinþeze nomadismul. Romii sunt obligaþi sã se stabileascã undeva, fiindu-le confiscate caii ºi cãruþele ºi având drept sã pãrãseascã localitatea numai cu autorizaþie specialã. În plus, romii nu mai au voie sã îºi poarte veºtmintele tradiþionale, nici sã umble dezbrãcaþi. Folosirea limbii proprii este pedepsitã ºi romii sunt obligaþi sã se ocupe de agriculturã. Copiii romi trebuie sã frecventeze obligatoriu ºcoala ºi biserica, iar unii dintre ei sunt luaþi din familie ºi încredinþaþi spre educare unor alte familii. Cãsãtoriile între romi sunt interzise. Aceste mãsuri dure nu sunt aplicate ad litteram în întreaga provincie, punerea lor în practica fiind lãsatã la altitudinea autoritãþilor locale. Dupã dispariþia celor doi monarhi se renunþã la aceste mãsuri ºi mulþi romi îºi reiau modul de viaþã tradiþional.

ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ

7

Dezrobirea romilor face parte din procesul de modernizare socialã a spaþiului românesc, fiind prima mare reformã socialã din epoca modernã (Achim, 1998). Legile dezrobii, adoptate la jumãtatea secolului al XIX-lea, au consfinþit statutul juridic de oameni liberi pentru romi, însã reforma socialã fãcutã nu a þinut seama de specificul ocupaþional al romilor ºi de modul lor de viaþã. Prin reformã s-a încercat sedentarizarea romilor ºi transformarea lor în forþã de muncã în agriculturã. Cu toate acestea, mulþi dintre romi nu s-au adaptat acestei noi situaþii, refuzând sã lucreze pãmântul ºi continuând sã practice vechile meserii. Deoarece asociat statutului de oameni liberi romii începeau sã aibã obligaþii fiscale faþã de stat similare cu cele ale celorlalþi cetãþeni, mulþi s-au vãzut în incapacitatea de a-ºi achita dãrile faþã de stat. Aºa cum aratã Achim (1998), dezrobirea a înrãutãþit situaþia economicã a romilor, în mod paradoxal. Strategia urmatã de mulþi dintre membrii etniei a fost fuga de pe moºii ºi emigrarea. Dezrobirea din principatele române coincide cu perioada celei de-a doua mari migraþii a romilor în spaþiul european, subliniazã autorul citat. O parte a romilor a ales sã se aºeze în oraºe unde au continuat sã practice meºteºugurile, astfel luând fiinþã comunitãþile de romi de la periferia oraºelor româneºti. Perioada interbelicã a fost o epocã de transformãri în ceea ce priveºte etnia romã. Dupã primul rãzboi mondial, o parte a populaþiei rome din mediul rural a primit pãmânt în proprietate, ceea ce a redus decalajul faþã de populaþia majoritarã. Pe de altã parte, dezvoltarea economicã ºi industrializarea incipientã ce au avut loc în aceastã perioadã au eliminat de pe piaþa muncii pe mulþi dintre micii meºteºugari romi. Însã romii nu se transformã din meºteºugari în muncitori industriali, ci încep sã ocupe pe piaþa forþei de muncã în poziþii marginale, necalificate. În fapt se adânceºte ºi mai mult separarea dintre populaþia majoritarã ºi cea de romi. În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, romii cad victime ale politicii naziste de epurare etnicã în toatã Europa. În România, în 1942 regimul Antonescu deporteazã o parte a populaþiei de romi în Transnistria. Sunt vizaþi în primul rând romii nomazi ºi cei are aveau cazier, guvernarea încercând sã scape de romii „cu probleme”. Dimensiunile fenomenului sunt greu de apreciat. Analizând arhivele vremii Achim (1998) estimeazã numãrul romilor deportaþi la 25000 de persoane, cu o ratã de mortalitate de aproximativ 50%, datoratã condiþiilor de viaþã asigurate în Transnistria. Comunitatea de romi de la Vereºti, numãrã în rândurile ei supravieþuitori ai deportãrilor la Bug. Efectele politicii comuniste asupra etniei rome sunt ambivalente. Pe de o parte, regimul comunist a impus un proces de modernizare a þãrii care a avut unele efecte pozitive ºi asupra romilor. Politicile impuse de stat vizau obligativitatea participãrii ºcolare a tuturor copiilor inclusiv a celor romi, ceea ce a dus la ridicarea nivelului educaþional în rândul romilor. Politicile de sistematizare au dus la desfiinþarea mahalalelor de la marginea oraºelor ºi la mutarea rezidenþilor în locuinþe cu nivel de confort sporit (apã curentã, canalizare, încãlzire centralã etc.). Dispar astfel multe din cartierele locuite în

8

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

iar femeile lucreazã în numãr mare ca femei de serviciu. Cei mai mulþi dintre aceºtia nu au deþinut terenuri agricole. Adesea se constituie în echipe ºi merg pe perioada campaniilor agricole în zona în care este nevoie de forþã de muncã. Erau astfel diagnosticate ºi urmãrite sarcinile din stadii timpurii. Mare parte a romilor de la sate constituie forþa de muncã utilizatã de cãtre IAS-uri (Întreprinderi Agricole de Stat). mulþi dintre aceºti se sustrag angajãrii formale. însã acesta era compus din persoane care deþineau o poziþie marginalã pe piaþa muncii. în industria petrolierã la curãþarea cazanelor de petrol. Prima componentã. iar naºterile se produceau sub supraveghere medicalã. 159). regimul comunist a instituit un control strict asupra contracepþiei ºi a stimulat financiar familiile cu mulþi copii. 1998. 1999). justificarea mãsurilor de acest tip rezidând în faptul cã romii constituiau partea cea mai sãracã a societãþii ºi regimul comunist încerca sã repare nedreptãþile sociale. deci nu sunt membrii ai CAP–urilor (Cooperativelor Agricole de Producþie). însã „nu se poate vorbi decât de mobilitate socialã individualã” (Ponce. În 1977. statutul grupului în ansamblul sãu rãmânând unul de marginalitate. În ciuda eforturilor regimului comunist de a-i integra pe romi în rândurile clasei muncitoare.mod tradiþional de romi. Se formeazã totuºi un proletariat în rândurile populaþiei de romi. O politicã ce a avut impact asupra romilor este cea pronatalistã. aceste controale permiteau diagnosticarea ºi ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 9 . fiind în principal muncitori necalificaþi (Ponce. 1999. În plus. Romii din mediul rural nu au o poziþie mult mai favorabilã. utilaje agricole sau animale în momentul colectivizãrii. Lipsa calificãrii ºi poziþia marginalã pe piaþa muncii îi fac pe mulþi romi foarte vulnerabili faþã de ºomaj. ceea ce nu le asigurã un venit constat ºi nici o pensie la bãtrâneþe. pag. Începând cu a doua jumãtate a anilor ‘60. Romii sunt angajaþi la salubritate. astfel cã în anii 80. care le percepea ca fiind nelegitime. Mutarea înseamnã însã ºi dizolvarea comunitãþilor de romi. ceea ce a dus la asimilarea mai rapidã a romilor dispersaþi. Cu toate acestea. deºi blamatã de mare parte din populaþie. lucrând ca zilieri. pag. 42). Aceste mãsuri nu au sprijinit practic etnia romã ºi au contribuit la creºterea tensiunilor dintre romi ºi populaþia majoritarã. stimularea participãrii ºcolare a copiilor romi ºi favorizarea celor provenind din mediile foarte sãrace a contribuit la mobilitatea socialã ascendentã a unor romi. Politica de cadre a regimului comunist a vizat într-o primã fazã cooptarea unor romi în partid ºi instalarea acestora în funcþii de conducere. Este o perioadã în care statutul social al unora dintre romi s-a ameliorat. Însã nu s-a încercat un regim de discriminare pozitivã. prin controalele medicale periodice la care erau supuse femeile de vârstã fertilã. când România se confruntã cu o crizã economicã. Politicã socialistã de angajare completã a forþei de muncã a avut impact ºi asupra romilor. aceºtia sunt primii care îºi pierd locurile de muncã. 32% din cei care constituiau populaþia activã de romi nu aveau un loc de muncã (Achim. a avut un impact pozitiv asupra stãrii de sãnãtate a femeilor rome.

1997. 1991. Romii nu erau recunoscuþi ca minoritate etnicã în România. pag. Romii fiind o populaþie cu fertilitate mai crescutã decât media ºi încurajaþi de ajutoarele oferite de stat ºi-au adaptat comportamentul. 2003. Pentru a încuraja fertilitatea. 2006).). 2005) fenomene specifice 10 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .. a încercat sã ºteargã diferenþele ce existau intre populaþia majoritarã ºi diferitele minoritãþi etnice. Politica promovatã viza în fapt asimilarea treptatã a acestora. sunt recunoscuþi oficial ca etnie în România ºi încep sã fie abordate problemele specifice acestei populaþii. iar autoritãþile i-au privit ca pe o problemã socialã. Burtea. care trebuia românizat (Ponce. Studiile aratã cã membrii acestor comunitãþi au perceput sedentarizarea ca pe un fapt pozitiv. sãrãcia. 1998. Deoarece nu sau aliniat standardelor impuse de statul comunist. însã nu ofereau resursele necesare dezvoltãrii individuale (acces la educaþie. în acord cu noul context politic ºi social (Bãlãºescu. În ciuda îmbunãtãþirii punctuale a condiþiilor de viaþã a unor segmente ale populaþiei de romi. membrii acestor comunitãþi mai practicã ºi la ora actualã plecãri pentru perioade lungi de timp – plecãri „pentru afaceri” (ªerban.tratarea altor afecþiuni în rândul populaþiei feminine. statul comunist nu a desfãºurat programe care sã abordeze problemele specifice ale acestei populaþii. are loc o redefinire a identitãþii rome. Deºi sedentarizarea s-a produs de o perioadã destul de lungã de timp (aproximativ 30-40 de ani). având o puternicã trãsãturã naþionalistã. deoarece „consfinþeºte trecerea la un statut de egalitate cu populaþia majoritarã fãrã sã implice pierderea identitãþii etnice” (ªerban. În perioada anilor ‘60 – ‘70 se sedentarizeazã ºi ultimele comunitãþi de romi nomazi. 2007). unii romi au fost arestaþi pentru „parazitism” sau „anarhie” în baza Decretului 152/1970 (Gheorghe. în urma unor eforturi depuse de cãtre autoritãþi. Rezultatul acestei politici a fost excluziunea socialã a unui larg segment de romi ºi cronicizarea problemelor cu care aceastã populaþie se confrunta (deficitul educaþional. romii reprezentau un element alogen. La limitã. regimul comunist oferea o serie de beneficii sociale destinate suportului familiilor cu mulþi copii. 1999). la sãnãtate). Vermeersch. În acest context. prin încadrarea în tiparele populaþiei majoritare. pe care au încercat sã o rezolva fãrã sã þintã cont de particularitãþile etnice. 1998). 154). Rezultatul este o creºtere a numãrului de naºteri la femeile rome de vârstã fertilã (Voicu. Este perioada când ultimii nomazi primesc locuri în care sã îºi construiascã locuinþe ºi le sunt întocmite acte de identitate. Cea de-a doua componentã a politicii pronataliste vizeazã direct resursele materiale la care aveau acces romii. 1998) sau chiar semi-nomadism – plecãri cu întreaga familie pentru a-ºi vinde produsele (cazane) prin þarã (Radu C. În paralel cu mãsurile administrative adoptate de cãtre stat ºi de cãtre organizaþiile nonguvernamentale (politici þintite pentru dezvoltarea populaþiei de romi). veniturile din prestaþii sociale puteau sã asigure supravieþuirea. 1991). Popescu. În primul rând. Comunismul românesc. stare de sãnãtate precarã etc. Dupã 1989 situaþia romilor este marcatã de schimbãri profunde. precum ºi o mobilizare civicã ºi politicã a acestei populaþii (Gheorghe.

Sandu. O proporþie importantã a romilor se confruntã cu problemele mai sus menþionate. Ciurea din judeþul Iaºi ºi Buzescu din judeþul Teleorman. Se petrece în fapt o aliniere la miºcarea internaþionalã civicã ºi politicã a romilor iniþiatã în anii 60 – 70 (Liegeois. 2002. Astfel. care furnizeazã o mare cantitate de informaþii referitoare la aceastã populaþie. 2005. acces la apã potabilã. Trecerea la ºomaj a constituit în multe cazuri ieºirea definitivã de pe piaþa formalã a muncii. Sunt de acum notorii cazurile romilor bogaþi care ºi-au construit cartiere de vile cu turnuleþe. Având un nivel de educaþie mediu mult mai scãzut decât al populaþiei majoritare ºi foarte puþine resurse. 1993. Berevoiescu ºi alþii. Zamfir.. romii s-au confruntat cu probleme majore în contextul trecerii de la economia socialistã la cea de piaþa. lipsa iniþiativei comunitare. social sau material. Printre acestea pot fi enumerate: lipsa infrastructurii (drumuri de acces. Se înfiinþeazã pe parcursul anilor ‘90 o serie de partide politice. 2001. însã fãrã sã aibã în cele mai multe cazuri angajamente formale.întregului spaþiu central ºi est-european. deoarece lipsa unei calificãri ºi prejudecãþile angajatorilor au împiedicat reintegrarea profesionalã. Voicu. este blocat accesul la servicii de asistenþã socialã. asociaþii ºi organizaþii non-guvernamentale destinate sã reprezinte interesele romilor. lipsa mijloacelor de comunicare etc. Pentru romii din mediul rural. Romii care lucrau în industrie.). în termeni de capital uman. ªerban (1998) realizeazã o analizã asupra a douã comunitãþi de romi bogaþi. precum ºi specificul cultural ºi etnic al acesteia. desfiinþarea CAP-urilor ºi a IAS-urilor a dus la pierderea unor venituri rezultate din activitatea agricolã. Zamfir. în perioada de tranziþie. la asistenþã medicalã sau la educaþie. Sandu (2005). Surdu. acces la infrastructurã ºi venituri fluctuante. fãcând o analizã asupra situaþiei comunitãþilor de romi. între o minoritate bogatã. 1975). Ceea ce s-a întâmplat în perioada de tranziþie este de fapt o creºtere marcantã a inegalitãþii sociale în rândul populaþiei de romi. La toate aceste probleme individuale se adaugã o serie de probleme comunitare care sunt mult mai frecvente în zonele locuite de romi. aflatã în stare de sãrãcie. Trebuie reamintit însã faptul cã populaþia de romi are un grad sporit de eterogenitate. Lipsa actelor de identitate ºi a celor de proprietate asupra caselor ºi terenurilor constituie cauze de excluziune socialã ºi împiedicã accesul romilor la o serie de beneficii sociale asociate statutului de cetãþean. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 11 . imposibilitatea de acces la servicii medicale ºi educaþionale. Preda. Aceste studii pun în luminã problemele cu care se confruntã populaþia de romi. Studiile menþionate aratã cã romii sunt populaþia cu risc foarte ridicat de sãrãcie ºi excluziune socialã. Romii continuã sã lucreze în agriculturã ca zilieri. identificã o categorie de comunitãþi fãrã probleme sau cu probleme reduse în termeni de acces în comunitate. 2006. Popescu. Zoon. 2003. 1998. Tot dupã 1989 sunt realizate o serie de studii de sociologie centrate pe populaþia de romi (Zamfir C. Voicu. foarte vizibilã în plan social ºi majoritatea. însã existã ºi situaþii în care romii ºi comunitãþile de romi se bucurã de o situaþie mai bunã. în cea mai mare parte în poziþii de muncitori necalificaþi. E. au fost primii vizaþi de concedierile impuse de restructurarea economicã. 2007).

Dupã cum arãtam la începutul acestui capitol. cu scopul de a pune în evidenþa tipurile de strategii la care au fãcut apel aceºtia pentru a face faþa provocãrilor tranziþiei. Inovatorul este cel care a adoptat scopurile sociale. 12 2 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . adaptarea creativã pare a fi una dintre principalele soluþii folosite de romi atunci când se confruntã cu situaþii noi. teoretic. sociale ºi politice de dupã 1989 au afectat întreaga societate. Inovare. Conformistul este cel ale cãrui scopuri fac parte din setul scopurilor agreate de societate ºi care încearcã sã atingã aceste scopuri folosind numai modalitãþile permise de societate. 2. vom prezenta pe scurt câteva repere teoretice referitoare la strategii ºi la modul în care acestea sunt utilizate în societatea româneascã. În aceastã strategie scopurile sociale sunt acceptate. cât ºi a regulilor sociale. dar regulile sunt refuzate. prin care romii reacþioneazã la schimbãrile din mediul social. deºi adaptarea creativã le-a asigurat acestora supravieþuirea. pentru atingerea acestora. Conformism. în timp ce altele au eºuat în aceastã încercare. romii se aflã în continuare la periferia societãþii. ºi nu una activã. modalitãþi care nu sunt acceptate de cãtre societate.Înainte de a prezenta câteva dintre poveºtile de viaþã ale unor romi. Trebuie menþionat cã aceasta este o schemã generalã. însã. o populaþie cu un nivel ridicat de educaþie ºi care. nu le-a permis niciodatã avansarea pe scara poziþiei sociale: în prezent. Aceasta este strategia de adaptare cel mai des folositã. de exemplu. pe care îi interpreteazã prin prisma stereotipurilor pe care populaþia majoritarã le are despre acest grup etnic. Conformismul constã în acceptarea atât a scopurilor. indiferent de etnie sau de alte caracteristici ale acestora3. ar trebui sã fie mai tolerantã decât întreaga populaþie. ceea ce a dus la plasarea lor în diferite poziþii pe dimensiunea câºtigãtori – învinºi ai tranziþiei. însã ele nu au avut aceleaºi efecte asupra tuturor subgrupurilor din populaþie. dar care foloseºte. la fel ca în toatã istoria lor de altfel. cã aceastã soluþie este una reactivã. care aratã cã pânã ºi studenþii. De-a lungul tranziþiei. prin care romii sã încerce sã modifice mediul social pentru a fi mai potrivit nevoilor ºi dorinþelor lor. indivizii se pot adapta la discontinuitãþile sociale folosind una din urmãtoarele cinci strategii care sunt definite de modul în care indivizii se raporteazã la scopurile ºi regulile sociale. ce poate fi aplicatã tuturor indivizilor. Reacþiile individuale la schimbãrile sociale majore pot fi interpretate folosind schema tipurilor de adaptare individualã propusã de Merton (1957: 141-157). prin acceptarea sau refuzul lor: 1. Strategii de viaþã Schimbãrile economice. fiind una din principalele þinte ale discriminãrii din partea grupurilor majoritare2. 3 Pentru o aplicare detaliatã a acestei scheme în contextul românesc vezi Voicu (2005: 109-114). au o pãrere preponderent negativã despre romi. în funcþie de resursele disponibile ºi de modul în care acestea au fost utilizate. Conform acestei scheme. Trebuie menþionat. Astfel. Chelcea 1994 sau Neculau 1996. ------------------------------Vezi. unele subgrupuri au reuºit sã se adapteze mai bine noului context social.

La baza schemei elaborate de Merton se aflã douã concepte importante: scopuri sociale ºi reguli sociale de atingere a acestor scopuri. Dacã ne gândim numai la diferenþele culturale care existã între romi ºi celelalte grupuri etnice. care. O ultimã menþiune este necesarã în contextul acestei tipologii. dar nici nu respectã regulile definite de societate pentru atingerea acestora. Tipuri de adaptare individualã Scopuri Acceptate Acceptate Reguli Respinse Inovatorul Retrasul Rebelul Conformistul Respinse Ritualistul Cele cinci strategii prezentate aici acoperã întreg spectrul posibilelor reacþii la schimbarea socialã. Ritualistul este cel care pune accentul în principal pe respectarea regulilor ºi mai puþin pe atingerea scopurilor valorizate de societate.1. Rebeliune. Ritualism. putem observa cã romii valorizeazã o serie de scopuri specifice propriei etnii. complet diferite de cele existente. acordã mai puþinã importanþã unora dintre scopurile preþuite la nivelul întregii societãþi (educaþia. discutând relaþia dintre strategii de viaþã ºi scopuri. 2. Retragere. 3. dar se ºi doreºte înlocuirea lor cu scopuri ºi reguli noi. defineºte strategiile de acþiune drept modalitãþi de organizare a acþiunii care permit atingerea ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 13 . de exemplu) ºi folosesc pentru atingerea propriilor scopuri o serie de reguli pe care societatea le acceptã în mai micã mãsurã. Aceasta este o strategie rezidualã. cuplatã însã cu acceptarea regulilor sociale. În mod similar. Importanþa strategiilor de acþiune este subliniatã ºi de Swidler (1986). Cei care folosesc retragerea ca rãspuns la schimbãrile sociale nu numai cã îºi fixeazã scopuri de care societatea nu are nevoie. una dintre cele mai vizibile reguli de acest gen: aranjarea cãsãtoriilor între minori de cãtre familiile acestora. modul de distribuire a justiþiei în comunitãþile tradiþionale de romi este greu acceptat de societate. Aceastã strategie este caracterizatã de respingerea scopurilor sociale. Tabel 1. care acoperã cazurile rare în care scopurile ºi regulile sociale nu numai cã sunt refuzate. Atât scopurile. Datã fiind poziþia marginalã a romilor în cadrul societãþii româneºti. Vezi. trebuie sã ne întrebãm dacã ºi în ce mãsurã existã o concordanþã între scopurile ºi regulile societãþii (cel mai probabil definite de majoritate fãrã a þine prea mult seamã de minoritãþi) ºi scopurile ºi regulile populaþiei de romi. cât ºi regulile sociale sunt refuzate în aceastã strategie. care interpreteazã acest mod drept o reducere a atribuþiilor statului. de exemplu.

„când vorbeºti cu un individ ai impresia cã vorbeºti cu întreaga comunitate”). Din cele cinci interviuri imaginea care se formeazã este aceea a unei singure strategii dominante: urmãrirea cu stricteþe a tradiþiilor comunitãþii. Aceasta este schema pe care o propunem pentru interpretarea informaþiilor oferite de interviurile prezentate în acest volum. O singurã persoanã (T. ci sã urmeze relaþia inversã.M. însã. Supravieþuirea comunitãþii pare a fi scopul principal.) din cele cinci intervievate manifestã o oarecare deschidere cãtre schimbarea tradiþiilor. principala strategie a cãldãrarilor din Vereºti este conformismul comunitar. fie sub aspectul strategiilor adoptate de cãtre membrii comunitãþii. fie sub aspectul scopurilor ºi regulilor urmate de comunitate. prin care scopurile sunt alese în funcþie de strategiile deja disponibile. În acelaºi timp. Încheiem acest capitol prin creionarea unor concluzii privind cele mai des întâlnite strategii de viaþã aºa cum reies ele din ceea ce ne spun romii intervievaþi. prin care scopurile sunt alese. Scopuri. care le-a asigurat supravieþuirea de-a lungul timpului ºi care este un element de bazã al identitãþii membrilor comunitãþii. inegalitate de gen ridicatã etc. din interviuri reiese cã ocupaþia. Comunitatea cãldãrarilor din Vereºti se distinge prin autoizolarea aproape perfectã de alte comunitãþi (fie ele de români sau de alte tipuri de romi). este o piedicã în calea adoptãrii altor ocupaþii care s-ar putea dovedi mai productive.diferitelor scopuri. Folosind termenii lui Merton. Fiecare din cele patru comunitãþi studiate este diferitã semnificativ de celelalte. Este demn de remarcat faptul cã omogenitatea ce caracterizeazã cãldãrarii din Vereºti este regãsitã ºi în strategiile de viaþã folosite de aceºtia (dupã cum spune Alina Bîrsan în capitolul dedicat acestei comunitãþi. însã ºi în acest caz aceastã deschidere este doar declarativã pentru cã. Swidler argumenteazã cã în cazul schimbãrilor sociale majore este posibil ca anumiþi indivizi sã nu urmeze relaþia tradiþionalã. combinatã ºi cu stocul educaþional redus. iar pentru realizarea acestuia comunitatea are un set de reguli bine definite: contacte reduse cu membrii altor comunitãþi (sau chiar interzise. reguli. acelaºi pattern 14 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Dacã acest lucru este adevãrat (vezi Mancini 1980 ºi Gerson 1985 pentru studii care descriu astfel de situaþii) ºi dacã luãm în calcul nivelul limitat al resurselor disponibile romilor. fie sub aspectul resurselor disponibile. dezinteresul faþã de educaþie în detrimentul învãþãrii meseriei ºi rolurilor de gen tradiþionale. resurse ºi strategii Eterogenitatea romilor de care aminteam la începutul acestui capitol este exemplificatã perfect în poveºtile romilor din cele patru comunitãþi pe care le prezentãm în capitolele urmãtoare. de fapt. ne putem aºtepta ca acest comportament (alegerea scopurilor pe baza strategiilor disponibile) sã fie destul de rãspândit în cadrul populaþiei de romi. menþinerea omogenitãþii comunitãþii. în cazul femeilor). Resursa principalã a comunitãþii este ocupaþia. apoi strategiile cu cea mai mare ºansã de atingere a scopurilor sunt construite.

schimbãri ce sugereazã o deschidere a acesteia: educaþia câºtigã valoare (fie ºi numai pentru a putea citi textele religioase). Aceastã comunitate diferã semnificativ de cea din Vereºti prin gradul de deschidere cãtre exterior. Existã însã ºi o serie de schimbãri ce pot fi observate în interiorul comunitãþii. Diferenþe majore faþã de comunitatea din Vereºti pot fi observate în ceea ce priveºte atitudinea faþã de rolul educaþiei. o persoanã urmeazã cursurile unei facultãþi.comunitar (abandon ºcolar. cãsãtorie timpurie) este reprodus ºi în interiorul familiei. Claudia Petrescu aratã cã aceastã atitudine mai deschisã faþã de educaþie nu pare a fi împãrtãºitã de toþi membrii comunitãþii: „deºi la nivel declarativ afirmã cã educaþia este foarte importantã pentru reuºita în viaþã. Astfel. Este interesant cã în cazurile în care religia penticostalã ºi tradiþia se contrazic. iar femeile capãtã o serie de drepturi de care nu beneficiau înainte. Dupã 1989. Aceastã deschidere a comunitãþii face ca scopurile ºi regulile acesteia sã fie mai puþin diferite de cele ale societãþii decât în cazul anterior. Pe de altã parte. obligativitatea cãsãtoriei unei persoane penticostale cu o persoanã provenind numai dintr-o familie în care ambii pãrinþi sunt penticostali). principala strategie de viaþã a romilor din Bãlþeºti consta din începerea muncii de la o vârstã fragedã (fie învãþând turnãtoria. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 15 . cãldãrarii au decis sã elimine aceste contradicþii renunþând la elemente ale tradiþiei ºi nu la elemente religioase (vezi. cât ºi în ceea ce priveºte oportunitãþile de a gãsi locuri de muncã. Pânã în 1989. fie mergând cu pãrinþii pentru a munci la ferme din primãvarã pânã în toamnã). iar restul intenþioneazã ca copiii sau nepoþii lor sã îºi continue educaþia dincolo de opt clase. Perioadele lungi de absenteism din localitatea de reºedinþã duceau. prin ocupaþia tradiþionalã ºi prin religie. de exemplu. Cea mai importantã pare a fi convertirea la religia penticostalã. Pe de altã parte. interviul cu persoana care este student aratã cã aceastã marginalizare este reciprocã. Dacã persoanele intervievate în Vereºti nu gãseau nici o utilitate educaþiei formale. schimbare ce pare a fi promovatã de comunitate (vezi. O a doua schimbare importantã apare în plan economic. de exemplu. principala ocupaþie a rãmas fabricarea oalelor din aluminiu. Bãlþeºti se aflã într-o situaþie mai bunã decât Vereºti atât în ceea ce priveºte educaþia. însã s-au reîntors la meseria tradiþionalã. renunþarea la salbe sau participarea femeilor la alegerea conducãtorilor religioºi). deoarece respondentul sugereazã cã nu ar dori sã se cãsãtoreascã cu o femeie de etnie romã. la abandon ºcolar. datoritã diferenþelor de educaþie. Unii dintre respondenþi (sau pãrinþii acestora) au lucrat ºi în întreprinderi de stat. prin încercãrile de a reorienta producþia cãtre lucrãri de fier forjat. Noua religie pare sã genereze ºi alte schimbãri în comunitate. A doua comunitate ruralã din acest studiu este cea a ursarilor tuciulari din Bãlþeºti. de cele mai multe ori. acumularea de capital uman dincolo de media comunitãþii duce la excludere sau cel puþin la marginalizare în cadrul comunitãþii”. Din punct de vedere al resurselor disponibile comunitãþii. învãþarea meseriei tradiþionale. care au un potenþial de vânzare mai crescut. din cele patru interviuri. toþi cei intervievaþi în Bãlþeºti considerã educaþia extrem de importantã.

iar cea de-a douã oscileazã (prin importanþa acordatã educaþiei ºi regretul pentru cãsãtoria la o vârstã fragedã) între conformism ºi inovare comunitarã. cuplate cu dificultãþi semnificative în practicarea meseriilor tradiþionale au dus la retragerea cãtre ultima soluþie disponibilã membrilor acestei comunitãþi: lucrul ca zilieri. Pe lângã romii din cele patru comunitãþi. romii din Mimiu s-au reorientat rapid cãtre oportunitãþile nou apãrute: exploatarea infiltraþiilor de petrol de la rafinãrie. Toate interviurile aratã cã succesul a fost rezultatul direct al educaþiei. Deºi abandonul ºcolar este încã un fenomen des întâlnit. în unele cazuri. a meseriilor tradiþionale. Situarea întrun oraº dezvoltat a dus ºi la obþinerea unui stoc educaþional mai ridicat decât în celelalte comunitãþi. ceea ce a dus la abandonarea. aceasta este caracterizatã de eterogenitate. fiind compusã din romi de diferite neamuri: cãrãmidari. în timp ce. sau plecare la muncã în strãinãtate. Spre deosebire de celelalte comunitãþi. din perspectiva societãþii. a cãror ocupaþie de bazã este comerþul. lãutari etc. iar strategia folositã de membrii comunitãþii este dificil de plasat în schema lui Merton.Dacã în Vereºti am putut observa o omogenitate puternicã în ceea ce priveºte strategiile de viaþã. când problemele economice au dus la restructurãri. romii din Mimiu au avut mai puþine dificultãþi în a gãsi locuri de muncã. în Bãlþeºti strategiile de viaþã ale celor intervievaþi par sã depindã de vârsta respondenþilor: Cele douã persoane mai în vârstã urmeazã strategia conformismului comunitar. compusã din ursari. Dupã 1989. În aceste condiþii este dificil de identificat care sunt scopurile ºi regulile comunitãþii. zavragii. Cu toate acestea. în mare parte. fierari. Ca ºi în cazul comunitãþii din Geoagiu. A treia comunitate este cea a romilor din Geoagiu. Comunitatea romilor din Mimiu (cartier al Ploieºtiului) este de asemenea o comunitate mixtã. Revenind la strategiile de viaþã ºi la diferenþele dintre comunitãþile de romi ºi societate în ansamblu: 16 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . colectarea ºi vânzarea fierului rezultat în urma lichidãrii întreprinderilor falimentare. succesul profesional a fost însoþit de sacrificii în plan personal). spoitori etc. Spre deosebire de cele douã comunitãþi rurale prezentate anterior. în altele sunt profesorii) dar toate aceste interviuri aratã cã educaþia a dus în mod nemijlocit la succes (deºi. una (studentul) se aflã undeva între inovare ºi retragere comunitarã. Existã diferenþe în ceea ce priveºte actorii care au împins subiecþii pe aceastã cale (în unele cazuri sunt pãrinþii sau rudele. este dificil de identificat dacã comunitatea din Mimiu are un set de scopuri ºi reguli distincte sau dacã existã un set clar de strategii de viaþã comunitare. Deºi ºi celelalte douã comunitãþi aveau resurse limitate. comunitatea dispune ºi de persoane care au absolvit unitãþi de învãþãmânt superior. strategiile de viaþã nu diferã prea mult de cele identificate anterior. din cele douã persoane mai tinere. au „avut succes”. Aceasta face ca modelul tradiþional de abandon ºcolar sã fie reprodus în mai mare mãsurã decât în celelalte comunitãþi. în ultimul capitol din acest volum prezentãm ºi o serie de interviuri cu romi care. aceastã problemã este agravatã în Geoagiu de reducerea pieþei de desfacere pentru produsele tradiþionale. Nivele scãzute de educaþie..

din afara comunitãþii poate fi definit drept retragere socialã. Interviurile cu cei din Bãlþeºti au arãtat o mai mare diversitate a strategiilor de viaþã. scopul principal al comunitãþii are o valoare redusã. Din perspectiva întregii societãþi. „Situaþia socialã a romilor din judeþul Buzãu”. Social Research. „Roma – Gypsy Ethnicity in Eastern Europe”. 2000. Þiganii în istoria României. 3/4: 3 – 97. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 17 . Kenrick. Nr. Bãlãºescu. Bucureºti: Editura Enciclopedicã. D. 1998. J-P. 3/1994: 67-75. Romii: Din India la Mediterana. 1985. Hard Choices: How Women Decide about Work. Comunitatea romilor din Mimiu nu pare a avea un set clar de strategii de viaþã comunitare. V. Vol. Chelcea. 1997. 1975. drept retragere socialã. Gheorghe.• • • • • În cazul cãldãrarilor din Vereºti am arãtat cã strategia dominantã este aceea a conformismului comunitar. În cazul comunitãþii din Geoagiu am avut dificultãþi în a identifica strategiile de viaþã la nivelul comunitãþii. Bucureºti: Editura Alternative. Resursele limitate ale comunitãþii fac ca accentul sã fie pus pe supravieþuire. „Romii – o nouã minoritate naþionalã sau o etnie europeanã?”. Interviurile însã sugereazã cã strategiile folosite de membrii acestei comunitãþi pot fi definite ca o combinaþie de conformism social ºi inovare socialã. Revista de Cercetãri Sociale. Career. 16: 295 – 316. judeþul Sibiu”. Revue Française de Sociologie. „Naissance de pouvoir tsigane”. strategiile de inovare/retragere comunitarã ºi conformism/inovare comunitarã sunt echivalente cu o strategie de conformism social. „Romii construcþie identitarã. „Atitudinile etnice ale studenþilor în perioada de tranziþie. and Motherhood. datã fiind circularitatea definiþiei succesului: cei care au avut succes au fost cei care au pus accentul pe educaþie. Vol. strategie ce indicã conformismul social. 3/4: 180 – 188. În aceste condiþii. Revista de Cercetãri Sociale. Brevoiescu. A. Liegeois. K. iar aceastã strategie poate fi definitã. 1992. 1998. 1994. iar strategia de conformare comunitarã se aflã undeva la intersecþia dintre conformism ºi ritualism social. Nr. cuplatã cu o diferenþiere mai micã a scopurilor ºi regulilor comunitãþii faþã de cele ale societãþii. N. Referinþe Achim. Astfel. Cazul comunei Cristian. însã. Nr. 1998. 58: 829 – 844. Gerson. Berkeley: University of California Press. V. Interviurile cu romii „de succes” duc la o concluzie oarecum previzibilã.” Revista de cercetãri sociale. ceea ce în interiorul comunitãþii poate fi definit drept conformism comunitar. S. 4: 95 – 117. Revista de Cercetãri Sociale. iar unele din regulile acesteia sunt dificil de acceptat. ºi alþii. Burtea. la nivelul societãþii. I.

Zamfir. ªerban..” American Sociological Review. 2007. 1996. Bucureºti: Editura Expert. P. Vol. 2007. Romii din România. 1999. excluºi. 12: 451 – 478. La periferia societãþii – romii ºi serviciile publice din România. 2003. Iaºi: Polirom. 2002. M. Merton.” Pp. Popescu. Þiganii între ignorare ºi îngrijorare. Segregarea romilor în educaþie. C. Voicu. 2005. R. M.. Journal of American Folklore. „Þiganii: personalitatea modalã ºi caracteristicile grupului. Penuria pseudo-modernã a postcomunismului românesc. C. 3/4: 151 – 179. 101: 261 – 275. Voicu. A. ‚Negotiating „Gipsyness”: Strategy in context'. Voicu. Zamfir. P. Iaºi: Editura Expert Projects. I. 2005. Bucureºti: Editura Compania. Advocacy and the Ambiguities of Multiculturalism: Notes of Romani Activism in central Europe”. Craiova: Editura Arves. o minoritate în tranziþie. (coord). „Culture in Action: Symbols and Strategies. „Marginality. E. A. Glencoe: Free Press. C. Identities: Global Studies in Culture and Power. Sandu. 26: 879 – 901. M. M. vol.) Nevoi ºi resurse în comunitãþile de romi. 1993. Zoon. 2005. Strategic Styles: Coping in the Inner City. marginali. Cãsãtoria ºi sarcina timpurie în comunitãþile de romi. Preda. Bucureºti: Editura Afir.Mancini. R. Nevoi ºi resurse în comunitãþile de romi. „Ethnic minority identity and movement politics: The case of the Roma in Czech Republic and Slovakia”. Ethnic and Racial Studies. 1986. Vol. B. 2001. lucrare editatã de Adrian Neculau ºi Gilles Ferreol. M. Targeting for Poverty Reduction and Social Inclusion in Roma Communities from Romania. Volumul I: Schimbarea socialã ºi acþiunile indivizilor. Neculau. Cluj: Centrul de Resurse pentru Comunitãþile de Romi. D. Surdu. Distanþã fizicã sau socialã?. Zamfir. 51(2): 273-286. Vermeersch. 106-112 în Minoritari. Sliverman. E. 2006. J. Þiganii din România. 1957. Vermeersch. „Aspecte ale ataºamentului faþã de comunitatea localã”. Hanover: University Press of New England. Bucureºti: Editura Afir: 211-227. 1980. Radu. Bucureºti: Editura Alternative. Swidler. C. (coord. M. 1998. „Vereºti”. Bucureºti: Editura Educaþia 2000+.. Bucureºti: Banca Mondialã. 2003. Nr. 1988. Ponce. în Voicu. 18 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Revista de Cercetãri Sociale. Social Theory and Social Structure.

ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 19 .

care administra 3600 de hectare. când au început sã vinã romii cãldãrari.I. dar ºi înspre pãrþile Ardealului. I. I. În contextul acestor aspecte. Comunitatea romilor cãldãrari din comuna Vereºti. pentru a vinde cazanele ºi a valorifica meºteºugul lor tradiþional. localitatea Hancea. pânã în 1960.A. fãrã un traseu anume. dupã cum relateazã cei mai vârstnici din comunitate. Dupã 1962. Bursuceni ºi Vereºti) alcãtuiesc comuna Vereºti. Hancea. este o localitate alipitã Vereºtiului. Este o perioadã în care romii umblã cu corturile în toatã Moldova. Dupã 1960. în prezent. este plasatã într-o localitate adiacentã centrului de comunã. Suceava. pânã în 1989. deportarea lor în lagãrul de la Bug. întoarcerea în þarã ºi stabilirea în localitãþi.S. de unde se poate asigura acces rapid spre Suceava. ci despre Hancea. este astfel separat de istoricul localitãþii în care aceºtia sunt acum situaþi. Nu se poate vorbi însã de etnii distincte sau de minoritãþi etnice în Vereºti decât dupã colectivizare.C. alãturi de încã trei sate (Corocãieºti. Conform vechii organizãri administrativteritoriale a României. Istoricul comunitãþii de romi. ponderea bãºtinaºilor pãstrându-se destul de redusã. fiind doar la 20 de km de reºedinþa judeþului ºi cunoscând o dezvoltare economicã ºi socialã semnificativã. primele date despre aceste locuri apar prin anii 1500. care ºi-a luat denumirea de la un han care era situat în zonã. În vechime. dar ºi nevoia de a-ºi vinde produsele au favorizat acest mod 20 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . judeþul Suceava.P. plasa Bucecea. Vereºti a fãcut parte pânã în 1960 din Raionul Dorohoi. de-a lungul anilor. Conform relatãrilor localnicilor. care. ºi Topitoria de Cânepã sunt câþiva dintre agenþii economici din Vereºti. Romii cãldãrari pot fi gãsiþi însã doar în aceastã localitate aflatã în proximitatea centrului de comunã. dupã anii 1960. Modul în care erau primiþi în localitãþi. mutându-se dintr-un sat în altul. Vereºti. aceastã comunã trece în componenþa judeþului Suceava. satul în care este aºezatã acum ºi comunitatea de cãldãrari care constituie obiectul acestui studiu.S. Botoºani. în aceste date fiind vorba nu de Vereºti. Vereºti s-a situat din punct de vedere economic printre primele comune din judeþ. ºi. Comuna Vereºti reprezenta ºi reprezintã totodatã un nod de cale feratã foarte important. în perioada comunistã aveau o capacitate totalã de forþã de muncã de peste o mie de persoane. Istoria anterioarã constituirii comunitãþii din Vereºti a romilor cãldãrari este marcatã de mai multe episoade importante: nomadismul din perioada de pânã la rãzboi. constituind un punct de atracþie pentru forþa de muncã din zonã. comuna a atras oameni din toate pãrþile. în zonã era o comunitate de oameni care lucra pe lângã curtea boierului.Romii cãldãrari din Vereºti Alina Bîrsan Comunitatea Înfiinþarea comunitãþii de romi. Perioada de pânã la 1940 – nomadismul.

cei aproximativ 3000 de romi rãmaºi în viaþã din cei peste 20. în special a celor nomazi în Transnistria. Erau un popor emigrant. Cum erau oamenii de buni. Reprezentantul romilor din Vereºti . trei zile. dupã trei zile. Romii povestesc cã au fost adunate toate neamurile în comuna Pãuneºti din Bãrãgan. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 21 4 .000 de romi din Moldova ºi Þara Româneascã. Cum era poliþia. dar ºi a cãruþelor ºi animalelor deþinute de cãtre aceºtia. cãruþe ºi animale. cât ºi a populaþiei. în vara anului 1942. Dacã era bunã la primãrie te primea. Dupã ce au fost înregistraþi de cãtre autoritãþi. zonã în care au fost stabiliþi ºi au trãit permanent înconjuraþi de armatã. se precizeazã cã au murit jumãtate sau chiar mai mulþi. Atitudinea de respingere era atât din partea autoritãþilor. Perioada 1940-1944: deportarea la Bug. romilor li s-a spus cã vor primi case ºi terenuri.povesteºte cã drumul spre þarã a fost fãcut pe jos.bulibaºa . (lider rom) Modificarea regimului politic din România. Pentru cã erau … bãtrânii noºtri povestesc cã era problemã cu ei. de la ei. cei mai mulþi cu propriile cãruþe.000 deportaþi4. Relatãrile romilor confirmã faptul cã deportarea la Bug este perioada cea mai tristã din istoricul acestei comunitãþi. boli ºi mizerie. În 1944. o sãptãmânã. romii nu erau toleraþi mai mult de câteva zile într-o localitate. Destinaþia a fost o câmpie de pe malul râului Bug. vii la mine stai în sat. Deci ºtii cum? Nu-þi dau voie sã iei pâine din … deci. au pornit împreunã cu armata rusã spre România. ºi a unei autorizaþii pe baza cãreia romii puteau circula în vechiul regat. deoarece romilor li s-a confiscat absolut tot ce aveau: cãruþe. deci. pe perioada de aproape trei ani de zile. în Transnistria. dispari! Sau dacã nu vreau sã te las te iau ºi te duc pânã la ieºirea mea ºi te las în satul urmãtor cu poliþaiul urmãtor. odatã cu retragerea armatei germane ºi armatei române. au fost duºi cu vagoane. de la mine când ieºi nu te primesc. frig. Le punea viza.de trai nomad: dupã cum spun cei care au trãit acea perioadã. Iniþial. pe o câmpie. ºi politica de „românizare” a fãcut ca. dar te escortez. Tranzitul se fãcea pe baza unei „vize” de staþionare în satul respectiv. ªi te duci înainte ºi nu avea nimeni cu tine. în lagãre separate de aceºtia. cu corturi. în foame. ºi prevedea adunarea tuturor neamurilor de romi pentru a fi evacuaþi în Transnistria. într-un loc pe care nu puteau sã îl pãrãseascã. Deportarea s-a fãcut pe baza unui recensãmânt al populaþiei de etnie romã. când o localitate sau o comunã nu vroia sa-i primeascã. exact ºtiþi cum? Istoria … nomazi. Dintre aceºtia. la Bug. sã se hotãrascã deportarea romilor. deseori fiind escortaþi pânã la ieºirea din sat de cãtre organele de poliþie. Trei zile. tot în datele oficiale. Cei mai vârstnici menþioneazã cã mãsura deportãrii a fost iniþiatã de generalul Antonescu în 1942. rapoartele oficiale menþionând cã sa fãcut deportarea unui numãr de aproximativ 40. prin guvernarea generalului Ion Antonescu. animale ºi mai ales aurul ------------------------------Cifra aproximativã a fost cea datã de respondenþii din Vereºti. Îi aºtepta poliþia la intrare ºi îi ducea pânã la ieºire. cu tot ce aveau. alãturi de evrei. cât au fost þinuþi în bordeiele de pãmânt improvizate. ºi escortaþi pânã la ieºirea din þarã. maºini. Condiþiile de trai extreme ºi tratamentul aplicat de jandarmi au decimat numãrul celor deportaþi. depinde ºi dupã oameni.

apoi câte 400 de oameni odatã. în cãruþã: hainele lor. trecea cãruþele de ea. erau niºte bordeie ... tãtã. ca nu au mai rãmas întregi … s-au ars peste tot . fãrã nimic. cãldurã... nici .. nici sã discute cu altcineva. s-au mâncat .. ca în lagãr . o lãsat acolo în drum.. nimica.. trecea lumea.... mâncarea lor. Dacã bãtrânu'.aºa ca niºte beciuri. s-au ros. una a pus un sac în spate. hala aia era cât o ºosea de lungã. Deci era pe jos sodã causticã ºi ei s-au aºezat acolo ... s-au aºezat cu fustele lor largi pe jos … fereascã Dumnezeu. necazuri mari... o halã unde se lucrau pieile de animale. auru' era ascuns de – aºa era atuncea – n-avea voie þâganu' sã poarte salba la gât femeia cum poartã-acuma. în cãruþã. ºi þiganii au intrat sã ia. plini de pãduchi. nu i-au usturat . în dricuri . n-avea voie sã poarte aºa e naþiunea noastrã … s-a pierdut multã avere … a bãgat acolo.. mi-e ruºine sã spun. dar acolo la Tiraspol era în drum o „dubãlãrie”. mureau foarte mulþi.. cei care au supravieþuit lagãrului. cãldãrarii din zona Sucevei ºi Botoºani au revenit astfel în aceste locuri... La Tiraspol a fost locul în care membrii familiilor s-au regãsit. ºi-aveau aicea o intrare numai ca sã intri acolo. nu mai putea veni. sau douã cu baba. au ars ºi ei... dar ºi femeile au ieºit ca vai de ele de acolo. îmi povestea mie tata. când au ajuns. Acolo era un lagãr numa de þâgani. Dar ºtiþi ce mâncare era … maþe cu sare. fãrã cai. Drumul spre þarã a fost parcurs în ºase luni. Sã vã spun ºi o întâmplare. stai aicea cã vin înapoi .. aºa. mureau copiii pe drum. nici la bufet. fãrã cãruþã.. N-aveau voie sã meargã nici în sat. acolo la Tiraspol. ºi cât or murit pe drum ei aºa. ºi una-n faþã . cei mai mulþi dintre romi au revenit la Focºani. nici la apã. aºa sã steieacolo. de doi ani. Noi veneam de la Bug ºi era noaptea . Erau în pielea goalã sãracii. Am trãit .. uite. cum îl vezi aºa.ascuns în oiºtea ºi dricul cãruþelor. ªi când am ajuns acolo a venit un batalion de þigani.. ºase luni au venit pe drum înapoi: dezbrãcaþi.. când a ajuns în România aici la noi. Noi am trecut de Tiraspol în drumul nostru . a venit înapoi plini de boli. aºa cu pietre deasupra. fãrã hranã. acolo plângea ºi vai de dânsa . în oiºte. prin viscol. caii lor.... de cât au stat aici în România... 22 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . de trei ani de zile sau de patru. n-avea pat.. viscoliþi . trecea tancurile peste ea. Avea niºte . strachina lor. frig.. chiar atunci nu au simþit. A omorât. auru'. cu liane ºi pãmânt deasupra . din cauzã cã pe jos era cam 40 de cm de sodã causticã . cã se tratau pieile cu sodã causticã.... loc din care s-au împãrþit în ºatre pentru a reveni fiecare în zona în care s-a nãscut sau în locurile în care obiºnuiau sã se deplaseze înainte de a fi deportaþi la Bug..... sãpat ca un fel de pat. O fost chinuiþi . ªi-acolo a-nceput sã intre-acolo care-au prins – aveau bordei da' n-aveau sobã. Acolo. dar de mâncare era acolo . aºa . nenorocire mare.. Apoi. n-a mai putut merge nici el pe drum. ªi s-au bãgat cu catârii acolo . cã a trecut rãzboiul peste ea. drumurile. în picioare au luat-o cum ia târla de oi . zãpadã. Acolo-a fost averea lor. Dar femeile þiganilor când au mers. ªi de-acolo când a venit ei în România.. desculþi. plini de râie... goi. vânt.. în condiþiile în care mulþi dintre ei erau deja îmbolnãviþi: sunt relatate ºi situaþii de copii abandonaþi pe drum. sau persoane care au decedat datoritã încercãrilor de a gãsi hranã. ªi câte 300. avea o fatã.. Dupã cum declarã bulibaºa. din mal. dar dupã câteva ore. care nu au avut ce mânca ºi au mers ºi au luat din magazie ce au gãsit pe acolo … dar acea magazie era pãrãsitã. cã de aia era dubãlãrie. avea niºte bordeie fãcute în pãmânt. a-mpuºcat.

cãruþele mari. datoritã faptului cã tot ceea ce acumulaserã pânã atunci. deºi proiectatã în scopul asimilãrii populaþiei de etnie romã de cãtre populaþia majoritarã a avut însã ºi efecte benefice pentru comunitãþile de romi. Perioada de dupã 1960 -1963: stabilirea ºi constituirea comunitãþii. tot de þigãnci de-a noastre. cu elemente de infracþionalitate. prin asimilarea diverselor minoritãþi etnice din România. (lider rom) Perioada anilor 1960 înseamnã un alt moment de rãscruce în istoria romilor. de a-ºi proteja tradiþiile. pentru întemeierea unui domiciliu stabil în localitatea în care se aflã. autoritãþile preocupându-se sistematic „sã scoatã þiganii din sat”. moºiþi. de a trece de la modul de trai posibilitatea de a fi mai uniþi. de a-ºi proteja tradiþiile. Copiii se nãºteau în corturi. supravieþuind din vânzarea cazanelor pe raza celor douã – trei judeþe din nordul Moldovei. A fost o perioadã în care romii au încercat sã îºi refacã resursele. Cei ce s-au nãscut ºi-o venit pe partea asta.. dupã cum relateazã romii din Vereºti. El avea atunci vreo treizeci de ani … ªi când se fãceau actele pânã la urmã se dãdeau anii. Perioada ulterioarã revenirii de la Bug a fost marcatã de greutãþi pentru toate neamurile de romi. în opinia reprezentanþilor comunitãþii actuale din Vereºti: pentru romii cãldãrari a însemnat consolidarea comunitãþii prin reunirea ºatrelor. erau femei bãtrâne.. în 1960 s-a dat mãsura „stabilirii” prin care se urmãrea trecerea acestora de la modul de viaþã nomad sau seminomad la cel sedentar. a rãmas în Transnistria. nu mai ºtiu când s-a nãscut tata. Ca urmare. Tata s-a nãscut în timpul rãzboiului. cam … ºi de-aia între bãtrânii noºtri. romii cãldãrari au revenit la modul de trai nomad ºi la continuarea meºteºugului de prelucrare a aramei. care puneau în pericol liniºtea oricãrei comunitãþi. fãrã certificate. fãrã nimic: tata spunea cã s-a nãscut în URSS. confruntându-se în continuare cu reticenþa localnicilor: romii erau consideraþi ca exponenþi ai unei culturi a sãrãciei ºi subdezvoltãrii. cãruþa reprezenta mijlocul de existenþã al romilor cãldãrari. de a ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 23 . ªatrele au reînceput sã se deplaseze cu corturile dintr-o comunã în alta. Stabilirea a însemnat alocarea prin hotãrâri ale autoritãþilor locale a câte 250 mp fiecãrei familii. Ei s-au nãscut în corturi. care ºtiau cum sã facã treaba ºi sarcina era bunã. umblând în ºatre formate din ºapte sau opt familii. dupã cât zicea omul. dar . nu prea au actele normale. ªi în aceastã perioadã. Da.. dar actele li s-o fãcut când dupã ce a venit.. înflorate. Dupã 1944. dupã figura omului. vopsite în roºu desemnând o familie înstãritã. copilul mergea bine. Mãsura stabilirii. ªtii? Pãi ãsta cam câþi are? Cam treiºpe. aceasta devenind ºi un indicator de status în comunitate. cam paiºpe. ei n-au niciodatã actele normale. Ei au avut astfel posibilitatea de a fi mai uniþi.Perioada 1944-1960: nomadism. principalele probleme fiind supraaglomerarea în corturi ale familiilor cu mulþi copii ºi dificultatea celor care voiau sã îºi întemeieze o familie de a-ºi asigura cãruþã ºi cort propriu. care s-au nãscut din patruzeci ºi ceva. deoarece regimul comunist se orienteazã spre mãsuri care sã ducã la omogenizarea societãþii româneºti din punct de vedere etnic. Deci anii lor nu-s siguri. mama merge bine ºi uite-aºa s-au chinuit mult . ºi actele li s-o fãcut la Dãrãbani.

de strategia acestora.. romii ºi-au pãstrat aproape neschimbate tradiþiile. Bucovinei. Mai mult. ºtiu eu. cele douã grupuri au trãit în permanenþã separat. ºi-o zis hai sã-i ridicãm la piaþã.trece de la modul de trai nomad la unul sedentar. care au primit cei 250 de mp. sunt aproape de zonele unde îºi puteau desface marfa. ºi caracteristica Vereºtiului de a reprezenta un nod important de cale feratã.. Dupã aia a zis primarul cã n-are rost sã-i punem acolo. mai puþin. deoarece romii nu voiau sã se amestece cu românii ºi nici aceºtia cu ei. într-o zonã relativ bunã din localitate: nu în centrul localitãþii. cã acolo vin inundaþii. Poate ºi faptul cã li s-o dat pãmânt dar a fost faza cã . pentru a fi în preajma gãrii care le asigura deplasãrile. Puteau merge aproape de zona Sucevei. Înfiinþarea comunitãþii din Vereºti ºi mai ales dezvoltarea ei ulterioarã nu are însã ca argument principal mãsura stabilirii ºi alocarea terenului. loc favorabil deoarece avantaja activitãþile de comercializare ale produselor. Era primarul acela ºi în loc sã-i punã la piaþã o zis: bãi îi prea periculos sã facã casã acolo. ºi de un context structural favorabil. în anii urmãtori. un punct de acces spre celelalte zone: Botoºani. Stabilirea a prins în sat doar zece familii ale romilor care s-au întors de la Bug. În 1963 – 1964. ei. Înfiinþarea comunitãþii din Vereºti s-a realizat însã pe parcursul unei perioade de aproape zece ani. aici era jumate piaþã ºi jumate încolo era terenul bisericii.. Casa ailaltã de dupã moºu Boboc era tot a unui român. în zona Botoºaniului. Probabil cã ei o vrut sã-i aºeze. stabilirea nu a însemnat. Deºi s-a dat terenul. ce fãceau. acolo la pod. prin locaþia aceasta Vereºti. Motivaþia stabilirii în aceastã localitate a fost o consecinþã care a depins în egalã mãsurã de alegerea bine întemeiatã a indivizilor. ci lângã piaþa satului. Sau pe timp de varã. care a vrut iniþial sã ne punã la piaþã. principala motivaþie datoritã cãreia. Suceava sau chiar Ardeal. Cei care îºi amintesc declarã cã. apropierea de un nod de cale feratã a fost esenþialã. ãsta român ºi-o vândut casa la unu þigan. Dacã nu le dãdea pãmântul eu cred cã plecau. o fost un primar. începând cu 1960. cã merg mulþi pe acolo. ªi când s-o vãzut românii înconjuraþi de corturi cu tãt. sã le dea un domiciliu. Nu cred cã pãmântul i-a determinat în primul rând. romii cãldãrari au migrat spre Vereºti este prezenþa gãrii în localitate. de a-ºi întregi neamul. deºi atitudinea autoritãþilor era mai primitoare aici decât în alte localitãþi de unde romii au fost alungaþi. datoritã deportãrii la Bug mulþi romi au rãmas fãrã cãruþe ºi animale ºi. prin bunãvoinþa primarului din Vereºti de atunci. mergeau efectiv cu 24 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . în lipsa acestui element. Paºcani. sã nu mai emigreazã aºa. ºi din cauza inundaþiilor nu i-a pus acolo . mulþi dintre romi declarã cã nu s-ar fi stabilit în comunã ºi nu s-ar fi constituit comunitatea romilor cãldãrari în Vereºti. relaþiile de familie ºi de neam au rezistat pânã în prezent. era esenþial gãsirea unui mijloc care sã le asigure posibilitatea de deplasare pentru a vinde cazanele. iar meseria specificã de cãldãrar a reuºit de asemenea sã se menþinã ºi sã fie în continuare singura modalitate de câºtigare a existenþei. asimilare: deºi au primit locurile pentru stabilire în proximitatea comunitãþii majoritare. în partea astalaltã spre Iaºi. De aceea. ºtii? Nu mai … vroia ei sã-i aºeze. mulþi dintre cei care au venit ulterior. cel puþin pentru aceastã comunitate din Vereºti. cum merg ei. De altfel. ca atare. ºiau abandonat terenul ºi casa primitã în altã localitate.. cã mergeau ºi îºi vindeau marfa.

Nucleul celor zece familii din Vereºti a atras alte familii de cãldãrari din comunele învecinate. închiriau câte 10 – 12 persoane un vagon. contextul din Vereºti. Te sculai la ora trei. cum. dar ºi o ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 25 . trenul.. relevã o situaþie de marginalizare din partea populaþiei majoritare. era nevoie sã închirieze un vagon . ce sã cumpere cãrãmidã. Bursuceni. Mergeau în Baia Mare. încãrcau marfa ºi stãteau acolo câte o lunã de zile ºi era … Deci ceea ce era pentru noi. dar pentru noi era maºina. dimpotrivã. dup-aceea a mai început sã facã câte-o cãsuþã … un bordei mic. Era gara aici . aveai la trei jumate trenul. zona era bunã cu gara! Cã dacã ne aruncau sã spunem la Cotul Dobei . comparativ cu perioada anterioarã.. cum s-ar spune. ºi-ncolo. o camerã. dãdeai marfa ºi veneai înapoi. mai ales.. dupã câþi oameni au fost atunci. între oameni. afirmã cã cei mai mulþi dintre cei care au certificate de naºtere sunt nãscuþi în Bucecea. Da. era nevoie de o maºinã. o remorcã. din actualul judeþ Botoºani. cum sã spune. cred cã aºa cum am spus. Sãmenic. oleacã. când a venit Ceauºescu sã le deie locuri. aºa. îl þine. sã-ºi facã fiecare câte-o cãsuþã. (bulibaºã) A fost un loc mai în centru. stãteau câte douã . primãria la þâganii.. în lipsa resurselor necesare pentru a-ºi achiziþiona terenuri... ªi erau aproape aici. fiecare bulibaº cum s-ar spune. tot neamu' lui. nu ºtiam noi de maºinã. Corocãieºti. a stat în cort doi ani de-a rândul. ca þâgan. În evidenþele Consiliului Local sunt aproximativ doar 20 de familii care au primit cei 250 de mp. Românu' se teme de þâgan. Merge. Sã vii tu iarna. ªi plecau greu. cu cãþel.. oamenii lui. ªtii cã þâganu' – când îi om? când îi departe... cu bucata de carne în spate ºi bãtea cazanul acolo. Când îi aproape. ªi mai afarã de sat. este un sãtuc la vreo cinci sau ºase kilometri … Îi altã comunã. ºi-ncolo cu cãruþa. ca sã pot sã-i hrãneascã. apoi alþii pe baza apartenenþei la neamul de romi tradiþionali cãldãrari. de pe raza judeþului Suceava: Stamate. de mers ºi-n þarã ºi-ncolo. veneau înapoi la cãsuþa lor . cum practicam noi cu mersul cazanelor cu marfa cã deplasarea din localitatea noastrã în alte localitãþi … atunci nu aveam maºinã.trei sãptãmâni acolo. fiecare bulibaº sã strângã tot poporu' lui. romii cãldãrari. Mai sunt menþionate apoi alte localitãþi de provenienþã. Schimbarea nu a însemnat însã adoptarea modului de viaþã al populaþiei majoritare. nu chiar între români. mai lângã drum. (bulibaºã) Romii precizeazã cã dacã nu era aceastã mãsurã iniþiatã de GheorghiuDej ºi continuatã de regimul Ceauºescu probabil ar fi fost ºi acum nomazi. Alãturi de acestea au mai fost achiziþionate pe parcurs de la români câteva terenuri învecinate ºi întreaga comunitate s-a dezvoltat pe acest teren.. veninând întâi o familie. sã te duci cu cazanele . Înfiinþarea comunitãþii din Vereºti a schimbat hotãrâtor modul de trai al romilor cãldãrari.. Dar ºtiþi cum e? E izolat oleacã aºa într-un câmp. Ca sã nu-i deranjãm. vechea zonã de care Vereºti a aparþinut pânã la 1960. Cã n-avea servici. Þâganu' nu ºtia ce-nseamnã casã. Reprezentantul Primãriei Vereºti. Acesta era un loc bun de plecare. ºi lua de acolo . cu purcel. Bucegi. lucrã. sã-þi gãseºti o comunã care are mai bunã de transportat.materialul dupã ei. poa' sã fie cât de bun þâganu' – tãt þâgan îi spune. da' ei tot cu cazane mergeau ºi-ncolo. Migraþia spre sat s-a fãcut treptat.. o … nu ºtia el … Dup-aceea s-o adunat sã-ºi gãseascã fiecare þigan. te duceai în comuna în care ajungeai la ºapte opt. zona Dorohoi.

sunt aproximativ 600. nu a existat nici o formã de „schimb” între comunitate ºi exterior. Cã sunt alþi romi. în timp ce. sã cheltuie banul pe þigãri. a comunitãþii dupã revoluþie la cultul religios penticostal. aspect care a creat unele schimbãri în mentalitate ºi în obiceiuri. la noi era … la noi ai ºtiut când ai luat un ban. aceºtia trebuind sã fie obligatoriu romi cãldãrari. Perioada de dupã 1963: dezvoltarea comunitãþii.. trãiesc în continuare (fãrã nici o excepþie) din meºteºugul tradiþional de cãldãrari. Perioada ulterioarã revoluþiei din 1989 a însemnat. aceºtia închizându-se aproape ermetic ca ºi comunitate în faþa schimbãrilor. Formarea comunitãþii s-a realizat aºadar în plinã perioada comunistã. nu s-au mutat în altã parte. a crescut numãrul membrilor. pe alcool ºi mâine iar s-o ia de la zero. dar în proporþie majoritarã. la moºtenire la copii . Deºi de-a lungul celor aproape 50 de ani de la înfiinþarea ei. în nici unul dintre aspectele esenþiale ale vieþii sociale: nu au existat cãsãtorii mixte (sunt doar douã – trei fete pe an care intrã/ies din comunitate cãtre/dinspre alte comunitãþi de cãldãrari). e meseria asta. nu. Cãldãrarii se autodefinesc ca o „comunitate domneascã. în rest. cã este valoarea cã când munceºti þi-ai fãcut un ban ºi-l investeºti în altceva. ºtii unde-l pui. odatã este la noi. asta e ceea ce-l moºteneºte cã-l vei da ºi tu mai departe.auto-marginalizare a romilor.. datoritã atitudinii faþã de muncã. De-a lungul perioadei formãrii acestei comunitãþi. iar economic. principalul beneficiu fiind. dupã cum spun reprezentanþii comunitãþii. libertatea ºi îmbunãtãþirea atitudinii celorlalþi. inclusiv în cazul cãsãtoriilor. Meseria asta de cãldãrar a noastrã este-o meserie cinstitã. dupã cum rezultã din declaraþiile lor. fiind acceptaþi doar cei din acelaºi neam. (lider rom) 26 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . teritorial. faþã de reprezentanþii acestei etnii. a dedicaþiei faþã de aceastã meserie ºi a modului în care îºi pãstreazã tradiþiile. ºi l-ai stocat acolo ºi ãla va. Asistãm astfel la conservarea unui mod de viaþã ºi a unei comunitãþi tradiþionale de cãldãrari „a celor veniþi de la Bug” (cum mai este denumitã). ai valoarea pusã de-o parte . în aur . care nu fac altceva decât sã munceascã. Un moment de referinþã este convertirea treptatã. o îmbunãtãþire considerabilã a nivelului de trai al cãldãrarilor. în decurs de trei ani venind cea mai mare parte. din aproximativ 460 de persoane. ºtii? Deci asta e clar. Odatã. cãsãtorii. Alte modalitãþi sau situaþii prin care cineva sã intre în aceastã comunitate nu au existat ºi nu existã nici în prezent. Dar la noi. adicã un procent de aproape 30% din cadrul populaþiei din localitatea Hancea. Nu s-au amestecat nici cu alte etnii ºi nici cu alte neamuri. a fãcut ºcoalã în altã parte ºi s-a cãsãtorit cu o româncã.. Migraþia spre Vereºti s-a încheiat aproape în totalitate spre 1970. deci. inclusiv a autoritãþilor.. acum. iar comunitatea s-a dezvoltat numeric în continuare prin natalitate ºi prin completarea ei cu alianþe. comunitatea a evoluat aproape ermetic: o singurã persoanã a plecat din comunitate.. au existat criterii bine stabilite de acceptare a celor veniþi. Comunitatea romilor din Vereºti era constituitã în perioada revoluþiei din 1989. mai de vârf” între celelalte neamuri de romi.. romii migrând treptat din comunele învecinate.

ºi au în medie cam o singurã camerã. romii. duc tot în spate cazanul. ca ºi românii. acestea au fost etapele istorice importante care au dus la constituirea comunitãþii de romi cãldãrari din Vereºti. cât ºi în amenajãri. ºi care nu se confruntã încã cu supraaglomerare. cei mai „înstãriþi” au trei sau patru camere. care iarna se poate strãbate doar pe jos. comparativ cu restul zonelor din localitate. Ei pot fi gãsiþi însã doar în aceastã zonã compactã a localitãþii Hancea. din cãrãmidã. familiile fiilor au rãmas lângã pãrinþi. din punct de vedere al plasãrii în comunitate. sunt împinºi mai la margine. fie în casa pãrinteascã. Zona ca atare este denumitã de cãtre ceilalþi localnici ºi ªatrã sau Þigãnime. dupã care urmeazã o zonã aglomeratã. În rest. accesul înspre comunitate fiind fãcut de o uliþã. deþin sobã din cãrãmidã sau teracotã. Hancea este lipitã de centrul de comunã. În ceea ce priveºte zona de locuire sau plasarea acesteia. trãiesc în continuare cu soba de tablã în casã care þine cât are foc. unde sunt aproximativ 550 de persoane în 84 de case. o grupare de câteva familii care au achiziþionat de câþiva ani un teren. câþiva chiar ºi cu calculatoare. TV. sunt eventual dotaþi cu aparate de radio. Creºterea numãrului de membri ai comunitãþii a generat o supraaglomerare a zonei nucleu. Cei care sunt „mai necãjiþi”. În rest. Modificãri în ceea ce priveºte suprafaþa sau poziþionarea comunitãþii au fost puþine de-a lungul celor aproape 50 de ani de când au venit primii romi în Vereºti. ºi-au construit iniþial casele din chirpici. dezlipitã de comunitatea compactã. În afara uliþei de acces pietruitã. iar poziþionarea romilor este undeva la mijlocul satului. diferenþele sunt mici. de 200 m.Sintetic. au automobile personale. Viaþa comunitãþii de romi: locuirea Comunitatea romilor cãldãrari din Vereºti este bine delimitatã geografic. etape care se reflectã în toate componentele vieþii sociale comunitare prezente. neavând ca specific decât poate culorile mai vii preferate atât în îmbrãcãminte. deoarece posibilitãþile de extindere spaþialã ale zonei au fost foarte limitate. de aproximativ douã hectare. Casele sunt cele care marcheazã ºi diferenþele de status în interiorul comunitãþii: se detaºeazã astfel cele douã case cu turnuleþe. deoarece acestea nu existã. cu 14 camere ºi cu living de 14 mp. sunt mai aglomeraþi decât ceilalþi ºi. în interiorul comunitãþii „se trece de la fiecare ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 27 . apoi. fie lângã aceasta ºi nu au existat cazuri de mutare a membrilor comunitãþii în altã parte. Supraaglomerarea a dus însã la imposibilitatea creãrii unei infrastructuri în comunitate. interioarele sunt relativ asemãnãtoare. dupã revoluþie. aparþinând unor membri ai comunitãþii care se abat de la medie. pe fosta zonã a pieþei ºi a terenului bisericesc. Este impropriu a se vorbi despre starea drumurilor din comunitate. Tot în Hancea existã ºi o ramurã secundarã. nu sunt menþionate dezavantaje semnificative.

deci nu sunt amestecãturi. elemente de expresie identitarã a comunitãþii. ºtiu eu ce ai tu? În gând? Deci cel mai bine nu am nici o legãturã cu tine. din curte în curte. Dacã se poate intra pe uliþa principalã cu cãruþa. în trecut fiind o singurã fântânã care deservea cele mai multe gospodãrii. Dacã ieºim de aici înapoi pe drum. alãturi de meseria de cãldãrar. dotãri în gospodãrie a mers în paralel cu o deteriorare a spaþiului public.. dar la restul nu se poate. deci dacã iau familia mea. Aceastã problemã s-a remediat în timp. 28 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Comparativ cu zona compactã. Din ºosea.la fiecare” pe niºte cãrãri care strãbat curþile sau merg pe sub geamurile caselor.. aºa este legea noastrã. fãrã nici un plan. nu vrem sã ne stricãm neamul. mergem pe sub peretele fiecãrei case pe atât: o potecuþã. celelalte locuinþe fiind alimentate de la cei care au. Un car sã mai tragi de mânã. îi tot rom. cu o maºinã. Alimentarea cu apã este de asemenea problematicã. acest „beneficiu” pe termen scurt a creat însã efecte negative pe termen lung: acum aceste case nu pot fi alimentate cu curent electric. deci crearea infrastructurii de utilitãþi este aproape imposibilã. fiind. nu poate fi fãcutã o sistematizare a localitãþii pentru a introduce gaz sau pentru canalizare. Te salut. acelaºi port. cã e practic numai o cãrare. dar mai ales datoritã acceptãrii acestei situaþii în schimbul unui capital electoral considerabil. în care aceste probleme se resimt cel mai acut. În prezent. majoritarã. din familia mea. prin care se poate trece numai cu piciorul. din drumul principal sunt vreo 200 de metri. Dar se poate intra numai cu piciorul. Posibilitatea de a-ºi crea unele condiþii mai bune de locuit în ceea ce priveºte materialul de construcþii. Conform declaraþiilor unor membrii exteriori comunitãþii. Viaþa comunitãþii de romi: familia Cãsãtoria ºi familia ocupã un loc central în viaþa comunitãþii. ºtiu eu cu altceva tras de mânã. construindu-se prin intermediul unui proiect opt fântâni. ºi ieºim pe partea cealaltã în sat. cinci în comunitatea principalã ºi trei în cea secundarã. tu mã saluþi ºi salut! Dar aici nu s-au întâmplat cazuri de astea. Cã ei trec pe sub geam la fiecare. Legile nescrise sau mersul lucrurilor dicteazã ca alegerea partenerului sã se facã doar în cadrul neamului de romi cãldãrari: aºa a lãsat Dumnezeu poruncã. dupã care urmeazã aglomerarea. nu vrem sã ne facem de ruºine între cãldãrari! Da. Situaþia în ceea ce priveºte locuirea nu s-a schimbat foarte mult în timp. Pai dacã nu-þi cunosc obiceiurile. acelaºi obiceiuri. curent electric au aproximativ 40 de familii. romii au fost lãsaþi în pace sã construiascã în schimbul voturilor. situaþie datoratã lipsei de interes a autoritãþilor. zona cu cele 15 case este mai bunã din punct de vedere al utilitãþilor. Cã nu poþi merge nici cu cãruciorul de butelie printre ele. Casele sunt construite haotic. amenajãri.Pânã la bulibaºã. nu-þi cunosc nimic. prin improvizaþii. ºi de conservare a specificului acesteia. ºi ale serviciilor care deservesc comunitatea în ansamblu. este practicabilã. cunosc obiceiurile din casa mea. Da.

mã duc la el. Modalitatea în care se realizeazã cãsãtoriile în cadrul neamului de romi cãldãrari relevã prevalenþa comunitãþii în faþa individului. ca prieten.Orice abatere de la „legea” dupã care se realizeazã uniunile familiale ar însemna. factorii care ar putea produce modificãri în aceste patternuri culturale ºi sociale (educaþia. da? Dar ei nu au îmbrãcãmintea ca la noi. ce are în gând. Deci eu nu aº da-o. ªi ai ajung ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 29 . sã spunem. cu variaþii foarte mici. prescris de comunitate. le este ales partenerul de viaþã de cãtre pãrinþi. cã l-ar bate sau . Dacã eu îs prieten cu el. Ei îs ceaunari. deci nu cã l-ar fugãri.. sau orice schimburi între comunitate ºi exterior) sunt evitaþi cu perseverenþã. Dar ei nu sunt cãldãrari. nivelul de educaþie ºi alegerea partenerului de viaþã.. cum îi bãietul lu nea Vasile. starea materialã. dovadã ºi faptul cã existã un singur nume care denumeºte întreaga comunitate – Stãnescu – majoritatea dintre bãrbaþi asumându-ºi numele de Stãnescu Gheorghe... prin regulile moºtenite. fie a comunitãþii în ansamblu la nivel extern. care îi predefineºte traseul în ceea ce priveºte ocupaþia. care a plecat demult din Vereºti ºi s-a cãsãtorit la Timiºoara cu o româncã. o deteriorare. ce vrea sã facã. Asistãm la un model aproape pur. Da. vãzut ce-l poartã capul lui. ce spunem cã dacã se intervine ceva între bãieþi. iar posibilitãþile de adaptare ale „altcuiva” la modul lor de viaþã este privitã cu un scepticism total. vine la mine. … dar încât sã ne amestecãm . Comunitatea este cea care defineºte în cea mai mare parte destinul indivizilor. îs turnãtori. ar fi cu ochii pe el. nu e vorba de asta. examinat frumos. Sã-i placã … tot nu aº da-o! Nu cã nu ar trãi bine. eu sunt bun prieten amu cu ãºtia care fac ceaune. mobilitatea ocupaþionalã. Eu cred cã. de altã naþie decât cea de cãldãrar: Sã se mãrite o fatã de la noi cu un român? Românul român ºi þiganul þigan! Cu român? Ca român? Nu. iar traseul ulterior este acelaºi pentru toþi membrii comunitãþii. În afara acestui mod de a trãi. nu aº da-o cã ea trebuie sã se îmbrace ca la noi. Deci pus într-un examen. Dacã o luat-o. servim o cafea. Aºadar. prin care intrã câteva fete de cãldãrari pe an în comunitate. de la Toflea. Nu. mã respectã. sã se ducã cu ea … afarã din comunitate.. geograficã. Pãi vine la mine un . mutarea în altã localitate) nu pun deocamdatã în pericol obiceiul tradiþional. Nu. el nu mai este considerat însã un membru al comunitãþii. Asta-i legea. uite de-acolo vin amu. profesionalã.. romii recunosc cã nu ar avea nici un mecanism de adaptare la un alt mod de viaþã. în care individul este definit de o stare socialã externã lui. Deci nu. loc de muncã. asta nu! În afara cãsãtoriilor prin alianþã. Dar ar fi pus într-un examen. chiar dacã s-ar pune ºi în vârful picioarelor. Aceeaºi rezistenþã este însã manifestatã ºi la „importul” unor persoane exterioare comunitãþii: acceptarea unui strãin altul decât cel provenit dintr-un neam cunoscut de cãldãrari ar însemna ca cei din Vereºti sã se facã de râs în întreaga naþie de cãldãrari. În prezent. ipoteza unor cãsãtorii mixte cu români este la fel de inacceptabilã ca ºi cãsãtoria cu un rom. cu sila. Individul ca persoanã conteazã foarte puþin. conform percepþiilor lor. în primul rând. ªi nu sunt cãldãrari. Deci noi nu ieºim din comunitate. ºi-n vârful capului eu nu aº da-o la român. cum a fi. Niciodatã. fie a individului în cadrul comunitãþii. în cei aproape 50 de ani de viaþã comunitarã este menþionatã o singurã abatere de la normã: un rom cãldãrar. da? Îi place de fata mea. Respingerea oricãror contexte care ar asigura lãrgirea pieþei maritale (ºcoalã. alegerile individuale fiind aproape inexistente: încã de la vârste fragede copiii învaþã activitãþile tradiþionale.

Fie cã este vorba de cãsãtoria în mod tradiþional. Dar de comunitate e respins. ºi nici nu vor fi! Situaþia în care o femeie din etnia romilor cãldãrari sã se îndrepte fie ºi înspre o relaþie pasagerã cu un român nici nu poate fi pusã în discuþie. o venit înapoi. Stã la pãrinþii lui acolo. bãieþii. dupã cãsãtoria organizatã de pãrinþii bãiatului. dar tot o patã e! Nu mai este bãgat în samã. un bãiat ºi-a lãsat femeia. Nu ºtiu. Romii cãldãrari au îmbinat practic regulile noii credinþe cu regulile tradiþionale. au fost menþionate situaþii pe parcursul ultimilor zece ani în care aceºtia sã aibã relaþii pasagere. iar bãieþii la aproximativ 18 ani. Deci. în cadrul comunitãþii. ºtiþi cum? Deci dacã ar fi dintr-o etnie de romi ºi-ar fugi îi mai puþinã ruºinea … Dar tocmai cu un român? Deci te-o fãcut fata de nimica. ar fi pentru pãrinþi un pic de pãtare. de celibat sau de divorþ în cazul romilor cãldãrari. ªtii cât a stat cu ea? Douã zile. dar sã mai discut eu cu el. ãla nu … (lider rom) Situaþia este inegalã cu privire la bãieþi ºi fete. Nu s-au înþeles. aºa … O ruºine. ei stau împreunã acum. Deci ar fi bine. cãtre cea pe care o avea la început. Traseul este acelaºi: pãrinþii identificã în cadrul neamului de cãldãrari partenerii potriviþi pentru propriii copii. sau aventuri cu fete românce. Da io cred cã tot acolo e tot o patã. de ce-þi baþi joc de ea? Eh. Dar ceea ce ar fi. Familia deþine o importanþã majorã în centrul comunitãþii romilor cãldãrari. nu. dar sã fugã tinerii. trãieºte in comunitate. Nu. la starea civilã ºi la botezul copiilor. Nu pentru ei. ºi îndeosebi familia extinsã. o sãptãmânã douã. nu existã ambiguitãþi: nu au fost niciodatã cu alþi bãrbaþi decât cei din neamul lor. Nu se va întâmpla nimic. Pentru ea. cât ºi social. ºi cu mare greu. Dacã în cazul bãieþilor romi. astfel încât cãsãtoriile se fac acum ºi în mod tradiþional ºi dupã prevederile credinþei penticostale. de prin Rãdãuþi. Un alt efect însã al adoptãrii noilor reguli este creºterea vârstei la cãsãtorie a tinerilor cu aproximativ doi ani: fetele sunt acum cãsãtorite la 15-16 ani. fata sã se mute în gospodãria socrilor ºi sã treacã în noua familie. pãi asta vroiam … Cã le-a fugit fata ºi încã cu un român. referitor la fetele romilor cãldãrari. odatã cu adoptarea cultului penticostal. cã nu trebuia sã-ºi batã joc de ea. s-o-ndreptat cãtre femeicã. ea are aceeaºi însemnãtate pentru comunitate: tinerii nu au altã alternativã. Evoluþia acestui fenomen social în cadrul comunitãþii a fost marcat de un moment de schimbare început în anii 1992-1993. La Satu Mare. situaþia este clarã. atât economic. deci între ea ºi el. La noi. Cred cã ar rãmâne împreunã acolo unde au plecat. urmeazã o negociere în care pãrinþii ambilor tineri se pun de comun acord. dar ºi-a pierdut respectul. urmând ca. fie cã este cea legalã. el iarã o venit înapoi.sã disparã. fraþii lu asta au vrut sãl ciomãgeascã ºi sã-l îndrepte un pic. ªi-o tras înapoi. Tatãl. atuncia tu nu mai ai obraz! Orice excepþie. Cã din moment ce-ai luat-o. aici opiniile fiind fãrã echivoc ºi în cazul respondenþilor români ºi a celor romi. Erau plecaþi ai noºtri cu corturi. Aºa. eºti terminat. ºi s-a dus dupã o ursãriþã. aºa. d-apoi io nu am ce sã-i mai fac. de-asta îmbrãcatã în pantaloni. este modul prin care „neamul merge mai departe”. aceºtia depinzând aproape în totalitate de 30 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Pãrinþii au un rol hotãrâtor în destinul copiilor. O ruºine. este puternic sancþionatã de comunitate: Uite ce s-o-ntâmplat vara asta. lipsind cu desãvârºire situaþii de coabitare. da. aceasta însemnând ºi trecerea la cãsãtoriile religioase.

vrei sa-þi facem casã? Te-ajut ºi eu ºi tu munceºti ºi eu ºi facem casã. ºi multe comportamente reflectã aceastã situaþie de inegalitate. deoarece el este cel responsabil de întreþinerea familiei. dacã am terenu! Dacã am terenu mare. ºtii din ce cauzã? Nu ºtiþi. s-o dau la unul care n-are cu ce tulbura apa-n ceaun! ªi eu pot sã fac deosebirea asta. Bãrbatul este cel care ia deciziile. Femeia este responsabilã de îngrijirea copiilor ºi de treburile gospodãreºti. Romii declarã cã femeia trebuie sã îi dea ascultare bãrbatului. iar soþiile acestora declarã cã este fireascã aceastã stare de lucruri. Când vine în familia soþului. ªi se face casã lângã casa tatãlui bineînþeles. mai matur. dar dacã pãrinþii lui o fost lipiþi pãmântului. fie cã este vorba de socru. aceasta însemnând cã ele nu ies din cuvântul acestuia. iar femeia îi dã respectul la bãrbat. sã-l ridicã oleacã ºi sã aibã o cãrãmiduþã mai groasã. o mers ºi el mai înstãrit. chiar de supunere a femeii în faþa bãrbatului: bãrbatul este cel care intrã primul în casã. îl aºez ºi pe el oleacã mai încolo. Sau de nivelul meu. dar îi una sã pleci de la lingura pânã sus ºi una fãrã mãcar o lingurã … Da. aceasta trebuie sã facã o impresie bunã. apoi eu trebuie sã iau la fata mea unul tot oleacã mai înstãrit. nu-l las! Bãi. om mare. dar ea la paiºpe ani îi place unu cã-i frumuºel. Dacã eu îs oleacã mai înstãrit. cã-i albuþ. cã n-aº putea sã-l dau. Mã înþelegi ce vreau sã zic? (Dar de unul singur. sã porneascã de la iarba verde. Cam aºa este. astfel încât socrii sã fie mulþumiþi de alegerea fãcutã (deoarece uneori pãrintele fetei primeºte bani sau bunuri consistente pentru fatã). are cum sã reuºeascã fiul dvs. trebuie sã îºi înveþe la rândul ei fiicele sã gãteascã ºi sã cureþe gospodãrie. deci dacã nu o avut posibilitatea tata lui sã-i dea oleacã vânt. el nu va fi niciodatã un om înstãrit. îl îngrãdesc acolo lângã mine. sau sã îi taie calea în vreun fel. Pãrinþii sunt cei care transmit mai departe bãieþilor meseria de cãldãrari ºi abilitãþile privind treburile gospodãreºti fetelor. Dar dacã nu am. ar fi corciturã. la noi îi … dacã nu-i dai tu ca pãrinte. ºtiþi? ªi dacã s-ar mãrita cu unu mai sãrac ca ea. ºtiþi? Acuma tot … Tot pãrinþii hotãrãsc. asigurarea unei locuinþe bãieþilor ºi deprinderea lor cu meseria de cãldãrar. prea puþini îºi permit însã sã facã o locuinþã separatã copiilor. el nu poate creºte.pãrinþi. ba da. aºa. Bãrbatul se bucurã aºadar de un statut aparte. soþiile având foarte puþin de spus în acest sens. de adunarea zestrei pentru fete. Cine-a plecat din pãrinþi mai înstãrit. sã le pãzeascã sã nu stea de vorbã cu alþi romi tineri. Familia tânãrã este dependentã apoi din punct de vedere al locuirii de pãrinþi. el o rãmas tot lipit pãmântului. sã le înveþe sã caute în ghioc (tradiþie care însã nu mai este datoratã religiei). ºi îi dã toatã dreptatea. fie cã este vorba de soþ. cã-i cu ochi albaºtri ºi poate-i lipit de nu mai ºtiu. sã-i dea oleacã o pornire. Deci sã-l laºi tu. e greu pentru el. Ulterior. Deci cum ar fi. alegând ulterior sã facã alianþe prin cãsãtorii cu familii de acelaºi status economic ºi social.?) Ba da. ºi mai ales sã nu stea de vorbã ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 31 . femeile nu au voie sã treacã cu cãldãrile înainte bãrbatului. un vânt. Totodatã. sã se descurce. deci cum ar fi … nu-l las ca fiu de-al meu. Principiul fundamental dupã care funcþioneazã relaþiile de cuplu din comunitate este întâietatea bãrbatului în faþa femeii.

Dar nu existã chestia asta . ele nu ar spune nici la mamã. sau care a fost pãrãsitã de soþ (s-a întâmplat un singur caz) nu mai are nici o ºansã de a avea o viaþã socialã normalã. eu rãspund! Du-te bre. pânã nu demult în trecut. când acestea vor creºte. vot la care au participat ºi femeile. religia penticostalã a adus unele îmbunãtãþiri în ceea ce priveºte rolul femeii în comunitate ºi al soþiilor în relaþia de cuplu. dar este un secret absolut. Un exemplu este faptul cã predicatorii au fost aleºi prin vot democratic. asculta de pãrinþi … La noi era ascultare. Copiii nu erau întrebaþi. sau indiferent de comportarea acestuia.. datoritã cãsãtoriei la vârste fragede. în cazuri extreme. nu pleca . nici mãcar ele între ele. situaþia acestora era echivalentã cu cea a unor sclave. indiferent de motive.. Mi se pare dur. cele care totuºi beneficiazã de tratament nu împãrtãºesc acest secret între ele.. sau chiar infidelitãþi ale soþului. dar aceasta va mai dura .. au apelat la metode de contracepþie. nu se pune problema de a merge la medic. (reprezentant al populaþiei majoritare) Ba da. În schimb. nu era … Tu sã-þi cauþi de treabã.. motiv pentru care nici nu vor sã se amestece cu alte neamuri. Discuþiile cu medicul relevã faptul cã aproape 80% dintre femeile care frecventeazã cabinetul medical au probleme. în opinia membrilor exteriori comunitãþii. Membrii comunitãþii declarã cu mândrie cã la ei nu existã divorþuri. fata ceea. în ceea ce priveºte un numãr de vreo 20 de fete din astea mai tinere. obligatoriu. nici la sorã. le vor spune la rândul lor fetelor lor. dar în rest nu poate afla nici soþul. Pentru tratamente ginecologice frecventeazã medicul aproximativ 20 de tinere din comunitate. spunea. Putea sã o schingiuiascã.. este un motiv de stigmatizare. Dar aºa le vedeam eu de afarã. însã este un pas bun .. Ea îi plãcea de mine. certuri cu soþul sau cu socrii. Pãrinþii trebuie sã se asigure cã eticheta fiicelor este impecabilã.. deºi este un subiect tabu ºi nu ar spune nimãnui. nu-i plãcea. Soþia unui rom cãldãrar nu îºi poate pãrãsi soþul. condiþie esenþialã pentru a putea gãsi parteneri potriviþi în comunitate. Situaþii în care femeia sã îºi pãrãseascã în mod voluntar familia. nici soacra . în cazul femeilor adulte în vârstã. Situaþia femeii în comunitate a cunoscut puþine schimbãri în timp. nu se întâmplã: fie cã vorba de violenþã domesticã. ea trebuie sã accepte aceste situaþii ºi sã rãmânã în familie. Probabil cã aceste tinere. Doar nu … Tatã vreau s-o iau pe femeia. Ea va avea ºanse scãzute în a-ºi mai gãsi un partener. Doctoriþa le-a convins. omule. nimeni altcineva. ce? Noi eram ca copii. Dacã. E dur. Despãrþirea cuplului. Dar copii. 32 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . cele mai multe de frigiditate. cel care cunoaºte cel mai bine situaþia romilor. Respondentul intervievat din populaþia majoritarã.. în special pentru femei: o femeie vãduvã. ia-o fã ce vrei. menþioneazã totodatã cã aceºtia nu au nici o culturã a relaþiei de cuplu sau a relaþiei sexuale de cuplu.. sau va fi „alocatã” de cãtre comunitate unui bãrbat care are vreo problemã socialã (ºi-a pierdut soþia) sau chiar medicalã (are vreun handicap).cu români. spuneam eu. Era o perioadã când femeile erau ceva mai mult decât sclave. dar ei nici când nu erau cãsãtoriþi legal. þiganca nu pleca din casã indiferent de ce fãcea el.

mã duc ºi-mi caut altul! Nu! Te-o legat Dumnezeu cu ea. iar tinerii nu îºi pun problema mai ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 33 . Dãdea dreptul de prioritate.. Tatãl fetei. La noi poate sã nu se cunune nici la preot. alegerea este fãcutã din vreme de pãrinþi. N-avea voie sã treacã. în opinia oricãrui respondent ipoteza plecãrii vreunei femei de neam cãldãrar din comunitate. spre populaþia majoritarã. sau îºi poate numai dacã o ia tot un þigan. deoarece la fatã e cam pagubã. ea tot nu pleacã. beþivule. cu atât tinerii devin mai conºtienþi de propriile gusturi. de familie? (lider rom) Ei bine. Ea nu are voie sã îl pãrãseascã orice ar face el. existã numeroase gospodãrii în care diferenþa de ani între unchi.La noi era ascultare de pãrinþi. Pentru cã aºa-i frumos. da' la bãieþi. îi bine aºa. Aºa era un obicei. Ca maºinile.. nepoþi. da? N-avea voie sã-i taie calea.. cu cât înainteazã în vârstã. el poate sã facã orice. Una dintre explicaþii se referã ºi la faptul cã soþiile cãldãrarilor încã sunt îmbrãcate dupã portul tradiþional. exact în comunitate. I-ai tras o palmã.. Raportul costurilor ºi beneficiilor provenite de pe urma copiilor relevã o preferinþã pentru bãieþi. Adulþii din comunitate au fãcut ºi unele menþiuni referitoare la motivele pentru care îºi cãsãtoresc copiii la vârste timpurii: o vârstã înaintatã la cãsãtorie (peste 18 ani) ar genera ulterior în concepþia lor probleme de înþelegere în cuplu. La noi nu-i ca la voi. mãtuºi. cu atât ar fi mai orientaþi spre propriile alegeri. fapt care nu le-ar permite sã se adapteze într-un alt mediu.. nebãtutã. Deci odatã ce s-a întâmplat sã se cãsãtoreascã cu ea. Altã familie nu îºi poate înfiinþa . sau necãjit care nu a putut sã îºi facã o familie. nu existã aºa ceva!! (reprezentant al populaþiei majoritare) Ea trebuia sã meargã în urma noastrã ºi eu sã merg cu trei metri înaintea ei.. Ruºinea satului sau dacã trecea înaintea unui þigan … N-avea voie sã treacã înaintea ta. Deci io trebuia sã mã dau aºa într-o parte sã treacã ea. mai intervin probleme. menþioneazã cã a avea prea mulþi copii este o ruºine.. Doar dacã apare discuþia ºi scandalul între familii ºi ºi-o ia tatãl înapoi. (lider rom) Deºi femeia a fãcut un pas în faþã. cu ea stai! Cãtre noi îi bine. O familie obiºnuitã de cãldãrari din Vereºti. cu fustele înflorate. nepoate este foarte micã.. deci io stãteam aºa. o stat o zi. Mai mult. Deci bãtutã. nici la primãrii. o venit înapoi. are patru . i-a murit bãrbatul ºi ia viaþa de la capãt. Sau a fost o chestie cã s-au despãrþit ºi ea sã ia viaþa de la capãt . greu . tre sã ai grijã de ea. sã nu meargã femeia cu mine pe drum. condiþia femeii din comunitate este ca ºi acum 200 de ani. Pentru a preveni aceastã situaþie ºi pentru a evita ca aceºtia sã se îndrãgosteascã de cineva nepotrivit ca statut sau ca avere în comunitate. este absurdã. Dincolo de media de cinci copii. Cã n-avea voie. cã-s aºa-s familii. mai mulþi respondenþi din comunitate. Datoritã vârstei la care se fac cãsãtoriile. Dar ea sigur nu mai are viitor dupã treaba asta. cu ea a rãmas. Dar problemele se vor rezolva pe parcurs! O mânã de pace ºi viaþa merge înainte. Dar ea nu mai poate face o familie la modul . Ea nu are nici un cuvânt de spus. Dacã era vãzutã cu mine eram ruºinea satului. tre sã îi duci ceva când n-are. mai intervin … deci. Deci. bãieþii þi-aduce când ai îmbãtrânit. sã nu fie probleme. dar vãduv. sau unul care are un handicap psihic sau care nu l-au agreat alþii. o fugãrit-o pânã la tac-sãu. bag divorþul. deoarece ºtirbeºte din statutul familiei care trebuie sã cheltuiascã mai mult cu întreþinerea acestora. inclusiv femei. sunt în care au sacii cu bani ºi-s probleme. s-a întâmplat. Chiar ºi fãrã preot ºi fãrã primãrie … la noi tot nu se desfac.cinci copii.

nu ruºine. nu mai au acelaºi pat. Nu ºtiu ce sã rãspund la întrebarea asta. în lipsa mea. nu mai au aceeaºi avere. Mai mult. Deci aºa o fost o prostie a pãrinþilor noºtri. acuma s-au mai mãritat mai tinerele.. sã-ndrepþi cearceaful. nu mai au acea casã. cum se spune ºi când se cãsãtoresc nu mai au aceeaºi iubire. rãmânea fata. Nu ºtiu. tu eºti fatã. ºi pe fetele nu. ºi mai ales cea din ultimii ºapte ani. Una-n a ºaptea . cã iar îi deosebire grea între fete. tu trebe sã faci de mâncare. (bulibaºã) Viaþa comunitãþii de romi: educaþia Capitalul educaþional al comunitãþii este destul de limitat. obligativitatea frecventãrii ºcolii a fãcut parte din politica de asimilare etnicã. în special cel al populaþiei de genul feminin: un singur adult din comunitate are opt clase absolvite. Nu. sã faci mãmãligã cã io n-am timp. Studiul Bibliei în cadrul adunãrilor religioase a creat o altã motivaþie de a învãþa sã scrie ºi sã citeascã. medic. în special în cazul fetelor. magazine). situaþie care s-a schimbat puþin în timp. Experienþele de pânã acum legate de ºcolarizarea copiilor nu s-au soldat cu foarte mari succese. în clasa a patra. ªtiþi de ce? Pentru cã uite care-i treaba. gata..ºapte ani. dupã 1990 a fost un alt pas înainte datoritã faptului cã aveau nevoie de permise de conducere. Eh. nu mai sunt probleme mai târziu. Noi copiii. În prezent. Cã la noi nu-i aºa. are ºase ani. tu trebuie sã mãturi. înaintea absolvirii unui an de ºcoalã. abandonul ºcolar era de 100%. ºi la mine. ca sã nu pierdem tradiþia asta. bãieþi. cã la noi dacã stã o fatã 20 de ani sau 22 sau 23 nemãritatã sau flãcãu neînsurat. ºtii. se-ndrãgostesc unul de la altul. decât cel prestabilit în acest mod. sã gãsesc casa pusã în rânduialã.târziu cã destinul lor ar putea fi altul. Perioada de dupã revoluþie. Deci ºtii care era rolul la pãrinþi? Bã.. În perioada de dupã 1960. Da. Deci io cu femeia mergeam în sat. Din nouãzeci încoace. Ulterior însã. dacã te-ai cãsãtorit oleacã mai tinerel cu drãguþa dumitale sau cu drãguþul dumitale. adulþii din comunitate considerã cã beneficiile ºcolii sunt considerabile. aºa. Pãi acuma noi le dãm. ne dãm la ºcoalã bãieþii. Dacã te-ai cãsãtorit cu una. avem cã am ieºit ca mediator la ºcoalã. Problema ºcolarizãrii romilor cãldãrari s-a pus abia dupã stabilirea acestora ºi înfiinþarea comunitãþii. dar cred cã nu se va face schimbarea asta cu fetele. Aºa. existã ºi o reticenþã de ordin valoric faþã de educaþie: a face ºcoalã. s-o punã la muncã. din nouãzeci încoace a început sã se schimbe ceva în comunitatea noastrã spre mai bine. a produs unele schimbãri. au terminat douã fete din comunitate a opta . copiii romi fiind forþaþi sã se înscrie la ºcoalã. datoritã interacþiunii tot mai frecvente cu diverse instituþii (autoritãþi locale. eºti binevenit pe lumea asta. Dacã pe vremea comunismului romii îºi trimiteau copiii la ºcoalã pentru a primi cota de zahãr ºi ulei.. dar când veneam 34 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . este o ruºine. fete. eºti de la-nceput. ºi nici o femeie adultã nu a fãcut mai mult de douã clase. Impedimentele legate de frecventarea ºcolii au vizat cel mai adesea activitãþile comunitare: practicarea semi-nomadismului în scopul vinderii cazanelor ºi implicarea fetelor în activitãþile gospodãreºti încã de la vârsta de ºase . aºa-n aiurea. Uite. sã te divorþezi sau sã se mai … e mare … Nu se poate. nu. Avem fete în clasa a cincea. Mai 'nainte era mai în vârstã cu mãritatul. aceºtia nereuºind sã þinã pasul cu colegii români în ceea ce priveºte cunoaºterea limbii române. Pãrintele vroia sã profite de copila asta.

ºi pe ea o pui sã facã mãmãligã.. Da. cã la doiºpe.. pãrinþii neputându-ºi permite sã le creascã. El are ºase ani. fetele au absolvit opt clase.. Creºtea pe fraþii mai mici. nouã ani ducea rolul unei mame mari. nu. Da. Era de undeva . Deºi în prezent sunt 15 copii romi care au ajuns în ciclul gimnaziu. erau niºte cãldãrari din zona Mureºului. dacã bãiatul are ºase ani n-ai ce-i cere. are ºase ani. Situaþia acestora este acum cu atât mai dificilã: ele nu pot continua sã se dezvolte în afara comunitãþii. fiecare având ºansa de a ieºi ºi a face altceva decât activitãþile tradiþionale: cele douã fetiþe pot fi mediatori sanitari.de-acolo. Care învãþa foarte bine . ºi. iar în interiorul comunitãþii ele sunt deja într-un fel stigmatizate. însã. Din partea vestului . s-a spânzurat.. ªi ea . sunt aºadar trei cazuri de membri ai comunitãþii care au absolvit opt clase. ªi ea trebuia sã se pregãteascã . La doiºpe. Aceste fetiþe au acum ºansa (datoritã faptului cã sunt singurele care au opt clase) sã devinã mediatori sanitari în comunitate dacã urmeazã un curs de perfecþionare.. Aceste aspecte. Dar ºtiþi cazul ãsta de anu' trecut. iar fata sã se ocupe de gospodãrie. în contextul acestor reguli nu reprezintã o formã de capital. context în care frecventarea ºcolii nu mai este posibilã. bine.. sã deie cu ghiocul. Era treaba ei de femeie în comunitate. gãseam totul la locul lor. la opt ani. Trebuie sã ºtie sã facã mãmãligã. ulterior. ªi în acest caz comunitatea ºi regulile ei sunt pe primul plan. Eh. Aºa. în cazul lor. sã ºtie . Cãsãtoria este un factor care încheie în mod categoric traseul educaþional al oricãrui copil. Din romi cãldãrari. o pui sã-þi facã mãmãligã. asociate cu vârsta lor consideratã înaintatã deja. sã deie cu cãrþi. pe el îl trimit la ºcoalã. Nu. Trebuie sa ºtie sã coasã. bãrbatul sã munceascã ºi sã întreþinã familia. sã coasã. Dupã ce s-a mãritat nu mai poate face ºcoalã. deci cum ar fi. datoritã faptului cã au fãcut ºcoalã ºi au stat printre români. nu mai ai ce cere la bãiat. cu curãþenia. Un exemplu sugestiv este reprezentat de cele douã fetiþe care au fãcut opt clase (singurele din comunitate) deoarece au fost date devreme la Casa Copilului. sã spele sã ghiceascã. un dezavantaj. o ruºine.. da. le reduce ºansele de a se cãsãtori: ele nu vor fi cãutate pentru mãritiº.. A pierdut tot dreptul. ºi pãrinþii o ajuns la concluzia s-o cãsãtoreascã. este puþin probabil cã vor termina opt clase. indiferent în ce clasã a ajuns: tinerii cãsãtoriþi trebuie sã îºi asume rolurile familiale.. Avea grijã de ãºtia mai mici. Educaþia creeazã o deschidere care nu este vãzutã cu ochi buni în comunitate. iar liderul rom de 33 de ani are ºansa de a ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 35 . activitãþi în gospodãrie ºtii? Dar c-un bãiat. considerând cã ar fi o ruºine pentru ei ºi pentru fete un asemenea traseu.. studenta aia. avea vreo ºaisprezece ani. ºi aici era treaba. dar nici doritã în mod deosebit. ci dimpotrivã este considerat un impediment.? Nu. A unei femei. când se mãritã. fãrã excepþie. sã aducã apã. În prezent. treiºpe ani trebuie sã ºtie toatã treaba sã ducã rânduiala cãsii … aºa se gândea la noi. deci era o elevã . era elevã de liceu. cu fata ceea de.. doar trei sunt fete. Cu mãturatul. nu... au fost readuse de cãtre pãrinþi în comunitate ºi îmbrãcate în portul cãldãrarilor. Situaþia este în continuare mai problematicã pentru fetele din comunitate. nu. o abatere de la normã. În cadrul acestei instituþii. Pãrinþii nu sunt de acord. dar dacã e fatã.. Ea vroia sã continue ºcoala ºi s-o sinucis. Aici o fost treaba lor. iar educaþia.

acela de a considera educaþia un atu pentru o reuºitã mai bunã în interiorul comunitãþii (sunt dispuºi sã înveþe pentru a-ºi face meseria de cãldãrar mai bine. n-avea posibilitãþi. ºapteºpe ani. pentru a se descurca la magazin). fetele sunt bine. cum ar fi cu probleme.. dã drumu la copii. ca . El: nu mai. proiectul a fost ulterior abandonat: adulþii s-au plâns cã se predau doar lucruri generale ºi au fost constrânºi ºi de programul lor de vânzare a cazanelor. ºi sunt undeva la graniþã: deºi ºansele sunt mici... îs cuminþi. ºcoala specialã. vor rãmâne.. sã le dea drumul. Pânã acum se considera cã ºcoala nu are nici un beneficiu pentru comunitate.ajunge mediator ºcolar. ca atare. Nu le-a mai întrebat nimeni pe fete. În prezent. el n-a ºtiut sã le poatã dã din nou un pas. percepþiile s-au schimbat pânã la urmãtorul nivel. Pãi am impresia cã ele nu vor fi cãutate îndatã sã se mãrite. cã-s fete mari. io mi-i iau înapoi. ia-i înapoi. O crescut la stat pânã la ºapte ani ºi o plecat la ºcoala specialã. geamene nu? Geamene ºi le-o dat la internat. Nu le-ar da. ªtii? ªi mulþi gândesc cã sunt cu dilimã. Cã n-au crescut în comunitate. na. unde un cadru didactic angajat vine zilnic pentru instrui copiii. pentru a putea conduce ºi a avea vânzãri mai bune. ãsta . mai erau mai mulþi copii.... dar sã aibã opt clase. Schimbãrile de-a lungul timpului cu privire la educaþie sunt puþine. Ele au cred cã vreo optsprezece ani . Au ºaiºpe. au abandonat. ªi mergeau la un curs nu ºtiu cât de-un ºase luni. Deºi iniþial a existat receptivitate pentru romii cãldãrari adulþi. mai greu de trãit. ºi-au ajuns pânã-ntr-a opta. era puþin mai. Dar vezi odatã luându-i înapoi. Pãi asta e problema amu. Sunt aici douã fete care au crescut. rãmâne de vãzut dacã vor fi concretizate aceste oportunitãþi sau dacã tradiþia va fi mai puternicã ºi în aceste cazuri. (lider rom) Sunt notabile douã evenimente care denotã schimbarea atitudinii romilor cãldãrari faþã de beneficiile educaþiei: una dintre iniþiative. iniþiat de Inspectoratul ªcolar.. Deci un pãrinte .. pentru a putea citi Biblia în cadrul adunãrilor bisericeºti. ªi când am apelat la ãsta: Bã. au învãþat carte .. Dar nu. menitã sã elimine problemele de adaptare ale copiilor romi în ºcoala populaþiei majoritare.. Un alt proiect a fost ªcoala pentru Adulþi. ªi vara asta am primit ºi nea Vasile ºi eu. Deci le-ar sacrifica cum ar veni . cã dacã nu. cã am îmbrãcat þigãneºte cã am îmbrãcat cu bulendre. Îs mai în vârstã.. însã romii încep sã considere din ce în ce mai mult ºcoala ca fiind necesarã în viaþã.. o chemat pãrinþii: Bãi. un telefon: Bãi. la fete.. Dacã ar veni un român la douã .. la un domiciliu privat. deci de ce au ajuns ele pânã-ntr-a opta? Pentru cã au crescut la internat. el de-abia le-a schimbat! Parcã pentru mine a fost oroare când am auzit! (lider rom) Nu. Când au terminat a opta. Dar nici þigani nu prea îºi gãsesc. avem nevoie de douã fete ca mediatoare pentru Vereºti sanitare ºi . ªi ãsta o zis de ce. deci nimeni nu s-ar îndrepta spre ele. Tatãl avea posibilitãþi .. un an de zile la curs ºi-aveau servici ºi-o garsonierã ºi totul. Aceste persoane au ajuns cel mai departe. comparativ cu drumul de pânã acum al comunitãþii. a fost aceea de improviza o ºcoalã în comunitate. Altã chestie ce se întâmplã cu ele.. io de-abia am aruncat pantalonii de pe ei. sãnãtoase. care doreau sã înveþe sã scrie ºi sã citeascã în sistem modular. Din cauzã ca au crescut la internat. s-o fost nãscut doi geameni. Rãmâne de vãzut când ºi în ce contexte educaþia va reprezenta pentru romii 36 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA ..

mã simt bine cum trãiesc ºi nu renunþ la un concediu sau la o plimbare sau la o excursie . sobe. iar de trãit trãiesc foarte bine . din partea statului german. ºi eu pot spune cã am . iar carnea crudã este împãrþitã la nuntaºi. la cei care sunt veniþi. cazane. gãleþi. dar totuºi nu îmi pot permite sã consum cât consumã ei. Apropo de nunþi. burlane pentru sobele de fum.cãldãrari o oportunitate de a se adapta în exteriorul comunitãþii din care fac parte.. practicate de nevestele cãldãrarilor. ajungând ca.. toate resursele materiale ale comunitãþii sunt legate de meseria tradiþionalã de cãldãrar. Fac preparate foarte bune. Din observaþiile aceloraºi membri exteriori comunitãþii. Romii sunt nevoiþi sã cumpere tot ceea ce consumã. Viaþa comunitãþii de romi: economia Opiniile cu privire la nivelul de trai al cãldãrarilor sunt contradictorii. afumãturi. Prin prelucrarea tablei ºi fierului la rece. cam câte douã sau trei kg. Ei trãiesc momentul. cumpãrã fiecare familie câte vreo 2 porci. În privinþa femeilor nu se pune problema de a se angaja. Ei taie vreo 5 porci graºi. fiecare la vreo 100 ºi ceva de kilograme. la 14-15 ani sã se descurce singur cu prelucrarea ºi valorificarea produselor. Perioada de dupã revoluþie a oferit oportunitatea de a obþine fier vechi prin lichidarea vechilor fabrici. începând cu 15 ani. deoarece orice bãrbat din comunitate ar putea fi angajat doar ca muncitor necalificat.. deoarece nimeni din comunitate nu are teren agricol. La 16 ani. Din partea statului român au fost oferite de asemenea unele despãgubiri în bani pentru aurul cãldãrarilor confiscat la Bug. aceºtia fac vase pentru mâncare... Nu sunt ºi nu au fost angajaþi proveniþi din comunitate: romii afirmã cã nici nu ar putea sã se întreþinã dintr-un venit de salariat. cãzi. consumul ºi cheltuielile lunare ale unei familii medii de romi cãldãrari (de aproximativ opt persoane) ajunge la aproximativ la 400 sau 500 de RON pe sãptãmânã. au reþetele lor. alte câteva persoane din rândul celor mai vârstnici care au fost deportaþi la Bug. care constituie centrul activitãþilor economice ale romilor din Vereºti. deja bãieþii au capacitatea de a-ºi întreþine familia migrând sezonier pentru a-ºi vinde produsele. În afara muncilor ocazionale cu ziua.. deoarece. principala lor activitate este aceea de a creºte copiii. iar fetele de a gestiona o întreagã gospodãrie. Conform unor pãreri ale reprezentanþilor populaþiei majoritare existã o tendinþã a romilor de a se victimiza faþã de oricine se intereseazã de problemele lor. iar veniturile ar fi insuficiente. Meseria tradiþionalã. la care s-a alãturat comerþul cu fier vechi de dupã 1990. ei consumã mai mult decât consum eu. Au fost identificate urmãtoarele surse de venit: aproximativ 200 de persoane beneficiazã de venit minim garantat. Cum se apropie perioada asta de iarnã. Deºi au fost câþiva tineri care au plecat sã munceascã sezonier în Grecia ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 37 . cãldãri pentru apã. beneficiazã de asemenea de pensii de aproximativ 500 RON. ei nu fac nimic pregãtit la nunþi. au asigurat dezvoltarea comunitãþii ºi a fost transmisã din tatã în fiu: copiii învaþã de la nouã sau de la zece ani sã batã fierul. de exemplu.

romii devenind mai paºnici: deºi s-au redus evenimentele culturale tradiþionale. actualul conducãtor se bucurã de respect mai ales în rândul celor mai vârstnici din comunitate. neamurile îºi consolideazã puterea ºi statusul din comunitate. beneficiul a ameliorat în multe cazuri relaþiile de cuplu ºi atitudinea bãrbaþilor faþã de soþii. vorbim din nou de tradiþie ºi religie. nu au fost cazuri de emigrãri din comunitate. Deja existã însã orientãri spre a face alte lucrãri. Existã îngrijorãri însã cu privire la viitorul acestei meserii. ºi acum ei nu mai ies din litera ºi cuvântul religiei. în prezent. Religia penticostalã a accentuat armonia comunitarã. cautã sã se adapteze noilor realitãþi în care vor reuºi mai greu sã valorifice produsele din tablã. care au alocate zone în care îºi fac de obicei vânzãrile. cum are omu' maºinã. În ceea ce priveºte forma de organizare a comunitãþii. Aurul este modalitatea tradiþionalã de stocare a resurselor din comunitate ºi de transmitere a averii generaþiilor urmãtoare: aurul ãsta era o avere la noi. Fiind urmaºul fostului bulibaºã al cãldãrarilor. aºa cum are omu' pãmânt la voi. care sã aibã bani ºi care sã aibã putere. Prin aceste alianþe. al celui deportat la Bug care a revenit ulterior ºi a avut o contribuþie importantã în înfiinþarea comunitãþii de la Vereºti. 38 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .(pentru trei luni). ºi la capacitatea ei de a asigura resursele pentru o întreagã comunitate. la cererea care va mai exista pe piaþã. de fier forjat. aºa e salba asta la noi. Este apreciatã ºi recunoscutã ºi în populaþia majoritarã atitudinea cãldãrarilor faþã de muncã ºi responsabilitatea cu care îºi practicã meseria. utilizate în construcþii. impactul pe care l-a avut religia în rândul comunitãþii este considerabil. inclusiv mersul cu cazane prin sate se face tot pe neamuri. odatã cãsãtorite. Relaþiile între membrii comunitãþii mai sunt însã structurate ºi de statusul social: cei care au bani nu discutã cu cel care nu are. Relaþiile din interiorul comunitãþii Relaþiile din interiorul comunitãþii sunt configurate în primul rând de relaþiile de rudenie. sau reglementarea probleme interne care apar. al cãrui rol este în principal reprezentarea romilor în faþa autoritãþilor. Fiicele. iar conflictele sunt evitate tocmai datoritã faptului cã înþelegerile între cei de aceeaºi condiþie social economicã se rezolvã amiabil. Dacã înainte romii îºi valorificau produsele ºi prin Ardeal. Cu toate cã respectã tradiþia. În acelaºi timp. precum ºi familiile fiilor. merg doar prin zona Botoºani ºi puþin prin Iaºi. Maºinile pe care le posedã sau banii obþinuþi din vânzãri. cum are de-alea sã deie zestre la o fatã. la care se adaugã fraþii ºi surorile. totul este transformat în aur pentru a le transmite copiilor. neamurile fiind cele care separã numãrul mare de Stãneºti din Hancea. Neamul porneºte de obicei de la un cuplu în vârstã cu o condiþie mai bunã. iar în cazul cãsãtoriilor se cautã alianþe cu familii de acelaºi nivel. Comportamente de întrajutorare au loc cel mai adesea în cadrul familiei extinse. Existã bulibaºa. aurul. fac parte din neamul soþului.

majoritare ºi minoritare. adunaþi ºi bãtuþi pentru a li se confisca ceea ce au adunat din vânzarea cazanelor. în ciuda îmbinãrii amiabile a celor douã valori. care a trebuit sã aleagã prin alegeri democratice. nu au activitãþi comune de nici un fel. În ceea ce o priveºte pe fata þigancã. bulibaºa nu considerã cã este vreun conflict de autoritate între cele douã forme de organizare. administrator. Deseori erau urmãriþi. renunþarea s-a fãcut la tradiþie: s-au fãcut modificãri în portul tradiþional iar femeile care umblau cu monezi în cozi. Fie cã este vorba de adulþi. conform relatãrilor acestora. cum sunt vânzarea cazanelor în sat sau implicarea femeilor cãldãrãriþe în munci agricole la români. Relaþiile dintre un rom ºi român vecin nu sunt similare unei relaþii de vecinãtate din acelaºi neam: membrii celor douã comunitãþi. tineri sau copii. nu se împrumutã. ea nu poate face aºa ceva. chiar ºi vecin. dupã reguli bine stabilite: romii nu participã la activitãþi sau evenimente ale romanilor. ea deja de la 16 ani este fatã bãtrânã. mai ales cu un bãrbat. iar românii nu participã la cele ale romilor. în cazurile în care prevederile erau diferite. au renunþat la acestea. diacon. a cãror carismã au crescut în timp. Realitatea aratã cã. nici mãcar de prietenie: este o dezonoare pentru fata romã sã afle þiganul cã ea a vorbit cu un român. (votul adulþilor.Religia a generat însã ºi o nouã formã de organizare a comunitãþii. deoarece religia nu le dã voie ºi pastorul le-a spus cã nu aveau voie împodobiþi. bãrbaþi sau femei. reticenþa fiind manifestatã de ambele pãrþi. Deºi aceste evenimente au dus la identificarea altor lideri comunitari. Rare sunt ºi interacþiunile de ordin economic. nici nu o mai ia nimeni de nevastã. un conflict permanent cu organele de poliþie care îi urmãreau pentru a le confisca aurul. Comunitatea de romi este solidã ºi din acest punct de vedere al relaþiilor cu ceilalþi: romii sunt mai uniþi între ei decât ar fi oricare faþã de un român. inclusiv al femeilor) predicatori. nu se viziteazã. este vorba de douã grupuri care au trãit întotdeauna separat. Conform opiniilor exprimate. Deci fetelor le este interzis în mod clar de a stabili orice relaþie în afara comunitãþii. cã podoaba e un pãcat. dar nici relaþii de colaborare. Cei mai în vârstnici îºi amintesc cã mergeau în sat pe furiº. cu fricã. ºi nu frecventau biserica sau nu dãdeau copiii la ºcoalã tocmai datoritã acestor mãsuri de opresiune: dacã duceam un copil d-ãsta de 14-15 ani la ºcoalã îl lua poliþia: “cât aur are tata? Cât aur are mama?” Nu au fost însã menþionate conflicte cu populaþia majoritarã nici înainte de revoluþie ºi nici dupã 1990. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 39 . dacã nu este încã cãsãtoritã. Este un rãzboi total în chestia asta. nu este menþionatã nici o relaþie de prietenie sau o relaþie care sã se abatã de la regulile nescrise care au separat permanent cele douã comunitãþi. cã atunci ea îºi pierde toatã onoarea în þigãnime. cu ghioc. Dacã mai face ºi ºcoalã este compromisã total. deja valoarea ei în ºatrã este aproape de zero. viitorul ei este ºtirbit. Relaþia cu populaþia majoritarã Perioada înainte de 1989 a însemnat pentru romii cãldãrari. Sau dacã a mai discutat ºi a fost câþiva ani la ºcoalã ºi a mai stat în bancã ºi cu un român. fãrã interacþiuni sociale.

Mai frecvente sunt interacþiunile sociale cu neamurile de cãldãrari din alte localitãþi. prin noile reguli care interzic consumul de alcool ºi petrecerile. astfel încât climatul din comunitate este mult mai liniºtit. pentru bunuri sau alimente. Nici membrii obiºnuiþi ai comunitãþii. iar pe drumul de acces înspre comunitate era o permanentã hãrmãlaie.Singurele interacþiuni. ei preferã sã trãiascã în continuare separat ºi sã îºi rezolve problemele în interiorul comunitãþii. La ultimele alegeri au fost însã doar la douã voturi distanþã de a avea un reprezentant în Consiliul Local. relaþiile cu alte comunitãþi se reduc de asemenea la schimburile economice: vânzarea cazanelor în alte sate sau oraºe pentru bani. dar ºi soþiile romilor. Deºi nu a fost vorba de situaþii de infracþionalitate. romii nu sunt actualmente marginalizaþi sau discriminaþi în nici un fel. însã relaþionarea are loc doar cu rudele prin alianþã. deoarece dacã bat toatã ziua cu ciocanul. de cãtre alþi predicatori. Problemele comunitãþii ºi interacþiunea cu autoritãþile locale Deºi numãrul membrilor comunitãþii de romi este considerabil raportat la restul populaþiei majoritare. aceºtia fac un efort de a respecta regulile sau prevederile legislative 40 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Interacþiunea în afara comunitãþi Dacã interacþiunile cu populaþia majoritarã din sat sunt atât de reduse. românii. Comunitatea din Hancea mai este vizitatã în cadrul adunãrilor bisericeºti. care participã ocazional. iar predicatorii locali merg la rândul lor ºi în alte pãrþi pentru a contribui la convertirea altor cãldãrari la cultul penticostal. Ei s-au obiºnuit astfel sã trãiascã în afara obligaþiilor instituþionale de orice fel. fiind vorba de o auto-marginalizare a întregii comunitãþi ºi de o imposibilitate de a-i responsabiliza pe aceºtia chiar ºi când este vorba de propriul lor interes. toþi abonaþii din comunitate fiind pe lista rãu platnicilor la companiile de telefonie mobilã. nu îºi plãtesc facturile de telefonie mobilã. sunt vizitele romilor la autoritãþi pentru venitul minim garantat ºi cele la dispensarul medical. acela de a vorbi tare. rare ºi acestea. romii nu îºi respectã cel mai adesea obligaþiile minime în raport cu instituþiile private sau de stat: nu aduc nici actele pe care le au. aceºtia nu beneficiazã încã de reprezentare în cadrul autoritãþilor locale. ºi oameni care vorbesc foarte tare (este un defect al lor. situaþie motivatã prin faptul cã majoritatea nu au acte de proprietate pe case. Sintetic. nici liderii acesteia nu manifestã însã interes pentru problemele de ordin politic sau pentru contribuþia la administrarea comunei dimpotrivã. i-a disciplinat în bunã mãsurã. Conform reprezentantului primãriei. ca sã se înþeleagã vorbesc tare). nu frecventeazã ºcoala. iar instituþiile sau reprezentanþii acestora s-au obiºnuit sã le ignore problemele. menþioneazã faptul cã. Religia. la evenimente sociale importante din viaþa cãldãrarilor de la Vereºti. înainte de a adera la cultul penticostal mulþi dintre adulþii bãrbaþi obiºnuiau sã consume alcool. Conform aceloraºi opinii. beþivi. refuzã sã plãteascã taxe pentru bunurile pe care le au. de câteva ori pe an.

. care sã rezolve cu adevãrat problemele comunitare. Impresia cercetãtorului extern poate fi rezumatã astfel: când vorbeºti cu un individ ai impresia cã vorbeºti cu întreaga comunitate! ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 41 . din perioada modului de viaþã nomad ºi pânã în ziua de azi. iar „ajutorul” acordat nu este unul pe termen lung. În ansamblu. O campanie electoralã fãcutã aici . Problemele actuale ale comunitãþii derivã în principal din lipsa actelor de proprietate pe case ºi terenuri. se remarcã faptul cã. sunt dirijaþi (romii). nu sunt abateri de la ceea ce stabileºte sau a stabilit comunitatea. aceleaºi reguli sociale. ªi. un exemplu în acest sens fiind iniþiativa multor cupluri din comunitate de a-ºi legaliza cãsãtoriile la starea civilã doar dupã ce au aflat cã statul acordã 200 de euro celor proaspãt cãsãtoriþi (este cazul inclusiv al cuplurilor vârstnice care au mers la Primãrie în 2006. Situaþia este diferitã însã în perioada campaniilor electorale. când romii constituie un capital electoral important.doar când este vorba de un câºtig imediat. este omogenitatea: nu sunt abateri de la regulã. dar vechile acte de vânzare-cumpãrare nu le mai deþin actualii proprietari. nu existã alegeri individuale. dacã nu le dã nimic. se cunoaºte.. iar românii s-au prezentat la vot doar 30 % . Supraaglomerarea ºi lipsa oricãror criterii de spaþialitate în construirea caselor face aproape imposibilã introducerea utilitãþilor sau construirea drumurilor. ci doar trasee bine stabilite dupã tiparul comunitar. care poate fi observatã în toate aspectele vieþii sociale. sunt doar evidenþe începând din 1987 încoace. fapt care a dus la supraaglomerarea din prezent. Caracteristica cea mai pregnantã. cei mai mulþi se folosesc de ei. dacã vã gândiþi cã primarul a ieºit la Vereºti cu 900 ºi ceva de voturi. valori. Este o masã de manevrã.. În aceste perioade. ºi þiganii au 100% la vot. pentru a spune da. merg toþi ºi îl voteazã. situaþie toleratã sistematic de reprezentanþii autoritãþilor locale în schimbul voturilor. ºi se manifestã o receptivitate mai ridicatã faþã de nevoile romilor. aceleaºi îndeletniciri. Principiile de funcþionare ale acesteia au fost bine stabilite ºi pãstrate în timp. Un procent destul de mare. vã daþi seama. nu merg. la o comunã. e vorba de 400 de voturi care. Un exemplu relevant îl reprezintã construirea majoritãþii caselor din comunitate fãrã autorizaþie. Conform unora dintre opinii însã. În ceea ce priveºte actele de proprietate. pentru oricare dintre candidaþi. la vârsta de 80 de ani).. stil de viaþã ºi chiar poziþie geograficã. Sintezã Comunitatea romilor cãldãrari din Vereºti este una bine delimitatã ca entitate. uliþa de acces înspre comunitate mai este pietruitã. când observãm acelaºi port. ªi practic. dacã vine candidatul ºi dã douã butelii de vin ºi un porc. Dar dupã alegeri nu mai are nimeni treabã cu ei. Introducerea gazului este de asemenea posibilã doar la casele de lângã uliþã. în raport cu nevoile comunitãþii ºi cu necesitatea de remediere a problemelor romilor din Vereºti s-a fãcut foarte puþin pânã la ora actualã.

ºatrele aveau zone stabilite prin care se deplasau pentru a vinde cazane. cãsãtoriile. iar pe bãieþi a fost nevoit sã îi dea la ºcoalã din cauza lui Ceauºescu. în ºatre de maxim 10 familii. trãieºte în casa construitã în 1962. Este recomandat de cãtre ceilalþi membrii ai comunitãþii ca având una dintre cele mai largi experienþe de viaþã din comunitate. înainte de 1942. are 88 de ani. pe întregul mal al Prutului. deoarece în nici unul din locurile prin care treceau nu stãteau mai mult de trei luni. fiind înregistraþi. Nu a fãcut niciodatã ºcoalã. înainte sã ajungã la Vereºti. Conform relatãrilor referitoare la perioada de atunci. familia. în 1962 a fost printre reprezentanþii celor 10 familii care au primit 250 mp de la Consiliul Local pentru a-ºi face casã ºi a se stabili în aceastã comunã. modele de viaþã stabilite odatã cu înfiinþarea comunitãþii. existând tot mai multe situaþii în care aceºtia ascultã de noile reguli. despãrþirea de restul 42 • FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . În prezent.I. dar ºi din pensia primitã de la statul german pentru anii petrecuþi la Bug. judeþul Vaslui. locul ales de cãtre reprezentanþii regimului pentru a expulza romii: experienþa deportãrii începe cu marºul spre comuna Pãuneºti din Bãrãgan unde s-au adunat toate familiile de romi. Perioada copilãriei a însemnat pentru cei mai vârstnici din comunitate migrarea continuã cu corturile dintr-un sat în altul. locuind acum la Vereºti împreunã cu M. În prezent. S-a cãsãtorit lângã Târgu Frumos. preluaþi de cãtre autoritãþi ºi escortaþi.I. ºi fãrã interferenþe exterioare. de când romii cãldãrari s-au dezrobit.I. În prezent trãieºte tot din meseria de cãldãrar. Drumul pânã în lagãr. Sunt vii însã amintirile legate de deportarea la Bug. nu s-au reuºit mulþi paºi în direcþia schimbãrii. povesteºte cã a locuit ºi a umblat cu familia în corturi. însã cele mai multe dintre familii trãiau fãrã resurse suficiente. altul trei clase. Copilãria. este fost deportat la Bug ºi unul dintre cei mai vârstnici membri ai comunitãþii parcurgând toate etapele importante ale dezvoltãrii acesteia. Deºi nu poate afirma cu siguranþã unde s-a nãscut. Aderarea lor la cultul penticostal în 1994 a produs la Vereºti schimbãri de mentalitate care nu s-au reuºit într-o perioadã de peste 50 de ani de vecinãtate cu o populaþie majoritarã. predaþi „din lichele în lichele” (de la unele autoritãþi la altele). în detrimentul celor tradiþionale. Pentru cei care au copilãrit înainte de 1960. trei au murit ºi doi au supravieþuit experienþei de la Bug. sunt douã sisteme valorice la care comunitatea se raporteazã: tradiþia (legile bãtrâneºti) ºi religia penticostalã.Ocupaþia.I. crede cã a fost undeva în zona Bârlad. ºi sã se bucure de tot mai multã legitimitate în rândul membrilor comunitãþii. Dintre cei cinci fraþi. împreunã cu soþia sa. relaþiile din comunitate nu fac decât sã reproducã aproape în totalitate. este dificil sã spunã unde au locuit. Oamenii M. împreunã cu pãrinþii ºi cei cinci fraþi. M. Cea din urmã tinde sã acapareze tot mai mult teren. apoi. doi bãieþi ºi trei fete. M. A avut cinci copii. unul a fãcut douã clase. În cei 100 de ani.

dar mai ales condiþiile de locuire în bordeiele improvizate ºi tratamentul jandarmilor au dus la moartea celor mai mulþi dintre cei duºi în lagãr.era un perimetru în care aveam voie sã stãm. Toþi bãtrânii din comunitate. M. pentru a muri singuri. ªtiþi de ce.aºa fãceau argintarii. Doar pe femeile care le plãcea lor.I..I. Deºi a trecut prin multe greutãþi. ªcoala. la întoarcere. ªi l-a împuºcat. Pentru toþi cei care au copilãrit înainte de a se stabili la Vereºti ºi au prins perioada deportãrii la Bug.. cãldãrarii. Am stat la Focºani vreo douã sãptãmâni. avea locul ei. condiþiile vitrege în care au trãit aproape trei ani de zile. inclusiv în perioada deportãrii: Tata îmi zicea cã naþiunea asta de þigani de prin Moldova. ºi au împuºcat-o.. se menþioneazã cã a ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 43 ... Care a putut sã îºi ia copiii.. Bãiat de 19 ani. în Tiraspol. Ei nu discutau. Un copil de þigan s-a urcat pe un gard într-o zi ºi neamþul când l-a vãzut l-a împuºcat direct. nu s-a mai pus problema de a face ºcoalã. nu prea se amesteca cu altele. am stat acolo. deoarece a avut norocul sã îºi reîntâlneascã întreaga familie...dar aceºtia care suntem noi. i-a luat care nu. dupã foarte multe greutãþi: Da. Pentru M.. din generaþia lui.. care caracterizeazã anii petrecuþi la Bug ca o grea încercare pentru întregul neam de romi. bãrbaþi ºi femei. astfel încât a ajuns în final spre Suceava. apoi am venit pe jos spre Râmnicul Sãrat.. Munca la boierii ruºi. alãturi de armata rusã de aceastã datã. Dupã stabilirea în Vereºti.familiei. nu furãm. Nici dupã venirea la Vereºti. afirmând cu convingere cã aceste este ºi motivul pentru care au fost duºi acolo.cã sunt mai multe feluri de þigani. El declarã însã cã neamul de cãldãrari s-a distins între ceilalþi ºi a rãmas unit. ºi a parcurs împreunã cu ceilalþi drumul pe jos spre România. sunt întâmplãri povestite cu amãrãciune de M... au trecut prin aceleaºi evenimente pânã a ajunge la Vereºti. Au încurcat-o ºi pe o mãtuºã de a mea Paraschiva cã a fãcut nu ºtiu ce..I.. îi lãsau pe drum.. iar sãrãcia a accentuat dificultãþile de adaptare ale copiilor romi în aceste instituþii.aºa fãceau. copiii care au murit în lagãr deoarece cãdeau bordeiele de pãmânt pe ei. Puteai sã mergi normal pe drum ºi ei sã te împuºte cã aºa le venea.. lipsa unui domiciliu stabil în perioada copilãriei a fãcut imposibilã orice formã instituþionalã de ºcolarizare. pe alea le lãsau sã mai iasã. ºcoala a reprezentat o treaptã mult prea îndepãrtatã faþã de realitatea pe care au trãit-o. a rãmas fãrã resursele care le asigura înainte traiul: cãruþele.. unde trãgeau cu bombele din depozit.. drumul de întoarcere de ºase luni spre Moldova parcurs pe jos.argintarii de ce erau în stare. A murit undeva într-un loc...ei vorbeau cu tine ºi te furau pe la spate.. catârii ºi aurul ascuns în oiºtea cãruþelor au rãmas la Bug... ºi mureau copiii acolo. el este un caz fericit. Nu aveam voie sã mergem în afarã de sat. familia lui M.. care umblãm cu cazanele.vai de mine ce a fost acolo. pe drum o familie întreagã.el a vãzut soare ºi s-a dus acolo înspre gard la soare.. Eram delimitaþi acolo.nu era cãruþã.. Foarte rãu s-au purtat cu noi.I. de soldaþi nemþi ºi de soldaþi români. Da.. La fel ca toþi ceilalþi care au rezistat anilor petrecuþi în lagãr sau drumului spre þarã. Afirmã însã cu convingere cã nici societatea româneascã nu era pregãtitã pentru ºcolarizarea romilor.12 oameni.deºi nu fãcuse. nu era nimic ca sã poþi sã îi duci..

.. dupã ce te-ai cãsãtorit: Aºa din gurã ne-am mai certat. În perioada aceea se menþioneazã însã cã.. de la Tg.. atât bãieþii. erau mãritate ºi în acea perioadã destul de timpuriu: Când erau ei emigraþi ºi emigrau ei aveau câte treizeci de ani. S-a cãsãtorit la 25 de ani. Întoarcerea de la Bug a însemnat o sãrãcire ºi mai accentuatã a tuturor neamurilor de romi. deoarece aurul a rãmas la Bug ºi nu mai avea resurse decât sã facã oleacã de nuntã. astfel încât M. Vedeþi. cã era cuminte. iar faptul cã abandonau dupã câþiva ani de ºcoalã nu era o problemã pentru nimeni. iar soþia sa avea 19 ani.I.I. în condiþiile în care o fatã de gospodar nu ieºea din cuvântul tatãlui ei.. Soþia sa a fost nãscutã în zona Siretului.I. acela se þinea tare.existat o perioadã în care ºcoala era obligatorie: în acest context însã. 44 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ºi el trebuia sã munceascã. κi aminteºte cã nu a avut bani sã o ia.foarte greu.I. în perioada urmãtoare.. M.ºi care tatã era mai gospodãrar. deºi a fost deportatã cu întreaga familie la Bug. Neamþ. romii erau mai degrabã toleraþi în ºcoalã ºi marginalizaþi. în vremea tinereþii sale. nu se cãsãtoreau. ci doar dupã revenirea în þarã. cãsãtoriile romilor cãldãrari erau condiþionate de resursele de trai: toatã averea acestora era în cãruþa ºi corturile pe care le aveau. N-aveau cortul ºi caruþa. la noi o fatã se cumpãra greu atunci. Asta e. neamurile celor doi nu s-au cunoscut acolo. cã nu erau posibilitatea. când era cu corturile la Tg. Cã este un om bun. dar nu sã facã ea prostii cu alþii. menþioneazã cã. douãzeci de ani din viaþa lui ºi lua o fatã de ºaiºpe ani. treizeci de ani se ducea. fata nu se mãrita! Fetele în schimb. declarã cã la ei oricum nu ai de ales.Deci pentru ei era mai greu. iar mersul la ºcoalã era pentru cele mai multe dintre familii un efort prea mare. poate o lua ºi o vãdanã . de cinºpe ani…Da.. Frumos la Iaºi. ºi-a adus soþia în ªatrã ºi a reînceput sã umble cu cãruþele dintr-o parte în alta. Cei doi parteneri s-au înþeles bine pe parcursul vieþii. iar un fiu de cãldãrar nu se putea cãsãtori decât dacã avea cort ºi cãruþã proprie. el dãdea toþi banii pe cãruþã ºi pe cort. cinºpe ani... Datoritã faptului cã a fost sãrac dupã întoarcerea de la Bug. povesteºte cã. deºi M. deºi locuiau acum în case nu aveau neapãrat o situaþie financiarã mai bunã... stãteau toþi fraþii la un loc. cerea mult... cât ºi fetele se cãsãtoreau mai târziu decât acum. Când scãpa fata la prostii...I. avea 25 de ani.. Fata i-a fost recomandatã de cãtre neamurile stabilite în altã parte din zona judeþului Iaºi. când se-nsurau ºi luau o fetiþ[ de paiºpe ani. raportat la nivelul de trai. M. fãrã o destinaþie anume. declarã cã a avut probleme în negocierea pentru actuala soþie. atunci se mai muia . M. ºi era mai greu de obþinut.ºi se râdea de dânsul. fapt care a determinat ºi înaintare vârstei la cãsãtorie în cazul bãrbaþilor sau chiar celibatul în cazul celor care nu reuºeau sã acumuleze suficiente resurse pentru a-ºi întreþine o familie: dacã nu avea cort ºi cãruþã. înainte de stabilirea în Vereºti. v-am spus cã n-aveau cortul ºi cãruþa.cã atunci se vorbea cã ce a fãcut fata cu cutare. trebuia sã munceascã tare sã-ºi facã cãruþã ºi pânã ce-ºi fãcea el un cort…Nu-i mai ajungeau banii… o cãruþã ºi-un cort.. Cãsãtorie ºi familie. Odatã cãsãtorit. iar apoi prin diferite sate.

Deºi considerã cã..cã pe fete le fugãreau bãieþii...la noi nu merge. în general. la fel ca ºi pentru ceilalþi cãldãrari. ocãrâþi.. familia nu s-a mai mutat pentru a locui în altã parte.. tot neamurile ne-au spus: ia fata asta.. familia sa a fost în acea perioadã prea sãracã pentru a-ºi putea întreþine copiii la ºcoalã. dar ne-au înºelat. din familii înstãrite. din naþia lor. eram bãtuþi. M.. care are una.. În perioada de dinainte de Revoluþie. Cã þiganii nu erau vãzuþi bine pe vremea lui Ceauºescu. ca sã am ce vorbi. în timp ce. M.I.. am mai avut puþine probleme. acestea au fost ele cerute de cãtre pãrinþii ginerilor. ei le-au gãsit. Dacã ai luat-o proastã aºa o þii... îþi aduce apã.Atunci nu eram stabili. nu e de necaz. e om.nu furã naþia lui.. Odatã stabilitã la Vereºti. da' puþine . În prezent însã. Deºi ar fi dorit mai mulþi copii. Trebuie sã cearã ei întâi fata. alta.. deoarece nurorile nu s-au dovedit a fi atât de harnice... deoarece ºi aºa diferenþa de vârstã între copiii din comunitate ºi unchi sau mãtuºi ai acestora este destul de redusã. cã nu prea fãcea.cã nu poþi ca. dintr-o datã. Pentru el.. ºcoala este bunã în viaþa omului ca sã nu rãmâi prost . acuma ce ne-am mai stabilit noi. cât ºi a ginerilor.. îþi face de toate. în special fetele): Nu au mai putut sta acolo. Dar care e om..I. Migraþie. Cã nu ai încotro! Cei doi soþi declarã cã locuirea la Vereºti a dus la îmbunãtãþirea condiþiilor de trai. media era undeva la cinci copii... Cum ai luat-o. fetele la 15. dar atunci.. pentru nurori m-am uitat la familii care are relevanþã.pe copii.. Cei doi bãieþi mai mari au fãcut câteva clase. considerã cã este potrivit ca o familie sã aibã patru sau cinci copii.. lotul de pãmânt primit ºi construcþia casei au însemnat abandonarea stilului de viaþã nomad. care. nu se declarã foarte mulþumit. ºi urmaºii tot hoþi au rãmas.. s-au cãsãtorit ºi au rãmas în aceastã comunitate. nu e de belele. În ceea ce priveºte fetele. Cã sunt ºi la noi oameni care au furat. cã fata asta e bine. care sã aibã un renume bun în comunitate: Am mai zis ºi eu. la rândul lor... iar ginerii nu s-au dovedit a fi atât de gospodari: Ei au venit sã le cearã la noi. ceilalþi îi fãceau þigani. cã o las pe asta ºi o iau pe alta. La noi nu se lasã femeile de bãrbaþi ºi nici bãrbaþii de femei.. deoarece din aceºtia trebuie cãsãtoriþi repede: pentru o mamã care are deja nepoþi. declarã cã i-a fost destul de greu sã creascã cei cinci copii.. urmând tradiþia. aºa o þii. O norã am luat de la Chiliºani.judecã cu mintea. familiile mai înstãrite de romi cãldãrari aveau copii mai mulþi.. acum ne-am stabilit. însã au abandonat pe parcurs. considerã cã nici acum nu este potrivit ca fiii comunitãþii sã meargã la ºcoalã. Atât în privinþa nurorilor. nu considerã cã ºcoala nu era în acea vreme un mediu propice pentru copiii romi (de fapt. întâmplarea fiind ca ele sã se cãsãtoreascã tot în Chiliºani. Cei cinci copii i-au avut dupã ce ºi-au construit casa. hai la cutare cã e om gospodar.I. M. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 45 . doi bãieþi ºi trei fete. M. de la vreo 6 km de aici.. de ce sã spun minciuni. pentru familiile mai sãrace...ºi le-am dat-o fata. este o ruºine sã mai facã copii. sã fie fiecare gospodar.I. Una dintre cele mai importante responsabilitãþi care i-a revenit ca pãrinte a constat în gãsirea unor nurori potrivite pentru feciori. Feciorii i-am însurat unu la 20 de ani. unu la 22.

În prezent. unde s-a stabilit în 1960. acum îi este cel mai bine. chiar de a-ºi face una nouã. Nu a cunoscut perioada nomadismului permanent sau cea a deportãrii în lagãr decât din poveºtile pãrinþilor ºi. beneficã activitãþii de vânzare. spre deosebire de M. care au avut ca ocupaþie singularã meseria de cãldãrar. în paralel cu activitãþile de prelucrare a tablei. pânã când au fost deportaþi la Bug. a revenit cu familia la Focºani. traseul sãu. deºi nu lipsitã în totalitate de stilul de viaþã nomad. S-a nãscut la Vereºti.. când aceºtia mergeau la vândut cazane cu corturile prin sate. are cinci copii. deoarece nu au avut pãmânt agricol. 46 • FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .. pe raza judeþelor învecinate. ºi de unde nu a mai plecat pentru a locui în altã parte.P. nu mai ºtiai de unde ai venit ºi unde mergi.Deºi a mai practicat nomadismul sezonier. a revenit de fiecare datã acasã. Prezenþa gãrii în comunitate ºi mai apoi achiziþia unor automobile personale au asigurat o mobilitate ridicatã. ºi dorinþa lui ce mai arzãtoare este de a-ºi repara casa. dupã stabilirea pãrinþilor sãi aici ºi a copilãrit. trãieºte tot din vânzarea cazanelor. nu doar în ceea ce îl priveºte pe M. deºi nu are posibilitãþi. resurse de trai ºi satisfacþie faþã de viaþã. nimeni nu a fost angajat sau nu a lucrat în altã parte. are ºi 9 nepoþi”. în comunitate ºi pe drumurile pe care obiºnuia sã meargã cu pãrinþii pentru a vinde cazane. are 33 de ani. O expresie sugestivã care descrie foarte bine modul de viaþã nomad: umblai brambura fãrã sã ºtii. dar ºi din pensia de cinci milioane lei vechi. lucrurile sunt clare ºi simple. B. ci pe toþi cãldãrarii din generaþia lui. la aproximativ 40 de ani. dintre toate perioadele pe care le-a traversat pe parcursul vieþii. a avut un domiciliu stabil în perioada copilãriei. în copilãrie. Ocupaþie. Astfel. pe întreg malul Prutului.. Este mulþumit cã neamul lui de cãldãrari a ajuns sã trãiascã în libertate ºi declarã cã. Feciorii „ºi i-a aranjat la casele lor. este cãsãtorit. S-a nãscut lângã Bârlad ºi s-a mutat în permanenþã cu familia dintr-o localitate în alta. Cãldãrarii nu au fost niciodatã agricultori. în 1940. predicator la biserica penticostalã a comunitãþii.. perioade în care nimeni din comunitate nu rãmânea acasã.P. din meseria de cãldãrar sã îºi procure toate necesare traiului. unde s-a ºi cãsãtorit. B.. menþioneazã cã. În privinþa ocupaþiilor. Ulterior. primitã de la statul german pentru deportarea la Bug. Înainte de mãsura stabilirii datã Gheorghiu-Dej.I. patru sau chiar ºapte luni pe an. ºi al tuturor celor din generaþia lui a fost acelaºi: deplasarea cu corturile dintr-o parte în alta a Moldovei. apoi la Târgu Frumos.I. alãturi de cei doi fraþi ºi o sorã. Dupã o perioada de staþionare în zona Iaºului. comparativ cu perioada în care umblau cu cãruþele. B. a venit spre Vereºti împreunã cu familia. transmisã din generaþie în generaþie. fiind nevoiþi ca. îºi însoþea pãrinþii câte trei.P. Perioada de dupã revoluþie a oferit ocazia comercializãrii fierului vechi.

nu au venit cadrele didactice la timp. mai aveam nevoie de citit Scriptura. de fapt ºi motivul pentru care s-a înscris din nou la ºcoalã. Eram ºapte luni plecat de acasã. considerã cã faptul cã nu ºtie sã scrie. la 31 de ani. nu cãldurã. O lunã am plãtit-o eu pe profesoarã.P. Deºi declarã cã i-a plãcut ºcoala. Dar apoi am plecat cu cortul. El menþioneazã cã înscrierea copiilor romi la ºcoalã era mai mult formalã. sâmbãta ºi duminica. chir ºi în lunile de iarnã în care rãmâneau acasã. fiind plasat încã din prima zi de cãtre învãþãtoare în ultima bancã. Deºi s-a înþeles bine cu colegii români. se predau doar lucruri generale). ulterior a abandonat. ºi îi lua pe sus pe copii pentru a-i duce la ºcoalã. în Vereºti locuind doar iarna. ºi considerã cã cel mai mare beneficiu pe care îl are acum.. aceºtia lipsind ºi câte ºapte luni pe an din comunitate. dar nu a învãþat sã scrie sau sã citeascã. ªi se face ºi anul acesta. context care a fãcut imposibil adaptarea lor la un program educativ coerent. Am primit un fond ºi m-a ajutat.000. îl pune uneori în situaþii jenante: ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 47 . nu ca acuma. I: Sunteþi singurul dintre fraþii dvs. Învãþat sã citeascã mult mai târziu. pentru cei câþiva copii de romi distribuiþi câte doi în fiecare clasã ºanse de a ajunge la nivelul celorlalþi erau foarte reduse. A mers timp de douã luni. este acela de a putea citi ºi interpreta Biblia. fãrã a fi învãþat sã scrie sau sã citeascã.. Mai mult. Considerã cã nu i-a folosit la nimic experienþa respectivã deoarece nu a putut valorifica nimic în timpul vieþii. datoritã faptului cã a fost neglijat de profesori. ªi o lunã am fãcut-o gratuit. cã mai aveam de mers la bisericã. B. Cu ce sã vin la ºcoalã? Desculþ? Nu m-am mai dus. poliþia venea acasã. dupã care a abandonat ºcoala. B. perioadã în care a învãþat sã îºi scrie numele ºi prenumele ºi sã citeascã. menþioneazã cã nu i-a plãcut ceva anume în mod deosebit la ºcoalã. a fãcut doar bastonaºe pânã la sfârºitul clasei a II-a. alãturi de alþi 35 de membri din comunitate. deoarece nu mai avea timp ºi nu era mulþumit de modul în care se desfãºoarã programul: (nu se lucra individual.P. În prezent. conform relatãrilor respondentului. ºi încã mai avem nevoie. Din câte îºi aminteºte. atât datoritã faptului cã acasã vorbeau doar limba tradiþionalã romani.. nu luminã. veneam numai iarna. Ei m-au obligat când eram mai mic.P. nu s-a adaptat niciodatã mediului din clasã. când a participat la programul A Doua ªansã sau ªcoala pentru Adulþi organizatã pentru alfabetizarea membrilor comunitãþii. iar acasã nu aveau atunci cãldurã. B. Câte 300.Problema ºcolarizãrii a apãrut odatã cu mãsura regimului comunist care prevedea învãþãmântul obligatoriu. nu haine. care aþi fãcut ºcoalã! Cum de s-a întâmplat aºa? R: Eu eram cumva terorizat de poliþie. ei nu aveau posibilitate. care a fãcut astfel primele douã clase. Astfel. a participat la program. unii dintre ei având chiar 50 de ani. însã. Aceastã situaþie era generalizatã. Mai aveam nevoie de carte.P. în perioada anilor 1980. ºi se merge. cât ºi datoritã lipsei de interes a cadrelor didactice. ºi aveam nevoie de carte. luminã ºi nici haine pentru a merge la ºcoalã. ºi lipsind destul de mult pentru a-ºi însoþi pãrinþii cu corturile prin sate. Aceasta a fost ºi situaþia lui B.

la altul: „Ajutãmã!” ºi el zicea: „De ce n-ai învãþat? De ce n-ai fãcut?” ªi parcã mi-era ruºine. dar eu. Era vorba de niºte lucrãri mai complicate cu tabla. În prezent. din aceºtia. Peste doi ani.. ºi-a adus soþia în casa pãrinþilor. Spre deosebire de majoritatea situaþiei tinerilor care se cãsãtoresc în comunitate.. azi o sã ai bani. moment din care acestea nu mai au voie sã meargã la ºcoalã.. tot cu banii lui. Religia penticostalã. Am venit de-acasã.. Referitor la bãieþi. dar ºi cu fraþii sãi sunt în continuare foarte strânse. Un salariu sã mergi sã-l munceºti undeva. socrul era beat. n-ai cu ce trãi. de oroare. ºi. B. le þin acasã pânã când acestea împlinesc vârsta legalã de cãsãtorie. l-am luat în batjocurã cã eh. ªi în timpul acesta el a pregãtit. ceva. îi îndoi acum douã tãvi.P. ºi a învãþat sã citeascã. trei cazane. „ºi-a aranjat oarecum cãsãtoria”.tot aºa. Cã înainte. ale cãrei reguli le respectã cu sfinþenie îi cere sã mãrite fetele dupã 16 ani. are ºi un ban. Înainte nu aveam nevoie. ºi ulterior a locuit împreunã cu familia în gospodãria pãrinþilor. 2 milioane pe lunã. motiv pentru care atât el. nuntã cu peste 30 de invitaþi. de a-ºi continua educaþia a fost religia. în cazul lui. parcurgând Scriptura. El mã lua cã vine cu nu ºtiu ce. declarã cã.. în percepþia tatãlui: Altã meserie decât cãldãrar nu o sã se facã nici copiii mei! Din meseria aceasta a noastrã. prenumele. deoarece ar fi de ruºine. mâine nu o sã ai. fiind cel care a rãmas cu soþia în casa pãrinþilor.altfel nu ai cum. Pe fete doreºte sã le logodeascã la 14 ani.. Agriculturã nu se face.. unde locuiesc ºi acum. ºi pânã când aceºtia ajung la etapa în care trebuie sã se întreþinã singuri. nu poate supravieþui o familie cu doi. I-am îndoit tabla. Cum v-am spus: numele. sã fii salariat e foarte greu pentru noi. ªi aºa.P. Au împreunã cinci copii. Pe mâine tot la fel ºi. ºi timp de doi ani cei doi tineri au stat logodiþi.P. Nicu a început sã munceascã în gospodãrie de la 15 ani. ar fi luate în râs. perioadã în care fata a rãmas în casa pãrinþilor. trei copii acasã. i-am dus-o. ºi a venit la mine ºi mi-a propus ºi a zis cã: dacã faci ceva ce-þi spun eu. toþi pânã în clasa a V-a. B. relaþiile cu pãrinþii.. o vacã. sã ai familie acasã. merge dã de mâncare. lucrurile sunt fãrã echivoc. Se pare cã aspectul care a contribuit în cea mai mare mãsurã la dorinþa lui B. ªi aºa s-a întâmplat! Fata aleasã avea atunci 14 ani. declarã cã intenþioneazã sã îºi mai þinã copiii la ºcoalã cam încã doi ani. În privinþa viitorului copiilor. deºi îºi logodesc fetele devreme.. ªi gata zvonul cã m-am logodit. te iau de ginere.. îi ceream la unul. aceºtia stau în ºcoalã cam cât îºi permite familia sã îi þinã.. dacã scriu o cerere.. Relaþia de cuplu nu a fost întotdeauna amiabilã.Este mai importantã ºcoala decât în trecut. Românul mai are o gãinã. când nici numele nu ºtiam sã îl scriu. patru sunt la ºcoalã. Sã spunem cã eu aº câºtiga 5 milioane. a doua zi are mâncare în casã.. iar apoi. un purcel.P. ºi la 20 de ani trebuia sã îºi întreþinã familia. 48 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Pãmânt nu avem. tot îmi ia 1 milion ºi ceva. Are de unde. Era socrul. familia bãiatului a organizat nunta la casa acestuia. cât ºi alþi pãrinþi din comunitate. Dacã face douã. o zis cã mã ia de ginere. mi-a bãgat vreo 200 de mii în buzunar: „du-te cumpãrã douã navete de bere!”. Sã aºteptãm sã luãm 4-5 milioane pe lunã. S-a cãsãtorit la 19 ani.. B. El declarã cã a învãþat carte. sã nu ai ce le da sã mãnânce. dar acum. Cât mergi cu naveta.

În acei ani veneau învãþãtorii prin comunitate. primarul ºi organele de poliþie pentru a inventaria numãrul de copii din fiecare gospodãrie ºi a cere pãrinþilor romi sã dea copilul cel mai mare la ºcoalã. Când nu era pocãitã ea. de a-l înþelege. Datoritã faptului cã atunci când a mers la ºcoalã era singurul rom din clasã. în Grecia. este mulþumit de viaþa pe care o duce.. venea beatã. care îºi aduceau mâncare de acasã ºi îmi dãdeau ºi mie. Dar de când s-au întors la Dumnezeu. are 43 de ani. Nicu declarã cã nu a încercat niciodatã sã se angajeze ºi nici nu considerã cã aceasta ar fi o soluþie. în perioada în care comunitatea era în formare. dar declarã cã dacã acum ar avea 20 de ani. s-a nãscut în Vereºti în 1965. El relateazã cã s-a dus la ºcoalã din curiozitate. Înainte nu fãceam asta! T. copii.... T. Am bãtut-o ºi eu pe soþia mea înainte. ceea ce e împrietenirea cu un român. declarã cã s-a înþeles foarte bine cu colegii români. Este ºi singurul exemplu de succes cu privire la ºcolaritate.M. geamuri. ºi prestanþa lui în comunitate a crescut considerabil. sã fii respectat.. pe-afarã. face parte din generaþia unor noi lideri. pentru a-ºi face bani sã îºi construiascã o casã la Vereºti. În cadrul adunãrilor de rugãciune. cã ºi-a fãcut prieteni între români ºi cã ajunsese „sã aibã cei mai buni prieteni român. deoarece soþia cu cei cinci copii nu au avut posibilitãþi de a se descurca în lipsa lui. ºi nu ar avea familie ar merge sã lucreze în Grecia vreo doi ani. Cel mai important câºtig însã o considerã regãsirea spiritualã prin intermediul credinþei. este ºi el predicator în cadrul comunitãþii. T. de mentalitate în primul rând. sã-l respecþi. fiind singura persoanã adultã care are gimnaziul încheiat. de când cu religia. colegii de bancã. îºi bãteau femeile. . Alãturi de un al doilea pastor al comunitãþii. spãrgeau. În prezent.. considerând lipsa de educaþie ca principal impediment pentru a obþine o slujbã suficient remuneratã pentru a-ºi putea întreþine familia sau pentru a-ºi putea construi o locuinþã proprie.. dar o fi râs când am mai zis câte bãtãi. pentru cã aveam copiii gemeni ºi ea se îmbãta. cã eu nu ºtiam ce înseamnã acela pachet”. împreunã cu directorul ºcolii. unde a stat trei luni ºi a muncit în agriculturã. fapt care i-a schimbat întregul mod de viaþã ºi de raportare la ceilalþi: A însemnat o schimbare. de a înþelege un cuvânt. uºi nu mai erau. Nu a menþionat nici o situaþie de ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 49 • . nu a fost una plãcutã. Este însã singurul din comunitate care a încercat sã meargã sã munceascã în afara þãrii.însã aderarea în 1995 la cultul penticostal a schimbat mult ºi în aceastã privinþã: Înainte câte bãtãi.M. se îmbãtau. s-a remarcat în rândul celor care au aderat la cultul penticostal ºi a fost ales prin vot democratic în funcþia de predicator. Deºi experienþa a fost profitabilã. Beþi veneau acasã. eu eram… ºi o bãteam pocãit. nu a mai avut nici unul probleme. de se înþelege ºi el prin tine. Reprezintã unul dintre cazurile aparte deoarece pare a fi singurul din comunitate care începe sã îºi schimbe opiniile cu privire la modul de viaþã al cãldãrarilor.M. dar ºi din obligaþie..

subliniazã interesul ºi dedicaþia învãþãtoarei de atunci. Intervenþia pãrinþilor a culminat cu aranjarea cãsãtoriei. în clasa a VII-a. cel mai mare abandonând ºcoala.M. nici mãcar al fetiþelor. nu de carte. nu te duci la pãrinþi tatã dã o sutã de lei. ºi are ºanse de a deveni mediator ºcolar. Deci eu eram unul buniºor. fiind singura care a „tras de mine ºi s-a þinut de capul meu. cãreia îi datoreazã faptul cã ajuns pânã în clasa a V-a. A fost ales prin vot democratic de cãtre majoritatea comunitãþii predicator. ºi cã un copil are nevoie de meserie. nu doar prin prisma rezultatelor ºcolare. iar pãrinþii l-au retras de la ºcoalã. Dacã eºti harnic. Eu luam cu premii ºi cu menþiuni. menþionând cã au fost numeroase situaþii în care tatãl îl bãtea pentru cã merge la ºcoalã sau venea chiar la ºcoalã sã îl batã deoarece nu rãmânea acasã sã îl ajute la cazane. care au insistat ca acesta sã termine opt clase: ºi cu mare chin. ar fi fost prea târziu ca fiul lui sã îºi gãseascã o fatã ca lumea în sat. însã pãrinþii se declarã hotãrâþi sã îºi lase copiii în ºcoalã atâta timp cât vor dori aceºtia. nici unul dintre cei 5 copii ai lui nu a fãcut încã 8 clase.discriminare. T. Poate cã impactul cel mai semnificativ al educaþiei se manifestã în deschiderea pe care o are cu privire la viitorul propriilor copii. nu pot sã mã laud cã eram bun. nu vor cãuta sã determine abandonul ºcolar. mie nu-mi pare rãu cã am învãþat. fãrã a se împotrivi pãrinþii într-un fel. dar mai ales în ceea ce priveºte oportunitãþile de viitor: în prezent este singurul membru adult al comunitãþii care ºtie sã scrie ºi sã citeascã. Impactul educaþiei în cazul acestui reprezentant al comunitãþii a fost semnificativ. aºa era.. dar unul buniºor ºi ºtiþi ce s-o-ntâmplat? Când am fãcut vreo ºapte clase jumate. declarã cã a fãcut ºcoalã în pofida atitudinii negative a pãrinþilor. cã nu-þi dã cartea de mâncare! Decizia pãrinþilor a venit în contradicþie cu intenþiile cadrelor didactice. cu profesorii care mã cunoºteau. te duci ºi ai un ban. care. T. pentru mine. m-am cãsãtorit. astfel încât. te duci ºi ai banul tãu. Aºadar. în clasa a VII-a.. Ce bãtaie luam. pentru a merge înainte ºi a termina clasa a IVa”. considerând cã timpul petrecut acolo era o pierdere de vreme. ºi îºi asumã cu foarte mare seriozitate acest rol. Cu privire la ceilalþi copii situaþia este incertã.M. afirmã cã dacã nu ar fi fãcut asta. mi-a folosit multe. vreau sã iau ºi iau ºi io prãjiturã. Aceastã deschidere nu a împiedicat însã ca scenariul sã se repete cu fiul cel mare al lui T.. fãceam meseria. ºtiþi? Cã ºi asta-i treaba. mã înþelegeam ºi dãdeam o tezuþã ºi îmi dãdea nota la purtare ºi m-o trecut pânã-ntr-a opta. aduceam bani. legam. ºtiþi? Eu atunci la ºapteºpe ani ºtiam sã lucrez. la beneficiile ºi la rolul educaþiei pentru reuºita în viaþã: mi-a folosit mult în viaþã. înþelege însã insistenþa pãrinþilor de a-l integra în tiparul stabilit tradiþional. T. bãiatul a fost nevoit sã se cãsãtoreascã. munceºti.M. Respondentul se declarã ºi împotriva 50 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Experienþa pozitivã s-a concretizat ºi prin rezultate ºcolare: Pãi mie mi-au plãcut toate manualele. Deci.M. ºi dorinþa acestora de a se asigura cã va fi capabil sã îºi întreþinã familia: Deci dar ei m-au însurat. în clasa a VII –a s-a însurat ºi a abandonat ºcoala. dimpotrivã.

aºa o am. un analfabet ºi tu nu ºtii nici cum sã te exprimi. Pãi cum mi-o fac. când mi-a spus sã mã duc la ºcoalã ºi spuneam cã nu mã duci cã mi-i ruºine. ªi munceºti în zadar. Pãi da. Eu dacã aº avea un liceu. cu tot. cãsãtorie cu primãrie. stai o varã printr-o comunitate cu cortul acolo cu toatã familia. deci cum ar fi un loc un liceu îi vãzut altfel între oameni. aº fi vãzut altfel. miam schimbat pãrerea faþã de mine. nu mã mai intereseazã ce spune comunitatea. ºi nu mai poþi creºte. cum mulþi din comunitate s-o pocãit. Nu mã mai afecteazã tradiþia. nici 'nica. vorbeam odatã cu Nea Vasile. Trebuie sã menþionãm însã cã aceastã opinie este aproape singularã în comunitate. o voi lãsa la ºcoalã. Nu-i ca unul din rând. ºi niciodatã sã nu te-aºtepþi cã un domn va vorbi cu tine care n-ai carte. Astfel. în acest moment. pãrinþii noºtri iarã au mers aºa cu obiceiul lor. Dacã vrea liceul. Abordarea altor ocupaþii ar schimba. El considerã cã meseria de cãldãrar este cea care îi þine încã pe romi în comunitate. te duci. scriptura ne-a obligat sã nu mai facem ce-o fãcut pãrinþii noºtri. el sau copiii lui. eram angajat ºi aveam un zece milioane pe lunã. decât ce au fãcut pânã acum cei mai mulþi din comunitate. care i-a ajutat sã supravieþuiascã. considerând cã acesta „este un obicei prostesc al bunicilor”: Pãi dacã tu mãriþi o fatã la doiºpe ani ce ºtie? Treiºpe ani ce ºtie? Las-o la cinºpe. Te duci. stilul de viaþã al romilor ºi obiceiurile comunitãþii. ºaiºpe ani.cãsãtoriilor timpurii ale fetelor. Pentru cã pe mine nu mã mai intereseazã comunitatea amu.. considerã cã mentalitatea de pânã acum a pãrinþilor cãldãrari. cel puþin la nivel declarativ. este una învechitã. acest fenomen se va întâmpla mai devreme sau mai târziu. ci dupã viitorul copiilor mei. Deci pot sã mã angajez. cât va vrea ea. ne-au însurat pe noi ºi mai încoace dupã ce noi. nu mã mai iau dupã ea. este singurul care. pentru viitorul copiilor eu renunþ la ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 51 . Dar precum dacã aveam un servici. Dar ºi bãrbatul trebuie sã îl întreþinã. Nu mai ai din ce trãi. de-acuma. Ce ºtie copila-ceea? Dã oleacã cu mãtura… o mãrit cã ºtie ea sã facã mare minune.. ºi nu vede o suprapunere absolutã între aceste planuri: Pe fatã. conform aceleiaºi pãreri. pot sã mã duc. meseria de cãldãrar nu mai este de viitor ºi nu mai reuºeºte sã asigure resursele necesare întreþinerii unei familii: Pãi mi-am dat seama de pe mine cã nu mai pot sã fac nici un pas acuma. este mai preocupat de destinul copiilor decât de interesele sau viitorul comunitãþii. Nu mai vreau sã le stric. am opt clase fãcute. în concepþia liderului comunitãþii. ºi observã cã ºcoala îþi dã de mâncare în ziua de azi. este singurul din comunitate care îºi pune problema de a face altceva în viitor.. pãi la mine ºtiam cã luna trece ºi zece milioane aveam. Meseria e pe ducã ºi nu mai are valoare. Deºi majoritatea reprezentanþilor comunitãþii nu considerã cã ar avea vreo alternativã în prezent în ceea ce priveºte ocupaþia. Sã cãsãtorim fetele mici ºi doar cu acte de legitim. Totodatã. sã îl facã. munceºti. Dar dupã ce-am venit noi mai încoace. acest respondent. cã la noi s-au stricat treburile.M. în opinia lui T. de te transpirã ºi faci cinci-ºase milioane. însã. Acum mi-am schimbat ºi faþã de mine pãrerea. care puneau pe primul plan munca ºi meseria de cãldãrar ca principale surse de venit ºi de reuºitã în viaþã. cei mai mulþi fiind încã adepþii mentalitãþii tradiþionale. (care ºi în aceastã privinþã este singularã). nici s-aduci lemne. De asemenea. Eu am înþeles viaþa altfel. Acum vreo doi trei ani. Nu o voi retrage sã se mãrite. Eu pot sã mã angajez. zece milioane ºi alea nu te ajung nici sã cumperi barabule. ca unul care nu ºtie carte. dar este ºi cea care i-a împiedicat sã facã altceva.

Apoi au pus bani pãrinþii lui bãietul ºi au venit la mama mea sã facem nuntã. Nu. Anii copilãriei au fost strâns legaþi de familie ºi de activitãþile specifice comunitãþii de cãldãrari. are 28 de ani. iar fetele în activitãþile gospodãreºti: Noi facem asta cât suntem încã la pãrinþi. pentru a fi siguri cã nu va fi luatã de altcineva.D. ea fiind cea mai mare dintre ei. Simbolic. dupã cum relateazã respondenta. bãieþii în meseria de cãldãrari. mai ales cã meseria este pe lat de cuþit? Pentru interesul copiilor mei aº renunþa la tot! A. de a o supraveghea ºi a avea grijã în continuare de buna comportare a acesteia: 52 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .D.. dacã vede un þigan fata cu bãietu' de vorbã ºi încã nu îs luaþi. Creºterea fetei. iar pãrinþii s-au preocupat permanent sã aibã copii cât mai pricepuþi. nu. fiind elementul care distinge fetele cãsãtorite de cele necãsãtorite din comunitate. cã de prãºit nu putem învãþa cã nu avem pãmânt. ºi prietenii mei vor vedea cã al meu copil a terminat un liceu.D. ca sã nu îi mânii pe pãrinþi. Cã na. chiar în cazurile în care cei doi parteneri se cunosc. dupã ce te dai cu dânsul. asigurarea unei bune reputaþii revine.. când au de unde alege. are o sorã ºi 3 fraþi. Nu ne vorbim cu bãietul. Perioada logodnei. toate în sarcina pãrinþilor care nu permit abateri care scadã „valoarea” acesteia pe piaþa maritalã. educaþia acesteia. A amâna alegerea partenerei pentru bãiat implicã riscul de nu mai gãsi o fatã care sã corespundã aºteptãrilor sau statutului dorit. Considerã însã cã a avut noroc cã s-a mãritat în comunitate. ºi îi logoditã cu el. Cam de la 10 ani începi sã faci cam totul prin casã. ºi a stat logoditã 3 ani de zile pânã s-a cãsãtorit. Perioada logodnei era consideratã aºadar o garanþie în special pentru familia bãiatului: logodna se fãcea cât mai din timp dacã fata era din familie bunã. perioadã în care a rãmas tot în casa pãrinþilor. • A fost aleasã de pãrinþii viitorului soþ încã de când avea 13 ani. Este oarecum nostalgicã în relatãrile privind anii copilãriei.tradiþie. Asta ca sã nu ne meargã vorbã. ca sã nu fie ruºine. deoarece este mai aproape de familie. nu stau de vorbã cu el pânã la nuntã. Noi asta avem de fãcut. cum este ºi cazul Laurei care îºi cunoºtea viitorul soþ din vedere.. nu înseamnã nici o schimbare cu privire la relaþia celor doi tineri pânã în momentul în care se cãsãtoresc.. Soacra a preluat ulterior atribuþiile de a avea grijã de norã. Da' noi ne logodim aºa. ªi s-au înþeles cu mama ºi cu tata ºi au fãcut nuntã. ºi e angajat ºi are 10 milioane pe lunã.. menþionând cã fraþii ºi surorile aveau grijã unii de alþii. menþioneazã cã logodna este pentru pãrinþii care fac înþelegerea ca ºi un fel de garanþie. dar nu am stat cu dânsul sau sã vorbesc cu dânsul pânã la nuntã. pe care se grãbesc sã o stabileascã timpuriu. A. ºi dacã eu gândesc aºa.. semn cã a devenit o femeie mãritatã. A. sã cureþi. credeþi cã nu vor da ºi ei copiii la fel. la noi e ruºine. Cãsãtoria a însemnat mutarea în casa socrilor ºi purtarea baticului. Când mergeam încã cu pãrinþii cu corturile prin sat mai ºi vindeam cazane. sã speli. ºi dacã ºtiu cã e al meu. femeia cãsãtoritã trebuie sã poarte baticul sau nãframa în cap. sã gãteºti. este nãscutã în Vereºti. Sã coºi înveþi de la bunicã.

cã trebuie sã faci. deoarece femeile rome considerã cã soþului (bãrbatului) trebuie sã i se ierte multe din greºeli deoarece contribuie semnificativ la bunul mers al familiei. noi nu dãm divorþ. pot sã fie flãmânde. ªi nu se poate ca femeia sã îl înºele.. spune cã nu a fost nici un moment în care sã se gândeascã la a-ºi pãrãsi familia. La alte de neamuri de romi însã se mai ºi despart. noi femeile ce facem? Spãlãm. Dacã nu faci.. ªi ea e valoroasã pentru casã. deoarece trebuie sã corespundã tot timpul aºteptãrilor noii familii: Odatã venitã de norã. trebuie sã faci mâncare. Cum o fi de rãu. Lucrurile s-au schimbat radical în bine din acest punct de vedere. dar de când s-a pocãit. luam bãtaie. dar numai un an de zile am sta cu el când nu era pocãit. sã te duci în sat cu cazane. Viaþa socialã a femeilor din comunitate este caracterizatã prin strânse legãturi cu familia extinsã: datoritã situaþiei de supraaglomerare.. soþia având un rol secundar. decât în casa pãrinþilor. odatã cu aderarea acestuia la cultul penticostal. pentru noi þigãncile. pânã a se pocãi era rãu. cu dânsul stai. Asta nu e bine ca sã lase aºa uºor bãrbatul... soacra e mulþumitã ºi îi pare bine. cu ãla stai o viaþã.. ºi dacã a fost o vorbã. menþioneazã cã nici nu îºi pun problema dacã se înþeleg sau nu bine cu soþii. ºi ce sã faci.... sau consumului de alcool. Cã mãnânci degeaba..sã nu stea de vorbã cu români sau cu alþi bãrbaþi romi. nu te mai ia nimeni. cã tu îi al pe bãrbatul acela. Bãrbatul meu. Ea menþioneazã cã. Ambele femei rome s-au aflat în dificultate când le-a fost solicitatã o descriere/evaluare a relaþiei de cuplu: A. ea se supãrã ºi bagã divorþul. M-a mai ºi bãtut atunci. din acest motiv. cã eºti puturoasã.D. La noi pot sã fie bãtute. spãrgea geamurile. dar aºa dacã faci. el þine casa. La noi dacã iei un bãrbat. de urât. Un.. copiii erau mici. când el aduce de toate în casã? La bãrbat trebuie sã îi spui totul cã el e bãrbatul. Era tare rãi þiganii când nu erau pocãiþi.. Mai bine. ºi nu au cum sã schimbe lucrurile! Sunt relatate însã ºi situaþii conflictuale cu partenerul. cu dânsul suferi. sau sã nu aibã unde sta.D... Pentru o palmã dacã nu a fãcut ceva prin casã. dedicaþia soþiilor pentru familie este absolutã. cel mai adesea datorate discuþiilor despre bani. Venea acasã. acum vreo 10 ani. dar la soacra eºti obligatã sã faci. sã faci curat. mama nu îþi spune nimica. a locuit ºi locuieºte încã în aceeaºi casã cu socrii. Da. Dacã te-ai lãsa de bãrbat. Aºa certuri mai din cauza copiilor au mai fost.. mai ales dacã ai copii. Da nu te desparþi. o ceartã. Nu are cum. dar nu îºi lasã bãrbatul. Dar ei rãmân împreunã toatã viaþa. sã îºi îndeplineascã treburile gospodãreºti.D. bãrbatul e mai valoros.. Dacã eºti la mama ta e mai altfel. Ce sã fac.. dar apoi te duci înapoi.. faci. nu faci. situaþii în care a fost frecvent bãtutã de soþul ei.. nimica. socrii te spun cã nu faci nimica. Dar nici bãrbatul nu merge sã îºi lase femeia. Dar asta înainte de pocãinþã. cum sã îºi înºele bãrbatul ei. contactele ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 53 .. pentru toate fetele care se mãritã ºi se mutã în casa soþului este mai greu decât înainte. A. dacã era un ceas pe masã. deoarece nu a avut posibilitatea sã îºi construiascã o casã separatã.. mâncare. cã eºti lenoasã. A. Te împaci înapoi cu bãrbatul cu socrii.. doi sunt cu divorþul. poþi sta la mama o lunã. curãþenie ºi cu copiii. cum o fi. faci. îl trântea de pãmânt.. „aºa le-a fost dat”. indiferent de ce ar face bãrbatul: Româncele sunt tare geloase pe bãrbaþii lor. nu am avut nimica cu dânsul..

însã nu mai au fonduri pentru a construi casa. avem probleme. Pentru fete.. sau îi invitã la masã. Dar am 5 copii. dar nu avem de unde. ºi tot trebuie sã întrebãm pe unu ºi pe altul cât costã aia ºi cât costã aia. deoarece stau de 13 ani în casa socrilor. nãscutã ºi cãsãtoritã în localitatea Vereºti. nu avem cum.. dorinþa cea mai mare a Laurei este ca soþul ei sã reuºeascã sã strângã suficienþi bani pentru a-ºi finaliza o casã. dupã pãrerea altcuiva nu ºtiu. nu. în discursul ei nefiind menþionate acþiuni care sã arate cã face din educaþia copiilor lor o prioritate. ªi mai am unu de 6 ani. comparativ cu alte familii din comunitate. cu bãieþii era altfel. Noi atunci nici nu purtam pantaloni. un bãiet în clasa a II ºi o fetiþã în clasa a I-a. nu voiau nici pãrinþii. ne e ruºine. ºi era ruºine. Pe unde va merge e bine sã ºtie sã citeascã ºi sã scrie. însã nu vede cum ar putea trece copiii peste toate dificultãþile de adaptare: faptul cã în familie aceºtia învaþã când sunt mici doar limba romani. nu se dãdeau fetele la ºcoalã. deºi recunoaºte cã îi este greu fãrã a ºti carte. nu ceva sã se vadã piciorul în vreun fel. pe unde mergem. din câte rezultã din povestea de viaþã a Elenei. La pâine ºtim acuma. Pe o tablã. cã îl vãd cã nu ºtie. cât mai ales mersul la ºcoalã împreunã cu românii. Nu voiau pãrinþii. cei mai mulþi fiind aºezaþi în proximitatea celor de acelaºi neam. ªi acum dacã trebuie sã mergem undeva cu pantaloni. În viitor. deoarece au deja un teren ºi cãrãmida achiziþionatã. precum ºi portul tradiþional. Dar atunci. cã îmi pare rãu sã nu ºtie carte. sunt impedimente care deocamdatã reduc considerabil ºansele copiilor de a progresa din punct de vedere al educaþiei. cum sã fi mers la ºcoalã cu fustele? Ar fi trebuit sã mergem cu pantaloni. Deºi recunoaºte beneficiile actuale ale educaþiei ºi considerã cã educaþia îþi foloseºte în viaþã. Acum purtãm ºi pantaloni. dintre care 4 sunt la ºcoalã. Am 2 fete în clasa V.E. sau pãrinþii. pe unde venim. expresia ei referitoare la ce vor face pe viitor. 38 de ani. este: „mai aºteptãm!” N. ºi nici în comunitate nu era privitã cu ochi buni o fatã care mergea la ºcoalã. ºi interacþiunea cu alte persoane decât membrii comunitãþii. ªi întrebãm 54 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . reproduce multe dintre atitudinile ºi comportamentele pãrinþilor ei. Copii avem câte 5. cele douã soþii de cãldãrari menþioneazã cã se viziteazã deseori cu fraþii. Cã noi. nu a fãcut niciodatã ºcoalã. când mergem în magazin nu ºtim nimic. ca pãrinte. faptul cã nu merg la grãdiniþã ºi faptul cã interacþiunile cu ceilalþi. Era bine sã ºtiu. Progresul faþã de vechile generaþii constã poate în faptul cã nu îºi va împiedica copiii sã facã ºcoalã. Astfel. Am dat copii la ºcoalã cã aºa am vrut noi amândoi.. Am vrut.E. • Nici ea ºi nici surorile ei nu au nici un an de ºcoalã. nu doar educaþia în sine era o problemã pentru pãrinþi.. ºi pe acela o sã îl dãm la ºcoalã. deoarece. cãrora le trimit periodic mâncare. când era copil. deºi fraþii mai mari au fãcut câteva clase. surorile. nu considerã cã ar fi fost potrivit pânã acum ca fetele romilor cãldãrari sã fi mers la ºcoalã. era chiar o ruºine. ªi acum cã suntem mari.cu ceilalþi membri ai familiei sunt foarte dese. ªi trebuie fustã din aia pânã jos. sã ºtie sã se descurce.E. N. dar dacã vrem sã cumpãrãm un kg de carne. dar pe fete. N. constituie în cazul fetelor romilor cãldãrari o problemã. nu prea ne descurcãm. Pe bãieþi îi mai trimitea. au o situaþie mai bunã. dupã pãrerea mea. Oricum. prin urmare. cã e ruºine.

Ne-am înþeles apoi. pentru a nu trece de vârsta consideratã potrivitã la cãsãtorie. Cãsãtoria. la fiecare aur. nu existã nici un fel de comunicare legat de probleme personale sau viaþã intimã. nici înainte de cãsãtorie ºi nici dupã aceea: Nu. scaune.E. patru bãieþi ºi trei fete. M-am mutat apoi la soþ acasã.. Dar altceva nu le spunem. soþiile au un rol hotãrâtor în alegerea nurorilor ºi a ginerilor: nora trebuie sã fie frumoasã. în timp ce bãrbatul asigurã locuinþa ºi întreþinerea. care e pocãit la pocãit. tinerii trebuie sã se supunã. e ruºine ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 55 .. cã nu ar merge treaba între soþi! Dacã pãrinþii se înþeleg în toate privinþele. cã sunt prostii.. N. nu am avut nimic cu el.E. însã vor merge ºi acestea la ºcoalã. Cel mai mare a fãcut ºapte clase. alãturi de salba de aur. iar fetele nu merg încã la ºcoalã deoarece sunt prea mici. ªi dacã e fatã mare. Eu când m-am mãritat am primit un pat.. îi spui numai atât: „Sã nu ai copii degrabã! Cã eºti tânãrã ºi e greu”. era mai ieftin. sã fie harnicã ºi curatã. Doi bãieþi sunt la ºcoalã. deºi cele mai multe decizii în casã le ia bãrbatul. ºi el nu. cã îi era ruºine. cât e suta. iar ginerele sã fie gospodar ºi sã fie din pãrinþi bogaþi. menþioneazã cã. mamele nu îºi pregãtesc în nici un fel fiicele pentru viaþa de familie. Îi 8 milioane acuma o monedã. fiicele între ele mai discutã. mai cu ameþealã. a cãrei valoare depinde de posibilitãþile pãrinþilor. Referitor la relaþia de cuplu. pat. are ºapte copii. Da. la venirea ciclului. o plapumã. Ea primeºte zestre. ele. E tare bine sã facã ºcoala. câte 5 monezi.. care e sãrac la sãrac.. Când se mãritã fata nu îi spui toate lucrurile ce va sã fie. cât e kg. dar am vãzut cã e mai aºa. iar fii sau fiicele acestora se pot cãsãtori doar în familii în care ambii pãrinþi sunt penticostali: Care e bogat se dã la bogat. cã la fete le e ruºine.. fata merge la bãiat.. niciodatã invers. Dar aurul ºi-a cam pãstrat valoarea. Se precizeazã însã cã în timp s-a adãugat un alt criteriu hotãrâtor în stabilirea cãsãtoriilor celor care au aderat la cultul penticostal. Dar aºa ne mai dãm seama ºi noi mamele de exemplu. Nici mãcar aºa nu putem da la o familie la care nu sunt ambii pocãiþi: dacã ea este. aºternuturi. nu poþi sã vorbeºti despre asta. ºi ea aºa mai cu râs. N. precum ºi atribuþiile lor în cadrul familiei. sunt în continuare aspecte care prevaleazã în faþa educaþiei sau ºcolaritãþii. trebuie sã ne gãsim altã familie în care amândoi sã fie pocãiþi cum suntem noi. iar apoi a abandonat ºcoala pentru a se cãsãtori. ºi am întrebat-o ce are. cum sã o întreb pe fatã ce face ea cu bãrbatul. dupã nuntã. iar bãieþii de asemenea nu pot amâna foarte mult. mai ales cã sunt bãrbaþii. Nici mama nu îi spune fetei de 15 ani nimic.E. cã nu poþi sã dai la nepocãit. ºi. cearceafuri. deoarece riscã sã nu îºi mai gãseascã o partenerã potrivitã. unul în a I-a ºi celãlalt în clasa a III-a.. N. ea nu voia sã spunã nimic. În lipsa acestor condiþii. ªi eu am dat la fetele mele. dar discuþiile astea nu se întâmplã. Cu excepþia învãþãrii atribuþiilor gospodãreºti. Dar nici dupã ce s-a mãritat. trei perne. masã. 3 monezi de aur. noi nu putem da feciorul sau fata. da atunci.. afirmã cu convingere cã nu meritã sã facã o cãsãtorie. pe vremea mea. ºi bãrbatul ºi femeia. Cel mai frecvent invocat motiv pentru care copiii romi se lasã de ºcoalã este cãsãtoria: fetele nu pot întârzia foarte mult din acest punct de vedere.alt om.

declarând cã. În plus. în unele cazuri. precizând cã. ªi fetele mele tot aºa vor fi îmbrãcate. ºi. M. sã le facã „rânduiala”. Femeile îºi doresc pentru copiii lor un traseu asemãnãtor. dupã cum acestea o ºi declarã. trebuie menþionat din nou rolul religiei penticostale. ºi ulterior soþii. poate pe viitor sã devinã noul bulibaºã al comunitãþii. bani. ele mai muncesc cu ziua pe timp de varã: unele merg la pãpuºoi. cât ºi restul femeilor din comunitate au avut.M. fãrã excepþie aceeaºi ocupaþie: de peste 50 de ani. chiar dacã vor face ºcoalã. nu duc lipsã de nimic. Comparativ cu contextul de atunci. atât respondentele. Poveºtile de viaþã au relevat schimbãri lente. pentru femei reprezentând chiar rostul existenþei lor. iar fetele sã îºi întemeieze familii bune ºi sã aibã grijã de copii. însã cei care asigurã banii în familie sunt bãrbaþii. ele fiind mulþumite cu cât au. spre deosebire de bãrbaþi. Legat de satisfacþia romilor cãldãrari faþã de viaþã. are ºanse de a deveni primul membru al comunitãþii care va avea o altã 56 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . spun. deocamdatã. Dacã mergem aºa în altã parte. aspect care creeazã o anumitã stare de instabilitate permanentã.P. ªtie lumea aici cã aºa e portul nostru. aºa murim. Aºteptãrile bãrbaþilor diferã într-o anumitã mãsurã... N. Dar aici la noi în sat. „uite þiganca”. În ceea ce priveºte femeile. aºa ne-am învãþat.. iar B. cu excepþia lui T. fiind mai pragmatici ºi subliniind lipsurile prezente ale comunitãþii. Femeile rome declarã cã tot ceea ce îºi doresc este sã le asigure cele necesare traiului copiilor lor. pe viitor sã se mute cineva în altã parte.. a fost mult mai greu când pãrinþii lor trãiau în cãruþe. este mulþumit cã a apucat sã vadã ºi sã trãiascã neamul mai bine ca în trecut.. sã coase. T. s-au obiºnuit cu noi. în special lipsa terenurilor în proprietate. mâncare. la vânzarea cazanelor în sate. nici nu stã sã asculte. nimeni nu concepe viaþa în afara comunitãþii. cu corturi.E. fetele sunt învãþate încã de la vârsta de 6 ani treburile gospodãreºti: sã gãteascã. dacã nu identic cu cel avut pânã acum de cãtre membrii comunitãþii: bãieþii sã ºtie sã batã cazanul. dacã mergem pe drum aºa. altele mai ajutã prin gospodãrii. convinse fiind cã aceasta este meseria care le asigurã viitorul. Chiar dacã i-ai spune. în care majoritatea membrilor comunitãþii au experimentat o regãsire spiritualã deosebitã. Cãsãtoria ºi familia ocupã un loc esenþial în viaþa romilor cãldãrari. dar progresive în ceea ce priveºte atitudinea faþã de copii.pentru ea. se ºtie. sperã sã ajungã sã practice cât mai bine rolul de predicator ºi. nu ar renunþa în nici o formã la acest stil de viaþã ºi nu vede cum ar putea o femeie rom cãldãrar sã trãiascã în alt fel decât au trãit ei pânã acum: Portul ãsta e mai greu. Nu existã intenþii ca. dar în altã parte nu ar fi aºa.I.. Dar femeile cum sã renunþe la portul ãsta? Aºa ne-am nãscut.. se pricep mai bine la vânzãri decât ei. sã aibã grijã de copii. ea nu rãspunde la vorbele astea. pentru întreaga comunitate. faþã de educaþie sau atitudini în relaþia de cuplu. Sintezã Toþi cei cinci respondenþi se declarã mulþumiþi de viaþa pe care o au acum. κi mai însoþesc pãrinþii.M. se considerã cã situaþia comunitãþii s-a îmbunãtãþit considerabil: acum au casã.

cã destinele membrilor comunitãþii. aºa cum se desprind din relatãrile celor intervievaþi au un numitor comun: predictibilitatea. dacã se va concretiza ºansa de a deveni mediator ºcolar. Cu greu putem distinge de exemplu diferenþe între poveºtile de viaþã ale celor douã femei sau între planurile acestora privind viitorul lor. expresia Elenei caracterizând cel mai bine situaþia prezentã ºi modalitatea de raportare a romilor cãldãrari faþã de viaþã: aºa ne-am nãscut.ocupaþie. aºa murim! ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 57 . aºa ne-am învãþat. Comunitatea ºi religia conferã deocamdatã siguranþã cu privire la ce vor face în viitor. sau chiar al copiilor lor. Putem spune. însã.

Întâi au fost aceºti boieri mari ºi nu aveau cine sã le munceascã pãmântul ºi au adus ºi români din alte sate ºi romi. În perioada comunistã. …iar romii chiar de boieri au fost aduºi ca sã le munceascã pe moºie… aºa au apãrut romii în localitatea Bãlþesti. În satul Bãlþeºti. ei fiind romi nomazi. În ceea ce priveºte compoziþia etnicã a localitãþii datele oferite nu au fost precise. În general au venit ca robi pe moºiile boiereºti. Numãrul de oameni a crescut mult mai mult decât înainte de 1989. unde a fost formatã ºi prima comunitate roma. Informaþiile primite de la cei intervievaþi indicã faptul cã primii romi aduºi în comuna Bãlþeºti sunt cei din Izeºti. ei fiind aduºi ca robi pe moºiile boierilor. la recensãmântul din 2002 populaþia roma reprezentând 374 de persoane. proporþia romilor ursari a crescut ajungând sã reprezinte circa 7-8% din totalul populaþiei. Dupã 1989 numãrul lor a crescut semnificativ.5% din populaþia satului. Analiza informaþiilor primite de la reprezentanþi ai administraþiei publice aratã cã mulþi dintre romii din Izeºti sau declarat la recensãmânt ca fiind români. Izeºti ºi Podenii Vechi. (reprezentant administraþie publicã) Faptul cã romii au fost aduºi ca robi de cãtre boieri ca sã lucreze pe moºiile lor este confirmat de cãtre toþi cei intervievaþi. numãrul romilor fiind redus. (lider informal român) Numele comunitãþii de romi din Ursãrie. Dupã revoluþie s-a mãrit comunitatea. sunt 482 de romi ºi 912 români. Nu se cunoaºte locul de unde au fost aduºi romii din Ursãrie în localitate. (lider informal rom) Comunitatea de romi a apãrut înainte de 1828. adicã proporþia ursarilor este de 34. dar ºi cei din Ursãrie sunt veniþi înainte de 1900. conform celor declarate de liderii români. Se duce înainte de 1900 ºi obârºia romilor ursari. din declaraþiile primãriei. dar la începuturi aceºtia erau din cei care de sãrbãtorile de iarnã practicau dansul ursului: 58 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .Romii ursari din Bãlþeºti Claudia Petrescu Comunitatea Înfiinþarea comunitãþii de romi Comuna Bãlþeºti din judeþul Prahova este formatã din 3 sate: Bãlþeºti. vine de la tipul de populaþie roma care o compune – ursarii. dar proporþia romilor în localitate este de 30-40%. În comuna Bãlþeºti existã douã comunitãþi de romi: ursarii ºi romii de Izeºti care sunt lãutari. au fost case noi ºi numãrul de locuitori a crescut faþã de vremea lui Ceauºescu. fac cãrãmidã ºi au serviciu. Au crescut copiii ºi au fãcut cãsuþe. Din analiza informaþiilor primite de la cei intervievaþi rezultã cã înainte de rãzboi populaþia majoritarã era formatã din românii.

vedeþi vin inundaþii ºi tot nu-þi muþi casa pe deal. cu ursul. din câte ºtiu eu erau din cei care veneau cu ursul. Bãnuiesc cã boierii i-au împroprietãrit cã ºtiu cã acuma dupã 1990 au primit o parte dintre ei pãmântul. Informaþiile primite de la cei intervievaþi aratã cã s-au mutat cei care erau mai bogaþi ºi au avut bani sã cumpere casele din centru de la români. casele fiind dispuse de-a lungul ºoselei principale a localitãþii. ºi doamna învãþãtoare este între ei. (lider informal român) Comunitatea nu este compactã. Nu este o zonã izolatã... casele acestora fiind situate printre cele ale românilor. Comunitatea de romi din Ursãrie este omogenã formatã numai din romi ursari.. acolo au fost ei ºi bãnuiesc cã ºi le place pentru cã ei simt nevoia sã evadeze în câmp. Chiar dacã la prima vedere Ursãria pare o comunitate la periferie. cã pe urmã nu au mai practicat... chiar rãu cum este. comunitatea este la periferie. Da. Primii romi care au venit. Cei care s-au mutat au fãcut acest lucru deoarece în Ursãrie nu era spaþiu suficient ºi trãiau mai multe familii în gospodãrie.. ªi acolo sunt români ºi ultima casã este romã. de acestea beneficiind toate zonele. dar ºi în Izeºti printre romii aflaþi acolo. Localitatea Bãlþeºti are gaze ºi apã curentã de 60 de ani. (lider informal român) Prima comunitate de romi. aºa a fost dintotdeauna. cei veniþi prin cãsãtorie din alte comunitãþi fiind asimilaþi. Viaþa comunitãþii de romi: locuirea. deoarece cei care au avut bani ºi-au cumpãrat case printre românii care locuiesc aici. aºa îi vãd eu. Au venit cu ursul ºi au gãsit un locºor unde sã se stabileascã ºi au rãmas. a celor din Izeºti. În Izeºti s-au mutat ºapte familii dupã revoluþie deoarece acolo au gãsit loc sã îºi poatã face case. care au plecat din Ursãrie în alte localitãþi prin cãsãtorie. (lider informal român) Dupã dezrobire romii au rãmas în localitate deoarece „este o comunã bogatã ºi aveau de unde sã îºi procure hranã”. nu pleacã o familie dupã ce te stabileºti. Sunt câþiva romi. nu i-am izolat noi. cei mai mulþi s-au mutat pe vremea comunismului deoarece atunci câºtigau bine din turnãtorie. în special femei. cei din Izeºti neacceptându-i pe ursari datoritã ilegalitãþilor comise de aceºtia. La periferia „cartierului” trãiesc romii cei mai sãraci. de la ultima casã de romi pânã la ºoseaua principalã fiind o distanþã de ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 59 . ªi acuma mai practicã turnãtoria. Dupã aceea ei au fost turnãtori. dar ºi pentru cã pe unii i-au împroprietãrit boierii ºi îºi fãcuserã deja „un rost”. jumãtate din ursari au case printre cele ale românilor. Comunitatea romilor ursari este situatã la semi-periferie ºi nu este compactã. Relaþiile dintre cele douã comunitãþi de romi sunt tensionate. chiar ºi Ursãria. la pãdure. dar numãrul acestora este destul de mic. dar ei iniþial au fost ursari. De la asta le vine numele. De ce nu au plecat dupã ce au plecat boierii?. nu ºtiu cum s-ar încadra într-un spaþiu mai restrâns între douã gospodarii româneºti… trebuie sa aibã ieºire la deal. (reprezentant administraþie publicã) Unii dintre romii ursari au migrat dinspre periferie spre centru cumpãrând case în centru.Nu ºtiu de unde i-au adus. la câmp. în naturã. a fost situatã ºi este situatã central. sunt turnãtori.

Gardurile curþilor sunt fãcute din lemn. romii de la periferie nu beneficiazã de acestea deoarece nu ºi-au achitat facturile. (lider informal rom) Starea drumurilor este bunã în comunitate. carpete ºi multã mobilã (în special paturi). Nici romii care sunt branºaþi la apã nu acceptã ca ceilalþi sã mai ia de la ei apã deoarece fie au montate apometre. „ca sã poatã întoarce cãruþa”. (lider informal român) Deºi existã acces la utilitãþi (apã. aveam mai mulþi bani. ªi acuma punem asfalt. da este acceptabilã. bucãþi de celofan. marea majoritate fiind sãrace „pentru cã sunt micuþe la numãrul de persoane care locuiesc acolo. romii mai sãraci având în loc de geamuri din sticlã. electricitate) în Ursãrie. unele fiind chiar degradate. majoritatea caselor au televizoare. Tâmplãria este din lemn ºi este veche. Pentru aprovizionarea cu apã existã ºi câteva fântâni în comunitate. La unii dintre aceºtia sunt anumite camere considerate „bune” în care nu locuiesc. Acum nu mai putem. fie ceilalþi nu au grijã ºi lasã apã sã îngheþe iarna sau vara 60 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . curþile sunt mai curate deºi tot necultivate. mai puþin cele aflate la margine. Singura casã care ar putea fi consideratã “bogatã” este cea a liderului rom care este construitã din cãrãmidã ºi ciment ºi are camere mai multe. dar existã ºi case în care locuiesc chiar patru . da este acceptabilã aici… ºi la ei acolo este piatrã. Casele romilor sunt de regulã mici. care a fost pietruitã anterior prin finanþarea Fundaþiei Soros. Majoritate caselor au garduri. Noi am apucat din vremurile mai bune ºi am fãcut case. cã au pietruit-o. Casele romilor aflate printre cele ale românilor aratã mult mai bine: sunt vãruite. gaze. În ceea ce priveºte aparatura electrocasnicã. aparate radio ºi casetofoane. În momentul cercetãrii se întocmea un proiect pentru a accesa fonduri de la Fondul Român de Dezvoltare Socialã cu scopul asfaltãrii acestei strãzi ce face legãtura între cartierul Ursãrie ºi centrul comunei.cinci familii. Întro gospodãrie trãiesc cel puþin douã familii. Asta este cum ar zice ceilalþi þigani de bogaþi. dar nu sunt în stare foarte bunã. Mai mult au fost amendaþi deoarece s-au branºat ilegal la gaze. Marea majoritate a caselor în exterior aratã neîngrijit. dar primesc musafirii. construite din lemn ºi pãmânt. De regulã în interior existã numeroase covoare. Marea majoritate a caselor au curte mare. dar sunt neîngrijite ºi nu se cultivã nimic în curte. unele nu au fost vãruite.aproximativ 1 km pe care o poþi strãbate în zece minute maxim. mergeam la ferme ºi munceam ºi am rezolvat. sunt încãperi foarte mici unde locuiesc 10-12 persoane întro cãmãruþã”. electricitate ºi apã. Drumul de acces cãtre comunitatea de romi ursari este practicabil în orice anotimp în acest moment. sunt crãpate. mai ales dupã ce strada a fost pietruitã prin proiectul finanþat de Fundaþia Soros. restul fiind pietruite. Singurele strãzi asfaltate din comunã sunt cele care fac legãtura între sate ºi drumul judeþean. Este casã cu ciment. Informaþiile culese aratã cã în Ursãrie nu existã tipuri diferite de case. Acuma de când cu Soros e acceptabilã. dar în interior sunt curate.

pe terenuri oferite de primãrie unde nu existã facilitãþi. vârsta scãzutã la cãsãtorie. o familie trãieºte într-o camerã. Viaþa comunitãþii de romi: educaþia. dar existã ºi cãsãtorii cu romi de alt tip din alte localitãþi.. Viaþa comunitãþii de romi: familia. Cãsãtoriile se fac. nu existã bãi separate ºi nici bucãtãrii separate. utilizarea redusã a mijloacelor contraceptive sunt caracteristice modelului tradiþionalist al familiei. (lider informal rom) Femeile nu folosesc mijloace contraceptive deoarece ursarii considerã cã o casã este cu atât mai bogatã cu cât ai mai mulþi copii. copiii ºi nepoþii trãiesc în aceeaºi gospodãrie ºi doar veniturile sunt gestionate separat. care seamãnã cu cea extinsã: pãrinþii. de altele. Familiile monoparentale sunt rare în comunitãþile de romi. Familiile romilor ursari sunt numeroase. În comunitatea din Ursãrie nu existã case abandonate. Relaþiile puternice din cadrul familiei. la rude. în cel mult trei camere. fiind formate din cel puþin ºase membri deoarece majoritatea au de la patru copii în sus. numãrul mare al membrilor unei familii care locuiesc în aceeaºi gospodãrie. bãnuiesc. de o baie. Singura utilitate care nu existã în comunã este canalizarea. unii dintre romi fãcându-ºi case puþin mai departe.. Unii dintre ursari s-au cãsãtorit legal dupã revoluþie în momentul în care statul a oferit bani pentru acest lucru. am bãtut-o… a plecat… stã o sãptãmânã la mamã. Într-o gospodãrie obiºnuitã trãiesc cel puþin douã familii. maxim douã. poate am avut un moment de nebunie... putem afirma cã aceasta este o familie nuclearã atipicã. între ei. Sunt foarte mulþi membrii într-o camerã. deoarece nu existã divorþuri. Cele mai rare sunt cãsãtoriile ursarilor cu români. Din contrã. existând doar douã . toþi cei intervievaþi declarând cã nu se face nici o diferenþã între romi ºi români la ºcoalã. se întoarce înapoi… nu e vorba de divorþ aici cã odatã ce nu sunt cãsãtoriþi legal ce sã divorþeze… se despart.o lasã sã curgã fãrã sã o opreascã. (lider informal român) Deºi din informaþiile primite rezultã cã familia nuclearã este modelul cel mai des întâlnit în comunitatea romi ursari. deci ei. Copiii romi din Ursãrie merg la ºcoalã. dar de obicei stau împreunã. vârsta la cãsãtorie a fetelor fiind între 15 ºi 17 ani. uniunile consensuale foarte rãspândite. se împacã. de obicei.trei familii de acest tip De divorþat nu divorþeazã… în momentul în care se despart se împacã la loc. Majoritatea romilor trãiesc în concubinaj (un procent de aproximativ 80%). De regulã aceste familii numeroase trãiesc într-o camerã. Adicã nu mi-a convenit astãzi ceva la soþie. românii au declarat cã se poate spune cã copiii români sunt discriminaþi deoarece ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 61 . dupã camerele pe care le au ºi dupã cât ºtiu eu. deci nu se pune problema de bucãtãrie. iar separãrile sunt temporare.

Existã ºi clase de alfabetizare ºi programul „A doua ºansã” dar prezenþa romilor la aceste cursuri este extrem de redusã. Amândoi stau în comunitate. dar indivizii din cadrul etniei care acumuleazã capital educaþional peste medie sunt marginalizaþi într-o oarecare mãsurã. unul lucrând la primãrie ca facilitator pe problemele romilor. mulþi dintre elevii romi abandoneazã ºcoala datoritã faptului cã rãmân repetenþi. acest lucru depinzând de momentul în care se cãsãtoresc. Comunitatea de romi îi considerã pe aceºtia doi care sunt la facultate „venetici” deoarece din punctul lor de vedere „au devenit români”. Nu existã diferenþe între vârsta pânã la care merg la ºcoalã fetele ºi bãieþii romi.. Principala ocupaþie a ursarilor a fost cea de turnãtori.ºapte ani.. În localitate existã ºi o ºcoalã de arte ºi meserii unde pot merge dupã terminarea celor opt clase. la opt . ei nici nu vorbesc nici bine româneºte unii din ei la clasa întâi ºi sunt diferenþe foarte mari între ei ºi copiii care au frecventat grãdiniþa. (lider informal român) Din pãcate. ci mai târziu pentru cã dau vina cã sunt plecaþi în momentul 15 septembrie când începe ºcoala ºi vin. Vârsta la care încep ºcoala este opt . Cu toate acestea se mândresc cu ei ºi îi respectã. deci li se dã o ºansã dupã asta.. acuma este o clasa de a doua ºansã. existã mari dificultãþi pentru cã ei nu frecventeazã grãdiniþa. iar marea majoritate a copiilor romi nu frecventeazã grãdiniþa din acest motiv. O abandoneazã destul de frecvent.. ei nu sunt socializaþi. La nivel declarativ romii doresc sã investeascã în educaþia copiilor. având probleme de adaptare în clasa I.nouã ani. (lider informal român) Sunt ºi douã cazuri de romi care au absolvit liceul ºi sunt acum înscriºi la facultate. Cel mai important aspect în ce priveºte educaþia este conºtientizarea faptului cã au nevoie de „carte” ca sã îºi poatã gãsi un loc de muncã. din analiza interviurilor reieºind cã aceasta a 62 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Nu se înscriu la ºcoalã la ºase . acum aceste activitãþi nu mai pot fi desfãºurate. În timpul regimului comunist câºtigau bani din fabricarea ºi comercializarea tuciurilor ºi din lucru în agriculturã la ferme. veniturile au scãzut ºi majoritatea pãrinþilor îºi trimit copiii la ºcoalã tocmai pentru ca aceºtia sã se poatã angaja mai târziu. Marea majoritate a celor care îºi continuã studiile (numãrul lor este mic deoarece majoritatea nu terminã opt clase) se întorc în comunitate.învãþãtoarele pierd mult timp cu elevii romi care nu îºi fac temele acasã. de obicei rãmân repetenþi de trei ori cã aºa zice legea … ºi dupã aceea rar mai vin… au fost niºte clase de alfabetizare.. se înscriu mai târziu. Viaþa comunitãþii de romi: economia.. În prezent principalele surse de venit ale romilor ursari sunt ajutoarele sociale acordate în baza Legii 416 ºi alocaþiile copiilor.nouã ani… majoritatea se înscriu. Stocul redus de capital uman la nivelul comunitãþii este responsabil într-o mare mãsurã de problemele cu care se confruntã romii ursari.

Ei prelucreazã aluminiu si fac vase din acest metal (tuciuri. Acum cred cã decât ajutorul social. Mai sunt ºi ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 63 . deoarece pe lângã ajutorul acordat bãrbaþilor ele sunt cele care fac ºi muncile casnice ºi ajutã ºi copii la ºcoalã. turnãtoria nu mai este în momentul de faþã o sursã principalã de venit. Aceastã meserie tradiþionalã a romilor ursari este transmisã de la o generaþie la alta. Din informaþiile primite reiese cã femeile lucreazã mai mult ca bãrbaþii. Cu toate acestea membrii comunitãþii au declarat cã nu se ajutã foarte mult unii pe alþii. Suntem strânºi. lãcãtuº mecanic. dar toþi s-au întors. Copii încep sã lucreze de la nouã . Unii dintre romi lucreazã vara ca zilieri în agriculturã sau la alte persoane din comunã. de regulã în gospodãrii lucrând ºi tatãl ºi fiii. Rar mai toarnã câte un tuci… dar foarte rar cã nu au materie primã. care are „clanul Danca” la bazã. În timpul regimului comunist. romii ursari aveau ca principale ocupaþii turnãtoria.. Lucreazã ºi ei la ceaune.. (lider informal român) Vara plecam la sere ºi veneam toamna cu bani. Aceºtia au lucrat în agriculturã în strãinãtate. Mai sunt care fac câte un abuz.. deci ajutorul social ºi alocaþiile. la Feteºti.. femeile lucrând alãturi de bãrbaþi la fabricarea “tuciurilor ºi a ceaunelor” ºi mergând împreunã cu ei sã le vândã.zece ani deoarece ei sunt cei care îi ajutã pe pãrinþi la treburile gospodãreºti ºi sunt luaþi de aceºtia când merg sã vândã tuciurile. (lider informal rom) Nu existã diferenþe între femei ºi bãrbaþi în ceea ce priveºte ocupaþiile. Relaþiile între membrii comunitãþii sunt foarte bune. iar þãrile unde au fost sunt Italia ºi Spania. ceaune) fiind recunoscuþi pentru mãiestria lor. ªi atât… A mai fost o perioadã cu sarea. alocaþiile. Relaþiile din interiorul comunitãþii. se înjurã. porc. restul fiind plecaþi între una ºi trei luni. Nu aveam nevoie toatã iarna sã muncim. mai bine de 50% având un arbore genealogic comun. mere. a fost un deal în apropiere… luau bucãþi de sare ºi le mãcinau ºi le vindeau. Eu am lucrat la fabricã la UZUC. porumb. Numai o singurã persoanã a fost plecatã un an. Noi nu þinem duºmãnie. Copiii mei mã ajutã toþi. iar unii lucrau ca muncitori necalificaþi la fabricile din Ploieºti. Vãleni ºi Boldeºti-Scãieni. varzã. Erau mulþi cu serviciu la Ploieºti. (lider informal rom) Din comunitatea de ursari numai ºapte . munca în agriculturã (plecau cu toatã familia din aprilie pânã în noiembrie ºi lucrau la ferme în Bãrãgan). sunt împreunã la „nunþi ºi cumetrii” chiar dacã sunt certaþi. Datoritã lipsei materiei prime pentru fabricarea acestor vase din aluminiu. îl ajutã pe tati. Pe lângã turnãtorie. îi dã la mânã ºi prinde ºi meserie. pãsãri.fost ocupaþia care aducea cele mai multe venituri în comunitate. Plecam la Cãlãraºi. dar nu mai merge nici cu sarea. sau ca muncitori necalificaþi la gaterul din localitate. pepeni. dupã revoluþie o altã ocupaþie aducãtoare de venituri a fost cãrãuºia cu sare. fiecare fiind „cu gospodãria lui”.opt persoane au fost plecate la muncã în strãinãtate.

(reprezentant administraþie publicã) De regulã conflictele ºi le rezolvã singuri. aceºtia din urmã arãtându-se reticenþi în a avea contacte cu Ursãria. sunt foarte curaþi. doar cã pe vremea comunismului erau mai multe conflicte datorate jocului de cãrþi (aveau mai mulþi bani). botez ne strângem chiar dacã suntem certaþi. Romii din Izeºti nu vorbesc limba romani. Existã trei evenimente importante în comunã. Vãleni. nu comit infracþiuni ºi din acest motiv populaþia majoritarã îi respectã foarte mult ºi nu îi considerã „þigani”. în localitate „ursarii” sunt consideraþi a fi cei mai rãi dintre romi. Hramul bisericii. Nu se poate vorbi de o schimbare a relaþiilor între membrii comunitãþii de-a lungul vremii. Conflictele principale izbucnesc de la cai. unii dintre membrii familiei Danca fiind mai iuþi la mânie. între ei. acum abia dupã unu – doi kilometri mai este plantat ceva tocmai datoritã faptului cã porumbul este furat sau caii ursarilor distrug culturile. bani sau produse. Au început sã capete încredere în facilitatorul rom deoarece acesta i-a ajutat sã obþinã venituri de la primãrie. un rom numit ºi „primarul þiganilor” care deºi nu avea o autoritate mare era respectat de cãtre ceilalþi datoritã atitudinii sale împãciuitoare. Vin cu toatã trupa la autoritãþii ºi cu vulgaritãþi. barbut”. celorlalþi fiindu-le teamã de aceºtia. care sunt lãsaþi liberi sã pascã prin culturile românilor. lucreazã la diverse firme particulare în Ploieºti. dar la acestea ursarii nu particip cu muncã. excepþie fãcând cazurile în care romii sãvârºesc ilegalitãþi. nu s-a mai implicat foarte mult în problemele comunitãþii ºi ceilalþi nu îl mai percep ca pe un lider. unde vin cu toatã familia. La nuntã. În opinia celor din Izeºti ursarii sunt „þigani ºi ne fac de ruºine”. Ei între ei mai încing câte o bãtaie. dar sunt ºi cazuri în care apeleazã la autoritãþi. De regulã intervine poliþia. Relaþiile cu populaþia majoritarã Relaþiile romilor cu populaþia majoritarã sunt în general bune. Din informaþiile primite rezultã cã familia Danca este cea care încearcã sã îºi impunã autoritatea prin forþã. Boldeºti-Scãieni. (lider informal rom) Autoritãþile locale au afirmat cã mai sunt conflicte între membrii comunitãþii care apar de la „bãuturã. Astfel. datoritã unor probleme pe care le-a avut în familie. 64 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . (reprezentant administraþie publicã) În Ursãrie existã un lider de opinie. Familia Danca este dominantã acolo ºi nu prea are nimeni curaj sã spunã ceva. Aºa cum am mai indicat deja. cã îmi vine ºi mie rândul. iar poliþia intervenea pentru aplanarea acestora. În ultimul timp. Autoritãþile locale declarau cã dacã pe vremea comunismului lângã ultimele case ale romilor erau culturi. ursarii nu au relaþii foarte bune cu romii din Izeºti. ci vin doar pentru a se ospãta. Izvorul tãmãduirii ºi Sãrbãtoarea Recoltei.pãrþi rele.

De aceea putem vorbi de existenþa unei culturi a deschiderii în cadrul comunitãþii romilor din Izeºti. neavând relaþii nici cu alþi romi din comunã. Analiza datelor obþinute în teren indicã cã dupã 1989 romii ursari. Boldeºti Scãieni. Românii participã ºi cu muncã ºi cu produse. Romii din Izeºti au legãturi cu alte localitãþi. care locuieºte chiar lângã ei ºi pe care o respectã tocmai datoritã faptului cã are rãbdare cu ei. La Sãrbãtoarea Recoltei avem ºi concerte de muzicã popularã ºi vin multe personalitãþi. cã le-a educat copiii ºi cã le explicã ºi le dã informaþii atunci când au nevoie. navetismul fiind un fenomen prezent într-o mãsurã mare în cadrul acestei comunitãþi. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 65 . mai ales la hram. Singurele relaþii cu alte comunitãþi de romi sunt cele pe care le au cu rudele lor cãsãtorite în alte localitãþi. parþial ºi datoritã lipsei contactelor externe. (reprezentant administraþie publicã localã) Ursarii au încredere în personalul didactic. însã comunitatea în ansamblul ei este destul de imobilã (încã mai practicã meserii tradiþionale. lipsa veniturilor pentru a se putea deplasa la rude. Practic comunitatea este sãracã în resurse de tip capital social. doar la înmormântãri ºi nunþi. deºi nu au materie primã). comunitatea de romi ursari este practic una închisã. Motivul pentru care se întâlnesc rar este. dar se întâlnesc rar. iar capitalul relaþional este destul de mare. aceastã comunitate având resurse de capital social de tip bridging ºi capital uman. iar la locul de muncã au contact mai mult cu români. în special. Sãrbãtoarea Recoltei ºi Hramul bisericii unde vine lume multã ºi din Bãlþeºti ºi din alte pãrþi. Copiii romilor din Izeºti merg la licee în Ploieºti sau Vãleni ºi chiar la facultãþi. Mulþi dintre romii din Izeºti lucreazã la firme din Ploieºti. ºi mai ales în învãþãtoare. Înainte de 1989 mulþi erau plecaþi la muncã din martie-aprilie pânã în noiembrie. nici cu romi din afara comunei ºi nici cu populaþia majoritarã din comunã. Existã cazuri de mobilitate socialã individualã (cei care merg la facultate sau la alte ºcoli). nu îºi fac orele necesare pentru obþinerea venitului minim garantat ºi din acest motiv se ceartã cu autoritãþile locale. stau mai mult în comunitate ºi consumã alcool apoi se iau la ceartã. fapt care le reduce oportunitãþile de dezvoltare la nivel comunitar. Mobilitatea socialã în cadrul acestei comunitãþi este ridicatã. dupã cum afirmã cei intervievaþi. Interacþiuni în afara localitãþii.Avem în comunã trei sãrbãtori mari: Izvorul Tãmãduirii. Faþã de vremea comunismului se poate vorbi de o deteriorare a relaþiilor între ursari ºi populaþia majoritarã datoritã înmulþirii numãrului de infracþiuni. Nu se poate vorbi despre interacþiuni cu alte comunitãþi de romi. Spre deosebire de romii din Izeºti. dar romii nu fac nimic. nemaiavând unde sã lucreze. ei vin doar sã mãnânce cã e gratis. ceea ce face ca interacþiunile lor cu alte comunitãþi sã fie numeroase. când veneau fãceau tuciuri ºi aveau venituri suficiente pentru a putea trãi decent. Vãleni.

(lider informal rom) De-a lungul timpului relaþiile romilor ursari cu administraþia publicã s-au schimbat. vin… (lider informal român) Probleme actuale ale comunitãþii. Da. O nemulþumire a ursarilor este legatã de neasfaltarea drumului din comunitate. în primãrie existând un facilitator rom. vin. Cu ajutorul social am mai fost supãraþi. dar poliþia ºi oamenii de la primãrie îi trateazã pe toþi la fel. neracordarea la utilitãþi datoritã lipsei surselor financiare pentru a plãti facturile. Lipsa locurilor de muncã. pregãtire ºi apoi prin comportamentul lor cã pleacã. Alte probleme enunþate sunt: numãrul mare de copii datoritã neutilizãrii mijloacelor contraceptive. acuma merg… pe timpul lui Ceauºescu nu prea mergeau la primãrie. trei zile cã dacã ar fi serioºi n-ar fi nici o problemã cã ar gãsi ºi zilieri dacã se duc. sã ia ajutorul de încãlzire… toate ajutoarele acestea.. În opinia celor intervievaþi principala problemã a comunitãþii ursarilor este lipsa locurilor de muncã. în vreme ce acum relaþiile s-au inversat. iar în momentul cercetãrii se încerca gãsirea unui mediator ºcolar. din câte ºtiu eu. lucreazã douã. au venit bani de la romi ºi ne-au oprit banii. timpul scurt pe care îl petrec la un loc de muncã. deoarece vin ei la ºcoalã: Da.. în timpul regimului comunist ei veneau rar la primãrie. A… sã le mai dea teren de case… acte. dat faptului cã nu sunt cu ºcoalã. la ºcoalã nu mergeau deoarece cadrele didactice veneau ele la ei. (reprezentant autoritãþi locale) 66 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Dar s-au dus aºa banii. (lider informal rom) În momentul de faþã romii sunt reprezentaþi la nivelul administraþiei publice locale. Conflictele cu autoritãþile apar doar datoritã nesatisfacerii orelor necesare pentru obþinerea venitului minim garantat sau când au fost debranºaþi de la utilitãþi datoritã neplãþii acestora. Dacã unul ridicã tonul mai mult la cei din primãrie ºi ei vorbesc dupã cum vorbeºte. dacã vorbeºti frumos nu se poate sã nu se rezolve fiecare treabã... dar autoritãþile au declarat cã fondurile erau insuficiente ºi nu se putea asfalta doar între casele lor cum ar fi dorit romii. dar nu cred cã merg cu alte scopuri. educaþia scãzutã. (lider informal rom) Dar nu suntem lãsaþi la o parte. Astfel. la primãrie merg ei pentru a putea lua bani. mai ales cã nu aveau de luat bani de acolo. Prin banii romilor s-a fãcut programarea ca sã ne bage asfalt... iar cadrele didactice nu mai merg la ei. Mai sunt care încalcã legea. Acuma merg sã-ºi cearã drepturile… sã ia ajutorul. asfaltarea drumului.Interacþiuni cu autoritãþile locale. În cadrul administraþiei publice locale romii nu sunt discriminaþi.

Câte unul are posibilitate de apometru. cei care nu au plãtit-o. Stocul redus de capital uman determinã dificultãþi în gãsirea unui loc de muncã. Casa în care locuieºte se aflã printre cele ale românilor. dar prin cãsãtorie a ajuns în comunitatea romilor ursari.. practicarea meseriilor tradiþionale. S-a cãsãtorit ca majoritatea femeilor din comunitatea lor foarte tânãrã.. Este o comunitate roma non-sãracã. dar aceºtia au renunþat dupã douã . (lider informal rom) Pentru rezolvarea problemei locurilor de muncã autoritãþile au angajat ursari ca paznici pentru diverse firme. unde tatãl era fierar. nivel de educaþie scãzut. Cele douã comunitãþi de romi din comuna Bãlþeºti au oportunitãþi diferite de dezvoltare. Asta e datoria fiecãruia sã-ºi plãteascã.. au cinci cãsuþe acolo.. Sunt mulþi care nu au apã. Ei declarã cã se primesc banii la primãrie pentru rezolvarea problemelor lor. Pasivitatea ursarilor ºi neimplicarea în rezolvarea problemelor este o altã caracteristicã a acestei comunitãþi.Prima problemã era sã facã asfaltul pe care a promis cã îl face. dar spre deosebire de acestea a avut doar un singur copil din cauza unor probleme medicale. care au o comunitate caracterizatã prin mobilitate socialã scãzutã. Dacã acum doi ani principala problemã era cea a dispensarului care nu exista.. are o curte mare ºi este îngrijitã ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 67 . Ãia de la apã au fãcut ambiþie ºi multã lume a rãmas fãrã apã. În momentul cercetãrii exista depus un proiect al unui investitor pentru construcþia unei hale pentru îmbutelierea apei (apa de Bãlþeºti a fost recomandatã ca fiind foarte bunã) în apropierea staþie de apã unde ar putea fi angajate 60-70 de persoane. Este o femeie care provine dintr-o familie numeroasã.trei zile spunând cã e prea mult de lucru pentru salariul primit. care a fost nãscutã într-o altã localitate. Autoritãþile locale lucrau la întocmirea unui proiect pentru asfaltarea drumului de acces în Ursãrie care sã fie depus spre finanþare la FRDS. singura problemã reprezentând-o veniturile reduse ºi fluctuante. s-a despãrþit de acesta ºi a ajuns sã trãiascã în concubinaj cu un ursar. ei considerând cã este de datoria autoritãþilor locale sã facã acest lucru.. neîncredere în autoritãþi ºi familii tradiþionale. uman ºi relaþional sunt reduse în cazul romilor ursari. greutãþi în implementarea unor proiecte de dezvoltare ºi neutilizarea mijloacelor contraceptive. iar elevii învaþã în 3 schimburi. dar aceºtia sunt utilizaþi în alte scopuri. canalizare ºi aº vrea sã se reabiliteze cu apa. Principalele probleme ale comunitãþii de romi ursari rezultã din nivelul redus al educaþiei membrilor ei. Resursele de tip capital social (de tip bridging). Ar fi bine sã dea drumul la apã primãria. Nu mai are posibilitate.. acum problema cea mare este cea a grãdiniþei care este foarte micã pentru a primi toþi copiii ºi a ºcolii care este micã. care a fost cãsãtoritã iniþial de pãrinþi cu un rom dintr-o altã localitate. Prima persoanã intervievatã este o femeie de 61 de ani. accesul la utilitãþi ºi infrastructura fiind bune. Oamenii • Femeie cu traiectorie de viaþã tipicã pentru comunitatea roma. Noi avem aici înaltã tensiune…dacã s-ar putea sã aibã luminã cei cu casele pe câmp..

dar au plecat aproximativ 20-30 de familii de acolo de-a lungul timpului. Cel mai important lucru este cã ºtie sã se semneze ºi sã socoteascã. judeþul Buzãu. Copilãria. I-a plãcut sã meargã la ºcoalã. dar „ºade în fund” ºi nu discutã prea des. În familie au fost ºapte copii. ea fiind cea mai mare ºi cea care a trebuit sã aibã grijã de toþi ceilalþi fraþi vitregi. Romii din Zeletin erau tuciurari. Din momentul în care s-a îmbolnãvit ºi nu a mai lucrat în mina de sare. una dintre surori este cãsãtoritã în Bãlþeºti. Cu fraþii. tatãl ei vitreg fiind fierar de meserie. Cu toþi fraþii s-a înþeles bine.nouã ani familia s-a mutat la Slãnic ºi ea nu a mai continuat studiile. botezuri. (femeie roma. ajutându-ºi soþul la fabricarea tuciurilor. Mama a fost casnicã. deºi dupã ce s-a cãsãtorit nu a mai pãstrat legãtura cu ei. la frate-miu mã mai duc eu când mã ia dorul de el o datã. dar citeºte doar pe litere pentru cã nu a învãþat sã citeascã bine. în luna mai. unde tatãl a lucrat la salinã pânã s-a îmbolnãvit. în comunitatea de romi Zeletin. Din cei ºapte fraþi. exceptând sora din Bãlþeºti cu care se vede sãptãmânal. în special pentru cã acolo se întâlnea cu ceilalþi copii ºi scãpa ºi de muncã: „era mai bine la ºcoalã decât acasã. fãrã a fi autorizat. aceea de fierar ºi turnãtor. mai mulþi decât aici în 1946”. A fost un copil provenit din primul concubinaj al mamei. pânã la nouã ani. în localitatea Calvini. La opt . tatãl a practicat meseria sa tradiþionalã. douã surori sunt la Calvini. cã acasã eram muncitã”. botezuri ºi înmormântãri deoarece stau departe. învãþatã de generaþii. mai ales în perioada în care tatãl a satisfãcut cei doi ani de stagiu militar.. un frate e la Bucov ºi un frate e decedat. Ãia din Calvini toþi la fel… cine ºtie când mai vine. Restul fraþilor sunt rãspândiþi prin alte localitãþi: o sorã este la Constanþa. Femeia s-a nãscut în anul 1946. ªcoala. deoarece mama a obligat-o sã stea acasã ºi sã aibã grijã de ceilalþi fraþi astfel încât ea sã poatã lucra ca zilier. fierari ºi lãutari. Comunitatea Zeletin era una mare. iar fratele lucreazã ca zilier la sãpat de ºanþuri. de douã ori pe an. iar în aceea perioadã tatãl vitreg îºi satisfãcea stagiul militar ºi nu aveau surse de venit. se întâlneºte la nunþi. deoarece este mai aproape. Pe Rodica de la Constanþa nu am mai vãzut-o de când a murit mama. pentru cã fiecare are multe probleme. dupã cum declarã femeia: „eram þigãnie mare. Ocupaþia ei principalã a fost turnãtoria. dar lucra ºi ca zilier la munci agricole.în exterior ºi în interior este curatã. Surorile sunt casnice. La ani de zile. Erau o familie sãracã. 61 ani) Dupã cãsãtoria cu al doilea soþ. înmormântãri. ªcoala a început-o la ºapte ani. 68 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . respectiv o datã sau de douã ori pe an. la nunþi. Cele douã clase le-a fãcut în localitatea Calvini unde locuiau pãrinþii. care s-a cãsãtorit nelegitim apoi cu un alt rom. dar a fãcut doar douã clase. familia a trãit la Slãnic.. cu patru copii. numai cu fratele de la Bucov se vede mai des.

al doilea soþ era decedat. Pe cel de-al doilea soþ l-a cunoscut în casa pãrinþilor la Slãnic. Datoritã faptului cã erau o familie sãracã. care a absolvit cinci clase ºi are ºapte copii. mama cã avea bãrbatul de al doilea ºi mã bãtea ºi ca sã scap de bãtãi ºi de chinuri a cãutat ºi m-a mãritat. Nu am divorþat. aceastã cãsãtorie fiind stabilitã de mamã deoarece tatãl vitreg o bãtea foarte tare. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 69 . (femeie roma. În momentul interviului. tatãl o bãtea destul de des. acesta fiind rudã cu soþul surorii sale cãsãtoritã în Bãlþeºti. Prima cãsãtorie a durat circa opt ani ºi a fost cãsãtoritã legal cu acest soþ de care nu a divorþat niciodatã. Fiind copil nelegitim. în plus aveau nevoie de cineva ca sã aibã grijã de ceilalþi copii astfel încât sã poatã lucra cu ziua. Faptul cã preþuieºte ºcoala se vede din faptul cã o ajutã mult pe nepoatã sã înveþe ºi este foarte mândrã de faptul cã aceasta a luat în cele patru clase numai premiul I. a murit al doilea ºi tot nu am divorþat ºi am rãmas tot cu numele primului. Ocupaþie.. nu îi plãcea sã munceascã ºi o bãtea foarte tare. casa având douã camere. iar pe mamã nu a interesat-o foarte tare progresele ei ºcolare. ci doar mici probleme apãrute din cauza diverselor lipsuri. În perioada cât a fost cãsãtoritã cu primul soþ. la 28 de ani.. Cãsãtorie ºi familie. 61 ani) A plecat de la primul soþ înapoi la Slãnic la pãrinþi deoarece acesta lipsea foarte mult de acasã. care ºi el fusese cãsãtorit legal înainte. Este o familie extinsã care este unitã ºi în care nu existã certuri sau neînþelegeri majore. Amintiri prea multe din aceea perioadã legate de colegi nu are. Din prima cãsãtorie nu a rezultat nici un copil. În Bãlþeºti s-a mutat în 1974. dar nu a fost lãsatã de pãrinþi sã facã acest lucru. a lucrat o perioadã de cinci ani la Azuga la fabrica de ºamotã ºi la cea de bere. trãind în concubinaj cu al doilea soþ. nu a divorþat nici el. iar în aceea gospodãrie mai stãtea ºi familia fetei care numãra opt membri. În Bãlþeºti a locuit cu mama vitregã a soþului. dar fata s-a simþit rãu ºi a preferat sã facã copii. cu cununie… cu al doilea am trãit concubinaj. nu aveau bani pentru achiziþionarea celor necesare educaþiei. Cu primul am fost cãsãtoritã legal. Pãrinþii. În opinia ei. Ea a stabilit cu cine.Ar fi dorit sã îºi continue studiile. 61 ani) Are o singurã fatã de 32 de ani. Ca sã o scape de bãtãile soþului mama a hotãrât sã o mãrite cu un rom din localitatea Aluniº. În familia lor s-a încercat utilizarea metodelor contraceptive. când avea 22 de ani. Dupã cãsãtorie a locuit la Aluniº cu familia primului soþ. A început sã munceascã de la zece ani când trebuia sã aibã grijã de ceilalþi fraþi ºi apoi a lucrat cu ziua împreunã cu pãrinþii la munci agricole. Considerã cã educaþia este foarte importantã în viaþa omului deoarece „e greu fãrã carte” mai ales cã nu poþi citi ºi nu poþi avea o meserie bunã. (femeie roma. Prima datã s-a cãsãtorit la cincisprezece ani. o familie e bine sã aibã maxim patru copii pentru a putea avea cu ce sã îi creascã. cã a fost ºi el cununat.

la orice. de muncit am muncit de la zece ani… cu pãrinþii. Cum era înainte. 61 ani) Dupã ce a venit în Bãlþeºti a început sã lucreze la fabricarea tuciurilor cu cel de-al doilea soþ ºi la comercializarea acestora. Povestea de viaþã a celei intervievate prezintã traseul personal destul de „obiºnuit” pentru o femeie romã din generaþia cãrei îi aparþine. la sapã. cât ºi la maturitate. A fost implicatã în munci necalificate. Este destul de bolnavã. apoi s-a mutat cu familia în Slãnic. la fabrica de ºamotã vreo cinci ani ºi la fabrica de bere. Satisfacþie cu viaþa. Am lucrat pe la Azuga. Deºi este nemulþumitã de situaþia personalã. care urmeazã un traseu personal de tip tradiþional. iar apoi a ajuns în Bãlþeºti unde a trãit în concubinaj.. dupã care prin cãsãtorie a plecat în Aluniº. iar dupã mutarea în Bãlþeºti a practicat meseria tradiþionalã din comunitate – fabricarea de vase de aluminiu.nouã ani. atât în perioada copilãriei. Traseul parcurs în viaþã de aceastã femeie romã este urmãtorul: a fost nãscutã în Calvini unde a trãit pânã la opt . • Bãrbat tradiþionalist cu o strategie de viaþã bazatã pe acumularea de capital material. Având un nivel de educaþie foarte redus (doar douã clase). Migraþie. Istoricul ei personal este profund marcat de violenþa domesticã. dar fãrã carte de muncã. Ginerele este cel care aduce cei mai mulþi bani în casã. (femeie roma. câte trei luni. Dacã ar fi sã o ia de la capãt ar dori sã aibã mai multã ºcoalã ca sã aibã un serviciu cu carte de muncã astfel încât sã „aibã drepturi” astfel încât sã poatã beneficia de pensie. Nu este mulþumitã de viaþa pe care o are în acest moment datoritã lipsurilor materiale. Cel de-al doilea subiect este un bãrbat rom de 60 de ani care a copilãrit ºi a trãit în Bãlþeºti ºi care a învãþat meºteºugul tradiþional al fabricãrii 70 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Principala sursã de venit a gospodãriei este venitul minim garantat pe care îl primesc de la primãrie. temporar. deºi în ultima perioadã nu mai are materie primã suficientã ºi face cãrãuºie. Nu are pensie deoarece nici ea ºi nici soþul nu au avut carte de muncã. dar nu are bani cu care sã îºi poatã procura medicamentele necesare..fãrã a avea însã carte de muncã.. iar ginerele mai fabricã tuciuri.. a locuit cinci ani în Azuga unde a lucrat. pe urmã iar fãceai angajarea. Tot la strategia de supravieþuire recurge ºi fiica ei. însã nu a dobândit nici o calificare. care mai are ºi alþi moºtenitori în afara fiicei rezultatã din acest concubinaj. Casa din Bãlþeºti în care locuieºte de 33 de ani este a soþului. a început sã munceascã de foarte timpuriu. Am muncit cu ziua. insatisfacþia este legatã de lipsa resurselor materiale ºi de incapacitatea de a-ºi acoperi nevoile curente ºi nu de strategia de viaþã pe care a adoptat-o. dar asta în perioadele în care fabricã tuciuri ºi le poate vinde.

cu care se mai întâlneºte deoarece stau în acelaºi cartier. el fiind un om care a copilãrit acolo ºi a practicat meseria tradiþionalã. 60 ani) Colegi la ºcoalã i-au fost români ºi romi ursari ºi din Izeºti. pentru cã eram ãl mai mare ºi nu puteam sã-l pãrãsesc pe tata cã eram mâna dreaptã la lucru… din cauza pãrinþilor. Ca vecini are familii de români. Poate fi considerat unul dintre cei „bogaþi” pentru cã de-a lungul vieþii ºi-a mai fãcut o casã în curtea celei pãrinteºti. unde pãrinþii au revenit dupã aceea iarnã. Toþi cei aflaþi în viaþã locuiesc în Bãlþeºti ºi se înþeleg bine între ei ºi practicã meseria tradiþionalã învãþatã de la pãrinþi. S-a nãscut în localitatea Corneºti din judeþul Dâmboviþa. La ºcoalã a mers la ºapte ani ºi a urmat doar patru clase. dupã care trebuiau sã meargã la Podenii Vechi. iar ca vecini au avut romi ursari. ªcoala. Istoria vieþii lui am putea-o considera însã tipicã pentru comunitatea de ursari. aceea de turnãtor. educaþia este foarte importantã în viaþa omului tocmai pentru cã îl învaþã sã se exprime. mai spre capãt.. dintre care una este „bunã” în care sunt primiþi oaspeþii ºi care este foarte curatã. Cu ceilalþi fraþi se întâlneºte aproape zilnic deoarece aceºtia trec prin faþa casei lui ca sã iasã la „ºosea”. Pentru fabricarea de tuciuri ei au autorizaþie familialã fãcutã numai pe familia intervievatului nostru. Deºi a „ieºit din ºcoalã” la 14 ani. unde pãrinþii au stat o iarnã deoarece tatãl lucra ca fierar acolo. în Bãlþeºti existând ºcoalã cu clasele I-IV. rãmânând repetent vreo patru ani deoarece „nu am învãþat. În opinia respondentului. Nu a învãþat deoarece. Învãþãtorii la ºcoalã nu au fãcut diferenþe între copii. Au locuit în cartierul numit Ursãrie. a fãcut doar patru clase. Nu lipsea de la ºcoalã decât dacã avea tatãl nevoie de el.. iar apoi a putut sã îºi cumpere loc ºi case de la români. iar în gospodãria lui trãiesc douã familii. (bãrbat rom. nu mi-a plãcut”. dar aºa cum mãrturiseºte „nu-mi mergea capul”. În Bãlþeºti ºi-a cumpãrat casa ºi locul de pãmânt. în anul 1947. iar mama casnicã. Au fost cinci fraþi la pãrinþi dintre care au mai rãmas doar trei în viaþã. dezbrãcaþi ºi cu ghiozdane de cârpã. Deºi a fost nãscut în altã localitate a copilãrit în Bãlþeºti.. dar nu era timp… dezbrãcaþi. Am avut probleme familiale. iar prietenii cei mai buni i-au fost tot ursari.obiectelor din aluminiu de la pãrinþi ºi l-a transmis mai departe copiilor sãi. iar în gospodãria actualã are trei rânduri de case. Copilãria. era cel care îl ajuta pe tatã la fabricarea vaselor ºi erau ºi sãraci mergând la ºcoalã desculþi. fiind cel mai mare copil. deºi îºi ajuta soþul la fabricarea ceaunelor ºi a tuciurilor. sã aibã ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 71 . ce ar putea sã facã. Tatãl sãu a fost fierar ºi turnãtor foarte bun. desculþi… ne duceam cu ghiozdane de cârpã. Aºa dupã cum declarã s-a nãscut pe vremea foametei. familia fiind originarã din Bãlþeºti. iar pãrinþii lucrau la o familie înstãritã ºi locuiau în gazdã la aceºtia. La ºcoalã i-a plãcut cel mai mult faptul cã se putea juca cu ceilalþi copii. nu cã nu mã lãsa. el fiind cel mai mare. ei locuind mai spre capãtul strãzii..

un serviciu. însã nepoþii sunt la liceu la Ploieºti.ºase ani. nu ºtim nici bine sã ne exprimam. în octombrie-noiembrie. Câmpina. dar sezonier. În casa veche a rãmas unul dintre fraþi. mi-a venit decizie sã lucrez patru ore ºi sã iau ºi pensie ºi nu mi-a convenit. dar deciziile se iau împreunã de cãtre toþi membrii familiei Ocupaþie. ce am putea sã facem… acuma ne luptãm cu copii sã-i þinem prin ºcoalã pe unde putem ca sã poatã sã înveþe. A început sã lucreze la doisprezece . ei cumpãrând loc cu casã între casele de români. În casa actualã locuieºte de „douãzeci ºi ceva de ani”. 60 ani) Cãsãtorie ºi familie. În timpul regimului comunist a avut pensie zece ani deoarece s-a întors din armatã bolnav ºi a lucrat 8 ani pe ºantier la Gura Vitioarei ºi la Câmpina. dormit acolo la ei. Dupã aceea nu am mai lucrat. 28... sã vorbim bine… sã ne dãm seama ce ne-ar mai trebui. (bãrbat rom. Decizia de a se cãsãtorii i-a aparþinut în întregime. chiar pânã la revoluþie. Aveam cazare acolo.ºase ani ca muncitor sezonier la ferme la Feteºti ºi Cernavodã.. În familie au fost utilizate mijloace contraceptive de cãtre femei.iar fetele mai mici au doar opt clase. apoi împreunã cu pãrinþii partenerei un an. Bãiatul locuieºte cu familia lui în gospodãria pãrinteascã. (bãrbat rom.. pãrinþii neintervenind. chiar am fost la Medgidia. mergeau cu toatã familia acolo. dupã care ºi-au ridicat casã. 60 ani) Tot în timpul regimului comunist a lucrat cinci .. Am început lucrul. iar soþia avea paisprezece ani. 60 ani) 72 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Alãturi de copiii lor a fost crescut ºi bãiatul unei surori care a murit tânãrã. ºtie mai mult. dar atunci când au probleme vin ºi ele la pãrinþi. ºi acolo primeau o baracã în care sã stea ºi aveau ºi mâncare. eu am fost pensionar zece ani de zile de boalã din armatã ºi dupã aceea a venit un decret. ºantier la sãpãturi. în lunile martie-aprilie... În gospodãrie singurele certuri care apar sunt cauzate de lipsa banilor. ºi aºa e nepregãtit. Cu toate acestea. iar fetele stau la casele soþilor. inclusiv cu copiii. (bãrbat rom. Din cãsãtorie au rezultat patru copii.. la Gura Vitiorii. Lucram sezonieri. Fetele s-au cãsãtorit la vârsta de 20-22 de ani ºi au numai câte un singur copil datoritã unor probleme de sãnãtate. eu am preferat sã lucrez opt ore. mâncare.. care sunt cãsãtoriþi ºi locuiesc tot în Bãlþeºti. dar mai puþin pe timpul comunismului când nu existau... S-a cãsãtorit la nouãsprezece ani.treisprezece ani împreunã cu tatãl sãu la fabricarea tuciurilor ºi la comercializarea lor prin diferite sate. un bãiat (35 de ani) ºi patru fete (40 de ani... Pentru a putea munci la aceste ferme plecau primãvara. 30). Copiii cei mari au zece clase. Foarte importantã. Am lucrat vreo cinci . A preferat sã munceascã la ferme deoarece se plãtea mult mai bine.. pentru cã poate sã fie mai pregãtit omul. Am lucrat pe ºantier opt ani. considerã cã o familie trebuie sã aibã cât mai mulþi copii. Dupã cãsãtorie a locuit împreunã cu pãrinþii sãi un an. ºi se întorceau toamna.

porc. Sã ne facem poftele. cu varzã. a lucrat puþin la cules de mãsline. Portretul ce urmeazã este al unei femei roma de 31 de ani. Principala ocupaþie ºi sursã de venit a familiei este fabricarea ºi comercializarea oalelor din aluminiu. însã folosind resursele disponibile (meºteºuguri tradiþionale) a acumulat capital material (ºi-a cumpãrat casã între români) ºi a investit în educaþie. Satisfacþie cu viaþa. plãcerile. 60 ani) Fiul a fost plecat la muncã în Spania ºi a stat douã luni jumãtate.Dupã revoluþie a revenit la meseria iniþialã ºi a început sã confecþioneze tuciuri ºi oale din aluminiu. dar nu avem posibilitãþi. închideam uºile ºi plecam. porumb.. Este o femeie roma tipicã pentru comunitatea din Ursãrie. cu ce ne trebuia pentru iarnã. În gospodãrie veniturile principale sunt obþinute de cãtre persoana intervievatã ºi de fiul acestuia.. apoi nu a gãsit de muncã ceva din care sã câºtige mai mulþi bani ºi a venit înapoi acasã. Eu unul personal nu sunt mulþumit deloc cã nu sunt posibilitãþi. care îºi ajutã soþul la fabricarea oalelor din aluminiu. Copilãria. Acolo ne creºteam ºi noi pãsãri. (bãrbat rom. Migraþie. merg la liceu. nãscutã în Bãlþeºti ºi cãsãtoritã cu un membru al familiei Danca. unde s-a nãscut în anul 1976. În familia în care s-a nãscut au fost patru copii... Copilãria ºi-a petrecut-o în satul Bãlþeºti.. dar când a plecat la ferme a mers cu toatã familia. prin curte aº modifica casa sã fie mai frumos. chiar dacã a avut resurse puþine. În localitatea Bãlþeºti respondentul locuieºte de ºaizeci de ani. iar fratele stã în Bãlþeºti în aceeaºi gospodãrie cu pãrinþii. 60 ani) Individ axat pe strategie de acumulare ºi creºtere.. veneam cu de toate. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 73 . ca mulþi dintre romii ursari. Cât a lucrat pe ºantier a fãcut naveta. (bãrbat rom. sã modernizeze casa ºi dependinþele ºi ar dori sã le poatã oferi nepoþilor ºi copiilor o casã a lor. trei fete ºi un bãiat. sã trãim ºi noi mai bine. iar în gospodãrie de peste douãzeci. copiii lui fiind mai educaþi decât media populaþiei de romi sau decât media comunitãþii în care trãiesc. Pe lângã acesta. • Femeie roma tânãrã care încearcã sã spargã unele din valorile tradiþionale. mai au venitul minim garantat. cu trei copii. nu rãmânea nimeni . Plecam cu toatã familia. nepoþii. una în localitatea Grindu din Ialomiþa. doi porci. dintre care o sorã este cãsãtoritã în Bucureºti. cãsãtoritã la 18 ani. Nu se poate spune cã respondentul este mulþumit de viaþa din prezent deoarece nu are venituri suficiente pentru a putea sã realizeze tot ceea ce ºi-ar dori.. Ar vrea sã amenajeze curtea.. nu a avut capital uman (în termeni de educaþie formalã). dar în acelaºi timp este una dintre persoanele care foloseºte mijloacele contraceptive ºi luptã pentru educaþia copiilor ei. a doua generaþie. În plus.

dar cel mai bine s-a înþeles cu colegii ursari. Nu a continuat ºcoalã deoarece nu i-a plãcut sã înveþe. deºi cu acesta se vede zilnic. Au avut servicii pe vremea lui Ceauºescu cât am fost noi copii. Cernavodã. tatãl lucrând la fabrica de geamuri. din primãvarã pânã în toamnã. îi supravegheau la lecþii ºi chiar le aplicau ºi câte o corecþie în cazul în care aveau rezultate proaste. Pãrinþii au avut o perioadã de câþiva ani serviciu pe vremea comunismului. pãrinþii au revenit la meseria tradiþionalã a ursarilor – fabricarea ºi comercializarea vaselor din aluminiu. Dupã ce au renunþat sã mai facã naveta. iar prietena cea mai bunã a fost tot o fatã romã care era din Ursãrie ºi cu care a pãstrat relaþiile deºi aceasta ºi-a cumpãrat casã în Izeºti. ªcoala. deºi pãrinþii au dorit sã o ajute sã termine mãcar opt clase. aceastã sorã s-a cãsãtorit la 25 de ani cu un român ºi are un copil. 74 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . deoarece se vãd mai des datoritã faptului cã uneori mai înnopteazã la ea când merg sã vândã oalele din aluminiu. A început ºcoala la ºapte ani ºi a fãcut numai ºapte clase. mergeau la ºcoalã. copiii pierdeau câteva luni de ºcoalã. 31 ani) Nu poate spune ce anume i-a plãcut cel mai mult la ºcoalã. Cu fratele se înþelege mai puþin pentru cã este „mai urâcios”. Cel mai important din ce a învãþat la ºcoalã este faptul cã ºtie sã scrie ºi sã citeascã. Colegi la ºcoalã a avut români ºi romi ursari ºi din Izeºti. pânã la treisprezece ani. în Dobroieºti. Cu sora care locuieºte la Grindu se vede cel mai rar datoritã distanþei. La aceste ferme pleca toatã familia de primãvara dupã Paºte pânã toamna în septembrie.Cel mai bine se înþelege cu sora care locuieºte în Bucureºti. Sincerã sã fiu. Cu colegele de etnie românã care locuiesc în Bãlþeºti se întâlneºte ºi discutã. De la ºcoalã a început sã lipseascã din clasa a V-a ºi atunci când pleca la ferme. nu mi-a plãcut cartea. sã ne ducã sã ne înveþe. dar în clasele I-IV a avut rezultate bune la învãþãturã. cãsãtoritã cu un rom. Dupã 1989. Profesorii de la ºcoalã nu fãceau discriminare în clase ºi din acest motiv s-a înþeles foarte bine cu aceºtia. Datoritã plecãrii familiei pentru munca sezonierã de la ferme. Nu ºtiu câþi ani ºi pe urmã a plecat la ferme. iar mama la fabrica de pui. 31 ani) Singurele mutãri din localitate intervenite în perioada copilãriei au fost cele datorate plecãrii la ferme. Fratele a fãcut zece clase. Au lucrat câtva timp acolo. Medgidia. respectiv opt clase. Pãrinþii au fost preocupaþi de educaþia copiilor. octombrie. Tata lucra la geamuri aici în Scãieni ºi mama la fabrica de pui. lucru care nu s-a mai întâmplat dupã ce a trecut în clasa a V-a. au început sã meargã sã munceascã sezonier la fermele din Feteºti. pãrinþii au vrut sã ne întreþinã. ambele în Boldeºti-Scãieni. împreunã cu toatã familia. (femeie roma. respectiv douã luni primãvara ºi o lunã iarna. în diferite localitãþi din Dobrogea. (femeie roma. iar celelalte surori nouã clase. astfel putând sã îºi ajute copii la lecþii.

În casa cu douã camere locuiesc cinci persoane dintre care trei copiii de unsprezece. doreºte ca sã înveþe carte copii deoarece numai aºa pot „sã aibã un viitor” ºi drepturi ºi pot obþine locuri de muncã care sã le aducã venituri sigure. sã aibã servici nu sã stea numai la mâna soþului. Dincolo de faptul cã „nu i-a plãcut cartea”. iar certurile nu sunt violente. Cei doi copii mai mari merg la ºcoalã. Îmi învãþ copiii acum cã sunt la ºcoalã ºi vreau sã îi trimit mai departe. Copiii mai mari nu au urmat cursurile de la grãdiniþã deoarece nu avea cine sã se ocupe de ei. sã aibã ºi el un pic de îmbrãcãminte. absenþele prelungite pot sã justifice abandonul timpuriu al ºcolii. sã aibã un servici de unde sã câºtige bani.. nu sã fie cineva mare aºa. Fetiþa de ºapte ani este în clasa I. Din acest motiv a început sã utilizeze mijloace contraceptive. sã iasã cineva în viaþã. copilului trebuie sã îi dai ºi dacã ai ºi dacã nu ai. ºapte ºi respectiv trei ani. Trebuie sã aibã ºi el un pic de igienã cã se îmbolnãveºte… m-am chinuit mult. κi doreºte ca sã înveþe carte bine copiii astfel încât sã poatã merge la liceu ºi sã aibã un serviciu stabil. Sã aibã servici nu sã se mãrite cum m-am mãritat eu. sã mãnânce. bãiatul cel mare obþinând pânã acum numai premiul întâi. Oriunde ne-am duce nu avem carte. are ºi el un viitor în viaþã. (femeie roma.. sã aibã ºi ea un servici sã se întreþinã. Vreau sã înveþe carte bãiatul meu.Nu a fost interesatã sã îºi continue educaþia ºi nici la programul de a doua ºansã nu a mers datoritã faptului cã nu are cu cine sã lase copiii acasã ºi cine sã îi facã treaba în gospodãrie. 31 ani) Nu doreºte sã mai aibã alþi copii deoarece sunt greu de crescut ºi nu au venituri care sã le ajungã. ªi fetiþa tot la fel. dar sã nu rãmânã sã lucreze cum lucrãm noi. Cu toate cã nu i-a plãcut sã meargã la ºcoalã. Dupã cãsãtorie a locuit cu pãrinþii soþului într-o casã separatã cu douã camere în aceeaºi gospodãrie. sã nu rãmânã cum am rãmas noi. (femeie roma. iar alegerea partenerului a fost decizia ei. (femeie roma. sã înveþe tot la fel ca bãiatul. 31 ani) Cãsãtorie ºi familie. iar de anul urmãtor doreºte sã îl dea la grãdiniþã ºi pe copilul cel mic de trei ani. medicul de familie fãcându-i o injecþie care îi permite ca timp de trei luni sã evite sarcinile nedorite. S-a cãsãtorit la optsprezece ani cu un rom ursar din familia Danca. Acu vreau sã îi trimit cât mai departe. nu a mai avut performanþe ºcolare dupã clasa a V-a pentru cã a început sã lipseascã mult de la ºcoalã din cauza plecãrilor sezoniere cu pãrinþii la muncã în afara localitãþii. Le trebuie multe la un copil. înainte de finalizarea educaþiei obligatorii. Noi acum ne cãim cã nu am învãþat cã nu avem nici un fel de drept. 31 ani) În cadrul familiei deciziile se iau de comun acord. Din câte rezultã din spusele ei. pãrinþii neintervenind. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 75 . Este foarte importantã pentru un copil. E greu de crescut. Marea majoritate a neînþelegerilor apr din cauza lipsurilor materiale.

în povestea ei nu apar referinþe la violenþa domesticã aºa cum se întâmplã în istoria primei femei rome. în spatele comunitãþii de ursari. Este un bãrbat de 25 de ani care a terminat liceul ºi este înscris la facultate. nu a terminat educaþia obligatorie. muncind numai cinci zile la cules de struguri pentru a câºtiga bani de întoarcere în România. Din cauza la copii. fiind respectat de ceilalþi romi pentru cã i-a ajutat sã obþinã venituri de la primãrie. sã le dau un rost în viaþã sã nu mai fie chinuiþi. ºi la recoltarea legumelor. Satisfacþie cu viaþa. În afarã de aceastã muncã. N-aº mai vrea sã… m-aº mãrita la 25 de ani sã îi þin mai bine.. E foarte greu. dar nu a avut bani pentru a îi pune acoperiº. (femeie roma. cum ar fi practicarea contracepþiei sau dorinþa de a investi în educaþia copiilor. Nu a cãutat sã se angajeze cu carte de muncã deoarece nu ar mai avea cine sã aibã grijã de copii. Lipsa veniturilor este principala cauzã a nemulþumirii faþã de viaþa din prezent. existã în povestea ei indicii ale ruperii de modelul tradiþional. dar nu a gãsit ceva stabil de lucru. s-o iau din urmã. Principala sursã de venit este cea provenitã din comercializarea vaselor din aluminiu. soþul fiind cel care aduce cei mai mulþi bani în casã. ºi îl ajutã pe soþ la fabricarea ºi comercializarea vaselor din aluminiu.. dupã ce s-a cãsãtorit. tradiþionalism. Dacã ar fi sã o ia de la capãt nu s-ar mai mãrita pânã nu ar avea o sursã de venit ca sã le poatã oferi ceva mai bun copiilor. reproducerea modelului tradiþional: s-a cãsãtorit la 18 ani. a început sã lucreze la optsprezece ani. Pe lângã aceste venituri primesc ºi venit minim garantat. Cu toate acestea. iar salariul câºtigat era mic în comparaþie cu nevoile. • Tânãr rom orientat spre schimbare. 76 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . unde au fãcut case ºi alþi fraþi ai soþului. Sunt zile când nu avem ce sã le dãm sã mãnânce. Acest rom a început sã lucreze ca facilitator comunitar în cadrul primãriei ºi în ultima perioadã a devenit un lider informal al comunitãþii. Are ridicatã deja o casã. În plus.treisprezece ani când mergea cu pãrinþii la ferme ºi îi ajuta la plantat de roºii. dar soþul a vrut sã facã acest lucru. 31 ani) Femeia intervievatã este orientatã spre ritualism. vinete etc. Sã nu mai fiu mãritatã.Ocupaþie. nu m-aº mãrita o vreme pânã n-aº avea un rost în viaþã sã am ºi eu din ce sã câºtig bani. Soþul a fost plecat o lunã în Spania. numai cã a fost dus cu vorba. Prima datã a lucrat pe la doisprezece . Migraþie.. este orientatã pe gospodãrie ºi practicarea meseriei tradiþionale. faþã de faptul cã a urmat modelul tradiþional. cu ce sã îi trimit la ºcoalã.. Povestea de viaþã pe care o relateazã indicã o stare de nemulþumire faþa de situaþia actualã.

Copilãria. Localitatea în care s-a nãscut a fost Bãlþeºti. În familie a fost al patrulea copil dintre cei cinci fraþi (trei bãieþi ºi douã fete). Din cei patru fraþi pe care îi are, doi locuiesc în Bãlþeºti – un frate ºi o sorã, iar doi stau la Bucureºti – o sorã ºi un frate cãsãtoriþi. Toþi cei patru fraþi sunt cãsãtoriþi, trei legal cu persoane de etnie romã, iar fratele din comunã stã în concubinaj cu o româncã. Cel mai bine se înþelege cu fratele cel mic care stã în comunã, vis-a-vis de casa pãrinteascã ºi care este anul III la facultate. Sora cea mare are 32 de ani, locuieºte în Bucureºti, este cãsãtoritã cu un rom ºi este casnicã, soþul ocupânduse cu comercializarea fierului vechi. Fratele din Bucureºti are 27 de ani ºi lucreazã la o fabricã de mobilã, iar soþia lui care este de etnie romã lucreazã la o croitorie a unui mall. În Bucureºti, sora stã într-o comunitate de romi, dar fratele locuieºte cu chirie într-un cartier unde este populaþie mixtã – romi ºi români. Sora care este cãsãtoritã în Bãlþeºti are 30 de ani ºi locuieºte împreunã cu soþul de etnie romã într-o casã în centrul satului. Socrii acesteia sunt romi ursari care au stat în Ursãrie ºi apoi au cumpãrat casã „în centru, între români” cu peste 20 de ani în urmã. Sora din Bãlþeºti ºi soþul ei nu au un loc de muncã stabil ºi au fost plecaþi în Spania în ultimi ani. În Spania întâi a plecat soþul care a stat circa ºase luni, apoi la douã luni a mers ºi soþia, amândoi lucrând în agriculturã. Fratele cel mic este student în anul III la Facultatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti. Cu fratele cel mic se întâlneºte foarte des deoarece au casele foarte apropiate, cu ceilalþi fraþi se vede mai rar, mai ales cu cei care sunt în Bucureºti pe care îi vede de douã - trei ori pe an. Relaþia cea mai apropiatã o are cu fratele cel mic pentru cã „noi avem un þel în viaþã ºi am învãþat carte”. Dintre pãrinþi numai tatãl mai trãieºte ºi lucreazã ca zilier la gaterul din sat. Mama sa a fost casnicã, dar s-a ocupat cu producerea ºi comercializarea vaselor din aluminiu pentru a putea asigura o sursã de venit necesarã menþinerii copiilor în ºcoalã. Tatãl a lucrat timp de 24 de ani în industria petrolului, la schele de extracþie – la Bãicoi ºi la Boldeºti-Scãieni, în '97-'98 ieºind cu ordonanþã în ºomaj. În copilãrie o perioadã de aproximativ doi ani familia a stat în Bãicoi, la bloc, deoarece tatãl a lucrat la Schela Lilieºti în aceea perioadã, iar apoi s-au mutat la casã în Þintea pentru o perioadã. Aceste mutãri s-au datorat ºi faptului cã bunicii, atât cei din partea tatãlui, cât ºi cei din partea mamei, nu au acceptat sã îi primeascã sã locuiascã la ei. Acest refuz al bunicilor s-a datorat faptului cã mama a refuzat sã se cãsãtoreascã cu cel stabilit de aceºtia ºi a fugit în ziua nunþii de acasã. A fost prinsã în final ºi obligatã sã se cãsãtoreascã, chiar dacã avea 16-17 ani cu cel dorit de pãrinþi. Când s-au întors în Bãlþeºti au stat câteva zile la bunicii din partea mamei care i-a dat afarã pe motiv cã nu au suficient loc. Au mers apoi la primãrie ºi li s-a oferit un loc pentru a-ºi ridica casa în Ursãrie, dar acel loc era plin de nuci. Tatãl a curãþat locul ºi a montat un cort în care familia cu cei cinci copii a locuit o perioadã destul de lungã pânã au ridicat casa. La început au dormit ºapte persoane în douã paturi într-o singurã camerã pânã au reuºit
ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ
77

sã termine ºi celelalte camere.
ªi în urma cãsãtoriei lor au rezultat cinci copii ºi am umblat aºa din sat în sat… Bãicoi, Lilieºti, Bãlþeºti… apoi ne-am stabilit aici... îmi aduc aminte ... bunica mea nu vroia sa ne primeascã ºi nici din partea tatãlui… am stat pe la bunica din partea mamei cred cã vreo douã - trei zile ºi apoi ne-a zgornit, a zis „plecaþi de la mine cã nu am unde sã vã þin”… ºi acest loc... a mers la primãrie, a vorbit cu primarul de atunci ºi i-a zis cã nu pot sã vã dau decât acolo, aici unde suntem noi, acel loc era plin de nuci... o livadã de nuci… ºi tatãl meu a venit, a fãcut curat, a instalat un cort… ca ºi aºa au stat prima data, în cort... au stat destul de mult timp în cort aºa... ºi apoi a ridicat casa asta, compusã din douã camere, o bucãtãrie, un hol ºi prispa ºi prima datã a terminat camera de dincolo...ºi ne-am mutat toþi acolo ºi practic dormeam ºapte inºi în douã paturi … cu pereþii negrii cã nu dãduse cu var, mã rog ... aºa am apucat sã ne facem la început. (bãrbat rom, 25 de ani)

Pãrinþii nu au avut o cãsnicie fericitã, acest lucru datorându-se în special tatãlui care era destul de violent. În ochii copiilor mama a rãmas o fiinþã specialã care a avut grijã de ei, care i-a þinut din scurt, care i-a încurajat sã meargã la ºcoalã pentru a „putea deveni oameni”. ªcoala. ªcoala a început-o la ºapte ani, dar în clasa a II-a sau a III-a a abandonat ºcoala pentru un an deoarece mama a avut probleme de sãnãtate ºi a stat în spital, iar de cei doi fraþi mai mici nu a avut cine sã se ocupe. În momentul în care mama s-a întors acasã de la spital a mers la ºcoalã ºi a rugat cadrele didactice sã îi reprimeascã pe copii la cursuri. Deºi le-a fost greu sã meargã iar la ore, treptat, de ruºinea mamei, au început sã înveþe din ce în ce mai mult ajungând sã aibã rezultate bune la învãþãturã.
Pãi am intrat la ºapte ani normal… dar mi-aduc aminte cã prin clasa a doua sau a treia am abandonat… mama mea a avut niºte probleme de sãnãtate, a avut niºte pietre la rinichi ºi a fost internatã, a stat destul de mult în spital atât cât noi sã abandonãm... pentru cã surorile aveau preocupãrile lor, fãceau curãþenie, mâncare ºi toate cele, nu mai aveau timp ºi de noi… sã ne spele, sã ne îmbrace, sã ne calce, sã ne trimeatã la ºcoalã. (bãrbat rom, 25 de ani)

Mama a fost persoana care i-a susþinut pe copii sã aibã o educaþie, iar pentru a putea avea venituri cu care sã le poatã cumpãrã cele necesare muncea foarte mult, ajutându-l pe soþ sã toarne tuciuri ºi mergând apoi sã le comercializeze. Ea este ºi pãrintele care se interesa de situaþia ºcolarã a copiilor, care mergea la ºedinþele cu pãrinþii, care îi ajuta la lecþii. Tatãl nu a fost interesat de situaþia ºcolarã, el nepunând mare preþ pe acest lucru. În momentul în care mama a murit, tatãl a refuzat sã îi susþinã pe cei doi bãieþi care erau la ºcoala profesionalã în Boldeºti.
Mama mea administra asta cu tuciurile, dar ºi el mergea cu ea ºi fratele mai mare. Întotdeauna s-a chinuit sã ne ofere ce aveam nevoie la ºcoalã, rechizite, haine, mâncare ºi tot ce trebuia. Pot sã spun cã noi nu am suferit cum au suferit ceilalþi… pentru cã având un venit sigur...tatãl meu care muncea ºi un venit suplimentar pe lângã, ne descurcam altfel… dar îmi aduc aminte cã sãraca muncea foarte mult... pe ploaie, pe ninsoare, pe ger… mergea ºi muncea sã ne aducã nouã sã mâncãm ºi sã mergem la ºcoalã. (bãrbat rom, 25 de ani)

Cel mai mult la ºcoalã i-au plãcut „româna ºi matematica”, dar ºi biologia, educaþia fizicã acest lucru datorându-se în special profesorilor care îi
78

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

încurajau foarte mult. Profesorul de matematicã este cel care i-a încurajat foarte mult sã înveþe.
Mie îmi plãcea foarte mult limba românã ºi matematica… eram printre cei mai buni la matematicã, aveam un profesor, un om deosebit, mie mi-a fost mai mult decât un profesor... practic îmi dãdea sfaturi ca unui copil de-al lui, îl iubeam foarte mult, ºi mai ales când vedea cã provenim dintr-o familie cu mulþi copii ºi cu neajunsuri, vedea cã învãþam foarte bine... ne dãdea un impuls aºa tot timpul… mi-a plãcut ºi biologia... la fel doamna director era profesor de biologie ºi învãþam numai de plãcerea doamnei, dar mi-a plãcut ºi biologia… ce nu mi-a plãcut... nu ºtiu ... poate limba rusã nu mi-a plãcut niciodatã, am fãcut limba rusã, dar nu mi-a plãcut. Îmi plãcea educaþia fizicã, sportul, jucam handbal ºi mi-a plãcut foarte mult. (bãrbat rom, 25 de ani)

Clasele I-VIII le-a urmat la ºcoala generalã din localitatea Bãlþeºti, apoi a fãcut ºcoala profesionalã ºi liceul la Boldeºti-Scãieni, iar acum este student la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept ºi Administraþie. Mama a murit când era anul III la ºcoala profesionalã, iar în acel moment datoritã lipsei suportului financiar a dorit sã renunþe la ºcoalã, dar a fost ajutat de cãtre profesori sã îºi termine studiile. Liceul l-a fãcut la seral ºi fãcea naveta între Sinaia ºi Boldeºti-Scãieni, deoarece se angajase la Sinaia pentru a se putea întreþine. În opinia lui tot ce a învãþat la ºcoalã a fost important ºi cã educaþia este extrem de necesarã în viaþa unui om, mai ales cã îþi permite sã ai o meserie.
Enorm, un om fãrã ºcoalã e ca ºi cum ar fi un copil fãrã mamã sau o farfurie de ciorbã fãrã lingurã. Exact asta e... fãrã ºcoalã un om este terminat… nu are practic nici un viitor, ºcoala este cea care te modeleazã din toate punctele de vedere ºi educaþie ºi te pregãteºte pentru viitor... îþi faci o meserie... orice... ºcoala este cea mai importantã. (bãrbat rom, 25 de ani)

La ºcoala din Bãlþeºti a avut doi - trei colegi romi în clasã, dar majoritatea erau români, însã nu a simþit cã este marginalizat de cãtre colegi sau profesori, ci mereu era dat ca exemplu deoarece învãþa bine. Mulþi dintre foºtii colegi au terminat facultãþile ºi nu se mai vãd prea des, dar cu cei care stau încã în Bãlþeºti comunicã atunci când se întâlnesc. Cel mai bun prieten din ºcoala generalã era român, dar cu acesta nu a mai pãstrat legãtura deoarece s-a mutat împreunã cu familia la Bucureºti. Nu a avut prieteni romi ursari deoarece avea foarte puþin timp liber, fiind obligat de mamã sã îºi facã temele ºi apoi sã iasã la joacã.
Foarte bine… mai erau încã doi sau trei romi în clasã, dar eu m-am înþeles nu bine... foarte bine. Niciodatã nu am simþit o reticenþã a lor faþã de mine, niciodatã nu am fost marginalizat. Poate eram mai mult bãgat în seamã decât unii dintre ei care nu prea învãþau, întotdeauna mã dãdea exemplu... am avut niºte colegi deosebiþi. (bãrbat rom, 25 de ani)

Toþi ceilalþi fraþi au mers la ºcoalã, dar surorile ºi fratele cel mare au doar patru - cinci clase. Fratele cel mai mic este anul III la Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti. De la ºcoalã nu lipsea niciodatã, pãrinþii lãsându-i acasã când plecau sã vândã vase din aluminiu, spre deosebire de celelalte familii de romi, iar mama era cea care îi pedepsea dacã aveau absenþe atât pe ei, cât ºi pe surori cã nu i-au trimis la ºcoalã. A urmat ºi cursurile grãdiniþei, deºi de acolo îºi aminteºte
ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ
79

25 de ani) ªi femeia ºi bãrbatul ar trebui sã se cãsãtoreascã atunci când se maturizeazã.. ªi de asta nu m-am însurat. Nu am avut timp. 25 de ani) Fratele mai mic a fost ajutat de cãtre cel intervievat pentru a-ºi continua studiile ºi a merge la facultate. Un alt motiv pentru care a luptat sã îºi finalizeze educaþia a fost dorinþa de a îºi putea gãsi ceva de muncã ºi sã poatã pleca din Bãlþeºti din casa pãrinteascã. sunt în ºcoalã. Atitudinea mamei faþã de ºcoalã este cea care l-a influenþat cel mai mult sã îºi continue studiile.. bine închegatã. asta a fost mulþumirea noastrã faþã de ei. Nu au fuste lungi. m-am gândit aºa… eu mã însor. Ursarul intervievat nu este ºi nu a fost cãsãtorit. Dupã moartea mamei a fost ajutat sã îºi finalizeze studiile la ºcoala profesionalã de cãtre profesorii de acolo. asta ºi datoritã faptului cã nu doreºte sã îºi întemeieze o familie pânã nu are un „rost” al lui. ce-i ofer soþiei mele. (bãrbat rom. dar comportamentul pe care îl au lasã de dorit ºi nu îmi place. sã trãiesc altfel decât ei cã nu îmi place cum trãiesc ei. foarte bine ne-am înþeles cu profesorii ºi am început sã învãþãm ºi mai bine. ce fac. Nu a locuit cu un alt partener. 80 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Am mers la d-na dirigintã imediat ce a murit mama ºi iam zis cã nu mai avem cum sã ne continuãm studiile nici eu ºi nici fratele meu… suntem obligaþi sã renunþãm. în al doilea rând… n-aº suporta-o s-o vãd cu fusta aia lungã pânã în pãmânt. Vreau sã am o familie bine unitã. educatã în primul rând ºi o soþie cu care pot discuta pe toate temele. deºi a avut alte relaþii. De ce? În primul rând cã nu are ºcoalã. κi doreºte o soþie cultã ºi care sã aibã un loc de muncã stabil.doar cât de neastâmpãrat a fost. În perioada cât a fãcut liceul la seral a fost ajutat moral ºi material de o doamnã avocat la care a ºi lucrat în Sinaia. n-am de gând sã mã însor cu o þigancã. Faptul cã fetele se cãsãtoresc la 14-15-16 ani este un lucru reprobabil tocmai pentru cã ele nu gândesc foarte mult la aceea vârstã ºi fac deja copii cãrora nu au ce sã le ofere. numai sã veniþi sã vã terminaþi studiile. ºi a zis dacã vreþi. nu avem încotro. îi ascultam. deºi îl considerã român ºi nu unul de-al lor. deja sunt eu þigan… nu m-aº cãsãtori cu o þigancã. Foarte. iar cei romi îl dau ca exemplu.. Nu doreºte sã se cãsãtoreascã cu o femeie de etnie romã deoarece acestea nu au ºcoalã ºi au un comportament neconform cu normele morale.. Vecinii români îl apreciazã mult pentru faptul cã a luptat atât de mult sã îºi continue studiile ºi sã aibã o meserie stabilã. Ne-au plãtit profesorii ºi masa ºi cazarea.(bãrbat rom. am 25 de ani ºi sunt anul I la facultate.. pentru noi a fost ceva de vis. veniþi sã staþi în cãmin vã plãtim noi ºi masa ºi cazarea. iar numãrul de copii pe care ar vrea sã îi aibã este doi pentru a le putea oferi ceea ce îºi doresc ºi au nevoie. încerc sã mã integrez. ºi asta se întâmplã dupã douãzeci de ani. apoi a început sã lucreze ºi a putut sã termine liceul la seral.. în opinia lui. Cãsãtorie ºi familie. Celelalte rude l-au sprijinit moral (cã altfel nu aveau cu ce deoarece erau sãrace) sã îºi continue studiile ºi sã „îºi facã un cãpãtâi”. nu fãceam urât.

Dupã ce nu am mai lucrat nici acolo. A început sã lucreze la nouãsprezece ani. iar din decembrie 2006 a revenit în localitatea natalã pentru a lucra în cadrul administraþiei publice. având o rutã extrem de interesantã. dar fãceam practic ºi munca bucãtarului cã luam ºi comenzi ºi cu cântarul ºi cu tot… dupã ce am lucrat acolo am lucrat la un alt restaurant din Ploieºti. Deºi este foarte tânãr. prima datã în bucãtãrie ajutor de bucãtar. Ruta urmatã de el este urmãtoarea: s-a nãscut în Bãlþeºti. Dupã ce a renunþat la locul de muncã de la Gura Humorului în decembrie 2006 a fãcut un curs de asistent social ºi a fost angajat la primãrie în martie 2007. tatãl având ajutor social de la primãrie. am lucrat într-un restaurant.Ocupaþie. ca ajutor de bucãtar. Principala sursã de venit a familiei este salariul lui. (bãrbat rom. deci în ultimii doi ani a fost plecat. Primul loc de muncã a fost în Sinaia la un restaurant. mergi în Italia. a plecat sã lucreze ca maseur la Gura Humorului deoarece acolo i s-a oferit un post bine plãtit ºi masã ºi casã. pânã atunci mama fiind cea care îi susþinea material. A mers. apoi s-a mutat cu serviciul în Ploieºti pentru a îºi putea finaliza liceul. (bãrbat rom. a plecat la Boldeºti-Scãieni pentru a îºi face studiile la ºcoala profesionalã. la brutãria din staþie. A zis „vreau sã cunosc lumea. Fratele mai mic a fost anul trecut ºi în urma cu un an. vreau sã vãd cum este ºi dacã e ºi bãnuþi ar fi foarte bine”ºi a plecat în Italia. Este unul dintre romii care se declarã mulþumit de viaþa lui pentru cã a reuºit sã îºi finalizeze studiile ºi cã are un loc de muncã ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 81 . Fratele cel mic a fost plecat în ultimii doi ani pentru perioade de trei patru luni la muncã în Italia. dar deºi câºtiga bine acolo s-a întors pentru a îºi putea finaliza studiile ºi a putea avea un venit sigur ºi un anumit statut social. 25 de ani) Migraþie. ºi dupã acel loc de muncã de la brutãrie am fãcut cursul de maseur ºi am plecat la Gura Humorului. am lucrat la o brutãrie la noi în sat. a stat vreo patru luni ºi s-a întors… i-am zis „faci facultatea cã. e un venit temporar… a fi inginer este altceva” ºi a venit acasã ºi merge la facultate. În momentul în care a renunþat la locul de muncã din Ploieºti s-a mutat la brutãria din Bãlþeºti. s-a mutat cu pãrinþii în Bãicoi ºi apoi în Þintea deoarece tatãl lucra la schela de petrol din Lilieºti. acest rom ursar s-a mutat deseori din localitatea Bãlþeºti din diferite motive. A plecat în Italia nu atât pentru a munci. Când am început eu sã muncesc. Nu a fost plecat vai pentru cã nu ne descurcãm sau nu aveam ce mânca. Apoi s-a transferat la un alt restaurant în Ploieºti pentru a fi mai aproape de liceu. 25 de ani) Satisfacþie cu viaþa. ºi-a mutat locul de muncã la brutãria din Bãlþeºti pentru a scurtã perioadã pentru a nu mai face naveta ºi a economisi astfel bani necesari fratelui mai mic pentru ºcoalã. De acolo am venit direct la primãrie ºi între timp am mai fãcut un curs de asistent social la care trebuie sã mã duc marþi sã-mi iau diploma. În acest timp a fãcut un curs de specializare ca maseur ºi dupã finalizarea acestuia a plecat la Gura Humorului la un hotel ca maseur. În prezent este expert pe problemele romilor în cadrul primãriei Bãlþeºti. câºtigi ce câºtigi acolo. ci în special pentru a cunoaºte lumea. s-a angajat în Sinaia.

nu ºtiu …dar totdeauna zic aºa „doamne. în special a mamei a fost cea de investire a în capital uman. sã aspir la o bogãþie mai mare.. mi-am fãcut singur cu mâna mea. Sunt alþii care trãiesc mai rãu decât mine.. dar toate la timpul lor. îþi mulþumesc din tot sufletul cã sunt cum sunt”.. 82 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ce mi-am fãcut. De ce? Nu ºtiu sã zic. competenþe care i-au permis sã îºi continue investiþia în propria dezvoltare. cine ºtie ce puºcãrii înfundam. ceea ce a oferit familiei o stabilitate financiarã mai mare. Astfel.. experienþa de migraþie acumulatã în familie a fost de folos atunci când a fost vorba de continuarea studiilor sau de câºtigarea unui venit. aºa. cel intervievat acumulând o serie de competenþe în urma unor cursuri (masaj. ca orice om visez la o casã. producere ºi vânzare de vase de aluminiu. fiind mai sãrac. aºa mã gândesc ºi la cel de lângã mine. din cauza stocului educaþional acumulat. (bãrbat rom. în dezvoltarea copiilor. Resursele materiale ale familiei au fost rezultatul unei combinaþii de venituri provenite din ocupaþii moderne industriale ºi ocupaþii tradiþionale.. Persoanã orientatã spre strategii de dezvoltare. nu vreau sã mã îmbogãþesc peste noapte. Se poate afirma cã. acumularea de capital uman dincolo de media comunitãþii duce la excluderea sau cel puþin la marginalizare în cadrul comunitãþii. Strategia familiei.. doi dintre copii au ajuns la facultate. tatãl având un serviciu stabil pentru o lungã perioadã de timp. 25 de ani) Singurul lucru pe care l-ar schimba ar fi serviciul pe care îl are acum deoarece este dificil sã lucrezi cu romii la care ar trebui schimbatã mentalitatea prin educaþie. la o maºinã. În general sunt foarte mulþumit. dacã eram bogat cine ºtie ce drogat eram. Chiar ºi tatãl sãu are aceeaºi atitudine. adicã banii îþi ia minþile ºi e mai bine sã mai pãstrãm un echilibru.stabil ºi care îi conferã un anumit statut social. În plus.. Trebuie precizat faptul cã membrii comunitãþii de romi îi contestã apartenenþa etnicã. cine ºtie ce nebunii fãceam. deºi la nivel declarativ membrii comunitãþii afirmã cã educaþia este foarte importantã pentru reuºita în viaþã.. asistenþã socialã). Provine dintr-o familie de romi cu resurse mai multe decât media comunitãþii din care face parte.

meseriile tradiþionale încã bine reprezentate prin cãrãmidari. Nunta ºi botezul sunt mai degrabã practici excepþionale în rândul romilor din Geoagiu. Înfiinþarea localitãþii Oraºul Geoagiu. 52 de ani) E adevãrat. De fapt noi.E. 100 sunt români. numãrul extrem de redus al persoanelor angajate cu contracte de muncã. Alte grupuri etnice în localitatea Geoagiu: câteva familii de germani ºi maghiari însumând. Are 3000 ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 83 .C.ajung sã se cunune religios. toate reprezintã elemente ale diferenþei de necontestat. se identificã cu ele ºi le sunt definitorii. judeþul Hunedoara Localizare: de-a lungul râului Geoagiu Numãr persoane de etnie romã: circa. Comunitatea Romii din Þigãnie nu sunt un grup etnic definit prin limba vorbitã. se întinde pe o suprafaþã de 213. 800 (doar 200 dintre aceºtia s-au declarat de etnie romã la recensãmântul din 2002) Populaþia totalã a localitãþii Geoagiu: 3000. numãrul mare de persoane care trãiesc din ajutor social. de-a lungul râului Geoagiu. câþi suntem în cartier.. limitatã de râurile Geoagiu ºi Mureº. numãrul mare al persoanelor care locuiesc în aceeaºi gospodãrie. da' noi în limba noastrã. oamenii din Þigãnie formeazã majoritatea comunitãþii grecocatolice din oraºul Geoagiu (din 405 enoriaºi. 80 de ani) În limba romani? Nici unul n-o ºtie. Oraºul Geoagiu. cã-s sute aici. Doar un numãr redus dintre cei care se îºi legalizeazã cãsãtoria . Ei nu vorbesc „þigãneºte” sau „romani” ºi din câte îºi amintesc. cu excepþia noului grup confesional. Însã indiferent de confesiune. iar sãrbãtorile religioase sunt în mare mãsurã puse în act prin manifestãri laice. Din punct de vedere religios. dar nici unul n-o ºtie de-aicea. Obiceiurile. útia-s românizaþi. 1% din totalul populaþiei. noi nu ºtim þigãneºte. în opinia liderilor locali cca. ocupaþiile tradiþionale ºi majoritatea practicilor sociale îi disting numaidecât de ceilalþi localnici. Au un teritoriu bine delimitat. pe strada cu nume sugestiv: Strada Muzicanþilor.64 ha. nici n-au vorbit vreodatã. celelalte atribute ale etniei le reclamã. (L. în centrul localitãþii.. fierari sau lãutari.circa zece procente . Aspectul caselor. al strãzii.Romii din Geoagiu Melinda Dincã Cartier Þigãnie. O bunã parte dintre romi se declarã ortodocºi ºi aproximativ 7% dintre ei sunt creºtini dupã Evanghelie. gradul redus de integrare activã în comunitatea din Geoagiu. iar ceilalþi sunt romi). Strada Muzicanþilor. Nu ºtim. nu ºtiu neam de neamu' nost' ºi nici noi nu ºtim. stocul educaþional mic. (T. transformat din comunã în noiembrie 2000. Da. ai cãrui membri sunt mai activi. nu ºtim ºi n-am învãþat. practicile religioase ale comunitãþii de romi sunt mai degrabã sporadice ºi arareori regulate.

Simeria.] Acesta mi-au deschis ochii întru multe. Astãzi romii formeazã aproape o treime din populaþia Geoagiului (circa 800 de persoane).locuitori. Ruinele castrului roman. ºi deobºte sã zice cum cã soiul nostru þigãnesc sã trage de la Eghipet ºi purcede din faraonii cei slãviþi [. dar ºi din regiunea Moldovei. Cu excepþia câtorva imobile aflate în partea de vest a cartierului. Însã în memoria colectivã a sãtenilor romi din Geoagiu. nefericiþii”. noi sau vechi. Renghet ºi Vãleni.. din Valea Jiului ºi zonele limitrofe (Orãºtie. Cãlan. înaintea celui de-al doilea rãzboi mondial. pãmânt uscat la soare. Bozeº. Pojoni. cu excepþia perioadei recente. situate în partea de vest a localitãþii. toate casele din Þigãnie erau construite din chirpici sau cãrãmidã nearsã.Geoagiu. iar în componenþa sa intrã ºi localitãþile rurale Aurel Vlaicu. atestã istoria locuirii regiunii de cel puþin peste 2000 de ani. cãci au fost nãscut ºi crescut acolo. Bãcâia. înspre centrul oraºului. iar mai vârtos pentru purcederea noastrã. Cluj ºi Timiº. ªi astãzi predominã casele de cãrãmidã. iar aria de întindere a întregii gospodãrii nu depãºea cu mult suprafaþa construitã. În ultimii 60 de ani populaþia romilor din Geoagiu cunoaºte o creºtere naturalã relativ stabilã. ceva mai încãpãtoare ºi clãdite din materiale de construcþie mai trainice ºi mai moderne. Romii din Geoagiu locuiesc în cartierul Þigãnie pe strada Muzicanþilor din centrul localitãþii: douã rânduri de case de-a lungul râului Geoagiu. când regiunile industrializate ale þãrii. toate celelalte case. de-unde ne-am desghinat noi. Geoagiu-Bãi (staþiune turisticã de interes naþional). Pânã recent. iar cele aflat în stare avansatã de degradare au fost demolate ºi reconstruite din materiale de construcþie moderne. Homorod. Trandafir. ale cãror urmaºi îi gãsim ºi astãzi: Bacrãu. Petroºani. clãdit pe structurã din lemn ºi erau acoperite cu papurã ºi paie. în medie 84 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . cu toate cã la ultimul recensãmânt al populaþiei s-au declarat doar 200 de persoane de etnie romã. sensibil ieºite din peisajul general-rural al întregului oraº. uzine ºi mineritul au suferit colapsul din anii 1990. Ispas ºi Iacob. Se ºtie despre existenþa romilor din Geoagiu din scrierile lui Ioan Budai Deleanu. Toate casele aveau o singurã încãpere. pe drumul judeþean Simeria . Mermezuº-Vãleni. Cigmãu. Buþi. Gelmar. însã cu locuinþe noi. Þiganiada: „Cãci auzisãm totdeuna. Gligor. însã cu precãdere în ultimii patru-cinci ani acestea au fost în mare mãsurã consolidate.. care a folosit aceastã comunitate ca sursã a operei sale. La capãtul strãzii Muzicanþilor se înalþã de puþinã vreme o nouã stradã a romilor. Comunitatea romilor din Geoagiu. marile fabrici. aducând imigranþi din judeþele Hunedoara. au un singur nivel. Brad). Viaþa comunitãþii de romi: locuirea. încã la început de drum. locuiau aici doar cinci – ºase spiþe de neam. reabilitate. Un proiect îndrãzneþ.

Astfel. numa' partea asta dincoace. Nu. Existã un cântecel. ª-a lu' primariu o fost cu paie. peisajul auzit al strãzii Muzicanþilor este unul cu siguranþã urban. cã cum au început de sus. unde casele noi sunt se apropie de stadiul final de construcþie. cu perspective de extindere. ãia de-acolo nu-s legaþi. uneºte ºoseaua principalã a localitãþii Geoagiu de Þigãnie. iar casele au renunþat la lampã. amplasat perpendicular pe limita esticã a strãzii Muzicanþilor. Deci acuma începe.. cu asfaltare. Creºterea naturalã ºi migratorie a populaþiei rome din Þigãnie a reclamat o soluþie cel puþin pentru problema spaþiului de construcþie de locuinþe. dar doar la câteva blocuri aci care le-or fãcut. locuitorii cartierului având în prezent acces doar la douã ciºmele. Sãraci! Erau… sã vã spun… Fãceau bolþari din pãmânt.o hudiþã sau ulicioarã. aºa zice: „Moare lumea de necaz. ªi… Cu papurã ºi cu… ªi cu paie. Reþeaua de gaz metan se întinde pânã la jumãtatea comunitãþii. cu nu ºtiu ce ºi au… Or bãgat apa… Curentu'. Canalizare nu existã în Geoagiu deloc. Acest teren aflat iniþial în proprietatea bisericii greco-catolice. Hudiþa e asfaltatã. 80 de ani) Casele nu aveau ºi nu au nici astãzi dependinþe. dar care în sezonul umed sunt greu accesibile. toate drumuri tasate. Infrastructura ºi utilitãþile din cartierul romilor abia acum se introduc. în ultimii patru ani s-au fãcut demersurile necesare ºi s-a obþinut un teren de construcþie. cum au ceilalþi locuitori ai Geoagiului. Adicã existã. Da. a fost obþinut de cãtre Primãria Geoagiu în schimbul unui teren agricol. în urmã cu numai cinci ani acestea erau cu totul inexistente. pe când strada muzicanþilor sau strada nouã din Þigãnie nu sunt decât pe alocuri pietruite.C. ª-a noastrã. Însã. mieunatul pisicilor ºi zgomotul argourilor specific suburbane. amplasate pe strada Muzicanþilor. de pãmânt. Astãzi cartierul este conectat la reþeaua electricã. doar câteva familii deþin unul – douã animale de tracþiune. ªi din aceste motive nu cresc animale sau pãsãri. nu ºtiu dacã îs legaþi… Ba-s legaþi. prin sprijinul unui proiect iniþiat de Primãria Geoagiu ºi finalizat în ultimii doi ani. încleºtat aºe. cinci pânã la cincisprezece persoane. inclusiv rezidenþii noii strãzi din Þigãnie beneficiazã de documente de proprietate pentru locuinþele lor. Casele s-or… s-or refãcut! Era foarte sãraci. nu. în special cai. iar romii din Geoagiu nu deþin pãmânt agricol sau grãdini pe lângã case. tot aºa. Reþeaua de apã potabilã strãbate întreaga comunitate. nu.. da' nu toþi. sau puneau lemne de la pãdure. Gaz… nu-s legaþi. Existã trei cãi de acces cãtre comunitate. Nu ºtiu dacã chiar toþi. în grai local. da'… în general au… da. c-are Buþi aragaz!” (E. numa' le-am stricat acuma ºi le-am modernizat… (T.M. O stradã scurtã de circa 150 m . pestriþat doar de lãtratul câinilor. parþial pietruite. 33 de ani) ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 85 . Marea majoritate cred cã s-or conectat pânã acuma. locuitorii întregului cartier. aºa. Astfel.M. Da.una pânã la trei încãperi de locuit ºi gãzduiesc în general. De asemenea. Le lipe cu pãmânt ºi stãteau acolo.

nu! Am avut un proiect acum... de utilitãþi…) Avem conductã de apã potabil în toatã comunitatea de romi… Canalizare. cu piatrã. ºi muzicanþi.C. de gaz existã cam pânã la jumãtatea comunitãþii. majoritatea...B. ºapte. 22 de ani).B. Dar nu existã vreo barierã. locuieºte fie cu familia de origine a bãrbatului. 22 de ani). [Soþia] mai bine s-o iei din cadrul comunitãþii. ha ha. deci existã decât partea de… stradalã… Deci asta am fãcut ºi urmeazã sã îºi facã fiecare în funcþie de posibilitatea… sã-ºi tragã în curte la un robinet. Pãi pânã acum a cam fost aºa: tatã. Alte din astea nu avem. ºi muzicanþi.B. însã astãzi doar e „mai bine s-o iei din cadrul comunitãþii [pe soþie]” (T. Endogamia etnicã se pãstreazã destul de strict în mare mãsurã datoritã excluziunii sociale a romilor. Familia nou formatã. Din totalul populaþiei comunitãþii de aproximativ 800 de persoane. de… cãsãtorii nelegalizate?) Da. fãrã documente de cãsãtorie civilã ori religioasã. sau… Avem douã… avem ºi douã ciºmele montate în comunitate de unde se alimenteazã. ºi am obþinut ºi avizele. 22 de ani) Viaþa comunitãþii de romi: familia. c-aºa îi modelul… Acum fiecare mai face câte una… (Câþi copii are o familie tipicã?) ªase. cu microbi ºi… (Reþeaua de gaz…?) Da.. fie îºi întemeiazã un nou cãmin – o casã cu o singurã încãpere de locuit. s-o finanþat un proiect pentru Geoagiu de 30 de miliarde ºi-avem promis cã… vom avea ºi canalizare. unele fântâni erau cu probleme. Înainte vreme modelul endogamiei locale era predominant. în general prin trai împreunã. (Care-i vârsta cãsãtoriei?) Cinºpe. vreo trei intrãri… (ªi-s asfaltate?) Nu! Nu. Reproducerea modelului endogamiei ocupaþionale . Atâta. Cu o natalitate ridicatã. Atâta. ªapteºpe. mamã ºi ºase.Drumurile-s destul de rãu deocamdatã. deja fiecare cu copii… (Cum se formeazã o familie ?) Tradiþiile aºa zice… sunt cãrãmidari din tatã-n fiu. peste jumãtate sunt minori. în general locuind trei generaþii în aceeaºi gospodãrie. ºaiºpe.„Tradiþiile aºa zic. îºi aleg partenerul. Nu existã nici un fel de barierã. (Existã ºi familii mixte etnic?) Nu. la grãdiniþã… îi bine sã-ºi construiascã o casã mai bunã. Am avut cereri din partea lor. Alte din astea nu avem” (T. uneori mai mulþi ºi. pân' la optiºpe ani. o singurã camerã la început. Cã în ultimii patru ani a fost schimbat foarte mult în viaþa lor… Da. ºi îi greu de circulat ºi… (Dar… la fel sunt toate drumurile din Geoagiu?) Nu! Au fost multe aºa. dar au început sã conºtientizeze cã îi bine sã-ºi trimitã copilul la ºcoalã. din primãvarã avem promisiuni. sã aibã utilitãþi… (T. se face noroi mult. Numãrul copiilor unei familii se ridicã la ºase – ºapte. 80 de ani) – s-a diminuat. ºi la drumurile care þin de satele aparþinãtoare Geoagiului. ºi-au fãcut. (T. de obicei construitã alãturi sau prin extinderea casei pãrinteºti a bãrbatului. Asta ar fi acum una dintre problemele prioritare: gazul metan. nu-s asfaltate. optiºpe. Sunt vreo trei cãi de acces înspre comunitate. (Sunt cazuri de coabitare.B. pentru cã unde se aflau. De asemenea. Am fãcut demersuri pentru extindere. (Casele au… sunt conectate la reþeaua de apã?) Nu sunt conectate. sunt cãrãmidari din tatã-n fiu. da'…Tot aºa. ºapte sau chiar opt copii. Vârsta cãsãtoriei este în general între 15 ºi 18 ani. deja copiii au fiecare casa lor… au familia lor. sau poate ºi mai mult. (Infrastructurã. dar din cauzã cã ar necesita un proiect de extindere care costã foarte mult ºi lucrarea în sine… s-a renunþat. tradiþional se reproduce modelul endogamiei etnice ºi ocupaþionale. doar ca o excepþie. respingând utilizarea metodelor contraceptive ºi cu un model tradiþional al familiei numeroase. Dar de când cu proiectul de lege cu cei 200 de euro… Deci io aºa simt. în situaþia asta… în ultimii patru ani s-or mai asfaltat din ele.. Acum. numãrul populaþiei prezintã o creºtere constantã. bineînþeles. da' nu rezistã… Da. canalizarea ºi drumul. 22 de ani) 86 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . „apãi ei învãþau unu' dupã altu' [inter-generaþional]” (T. Tinerii s-au cãsãtorit. dar… costurile sunt foarte mari.. mai puþini. ºi în momentu' de faþã se mai asfalteazã… S-a lucrat în paralel. ºi la drumurile care þin de centru.

sora mai vârstnicã a acesteia i-a spus sã-ºi caute bãrbat. însã astãzi mai trãiesc doar patru dintre ei. detaºarea de ocupaþiile tradiþionale care se desfãºurau în cadrul grupului familial ºi erau transmise intergeneraþional în cadrul aceluiaºi grup al familiei extinse. Aºa s-a cãsãtorit la vârsta de paisprezece ani. În general numãrul de ani de ºcoalã absolviþi este de patru pânã la ºapte ani. monogamia pare a fi cel mai uzitat comportament între parteneri. cãsãtoria civilã ºi cea religioasã nu reprezintã forme de uniune necesare pentru locuitorii comunitãþii de romi din Geoagiu. Dimpotrivã. obiceiurilor ºi datinilor tradiþionale ale grupului etnic rom. de când se ºtie. stimulatã de recompensa bãneascã prin noile reglementãri juridice. pentru cã nu mai poate sã o þinã în gospodãria ei. doar la sfat pentru cã n-aveau bani ºi pentru cununia religioasã. destul de sugestiv: Ia uite-o pe doamna. Sãrãcia ºi lipsa educaþiei formale sunt neajunsuri care s-au reprodus destul fidel împreunã cu toate efectele lor. de la o generaþie la alta.. Poa' sa-þi ia un interviu. Forma cea mai comunã rãmâne însã coabitarea. Viaþa comunitãþii de romi: educaþia. Dupã patru clase absolvite a abandonat ºcoala pentru cã trebuia sã munceascã. În ultimii doi ani primãria Geoagiu a delegat un mediator ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 87 . iar celelalte reguli ale cãsniciei sunt similare populaþiei majoritare. cã ea-i sãracã. În mod cert sãrãcia. gimnazial. îºi aratã efectele ºi asupra vieþii de familie. exceptându-i pe cei mai tineri dintre respondenþi. Numãrul copiilor de vârstã ºcolarã cuprinºi în sistemul de învãþãmânt este foarte scãzut. Aceastã practicã nu înseamnã numaidecât o manierã imoralã sau promiscuã. cum am fi tentaþi s-o etichetãm privind din perspectiva celor mulþi. Poate numai în ultimii ani legalizarea traiului în comun sã fie mai frecventã. merg la muncã cu ziua sã asigure traiul lor ºi al celorlalþi membri ai familiei. dupã modelul comunitãþii în care s-au nãscut. devenind poate prea devreme adulþi. majoritatea copii de asemenea. rareori. Cinci-ºase fraþi. Copiii încep devreme sã ducã greul gospodãriei. A avut opt fraþi. renunþã la ºcoalã dupã încheierea ciclului primar sau. Chiar dacã legitime ºi dezirabile. lipsa educaþiei. locuind împreunã câte trei generaþii în aceeaºi gospodãrie ºi. transformarea contextului socio-economic cu efectele sale asupra practicilor. recomandatã de o altã persoanã din comunitate. doamnã? Aceastã doamnã sãracã ºi cu puþini copii este acum la vârsta maturitãþii.Intervievaþii noºtri fac parte din familii numeroase. Este cazul primei noastre intervievate. îºi întemeiazã propria familie la vârsta pubertãþii. care suntem cãsãtoriþi. La vârsta de 20 de ani aproape fiecare om din comunitate ºi-a întemeiat deja o familie ºi aºteaptã venirea pe lume a celui de-al doilea sau al treilea copil.. având în medie câte patru-cinci copii fiecare. Lucreazã cu ziua pe la oameni pe-acasã. n-are copii atâþia. Pãrinþi nu mai are. S-a cãsãtorit din pricina neajunsurilor: dupã moartea pãrinþilor.

astãzi sunt în majoritate fãrã ocupaþie ºi îºi asigurã traiul din muncitul cu ziua în gospodãriile oamenilor mai înstãriþi din localitatea Geoagiu ºi din regiune. Cu toate acestea pentru tânãra generaþie educaþia formalã nu reprezintã o valoare. iar copiii vin foarte curând.ºcolar pentru comunitatea romilor care se asigurã de accesul ºi participarea copiilor la cursurile ºcolii ºi în învãþãmântul preºcolar. Dar nici nu ºtie când îi nãscut [copilul]. în ciclul primar în general îi înscriu. din munca în strãinãtate (cca. cã ne ducem noi. de asigurarea unui trai mai bun. bine reprezentat în regiune (judeþul Hunedoara) în perioada respectivã. iar pãrinþii nu gãsesc resurse de a-ºi îndruma copii sã urmeze cursurile ºcolii decât în primii ani ai copilãriei. dar ºi efectul prim al lipsei de educaþie. Regretul renunþãrii la ºcoalã se leagã direct de ºansa de a gãsi mai uºor un loc de muncã calificat ºi implicit. însã rezultatele sunt încã modeste. care se cãsãtoresc cel mai adesea devreme. Cauza. în special în perioada gimnaziului pare sã fie regula acceptatã.E. din ºomaj sau din ajutor social. Dincolo la grãdiniþã nu îi mai primeºte. Dacã tradiþional romii din Geoagiu erau cãrãmidari ºi muzicanþi. De dupã rãzboi ºi pânã în urmã cu cincisprezece – douãzeci de ani. cel puþin care suntem mai vechi. Absenteismul ºi abandonul ºcolar. Toþi respondenþii cu studii gimnaziale sau mai puþin regretã abandonul ºcolii. nici chiar cei mai tineri dintre ei. din prostituþie. pentru comunitatea romilor din Geoagiu este sãrãcia. Liderii locali sunt de pãrere cã gradul ridicat de cuprindere a copiilor romi în sistemul de învãþãmânt dinainte de 1989 era benefic ºi asigura acestora în bunã mãsurã condiþii de viaþã decente. dar nu întrevãd vreo soluþie pentru reluarea studiilor. unde trebuie sã munceascã pentru întreþinerea gospodãriei. Numai cã dupã nume nu prea-i ºtiu aºa. romii lucrau îndeosebi în industrie ºi-ºi practicau ocupaþiile tradiþionale în paralel. frecventarea ºcolii se terminã de cele mai multe ori înaintea cãsãtoriei. la vârsta de 13 – 15 ani. nevoia de a aduce un venit în gospodãrie alãturi de pãrinþi ºi fraþi. Sau nu ºtie care îi de ºcoalã. fãrã documente. îºi mutã domiciliul în casa pãrinteascã a soþului. Toate generaþiile prezente urmeazã acest pattern. deci. În general se înscriu. ºi… Mergem fiecare pe unde stã. Nu ºtiu cum sã vã spun. Pentru fete. Copii trebuie sã munceascã încã de la vârste mici pentru asigurarea hranei ºi a celorlalte condiþii de viaþã. ºtim care unde stã. Viaþa comunitãþii de romi: economia.. Astãzi situaþia este sensibil schimbatã: ocupaþiile 88 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . oare tre' sã meargã la ºcoalã? (L. vreau sã vã spun. ºi avem recensãmântul ºi… asta-i populaþia care trebuie sã fie ºcolarizatã. 5%). Deci vreau sã vã spun cã noi. în clasã. 52 de ani) Majoritatea oamenilor din comunitatea romilor din Geoagiu au absolvit opt clase de ºcoalã. mai ales datoritã nevoii de forþã de muncã din sectorul industrial. Motivaþia justificatoare pentru abandonul ºcolar este starea de sãrãcie.

unguru' ãsta care-o stat cu þiganca. Trimiºi de primar. Orãºtie. Aceºtia activeazã grupuri pentru realizarea de beneficii comune sau pentru soluþii la crizele comunitãþii. ºi pe-ormã ºi la nepoþi ºi… la… Or învãþat. no'. la Simeria. La Cugir. La optsprezece ani am fãcut pânã la ºaizeci … la ºaizeci ºi cinci de ani am fãcut cãrãmidã. Relaþiile cu populaþia majoritarã. Poiana Nu gãseai aicea… Nu gãseai aicea om vara… Erau duºi la cãrãmizi. Apãi ei învãþau unu dupã altu. el o fost cel mai bun de-aici. (T. Raporturile cu populaþia majoritarã se datoreazã relaþiilor economice dintre cele douã comunitãþi. Tot aceºtia au ºi rol de mediatori între comunitate ºi autoritãþile locale sau între comunitate ºi locuitorii din afara cartierului Þigãnie.. Noi eram patru fraþi ºi unu' trebuia sã cânte la contrabas. Cluj. fierar. i-o venit vechimea… Sã vãd dac-o vrut sãmi deie ºi mie… Puteai ºi cânta… mã luau de la cãrãmidã… De-aici. no'…” Îi învãþa sã facã cãrãmidã. i-o venit vechimea. s-ajutã unii pã alþii. Timiºoara. ªi-o fãcut. am fãcut cãrãmidã… de la douã… de la optsprezece ani. Atâta-i tãt. Atât. cã am fost cãsãtorit. la scos de cartofi. de copii mici mereau la cãrãmidã. cã altfel nu ne primea la nuntã fãrã. ªi-acuma… Atunci era ce meserie vrei sã-þi alegi. l-o-nvãþat sã zideascã. Instrumente de coarde. ºi de-asta s-o fãcut ºi ºcoalã mai puþinã în perioada aia… Nooo… [Acum] nu se mai fac… Ba se mai fac. La ãsta nu ne lãsa. Populaþia majoritarã angajeazã ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 89 . cã cântam în tãte pãrþile… Dacã nu meream la taraf… Nu ne mai lãsa. se practicã tot mai rar. Dintre ei. cu ce se ocupã oamenii?) Apãi acuma se duc la lucru unii care n-au un cãþãu. altfel izolate. da' fac pentru… Eu fãceam cãrãmidã. cã cântam cu… cum sã vã spun io… Fãcea ãsta spectacole pã bani… (Cât timp aþi mers în formaþia asta. Merg la cules la cucuruz. cu Buþu. la ospeþe… dacã nu. atât. se duc la oameni deãºtia… Cu ziua. Arad. unu cu altu ºi se duc ei unu la altu' la lucru. ce vreai. ªi aºa s-a transmis. Ploieºti… Am cântat la taraf… ºi banii… banii grãmadã… dacã-i aducem de bani. el ºi cu socru-su. Bucureºti. 80 de ani) Relaþiile din interiorul comunitãþii. sã cântaþi?) De când… din… din… aºe… din cinzãci… din cinzãci º-doi pânã-n optzãci ºi cinci.tradiþionale ºi-au pierdut din importanþã. Aºa cã. Existã însã câþiva lideri care se bucurã de autoritate în rândul oamenilor din Þigãnie: referentul local din Primãria Geoagiu pentru romi. Sã îl ie douã zile la lucru. iar transformãrile pe piaþa forþei de muncã în regiune au reorientat persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã. Vinea poliþia ºi ne lua de-acolo din sat. pastorul grupului creºtin dupã Evanghelie ºi încã doi – trei lideri informali dintre bãtrânii comunitãþii. se duce… se duc la lucru. Da' nu pe-aici… La Hunedoara… Almaº. o zi… ªi se unesc oamenii tãþi. Forme de întrajutorare în comunitatea de romi nu prea existã. de toate… mecanic auto… (În prezent. D-apãi am cântat la contrabas ºi la braþe. preotul greco-catolic. Oamenii se ajutã sporadic ºi doar în situaþii de crizã. un' te duceai bãteai la uºã… tâmplar. sã mai cântãm la ospeþe. ºi la copii. ºi Sotori ãsta. La pãmânt.C.

(E. ªi îi desconsiderã pe cei care îs veniþi aici. Interacþiuni în afara localitãþii. Îs localnicii ºi viniturile. Romii din cartier i-au asimilat destul de bine. Românii majoritari în Geoagiu îi percep pe aceºti nou-veniþi ca fiind cauza ºi mai multor neajunsuri în rândul populaþiei de etnie romã ºi totodatã iniþiatorii schimbãrilor nefaste ale raporturilor dintre români ºi romi. 33 de ani) Oamenii care s-au nãscut ºi au crescut aici. cã azi îi cu unu ºi mâine-i cu altu' ºi vine de la puºcãrie. cã vin ãºtia. îi percep pe aceºtia ca aducãtori de rele. cã ºtiu cã acolo seadunã tot felul. Cele mai semnificative interacþiuni cu alte localitãþi sunt reprezentate prin sosirea ºi integrarea noilor veniþi. cât ºi românii majoritari din oraº.. or ºi venit. Atunci se bagã la ãia. în aceiaºi regiune a þãrii.M. Românii se simt nedreptãþiþi pentru cã ºiau pierdut recolta din grãdini în urma aceleiaºi calamitãþi ºi n-au primit nici o despãgubire. s-au integrat relativ uºor în comunitatea romilor din Geoagiu. în timp ce romilor li s-au refãcut casele din materiale de construcþie achiziþionate de Primãrie. Oamenii nãscuþi în familiile din comunitatea de romi a Geoagiului sunt în general sedentari.M. nu pãrãsesc comunitatea decât atunci când pleacã temporar în cãutarea unui loc de muncã. zice cã nu-l gãseºte aicea. Nu o datã au chemat poliþia sã calmeze certurile zgomotoase iniþiate de aceºtia. Îs cei care ºi pânã ºi vin… or venit cu problemele. în urmã cu un an. vine ºi se bagã aicea. Oameni care ºi-au pierdut locul de muncã. mulþi îs fugiþi. care furã ºi cautã rost de scandaluri. comunitatea romilor din Geoagiu reprezintã cel mai adesea destinaþia ºi foarte rar punctul de plecare. degradând mai mult echilibrul precar al condiþiei socio-economice al acesteia. preot. ºi intrã aici în ei. în calea fenomenului migraþiei. na… Cã îs fugiþi. no. doar o micã parte dintre aceºtia au plecat în cãutarea unui trai mai bun. mascaþii. ºtii. mulþi. cã. Cel mai actual conflict mocnit în memoria colectivã e cel legat de fondurile strânse de Primãrie pentru casele romilor avariate sau distruse în urma unei inundaþii ce avusese loc vara. no. Totuºi bãtrânii din Þigãnie. din agriculturã sau pentru construcþii romi la lucrul cu ziua. Deci marea majoritate care îs veniþi. de obicei în apropiere. care deþin o calificare medie într-un domeniu din industrie sau minerit în care cu greu ar gãsi angajare. valori ºi comportamente. în localitãþile limitrofe sau în oraºele din regiune. fãrã acte ºi cu un preþ avantajos. pentru perioade scurte de timp ºi în 90 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Sunt nelegiuiþi care se ascund în cartier. în ultimele douã decenii. cã. Astfel. Conflicte între majoritari ºi locuitorii romi nu au loc decât sporadic.pentru activitãþile curente din gospodãrii. În general. ajutorul oferit romilor din partea autoritãþilor locale este privit ca un privilegiu nemeritat adus acestora ºi ca un dezavantaj pentru ceilalþi. cu întreg complexul de probleme ataºat sãrãciei. Integrarea acestora în comunitate a implicat ºi acceptarea unor noi maniere de-a face. Chiar ºi în aceastã din urmã situaþie membri familiilor rãmân în strânsã legãturã pentru tot restul vieþii.

M. sau sã punã ºi ei.. Cã de exemplu mai taie ºi-aºa. (Unde v-aþi nãscut?) Aicea m-am nãscut… (Câþi fraþi aveþi?) Or murit. acuma sincer. însumând circa 2-3% din totalul populaþiei. ºi a lu' altu' ºi dau dincolo fonduri. nu ºtiu dacã… îs legaþi… Ba-s legaþi. n. apã curentã ºi gaze. tot aºa. Mai acut le simt pe cele legate de sãrãcie. da… (În casa asta?) Nu. Tot… în aceeaºi casã… (P. Or bãgat apa… Curentu'. (Unde locuiesc…) Aici… Toþi… aici (Unde aþi locuit când aþi fost copil?) Aici. no… Canalizare nu existã în Geoagiu deloc. º-or realizat ºi or avut ºi ajutor de la primãrie. 1946) Numãrul celor care pleacã la muncã în strãinãtate este redus.1979) (Unde v-aþi nãscut?) La Orãºtie… (Câþi fraþi. Aceasta din urmã fiind perceputã ca privilegiatã în comparaþie cu ceilalþi. nu.C. numai trii mai îs… am fost opt. restu' fraþi. preot. sã-nþeleagã lucrul ãsta! Cã nimeni nu face.M. toþi. 1981) (Unde v-aþi nãscut?) La Geoagiu. n. care muncesc ºi care vor sã-ºi facã ceva ºi sã iasã din starea aia.. nu. 1966) (Unde v-aþi nãscut?) Aici… (Unde aþi locuit cât aþi fost copil? Tot aici?) Da. motiv pentru care plecarea ºi revenirea în acest scop.. iar perioadele de timp în care sunt plecaþi variazã între una ºi trei luni pe an. n. Interacþiuni cu autoritãþile locale. ãia de-acolo nu-s legaþi. Respondenþii din comunitatea romilor puncteazã mai degrabã insatisfacþiile. ºi sã punã mâna sã facã pentru cã se face pentru ei ºi spre binele lor. cum se zice. Dumnezeu îþi dã… (învãþãtoare. de cele mai multe ori nu se repetã dupã prima iniþiativã. facilitarea includerii copiilor de vârstã ºcolarã în sistemul de învãþãmânt ºcolar ºi preºcolar prin proiecte de tip „a doua ºansã pentru educaþie” etc. Celelalte doar întregesc peisajul neajunsurilor: femeile ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 91 . aºa. Ajutorul primit de comunitate din partea autoritãþilor locale – atragere de fonduri pentru consolidarea sau reconstrucþia locuinþelor din Þigãnie. ªi apã li s-o tras. – atrage raporturi tensionate între populaþia majoritarã ºi populaþia de romi. În Geoagiu.. peste apã… (Unde locuiesc fraþii care mai trãiesc?) Aici.M. nu. cã… iau din impozitul meu ºi alu altu'. Patru surori ºi doi bãieþi. (E. acolo. ºi curent. în cartier locuiesc… (bãrbat. Trei surori. sã-nþeleagã cã este în folosul lor.M. (ªi locuiesc tot aicea-n sat?) Toþi. Da.general. 52 de ani) Probleme actuale ale comunitãþii. dar doar la câteva blocuri aci care le-or fãcut. Nu. ºi din partea localnicilor. Adicã existã.. 33 de ani) Da. Da. se întorc aici. de condiþiile de viaþã la limita subzistenþei. construirea reþelei de electricitate. numa' partea asta dincoace. (Unde aþi locuit când aþi fost copil?) Da. Primãria o venit ºi i-o ajutat. Dar ei se pot lua ºi de bunãvoinþa lor. (I. marea majoritate cred cã s-or conectat pânã acuma. Munca în strãinãtate este desfãºuratã de asemenea în afara condiþiilor legale. n. surori sunteþi?) ªap… ºase fraþi. tot aicea… (femeie. da' nu toþi. Gaz… nu-s legaþi.

Ia uite-o pe doamna. în parte în bani. ambele ocupaþii au fost ºi sunt practicate fãrã un fundament legal.ºi-ar fi dorit mai puþini copii. lipsa educaþiei formale nu le asigurã învãþarea unei meserii calificate ºi nici accesul la un loc de muncã în condiþii legale.. se pãstreazã fidel. cu ziua în gospodãriile celor mai înstãriþi sau în propria gospodãrie. cu siguranþã cele mai importante ale comunitãþii. 92 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . dar ºi majoritatea caselor de locuit din zonã. Pentru aceste prestaþii. Datoritã acestei situaþii. Sãrãcia ºi lipsa educaþiei formale/numãrul mic de ani de ºcoalã absolviþi de membri comunitãþii de romi. dacã aflãm cã cei opt descendenþi ai familiei sale reprezintã ceva peste numãrul mediu al copiilor unei familii din Þigãnie ºi mult peste natalitatea românilor din aceeaºi perioadã de timp. ºi nici nu are puþini copii. doamnã? Percepþia comunã a locuitorilor din cartier este sensibil distorsionatã faþã de aprecierea medie a unui outsider. fãrã încadrare în câmpul muncii. ambele ocupaþii ºi-au pierdut parþial sau total cererea pe piaþã. ocupaþie tradiþionalã a oamenilor de aici îºi pierde din „ucenici”. Pentru comunitatea romilor din Geoagiu rãmâne stringentã ºi problema lipsei acute de pãmânt agricol. cã ea-i sãracã. romii din Geoagiu sunt cãrãmidari ºi lãutari. cu toate cã romii cãrãmidari din comunitate au construit deja dinainte de rãzboi toate imobilele administraþiei locale din Geoagiu: primãria. biserica. Doamna din istorioara urmãtoare nu e mai sãracã decât majoritatea.. obiºnuinþa de a muncii cu ziua ºi fãrã contract de muncã. Pe de altã parte. Oamenii • O femeie. ocupaþie recent adoptatã de câteva familii din comunitate este de asemenea greu de gestionat fãrã pãmânt agricol sau pãºune. în parte cu bunuri materiale. ca sã obþinã o meserie. iar lãutarii sunt progresiv substituiþi cu alte trenduri în materie de entertainment. În plus. Cãrãmida din pãmânt este înlocuitã cu alte materiale de construcþie mai trainice (însãºi comunitatea apelând la acestea din urmã).. Astfel. Poa' sã-þi ia interviu. Aceastã ocupaþie se practicã astãzi sporadic. cãrãmidãritul. Creºterea cailor. un loc de muncã bine plãtit. romii erau plãtiþi pe ziua de muncã sau pe eveniment. dar ºi ca efect al prezentelor schimbãri socio-economice.. rãmân probleme structurale. care sã le aducã o pensie la bãtrâneþe. Tinerii încep sã munceascã de la vârste mici alãturi de pãrinþi. Tradiþional. bãrbaþii ar fi mers mai mulþi ani la ºcoalã. Liderii comunitãþii reclamã lipsa coeziunii sociale între romi ºi lipsa asocierii constructive a acestora. Pe de-o parte. însã foarte puþini dintre ei se simt încã chemaþi de aceste vocaþii. n-are copii atâþia. dacã ocupaþiile tradiþionale încep sã iasã din uz. dacã privim sãrãcia în contrapunere cu bunãstarea. În mod obiºnuit primii copii vor îngriji fraþii mai mici. cu acte în regulã. cãminul cultural.

La unu' i-o pus numele Bacrãu Constantin. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 93 . la ºcoalã. pentru a-ºi asigura traiul ei ºi al familiei sale. Îi plãcea matematica ºi învãþa multe lucruri folositoare la ºcoalã. dupã 35 de minute de convorbire. viaþa sa reproduce steril vieþile ascendenþilor ºi pe ale majoritãþii co-vârstnicilor sãi. Vãzutã dinafarã. ºi îºi aminteºte cu plãcere de acei ani din copilãria sa. S-a înþeles bine cu învãþãtoarea ºi cu ceilalþi copii. Unul dintre fraþi locuieºte ºi acum cu ea. Cu toate cã se ajutau între ei ºi încã locuiau împreunã în aceeaºi gospodãrie micã. Învãþãtoarea ne relateazã despre unele din problemele pe care le întâmpinã când înregistreazã copii ajunºi la vârsta ºcolarã: … are doi bãieþi. portretul intervievatei noastre se contureazã între modelele de viaþã clare. are opt copii cu vârste cuprinse între „32 ºi 16 ani” – aºadar. Vecinii de lângã casã ºi de pe stradã sunt toþi romi ºi rude cu intervievata. toþi din Geoagiu. Dincolo de aceste inadvertenþe. Astfel de situaþii le-am întâlnit la aproape jumãtate dintre subiecþi. Pe foºtii colegi de ºcoalã îi cunoaºte bine ºi acum. imaginea comunitãþii care stã în loc. ºi dup-aceea încã un bãiat ºi i-o pus numele la bãiat tot Bacrãu Constantin.Mai mult. în Geoagiu. n-au reuºit sã þinã mezina familiei. dupã atâta vreme care s-a scurs de când avea 10 – 11 ani. Copilãria. A mers la ºcoalã pânã pe la 11 ani. de prea multã vreme pânã de curând. Dintre fraþii ºi surorile ei. o mai avut o fatã. ªcoala a fãcut-o aici. preluate fãrã modificãri substanþiale de la generaþiile anterioare. simple. fraþii au apucat sã termine câte ºase-ºapte clase fiecare. iar de aceea. ªi astãzi ocupaþia principalã a celor rãmaºi în viaþã din familie este tot cãrãmidãritul. Astãzi numai patru dintre aceºtia sunt în viaþã. pe urmã pãrinþii au murit ºi fraþii n-au mai avut posibilitate s-o trimitã la ºcoalã. ceilalþi toþi trãiesc sau au trãit în cartier. Lui îi plãcea sã se þinã de învãþãturã ºi cu toate cã nu aveau posibilitãþi. ªi nu mai ºtia care îi. Ei. Toþi cei zece membri ai familiei ºtiau sã facã cãrãmidã. vom observa curând cã datele factuale oferite de respondenþi sunt lipsite de acurateþe. parcurgând toate interviurile realizate. dar ea are doar patru clase primare. al lu' Margareta de la numãrul nouãºpe. pe intervievata noastrã. Al cui îi? Bacrãu Constantin. îi ajutã la treburile gospodãriei pentru bani. iar ea merge sã munceascã cu ziua la ei. Sã luãm exemplul informaþiilor furnizate de intervievata de faþã: s-a nãscut „în '66” – are deci 41 de ani la momentul intervievãrii. într-o familie cu opt copii. Un alt subiect ne spune cã s-a nãscut în 1981 pentru ca. Erau cãrãmidari. este covârºitoare. trei fete ºi cinci bãieþi. doar unul dintre bãieþi are ceva mai multã ºcoalã. ªcoala. s-a cãsãtorit „la paiºpe' ani” – adicã în anul 1980. sã ne relateze cu toatã convingerea cã are numai 18 ani. primul copil s-a nãscut în 1975. Doamna s-a nãscut „în '66”. Pãrinþii ei s-au prãpãdit de mult. Sunt toþi de aici din sat. pe când mama sa avea numai 8 ani. îs preºcolari. dar nu i-o mai pus ceva în plus. Da' aºtia-s micuþi.

ce aþi face?) Ããã… Nu m-aº cãsãtori veac! 94 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . N-a plecat niciodatã din sat. de la 14 ani. Ocupaþia. vârste cuprinse între 16 ºi 32 de ani. Acum. Nici sã caute de lucru în altã parte. când avea vârsta de 14 ani. fãrã acte. nu mereau la ºcoalã”. întreþine întreaga familie. A cãutat sã se angajeze cu acte. dupã modelul pãrinþilor. ºi împreunã cu care locuia în casa pãrinteascã. de pe-o zi pe alta… (Dacã ar fi sã o luaþi de la capãt. Dupã scurtã vreme de la moartea pãrinþilor. O familie e bine sã aibã doi copii. Lucreazã de când era copil. nici feciorii nu prea muncesc. Copii sãi au. mereau ºi se ascundeau. cu grijile zilei de mâine ºi pare cã acest deziderat sã nu-l fi atins niciodatã. Cãsãtoria. s-au cãsãtorit repede. de multe ori. Ceilalþi tot zilieri. Nu e mulþumitã deloc de viaþa sa. cu ziua. Unul dintre ei e plecat la adunat de fier vechi prin Orãºtie. care se cãsãtorise deja. De atunci locuieºte aici. Aºa ºi-a gãsit bãrbat ºi s-a mutat în casa socrilor ei. Ajuta la uscãtoria de legume. În propria familie Dumnezeu a stabilit câþi copii sã aibã. fraþii l-au ajutat sã meargã la ºcoalã încã câþiva ani. cu grijile unei familii numeroase. de când copii au crescut. cu venituri din munca cu ziua pe la vecini ºi pe la oamenii din sat. cu soþul ºi cu cei opt copii ai lor. Duce un trai greu. Nici soþul. în doar douã camere. De regulã. Soþul ei a intrat în patima bãuturii ºi din aceastã cauzã de multe ori se iscã certuri în casa lor. Satisfacþia cu viaþa. I-a rãmas doar munca cu ziua pe la oamenii din sat prin gospodãrii. A primit ajutor bãnesc de la stat pentru fiecare copil timp de doi ani dupã naºtere. Pentru copii ei îºi doreºte sã aibã parte de fericire. Pe urmã la oameni. dar n-a reuºit. cu lipsa unui venit stabil. crede doamna din povestea noastrã. N-o primea nimeni pentru cã avea copii sau era însãrcinatã. nu mai putea s-o întreþinã ºi a hotãrât cã trebuie s-o mãrite în sat. ªi aceºtia au abandonat ºcoala pentru cã: „n-or mai vrut ei. Iar de atunci. Ea nu prea se împacã. dupã cum ne spune. Dacã ar fi s-o ia de la capãt nu s-ar mai cãsãtori.. N-a folosit niciodatã metode contraceptive. Fetele au plecat pe rând. ªcoala au lãsat-o devreme: doar una dintre fete are 7 clase. Dar în fapt ne spune cã se întâmplã cum dã Dumnezeu. nu mai primeºte nimic. cu soþul care bea. La început a muncit la aprozarul din sat. de când s-a cãsãtorit. Noi am vrut sã-i dãm [la ºcoalã]. Cei trei bãieþi ai familiei locuiesc în casa pãrinteascã ºi acum.. κi duce traiul de pe-o zi pe alta. Ce mulþumitã tre' sã fii? Pentru ce? Cã cu ce trãim.pãrinþii muriserã deja. sora ei mai mare. dar fãrã prea bune rezultate. fetele dupã cãsãtorie locuiesc cu familia soþului. celelalte au mai puþini ani de ºcoalã. sã trãiascã bine ºi „sã se-mpece cu familia”.

cã aºa era „anturajul. Þelul sãu este sã lucreze. construindu-ºi o casã pentru viitorul familiei sale. cu ziua. Trãieºte. Lipseau de la cursuri ca sã hoinãreascã prin oraº. N-or fost. Deocamdatã este mulþumit „pe jumãtate” de viaþa sa. Tare i-ar fi plãcut sã înveþe o meserie la atelierul ºcolii. La ºcoalã nu se mai poate întoarce pentru cã n-ar mai avea timp sã câºtige pentru asigurarea celor necesare familiei sale. doar fratele lui are o meserie ºi lucreazã cu acte. Sã poatã ieºi din sãrãcia care apasã prea greu pe umerii întregii comunitãþi. Pe de altã parte. însã acum e convins cã n-ar mai putea: are familie. Fraþii se întâlnesc în fiecare zi. S-a nãscut ºi trãieºte aici în cartier. toþi ceilalþi lucreazã la negru. Sora lor are. Copilãria. a reuºit sã depãºeascã condiþiile minimale ale celorlalþi. Tatãl sãu. Unii dintre colegi îi sunt prieteni ºi acum. nu are nici un venit legal ºi trãieºte din ce primeºte de la copii. în Spania.” Oricum ºi în cei câþiva ani de ºcoala a cam chiulit. Are un frate tot „aici” ºi o sorã plecatã la muncã. dupã încheierea gimnaziului. sã înveþe sã prelucreze lemnul pentru construcþii mari. împreunã cu soþia sa din ajutor social ºi din munca cu ziua în construcþii. Toatã viaþa au trãit aici în cartier. Acum nu vede vreo cale de remediere a acestei situaþii. va avea o meserie ºi un loc de muncã. cãutând un câºtig imediat ºi neglijând educaþia. cât are vacanþã ºi vine acasã.. Tânãrul din istorioara ce urmeazã are deja câteva realizãri cu care se poate mândri înaintea co-vârstnicilor sãi din comunitate. cum a fãcut fratele sãu. munci necalificate. bãieþii”. Pe de-o parte. aflat acum la vârsta pensionãrii. Iar pentru asta s-a lãsat de carte înainte de vreme ºi nu are o meserie – singurul sãu regret. ªtie cã dacã ar fi urmat câþiva ani de ºcoalã în plus. cum ne spune subiectul nostru. Are 28 de ani. În vremea ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 95 . Din familie. ªi-a construit o casã în care locuieºte doar cu soþia sa. Pãrinþii n-au muncit niciodatã cu acte.. orice. cu acte în regulã ºi mai bine plãtit. S-a însurat la vârsta de 20 de ani. înþelege cã a urmat îndeaproape modelul general din comunitate. ca ºi el. ªcoala o vede ca pe o oportunitate de a-ºi gãsi un loc de muncã. cu carnet de muncã sau. S-a gândit uneori sã reia învãþãtura. a terminat cu ºcoala pentru totdeauna. Ãsta i s-a pãrut cel mai bun lucru: practica în atelierul „dulgheanului”.. au fost „casnici”. iar tatãl s-a recãsãtorit. l-ar fi ajutat sã câºtige mai mult ºi sã obþinã un loc de muncã stabil. are de câºtigat bani. Dar nu are decât opt clase încheiate pentru cã pe urmã „nu erau posibilitãþi. numai opt clase de ºcoalã generalã. În ºcoalã îl þinuse gândul cã va termina. ªcoala.. dupã cum fac majoritatea bãrbaþilor tineri. Sã facã bani. La 14 ani. Profesorii erau ºi buni ºi mai puþini indulgenþi. cu sora se vãd în fiecare varã o lunã – douã. Mama lor a murit. în Þigãnie. cum puþini îºi pot permite. Dar n-a fost se pare suficient de ambiþios sã termine liceul.• Un bãrbat.

Regretã cã n-are ºcoalã mai multã. asemeni majoritãþii bãrbaþilor tineri care se cãsãtoresc. Nu a rãmas sã locuiascã în casa pãrinteascã.M. ºi altundeva… în Izvoru. în Spania. 1979) • Un pensionar… Un pensionar reprezintã un caz aproape excepþional în comunitatea romilor din Geoagiu. lucreazã ce prinde ºi vine acasã o datã pe an. aicea-n sat.„io' zic maxim doi” -. numai pentru el ºi pentru soþia lui. Pãi n-am gãsit. a muncit în diverse locuri ºi tot timpul la negru. În Spania. fãrã cununie religioasã. la orice… Cu ziua. oriunde gãseºte de muncã. Nefiind calificat pentru vreo meserie. Cãsãtoria. Puþin. sã fi avut ºi el o meserie care sã-i asigure un trai mai bun. Nu are carte de muncã. nu! Nu sunt locuri… Din cauza ºcolii… n-am prins aºa… firme sã ne angajeze… Cum au alþii. cum ne lãmureºte cã sunt „la fiecare familie”. în cãutarea unui loc de muncã. dar tot el ne spune cã numãrul copiilor ce-i va avea stã doar în voinþa lui Dumnezeu. vara când e perioada vacanþelor. Trei luni. însã n-au avut destulã determinare sã-l facã sã rãmânã mai mult la ºcoalã. nici nemulþumit de viaþa sa. cã nu l-au mai luat. Dar ne spune cã n-a avut noroc. în Chingi… alte locuri… (În care alte locuri?) Pãi… câteodatã ºi afarã din judeþ… Na… pãi… ªi la Hunedoara… pe unde-am mai… pe la Sebeº… La oameni acas'… (În prezent lucraþi?) Nu. Dar nu crede cã se va mai întoarce vreodatã definitiv acasã. vreodatã?) Da. în construcþii. Tot aºa. Se înþelege bine cu soþia sa. Sau.jumãtate… nici mulþumit. 96 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ce aþi face?) Prima datã ºcoala! Da… da… pe orice. n. mai mere… O lunã … o sãptãmânã … (Aþi fost plecat la muncã în strãinãtate. N-a gãsit niciodatã de lucru cu acte. nu… nu ne-au angajat. În general nu e nici mulþumit. cã n-avem ce… n-avem ce mulþumire… jumãtate. Mai prind câte-o zi-douã… (Aþi lucrat vreodatã cu carte de muncã?) Nu.. Primeºte ajutor social ºi lucreazã cu ziua în construcþii sau prin gospodãriile oamenilor. Ocupaþia ºi migraþia. ªi pe soþie tot el singur a ales-o.cât a fost elev pãrinþii se mai duceau sã se intereseze de situaþia ºcolarã a sa. Sora lui în schimb merge de cinci ani. (O singurã datã?) Da. din ajutor. Satisfacþia cu viaþa. Nu m-o mai luat. S-au cãsãtorit doar la Primãrie. pentru cã aici în cartier nu are o locuinþã. a trebuit sã se întoarcã dupã trei luni de muncã la negru în construcþii. (ªi de ce v-aþi întors?) Nu m-o mai þinut. Nici o meserie calificatã… aºa… la construcþii. κi doreºte sã aibã doi copii . însã mai apar ºi mici certuri între ei din cauza neajunsurilor. S-a cãsãtorit la vârsta de 20 de ani pentru cã aºa a vrut el. În cei opt ani de cãsnicie ºi-a fãcut o casã aici în cartier. Oamenii aflaþi la vârsta pensionãrii nu au nici un venit. pe orice meserie care-n ziua de azi îi mai… mai selectatã eee… Trebe calificare… Dacã nu ai calificare… (I. cu toate cã asigurã hrana familiei sale de zece ani. no. Ce sã zic. cum spune chiar el: „jumãtate – jumãtate”. A fost o datã plecat ºi peste hotare. nici … (Dacã ar fi sã o luaþi de la capãt.

. la Orãºtie. într-un capãt al Þigãniei de peste râul Geoagiu. Au fost patru copii la pãrinþi: trei bãieþi ºi o fatã. însã n-a reuºit la admitere. ne-am ascultat unul pe altul. aici în cartier. S-au înþeles bine cu toþii. Pãrinþii sãi erau oameni simpli. se ocupau cu agricultura.cel puþin nici unul legal. aºa era ªemeu… ªi eram tot judeþu'… Tot aicea locuiam ºi pe-ormã mergeam. la Haþeg. Astãzi vede cã accesul la ºcoalã e mai limitat. iar terminarea studiilor nu mai oferã automat un loc de muncã. Când a fost respins la ºcoala profesionalã de la Cugir. ajutorul comunitãþii sau plata pentru muncile pe care le presteazã cu ziua prin gospodãriile altora mai avuþi. era pe sector. aºa. Au doar venituri legitime: ajutorul copiilor lor. peurmã. la Vinerea. n-am reuºit pã vremea aia cã era greu… numai cine-avea… Da… din auzite… aºa… unde se fãcea ºcoalã pe vremuri… (Ce ºcoalã era la Cugir?) Era ºcoalã profesionalã… aºa… ºi de-acolo m-am dus cu taicã-miu vitreg la Alba Iulia. am fost la Cugir.. ªcoala. sau io ºtiu. Povestea pensionarului nostru. la 1 decembrie 1949. S-a nãscut „dincolo de apã”. A intrat la ºcoala de la Alba Iulia ºi a urmat cursurile trei ani. dacã lucram la Vinerea. La 17 ani ºi jumãtate a terminat ºcoala ºi a fost angajat numaidecât la o întreprindere agricolã. Aici a reuºit ºi a rãmas elev pentru urmãtorii trei ani. A fãcut ºapte clase elementare. Fiindcã o fost mai mare ºi am putut sã ne-nþelegem. fãrã posibilitãþi de a-l întreþine la ºcoalã. pânã când s-a cãsãtorit ºi s-a mutat în casa socrilor sãi pentru încã 17 ani. Copilãria. dar ºi-au îndrumat copii sã urmeze ºcoala. I-a plãcut la ºcoalã pentru cã a învãþat o meserie care i-a oferit un viitor ºi pentru cã avea acces fãrã sã plãteascã. pe care respondentul nostru ºi-a asumat-o conºtient ºi cu care este mulþumit. însã l-a preferat pe fratele mai mare dupã mamã. De la vârsta de ºapte ani… Nu. A înþeles devreme cã ºcoala. împreunã cu soþia sa. asemenea familiei sale. pe care a valorificat-o. ªcoala a fost ºansa lui. atunci se mergea la ºapte ani. care a ajuns sã-ºi „creeze” o meserie nu este deloc rezultatul unei întâmplãri fericite. la Cãlan… ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 97 . tatãl sãu vitreg a mers cu el la Alba Iulia unde auzise de o ºcoalã de mecanici agricoli. Pe urmã a dat admitere la ºcoala profesionalã de la Cugir. la ºcoala de mecanici auto… de mecanici agricoli… Acolo am fãcut trei ani de profesionalã… Cum m-am gândit…(La ce vârstã aþi terminat?) Pãi la ºapteºpe ani jumãtate. urmatã cu respect ºi conºtiinciozitate îi va oferi un viitor. Întreaga sa evoluþie reprezintã urmarea unei adevãrate strategii de viaþã. dupã care s-a întors la Geoagiu ºi ºi-a construit casã. mai necãjit. de mamã numai am fost. Atunci m-am ºi angajat… Aveam avans 300 de lei… La ªemeu. Toþi vecinii erau romi. am fost vitregi. L-a ajutat sã-ºi „creeze meseria” lui ºi sã se angajeze imediat dupã terminarea studiilor. Pe vremea când era tânãr. A locuit acolo peste 20 de ani. chiar dacã venea dintr-o familie sãracã. ºcoala avea altã valoare decât acum. Fraþii locuiesc ºi acum în cartier cu toþii. se fãcea ºapte clase elementare.

Crede cã o familie e bine sã aibã doi copii. De exemplu. Fratele cel mic a fost calificat la locul de muncã. cã uite acum fac copiii ºcoalã ºi n-au unde sã meargã sã munceascã. îs toate scumpe. acordul lu' soþia mea. dormitor. Fraþii sãi nu au decât ºapte – opt clase fiecare. Ne spune cu mândrie cã a ocupat acelaºi loc de muncã. iar legea i-a permis sã se pensioneze înainte de vârsta legalã. Pãi io cu soþia împreunã. Când angajaþii erau în deplasare primeau cazare. Are nouã – zece clase pentru cã nu i-a plãcut ºcoala ºi s-a mãritat repede. începând de la ciorapi la pastã de dinþi. ce aþi face?) Dacã aº avea ºapteºpe ani. A avut „grupã” pentru cã a lucrat în condiþii grele. înainte sã fi împlinit 18 ani. Cãsãtoria. Dacã ar fi s-o ia de la capãt. încã la ºaptºprezece ani nu eºti capabil sã-þi creezi 98 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Ocupaþia. masã… (V-a plãcut la ºcoalã?) Pãi ori am vrut. ºi te satisfaci sã mânci aºa pe pofte… nu poþi…(Dacã ar fi sã o luaþi de la capãt. acum doi ani.ne dãdea cazare acolo. o trebuit sã-mi placã… aveam tot de gratis. El n-are decât o fatã pentru cã atunci când a decis. Satisfacþia cu viaþa. ori n-am vrut. Am fãcut ºi io ceva în viaþa mea. sã aibã încã un copil era prea târziu ºi n-au mai reuºit. la Vinerea. Nu prea e mulþumit de viaþa sa. dacã pãrinþii mei ºi cu pãrinþii ei or fost de acord… A trebuit acordul lu' patru persoane. A ieºit la pensie anticipat. timp de 38 de ani încheiaþi. împreunã cu soþia sa.700 lei ºi nu ºi-ar pãrãsi familia ca sã meargã la muncã în strãinãtate.pe fiicele copilei sale -. gãseºti tot ce vrei. Acum e vãduv. Cu siguranþã ar alege la fel: ar învãþa o meserie care sã-i asigure un trai decent. aveam tot. acolo unde era de muncã: la Orãºtie. Lucreazã de la terminarea ºcolii. Doar el s-a þinut de carte. care sã-i aline bãtrâneþile. masã ºi transport gratuite. cum a auzit cã aleg sã facã foarte mulþi oameni. ca tractorist ºi mecanic agricol. Fiica lui n-a preþuit ºcoala asemeni tatãlui. acuma-s pensionar… O fost folositoare… Foarte folositoare. acordul meu. se-aude la radio. a primit binecuvântarea pãrinþilor sãi ºi ai soþiei ºi pe urmã s-au cãsãtorit. ºi-am creat meseria mea… de care-am crescut. la aceiaºi întreprindere agricolã din Orãºtie. Dupã nouã ani de ºcoalã s-a cãsãtorit ºi s-a mutat în casa socrilor ei. mai folositoare ca acum. Acum stã acasã ºi trãieºte din pensia lui de 600 . Mmm… Nu prea… Aºa ºi-aºa… Pãi nu-mi ajung banii… Asta-n primu' rând. n-ar ºti cum s-o facã în România de astãzi. la televiziune… La radio cel mai mult se-aude. la Haþeg. sã fii elev silitor. A fost angajat la întreprindere agricolã care contracta lucrãri în tot judeþul. Nu prea are bani cu toate cã acum gãseºte „de toate” de cumpãrat. acordul lu' pãrinþii mei ºi acordul lu' pãrinþii ei. la Cãlan. Aºa. are însã douã nepoate . pleacã-n strãinãtate. La 21 de ani ºi-a gãsit nevastã. în ºase luni. numai trebuia sã fii conºtiincios.

Casa aceasta nouã e a fiicei sale. fraþii s-au prãpãdit cu toþii. Copilãria. ce nu lasã loc ºi timp pentru conceperea unui proiect de viaþa pe termen lung. ºaiºpe milioane pe lunã. Dintre fraþi ºi surori. s-a cãsãtorit ºi ºi-a întemeiat propria familie. da eram. cã vin strãinii ºi lucreazã la noi… Asta e! Atunci mã mulþumesc cu ºase . situate la pragul de jos al sãrãciei. alãturi de pãrinþi. în casa din spatele curþii. Trebuia sã munceascã. Dar suferã din cauza vieþii grele pe care a trãit-o. la limitarea accesului ºi interesului pentru educaþia formalã ºi la viziunea despre lume ºi viaþã care se împotmoleºte între greutãþile vieþii de zi cu zi. Da. Apãi n-am fãcut numai patru clase. merem cu pãrinþii la cãrãmidã. ea a rãmas în casa pãrinteascã unde. Pãrinþii erau muncitori zileri. Din totdeauna a simþit neajunsurile. iar acum trãieºte din sprijinul acestora din urmã. douã grãdini mai în jos. dar ºi cu multã tristeþe. a neînþelegerilor ºi lipsei de sprijin din partea soþului ei ºi din cauza sãnãtãþii sale ºubrede. meream ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 99 . S-a nãscut în sãrãcie. S-a înþeles cel mai bine cu cel mai mic dintre fraþi.viitorul! Nu eºti copt la minte… ha ha… La minte… numai la douãºcinci de ani… numai dacã mintea sã… nu. ºi ne þinea pã ºepte copii. Ne referim aici la condiþiile precare de trai. Fraþii aici s-au nãscut ºi aici au rãmas pânã la sfârºitul vieþii. sã câºtig un cinºpe. dar a muncit sã le depãºeascã. cãruia i-a crescut ºi copii. pentru ziua de mâine. E mulþumitã cã a reuºit sã-ºi creascã cei patru copii. cã fãceau cãrãmidã. Era atâta de nãcãjiþi! Eram nãcãjiþi. O paralizie o þine la pat de cinci ani. pe uliþã. dupã ce el n-a mai fost. Are patru clase primare ºi nici nu s-a gândit vreodatã sã continue ºcoala. De ºcoalã nu prea s-au þinut nicicare dintre fraþi. într-o familie numeroasã unde toþi „munceau numai din palme” pentru hranã. la ce sã mai merg în strãinãtate. no… Munceau numai ei din palme. Sora ei trãieºte tot în sat. La ºepte ani. Doamna din istorioara de faþã îºi deapãnã amintirile despre viaþa sa cu demnitate. ilustreazã un pattern socio-cultural. sã prind o meserie. sã fi loc de muncã. Erau ºapte fraþi: cinci bãieþi ºi douã fete. S-a nãscut în 29 iulie '44 aici. Cei ºapte copii au învãþat de mici sã munceascã la fel. la ºapteºpe ani pleci… pleacã pãrinþii ºi lasã copilul de cap… ºi lasã copii ºi n-au cu ce sã trãiascã… Asta e! Eu dac-aº avea acum douºcinci – treizeci de ani. Nici unul n-a pãrãsit satul.ºapte milioane aici în România ºi-am terminat! • Altã femeie… Istoria de viaþã prezentatã în cele ce urmeazã. (De ce?) Am fost mulþi copii la pãrinþi ºi-atunci nu erau posibilitãþi. ªcoala. la noi în România nu-i posibilitate. Acum mai sunt în viaþã doar surorile. dupã moartea pãrinþilor sãi. care s-a transmis intergeneraþional fãrã modificãri substanþiale. în România. Mergeau cu toþii la cãrãmidã sau la lucru cu ziua în agriculturã. Nici pãrinþii nu prea aveau timp sã-i îndrume cãtre ºcoalã. sã-i urmãreascã pe-ndelete cum evoluau cu învãþãtura. da uite cã nu-i posibilitate.

Cãsãtoria. nu i-am lãsat sã nu facã. Ocupaþia. e de pãrere doamna din povestirea noastrã. Acolo lucreazã acum. la… O mers ºi astalaltã de dincolo. ãºtilalþi or mers mai puþin. dac-am fost ºepte. ne-o-nvãþat sã lucrãm tãþi. la copiii mei. îi plãcea bãutura ºi pleca deseori de acasã. Ea ºi cu soþul dânsei s-au gãsit ºi s-au hotãrât. O vârstã bunã pentru mãritiº. patru la rând – doi bãieþi ºi douã fete. A vrut sã-i dea la ºcoalã ºi i-a îndrumat sã facã o meserie. nu-þi trebuia ºcoalã. Chiar dacã nu ºi-a practicat meseria. A început sã lucreze de când era copil. Mergea cu mama ei sã munceascã pe la oameni pe acasã. Soþul ei a avut mai multã ºcoalã ºi a gãsit uºor de lucru mai tot timpul. la bãtrâneþe sor ajuta unul pe altul mai mult ºi probabil se vor împãca ºi-l va primi iarãºi înapoi. Dupã cãsãtorie au urmat copii. oricare ar þine-o sã locuiascã la ei în casã. aºa cã ºi-a îndrumat copii ºi nepoþii sã meargã la ºcoalã. Astãzi sunt toþi oameni maturi. ºi toþi au ºcoalã. Crede cã în ziua de azi ºcoala e mai importantã decât pe vremea ei. iar ºcoala rãmâne singura opþiune ca sã poþi munci. a gãsit mai uºor de lucru la Orãºtie. pânã copii au crescut. ºi io-am spus ºi la nepoþii mei. le-am spus cã sã facã ºcoalã. De la vârsta de 50 de ani nu mai lucreazã pentru cã au ajuns-o bolile ºi nu mai poate munci. ca sã lucrezi cu ziua în agriculturã sau la ciurda de vaci. iar acum are diabet. ea o mers numai nouã clase. iar casa închisã îl aºteaptã sã se întoarcã în cartier. De la vârsta de 14 ani a mers la uscãtoria de legume. stã în casa fiului sãu plecat la muncã la Orãºtie ºi vrea sã fie acceptat înapoi de soþia sa. ca mulgãtoare ºi îngrijitoare de vite. iar unul dintre bãieþi are ºi ºcoala profesionalã în meseria de tractorist terminatã. Soþul n-a prea ajutat-o nicicând. la 12 ani chiar. la câmp sau la curãþenie la femei. Toþi au câte zece clase. au mai mulþi ani de ºcoalã decât ea. E tot mai greu de trãit din munca cu ziua. A mai lucrat ºi cinci ani la CAP. ceapã. Altele se mãritã mult mai devreme. Are patru copii buni. aºa cã Maria a fost mai mult singurã „ºi femeie ºi bãrbat”. Toþi þin de carte.poate la vaci. Ea crede cã acum. zece clase. la ciurdã… La câmp. iaca. Pentru anii 100 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Curãþa ºi prepara legumele pentru uscat: cartofi. Tocmai ce s-a întors în cartier. Chiar dacã-þi gãseºti ºi-un post de serviciu. dar mai des stã la una dintre fiicele sale. Astãzi nu se mai gãseºte de muncã în agriculturã. pe urmã ºi familiile au acceptat. A avut o paralizie. toate legumele. la 14. Din cauza asta nu se prea înþelegeau ºi deseori apãreau certuri între soþi. Ea s-a îngrijit de gospodãrie ºi de creºterea copiilor de când se ºtie. S-a cãsãtorit la 17 ani. Înainte. fata. pentru cã acum ºtie cã îþi trebuie ºcoalã ca sã-þi gãseºti un loc de muncã. cu vârste cuprinse între 36 ºi 44 de ani. cã… ne-o-nvãþat. Au rãmas în casa mamei sale. A schimbat însã multe locuri de muncã de-a lungul vieþii. A lucrat mult ca sã poatã asigura singurã hrana ºi toate cele necesare celor patru copii ai sãi. Pânã cu câteva zile în urmã soþul a fost plecat vreme de trei ani fãrã sã þinã legãtura cu nimeni din familie.

Dupã 1989 familia sa a rãmas tot aici în sat. apoi l-a adus la Geoagiu. vechimea în muncã. nu s-ar mai cãsãtori. Fiicele ºi nepoþii sunt toþi acasã. (Dacã ar fi sã o luaþi de la capãt. pentru patru luni. I-au spus cã pentru doi ani de muncã nu poate primi pensie. însã doar doi din cei cinci ani munciþi la CAP. Am tras de poate n-o fost o… mã gândesc.munciþi la uscãtoria de legume ºi pentru cei cinci ani de la CAP n-a primit pensie. Copilul uneia dintre ele a fost plecat acolo o singurã datã. S-au gãsit. Fetele s-au cãsãtorit ºi au plecat cu familiile lor în Germania. da'… ca sã mai îmi trebuie aºee… Da… N-aº… mai vre… n-aº mai vre. pentru cã acolo nu i-a plãcut deloc. Satisfacþia cu viaþa. da' mã gândesc c-o fost mai rãu ca-n puºcãrie! Viaþa mea de trai de când m-am cãsãtorit. Pleca întreaga familie. când acesta gãsea de muncã în altã parte. ce aþi face?) Nu mi-ar mai trebui în viaþa me bãrbat! (Pãi?!) Absolut nimic! Atâta. Migraþia. Aºa cã acum nu are nici un venit ºi trãieºte din ajutorul pe care i-l oferã cei patru copii ai sãi. A suferit foarte mult în cãsnicia asta. dar de fiecare datã toþi ºase se întorceau acasã chiar ºi dupã un an pentru cã soþul nu pãstra locurile de muncã prea multã vreme. Simte cã a avut o viaþã foarte grea alãturi de un partener care n-a ajutat-o niciodatã. Ginerii Mariei sunt încã acolo. Nu sau acomodat ºi pe întreaga perioadã au tot revenit acasã. Filmul vieþii sale este cu grijã repus în act. n-am fost niciodatã-n puºcãrie. cealaltã acum 6 ani. A fost plecatã deseori dupã soþ. Am suferit foarte mult! Pentru asta acuma… îs… ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 101 . A fost cu fiica ei sã-ºi caute în arhive „la sfat”. Una acum 12 ani. Dacã ar fi s-o ia de la capãt. copiii mi-i doresc.

Au locuit în aceste apartamente însã. aflatã în proprietatea unui boier. deºi un numãr mare 102 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Imediat dupã încheierea rãzboiului. comunitatea este pãrãsitã din cauza intenselor bombardamente care vizau rafinãria din imediata apropriere. (facilitator comunitar) Înþelegerea tacitã a funcþionat chiar ºi în relaþia cu instituþiile publice. au rãmas în stradã ºi aºa au fost nevoiþi sã se întoarcã la cocioabele care le aveau de dinainte. Nu au fost înregistrate situaþii în care o instituþie publicã sã intervinã pentru ocuparea abuzivã a unui teren. nu au existat neînþelegeri sau conflicte din cauza ocupãrii abuzive a unui teren sau a unei locuinþe. Mãsurile nu au fost percepute ca agresive. (mediator ºcolar) Revenirea în comunitate s-a fãcut dupã principiul ocupãrii amplasamentelor care le-au aparþinut în trecut. având copii mulþi. De altfel. S-au întors la casele unde mai aveau pe cineva sau unde ºtiau cã mai au terenuri acolo. o datã cu venirea revoluþiei. Informaþiile cu privire la perioada înfiinþãrii comunitãþii sunt contradictorii. Dupã revoluþie. apartamente. care primeau astfel locuri de muncã ºi locuinþe la bloc de la întreprinderile la care erau angajaþi. Este situatã în sudul Ploieºtiului. fiind acceptate de cãtre romi. chiar dacã nu exista ºi dovada unui act de proprietate. terenul neavând un statut cert.Romii din Mimiu Daniel Arpinte Comunitatea Înfiinþarea comunitãþii. În perioada regimului comunist comunitatea este treptat depopulatã ca urmare a politicilor asimilaþioniste. în aproprierea rafinãriei Astra. O mare parte dintre romi ºi-au pierdut slujbele ºi nu au mai putut sã acopere cheltuielile curente ale gospodãriei. având copii mulþi. (N-au fost probleme cu terenurile?) Nu. însã cele mai multe opinii plaseazã acest moment la sfârºitul anilor 1800. chiar dacã nu era fãcut cu acte în regulã ºi ºi-a fãcut acolo casã. Zona. Excepþie fac unele locuinþe aflate pe terenul unde au fost construite anexe ale rafinãriei. pentru ei se cam ºtiu. romii revin în comunitate. Dupã 1990. În vremea ceauºistã au intrat pe la servicii ºi au obþinut. oamenii ºtiu cam cui a aparþinut terenul acela. Aceste apartamente au fost date cãtre terþe persoane. a fost o tragedie mare pentru ei pentru cã nu au reuºit sã cumpere aceste apartament. era locuitã de ursari. un val foarte mare s-a reîntors. Comunitatea se împarte în douã: zona Mimiu Vechi (format din zonele Halanca ºi Smârdan) ºi Cãtun. romii care au plecat din comunitate au început sã revinã din cauza faptului cã nu au putut face faþã costurilor de trai. În perioada rãzboiului. într-o zonã perifericã a oraºului. ºi a fost posibilã datoritã faptului cã în zonã nu au fost efectuate demolãri. ªtia cã bunicul lui a avut acolo teren.

Drumurile din comunitate sunt din pãmânt. De regulã. lemnul ºi chirpicii sunt cele mai utilizate materiale de construcþie. Era suficientã sãparea unei gropi pentru a asigura încãlzirea locuinþei ºi chiar. fapt care face dificilã deplasarea celor care au slujbe permanente în oraº. Schimbarea este datoratã atât creºterii veniturilor dar mai ales dobândirii de cunoºtinþe în domeniul construcþiilor. În comunitate nu existã acces la reþeaua de transport în comun. însã rãspunsul a fost nefavorabil sugerându-se cã o astfel de investiþie se va dovedi nerentabilã. Mai târziu. renovat sau extins locuinþele. Zona este una dintre cele mai poluate din oraº. în perioada de iarnã sunt utilizate diverse reziduuri (cauciucuri. cu 12 sau 14 persoane într-o camerã. ceea ce determinã eliberarea în atmosferã a unei cantitãþi apreciabile de noxe. Locuinþele sunt. Reþeaua de apã a funcþionat în comunitate pânã în anii 1996-1997 când. în aceeaºi curte locuiesc trei . Chiar ºi dupã 1989 au fost construite case din pãmânt cu aspect de locuinþã provizorie. în general modeste.patru familii. Bãrbaþii care au fost plecaþi la muncã în alte zone din þarã sau în strãinãtate în domeniul construcþiilor au experienþa necesarã pentru a ridica o construcþie.de familii au revenit în comunitate dupã 1990. Apa a fost pentru comunitate principala problemã. infiltraþiile de petrol au afectat atât de sever solul încât pentru o bunã perioadã familiile din comunitate au trãit de pe urma produselor petroliere. la decizia furnizorului. cu excepþia ºoselei de acces cãtre rafinãrie. atraºi de ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 103 . Mai existã un drum pietruit cãtre mãnãstirea din Cãtun pentru a facilita accesul credincioºilor din regiune.) pentru a fi arse în scopul încãlzirii locuinþelor. Pentru majoritatea locuinþelor vechi. caz în care se practicã racordarea la vecini. a fost închisã. Au existat cereri pentru înfiinþarea unei linii de transport sau prelungirea uneia existente. Viaþa comunitãþii de romi: locuirea / infrastructura. familiile în care cel puþin un adult este plecat la muncã în afara þãrii pot fi uºor identificate dupã calitatea construcþiei casei sau a investiþiilor realizate în confortul locuirii. având în vedere faptul cã nu puteau fi sãpate fântâni sau puþuri în zonã din cauza infiltraþiilor de petrol. în unele cazuri. În lipsa resurselor. romii care au adãugat anexe sau ºi-au construit case noi au început sã foloseascã materiale de mai bunã calitate ºi sã construiascã respectând un minimum de norme. În zona Cãtun s-a reuºit racordarea la reþeaua de apã pentru 35 de familii. materiale textile etc. cu minimum de bunuri sau mobilier. Un numãr semnificativ de locuinþe nu sunt racordate la reþeaua de electricitate. în cele mai multe cazuri cu bani obþinuþi din munca în strãinãtate. De altfel. o parte din venituri. ªi calitatea aerului este afectatã atât de activitatea industrialã cât ºi de oamenii din comunitate. Situatã lângã rafinãria Astra. în cadrul proiectului Fundaþiei Soros. Existã ºi locuinþe supraaglomerate. Sunt ºi familii care ºi-au reconstruit.

însã existã ºi un numãr important de penticostali sau adventiºti. Ei vãd ºcoala ca un lucru necesar. Cãsãtoriile sunt. Viaþa comunitãþii de romi: familia. Se moºtenesc. citit). Un alt motiv al slabei participãri ºcolare ºi ratei ridicate a abandonului ºcolar îl reprezintã lipsa resurselor necesare. (facilitator comunitar) Din generaþia ultimilor ani nu este cunoscut nici un caz în care un copil a continuat studiile mai departe de ºcoala generalã. cã. Din cauza lipsei actelor de proprietate ºi chiar a celor de identitate. fac ºi ei acelaºi lucru. Astfel. Cele mai multe familii din comunitate nu au surse de venit permanente pentru a asigura suportul copilului înscris la ºcoalã. dar nu au nici mãcar certificat de naºtere. deºi copiii au mers câþiva ani la ºcoalã. pe lângã copiii care renunþã la ºcoalã. care urmeazã sã nascã. Sunt foarte multe lipsuri de la ºcoalã ale copiilor cã nu au cu ce sã se încalþe sau cu ce sã se îmbrace. în vreme ce la bãieþi apare la vârsta la care pot participa deplin la activitãþile economice ale familiei. nu au dobândit minimul de aptitudini (scris. Aceºtia provin. În cele mai multe cazuri. Cãsãtoriile mixte sunt rar întâlnite. din familiile celor care s-au mutat la bloc în perioada regimului comunist. Pãrinþii îºi iau ºi copiii cu ei pentru cã nu au cu cine sã-i lase ºi. Din punct de vedere al religiei. existã ºi elevi care sunt retraºi de cãtre pãrinþi de la ºcoala din comunitate pentru a fi reînscriºi la o altã ºcoalã în anul imediat urmãtor. cele mai adesea. Tendinþa cãsãtoriilor la vârste mici se pãstreazã mai degrabã în rândul zavragiilor sau al spoitorilor. timpurii însã vârsta soþilor tinde sã se apropie de majorat. Din pãcate. un numãr redus de cãsãtorii sunt legalizate. În cazul fetelor. Familia tipicã are cinci . motivul fiind faptul nu au cu ce sã-i încalþe. Se abandoneazã cel mai frecvent dupã clasa I sau în clasele a VII-a sau a VIII-a. cum se întâmplã la bresle. În cazul fetelor. Spre deosebire de bãieþi.ºapte copii. ºi niciodatã între romi aparþinând unor neamuri diferite ci numai între romi ºi români. majoritatea romilor sunt creºtin ortodocºi. cu preponderenþã. întreruperea participãrii la cursuri intervine ºi din cauza atitudinii protective a pãrinþilor care vor sã scoatã fetele dintr-un mediu care nu asigurã educaþie compatibilã cu statutul unei viitoare soþii. Puteþi sã vedeþi copii care vin în teniºi când este zãpadã afarã. Nu existã date certe cu privire la rata abandonului ºcolar. când cresc. abandonul ºcolar intervine în momentul în care decid sã se cãsãtoreascã. un numãr mai redus de copii fiind înregistrat la familiile de români. dar greu de atins. Viaþa comunitãþii de romi: educaþia. din cauza faptului cã. asta înseamnã ºi abandon ºcolar.faima lãcaºului de cult. 104 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . rar se întâmplã ca fetele sã termine clasa a VIII-a. cel mai adesea de cãtre pãrinþi. în comunitate sunt ºi mame în vârstã de 18-19 ani. fie se constatã. copiii fie pleacã împreunã cu pãrinþii la târguri pentru o perioadã mai mare de timp ºi pierd contactul cu ºcoala.

În cazul celor care. dar mai ºi vindeau. mai ales cã în zonã au fost abandonate instalaþii ale întreprinderilor închise dupã 1989. Cât a lucrat rafinãria. amenzile nu au fost plãtite din cauza faptului cã nu au ajuns la destinatar. Astfel. Cei mai mulþi au fost condamnaþi în perioada în care colectarea de fier vechi era o practica generalã.cu ºosetele rupte. pentru majoritatea pãrinþilor educaþia este slab valorizatã. Familiile utilizau reziduurile petroliere pentru încãlzire ºi. iar somaþiile de platã erau trimise la adresa înscrisã în cartea de identitate. o responsabilizare mai mare a lor faþã de ºcoalã. volumul petrolul infiltrat a scãzut iar activitatea de extracþie s-a mutat în afara comunitãþii. bineînþeles cã acolo de la bloc nu i-a anunþat nimeni ºi ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 105 . Poliþia îi sancþiona. Era un fel de trecere. cursuri de formare ºi mai avem o colaborare cu teatrul Art Fusion din Bucureºti prin care se încearcã o comunicare mai strânsã cu pãrinþii. aºa. surplusul era vândut. Existã ºi adulþi care s-au înscris la cursuri în programul „A doua ºansã” însã succesul eforturilor în acest sens este sub aºteptãri. pentru conºtientizarea importanþei educaþiei. „ªcoala pãrinþilor”. în unele cazuri. eu aºa o gândesc. Activitatea era atât de extinsã încât existau familii care sãpaserã gropi chiar ºi în locuinþã iar prestigiul se mãsura în numãrul de gropi deþinute. Toatã lumea avea groapã. La scurt timp dupã 1989. pedeapsa contravenþionalã a fost transformatã în închisoare. spre rafinãrie. au primit înºtiinþarea de a se prezenta în instanþã. ªcoala din comunitate deruleazã o serie de proiecte care au ca scop creºterea participãrii ºcolare. uzi fleaºcã… (mediator ºcolar) De asemenea. unul dintre motivele pentru care romii s-au întors în Mimiu a fost faptul cã în pãmânt au existat infiltraþii de produse petroliere. dar necesitatea de a trãi. când au închis-o. se întreba „Dar tu câte gropi ai?” Cu câte aveai mai multe… (facilitator comunitar) Dupã închiderea rafinãriei. în special în perioada 1995-1996 când costurile vieþii la bloc nu puteau fi acoperite în lipsa unei slujbe permanente. Petrolul a fost unul din principalele motive al reîntoarcerii familiilor de romi în comunitate. „A doua ªansã”. care puteau fi extrase prin procedeul sãpãrii unei gropi. cel puþin la nivelul finalizãrii studiilor obligatorii. ºcoala a intrat într-un proiect PHARE. pe traseul vechilor conducte. a secat. Unii dintre ei au ajuns pe la puºcãrie datoritã nebuniei generale creatã de colectarea fierului… Nu sunt extraordinar de multe familii în aceastã situaþie. a mers. ºansele de integrare profesionalã cu un nivel redus de studii fiind nule. (cadru didactic) Viaþa comunitãþii de romi: economia. De curând. O altã formã de intervenþie vizeazã pãrinþii. ªi acum mai au sobe pe motorinã. dupã 1990. Colectarea de fier vechi a fost pentru o bunã perioadã de timp o activitate profitabilã. activitãþi ºi cu cadrele didactice. s-au mutat de la bloc în Mimiu. de importanþa educaþiei. ºi nu ºi-au putut dovedi nevinovãþia pentru cã ei au actele de identitate la adresele vechi. Existã ºi un numãr semnificativ de familii din care un adult îºi ispãºeºte pedeapsa în penitenciar.

la rândul lor. rareori se mai construieºte fãrã fundaþie sau fãrã a respecta un minimum de norme. în raport cu celelalte neamuri. s-a observat cã cei care au dobândit o minimã experienþã în munca în construcþii au început sã aplice cunoºtinþele ºi în construcþia propriilor case. principala activitate a majoritãþii familiilor din comunitate este comerþul. În aceste condiþii. cã nu aduc cine ºtie ce bani dar oricum se simte. care este completat cu venituri din activitãþi ocazionale sau sezoniere. fapt remarcat ºi de personalul didactic de la ºcoala din comunitate. alãturi de pãrinþi sau prin îngrijirea fraþilor mai mici. ursarii pãstreazã cele mai puþine tradiþii ºi obiceiuri. Chiar ºi în perioada regimului comunist. pentru copii. (mediator ºcolar) În prezent. încearcã sã-ºi cumpere strictul necesar în casã. dar apartenenþa la neam este lipsitã de elemente tradiþionale caracteristice. Copiii acestora sunt mai bine îngrijiþi. domeniu cãtre care s-au îndreptat în special cei care aveau tradiþie în a participa la târguri sau bâlciuri.în felul acesta nu a avut cum sã se prezinte la instanþã. Casele acestora sunt renovate iar unii chiar îºi extind locuinþele. iar ocupaþia de bazã rãmâne comerþul. Numai câteva familii de români locuiesc la marginea comunitãþii. În prezent. Se estimeazã cã aproape jumãtate dintre familii sunt dependente de ajutorul social. Un numãr redus de adulþi au slujbe permanente la societatea de salubrizare din Ploieºti sau desfãºoarã activitãþi independente care le aduc venituri suficiente pentru nevoile familiei. De altfel. Peste 90% din populaþia comunitãþii este de etnie romã. 106 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . copiii sunt antrenaþi în obþinerea veniturilor. De un standard de viaþã mai ridicat se bucurã familiile din care cel puþin un adult se aflã la muncã în strãinãtate. S-au trezit doar cã trebuie sã meargã la închisoare. O influenþã importantã a avut-o ºi faptul cã o parte dintre familii au pãrãsit comunitatea în perioada regimului comunist. În cele mai multe cazuri aºa s-a întâmplat. Romii. sunt în majoritate ursari. Atunci. în mod direct. fãrã sã poatã sã-ºi dovedeascã nevinovãþia. (mediator ºcolar) În ultima perioadã se pleacã foarte frecvent la muncã în alte zone ale þãrii. se vede faþã de ceilalþi care vin nemâncaþi la ºcoalã. instanþa l-a gãsit vinovat pentru neprezentare. în special în Bucureºti. Vin ºi îºi mai fac ceva pe lângã casã. Chiar se deosebesc copii ai cãror pãrinþi vin din strãinãtate. bãrbaþii erau angajaþi la rafinãrie iar femeile casnice au pãstrat obiceiul de a face comerþ. Acestea se pãstreazã mai degrabã izolat. Unii vin efectiv doar pentru corn ºi lapte. Nivelul redus de ocupare cu slujbe permanente ºi lipsa oportunitãþilor de angajare determinã familiile sã se orienteze cãtre activitãþi care solicitã un volum mare de muncã. Bine. Existã persoane din comunitate care au experienþã ºi suficiente contacte cu angajatori sau persoane care solicitã forþã de muncã în construcþii ºi recruteazã cunoºtinþe sau rude din comunitate. În afara banilor obþinuþi. Relaþiile din interiorul comunitãþii.

dovadã faptul cã vecinii se ajutã cu conectarea la reþeaua de curent electric sau permit accesul la apã pentru cei care nu sunt conectaþi. Oamenii din comunitate au participat pentru finalizarea lucrãrilor iar vârstnicii au fost ajutaþi sã-ºi termine lucrãrile la punctele individuale de racord la reþea. au venit vecinii sã le sape. Un exemplu de întrajutorare este proiectul de conectare la reþeaua de apã când sãpãturile pentru ºanþurile în care urmau sã fie amplasate conductele de apã au fost realizate cu maºinã specialã însã nu la adâncimea necesarã. Spoitorii s-au mutat în zonã în perioada în care locuinþele pe care le aveau într-o altã zonã a oraºului au fost distruse în urma inundaþiilor. (facilitator comunitar) Stilul de viaþã al acestora pãstreazã tradiþiile mai accentuat decât în cazul ursarilor.patru . sunt foarte sãritori. Mai este o categorie de romi care stã mai la margine la o oarecare distanþã de ceilalþi. În ultimii ani s-a creat un grup de persoane reprezentative pentru comunitate fapt care a facilitat implementarea unor proiecte sau intervenþia instituþiilor publice în favoarea locuitorilor. Le este teamã sã nu aparã conflicte din cauza copiilor. Sunt vreo trei . existã judecata þigãneascã. sã-l tencuiascã. Relaþia zavragiilor ºi a spoitorilor cu ursarii este conflictualã însã. la o distanþã apreciabilã de restul caselor ºi trãiesc relativ izolat faþã de restul comunitãþii. cu cine sã discute. Doar un numãr redus de familii de zavragii s-a stabilit Mimiu. Au înþeles ºi cei de la primãrie ºi vor acum sã le dea mai departe. Zavragii din comunitate provin din zona Moldovei. dupã tradiþia plaþii unei sume de bani. O perioadã au existat unele conflicte între familii de spoitori ºi ursari. nu vor sã fie primiþi acolo.În zonã mai locuiesc câteva familii de zavragii ºi de spoitori. Acum au la cine sã meargã. Mai exista ºi un ONG.cinci familii de zavragii ºi nu prea se amestecã cu ursarii. vreau sã vã zic cã atunci când au venit cu apa nu sãpase tractorul exact la adâncimea care trebuia ºi oamenii s-au mobilizat singuri. (mediator ºcolar) ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 107 . se unesc ca treaba sã meargã la bun sfârºit. (facilitator comunitar) Reþelele de suport funcþioneazã chiar ºi în afara relaþiilor de rudenie. Zavragii locuiesc la marginea comunitãþii. Erau ºi familii de bãtrâni ºi nu puteau sã-ºi sape cãminul respectiv. Copiii se cãsãtoresc de vârste mai mici. de unde au venit în perioada anilor 1960. preºedintele e ºi mediator ºcolar la ºcoala 19 ºi s-a creat o echipã care sã-i reprezinte pe cei din comunitate. Ar mai fi ºi niºte spoitori pentru cã primãria nu a ºtiut unde sã le dea teren ºi ãºtia au mai rãscolit aºa. Da. însã acum sunt toleraþi având în vedere faptul cã primãria cautã alternative pentru locuri de casã destinate acestora. iar femeile poartã fuste lungi. Comunitatea Mimiu are un lider recunoscut care menþine relaþia cu autoritãþile ºi se implicã în proiectele destinate romilor din zonã. În momentul când vãd cã se face ceva pentru ei. cei mai mulþi alegând un alt cartier al Ploieºtiului. se ajutã. Oamenii sunt înþelegãtori dacã li se explicã. interacþiunea fiind evitatã de ambele pãrþi. ªi Apa Nova s-a minunat a doua zi când au vãzut ºanþurile mai adânci. Malu Roºu.

dar erau bãtrâni la vreo 80 de ani ºi spuneau cã aici veneau ºi din celelalte cartiere din oraº. romii de aici fiind bine percepuþi de cãtre populaþia majoritarã. Nu au specificat o perioadã. pentru copii. Casele acestora sunt situate de-a lungul drumului principal ºi se disting prin aspectul îngrijit. În cazul primãriei. era un fel de bulevard. dacã apar conflicte majore.Biserica se implicã adesea în ajutorarea copiilor care frecventeazã cursurile ºcolii din comunitate. ªcoala deruleazã o serie de proiecte pentru copiii dar ºi pentru adulþii care vor sã-ºi completeze studiile. Interacþiuni cu autoritãþile locale. Cele mai frecvente conflicte au intervenit între ursari ºi zavragii. Rezultatul imediat a fost renunþarea la raziile brutale organizate de poliþie în comunitate. A fost o perioadã înfloritoare pentru ei. prin proiecte sociale se încearcã scãderea abandonului ºcolar. Preotul are resursele necesare având în vedere cã la mãnãstire din Cãtun vin ºi persoane din alte zone ale þãrii. îmi spuneau cã arãta foarte bine comunitatea de acolo. S-au mai fãcut unele întâlniri cu BJR. Zona Mimiu era în trecut recunoscutã ca fiind o zonã a oraºului. intervine liderul comunitãþii. În acest caz. De asemenea. intervine liderul comunitãþii. zonã controlatã pânã la începutul anilor 1990 de cãtre ursari. Activitatea acestora este vizibilã pentru membrii comunitãþii ºi datoritã faptului cã în ultima perioadã au fost implementate câteva proiecte importante . iar poziþia acestora în comunitate este perceputã ca privilegiatã faþã de cea a restului comunitãþii. mediatorul sanitar a contribuit la creºterea accesului prin obþinerea 108 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Relaþia cu instituþiile este sensibil mai bunã în situaþia în care existã un angajat pentru problemele romilor. (facilitator comunitar) În comunitate activeazã ºi un mediator sanitar ºi unul ºcolar. În cazul accesului la serviciile medicale. pornite de la disputa asupra unei zone comerciale din centrul oraºului. Existã însã neînþelegeri cu romii aparþinând altor neamuri. motivul fiind violenþele declanºate de cãtre zavragii. În 1993 are loc un conflict de proporþii în cele mai importante comunitãþi de romi din oraº. cum spuneau ei. Au mai fost organizate unele întâlniri la nivel de BJR ºi Partida Romilor în scopul îmbunãtãþirii relaþiilor cu poliþia. expertul roma mediazã relaþia dintre instituþie ºi comunitate. În Ploieºti mai existã un cartier de ursari ºi ãºtia s-au mai luat. Se intervine automat dacã apare vreo problemã. Relaþiile cu populaþia majoritarã. Partida Romilor unde este ºi liderul comunitãþii. Stând de vorbã cu bãtrâni de acolo. mai cheamã pe cineva sã aplaneze cât de cât. se plimbau pe aici. (facilitator comunitar) Ponderea românilor în comunitate nu depãºeºte 10%. Condiþiile oferite de ºcoalã s-au îmbunãtãþit semnificativ datoritã investiþiilor din ultimii ani. s-au fãcut niºte protocoale de colaborare unde s-a cãutat sã se ajungã la o colaborare pentru cã s-au mai fãcut razii noaptea ºi erau traume pentru femei. dar Mimiu a fost singura comunitate din oraº acceptatã.

Nici o instituþie nu îºi asumã responsabilitatea de a realiza investiþii importante într-o zonã în care terenul ocupat de oameni nu are un statut cert. ªi câteodatã Primãria mai uitã strângerea gunoaielor de aici. eu le-am zis sã taie ºi-i bag în puºcãrie. dar acum putem sã spunem cã s-a rezolvat aceastã problemã. dar eu am chemat maºina ca sã ia munþii ãºtia de gunoi. În acestei condiþii. primãria nu asigurã ridicarea gunoiului menajer în lipsa unor contracte cu locuitorii din zonã. familiile din comunitate aruncã reziduurile în spaþii neamenajate. (lider comunitar) Condiþiile de locuit sunt precare din cauza supraaglomerãrii locuinþelor ºi a accesului deficitar la utilitãþi. Accesul la servicii medicale este precar din cauza faptului cã multe familii nu au acte de proprietate ºi astfel nu ºi-au putut obþine actele de identitate pentru a se asigura. mã ameninþau cu briceagul. Preferã munca la negru care e mai bine plãtitã. Spre exemplu. pe pachet… (facilitator comunitar) Infrastructura comunitãþii este deficitarã. fapt care creeazã frecvent neînþelegeri între vecini. toþi þiganii au vrut sã-ºi dea gunoiul. Din cauza condiþiilor de locuit sunt înregistraþi ºi câþiva bolnavi TBC. n-au pregãtire. fiecare trebuie sã-ºi care gunoiul aici. el mi-a venit cu 2 ºi într-o maºinã a pus douã cupe ºi mi-a zis cã s-a umplut maºina… când a venit ºoferul. Problema e cã n-au venituri. Însã contractele nu pot fi încheiate în lipsa actelor de proprietate pe locuinþe. O parte dintre familii trãiesc din colectarea fierului vechi sau din munca cu ziua în agriculturã. dar când nu era apã era o mizerie totalã. copii care s-au nãscut cu diferite malformaþii. ca principala sursã de venit. Dar þiganii s-au enervat ºi au ameninþat cã taie cauciucurile la maºinã. Au mai fost încercãri din partea AJOFM. Comerþul. poate cã mai acceptau. n-au calificãri. Avem probleme ºi de TBC datoritã condiþiilor de trai. Sã facem o socotealã: cât dai pe drum. (mediator ºcolar) Nivelul de ocupare în comunitate este redus. Probleme actuale ale comunitãþii. Instituþia pune periodic la dispoziþia comunitãþii utilaje pentru ridicarea gunoiului însã nu existã facilitãþi pentru depozitarea temporarã a acestuia. cã este focar de infecþie. Eu sunt pus aici sã fac curãþenie generalã. este o activitate dependentã de sezon ºi nu poate asigura în totalitate venituri pentru un trai decent. dãdeau câte 50 mii. dar ei se mai descurcã ºi când vãd cã pot câºtiga bani cu o micã iniþiativã nu mai poþi merge la un serviciu unde eºti plãtit cu 3 milioane ºi ceva. În comunitate nu existã un dispensar iar pentru serviciile medicale oamenii din comunitate sunt nevoiþi sã apeleze la spitalul ºi cabinetul medical aflate în cartierul din vecinãtate. Dacã ei nu aveau moºtenirea asta din familie cu negustoria. dar nu s-a reuºit pentru cã nu vor sã munceascã pentru salariul minim. Drumurile din comunitate. Atunci. De la Primãrie mi-a aprobat 4 maºini pentru gunoi. cu ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 109 . Pentru salubrizarea zonei se apeleazã la primãrie prin liderii comunitãþii. alaltãieri. a mai fost ºi lipsa apei. în afara curþii.actelor de identitate. pânã când se intervine pentru ridicarea gunoaielor.

copiii familiei pãstreazã tradiþia ocupaþiei. cumpãrã jucãrii de copii. La ºcoalã nu s-a simþit niciodatã discriminat din cauza etniei pentru cã „nu era nici o diferenþã atunci. Cei din Ploieºti. confecþiona diverse obiecte de uz casnic sau bijuterii pe care le vindea în baza unei autorizaþii la târguri în þarã. tradiþia s-a pierdut. motivul fiind divorþul pãrinþilor. Ãla mai mare mai ºtie câte ceva. toþi sunt comercianþi. dar acum nu le mai fac ei. ºi sora. rãmaºi alãturi de mamã. lipsa actelor de identitate ºi de proprietate pentru case sau terenurile ocupate reprezintã o problemã importantã a comunitãþii. Mai are ºase fraþi ºi o sorã. care au locuit cu tatãl. Am plecat pânã la vârsta de 30 de ani. Independent de traseul ºcolar sau de pãrintele cu care au ales sã rãmânã dupã divorþul acestora. A crescut alãturi de pãrinþi în Mimiu pânã la vârsta de ºapte ani. Acum ei nu mai fac inele. Din cauza situaþiei familiei I. cum era tata. Ca ºi tatãl lor. A absolvit opt clase. nãscut în 1957 în Ploieºti. ºi plecam în toatã þara cu bunicu'. toate parcurse la ºcoala din Plopeºti. Fac comerþ ambulant. cercei. Înainte nu exista sã se 110 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . îmbrãcãminte. Mai pui un adaos comercial. sunt cãsãtoriþi ºi au câte un copil. locuiesc în Tulcea. caiele nu mai fac. Soþia refuzã sã-l urmeze ºi câþiva ani mai târziu divorþeazã. sunt din pãmânt ºi devin greu accesibile în perioadele cu precipitaþii. cei mai mari. Prahova) pânã la majorat. eu nu ºtiu. paraºute. potcoave. motivul fiind piaþa de desfacere mai bunã pentru produsele sale. În urmã cu 35 de ani decide sã se stabileascã în Tulcea.G. cu excepþia surorii care a absolvit liceul. Deºi o parte dintre familii vor deveni curând beneficiare ale unui proiect PHARE pentru legalizarea situaþiei locative. verighete… cum se fãcea înainte. comerciant. unde s-a mai turnat piatrã. cu vârste cuprinse între 27 ºi 45 de ani. Toþi au propriile familii iar trei. O parte dintre colegi îi sunt încã buni prieteni ºi se mândreºte cu reuºitele lor profesionale. acum este diferenþã. I. Dar acum cumpãrã ºi-i bun. Tatãl lor. cumpãrã de la Europa. este luat în grija bunicilor. Nu au fost realizate investiþii sau lucrãri la drumuri deºi efortul necesar pentru pietruirea acestora nu ar fi semnificativ. ceilalþi. plecam cu bâlciurile. dupã care a fost lãsat în grija bunicilor sãi din Plopeºti (jud. Trei dintre fraþi îºi urmeazã tatãl în Tulcea. foraºe. Oamenii G. ceilalþi în Mimiu.excepþia unora din zona Cãtun. rãmân în Ploieºti cu mama. Este primul copil al familiei. bãrcuþe… cum era înainte. trebuie sã-ºi obþinã independenþa financiarã muncind cu bunicul sãu la bâlciuri sau târguri. încãlþãminte… mãrunþiºuri. inclusiv I. Bunicul meu avea lanþuri. Eu de pe la 9 ani am început sã plec în þarã. au pânã la 10 clase. Copilãria. cum face toate lumea: cumpãrã ºi vinde. ªcoala. au absolvit liceul. • Fraþii de la Tulcea.

În place istoria. A fost important sã ºtiu sã fac ceva în viaþã. venea la ºcoalã sã se intereseze de note. Mai târziu. cunoºtinþele i-au fost utile în munca la bâlciuri ºi reuºeºte chiar sã ajute la proiectarea casei bunicilor. suntem prieteni ºi cu Georgescu. Se mai întâlnesc ºi acum. este în picioare în Bariera Bucureºtilor. mai ales cã el era la Tulcea. alþii sunt ºoferi. mai ales o doamnã. tata nu era aºa. Ilie Rãducanu. cã eram plecat la bâlciuri. eu i-am fãcut planul. mai ales la ora de dirigenþie. Adaptam câte un abajur înãuntru ºi facem veioze pentru casã. Deºi îºi însoþeºte bunicul la bâlciuri. ea era foarte exigentã. eu luam numai menþiuni. care este de etnie romã. plecam la bâlciuri. Mama se interesa de note. din beþe de chibrituri ºi la un moment dat mi-a plãcut ºi m-am apucat de ele. Mã duceam la ºcoalã. iar cu unii dintre ei. Au fost excepþionali. de unde ºtiam eu sã dau cote. „Iliuþã nu te mai duce pe la bâlciuri. ªi la construcþia propriei case îºi foloseºte cunoºtinþele de la ºcoalã. fetele erau premiante ºi eu eram ofticos „cum fetele premiante si eu nu”. mã învãþa. care-l ajutã sã þinã pasul cu ºcoala. alþii mãcelari… ºi când ne întâlnim stãm de vorbã. eu i-am fãcut tot. Mama mã bãtea. motiv pentru care începea cursurile cu întârziere. Eu chiar mai lipseam pentru cã plecam vara ºi ne întorceam toamna. cã viitorul tãu nu o sã fie bâlciul. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 111 . ne înþelegeam foarte bine. considerat a fi minimum de educaþie necesar pentru a obþine o slujbã permanentã. þinem legãtura foarte des. nu ca acum când copii sunt lãsaþi de izbeliºte. îl aveam pe Georgescu Florin. ea mã îndruma. Cu Ilie Rãducanu. sã vii la ºcoalã”. din placaje. una lucreazã la Dero. dar asta era: în fiecare an întârziam. lucreazã în proiecte comune. Dacã luam un cinci eram mâncat. Chiar ºi bunicu' se interesa de ºcoala mea ºi mã mai bãtea cu biciul. nu am avut nevoie de nimeni. Dupã aceea. Da. iar la casa mea. ªi acum casa existã. ºi mai întârziam câte 2-3 sãptãmâni. din plãcuþe. la ora actualã. ºi prima casa care a fost construitã de bunici… i-am fãcut planul casei. acesta se preocupã de situaþia ºcolarã. Fãceam cãsuþe din beþe de chibrituri. dar apreciazã cel mai mult cã ºcoala îl ajutã sã dobândeascã unele abilitãþi practice care mai târziu îl ajutã chiar ºi la construcþia unei casei. Nu de puþine ori îi aplicã ºi corecþii fizice atunci când performanþele ºcolare nu-l mulþumeau. Lucreazã individual cu acesta pentru a recupera perioadele lipsite de la ºcoalã. la o bere. mâncam împreunã… Nu am avut probleme la ºcoalã. este secretarã. Piºcot Ioaneta care erau numai premianþi. eram respectat de toþi ºi chiar ºi acum când mã întâlnesc cu ei. nu o sã ai nici o meserie în viaþã”. Mama îi acceptã desele perioade când lipseºte de la ºcoalã dar îi impune sã termine cel puþin gimnaziul. cã aºa se spunea pe timpul nostru – atelier – ºi profesorul de atelier ne învãþa sã facem cãsuþe din traforaje. Elena Georgescu este ºef de vamã. ªi atunci îmi dãdea sã lucrez din urmã ºi mã ajuta foarte mult. mã ºi medita gratuit. Lucram la un atelier. lãmpi. adesea revenea la ºcoalã cu întârziere. când m-am mai mãrit. Un rol important în menþinerea sa în ºcoalã îl are diriginta. eu singurel. Enescu Georgeta. Georgescu este inspector la garda financiarã. începând din clasa a IV-a. sã mãsor ºi le ziceam cã am învãþat la ºcoala la atelier. Eram foarte uniþi. Ne invitã la onomasticã. Ei au rãmas surprinºi. angajaþi ca experþi roma la instituþiile publice.spunã cã nu stau în bancã cu þigan”. În perioada cât a fost elev învaþã sã confecþioneze diverse obiecte de artizanat pe care le comercializeazã. Mai ales mama. punea bãþul pe mine „du-te la ºcoalã sã faci mãcar opt clase… cã-þi va fi rãu. Fiind plecat în perioada vacanþelor de varã cu bunicul sãu la bâlciuri.

cu serviciu”. Da. Mai târziu. bâlciuri. amândoi erau recãsãtoriþi ºi nu îmi puteam permite sã cer bani de la ei. iar la diferenþã de un an se nasc ceilalþi trei. Pânã la urmã a fost tot ca mine. Pe vremea lui Ceauºescu ea se mai ducea sã vândã seminþe pe stadion. îþi iei un om stabil. dar eu fac treabã ºi aºa. în ciuda opoziþiei pãrinþilor fetei. a trebuit sã plec cu bunicu' în þarã sã fac bani. fãrã facultate sau liceu. el este cu bâlciu'. Un an mai târziu se cãsãtoresc. ºi îmi plãcea sã merg mai departe. nu sunt mulþumit de ei 112 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . mi-am fãcut casã în Mimiu. doi au terminat ºcoala profesionalã iar cel mai mic.Dupã ce terminã opt clase renunþã la ºcoalã pentru muncã. tu eºti descurcãreþ. adicã ºapte . mai ales taicã-su: „îl iei pe ãla. Considerã cã un nivel mai înalt al studiilor l-ar fi ajutat sã facã o carierã în politicã. Deºi nu renunþã la comerþ. slujba de la rafinãrie îi asigurã veniturile necesare familiei. Noi fraþii ne-am înþeles bine între noi. am furat-o ºi am dus-o la pãrinþii mei. S-au supãrat cei de la Partida Romilor – „domnule. mi-am luat ºi eu serviciu. κi construieºte casã în Mimiu. nu are serviciu. Mama era despãrþitã de tata. Adevãrul acesta este. iar mai târziu se angajeazã la rafinãrie. Principalul motiv al abandonului ºcolar este situaþia familiei. ca adult. La 25 de ani îºi cunoaºte viitoarea soþie la un bâlci în Feteºti. Mama sa nu are resursele necesare pentru a-l susþine la liceu. este nevoit sã renunþe având responsabilitatea întreþinerii familiei. dacã nu ai facultate nu ai cum sã reuºeºti în viaþã. Acum nu mai vorbim de minim. Pãrinþii ei nu au fost de acord. deºi ºi-ar fi dorit sã continue. În prezent toþi patru sunt comercianþi. Un an dupã cãsãtorie au primul bãiat. mai câºtiga ºi ea un ban.opt clase. ªcoala îmi plãcea. fiecare era cu familia lui. A fost mai greu cât au fost ei mici pentru cã au fost unul dupã altul ºi le trebuia de îmbrãcat. nu au fost probleme. dar nu m-am dus. Cel mai mare dintre copii a absolvit un liceu de mecanici auto. din cauza problemelor de sãnãtate. dar a abandonat varianta continuãrii studiilor. Cãsãtorie ºi familie. ªcoala o considerã importantã pentru cã nivelul studiilor condiþioneazã ascensiunea profesionalã. deºi tatãl ºi-ar fi dorit ca aceºtia sã fi obþinut o calificare ºi sã aibã un loc de muncã permanent. mãcar o facultate. Au venit copiii ºi toate au fost bune. dacã ar fi un post de conducere dumneata nu poþi sã-l ocupi pentru cã ai doar 8 clase”. a absolvit doar opt clase. mi-am depus dosarul. Aceºtia ºi-ar fi dorit pentru aceasta un soþ cu o slujbã permanentã. ai o dicþie bunã… este pãcat. de încãlþat. pleacã cu bâlciul… nu-l iei pe ãla. pentru cã trebuia sã dau copiii la ºcoalã. A primit chiar suportul liderilor locali roma pentru a se înscrie la liceu. Nu sunt mulþumit pentru cã au luat-o tot pe calea asta de comerþ. Dupã un an de zile cât am stat la mama mea. dar datoritã timpurilor care erau pe vremea lui Ceauºescu lipsa banilor m-a îndemnat sã merg la bâlciuri cu bunicu' ca sã pot sã trãiesc. κi continuã activitatea cu bunicul sãu la bâlciuri în þarã.

Plecau din martie ºi se întorceau toamna acasã.pentru cã acesta nu este un viitor pentru ei. Condiþiile de lucru erau considerate a fi decente iar veniturile obþinute din muncã. Lucram în trei schimburi ºi luam 1700 de lei. aveam bani ca sa trãiesc ºi mai puteam sã mai iau ºi câte un lucru în casã. Mai întâi este numit vicepreºedinte în cartier. perioadã în care reuºeºte sã acumuleze resursele necesare pentru familie. ei voiau sã vadã legitimaþia. Eu m-am angajat la rafinãrie. la care se adãugau transferurile sociale. Nu au un viitor. primii care au fost daþi afarã de la rafinãrie au fost romii. Cel mai bine ar fi fost aici la rafinãrie. nu-mi place ce ºi-au ales. Lucreazã într-un atelier auto câteva luni. Acum nu mai pot sã-mi cumpãr nimic. Am stat trei luni în Germania unde demontam motoare. În 1990. Eram foarte mulþumit. îi arãtam legitimaþia ºi eram liber. asigurau familiei un trai decent. în urma restructurãrilor. κi continuã activitatea în comerþ iar în 1995 face primii paºi cãtre politicã. Acela mai mare este autorizat ºi are o societate cu care pleacã prin þarã cu bâlciuri. Încã din copilãrie a început sã lucreze cu bunicul sãu la bâlciuri. este nevoit sã renunþe din cauza condiþiilor restrictive în ceea ce priveºte accesul migranþilor. Am fost plecat prin 1991. la altul pot sã nu facã nimic. apoi preºedinte municipal. nu dãdeau bani la transport ºi nu conta sã fie inginer la rafinãrie. atâþia bani luam. dupã ce a renunþat la ºcoalã. Mulþi dintre noi au fãcut puºcãrie din aceastã cauzã. De la 19 ani.pleacã la festivaluri. în special în perioada vacanþelor. dar foarte puþin. Dar pe atunci se gãsea serviciu. dar fiindcã romii din Mimiu sunt mai mult comercianþi. În 1990. Dar eu aveam legitimaþia de serviciu pentru cã dacã te oprea poliþia nu-þi mai cerea buletinul. ºi ceilalþi trei la fel . câte motoare demontam. se dedicã meseriei. Nu-i nimic sigur: la un bâlci pot sã facã bani. îºi pãstrase ocupaþia de comerciant la târguri sau bâlciuri. plus 7-800 banii pe copii. Lucreazã astfel pânã la 30 de ani când se angajeazã permanent la rafinãrie ca încãrcãtor – descãrcãtor. eram vreo 300 de romi care lucram. cu haine la copii ºi mi-am adus ºi o maºinã. renunþã la locul de muncã în schimbul beneficiilor acordate ºomerilor. Când am venit acasã am adus 3000 de mãrci. Eu nu ºtiam sã vorbesc ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 113 . luam 50 mãrci pe un motor. vicepreºedinte judeþean iar în prezent coordoneazã zona de sud. acolo am lucrat ºi eu. înscriindu-se în Partida Romilor unde urmeazã un traseu ascendent ca lider politic local. dar sâmbãta sau duminica mã mai duceam ºi la bâlciuri sã mai fac câte un ban de buzunar. aveau în sânge de mici aceasta îndeletnicire ºi de asta mulþi dintre ei nu aveau serviciu stabil. În lipsa unui loc de muncã permanent risca sã fie condamnat la închisoare conform legii. bâlciuri. Migraþie. Ocupaþie. dar ce au vãzut la mine au fãcut ºi ei. Astfel legitimaþia de lucru obþinutã la rafinãrie funcþiona ca un paºaport pentru libertate. Angajarea la rafinãrie a fost perceputã ºi ca o conformare la constrângerile regimului comunist în condiþiile în care I. ci sã fie calificat într-o meserie ca sã-ºi poatã sã câºtige un ban. Deºi ºi-ar fi dorit sã lucreze în continuare în afara þãrii. era aproape. În 1991 pleacã pentru o scurtã perioadã în Germania la muncã.

dar bãiatul la care eram angajat. au vârste cuprinse între 25 ºi 28 de ani. Douã dintre surori au terminat gimnaziul iar una renunþã la studiile liceale pentru a se cãsãtori. se cunosc la un târg iar la scut timp decid sã se cãsãtoreascã. Cele patru fete. fiind constrâns sã-ºi neglijeze ºcoala pentru a se întreþine. de vreo cinci ani. S-a nãscut în 1979. Mai fãcea fel ºi fel de lucruri pe care le vindea – mãrþiºoare. 114 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . R. Satisfacþie cu viaþa. tot aºa prin clasa a VIII-a prinsese un anturaj mai prost. mama dãdea naºtere ultimului copil. Când încã pãrinþii R. Copilãria. una dintre ele a reuºit sã intre ºi la liceu ºi s-a mãritat. În prezent afacerile nu mai merg faþã de cum mergeau ºi. A fost cândva salariul tatãlui ºi. aproape nouã era. sã fiu cineva.A. nu au mai primit români. • La 19 ani. mai mergea ºi la târg cu bunicii. iar cei materni se mutã în zona gãrii de Sud. dar datoritã copiilor ºi banilor nu m-am dus. dar nu a reuºit sã ia bacalaureatul ºi a renunþat. Atunci a fost foarte mare supãrare în familia noastrã atunci.A. pe lângã salariu. Mama a fost casnicã din totdeauna. Nu a intrat fãrã 12 sutimi ºi nu a mai continuat. Acesta a lucrat pânã în 1990 la rafinãrie dar avea ºi o micã afacere cu obiecte de artizanat. tatãl meu este taximetrist. erau copii. (De ce nu aþi mai plecat în Germania?) Nu m-am mai dus pentru cã pe urmã am intrat în politicã.A. Acelaºi tip de alegere i-a marcat întreaga copilãrie. mai chiulea de la ore ºi tata i-a zis cã dacã intrã la liceul economic. la negru. avea ca activitate confecþionarea de piepteni pe care îi comercializa la târguri în þarã. Mama avea vârsta de 14 ani iar tatãl 23. Primul lucrul care l-aº face ar fi sã termin o facultate ºi apoi sã am o muncã de conducere. aceºtia decid. Am þinut-o cinci ani fãrã sã-i fac nimic. Pe urmã. într-un interval de câþiva ani sã se mute din comunitate mai cãtre centrul oraºului. Dar am auzit cã au plecat mulþi români acolo ºi s-au apucat de prostii ºi nu mai mergea treaba. ea ar fi vrut sã continue ºcoala. mai ales tata. dupã care am vândut-o cu 11 milioane. Acum ea este mâna dreaptã a mamei. puiºori. dar nu a mai lãsat-o pãrinþii mei. gentuþe. Au fãcut opt clase cele mici. celelalte nu reuºesc performanþe ºcolare notabile. va continua ºcoala. a fugit cu un bãiat. Cea mai micã. tata ºi-a dat demisia ºi ºi-a fãcut o autorizaþie ºi am trãit de pe urma aceleia. Dupã revoluþie.nemþeºte. Ascensiunea în cariera politicã datoratã calitãþilor sale de lider îi este limitatã doar de nivelul studiilor. mergeau pe la târguri. Regretã cã a abandonat ºcoala ºi nu a avut condiþiile necesare pentru a-ºi continua studiile astfel încât sã poatã accede la poziþii mai importante în partid sau într-o instituþie publicã de unde sã poatã face ceva pentru romi. Bunicii paterni aleg zona Mihai Bravu. Pãrinþii R. m-a ajutat sã iau maºina asta. ªi aºa bãtrân m-aº duce la ºcoalã. nãscute la diferenþã de un an. Cea de dupã mine a fãcut 12 clase. Partida Romilor chiar m-a trimis la liceu. Cu excepþia unei surori care terminã liceul. Bunicii R.A. Deºi admite cã a avut oportunitatea de a continua ºcoala a renunþat în favoarea activitãþilor care-i asigurã resurse certe pentru familie.

ªcoala. sã ne întrebe despre teme ºi au vãzut cã sunt destul de bunã la chimie. Atitudinea protectivã a unor profesori ºi performanþele ºcolare obþinute schimbã percepþia colegilor. Fiind o ºcoalã frecventatã în majoritate de români. Eu mi-am dorit foarte mult sã intru la liceul economic. Eu am avut o dorinþã foarte mare sã iau ºi eu premiul I. pânã la urmã m-a primit ºi lucrurile au început sã se schimbe. Mi-a vãzut numele ºi am intrat în clasã. în clasa a II-a. dar tot nu am luat premiul I pentru cã acesta se dãdea dacã obþineai 9. A absolvit cursurile unui colegiu pedagogic în Bucureºti ºi este în prezent studentã la facultatea de administrare a afacerilor. dar eu nu le zicem nimic. avea 19 ani. aparent din cauza unor încurcãturi administrative. Când am terminat eu clasa a VIII-a se dãdea examen la matematicã. triplu bypass ºi este foarte multã treabã acasã. dar mai erau copii care mã fãceau þigancã. în casa pãrinteascã locuiesc ºi surorile sale pentru cã locuinþele lor se aflã în renovare. Primele sãptãmâni de ºcoalã sunt marcate de atitudinea discriminatorie a colegilor. În prezent. Se strigau copiii pe clase ºi la clasa I mama nu a auzit numele meu strigat. pânã nu am venit cu directoarea. 9 din Ploieºti. fiind adesea þinta ironiilor acestora. ºi este un liceu cu concurenþã foarte mare. românã ca sã intri la liceu. Ei. Deºi a avut prieteni. era. Problemele s-au repetat ºi mai târziu. Temporar. deºi ºi-ar fi dorit sã urmeze contabilitate. cine ºtie ce s-a gândit. þine legãtura cu foºtii colegi de ºcoalã ºi urmeazã sã se ocupe cu organizarea evenimentului reîntâlnirii dupã 10 ani de la absolvirea liceului. prioritatea sa fiind finalizarea studiilor superioare. În clasa a IX-a eram singura fatã roma din clasã ºi bãieþii. Necãsãtoritã. Eu la ºapte ani la ªcoala nr. R locuieºte în zona Mihai Bravu în casa pãrinþilor. nu s-a gândit încã la cãsãtorie. ea era tânãrã. cam douã sãptãmâni pentru cã pe urmã au început profesorii sã ne asculte. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 115 . cãutau sã ne împrietenim. Era o ºcoalã destul de mare ºi în prima mea zi de ºcoalã am mers cu mama. Dar nici de aceastã datã nu a vrut sã ne primeascã ºi. ªi cu colegii a întâmpinat probleme din cauza etniei.50. în ºcoala de cartier. în primul an de liceu.A. la sfârºitul clasei a VIII-a. pentru cã din clasa I pânã în a IV-a am luat numai menþiuni. R.30. Am ajuns în clasa a XII-a sã fiu îndrãgitã de toþi. Aceºtia s-au mutat din Mimiu în urmã cu doi ani. pentru cã erau patru clase ºi dupã ce au intrat toþi copiii ea s-a uitat pe listele care erau afiºate. în clasa a VIII-a am ieºit cu media cea mai mare din clasã 9. nu a vrut sã mã primeascã.mama are operaþie de inimã. Asta nu a durat mult. alege liceu economic însã este admisã la clasele de comerþ. mã mai înjurau în þigãneºte. fizicã ºi au încetat cu prostiile. când m-a vãzut învãþãtoarea nu a vrut sã mã primeascã în clasã ºi m-a trimis la d-na directoare. considerã cã prezenþa unei fete de etnie roma a surprins. dar a venit o nouã învãþãtoare. Primii opt ani de ºcoalã i-a parcurs la Ploieºti. Relateazã cu detalii refuzul învãþãtoarei de a o primi la cursuri. Poate unde m-a vãzut ºi aºa mai bruneþicã. care mã iubea foarte mult pentru cã a vãzut cã sunt un copil mai retras ºi le-a impus copiilor sã nu se mai ia de mine. Ne-am dus la directoare ºi a vãzut ºi ea cã sunt la I-B ºi ne-a trimis iar la clasã. În 1998. care nu erau tocmai cuminþi.

erau cam trei pe loc. Pãrinþii mei s-au dus sã vadã rezultatele, tata mã cãuta pe listele de admiºi, iar mama pe cei de respinºi. Au vãzut cã am intrat la comerþ, nu la contabilitate. Eu când am auzit am început sã plâng pentru cã aº fi vrut sã intru la contabilitate.

Dupã absolvirea liceului concureazã pentru admiterea la Universitatea de Petrol ºi Gaze, însã nu obþine decât o notã suficientã pentru a ocupa un loc cu taxã. Aflã de existenþa locurilor speciale pentru romi ºi face demersurile necesare la Partida Romilor. Din cauza unor neînþelegeri nu poate ocupa un astfel de loc, însã primeºte de la inspectorat recomandarea pentru a urma cursurile colegiului pedagogic Credis. Obþine o bursã pentru specializarea institutor limba romani cu condiþia ca dupã absolvire sã predea limba romani.
O doamnã de la Inspectorat mi-a zis sã mã înscriu la Credis ca sã mã fac profesoarã. Colegiul Credis face parte din Universitatea Bucureºti ºi prin telefon am aflat cã se mai fac înscrieri, dar pe locuri tot cu taxã. Secretarele mi-au spus cã dl Sarãu mai oferã burse, dar pentru institutori limba romani. Era prima datã când auzeam de acest termen. Nu ºtiam nimic ºi am vrut sã mã întorc acasã, voiam sã mã duc la garã. Eram foarte nehotãrâtã, dar pânã la urma m-am întors înapoi, am lãsat dosarul ºi am aflat când se dau examenele ºi am intrat.

ªcoala este perceputã ca instituþia care poate contribui la progresul comunitãþilor roma. Slab valorizatã în rândul pãrinþilor romi, ºcoala oferã ºansa copiilor roma de a depãºi condiþia pãrinþilor. În comunitatea Mimiu, rata abandonului ºcolar se menþine încã ridicatã, copiii fiind implicaþi de la vârste mici, uneori 12 – 13 ani, în activitãþile gospodãriei. Cel mai înalt nivel al studiilor pentru copii de la ºcoala din comunitate este de opt clase.
Normal cã este importantã, educaþia stã la baza societãþii ºi mai ales în rândul copiilor romi. În prezent, foarte mulþi pãrinþi romi nu-ºi dau seama cã educaþia este importantã pentru viitorul copiilor ºi chiar aici la ºcoalã ne confruntãm cu probleme pentru cã copiii mai mari, chiar o fatã de clasa a VII-a a renunþat la ºcoalã pentru cã trebuie sã stea cu fraþii mai mici. Se pierd, altele se mãritã.

Ocupaþie. Predã la ºcoala din Mimiu de trei ani, imediat dupã absolvirea colegiului. Obligaþia contractualã pentru bursa primitã a fost sã se reîntoarcã în comunitate pentru a preda limba romani.
În cei trei ani mi s-au plãtit taxele universitare, în anul II trebuia sã predau limba romani ca sã pot beneficia de bursã, m-am dus la doamna inspectoare sã mã interesez, dar nu m-a ajutat foarte mult, mi-a spus doar sã vin aici în cartier ca sã obþin acordul pãrinþilor ca sã predau limba romani. Unii nu erau de acord, „ce le-ar trebui copiilor sã înveþe limba romani pentru cã ei învaþã aceastã limbã acasã?”. Poate sfaturile pãrinþilor au fost mai utile decât ºcoala, bine, cã ºi ºcoala are rolul ei pentru cã fãrã ea nu poþi reuºi nimic în viaþã, vorba bunicului. În cadrul colegiului am învãþa ºi alte dialecte ale limbii romani; în momentul de faþã pot sã înþeleg ºi un spoitor, ºi un zavragiu, iar în aceastã ºcoalã sunt mai multe neamuri de romi – sunt zavragii, ursari, pletoºi ºi îi pot înþelege pe toþi. Pânã sã fac acest colegiu nu înþelegeam toate dialectele, eu sunt ursãreasã ºi ºtiam de micã dialectul de acasã.
116

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

Satisfacþie cu viaþa. Deºi traseul educaþional nu a fost cel iniþial planificat, îºi urmeazã visul de a absolvi cursurile unei facultãþi cu profil economic. Perioada colegiului ºi a activitãþii ca profesor într-o ºcoalã frecventatã în majoritate de romi o considerã o etapã importantã ºi încãrcatã de experienþe care compenseazã eºecurile iniþiale.
Nu am ce sã schimb la drumul pe care l-am ales, poate dacã aº fi putut sã fac facultatea de ºtiinþe economice atunci când am vrut eu, în 1999. Nu-mi pare rãu pentru cã o fac acum ºi sunt mulþumitã de ceea ce sunt.

Faptul cã se aflã alãturi de familie este, considerã R.A., mai important decât reuºita profesionalã.
În momentul de faþã sunt foarte mulþumitã cã am doi nepoþei frumoºi… cel mai mult conteazã sã fim sãnãtoºi ºi sã putem sã supravieþuim de pe o zi pe alta. Nu cerem ºi nu am cerut niciodatã mai mult de la viaþã.

Este singurul copil al familiei care reuºeºte, nu fãrã dificultãþi, sã-ºi îndeplineascã visul de a urma o facultate. Deºi parcursul ºcolar este marcat de neºansã în momentele cheie, reuºeºte sã termine studiile la colegiu ºi sã se înscrie ca student la o facultate de studii economice, acolo unde ºi-ar fi dorit sã ajungã încã din perioada liceului. C.T. Copilãria. S-a nãscut în Plopeºti, comuna Negoieºti în 1958. A locuit împreunã cu pãrinþii ºi bunicii sãi într-o comunitate de romi lãutari, dar care au renunþat în mare mãsurã la tradiþii.
Acolo era o comunitate de romi romanizaþi, nu vorbeau limba. Bãrbaþii au fost muzicanþi, lãutari, iar femeile… bunicã-mea se ocupa cu negustoria - fãcea îngheþatã, vindea seminþe, ciubuce, mergea ºi la colectiv ca toatã lumea.

La vârsta de 12 ani se mutã împreunã cu pãrinþii în Ploieºti. Tatãl sãu, lãutar cu o carierã prodigioasã în muzicã, a motivat decizia prin oportunitãþile pe care le oferã un oraº în comparaþie cu satul.
Taicã-meu a sesizat cã la oraº poþi avea altã viaþã, alte oportunitãþi ºi el dorea ca eu, în special, sã învãþ la o ºcoalã bunã. Noi suntem familie de lãutari, iar taicã-meu a fost un lãutar în adevãratul sens al cuvântului, a avut înregistrãri radio, Electrecord, televiziune. La nivelul judeþului Prahova a fost cel mai bun ºi poate ºi la nivel de þarã, la acel moment. Acum 40 ºi ceva de ani era în top, ca sã zic aºa.

ªcoala. Deºi în comunitatea din care provine tradiþia decide în mare mãsurã cariera copiilor, tatãl l-a încurajat sã acorde atenþie ºcolii. Fãrã a avea importanþã domeniul pe care urma sã-l aleagã, tatãl sãu considera cã reuºita în viaþã este posibilã cu un nivel de educaþie cât mai înalt.
Taicã-meu a ºtiut cã dacã fac o facultate, o sã reuºesc. (Voia o facultate anume?) Nu, nu avea importanþã, el a fost conºtient cã având numai patru clase a trebuit pe urmã sã facã la comasat pânã a fãcut zece clase, ºi ºi-a dat seama cã fãrã o diplomã nu poþi sã te angajezi.
ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ
117

Primeºte din partea familiei tot suportul pentru a obþine performanþele ºcolare necesare la acea vreme pentru a avea succes la admiterea în facultate. A terminat cu succes studiile liceale, însã nu a reuºit sã ocupe un loc la facultate.
Normal cã el având o experienþã profesionalã ºi de viaþã a sesizat cã viitorul constã în carte. El chiar nu voia sã fiu lãutar, insista pe faptul cã trebuie sã învãþ, era scopul lui sã fac o facultate. Mia asigurat toate condiþiile necesare ca sã pot sã învãþ ºi sã nu muncesc fizic, nici la un pachet de þigãri nu mã trimitea. Eu eram mai sensibil ºi cu sãnãtatea. Am fãcut liceul la zi, dupã liceu am dat la facultate ºi nu am luat. Pe urmã am plecat în armatã, normal cã dupã perioada asta nu prea…

Dupã ce terminã stagiul militar îºi încearcã din nou, fãrã succes, ºansa la facultate. Deºi ºi-ar fi dorit sã respecte dorinþa tatãlui sãu, renunþã la visul de urma o facultate ºi se îndreaptã cãtre muzicã.
Am mai încercat o datã la facultate, dar pierdusem din antrenamentul acesta al învãþatului ºi am mers pe linia muzicii. Mama, între timp, a insistat ºi fãcuse rost de un pian, vioarã, am mai fãcut ºi chitarã clasicã ºi puteam sã câºtig o pâine, ca sã zic aºa. Am fost angajat ca ºi coregraf, repetitor, instructor cultural la Casa de Culturã în Mizil, Vãlenii de Munte, am predat chitarã câþiva ani buni. Pe urmã am cântat la nunþi, în restaurante, cred cã cel puþin 20 de ani am mâncat pâine din muzicã.

κi aminteºte cã în perioada ºcolii a fost atras de istorie, disciplinã de la care ar fi vrut sã afle cunoascã mai multe despre romi. Dorinþa sa este determinatã ºi de situaþia comunitãþii sale, una care nu a mai pãstrat tradiþiile dar care este afectatã de prejudecãþile majoritarilor.
Pentru cã în familie, taicã-meu, de mic eram curios, ºi el mi-a transmis lucrul acesta. Nu aveam o explicaþie clarã ce este cu noi aici. Eu fac parte dintr-o familie de romi care nu au vorbit limba ºi eram undeva la mijloc. Cei care vorbesc limba nu ne agreeazã, iar majoritarii ne fac þigani ºi noi suntem foarte derutaþi, cum s-ar spune, aceasta situaþie nu se rezumã doar la familia mea, sunt foarte mulþi romi. Or, neavând acces sau posibilitate la ceva concret unde sã vezi date… totuºi istoria era singura care putea elucida lucrul acesta. Bineînþeles cã istoria României sau ce am mai studiat – anticã, evului mediu, sau modernã ºi contemporanã, era o istorie normalã, cu datele societãþii de atunci ºi pãrtinitoare, abia dupã revoluþie mi-am dat seama ce înseamnã cu adevãrat istorie. Dar mi-a plãcut ºi istoria României, pentru cã am considerat cã suntem români, când eram puºtan chiar aveam un suflet de patriotism. Noi avem un fel al nostru de loialitate faþã de cei cu care trãim, de respect… asta a fost educaþia primitã în familia mea, a neamului nostru de lãutari ca sã zic aºa. Cred cã acesta a fost un motiv de a putea mai departe sã am acces ºi la istoria asta – pentru elucidarea istoriei noastre. Mã gândeam cã dacã pot sã fiu la facultate o sã am acces sã studiez, pe timpul lui Ceauºescu nici nu se putea discuta despre aºa ceva.

Faptul cã a fost înscris la o ºcoalã unde elevii romi erau mai degrabã o excepþie a fost un avantaj, deºi au existat ºi situaþii în care s-a simþit discriminat de cãtre profesori sau colegi. A apreciat însã competiþia între colegi ºi faptul cã ºcoala impunea standarde mai ridicate.
În primul rând a fost contactul cu ceilalþi, a fost ºi concurenþa, era ºi spiritul acesta de a fi mai bun decât alþii, ºi în acelaºi timp de a-i respecta pe ceilalþi, ºi s-a creat ºi o formã de apreciere din partea
118

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

eu mutându-mã la Ploieºti. soþia. faptul cã a fost în contact cu colegi români. În perioada asta am avut ºi bursã de studiu. condiþia lor se rãsfrângea asupra mea. Putea sã-mi dea un 8 sau 9.60-9. sã mã stimuleze. dar mi-a dat doar 7+ ºi atunci am constatat cã nu vrea sã-mi dea mai mult. De mic mi s-a pus o etichetã cã sunt inteligent ºi capabil sã învãþ carte ºi eu am luat lucrul acesta ca pe ceva care într-adevãr altceva nu aº fi fost în stare sã fac. adesea. pentru cã ºi de la ei am învãþat multe lucruri bune. mai mergeam pe acasã la ei ºi pe urmã seara veneam acasã în comunitatea de romi. candidaþii de etnie roma nu au acelaºi nivel iniþial de pregãtire cu cel al majoritarilor. Dar am vãzut cã este super-talentat ºi-l las acolo. concurenþã. ºi la fel ºi cu colegii care în timp neam împrietenit. am avut medii de 9. ºtiam chiar de 10. Cred cã o tradiþie de familie. Acesta urmeazã tradiþia familiei ºi este înscris în clasa a XI-a la Liceul de muzicã unde studiazã vioarã. De asemenea. În 2000 decide. iar în perioada 2004 – 2006 urmeazã ºi cursurile de master. sã facã conservatorul ºi cred cã o sã facã muzicã pentru cã este talentat. ca sã spun aºa. dar dacã nu… o sã încerc sã-l orientez cãtre ce ar putea sã facã. ea de obicei îmi dãdea 7. al ºcolii. ori fac una. stãteam cu ei la ºcoalã. când m-a ascultat. Mi-aduc aminte cã în liceu avem o profesoarã de limba românã ºi la un moment dat. Când mã pregãteam sã dau la vârsta de 40 de ani la facultate unii prieteni glumeau.trei profesori. m-a mai ajutat familia. La început eram privit cu oricare îndoialã. La un moment dat. Este admis pe locurile speciale pentru romi la secþia de Asistenþã Socialã. ºi eu am cântat… dacã el corespunde. la sfatul unui prieten. ori fac alta. dar pentru mine nu conteazã vârsta decât cã trebuie sã faci ceva ºi dacã faci ceva ce-þi place este în regulã. pentru prima datã în þarã s-a fãcut lucrul acesta ºi m-am îndreptat cãtre dezvoltare comunitarã. 2000-2004. de doi . Considerã cã dacã nu ar fi avut acces la locurile speciale pentru romi ºansele sale de urma o facultate ar fi fost nule. l-a ajutat sã înþeleagã viaþa din afara comunitãþii. am mai fãcut un curs de agent de ocupare. A trebui sã învãþ ca sã iau bursa asta. La început ºi pãrinþii erau reticenþi. dupã ce am fãcut o pregãtire de vreo lunã ºi jumãtate. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 119 . Nu m-am simþit discriminat decât. dar totuºi au cãpãtat încredere ºi chiar au apreciat. Frecventarea unei ºcoli din afara comunitãþii i-a oferit ºansa de a beneficia de condiþii de pregãtire mai bune. Dacã aº fi învãþat la o ºcoalã unde ar fi fost numai romi cred cã mã plafonam ºi n-aº mai fi avut ºansã. Cãsãtorie ºi familie. mentalitãþi ºi prejudecãþi. eram singurul elev de etnie romã din ºcoalã. eram conºtient cã nu pot sã lucrez. cu care a ºi legat prietenii. al prietenilor mei români ºi romi. Crede cã avantajarea romilor la admiterea în facultate trebuie menþinutã având în vedere faptul cã. am mai luat una de la Soros. Dupã 1995 am cântat în continuare în þarã pânã în preajma lui 2000 când s-a întâmplat ceva: un prieten de-al meu care dãduse de vreo câteva ori la facultate mi-a reamintit cã aº fi bun acolo. din punct de vedere al educaþiei. poate cã eram mai închis la culoare. pe locurile speciale pentru romi. care sã mã motiveze. Mã ducem dupã ore pe la colegii mei acasã… educaþia. poate. Pot sã spun cã am fost un norocos cã am putut sã îmbin ambele pãrþi. îl las. sã încerce din nou la facultate. 2004-2006. ºi atunci când am ºtiut de 10 mi-a dat 7+. Este cãsãtorit de 24 de ani ºi are un copil. Noi ne dorim ca sã termine liceul. În 2000 am dat examen la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã.celorlalþi.70. Pe urmã am fãcut ºi un master de probaþiune.

însã responsabilitatea ocrotirii revine în 120 • FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . el e ultimul mohican ºi trebuie sã fie sprijinit. când casele de culturã se desfiinþau din cauza lipsei de finanþare. Dacã aveam un profesor care sã mã mediteze era altã situaþie. Eu învãþam aºa… ce-mi plãcea mie. dar de unul singur este greu. pot sã-mi ajut copilul cum sã înveþe ºi nici pentru capacitate nu l-am meditat. La sfârºitul anului 1990 îºi pierde slujba permanentã. e cea mai mare satisfacþie posibilã nu din punct de vedere material. dar sincer am simþit pe propria piele ce înseamnã discriminare pozitivã ºi m-a ajutat enorm pentru cã altfel nu aº fi putut sã intru cu un concurs de admitere. cãlãtoreºte mai bine de doi ani în afara þãrii însã renunþã din cauza lipsei abilitãþilor de comerciant. Astfel.Ocupaþie. Deºi are o carierã de succes în muzicã ºi obþine recunoaºtere profesionalã ºi suficiente resurse. care s-a concretizat în notele obþinute. ºi mai cânt între timp.H. dar am fost atras… conjunctura a fost de aºa naturã sã ajung în dezvoltarea dezvoltare comunitarã. ºi am reuºit sã pot avea carte de muncã ºi mi-am scos o autorizaþie de persoanã fizicã ºi-mi plãtesc toate dãrile cãtre stat. S-a nãscut în 1960. mergem zi de zi ºi randamentul meu era unul pe mãsurã. în Ploieºti. pentru cã nu am avut posibilitatea sã mã pregãtesc cum se pregãtea majoritatea care poate proveneau din familii de doctori. în proiecte. ca sã zic aºa. nu am considerat cã acel lucru l-am fãcut mai bine decât ce fac acum. Acum conºtientizez cã timpul trece… aici e ºi venitul mai consistent decât sã fii bugetar ºi-mi convine. mai puþin cã nu mai am timp. Imediat dupã ce terminã armata. Acum sunt mulþumit ºi chiar fericit în adevãratul sens al cuvântului. Avem materiale pe care nu le învãþam cã nu-mi plãceau ºi atunci cum sã fi intrat dacã îmi dãdea vreun subiect din acel material. Aº fi putut sã-mi gãsesc un loc stabil. Colegii nu aveau decât cuvinte de laudã vis-a-vis de faptul cã eu aveam o vârstã. Obþine ºi certificatul de liber-profesionist. Acum. Nu ºtiu cât va þine aceastã perioadã cu discriminarea pozitivã. ºtiau cum sã înveþe. obþine dreptul de a practica asistenþa socialã. mama sa o lasã în grija bunicilor ºi se mutã la Bucureºti unde se recãsãtoreºte. Copilãria. Am dat de trei ori la istorie ºi pânã ala urmã am fãcut asistenþã socialã ºi aici m-am regãsit. La câteva luni. chiar dacã am cântat. profesie în care crede ºi se regãseºte. la rândul meu. Foarte. cam aºa ceva. Pãstreazã sporadic legãtura cu mama sa. repetitor sau instructor cultural. M. aveau metode. se angajeazã la o casã de culturã în mediul rural unde ocupã diverse funcþii: coregraf. Satisfacþie cu viaþa. Faptul cã a reuºit sã termine o facultate la o vârstã potrivitã mai degrabã pentru planuri pentru perioada pensionãrii îi dã mulþumirea reuºitei în viaþã. dar orice început are ºi un final. Dupã ce renunþã la slujbã. ingineri. dar mai mult pentru cel mic pentru cã din neamul meu nu mai cântã nimeni. ceea ce-i permite sã cânte la nunþi. foarte mulþumit în primul rând cã am terminat o facultate. nu ezitã sã se dedice studiilor la vârstã care face subiectul glumelor prietenilor. Revine în þarã ºi reia ocupaþia de muzicant. D-zeu a fãcut în aºa fel ca sã-mi dau seama cã aici este locul meu ºi.

Locuiesc ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 121 . Divorþul este motivat de neînþelegeri ºi violenþa soþului. Dacã ai carte. dar am auzit cã a murit. Pe tata nu-l cunosc. M. sã vãd ce fel de om este. Mi-am dorit foarte mult sã-l cunosc. De deºteaptã eram. Deºi mulþi copii de vârsta ei neglijau ºcoala pentru a lucra alãturi de pãrinþi. parcã înainte erau lecþii mai frumoase ºi istoria era frumoasã. Acum. Mi-a plãcut copilãria. deºi ºi-ar fi dorit. Îmi plãcea sã scriu dar… mai mult copilãria. însã revine în Mimiu unde se recãsãtoreºte cu actualul soþ. ªcoala. cã mi-a plãcut sã învãþ. terminã cu succes opt clase. nu ºtii ce iubeºti. Suportul primit din parte bunicilor îl considerã ca fiind important. o învãþam din clasã. cã tu eºti cel mai frumos copil”. Decizia a fost una luatã în grabã fapt care a determinat opoziþia bunicilor care considerau cã nu are vârsta necesarã vieþii de familie. Regretã cã nu ºi-a continuat studiile cel puþin pânã la un nivel care sã-i ofere ºansa unei slujbe mai bune. Bunicii mei mã cãutau înnebuniþi. trebuie sã fac pentru cã vin ãºtia de la Primãrie ºi ne controleazã. Mama sa pleacã la Bucureºti imediat dupã naºterea fiicei sale unde se recãsãtoreºte. κi aminteºte cu drag de ºcoalã ºi de prietenii legate în acea perioadã. ninge. mã uit la copiii ãºtia ºi nu mai sunt lecþiile pe care le-am învãþat noi. A abandonat ºcoala în clasa a VIII-a pentru a se cãsãtori. O lecþie când îmi plãcea mie. plouã. dar el a spus cã este prea târziu sã mã mai cunoascã. când îþi intrã ceva în cap greu îþi iese. Foarte importantã. Era o directoare care era ºi profesoarã de limba românã pe care am îndrãgit-o foarte mult. nu ºi-a cunoscut niciodatã tatãl. venea prin þigãnie dupã noi ca sã ne cheme la ºcoalã ºi-mi spunea ”Mãriucã învaþã. ºi pe urmã m-au trimis la Bucureºti la maicã-mea ca sã nu mã mai ia þiganul acesta de aici cu care fãcusem prostia. nu mai sunt aºa frumoase. am þinut foarte mult la el. poþi sã munceºti înãuntru mai uºor. Am pus o veriºoarã sã-i dea telefon: „ºtii cine este la mine? Fetiþa ta”. cap aveam … Cãsãtorie ºi familie. slujbe pe termen scurt ca femeie de serviciu.totalitate bunicilor. dar nu m-au lãsat acolo decât trei zile ºi m-au adus acasã. Eram obiºnuitã cu el la ºcoalã. îþi ia din sectoare ºi nu-þi convine. A locuit cu bunicii pânã la vârsta de 14 ani când hotãrãºte sã se cãsãtoreascã. Mariajul nu a durat decât câþiva ani perioadã în care naºte o fetiþã.H. eu atunci nu ºtiam ce este ºcoala… acum stau în frig ºi muncesc la mãturã. Aceºtia o conving sã renunþe ºi o trimit la mama sa în Bucureºti unde se va cãsãtori peste trei ani. bunicii acesteia i-au oferit condiþiile pentru a frecventa ºcoala în condiþii cât mai bune. Cursurile ºcolare le-a urmat la ºcoala din Mimiu. ce sã vã zic. Munceºte o perioadã în Bucureºti unde obþine. ªi dacã te prinde cã stai îþi taie din ore. Deºi nu a fost un elev cu performanþe înalte. Resursele obþinute de aceºtia din comerþ au asigurat familiei un nivel de trai decent pentru acele vremuri. ai ºi parte. ca ºi mama sa. ca majoritatea copiilor din comunitate. dragoste de copil.

Am vrut sã fiu iubitã ºi respectatã. când nu. apoi îmi gãsisem un serviciu bun la Romarta. Lucreazã astfel 12 ani la rafinãrie. Apoi am venit aici înapoi unde m-am recãsãtorit ºi. Considerã cã atâta vreme cât poate munci ºi contribuie la întreþinerea familiei. În ziua de azi trebuie sã munceºti. Pe la 27 de ani am lucrat în multe pãrþi în Bucureºti: la scãri. De altfel. mã respectã. o iei neagrã de afarã. asta pânã acum opt . sã mor ºi gata. Dupã 1990 îºi pierde slujba pe care o avea la un magazin în Bucureºti ºi decide sã revinã în Mimiu.împreunã cu fata din prima cãsãtorie ºi au o casã în comunitate. haine. Principala îngrijorare o reprezintã apariþia unui eveniment neaºteptat ca îmbolnãvirea unui membru al familiei sau pierderea slujbei. pânã în 2006. ªi în toatã aceastã perioadã nu am avut nici un drept timp de 12 ani. Condiþiile de trai în zonã sunt dificile. bãi. ce gãsesc pe la gunoaie le pun pe foc ºi când spãl rufe… ªi eu sunt bolnavã. am sinuzitã. Renunþã la slujbã din cauza condiþiilor de lucru. iar remunerarea activitãþii era asiguratã de contribuþiile benevole ale angajaþilor. fãrã contract legal de muncã. nu-ºi mai poate dori altceva. nu vine nimeni sã-ºi bage în traistã. Aceasta are 17 ani ºi a terminat opt clase la ºcoala din Mimiu ºi îºi ajutã pãrinþii la treburile din gospodãrie. Pânã la vârsta de 27 de ani are diverse slujbe ocazionale ca femeie de serviciu în Bucureºti. munceam de nu mai puteam ºi nu aveam nici un drept – dacã mã îmbolnãveam o zi trebuia sã o recuperez pentru cã nu aveam dreptul la un medical. Sunt mulþumitã cã sunt eu sãnãtoasã. am fost operatã. cât oi putea munci. dar mai ales a lipsei certitudinii cu privire la venituri ºi alege sã lucreze la societatea care asigurã salubritatea în Ploieºti. voi munci. la absolut nimic. Soþul are o problemã de sãnãtate majorã din cauza cãreia nu se mai poate angaja. nu am mai lucrat. ªi ce îmi dãdea? Tot eu trebuia sã mã duc la fiecare uºã sã îmi dea câte 100 mii. însã soþul se îmbolnãveºte ºi decide sã se reangajeze. cât a fost el sãnãtos. Condiþiile de trai în comunitate ºi starea sa de sãnãtate ºi a soþului sunt cele mai importante probleme ale sale. acesta este pensionat pe caz de boalã. iar schimbãrile din ultimii ani nu lasã speranþa unei îmbunãtãþiri semnificative în perioada imediat urmãtoare. pentru cã toatã familia noastrã a muncit cinstit. Dupã ce se recãsãtoreºte devine casnicã.nouã luni. veceuri. nu am fost din ãia care sã fure. Slujba sa presupunea asigurarea igienei spaþiilor destinate muncitorilor. Ocupaþie. dar a venit legea proprietarilor ºi i-a luat terenul pe care era construit magazinul ºi din aceastã cauzã am rãmas fãrã serviciu. ªi aºa este toatã familia mea. pot sã-mi câºtig o pâine cinstit. dar supãrare am pe dânsu' cã este bolnav ºi nu prea avem condiþii de trai. Am lucrat 12 ani la cãminul rafinãrie fãrã carte de muncã. Dacã speli o rufã. zici cã mergem cu cerºitul. Odatã ce mi-a dat D-zeu ochi. sunt mulþumiþi de mine cã muncesc toatã ziua. sã facem lucruri rele. Satisfacþie cu viaþa. Alþii îmi spuneau cã nu au acum ºi sã revin sãptãmâna urmãtoare ºi mã tot amânau aºa. Acolo mi-a plãcut foarte mult sã lucrez. Acolo fãceam curãþenie. 122 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Eu acum lucrez la SSB ºi nu spun cât sunt de iubitã de oamenii de acolo. mâini ºi picioare. alþii pun cauciuc.

sã nu furãm” au devenit cele mai importante principii de viaþã ale M. decide la o vârstã fragedã sãºi caute independenþa. „Sã muncim.H. mai întâi prin încercarea de a se cãsãtori la 14 ani ºi mai apoi prin muncã. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 123 . Aspiraþiile sale nu depãºesc încercãrile de a obþine echilibrul în viaþa familiei ºi pãstrarea unei slujbe care asigurã cea mai mare parte a resurselor familiei. sã nu facem lucruri rele. foarte important pentru M. De asemenea.Cu o copilãrie marcatã de lipsa pãrinþilor. este conformarea la reguli ºi legi ºi evitarea încãlcãrii acestora.

Poveºti de succes
Delia Bobîrsc În acest capitol ne propunem o abordare holisticã a conþinutului unor poveºti de viaþã ale unor etnici romi. Deºi fiecare personalitate ºi fiecare poveste a vieþii sunt unice, analiza prezentatã mai jos aratã ceea ce se poate afla din lectura holisticã a conþinutului unei naraþiuni. Nu propunem aceastã lecturã ca pe una „adevãratã”, ci ca pe o posibilitate printre altele bazatã pe datele obþinute în urma interviurilor de tip povestea vieþii. Menþionãm cã toate numele utilizate în acest capitol au fost schimbate pentru a proteja identitatea intervievaþilor. Tematica abordatã în interviuri a gravitat în jurul unor subiecte majore din viaþa indivizilor precum: copilãria, ºcolaritatea, cãsãtoria, familia, traseul profesional. De ce am ales sã povestim viaþa acestor indivizi? Prin ce se evidenþiazã ei? În selectarea subiecþilor intervievaþi ne-a interesat cu precãderea urmarea ºcolii panã la cel mai înalt nivel. Subliniem cã în prezent intervievaþii se aflã în etape diferite ale vieþii, cu trasee familiale ºi profesionale diferite. Doi dintre aceºtia – Elena ºi Andrei – se gãsesc la prima tinereþe, când încã îºi construiesc traseul de viaþã, Claudiu este un tânãr matur, în plinã ascensiune profesionalã, iar Ioana este un adult cu o vastã experienþã profesionalã ºi de viaþã. Care sunt asemãnãrile ºi deosebirile poveºtilor lor? Modul în care fiecare îºi construieºte povestea vieþii este puternic personalizat. Dacã ar fi sã cãutãm elemente comune celor patru povestiri am putea spune cã toþi au avut o situaþie materialã precarã, provenind din familii sãrace. De asemenea, beneficiind de suportul familiilor, toþi au investit în educaþie devenind lideri recunoscuþi în rândul etnicilor romi ºi apreciaþi de populaþia majoritarã. Dincolo de aceste aspecte comune, fiecare poveste de viaþã este unicã. Povestea vieþii Ioanei este una a carierei, fiecare etapã din viaþã este naratã ca o experienþã de învãþare, de acumulare de informaþie, dezvoltare de abilitãþi. Iar reþeta pentru a reuºi în viaþã este considerã a fi munca ºi efortul personal. Povestea vieþii lui Claudiu este una pozitivã ºi predominant relaþionalã. Sentimentele sau evenimentele negative sunt extrem de rare. Conform spuselor lui, persoanele întâlnire de-a lungul vieþii – rude, profesori, colegi – i-au hrãnit experienþa ºi l-au stimulat sã devinã din ce în ce mai performant. Traiectoria sa profesionalã a început sã progreseze rapid în perioada liceului, continuând într-un trend ascendent pe parcursul facultãþilor urmate, pentru a ajunge la excepþional o datã cu alegerea sa ca lider formal al tinerilor romi afiliaþi politic. În povestea sa, Andrei pune mare accent pe construirea relaþiilor familiale, iar amintirile timpurii reprezintã momente de pierdere ºi de abandon. Viaþa sa este puternic marcatã de lipsa modelului patern ºi de schimbãrile repetate ale domiciliului care i-au creat un puternic
124

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

sentiment de insecuritate. Istoria vieþii celei mai tinere intervievate, a Elenei, este una a carierei educaþionale, a experienþelor de viaþã acumulate o datã cu parcurgea fiecãrui ciclu ºcolar. Definitoriu pentru aceastã poveste este modul cum Elena învaþã sã reacþioneze stereotipurilor negative, nu prin internalizarea stigmatului ºi respingerea apartenenþei la etnia romã, ci prin asumarea deschisã a identitãþii etnice.

• Ioana
Copilãria. Nãscutã în anul 1959 într-o localitate ruralã din apropierea oraºului Focºani, Ioana este cea mai micã dintre cei patru copii ai unei familii mixte. Pãrinþii, la rândul lor sunt rezultat al unor cãsãtorii mixte, tatãl este fiul unui evreu cu o romiþã5, iar mama, fiica a unui rom cu romiþã. Povestea copilãriei se construieºte în jurul traumelor sufleteºti generate de despãrþirea pãrinþilor sãi ºi de absenþa modelului patern. Dupã ºase luni de la naºterea Ioanei, din cauza violenþei domestice repetate, mama sa decide sã pãrãseascã domiciliul conjugal ºi sã se „adãposteascã” în casa pãrinteascã, situatã în imediata vecinãtate a casei conjugale. În rãstimp de câteva luni, când copiii rãmân în grija tatãlui, pãrinþii decid cã disoluþia maritalã este iminentã ºi, ca atare, fiecare trebuie sã îºi asume responsabilitatea creºterii copiilor. Fraþii mai mari, un bãiat ºi o fatã, se mutã în altã localitate împreunã cu tatãl lor. Ioana ºi bãiatul cel mic al familiei rãmân în grija mamei. Ioana mãrturiseºte cã a crescut doar cu mama, spre deosebire de fratele ei care stãtea o bunã parte din timp cu tatãl: „el a fost navetistul, îi plãcea mai mult la tata cã era bogat. La noi, la mama, era sãrãcie, de toate felurile, tot ce înseamnã sãrãcie, nu numai materialã”. Petrecându-ºi copilãria în sânul familiei lãrgite, alãturi de bunici, unchi ºi mãtuºi, Ioana spune cã din punct de vedere afectiv nu a simþit lipsa tatãlui, deºi în alt context mãrturiseºte: „e clar cã am avut afecþiune de la trei taþi ºi trei mame, dar mai existã un gen de educaþie, de apropiere pe care o ai faþã de tatãl tãu, care mi-a lipsit ºi îmi lipseºte în continuare ºi îmi va lipsi toatã viaþa”. Prima datã îºi întâlneºte tatãl la vârsta de ºapte ani, cu ocazia divorþului pãrinþilor, când aceºtia îºi împart, legal, copiii ºi bunurile. Când îºi aminteºte de interacþiunile secvenþiale cu tatãl ei, Ioana spune:
Eu nu am avut o relaþie cu tata, dar absolut deloc. ªtiam cã e tata ºi atât. Îmi aduc aminte cã venea în vizitã la sora lui, vecinã cu noi ºi îmi spunea mama: „vezi cã vine taicã-tu”. [...] Mama mã învãþa: „ieºi ºi tu în uliþã” - asta însemna cã puteam sã mã fac cã mã duc cãtre un unchi de-al meu ºi aºa mã putea vedea tata, ca din întâmplare. Tata mã pupa ºi cred cã îmi dãdea 10 lei, cât era pe timpul acela. Asta a fost relaþia mea cu el.

Atunci când vorbeºte despre tatãl sãu, Ioana foloseºte cuvinte ca: violenþã, pedanterie, exigenþã, gelozie, lipsã de comunicare, teamã, ------------------------------Termenul de „romiþã” este folosit, în accepþiunea intervievatei, pentru acele persoane care sunt rezultatul unei cãsãtorii mixte, în care unul dintre parteneri este rom.
ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ
125
5

nemulþumire, nefericire. În completarea profilului conturat prin aceste atribute, putem menþiona calitãþile luate în considerare de bunica Ioanei atunci când hotãrãºte cãsãtoria fiicei sale: situaþie financiarã bunã, are o meserie – cizmar de lux – este mai deschis la culoare. Alegerea ginerelui se face din considerente pragmatice ºi mai puþin afective (nu se ia în considerare comportamentul violent ºi faptul cã viitorul ginere se aflã la al doilea mariaj). Comportamentul violent al tatãlui, vãzut prin ochii maturului de acum, este explicat de frustrãrile ºi neîmplinirile sentimentale ale acestuia.
El a iubit-o foarte mult pe mama, dar nu a ºtiut cum sã îi spunã lucrul acesta ºi s-a purtat cu ea prosteºte. De pildã, o bãtea ºi mama îl întreba: „De ce mã baþi?” ªi el îi rãspundea: „Ca sã nu ai timp sã te gândeºti la altul”. E clar cã e o chestie de gelozie, de lipsã de comunicare, de fricã etc. de asta s-au ºi despãrþit.

În modul în care îºi construieºte povestea copilãriei poate fi remarcatã figura mamei. Istoria de viaþã a mamei Ioanei este schiþatã de începutul interviului, pentru ca pe parcursul relatãrilor sã se contureze profilul acestei femei care a avut o influenþã hotãrâtoare asupra destinului intervievatei noastre. Ea este descrisã ca cea mai frumoasã fatã din sat, harnicã, dar pentru cã avea o starea materialã precarã (într-o singurã camerã locuia toatã familia, formatã din ºase membri, patru copii ºi doi adulþi) este obligatã de pãrinþi sã se cãsãtoreascã cu un bãrbat pe care nu îl dorea.
Au forþat-o pãrinþii, ba chiar au inventat o poveste, specificã la noi la romi. În cazul în care nu sunt de acord pãrinþii, copiii fug, iar la întoarcere, þi-am povestit despre virginitate ca bogãþie, clar ca nu mai au ce sã zicã, nici comunitatea nici pãrinþii, nici copiii. Asta s-a fi întâmplat ºi în cazul mamei. Mama era cea mai frumoasã fatã din sat, dar era sãracã, iar tata avea o stare materialã mai bunã, pentru cã ºi bunicul ºi el erau cizmari de lux.

Înainte de cãsãtorie, pentru a-ºi asigura cele necesare traiului de zi cu zi, mama Ioanei lucra ca zilier la oamenii mai înstãriþi din sat. Sezonier, pentru a-ºi mai întregi veniturile, culegea fructe de pãdure pe care le comercializa, apoi pe piaþa de la Focºani. Dupã ce s-a despãrþit de soþ, pentru a-ºi întreþine familia, a lucrat ca îngrijitoare la ºcoalã, iar dupã serviciu lucra ca femeie în casã la oamenii înstãriþi din zonã. Socializarea primarã a Ioanei se bazeazã pe valorile comunitare tradiþionale: pãstrarea virginitãþii pânã la cãsãtorie, bunã gospodinã, seriozitate, respectarea bãrbatului. Este învãþatã sã se ocupe de casã, sã gãteascã, sã facã curãþenie. Reflectând asupra credinþelor, valorilor, idealurilor transmise de familie, Ioana admite cã atât mama, cât ºi bunica, au proiectat asupra ei neîmplinirile vieþii lor ºi au încurajat-o sã urmeze ºcoala. Bunica, care ºi-a dorit sã înveþe mai mult de patru clase a învãþat-o sã citeascã, iar mama a susþinut-o, în mãsura posibilitãþilor, pe tot parcursul ºcolarizãrii.
În orice caz, conform experienþelor dure din viaþa ei, ceea ce mi-a transmis mie mama au fost exact dorinþele ei, ceea ce i-ar fi plãcut ei sã facã, adicã se ducã la ºcoalã, motiv pentru care principala ei opþiune în viaþã, în ceea ce mã priveºte pe mine, a fost ca eu sã merg la ºcoalã. Pe urmã, în mãsura în care a putut, mi-a asigurat minimul de îmbrãcãminte ºi mâncare. Orice pãrinte cred cã îºi
126

FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA

Distanþa mare faþã de oraº ºi condiþiile de viaþã grele au determinat-o sã renunþe ºi sã se angajeze la Combinatul Siderurgic de la Galaþi. eventual. În prezent. baluri þigãneºti. în unele etape de viaþã. colegã de bancã. încearcã sã le gãseascã copiilor viitorul pe care ei ºi l-au dorit. specifice romilor. cât ºi diferenþe. Puþini dintre ei vorbeau limba romani iar. Acestea baluri organizate la Odobeºti le ofereau tinerilor romi oportunitatea de a se cunoaºte ºi de a se cãsãtori. Toatã lumea face aºa. a optat pentru domeniul mineritului. într-o localitate montanã din judeþul Vrancea. se organizau baluri þigãneºti. Eu am ieºit la primul bal. am întrebat-o odatã de ce face asta ºi mi-a spus cã îi place cã am mâinile moi ºi calde. Traseul de viaþã al fratelui cel mic este strâns legat de cel al Ioanei. În alt context menþioneazã cã „era feciorul preferat al mamei”. aproximativ un an. unde mergeau pãrinþii cu copiii. Comunitatea de romi nu este una tradiþionalã. Aºa se face cã prietena din copilãrie a Ioanei era o româncã. a profesat ca învãþãtoare. Ioana îi petrece în ºcoala din localitate. o bunã ocazie pentru tineri de a se cunoaºte. Apoi. începând cu grãdiniþa ºi încheind cu ciclul gimnazial. cu timpul. din þarã.. nu erau clase compacte de romi. copiii romi erau distribuiþi în mai multe clase. aflãm cã în urma politicilor de asimilare promovate de statul comunist. despre care acum îºi aminteºte cu nostalgie cã „[.doreºte ca ºi copilului lui sã nu-i lipseascã nimic. ªcoala. „mare lider în miºcarea romilor”. scriitor. familiile de romi nu erau aºezate compact la marginea satului. observãm atât similaritãþi. de a se împrieteni ºi. Pentru a asigura copiilor un viitor mai bun. Tot ca urmare a politicilor de integrare a romilor. acesta a decis sã plece.. S-a cãsãtorit ºi are doi copii. este pensionar. dar nu l-au putut avea ºi atunci de dragul copiilor.. dacã nu de 2 ori pe an. „trebuia sã am grijã de el”.. tradiþii sau port proprii. Ioana spune cã este o fire boemã. încearcã cele mai dure strategii. s-au integrat în comunitatea localã ºi au adoptat obiceiurile românilor. Cu toate acestea. întemeietorul acestei miºcãri. Referitor la traseul de viaþã al fraþilor Ioanei. când eram prea bãtrânã. Astfel. Acum când judec cu altã minte gestul ei cred cã îi dãdeam ºi un anumit sentiment de siguranþã ºi încredere pe lângã ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 127 . cãsãtorit. [. Fratele mai mare. fete ºi bãieþi. Primii ani de ºcoalã. Ioana îºi aminteºte cã în primii ani ai tinereþii a participat la câteva baluri tradiþionale þigãneºti. tatã a cinci copii. ci intercalate cu cele de români. Anual. Vorbind despre fratele ei.] a plecat cu familie cu tot. împreunã cu familia. cãsãtori.] îi plãcea sã þinã mâna mea în mâna ei. Povestea de viaþã a Ioanei configureazã ºi o imagine a comunitãþii în care aceasta îºi petrece primii ani din viaþã. Sora a urmat un liceu teoretic. la 19 ani. a urmat o ºcoalã de meserii ºi s-a calificat ca ºi sudor. ca aºa se fãceau înainte. el fiind cel care a ghidat traseul educaþional ºi profesional al acesteia. în timpul migraþiei interne. cu obiceiuri.

Este un gest care o rãneºte. atât în ceea ce priveºte activitãþile ºcolare.prietenia sincerã. venea pedagoga în timpul nopþii ºi ne controla dacã suntem în camere. cred cã a fost altceva. fiind premiantã pânã în clasa a opta. mama este de acord ca Ioana sã dea examen la liceul teoretic din Vidra. experimenteazã programul foarte rigid de la internat. Dacã în ºcoala generalã Ioana este de nota zece la majoritatea materiilor. Performanþa ºcolarã a Ioanei este ridicatã. nu mai obþine niciun premiu. Ce folosesc din perioada aia e un puternic simþ pentru curãþenie ºi ordine. deºi visul Ioanei era sã urmeze liceul teoretic de la Vidra. cu toate cã pe parcursul studiilor gimnaziale fãcea parte dintr-o formaþie de muzicã ºi participa la concursurile de dansuri populare. cei de la internat eram ocupaþi tot timpul.” Vorbind despre profesori. Asta cred cã e moºtenire ºi de la pedanteria tatãlui. mama este cea care urmãreºte îndeaproape procesul educaþional al Ioanei. mama îºi trimite fiica la liceul mecanic din Tecuci. întrucât nu reuºeºte sã treacã de proba eliminatorie de muzicã. nu a avut cine sã-mi facã lobby”. Ioana este admisã ºi pentru doi ani urmeazã cursurile acestui liceu care avea o reputaþie de liceu cu elevi care proveneau din familii înstãrite. obþine nota 1. noi. Ioana spune cã aceºtia erau calificaþi. aveam un numãr la bascã ºi pe mâneca uniformei. cât gospodãreºti. Ioana înregistreazã un prim eºec. Nivelul aºteptãrilor faþã de elevi este foarte ridicat. când obþine doar premiul doi. Urmând aceeaºi concepþie. când am intrat la ºcoalã. În acest moment. mai ales pentru cã mama alege ca pedeapsã sã nu îi dea florile pentru dirigintã. nu aveam voie cu pantaloni. Nu aveam timp liber. specificã vârstei. În toatã perioada ºcolarã. pe urma noi cu ceilalþi. Purtam ciorapi mercelizaþi. dacã dormim. muzicã sau dansuri populare. cât ºi prin concursurile extraºcolare de ºah. a fost femeie de serviciu la ºcoalã. pricinuindu-i ruºine faþã de dirigintã ºi de oamenii din sat. intervievata noastrã spune: „prin urmare nu ºtiu dacã a fost discriminare. nu puteam sã nu învãþ bine pentru cã profesorii ºtiau a cui sunt ºi ii spuneau mamei. ne-am luat la întrecere noi cu noi. am folosit criteriul competenþei. Un punct de rãscruce în viaþa Ioanei apare odatã cu admiterea la liceu. Eram activã de micã. Faptul cã a fost tot timpul dupã mine a însemnat cã eu nu puteam sa lipsesc de la ºcoalã. Comentând acest episod. mama Ioanei o îndrumã pe aceasta sã urmeze liceul pedagogic. În aceste condiþii. Acest episod este definit ca unul nefericit. Tranziþia de la ºcoala elementarã la liceu a fost experimentatã ca fiind un punct critic. Pe de altã parte. Încurajau competiþia atât în cadrul activitãþilor didactice. dar nici aici Ioana nu are prea mult succes. Cuvântul care defineºte acea perioadã este „competiþia”. cu program fix de somn. exigenþi ºi nu au încurajat discriminarea pozitivã sau negativã faþã de elevii romi.75. cu meditaþii. dar ºi de la pedagoga care avea caracterul tatãlui meu. nu aveam voie cu fuste scurte. circulaþie. Doi ani de zile am crescut aºa. în liceu. Pornind de la învãþãtura popularã „meseria e brãþarã de aur”. 128 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Cât am fost la grãdiniþã a fost femeie de servici acolo.

pentru cã îi cunoºtea ºi fraþii mai mari. Vorbind despre perioada de ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 129 . În acest moment intrã în conflict cu mama sa. Diriginta ºi pedagoga mã puseserã sã o pãzesc sã nu se întâlneascã cu bãieþi. Despre dirigintã. în curtea internatului. coleg de liceu. ea fiind foarte frumoasã. care au urmat aceleaºi liceu ºi care erau disciplinaþi. Adolescenta nu înþelegea sensul acestei sintagme. Vorbind despre acest moment. care nu îi poate asigura veniturile necesare pentru continua studiile liceale.Despre aceastã perioadã Ioana îºi aminteºte cã pedagoga o cataloga ca aparþinând unei „familii dezorganizate”. modernã. între salcâmi. Viaþa licealã este una plinã de privaþiuni. este nevoitã sã abandoneze liceul pentru a intra în câmpul muncii. Ascensiunea. Ei îºi cunosc elevii ºi le cunosc ºi situaþia familialã. ar putea avea neplãceri. ªcoalã ºi muncã. Întrucât aceste surse de întreþinere sunt insuficiente. Eu trebuia sã stau sã mã uit cum se pupã ea ºi s-o spun. Ioana spune cã avea încredere în ea. Ce fãcea fata? se pupa cu un bãiat frumos. Pentru a fi admisã la ºcoala de filatoare din Buzãu. Prima rãscruce în viaþa Ioanei a apãrut în momentul în care a luat decizia de a se califica într-o meserie ºi de a-ºi croi propriul drum în viaþã. Ioana spune cã a fost ºocant pentru ea sã nu îºi poatã continua studiilor din cauza dificultãþilor materiale: „am urmat ciclul unui copil pe care familia nu-l poate ajuta pentru a trãi demn”. Cum ºi pe mine mã plãcea un bãiat. o pãzeam tot în salcâmii din curtea internatului. În clasa a X-a mama mi-a zis cã sunt mare ºi cã aveam nevoie de haine. Începând din acest moment. Primul pas în cariera profesionalã îl reprezintã calificarea în meseria de filatoare în industria textilã. În aceste condiþii. cã are o moºtenire discutabilã ºi. Ioana era nevoitã sã se îmbrace cu haine primite de mama sa de la femeile prin ale cãror case muncea. care se ocupa de procesul de selecþie. cã sunt alte fete care muncesc ºi sã fac ºi eu acelaºi lucru. Mã întreba diriginta „Ce a fãcut Stela ieri?” „S-a pupat” „Cu cine?” „Cu cutãrescu” „ªi tu ce ai fãcut? „M-am pupat ºi eu cu cutãrescu”. Astfel. îºi doreºte îmbrãcãminte ºi încãlþãminte nouã ºi specificã vârstei. pupându-mã ºi eu. a trebuit sã lucreze ºase luni ca menajerã în casa unei femei foarte bogate. axa profesionalã a devenit centralã în viaþa ei. Profesorii din liceu sunt descriºi ca foarte exigenþi ºi bine pregãtiþi din punct de vedere profesional. în cazul în care nu respectã cerinþele instituþionale. pretenþiile Ioanei cresc. aºa cum o descrie este dificilã ºi uneori plinã de obstacole. Principalele surse de întreþinere ale Ioanei sunt bursa socialã ºi ajutorul financiar venit din partea mamei care este nevoitã sã lucreze foarte mult pentru a reuºi sã o întreþinã în ºcoalã. care fost transferatã de la Focºani. De acest episod se leagã o amintire amuzantã cu privire la iubirea adolescentinã. Odatã cu perioada adolescenþei. dar percepe cã „este ceva rãu”. pe motive disciplinare. Am întrerupt liceul ºi m-am dus ºi am fãcut o ºcoalã de calificare la locul de muncã. ea îi cere Ioanei sã supravegheze o colegã de liceu.

în special de cãtre mama sa. Începusem sã spun cã mã simþeam incomod eu cu mine însãmi. se muncea în acord individual ºi eu chiar munceam etc. la rugãminþile mamei sale. Ioana se mutã la Focºani. aveam douã case. îl am ºi acum. plus cã aveam un frate. încurajatã de fratele mai mic. dorinþa de a învãþa lucruri noi. despre ce citeam. Reuºita la facultate este determinantul mutãrii în Bucureºti. identificã câteva: o stare de nemulþumire faþã de viaþã în general.sã dea admitere la Facultatea de Drept din Bucureºti. Apoi. Am stat un timp cu gazda. Cioran. e în firea noastrã sã schimbãm din când în când mediul. sã schimbãm în noi înºine câte ceva. Ioana mergea în Bucureºti pentru a observa ce face fratele sãu. Ea admite cã aplecarea spre studiu i-a fost transmisã din familie. nevoia de a cunoaºte „alþii” asemãnãtori. Odatã cu obþinerea calificãrii în meseria de filatoare. În paralel cu activitatea de zi cu zi. cu care muncisem atâþia ani ºi ne certam foarte des ºi ea nu uita sã îmi spunã cã sunt þigancã. mi-am fãcut un prieten ºi aºa au trecut 13 ani. cã avea ºi el casã. colegã cu mine. ºi încurajatã pe parcurs de cãtre fratele mai mic care îi îndrumã lecturile. ar fi trebuit sã fiu foarte mulþumitã. Facultatea.. Evenimentul este prezentat ca fiind un punct de rãscruce în viaþa intervievatei. care se ocupa oarecum de educaþia mea. efectiv am închis uºa ºi am plecat. un cerc de prieteni gãlãgioºi. pentru cã era prima oarã când plecam de lângã mama mai mult de 5 zile”.. întrucât într-o scurtã vizitã la fratele sãu se hotãrãºte sã dea examen de admitere la facultate. Freud. sã schimbãm ceea ce facem. trebuia schimbat mediul. pe care o exercitã timp de 13 ani. aveam un salariu bun. fiindcã nu aveam cu cine sã vorbesc despre gândurile mele. Ioana decide sã facã o schimbare majorã în viaþa cotidianã . dobândeºte o anumitã „experienþã” cu evenimentele din afara þãrii.] am amintiri tare frumoase despre acea perioadã. plus de asta noi eram numai fete în fabrica aia. aveam un bãrbat. La vârsta de 32 de ani. Din acest moment putem spune cã Ioana trece într-o nouã etapã a vieþii. dar ºi uºor triste. de a avansa profesional.ºcolarizare la locul de muncã. Îmi dãdea cãrþi sã citesc. mi-am cumpãrat mobilã. dorinþa de a schimba mediul. Cred cã a fost perioada când simþeam nevoia de o schimbare chiar dacã aveam în general mai tot ce îmi doream. Ioana decide sã îºi continue studiile ºi urmeazã cursurile liceale la seral. Când am venit la Bucureºti. Era o femeie. La acestea putem adãuga ca motivaþie extrinsecã faptul cã. Ioana mãrturiseºte: „[. nici prietenului meu nu i-am spus cã s-ar putea sã nu mã mai întorc. Am terminat ºcoala din Buzãu ºi m-am întors la Focºani ºi am început sã muncesc. La un moment dat ajunsesem o însinguratã. apoi statul mi-a dat casã. Am venit tot aºa sã vãd ce face frate-miu ºi în urmãtoarele cinci zile am dat examen la facultate ºi am ºi luat. 130 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . În urma acestor vizite. Mi-a transmis bine mama chestia cu învãþatul. Eram oarecum o femeie normalã. Gândindu-se la motivele care au stat la baza acestei hotãrâri. cea de adult. el avea ºi maºinã.

Episodul dedicat vieþii de student se referã la diferenþele dintre aºteptãrile legate de viaþa studenþeascã ºi modul cum se desfãºoarã aceasta. Îmi povestea mama câte bãtãi îi trãgea tata ºi am zis eu. Aºa cum am menþionat deja. În primii doi ani de facultate locuieºte împreunã cu fratele.De ce Facultatea de Drept? Opþiunea pentru aceastã facultate este strâns legatã de întreaga viaþa ºi mai ales de copilãria Ioanei alãturi de un tatã violent. Când îºi aminteºte de colegii de facultate. va citi ºi se va distra împreunã cu colegii. exercitând meseria de filatoare. observã cã se creeazã o distanþã între ea ºi colegi ºi cã este privitã cu reticenþã. Mutarea în Bucureºti este o provocare ºi necesitã depãºirea unor greutãþi ºi a unor temeri. Ioana se vede nevoitã sã accepte suportul fratelui sãu. Pânã am terminat facultatea s-a dus ºi tata la locul lui. a supãrat-o pe ea. iar. cã fac facultatea de drept ºi gãsesc eu un motiv pentru care sã îl închid pe tata. cel puþin din'92 de când am venit în Bucureºti ca sã ajung sã îmi iei tu un interviu. am muncit tare mult. aveau un loc de muncã. o chestie copilãreascã. Eu. Atitudinea rezervatã a colegilor se schimbã când Ioana îi ajutã la examene. e o chestie amuzantã. Traseul profesional. Dacã nu eram bunã ºi nu îi ajutam pe colegi sãºi ia examenele poate cã eram izolatã. Ea povesteºte acest moment astfel: „când am hotãrât cã vin la Drept. la sfârºitul clasei a zecea. Pentru cã nu a trãit „viaþa de licean”. În lipsa resurselor financiare ºi unui loc de muncã care sã îi permitã sã se întreþinã în Bucureºti. îºi doreºte sã trãiascã din plin viaþa de student. Cred cã dacã ar fi sã îmi reproºez ceva mi-aº reproºa faptul cã nu am avut grijã de mine. Cred cã acolo mã includeam ºi pe mine. în perioada studenþiei lucreazã la Ministerul Culturii pe postul de consilier ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 131 . m-a supãrat pe mine. Apoi. ea descrie episodul când le mãrturiseºte acestora cã este romiþã. În primele zile dupã ce îºi declarã identitatea. cã eu crescând doar cu mama nu mai fãceam diferenþa. a avea copii. o familie ºi nu le permitea timpul. În modul în care îºi construieºte povestea carierei poate fi remarcat faptul cã vorbeºte despre cantitatea foarte mare de timp ºi energie investite pentru a deveni profesionist. din cauzã cã majoritatea colegilor erau funcþionari publici din ministere. Am acordat prea multã atenþie muncii. Tot criteriul competenþei m-a ajutat ºi în facultate. îºi începe traseul profesional la o vârstã foarte tânãrã. pe de o parte. deci mia cam dispãrut motivaþia ºi obiectul muncii”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. dar pusã în context psihologic conteazã ca motivaþie. κi imagineazã cã va merge la cursuri. fiind nevoitã sã se împartã între serviciu ºi viaþa de familie. care îi oferã postul de consilier personal la Ministerul Culturii. ca sã îl pedepsesc pentru câte i-a fãcut mamei. ideii ca atunci când spun sau vorbesc despre un lucru sã fiu ºi ascultatã ºi lumea sã mã ºi creadã cã ceea ce spun eu e probat ºi cu practica ºi cu teoria decât ideii de a mã mãritata. pe de altã parte. însãºi Ioana are puþin timp pentru loisir fiind nevoitã sã lucreze pentru a se întreþine.

oferitã de aceastã organizaþie. Apoi am intrat în reþeaua lui George Soros. cu diferite calitãþi ºi bune ºi rele etc. de la care am învãþat. Trebuia sã vorbesc o limbã strãina. asta a însemnat un alt gen de educaþie ºi mai ales diplomaþie.. Are posibilitate de a îmbina cunoºtinþele de drept cu cele de sociologie în domeniul dezvoltãrii comunitare. Dacã eºti atent ºi înveþi din orice. 132 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . te descurci. Ca urmare a experienþei dobândite în acest timp. care a fost la Budapesta. Dupã aceea. Privind retrospectiv. [. ªansa de a lucra împreunã cu un sociolog ºi cu finanþator olandez la implementarea principiilor de dezvoltare comunitarã. alte deplasãri. este generatoare de noi experienþe de viaþã. cã pe timpul nostru se învãþa rusa ºi franceza. […] am interacþionat cu oamenii din alte þãri. când a fost cea mai fericitã.. În alt context.personal. alte interacþiuni cu oameni de diferite profesii. alte moduri de abordare a realitãþii sociale determinã schimbãri în modul de a privi lumea al Ioanei. Dar aceastã „educaþie elevatã” nu îi este suficientã pentru a înþelege tradiþiile romilor. în 1996 va fi angajatã la o organizaþie militantã pentru drepturile omului. ca urmare a diferendelor de opinii cu preºedintele organizaþiei. cultura ºi valorile romilor.. alta decât România ºi întoarsã de acolo am venit schimbatã ºi provocatã..]. eu sunt francofilã. Traiectoria profesionalã începe sã progreseze rapid în perioada cât a lucrat în cadrul organizaþiei militante pentru drepturile omului. Oportunitatea de a participa la cursuri de formare profesionalã în afara þãrii. I-a fãcut plãcere sã lucreze în aceastã organizaþie întrucât a acumulat experienþã profesionalã ºi de viaþã. Cred cã perioada aceea de doi-trei ani fericirea a fost maximã”. decide sã lucreze într-o organizaþie a romilor al cãrei preºedinte era un rom tradiþional ºi învaþã despre tradiþiile romilor. reflectând asupra perioadei din viaþã.. era clar cã eram bunã pe cursuri de formare”. Odatã încheiatã colaborarea cu aceastã organizaþie.. de a promova mai târziu acest mod de abordare a comunitãþilor în politicile guvernamentale ºi de a studia mai apoi problematica dezvoltãrii comunitare în teza de doctorat. eu sunt vorbãreaþã din naºtere ºi foarte apropiatã de oameni.. mi-a folosit faptul cã am avut multe exemple bune. Ioana identificã abilitãþile care au recomandat-o pentru postul de coordonator de proiecte. îi marcheazã în mod definitoriu cariera profesionalã. cel mai bine ºtiu sã îi ascult.. Referitor la aceste calitãþi. eram studentã la drept. era clar cã puteam sã coordonez proiecte în domeniu juridic.] nu pot sã îþi spun cât de ºocatã am fost la prima mea ieºire din þarã.] m-am trezit implicatã în coordonarea unor proiecte. pentru un an. Astfel. Se pare cã eu am fost atentã. menþioneazã acei ani: „Cred cã perioada '96-'98 când stãteam în Bucureºti o sãptãmânã cã restul stãteam în teren. Ioana este consiliatã de cãtre prietenii sã conceapã o strategie de viitor pentru ea însãºi. I-a fãcut plãcere sã se ocupe de problemele minoritãþilor pentru cã avut acces la informaþii legate de istoria. ea spune: „[. dacã nu. Interacþiunea cu alte culturi. aºa am vãzut ce înseamnã altã þarã. [. Aºa ajunge sã înfiinþeze o agenþie de dezvoltare comunitarã ºi începe o campanie de strângere de fonduri ºi de dezvoltare organizaþionalã.

aveam bani. sunt poate mai cunoscutã în exterior decât în România”. inclusiv decizionalã. Aveam 10 salariaþi. Atunci când ia decizia de a lucra ca funcþionar public în Guvernul României. Dorind sã facã din instituþia publicã pe care o conducea una de specialiºti care sã deþinã expertiza necesarã în tratarea problemelor romilor. În primul rând. Presiunile exercitate de liderii romi au o influenþã determinantã. În 1998. Retrospectiv. am cãlãtorit mult ºi am scris mult. sã conduci alþi 50 de oameni. aveam succese. O consider o decizie a mea neînþeleaptã. în contextul pregãtirii aderãrii României la Uniunea Europeanã. sã duc mai departe conceptul de dezvoltare comunitarã pe care tocmai îl învãþasem. fãrã experienþã în domeniul administraþiei publice ºi sã te implici ºi în relaþiile instituþiei în plan intern ºi internaþional. Ioana avanseazã de la statutul de funcþionar public la cel de secretar de stat. nu a fost uºor. Privitã din punctul de vedere al libertãþii de acþiune ºi puterii de decizie. olandezul despre care þi-am vorbit. iar Ioana acceptã în anul 2000 sã facã parte din echipa guvernamentalã care avea drept sarcinã implementarea strategiei de îmbunãtãþire a situaþiei romilor. ia în considerare o serie de factori: nu vroia sã renunþe la manageriatul Agenþiei Împreunã care o consacrase. ceea ce pentru mine este o realizare. experienþa celor cinci ani ca funcþionar public este vãzutã ca „interesantã”: „[. ministrul îi încredinþeazã sarcina de a se implica în procesul de elaborare ºi implementare a acestei strategii. Ca urmare a acestui fapt. în capacitãþile mele ºi îmi acordau un mare grad de independenþã. în urma unui proces de selecþie foarte riguros. pentru cã dacã pânã atunci mã mai puteam exprima cât de cât.. am fructificat o oportunitate. Din 2005 pânã la jumãtatea anului 2007..] am reuºit sã aduc în România 50 de milioane de euro pe conceptul de dezvoltare comunitarã.. Ca secretar de stat. se considerã a fi fost „incomodã” pentru unele organizaþii sau funcþionari publici pentru cã nu accepta „sfaturile neautorizate” sau „lipsite de experienþã practicã”. aceastã experienþã nu este consideratã la fel de productivã.] trebuia sã fac ceva. iar Fundaþia Soros a fost unul din cei cãrora le-am trimis cereri de finanþare ºi care au fost aprobate. tineri. A urmat o puternicã campanie de strângere de fonduri cu noua organizaþie. Ioana va fi aleasã sã reprezinte romii în grupul de lucru mixt al Guvernului care se ocupa de elaborarea strategiei de îmbunãtãþire a situaþie romilor. aveam deja un finanþator strategic. Alte amintiri neplãcute ale Ioanei ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 133 . deci a fost o organizaþie foarte serioasã. cât ºi de reprezentanþii organizaþiilor rome. Amintirile din perioadã cât a exercitat funcþia de secretar de stat sunt catalogate ca fiind „nefericite”. Contribuþia sa la configurarea strategiei este valorizatã atât de ministru. limbaj. ajunge sã nu fie agreatã „ca stil. metodã” ºi pânã la urmã este înlocuitã din funcþia de conducerea a acestei Agenþii. limitarea libertãþii de opinie. exprimare în sensul cã ºefii pe care i-am avut de fiecare datã credeau în mine.[. dar doreºte sã ni le împãrtãºeascã. insistenþele liderilor romi de a se implica în susþinerea intereselor etniei rome. apreciind cã nu a gândit suficient atunci când a acceptat numirea. veniturile salariile scãzute ale funcþionarilor publici..

deoarece atât tânãra adolescentã. o datã pentru mine ca funcþie ºi nu în ultimul rând. Ioana conchide: „În afarã de perioada când am vrut sã mã mãrit ºi nu am putut. vorbeºte despre experienþa ca romiþã. Totuºi. cât ºi mama sa. Legat de acest episod Ioana îºi aminteºte cã mama. problemele lor sã fie puse în practicã. am simþit puternic discriminarea. dorind sã creeze impresia cã are o fatã cu zestre. o datã pentru mine ca femeie. Vorbind pe scurt despre momentul prezent. tot de la vecini. se confruntã cu reticenþa. O altã cerere în cãsãtorie finalizatã în mod similar este cea a unui acordeonist pe care l-a întâlnit la un bal þigãnesc. de „reinventare” ºi „reformulare” a sinelui pentru a-ºi stabili traseul de viaþã. distanþarea ºi lipsa de interes a oficialilor europeni faþã de problemele romilor de la noi din þarã. pentru mine ca cetãþean rom. În aceastã ipostazã. reuºeºte sã se facã ascultatã schimbând strategia de abordare: „mi-am dat seama cã nu pot sã fiu sincerã. Episodul dedicat vieþii de adult se referã la traseul sãu profesional ºi mai puþin la viaþa familialã. aveau ºi ºcoala vieþi”. dupã care se aproba sau nu forma documentelor. Ea chiar afirmã: „cu cât urci mai sus. Ca plan. beneficiarã a unei burse de studiu de trei sãptãmâni la Bruxelles. În primul rând. cu un român.sunt legate de discriminarea multiplã. Aceastã cerere nu se finalizeazã cu o cãsãtorie. Iubire ºi familie. având în vedere statusul social ridicat: „erau bogaþi. În acea perioadã. îºi doreau ca sã-ºi continue studiile. diplomaþia. pentru cã ei interacþionau cu multã lume. diseminarea problemelor romilor. care îl cunoºtea pe tatãl Ioanei. cu atât eºti mai discriminat ºi mai respins”. erau ºi educaþi. care a avut drept obiective: cunoaºterea instituþiilor ºi organizaþiilor Uniunii Europene. cãsãtoria cu un „muzicant” era consideratã „o ºansã”. Aºa mi-am dat seama cã acest comportament este o dovadã a lipsei de respect. pe termen scurt. are finalizarea tezei de doctorat. cã trebuie sã folosesc metodele lor. un cablu 134 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Ioana afirmã cã este într-o perioadã de refacere. iar pentru termen lung se gândeºte ca alãturi de unele schimbãri în viaþa personalã sã se implice în mai mare mãsurã în viaþa socialã. Veniturile necesare traiului zilnic le obþine din contractele de consultanþã. izolarea cât am fost secretar de stat”. ºi cã trebuie sã am mai multe strategii de abordare a oficialilor europeni În momentul în care am spus cã lucrez cu categoriile care nu au voce ºi cã încerc sã fac ca vocea lor sã fie auzitã ºi ulterior. cã n-a vrut familia lui. deveneam interesantã”. În aceeaºi ordine de idei. bine socializaþi ºi. În sprijinul acestei afirmaþii vine cu douã exemple concrete. Evaluând experienþa ca secretar de stat. împrumutã de la vecini mobilã ºi chiar instaleazã. vorbeºte de modul cum a fost tratatã de cãtre funcþionarii Secretariatului General al Guvernului: Trebuiau mai întâi sã mã þinã în picioare trei sferturi de orã ºi sã îmi vorbeascã ei mie despre romi. κi începe povestea sentimentalã cu o cerere în cãsãtorie primitã în clasa a ºaptea de la mama unui bãiat de etnie romã.

Aflãm cã prietenul este cu 16 ani mai în vârstã ºi este nepotul unor „boieri” pe ale cãror pãmânturi muncise mama Ioanei. este prezentat foarte pe scurt: „ªi el era un fel de muncitor. eºti deºteaptã. proximitatea spaþialã favorizeazã latura emoþional afectivã a relaþiei. mama Ioanei doreºte sã medieze conflictul cu a sa cuscrã. „da. Fiind puternic afectatã de relaþia nelegitimatã. Cu toate acestea. tocmai pentru cã ai niºte ani peste care poþi trece. când partenerul îi cere Ioanei. Ioana crede cã o relaþie bazatã pe principiul homogamiei are mai multe ºanse de reuºitã. alãturi de care va trãit 13 ani în uniune consensualã. Diferenþele de status social dintre cei doi ºi stigmatizarea etnicã a Ioanei de cãtre „soacra sa” fac ca povestea celor doi sã fie perceputã ca una nefericitã. statusul socio-profesional similar. Etnia. Venea soacra mea în vizitã ºi mã lua de pãr. Un timp am fãcut naveta cã mã simþeam eu datoare. Dacã în viaþa profesionalã decizia de a accepta funcþia de secretar de stat este consideratã ca neînþeleaptã. aveam pãrul lung ºi îºi înfãºura bine mâna ºi spunea. cã îl lãsasem dupã atâþia ani.pentru a avea curent electric. el iþi dã o anumitã stabilitate. mai bine sã îl ia Dumnezeu”. câteva aspecte sunt totuºi prezentate. timp de doi ani. Dar prescripþia socialã tradiþionalã a rolurilor (femeia trebuie sã se ocupe de treburile casei. în viaþa sentimentalã relaþia romanticã cu un artist este apreciatã ca nepotrivitã. eºti frumoasã. Interesantã e o întâmplare superstiþioasã legatã de acest eveniment. Ioana percepe cã aceastã relaþie este lipsitã de viitor ºi decide sã renunþe la ea odatã cu începerea cursurilor universitare. ci mai continuã la distanþã. ne este povestitã relaþia cu un partener de etnie romã. mama ta a lucrat pe pãmânturile mele”. însã la un moment dat te maturizezi ºi chiar iþi doreºti acest lucru. care nu a iubit-o pentru ceea ce era ea ca om. În vremea când a lucrat la Ministerul Culturii are o relaþie romanticã cu un „artist”. eºti gospodinã. Cât eºti tânãr treci uºor peste legalizarea legãturii afective. dar nu te suport cã eºti þigancã. Aceastã relaþie se terminã definitiv odatã cu decesul prietenului. Discuþia dintre cele douã femei este tensionatã. iar mama bãiatului se situeazã pe o poziþie extremã: „decât [bãiatul meu] sã o ia pe fata ta. Nelegitimarea uniunii celor doi determinã disoluþia cuplului. ºi eu eram muncitoare ºi ne-am cunoscut la o petrecere. la o orã târzie sã îi gãteascã „ciorbã de ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 135 . ci pentru cã era „þigancã”. certitudine ºi statut social. vopsea maºini. cã legitim n-o sã fiu niciodatã soþia lui. Ne-am plãcut ºi ne-am potrivit aºa de bine cã am stat 13 ani împreunã”. Momentul întâlnirii bãrbatului. Povestea vieþii de cuplu ºi de familie în general nu este detaliatã. Aceste constrângeri de rol ies la ivealã într-o banalã situaþie cotidianã. cuplul nu se dizolvã odatã cu începerea studiilor universitare ale Ioanei. Într-o manierã similarã. dar cred cã a contat mai mult faptul cã deºi ne iubeam ºtiam cã e o chestie fãrã viitor. iar bãrbatul sã fie întreþinãtorul de familie) ºi stereotipul cã bãrbatul trebuie sã deþinã poziþia dominantã în contextele de muncã ºi în familie determinã un conflict de roluri.

în timp. ai mai multã încredere ºi mai puþine aºteptãri. ei erau atât managerii propriilor propuneri. [. Ioana crede cã este cea a maturitãþii. Unei fete nerome. i se spune cã ea este importantã ºi apoi bãrbatul. iar. ni se spune de mici cã suntem responsabile cu armonia în familie. ei decideau. dar nu împlinire. Tot procesul a fost unul participativ. fetele rome. sã avem grija bãrbatului nostru ca ºi cum am fi mamele lor. soþii ºi mai puþin orientate spre carierã sau autodezvoltare. cel mai deºtept. la un moment dat am crezut cã dacã este un rom cel cu care sã mã asociez lucrurile se schimbã. decizia în alegerea soþului ar trebui sã fie a fetei ºi nu a pãrinþilor acesteia. o datã pentru cã îi oferã recunoaºtere. Singurul lucru pe care ºtiau sã-l facã era cãrãmida. considerã familia ca suportul fundamental ºi ca o valoare deosebit de importantã. Într-o manierã similarã. pe care nu-l poþi umple cu nimic”. de vreme ce acestea sunt socializate pentru a fi gospodine.. sunt lãsaþi în grija noastrã. în schimb intri în conflicte de alt gen. Dezamãgirile din viaþa personalã sunt contrabalansate de realizãrile profesionale. Situaþia este perceputã ca „înfruntare profesionalã”. Sfera profesionalã este cea care îi oferã cele mai multe satisfacþii. apreciind cã „mulþumirea vine din bucuriile mici pe care le obþii din familie”. primim educaþia de bunã gospodinã de mici. destrãmarea cuplului. Pe de altã parte. pe de altã parte. putere. Am condus procesul. Intervievata noastrã considerã drept dezirabilã ca vârstã pentru cãsãtorie a unei femei cea a majoratului. Ioana era ºefa partenerului. materie primã – îi ajutã/învaþã pe sãteni sã construiascã case. dar în niciun caz ca decidenþi. Conflictul de roluri apãrut în context domestic determinã.burtã”. cel mai puternic. iar schimbarea socialã produsã într-o comunitate tradiþionalã de romi ca urmare a intervenþiei reprezintã realizarea cu care Ioana se mândreºte. dezvoltare personalã. în aºa fel încât ei spuneau ce trebuie fãcut. În legãturã cu vârsta propice pentru cãsãtorie a bãrbatului. afirmã: „Oricât ai fi de puternic ºi oricâtã atenþie ai avea. Ioana face o delimitare clarã între viaþa profesionalã ºi cea familialã. În planul evaluãrii subiective a satisfacþiei cu viaþã. definitã subiectiv de fiecare individ în parte. ei pot interveni ca ºi consilieri. îi permite sã schimbe în bine viaþa unor comunitãþi. sentimentele pornesc cãtre el fãrã sã le mai transmiþi tu.] noi. venituri. în general i se transmit alte valori ºi principii. mame. Suntem într-o þarã în care bãrbatul trebuie sã aibã dreptate întotdeauna. dacã avem fraþi mai mici. cât ºi destinatarii rezultatelor. rãmâne un gol. Aceastã vârstã este potrivã pentru fetele rome. Satisfacþie cu viaþa. 136 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . iar. el este cel mai frumos. Munca de zi cu zi i-a adus satisfacþie. În plan afectiv e adevãrat. determinate de poziþia ta ca femeie în societate. Am încercat. neacceptatã de unii bãrbaþi. la locul de muncã.. sã fim cuminþi. programul de lucru etc. eºti mai deschis. dacã partea asta [familialã] nu e asiguratã. mãrimea salariului. Realizarea cea mai importantã a fost cum am reuºit noi sã facem case. Valorificând resursele locale – forþã de muncã localã. stâlpul casei cãci aºa i-a spus mama lui de mic copil. deoarece. Reflectând asupra factorilor care pot determina satisfacþie.

iar în diferite etape ale existenþei au existat ºi alte persoane care i-au purtat de grijã ºi i-au îmbunãtãþit viaþa ºi au sprijinit-o în traseul profesional. Portretul tatãlui este schiþat prin elemente puþine. Mai multe minþi luminate la un loc ºi active pot sã promoveze schimbarea. notorietate. Sunt crescutã printre bãrbaþi. paternalism. pe lângã Renate Weber. dar pentru asta este nevoie de o echipã. pricepere. Pentru mine. ea se considerã ca fiind orientatã spre celãlalt. fiind cel de-al treilea copil al unei familii de romi din Bucureºti. caracterizaþi prin grijã ºi cãldurã sufleteascã. controversata Margaret Thatcher. profesional cred cã încã mai pot face câte ceva. mai am un model. controversata Margaret Thatcher. putem afirma cã povestea vieþii Ioanei este o poveste a carierei. sau preferi sã te distrezi. dezvoltare de abilitãþi. Renate mi-a transmis activismul ºi militantismul”. un frate mai mare cu doi ani ºi o sorã mai micã cu doi ani. consecutiv”. de acumulare de informaþie. vrednicie. Încã de la începutul interviului. la frate-miu care fiind mai mare cu patru ani. Principalele persoane în jurul cãrora îºi construieºte povestea copilãriei sunt pãrinþii sãi. cunoºtinþe îmbinate cu afecþiune ºi simpatie. dar definitorii: talent. când se prezintã. despre fraþii ºi despre locul lui în cadrul familiei. mai mult decât o mulþime inactivã. Femeile sunt rar modele pentru alte femei. sau sã munceºti doar pe perioada voluntariatului sau a practicii obligatorii. El este cel care o influenþã determinantã pentru ca Ioana sã urmeze o facultate ºi sã devinã un membru activ al miºcãrii romilor din România. nu prea mai pot face mare lucru. modelul autohton. Fratele cel mic a avut un rol determinant în ceea ce priveºte traseul profesional al Ioanei. În alt context adaugã: „sunt oameni ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 137 . În planul evaluãrilor subiective. ca persoanã. Iar criteriul pentru reuºita în viaþã se considerã a fi munca ºi efortul personal: „Conteazã ºi ce faci cu tine. O altã persoanã care a i-a fost alãturi în ultimii 15 ani ºi a îndrumat-o permanent este Renate Weber. sau îþi însuºeºti ºi munca ºi învãþatul. de acum încolo. Fiecare etapã din viaþã este povestitã ca o experienþã de învãþare. Claudiu se naºte în 1975. de la tata care m-a înþãrcat. Claudiu este vãdit emoþionat atunci când vorbeºte despre tatãl sau: „un om integru care a ºtiut toata viaþa ce este mai bine sã facã. un familist convins. Claudiu ne vorbeºte despre pãrinþii sãi. Aflãm cã are o sorã cu 13 ani mai mare. cu el am fãcut primul drum la bibliotecã. înþelepciune. Ioana a amintit pãrinþii atunci când a venit vorba de figurile semnificative ale copilãrie. • Claudiu Copilãria. onestitate. Referitor la persoanele semnificative din viaþa sa. fãrã a aºtepta nimic în schimb. stimã. Ioana admite cã „dincolo de partea emoþionalã. ºi terminând cu persoanele cu care am lucrat ºi care m-au marcat profesional în ultimii 10 ani. un învingãtor aº putea sã spun”. În concluzie. transferând semenilor energie. dacã stai numai în baza cunoºtinþelor acumulate în facultate.Predicþiile în ceea ce priveºte viitorul se referã la aplecarea cãtre oameni.

deºi am fi putut sã ne mutãm în altã parte. Deºi îºi pierde tatãl la numai cinci ani. urmeazã facultatea. pentru a-ºi face ucenicia timp de opt ani pe lângã un meºter zidar. la vârsta de 37 de ani. dar trebuie sã mergeþi la ºcoalã. pentru ca acum sã practice meseria de inginer în telecomunicaþii ºi sã fie principalul aducãtor de venituri în familie. aflãm cã aceasta. deci stãm într-o casã. dar nu are copii. aºa cum îi aparþine ºi designul exterior al Aeroportului Henri Coandã Figura mamei este prezentã în toate etapele vieþii lui Claudiu. îºi asumã singurã întreþinerea ºi educarea celor patru copii. a fost alãturi de noi întotdeauna. cu o singurã condiþie . în concepþia mamei. Referitor la viaþa familialã. În acel moment de cumpãnã al vieþii sale. Un spaþiu mai larg îi este dedicat fratelui sãu. urmeazã o ºcoalã profesionalã în timpul cãrei primeºte o bursã deloc de neglijat pentru veniturile familiale. Criteriul pentru a reuºi în viaþã. La 20 de ani ºi-a început carierea pe cont propriu pentru ca sã ajungã mai apoi un sculptor cunoscut. dupã terminarea liceului la seral. Sacrificiile fãcute pentru ca fiii sãi sã acceadã la un status social superior trezesc profunde sentimente de respect ºi iubire pentru cea care îi educã în spiritul muncii. eu o sã vã ajut cât pot. Rãmasã vãduvã. S-a angajat ca supraveghetor de noapte ºi printr-o muncã susþinutã a reuºit sã îºi întreþinã copiii la ºcoalã. îºi sprijinã copii material ºi moral. Astfel. Figura tatãlui se contureazã în mintea lui Claudiu din puþinele sale amintiri timpurii. mama nu avea un loc de muncã sau alte resurse de susþinere a familiei. dupã încheierea studiilor gimnaziale. Rãmasã unicul întreþinãtor al familiei. Multe din statuile din parcul Ciºmigiu din Bucureºti îi aparþin. ori faptul ca el a putut sã îºi manifeste acest talent la cea mai înaltã valoare a reprezentat o recunoaºtere în societate. este munca ºi efortul depus pentru a învãþa carte sau pentru a te califica într-o meserie. în comunitate ºi la nivelul familiei”. sã aveþi o meserie. ºi eu ºi mama ºi frate-miu cu soþiile. unchii.” Descrierea fraþilor este fãcutã în cuvinte puþine. De la rude aflã cã tatãl sãu la vârsta de 12 ani a migrat în Bucureºti dintr-o localitate ruralã din Ilfov. îi rãmân în minte câteva episoade din timpul petrecut împreunã: „Eram mici când a murit el. Claudiu îºi aminteºte cã mama sa nu pierdea nici o ocazie sã le spunã: „daca vreþi sã reuºiþi ºi sã ajungeþi pe picioarele voastre. În mãsura posibilitãþilor. În ochii sãi. dar eu încã þin minte foarte bine ºi îºi fãcea foarte mult timp pentru noi ne ducea în parc ne lua cadouri”. sã faceþi ceva. Traseul de viaþã al surorilor este rezumat în 138 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Spun cã este supraom pentru cã a putut sã ne dea o educaþie. ne-a stimulat sã mergem la ºcoalã. în prezent acesta este cãsãtorit.care se nasc cu talent. fraþii. ea ne-a fost ºi mamã ºi tatã. mama este „supraom”. Traiectoria sa profesionalã este una ascendentã. dar mai ales din relatãrile celorlalþi: mama. Iubirea ºi respectul pe care îl avem unul faþã de celãlalt practic nu ne-a permis sã ne despãrþim. În momentele astea lucrurile din copilãrie se resimt pentru cã nu ne-am mutat. adoptã strategia de a face din pregãtirea ºi educarea copiilor sãi o „investiþie pe termen lung”. noi locuim în continuare împreunã.sã înveþe.

fie cã erau vãtraºi. eu mã bucuram. neam care a renunþat la stilul de viaþã tradiþional. îndrãgit de vecinii sãi. Deºi. În trecere sunt menþionaþi ºi alþi membrii ai familiei intervievatului nostru. Urmãrindu-ºi propria evoluþie intelectualã Claudiu mãrturiseºte: „la ºcoalã a fost foarte bine pentru mine. 10 lei. ia o pâine” ºi îmi aduc aminte cã mã duceam numai într-o fugã la alimentara la pâine ºi mã întorceam foarte repede ºi ne dãdea 5 lei. fãrã a fi date detalii despre aceºtia. Eram foarte iubit în comunitate. învãþãtoarea i-a spus cã nu poate lua parte la aceastã demonstraþie. Din ºcoala primarã reþine o situaþie discriminatorie care i-a produs stãri afectiv-emoþionale neplãcute. Plasându-se în aceastã comunitate. cã eram mic. Între noi toþi exista comunicare. dar pentru cã s-a cãsãtorit ºi a fãcut un copil nu a mai urmat o facultate. era o comunitate polivalentã. se uitau cu reticenþã. coºar ºi aºa mai departe. Claudiu ne spune: „Comunitatea cred cã era scindatã pentru cã erau unii oameni care idolatrizau practic ºcoala. În episodul dedicat primilor ani din viaþã. de fapt oamenii apelau la mine. apoi erau vãtraºii ºi câteva familii de români. de fapt nu le fãceam în mod intenþionat. pe moment. unii aveau meserii normale. de dulciuri pe care le aduceam acasã. haideþi sã îi spunem aºa. m-a fascinat. mã chemau la ei. eram foarte iubit de toatã lumea ºi îmi aduc aminte cã fãceam tot felul de comisioane. Relaþiile între membrii comunitãþii se bazau pe bunã înþelegere ºi respect reciproc. îl preocupã cu precãdere limba ºi literatura românã. Claudiu se vede iubit. ceilalþi din neamul ursarilor erau o comunitate mai închisã. κi aminteºte cã era în clasa a patra când s-a organizat o manifestaþie în cinstea preºedintelui Germaniei. Comunitatea era una nu tradiþionalã. în consecinþã sã meargã acasã. eveniment la care participau toþi colegii sãi îmbrãcaþi în haine albe ºi cu flori în mâini. luam tot felul de bomboane. zidar. Referitor la modul cum era perceputã educaþia ºcolarã în comunitate. meserii din astea aºa pe care le întâlnim mai la tot pasul. cu ghicitul. Sora cea micã este managerul general al unui magazin. care îl rugau sã le facã diferite comisioane. Familia lui Claudiu aparþine neamului vãtraºilor. Dar oamenii mã priveau cu drag. cu toate acestea existau o comunicare ºi un respect foarte mare între noi. alþii care nu. Interesele lui se îndreaptã spre ºtiinþele umaniste. Ne vorbeºte despre o comunitate compactã a romilor din cartierul bucureºtean Herãstrãu. bunici sau unchii paterni. nomad pentru a se aºeza într-un spaþiu ºi a practica o meserie. deci mult mai tradiþionali. cred cã mai degrabã nu înþelegeau ce înseamnã”. mai târziu conºtientizeazã: „eram brunet ºi probabil copiii aceia ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 139 .câteva cuvinte: sora cea mare a urmat liceul economic. În momentul în care toþii elevii se pregãteau de plecare. comunicau foarte bine. ne respectam fie cã eram din neamul ursarilor. Acum este casnicã ºi are trei copii. nu înþelege care este cauza pentru care i se interzice participarea la eveniment. Existau mai multe neamuri de romi. Cea mai mare pondere în comunitate o aveau romii ursari. ªcoala. mi-a plãcut foarte mult ºcoala”. Claudiu face o scurtã descrie a comunitãþii în care a copilãrit. Erau oameni în vârstã: „du-te ºi ia un iaurt.

Claudiu spune cã era „apreciat foarte mult de cãtre colegi ºi chiar de cãtre profesori”. profesorii o încurajeazã pe mama sã îl sprijine pentru a nu se limita la studiile elementare. Mama este cea care îl sprijinã. discuþiile cu colegii ºi consilierea ºcolarã a profesorilor. locuia cu bunica. bine.] trãia în condiþii greu de imaginat ºi avea probleme foarte mari ºi atunci l-am ajutat. cât ºi cea de matematicã au vrut sã o cunoascã în mod special. Îi descrie ca „oameni extraordinari. Alãturi de discuþiile avute cu familia. sã vopsim gardurile. Aproape în fiecare an aveam activitãþi patriotice. Decizia de a continua parcursul educaþional cu aceastã nouã treaptã îi aparþine mamei. Relaþiile cu colegii din ºcoala primarã ºi generalã sunt descrise ca bune.„muncã patrioticã” . adicã nu în comportament. dar ºi cea care îl controleazã pe tot parcursul formãrii sale educaþionale. altul este liderul galeriei unui club de fotbal. nu putea sã se miºte. Urmãrindu-ºi performanþele de elev. sã facem curat în curtea ºcolii. mergeam la el ºi îl ajutam sã îºi facã temele ºi l-am readus la ºcoalã”.. ci îl urmãreºte o perioadã pânã când înþelege cã era vorba de „o discriminare mascatã..] evenimente sportive. Fãceam ore de circulaþie. fãcutã pe baza rezultatelor ºi 140 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA .trebuiau sã stea în primul rând ºi eventual unul dintre ei. cât în restricþia de la unele lucruri. Vãzând cã are rezultate bune la învãþãturã.. cu unii dintre ei a pãstrat legãtura în timp. de educaþie civicã [. dar o situaþie familialã mai dificilã. Aceastã întâmplare neplãcutã este contrabalansatã de povestirea unor evenimente plãcute din viaþa sa de elev. Mama îmi povesteºte cã atât profesoara de romanã. le cunoaºte traseul profesional: un fost coleg este directorul general al unui post de televiziune. [.ºi astea. aºa se numea .. ci sã-ºi desãvârºeascã pregãtirea ºcolarã. Se intereseazã de activitatea ºcolarã ºi participã cu regularitate la toate ºedinþele cu pãrinþii. sã stea de vorbã. de la unele evenimente”. Un nou pas în evoluþia intelectualã a intervievatului nostru îl reprezintã liceul. Era o formã de socializare care apropia extrem de mult colegii ºi anume trebuia sã mergem la ºcoalã sâmbãta ºi duminica sã vopsim copacii. iar cu câþiva dintre ei a rãmas prieten ºi se întâlnesc frecvent. trebuia sã fie sãrutat de cãtre preºedintele României ºi de cãtre preºedintele Germaniei. Pentru a pune în valoare relaþiile existente la nivelul grupului de elevi. care au profesii diferite în ziua de astãzi”. bunica era foarte bãtrâna. erau foarte bune. Murise maica-sa. Aceastã întâmplare nu are doar efecte punctuale. Erau tot felul de meciuri de fotbal organizate între diferite ºcoli. ne-am mobilizat toþi colegii. Este menþionatã festivitatea de investire ca pionier sau activitãþile extraºcolare la care lua parte cu plãcere. ºi el stãtea acasã ºi avea grija de ea. înþelegeau profesorii cã am o situaþie mai grea ºi tocmai de aceea vroiau sã vorbeascã cu maicã-mea pentru a stimula-o sã tragã mai mult de noi pentru ca sã nu ne oprim la ºcoala primarã. din punctul meu de vedere. ne este povestit episodul când toþii copiii se mobilizeazã pentru a ajuta un coleg care avea probleme familiale: „îmi aduc aminte cã eram în clasa a cincea când am fost la un coleg de-al meu care avea probleme. nu ºtiu care.

la profil uman. întâmplarea poate fi rezumatã astfel: în clasa a unsprezecea. iar notele erau pe mãsura reputaþiei dnei profesoare. M-a stimulat foarte mult. afiºarea rezultatelor la examenul de bacalaureat. Rezultatele excepþionale din perioada liceului sunt confirmate ºi de rezultatele obþine la examenul de bacalaureat la limba ºi literatura românã. Deºi aspiraþiile candidatului erau orientate spre cariera militarã (îºi dorea ca împreunã cu un prieten sã urmeze Liceul Militar de la Breaza) va frecventa. Despre rezultatele sale la învãþãturã ca licean aflãm cã au fost foarte bune. de reþinut este rolul pe care îl are aceastã profesoarã în povestea vieþii lui Claudiu. Din dorinþa de a nu înºela aºteptãrile. adicã foarte mici. nu am cum sã o dezamãgesc. Ori mama îmi imaginez cã nu a vrut sã mã ºtie departe.” Nu învãþam pentru notã. Este o altã întâmplare de viaþã relatatã în cele mai mici detalii. Eram totuºi un copil în clasa a VIII-a. O singurã lucrare era evaluatã de nota nouã. alãturi de colegii sãi. La proxima întâlnire sunt aduse lucrãrile. din pãcate nu am ajuns. nici pe ceilalþi elevi ºi implicit pe mine însumi. Claudiu îºi aminteºte ºi subiectul lucrãrii de control: „Alexandru Macedonski. cât ºi ale colegilor. iar mama a spus nu. pentru un an. viaþa de licean este presãratã cu amintiri plãcute. atât ale profesoarei. Claudiu se simte dator sã se pregãteascã temeinic la aceastã materie. Pe scurt. Aºteptând. deci eu ºtiam „domnule sunt un elev de 10. Principala motivaþie a schimbãrii liceului este proximitatea spaþialã a liceului Caragiale. Aceasta îºi testeazã noii învãþãcei încã de la prima întâlnire. m-a stimulat sã fiu din ce în ce mai bun. Per ansamblu. Noapte de decembrie”. eu nu mai puteam sã fiu un elev care citeam în grabã sau care învãþam aºa nativ ca mã descurc mai bine decât alþii citesc o data de 2 ori ºi merge. în momentul în care a dat nota 10 þin minte cã i-au dat lacrimile ºi a spus «este prima nota de 10 pe care o dau dupã 18 ani de zile»”. dar pur ºi simplu a fost un stimulent moral. Claudiu ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 141 . Din aceastã perioadã este reþinut ºi povestit în amãnunt un eveniment care poate fi privit ca un punct de rãscruce în viaþã lui Claudiu. ajungând ca la lucrãrile de control sã primeascã subiecte complexe ºi diferite de cele ale colegilor sãi de clasã. cursurile liceului teoretic Jean Monet la profilul matematicã-fizicã pentru ca apoi se mute la liceul Caragiale. gata am reþinut ºi înþeleg esenþa. profesoara de limba ºi literatura românã are un accident ºi este înlocuitã de o altã profesoarã renumitã pentru exigenþa sa. amuzante. cea a lui Claudiu. în orientarea acestuia spre performanþã. iar relaþiile cu colegii ºi profesorii sunt de asemenea cordiale. nu eram aºa un bãrbat pe picioarele mele. adicã m-a obligat. dar ºi pentru excelenta pregãtirea profesionalã. nici pe profesoarã. Momentul când primeºte nota zece este evocat cu emoþie de Claudiu: „la prima teza pe care am susþinut-o cu ea am obþinut nota 10. liceul militar de la Breaza însemna cã trebuia sã mã mut acolo din clasa a 9-a pânã în clasa a 12-a. au constituit determinanþii în alegerea profilului liceului.aptitudinilor elevului. As fi vrut sã merg la liceul militar de la Breaza. Dincolo de aceastã poveste. ea nu a dat 10.

dar nu povesteºte nici o întâmplare legatã de acest episod. adicã eu ºtiam cã am o rãspundere ºi faþã de maicã-mea. Povestea adolescenþei este construitã în jurul activitãþilor didactice ºi în micã mãsurã sunt evocate întâmplãri extraºcolare. B. lasã cã merg „afarã”. îmi place sã fiu boem ºi aºa mai departe ºi de mâncare seara ce mâncãm. Ne mãrturiseºte cã a avut o iubitã în liceu de etnie românã. Claudiu subliniazã cã a venit sã confirme ºi sã legitimeze evoluþia ascendentã din liceu. încheie cei patru ani de facultate fãrã a participa la examenul de licenþã. Un vârf al evoluþiei sale profesionale îl reprezintã obþinerea licenþei în ºtiinþe politice.» ºi am vãzut o doamnã în spate. iniþial. o profesoara foarte cunoscuta de românã. Este momentul când trece la o nouã etapa din viaþa sa. Principala motivaþie pentru care. faþã de sorã-mea ºi faþã de fratele meu care era ºi mai mare decât mine. Deci ºtiam cã trebuie sã avem de mâncare. aþi avut cea mai bunã lucrare ºi sfatul meu este sã urmaþi o facultate de litere»”. când îºi asumã responsabilitãþile de întreþinãtor al familiei. Alegerea Facultãþii de Litere din cadrul Universitãþii Bucureºti. mi-a întins mâna. Contextul în care decide sã amâne momentul obþinerii unei diplome universitare este cel al dificultãþilor financiare ale familiei sale.. Rezumã acest eveniment astfel: „Am intrat în biroul directoarei ºi era o comisie. Fãrã a povesti pe larg experienþa studenþeascã. dar ºi cel al mirajului obþinerii unor venituri ridicate din munca în strãinãtate. S-a ridicat de pe scaun. era D. Totuºi. doamnã. a zis «felicitãri. În urma discuþiilor cu un prieten care lucra în Franþa se hotãrãºte sã migreze temporar în aceastã þarã. adicã am zis nu. iar în alt context menþioneazã cã era „boem” ºi îi plãcea foarte mult sã citeascã. Terminând liceul. mâncãm literaturã?” Adicã pânã la urmã am fost împins cumva de situaþia financiarã. sorã-mea nu lucra. chiar dacã nu mi-a spus vreodatã maicã-mea „vezi cã tu ai responsabilitatea asta”. m-a prezentat spunând «poftiþi. Dupã multiple experienþe de muncã asupra cãrora vom reveni 142 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . îºi defineºte parcursul educaþional ca fiind unul foarte bun. ce fac. C. amânã acest examen este valorificarea unei oportunitãþi de a lucra în afara þãrii. el este misteriosul domn M. maicã-mea avea un salariu foarte mic ºi atunci am simþit cã trebuie sã pun cumva osul la treaba zic „mã. cea a maturitãþii. Cu toate acestea. stau. nu o cunoºteam. vine ca un pas firesc al traseului sãu educaþional. citesc. un cunoscut lider sindical) pentru a fi prezentat profesoarei care a corectat lucrãrile la limba românã. Claudiu simte cã a împlinit aspiraþiile mamei sale: „era foarte mândrã ºi foarte bucuroasã de tot parcursul meu ºi de toatã evoluþia mea în liceu”.este chemat de cãtre preºedintele comisiei (actualmente. aflãm cã etnia nu a reprezentat un impediment în legarea relaþiilor de prietenie sau dragoste. Era o perioadã mai proastã pentru fratele meu. Aºa am simþit-o. având în vedere pasiunea ºi rezultatele excelente obþinute pe parcursul liceului la limba ºi litera românã. Eu de mic copil am avut responsabilitatea familiei. Era curentul în acea perioadã cã „afarã” se câºtigã bine. Reflectând la aceastã experienþã.

Alegerea profilului facultãþii este ghidatã de dorinþa de a se implica activ în soluþionare problemelor cu care se confruntã membrii comunitãþii sale etnice.pe larg mai jos. Miroiu. dar nu înainte de a înþelege ce înseamnã în ansamblul relaþiilor sociale natura instituþiilor. intervievatul nostru opteazã sã urmeze cursurile SNSPA din Bucureºti. Menþioneazã explicit cã nu s-a simþit discriminat sau izolat în grup. Petre Roman. Evaluându-ºi performanþele educaþionale obþinute celor patru ani de facultate. Dacã vrei sã schimbi ceva în esenþã nu o poþi face decât dintr-o poziþie politicã. ce mã sfãtuieºti?” Adicã erau colegi care învãþau foarte bine ºi totuºi îmi cereau anumite sfaturi. În ochii lui Claudiu o prioritate ridicatã o are excelenþa academicã. credinþa sa este cã a reuºit sã schimbe percepþia negativã a romilor la nivelul profesorilor ºi colegilor cu care a interacþionat direct: „sigur am reuºit sã schimb. cã sunt cumva izolat. cel puþin la nivel academic. Experienþa educaþionalã este descrisã ca „unicã” datoritã multiplelor interacþiuni cu profesori de renume. circuitul instituþional. În contextul descrierii relaþiilor sale cu colegii. de asemenea cu singura notã de 10. Alfred Bulai. În sprijinul acestei credinþe vin aprecierile simbolice. din contrã. evoluând cu fiecare an. Aceastã consideraþie a celorlalþi îi provoacã bucurie ºi determinã o creºtere a stimei de sine. Sunt menþionate câteva nome notorii din viaþa politicã ºi academicã: Cristian Pârvulescu. ca ºi ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 143 .. percepþia vizavi de romi sau cel puþin de potenþialul unor tineri” Relaþia pe care am avut-o cu colegii pe parcursul celor patru ani de zile a fost foarte bunã. Claudiu spune cã era apreciat ºi consultat de cãtre aceºtia în legãturã cu diferite proiecte. La nivelul percepþiei profesorilor vizavi de activitatea mea din facultate de asemenea am avut un sentiment profund de responsabilitate ºi de bucurie în acelaºi timp pentru cã eu am fost apreciat încã din primul an ºi practic evoluþia mea a culminat cu lucrarea de licenþã unde am obþinut nota 10 ºi mai departe am intrat la master din 200 de candidaþi. mã bucura enorm atunci când majoritatea colegilor mã consultau pe holuri ori mã sunau seara: „Claudiu. ce pãrere ai dacã fac proiectul ãsta.] am înþeles cã lucrurile nu se rezolvã decât din prisma politicului. κi pune întrebãri cu privire la modalitãþile de a reduce sãrãcia în comunitãþile de romi ºi posibilele modalitãþi de a face auzitã vocea comunitãþii. Codiþã. Claudiu solicitã ºi obþine o recomandare de la Partida Romilor pentru a putea concura pe locurile speciale pentru romi ale Facultãþii de ªtiinþe Politice. O datã ce a fost aleasã calea ce avea sã fie urmatã. Performanþe educaþionale excepþionale sunt realizate ºi în cadrul programului de master în politici publice ºi integrare europeanã. Claudiu apreciazã cã au fost excepþionale. Mihaela Vlãsceanu. [. dar ºi formale.. nu am simþit niciodatã cã sunt discriminat. ale profesorilor. ba din contrã. Vintilã Mihãilescu. am intrat primul la buget. cel puþin în facultatea pe care am urmato.

în sistemul nou de la Bologna. decide sã pãrãseascã serviciul militar. Privite din perspectiva prezentului. Sistemul miliar românesc din acea perioadã nu îmi permitea sã îmi fac studiile superioare în acelaºi timp. la sfârºitul celor patru ani de studiu în cadrul Facultãþii de Litere. înþelege cã activitãþile îndeplinite nu îl caracterizeazã nu se regãseºte pe sine în ceea ce face. Este perioada din viaþã când îºi împarte timpul între ºcoalã ºi organizaþia politicã a romilor la care activeazã. spuneþi cã lucrarea mea a fost singura selectatã din toate lucrãrile de licenþã pentru teme de doctorat. ori nu vroiam sã mã opresc aici. Ne mãrturiseºte cã o datã cu ieºirea din sistemul militar simte nevoia unei perioade de regãsire pentru a alege un alt traseu de viaþã. În momentul în care constatã cã nu mai poate evolua în sistemul ierarhic pentru cã nu avea studii superioare ºi cã a ajuns la un plafon. adicã nu vedeam practic posibilitatea de a evolua în interiorul sistemului ºi vedeam oameni mult mai slab pregãtiþi decât mine care erau în poziþii mult mai înalte. se angajeazã pentru o perioadã ca director de vânzãri la un furnizor de internet. Aºa cum s-a menþionat deja. Claudiu migreazã în Franþa. eram singur acolo ºi pânã la urmã am renunþat ºi am venit în þarã. pentru ca apoi sã opteze pentru sistemul militar. întotdeauna spun „nu astã sunt eu sau nu asta vreau sã fac în viaþã. Conta foarte mult prima încadrare. ori lucrul ãsta m-a determinat sã renunþ. Practic însemna o plafonare pentru mine. deci acolo aveai un program fix ºi nu aveai nici posibilitatea sã evoluezi ierarhic. Traseul profesional. Eºecul încercãrii de a accede în reþeaua ºcolarã francezã este cel care amplificã dezamãgirea. studiile liceale.] nu îmi convenea nici mie statutul. Urmeazã o perioadã din viaþa sa care este trecutã sub tãcere. încercam sã îmi gãsesc o posibilitate de a merge la ºcoalã acolo. peste master. Deci. ori eu nu vroiam sã rãmân sergent angajat [. dar nu am avut contacte. Munca ºi locuirea temporarã în strãinãtate nu sunt pe mãsura aºteptãrilor sale. iar pe de altã parte lipsa calificãrii. a fost o lucrare din sfera doctrinelor politice ºi a ideologiei politice ºi anume titlul lucrãrii este: Definiri ale marxismului în gândirea politicã româneascã. O datã cu decizia de a urma Facultatea de ªtiinþe Politice se reconfigureazã ºi traseul profesional al intervievatului nostru. evenimentele din trecutul lui Claudiu sunt descrise întotdeauna ca benefice. practic sã se sarã. Cu aceastã experienþã militarã simte cã a împlinit visul copilului de 14 ani care îºi dorea sã urmeze liceul militar de la Breaza.abordarea competitivã a ºcolii.” Ori eu am mers dupã principiul cã pânã la urmã vreau sã fac ceea ce îmi place sau ce ºtiu mai bine. Deci eu puteam sã intru practic cu lucrarea direct la doctorat. nu îi permit sã îºi gãseascã ºi sã ocupe un loc de muncã care sã corespundã aºteptãrilor sale.. Am încercat sã îmi gãsesc altceva. iar lucrarea mea de licenþa nu a fost una pe minoritatea romã. Cu ajutorul unui prieten român îºi gãseºte acolo un loc de muncã ca ospãtar. Pe de o parte capitalul relaþional redus. dacã tot îmi faceþi profilul. Nu mã regãseam pe mine. Pentru a-ºi asigura 144 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . numai dupã douã luni petrecute în Franþa. Va lucra trei ani de zile la „cãºtile albastre” ca militar profesionist. Întors în þarã. Astfel. determinat de situaþia financiarã ºi atras de mirajul câºtigurilor mari din munca în strãinãtate. Aceasta este bine rezumatã atunci când spune: „ca sa fiu modest. se întoarce în þarã.

încã de la început a fost un lucru care m-a obligat foarte mult faþã de romi în general ºi faþã de organizaþie: în 2004. Motivul pentru care Claudiu ºi fraþii sãi au rãmas în casã pãrinteascã. se va muta în altã locuinþã ºi îl va pierde. Cuplul nu are deocamdatã copii.veniturile necesare traiului zilnic a înfiinþat împreunã cu un prieten „o micã afacere”. Vorbind despre câteva aspecte ale traiului zilnic. Ca produse ale muncii sale de expert menþioneazã: „sunt autorul unei metodologii de soluþionare a lipsei actelor de identitate ºi de stare civile în rândul populaþiei rome la nivel naþional. aflãm cã vârsta dezirabilã pentru cãsãtorie a unui bãrbat este cuprinsã în intervalul 27-35 de ani. În scurtele sale referinþe la tânãra sa familie. Pentru a-ºi întregi veniturile lucreazã ca expert pe PHARE. Pe de altã parte. dar ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 145 . În prezent. în aceeaºi casã locuiesc mai multe familii care se gospodãresc împreunã. erau dealeri pentru o cunoscutã companie de telefonie mobilã. iar un cuplu ar fi de dorit sã aibã doi copii. Un loc central în viaþa sa îl ocupã organizaþia politicã a romilor în care investeºte din ce în ce mai multã muncã ºi pasiune. pe mãsurã ce avanseazã spre vârful ierarhiei. în cadrul cãreia ocupã funcþia de preºedinte al organizaþiei naþionale de tineret. mama sa se temea cã. indiferent de sex. ci legãturile afective dintre membrii familiei. Sunt coautor a unui plan de acþiuni la nivelul municipiului Bucureºti care.28 de ani.” Încã de la începutul poveºtii aflãm cã este vorba de o familie extinsã. are 24 de ani ºi este studentã la ASE. în luna mai. Dupã aceea. deja aveam o poziþie oficialã. practic. dar viitorul tatã îºi doreºte ca moºtenitorii sãi „sã aibã verticalitate. campania electoralã din 2004 unde am ajutat atât logistic. Claudiu ne spune cã deciziile majore se iau de comun acord ca urmare a unor întâlniri la care participã toþi membrii. odatã cãsãtorit. Timpul tot mai mult dedicat ºcolii ºi organizaþiei nu îi mai permit sã se ocupe de afacere ºi renunþã la aceasta. În linii mari. soþia sa este din Bucureºti. nu este lipsa resursele financiare. am fost ales drept preºedinte al organizaþiei de tineret la nivel naþional. iar cea a unei femei în intervalul 23 . sã respecte principiile morale creºtine. Ne mãrturiseºte cã la începutul relaþiei au existat disensiuni cu familia soþiei datoritã lipsei de comunicare. a reprezentat modelul pentru toatã þara”. Mutând discuþia cu Claudiu în planul familiei. Claudiu nu doreºte sã povesteascã despre cãsnicia sa. sã înveþe carte ºi sã fie niºte adevãraþi lideri indiferent cã va fi fatã sau vor fi fete sau numai bãieþi. activitatea sa profesionalã de bazã se desfãºoarã în interiorul organizaþiei rome. M-am implicat încã de la început. Familie. Claudiu ne spune cã are un mariaj de ºase ani. Capul familiei este mama. cât ºi la nivelul unor concepte. considerã cã „sunt lucruri destul de intime pe care eu le apreciez ºi þin foarte mult la ele. Tânãra sa soþie este rezultatul unei cãsãtorii mixte dintre o mamã de etnie romã ºi tatã român. pot spune cã îmi iubesc foarte mult soþia”.

nivelul veniturilor. trecând printr-o scurtã descreºtere când Claudiu renunþã 146 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . sã ne facem mâncare separat sau noi cumpãram detergent ºi ne spãlam numai hainele noastre. Traiectoria profesionalã începe sã progreseze rapid în perioada liceului. câþiva indicatori ai calitãþii vieþii: înþelegerea familialã. de multe ori mamei i se pare cã frate-miu. a uitat sã spunã <<sãrut mâna pentru masã>> sau de ce ºiai lãsat nu ºtiu ce tricou aicea sau de ce. Evaluând situaþia sa personalã actualã. dar. cercul de prieteni. iar cãsãtoria este consideratã cea mai importantã realizare a vieþii sale. opinia intervievatului nostru are câºtig de cauzã. spre exemplu. spre exemplu. Sentimentele sau evenimentele negative sunt extrem de rare. Din perspectiva tuturor acestor indicatori se considerã foarte mulþumit. adicã atunci când. deci la noi nu existã. Viaþa lui e stabilã pânã în momentul în care intrã la liceu. Neînþelegerile inerente apãrute în familia extinsã sunt minore ºi de scurtã duratã. nu ºtiu. continuã sã urce oarecum mai moderat. oamenii din jur. deci totul este în comun”. sora mai mare ºi soþia intervievatului. Regretul sãu în viaþã este legat tot de familie. Pentru cheltuielile necesare întreþinerii familiei veniturile sunt puse în comun: „la noi totul este împreunã. Adicã ordinea sa nu fie cumva afectatã”. dar chiar asta conteazã la noi. în timpul Facultãþii de Litere. în ciuda faptului cã propria familie este cea mai importantã realizare a vieþii sale de pânã acum. Satisfacþia cu viaþa. Împlinirea sufleteascã izvorãºte din coeziunea familialã. La nivel cuplului. În concordanþã cu acest lucru. O uºoarã nemulþumire þine de partea materialã. totdeauna a fost împreunã. iar moartea mamei mele e lucrul care mã înfoiarã cel mai tare”. Valorizeazã toate experienþele de viaþã. Reþine cu precizie episoadele predominant pozitive din fiecare fazã a vieþii sale de elev ºi apoi de student. adicã banale. mai mult decât la orice alte experienþe. aprecierea socialã. Maniera în care îºi construieºte povestea vieþii se caracterizeazã printro imagine pozitivã în ceea ce priveºte imaginea de sine. Nu a existat niciodatã o impunere decât în momentul în care era foarte necesar. nu ar schimba nimic din viaþa sa. Episodul dedicat vieþii de adult se referã la traseul profesional. moment pe care îl percepe ca pe un fel de salt. când mergeam într-un anumit loc ºi soþia mea nu ºtia ceva sau nu cunoºtea ori eu trecusem ºi eu ºtiam ce se întâmplã sau ce efecte ºi atunci era normal sã îmi impun un anumit punct de vedere. la fel. din perspectivã subiectivã. De cele mai multe ori sunt cauzate de nerespectarea „unor reguli ale casei” stabilite de cãtre mamã: „spre exemplu. deciziile se iau de comun acord. Claudiu identificã. Administrarea gospodãriei este lãsatã pe mâna femeilor: mama. temerile sale legate de viitor sunt: „sãnãtatea.punctul de vedere al lui Claudiu cântãreºte mult în ochii celorlalþi. din lipsa de experienþã. mai precis de dispariþia timpurie a tatãlui. Claudiu considerând cã ar fi putut sã aloce mai multã atenþie aspectelor financiare.

pentru cã eu cred cã bãrbatul trebuie sã–ºi vadã de familie. orgoliu. Alãturi de acestea mai observãm: valorizarea pozitivã a educaþiei. sã aducã bani. el tot nu a încercat sã fie responsabil. din pãrinþi de etnie romã. iar mama a luat decizia sã mã creascã singurã. [pãrinþii] s-au cunoscut la locul de muncã. aºa dupã cum este posibil sã aibã douã fete. la câteva luni”. pentru ca nu-l ºtiu. sã întreþinã familia. Andrei se naºte în anul 1985. nu a ºtiut sã-i acorde atenþie fiicei lui. nici fotografii cu acesta nu are. odatã cu perioada industrializãrii. hotãrâre. de a se perfecþiona continuu.la susþinerea licenþei. mama s-a recãsãtorit cu un etnic rom. ba mai mult. Concret. Pe toatã perioadã anilor de studiu. Mai târziu tânãrul este nemulþumit de modul în care îºi îndeplineºte rolurile de tatã. iar dupã ce m-am nãscut eu au apãrut probleme între ei. au stat împreunã. determinare. de familia lui. maºini. • Andrei Copilãria. sã aducã bani. m-a pãrãsit când eram mic. Relaþia cu tatãl vitreg este lipsitã de afectivitate. care se clãdeºte în jurul personalitãþii ambiþioase a mamei. Ca urmare a unor întrebãri repetate ale intervievatorului aflãm totuºi câteva informaþii relevante pentru portretul tatãlui: avea studii medii. Andrei ne povesteºte cã aceºtia s-au cunoscut la locul de muncã (ambii lucrând la RATB). Nu era omul care sã fie responsabil cu familia. cã este lipsit de afectivitate faþã de soþia ºi fiica sa naturalã. mobilitate profesionalã ºi spaþialã. Andrei o vede alãturi de el în toate momentele critice ale vieþii. Admite cã modul cum mama sa l-a educat îi trezeºte profunde sentimente de respect ºi consideraþie. care a migrat în Bucureºti dintr-o localitate ruralã din judeþul Dolj. pentru a atinge excepþionalul în perioada Facultãþii de ªtiinþe Politice. Din spusele lui Andrei transpar câteva trãsãturi de personalitate ale mamei sale: ambiþie. de când am crescut ºi am devenit matur. în copilãrie. Despre tatãl sãu ne mãrturiseºte: „Nu pot sã spun multe despre tatãl meu. s-au mutat în localitatea Voluntari de lângã Bucureºti. Rolul tatãlui este minor în povestea de viaþa a lui Andrei. Când Andrei avea nouã ani. iar tatãl ºi-a pãrãsit soþia ºi copilul la numai câteva luni de la naºterea acestuia. soþ ºi întreþinãtor al familiei. care. mama este cea care îl întreþine din veniturile obþinute ca angajat RATB sau din munca ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 147 . Atunci când se gândeºte la mama sa. Din câte ºtiu eu. Mama sa provine dintr-o familie de romi din Prahova. este posibil ca la un moment dat sã fi fost arestat. Ea este cea care îi oferã suport financiar ºi îi insuflã dorinþa de a învãþa. mai ales pentru cã din cauza lui s-au vândut case. nu-l cunosc. De câþiva ani nu mã mai înþeleg cu el. sã munceascã. Aproximativ acelaºi traseu l-a avut ºi tatãl sãu. Configurând o istorie de viaþã a pãrinþilor sãi. el era un tip extra-familial. iar eu nu acceptat situaþia asta. ne vorbeºte de lipsa oricãrei relaþii cu tatãl sãu natural. dorinþa ca fiul ei sã reuºeascã în viaþã. cã nu a gestionat eficient resursele familiei. fiind chiar gelos cã acesta se apropia de mama sa. sã aibã grijã de copil. îi reproºeazã acestuia cã nu a muncit suficient pentru familia sa. În aceeaºi ordine de idei. în Bucureºti.

Familia se reuneºte cu ocazia sãrbãtorilor importante din an. Copilãria ºi adolescenþa lui Andrei sunt marcate de pendularea continuã a familiei între Bucureºti. în vârstã de 13 ani. în educaþia mea.. întâlnirile lor sunt sporadice. sau pentru cã nu am timp. deºi. Copilãria timpurie ºi primii ani de ºcoalã îi petrece în Bucureºti. Cu tatãl meu mã vad. întâlnirile lor sunt mai rare. depinde de situaþie. Cu mama ºi sora mã vad foarte rar. au fost perioade când nu ne-am vãzut douã . dar îl ºi supravegheazã din umbrã. care locuieºte împreunã cu mama sa într-o localitate ruralã din Argeº.pe cont propriu (comerþ sau muncã manualã).. în zona Baicului. Paºti ºi Crãciun. eu în cãminul studenþesc.] A fost un orgoliu personal al ei. Andrei are o sorã mai micã. Pentru cã ºi aici locuiau împreunã cu cei doi fraþi ai mamei ºi familiile acestora. Migraþia internã a familiei. ca eu sã ajung sus. transpare ideea cã nu este de acord cu modul în care ea a gestionat relaþiile cu familia soþului sau cu cea fraþilor sau cum a folosit bunurilor materiale. sã arate cã ea ºtie sã-ºi educe copiii ºi o respect pentru asta. în varã am avut licenþa. Sora mea este la ºcoala generalã unde am fost ºi eu. din cauza distanþei. Relaþiile dintre cei doi fraþi sunt apreciate ca bune. dupã un an de convieþuire. merge la ºcoalã pentru a discuta cu profesorii sau pentru a participa la ºedinþele cu pãrinþii. îl sun când am nevoie sa mã ducã undeva. Mama este cea care îl ghideazã în viaþã. eu stau separat de el. el stã în chirie. mama sa decide. familia se mutã în localitatea de provenienþã a tatãlui vitreg ºi locuieºte împreunã cu familia acestuia. Din cauza disensiunilor norã-soacrã. Vorbind de rudele apropiate. dar nu le cunoaºte. apar conflicte care o determinã pe mamã sã se reîntoarcã în Argeº. mi-a fãcut ºi favoruri atunci când nu aveam bani. Bucureºti. are de vreo trei ani mari probleme de sãnãtate. Ca urmare a hotãrârii mamei de a vinde casa pentru a achiziþiona o maºinã în scopul practicãrii meserie de taximetrist de cãtre soþul sãu. În primul an de 148 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Andrei spune cã mai are trei veri primari din partea mamei sale. Cu alte rude din partea mamei sau a tatãlui nu a pãstrat legãtura. dar vreau sã-i plãtesc. Relaþiile cu tatãl sãu vitreg nu sunt „cordiale”ºi.trei luni. Un lucru foarte bun este acela cã ºi-a dorit foarte mult sã investeascã în mine. în localitatea unde trãieºte acum mama lui Andrei Tatãl meu vitreg este taximetrist de 15 ani în Bucureºti. [. dar nu are o relaþie apropiatã cu aceºtia. Mama ºi sora mea locuiesc în Argeº. masterul. Mama este pensionatã pe caz de boalã. dar îi plãtesc cursa. cu toate cã locuiesc în acelaºi oraº. Voluntari ºi Domneºti (Argeº). pentru cã îl cunosc bine ºi nu vreau sã creez discuþii. care locuiesc în Bucureºti. Deºi Andrei nu menþioneazã explicit reproºuri cu privire la unele decizii ale mamei. la 130 de km de Bucureºti. Din partea tatãlui natural este posibil sã aibã douã surori de aproximativ aceeaºi vârstã cu el. sã se mute împreunã cu familia la pãrinþii sãi din Voluntari. pe urmã am fost plecat în Italia. Andrei rãmâne împreunã cu mama ºi sora sa în Argeº pânã în clasa a 12-a când aceasta se mutã din nou în Voluntari. Din a doua cãsãtorie a mamei. odatã cu mutarea în Bucureºti a lui Andrei.

aºadar. urmeazã clasa a patra la Domneºti. Andrei se descrie ca un elev sociabil. Relaþiile cu colegii sunt catalogate ca bune. am rãmas singur douã sau trei luni. Andrei se defineºte ca un elev cu rezultate ºcolare extraordinare. în ultimii 2 ani recunosc cã am pierdut legãtura. deºi migreazã de la o ºcoalã la alta. sã se mute toþi în Bucureºti. Atunci când vorbeºte despre primii ani de ºcoalã. cu unii dintre ei care sunt studenþi aici vorbesc ºi pãstrãm legãtura. Comunitatea în care îºi petrece copilãria ºi apoi adolescenþa este cea a românilor. eram printre cei mai buni din clasã. pentru cã am pierdut contactul. nu s-a simþit discriminat sau izolat pentru cã aparþinea etniei rome. Dupã ce am terminat liceul ne-am mutat iar cu toþii în Bucureºti. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 149 . obiceiuri sau cutume rome. pentru ca. în ºcoala primarã este premiantul clasei. Dar depãrtãrile spaþiale au stins unele dintre relaþiile de prietenie. dupã un an ºi jumãtate. el chiar menþioneazã cã nu a fost socializat în cultura tradiþionalã romã. în primii 4 ani am luat premiul întâi la rând. Iniþial. ªcoala. Mi-am fãcut prieteni. Vãzând problemele care sunt în familie m-am hotãrât sã mã mut în cãmin.facultate. la ºcoala generalã eram 14 elevi. pentru ca în clasa a cincea ºi a ºasea sã se reîntoarcã în Bucureºti. pentru a obþine carnetul de conducãtor auto. nu i-au fost transmise tradiþii. Rezultatele ºcolare extraordinare din primii ani genereazã sentimente de mândrie ºi apreciere din partea mamei ºi a naºului sãu. iar Andrei se mutã în cãmin. mama nu a fost de acord. iar mama era foarte mândrã de mine. Parcursul ºcolar al lui Andrei pânã în clasa a ºaptea urmeazã migraþia familiei sale: primii ani de ºcoalã. Andrei stã împreunã cu familia în Voluntari. Andrei spune cã i-a fãcut plãcere sã fie afiliat unui grup.. mama ºi sora mea s-au mutat înapoi la þarã ºi de atunci lucrurile au rãmas aºa. [. Mi-a plãcut sã fac parte din elevii unei clase. iar eu eram printre primii 5. Urmãrindu-ºi propria evoluþie intelectualã. Þinând cont de locul de provenienþã al tatãlui ºi numele pe care îl poartã. locuieºte cu chirie. iar pentru studiile universitare se reîntoarce în Bucureºti. care a configurat traiectoria de viaþã a lui Andrei. îi face în Bucureºti. Soþul sãu rãmâne în Bucureºti pentru a fi taximetrist. în primii 2 ani mai vorbeam la telefon. se mutã împreuna cu fiica sa în Argeº. pânã în clasa a treia. pentru cã iar au fost probleme cu soacra. am stat în chirie un an ºi jumãtate. se afiliazã neamului cãldãrarilor. Finalizeazã ºcoala generalã la Domneºti. eram foarte comunicativ. din anul doi.. în aceeaºi ºcoalã unde urmase clasele primare. dar de când am venit în Bucureºti nu mai am relaþii foarte apropiate.] îmi aduc aminte cã am poze de la sfârºitul anului ºcolar. Mama lui se îmbolnãveºte grav ºi nu îºi mai permite sã locuiascã în Bucureºti. nu mi-am permis chiria ºi atunci m-am mutat în cãmin. reuºeºte sã lege prietenii cu colegii. care. Momentul admiterii la liceu este prezentat ca unul hotãrâtor. se gândeºte se urmeze o ºcoalã profesionalã de ºoferi. iar pe parcursul studiilor gimnaziale ºi liceale se menþine în primii cinci din clasã. urmeazã liceul la Topoloveni. au mutat-o ºi pe sora mea aici la o ºcoalã.

În ochii lui Andrei. ce sã fac mai departe. Andrei ºi-ar fi dorit sã urmeze Facultatea de Drept. dar mama sa. mama este cea care îl consiliazã ºi îl orienteazã în direcþia doritã. Proximitatea spaþialã a instituþiei de învãþãmânt este un factor care se ia în calcul atunci când se decide ce liceu sã urmeze. de transport. þinând cont de posibilitãþile materiale. la fiecare perioadã de prag. absenþele sunt puþine ºi se datoreazã lipsurilor materiale. acea perioadã stã sub auspiciile relaþiilor de prietenie cu colegii. îl îndrumã spre asistenþã socialã. îþi iei maºina etc. Am ales un liceu teoretic. Privind din perspectiva prezentului. Aºa cum am amintit deja. ne înþelegeam foarte bine. În aceeaºi ordine de idei. De ce asistenþã socialã? Mama sa lucra în acea perioadã ca 150 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ceream bani din vecini ca sã pot sã merg la ºcoalã. Nu ºtiu cum aveam curajul ãsta. care vegheazã sã îºi continue studiile ºi sã nu fie discriminat pe parcursul liceului de cãtre profesori sau colegi. m-au îndrumat ºi profesorii. Este descrisã ca un om foarte bun. Andrei îºi aminteºte cu plãcere de perioada cât a fost licean. În urma discuþiilor cu profesorii ºi cu mama sa. Andrei povesteºte cã. ºi asta s-a întâmplat de mai multe ori”. cu un status social ºi venituri ridicate. Resursele financiare limitate nu îi permit sã locuiascã în altã localitate pentru a urma liceul. pasionatã de obiecte lucrate manual. Andrei chiar spune „am amintiri frumoase legate de ea” sau „este cea mai frumoasã amintire a mea”. aflat la 15 km de casã. cred cã m-am consultat ºi cu mama. îi vedeam pe toþi tinerii de acolo care spuneau cã dacã faci profesionala îþi iei carnetul de ºofer mai repede. Povestea oferã o imagine a apropierii de dirigintã: „Îmi aduc aminte cã nu aveam bani ºi îmi spunea mama «cere-i d-nei diriginte niºte bani ºi îi dai tu mai încolo». diriginta este „un înger pãzitor”. Dupã clasa a opta nu ºtiam ce sã aleg. în primul rând”. Aceastã apropriere faþã de dirigintã este atribuitã credinþei sale cã ºi ea era de etnie romã. îi ceream 50 de mii. sã merg sã-i cer bani. noi eram spuma clasei. Este menþionat colegul de bancã. despre care Andrei spune cã „era ºi el de etnie romã. aveam nevoie de bani. Frecventarea liceului este fãcutã cu regularitate.cât mai repede. Alegerea facultãþii este un alt exemplu de decizie pe care mama ºi fiul o iau împreunã. Andrei admite cã „au fost zile când nu am fost la ºcoalã din motive financiare. Un puternic sentiment al ataºamentului îl leagã de diriginta sa. alege sã urmeze un liceu teoretic din Topoloveni. Din paleta facultãþilor se iau în considerare trei posibile opþiuni: Drept. Jurnalisticã ºi Sociologie. Despre performanþa licealã el adaugã „ºi în perioada liceului m-am menþinut printre cei mai buni”. iniþial am vrut sã fac profesionalã. dar diriginta nu acceptã cadoul ºi plãteºte faþã de masã la un preþ mai mare decât cel al pieþei. fãceam glume”. dar nu recunoºtea. aflând cã dirigintei îi plãceau feþele de masã cusute manual. mama sa vrea sã îi facã cadou un astfel de obiect. Valorizarea pozitivã a educaþiei ºi orientarea spre învãþãturã îi sunt transmise de mic de cãtre mama sa. ea îmi dãdea 100 de mii ºi nu mi-i mai cerea înapoi.

aceste activitãþi de voluntariat i-au oferit. „uite: hai sã mai faci un ban”. sã se mute la Domneºti. ªi chestia asta a fost foarte fainã”. Erau minus 30 de grade afarã ºi noi stãteam cu o pisicã ºi ne încãlzeam. eram premiat. era din ciment ºi am turnat smoalã. cum era înainte. Andrei activeazã ca voluntar în trei organizaþii nonguvernamentale. ªi pe urmã am fãcut o sobã improvizatã. Cu acest pas fãcut în cariera sa educaþionalã. posibilitatea de a-ºi rotunji veniturile.asistentã într-un centru de plasament pentru copii cu dizabilitãþi. mama lui Andrei aflã cã suferã de o boalã gravã ºi decide sã vândã terenul pe care îl moºtenise de la pãrinþi ºi sã se mute împreunã cu familia în Bucureºti într-o locuinþã închiriatã. din cauza neînþelegerilor cu soþia fratelui sãu. mama mea ºi taicã-miu am stat nouã luni de zile în aceastã baracã improvizatã. Deci. Este momentul când Andrei se desprinde de familie ºi începe sã îºi gestioneze singur viaþa. Andrei decide sã îºi continue pregãtirea urmând studiile postuniversitare în specializarea politici sociale ºi instituþii europene. în condiþii improprii. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 151 . Din aceastã practicã învaþã sã scrie proiecte de finanþare. Apoi existau o serie de cercetãri ºi eram trimis. Pãrinþii sãi hotãrãsc sã se mute în Voluntari. þin minte asta. Mergeam la o cercetare. Andrei va experimenta viaþa de student cãminist. Mai luam un milion. Fac improvizaþii în aceastã camerã pentru a putea supravieþui pânã în primãvarã. κi aminteºte de recompensele în bani pe care le primea de la unchiul sãu. Andrei ne povesteºte cum a locuit o iarnã. Pe durata studiilor universitare. Odatã terminatã facultatea. uite diploma>>. ca împreunã cu fiica. mai ales cã ºtiam sã aplic interviuri. era familiarizatã cu acest domeniu ºi posibilitãþile de ocupare în aceastã meserie. familia lui Andrei este nevoitã sã amenajeze spre locuire o „baracã” din curte. Bunicii nu s-au putut bucura de reuºita sa educaþionalã pentru cã au decedat. lemne ca sã stãm aici. 1000 de lei. pe când Andrei era la liceu. Mai aveam avantajul cã aici. împreunã cu sora mea. dar. mama decide. ªi când terminam anul: <<naºule. Întrunind condiþiile necesare pentru a primi un loc în cãmin (medie ºi domiciliu în afara Bucureºtiului). douã de acolo. pe lângã dezvoltarea experienþei profesionale ºi personale. Eu. Experienþa de locuire din primul an de facultate este una traumatizantã. În primãvara acelui an. intervievatul simte cã a îndeplinit aºteptãrile mamei sale. împreunã cu familia sa. odatã cu obþinerea premiului întâi: „îmi spunea cã pentru fiecare premiu I luat îmi dãdea câte 1000 de lei. sã organizeze campanii de strângere de fonduri. Privind retrospectiv. pentru a îmbina teoria cu practica. chestionare. Veniturile obþinute nu le permit sã se întreþinã în Bucureºti ºi. workshop-uri sau sã lucreze cu copiii cu dizabilitãþi. în vechea casã pãrinteascã a mamei. Condiþiile de locuire sunt pe departe de a fi satisfãcãtoare. la organizaþie. pe campania de distribuire de fonduri de acum 4-5 ani am fost premiat pentru cel mai bun activist pe campanie cu 500 de mii. dar veniturile de care dispune nu îi permit sã adopte alte soluþii de locuire. De exemplu. ºi acum mã apucã pasa sentimentalã. dupã un an.

dar deocamdatã prietena sa este mult prea legatã de pãrinþi pentru a fi de acord sã pãrãseascã þara. Deci am stat un an de zile ºi nu am reuºit sã vând. În urma interviului de angajare din toamna anului 2006. Andrei crede cã e posibil sã îi fi conferit un avantaj la admiterea în facultate. 500 de mii pe zi. ªi cãram pliante. De doi ani Andrei are o iubitã de aceeaºi etnie cu el pe care a cunoscut-o în organizaþia unde acum lucreazã.Andrei crede cã nivelul de educaþie mai ridicat duce la creºterea ºanselor de a urca pe scara socialã. Având în vedere cã nu prea ajungi undeva. dar de câteva luni ea ºi-a schimbat locul de muncã. dar nu am reuºit sã vând constant. el zice: „[. depinde.. i se oferã postul de asistent pe proiect. ia în considerare posibilitatea de migra în afara þãrii pentru a munci. ca distribuitor de materiale publicitare. ªi cãram pliante ca sã am eu banii mei. Andrei începe sã munceascã. Relaþiile cu familia de provenienþã a prietenei sale sunt considerate de Andrei 152 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . Încã din primul an de facultate. Ca ºi proiecþie în viitor. întrucât a fost admis pe locurile speciale pentru romi. O prietenã l-a recomandat pentru a fi agent de asigurãri. Despre experienþa ca agent de asigurãri. se scoate la concurs un post la una din organizaþiile nonguvernamentale în care activase ca voluntar. Pentru cã eram la facultate ºi nu mai aveam bani. contacte. am decis sã îmi caut de muncã. Dar dorinþa de a obþine un venit permanent nu îºi gãseºte aplicabilitate.. O altã motivaþie a învãþãrii este datã de atingerea unui anumit nivel de cunoaºtere care i-a permis sã se înscrie pe o rutã profesionalã ascendentã. Experienþã migraþionalã. slujbã pe care o exercitã ºi în momentul interviului. Experienþa migraþionalã a lui Andrei este scãzutã.] am reuºit ºi un contract de 10. poþi activa într-un alt context. dorind sã treacã de la munca ocazionalã la cea permanentã. Tranziþia de la ºcoalã la muncã. ajunge în situaþia de a nu se mai putea întreþine în Bucureºti. Pe lângã activitatea de voluntariat în trei organizaþii nonguvernamentale. Iubire ºi familie. Ne plãtea la zi. eram doar consumator”. 400. Nedorind sã solicite ajutorul mamei sale grav bolnave. Un timp au fost colegi de serviciu. Erau luni când nu fãceam nimic. nici el ºi nici rudele apropiate nu au fost plecate din þarã pentru o perioadã mai îndelungatã pentru a cãlãtori sau pentru a munci. Andrei hotãrãºte sã se orienteze spre gãsirea unui loc de muncã. din contrã. prietena sa este din Bucureºti ºi stã cu pãrinþii. lucreazã sezonier pentru un supermarket. Cei doi nu au locuit ºi nu locuiesc împreunã. Dupã anul doi de facultate. dacã nu ai ºcoalã… Este mai important cã îþi poate dezvolta gândirea. de la Cora ºi primeam 300. cunoºti mai multe persoane. Asta era problema mea. În acest moment viaþa îi oferã o ºansã.000 de euro. Apartenenþa la etnia romã nu este consideratã a fi un impediment în cariera profesionalã.

sã se specializeze în management de proiect. Privindu-ºi retrospectiv întreaga viaþã. ba dute dincolo. Nemulþumirile þin de realizãrile economice. Pentru o femeie crede cã ar fi de dorit sã se cãsãtoreascã în intervalul de vârstã 25-28 de ani. în funcþie de voinþa bãrbatului. colo. la un moment dat. nu am maºinã. Ne mãrturiseºte cã ºiar fi dorit sã fi avut un frate sau o sorã mai mare pentru a se sprijini reciproc. dar acum nu pot. A fost chestia asta de du-te vino. Planuri de viitor. pentru cã oamenii sunt cum sunt. Legat de viaþa profesionalã. nesiguranþã. de calitatea locuirii. Satisfacþie cu viaþa. pentru mine . Înþeleg pentru cã ºi eu am trecut prin chestii foarte grele ºi sper sã nu treacã mulþi. Nu am avut securitate: acesta e spaþiul meu. Satisfacþia în viaþã. am zis cã atunci când o sã pot. Aº schimba trecutul acesta nomad. Familia idealã ar trebui sã aibã doi sau trei copii. nu am posibilitatea asta. iar acest lucru i-a afectat personalitatea. o sã o fac. Andrei crede cã vârsta dezirabilã pentru cãsãtorie a unui bãrbat ar fi 26 sau 27 de ani. El admite cã migraþia continuã a generat stãri de nestatornicie. comunicare în grup sau medierea conflictelor. ºi poþi sã intri în conflict cu cineva. ce e de capul lui. Sã vãd ce e tatãl meu. Ba du-te acolo. Planul profesional ºi cel sentimental sunt cele care genereazã împlinire. cã stãm mai mult de 6. Continuarea studiilor universitare este realizarea care îi dã un sentiment de mândrie. ªi-ar dori sã poatã sã îºi ajute financiar mama ºi sora. sã am unde sã stau fãrã sã mã batã nimeni la cap. dar veniturile obþinute îi ajung doar pentru traiul zilnic. este socotitã drept mulþumitoare: „ca ºi stadiu de viaþã sunt mulþumit”. Chestia e cã nu mi se mai pare normal sã stau prin cãmine. Iar lipsa unei locuinþe proprii îl constrânge sã coabiteze într-o camerã de cãmin alãturi de alþi ºase colegi. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 153 . O altã intenþie a lui Andrei este ca.a fi chiar foarte bune. Un alt plan de viitor este sã aibã propria sa organizaþie nonguvernamentalã prin care sã deruleze proiecte în domeniul socio-uman. sunt flexibil. sã îºi caute ºi sã îºi cunoascã tatãl: „M-am gândit sã-l caut. Câteodatã nu am avut securitatea cã eu stau aici de mult. de 5 ani. nu vreau sã treacã mulþi. visele sale sunt sã devinã trainer în domeniul socio-uman. asta pornind de la ideea cã ar trebui sã existe mai mulþi fraþi pentru a se sprijini reciproc. nu sunt constant. Asta mã ºi defineºte. nu sunt sigur pe mine. de colo. incertitudine. pentru a fi solidari. ca evaluarea globalã. relaþiile de familie tensionate ºi legãtura cu tatãl sãu. Aº schimba relaþia mamei mele cu fraþii ei ºi cu mama tatãlui vitreg. de 10 ani. nu am timp. ºi cam atât. Andrei ºi-ar dori sã poatã schimba trecutul sãu „nomad”. sã vãd ce fel de om este”. Aceastã dorinþã de a oferi sprijin altora porneºte din firea sa empaticã ºi din experienþele personale nefericite. câteodatã sunt incert. ªi mi-am dorit sã îmi satisfac nevoia a doua.

de îndrumarea ºcolarã a Elenei se preocupa fratele mai mare. se joacã mai mult singurã. Pentru cã pãrinþii erau foarte ocupaþi cu activitãþile zilnice. muncã. pentru ca. pe parcurs. Apoi s-a implicat activ în miºcarea romilor. în alt context. O perioadã a fost expert în Guvernul României pentru ca apoi sã apoi sã fie expert la European Roma Est Center din Budapesta. Încã de la începutul povestirii putem identifica una din aptitudinile intervievatei noastre. Atributele prin care îºi caracterizeazã pãrinþii sunt: înþelepciune. nu prea pot sã spun cã ieºeam afarã ºi mã jucam cu copiii pentru cã stãteam într-un bloc unde nu prea erau copii. Ei judecã lucrurile foarte drept ºi foarte corect. afecþiune. oraº în care locuieºte pânã la vârsta de 14 ani. Când familia se mutã dintr-o localitate în alta are senzaþia cã sentimentul sãu de apartenenþã este ameninþat. Aflãm cã a urmat un liceu teoretic în Brãila. În copilãria timpurie. în casã. De micã. Reþeaua familialã a Elenei este formatã din: mamã. Sunt etape din viaþã la care el nu mai vrea sã se întoarcã. Asta pânã au apãrut televiziunile prin cablu ºi am început sã mã uit pe posturi TV strãine. • Elena Copilãria. chiar dacã la un moment dat cred cã nu au dreptate. interacþiunile cu alþi copii sunt sporadice. În perioada ºcolarã timpurie începe sã urmãreascã împreunã cu bunica sa telenovele pe posturile TV italiene sau spaniole ºi chiar învaþã câteva cuvinte din aceste limbi. aceea de a învãþa cu uºurinþã limbi strãine. înþelegere. sã îl considere „învãþãtor de acasã”. Andrei pune mare accent pe construirea relaþiilor ºi aspectelor familiale. iar familia se reuneºte periodic. este expert în România pe diverse programe sociale PHARE de incluziune socialã. ºi-a continuat studiile cu Facultatea de Administraþie Publicã din cadrul SNSPA Bucureºti. amintirile timpurii reprezintã momente de pierdere ºi de abandon. Acum soþia lucreazã în Budapesta. mã jucam de una singurã cu pãpuºile ºi cu veriºoarele. iar acest lucru se transformã. un frate cu ºapte ani mai mare ºi bunicii materni. într-un sentiment de insecuritate. Un loc ºi un rol special în povestea vieþii Elenei îl are fratele sãu. La vârsta de 20 de ani s-a cãsãtorit cu o persoanã de aceeaºi etnie. El este cel care alege ºcolile ce vor fi urmate ºi se intereseazã de performanþele ºcolare ale surorii sale. Elena se naºte în 1987 într-o familie de romi din Brãila. simte lipsa sentimentului de stabilitate. Stãteam mai mult în casã. El este numit „al treilea pãrinte ºi profesor în acelaºi timp”. [Pãrinþii] sunt foarte înþelegãtori ºi cred cã asta este valabil pentru orice pãrinte ºi.În povestea sa. totdeauna ajung sã le dau dreptate. activând în diferite ONG-uri rome. Elena ne prezintã câteva date factuale legate de viaþa fratelui sãu. În prezent. 154 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . tatã. sprijin ºi îndrumare continuã. Este vãzut de cãtre intervievata noastrã ca persoana care are o influenþã determinatã asupra traiectoriei sale academice.

În prezent. κi aminteºte cã primise o revistã pentru copii de la pãrinþii sãi ºi o ruga pe mama sa sã îi citeascã din aceastã carte. cu atât mai mult. un om cu experienþã mai multã. Sprijinul material ºi emoþional venit din partea pãrinþilor este vãzut ca esenþial în configurarea traseului sãu de viaþã. Mai este ºi posibilitatea din punct de vedere mintal. cã te dã la ºcoalã”. mai devreme sau mai târziu le-am dat dreptate. Cel mai mult învaþã din poveþele pãrinteºti: „întotdeauna am ajuns la pãrerea lor. dar ºi ei [pãrinþii] tot timpul lor liber mi-l alocau mie. îi vedeam zilnic. se limiteazã la studiile medii. a fost crescut de tatã de-al doilea la þarã în condiþii mai precare. dar nu îºi arãtau interesul. aceºtia fiind mai mereu ocupaþi. Primele amintiri despre mama ºi tatãl sãu sunt legate de activitãþile educaþionale. dorinþele sale neîmplinite de a urma ºcoalã. iar a tatãlui de agent comercial. când am avut atunci probleme de mã descurcam mai greu. când trãiau în Brãilã. probabil cã ar fi ajuns departe. iar pãrinþii îi dedicau în totalitate puþinul lor timp liber. tatãl lui natural îl pãrãsise. îþi spune lucruri concrete”. odatã cu mutarea în Bucureºti. nicidecum altor chestii. în acelaºi context. La lecþii nu m-au ajutat niciodatã. În liceu au venit foarte puþin la ºcoalã. Apoi. acum lucreazã ºi au mai mult timp liber. Taicã-su. întrucât fratele ºi bunicii erau permanent lângã ea. Atunci când vorbeºte despre copilãria timpurie. Elena aminteºte cã încã de la generaþia bunicilor educaþia a început sã fie consideratã o valoare. dar mai avea un copil ºi a ales sã îl ajute mai mult pe celãlalt. dacã scriam urât. Dar. Când ne vorbeºte de traseul educaþional al pãrinþilor sãi. ocupaþia mamei este de contabil. mama obositã refuzã sã îndeplineascã cerinþa fiicei ºi îi spune sã înveþe sã citeascã. Dorinþa a fost de partea tatãlui meu sã mergem la ºcoalã. Pãrinþii mei erau interesaþi de cum învãþ. când am venit în Bucureºti. evoluþia intelectualã a fiicei lor ºi intervin atunci când cred cã este necesar. Nici nu au venit la ºcoalã foarte des sã stea pe capul dirigintei. aveam frate. pãrinþii aveau o afacere de familie cu profil în domeniul comerþului. Cam din asta am avut de învãþat. aveau mai mult timp liber. ªi mai ai ºi posibilitatea financiarã. Mã întrebau în fiecare zi „Þi-ai fãcut lecþiile?” Într-a cincea.Elena este puternic legatã afectiv de pãrinþii sãi ºi valorizeazã sfaturile primite de la aceºtia. Ce mai fãcea ea într-a întâia se uita pe caietul meu ºi. datoritã lipsei resurselor materiale. Într-o searã. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 155 . subliniazã cã nu este vorba despre privare afectivã. Nu am avut probleme din punctul asta de vedere. dar au renunþat la aceasta. Lucrau de dimineaþã pânã seara. m-a certat mama cã nu ºtiam la istorie ºi m-a pus sã învãþ pe la unsprezece noaptea. îmi rupea foaia. din umbrã. pãrinþii sãi. chiar învãþam foarte bine ºi cred cã asta e cel mai important. dar l-a încurajat bunica lui „mergi la taicã-tu. dacã vezi cã poate copilul tãu de ce sã nu îi ceri. dacã ar fi ales sã îl dea la liceu ºi nu la profesionalã. Tatãl este cel care proiecteazã asupra copiilor sãi. Erau mulþi copii. A plecat la 14 ani la tatãl lui natural pe care nu-l cunoscuse pânã atunci ºi aºa s-a dus la liceu pentru cã dacã ar fi stat la þarã probabil s-ar fi dus la câmp. nu neapãrat mai deºtept. dar nu pot sã spun cã stãteam cu ei. O perioadã. Nu am simþit o lipsã de afecþiune ca în filmele astea americane. cã aveam bunici. Cu toate cã ar fi dorit sã urmeze studiile superioare. ne mãrturiseºte cã petrecea puþin timp cu pãrinþii. Ei sunt cei care urmãresc.

Elena spune: „a fost uºor sã fiu prima din clasã patru ani de zile. Elena începe pregãtirea educaþionalã într-o ºcoalã de cartier din Brãila în „cea mai slabã clasã”. cã te îneci>> ºi eu râdeam cã ºtiam cã nu scrie <<Cristi>> acolo”. pãrinþii trasând din timp traseul educaþional al copiilor. observãm cã planurile familiei sunt pe termen lung. Odatã cu aceastã schimbare. Practic aceste rude s-au ocupat de gãsirea unei locuinþe atunci când pãrinþii Elenei intenþionau sã îºi schime domiciliul. Pe de altã parte. Alegerea cartierului bucureºtean se face pe criterii de proximitate spaþialã faþã de rudele mamei. Evoluþia ºcolarã. Un episod amuzant îi vine în minte Elenei atunci când încearcã sã reînvie primele amintiri legate de tatãl sãu: „þin minte cã eram cu toþii la masã ºi frate-miu se îneca. pe la rude”. În alt context. pentru cã ai mei nu ºi-au gãsit serviciu imediat. Evaluându-ºi performanþele din ºcoala primarã. Elena a locuit într-un cartier de români. fratele meu lucra ºi ne-a mai ajutat el. iar când era în anul 4 de facultate s-au decis ai mei sã se mute în Bucureºti: „Hai sã mergem. sunt mai mulþi romi. ca ea sã stea prin cãmine. cu care familia sa a legat relaþii de prietenie foarte strânse. Dorind sã fie cât mai aproape de copii ºi sã îi sprijine cât mai mult posibil. cã te îneci ºi el a spus <<Cristi. Aºadar activitatea de învãþare a cititului este asociatã cu mama. menþioneazã cã îi plãcea foarte mult sã înveþe ºi cã cele mai multe dintre note erau de zece însoþite de felicitarea „bravo”. ºtiu cã într-o zi m-am dus cu vreo 5 de 10 bravo”. pãrinþii Elenei hotãrãsc sã se mute în Bucureºti. mãnâncã încet. Acum stau în Giuleºti. Vecinii mei prin jur sunt romi. Reuºita ºcolarã îi creeazã sentimente de mândrie atunci când acasã îi povesteºte bunicii experienþele ºcolãreºti: „mã duceam acasã la bunica ºi îi spuneam cã am luat 10 bravo. Mutarea în Bucureºti necesitã depãºirea unor greutãþi ºi a unor temeri atât pentru Elena. pentru ca la scurtã vreme sã înceapã sã citeascã la TV cuvinte simple. În primul an ne-a fost mai greu. dar nu pot sã spun cã stau în comunitate de romi. familia Elenei locuieºte într-o zonã în care ponderea populaþiei de etnie romã este ridicatã. o sã trebuiascã ºi ea sã meargã la facultate ºi de ce sã nu fim acolo. 156 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . mai ales cã fratele meu era un fel de al treilea pãrinte ºi profesor în acelaºi timp”. Frate-miu era de 3 ani în Bucureºti. Povestea oferã ºi o imagine a comunitãþii în care se naºte ºi îºi petrece primii ani din viaþã. care interacþioneazã cu alþi colegi.Din acel moment fata începe sã cearã explicaþii cu privire la fiecare literã. mãnâncã încet. Aveam un Abecedar de la frate-miu ºi tata îmi citea mie. era o lecþie Pârvule. cã oricum o sã termine ºi Elena ºcoala. cât ºi pentru pãrinþii sãi care trebuie sã îºi gãseascã un loc de muncã. în acelaºi bloc cu naºa mamei sale.

cã suntem þigani. Erau mai mulþi romi în clasã. nu mã forþam cu nimic. Aceastã schimbare este însoþitã de dificultãþi de adaptare. mã bãteam cu toþi bãieþii”. Îmi aduc aminte cã într-a întâia sau a doua mã uitam dupã cei mai închiºi la ten ºi mã gândeam în sinea mea cã sunt ca mine. Experienþa de învãþare este vãzutã ca un joc. din varã le învãþam. Un alt obstacol în integrarea sa în noul grup îl constituie asumarea unui comportament bãieþesc: „m-au tuns ai mei foarte scurt ºi mã simþeam mai mult ca un bãiat într-a cincea. De atunci am început sã mã port ca un bãiat. a trecut prin aceleaºi experienþe. într-a doua eu ºtiam toate poeziile din manual. mã purtam bãieþeºte.. dar nu vorbeam despre asta. Plus cã nici la mine în clasã nu se vorbea despre asta. nu o ca o constrângere de rol: „mi-a plãcut cã nu m-am zbãtut. ºtia toatã lumea asta. Nu mã mai simþeam eu. Elena învaþã sã scrie ºi sã citeascã înainte de a fi înscrisã în reþeaua ºcolarã. cã mã plictisesc la ºcoalã. cã eu nu mai vreau sã mai învãþ de acasã. care o liniºteºte spunându-i cã ºi ea.. ªtiu cã plângeam. Oscilaþia între a-ºi asuma ºi a-ºi nega identitatea creeazã conflicte interne puternice. nu mai trebuia sã îmi bat capul pe moment. Legat de colegii din ºcoala primarã îºi aminteºte cã erau majoritari romi. învãþãtoarea o punea în situaþia de a-ºi „demonstra” în faþa clasei aptitudinile. citeºte bine”. îi vine în minte un episod când în timpul unei lecþii o întreabã pe o colegã dacã este de etnie romã: „m-am aplecat spre ea ºi am întrebat-o «Eºti þigancã?» ºi a zis «Da. ºi tu? » ºi cam atât. Confirmarea cunoºtinþelor deþinute în faþa tuturor era urmatã de aprecieri stereotip de genul: „Elena.] în clasa întâi ºtiam sã scriu ºi sã citesc. De multe ori. o datã pentru cã pierde sprijinul la lecþii al fratelui mutat la facultate în Bucureºti ºi apoi pentru cã cerinþele ºcolare sunt mult peste standardul ºcolii primare. identificare fãcutã dupã culoarea pielii. îl tãia îi patru. dar nu o discutam. Aceste comportamente stereotip au avut consecinþe negative asupra personalitãþii copilului care nu ºtie cum sã reacþioneze în astfel de context. m-am îmbrãcat bãieþeºte. într-o clasã cu profil informaticã-englezã.. Elena le catalogheazã ca bune. dar sub nivelul celor înregistrate ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 157 . Trecerea la un alt ciclu educaþional însemnã mutarea la o ºcoalã de elitã din centrul oraºului.] ºtiam pânã ºi fracþiile. nu mi-a plãcut niciodatã sã îmi tocesc coatele cum se spune”. Percepe situaþia ca una de disconfort psihic ºi apeleazã la ajutorul mamei. în familie apartenenþa la etnia romã nu constituie un subiect de discuþie. uneori mã enervam cã mã plictiseam la ºcoalã”. [. m-am îmbrãcat odatã în fustã ºi râdeau colegele ºi miau spus cã parcã aº fi un bãiat îmbrãcat în fustã. Bunicã-mea vorbea romani cu bunicã-miu. Evaluând-ºi performanþele la învãþãturã din primii ani ai ºcolii gimnaziale. Etnia era un subiect tabu în ºcoalã.. De asemenea.Îndrumatã la fiecare pas de cãtre fratele mai mare. [. κi aminteºte de primii ani de ºcoalã cu bucurie: „mã gândesc aºa cu plãcere la vremea aia. la vârsta ºcolarã. cã nu suntem þigani. deºi e de etnie romã. Încã din primii ani de ºcoalã simte presiunile exercitate de stigmatizarea pe criterii etnice. mi le explica cu mãrul. dar nu se discuta despre asta”.

Este etapa când învaþã sã îºi asume identitatea ºi sã vorbeascã deschis despre etnia sa. este îndeplinitã cu mari eforturi de cãtre pãrinþi. Deºi venea la mine în casã. Dorinþa ei de a fi înscrisã la o ºcoalã performantã. cam aºa”. e deºteaptã”. observa cã suntem mai negri – cam asta e criteriul dupã care îºi dau seama oamenii dacã suntem sau nu suntem romi . Suntem la aceeaºi facultate. din al doilea semestru. Alãturi de aceste preocupãri. Factorii care au determinat alegerii liceului au fost: reputaþia instituþiei de învãþãmânt ºi aptitudinile de a învãþa limbi strãine. La îndemnul fratelui sãu a hotãrât sã urmeze cursurile Liceului George Coºbuc într-o clasã de englezã intensiv. cel puþin într-a cincea mi-a fost destul de greu sã mã adaptez.C. Referindu-se la activitãþile extraºcolare la care a participat. Ne referim ca faptul cã este evaluatã pozitiv. în organizaþia „Salvaþi copiii”. în subsidiar. percepe cã aºteptãrile legate de procesul educaþional existent în instituþiile ºcolare bucureºtene i-au fost înºelate. alta. am început sã fiu în primii cinci. ca ºi în ºcoala primarã. Acest lucru s-a întâmplat în contextul interacþiunii cu profesori ºi colegi „deschiºi la minte”. Odatã cu mutarea în Bucureºti. iar. apare prejudecata „deºi e þigancã. Perioada liceului este descrisã ca una care îi schimbã viziunea asupra vieþii. Prin clasa a ºasea mi-am mai revenit un pic. nu cã mã feream. se viziteazã foarte des. leagã prietenii cu noii colegi. ajunge ca la sfârºitul clasei a opta sã fie premianta clasei. Perioada studiilor gimnaziale se defineºte ºi prin legarea unor prietenii de duratã. dar atunci nu comentam. Se gândea cã profesorii sunt mai exigenþi. Dacã iniþial porneºte cu complexe de inferioritate faþã de elevii bucureºteni. Un loc special în povestea de viaþa a Elenei îl deþine profesoara de englezã care este de etnie romã. ºi îi mai povestesc una. Cu prietena asta nu cred cã am discutat.dar nu am discutat cu ea. Acum vorbesc deschis despre asta. menþioneazã ºi experienþa de voluntar. dar ºi temeri. Ca orice etapã de prag.în ºcoala primarã: „acolo nu mai pot sã spun cã mai eram prima. iar activitãþile extraºcolare în care a fost implicatã i-au lãrgit aria cunoºtinþelor în diverse domenii ale vieþii sociale. schimbarea mediului a generat aºteptãri. în clasa a opta. iar elevii mai ambiþioºi ºi interesaþi de cursuri decât cei din ºcolile de provincie. noi schimbãri intervin în viaþa Elenei. dar diferenþele etnice rãmân subiect tabu. ºtie cã lucrez la R. despre clubul de „public speaking” sau despre rolul de organizator al alegerilor pentru parlamentul tinerilor. pe o perioadã de doi ani. Este persoana care o îndrumã ºi o învaþã sã îºi asume identitatea ºi sã reacþioneze în situaþii discriminante: „probabil cã 158 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ne vorbeºte despre cursul despre drepturile omului. dar nu aveam argumente. Relaþia cu profesorii din ºcoala gimnazialã se înscrie pe acelaºi trend. Adaptarea la noile cerinþe este relativ uºoarã. Douã dintre colegele de clasã îi devin prietene foarte bune. în ciuda faptului cã Elena nu învãþase germanã pânã atunci. Retrospectiv. într-o clasã cu profil de germanã intensiv. dar. Reuºesc într-un final sã îi gãseascã un loc la Liceul Spiru Haret. cred cã a fost singura prietenã – ºi acum îmi este prietenã – cu care nu am vorbit despre faptul cã sunt de etnie romã.

E o chestie absolut normalã. dar a depãºit termenul limitã cu o sãptãmânã. Ne mãrturiseºte cã a ajuns sã lege prietenii cu colegi. care într-un fel îmi arãta nu neapãrat cum trebuie sã reacþionez. pentru cã deja dintr-a noua. Elena. ci cum trebuie sã mã simt eu în pielea mea”. dar nici sã mã bat cu cãrãmida în piept. iar „atmosfera deschisã” a liceului a determinat sentimente de bine. la ºtiri. Când i-am spus cã sunt de etnie romã. a vãzut cã eram absolut Ok. familia ºi din acest motiv a renunþat. ºi aceºtia sunt prizonierii cliºeelor cã un etnic rom nu poate avea rezultate ºcolare excepþionale: „Dar tu chiar eºti þigancã?”. pe moment. „cioarã”. pentru o vreme. A raþionalizat cã a studia în afara þãrii ar însemna sã îºi pãrãseascã. nici sã îmi fie ruºine. am trecut prin tot procesul”. cã am calul. a parcurs toate etapele necesare depunerii premergãtoare trimiterii unei aplicaþii de admitere la o facultate din US: „am dat toate examenele. de „acasã”. Am avut multe discuþii cu ea. mi-a spus cã n-am cum pentru cã nu miros.altfel aº fi reacþionat dacã nu aº fi avut profesoara aceasta în spate. ºtia cã sunt prietenã cu trei fete din clasã. origine. BAC-ul lor. Beneficiind de un program de leadership prin ARDOR. care în clasa a noua era foarte rasistã. mã îmbrac bine ºi învãþ ºi bine la ºcoalã. în clasa a noua. Probabil se aºtepta sã îi spunã cã stau în cort. determinã atitudini ºi comportamente discriminatorii faþã de romi. încercând sã afle de la colegele Elenei o descriere a mediului în care ea trãieºte: „mi-a chemat prietenele. Toefl-ul. începe sã discute cu colegii de clasã despre etnia romã ºi. chinezii. la visul de a urma o facultate în afara þãrii. dar cã nu vede romii precum familia mea care sunt destul de mulþi. nu îmi venea sã cred în ce mod gândesc oamenii. aºa ar trebui sã mã comport ºi eu. Asta m-a ajutat foarte mult în relaþiile cu colegii pentru cã altfel m-aº fi purtat dacã n-aº fi cunoscut-o pe aceastã profesoarã. le-a chemat separat ºi le-a întrebat dacã au fost la mine acasã. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 159 . a aplicat la o facultate din Italia. Elena a ajuns sã studieze pentru o lunã în Washington. În primã faza. cãruþa”. aºa cum simt românii. de când am intrat în ºcoala aceea începuserã colegii cu glume de genul „piranda”. Încã din clasa a noua m-a fãcut sã înþeleg cã dacã sunt de etnie romã nu trebuie sã mã feresc. „N-ai cum mã. Am rãmas ºocatã. jigniri din astea de copii. Aceastã „experienþã interesantã” a impulsionat-o sã îºi doreascã sã urmeze o facultate în strãinãtate. bazate pe prejudecãþi ºi stereotipii etnice. A hotãrât sã se orienteze spre o instituþie ºcolarã din Bucureºti ºi a ales Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureºti. japonezii cã sunt de o anumitã naþionalitate. Reprezentãrile profesorilor de germanã ºi matematicã. Apoi. La fel ca ºi profesorii din ºcoala generalã ºi primarã. a venit ºi la mine acasã ºi cunoscându-mi familia. Momentul deciziei de a trimite sau nu formularul de admitere este descris ca unul crucial. Consiliatã permanent de profesoara sa.” Profesorii merg mai departe în încercarea de a-ºi confirma stereotipurile legate de romi. reuºeºte sã dãrâme unele cliºee de gândire legate de minoritãþi. Tot din perioada liceului ne este povestit un episod definitoriu pentru modul cum sunt percepuþi romii de cãtre populaþia majoritarã. Colega mea de bancã. tu cea mai bunã din clasã la matematicã. treptat. Am fãcut-o sã îºi dea seama cã ea nu vedea decât romii de pe stradã ºi romii pe care îi vezi la TV.

spune cã sunt pur colegiale. prieten de-al fratelui meu. Aspiraþiile sale erau de a lucra într-o instituþie care sã desfãºoare activitãþi conexe dreptului. pentru cã dorea sã îºi poatã dedica majoritatea timpului studiului. nu a legat prietenii cu aceºtia. m-a chemat sã îmi vorbeascã ºi el despre organizaþie ºi când a început sã îmi vorbeascã despre drepturile omului ºi el fiind ºi avocat. asta îmi trebuie. mi-au sclipit ochii. ai trei-patru opþiuni. în scurt timp. Gândindu-se la relaþiile cu colegii de facultate. mi-a spus M. parcã mi se furnicã pielea. cã se face ceva greu ºi nu doar aºa mã duc ºi tai frunzã la câini. Am stat vreo 2 zile ºi mi-au fãcut ofertã sã mã angajeze. cã este persoana de care organizaþia are nevoie ºi a fost angajatã permanent. Elena a activat ca voluntar în organizaþii nonguvernamentale. Unii dintre profesorii din facultate sunt vãzuþi ca modele profesionale. Apoi m-au trimis la centrul de varã ºi am lucrat cu copiii de grãdiniþã”. Nu a trebuit sã aºtepte prea mult pentru ca visul sãu sã devinã realitate: o organizaþie romã care desfãºoarã activitãþi în domeniul drepturilor omului i-a propus sã îºi înceapã activitatea în organizaþie mai întâi ca voluntar. Privitã din perspectiva actualã. dar alea sunt opþiuni”.M. i s-a propus sã fie angajatã permanent.M.Motivaþia alegerii facultãþii îºi gãseºte premisele în activitatea extraºcolarã din timpul liceului (cursul de „public speaking”) ºi în încrederea cã Facultatea de Drept este „cea mai bunã. Da. Încã din perioada liceului. cred cã o meserie care sã mi se potriveascã mai bine nu cred cã puteam alege”. îl ºtiam. Fiind o fire energicã ºi orientatã spre activitãþi de voluntariat. cea mai serioasã. aºa cum a s-a întâmplat cu colegii din liceu. la diferite activitãþi de birou. dupã numai câteva sãptãmâni. la terminarea liceului. Traseul profesional este strâns împletit cu cel ºcolar. chiar îmi place. mi se pare cã am luat ce aveam de lucru acasã ºi am terminat ºi am venit cu munca gata fãcutã pe o sãptãmânã. de la introdus cãrþi de vizitã în calculator. Am venit ca voluntar. Acest lucru se întâmplã pentru cã îºi împarte timpul între ºcoalã ºi muncã. fãceam tot felul de chestii. Referindu-se la diversele activitãþi desfãºurate ca voluntar în aceastã organizaþie menþioneazã: „prima oarã am stat prin birou pe acolo. stai vreo câteva luni voluntarã. dar simþea cã nu era ceea ce îºi dorea ea sã facã în viaþa. iar relaþiile dezvoltate sunt la nivel de profesor – student. Vorbind despre perioada petrecutã în aceastã organizaþie. Am zis gata. nu pot sã spun cã mã plictisesc. Desfãºurând o muncã susþinutã în aceastã organizaþie. Nu ºtiu ce am fãcut eu. Prin calitãþile sale profesionale ºi munca depusã a reuºit sã demonstreze. Pe M. alegerea facultãþii este privitã ca una potrivitã: „chiar îmi place. ne spune cã i-a fãcut plãcere sã lucreze cu copiii. s-a înscris ca voluntar într-o organizaþie americanã pentru romi. Nu a dorit sã îºi schimbe statul profesional. Când aud cã se vorbeºte ºi de ordonanþe. Traseul profesional. 160 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . ºi care te poate ajuta sã faci ceva dupã. în momentul în care mã duc la curs. cã aºa se procedeazã la noi ºi dacã lucrezi bine ºi ne înþelegem te angajãm. are legãturã cu ºcoala. foarte apropiat Dreptului. în principal. iar pe colegii de muncã îi simte mai apropiaþi afectiv.

adaugã cã bunica paternã „este mândrã ºi se laudã cu mine ºi cu fratemiu”.În prezent este asistentã pe proiecte în aceastã organizaþie. Mã refer strict la munca pe care o facem. Este dezamãgitã de faptul cã unii lideri ai organizaþiilor rome tind sã punã interesele proprii mai presus de interesele celor pe care îi reprezintã. poate avea o mobilitate socialã ascendentã. etnia nu este vãzutã nici ca un impediment. nu alte criterii”. Aºa cum am menþionat deja. alea sunt notele pe care le am la ºcoalã. sã lupt pentru interesele mele. De. a fost cã ãla e catalogul. Din aceastã perspectivã. Ar trebui sã nu mai fiu atât de copil. Sesizãm totuºi cã munca în acest domeniu. iar pasiunea pe care o insuflã atunci când vorbeºte despre activitãþile zilnice ne transmit ideea cã munceºte cu plãcere: „are legãturã cu ceea ce vreau eu sã fac în viitor. a avut momente când s-a gândit sã renunþe la locul de muncã pentru a se dedica în totalitate ºcolii. ori ne contractãm avocaþi”. rezultatele formale sunt definitorii: „mã gândesc cã nu am nici de câºtigat. În acest context. uneori. þarã în care ºi-a obþinut cetãþenia. dar nu pot sã fac asta. Reflectând aspra performanþelor sale ca student. (Dar cum ar trebui sã fi?) Sã fii pragmatic ºi sã îþi dai seama cã fiecare luptã pentru el. Migraþie. Taxa ºcolarã ºi-o plãteºte din bursa primitã de la Fundaþia Soros. Am legãturã directã cu cazurile noastre: avem cazuri de discriminare pentru care ori facem noi cãtre CNCD adrese. Dacã cineva poate sã mã judece dupã un anumit criteriu. nici ca un atu. Considerã cã prin ºcoalã omul îºi poate schimba traiectoria de viaþã. ne mãrturiseºte: „e foarte greu sã te zbaþi de unul singur pentru alþii. Elena recunoaºte cã aceastã îmbinare a activitãþilor didactice cu munca zilnicã este dificilã. E destul de frustrant ºi sunt destul de dezamãgitã când îmi dau seama cã sunt foarte puþini. la munca pe care o fac ONG-urile rome. alãturã-te lor. atunci. Elena atribuie ºcolii. o parte din cele necesare traiului zilnic sunt acoperite de cãtre aceºtia. afecteazã negativ rezultatele ºcolare. stau ºi mã întreb câþi fac asta pentru cauza romilor ºi câþi o fac pentru interese proprii. mai am de învãþat mult. ROMII – POVEªTI DE VIAÞà 161 . iar Elena a fost plecatã pentru o scurtã perioadã în America. veniturile salariale proprii acoperind cheltuielile cotidiene. pe lângã satisfacþii. Îmi dau seama cã îmi e greu sã devin ca ceilalþi. Pentru ca acest lucru sã se întâmple. un rol definitoriu în viaþa indivizilor. crede cã este necesar ca familia sã valorizeze educaþia. asta e o lecþie de viaþã. fratele ºi cumnata intervievatei noastre au lucrat sau lucreazã în altã þarã. nici de pierdut. în mintea mea. cã e o junglã. Fratele mamei s-a stabilit in Germania în urmã cu 20 de ani. Punând în balanþã ºi experienþa dobânditã în organizaþie se gândeºte cã este mai benefic pentru cariera sa profesionalã sã îmbine teoria învãþatã la ºcoalã cu practica în organizaþie. Retrospectiv. Dacã nu poþi sã îi învingi. Pentru Elena. Cerându-i intervievatei noastre sã ne spunã care a fost cea mai importantã lecþie de viaþã. cã nu trebuie sã fi idealist. îi provoacã ºi o stare de dezamãgire. în cariera educaþionalã. În urmã cu aproximativ cinci ani. Experienþele migraþionale ale familiei lãrgite sunt vaste. fraþii tatãlui. sã mã bazez pe efortul propriu. Locuind cu pãrinþii. iar. E greu sã fi idealist”. alãturi de familie.

ªi nu neapãrat în America. reuºeºte sã urmeze facultatea în paralel cu locul de muncã îi dã sentimente de mulþumire sufleteascã. dar nu pot sã spun cã sunt leneºã. Planurile pentru viitorul mai îndepãrtat includ ºi cãsãtoria. Îmi doresc mult. La fel. cu siguranþã se va gãsi cineva în familia lui care sã mã facã sã mã simt eu prost ºi nu am de gând sã fac activism cu propria mea familie. are un prieten. cred cã s-ar gãsi ºi în familia mea. Cã nu am luptat pânã la capãt. În plus mã gândesc ºi la copii. mã gândesc cã ar fi fost cu totul altceva. de aproximativ un an. ªi mai am regretul ãsta cã nu pot sã mã zbat pentru ceva. au hotãrât sã migreze în Spania. Regretul legat de viaþa de pânã acum este cã a renunþat mult prea uºor la ideea de a studia în strãinãtate. dar sunt comodã. poate ºi din partea lui. Satisfacþia cu viaþa. dar ar prefera o relaþie maritalã cu o persoanã de aceeaºi etnie. de a lucra în domeniul juridic. nu sã fiu bunã ºi acum nu mai merge ca la 162 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA . nu neapãrat ca sã trec. nu vreau. Mulþumirea faþã de viaþã vine din sfera familialã ºi cea profesionalã. sã devin judecãtor. la nervi. În prezent. Elena se considerã norocoasã cã are pãrinþi înþelegãtori ºi un frate care a sprijinit-o mereu în cariera sa educaþionalã ºi profesionalã. În plus. nu-mi place sã stau sã învãþ cu nopþile. Chiar dacã el nu are absolut nimic. Chiar dacã distanþa spaþialã face ca rudele sã se întâlneascã mai rar. iar a unei femei de 24-25 de ani. Familie. vreau sã îmi pice din cer. sã încep sã explic de ce trebuie sã gândeascã altfel. legãturile familiale sunt strânse. sã fiu ºi mai aproape de casã. spune doar cã ar fi de dorit ca un cuplu sã aibã atâþia copii câþi poate întreþine. dar este conºtientã cã este nevoie de multã muncã pentru ca acest vis sã devinã realitate ºi are îndoieli cã va putea sã depunã efortul necesar. poate chiar foarte aproape. Dacã am citit o datã vreau sã fie suficient. Crede cã o cãsãtorie mixtã ar putea fi afectatã de comportamentele discriminatorii din viaþa cotidianã. Aspirã sã ajungã magistrat. Deºi sunt mulþumitã cu ce am acum. Regret cã nu am dus la capãt ideea sã studiez în strãinãtate. Nu pot. tata care sã spunã „românul ãla” ºi iar m-aº simþi foarte prost ºi pusã la mijloc. Anul trecut nu am dat foarte mult randament ºi aveam planuri mari. nu aº vrea sã fiu fãcutã þigancã sau ca eu sã îl fac pe el român. Intervievata noastrã nu menþioneazã un numãr optim de copii pe care o familie ar trebui sã îi aibã. Elena nu este cãsãtoritã. în accepþiunea Elenei. mama. dar nu locuiesc împreunã. Iar faptul cã. dar trebuie sã înveþi foarte mult. membrii familiei lãrgite se întâlnesc anual. vroiam sã dau la INM. cea de 30 de ani. acest moment crucial l-ar schimba. Dacã ar putea sã modifice ceva din viaþa sa. κi doreºte ca în viitor sã îºi îndeplineascã visul de copil. care ar avea o identitate cu semnul întrebãrii. deºi nu exclude nici posibilitatea unei cãsãtorii mixte.ca urmare a restructurãrii sistemului minier. Vârsta propice pentru cãsãtorie a unui bãrbat este. Probabil în familia soþului s-ar simþi þigan între români ºi în familia mea s-ar simþi român între þigani. undeva în Europa.

Povestea vieþii Elenei este o poveste a carierei educaþionale. Acum trebuie sã te zbaþi ºi nu ºtiu dacã o sã am puterea sã fac asta. ROMII – POVEªTI DE VIAÞÃ 163 . ci prin asumarea deschisã a identitãþii etnice. gata ai citit o datã ºi eºti cel mai tare. De la profesoara de englezã din liceu învaþã cum sã argumenteze în faþa cliºeelor de gândire ale colegilor ºi profesorilor. în care vorbeºte despre ceea ce a însemnat fiecare ciclu ºcolar. iar militantismul în organizaþiile rome îi oferã posibilitatea de a se implica în combaterea discriminãrii pe criterii etnice. nu prin internalizarea stigmatului ºi respingerea apartenenþei la etnia romã. Definitoriu pentru aceastã poveste este modul cum Elena învaþã sã reacþioneze stereotipurilor negative.ºcolile precedente.

164 FUNDAÞIA SOROS ROMÂNIA by PointMAX © 2008 Fundaþia Soros România (FSR) Toate drepturile sunt rezervate Funda?iei Soros România.soros.10.32 Web: www.01 Fax: (021) 212.11. aprilie 2008 Funda?ia Soros România Str. Cãderea Bastiliei nr. sector 1.ro E-mail: info@soros. Bucureºti Telefon: (021) 212. Bucureºti. 33. Nici publica?ia ºi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fãrã permisiunea Funda?iei Soros România.ro .