II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

cu precizie. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. langue de sciences et des techniques". Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. ca ºi al altor ºtiinþe. "Le français. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. înainte de toate. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. în circa cinci ani. III. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior. dupã unii autori. 1978. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. pentru fiecare din realitãþi.31-42).însã. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. vocabularul medical. dupã Cratylos.armonie cu termenii deja existenþi. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. de fapt corelatã cu prima. 251). Extension de l'Université libre de Bruxelles. uneori fãrã menajamente. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. ar exista în chip firesc. mult mai armonios. invocând o parte din vorbirea lor". Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. Aceste cuvinte. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. Binet. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. au fost rostite de profesorul J. invocând o parte din vorbirea lor. fãrã echivoc. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. În acest fel. asistãm la un fenomen nou. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. Bucureºti.-P. RTL-Edition Luxembourg. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. Evident. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. opere vol. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. deºi acesta din urmã va fi. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. ci. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. drept pozitivism naiv. încã de acum 24 de secole. dacã s-ar fi împlinit. pp. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. p. iar a doua tendinþã. din Platon. traducere de Simina Noica. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. 1987. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. pline de amãrãciune. a avut mereu aderenþi. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. laic. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. printre care ºi J. Deºi taxatã. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. În prezent. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia.-P. ca ºi ale altor centre medicale franceze. o dreaptã potrivire a numelui. 18 . Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat".

disputa medicilor formaþi în facultãþi. 20-27 dec. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. Profesioniºtii bisturiului. totuºi. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. nici nu este susþinutã de realitate. O asemenea opoziþie. încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. deoarece sub semnul euforiei. dupã cum rezultã din citat. de la Sorbona. de exemplu. tome III. În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. francofilia are rãdãcini adânci. câtã era. istoria probeazã cã oricedominaþie. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. J. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. Smith. Existã mereu riscul subiectivitãþii. nr. vol. pe nume Charles Guillemeau a primit. dupã cum se ºtie. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . în englezã. care se constituiau ca un flux puternic. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. din partea pacientului regal. nicidecum în Brit. Este semnificativ cã 19 . pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. Se înþelege cã. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. În acele timpuri. Iatã. C. latina. devin posibile reacþii adverse. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. La Vie des Sciences. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. cât ºi a comunicãrii în medicinã. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. chiar dacã o limbã. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. dar nu al uneia obiºnuite. însã. Etiemble. deoarece. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. alta decât franceza. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". admiterea la licenþa în medicinã. profesorul R. pp. Etiemble) este efemerã. Hipocrate ºi Aristotel. pp. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. este edificatoare în acest sens.ºi mai rãu . de aceea. O întâmplare. dominã lumea. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. chirurgii din provinciile franceze. în particular cei din Lyon. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. 295. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. Astfel.În realitate. În ºtiinþã. procesul acesta este mult mai complex ºi. La noi. De altfel. 1591-1592.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. Editor R. stârnitã de The Rise. 1986. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". în cãutare de argumente. Pe un plan mai larg. însã. în aceste condiþii. prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. 2. Astfel. série générale. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. Noile descoperiri. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. secretar permanent al Academiei Franceze. formulat în termeni foarte duri. cercetãtorii francezi publicã.. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. Tot articolul ar merita citat. 137-156). apare azi ca paradoxalã. Comptes rendus. în medicinã în particular. nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. R. Med. Se observã cã reproºul. Articolul nu are.semnat de Assist. împotriva utilizãrii limbii naþionale.

absinthe. abducens. Lyon. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . Astfel. are o formã apropiatã de origine. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. Baritel. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. în 1785 se naºte névrose. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. iar în prezent. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. Langlois). aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. dupã douã milenii. uneori radicale. acide. Jean R. Aceasta în timp ce greaca. iar neurologie abia în 1840. consultes. Dupã cum se observã din titlu. acrochordon. (Paris. nr. 6. accès (-asthmatique). latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. ("Le nouvel observateur". de semnificaþie). deºi ele prezintã un mare interes documentar. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. accouchement. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. accoucher. în "Onomatologie Chirurgique. arabiques. în secolul al XVII-lea. aceste dicþionare sunt adesea divergente. acromion. în consecinþã. asupra destinului englezei contemporane. spaniolã. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. În serviciile spitaliceºti. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. adducens. et leurs remèdes choisis dans les observations. Astfel. un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. francezã. înainte de toate. acatastasie. Astfel. De pildã. evident. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. latins. repliaþi în arhipelagul lor. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. acier. cu o evoluþie neliniarã. încã. Or. achanta. în ciuda abundenþei de dicþionare. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. Durelle. b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. În realitate. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. abdanum. contenant l'histoire de toutes les maladies. care nu erau cuprinse în textele "sacre". de origine francezã. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. germinau cuvinte fundamentale. alãturi de termeni de origine greacã. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. limba marinarilor învinºi. Lyon. vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. P. ou vulgaires. Întrun alt dicþionar. Totuºi. achores. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate. enrichie de recherches historiques. abeille. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. rãmânea intactã. adipeux. destul de curajoase. J. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. adénoïde. acope. în 1551.

evident. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. În rest. Având o contuzie abdominalã. au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. în cartea sa On the Art of Writing. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. Oameni de geniu. Prima. este altã problemã. vena. cuvântul antibody: "El este. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. A doua revoluþie este foarte recentã. în cea mai mare parte a Africii. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. în engleza medicalã 21 . a suferit un accident în America de Sud. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. Nu mergea. de fapt. Urmeazã. Preparatã în deceniul al V-lea. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. un progres mai discret. din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. Drept consecinþã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie. sufixe ºi prefixe greco-latine. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. În jumãtatea de nord a Americii. dar nu ca atare. Aceasta. Se impune o corecþie severã!". Cãrþile. Uneori acestea erau bine tolerate. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. revoluþia terapeuticã. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. periodicele. totul perfect. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. deºi schimbã destinul oamenilor. vein º. ci rezultatele). m. în toatã America de Sud. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. Reacþia era normalã. cuvântul era deja prezent în alte limbi. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. cu atât mai mult cu cât. Iatã. însã. în prezent în plinã desfãºurare. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. începe cu sulfamidele în anul 1937. d. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. amintiri frumoase pentru francofili. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. termenii medicali de origine francezã. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. din cauza unor neologisme rãu concepute. ci prin anglicizare.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. un barbarism. el a fost examinat de un medic practician. dar de calitate.: arteria devine artery. de exemplu. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. tratat tradus în spaniolã. Ex. a. rãmâne doar empiricã. este drept. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. o corciturã fãrã rasã. este localizat dupã anul 1850. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. dacã era cazul. pilot la "Aeropostale". de ex. într-o mare parte din America Centralã.

o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. 1998) elaborat de Serge Quérin care. situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. 22 . menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". Academiei Române. încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. În acest sens. Limba englezã are o dublã origine. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. preluate din limbajul comun. împrumutaþi în alte limbi. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. tot aºa. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa.au rãmas mulþi termeni hibrizi. MALOINE. Pentru cei interesaþi. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale. cu dificultãþile de rigoare. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. Deºi utilã. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. Din pãcate. Canada. Edit. 1997. recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. Bucureºti. Dupã cum se ºtie. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix.

un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. uneori chiar la nivel conceptual. p. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. Masson. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". 1997. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. inclusiv în francezã. Toulouse. Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã.-C. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. totuºi. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. Sournia scrie. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. 26).VI. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. frecvent s-au produs modificãri de sens. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. nici Aristotel. Privat. Din motive de echilibru. Édit. Pentru cã. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. Laborit (1914-1996). cu acelaºi spirit polemic. Paris. Este uºor sã se constate. care. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). Citãm în acest sens opinia profesorului J. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. 1976. vom cita un alt cercetãtor francez.-C. Laborit. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. Opinie absolut corectã. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. Este adevãrat numai în cazurile. sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã. ar corespunde unei propoziþii întregi. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. un cercetãtor avizat în domeniu. ªi atunci. Nu este numai just. p. p. De altfel. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. “Colloque de terminologie médicale”. în ordine alfabeticã ºi nu separate. adicã dupã 1950. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. Existã. cit. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. 86). Altminteri. Sournia. totuºi puþine. sau ajutat de un lexicograf. deºi exagereazã. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. H. 81). chiar J. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. 23 .

adamantoblastom monadelf adenit\. acidulat acin (pulmonar). aceton\ acetabulum. ADIPOADJUVADREN-. adenocarcinom. afectomotor aft\. apnee. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. adrenolitic aerob. lâng\ adamas. adrenalin\. acrofobie. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. abcedat abdominal. -dipis (L) = gr\sime adiuvans.RÃDÃCINÃ . abductor. a t\inui + omen. sens ambiguu. -is (L) = aer. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. AFECTOAFT-. acarioz\. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. actinic. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. PREFIX. activator. . viu adduc]ie. abstinen]\ abces. ae-rocolie. boal\ < afficere = a afecta. aer. acvifer. actinologie. acidocetoz\. acrozom. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. agrafie. pa-hiacrie actin\. activitate 1. paracuzie acvafobie. akouein (G) = a auzi 2. adrenocortical. a sl\bi aphthae. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. -inis = vârf. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. abdominocentez\. ACVOADADAMANTIN-. acalculie. ACVI-. vârf aktis. aerobioz\. acufen\. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. avitamino-z\. a-crodinie. actinoterapie activare. acrodermatoz\. adenovirus. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. anurie abarticular. -ntis (L) = activ. adsorbant. -antos (G) = diamant. abera]ie absorbant. hi-drosadenit\ adipocit. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. -onis) autacoide. hexa-cant acarian. acetic. ABSABCEABDOMINa. -is (L) = rinichi. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. ANAB-. ADENOADIP-. acarofobie acetat. acneiform acomodare acrocefalie. ADAMANTO-ADELFADEN-. abduc]ie. acetabuloplastie aciditate. absen]\. anoxie. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. aciniform acnee. acti-nomicin\. acumetrie 2.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. prin extensie. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. adenomectomie. adipoz\. lips\ ab. panaceu acantocit. afectivitate. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. anizocorie. adsorb]ie adamantinom. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. afec]iune. adamantoblast. abs (L) = de la. an (G) = sens privativ. -os (G) = gland\. a se duce abdomen. acantocitoz\. adrenergic. azigos. aerogastrie afectiv. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. AFTOAGENT aberant. adenomatoz\. ADRENOAER-. smal]. afibrinogene-mie. -ACRIE ACTIN-. excrescen]\. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. anaerob. ganglion limfatic sau ]esut glandular. ACAROACETACETABUL-.: vegeta]ii adenoide) adeps. spre. AEROAFECT-. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. -os (G). substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. adenom. aftovirus agent 24 . ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. adeno-fibrom. aftoz\.

albus (L) = alb 2. anafilatoxin\. ANDROANEMOANEV-. amiboid. alogen. amiloid. în revenire. a-moebicid amigdale. alcaloz\. -antos (G) = cârnat 1. al-qaliy (Ar) = sod\. ampulit\ anabioz\. ALOALANT-. pedagogie agonie. algezio-metru alienare. noctambulism ametropie amfiartroz\. nevralgie. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. [ters. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. curbat ankon (G) = cot aner. aloki-nezie. -inis (L) = albea]\ al kali. anafaz\. albinism 2. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. andrologie. a aliena aleiphar. amfotrop amforic (suflu). anabolizant ANCHIL-. -inis (L) = albu[ de ou albugo. analeptic. în jurul. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. ANCHILOANCONANDR-. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. schimbare < amibein = a alterna. ambisexualitate. antagonist agorafobie pelagr\. agonist. anchilostoma. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. anasarc\ anabolism. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. alosterie. ulei alopex (G) = vulpe. albugo alcalin. AMBOAMBLIAMBUL-. contrariul lui. alotriosmie. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). android. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. aloti-pie. podagr\ alar alergie. dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. amfotonie. -ALGEZIE. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. amfoter. algoparalizie. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. albumen. a ap\ra algidus (L) = rece. AMFOAMFOR-. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. AMFOROAMIB-. aglutino-gen agminat colagog. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. -AMBUL AMETROAMFI-. alopatie. andropauz\. -atos (G) = gr\sime. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. ambulator. algofilie. somnam-bul. amigdalectomie amilazemie. imperfect ambulare (L) = a merge. aglutinare. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. de a construi < anaballein = a construi. amboceptor ambliacuzie. amoeb\. albuminorahie albuginee. al-veolit\. albicans (Candida). alcaloid. alogref\. ALGO-. AMOEBAMIGDALAMIL-. alantoid\. galactagog demagogie. algofobie. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. ambivalen]\. amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. ambliopie ambulan]\. a uni agmen. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. ampul\. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. amiloidoz\ amniocentez\. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. ALANTOALB-. malagma (G). algodistrofie. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. alantoin\ 1. ginandrie anemofil. amforofonic amibiaz\. a-lotropie alantoic.ALVEOL-. anemopatie anevrism. anafilaxie. -ANDRIE. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. -inis (L) = mul]ime. (lichid) amniotic ampular. amilazurie. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. alotriofagie. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. AMIBO-. anagen. analgezie. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. albumin\. ALBUMINOALBUGALCAL-. amfipatic. ampho (G) = de ambele p\r]i. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. amniocit. dentar\). anevrismectomie. dilata]ie 25 . mialgie. al-mulgam (Ar) = mas\ moale.

-ANTROPIE ANUL-. putere artioploid artrit\. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. antracoz\. sensul anatomic dateaz\ din sec. -akos (G) = c\rbune antron (G). arenifer. anulocit. neurastenie 26 . apexogram\ apicultur\. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. pe[ter\. aromaterapie arter\. arenoblastom 2. anticorp antebra]. arterio-grafie. aspartaz\. XVI apex. areola (L) = arie mic\ dim. miastenie. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. angeiologie. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. apendicit\. antrax antrectomie. antepozi]ie. fuziune. ARTROASPARAG-. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. angiospasm. supliment. arena (L) = nisip 1. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. asparagos (G). apiofobie apical. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. astenopie. APEXOAPI-. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. APIOAPIC-. artrofit. -atos (G). aritmomanie aromatizare. arah-noidit\. APENDICOAPEX-. -icis (L) = vârf. antropozoonoz\. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. a sufoca angeion (G) = vas ASC-. arenavirus. apexit\. monarhie aritenoid. ANTERO-ANTEM ANTR-. antalgic. a-nexit\. angiocardiografie. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. antefle-xie. ANGI-. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. hidrartroz\ BACTERI-. antropometrie. arteriol\. angiom. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. areol\ 2. anticoncep]ional. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. ANTROANTROPO-. antropiloric antropogenez\. zooantropie anular. arrhen. antibiotic. antecedente. apendico-cel apex. aspartic astenie. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). ANGIOANIMANIZOANOMANT-. L) = arter\ < aer. anizocorie anomalie antagonist. ANTRACANTR-. anteversie enantem. < area = arie 2. plant\ aromatic\ arteria (G. arciform coarcta]ie 1. apofiz\. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. arterit\. care se opune la ante (L) = înainte. copac arcus (L) = arc. ARTERIO- ARTIOARTR-. -icis (L) = adaos.(G) = burduf ASC-. exantem antracoid. areolar. angioco-lit\. areometru (celule) argentafine.ANOMANEVRISMOANEX-. anuloplastie apendice. aritmogen. apicectomie. antromastoi-dit\. aritenoidopexie aritmie. apicoliz\ apoenzim\. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. anexopexie angin\. aroma. aritenoidectomie. la exterior hapsis (G) = unire. care precede în timp. angiotensin\ animism anizocitoz\. askos ASCOASPARAG-. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. antrum (L) = cavitate. -atis (L) = arom\. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. embrionare). antru (mastoidian. arahnoid\. artroscopie. articula]ie ARGENTARGIR-. apiterapie. ANTIANTE-. arboriza]ii arcad\. culme apis (L) = albin\ apex. arahnoidocel arborescent. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. asparagus (L) = sparanghel. jonc]iune < haptein = a prinde. asparagus ASPARTASTEN-. areniform 1. angiecta-zie. apexocardiogra-m\. ANEXOANGANGEI-. angioscintigrafie. antru. BACTERIOascit\ asparagin\. angor angeit\. artro-grafie. ANGEIO-. -oris (L) = arbore. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). ANULOAPENDIC-. artrodez\. angor. ASPART.

biodisponibilitate. autoa-gresiune. ATEROATIC-. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. axis (L) = ax 2. baciliform bactericid. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. axis. antibiotic. AUXOAXI-. astrocit. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. bacil bakterion (G) = bastona[. auxin\. autopsie. AUDIOAUR-. curte interioar\. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. a asculta 1. biotehnologie. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. a se dezvolta 1. kinaz\. -BARISM. biocenoz\. ATRETOATRIO- aster. bioxid. -eros (G). BATMOBATRACBAZI-. binar bibliografie. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. auxilitic. ateroscle-roz\ aticit\. birefringent. auriculele i-nimii < ater. fiertur\. auripunctur\. auxocardie AUTOMATAUXANO-. veche) = albastru 1. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. audiometrie 1. atmoterapie atretenterie. axilotomie ATP-az\. auriculoterapie autism. auric. balneoterapie baranestezie. AUXI-. axon (G). bicuspid. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. ateromatoz\. axiologie. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. bionic\. AUTO- auditiv. ASTROASTIGMATATEL-. bazocelular. AURI-. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. bacillus (L) = bastona[. balanit\. aureomicin\ auricular. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. auris (L) = ureche 2. ATICOATMOATRET-. BAROBARIBATIBATM-. BINBIBLIO-BIE. biceps. axon 2. axial. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. autoanticorp. BACTERIOBALAN-. aticotomie atmosfer\. evaluare axilla (L) = subsuoar\. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci.ASTER-.zei]e ale destinului: Clotho. bipolar. jug azur (Fr. bibliomanie aerobie. astrocitom. autohistoradiografie. axia (G) = valoare. abur atretos (G) = f\r\ deschidere. -BIO-. -BAZIE BI-. axometru. BIO-. gland ballismos (G) = salt. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. neg\urit atrium (L) = vestibul. balistofobie balneologie. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . aurificare. cronaxie axilar. bacterie dim. baroreceptor. hidrolaz\. autoaglutinare. barotraumatism. hiperbarism barilalie. AURICULAUT-. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. ATELOATER-. autoimuni-tate. BAZO-. auroterapie. anaerobie. abiotrofie. 27 . bacterio-fag. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. bacteriemie. bigeminism. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. AUROAURI-. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. autovaccin automatism auxanologie. -tra. bacteriostatic balanic. bio-ritm. autocrin. bicarbonat. al Atenei. aurometru 2.

blefarospasm. [i CHALAZOcalcar. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. -BOLIE. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). calcitriol calcaneodinie. embrion. bradi-lalie. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. bronholit bruxism. BULBO-BULIE BURS-. calice. BUTIRO- -CAPNIE. limfo-blastom blefarit\. botulism bradicardie. calomanie acalazie V. khalix. xilocain\ caligrafie. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. bisoid blastocist. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. procain\. trofoblast. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. bursit\ butiric. calcis (L) = var. porfobilino-gen. calculografie 1. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. BRICBUBON-. BROMOBROMATOBRON{-. BRAHIO-. bradikinezie. CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . bricoma-nie bubon. blastogenez\. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. camerular Campylobacter. BURSOBUTIR-. -BLEFARIE. pietri[ calor. bothrion (G) = gropi]\ 2. calculos. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. biliverdin\. BUBONOBUC-. BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. brahi-melie brahial. BOLOBOTRI-. CALO-CALAZIE CALC-. calcinoz\. calicoz\ calorie. eritroblast. embolie. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. bulbopatie abulie burs\. CALCICALCANECALCUL(-). brachium (L) = bra] 1. -BLASTOM BLEFAR-. -ycis (L) = cup\. brahialgie. tromboembo-lism. BUCOBULB-. bryein (G) = a cre[te 2. calcifilaxie.BROMATOBALAN-. urobilin\ bisinoz\. calyx. calicectazie. embriologie 2. BROMOBROM-. `nveli[ul florii 2. bromopnee bromatologie bron[iectazie. BRONHOBRUX-. bucofaringian bulbiform. -BOLISM. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. -BLAST. botrioid. -atos (G) = hran\. botriomicete botuliform. bubonalgie. calcipexie. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. blasto-mer. botriocefal 2. kalyx. bruxomanie. brahidactilie. -ikos (G) = var. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. bron[it\. briologie bromhidroz\. calicoterapie. abrahie brevis (L) = scurt 1. blefaroconjunctivit\. bursa (L) = pung\. brahiocefalic. -ykos (G). calculocancer. bromism. calirafie 2. calcitonin\. cacodilat novocain\. bradipsihie brahicefalie. bromid\. calofil. calcaneu calcul. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. butyron (G) = unt brevilin 1. pl. -onos (G). hiperbaric\). bubonocel bucal. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. sac de piele butyrum (L).

carpofag catabolism. centimetru. KENOCENT-. celulit\ cement. CECOCEFAL-. ceno-bioz\ cenogenez\. -CEFAL. cenestopatie. -cri (L) = rac. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. cefalee. cariotip carne. cataliz\. kainofobie. CENOCENO-. caudat (ven\) cav\. carcinom. keno-glosie kele (G) = tumor\. cerebroma-lacie. rectocel. centrifug. centripet. 1. carnifica]ie. cen-tromer. pericardit\. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. nucleu CARNI-. carpocifo-z\ 2. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. cerumen cercar. caro. cavernos. centipoise central. centrozom biceps.CANABCANCER-. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. -CENTEZ| CENTICENTR-. cannabis (L) = cânep\ cancer. carcinoma-toz\ 1. cardiospasm. CENTRI-. kentomanie. celioscopie celul\. capilaritate. cazein\. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. cardiopatie 2. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. carnofobie carotid\. -itis (L) = cap receptus (L). catatonie bicatenar. CAZEI-. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. kardia (G) = 1. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. canthus (L) = buza unui vas. pericarp. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. carotidian 1. crab. carpian. capsulectomie. carbo. cefalocentez\. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. cazeificare. carniform. capnometru capsular. cefalometrie. catalepsie. kanthos (G). varicocel celialgie. CENTR-. CAPSULO-CAPNIE. cercopitec. cataplazie. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. concav cavern\. centigram. cerebelos cerebral. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. canabism anticanceros. cisticerc. microcefal colpocel. cecitate. CANCEROCANT- kannabis (G). 29 . amnio-centez\. cancer CARCINOCARDI-. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. cementoblastom. KAINO-. omfalocel. CEFALO-CEL CELI-. ce-mentocit cenestezie. cardio-megalie. atis). capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. cardiotomie carfologie cariokinez\. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. karkinos (G) = rac. metacarp. cerebrom. caten\ catoptrofobie caudal. re-ceptor ceromel. KENTO-. leptocefal. -itis (L) = cap CAPSUL-. cis-ticercoz\ cerebel. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. CAZEOCEC-. CENTRI-. cardialgie. cancer. celulifug. epicantus. capilarosco-pie capital acapnie. capsu-lit\. cancericid. inim\ CARDIO2. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. brahicefal. nociceptiv. CAVERNOCAZE-. hidrocefal. triceps chemoreceptor. cecoplicatur\ cefalalgie. carbonat. CELIOCELULCEMENTOCEN-. karpos (G) = pumn CARPO2. cariolizis. carboni-zare carcinoid. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. ceroplastie. cavitate. canto-plastie capilar. pericar-docentez\ centigrad. < capsa = cutie CARBO-. cavernosto-mie cazeum. capsulotomie carbometrie.

cistosto-mie. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. chimiorecep-tor (chemoreceptor). citodiagnostic. chilangiom. luntre kyon. chimioterapie cherofobie. spermicid. spart klasis (G) = ruptur\. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. citoge-netic\. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. trombocit citrat. CINEMACINET-. ciclotimie. chiloto-rax echimoz\. citoplasm\. cia-noz\. -CIT. clastomanie. eritrocit. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. hepatocit. cipridofobie circumcizie. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. cianogen. cimbocefalie cinantropie. chirurgie. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). dacriocistit\. limfocit. CICLO-CID CIF-. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. cianur\. CINETO-CIPIENT CIPRI-. cistit\. -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. cheiloplastie. cistoscopie. chiloperitoneu. fungicid. cineradiografie. cervicopexie. cheloid chemokine. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. citrus (L) = l\mâi caesio. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. CILIOCIMB-. citostatic. cisternografie acantocit. CISTI-. CHEILOCHELOCHEMO-. chilifer. chemoluminescen-]\. chimiota-xie. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. CHIMIO- CIPRI-. cir-cumvolu]ie cirogen. CHIMOCHIR-. ml\di]\ klasma. ciliofor cimbiform. pericit. cervicovaginal cestode chalazodermie V. parenchim. (-)CIFOZ| CILI-. carpocifoz\ ciliar. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. chistectomie ciancobalamin\. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. chiasm\ achilie. sternocleidomastoi-dian cervix. virulicid cifoscolioz\. circumduc]ie. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. chilo-micron. CHILO-CHIM-. tricoclazie clatrin\ claustrofilie. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. cisticerc. CINOCINE-. citotropism. cheiro-megalie chistadenom. laterocervical. cervicit\. cheiloschi-zis chelator. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. cinic. chimotrip-sin\ chiropractic\. -atos (G) = fragment. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. piocianin\ cibernetic\. recipient ciprifobie. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. ciclotron bactericid. cibernine ciclit\. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. ciliectomie. citrin circumcizie. cinofobie cinedensigrafie. a lua Kypris. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. osteoclast. cymba (L) = barc\. cinescopie. cheromanie spirochet\ chiasmatic. claustrofobie autoclav clavicul\. ci-totoxicitate. cifoz\. cil kymbe (G). CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. citric. CISTOCISTERNCIT-. cistorafie cistern\. -idos (G) = cheie. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. claviform cleidotomie.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. CIMBOCIN-. chimioprofilaxie. coloidoclazie. cinetoz\ incipient. cinematic\ cinetic\. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-.

colopatie. COLE-. coledocolitiaz\. condi-lom. bob kokkyx. clonare clonic. clima. clinostatism bronhocliz\. CONDRIOCONIDIO-. condrofit. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. chorda (L) = coard\. colpocito-logie. coledocit\. coniometrie. colecistectomie. climatopatologie clinic\. hipercolie coledoc (canal). incoercibil cofochirurgie. cleptomanie climatic. -onis (L) = strâmtare. CORDOCORD(-). CONIO-. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. contraextensie. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. colpocel. colecistit\. colpo-perineorafie concha. condrocit. conchectomie condilectomie. contagiune. prin extensie. coleoptoz\. coprofagie. cor-nete nazale kondylos (G). -CONIOZ| CONJUNCTIV-. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. clonus clorhidrie. copro-lalie. -atos (G). -akos (G). cofactor. coloplicatur\ colagog. -acis (L) = corb khorde (G). colit\. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. [i -ARCTenterococ. conjunctivit\ contraceptiv. -atis (L) = înclina]ia soarelui. l\star klonos (G) = tumult. conta-minare coan\ coarcta]ie V. CONDILOCONDR-. condrosarcom condrioliz\. colecistografie. anizocorie coracoid\ cordit\. confabula]ie. epicondil. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. colodiu. -COLIE COLEDOC-. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. pneumococ. colecistolitiaz\. colangiografie. COLPOCONCHCONDIL-. clinomanie. concha (L) = cochilie de scoic\. controlateral copiopie. condrit\. cochlea (L) = cochilie de melc v. CLORO-CLUZCNEMCO-. CONDROCONDRI-. condroblast. corax. (examen) coproparazitolo-gic. notocord. vagin konkhe (G). COLO-. sarcopt coprocultur\. clorofil\. coledocotomie coleocel. COLOCOL-. CONCOANCOARCT-COC. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. chole-) blefarocleisis. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. cloroz\ malocluzie. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. coleperitoneu. CONJUNCTIVOCONTRA-. precordial 31 . colpoperineoplastie. -CORIE CORACCORD-.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. cole-cist. coloid colibacil. colic\. mitocondrie conidiospor. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. condroma-toz\. coccis CORIOcodein\ coercibil. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. colpocleisis cleptofobie. condilian. cohlee col uterin colagen. clo-rom. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. clorizare. stafilo-coc. de unde: latitudine. dezordine khloros (G) = verde. fotocolorime-tru colpectomie. -COPT COPROCOR-. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. -ygos (G) = cuc. colora]ie. CONTROCOP-COP|. cordon cor. copofobie sincop\. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). condilotomie condral. coccobacil. cofoz\ cohlear. coprostaz\ corectopie. cordotomie cord. ocluzie cnemalgie. coleorexie coloboma colorant. coeziune. colopexie. contraindica]ie. gastrocnemian coenzim\. rectocliz\ clon. cocoid coccidinie.

COROIDO-CROM. COSMOmicrocosmos. cupro-rahie. CORTICOorgan corticosuprarenal\. acromie. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. khronos (G) = timp cronaxie. cromozom. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. -culus. CROMATO-. kreas. COROID. coronarit\. tricrot. culicide. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. cromatografie. ventricul. neurocormie -CORMIE 1. cromatin\. crimofil CRIMINAL-. coriomeningit\. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. coreofrazie. khoristos (G) = separat. coreiform. sternocostal. ktenos (G) = pieptene. cosmetologie < kosmos = ordine. kosmos (G) = ordine. cupru cupremie. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|.. excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). creatinin\. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. crystallus (L) = ghea]\. krystallos (G). criptogenetic. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. criestezie CRIPT-. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. -atos (G) = culoare hipocrom. CROMATO-. crescere. dicroism -CROISM -CROM. coxalgie. cretus (L) = a cre[te concrescent. krinein (G) = a separa de. -icis (L) = scoar]\. cromafin. COXOcoxofemural CRANI-. kormos (G) = trunchi. fig. creast\ ctenocefal. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. cosmogonie. -enis = acuza]ie. discroma-topsie. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. ctenomicete CUB-. cu sensul de a secreta endocrin. corioretinit\ COROID-. `nvinuire -CRIN. coronar. costa (L) = coast\ intercostal. kryos (G) = frig crioanestezie. CROM-. pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. cronic. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. criminologie CRIMINO< crimen. -atos (G) = carne creatin\. khros (G) = tent\. coronaro-grafie. acroma-topsie. -icis (L) = ]ân]ar culicid. chorea (L) = dans coree. CRIcrioscopie. CUBOkubos (G). coroid\ coroidit\. costo-tomie. craz\ (sanguin\). corp brahicorm. corticorezisten]\. autocrinie. cuneohisterectomie CUPR-. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. discrazie. cianocroia. cubitus -CUL. coxa (L) = [old coxa vara. cuproprotein\. cuprum (L) = aram\ ro[ie. CRONOcronotropism -CROT. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. îndep\rtat corista. cristal cristalin. krasis (G) = amestec. 32 .: ornament COST-. regiunea periferic\ a unui cortical. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. coxartroz\. criodecapaj. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. discromie -CROMIE CRON-. cristalite. cromofor. culoare alocroism. khorioeides (G) = în form\ de membran\. creofag. crescentis. khoreia (G). macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\. culdotomie CULI-. cortex. exocrin. corti-costeroid. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. coristom CORISTO-CORM.CRON-. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. coronoid\ 2. criminalis (L) = criminal criminalistic\. cubus (L) = cub cuboid. crio-protein\. univers cosmobiologie. CRONO- DENT-. constitu]ie a unui corp. -cula. CORON1. cronobiologie. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. crenoterapie -CRESCENT. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. khroma. dicrot. DENTO- CORE-. -onis) CRICO-. CROM-. krotos (G) = b\taie catacrot. adâncitur\ cotiledon. dicrotism -CROTISM CRURcrus. crizoterapie -CROIA. culex.

cu-tis laxa cvadriceps. dermatoglife. -ntis (L) = dinte deon. dentin\. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. diafragmatocel dicogamie. adinamie 1. dilata]ie dinamometrie. deshidratare. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. -DERMIE DESM-. dioxid. -DERM. hipoderm. tenodez\ dicrot. dinofo-bie 33 . DERODERM-. pandemie demonofobie. compact densitas. dactilofa-zie. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. dictiozom epididim difterie digital. -atos (G) = barier\. -atis (L) = consisten]\. DIAFRAGMATDICODICTI-. cuticul\. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. de-zinfec]ie. DERMO-. deuteriu dextran. digital\. diaforoscop diafragmalgie. denti]ie. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. decolare. DERMATO-. da-criolit pentadactil. dermografism. digitopalmar. sindactilie. dentoalveolar deontologie deradelf. detumes-cen]\ decibel. dezarticulare. -DINAMIE -DINIE. CUTICVADRI-. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. den-tom. plas\ didymos (G) = geam\n. DENSITODENT-. -ontos (G) = obliga]ie. dezinser]ie. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. dacriocistit\. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. -DEMIE DEMONODENDR-. -DACTILIE. epidemie. scotodinie. dextrogir artrodez\. DESMODEUTERDEXTR-. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. diafragm < dia = prin + phragma. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. decalcifiere. dermatofit. manifest delphys (G) = uter. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. oticodinie. decilitru. tomodensi-tometrie dentar. a transporta diaphragma. demonolatrie dendrit\. DERMAT-. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. densitate dens. decimetru aldehid\. tricuspid cutanat. desmozom deuteranop. cutireac]ie. dendrofilie densiflor\. densitate. eritrodermie desmos (G) = band\. dextrin\. cvadriplegie. dicotomie dictiopsie. cvintupli cuspis. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. cvadri-geminal. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. endemie. diagnostic. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. dinos (G) = ame]eal\ desmit\.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. DES-. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. dehidroepiandrosteron de. dactiloscopie debridare. derodim dermit\. DACRIO-DACTIL. DACTILODE-. epi-derm. dizaharid diaforez\. DIGITODILATDINAM-. di-gitoplastie dilatator. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. dermati-t\. -tra. dializ\. dextrocardie. popula]ie daimon (G) = demon. DENDRODENS-. DENTODEONTODER-. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident.

ecbolic. -DIPSIE DIS2. disec]ie. disciform. ectoparazit. ecopraxie atelectazie. discrazie. antidromic. ekho (G) = ecou. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . DIPLODIPSO-. dificil. diplobacil. echipoten]ial echin (equin). dolicosigmoid. dis-fazie. DUODENODUPLICDURdiskos (G). egopatie alegorie. eburnat sinechie. sunet repetat ecaudat eccodroz\. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. calcaneodinie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. diseminare. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. echinoftalmie 1. ecotip 2. ecoencefalo-grafie. ectopie ectrodactilie. ecomimie. dozimetrie drepanocit. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. ecosfer\. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. ple-urodinie dioptrie. polidipsie 1. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. ecrin. odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. ecologie. prodrom. ectromelie edem. ecolalie. discizie. acrodinie. sindrom. DOZIDREPANO-DROM. DORSODOZ-. disbazie. drepanocitoz\ palindrom. disartrie. hepatectomie. discromatopsie. duodenopexie. dromomanie. echinus (L) = arici 1. duodenoscopie. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. dorsolombar dozare. doz\. discopatie distal. displazie discartroz\. oikos (G) = cas\ 2. splenectomie corectopie. disjunc]ie. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. sinechotomie echimolar.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. bron[iectazie. ectropion eburnare. domatofobie dorsal. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. disocia-]ie 2. ve-nectazie ectoderm. ectim\ colectomie. dislocare. ecdemic. DOMATODORS-. duplicitate indura]ie 2. -DROMIC. dys (G) = greu. dorsalizare. dioptru diplacuzie. dis (L) = separat de -EGORIE 2. ecocardiografie. duodenostomie duplicare. DROMO(-)DUCT DUODEN-. dispnee. edema]iat edoiografie octaedru. dromo-trop duct. disfagie. poliedru efebologie egocentric. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. echinism echinococ. diplopie dipsomanie. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. diplococ. ne-frectomie. megadolicocolon domism. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. oviduct gastroduodenit\. diploid. ectozoar. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. ecokinezie. ecografie.

ischemie. epicriz\. ELAIO-. encefalogram\ mezenchim. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. ependimopatie epicantus. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. eleolat elastan]\. încapsulat. e-pifor\ epididimectomie. energogen.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. elitrocel. embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). ELEOELAST-. parenchim endarterit\. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). ENTERO-. epiploon. epicondil. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. EPIFIZIOEPIPLO-. ENCEFALO-ENCHIM END-. exerez\. encefal. erbivor V. EXTRAanizeiconie. ÎNENANTIOENCEFAL-. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. empiocel enantem. endogen. eidetism elaidom. endonucleaz\. electrofore-z\.EICONO-EICONIE. hematemez\. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . pioemez\. empiem embolizare. epifenomen. ereditate. -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. emetropie anemie. elastopatie bioelectrogenez\. `n-corporare enantiobioz\. eozinofilie ependim. electrocardiogram\. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. enterostomie. elipsoid. [i ICONOcaleidoscop. elips\) elytron (G) = teac\. embrionar. e-piderm. elitroplastie emfizem. electricitate. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. glicemie. ependi-mom. [i IERBereditar. endocardit\. -atos (G) = sânge empyema. contrar. hiperemie. endocrin. maleabil ELASTOELECTR-. -ENTER ENTOMOEOZIN-. emenologie emetic. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. eiconometru V. epiploic. EMENOEMET-. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. sialoemez\ emetrop. elastos (G) = docil. mezenter entomologie eozin\. mezenchimom. epididimotomie epifizit\. enantiomer encefalalgie. eliptocitoz\ elitrit\. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. endo-metrit\. endoscopie energic. mezenchimatoz\. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor. e-lastoz\. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. EMBRIOEMEN-. eredobiolo-gie. electrofuziune. ependimit\. endoci-toz\. elastin\. EMPIOEN-. proteinemie empiem. enteroco-lit\. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. energome-trie ensiform enterectomie. plasmaferez\ ergasiofobie. eozinofil. tromboembolie embriologie. ENDOENERGENSIENTER-. EPIDIDIMOEPIFIZ-. leucemie. eikon. in (L) = în enantios (G) = opus. erbicid. ERBIERED-. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. EOZINOEPENDIM-. endorfi-n\.EPIDIDIM-. enterit\. epifizioliz\ epiplocel. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. EPIDIDIMO-EICONIE. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). elastom. elektron (G) = chihlimbar . epididim.

FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. exfoliere. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. EXCIT-. na]iune ethos (G) = moravuri. sit\ ethmos (G) = ciur. -FAGIE. cenestezie. a-nergie. difalie. esofagit\. exantem. faringostomie 36 . extra-piramidal. ETEROETIOETMO-. pirexie exogen. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. eroto-manie fosforescent. vârst\. vast aevum (L) = durat\. disfagie. exocitoz\. ESOFAG-ESTEZIE. extensometru exteroceptiv. esteziometru estral (oestral). -ERGIE ERITR-. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. ESTEZIOESTRETER-. etnologie etologie eucariot. extra (L) = în afar\ ergograf. erotogen. falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. sensibilitate oestrus (L). faloragie. lentil\. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. eugenie. estron\ (oestro-n\). prin extensie. ezotropi F FABULFACIFACIENT. FAGOFAL-. lactescent. parestezie. faneromanie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. oistros (G) = dorin]\ [i. esofibroscopie. esofagoplastie anestezie. ergonomie. etnografie. excava]ie. hiperes-tezie. ERITROEROT-. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. exon. eritroz\ erotic. afakie macrofag. eritrocit. sinergie eritroblastoz\. -FAC}IE. EXCITOEXTRAEXCIT-. FARINGOfabula (L) = poveste. erotism. epoc\ ex. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. fagocit. faco-scleroz\. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. ETMOIDOETN-. vitrescibil ESO-. aether (L) = aer curat. putrescent putrescibil. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru. eritroder-mie. onicofagie. -FALIE. rarefac]ie. fagocito-z\ falus. alergie. faringoepi-glotic. afaneroz\ fangoterapie faringism. difalus phallos (G) = penis falx. exteroceptor ezofilaxie. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). opales-cent. exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. FEOexcipient. euforie. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. eunucoidism EURI-EVEX-. excitomotor ca[exie. -FACT. esogastrostomie. defectiv phakos (G) = linte.ERGO-. eutrofie eunuc. neuronofa-gie. eteromanie etiologie etmoid. exopexie. examen. eritropoietin\. faloidian. putrefac]ie. -FECT FACO-. etmoido-tomie etnie. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. eutanasie. onis). facomatoz\. FALO-. (-)FALUS FALCIFANFANER-. excre]ie. FAKIE -FAG. onis). etmoidectomie. eunuchism. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). faringit\. exosmoz\. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. artefact. estrogen (oestrogen) eterism.

disfazie. fistuloto-mie fitosterol. riboflavin\ flebectazie. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic.fascia (L) = fâ[ie. fasciit\. metafiz\ fizic. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. peroneu -FICARE ficare. fizioterapie flagelat. filiform filantropie. fibrila]ie. fibril\ FIBRILOdim. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. farmacogenetic\. fibular calcificare. fibronectin\. fibrotorax fibrilar. fibril\. disfemie defeminizare. -FEREZ| FERI-. feticid. febrilitate fecale. philia (G) = atrac]ie -FIL. fenomen. -FERENT. fizicism. fecalom fecundant. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. suflare flavus (L) = galben phleps. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. neclintit < figere = a fixa FIZ-. filactotransfuzie. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. fetopatie. pietrificare ficofag bifid. artrofit. flavonoid. filofag filactic. Fasciola fascicular. feminitate. parafazie febrifug. fizionomie. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. physikos (G). emfizematos. fiziopatic. plasmaferez\ feripriv. fisur\ fistulizare. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. fizicochimic fiziologic. phainein (G) = a ap\rea -FER-. flebit\. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\. fenotip. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. febril. phyton (G) = plant\. eozinofilie filobiologie. specie FILOFIL-. anafilaxie. periferie. feritin\. flebectomie. medicament farmacie. fistula (L) = tub. filtrare rinofima fimbrii fisiune. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. bazo-fil. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. faecis (L) = reziduuri. tricofi]ie fixare. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. femini-zant fenocopie. feocromocitom aerifer. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. farmacoreceptor fascia lata. epifiz\. fetus. eferent. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. -atis) afemie. fibrinogen. FLAVfosfen\ feocrom. mamifer. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. fibriloflut-ter fibula. osificare. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. chilifer. somnifer. -onis). fiziologie. physa (G) = r\suflare. multifid Filaria. canal FISTULOFITO-. profilaxie filtrabil. fasciculat afazie. fizocel apofiz\. a-cufen\. fascicul dim. diafiz\. flagelo-spor flatulen]\ flavism. fe-toprotein\ fibrinemie. se folose[te [i cu sensul de -FIT. 37 . amfifil. a transporta -FERENT. pherein (G) = a purta. fistulografie. ferocinetic\ fetal. ]eav\. acidofil. saprofit. ferrum (L) = fier FEROFET-. filogenez\ clorofil\. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. semini-fer. cu sensul de umflat FIZE-. phylon (G) = trib. -atos (G) = tumor\. A. farmacodinamie. f(o)etus (L) = f\t. os-teofit. < philein = a iubi -FILIE FIL-. fibroade-nom. fixator emfizem. fitoterapie. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\.

fleboscleroz\ flectare. refractiv diafragm. fundus gastric antifungic. fuzospirilar G GALACT-. a transporta foramen. GALACTOgala. photos (G) = lumin\. disfonie perforat. cordi]\ furfur. fotometrie. tr\snet functio. frinolizin\ frontal.FLEB-. FORAM-FORM FORMIC(-). frenic. cataforez\. -FONIE FOR-FOR. diafragm 2. galactoree 38 . fuziform formic. epileptiform. fundic. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. -onis (L) = îndeplinire. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. ionofor. tenifug fulgurant. frânt < frangere = a frânge. febrifug. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. fructozurie ftizic. cancerofo-bie. fotocoagulare. flocon phlox. -inis (L) = fulger. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. fluoroscop aflux. ftiziologie centrifug. XIX fluxus (L) = curgere. -inis (L) = deschiz\tur\. formol fosfen\. osmofor. flegmon. foveol\ fracturat. schizofrenie foris (L) = u[\. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. minte. FONO-. foliculostimulin\ fona]ie. acrofobie. frenosplenic 2. ftizie. FLEXFLEGM-. phrenos (G) = 1. malfunc]ie. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. galactocel. < follis = burduf. flexie. influx hidrofob. reflexometru flegmazie. fonendoscop. fluiditate fluorescent. fotofobie. fonocardiografie. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. fuzocelular. -uris (L) = t\râ]e. foramen cuneiform. achitare. < floccus = smoc de lân\. focalizare exfoliere foliculin\. foliculit\. formaldehid\. fototropism fovee. -oris (L) = curgere. FORMFOS-. a rupe phragma. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. electrofo-rez\. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. -aktos (G) = lapte galactagog. fungoid. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. filiform. -FREN. fotopsie. fractur\. -ogos (G) = flac\r\. FLEGMATOFLOCULFLOG-. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. fosforescen-]\. frontoparietal fructoz\. flegmatora-gie floculare antiflogistic. fosfolipid. fundoplica-tur\. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. zoofobie focal. fotodiod\. foliculom. FLEBOFLEBOFLECT-. FRONTOFRUCTOFTIZ-. fluorofor. FRENO-. claustrofobie. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. minge phone (G) = voce fluidifiant. oligofren. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. FTIZIOflebografie. a-naforez\. -FOREZ| FORAMIN-. perforin\ galactofor. imunoelectroforez\ foraminifer. eflux. FUZO- FTIZ-. galacto-for. -FRENIE FRINOFRONT-. func]iona-re fund de ochi. funiculit\ furfuraceu fuziform. fungicid. fonem\. fragmoplast disfrazie. parafrazie 1. c\min. frenit\. fun-gistatic funicular.

GAMETOGANGLI-.GENO-FUG GAM-. GINO-. geofagie oviger. genera]ie + logos (G) = studiu. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. gerontologie germicid gestagen. epigastru gatofobie geloz\. globulinurie. gastros (G) = stomac gamaglobuline. oncogen. proliger geriatrie. ginogene-z\. ginandrie. urma[. gingivoplastie. GERONTOGERMIGEST-. gastri-nom. gastroduo-denal. criptogam. -antos (G) = 1. GIGANTOGIMNOGIN-. GASTRO-. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. a purta geron. V. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. gigacalorie gimnofobie androgin. gigantism. -GAMIE. urma[. gingivectomie. iatrogen. paligenezie genian. gangliozidoz\ gastrectomie. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. angiogenic. trigeminism gen\. foarte mare. -ontos (G) = b\trân germen. ginecomastie gingival. GAMOGAMA-. termogenez\. GINECOGINGIV-. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. genom. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. gingivoragie gipsotomie dextrogir. hipergeuzie gibozitate 1. GLICOGLICER-. [i GLUCOglicerin\. genioplastie geniculat genital. monogamie. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. gamaterapie. globuli-nemie. glaucobilin\ glicemie. levogir gland. -GAM. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . gliomato-z\ gamaglobuline. ganglioneurom. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. glicoreglare. -GENIC. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. glandular glaucom. GLAUCOGLIC-. gemelologie bigeminal. L) = mic\ tumefac]ie. primigest\ ageuzie. glomerulopatie. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. -GENEZIE GENI-. genopa-tie. ganglioplegic. glicostat. glicogen. glicozid. genetic\. GAMMAGAMET-. ginecologie. progesteron. triglicerid. ganglion gaster. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. a-genezie. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). gastrin\. -inis (L) = germen. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). gastrocamer\. angiotensinogen. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. gli-corahie. gastroptoz\. < globus = glob glomus. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. poliglobulie. genera]ie gemelar. glioblastom. glicerolat dermatoglife. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. GELATGEMELGEMINGEN-. endogamie. gyros (G) = cerc glans. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. -GASTRU GATOGEL-. glaucurie. gingivit\. patogenie -GENEZ|. GLICERO-GLIF| -GLIE. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. hieroglif\ nevroglie. -GEN. dezbr\cat gyne. gigantoblast 2. imens 2. genitor genoplastie geod\. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. GANGLIOGASTR-. GENO-. gesta]ie. globular. androgen.

glucoz\. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. hemicolectomie. ran\ helix. gonado-trofin\. helmintiaz\ hemaglutinare. glosoptoz\ epiglot\. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. haptotropisme hebefrenie hectar. helmint haima. glosoplegie. HELCOHELIC-. treapt\ < gradi = a p\[i. patognomonic. helio-tropism antihelmintic. -inthos (G) = vierme. granulie. gluco-corticoid. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. GNATO(-)GNOZIE. hectolitru anhedonie. GUSTOGUTUR-. -ikos (G). GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. hipogonadism. halogen 3. he-matie. hexagon. hepati-t\. gluconat V. hel-conixis. glotic glucagon. GRAFO-GRAM| GRANUL-. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. gonoree goniograf. gnatologie. hemianopsie. -GONIE. hallux. haluce. -atos (G) = ficat 40 . gonadoliberin\. haptofor. his-togram\. diagnostic. grafologie. gra-nulopenie gravid\. GONOGLOMERULO. hepatom. halen\. -GNOMONIC. electrocardiografie. HAMARTOHAPLOHAPT-. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. glosodinie. hemato-crit. radiografie. hamartofobie haploid. paragnozie. helcozis heliciform. helix. simplu haptein (G) = a prinde. gonartrit\ gonad\. HELICOHELIOHELMINTHEM-. halare (L) = . helicoidal. -GON -GRAD -GRAF. halofil. halomegalie hamartom. gustometrie guturai. sper-matogonie. gonatos (G) = genunchi gone. halos (G) = sare 3. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. helioterapie. hals. a r\spândi un miros. -uris (L) = gât. a exala halitus (L) = suflare. hemoperitoneu. HALOHAMART-. stereogno-zie. -inis (L) = lipici. electromiogram\.GON-. HEMAT-. helcom. prognatism. granuliform. hepatectomie. graviditate. clei gnathos (G) = falc\. hemiparez\ heparin\. helicopod heliodermit\. HAPTOHEBEHECT-. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). -GRIFOZ| GUST-. gutural. (-)GRAFIE. guturofonie gramma (G) = înscriere. hedonism. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. HECTOHEDON-. hemangiom. HEPAT-. gnatoplastie agnozie. gâtlej H HAL-. granul\ dim. -GONIE. hepatocit.dim. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. goniotomie. granulomatoz\. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect. -GNOSTIC GONGON-. < glomus. a ata[a hebe (G) = pubertate. trigon anterograd. glucid. p\cat haploos (G) = singur. GONOGONIO-. ecogram\. gonion. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. exhalare 2. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. idiogram\ granula]ie. helcologie. haplotip hapten\. electrocar-diogram\. desen granulum (L) = gr\uncior. gonos (G) = urma[. fonocardiograf. gonococ. halitoz\ 2. graforee diagram\. haptoglobin\. -atos (G) = sânge 1. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. granulocit. hedono-fobie helcoid. retrograd ecograf. hematocolpos. HEDONOHELC-. -eris = ghem GLOS-. HEMATO-. HEPATO1. scinti-grafie.

hetero-top. himenal hipantropie. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hidrofobie. hernie HERPETherpes. heterocromati-n\. hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. HIEROHIGR-. heptadactilie hernie. ODOholos (G) = întreg homo. hipermetropie. higroscopic hilefobie. hipercolesterolemie. HIOHIAL-. HODOHOL-. ho-meoterm 41 . holozide hominide. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hipnotic. holoprotein\. hierofobie. diferit HIPOheptoz\. hidrocefalie. HIPOHIPER- 2. homeostazie. (an)hilognazie himen. hipso-terapie hirsutism hirudicid. hi-drogen. holosis-tolic. deasupra. HISTOHISTER-. hipotiroidie. hiatus hibernare. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hiperostoz\. heterolog. HIRUDINHIST-. hipocalcemie. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. HIDATOHIDR-. HIDRO- hidatic. hieroglif\. hidrops. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. peste. heterocromie. homuncul homalocefal. HISTIO-. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hipoxie hipofizar. hipo-derm. HIALOHIATHIBERN-. HIGROHILE-. herpes. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. heterogref\. hidrolaz\. anhidru. hipofa-gie hiperaldosteronism. hipnotism. heteroplazie. -etos (G). HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). HEPATOHEPT-. hibridare. hirudiniza]ie histamin\. cu p\r aspru hirudo. hydor. argint viu < hydor. hidrartro-z\. G. HISTERO-HOD. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. hidrargiroterapie hieralgie. hipercapnie. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. hidrosadenit\ hidrargirie. hernioto-mie herpetiform. histiocit. -aios (G) = membran\. hexadactilie hioftalmie. -OD. prin extindere. HIPSOHIRSUTHIRUD-. hi-aloplasm\ hiatal. în exces HIPN-. HEPAT-. sub. a hiberna hybrida (L) = metis. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. HIPSI-. hidramnios. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. histeroscopie. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. histoliz\ histerectomie.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hipoton. hipuropatie. vârf hypsi (G) = ridicat. hiperplazie. dehidrogenaz\ 2. hiperpolarizare hipnagog. hirudin\. higrometru. homalopsis homeopatie. hialinoz\. hirudinaz\. himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. hydatos = ap\ 1. hialoid. hioglos. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hibridom HIDAT-. surpare. herpes HEX-. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. histocompatibilitate. hipereste-zie. histiocitoz\. HEXAHI-. hipsicefalie. HILOHIMEN(-) HIP-. înalt hirsutus (L) = p\ros. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. HIDRARGIROHIER-. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. hipostatur\. hioid hialinizare. hibernoterapie hibrid. hipofizectomie. hipnologie. histerocistopexie. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. herniopunctur\. hexacant. heterozigot hexoz\. hipnoz\ hipoacuzie. hyalus (L) = sticl\. hidatid\ 1. -etis (L) = pecingine. hierolistezis higrom\. herpetism. ]esut HIPS-. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen.

-ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. homozigot hormon. infantil. iridotomie 42 . interferon. hormonal. insemi-nare. nerv. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc. iodid\. ictus protid.IERBHOMOHORMON(-). imunohematologie. EICONOicosaedru.. nevrotic. i-leostomie iliac. homosexualitate. infundibular. i-munologie 1. intercritic. infraro[u infundibul. ipsa. intros-pec]ie. ilium (L) = flanc. impediment imunitate. inape-ten]\ albumin\. icosanoizi icter. eclampsie. difterie. inotrop.. a excita -ISMUS homogref\. imuno-globulin\. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. inter-curent. infundi-bulotomie inghinal. inghinocrural inosteatom. -inis (L) = regiune inghinal\ is. gli-cerin\. gastric. iridodo-nezis. inadaptat. ipsum (L) = (eu. pediatrie. ILIOIMPEDIMUNI-. intravenos. interosos interoceptiv. inotropism. [i -EICONIE. -onos (G) = imagine.. `ns\[i. urobilin\ infanticid. introvertit iodism. morfin\. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. hormonode-pendent. tendon) insecta. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. inozit\ insecticid. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. cafein\. iconofil. iconografie V. incrusta]ie. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. ierbos V. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). sifilid\ idiocromozom. lovitur\ eidos (G) = form\. interoceptor intraarticular. idiotip. iridociclit\. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. inos (G) = fibr\ (mu[chi. idiosincrazie. iatrofizic\. idio-top. idiogram\. iatrogen. instila]ie. infantilism infraclinic. ilion. iris insulin\ intercricotomie. în 2. in-termediar.) `nsumi. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. interfaz\. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. ileopatie. imunochimie. intradermoreac]ie. a r\suci ilia. satiriasis iatrochimie. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. splenic. -idos (G) = curcubeu. psihiatrie anxiolitic. ICT-ID. ocitocin\. [i ERBignipunctur\ ihtiol. ileocecal. ileon. INTROIOD-. pneumonie ierbar. subiacent pitiriasis. tu. peni-cilin\. gelatin\. IONOIOTAIPSIRID-. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. `nsu[i. dactil. cation. pepsin\. în form\ de pâlnie inguen. idioventricular alopecie. trombotic iconoclast. intuba]ie 2. iodocaptare anion. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. infraliminar. incubator. inactivare. labil ileit\. ihtioz\ contractil. iris. idio-patic. iliosacrat impedan]\. IODOION-. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. iridoconstrictor. icterigen ictometru. el. granulie. intramuscular. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie.. ILEOILI-. ionizare.

JUGULJUNCT-. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. prin extensie. rinolalie. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. izocitoz\. rinit\ izoanticorp. lacrimogen. KINEZI-. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega. keloidoz\ kenofobie. izogrup. apendicit\. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. kinezie koilos (G) = scobitur\. se folose[te cu sensul de spasm. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. kaliurie 1. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. jargonomimie injec]ie jejunit\. pirolag-nie. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. kaliuretic. kinoscop. diskine-zie. keratodermie. lactes-cent. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. izogenic. kinestezie. unire iunctio. keloid (cheloid). iodism. lantanide laparoscopie. juxtaglomerular. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. fa-ringit\. kinezi-terapie (kinetoterapie). lactovegetarian algolagnie. ergotism.-IT| ISC-. cicatrice kenos (G) = gol. disjunc]ie. keratos (G) = corn. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. lanosterol lantan. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. labialism. hepatit\. kerato-plastie kilobaz\. kele (G) = hernie. juxtaliminar. veche. paralalie. cornee khilioi (G) = o mie kyma. keratit\. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. lactoz\. izobare. jugulogram\ conjunctiv\. jejunosto-mie jugal. LACTOiscurie. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. lamino-tomie lanolin\. lalopatie laminectomie. jugular. sa-turnism trismus amigdalit\. izo-tip J JARGON-. ischiatic. labiodentar lacorinostomie lacrimal. JONC}-. -KINEZ|. -onis (L) = aruncare. cistit\. khele (G) = cle[tele racului. kilogram kimograf. jejunoplastie. kelotomie 2. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. ischemie ischialgie. psiholagnie lagoftalmie alalie. CARIO1. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. kenitron hiperkeratoz\. lacta]ie. JEJUNOJUG-. laminin\. keratin\. KINO-. vid keras. keratocon. ischion. JARGONO-JEC}JEJUN-. -atos (G) = val. kineziterapeut. abdomen labial. lacrimona-zal lactacidemie. dislalie. LALOLAMIN-. ischiopubiotomie alcoolism. tumor\ 2. ca-riokinez\. jonc]iune juxtaarticular. KERATOKILOKIMOKIN-. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. laparotomie 43 . ISCHISCHI-. i-zoenzim\. LACRIMOLACT-. a scoate sunete ca gâscanul iactatio. kimografie kinaz\. cleptolagnie.

leucoencefalit\ levocardie. leontiazis lepralgie. cuvânt 2. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. unilocular amforilocvie. LARINGOLARVILATLATER-. neurolog. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. lobotomie lobular. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. le-vuloz\ alexie. leucocit. tromboliz\. logopedie. laringit\. limfocit liminar. ligatur\. liofob lipaz\. studiu. leptome-ninge. lingula anilingus. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. leucemie. lapsus laringectomie. lentigo. neuroleptic. LITO-. he-molitic. termoliz\. larvivor latent. limfangit\. ligaz\ limbic limfadenectomie. laten]\ lateral. leptospiroz\ letal. lipid. lizozom lobar. laxitate lecitin\ leiomiom. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. laterogna]ie. lepr\. leptodont. ar\tare. lipoidoz\. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. [tiin]\ livedo. lentil\. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. LAPSLARING-. < lens. LISOLIT-. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. limit\ limne. lemo-blast. laringo-scop. levogir. psiholog 44 . coprolit. epilepsie. lateropozi]ie. levomer. logonevroz\. litotripsie. organoleptic leptodactil. lentiginoz\. epidermoliz\. farmacologie. livid. colaps. -LIT LIV-LIZ|. supraliminar limnimetrie. -LOGIE. cristalin leon. -ntis = linte. limfadenit\. LIMNOprolaps. lisotri]ie litiaz\. lobulat locomo]ie. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. solzos. lateroversie latirism laxativ. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. lividitate citoliz\. -LITIC LOB-. ligand. lienocel ligament. sarcolem\. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. narcolep-sie. -ontos (G) = leu lepra (G. leiomiosarcom neurilem\. a c\dea larynx. dislexie licantropie lienal. logo-ree 2. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. limf\ limen. laringotomie larvat. -inis (L) = prag. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. cunilingus liofil. -LOG lapsus (L) = alunecare. leproserie catalepsie. spasmolitic. leucodistrofie. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. limnologie limoterapie lingual. pectorilocvie lofodont. hematologie. LIMFOLIMINLIMNI-. lofotri]ie 1. lipodistrofie. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. liofilizare. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. letalitate leucaferez\. pr\bu[ire < labi = a aluneca. leucoree. limfedem. lentil\ leonin. lipemie. leucopenie. lemocit lenticular. locus multilocular. glicogeno-liz\. -os (G) = hele[teu. lateroduc]ie. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. larv\ latens. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-.LIMO-LAGNIE -LAPS. LEPRO-LEPSIE. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim.

luminan]\ lumbago lupic. lombotomie longilin luciferaz\. mitoman. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. malfor-ma]ie. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. (-)MALACIE. mas-toid\. macropsie. MAMILO-MAN. piroman. lucit\ ludic lumen. megadolicocolon. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. megalos (G) = 1. megacalorie 2. manipulare. manometru marmorat. MALACOMALEOLMAM-. ma-crocitoz\. distrac]ie lumen. megalo-blast. mamel\ mamilla (L) = mamel\. con-dromalacie. lupus lutein\. hepatomega-lie. medius. maleol\ dim. mito-manie. -tris = mam\ maturus (L) = copt. mascu-linizare mastectomie. medulo-gram\. meconium (L) = suc de mac. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. mamope-xie. MAMOMAMIL-. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. mamografie. maturitate. malacologie maleolar mamar. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). megalomanie 2. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. ginecomastie mastigofobie. malfunc]ie. MEDULOMEGA-. meduloblast. mare MEDI-. luciferin\. megacefal. MASTO-. manual manometrie. heterolog. marmorean masculin. toxicoman. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. raport.MAL3. lohiometrie lombalgie. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . mamoplastie mamilar. maternitate maturare. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. mio-malacie. cerebromalacie. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. medulosuprarenal\. furie macroblast. medioclavi-cular medical. tricotilomanie manevr\. MEDIOMEDIC-. -MATUR MAXIL-. mastodinie. matura]ie. malnutri]ie malar malacie. medial. MEGALO- mediacalcoz\. mamma (L) = sânul mamei. medicin\. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. cleptomanie. mastoptoz\. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. < malleus = ciocan mamme (G). LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. megacariocit. ma-crosomie macular. prematur maxilar. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. mamel\ megaloman. me-dulomer 1. lupom. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. omolog LOHILOMB-. masculinizant. -MEGALIE. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. maculopapulos magistral malabsorb]ie. osteomalacie. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. macrogenitosomie. luteinom. macrocefalie. splenomegalie. medico-so-cial medular. malarie. mediastin. mastigofor maternal. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. median. lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. dismatur. maxilofacial meconism. macroglobulin\. MEDICOMEDUL-. MASCULINMAST-. lupoid.

simpaticomime-tic. mi-coplasm\. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. timpan < meninx. milimol. melanonichie. meninge meniskos (G) = semilun\. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. MELEN-MELIE. MELANO-. mitocondrie. miocloni-e. melitos (G). MEZO- 2. miotic melitin\. patomimie mioatrofie. miofibril\. ectomer. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. MIELOmeiogenic. MIRINGO-MIS-. meta-mielocit meteorism. mentum (L) = b\rbie. miriapod miringit\. micetom microanaliz\. la mijloc MIC-. meioz\. menometroragie. metapla-zie 2. MELANO-. audiometrie. dismetric 1. melotera-pie memorie. metarteriol\. microtom mielit\. meralgie 1. micobacterie. mezogastru 2. melanodermie. intermitent mitilitoxin\ 1. miastenie miriagram\. micrococ. inteligen]\ 2. mero-gonie. dermatomer. eurimeto-pie meninx. fir 2. antropo-metrie. mentonier 1. miozin\. -METRIE. ecomimie. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. mezoderm. merosistolic. MENSTRUMENING-. menos (G) = lun\ MIEL-. MENO-. meloman. termometrie. menton meros (G) = 1. dement 2. metafi-z\. menton. -METRIC MEZ-. fabula]ie miliar miliCurie. mitomanie 46 . metafaz\. miringoplastie. coaps\ meta (G) = 1. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. metamer. metro-ree metriocefal centimetru. mental. me-zenchim. metabolism. -MIMIE MIO-. meliturie melanin\. META- 2. miligram. indic\ transformarea METEOR-METOP. menhidroz\.MELAN-. miloliz\ corticomimetic. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. METROMETRIO-METRU. mitos (G) = a]\. meniscectomie 1. metopic. -METOPIE METR-. menisc 1. mythos (G) = legend\. mentalitate. metacercar. meningococ. prin extindere. meteoropatologie. mel. mens. mezocolon. meteorolabil. melanism. memorizare menarh\. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. mellis (L) = miere MELAN-. crai-nou. mielocit. meningoencefalit\ meniscal. polimer 2. -ntis (L) = minte. mitozom 2. amimie. meningit\. microscop. melanocit. mitoz\. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. micrometru. MICETOMICROMIEL-. menin-gism. melanoz\. merocel. streptomici-n\. miocardit\. meningiom. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. MIMIRIMIRING-. -MER melas. metamorfopsie. MELENMEIO-. MERO-. melore-ostoz\ melodram\. METOP-. miliosmol (mu[chi) miloglos. blasto-mer. microli-tiaz\. melen\ macromelie. poliomielit\. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. mezaortit\. meningocel. ameno-ree. metacromazie. mezodi-astolic. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. hipomi-mie. mielografie mesos (G) = 1. optometru. micromelie. izomer. metroperitonit\. meteorotropism stenometop. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. MELOMELOMEMORMEN-. melatonin\. micoz\. menstru-a]ie meninge. membru melos (G) = cântec memor. hipermetrie. mezo-sigmoid actinomicoz\. MENINGOMENISCMENTMER-. metacarp. mandibulometrie. mezencefal. miotomie. mirin-gotomie intromisiune. mezenter. miliechivalent. -MITENT MITILIMITO- 2. parte MET-.

morfo-patologie. nanogram. mucopolizaharid. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. mu-coid. narcolepsie. pitic 2. -NEM| NEONERV-. mucocel. muris (L) = [obolan. nictemeral. moles (L) = mas\ inform\ 2. amorf. naturopatie naupatie nazal. mutagenicitate. -MIXIE. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). neoplasm nervozitate. MNEMO-. monomer. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. dismorfism. nicturie. dificil 1. muscu-locutanat. necrotaxie nefelion. musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. multipar\ murin muscular. NEVR-. nevocelular nictalgie. treponem\ neoartroz\. necrofilie. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. nevralgie. molecular 2. mixom mixiologie. nefelopie glomerulonefrit\. nano-particul\. neuroblas-tom. NAZONECRONEFEL-. nazofaringian. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. mne-monic\. mixoscopie mizantropie. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). neuroangiomatoz\. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema. emolient Pseudomonas. nigrum (L) = negru nymphe (G). Morbillivirus morfin\. nictofobie acanthosis nigricans. nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. cro-monem\. morfinoman morfologie. mizoneism anamnez\. nazospinal necrobioz\. MUCOMULTIMURMUSCUL-. amnezie mogigrafie. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). MIXOMIZ-. nanism. NICTONIGRNIMF-. nanosecund\ narcobioz\. necropsie. neuromediator. nevromatoz\ nesidioblastom nev. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. nefelometrie. nanometru. multilo-cular. metamorfoz\ psihomotor. musculatur\. amfimixie. negatoscop nematod. mogilalie 1.MUZICOMILIMIXMIX-. mucovis-cidoz\ multicavitar. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. NEUR-. nimfomanie. -onis) muzicomanie. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. mucoas\. marc\ nyx. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. nefrocistostomie negativism. vasomotor mucin\. NEVRONESIDINEVNICT-. nigra. nimfoid. neuron (G) = nerv 1. endomi-xie. nevrax. nanos (G) = 1. narcotic natiform natremie. nefroangioscle-roz\. pat\. musculotrop mutism mutagen. NEFRONEGATNEMATO-. nigrit\ nimf\. neural. morfogenez\. po-limorf. MIZOMNEM-. morbiditate morbiliform. nematospermie. narco-manie. mnemastenie. monosomie morbid. natriurie naturalist. NEFELONEFR-. Trichomonas moniliform monocit. molar. a transforma mousike (G). natriu. multimedia. -MORF. mononucle-oz\. multigest\. nanomelie 2. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. nyktos (G) = noapte niger. nictalopie. NEURO-. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . neurinom.

nucleaz\. hodofobie. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. de unde: tân\r\ mirea-s\. odontos (G) = dinte ocular. nodul. nociceptor. ofrit\ oftalmodinamometrie. a v\t\ma nox. ofiotoxemie ofriozis. (acizi) nucleici. odontoporoz\. coccidodinie. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. buftalmie. în limbajul medical (sec. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. OCULO-OD. OLEO-OL| OLFACT-. regul\. fizionomie. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. normotop nosencefal. XVII) . octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. a mirosi oinos (G) = vin v. amiloid. nosofobie. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. nomo-tensiv. nucleohistone. zoonoz\ nostocitoz\. oblativitate occipital. -itis (L) = ceaf\. -NOZ| NOSTONOT-. ODONTO-. arteriol\. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. vagino-dinie odontalgie. xifoid acrolein\. odonto-blast.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). noosfer\. OFIOOFRIOFTALMO-. octan. nous (G) = inteligen]\ abrev. olfac]ie oleifiant. OD. ma-leol\. ocronoz\ octaedru. nodozitate. ta-xonomie. -ODINIE ODONT-. NOTONUCLE-. tiroid\. oenomanie ofiaz\. oleom. drum odyne (G) = durere odous. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. vacuol\ olfactiv. nomogram\ nooleptic. nistagmus nitra]i. -NOZ| (L) = norm\. ob (L) = `n fa]a. ovo-id. nulipar\ numular nutriment.(HOD-) ODIN-. nutri]ie noos. odimetru (sau hodometru) odinofagie. -NOMIE. notomel nuclear. nosocomial. ofidism. melano-don]ie odorant. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. electrod. mastoid\. occipitoparietal ocitocic. periodic. xeroftalmie amiboid. nociv noctambulism nodal. lege. sod\. bron[iol\. odoroscopie oenolism.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. olfactometrie. octet.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. notocord. normocrom. oleolit. nitroglicerin\ nociceptiv. ESTRophis. normotip. nodular autonom. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). metod\. odontoid. nostomanie notalgie. anomie. oftalmo-plegie. Germ. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. nootrop noradrenalin\. noradrenergic -OL| normocitoz\. catod. nucleol nuligest\. ODOROOENOOESTROFI-. nosolo-gie. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . oleotorax alveol\. OCTA-. olfac]ie odor. OCTOOCUL-. -ODON}IE ODOR-. oculogir. ocitocin\ ocrodermie.(NOZO-). oculomotor anod. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-.

în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. oncotic 2. opiomanie opistencefal. ortodon]ie. oligodendroglie retrolistezis. presbiopie opacifiere. orofaringe 2. biopsie. organ orkhis. oncocerc. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. OROSOORTO- optic\. oral. oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. -idos (G) = testicul oligurie. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. OPIOOPIST-. ossis (L) = os 49 . orofil. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. omentopexie. miop. oris (L) = gur\ os. mas\. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. cro[et onyx. ortoped. carcinom. poliorexie organic. os. onicofagie. OOFORO-OP. opioid. omartrit\. omofagie 3. ontogenez\. omentectomie. omfalo-cel. ontologie oochinet. necropsie. ortofo-nie. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. ORGANOORHI-. aspect opson (G) = condiment. opalin operabil. orhit\. oocit ooforectomie. onirism onomatomanie. OPTICOOPTOOR-. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. opium opisthen (G) = `napoi. oncogen\. optician. os. oligoamnios. orbit\. organum (L) = instrument. acromatopsie opsonine. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). ORHIDOORNITOORO-. orice serozi-tate orthos (G) = drept. osificare. curbur\. -ORHIDIE. insulinom. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. corect OS(-) OS-. omo-dinie 2. opistognat. sensul anatomic dateaz\ din sec. orhidectomie. opticomalacie optometru. onicomi-coz\. orbitometrie. fibrom. hiperorexie. melanom. OROORBIORBIT-. hipermetropie. ornitoz\ orodiagnostic. toponim oniric. tumor\ 2. oligocite-mie. orogenez\ orbicular. OLFAC}OLFAC}OLIG-. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. omoclavicular. ortopnee. oncolo-gie. sarco-matoz\ omental. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. carne crud\ 3. onomatopee schizont. opos (G) = vedere. ONCOONIC-. OMFALOOMNIONC-. care face mâncarea mai apetisant\. o-rosoterapie ortodiagram\. ooforit\. oris (L) = gur\ 2. OMENTOOMFAL-. anorexie. optotip 1. onicorexis omonim. orhidopexie ornitofobie. ma[in\. crud. a transporta ops. opium (L) = suc de mac. ooforope-xie. omfalit\. criptorhidie. omenti-t\. miomatoz\. organotrop orhialgie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). orosomucoid. ortostatic. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. um\r 2. sacrolistezis. omfalomezenteric omnipractician 1. omentotomie omfalectomie. oofororafie deuteranop. orbital orbitar. he-matom. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). oncocercoz\ onicatrofie. ONTOOOOOFOR-.OLFACT-. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. opera]ie. ornitologie. omotocie fibromatoz\. ortotonus per os osein\. orbi-totomie orexigen. osifluent ornis. opacitate opalescen]\. -atos (G) = denumire on. hemeralopie. oncogen. ortoptic. postoperator opiaceu. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. sarcom 1. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. spon-dilolistezis apudom.

flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. oscheom oscila]ie. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. hipoxie 2. PALINPALM-. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. condi]ie. -OST. paracardiac. oxilalie. orificiu ous. ovarit\. os-moreceptor. redus patella (L) = rotul\ 50 . palatoschizis paleocerebel. a oscila palatum (L) = cerul gurii. OSMOOSTE-. paravenos. ovo-cit. osteo-poroz\. fisiparitate. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. apareunie. u[\. papilomatoz\ parenteral. papilectomie. relaxare. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. patelit\. para-crin. PARVOPATEL-. ovogonie. alcaloz\. parasimpa-tic. paraparez\. acidoz\. hemocromatoz\. parvovirus patelectomie. paralizie u[oar\ paries. osteoblast. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. eupareunie hemiparez\. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. primipar\. glicogenoz\. periost. oscilometru. oxalemie ozen\. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. otoplastie. pentoz\ 2. b\[icu]\ para (G) = lâng\. oxitocic oxalat. OVOOVARI-. papil\. paratiroid\. hiperosmie. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. ovariope-xie. palilalie. palat palaios (G) = vechi. PARApagos (G) = legat. pa-pilit\. peroxid. OVARIO-OX-. nevroz\ ostium (L) = intrare. -OSTOZ| OSTIOT-. OXI-. ascu]it 3. palatora-fie. dispa-reunie. leucocitoz\. o-toragie. acru. ozon 1. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. exostoz\ ostial. b\trân palin (G) = iar\[i. oticodinie ovalbumin\. osmolaritate. OSTEO-. cacosmie. pahi-pleurit\ palanestezie. ciroz\. sciziparitate algopareunie. anoxemie. oxicefalie 3. palindromic palmar. papilom. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. dincolo de craniopagi. otolit. palmier palpare (L) = a mângâia. osfreziologie osmolalitate. ovula]ie. parez\ parietal. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. din nou palma (L) = palm\. paleocortex palikinezie. stare. palmiform. panencefalit\. parapagi. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. palpare palpebral pandemie. pahimeningit\. artroz\. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. parietooccipital parturient\. amiloidoz\. boal\ neinflamatorie. osteom. ostium otalgie. paravertebral mucipar\. partenologie bipartit parvocelular. osmotic. patella. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra.-PAG OR-. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. -PAR|. otit\. palatoplastie. hexoz\. osteodisplazie. bioxid. palestezie palatin. indic\ un glucid 2. paramedian. otoscop. pa-ranoia. osmoreceptor osteit\. osteoclast. panof-talmie papaverin\ papilar. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. oxigenoterapie. sudoripar\. palmospasm palpabil. ovul. paralizie. parturi]ie partenogenez\. OTICOOTOOV-. ovariotomie 1. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. scrotul oscillatio. ovoimplanta]ie ovariectomie. osmoz\ anosmie. paraparez\.

peritoneu perocefal.PATELOPATO-. hipnopedie. suspensor penicilin\. pelvin. perfuzie perceptibil. penicilinaz\. piotorax. preve-nirea PEDI-. nefropatie 2. cad\. boal\ -PAT. pilorotomie pimelit\. pausa (L) = oprire. logopedie. pectografie PILEpectoral 1. PIETR(-)PEXIE PICN-. pilosebaceu. pelicul\ pelagic. pathos (G) = 1. pirexie 51 . pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. piretogen. pais. pielonefrit\. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. intrare. paideia (G) = educarea copiilor. peromel celulipet. pediculoz\ farmacopee. eupepsie per os. PILOROPIMELPINEALPIO-. pelvis pemfigoid. percutanat. paucisimptoma-tic andropauz\. pirenoliz\ antipiretic. paidos (G) = b\iat. coagulat. picnoz\. pietrificare. -PIEM PIRENO-PIRET-. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. pilorospasm. < pes. ortopedie 3. pionefroz\. pigmenturie. piococ. pielit\. pediatrie 2. homeopatie. PIEZOPIGMENT-. picrocarp pielectazie. copil PED-. format din parti-cule PED-. unor maladii la copil. pepsis (G) = digestie. menopauz\ pectin\. -onis) periapical. peotonie pepsin\. picric. pericard. farmacopedie. PIELOPIEZ-. nefropexie picnic. patognomonic. apiretic. perceptibilitate. -ycos (G) = albie. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. coacere PEPT-. pedicul. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. trom-bopenie pentad\. p\duche PEDICULOdim. 2. PICNOPICOPICR-. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. piezo-gram\. pig-mentoliz\ pilos. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. 3. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. pedun-cul diapedez\ pediculat. pieloureteral piezestezie. Penicil-lum leucopenie. a crea PELpella (G). pinealom piocianin\. PEDI-. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. picnometru picofarad. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. picometru. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. biped. psihopat. pielografie. pilorit\. `ndesat. pepton\. peptos (G) = digerat. -PEDIE. pie-tros gastropexie. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. pedologie 4. empiem pirenofor. piezometrie pigmenta]ie. pedios. piocolecistit\. -PIREXperos (G) = mutilat. perifolicular. pes. încetare PECT-. pemfigus pendular. suspensie. instruire. pentas. peloterapie pelvimetrie. afec]iune. piezoelectric. -enos (G) = sâmbure. -PATIE 2. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. piletromboz\ pilorectomie. simpatie. -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. PICROPIEL-. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. masto-pexie. peptid. patologie. torace 1. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. pentoz\ peotilomanie. telepa-tie paucimolecular. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. prosopee pelagr\. pediculus (L) = picioru[. picogram. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. peptic. vena port\ pyloros (G). sideropenie. cazul adul]ilor PEDIO-. pilozitate pileflebit\. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. histopexie. pentoxid. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). -oris (L) = piept. pedon (G) = sol PEDO4. pektos (G) = compact. patochimie. periarterial. pimeloz\ (gland\) pineal\. centripet petromastoidian. piloroplas-tie. pedagogie. dispepsie. PIGMENTOPILPILEPILOR-. picomol picramin\. PEDIO-.

poliartrit\. planus (L) = neted. deple]ie pletismografie pleural. pleuropericardic. vaginoplastie plathelmin]i. polidipsie. angioplanie. variat pollakis (G) = deseori. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. pliere + eidos (G) = form\. platispondilie. tetra-ploidie pluricelular. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. nucleoplasm\. platipo-die. pneuma-tizare. -PLEGIC PLEIO-. pleurezie. pleziocrinie. PLASMOPLAST-. în plus. polis (G) = ora[ 2. -PLANIE. pituit\ placentar. arterioplanie. pirozis pisiform pitiatic. -PLOIDIE piriform piromanie. poli-pragmazie police. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. polimer. pulbere 52 . podologie. pneumoconioz\. pletoric. po-larograf 2. platicefalie. leu-copoiez\. PLEZIOPLIC-PLOID. pla-noccipitalie 2. poliadenopatie. pneumococ. placentoterapie plagiocefalie. ortopnee pneumoencefalografie. PODO-POIETIC. neoplazie hemiplegie. plan 2. polinuclear. policlinic\ 2. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. pseudopod. PNEUMONPOD-. tetraplegie. aplazie. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. polus (L) = pol 1. plurimalformativ apnee. trombopoiez\ poikilocitoz\. pleiotropie. iar din sec. policizare polinie. -PODIE. plagiotropism 1. ganglio-plegic. esofagoplas-tie. plexiform plezihormon. hiperplazie. pitiatism pitiriasis pituitar. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. pneumogastric. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. pluriglandular. -atos (G) = aer. a roti 2. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. dispnee. pneumatocel pneumocentez\. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. polarimetrie. displazie. pleomorfism. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. polar. pluri-locular. plic\ diploid. plasticitate. polys (G) = mul]i hematopoietic. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. citoplasm\. planomanie plasmaferez\. latur\. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. -onos (G) = pl\mân pous.PILOROPILOR-. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. platysma mieloplaxe anaplazie. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. planimetru. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. tetraploid. a bate plethore (G) = saturare. hialo-plasm\. paraplegic pleiocromie. PLANOPLASM-. -icis (L) = police pollen. Plasmodium plastic. respira]ie PREZBI-PLOID. PLANI-. pla-nocit. plezio-morfism plicatur\. poikiloterm polakiurie 1. -inis (L) = f\in\ fin\. pleurotomie plex solar. a modela plege (G) = lovitur\. frecvent 1. eritropoiez\. planografie. -PLASM|. haploid. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. polein (G) = a învârti. în exces plessein (G) = a lovi.PLURI. polarizare 1. platipodie pneumon. patople-ioz\ pleocitoz\. pleuralgie. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. polarimetru. polipnee. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. po-licitemie. pneumonectomie podagr\. toxo-plasm\. -POD.

PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. -is (L) = p\r. osul pubis puer. ptialin\. (punct) proximum prurigo. psoroftalmie. pontis (L) = punte 1. postprandial. primitiv. psihoanaleptic. lovire. postpar-tum. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. persoan\. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. prosopalgie. aprosexie. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. PROTOPROTER-. PROSOPOPROT-. psihiatrie. POR-. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). tireopriv procariot. pterigoid ptialagog. proteroglif\. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. porometrie 2. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. fa]\ 2. conduct. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. ptomaine gastroptoz\. L) = înaintea. nefroptoz\. poros (G) = por. pterigion. prosopospasm 2. precordial. pragmatoa-gnozie apraxie. posttraumatic. prefrontal. premedica]ie presiune. POROPORFIR-. osteoporoz\. prote-rotip proximal. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. porus (L). profilaxie proctalgie. proctocel. pseudohipoparatiroidie psihedelic. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. pulpos. predis-pozi]ie. psiho-terapie psihroestezie. psitacoz\ psoas (mu[chiul). PRIMO-PRIV PROPROCT-. -eri (L) = copil pulex. proliferare proprioceptiv prosexigen. pulmonar pulp\. pteryx. Protista proterandrie. proctit\. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. poliomielit\ ponofobie. puber. psihrofil psitacism. protoplasm\. insulinopriv. postoperator. puls 53 . -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. protodiastolic. hipopro-sexie. ptialism hemoptizie ptomafagie. proctopexie. electropora]ie. prin extindere. proenzim\.PRIMI-. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. prosopografie protein\. prurit psamofil pseudoartroz\. -atis) Pulicidae pulmon. posterolateral potomanie. XIX ptenos (G) = care zboar\. - PSIH-. pubescent puericultur\. pulpit\. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. pontocerebelar 1. potabil bradipragie. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. paraprosexie 1. -PROSEXIE PROSOP-. sensul modern dateaz\ din sec. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. prezbiofrenie. primipar\. primoinfec]ie feripriv. proctoree prolific. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. psihoz\. pasaj 2. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. porfirocitoz\ posologie postectomie. -icis (L) = purice pulmo. psihogen. pseudocomi]ial. atis). prezbiopie primigest\. POT-PRAGIE PRAGMAT-. presoceptor prezbiacuzie. profaz\. poros porfirin\. postit\ postnatal. psoit\ psoriasis. psoro-spermie stearopten dipter. proton. cacopragie pragmatamnezie. chiropraxie preanestezie. pseudohermafroditism. ac]iune pragma. PORFIROPOSOPOSTPOST-. pulpiform. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. POSTEROPOTO-. pulp\ pulsus (L) = izbire. prosopometru. proeritro-blast. ponopatie pontin.

RAFEORAG-RAGIE RAHI-. -ados (G) = cr\p\tur\. reumatoid. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. respingere < pellere = a `mpinge puls. putrescibil R RABDO-. RITMORIZ-. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. RADICULO-RAFIE. refractometru. aritmie. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). reticulosarcom retractil. radioi-zotop 2. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. rizotomie 54 . rahicentez\. radioder-mit\. -REXIS RIN-. pulveri-zare. rectocolit\. rizoliz\. ri-zomer. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). fractur\ rhis. -atos (G) = curgere. rafeomedian ragad\ hemoragie. dung\. retroflexie. RADICUL-. renin\ reobaz\. radiculalgie. radian]\. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). suprafa]\ ridat\) ritmic. REFRACTORENREORETIRETICUL-. retropulsie pultaceu pulverifer. RADIOrhabdos (G) = baghet\. rectotomie gonoree. pupiloplegie purulent. -RAHIE RERECT-. reeducare rectal. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). sensul medical dateaz\ din sec. retroperitoneal reumatism. radiculopatie RADIC-. refrac-tometrie. reticulocit. -onis) retrodevia]ie. rinoragie ritidectomie. radicotomie. reostat retin\. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. rectit\. radicular. RHABDORACEMRADI-. pulbere punctum (L) = punct. RADICO-. -eris = praf. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. rectosigmoid. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. recidiv\. rizomelic. ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. rinoree. reniform. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. radia]ie. retro-gna]ie. neurorafie. radiculectomie. retinit\. rid rhythmos (G). purpuriu pustuliform. reologie. retinoblastom reticulit\. disritmie. radiobiologie. -onis) renal. pustulos. -tris. proteinorahie reanimare. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. leucoree. rinoplastie. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. -idos (G) = cut\. -RITMIE. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. rhab-dovirus racemic 1. reumato-logie -REXIE. RECTO-REE REFRACT-. recto-ragie. supura]ie purpur\. RITIDORITM-. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. ri-nolalie. radiodiagnostic. pulsome-tru lateropulsie. rinit\. -RINIAN. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. radius radical. pustuloz\ putrefac]ie. menoragie rahianestezie. < radix. raz\ rabdomioliz\. rinofaringit\. < rete. -tre (L) = putred RETROonis). gli-corahie. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. -onis (L) = împingere. a izbi pulsio.PULT-PULSIE PULTPULVER-. -inos (G) = nas enterorafie. rino-cifoz\. rabdomiom. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. ritmote-rapie rhytis. ca-riorexis rinencefal. pulsograf. putrescein\. menoree. rinofima. o-toree. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. radioactivi-tate. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. platirinian. RINORITID-. reticulopa-tie. perineo-rafie. radicu-lit\.

-icis (L) = salcie salpinx. diafragm\. palatoschizis. -ingis (L) = trompet\. materii fecale skirrhos (G) = dur. -arum = umeri. sacro-lombar salicilat. scotopic scrot. seme-iotic (semiotic) semicirculare. prin analogie. scapulohumeral. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema. rozeol\ rubefac]ie. septotomie septic. sal-pingopexie. SEPTOSEPTIC-. scleroprotein\. rubeol\. scapulopexie scatofagie. saponine saprofit. scizurit\ sclerectomie. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. sarcomatoz\. seminal. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. -onis) sediment. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. scintila-]ie SFINGOsciziune. [i. sarcopt saturnin. sacular. sec]iune (prin intermediarul sectio. schiros schizocit. endoscop. Rotavirus (acnee) rozacee. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. skatos (G) = excremente. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. sebum (L) = seu. sacul\ sacralgie. salpinx. salpingoovarit\. asepsie. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. scleros. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. onicoschizie scialitic. [i SINISTROsenzorial. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. a-septic. -tra. sal-pingografie. spate skor. sarco-plasm\. segmentit\ semeiologie (semiologie). -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. seboree secretagog. scafoidit\ scapulagie. schizo-gna]ie. salicilic salpingectomie. SACROSALICSALPING-. romboid rotator. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. secretus (L) = separat. radioscopie scotom. sclerocoroidit\. sclerit\. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. seminom senescent. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. scolioz\ bronhoscop. secretor. scrotal descuamare. ateroscleroz\ scoliotic. SALPINGO-. -bra. dur SCLERO-. scapulectomie. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. sept septikos (G). a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. secreto-motor sector. sciografie scintigrafie. (-)SEPSIE. SCLERO-. saturnism scafoid. scua-mos sebaceu. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. salpingit\. saprogen sarcom. senzorimetrie. senescen]\ senestrogir V. antiseptic SCAFSCAPUL-. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. sacrolistezis. semilunar hiposemie inseminare.REUMATRODOROMBROTAROZA-. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. hidrosalpinx saponificare. scintigram\. schizofrenie. senzo-rimotor septal. indurat. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). a diviza SCLER-. septicemie. laringo-scop. scotometrie. -atos (G) = semn SEMINsemen. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. schizoid. sklerosis (G) = înt\rire. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. -SCHIZIE SCIA-. skleros (G) = tare. -SCHIZIS. colposcopie. seminipar. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. scizur\. gr\sime SEBOSECRET-. rahischizis. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. rubor S SACSACR-. sedimentare segmentare. afundare < sedere = a se l\sa. celioscopie. -ingos (G). scuamiform. divizat < scindere = a despica. scatom schir. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. sclerodermie.

simpatie. sinartroz\. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. granit. smegm\ sociatrie. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. simpaticolitic. simpati-cectomie. sipho. SILICOSIM-. sidero-z\. sexuali-zare. sinecoto-mie sinistroscolioz\. sinusoidal. sindesmoplastie. sferofakie. SITO-. sichnosfigmie siderant. -os (G) = conduct. telesistolic sitiologie.SOLID- SPUM- SIAL-. sinovit\. asimbolie. sitiomanie. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. sinistroz\ V. SIALO(-)SEPTIC SER-. -ingos (G) = tub. sfigmo-manometru sfincter. sentiment synkhronos (G). -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sinuzit\ siring\ (sering\). SINUSIRING-. sexuat sfenoidal. adâncitur\ syrinx. sinusografie. [i. sfin-gomielin\ sialagog. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. seroprofilaxie setaceu. sinovial. SFERO-. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie. SEROSETSEX-. sialoree sichnurie. sigmoidopexie. sfinc-terotomie sfingolipide. seton sexagenar. parazit SOCI-. sinciput. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sinovioblast sinusal. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. sfenoidit\. sinuozitate. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. sideroblast. prin extensie. ser s(a)eta (L) = p\r de porc. simbolo-fobie simian simpatalgie. sitos (G) = aliment. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. SINECOSINISTROSINOV-. SIMPATIC-. SINOVIOSINUS(-). -ZIT SMECT-. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sociopatie sofrologie dacriosolenit\. -onis (L) = conduct\. sifonaj rectosigmoid. SIMBOLOSIMISIMPAT-. sinechiotom. siderofilin\ sifon. seros. serofibrinos. SEXUSFENOSFER-. synchronus (L) = simultan. solenoid solidificare. sfingolipidoz\. sigmoidectomie. serodiagnostic. sitofobie. atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. sigmoidit\. sideremie. simpa-ticotrop. -tra. sfigmogram\. band\. sidera]ie hemosiderin\. sincron. [i SENESTROsinovectomie. sialo-lit. sig-moidoscopie siliciu. sinovial\. sextupli sexologie. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sindesmotomie. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. silicosideroz\ simblefaron. SIGMOIDOSILIC-. ligament synekheia (G) = continuitate. sinci]iu simbolizare. sialit\. -os (G) = col] sphaira (G). sexualitate. SIALOSICHN-. SEXTSEXO-. -SIMBOLIE. sinchi-zis. lichid de aspect apos. SIMPATICO-. sfincterospasm. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. siringomielie sistol\. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. sindesmoz\ sinechie. sferocit. canal solidus (L) = masiv smectic. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. silicoz\. -icis (L) = piatr\ tare. SIMPATOSINCRO-. sincroniza-tor sindesmofit. sialogen. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. SINSIMBOL(-). SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. hran\ sfigmic. sincinezie. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. solidism 56 . SIRINGOSISTSITIO-. simpatoblastom sincrotron. -SFER| SFIGM-. SICHNOSIDERSIDER-. tub. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. sfenomaxi-lar sferic.

spongioblast. solvatare. spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). spermatozoid. spiriloz\. spectroscopie speleoplastie. SPLANHNOSPLEN-. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. spinocelular 2. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. spinteropie 1. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. SPANO-SPASM. sonioscop. somnifer. sporotricoz\ Spumavirinae. spermocultur\. specializare spectral. spleno-colic. STOMAT-. stafilom. spectrograf. spasmofilie. sporicid. pe[ter\. somatognozie. SPECTROSPELEOSPERM-. SPANIO-. SOMATO-. stafilectomie. STEATO- 1. spondiloschizis spongiform. SOMNOSON-. -STATISM -STAZIE STEAR-. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. orto-statism. SPERMI-. splanhnoscopie splenectomie. -SOM (-ZOM). a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. SPONGIOSPOR(-). spirochet\ splanhnic. som-nolen]\ sonic. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. spermatogonie. SPASMOSPECIALSPECTR-. luet\ 2. splenopexie. SPERMAT-. -SPERMIE. spasmus (L) = contrac]ie. spon-gioid spor. spermatid\. ac spina (L) = 1. steatos (G) = gr\sime stearic. splenoportografie spondilalgie. splenit\. -atis). -eros (G) = scânteie 1. dictiozom. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. enterospasm. SONIO-. steatoree. SPERMATO-. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. care st\ în picioare < istanai = a plasa. cromo-zom (cromosom). spectru. pu]in abundent. spondilomalacie. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. SPLENOSPONDILOSPONGI-. < spica sau spicum = spin. spirometru 2. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. spondilartrit\. sc\ri]\ statos (G) = stabil. (-)STATIC. splenografie. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. -onis = desfacere). ”ciorchine de strugure”. spirometrie. somatotrop. nemi[cat STALSTAP-STAT. spirare (L) = a respira 2. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. spanopnee spasmos (G). speleoscopie spermatic. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. staz\. -SOMIE SOMN-. splanhnocel. somatic. citostatic. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. ri-bozom. reostat. spinocerebelos spintermetru. solvent soma. [ira spin\rii spinther. cavitate sperma. spinal. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. trisomie somnambulism. clinostatism. -atos (G) = corp STOM-. ]ep. spermatoree. steatoz\ 57 . XVII) spelaion (G) = grot\. spermicid. splanh-noptoz\. spectrin\. steatoliz\. spaniomenoree. SPORI-. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. stafilorafie 2. sporomi-coz\. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. -oris (L) = somn profund spanos. stafilin. STAT-. vârf ascu]it 2. -os (G) = splin\ spondylos (G). stafiloplastie. azoo-spermie. stafilococ. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. SOLVSOMA(-). STATO-STAXIS (-)STAZ|. bacteriostatic. spasmodic. ar\tare. sper-matokinezigrafie. se refer\ la: 1. statestezie. redus soporific spanandrie. SONOSOPORSPAN-. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. aparen]\ spectrum (L). stabilizare. spanios (G) = rar. stearin\. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. SPIROSPLANHN-. monosomie. spermogram\ dispersie spicul 1. sporulat. stapedian lombostat. SOMAT-. somatizare.STABILISOLUT-. a face s\ ]in\ stear. sperma-togenez\. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. atis).

în pozi]ie superioar\. pucioas\ super. poluat stylos (G) = coloan\. -atos (G) = gur\ TACT(-). sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. îngust stenosis (G) = strâmtare. sulfhemoglobin\. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. -STENIE STENO-. subscapular sudorific. subluxa-]ie. stereoizomerie. TACTOstefanion. stern sternutatio. stoechiometrie diastol\. -STEROL STERILISTERN-. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. sigmoi-dostomie strabic. stereotaxie. stridor. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. strabism strangulare stratificat. subalimenta]ie. steno-z\ stercobilin\. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. strepto-kinaz\. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. sterilizare sternalgie. sistol\ stomatit\. super-familie. constric]ie (prin intermediarul constrictio. stiloradial. sulfuros superantigen. stridulos strofantin\. `ngust < stringere = a strânge stridor. neu-rastenie stenotorax. stimulator stoechiologie. stefanopsie (ganglion) stelar. sulfon\. super-ego. stratigrafie strefopodie. sulf-hidrism. XIX strongylos (G) = rotund structio. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element. colpostenoz\. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. semn stygos (G) = repulsie. STEFANOSTELSTEN-. îngustare stercus. sternoclavicular. stigoxen stilohioidian. subfebrilitate. -atos (G) = marc\. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. se folose[te cu sensul de dilata]ie. stercobilinogen. miastenie. suprarenal sural surdomutitate suspensie. suprali-minar. stricnism strictur\. -uris (L) = sulf. subcli-nic. principiu stellein (G) = a arma. strumipriv. strefosimbolie streptobacil. strumi-t\ subacut. neproductiv. stigmat stigofil. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. -onis). putere stenos (G) = strâmt. -atos (G) = covor. subcutanat. stilo-hioid stimulare. streptolizin\ stricnin\. -oris (L) = ]ip\t. `n relief sterilis (L) = sterp. a echipa. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. supra (L) = deasupra. se folose[te cu sensul de murdar. astringent. alungire stoma. submatitate. astenie. steril sternon (G) = piept. stercoral stereognozie. supra-ali-menta]ie. stereotipie. -STRINGENT STRIDSTROF-. strofulus. gastrostomie. stiloidian. SUPRASURASURDSUS- sudor. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. stilomastoidian. atis). stercolit. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. SULFURSUPER-. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . streptococ. stetoscop astigmatism. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. subcon[tient. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt.STRABSTEFAN-. STOMAT-. sto-matoragie. subdural. în exces sura (L) = pulpa piciorului. stelectomie stenic. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. superscrip]ie. stiloid\. suprainfec]ie. stomatoplastie.

tendo. tahifemie. teologie. politeism ternar. -cri (L) = crab. timp 2. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. extremitate telangiectazie. (-)TENIE tact. talasoterapie entalpie tanatologie. pahiten. -ontos (G). sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. (-)TACTISM. TELEO-. plat tarsos (G) = 1. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. telediagnos-tic. fototaxie.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. -TANASIE TAPEINOTARS-. teac\ tephros (G) = cenu[\. tenoplastie tenectomie. tendinos tensor. telepatie. talamus. tapeinocraniu 1. tele-ologie.{AL{ANCR- 1. monoteism. te-nie. cancer 1. tautologie. zooteh-nie. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . TAXI-. taxon. tarsalgie. metatars. [alazion 2. marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). temporomalar. teomanie. meserie -TEN. -TEHNIC. taxonomie tafofilie. TEHNOTEL-. taxologie. TAXOTACT(-). technicus (L) = ingenios. mnemotehnic. tenope-xie. tâmpl\ tainia (G). TELOTELETELI-TELIO- talasemie. temporal. tanatopraxie. -oris (L) = 1. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. teloragie telecobaltoterapie. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. tenoplastie tenorafie. tefromielit\ tegument. telit\. telegonie. chimiotactism. taxie. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. tahipnee talalgie talamic. tarsoplas-tie. protector tehnician. epiteliu TEMPOR-TEN. tecom tefromalacie. tendinit\. tensiometru teofobie. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. theca (L) = cutie. TENSIOTEO-. taxis (G) = ordonare. tehnologie telos. euta-nasie tapeinocefal. a aranja (-)TAXIE. grindin\ 2. TENDINTENS-. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. epitelioliz\. -TEHNIE. tahicardie. temporospa]ial 2. epiteliom. TELE-. hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. TELOTEL-. -TECTTEHN-. khalazion (G) = piatr\. taktikos (G) = orânduit. a-teism. telofaz\. [alone [ancru. tafofobie tahiaritmie. aranjare TAXI-. [ancriform T TACT-. tautomer tecal. -eos (G) = cap\t. (-)TENIE TEN-. tarsul piciorului 2. tenodez\. ordonat (-)TACTISM. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . tactometru tactic. taenia (L) = panglic\ tenon. thalamus (L) = camer\ interioar\. tahikinezie. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). < tattein = a ordona. a înveli tekhnikos (G). TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. pahitenie. telere-ceptor teligenie epitelioid. TENO-. telediastolic. temporopontin amfiten. ta-xinomie. tarsotomie 2. teno-sinovit\. tarsectomie. (-)TAXIE. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. tactil (prin intermediarul tac-tilis). -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. ataxie. tarsit\ tautocron. tactism.

timpanism. sec]ionat amigdalotom. protez\. tonus (L) = tensiune. tractor. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. typos (G). toxicoz\ gerontoxon. f\r\ deschidere thigma. corectopie thorax. hipertermie testicular. tiflit\. tipaj. TORACOTORSTOX-. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). antitiroidian. bârn\ tractus (L) = traseu. tympanum (L) = tambur. model. topografie. -TRIHOZ| TON-. XVII timpanoscleroz\ -TIP-. -acis (L) = torace torsio. tifoid. atom. TENDINTERAPEUT(-). TONOTONSILTOP-. TRICHI-. tetranopsie. tonicoclo-nic. TOMOa treia parte) terapeut. ciclotimie. ectopic. psihotonic tonsillae. ter-mogenez\. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. tomos (G) = t\iat. sec]ionare neurotmesis TOCO-. termal. simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. spirit timoleptic. tonometrie. TRIC-. thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. terapie teratism. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. chimiote-rapie. -TERMIE. toxoplasmoz\ trabecul. atonie. tractoto-mie. TOPOTORAC-. timpano-plastie. TRABECULOTRACT(-). TERMOTESTTETAN-.TEN-. TOFOtofolipom -TOM. -akos (G). tonicitate. toracic. tiroxin\. trabeculec-tomie tract. termic. tricotilomanie TIM-. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. toxigen. tetraploi-die. TOXO-. teratogen. tome (G) = t\iere. toxicomanie. (-)TERAPIE TERAT-. tympanon (G). terapeutic\. TOMOTON-. TRICO-. toxicoman. < trabs. îngro[are. traheotomie. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. tractus. tragus traheal. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. tokos (G) = na[tere tococardiograf. TRACTOTRAGTRAHE-. sensul atimpanal. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. tiazidic. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). cervicotomie. teratologie. tiroglo-bulin\ TIREO-. trabecular. termoanalgezie. fenotip. testosteron tetanie. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. tipologie. topoizomeraze. anatomie. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). tetrasomie ipotez\. toxoid. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. timom TIMPAN-. tiemie. typus (L) = tip. cale < trahere = a trage. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. timus timocit. TERATOTEREBRTERG-TERM-. tiopexie TIFtific. (-)TONIC. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. -TONIE. marc\ alotip. tragopodie. -TOPIE. traheocel. typikos (G) = tipic. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. tireotrop. sintez\ TI-. radioterapie. tofi. (-)TONIC. tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. lipotimie. traheotomie 60 . tifos TIFL-. teratom. toracotomie torsiune toxemie. tiflopexie TIFLOTIGMO-. hipoto-nie. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. TIOtiamin\. thymos (G) = minte. traheobron[i-t\. TONO-TOMIE. -bis = grind\. tigmotropism. sec]iune laparotomie. to-xin\. TRICHO-. TENO-. tophos (G). termoliz\. tonsilectomie topic. -TONIE. TIRO-. -TOCIE distocie. -TOMIE. eutocie TOF-. stereotip. toxiinfec]ie. tiflectomie. -onis) tragofonie. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. (-)TOPIC. thorax. tocodinamome-tru. termocauter. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. trac]iune (prin intermediarul tractio. toracocente-z\. tetanos tetralogie. tetanoid. (-)TIPIC.

eutropie. cor-ticotrofin\. tricofi]ie. enterotrib. trilocular baziotrib. distrofie. lobul. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. ovul. trompa lui Fallopio 2. trombelastogra-fie. ventri-cul. zdrobire terere (L) = a zdrobi. Paris. trichino-z\. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. trofoblast. turbiditate turgescen]\. hipertrofie. trikhos (G) = p\r trahelhematom. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. val-vul\. atrofie. somatotrop. trombolitic. < tubus = tub 1. -atos = culoare triploos (G). trans-plant atraumatic. tres. trofopatie. trauma-tologie tremie. canul\. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. trichobenzoar. trichinoz\ tricromatism. tubotimpanic. trepana]ie V. fototropism. transpira]ie. trepsologie atrezie triad\. triploidie amigdalotripsie. trichomonas. -eris = umfl\tur\. TRICHO-. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. ubicuitin\ folicul. -eris (L) = umfl\tur\. trombocit. -TROFIN|. tuberculodermie. transcitoz\. tuberculiform. tuber. TRIBOTRIC-. trompa lui Eustachio. triglicerid. viscerotrop. excrescen]\ 2. trombectomie. [i TREPAN1. triplocorie. -TRIHOZ| TRICHIN-. tubulonefri-t\. alotropie. trifa-zic. transfec]ie. < tuber. trohlear. traumatism. heliotropism. hipotrepsie. tricromatopsie triplet. tulburat turgor. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. trichiaz\. tricomicoz\. a sf\râma trophe (G) = hran\. venul\. tre-mur\tur\. orificiu treis (G). tirotrofin\ troglobie. trohoid. tubaj. neurotrop. troglofil trohlee. trilobat. trombus corticotrop. transloca]ie. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). tubercul. tubulorexis 1. tubulifer. de trei ori tripsis (G) = frecare. 1843) V. TUBUL- TUBER-. tubus (L) = tub [i. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. -TROFIE. trombo-flebit\. TROFOTROGL-. trigeminat. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. trahelorafie transaminaz\. trans-duc]ie. TROGLOTROHL-. tubulin\. tubulus (L) = tub mic dim. neurotripsie troficitate. chimiotropism. TRAUMATOTREM-. tubar. tubouterin 2. -TROPIE. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. TROMBO- trauma. turgor tusigen. triboluminescen]\. turgiditate. prin extensie. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. TROHOTROMB-. psihotropic. dincolo de URETR-. tricotilomanie. -TROPIC. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. -atos (G) = ran\ tremor. spatul\. tusipar trogle (G) = cavern\. tricrotism. tremula]ie. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. tremofobie trematode trepan. tridermic. tremor. dim. traheloplastie. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. triboelectri-citate.TRICHIN-. tromboz\. nodul. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. tuberculos turbidimetrie. litotripsie (litotri-]ie). TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. tuberozitate 2. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. heterotrop. tribolo-gie tricocefal. tuboabdominal. turgid. TRICO-. trahelopexie. URETRO- TRAHEL-. transferin\. trombin\. vezicul\ 61 . TRICHI-. triplus (L) = triplu. celul\.

uricemie. uvulit\. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. oule (G) = cicatrice ulcus. urobilin\. varicos. VASCUL-. utero-tu-bar utricul\. vascularit\. puternic < valere = a avea for]\. nedefinit. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. ulatrofie. pola-kiurie. ureterorafie uretrit\. vasectomie. vasopresin\ vector. unipolar uraniscolalie. vacuol\. utriculit\.ULTRAnutivelor) 1. -URIE. uretrografie. vaginoplastie ambivalent. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. diurez\. varicozitate vas. ulcerocancer. -eris (L) = ran\. vaginografie. ouranos (G) = cerul gurii. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. ulotomie ulcera]ie. ulcero-gen. vaccinotera-pie vacuitate. vagolitic. ultrafiltrare. uncover-tebral. valvul\. uteroptoz\. oulon (G) = gingie 2. uvulectomie. vasculariza]ie. VASOVECT-. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. echivalent. < uva = strugure V VACCIN(-). varicocel. -UREZ|. imprecis. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. vaccinat. uranoplastie. VALVULOVARIVARIC-. uremie. uricolitic. vaginit\. urogastron\. a transporta vaccin. vaginodinie. vacuolizare vagal. ulceros ulna. ulalgie. ultrasonografie. vagin valens. ulnar ultracentrifugare. vasoconstric]ie. unilocular. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). uricopexie urlian 1. UTEROUTRICUL-. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. vectorial. variat varus (L) = pustul\ varix. variol\ varicectomie. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. UNCIUNGVUNIURANISCO-. vagotomie. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). uretroplastie. ureterolit. va-gotonic. uretrocel. URINURTICUTER(-). ura-noschizis ureaz\. vac-cinoid. uveoplastie uviform uvul\. ultraviolet unciform. hematurie. ulectomie. urodensi-metru. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. vasodilatator. uleritem. ureogenez\. -ntis (L) = tare. vaccinare. varice vas. VARICOVAS(-). URETRO-URGIE URIC-. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. unilateral. u-reometru ureterografie. ultrastructur\. albuminurie. uncusectomie ungveal unicelular. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. urocultur\. uretrotomie chirurgie uricacidurie. unipar\. UREOURETER-. vectocardiogra-m\ 62 . uncus. epulis 2. valvulit\. uterin. uvu-loptoz\ UNC-. URANOURE-. urinar 2. valvuloplastie varicel\. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. UTRICULOUVE-. valvulectomie. vagotrop vaginism. ultramicroscop. monova-lent. -icis (L) = ven\ dilatat\. URETEROURETR-. polivalent valvular. VACCINOVACUVAG-. URICOURLIURO-. utriculo-sacu-lar uveit\. vaccinostil. uretero-plastie. uncinarioz\. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\.

velocitate venectazie. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. vibroterapie vicariant vilifer. virilizare visceral. vermicular. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. vermis vernal anteversie. visceroptoz\ devitalizat. viro-pexie virilism. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. xantom. visceralgie. vilozitate viral. < venter. b\[icu]\ dim. xantopsie xenodiagnostic. xantocromie. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. omnivor convulsie lativult. retroversie. ventriculogram\. ventriculotomie verbal. -onis). vezi-culografie vibrator.VALVUL-. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. ventriculografie. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. viroz\. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. xilofag. vultuos vulvar. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. vestibular. vilin\. a tremura VISCER-. vestibulo-plastie vezical. vermifug. vibri-on. virion. VULVO- venin. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. ventriculoplas-tie. xifosternopexie xilen. zaharoz\ 63 . vitronectin\. virus virilis (L) = b\rb\tesc. xilografie Z ZAHAR-. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. vege-tativ. longivult. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. xerosis xifodinie. xenogref\ xerocheilie. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. viscerocep-tor. vitelin vitrificare. venoto-nic venerian. xifoid. saccharum (L) = zah\r zaharid. xantin\. xeroderma. verbigera]ie convergen]\. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. prin analogie. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. vegeta]ie velamentos. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). viremie. vivisec]ie volvulus carnivor. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. diverticul veruc\. VIBROVICARVIL-. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. vezicant. VESTIBULOVEZIC-. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. expresie vergere (L) = a înclina. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. p\ros virus (L) = venin. VIROVIRILVISCER-. divergen]\ vermicid. -atis). vitropre-siune vivipar. versiune. sakkharon (G). veziculectomie. vital. zaharimetru. larvivor. prin extensie. xeroftal-mie. v\l velox. VISCEROVITVITELVITR-. vezicouretral vezicular. venospasm. VEZICULOVIBR-. VILOVIR-. vitamin\ bivitelin. vezicofixa]ie. VISCEROvegetarian. velum velocimetru. otrav\. verminoz\. vibratil. VEZICOVEZICUL-. vegetarianism. verucom.

hematozoar. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). zeism zelofobie. zimogen azot zona. zonula (ciliaris) ZOO-. zigomatic. zosteriform 64 . protozoar. zigot enzimatic. enzimoliz\. zoonoz\. enzim\. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. zon\. heterozigot. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zoomanie. zoster. enzimologie. -ZOAR. prin extensie. ZIGOT(-) -ZIM-. -eris (L) = centur\ zein\. -ZOID ZOSTER- azoospermie. zigodactilie. entuziasm zeugma. -eros (G). homozigot. spermatozoid (herpes) zoster. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. zoofilie. cing\toare. zoopsie.

Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. denumit siglare. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. scris sau memorat. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). De ex. Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. cât ºi la rezultatele acestuia. titlu etc. îndeosebi. prescurtat. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. prea complecºi ca sã circule ca atare. se confundã cu abrevierea. elipsa lexicalã. simbol”. sindrom MODY (din engl. Drept urmare. acestea au fost atât transcrise în englezã. atât de solicitatã.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. prescurtare. În realitate. De datã recentã. trunchierea sau fragmentarea.: CADASIL (acronim din engl. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. Bucureºti. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. deci cu circulaþie internaþionalã. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. siglele au o structurã neomogenã. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL.VII. în condiþiile unei expresii grafice identice. Însã de câteva decenii. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Aflate în continuã extensie în toate limbile. procedeul de obþinere a acestora. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã. îndeosebi prin acronime. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. rolul lor benefic în comunicare este evident. APUD (din engl. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului.) cuvânt. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. de asemenea. Au fost introduse. amine precursor uptake decarboxilation). abreviaþie. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. cât ºi traduse în limba românã. grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. acronimia. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. afereza ºi apocopa. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. iar când a fost necesar. (concr. iar când sunt folosite raþional. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã. maturity-onset diabetes of 65 .

dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha .: ORL – orelist. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. În medicinã.). proteinã monoclonalã.: temperaturã . în loc de cocacola. Nu prezintã interes în terminologia medicalã. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale.the youth). este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. respectiv. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. la sfârºitul cuvântului. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã. De ex.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. endocrinopatie.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. fizicã ºi matematicã. organomegalie. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. în particular în chimie. De ex. care eliminã orice confuzie). De ex. presupun scurtarea la începutul ºi. 7) Afereza ºi apocopa. cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. deoarece genereazã confuzii.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã.: cola. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. Rodica Zafiu. anomalii cutanate – skin changes în engl. ser. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. de obicei pentru substanþe comune.

respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A. AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. AF AFB AFP Ag ** AG Agit.hematii) grupe sanguine A.c. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. feb. ad sat. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 .** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. ad lib. B. a. Adv. ADH Adhib. Aeg. AEP aet. AB sau O. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. ADA ADCC add. Ad pond. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. H . B. vas. om. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst. admov.

grimas\. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. AP APB APC APD APGAR APH APTT. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. anatomical (anatomie. ANF ANOVA ANP ANS ant. Alt. activitate. aq aq. dest. dieb. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. aPTT APUD AQ. hor. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 .AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. puls.

ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. pressure and saturation (temperatura. B12) induc]ie magnetic\ beta .** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. wt.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 . Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. B2. vol. B8. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. at. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. B6. pressure and dryness (temperatura.

3-biphosphoglycerate (1.i.i.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.d. Bili b. b.n.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 . BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.d.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.

CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap. cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 .5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare.0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.

n.s. gram.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\.m. gram.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’. secund\ . CMV c. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . second (centimetru.5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.

disfunc]ie esofagian\. (esophageal dysfunction). fenomen Raynaud. Raynaud's phenomenon. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 . sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri.cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis.

DII. DIII DIC ** DID dieb. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI. alt. ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta .4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 .a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. tert. dieb.4-dinitrophenol (2.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB. dil. db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det.

Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid . dolor. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.3-diphosphoglycerate (2.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.DOE DOPA 2. * DV ** DVMM DVT Dx.: acid ε-aminocaproic) eta .a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .

gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . nas.ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. nose and throat (urechi.

6-bifosfataz\) fructose-2.F f.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid .6-biphosphatase (fructoz\-2.6-biphosphatase (fructoz\-1. hemogram\ complet\) fructose-1.6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid . * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .s.a.

II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .FTI FTND FTT 5-FU FUDR. FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 .a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.

sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . HBsAg HBV HCG. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. gtt. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. GU guttat..** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt. elevated liver (enzymes).mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. HBcAg HbCO HBe. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice.

factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota . hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor. hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii.decub.a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 . Hosp HPF HPI HPL.HF Hg Hgb HGG HGH.

Fran]a) inositol 1.5. INH inj.m.5.4.3.trifosfat inozitol) inositol 1.5.4.4.4.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.3.3.5-tetrakiphosphate (1. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .3. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.6.4.6-pentaphosphate (1.5-triphosphate (1.4.

5-triphosphate (1.r.5. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1.v.6-pentaphosphate (1. auscultation (inspec]ie.5. percussion.instill.5-trifosfat inozitol) inositol 1.5-tetrakiphosphate (1. palpare. percu-]ie. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.4. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .4.3.3.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 . palpation.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.3.4.4.3.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ .4.4.

LAF LAH ** LAM LAO lat. speen (rinichi. ficat. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. ureter. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab. liver. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 . ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . bra]ul u[or: imunoglobuline. and bladder (rinichi.

lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m.) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu . splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ . LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP.prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ . liq.LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig. rinichi. M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver.prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi .sing. spleen (ficat. kidney.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 .prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ .

median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial. median (medial. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ .radiofarmaceu-tic.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. prim.

mor. dict. mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. mor.** MISA ** MISP ** MIST mist. mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. MIT ml MLCK MLD mm mm. sol. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . wt.

o. n. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu .r. sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid .a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . maneq. NO noct.forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 .n.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. ν n.p.. non repetat.

hor. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . omn.ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om. noct. omn.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega .a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . bih.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . mane vel noc. omn.

a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part. PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.c. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH.p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi . vic.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .

PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl. oral 90 . farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. pharmaceutical (farmacie.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\.

ADN. proconvertin\. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. Stuart factor. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy.PO2 POA POEMS Pol poly A post. proconvertin. prezen]a proteinei M. organomegaly. skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ .5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. Prl PRN.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. endocrinopathy.r. p. M protein. factor Stuart. visceromegalii.n. endocrino-patii.

q. qt Q-T quotid. prin absorb]ie) red blood cell (hematie.d.s.hor. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor. • Q QO2 Q10 q.q.suff.h. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.p.h.l. q. QS QS2 q. q.Q q.p. QI q.d. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho . q. q.s. q.s. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . QRS QRST q. Qq.d.i.

ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription. tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman .unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . treatment (re]et\.

sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s.a. ** SISA ** SISP ** SIST 94 .i.polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale. factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate .a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ .d.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. ** SAL ** SAT SB SBE SC.

STAT stat.s. gr. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea.o. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr. ** SP sp. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St.** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 .

B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. cocaine (tetracain\.T½. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 . TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. adrenaline. adrenalin\. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau . cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine.d.a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta .

cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T.i.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin . ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.d.i. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. t.n. nodes. tinct. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . N -ganglioni limfatici. M .TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit.tumor\.forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 .

TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2. ** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 . V0 VA * VA Val var. praes. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. UMP ung.

VMx VMA Vmax vol.VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. vol. % * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 . vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM.

Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent. greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 .a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .

rece de origine tuberculoas\. v. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). s. gr. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. 11) A. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. a. cald . Sin. dup\ *cultur\. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. considerat "pãrintele medicinii". care trece prin arcurile costale. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului.: tumor\ a. a se duce. situat într-o alveol\ dentar\. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat. Diviziunile topografice vechi. traumatic . s. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. în general. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. basis = mers. punc]ie abdominal\. epigastrul [i hipocondrul stâng. a se duce. 8) A. Se observ\ în numeroase boli. cedere = a trece. rece . separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. [i paracen-tez\. m. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\). ABCEDAT. superior . meningit\ tuberculoas\. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale. adj. îndeosebi în holer\.al c\rui con]inut. în loc s\ proemine. cedere = a trece. s. nici a sensibilit\]ii. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". cu punct de plecare osteoarticular. adj. limfatic . învelit de peritoneul visceral. / abcès.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. artrifluent . 2) A. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. m. uneori inoperante. kentesis = în]ep\tur\. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. ab = de la. care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. Sin. de la ab = îndep\rtat de. atârn\ peste simfiza pubian\ [i.: paracentez\ abdominal\.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. a . ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. f. perfora]ia. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. [V. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. etimologia termenului abdomen. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic.] Care s-a transformat într-un *abces. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. [Lat. inferior . / abcédé.). Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. f. 7) A. considerând cã bolile au cauze specifice. n. V. s. dimpotriv\. ABAZIE. parietal\ [i visceral\. ocup\ cea mai mare parte a a. [i inferioar\. ab = îndep\rtat de. mamar . -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului).a.provocat de un traumatism.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. 10) A. ruptu-r\ splenic\ etc.de origine hematogen\. cerebelos [i cerebral . proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. septicemic . / abscessed. V.priv. Cauze: colecistit\ acut\. Hr. abdomen. lateral drept [i stâng. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. 6) A. în etajul abdominal inferior . s. 9) A. înro[ire-congestie. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. f\r\ modificarea for]ei musculare. ABCES. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. / abdomen. splin\. dar nicio-datã periculoase. [Lat. Este caracteristic *peritoni-tei acute. ABDOMEN. alveolar. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. durere. apendicit\ acut\. principiul fundamental al observaþiei raþionale. / abscess. abs-cessus.. respectiv. Deformarea a. Sin. boalã Brodie. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene.: abdomen chirurgical. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. / abdominocentesis. ABARTICULAR. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. Aspect particular al a. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly.: abdomen acut (v. Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. / abarticulaire. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . uneori. pentru prima oarã. bolnavilor cu *ascit\ veche. stomac. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). clasice. ob-struc]ia.. conservate în limbajul clinic.. Ti-puri: 1) A. consecutiv\ *inflama]iei. cel mai mare medic al antichitãþii. cu *astazia. steril . Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. s. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. adj. cu cele dou\ foi]e. 5) A.regiunea inghinal\ dreapt\. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. / abasia. s. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior . / abasie. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace.). peste coapse. [Lat. a t\inui [i omen.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii.] Punc-]ie abdominal\. ulcer peptic perforat. creierului. a.hipocondrul drept. Tubul digestiv abdominal. a c\rui parte central\ este excavat\. Brodie. hernie strangulat\. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. adj. Aspect particular al a.circa 377 î.). 101 .: devia]ie standard (v. [i de dou\ linii verticale. în etajul abdominal mijlociu . [i durere abdominal\. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. NA: abdomen. 4) A. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. f.. s. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc.bazinul osos.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). f. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte.VIII. A. Se asociaz\. complicând o *septicemie. Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. n.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor. *Peritoneul abdominal. prin crestele iliace.situate la nivelul cerebelului [i. Hipocrate susþine. 3) A. Sin. -e. Cele mai evidente a. / abarti-cular.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. Ex. [Lat. Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. broa[tei. articularius = articular. / abdomen. ABDOMINOCENTEZ|. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. / abdominocentèse. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. [Gr.] Regiune inferioar\ a trunchiului.rahisul.

[Lat. retinei din *retinita pigmentar\. haima. / absorption. asociat\ uneori cu ticuri. s. ABRAHIOCEFALIE. a examina. -onos = bra]. errare = a devia. / abdominoscopy. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. absorbi-tio. / aberration. a . oriri = a se na[te. [Gr.] 1) Despre o substan]\ dur\.. anor-ganic\. -onis. fosfa]i de calciu. Termenul este utilizat. a-bortient. [V. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. de la skopein = a vedea.] Suspendarea brutal\. [Gr. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. m. s. ab = de la. Orice a-nomalie cromozomial\. gesturi involuntare. s. s. grup sanguin. / absorption. a bea. ABDUC}IE. -onis. [Lat. -e. m. a . f. substan]\ a. f. / aberrant. / abocclu-sion. / ablutomanie.priv. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. gr.: forma a. / abortive. a fost teoria genera]iei spontane (sec. ablutio. s. os.priv. trisomi-e). s. bios = via]\. Ex. de la ab . f. Ex. luere. -onis = `n]\rcare..: fac-tor a. [Lat. adj. *monosomie. ABLEFARIE.] 1) Încetarea secre]iei de lapte. f. / abiogenèse. deviere de la normal. / absence.: osteodensitometrie (v. [Lat. [Lat.] Care se opune vie]ii. f.] Care se abate de la normal prin aspect. / abetalipoprotein(a)emia. ductio. În general. a bea).. adj. sexual\ etc. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. / abrasion. s. Ex.priv. de la absorbere = a absorbi. / aberrant. ABETALIPOPROTEINEMIE. a .: carbonat de calciu. Ex. a bea). s.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. [Lat.priv. din lat. gr. f. -onis. fr. -onis = ac]iune. adj.] Abatere.. ABLA}IE.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. a . ducere = a duce. f.ABDOMINOSCOPIE. adj. ABLACTA}IE. de la gennan = a produce. absorbtum. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. catharsis. [Lat. / abiotrophie. f. brachium. gr.. lat. kephale = cap. ABLUTOMANIE. -onos = bra].priv. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. cu argumente mai elaborate. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. gr. [i f. medieval\ oc-clusio. a `nghi]i. a înghi]i (ab = de la. f. lat. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. de la ab = îndep\rtat de. adic\ a *lacta]iei.] Sin. / abêtalipopro-téinémie. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. lat. f\r\ o cauz\ aparent\.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. s. neuropatie. n. / abreaction. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. A. / ablation. / abrachiocephalia. f. ABERA}IE. de la auferre = a `ndep\rta. a . f. a. ABREAC}IE. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i. s. [Gr. adj. f. ab]inere. m. actio. fie structural\. s. [Lat. m. [Gr. structur\ sau localizare. tenere = a ]ine).priv. s. absentia = absen]\. bios = via]\. exist\ [i `n prezent. f. -ive. s. de la ab = îndep\rtat de. a purta.a doua liter\ a alfabetului grec..] 1) Care ab-soarbe particule.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. s. purificare. ABIOGENEZ|. ABRAZIUNE. / absorbant. s. când exist\ semne clinice asocia-te. lat. f. *în]\rcare. Abrev. -e. f. fie numeric\ (*aneuploi-die. a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. s. f. [Lat. -onis = ducere [i ducere = a duce. 2) A. / abrachie. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. / aboulique. s. [Gr. [Lat. errare = a devia. f. brakhion. în sânge sau în interiorul unor celule. de la ab = îndep\rtat de.). f. uzura unei structuri prin frecare.priv. al XVII-lea). îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. f. ABULIC. lipos = gr\sime. / abduction. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. lactatio. A. s.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. ABIOTIC.. ati-pic\. adj.priv. s. / abrasion. de la lac.] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. dele]ie. Sin. / abocclusion. ABIOTROFIE. bios = via]\. / abrachiocéphalie. nutri]ie. A nu se confunda cu *adsorb]ie. adj. etimologia termenului abdomen. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. [i laparoscopie. dar adep]i ai a. s. îndep\rtare. com-plet\ sau par]ial\.. [Lat.priv. s. sorbere = a suge. f.: a.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. adj. se poate produce în medii foarte variate. de la ab = de la. protos = primul. brachium. / abioge-nesis. adj. f. / abiotique. metron = m\sur\. transloca]ie e-chilibrat\. s. abstinentia = re]inere.priv. f. ABORTIV. réaction. tetraploidie. mediu a. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. / ablépharie. *poliploidie. s. radere = a r\zui). ABO / ABO / ABO. absorbtum. complex\.. abrasio. / abstinence. f.. n. -onis = al\ptare. A. poate fi congenital\ sau dobândit\. a . s. absorbitio. absorb]ie. s. ABSEN}|. De obicei.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. simpl\. [Lat.: mane-vr\ a. silica]i etc. adj. Punctul culminant al a. [i a. f. ABRAZIV. gr.. a unei boli. / absorbent. aberrare = a se r\t\ci. f. -onis = sp\lare.] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. m. adj. s.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. de regul\ de origine mineral\. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. [Gr. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. V.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. ab = îndep\rtat de. f. hipocolesterolemie. aberratio. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. ABSTINEN}|. / abrasive.] 1) Care provoac\ *avortul. -atos = sânge. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie.. f. ABSORBAN}|. a pur-ta. s. β .. / absence. blepharon = pleoap\. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. skopia = examinare. de la ab = îndep\rtat de. V. [Lat. s. s. s. genesis = producere. de la ab = de la.. sorbere = a suge. trophe = hran\. s. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. sorbere = a suge. boule = voin]\. a . -onis = separare. / absorbance. s. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). f. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. [Gr.] V. ABSORB}IE. de la agere = a ac]iona. ab = îndep\rtat de. / ablactation. [Gr. f.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. s. tipic\ de a. anomalie. m. [Lat. f. inversiune). a `nghi]i. / absti-nence. / abrachia. / abulic.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului.] 1) Ac]iunea de a absorbi. s. 2) Mai rar. f.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. m. / ablepharia. -ive. energie... de la lavare = a sp\la). *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. ABRAHIE. continence (sexual). / abiotro-phy.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. ab-latio. s. [Lat.. ABOCLUZIE. [Lat. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. f. s. ABSORBANT. a se abate. adj. s. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. ABDUCTOR. / ablation. abortivus.. / abducteur. / abréaction. ossis = os. a bea. / absor-bance. s. s. adj. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. sorbere = a suge. / ablacta-tion.: anomalie cromozomial\. lichide sau vapori. de la abradere = a rade (ab . / abduction. a. alimentar\ (în particular la alcool). -inã. ablactatio. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. s. / aberration. adj. c. s.. f. -onis = radere.. radere = a r\zui).. [Lat. et f. median.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. `n tehnica dentar\). / abortif. / ablu-tomania. se disting: a.. f. Sin. s. 102 . 3) În general. [Lat. V.priv. abrasum de la abradere = a rade (ab . / abductor. abductio. brakhion. *acantocitoz\. f. / abiotic. / abdominoscopie s. s. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede.. -onis. f. Ex. ABERANT. s. s. -onis. / abrasif. f. temperance (for alcohol). A. lactis = lapte.

Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care. / acata-graphia. akathisia. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. m. [Lat. / acatalepsie. s.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. [Gr. s. ACCELERA}IE.priv. s.. / acataphasie.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. (1). a . cu *hipocapnie. -ozã.. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. lung de 30-40 mm. f. a. în stomatologie. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere). ACATIZIE. [Gr. / acampsie.. -trice. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. de ligatur\. f.. s.priv. / acarid. n. -osis. acathisie. cu diametrul de 0. lat.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. 11) A. s.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. m. f. s. / acalculia. f. s. s. ACARIOZ|.8-1.7-0. f. katalyein = a distruge. [Gr. de pneumotorax. A. acus = ac. f.. [Lat. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. akantha = spin. de la kata = `n jos. ac pentru punc]ie lombar\.. lung (50-70 mm). m.] Tij\ sub]ire de o]el. / accélération. [Gr. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor.. a . s. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. a . s. Termen utilizat uneori. / accele-ration. cu un vârf ascu]it. / acatalep-sy. a . [Gr. ACATALAZEMIE. prev\-zut cu mandren. lung de 70-80 mm. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. de la lyein = a distruge. f. cu sec]iunea rotund\.priv. n.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. s. n. / acanthocytose. n. deci a sintaxei.6 mm). [Gr.ABULIE. / achalasie. f.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A. / acanthocyte. dentare. intestinal. s. s. s. f. prev\zut la un cap\t cu o ureche. / acanthoma. ABZIM|. ciclotron [i sincrotron. m. s. akantha = spin. a . ACAPNIE. f. / aca-talas(a)emia. adj. a dizolva. f. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. s. aca-ridan. [Gr. f.. beta). uneori cu resort.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. rectiliniu sau curbat. Ex.] Absen-]a *catalazei din sânge. 13) A. pentru injec-]ie intramuscular\. ACANTOCIT. s. pentru injec]ie. s. de la celer = rapid. s. s. akantha = spin. de ordi-nul MeV. [Gr. / needle. -azã. lat. kataphasis = limbaj co-rect. raportat\ la unitatea de timp. f. kytos = ce-lul\. s. n. 2) A. [Gr.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru.: 1) A. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 .priv.8 mm. 2) *Diagnostic incert.priv. cu bizou scurt [i mandren. [Gr.priv.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. s.priv. kapnos = fum. 9) A. akari = insect\ mic\. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. f. kamptein = a `ncovoia. AC. s. s. -ozã. / acaryote. f. *boala po-lichistic\ ovarian\. / acalculie. [Lat. s.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. compus din ab de la engl. / acampsia. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric). a . a . f. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. drept sin. [i cardiospasm. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. drept.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. n. karyon = sâmbure. în circa 50 % din cazuri. A. kytos = celul\. ACANTOCITOZ|. ACARIOT.priv.2 mm [i cu vârful în bizou lung. ac-celerare = a gr\bi. / acantho-lysis. în func]ie de utilizare: în chirurgie. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. manifestat\ prin ulce-ra]ii.] Tip de bazin observat în *rahitism. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. V. A. 7) A. eventual somn nelini[tit. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate. / acatalasie. / a-cathisia. khalasis = relaxare.priv. s. adj. în stomatologie.priv. / acanthose. pentru punc]ie lombar\. [Lat. s. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing. drept sau curb. [Gr. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. acus. pelvis = bazin. katagraphein = a scrie corect.. katalambanein = a suspenda.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. f. de form\ [i m\rime variabile. uneori gangrenoase. / abzyme. -azã.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. antibody (anticorp) [i enzimã. s. pentru sutur\ vascular\. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. / acatalasia. / acantholyse.priv. -ozã. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. s. akantha = spin.] Sin. / aca-ryote. ACATALEPSIE. 6) A. a .: a. s. a . nigricare = a se înnegri. adj.] Termen rar utilizat. haima. [Gr. -atos = sânge.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. din cauza imobiliz\rii prelungite. -oma. s. / acarien. / achalasia. f. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. pentru punc]ie sternal\. / acariosis. akantha = spin. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor.] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. ACATAGRAFIE. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. / acathésie. n. s. f. / acata-phasia. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. a . f.. ACARIAN. / abulia. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns.6 mm. ACATAFAZIE. / aboulie. s. acceleratio. (2) / accele-rateur.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. ACALCULIE. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. f. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere. adj. s. pentru tratament la nivelul canalelor dentare.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie.). / acanthome. s. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. ACANTOZ|. nucleu. pentru punc]ie venoas\.. ACANTOPELVIS. f. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. f.80 mm. f. s. f. f. boule = voin]\. foarte sub]ire. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate. m. / acanthopelvis.priv.priv. ACATAMATEZIE. m. f. s. akantha = spin. s. Tipuri de a. s.5-0. cu bizou scurt. m. a dizolva. ACALAZIE. [Neologism foarte recent. / acariose. 3) A. pentru injec]ie intradermic\.. s. V. de dimensiuni variabile. cu diametrul de 0. de lun-gimi [i grosimi diferite. s. ACANTOM. f. gre[it. agita]ie motorie. cu diametrul de 1. ACANTOLIZ|. f. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. f. bumerang. s. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. lysis = distrugere. akari = insect\ mic\. / acantho-cyte. s. de[i ideile subiectului r\mân logice. ale gingiilor [i gurii. [Gr. acatalazie. [Gr. lepsis = fixare. s.. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. calculare = a socoti.. pentru rahianestezie. betatron. 2) A.. / acapnie. / acatamathésie. / acatagraphie. [Gr. f. [Gr. cu diametrul 0. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. -onis = accelerare. 4) A. / aiguille. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. de priz\. de di-verse tipuri. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. / acapnia. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. ACAMPSIE. katalyein = a distru-ge.. / a-canthocytosis. 8) A. a . a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. a . Sin.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. / acanthosis. deseori. / acatalasémie. utilizat în sutura intestinal\. s.7-1. V. f. de particule sunt instala]ii complexe. A.: verucile. 10) A. 12) A. curb sau semi-curb. f. lung de 45 mm. s. f. a . 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. s. a. În forma autoimun\ (rar\). f. în bizou intermediar. v..] Lipsit de nucleu (despre celul\). ACCELERATOR. f. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. akantha = spin. / abzyme. pân\ la energii cinetice foarte mari. / accelerator. [Gr. s. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\. s.: scabie (v. asemenea unei enzime. ACATALAZIE. [Gr. [Gr. gâtului [i regiunilor genitocrurale. / acatamathesia. 5) A. Ex. [Gr. s. s. [Gr. De asemenea. / acanthopelvis. f. m.: boal\ Takahara.

ti-roide a. A. / acetylcholinesterase. [Lat. O parte din a.: ACh. s. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. khole = bil\. f. cetonurie. 4) A.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. / acétone. gr. care poate fi a-nafilactic sau seric. s. ACETILCOLINESTERAZ|. Prin cuplarea cu receptorii N. Ex. 2) A. gr. [Lat. f. / acetabuloplasty. A. kephale = cap. [Gr. miscibil în ap\. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. / attack. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice. crisis. f. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. [Lat. complementar. s. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. / acetylation.: colinesteraz\ (v. eter [i cloroform. ACETAZOLAMID|. f. ace-tum = o]et. inciden-tal. cetonemie. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide. 5) A. [Lat. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. A. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. cum = cu. din lat. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A).] Sin. m.. Ex.derivata. adj. 104 . / accelerin. de febr\. Ex. f. poten-]iale de ac]iune). În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic.] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. Essigäther = eter acetic. [i stroke. cât [i în butonii terminali axonali. acceptor = care prime[te. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). f. f. de asemenea. când se revine prea rapid la presiunea normal\.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. ACCESORIU.: paracetamol (v. terapeutic. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. gr. drojdie. gr. [Lat. m. s. / acétazolamide. de la accidere = a se întâm-pla. accelerare = a gr\bi. de melancolie. aether. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. de la celer = rapid.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. s.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. / acetaldehyde. plastos = modelat. Lichid incolor. NA: acetabulum. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. hyle = materie. gr. s. / acétaminophène. într-un schimb de *radicali. acetum = o]et. ACETIL. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. a modela. [Lat. V.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. / acétylcholine. n. n. s. germ. / acétylation. inclusiv în SNC. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. f. A. ACETAT. s. s. / a-cetylcysteine. [i în repaus. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. acetabulum = vas pentru o]et. (denumit\ a. gr. / acetabulum. ai *acidului acetic. mai mult sau mai pu]in volatili. hyle = mate-rie. s.: 1) A. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. m. de tuse. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. Inactivarea a. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). acetum = o]et. a.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. -onã. / acétabuloplastie. [Lat. ruptura unui vas cerebral. [Lat. n. ACCES. s. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). acetum = o]et. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. 3) A. / accesoire.. f. termo-stabil\. formarea *corpilor cetonici. brain attack. excitatoare. s. vola-til. ACETILARE. -inã. -inã. ACETALDEHID|. ACCEPTOR. biosinteza *acizilor gra[i. lat.] Factorul VI al coagul\rii. ACETABULUM. `n raport cu protec]ia muncii.priv.priv.).] ~n medicin\. Ex.). acetum = o]et. ACELULAR. f. / acetyl. cât [i în cel perife-ric. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. ACETAMINOFEN. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. s. s. ACEFALIE. s. formarea acidului mevalonic. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. / accès.: anhist. lat. ACETILCOLIN|. de la acceptare = a primi. aither = aer curat. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. ACCELERIN|. A. *proaccelerin\ (factor V). de demen]\. de munc\. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. a veni (c\tre). s. m. s. [Lat. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. de transfuzie. / accident. 7) A.] C3H6O. / acetazolamide. f. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. / acéphalie. a. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. acetabulum = vas pentru o]et. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. survenit\ brusc [i imprevizibil. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. a . [Lat. este sintetizat\ atât în pericarion. v. duct pancreatic a. m. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. inflamabil. zyme = ferment. s. `ntr-un sistem de referin]\ dat. Sunt asimilate a. acetum = o]et.: a. a accepta. ace-tum = o]et. / accident. efecte depolarizante. cellula = c\m\ru]\. Abrev. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. / accepteur. occupational injury. f. precursori ai unor noi molecule de a. a. vascular cerebral. / acetone. gr. de la accedere = a se apropia. m. / acellular. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. s. a . Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului. v. hyle = materie. sunt utiliza]i ca reactivi chimici. s. s. / aceta-bulum. s. A. de la plassein = a forma. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). s. f.: cavitate cotiloid\ (v.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului. [Lat. [Gr. [Lat. psihic\ sau somatic\. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. (Santorini). / acétylcholines-térase. / acétaldéhyde. m. Având dou\ grup\ri active..] Care nu con]ine celule. Eliberarea de a. bolt\ cereasc\. s. m. s. abrev. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. s. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice.. adj. en = `n. ca [i în *inani]ie. / accelerine. s. [Lat. ACETABULOPLASTIE. f. a. f. / accessory. / acétate. hyle = materie.] Sin. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). auxiliar. A. / acetate. V. consecutiv trecerii unui curent electric. accessus. Cuplarea *alosteric\ a a.] Substan]\ care. cetoz\. / acceptor. f. khole = bil\. f. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie). alergic. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. / acétyl. a. cu rol mai întâi acceptor. stare patologic\. solven]i. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. s. hyle = materie. accidens. V. s. s. de la cella = c\mar\. criz\. ACETILCISTEIN|. s.: glande suprarenale a. V. adj. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. v. / acephalia. / acellulaire. cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. a veni (c\tre). c. [i corpi cetonici. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. f. [Lat. s. de decompresiune brus-c\. Se define[te. / acétylcystéine. adj. la scafandri. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. m. Sin. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. survine concomitent cu desc\rcarea. [Lat. f. s. s. gr. -ntis. in-dustrial injury. A. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. dim. din *colin\. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). / acetaminophen.). 6) A. -azã. ACETON|. la un subiect salariat. m. electric. precursor al *colesterolului. / ace-tylcholine. de la accedere = a se apropia. în cantit\]i mici. de[i ea are loc. de la alcool dehydrogenatum. Sin. m. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. medieval\ accesorium. -inã. ACCIDENT. n. a. acetum = o]et. m.

În limbaj clinic curent: cetonurie. Are gust acru. Sin. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a.. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi.: anaclorhidrie (v.). care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. A.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. modific\ culoarea indi-catorilor.). ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid. A. haima. S\rurile de potasiu ale a. H3BO3. f. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. gr. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid. Intervine în oxid\rile celulare. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. gr. / aceton-uria.: acid adenozinmonofosforic (v. biochim. aminosuccinic. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. a tuturor deriva]ilor s\i.: maloniluree. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. acetum = o]et. const. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. fosforic. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. Pentru acest motiv. Sin. fosforic se realizeaz\ instantaneu. Energia eliberat\ de a. Sin. sunt foarte labile. f. Sin. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. ori de câte ori nevoile celulare o impun. -onã. -iros = mân\. (DCI) Sin.priv. deoarece este toxic. Dozarea a. (DCI) A.: AMP.). Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. fosforic. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. ACHILIE. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. f. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. pentru a reface a. La om au fost identifica]i patru a. 1) A. m. / acide. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. biliar primar.). gras nesaturat. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. [Lat. [i.). a.: colic. ne-afectând producerea de leucotriene. s. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia.: GABA (v. *Zaharina este derivat\ din a. Antiseptic acid. s. [Lat. în profilaxia hemoragi-ilor. [Lat. chenodezoxicolic [i litocolic. malonic cu ureea. A.). s. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. Abrev. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om.: acid glutamic (v. Sin. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID BORIC / acide borique / boric acid. kheir. a. V. adenosine diphosphoric acid. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. -onã. Abrev. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid.: ADP. eliberea-z\ ioni H+. a. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. s.4 %). cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\.). pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. 2) În a.priv. a. / acheirie. în solu]ii apoase. acidus = acru. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. implicit.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. b. se formeaz\ *porfobilinogenul. ACETONURIE. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene. Este folosit. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. adenosine triphosphoric acid. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare.sau bilateral\.: acid aspartic (v.: acid acetilacetic (v. sinteza unor hormoni. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. În limbaj clinic curent: cetonemie. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. m. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei.. este absolut necesar\ în: metabolismul celular.: glicocol (v. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. glacial (89. notat cu simbolurile Asp sau D. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale.] Substan]\ care. a. f. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. fosforic. cu 20 de atomi de carbon. Aminoacid ne-esen]ial. Lichid incolor. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. [Gr.: ATP. scindarea lor în ADP (*a. CH3COOH. [i aclorhidrie. ribonucleic [i a moleculelor de a. / acheiria. / acétonémie. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici. a. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid.: adenozin trifosfat. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. s. adenozintrifosforic. f. în asociere cu factorul VIII. a . Sin. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. (C6H5COOH) abundent în fructe. adenozin-difosforic) [i a. V. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. V. ACHEIRIE. const. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. / aceton-(a)emia. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. -atos = sânge. A. s. cetonurie. b. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. CO3H2. Sin. inflama]ie. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. Rezult\ din combinarea a. a . s. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. cu miros picant carac-teristic. Abrev. adenosine monophosphoric acid. δ-a. ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. / acétonurie.: a. ouron = uri-n\. A. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. V. a. [i cetonemie. cu rol principal de carburant celular. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. desf\[urat\ în mitocondrii. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. Abrev. / achylia. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. Abrev. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. Sin. Sin. δ-a.] Prezen]a *acetonei în urin\. V.: EACA. a.] Absen]a congenital\ a mâinii. A. [i tab.: aminoacid (v.ACETONEMIE. biochim. Sin. f. V. / achylie. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. Compo-nent al proteinelor. acid mefe-namic.: aspirin\ (v. s. khylos = suc. citrat-sintaza. b. Sin.: ALA. Nucleotid compus din adenin\. Intervine în formarea moleculelor de a. hipuric. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. / acid. Denumire chimic\ a *vitaminei C. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice. f. [i tab. uni. a. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 . dezoxicolic. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. Sin. acetum = o]et. Abrev. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. deriva]ii s\i de sintez\. [Gr. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice.).). *A. achilie). cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). CH3-CO-CH2COOH. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs.: CDCA. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ACID. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. s. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. cu formula chimic\ C4H4N2O3. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %. s. f. A. contrac]ia muscular\. b. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a.: acid adenilic.: acid nitric (v. riboz\ [i trei radicali fosfat. bacteriostatic. Sin.

(DCI) A. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. (fermenta]ie lactic\). vitamin\ C [i tab. acizi gra[i. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. cristalin. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. ca [i în *neuroblastoame. gra[i în *ce-tone. A. fenilcetonurie. acid ribonucleic. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i.: HVA. De aceea. V. V. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. este un *chelator al calciului. (DCI) C6H5NO2. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid. acizi di. [i tab. ficat [i drojdii. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. V. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. biochim. depresie respiratorie. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. a. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. prin *chelare. De asemenea. A. A. A. care se g\se[te în plantele verzi. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. cel mai abundent [i r\spândit a. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. Sin. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. *fosfatidilinozitol. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. ACID FOLIC / acide folique / folic acid.: EDTA. HCl. amina]i [i a glucozei. esen]ial. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. V. de asemenea. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. [i acidurie organic\. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. *fosfatidilserin\. Sin. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. de câteva milioane de Da.: vitamin\ B9.). *fosfatidiletanolamin\. A. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. V. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. fosfolipide. *A. Se formeaz\ în mu[chi. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. [i acizi gra[i. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). a a. Intoxica]ia cu a. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. V.citrat-liaza extramitocondrial\). deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. Are rol în sinteza *a. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. acid sialic. acizi cetonici (*corpi cetonici). gras `n natur\. a. Sin. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. În organism. V. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). V. h. f. Bc. A. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. leu-covorin. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. V. V. Este utilizat ca acidifiant urinar. Are rol antiaterogen. aminat sintetizat în organism. 106 . bio-chim. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. g. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. A. A. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. m. A. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. porumb). al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. V. Laptele îmbog\]it cu a. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. îndeosebi al calciului [i al magneziului. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid. Este un constituent al protaminelor ve-getale. un metabolit al *fenilalaninei. lapte. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. organic eliminat prin urin\. acizi gra[i. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. lactacidemie. biliar primar derivat din *colesterol. Catabolit al *dopaminei. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. vitamin\ PP. contribuie la oboseala muscular\. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. Lichid incolor. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. Este un a. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\.: acid azotic. deci neesen]ial. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. împiedicându-le astfel absorb]ia. C6H5CO-NH-CH2COOH. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. V. în sinteza a. h. V. foarte caustic. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. l. c. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. ADN. Este.: acid aminoglutaric. nuci. format prin condensarea unei molecule de *a. CH3-CHOH-COOH. const. combinat\ cu *glicocolul. soia. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. A. ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. La niveluri plasmatice crescute. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. ADN. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui. Unele bacterii pot converti lactoza în a. iritant. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. inozitol-hexafosforic. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. Denumire pentru a. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. A. Agent *chelator. gras dublu nesaturat. V. a.). const. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. acizi gra[i. gras esen]ial. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. const. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. porumb. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. Sin. cu efect coroziv foarte puternic. [i tab. acizi nucleici. (DCI) Derivat al *a. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. l. de asemenea. C19H19N7O6. provenind din *acidul fenilpiruvic. biochim. H3PO4. Abrev. M. hialuronidaz\. com\.: alcapton\ (v. Corp gazos. utilizat în fabricarea parfumurilor. cu rol important în organism sub form\ de esteri. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. V. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. Abrev. a. corpi cetonici. HNO3. Este un factor de matura]ie al celulelor. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. V. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. Compus guanidinic. La acest nivel. A. drojdie. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. A. l. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. Sin.: acid te-trahidrofolic.[i tricarboxilici.: fenol (v. mineral. Sin. s\rurile sale pot fi.

NH2C6H4COOH. [Lat. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. este selectiv pentru bacterii.50 g%. s. o. gras saturat (v. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. deoarece este u[or transformabil în a. / acido-ketosis. prezent în sânge (v. C16H32O2. ketoacidosis. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. ca [i în anatomia patologic\. f. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. biochim. Denumirea chimic\ a *biotinei. Boal\ metabolic\ ereditar\. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. Eliminarea de a. în postul prelungit etc. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid.: hiperglicinemie (v. [Lat. s. aspirinei [i a numero[i coloran]i. / acidity. / acid(a)emia. în calitate de fixator al ]esuturilor. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. Cantitatea de a. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. ACIDEMIE. v. organic. haima. sau decompen-sat\. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor.). A. Cuprins în structura capsulei bacteriene. C7H7NO3. s. C7H6O3. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. gr. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. s. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. A. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. osteoporoz\. f. V. fu-mans în stare concentrat\. crize de vom\. aciditas. f. Clinic. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. rezerva alcalin\ r\mânând normal\. particip\ la formarea calculilor urinari. cristalin. oxalemie. 5-oxopro-lin(a)emia. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. / acidification. leucovorin. C5H4N4O3. A. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). s. de la acidus = acru. H2SO4. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. pur\. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. cloruri etc. f. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. cu varia]ii mari (între 0. foarte coroziv.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. facere = a face. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. a. -atis = acreal\. fazele de alarm\ [i de a. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. A. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. (COOH)2. s. 2) A. Abrev. grav\. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\.45-0.: PAS.: mupirocin\. V.5). tab. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. acidus = acru. acizi gra[i). A. p. i. dar pH-ul r\mâne normal. u[oar\. f. Sin. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. cristalin. acidus = acru. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina.9-1. pe cale intrave-noas\ sau oral\. acid lactic. C17H35COOH. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. prepararea salicila]ilor.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. sucul gastric având pH-ul de 0. tab. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. / acidémie. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. const. ACID URIC / acide urique / uric acid. liber\ este de 0. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. *gr\similor [i aminoa-cizilor. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. V. CH3-CO-COOH.: PAH. oxalurie. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. s. f. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. / acidocétose. s. dezaminare [i oxidare). în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. A. sucului gastric. ca *supozitoarele. sau preacidoza. ACIDIFIERE. ascorbic [i glicocolului. -atos = sânge. A. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. sau compensat\. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. con]inut de vegetale diverse. p. A. 3-metoxi-4-hidroximandelic.2H2O. Mai este folosit ca *antisep-tic local. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. Medicament antituberculos.30-7. ARN. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. gras saturat. cu ac]iune *keratolitic\. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. Sin. *nefrite. / acidifica-tion. A. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0.: cetoacidoz\. o. neuraminic. *autozo-mal recesiv\. precomei [i comei diabetice. acidoz\ metabolic\.: acid folinic (v. A. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. Pentru valorile normale în sânge [i urin\.: AVM. cu numeroase utiliz\ri industriale.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. întârziere mental\. Se formeaz\. acidus = acru. În evolu]ia a. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. se disting trei faze: 1) A. ca *gut\. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic. const. s. de asemenea. Sub form\ de oxalat de calciu. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. 3) A. mineral puternic. / acidité. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. A.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. ACIDITATE. [i se poate elimina prin urin\. Sin.1 [i 2. f. uricemie). ACIDOCETOZ|.). [Lat. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\. decompensat\ corespund. în organism în cursul degrad\rii a. | 107 . este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Abrev. A. trombopenie [i leucopenie. de alarm\. aproape latent\.40-0. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. A. frecvent. Derivat N-acetilat al *a. Se poate acumula în unele st\ri patologice. endocrinol. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. A. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. -ozã. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. Abrev. f. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. [Lat. ace-tum = o]et. Denumirea chimic\: a.60 g%. în general. Sin.

/ acidosis. nefropatiilor tubulare). -tis. 2) A.: la altitudine). s. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. A.35 [i a. sau akhne = t\râ]e. acidus = acru. [i ADN. s. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. n. linoleic. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. climat. de ex. [Lat. medic american. / achlorhydrie. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. de unde latitudine.a.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. septicemii [i pleurezii. [Lat. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. cu *achilie gastri-c\. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. pe un fond de *seboree. În bacteriologie.). de la bakteria = baston. / acinous. akinetos = imobil. liberi. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. f. în care se deschide un canal secretor. Denumire pentru *a.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. acidus = acru. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. A. biochim. s. metabolic\ . s.. Tipuri: 1) A. clima.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. acidus = acru. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. a. s. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie. kinein = a mi[ca. n + 18 . / acidogenèse. [Lat.. s. f. Denumire desuet\: vitamin\ F.: a. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). s. lauric. a. Citoplasma. / acidurie. vulgar\. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. pl\gi chirurgicale sau arsuri. / acid formation. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH. de la a. ACIDOZ|. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. localizat\ pe frunte. g. f. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. ACLIMATIZARE. s. 2) A. Este caracterizat\ prin apari]ia. V. [Gr. o. respiratorie a-ceasta cre[te. [Gr. Tipurile de a.: sindrom Butler-Albright. a. ACIN. negazoas\ sau fix\. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . adj. [Gr. În timp ce în a. *a. A. care dup\ 108 . la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. -atos = încli-na]ia soarelui. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. Sin. [Lat. s. [Lat. care are forma unor acini. diabe-tic\. f. a. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. situat în nu-cleu. Sunt constitui]i din *a. *A. f. khloros = verde.: 1) A. f. ACIDOREZISTEN}|. V. A. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. cu reabsorb]ie. ca eozina. acinus = boab\ de strugure.priv. sin. de la gennan = a produce. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. ACINOS. bacteriile A. / acidose. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee. f. acid biliar. particip\ la esterificarea colesterolului. tulbur\ri hidroelectrolitice. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. iar diminuarea sa se opune alcalozei. -ozã. genesis = pro-ducere. s. din gr. / acidophilic. este decompensat\. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). linolenic [i *a. V. / achlor-hydria. akne . / acne. [Fuller Albright. acini) / acinus (pl.. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. asociat\ cu encefalopatie. (pl. V. f. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici. V. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. f. philos = prie-ten. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului.: la frig) sau mediu (ex.lega]i prin grup\ri fosfat . ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. s. gazoas\. f. arginosuccinic\. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. / aciduria. acclimatiza-tion. arahidonic. Uneori este utilizat ca sin. A.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . a. bakterion. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. *sindrom Reye. renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+.*a. ACIDURIE. Sin. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. `n func]ie de acidul eliminat. A. Absen]a acestora din alimente. polidipsie.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. pentru akinezie (v.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. / acné.prin producere exagerat\ de acizi (a. în schimb. Ex. form\ foarte frecvent\ la tineri. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. ac-climatisation. palmitic. metabolic\ f\r\ *cetoz\. / acclimation. arahidonic). adj. *A. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. acidus = acru. hy-dor. klima. scade rapid pH-ul urinar.] Formare de acid. re-prezentând substratul informa]iei genetice. acid linolenic.] Care este for-mat din *acini. n + 16 . Var. n + 20 .: a. A. / acidophile. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. situat în *cito-plasm\. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. în a. m.: a. dim.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. linoleic. resistentia = `m-potrivire. "elicea vie]ii"). se de-numesc. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. 1900-1969. a. Boston. prin surmenaj muscular). Exist\ dou\ tipuri de a. f. acid linoleic. V. ouron = urin\. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. hydatos = ap\. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. acidus = acru.] Termen sin. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. clor. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. ACINEZIE. const. m.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. / acineux. t. adj. eozinofil. ubicuitari în ap\ [i sol. de obicei. g. ACNEE. acidoz\. A. s. care îi face nemiscibili cu apa. Cu virulen]\ mic\. linolenic.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. V. f. V. acidoz\. de etiologii diverse. gr. gr. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\.ACIDOFIL.a. gr. necrotic\. f. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive.a. când se numesc a. oxyphyl. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze.). Sin. s. Macromolecule constituente ale celulei. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. Sin.priv. s. [Lat. abcese cerebrale. m. Adi]ia a. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. poliurie. -euse. În aceste cazuri pot provoca meningite grave.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex.: sindrom Allan (v. / acinus.. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. acini). dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. asociat\ cu nanism. a . Sin. A. [i acid arahidonic. g. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. ARN. oleic. / acid fast. [Lat. g. juvenil\ sau polimorf\. a.: boal\ Smith-Strang.). [i tab. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. Alte tipuri de a. pHul scade sub 7. ACLORHIDRIE. acoperite de cruste. f. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. de la philein = a iubi. din familia Neisseriaceae. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . cu *anaclorhi-drie.a. / acclimatement. s. s. adj. arahidonic. s.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. / acidorésistance. din diaree. sindrom Allan (v. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. acinus = boab\ de strugure.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. de la resistere = a rezista. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor. este acidofil\. [Lat. intoxica-]ie cu salicila]i etc. îndeosebi în perioada de *pubertate. NA: acinus. ACIDOGENEZ|. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria.

/ acrylate. s. Se disting dou\ tipuri: 1) A.: *boala Brailsford. a. s. s. boal\ Pick-Herxheimer). condrodistrofie fetal\. hiperten-siune). caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. / acro-asphyxia.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. A.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. s. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase. akron = extremitate. dificil. s. a. [Gr. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. polys = mul]i. / acorea. sindrom Pfeiffer). datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). hipo-plazie a maxilarului superior. akron = extremitate. f. [Gr. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere. akron = extremitate. manifestat\ prin *acrocianoz\. a regiunii occipitale. nanism micromelic incompatibil cu via]a. / acholuria. melos = extremitate. boal\ Selter-Swift-Feer. f. kore = pupil\. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). boal\ Apert-Crouzon). infantil\ (v.priv.: acomoda]ie. 4) A. / acrodermatitis. a. kephale = cap. / acrocephalopoly-syndactyly. *sindromul Lan-ger-Giedion. a . f. profesional\. / achondrogenèse. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. cu transmitere probabil autozomal dominant\. [Gr. s. syn = împreun\. / acrophobie. ACOLURIE. ACRODISPLAZIE. erythros = ro[u.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. s.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor.. odyne = durere. akron = extremitate. malforma]ie denumit\ *oxicefalie.: boal\ Kauf-mann. Descris\ [i ca boal\: a. / acorie ou acorée. f. ACONDROPLAZIE. cu aplatizarea late-ral\ a capului. phobos = fri-c\.: 1) A. -atos = piele. / acrodysostose. / acneiform. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. toxic\. -itã. ACRODINIE. rozacee sau *cuperoza. a .] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor.: boal\ CrocqCassirer (v. a ochiului.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). / acryla-mide. s. f. kyanos = al-bastru. f. / achondrogenesis. akne . [Lat. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. dys = greu. ACRILAMID|. Este acompaniat\ de prurit. membre scurte [i groase etc. plasis = modelare. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. / accommodation. consecutiv\ vasodilata]iei. s. ACROCEFALIE. f. de la a = priv. akron = extremitate. de la plassein = a forma. s. f. / ac-commodation. f. / achondroplasia. [Gr. / acro-asphyxie. f. acer = acru. *boala Thiemann. f. cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. a modela.] Sin. ACRINIE. tip I. membru.).gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. tip I sau sindrom Noack. vârf. derma. s. [Gr. 5) A.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. akron = extremitate. / acroérythrose. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. ACROESTEZIE. [Gr. akron = extremitate. f. V. s. 2) A. în ge-neral spontan\. akron = extremitate. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. khole = bil\. s. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. continu\ Hallopeau (v. acrocefalopolisindactilie. ACOLIE. s. sindrom Waardenburg).] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. de la gennan = a produce. în în\l]ime. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. s. ouron = urin\. / acroerythrosis. a modela. acer = acru. / acrocephalosyndactyly. s. lat. [Gr. a . -onis. cifoz\. f. / a-crodysplasia.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. ACRODOLICOMELIE. ke-phale = cap. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. s. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. am-moniakon = sare de amoniu. s.. ACRODERMATIT|. ACROERITROZ|. ACROCIANOZ|. boal\ Hallopeau). *sindromul Giedion. ACONDROGENEZ|. s. `n prezent considerat\ a.] Sare sau ester ale acidului acrilic. Sin.: sindrom Grebe (v. boal\ Parrot. s. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. / acnéiform.: erup]ie a.: boal\ Feer. Baza craniului este de asemenea deformat\. / acholia. ACOMODA}IE.: sindrom Langer-Saldino (v. s.. adj. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. f. / acrocé-phalopolysyndactylie.. / acro-(a)esthesia. cu transmitere au-tozomal dominant\. osteon = os.] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. [Gr. / acrylamide.). plasis = modelare. / acrodolichomely. f. Se vindec\ f\r\ sechele.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos. dak-tylos = deget. f. "nas `n [a"). sensibilitate. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. [Gr. m. 109 . / achondroplasie. 2) A.priv. f. vârf. [Gr. s. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie.). mai ales ale mâinilor. vârf. s. cronic\ atrofiant\ (v.] Absen]\ congenital\ a pupilei.).. sindrom Gianotti-Crosti). Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. ACROFOBIE. -idã. / acrinie. f. / acrocéphalo-syndactylie. / acrodysplasie. gr. [Gr. tip I. 3) A. f. boal\ Swift. sindac-tilie. khondros = cartilaj. ACNEIFORM. s. s. a . / acholie. genesis = producere. forma = form\. ACORIE. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). / acrodynie. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. Sin. f. / acrocéphalie. intoxica-]ie cu mercur. s.. ais-thesis = senza]ie.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. f. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. s.). [Lat. f. f. vârf.. tip II sau sindrom Car-penter (v. fric\ de locuri situate la în\l]ime. O serie de a. / acroésthésie. eritematopapuloas\ infantil\ (v. / acrylate. / acrodysostosis. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). f. ACRODISOSTOZ|. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. adj. [Lat. s.priv. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. f.] *Fobie. [Gr. sin. tip III sau sindrom Sakati. f. -ozã. tip V (v. neo-natorum. akron = extremitate. akron = extremitate.] Durere la nivelul unei extremit\]i. / acrinia. Termen vag. ACRILAT. f. virus neurotrop.. s. s. / acropho-bia. vârf. f. tip II. sau akhne = t\râ]e. hyle = materie.] Modificare. dolikhos = lung. f. a . a. sin. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. s. / acholurie. akron = extremitate. Var. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. Var. [i acrocefalosindacti-lie. 3) A. [Gr. / acro-cephalia. f. f. Al\turi de acesta se disting. tip IV (v. s. ACROASFIXIE. / acrodermatite. -ozã. form\ neletal\.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. dificil. [Gr. khondros = carti-laj. [Gr. m. daktylos = deget. s. f. f. f. dys = greu. / acrocyanose.c\dere las\ cicatrice. s. vârf. s. f. pentru acomodare (v. Ex. ale faciesului (exoftalmie. s. a . sphyzein = a pulsa. syn = împreun\. f.priv. gr. kephale = cap. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. accomodation. [Gr. tip II (v. s.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica.priv. ACROCEFALOSINDACTILIE. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. a. s. sc\dere a temperaturii locale [i durere. vârf. tip III (v. khole = bil\.priv. denumi]i [i rezine acrilice. 2) A. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. vârf. / acrodynia. s. de la accommodare = a se adapta. hipertelorism. s. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. secundar\ administr\rii unor medicamente. asphyxia = oprire a pulsului. [Gr. akron = extremitate.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor. f. a. frecvent mortal\. astenie. Boal\ grav\. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. s. f. / acrodolichomélie. f. hyle = materie. krinein = a separa de. f. / acro-cyanosis. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat. Au fost descrise trei tipuri de a. -ozã. sindrom Chotzen). [Gr.). s.). ACOMODARE. f. f. [Gr. [Gr. s. de la plassein = a forma. akron = extremitate. s.

-atos = corp. f. ACROPARESTALGIE.] Referitor la ac]iunea luminii. a. [Gr. ACTINIC. aktis. A. [Gr. a . V.: sindrom Denny-Brown.priv. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. logos = [tiin]\.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. d\ actomiozina. -atos = culoare. / achromate. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. akron = extremitate. pathos = boal\. akron = extremitate.: conjunctivit\ a. m. Sin. [Gr. adj. s.] 1) Studiul energiei radiante. exis-tând sub dou\ forme: a. [Gr.: sindrom Bazex (v. s. -atos = culoare. / acropachydermie. s. / acrosyndrome. ACROMELIC. adj. drum. / acromicrie. vârf. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. `n general. cutis = piele. s. / achroma-sia. pa-khys = gros.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. / actinologie. ACROPAHIDERMIE.] Sin. akron = extremitate. akron = extremitate. s. ACROMION. algos = durere. f. s. akron = extremitate. Combi-nat\ cu *miozina. o. s. f. m. / acroparesthésie. ACROPATIE. este cel mai frecvent par-]ial\. [Gr. f. ACTING OUT. A. [Gr. participiul trecut de la agere = a ac]iona. A. [Gr.. / actinique. / actine. lâng\. [Lat. f. s. -atos = piele. f. s.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. khroma. / acromégalie. keras. / acrokeratosis.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. variat. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. [Anglicism care poate fi tradus. akron = extremitate. / achromatopsie. a . denumit\ boala Thévenard. -ozã. a . vârf. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. f. / acro-mastitis. / acrosome. fie c\ acestea sunt aparent autonome.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. ACTINIT|. mai rar pe cele ale membrelor superioare. [i discromatopsie. s. de la lyein = a distruge. par]ial cu *acropatie. ACTINOLOGIE.). îndeosebi. -atos = culoare. f. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. a fost identificat\ [i în *citoschelet.priv. / actino-logy. vârf. A. f. s. adj. f. / acromélique. khroma.] Sin. / actin. [Gr. [Gr. A.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. f. de obicei. keratos = corn. / acrome-lic. -inos = raz\. s. fotodermatoz\. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. s. [Gr. f. localizat\ la nivelul mâinilor. la femeie dup\ 40 de ani. s. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. ACROMAZIE. f.] Denume[te un comportament brusc. Sin. ACROPOIKILOTERMIE. A. engl. ACROOSTEOLIZ|.. accidental în comportamentul normal al unei persoane. omos = um\r. s. ACTH / ACTH / ACTH. V. / achromate. -inos = raz\. hiperfosforemie). ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. V. ultraviolete [i infraro-[ii. f.. / achromasie s. para = dincolo de. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. Termenul de a.: acromazie. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. aisthesis = senza]ie. f. vârf. lâng\. akron = extremitate. / acropoïkilother-mie. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. / actinic dermatitis.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. [Gr. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. -ozã. -itã. / acromion. dar în general favorabil\. / acroparesthesia. ACROMEGALIE. s. [Gr. polimeric\ sau filamentoas\ F. r.priv. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. / acro-megaly. / acromion. f. akron = extremitate. / acropachy. therme = c\l-dur\. `nso]it\ de durere.: albinism (v. akron = extre-mitate. superior sau inferior. fracturi spontane. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. s. | 110 . / actinodermatose. s. adj. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. f. / actinic. f. heliodermit\. Ex. [Gr. f. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi. [Gr. s. f. opsis = vedere. reprezint\. s. Clinic. fr. ACROZOM. / acropachyderma. [Gr. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. [Gr. sau secundar.] Sindrom *sine mate-ria. megalos = mare. `n boli ca diabetul.] *Parestezie a extremit\]ilor. -itã.priv. deci la adult. melos = mem-bru. / acro-ostéolyse. atât etimologic. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). [i tab.) V. sensibilitate. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. NA: acromion. f.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. survine pe nea[teptate. f. akron = extremitate. s. akron = ex-tremitate. A. akron = extremitate. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. / acromastite.). khroma. s. f. s. V. mastos = sân. f. m. / acroosteolysis. [Gr.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). osteon = os. cât [i pentru c\ este sin. f. [Gr. adj. f. para = dincolo de. aproximativ. / actinite. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. de la syn = `mpreun\. s. adj. care apare la sexul feminin. ACROMATOPSIE. prin trecerea la act. ACROMASTIT|.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. / actinocutitis. s. A. akron = extremitate. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. sensibilitate. a . derma. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. ACROMICRIE. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. vârf. n. es-te relativ impropriu. [i lucit\. lat. / peripheral vascular disease. pakhys = gros. derma. s. ACROSINDROM. [Gr.).] Abrev. lepra sau alcoolismul. vârf. ACTINODERMATOZ|. f. aktis. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. dromos = curs\. s. ACROPARESTEZIE. hipercalciurie. s. s. / acropathy. rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. ACTIN|. -inos = raz\. [Gr. vârf.] Constituent proteic al mu[chiului.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. / acrosome.: acromatopsie (v. -inos = raz\. [Gr. poikilos = felurit.ACROKERATOZ|. / acrokératose. ACROMAT. ACT RATAT / act manqué / faulty act. negru [i nu-an]ele intermediare. mamel\. [Gr. / acro-micria. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. s. s. / acropachie. aceasta duce la *gigan-tism. / acroparesthalgie. s. [i boal\ Bureau-Barrière. -atos = cu-loare. [Gr.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. f. A. s. aisthesis = senza]ie. [Abrev. / acropar(a)esthalgia. endocrinol. f. / acropathie. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie. tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. s. akron = extremitate. syndrome = drum `mpreun\. f. / a-chromatopsia. aktis.. f. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. akron = extremitate.] Extremitate a spinei omoplatului. metabolice (diabet. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". Dac\ este nocturn\. impulsiv [i violent. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. u. s. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. -atos = piele. aktis. albinism.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000).] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor. f.] Inflama]ia mamelonului. mikros = mic. ac-tum. rater = a rata. Sin. / acropoikilothermy. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. s. aktis. f.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. concurs. -inos = raz\. s. f. ACROPAHIE. osteoliz\). megas. khroma. n. const. m. s. [Gr. soma. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. A. lysis = distrugere. s. de la thermos = cald.

galbene de *miceliu fragmentat. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . s. de la therapeuein = a `ngriji. aktis. Sin. bacteriostatic. pl. n. adj. myketos = ciuperc\. adj. bactericid\. de la rete. adesea toxic. bovis. anti-epi-demic\. s. Actino-mycetaceae (v.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. -inos = raz\. s. agent al actinomicozei bovine. multiple: 1) A.: *a. muta]ie. 7) A. 4) Eficient. aktis. a unei structuri sau func]ii. s. f. ACTOGRAF. m.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. cumulativ\ . B. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). / activity.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. ACTINOMICIN|. / actinométrie. complement. f. f. / actinomycose. a-naerobe. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. [Lat. mykes. gr. s. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. f. n. 11) A. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp. / Actinomycetales. reticulum. mykes. se exercit\ indirect. [Gr. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. Ex.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. aceast\ a. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. myos = mu[chi. 12) A. f. -inos = raz\. -trice. activus = care ac]ioneaz\. ACTIVATOR. Mycobacterium).] (Substan]\) care. / active.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri.a unui medicament asupra structurilor vii. A. s. s. aktis. / activines. f. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a.). cea mai cunoscut\ fiind a. n. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. -inos = raz\. unei surse radioac-tive.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. 4) A.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. lat. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. / activins. / actinothérapie. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. -inos = raz\. s.). f.. therapeia = tratament. În mod particular. Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). f.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu. / actographe. s. devin func]ionale. / acto-myosin. s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. Ex. 2) A. nervoas\ superioar\ (a. farmacodinamic\ . Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. masei . / activité. / activateur. my-ketos = ciuperc\. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. -ive. [Gr. V. V. / actomyosine. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. [i fototerapie. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. Ex. mykes. -onis = ac]iune. ACTINORETICULOZ|. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. ACTINOMICETE. mykes. s. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. aktis. Ex. 6) A. / actinomycome. etajelor superioare ale sistemului nervos). [i A. aktis.. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare.). de la agere = a ac]iona. / activation. optic\. s. f. 7) A. s. Streptomyces). LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii.: molecul\ activat\ sau a. 4) A. -inos = raz\. aktis. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. 5) A. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. [Gr. f. m. foarte diverse: 1) A.: activat (ca rezultat al *activ\rii).: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. Danielopolu. catalizator. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. prezente în sânge. pe tegumentele expuse la soare. C. Puroiul con]ine granule mici. / actinomycine. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent. / ac-tinomycin. mykes. IgD). / Actinomycetes. [Gr.: c\rbunele a. / ac-tinotherapy. [Gr. al ultimei doze dintr-un medicament. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. s. ACTINOTERAPIE. AC}IUNE. mediaz\ procesul de *activare. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. -inã. 10) A. la nivelul acestora din urm\. C etc. f. f. [Gr. ultraviolete [i infraro[ii. / acto-graph. activus = care ac]ioneaz\. care abcedeaz\ în puncte multiple. actus = mi[care. îndeosebi de cele gonadotro-pe. 2) Sin. -ozã. s. exercitat\ de c\tre unele metale. f. A. o-ligodinamic\. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. nespecific\ . cuprind dou\ specii: A. Ca urmare a acestui contact. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. m. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. activus = care ac]ioneaz\. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. s. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.dinamic-negativ\. [Gr. / acti-nometry. v. v. / action. f. bacteriostatic\.efectul puternic. activitas. / acti-nomycosis. -inã. pl. [Lat. metron = m\-sur\. s. s. s. / ac-tinomycoma. f. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. de la agere = a ac]iona. myketos = ciuperc\. f. 5) Într-un sens mai larg. ACTIV. v. aktis. f. v. 3) A. 5) A. producerea enzimelor de degradare. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. mys. ACTINOMICOZ|. [Gr. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice. dup\ D. [Lat.: boal\ Rival-ta. vizibile cu ochiul liber. graphein = a scrie. în cantitate mic\. -inos = raz\. Se disting trei a. myketos = ciuperc\. 111 . myketos = ciu-perc\. / action. / actinic reticuloid. / activation. s. 9) A. ACTOMIOZIN|. de la agere = a ac]iona. s. bioelectric\ a unei celule. isra-eli. pl. / actinoréticulose. mutagen\ . ACTIVARE. mykes. caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. cu sau f\r\ transformare chimic\. s. de inhibare a germenilor. limfocitelor B [i T. s. 2) A. aktis.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic. Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului. a pune `n mi[care. aktis. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. adj. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. s. 8) A. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. actio. -inos = raz\. [Lat. care poate pro-voca la om *actinomicoza. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). f. s. -inos = raz\. [Gr. referitor la un medicament. *saprofit al cavit\]ilor naturale.ACTINOMETRIE. [i agere = a ac]iona. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. de la agere = a ac]iona. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. f. [Lat. -oma. de la agere = a ac-]iona. ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici.: A. -inos = raz\. care va stimula. c. Ex. A. 3) A. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e. f. s. aktis. ACTINOMICOM. A. f. / activator. [Lat. [Gr. latent pân\ în momen-tul a. la nivelul gonadelor.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. Exist\ mai multe forme (A. Ex. [Lat.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. molecular\). frecvent în cadrul *actinomicozei. secretate de celu-lele antehipofizare. 2) În fiziologie.dinamic-pozitiv\). dim. activus = care ac]ioneaz\. A.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. adj. s. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. cu tot efectul toxic. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat. bactericid.). f. my-ketos = ciuperc\.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. pl. are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. s. ACTIVITATE. 6) A. catalitic\. / actif. -inã. împotriva for]ei gravita-]iei . Dup\ acest contact. -ozã. -is = re]ea. ACTIVINE. -inos = raz\.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare).

ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). [Gr. (din unele boli cronice). ACUSTIC|. m. [Lat. n. gustativ\. / adamatoblaste. la *acidul uric. În practic\. substan]\ dur\. ADENOBLAST. poros = por. pl. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. de la ad = spre. -os = gland\. akouein = a auzi.] Sin. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). 2) O durere vie. s. f. Efectele a. de la pungere = a `n]epa. [Gr. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. f. s. blastos = germen. vizual\. n. utilizat ca sin. adj. n. / adénite. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. adj.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. [Lat. -dinis = obicei. care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. la nivelul ficatului. cu toleran]\ (v. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). În a. aiguë. a.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. auditiv\. s. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. sau acutus = ascu]it. / acoumétrie. smal]. f. ACUITATE. ektome = exci-zie. f. din lat.] Fran]u-zism nerecomandat. Ex. prin selec]ie natural\. s.: ameloblastom (v. [Gr. hepa-tom. pl. adducere = a duce spre. m. 2) Sin. m. / acoumetry. ACUMETRIE. s. / acuité. -os = gland\. acuité. punctura = în]ep\tur\. ADDUC}IE. ADENECTOMIE. [Gr. ac]iunea a. Cata-bolismul s\u conduce. a . este de 30 % pentru proteine. fibra = fibr\. f. m.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. s. / tinnitus. s. s. de fenomenele de a. a purta.. fenotipic\ . phainein = a p\rea. / adénofibrome. metron = m\sur\.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. adj. / adducteur. la întuneric . A. adj. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. f. de la karkinos = rac. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. / accoutumance. s. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. Ex.] Absen]a congenital\ a degetelor. v. ADENIT|.opsonic\. a.] Sin. A. efectele a. integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. s. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. tactil\. ACUT. sunt in-terpretate diferit. / a-coustics. f. / acupuncture. / a-denofibroma.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. / adenine. [Fr. în particular. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. / acoustique. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. / acouphène.). [Gr. adactylism. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani.. a purta. traumatisme ale urechii medii. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. / adamantinoma. s.: fibroadenom (v.: a. consuetudo. s. s. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a.. -oma.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. 112 . celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. -antos = diamant. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. [Lat. se nume[te [i a. ereditar\. cancer. s. f. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. În acest caz. s. / adduction. / aigu. adactyly. aden.] Sin. / acu-puncture. m. adaptare = a potrivi. 3) A. f.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. s. acus = ac. -inã. / acuity. f. s. s. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi).: câmp a. s. s. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. opsoni-ne. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge. aden. genetic\ . f. acutus = ascu]it. s. akouein = a auzi. din lat. aqua = ap\... f. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. 2) Ceea ce priv. / adenocarcinoma. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. altor organe de sim]: auditiv\. / ac-quired tolerance. / adduction. / adenitis. f. m. Se observ\.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. Sin. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. / adaptor.] Sin. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. adj. la lumin\ . f. -os = gland\. [Fr. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. din o]el sau din metale pre]ioase. f. s.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. aden. adamas. [Lat. b) a. v. s. [Gr.: adenoidec-tomie (v. f. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. d. s. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. la om.] 1) *Abla]ia unei glande. s.).: *rezisten]a la medica-mente). [Gr. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\. ADAPTARE. de la akouein = a auzi. [Gr. ADENIN|. f. de la ad = spre.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. 14) A. smal]. -os = gland\. s. a adapta. m. accoutumance = obi[nu-in]\. Acest surplus caloric m\soar\ a. adamas. [Gr. Ex. a. f. s.: limfadenit\ (v. / adaptateur. ADDUCTOR. ADENOCARCINOM.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. s. s. Rezult\ c\ a.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. f. [Gr.: ameloblast (v. d.. ochiului: a) a.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic. ca r\spuns la schimb\rile mediului. ACVAPORINE. termenul a. A. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G. s. Alte exemple de a. pasaj. f. Astfel. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii.). V. muta]ia genei a.: unde a. s. În prezent. ADENOFIBROM. / adactylia. n.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. ADAPTATOR. s.e[te func]ia auditiv\. scotopic\. gr. / acute. f. / adamatoblast. s.a. Ant. deci. s. alveolar. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. -os = gland\. [Gr. Sin. [Lat. Enzim\ intracelular\. de *diabe-tul insipid. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. ACUPUNCTUR|. s. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a.). ducere = a duce. m. m.: zgomot auricular. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular.: epiteliom coloid (v. În tubii colectori renali exist\ patru a. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. / ade-noblast.). akoustos = auz. f. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. / adaptation. n. / aden-ectomy.. -itã. s. ACUFEN|. adj. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. in-tens\. Astfel.a. du-cere = a duce.capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. 4) A. s. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. / adénectomie. Ex. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. / aquaporines. / adactylie. -antos = diamant.priv. Cauze posibile: *ceru-men. conduct. [Lat. ADACTILIE. acutus = ascu]it.: cronic. Câteva tipuri de a. s. în raport cu una surd\. *sindrom Ménière). 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. blastos = germen. 13) A. s. În general. f. s. în timp ce pentru occidentali. s. adaptare = a potrivi. aden. desemneaz\ supravie]uirea. substan]\ dur\. / aquaporins. renotrofic\ . crescând metabolismul bazal. pentru orientali. nerv a. -oma. daktylos = deget. / adaptation. ADAMANTOBLAST.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. s. ADAMANTINOM. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP.). f. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare. în cadrul unei popula]ii date. karkinoma.. / adénoblaste. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. / adductor. s. / adénine. s. ADENILATCICLAZ|. niciodat\ ereditare. adducere = a duce spre. lat. / adamantinome. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. de la aptus = apt. ACUTUMAN}|. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism). f. ca ureea. d. aso-ciat\ biomembranei. aden. / adénocarcinome. [Lat. m. 2) A. a. f.).

s. / adénomégalie. s. f. aden. 113 . aden. [Gr. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. -ozã. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. / adénomectomie. Normal.K+ / adénosine triphosphatase Na+. lat. la unele specii. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %). / adenoidectomy. / adénoïdien. aden. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. Sin. eidos = form\. -os = gland\.: endometrioz\ (v. virus = venin. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. -os = gland\.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici. [Gr. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. A.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. -ism. t. ADENOMECTOMIE. ADP. / adenoid. ADENOHIPOFIZ|. 5) A. s. otrav\. s. / adenolipomatosis. s. [Gr. este mai mare decât cea de coe-ziune. bronhopneumopatii. de la phyein = a cre[te. [Gr. ADENOIDIAN. / adénosine. f. [Lat. gr. uterus = uter.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. f.). iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional".] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. f. ADENOMIOM. tumori nodulare circumscrise. [George Blumer. imu-nologice. ektome = excizie. -os = gland\. V. -os = gland\. `n mod autonom. 2) ~n prezent: a. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. -ozã. haerere = a fi prins). f. D-riboza. f.: adenocarcinom (v.). s. procese de maligni-zare. / adenoiditis. f. În general. care au dimensiuni între 0. / adénosarcome. aden. pot fi congenitale sau cicatriciale. cu evolu]ie lent\. -oma. [Gr. m. s. / adenosine. s. -itã.: boal\ Plummer. aden. Sin. prostatic. [Gr. otrav\. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. dar [i cu malignitate local\. da-c\ for]a de a. adj. s. f. aden. [Gr.).: imunoaderen]\ (v. NA: adenohypophysis. pl. [Gr. adj. aden. ATP. aden. ADENOVIRUS. megalos = mare. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. / adenoma. mys. s.: semn Virchow-Troisier (v. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. bron-[ic. s.: AMP ciclic (v. malign. lat. [Gr. ADENOM.). ADENOIDECTOMIE. aden. lat. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. traheobron[ite febrile. myos = mu[chi. / adenoid. vegeta]ii a. adj. n. / ade-nomyoma. mys. -oma. / adénohypophyse. s. / a-denogram. / ade-novirosis. a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. sarkos = carne. [Lat. pl. adenoidi-te. / adhérence. maligne. s.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. f.: *facies a. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase. s. / adenosarcoma. 3) A. -oma. tonsillae.) sau a unui ganglion (]esut a. -os = gland\. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. [Gr.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos. adj.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’. / adénome. aden.ADENOGRAM|. f. Sin. s. -os = gland\. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. Ex. megas. ADENOMEGALIE. apoi la Berlin. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. [Gr.K+ / Na+. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic. haerere = a fi prins. [Lat. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. n. AMP. În mod normal. f.). gramma = înscriere. / ade-nomatosis. n.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. f.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. [Gr. / adeno-pathy. f. f. -oma. m. se consider\ c\ ar induce. s. În afara pneumoniei copilului. mai nou. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. -os = gland\. 2) *Limfadenita. f. / ade-noidism. f. / adénogramme. s.] Sin. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. f. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. maligne cre[te cu vârsta. AMP ciclic. ADEREN}|. / adénoïdisme. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. / adenohypophysis. adhaesus = alipire.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. sebaceu. m. pathos = boal\.). s. n. f. -os = gland\. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. ektome = excizie. s. s. aden = gland\. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. s.: a. A. s. n. abandonat\. ADEZINE. -ozã. -os = gland\.] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. / adenomectomy. aden. dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. m. eidos = form\. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. / adhesines. / adénomyome s. -ozã. s.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. -os = gland\. [Gr. s. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. eidos = form\. s. aden.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. ADENOVIROZ|. hypo = sub. / adénovirus. / adénotonsillec-tomie. f. physis = cre[tere.] V. s. s. axilei [i canalului inghinal. / adherence. profesor la Würtzburg.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. sarx. ADENOIDISM. f. s. / adénovirose.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. s. f. adhaesio. f. constând în prezen]a a. / adhesion.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. / adénoïde. ADENOLIPOMATOZ|. -os = gland\. -os = gland\. aden. [Gr. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. f. eidos = form\.: acid adenozintrifosforic (v. anatomopatolog german. aden. adenite mezenterice. -os = gland\. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure.] Sin. -os = gland\.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v.] Extirpare a unui *adenom. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. -os = gland\. -os = gland\. hipofizare. s. f. / adénomatose. [Gr. s.5 [i 2 cm. / adhesins. Sin. 1821-1902. / adénolipomatose. procentul unei a. ADENOID. vilos. s. Sin. -os = gland\. s. ADENOMATOZ|. ADENOTONSILECTOMIE. ADEZIUNE. / adenotonsillectomy. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. virus = venin. [Gr. polip al mucoasei intestinale.). Ex. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. / adeno-virus. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. / adhésion.5’-monophosphate. -enne.: 1) A. eidos = form\. / adénoïdectomie. f. aden. aden. lipos = gr\sime.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. ADENOZIN|. [Gr. ADENOSARCOM. [Gr. s. În consecin]\. m. O serie de a. 2) A. medic american. Sin. s.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande.). 2) A. hipofiz\. 1858-1940. s. ek-tome = excizie. A. -os = gland\. ADENOIDIT|. f. f.K+ adenosine tri-phosphatase. lat. aden. -onis = alipire. Ex. s. haerere = a fi prins). fibrila]ie auricular\. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. ADENOZIN 3’. ADENOPATIE. la adul]i. f. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. A. 1) Denumire veche. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic.: epiteli-om a. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. -inã). uneori metastazeaz\. -oma. aden. myos = mu[chi. / adénopathie. / adenomegaly. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. -arum = amigdale. 4) A.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. [Gr. f. m. s.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te. keratoconjunctivite epidemice. sin. -oma. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre.: pomp\ de sodiu (v. detec-tat\ prin tu[eu rectal. lichidul ud\ vasul. s.). / adénoïdite..

] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. Alteori. / adiposis. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. f. / adipsia. care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. ADIPOSTAT.priv.: adeziune plachetar\. a . / lipostat. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. suspendate în faz\ uleioas\.. a face s\ ]in\. [Abrev. s. 2) A. f. s.. s.). s. adj. cerebra-l\. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). se deosebesc mai multe forme. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. hipofizar\.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. Sin. 2) Adiposis dolorosa (v. diastole = dilatare. A. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. cu *adipozitate. cardiac\ .] Termen considerat adesea sin. consecin]a insuficien]ei pituitare. [Jules Freund. cu debut în copil\rie. a petici. unele cardiomiopatii. La normali. [i agregare a plachetelor. bolnavului de *e-pilepsie.). adeps. [Lat. incomplet este identic cu forma complet\. `n absen]a oxigenului.). ADIPOZITATE. ADIPOMASTIE. f. [Gr. statikos = care opre[te. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. [Lat. / adjuvant. f. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice.în jurul bazinului. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. / adjuvant. Sin. / adiposity. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. gr. s. / adipocyte.] V. / adipo-mastia. f. = alipire.: a. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. adeps. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. [Lat. -inã. tuberosa simplex. hepatic\ . ad-juvant. f. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). se nu-mesc dezoxiribonucleotide. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. de la kinein = a mi[ca. [Lat. de obicei prin efecte paleative. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. m. [Lat.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. gr. m. f. Sin. a . / adiadocokinézie. Sin. / adiastolie. / adiadocokinesia. de tip ginoid . p. V. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. s.: adezivitate plachetar\ (v. Utilizarea aditivilor. s. s. îndeosebi a conservan]ilor.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor. mamel\. ADIADOCOKINEZIE. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. s. gr. diadokhos = care succede. ADIPOGENEZ|. pentru facilitarea conserv\-rii.: boal\ Dercum. f. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. s. de la diastel-lein = a l\rgi. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. a. complet Freund. s. `ntârzie descompunerea cadavrului. / adipocire. s. ADIPSIE. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex. -dipis = gr\sime. genesis = producere. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. 2) Care are propriet\]i de a. de tip android . substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. [Gr. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. A. ADIPSIN|. cera = cear\. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. V.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. 3) A. / adipocere. a . 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. adeps. A. având maximum de intensitate în 30 de minu-te.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. Nu apar tulbur\ri senzitive. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. -dipis = gr\sime.] Absen]a senza]iei de sete.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature. care este un polinucleotid. / adipogenesis. adiuvans. dipsa = sete.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. din olandez\ plaken = a cârpi. haerere = a fi prins). este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. adeps. f. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. endocardit\ fibroplastic\. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le.: adezivitate plachetar\ (v. se disting: 1) A. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. sunt. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 .] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. grave-wax. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). f. -dipis = gr\sime. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. / adiastole. [Gr.] 1) Preparat care. [Lat.în jurul centurii scapulare. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. În acest caz. plaquette. -dipis = gr\sime. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. f.). ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. dar nu con]ine micobacterii.. sin. / adipomastie. s.. -dipis = gr\sime. / adynamie. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. s. 18901960.priv. f. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. în ge-neral în cantit\]i mici. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\. -dipis = gr\sime. boal\ Westphal). ADIPOZ|. s. la animale de experien-]\..: sindrom Gam-storp. ADIASTOLIE. a .] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. s. Localizare: la *eucariote. n. adeps. 2) A. mastos = sân. s.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. participiul trecut de la addere = a ad\uga. / adipogenèse. kytos = celul\.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. intervine în *he-mostaza fiziologic\.priv. s. -e. [Lat. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\. s. n. A. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. In-tervenind în bilan]ul energetic. f. f. ca [i fenomene miotonice. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. d. f. s. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia. bacteriolog american de origine maghiar\. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate. n. s. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a. ADIPOCIT. / adipocyte. / adipostat. [Lat. f. fr. f.plachetar\. 4) A. m. f.] Hipertrofie difuz\. / adynamia. / adipose.: comisur\ cenu[ie. de la gennan = a produce. de la acid dezoxiribo-nucleic. alimentarius = alimentar.. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. din ]esu-turi.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. adeps. ADN / ADN / DNA. / adipsie. printre care: 1) A. dynamis = for]\. -dipis = gr\sime. f. gr. adeps. neurolipoma-toz\. s.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a. adhaesus. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. iar insu-lina apare ca factor reglator. s. administrat concomitent cu un antigen. -dipis = gr\sime. termoreglare. A. [Lat. -ozã.priv. hemocromatoz\. / adipsin. Mai frecvent\ la femeie. A.. adj. additum. f. amiloidoz\. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. s. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). adiadocokinesis.: lipogenez\ (v. de la istanai = a plasa.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen. kinesis = mi[ca-re. / adiposité. cu *adipoz\. Ex. con]inând micobacterii (ex. [Lat. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. Cel mai r\spândit este a. [Lat. cel mai frecvent. comisur\ mijlocie. ADIPOCEAR|. ADJUVANT. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line.] Sin. adeps. s. [Gr. ADINAMIE. s. cu fixarea la o idee sau un sentiment. Sin. / adipsine.

). variaz\ în func]ie de sex. / adrénal. f. cât [i la diferite tipuri celulare. adj. ADRENALIN|. adj. Sin. ADN având o configura]ie de superhelix. s. Uneori. ren.: ADN hibrid (v.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. f. / adrena-line. vasculari. Ca urmare. [i vârsta adult\. f.). Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. / adrénaline. ADN recombiné / recombinant DNA.. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. a se dezvolta. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. se încheie la vârsta de 25 de ani. din punct de vedere medical prezentând interes. -is = ri-nichi. ADRENERGIE. mediu socio-economic. lâng\. din genera]ie `n genera]ie. iar a. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). f. atât la celu-lele embrionare. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei. ad = aproape de. m. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. s. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. adj. a. cu *simpaticotonie. a. prin secven]area ADN. / adrénergie. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. Pe de alt\ parte. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. ad = aproape de. eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. ergein = a lucra. adic\ secven]a. se comport\ ca un neurotransmi]\tor. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. / adrener-gy. proprietate denumit\ complementaritate. Moleculele de ADN r. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. lâng\. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. [Lat. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. ren. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. -aux. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia.] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. / adrenergic. ADRENERGIC. ren.: ADNc. f. s. Abrev. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. A. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. Sin. ras\ [i condi]ii geografice. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. ~ntre diviziuni. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. [Lat. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. -is = rini-chi. Totodat\. Var. s. Var. V. II. const. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. ren. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. / adolescence. s. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. de asemenea.*cromozomii. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. III. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. / ado-lescence. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. ad = aproape de. A. / adrénergique. / adre-nal. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. a. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani. [i tab. ar putea bloca gene vitale pentru celule. [Lat. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. În plus. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. [Lat. puberty. Foarte probabil. ADOLESCEN}|. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. dup\ o *clonare prealabil\. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. pentru beta-adrenergic (v. adolescere = a cre[te. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor. s. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. β-ADRENERGIC. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. [Lat. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. gr. lâng\. deci.). Ca urmare. -ale.. pentru alfa-adrenergic (v. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. [i ADN metiltransfe-raz\. n.. Crick [i Wilkins. [i ADN metilare. dup\ diferen]ierea celulelor. V. s. termenul este utilizat ca sin. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. endocrinol. gr. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii. este un hormon de *stres. adj. pe care o continu\. -is = rinichi. Vârsta de apari]ie [i durata a. -is = ri-nichi. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. 115 . Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris).] Care se refer\ la glandele suprarenale. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. -inã. din sistemul nervos simpatic. ad = aproape de. III). lâng\. α-ADRENERGIC. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. ADN s. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. Unii autori consider\ c\ a. s. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. excesul de ADN m. necesar\ lucrului mus-cular. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. În prezent. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. care sunt prezen]i în *ADN genomic. ADRENAL. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. sunt de ordin psihologic. Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice.: ADN himer\. f. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. lipsit\ de *introni. V. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. cu rol în *sindromul general de adaptare. determin\ con]inutul informa]ional. Cele mai importante trans-form\ri în a. DCI: epinefrin\.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. La nivelul sinapselor. Exist\ trei ADN polimeraze (I. ergein = a lucra. accelereaz\ ritmul cardiac. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen.

/ aérophagie. motorie. limi-tat\ la uitarea.ADRENOCORTICAL. f. scrisului sau sem-nelor. [Lat. alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. pl. ADRENOPRIV. gr. Într-o formulare general\. a . [Lat. -icis = scoar-]\. / adrenocorticoste-roids. -os = aer. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a. m.. gr. ren. aer. / adrénocortical. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. / adrenocorticotropin. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. eidos = form\. a. pl. / adréno-leuco-dystrophie. f. unde se acumuleaz\. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. / aphagie. AER CURENT / air courant / tidal air. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). ad = spre. n. gr. ad = aproape de. aer. tulbur\ri de comportament. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. [Lat. / adducine. / adreno-corticostéroïdes. gr. senzorial\ [i *a. m. A. gr. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. aerosolterapie. adj. / aerosol. [Gr. mobili. ad = aproape de.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. s. s. ren. pl. s. Se disting a. cortex.] Sin. ad = aproape de. [Lat. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). f. ad = aproape de. [Lat. profesor la Paris. adj. aer. [Gr. a substantivelor. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. / aérocolie. AEROFAGIE. Form\ u[oar\ a *a.: volum expirator de rezerv\ (v. s. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. [i adsorbat. -icis = scoar]\. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. / adrénoprive. ren. s. A. s. / aérogastrie. / aphasie. face parte din banda 4.). / aérosolthérapie. s. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. 1824-1880. / adducin. gr. Clinic. naturali exist\ în atmosfe-r\. paralizii. [i alfablocant. dys = greu. m. asimetrice. V. n. afazie. s. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. NA: tunica adventitia. / adrenocortical. se disting dou\ forme majore: *a. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. f. s. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. ADRENOCORTICOTROFIN|. f. s. [Lat. -eris. f. Printre diferitele tipuri de a. -eris. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. eidos = form\. s. -is = rinichi. m. / aérotonomètre. f. gr. 1864). AFAZIE. -is = rinichi. [Lat. s.] Sin. AEROTONOMETRU. [Gr. s. cortex. adj. ko-lon = intestin gros. s. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas.. -eris. [Lat. [Lat. s. phobos = fric\. ad = aproape de. / air. Lipsa cristalinului.] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. se asociaz\ semne cerebrale variate. gr. -eris. lâng\. -os = aer. aer.priv. aer. s. Ex. aer. f. a . Ulteri-or. / aphasia. -is = rinichi. a .] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. f. depinzând de acesta. -os = aer.). / adressines. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. gr. V. f. nutri]ie. gr. Boala este ereditar\. sensul termenului a fost extins considerabil.] Degluti]ie. s. pl. ADUCIN|. s. f. pha-gein = a mânca. s. cortex. cu evolu]ie intermitent\ (astenie. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. s. cât [i cea motorie ale creierului.. în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. ADRENOLEUCODISTROFIE. s. ren. V. m. Sin.1 eritro-citar\ [i promoveaz\. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. posttrau-matic\ sau congenital\. deci a principalului factor al *acomod\rii.] Ini]ial (Trousseau. [Lat. s. gr. s. *agrafie).] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. / aérobe. [Lat. de regul\ reversibil\. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. a aspira. AEROFOBIE. f. / adrenocorticoids. lâng\. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. ADSORBAT.: volum inspirator de rezerv\ (v.).. [Lat. [i adsorbant. m. f. A.] A. ren. / adreno-prival. -eris.] 1) Fi-xare. lâng\. ADRENOCORTICOSTEROIZI. / adsorption. V. gr. gr. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. ae-rocoly. AFAKIE. privus = lipsit de.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei. -os = aer. adj. gr. Wernicke. adrenergic blocking agent. Speciile A. / aeropha-gia. s. / air.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. phagein = a mânca. s. A. ren. s. emfizem). Sin. f. gr. lâng\. hydrophila [i A. [Lat.. de la lyein = a distruge. AEROSOLTERAPIE. ad = spre. / aphakie. -eris. ADRENOCORTICOIZI. f. s.). aer. sorbere = a suge. lytikos = care distruge. f. -os = aer.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. / adsorbant. ad = aproape de. sobria sunt patogene oportuniste la om. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. -aux. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). / adsorbate. s.] Substan]\ care se adsoarbe. m. adventicius = care se adaug\ deasupra. beta-blocant. / adsorption. / adventitia. AFAGIE. ioni. lâng\.). tonos = tensiune. în care a. adj. ce provoac\ uneori distensia organului. / aérophobie. [Lat. / adrenoleukodystrophy. f. aer. cel mai adesea involuntar\. dificil. f. s. lentil\. gr. -os = aer.priv.: volum curent (v. ADVENTICE. AEROGASTRIE. sorbere = a bea. s. ad = aproape de. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. 2) Substan]a respectiv\.: corticotrofin\ (v.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu.). gastros = stomac. adj. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. m. -os = aer. [Lat. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . f. a unei substan]e (mo-lecule. [Lat. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. -eris. / adres-sins. / adventice. [Lat. f. `n prezen]a calciului.. monas = unitate. ADRENOLITIC. f.).] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. f.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. bron-[ite. / adre-nolytic. / adrénolytique. f. -is = rinichi. ADSORB}IE. / adrénocorti-cotrophine. AER. / aerotonometer. s. aer. aer. a bea. phakos = linte. aer. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. s. -is = rinichi. -icis = scoar]\. -ale. lâng\. f. / aero-gastria. s. lâng\. stereos = solid. mai mult sau mai pu]in accentuat\. sorbere = a suge. / adrénocortico-ïdes.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. f. [Lat. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde. nu-tri]ie. s. aer. bios = via]\. / aerobic.: volum rezidual (v. / aphakia. -os = aer. -is = rinichi. Sin. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air. / aeropho-bia. AEROB. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. Metoda curent\ pentru ob]inerea a. m. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. s. aphaquie. s. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. adj. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. ADSORBANT. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. aer. trophe = hran\. metron = m\sur\. f. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\.: corticosteroizi (v. [Paul Broca. s. f. naturali [i a. s. -inã. / aerocolia. phasis = cuvânt. s. Sin. / adsorbent. ADRESINE.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. cu flagel polar. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\. gr. aer.priv. ren. / adsorbate. *corzi vocale). AEROCOLIE. leu-kos = alb. adj. termenul a. -icis = scoar]\. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. pl. vorbire. f. -eris. / aphagia. adj. gr. a bea. aer.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. [Lat. adj. antropolog [i chirurg fran-cez. s. m. ad = aproape de. s. gr.] Sin.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. s. `n relief. gaster. m. n. cortex. / aerosol therapy. pl. trophe = hran\. / aérosol. -is = rinichi. lâng\. AEROSOL.: corticosteroizi (v. aer.

AFEC}IUNE. gust sau miros. febris = febr\.). exist\ rar în stare pur\. de la afficere = a afecta. adj. aphtae. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). astenic. affinitas.: eferent. *sindrom. de[i gânde[te nor-mal. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. a . 2) Comportare emotiv\. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. -atis = înrudire. poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. f.priv.. f. [Gr. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual. a sl\bi. în paranoia. ferre = a con-duce. f. / aphrodisie. A. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a. A. Sin. / afférent. s. când se produce *afazie. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. fibra = fibr\. Se disting: 1) A. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. s. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie. / aphrodisiac. de ex. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. [Carl Wernicke. s.). sau a cuvintelor scrise (a. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. de la gr. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. / aphte. neurolog [i psihiatru german. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. / affective faculty. n.] Sin. de la ad = spre. la întâmplare. [Lat. impulsurile sexuale. de ex. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. s..priv. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. / aphonie. în cadrul *a. AFECT. tu-berculoz\.cuvintelor [i a lecturii. [Lat. în general. Sin. aphrodisia = dorin]\ sexual\. afferre = a aduce.de la Aspergillus flavus. Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. | 117 . A. AFT|. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. ferre = a conduce. surditate verba-l\. Sin. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. Semnifica]ia sa este destul de vag\. s. s. afectare. s. A. [Lat.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. [Lat. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. affectio. prietenie. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. A. Form\ de *a. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici. s. în care cuvintele sunt rostite fluent. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. haima. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. f. -onis = stare afectiv\. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). AFEMIE. s. f. / aphemia. / afibrinogen(a)emia. -inã. participiul verbului invertere = a inversa.] A. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). [Gr. *disfunc]ie. s. f. s. AFINITATE. m. a . f. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . Varietate de a. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). A. [Lat. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. / aphonia. f. Ex. gr.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . / affinité. vecin\tate. f. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. AFTOZ|. s. phone = voce. stare emo]io-nal\ intens\. lat.a. AFECTIVITATE. Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. tularemie etc. m.: apiretic. o. izo-late sau grupate. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. AFLATOXIN|. adj. Secundar. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. scris (*agrafie sau a. AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. W. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a. Broca. *aftozele. mai rar pe mucoasa genital\. Wer-nicke. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. s. adj. f. profesor la Berlin.). AFRODIZIE. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. / affinity.temperatur\ în jur de 370C). / aphrodisiaque. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. / affect. A. s. cu toate c\ obiectul este recunoscut. cântec (amuzie). pheme = vorbire. adj.. s.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. a.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. inversus. auditiv\. s. n. A. s. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. [Gr. f.: nerv a. f. 2) A.. A. pediatru austriac. afec]iune. 3) A.: afazie Wer-nicke (v. 2) Sin. a .] 1) Emo]ie intens\.] Pierdere a vocii. de la Afrodita = zei]a dragostei. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. / aphémie. triste]e. [Alois Bednar. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. / afferent. A. -inã. 2) A. De asemenea. boal\. de la finis = limit\. / affect. afec]iune. f. f. s. de la afficere = a afecta. m. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. de la toxon = s\geat\. Viena.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. s. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. cu evolu]ie în pusee recidivante.: afazie de conduc]ie. adj. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. A. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. *leziune. AFEBRIL. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. spastic\). -ozã. f. s. adj. / aflatoxine. s.. AFRODIZIAC. caracterizat\ prin anxietate. / aphtha (pl. *boal\.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. a sl\bi. A. aphthae). cu prognostic benign. dragoste fa]\ de cineva. -e..: anartrie (v. gr. Asocierea *a. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. -atos = sânge. 1816-1888. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. înaintea altei substan]e. AFERENT. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). a .] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. AFONIE. de la afficere = a afecta. / afebrile. [Gr. a sl\bi. observate la nive-lul palatului dur la copii. [Lat. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. A. 2) Sim-patie. -arum = afte. fiind foarte dureroas\. affectus = stare de spirit. verbal sau în scris. 4) A. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. m. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. Ant. s. f. m.priv. dar utilizate incorect. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. A. / aphthosis. A. A.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. vulgar\. s. m. / afibrinogénémie. patologic. f. 1848-1905. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene.). electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. în care pacientul. A. / aphrodisia. / affection. boal\. / affection. de la Afro-dita = zei]a dragostei. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.: conexiune invers\ (v. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. affectus = stare de spirit. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. [Termen compus: afla . apyretic. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. Polonia). gennan = a produce. B. în cadrul *bolii Beh-çet. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. / affectivité. aphrodisiakos. sensi-bilitate. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. sunete muzicale . determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. / afébrile.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. s.priv. [Gr. local\). / aflatoxin. [Lat. aphtae. f. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. f\când ab-strac]ie de cauze. s. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. [Lat. AFIBRINOGENEMIE. complet\ sau par]ial\. congenital\. de la gr. Wernicke cu *a. afferre = a aduce. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). lat. / aphtose.] Ulcera]ii infectate. primar. -arum = afte. [Gr. de la ad = spre. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia. de form\ rotund\ sau o-valar\. f.

f. lat. / agammaglobulin(a)emia. cu exagerarea mi[c\rilor. [Gr. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. s. cu efect central. tactil\. f. adj. [Gr. sunetelor. [Lat. / agyrie. de la gennan = a produce. / aglycone. imunoglobulinele. largi. glykys = dulce. -atos = sânge. asomatognozie. A. / agénésie. s.] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor. amar [i acid. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v.). m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. / agonie. s. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. A. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. 3) A. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. / agonadal. d.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale. adj. v. antagonist. a . / agent. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. aflate în suspensie. Sin. V.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins.priv. dim.] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. adj. f. -ntis = activ. s. gnosis = percepere. -aktos = lapte. cecitate psi-hic\. [Gr. AGONIE. gustativ\.. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. a uni. f. s. f. boal\ Bruton. pe de alt\ parte. s. / agora-phobia. anosognozie. s. / agglutinin. sau agresiv\.. ex-citement.priv. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. A. 2) A. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. V. gyrus. s. de r\s-puns celular. glo-bulus. s. s. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. / aggluti-nation. m. congenital\ de tip Bruton. chimic. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. s.. a . A. 3) A. / agastria. m. f. A. a uni. AGAMAGLOBULINEMIE. genesis = producere. / agénitalisme. olfactiv\. [Gr. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). imagi-nilor. cu tendin]a evit\rii acestora. Defini]ia a. v. gr. / aglycone. / agent. / ageusia. f. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. gaster. cât [i pe cea secundar\. provocând astfel aglutinarea acestora. f.] Absen]a. s. a . lipsit\ de inten]ie sau scop. f. AGLOSIE.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. grup sanguin). Ex. AGIRIE. Ce-le mai cunoscute a. factor fi-zic. 118 . -e.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. [i a. ageu-stia. Sin. / agminated. f. vector. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline.] Sin. a stoma-cului. de timp) etc. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. / agminé. gr. Ex. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. -inis = mul]ime. chiar existen]a a. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. de la gnonai = a cunoa[te. imunitate. s. adj. f. / agnosia. pot fi disociate. / agitation. purt\tor de germeni infec]io[i. agglutinare = a lipi. [i agonist potasic. a . sindrom Aicardi. cold agglutinins. agglutinare = a lipi. γ = a treia liter\ a alfabetului grec. vizual\. f. prosopagnozie. / age-nitalism. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. -aux. f. a agita [i agere = a ac]iona. / agglutination. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. agora = pia]\. [i eunuchism. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. / agonadal. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. a pune `n mi[care. m. s. V..priv. *bromocriptina). m. / agglutinine. iriga]ie cerebral\ insuficient\. AGENT. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. V. s. [Gr. [Gr. / chelating agent. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. a . La om. s. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. f. [Lat. gennan = a produce. AGEUZIE.. de la globus = glob. f. a. -inã. [Gr. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). s.: 1) A. f.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit.. dând prin r\cire un gel. adj. Care este lipsit de *gonade. s. alimfocitoz\. s. cunoa[tere.priv. phobos = fric\.priv. s. de corp calos. dopexamina). / agnosie. lat. adj.: chelator (v. s. s. a . gyros = cerc. a uni.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. AGLICON. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. a . s. s. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. s. a . / agglutinogène. agoni[ti adrenergici. [Lat. [Gr.. gone. / agenesia. gesturilor [i *mimicii. mielom). Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. [Gr. mutagen.priv. f. genitalia = organele genitale . / agoniste. agoni[ti dopaminergici. gastros = stomac. agens. -ale. [i disgenezie.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. m. / agglutinogen. disglo-bulinemie. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. / aglossia.priv. / agalactia.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. d. poate fi spontan\. se clasific\ în: auditiv\.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. a . de la agitare = a pune `n mi[care. caren]\ imunitar\.. [Gr. s. / aglossie. V. f. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. f.). infectant.. idiopatice do-bândite tardive. gueusis = gust. / agoraphobie. A. f.AGALACTIE. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. f. [Gr. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice.] Absen]a congenital\ a lim-bii. / agastrie. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\.: virus delta. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.. -onis = agita]ie. a – priv.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. agitatio.: *apomorfina. [Malaiezia-n\ agar-agar. AGONIST.priv. [Lat. agmen. [i alexie.. f.priv. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. 2) A. m. r. de la agere = a ac]iona. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. f.: geloz\. viu. agon = lupt\. AGLUTININ|. vaselor [i tubului digestiv (ex. receptor.: *dopamina. / agyria. s. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. [Lat. AGENEZIE. f. m. lat. AGENITALISM. În func]ie de natura acestor stimuli a. glossa = limb\. gala. m. ca entitate este pus\ la îndoial\. s. agglutinare = a lipi. agonistes = lupt\tor.. Orice factor provocator de boal\. AGONADAL. -inã.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. ligand. AGENT CHELATOR / chélateur. s. dulce.]. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. AGASTRIE. [Gr. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. gr. s. a . A.: astereognozie (v. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. AGMINAT. a propriului corp (autotopagnozi-a). se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. n. / agalactie. / agony. sau reac]ional\. s. AGITA}IE. [Gr. AGLUTINOGEN.). Sin. [Gr. a crea. com\. s.: genin\ (v.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. Se disting: 1) A. dimpotriv\.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. s. / agammaglobu-linémie. f. gonos = s\mân-]\. d. s. / agueusie. Se disting a. [Lat. m. haima. a obiectelor. V. AGNOZIE. / ago-nist.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). s. s.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale.. AGORAFOBIE.priv. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. f. s. Poate fi dezordona-t\. AGLUTINARE. microorganism p\truns în corpul uman. Sin. f. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. care p\trund în creier (ex. / agitation. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. Termenul agalaxie este in-corect. a pune `n mi[care. de la gignere = a na[te.

agrafe. [Gr. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. [Gr. / allaitement.: acromie cu-tanat\. allactare = a al\pta. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). / alactasie. f. [i sindrom Kostmann. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. / agrafe.priv. Simbol Ala sau A. / agrégant.: boal\ Schultz. / alanine. Sin. un deficit de *tirozin\. / akinésie. -e. f. f. s. / aggregate. / achillodynie. -ism. Var. [Lat. odyne = durere. de la ag-gravare = a agrava.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. agregarea eritrocite-lor. sindrom Gerstmann.: a. V. s. s. [Lat. / alanine. AKINEZIE.. lovire etc.] Pies\ metalic\ mic\. s. AHILODINIE. s.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. f. Aglomerare. s. -azã. / eye dryness.] Proprietatea de a se agrega. / aggrega-ting. [i lactoz\. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. devenind rapid ireversibil\. con]inând vase intestinale. / agrégat. s.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. adj. AGRESIVITATE. s. a ataca (ad = la. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. aggregare = a aduna la un loc. / alalia. [i stres. / bleu. lac. allas. ALANTOIN|. s.). de tip recesiv. de la aggredi = a merge spre. V. AGREGANT. V. / agranulocytosis. [Gr. a-vând o circula]ie interna]ional\. în zonele de ischemie. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. cu *afemie. dim. Laborit. de metilen. lat.priv. aggregatio. în care se constat\. determina-t\ de un mecanism imunoalergic.. kytos = celul\. Ex.] Aglomera-re. f. f. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. dim. congenital\ sau dobândit\. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. aggresus. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. lacrima = lacrim\. ca în *sindromul Waar-denburg. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie.. aggregare = a aduna la un loc. de la kinein = a mi[ca. s. Deoarece uricaza nu exist\ la om. la leucocite. s. fiind unite de filamente de *actin\. f. s. f.. albus = alb. Sin. a. -e. de toluidi-n\. gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. Aminoacid neesen]ial. f. în for-m\ de cro[et. în st\rile de [oc. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. gradi = a merge. f. A. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. lat. p. / agrégabilité.: sindrom Kostmann (v. m. 2) A. s. f. / blue. [Gr. / agra-nulocyte. ALBINISM. f. f. Evans.priv. [Fr.. f. f. s. / alacrymie. de la granum = gr\unte. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. ALBASTRU. eidos = form\. s. lat. -antos = cârnat. s. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. / alalie. Uneori termenul este considerat sin. din gr. la nivelul pielii. s. agregat. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. V. [Lat. f. Poate fi localizat\. a. mimic\.. gr\-mad\ de trombocite. 119 . / agres-sology. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. *tromboxan [i de prezen]a calciului. sunt denumite cu acest cuvânt.priv. f. f.] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. logos = [tiin]\. a. artificial\). s. AGREGAT. kinesis = mi[care. de brom-fenol. AGRANULOCITOZ|. [Gr. cel mai frecvent. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. [Lat. n. [Gr. / akinesia. a . V. gradi = a merge. / albinism. granulum. [Gr. f. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. cu aplica]ii în medicin\. tripan. a. s. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).) sau ascuns\. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate. [Gr. Akhileus. fie cu lapte de origi-ne animal\. s.] Leucocit lipsit de granula]ii. s. ALALIE. f. A. ALANTOID|. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. -ozã. / lactase defi-ciency. s. factor plachetar IV. spre. spre. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. / agressivité. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. -onis = `nr\ut\]ire. A. adj. n. Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. s. s. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele.. s.] 1) ~n sens larg. s. de a se alipi. AGRAFIE. A. generalizat sau oculocutanat. de la granum = gr\unte. AGREGABILITATE. s. s.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. s.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. m. a . -ism.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. s. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. [Gr. gr. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. adj. f. s. ocular. s. f. ALANIN|. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. de a se aglomera în gr\mezi. a ataca (ad = la. f. A. s. / lactation. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor. / agressologie. V. [i sindrom Sjögren. f. f.: acinezie. / agrégation. a p\[i). Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. a . n. ALACTAZIE. / allantoïde. 3) A. [i agregant. m.. / aggravation. mai rar. graphein = a scrie. m. / allantoïne. de la lalein = a vorbi. [Lat. lactis = lapte.] Alterare a scrisului. gr. de la aggredi = a merge spre. de la aggregare = a aduna la un loc. AGRESOLOGIE. granulum. f. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. [Lat. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. Sin. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. sau generalizat\. A.] Tendin]\ la atac. a . din germ. lat. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. a. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. f. / worsening.priv. / allantois. foarte probabil. [Lat.] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. *miozin\ [i *fibrin\. [Lat. sludge. lat. Fondator: H. [Gr. s. V. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice.. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. fie cu lapte uman. a . / achillo-dynia. n. agregare. *ADP. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. / agraphie. În medicin\. f. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. cu [ase subtipuri. s. a . AGRAVARE. / agranulocyte. a `nr\ut\]i. s. ALACRIMIE. / a-grammatism.priv. e. s.i-re. / clip. acte suicidale). Fenomenul de grupare a plachetelor.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine.priv. sludging of red cells. / agranulocytose. lalia = vorbire. grammatica. / allantoin. aluzii etc. aggravatio.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3).] Absen]a *lactazei din intestin. de Prusia. f. aggregare = a aduna la un loc. A. s. s. agregarea plachetelor. toate de tip autozomal recesiv. adj.priv. V. s. AGRAMATISM. a . s. 2) Mai mul-te substan]e chimice. AGRANULOCIT. / agressi-vity. depig-mentate. f. AL|PTARE. V. / albinisme. par]ial. f. f. f. / agrammatisme. aggresus. Aglomerare. / aggregability. f. AGREGARE. kytos = celul\. a . [Lat. a p\[i). distru-gere a unor obiecte. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. s. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. Krap = cro[et. / aggrega-tion. / agraphia.AGRAF|.). natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a.

albumen. al kali sau al-qaliy = sod\.5 % volume de C2H5OH. -atos = sânge. / alcalinisant. V. [Ar. / albuminémie. eterul. cu miros a-greabil. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\.. therapeia = tratament. [Lat. cu formula chimic\ C2H5OH. [Ar. ocular\ sau sclerotica). în *leucemie. m. n.. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. ou\.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH.ALBINOS. ALCALINIZANT. s. / alkaptone. ALCHILANT. al kali sau al-qaliy = sod\. [Lat.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. f. ALCALINOTERAPIE. adj. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. f. V. prin concentra]ia ionilor OH. ALCALEMIE. / albu-mosuria. de la albus = alb. -inis = albu[ de ou.: *morfina. s.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin. / alcool. [Ar.: protein\ BenceJones (v. albumen. f. m. / albuginée.: ciclofosfamida). s. sunt pu]in solubili în ap\. [Lat. s. volatil. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\.: proteinorahie (v. / alka-lizer. / albuginitis.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. f. eidos = for-m\. de la albus = alb. A. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). ALCALI. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. m. *cafeina. -itã. s. [Lat. s. s. / alcaloïde. a. p\trunz\tor. gr. -inis = albu[ de ou. proteinurie. gr. albus = alb. al kali sau al-qaliy = sod\. de la therapeuien = a `ngriji. kaptein = a suge cu l\comie. / albugo. / albu-minuria [Lat.. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. [Ar. *cocaina. inflamabil. A. S. / alkaloid. / albuminurie. adj. ALCOOL. [Lat. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. consecutiv.] Sin. s. *stricnina etc. A. [Lat. medicamente etc. al kali sau al-qaliy = sod\. ALBUGINEE. m. bilirubin\. ALCHIL. s. f. / alcaline. f. [Lat. ALCALINIZARE. al kali sau al-qaliy = sod\. alcaloz\. [Ar. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. Ex. alcalinization.] Membran\ fibroas\. f. / alcali. albumen. A. V. s. f. al kali sau al-qaliy = sod\. etilic.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7. m. / albumine.] Prezen]a de albumine în urin\. lichid clar. / al-kylant. n. s. s. a. -atos = sânge. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. s. f. haima. m. / cervicospinal fluid proteins. / alcoholate. V. f. f. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. -ozã. [Ar. a. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. / albumosurie. pl. gr. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex. s. cloroformul. const. de altitudine apare la altitudini mari. -inã. Lichid incolor. / alcaptonurie.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. albugo. s. f. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. f. -inis = albea]\. s. [Ar.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. s. se observ\ în *mielomul multiplu [i. s. [i leucom. este pu]in utilizat. [i tab. Sin. / albino. -inã. s. se manifest\ (uneori. m. f. m. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. dur\. s. [Lat. -inã. m. / albuminorrachie. moarte). / alcoolat. s. -inis = albu[ de ou. / alcoolature. adj. f. eliminarea sa urinar\. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. albugo. s. / alcohol. adj. fiind plasma-tic\ [i tisular\. CH3OH. / alcalinisation. f. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). total\ sau poten]ial\). biochim. u[or colorat. Este antiseptic. [Ar. / alcalémie s. s. [Ar. compensat\. O. ALBUMOZURIE. / alcalinité. / albumin. s. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. ALCAPTONURIE. lapte. / alkap-tonuria. [Ar. ALCALOZ|. / albu-min(a)emia. ouron = urin\. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. s. f. ALCOOLAT. des-hidratat con]ine 99.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). al kali sau al-qaliy = sod\. -inis = albea]\. s. -inis = albea]\. s. -ozã. s..] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. s. s. mu[chi. ALBUMIN|. s. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. n. f. V. s. m. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile. Exist\ diferite tipuri de a. / albumose.. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. al-cohol sau al koh’l = subtil. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. / alco-holature. constând în formarea de pete mici albe. p\trunz\tor. ALBUMOZ|.. de la albus = alb. Frecvent. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut.] Prezen]a în urin\ a albumozei. ALCALINITATE.] Inflama]ia *al-bugineei. Administrarea [i circuitul a. NA: tunica albuginea. / alkali. de la albus = alb. / alka-lization. [Lat. adj. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. [Ar. f. s. transversale. respiratorie sau gazoas\. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. al kali sau al-qaliy = sod\. / alkyl. / alcalosis. ca [i în unele vegetale. s. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. a.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. gr. al kali sau al-qaliy = sod\. de-numit în limbaj curent a. gr. / alcalinothérapie. adj. ce con]ine azot. s. f. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. ouron = urin\. f. biochim. / alkaline. ALBUMINEMIE. -ozã. / albinos. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol.. ALCOOLATUR|. -inis = albu[ de ou. uneori la doze foarte mici. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. f. s. s. s. albumen. haima. m. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare. / alkyl. sunt strict reglemen-tate. m. A. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). gr. s. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. al-kalosis. s. A. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. f. s. s. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. gr. albugo. de la albus = alb.Var. f. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum.: acid homogentizic. f. [Ar. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. f. albumen. e.4). s. / alkalinity. / alkal(a)emia. / alcaptone. testicular\. / albugo. H. A. Unele a. gr. f. / alcalose. f. termenul es-te folosit pentru tunica a.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid. -inã. pl.). ALBUGO. alcaloz\. al-cohol sau al koh’l = subtil. me-tabolic\. ouron = urin\.] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. inflamabil. albumen. al kali sau al-qaliy = sod\. -inis = albu[ de ou. / albuginite.] Individ afectat de *albi-nism. s. tab. cu pH-ul peste 7. s. / albuginea. [Ar. A. metabolic\. ALBUMINORAHIE. rhakhis = coloan\ vertebral\.] Sin. Reprezentant tip este *a. pân\ la neutralizare (a. / alkalitherapy. -inis = albu[ de ou. s. f. cu aspect albi-cios. ALCALIN.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice.. / alkylant.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. miscibil cu apa. f. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. uneori. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. V. / albumose. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc.: alkil. | | 120 . ALBUGINIT|. al kali sau al-qaliy = sod\.). Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. catabolit al *tirozinei. al\turi de C [i H sau de C. ALCAPTON|. s. ALBUMINURIE. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. de la albus = alb. ALCALOID. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. m. adj. kap-tein = a suge cu l\comie. const. -e. uneori striate. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. gr. adj. f. f.

un individ posed\ dou\ a. -atos = sânge. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. *a. ALCOOLISM. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. B.] Care este în rela]ie cu *alergia. V. n. Complica]iile cele mai grave ale a. Ex. s. [Ar. fac parte: astmul.2 mU/ml (12-75 nmol/l). / aldolasémie. se nume[te monomorf\. m. *tremor). f. s. gr. unele gastri-te. / alcoholomania. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. m. f. dar [i în celelalte ]esuturi. iar o gen\ ce posed\ mai multe a. gennan = a produce. Sin. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. de la lat. f. migrene etc.] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. al-cohol sau al koh’l = subtil. / alco-holism. urticaria. s. / allergic. Dintre bolile a. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. / allele. *A. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. Ex. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. 60 %. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie. `n continuare. hiperaldosteronism.: hiperaldosteronism (v. s. ale aceleia[i gene. s. f. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. al-cohol sau al koh’l = subtil. s.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. ALCOOLIZARE. prob\. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. 2) Sin. -ism. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. s. [Ar. o alta. densimetru. / alcoholo-gy. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. m. f. / alcoolémie. figur\. s. Sin. La adultul normal. A. / allèlomorphe. Cantitatea de a. morphe = form\. de la mam\. sunt. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. ALCOOLTEST. de la ergein = a lucra. adj. m. s. C. haima. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. mania = nebunie. s. s. ALDEHID|. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. ALCOOLMETRU. se produce reten]ia celular\ a sodiului. singura prezent\ în mu[chi. [Gr. / alcooltest. prin abuzul de vin. s. de la de = separat de.] V. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. al-cohol sau al koh’l = subtil. test = examen. / alcoolodépen-dance. O cre[tere tranzitorie a a. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. oenomanie. [Ar. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. s. s.. m. În compen-sa]ie. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. s. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. n. s. gr. / aldostéronisme. n. / allergique. f. . a. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. euforie nejustificat\. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. s. / alcoolmètre. bacte-rii sau polen. una provenit\ de la tat\ [i. f. / alco-hol(a)emia.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. adj. A. testum = capac de lut ars. p\trunz\tor.. Sin. / alco-holisation. Excesul de a. metron = m\sur\. m.: polenul gramineelor.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. a discern\mântului). allos = altul. s. adj. Se reprezint\ cu litere mici. p\trunz\tor. 121 . de la alcool dehydrogenatum. / aldolase. a. p\trunz\tor. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. *a. Concentra]ia a. Ex. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). V. al-cohol sau al koh’l = subtil. m. apari]ia unei *toleran]e. s. gr. / alcoolisme. proprie creierului. s.: a.. eczema. colite. V. a. s. [Ar. f. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. Sin. / aldéhyde. O nu este func]ional\. / aldo-sterone. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. f. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. m. *A. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. ergon = lucru. provoac\ de-ple]ia potasiului. aldolazemie).: alel\ letal\. [i ceton\. engl. / aldolase. La nivel biochimic. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. dependere = a sta atârnat. Responsabilitatea penal\ (delict. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. / al-coholomania. s. ergon = lucru. s. / allelomorph. s. gr. p\trunz\tor. ALELOMORF|.3 [i 8. / alcoolomanie. La nivelul fiec\rui locus *autozomal. ALEL| NUL| / allèle nul / -.: etilism. [i alco-olomanie. f. s. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. f. ALDOSTERON. n. [Ar. de la 2. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. allelon = de la unul la altul. Termenul de *oenolism semnific\ a. Care produce *alergie. adj. a. deoarece a. frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron.: `n *sistemul ABO. ALERGEN. se constat\ [i în infarctul miocardic.: alel\ morbid\ (v. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1.. ALDOSTERONISM. al-cohol sau al koh’l = subtil. ALEL|. este polimorf\.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. s. 2) Proteine purificate din alimente. *delirium tremens. [Ar. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^..: boal\ a. logos = [tiin]\. La adult. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot). Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. ALDOLAZ|.: *ciroz\.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. asemenea celorlalte a. ac]iune. [Gr. V. s. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. / aldostérone. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. cu *alcoolodependen]\. ALDOLAZEMIE. re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Cele do-u\ a. dimpotriv\. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. allelon = de la unul la altul. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. p\trun-z\tor. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. / alcohol-test. A. V. lat. f. A. O cre[tere a *volemiei. s. / alcoolisation. a unor doze excesive de alcool. Ex. Termenul etilotest este mai corect. / aldo-las(a)emia. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. s. A. f.). A. p\-trunz\tor. ALERGIC.. variaz\ între 1.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. m. Între 1 [i 2. al-cohol sau al koh’l = subtil. allos = altul. A. al-cohol sau al koh’l = subtil. A. A.). / al-lergen. ac]iune. / allergène. f. / allèle. Cele trei a. f. s. f. adj. [Abrev. *A. de la ergein = a lucra. [Ar. f. [Gr. m. / aldehyde. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic. mai mult sau mai pu]in eficace.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. al-cohol sau al koh’l = subtil. p\-trunz\tor. timp de ani de zile. pendere = a a-târna. `n general. ALCOOLOMANIE. / alcoologie. / aldosteronism. m.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. ALCOOLOGIE.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\.ALCOOLEMIE. prezente la un *heterozigot. [Gr. denume[te o marc\ depus\. sc\dere a memoriei. f. a. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. izolat\ din ficat. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. adj. din fr. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. p\trunz\-tor. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. s. s. recesive. / alcoholometer.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele. [Ar. ALCOOLODEPENDEN}|.

cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. / algésiologie. isteric\. f. m. f. ALGIDITATE. trophe = hran\. Var. s. ALFALIPOPROTEIN|. [Gr.). Var. dar îndeosebi a trigemenului.: α-stimulant. A. a. f. metron = m\sur\. mai rar în cancere de tub digestiv. f. în caz de i-munitate. B. V. s. / alpha-globulins. [Gr.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. ad = aproape de. -is = rinichi. / alpha-adrenergic stimulating agent. rinichi).: algie (v. s. [Lat. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. gr. s. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. s. f. în mod normal. s. lexis = cuvânt. khymos = suc. ALFAGLOBULINE. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. / alexithymia. f.6) dintre cele trei grupe: alfa.. vezicul\ biliar\. s. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. lat. ALEXITIMIE. s. trauma. s. / algésie. / algique. f. / algésimètre. este utilizat\ ca antiinflamator. adj. de la ergein = a lucra. f. dys = greu. a . au fost descrise numeroa-se sindroame. algos = durere. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. f. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune.: cecitate verbal\. / al-phamimetic. s. s. termenul de a. anti = contra. globulus. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. ALERGIE. tripsis = fre-care. f. / aleze. f. lat. al-los = altul. A. adj. protos = primul.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. s. s. Sin. Sin. [Gr. [Gr. sf\râmare.: α1-antitripsin\. s. f. 2) Sin. a stimula.ALERGID|.. logos = [tiin]\. f.: α-chimotripsin\. s. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv. ciroz\. algesis = sim]ul durerii. s. [Gr. gr. -inã. de asemenea. Var. C) de talie inegal\. / algetic. ac]iune. / allergologie. f.] Defect de în]elegere a scrisului.] Sin. ALEZ|. ALEXIE. stimulare = a `mbol-di.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. [Lat. s. f.). Var. / alexin. [α = prima liter\ a alfabetului grec. [Gr. f. Var. f. lipos = gr\sime. [Gr. / alpha-1-antitrypsin. pâ-n\ la a. ALFACHIMOTRIPSIN|. vascular\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. / allergie. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen . f. ergein = a lucra] Var.priv. s. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. drawsheet. s.: α-adrenergic.: *sindrom de nerv nazociliar. / alexia. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1. ac]iune. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex.] Ini]ial. ALFA-ADRENERGIC. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache.] Agent simpaticolitic.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. f.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). ALGIE. lat. s. ALFABLOCANT. / alpha-adréner-gique. algidus = rece. algesis = sim]ul durerii. s. s. -inã. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. de la globus = glob. f.: αglobuline. ALFASTIMULANT. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. ergon = lucru. s. / allergide. istoric pentru *complement. algidus = rece. Var. / alèse. / allergy. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. / al-pha-adrenergic blocking agent. / alexithymie.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. desemnate printr-un eponim (ex. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). f.: α-fetoprotein\. f(o)etus = f\t. s. [Gr. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil.priv. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy.. s. du-reri difuze de origine dentar\. f. s. gr.] Sin. s. adj. [Gr.: fentolamina) sunt. cu hiperestezie (v. a . adj. [α = prima liter\ a alfabetului grec.] 1) Sensibilitate dureroas\. deci. algia. în cadrul sinuzitelor. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. / alpha-lipoprotéine. f. lâng\. f. / alpha-globulines. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. [i îndeosebi asupra *tripsinei. Ex.). inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. craniofaciale lateralizate. f. gr.`n cazul *anafilaxiei -. [Gr.: alfastimulant (v. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. gr. / algesi-metry. / pain. vasodilatatoare.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\. f. / algidity. / alexine. local sau intramus-cular.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. / algesia. nevralgie. difi-cil. pl. A. sf\râmare. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. -idã. / alpha-adrenergic. / algide. ALGEZIOLOGIE.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. Denumire rezervat\ *a.. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. ALERGOLOGIE. adj. Var. algos = durere. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. / alpha-1-antitryp-sine. cluster head-ache. / allergo-logy. biochim. Uneori. ALGEZIMETRU. bloquant. Sin. protos = primul. ac]iune. f. / algésimétrie. post = dup\.. înghe]at. ergon = lucru. s. lexis = cuvânt.: α-blocant. -inã. -atos = ran\. ALGEZIE. de origine extrem de divers\: a. algesis = sim]ul durerii. s. ergon = lucru. s. s. / algid. / alge-simeter. a. hipocondriac\. utilizat ca sin.: a. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). o localizare a-natomic\ (ex. / allergid. lipoprotein\. logos = [tiin]\.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. zdrobire. f. teratoblastoa-me.). de la ergein = a lucra. -inã. / algidité. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. / alge-siology. [α = prima liter\ a alfabetului grec. sindrom Sluder).] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. fr. 122 .: artralgie. [i tab. tripsis = frecare.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\. s. ALGID. la gravide. s. s. a abate (o lovitur\). s. / / alpha-lipoprotein.: nevralgia nervului vidi-an. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. ALEXIN|. ALGIC. cu Mr 25 kDa. înghe]at. / alphachymotryp-sine. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. adj. -e. [Gr. -inã. A. -inã. adj. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A.. complet\. metron = m\sur\. à l’aise = (a se sim]i) bine. În prezent. f. hemocromatoz\) [i. mandibular\ sau ocular\. [Gr. n. adj. gr. ALGEZIMETRIE.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei. / alexie. / alphastimulant. lat. pl. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. m. [α = prima liter\ a alfabetului grec. [α = prima liter\ a alfabetului grec. migrainous neuralgia. m. alexein = a evita. [α = prima liter\ a alfabetului grec. termenul este utilizat mult mai restrictiv. [Gr. thymos = minte. f. allos = altul. s. lat. s.: α-mimetic. alge-sis = sim]ul durerii. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. s. ALFAFETOPROTEIN|.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. f. (ex. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. / alphafoetoprotéine. allos = altul. spirit. Ex.] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. / alphabloquant. ALFAMIMETIC. de la ergein = a lucra. / algie. migren\. de la lectura dificil\. adj. / alphamimétique. nutri]ie. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. be-ta [i gama.: alfa-adrener-gic. [Fr. 3) Uneori. zdrobire. prin extensie. f. ren. adj.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. / alphaf(o)etoprotein. s.: boal\ Sudeck (v. dim. n. algos = durere. const. iar inhibi]ia vasodilata]ie. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. f. n.] V. f. / alphachymotrypsin. s. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\.

s. ALKILANT. s. algos = durere. A. [Gr. adj. dys = greu. f. ALIMFOCITOZ|. 2) A. natural\ .). philia = atrac]ie. f. [Gr. s. allos = altul. de la gennon = a produce. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. / algogenèse. pathos = afec]iune. s. dificil.).ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. A. / a-lymphocytosis. allos = altul. f. [Lat. anti = contra. regim. genesis = producere. ALIMENT. / algoménorhée. de la alere = a hr\ni. ALGOGENEZ|. f. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. / algophobie. a . f. lat. lâng\. adj.). f. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. s. / algorithme. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. 3) A. Var. Ca urmare. allochiria. ALIESTEZIE. f. aisthesis = senza]ie. s. / algomania. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. / algo-spasm. A. f. algos = durere. genereaz\ durere.a. În limba englez\. algos = durere. ALGOLAGNIE. phobos = fric\. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. genunchii.: algodistrofie simpatic\. ALOIMUNIZARE. mania = nebunie.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. algos = durere. în acest caz. / algoneurodys-trophie. / aliment. f. adj. la separare. ALGORITM. s. s. [Gr. [Gr.] Sin. s. s. [Gr. ALGOPARALIZIE. s. [Gr. aleiphar. / allodynia.a. f. alienare = a `nstr\ina. ALGOMANIE. ALGOFILIE. infarctului de miocard. / algogenic. de la phi-lein = a iubi. n. / alimen-tation.care asigur\ un aport adecvat energetic. ALIMENTA}IE. / allogenic. s. Termenul. s. trophe = hra-n\. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. s. s. f. / algomenorrh(o)ea. ALKIL. alienare. [Gr. f. / algoge-nesia. s. ALGOMENOREE. allos = altul. / algolagnie. / alloantigènes. V. m. / algoneurodystrophia. s. sin-drom Di George. s.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. spasmus. În acest caz. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial. neuron = nerv. 5) A. / painful paralysis. / algopho-bia. gennan = a produce. / algolag-nia. Sin. s. ra]ional\ .). în primele 4-5 luni de via]\. ALIAJ. algos = durere. [Gr. IX. / alogie. 3) În sen-sul cel mai larg.). [Lat.. f. 2) În prezent. li-niar\ sau ciclic\.] Erotizare a durerii fizice. coapsele. -ozã. energetic [i func]io-nal. alliage. f. maso-chism. are tendin]a la izolare. n. adj.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. m. v. alie-nation. s. [Gr. s.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. / algoparesthésie. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. ap\rat. algos = durere. s. f. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. [Gr. s. adj. f.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. reprezint\ un cuvânt la mod\. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. algos = durere. [Gr. / allogénique. Sin.). / alliage. 4) A. ALGOPARESTEZIE. bogat `n nutrimente esen]iale. tro-phe = hran\. p. n. m.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). logia = teorie. sensibili-tate. s. lat. allos = altul. a metabolismului. para = dincolo de. [Gr. / algophilie. medicamentelor (izoniazid\. de la syn = împreun\. apar]i-nând matematicii [i informaticii. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity. aisthesis = senza]ie. iar alteori o senza]ie nepl\cut\. ALGONEURODISTROFIE. plastic [i catalitic. în ultimele decenii a. / algomanie.: antigeni alogenici (v. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. de protec]ie . s. / alloy. din lat. de la lyein = a distruge. a . mixt\ . / algorithm. ALIFATIC. [Fr. Sin. ALIENARE. gr.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. f.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. s. V. graphium. antitiroidie-ne). / allogénique. sensibilitate. / aliphatic. pl.: algoneurodistrofie (v. ulei. / alymphocytose. [Gr. pl. A nu se confunda cu *dis-menoreea. / alloesthésie. ALGOGEN. alimentum = aliment. s. / allograft.priv. de la graphein = a scrie. / algophilia. -atos = gr\sime. la înstr\inare. din gr.] Sin. s. ALODINIE. allos = altul. m. artificial\ . algos = durere.a. unor afec]iuni ale SNC. / alliesthésie. men. s. f. / algoparalysie. V. adj. adj. s. m.). s. / algogène. s.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. odyne = durere. / alloantigens. de introducere în organism a substan]elor nutritive. s. f. [Gr. de masochism.] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. dificil. / alloche-iria. lat. f. îndeosebi. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. / allogenic. s. gennan = a produce. a aliena. s. au în organism rol plastic.] Procesul de hr\nire a organismului. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. diferite constante a-le mediului intern etc. [Gr. [Gr. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. lysis = distrugere. allos = altul. / alimentation. alimentum = aliment. s. nutri]ie. algos = durere. f.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. para = dincolo de. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. de la gr. lat. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. / alli(a)esthe-sia. f. / alogia. f. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. f. m. / aliphatique.] Sin. aisthesis = senza]ie. Tipuri: 1) A. este mai adecvat termenul *a-logenic. pentru alchilant (v. lympha = ap\ limpede. ALOESTEZIE.] Team\ exagerat\. Var. V. sympathein = a fi al\turi de cineva. ALOGREF|.] *Parestezie dureroas\. cu mecanism necunoscut. algos = durere. f. -oris = corp. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi. sugarului cu lapte de mam\. m.] Producerea durerii. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. gennan = a produce. Atinge electiv umerii. ALOGENIC. dys = greu. reprezentând. / algospasme. sensi-bilitate. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. / aliment.: izoimunizare (v. / painful paraesthesia. f. allos = altul. s. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. / alloantibody. f. s. spasmos = contrac]ie. algos = durere. s. m. gennan = a produce. de la rhein = a curge. algos = durere.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. f. f.priv. / allo-immunisation. ALOANTICORP. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. morbid\ fa]\ de durere. allos = altul. de la in = lipsit de. discurs.] Care pro-voac\. [Gr.. [Gr. sec. f.] Sin. ALOANTIGENI. corpus.: izoaglu-tinogen (v. allos = altul. fetomatern\. de la alere = a hr\ni. [i boal\ Bruton. lâng\. s. kytos = celul\. s. solubile unele în altele în anumite condi]ii. lat. s. A. f. immu-nis = scutit. briceag de altoit.] Menstrua]ie dureroas\. algogenesis. f. munus = obliga]ie. pentru alchil (v. ALGOSPASM. lagneia = dorin]\ sexua-l\. / allo-anticorps.] Sindrom osteoarticular re-gional. s. picioarele.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. s. adj. mâinile. alligare = a lega. [Gr. f. voluptate. allo-geneic. [Gr. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. Evolu]ie lent re-gresiv\.] Sin. ALOGEN. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. o schem\ de diagnostic pe etape.] Sin. ALGOFOBIE. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. incompatibilitate fetomatern\. s. f. anti = contra. [Lat. grapheion = peni]\ de scris. s-a extins [i în diagnosticul medical. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. [Gr. senti-ment. nutri]ie.: homogref\ (v. / insanity. 123 . f. gr.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. / isoimmunization. rhoia = curgere.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. în particular în *schizofrenie. / allodynie. me-nos = lun\. / aliénation.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. [Gr. ALOGIE. f. / allogreffe. allesthesia. [Gr.). [Gr. fie.). s. n.: idio]ie afazic\. s. span = a trage. s. diet\.

typos = tip. ALOTRIOSMIE.6H2O. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. ALORITMIE. m. de la alveus = cavitate. m. s. ambo = amândoi. renale [i la nivelul SNC.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. / alvéole. f. lat.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. / amalgame. / allotypie. dim. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. f.sau trigeminism). mastos = sân. de la alter = altul. [Lat. de la alveus = cavitate. ALUMINIU.). ALUMINOZ|. f. adj. / amaurose. [Gr. s. 3) Sulfatul de a. implicit. f. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. A. macro-fagic\).: a. allos = altul.. lysis = distrugere. [Gr. s. [Gr. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale.. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. / allokinesis. / alveolar. allos = altul.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i.: pica (v. dim. s. s. f. -tra. [Lat. / amastia. ALVEOLIZ|. [Lat. ALOPURINOL. În particular. gr. ALOTROPIE. s. s. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. localizate îndeosebi supra.] 1) In-flama]ie. profesor (succesiv) la Berlin. m. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. marc\. / allopathy. ALOSTERIE. ca [i în farmacie. s. f. adj. frecvent: *pioree alveolo-dentar\. chimice diferite. / amaurosis. s. / alloxan. s. / al-veolotomy. Tipuri principale: 1) A. [Gr. f. [Gr. f. ALOTIPIE. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. al-lotropism. Ex. ALVEOLAR. / alveolitis. f. lat. al-veoli). / allo-triophagy. f\r\ lezarea ochiului. al-mulgam. model. V.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. / aluminium. de la alveus = cavitate.. ALVEOLOTOMIE. / alveolus (pl. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. În a. în general complicat\ cu necroz\. / aluminium. AMALGAM. s. allos = altul. AMAUROZ|. gr. Ex. 1840-1917. s. s. tome = t\iere. / alvéolotomie. f. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. a fibrinei (a. -inis = alaun. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. / alvéoloplastie. f. AlCl3. dexter. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. de la kinein = a mi[ca. plastos = modelat. s. / amaril. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei. adj. f. [Gr. stereos = solid.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. f.. adj. s. typos = tip. s. [Gr. n.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. / aluminosis. f. V. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis. pantherina. s. -trum = dreapta.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. f. vom\.] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. f. s. / allopu-rinol. baldness. pl. / alopécie. a modela. s. m. f. [Lat. [i tab. cristalin\ a carbo-nului. dentar\ (NA: alveolus dentalis) . virus a. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. fibrinoas\) sau. sclerodermie. kinesis = mi[care. s. calvi]ie.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. / amasie. 3) A. mamel\. diaree. f. apar semne [i simptome brutale: grea]\. const.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. s. gr. s. în acest mod. ALOXAN. s. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. Al2(SO4)3. de la lyein = a distruge.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex. [Gr. / allotropie. m. Sin. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . 13. de la alveus = cavitate. ALVEOL|. [Gr. o structur\ organic\. / allopurinol. alumen. / allotypy. s.. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. alveolus. s. model. / alveolysis.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. mai mult sau mai pu]in complet\.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. / allotype. rhyth-mos = ritm. sec]iune. alumen. uneori. supurat\). Ex. s. / alvéolite. antiperspi-rant. alveolus.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. 2) Fosfatul de a. Da-c\ a. congenital\ sau dobândit\. / allotriosmie. allos = altul. f. s. f. [Lat. a .: tifos a. s. ALOTIP. allos = altul. a alveolelor dentare. s. f. A.] Cre[tere in-egal\. verna etc.Paris 1893). ALVEOLOPLASTIE. n. m. de la alveus = cavitate. allos = altul. rhythmus.[i retroauricular. A. seboreic\ masculin\ sau a. f. s. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. / allorythmie. / alloxane. V. allos = altul. ALOMETRIE. [Gr. [Gr. / alvéolyse. s. f. NA: alveolus.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. s. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. f. muscaria.9815 [i simbol Al. [Gr. / amalgam. gr. A.sau trigeminat (bi. prin procese infec]ioase [i degenerative. / allometry. durere abdominal\. ou f. alterare = a schimba. `n relief. 2) A. f. a leucocitelor alterate (a. A. amanitai = un gen de ciuperci. amaurosis = orbire. cu masa atomic\ 26. [Lat. phagein = a mânca. [Lat. s. adj.priv. f. lichen plan etc. alopex = vulpe . 2) A. dim. [Lat. f.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. / allotri-osmia.] Pierdere. gr. s. AlPO4.] Cavitate în care se afl\ aer sau. apoi de severe tulbur\ri hepatice.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. s. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. s. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. lat. trope = întoarcere. m. [Gr. alveolus. ALVEOLIT|. [Gr. [Gr. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici).. alveolus. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. -ozã. gr. / allocinésie. în unele in-fec]ii. -inis = alaun. AMASTIE. tres. gr.] Dis-truc]ia. alveolus.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. s. osme = miros. cupru). s. de la alveolus. f. s.18H2O. / allométrie. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv. de la alveus = cavitate. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. f. dim. treis. / alvéolaire.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. / ambidextre. / allostérie.] Sin. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. treis. se limiteaz\ la anumite mirosuri. s. Este caracteristic\ sifilisului secundar. alveolatus = u[or scobit. / alveoloplasty. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. dim. allos = altul. tres. -e.] Sin. allos = altul. pathos = boal\. f. [Lat. / aluminose. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. / allorhyth-mia. pelad\. gr. / allotriophagie.] Elementul nr. m. chute de cheveux / alopecia. marc\. / allosterism. multiple. AMARIL. f. s. s. idiotip [i izotip. / ambidexter. / allotype. alveoli. f. oftalmolog german. radia]ii etc. Göttingen [i Heidelberg. a vederii. amastie. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. / allopathie. ALTERARE. boal\ Fauchard-Bourdet. ALOPECIE. adj. a unor celule (a.. s. f. / alteration. biochim. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . metron = m\sur\.. s. m. mai rar. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a. utilizat\ ca astringent local. care se fixeaz\ pe ele [i. / altération. s. ar. sau f. f. f. f. hair loss.: boal\ Alström-Leber (v.] C\derea p\ru-lui. de la tem-nein = a t\ia. forme cu propriet\]i fizice [i.). phalloides. s. progresiv\ sau brusc\. fixat prin ligamentul alveolo-dentar. 124 . de la plassein = a forma. de la amauros = `ntune-cat. s. / allotropy. malagma. m. f. [Theodor Leber. s. emolient. s. le transmit semnale. ALOPATIE.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. iar diareea printr-un constipant). 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a.ALOKINEZIE. AMANITA / Amanita / Amanita. s. dim. ALOTRIOFAGIE. n. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. -itã. tria = trei. lat.). exsudativ\).: puls bi. Importante: 1) A. În caz de intoxica]ie. a pe-retelui unei alveole dentare. / amaril. AMBIDEXTRU. [Lat. [Spaniol\ amarillo = galben. tria = trei. de la trepein = a `ntoarce. allos = altul. localizat\ sau difuz\. denudate incomplet. în care acestora le cade tot p\rul. V.).

f. ca [i dup\ menopauz\. s. m. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\. modific\ri de personalitate [i.] Sin. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. vedere. / am-phiarthrosis. s. f. veche amel = smal]. [Fr. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. arthron = articula]ie. s. [Fr. metron = m\sur\. rhoia = curgere.: amoebiaz\. AMELIE. f. gr. preo-cup\rile. / amenor-rh(o)ea. / amélome. s..] Microorganism unicelular. / amiboïsme. AMFIFIL. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. boli generale (tuberculoz\. AMIBOISM. de la amibein = a alterna. m. schimbare. A. [Gr. [Lat. / amphoteric. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. AMELOM. s. -ism. AMFIARTROZ|. f. s. amblys = tocit. afec]iuni ovarie-ne sau uterine. putere. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. s. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare. [Gr. s. Ant. Sin. Consumul cronic de a. Unele specii de a. gr. suflu). celule migratoare) de a emite pseudopode.priv. / amphiphilic. a dizolva. s. n. Ex. AMFIDIARTROZ|. adj. / amphidiarthrose. Ex. amphoteros = care apar]ine la doi. [Fr. / amphotonie. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. m. / amphe-tamine. / amphipathique. AMBULATOR. s. s. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. la acela[i individ. [Gr.] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. schimbare. tonos = tensiune. AMFOFIL. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. [Gr. A. miopie). ambulare = a merge. veche amel = smal]. AMFIPATIC. 2) A. ops. [Gr. a valora.: amelo-blastom (v. amblys = tocit. amoibe = alternan]\. frecvent în *schizofrenie.] 1) Care se refer\ la mers. amphi = de ambele p\r]i. [Gr. secundar\ . V. membru. f.. pathos = boa-l\. f. devine cronic\.: *astigmatism. adj. f. / ame-loblast. / ambulance. AMELOPATIE. de la amibein = a alterna. Se disting dou\ grupe de a. iubire/ur\. f. amoibe = alternan]\. bolile Basedow-Graves.priv. schimbare. ver-tigo (lat. cât [i ca o baz\. n.] Sin. apar]inând protozoarelor. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob). m.: amfoter. / amélie. AMIBIAZ|. menos = lun\. scopos = observator. n. f.: suflu amforic (v. a . amphophilous. adj.] Articula]ie mixt\. am(o)e-bae. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. Ex.. [Fr. gr. se nume[te sferic\ sau stigmic\. AMFOTONIE. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). AMBLIOPIE. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. de la philein = a iubi. AMENOREE.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii. amphi = de ambele p\r]i. de la sexus = sex. adj. s. adj. s. veche amel = smal]. [Gr. Tratamentul a. / am(o)ebiasis. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. s. amphi = de ambele p\r]i. s. adj. [Gr. / amibiase. f. lat. este asferic\ sau astigmic\. de la lyein = a distruge. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. dizolvat. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. Netratat\. / am(o)eba. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. Sin. adj. pathos = afec]iune. amelom. AMELOBLASTOM. f. a schimba. / ambulatoire. s. de la trepein = a `ntoarce.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. f. / ambisexuality. Var. amphi = de ambele p\r]i. / amblyopia. sexualis = referitor la sex. n. scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. philos = prieten. AMFOLIT. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare. adj.: emetropie. s. s. a. Se observ\ în unele boli psihice. aither = aer curat. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. diabet).survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. *ameloblaste.. -oma. iritabilitate. opos = v\z. AMFOTROP. [Lat. f. m. racemic\ [i s\rurile sale. / ameloblastoma.: sinoptofor (v. s. s.. de dou\ ori. f. / ambisexualité. de la skopein = a vedea. s. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\.AMBISEXUALITATE. incluzând a. f. / amphotrope. s. f. . adj. de la philein = a iubi. în formele de intoxica]ie cronic\. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic.] Coexisten]a unor caractere sexuale. -ozã. eventual. de la ambulare = a merge. [Gr. Se manifest\ prin dizenterie: colici. s. anxietate. AMBULAN}|. [Gr. f. f\r\ controlul con[tiin]ei. f. AMELOBLAST. a se plimba. / ambivalence. adj. f.] Articula]ie pu]in mobil\. / dizziness. f. sub form\ de lichid incolor. / amphorisme. / amphophile. de la valere = a avea putere.] Absen]a men-strua]iilor. vede-re. în dou\ moduri. s. insomnie. / ampho-ricity. expresii.mers automat. de ex. [Gr.). f. s. [Probabil lat. eidos = form\. s. amoibe = alternan]\. s. 2) Care nu este spitali-zat. / amphophilic. n.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. acte). a .] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. / amelia. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). / amblyoscope. ops. Ex. AMBIVALEN}|. -inã. ae-ther. / amélopathie. Sin.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / amibe. m. f. / amphotère. [Lat. 125 . s. de la rhein = a curge. AMIBOID. s. m.: adamantoblast. s. ane-mie. [Gr. oftalmoscopic. amphi = de ambele p\r]i. a se plimba. s. f. gr. f. Amin\ sim-patomimetic\.: bucurie/triste-]e. / amblyoscope. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3).] Sin. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. ambo = amândoi. / ambi-valence.). f. de la matus = beat. philos = prieten. s. / ampholyte. s.: articula]iile intervertebrale. -oris = care se plimb\. AMIB|. [Gr. Cushing. atât omul cât [i animalele. AMBLIOSCOP.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre.] Boal\ a *smal]ului dentar. -ozã.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. s. [Gr. hipermetropie.: adamantinom. ametros = dispropor]ionat.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. tenesme. [Gr. / améloblastome. ambo = amândoi. dis = dublu. a. scade apetitul. amphora = amfor\. s. veche amel = smal].] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid. s. [Lat. / amphiarthrose. a schimba.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. s. / enameloma. s. [Gr. lytos = distrus. primare sau secundare. blastos = germen. a examina.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. / am(o)ebo-idism. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. m. endemic\ în ]\rile calde. / amphétamine.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern.). ammattire. -ism. schimbare. ampho = ambii. boli psihice etc.] Sin. s. / ambu-lance. / améloblaste. A. bolt\ cereasc\. ambulator. / amétropie. AME}EAL|. amoibe = alternan]\. / vertige. / ametropia. cu semnifica]ie pato-logic\. n. s. / amblyopie. acromegalie). / am(o)eboid. de la ami-bein = a alterna. adj.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. / amphidiarthrosis.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). opos = v\z. boli endocrine (*mixedem. adj. / ampho-tony. [Lat.: articula]ia temporomandibu-lar\. / amelo-pathy. de la a . ampho = ambii. / aménorhée. / ambula-tory. AMFORISM. [Gr. melos = extremitate.: vertij (v. a schimba.: amfolit (v.). adj. ampho = ambii. -oma. / amphiphile. [ters. s. m. AMFETAMIN|.] Sin.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. trope = întoarcere. adj. ar-thron = articula]ie. s. primar\ . am-moniakon = sare de amoniu.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. AMETROPIE. ampho = ambii. amibiaz\. Addison.: automatism a. pot fi patogene la om.priv. adj. / ampho-trope. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. f. dextroamfetamina [i metamfetamina. de la amibein = a alterna.). / amphi-pathic. în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. [Gr. men. pl. [ters. A. gr. [Gr. / amiboïde. f. AMFOTER. -azã. 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. a schimba. valentia = for-]\. blastos = germen. f. adj. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. f. s. poate determina depen-den]\. ale ambelor sexe. s. / ampholyte.

V. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. / tonsillitis. Prezen]a a. primare. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. iar amilopectina o culoare ro[ie. de la plassein = a forma. m. / acide aminé. de cauz\ neprecizat\. sanguin\ este de origine pancreatic\. f. ektome = excizie. s. biochim. amylum. neramificate. [Lat. / amimia. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului. maltoz\ [i dextrine. adj. *triptamin\. amidon. f. f. în inflama]ia glandelor parotide (oreion).] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\.] Element constitutiv al proteinelor. leucina. gr. lizina. s.] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. -inã. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. f.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. [Gr. f. amygdale = migdal\. [Gr. adj. sf\râmare. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine. a fost dat\ de Vir-chow. [Gr. f. c) a. / amylase. f. AMIN|. / aminoacidopathy. -inã. gr. f. cistinurializinuria familial\. amygdale = migdal\.). *boal\ Wilson etc. este detectat\ cu ajutorul iodului. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. amidon. lat. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron.*apen-dicele vermicular. / aminoaciduria. const. s. α-a. AMILAZ|. AMILOIDOZ|. / amylosis. V. de la mimeisthai = a imi-ta. acidus = acru.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. s. / amygdalotripsis. secundare [i ter]iare. este crescut\. AMILORID. / amine. -atos = sânge. m. / amylaceous. -azã. ammoniakon = sare de amo-niu. gr. s.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. neoplazii ale plasmocitelor. myelos = m\du-v\. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii.: amiloz\.: 1) Alfa-ami-loza. f. amylum.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. ammonia-kon = sare de amoniu.AMID|. AMINOACID. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. / amyloïde. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1. a. m. amylum. amygdale = migdal\. gr. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. [Gr. amidon.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. s. s. -inã. amylum. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase..] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. v. manifestat\ prin facies inexpresiv. s. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. adj. f. 2) De men-]ionat: a) a. [Lat. mimia = imitare. A. / amygdalectomy.4-glucan.] Prezen]a amilazei în uri-n\. gr.] 1) Orice organ în form\ de migdal\.] Baz\ organic\ azotat\. amylon = f\in\. A. Recent s-a demonstrat c\ a. [i tab. [Gr. / amygdalien. Se disting: 1) A. [Gr. / amygdalotripsie. f. congenitus = n\scut o dat\ cu. Sin. / amimie. A. f. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines.: amiloidoz\ (v. a-mylon = f\in\. copt de la pepsein = a g\ti. / amygdalian. [i amine biogene. / aminoacidurie. f. Denumirea de a. amylon = f\in\. Ex. adj. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. s.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor. AMIMIE. n. AMIGDALIT|. alc\tuit\ din lan]uri lungi.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. myos = mu[chi. care se depoziteaz\ în organele interne. amygdale = migdal\. histidi-nemia. s. / amylose. f. în *amiloidoz\. 2) Substan]\ amorf\. [Gr. amylon = f\in\. gr. s. AMIDON.. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. gr. Unii a. ammoniakon = sare de a-moniu. *acetilcolin\. -ozã. primitiv\ sau primar\. zdrobire.. d) nucleu amigdalian. pathos = boal\. trip-sis = frecare. s. s. m. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. -azã. f. oligofrenia fenilpiruvic\. s. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. tonsillectomy. Ca urmare. f. [Gr. amidon. in-dispensabili. [Lat. m. AMINOACIDURIE. f.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\.] Sin. f. 126 . dar îndeosebi în ficat. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. / amidon. gr. b) a. amylon = f\in\. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. -azã. AMILAZEMIE. / amylase. s. s. adj. gr. s. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. acidus = acru. tirozi-n\ etc. secundar\. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. / amylacé. / amiloride. he-modializ\ prelungit\ etc. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. ouron = urin\. / amine. gr. f. -inã. AMIELINIC. 2) Amilopectina. eidos = form\. s. con]inând o func]ie aci-d\. AMINOPEPTIDAZ|. m. s. amylum. / amyloidosis. ammo-niakon = sare de amoniu. amylon = f\in\. / amylasu-ria. AMIGDAL|. s. salivar\ [i a. nonmyelinated. amidon. s. -inã. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. În cazul *bolii Alzheimer. / starch. β-a. m.itor la *amigdal\. [Lat. *histamin\ etc. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. / amylasémie. metionina. AMINOACIDOPATIE. se produce prin intermediul *amilazei.] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. -ozã. f. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . / amylas-(a)emia. a crea. / amiloride. AMILOZ|. / amygdala. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. V. [i tab. lat. izoleucina.. amyloï-disme. A. acidus = acru. [Gr.: tonsilit\.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. [Lat. 2) A. / aminopeptidase. amidon. amygdalitis. de asemenea. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. / aminopeptidase. gr.] priv.priv. amylon = f\in\. const. a digera.) în urin\. / amyl-oid. s. proteine [i alcaloide. adj. AMILACEU. includ a. s. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. AMILAZURIE. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. ammoniakon = sare de amoniu. s. s. [Gr. eidos = form\. amidon. [Lat. serum amylase.: tirozinoza. biochim. / amylasurie. a. n. / amide. rinichi [i splin\. abdominal\ . / aminoacidopathie..] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant. gr. s. este de ori-gine proteic\. [Gr.. leucinoza etc. Sin. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\. -enne. AMIGDALOTRIPSIE. a . s. mys. [Gr. gr.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. s. s. fenilalanina [i triptofanul). / amyloïdose. f. [Lat. a .priv. ouron = urin\. s. se deose-besc: a. f. *se-rotonin\. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) . -idã. AMILOID. amylum. amylum. amylum. s.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. -e. [Gr. f. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. tonsil. Cele mai frecvente tipuri de a. *catecolamine. plasis = modelare. amylum. boli infla-matorii recurente. f. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. / amygdalectomie. adj. ammoniakon = sare de amo-niu. f.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. s. a modela. / amygdale. clipit rar. [Lat.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. [Gr. AMIGDALECTOMIE. adj. / amygdalite. / amyélinique. s. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. amygdale = migdal\. f. f. f. amidon. / amyelinic. AMIGDALIAN. lat. treonina. -azã. / aminoacid. peptos = digerat. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. s. Digestia a. f. lat. de la cum = cu. A. f. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. haima. amylon = f\in\. -itã. aminoacide. s. A. s. rezult\ dou\ forme de a. s. sunt denumi]i esen]iali. a . a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. se g\sesc la unele plante. *A.. s. / amide. s.). joac\ un rol important în sinteza organic\. NA: tonsilla.priv.

graphein = a scrie. b) A.: în etilismul acut). mnasthai = a-[i aminti. f. adj. s. / amok. [Gr. AMNESTIC. f. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. f. sko-pia = examinare. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. AMIOTROFIE. sau anterograd\ (de fixare). f. Var. ap\rut\ în cadrul unei depresii. ammoniakon = sare de amoniu. s.priv. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti.priv. a fost. selective. 127 . spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. f. Sin. f. a mu[chilor gambelor. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. amnion = membran\ a f\tului. pentru miastenie. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. adj. / amniocentèse. a aranja. secundar ai centurii scapulare. este transformat la nivelul ficatului în uree. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. V. s. f. mitos = a]\. Sin.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid. s. f. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. amnion = membran\ a f\tului. AMNIOGRAFIE. / amyotonia. s. Se disting a. [Gr. n. urmate de deficit motor [i amiotrofii. s. foarte solubil `n ap\. [i tab. sau f. care prive[te informa]iile recente. / amyotaxie. A. a . [i raptus. f.: ecmnezie (v.AMIOSTENIE. au fost descrise numeroase forme intermediare. myos = mu[chi. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re). mys. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. ou f. trophe = hran\. b. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. / amnion. "malign\". în regiunea proximal\.] 1) Care se refer\ la *amnezie.. / amnésique.: punc]ie amniotic\. Diferen]ierea a. V. a.. f\-r\ apari]ia. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. iar uneori [i din trunchiul cerebral. / amniographie. sthe-nos = for]\. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare. s. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul.. spectrofotometrice. a . s.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. limitate [i lacunare (ex.: miatonie. înlocuit\ cu *ecografia. punga apelor. globale. adj. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). cât [i retrograd\. biochim. A. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. Este de origine citotro-foblastic\.priv. sin. s. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. ureogenez\. [Gr. s. -ozã. V. m. s. n. În patologia psihiatric\. AMNIOCENTEZ|. AMNEZIE. s. cu tendin]\ la distalizare. / amniocyte. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. f. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. myos = mu[chi. spinale progresive ale adultului.). diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. f. m. în rela]ie cu *cromozomul X. anterograd\.] Sin. m. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. f. s. cu tendin]\ centrifug\. / ammoni-(a)emia. / amyotro-phy. / ammoniac. A. f\r\ diviziunea corpului celular.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. a . uneori *diabet zaharat. [Gr. / amyotonie.] Sc\derea for]ei musculare. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. cu membrane intacte. fenomen psihic complex. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. Mai importante: a) A. / amok. [Gr. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\. kentesis = în]ep\tur\.. Sin.priv. f. transparent\. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor.: ataxie (v. mnasthai = a-[i aminti.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. mys. V. AMIOTONIE. Al\turi de forme de a. V. Deoarece este un examen riscant. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. s. auditive sau vizuale. Ele au un caracter ereditar. [Gr. cu debut între 30-50 ani [i afectarea.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. [Gr. s. / ammoniémie. / ammonia. tonos = tensi-une. / am-niography. de ex. Uneori. amnion = membran\ a f\tului. mult mai rare. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. s. / am-niocentesis. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. ammoniakon = sare de amoniu. / amniocyte. ca [i în cazul unei leziuni corticale. f.. a. introdus prin colul uterin. antreneaz\ atât o a. s. cu mi-ros iritant. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. a . kytos = ce-lul\.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. sub]ire. de la a . haima. / amyotaxia. mys.] NH3. [Gr. / amyosthénie. isterie (mai frecvent a. / amnios. / amnioscopie. n. [i amoniac. m. AMONIEMIE. amnion = membran\ a f\tului. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. ceea ce poate fi la originea unei a. *impoten]\. amnion = membran\ a f\tului.). În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. 2) A. / amnio-scopy. pentru amibiaz\ (v.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. retrograd\). / amnésie. ini]ial proximale. m. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. p..] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. s. nutri]ie. organice sau nu. [Gr. Compus binar al azotului cu hidrogenul. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. Forma "benign\" este progresiv\. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. myos = mu[chi.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic.. amoniemie) deoarece.priv.] Diviziune acelular\ direct\. simetrice. f.. [Gr. Tipuri de a. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. bine definite clinic. fir. s. de la tattein = a ordona. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. f. / amitose. f. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. cu transmitere autozomal dominant\. toxic pentru orga-nismele vii. / amnesia. AMNEZIC. [Gr. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\.. rare. [Gr. rezistent\. mys. Sin. f. f. adj. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\. AMONIAC. dificil de clasificat. [Gr. amoniemie. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. [i memorie. Me-morizarea. / amnesic. Forma acut\. hiperamoniemie. de la skopein = a vedea. cu transmitere recesiv\. a . AMIOTAXIE. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. [Malaezian\ amok = atac furios. AMITOZ|.. amonioge-nez\. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. importante: 1) A.priv. f. s.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. s. const. s. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia.priv. [Gr. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. s. citogenetice. [i a. Sin. cu debut între 20-50 ani.. AMNIOS. pot apare în st\ri depresive. 3) A. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului.). aranjare. f. evolu]ie foarte lent progresiv\. / amyo-sthenia. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. cu durata de supravie]uire de circa patru ani. -atos = sânge. / amnéstique. AMOEBIAZ|. / amyotrophie. taxis = ordo-nare. n. / amitosis. îndeosebi. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. pentru studiul caracterelor sale chimice. s. amnesia = uitare.priv. [Gr. s. putere.: sac amniotic. în general. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a. s. / amnestic. myos = mu[chi. s. amnezie. a . cu inciden]a 1/20 000 na[teri. Se utilizeaz\ în industria chimic\. a sexului fetal.). V. a exa-mina. A. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. V. AMNIOCIT. a . În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. AMNIOSCOPIE. adesea. s. iar morfopatologic. AMOK. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. s. s.

de amoniac. se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. genesis = producere. gr. 3) În embriologie. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. / ammoniogenesis. din fr. / amputa-tion.] Revenirea unui organism la via]a activ\. s. [Abra-ham Vater. reac]ia în lan] a polimerazei. enhancer (gene-tics). f. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. imprimere = a ap\sa pe. por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. V. f.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. s. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. A. v. f. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. s. / amplificateur.] V. Sin. derivat de la facere = a face). g. s. Umplut\ cu ipsos.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. s. ligand. f. Un curent de un a. pl. cu o tensiune mai mare. s. magnetic. [i tab. AMPER. [Gr. pentru formarea bontului. AMPLIFICATOR.). 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. morphe = form\. 2) A. s. ampul\.AMONIOGENEZ|. iradierea pacientului fi-ind mult redus\. de la gnonai = a cunoa[te. f. m. anatomist. sau s.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal. / amorphe. -azã. amplificator = care m\re[te. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. dependent\ de originea parental\. f. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. cu intensitate m\rit\. Abraham Va-ter. prin extensie.. f. s. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. / amplitude. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic.: a. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. gnosis = percepere. [Fr.. par]ial. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. n. f. ANABIOZ|. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. AMORS|. AMP-DEZAMINAZ|.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat. f. profesor la Paris. adj. lipsit de form\. cu mi-algii [i crampe musculare. / ampicilline. transport\ un *coulomb pe secund\. de la ampliare = a cre[te. s. / amplifier (electronics). la nive-lul tuturor ]esuturilor. / amorce. V. de puls. din lat.] Abrev. proteine G. A.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. acest proces se ac-centueaz\. anatomist. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. e) a. [i PCR. engl. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. s. s. d) a. / amputation. *dele]ie a unui *auto-zom. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice. [Lat. ampliatio. profesor la Wittenburg. Sin. impresiune. s. s. f. / amplitude. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort.] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. AMPRENT|. am-moniakon = sare de amoniu. [Abrev. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. / myo-adenylate deaminase. s. s. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. [Lat. utili-zat în automatizare. s. / ampicillin. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare.. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. ficare. V. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. de la ana = din nou. a. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. medic [i botanist german. [Lat. s. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. s. Tipuri: a) a. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). prin aplicarea pulpei degetelor. digitale sunt înregistrate în criminalistic\. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\. palme sau plante. Ea poate fi transmis\ la distan]\. fizician francez. ]esutul subcutanat [i tegumentele. de la amplus = mare. în tubii renali. / impression. AMORF. iar\[i. denumit\ model. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. / ampliation. a. -onis = t\iere. / anabiosis. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. Sin. / ammoniogenèse. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. AMP c.). a scurta.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. [Gr. 1775-1836. f. AMPUL|. 1) Represarea permanent\. morphe = form\.[i cinematografiat\. f. / ampere. -onis = m\rire. electronic. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. V. de obicei electric. a. f.: primer. / ampoule. b) a. [Gr. receptor. a t\ia. [i PCR. s. f. prin sim]ul tactil. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. observat\. anabiosis = reînviere. 2) Sec]iunea traumatic\. pe o foaie de hârtie. Astfel. veche amordre = a mu[ca. / amorphognosie. de luminan]\. un segment de membru [i. transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac.] Cancer al ampulei Vater (v. Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. [Lat. Vater. 1684-1751. V. NA: ampulla. a-morce. / ampère. medic [i botanist german. a . Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. AMP / AMP / AMP. în scop de identifica-re. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism.] Oligonucleotid care. AMORFOGNOZIE. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. a . [Fr. -inis = l\rgime. anabios. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. dactilosco-pie. ammoniakon = sare de amoniu. AMPLIA}IE. / amorphognosia. -oma. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. În *acidoz\. const. s. / ampliation. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. des = separat de. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. [Abrev.). ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. s. parental imprinting. -inã. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. / empreinte. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. amputatio.priv. hibridat cu o matrice de acid nucleic. mu[chii. amplitudo. 1684-1751. adenilatciclaz\. f. de obicei un bisturiu. ampul\). ampullae. rectal\ (NA: ampulla recti). Const\ în formarea. / primer. f. de la ampu-tare = a t\ia.] 1) În chirurgie. [Lat. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v. de ima-gine sau a. Este inactivat\ de *penicilinaz\. f. AMPICILIN|. s. orice struc-tur\ anatomic\. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. 3) În stomatologie: copie negativ\. situat\ la nivelul duodenului. V. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. AMP-deaminase. digitale). dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. NA: ampulla hepatopancreatica. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. AMPLITUDINE. m.: carte de identitate genoti-pic\ (v. m. cunoa[tere. c) a. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl.priv. / amorphous.] Unitate fundamental\ din SI. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. adj. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. lat. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. V. m\rime. în prealabil în-muiat\ în tu[. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. profesor la Wittenburg. permi-te o reproducere fidel\.5’-monofosfatul ciclic. iar în *alcaloz\ diminu\. s. bios = via]\. fidel\. f. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. s. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. / anabiose. 128 . [Lat.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite. f. de la gen-nan = a produce. f. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a. activând *proteinkinaza A. m. În cazul a. / AMP-désaminase. f. s. s. Ex. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale. [André Marie Ampère.: PCR (v. / ampulla. AMPUTA}IE. endocrinol. f. engl. empreinte. foto. [Gr.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii.

osteoporoz\ etc. adj. s. anamnesis = reamintire. / ana-crotism. ballein = a lansa). Ex. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e.priv. -eris. mate-riilor fecale. adj. vizual. aer. / analysor. s. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. 7) A. coproparazitologic\. -ism. s. m. 8) A. toxicologic\. A. / anaphrodisiaque.ANABOLISM.. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\.priv.] Hipersensibilitate speci-fic\. [Gr. de la ana = din nou. s. de la ana = din nou. an . ANAFRODIZIAC. de la Afrodita = zei]a dragostei.] Asem\n\-tor. / anacusis.. spectro-scopic\. regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. iar\[i. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. ANAFILAXIE.priv. În medicin\. ANAFAZ|. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. ANAFILATOXIN|. 4) A. levuri. ana . de la akouein = a auzi. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. de la phylattein = a ap\ra. f. anaerobioz\. s. ANAEROB. f.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric.priv. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. iar\[i. / anaerobic. f. de la Afrodita = zei]a dragostei.. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a. -inã. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. n. s. logos = raport. V. de la phainein = a apare. care poate genera *farmacodependen]\. an . *euforizant sau *anxiolitic. în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. ANAGEN. calitativ\) [i de determinare (a. statistic\. Ex.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). de la ana = din nou. s. lat. ANACLORHIDRIE. [Gr. / ana-phrodisia. s. sau al-gesis = sim]ul durerii. klitos = desf\[urat înapoi. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). s. s. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. A. s. | 129 . phylaxis = protec]ie. chimic\. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. -ozã. ANAMNEZ|. algos = durere.. ana = în sus.). n. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. m.: aclorhidrie. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. sau algesis = sim-]ul durerii. s. analeptikos = care restaureaz\.). aphrodisiakos. 2) Dispozitiv care. tot la o serie de microorganisme. adj. aphrodisia = dorin]\ sexual\. gr. conform unei anumite m\rimi. adj. ANAEROBIOZ|. de la toxon = s\-geat\. ANALIZ|. Sin. / anaphrodisie. analogos = la fel. [Gr. prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. / anaphylaxie. A. se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. / analyseur. 5) A. s. / an-aerobiosis. hydor. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. Exist\ un mare num\r de a. s. s. lovi-tur\. lat. gr. ANALGEZIE. 4) A.: C3a [i C5a. bio-chimic\. aer. analogue. ana = `n sus. [Gr. s. / anaclitic.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. pasiv\). an .. an . / anagen. [Gr. factorial\. prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. m.: catabolism. clor. f. / anaérobiose.: a. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. [Gr. grafic\. [Gr. auditiv. an .] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. / analgesia. / analeptique. ana = contra. analog. s. care favorizeaz\ produc]ia de proteine. s. coprologic\. Exist\ dou\ a. / analeptic. glosar informatic\. / achlorhydria. f.. n. s. / anacousie. 2) A. f. m. f. an-samblu de procedee de identificare (a.. ANAFRODIZIE. conform unei anumite m\-rimi. 10) A. metodele de a. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. / anabo-lism.. r\s\ritul unei stele.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. / analgesic. f. analogos = la fel. analyein = a rezolva. s. / anacrotisme. 3) A. la un al doilea contact cu antigenul. [Gr. a arunca în sus (ana = în sus.: cofoz\ (v.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. ana . f. [Gr. de la phylattein = a ap\ra. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. / anaérobie. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. adj. gr. ana-lysis = rezolvare.: *depresie a.. de la ana = din nou. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. ANACUZIE. s. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. comparabil cu [ocul anafilactic. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. f. în cazul polarimetrului. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. obligatorie.] Sin. -os = aer. ANALIZOR. / anabolisme. s. de a re-construi. [Gr. f. a.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. iar\[i. / anabolising. s. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. îndeosebi în laboratorul clinic. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. m. aer.. A. / anaclitique. krotos = b\taie. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate. / ana-logous.priv. rela]ie. f. / anagène. adj. an . / anaphylatoxine.priv. [Gr. [i a. / anaphase. ANALGEZIC. [Gr. 11) A. bacteriologic\ sau microbiologic\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. / anaphase. adj. f. mediat\ de IgE. care. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. -eris.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. adj. ANACLITIC. A.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. s. sunt utilizate. / anachlorhydrie. ex. în *proba Prausnitz-Küstner.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. s. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora.: receptor cutanat. -os = aer. f.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran. f. [Gr. s. phasis = aparen]\. adj. an . adj. [Gr. phylaxis = protec]ie. / analgésie. n. f. [Gr. [Gr. iar\[i. / anaphy-laxis. lyein = a distruge). cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii.. s. gr. adj.. n. [Gr. trofic\. de a reconstrui. s. ANALEPTIC. metod\ de a.. s. f. m. iar\[i. n. aer.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. adj.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. Exist\ a. Domenii de a.priv. -e. de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine.. gennan = a produce. / anamnesis. s. Ant. a arunca în sus (ana = în sus. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. ANACROTISM. ANABOLIZANT. adj. / analyse. A.. algos = durere. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. În medicin\ [i biologie. bios = via]\. / anaphylatoxin.priv. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. [Gr.: 1) A. A. adj.. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. hidrogen. 6) A. anabole = ac]iunea de a urca. dis-persiei. de la anaballein = a con-strui. / analgésique.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular. logos = raport. ana = contra. akousis = auz. deopotriv\. khloros = verde. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. / anamnèse. / analogue. / analysis. anabole = ac]iunea de a urca. m. facultativ\.] V.priv. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. bios = via]\. venin de cobr\. ballein = a lansa).] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. 9) A. 12) A. ANALOG. A. s. adj. s. adj. iar\[i. [Gr. f.. rela]ie. / anabolisant. iar\[i. a. hydatos = ap\. [Gr. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. adj. [Gr.. de la anaballein = a construi. lyein = a distruge. [Gr.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). la unele microorganisme. s. m. f. f. s. / anaphrodisiac. ana = în sus.

aner. gynai-kos = femeie. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi.. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. curbat. s. 6) A. f. aner. androgyne. gynaikos = femeie. / anarthria. Rezult\ a-nemie. chimic\ sau imunologic\. A. -azã. 8) A. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. jum\tate femeie.: androginoid. a modela. f. anchilostomiaz\. stoma. curbat. A. adj. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. f. f. f. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. comparat\. ANCHILOZ|.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma. f. [Gr. n. a. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. s. [Gr..] 1) *Her-mafrodit.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine.] Diminuare important\ (a. / anascitique. ana = în jurul. s. s. [Gr. logos = [tiin]\. / an-kylostomiasis. plasis = modelare.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. ana = din nou. / anasarque.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. m. ankylostomose. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii.[i citochimice în cursul unei boli. aner.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. ANATOMIE. / andropause. curbat. prin îndep\rtarea. de la ana = cu. aner. andros = b\rbat. / anatoxine. caninum. f. de la plas-sein = a forma. Se disting dou\ tipuri principale: a. 2) A.: toxoid. ANASARC|. ankyra = ancor\. 7) A. Direc]ii: 1) A. / androgyne. gyne.] {tiin]a structurii organismelor vii. f. f. par]ial\) sau suprimare total\ (a. în continua-re. stereos = solid. andros = b\rbat. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. / anatoxin. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. ANDROID. [Gr. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. de la toxon = s\geat\.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. jum\tate b\rbat. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. an-dros = b\rbat. segmente ale tu-bului digestiv.] Comunicarea na-tural\.. / male climacteric. adj. eidos = form\. [Gr. de la tem-nein = a t\ia. De fapt.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. gennan = a produce.] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. / ancorage. ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. sec]iune. V. f. s. 5) A. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. ankylos = încovoiat. / androlo-gy. dar. ANDROGINOID. ana = contra. 2) Sin. f. s. andros = b\rbat. adj. a im-purit\]ilor. stoma. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. A. m. ANDROGINIE. s. / encoche. f. f.. adj. A. america-num sau Necator americanus. depresie. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). / androgynoïde. cu afemie.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. / anasarca. f. 130 . s. s. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. [Gr. adj. [Gr. Ex. de osificare. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. 3) A. î[i pierde activitatea toxic\. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine. *A. s. de la ankylos = înco-voiat. despre o boal\ `n care ascita.. s. pausis = `ncetare. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. f. ANDROLOGIE.). gr. s. / an-drosterone. f. duodenale. s. / androgène. f. fiecare din cele dou\ a. studiul modific\rilor macro. f. s. V. a. Asigur\ stabili-tatea protezei. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. [Gr. ancora. aner. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. nu se manifest\ clinic. ANASCITIC. stoma. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. s. De obicei. oprire. anastomosis = deschidere. histo. tome = t\iere. *A. de utilizare a termenului: a. [Gr. / androgynie. s. s. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii. macroscopic\. a. -atos = gur\. unde se formeaz\ papulopustule. 17cetosteroizi. f. s. Bolnavul afectat de a. / anatomie. adsorbit\ pe gel mineral [i a. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. [i artrodez\. difteric\ etc. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. ANDROGEN. ANARTRIE. s. -atos = gur\. ANDROSTERON. ANCHILOSTOMIAZ|. s. Sin. / android. [Gr.. aner. an . andros = b\rbat. f. radiologic\. / androgy-nism. s. s.] V. [Gr. [Gr. f.: androgin (v. an — priv. arthroun = a rosti distinct. / anaplasia. / anchorage. [Gr. prin extensie. Sin. ankylos = încovoiat. andros = b\rbat. f. m.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). clasa Nematoda. [Fr. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. purificat\. [Gr. ankylostomiase. aner. / anarthrie. ANDROPAUZ|. / ana-stomosis. s. poate citi [i scrie. `n relief.priv.. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. / . / androgynous. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate.] Studiul anatomiei. / androïde. -inã. / androstérone. cu pro-ducere de *ascit\. Specii: 1) A. adj. adj. 4) A. em-briologia structural\.] Care prezint\ caracteristici masculine. gyne.. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. V. ANCORARE. / anaplasie. / ankylostomasie. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. s.). *A. f.ANAPLAZIE. / ankylosis. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. aner. / andrologie. f. s. Alte ex. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. pau-sa. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. *A. Sin. hidrops fetal. s. ANASTOMOZ|.] Sin. sarx. în]elege ce i se spune. / androgen. -atos = gur\. Este considerat\ uneori sin. de regul\ frecvent\. special\. askites. insomnie etc. encoche. s. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). gyne. studiul a. adj. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. [Gr. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. / ankylose.. andros = b\rbat. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. [Gr.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. [Gr. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. s. s. / anatomy. [i hidrops. radioscafo-ulnar\. m. adj. / androgyne.: boal\ Schridde. s. / anastomose.[i microscopice. din gr. eidos = form\. ANATOXIN|. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. 2) A. f. sau poate fi provocat\ chirurgical. dezvolt\rii.: boal\ Griesin-ger. ankylosis = curbur\. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. ANCO{|. de la askos = burduf. ana = în jurul. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. andros = b\rbat. gynaikos = femeie. s. brasiliense. patologic\ sau morfopatologie. m. / anascitic. se disting numeroase tipuri de a. f. f. s. 4) A. V.: obezitate a.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza).] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor. [Gr. lat. ANDROGIN.) care. s. [Lat. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. f. un traumatism. s.. topografic\. De a-semenea. 3) A. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. sarkos = carne. m. Ex.

Pe de alt\ parte. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. m. s. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia. Sin. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. denumite imunoalergice. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. Orice tip de a. V. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. nu este o boal\. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. Greifswald [i Breslau (în prezent. vârsta [i sexul. [Gr. în eritrocit. / an(a)emia. 131 . sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. este. *A. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. *imunoglobuli-ne G [i M. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. m. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12.). Este deter-minat\ de absen]a. sunt normocrome. / endurance. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. s. a c\li. ceea ce este inexact. Cel mai frecvent. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. A. Sin. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. ANEMIE. alti-tudinea. f\r\ tulbur\ri importan-te. A.)..priv. A. o serie de variabile. Sin. ca modul de via]\. ci un sim-ptom în numeroase boli. infec]ioase. *bilirubinei. medic german. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. f. de intensitate mic\ sau medie. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. A. v. Sin. Polonia). A. cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\.] Sin. -atos = sânge. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. `n Rusia. medic german. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. a. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. A. *lactatdehidrogenazei. este lent\. h. Totodat\.). s. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Sin. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). [i anemie aregenerativ\. Sin. Wroclaw.). hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal.: a. a. V. dac\ evolu]ia a. talasemie). medic francez. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. [Guido Banti. cuprind: a. Sin. 2) Izo. ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia. caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. 1827-1892. deoarece. m.] Sin. m. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. A. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome.: β-talasemie major\ (v. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism. 1871-1945. Anatole Marie Emile Chauffard. cu volumul globular mediu peste 110 µm3. Tip de a.: boal\ Ha-yem-Faber (v. haima. an . aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. A. f. n. determinat\ de *aplazia medular\ global\. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. f. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). 1858-1931. h. A. anatomopatolog italian. A. fie în cadrul unei *mielodis-plazii. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. / annealing. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. probabil. 1855-1932. Sin. cât [i concentra]ia hemo-globinei.: anemie sideropenic\. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. [Lat.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. Tip de a. acid folic). în unele anemii (ex. h. s. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\.: boal\ Silvestroni-Bianco (v.). [Thomas Benton Cooley. [i boal\ Imerslund-Najman.). Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\.: boal\ Banti (v. profesor la Floren]a. re-activi la temperatura corpului. f.). n. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg. [Oskar Minkowski. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. Köln. s. ANELAJ. reumatismale sau maligne. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. aplastic\. *a. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. unele *a.).: boal\ Minkowski-Chauffard (v. i.: anemie nutri]ional\ (v. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine.: drepanoci-toz\ (v. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. V.). c\tre vârsta de 60 de ani. / anémie.: transfuzie cu sânge incompatibil. 2) În practic\. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. pediatru a-merican. / endurance. drepanocytic an(a)emia.. indurare = a `nt\ri. Uneori este conside-rat\ sin. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome. Sin. a c\rei cauz\ este necunoscut\. A. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. O serie de a. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi.] Sin. h. f. produ[i de sistemul imun al bolnavului. h. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa.: boal\ Lederer-Brill (v. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare.: sindrom Marlin (v. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. nutri]ionale (ex. Biermer (sau *boala Biermer).] Sin. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia.: a.). Sin. pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. a. anemie hemolitic\ autoimun\. A. s. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. din cauza aportului deficitar de fier. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease. normocitare [i macroci-tare. 1852-1925.). / annelage.: cloroz\ (v. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. Principalele criterii de clasificare a a. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. în continuare o serie de ti-puri principale de a.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. [Anton Biermer. Ace[ti autoanticorpi. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia.: boal\ Biermer (v. cu *a. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. a se o]eli. or-ganismul se poate adapta. a deficitului de fier din alimenta]ie. A. feripriv\. A.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v.ANDURAN}|. normocrome [i hi-percrome.

ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. A. A.] 1) Care provoac\ *anestezie. la nivelul *hexagonului arterial Willis. a unei artere intracraniene lo-calizat\. f.priv.] Care pro-voac\ *anergie. u-nele parazitoze. an . a. an . / an(a)esthetic. g. Metod\ de *a. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\). stomac. locoregional\. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. f. Sin.priv. prostat\). / anergie. soma. Sin. de[i pro-duse din abunden]\. / aneurine. ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. erythros = ro[u. care. s. reprezint\ o varietate de *dicromatism. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau.. Sin. ca [i o serie de boli dificil de clasificat. sub care sunt reunite diverse a. Var. f. ANERGIZANT. în care abolirea sen-sibilit\]ii. pri-ma din cele trei culori fundamentale. Se disting numeroase tipuri de a. s. Se di-sting: a. c\tre maturare. f.). A. sensibilitate. l. [Gr. ANEUSOMIE. ANERITROPSIE. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\. / anen-cephalia. s. generale). f. / aneusomique. s. / aneurysm. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. -atos = culoare).] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. peridural\.. an .). pediculat\ sau nu. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii.: aneusomie. Ex. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. Uneori se constat\ enzimopatii. *gastrectomie). adj. termic\. / an-erythropsia. s. Se disting.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. an . (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie. ac]iune. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. ANEURIN|. administrate prin inhala]ie. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. r. pentru aneuzomie (v. / aneuplo-idy. / anévrisme. m. cu exces de mieloblaste.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial. an . ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). / an(a)esthe-sia. n. f. f. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. Grup de compu[i care. în continuare.. abandonat. f. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia. s. [Gr.). f. f. s. de la aneurynein = a dilata.. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree.. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. [Gr. ANEUZOMIC. [Gr. de ex. [Gr. [Gr. de la en = `n. -atos = corp. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. nu evolueaz\ normal. s. tactil\ etc. sau pe trunchiul verte-brobazilar. / aneuploïdie. euploos = favorabil. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie.. kephale = cap. s. local\. ca [i a trom-bopoiezei). localizat\ pe traiectul unei ar-tere. / an(a)esthesiology. Termen. A.priv. s. an . 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. sensibilitate. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. an . / anérythropsie. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. A. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). [Gr. sensibilitate.. [i aneuzomie. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. r.: trisomie) sau în minus (ex.: anemie feripriv\ (v. blocheaz\ reversibil conducerea influxului.priv. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. ra-hianestezia sau *a. ca urmare a stazei acestuia. op-sis = vedere. al bolii Biermer (v. adj. an . la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. -e. sl\-biciune [i paloare. [Gr. la baza creierului. anencephaly.. ANESTEZIOLOGIE. pro-teine sau vitamine). 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. îndeosebi *botriocefaloza). s. V.priv.: vitamin\ B1 (v. anévrysme. s. dolor. s. f. spontan sau voluntar. ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. de la ergein = a lu-cra.] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. a.).: anemie sideroblastic\ (v. sideroacrestic\). termic\.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. f.). f. tuberculinice. ANEUZOMIE. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\.priv. / anencéphalie. / aneuso-mic.. adj.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. V..: monosomie).ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. ANESTEZIC. an .] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral.. aneurysma = l\rgire. f. / anesthésiologie. (khroma. aisthesis = senza]ie. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.). f. Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. adj. eu = bun. b) a. cel mai evident este cel al a.. [Gr. în practic\: a) a.priv.priv. f. ANENCEFALIE. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. logos = [tiin]\. A. s. non-volatile. s. / anergia. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. [Gr. În cazul a. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini).priv. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. sarcin\. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. a.] Num\r anormal de cromozomi. ANERGIE. eu = bun. include sânge [i. volatile sau gazoase. ANEVRISM. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. lat. gene-ral\. eidos = form\. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. adj. s. s. aisthesis = senza]ie. ANESTEZIE. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. istoric. i. an . ergon = lucru. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. / anesthésique. ANEUPLOIDIE. s. lo-cale) sau generale (*a.priv. A.. aisthesis = sen-za]ie. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. / anesthésie. de regul\. prin infiltra]ie sau pul-verizare. Sin. A. n. [Gr. *sar-coidoz\ etc. / aner-gic. [i a. ergein = a lucra. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. a. m. Sin. Var. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. Ex. a. A. în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. aistesis = senza]ie.priv. sensibili-tate. / aneusomy. / aneurin. tactil\). c) a. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\.: boal\ a. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. A. s. / anergisant. an .: anemie caren]ial\.: a-nemie sideroacrestic\. adj. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. m. soma. -atos = culoare). [Gr. / aneusomie. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. dilata]ie. g. etiolo-gice. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics..). -oris = durere. Sin. A. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. s. consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân. enkepha-los = creier. în plus (ex. r.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. În contact cu un trunchi nervos. -atos = corp. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. cu numeroase sin. uneori. cheaguri sanguine organizate sau nu. (khroma. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 ..

s. 3) A. / angiec-tasis. a orificiilor arte-riale care se deschid local. s. ANGAJARE. *periarte-rita nodoas\. a uni (ad = c\tre. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. ANGIECTAZIE. f. f. limba este împins\ [i ea în sus. s. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. ankein = a sugru-ma. ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. nu este o *micoz\. 17901865. / angeitis. f. angeion = vas. trompe uterine [i ligamentele largi. f. [Lat. acompaniate de *angoas\ [i. Ex. s. f. f. quinsy. 1) A. f. Ansamblul constituit de c\tre ovare. de obicei. a mode-la. difte-ric\ etc. Stuttgart. *granulomatoza Wegener. angor abdominal (1). Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . a `mpleti). ektome = excizie. s. ektasis = dilata]ie. de la aneurynein = a dilata.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. nectere = a lega. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). angina = sufocare. ale pielii. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. deoarece cauza a. s. lupus eritematos diseminat. temporal\. angeion = vas. engagement. a persistat este *a. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian.] Semn patognomonic.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare. b) circumstan]e: efort. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. A. cuprinde nume-roase variet\]i. disec]ie aortic\. / angine. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. uneori. [Gr. extrac]ii dentare). cerebral\. urma-t\ de sutura. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. Const\ în deschiderea pungii anevrismale.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\.] Sin. *sindro-mul Cogan. s. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. ova-rul [i trompa uterin\.: sindrom Churg-Strauss (v. f. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. s. s. Tumefierea. a sufoca. pentru desem-narea a. ANGEIT|.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. nectere = a lega. ANEVRISMECTOMIE. -itã. / aneurysmoplastia. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. ANEVRISMORAFIE. / angiectasie. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. -itã. ANEVRISMOPLASTIE. f. dup\ prânzuri. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. a. 1837-1914. / anévrysmorraphie. f. s. `n canalul medular cervical. Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. / adnexa. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. [Gr. Termenul a. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. pediatru german. f. f. care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. cu iradieri în membrul superior stâng. sore throat. aneurysma = l\r-gire. [Lat. dilata]ie. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina. Plan[eul bucal este ridicat. angiite. emo]ie. medic francez la Hôpitaux de Paris. s. Cauza a. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. de la adnectere (annectere) = a lega. aneurysma = l\r-gire. f. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare.: a. f. gât. / hernia-tion. / annexite. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. infec]ioase de origine bacterian\. angor abdominal (2). *A. de fapt. V.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. m. de la aneurynein = a dilata. înde-osebi cu polinucleare alterate). coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale. comunicant cu artera printr-un colet. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. dermatomiozit\. *A. de la ange-re = a strânge. [Eduard Heinrich Henoch. s. adnexus (annexus) = leg\tur\. d. [Gr. rha-phe = sutur\. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. Termen engl. dilata]ie. În prezent. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. tonsilar\. inclusiv a *amigdalelor. sau gr. Denu-mirea este improprie. [Lat. 4) ~n obstetric\. s. angine de poitrine / angina pectoris. s. p. 2) A. / angéite. / annexes. este aproape | | | 133 .). s. de la aneurynein = a dilata.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. adnexus (annexus) = leg\tur\. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm.: vascularit\. pl. interscapular. Sin. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. a. A. [Gr. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea. s.] Sin. lâng\. infiltrat. de la plassein = a forma. s.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. pectoral\. f.] }esuturi.). ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. Flegmon sau ab-ces amigdalian.: anevrismoplastie. f. deoarece infec]ia afecteaz\. f. a unui he-matom care constituie un sac fals. al aortei. ANEXIT|. vasculit\. mandibul\. chirurg german. v. 1820-1910. frig. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. d.: angin\ ulceronecrotic\ (v.practic întotdeauna ventri-culul stâng . plas-tos = modelat. aneurysma = l\rgire. lâng\. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. / angina. *arterita gigantocelular\. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\. a-lantoida. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. / aneurysmorrhaphy. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. V. a `mpleti). de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. consecin]a unui traumatism. în interiorul acesteia. faringian\. ovalare. ANEXE. în contact cu o leziune arterial\. Pentru a. s. / engagement. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. amniosul. Sin. / aneurysmectomy. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. Mai rar. pl. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. / adnexitis. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. Ex. / anévrismectomie. flebit\. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. amigdalian\. Este. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. placenta [i cordonul ombilical. Sin. ANGIN|. în cadrul unei forma]iuni comune. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. a uni (ad = c\tre. dur [i foarte dureros. c) durat\: scurt\ (mi-nute). superficiale. limfangit\ etc. / anévrysmoplastie. senza]ie de moarte iminent\. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale.: p\rul [i unghiile sunt a. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. dilata]ie. re-zultând o dilata]ie cilindric\. [Gr. între tunica intern\ [i cea extern\. intestinal\. de la adnectere (annectere) = a lega.). care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos.] Inflama]ie a anexelor uterului. Berlin.: anevrismorafie (v.

angeion = vas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. adesea congenital\ sau genetic\. vezic\. n. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. V. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. s.] Sin. f. [Gr. în regiunile temporal\ [i occipital\. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). spastic\. / angio-blast. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. de la gennan = a produce. [Gr. v.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. s. s. / angiocardiography. Denumit\ [i stare de r\u anginos. s. 3) A. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora.: angin\ va-sospastic\. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. medulo-cutanat\. A.). / angioblastoma. khole = bil\. s. [Gr. proteine angiogenice. sau car-dioangiografiei selective. / angiomatose. s. / angiographie. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). ANGIOCOLECISTOGRAFIE. gennan = a produce. ANGIOGRAFIE. angéiologie. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. *heparin\ [i *interferon. devenind tot mai frecvente.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. A. genesis = produce-re. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. f\r\ und\ de necroz\. f. kardia = inim\.). cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice. s. spontane. reflex\. angeion = vas. angeion = vas. prin crize de epilepsie. / angioblastome. ANGIOM. meningiene. / angiokeratoma. f.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare. din lat. [Gr. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. angeion = vas.: infec]ie Vincent (v. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. V. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina. / angiocholégraphie. angor pectoris. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. s. / angioma. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina. Sin. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. V. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". 6) A. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. angeion = vas. m. Denumire generic\ pentru toate a. [i sindrom de ischemie-leziune. s. în general.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. Sin. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. kystis = sac. s. bacteriolog [i epidemiolog francez. f. p. s. retiniene etc. -itã. ANGIOCOLECISTIT|. / angiogénine. f. are o evolu]ie grav\. ANGIOCARDIOGRAFIE.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. s.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. Prognos-ticul a. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. angeion = vas. stenocardie. / angio-graphy.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. / angiocholegraphy.: angiografie numeric\ (v. ANGIOGENIN|. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast. / angiology. este totdeauna grav.] Înregis-trare. agentul patogen în *difterie. 2) A. boal\ Heberden. -inã. variant angina pectoris. graphein = a scrie. angeion = vas. ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. f. [Gr. naevus vasculaire / spider angioma. pneumococ sau stafilococ. s. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. keras. cardiolog american. Cu localizare variabil\. / angiocardiogra-phie. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator.] Sin. fiind denumit\ în aceste cazuri a. / angiocholécis-tographie. / angiocholite.: angin\ He-noch. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. [Gr. În circa jum\tate din cazuri. fiind inhibat de *steroizi.: angiografie digital\. ANGIOBLAST.sau intra-hepatice. kystis = sac. s. [Myron Prinzmetal. a. graphein = a scrie. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. [i angin\ pec-toral\. f. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. crize care se agra-veaz\ rapid. survenind de mai multe ori pe zi. A. profesor la Paris. [Gr. u. f. [Gr. logos = [tiin]\. [Gr. V. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. f. kho-le = bil\. itã. ANGIOCOLIT|. / cholan-gitis. ANGIOMATOZ|. p. Sin. f. s. angeion = vas. angeion = vas. / angiogenèse. Sin. s. graphein = a scrie. noaptea. diminea]a [i seara. fluor. de decubitus. f. a. m. Sin. ANGIOGENEZ|. s. [Jean Hyacinthe Vincent. [Gr. [Gr. / angiocholecystography. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. este produs\ de streptococ. s. uneori la or\ fix\. angeion = vas. s. [i boal\ Fabry.). sindrom Cobb. ANGIOLOGIE.: colangiografie (v. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). angeion = vas. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. f. f. 1862-1950. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. / angiocholecystitis. sindrom Prinzmetal. frecvent.: 1) A. s.: `n cazul febrei tifoide). survenit\ la debutul unei scarlatine grave. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). de tip Prinzmetal. graphein = a scrie. ANGIOFLUOROGRAFIE. / angio-genesis. gr. ANGIOKERATOM. 5) A. s. iar în o treime din cazuri a. s.: hemangioblastom (v. P.: sindrom Cobb (v. cu risc de infarct [i moarte subit\. angeion = vas. / angiofluorography. extra. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. pseudodifteric\. f.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente. Tip de a. aspectul clinic al *a. ANGIOCOLEGRAFIE. -oma. n. s. -oma. f. în care se produce un exsudat pseudomembranos. a. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. s. blastos = germen. kolon = intestin gros. în care crizele survin spontan. f. boal\ Lindau. prelun-gite. f. i.: colangio-grafie (v. [Gr. f. [Gr. fluor. Sin. Imaginea este a-poi restituit\. m. / angiocholécystite. -oris = curgere. / angiokératome. angiografie numeric\. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. În cazul a. Sin. -oma. o parte din cavit\]ile car-diace. blastos = germen. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. graphein = a scrie. vezic\. 4) A. n. / angio-genin. f. spat fluor. A. 1908. / angiome. s. khole = bil\.] Sin. s. în cursul *cateterismului cardiac. ke-ratos = corn.). intricat\.] Sin. cu o caden]\ rapid\. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. f. [Gr. V. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. / angiologie. / angiofluorogra-phie. -oma. Mai rar. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având. n. acut\ coronarian\ febril\. cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. s.).] Tumor\ circumscris\. Forme clinice de a. angeion = vas.] V.] Boal\. s. cu tendin]\ de extindere în profunzime.). p. m. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. se complic\ cu *infarct miocardic. angeion = vas. s. f. [Gr. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. instabil\. n. este cel mai adesea de origine con-genital\. Sin.: angin\ de piept.).] Inflama]ia canalelor biliare. | | 134 .: boal\ Rendu-Osler (v.). lungi [i spontane. angeion = vas. / angio-matosis. ANGIOBLASTOM. -ozã. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. s. f. / angioblaste.

span = a trage. ANHIDROZ|.. [Gr. ANGOR ABDOMINALIS. f. A. angeion = vas. ANGIOSPASTIC. angioto-nin. / angle. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. / anicteric.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. a examina. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. m. de la tendere = a `ntinde. / angioscope. / angoisse.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. 2) A. stenosis = strâmtare. -oris = piept. m. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. tensus. n. ANGIOSPASM.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. abdominalis. [Gr. lat. f.: ace-lular (v. s. / Ångström. s. / angionécrose. f. / angulus. anhistous.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase. angor. / anguillule. -oma.. sarkos = carne. an . [Gr. an . / angio-scope. [Lat. s.] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. s. de la intestinus = interior. -minis = prevestire. În anemiile hemolitice. s. s. m. I) denumit a.: 1) A.1 nm. f. m.: unghi (v.priv. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare. de la gr. IV. ANGULUS. Var. s. f. [Lat. f. [i anilism. angeion = vas. s. m. `n-gust. / angiosténose. [Gr. sarx. s. ANGIOSTENOZ|. / an-giostenosis. f. -oris = sufocare. ÅNGSTRÖM. V.: angin\ intestinal\. n. ab-domen. Simbol: Å.). / angio-stomy. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare.. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis. A. angeion = vas. / angioscintigraphy. survenind în general dup\ mese. spastikos = care trage `n\untru. II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. [Gr. rezult\ din a. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. s.). dezob-struc]ie. -ozã.: tumor\ glomic\ (v. adj. lat.). neuron = nerv. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. `ngustare. / anhydrase.priv. / aniline. [Gr. f. -azã. ANGIOPLASTIE. Carboanhidraz\. [Germ. s. Conform SI. scintilla = scânteie. f. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. / anhidrotic.: a. [Gr. / anhiste. gr. ANILIN|. -azã. / angioscintigraphie. s. gennan = a produce. hydatos = ap\. ANGIOPATIE. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. adj. / angiopa-thy. [Gr. s. observat\ în aortita abdominal\. / angiospasme. / anhistic. s.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine.ANGIOMIOM. Sin. [Lat. s. -atos = gur\. f. Sin. plastos = modelat. angeion = vas. ANGIOSCINTIGRAFIE. f. a modela. ANGIOSARCOM. f. angeion = vas. ANGIOMIONEURINOM. s. gr. s. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele.] Sin.] Sin.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\.] Sin. a încorda. s. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. / angiopathie. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty. s. adj.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme). deoarece are Mr relativ mic\. m. 1814-1874. sub ac]iunea *enzimei de conversie. pentru angor abdo-minal (v. endocrinol. s. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri). ANGIOTENSIN|.] Sin.priv. m. tensus. ANHIST. ori func]iona-l\ (în diferite boli). m. Sin. angioto-nine. s. ANGIOSTOMIE. / Ångström. angor. -inã. s. / angiotensinase. -oma.: angin\ abdominal\. de la nekros = moarte. tensus. -oma. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. s. s. / anhidrose. s. n. / angio-plasty. / anguillula. hidros = transpi-ra]ie. / anhydrase. f. hypertensin. s. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase. [Lat. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului.] V. angeion = vas. s. angoisse. Anilin. s. [Anders Jens Ångström. / angiotensinogène. f. îngust. / angiomyoneuroma. / angiotensine. lat.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. din gr. / angioneuromy-ome. [Gr.. graphein = a scrie. gr. a `ncorda. de la stenos = strâmt. pathos = boal\. col]. ca [i `n microscopia optic\. skopos = observator. / angiospastique. -oris = sufocare.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare..] Care nu se `nso]e[te de *icter. / angiomyome. f. pectus.).] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. de la Anil = indigo. [Gr. ANHIDRAZ|.] Sin. de la tendere = a `ntinde. mys. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari. myos = mu[chi. I este un decapeptid care. angeion = vas. ANHIDROTIC. Au fost descrise mai multe a. [Lat. ca o consecin]\ a he-molizei. s. I). n. ]esut. Evolu]ie. angustia = loc strâmt. [Gr. V.priv. e-gal cu 10-9 m. m. f. stare de r\u general. / angiotensin. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. n. [Gr. anguilla = ]ipar. / anictérique. [Gr.. mys. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. / angiosarcoma. hidros = transpira]ie. Var. lat. [Termenul a rezultat din dou\ sin. 3) A.). angeion = vas. angeion = vas. [Gr. angor intestinal. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). / anhidrotique. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. n. -inã. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. Poate consta în sutur\. [Gr. angeion = vas.priv. 4) A. ANGUILLULA. -inã. a t\inui [i omen. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. f. angeion = vas. nekrosis = mor-tificare. rezult\ din a. adj. s.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. s. / angiotensinase.] ~ngustare a vaselor sanguine. hydor.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. f. de la plassein = a forma. s. angulus = unghi. I). angeion = vas. de la anguis = [arpe. f. s. f. [Gr.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. dilatare. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. f. ANGIOTENSINAZ|. uneori for]at\. din lat. de la tendere = a întinde. histos = ]es\tur\. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. Aceste re-ac]ii. ANGIOTENSINOGEN. s. ANGIOSCOP. ANGIONECROZ|.). angeion = vas. f.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. f. de la skopein = a vedea. ANGOAS|. enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\. / anguish. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\.] Lichid uleios toxic.: gama-angiografie. lat. / angiostomie. / an-gionecrosis. icter. adj. fizician [i astronom suedez. a `ncorda. [Gr. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. element precursor al *angiotensinei. III. 135 . ikteros = g\lbenare. angor abdominal (2). const. an .] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. spasmos = con-trac]ie. s. A. adj.] *Necroza pere]ilor unui vas. adj. / angioplastie. ANICTERIC. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). s. s. intestinum = intestin. m. -oris = sufocare. / angio-myoma. / aniline. considerate de origine neurovegetativ\. II. s.: Strongyloides (v. spasticus. s. / angiosarcome. f. n. [Gr. / anhidrosis. / an-giospasm. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. [Fr. cu formula C6H5NH2. myos = mu[chi. s. an .: angin\ pectoral\ (v. adj. / an-giospastic. an . m. angor. / angiotensinogen. `n arab\ -al-nil. [i tab. s. Bioxid de carbon (v. angle. s. angeion = vas.. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. incolor. s. [Gr. angeion = vas. de asemenea. stoma. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite.). f. f. hypertensine. s.

ANODON}IE. monstruozit\]i. ANOPSIE. ANOD. s. an . / an-isometropia. / anisotropic. / anonychie.. s. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice. / animal. s. s. animal = fiin]\ vie. opos = v\z. s. f..priv. de control. ANODIN.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele.. malariae [i ovale). s. ANOFTALMIE. f. ANONICHIE. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. f. de valoare mic\. spre deosebire de *monoftalmie. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. f. f\r\ importan]\. ANILISM. În acest caz. rezisten]\ la trac]iune. s. Ant. / aniso-cytosis. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300). s. prin extensie. de care el `nsu[i suferea. a. adj. c\l\tor. / anophtalmie. an .priv. gr. ANOPIE. onoma. Nematocere. Sin. de la Anil = indigo. 1766-1844. de la ienai = a mer-ge. f. iar cele inferioare lui m .] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. s. f. / anorexigène. a. ion = migrator. / animal. ANIZEICONIE.. phorein = a se sim]i. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. -inã. f. onyx. `n arab\ -al-nil. kytos = celu-l\. isos = egal. eikon. lingere = a linge. [Gr. ops. -atos = denumire. s. c) a. / anisométropie. an . f. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. ANIZOFORIE. -ozã. ana = în sus. an . [Gr. 2) A. [Germ. ana = în sus. adj.: anorexie mental\ (v.. V. ankyra = ancor\. an .priv. ANION. / anisopho-ria. chimist.). s.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. s. f. S-a propus s\ se considere a. adj. imperceptibil\. / anode.priv. isos = egal.) `n func]ie de direc]ie. f. / aniséiconie. s..).] Electrod pozitiv. Se sus]ine c\ a.. isos = egal. / anilingus. A. s. s. adj. m. orexis = apetit. vivax.priv.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. s... f. f. dilatabilitate. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. s. având senza]ii. de o-bicei *congenital\ [i *familial\.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. acut\ sau cronic\.. an . / anomie.] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. indo-lor. transgenic. V. kore = pupil\.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. ANKIRIN|. trope = `ntoarcere. drum. f. Wuchereria bancrofti. Var. gr. s. / anilingus. s.). ]inând seama de sensul curent al cuvântului. / anilisme. -onos = i-magine. / anilism.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. f. / ankyrine. f. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. benign. [Gr. s. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente. s. ANOREXIGEN. / anomia. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare.. metron = m\sur\. n. f. -e. ANOREXIE. ANIZOCITOZ|. n. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\.priv. an . anus = [ezut.priv. / anodontie. [Gr. fizician [i naturalist englez. gennan = a produce. transgenic. isos = egal. an . 2) Absen]a ve-derii. s. opsis = vedere. f. r\suflare. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.. Se deosebesc: 1) A. m.] 1) Organism viu. pentru anchilostomiaz\ (v. f. anomos = neregulat (an . este expresia unui dezechilibru psihopatic. anomaly.). f. [Gr. [Lat. n. f. s. a. [Gr. / anisotro-pia. prin defect. adj. se deplaseaz\ spre anod. [Gr. [Gr.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit.] Sin.: anorexia nervosa. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. 136 . [Gr. este uneori conven]ional\. f.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine. anopheles = v\t\m\tor. ANIZOCROMIE.. s.] Inega-litate pupilar\.. trope = întoarcere. / abnormality..priv. adj. f. Limita între normalitate [i a. f. / anisocoria. ANKILOSTOMIAZ|. [Lat. / anodyne. anomalus. odous.priv. / anodin. ANIZOTROP..] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. s. Sin. orexis = apetit.). spinal. s..: protanopie (v. s. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. ANIZOTROPIE. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a..] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi. s. uneori. / anodontia. 1) an . v.] *Strabism latent. [Gr. s.priv. / anopsie. vedere. s. s. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. an . / Anopheles. an .] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. s. s. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. ANIZOMETROPIE. m. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). ideal cristalele. m. s. vedere. ANOMALIE. [Gr. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. f. s. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. s. f\-r\ urm\ri. animal. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. de la anima = suflet. m. ANIZOCORIE. ANOFEL. / anisotrope. / aniso-chromia. f. [Gr. Poate fi profesional\ sau accidental\. f. m. adj. [Lat. isos = egal. congenital\ sau dobândit\. khroma. f. / anopia. / anopie. e) a. / ankyrin. hiperfagic. care a studiat [i daltonismul. de la trepein = a `ntoarce. f.] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. nomos = obicei având for]\ de lege).priv.. s. nomos = obicei având for]\ de lege. s. -ykhos = unghie. adj. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. / anorexia. A. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial.] 1) Care diminu\ apetitul.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. / anion.priv. / anion. [Gr. ANIMAL. isos = egal. f. f. f. cu m\duva spin\rii sec]ionat\. lui Houssay. Prin extensie. aspect. m. / anisochromie. / anisophorie. / Anopheles. / anopsia.. 2) a . deci f\r\ comunicare cu creierul. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. 2) Care apar]ine orga-nismelor. cu rol în vederea stereoscopic\. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare. [Gr. din lat. [Gr. de la trepein = a `ntoarce.. 2) În particular. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. / anisocorie. / anode. / anomalie.] Ion înc\rcat electric negativ. an . ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.priv. odontos = dinte. nepericulos [i.priv.. f. profesor la Manchester. [Gr. s.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. an . / anisotropie. an . anomalia = neregularitate. [Gr.priv. isos = egal. Ant.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului.priv. / aniseiko-nia. cu hipermetropie (v. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae).priv. ophthalmos = ochi. s. s.). / anonychia. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri.2T. -ism. s. b) a. / anorexiant. opos = v\z. vitez\ de propagare a sunetului. f. a se comporta. prin exces. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\.: *izocorie. Sin. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. s. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. isos = egal.. ANOMIE. [Gr. d) a. anorexie mental\. dependent\ de contextul familial. conductivitate electric\.: izeiconie. m. [John Dalton. [Gr. [i se manifest\ prin fenomene nervoase. s. 3) Uneori sin. / anorexie. [Gr. m. odyne = durere. / anoph-thalmos. -atos = culoare. psihopatie. a luminii etc. an -priv.. m.] Modi-ficare patologic\.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. hodos = cale. n. ops. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. s. Se g\se[te în banda (4. prin în]ep\turi. / anisocytose. anorexia nervosa. determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). an .ANILINGUS. Evolu]ie imprevizibil\.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. [Gr. În cursul electro-lizei. fiziolo-gic\. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. s.] Intoxica]ie cu anilin\. an . Anilin.priv. [i a pozi]iei acesteia.

ANTAGONISM. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. helix = spiral\. -ale. ANTEVERSIE. f. nosos = boal\. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. ereditare sau eredocolaterale).. / antérieur. f. / antagonist. nosos = boal\. s. gradus = pas. gr. / antagonisme. / ante-flexion.] Care precede *na[terea. profesor la Zürich. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. / antalgique. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. organe. -idos = testicul... personale).priv. a înainta. gr. ab = îndep\rtat de. orkhis. / anorchia. s. ante-flexie [i anteversie. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. cu care este asociat\.priv. ante = înainte. / antéversion. an . s. natalis = de na[tere. anatomist german. adj. / anosmia. sincop\ cardiac\).: a.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu.. pl. [i monorhidie. nor-melor admise.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). pl. Prin a. [Lat. A. f. f. [Lat. 2) A. f. NA: pars distalis adenohypo-physeos. de la flectere = a îndoi. / anovulation. 3) A.: amnezie a. / anorchidie. / avant-bras. la nivelul p\r]ii lor concave. Ex.. algos = durere. *agnozie vizual\.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). ANTALGIC. adj. inel. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. anomalous. / antéflexion. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. / anox(a)emia. ante = înainte. ANOXIE. norma = regul\. organicus. în for-m\ de U. par]iali.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. s.. / anoxia. organ. comparativ de la ante = înainte. V. s. adj. versum. cunoa[tere. ANOSODIAFORIE. Pentru compara]ie. ce poate avea ca rezultat diminu-area. f. [Friedrich Gustav Jakob Henle. de la anti = contra.: blocante de canale calcice (v. m. f. s. adj. oxigen. [Gr. A. de la vertere = a întoarce. de la lat.. A. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). s. gr. anularea sau inversarea efectelor lor. ANTEFLEXIE. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. *hemianopsie etc. adj. adj. n.: la altitudine). -rtis = moarte. Între cele dou\ extreme. [i anosognozie. ante = înainte.priv. / antero-grade. f. an . [Lat. f.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. [Lat.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. m. s.: pozi]ie a. anoxyemie. osme = miros. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene. Medicament cu aceast\ proprietate. ANOSOGNOZIE. [Gr. s. gnosis = percepere. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. physis = cre[tere. 1809-1885. [Lat. de la gradi = a merge. / anosodiaphoria.. ANTEHELIX. s. de[i se leag\ la un *receptor. dim. s. [Gr.priv. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. s. -onos = bra]. / anoxémie. positio. ANTAGONIST. A. f.. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. / antéhypophyse. / ano-sognosia. 2) În bac-teriologie. f. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. anti = contra. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. / anthelix.priv. ANTEHIPOFIZ|. flexio. tub urinifer [i nefron. 3) Substan]\ care. m. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\... Sin. n. s. V. an . ANTEPOZI}IE. ante = înainte. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale).priv. an-sae. organum.] 1) Mi[care în sens anterior. s. / anthélix. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. [Gr. 2) Despre un sistem. s. NA: antebrachium. / antever-sion. s. / antécédents. m. ANOXEMIE. De[i ar putea prezenta interes. ce-dere = a merge. f. m. a . f. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. organon = instrument. astfel încât axul corpului uterin. / anta-gonism. de la ovum = ou. s. de la phyein = a cre[te. ante = înainte. [Lat. antecedens. [Gr. s. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. Ex. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. [Lat. ANOSMIE. Tipuri de a. adj. A. anterior = mai înainte.] V. / anosognosie. brakhion. lat.] Care calmeaz\ durerea.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi.. s. v. Ex. gr. 137 . adj. f. / anténatal. / antérograde. pe care le descriu jejunul [i ileonul. s. fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. pl. ante = înainte. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. ANTE MORTEM. adj. Ex.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. antihelix. agonistes = lupt\tor.] Absen]a *ovula]iei. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. ante = înainte. s. lat. tratament a.ANORGANIC. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). [Gr. an . fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. oxys = acru. NA: ansa. mort. m.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. de la ponere = a pune. Fiecare dintre cele 15-16 curburi.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. ANTENATAL. [Lat. adj. partus = na[tere. competitiv sau necompeti-tiv.] 1) Devia]ie anterioar\. oxigen. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. n. [Gr. f. Sin. adj. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. familiei sale (a. f. 2) Care se produce de la un moment dat. ANS|. agoni[ti [i a. s. i. / antalgic. f.: 1) A. -onis = pu-nere. f. -atos = sânge. hypo = sub. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. s. fenomene sau substan]e. adj. / inorga-nic. care le servesc. de la parere = a na[te.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. prea flectat înainte. f. / antenatal. organikos = referitor la un instrument. s. treapt\. anterior = mai înainte. [Gr. / loop. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare.priv. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. m. s. ANTE PARTUM. n. Lega-rea se produce conform *legii maselor. antagonisma = pozi]ie.: fosfor a. ANOVULA}IE. -onis = îndo-ire. bucl\. [Lat. adj. / forearm.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. / anterior. 3) a. par]ial: ventral. ascenden]ilor s\i (a. NA: anthelix. s. / ab-normal.] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY.priv.] V. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. f. / anormal. Ex. f. -ntis = antecedent. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. s. ANTERIOR. 4) A. ANTEBRA}. s.). este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. / antepo-sition. / anosodiaphorie. [Lat. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. Marginea convex\ a a. ansa = toart\. [Lat. f. i. an . 4) Inhalarea unor gaze toxice. n. [Lat. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. f. s. / anse.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). care conserv\ curbura sa normal\. / anovu-lation. *afazie Wernicke. de la gnonai = a cunoa[te. / antagoniste. hipo-fiz\. s. ante = înainte. / history. ma[in\. s. ANTEROGRAD. an . -e. [Gr. biochimic. familiale). / anorganique. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te. de la anti = contra. haima. [Gr. / anosmie. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. f. / an-terior pituitary. / anoxie. brachium. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. sau mineral. adj. antagonistes = oponent. [Lat.] În anatomie. [Lat.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. a .] Care este contrar regulilor. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. s. ANORHIDIE. ante = înainte. situat\ anterior fa]\ de *helix.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ. comparativ de la ante = `nainte. ANTECEDENTE. gr. s. 2) a. a. ter-menul este pu]in utilizat. lat. s. prin flectare. s... oxys = acru. diaphoria = diferen]\. [Gr. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. ANORMAL. Heidelberg [i Göttingen. / antéposition. -aux. s.

s. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. s. de natur\ proteic\. adj. m. -cri = rac. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. / an-tacid. / antiantibody. / antiandrogen. ANTICOLINERGIC. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. de sintez\. [Gr. / antiarythmique. capere = a lua). -e. ANTIBIOTIC. anti = contra.] V. / antiamaril. therapeia = tratament. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. lat. s. f. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. V. tetracicline. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. s. lat. s. Câteva tipuri: 1) A. s. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. IX. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului.. [Gr. Combinarea unui a. f. ANTIALERGIC. de la bakteria = baston. lat. adj. / antiallergic. / antibiogram. s-au dezvoltat a. n. f. ANTI-ANTICORP. ANTICONCEP}IONAL. / anticonvulsi-vant. khole = bil\. n. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. a su-foca. adj. adj. gramma = înscriere. anti = contra. anticelular. adj. s. anti = contra. m. [Gr. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. a.: medica-ment a.. f. VII.. n. ANTICODON.. ANTIBIOTERAPIE. ca-nal de potasiu. / antineoplastic. o. anti = contra. m.. / anticoncep-tionnel. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului. / antibiotique. [Gr. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. s. Datorit\ acestor propriet\]i. f. [Gr. s. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central. bios = via]\. s. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. m. adj. [Gr. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. antimitotic (2). adj. perfect.] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. *antiemetice. / antiacide. ANTICIPA}IE. m. [Lat. evident. -inã.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. s. cutanate. adj. de la therapeuein = a `ngriji. adj.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. antibiomimetice. s. bakterion. n. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. pulmonare sau sanguine. adj. m. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. de la ergein = a lucra. adj. adj. adj. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\.. [Gr. m.. cu antigenul corespondent. m. s. Se recurge la reac]ii antigen-a. A.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). conceptio.] 1) Care se opune vie]ii.. -euse. s. a. s. adj. s. m. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. Sinteza factorilor II. anti = contra. benzo-diazepinele. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. anticipatio. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. crab. [Gr. anti = contra. Sin. contraceptiv. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare.ANTIACID. A. anti = contra. lat. / contraceptive. bios = via]\. / anticancéreux. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. s. aminoglicozide. [Gr. -oris = corp. s. m. A. ANTICONVULSIVANT. lat. 3) A. Nu exist\ a. / antiepileptic drug. aggre-gare = a aduna la un loc. din aceast\ cauz\. in vivo sau in vitro. 4) A. ergein = a lucra. / anticholinergic. ANTICORP. adj. s. dim. deriva]i de oxichinolein\. V. fa]\ de *heparin\. corpus. s.] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. adj. -euse.. lat. s.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. V. -enne. *midriatice [i antiparkinsoniene. [i nu a ac]iunii clinice. [Gr. m. coagulare = a închega. anti = contra. / antiarrhythmic. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. n. 5) 138 . adj. -onis = graviditate. [Gr. n. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. producerea unei sarcini. a coagula. V. *lizin\ sau *precipitin\. convulsus. a . determinate de *alergie. fenitoina. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. polipepti-de. aner. / antibiotic. A. s. s. m. -elle..: heparina. ex. corpus. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina.. Producerea de a. prezint\. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. antiseptic. / antiallergique. c\reia îi afecteaz\ cinetica.: a. rifampicine. anti = contra. [Gr. [i antiulceros. adj. s. lat. / anticoagulant.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i.. anti = contra. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. andros = b\rbat. adj. canal de sodiu. / anticholinergique. adj. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. macrolide. n. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. s. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice.] Sub-stan]\ specific\. / antibody. s. rhythmus..] 1) Care se opune acizilor. antifungice. s. m.. ANTIAGREGANT. anti = contra. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline.] Care se opune *febrei galbene.. spaniol\ amarillo = galben. / antiagrégant.. Ex. lat. antituberculoase. -onis = anticipa]ie. allos = altul ergon = lucru. [Gr. / antisludge. n. nitroimi-dazoli. V. s. anti = contra. ankein = a sugruma. V. s.. gr. / anticoagulant. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. s. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. / anticodon. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). În func]ie de formula chimic\. adj. angina = sufocare. / antiangineux. rhythmos = ritm. ANTIARITMIC. anti = contra.. m. adj. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. A.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. cancer. s. ANTIBIOGRAM|. în consecin]\. Se alege. Pe baza efectelor celulare.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. m. / antiamaril. / anticorps. s. [i antibiotic. Ex. anti = contra. este enorm\.. [Gr. anti = contra. adj. n. / antibiothérapie. m. / antibiogramme. [Gr. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. bios = via]\. / antiandrogène. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. se disting patru grupe de a. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. s. con-cep]ia.priv. anti = contra. -oris = corp. anti = contra. m.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. pl. / polypeptide antibiotics. concep]ie. s. / antianginal. Diversitatea a. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. lat. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. s. s. / antibiotics therapy. a anticipa (ante = `nainte. s.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. deci.. / antibacterial. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). n. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K. adj. / antibactérien. dezin-fectant. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. *gramicidina [i *polimixinele. sunt utilizate ca *spasmolitice. m. in vitro sau in vivo. d) o serie de inhibitori de calciu. includ fenobarbitalul. acidus = acru. antimitotice. [i X ai coagul\rii este. ANTICANCEROS. ANTIAMARIL. anticelul\ parietal\ gastric\. m. antienzim\. n. de la anticipare = a o lua `nainte. / anti-anticorps. / anticipation. adj.. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. / anticipa-tion. n. n. antieritrocitar.. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice.. antisecretorii gastrice. / antico-don. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. adj. gennan = a produce... [Gr. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. glicopeptide. canal de calciu. sunt grupate în familii: be-talactamine. lat. adj. [Gr. ANTIANGINOS. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. În ultima perioad\..: antivitamine K. cu anticorpii. -e. 2) A. de la angere = a strânge. ANTICOAGULANT. [Gr. ANTIBACTERIAN. anti = con-tra. sau gr. adj. anti = contra. ANTIANDROGEN. anticoagulante circulan-te. ac]iune. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\. de la convellere = a zdruncina.

/ antidiuretic. A. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. s. printr-un mecanism fizic. V. citotoxic. iar a.: antivomitiv (v. m. 20) A. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. 8) A. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). care precipit\ cu antigenul. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies.). utiliza]i experimental (a.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. f. a. provocând fie blocarea. specific pentru antigeni din membrana celular\. V. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. anti = contra. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). umoral. s. s.). Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. 16) A. lat. fa]\ de *antigenul Forssmann. adj. [Gr. c. Ex. patolog [i serolog de origine austriac\. gr. de la gr. antimitocondrie. dromos = curs\.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor.. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. / antiphlogistic. ANTIENZIM|. sensibil la varia]iile de temperatur\. [Gr. m. reagin\. / antifibrinolytique. m. drum. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. 19) A. prezent în umori. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. s.: antiinflamator (v.] Tip de a. Anticorp care. ANTIDIURETIC. A. Termenul este discutabil. reflex axonic. antimiocard. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. strict iden-tici. m. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie. Inventarierea a-cestora este `n curs. m. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. (sau de a. a. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. n.. / reagin. anti = contra. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. / antiemetic. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\. perinucleari (p-ACAN) . m. apar]in `ndeosebi IgG. [Julius Donath. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. antimu[chi neted. medic austriac. phlogistos = inflamabil. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.: reagin\ (v. s. a. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). de la phlox. impuls. adj. s.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. n. ANTIESTROGEN. Karl Landsteiner.. 18) A. [Gr. prin administrare intravenoas\. adj. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. n. *test Coombs etc. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. c. s.). Forssmann. s. termolabil. varietate de a. s. monoclonali (v. s. s.: solu]ie apoas\. / antidote. 1870-1950. [Gr. / anti(o)estrogen.. s. cu specificitate dubl\. ca [i implica]iile `n patologie. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. n.: anticorpi antitireoglobulin\. ciroz\. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. 17) A.). ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies.] Sin.). A. adj. foarte eficace.] Termen desuet.: a. ANTICORP REAGINIC / réagine. zyme = ferment.). Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. fibra = fibr\. lat. ANTIEMETIC. pân\ la denaturare. imunoprecipitare. [Gr.. en = `n. adj.: macroglo-bulinemie Waldenström). anti = contra. f. s. dotos = dat. hibrid. chimic. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. 10) A.. 13) A. 7) A. New York. lytikos = care distruge. 2) În homeopatie. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. [Gr. / antiphlogistique. / antidromique. Sin. 11) A. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. [Gr. precipitant. t. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. s. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. v. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). de la lyein = a distruge. anti = contra. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. Sin. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare.: ACAN.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. reaginic. adj. -inã. 14) A. m. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. adj. A. A. f. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. / antifibrinolytic. care apar doar `n condi]ii speciale. adj. emein = a vomita.: homeodot. de la diourein = a u-rina. a. vasopresin\.. Ex. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza.A. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. A. responsabil de formarea *celulelor lupice). antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni.. varietate de a. oistros = dorin]\. 15) A. hepatit\ cronic\ activ\. / antidro-mic. / antidiurétique. anti = contra. drojdie. Pre-zen]a în circula]ie a a. [i anticorpi anti-car-diolipin\. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. adj. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine. ANTIDROMIC. adj.. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. fie stimularea func]iei celulare. phlogos = flac\r\. Sin. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor. este *tamoxifenul. a. a. A. ANTIDOT. Cel mai important a.: a. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare. ANTIFLOGISTIC. n. s. adj. [Gr. iar cel\lalt pentru alt antigen. Abrev. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. Rh. V. A. sau lat. 1868-1943. Abrev. gennan = a produce. emetikos = care produce v\rs\turi. 9) A. / antienzyme. 139 . au fost detecta]i în carditele reumatismale. adj. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. V. Sin. gr. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. emeticus. unii a. nici hemoli-z\. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. / anti-émétique. ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. m. direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin. acidi-fiere. v. Titruri crescute de a. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. de la anti = contra. / antidote. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. Sin. natural. antidotum = antidot.. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. anti = contra. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. 6) A. În terapeutic\. / anti-oestrogène. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). biochimic sau farmacologic.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. 12) A. sau phlegein = a arde. de aceea. [i chelator. ANTIFIBRINOLITIC. / antien-zyme. anti = contra. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. anti-TPO. sclerodermie.

glicoproteic asociat cancerului de sân. ca [i a. este secretat `n mod normal. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. colit\). HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule.: PSA.4 / antigène CA 72. Obs. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. A fost descris\. Prezen]a acestui a. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie.. s. / antigen. surface = suprafa]\. A. Ex. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului.: pl. ANTIGEN. pentru care. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii.] V.: ACE. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. crosreactiv (încruci[at-reactiv). la fetus. F. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. o gamafetoprotein\. n. 2) A. în continuare [i alte tipuri de antigeni. t. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. pot fi utilizate ca *antimitotice. / antifolique. A.3 antigen. Nu este riguros specific. O serie de glicoproteine care. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. s. antigeni fetali. histocompatibilitate. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer.ANTIFOLIC. V. A. prezent în toate celulele organismului. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). Ex.).: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv.9 [i markeri tumorali. A. V. grup tisular. 3) A. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. Dozarea a. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. rejet. *a. antigeni.3 / antigène CA 15. ubi-cuitar. 1868-1947. fungus = ciuperc\.3 / CA 15. protectiv. de asemenea. markeri tumorali. cf. V. Ex. A.9 antigen. [Engl. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice.. dar nu [i `n sânge. ANTIGEN CA 19. Casoni sau a. ca hiperplazia prostatic\. dar [i a altor cancere (gastric. hepatit\ B. F. A. hepatitis B = hepatit\ B.] Sin. deci.9 / CA 19. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. neuraminidazici – N). La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. antifon-gique.5 ng/ml. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2. sub-stan]e toxice etc. cu Mr 34 kDa). V.4 antigen. markeri tumorali. A. ini]ial în cancerul de colon. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. V. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. ANTIGEN CA 72. s. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. t. Sursele de a. A. prezent în celulele canceroase. Termen actualmente desuet. Diferi]i a. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. în mod normal. ANTIFUNGIC. A. [Engl. s. g. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). HBs Australia (v. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\.). `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. în conti-nuare. pentru care nu este strict specific. markeri tumorali. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. a-poi în alte cancere. CEA (engl. 140 . asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. Abrev.). utilizabil în urm\rirea acestor tumori. A..] A. V. / folic acid antagonist. t. n. asigurând rezisten]a la boal\. Astfel. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. C (nucleoproteici – NP. A. Ex. V. V.9 / antigène CA 19.9. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. Natura a. colorectale [i gastrice. markeri tu-morali. a. carcinofetal glial etc. r. iden-tici. virusuri. CA 19. patolog [i imunolog suedez. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). V. hepatitis B = hepatit\ B. Denumire generic\ a unei serii de a. s. / antigène. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. s. transse-xualism. V. antigen CA 19. ANTIGEN CA 15. eritrocitari ai sistemului ABO. utiliza]i ca *markeri tumorali. Abrev.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. Abrev. a. V. Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. identificat la numeroase specii de plante [i animale..). Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina. 5) A. [Gr. (v. [John Forssman. m. A. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml.: HBs. DEX. p. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. V.. ai aceluia[i individ. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. 4) A. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. carcinoembrionar. hepatit\ B. gennan = a produce. A. adj. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. he-maglutininici – H. utilizabil pentru supravegherea acestora. anti = contra. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. hidatic. A. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. A. / antifungique. sistem HLA. tract respirator).: 1) A.: a. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. B. Unii dintre ace[ti a. sunt înrudi]i cu a.: a. V. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv. care. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic. celule sau proteine str\ine.: aloantigeni. V. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. / antifungal. hepatit\ B. s.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. în caz contrar se produce *rejetul. a. prostatita sau infarctul prostatic. sunt extrem de diverse: bacterii. a. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani.: antimicotic (v. markeri tumorali. Este prezent `n majoritatea organelor. deoarece con]ine a. m. Detec]ia a. A. core = centru. fetali). adj.] V. m. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. a. carcinoembrionar. în raport cu care este mai pu]in specific. p. anti = contra. s. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. Sin. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. t. exist\ numai la embrion. [Gr. m. homogref\. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. [i antigeni he-terofili. lat. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. miez. adj. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).4 / CA 72. A. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen. Câteva tipuri de a. CA 50 [i markeri tumorali. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. V. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. În cazul re-jetului. adj. cu excep]ia oilor. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. t. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

antipiretic. ASTRINGENT. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). [Gr. / astigmatisme. stringere = a strânge. . s. proto-plasmic.: semn Arroyo (v. Obo-seal\ vizual\. f. 6) A. *apoplexie. anat. sin. 4) A. `n re-lief. n. intricat). ASTAZIE. ASTRAGAL. astragalos = oscior.] 1) Diminuarea for]elor.priv. reprezint\ o dispnee paroxistic\. caracterizat prin accese de dispnee lent\. n. a lega. fibros. [Gr. adj. m. s.. ASPERMATISM. m. readus în circula]ie de *DSM IV. "conform regulei". / a-spermatism. deci a ortostatismului. 3) A. ops. ASTENOPIE. a sufla (ad = c\tre. / astasia. ATAC.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. [Lat. antiagregant plachetar [i antitrombotic. ASPIRIN|.: agnozie tactil\. s. lichid amniotic) în c\ile aeriene. a . de la sterizein = a sta nemi[cat. cu celule gigante (gemistocitice). evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. in-vers. neregulat. [Gr. s. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii.).] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\.] V. de la aspirare = a inspira. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative.astroblastomul [i IV . Se manifest\ prin dispnee. / asthénopie. senza]ie de stran-gulare. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. [Gr. pot fi clasificate în: 1) A. fatigue. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. stereoagnozie. a.] V. A.priv. / asper-gillosis. Func]iile a. astrocitom. 2) A. asthenos = f\r\ putere. [Gr. A. s. aspiratio. / asthe-nocoria. s. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. de la ad = c\tre. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\. / astringent. -enos = splin\. uneori. s. ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. s. iar imaginile sunt percepute deformat. [Ital. a . s. -atos = s\-mân]\.: dis-tonie neurocirculatorie. pseudoastm.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei. / astroblastome. V. s. s. n. astron = stea. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. f. b) a. Se disting: 1) A. / astrocyte. / asplénie. urmate de expectora-]ie mucoas\. Sin. prin deformare conic\ a corneei. febr\. s. / asterixis. / asthénocorie. ASTEREOGNOZIE. sugarului [i al copi-lului este grav. [Gr. ASTROCIT. Între accese. s. V. f. tumori subcutanate fistulizate). s. compus. asthenos = f\r\ putere. kytos = celul\. m. s. s. iar ce-l\lalt normal.priv. Termen vechi.. -onis = aspira]ie a aerului. / astringent. blastos =ger-men. stigma. f.] Absen]a *splinei. moderat\. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite. putere.priv. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor. de la a ..pen-tru acetil. attaccare = a începe. gnosis = cunoa[tere. / astrocyte. [Gr. protoplasmatice [i a. [A . s. transpira]ii. kytos = celul\. pustule.priv. în care meridianul cel mai refringent este vertical. s. Rolul principal în de-clan[are îl are. Tipuri: 1) A. 158 .). s. putere.: miastenie (v. miopic pe un alt meridian. a.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). de a deveni nebun. astringens. ASTERIXIS. ASTROBLASTOM. / asthenia. stereos = solid. / asplenia.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. asthma = gâfâial\. n. [Gr.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie.). survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. ASTENOCORIE. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Se deosebesc: 1) A. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii. b. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. putere. pleural\. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). [Gr. splen. vedere..] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. a sta. în consecin]\. continu\ sau discontinu\.: criz\. senza]ie de astenie.. dar f\r\ paralizie. f. s. ASPIRA}IE. astig-mie. s. de origine neclar\. / aspermatisme. m. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. umed. de la istanai = a plasa. -inã. II). din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. a . simptomatic. [i sindrom Da Costa. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. sthe-nos = for]\. / attaque. a lichidului de staz\ gastric\. / aspiration. -ism. V. s.] Sin. de grad înalt (III . sânge. f. n. s. ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. din gr. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. astron = stea.: semn Adams-Foley (v. s. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. f. emetrop etc. / astasie. m. din cauza spasmului. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. astron = stea. / astroblastoma. / astro-cytoma. / aspiration. ASTROCITOM. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. [i debilitate. îns\. de grad mic (I. acomodativ\. aparatul respirator es-te practic normal. n. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. nu sunt clare. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat. m. E-volu]ia bolii este capricioas\..oase. / talus. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. frecvent. / asterixis. este un medicament cu lar-g\ utilizare. f. f. astheneia = sl\biciune. n. s. s. / astéréognosie. 3) În limbaj curent. Sin. f. -atos = punct. aproape. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. / astigmatism. Sindrom imprecis.. insuficien]\ renal\ etc. Pseudoastm (v. f. f. [Lat. ASTIGMATISM. f. a face s\ ]in\. conic. spir .pentru Spiraea ulmaria. a . Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. [Lat. ulcera]ii. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. s. 2) În limbaj clinic. f. intestin sau cavitate seroas\). de la a . n. Sin. s. a . n. muscular\. tulburare cardiac\. cu expectora]ie [i. *alergia. s. de la gnonai = a cunoa[te. e) a. / a-stereognosis. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. / attack. s.). s. c) a. ca antiinflamator. adj. / astragale. s. percepere.ASPERGILOZ|. s. opos = v\z. s. stasis = [edere. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. 5) A. analgezic. / asthenopia. f. 3) A. [Gr. expira-torie. semitardiv\ sau tardiv\.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. astragalus. senza]ie de sufocare. m. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. sthenos = for]\. s. / aspirine.. cu staz\ pul-monar\. f) a.priv. A.. Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. [Gr. dar dispare uneori la pubertate. fibrilare. ca urmare a necoordon\rii motorii. s. -ism.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus.glioblastomul). -ozã. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia. / astrocytome. sthe-nos = for]\. / asthma. f.. continu\ (dintr-o plag\. s. d) a. 2) A. de la a . f.priv. / aspergillose. Accesele se pot succeda atât de rapid.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. hipermetropic pe un meridian. grupate în fas-cicule.] Sin. lâng\. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). s. bron[ic adev\rat (esen]ial).. m. de p. [Gr. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. m. sperma. / aspirin. f. 2) A. în care un ochi este astigmat. [Lat. dureri precordiale. / asthénie. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. 2) A. [Gr. / asthme. Se disting a. stroke. -e.priv. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a. ASPLENIE. aspergere = a r\spândi. [i acid arahidonic. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. ASTM. tremur\turi sau secuse mu-sculare.). kore = pupil\. spirare = a r\sufla). mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. a împr\[-tia. n.. -oma. tab. f. contrar regulei. f. durere sau jen\ toracic\. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. [i a. -oma. pip\it. plant\ denumit\ [i t\valg\. ASTENIE.priv. în *hipermetropie. simplu. s. sterixis = pozi]ie fix\. a . gastric\. A. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple. crisis.

Hanovra. de la tattein = a ordona. / athe-romasia. 159 . A.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. a aranja. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\). cinetic\). Ex. codificând proteina denumit\ frataxin\. Var. cavitate. f.] Depozit lipidic g\l-bui. frica de a înnebuni. (ex. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\.: dislipi-demia. / atheroma. [Gr. / ataraxie. ektasis = dilata]ie.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. atticus. / atheroembolism. f. adj.) la traversarea unui anumit ma-terial. / attico-tomy. aranjare. a. din metal. adj. NA: recessus epitympanicus.] Lini[te moral\. tabes ereditar. [Gr. [Gr. antron = pe[ter\. / atticitis. de-realizare.. [Gr. f. profesor de anatomie patologic\. gr. 2) Bolnav afectat de ataxie. fiertur\. V. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia.: boal\ Friedreich.. pa-restezii la nivelul membrelor. disar-trie.: forma a. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. ATEROMECTOMIE. / atelecta-sis. X. sec]iune. A. embole = ac]iunea de a arunca `n. atticus. manifestat\ prin stare de indiferen]\. ATELECTAZIE. s. m. deta[are. f. attikos = referitor la Atena. [Lat. / epitympanic recess. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. f. Sin. atavus = str\mo[. a aranja. f. gennan = a produce. vertij. s.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. / atheroge-nic. s. s. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. din gr. athetos = nefixat. / attique. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. s. medic german. f. ateles = incomplet. Ex. p\stos (sem\nând cu un terci). s.: sindrom Louis-Bar (v. ATETOZ|. f. f. / attenuation. s. / atypic. de inactivi-tate total\. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei. s. Sin. f.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. de la a . înt\rire.sau bilaterale invo-luntare. de la temnein = a t\ia. attikos = referitor la Atena. ataraxia = impasibilitate. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). / atavism. For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. F.priv. prin a. Dup\ întindere. ATICA. termen preluat ulterior `n arhitectur\. 1825-1882. s.] V. s.priv. fiertur\ (-oma).] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. sau f. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. sklerosis = indurare.] Neconform unui anumit tip.: ereditate ancestral\ sau de revenire. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\.. de la skleros = tare. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. f. lat. f. atti-cus. ballein = a arun-ca). dur. m. s. s. [Gr. poate fi acut\ sau cronic\. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. coronarian\. s. -ism. neurolog german.grea]\. ATAVISM. m. [Gr. f. m. s. / athymia. f. aritmice.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. / splint. taraxis = tulburare.. aranjare. din unele st\ri febrile. adj. s. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. lente.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. [Gr. 2) Absen]a timusului. [Lat. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. tipic\. f. s. genesis = producere. în func]ie de evolu]ie. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. athere = terci. [Gr.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. localizat\ pe arterele coronare. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. s. athere = terci. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. Var. / atypique.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. s. din gr. poate fi: masiv\. ATERECTOMIE. taxis = ordonare. s. atticus. spontane. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. ATICIT|. / athéro-embolism. atypical.: amiotaxie. / athymie. attikos = referitor la Atena. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. / atherectomy. constând în agita]ie extrem\. / athérectomie. de la attenu-are = a sl\bi. [Gr. F. / atavisme. fiertu-r\.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. / athérogenèse.priv. gr. [Nikolaus Freidreich.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. forma]iunile subtalamice.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. neregulate [i cu amplitudine mic\. [Gr. f. f. A. s. [Lat. a reduce.. ATAXIE. pentru aterectomie (v.. manifest\ prin deficit anabolic.: fenomene a. / ataxic. timus. s. / athérosclérose. Sin. în mers (a. s. unde sonore etc. s. m. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. [Ital. ATEROGENEZ|. 1858-1916. adj. lobular\ sau segmentar\. aptitudo = aptitudine. este considerat\ o boal\ general\ complex\. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). / athérome. Etiologia a.): 1) A. ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. fiertur\ (-oma). / ataraxia. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\. f. fiertur\. a .] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. ATEROSCLEROZ|. / attitude. [Gr. din gr. [Gr. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. itã. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. 2) A. / atténuation. / atticite. [Ludwig Bruns. [Gr. / athétose. din gr. de la typos = tip. termen preluat ulterior `n arhitectur\. [Lat. s. s. Uneori.priv.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000). nucleele gri centrale. / ataxique. / atherosclerosis. athere = terci. model. tome = t\iere. tome = t\iere.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. m. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. f. ATEL|. typikos = tipic. de la a .priv. ATIPIC. ghips etc. fiertur\. 1) thymos = minte. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. s. prin complica]ii cardio-respiratorii. f. / atticoantrotomy. indiferen]\. Sin. format pe peretele intern al arterelor. p. [Lat. / attelle.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. ou f. fiertur\ (-oma). ektome = excizie. gr. ATICO-ANTROTOMIE. ATARAXIE.. frica de a muri. f. f. ATENUARE. embolie. s. [Gr. f. ATAXIC. f.] Sin. n. hastella = b\] mic. athere = terci. ATICOTOMIE. athere = terci. ATEROM. / attitude. -oma. tattein = a ordona. a . teleos = extremitate. ATEROEMBOLISM. f. f. / athetosis. a unei boli). f. -oma. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. / atélectasie. termen preluat ulterior `n arhitectur\. s.. lemn. convulsii [i tulbur\ri de mers. / athéromasie. ekta-sis = dilata]ie. la nivelul extremit\]ilor. de la temnein = a t\ia. sec]iune. a . s. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. f. -ozã. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). s. n. substan]a reticulat\)..). athere = terci. iar `n 10 % diabet zaharat. care sunt dezordonate. În literatura medical\. ionizante. material plastic. f. -ozã. s.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. s. antrum. ATITUDINE. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. angeion = vas. adj. s. athéromec-tomie. ataktos = neregulat. ATEROMATOZ|. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). s. exist\ trei mari tipuri: a.: boal\ Hammond. a . athere = terci. [Lat. taxis = ordonare. de la gennan = a produce. -onis = atenuare. attitudine. adj. ATIMIE.). de la tattein = a or-dona. / ataxie. 2) thymos = prin-cipiu vital. [Gr. attikos = referitor la Atena.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. / attico-antrotomie. spirit. din lat. s. marc\. ATEROGEN. [i coree. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde.priv. / athérogène. s. s. simbolic. n.] Dispozitiv. / athe-rogenesis. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. attenuatio. s. / atticotomie. A. fumatul etc. f. 8. [Lat. a a-ranja. s.: ateromectomie. s. a. / ataxia.

atria. poate fi difuz\ sau localizat\. tome = t\iere.. s. ce poate exista fie liber. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. chirurg ger-man. 2) Forme în care a. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. m. / athrepsia. m. f. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\.priv. stratosfera [i ionosfera. *scleroza lateral\ amiotrofic\). 2) A. ferrum = fier. ATRIU. / atopy. uterin\. s. [i evolueaz\ progresiv. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\. ihtioziform\ . s. ATRI}IE. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm.. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. f.] Absen]a *transferinei din sânge. f. a. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. f. V. f. -tra. [Paul H. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. n. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\. Tipuri: 1) A. s. A. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. s.] Incizie a auriculului. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. NA: atrium. de la a .stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. f. la vârsta a-dult\. trophe = hran\. atriotomie.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. sec]iune. gr. m. s. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. [Lat. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. / atlas. a zdrobi. cardiac (NA: atrium cordis) . s. dincolo. ATONIE. gr. În ansamblu. 5) A. A.. f. 1848-1927. generând anemia sidero-penic\ congenital\. [Lat. -atos = sânge. *hipotensiune ortostatic\). / atriotomy. M. a. 1 atm ≈ 105 pascal.: boal\ Sudeck (v.: 1) A. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. f. n. *coreea Huntington. sunt de ordinul 10-10 m. s. s. de la a .. s. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. Unitatea de presiune în SI este *pascal. sub form\ de jet.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. dento-rubric\). haima.: auriculotomie. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. senil\ . idiopatice sau congenitale. Abrev. f. | 160 . / oreillette. Dimensiunile a. [Gr.] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil. 3) / atrium. 2) A. abduc]ie [i rota]ie intern\. variaz\ cu altitudinea. sphaira = sfer\.). diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. 8) A.oase. A. *boala Pick. f.priv. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. ATLAS. s. / atmo-sphere. lo-calizat\ sau difuz\. iner]ie uterin\. ATREPSIE. sec]ionat [i temnein = a t\ia. Întreaga a. a. Sudeck. lat. / atony. m. ATOM. / atransferrinémie. secundare. pl. uscat\. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. fie în combina]ii cu al]i a. c. trans = peste. ATOPIE. a . A. [Edouard Francis Kirmis-son. A. a . Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. Sin. s.). c. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\.. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex. a . 1) A.priv. alb\ Milian . / atransferrin(a)emia. s. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. este reversibil\. / atonie. a.: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. A. prezint\ trei mari zone: troposfera. tomos = t\iat. ATOMIZOR. [Gr. Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. lat. fiind. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. -onis = frecare. [Gr.priv.priv. f. [Lat. s.] V. anat. de-men]a senil\). [Gr. / atomizer. s. pân\ la în\l]imea de 5 km. inã. / atrophy. atlas = atlas. Sângele trece din a. atrium. s. abur. dislipoidic\ .). topos = loc. urmat\ de distensia lobilor prostatei. 6) A. / atopie. de la temnein = a t\ia. a. ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. / atomiseur. 2) A. excep]ional. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). c. 3) A. s. f. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. are o structur\ complex\.. . ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. corticale izolate (*boala Alzheimer. care devine g\lbu-ie. (2. cicatricial\ .] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. Clasifi-care dificil\.. [Gr. A. Ant.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime.: boal\ AranDuchenne (v.priv. semne *extra-piramidale. caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii.: *boala Kraepelin). sunt utilizate diverse tipuri de a. / attrition. chirurg francez. sphaera. olivo-ponto-cerebeloas\. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. prin venele cave [i sinusul coronar.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. / athrepsie. pulmonar .] Diminuarea de volum a unei mase celulare. s. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. tresis = orificiu.: hipertrofie. îndeosebi industriale. -tra. s. [Gr. 1866-1938.). atomos = indivizibil. care spijin\ cerul pe umerii s\i. atrium = antecamer\. / attrition. s. care apare sporadic. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare. Uneori. gr. este adesea ireversibil\. [Gr. f.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. s. tab.] Sin. f. *ataxie. care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. f. m. a . 7) A. cu predispozi]ie ereditar\. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. ATREZIE. [Gr. tomos = t\iat.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. V. m. s.. f. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. de la atterere = a freca.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\.. ATRANSFERINEMIE. vulvar\ . Form\ particular\: a. muscular\. atomos = indivizibil. profesor la Hamburg. dimi-nuarea tonusului muscular. amiloido-zei sau. [i vaporizator. gr. / atom.] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie.] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. nutri]ie. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude. 4) A. n. / atrophie. de la a . [Personaj mito-logic: titanul Atlas. alc\tuind molecule. ATRIOTOMIE. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. la 0oC. c. este un sistem neutru electric. s. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. auricular . / atmosphère. boli rare [i discutabil clasificate (ex. / atome.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. cu excep]ia pl\mânilor. totodat\.priv. f. 3) A.: F0F1-ATP-az\ (v.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. / atrésie. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. f. Su-deck's disease. at-tritio. diabetului. s. de la ater. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. (1). iar pere]ii se `nnegreau). atmos = vapor. f. pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. [Gr. dar superficial\. Sin.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. atrium = antecamer\. -trum = negru. s. ATROFIE. threpsis = nutri]ie.priv. sec]ionat [i temnein = a t\ia. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni). s. aplazie [i hipoplazie. (identici sau diferi]i). a. Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. tonos = tensiune. În medicin\. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. / atresia. Ex. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. atopos = în afara locului normal. difuze sau circumscrise.a. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. s. s.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. ATP / ATP / ATP. Sin. coloid\ . ATMOSFER|.] Atitudine vicioas\ de flexie. a . / atlas. de la ater. 3) A.

Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a. s. s. AUTOANTIGEN.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. m. auricula. autos = sine însu[i. de la auris = ureche. AUDI}IE. s. activ\). f.] 1) Care se raporteaz\ la ureche. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. de la auris = u-reche. f. [Gr. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. autos = sine însu[i. audire = a auzi. f. s. În form\ foarte dispersat\. / audimutité.] Sin. s. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. [i anticoli-nergic. vizuale. AUDIOMETRU. / auriculo-ostéodysplasie. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. s. aurum = aur. f. mediat\. [Lat. lat. auricula. -inã. n.] Element chimic pre]ios. pl. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. AUTIST. La adult. s. auricula. 2) În prezent. / atropism. n. audire = a auzi. [Lat. m. ag-glutinare = a lipi. auditio. f. agglutinare = a lipi. iradiere sau în neoplazii (a. AUTOAGLUTININ|. f. / audibilité. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. auricula. f. de la ana = din nou. / audit. 3) | 161 . ou f. / autoagglutinine. / atropine. Administrate pe cale bucal\. subcutanat\ sau intravenoas\. [i a. / audimu-titas. automatos = spontan. f. Sin. auscultare = a asculta cu aten]ie. / audiométrie. m. n. AUTOANALIZOR. s. lat. f. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. s. [Lat. viral (pseudo-autoantigen). / au-tacoids. ale subiectului. autoanti-gen. autos = sine însu[i.. f. metron = m\-sur\. Dup\ Laen-nec. adj. [V. m. autoimunitate. [Gr. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. iar copilul mic este izolat. pasiv\) [i de a asculta (a. m. lat. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. s. a. abdominale. AUDIBILITATE. m. f. iar\[i. / audiogramme. Se utilizeaz\ audiometrul. de la au-ris = ureche. m. AUTISM. [Gr. cu lumea ex-terioar\. dim. tome = t\iere. / audition. gr.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. dim. i. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice.] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane.] Alcaloid extras din Atropa belladona. A. -inã. audibilis = care poate fi auzit. / or. / auto-anticorps. Unii dintre compu[ii a.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. A. `n blocurile atrioventriculare. / atropine. anti = contra. foarte dens. s. s. de la audire = a auzi. etimologia termenului atropinã. V. autoimunitate. adj. / autoagression. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. / autacoïdes. ca urmare.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). s.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. f. [Gr. f. s. AUTOAGRESIUNE. s. s. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). dim. s. a. m.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea. [Lat. AURICULAR.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). s. s. de la plassein = a forma. f. a. ag-gresio. atomic 79. s.. f. hearing. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. atropa = beladon\. autos = sine însu[i. f. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. -onis = atac. [Lat. -ism. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. s. f.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. / Beals' syndrome.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. sec]iune. Este un metal galben. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. AUR. congenital word deafness. m.ATROPIN|. imediat\. adj. s. dys = greu. autos = sine însu[i. 2) Subiect care sufer\ de autism. / audio-metry. / autoantibody. AUDIMUTITATE. ascultare. aura = r\-suflare. NA: digitus mi-nimus (2). lat. A. [Gr. V. s. / autisme. / audio-meter. din lat. de la audire = a auzi. plasis = modelare. Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. / autistic. -oris = corp. gr. AUROVERTIN|. ly-ein = a distruge. Prezint\ *ecolalie. *serotonina. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. urechiu[\ sau auricul al inimii. / auscultation. gr. / autoagglutination. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. / auricular. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. s\rurile solubile de a. / autism. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. f. f. f. s.. m. *an-giotensina. s. gr. olfactive. Ac]iunea de a auzi (a. De asemenea. AURICULOTERAPIE. de la the-rapeuein = a `ngriji. din gr. [Gr. s. autism infantil). permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii. [Engl. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. cu nr. de la audire = a auzi. / auscul-tation. Totodat\. s. AUDIOGRAM|. m. [Lat. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. / autoagglutinin. [Lat. metron = m\su-r\. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. de sete sau afec-tive. modific\ri de apetit. / auriculaire. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. s. / autoantigen. f.. independent\ de existen]a surdit\]ii. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. tabagismului etc. antiemetice. adj.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive. s. s. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale. [Lat. s. audit. s. de la aggredi = a ataca. s. / audition. A. [Lat. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. f. gr.] Sin. m. ob]inându-se *audiograma. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. audire = a auzi. AURICULOTOMIE. s.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. AUDIT. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. dim. coloidal). prin intermediul *stetoscopului. n. / auriculotomie. s.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. [Gr. audire = a auzi. s. Lache-sis [i Atropos). [Gr. / atropism. s. n. de ex. / auto-agglutination. *palpare [i *percu]ie. [Lat. psihice etc. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. dificil. m. / au-diogram. sunt utilizate ca spasmolitice. mutus = mut. AUDIOMETRIE. / auriculotherapy. / auriculothérapie. AUTOAGLUTINARE. a modela.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. anti = con-tra. cutanate. pl. [Lat. / aura. / aura.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. s. f. AUTACOIDE. osteon = os. / au-riculotomy. gennan = a produce. a. akos = remediu. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul. / auro-vertin. / audit. corpus. / autoanalyseur. n. s. f\r\ a c\uta un contact. s. au-tos = sine însu[i.: boal\ sau sindrom Kanner. n.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. s. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. AUTOANTICORP.). ATROPISM. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. AUSCULTA}IE. de la temnein = a t\ia. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar.: atriotomie (v. n. sounding. / audiomètre. s. [Lat.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. gr. s. s. gustative. / self aggression. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\.] 1) Cu refe-rire la *autism. s. uneori manifest\ri auditive. / autoanalyser. s. intoxica]ii. therapeia = tratament. V..). s. al\turi de *inspec]ie. s. s. f. [Gr. simbol Au. dobândi]i). desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. / aurovertine. iar în doze mari are ac]iune central\. se disting a. / audibility. ana-lyein = a rezolva. m. -ism. AUR|.: sindrom Be-als (v. / autiste. m. autos = sine însu[i. gramma = înscriere. antisecretoare. autos = sine însu[i. -onis = auzire. f. f. / auto-antigène. f. digitus auricularis. de la auris = u-reche.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. *eicosanoidele. / gold. sau f. s. auditus = auz. de ex. f. este evaluat la un control ulterior. [Lat. s. [Lat. f. a uni. a uni.

/ au-toh(a)emolysis. [Gr. ap\rat (in = lipsit de. [Gr. f.: lupusul eritematos diseminat. f. îmb\trânire) sau patologice (migren\. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. / autohistora-diographie. phobos = fric\. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. grapheion = peni]\ de scris. phagein = a mânca. / autocritique. s. f. autos = sine însu[i. / autointoxication. f.: a. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. V. lat. / autologous. / autogreffe. autokhton. Ex. f.: autotoxemie.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. / autodialyse. n. s.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. autos = sine însu[i. / self criticism.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. lat. / autoh(a)emotherapy. clavis = cheie (care se închide singur). briceag de altoit.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. a. -ozã. / automatisme. Poate fi fiziologic (ex. celule. `n starea de *ina-ni]ie. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. [Gr. / autoerythrophagocytosis. [Gr. s. s. s. adj. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. AUTOFOBIE.). AUTOHISTORADIOGRAFIE. kytos = celul\. AUTOCLAV. / autoimmunization. -atis = scutire de sarcini publice. Pentru alte boli. [Gr. autos = sine însu[i. munus = obliga]ie). / auto-immunisation. lat. -e. AUTOHEMOTERAPIE. f. AUTOIMUNIZARE. [Gr. autos = sine însu[i. f. înde-osebi în medicina sportiv\. s. / autoclave. tiroidita Hashimoto. autos = sine însu[i. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. de la immunis = scutit. s. lat. AUTOFAGOCITOZ|.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. totu[i metoda a fost reluat\. f. s. autotoleran]\. [Gr. f. autos = sine însu[i. autoimunitate. s. f. lat. AUTOIMUN.. immu-nitas. adj. endo-gen. autos = sine însu[i. adj. AUTOHTON. Ex. f. 3) Sin. Sin. s. V. autos = sine însu[i. adj. graphein = a scrie. / auto-matism. [Gr. AUTOCRITIC|. -ozã. f. [Gr. AUTOLOG. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. gr. ap\rat (in = lipsit de. gennan = a produce. suicide (3). de origine intestinal\. munus = obliga]ie).] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . krinein = a separa de. asociat\ unor manifest\ri patologice. În toate cazurile men]ionate. s. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. -onis = descriere. / autochtone. a. de la lyein = a distruge. / autopho-bia. AUTOGREF|. phone = voce.] 1) Nutri]ia corpului. autos = sine însu[i. f. autos = sine însu[i. adj. f.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. f. În prezent este pu]in practi-cat\. Se începe cu 2 ml. de la toxon = s\geat\. îndeosebi guta). / autointoxication. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. / autophagocytosis. din *pan-creatita acut\. autos = sine însu[i. [Gr. V. f. f. m. radius = raz\. [Gr. autoto-xicoz\. din gr. / autocriny. in = în. adj.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. s.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii. s. immunis = scutit.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). AUTOHEMOLIZ|. [Gr. f. criticus. oftalmia simpatic\. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii. kytos = celul\. s. adj. s. se pare. / autochto-nous. s. f. s. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. s. s. autophagy. AUTOLIZ|. de la lyein = a distruge. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. f. epileptic. a purta). s. *a. [Gr. f. din gr. / au-toimmunity. 2). Ex. a des-compune (dis = separat de. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. de la graphein = a scrie. s. care. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. kritikos. autoan-tigen.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. / autogène. V. autos = sine `nsu[i. autos = sine însu[i. logos = raport. / autogenons. phagein = a mânca. [Gr. digestio. immunis = scutit. f. fiziologic\ [i a.] V. mental etc. s. leucope-niile imunologice. / autopha-gia. anemia hemolitic\ autoimun\.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. automatismos = autoac]ionare. AUTOIMUNITATE. -atos = sânge. f. -atos = sânge. boli meta-bolice.] Sin. f.: sindrom Marlin (v. de la dia = prin. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. autos = sine însu[i. AUTODIALIZ|. autos = sine însu[i.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. m. autos = sine însu[i. / autodia-lysis. s. autos = sine însu[i. Intermi-tent. Ace[ti a. reac-]ional sau spontan. de la khthon = p\mânt. s. s. AUTOCRINIE. / autoclave.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. de la krinein = a discerne. autos = sine însu[i. phagein = a mânca. [Gr.). / auto-hémolyse. de la lyein = a distruge. / autohémothérapie. katalysis = disolu]ie. s. f. s. în organismul c\ruia îi apar-]in. s. lysis = distrugere. sau automatos = spontan.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. s. autoimunitate. a dizolva. diabetul insulinodependent [. s. / autophagie. / auto-immun. îndeosebi lizozomale. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). munus = obliga]ie). A. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. therapeia = trata-ment. haima. o-riginea autoimun\ este doar presupus\. a unui ]esut sau a unui organism. f. lat. [Gr. [Gr. / autodigestion. diviziune a unei idei pe puncte. autos = sine însu[i. haima. AUTOFONIE. Ex.). lat. f.] Despre ]esuturi. n. autos = sine `nsu[i. / autophobie. AUTOINTOXICA}IE.] Comportament involuntar (mi[c\ri. s. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. AUTOMATISM. [Gr. lat. [Gr. autos = sine în-su[i. activit\]i). somn. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. / autocatalyse. adj. Obs. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. lysis = dis-trugere. prin consumul ]esuturilor proprii.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. apoi 3 pân\ la 10 ml.: *a. da-c\ sunt accentuate. / autophonie. [Gr. s. f. s. / autolysis (1. A. histos = ]es\tur\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. de la therapeuein = a `ngriji. f. V. f. Se disting dou\ alternative: a. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. de la katalyein = a distruge. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. lysis = distrugere. / autolyse. AUTOGEN.: a. f. f. erythros = ro[u. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. s. 2) Stare morbid\. lat. a separa de.: a. gr. s. rela]ie. gerere = a duce. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). s.: sinucidere (v. De altfel. s. AUTOCATALIZ|.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. car-diac) sau patologic (ex. / auto-catalysis. autoimunitate. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. [Gr. f. AUTODIGESTIE. / autohistoradiography. [Gr. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. gref\. [Gr. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin.: `n engl. [Gr. / auto-immun.: boal\ a. prin autoagre-siune sau autoimunizare. bolile Biermer [i Basedow-Graves. ]esut. *spermatozoizi. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. / auto-digestion. dialysis = separare. / autologue. | 162 . *tract uveal. f. / autocrinie. autoanticorp. / autoérythro-phagocytose. s. / autophony. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a. f. ap\rat (in = lipsit de. / autograft. AUTOERITROFAGOCITOZ|. elaborat sau incon[tient. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. s. se manifest\ ca *boli auto-imune. autos = sine însu[i. f. AUTOFAGIE. s. *tiroid\. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. observat\ `n unele boli mentale. / autophagocytose. autoradiografie. *mielin\. graphium. autoimunizare [i autoto-leran]\. mucoasei gastrice. Ex. / auto-immunité.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular.

/ auxology. urechi etc.). trophe = hran\. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. AUTOPSIE. A. [Gr. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. mutilatio.). adj. / auxin. -atos = corp. f. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. trans = peste. f. s. plastos = mode-lat. -onis = medica]ie. s. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. s. -atos = corp. s. -onis = p\rere. f. lat. s. V. s. -atos = corp. passivity phenomenon. / autosome. n. / autosuggestion. f. autos = sine însu[i. s. haima. / automédication. fusio. [Gr. radius = raz\. termen recomandat. f. suggestio. de la skopein = a vedea. v. adj. / auto-somal. e. A.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. A. autos = sine însu[i. A.: au-togref\ (v. AUTOVACCIN. f. f. / ouïe. [Gr. Var. / self-mutilation. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. s.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. de origine accidental\ sau criminal\. puni-tio. / autonomy. scopia = exami-nare. AUTOSUGESTIE. / self-punishment. s. A. f. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. Activitate mo-torie involuntar\. s. m. regulare = a regla. f. auxe = cre[tere. autos = sine însu[i. f. autos = sine însu[i. s. [Gr. automutilation. Sin. autos = sine însu[i.: sindrom Clérambauld. s. care sunt identice la descenden]i. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. autos = sine însu[i. autopsia. lat. antialeatorie [i antientropic\. stare denumit\ *autoimunizare. n. îndurare. autos = sine însu[i. s. f. autos = sine însu[i.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. aspect. AUTOTOXICOZ|. / auxotrophe. s. lat. s. nomos = obicei având for]\ de lege. a se dezvolta. AUTOTRANSFUZIE. / automutilation. Sin. / auto-scopy. de la vaccin\ = variola vacilor. [Gr. / autotrophe. AUTOSOMAL. mai ales al celor neurocibernetice. cu autozomic (v. f. / autovaccin. / auxine.] Sin. lat. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. / autotoxicose. -onis = mutilare. [Gr. phytohor-mone. f. f. [Lat. f. / autoradiography. f. 163 . de la auxein = a cre[-te. opsis = vedere. Prin a. de la tolerare = a suporta. lat. de la auxein = a cre[te. AUZ. autos = sine însu[i. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. / autoscopie.: autointoxica]ie (v. autos = sine însu[i. AUTOZOM. f. adj. / autosomique. AUTORADIOGRAFIE. s. pentru autozomal (v. [i ureche intern\. AUTOTOXEMIE. s. [Gr. adj. [Gr. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. poate fi: 1) Medical\. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. s. [Gr. autos = sine însu[i. [Gr. s. AUXIN|. s. [Gr.] Anglicism sin. / self-treatment. de la toxon = s\-geat\.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. indiferent de sex. [Gr. / auto-vaccine. este de tip cibernetic. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. s.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect. Organismul uman posed\ 44 a. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. autos = sine însu[i. f. auxe = cre[tere. f\r\ recomandarea me-dicului. [Gr.: necropsie. f. lat. f. / autopunition. / autopsie. anun]ându-l ce va face [i ce va spune.] Sin. de la fundere = a v\rsa. f. sugestie. s. a se dezvolta. / auxotroph. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. s. f. / self tolerance. autos = sine însu[i. / autosomique. graphein = a scrie. / autonomie. Var. AUTONOMIE. autos = sine însu[i. gref\). lat. a se dezvolta. f.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. ca bioxidul de carbon [i amoniacul. autos = sine însu[i.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului. autos = sine însu[i.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. nutri]ie.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal.). s. a examina. A. f. autos = sine însu[i. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. / auto-plasty. s. s. tole-rantia = suportare. de la care s-a ob]inut primul vac-cin.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. soma. f. de la sugge-rere = a sugera. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. / auxologie. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. s. AUTOSCOPIE.). Cea mai im-portant\ a. / auto-tolérance. -ozã.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. -onis = pedeaps\. formea-z\ 22 perechi cromozomice.: autointoxica]ie (v. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi).). [Gr. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. s. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. [Gr. / autorégulation. / autotoxémie. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. AUTOMUTILARE. c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic. / autosuggestion. s.). s. AUXOTROF. m. AUTOMEDICA}IE. AUTOTOLERAN}|. [Gr. auxanology. a. [Gr. s. / autopsy. AUTOTROF. este perturbat\. AUTOSOM. adj. autos = sine însu[i. din cauza etimologiei improprii a termenului a. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. Var.] Independen]\ func]ional\. f. / auto-somal. / autotrophic.). de la auxein = a cre[te. f. Cei 44 a. adj. [i doi cromozomi sexuali.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. AUTOPUNI}IE. 2) Medicolegal\. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). adj.: autosom. s.] Sin. lat. s. trophe = hran\. s. [Gr. V. onis = topire. de la toxon = s\-geat\. a modela. -atos = sânge. De obicei. s.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. auxe = cre[tere. f. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. audire = a auzi. me-dicatio. V. -inã. AUTOZOMIC. soma.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. s. A. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. lat. adj. / hearing. [Gr. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. de la plassein = a forma. [i autopuni-]ie. / auto-toxicosis. / self-regulation. sângele este recoltat înainte de opera]ie. nutri]ie. dincolo. m.: ritm idio-ventricular (v. f. / auto-radiographie. AUTOREGLARE. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. f. `m-pr\[tiere.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. m. Sin. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. / autosome.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. pentru autozom (v. / autotransfusion. autoantigeni. / auto-tox(a)emia. de la punire = a pedepsi. AUTOZOMAL.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. Uneori. f. AUXOLOGIE. / autoplastie. f. s. gr. s. AUTOPLASTIE. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. soma. [Gr. logos = [tiin]\. f.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. autos = sine însu[i. [Gr. de la mu-tilare = a schilodi. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. [Gr. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. / autotransfusion.

AXILAR. m. / axonème. ammo-niakon = sare de amoniu. în caz de sarcin\ gemelar\. f. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. f. lat. AZBESTOZ|.priv.. AVIVARE. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. Ex. s. n. / axon. f. m. 2) A. asylon = loc inviolabil. adj. ortus = na[tere). a. axis = ax\. AZID|. boli infec]ioase. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. o. sy-lan = a jefui. AX. m. f. AXONOTMESIS. (sau hemiazigos) la stânga.. f. vasculum = vas mic. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. / azathioprine. este probat\ de *neurocrinie. abortio. s. s. / axoplasme.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui.AVASCULAR. . ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat.: a. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. [Gr. În general.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. 2) A. a. a. a smul-ge. o. kinein = a mi[ca. axon = ax\. Realitatea a. de la a . permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). din gr. f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic.] Cur\]area. a .priv. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. axon = ax\. s. f. / axokinine. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. s. În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. AXENIC. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. o. / asylum. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. dim. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. / axe.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. s. medie este vectorul sta-bilit. pl. h. AZASERIN|. / aisselle. / axillary. axon = ax\. a. velsus. dentar\.-h. / avitaminose. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. -ozã. / axo-notmesis. [Gr. 3) A.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv. s. Ex. [Gr. care poate emite [i cola-terale.. s. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. Scopul a. f. Sin. Mai trebuie men]ionate: 3) A. axilla = subsuoar\. În practic\. m.] Sin. regiune a. alter\ri cromozomiale. f. se nume[te a. B1: *boal\ beriberi. axon = ax\.] Întreruperea axonului. a .priv. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. / axérophtol. / azaserine. Ex. abortion (provocat). / avivement. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. AZIL. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. / axo-plasm.. AXOPLASM|. vivus = viu. s. adj. s. / azathio-prine.] V. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. s. / axillaire.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\. [Gr. AXIL|. spontan [i a. f. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. s. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive.] Protein\ care. este cea mai mare. f. exceptând a. iar fibrele C sunt a-mielinice. reactiveaz\ *axonema. s. s.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. s. / avascular. de la vellere = a trage. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. în mod normal. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. / azide. gr. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. la adult. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional.. [Lat. a . cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. asylum. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. repetitiv. s. A. [Gr. diferen-]ial. / axokinin.priv. [Gr. s.priv. AVIDIN|. / axenic. AXONEM|. / axis. zygon = pereche. / avidin.at de una sau mai multe vitamine. n. fausse-couche / miscarriage (spontan).: evulsie. -inã. asbestos = care nu poate fi stins. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. dar. / axis. C: *scorbut. instanta-nee const\ într-un vector.. axon. f. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). în mod asem\n\tor. -inã. s\n\toase. / asile. s.. ~n cazul unei fracturi. f. a . axon = ax\. Clasic.: 1) A. [Gr. AXIS. o. din lat. m. [Lat. a. 4) A. m. s.oase. vasis = vas. insuficien]\ renal\. m. axis = ax\. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. sarea de sodiu.priv. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. h. a . / avitami-nosis.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. [Lat. fibrele A [i B sunt mielinizate. / azasérine. jug. / axis. lat.). NA: vena azygos. A. [Lat.. s. f. lat. f. NaN3). r\cit.: vitamin\ A (v. plasma = obiect mode-lat. / avivement. AVULSIE. construit în triunghiul lui Einthoven. / axonotmésis. freshening. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). s. geometric\ a instrumentului. f. boli genetice). n. [Lat. m. NA: axilla. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. axilla. lat. secundar\. 164 . / avasculaire. hipotalamus [i hipofiz\. [Fr. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. Sin. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. în prezent. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. sec]ionare. tmesis = t\ietur\. f. AXOKININ|. prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. nema = fir. -ozã. infirmilor. s. tab.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest. constatat\ pe *electro-cardiogram\. a . s.-h. AZATIOPRIN|. vita = via]\. principal\. ophthalmos = ochi. Diferi]ii a. s. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. axilla = subsuoar\. n. / asbestosis. s. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital. n. / axe-rophtol. [Gr. / asbestose. A. [i neuro-endocrinologie. adj. / avulsion. s. s.: cilindrax.] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie. fibr\ nervoas\. s. -ol. de la vas. Timp îndelungat. xenos = str\in. adj.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. / avortement. / axénique. -onis = avort.: arter\ a. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore. f.: a. s. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. anat.. la dreapta [i cele dou\ mici vene a. / armpit. piloas\. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. În cazul neuronilor senzitivi.. AVITAMINOZ|. / axone. provocat: 1) A. AVORT. D: rahitism. [Gr. s. s. n. adj. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. 2) În fizic\. xeros = uscat. [Gr. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de. a. spontan sau provocat al unui fetus malformat. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii. f. s. s.priv. reprezentând intensitatea. *centrifugei. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate. m. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei. s. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). f. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. dezechilibre hormonale. dup\ fosforilare. / azide. [Gr. AXON.] Extrac]ie. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie. izoimunizare Rh. copiilor orfani etc. fistule sau fracturi.. Conform acestui concept. decompensare cardiac\. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. m. s. [Gr. f. [Gr. AXEROFTOL. / avulsion. s. Protein\ din albu[ul de ou. sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. V. / avidine. 4) A. PP: *pelagr\. s. / axoneme. s. adj.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. f. Ex. axillae. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea.

s. / azoo-spermia. uremie. f. / azotate. [Gr.. [i hiperazotemie. A. A. AZOOSPERMIE. AZUROFIL. a . f. s. f.13-0. utilizat\ `n hematologie.priv. veche azur = alb\strui. ferment. m. azotul din acizii amina]i. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. creatinin\. s.: pâine a. dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi.] Sin. / azurophile.priv.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. proteinelor. f. f. m. s. a-moniac etc. Ex. acidul uric. urmare a he-moragiilor.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. ba-zele purinice. contrar etimologiei. A. -atos = sânge. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. / nitrogen.. adj. gr.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. -atos = s\mân]\. [Gr. nor-mal\ este de 0. / azotate. / azymic.priv. / azoospermie. 165 . AZOTAT.. care include: azotul ureic. zoe = via]\. / azot(a)emia. / azoturia. zoe = via]\.priv. / azote.priv. creatin\. a .] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. Este moderator al oxigenului în respira]ie. V. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare. n. 2) Uzual. zoe = via]\. s. f. ]esuturilor sau organelor. Este determinat\. s. în cursul febrei. a . a . AZOTEMIE.). adj. s. / azoturie.45 g/kg corp/24 ore. haima.] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. zoon = animal. a .] Care este lipsit de fer-men]i. lichid are temperatura de -194. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. a . [Fr..priv. zyme = drojdie.: nitrat (v. / azyme. s. în tulbur\rile de metabolism. adj. [Gr.] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. adj. [Gr. A. AZOT. [Gr. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. sub form\ de molecule diatomice. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. AZOTURIE. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale.. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. Intr\ în compozi]ia enzimelor. sperma. zoe = via]\. în majoritatea cazurilor. de la philein = a iubi. [Gr. A. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. / azotémie. s.AZIMIC. ouron = urin\. s. / azurophil(e). philos = prieten. m..

: Corynebacterium pseudodiphtericum (v. apoi profesor la Zürich [i la Halle. [August Johann Friedrich Loe-ffler.] Sin. bacteriolog german.). [Victor Babes.: Shigella dysenteriae (v. Williams.: Shigella (v. BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. Königsberg [i Leipzig. Co-rynebacterium). Paris. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. 166 . [Victor Babes. bacteriolog german. John Elmer Weeks. Würtzburg.).: Shigella flexneri (v. Mycobacterium). bacteriolog austriac. profesor la Bucure[ti.] V. [Edwin Klebs. medic [i bacteriolog japonez. 1834-1913.: Escherichia coli (v. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. profesor la Bruxelles. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. Haemophilus). amândou\ trans-mise prin c\pu[e. Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. babesiasis. 8 volume intitulate De Re Medicina. din ordinul Papei. Mycobacterium). s. -ozã. 1863-1946.] Sin. f.] Sin.: Vibrio cholerae (v. Shigella). BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus.] Sin. apar-tenen]a b.: Klebsiella pneumoniae (v. BACIL. Park. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. Klebsiella). Interesat de toate aspectele vieþii. 1852-1931.] Sin. Polonia). De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. Haemophilus). Haemo-philus). [Robert Koch.: Haemophilus influ-enzae (v. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. bacteriolog francez. Shigella). Salmonella). uterus). 1843-1910. profesor la Berlin.: Corynebacterium diphteriae (v. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. apoi la Berlin. bacteriolog [i igienist german. profesor la New York. anatomopatolog [i bacteriolog român. 1858-1945. August Johann Friedrich Loeffler. succesiv. Zürich [i Chicago. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. descoperit de Victor Babe[. bacteriolog german. bacteriolog german. bacteriolog [i igienist german. Sin.] Sin. s. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. se numesc *babesioze sau piroplasmoze. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. sugerând forma unui bastona[.: Pseudomonas aeruginosa (v.] Sin.: piroplasmoz\. 1852-1915.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit. oftalmolog american. [Albert Döderlein.). s. 60 î. m.: Shigella dysenteriae (v. apoi la Berlin. Bolile provocate de genul B. la Berna. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. 1872-1961. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. 1863-1933. Sin. 1854-1926. profesor la Pisa. bacteriolog american.] B. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus. 1852-1915.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 1863-1955. vaccin BCG. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. Dupã 14 secole. anatomopatolog [i bacteriolog american. Jean Marie Camille Guérin. Berlin. cum calore et dolore".] Sin. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. bigemina produce febr\ la vite. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. 1870-1961. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. [Karl Joseph Eberth. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf.] Sin. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus.] Sin. profesor la Groningen. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii.] Sin. profesor la Greifswald. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. 1860-1940. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. bacteriolog [i imunolog belgian. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. bacteriolog japonez. bacteriolog american.: abdomen. Berlin. *b. [Lat. 18471887. [William H.: Salmonella typhi (v.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. publicate la Florenþa. pio-cianic. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. Tübbingen [i München. hernie. Koch. clasa *sporozoare. / babesiosis. profesor de anatomie patologic\. BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus. Sin. 1 1853-1949. Myco-bacterium). [Kiyoshi Shiga. iar B. denumit "Cicero al medicinii". Octave Gengou. în biserica Ambrosius din Milano. V. Este prima carte medicalã tipãritã. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. BABESIOZ|. D. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. radius. bacilli. 1875-1959. profesor la Greifswald. Corynebacterium). medic norvegian. bacteriolog belgian. profesor la Bonn. Anna W. 1870-1957.: Pseudomonas aeruginosa (v.: *b. 1843-1890. 1863-1939. BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. Viena. Würtz-burg.] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. [Léon Charles Albert Calmette. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. Berlin. [Shibassaburo Kitasato. tibia. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. . [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. anus. m. 18411912. [Augusto Ducrey. Praga. [Robert Koch.] Sin.). (BCG). Hr.). Tomaso de Sarzana descoperã. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). 1843-1910. [Carl Friedländer. medic [i bacteriolog japonez.: Haemophilus influenzae (v. Sin. care a influenþat profund gândirea medicalã. occiput. B. / babésiose.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. [Kiyoshi Shiga. tific etc.20 d. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. medicinii ºi filosofiei.] Sin. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus.] Sin. apoi la Roma. anatomopatolog [i bacteriolog român.: Mycobacterium leprae (v. baron. ginecolog german. Sin. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. 1864-1943. 1870-1957. ci un erudit latin. profesor de igien\ la Lille. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. în 1443. 1854-1926. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. dermatolog italian. Bergen. Shigella). BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus.: Myco-bacterium leprae (v. Ex.). Bruxelles. / bacille. Sin. anatomopatolog [i bacteriolog german.: Yersinia pestis (v.: Haemophilus ducreyi (v. Cory-nebacterium). *b.] Sin. [Simon Flexner. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. Walther Kruse. `n continuare. f. BABESIA / Babesia / Babesia. bacillus = bastona[. 1835-1926. serolog francez. anatomopatolog german. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris. BABY BLUES / baby blues / baby blues. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. s. Angl. anatomopatolog german. pl. Hr.) nu a fost medic. 1860-1941. / bacillus.

bactericidal. prin extensie. phagein = a mânca. m. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. bacillus = bastona[. dim. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. BACTERIOCINE. / bactericide. m. de la bakteria = baston. BACITRACIN|. s.: `n sol. / bactérie. de la bakteria = baston. s. medic [i bacteriolog danez. sintezele proprii bacteriei (ADN. chirurg al armatei britanice la Burma. V. sunt organismele cele mai r\spândite. `n esen]\ asem\-n\toare. sintetiza]i rup peretele bacterian. BACTERICID.: Shigella sonnei (v. 2) Bacterie modificat\ structural. dim. O serie de b. ADN sau ARN. iar *lizozimii b. [i organismul gazd\. / bactériémie. se reproduc pe cale asexuat\.] Prezen]a de bacili în sânge.: *b. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). Sin. bakterion. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. Sin. 2) În rela]ie cu un *bacil. sunt. V. asemenea plantelor. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. profesor la Paris.] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor.] 1) Termen nerecomandat. sunt lipsite de un nucleu veritabil. pot produce toxine (de ex. prin transduc]ie.).. compus din dou\ straturi. / bactéricide. gama). halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. s. încapsula]i. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. -atos = sânge. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. 167 . gr. [Alfred Whitmore. [i septicemie. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. BACTERIE. Ex. s. V. 3) b. adj. s. 1882-1948.: Mycobacterium bovis. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. [Gr. asemenea animalelor. n. BACTERID|. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. De obicei. adj. b. ARN de transfer. / bacterium. s. Salmonella). / bactéride. s\ruri ale metalelor grele. s. reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. 1) Sin. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic. f. f. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. bakterion. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. [Jean Hyacinthe Vincent. caedere = a omor`. B. ultrasunetele. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. bakterion. B. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. o serie de aminoacizi. de la bakteria = baston. B. s.: Clostridium perfringens (v. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. strict parazite. B.: Pseudomonas pseudomallei (v. haima. adic\ *antibiotice). pl.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. anatomopatolog [i igienist american. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. f. este agentul etiologic al *antraxului. [Carl Sonne.. bakterion. dispu[i în lan]uri. proteaze).. baze. parazite sunt necesare organismelor gazd\. adj. fenoli. adj. B. Specie (genul Bacillus. a. BACTERIOFAG. m. Lichidul din interiorul b. [i bacteriostatic. imobili. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie.: Clostridium tetani (v. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. alfa. nici regnului animal. adj. bakterion. V. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. Proteine produse de anumite bacterii. Totodat\. B. m.). iar reac]iile biochimice. Aflate `n condi]ii particulare. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. sunt asamblate. ubicuitare. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. profesor la Johns Hopkins. haima. sunt extrem de diverse. / bacterid.: boal\ Andrews (v. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. o serie de b. vitamine [i antibiotice. lat. 18761946. pot meta-boliza doar compu[i organici.. ca [i a proteinelor capsidei. bacillus = bastona[. f.] Virus care infecteaz\ bacteriile. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. bacillary. 2) b. / bactérioïde. / bacitra-cin. Mycobacterium. dim. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate..BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. / bacteriophage. patogene. heterotrofe care. b. aldehide. / bacillaire. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani. B. Exist\ de asemenea.: Salmonella typhi (v. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare. ARN. cauzat de un bacil. B. BACILEMIE. f. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. deja sintetiza]i de alte organisme. s. m. Pseudomonas). de la bakteria = baston. / bacteri-(a)emia. substan]e produse de unele microorganisme. s.: colicinele produse de *Escherichia coli. lizogenie [i lizotipie. de la bakteria = baston. B. mezofile. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. -idã. Shigella). adj. / bactériophage. BACTERIEMIE. sunt constitui]i din material genetic. inhalare sau ingestie. 2) Sin. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. proteine) sunt blocate.] Sin. psicrofile. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. autotrofe care. Acest `nveli[. / bactériocines. b. de asemenea. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. / bacteriocins. animalelor [i plantelor. bacterie. f. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. Dup\ ce b.: Mycobacterium avium. ARN mesager. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. purt\toare de receptori specifici pentru b.] Sin. s. termofile. când b. Dup\ sintez\. Sin. bakterion. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium. de ex. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. Sin. BACTERIOID. dim. beta. Schimbul de material genetic se poate produce. / bacillemie. s. fiind ubicuitare.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). infecteaz\ o bacterie. f. s. Ex. / ba-cillar. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi. s. -atos = sânge.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. substan]e tensioactive. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. eidos = form\. pot da na[tere la *spori. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. sau piocinele. crezoli. bacteriolog [i epidemiolog francez. [Gr. f. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\.: fag. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. dim. O serie de b. phage. f. unele b.: Mycobacterium tuber-culosis. 3) Sin. X. care nu apar]in nici regnului vegetal. BACILAR. Mecanismele de ac]iune ale b. de asemenea. printre care: alcoolul. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. pl. [Lat. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b.] Sin. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. în]ep\turi de insecte. [Gr. 1862-1950. [Gr. de la bakteria = baston. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. B. Citoplasma b. s. 1850-1934. [William Henry Welch. f. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili. Fusobacteri-um). la om. plas-mide). prin *scizipa-ritate. [Lat. s. f. 2) b. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. radia]iile ionizante (ultraviolete. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. s. pustuloas\.: Fusobacterium nucleatum (v. / bacitracine.] Sin. / bacteroid. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e.`n ap\ [i `n aer. din fiecare bacterie gazd\. s. f. bacteria.. / bacill(a)emia. nu con]ine germeni microbieni. `n absen]a glucidelor.: 1) b. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). cuprins într-o *capsid\ proteic\. [Gr. pl. De ex. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. îndeosebi a *bacilului Koch. dim. [Gr.). particulele componente ale b.

balbus = bâlbâit. paraziteaz\ o serie de mamifere (maimu]\. s. s. / bacteriorhodopsin.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului.] Proprietatea unei sub-stan]e (ex. analitic\. [i scanning.] *Toxin\ de origine bacterian\. -ozã. determinate de parazitul intestinal *Balantidium coli. s. / baculovirus. kolon = intestin gros. ele pot conferi avantaje adaptative. / bactériurie. [Fr.1 mg. Ex. Trebuie deosebit b. BACTEROIDES / Bacteroides / Bacteroides. rhodon = trandafir. gr.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. *fimoz\. de la bakteria = baston. / bacteriostatic.] Instrument utilizat pentru cânt\rire. n. adj.] Virus infectant al celulelor de insecte. adj. vapori. / paint-ing. în cadrul unui experiment. BALAN}|. de la ballantion = pung\. BALEIAJ. uni. bakterion. / balance. s. BACTERIOLIZ|. o serie de sub-stan]e. 2) Provocat\ prin anticorpi specifici. studiul culturilor. / bath. s. de la bakteria = baston. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. Sin. / bacteriostasis. V. / bacte-riolysis. / bagassosis. BACTERIOSCOPIE. are o sensibilitate cuprins\ între 0. f. statikos = care opre[te. f. badigeonnage.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. dim. Var.] Oprirea cre[terii bacteriene. bakterion. [Gr. gr. balantidion. BACTERIOSTATIC. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. -ism. balneum. adic\ de radia]iile luminoase. ur-mare a mor]ii acestora.). / bactériolytique. a face s\ ]in\.BACTERIOLITIC. care con]ine un lichid emolient. / balano-préputial. nesporula]i. graphein = a scrie. dim. deci selective. adj. urma[. [obolan) [i acciden-tal omul. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. s. -azã. f. bakterion. dim. *microscop electronic cu baleiaj.] Termen care desemneaz\ anomaliile. balanos = ghind\. skopia = examinare. b) b. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. pausa. bakterion. îndeosebi cu ac]iune *antiseptic\. s. gland.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui). / bacteri-uria. BACTERIOTOXIN|. lancis = taler. utilizat ca vector în *biologia molecular\. microchimic\ are o sensibilitate de ordinul 0.sau bidirec]ional. BACTERIOPAUZ|.] Bâl-bâial\ idiopatic\. de la bakteria = baston. BALANIT| CU PLASMOCITE / balanite à plas-mocytes / plasma cell balanitis. nepatologic\). pentru badijonaj (v. bilanx. panouri izolante) [i în mediul rural. d) b. scales. septicemii. balneum = baie. Speciile B. f. o-prire. f. s. s. BACULOVIRUS. [Gr. [Lat. / balanoposthites. în care simptomul principal este diareea cronic\. s. cu plante etc.). f. s. [Engl. BALISTOCARDIOGRAFIE. lytikos = care distruge. [i Fusobacterium. de la skopein = a vedea. g. ballast = balast. s. s. s. BAGASOZ|. prin diferitele sale specii. [Gr. s. dim. trope = `ntoarcere. f. [i antibiogram\. compu[i explozivi. [Gr. BADIJONAJ. datorat muta]iilor spontane. opsis = vedere. anticorpi. bakterion. [Gr. B. / bacterioscopy. BACTERIURIE. f. / balanitis. apendicite gangrenoase. de la bakteria = baston. / bac-teriotropic. BACTERIOTROP. s. m. [Spaniol\ bagazo = coaj\. de la bakteria = baston. f. dim. / balanopreputial.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. denumi]i *bacteriolizine. lanx. de la toxon = s\geat\. balantidiosis. dim. b. de la lyein = a distruge. origine necunoscut\. de la istanai = a plasa.). [De la numele alchimistei Marie la Juive. 2) B. [i microbiologie. / balanite. / bactériotoxine. / badigeonnage. pl.001 mg. bactericid. determinând colecistite. / bacteriolysin. prezen]i în intestin la om [i la animale. / bactériostatique. BAIE.). balanos = ghind\. / scanning.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi.0001-0. [Gr. f. din gr.: substan]e antibacteriene [i antibiotice. dar poate fi [i contaminat\ în momentul emisiei sau al prelev\rii (b. f. f. / bac-teriology. [Gr. [Gr. 168 . ac]iunea litic\ a *complementului. f. [Gr. f. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. V. aplicarea apei sub forma unui jet. f. V. vitez\. boli venerice. / bactériologie. de la bakte-ria = baston. m. s. aspect. bagasse worker lung.] Dispozitiv pentru înc\lzire în care substan]a sau solu]ia este plasat\ în ap\ fierbinte. a examina. fragilis [i B. [Gr. pausis = încetare. abcese hepatice. [Gr. [Gr. / bacu-lovirus.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). [Lat. Muta]iile nu sunt numai nocive. [Lat. s.] Ac-]iunea de aplicare pe piele sau pe unele mucoase a unei substan]e medicamentoase. m. s. lat. [Fr. bal-nea (lat. f. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. [Gr. dim. este o *pomp\ de protoni antrenat\ de energia fotonic\. dim. f. / bactérioscopie. c) b. f. de contrast. genetikos = propriu unei genera]ii. f\r\ a avea contact direct cu aceasta. / bacteriotoxin. / bain.] Ac]iunea de a deplasa. balanos = ghind\. f. / idiopathic stammering. de cel indus de factorii nocivi. Capaci-tatea b. Var. s. s. culoare roz. lysis = distrugere. bakterion. lat. s. s. de la lyein = a distruge.0. s. de la bakte-ria = baston. f. de la bakteria = baston. ca radioactivitatea. care.] Care este capabil s\ provoace liza sau distruc]ia bacterian\. f. de la bakteria = baston. n. s. dim. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. -inã. BACTERIOLOGIE. s. porc. de la trepein = a `n-toarce. s. genera]ie.] Examenul unui preparat microscopic. adj. / balantidiase. V. non-toxino-geni. bakterion. bakterion. f. dim. ballein = a arunca.01 mg. adj. BALANIT|. [Gr. [i logonevroz\. balayer = a m\tura. / balbisme. V. logos = [tiin]\.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. BALBISM. m. BACTERIOLIZIN|. baculum = baston. du[. "normal". pentru care este caracteristic\. f. de organ. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. de la genos = neam. lysis = distrugere. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos. / ballistocardiography. de la bakte-ria = baston. s. s. [Gr. dim. ordinul Peritriches. s. [Gr. otrav\. de la bis = de dou\ ori.: boal\ Zoon (v.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine. Forme: a) b. / bactériotrope. / bacteriolytic. bakterion. gland. praeputium = prepu]. prin fixarea la nivelul bacteriilor. 3) Produs\ de *bacteriofagi. / ballistocardio-graphie. s. Este constituit\ din 7 domenii transmembranare dispuse în alfa-helix. dim. BACTERIORODOPSIN|. adj. de la lyein = a distruge. infec]ii pelvine. BAIN-MARIE / bain-Marie / bain-Marie. s. -inã. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. bacteriofagi. s. BALANOPOSTIT|. Poate fi: 1) Spontan\.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. Ex. f\r\ a le distruge. electronic din tubul catodic etc. BACTERIUM COLI COMMUNI / bacterium coli communi / bacterium coli communi. virus = venin. / bactériopause. dim. diabet etc. -itã. [Gr. dim. posthe = prepu].] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. cercet\ri serologice [i biologice. / bactériorhodop-sine. iar cea semimicrochi-mic\ . adj. f.] Inflama]ia concomitent\ a *glandului [i a *prepu]ului. un sistem destinat explor\rii unei suprafe]e linie cu linie sau punct cu punct. de la ballan-tion = pung\. strict anaerobi. / balayage. m. B. s. emolient\. de laborator. -itã. BALANTIDIAZ|. Cauze: igien\ precar\.: Escherichia coli (v. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. gland. BALANTIDIUM COLI / Balantidium coli / Balan-tidium coli. bakterion. balantidion. n. f. [Lat. / balanoposthite. BADIJONARE. BALANOPREPU}IAL. / balance. bakterion. / balan-tidiasis. semnificativ\). B. de la bakte-ria = baston. eidos = form\. For]a elec-tromotoare generat\ de pompa protonic\ (de 200 mV) permite sinteza unei molecule de ATP (o mo-lecul\ per proton) în *anaerobioz\. bakterion.] 1) Mediu alc\-tuit în principal din ap\. imersia alternant\ a corpului în ap\ rece [i cald\. -inã. În mod normal urina este steril\. f. / bagassose. adj. Sin. f. malforma]iile. n.: badijonare.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. de la bakte-ria = baston.] Prezen]a bacteriilor în urin\.] Ramur\ a *microbiologiei care studiaz\ diferitele specii de bacterii prin observa]ie la microscop.] Disolu]ia bacteriilor. / bactériolyse. s. s. Echipamentul sau dispozitivul în care corpul sau obiectele pot fi introduse poart\ acela[i nume. f. gr. ouron = urin\. f. / bactériolisine. prin care se asigur\ men]inerea la tempera-tur\ constant\ [i irigarea controlat\ (debit [i com-pozi]ie) a unui organ. [Lat. kardia = inim\. s.

pot fi plasate `n interiorul unui vas sau al unei alte cavit\]i anatomice pentru a le expanda sau pentru a le comprima pere]ii. / bar(a)es-thesia. men]inerii unui mediu steril (pentru cicatrizarea u-nei pl\gi) etc. sânge) în scopul depist\rii prezen]ei sau. s. [Engl. s. de obicei în spectrul electromagnetic. [Fr. [i balneoterapie. m. s. înlocuit\ cu unitatea *pascal (Pa). / bandage. din gr. Denumirea consacrat\: b. / ballistocardio-graphie. BAND|. 2) B. prin analiza c\reia se pot ob]ine o serie de date complementare celor ob]inute prin *electrocardiografie. la nivelul c\rora celulele endoteliului capilar prezint\ *jonc]iuni deschise de tip gap. de Tolu. din ital. extras din Abies balsamea. antiseptic de uz extern. s. f. BALNEOTERAPIE. prezint\ actualmente un interes limitat.). ballein = a arunca. lat. s. to bind = a lega. réactive.] Reactiv chimic prezentat pe un suport în form\ de bandelet\. / barbiturisme. unei substan]e. s. BANC|. s. BALNEOLOGIE. imobiliz\rii unei fracturi sau luxa]ii. BANG SUPERSONIC / bang supersonique / sonic boom. m.] Cel mai vechi *barbituric cu ac]iune lent\ de lung\ durat\ [i care poten]eaz\ ac]iunea *analgezicelor.] Utilizarea terapeutic\ a b\ilor generale [i loca-le. engl. vârf. f. BBB (engl. V. [Fr. s. BANDA III / bande III / band III. [Gr. BARBITURIC. Se disting: 1) B. s. capului fetal se constat\ în sarcina normal\. de la en = `n. f. f. cu ac]iune imediat\. etimologia termenului barbituric. BALSAM. m. ci doar reac]ii de surpriz\ sau de team\. n. [Gr. f. din galez\ barro = extremitate. din galez\ barro = extremitate. m. trecerea substan]elor (ioni.. ballon. rapide. ballista = ma[in\ de aruncat pietre. s. s. BANDAJ. intermediare. [V.: sindrom Barlow (v. acut (prin tentativ\ de suicid sau accident).: b. dim. s. asociat\ de obicei. s. gr. BARESTEZIE. / balloon. germ. to bind = a lega. În definirea BHE trebuie luate în considerare dou\ structuri pericapilare.] Senza]ie dezagreabil\ de umplere la nivelul stomacului sau abdomenului. sonus = sunet. prin extensie. de lumin\ artificial\. s. s. capillaris = capilar. / banque.] Und\ de [oc care vehi-culeaz\ o varia]ie de presiune în cazul zborului supersonic. f. utilizate în anestezia pe cale intravenoas\.. / baranesthésie.). f.] Ban-d\ de tifon [i. m. Ex. m.] Manevr\ clinic\ prin care se percepe. / balnéologie. / barbital. Sin.] Obiect flexibil [i expandabil prin introducerea de lichid sau gaz `n interiorul s\u.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ caracteristicile [i utiliz\rile terapeutice ale apelor minerale [i ale n\molurilor. cu *exanteme variate ce amintesc febrele eruptive. alveo-lus. f. adj. f. b. [i balotare fetal\.] Structurile care separ\ aerul alveolar de sânge: *surfactant. / barbiturate. s.] Unitate de m\sur\ a presiunii. BANDELET| REACTIV| / bandelette réactive / reactive band. b. din gr. 2) Grup de frec-ven]e al\turate sau apropiate. B. / ballistocardiography. s. de la capillus = fir de p\r. BALON. banca = banc\. Se ob]ine prin incizii în scoar]a anumitor arbori sau arbu[ti. Fiecare celul\ con]ine un e-xemplar diferit de ADN recombinat la un vector. / barbiturism. the-rapeia = tratament. de la agere = a ac]iona. molecule) în creier es-te controlat\ strict.] 1) ~n anatomie: fâ[ie de ]esut în form\ de panglic\ sau cordon care leag\ sau une[te dou\ organe. component\ a *citoschele-tului eritrocitar. datorit\ c\reia se previne p\trunderea unor substan]e din sânge în creier [i în lichidul cefalorahidian. 3) Zon\ dintr-un spectru de absorb]ie sau de emisie. senza]ia de corp solid care plute[te într-un lichid sau de glisare a unui corp. uneori. phobos = fric\. binden. BARBITURISM. Se observ\ în disocia]ia mental\ din *schizofrenie.] V. din lat. Ca urmare. pallone (dialectic ballone) = minge mare. la palparea cu ajutorul degetelor (sau la pal-parea unui organ cu o mân\. f. / ballon. balneum = baie. lente. bar-rage. de la therapeuein = a `ngri-ji. termal\. f. pentru evaluarea concentra]iei. s. gr. de Peru.priv. s. din orice alt material. utilizate în preanestezie. / barrage. balsamon = balsam. 4) B. vârf.] 1) În genetic\: colec]ie de *clonuri celulare (bacterii. / band. barrière. marin\. enkephalos = creier. / bar. baros = greutate. b. [Lat. BALOTARE FETAL| / ballottement foetal / f(o)e-tal ballottement. Termenul a fost extins la b\ile de n\mol. n. din ital. de la alveus = cavitate. / ballistophobie. V. / baume. m. îndeosebi *as-trocitele. / balneo-logy.] Intoxica]ie cu deriva]i ai acidului barbituric (fenobarbital). BALISTOFOBIE. [Fr. n. [Ital. balistocardiografie. Permeabilitatea BHE poate cre[te `n unele boli. [Lat. [i bibliotec\ de gene. Subiec]ii expu[i nu sufer\. barrière. m. kardia = inim\. dar nu obligatoriu. manifestat prin com\. kephale = cap. edeme localizate. bande. m. De asemenea. de organe. dermatoze cronice (rar). Foarte utilizate în trecut ca medicamente. Spre deosebire de capilarele obi[nuite. 2) B. de obicei. super = deasupra. s. BALONARE. epiteliu alveolar. B. s.: b. binden. s.] Sensibilitate profund\ la varia]ii de greutate [i de presiune. BALONIZARE A VALVEI MITRALE / ballonisa-tion de la valve mitrale / flopping valve syn-drome. [V. bang = pocnitur\. ata[ate *sondelor sau *cateterelor pot ajuta la men]inerea acestora `ntr-o anumit\ pozi]ie. [Lat. n.accelera]ie) transmise corpului uman de for]ele balistice rezultate ca urmare a activit\]ii mecanice a inimii. cealalt\ mân\ exercitând presiuni sacadate). pallone (dialectic ballone) = minge mare. iar în func]ie de durata de ac]iune. / balneotherapy. [Gr. haima. bal-samum. de date. 3) B. aisthesis = senza-]ie. / balnéothérapie. din ital. [Lat.. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. sensibilitate. / blocking. alc\tuit\ din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici. [Fr.] Denumire a caracteristicilor capilarelor cerebrale care prezint\ o permea-bilitate extrem de restrictiv\. / bal-listophobia. aceasta este modificat\ artificial pentru facilitarea p\trunderii unor agen]i terapeutici. Abrev.] Abolirea sensi-bilit\]ii la presiune în profunzimea ]esuturilor. f.: BHE. -atos = sânge. / barbital. BARIER| ALVEOLOCAPILAR| / barrière alvéo-lo-capillaire / blood-air barrier. antiseptic [i fluidifiant al secre]iilor respiratorii.). administrat per os. din galez\ barro = extremitate.] Termen generic pentru ansamblul medicamentelor *hipnotice derivate din *acidul barbituric (sau maloniluree). an . cu rol de transportor al anionilor. [Fr. f. gr. bin-den. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. s. f. germ. f. ais-thesis = senza]ie. / bande. s. gr. n. logos = [tiin]\. ballottement. s. BARIER| HEMATOENCEFALIC| / barrière hé-mato-encéphalique / blood-brain barrier. subacut (prin cur\ medicamentoas\ excesiv\). baros = greutate. s. [Sintetizat din acidul malonic extras din planta denumit\ `n ital. / balsam. s. sensibilitate. / bar-anesthesia. / bank. utilizate ca *sedative. de Canada. Rezultatul înregistr\rii este denumit balistocardiogram\. / balloon-ing. bandelette. lat. [Fr. n. Protein\ integral\ a membranei eritrocitare. m. b. de soare. / baresthésie. engl. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. vârf. deoarece se produce la nivelul membranelor celulelor endoteliale. activus = activ. III se fixeaz\ *ankirina. fr. s. f. gr. -ism. engl. BAR. BARANESTEZIE. adj. / ballonnement. / ballottement. s. BALISTOCARDIOGRAM|. leziuni directe. Alteori. f. s. b. [Fr. m. Exist\ numeroase b. / bandage. BARAJ. s. to bind = a lega. barbabietola = sfecl\ [i uree. [Lat. cu *me-teorism. etimologia termenului barbituric. f. dar este mai net\ în caz de exces de *lichid amniotic. [Fr. Senza]ie de *balotare ob]inut\ la palparea uterului gravid sau prin tu[eu vaginal. inclusiv la aplicarea de radia]ii infraro[ii [i ultraviolete.. destinat plonj\rii într-un lichid biologic (urin\. bandage. s. | 169 .] Tulburare a cursului gândirii caracterizat\ prin întreruperea momentan\ [i involuntar\ a discursului sau a ac]iunii. palla (dialectic balla) = minge. BALOTARE. s. gr. celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezint\ *jonc]iuni impermeabile. *membranele bazale [i man[onul de celule componente ale *nevrogliei. Ex. [Fr. ballonnement. / ballotte-ment. lamina bazal\ [i endoteliu capilar. 3) În informatic\: b. s. m. realiz\rii unei compresiuni.] Substan]\ de origine vegetal\. BARBITAL. baros = greutate. / barbiturique. s. 2) Laborator în care se asigur\ prezervarea în condi]ii riguroase a unor ]esu-turi sau organe în vederea *transplant\rii. La nivelul domeniului citoplasmatic al b. balneum = baie. care este aplicat\ pe un segment al corpului în scopul men]inerii unui pansament. din limba francilor stabili]i `n Galia binda. / bar. levuri etc. gramma = `nscrie-re. colec]ie de date (informa]ii) dintr-un domeniu bine definit. administrate ca *hipnotice. V. ballein = a arunca.] Fobia fa]\ de armele de foc. germ. s. ca [i de dozele terapeutice se disting: 1) B.

B. gr. s. f. trauma. -inã. Biosinteza b..] Sin. -ozã. f. f. [Lat. *alopurinolul [i *azatioprina. BARTONELOZ|. prin combinarea b. m. este agentul etiologic al bartonelozei (v. utilizat\ ca sub-stan]\ de contrast. *Xantina [i deriva]ii s\i (cafeina. teobromina) sunt de asemenea b.. care are aspectul unei cavit\]i delimitate de o centur\ osoas\ (sacrumul [i coccisul posterior.: epiteliom ba-zocelular (v.: 1) Leziuni ale urechii medii [i ale sinusurilor în mediu hiper-baric la scufund\torii submarini sau la scafandri. 2) Otite [i sinuzite barotraumatice. [A. *vertije alterno-barice. situa]i la nivelul crosei aortei [i a sinusului carotidian. În rela]ie cu m\rimea cavit\]ilor delimitate. iar dup\ gradul de disociere în ap\ pot fi puternice (disociere intens\) [i slabe (pu]in disociate). / bartholinite. L. BAZAL. presiunea sanguin\ pentru b. care separ\ circula]ia embriofetal\ de cea matern\. receptus. din galez\ barro = extremitate. basis = baz\. BAROSENSIBILITATE. [Gr. Prin reac]ia unei b. . Grup de substan]e azotate care intr\ în compozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. *adenina [i *guanina sunt prezente în nucleotidele care compun acizii nucleici.: presoreceptor. adj. BAROTRAUMATISM. BARIU. bathys = adânc.] Infec]ie a *glandelor vulvo-vaginale Bartholin. s. [Karl A-dolf von Basedow.. V. Sin. sunt distribuite pe întrega retin\. Compusul ultim al catabolismului purinelor la om este acidul uric. s. bron[ie b. f. trope = `ntoarce-re.] 1) Care se refer\ sau se afl\ în rela-]ie cu *boala Basedow-Graves.. / bartonellose. bathmos = prag. este alc\tuit dintr-o extremitate extern\ fotoreceptoare. 2) Sensibilitate a organismului. V. / basal.] Infec]ie generat\ de bacilul *Bartonella bacilliformis. barys = greu.. *teobromina). p. care se dizolv\ în ap\ cu producerea de ioni hidroxil poart\ numele de *alcali. B. s. s.] Sin.] Traumatism provocat de varia]iile bru[te [i repetate ale presiunii ambiante. de la bastare = a purta. p. tranzit baritat. BAZIN. Merseburg.: pelvis. -atos = ran\. s. Ex. sunt utilizate în terapeutic\: metilxantinele (*teofilina. [Lat. lat. Copenhaga. gr. bastona[ul propriu-zis. America de Sud. de referin]\. familia Bartonellaceae. f.: barotraum\. a nervilor extrinseci ai inimii. de la baccus = recipient. basis = baz\. esen-]ial. m.] Celule senzoriale ale *retinei.. f. fie a unor lichi-de din organism. cu un acid rezult\ o sare [i ap\. Structura b. pentru desemnarea totalit\]ii anionilor din plasma sanguin\ a c\ror concentra]ie este afectat\ considerabil prin varia]ia concentra]iei ionilor H+ din sânge. baros = greutate. -ism. trauma. / basion. -itã. BARTOLINIT|. Ex.] Elementul nr. Apare a-proape exclusiv în Mun]ii Anzi din Peru. r. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor bariului. BATIESTEZIE. 170 .] Proprietatea unor structuri nervoase [i musculare de a fi excitabile. ~n mod normal. / bathmotropism. BAZ|. m. s. B. ou f. / pressorécepteur. s. Ex. cuprinzând *cafeina. f. s. lat. / baryum. / bath-motropic. V. trope = `ntoarcere. (superior). m. de la recipere = a primi. s.: membran\ b. s. -is = re]ea. / barotrauma. B. medic din America de Sud. s. *6-mercaptopurina. Transmis la om prin în]ep\tura mu[tei de nisip Phlebotomus verrucarum. -atis = sensibilitate. [Gr. / basilar. / basal. [Lat. rete. s. Ecuador [i Columbia. 2) Fundamental. [Gr. baccinus. care con]in un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o varia]ie a presiunii. / pelvis. / bathy-(a)esthesia. medic. lat. [Lat. sensibilitate. s. p. Interes medical prezint\ sulfatul de b. [i acid. t. NA: pelvis. bastone. pulmonare la personalul aeronavigant (rar la pasageri) în cazuri de ascensiuni sau coborâri rapide ori de depresurizare a cabinelor. sunt utilizate în terapeutic\.] Ba-rier\ semipermeabil\ alc\tuit\ din ]esut fetal. / barotraumatisme. 56. îndeosebi sub form\ gelatinoa-s\ sau în suspensie. în num\r de circa 120 milioane. Termen utilizat îndeosebi în engl. continuate. f. s. / basalioma. insolubil\ în ap\. barys = greu. BARTONELLA BACILIFORMIS / Bartonella ba-ciliformis / Bartonella baciliformis.] 1) Care prive[te sau constituie baza unui organ sau a unei structuri anatomice. BARITOZ|. Unele b. `n locul unde planul mediosagital al craniului interesecteaz\ planul g\-urii mari occipitale. sunt *citozina. BAROTRAUM|. / bassin.). p. 18711950. Se disting b.] Regiune a scheletului osos situat\ la partea infe-rioar\ a trunchiului. / basedowien. Ex. metabolism bazal. organice. gr.oase. baros = greutate. *teofilina [i *teobromina. [i boal\ Carrion. L. aero-odontalgii [i b. / bathyesthésie. s. [Lat. Grup de substan]e azotate care intr\ în com-pozi]ia *nucleotidelor [i a *acizilor nucleici. din cauza densit\]ii mari a compu[ilor s\i.] Care se raporteaz\ la excitabilitatea fibrei musculare cardiace. BASEDOWIAN. / barotraumatisme. BAZE PURINICE / bases puriques / purine ba-ses. iar b. se g\sesc la nivelul tegumentelor). anatomist. [Caspar Bartholin Jr. [i tab. [Lat.). [A.. gr. s. m. s. Principalele b. m. / baroreceptor. anat. m. -enne.] Referitor la o serie de forma]iuni a-natomice localizate la baza altor structuri anatomice. p. Se disting dou\ cazuri principale de b. basis = baz\. adj. BAZALIOM. s. / barosensibilité. se efectu-eaz\ prin intermediul *acidului orotic. din lat. adj. s.BARIER| PLACENTAR| / barrière placentaire / placental barrier. placenta = pl\cint\.] Specie de cocobacili aerobi Gram-negativi din genul Barto-nella. Bar-ton. pressorecep-tor. 1790-1854. bogate în *rodopsi-n\. Sin. n. continuat cu micul b. minerale [i b.: zona sinocarotidian\ prezint\ b. pentru examenul radiologic al tubului digestiv. forma = form\. ba-sis = baz\. BATMOTROP. fie în exteriorul organismului (în care caz stimulul este extern. bastum. V. s. s. 1871-1950. baros = greutate. -oma. / basion. / barium. p. -e.] Punct craniometric de la marginea anterioar\ a g\urii occipitale. Sin. s. cu excep]ia *ma-culei lutea. pop. [i pirimidin\. sensibilitas. adj. f. Se manifest\ sub dou\ forme: *febr\ Oroya [i *veruci plane. BAZE TAMPON DIN PLASM| / bases tampons du plasma / buffer bases. (inferior). / barto-nellosis. 1655-1738. / basedowian. se deosebesc marele b.. / base. baros = greutate. pulbere alb\. aisthesis = senza]ie. p. [Fr.] 1) Sensibilitate la modific\rile presiunii arteriale. n. Ansamblu de substan]e derivate din *xan-tin\. [Gr. BASION.. [Gr. -ozã. s. [i venele b.: la baza creierului se g\-sesc trunchiul b. / bathmotrope.). bilateral. basis = baz\. se produce o neutralizare reciproc\. BAZE PIRIMIDINICE / bases pyrimidiques / pyri-midine bases. adj. -atos = ran\. de la trepein = a `ntoarce. liniile nenumite [i marginea superioar\ a simfizei pubiene) denumit\ strâmtoarea superioar\. f. f. Termenul este utilizat `n prezent doar cu referire la miocard. barrière. V. r. n. Structura b. [Gr. [Denumire propus\ de Davy `n 1808 de la gr. s. BASTONA{E RETINIENE / bâtonnets de la rétine / retinal rods. conuri retiniene [i retin\. V. V. de ex. / basaliome.] Organ sau zon\ sensibile la varia]iile de presiune. de oasele iliace unite anterior prin *simfiza pubian\).] *Pneumoconioz\ mineral\ determinat\ de inhalarea particulelor de *bariu. BAZILAR.: 5-fluorouracil. de la trepein = a `ntoarce. sau f. adj.). ordinul Rickettsiales. Barton. bari-tosis. / barotrauma. adrenalina etc. evi-tându-se astfel apari]ia *alcalozei sau *acidozei. n. Fiecare b. p.: ac]iunea b. gr. care este la originea *vederii scotopice sau nocturne. / barytosis. BARORECEPTOR. vârf. / barosensitivity. / basilaire.: barotraumatism (v. 2) Subiect afectat de boala Basedow-Graves. [Ital. m. *timina (prezent\ în ADN) [i *uracilul (prezent în ARN). se caracterizeaz\ printr-un pH mai mare decât 7. a unui organ sau a unei zone din organism la varia]iile presiunii atmosferice. b. m. [i placent\. BATMOTROPISM.] Sensibilitate profund\ rezultând din stimularea receptorilor musculotendi-no[i. ca [i a u-nor agen]i chimici (acetilcolina. medic german. s. / barytose. BAZE XANTINICE / bases xanthiques / xanthine bases. -ism. [Gr. Ex. / bartholi-nitis. au un rol important în reglarea reflex\ a presiunii (tensiunii) arteriale.] Substan]\ capabil\ s\ capteze protoni sau s\ elibereze ioni OH-. separate conven]ional de o linie continu\ (for-mat\ din promontoriu. s. n. ba-rorécepteur. de la sentire = a sim]i. este reprezentat\ de un nucleu hexagonal con]inând patru atomi de carbon [i doi atomi de azot. [Gr. f. m. s. lat. Ace[ti b. adj.. lat. s. B. este reprezentat\ de un nucleu purin\ [i un nucleu imidazol acolate. bathmos = prag. n. / base. [i o extremitate intern\ articulat\ cu o prelungire a celulelor bipolare retiniene. / bathmotropisme. adj. f. O serie de b. V.. s. m. bacillus = bastona[.

] Tulbur\rile determinate de intoxica]ia cu *benzen sau cu deriva]i ai acestuia. f. inginer american. / bérylliose. tribein = a freca. / becque-rel. / bel. basis = baz\. printre altele. s.] Sin. s. dup\ abla]ie incomplet\ pot apare false recidive) [i nu produc *metastaze. adj.. s. cu localiz\ri extratoracice. *pneumoconioz\ mineral\ fibrogen\ determinat\ de inhalarea unor pulberi de beriliu (metal rar. Urechea uman\ fiind capabil\ s\ aprecieze diferen]e de intensitate de 10 ori mai slabe decât B. adj. El se continu\ la polul s\u inferior cu ureterul. Mees. Leucemiile în rela]ie cauzal\ direct\ cu b. BAZOFILIE. în care caz b. m. gr.] 1) Care blocheaz\ *recep-torii β-adrenergici. B. [i o form\ cronic\. m. s.] 1) Proprietatea unei structuri ce-lulare sau tisulare (granula]ii intracitoplasmatice. la 2-4 s\pt\mâni. este sursa unor alcaloide variate. unele tumori benigne se pot extinde local. BENIGNITATE. BESTIALITATE. / basocellulaire. -is = rinichi. Bakkum. s. / bestiality. s. Watson care a sus]inut c\ psihologia trebuie definit\ ca o [tiin]\ a comportamentului [i nu a st\rilor de con[tiin]\.: atenololul). BENZIDIN|. cât [i cito-logic. / bénin. purpur\ trombopenic\). cre[terea se produce de obicei lent. stuttering.] Care se refer\ la stratul celular profund al *epidermului. Sin. timolol). [Lat. de ex. V.] Denumire utilizat\ uneori pen-tru contrac]iile cardiace. s. BELLADON|. [i Curie. [Engl. [i granulocit. / becquerel. bototanic\ benzoe. adj. [i zoofilie. BENZI CROMOZOMIALE / bandes chromoso-miques / banded chromosome.). / battement. m. 4∋-difenil) foarte pu]in solubil în ap\.] Pneumopatie profesional\. termenul este folosit pentru a desemna procentul crescut patologic de *granulocite bazofile în *formula leucocitar\ a sângelui. lat. de la philein = a iubi. BENZI MEES / bandes de Mees / Mees' lines.. s. Sin. V. BETABLOCANT.] 1) Despre un component celular sau tisular cu o afinitate particular\ pentru coloran]ii bazici. s. / basiotribe. n. m. Paris. adj. c. / basophilie. BÂLBÂIAL|. vertebra = vertebr\. behaviour = comportament. durata lor de prescrip]ie a fost limitat\. adj. [Lat. de la philein = a iubi. m. Totu[i. m. s. pl. [Lat.: betastimulant (v. Se utilizeaz\ îndeosebi ca sedativ [i spasmolitic la nivelul trac-tusului gastrointestinal. tumorile benigne nu recidiveaz\ dup\ abla]ie (sau.. s\lbatic.] Instrument utilizat în embriotomie pentru perforarea [i zdrobirea craniului fetusului mort. de regul\. [i de stabilizare a membranei celulare (ex.. [Lat. 2) Leucocit sanguin a c\rui ci-toplasm\ con]ine granula]ii bazofile eviden]iate pe frotiurile colorate prin *colora]ia May-Grünwald-Giemsa. f.. Ex. balbicare = bâlbâial\. lat. / benzolism. / basivertebral. beryllus. polinuclear. s. [Lat. [Lat. / basophile. m. / bestialité. neurolog olandez. ad = aproape de.sl\biciune extrem\. lâng\. deli-miteaz\ diferite regiuni sau loci (*locus) cromozomiali. B. Ca urmare. 1852-1908. de la benig-nus = binevoitor. -atis = bun\voin]\. / benzene.: dungi Mees (v. m. baccinus. m. adj.] Sin. s. stammering. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. este. adj.. fie a ansamblului celor trei linii (panmieloftizie). 1847-1922. leucopenie. fie consecutiv afect\rii uneia dintre cele trei linii celulare sanguine (anemie. V. / bassinet. -ism. iar extinderea tumorii c\tre ]esutul adiacent are loc f\r\ invazie..: granulocitoz\ bazofil\.: sotalol. 2) Medicament ce posed\ aceast\ proprietate. s. [i o ac]iune *miorelaxant\ de origine central\. s. / benign. BERILIOZ|. aten]ia [i memoria.] Care se refer\ la centrul unei vertebre. situat la jonc]iunea cu calicele mari renale. pur\ (ex. BAZOCELULAR. f. adj. s. În doze crescute pot fi utilizate ca *hipno-tice [i *anticonvulsivante. / basophilia.] *Anticoli-nergic extras din florile [i semin]ele plantei Atropa belladona. m. sunt rare. s. B. s. f. 2) ~n român\. BERIBERI.] Unitate de m\sur\ a radioactivit\]ii care înlocuie[te. basophilic. s. / basivertébral. m. Exist\ o form\ acut\. f. pop. s. ca [i în precizarea naturii eventual sanguine a petelor suspecte (în medicina legal\). se poate înso]i de acte automate [i incon[tiente. pop.] Sin. n. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. adj. / benzolisme. în practic\ se utilizeaz\ decibelul (dB). bénigne. gr. B. Ant.. f. gr. [Lat. fizician francez. [i benzolism. / benzène. Benzi transversale puse în eviden]\ la nivelul cromozomilor prin diferite tehnici de marcaj sau colorare. trombope-nie sau tulbur\ri gastrointestinale. f. m. s. ]esut) de a prezenta afinitate selectiv\ pentru coloran]ii bazici (cum este *hematoxilina). [β = a doua liter\ a alfabetului grec. BAZIVERTEBRAL. gr. / béhaviorisme. s. [Antoine Henri Becquerel. de la baccus = recipient. benignus = binevoitor.] Doctrin\ promovat\ de J. se manifest\ ca o pneumopatie prin inhalare de vapori toxici. / balbutiement.: boal\ beri-beri (v. vechea unitate. Deoarece pot perturba func]ii cognitive ca vigilen-]a.). atât în plan arhitectural. benignitas. f\cându-i insensibili la ac]iunea *adrenalinei [i izoprenalinei. Grup de substan]e heterociclice cu ac]iune principal\ *an-xiolitic\. BAZOFIL. [Lat. pl. m. / ba-sophil. O serie | | 171 . s. / bétabloquant. gr.] Compus aromatic (diami-no-4. tumorile benigne sunt circumscrise. premiul Nobel pentru fizic\ `n 1903. s. n. de la bestia = animal s\lbatic. philos = prieten. adj. în func]ie de caz. f. f. 2) Impropriu. B|TAIE. n.: benzolism (v. bella = frumoas\. cu posibilitatea de recidiv\. / benzolism. [It. f. s. s. n.] 1) Segment larg al c\ilor urinare. b) histologic. BELADON|. Curie. basis = baz\.: benzenism. adj. este utilizat\ pentru punerea în eviden]\ a urmelor de sânge u-man în materiile fecale. s.: malign. s. n. c) evolutiv.). [Lat. de la cella = c\mar\. / basiotribe. celulla = c\m\ru]\. gr. [Lat. dim.. -ozã.] 1) Caracteristic\ a unei boli care se vindec\ f\r\ vreo dificultate deosebit\. fiind astfel facilitate analiza [i investiga]iile genetice. 2) Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase: a) macroscopic. s. BECQUEREL. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care `n-seamn\ sl\biciune. se dezvolt\ local. s. s. / benignity. n. V.] Sin. în sistemul interna]ional. s. philia = atrac]ie. botanic\ benzoe. În intoxica]iile cronice apar tulbur\ri hematologice. m. V. ergein = a lucra. Un B. Var. inventatorul telefonului. ren. / betablocker. Numeroasele b. ca. m. 1873.. s. / benzodiazépines. în cazurile extreme cu evolu]ie spre *com\ etilic\.: pulsa]ie. / beta-adrenergic. n. basis = baz\. [Lat. [Lat. [i benignitate. vas pentru colectarea urinii [i materiilor fecale la pacien]ii imobiliza]i la pat (termen f\r\ echivalent `n francez\ sau englez\). / pelvis of the kidney.. m. bototanic\ benzoe. BEHAVIORISM. f. / belladone. toxic [i cancerigen. / bénignité. BENZEN. / bel. celul\. s. adj.] Var. gr. de origine profesional\. -ism. beryllos = beriliu. dona = doamn\. f. f.). datorit\ caracterului neinvaziv. / balbu-ties. b) cu ac]iune b. s. *hematoxilina. B. fam. [R. A. basis = baz\.: tumor\ b.] Care este lipsit de gravitate. BAZIOTRIB. s. adj. / béribéri. NA: pelvis renalis. BENZENISM. bloquant.: beladon\. / beat. Care nu prezint\ caracter neoplazic. / benzidine. de la vertere = a `ntoarce. botanic\ benzoe. (simbol Bq) reprezint\ o dezintegrare pe secund\ a unui *izotop radioactiv. leucopenie.). adj.. / berylliosis. lat. [Lat. f. bestialis = bestial. basis = baz\. s. exercitând. Intoxica]ia acut\ se manifest\ printr-un sindrom care mimeaz\ starea de ebrietate. n. utilizarea b. disponibile sunt clasificate în urm\toarele grupe principale: a) cu ac]iune b. BENZOLISM. / bêta-adrénergique. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . / benzénisme. frecvent încapsulate. s. caracterizat\ prin apari]ia unor leziuni anatomopato-logice specifice (granulomul berilic) [i posibilitatea de extensie a bolii. Sin.: logonevroz\ (v. utilizat în fabricarea tuburilor electrice fluorescente).] Act sexual practicat de un b\r-bat sau de o femeie cu un animal. [Lat. s.. BENZODIAZEPINE. [Lat. [Lat.] U-nitate *de m\sur\ a intensit\]ii sonore utilizat\ de obicei pentru compararea puterii a dou\ semnale de aceea[i natur\. / benzidine. f. tumorile benigne sunt foarte apropiate de ]esuturile normale omologe. Sin. BETA-ADRENERGIC.BAZINET. pentru belladon\ (v. n. / behaviorism.] Hidrocarbur\ aromatic\ ciclic\ (C6H6) utilizat\ ca solvent industrial [i în sin-teza unor medicamente [i coloran]i. BEL. cu eventuale consecin]e medicolegale. amer. / belladona. gr. / beriberi. / benzodiazepine compounds. atenueaz\ la etilici simptomele de *sevraj [i de intoxica]ie acut\. f. B. s.adrenergic. battuere = a bate.). Var. fr. / ba-socellular. BENIGN. de culoare alb\.: β. in-cluzând *atropina [i *scopolamina. [Graham Bell. -ism. Este toxic [i poate determina anemie. s.

-itis = cap. valvula b. a inimii.de b. f. / betatron. s.] Subfamilie din familia *Herpesviridae. s. sunt alc\tuite din dou\ mari familii: *peni-cilinele [i *cefalosporinele.: β-globulin\.] Ester difosforic al acidului gliceric. / béta-globuline. pl. Izoprenalina [i *dopamina e-xercit\ o ac]iune b. / bêtalactame. -etis.] Glicoprotein\ din familia *factorului de cre[-tere epidermic\. forma-t\ `n tubul digestiv al unor animale. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. BETALACTAMAZ|. n. *bacteriofagi. BICATENAR. tab. s. BETAIN|. (premolar). [i constituie elementele sistemului *tampon al sângelui. / bifocal. genos = neam. / biblock.] Despre o molecul\ al-c\tuit\ din dou\ lan]uri polimerice legate între ele.] Concre]iune format\ în stomacul sau în intestinele unor animale (îndeosebi erbivore) [i uneori la om. BIBLIOTEC| DE GENE / génoteque. ac]iune hipocal-cemiant\. Var. rezultând astfel compu[i inactivi [i alergizan]i. [Lat. BETAHERPESVIRIDAE / Betaherpesviridae / Be-taherpesviridae. BETATRON. de la globus = glob. B. posed\ mai multe propriet\]i: stimularea producerii de *AMP-ciclic. / drunkenness. dim. dim. virus = venin. uter b. n. BICUSPID.: dinte b. theke = cutie. carbo. feeding-cup. / bicuspid. genomice. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. s. [Lat. Ex. BIFID.: lentil\ b. otrav\. Activitatea antibiotic\ este suprimat\ prin deschiderea ciclului b. Vectorii sunt introdu[i `n mediul unei culturi bacteriene.. / feeding-bottle. Enzim\ care inactiveaz\ penicilinele [i cefalosporinele (β-lactamine) prin hidroliza nucleului *betalactam. BE}IE.3-bisphosphoglycerate. / bicatenary. f. -aux. bloc. iar bacteriile transfectate se multiplic\ formând colonii.: β-stimulant. / bêtalactamines. s. phos. 2. ~n func]ie de colec]ia de fragmente de restric]ie pe care o con]in. lat. therapeia = tratament. cât [i β. adj. s. 9-15 % din proteinele plasmatice. s. bis = de dou\ ori. [i curieterapie. BETALIPOTROPIN|.: tricobezoar (format din fire de p\r).] Accelerator de electroni sub ac]iunea unei for]e electromagnetice de induc]ie. ~n acest caz se produc radia]ii X a c\ror putere de p\trundere depinde de energia electronilor [i de caracteristicile ]intei. herpes.3-BIFOSFOGLICERAT. / gene library. B. adj. din gr. m.] Care imit\ ac]iunea *receptorilor β-adrener-gici [i. f. intervine [i în unele procese metabolice (asimilarea carbonului). anat. / beta-globulin. [Lat. mai multe tipuri de b. bis = de dou\ ori. -inã. ca [i `ntr-o serie de procese enzimatice. Var. / betastimulant. / bêtalipotropine. lat. de la glykys = dulce. BETALACTAMINE. f. de la bibere = a bea. f. prin extensie. s. fitobezoar (vegetale [i hran\). m. de la cella = c\mar\. bibliotheke = locul unde se ]in c\r]ile. beta = sfecl\. pl. s. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. gene bank. Sin. BICIPITAL. f. f. s. / bêtalactamase. probabil. Totalitatea coloniilor . iar labetalolul este [i alfa.: ureter b. în special sub ac]iunea *betalactamazelor.: ebrietate (v. s.: β-lipoprotein\. c\min. cu formarea unei func]ii amoniu cuaternar.3-bisphospho-glycerate. Var. adj. În trecut. / bicipi-tal. stimulare = a îmboldi. s. / betalactamase. lat. bilateral bundle branch block. [Lat. iar salbutamolul [i ritordina β2 stimulante. s. -ale. tab. -inã. de la bis = de dou\ ori. m. de la gr. m. bis = de dou\ ori. s. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. caput. Cei trei compu[i CO2. / beta-lactam antibiotics. care devin astfel rezistente la antibioticele men]ionate. al c\ror ADN a fost sec]ionat de o aceea[i enzim\ de restric]ie pentru a face posibil\ recombinarea. [Lat. f. bis = de dou\ ori.mu[chi. adj. B. a fost utilizat în medicina popular\ ca antidot [i i s-au atribuit propriet\]i magice [i valoare de talisman. lat. . cu una din extremit\]i terminat\ prin dou\ tendoane. -etos = pecingine. adj. bibere = a bea. bis = de dou\ ori. adj. cellula = c\m\ru]\.] Denumire generic\ pentru produ[ii de permetilare a func]iei amin\ a unui acid ami-nat. lat. / bétastimulant.mu[chi). trope = `ntoarcere. bis = de dou\ ori. / bicaténaire.] Anion hidrogenocarbonat HCO3 HCO CO CO ( ). B. f. B. / 2. BEZOAR. [Lat. asemenea mu[chilor biceps brahial sau crural. adj. s.] Substan]\ care activeaz\ *recep-torii β-adrenergici. mimetikos = care imit\. f.: molecula de ADN. BETASTIMULANT. cuprinzând genurile Cytomegalo-virus (v.: beta-adrenergic. f. s. / betaine. urma[. utilizat\ odi-nioar\ ca antidot. gr. / biceps. despicat. / 2. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. m. herpein = a se târ`. BETAGLOBULIN|.[i betablocant. ebriety. globulus. de la mimeisthai = a imi-ta. m. s. exercit\ o ac]iune mitogen\ asupra epiteliului pigmentar al retinei [i asupra celulelor musculare netede ale vaselor sanguine. b. gr. adj. m. / bêtathérapie. care este foarte a-bundent în eritrocit. / bêtatron. / bifocal. BIBERON.] Care prezint\ dou\ creste proeminente ascu]ite. adj. herpes. s. -onis = carbon. care stimuleaz\ ace[ti receptori. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. Ex.: βlactamine. / bicarbonate.] Colec-]ie de fragmente de restric]ie inserate `n vectori de clonare (*plasmide. BIFOCAL.] 1) În general. sau gennan = a produce.: βmimetic. teac\. s.formeaz\ o a[a-numit\ b. / biberon. cu rol de rezerv\ de energie. [β = a doua liter\ a alfabetului grec.] Tip de mu[chi lung. / bêtacelluline. fidus = t\-iat. una din cele patru frac]iuni glo-bulinice care se separ\ la electroforez\. f. par]ial cu *electronoterapie. izolat din *antehipofiz\ [i derivat din *proopiomelanocortin\. lipos = gr\sime. / ébriété. s. sunt utilizate frecvent în terapeutic\. [Lat.: β-lipotropin\. -inã. bis = de dou\ ori.respectiv a fragmentelor de restric]ie clonate . s. / betalipotropin. [Lat. s. produs\ de celulele β-pancrea-tice. -inã. f. s. f. bibitus. Ex.: acebutololul). / bibloc. BICARBONAT. / bicipital.: *carnitina [i *colina. -itis = cap.: β-lactam.: β-lac-tamaz\. îndeosebi în une-le maladii coronariene [i în hipertensiunea arterial\. Este sintetizat\ de numeroase bacterii Grampozitive (*Staphyloccocus) [i Gram-negative (*Enterobacteriaceae).] Sin.] Frac]iune proteic\. în mod normal. -e. fiind corectate astfel efectele deficien]ei de me-tionin\. adj. care împreun\ cu carbonatul ( ) reprezint\ formele ionice ale acidului carbonic. / bézoard. n. cu energie mare) poate fi utilizat direct `n terapie (*electronoterapie) sau dup\ impactul cu o ]int\ metalic\.. evolueaz\ frecvent spre *bloc atrioventricular complet. în continu\ ameliorare. / beta lipoprotein. posed\ concomitent aceste caracteristici (ex. s.] Recipient prev\zut cu o tetin\ care permite al\ptarea artificial\ a sugarului.] Care posed\ dou\ *focare. BETALACTAM. în func]ie de compozi]ie.] *Radioterapie în care se utilizeaz\ radia]iile beta emise de izotopii radioactivi. b. adj. Var. genera]ie. Compus format prin eliminarea unei mo-lecule de ap\ între o func]ie acid [i o func]ie a-min\. Genele enzimelor pot fi localizate pe cromozom sau purtate de o *plasmid\ de rezisten]\. adj. BICEPS. f. / bétaïne. [Lat. tricofito-bezoar (p\r [i fibre vegetale). Var. glykeros = îndulcit. de la therapeuein = a `ngriji. Ciclul b. m. de la trepein = a `ntoarce. / beta-lactame. focus = vatr\. n. / bifid. Var. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. gr. B. ulcer malign. f. BETATERAPIE. selectiv\. s. ADNc ( care cuprind numai secven]e nucleotidice ale genelor active transcrip]ional) [i b. a stimula. acestea sunt b. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. s. BETALIPOPROTEIN|.). Prin fixarea sa pe hemoglobin\ mic[oreaz\ afini-tatea acesteia pentru oxigen. s. *cosmide). s. cuspis = vârf. adj. s. / bicarbonate. s. caput.] Perturbarea conduc]iei în cele dou\ ramuri ale *fasciculului His (bloc de ramur\ bilateral). de la catena = lan]. cu referire la mu[chii bicep[i (v. / biceps. Cu aspect variabil pe electrocardiogram\. Datorit\ 223 3 3 172 . lipoprotein\. V. gr. catenarius = legat `n lan]. Adrenalina stimu-leaz\ atât receptorii α. f. / beta-mimetic. protos = primul. f. [Lat. Sistemul tampon CO2/bicar-bonat este utilizat în culturile de celule de mamifere in vitro. / beta-ray therapy. / bêtamimétique. f. s. -inã. reprezentând. . se afl\ în numeroase antibiotice. care posed\ dou\ capete. s. corp care se electrizeaz\ prin frecare. gr. de la bi-blion = carte. bifidus = des-picat `n dou\. m. / bêtalipoprotéine. bis = de dou\ ori. fixate pe doi atomi de carbon adiacen]i. elektron = chihlimbar. m. gr. [Lat. adj. gr. Fascicolul de electroni accelera]i ([i. [Persan\ padzehr = concre]iune din anumite plante. / bifide. deci. / bicuspide. Sin. Ex. lipos = gr\sime.. s. m. s. 2) În mod o-bi[nuit.] Peptid alc\tuit din 91 de aminoacizi.] Care este despicat în dou\ în sensul lungimii. [β = a doua liter\ a alfabetului grec. m. m. -e. dobutamina este β1 stimulant\. / beta-cellulin. Var. BIBLOC. favorizarea hipercoagulabilit\]ii prin cre[terea *a-dezivit\]ii plachetare [i. fr. citomegalovirus) [i Roseolovirus. photos = lumin\. m. V. s. / bezoar. Ex. anat. bibliotheca. Grup de antibiotice a c\ror formul\ chimic\ con]ine un ciclu *betalac-tam. Se disting.. [Lat. s. s.] Var. sunt donori de grup\ri metil pentru sinteza *metioninei [i a altor molecule. V. [Lat. BETAMIMETIC. BETACELULIN|.

De asemenea. gr. -aux. / bilirubin. ruber. / biliculture. proteine. Conjugarea are loc în ficat.: Schistosoma (v. Ex. numai în timpul digestiei. f. de culoare variind între galben auriu [i brun-verzui. diaree. f. binarius = dublu. raportul dintre aportul alimentar [i utilizarea acestuia în organism. [i pigmen]i biliari. puls bigeminat [i trigeminism. f. BILATERAL. f. f. bi-lancio = bilan].3 mg/dl (1. f. care în viitor vor fi. / bilateral. este control medical. -inã. explorarea *meta-bolismului bazal [i calcularea b. f. adj. f. V.] Exereza chirurgical\ a doi lobi de la nivelul pl\mânului drept (superior [i mediu. 3 . [Ital. 3) B. BILIRUBINURIE. devenite solubile. s. proteine. protein\ plasmatic\ de legare a *tiroxinei. s. m. s. BILIOS. / bile. BINDING PROTEIN / binding protein / binding protein. bis = de dou\ ori. bilis = fiere. în unele ciroze hepatice [i în icterul prin obstruc]ie. s. -inã. biliosus = plin de fiere. / biliru-binuria. li se facilitea-z\ absorb]ia. -ale. Ex.: apa (H2O) este un compus binar. / binaire. necon-jugat\. de la bilis = fiere. urin\ sau în con]inutul intestinal. c\rora b.). Se apreciaz\ prin: urm\rirea curbei ponderale [i a st\rii de nutri]ie.). 2.): 2.: canalicule b. indirect\ sau liber\ reprezint\ b. / biliverdin.3-BPG.. vezicul\ biliar\ (b. gr. poate determina uneori *acidoz\ lactic\. în bil\ sau în sânge. *s\ruri-le biliare. BILHARZIOZ|.: difosfonat (v. dup\ care b. liposolubil\. ap\). bilharziosis. lichide etc. [Lat. BILIRUBIN|. s. prin ac]iunea s\rurilor biliare. / binary. f. consumul metabolic [i eliminarea reziduurilor. adj. s. 5 mi[care complet\ contra unei rezisten]e pu-ternice. s. cât [i intrahepatic\ (hepatit\). s. În mod normal. bilis = fiere. Evaluarea clinic\ manual\ a for]ei unui mu[chi sau a unui grup de mu[chi dup\ o cotare mergând de la 0 la 5: 0 . s. transformarea digestiv\ a acestora. f. geminus = geam\n. s.] Produs secundar de oxidare a *pigmen]ilor biliari [i a compu[ilor heminici.] Sin. le spore[te [i activitatea lipolitic\. ruber. mucina. / gallocul-ture. f. poten]eaz\ ac]iunea insulinei f\r\ a cre[te secre-]ia acesteia [i. bilis = fiere. devine negativ în deshidratare prin transpira]ii abundente. lateralis = lateral.1 µmol/l). diferen]a dintre aportul [i eliminarea diferitelor substan]e minerale necesare organismului.: TBG thyroxine-binding protein (globulin). -inã. La om poate apare în ser. relativ simetrice. BILAN} MUSCULAR / bilan musculaire / muscular check-up. / bigeminy. V. [Lat. diferitelor principii alimentare (glucide. Dac\ aportul este egal cu eliminarea. Ex. [Lat. incorect. f. / bigéminisme. [Lat. canale hepatice (b. B. f. *Bilirubina direct\ sau con-jugat\. BIL|. emulsia gr\similor. sau mediu [i inferior).7 mg/dl (3. / bilifuscin. / biline. BILAN} DE S|N|TATE / bilan de santé / check-up. [Lat. Com-ponen]ii principali ai b.2-0.mi[care complet\ la presiune. la solicitarea caselor de asigur\ri. care nu a traversat ficatul prin canalele biliare.] Prezen]a în concentra]ie normal\ a *bilirubinei în sânge. cel mai complex.] Lichid de secre]ie a hepatocitului. 1825-1862. atât extrahepatic\ (prin obstruc]ia ampulei Vater. legat\ la albumin\. care se divide în câte dou\ elemente. graphein = a scrie. f. La noi în ]ar\. E. -inã. Este indispensabil\ pentru absorb]ia colesterolului [i a vitaminelor liposolubile (A. s. diabet insipid etc. f. f. f\r\ s\ expun\ la riscul de hipoglicemie. adj. [Lat. Exist\ [i alte sisteme de b. / bilobectomie. / biguanide. f. diferen]a dintre azotul ingerat [i cel eliminat prin materii fecale [i urin\. cu viscozitate mare. -eris = latur\. / bilious. manual muscle test. s. photos = lumin\. [Lat. Serve[te îndeosebi în informatic\. [i tab. 0. pen-tru a desemna nivelul crescut de bilirubin\ în sânge. clarificate. în diverse formule. administrat per os. utilizând doar cifrele 0 [i 1. -brum = ro[u. BINAR.mi[care complet\ contra unei rezisten]e moderate. haima. BILAN} ARTICULAR / bilan articulaire / articular check-up.] *Pigment biliar rezultat în urma oxid\rii *bilirubinei. de la phe-rein = a purta.3-b. m. s. Ex. a coledocului). m. f. i se atribuie o ac]iune antiseptic\ [i bacteriostatic\ asupra florei microbiene intestinale. BILIGRAFIE. 2) B. gall. BILIAR. lobos = lob. 2) B. / bilirubinémie. ca ur-mare a solubilit\]ii în ap\. / bilirubine. -inã. BILHARZIA / Bilharzia / Bilharzia. lipide. *lecitina [i colesterolul. -brum = ro[u.: sistem de num\rare cu baza doi. / bi-phosphonate. b.contrac]ie perceptibil\ f\-r\ nici o mi[care.acestui rol [i ac]iunii sale de reglare a glicolizei. b. pigmen]i b. / biliru-bin(a)emia. ale corpului. Examen medical sistematic. BILIN|. este prezent\ la p\-s\ri [i la unele mamifere. / biliverdine. s. m. / bilirubinurie. B. sunt: apa. / bi-lobectomy. glucide. -bra. / biligraphie. s.] Prezen]a [i concentra]ia *bilirubinei în urin\.contrac]ie nul\. adj. prezent în materiile fecale [i în urin\ în caz de icter sau de afectare hepatic\. al unor persoane ce prezint\ factori de risc pentru declan[area unor boli. -atos = sânge. prin extensie.. -bra. / bilifuscine.] 1) Compus din dou\ unit\]i. Se deosebesc: 1) B. medic german. BIGUANID|. cultura = cultivare. / bile. hidric. în care se iau în considerare: valoarea energetic\ [i biologi-c\ a alimentelor ingerate. phoros = care poart\. const. din dou\ elemente. adj. bis = de dou\ ori. direct\ sau conjugat\ este o form\ dozabil\ direct. V.: 1) B. bilis = fiere. bilis = fiere.] Sin. b.] Pigment biliar produs prin degradarea *he-moglobinei în sistemul reticuloendotelial. ektome = excizie. etc. B. s. creând astfel condi]ii favorabile ac]iunii enzimelor pancreatice. s. adj. b. V. BILOBECTOMIE. utilizat pentru desemnarea unei *proteine de legare.: colangiografie (v. engl. n. BIGEMINISM. BILIRUBINEMIE. [Lat. s.: schistosomiaz\ (v. [Lat. n. medic german care a studiat aceast\ boal\. Caracteristicile sale variaz\ `n func]ie de provenien]\: canal coledoc (b.] În biologie [i medicin\. D. -bra. azotat.] Grupare repetat\ de dou\ sistole (dublet). bilis = fiere. f. Absent\ la om. m. s. de obicei în cadrul unui proces fiziologic. gr. / bilan. h. *pigmen]ii biliari. 2) Num\ra-re b. (fr. / biphosphonate. BIFOSFONAT. s. [Lat. efectuat periodic sau ocazional.) primite [i cedate de organism. diferen]a dintre cantitatea de ap\ ingerat\ [i cea eliminat\.] Îns\-mân]area *bilei recoltate steril. precum [i o ac]iune activatoare asupra motilit\]ii intestinale. ou bigé-minie. / balance. [Lat. Antidiabetic de sintez\ care. Este o combina]ie a b. f.). [Theodor Ma-ximilian Bilharz. de la latus. s. ruber. d\ direct reac]ia.] Care este în rela]ie cu *bila. Termenul este folosit. -inã. [Lat. bilis = fiere. [Theodor Maximilian Bilharz. 1825-1862. / bilatéral. mai slab\ decât sistola care o precede. / biliary. bilirubina este absent\ în urin\. Produs\ continuu. bilis = fiere. Valoarea sa în sânge este între 0.] Pigment tetrapirolic înrudit cu *pigmen]ii biliari. pe când *bilirubina indirect\ sau liber\. f. viridis = verde. Este b. [i în continuare. s. s. / biliaire. 1 . s.] Care este determinat de hipersecre]ia biliar\. conjugat\ trece normal în bil\. s. vitamine.] Sin. brun. 4) B. hidrosolubil\. 2 mi[care par]ial\ la presiunea normal\. bilis = fiere.). bigeminus = dedublat. C sau b. f. cistic\ sau vezicular\). / bilharziose. s.1-0. mineral. -brum = ro[u. phos. compus\ dintr-o *sistol\ normal\ urmat\ de o *ex-trasistol\ (prematur\). A). prin tubaj duodenal. f. BILICULTUR|. c\rora. s. Traduce echilibrul fiziologic sau modific\ri patologice ale metabolismului mineral. / bilin. s. hepatic\). denumirea e-chivalent\ pentru b. se pune în eviden]\ prin metode care utili-zeaz\ o *diazoreac]ie. în medii de cultur\ adecvate în vederea de-pist\rii unor agen]i patogeni microbieni. lipide. Angl. 173 . [Lat. cu acidul glucuronic. -ism. f. favorizeaz\. ocup\ o pozi]ie cheie între *glicoliz\ [i func]ia respiratorie a hematiei. gr. 4 . analiza cantitativ\ a diferitelor elemente (minerale. prin *canalul coledoc.4-12 µmol/l) [i cre[te net în icterul hemolitic [i în icterul fiziologic al nou-n\scutului. / cholangio-graphy. f. B. organismul se afl\ în echilibru azotat. Aprecierea amplitudinii mi[c\rilor articulare active [i pasive cu ajutorul unui *goniome-tru. nutritiv. nu d\ reac]ia decât în prezen]a alcoolului. B. bis = de dou\ ori. adj. / bilharzia-sis. gr.] Care este situat de ambele p\r]i. Abrev. [Lat. este colectat\ în *vezicula biliar\ [i deversat\ în duoden. BILIVERDIN|.7-5. s. implicit. ouron = urin\. bilis = fiere. Este transportat\ în sânge sub form\ insolubil\ în ap\. K). biochim. / biguanide. situa]ie patologic\ ce apare în unele tipuri de ictere prin hepatit\ sau secundar obstruc]iei c\ilor biliare. -ozã. Cre[terea nivelului san-guin [i prezen]a sa în urin\ indic\ existen]a unei reten]ii biliare. persoana examinat\ aflându-se în stare de s\n\tate aparent\. s. cuprinde examenul clinic [i o serie de investiga]ii al c\ror con-]inut variaz\ în func]ie de scop: control periodic efectuat la nivelul popula]iei. s. [Lat. s. fuscus = negru. Ea se g\se[te în cantitate redus\ în serul normal. [Lat. de la bis = de dou\ ori. BILIFUSCIN|.] Sin. probabil. s\ruri. -euse. adj. s. are un pH bazic [i alcalinizeaz\ lichidul gastric acid ajuns în duoden. B. a transporta. / bilieux. al unor grupe de popula]ie expuse (unor factori de origine profesional\). BILAN}. B.

/ bioélectricité. de la ethos = moravuri.: acizi nucleici. BIODISTRIBUTOR. / bioavailability. [Gr. / biocalorimétrie. f. f. f. starea fizic\ a *excipientului. metron = m\sur\. În ultima vreme termenul se refer\ numai la enzime. BIOELECTROGENEZ|. bios = via]\. khemeia = alchimie. electromiogra-ma. f. / bioéthique. hormonii).] {tiin]\ de frontier\. factorii de cre[tere. N. al\turi de enzime erau considerate b. genesis = producere. B. nu exercit\ efecte nocive (to-xice sau de alt\ natur\) locale sau generale. f. adj. de la informare = a reprezenta. / biodistributeur. s. alc\tuite din celule β ale *insu-lelor Langerhans în cultur\. viteza de di-solu]ie a substan]ei active. s. [Lat. / biodisponibilité. s. f. n.] Sistem biologic implan-tat în organism capabil s\ elibereze o substan]\ (sau. gr. [Gr. bios = via]\. ethica = moral\. celular\. adj. / biosen-sor. BIOCHIMIE. lat. regl\rii. / bioinformation. kybernetike = arta de a guverna. manipul\rile biologice [i genetice etc. f. bios = via]\. / biocompatible. Sin. comunica]ie. [Gr. Suportul material al b. physike. f. V. degradare = a degrada. / bioartificial. captare = a prinde. / biocompatibilité. / bioenergy. bios = via]\. Cl. ca [i o serie de principii fizice care condi]ioneaz\ aceste fenomene. lat. totodat\.: membrana care protejeaz\ ]esutul amintit împotriva respingerii imunologice [i permite. inteligen]\.BINOCULAR. B. Fe. electroretinograma etc. BIOCOMPATIBILITATE. {tiin]\ puternic dezvoltat\ `n ]\rilor avansate. lipide variaz\ considerabil cu specia.: 1) Fenomenologia [i transform\rile de energie din biosisteme.] Proprietatea unui principiu activ al unui medicament de a fi resorbit în cantitate suficient\ [i destul de rapid pentru a fi eficient. BIOFIZIC|. s. 2) Doctrin\ psihologic\ elaborat\ de Wilhelm Reich. electroencefalograma. [Gr. În excita]ie. b. / biocalorimetry. [Gr. f. m. lat. / biocybernétique. -onis = schi]\. s. BIODEGRADABIL.] Element constant întâlnit în sistemele vii. K. în condi]ii normale [i patologice. lat. / biocompatible. Cea mai reprezentativ\ este neurocibernetica. n. f. con]ine mai multe domenii. bioelectrogenez\ [i biopoten]ial. s. de la distribuere = a distribui. Domenii de studiu în b. ethike. sunt îndeosebi experimentul clinic. BIOCATALIZATOR. BIOCOMPATIBIL. vitaminele. 2) Orice rela]ie între organisme.] Despre un material organic sau anorganic care. f. Al. / bioingénierie. [Gr. s. Se abordeaz\ o serie de aspecte fizice ale fenomenelor vie]ii. utilizând contactul corporal (touching). bios = via]\. intodus `n organism. f. f. f. f. / biocenose. BIOELEMENT. BIOGENEZ|.] Domeniu interdisciplinar. / biogenesis.: vedere b. s. calor. / biocénose. / binoculaire. 2) Crearea unui organism viu. BIOCALORIMETRIE. rezultând electrogramele: electrocardiograma. / biochimie. facere = a face. autoreglabil\. -oris = c\ldur\. genesis = producere. lat. s. a distruge. f. s. f. prelucr\rii [i trans-miterii de informa]ie în sistemele biologice. [Gr. dispozitive sau aparate utile `n biologie sau/[i `n diferite domenii ale medicinii. de la gennan = a produce. BIODISPONIBILITATE. f. m.] 1) Ansamblu de organisme vii ce populeaz\ [i trans-form\ un *biotop. [Gr. s. f. lat. [Gr. [Gr. f. poten-]ialul de membran\ se inverseaz\. Ca. BIOCENOZ|. [Gr. artis = art\. ingénie-rierie biologique. lat. / bioelement. s. adj. bios = via]\. / bioelectrogenesis. conserv\rii. s. energein = a fi `n activitate. s. BIOCAPTOR.: microscop b.] Analiza fenomenelor [i proceselor biologice din punctul de vedere al transform\rilor de energie [i. femininul substantival al adj. din gr. bios = via]\. pati = a suferi). s. f. BIOCIBERNETIC|. de la oculus = ochi. bios = via]\. conceptele. / biodégradable. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu. adj. s.] Proprietatea unui material de origine organic\ sau anorganic\ de a fi *biocompatibil.] Domeniu de frontier\ cuprinzând ansamblul de tehnici [i de cuno[tin]e utilizate pentru conceperea [i aplicarea `n practic\ a unor procedee. s. ~n cadrul acesteia pe baza "energiei somatice" [i "energiei mentale".] {tiin]\ de-dicat\ studiului structurii [i sintezei substan]elor constitutive ale organismelor vii [i al proceselor chimice care reprezint\ baza fenomenelor vie]ii. corp care se electrizeaz\ prin frecare.). lat. Exist\ îns\ [i substan]e care nu sunt b. `ndeosebi b. [Gr. alc\tuit\ dintr-un ]esut viu (ex. lat. [Gr. lat. / bioartificiel. ocularius = referitor la ochi. con]inute în tuburi se-mipermeabile implantate sub piele. dispo-nere = a aranja. bios = via]\. metodele [i tehnicile fizicii. procrearea artificial\ [i *eutanasia. Cantitatea de substan]\ eliberat\ [i ritmul de eliberare al acesteia sunt reglate prin îns\[i efectele moleculei respective în organism. f. s. B. / bioinformation.] Despre un organ protetic cu structur\ hibrid\: o parte biologic\.: disponibilitate biologic\ a medicamentelor. depinde de: solubilitate. / bioartificial distributor. s. elektron = chih-limbar. conservare [i transmitere în spa]iu [i timp. -oris = distribuitor. dezvoltarea diver-selor tipuri de 174 . katalyein = a dizolva. informa-tio. / biophysique. medical\ cuprinde domeniile b.] Ansamblu de fenomene electrice (diferen]e de po-ten]ial. O [i H formeaz\ peste 10 % din masa materiei vii. [Gr. din punctul de vedere al termodinamicii. n. [Gr. introdus în sol. f. compati = a suferi `mpreun\ cu (cum = cu.. Na.] Despre orice compus organic care. de la gen-nan = a produce. 3) Efectele diferitelor forme de energie asupra organismelor vii.] 1) Teorie conform c\reia orice organism provine dintr-un alt organism similar. / biocapteur. adj. BIOENERGETIC|. din punctul de vedere al regimului energetic. bios = via]\. BIOETIC|. 2) Care este prev\zut cu dou\ *oculare. BIOINGINERIE. / biodegradable. forma de administrare a medicamentului. S. f. [Gr. s. f. B. adj. s. s. koinosis = asociere. bios = via]\. bios = via]\. BIOINFORMA}IE. s. bios = via]\. BIOARTIFICIAL. [Gr. sunt formulate diferite conduite terapeutice. mai multe) al c\rei deficit afecteaz\ o func]ie important\. s. având o component\ determinat\. s. Ex. Sin. adj. physica. s.] 1) Care se refer\ la cei doi ochi. uneori. neuroni etc. reprezentare. cauza *poten]ialului de repaus. prezentând a[a numita "recalcitran]\ molecular\". reflectare. P. m. Prin biodegradare. s. Ex. molecular\ [i b. curen]i ionici) ce înso]esc fenomenele fiziologice. elementum = element. bios = via]\.] Utilizarea *calo-rimetriei pentru m\surarea cantit\]ii de c\ldur\ produs\ de o fiin]\ vie. s. / biochemistry. s. a orândui. schimburi metabolice între organ [i organism). / bioelectricity. BIOELECTRICITATE. iar împreun\ cu C. ars. lat.: biosenzor (v. lat. bios = via]\. în evident\ [i necesar\ extensie.] Sin. bios = via]\. bios = via]\. s.: proiectarea [i perfec-]ionarea aparaturii biomedicale.] Informa]ie din sistemele biologice cu rol în reglare.. s. rezult\ ca urmare a fenomenelor de transport ionic pasiv (*canale ionice) [i activ (*pompe ionice). Celula în repaus (stare sta]ionar\) prezint\ o inegalitate de reparti]ie ionic\ pe cele dou\ fe]e ale membranei. V.: e-lectrogenez\. energeia = for]\ `n ac]iune. în general. [Gr. Temele de reflec]ie ale b. / bioénergétique. / bioenergetics. poate fi descompus prin ac]iunea unor enzime. în cadrul c\ruia sunt aprofundate (de la reflec]ie la ac]iune) problemele etice legate de exerci]iul medicinii [i de cercetarea biomedical\. / biogenèse. s. / bioélectrogenèse. pati = a suferi). [Gr. / biocybernetics. reunire. `n rela]ie cu cercetarea fundamental\ biomedical\ [i cu aplica]iile `n medicin\. ingenium = spirit. génie biologique / bioengine-ering. [Gr.] Ramur\ a *ciberneticii având ca obiect principiile [i mecanismele concrete ale comenzii. compozi]ie. f. f. [Gr. BIOENERGIE. ce nu fac parte din moleculele de proteine. bios = via]\. / biophysics. / biocatalyst. distributor. (În ur-m\ cu dou\ decenii. ramur\ a biologiei dedicat\ studiului fenomenelor biologice utilizând principiile. adj. bios = via]\. bios = via]\. / bioélément. *depolariz\ri [i *repolariz\ri.] Catalizator organic cu mare specificitate de ac]iune [i de substrat. în cursul erelor biologice. bini = câte doi. Se disting numeroase direc]ii ale b. 2) Caracterizarea b. -elle.] 1) Energie consumat\ sau eliberat\ în procesele biologice. Ex. hormoni.] Denumire de ansamblu a proceselor care se afl\ la originea *bioelectricit\]ii. Zn peste 90 %. / bioénergie. m.: b. f. bios = via]\. s. mai mult sau mai pu]in validate. s. Con]inutul în unele b. gr. glucide. / bioethics. s. corp care se electrizeaz\ prin frecare. s. elek-tron = chihlimbar. transplantul. masajul sau eliberarea expresiei emo]ionale.: insulele Langerhans) [i o parte artificial\ (ex. a repartiza. Mg. lat. reprezint\ [i o surs\ preferat\ de [arlatani. s. / biocatalyseur. 1897-1957 (mai cunoscut pentru încercarea de sintez\ marxism-psihanaliz\). Varia]iile de poten]iale din cursul activit\]ii unor organe sunt înregistrate. Si. / biocompatibility. aces-te celule sunt capabile s\ furnizeze organismului *insulin\ în func]ie de varia]iile concentra]iei extracelulare de glucoz\. s. informa]ie. bioenergetic\. m. [Gr. physikos = natural. s-a asigurat ciclul natural al elementelor. Are re-la]ii directe cu *bionica. / binocular. f. bios = via]\. pereche. medic [i psihanalist austriac. f. de la physis = natur\.

B. bios = via]\. prin aspira]ie a secre]iilor fiziologice sau patologice. lat. s. a pune. organisme pluricelulare. f. / biomass. `n rela]ie cu celula. dispari]ia biopoten]ialelor creierului este unul din criteriile mor]ii cerebrale. BIORITM. `n func]ie de semnifica]ia biologic\. de la potens.] Tip de *protez\ valvular\ destinat înlocuirii valvulelor aortice sau atrioventriculare.] {tiin]\ consacrat\ stu-diului fiin]elor vii. [Gr. elektron = chihlimbar. bioelectricitate [i bioelectrogenez\. poten]ial de repaus. ca simpli subprodu[i de metabolism. aspect.biomateriale. confundat cu prothesis = propozi-]ie. rezult\ în urma unei reac]ii de *oxidoreducere care cuprinde un sub-strat (*luciferina) [i o enzim\ (*luciferaza). deriva]i de carbon etc. [Gr. thesis = punere [i tithenai = a plasa. `n cadrul c\reia sunt utilizate o serie de achizi]ii din *biologia molecular\. c) b. este fixat\ pe un inel metalic. [Gr. lat. [Gr. / biologie. s. s. s.. `mpreun\ cu *hemoreolo-gia. în general. s. BIOMETRIE. De ex. BIORITMOLOGIE. b. bios = via]\. reprezint\ un domeniu extrem de dinamic `n cadrul c\ruia sunt integrate datele de *biologie molecular\. Cercetarea biologic\ are ca obiective forma. organite celulare. de la sentere = a sim]i. f. s. {tiin]\ `ntemeiat\ de George Emil Pala-de care a deschis calea studiului structurii [i func-]ion\rii celulei la nivel molecular. s.: 1) b. / biomédecine. ~n principiu. f. s. BIOMATERIAL. nucleului (cariometria).] Studiul [tiin]ific al *bioritmurilor. / biomicroscope. ~n medicin\. fabricarea) de proteze sau de organe artificiale. biometry. BIOLOGIE. reprezint\ baza dezvolt\rii *medicinii moleculare [i. s. logos = [tiin]\. lumen. ]esuturilor (histometria). / biomécanique. skopos = observator. Este alc\-tuit\ din valvule aortice de porc sau din pericard bovin tratate chimic pentru asigurarea suple]ei. de suprafa]\. din gr. / bioma-terial. / bioluminescence. genetic\ etc. f. adic\ al organismelor caracterizate prin capacitate de reproducere [i de evolu]ie (microorganisme. de zi [i noapte (circadiene) etc. de la nivelul ]esuturilor excitabile (sistem nervos. [Gr. Ca bioreceptor pot fi folosite enzime. *biologiei celulare etc. studiile [i aplica]iile b. polys = mul]i. BIOLOGIE MOLECULAR| / biologie moléculaire / molecular biology. s. e) b. În func]ie de procedeul utilizat pentru recoltare. s. n. celulelor (citome-tria). b. de la mekhane = ma[in\. 3) b. s. Sunt modelate acele structuri sau func]ii care s-au perfec]ionat datorit\ adapt\rii unor animale la mediul biologic. lunare (ex. m. meros = parte. s. [Gr. s. rhythmos = ritm. / biology. Din aceast\ confluen]\ rezult\ progresele fundamentale ale medicinii contemporane. poten]ial de ac]iune. f. / biomatériau. bios = via]\. n. pl. `n cazul structurilor neexci-tabile. bios = via]\. s. Compus din clasa *pterinelor. f. gr. tirozin-hidroxilazei [i triptofan-hidroxilazei.] 1) Prelevarea in vi-vo a unui fragment de ]esut (normal sau patologic) sau a unui organ în scopul efectu\rii unui e-xamen histologic (anatomopatologic). [Gr. / biorythme. material. ceramic\. / biosen-sor. calculul probabilit\]ilor [i principiile analizei matematice pentru studiul fiin]elor vii. `ntre agentul imobilizat (ex. c. B. s. iar dispari]ia b. rhythmos = ritm. polimeri. constituie baza dezvolt\rii cunoa[terii *patologiei celulare. îndeosebi pentru segmentul anterior. lat. organelor (vis-cerometrie. s. medieval\ poten-tialis. un grad de certitudine `n diagnostic. m. din cursul unei interven]ii chirurgicale destinat\. care au rol determinant `n func]iile structurilor respective. massa = mas\. BIOLUMINESCEN}|. genetic sau microbiologic. 2) b. f. pot fi sezoniere. prin exerez\ a unui ganglion sau a unei tumori mici. alc\tuite din aminoacizi (monomeri). "copierea" unor organe senzoriale `n *robotic\. ori de materiale utilizate în explor\ri sau în laboratoare de analize. f. lat. s.: polipeptidele.. / bio-potential. metron = m\sur\. m. / biométrie. s. f. V. bios = via]\. investigarea constitu]iei biochimice [i a remanierii materialului genetic. în pre-zen]a oxigenului. s. mechanicus. unui examen *extemporaneu. determin\ o form\ particular\ de hiperfenilalaninemie. b. din gr. m.] Domeniu al biofizicii `n cadrul c\ruia sunt aplicate principii [i legi ale mecanicii `n studiul biosistemelor. lat. BIOSENZOR.] 1) Cantitatea de microorganisme con]inute întrun mediu lichid. de obicei. BIOMAS|. structura [i mecanismele de func]ionare ale fiec\-rui organism [i ale p\r]ilor sale componente. BIOPTERIN|. / bioprothèse. s. B. s. lat. gr. s. Sin. de obicei f\r\ semnifica]ie biologic\ major\. Tulbur\rile b. BIOPROTEZ|. mikros = mic. f. / bioptérine. / biomedicine. BIONIC|. / biopotentiel. f. / bio-mechanics. / bioluminescence. [Gr. B. bios = via]\. se afl\ în rela]ie cu o serie de st\ri patologice. lat. bios = via]\. a evolu]iei medicinii contemporane. la pe[tii electrici (torpila electric\). mekhanikos. bios = via]\.] Ramur\ a biologiei în care se utilizeaz\ metodele statistice. f. logos = [tiin]\.] Varia]ie periodic\ a proceselor [i fenomenelor biologice.] Domeniu interdisciplinar cu caracter aplicativ având ca scop modelarea unor structuri [i/sau func]ii ale unor biosisteme animale pentru crearea unor dispozitive utile `n [tiin]\ [i tehnic\. pot fi endogene sau exogene. al c\rei tratament necesit\ un regim restrictiv în *fenilalanin\. / biopterin. rezisten]ei [i pentru suprimarea caracteristicilor antigenice. s. [Gr. prin punc]ie. -inis = lumin\. molecular\. sunt asociate proceselor vie]ii. bios = via]\.] Producerea de lumin\ de c\tre unele organisme vii. V. bios = via]\. b) b. *biochimiei. biochimie. de dezvoltare [i de evolu]ie a diferitelor specii.. Deficitul de b. f. d) b. osteometrie) [i a p\r]ilor corpului (somatometrie). f. crearea de noi molecule artificiale. de la pro = înainte. raporturile acestora cu mediul etc. ca [i administrarea de *serotonin\ [i de *dopamin\. [De la biologie + electronicã. bios = via]\. a examina. de regul\. f. / biorhythmology. care sunt imobilizate pe un suport. m. b.: ritm biologic.] Poten]ial electric care se produce `n struc-turile vii datorit\ proceselor de *bioelectrogenez\.. Ex. Dup\ origine. prosthesis = ad\ugare. m. / biorythmologie.: ciclul menstrual). glucoza) se produce o reac]ie `n urma c\reia rezult\ un produs 175 . ciclul de reproducere. *biologiei moleculare. V. efectuat\ prin r\zuirea (gratajul) unei mucoase sau componentelor superficiale ale pielii. logos = [tiin]\. bios = via]\. / biopsie. cronobiologie. bios = via]\. de la skopein = a vedea. pe cale endo-scopic\. [Gr. [Gr. mekhanike.] *Polimeri forma]i în organismele vii. [i genetic\ molecular\. bios = via]\. sau *frotiul. f) b. B. sensorium = organ de sim]. s. f. bios = via]\.] Punct de confluen]\ interdisciplinar\ a *ciber-neticii. ~n prezent. f. s. BIOMECANIC|. se disting trei categorii de b.: heterogref\ valvular\. `n special proteinele [i acizii nucleici. materia sau mate-ries = materie. popula]ii). De ex. circadian [i sincronizator. BIOPSIE. bios = via]\. Natura b. / bionics. La organismele vii. BIOPOTEN}IAL.] Denumire general\ a ori-c\rei substan]e (material) utilizate pentru producerea (confec]ionarea. / bionique. f. în practic\ se disting: a) b. [Gr. f. s. s. pl. / biomicroscope. care determin\ comportamentul [i reac]iile vitale. celule `ntregi. Sin. / biopolymers. o enzim\) [i molecula de dozat (ex. implantabile sau nu. f. medicina = medici-n\. opsis = vedere. antibiotice etc. acoperit cu material plastic. m. BIOPOLIMERI. b. corp care se elec-trizeaz\ prin frecare. [Gr. / biopsy. BIOMEDICIN|. s. [Gr. Tetrahidrobiopteri-na (BH4) este *cofactor al fenilalanin-hidroxilazei. *biofizicii. BIOLOGIE CELULAR| / biologie cellulaire / cell biology. c. trebuie s\ fie *biocompatibile [i s\ prezinte o *fiabilitate adecvat\ utiliz\rii. histochimic (biochimic). / biorhythm. b. B. s. Domeniu interdisciplinar [i supradisciplinar ("regin\ a [tiin]elor") având ca o-biect studiul structurii [i func]iei moleculelor caracteristice structurilor vii. BIOMICROSCOP. lat. `ndeosebi ale acelora care execut\ mi[c\ri coordonate. s. este foarte divers\: metale (aliaje). cu ajutorul c\ruia se recolteaz\ un fragment de ]esut sau de organ situate în profunzime. / biomasse. B. s. 2) Însu[i materialul prelevat. gr. lat. conceperea unor tipuri variate de proteze. cronofarmacologie. s. Se ob]ine astfel o veritabil\ "sec]iune optic\” a ochiului. / biopolymères. [Gr.] Sistem de detec]ie [i m\surare alc\tuit dintr-o structur\ vie (biorecep-tor) asociat\ cu o component\ electronic\ (trans-ductor). / biometrics. f. / biocapteur.] Microscop binocular cuplat la un dispozitiv special care permite iluminarea intens\ [i focalizat\ a unei suprafe]e reduse. rhyth-mus. semnific\ `ncetarea acestor procese. s. mu[chi). -ntis = puternic [i posse = a putea. Prin extensie. / biopros-thesis. efectuat\ cu un *trocar special. n. rhythmus. `n cazul sistemului vascular. care poate orienta actul chirurgical. 2) Totalitatea organismelor care tr\iesc într-un biosistem. ~n principiu. b. f. prezint\ interes `ndeosebi `n cazul a-paratului locomotor [i. Se poa-te aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii: b. aduce. m. n. imunologic (punerea în eviden]\ a u-nor antigeni). m.

/ biped. care este considerat\ agresiv\ [i concentrat\ exclusiv asupra bolii. se stabilesc unit\]i biologice. la re-frac]ia într-un mediu *anizotrop. a oceanelor. n. se mai nume[te [i dubl\ refrac]ie. hematologie. deci b. lat. adj. Sin. determinarea cantitativ\ a unor substan]e biologic active direct `n organismul viu.[oarece. / biosystème. celule. de carbon sau anhidrida cabonic\ este un gaz incolor. tekhne = art\ manual\. serve[te îndeosebi în studiile epide-miologice. Ex. un grup de indivizi omogen printr-un anumit num\r de caracteristici anatomofunc]ionale. BIPED. denumite. / biotransformation. [Gr. adj.] (Substan-]\) care stimuleaz\ nespecific vitalitatea unui sistem viu. pes. re-fringens. Rezultatul interac]iunii înseamn\ func]ii sau caracteristici noi.). s. / double refringency. C\ile sunt deosebite de cele folosite de chimia organic\ în laborator. bios = via]\. prob\. bis = de dou\ ori. -e. osmos = impuls. engl. cu numeroase aplica]ii `n [tiin]\ [i `n industrie. De regul\. [Gr. sphaira = sfer\. marc\. b. V. bios = via]\.). BIREFRINGEN}|. f. / bioxide. s. n. / biosphere.] Denumire generic\ pentru tehnologiile `n care se utilizeaz\ diferite sisteme biologice: organisme `ntregi. f. testum = capac de lut ars.] Fenomenul de dedublare a unui fascicul de lumin\.] *Statistica aplicat\ la studiul [i interpretarea structurilor [i fenomenelor caracteristice vie]ii. / biotypie. marc\. n. s. s. polus = pol. gr. BIOTRANSFORMARE. [Lat. bios = via]\. dup\ numele speciei utilizate (unitate . n. bioxid). celule izolate (*eucariote sau *procariote) sau componentele moleculare ale acestora. [i *mezomorf. / biothera-py. s. În realitate. [Gr. ancestrale bazate pe fermenta]ie (producerea vinului [i a berii. . / biotaxie. s. BIOTAXIE. BIOTEST.: anhidrid\ carbonic\ (v. a unui grup de subiec]i care posed\ acela[i patrimoniu ereditar homozigot. BIOSINTEZ|. adj. din lat. / biovular. systema. BIOTEHNOLOGIE. ]esuturi. s. s. m. s. de la bis = de dou\ ori. s. neuro[tiin]e. de la stimulus = b\] ascu]it cu care se îmboldesc vitele. / biotechnologie. de la tattein = a ordona.: deriva]ie b. 176 . f. a stimula. [Gr. lat. a glucozei. BIOSISTEM. m. A > D. XVIII). denumite *viscerotonie. permi]ând ur-m\rirea continu\ a concentra]iei unor molecule `n sânge. s.care poate fi transformat `n semnal electronic de c\tre transductor. s. BIOTIN|.] {tiin]\ destinat\ studiului rela]iilor posibile între structura corpului [i comportamentul psihologic. `mpingere. s. collegium sta-tisticum. adj. logos = [tiin]\. BIOXID DE CARBON / bioxyde de carbon / carbon dioxyde. s. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti.] Ansamblul zonelor P\mântului la nivelul c\-rora este prezent\ via]a animal\ sau/[i vegetal\. deoarece ace[tia permit o analiz\ rapid\. s. de la therapeuein = a `ngriji. / biotype. bios = via]\. [Gr. s. m. m.[obolan. Ex. / bipolaire. [Gr. sau a unor produse organice (suc gastric. [Gr. Recent. f. o serie de tehnici de fermenta]ie au permis fabricarea antibioticelor [i a altor metaboli]i celulari utiliza]i `n farmacologie sau `n alimenta]ie. / biovulaire. f. [Lat.] Orice oxid care con]ine doi atomi de oxigen per molecul\. / biotypologie. comparativ cu ale speciei din care face parte. typos = tip. f. ale c\-rei oscila]ii se propag\ într-un singur plan. s. s. s. adj. .] Sis-tem biologic: un ansamblu de structuri (molecule. f. s. / biothérapie. de la transformare = a transforma (trans = peste.] Modific\rile suferite de substan]ele str\ine introduse în organism. f. / biostimulant. f. / bioxyde. / biosys-tem. cu sensibilitate [i specificitate acceptabile. f. Indivizii sunt clasifica]i pe baza corel\rii caracteristicilor morfofiziologice care. s. În acest mod au fost dozate [i standardizate vitaminele [i hormonii. s. dup\ 1980 li s-au ad\ugat cele de manipulare a materialului genetic. Chimi[tii consider\ mai corect termenul sin. f. s.] Mediu geografic în care tr\-ie[te. bis = de dou\ ori. Practican]ii b. / biosmosis. s. gr. de la syn = împreun\.] Termen folosit pentru desemnarea unei popula]ii. / biotest.] Care posed\ doi poli. `ndeosebi `n rela]ie cu z\c\mintele de petrol). [i pancreas artificial. transformatio. lat. / biotope. V.] Sin. istemai = a a[eza. dincolo de. B. / biosyn-thesis.). f. / biotaxis. din fr. / biréfringence. / biotyping.: taxonomie (v. B. *ectomorf. BIOTERAPIE. inclusiv `n ameliorarea unor specii de plante sau animale. *cerebrotonie [i *so-matotonie. / bio-statistics. [Gr. biotonicity. s. Exist\ b.. pedis = picior. typos = tip. este un *ecosistem supus unor modific\ri naturale constante care se produc `n perioade de timp foarte `ndelungate. f. Rol important în fiziologia respiratorie (schimburi respiratorii) [i sanguine (men]inerea echilibrului a-cidobazic). marc\. bios = via]\. A:D < 1. model. Se denume[te astfel. s. bios = via]\. typos = tip. bios = via]\. BIOXID. synthesis = ac]iunea de a pune laolalt\. de ex. s. [i biotipologie. Dup\ o serie de clasific\ri anterioare. În stare solid\ este util în conservarea [i transportul alimentelor. ~n mod normal `n perioada de cre[tere. [Gr. f. tonos = tensiune. / biotope. [Lat. `n diagnostic se extinde considerabil. Fiec\rui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de tr\s\turi psihologice fundamentale. lat. de la status = stare. bios = via]\. în-tr-un fascicul ordinar [i altul extraordinar. / bistatistique. BIOTIPARE. bipes. majoritatea subiec]ilor având caracteristici compu-se din cele trei temperamente. -edis = care are dou\ picioare. îi m\re[te rezisten]a la factori nocivi sau îi favorizeaz\ vindecarea. test = examen.] Studiul caracteristicilor biochimice variabile ale unei su[e bacteriene. Dup\ un b.: producerea unor proteine sau a *anticorpilor monoclonali. f. topos = loc. de la lat.] Raport între asimila]ie (A) [i dezasimila]ie (D). s. dio-xid. a pune. / bipède. în prezent s-au diversificat datorit\ recursului la date oferite de endocrinologie. m. Sin. bios = via]\. de obicei. / biotransformation.iepure etc. n. Reprezentând mediul capabil s\ ad\posteasc\ via]a. model. -ozã. thesis = punere [i tithenai = a plasa. m. / biosmose. BIOSMOZ|. -onis. / biotine. n. s. compunere. BIOSTIMULATOR. (în electrocardiografie). / biotechnology. Exist\ cercet\ri asupra rela]iei între tipurile psihologice [i predis-pozi]ia la diferite boli. tipurile pure se g\sesc rar. f.: biocaptor. BIOTIP. bil\ etc. bios = via]\. BIOSTATISTIC|. adj. / bioty-pology. -atos = ansamblu. bis = de dou\ ori. taxis = ordonare. germ. s. [Gr. dintre care cea a lui Kretschmer este cea mai cunoscut\. inodor. oxigen. f. organe) sau fenomene în interac-]iune. de la ovum = ou.). clasice.). s. omogenitatea genetic\ rezult\ în urma unor încruci[\ri *consanguine. Unii b. model. [Gr. f. în func]ie de temperamentul [i comportamentul s\u.] Metod\ de terapie ne-conven]ional\ (cu numeroase direc]ii [i tendin]e) prin care se sus]ine utilizarea exclusiv\ a sub-stan]elor biologice. f. stimulare = a îmboldi. adj. [Lat. therapeia = tratament. pot fi ata[a]i organismului. dou\ picioare. dac\ ini]ial erau ob]inute prin *biometrie. Termenul desemneaz\. [Gr. f.: dizigot (v. / biotin. de la refringere = a r\sfrânge. se compune din partea inferioar\ a atmos-ferei. bios = via]\. îndeosebi fermen]i lactici [i le-vuri. / biotonus. bios = via]\. s. m. s. s. [tiin]ific\ ovulum = ou mic. [Gr. a aranja. solubil în ap\. / biosphère.. f. / biostimulant. BIOSFER|. bios = via]\. / biotonus. logos = [tiin]\. BIOTOP.] Care posed\ dou\ membre inferioare. / biotype. [Gr. criminologie etc. Utilizarea b. [Lat.] Sin. [Gr. B.] Test care utilizea-z\ ca reactiv un sistem viu. formare = a da o form\). A-cestor b. bios = via]\. BIPOLAR. bios = via]\. s. aranjare. bis = de dou\ ori. meserie. sus]inând necesitatea trat\rii individului în totalitate. adj. Statistik (termen creat `n sec. de asemenea. Sheldon a descris trei tipuri morfologice principale: *endomorf. BIOVULAR. îndeosebi de medicamente.] Denumire pentru fenomenul de *osmoz\ care are loc la nivelul membranelor biologice se-mipermeabile. / biosynthèse. se opun terapeuticii [tiin-]ifice. *Bioingineria încearc\ utilizarea modalit\]ilor biosintezei în sintezele organice. sphaera. oxys = acru. BIOTIPOLOGIE. BIOTONUS. s. [Gr.: vitamin\ B8 (v. este supraunitar. de la syn = împreun\. bios = via]\. Sin. În distrofie [i `n malnutri]ie. n. un grup relativ specific de plante [i animale constituind o *biocenoz\. partea superficial\ [i un strat al scoar]ei terestre cu grosimea de cel pu]in 2 kilometri (la aceast\ adâncime pot tr\i unele bacterii. f. în condi]ii omogene. Fasciculul extraordinar este alc\tuit din *lumin\ polarizat\. f. / biotest.] Sin-tez\ a unei substan]e naturale de c\tre celula vie. f. a pâinii sau a derivatelor din lapte). pentru numeroase molecule biologic active endogene sau exogene. s. B. s. / bipolar.

[Gr. embrionul are forma unei sfere delimitate de un perete sub]ire (*trofoblast) [i colonizat\ la unul din polii s\i de un grup de celule (*buton embrionar) care vor forma ulterior diversele p\r]i ale embrionului. cuvânt din Erzgebirge (Saxonia). / byssinose. B. blepharon = pleoap\. byssinosis. stratum = a[ternut.] Elementul chimic nr. -e. lat. -itã. blastema = mugure. f. unde acest metal a fost prima oar\ exploatat. -ulã. / blastocyste. biseau. cu afectare ganglionar\. Wismuth. 2) Sufix prin care se marcheaz\ caracterul embrionar al unui neoplasm. BLASTUL|. sunt utilizate în terapeutic\ în calitate de gastroprotectoare [i de antiseptice cutanate. blepharon = pleoa-p\. blastos = germen. BLEFAROCHALASIS. din lat. s. f. s. s. determinat\ de inhalarea pulberilor de bumbac `n cursul prelucr\-rii industriale a acestuia. / blastomycosis. BLAST. / blepharophimosis. blastos = germen. / blastomère. / blastoderme. desemnând o ce-lul\ tân\r\. byssos = bumbac. m. s. s. mykes. BLASTOGENEZ|. iungere = a `njuga). / bisalbumin(a)emia. [Lat. iar cu capetele polare hidrofile spre exteriorul bistratului.] 1) *Neoplasm embrionar. / bisalbuminémie. s. care este sec]ionat oblic. / blastula. / bismuth. / biseau. vezic\. alegerea obiectului sexual definitiv intervenind doar odat\ cu evolu]ia *pubert\]ii. este acoperit de o lam\ fin\ superficial\ (*blastoderm). -itã. Fliess. în ziua a [asea de la *ovo-implanta]ie. S.] Instrument chirurgical destinat practic\rii inciziilor. blastos = germen. a uni (cum = cu. 2) Structur\ format\ din doi *cromozomi omologi împerechea]i care con]in patru *cromati-de.8 g/cm3. de la plassein = a forma. bis = de dou\ ori. / blast. lipos = gr\-sime. f. f. 2) B. proteine transportoare de *di-fuziune facilitat\. din lat. [Gr.] Boal\ pulmonar\ profesional\ cronic\ a aparatului respirator.] 1) Care are valen]a 2. caracterizat\ prin ulcera]ii ale pielii [i ale mucoaselor labiale. m.: *limfoblas-tom. / blastema. adj. V. de la phi-moun = a strânge cu putere. coniunctivus = care leag\. Ex. kystis = sac. determinat\ de o cicatrice sau în raport cu îmb\trâni-rea. -inã. myketos = ciuperc\. blastos = germen. BLEFAROPLAST. boal\ Jorge Lôbo (v. electric permite sec]ionarea ]esuturilor [i coagularea prin cauterizarea capilarelor datorit\ pre-zen]ei unor curen]i de înalt\ frecven]\ [i tensiune mic\.. s. [Lat. f. n. s.: b.] Vârf al unui ac de injec]ie sau de punc]ie. blastos = germen.] 1) Starea unui organism care prezint\ caracteristicile celor dou\ sexe. având forma unui cu]it de dimensiuni mici. f. s. Se g\se[te în natur\ în stare pur\. precursoare din liniile sanguine (*mie-loblast. plas-tos = modelat. n.980 [i densitatea 9. sin. s. BLASTOMER. s. s. *eritroblast. / byssinosis. blastos = germen. poate fi consecin]a unei muta]ii genetice congenitale sau induse de *betalactami-ne administrate în doze mari. s. [Gr. BISTURIU. -atos = piele. s. s. f. Pe lâng\ b. iar în forma generalizat\. Sin.. mykes. dar îndeosebi sub form\ de sulfur\ (bis-mutin\). gr. BIVITELIN. f.] Termen generic pentru micozele determinate de ciuperci din genul Blastomyces. sin. s. blepharon = pleoap\. sexualis = referitor la sex. [Gr. ca [i a unui pseudo-chist pancreatic. s. de la coniungere = a lega `m-preun\.sin. hermafrodit. / blastula. probabil de natur\ alergic\. [Fr. blepharon = pleoap\. se formeaz\ în *profaza primei diviziuni a *meiozei [i persist\ pâ-n\ la debutul *anafazei. [Gr. *pompe ionice) sau de transmitere a informa]iei la nivel celular (*receptori de membran\). haima.] Sin. f. n. f. boal\ Gilchrist (v. blepharon = pleoa-p\.] Relaxare a ]esutului sub-cutanat al pleoapei superioare: pielea devine sub-]ire. / blépharoplastie. n. Freud a postulat existen]a la om a unei b. [Gr. metanefrotic. s. cheloidian\. [Gr. -inis = albu[ de ou. BISMUT. de la sexus = sex. În acest stadiu.[i sudamerican\. s. care dau na[tere unui organ sau unei p\r]i din organism. / blepharochalasis. dermatitidis [i B. / blépharite. Formele cele mai frecvente sunt: 1) B. [Gr. B. [Fr. adj. s. bis = de dou\ ori. s. -e. s. care une[te. s. -oma. photos = lumin\. B. a modela. / blastoma.). care se poate combina cu doi atomi de hidrogen. / blasto-mere. adj. f. BLASTODERM. de la plassein = a forma. f. m. BLASTOCIST. f. gr. pentru celulele leuce-mice. / bivitelline. unui membru. / blepharoplast. pus\ în eviden]\ la *electroforeza pro-teinelor serice. m. / blasto-cyst.] Organizare lamelar\ a *fosfolipidelor (de tip *cristal lichid). din germ. bis = de dou\ ori. meros = parte. -ntis = tare. koilos = cavitate. 2) Reproducerea prin înmugurire.). iar la nivelul s\u se afl\ inserate proteinele integrale ale membranei cu func]ii de trans-port (*canale ionice. bistoury. valens.] Ce-lul\ provenind din primele diviziuni ale oului fecundat. n. [Gr. blastos = germen. f. s. m. n. -atos = sânge.). nord-american\. -ozã. phimosis = strâmtare.] Termen folosit ca sufix. BISINOZ|. / blastomycose. / -. *megacarioblast). La om b. b.: boal\ Lutz-Splendore-Almeida.] Opera]ie realizat\ `n scopul corect\rii malfor-ma]iilor sau a pierderilor de substan]\ la nivelul unei pleoape. / blastome. m. / blepharitis. myketos = ciu-perc\. m. khalasis = relaxare. s. BLASTOMICOZ|. mozaic fluid. s. m. s. [Gr. paracoccidioidoz\. BLASTOCEL.] Sin. / bismuth. / bisexu-ality. s. m. [Gr. BLEFAROPLASTIE. s. / blastogenèse. f. de la albus = alb. simbol Bi. phos. adj. BIVALENT. n. Speciile B. s.] Aglomerare de celule mezo-blastice nediferen]iate. cu extindere la întreg tractusul digestiv. m. B. Afec-]iunea poate fi ereditar\. albumen. / bivitellin.BISALBUMINEMIE. [Lat. s. În acest stadiu se pot injecta la [oare-ce diferite celule embrionare nediferen]iate pentru ob]inerea de *himere.] 1) Primele stadii de dezvoltare ale embrionului. s. [Lat. m. / surgery knife. derma. n. Este utilizat [i ca atare (incorect) ca sin.] Dedublarea albuminelor. BLEFARIT|. luând o tent\ ro[ietic\. [i membran\ celular\. B. se formeaz\ relativ rapid. n. BLEFAROFIMOZ|. / blastocèle.] Retrac]ie mai mult sau mai pu]in marcat\ a fantei palpebrale. blastos = germen.. BLEFAROCONJUNCTIVIT|. s.: tarsoplastie. de la valere = a valora. B. f. s. bis = de dou\ ori. bis = de dou\ ori. `ngustare. s. / blepharo-conjunctivitis. s. [Lat. 177 . blastos = germen.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a marginii pleoapelor. f. care se dispun (datorit\ caracterului *amfipatic) cu cozile *hidrofobe ale acizilor gra[i c\tre interiorul bistratului. -ozã. / bisexualité. vitellum = g\lbenu[ de ou. / blepharoplasty. alchimi[tilor bisemutum. / bistouri. BISTRAT FOSFOLIPIDIC / bicouche phospholi-pidique / phospholipid bilayer. [Lat. / blépharo-con-jonctivite. s. s.] Stadiu de dezvoltare em-brionar\ care se situeaz\ între *morul\ [i *gastru-l\. sudamerican\. a modela. bis = de dou\ ori.] Membrana primitiv\ a embrionului. s. biologic\ sus]inut\ de F. / blépharophimosis. s. se caracterizeaz\ prin formarea unui *blas-tocel. / blépharochalasis. m. 2) Între]inerea de rela]ii sexuale cu indivizi din ambele sexe. 83. dar numai doi *centromeri. s. flasc\ [i ridat\. s. / blasto-c(o)ele. / bivalent. bistouri. [Gr. s. [Gr. blastos = germen. / blaste. / blastogenesis. de unde este extras. BISEXUALITATE. plas-tos = modelat. [Gr. *nefroblastom. m.] Cavitatea de segmenta]ie a *blastulei. / bivalent. brasiliensis determin\ *blastomicozele nord. genesis = producere.: dublu strat fosfolipidic. / blastème. O serie de s\ruri insolubile de b. a c\rui lam\ poate fi fix\. [Gr. BLASTOM. m.] Inflama]ia concomitent\ a pleoapelor [i a *conjunctivei.] Etap\ din dezvoltarea embrionar\ a mamiferelor care corespunde sfâr[itului segment\rii oului. s. Ex. cu poart\ de intrare pulmonar\. Sin. n. s. de origine tropical\. m. s.) 3) B. de la sternere = a a[terne.] Gen de ciuperci microscopice apar]inând clasei Adelomycetes.: dizigot (v. BIZOU. bastoria = b\]. mobil\ sau repliabil\ în mâner. [Gr.: corpuscul bazal (v. V. reprezint\ structura de baz\ (matricea) membranelor celulare. BLASTOMYCES / Blastomyces / Blastomyces. [Gr. [Gr. care dau na[tere *blastocistului. n. psihologice fundamentale. / blépharoplaste. blepharon = pleoap\. f. f. viguros. / blas-toderm. BLASTEM. f. De-scoperirea *sexului genetic infirm\ postulatul freu-dian. f. de la gennan = a produce. a-dic\ este bisexuat. cu greutatea atomic\ 208.

de arboriza]ie. tip II (Möbitz II) cu segmentul PR alungit constant. m. 4) B. cu oprirea tranzitului de materii fecale [i gaze. materiale [i apara-tur\ necesare interven]iilor într-un centru chirurgical. BLOC VERTEBRAL / bloc vertébral / interverte-bral synostosis. i-a luat posibilitatea de a respira automat. prin *depolarizare insuficient\. de ramur\ drept\. blocage. Are drept con-secin]\ *hipertensiunea intracranian\. α-BLOCANT. Blocarea unui fascicul modific\ profund axa electric\ a inimii. 3) `ntre atrii [i ventricule (v. incomplet) sau `ntreruperea (b. ca urmare. ~ntreruperea conducerii intraventriculare la nivelul unuia dintre cele dou\ fascicule (anterior sau posterior) al ramurii stângi a fasciculului His. blenden = a orbi. a-vansat. [Fr. 6) la nivelul peretelui miocardic. f. bloc atrioventricular). / schield. astfel `ncât acesta a murit când a adormit. îndeosebi me-zencefalic\ (b. în cazul genunchiului cauza fiind `ndeosebi leziuni ale meniscurilor. 30 b\t\i/min (puls lent) când se afl\ sub bifurca]ia fasciculului His. 5) B. pân\ când unda P nu mai este urmat\ de complexul QRS. atrioventricular complet. parietal. m. BLEFAROSPASM. complet. unele unde P nu sunt urmate de complexe QRS. `n realitate. Este consecin]a îngro[\rii pere]ilor alveolari. gr. poate fi complet. spasmos = contrac]ie. *cervicit\ [i *metrit\. Tipuri importante: 1) B.] C\derea (coborârea) pleoapei supe-rioare. n. 3) B. Var. tip IV. / blockage. ca o consecin]\ a difuziunii gonococului în întreg organismul. r. BLOC MIASTENIC / bloc myasthénique / Jolly’s myasthenic reaction. Ansamblul de s\li. adic\ o alungire progresiv\ a segmentului PR. r. bloc focal. m. s. [Fr. gr. iar urm\toarea. consecin]\ a unui baraj meningeal (aderen]e inflamatorii. blepharon = pleoap\. întreru-perea conducerii nervoase intraventriculare prin leziune întins\ a re]elei subendocardiace Purkinje (ramifica]ie a fasciculului His). [i b. tic. n. parietal este. BLENORAGIE. Succesiunea undelor P atest\ persisten]a automatismului sinusal. / blépharoptose. s. a. / gono-coccal urethritis. purkinjian. bilateral [i simetric. 5) Mas\ de material în stomatologie. [i hemibloc. articu-lar: imobilizare brusc\. b. Un b. b. v.] Termen care define[te încetarea brusc\ a func]iei unui organ. II. Denumire generic\ pentru tulbur\rile de conducere intraventricular\ localizate la nivelul fasciculului His. Electro-cardiografic se constat\ disociere atrioventricular\ prin bloc. ci doar prin m\surarea poten]ialelor celulelor sinusale [i ale celor atriale. neurmat\ de complex QRS (conducere `ntrerupt\). interatrial prin leziuni ale fasciculului Bachmann). ~ntârziere sau oprire a propag\rii influxului electric `ntre atriu [i fasciculul His. poate fi în rela]ie cu o irita]ie ocular\ sau cu o leziune central\. postencefalitic). poate fi izolat. Sin. V. cu caracter *tonic sau *clonic. destinat s\ reduc\ doza emis\ de un generator de radia]ii X sau de o surs\ radioactiv\ pân\ la doza permis\. 4:1 sau neregulat. BLOC SINOATRIAL / bloc sino-auriculaire / si-noatrial block. 3) Termen generic pentru anestezia regional\. dificil\ [i vag\. Sin. De asemenea. cu caracter intermitent sau permanent. purkinjian de b. înso-]ite de o scurgere purulent\. involunta-r\. De asemenea. rhegnynai = a ]â[ni. bloc.12 s).] Sin. s. datorit\ reducerii cantit\]ii de *acetilcolin\ la nivelul pl\cii motorii.BLEFAROPTOZ|.] Dispozitiv de protec]ie alc\tuit din materiale absorbante ale radia]iilor. `n care unele impulsuri atriale nu sunt conduse la ventricule. meningian: oprirea circula]iei LCR în spa]iile subarahnoidi-ene. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. f.] *Tic convulsiv al pleoapelor. determinat\ de paralizia mu[chiului ridi-c\tor al pleoapei superioare. / block. s. determinat\ de regul\ de prezen]a unui corp str\-in intraarticular. Fuziune congenital\ sau dobân-dit\ a dou\ sau mai multe vertebre. b. Tulburare a difuziunii oxigenului din aer la nivelul peretelui alveolelor pulmonare [i al capilarelor. renal: oprirea func]iei renale. complet) propag\rii poten]ialelor electrice ale inimii.] Contrac]ie muscular\ a-normal\. a izbucni. ~ntrerupere farmacologic\ a influxului nervos la nivelul sinapselor unui ganglion simpatic cu ajutorul medicamentelor *ganglio-plegice.: sindrom Ondine (v.] Infec]ie care se transmite în timpul raporturilor sexuale [i care este cauzat\ de *gonococ (Neisseria gonor-rheae). 3) B. BLOCAJ GANGLIONAR / blocage ganglionnaire / sympathetic block. Distingerea b. s.). care prezint\ rareori manifest\ri clinice. 4) Fragment de ]esut inclus în celoidin\ sau parafin\ în vederea ob]inerii de sec]iuni pentru examenul histologic. 2) B. / blepha-ron tic. n. iar `n continuare ciclul se reia. BLOC FASCICULAR / bloc fasciculaire / fascicu-lar bundle branch block. fiecare b. s. reticular sau b. s. a. Se disting: b. major (durata complexului QRS peste 0. Se disting trei grade. poate constitui primul semn al unui *hemispasm facial. a. respectiv b. fie pe trunchiul comun al ramurii stângi. manifestat\ prin *anurie. s. dar apare. poate fi intermitent. BLEFAROTIC. b. din cauza unei ac]iuni insuficiente a *co-linesterazei. se poate complica cu afectarea diverselor viscere. pe termen lung. [Fr. BLOC. pentru a-[i pedepsi so]ul muritor. ventricular: întreruperea comunic\rii între spa]iile subarahnoi-diene periferice [i a unuia sau mai multor ventricule cerebrale. adic\ cele dou\ activit\]i bioelectrice ale atriilor [i ventriculelor se desf\[oar\ independent. tranzitoriu sau permanent.: reac]ie miastenic\ (v. pto-sis = c\dere. 4) la nivelul ramurii drepte sau stângi a fasciculului His (v. Tulbur\rile de conducere pot fi localizate: 1) la jonc]iunea sinoatrial\ (v. se manifest\ la b\rbat prin *uretrit\. blocaj (1). blepharon = pleoap\. nimf\ care. BLESTEMUL ONDINEI / malédiction d'Ondine / Ondine's curse. BLOC OPERATOR / bloc opératoire / operating theaters. V. s. sau la nivelul ramurii drepte a aceluia[i fascicul. blocajul poate fi fix de 3:1. Netratat\. fie pe ramura dreapt\. adic\ o und\ P urmat\ de un complex QRS. ~ncetinirea (b. n. s. II: tip I (Möbitz I) cu perioade Luciani-Wenckebach. B.] 1) Ob-struc]ie sau întrerupere a circula]iei într-un vas. când frecven]a influxurilor este prea mare. a. BLOC CARDIAC / bloc cardiaque / heart block. m. `n care 2. Electrocardiografic se disting patru tipuri de b. cu alungirea segmentului PR peste 0.: gonoree. III este denumit [i b. I. BLOCAJ ARTICULAR / blocage articulaire / joint blocking. BLINDAJ. [Gr. BLOC ATRIOVENTRICULAR / bloc auriculoven-triculaire / atrioventricular block. dup\ care o und\ P este urmat\ de complex QRS. m. / blindage. tip III (Mö-bitz III) cu o rela]ie fix\ 2:1.12 s) sau incomplet. BLOC DE RAMUR| / bloc de branche / bundle branch block. f. 2) B. BLOCAJ. a. având caracteristici proprii electrocardiografice. dureroas\ a unei articula]ii. primele dou\ fiind b. dificil de diagnosticat electrocardiografic. iar la femeie prin *vaginit\. trifas-cicular complet se traduce prin *b.). B. bloc de ramur\). Tulburare de conducere care nu se afl\ `n rela]ie cu afectarea organic\ a c\ilor de conducere. ependimare [i ventriculare. Ritmul ventricular depinde de centrul de automatism: 50 b\t\i/min dac\ acesta este situat deasupra fasciculului His. 5) la nivelul ]esutului Purkinje. s. [Gr. fr. Se disting trei grade. 2) Întreruperea conductibilit\]ii neuromusculare. Blocajul transmisiei influxului nervos la nivelul jonc]iunii neuromusculare. deoarece transmiterea de la nivelul a-triilor spre ventricule este `ntrerupt\ total. la un a-numit nivel al sistemului excitoconductor. bloc sinoatrial). BLOC FUNC}IONAL / bloc fonctionnel / func-tional bundle branch block. de ramur\ stân-g\. s. BLOC NEUROMUSCULAR / bloc neuromuscu-laire / neuromuscular block.). Tulburare a conducerii impulsului bioelectric la nivelul nodului sinoatrial. Se manifest\ prin colici violente [i balonare. 2) `ntre cele dou\ atrii (b. f. în general provocat\ prin *ocluzie intestinal\. `nso]it de mi[c\ri ale globului ocular sau de alte ticuri. prin depolarizare ireversibil\. / bloc. blepharon = pleoap\. s. / blepharospasm. Poate fi par]i-al\ sau total\ [i poate antrena o modificare a curburilor normale ale coloanei vertebrale [i o atitudi-ne vicioas\. din germ. tumori etc). gr. BLOC DE ARBORIZA}IE / bloc d’arborisation / arborization block. 3 sau 4 unde P nu sunt urmate de complexe QRS. / blepharoptosis. BLOC ALVEOLOCAPILAR / bloc alvéolocapil-laire / alveolar capillary block. b. minor (cu durata complexului QRS sub 0. blennos = mucus. gr. origine onomatopeic\. Abrev. n. s. gonorrh(o)ea. Poate fi determinat de aderen]e inflamatorii (meningit\) sau de o compresiune (tumor\).: BAV. / blennorragie. | 178 . pentru alfablocant (v. dar simultan. Survine în leziunile nervului oculomotor comun. În electrocardiografie. n. b. / blocage. incomplete: 1) B. B. [Gr. doar intermitent (nesistematizat) o und\ P nefiind urmat\ de un complex QRS. [Ondine. / blépharospasme. f\r\ s\ se influen]eze reciproc. poate deveni cronic\ sau.20 s. a. blindage. n. / blépharotic. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat. intestinal: oprire brusc\ a tranzitului intestinal. [Gr. rezultând b. B. de durat\ foarte variabil\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor.

postinfec]ioas\ (consecutiv\ infec]iei cu *Mycoplasma pneumoniae sau *mono-nucleozei infec]ioase). microorganism provenit de pe frunze [i ierburi uscate. E. c. transsudat la nivelul seroaselor). ca urmare. de obicei. denumite *simpto-me. Acest termen este de preferat celui utilizat mult mai frecvent. *scleroza în pl\ci (atacul tecii de mielin\). BLOTTING / blotting / blotting. ale c\ror caractere relev\ atât natura bolii. orice alterare a st\rii de *s\n\tate. boal\ autoimun\. B. [i sindrom. B. nu este trans-misibil\ decât în anumite cazuri particulare de *transloca]ie. V. B. dele]ie [i transloca]ie. dar situa]ia invers\ nefiind obligatoriu adev\rat\. / disease. poligonozomie. `n danez\ syg = boal\. în timp ce sindromul nu ar fi decât un ansamblu de semne [i simptome. bronzée / bronzed d. apar]inând lui G. AMNIOTIC| / m. alergic [i alergie. Manifest\rile b. V. Sin. AUTOIMUN| / m. de unde boliezn = boal\. semnific\ de fapt contrariat sau `ntristat. Pneumonie prin mecanism de sensibilizare alergic\ dat\ de Saccharo-monas viridis. Rezult\ o serie de manifest\ri obiective.). are totdeauna o cauz\ bine definit\. are cauza totdeauna cunoscu-t\. provoac\ îndeosebi sc\derea presiunii arteriale. sex nuclear. AERULUI CONDI}IONAT / m. termenul disease. BRONZAT| / m. fie la o pierdere de material (monosomie. AUTOALERGIC| / m. Doar termenul german Krank = boal\ este mai apropiat de o viziune obiectiv\. Aceast\ distinc]ie nu este totdeauna res-pectat\ [i. Grup de substan]e organice care ac]ionea-z\ prin blocarea influxului de calciu în celulele musculare netede sau striate în cursul *depolari-z\rii. BERIBERI / béribéri / beriberi. hidropic sau cirsoid (tulbur\ri cardiace. [i canal de calciu. CU ANTICORPI ANTIMEMBRAN| BAZA-L| GLOMERULAR| / m. unde acestea se fixeaz\. *boala Basedow-Graves. con-secin]a unor cauze diverse. biochimice sau morfologice).] 1) În limbaj curent. Ca urmare. Boli cu denumire comun\ | | BOAL| PRIN ABERA}IE CROMOZOMIAL| / maladie par aberration chromosomique / chromosomal aberration disease. Efectele se exercit\ asupra miocardului. de c. trisomie. blotting-paper = sugativ\. amniotique / amniotic d. V. [i o serie de manifest\ri subiective. repetarea cuvântului accentu-eaz\ sensul . B. B. normal [i normali-tate. la r. sunt: hemoliz\ intravascular\ la nivelul extremit\]ilor expuse la frig. vaselor periferice [i arterelor coronare. dar înc\ nedemonstrat\. Dup\ cum. 179 . este un ansamblu de fenomene anormale care difer\ de norma caracteristic\ a speciei [i care. patiens = persoan\ care sufer\. se produce atacul [i distrugerea celulelor de c\tre propriul sistem imuni-tar. Nu exist\ înc\ o dis-tinc]ie semantic\ clar\ [i universal admis\ între b. f. b. per os sau intravenos. patologie provine din gr. B. des ag-glutinines froides / cold agglutinin d. V. disgonozomie. de c. în re-la]ie cu unele obiceiuri alimentare (alimenta]ie bazat\ pe un consum de alimente sterilizate prin c\ldur\. sunt prescrise. orice b. B. Simpto-mele sunt variate: rinit\. fizice sau psihice. provine din dis-ease = a fi `ntr-o stare rea. [i o serie de termeni. monosomie. tradus\ de obicei subiectiv prin senza]ii anormale (în esen]\ dezagreabile. AGLUTININELOR LA RECE / m. *duplica]ie. entit\]ile cu etiologie neelucidat\ fiind considerate sindroame. adesea utiliza]i ca sinonimi nu întrutotul corect: afec]iune. Cadru nosologic discutabil din care fac parte manifest\ri ale *ectrodermiei. iar ilness este derivat din ill = r\u. anumi]i game]i con]inând un cromozom în dublu. bronchiecta-siante / bronchiectasis. mai mult sentimente subiective decât o apreciere o-biectiv\. Se manifest\ în dou\ forme: b. `n fr. autoalergic\. [Engl. atrofic sau paralitic (nevrit\ a nervilor periferici) [i b. autoimmune / au-toimmune d. Sin. entitate morbid\. sau doar de orez decorticat.BLOCANTE DE CANALE CALCICE / bloqueurs des canaux calciques / calcium channel bloc-kers. ACOPERI{ULUI DE STUF / m. sugerând c\ scopul medicinii es-te redresarea pacientului. termenul prezint\ a-vantajul de a nu introduce obligatoriu în modul de ac]iune o cauz\ alergic\. 2) B. A fost observat\ în Extremul Orient. congenital\ determinat\ de o anomalie a num\rului sau a structurii (*dele]ie. a. *Glomerulonefrit\ rapid progresiv\ cu formare de semilune. a. Asociat\ cu o pneumopatie intersti]ia-l\. *inversiune sau *transloca]ie) cromozomilor somatici (abera]ie au-tozomic\) sau sexuali (abera]ie gonozomic\). deoarece el semnific\ la origine curbat sau pliat. care distruge vitamina B1.). V.: boal\ Addison (v.. laureat al premiului Nobel. sindrom este înc\ foarte prezent\ în literatura medical\. c. prin a. caracterizat\ prin prezen]a anticorpilor circulan]i (IgG) anti-membran\ bazal\ glomerular\ [i depozite liniare de imunoglobuline [i complement dispuse pe membrana bazal\ (determinând necroz\ glomerular\ sever\ `n 50 % din cazuri). allergique / allergic d. blocheaz\ conducerea excita]iei în nodulul Aschoff-Tawara. în special la temperaturi sub 370 C. având ca efect reducerea crizelor de *tahicardie paroxistic\. [Beri = cuvânt din Sri-Lanka (dialectul cingalez) care în-seamn\ sl\biciune. abera]ie cromozomial\.: `n engl. Western blot. i (de pe hematiile fetale [i ale copilului) [i Pr (pro-teazosensibili). autoallergique / autoallergic d. migren\. Nor-thern blot [i Southern blot. b) al doilea criteriu este etiologic: o b. b. O definire recent\ a b. a. `n ru-s\ boliezn este derivat din bol` = durere. B. necrozei fetale de origine vascular\ (amputa]ii congenitale sau *pero-melie) [i bride feto-amniotice ce înso]esc *disrafii ale nevraxului [i ale fe]ei. aux anticorps anti-membrane basale glomérulaire / antiglomeru-lar basement membrane (anti-GBM) antibody d. entit\]ilor având o etiologie bine cunoscut\. situeaz\ organismele afectate `ntr-o situa]ie biologic\ nefast\. provocate la un subiect de c\tre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (în general. de-oarece cuprinde [i situa]iile în care b. confuzia b. Sin. [Sl. *sindrom. ale c\rei caracteristici [i cauze nu sunt clar definite. Sin. denumite *semne.: boal\ autoimun\ (v. îndeosebi în angina pectoral\ [i în insuficien]a cardiac\. exist\ chiar în absen]a anticorpilor circulan]i. `n slava veche. tahicardie reflex\. Se invoc\ dou\ criterii: a) pentru majoritatea autorilor. iar pacient din lat. V. b. B. B. ia numele de *sindrom Goodpasture. care de-semneaz\ transferul de macromolecule (acizi nucleici sau proteine) dintr-un gel pe o membran\. `nveli[ul bobului de orez con]inând tiamine). B. determinat\ de prezen]a anticorpilor circulan]i (de obicei IgM) care pot aglutina hematii. ALERGIC| / m. Ex. autoalergic\ fiind [i autoimun\. s.: antagoni[ti de calciu. cât [i reac]iile proprii bolnavului. cronic\ a b\trânilor [i b. veche bolî = durere. c. *miastenia (atacul receptorilor pentru acetil-colin\). de b. f.: bron[iectazie (v. Anomalia se produce în timpul meiozei [i poate conduce fie la un exces de material cromozomial. B. cariotip. de c. Observa]ii: Etimologia temenilor boal\ [i bolnav `n diferite limbi europene sugereaz\. Ex. în care se produce o imunizare împotriva constituen]ilor propriului organism al bolnavului. dele]ia unui bra] cromozomial). de aceea.: beriberi. conjunctivit\. Palade. cre[terea debitului cardiac [i coronarian cu cre[terea concentra]iei în oxigen [i ameliorarea performan]elor miocardice. Sin. pathos = suferin]\. Unele b. B.] Angl. PRIN AUTOANTICORPI / m. dureroase sau nelini[titoa-re). are dou\ tipuri majore: b.sl\biciune extrem\. / maladie. la r. cu caracter alergic ce poate apare la persoanele care lucrea-z\ (locuiesc) în spa]ii cu aer condi]ionat. s. edeme ale membrelor inferioare. Principala dificultate const\ în stabilirea distinc]iei între b. Aglutininele la rece sunt direc]ionate împotriva a trei tipuri de antigeni poli-zaharidici eritrocitari: I (de pe hematiile mature). diminuând astfel amplitudinea contrac]iei a-cestora. du toit de roseau / thatched roof d. BRON{IECTAZIANT| / m. În medicina [tiin]i-fic\: ansamblul de fenomene anormale. B. B. de b. În raport cu denumirea de b. bron[it\ cronic\ [i stare de astenie cronic\. Alergenele implicate pot fi îndeosebi spori ai diferitelor ciuperci microscopice.). prin autoanticorpi. Se rezerv\ numele de b. Ca ur