You are on page 1of 879

II - INTRODUCERE

Au trecut 30 de ani de la apariþia primului dicþionar medical în limba românã (Dicþionar medical, vol. I, II, 1467 pagini, Editura Medicalã, Bucureºti, 1969), rezultat al colaborãrii unui colectiv alcãtuit din 32 de redactori ºi 61 de autori. Calitatea dicþionarului a fost pe mãsura valorii profesionale a grupului, dar din pãcate, aceastã operã, unicã în literatura medicalã româneascã, a rãmas la prima ediþie, deºi în ultima frazã a Cuvântului înainte era formulatã speranþa continuitãþii, prin referire la "viitoarele ediþii". S-a pierdut astfel o ºansã unicã, deoarece numai ediþiile succesive reprezintã garanþia de viaþã lungã a unui dicþionar, prin perfecþionarea acestuia ºi prin menþinerea în sincronism cu evoluþia terminologiei medicale. Toate dicþionarele importante s-au impus definitiv numai dupã mai multe ediþii, ca sã ne referim la cele de circulaþie internaþionalã: în limba englezã Dorland’s Illustrated Medical Dictionary (ediþia a 28-a, 1994), Stedman’s Medical Dictionary (ediþia a 26-a, 1996), Taber’s Cyclopedic Medical Dictionary (ediþia a 18-a, 1997) iar în francezã Dictionnaire de termes de Médecine Garnier Delamare (ediþia a 24-a, 1995) Dictionnaire de Médecine Flammarion (6 ediþii ºi 6 tiraje, începând cu anul 1975). De altfel, tot prin ediþii succesive s-au consacrat ºi tratatele din diferite domenii ale medicinii. La noi, aceastã tradiþie nu existã. În prezent, câmpul lexical din diferitele domenii ale medicinii este imens: peste 200 000 de termeni (un inventar exhaustiv nu este posibil), la care se adaugã neîncetat neologismele, îndeosebi cele din biologia molecularã, generatoare majorã în clarificarea proceselor patogenetice, în progresele mijloacelor de diagnostic ºi terapie, care contureazã tot mai net bazele medicinii moleculare. Totodatã, existã o crizã a limbajului medical, semnalatã încã de la începutul secolului al XX-lea ºi caracterizatã prin imprecizia unor termeni, abundenþa sinonimelor, excesul de eponime etc. Dar cea mai mare dificultate este generatã de însãºi evoluþia gândirii medicale, aflatã, îndeosebi în ultimele decenii, într-o transformare profundã ºi continuã. Limbajul, ca expresie a acestei gândiri, evolueazã mai lent, pe lângã faptul cã uneori concepte abia conturate îºi aflã prematur, sub presiunea unor autori perseverenþi sau cu audienþã, materializarea în cuvinte care poartã defectele unor concepte imature. Alteori, se confruntã moduri de gândire diferite ºi din acest punct de vedere situaþia cea mai criticã se manifestã în cazul nosografiei din Psihiatrie. O comparaþie între clasificarea americanã elaboratã de American Psychiatric Association sub sigla DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual for Mental Disorders, ed. a IV-a) ºi cea publicatã de OMS, denumitã ICD-10 (The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelinnes) este edificatoare. De altfel, în ansamblul lor, denumirile bolilor reprezintã una din zonele critice ale terminologiei, dupã cum se constatã ºi în prefaþa celei de a III-a ediþii, din 1997, a Stedman’s

Concise Medical Dictionary: "For instance, the naming of diseases is utterly chaotic, the product of a largely spontaneous evolution over the past 25 centuries". (op. cit., p. VI). Ca o reacþie
necesarã, au apãrut numeroase comitete de nomenclaturã sau de terminologie care, pe lângã o serie de clarificãri, din cauza susþinerii unor concepte proprii, uneori în opoziþie cu cele deja consacrate, pot genera noi complicaþii terminologice. Un aspect particular îl reprezintã reacþiile înregistrate în Franþa împotriva expansiunii sau a asimilãrii necontrolate a anglicismelor. Deºi aceste reacþii pot fi uneori excesive, o serie de soluþii propuse trebuie luate în considerare, atât datoritã rolului istoric al medicinii franceze, al nivelului sãu actual, chiar dacã centrul de greutate s-a deplasat în SUA, cât ºi a faptului cã terminologia medicalã româneascã se aflã în strânsã relaþie cu cea francezã. În condiþiile mai sus menþionate, redactarea unui dicþionar medical înseamnã un efort, fãrã exagerare, la limitele condiþiei umane, care devine ºi mai apãsãtor cu gândul cã lucrarea, prin rostul sãu, obligã la o responsabilitate particularã. Dacã ne-am încumetat la un astfel de
1

efort, am fãcut-o ºi pentru cã în 1983 am publicat la U. M. F. “Gr. T. Popa” Iaºi un Mic dicþionar medical (2 vol., 1 025 pag.) cu un succes mai mare decât cel scontat, evident, ºi din cauza absenþei unor astfel de lucrãri la noi în þarã. În continuare, preocupãrile în domeniul terminologiei medicale s-au convertit într-o pasiune, care a devenit productivã datoritã îndemnurilor ºi încurajãrilor pe care le-am primit. Dupã ce am încercat, pornind de la dicþionarul menþionat, o colaborare cu un grup extins, care nu a mers, din pricina vremurilor, am reuºit sã am drept colaboratori un grup de tineri, primii doi având o vechime de patru ani, alþii începând lucrul de datã mai recentã. Dicþionarul cuprinde termenii medicali de bazã ca ºi un numãr considerabil de termeni din domeniile biologiei moleculare ºi ale altor ºtiinþe fundamentale cu rol în evoluþia prezentã ºi viitoare a medicinii. Sperãm ca prin aceastã cuprindere sã captãm atât interesul studenþilor, al medicilor tineri, în formare (îndeosebi prin terminologia de bazã ca ºi prin alte capitole ale dicþionarului, cum se va vedea în continuare) cât ºi interesul medicilor deja afirmaþi profesional (prin terminologia cu origine recentã, sau în curs de asimilare). Principalul element de originalitate este reprezentat de structura dicþionarului, care nu se limiteazã la vocabularul de termeni medicali, conþinând încã 10 capitole care, fiecare, înseamnã o extensie utilã. De aceea, subtitlul dicþionarului, Bazele terminologiei medicale, se potriveºte mai bine cu intenþiile noastre. Pentru selecþia termenilor, formularea definiþiilor, ca ºi pentru redactarea diferitelor capitole am utilizat numeroase surse bibliografice. Acestea au fost necesare îndeosebi în cazul neologismelor, în particular al termenilor din domeniile biologiei moleculare ºi celulare, imunologiei, geneticii ºi biochimiei. Dinamica terminologiei în aceste domenii este prea puternicã pentru a spera la o selecþie absolut echilibratã. În formularea definiþiilor în cazul termenilor clasici, nesupuºi evoluþiei medicinii sau modificãrilor conceptuale, nu am urmãrit originalitatea cu orice preþ. De altfel, existã o serie de definiþii consacrate, în cazul cãrora diferenþele apar îndeosebi în extensia explicãrii termenilor. Mult mai dificilã a fost introducerea unor termeni al cãror conþinut se aflã în schimbare, uneori ameninþaþi sã devinã desueþi, alteori "resuscitaþi" de modificãri ale conceptelor sau sub influenþa miºcãrilor, regrupãrilor nosologice. O mulþime de termeni de bazã ale cãror definiþii pãreau stabilizate, definitive, prin acumularea de date noi îºi extind semnificaþiile, încât s-a accentuat o dilemã: definiþie concisã, prin gen proxim ºi diferenþã specificã, sau definiþie mai cuprinzãtoare, enciclopedicã? Pe de altã parte, uneori chiar autorii unor dicþionare de referinþã considerã cã astfel de lucrãri nu trebuie sã fie doar simple ghiduri de terminologie. Citãm în acest sens din prefaþa ediþiei a II-a a remarcabilului Dictionnaire de Médecine Flammarion, semnatã de profesorul Jean Hamburger: "Ainsi naît l’idée qu’une nouvelle méthodologie doit être crée, où,

dans le choix critique du vocabulaire, la prudence et le refus de tout engagement autocratique prématuré balancent avec justesse la volonté de traduire avec rigueur et vivacité la pensée médicale d’aujourd’hui". Cu alte cuvinte, realizarea unui dicþionar critic al limbajului medical,
ceea ce în cazul lucrãrii citate autorii au ºi reuºit. Dicþionarul de faþã este trilingv, alãturi de forma în limba românã a fiecãrui termen, fiind transcrise formele în limba francezã ºi în limba englezã. O astfel de formulã este riscantã când se încearcã echivalenþa între termeni din limbi diferite fãrã definiþii sau explicarea termenilor respectivi. Am adoptat aceastã soluþie în dicþionarul pe care l-am publicat în 1983 ºi am constatat cã ea a fost apreciatã de utilizatori. Transcrierea în limba francezã a fiecãrui termen este justificatã, deoarece terminologia medicalã româneascã de bazã s-a constituit în secolul al XIXlea, în cea mai mare mãsurã, din cea francezã. Chiar în prezent, deºi a pierdut mult din circulaþia internaþionalã, franceza reprezintã o sursã sigurã de neologisme, deoarece acestea se adapteazã cu uºurinþã la mediul lingvistic românesc. Mult mai necesarã, chiar obligatorie, este în prezent transcrierea termenilor echivalenþi în limba englezã. Foarte probabil, aceastã soluþie va fi adoptatã de toate dicþionarele redactate în alte limbi decât engleza, iar principalele dicþionare
2

franceze sunt, deja, bilingve. Gãsirea termenului echivalent în limba englezã este mult mai dificilã decât în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulaþie internaþionalã este imposibilã sau chiar inutilã. În consecinþã, uneori anglicismele au fost introduse în dicþionar ca atare. O serie de neologisme au fost traduse pentru prima oarã în limba românã, dupã verificãri multiple. Dupã cum se ºtie, eponimele încarcã excesiv terminologia medicalã, îndeosebi în cazul denumirii bolilor, sindroamelor, semnelor ºi al probelor (testelor). În cele mai multe dicþionare, acestea sunt introduse urmând ordinea alfabeticã. În dicþionarul de faþã am grupat eponimele la termenii de bazã, ceea ce ni se pare mai raþional. Ca urmare, în cazul termenilor boalã, sindrom, semn, probã, test se disting douã secþiuni: prima în care sunt menþionate în ordine alfabeticã denumirile comune (de ex.: boli cu denumiri comune), a doua care cuprinde, tot în ordine alfabeticã, eponimele (de ex.: boli cu nume proprii). Un Indice de nume proprii permite cãutarea cu uºurinþã a oricãrui eponim prezent în dicþionar, deoarece aici termenii care conþin numele unui anumit autor au fost grupaþi la numele autorului respectiv. La o soluþie originalã am recurs în cazul majoritãþii termenilor din domeniul anatomiei. Astfel, aceºtia sunt prezentaþi în capitolele conþinând Tabele de date anatomice, redactate de dr. Horaþiu Varlam. În corpul dicþionarului am introdus doar denumirile termenilor anatomici în cele trei limbi, cu trimiteri la tabele, care sunt structurate pe tipuri de formaþiuni anatomice (artere, vene, nervi, muºchi etc.). Suntem convinºi cã utilizatorii vor aprecia aceastã formulã, mai clarã ºi sistematizatã faþã de o prezentare a termenilor cu definiþii clasice. Denumirile medicamentelor nu au fost cuprinse sistematic în dicþionar, ci doar îndeosebi cele ale unor clase de medicamente, considerând cã studenþii ºi medicii au la dispoziþie dicþionare sau ghiduri specializate. O serie de alte capitole au o extensie considerabilã, pânã la proporþiile unor mici dicþionare autonome. Este cazul îndeosebi al capitolului Ghid etimologic care este mult mai cuprinzãtor decât în alte dicþionare, parcurgerea sa fiind utilã îndeosebi pentru studenþi, dar ºi în cazul medicilor, pentru accesul la etimologia unor termeni necuprinºi în dicþionar. Prin parcurgerea ghidului se poate observa cã, din pãcate, tezaurul de afixe de origine greacã ºi latinã nu este în prezent exploatat suficient în crearea de neologisme. Într-un alt capitol sunt cuprinse un numãr mare de Acronime ºi simboluri care circulã sau pot fi utilizate, îndeosebi cele cu origine din terminologia medicalã englezã. Tabelele de constante biologice sunt mai analitice ca de obicei, conþinând pe lângã valorile numerice prezentate uneori în unitãþi uzuale, exprimarea în Sistemul Internaþional, factorii de conversie în SI, rubrici cu referire la metodele utilizate (de care depinde sensibilitatea ºi reproductibilitatea determinãrilor) precum ºi observaþii asupra unor variaþii fiziologice sau/ºi cauze de eroare. Douã glosare, de informaticã medicalã cu termeni accesibili, a cãror înþelegere nu presupune o iniþiere deosebitã în informaticã, precum ºi un altul de termeni medicali populari reprezintã secþiuni cu totul originale ºi, sperãm, utile. Am apreciat necesar, de asemenea, un capitol cu Abrevieri ale titlurilor revistelor medicale de circulaþie internaþionalã. Intenþia de a adãuga o listã cu abrevieri ale titlurilor revistelor româneºti nu a putut fi materializatã, deoarece multe dintre acestea nu conþin menþionatã abrevierea titlului, iar altele au o apariþie ºi o circulaþie sub semnul hazardului. În afarã de absolut necesarul Indice de nume proprii, structura trilingvã a dicþionarului a impus capitolele Indice de termeni englez-român ºi Indice de termeni francez-român, iar prezenþa unor termeni ºi în alte secþiuni decât corpul dicþionarului, un Indice general de termeni. În scrierea termenilor s-a respectat ortografia românã, utilizând ca lucrare de referinþã DEX. Rareori ne-am abãtut de la aceastã regulã, din motive justificate. De ex., în loc de forma cherato (cheratinã, cheratitã º. a.) este de preferat forma kerato (keratinã, keratitã º. a.). În cazul
3

unor termeni cu variante în scriere determinate de exprimarea foneticã am adoptat varianta recomandatã în DEX, care corespunde utilizãrii celei mai frecvente. De ex. cromozom ºi nu cromosom, acrozom ºi nu acrosom. Pluralul unor substantive, chiar dacã este diferit de cel consacrat prin utilizare, este propus conform DEX. Cel mai bun exemplu: forma termenului antigen la pl. este antigeni (ºi nu antigene), deoarece antigen este s. m. Pentru termenii compuºi s-a folosit în majoritatea cazurilor scrierea fãrã cratimã, cu excepþia unor termeni formaþi din pãrþi antagonice sau consacraþi ca atare (de ex. DOPA-oxidazã, entero-anastomozã, acido-bazic, antero-posterior etc.). Sinonimia rãmâne o mare problemã, care poate fi uneori sursa unor serioase dificultãþi în comunicarea dintre medici. În condiþii ideale, sinonimia ar trebui eliminatã din terminologia medicalã, dar acest moment de clarificare, dacã va veni vreodatã, este încã foarte departe. Aceasta, chiar dacã A. D. Kostic, autorul celui mai cunoscut dicþionar medical poliglot (în 7 limbi) spera în 1971 la consacrarea unei terminologii medicale care sã fie definitivã ºi internaþionalã. Dicþionarul cuprinde numeroase sinonime, transcrise în ordine alfabeticã, unele desuete, sau cu o circulaþie mai restrânsã.
Dicþionarul se încheie cu o bibliografie amplã al cãrei rost constã în precizarea surselor pe care le-am utilizat în documentare, dar referinþele pot fi utile ºi celor interesaþi de aprofundarea informãrii asupra unor aspecte ale terminologiei medicale.

Ca iniþiator al proiectului acestui dicþionar ºi autor principal nu aº fi reuºit sã duc pânã la sfârºit lucrarea fãrã grupul de tineri ale cãror nume sunt menþionate în prima paginã în calitate de colaboratori. Pe lângã faptul cã ei au îndurat servituþi inimaginabile, de la introducerea la calculator a termenilor la numeroase corecturi ºi verificãri, au contribuit efectiv ºi la rezolvarea unor probleme legate de redactare. Numele altor tineri, care au colaborat episodic, sunt menþionate în pagina urmãtoare. Datoritã tinerilor s-a constituit un grup, care aº vrea sã sper, poate reprezenta o garanþie a evoluþiei în viitor a dicþionarului. Oricum, s-a încheiat o etapã dupã un efort care este greu de descris ºi de aceea îi voi cita pe autorii unei astfel de lucrãri, care a apãrut în anul 1826, sub titlul Nouveau Dictionnaire de Médecine, Chirurgie, Pharmacie, Physique, Chimie, Histoire Naturelle, etc. (vol. I, II, 1492 pagini, Chez Gabon et C-ie, libraires, rue de l’École-de-Médecine, Paris, 1826). În introducerea la acest dicþionar (intitulatã Avertissement) autorii, A. Béclard, Chomel, H. Cloquet, M. Orfila exprimã cum nu se poate mai bine starea celor care se încumetã sã se angajeze la un astfel de efort: "... et ce travail, ingrat par

lui-même, leur a paru assez utile pour leur faire vaincre le dégoût qu’il doit inspirer a ceux qui s’y livrent".
Un adevãr indiscutabil caracterizeazã soarta oricãrei lucrãri de genul celei de faþã: dintre toate cãrþile din domeniul medicinii, dicþionarele sunt cele mai expuse criticii, deoarece fiecare termen ºi definiþie analiticã a acestuia pot reprezenta “þinte” potenþiale de stimulare a acribiei utilizatorilor. Fãrã vreo intenþie de domolire a riscului expunerii la critici, mãrturisim cã am lucrat cât a fost posibil, nu suntem infailibili, iar orgoliul de autori s-a risipit în confruntarea cu numeroasele dificultãþi pe care le-am întâmpinat în labirintul terminologiei medicale. Este cu neputinþã sã nu ne fi scãpat unii termeni care ar fi trebuit sã fie incluºi, sau sã nu fi rãmas alþii care puteau lipsi, dupã cum, este imposibil ca unele definiþii sã nu conþinã informaþii mai vechi. De aceea, vom fi recunoscãtori celor ce vor formula critici amãnunþite, care vor putea fi utilizate constructiv într-o eventualã viitoare ediþie a dicþionarului. * * * Mulþumim tuturor celor care ne-au încurajat, îndeosebi Domnului Academician Ion Haulicã, un maestru desãvârºit care induce, celor ce au ºansa sã se afle în preajma sa, pasiunea pentru muncã sub semnul adagiului Labor omnia vincit improbus. Un gând colegial ºi prietenesc
4

pentru Domnul Dr. Mihail Mihailide, care cultivã în paginile “Vieþii Medicale” terminologia medicalã, iar pe noi înºine ne-a stimulat cu cãldura ºi pasiunea care îl caracterizeazã. Mulþumirile noastre Doamnei cercetãtor dr. Carmen Gabriela Pamfil, de la Institutul de Filologie Românã “A. Philippide”, Iaºi, pentru cã am beneficiat de competenþa sa în clarificarea unor probleme de lexicografie. Eventualele inadvertenþe de acest gen ni le asumãm, deoarece am apelat la domnia sa în etapa redactãrii finale. Domnului Prof. dr. Vasile Chiriþã îi mulþumim pentru cã datoritã competenþei sale am ieºit dintr-un impas absolut: terminologia psihiatricã. Recunoºtinþa noastrã conducerii Editurii Medicale, fãrã de care apariþia acestei cãrþi nu ar fi fost posibilã.

Valeriu Rusu

5

IV - Abrevieri utilizate în dicþionar
abrev. adj. amer. anat. angl. ant. ar. ATP bg. cf. DCI DEX d. p. d. v. dial. dim. engl. ex. fam. fig. fr. germ. gr. it. jap. lat. LCR magh. Mr n. NA neogr. obs. pop. priv. pron. s. f. s. m. s. n. sin. sl. SNC abreviere adjectiv englezã americanã anatomie anglicism antonim limba arabã acid adenozintrifosforic, adenozin trifosfat limba bulgarã conform denumire comunã internaþionalã Dicþionarul explicativ al limbii române din punct de vedere dialect(al) diminutiv limba englezã exemplu, exemple familiar (sens) figurat limba francezã limba germanã limba greacã (veche) limba italianã limba japonezã limba latinã lichid cefalorahidian limba maghiarã masã molecularã relativã noun (substantiv - în engl.) / nãscut în Nomina Anatomica limba neogreacã observaþie (termen) popular privativ pronunþie substantiv feminin substantiv masculin substantiv neutru sinonim limba slavã veche sistem nervos central
6

stom. º. a. tab. anat. tab. const. biochim. tab. const. endocrinol. tab. const. hematol. ucr. v., (v.) var. vb.

stomatologie ºi altele tabele anatomice tabele de constante biochimice tabele de constante endocrinologice tabele de constante hematologice limba ucraineanã vezi variantã verb

N.B. O serie de abrevieri utilizate mai rar se aflã cuprinse în cap. VII - Abrevieri ºi simboluri.

V - DIN ISTORIA TERMINOLOGIEI MEDICALE

În contrast cu importanþa subiectului, lucrãrile dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzãtor de puþine, dupã cum se poate observa ºi din lista de referinþe bibliografice. Aceasta, în timp ce cãrþile dedicate istoriei artei ºi ºtiinþelor medicale, reconstituirii unor mari momente din evoluþia medicinii, sau biografiilor unor personalitãþi sunt numeroase. Se afirmã cã spre deosebire de biologi, antropologi, chimiºti ºi fizicieni, care au acordat atenþia cuvenitã mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu puþinã sârguinþã studiului riguros al unui limbaj de o complexitate excepþionalã. În aceste condiþii, sursele terminologiei medicale se aflã îndeosebi în scrierile strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. În consecinþã, istoria terminologiei medicale înseamnã o reconstituire dificilã, o retrospectivã care, în absenþa unor lucrãri cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazã cu multe dificultãþi. * * *

Medicina este primul ºi cel mai puternic mijloc de intervenþie a omului asupra condiþiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibile. De aceea, în introducerea la celebrul sãu curs de patologie medicalã, Iuliu Haþieganu scria cã ea a apãrut din primele etape de dezvoltare a umanitãþii: "terapia s-a nãscut în pãdure unde era foame, fricã ºi dragoste de a trãi". Când vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui început, foarte discret, al medicinii? Existã în fiecare limbã cuvinte vechi, care scapã oricãrei încercãri de integrare într-un sistem etimologic. Cel mai vechi text medical cunoscut dateazã de aproape 5 000 de ani ºi a fost descoperit în ruinele de la Nipur (Mesopotamia anticã). Un medic sumerian anonim s-a decis într-o zi, cãtre sfârºitul mileniului al treilea, înainte de Hristos, sã lase confraþilor ºi elevilor cele mai preþioase reþete ale sale. El a scris, cu caractere cuneiforme, pe o tãbliþã din argilã (16 x 9,5 cm) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca ºi o parte din industria farmaceuticã de azi, substanþe de origine vegetalã, animalã ºi mineralã. Dacã în ceea ce priveºte procedeele utilizate pentru obþinerea "medicamentelor" textul este edificator, impresionând prin
7

cunoºtinþele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt, însã, menþionate bolile în care erau utile aceste leacuri. În consecinþã, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului. Prima terminologie medicalã coerentã, organizatã într-un autentic sistem, o datorãm lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole înaintea erei noastre, el a reuºit sã desprindã medicina de magie ºi vrãjitorie, transformând-o într-o ramurã a filosofiei ºi ºtiinþei. Acest moment excepþional a fost posibil prin elaborarea în era hipocraticã a termenilor fundamentali pentru medicinã. Cum a fost posibilã persistenþa peste veacuri a acestei terminologii? Explicaþia acestui miracol lingvistic este complexã: Hipocrate a preluat tot ce era semnificativ în amestecul, adesea confuz, de artã medicalã ºi magie, de la greci, dar deopotrivã ºi de la egipteni, arabi, sumerieni ºi evrei. Chintesenþã a medicinii hipocratice, aforismele rãmân ºi în timpurile noastre de o surprinzãtoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi cã primul text medical românesc mai important, dintre cele cunoscute pânã acum, este manuscrisul intitulat "Alegerile lui Ippocrat", o traducere din greceºte a aforismelor celebrului medic al antichitãþii, fãcutã în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. Manuscrisul, cuprinzând 24 de pagini in-folio mic, se aflã la Biblioteca centralã universitarã "M. Eminescu", din Iaºi. Pe un plan mai larg, trebuie sã observãm cã în vocabularul fundamental al limbii noastre, ca ºi în cel al altor limbi, cuvintele de origine greacã sunt puþine, în general, între 3 ºi 6%. Cea mai mare parte a cuvintelor de origine greacã sunt concentrate în zone particulare ale lexicului, în domeniul ºtiinþelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, ºtiinþele ºi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor ºtiinþe sunt de origine greacã. Excepþii fac doar: algebra (origine arabã), informatica (latinã), precum ºi medicina, care deºi este cea mai mare "consumatoare" de termeni de origine greacã îºi are originea, ca denumire, în latinã. Douã argumente explicã aceastã afinitate particularã între ºtiinþe ºi limba greacã. Mai întâi unul de origine istoric: dupã moartea lui Alexandru cel Mare (323 î. Hr.) centrul vital al ºtiinþelor se va deplasa din Grecia, episodic, la Alexandria ºi apoi la Roma. Când latinii au cunoscut civilizaþia greacã ºi au vrut sã participe la dezvoltarea acestui tezaur, ei se aflau abia la începuturile dezvoltãrii ºtiinþei. De aceea, au preluat de la greci cunoºtinþele, metodele de învãþãmânt ºi terminologia. Fenomenul de împrumut din limba greacã pentru termenii ºtiinþifici a continuat ºi dupã ce ºtiinþele în Grecia au parcurs o perioadã obscurã. Aceste împrumuturi nu reprezentau doar continuarea unei tradiþii. Aici intervine cel de-al doilea argument: limba greacã este incomparabil mai adaptatã decât limba latinã la crearea de noi termeni. Latina ºi limbile romanice derivate au mari posibilitãþi de creaþie lexicalã prin jocul sufixelor ºi al prefixelor, dar existã dificultãþi evidente în inventarea de cuvinte compuse reunind într-un concept nou douã concepte diferite. De exemplu, cuvântul coledoc, de origine greacã, rezultã din reunirea, foarte simplu de realizat, a altor douã cuvinte: khole (bilã) ºi dokhé (receptacul). Coledoc semnificã, deci, conform acestei reuniri, care primeºte bilã sau receptacul pentru bilã. Acest avantaj a fost decisiv, în consacrarea ulterioarã a limbii greceºti în terminologia ºtiinþificã. Dar cum a mai evoluat, în ansamblul sãu, terminologia medicalã dupã perioda hipocraticã? În anul 131 dupã Hristos se naºte la Pergamon (Asia Micã) Galenus al cãrui prestigiu se va exercita ulterior timp de 1 400 de ani. Scrierile sale erau considerate deasupra oricãrei critici posibile, deci aproape sacre. Grec fiind, Galenus va continua tradiþia anterioarã, dar lumea era de acum cuceritã de romani, care îºi vor impune influenþa atât prin latinizarea unor termeni de origine greacã, cât ºi prin apariþia unor sinonime de origine latinã, pentru termeni preexistenþi. De exemplu, terminaþia masculinã greacã -os, va deveni us ca în bronchos, bronchus, cea a substantivelor feminine va trece din -e în -a (theke, theca), dupã cum în numele neutre cu -on final se va utiliza -um (craniom, cranium). Doar substantivele neutre terminate în -a vor rãmâne neschimbate (de ex., coma). În plus, ca urmare a trecerii pe primul plan a limbii latine, unii
8

termeni medicali, deºi erau deja prezenþi în limba greacã, îºi vor afla ºi o exprimare în limba Romei. Exemplele de dublã determinare greacã ºi latinã sunt multe; de pildã, pentru glandã: aden în greacã ºi glans în latinã. În limba noastrã s-au pãstrat, în mare mãsurã, ambele forme, dar în timp ce forma latinã este utilizatã frecvent ca atare, cea greacã se întrebuinþeazã în compunerea unor cuvinte derivate sau compuse. În cazul cuvântului creier la noi s-a optat, cel puþin în limbajul comun, pentru limba latinã (cerebrum), în timp ce în limbajul specialiºtilor se utilizeazã forma greacã, encephalon. Din convergenþa limbilor greacã ºi latinã vor rezulta bazele terminologiei medicale. Ulterior, peste veacuri, acest tezaur lingvistic iniþial, greco-latin, va fi pãstrat devenind baza comunicãrii în medicinã. Este, probabil, foarte greu de acceptat ideea acestei continuitãþi dacã se observã evoluþia extraordinarã a medicinii, îndeosebi în secolul nostru. În realitate însã, ºtiinþa s-a nãscut în Grecia secolelor VI-IV î.e.n., iar expresia consacratã de "miracol grecesc", care aparþine istoricului francez Ernest Renan defineºte acest moment. Uneori însã, cuvintele pot prin forþa lor de sugestie sã deturneze o cale, sau chiar sã introducã un grad de obscuritate, tocmai acolo unde putea fi mai mult raþionalism, mai multã luminã. Este ºi cazul acestei expresii, pentru simplul motiv cã miracol nu înseamnã altceva decât un efect cu o cauzã care scapã raþiunii omului ºi în care se vede un semn al supranaturalului. Or, "miracol grecesc" este explicat limpede în prezent, de cãtre istorici autorizaþi, ca fiind prima revoluþie ºtiinþificã din istoria umanitãþii. În consecinþã, Hipocrate exponentul "miracolului" în medicinã va lãsa urme durabile în terminologia medicalã. Ce cuvinte mai rezistã azi, dupã mai mult de douã milenii? Puþine cu sensul iniþial nemodificat, multe însã nãscute din doctrina hipocraticã ºi reintegrate ulterior în cursul mereu shimbãtor al medicinii. Existã, totuºi, ºi în medicinã cuvinte cu o mare capacitate de supravieþuire. Acestea persistã peste secole, timp îndelungat, chiar dupã ce ideile care le-au generat se perimeazã. Persistenþa termenilor medicali se realizeazã pe douã cãi. Prima, mai complexã, constã în

shimbarea semnificaþiei termenului în acord cu o serie de modificãri conceptuale; a doua cale constã în persistenþa termenului, chiar dacã sensul sãu iniþial a fost abandonat. În cele ce urmeazã ne vom referi la prima cale. Un exemplu sugestiv poate fi reprezentat de cuvintele soma, pneuma ºi psyche, care în vremea lui Hipocrate semnificau fundamentele vieþii. Soma reprezintã corpul
sub aspectul sãu material. Termenul a rezistat de-a lungul secolelor, iar în prezent îl acceptãm cu restrângerea semnificaþiei: "Ansamblul organismului, cu excluderea þesuturilor ºi celulelor care joacã un rol direct în reproducere" (Al. Manuila). Rãdãcina soma persistã în termeni medicali foarte diverºi: somatic reprezintã un cuvânt pãtruns în limbajul comun; cromosom (cromozom), semnificã etimologic corp colorat ºi aminteºte faptul cã formaþiunile, reprezentând "cheile vieþii" au fost descoperite graþie unor materii colorate; trisomie, în acest cuvânt soma a substituit cromosom, termenul definind o boalã cauzatã de prezenþa unui cromozom în trei exemplare în loc de douã; protozoarul care provoacã boala somnului se numeºte, aºa cum se ºtie, Tripanosoma, iar mai pe româneºte denumirea ar însemna corp ascuþit sub formã de sfredel, de la cuvântul grecesc trypanon. În limba românã existã tendinþa de a pronunþa cromozom, Tripanozoma, termenii fiind transcriºi ca atare ºi în dicþionarele de bazã ale limbii române. În toate aceste exemple, rãdãcina soma îºi pãstreazã sensul iniþial, din medicina hipocraticã, de asemenea, ea rãmâne mereu disponibilã pentru formarea de neologisme. Se mai observã cã majoritatea cuvintelor derivate din soma pãtrund ºi sunt asimilate relativ rapid în limbajul comun. Lexicul medical referitor la corpul uman este cel mai larg difuzat dintre toate lexicurile ºtiinþifice, tendinþã normalã, fiindcã orice persoanã are incomparabil mai multe motive sã primeascã informaþii asupra propriului corp, cu prioritate faþã de, sã spunem, datele referitoare la fizica temperaturilor joase, sau un nevertebrat recent descoperit. Pãtrunderea unor termeni medicali în limbajul comun duce uneori la "coruperea" acestora, prin lãrgirea sau deturnarea
9

semnificaþiilor iniþiale. Existã cel puþin un cuvânt derivat din soma, care ar putea fi interpretat greºit: somatizare. Termen de bazã în psihosomaticã (din gr. psyche ºi soma), cuvântul somatizare s-a depãrtat foarte mult de sensul iniþial al rãdãcinii, însemnând înscrierea, reflectarea unui conflict psihic într-o afecþiune somaticã. În cazul celorlalte douã cuvinte ale triadei amintite anterior, pneuma ºi psyche deosebirea de sens era, iniþial, suficient de confuzã. De exemplu, în "Iliada", psyche are înþelesul de respiraþie umanã. Prin psyche ºi pneuma se denumeau sufletul sau spiritul, de asemenea, respiraþia, ca ºi principiul activ care anima ºi controla întregul corp. O extindere de o amplitudine excepþionalã a conceptului pneuma aparþine lui Galenus. Se spune cã Hipocrate i-a oferit acestuia sistemul medical, iar Aristotel i-a inspirat forma. Doctrina lui Galenus - care ºi-a început cariera prin îngrijirea gladiatorilor ºi a devenit ulterior medicul împãraþilor romani - va persista pânã în secolul al XVIII-lea. Pneuma în concepþia lui Galenus existã sub trei forme: prima rezultã din interacþiunea sângelui cu ficatul ºi intestinele, la nivelul inimii, împreunã cu sângele venit de la plãmâni, ia naºtere a doua pneuma ºi, în fine, prin trecerea sângelui în creier rezultã pneuma a treia, care trece prin nervi în tot corpul. Titlul de glorie al lui Galenus este acela de precursor al medicinii experimentale moderne. Dacã în anul 1550 operele complete ale lui Galenus apãreau încã la Veneþia într-o ediþie excepþionalã, în curând doctrina sa va primi o loviturã de graþie: Harvey descoperã (1628) circulaþia sângelui, ceea ce conduce la restrângerea sensului cuvântului pneuma, care va însemna doar respiraþie sau, mai corect, suflu. Va rãmâne ca o amintire a importanþei de altã datã a cuvântului faptul cã în greacã pneuma înseamnã ºi spirit. De altfel, aceastã legãturã semanticã între suflu ºi spirit se regãseºte în latinã, unde spiritus semnificã mai întâi respiraþie (spirare înseamnã a respira). "Decãderea" bruscã a unor concepte odinioarã celebre este caracteristicã medicinii; aproape orice descoperire importantã a condus la importante "miºcãri" ale cuvintelor. Uneori, necunoaºterea cauzelor bolilor a generat diverse ipoteze cuprinse în nenumãrate volume. A fost suficientã o descoperire pentru ca totul sã se concentreze în câteva pagini clare. Pneuma nu va rãmâne nici mãcar ca rãdãcinã pentru pulmon, deoarece acest termen vine din latinã, pulmo fiind menþionat pentru prima oarã de Cicero (166-43 î. Hr.). Mai mult, rãdãcinile pneumat-, pneumato- rezultate din pneuma, pneumatos pot provoca ºi confuzii, nereferindu-se la pulmoni sau plãmâni. De aceea specialistul în afecþiuni pulmonare se numeºte pneumolog ºi nu… pneumatolog. Ca o consolare, ne aduce aminte de pneuma, cuvântul pneumatic, umflat cu aer, de unde, prin abreviere a rezultat pneul automobilului. Dimpotrivã, apnee ºi dispnee au rezultat tot din dezvoltarea rãdãcinii pneuma, care a dat un nou cuvânt, pnoia, cu sensul de respiraþie. Apoi, existã un numãr apreciabil de cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor pneum- sau pneumat- ºi, respectiv, pneumo-, pneumato-. Aceste prefixe trebuie utilizate cu precauþie, deoarece pot genera mai multe confuzii. Prima confuzie posibilã þine de faptul cã prefixele respective pot semnifica deopotrivã umplut cu aer (de exemplu, pneumatocel) sau în relaþie cu respiraþia, cu plãmânii (de exemplu, pneumalergen). Pe de altã parte, cuvântul pneumatocel induce confuzii ºi prin faptul cã el denumeºte orice tumoare, tumefacþie sau hernie care conþine gaz, aer. De aceea, acest termen trebuie utilizat combinat cu alte cuvinte care sã confere precizia de rigoare. În plus, existã sinonimele improprii de pneumocel ºi pneumonocel. Dimpotrivã, pentru hernia pulmonarã se recomandã, în locul termenului pneumatocel, denumirea pneumocel. Uneori, diferenþierea sensului devine aproape imposibilã: pneumartrozã poate însemna prezenþa de gaz într-o cavitate articularã, dar ºi introducerea de aer în aceeaºi cavitate, în vederea examenului radiologic. Existã apoi, cuvântul pneumatozã, adicã prezenþa anormalã de aer sau de gaz în þesuturi, organe ori regiuni anatomice. ªi acest termen pune… probleme. În primul rând pentru faptul cã gazul respectiv poate fi de origene exogenã (de exemplu, pneumatoza gastro-colicã, adicã aerogastria ºi aerocolia) ºi atunci este vorba despre aer, sau dimpotrivã, originea sa poate fi endogenã, în acest caz compoziþia gazului deosebindu-se de cea a aerului. Sã ne oprim aici,
10

deoarece dupã atâtea complicaþii de terminologie s-ar putea sã inducem o … pneumatofobie. Oricum, termenul care în urmã cu mai bine de douã milenii însemna deopotrivã eter ºi spirit, generând o doctrinã medicalã, ne creeazã azi suficiente dificultãþi. Al treilea termen al triadei, psyche va rãmâne în terminologia medicalã ºi ºtiinþificã, în general, sub forma prefixului psiho - determinând o relaþie cu funcþiile mentale. De datã recentã, acest prefix este utilizat ºi în compunerea unor cuvinte care evocã fenomene doar parþial de naturã psihicã: psihomotor, psihosomatic, psihosocial, psiholingvisticã etc. Interesant este termenul psihedelic, "fabricat" în Anglia, care clarificã "viziunile" provocate de halucinogene ºi care, probabil sugereazã cã aceste nefericite stãri fac sã "se vadã" psihicul celui condamnat la consumul unor astfel de substanþe, deoarece deloun semnificã în greacã, a arãta, a expune, a prezenta. În realitate ºi prefixul psiho- creeazã, îndeosebi în teritoriul atât de încãrcat cu concepte ºi termeni în miºcare al psihiatriei, destule complicaþii. Viaþa de zi cu zi a grecilor ºi a romanilor din vremea lui Hipocrate ºi a lui Celsius a lãsat urme durabile în vocabularul medical. Nenumãraþi termeni au derivat din asemãnarea cu clãdirile sau încãperile acestora, cu animale ori cu plante, instrumente muzicale ale timpului, obiecte de podoabã, unelte ale agricultorilor, sau chiar cu armele vremurilor antice. Cuvintele apãrute pe aceastã cale probeazã o remarcabilã imaginaþie ºi constituie un principiu de derivare a termenilor medicali început în antichitate ºi continuat de-a lungul secolelor, pânã în zilele noastre. Devine posibilã, în mare mãsurã, chiar o reconstituire insolitã a spaþiului domestic greco-roman, intermediatã de cuvinte care acum aparþin medicinii. Este foarte dificil sã se stabileascã data apariþiei unui anumit termen medical. "Certificatul de naºtere" aproape de necontestat este oferit de prezenþa cuvântului, pentru prima oarã, într-o carte sau într-un manuscris. Chiar dupã aceastã probã rãmân dubii care se rezolvã mai greu, întrucât nu existã garanþia cuprinderii, în scrierile unei anumite perioade, a întregului lexic medical caracteristic pentru momentul respectiv. Dacã ar fi trãit pe atunci unii grafomani ai perioadelor mai apropiate de noi, ºansa transcrierii pentru eternitate a unor cuvinte ar fi fost mai mare. Dar termenul grafomanie, cu sinonimele sale, graforee ºi scribomanie, dateazã din momentul în care accesul la uneltele tipografice a dobândit o extremã accesibilitate. În continuare, vom examina mai mulþi termeni medicali cu origine în realitatea cotidianã greacã sau romanã. De la agora grecilor, piaþa publicã atât de animatã, a derivat agorafobie (ºi nu agorofobie, cum existã tendinþa sã fie utilizat termenul) adicã, fobia de spaþii libere ºi de locuri publice. Deºi depãºim limitele limbajului medical, ni se pare interesant sã menþionãm cã rãdãcina agor stã la baza unei familii de cuvinte care s-au îndepãrtat foarte mult ca sens. Ne aflãm, deci, în faþa unei familii … dezbinate, rãdãcina evocând aceastã idee, prezentându-se sub formele ager, agor, êgor, êgur. Care sunt "membrii" mai importanþi ai acestei familii de cuvinte? Categorie, alegorie ºi panegiric, deºi cu sensuri foarte diferite, se înrudesc cu agorafobie. Cuvântul categorie, derivã din katêgorein, a vorbi împotrivã (de la -egorein, rãdãcinã evocând discursul public, ºi kata- contra). Iniþial katêgoria însemna acuzare, apoi un lucru spus apropo de cineva, în fine, grupa sau genul în care se clasificã un obiect, pentru ca în perioda modernã cuvântul sã dobândeascã ºi sensul de noþiune fundamentalã în domeniul filosofiei. Alegorie, termen din aceeaºi familie, se întrebuinþeazã azi îndeosebi pentru desemnarea unui procedeu artistic; la origine, însã, el desemna acelaºi procedeu, dar numai cu referiri la un discurs, rãdãcina sa (-êgor) evocând ideea de a vorbi în public. Panêguris semnificã la greci o adunare pentru toatã lumea (pan - tot), iar discursul pronunþat în piaþa publicã pentru elogierea unei cetãþi sau personalitãþi se numea panêgurikos, de unde cuvântul panegiric, semnificând, deopotrivã, un discurs - elogiu public, dar ºi o laudã excesivã, apologie. Dupã cum se observã, terminologia medicalã a profitat cel mai puþin de la celebra agorã greacã, prin desemnarea unei fobii. Opusã acesteia este claustrofobia, care derivã de la claustrum, la romani cu sensul împrejmuire, spaþiu închis, având o anumitã suprafaþã, dar ºi barierã, dig. Pentru cei interesaþi în pãtrunderea mai profundã în tezaurul cuvintelor latine recomandãm o lucrare excepþionalã, pe care limba noastrã
11

româneascã o merita, ºi anume "Dicþionar latin-român" de G. Guþu, apãrut la Editura ºtiinþificã ºi enciclopedicã, Bucureºti, 1983. O curte micã în latina clasicã se numea areolã, de aici termenul de areolã, mic spaþiu sau interstiþiu într-un þesut, sau zonã inelarã în jurul unei leziuni inflamatorii a pielii, precum ºi areolã mamarã (areola mamae, conform NA), ca ºi areolarã, semnificând o structurã caracterizatã prin prezenþa de areole. Cum în terminologia medicalã, adesea, totul se complicã, existã areole primare (spaþiile ocupate de celulele cartilaginoase în curs de de osificare) ºi areole secundare mamare, în debutul sarcinii. Mai existã ºi alte areole, unele denumite cu nume proprii, pe care nu le mai menþionãm. Într-o casã romanã se pãtrundea prin vestibulum spre atrium. Vestibulumul era spaþiul închis dintre linia strãzii ºi uºa casei, dar semnifica ºi intrare. De aici au derivat o mulþime de termeni anatomici: vestibul bucal (vestibulum oris - NA, al cavitãþilor nazale (sinonim - narinã), al duodenului (sin. bulb duodenal), al laringelui, vestibulul membranos (utricula ºi sacula) ºi altele. Vestibulum ºi atrium erau unite deoarece la romani focul se fãcea în mijlocul camerei, din aceastã pricinã pereþii se înnegreau (de unde, numele încãperii, de la ater - negru). Au derivat din atrium mai multe cuvinte: atriumul inimii (atrium cordis - NA) drept ºi stâng, denumit ºi urechiuºã probabil sub influenþa terminologiei franceze. Atenþie, însã, la faptul cã denumirea auricul provine din cuvântul latin auricilla menþionat de Valerius Catullus (circa 84-54 î. Hr.) cu sensul de urechiuºã. Numai cã în terminologia medicalã actualã prin auricule se înþelege nu urechiuºele în sine, ci cele douã prelungiri anterioare, diverticulare, ale urechiuºelor dreaptã ºi stângã. Iatã numai una din multiplele curse conþinute în terminologia anatomicã. Auricula semnificã (conform NA) pavilionul urechii, termenul auricular se referã la formaþiunile amintite. Camera aflatã spre interiorul casei, sau dormitorul, se numea la greci thalamos, termen utilizat de Galenus pentru camerele interne ale creierului. Ulterior, denumirea a fost acordatã celor douã nuclee senzitive voluminoase, din diencefal, situate de o parte ºi de alta a cavitãþii ventriculului al treilea, sub forma thalamus (NA). Sã nu uitãm, însã, de sinonimul care desemneazã partea medie a feþei superioare a calcaneului. Peretele despãrþitor al camerelor se numea în Grecia phragma, iar la Roma, septum. Din primul cuvânt a rezultat diafragm, cu mai multe accpþiuni sinonime, cea mai utilizatã în vocabularul comun referindu-se la dispozitivul de reglare a unui fascicul luminos. Pentru formaþiunea musculo-tendinoasã care separã cavitatea toracicã de cea abdominalã se preferã forma diafragmã (diaphragma - NA). Al doilea cuvânt are, sub formele de sept sau septum o foarte largã utilizare în anatomie. Rãmânând tot la casa romanã, grinda acoperiºului se numea trabes, iar o bârnã micã, trabeculum, de unde a derivat termenul trabecul, semnificând cel mai frecvent o serie de filamente fine anastomozate între ele, formând þesutul reticulat, sau alte zone de condensare tisularã redusã (de exemplu, trabeculumul corneo-scleral), locurile de trecere erau denumite fauces, de unde un nou termen anatomic, fosã (fossa - NA), reprezentând o cavitate de dimensiuni relativ importante (când aceasta e micã se numeºte fosetã), cel mai adesea osoasã. Memorarea tuturor foselor ºi fosetelor din organism reprezintã o probã dificilã. Portarul, paznicul casei se numea pylorus, iar la greci, pulôros, de unde denumirea zonei stomacului care "pãzeºte", controleazã intrarea în intestin. O boltã, o arcadã se numea fornix, cuvânt transferat ca atare în anatomie, cu sensul fund de sac. Pentru cã, dupã cum se observã, ambianþa domesticã romanã este cel mai intens evocatã în terminologia medicalã, în raport cu cea greacã, vom menþiona cã style însemna colonadã, iar stulos coloanã, de aici denumirea mai multor apofize stiloide. Pãrãsind dupã o lungã zãbavã, casele greacã ºi romanã, sã rãmânem în preajmã. Apa era transportatã, la romani, prin ductos (conductã), fossa (canal), fistulã (tub, þeavã) ºi cloaca (canal de scurgere). Toatã aceastã reþea acvaticã a servit la derivãri de termeni. De la ductus, în afara cuvintelor apeduct, viaduct, etc., au rezultat în medicinã: ductus, ductuli (canal - sing. ºi respectiv pl.) semnificând canale anatomice dintre cele mai variate; rãdãcina - ducþie stând la baza unei întregi familii de cuvinte: abducþie, adducþie, supraducþie, infraducþie ºi cicloducþie
12

toate desemnând diferite tipuri de miºcãri, îndeosebi oculare. Fossa existã ºi în limbajul comun, sub forma fosã, dar mai ales în denumirile reliefurilor osoase (am numãrat 55 de fose osteologice fãrã … fosete, ºi ele câteva zeci); fosa (sau fossa - NA) poate exista ºi la nivelul altor formaþiuni anatomice, când devine sinonimã cu ºa, var. ºea (fosa hipofizarã), etaj (fosa cerebralã posterioarã), depresiune (fosa cardiacã), spaþiu (fosa ischio-rectalã), triunghi (fosa lui Malgaigne), cavitate (fosa mandibularã), fund de sac (fosele paravezicale), etc. În faþa atâtor complicaþii terminologice utilizarea sistematicã a termenului fosã devine necesarã. ªi fistulã a cucerit o serioasã consacrare în lexicul medical, deºi în sens negativ, desemnând orice orificiu care conduce anormal (accidental sau congenital) lichide organice, produºi de secreþie glandularã sau puroi. Cuvântul cloaca, însã, are un destin mai modest, utilizat la om doar în embriologie, el reprezentând la unele vertebrate inferioare orificiul comun al cãilor digestive ºi genitale. O "consolare": un bacil gram negativ se numeºte Aerobacter cloacae sau Cloaca clocae. Aproape orice casã romanã avea o fântânã, mai mare (fontana) sau mai micã (fontanella) de la fontanus, adjectiv însemnând izvor. În medicinã a rãmas exclusiv termenul fontanelã. Fontanelele sunt la nivelul oaselor craniului normale în funcþie de vârstã, dar ºi anormale (de exemplu, f. cerebeloasã) sau inconstante (de exemplu f. medio-frontalã). Frecvent, pe lângã casa romanului exista o torcular, un teren pentru stoarcerea strugurilor, de aici termenul cu acelaºi nume, sinonim cu confluent posterior ºi aplicat la unele ramificaþii vasculare. Cetãþenii utilizau adesea pensula (penicillum) cu care au lãsat urme nemuritoare, la Pompei ºi în multe alte locuri, precum ºi site, sau ciururi (cribra); de unde numele mucegaiului Pencillium notatum (semnificând în formã de pensulã), autentic binefãcãtor al omenirii prin geniul lui Alexander Fleming. Cribra a rãmas prin termenul cribriform, adicã, perforat de numeroase orificii. Porta, poarta de intrare a oraºului, a castrului, a fermei a fost acordatã de Galenus venei porte, deoarece el considera fisura transversã ca fiind intrarea în ficat. Au rãmas în terminologia medicalã ºi o serie de instrumente muzicale: salpinx (trompetã) a dat prefixele salping- ºi salpingo-, care indicã o relaþie cu trompa lui Falloppio sau cu trompa lui Eustachio, tympanum, a rãmas aproape ca atare (timpan) denumind un instrument din orchestrã, modificat desigur, mai fidel este tamburul, din fanfarele civile sau militare. În anatomie, termenul timpan creeazã confuzii: el este utilizat uneori pentru a desemna casa timpanului sau, impropriu, pentru denumirea membranei timpanului. Existã ºi un timpan secundar (Membrana tympani secundaria - NA) subþire, care pe osul proaspãt închide fereastra rotundã. Sã nu uitãm nici de osul timpanal. Femeile romane purtau broºe (fibula), peroneus fiind partea care fixa broºa. Un os este denumit, ca urmare a formei, peroneu, sau, mai corect (conform NA) fibula. Amatorii de exprimãri insolite pot utiliza ºi fibuliform, în formã de broºã. Unii termeni au împrumutat uneltele agricultorilor: vomer, fierul plugului, a rãmas ca denumire a unui os, falx, falcis, unealtã de tãiat arcuitã (coasã, secerã, cosor) sub forma falx denumeºte formaþiuni de la nivelul emisferelor cerebrale ºi cerebelului, ca ºi falx inguinalis (NA). Falciforme sunt hematiile din mult cercetata, în prezent, anemie falciformã, una din puþinele boli ale cãrei cauze au fost descifrate complet la nivel molecular. Ciocanul se numea malleus, de unde, cu puþinã imaginaþie s-a ajuns la maleolã, care poate fi externã (extremitatea inferioarã a peroneului) sau internã (apofiza voluminoasã care prelungeºte în jos faþa internã a extremitãþii inferioare a tibiei). De la sabie, ensis provine ensiform, sub formã de sabie, cu alternativa desuetã, ensal. La greci ºi gali formaþiunile de luptã se numeau phalanx, phalangos, termen împrumutat de latini sub forma phalanga, de aici derivând denumirea anatomicã de falange, probabil pentru faptul cã aceste oase sunt înºiruite într-o anumitã ordine. Thorax, platoºa luptãtorului grec, a trecut ca denumire anatomicã, torace, iar scutul de protecþie al acestuia thureos a servit la denumirea cartilajului tiroid ºi a tiroidei.
13

Se observã, din exemplele prezentate, cã marea beneficiarã a termenilor derivaþi din cuvintele ce desemnau ambianþele romanã ºi greacã este, cel mai frecvent, anatomia. Acest fenomen este pozitiv, deoarece terminologia are, în anatomia macroscopicã, o remarcabilã coerenþã. De altfel, prin armonia introdusã de originea latinã ºi greacã, nomenclatura anatomicã este denumitã matematica terminologiei medicale. Dimpotrivã, în cazul anatomiei microscopice ºi molecule existã suficiente complicaþii pe care, cel puþin în parte, vom încerca sã le examinãm în viitor. Hazardul istoriei a fãcut ca un modest idiom, vorbit de o micã populaþie instalatã în regiunea Romei dupã secolul al X-lea î. Hr. sã aibã un destin particular. Cu un secol înaintea de Hristos, în operele scriitorilor clasici romani va rãmâne tezaurul limbii romane clasice. La Roma, precum oriunde în lume, limba se prezenta sub douã forme: pe de o parte, limba cultã, învãþatã în ºcoli, controlatã ºi definitã prin dicþionare ºi norme gramaticale, limba scrierilor literare ºi ºtiinþifice ºi, pe de altã parte, latina popularã, vorbitã de marea majoritate a oamenilor. În perioda de glorie a Imperiului Roman cele douã forme ale limbii latine se confundã. Latina clasicã avea o unitate ºi o coerenþã de excepþie, iar adoptarea sa drept limbã fundamentalã a medicinii va genera urmãtoarele efecte de duratã: a) va oferi un sistem lingvistic deschis la introducerea de concepte ºi idei noi, deoarece vocabularul roman, ca ºi cel grec, posedã o capacitate unicã de construire a unor termeni noi; b) ca ºi în celelalte ºtiinþe, în medicinã va opera un numãr de rãdãcini, sufixe ºi prefixe, autentice instrumente de dezvoltare coerentã a vocabularului medical; c) fondul clasic de cuvinte din medicinã va permite o remarcabilã concentrare. Iatã un exemplu de termen creat ulterior: agranulocitozã, în care prefixul a- are sensul de negativ, privativ, rãdãcina granuloprovine din granum, granulum, grãunte, granulã, -cit din cyto-, celulã, derivat din cuvântul gr. kutos, obiect cavitar, corp, ozã semnificând stare. Cu alte cuvinte, o stare de deficienþã a unei categorii de celule care au granule, a fost definitã printr-un singur termen, al cãrui conþinut în informaþie creºte ºtiind, în plus, cã este vorba despre leucocite. Agranulocitoza a fost descrisã în secolul nostru, dar W. Schultz (1922) a gãsit acest termen apelând la resursele clasice ale limbajului medical. Sã mai observãm cã în termenul pe care l-am propus ca exemplu se îmbinã în deplinã armonie limbile latinã ºi greacã. Din pãcate, în perioada contemporanã, aºa cum vom vedea în continuare, marile resurse izvorâte din originile greacã ºi latinã, ale comunicãrii în medicinã, vor fi adesea ignorate. Sã ne întoarcem la primele secole dupã Hristos. Curând, gloria Imperiului Roman se va risipi, dezmembrarea sa, consecinþã a nenumãratelor invazii, va provoca prãbuºirea culturii pe care a generat-o în regiunile odinioarã dominate, rezultând amestecuri etnice ºi lingvistice extrem de variate. Destul de repede, latina clasicã va deveni mai mult o amintire, conservatã în operele nemuritoare ale scriitorilor romani. Este perioda formãrii diferitelor limbi de origine romanã, proces extrem de complex, descifrat de specialiºti. În principiu, cãtre secolul al IX-lea acest proces este în linii mari, împlinit. Din fericire pentru evoluþia terminologiei ºtiinþifice, limba latinã clasicã se conservã, fiind utilizatã în majoritatea teritoriilor europene, în ºcoalã, administraþie ºi de cãtre cler.
*

*

*

Urmãrind evoluþia terminologiei medicale, ajungem la o perioadã din istoria omenirii interpretatã extrem de contradictoriu, Evul Mediu. Cu toate cã mulþi istorici se strãduiesc periodic sã "reabiliteze" evul de mijloc, în ciuda faptului cã scriitori de seamã au reconstituit cu talent ºi o imaginaþie al cãrei impuls îl constituie faptele, documentele , valorile culturale ºi ºtiinþifice ale acestui lung interval de timp din evoluþia umanitãþii moderne, aºa cum constata Pierre Thuillier, în "La Recherche" (nr.136, 1982, p. 1018) cliºeele prea sumare asupra "obscurantismului" medieval sunt foarte puternice: "Între secolele al V-lea ºi al XV-lea, lumea
14

europeanã ar fi fost plonjatã într-o lungã noapte, doar odatã cu Renaºterea s-ar fi manifestat reale "progrese" economice, sociale ºi culturale". Aceastã manierã de interpretare nu este întru totul falsã, îndeosebi în ceea ce priveºte primele secole ale Evului Mediu, dar o stagnare de o mie de ani a omenirii este imposibil de acceptat. În numeroase domenii, inclusiv în medicinã, medievalii
au inovat. Miºcarea de regresie culturalã ia sfârºit spre finele secolului al VIII-lea. Ulterior, tendinþa se inverseazã, dar progresele sunt lente, dispersate ºi întrerupte de recãderi pânã în secolele XII-XIII, când, acelaºi Pierre Thuillier probeazã existenþa unei autentice revoluþii ºtiinþifice, prima din istoria ºtiinþei moderne. În aceastã perioadã, terminologia medicalã este dominatã de scrierile lui Galenus considerate sacre, iar diagnosticul ºi terapia sunt adesea serios limitate, prin transferul dogmatic efectuat sub apãsarea autoritãþii religioase. Totuºi, urmare a traducerilor efectuate din Galenus, la sfârºitul secolului al XI-lea se cunoºtea, de exemplu, distincþia operatã de cãtre medicul grec între via experimenti ºi via rationis, adicã între calea experimentalã ºi calea raþiunii. În consecinþã, medicii timpului au început sã se elibereze de sub presiunea stagnantã a dogmelor, analizând faptele. Este foarte greu sã se ateste termeni medicali noi apãruþi în aceastã perioadã. Totuºi, rãmâne extrem de pozitiv faptul cã latina era ºi limba medicilor, ceea ce fãcea posibilã o comunicare continuã între diferite ºcoli medicale, cu vizite reciproce. Mai târziu, lui William Harvey îi va fi uºor sã studieze la Padova, unde ºi-a conturat descoperirea sa. O influenþã asupra terminologiei medicale, deºi limitatã din punct de vedere al consecinþelor, a avut-o limba arabã. Traducãtorii arabi au tradus toate textele medicale clasice greceºti ºi latine, în perioada Evului Mediu, când aceastã întreprindere era proscrisã în Europa de bisericã. Medicina arabã reprezenta un remarcabil sistem compact de cunoºtinþe, totuºi, umaniºtii Renaºterii au utilizat prea puþin manuscrisele arabe, din pricina dificultãþii traducerii acestor texte. Ca urmare, în medicina modernã au supravieþuit prea puþine cuvinte de origine arabã. Cei mai mulþi termeni denumesc substanþe chimice: sugar (zahãr), sirop, alcool, alkali (bazã, alcalin), elixir, naphta (petrol, þiþei, era ºi normal…), sau unele sinonime ca natrium, pentru sodiu, de la natri, kalium (potasiu) de la qali, inclusiv simbolurile chimice ale celor douã elemente. Originea termenului chimie este sigur din alchimie. Dar dacã al kimyia este denumirea arabã a pietrei filozofale care a dat termenii alcheimia ºi alchimie se pare cã termenul arab kimiya ar putea proveni din arabul kama (a þine secret) sau din cuvântul grecesc chymeia (amestec, magie neagrã). În orice caz, termenul se aflã în relaþie cu practici care, adesea, erau pãstrate secrete ºi aparþineau ezoterismului. Termenii pur medicali care au rãmas sunt puþini: nucha, care în terminologia internaþionalã înseamnã ceafã, ºi în mod greºit este considerat adesea ca fiind de origine latinã, poate pentru asemãnarea cu nucalis (de mãrimea unei nuci); de asemenea, denumirea venelor bazilicã ºi cefalicã, nu existã în nici unul din textele greceºti sau latine ºi a apãrut în secolul al IX-lea, cu ocazia traducerii operei lui Galenus în arabã. Originea celor douã denumiri este obscurã: bazilicã seamãnã cu cuvântul arab basilik - interior, intern, iar cefalicã aduce aminte de arabul alkifal exterior, extern. Nu este exclus, însã, ca traducãtorul arab al textelor amintite sã se fi innspirat în crearea termenilor din limba greacã, în care basileus semnificã rege, iar cephale înseamnã cap. În sfârºit mater (dura- ºi pia-), contrar aparenþelor, provine tot din medicina arabã. Cuvântul, aºa cum se ºtie, înseamnã în latinã mamã, iar arabii au avut ºi au obiceiul întrebuinþãrii unui limbaj nuanþat, cu multe expresii inspirate din viaþa de familie. Mater a fost utilizat probabil, în acest spirit, pentru a desemna cea mai importantã membranã, un gen de mamã a membranelor, sau, mai plauzibil, mama protectoare a creierului. Într-o carte intitulatã "Technology, science and history", D. S. L. Cardwell afirmã cã în comparaþie cu tehnicile medievale, cele ale grecilor ºi romanilor sunt insignifiante. Moara de apã (un document din anul 1086 atestã existenþa a 5624 mori de apã pentru 3000 comunitãþi engleze!), moara de vânt, o serie de tehnici de cultivare a pãmântului, etrierul, perfecþionarea plugului, permit omului sã exploateze, pentru prima oarã, natura. O datã desacralizatã aceastã
15

naturã se transformã în autenticã realitate, iar inovaþiile se înmulþesc. Existã prea puþine cercetãri despre modul în care universul tot mai mecanizat al omului medieval s-a reflectat în medicinã. Desigur, magia, alchimia ºi astrologia reprezintã componente ale realitãþii Evului Mediu, care au influenþat medicina timpului, dar studiul raþional ºi pozitiv al suferinþei umane nu a încetat nici în aceste secole, uneori el fãcându-ºi loc acolo unde, aparent, obscurantismul era atotdistrugãtor. Cel mai important fenomen care se produce în aceastã perioadã în domeniul terminologiei medicale, ca de altfel ºi al altor ºtiinþe, constã în apariþia unei "rivalitãþi" între limba latinã ºi limbile naþionale de origine latinã. Acest "conflict" va continua pânã în zilele noastre. Abia în secolul al XVI-lea, în perioada Renaºterii, cu contribuþia decisivã a filologilor ºi sciitorilor, limbile naþionale vor dobândi toate drepturile ºi privilegiile unor limbi de culturã. Renaºterea, al cãrei cult exagerat se încearcã a fi temperat azi de cãtre unii cercetãtori, va însemna o periodã extrem de productivã ºi în elaborarea vocabularelor de specialitate, inclusiv în domeniul medicinii. Trebuie sã observãm, însã, cã în perioda Renaºterii (al cãrei prim episod a înflorit în Italia încã din secolul al XIV-lea) sursa de bazã a ºtiinþelor va rãmâne tot Antichitatea. Renaºterea înseamnã, în mare mãsurã, restaurarea ºi conservarea definitivã a unor cunoºtinþe deja dobândite, pentru cã, deocamdatã medicina se aflã tot în operele lui Galenus, aºa cum arhitectura mai înseamnã, încã, Vitruviu. Pentru terminologia medicalã, Renaºterea înseamnã reînnoirea relaþiilor cu medicina greacã. Traducerile anterioare repetate din Celsus estompaserã aceastã legãturã primordialã, mulþi termeni, iniþial de origine greacã erau complet latinizaþi ºi consideraþi ca atare. Sunt editate, pentru prima oarã, dupã secole de uitare, textele autentice ale autorilor greci ºi în primul rând operele hipocratice, însoþite de ample comentarii. Cunoºtinþele de limbã greacã devin un gen de brevet care asigurã accesul la medicina timpului, astfel dominatã de jargonul latinizat ironizat de Moliére. Numai cã medicii, cu limbajul lor specializat prin forþa lucrurilor, vor rãmâne ºi în continuare þinta unor observaþii nicidecum amabile, precum aceea a lui Gourmont care pretindea cã dacã ei vorbeau greceºte acesta era "un ºiretlic care

sporeºte mai degrabã prestigiul lor decât al ºtiinþei pe care o practicã". Elenizarea limbii medicale în perioada Renaºterii a fost un proces util ºi ireversibil, care
ar trebui încurajat în scopul nobil al unitãþii ºi continuitãþii terminologiei medicale. ªtiinþele medicale dispun astfel de un ansamblu de rãdãcini ºi de morfeme (sufixe, prefixe, tipuri de derivare ºi de compoziþie) destul de precis ºi cu utilizare internaþionalã, aºa cum observã Pierre Guiraud, într-o extrem de interesantã lucrare asupra istoriei evoluþiei de-a lungul veacurilor a "cuvintelor savante" ("Les mots savants", P. U. F., Paris, 1968). Medicina ocupã un loc privilegiat, în primul rând pentru cã obiectul de studiu, corpul omenesc a permis obþinerea unor cunoºtinþe stabile ºi, cel puþin la nivel macroscopic, uºor de observat ºi de definit. Noþiuni precum craniu, stomac, ficat, intestin, sau durere, inflamaþie, amputaþie nu conþin nici un dubiu în ceea ce priveºte conþinutul, neexistând nici un risc de reconsiderare conceptualã, aºa cum se întâmplã în multe domenii ale altor ºtiinþe. Totodatã, s-a observat cã pe mãsura dezvoltãrii sale terminologia medicalã s-a sistematizat ºi s-a universalizat în mare mãsurã. Un rol determinant l-a avut consistenta "transfuzie" din limba greacã, începutã încã din Evul Mediu, dar realizatã pe deplin în timpul Renaºterii. Inventarul complet al cuvintelor greceºti pãtrunse în ºtiinþã nu este cunoscut. La începutul secolului al XX-lea erau identificate 925 de cuvinte care prin derivare ºi compunere ar genera 3 700 termeni. Aprecierea este relativã, iar prin utilizarea calculatoarelor se va obþine, probabil, un rãspuns mai complet. Primele împrumuturi au pãtruns prin intermediul cãrþilor latineºti medievale. De exemplu, în secolul al XIV-lea apar pe aceastã cale: anatomie (de la tomê, secþiune ºi ana-, în mai multe bucãþi), apoplectic (de la apoplêktos, paralizat ºi apo-, pornind de la), astmatic (de la astma, gâfâialã, tãiere a respiraþiei), cataplasmã (de la plasma, obiect modelat, adicã fãrã formã proprie ºi kata- de sus jos), cefalic (de la kephalé, cap, care iniþial definea deopotrivã fiinþe sau instituþii, instanþe diriguitoare), cinocefal (cu cap de câine, kuôn, kunos semnificând câine), cauter (de la kautêrion, fier roºu), climat (de la klima, klimatos, înclinare,
16

aplecare, în particular înclinarea suprafeþei Terrei), diabetic (de la diabêtês, boalã în care apa traverseazã corpul, diabênai semnificând a traversa; este evident cã în momentul adaptãrii acestui termen nu se cunoºtea nimic în legãturã cu patogenia bolii, dar cuvântul a rezistat peste veacuri, denumind orice afecþiune caracterizatã prin poliurie ºi polidipsie), hipocondru (de la khondros, cu sensul grãunte ºi cartilagiu, hupo însemnând dedesubt). Pentru medicii greci cartilajul prin excelenþã era cel al falselor coaste, ei denumind hupokhondria viscerele situate sub aceste coaste, iar un hupokhondriakos era un individ care suferea de aceste viscere, ceea ce se presupunea cã îi determinã o umoare tristã ºi capricioasã. În prezent, însã, ipohondrul este mai mult un bolnav imaginar. Ultimul exemplu la care ne referim este flegmon, a cãrui origine este interesantã. El provine din gr. phlegma, derivat din phregein, a incendia, a da foc, de aici sensul de abces fierbinte. Dimpotrivã, flegma, ieºit din latinul phlegma înseamnã "cu sânge rece", de unde ºi cuvântul flegmatic, în prezent utilizat în limbajul comun. Dupã cum se observã, termenul latin a conservat exclusiv antica idee de umoare. Pânã în secolul al XVIII-lea s-a crezut cã, în timp ce sângele determina ardoarea, pasiunea unui subiect, flegma (adicã limfa) îl fãcea impasibil. Toate cuvintele greceºti menþionate anterior au pãtruns în medicinã prin intermediul latinei. Începând din secolul al XVI-lea împrumuturile se produc direct din limba greacã. Câteva exemple: apatic (de la apatheia, impasibilitate, care de fapt derivã din pathêtihos, pasionat, cãruia i s-a adãugat prefixul privativ a-); apofizã (preluare directã a termenului grec apophusis compus din phusis, creºtere, naturã ºi apo- care aici are sensul pornind de la). Medicii greci aveau deja o serie lexicalã descriind formaþiunile osoase, dar aceasta a fost preluatã integral abia mai târziu, fiind în consens cu eforturile anatomiºtilor pentru unificarea terminologiei. Sã menþionãm celelalte componente ale seriei lexicale: diafizã, epifizã ºi simfizã, rezultate dintr-o rãdãcinã comunã, phusis, menþionatã anterior ºi prefixele dia (între doi), epi (pe), sun (suturã). Ce legãturã au aceºti termeni de osteologie cu denumirea a douã glande endocrine: hipofiza ºi epifiza? Grecii nu cunoºteau glandele cu secreþie internã, aºa încât, denumirile glandelor respective, nu prea bine alese, nu le aparþin. Hipofiza a fost desemnatã prin reunirea prefixului hupo (sub) cu phusis (creºtere), denumire justificatã prin situarea acestei glande sub creier. Cu epifiza a fost ºi mai simplu (deºi termenul predispune la confuzii cu … epifiza osoasã, probabil de aceea existã sinonimele glandã pinealã, corp pineal sau pentru rafinament, conarium, corpul lui Descartes ºi chiar penis cerebri) deoarece a fost "botezatã" în opoziþie cu hipofiza, prefixul epi- însemnând pe, deasupra. Alte cuvinte preluate direct din greacã: igienã, de la hugiainein, a fi în bunã sãnãtate, simptom, provenind din ptôsis, cãdere, la care se adaugã sufixul sun, împreunã rezultã sumptôma, eveniment care cade în acelaºi timp. Aºa cum se ºtie, ulterior, în medicina modernã s-a mai adãugat un termen, semn, care reprezintã orice manifestare a unei boli pe care medicul o poate constata obiectiv ºi, mai particular, orice fenomen pe care observatorul îl poate provoca intenþionat în scopuri diagnostice, în timp ce simptomul este resimþit subiectiv de cãtre bolnav. Aceastã utilã invazie de termeni greceºti, din care am efectuat o selecþie, este compusã, aºa cum se observã în parte chiar din exemplele oferite fie din cuvinte care au pãstrat forma originalã (de exemplu, sfincter, în gr. cel care închide, strânge), termeni derivaþi cu ajutorul sufixelor (artritã, de la arthron, articulaþie + -itã, cu sensul de boalã) cuvinte obþinute prin intermediul prefixelor (pericard, de la peri-, în jurul + kardia, inimã), în fine, alþi termeni au fost compuºi prin alãturarea a douã sau mai multe cuvinte (bibliografic, de la biblion, carte ºi graphein, a scrie, a desena). Unele cuvinte au fost ulterior extrem de frecvent utilizate în compunerea de noi termeni, devenind ceea ce unii lingviºti denumesc operatori. Neîndoielnic, unul dintre exemplele cele mai sugestive îl reprezintã cuvântul logos (în gr. discurs, raþiune, calcul, proporþie) prin intermediul cãruia s-au alcãtuit ºi se vor mai forma încã nenumãrate cuvinte. În perioada Renaºterii, în terminologia medicalã va câºtiga în amplitudine ºi coerenþã. Ce se va întâmpla în continuare? Pe structurile deja conturate se vor insera, cel mai adesea în
17

deºi acesta din urmã va fi. opere vol. drept pozitivism naiv. p. din Platon. Pierderea locului de frunte ocupat odinioarã de limba francezã s-a produs brusc. "a avut o virtute soporificã: deopotrivã în politicã. Monopolul absolut al limbii franceze nu a fost în favoarea acesteia. iar a doua tendinþã. uneori fãrã menajamente.-P. contribuþiile marilor clinicieni ai secolelor al XVII-lea. secolul medicinii experimentale ºi al perioadei pasteuriene. încã de acum 24 de secole. observãm cu surprindere cã el conþine menþionatã. Bucureºti. imediat dupã cel de al doilea rãzboi mondial. Formarea viitoarei elite din domeniul medicinii impunea ani lungi de stagii în spitalele ºi laboratoarele Parisului. ci. 1978. ar exista în chip firesc. dupã unii autori. laic. * * * În nesfârºita lume de înþelepciune a Dialogurilor lui Platon existã o teorie care. utilizarea tot mai frecventã a limbajului comun aparþinând limbii natale a autorului. Încã din secolul al XIX-lea se pot observa. Extension de l'Université libre de Bruxelles. cu precizie. pentru fiecare din realitãþi. pp. vom cita pentru siguranþa credibilitãþii. a cãrei opoziþie sistematicã s-a dovedit mereu relativ blândã ºi Germania. înainte de toate. a avut mereu aderenþi. Deºi taxatã. În prezent. Un citat din "Cratylos sau Despre dreapta potrivire a numelor" cuprinde esenþa acestei teorii: "Iatã Socrate. ediþie îngrijitã de Petru Creþia. a devenit în prezent o realitate supãrãtoare. iar tratatele de bazã erau scrise în francezã. langue des sciences et des techniques" (Luxembourg. o dreaptã potrivire a numelui. dacã s-ar fi împlinit. sursa de inspiraþie este reprezentatã aproape sistematic de limba care dominnã actualmente. Elocinþa a înlocuit eficacitatea: foarte puþini în meseria noastrã au observat". ca ºi al altor ºtiinþe.armonie cu termenii deja existenþi. RTL-Edition Luxembourg. Cvasi-universalitatea medicalã francofonã avea puþini rivali: Anglia. 251). atât la eleni cât ºi la barbari: aceeaºi la toþi" (cit. III. O mare parte din maeºtrii gândirii medicale ºi ai diagnosticului clinic cultivau ºi foloseau limba francezã. a suferit o serioasã influenþã strãinã originii sale greco-latine.-P. Binet. Binet în cadrul comunicãrii inaugurale a colocviului "Le français. vocabularul medical. ca ºi ale altor centre medicale franceze. de fapt corelatã cu prima. în circa cinci ani. Fenomenul de abandonare a direcþiei fireºti de evoluþie a terminologiei medicale ºi de lansare a unor neologisme direct din limbajul curent. "Le français. langue de sciences et des techniques". fãrã echivoc. dupã Cratylos. Aproape trei sute de ani au aparþinut francofoniei medicale. Aceste cuvinte. proces exprimat sistematic ºi în evoluþia medicinii româneºti. asistãm la un fenomen nou. în ºtiinþã: engleza sau mai precis engleza americanã. În acest fel. ineditul ºi chiar existenþa unei limbi sau a unei cunoaºteri concurenþiale strãine. 18 . Editura Stiinþificã ºi Enciclopedicã. iar numele nu ar fi aceea ce unii denumesc aºa prin convenþie. traducere de Simina Noica. au fost rostite de profesorul J. opinia cã fiecare lucru posedã numele sãu în directã relaþie cu natura sa. ci s-ar fi produs în chip firesc o dreaptã potrivire a numelor. 21-22 martie 1986) cuprinsã în volumul reuniunii sub titlul "La place du français dans les sciences médicales" (v. 1987. mult mai armonios. nerecunoscând deºteptarea strãinãtãþii ºi refuzând sã recunoascã noul. invocând o parte din vorbirea lor. întrega terminologie ºtiinþificã s-ar fi conturat. abia la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. în medicinã ºi în biologie francezii au avut tendinþa sã creadã cã partida este câºtigatã pe veºnicie. invocând o parte din vorbirea lor". pline de amãrãciune. cauza ce va genera ulterior cele mai multe complicaþii de ordin terminologic: "aceea ce unii denumesc aºa prin connvenþie. printre care ºi J.însã. în ceea ce priveºte evoluþia terminologiei medicale douã fenomene: uneori ritmul descoperirilor crea dificultãþi în aflarea unor termeni adecvaþi fapt generator de inovaþii lexicale nu tocmai fericite. Încercând sã interpretãm mai în profunzime citatul anterior.31-42). Evident. al XVIII-lea ºI al XIX-lea. Tendinþa de consacrare a unei limbi unice în medicinã este veche.

prea multe relaþii cu (altfel recunoscutele) reticenþa ºi temperanþa britanice. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. chiar dacã o limbã. fiind unul dintre cei mai competenþi ºi fermi apãrãtori ai tezaurului limbii franceze. însã. totuºi. Pe un plan mai larg. Polemica dintre susþinãtorii limbii latine ºi a celei franceze va mai dura. secretar permanent al Academiei Franceze. Noile descoperiri. ameninþau deja imuabila ºtiinþã oficialã. un articol publicat într-o veche ºi consacratã revistã medicalã britanicã British Medical Journal. Eticheta de paranoid aplicatã în acest caz. chirurgii din provinciile franceze. Etiemble) este efemerã. Hipocrate ºi Aristotel. Smith. Etiemble. dar nu al uneia obiºnuite. trebuie analizat metodic ºi obiectiv. dupã cum se ºtie. Articolul nu are.într-o manierã adecvatã… tranºeelor de pe un câmp de luptã. trebuia sã rãmânã cripticã pentru neiniþiaþi. O asemenea opoziþie. Se observã cã reproºul. 2. Facultãþile de medicinã ale timpului au reacþionat prompt. Astfel. dupã cum rezultã din citat. de la Sorbona. O întâmplare. împotriva utilizãrii limbii naþionale. pe lângã faptul cã nu poate fi toleratã nici mãcar într-o publicaþie de rând. cercetãtorii francezi publicã. tome III. Faptul în sine a stârnit indignarea unui student în medicinã: "Ar fi prea de tot sã fii amestecat cu oameni fãrã ºtiinþã de carte care nu ºtiu nici mãcar latina". Existã mereu riscul subiectivitãþii. la scurt timp dupã dezvoltarea tipografiei. în medicinã în particular. care înseamnã printre altele ºi înãlþare. însã. din partea pacientului regal.. La Vie des Sciences. cât ºi a comunicãrii în medicinã. alta decât franceza. J. Vom cita doar câteva cuvinte: "Even in France (the country most paranoid about the takeover of English) 70 % of papers on molecular and cellular endocrinology are published in English!". Sournia) pânã în secolul al XVII-lea. vom constata cã iniþiativele de susþinere a francofoniei sunt întâmpinate frecvent cu indiferenþã sau . În medicinã a dominat întotdeauna o limbã. este edificatoare în acest sens.semnat de Assist. prim-chirurgul lui Ludovic al XIII-lea. admiterea la licenþa în medicinã. consemnatã într-un ziar din 16 ianuarie 1625. profesorul R. Iatã. în celebrul volum "Parlez-vous franglais?". câtã era. disputa medicilor formaþi în facultãþi. aveau o origine ºi o cale de formare profesionalã diferite. rãdãcini care nu vor fi nicicând retezate. 20-27 dec. francofilia are rãdãcini adânci. stârnitã de The Rise. procesul acesta este mult mai complex ºi. nicidecum în Brit. care se constituiau ca un flux puternic. istoria probeazã cã oricedominaþie. în ºedinþa anualã de acordare a premiilor (din 2 decembrie 1985): "Le français peut-il être encore une langue d'expression scientifique?" (v. Editor R. Se înþelege cã.ºi mai rãu . încât abia dupã Revoluþia francezã studenþii nu îºi vor mai prezenta tezele în limba latinã. nici nu este susþinutã de realitate. R. Comptes rendus. deoarece. série générale. 1591-1592. Tot articolul ar merita citat. în aceste condiþii. ne intereseazã un rãspuns clar ºi obiectiv la o întrebare ce constituie chiar titlul raportului prezentat de Paul Germain. de exemplu. devin posibile reacþii adverse. Întreprinderea pe care ne-o propunem prezintã interes atât pentru urmãrirea evoluþiei terminologiei medicale. chiar sub forma unui "imperialism lingvistic" (prof. C. Dacã privim neanalitic peisajul atât de divers al publicaþiilor medicale. Profesioniºtii bisturiului. Universitãþile susþineau exclusiv limba latinã pentru cã ºtiinþa. deoarece sub semnul euforiei. În acele timpuri. de aceea. în particular cei din Lyon. Este semnificativ cã 19 . în cãutare de argumente. formulat în termeni foarte duri. 137-156). nu cuprinde nici o referire la abilitãþile strict profesionale ale chirurgului. dezvoltate pe calea sigurã ºi subtilã a culturii. Astfel. În ºtiinþã. Iatã suficiente motive pentru ca sã încercãm o incursiune în istoria creºterii ºi descreºterii rolului unor limbi în terminologia ºi comunicarea medicalã. rezistând asemenea unei "mame abuzive" (J. De altfel. apare azi ca paradoxalã. dar de neiertat din punctul de vedere al medicinii oficiale a fost o iniþiativã a acestora. vol.În realitate. prin titlu (The rise of Medical English) ºi îndeosebi în conþinut. latina. La noi. dominã lumea. au început sã publice în limba francezã cãrþi medicale antice sau medievale. în englezã. pp. cu chirurgii avea rãdãcini mai vechi. Med. 295. dar ºi de teama prãbuºirii medicinii seculare fondatã de Galenus. pp. rezultã ºi propoziþii de un comic involuntar. 1986. nr. pe nume Charles Guillemeau a primit.

vocabularul medical francez a cunoscut o expansiune considerabilã în secolul al XVI-lea ºi un recul vizibil. Abandonarea treptatã a limbii latine în Franþa secolului al XVI-lea a fost generatã. Momentul capital în progresul limbajului medical l-a constituit editarea primelor dicþionare. Baritel. consultes. absinthe. în ciuda abundenþei de dicþionare. accès (-asthmatique). un teritoriu difuz în care coexistau germeni de ºtiinþã cu empirism sau dogme ce l-au inspirat pe Molière. În realitate. Totuºi. abdanum. adesea trunchiate ale vieþii vocabularului. în secolul al XVII-lea.decãderea limbii latine s-a produs în primul rând datoritã naºterii jurnalismului medical. în secolul al XVII-lea (este interesantã coexistenþa aceluiaºi fenomen în literatura francezã: limba 20 . abducens. acatastasie. nr. cu o evoluþie neliniarã. are o formã apropiatã de origine. Chiar dacã exemplele sunt foarte limitate devin posibile câteva observaþii: a) diversitatea termenilor (în special în dicþionarul Burnet) comparabilã cu cea din dicþionarele generale. în "Onomatologie Chirurgique. acrochordon. J. Jean R. dupã douã milenii. acope. în 1785 se naºte névrose. De exemplu système nerveux îºi face apariþia în 1553. iar neurologie abia în 1840. achores. et leurs remèdes choisis dans les observations. acier. încã. accouchement. enrichie de recherches historiques. destul de curajoase. adénoïde. 1644) primii 10 termeni sunt: abdomen. deopotrivã din cauza opticii diferite a autorilor ºi pentru faptul cã medicina însemna. Or. Langlois). b) mulþi termeni (îndeosebi din dicþionarul Durelle) au rezistat pânã în prezent (cu modificãri. Astfel. Acest fapt exprimã intenþia unui inventar cât mai complet al cuvintelor ce circulau în medicina acelor timpuri. rãmânea intactã. morales et allégoriques" (titlu sugestiv asupra digresiunilor autorului. iar în prezent. deºi ele prezintã un mare interes documentar. adducens. achanta. De pildã. contenant l'histoire de toutes les maladies. conseils et ordonances des plus habites médecins" (autor Thomas Burnet. perioade de expansiune fiind urmate de o stagnare sau chiar de un recul. Întrun alt dicþionar. acromion. 6. înainte de toate. accoucher. ou Explications des mots grecs appartenant a la chirurgie. aceste dicþionare sunt adesea divergente. Durelle. abeille. ("Le nouvel observateur". În serviciile spitaliceºti. 1691) primii 10 termeni sunt: abbatis. În secolul al XVII-lea sunt tipãrite în Franþa nu mai puþin de 11 dicþionare! Aceastã efervescenþã are ecouri extrem de reduse în Anglia ºi. (Paris. care nu erau cuprinse în textele "sacre". repliaþi în arhipelagul lor. germinau cuvinte fundamentale. de semnificaþie). latinã ºi arabã sunt consemnate ºi denumirile populare ale unor boli. Dupã cum se observã din titlu. analiza numeroaselor opere de acest gen editate în limba francezã a permis sã se observe cã evoluþia terminologiei medicale nu este liniarã. Lyon. intitulat "Le Trésor de la practique de Médecine ou le Dictionnaire Médical. în 1551. de origine francezã. Lyon. terminologia propagatã de dicþionarele franceze se va impune. latins. Cu atâtea dicþionare apãrute în secolul al XVII-lea s-ar putea credea cã ne-a rãmas o imagine exactã asupra limbii medicale a epocii respective. Romanii impuseserã legea lor într-o mare parte a Europei. spaniolã. arabiques. aveques les définitions de toutes les maladies qui surviennent superficeillement au corps humain". uneori radicale. este tipãrit "Traicté familier des noms grecs. vocabularul medical a fost comparat cu un organism viu. deoarece scrierile dogmatice clasice ale medicinii transformaserã aceastã limbã într-un suport imuabil. Rezultatul: o adevãratã disoluþie a limbii latine în portughezã. românã ºi italianã pentru a dispãrea ulterior complet. alãturi de termeni de origine greacã. asupra destinului englezei contemporane. Astfel. adipeux. 1991) cunoscutul scriitor francez Michel Tournier comparã situaþia englezei de azi cu cea a latinei de acum 2 000 de ani. P. Este interesant cã acest proces de glorie ºi decãdere a limbii latine conduce la ipoteze. ou vulgaires. limba marinarilor învinºi. Aceasta în timp ce greaca. Astfel. Pentru atestarea celor afirmate mai sus ºi deopotrivã ca o curiozitate vom reproduce primii 10 termeni de la litera A din douã dicþionare medicale diferite apãrute în secolul al XVIIlea. acide. evident. în consecinþã. francezã. Dicþionarele nu oferã decât imagini limitate.

deºi schimbã destinul oamenilor. Un alt procedeu a constat în preluarea rapidã a termenilor clasici cu ajutorul conjuncþiilor. În declanºarea celor douã revoluþii medicina francezã nu a mai fost vioara întâi. este altã problemã. tratat tradus în spaniolã. sufixe ºi prefixe greco-latine. este localizat dupã anul 1850. chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei consacrãri. în locul unui termen hibrid s-ar fi putut adopta forma anticorp. termenul phlebography putea fi utilizat concomitent cu venography. În ciuda acestui protest ºi ale altora asemãnãtoare. ca Louis Pasteur ºi Claude Bernard. însã. evident. în prima jumãtate a secolului al XVIII-lea. * * * Mondializarea limbii engleze (americane) s-a produs brusc. dar alteori rezultau combinaþii împotriva cãrora reacþionau cei convinºi de menþinerea puritãþii limbii. Prima. de fapt. A doua revoluþie este foarte recentã. un barbarism. pilot la "Aeropostale". din care redãm una povestitã de Georges Duhamel: celebrul Saint-Exupery. deoarece prin consacrarea marilor maeºtri din clinicile franceze au fost posibile primele modificãri de ordin conceptual. în toatã America de Sud. Oameni de geniu. vena. îndeosebi în cazul cuvintelor compuse hibride. în cea mai mare parte a Africii. ci prin anglicizare. Cã terminologia medicalã este uneori în suferinþã. Chiar cu mult înainte de "invazia" contemporanã în terminologia medicalã. Aceastã universalitate medicalã francofonã umplea bibliotecile medicale de literaturã francezã. prin intermediul cãrora neologismele dobândeau forme specifice limbii engleze ºi majoritatea se integrau surprinzãtor de bine în idiomul englez. o corciturã fãrã rasã. dacã era cazul. din cauza unor neologisme rãu concepute. în engleza medicalã 21 . revoluþia terapeuticã. periodicele. revoluþia este declanºatã de biologia molecularã care dominã medicina. În jumãtatea de nord a Americii. în tot bazinul mediteranean ºi chiar în Extremul Orient (Indochina ºi fosta Universitate "Aurore" din Shangai) exista în fapt o francofonie în medicinã. rãmâne doar empiricã. un progres mai discret. în cartea sa On the Art of Writing. majoritatea având calitatea de a se fi inserat perfect în vocabular. Nu mergea. Preparatã în deceniul al V-lea. al cãrui asistent citea cu voce tare din "Les diagnostiques urgents de l'abdomen" de Henri Mondor. este drept. Având o contuzie abdominalã. A fost clarificatã semnificaþia unor termeni cheie.lui Racine este mult mai sãracã decât cea din timpul Pleiadei). amintiri frumoase pentru francofili. d. Iatã. Ex. deoarece au fost concepuþi pornind de la tezaurul de rãdãcini. francofonia medicalã a ajuns la apogeu. Urmeazã. Ce a mai rãmas în prezent ºi ce s-a mai întâmplat în secolul al XX-lea? Au rãmas. dar nu ca atare. ci rezultatele). consideratã de Laennec ºi Trousseau drept metodã de bazã în medicinã. limba englezã probase o virtute de mare perspectivã: cuvintele de origine latinã erau foarte uºor adoptate. de ex. Forþa cercetãrii ºtiinþifice. capacitãþile internaþionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit sã neglijeze. în care s-a realizat o intensã creaþie de termeni fundamentali. a. cum comenta Sir Arthur Quiller-Couch. dar de calitate. Aceasta. m. de exemplu. cu atât mai mult cu cât. Oamenii care îl folosesc deviazã cursul normal al ºtiinþei. termenii medicali de origine francezã. Drept consecinþã. Momentul esenþial de expansiune a dicþionarului medical. Uneori acestea erau bine tolerate. a suferit un accident în America de Sud. începe cu sulfamidele în anul 1937. cuvântul era deja prezent în alte limbi. A venit însã secolul al XX-lea ºi douã revoluþii au schimbat totul în medicinã. totul perfect. Cãrþile. dar ºi maeºtrii proveneau ºi respectiv se formau în Franþa. Reacþia era normalã. vein º. În rest. el a fost examinat de un medic practician. lipsa de prejudecãþi (nu conteazã ierarhia administrativã. aproape exclusiv pe baza observaþiei clinice. iar pe lista laureaþilor Nobel sunt mai prezenþi scriitorii francezi. într-o mare parte din America Centralã.: arteria devine artery. Se impune o corecþie severã!". au creat primul moment prin care se contureazã medicina ºtiinþificã. în prezent în plinã desfãºurare. cuvântul antibody: "El este. amploarea fondurilor destinate cercetãrilor. al prepoziþiilor ºi al cuvintelor auxiliare.

recomandãm volumul intitulat "Dictionnaire des difficultés du français médical" (EDISEM. 1998) elaborat de Serge Quérin care. împrumutaþi în alte limbi. Deºi utilã. cum cea mai bunã dintre lumi este o utopie. altele au încãrcãturã metaforicã sau rezultã prin metonimie. Este normal ca autorul unei descoperiri în medicinã sã îºi elaboreze termenii noi care sã exprime cât mai bine contribuþia sa. 2) mai subtile sunt modificãrile la nivel conceptual. Dupã cum se ºtie. saxonã ºi romanicã (de sursã francezã) ºi de aceea anglicizarea nu este periculoasã prin ea însãºi pentru armonia terminologiei medicale. iar cei intraductibili circulã ca anglicisme. cu mai multe tare acumulate anterior este uneori complicat inutil din douã motive esenþiale: 1) o serie de neologisme sunt puse în circulaþie prin cuvinte neadecvate terminologiei ºtiinþifice. 1997. Limba englezã are o dublã origine. Din pãcate. în calitate de profesor de clinicã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Montréal. Bucureºti. o analizã a anglicizãrii terminologiei medicale este complexã ºi nu îºi aflã locul în acest dicþionar. eventual cu ajutorul unui specialist în lexicografie (profesie bine reprezentatã în Statele Unite) atunci vor rezulta termeni care. Pentru cei interesaþi. procesul de extindere sau reevaluare a terminologiei medicale în loc sã fie exclusiv un factor de clarificare a unui domeniu prolix. În acest sens. Canada. vor fi integraþi ºi asimilaþi fãrã dificultate. lucreazã în cea mai interesantã zonã de confruntare a terminologiei engleze (americane) cu cea francezã. Academiei Române. preluate din limbajul comun. tot aºa. Pentru majoritatea termenilor de origine englezã se pot gãsi cuvinte echivalente. MALOINE. anglicizarea este un fenomen lingvistic cu o extindere masivã ºi în limba românã contemporanã. Edit. Dacã el o face respectând o serie de reguli ºi neignorând tezaurul de rãdãcini ºi afixe de origine latinã. menþionãm o lucrare excepþionalã semnatã de Mioara Avram: "Anglicismele în limba românã actualã". încât se ajunge la situaþia paradoxalã în care acelaºi termen are o semnificaþie în Statele Unite ºi o alta în þãrile latine.au rãmas mulþi termeni hibrizi. cu dificultãþile de rigoare. 22 . situaþia din terminologia din domeniul psihiatriei este tipicã pentru acest dezacord conceptual. Dar cele mai mari complicaþii au apãrut în ultimele 3-4 decenii când fluxul de neologisme provenind îndeosebi din Statele Unite dominã evoluþia terminologiei medicale.

Când aceastã cunoaºtere a generat o revoluþie în medicinã. 26). un termen cu cât mai multe ºanse de integrare în corpul vast al terminologiei medicale internaþionale. care. 23 . Este uºor sã se constate. 81). vom cita un alt cercetãtor francez. care susþinea cã: "Limbajul ºtiinþific aparþine celui care descoperã. Din motive de echilibru. fãrã "torturarea" cuvintelor greceºti sau latine. Pe acestea le-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). un cercetãtor avizat în domeniu. nici Celsus nu puteau sã gândeascã" (în "Language médical français". sau extensii ale sensurilor termenilor datoritã evoluþiei cunoaºterii în medicinã.VI. cã existã serioase resurse clasice de ordin etimologic care au rãmas neexploatate. Privat. în ordine alfabeticã ºi nu separate. Sournia. Din mulþimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent în compunerea termenilor medicali. sufixe ºi rãdãcini provenind din greacã (G) ºi latinã (L). GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicalã de bazã îºi are originea în limbile latinã ºi greacã. cu condiþia ca aspirantul la paternitate sã gãseascã singur. Citãm în acest sens opinia profesorului J. deoarece adesea aceastã încercare este imposibilã. inclusiv în francezã. totuºi puþine. îndeosebi în perioada de însuºire a terminologiei medicale. deºi exagereazã. Nu este mai puþin adevãrat cã încrederea absolutã în etimologie trebuie temperatã. p. “Colloque de terminologie médicale”. de unde utilitatea acestui capitol în care sunt cuprinse o serie de prefixe. chiar dintr-o privire rapidã în aceste pagini. în care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens greºit. ar corespunde unei propoziþii întregi. ca ºi de diminuare a eforturilor de memorizare. nici Aristotel. ªi atunci. uneori chiar la nivel conceptual. Opinie absolut corectã. 1976. Laborit. Toulouse. Édit. semne de diminuare a elanului generat de un "patriotism" lingvistic care se manifestã prin crearea de termeni cu totul strãini liniei clasice de evoluþie a terminologiei medicale. Numãrul de afixe ºi rãdãcini prezente în acest capitol este mult mai mare decât cel conþinut de obicei în majoritatea dicþionarelor. Pentru facilitarea cãutãrii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie împreunã. referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina francezã datoreazã includerea lor lenei sau snobismului importatorilor" (op. 1997. Sournia scrie. frecvent s-au produs modificãri de sens. totuºi. Este adevãrat numai în cazurile. cit. Altminteri. poate îndemna la reflexie: "Timp de douã mii de ani au fost torturate cuvintele greceºti ºi savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate. H. din cauza proprietãþii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi. p. sensul evocat ºi o serie de exemple de utilizare. sau ajutat de un lexicograf. o mulþime de neologisme au fost create îndeosebi în limba englezã. chiar J. deºi etimologiile reprezintã destul de des un izvor nesecat de curiozitãþi lingvistice. care ar fi soluþia ? Sã se creeze termeni echivalenþi în francezã ? Nicidecum. Masson. Pentru fiecare element cuprins în tabel sunt menþionate originea. Pentru cã. cu acelaºi spirit polemic. cunoaºterea tezaurului greco-latin de afixe ºi rãdãcini este o cale sigurã de înþelegere corectã a sensului majoritãþii termenilor medicali de bazã. dar ºi indispennsabil ca paternitatea vocabularului sã revinã celui care îºi asumã paternitatea descoperirii" (H. Nu este numai just. Laborit (1914-1996). deºi rãmânem la opinia cã multe complicaþii din prolixa terminologie medicalã actualã puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe ºi rãdãcini greco-latine. Este clar cã soluþia idealã nu poate fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia medicalã internaþionalã. p. deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în continuare a tezaurului greco-latin. 86).-C. Existã.-C. Paris. adicã dupã 1950. De altfel.

: vegeta]ii adenoide) adeps. activator. adrenocortical. acarofobie acetat. ADENOADIP-. ACVOADADAMANTIN-. abs (L) = de la. AEROAFECT-. actinoterapie activare. se refe-r\ la glandele suprarenale aer. prin extensie. aer. a t\inui + omen. azigos. -ntis (L) = activ. hexa-cant acarian. lâng\ adamas. AFECTOAFT-. ae-rocolie. aftovirus agent 24 . adenocarcinom. ACTINOACTIVACUACUMINACUTI-ACUZIE ACVA-. acvifer. -is (L) = rinichi. ACETABULOACID(-) ACIN(-) ACNEACOMODACRO-. smal]. boal\ < afficere = a afecta. acumetrie 2. aciniform acnee. hi-drosadenit\ adipocit. acupunctur\ acuminat acutizare diplacuzie. adsorb]ie adamantinom. acus (L) = ac acuminatus (L) = ascu]it < acumen. ACVI-. abstinen]\ abces.inis (L) = abdomen posibil < abdere = a ascunde. adenomectomie. -dipis (L) = gr\sime adiuvans. ANAB-. akouein (G) = a auzi 2. adsorbant. absorb]ie (prin inter-mediarul absorbitio. a-crodinie. orice gaz affectus (L) = stare de spirit. aerogastrie afectiv. acetic. -arum (L) = afte < aphtein sau haptein (G) = a arde agens. abera]ie absorbant. adenom. panaceu acantocit. abduc]ie. -is (L) = aer. adrenergic. adenoid se refer\ la un ]esut asem\n\tor celui glandular (ex. acarioz\. afec]iune. abdominocentez\. acetabuloplastie aciditate. -os (G) = gland\. AFTOAGENT aberant. a se abate < ab = `ndep\rtat de + errare = a devia absorbere (L) = a absorbi. avitamino-z\. -inos (G) = raz\ de lumin\ activus (L) = care ac]ioneaz\ < agere = a ac]iona 1. aftoz\. cu referire la forma cavit\]ii cotiloide a osului iliac acidus (L) = acru acinus (L) = boab\ de strugure akne (G) = vârf. abcedat abdominal. acrozom. ADAMANTO-ADELFADEN-. lips\ ab. vârf aktis. adenomatoz\. ACAROACETACETABUL-. absen]\. -inis = vârf. PREFIX. viu adduc]ie. an (G) = sens privativ. a înghi]i < ab = de la + sorbere = a suge. afectivitate.RÃDÃCINÃ . aceton\ acetabulum. anizocorie. -ACRIE ACTIN-. acidocetoz\. abductor. anaerob. -os (G). anoxie. -onis) autacoide. SUFIX ORIGINE {I SENS EVOCAT EXEMPLE A A-. activitate 1. acti-nomicin\. acantocitoz\. adamantoblast. ascu]i[ acutus (L) = ascu]it akousis (G) = ac]iunea de a auzi < akouein = a auzi aqua (L) = ap\ abulie. paracuzie acvafobie. acneiform acomodare acrocefalie. a se duce abdomen. pa-hiacrie actin\. actinic. spre. sens ambiguu. participiul prezent al verbului adiuvare (L) = a ajuta ad (L) = aproape de + ren. excrescen]\. adenovirus. adrenalin\. afectomotor aft\. afibrinogene-mie. -inis = prevestire (deoarece examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitoru-lui) aberrare (L) = a se r\t\ci. abdominoscopie ABERABSORB-ACACANTACARI-. ADIPOADJUVADREN-. anurie abarticular. îndep\rtat de abscessus (L) = acumulare de puroi < ab = îndep\rtat de + cedere = a trece. adipoz\. apnee. (sindrom) adipozogenital adjuvant adrenal. ADRENOAER-. substan]\ dur\ adelphos (G) = frate aden. a bea akos (G) = remediu akantha (G) = spin akari (G) = insect\ mic\ acetum (L) = o]et acetabulum (L) = vas pentru p\strat o]etul. acalculie. acrofobie. adrenolitic aerob. agrafie. -antos (G) = diamant. a sl\bi aphthae. ABSABCEABDOMINa. adamantoblastom monadelf adenit\. ganglion limfatic sau ]esut glandular. . aerobioz\. acrodermatoz\. acvocapsuli-t\ ad (L) = aproape de. gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme (G) = t\râ]e accommodare (L) = a se adapta akron (G) = extremitate. acufen\. adeno-fibrom. actinologie. acidulat acin (pulmonar).

dentar\). noctambulism ametropie amfiartroz\. -atos (G) = gr\sime. AMIBO-. < alveus = cavitate origine incert\: amalgama (L alchimi[tilor). a-lotropie alantoic. algoparalizie. schimbare < amibein = a alterna. anagen. ambulator. `nghe]at algos (G) = durere algesis (G) = sim]ul durerii ALOPECANIZO- AGLUTIN-. andros (G) = b\rbat amauroz\ ambidextru. a arunca `n sus < ana = `n sus + ballein = a lansa ankylos (G) = `ncovoiat. anafilatoxin\. antagonist agorafobie pelagr\. amfipatic. ampho (G) = de ambele p\r]i. aloti-pie. în sus anabole (G) = ac]iunea de a urca. emolient amauros (G) = întunecat amaurosis (G) = orbire ambo (L) = amândoi amblys (G) = tocit. a-moebicid amigdale. ALBUMINOALBUGALCAL-. andropauz\. amniocit. anevrismectomie. anafilaxie. -inis (L) = mul]ime. amboceptor ambliacuzie. a pune `n mi[care agglutinare (L) = a lipi. diferit ca natur\ (prefix utilizat u-neori f\r\ prea mult\ rigoare) allas. albinism 2. al-qaliy (Ar) = sod\. alogref\. -inis (L) = albea]\ al kali. -antos (G) = cârnat 1. AMBOAMBLIAMBUL-. a ap\ra algidus (L) = rece. aloki-nezie. albumen. aglutinare. de a construi < anaballein = a construi. în revenire. AMOEBAMIGDALAMIL-. agonist. podagr\ alar alergie. alotriofagie. -ALGEZIE. anchilostoma. AMFOAMFOR-. amiboid. alienat alifatic alopecie alveol\ (pulmonar\. gloat\ agogos (G) = care conduce spre eliminare agoge (G) = conduit\. ambliopie ambulan]\. ALCALINOALELALEXIALG-ALGIE. în care le cade tot p\rul alveolus (L) = cavitate mic\ dim. mialgie. ANCHILOANCONANDR-. [ters. anabolizant ANCHIL-. alcaloz\. alotriosmie. ALGO-. alantoin\ 1. alosterie. amfotonie. amforofonic amibiaz\. albicans (Candida). amylum (L) = amidon amnion (G) = membran\ a f\tului ampulla (L) = flacona[. ampulit\ anabioz\. al-mulgam (Ar) = mas\ moale. ambii amphora (L) = amfor\ amoibe (G) = alternan]\. albugo alcalin. algofobie. algodistrofie. analeptic. andrologie. potas\ allelon (G) = de la unul la altul alexein (G) = a proteja. imperfect ambulare (L) = a merge. ALGEZIOALIENALIFALOPECALVEOL-. amfoter. ampul\. ALANTOALB-. anemopatie anevrism. alcaloid. anchilostomiaz\ (mu[chi) anconeu androgen. ulei alopex (G) = vulpe. AMILOAMNIOAMPULANAANABOL- alienare (L) = a înstr\ina. ginandrie anemofil. (lichid) amniotic ampular. ALOALANT-. alopatie. amiloidoz\ amniocentez\. curbat ankon (G) = cot aner. anafaz\. pedagogie agonie. a schimba amygdale (G) = migdal\ amylon (G). amfotrop amforic (suflu). dispropor]ionat < a = lipsit de + metron = m\sur\ amphi. a se plimba ametros (G) = f\r\ m\sur\. amilazurie. -inis (L) = albu[ de ou albugo. ambisexualitate. albuminorahie albuginee. contrariul lui. dilata]ie 25 . galactagog demagogie. algezio-metru alienare. al-veolit\. malagma (G). ambivalen]\. ALVEOLOAD< agere = a ac]iona. anasarc\ anabolism. ANDROANEMOANEV-. nevralgie. alantoid\. android. alveolocapilar amalgam AMAURAMBI-. vas mic pentru ulei sau parfum ana (G) = din nou. amiloid. amoeb\. amigdalectomie amilazemie. alogen. alcali-noterapie alele alexine algid (perioad\ algid\ a holerei) cefalalgie. analgezie. AMFOROAMIB-. direc]ie agon (G) = lupt\ agonistes (G) = lupt\tor agora (G) = pia]\ public\ agra (G) = atac. a aliena aleiphar. apucare < agrein = a pune mâna pe ala (L) = arip\ allos (G) = altul. boal\ sem\nând cu râia vulpi-lor. în jurul. algofilie. a uni agmen.ALVEOL-. albus (L) = alb 2. ALVEOLOAMALGAM aglutinabil. -AMBUL AMETROAMFI-. a- anemos (G) = vânt aneurysma (G) = l\rgire. albumin\. somnam-bul. AGLUTINOAGMIN-AGOG -AGOGIE AGONAGORA-AGR| ALAL-. aglutino-gen agminat colagog. -ANDRIE.

a sufoca angeion (G) = vas ASC-. antropozoonoz\. angioscintigrafie. L) = arter\ < aer. anexopexie angin\. asparagos (G). putere artioploid artrit\. arenoblastom 2. ARENAAREO< aneurynein = a dilata adnexus (sau annexus) (L) = leg\tur\ < adnectere (sau annectere) = a lega. apofiz\. arboriza]ii arcad\. artrofit. areol\ 2. arterit\. culme apis (L) = albin\ apex. -icis (L) = adaos. antalgic. care se opune la ante (L) = înainte. ANULOAPENDIC-. asparagus (L) = sparanghel. antrax antrectomie. -icis (L) = vârf apo (G) = `n afar\. hidrartroz\ BACTERI-. APENDICOAPEX-. arciform coarcta]ie 1. arteriol\. APEXOAPI-. aponevroz\ sinaps\ arahnodactilie. aroma. plant\ aromatic\ arteria (G. antibiotic. XVI apex. asthenos (G) = f\r\ putere -ASTENIE astheneia (G) = sl\biciune < a = f\r\ + sthenos = for]\. la exterior hapsis (G) = unire. gastric) anthropos (G) = om anulus (L) = inel appendix. antepozi]ie. antracoz\. a ata[a arakhne (G) = p\ianjen. aromaterapie arter\. arenifer. areometru (celule) argentafine. -oris (L) = sufocare < angere = a strânge. anuloplastie apendice. arrhen. în fa]\ anthema (G) = înflorire anthrax. apexogram\ apicultur\. angioco-lit\. aritenoidectomie. areniform 1. grecii antici credeau c\ ar-terele con]in aer) artios (G) = pereche arthron (G) = `ncheietur\. antropometrie. angiom. antropiloric antropogenez\. jonc]iune < haptein = a prinde. angiotensin\ animism anizocitoz\. ASCOnevrismorafie anexe (uterine. apendicit\. -ANTROPIE ANUL-. anulocit. supliment. ARTROASPARAG-. antefle-xie. ANTRACANTR-. arena (L) = nisip 1.(G) = burduf ASC-. bolt\ ar(c)tus (L) = strâmt 1. ARITENOIDOARITMAROMAARTER-. articula]ie ARGENTARGIR-. anticoncep]ional. antru (mastoidian. angeiologie. ANGEIO-. a comanda arytainoeides (G) = în form\ de ulcior < arytaina = ulcior + eidos = form\ arithmos (G) = num\r aroma. a uni < ad = c\tre + nexus = leg\tur\ angina (L). care precede în timp. < area = arie 2. fuziune.ANOMANEVRISMOANEX-. embrionare). asparagus ASPARTASTEN-. -oris (L) = arbore. areolar. antromastoi-dit\. apicoliz\ apoenzim\. neurastenie 26 . ANGIOANIMANIZOANOMANT-. aritmomanie aromatizare. exantem antracoid. -os (G) = aer + terein (G) = a con]ine (fiind goale la cadavre. care seam\n\ cu o pân-z\ de p\ianjen arbor. antecedente. -enos (G) = b\rbat (pu]in utilizat) 2. angiecta-zie. ANEXOANGANGEI-. ASPART. apexocardiogra-m\. pe[ter\. -atos (G). anizocorie anomalie antagonist. artroscopie. antrum (L) = cavitate. APIOAPIC-. askos ASCOASPARAG-. apexit\. APICOAPO-APS| ARAHNOARBORARC-ARCTAREN-. miastenie. aspartic astenie. (colora]ie) argentic\ argirie arheobacterie anarhie. BACTERIOascit\ asparagin\. anticorp antebra]. ANTROANTROPO-. aritenoidopexie aritmie. arahnoid\. ANTERO-ANTEM ANTR-. apiterapie. arenavirus. ANGI-. angor. angiocardiografie. angiospasm. arterio-grafie. arahnoidocel arborescent. artro-grafie. antru. sensul anatomic dateaz\ din sec. apicectomie. copac arcus (L) = arc. astenopie. a-nexit\. monarhie aritenoid. aspartaz\. ARGIROARHE-ARHIE ARITENOID-. arteriotomie animus (L) = suflet anisos (G) = inegal < an = lipsit de + isos = egal anomos (G). angor angeit\. -atis (L) = arom\. -icis (L) = vârf. anomalus (L) = neregulat anti (G) = contra. arah-noidit\. apendico-cel apex. -akos (G) = c\rbune antron (G). artrodez\. apiofobie apical. ANTIANTE-. anteversie enantem. araios (G) = pu]in dens argentum (L) = argint argyros (G) = argint arkhaios (G) = vechi arkhein (G) = a guverna. zooantropie anular. areola (L) = arie mic\ dim. ARTERIO- ARTIOARTR-. aritmogen.

-BARISM. bionic\. -atos (G) = punct ateles (G) = incomplet athere (G) = terci. < auris = ureche autos (G) = sine însu[i asterion. astrocit. cronaxie axilar. biocenoz\. autoimuni-tate. ATRETOATRIO- aster. audiometrie 1. hiperbarism barilalie. anaerobie. AURICULAUT-. bio-ritm. iar pere]ii se `n-negreau) atropa (L) = beladon\ < Atropos (una dintre cele trei Parce . -trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani.ASTER-. jug azur (Fr. < bakteria = baston balanos (G) = ghind\. astrocitom. axil\ sufix folosit în chimie pentru formarea denumirilor enzimelor a (G) = lipsit de + zygon (G) = pereche. BAROBARIBATIBATM-. evaluare axilla (L) = subsuoar\. AUXOAXI-. balneoterapie baranestezie. ATELOATER-. baciliform bactericid.zei]e ale destinului: Clotho. ure-az\ azigos (vene) azurofil B BACILBACTERI-. autocrin. bipolar. bioxid. bicuspid. barotraumatism. bigeminism. ATICOATMOATRET-. tumor\ din materie gras\ Atticus (L) = al Aticii. bicarbonat. -BAZIE BI-. astron (G) = stea a (G) = lipsit de + stigma. 27 . abur atretos (G) = f\r\ deschidere. AUXI-. -eros (G). BIO-. curte interioar\. aurometru 2. axometru. auxilitic. auriculoterapie autism. fiertur\. bacillus (L) = bastona[. bacteriemie. auxocardie AUTOMATAUXANO-. AUTO- auditiv. ATEROATIC-. -tra. atmoterapie atretenterie. hidrolaz\. auroterapie. biotehnologie. kinaz\. bazocelular. autohistoradiografie. bariu batiestezie batmotrop batracian bazilar. ASTROASTIGMATATEL-. axilotomie ATP-az\. auripunctur\. antibiotic. a se dezvolta 1. s\ritur\ ballista (L) = ma[in\ de aruncat pietre < ballein (G) = a lansa balneum (L) = baie baros (G) = greutate bacilar. autopsie. axis (L) = ax 2. autoaglutinare. -BIO-. AUDIOAUR-. as-trovirus astigmatism atelectazie aterom. atretogastrie (atre-zie gastric\) atriotomie. BINBIBLIO-BIE. ateroscle-roz\ aticit\. autoanticorp. BACTERIOBALAN-. axon (G). axis. etajul superior al unei construc]ii dup\ moda din Atica atmos (G) = vapor. balistofobie balneologie. biodisponibilitate. BALANO-BALISM BALISTOBALNEOBAR-. abazie barys (G) = greu bathys (G) = adânc bathmos (G) = prag batrakhos (G) = broasc\ basis (G. biceps. atrioventricular ATROP- atropin\ AUDI-. bacterio-fag. balanoprepu]i-al hemibalism balistocardiogram\. baroreceptor. birefringent. aurum (L) = aur aureus (L) = de aur auricula (L) = urechiu[\ dim. balanit\. axia (G) = valoare. Lachesis [i Atropos) audire (L) = a auzi. binar bibliografie. bibliomanie aerobie. abiotrofie. AURI-. axiologie. autovaccin automatism auxanologie. axial. BAZO-. bacil bakterion (G) = bastona[. neg\urit atrium (L) = vestibul. AUROAURI-. axon 2. L) = baz\ bis (L) = de dou\ ori bini (L) = câte doi biblion (G) = carte bios (G) = via]\ biauricular. aurificare. auric. al Atenei. aureomicin\ auricular. auxin\. auris (L) = ureche 2. bacterie dim. bacteriostatic balanic. gland ballismos (G) = salt. AXOAXIL-AZ| AZIGOAZURO- automatos (G) = spontan auxe (G) = cre[tere < auxein = a cre[te. auriculele i-nimii < ater. BATMOBATRACBAZI-. autoa-gresiune. aticotomie atmosfer\. ateromatoz\. a asculta 1. veche) = albastru 1.

blastogenez\. procain\. bucofaringian bulbiform. -BOLISM. calorimetru camer\ (anterioar\ a ochiului. blasto-mer. bradipsihie brahicefalie. -atos (G) = hran\. bryon (G) = mu[chi bromos (G) = miros fetid broma. bulbopatie abulie burs\. tromboembo-lism. BOTRIOBOTULBRADIBRAHIBRAHI-. camerular Campylobacter. bromid\. regiune inghinal\ bucca (L) = gur\ bulbus (L) = bulb boule (G) = voin]\ byrsa (G). -ycis (L) = cup\. calice. BUBONOBUC-. aliment bronchia (L medieval\) = bronhie < bronkhos. bursit\ butiric. porfobilino-gen. bricoma-nie bubon. pl. botrioid. pietri[ calor. BURSOBUTIR-. bruxomanie. BROMOBROM-. embolie. bryein (G) = a cre[te 2. brahiocefalic. xilocain\ caligrafie.BROMATOBALAN-. botriomicete botuliform. blefaroconjunctivit\. calicoterapie. botulism bradicardie. calculos. abrahie brevis (L) = scurt 1. bromopnee bromatologie bron[iectazie. calcifilaxie. calculocancer. khalix. -BLASTOM BLEFAR-. -BRAHIE BREVIBRIOBROM-. calirafie 2. CALCULOCALICOkakos (G) = r\u desemneaz\ deriva]ii cocainei cu ac]iune farma-cologic\ identic\ kallos (G) = frumuse]e khalasis (G) = relaxare calx. [i CHALAZOcalcar. sac de piele butyrum (L). BLEFAROBLENO-BLEPSIE -BOL. brahialgie. CAPNOaerobioz\ bilirubin\. -BOLIE. calicectazie. calomanie acalazie V. vedere bole (G) = aruncare < ballein = a arunca 1. trofoblast. -BLAST. kalyx. botriocefal 2. calcitonin\. BRICBUBON-. brahidactilie. BRAHIO-. CALCICALCANECALCUL(-). CALORICAMERCAMPILOCAMPTO- 28 . -ykos (G). bothrion (G) = gropi]\ 2. calyx. calcis (L) = var. ablefarie blenoragie anoblepsie amfibol. BRONHOBRUX-. calcinoz\. urobilin\ bisinoz\. eritroblast. embrion. cacodilat novocain\. bronkhia (G) = bronhie brykhein (G) = a scrâ[ni din din]i boubon (G) = stinghie. bradi-lalie. BUCOBULB-. bisoid blastocist. botrys (G) = ciorchine de strugure botulus (L) = caltabo[ bradys (G) = încet brakhys (G) = scurt brakhion. bron[it\. calciu calcaneum (L) = c\lcâi calculus (L) = pietricic\ 1. calicoz\ calorie. -BLEFARIE. blefarospasm. -oris (L) = c\ldur\ camera (It) = camer\ kampylos (G) = încovoiat kamptos (G) = încovoiat cacosmie. BALANO-BIOZ| BILIBISBLASTO-. limfo-blastom blefarit\. bubonalgie. BOLOBOTRI-. butyron (G) = unt brevilin 1. biliverdin\. bromism. hiperbaric\). bronholit bruxism. bradikinezie. calcitriol calcaneodinie. brachium (L) = bra] 1. CALO-CALAZIE CALC-. -ikos (G) = var. `nveli[ul florii 2. brahi-melie brahial. BROMOBROMATOBRON{-. calcaneu calcul. calculografie 1. BULBO-BULIE BURS-. BUTIRO- -CAPNIE. bubonocel bucal. briologie bromhidroz\. calcipexie. -onos (G). bursa (L) = pung\. butiroid C CACO-CAIN| CAL-. calofil. bolometru bilis (L) = bil\ byssos (G) = bumbac blastos (G) = germen blepharon (G) = pleoap\ blennos (G) = mucus blepsis (G) = v\z. campilogna]ie camptodactilie CALOR-. embriologie 2.

centrozom biceps. 1. capsulectomie. < cella = c\mar\ caementum (L) = piatr\ brut\ de construc]ie koinos (G) = comun kainos (G) = nou. -CENTEZ| CENTICENTR-. cerumen cercar. cazein\. -onis (L) = c\rbune CARBONCARCIN-. metacarp. cantitativ (prin intermediarul quantitativus) cantectomie. kentomanie. cecoplicatur\ cefalalgie. -itis (L) = cap CAPSUL-. nociceptiv. concav cavern\. CENTR-. KENTO-. carcinoma-toz\ 1. ramur\ uscat\ CARIOkaryon (G) = sâmbure. carotidian 1. cancericid. cenestopatie. omfalocel. cerebroma-lacie. CAVERNOCAZE-. carnofobie carotid\. celulit\ cement. kainofobie. -itis (L) = cap receptus (L). < capsa = cutie CARBO-. cazeogen caecus (L) = orb kephale (G) = cap cecal. cerebelos cerebral. folosit cu sensul de degradare CATENCATOPTROCAUD-CAVCAVERN-. kanthos (G). cariotip carne. canto-plastie capilar. cancer quantus (L) = cât de mare CANT-. capsu-lit\. celulifug. cazeificare. microcefal colpocel. atis). centipoise central. cardialgie. CENTRI-. cavitate. cataplazie. carboni-zare carcinoid. cancerogenez\ cantitate (prin intermediarul quantitas. sfincterul cardia CARFOkarphos (G) = pai uscat. hernie koilia (G) = pântece cellula (L) = c\m\ru]\ dim. KAINO-. rectocel. 29 . carniform. capsulotomie carbometrie. kapnos (G) = fum CAPNOCAPSUL-. carpofag catabolism. CANCEROCANT- kannabis (G). cercopitec. centripet. CENTRO-CEPS -CEPTCER-CERCCEREBELCEREBR-. cefalometrie. cardiopatie 2. nucleu CARNI-. cancer. carbo. cavernosto-mie cazeum. canthus (L) = buza unui vas. CAZEOCEC-. cardiospasm. centigram. canabism anticanceros. capsula (L) = cutie mic\ CAPSULOdim. centrifug. cecitate. re-ceptor ceromel. keno-glosie kele (G) = tumor\. pericardit\. carnifica]ie. cen-tromer. CENOCENO-. CECOCEFAL-. ce-mentocit cenestezie. karpos (G) = pumn CARPO2. caten\ catoptrofobie caudal. karkinos (G) = rac. cementoblastom. caudat (ven\) cav\. participiul trecut al verbului recipere = a primi cera (L) = cear\ kerkos (G) = coad\ cerebellum (L) = creier mic cerebrum (L) = creier centalgie. pericarp. varicocel celialgie. celioscopie celul\. epicantus. carpocifo-z\ 2. carcinom. karpos (G) = fruct CATAkata (G) = în jos. carnis (L) = carne CARNOCAROTkaros (G) = somn profund (deoarece compresiunea arterelor carotide antreneaz\ pierderea con-[tien]ei) CARP-. CEFALO-CEL CELI-. cis-ticercoz\ cerebel. kardia (G) = 1. CENTRI-. cariolizis. brahicefal. recent kentein (G) = a în]epa kentesis (G) = în]ep\tur\ centum (L) = o sut\ centrum (L) = centru < kentron (G) = punct ascu]it caput. unghiul CANTOochiului CAPILAR-. leptocefal. cardio-megalie. capilaritate. catalepsie. cannabis (L) = cânep\ cancer. -CEFAL. capillaris (L) = capilar CAPILARO< capillus = fir de p\r CAPITcaput. triceps chemoreceptor. capnometru capsular. cisticerc. CELIOCELULCEMENTOCEN-. cefalee. cataliz\. amnio-centez\. KENOCENT-. pericar-docentez\ centigrad. capilarosco-pie capital acapnie. cardiotomie carfologie cariokinez\. hidrocefal. -cri (L) = rac. crab. ceroplastie. catatonie bicatenar. catena (L) = lan] katoptron (G) = oglind\ cauda (L) = coad\ cavus (L) = gaur\ caverna (L) = cavitate < cavus = gaur\ caseus sau caseum (L) = brânz\ canabinoide. ceno-bioz\ cenogenez\. CAZEI-. carpian. centimetru. carbonat. cancer CARCINOCARDI-. caro. cerebrom. cavernos. CAPSULO-CAPNIE. inim\ CARDIO2. cefalocentez\.CANABCANCER-.

CINOCINE-. chilo-micron. chimiota-xie. citodiagnostic. cisternografie acantocit. CIMBOCIN-. cistit\. claviform cleidotomie. citostatic. chimiorecep-tor (chemoreceptor). -idos (G) = zei]a din Cipru (Afrodita) circum (L) = împrejur kirrhos (G) = galben-ro[cat cis (L) = de aceea[i parte kystis (G) = sac. cinetoz\ incipient. cinematic\ cinetic\. cipridofobie circumcizie. CILIOCIMB-. chistectomie ciancobalamin\. spart klasis (G) = ruptur\. chiloperitoneu. -CLAZIE CLATRCLAUSTR-CLAV CLAVICLEID-. cheiro-megalie chistadenom. CINETO-CIPIENT CIPRI-. virulicid cifoscolioz\. citotropism. ml\di]\ klasma. cianur\. cisticerc. carpocifoz\ ciliar. cimbocefalie cinantropie. barier\ < claudere = a închide clavis (L) = cheie. chilifer. trombocit citrat. kynos (G) = câine kinein (G) = a mi[ca kinema. cervicit\. luntre kyon. cil kymbe (G). CITOCITR-CIZCLADOCLASMATO-CLAST-. khairein (G) = a se bucura khaite (G) = fir de p\r khiasma (G) = încruci[are khylos (G) = suc khymos (G) = suc kheir. cibernine ciclit\. piocianin\ cibernetic\. osteoclast. vezic\ cisterna (L) = rezervor de ap\ < cista = cutie kytos (G) = celul\ (sensul originar: vas scobit) kitron (G). circumduc]ie. recipient ciprifobie. buc\]ic\ rupt\ klastos (G) = sf\râmat. -icis (L) = gât kestos (G) = centur\ brodat\ khalasis (G) = relaxare khalix. chilangiom. cu sensul de loc `nchis clavis (L) = cheie clavicula (L) = chei]\ kleis. spermicid. eritrocit. cinescopie. -orum (L) = gratii claustrum (L) = `nchiz\toare. -CIT. CHILO-CHIM-. CHIMIO- CIPRI-. ciroz\ configura]ie molecular\ cis cistectomie. fungicid. CHIMOCHIR-. CERVICOCESTOCHALAZCHALICCHEIL-. cheiloplastie. ci-totoxicitate. cervicopexie. a lua Kypris. ciliofor cimbiform. citoge-netic\.CIRCUM-CEPS CEREBROCERVIC-. CISTI-. cervicovaginal cestode chalazodermie V. cistorafie cistern\. ciclotron bactericid. cia-noz\. hepatocit. CINEMACINET-. cir-cumvolu]ie cirogen. cheromanie spirochet\ chiasmatic. chimioterapie cherofobie. chiasm\ achilie. cicatrice khemeia (G) = alchimie CHERO-CHET| CHIASMCHIL-. chemoluminescen-]\. citrin circumcizie. cymba (L) = barc\. sternocleidomastoi-dian cervix. coloidoclazie. cinic. CIPRIDOCOERCcerebrozid cervical. chiloto-rax echimoz\. ciliectomie. cheloid chemokine. CHEILOCHELOCHEMO-. (-)CIFOZ| CILI-. -atos (G) = fragment. cistosto-mie. cifoz\. dacriocistit\. pericit. chimioprofilaxie. -atos (G) = mi[care kinetos (G) = mobil < kinein = a mi[ca recipere (L) = a primi. chimotrip-sin\ chiropractic\. -ikos (G) = piatr\ de var kheilos (G) = buz\ khele (G) = cle[tele racului. citoplasm\. CICLO-CID CIF-. cheiloschi-zis chelator. fractur\ kleithron (G) = grilaj clatri. cinofobie cinedensigrafie. excizie cladosporioz\ clasmatocit clastic. laterocervical. cianogen. cineradiografie. claustrofobie autoclav clavicul\. CIPRIDOCIRCUMCIROCIS(-) CIST-. parenchim. cistoscopie. vezic\ kyanos (G) = albastru kybernan (G) = a guverna kyklos (G) = cerc caedere (L) = a omorî kyphos (G) = coco[at kyphosis (G) = cocoa[\ cilium (L) = gean\. CISTOCISTERNCIT-. limfocit. CHEIROCHISTCIANCIBERNCICL-. clastomanie. -idos (G) = cheie. chirurgie. citric. citrus (L) = l\mâi caesio. ciclotimie. [i -CALAZIE chalicoz\ cheilit\. -onis (L) = t\iere < caedere = a t\ia klados (G) = ramur\ mic\. -iros (G) = mân\ kystis (G) = sac. de unde clavicul\ (os în form\ 30 . tricoclazie clatrin\ claustrofilie.

condroma-toz\. -akos (G). condilotomie condral. -COLIE COLEDOC-. conchectomie condilectomie. coledocit\. clonare clonic. -COPT COPROCOR-. colopatie. climat kline (G) = pat klysis (G) = sp\l\tur\ klon (G) = ml\di]\. conta-minare coan\ coarcta]ie V. epicondil. cloroz\ malocluzie. coleoptoz\. cochlea (L) = cochilie de melc v. -atis (L) = înclina]ia soarelui. -CONIOZ| CONJUNCTIV-. colora]ie. COLPOCONCHCONDIL-. contraindica]ie. gastrocnemian coenzim\. vagin koloboma (G) = defect < koloboun = a mutila color. cordis (L) = inim\ conjunctiv\. colit\. colpocito-logie. clinomanie. condylus (L) = articula]ie khondros (G) = cartilaj khondrion (G) = gr\unte. corax. cofoz\ cohlear. condrit\. colecistolitiaz\. controlateral copiopie. CONDILOCONDR-. colic\. de unde: latitudine. ocluzie cnemalgie. condrocit. prin extensie. CONJUNCTIVOCONTRA-. contraextensie. condrofit. anizocorie coracoid\ cordit\. cohlee col uterin colagen. COLEDOCOCOLEOCOLOBCOLORCOLP-. cofactor. CONDRIOCONIDIO-. pneu-moconioz\ kholedokhos (G) = care prime[te bila < khole = bil\ + dokhos = recipient < dekhesthai = a primi koleos (G) = teac\. COLO-. notocord. vagin konkhe (G). -ygos (G) = cuc. CORDI- de cheie) kleisis (G) = ac]iunea de a închide kleptes (G) = ho] < kleptein = a fura klima. copro-lalie. incoercibil cofochirurgie. chorda (L) = coard\. pneumococ. dezordine khloros (G) = verde. conjunctivit\ contraceptiv. cordon cor. -acis (L) = corb khorde (G). confabula]ie. climatopatologie clinic\. contagiune. colpocel. granul\ konis (G) = praf coniunctivus (L) = care leag\. CLORO-CLUZCNEMCO-. colecistografie. condilian. clinostatism bronhocliz\. coleperitoneu. [i -ARCTenterococ. clima. coeziune. rectocliz\ clon. cu al c\rui cioc se asea-m\n\ osul coccis kodeia (G) = capsul\ de mac coercere (L) = a ]ine strâns kophos (G) = surd kokhlias (G). colopexie. clo-rom. CORDOCORD(-). cocoid coccidinie. -onis (L) = strâmtare. colpoperineoplastie. chole-) blefarocleisis. condrosarcom condrioliz\. concha (L) = cochilie de scoic\. precordial 31 . coccobacil. coloplicatur\ colagog. coledocolitiaz\. a uni contra (L) = împotriva kopos (G) = oboseal\ koptein (G) = a t\ia kopros (G) = excrement kore (G) = pupil\ korax. (examen) coproparazitolo-gic. CLIMATOCLIN-CLIZ| CLON(-) CLONCLOR-. copofobie sincop\. mitocondrie conidiospor. cleptomanie climatic. fotocolorime-tru colpectomie. COCOCOCCICOFOCODECOERCCOFOCOHLCOILOCOL COLCOL-. cordotomie cord. coleorexie coloboma colorant. colpocleisis cleptofobie. colangiografie. coloid colibacil. coniometrie.CLEIDO-CLEISIS CLEPTOCLIMAT-. CONCOANCOARCT-COC. colecistit\. colodiu. coprostaz\ corectopie. bob kokkyx. cole-cist. clorofil\. -oris (L) = culoare kolpos (G) = adâncitur\. condi-lom. COLOCOL-. clonus clorhidrie. KOILOcollum (L) = gât kolla (G) = clei kolon (G) = intestin gros khole (G) = bil\ (uneori se constat\ tendin]a de a scrie chol-. -CORIE CORACCORD-. CONTROCOP-COP|. care une[te < coniungere = a lega `mpreun\. clorizare. COLE-. coccis CORIOcodein\ coercibil. colecistectomie. condroblast. coprofagie. -atos (G). gamb\ cum (L) = cu khoane (G) = pâlnie coarctatio. hipercolie coledoc (canal). CONDROCONDRI-. cor-nete nazale kondylos (G). CONIO-. îngustare < coarctare = a strâmta kokkos (G) = boab\. coledocotomie coleocel. colpo-perineorafie concha. clor claudere (L) = a închide kneme (G) = picior. l\star klonos (G) = tumult. stafilo-coc. sarcopt coprocultur\.

pancreas CREOCRENOkrene (G) = izvor crenic. corioretinit\ COROID-. coronaro-grafie. cromofor. DENTO- CORE-. craz\ (sanguin\). crescere. kormos (G) = trunchi. cupru cupremie. COROID. kosmos (G) = ordine. coxa (L) = [old coxa vara. macrocosmos COSMETkosmetikos (G) = referitor la podoabe cosmetic\.: ornament COST-. cu sensul de a secreta endocrin. CROMATO-. corticotrofin\ CORYNkoryne (G) = m\ciuc\ Corynebacterium COSM-. cuneohisterectomie CUPR-. kryptos (G) = ascuns criptorhidie. cristal cristalin. culicide. cristalite. cretus (L) = a cre[te concrescent. discromie -CROMIE CRON-. cubomanie CUBITcubitus (L) = cot cubital. coroid\ coroidit\. cranium (L medieval\) = craniu craniectomie. corticorezisten]\. dicrot. criodecapaj. urocultur\ CUNEcuneus (L) = cui cuneiform. cupro-rahie. cosmetologie < kosmos = ordine. adâncitur\ cotiledon. krystallos (G). dicroism -CROISM -CROM. khros (G) = tent\. CORON1. coroidociclit\ COROIDO< khorion = membran\ + eidos = form\ CORIST-. CROM-. a-cre]ie (prin intermediarul accre-tio. -CROMIE COREOcoreoatetozic CORIOkhorion (G) = membran\ a f\tului corioadenom. cromozom. cortex. cuproprotein\. coreofrazie. constitu]ie a unui corp. criestezie CRIPT-. -enis = acuza]ie. autocrinie. khoristos (G) = separat. criminologie CRIMINO< crimen. cuticul\ -CUL| diminutivelor CULDOcul-de-sac (F) = fund de sac culdoscopie. crio-protein\. khoreia (G). chorea (L) = dans coree. cosmogonie. COSMOmicrocosmos. krinein (G) = a separa de. exocrin. -atos (G) = carne creatin\. khorioeides (G) = în form\ de membran\. khronos (G) = timp cronaxie. craniologie CRANIO< kranion (G) = craniu -CRAZ|. coronoid\ 2. CROM-. discrazie. cronobiologie. dicrotism -CROTISM CRURcrus. -culus. cianocroia. krikos (G) = inel + eidos (G) = form\ cricotomie. idio-sincrazie -CRAZIE temperament CREAT-. -cula. corp brahicorm. CORTICOorgan corticosuprarenal\. coxalgie. kryos (G) = frig crioanestezie. criptogenetic. univers cosmobiologie. cromatin\. CROMATO-. sternocostal. COROIDO-CROM. -atos (G) = culoare hipocrom. -icis (L) = scoar]\. acromie. crimofil CRIMINAL-. krotos (G) = b\taie catacrot. khroma..CRON-. tricrot. creatinin\. kreas. 32 . acroma-topsie. creast\ ctenocefal. cronic. cuprum (L) = aram\ ro[ie. korone (G) = cioc încovoiat CORPORcorpus. cruris (L) = coaps\ inghinocrural CTENOkteis. -onis) CRICO-. coreiform. coxartroz\. COXOcoxofemural CRANI-. CRONOcronotropism -CROT. culicidism CULICCULTcultura (L) = cultivare hemocultur\. cubus (L) = cub cuboid. COSTOcostovertebral COTILkotyledon (G) = cavitate. pa-racrinie -CRINIE CRIO-. fig. crescentis. culex. costo-tomie. coriomeningit\. crenoterapie -CRESCENT. -oris (L) = corp intracorporal CORTIC-. CRIcrioscopie. creofag. cromafin. neurocormie -CORMIE 1. costa (L) = coast\ intercostal. cromatografie. CRONO- DENT-. coronarit\. ventricul. ktenos (G) = pieptene. CUBOkubos (G). excrescen]\ (prin CRETintremediarul excrescentia). coristom CORISTO-CORM. krasis (G) = amestec. discroma-topsie. îndep\rtat corista. cotiloid kotyle (G) = strachin\ COX-. `nvinuire -CRIN. -culum (L) = sufix pentru formarea spicul. crizoterapie -CROIA. cristalogenie CRISTALOCRIZOkhrysos (G) = aur crizopexie. ctenomicete CUB-. cripto-mnezie CRIPTOCRISTAL-. -icis (L) = ]ân]ar culicid. coronar. culoare alocroism. cricoidectomie CRICOID(în form\ de inel) CRIMOkrymos (G) = frig crimodinie. regiunea periferic\ a unui cortical. culdotomie CULI-. cubitus -CUL. corona (L) = coroan\ coronavirus 2. corti-costeroid. criminalis (L) = criminal criminalistic\. crystallus (L) = ghea]\.

pandemie demonofobie. dactiloscopie debridare. CUTICVADRI-. tomodensi-tometrie dentar. deuteriu dextran. DESMODEUTERDEXTR-. dezarticulare.DEONTOCUPRO-CUSPID CUT-. diafragmatocel dicogamie. DEZDECI-DEHIDdakryon (G) = lacrim\ daktylos (G) = deget dacrioadenit\. zeu dendron (G) = arbore densus (L) = dens. dendrofilie densiflor\. decalcifiere. -idis (L) = vârf cutis (L) = piele quadrus (L) = p\trat quartus (L) = al patrulea quasi (L) = cam. manifest delphys (G) = uter. DICTIO-DIDIM DIFTERDIGIT-. dilata]ie dinamometrie. dermografism. DIAFANODIAFORDIAFRAGM-. -atos = `nchidere dikha (G) = în dou\ diktyon (G) = re]ea. dicotomie dictiopsie. DES-. eritrodermie desmos (G) = band\. CVADRUCVARTCVASICVINT- -DOC cuproterapie bicuspid. DERODERM-. epi-derm. diafragm < dia = prin + phragma. dezinser]ie. DEXTRO-DEZ| DIDIADIAFAN-. digitopalmar. DENDRODENS-. da-criolit pentadactil. adinamie 1. -atos (G) = barier\. cutireac]ie. cvintupli cuspis. endemie. epidemie. dinofo-bie 33 . DENSITODENT-. compact densitas. deshidratare. den-tom. dentin\. dermati-t\. hydatos (G) = ap\ + gennan (G) = a produce delos (G) = evident. DENTODEONTODER-. pri-vare) -DELIC -DELF DELTDEMO-. denti]ie. aproape quintus (L) = al cincilea D DACRI-. decimetru aldehid\. dizaharid diaforez\. testicul diphthera (G) = membran\ digitus (L) = deget dilatare (L) = a l\rgi. dentoalveolar deontologie deradelf. a transporta diaphragma. densitate. -DEMIE DEMONODENDR-. -atos (G) = piele psihedelic didelf deltoid demografie. -DINAMIE -DINIE. -DERM. digital\. plas\ didymos (G) = geam\n. dehidroepiandrosteron de. -DERMIE DESM-. DIAFRAGMATDICODICTI-. cuticul\. decima (L) = a zecea parte dehydrogenatum (L [tiin]ific\) = dehidrogenat < de (L) = separat de + hydor. cvadruplu (febr\) cvart\ cvasielastic cvintan. dictiozom epididim difterie digital. decilitru. dextrocardie. dis (L) = separat de (cu sens de dep\rtare. demonolatrie dendrit\. dermatoglife. diaforoscop diafragmalgie. scotodinie. desmozom deuteranop. DERMAT-. popula]ie daimon (G) = demon. hipoderm. tenodez\ dicrot. DERMATO-. dextrogir artrodez\. tricuspid cutanat. a secreta < dia = prin + pherein = a purta. -ntis (L) = dinte deon. dinos (G) = ame]eal\ desmit\. dextrin\. DACTILODE-. dacriocistit\. DERMO-. -DACTILIE. a m\ri dynamis (G) = for]\ 1. DIGITODILATDINAM-. ceea ce trebuie f\cut dere (G) = gât derma. dializ\. -atis (L) = consisten]\. -ontos (G) = obliga]ie. cvadriplegie. -tra. detumes-cen]\ decibel. dioxid. decolare. densitate dens. di-apedez\ diafanoscopie diaforez\. dactilofa-zie. derodim dermit\. DACRIO-DACTIL. cu-tis laxa cvadriceps. pântece delta (G) = a patra liter\ a alfabetului grec demos (G) = popor. dermatofit. sindactilie. oticodinie. ligament deuteros (G) = al doilea dexter. de-zinfec]ie. cvadri-geminal. di-gitoplastie dilatator. -trum (L) = la dreapta desis (G) = legare dis (G) = de dou\ ori dia (G) = prin diaphanes (G) = transparent < diaphainein = a l\sa s\ se `ntrevad\ diapherein (G) = a duce prin. diagnostic.

ecografie. ecolalie. dromo-trop duct. indic\ o func]ionare anor-mal\ DISC-. -atos (G) = cas\ dorsum (L) = spate dosis (G) = ac]iunea de a da drepanon (G) = secer\ dromos (G) = curs\. echipoten]ial echin (equin). ecosfer\. ple-urodinie dioptrie. dis-fazie. oviduct gastroduodenit\. drepanocitoz\ palindrom. -DIPSIE DIS2. splenectomie corectopie. ectoparazit. sindrom. ecbolic.DOCIMDINODIOPTRDIPL-. discus (L) = disc distare (L) = a fi dep\rtat dokhos (G) = recipient < dekhesthai = a primi dokimasia (G) = prob\. disfagie. prin transparen]\ diploos (G) = dublu dipsa (G) = sete 1. duplicitate indura]ie 2. DOMATODORS-. disciform. dozimetrie drepanocit. drum ductus (L) = canal duodeni (L) = `n num\r de doisprezece. antidromic. dorsalizare. disec]ie. echinus (L) = arici 1. echinoftalmie 1. ectopie ectrodactilie. ekho (G) = ecou. duodenoscopie. ecdemic. diplococ. discromatopsie. -oris = filde[ ekhein (G) = a ]ine aequus (L) = egal equinus (L) = de cal < equus = cal ekhinos (G). ecoencefalo-grafie. dolicosigmoid. bron[iectazie. sinechotomie echimolar. egopatie alegorie. DROMO(-)DUCT DUODEN-. polidipsie 1. fa]\ ephebos (G) = adolescent ego (L) = eu agoreuein (G) = a vorbi 34 . odyne (G) = durere dioptros (G) = care serve[te pentru a vedea clar. doz\. duodenopexie. poliedru efebologie egocentric. disocia-]ie 2. dificil. ve-nectazie ectoderm. -atos (G) = umfl\tur\ < oidein = a cre[te `n volum aidoion (G) = organe genitale hedra (G) = baz\. dislocare. discizie. diplopie dipsomanie. ecrin. calcaneodinie. domatofobie dorsal. ecologie. dorsolombar dozare. duodenostomie duplicare. ecotip 2. DIPLODIPSO-. DUODENODUPLICDURdiskos (G). oikos (G) = cas\ 2. anchet\ < dokimazein = a examina dolikhos (G) = lung doma. megadolicocolon domism. fantasmagorie -ECTAZIE ECTO-. disbazie. distan]\ coledoc docimazie dolicocefalie. dys (G) = greu. dispnee. dromomanie. disartrie. ecokinezie. sunet repetat ecaudat eccodroz\. tare E EECEBURN-ECHECHIECHINECHINOECOe (L) = f\r\ ek (G) = în afar\ eburneus (L) = de filde[ < ebur. DOZIDREPANO-DROM. echinism echinococ. displazie discartroz\. ectromelie edem. DORSODOZ-. ectropion eburnare. ectozoar. discrazie. DISCODIST-DOC DOCIMDOLICODOM-. hepatectomie. dis (L) = separat de -EGORIE 2. eburnat sinechie. diplobacil. diploid. prodrom. -DROMIC. acrodinie. ecocardiografie. diseminare. ECT-ECTOMIE (-)ECTOPIE ECTROEDEDOIO-EDRU EFEBOEGO-EGORIE ektasis (G) = dilata]ie ektos (G) = în afar\ ektome (G) = excizie ektopos (G) = în afara locului normal < ektos = `n afar\ + topos = loc ectrosis (G) = avort. ectim\ colectomie. discopatie distal. disjunc]ie. ecopraxie atelectazie. duoden prescurtare < duodeni digitorum = de dou\spreze-ce degete (lungimea acestui fragment intestinal) duplicare (L) = a dubla durus (L) = dur. se refer\ la absen]a dezvolt\-rii oidema. ecomimie. edema]iat edoiografie octaedru. dioptru diplacuzie. ne-frectomie.

elipsoid. epiploic. energome-trie ensiform enterectomie. -EMEZ| EMETRO-EMIE EMPI-. mezenchimatoz\. a d\râma ereuthos (G) = ro[ea]\ hairesis (G) = luare < airein = a lua ergasia (G) = munc\ 35 . EPIDIDIMO-EICONIE. ependimit\. pioemez\. epididim. maleabil ELASTOELECTR-. in (L) = în enantios (G) = opus.EPIDIDIM-. epicriz\. elitroplastie emfizem. [i ICONOcaleidoscop. ENDOENERGENSIENTER-. -ENTER ENTOMOEOZIN-. electrofuziune. elips\) elytron (G) = teac\. emetropie anemie. vulv\ erastes (G) = `ndr\gostit herba (L) = iarb\ hereditas. e-piderm. ischemie. endogen. energogen. epicondil. hiperemie. endo-metrit\. a r\spândi endon (G) = în\untru EPIEX-. ependimopatie epicantus. electrofore-z\. exerez\. ÎNENANTIOENCEFAL-. vagin en (G) = în embole (G) = ac]iunea de a arunca în < en = `n + ballein = a arunca embryon (G) = embrion < en = `n + bryein = a cre[te emmenos (G) = menstrua]ie emetikos (G) = care produce v\rs\turi emesis (G) = vomisment < emein = a vomita emmetros (G) = bine m\surat < en = `n + metron = m\sur\ haima. EPIPLOOEPIZIO-ERAST ERB-. endoci-toz\. leucemie. epifizioliz\ epiplocel. EPIDIDIMOEPIFIZ-. electricitate. erbivor V. e-lastoz\. sialoemez\ emetrop. encefalogram\ mezenchim. electrocardiogram\. eozinofilie ependim. EREDOEREMOEREPSIEREUTO-EREZ| ERGASIOelleipsis (G) = omisiune. tromboembolie embriologie. endocrin. EPENDIMOEPIEPIDIDIM-. erbicid. eleolat elastan]\. glicemie. enterostomie. eozinofil. prin extensie: ellipes kyklos (cerc defectuos. e-pifor\ epididimectomie. eredopatie eremofobie erepsin\ ereutofobie colerez\. proteinemie empiem. eiconometru V. empiocel enantem. EMENOEMET-. geam\n epiphysis (G) = excrescen]\ < epi = pe + physis = cre[tere < phyein = a cre[te epiploon (G) = plutitor.EICONO-EICONIE. EPIFIZIOEPIPLO-. `n-corporare enantiobioz\. eidetism elaidom. ELEOELAST-. elastin\. endoscopie energic. endonucleaz\. elektron (G) = chihlimbar . embrio-patie emenagog (care regleaz\ mens-trua]ia). -onos (G) = imagine EICONOEIDeidos (G) = form\ elaion (G) = ulei de m\sline ELAI-. -atos = `mbr\c\minte epi (G) = pe epi (G) = pe + didymos (G) = testicul. enteroco-lit\. elitrocel. ependi-mom. contrar. elastom. -atos (G) = sânge empyema. ELIPTOELITR(O)EMEMBOLEMBRI-. invers enkephalos (G) = creier < en = `n + kephale = cap enkhyma. -atis (L) = mo[tenire eremos (G) = solitar ereipein (G) = a demola. EOZINOEPENDIM-. electro[oc elipsocit (sau eliptocit). epididimotomie epifizit\. încapsulat. endorfi-n\. enterit\. epiploon. parenchim endarterit\. -atos (G) = infuzie < enkhein = a v\rsa. EMBRIOEMEN-. endocardit\. epifenomen.corp care se electrizea-z\ ELECTROprin frecare ELIPSO-. elastopatie bioelectrogenez\. [i IERBereditar. hematemez\. eliptocitoz\ elitrit\. epiplooplastie epiziorafie pederast erbacee. eredobiolo-gie. eikon. ELAIO-. enantiomer encefalalgie. emenologie emetic. encefal. plasmaferez\ ergasiofobie. embrionar. ereditate. mezenchimom. mezenter entomologie eozin\. elastos (G) = docil. ERBIERED-. ENCEFALO-ENCHIM END-. ergasiomanie energeia (G) = for]\ în ac]iune ensis (L) = sabie enteron (G) = intestin entomon (G) = insect\ eos (G) = auror\ (aluzie la culoarea roz de la r\-s\ritul soarelui) ependyma. -atos (G) = acumulare de puroi < en = `n + pyon = puroi en (G). ENTERO-. membran\ care acoper\ viscerele < epiploos = care navigheaz\ episeion sau epision (G) = pubis. empiem embolizare. EMPIOEN-. -atos (G) = îmbr\c\minte de deasupra < epi = pe + endyma. EXTRAanizeiconie.

vast aevum (L) = durat\. excava]ie. EXCITO-EXIE EXOEXTENS-. na]iune ethos (G) = moravuri. ergonomie. neuronofa-gie. afaneroz\ fangoterapie faringism. faringostomie 36 . fagocito-z\ falus. exteroceptor ezofilaxie. alergie. faloidian. vârst\. ETMOIDOETN-. facomatoz\. exocitoz\. ezotropi F FABULFACIFACIENT. esofagit\. rarefac]ie. exopexie. extra (L) = în afar\ ergograf. perioada de rut [i ovula]ie aither (G). falcis (L) = secer\ phainein (G) = a apare phaneros (G) = vizibil phanerosis (G) = ac]iunea de a deveni vizibil < phainein = a apare phango (It) = n\mol pharynx. exon. lactescent. eunuchus (L) = literar ”cel care p\ze[te patul femeilor”. cristalin phagein (G) = a mânca facomalacie. faringit\. exantem. excitomotor ca[exie. -otos (G) = iubire -escens (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ un lucru dup\ aspectul s\u -ibilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor care caracterizeaz\ lucrurile dup\ modul în care sunt susceptibile s\ evolueze oisophagos (G) = esofag < oisein = a c\ra + phagema = mâncare aisthesis (G) = senza]ie. (-)FALUS FALCIFANFANER-. etnografie. -FAC}IE. onicofagie. extra-piramidal. -ngos (G) = faringe falciform diafanoscopie fanere. sensibilitate oestrus (L). putrescent putrescibil. cenestezie. bolt\ cereasc\ aitia (G) = cauz\ ethmos (G) = ciur. eritrocit. ac]iune < ergein = a lucra erythros (G) = ro[u eros. esogastrostomie. disfagie. eunuc < eune = culcu[ + ekhein = a p\zi eurys (G) = `ntins. -FECT FACO-. defectiv phakos (G) = linte. pirexie exogen. etmoido-tomie etnie. a-nergie. fagocit. onis). ERITROEROT-. faneromanie. eunucoidism EURI-EVEX-. vitrescibil ESO-. ESTEZIOESTRETER-. eteromanie etiologie etmoid. esofagoplastie anestezie. ETNOETOEUEUNUC(-) esocardiogram\. a provoca hexis (G) = stare exo (G) = în afar\ extensus (L) = `ntins < extendere = a întinde exterus (L) = din afar\ eso (G) = în interior euricefalie longevitate exacerbare. EXCIT-. etmoidectomie. exosmoz\. ETEROETIOETMO-. FAKIE -FAG. oistros (G) = dorin]\ [i. eritroz\ erotic. examen. extensometru exteroceptiv. euforie. etnologie etologie eucariot. exfoliere. FANERO-FANEROZ| FANGOFARING-. obiceiuri eu (G) = bun eunoukhos (G). exotermic extensie (prin intermediarul ex-tensio. excre]ie. eunuchism. eritropoietin\. FEOexcipient. esofibroscopie. FAGOFAL-. eutrofie eunuc. -ERGIE ERITR-. parestezie. eutanasie. hiperes-tezie. artefact. difalus phallos (G) = penis falx. epoc\ ex. estrogen (oestrogen) eterism. putrefac]ie. aether (L) = aer curat. EROTO-ESCENT -ESCIBIL ergon (G) = lucru.ERGO-. sinergie eritroblastoz\. difalie. eroto-manie fosforescent. opales-cent. faringoepi-glotic. -FALIE. sit\ + eidos (G) = form\ ethnos (G) = popor. eugenie. FARINGOfabula (L) = poveste. -FACT. ESOFAG-ESTEZIE. extravazare excita]ie (prin intermediarul exci-tatio. esteziometru estral (oestral). FALO-. sit\ ethmos (G) = ciur. legend\ < fabulari = a povesti facies (L) = fa]\ factum (L) = fapt < facere = a face confabula]ie facial cale facient. onis). erotism. faco-scleroz\. eritroder-mie. prin extensie. lentil\. estron\ (oestro-n\). EXCITOEXTRAEXCIT-. faloragie. -FAGIE. erotogen. afakie macrofag. EXTENSOEXTEROEZO- excitare (L) = a stârni.

phylon (G) = trib. multifid Filaria. pherein (G) = a purta. exprimare -FEMINIfemininus (L) = de femeie < femina = femeie FENO-. cu sensul de umflat FIZE-. 37 . medicament farmacie. fecalom fecundant. emfizematos. periferie. -atos (G) = tumor\. phainein (G) = a ap\rea -FER-. fibrilla (L [tiin]ific\) = fibr\ mic\. despicat FILfilum (L) = fir philos (G) = prieten FIL-. fibular calcificare. feminitate. -atis) afemie. ]eav\. saprofit. phyllon (G) = frunz\ FILOFILACT-. diafiz\. f(o)etus (L) = f\t. suflare flavus (L) = galben phleps. fetopatie. metafiz\ fizic. fibril\ FIBRILOdim. fibriloflut-ter fibula. Fasciola fascicular. a transporta -FERENT. fecunditate (prin in-termediarul fecunditas. -FEREZ| FERI-. filofag filactic. fenomen. fistulografie. fixator emfizem. < fascis = m\nunchi -FAZIE phasis (G) = vorbire FEBRIfebris (L) = febr\.fascia (L) = fâ[ie. physa (G) = r\suflare. farmacogenetic\. filiform filantropie. filactotransfuzie. fascicul dim. flagellum (L) = bici flatus (L) = vânt. phylaktikos (G) = care p\ze[te FILACTO-. -onis). fistuloto-mie fitosterol. FLAGELOFLATUFLAVFLEB-. eozinofilie filobiologie. fizioterapie flagelat. profilaxie filtrabil. ferrum (L) = fier FEROFET-. fibronectin\. -FEREZ| -FEN| FEOphaios (G) = brun ferre (L) = a conduce -FER-. fizicochimic fiziologic. acidofil. < philein = a iubi -FILIE FIL-. pietrificare ficofag bifid. fitoterapie. A. fiziologie. filogenez\ clorofil\. somnifer. farmacodinamie. amfifil. feritin\. fiziopatic. fisur\ fistulizare. FARMACOFASCIFASCICUL- pharmakon (G) = remediu. fibrila]ie. farmacoreceptor fascia lata. flagelo-spor flatulen]\ flavism. fibra (L) = fibr\ FIBROFIBRIL-. fibrotorax fibrilar. ferocinetic\ fetal. chilifer. flavonoid. neclintit < figere = a fixa FIZ-. mamifer. fasciculat afazie. fibril\. semini-fer. fenotip. artrofit. excrescen]\ -FI}IE FIXfixus (L) = fix. os-teofit. < fibra = fibr\ FIBULfibula (L) = agraf\. febrilitate fecale. specie FILOFIL-. fizocel apofiz\. femini-zant fenocopie. fasciit\. resturi FECUNDfecundare (L) = a face s\ rodeasc\ < fecundus = roditor. flagela]ie (prin interme-diarul flagellatio. anafilaxie. feocromocitom aerifer. febril. fibrinogen. derivat de la facere (L) = a face FICOphykos (G) = alg\ -FID fidus (L) = t\iat. FLAVfosfen\ feocrom. se folose[te [i cu sensul de -FIT. fistula (L) = tub. fertil -FEMIE pheme (G) = vorbire. fetus. excrescen]\ FIMBRIfimbria (L) = franjure FISfissus (L) = despicat < findere = a despica FISTUL-. physikos (G). parafazie febrifug. feticid. band\ fasciculus (L) = m\nunchi mic. a-cufen\. fe-toprotein\ fibrinemie. phlebos (G) = ven\ FARMAC-. FIZO-FIZ| physis (G) = cre[tere < phyein = a cre[te FIZIC(-). fizicism. disfemie defeminizare. philia (G) = atrac]ie -FIL. tricofi]ie fixare. phylaxis (G) = protec]ie -FILAXIE < phylattein = a ap\ra FILTRfiltrum (L medieval\) = filtru cu origine `n filtir (Limba francilor stabili]i `n Galia) = pâsl\ (una din primele materii utilizate pentru a filtra lichidele) -FIMA phyma. peroneu -FICARE ficare. plasmaferez\ feripriv. phyton (G) = plant\. filtrare rinofima fimbrii fisiune. fizionomie. physicus (L) = natural FIZICO< physis (G) = natur\ FIZIOphysis (G) = natur\ FLAGEL-. -FERENT. faecis (L) = reziduuri. flebectomie. flebit\. friguri < phebomai (G) = eu tremur FECALfaex. osificare. canal FISTULOFITO-. riboflavin\ flebectazie. epifiz\. bazo-fil. Paré (1560) a introdus orto-grafia FETO”foetus” [i a dat cuvântului sensul actual FIBR-. eferent. disfazie. fibroade-nom.

fonendoscop. flocon phlox. minge phone (G) = voce fluidifiant. fructozurie ftizic. spirit phrynos (G) = broasc\ râioas\ frons. frontis (L) = frunte fructus (L) = fruct phthisis (G) = distrugere fugare (L) = a alunga. a rupe phragma. flogogen flexus (L) = `ndoit < flectere = a îndoi phlegma. deschiz\tur\ phoros (G) = care poart\ phoresis (G) = transportare < pherein = a purta. frenosplenic 2. -atos (G) = `nchidere phrasis (G) = fraz\ phren. FONO-. galacto-for. cordi]\ furfur. XIX fluxus (L) = curgere. fluorofor. -inis (L) = fulger. c\min. focar folium (L) = frunz\ folliculus (L) = s\cule] dim. fluiditate fluorescent. refractiv diafragm. formol fosfen\. fototropism fovee. FRONTOFRUCTOFTIZ-. FORAM-FORM FORMIC(-). flegmatora-gie floculare antiflogistic. focalizare exfoliere foliculin\. imunoelectroforez\ foraminifer. galactoree 38 . fundus gastric antifungic. achitare. -uris (L) = t\râ]e. frontoparietal fructoz\. schizofrenie foris (L) = u[\. fungoid. -oris (L) = curgere. fonem\. fulgura]ie fulminant disfunc]ie. -inis (L) = deschiz\tur\. GALACTOgala. minte. flegmon. ftizie. foliculom. frânt < frangere = a frânge. FLEGMATOFLOCULFLOG-. -FOREZ| FORAMIN-. fuziform formic. a-naforez\. -FOBIE FOCFOLIFOLICULFON-. claustrofobie. febrifug. flexie. foramen cuneiform. photos (G) = lumin\. se folose[te cu sensul de inflama]ie < phlegein = a arde fluidus (L) = care curge < fluere = a curge fluor. fotocoagulare. fosforescen-]\. fotopsie. oligofren. func]ie < fungi = a ac]iona fundus (L) = fund fungus (L) = ciuperc\ funiculus (L) = sforicic\. func]iona-re fund de ochi. fragmoplast disfrazie. fotometrie. ionofor. FTIZIO-FUG FULGURFULMIN-FUNC}FUND(-) FUNG-. phrenos (G) = 1. < floccus = smoc de lân\. fundoplica-tur\. tr\snet functio. a transporta foramen. frenit\. fuzocelular. fuzospirilar G GALACT-. -atos (G) = inflama]ie < phlegein = a arde flocculus (L) = smoc mic de lân\ dim. fungicid. fotofobie. tenifug fulgurant. -FONIE FOR-FOR. diafragm 2. fluoroscop aflux. FLEBOFLEBOFLECT-. electrofo-rez\. osmofor. FOTOFOVEFRACTFRAGM-FRAZIE FREN-. cataforez\. foliculostimulin\ fona]ie. fotodiod\. reflexometru flegmazie. FLEXFLEGM-. perforin\ galactofor. epileptiform. -onis (L) = îndeplinire. FRENO-.FLEB-. cancerofo-bie. zoofobie focal. influx hidrofob. FORMFOS-. a îndep\rta fulgur (L) = fulger fulmen. frenic. FUZO- FTIZ-. -ogos (G) = flac\r\. -FREN. disfonie perforat. ftiziologie centrifug. formaldehid\. fonocardiografie. fundic. galactocel. foveol\ fracturat. curent < fluere = a curge phobos (G) = fric\ focus (L) = vatr\. parafrazie 1. fosfor fovea (L) = groap\ fractus (L) = rupt. -FRENIE FRINOFRONT-. fractur\. FUNGIFUNICULFURFURFUZI-. m\trea]\ fusus (L) = fus frinodermie. FLOGOFLUIDFLUORFLUX-FOB. -aktos (G) = lapte galactagog. folosit pentru denumirea substan]ei chimice din sec. funiculit\ furfuraceu fuziform. foliculit\. gaur\ forma (L) = form\ formica (L) = furnic\ phos. < follis = burduf. malfunc]ie. fun-gistatic funicular. acrofobie. filiform. eflux. frinolizin\ frontal. FTIZIOflebografie. fleboscleroz\ flectare. fosfolipid.

V. foarte mare. ganglion gaster. globulinurie. gastrin\. hipergeuzie gibozitate 1. GANGLIOGASTR-. genetic\. -GENIE GENEAgamos (G) = c\s\torie GONGENITgamet. -ontos (G) = b\trân germen. -eris (L) = ghem glomerulus (L) = ghem mic 39 . ginogene-z\. gliomato-z\ gamaglobuline. oncogen. gigantism. genopa-tie. gigacalorie gimnofobie androgin. gastros (G) = stomac gamaglobuline. GLIOGLOBULGLOMGLOMERUL-. GINO-. ganglioneurom. gynaikos (G) = femeie genealogie embriogenez\. gammacamer\ gametogenez\ gangliectomie. genealogia (L) = genealogie < genos (G) = neam. unitate de m\sur\ egal\ cu 109 unit\]i de baz\ gymnos (G) = gol. GASTRO-. genom. trigeminism gen\. urma[. GINGIVOGIPS-GIR GLAND(-) GLAUC-. gemelologie bigeminal. gyros (G) = cerc glans. -GAMIE. genitor genoplastie geod\. genera]ie + logos (G) = studiu. [i GLUCOglicerin\. gingivectomie. genioplastie geniculat genital. patogenie -GENEZ|. -GEST| -GEUZIE GIBGIGA-. GLICOGLICER-. GIGANTOGIMNOGIN-. GAMOGAMA-. levogir gland. gastroduo-denal. geofagie oviger. s\mân]\ gestare (L) = a purta o sarcin\ geusis (G) = gust gibbus (L) = cocoa[\ gigas. GLAUCOGLIC-. glandular glaucom. ginecomastie gingival. GELATGEMELGEMINGEN-. a-genezie. gingivit\. urma[. imens 2. -inis (L) = germen. gamaterapie. ginandrie.GENO-FUG GAM-. GAMETOGANGLI-. ginecologie. progesteron. GLICERO-GLIF| -GLIE. a crea genys (G) = obraz ge (G) = p\mânt gerere (L) = a duce. GINECOGINGIV-. -antos (G) = 1. gli-corahie. poliglobulie. glioblastom. iatrogen. -GENEZIE GENI-. GENIOGENICULGENITGENOGEO-GER GER-. termogenez\. gingivoragie gipsotomie dextrogir. gastrocamer\. glicerolat dermatoglife. angiotensinogen. GERONTOGERMIGEST-. globuli-nemie. glo- gingiva (L) = gingie gypsos (G). androgen. endogamie. epigastru gatofobie geloz\. glicogen. monogamie. gingivoplastie. glicoreglare. proliger geriatrie. genera]ie gemelar. glomerulopatie. gamofobie gamma (G) = a treia liter\ a alfabetului grec gametes (G) = so] gamete (G) = so]ie ganglion (G. triglicerid. gelatin\ gatos (G) = pisic\ gelu (L) = `nghe] gelatus (L) = `nghe]at < gelare = a înghe]a gemellus (L) = geam\n geminus (L) = geam\n gennan (G) = a produce genos (G) = neam. -ndis (L) = ghind\ glaukos (G). gastri-nom. paligenezie genian. menton geniculum (L) = genunchi mic dim. gastroptoz\. < genu = genunchi genitus (L) = n\scut < gignere = a na[te. gesta]ie. gigantoblast 2. glicostat. gypsum (L) = gips gyrare (L) = a `ntoarce `n cerc < gyrus (L). primigest\ ageuzie. -GEN. GAMMAGAMET-. angiogenic. glaucobilin\ glicemie. criptogam. -GENIC. [tiin]\ genesis (G) = producere < gennan = a produce geneion (G) = b\rbie. dezbr\cat gyne. gerontologie germicid gestagen. < globus = glob glomus. a purta geron. L) = mic\ tumefac]ie. ganglioplegic. sculptare glia (G) = clei globulus (L) = globul dim. -GAM. gangliozidoz\ gastrectomie. GENO-. hieroglif\ nevroglie. -GASTRU GATOGEL-. glaucus (L) = albastru-verzui glykys (G) = dulce glykeros (G) = `ndulcit < glykis = dulce glyphe (G) = gravur\. glaucurie. glicozid. imunoglobulin\ glomus glomerulit\. globular.

glucid. HEPATO1. graforee diagram\. s\mân]\ genital\ HEMImeruloscleroz\ glosit\. glosoptoz\ epiglot\. hemato-crit. a r\spândi un miros. helicopod heliodermit\. grafologie. glotic glucagon. a merge graphein (G) = a scrie gonalgie. HECTOHEDON-. încovoiere griffe (Fr) < grif (Fr veche) = lab\ gustus (L) = gust guttur. idiogram\ granula]ie. granulomatoz\. haptoglobin\. hematocolpos. prognatism. gutural. glucoz\. HALOHAMART-. -ikos (G). ran\ helix. hemiparez\ heparin\. halos (G) = sare 3. hemangiom. hepatocit. gonion. HEMOHEMERHEMIHEPAR(-). HAPTOHEBEHECT-. p\cat haploos (G) = singur. hipogonadism. hexagon. desen granulum (L) = gr\uncior. < glomus. HEPAT-. halare (L) = . -icis (L) = degetul mare de la picior hamartia (G) = defect.dim. scinti-grafie. -icis (L) = spiral\ helios (G) = soare helmins. HEDONOHELC-. -atos (G) = sânge 1. helmintiaz\ hemaglutinare. -GNOSTIC GONGON-. hepato-splenomegalie hemera (G) = zi hemi (G) = pe jum\tate hepar. gâtlej H HAL-. halogen 3. halitoz\ 2. gnatoplastie agnozie. haptofor. gravimetrie onicogripoz\ (onicogrifoz\) gustativ. -uris (L) = gât. -GONIE. -eris = ghem GLOS-. clei gnathos (G) = falc\. HELCOHELIC-. -inthos (G) = vierme. hemianopsie. GUTUROgloutea (G) = fes\ gluten. treapt\ < gradi = a p\[i. (-)GRAFIE. hedonism.GON-. glosodinie. halen\. gonadoliberin\. diagnostic. helcom. helicoidal. gonartrit\ gonad\. helmint haima. retrograd ecograf. gonatos (G) = genunchi gone. HEMAT-. gluco-corticoid. exhalare 2. hamartofobie haploid. hel-conixis. glosoplegie. stereogno-zie. electrocar-diogram\. helioterapie. helix. hepati-t\. -atos (G) = ficat 40 . fonocardiograf. maxilar gnosis (G) = cunoa[tere gnomonikos (G) = care induce o judecat\ gnostikos (G) = care cunoa[te < gnonai = a cunoa[te gonys. glykys (G) = dulce GLUCOGLUTEGLUTINGNAT-. hemoperitoneu. HEMATO-. he-matie. haptotropisme hebefrenie hectar. gonococ. gluconat V. haplotip hapten\. GONOGONIO-. a exala halitus (L) = suflare. granulie. -GRIFOZ| GUST-. gra-nulopenie gravid\. electrocardiografie. gonos (G) = urma[. granulocit. GNATO(-)GNOZIE. < granum = gr\unte gravis (L) = greu gryposis (G) = îndoire. GRAFO-GRAM| GRANUL-. GUSTOGUTUR-. [i GLICOgluteal aglutinare gnation. hedono-fobie helcoid. hemicolectomie. hectolitru anhedonie. -GNOMONIC. halofil. hemoragie hemeralopie hemiagnozie. a ata[a hebe (G) = pubertate. electromiogram\. his-togram\. prognostic gonia (G) = unghi gradus (L) = pas. tinere]e hekaton (G) = o sut\ hedone (G) = pl\cere helkos (G) = ulcer. -GON -GRAD -GRAF. hallux. GONOGLOMERULO. ecogram\. hepatom. granuliform. hals. helcozis heliciform. trigon anterograd. GRANULOGRAVI-GRIPOZ|. graviditate. radiografie. guturofonie gramma (G) = înscriere. halomegalie hamartom. hepatectomie. helio-tropism antihelmintic. HELICOHELIOHELMINTHEM-. patognomonic. gonoree goniograf. haluce. helcologie. gnatologie. granul\ dim. paragnozie. sper-matogonie. -GONIE. gustometrie guturai. -inis (L) = lipici. goniotomie. glossa (G) = limb\ GLOSOGLOTglotta sau glottis (G) = glot\ GLUC-. gonado-trofin\. simplu haptein (G) = a prinde. HAMARTOHAPLOHAPT-.

himen hippos (G) = cal hyper (G) = mai mult. în exces HIPN-. hibridom HIDAT-. hernie HERPETherpes. hipoton. hidrofobie. HIPSI-. hialoid. higroscopic hilefobie. HIOHIAL-. HIRUDINHIST-. hiperpolarizare hipnagog. G. -etos (G). herpes. hibernoterapie hibrid. -OD. hidrosadenit\ hidrargirie. vârf hypsi (G) = ridicat. hipofizectomie. HEPAT-. holozide hominide. higrometru.HIPOFIZ- -IE HEPAR(-). hiperostoz\. hirudinaz\. -etis (L) = pecingine. înalt hirsutus (L) = p\ros. hipso-terapie hirsutism hirudicid. hyalus (L) = sticl\. hiperplazie. hidrartro-z\. hioglos. heterozigot hexoz\. hipuropatie. hipnoz\ hipoacuzie. cu p\r aspru hirudo. HILOHIMEN(-) HIP-. ]esut HIPS-. hydor. HISTERO-HOD. substan]\ Hymen (L) = zeul c\s\toriei hymen. anhidru. histoliz\ histerectomie. diferit HIPOheptoz\. hiatus hibernare. hipofi-zit\ HIDRARGIR-. hipermetropie. herpetism. heteroplazie. -inis (L) = lipitoare histos sau histion (G) = ]es\tur\. ulcer malign < herpein (G) = a se târ` HETEROheteros (G) = altul. histiocit. ho-meoterm 41 . hidros (G) = sudoare hydrargyros (G) = mercur. hipo-derm. HEPATOHEPT-. histerocistopexie. HEXAHI-. heterolog. HISTIO-. hibridare. hierofobie. argint viu < hydor. prin extindere. a hiberna hybrida (L) = metis. histocompatibilitate. hipnotic. -aios (G) = membran\. peste. Wilder) < hypo = sub + physis = cre[tere < phyein = a cre[te hypsos (G) = în\l]ime. hipercolesterolemie. hipofa-gie hiperaldosteronism. herniopunctur\. hirudin\. surpare. homuncul homalocefal. hydatos = ap\ + argyros = argint hieros (G) = sacru. hipercapnie. transparent ca sticla hiatus (L) = deschidere hibernare (L) = a ierna. ODOholos (G) = întreg homo. hydatos = ap\ 1. histeroscopie. HISTOHISTER-. hidrops. cu sânge amestecat < hybris (G) = violen]\. hidrocefalie. hernioto-mie herpetiform. HIBERNOHIBRID- hex (G) = [ase hypsilon υ (G) = a 21-a liter\ a alfabetului grec hyalos (G). hipnologie. HIPNOHIPOHIPOFIZ- hypnos (G) = somn hypo (G) = mai pu]in. hexadactilie hioftalmie. HODOHOL-. în minus hypophysis (G) = cre[tere în jos. hetero-top. heterocromati-n\. histerosalpingoto-mie hystera (G) = uter V. XIX (nu-me dat de anatomistul american B. homeostazie. HIPOHIPER- 2. hialinoz\. semnifica]ia anatomic\ (glanda hipofiz\) dateaz\ din sec. hipotiroidie. HIDATOHIDR-. heptadactilie hernie. hirudiniza]ie histamin\. hieroglif\. -inis (L) = om homalos (G) = cu suprafa]\ plan\. hipereste-zie. hipocalcemie. hierolistezis higrom\. homalopsis homeopatie. HIPSOHIRSUTHIRUD-. herpes HEX-. hipnotism. HIDRO- hidatic. hipsicefalie. neted homoios (G) = asem\n\tor holografie. viol < hyper (G) = mai mult hydatis. himenal hipantropie. sub. os sacru hygros (G) = umed hyle (G) = materie. heterocromie. hidatid\ 1. HIEROHIGR-. dehidrogenaz\ 2. hioid hialinizare. hexacant. HOLOHOMHOMALOHOMEO- hipsaritmie. -idos (G) = pung\ umplut\ cu ap\ în apropierea ficatului < hydor. holosis-tolic. holoprotein\. hipostatur\. heterogref\. (an)hilognazie himen. hipoxie hipofizar. hidrolaz\. hidrargiroterapie hieralgie. histiocitoz\. HIDRARGIROHIER-. hepta (G) = [apte HEPTAHERNIOhernia (L) = v\t\mare. hidramnios. hydatos (G) = ap\ heteroaglutinare. HIGROHILE-. hi-aloplasm\ hiatal. deasupra. hi-drogen. HIALOHIATHIBERN-.

iridociclit\. i-munologie 1. intros-pec]ie. insemi-nare. infantilism infraclinic. homozigot hormon. ILEOILI-. inactivare. morfin\. inos (G) = fibr\ (mu[chi. cafein\. infundibular. gastric. a r\suci ilia. satiriasis iatrochimie. eclampsie.. -onos (G) = imagine. ipsa. -IATRIE -IC ICONOICOSAICTER(-) ICTO-. lipsit de desemneaz\ o substan]\ a c\rei natur\ este diferit\ de r\d\cina cuvântului infans. -idos (G) = curcubeu. icterigen ictometru. inape-ten]\ albumin\. inotrop. cation. pneumonie ierbar. nevrotic. peni-cilin\. tu. ictus protid. idioventricular alopecie. IONOIOTAIPSIRID-. interoceptor intraarticular. c\l\tor < ienai = a merge iota (G) = litera greceasc\ i ipse. inghinocrural inosteatom. IODOION-. inotropism. ierbos V. ocitocin\. infantil. IRIDO- interior (L) = care este în\untru intra (L) = în\untru ioeides (G) = violet ion (G) = migrator. ihtioz\ contractil. i-leostomie iliac. iris insulin\ intercricotomie. ileon. nerv. iridodo-nezis.) `nsumi. ilium (L) = flanc. idiotip. psihiatrie anxiolitic. splenic. -orum (L) = insect\ < insecare = a face o t\ietur\ (datorit\ strangula-]iilor de pe corpul lor) insula (L) = insul\ inter (L) = între -IN| INFANTINFRAINFUNDIBUL(-). intuba]ie 2. labil ileit\. incrusta]ie.IERBHOMOHORMON(-). inadaptat. inter-curent. INTROIOD-. în 2. hormonal. granulie. ap\rat < in = lipsit de + munus = obliga]ie in (L) = 1. hormonoterapie I -IACENT -IASIS IATRO-. intradermoreac]ie. [i ERBignipunctur\ ihtiol.. IMUNOIN- -ia (G) = sufix utilizat în medicin\ pentru formarea denumirilor unor boli herba (L) = iarb\ ignis (L) = foc ikhthys. difterie. iridotomie 42 . iodid\. el. dactil. [old impedire (L) = a împiedica immunis (L) = scutit. -inis (L) = regiune inghinal\ is. incubator. imunochimie. interfaz\.. inozit\ insecticid. idiosincrazie. ipsum (L) = (eu. `ns\[i. infraliminar. gli-cerin\. infraro[u infundibul. insectivor -IE IERBIGNIIHTI-IL ILE-. interosos interoceptiv. iridoconstrictor. iris. icosanoizi icter. ilion. interferon. INFUNDIBULOINGHININOINSECTI- INSULINTER- INTEROINTRA-. EICONOicosaedru. pepsin\. pediatrie. iconofil. trombotic iconoclast. ionogra-m\ iotacism ipsilateral iridectomie. ionizare. tendon) insecta. imuno-globulin\. `nsu[i. iatrogen. desemneaz\ `ndeosebi manifest\rile cutanate infec]ioase sau toxice idios (G) = propriu adiacent. lovitur\ eidos (G) = form\. ileopatie. idiogram\. iatrofizic\. subiacent pitiriasis. -ID| IDIOiacens (L) = situat < iacere = a fi situat -iasis (G) = sufix folosit pentru denumirea unor st\ri patologice iatros (G) = medic iatreia (G) = vindecare care se refer\ la (sufix al adjectivelor) eikon. urobilin\ infanticid. imunohematologie. iconografie V. -yos (G) = pe[te -ilis (L) = sufix pentru formarea adjectivelor ileum (L medieval\) = ileon < eilein (G) = a înrula. introvertit iodism. idio-patic. intramuscular. ileocecal. ICT-ID. hormonode-pendent. în form\ de pâlnie inguen. gelatin\. iliosacrat impedan]\. infundi-bulotomie inghinal. [i -EICONIE. idio-top. instila]ie. intravenos. a excita -ISMUS homogref\. figur\ eikosi (G) = dou\zeci ikteros (G) = g\lbenare ictus (L) = [oc.. impediment imunitate. iodocaptare anion. intercritic. -ntis (L) = copil infra (L) = sub infundibulum (L) = pâlnie. HORMONOhomos (G) = acela[i hormon (G) = excitat < hormaein = a `ndemna. in-termediar. sifilid\ idiocromozom. ILIOIMPEDIMUNI-. homosexualitate.

a scoate sunete ca gâscanul iactatio. lactoz\. cleptolagnie. kimografie kinaz\. keratit\. JEJUNOJUG-. kilogram kimograf. rinolalie. izo-tip J JARGON-. LAMINOLANLANTLAPAROlabium. kerato-plastie kilobaz\. fa-ringit\. tumor\ 2. ISCHIO-ISM -ISMUS -IT| IZO- iskhein (G) = a suprima. laminin\. ischiatic. labiodentar lacorinostomie lacrimal. ischiopubiotomie alcoolism. jargonomimie injec]ie jejunit\. lamino-tomie lanolin\. juxtapiloric K KALIKARIOKELOKENOKERAT-. juxtaliminar. lantanide laparoscopie. izocitoz\. voluptate lagos (G) = iepure lalia (G) = vorbire < lalein = a vorbi lamina (L) = lam\. apendicit\. paralalie. -KINEZ|. lacrimona-zal lactacidemie. keratos (G) = corn. lacta]ie. contrac]ie itis (G) = inflama]ie isos (G) = egal LACT-. izogrup. lalopatie laminectomie. LACTO-LAGNIE LAGO-LALIE. kenitron hiperkeratoz\. ischemie ischialgie. kele (G) = hernie. a re]ine iskhion (G) = [old sufix utilizat în medicin\ pentru formarea unor ter-meni care desemneaz\ o intoxicare -ismos (G) = sufix utilizat pentru formarea denumi-rii unei ac]iuni. LALOLAMIN-. LACRIMOLACT-. juxtaglomerular. trimitere < iactare = a arunca jejunum intestinum (L medical\) = jejun < ieiunus = fl\mând (deoarece are con]inut redus) iugum (L) = jug iugulum (L) = gât iunctus (L) = legare. diskine-zie. izogenic. disjunc]ie. izobare. jugular. JONC}-. kinezi-terapie (kinetoterapie). kelotomie 2. jonc]iune juxtaarticular. keloid (cheloid). CARIO1. kaliuretic. i-zoenzim\. laparotomie 43 . keratodermie. lacrimogen. -atos (G) = val. ergotism. se folose[te cu sensul de spasm. depresiune koilonichie L LABILACOLACRIM-. prin extensie. keratocon. a uni juxta (L) = lâng\ jargonafazie. lactis (L) = lapte lagneia (G) = dorin]\ sexual\. sa-turnism trismus amigdalit\. ca-riokinez\. pirolag-nie. KINEZI-. etimologie incert\) = a p\l\vr\gi. hepatit\. (-)KINEZIE KOILOkali (Ar) = potas\ v. foaie sub]ire lana (L) = lân\ lanthanein (G) = a fi ascuns lapara (G) = flanc. kinestezie. jejunoplastie. lanosterol lantan. ischion. unire iunctio. KINO-. keloidoz\ kenofobie. kaliurie 1. kineziterapeut. JUGULJUNCT-. psiholagnie lagoftalmie alalie. -JUNC}JUXTAjargon (Fr. jugulogram\ conjunctiv\. -onis (L) = aruncare. iodism. vid keras. labialism. -ii (L) = buz\ lakkos (G) = rezervor lacrima (L) = lacrim\ lac. abdomen labial. und\ kinesis (G) = mi[care < kinein = a mi[ca kaliemie. KERATOKILOKIMOKIN-. khele (G) = cle[tele racului. cicatrice kenos (G) = gol. cistit\. cornee khilioi (G) = o mie kyma. dislalie. JARGONO-JEC}JEJUN-. lactes-cent. keratin\. kinoscop. veche. LACTOiscurie. jejunosto-mie jugal. ISCHISCHI-.-IT| ISC-. kinezie koilos (G) = scobitur\. lactovegetarian algolagnie. rinit\ izoanticorp. -onis (L) = leg\tur\ < iungere = a lega.

leucoree. logopedie. < lens. sialolit laevus (L) = stâng lexis (G) = cuvânt lykos (G) = lup lien. pr\bu[ire < labi = a aluneca. organoleptic leptodactil. LIMFOLIMINLIMNI-. liofob lipaz\. laringotomie larvat. cunilingus liofil. ligand. solzos. leproserie catalepsie. logo-ree 2. limfadenit\. -os (G) = hele[teu. -LITIC LOB-. lipodistrofie. a abandona lissos (G) = neted lithos (G) = piatr\ lividus (L) = vine]iu lysis (G) = distrugere lytikos (G) = care distruge < lyein = a distruge lobos (G) = lob lobulus (L medical\) = lobul dim. lizozom lobar. -LOG lapsus (L) = alunecare. letalitate leucaferez\. lentigo. lentil\ leonin. spasmolitic. cristalin leon. laringit\. leucopenie. LEMOLENTILENTICULLEONLEPR-. glicogeno-liz\. larv\ latens. LEPRO-LEPSIE. LARINGOLARVILATLATER-. limfocit liminar. locus multilocular. cuvânt 2. lipoidoz\. leucocit. lipid. pectorilocvie lofodont. leiomiosarcom neurilem\. plant\ leguminoas\ a c\rei varietate mirositoare este maz\rea furajer\ laxus (L) = larg. leontiazis lepralgie. lobotomie lobular. laterogna]ie. logonevroz\. epidermoliz\. lateroduc]ie. le-vuloz\ alexie. leptome-ninge. ligatur\. limf\ limen. leucodistrofie. -LEPTIC LEPTOLETLEUC-. livid. fin letum (L) = moarte leukos (G) = alb MAGISTLIMNI-. a c\dea larynx. -eris (L) = latur\ lathyros (G) = bob-de-]arin\. lentil\. ar\tare. colaps. -inis (L) = prag. LATEROLATIRLAXLECITLEIO-LEM|. tromboliz\. < locus = loc loqui (L) = a vorbi lophos (G) = coam\ logos (G) = 1. coprolit. farmacologie.LIMO-LAGNIE -LAPS. lofotri]ie 1. limit\ limne. studiu. LITO-. lienocel ligament. LIMNOprolaps. -LIT LIV-LIZ|. râios lepsis (G) = fixare leptikos (G) = care se fixeaz\ pe leptos (G) = sub]ire. -enis (L) = splin\ ligamentum (L) = leg\tur\ < ligare = a lega limbus (L) = tiv. LOBOLOBULLOC-LOCULAR -LOCVIE LOFOLOGO-. levogir. LISOLIT-. larvivor latent. leptodont. lentiginoz\. lobulat locomo]ie. lingula anilingus. epilepsie. -ntis = linte. < lobos (G) = lob locus (L) = loc loculus (L) = loc mic dim. sarcolem\. [tiin]\ livedo. laten]\ lateral. ligaz\ limbic limfadenectomie. -LOGIE. limnologie limoterapie lingual. LAPSLARING-. LIPOLIPAROLIPELIPOLIS-. litotripsie. termoliz\. laxitate lecitin\ leiomiom. LIMNOLIMOLINGU-LINGUS LIOLIP-. supraliminar limnimetrie. lipemie. hematologie. lisotri]ie litiaz\. lateropozi]ie. he-molitic. leucoencefalit\ levocardie. neuroleptic. lepr\. lividitate citoliz\. laringo-scop. lipopolizaharid liparocel lipemanie lipotimie lisencefal. lemo-blast. -yngos (G) = laringe larva (L) = masc\. band\ cusut\ pe marginea vest-mintelor lympha (L) = ap\ limpede. unilocular amforilocvie. limfedem. psiholog 44 . -ontos (G) = leu lepra (G. neurolog. LEUCOLEVO-LEXIE LICLIENLIGLIMBLIMF-. leucemie. narcolep-sie. dislexie licantropie lienal. lemocit lenticular. L) = lepr\ < lepros (G) = care se descuameaz\. levomer. leptospiroz\ letal. -ntis (L) = ascuns < latere = a fi ascuns latus. lapsus laringectomie. iaz limos (G) = foame lingua (L) = limb\ lingere (L) = a linge lyein (G) = a distruge lipos (G) = gr\sime liparos (G) = gras lype (G) = triste]e leipein (G) = a l\sa. destins lekithos (G) = g\lbenu[ de ou leios (G) = neted lemma (G) = înveli[ lenticula (L) dim. liofilizare. limfangit\. lateroversie latirism laxativ.

macrogenitosomie. macropsie. maturitate. boal\ mala (L) = maxilar superior malakos (G) = moale malakia (G) = înmuiere malleolus (L) = ciocan mic. medulosuprarenal\. meconiu mastigein (G) = a biciui mastix. MEDICOMEDUL-. manual manometrie. megadolicocolon. -MEGALIE. medial. mitoman. -oris (L) = marmur\ masculinus (L) = masculin. meduloblast. denu-mire pentru materiile fecale ale nou-n\scutului. medulo-gram\. toxicoman. ginecomastie mastigofobie. se folose[te cu sensul de mamelon < mamme (G) = sânul mamei mania (G) = nebunie. mamel\ megaloman. piroman. marmorean masculin. distrac]ie lumen. lupus lutein\. (-)MALACIE. b\rb\tesc < masculus = b\rbat mastos (G) = sân. de a ulcera) luteus (L) = galben lyssa (G) = turbare MELI- lohii. meconium (L) = suc de mac. furie macroblast. MEDIOMEDIC-. splenomegalie. -tris = mam\ maturus (L) = copt. omolog LOHILOMB-. tricotilomanie manevr\. medicin\. care se aseam\n\ cu acest suc (vâscos [i de culoare verde) medius (L) = situat la mijloc medicus (L) = medic medulla (L) = m\duv\ megas. malarie. (-)MANIE MANMANOMARMORMASCULI-. rela]ie lokheia sau lokhos (G) = na[tere lumbus (L) = [ale. cerebromalacie. maleol\ dim. lupoid. maxilofacial meconism. hepatomega-lie. megalos (G) = 1. medius. -MASTIE MASTIGOMATERNMATUR-. matura]ie. regiune lombar\ longus (L) = lung lux. osteomalacie. MASCULINMAST-. megacalorie 2. raport. mamoplastie mamilar. MALACOMALEOLMAM-. ma-crocitoz\. manometru marmorat. malfunc]ie. maculopapulos magistral malabsorb]ie. MEGALO- mediacalcoz\. con-dromalacie. megalo-blast. luciferin\. median. malfor-ma]ie. mas-toid\. macrocefalie. mamma (L) = sânul mamei. MAXILOMECONmacula (L) = pat\ magistralis (L) = de maestru malus (L) = r\u. MEDULOMEGA-. mito-manie. MASTO-. macroglobulin\. megalomanie 2. mastoptoz\.MAL3. mamope-xie. -inis (L) = lumin\ lumbus (L) = [ale. medico-so-cial medular. lomb\ lupus (L) = lup (aluzie la tendin]a bolii de a roade. megacefal. mastodinie. malnutri]ie malar malacie. matur < maturare = a coace maxilla (L) = maxilar mekonion (G). ma-crosomie macular. lombotomie longilin luciferaz\. luteinom. manipulare. lohiometrie lombalgie. mare MEDI-. dismatur. -igos (G) = bici maternus (L) = matern < mater. mio-malacie. mamiloplastie manus (L) = mân\ manos (G) = pu]in dens marmor. malacologie maleolar mamar. luminan]\ lumbago lupic. medioclavi-cular medical. cleptomanie. lucit\ ludic lumen. mamel\ mamilla (L) = mamel\. MAMILO-MAN. mamografie. masculinizant. lupom. mediastin. < malleus = ciocan mamme (G). lucis (L) = lumin\ ludus (L) = joc. heterolog. unitate egal\ cu un milion (106) de unit\]i de baz\ 45 . LOMBOLONGILUCILUDLUMLUMBLUPLUTELYS3. MAMOMAMIL-. -MATUR MAXIL-. mascu-linizare mastectomie. me-dulomer 1. maternitate maturare. luteocrom lyssavirus M MACROmakros (G) = mare MACULMAGISTMALMALAMALAC-. mastigofor maternal. megacariocit. prematur maxilar.

ectomer. micobacterie. meningit\.MELAN-. MELENMEIO-. poliomielit\. ameno-ree. miozin\. milimol. mitozom 2. mijloc de fixare a unui viscer abdo-minal mykes. -MITENT MITILIMITO- 2. -ingos (G) = membran\ foarte fin\ missus (L) = trimitere < mittere = a trimite mytilos (G) = scoic\ 1. la mijloc MIC-. dup\ meteoros (G) = ridicat în aer < meteorizein = a ridica `n aer metopon (G) = frunte metra (G) = uter metrios (G) = moderat. MELANO-. -METRIE. mero-gonie. miloliz\ corticomimetic. menometroragie. meioz\. micoz\. menton. crai-nou. melanocit. mitomanie 46 . simpaticomime-tic. meniscectomie 1. meloman. metarteriol\. dement 2. streptomici-n\. mental. melanonichie. miotomie. mel. metamer. microscop. melanos (G) = negru melaina (G) = neagr\ melos (G) = extremitate. MENSTRUMENING-. intermitent mitilitoxin\ 1. miliechivalent. hipermetrie. meningococ. merocel. metroperitonit\. -ntis (L) = minte. mezoderm. mielocit. termometrie. mezodi-astolic. eurimeto-pie meninx. miastenie miriagram\. meningocel. memorizare menarh\. mens. metafi-z\. metacercar. microli-tiaz\. mellis (L) = miere MELAN-. menin-gism. meteorotropism stenometop. metacromazie. micrococ. -oris (L) = care î[i aminte[te memoria (L) = memorie men. melatonin\. meningoencefalit\ meniscal. MENO-. parte MET-. mitoz\. miligram. metapla-zie 2. melen\ macromelie. melanism. mediu metron (G) = m\sur\ metrit\. prin extindere. me-zenchim. meninge meniskos (G) = semilun\. melanoz\. meralgie 1. meningiom. mezaortit\. MELANO-. miocardit\. meta-mielocit meteorism. mitocondrie. hipomi-mie. MIRINGO-MIS-. menstru-a]ie meninge. menisc 1. MIELOMILIMILIMILO-MIMETIC. coaps\ meta (G) = 1. -MER melas. melanodermie. mentum (L) = b\rbie. miocloni-e. menos (G) = lun\ MIEL-. fabula]ie miliar miliCurie. micromelie. merosistolic. MICETOMICROMIEL-. metopic. microtom mielit\. amimie. izomer. metro-ree metriocefal centimetru. meliturie melanin\. -METRIC MEZ-. ecomimie. METOP-. micrometru. blasto-mer. menhidroz\. mezencefal. META- 2. miotic melitin\. mezogastru 2. menton meros (G) = 1. molar mimetikos (G) = care imit\ mimia (G) = imitare < mimeisthai = a imita mys. metabolism. METROMETRIO-METRU. melitos (G). polimer 2. MENINGOMENISCMENTMER-. MERO-. melotera-pie memorie. -METOPIE METR-. MIELOmeiogenic. MELEN-MELIE. MELOMELOMEMORMEN-. mitos (G) = a]\. dismetric 1. melore-ostoz\ melodram\. miriapod miringit\. mirin-gotomie intromisiune. mentonier 1. mentalitate. patomimie mioatrofie. mielografie mesos (G) = 1. fir 2. micetom microanaliz\. miringoplastie. metamorfopsie. meiosis (G) = mic[orare MIO< meion = mai mic MELImeli. meteoropatologie. mezenter. mythos (G) = legend\. mi-coplasm\. inteligen]\ 2. meteorolabil. MIMIRIMIRING-. mezocolon. metafaz\. -MIMIE MIO-. membru melos (G) = cântec memor. mezo-sigmoid actinomicoz\. dermatomer. antropo-metrie. audiometrie. timpan < meninx. myos (G) = mu[chi myrias (G) = zece mii myringa (L) = membran\. indic\ transformarea METEOR-METOP. mandibulometrie. miofibril\. miliosmol (mu[chi) miloglos. -ingos (G) = membran\ foarte fin\. -etos (G) = ciuperc\ mikros (G) = mic myelos (G) = m\duv\ miliarius (L) = referitor la mei < milium = bob de mei mille (L) = o mie mylos (G) = piatr\ de moar\. MEZO- 2. metacarp. optometru.

nim-fotomie nesidion (G) = insul\ mic\ naevus (L) = neg. nevralgie. morfogenez\. nictofobie acanthosis nigricans. dificil 1. nevrax. nigra. Morbillivirus morfin\. mucoas\. treponem\ neoartroz\. mixtus (L) = amestec NORMOMUTAmixedem. monosomie morbid. MIZOMNEM-. nano-particul\. mononucle-oz\. emolient Pseudomonas. Trichomonas moniliform monocit. endomi-xie. neurinom. -MNEZIE MOGIMOL-MONAS MONILMONOMORBMORBILIMORFIMORFO-. MNEMO-. mutagenicitate. metamorfoz\ psihomotor.MUZICOMILIMIXMIX-. nanism. natriurie naturalist. narco-manie. NEVR-. mucovis-cidoz\ multicavitar. NEURO-. necrofilie. narcotic natiform natremie. neoplasm nervozitate. nazofaringian. amnezie mogigrafie. neuromediator. [oarece musculus (L) = mu[chi mutus (L) = mut mutare (L) = a schimba. MIXOMIZ-. necropsie. nanosecund\ narcobioz\. morbiditate morbiliform. -onis) muzicomanie. nefelometrie. nympha (L) = în literatur\ ”cea care este 47 . narcolepsie. toropeal\ natis (L) = fes\ natroun (Ar). NEUR-. nimfoid. neuron (G) = nerv 1. nevocelular nictalgie. amorf. moles (L) = mas\ inform\ 2. -MORF. MUCOMULTIMURMUSCUL-. po-limorf. -atos (G) = fir neos (G) = nou nervus (L). amfimixie. mollis (L) = moale monas (G) = unitate monile. muris (L) = [obolan. multigest\. morfinoman morfologie. -NEM| NEONERV-. vasomotor mucin\. morfo-patologie. neural. nematospermie. nevromatoz\ nesidioblastom nev. nictemeral. nanometru. natriu. nigrum (L) = negru nymphe (G). monomer. nanos (G) = 1. dismorfism. muzicoterapie misein (G) = a ur` mneme (G) = memorie < mnasthai = a-[i aminti mogis (G) = cu greutate. -MIXIE. a transforma mousike (G). marc\ nyx. cro-monem\. musculotrop mutism mutagen. molar. -MORFOZ| -MOTOR MUC-. nazospinal necrobioz\. mixoscopie mizantropie. nefroangioscle-roz\. mucocel. nyktos (G) = noapte niger. multipar\ murin muscular. nimfomanie. NICTONIGRNIMF-. mixom mixiologie. unitate de un miliard de ori mai mi-c\ (109 ) decât unitatea de baz\ narke (G) = amor]eal\. mucopolizaharid. necrotaxie nefelion. NEVRONESIDINEVNICT-. nicturie. nictalopie. naturopatie naupatie nazal. neuroblas-tom. mizoneism anamnez\. nefrocistostomie negativism. NEFELONEFR-. natron (Spaniol\) = carbonat de sodiu natural natura (L) = natur\ naus (G) = nav\. nanogram. muta-]ie (prin intermediarul mutatio. mnemastenie. molecular 2. rujeol\ < morbus = boal\ Morpheos (G) = zeul somnului morphe (G) = form\ motor. mne-monic\. pat\. mogilalie 1. nanomelie 2. negatoscop nematod. -is (L) = colier monos (G) = singur morbus (L) = boal\ morbillus (L) = erup]ie cutanat\. pitic 2. multilo-cular. NEFRONEGATNEMATO-. NAZONECRONEFEL-. multimedia. musculatur\. nefelopie glomerulonefrit\. muscu-locutanat. neuroangiomatoz\. nigrit\ nimf\. mu-coid. MUSCULOMUTMUTAMUZICOmyxa (G) = mucus mixis (G). musica (L) = muzic\ N NANONARCONATINATRNATURNAUNAZ-. -oris (L) = cel care pune `n mi[care < movere = a mi[ca mucus (L) = mucus multus (L) = mult mus. vapor nasus (L) = nas nekros (G) = mort nephele (G) = nor nephros (G) = rinichi negativus (L) = negativ nema.

coccidodinie. NOTONUCLE-. bron[iol\. model NORMOnorma NOSO(NOZO-). în limbajul medical (sec. azot nocivus (L) = d\un\tor < nocere = a face r\u. NOMONOONOR- acoperit\ cu un v\l”. -OFTALMIE -OID -OLOLE-. (acizi) nucleici. -ODON}IE ODOR-. mastoid\. nulipar\ numular nutriment. notocord. amiloid. nodular autonom. ocitocin\ ocrodermie. metod\. OCULO-OD.: Nitrogen ohne Radikal (atom de a-zot f\r\ radical) NOSO. -NOZ| (L) = norm\. nociceptor. noosfer\. oenomanie ofiaz\. tiroid\. nosocomial. noradrenergic -OL| normocitoz\. odoroscopie oenolism. nitroglicerin\ nociceptiv. -oris (L) = miros < odorare = a parfuma. normotop nosencefal. oculomotor anod. ofiotoxemie ofriozis. drum odyne (G) = durere odous. nucleohistone. oftalmo-plegie. -itis (L) = ceaf\. notomel nuclear. oleotorax alveol\. OCTA-. octo (L) = opt obtuz obitoriu oblativ. buftalmie. octan. catod. ocronoz\ octaedru. OLEO-OL| OLFACT-. oleom. OCTOOCUL-. occipitoparietal ocitocic. normocrom.labiile mici nystagmos (G) = cl\tinare < nystazein = a da din cap nitron (G) = nitrat de potasiu. nodozitate. fizionomie. ESTRophis. zoonoz\ nostocitoz\. olfactometrie. periodic. oblativitate occipital. ODOROOENOOESTROFI-. nistagmus nitra]i. XVII) . oleolit. occiput oxytokion (G) = metod\ de a accelera na[terea < okys sau oxys = repede + tokos = na[tere okhros (G) = galben pal okto (G). arteriol\. ovo-id. OCCIPITOOCITOCOCROOCT-. ofidism. nociv noctambulism nodal. nostomanie notalgie. nucleaz\. octet. odontoporoz\. ofrit\ oftalmodinamometrie. normotip. anomie. ob (L) = `n fa]a. Germ. vagino-dinie odontalgie. octoploid oculus (L) = ochi hodos (G) = cale. NUCLEONULNUMULNUTRInosos (G) = boal\ nostos (G) = `ntoarcere acas\ < nostein = a se `ntoarce acas\ noton (G) = spate nucleus (L) = sâmbure. odimetru (sau hodometru) odinofagie. -NOZ| NOSTONOT-. nutri]ie noos. oculogir. -eos (G) = [arpe ophrys (G) = sprâncean\ ophthalmos (G) = ochi eidos (G) = form\ olere (L) = a r\spândi un miros oleum (L) = ulei sufix pentru formarea diminutivelor olfactus (L) = miros 48 . a mirosi oinos (G) = vin v. hodofobie. ta-xonomie. odontos (G) = dinte ocular. regul\. melano-don]ie odorant. odontoid. nous (G) = inteligen]\ abrev. lege. electrod. nosofobie. sod\. OFIOOFRIOFTALMO-. ODONTO-. nucleol nuligest\. prefix cu sensul ”contra” obitus (L) = moarte oblativus (L) = oferit de bun\ voie occiput. odonto-blast. -NOMIE.(NOZO-). olfac]ie oleifiant.(HOD-) ODIN-. xifoid acrolein\. a v\t\ma nox.NIMFONISTAGMNITRNOCINOCTNOD-NOM. ma-leol\. nosolo-gie. < nummus = moned\ nutrire (L) = a hr\ni O OBOBITOBLATOCCIPIT-. nodul. nomo-tensiv. xeroftalmie amiboid. -ODINIE ODONT-. de unde: tân\r\ mirea-s\. OD. nomogram\ nooleptic. vacuol\ olfactiv. noctis (L) = noapte nodus (L) = nod nomos (G) = obicei având for]\ de lege nistagmografie. nootrop noradrenalin\. nucleu nullus (L) = nul nummulus (L) = moned\ mic\ dim. olfac]ie odor.

oros (G) = munte orbis (L) = cerc orbita (L) = orbit\. OROSOORTO- optic\. ma[in\. optice (L) = [tiin]a vederii < optesthai = a vedea optos (G) = vizibil < optesthai = a vedea 1. OMO- OPTO- oligos (G) = pu]in olisthanein (G) = a aluneca -oma (G) = sufix cu sensul de tumor\ omos (G) = 1. orhidectomie. omotocie fibromatoz\. în spate opos (G) = suc opse (G) = târziu opsis (G) = vedere. sensul anatomic dateaz\ din sec. he-matom. ooforit\. orogenez\ orbicular. opticomalacie optometru. oncogen. ONICO-ONIMONIRONOMATO-ONT. -ORHIDIE. hipermetropie. ontogenez\. ortofo-nie. orhidopexie ornitofobie. oncolo-gie. necropsie. carne crud\ 3. OOFORO-OP. parte a corpului `ndeplinind o func]ie precis\. presbiopie opacifiere. prematur oma (G) + ose (G) = sufixe care indic\ o boal\ caracterizat\ prin formarea de tumori multiple omentum (L) = membran\ care `nf\[oar\ viscere-le. opacitate opalescen]\. orofaringe 2. oncotic 2. organ orkhis. omenti-t\. hemeralopie. osificare. oofororafie deuteranop. onicofagie. ORBITOOREXI-OREXIE ORGAN-. oncogen\. -atos (G) = denumire on. oncocerc. miop. ornitoz\ orodiagnostic. orbitometrie.OLFACT-. onomatopee schizont. ONTOOOOOFOR-. poliorexie organic. -idos (G) = testicul oligurie. postoperator opiaceu. fibrom. onykhos (G) = unghie onyma (G) = nume oneiros (G) = vis onoma. opos (G) = vedere. orhit\. ortodon]ie. OPISTOOPOOPSI-OPSIE OPSON- OPTIC-. ontologie oochinet. omentotomie omfalectomie. curbur\. ORHIDOORNITOORO-. omentectomie. aspect opson (G) = condiment. ONCOONIC-. -OPIE OPACIOPALOPEROPI-. oligoamnios. OMENTOOMFAL-. ooforope-xie. orice serozi-tate orthos (G) = drept. opera]ie. sarco-matoz\ omental. opalin operabil. omartrit\. orbital orbitar. o-rosoterapie ortodiagram\. XIV < orbis = cerc orexis (G) = apetit organon (G). orosomucoid. um\r 2. os. organum (L) = instrument. orbi-totomie orexigen. hiperorexie. oris (L) = gur\ os. care face mâncarea mai apetisant\. orofil. ortoped. os. optician. omoclavicular. onirism onomatomanie. oligodendroglie retrolistezis. crud. organotrop orhialgie. opiomanie opistencefal. insulinom. OPTICOOPTOOR-. ornitologie. corect OS(-) OS-. cro[et onyx. OMFALOOMNIONC-. opioid. OPIOOPIST-. miomatoz\. sarcom 1. biopsie. melanom. mas\. ortotonus per os osein\. ORGANOORHI-. opium (L) = suc de mac. criptorhidie. termen creat de Wright (1903) pentru a desemna substan]a care face microorganismele apte pentru fagocitoz\ optikos (G) = care se refer\ la vedere optike (G). orbit\. spon-dilolistezis apudom. omo-dinie 2. OLFAC}OLFAC}OLIG-. ortopnee. tumor\ 2. ornithos (G) = pas\re oros (G) = partea seroas\ a sângelui. omfalomezenteric omnipractician 1. osifluent ornis. oligocite-mie. sacrolistezis. ossis (L) = os 49 . oocit ooforectomie. v\z opacus (L) = umbrit opalus (L) = opal (piatr\ pre]ioas\) operari (L) = a lucra opion (G). acromatopsie opsonine. carcinom. omofagie 3. oris (L) = gur\ 2. toponim oniric. onicorexis omonim. oral. anorexie. opium opisthen (G) = `napoi. ortostatic. ontos (G) = fiin]\ oon (G) = ou oophoros (G) = ovar < oon = ou + pherein = a purta. opisto-tonus opoterapie opsiurie aneritropsie. omentopexie. omfalo-cel. opsonizare -OMATOZ| OMENT-. optotip 1. epiploon omphalos (G) = ombilic omnis (L) = `n totalitate onkos (G) = 1. ortoptic. onicomi-coz\. omfalit\. OROORBIORBIT-. opistognat. OLIGO-OLISTEZIS -OM OM-. a transporta ops. oncocercoz\ onicatrofie.

parapagi. oscilometru. u[\. unit pakhys (G) = gros pallein (G) = a vibra. palatoschizis paleocerebel. dispa-reunie. anoxemie. redus patella (L) = rotul\ 50 . bioxid. relaxare. OVOOVARI-. palat palaios (G) = vechi. b\[icu]\ para (G) = lâng\. paralizie. papilomatoz\ parenteral. parasimpa-tic. paracardiac. OTICOOTOOV-. acru. OSTEO-. otolit. toraco-pagi (mon[tri dubli uni]i prin diferite p\r]i ale corpului) pahidermie. oticodinie ovalbumin\. leucocitoz\. a oscila palatum (L) = cerul gurii. palestezie palatin. papil\. exostoz\ ostial. palilalie. cacosmie. pahimeningit\. otit\. -OST. glicogenoz\. amiloidoz\. panencefalit\. ostium otalgie. ovariope-xie. pentoz\ 2. rapid oxalis (G) = m\cri[ (bogat în oxala]i) ozein (G) = a exala un miros nepl\cut 1. osmoz\ anosmie. oxigenoterapie. oscheom oscila]ie. -eris (L) = mac papilla (L) = mamelon. OROOSIOSCHEOOSCILOSFIOSFREZIOOSMO-OSMIE. a palpa palpebra (L) = pleoap\ pan (G) = tot papaver. paralizie u[oar\ paries. ciroz\. ovo-cit. hiperosmie. oxicefalie 3. osmoreceptor osteit\. parvovirus patelectomie. oxitocic oxalat. dincolo de craniopagi. parturi]ie partenogenez\. patella. hexoz\. sciziparitate algopareunie. osmotic. otoscop. paramedian. pa-ranoia. o-toragie. OSMOOSTE-. OXI-. OVARIO-OX-. boal\ neinflamatorie. otoplastie. ascu]it 3. patelit\. împingere osme (G) = miros osteon (G) = os oscheocel. hipoxie 2. b\trân palin (G) = iar\[i. ovula]ie. oxalemie ozen\. artroz\. oxilalie. flanc osphresis (G) = sim]ul mirosului osmos (G) = impuls. para-crin. palindromic palmar. sudoripar\. fecioar\ partitus (L) = `mp\r]it < partiri = a împ\r]i parvus (L) = mic. osteoblast. peroxid. parietooccipital parturient\. -PARITATE -PAREUNIE (-)PAREZ| PARIETPARTPARTENO-PARTIT PARVI-. osmolaritate. oxigen (care genereaz\ acizi) 2. paraparez\. palatora-fie. fisiparitate. eupareunie hemiparez\. -etis (L) = perete partus (L) = na[tere < parere = a na[te parthenos (G) = virgin\. alcaloz\. paraparez\. ovul. os-moreceptor. paravenos. acidoz\. stare. paratiroid\. paravertebral mucipar\. papilom. pahi-pleurit\ palanestezie. uneori ideea de exces P -PAG PAHIPALPALATPALEOPALI-. osteom. osciloscop osfialgie osfreziolagnie. condi]ie. osteoclast. palpare palpebral pandemie. palmiform. PARApagos (G) = legat. osteo-poroz\.-PAG OR-. ozon 1. ovariotomie 1. scrotul oscillatio. parez\ parietal. PARVOPATEL-. osfreziologie osmolalitate. parere (L) = a na[te pareune (G) = împerechere paresis (G) = sl\bire. orificiu ous. papilectomie. otos (G) = ureche otikos (G) = referitor la ureche ovum (L) = ou ovarium (L medical\) = ovar < ovum = ou oxys (G) = 1. osteodisplazie. paleocortex palikinezie. -OXIE OXALOZ-OZ| PECTOR-OZ| oskheos (G) = bursa testiculelor. hemocromatoz\. PALMOPALPPALPEBRPANPAPAVERPAPILPAR-. primipar\. ovarit\. indic\ un glucid 2. palmier palpare (L) = a mângâia. ovogonie. din nou palma (L) = palm\. periost. pa-pilit\. nevroz\ ostium (L) = intrare. partenologie bipartit parvocelular. ovoimplanta]ie ovariectomie. -PAR|. -onis (L) = balansoar osphys (G) = [old. panof-talmie papaverin\ papilar. PALINPALM-. palatoplastie. apareunie. -OSTOZ| OSTIOT-. palmospasm palpabil.

nefropatie 2. ortopedie 3. pedicul. intrare. suspensie. pektos (G) = compact. piezo-gram\. 2. pelagism (r\u de mare) pelicogen peloid. -PATIE 2. peritoneu perocefal. pielonefrit\. pilorospasm. în prezent este utilizat [i `n -PEDIE. -enos (G) = sâmbure. dispepsie. picometru. peromel celulipet. pedios. periarterial. sentiment PAUCIpaucus (L) = `n num\r mic (-)PAUZ| pausis (G). suspensor penicilin\. afec]iune. piretogen. repunerea la loc a unui organ ptozat pyknos (G) = gros. perceptibilitate. pielit\. pediculus (L) = picioru[. sideropenie. piocolecistit\. pes. pentas. pirenoliz\ antipiretic. a crea PELpella (G). -igos (G) = b\[icu]\ PEND-. farmacopedie. centripet petromastoidian. picnoz\. a comprima pigmentum (L) = vopsea pilus (L) = p\r pyle (G) = poart\. a atârna PENICILpenicillum (L) = pensul\ -PENIE penia (G) = s\r\cie PENT pente (G). logopedie. patochimie. pilosebaceu. copt -PEPSIE < pepsein = a g\ti. peptos (G) = digerat.PATELOPATO-. `ndesat. a digera PER(-) per (L) = prin PERCEPTperceptum (L) = perceput participiul trecut al verbului percipere = a cuprinde cu sim]urile. picomol picramin\. PIEZOPIGMENT-. pausa (L) = oprire. homeopatie. picnometru picofarad. -adis (L) = cinci PEOpeos (G) = penis PEPS-. -PEDIE. bazin PELOpelos (G) = noroi PELVIpelvis (L) = bazin PEMFIpemphix. patologie. -PIREXperos (G) = mutilat. telepa-tie paucimolecular. pemfigus pendular. cazul adul]ilor PEDIO-. nefropexie picnic. cad\. încetare PECT-. -onis) periapical. piezometrie pigmenta]ie. psihopat. boal\ -PAT. instruire. Penicil-lum leucopenie. pielografie. peloterapie pelvimetrie. pentoxid. PIGMENTOPILPILEPILOR-. pensus (L) = atârnat -PENS< pendere = a fi suspendat. eupepsie per os. pellis (L) = piele PELAGpelagos (G) = fluxul m\rii PELICOpelyx. paideia (G) = educarea copiilor. < pes. consistent pykos (G) = unitate de m\sur\ egal\ cu 10-12 uni-t\]i de baz\ pikros (G) = amar pyelos (G) = bazin piezein (G) = a presa. pionefroz\. pedis (L) = picior -PEDEZ| pedesis (G) = s\ritur\ < pedan = a s\ri PEDICUL-. picric. pepsis (G) = digestie. PILOROPIMELPINEALPIO-. paucisimptoma-tic andropauz\. pedon (G) = sol PEDO4. perifolicular. pirexie 51 . pig-mentoliz\ pilos. pathos (G) = 1. pedun-cul diapedez\ pediculat. -oris (L) = piept. pais. PEDIO-. pectografie PILEpectoral 1. pilozitate pileflebit\. pilorotomie pimelit\. pietrificare. pericard. format din parti-cule PED-. percutanat. pieloureteral piezestezie. perfuzie perceptibil. biped. -ycos (G) = albie. histopexie. pediatrie 2. penicilinaz\. PICROPIEL-. paidos (G) = b\iat. PIETR(-)PEXIE PICN-. pimeloz\ (gland\) pineal\. copil PED-. torace 1. a percepe PERIperi (G) = în jurul PERO-PET PETR-. schilodit petere (L) = a se îndrepta spre petra (L) = piatr\ pexis (G) = fixare. masto-pexie. coagulat. pentoz\ peotilomanie. pediculoz\ farmacopee. nucleu pyretos (G) = febr\ pyrexis (G) = acces de febr\ < pyressein = a avea febr\ pateloplastie 1. p\duche PEDICULOdim. preve-nirea PEDI-. PEDI-. peotonie pepsin\. piloroplas-tie. per-cep]ie (prin intermediarul pecep-tio. peptid. peptic. PIELOPIEZ-. pinealom piocianin\. pelvin. picogram. pepton\. hipnopedie. pie-tros gastropexie. simpatie. picrocarp pielectazie. apiretic. -PIEM PIRENO-PIRET-. pedis = picior -PEE poiein (G) = a face. piotorax. piezoelectric. patognomonic. pigmenturie. PICNOPICOPICR-. pilorit\. pylorus (L) = portar < pyle (G) = poart\ + ouros (G) = paznic pimele (G) = gr\sime pinea (L) = con de pin (datorit\ asem\n\rii cu for-ma glandei) pyon (G) = puroi pyren. PEDOPECTOfoarte bine unite PECTORpectus. piletromboz\ pilorectomie. pelvis pemfigoid. pedagogie. prosopee pelagr\. trom-bopenie pentad\. 3. unor maladii la copil. empiem pirenofor. vena port\ pyloros (G). piococ. pelicul\ pelagic. menopauz\ pectin\. pedologie 4. coacere PEPT-.

-POD. citoplasm\. poliadenopatie. plagiotropism 1. leu-copoiez\. formare < poiein = a forma poikilos (G) = felurit. platispondilie. pleomorfism. polus (L) = pol 1. -PODIE. plurimalformativ apnee. po-licitemie. pituit\ placentar. `ndoitur\ ploos (G) = `ndoire. PLEUROPLEX(-) PLEZI-. -PLEGIC PLEIO-. dispnee. PLASMOPLAST-. policizare polinie. pleiotropie. polipnee. pyros (G) = foc pisum (L) = maz\re peithein (G) = a convinge pityron (G) = t\râ]e (de grâu) pituita (L) = secre]ie cu mucozit\]i (anticii credeau c\ secre]iile nazale proveneau din aceast\ gland\. polarimetrie. -onos (G) = pl\mân pous. PODO-POIETIC. -PLASM|. pulbere 52 . în exces plessein (G) = a lovi. hialo-plasm\. plexiform plezihormon. podologie. displazie. -icis (L) = police pollen. plenitudine < plethein = a fi plin plethysmos (G) = cre[tere pleura (G) = coast\. PLEZIOPLIC-PLOID. patople-ioz\ pleocitoz\. nucleoplasm\. pitiatism pitiriasis pituitar. platipo-die. pleuralgie. poli-pragmazie police. -PLOIDIE PLURI-PNEE PNEUM-. plezio-morfism plicatur\. ganglio-plegic. planografie. polinoz\ POLICPOLIN- pollex. în plus. pleurezie. pletoric. trombopoiez\ poikilocitoz\. -PLEIOZ| PLEOPLESIPLETPLETISMOPLEUR-. pneumogastric.PILOROPILOR-. pluris (L) = mai mult pnoia (G) = respira]ie < pnein = a respira pneuma. pneumococ. esofagoplas-tie. POLAROPOLI- pirum (L) = par\ pyr. deple]ie pletismografie pleural. poliartrit\. pliere + eidos (G) = form\. a roti 2. pla-nocit. platicefalie. polinuclear. haploid. pneumoconioz\. polidipsie. pirozis pisiform pitiatic. polarimetru. a bate plethore (G) = saturare. -PLOIDIE piriform piromanie. pleziocrinie. po-larograf 2. latur\. variat pollakis (G) = deseori. placentoterapie plagiocefalie. -PLANIE. pneuma-tizare. platysma mieloplaxe anaplazie. -POIEZ| POIKILOPOLAKIPOLAR-. polis (G) = ora[ 2. polar. plan 2. prin lama ciuruit\ a etmoidului) placenta (L) = pl\cint\ plagios (G) = oblic 1. polimer. planomanie plasmaferez\. angioplanie. toxo-plasm\. pneumonectomie podagr\. poikiloterm polakiurie 1. -inis (L) = f\in\ fin\. Plasmodium plastic. aplazie. PNEUMATPNEUMATOPNEUMO-. planimetru. a modela platys (G) = turtit plax (G) = plac\. sufix creat prin analogie cu ”diploid” [i ”haploid”. pluri-locular. indi-când gradul de multiplicare al cromozomilor plus. -atos (G) = aer. pneumatocel pneumocentez\. paraplegic pleiocromie. vaginoplastie plathelmin]i. pseudopod. tetraplegie. pla-noccipitalie 2. PIRIPIROPISIPITIPITIRPITUIT- PLACENTPLAGIOPLAN-. polarizare 1. podos (G) = picior poietikos (G) = care formeaz\ poiesis (G) = creare. pleurotomie plex solar. tetra-ploidie pluricelular. PLANI-. eritropoiez\. tetraploid. polys (G) = mul]i hematopoietic. iar din sec. neoplazie hemiplegie. a modela plege (G) = lovitur\. pluriglandular. plic\ diploid. planus (L) = neted. frecvent 1. pleo-stenoz\ plesimetru pletor\. arterioplanie. PLANOPLASM-. hiperplazie. polein (G) = a învârti. (-)PLASTIE PLATI-PLAX -PLAZIE -PLEGIE. ortopnee pneumoencefalografie.PLURI. cu sensul de paralizie pleion (G) = mai numeros pleon (G) = numeros. plane (G) = migrare planos (G) = migrator plasma (G) = obiect modelat (termen creat de me-dicul german Schultz în 1836) plastos (G) = modelat < plassein = a forma. policlinic\ 2. cu sensul de celul\ gigant\ plasis (G) = modelare < plassein = a forma. pleuropericardic. platipodie pneumon. PNEUMONPOD-. XVI – pleu-r\ plexus (L) = împletit < plectere = a `mpleti plesios (G) = vecin plica (L) = cut\. plasticitate. respira]ie PREZBI-PLOID.

pulpit\. POSTEROPOTO-. puber. PRIMOPOLIOPONOPONT-POR. -icis (L) = purice pulmo. paraprosexie 1. puls 53 . pontis (L) = punte 1. persoan\. PRIMO-PRIV PROPROCT-. poliomielit\ ponofobie. pulpolit pulsa]ie (prin intermediarul pul-satio. hipopro-sexie. POR-. ptomaine gastroptoz\. prefrontal. -atos (G) = cadavru ptosis (G) = c\dere pubes. ptialin\. practic\ prae (L) = înainte pressus (L) = ap\sat < pressare = a presa presbys (G) = b\trân primus (L) = primul privus (L) = lipsit de < privere = a lipsi pe cineva de ceva pro (G. psihoz\. pragmatoa-gnozie apraxie. puerilitate (prin in-termediarul puerilitas. -atos (G) = fapt praxis (G) = ac]iune. proctit\. POROPORFIR-. porfirocitoz\ posologie postectomie. în fa]a proktos (G) = anus proles (L) = descenden]i. potabil bradipragie. proteroglif\. primipar\. psoas (G) = mu[chiul spatelui psoros (G) = cu suprafa]a rugoas\ psora (G) = râie. ptialism hemoptizie ptomafagie. pseudocomi]ial. tireopriv procariot. pubescent puericultur\. proliferare proprioceptiv prosexigen. presoceptor prezbiacuzie. postpar-tum. posterolateral potomanie. aprosexie. prosopografie protein\. prezbiopie primigest\. PROTEROPROXIMPRURIPSAMOPSEUDOpolios (G) = cenu[iu. posttraumatic. pulpos. proton. pteryx. Protista proterandrie. protoplasm\. profilaxie proctalgie. ce cantitate posthe (G) = prepu] post (L) = dup\ posterior (L) = care st\ `n urm\ potos (G) = b\utur\ prage (G) = act. fa]\ 2. -PROSEXIE PROSOP-. proctocel. pontocerebelar 1. PSIHOPSIHROPSITACPSOPSOR-PTEN| -PTER. porus (L). prezbiofrenie. pulmonar pulp\. care este în stare ga-zoas\ pteron (G). ponopatie pontin. psiho-terapie psihroestezie. lovire. sensul modern dateaz\ din sec. psoroftalmie. psoro-spermie stearopten dipter. -onis (L) = pl\mân pulpa (L) = carne. pasaj 2. POT-PRAGIE PRAGMAT-. poros (G) = por. pseudohermafroditism. PROTOPROTER-. -is (L) = p\r. prurit psamofil pseudoartroz\. psoit\ psoriasis. proenzim\. prin extindere. profaz\. PORFIROPOSOPOSTPOST-. atis). chiropraxie preanestezie. prosopospasm 2. ptoz\ pubertate (prin intermediarul pu-bertas. psihrofil psitacism. pterigion. osteoporoz\. XIX ptenos (G) = care zboar\. primoinfec]ie feripriv. L) = înaintea. -ygos (G) = arip\ ptyalon (G) = saliv\ ptysis (G) = ac]iunea de a scuipa ptoma. se refer\ la substan]a cenu-[ie din SNC ponos (G) = munc\ grea pons. proctoree prolific. postoperator. prosopometru. pseudohipoparatiroidie psihedelic. precordial. PRAGMATO(-)PRAXIE PREPRESPREZBIPRIMI-. PROCTOPROLIPROPRIOPROSEXI-. osul pubis puer. poros (G) = piatr\ poroas\ porphyra (G) = purpur\ poson (G) = cât de mult. primitiv. premedica]ie presiune. proeritro-blast. PTERIGPTIAL-PTIZIE PTOMA(-)PTOZ| PUBPUERPULICPULMPULP-. -eri (L) = copil pulex. -atis) Pulicidae pulmon. cacopragie pragmatamnezie. postit\ postnatal. pulp\ pulsus (L) = izbire. urma[i proprius (L) = ceea ce ne apar]ine prosexis (G) = aten]ie < prosekhein = a fi atent prosopon (G) = 1. - PSIH-. ac]iune pragma. proctopexie. postprandial. pulpiform. electropora]ie. personaj protos (G) = primul proteros (G) = anterior. protodiastolic. timpuriu proximus (L) = cel mai apropiat prurire (L) = a avea mânc\rimi psammos (G) = nisip pseudes (G) = fals -PULSIE polioencefalit\. (punct) proximum prurigo. insulinopriv. psitacoz\ psoas (mu[chiul). PROSOPOPROT-. prosopalgie. prote-rotip proximal. porometrie 2. poros porfirin\. predis-pozi]ie. psihoanaleptic.PRIMI-. psihogen. nefroptoz\. pterigoid ptialagog. PULPOPULS- psykhe (G) = suflet psykhros (G) = frig psittakos (G) = papagal psoa. conduct. psihiatrie.

putrescein\. striu racemus (L) = ciorchine de struguri radius (L) = 1. rinofima. rid rhythmos (G). retinoblastom reticulit\. -inos (G) = nas enterorafie. REFRACTORENREORETIRETICUL-. -tre (L) = putred RETROonis). -eris = praf. -is = re]ea retractus (L) = tras `napoi < retrahere = a trage înapoi. menoree. rahis re (L) = iar\[i rectum (L medical\) = rect < rectus = rectiliniu. reologie. o-toree. retroperitoneal reumatism. drept (datorit\ traiectului drept al acestui segment intestinal) rhoia (G) = curgere < rhein = a curge refractus (L) = r\sfrânt < refringere = a r\sfrânge ren. renin\ reobaz\. RITIDORITM-. neurorafie. RADIOrhabdos (G) = baghet\. -onis) retrodevia]ie. refractometru. refrac]ie (prin interme-diarul refractio. RIZO- elastorexie (sau elastorexis). purpuriu pustuliform. fractur\ rhis. rahicentez\. RETICULORETRACTRETROREUMAT- 2. refrac-tometrie. perineo-rafie. XIX pustula (L) = b\[ic\ puter. platirinian. radia]ie. recto-ragie. rizoliz\. < radix. -ados (G) = cr\p\tur\. a izbi pulsio. a reveni retro (L) = înapoi rheumatismos (G). rino-cifoz\. RADICULO-RAFIE. radicotomie. -tris. rectotomie gonoree. pulveri-zare. sensul medical dateaz\ din sec. reumatoid. radicular. curent < rhein (G) = a curge rhexis (G) = ruptur\. -atos (G) = curgere. rizotomie 54 . ritidozis (prin inter-mediarul rhytidosis = rugozitate. RINORITID-. rinoree. ri-nolalie. pustulos. rafeomedian ragad\ hemoragie. `n]ep\tur\ punctura (L) = în]ep\tur\ pupilla (L) = pupil\ pus. -onis) renal. ritmote-rapie rhytis. radiculopatie RADIC-. menoragie rahianestezie. pultis (L) = terci pulverare (L) = a acoperi cu praf < pulvis. sialoree refractar (prin intermediarul re-fractarius). RHABDORACEMRADI-. -RINIAN.PULT-PULSIE PULTPULVER-. ca-riorexis rinencefal. -onis (L) = împingere. leucoree. rheumatismus (L) = curgerea secre]iilor < rheuma. reumato-logie -REXIE. rizomelic. -is (L) = re]ea reticulum (L) = re]ea mic\ dim. radiodiagnostic. RAFEORAG-RAGIE RAHI-. radiobiologie. reticulopa-tie. pulverulent (prin inter-mediarul pulverulentus). radiculalgie. -RITMIE. reeducare rectal. PULVERIZPUNCTI-PUNCTUR| PUPILOPURPURPURPUSTULPUTR- < pulsare = a bate. rinoragie ritidectomie. disritmie. radius radical. respingere < pellere = a `mpinge puls. a izbucni rhakhis (G) = coloan\ vertebral\. aritmie. pulsograf. pupiloplegie purulent. RADICUL-. radicu-lit\. rinoplastie. rhythmus (L) = ritm rhiza (G) = r\d\cin\ rizartroz\. raz\ rabdomioliz\. radioder-mit\. rectit\. reticulosarcom retractil. RITMORIZ-. rectocolit\. rectosigmoid. puris (L) = puroi purpura (L) = culoare purpurie. renis (L) = rinichi rheos (G) = curent < rhein = a curge rete. recidiv\. gli-corahie. pulbere punctum (L) = punct. radian]\. ri-zomer. rabdomiom. radiculectomie. fisur\ rhegnynai (G) = a ]â[ni. pulverizator punctiform acupunctur\ pupilometrie. proteinorahie reanimare. osul radius radicula (L) = r\d\cin\ mic\ dim. < rete. retroflexie. radioactivi-tate. putrescibil R RABDO-. -RAHIE RERECT-. suprafa]\ ridat\) ritmic. RADICO-. supura]ie purpur\. dung\. pustuloz\ putrefac]ie. -icis = r\d\cin\ rhaphe (G) = sutur\ rhagas. reostat retin\. -REXIS RIN-. -idos (G) = cut\. rinofaringit\. retropulsie pultaceu pulverifer. pulsome-tru lateropulsie. rhab-dovirus racemic 1. retrac]ie (prin intermedi-arul retractio. reniform. rinit\. reticulocit. retinit\. radioi-zotop 2. retro-gna]ie. RECTO-REE REFRACT-.

sensorium (L) = organ de sim] < sentire = a sim]i saeptum (L) = perete. schizofrenie. [i. -brum (L) = ro[u SCIZrodopsin\ rombencefal. hidrosalpinx saponificare. sal-pingografie. scuamiform. -trum (L) = stâng SENZORISEPT-. indurare (-)SCLEROZ| SCOLIOskolios (G) = strâmb -SCOP. a-septic. (-)SCLEROZ| SCIZscissus (L) = despicat. tromp\ a lui Eustachio sau Fallopio sapo. seme-iotic (semiotic) semicirculare. skatos (G) = excremente. saprogen sarcom. scapulohumeral. skia (G) = umbr\ SCIOSCINTI-. scotopic scrot. scolioz\ bronhoscop. -inis (L) = s\mân]\ SENESCsenescere (L) = a îmb\trâni SENESTROsinister. [i SINISTROsenzorial. -SALPINX SAPONSAPROSARCOSATURNsakkos (G). radioscopie scotom. -atos (G) = semn SEMINsemen. scizurit\ sclerectomie. skopos (G) = observator -SCOPIE skopia (G) = examinare < skopein = a vedea. laringo-scop. scatom schir. -atos = semn SEMIsemi (L) = pe jum\tate -SEMIE sema.REUMATRODOROMBROTAROZA-. scua-mos sebaceu. -tra. SALPINGO-. -ingos (G). divizat < scindere = a despica. rozeol\ rubefac]ie. sacro-lombar salicilat. palatoschizis. saccus (L) = sac sacrum (L medical\) = osul sacru. -arum = umeri. skleros (G) = tare. antiseptic SCAFSCAPUL-. seminal. scleros. rubor S SACSACR-. secreto-motor sector. dur SCLERO-. ROZERUBrhodon (G) = trandafir. sec]iune (prin intermediarul sectio. seboree secretagog. sept septikos (G). `ndep\rtat SECRETO< secernere = a separa. sarkos (G) = carne Saturnus (L) = planeta Saturn. sebum (L) = seu. salicilic salpingectomie. -onis (L) = s\pun sapros (G) = putred sarx. segmentit\ semeiologie (semiologie). (-)SEPSIE. materii fecale skirrhos (G) = dur. afundare < sedere = a se l\sa. sarco-plasm\. -onis) sediment. scafoidit\ scapulagie. gr\sime SEBOSECRET-. diafragm\. scintilla (L) = scânteie SCINTILOSCLER-. colposcopie. sclerodermie. schiros schizocit. obscuritate SCROT(-) scrotum (L) = pielea burselor SCUAMsquama (L) = solz SEB-. septicus (L) = care face s\ putre-zeasc\ 55 . schizo-gna]ie. sclerocoroidit\. a diviza SCLER-. prin analogie. asepsie. SEPTOSEPTIC-. romboid rotator. indurat. SCAPULOSCATOSCHIRSCHIZO-. ateroscleroz\ scoliotic. a cobor` SEGMENTsegmentum (L) = bucat\ t\iat\ < secare = a t\ia SEMEIO-. senescen]\ senestrogir V. salpingoovarit\. a examina SCOTOskotos (G) = întuneric. seminipar. scizur\. sciografie scintigrafie. secretus (L) = separat. tumor\ dur\ skhizein (G) = a despica skhisis (G) = despic\tur\ sacciform. septotomie septic. semilunar hiposemie inseminare. sacular. secretor. spate skor. sacrolistezis. -bra. senzo-rimotor septal. sklerosis (G) = înt\rire. seminom senescent. sal-pingopexie. scleroprotein\. scintila-]ie SFINGOsciziune. scrotal descuamare. semeion (G) = marc\ distinctiv\ SEMIO< sema. pentru c\ era oferit odat\ zeilor `n cursul sacrificiilor animale salix. -icis (L) = salcie salpinx. schizoid. saturnism scafoid. sarcopt saturnin. endoscop. scapulectomie. sarcomatoz\. SACROSALICSALPING-. scapulopexie scatofagie. sedimentare segmentare. rahischizis. septicemie. senzorimetrie. scotometrie. sacul\ sacralgie. scintigram\. salpingit\. onicoschizie scialitic. SCLERO-. alchimi[tii au denu-mit astfel plumbul skaphe (G) = barc\ scapula (L) = scapul\ < scapulae. -SCHIZIE SCIA-. a `ndep\rta SECTsectus (L) = t\iat < sectare = a t\ia SEDIMENTsedimentum (L) = l\sare `n jos. Rotavirus (acnee) rozacee. sclerit\. salpinx. -ingis (L) = trompet\. culoare roz rhombos (G) = romb rota (L) = roat\ rosa (L) = trandafir roseus (L) = trandafiriu ruber. -SCHIZIS. saponine saprofit. celioscopie. rubeol\.

sociopatie sofrologie dacriosolenit\. sindesmoz\ sinechie. sidero-z\. SINSIMBOL(-). atmo-sfer\ sphygmos (G) = puls sphinkter. SEXTSEXO-. simpaticolitic. deoarece are for-ma literei sigma < sigma σ + eidos = form\ silex. SFERO-. sfigmo-manometru sfincter. -os (G) = conduct. -SIMBOLIE. sitos (G) = aliment. SINECOSINISTROSINOV-. sinuozitate. sinchi-zis. SMEGM- SOLENserum (L) = zer. silicoz\. sexuali-zare. sexualitate. SIDEROSIFON(-) SIGMOID-. SIGMOIDOSILIC-. siringomielie sistol\. simpati-cectomie. sinartroz\. serodiagnostic. sideremie. -antis (L) = a [asea parte sexus (L) = sex sphen. canal solidus (L) = masiv smectic. SEXUSFENOSFER-. -SFER| SFIGM-. sinciput. sinovioblast sinusal. sideroblast. sinovit\. SIMPATICO-. simpa-ticotrop. sfenoidit\. SIALOSICHN-. -icis (L) = piatr\ tare. -trum (L) = stânga synovia (L medieval\) = asem\n\tor cu albu[ul de ou probabil < syn (G) = `mpreun\ + ovum (L) = ou sinus (L) = cotitur\. adâncitur\ syrinx. hran\ sfigmic. sinci]iu simbolizare. simbol < symballein = a interpreta simis (L) = maimu]\ sympathein (G) = literar ”a fi al\turi de cineva”. SIMPATOSINCRO-. SIMBOLOSIMISIMPAT-. simpatoblastom sincrotron. sinusografie. SIMPATIC-. seros. sinistroz\ V. SINCRON(-) SINDESMOSINECHI-. p\r ]eap\n sex (L) = [ase sextans. SIALO(-)SEPTIC SER-. SICHNOSIDERSIDER-. SILICOSIM-. sindesmotomie. -os (G) = care strânge tare < sphingein = a strânge sphingein (G) = a strânge. sinuzit\ siring\ (sering\). tub. sialo-lit. seroprofilaxie setaceu. -eris = astru sideros (G) = fier siphon (G). lichid de aspect apos. sindesmoplastie. prin extensie. sensul medical a fost creat de Winslow în 1732 < syn = `mpreun\ + pathos = afec]iune. sextupli sexologie. -onis (L) = conduct\. -ZIT SMECT-. solenoid solidificare. în a-cela[i timp < syn (G) = `mpreun\ + khronos (G) = timp syndesmos (G) = fâ[ie.SOLID- SPUM- SIAL-. pom-p\ sigmoeides (G) = colon sigmoid. SITO-. solidism 56 . sipho. sialogen. -atos (G) = substan]\ folosit\ pentru degresare. silicosideroz\ simblefaron. SFIGMOSFINCTER(-) SFINGOSIAL-. SIRINGOSISTSITIO-. ]eav\ systole (G) = contrac]ie sition. serofibrinos. smegm\ sociatrie. sphaera (L) = sfer\ seroas\. sitofobie. asem\n\toare cu s\punul < smelzhein = a cur\]a socialis (L) = sociabil < socius = asociat. sialoree sichnurie. sig-moidoscopie siliciu. sfigmogram\. seton sexagenar. sinusoidal. asimbolie. sinechiotom. simpatie. siliciu syn (G) = împreun\ symbolon (G) = semn de recunoa[tere. sigmoidit\. sfingolipidoz\. sferofakie. granit. sfin-gomielin\ sialagog. [i. XIX < syn = `mpreun\ + ekhein = a ]ine sinister. SOCIOSOFROSOLENSOLID- smektikos (G) = cur\]at smegma. sidera]ie hemosiderin\. sinovial. sincinezie. SINOVIOSINUS(-). ser s(a)eta (L) = p\r de porc. sincroniza-tor sindesmofit. sensul oftalmologic dateaz\ din sec. sentiment synkhronos (G). SINUSIRING-. -tra. siderofilin\ sifon. [i SENESTROsinovectomie. telesistolic sitiologie. sfincterospasm. -ingos (G) = tub. sigmoidectomie. sferocit. sinovial\. sfinc-terotomie sfingolipide. synchronus (L) = simultan. sichnosfigmie siderant. a lega strâns sialon (G) = saliv\ sykhnos (G) = frecvent siderari (L) = a fi lovit de ac]iunea funest\ a a[trilor < sidus. sifonaj rectosigmoid. SEROSETSEX-. sialit\. sitiomanie. ligament synekheia (G) = continuitate. -os (G) = col] sphaira (G). parazit SOCI-. band\. sincron. sinecoto-mie sinistroscolioz\. sexuat sfenoidal. p\rta[ sophron (G) = ra]ional solen. sfenomaxi-lar sferic. simbolo-fobie simian simpatalgie. sigmoidopexie.

spondylus (L) = vertebr\ spongion (G). spectroscopie speleoplastie. sensul [tiin]ific a fost creat de Newton (sec. spirometru 2. vârf ascu]it 2. speira (G) = spiral\ splankhnon (G) = viscer splen. spasmodic. spongia (L) = burete spora (G) = s\mân]\ < sperein = a `ns\mân]a spuma (L) = spum\ stabilis (L) = imobil < stare = a sta `n picioare staphyle (G) = literal. spon-gioid spor. nemi[cat STALSTAP-STAT. STAT-. spondilomalacie. stafilorafie 2. -STATISM -STAZIE STEAR-. STAFILOsolutus (L) = desf\cut < solvere = a desface soma. SPANO-SPASM. ]ep. sc\ri]\ statos (G) = stabil. statestezie. ac spina (L) = 1. SOMAT-. reostat. SOLVSOMA(-). spermatid\. (-)STATIC. SPLENOSPONDILOSPONGI-. stafilolizin\ peristaltic stapedectomie. SPLANHNOSPLEN-. spongioblast. SPORI-. steatoree. contrac]ie < stellein = a comprima stapes (L) = scar\. spirare (L) = a respira 2. SPECTROSPELEOSPERM-. SONOSOPORSPAN-. spondilartrit\. spirometrie. sporicid. clinostatism. -atos (G) = corp STOM-.STABILISOLUT-. sonioscop. SPERMATO-. stabilizare. speleoscopie spermatic. specializare spectral. spasm < span (G) = a trage specialis (L) = particular < species = aspect. stafilin. spinocelular 2. dictiozom. spermicid. SOMATO-. cavitate sperma. -oris (L) = somn profund spanos. sperma-togenez\. SPERMAT-. solvent soma. steatoz\ 57 . stearin\. ar\tare. spermatoree. somatotrop. spanios (G) = rar. spum\ stabilitate (prin intermediarul sta-bilitas. spleno-colic. citostatic. somatic. sporotricoz\ Spumavirinae. `mpr\[tiat < spergere sau spargere = a împr\[tia. SPERMO-SPERSSPICSPINSPINTERSPIR-. sporomi-coz\. spermatogonie. luet\ 2. staz\. spinteropie 1. -onis = desfacere). enterospasm. sporulat. stafilococ. sonograf somnus (L) = somn sonus (L) = sunet sopor. [ira spin\rii spinther. SONIO-. SOMNOSON-. monosomie. -os (G) = splin\ spondylos (G). azoo-spermie. splanhnoscopie splenectomie. XVII) spelaion (G) = grot\. STEATO- 1. orto-statism. splenit\. spinal. stabili-zator spersus (L) = r\spândit. spectru. ”ciorchine de strugure”. se refer\ la: 1. stapedian lombostat. care st\ în picioare < istanai = a plasa. pu]in abundent. stat în picioare statikos (G) = care opre[te. somnifer. spectrograf. SPOROSPUMSTABILISTAFIL-. atis). spiriloz\. SPIROSPLANHN-. -SPERMIE. som-nolen]\ sonic. a r\spândi spiculum (L) = spic mic dim. spaniomenoree. aparen]\ spectrum (L). SPONGIOSPOR(-). redus soporific spanandrie. -atis). splenografie. splanhnocel. stafilom. spirochet\ splanhnic. -SOM (-ZOM). somatizare. pe[ter\. a face s\ ]in\ stear. -eros (G) = scânteie 1. splenoportografie spondilalgie. splenopexie. trisomie somnambulism. SPERMI-. spectrin\. prin intermediarul ”spectrum” (Engl) = apari]ie. sper-matokinezigrafie. solvatare. statokinezimetrie epistaxis hemostaz\. cromo-zom (cromosom). stafiloplastie. spasmofilie. -atos (G) = s\mân]\ blefarospasm. steatoliz\. steatos (G) = gr\sime stearic. STATO-STAXIS (-)STAZ|. spas-molitic specialitate (prin intermediarul specialitas. -SOMIE SOMN-. STOMAT-. spanopnee spasmos (G). somatognozie. astazie staxis (G) = curgere pic\tur\ cu pic\tur\ stasis (G) = oprire. germeni microbieni stalsis (G) = comprimare. SPASMOSPECIALSPECTR-. spasmus (L) = contrac]ie. bacteriostatic. spermatozoid. spermocultur\. stafilectomie. spermogram\ dispersie spicul 1. ri-bozom. splanh-noptoz\. spinocerebelos spintermetru. SPANIO-. spondiloschizis spongiform. -STOMIE solu]ie (prin intermediarul solu-tio. < spica sau spicum = spin.

-uris (L) = sulf. steril sternon (G) = piept. pucioas\ super. -onis (L) = str\nut < sternuere = a str\nuta sthethos (G) = piept stigma. în pozi]ie superioar\. se folose[te cu sensul de murdar. supra-ali-menta]ie. streptolizin\ stricnin\. suprarenal sural surdomutitate suspensie. steno-z\ stercobilin\. astringent. subcutanat. (-)STENOZ| STERCOSTEREO-. stridor. sudoripar suicid sulciform sulfamid\. suprali-minar. stetoscop astigmatism. angiostro-fie strom\ Strongyloides obstruc]ie strumectomie. stereoizomerie. stilo-hioid stimulare. -atos (G) = marc\. -onis). a echipa. neproductiv. suspensor strabismos (G) = privire încruci[at\ < strabos = persoan\ care se uit\ cruci[ strangulatio. stercobilinogen. îngust stenosis (G) = strâmtare. stiloradial. stigoxen stilohioidian. superscrip]ie. poluat stylos (G) = coloan\. -STOMIE STRABSTRANGSTRATISTREFOSTREPTOSTRICNSTRICT-. -atos (G) = gur\ TACT(-). sto-matoragie. stefanopsie (ganglion) stelar. stimulator stoechiologie. subcon[tient. sulfon\. stereotipie. -atos (G) = covor. SUPRASURASURDSUS- sudor. miastenie. STOMAT-. alungire stoma. -onis (L) = gr\mad\ care se `nal]\ struma (L) = gu[\ sub (L) = sub. strabism strangulare stratificat. semn stygos (G) = repulsie. stilomastoidian. strofulus. submatitate. stâlp stimulare (L) = a îmboldi. coleste-rol sterilitate (prin intermediarul ste-rilitas. astenie. gamb\ surdus (L) = surd sursum (L) = `n sus S ' 58 . STEFANOSTELSTEN-. suprainfec]ie. mai pu]in decât SUDORSUISULCSULF-. stiloidian. putere stenos (G) = strâmt. sulf-hidrism. -STEROL STERILISTERN-. sulfhemoglobin\. sterilizare sternalgie. -STENIE STENO-. strumipriv. a învârti streptos (G) = r\sucit Strychnos nux vomica (L [tiin]ific\) = nuca vomica < strykhnos (G) = umbra nop]ii (specie de Sola-num) strictus (L) = strâmt. colpostenoz\. sternoclavicular. sensul [tiin]ific dateaz\ din sec. constric]ie (prin intermediarul constrictio. XIX strongylos (G) = rotund structio. în exces sura (L) = pulpa piciorului. stoechiometrie diastol\. -STRINGENT STRIDSTROF-. stratigrafie strefopodie. strepto-kinaz\. atis). neu-rastenie stenotorax. stern sternutatio. ster-noschizis sternuta]ie stetacustic. principiu stellein (G) = a arma. stereotaxie. stridulos strofantin\. [uier strophos (G) = bandelet\ r\sucit\ < strophein = a r\suci stroma. se folose[te cu sensul de dilata]ie. subfebrilitate. stelectomie stenic. super-familie. `n relief sterilis (L) = sterp. TACTOstefanion. strumi-t\ subacut. super-ego. -oris (L) = ]ip\t. sulfuros superantigen. stigmat stigofil. subdural. sigmoi-dostomie strabic. subalimenta]ie. stricnism strictur\. -oris (L) = sudoare sui (L) = pe sine însu[i sulcus (L) = [an] sulfur. supra (L) = deasupra. -STROFIE STROMSTRONGYL-STRUC}STRUMSUBstephanos (G) = coroan\ stella (L) = stea sthenos (G) = for]\. strefosimbolie streptobacil. -onis (L) = strangulare < strangulare = a strangula stratum (L) = strat strephein (G) = a r\suci. stercoral stereognozie. stiloid\. SULFURSUPER-. subscapular sudorific. streptococ. stomatoplastie. -oris (L) = excrement stereos (G) = solid. stercolit.STRABSTEFAN-. îngustare stercus. subcli-nic. STERNOSTERNUTSTETOSTIGMAT(-) STIGOSTILSTIMUL(-) STOECHIO-STOL| STOM-. subluxa-]ie. gastrostomie. sistol\ stomatit\. `ngust < stringere = a strânge stridor. a stimula < stimulus = b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele stoikheion (G) = element.

(-)TENIE TEN-. chimiotactism. epiteliom. talasoterapie entalpie tanatologie. protector tehnician. thalamus (L) = camer\ interioar\. taxonomie tafofilie. tenoplastie tenectomie. telepatie. telit\. tele-ologie. -eos (G) = cap\t. tahifemie. cancer 1. a-teism. tarsit\ tautocron. tarsalgie. de care sunt lega]i nervii optici (thalami nervorum opticorum . tendinit\. [alone [ancru. theca (L) = cutie. teomanie. politeism ternar. timp 2. TENSIOTEO-. tactil (prin intermediarul tac-tilis). tarsotomie 2. temporomalar. TENDINTENS-. taxis (G) = ordonare. [ancriform T TACT-. taxologie. tefromielit\ tegument. telomer thele (G) = mamelon tele (G) = departe thelys (G) = femeie thele (G) = mamelon + eidos (G) = form\ `n form\ de mamelon. TELOTELETELI-TELIO- talasemie. -TEHNIC. epiteliu TEMPOR-TEN. (-)TAXIE. tendo. temporospa]ial 2. tenodez\. khalan (G) = a relaxa chancre (Fr) = [ancru < cancer. tendinos tensor. teno-sinovit\. tahipnee talalgie talamic. pe m\sur\ ce cuno[tin]ele anatomice au evoluat. tanatopraxie. a aranja (-)TAXIE. technicus (L) = ingenios. TELOTEL-. khalazion (G) = piatr\. meserie -TEN. TARSOTAUTOTECTEFROTEG-. plat tarsos (G) = 1. teologie. -TANASIE TAPEINOTARS-. -cri (L) = crab. TAXOTAFOtaphos (G) = mormânt TAHItakhys (G) = rapid TALTALAMtalus (L) = c\lcâi thalamos (G). taktikos (G) = orânduit. tafofobie tahiaritmie. zooteh-nie. TELE-. tenope-xie. tenoplastie tenorafie. fototaxie. aranjare TAXI-. teloragie telecobaltoterapie. tarsul piciorului 2. a înveli tekhnikos (G). tautologie. -oris (L) = 1. TAXOTACT(-). telofaz\. extremitate telangiectazie. a `ncorda theos (G) = zeu tertius (L) = al treilea 1. tarsectomie.{AL{ANCR- 1. telere-ceptor teligenie epitelioid. tarsoplas-tie. -ontos (G). ordonat (-)TACTISM. te-nie. taxon. de culoare gri închis tectus (L) = acoperit < tegere = a acoperi. ter]iar (prin intermediarul tertiarus = 59 . marginea pleoapei sau tarsul pal-pebral tauto (G) = acela[i theke (G). hipotalamus TALAS-TALPIE TANATO-. talamus. tecom tefromalacie. grindin\ 2. metatars. taxie. euta-nasie tapeinocefal. -TEHNIE. dibaci < tekhne (G) = art\ manual\. -inis (L medieval\) = tendon telalgie. telediagnos-tic.”p\turile nervilor optici”) thalassa (G) = mare thalpein (G) = a înc\lzi thanatos (G) = moarte tapeinos (G) = jos. temporopontin amfiten. sensul s-a l\rgit ulterior la toate membranele de acoperire tempus. telediastolic. tahicardie. tapeinocraniu 1. TELEO-. ataxie. epitelioliz\. teac\ tephros (G) = cenu[\. -TECTTEHN-. nume dat de Galien a[a-numitelor ”camere” de la baza creierului. mnemotehnic. (-)TENIE tact. TENO-. pahiten. despre care se credea c\ furni-zeaz\ umorile animale pe calea nervilor optici. TAXI-. temporal. < tattein = a ordona. monoteism. tehnologie telos. tactism. (-)TACTISM. pahitenie. TEHNOTEL-. [alazion 2. tactus (L) = atingere TACTOTACT-. tensiometru teofobie. tautomer tecal. termen creat de anatomistul Ruysch (pe la 1700) pentru a desemna ”pielea care acoper\ mamelonul”. -TEISM TER- tensus (L) = încordare < tendere = a `ntinde. tactometru tactic. tâmpl\ tainia (G). tahikinezie. telegonie. ta-xinomie. ter-menul a fost aplicat de Willis în 1664 materiei gri adiacente pere]ilor laterali ai ventriculului al trei-lea. taenia (L) = panglic\ tenon.

toracotomie torsiune toxemie. timom TIMPAN-. atom. tophos (G). simbolic atipic TIPOthyroeides (G) = tiroid\ tireocalcitonin\. termocauter. TOXO-. tympanon (G). timus timocit. corectopie thorax. teratom. TRICHI-. tractus. TOXICO-TOXOTRABECUL(-). toxoid. tiopexie TIFtific. TRAHEO< temnein = a t\ia tonos (G). terapie teratism. toracic. hipoto-nie. -TOCIE distocie. tympanum (L) = tambur. bârn\ tractus (L) = traseu. psihotonic tonsillae. thymos (G) = minte. tifoid. tetanos tetralogie. toxiinfec]ie. typos (G). a pune theion (G) = sulf typhos (G) = torpoare. tonicoclo-nic. TRICHO-. a g\uri tergum (L) = spate thermos (G) = cald < therme = c\ldur\ testis (L) = testicul tetanos (G) = `ncordat. TERATOTEREBRTERG-TERM-. tetrasomie ipotez\. atonie. to-xin\. TORACOTORSTOX-. -TRIHOZ| TON-. timpanism. TRABECULOTRACT(-). tonus tonikos (G) = înt\ritor tomografie tonicardiac. toxigen. toxicomanie. tonus (L) = tensiune. tonicitate. tetanoid. -atos (G) = monstru terebrare (L) = a perfora. tome (G) = t\iere. sensul atimpanal. TOFOtofolipom -TOM. spirit timoleptic. b\t\tur\ tilozis -TILOtillein (G) = a trage peotilomanie. ti-mie (-)TIMIE TIMOthymos (G) = principiu vital. tifos TIFL-. -onis) tragofonie. tricotilomanie TIM-. trabeculec-tomie tract. tetraploi-die. -acis (L) = torace torsio. (-)TONIC. tiflectomie. tofi. < thyreos = scut + eidos = form\ (tireoglobulin\). f\r\ deschidere thigma. traheobron[i-t\. vindecare < therapeuein = a `ngriji teras. terapeutic\. marc\ alotip. (-)TERAPIE TERAT-. -bis = grind\. TONO-TOMIE. TIRO-. -TOMIE. tigmotropism. topografie. TIOtiamin\. < trabs. TRACTOTRAGTRAHE-. traheocel. hipertermie testicular. TENO-. typus (L) = tip. tixotropie TIXOTILtylosis (G) = indura]ie. termic. TRIC-. trabecular. toxicoman. -TONIE. -arum (L) = amigdale topos (G) = loc topikos (G) = de loc tonsilar. sec]ionare neurotmesis TOCO-. protez\. radioterapie. teratospermie terebrant tergit\ homeoterm. tipologie. TRICO-. tractor. TONOTONSILTOP-. thorax. timpano-plastie. (-)TOPIC. tragopodie. tiflit\. tomos (G) = t\iat. sec]iune laparotomie. stereotip. -onis (L) = suferin]\ chinuitoare < torquere = a r\suci toxikon (G) = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor < toxon = s\geat\ toxon (G) = arc trabecula (L) = grind\ sub]ire dim. tireotrop. tiazidic. termoanalgezie. tiroidectomie TIROIDTIROtyros (G) = brânz\ tirozin\ TMEtmesis (G) = t\ietur\. tophus (L) = tuf (piatr\ spongioas\ [i friabil\) tofaceu (prin intermediarul tofa-ceus). -akos (G). thixis (G) = ac]iunea de a atinge -TOM. cale < trahere = a trage. testosteron tetanie. chimiote-rapie. lipotimie. traheotomie 60 . termoliz\. teratologie. tiemie. sec]ionat amigdalotom. fenotip. sintez\ TI-. (-)TIPIC. tragus traheal. cervicotomie. topoizomeraze. model. (-)TONIC. ciclotimie. rigid < teinein = a `ncorda tetras (G) = patru thesis (G) = punere < tithenai = a plasa. anatomie. tractoto-mie. tonsilectomie topic. TOMOa treia parte) terapeut. care `ngrije[te therapeia (G) = tratament. -TOPIE. tonometrie. TETANOTETRA-TEZ| therapeutikos (G) = care vindec\. tiroxin\. teratogen. îngro[are. -TERMIE. tetranopsie. tokos (G) = na[tere tococardiograf. eutocie TOF-. typikos (G) = tipic. toxicoz\ gerontoxon. trahee (din cauza inelelor sale) < trakhys = rugos toracalgie. a târ` tragos (G) = capr\ arteria trakheia (G) = literar ”arter\ rugoas\”. tiflopexie TIFLOTIGMO-. tocodinamome-tru. TIMPANOnatomic dateaz\ din sec. ectopic. TOMOTON-. TOPOTORAC-. toracocente-z\. traheotomie. tipaj. stupoare typhlon (G) = cec < typhlos (G) = orb. trac]iune (prin intermediarul tractio. TERMOTESTTETAN-. ter-mogenez\. tiroglo-bulin\ TIREO-. XVII timpanoscleroz\ -TIP-.TEN-. -TONIE. termal. toxoplasmoz\ trabecul. TENDINTERAPEUT(-). antitiroidian.

dincolo de URETR-. 1843) V. venul\. TRIBOTRIC-. [i TRYPANtreponem\ atrepsie. trofopatie. trahelorafie transaminaz\. tuboabdominal. trichobenzoar. troho-cefalie trombangeit\ (tromboangeit\). trohlear. zdrobire terere (L) = a zdrobi. viscerotrop. trigeminat. -atos (G) = gaur\ trypanon (G) = burghiu trepein (G) = a `ntoarce. trombo-flebit\. triplus (L) = triplu. val-vul\. turgiditate. TROMBO- trauma. hipertrofie. tubulonefri-t\. hipotrepsie. TROGLOTROHL-. spatul\. trans-plant atraumatic. trombolitic. tromboz\. eutropie. tuber. turgor tusigen. TRIPLO-TRIPSIE (-TRI}IE) TROF-. tubulin\. trikhos = p\r trikhromatos (G) = în trei culori < treis = trei + khroma. tres. trohoid. trilobat. excrescen]\ turbidus (L) = agitat. tulburat turgor. distrofie. -oris (L) = umflare < turgescere = a se umfla tussis (L) = tuse U UBI-UL. atrofie. trichomonas. [i TREPAN1. tusipar trogle (G) = cavern\. orificiu treis (G). tubus (L) = tub [i. tuberculos turbidimetrie. de trei ori tripsis (G) = frecare. tuberculiform. transpira]ie. tremor. -eris = umfl\tur\. tribolo-gie tricocefal. tubaj. tubercul. trompa lui Eustachio. trauma-tologie tremie. hipertrihoz\ trikhinos (G) = p\ros < thrix. prin extensie. trompa lui Fallopio 2. transferin\. trahelopexie. trombin\. enterotrib. ventri-cul. tremofobie trematode trepan. somatotrop. trans-duc]ie. transfec]ie. turgid. Paris. vezicul\ 61 . trepana]ie V. tricomicoz\. trilocular baziotrib. triploidie amigdalotripsie. tricofi]ie. TUBUL- TUBER-. TRICHI-. -atos = culoare triploos (G). triboelectri-citate. celul\. trofoblast. heliotropism. neurotripsie troficitate. dim. tuberculodermie. TREMOTREMATTREPANTREPO-TREPSIE. URETRO- TRAHEL-. transloca]ie. termotropism Trypanosoma (termen creat de Grubi. trichiaz\. r\sucire tropikos (G) = care se `ntoarce spre < trepein = a întoarce trypanon (G) = burghiu TUB-. tuberozitate 2. ovul. trombelastogra-fie. nutri]ie < trephein = a hr\ni Trichinella. -eris (L) = umfl\tur\. tubulifer. lobul. TRICHINOprin intermediarul trachia (L) = trahee trakhelos (G) = gât trans (L) = peste. canul\. tuberculum (L) = excrescen]\ mic\. turbiditate turgescen]\. ubicuitin\ folicul. trifa-zic. psihotropic. trepsologie atrezie triad\. tubar. tricrotism. < tubus = tub 1. tubotimpanic. triboluminescen]\. excrescen]\ 2. tre-mur\tur\. trichinoz\ tricromatism. TRAUMATOTREM-. fototropism. troglofil trohlee. -TROFIN|. -UL| ubique (L) = peste tot sufix utilizat pentru denumirea obiectelor sau structurilor mici (folosit [i pentru formarea dimiubicuitar. TRICHINOTRICROMATTRIPL-. tremula]ie. trombocit. tubulorexis 1. tirotrofin\ troglobie. alotropie. -TRIHOZ| TRICHIN-. TROHOTROMB-.TRICHIN-. TRAHELOTRANS- TRAUMAT-. trikhos (G) = p\r trahelhematom. chimiotropism. trombectomie. heterotrop. tridermic. TRICHO-. triplocorie. -TROPIC. traheloplastie. transcitoz\. tubulus (L) = tub mic dim. TROFOTROGL-. TUBERCULTURBIDTURGTUSI- 1. tricotilomanie. a înrula threpsis (G) = nutri]ie tresis (G) = gaur\. -oris (L) = tremur\tur\ < tremere = a tremura trema. a sf\râma trophe (G) = hran\. tria (L) = trei tribein (G) = a freca thrix. neurotrop. nodul. pe[ter\ trokhilia (G) = roat\ de scripete trokhos (G) = roat\ thrombos (G) = cheag (îndeosebi de plachete) -TROP. TREPSO-TREZIE TRI-TRIB. trichino-z\. tubouterin 2. litotripsie (litotri-]ie). -TROFIE. -TROPIE. traumatism. (-)TROPISM TRYPAN- trope (G) = întoarcere. cor-ticotrofin\. tricromatopsie triplet. trombus corticotrop. TRICO-. < tuber. triglicerid. -atos (G) = ran\ tremor.

utriculit\. oule (G) = cicatrice ulcus. vagolitic. ulalgie. VECTOvaccinus (L) = referitor la vac\ (de la vaccina vacilor s-a ob]inut primul vaccin) < vacca = vac\ vacuum (L) = spa]iu gol vagus (L) = r\t\citor. ULOULCER(-) ULNULTRA- 1. ulceros ulna. unipar\. uterin. vaccinostil. ulnar ultracentrifugare. varice vas. uveoplastie uviform uvul\. valvulectomie. VARICOVAS(-). URICOURLIURO-. vaginodinie. uricemie. valvuloplastie varicel\. VACCINOVACUVAG-. utriculo-sacu-lar uveit\. a fi tare valvula (L) = p\staie dim. vaginoplastie ambivalent. urinar 2. VAGOVAGIN-VALENT VALVUL-. varicocel. -icis (L) = ven\ dilatat\. oulon (G) = gingie 2. -URIE. uretrotomie chirurgie uricacidurie. VASCUL-. URETRO-URGIE URIC-. vaccinat. UREOURETER-. uncusectomie ungveal unicelular. ac]iune < ergein = a lucra ouron (G) = urin\. UVEOUVIUVUL- uncus (L) = cârlig uncinatus (L) = `n form\ de cârlig unguis (L) = unghie unus (L) = un ouraniskos (G). vasoconstric]ie. valvulit\. vagin valens. urobilin\. ultrafiltrare. urodensi-metru. vaccinotera-pie vacuitate. vaccinare. vacuolizare vagal. URANOURE-. -oris (L) = cel care transport\ < vectare = a c\ra. ura-noschizis ureaz\. VALVULOVARIVARIC-. uretrocel. vasodilatator. ultrastructur\. uree (termen creat de Fourcroy în 1797 de la urin\) oureter (G) = ureter ourethra (G). va-gotonic. vaginografie. vectorial. uncinarioz\. varicos. ulcero-gen. ulcer ulna (L) = antebra] ultra (L) = dincolo de -VALENT UL-. hematurie. ulotomie ulcera]ie. ouron (G) = urin\ ouresis (G) = ac]iunea de a urina 2. uromel (monstru simelian cu membrele inferioare fuzionate într-unul singur) urticarie uter. uretroplastie. -eris (L) = ran\. UNCIUNGVUNIURANISCO-. vaginit\. vac-cinoid. vasis (L) = vas vasculum (L) = vas mic vector. VASOVECT-. uretero-plastie. utero-tu-bar utricul\. UTEROUTRICUL-. bolta cereasc\ ouron (G) = urin\. ureterolit. polivalent valvular.ULTRAnutivelor) 1. variol\ varicectomie. urethra (L) = uretr\ ergon (G) = lucru. uvulectomie. vagotomie. uncus. ulcerocancer. urocultur\. vacuol\. uretrografie. sac mic uva (L) = strugure (prin analogie de culoare) uva (L) = ciorchine de strugure (prin analogie de form\) uvula (L) = luet\ dim. vascularit\. imprecis. UTRICULOUVE-. variat varus (L) = pustul\ varix. ultrasonografie. albuminurie. uremie. u-reometru ureterografie. uricolitic. ulatrofie. -ntis (L) = tare. datorit\ asem\n\rii erup]iei cu irita]ia produs\ de urzic\ uterus (L) = uter utriculus (L) = pântece mic. uricopexie urlian 1. echivalent. vagotrop vaginism. epulis 2. unipolar uraniscolalie. uranoplastie. uvu-loptoz\ UNC-. ureogenez\. ultraviolet unciform. urogastron\. vasectomie. ulectomie. < uva = strugure V VACCIN(-). vasculariza]ie. nedefinit. valvul\. a transporta vaccin. ouranos (G) = cerul gurii. URINURTICUTER(-). unilateral. varicozitate vas. -UREZ|. nerv vag (din cauza ramifica]iilor întinse) vagina (L) = teac\. uleritem. monova-lent. vasopresin\ vector. uncover-tebral. uteroptoz\. ureterorafie uretrit\. uvulit\. < valva = canaturile u[ii varius (L) = p\tat. unilocular. URETEROURETR-. vectocardiogra-m\ 62 . cu sensul de acid uric ourles (Fr veche) = oreion 1. pola-kiurie. oura (G) = coad\ urtica (L) = urzic\. diurez\. puternic < valere = a avea for]\. ultramicroscop.

vegeta]ie velamentos. VALVULOVEGETVELVELOCIVEN-. vibratil. prin extensie. -onis). vezi-culografie vibrator. -VERTVERUCVESPERVESPERTILVESTIBUL(-). vitelin vitrificare. saccharum (L) = zah\r zaharid. expresie vergere (L) = a înclina. < vesica = vezic\ vibrare (L) = a scutura. sakkharon (G). velum velocimetru. vestibular. virion. xeroderma. ceea ce se refer\ la dragostea fizic\ < Venus. vezicouretral vezicular. veziculectomie. ventri-cul cardiac [i cerebral dim. xantin\. xilografie Z ZAHAR-. otrav\.VALVUL-. -onis (L) = liliac vestibulum (L) = intrare vesica (L) = vezic\ vesicula (L) = umfl\tur\ mic\. viscerocep-tor. larvivor. vitropre-siune vivipar. XANTOXENOXEROXIFOXIL-. VENOVENERvegetare (L) = a `nviora. venospasm. virus virilis (L) = b\rb\tesc. xeroftal-mie. v\l velox. xerosis xifodinie. vermis vernal anteversie. ventriculotomie verbal. vivisec]ie volvulus carnivor. -eris = zei]a dragostei venenum (L) = otrav\ ventriculus (L) = stomac mic. viroz\. visceroptoz\ devitalizat. verbigera]ie convergen]\. xifoid. veninos (prin intermediarul venenosus) atrioventricular. xenogref\ xerocheilie. versiune. a `nvârti vorare (L) = a devora vulsus (L) = cu spasme vultus (L) = fa]\ vulva (L) = vulv\ X XANT-. xilofag. VIROVIRILVISCER-. omnivor convulsie lativult. ventriculografie. xantom. viro-pexie virilism. vezicant. vibra]ie (prin intermediarul vibratio. < vir = b\rbat viscera (L) = m\runtaie. organe interne vita (L) = via]\ vitellus (L) = g\lbenu[ de ou vitrum (L) = sticl\ vivus (L) = viu volvere (L) = a r\suci. p\ros virus (L) = venin. venerologie VENIN(-) VENTRICUL-. xantopsie xenodiagnostic. vermifug. VILOVIR-. vegetarianism. a apleca vermis (L) = vierme vernalis (L) = de prim\var\ versus (L) = `ntors < vertere = a întoarce verruca (L) = neg. vibroterapie vicariant vilifer. -atis). b\[icu]\ dim. vestibulo-plastie vezical. VITROVIVIVOLV-VOR -VULS-VULTVULV-. vilozitate viral. longivult. venoto-nic venerian. virilizare visceral. velocitate venectazie. ventriculogram\. VIBROVICARVIL-. VESTIBULOVEZIC-. VEZICULOVIBR-. vitamin\ bivitelin. vitronectin\. XILOxanthos (G) = galben xenos (G) = str\in xeros (G) = uscat xiphos (G) = spad\ xylon (G) = lemn xantelasma. ventriculoplas-tie. vilin\. vultuos vulvar. zaharoz\ 63 . zaharimetru. vibri-on. diverticul veruc\. visceralgie. verucozitate vesperal vespertilio vestibul. divergen]\ vermicid. xifosternopexie xilen. vital. prin analogie. VISCEROvegetarian. VEZICOVEZICUL-. VULVO- venin. xantocromie. a tremura VISCER-. vulvovaginal vicarius (L) = înlocuitor villosus (L) = acoperit de p\r. -ocis (L) = repede vena (L) = ven\ Venerius (L) = referitor la Venus. vermicular. viremie. vege-tativ. a `nsufle]i < vegetus = viguros velum (L) = pânz\. virilitate (prin intermedia-rul virilitas. < venter. verminoz\. verucom. -ntris = pântece verbum (L) = cuvânt. ridic\tur\ vesper (L) = sear\ vespertilio. VENTRICULOVERB-VERGVERMIVERN-VERS-. vezicofixa]ie. retroversie. VISCEROVITVITELVITR-.

prin extensie. zeism zelofobie. protozoar. cing\toare. zoopsie. zigot enzimatic. enzimoliz\. -ZOID ZOSTER- azoospermie. zosteriform 64 . entuziasm zeugma. ZIMO-ZOZON- ZOSTER- zea (L) = specie de grâu cu un singur bob zelos (G) = zel. zoofilie. zoomanie. zonula (ciliaris) ZOO-. -atos (G) = jug zygotos (G) = legat împreun\ < zygor = eu unesc zyme (G) = ferment. zoonoz\. enzimologie. homozigot. boal\ cutanat\ (dup\ aspectul ”în centur\” al formelor clasice ale bolii) zoon (G) = animal zoon (G) = animal + eidos (G) = form\ (asem\n\tor cu un animal) zoster. zigomatic. hematozoar. ZIGOT(-) -ZIM-. enzim\. zimogen azot zona. zoster. drojdie zoe (G) = via]\ zona (L) = brâu. spermatozoid (herpes) zoster. zelotipie zeugmatografie azygos (vena). -eris (L) = centur\ zein\. -ZOAR. -eros (G). zon\.VITZAHAROZEZELOZEUGZIGO-. heterozigot. zigodactilie.

trunchierea sau fragmentarea. deci cu circulaþie internaþionalã. Aflate în continuã extensie în toate limbile. Semnificaþia noþiunii de abreviere este ambiguã. simbol”. OMS = Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. o serie de abrevieri curente din terminologia medicalã româneascã. numãrul abrevierilor a crescut într-un ritm care pune din nou la încercare memoria medicului. PCR = polymerase chair reaction – reacþie în lanþ a polimerazei). Pentru fiecare abreviere am menþionat cuvântul sau grupul de cuvinte de provenienþã. RMN = rezonanþã magneticã nuclearã. Reþinem din acest studiu câteva observaþii asupra conceptului de abreviere: 1) Termenul de abreviere are o accepþie largã. maturity-onset diabetes of 65 . 1998) prezintã o sintezã necesarã asupra procedeului abrevierii ºi a produselor sale. titlu etc. abreviaþie. cât ºi traduse în limba românã. ºi încercãrile de a denumi unele sindroame sau boli prin diferite tipuri de abrevieri. prescurtare. atât de solicitatã. 2) Deºi siglele sunt definite în dicþionare ca “semne abreviative” (Dicþionarul Robert) sau ca “litere iniþiale utilizate ca semne abreviative pe monumente. siglele au o structurã neomogenã.VII. înruditã cu siglarea ºi derivatã din aceasta. Au fost introduse. amine precursor uptake decarboxilation). grupurile de cuvinte cu corp fonetic lung ºi dificile de pronunþat. În dicþionarul Larousse este consemnatã o definiþie asemãnãtoare: “Reducere graficã a unui cuvânt sau a unei succesiuni de cuvinte. îndeosebi. acronimia. pe medalii sau în manuscrise vechi” (Dicþionarul Petit Littre). prescurtat. APUD (din engl. precum ºi un numãr mai redus din limba francezã. de asemenea. sindrom MODY (din engl. se confundã cu abrevierea. iar când a fost necesar. Ambiguitatea provine din faptul cã termenul se referã atât la procedeul de prescurtare. În medicinã abrevierile au o tradiþie secularã. De ex. Abrevierile indicate cu douã asteriscuri sunt utilizate numai în limba românã. O siglã “perfectã” rezultã din toate literele iniþiale ale unitãþilor sintagmei (de ex. îndeosebi prin acronime. cuvânt sau succesiune de litere care rezultã astfel”. dupã cum se poate constata din definiþia conþinutã în DEX: “Acþiunea de a abrevia ºi rezultatul ei. De datã recentã. autori ai uneia din primele lucrãri cu acest profil din lexicografia româneascã. afereza ºi apocopa. o serie de alþi termeni fiind mai mult sau mai puþin sinonimi cu acesta: siglarea. procedeul de obþinere a acestora. denumit siglare. rolul lor benefic în comunicare este evident. scris sau memorat.: cerebral autosomal dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy). Existã cel puþin trei cauze ale "proliferãrii" abrevierilor: extinderea ºi pe aceastã cale a terminologiei medicale engleze. Un acronim reprezintã “o siglã care poate fi pronunþatã ca un cuvânt obiºnuit” (Dicþionarul Larousse). acestea au fost atât transcrise în englezã. intitulatã Dicþionar de abrevieri ºi simboluri (Editura ALL EDUCATIONAL. abrevierile sunt necesare deoarece reduc cuvintele sau. cuprins în primele pagini ale dicþionarului. 3) În terminologia medicalã în prezent se extinde acronimia. prea complecºi ca sã circule ca atare. în mãsura în care se aplicã unitãþilor lexicale compuse sau sintagmelor. în capitolul “Introducere în studiul abrevierilor”. iar când sunt folosite raþional. Silvia Pitiriciu ºi Dragoº Vlad Topalã.: CADASIL (acronim din engl. din litere ºi silabe ale cuvintelor din sintagmã ori din multe alte combinaþii de litere ºi fragmente de cuvinte. (concr. adoptarea unor termeni din biologia molecularã. deoarece pot rezulta ºi din unele litere iniþiale ale unitãþilor sintagmei. În realitate. elipsa lexicalã. Abrevierile indicate cu un asterisc au semnificaþii diferite în românã faþã de englezã. Bucureºti. cât ºi la rezultatele acestuia. în condiþiile unei expresii grafice identice. ABREVIERI ªI SIMBOLURI În acest capitol este cuprinsã o selecþie de peste 2 000 de abrevieri ale unor termeni sau grupuri de cuvinte ºi simboluri îndeosebi din limba englezã.) cuvânt. tot mai multe abrevieri în loc sã circule sunt acumulate în dicþionare voluminoase. Însã de câteva decenii. Drept urmare.

AA ana = aceea[i cantitate din fiecare (folosit în scrierea re]etelor. Nu prezintã interes în terminologia medicalã.: α-D-glucoz\) putere rotatorie optic\ specific\ A Å a.în loc de temperaturã ridicatã sau febrã. endocrinopatie. la sfârºitul cuvântului. De ex. respectiv. cu condiþia asigurãrii eufoniei ºi a selectãrii elementelor care asigurã suficienþa semanticã. dar este utilizatã uneori în limbajul din cadrul unor comunitãþi medicale. fizicã ºi matematicã. 7) Afereza ºi apocopa. 6) Elipsa lexicalã nu este recomandatã în limbajul ºtiinþific.: cola. ale aminoacizilor ºi ale unitãþilor de mãsurã. în loc de ser sanguin sau ser fiziologic (în acest ultim caz. care eliminã orice confuzie). este corectã denumirea de soluþie izotonã de clorurã de sodiu. De ex. deoarece genereazã confuzii. fãrã nici o ºansã de asimilare în terminologia medicalã atestatã.). de obicei pentru substanþe comune. 8) Trunchierea sau fragmentarea se întâlneºte îndeosebi în limbajul popular sau familiar ºi presupune eliminarea unui fragment din structura cuvântului. De ex.prima liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie accelera]ie unghiular\ nucleu de heliu coeficient Bunsen lan]ul greu al Ig A lan]ul α al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (α-aminoacizi) migrarea frac]iunii α a globulinelor la electroforez\ rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. în particular în chimie. Rodica Zafiu. termeni propuºi de o specialistã cunoscutã. presupun scurtarea la începutul ºi. sindrom POEMS (acronim din polineuropatie. ser. În medicinã. unde circulã uneori chiar ºi abrevieri elaborate dupã criterii proprii. 5) Simbolurile sunt semne abreviative convenþionale utilizate îndeosebi în ºtiinþe. ABREVIERE / SIMBOL a SEMNIFICA}IE ~N ENGLEZ| {I/SAU ~N ROMÂN| absorbtivitate specific\ accelera]ie activitate chimic\ apertur\ attosânge arterial (ca indice) absorban]\ adenin\ adenozin\ aer alveolar alanin\ Amper arie grup sanguin num\r de mas\ radioactivitate vitamin\ Ångström agar artery (arter\) alpha . în loc de cocacola. proteinã monoclonalã.: temperaturã . anomalii cutanate – skin changes în engl.: ORL – orelist. organomegalie. dup\ denumirile a dou\ sau mai multe substan]e) raport albumine/globuline arteries (artere) arahidonic acid (acid arahidonic) 66 . cele mai utilizate sunt simbolurile elementelor chimice. tensiune în loc de hipertensiune arterialã. α α- [α ] aa 20 D ** A/G aa. În cazul unor boli sau sindroame unele acronime sunt atât de abil elaborate încât pot fi confundate cu numele proprii. 4) Unele abrevieri sau sigle devin bazã de derivare.the youth).

AB sau O androgen binding protein (protein\ de legare a androgenilor) abstract (rezumat al unui articol [tiin]ific) ante cibum = înainte de mas\ (re]ete) actiniu * anticorp alternating current (curent alternativ) acyl CoA-cholesterol transferase (acil CoA-colesterol transferaz\) acid citrate dextrose (acid citrat dextroz\) angiotensin converting enzyme (enzim\ de conversie a angiotensinei) * antigen carcinoembrionar angiocardiography (angiocardiografie) acetylcholine (acetilcolin\) acetylcholinesterase (acetilcolinesteraz\) acid phosphatase (fosfataz\ acid\) acylcarrier protein (protein\ purt\toare a grup\rii acil) adrenocorticotropic hormone (corticostimulin\) adrenocorticotrophic polypeptide (polipeptid adrenocorticotrofic) utilizat în scrierea re]etelor. Ad pond. ADH Adhib. a. aegra = pacientul (re]ete) auditory evoked potential (poten]ial evocat auditiv) aetas = vârst\ (re]ete) atrial fibrillation (fibrila]ie atrial\) amniotic fluid (lichid amniotic) acid-fast bacillus (bacil alcool-acid rezistent) alpha-fetoprotein (alfa-fetoprotein\) argint antigen (antigen) anestezie general\ agitato vase = se agit\ vasul (re]ete) acizi gra[i liberi acute glomerulonephritis (glomerulonefrit\ acut\) acid gras liber neesterificat anemie hemolitic\ autoimun\ antih(a)emophilic factor (factor antihemofilic) artificial insemination (inseminare artificial\) 67 . B. ad lib. ** ADN * ADP ADR ** ADS adst.c. ADA ADCC add. vas. AB sau O. Aeg. ad sat. ** AGL AGN ** AGNE ** AHAi AHF AI aminoacid (aminoacid) Alcoholics Anonymous (Alcoolicii Anonimi) anticorpi antinucleari antibody (anticorp) abortion (avort) aspiration biopsy cytology (citologie prin biopsie-aspira]ie cu ac fin) Airway. AEP aet. AF AFB AFP Ag ** AG Agit. Breathing and Circulation (c\i aeriene permeabile. admov. H .hematii) grupe sanguine A. om. respira]ie [i circula]ie) abdomen (abdomen) acute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ acut\) arterial blood gases (gaze sanguine arteriale) sistem ABH (grupe sanguine A.** AAN Ab AB ABC Abd ABE ABG ABH ABO ABP abstr. * Ac AC ACAT ACD * ACE ACG ACh AChE ACP ACTH ACTP ad * AD Ad 2 vic. pentru a indica pân\ la ce cantitate se adaug\ solventul alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) * atriu drept ad duas vices = pentru dou\ doze (re]ete) ad libitum = la discre]ie (re]ete) ad pondus omnium = pân\ la greutatea întregului (re]ete) ad saturatio = pân\ la saturare (re]ete) adenosine deaminase (adenozin deaminaz\) antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (citotoxicitate mediat\ celu-lar dependent\ de anticorp) addetur = s\ fie ad\ugat (re]ete) alcohol dehydrogenase (alcool dehidrogenaz\) antidiuretic hormone (hormon antidiuretic) adhibendus = s\ fie administrat (re]ete) admoveatur = s\ fie ad\ugat (re]ete) acid dezoxiribonucleic adenosine diphosphate (adenozin difosfat) * adenopatie adverse drug reaction (efecte secundare medicamentoase) ac]iune dinamic\ specific\ (a alimentelor) adstante febre = cât este prezent\ febra (re]ete) adversum = contra (re]ete) aeger. Adv. feb. B.

aq aq. dest. AP APB APC APD APGAR APH APTT. AR ARC ARD ARDS ARF Arg βARK ARM ** ARN aortic incompetence or insufficiency (insuficien]\ aortic\) automatic implantable cardioverter-defibrilator (defibrilator intracorporeal cardiac automat) aquired immunodeficiency syndrome (sindromul imunodeficien]ei dobândite) autoimmune h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\ autoimun\) angioimmunoblastic lymphadenopathy with dysprotein(a)emia (limfadeno-patie angioimunoblastic\ cu disproteinemie) antiinflamator nesteroidian accident ischemic tranzitoriu aluminiu acute leuk(a)emia (leucemie acut\) * anestezie local\ alanine (alanin\) α-aminolevulinic acid (acid α-aminolevulinic) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) albumin (albumin\) alkaline phosphatase (fosfataz\ alcalin\) anestezie locoregional\ antilymphocyte serum (ser antilimfocitar) amyotrophic lateral sclerosis (scleroz\ lateral\ amiotrofic\) alanine aminotransferase (alanin aminotransferaz\) alternis diebus = la dou\ zile (re]ete) alternis horis = la dou\ ore (re]ete) americiu ante meridiem = diminea]a asisten]\ medical\ gratuit\ acute myocardial infarction (infarct miocardic acut) acute myeloblastic leuk(a)emia (leucemie acut\ mieloblastic\) abla]ia materialului de osteosintez\ adenosine monophosphate (adenozin monofosfat) adenozin monofosfat ciclic antenatal (antenatal) antinuclear antibodies (anticorpi antinucleari) anatomy. aPTT APUD AQ. anatomic) antinuclear factors (factori antinucleari) analiza variabilit\]ii (varian]ei) atrial natriuretic peptid (peptid atrial natriuretic) autonomic nervous system (sistem nervos autonom) anterior (anterior) action potential (poten]ial de ac]iune) angina pectoris (angin\ pectoral\) anterior pituitary (hipofiz\ anterioar\) anteroposterior (anteroposterior) arterial pressure (presiune arterial\) atrial premature beat (contrac]ie atrial\ prematur\) atrial premature complex (complex atrial prematur) adeno-pharyngo-conjunctival sinus (sinus adeno-faringo-conjunctival) atrial premature depolarization (depolarizare atrial\ prematur\) American Pediatric Gross Assesment Record / scor APGAR (aspect. Am AM ** AMG AMI AML ** AMO AMP ** AMPc AN ANA anat. respira]ie) ante partum h(a)emorrhage (hemoragie prenatal\) activated partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial acti-vat\) amine precursor uptake and decarboxylation (captare [i decarboxilare a precursorilor de amine) aqua = ap\ (re]ete) aqua destillata = ap\ distilat\ (re]ete) alarm reaction (reac]ie de alarm\) aortic regurgitation (regurgitare aortic\) artificial respiration (respira]ie artificial\) AIDS-Related Complex (complex `n rela]ie cu SIDA) acute respiratory disease (afec]iune respiratorie acut\) acute respiratory distress syndrome (sindrom de insuficien]\ respiratorie acut\ a adultului) ADP-ribosylation factor (factor de ribozilare a ADP) arginine (arginin\) β-adrenergic receptor kinase (kinaza receptorului β-adrenergic) artificial rupture of the membranes (ruptur\ artificial\ a membranelor) acid ribonucleic 68 . ANF ANOVA ANP ANS ant. Alt. anatomical (anatomie. activitate. hor. grimas\. puls.AICD AIDS AIHA AILD ** AINS ** AIT Al * AL Ala ALA ALAT Alb ALP ** ALR ALS ALT Alt. dieb.

pressure and saturation (temperatura.a doua liter\ a alfabetului grec lan]ul β al hemoglobinei prefix utilizat în cazul aminoacizilor pentru a desemna atomul de carbon din lan] de care este legat un radical func]ional (β-aminoacizi) rota]ia specific\ a unei substan]e optic active (ex. B6. presiunea [i satura]ia în vapori a mediului ambiant) antitetanic serum (ser antitetanic) * antitiroidiene de sintez\ aur azot ureic sanguin atrioventricular (atrioventricular) arteriovenous (arteriovenos) *alur\ ventricular\ aortic valve (valva aortic\) accident vascular cerebral deriva]ie unipolar\ augmentat\ a piciorului (foot) – în electrocardiografie antivitamin\ K deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului stâng (left) – în electrocardiografie atrioventricular node (nod atrioventricular) arginine-vasopressin (arginin-vasopresin\) deriva]ie unipolar\ augmentat\ a bra]ului drept (right) – în electrocardio-grafie atomic weight unit (unitate atomic\ de mas\) baz\ (a acizilor nucleici) asparagin\ / aspartat Bel bor grup de vitamine (B1. wt. B2. at. pressure and dryness (temperatura.** ARNm ** ARNr ** ARNs ** ARNt ** ARP As AS As. B12) induc]ie magnetic\ beta . B8. presiunea [i u-miditatea mediului ambiant) ambient temperature. ATB ATBG ATCase ** ATCD ** ATI atm ATP ATPase ATPD ATPS * ATS Au ** AUS A-V * AV ** AVC aVF ** AVK aVL AVN AVP aVR awu b B β β- Ba BA acid ribonucleic mesager acid ribonucleic ribozomal acid ribonucleic solubil acid ribonucleic de transfer activitatea reninei plasmatice arsen(ic) aortic stenosis (stenoz\ aortic\) ankylosing spondylitis (spondilit\ anchilozant\) arteriosclerosis (arterioscleroz\) astigmatism (astigmatism) acetylsalicylic acid (acid acetilsalicilic) argininosuccinic acid (acid argininosuccinic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) arteriosclerotic cardiovascular disease (boal\ cardiovascular\ arterioscle-rotic\) atrial septal defect (defect septal atrial) acute subdural h(a)ematoma (hematom acut subdural) arteriosclerotic heart disease (boal\ cardiac\ arteriosclerotic\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) asparagine (asparagin\) aspartic acid (acid aspartic) aspartate aminotransferase (aspartat aminotransferaz\) antistreptolysin O (antistreptolizin\ O) antithrombin (antitrombin\) atrial tachycardia (tahicardie atrial\) atomic volume (volum atomic) atomic weight (greutate atomic\) antibiotic (antibiotic) antibiogram (antibiogram\) aspartate transcarbamosylase (aspartat transcarbamozilaz\) antecedente anestezie-terapie intensiv\ atmosphere (atmosfer\) adenosine triphosphate (adenozin trifosfat) adenosine triphosphatase (adenozin trifosfataz\) ambient temperature. Ast ASA ASAT ASCVD ASD ASDH ASHD ASLO Asn Asp AST ASTO AT at. vol.: β-D-glucoz\) migrarea frac]iunii β a globulinelor la electroforez\ bariu bronchial astma (astm bron[ic) 69 .

i. Bili b. b.3-BPG ** BPOC BPTI Bq Br ** BRD BrDU ** BRS BS BSA BSP BTPS BUN BV BW BZ BZD c C barium enema (lavaj baritat) british anti-Lewisite (2.BaE BAL BaM ** BAV BBB BBS BBT BCAA BCDF BCF BCG BCGF b.3-biphosphoglycerate (1.i. * BK Bl cult BMI BMR BOR bp BP BPD 1.3-dimercaptopropanol) barium meal (tranzit baritat eso-gastro-duodenal) bloc atrioventricular blood-brain barrier (barier\ hematoencefalic\) bundle branch block (bloc de ramur\) Besnier-Boeck-Schaumann disease (boal\ Besnier-Boeck-Schaumann) basal body temperature (temperatura bazal\ a organismului) branched chain aminoacid (aminoacid din lan]urile laterale) B cell differentiation factors (factori de diferen]iere a celulelor B) basophil chemotactic factor (factor chemotactic bazofil) bacille bilié de Calmette-Guérin (bacil Calmette-Guérin – atenuat pe medii de cultur\ cu bil\) balistocardiography (balistocardiografie) B cell growth factors (factori de cre[tere ai celulelor B) bis die = de dou\ ori pe zi base excess (exces de baze) butanol extractable iodine (iod extractibil cu butanol) bilan] electrolitic urinar biologic false-positive (reac]ie biologic\ fals-pozitiv\) ballistography (balistografie) barier\ hematoencefalic\ bismut bibe = b\utur\ (re]ete) bis in die = de dou\ ori pe zi (re]ete) bilirubin (bilirubin\) bis in nocte = de dou\ ori pe noapte (re]ete) *bacil Koch tip de Poliomavirus blood culture (hemocultur\) body mass index (indice de mas\ corporal\) basal metabolic rate (rata metabolismului bazal) branchio-oto-renal syndrome (sindrom branhio-oto-renal) base pair (pereche de baze) boiling point (punct de fierbere) blood pressure (presiune sanguin\) British Pharmacopoeia (Farmacopee Britanic\) biparietal diameter (diametru biparietal) 1.d. BE BEI ** BEU BFP BG ** BHE Bi bib.n.3-bifosfoglicerat) bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\ bovine pancreatic trypsin inhibitor (inhibitor de tripsin\ pancreatic\ bovin\) Becquerel brom bloc de ram drept 5-bromodeoxyuridine (5-bromodeoxiuridin\) bloc de ram stâng blood sugar (glicemie) body surface area (suprafa]\ corporal\) bovine serum albumin (serum albumin\ bovin\) bromsulfophthalein (bromsulfonftalein\) body temperature and pressure saturated with water vapor (temperatur\ corporal\ [i presiune saturat\ în vapori de ap\) blood urea nitrogen (azot ureic sanguin) blood vessel (vas sanguin) birth weight (greutate la na[tere) Bordet-Wasserman reaction (reac]ie Bordet-Wasserman) benzodiazepine (benzodiazepin\) benzodiazepine (benzodiazepin\) c\ldur\ specific\ centiconcentra]ie molar\ complementar\ sânge capilar viteza luminii în vid canin capacitate caloric\ capacitate electric\ carbon catod 70 .d.

0 C c χ C/T Ca CA celulele parafoliculare tiroidiene cistein\ citidin\ citozin\ clearance complement complian]\ Coulomb lentile cilindrice r\d\cini nervoase cervicale vertebre cervicale (C1-C7) vitamin\ grad Celsius cum = cu (re]ete) chi . cAPK CAPP ** CASS CAT ** CAV CB cbc CBF CBG Cbl cc CCF CCK ** CCMH cCMP CCU cd Cd cDNA CDP CEA ** CEC CF CFT CFU cg ** αcG CGD 71 . CABG CaBP CAD cADPR ** CAE cal CaM CAM cAMP Can cap. boal\ coronarian\) cyclic ADP ribose (ADP ciclic riboz\) conduct auditiv extern calorie (calorie) calmodulin (calmodulin\) cell adhesion molecules (molecule de adeziune celular\) cyclic adenosine monophosphate (adenozin 3’.5’-monofosfat ciclic) coronary care unit (unitate de terapie coronarian\) critical care unit (serviciu de reanimare) candela (candel\) cadmiu complementary deoxyribonucleic acid (ADN complementar) copy deoxyribonucleic acid (copie de ADN) cytidine diphosphate (citidin difosfat) carcinoembryonic antigen (antigen carcinoembrionar) circula]ie extracorporeal\ cardiac failure (insuficien]\ cardiac\) chest-foot (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Christmas factor (factor Christmas) cystic fibrosis (fibroz\ chistic\) complement-fixation test (test de fixare a complementului) colony-forming unit (unitate formatoare de colonii) centigram (centigram) alfa-cetoglutarat chronic granulomatous disease (boal\ granulomatoas\ cronic\) ca.5’-monofosfat ciclic) cancer (cancer) capsule (capsul\) cAMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de AMPc) ceramide-activated protein phosphatase (fosfataza proteinei ceramid activate) Cas\ de Asigur\ri Sociale de S\n\tate Computerized Axial Tomography (tomografie axial\ computerizat\) canal atrioventricular comun chronic bronchitis (bron[it\ cronic\) complete blood count (num\r\toare sanguin\ complet\.a dou\zeci [i doua liter\ a alfabetului grec indice terapeutic sau chimioterapic calciu carcinoma (carcinom) cardiac arrest (oprire cardiac\) coronary artery (arter\ coronar\) chronological age (vârst\ cronologic\) carbohydrate antigen (antigen carbohidrat – marker tumoral) aproximativ coronary artery bypass graft (gref\ bypass de arter\ coronar\) calcium-binding protein (protein\ de legare a calciului) coronary artery disease (maladie a arterelor coronare. num\r\toare complet\ a elementelor figurate din sânge) cerebral blood flow (circula]ie sanguin\ cerebral\) corticosteroid-binding globuline (globulin\ de legare a corticosteroizilor) cobalamin (cobalamin\) cubic centimeter (centimetru cub) congestive cardiac failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) cholecystokinin (colecistokinin\) concentra]ie corpuscular\ medie în hemoglobin\ cyclic cytidine monophosphate (citidin 3’.

5’-monofosfat ciclic) chronic glomerulonephritis (glomerulonefrit\ cronic\) cGMP-dependent protein kinase (protein kinaz\ dependent\ de GMPc) centigrade (centigrad) centimeter.5’-monofosfat ciclic) carcinoma in situ (carcinom in situ) caren]\ imunitar\ T epidemic\ comunicare interventricular\ coagulare intravascular\ diseminat\ cytokine (citokin\) creatine kinase (creatinkinaz\) centiliter (centilitru) clor chest-left (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) chronic leuk(a)emia (leucemie cronic\) corticotropin-like intermediate lobe peptide (peptid corticotropin-like secretat de lobul intermediar) chronic lymphocytic leuk(a)emia (leucemie limfatic\ cronic\) centimeter (centimetru) cistografie mic]ional\ concentra]ie maximal\ cell mediated immunity (imunitate mediat\ celular) cytidine monophosphate (citidin monofosfat) cras mane sumendus = s\ fie luat a doua zi diminea]\ (re]ete) cytomegalovirus (citomegalovirus) cras nocte = mâine noapte (re]ete) cranial nerve (nerv cranian) cyanocobalamin (ciancobalamin\) Centre National de Recherche Scientifique (Centru Na]ional de Cercetare {tiin]ific\. CN CN-Cbl CNRS CNS Co CO CO2 CoA COAD COHb ConA CoQ cyclic GMP-inhibited phosphodiesterase (fosfodiesteraz\ inhibat\ de GMP ciclic) corp geniculat lateral corp geniculat medial concentra]ie globular\ medie în hemoglobin\ cyclic guanosine monophosphate (guanozin 3’.n.s.sistem de unit\]i de m\sur\) centiGray * concentra]ia hemoglobinei abreviere de dilu]ie în homeopatie * complement hemolitic (CH50) complete heart block (bloc atrioventricular complet) congenital heart disease (boal\ congenital\ cardiac\) coronary heart disease (boal\ coronarian\) cholinesterase (colinesteraz\) congestive heart failure (insuficien]\ cardiac\ congestiv\) clasificare histologic\ interna]ional\ a tumorilor Chinese hamster ovary cell (celul\ ovarian\ de hamster chinezesc) Centre Hospitalier Universitaire (Centru Spitalicesc Universitar. Fran]a) central nervous system (sistem nervos central) cobalt carbon monoxide (monoxid de carbon) carbon dioxide (dioxid de carbon) coenzyme A (coenzim\ A) chronic obstructive airway disease (bronhopnemopatie cronic\ obstructi-v\) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) concanavalin A (concanavalin\ A) coenzyme Q (coenzim\ Q) 72 . CMV c. gram. secund\ .m. Fran]a) Curie * capacitate inspiratorie cardiac index (indice cardiac) * contraindica]ie comunicare interatrial\ comunicare interatrioventricular\ complexe imune circulante coagulare intravascular\ diseminat\ counterimmunoelectrophoresis (contraimunoelectroforez\ sau imunoelec-troforez\ în contracurent) clonal inhibitory factor (factor inhibitor clonal) Curie-hour (Curie-or\) cyclic inosine monophosphate (inozin 3’. second (centimetru.cGI-PDE ** CGL ** CGM ** CGMH cGMP CGN cGPK cgr CGS cGy * CH CHB CHD ChE CHF ** CHIT CHO CHU Ci * CI ** CIA ** CIAV ** CIC ** CID CIE CIF Ci-hr cIMP CIS ** CITE ** CIV ** CIVD CK cl Cl CL CLIP CLL cm ** CM CMI CMP c. gram.

cp CP ** CPA CPAP ** CPC CPD CPK CPK-MB cpm CPR cps ** CPT ** CPUE Cr CR CR(E)ST * CRF CRH CrP CRP CS ** 17-CS CSF CSF-1 CSM CT CTG CTL CTP CTR Cu ** CUM * CV CVA CVP CVS CX CYC Cys d D centipoise (centipoise) chemically pure (chimic pur) cerebral palsy (infirmitate motorie cerebral\) cord pulmonar acut continuous positive airway pressure (presiune permanent pozitiv\ a c\ilor respiratorii) cord pulmonar cronic citrate phosphate dextrose (citrat fosfat dextroz\) creatine phosphokinase (creatin fosfokinaz\) creatine phosphokinase – isoenzyme MB (izoenzima MB a creatin fosfoki-nazei) counts per minute (impulsuri pe minut) cardiopulmonary resuscitation (resuscitare cardiorespiratorie) cycles pe second (cicli pe secund\) capacitate pulmonar\ total\ capacitate pulmonar\ utilizabil\ la efort crom chest-right (deriva]ie unipolar\ precordial\ în electrocardiografie) Calcinosis. (esophageal dysfunction). fenomen Raynaud. Raynaud's phenomenon. sclero-dactyly and telangiectasia (calcific\ri. disfunc]ie esofagian\. sclerodactilie [i telangiectazie) *capacitate rezidual\ func]ional\ chronic renal failure (insuficien]\ renal\ cronic\) corticotropin releasing factor (factor de eliberare a corticotropinei) corticotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a corticotropinei) creatine phosphate (creatinfosfat) C-reactive protein (protein\ C reactiv\) caesarean section (cezarian\) 17-cetosteroizi cerebrospinal fluid (lichid cefalorahidian) macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) cerebrospinal meningitis (meningit\ cerebrospinal\) clotting time (timp de coagulare) computerized tomography (tomografie computerizat\) cardiotokography (cardiotocografie) cytotoxic lymphocytes (limfocite citotoxice) cytidine triphosphate (citidin trifosfat) cardiothoracic ratio (indice cardiotoracic) cupru cistouretrografie mic]ional\ * capacitate vital\ cardiovascular (cardiovascular) * câmp vizual * coeficient de varia]ie * contravizit\ cardiovascular accident (accident cardiovascular) cerebrovascular accindent (accident vascular cerebral) costovertebral angle (unghi costovertebral) central venous pressure (presiune venoas\ central\) cardiovascular system (sistem cardiovascular) chest X-ray (radiografie pulmonar\) cervix (col uterin) cyclophosphamide (ciclofosfamid\) cysteine (cistein\) day (zi) decidensitate relativ\ dextrogir dezoxiriboz\ diametru aspartat coeficient de difuziune coeficient de difuziune pulmonar\ deuteriu dioptru distal doz\ grup de vitamine (D2. D3) por]iunile duodenului (D1-D4) r\d\cini nervoase dorsale vertebre dorsale (D1-D12) 73 .

db ** DBS DC DCA DCI ** DD DDT Deg DES det. DIII DIC ** DID dieb. ** DFM ** Dg DGK DH DHE DHEA DHF DHT DI DI.4-dinitrofenol) do not resuscitate (a nu resuscita) date of birth (data na[terii) 11-deoxycorticosterone (11-deoxicorticosteron) 11-deoxycorticosterone acetate (11-deoxicorticosteron acetat) 74 . ** DIS DIT ** DIU ** DL ** DLD ** DLS dm * DM ** DMA ** DMP DMSA DMSO ** DMT DNA DNase DNB DNCB DNFB ** DNID DNP DNR DOB DOC DOCA delta . dieb.4-dinitrophenol (2. dil.: acid δ-aminolevulinic) poten]ial electric transmembranar dilation and curettage (dilata]ia colului uterin [i chiuretaj uterin) Dalton drug addict (dependent de droguri) delayed after-depolarization (postdepolarizare întârziat\) diacylglycerol (diacilglicerol) deciBel diagnostic biologic de sarcin\ direct current (curent continuu) deoxycorticosterone acetate (deoxicorticosteron acetat) dénomination commune internationale (denumire comun\ interna]ional\) decubit dorsal diagnostic diferen]ial dichlorodiphenyltrichloroethan (diclorodifeniltricloretan) degeneration (degenerare) degree (grad) diethylstilbestrol (dietilstilbestrol) detur = s\ fie dat (re]ete) displazie fibromuscular\ diagnostic diacylglycerol kinase (diacilglicerol kinaz\) delayed hypersensitivity (hipersensibilitate întârziat\) dihydroergotamine (dihidroergotamin\) dehydro-3-epiandrosterone (3-dehidroepiandrosteron) dihydrofolate (dihidrofolat) dihydrotestosterone (dihidrotestosteron) diabetes insipidus (diabet insipid) dorsoiliac (dorsoiliac) deriva]ii bipolare standard (în electrocardiografie) disseminated intravascular coagulation (coagulare intravascular\ diseminat\) diabet insulinodependent diebus alternis = la dou\ zile (re]ete) diebus tertiis = la trei zile (re]ete) diluat (re]ete) diagnostic imunologic de sarcin\ diiodotyrosine (diiodotirozin\) dispozitiv intrauterin decubit lateral doz\ letal\ decubit lateral drept decubit lateral stâng decimeter (decimetru) diabetes mellitus (diabet zaharat) diastolic murmur (murmur diastolic) * doz\ maximal\ doz\ maxim\ admis\ distrofie muscular\ progresiv\ dimercaptosuccinic acid (acid dimercaptosuccinic) dimethyl sulfoxide (dimetil sulfoxid) doz\ maxim\ tolerat\ deoxyribonucleic acid (acid dezoxiribonucleic) deoxyribonuclease (deoxiribonucleaz\) dinitrobenzene (dinitrobenzen) dinitrochlorobenzene (dinitroclorbenzen) dinitrofluorobenzene (dinitrofluorbenzen) diabet non-insulinodependent deoxyribonucleoproteid (dezoxiribonucleoproteid\) deoxyribonucleoprotein (dezoxiribonucleoprotein\) 2. tert. alt. DII.a patra liter\ a alfabetului grec dioptrie lan]ul δ al hemoglobinei prefix desemnând al patrulea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex.δ δ∆ψ D and C Da DA DAD DAG dB.

* DV ** DVMM DVT Dx.a [aptea liter\ a alfabetului grec viscozitate external auditory canal (conduct auditiv extern) epsilon-aminocaproic acid (acid epsilon-aminocaproic) early depolarization (depolarizare precoce) Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) endocardit\ bacterial\ acut\ Epstein-Barr virus (virus Epstein-Barr) erythrocyte (eritrocit) enzim\ de conversie a angiotensinei examen citobacteriologic urinar extracellular fluid (fluid extracelular) eosinophil chemotactic factor (factor chemotactic pentru eozinofile) eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis (factor chemotactic eozinofi-lic `n εη EAC EACA EAD EB ** EBA EBV Ec ** ECA ** ECBU ECF ECF-A 75 .DOE DOPA 2. dolor.3-diphosphoglycerate (2.forma redus\) debit plasmatic renal diphtheria / pertussis / tetanus vaccine (vaccin difterie / pertusis / tetanos) devia]ie standard drept superior (mu[chi al bazinului) defect septal atrial debit sanguin cerebral double-stranded DNA (ADN dublu elicoidal) diagnostic and statistical manual of mental disorders (manual de diagnostic [i statistic\ a disfunc]iilor psihice) double-stranded RNA (ARN dublu elicoidal) demen]\ senil\ tip Alzheimer defect septal ventricular delirium tremens diphtheria / tetanus vaccine (vaccin difterie / tetanos) dacarbazine (dacarbazin\) diphtheria / tetanus / pertussis vaccine (vaccin difterie / tetanos / pertusis) diethylenetriamine pentaacetic acid (acid dietiltriaminopentaacetic) diphtheria / tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin difterie / tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) duodenal ulcer (ulcer duodenal) durante dolore = cât persist\ durerea (re]ete) dead volume (volum "mort" respirator) * decubit ventral debit ventilator maxim pe minut deep venous thrombosis (tromboz\ venoas\ profund\) diagnosis (diagnostic) dyne (din\) diabet zaharat baza logaritmilor naturali erg energie glutamat tensiune electromotoare vitamin\ unitate elementar\ electron Escherichia coli pozitron poten]ial standard de reducere (o)estrone (estron\) (o)estradiol (estradiol) (o)estriol (estriol) (o)estetrol (estetrol) epsilon .3-DPG DPN DPNH ** DPR DPT ** DS ** DSA ** DSC dsDNA DSM IV dsRNA ** DSTA ** DSV DT DTIC.3-difosfoglicerat) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid) diphosphopiridin nucleotide (difosfopiridin nucleotid . Dtic DTP DTPA DT-TAB DU dur.: acid ε-aminocaproic) eta .a cincea liter\ a alfabetului grec coeficient de absorb]ie molar\ lan]ul greu al Ig E lan]ul ε al hemoglobinei prefix desemnând al cincilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. dyn ** DZ e E e eE coli e+ E0 E1 E2 E3 E4 ε dyspn(o)ea on exertion (dispnee de efort) dihydroxyphenylalanine (dihidroxifenilalanin\) 2.

ECG ECHO ECM ECoG ECT ED EDD EDRF EDTA EDV EEG ** EER EF EFA ** EFR ** Eg EGD EGF EGTA EIA EKG EKY El ELISA elix. nas. EMF EMG EN ENA ENG ENT EOG EP ** EPA EPG EPR EPSP Eq ER ERBF ERCP ERFP ERG ERV ESF ESP ESR EST * ESV ET eV EVP f F anafilaxie) electrocardiogram (electrocardiogram\) enteric cytopathogenic human orphan virus (virus orfan uman citopatoge-nic enteral) extracellular matrix (matrice extracelular\) electrocorticography (electrocorticografie) electroconvulsive therapy (terapie electroconvulsiv\) effective dose (doz\ efectiv\) erythema dose (doz\ eritem) expected date of delivery (data probabil\ a na[terii) endothelium-derived relaxing factor (factor de relaxare derivat din endoteliu) ethylenediaminetetraacetic acid (acid etilendiaminotetraacetic) end-diastolic volume (volum telediastolic) electroencephalogram (electroencefalogram\) epurare extrarenal\ elongation factor (factor de elonga]ie) essential fatty acids (acizi gra[i esen]iali) explorare func]ional\ respiratorie echivalent gram esophagogastroduodenoscopy (esofagogastroduodenoscopie) epidermal growth factor (factor de cre[tere epidermic\) egtazic acid (acid egtazic) enzyme immunoassay (dozare imunoenzimatic\) electrocardiogram (electrocardiogram\) electrokymogram (electrokimogram\) elastance (elastan]\) enzyme-linked immunosorbent assay (m\surare imunoenzimatic\ utilizând un antigen adsorbit) elixir (re]ete) electromotive force (for]\ electromotoare) erythrocyte maturation factor (factor de maturare a eritrocitelor) electromyogram (electromiogram\) erythema nodosum (eritem nodos) extractible nuclear antigen (antigen nuclear extractibil) electronystagmography (electronistagmografie) ear. VSH) electric shock therapy / electroshock therapy (terapie cu electro[oc) end-systolic volume (volum telesistolic) * extrasistol\ ventricular\ echotomography (ecotomografie) electron Volt evoked visual potential (poten]ial evocat vizual) coeficient de frecare distan]\ focal\ feminin femtofrecven]\ Farad fenilalanin\ 76 . nose and throat (urechi. cabinet de urgen]\) endoplasmic reticulum (reticul endoplasmic) effective renal blood flow (flux sanguin renal efectiv) endoscopic retrograde cholangiopancreatography (colangiopancreatogra-fie endoscopic\ retrograd\) effective renal plasma flow (flux plasmatic renal efectiv) electroretinogram (electroretinogram\) expiratory reserve volume (volum expirator de rezerv\) erythropoietic stimulating factor (factor de stimulare eritropoietic\) extrasensory perception (percep]ie extrasenzorial\) erythrocyte sedimentation rate (vitez\ de sedimentare a hematiilor. gât sau ORL) electro-oculogram (electro-oculogram\) electro-olfactogram (electro-olfactogram\) ectopic pregnancy (sarcin\ extrauterin\) evoked potential (poten]ial evocat) edem pulmonar acut electropupillogram (electropupilogram\) electron paramagnetic resonance (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) excitatory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic excitator) gram equivalent (echivalent-gram) emergency room (camer\.

6-bifosfataz\) fasting blood sugar (glicemie à jeun) frecven]\ cardiac\ femtoCurie fetal death in utero (f\t mort intrauterin) fibrin / fibrinogen degradation products (produ[i de degradare a fibrinei / fibrinogenului) 5-fluorodeoxyuridine monophosphate (monofosfat de 5-fluorodeoxiuridin\) fier forced expiratory volume (volum expirator for]at) free fatty acids (acizi gra[i liberi) fresh frozen plasma (plasm\ proasp\t\ decongelat\) fibroblast growth factor (factor de cre[tere fibroblastic\) family history (antecedente familiale) fetal heart (b\t\i cardiace fetale) fluoroimmunoassay (imunofluorometrie) fos\ iliac\ dreapt\ fractional inspiratory oxygen (concentra]ia oxigenului în aerul inspirat) fos\ iliac\ stâng\ fluorescein isothiocyanate (izotiocianat de fluorescein\) fecundare in vitro fecundare in vitro [i transfer de embrioni formul\ leucocitar\ fluid (fluid) funny looking kid (copil cu un aspect anormal) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid) flavin mononucleotide (flavin mononucleotid .forma redus\) first menstrual period (data primei menstrua]ii) fose nazale fine needle transhepatic cholangiography (colangiografie percutan\ trans-hepatic\ cu ac fin) foaie de observa]ie fund de ochi f(a)ecal occult blood (hemoragie ocult\) facial palsy (paralizie facial\) factor reumatoid frecven]\ respiratorie functional residual capacity (capacitate rezidual\ func]ional\) d-fructose (d-fructoz\) fibrin stabilizing factor (factor de stabilizare a fibrinei) follicle stimulating factor (factor de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone (hormon de stimulare folicular\) follicle stimulating hormone and luteinizing hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH [i LH) follicle stimulating hormone releasing hormone (hormonul de eliberare a FSH) fluorescent treponemal antibody test (test cu anticorpi fluorescen]i pentru Treponema) fluorescent treponemal antibody-absorption (test de absorb]ie a anticorpilor fluorescen]i pentru Treponema) 77 .6-bifosfataz\) fructose-2.6-biphosphatase (fructoz\-2.forma redus\) factor antinuclear Food and Agricultural Organization (Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\) foreign body (corp str\in) full blood count (formul\ sanguin\ complet\. care con]ine situsul de legare al antigenului flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid) flavin adenine dinucleotide (flavin adenin dinucleotid . hemogram\ complet\) fructose-1.a.6-biphosphatase (fructoz\-1.F f.s. * FA 0 Fab FAD FADH2 ** FAN FAO FB FBC FBPase-1 FBPase-2 FBS ** FC fCi FDIU FDP F-dUMP Fe FEV FFA FFP FGF FH FIA ** FID FIO2 ** FIS FITC ** FIV ** FIVTE ** FL fld FLK FMN FMNH2 FMP ** FN FNTC ** FO FOB FP ** FR FRC Fru FSF FSH FSH/LH-RH FSH-RH FTA FTA-ABS fluor formul\ for]\ fragment (de anticorp) visual field (câmp vizual) vitamin\ grad Fahrenheit fac secundum artem = a face dup\ regulile artei (re]ete) fatty acid (acid gras) * fibrila]ie atrial\ fluorescent antibody (anticorp fluorescent) * fosfataz\ alcalin\ regiune variabil\ a anticorpului.

a treia liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig G lan]urile γ ale hemoglobinei fetale microgram (µg) conductivitate electric\ prefix desemnând al treilea atom de carbon de care este legat un radical func]ional (ex. II G6PD GA GABA GAG Gal GalNAc GammaGT GAP GAPD GB GBM GBq GC G-CSF GDH GDP GeV GFR GGT GH GH-IH GH-RH GI GIP GIT Glc GLC GlcNAc Glu Gly GM-CSF GMP free thyroxine index (indice de tiroxin\ liber\) full term normal delivery (na[tere la termen) failure to thrive (retard staturo-ponderal) 5-fluorouracil (5-fluorouracil) 5-fluoro-2’-deoxyuridine (5-fluoro-2’-deoxiuridin\) fever of undetermined origin (febr\ de origine necunoscut\) fibrila]ie ventricular\ forced vital capacity (capacitate vital\ for]at\) accelera]ie gravita]ional\ gram conductan]\ energie liber\ Gibbs for]\ de greutate Gauss gigaglicin\ gravid\ guanin\ guanozin\ gamma .: acid γ-aminobutiric) band\ de migrare la electroforez\ a frac]iunii γ a globulinelor gap phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) gap or growth phase (faz\ a ciclului celular) num\r de sarcini precedente glucose-6-phosphate dehydrogenase (glucoz\ 6-fosfat dehidrogenaz\) general anaesthesia (anestezie general\) gibberellin (giberelin\) gamma-aminobutyric acid (acid gama-aminobutiric) glycosaminoglycan (glicozaminoglican) d-galactose (d-galactoz\) N-acetylgalactosamine (N-acetilgalactozamin\) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) glyceraldehyde-3-phosphate (gliceraldehid\ 3-fosfat) GTPase-activating protein (protein\ de activare a GTP-azei) glyceraldehyde-3-phosphate dehydrogenase (gliceraldehid\ 3-fosfat dehi-drogenaz\) gall bladder (vezicul\ biliar\) glomerular basement membrane (membran\ bazal\ glomerular\) gigaBequerel gas chromatography (gaz-cromatografie) granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite) glutamate dehydrogenase (glutamat dehidrogenaz\) guanosine diphosphate (difosfat guanozin\) gigaelectronVolt glomerular filtration rate (rata filtr\rii glomerulare) gamma-glutamyltransferase (gama-glutamiltransferaz\) general hospital (centru spitalicesc general) growth hormone (hormon de cre[tere) growth hormone inhibiting hormone (hormon de inhibare a secre]iei hormonului de cre[tere) growth hormone releasing hormone (hormon de stimulare a secre]iei hormonului de cre[tere) gastrointestinal (gastrointestinal) gastric inhibitory peptide (peptid gastric inhibitor) gastrointestinal tract (tub digestiv) d-glucose (d-glucoz\) gas-liquid chromatography (cromatografie gaz-lichid) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) glutamic acid (acid glutamic) glycine (glicin\) granulocyte-macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage) guanosine monophosphate (monofosfat guanozin\) 78 . FUdR FUO ** FV FVC g G γ γ- G0 G1 G2 G I.FTI FTND FTT 5-FU FUDR.

hCG HCl HCM HCO3¯ HCS HCT. Hct HCV HDL HDN HDV ** HED HELLP HETE guanozin monofosfat ciclic glomerulonefritis (glomerulonefrit\) gonadotropin releasing hormone (hormon de eliberare a gonadotropinelor) glutamic-oxaloacetic transaminase (glutamat-oxaloacetat transaminaz\) general practioner (medic generalist) general paralysis (paralizie general\) glutamic-pyruvic transaminase (glutamat-piruvat transaminaz\) growth hormone releasing hormone (hormon de eliberare a hormonului de cre[tere) G protein-coupled receptor kinase (receptor cu activitate kinazic\ cuplat cu proteina G) gas-solid chromatography (cromatografie gaz-solid) reduced glutathione (glutation redus) oxidized glutathione (glutation oxidat) gonadotropic hormone (hormon gonadotropic) guanosine triphosphate (trifosfat guanozin\) glucose tolerance test (test de toleran]\ la glucoz\) gutta = pic\tur\ (re]ete) gastric ulcer (ulcer gastric) genitourinary (genitourinar) guttatim = pic\tur\ cu pic\tur\ (re]ete) graft-versus-host reaction or disease (gref\ împotriva gazdei. niveluri serice crescute ale enzimelor hepatice.. HBeAg HbF ** HbGM HbO2 HBP HbS HBs. GU guttat.** GMPc GN Gn-RH GOT GP GPT GRH GRK GSC GSH GSSG GTH GTP GTT Gtt.mediu) hepatitis A virus (virusul hepatitei A) h(a)emoglobin (hemoglobin\) hepatit\ B hepatitis B core antigen (antigen HBc) carboxyh(a)emoglobin (carboxihemoglobin\) hepatitis B e antigen (antigen HBe) fetal h(a)emoglobin (hemoglobin\ fetal\) hemoglobina globular\ medie oxyh(a)emoglobin (oxihemoglobin\) high blood pressure (hipertensiune arterial\) sickle cell h(a)emoglobin (hemoglobin\ caracteristic\ siclemiei) sulfh(a)emoglobin (sulfhemoglobin\) hepatitis B surface antigen (antigen de suprafa]\ al virusului hepatitei B) hepatitis B virus (virusul hepatitei B) human chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ uman\) chlorhydric acid (acid clorhidric) hypertrophic cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\) bicarbonate ion (ion bicarbonat) human chorionic somatotropin (somatotropin\ corionic\ uman\) h(a)ematocrit (hematocrit) hepatitis C virus (virusul hepatitei C) high-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare) h(a)emolytic disease of the newborn (boala hemolitic\ a nou-n\scutului) hepatitis D virus (virusul hepatitei D) hematom extradural h(a)emolysis. sc\derea num\rului de trombocite) hydroxyeicosatetraenoic acid (acid hidroxieicosatetraenoic) 79 . elevated liver (enzymes). reac]ie sau boal\ de respingere) Gray gynecology (ginecologie) constanta lui Planck hectoheight (în\l]ime) hour (or\) entalpie intensitatea câmpului magnetic Henry unitate Hounsfield hidrogen histidin\ vitamin\ history and physical (examination) (anamnez\ [i examinare fizic\) h(a)emadsorption (hemadsorb]ie) h(a)emolytic an(a)emia (anemie hemolitic\) hepatitis-asociated antigen (antigen asociat hepatitei) h(a)emagglutination inhibition (inhibare a hemaglutin\rii) hypoxanthine-aminopterin-thymidine (hipoxantin\-aminopterin\-timidin\ . HBsAg HBV HCG. HBcAg HbCO HBe. GVH Gy GYN h H H&P HA HAA HAI HAT HAV Hb ** HB HBc. low platelets (sindrom care include: hemoliz\. gtt.

HF Hg Hgb HGG HGH. hPL HPLC HR HRCT HRE HRF HRP HS HSA ** HSD HSG HSM Hsp HSV ht ** Ht HT 5-HT ** HTA ** HTIC 5-HTP HuIFN ** HV HVA ** HVD ** HVS Hx Hyp Hz i I ι 131 I ** IA ** IACRS Hageman factor (factorul XII al coagul\rii.decub. hGH hGHr ** HGPO HH ** HIC ** HID His ** HIS HIV HJR HLA ** HLG HMD HOCM HOP hor. factor Hageman) high frequency (freven]\ înalt\) mercur h(a)emoglobin (hemoglobin\) human gamma-globulin (gamaglobulin\ uman\) human growth hormone (hormon de cre[tere uman) human growth hormone recombinant (hormon de cre[tere uman recombi-nant) (proba de) hiperglicemie provocat\ oral\ hiatal hernia (hernie hiatal\) hipertensiune intracranian\ hernie inghinal\ dreapt\ histidine (histidin\) hernie inghinal\ stâng\ human immunodeficiency virus (virusul imunodeficien]ei umane) hepatojugular reflux (reflux hepatojugular) histocompatibility locus antigen (antigen de histocompatibilitate) human leukocyte antigen (antigen leucocitar uman) hemoleucogram\ hyaline membrane disease (boala membranelor hialine) hypertrophic obstructive cardiomyopathy (cardiomiopatie hipertrofic\ obstructiv\) high oxygen pressure (presiune crescut\ a oxigenului) hora decubitus = la culcare (re]ete) hospital (spital) high power field (câmp de putere înalt\) history of present illness (istoricul bolii actuale) human placental lactogen (lactogen placentar uman) high-performance liquid chromatography (cromatografie lichid\ de `nalt\ performan]\) heart rate (frecven]\ cardiac\) high-resolution computed tomography (computer tomografie cu rezolu]ie înalt\) hormone response element (element de r\spuns hormonal) histamine releasing factor (factor de eliberare a histaminei) horseradish peroxidase (peroxidaz\ din hrean) herpes simplex (herpes simplex) heart sound (zgomot cardiac) human serum albumin (serumalbumin\ uman\) hematom subdural hysterosalpingography (histerosalpingografie) hepatosplenomegaly (hepatosplenomegalie) heat-shock protein (protein\ de [oc termic) herpes simplex virus (virus herpes simplex) height (greutate) hematocrit hight temperature (hipertermie) 5-hydroxytryptamine (5-hidroxitriptamin\ / serotonin\) hipertensiune arterial\ hipertensiune intracranian\ 5-hydroxytryptophan (5-hidroxitriptofan) human interferon (interferon uman) hepatit\ viral\ homovanilic acid (acid homovanilic) hipertrofie ventricular\ dreapt\ hipertrofie ventricular\ stâng\ history (istoric) hydroxyproline (hidroxiprolin\) Hertz isochromosome (izocromozom) inciden]\ inozin\ intensitatea curentului electric intensitatea energiei radiante iod izoleucin\ t\rie ionic\ iota .a noua liter\ a alfabetului grec radioizotop al iodului inseminare artificial\ insuficien]\ aortic\ infec]ie acut\ a c\ilor respiratorii superioare 80 . Hosp HPF HPI HPL.

4.4.5-tetrakiphosphate (1.3.6-pentaphosphate (1.4.3. INR INSERM InsP3 InsP4 InsP5 InsP6 indice biliar plasmatic irritable bowel syndrome (sindromul colonului iritabil) indice colorimetric immune complex (complex imun) * indice cardiac inspiratory capacity (capacitate inspiratorie) * insuficien]\ cardiac\ intensive care (terapie intensiv\) intracardiac (intracardiac) intracellular (intracelular) intracerebral (intracerebral) irritable colon (colon iritabil) intercellular adhesion molecule 1 (molecula 1 de adeziune intracelular\) intercellular adhesion molecule 2 (molecula 2 de adeziune intracelular\) insuficien]\ cardiac\ congestiv\ intracranial pressure (presiune intracranian\) intercostal space (spa]iu intercostal) interstitial cell-stimulating hormone (hormon de stimulare a celulelor inter-sti]iale) indirect Coombs's test (test Coombs indirect) intensive care unit (unitate de terapie intensiv\) intradermal (intradermic) infectious disease (boal\ infec]ioas\) intradermal (intradermic) median infective dose (doz\ medie infectant\) insulin-dependent diabetes (diabet insulinodependent) insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat insulinodependent) intermediate-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate intermediar\) inosine diphosphate (inozin difosfat) intradermal reaction (intradermoreac]ie) idoxuridine (idoxuridin\) immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) inhibitori ai enzimei de conversie immunoelectrophoresis (imunoelectroforez\) immunofluorescence (imunofluorescen]\) inhibiting factor (factor inhibitor) initiation factor (factor de ini]iere) intrinsic factor (factor intrinsec) interferon (interferon) immunoglobulin (imunoglobulin\) insulin-like growth factor (factor de cre[tere insulin-like) impaired glucose tolerance (sc\derea toleran]ei la glucoz\) infectious hepatitis (hepatit\ infec]ioas\) isch(a)emic heart disease (boal\ cardiac\ ischemic\) interleukin (interleukin\) isoleucine (izoleucin\) intramuscular (intramuscular) * infarct miocardic infectious mononucleosis (mononucleoz\ infec]ioas\) * insuficien]\ mitral\ intramuscular (intramuscular) infarct miocardic acut inhibitori ai monoaminoxidazei infirmitate motorie cerebral\ median immunizing dose (doz\ medie de imunizare) inosine monophosphate (inozin monofosfat) intoxica]ie medicamentoas\ voluntar\ radioizotop al indiului inferior (inferior) isonicotinic acid hydrazide (isoniasid) (hidrazida acidului nicotinic) injection (injec]ie) International Normalized Ratio (indice ob]inut din valoarea timpului de pro-trombin\ ridicat\ la o putere frac]ionar\) Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (Institut Na]ional pentru S\n\tate [i Cercetare Medical\.4. INH inj.m.5-triphosphate (1.pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) 81 .5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.4.3. Fran]a) inositol 1.6.3.5.5.trifosfat inozitol) inositol 1. * IM ** IMA ** IMAO ** IMC ImD50 IMP ** IMV 111 In Inf.4.5.** IBP IBS ** Ic * IC ICAM-1 ICAM-2 ** ICC ICP ICS ICSH ICT ICU id ID ID50 IDD IDDM IDL IDP IDR IDU IE ** IEC IEP IF IFN Ig IGF IGT IH IHD IL Ile i.

4. auscultation (inspec]ie.6-pentafosfat inozitol) inositol hexaphosphate (hexafosfat inozitol) intermittent peritoneal dialysis (dializ\ intraperitoneal\ intermitent\) incapacitate permanent\ par]ial\ inspection. IV IVC ** IVD IVP IVRT * IVS J JV k K κ Ka Kb kb kbp kcal kCi instila]ie (re]et\) insulin\ ordinar\ intraocular pressure (presiune intraocular\) intraperitoneal (intraperitoneal) isoelectric point (punct izoelectric) inositol 1. percu-]ie.4. ** IO IOP IP IP3 IP4 IP5 IP6 IPD ** IPP IPPA ** IPR IPSP ** IPT IPV IQ i.4. palpare.3.5-tetrafosfat inozitol) inositol 1.3.5.4.5-tetrakiphosphate (1. percussion.v.a zecea liter\ a alfabetului grec unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei constant\ de disociere a acizilor constant\ de disociere a bazelor kilobase (kilobaz\ . palpation.3.3.5-trifosfat inozitol) inositol 1. * IR ** IRA * IRC IRM IRV IS ISA ITP ** ITT IU IUCD IUGR i.6-pentaphosphate (1.1 000 perechi de baze ale ADN) kilobase pairs (perechi de kilobaze) kilocalorie kiloCurie 82 .5-triphosphate (1.5.instill.4.r.4. ausculta]ie) inhibitor preferen]ial de recaptare inhibitory postsynaptic potential (poten]ial postsinaptic inhibitor) incapacitate permanent\ total\ inactivated poliovirus vaccine (vaccin poliovirus inactivat) intelligence quotient (coeficient de inteligen]\) intrarrhachidian (intrarahidian) infrared (infraro[u) * insuficien]\ renal\ * insuficien]\ respiratorie insuficien]\ renal\ acut\ insuficien]\ respiratorie acut\ inspiratory reserve capacity (capacitate inspiratorie de rezerv\) * insuficien]\ renal\ cronic\ * insuficien]\ respiratorie cronic\ imagerie par résonance magnétique (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) inspiratory reserve volume (volum inspirator de rezerv\) insertion sequence (secven]\ de inser]ie) intercostal space (spa]iu intercostal) intrinsic sympathomimetic activity (activitate simpatomimetic\ intrinsec\) idiopathic thrombocytopenic purpura (purpur\ trombocitopenic\ idiopatic\) inosine triphosphate (inozin trifosfat) incapacitate temporar\ total\ immunizing unit (unitate de imunizare) international unit (unitate interna]ional\) intrauterine (intrauterin) intrauterine contraceptive device (dispozitiv contraceptiv intrauterin) intrauterine growth retardation (întârziere de cre[tere intrauterin\) intravenous (intravenos) interventricular (interventricular) intravenous (intravenos) inferior vena cava (vena cav\ inferioar\) insuficien]\ ventricular\ dreapt\ intravenous pyelogram / pyelography (pielografie / pielogram\ intravenoa-s\) isovolumic relaxation time (timp de relaxare izovolumetric\) * insuficien]\ ventricular\ stâng\ interventricular septum (sept interventricular) * întrerupere voluntar\ a sarcinii Joule jugular vein (ven\ jugular\) constanta Boltzmann constant\ de vitez\ (a reac]iei) kiloconstant\ de echilibru Kelvin kilobyte lizin\ potasiu vitamin\ kappa .

LAF LAH ** LAM LAO lat. ureter. LATS LATS-p lb ** LBA LBBB LBP LBW Lc LCAT ** LCR LD LD50 LDH LDL Le ** LE ** LEC ** LED ** LES LET Leu LFA LFA-1 LFA-2 LFA-3 constant\ de disociere kiloDalton constant\ de echilibru kilogram kiloJoule knee jerk (reflex rotulian) kidney. and bladder (rinichi. splin\) kilometru constant\ Michaelis kiloPascal kiloRöntgen kidney. speen (rinichi. K m kPa kR KUB kV KW kW kW/hr l L λ * LA lab.Kd kDa Keq kg kJ KJ KLS km K M. bra]ul u[or: imunoglobuline. miozin\) litru (SUA) luminan]\ r\d\cini nervoase lombare vertebre lombare (L1-L5) lungime de und\ microlitru unul din cele dou\ tipuri de lan]uri u[oare ale imunoglobulinei * leucemie acut\ * lichid amniotic local an(a)esthesia (anestezie local\) long-acting (cu ac]iune `ndelungat\) laboratory (laborator) lymphocyte activating factor (factor de activare limfocitar\) left atrial hypertrophy (hipertrofie atrial\ stâng\) left anterior hemiblock (hemibloc stâng anterior) leucemie acut\ mieloblastic\ left anterior oblique (oblic anterior stâng) lateral (lateral) long-acting thyroid stimulator (stimulator tiroidian cu ac]iune lung\) long-acting thyroid stimulator protector (protector al stimulatorului tiroidian cu ac]iune lung\) libra. ficat. liver. pound (livr\) lavaj bronhoalveolar left bundle branch block (bloc de ramur\ stâng\) low back pain (durere dorsal\ joas\) low blood presure (hipotensiune arterial\) low birth weight (greutate mic\ la na[tere) leukocyte (leucocit) lecithin-cholesterol acyltransferase (lecitin-colesterol aciltransferaz\) lichid cefalorahidian lethal dose (doz\ letal\) median lethal dose (doz\ letal\ medie) lactate dehydrogenase (lactat dehidrogenaz\) low-density lipoprotein (lipoproteine cu densitate joas\) leukocyte (leucocit) lupus eritematos lichid extracelular lupus eritematos diseminat lupus eritematos sistemic linear energy transfer (transfer liniar de energie) leucine (leucin\) left fronto-anterior (nazoiliac\ stâng\ anterioar\ . ureter [i vezic\) kiloVolt produsul ionic al apei kiloWatt kiloWatt / or\ litru (Sistem Interna]ional) lungime inductan]\ left (stânga) leucin\ levogir light chain (lan]ul u[or.prezenta]ie fetal\) leukocyte function-associated antigen 1 (antigen 1 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 2 (antigen 2 asociat func]iei leucocitare) leukocyte function-associated antigen 3 (antigen 3 asociat func]iei leucocitare) 83 .

prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ 10 left occipitoposterior (occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ .prezenta]ie fetal\) last menstrual period (data ultimei menstrua]ii) left mentotransverse (mentoiliac\ stâng\ transvers\ .prezenta]ie fetal\) left occipitotransverse (occipitoiliac\ stâng\ transvers\ . rinichi. M µ µA µC µCi liver function test (teste hepatice) luteinizing hormone (hormon luteinizant) left hypochondrium (hipocondru stâng) luteinizing hormone releasing hormone (hormon de eliberare a LH) litiu left iliac fossa (fos\ iliac\ stâng\) ligament (ligament) liquid (lichid) liver. LKS ** LLC LLL lm LMA LMF ** LMNH LMP LMP. liq.a dou\sprezecea liter\ a alfabetului grec lan]ul greu al Ig M mobilitate electroforetic\ microAmper microCoulomb microCurie 84 . spleen (ficat. splin\) leucemie limfocitar\ cronic\ left lower lobe (of lung) (lob inferior stâng al pl\mânului) lumen (lumen) left mentoanterior (mentoiliac\ stâng\ anterioar\ . lmp LMT ln LOA log LOP LOT αLP βLP LP LPA LPC LPF LPS LRF LS LSA LSD LT LTD LTF LTH LU LV LVEDP LVEDV LVET LVF LVH lx Lys m m.LFT LH LHC LH-RH Li LIF lig.prezenta]ie fetal\) lymphocyte mitogenic factor (factor mitogenic limfocitar) limfom malign non-Hodgkininan left mentoposterior (mentoiliac\ stâng\ posterioar\ .sing.prezenta]ie fetal\) alpha-lipoproteins (alfalipoproteine) beta-lipoproteins (betalipoproteine) lumbar puncture (punc]ie lombar\) lysophosphatidic acid (acid lizofosfatidic) lysophosphatidylcholine (lizofosfatidilcolin\) low-power field (câmp de putere joas\) lipopolysaccharide (lipopolizaharid) luteinizing hormone releasing factor (factor de eliberare a LH) lumbosacral (lombosacrat) left sacroanterior (sacroiliac\ stâng\ anterioar\ .prezenta]ie fetal\) lysergic acid diethylamide (dietilamina acidului lisergic) lymphotoxin (limfotoxin\) lowest tolerated dose (cea mai mic\ doz\ tolerat\) lymphocyte transforming factor (factor de transformare a limfocitelor) luteotropic hormone (hormon luteotrop) left upper (superior stânga) left ventricle (ventricul stâng) left ventricular end-diastolic pressure (presiune telediastolic\ a ventriculului stâng) left ventricular end-diastolic volume (volum telediastolic al ventriculului stâng) left ventricular ejection time (timp de ejec]ie al ventriculului stâng) left ventricle failure (insuficien]\ ventricular\ stâng\) left ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ stâng\) lux (lux) lysine (lizin\) mas\ masculin medie (statistic\) metametru miliconcentra]ie molal\ muscle (mu[chi . kidney.) concentra]ie molar\ megametionin\ misce = amestec\ (re]ete) miopie coeficient de atenuare liniar\ micron miu .prezenta]ie fetal\) logaritm în baz\ natural\ left occipitoanterior (occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ .

radiofarmaceu-tic. prim.µEq µg µl µm µmol µV µW mµ mA MAA MAC MAC INH MAF ** MAI Man man. cuplat cu 99m Tc) membrane attack complex (complex "de atac" membranar) membrane attack complex inhibitor (inhibitor al complexului "de atac" membranar) macrophage activating factor (factor de activare a macrofagelor) maladie autoimun\ d-manose (d-manoz\) mane primo = primul lucru f\cut diminea]a (re]ete) monoamine oxidase (monoaminoxidaz\) monoamine oxidase inhibitor (inhibitor de monoaminoxidaz\) mean arterial pressure (presiune arterial\ medie) mitogen-activated protein (protein\ activat\ mitogenic) mitogen-activated protein kinase (protein kinaz\ activat\ mitogenic) myoglobin (mioglobin\) metabolism bazal oxymyoglobin (oximioglobin\) myelin basic protein (protein\ de baz\ a mielinei) miliCoulomb macrophage chemotactic factor (factor chemotactic al macrofagelor) mean corpuscular h(a)emoglobin (hemoglobin\ corpuscular\ medie) mean corpuscular h(a)emoglobin concentration (concentra]ia medie corpuscular\ de hemoglobin\) Maternal and Child Health Service (Serviciu de protec]ie a mamei [i copilului) miliCurie miliCurie / or\ macrophage colony-stimulating factor (factor de stimulare a coloniilor de macrofage) mean corpuscular volume (volum globular mediu) Doctor of Medicine (doctor în medicin\) medical department (departament medical) methylene diphosphonate (metilen difosfonat) middle ear (ureche medie) medial. MED MEN mEq mEq / l Met MetHb MeV MF mg Mg ** MG MHC MHD ** MHNN MHz * MI MIC MID ** MIDA ** MIDP ** MIDT MIF min microequivalent (microechivalent) microgram microlitru micrometru micromol microVolt microWatt milimicron (nanometru) miliAmper macroaggregated albumin (macroagregate de albumin\ . median) minimal effective dose (doz\ minim\ efectiv\) minimal erythema dose (doz\ minim\ eritem) multiple endocrine neoplasia (neoplazie endocrinian\ multipl\) milliequivalent (miliechivalent) milliequivalent / liter (miliechivalent / litru) methionine (metionin\) meth(a)emoglobin (methemoglobin\) megaelectronVolt mitogenic factor (factor mitogenic) miligram magneziu medic generalist major histocompatibility complex (complex major de histocompatibilitate) minimum h(a)emolytic dose (doz\ hemolitic\ minim\) maladia hemolitic\ a nou-n\scutului megaHertz *membru inferior mitral insufficiency (insuficien]\ mitral\) myocardial infarction (infarct miocardic) minimal inhibitory concentration (concentra]ie minim\ inhibitoare) minimum infective dose (doz\ infectant\ minim\) mentoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) melanotrope inhibiting factor (factor melanotrop inhibitor) migration inhibiting factor (factor de inhibare a migra]iei) minute (minut) 85 . MAO MAOI MAP MAPK Mb ** MB MbO2 MBP mC MCF MCH MCHC MCHS mCi mCi / hr M-CSF MCV MD MDP ME med. median (medial.

mm Hg mmol mM MMR Mn ** MNI mol Mol. mor. MIT ml MLCK MLD mm mm. maximum presiune arterial\ maxim\ indice de refrac]ie nanoneutron num\r de cromozomi (haploid) asparagin\ 86 . mOsm mp MP 6-MP MPC MPD MPGN MPO MPS Mr mR mrad MRD mrem MRI mRNA ms * MS MSH ** MSIS MSU mtDNA ** MTS MTU MTX MUAP MUP Mur MurNAc mV MV MVP mW MW Mx n N mentoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) mentoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) mistura = amestec (re]ete) monoiodotyrosine (monoiodotirozin\) mililitru myosin light chain kinase (kinaza lan]ului u[or al miozinei) median lethal dose (doz\ letal\ medie) minimum lethal dose (doz\ letal\ minim\) milimetru muscles (mu[chi) milimetri coloan\ mercur milimol milimolar measles-mumps-rubella vaccine (vaccin împotriva rujeolei-rubeolei-ore-ionului) mangan minim mononucleoz\ infec]ioas\ gram-molecule (molecul\-gram) molecular weight (greutate molecular\) more dicto = în maniera ar\tat\ (re]ete) more solito = în mod obi[nuit (re]ete) miliosmol melting point (punct de topire) menstrual period (perioad\ a menstrua]iei) 6-mercaptopurine (6-mercaptopurin\) maximum permitted concentration (concentra]ie maxim permis\) maximum permissible dose (doz\ maxim permis\) membranous proliferative glomerulonephritis (glomerulonefrit\ membranoproliferativ\) myeloperoxidase (mieloperoxidaz\) mononuclear phagocyte system (sistem fagocitic mononuclear) mucopolysaccharidosis (mucopolizaharidoz\) mas\ molecular\ relativ\ miliRöntgen milirad minimum reacting dose (doz\ minim\ de producere a reac]iei) milirem magnetic resonance imaging (imagistic\ prin rezonan]\ magnetic\) messenger ribonucleic acid (acid ribonucleic mesager) milisecund\ *membru superior mitral stenosis (stenoz\ mitral\) multiple sclerosis (scleroz\ multipl\) melanocyte-stimulating hormone (hormon de stimulare a melanocitelor) moarte subit\ inexplicabil\ a sugarului mid-stream urine specimen (prob\ de urin\ de la mijlocul jetului) mitochondrial DNA (ADN mitocondrial) maladie transmis\ sexual methylthiouracil (metiltiouracil) methotrexate (metotrexat) motor unit action potential (poten]ial de ac]iune al unit\]ii motorii) motor unit potential (poten]ial al unit\]ii motorii) muramic acid (acid muramic) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) miliVolt megaVolt mitral valve prolapse (prolaps de valv\ mitral\) miliWatt megaWatt molecular weight (greutate molecular\) maximal. sol. mor. wt. dict.** MISA ** MISP ** MIST mist.

NO noct. NOS NPN NREM * NS NSAIA NSAID NSR NTP nU o O azot concentra]ie normal\ Newton nodes (adenopatie) normal num\r de elemente dintr-un e[antion num\r de neutroni nerve (nerv) nu .a treisprezecea liter\ a alfabetului grec frecven]\ grade de libertate neutrino viscozitate cinematic\ nihil per os = nimic pe gur\ (re]ete) num\rul lui Avogadro natriu Nomina Anatomica sodium chloride (clorur\ de sodiu) nothing abnormal detected (nimic anormal de semnalat) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid . sindrom al copilului b\tut) N-acetylmuramic acid (acid N-acetilmuramic) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) newborn (nou n\scut) National Blood Transfusion Service (Centrul Na]ional de Transfuzie Sanguin\) neutrophil chemotactic factor (factor chemotactic al neutrofilelor) nanoCurie nerve conduction velocity (vitez\ de conducere nervoas\) neodymium:yttrium-aluminium-garnet (laser) nephrogenic diabetes insipidus (diabet insipid nefrogen) nuclear DNA (ADN nuclear) nucleoside diphosphate (difosfat nucleozid) nonesterified fatty acids (acizi gra[i neesterifica]i) N-acetylneuraminic acid (acid N-acetilneuraminic) nanogram nerve growth factor (factor de cre[tere a nervului) non-gonococcal urethritis (uretrit\ non-gonococic\) National Health Insurance (Cas\ de asigur\ri de s\n\tate) non-insulin-dependent diabetes (diabet non-insulinodependent) non-insulin-dependent diabetes mellitus (diabet zaharat non-insulinode-pendent) nanometru nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid) nicotinamide mononucleotide (nicotinamid mononucleotid . non repetat.forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide (nicotinamid adenin dinucleotid forma redus\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma oxidat\) nicotinamide adenine dinucleotide phosphate (nicotinamid adenin dinucle-otid fosfat forma redus\) N-acetylglucosamine (N-acetilglucozamin\) non-accidental injury (sindrom Silverman. maneq.n.p. NA Na NA NaCl NAD NAD+ NADH NADP+ NADPH NAG NAI NAM NAN NB NBTS NCF nCi NCV Nd:YAG NDI nDNA NDP NEFA NeuNAc ng NGF NGU NHI NIDD NIDDM nm NMN NMNH NMP NMR nn. ν n.o.r..forma redus\) nucleoside monophosphate (nucleozid monofosfat) nuclear magnetic resonance (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) nerves (nervi) nitric oxide (oxid nitric) nocte maneque = noaptea [i diminea]a (re]ete) non repetatur = a nu se repeta (re]ete) nitric oxide synthase (sintaz\ a oxidului nitric) nonprotein nitrogen (azot neproteic) non-rapid eye movement (mi[c\ri lente ale globilor oculari) nervous system (sistem nervos) * nesemnificativ nonsteroidal anti-inflammatory analgesic (analgezic antiinflamator neste-roidian) nonsteroidal anti-inflammatory drug (medicament antiinflamator nesteroi-dian) normal sinus rhythm (ritm sinusal normal) normal temperature and pressure (temperatur\ [i presiune normale) nucleoside triphosphate (nucleozid trifosfat) nanounitate ortooxigen 87 . n.

omn. OMS ON OP OPD OPH OPRT OPV ** ORL Orn ** OS Os OTC OTD oz p P grup sanguin omicron . mane vel noc. omn.a cincisprezecea liter\ a alfabetului grec omega .ο ω ωΩ OA OAA ** OAD OAF ** OAS OAT OB OBS OC 11-OCS OCT OD ODC ** OE ** OGE ** OGI OGTT 11-OHCS 17-OHCS OI ** OIDA ** OIDP ** OIDT OIH ** OISA ** OISP ** OIST OL OM om.prezenta]ie fetal\) oxaloacetate (oxaloacetat) oblic anterior drept osteoclast activating factor (factor de activare a osteoclastelor) oblic anterior stâng ornithine aminotransferase (ornitin aminotransferaz\) obstetrics (obstetric\) obstetrics (obstetric\) oral contraceptive (contraceptiv oral) 11-oxycorticosteroid (11-oxicorticosteroid) ornithine carbamoyltransferase (ornitin carbamoiltransferaz\) oculus dexter (ochi drept) optical density (densitate optic\) overdose (supradoz\) orotidine-5-phosphate decarboxylase (orotidin 5-fosfat decarboxilaz\) otit\ extern\ organe genitale externe organe genitale interne oral glucose tolerance test (test oral de toleran]\ la glucoz\) 11-hydroxycorticosteroids (11-hidroxicorticosteroizi) 17-hydroxycorticosteroids (17-hidroxicorticosteroizi) osteogenesis imperfecta (osteogenez\ imperfect\) occipitoiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) orthoiodohippurate (ortoiodohipurat) occipitoiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) occipitoiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) oculus laevus (ochi stâng) otitis media (otit\ medie) omni mane vel nocte = `n fiecare diminea]\ sau noapte (re]ete) omni bihora = la fiecare dou\ ore (re]ete) omni hora = la fiecare or\ (re]ete) omni nocte = în fiecare noapte (re]ete) Organisation Mondiale de la Santé (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) optic nerve (nerv optic) occipitopubian\ (prezenta]ie fetal\) Outpatient Department (Serviciu de consulta]ii ambulatorii) ophthalmology (oftalmologie) orotate phosphoribosyltransferase (orotat fosforibozil transferaz\) oral poliovirus vaccine live (vaccin poliovirus viu administrat oral) otorinolaringologie ornithine (ornitin\) occipitosacrat\ (prezenta]ie fetal\) ochi stâng os (L) gur\ ornithine transcarbamoylase (ornitin transcarbamoilaz\) organ tolerance dose (doz\ de toleran]\ a unui organ) ounce (uncie) bra]ul scurt al cromozomilor orbital atomic cu moment angular parapicoprobabilitate (distribu]ie binomial\ statistic\) proton fosfor Poise posterior presiune presiune par]ial\ a unui gaz 88 . omn. bih. noct.a dou\zeci [i patra liter\ a alfabetului grec prefix desemnând atomul de carbon cel mai îndep\rtat de principala grupare func]ional\ Ohm ocular albinism (albinism ocular) occiput anterior (occipitopubian\ . hor.

PC PCB ** PCE PCG pCi PCO2 ** PCP PCPA PCR PCV PD PDA PDB PDE ** PDF PDGF PE PE PEB PEF PEG * PEP pi .a [aisprezecea liter\ a alfabetului grec phi .p π ϕ ψ probabilitate prolin\ putere radical fosfat und\ P (pe electrocardiogram\) vitamin\ dup\ (re]ete) P50 Pa * PA PAB. PAHA PAI PAN ** PAO PaO2 PAP ** PAR part. PABA PABS ** PAD PAF PAGE PAH.c. vic.a dou\zeci [i una liter\ a alfabetului grec psi .a dou\zeci [i treia liter\ a alfabetului grec pseudouridine (psedouridin\) presiunea la care hemoglobina este saturat\ 50% în O2 Pascal protactiniu phosphatidic acid (acid fosfatidic) posteroanterior (posteroanterior) * poten]ial de ac]iune * presiune arterial\ pulmonary artery (arter\ pulmonar\) para-aminobenzoic acid (acid para-aminobenzoic) para-aminobenzenesulfonamide (para-aminobenzensulfonamid\) presiune arterial\ diastolic\ platelet activating factor (factor de activare a trombocitelor) platelet aggregation factor (factor de agregare plachetar\) polyacrylamide gel electrophoresis (electroforez\ în gel de poliacrilamid\) para-aminohippuric acid (acid para-aminohipuric) plasminogen activator inhibitor (inhibitor al activatorului plasminogenului) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) presiune arterial\ oftalmic\ presiunea arterial\ par]ial\ a O2 peroxidase-antiperoxidase (peroxidaz\-antiperoxidaz\) presiune arterial\ retinian\ partitis vicibus = în doze separate (re]ete) para-aminosalicylic acid (acid para-aminosalicilic) paroxysmal atrial tachycardia (tahicardie paroxistic\ atrial\) plumb punc]ie-biopsie primary biliary cirrhosis (ciroz\ biliar\ primitiv\) Perlsucht Bacillen Emulsion (form\ de tuberculin\) porphobilinogen (porfobilinogen) protein-bound iodine (iod legat de proteine) punc]ie-biopsie renal\ post cibum = dup\ mas\ (re]ete) phosphatidylcholine (fosfatidilcolin\) phosphocreatine choline (fosfocreatincolin\) placebo (placebo) poliartrit\ cronic\ evolutiv\ phonocardiogram (fonocardiogram\) picoCurie presiunea dioxidului de carbon pneumocistoz\ pulmonar\ para-chlorophenylalanine (para-clorofenilalanin\) polymerase chain reaction (reac]ie `n lan] a polimerazei) polycyth(a)emia vera (policitemia vera) interpupillary distance (distan]\ interpupilar\) prism diopter (prism\ dioptrie) patent ductus arteriosus (persisten]a canalului arterial) para-dichlorobenzene (para-diclorbenzen) cyclic nucleotide phosphodiesterase (nucleotid fosfodiesteraz\ ciclic\) produ[i de degradare ai fibrinei platelet-derived growth factor (factor de cre[tere derivat din trombocit) phosphatidylethanolamine (fosfatidiletanolamin\) pulmonary embolism (embolie pulmonar\) proerythroblast (proeritroblast) peak expiratory flow (debit expirator maxim) pneumoencephalography (pneumoencefalografie) polyethylene glycol (polietilenglicol) phosphoenolpyruvate (fosfoenolpiruvat) 89 . PAS PAT Pb ** PB PBC PBE PBG PBI ** PBR p.

oral 90 .5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4. PIP PIP2 PIT PJT PK PKA PKC PKU pl.5-bifosfat) plasma iron turnover (turnover-ul fierului plasmatic) paroxysmal junctional tachycardia (tahicardie paroxistic\ jonc]ional\) protein kinase (protein kinaz\) pyruvate kinase (piruvat kinaz\) protein kinase A (protein kinaz\ A) protein kinase C (protein kinaz\ C) phenylketonuria (fenilcetonurie) plural phospholipid (fosfolipid) * punc]ie lombar\ phospholipase A1 (fosfolipaz\ A1) phospholipase A2 (fosfolipaz\ A2) phospholipase C (fosfolipaz\ C) phospholipase D (fosfolipaz\ D) pyridoxal-5-phosphate (piridoxal-5-fosfat) picometru petit mal post meridiem = dup\ amiaz\ postmortem (postmortem) phorbol 12-myristate 13-acetate (12-miristat 13-acetat forbol) * procrea]ie medical asistat\ polymorphonuclear basophil leukocytes (leucocite bazofile polimorfonu-cleare) plasma membrane Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza membranei plasmatice) progressive muscular dystrophy (distrofie muscular\ progresiv\) * psihoz\ maniacodepresiv\ polymorphonuclear eosinophil leukocytes (leucocite eozinofile polimorfo-nucleare) protec]ie maternoinfantil\ polymorphonuclear neutrophil leukocytes (leucocite neutrofile polimorfo-nucleare) premenstrual syndrome (sindrom premenstrual) postnatal (postnatal) periarteritis nodosa (periarterit\ nodoas\) paroxysmal nocturnal dyspn(o)ea (dipnee paroxistic\ nocturn\) paroxysmal nocturnal h(a)emoglobinuria (hemoglobinurie paroxistic\ noc-turn\) neutral protamine Hagedorn insulin (protamin-insulin\ Hagedorn neutr\) phenyl-ethanolamine N-methyl transferase (fenil-etanolamin\ N-metil transferaz\) pneumothorax (pneumotorax) per os = pe gur\. farmaceutic) phenylalanine (fenilalanin\) inorganic phosphate (fosfat anorganic) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) pulmonary incompetence (insuficien]\ pulmonar\) prolactin inhibiting factor (factor inhibitor al prolactinei) proliferation inhibiting factor (factor inhibitor al prolifer\rii) pregnancy induced hypertension (hipertensiune arterial\ indus\ de sarcin\) pilul\ (re]ete) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.PET ** PF PFK ** PFLA PFT pg * PG 2PG 3PG Pg ** PGP pH Ph PH PHA pharm Phe Pi PI PIF PIH pil. pharmaceutical (farmacie. * PL PLA1 PLA2 PLC PLD PLP pm PM * PMA PMB PMCA * PMD PME ** PMI PMN PMS PN PND PNH PNMT Pnx PO * pneumotorax extrapleural * presiune expiratorie pozitiv\ positron emission tomography (tomografie prin emisie de pozitroni) pre-eclamptic tox(a)emia (toxemie pre-eclamptic\) paralizie facial\ phosphofructokinase (fosfofructokinaz\) pneumonie franc\ lobar\ acut\ pulmonary function test (explor\ri func]ionale respiratorii) picogram *paralizie general\ prostaglandin (prostaglandin\) 2-phosphoglycerate (2-fosfoglicerat) 3-phosphoglycerate (3-fosfoglicerat) pregnant (gravid\) paralizie general\ progresiv\ concentra]ia ionilor de hidrogen Pharmacop(o)eia (Farmacopee) past history (antecedente) public health (s\n\tate public\) phytoh(a)emagglutinin A (fitohemaglutinin\ A) pharmacy.

skin (chan-ges) (sindrom care include: polineuropatie. Prl PRN.PO2 POA POEMS Pol poly A post. modific\ri tegumentare) polymerase (polimeraz\ .5-bifosfat) parathyroid hormone (hormon paratiroidian / parathormon) presiune [i temperatur\ normale protein tyrosine phosphatase (fosfataza tirozinei din proteine) protez\ total\ de [old partial thromboplastin time (timp de tromboplastin\ par]ial\) peptic ulcer (ulcer peptic / gastroduodenal) pyrexia of unknown origin (febr\ de cauz\ necunoscut\) portal vein (ven\ port\) pulmonary vein (vena pulmonar\) per vaginam (administrare pe cale vaginal\) plasma volume (volum plasmatic) polyvinyl chloride (clorur\ de polivinil) * prelevare de vilozit\]i corionice premature ventricular contraction (contrac]ie ventricular\ prematur\) * presiune venoas\ central\ paroxysmal ventricular tachycardia (tahicardie paroxistic\ ventricular\) protamine zinc insulin (protamin-zinc insulin\) bra] lung al cromozomilor 91 . visceromegalii. factor Stuart.5-biphosphate (fosfatidilinozitol 4.r. p. Pro PROM pro-UK PRPP PS PSA PSP PT PTA PTC PtdIns PtdIns 4-P PtdIns P2 PTH ** PTN PTP ** PTS PTT PU PUO PV * PVC PVT PZI q presiunea oxigenului pancreatic oncofetal antigen (antigen pancreatic oncofetal) polyneuropathy. antih(a)emophilic factor B (pro-trombin\. proconvertin. prezen]a proteinei M. factor antihemofilic B) poten]ial postsinaptic excitator poten]ial postsinaptic inhibitor precipitate (precipitat) preparation (preparat) per rectum (administrare pe cale rectal\) * poliartrit\ reumatoid\ pulse rate (frecven]a pulsului) punctum remotum = punctul cel mai îndep\rtat la care se realizeaz\ acomodarea interval pe electrocardiogram\ prolactin releasing factor (factor de eliberare a prolactinei) prolactin releasing hormone (hormon de eliberare a prolactinei) prolactin (prolactin\) pro re nata = dup\ cum o cer împrejur\rile (re]ete) proline (prolin\) premature rupture of membranes (ruptur\ prematur\ a membranelor) prourokinase (prourokinaz\) phosphoribosylpyrophosphate (fosforibozilpirofosfat) phosphatidylserine (fosfatidilserin\) postscript (postscriptum) pulmonary stenosis (stenoza arterei pulmonare) prostate-specific antigen (antigen specific prostatic) phenolsulfonphthalein (fenolsulfonftalein\) prothrombin time (timp de protrombin\) plasma thromboplastin antecedent (factorul XI al coagul\rii) plasma thromboplastin component (factorul IX al coagul\rii) phosphatidylinositol (fosfatidilinozitol) phosphatidylinositol 4-phosphate (fosfatidilinozitol 4-fosfat) phosphatidylinositol 4.n. endocrino-patii. endocrinopathy.ADN. proconvertin\. organomegaly. Post-op PP PPD PPH PPi PPLO ppm PPSB ** PPSE ** PPSI Ppt * PR PRF PRH PRL.sau ARN-dependent\) polyadenylate (poliadenilat) polyadenylic acid (acid poliadenilic) posterior (posterior) postoperative (postoperator) postpartum (postpartum) private patient (bolnav privat) private practice (practic\ medical\ privat\) punctum proximum = punctul cel mai apropiat la care se realizeaz\ acomodarea vitamin\ care previne pelagra purified protein derivative (tuberculin) (derivat proteic purificat tuberculinic) postpartum h(a)emorrhage (hemoragie postpartum) inorganic pyrophosphate (pirofosfat anorganic) pleuro-pneumonia-like organism (Mycoplasma pneumoniae) parts per million (p\r]i per milion) prothrombin. Stuart factor. M protein.

q.Q q. prin absorb]ie) red blood cell (hematie.s.d.d.p.hor. QS QS2 q. qt Q-T quotid.suff. q. Qq. RAO RAST RBC RBE RBP ** RBS ** RCHU 92 . q.q. ia (re]ete) rezisten]\ electric\ Röntgen rough (colonii bacteriene) und\ R (pe electrocardiogram\) marc\ `nregistrat\ rho .s.p.h. globul ro[u) red blood (cell) count (num\r\toarea hematiilor) relative biological effectiveness (efectivitate biologic\ relativ\) retinol binding protein (protein\ de legare a retinolului) reac]ie biologic\ de sarcin\ rectocolit\ ulcerohemoragic\ R ® ρ Ra * RA ** RAA rad rad.a [aptesprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de corela]ie densitate masic\ densitate de sarcin\ electric\ radiu *rezerv\ alcalin\ rheumatoid arthritis (poliartrit\ reumatoid\) reumatism articular acut radian radiation absorbed dose (doz\ de radia]ii absorbite) radix = r\d\cin\ (re]ete) right anterior oblique (oblic anterior drept) radioallergosorbent test (test de dozare radiometric\ a alergenilor. q.h.d. QI q. q. sanguin) consumul de oxigen ubiquinone (ubiquinon\) quaque die = în fiecare zi (re]ete) quater die sumendum = de patru ori pe zi (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) quotient intelectuel (coeficient intelectual) quater in die = de patru ori pe zi (re]ete) quantum libet = cât se vrea (re]ete) quantum placeat = cât se dore[te (re]ete) quaque quarta hora = la fiecare patru ore (re]ete) quaque hora = la fiecare or\ (re]ete) complex QRS (pe electrocardiogram\) interval QRST sau Q-T (complex de unde pe electrocardiogram\) quantum satis = cât este necesar (re]ete) und\ QS (pe electrocardiogram\) sistol\ electromecanic\ quantum satis pro = cantitate suficient\ pentru (re]ete) quantum sufficit = cât este suficient (re]ete) quart (sfert) interval Q-T (pe electrocardiogram\) quotidie = în fiecare zi (re]ete) coeficient de corela]ie raz\ recombinare rezisten]\ la medicamente riboz\ right (dreapta) ring chromosome (cromozom inelar) rota]ie arginin\ constanta universal\ a gazelor constanta lui Rydberg radical organic hidrocarbonat raz\ recipe = prime[te.s. • Q QO2 Q10 q. QRS QRST q. r sarcin\ electric\ c\ldur\ coeficient metabolic cantitate de sarcin\ electric\ glutamin\ ubiquinon\ und\ Q (pe electrocardiogram\) quaque = fiecare (re]ete) debit (cardiac.l.i. q.

rcp RD RDE RDS Re * RE REG rem REM ** REN rep ** REP ** RER * RES RF RFLP rH Rh RH RHC RHF r-HuEPO RIA Rib * RID RIH RIP RIST RMN RNA RNase RNP ROM * ROT Rp ** RP RPE RPF rpm RQ RR rRNA RSV RTA RTF RTK RV RVA RVH Rx RyR reciprocal translocation (transloca]ie reciproc\) retinal detachment (decolare de retin\) receptor-destroying enzyme (enzim\ distructiv\ a receptorului) respiratory distress syndrome (sindrom de detres\ respiratorie) num\rul lui Reynolds *reticul endoplasmic right eye (ochi drept) radioencephalogram (radioencefalogram\) röntgen equivalent man (echivalent röntgen uman . treatment (re]et\.unitate de m\sur\ pentru doza biologic\) rapid eye movement (mi[c\ri rapide ale globilor oculari) reticul endoplasmic neted röntgen equivalent physical (echivalent röntgen fizic) rezonan]\ electronic\ paramagnetic\ reticul endoplasmic rugos reticuloendothelial system (sistem reticuloendotelial) * rezonan]\ electronic\ de spin releasing factor (factor de eliberare) respiratory failure (insuficien]\ respiratorie) renal failure (insuficien]\ renal\) rheumatic fever (reumatism articular acut) rheumatoid factor (factor reumatoid) restriction fragment length polymorphism (polimorfism de lungime al fragmentului de restric]ie) poten]ial de oxidoreducere Rhesus rhodium releasing hormone (hormon de eliberare) right hypochondrium (hipocondru drept) right heart failure (insuficien]\ cardiac\ dreapt\) recombinant human erythropoietin (eritropoietin\ uman\ recombinant\) radioimmunoassay (test radioimunologic) d-ribose (d-riboz\) radial immunodiffusion (imunodifuzie radial\) * radioimunodozare right inguinal hernia (hernie inghinal\ dreapt\) rest in peace (decedat) radioimmunosorbent test (test de radioimunodozare prin absorb]ie) résonance magnétique nucléaire (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) ribonucleic acid (acid ribonucleic) ribonuclease (ribonucleaz\) ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\) rupture of membranes (ruptura membranelor) range of movement (mobilitate) *reflexe osteotendinoase right occipitotransverse (occipitoiliac\ dreapt\ transvers\ . ia (re]ete) reumatism palindromic résonance paramagnétique électronique (rezonan]\ paramagnetic\ electronic\) renal plasma flow (flux plasmatic renal) revolutions per minute (rota]ii pe minut) respiratory quotient (coeficient respirator) respiratory rate (frecven]\ respiratorie) ribosomal RNA (ARN ribozomal) Rous sarcoma virus (virusul sarcomului Rous) renal tubular acidosis (acidoz\ renal\ tubular\) road traffic accident (accident de trafic) resistance transfer factor (factor de transfer al rezisten]ei) receptor tyrosine kinase (receptor cu activitate tirozin kinazic\) residual volume (volum rezidual) retroversion (retroversie) right ventricle (ventricul drept) rabies vaccine adsorbed (vaccin antirabic adsorbit) right ventricular hypertrophy (hipertrofie ventricular\ dreapt\) prescription. tratament) radioscopy (radioscopie) ryanodine receptor (receptor de rianodin\) 93 .prezenta]ie fe-tal\) Recipe = prime[te.

factori de risc) surgical history (antecedente chirurgicale) Src homology domain 2 (domeniul 2 omolog al Src) Src homology domain 3 (domeniul 3 omolog al Src) sacroiliac (sacroiliac) * Sistem Interna]ional (de unit\]i de m\sur\) semel in die = o dat\ pe zi (re]ete) sacroiliac\ dreapt\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) syndome d’immuno-déficience acquise (sindromul imunodeficien]ei dobândite) sacroiliac\ dreapt\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sudden infant death syndrome (sindrom de moarte subit\ la copil) sacroiliac\ dreapt\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) singular sacroiliac\ stâng\ anterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ posterioar\ (prezenta]ie fetal\) sacroiliac\ stâng\ transvers\ (prezenta]ie fetal\) * SA s.i.a optsprezecea liter\ a alfabetului grec coeficient de tensiune superficial\ devia]ie standard sinoatrial (sinoatrial) * stenoz\ aortic\ secundum artem = dup\ regulile artei (re]ete) ser antilimfocitar ser antitetanic sinus bradycardia (bradicardie sinusal\) stillbirth (n\scut mort) subacute bacterial endocarditis (endocardit\ bacterian\ subacut\) subcutaneous (subcutanat) scanner (scaner) sheep cell agglutination test (test de aglutinare a celulelor de oaie) single chain urokinase-type plasminogen (plasminogen asem\n\tor uroki-nazei cu un singur lan]) skin dose (doz\ cutanat\) standard deviation (devia]ie standard) streptodornase (streptodornaz\) specific dynamic effect (ac]iune dinamic\ specific\ . * SIDA ** SIDP SIDS ** SIDT sing. sc SCAN SCAT scu-PA SD SDE SDH SDS SDS-PAGE SE SED SEP Ser SERCA * SF SFEMG SG SGOT SGPT SH SH2 domain SH3 domain * SI s.s S s ss σ coeficient de sedimentare secund\ entropie faza de sintez\ a ADN în ciclul celular r\d\cini nervoase sacrate satura]ie serin\ Siemens smooth (colonii bacteriene) sulf Svedberg und\ S (pe electrocardiogram\) vertebre sacrate (S1-S5) sine = f\r\ (re]ete) semis = o jum\tate (re]ete) sigma . ** SISA ** SISP ** SIST 94 .polyacrylamide gel electrophoresis (electrofore-z\ în gel de sodiu dodecil sulfat-poliacrilamid\) standard error (eroare standard) skin erythema dose (doz\ cutanat\ eritem) somatosensory evoked potential (poten]ial evocat somatosenzorial) serine (serin\) smooth endoplasmic reticulum Ca2+-ATPase (Ca2+-ATPaza reticulului en-doplasmic neted) scarlat fever (scarlatin\) * semne func]ionale synovial fluid (lichid sinovial) single fiber electromyography (electromiografie pe o singur\ fibr\) gradient ventricular (în electrocardiografie) serum glutamic-oxaloacetic transaminase (transaminaz\ glutamic-oxala-cetic\ seric\) serum glutamic-pyruvic transaminase (transaminaz\ glutamat-piruvat se-ric\) serum hepatitis (hepatit\ seric\) social history (antecedente sociale.d.a.a alimentelor) sorbitol dehydrogenase (sorbitol dehidrogenaz\) sodium dodecyl sulfate (sodiu dodecil sulfat) sodium dodecyl sulfate . ** SAL ** SAT SB SBE SC.

** SITE sl ** SLA SLE ** SLP * SM SMR ** SN ** SNA SNAP ** SNC snRNA snRNP SNS ** SNV SOB Sol s. stent = s\ fie l\sa]i s\ stea (re]ete) signal transducers and activators of transcription (transductori [i activatori semnal ai transcrip]iei) statim = imediat (re]ete) sexually transmitted disease (maladie transmisibil\ sexual) somatotropic hormone (hormon somatotrop) standard temperature and pressure: 00C and 760 mmHg (temperatur\ [i presiune standard) serologic test for syphilis (test serologic pentru sifilis) Sievert superior vena cava (vena cav\ superioar\) supraventricular tachycardia (tahicardie supraventricular\) symptoms or signs (simptome sau semne) syphilis (sifilis) syrup (sirop) (re]ete) temperatur\ timp transloca]ie celul\ timodependent\ perioad\ (în mi[carea oscilatorie) temperatur\ absolut\ tensiune intraocular\ 95 . STD STH STP STS Sv SVC SVT Sx SY syr.s. Louis encephalitis virus (virusul encefalitei St. ** SP sp.o. Louis) somn lent profund * spa]iu mort sphingomyelin (sfingomielin\) * stenoz\ mitral\ systolic murmur (suflu sistolic) standard mortality / morbidity ratio (raport mortalitate standard / morbiditate) sistem nervos sistem nervos autonom sensory nerve action potential (poten]ial de ac]iune al nervului senzorial) sistem nervos central small nuclear RNA (ARN nuclear de mici dimensiuni) small nuclear ribonucleoprotein (ribonucleoprotein\ nuclear\ mic\) sympathetic nervous system (sistem nervos simpatic) sistem nervos vegetativ shortness of breath (dispnee) solution (solu]ie) si opus sit = dac\ este necesar (re]ete) scleroz\ în pl\ci somn paradoxal specific gravity (greutate specific\) spondilartrit\ anchilozant\ serum prothrombim conversion accelerator (factorul VII al coagul\rii) single photon emission computed tomography (tomografie computerizat\ cu emisie de foton unic) steradian sheep red blood cell (hematie de oaie) sistem reticuloendotelial somatotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a somatotropinei) somatotropin release inhibiting factor (factor de inhibare a eliber\rii de so-matotropin\) soluble RNA (ARN solubil) spontaneous rupture of membranes (ruptur\ spontan\ a membranelor) signal recognition particle (particul\ semnal de recunoa[tere) slow-reacting substance of anaphylaxis (substan]\ cu reactivitate lent\ în anafilaxie) somatostatin (somatostatin\) source-skin distance (distan]a surs\-piele) single-stranded DNA (ADN cu o singur\ elice) single-stranded RNA (ARN cu o singur\ elice) sick sinus syndrome (boala nodului sinusal) sinus tachycardia (tahicardie sinusal\) somatotropin (somatotropin\) segment S-T (pe electrocardiogram\) stet = s\ fie l\sat s\ stea. ** SPA SPCA SPECT sr SRBC ** SRE SRH SRIF sRNA SROM SRP SRS-A SS SSD ssDNA ssRNA SSS ST S-T st. STAT stat. gr. t T sindrom de imunodepresie T epidemic sublingual (sublingual) scleroz\ lateral\ amiotrofic\ systemic lupus erythematosus (lupus eritematos sistemic) St.

B and C vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A. cocain\) * tomografie axial\ computerizat\ tomografie axial\ comandat\ prin ordinator tensiune arterial\ diastolic\ tomografie axial\ informatizat\ tensiune arterial\ retinian\ tensiune arterial\ sistolic\ tuberculosis (tuberculoz\) thyroxine-binding globulin (globulin\ de legare a tiroxinei) TSH-binding inhibitory immunoglobulins (imunoglobuline inhibitoare a le-g\rii TSHului) techne]iu techne]iu 99 metastabil (radioizotop) *tomografie computerizat\ transcobalamin (transcobalamin\) timp de cefalin\ activat\ traumatism craniocerebral median tissue culture dose (doz\ medie pentru culturi de ]esuturi) median tissue culture infective dose (doz\ infec]ioas\ medie pentru culturi de ]esuturi) T-cell mediated immunity (imunitate mediat\ de celulele T) T-cell antigen receptor (receptor pentru antigen al celulei T) thyrocalcitonin (tirocalcitonin\) tetanus and diphtheria toxoids. cocaine (tetracain\. de înlocuire a TSH) tomodensitometry (tomodensitometrie) thymidine diphosphate (timidin difosfat) terminal deoxynucleotidyl transferase (transferaza deoxinucleotidului terminal) tomografie de emisie transfer de embrioni tetraethylammonium (tetraetilamoniu) testosterone-estradiol-binding globulin (globulina de legare a testostero-nului [i estradiolului) threshold erythema dose (doz\ prag eritem) trans(o)esophageal echocardiography (ecocardiografie transesofagian\) temperatur\ transcutaneous electrical nerve stimulation (stimulare nervoas\ electric\ transcutanat\) tetanus / typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / paratifoid\ A [i B) 96 .a opta liter\ a alfabetului grec *tensiune arterial\ toxin-antitoxin (toxin\-antitoxin\) typhoid / paratyphoid A and B vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B) tablet (tablet\) typhoid / paratyphoid A.T½. TENS TeTAB 99m teraTesla timidin\ timin\ transmisie / transparen]\ treonin\ tritiu r\d\cini nervoase toracice und\ T (pe electrocardiogram\) vertebre toracice (T1-T12) durat\ de semivia]\ timp de înjum\t\]ire triiodothyronin (triiodotironin\) tetraiodothyronin (tetraiodotironin\ / tiroxin\) unghi tau .d.a nou\sprezecea liter\ a alfabetului grec durat\ medie de via]\ torque (moment / cuplu de torsiune) theta . adrenalin\. t½ T3 T4 θ τ θ * TA TAB tab. TD50 TDA TDM TDP TdT ** TE TEA TeBG TED TEE temp. TABC TABTD * TAC ** TACO ** TAD ** TAI ** TAR ** TAS TB (Tb) TBG TBII Tc Tc * TC ** TCA ** TCC TCD50 TCID50 TCMI TCR TCT Td ** TD t. adult type (toxoizii tetanosului [i difteriei. adrenaline. B [i C) typhoid / paratyphoid A and B / diphtheria / tetanus vaccine (vaccin tifoid\ / paratifoid\ tip A [i B / difterie / tetanos) tetracaine. tip adult) tub digestiv ter die = de trei ori pe zi (re]ete) median toxic dose (doz\ toxic\ medie) TSH-displacing antibody (anticorp de deplasare.

forma redus\) tricuspid regurgitation (insuficien]\ tricuspidian\) * tu[eu rectal thyrotropin-releasing factor (factor de eliberare a tirotropinei) thyrotropin-releasing hormone (hormon de eliberare a tirotropinei) triturate (triturat) transfer RNA (ARN de transfer) tryptophan (triptofan) treatment (tratament) * tentativ\ de suicid * timp de sângerare tricuspid stenosis (stenoz\ tricuspidian\) tumor-specific antigen (antigen specific tumoral) thyroid-stimulating hormone (hormon de stimulare a secre]iei tiroidiene) teaspoon (linguri]\) tumor-specific transplantation antigen (antigen tumoral specific de trans-plantare) tahicardie supraventricular\ timp de trombin\ tetanus / typhoid / paratyphoid A [i B vaccine (vaccin tetanos / tifoid\ / pa-ratifoid\ A [i B 97 . TOPV * TP TPA TPHA TPI TPN TPNH * TR TRF TRH trit. cunoscut [i cu abrevierea PMA) tissue plasminogen activator (activator de plasminogen tisular) Treponema pallidum hemagglutination assay (test de hemaglutinare pentru T. pallidum) Treponema pallidum immobilisation (test de imobilizare a T. metastasis (clasificare a tumorilor maligne: T . nodes.metastaz\) transcutaneous nerve stimulation (stimulare nervoas\ transcutanat\) trinitrotoluene (trinitrotoluen) topically (topic) poliovirus vaccine live oral trivalent (vaccin poliovirus trivalent cu administrare oral\) *timp de protrombin\ temperature and pulse (temperatur\ [i puls) 12-O-tetradecanoyl-phorbol-12-acetate (12-O-tetradecanoil-forbol-12-ace-tat. t.d. tinct.tumor\. pallidum) triphosphopiridine nucleotide (nucleotid trifosfopiridin) triphosphopiridine nucleotide ( (nucleotid trifosfopiridin . tRNA Trp TRT (Tx) * TS TSA TSH tsp TSTA ** TSV ** TT T-TAB triglyceride (triglicerid) thyroglobulin (tiroglobulin\) thromboplastin generation accelerator (accelerator al gener\rii de trombo-plastin\) transforming growth factor (factor de cre[tere transformant) transaminaz\ glutamic-oxalacetic\ transaminaz\ glutamic-piruvic\ test de generare a tromboplastinei thoriu tetrahydrocannabinol (tetrahidrocanabinol) tetrahydrocortisone (tetrahidrocortizon) tetrahydrocortisol (tetrahidrocortizol) threonine (treonin\) *tomografie informatizat\ tricuspid insufficiency (insuficien]\ tricuspidian\) transient ischemic attack (atac ischemic tranzitoriu) total iron-binding capacity (capacitate total\ de fixare a fierului) ter in die = de trei ori pe zi (re]ete) ter in nocte = de trei ori pe noapte (re]ete) tincture (tinctur\) test de imobilizare a treponemelor triceps jerk (reflex tricipital) thymidine kinase (timidin kinaz\) tokodynamometer (tocodinamometru) tokodynamograph (tocodinamograf) taliu thin layer chromatography (cromatografie în strat sub]ire) total lung capacity (capacitate pulmonar\ total\) melting temperature (temperatur\ de topire) tensiune (arterial\) minim\ thymidine monophosphate (timidin monofosfat) tensiune (arterial\) maxim\ tension moyenne (tensiune medie) tumour necrosis factor (factor de necroz\ tumoral\) tumor. M .i. ** TIT TJ TK TKD TKG Tl TLC Tm TMn TMP TMx TMy TNF TNM TNS TNT top.n.TG TGA TGF ** TGO ** TGP ** TGT Th THC THE THF Thr * TI TIA TIBC t. N -ganglioni limfatici.i.

** UPR UQ UR US USS UT UTI UTP UV UVA UVB UVC v V v/v v. TXB2 Tyr u U UB UC UCG UDP UDP-Gal UDP-Glc UG UHF UHT ** UI ** UIV UK ult. praes. UMP ung. V0 VA * VA Val var. * VC thyreotropic hormone (hormon tireotrop) test de transformare limfoblastic\ thymidine triphosphate (timidin trifosfat) tuberculin unit (unitate de tuberculin\) transurethral prostatic resection (rezec]ie prostatic\ transuretral\) tahicardie ventricular\ tu[eu vaginal tromboz\ venoas\ profund\ thromboxanes A2 and B2 (tromboxani A2 [i B2) tyrosine (tirozin\) unitate atomic\ de mas\ und\ U (pe electrocardiogram\) unitate unitate interna]ional\ de activitate enzimatic\ uracil uraniu uridin\ unitate Bodansky urinary cateter (sond\ urinar\) ulcerative colitis (rectocolit\ ulcerohemoragic\) urinary chorionic gonadotrophin (gonadotrofin\ corionic\ urinar\) uridine diphosphate (uridin difosfat) uridine diphosphate galactose (uridin difosfat galactoz\) uridine diphosphate glucose (uridin difosfat glucoz\) urogenital (urogenital) ultra high frequency (frecven]\ ultraînalt\) ultra high temperature (temperatur\ ultraînalt\) unitate interna]ional\ urografie intravenoas\ urokinase (urokinaz\) ultimum praescriptus = ultimul prescris (re]ete) uridine monophosphate (uridin monofosfat) unguent (re]ete) uropielografie retrograd\ ubiquinone (ubiquinon\) upper quadrant (cadran superior) urology (urologie) ultrasound (ultrasunet) ultrasound scanning (ecotomografie) urinary tract (c\i urinare) urinary tract infection (infec]ie urinar\) uridine triphosphate (uridin trifosfat) ultraviolet (ultraviolet) ultraviolet A (ultraviolet A) ultraviolet B (ultraviolet B) ultraviolet C (ultraviolet C) vitez\ de deplasare vitez\ de reac]ie voltage (poten]ial electric) valin\ vanadiu ventila]ie vedere Volt volum volum (de solvit) per volum (de solvent) vein (ven\) vitez\ ini]ial\ (de reac]ie) debit ventilator alveolar volumul aerului alveolar *ventila]ie alveolar\ visual acuity (acuitate vizual\) VoltAmper valine (valin\) variety (varietate) * ven\ cav\ vital capacity (capacitate vital\) * volum curent 98 .TTH ** TTL TTP TU TURP ** TV ** TVP TXA2.

% * VP VPB VPC VPD VPRC ** VR ** VRE ** VRI * VS VSD VSG ** VSH ** VSR VT VT VU VUR vv. VMx VMA Vmax vol. vol. vf VFib VFl ** VG ** VGM VH ** VHA ** VHB ** VHC ** VHD ** VHE ** VIC VIG ** VIH VIP Vit VLDL ** VM.VCG ** VCI ** VCS * VD VDH VDRL VE ** VEC ** VEM ** VEMS VEP VF VF. ** VVZ V-Z VZIG VZV W w/v vectorcardiogram (vectocardiogram\) ven\ cav\ inferioar\ ven\ cav\ superioar\ venereal disease (boal\ veneric\) * ventricul drept valvular disease of the heart (boal\ valvular\ cardiac\) Venereal Disease Research Laboratory (cercet\ri de laborator privind bolile venerice) vaginal examination (tu[eu vaginal) volum extracelular volum eritrocitar mediu volum expirator maxim pe secund\ visual evoked potential (poten]ial vizual evocat) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) vocal fremitus (vibra]ii vocale) visual field (câmp vizual) ventricular fibrillation (fibrila]ie ventricular\) ventricular flutter (flutter ventricular) valoare globular\ volum globular mediu viral hepatitis (hepatit\ viral\) virusul hepatitei A virusul hepatitei B virusul hepatitei C virusul hepatitei D virusul hepatitei E volum intracelular vaccinia immunoglobulin (imunoglobulin\ antivaccinia) virusul imunodeficien]ei umane vasoactive intestinal peptide (peptid intestinal vasoactiv) vitamin (vitamin\) very low-density lipoproteins (lipoproteine cu densitate foarte sc\zut\) ventila]ie maxim\ vanillylmandelic acid (acid vanilmandelic) vitez\ maxim\ (pentru reac]ii catalizate enzimatic) volum volum procentual *vena port\ venous pressure (presiune venoas\) ventricular premature beat (contrac]ie ventricular\ prematur\) ventricular premature complex (complex ventricular prematur) ventricular premature depolarization (depolarizare ventricular\ prematur\) volume of packed red cells (hematocrit) volum rezidual volum de rezerv\ expiratorie volum de rezerv\ inspiratorie *ventricul stâng vesicular sound (murmur vezicular) ventricular septal defect (comunicare interventricular\) variable surface glycoprotein (glicoprotein\ variabil\ de suprafa]\) vitez\ de sedimentare a hematiilor virusul sarcomului Rous tidal volume (volum curent) ventricular tachycardia (tahicardie ventricular\) varicose ulcer (ulcer varicos) very urgent (foarte urgent) vesicoureteric reflux (reflux vezico-ureteral) veins (vene) virus varicelozosterian Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) Varicella-Zoster immunoglobulin (imunoglobulin\ varicelo-zosterian\) Varicella-Zoster virus (virus varicelozosterian) triptofan water (ap\) Watt wolfram (tungsten) work (lucru mecanic) weight (of solute) per volume (of solvent) (greutatea solvitului raportat\ la volumul de 99 .

a paisprezecea liter\ a alfabetului grec medie aritmetic\ υ yr Z ζ ZE Zn xanthosine (xantozin\) xanthosine monophosphate (xantozin monofosfat) X-ray (radiografie) cariotip cariotip ordonat\ cromozom tirozin\ yard ytriu upsilon .Wb WBC WHO WPW WR wt x X ξ X Xao XMP XR XX XY y Y solvent.a [asea liter\ a alfabetului grec Zollinger-Ellison syndrome (sindrom Zollinger-Ellison) zinc 100 . greutate pe volum) Weber white blood cell (leucocit) white blood (cell) count (num\r\toare leucocitar\) World Health Organization (Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii) Wolff-Parkinson-White syndrome (sindrom Wolff-Parkinson-White) Wassermann reaction (reac]ie Bordet-Wassermann) weight (greutate) abscis\ necunoscut\ aminoacid necunoscut sau non-standard cromozom unitate Kienbock reactan]\ xantin\ xantozin\ xi .a dou\zecea liter\ a alfabetului grec year (an) glutamin\ / glutamat impedan]\ num\r atomic zgomot cardiac (Z1 -_ Z4) sarcin\ electric\ net\ zeta .

3) A.] Punc-]ie abdominal\. a. Deformarea a. principiul fundamental al observaþiei raþionale.regiunea inghinal\ dreapt\. Form\ major\ de *contractur\ abdominal\. de-oarece "nu existã iubire pentru medicinã fãrã iubire pentru oameni". adj. cel mai mare medic al antichitãþii. infarctizarea sau ruptura organelor intra-abdominale. Sin. boalã Brodie. s. consecutiv\ *inflama]iei. considerat "pãrintele medicinii". prin crestele iliace.] Care este situat în vecin\tatea unei articula]ii. de la a 12-a vertebr\ dorsal\ la a 5-a lombar\. -e.care complic\ o infec]ie a glandei mamare. care se formeaz\ lent [i insidios într-o infec]ie cronic\. complicând o *septicemie..al c\rui con]inut. clasice. ABDOMEN ÎN CORABIE / ventre en bateau / sca-phoid abdomen. inferior . Doctrina hipocraticã este cuprinsã în Corpus hippocraticum. în loc s\ proemine. / abarti-cular. Cauze: colecistit\ acut\. Diviziunile topografice vechi. / abdomen.circa 377 î. ab = îndep\rtat de. dureri abdominale u[oare pot vesti apari]ia unei ur-gen]e. 8) A. 11) A. s. cedere = a trece. separat\ de *torace prin diafragm [i limitat\ inferior de *bazin prin plan[eul pelvin. [i inferioar\.provocat de un traumatism.: devia]ie standard (v. în etajul abdominal mijlociu . proiecteaz\ pe peretele anterior (peretele explor\-rii manuale a abdomenului) nou\ regiuni delimitate cu ajutorul a dou\ linii orizontale: superioar\. *Peritoneul abdominal. ocup\ cea mai mare parte a a.: abdomen acut (v. / abarticulaire. ~n prezent se apreciaz\ c\ denumirea de a. / abcédé. Brodie. învelit de peritoneul visceral. la obezii în vârst\ sau la multipare la sfâr[itul sarcinii. stomac. / abscessed. El a definit pentru totdeauna medicina ca o artã ºi o ºtiinþã. gr. ruptu-r\ splenic\ etc. f\r\ modificarea for]ei musculare. cedere = a trece. iar tratamentele trebuie sã corecteze circumstanþele apariþiei acestora. ABDOMEN. / abdomen.] Colec]ie de puroi con]inut\ într-o cavi-tate neoformat\. din cei trei mu[chi largi ai abdomenului (marele oblic. mezogastrul (regiunea ombilical\) [i flancul stâng (regiunea lombar\ stân-g\).rahisul. în general. Sin. limfatic . -minis = prevestire (pentru c\ se considera c\ examenul viscerelor animalelor sacrificate permitea prezicerea viitorului). s.situate la nivelul cerebelului [i. a se duce.: abdomen chirurgical. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. f. Stare patologic\ de regul\ cu debut brusc. s. / abasia. ob-struc]ia. înro[ire-congestie.: tumor\ a. atârn\ peste simfiza pubian\ [i. nici a sensibilit\]ii. Aspect particular al a. 2) A. basis = mers.a. steril . alveolar. mai ales în cursul unei tu-berculoze osteoarticulare sau ganglionare. f. ABDOMEN ÎN DESAG| / ventre en besace / pendulous abdomen. VOCABULAR DE TERMENI MEDICALI HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 . Dacã majoritatea predecesorilor sãi porneau de la teorie la ex-perienþã. [i de dou\ linii verticale. Sin. [Lat. dup\ *cultur\. alterare (variabil\) a st\rii generale determinate de inflama]ia. nu duce la constatarea prezen]ei micro-organismelor. 10) A. s. colecþie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate ºi de elevi ai maestrului). care la palpare prezint\ o duritate asem\n\toare cu duritatea lemnului. bolnavilor cu *ascit\ veche. pot s\ nu necesite interven]ie chirurgical\ [i. formând o depre-siune delimitat\ de ultimele coaste [i de oasele iliace.: paracentez\ abdominal\.VIII. respectiv. s. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batra-cien / frog belly. kentesis = în]ep\tur\. [Gr. rece . 4) A. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdo-men. f. considerând cã bolile au cauze specifice.bazinul osos.] Imposibilitate de a merge normal din cauza tulbur\rii coordon\rii mi[c\rilor.. dominat\ de durerea abdominal\ cu semne obiective la palpare (*ap\rare muscular\ sau *con-tractur\ abdominal\). / abcès. pentru prima oarã. / abdominocentesis. *colic\ saturnin\ [i în st\ri de *emaciere. dar nicio-datã periculoase. adj. adj. lateral drept [i stâng. 101 . Hr. rezultând în principal din *necro-za unei zone tisulare. delimiteaz\ cavitatea peritoneal\. traumatic . superior . Ele con]in organele cu topografie toraco-abdominal\: ficat.. n. care urc\ din mijlocul ligamentului inghinal. ulcer peptic perforat. A. a. rece de origine tuberculoas\. Posterior organelor peritoneale se g\sesc spa]iul [i organele retroperitoneale.colec]ie purulent\ f\-r\ semne acute. Partea superioar\ a cavit\-]ii abdominale se întinde în interiorul cu[tii toracice. artrifluent . 9) A. [Lat. parietal\ [i visceral\. cu *astazia. ABARTICULAR. f. Cavitatea abdominal\ este delimitat\ de o serie de elemente ale scheletului: posterior .] Care s-a transformat într-un *abces. iar remediile pe care le reco-manda erau de origine naturalã. / abasie. A-ceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte. Datelor medicale le sunt asociate aforismele ºi perenul Jurãmânt hipocratic.). / abscess. s.consecutiv unei inflama]ii a unui ganglion limfatic. Hipocrate susþine.flancul drept (regiunea lombar\ drept\). uneori inoperante. f\r\ a avea o leg\tur\ structural\ sau func]ional\ cu aceasta. 7) A. abs-cessus. cu cele dou\ foi]e. Se asociaz\. NA: abdomen. apendicit\ acut\. con]ine o conota]ie `n[el\toare [i uneori eronat\. Sin. V. îndeosebi în holer\. perfora]ia. 5) A. Aspect particular al a. v. ABCES. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. care trece prin arcurile costale. ABCEDAT. Se observ\ în numeroase boli. care devine asem\n\tor ca form\ cu a. situat într-o alveol\ dentar\. creierului. cu punct de plecare osteoarticular. adj. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly.. [i paracen-tez\. durere. Ti-puri: 1) A. etimologia termenului abdomen. / abdominocentèse. Este caracteristic *peritoni-tei acute. regiunea pubian\ (sau hipogastrul) [i regiunea inghinal\ stâng\. efectuat\ de obicei în scopul eva-cu\rii unei colec]ii lichidiene. V. [V. tromboz\ a arterei mezenterice superioare. cerebelos [i cerebral . de la ab = îndep\rtat de.care este înso]it de sem-ne inflamatorii: c\ldur\ local\. [Lat.hipocondrul drept. abdomen. meningit\ tuberculoas\. dimpotriv\. micul oblic [i transversal) [i anterior din cei doi mu[chi drep]i ai abdomenului. Ex. Cele mai evidente a. articularius = articular. 6) A. hernie strangulat\. care corespund fe]ei inferioare a fiec\reia din cupolele diafragmului. peste coapse. Meritul principal al lui Hipo-crate constã în îndepãrtarea din medicinã a magiei ºi a superstiþiilor. am-bele componente ale medicinii fiind în esenþa lor umane. a c\rui parte central\ este excavat\.partea inferi-oar\ a cu[tii toracice. ale c\rei limite se confund\ cu cele ale cavit\]ii abdominale. septicemic . broa[tei. s.de origine hematogen\. conservate în limbajul clinic.). n. epigastrul [i hipocondrul stâng. Tubul digestiv abdominal. ABAZIE. m. în etajul abdominal inferior . ab = de la. ABDOMINOCENTEZ|. uneori.priv. splin\.). Regiunile astfel delimitate sunt: în etajul abdominal superior . Hipocrate practica o examinare a pacienþilor de o remarcabilã precizie ºi varietate. ABATERE STANDARD / écart-type / standard deviation. m. a se duce. formând lojile subfrenice dreapt\ [i stâng\. cald . mamar . a t\inui [i omen. [Lat. [i durere abdominal\.] Regiune inferioar\ a trunchiului. Se caracterizeaz\ prin l\rgirea p\r]ilor laterale ale a. punc]ie abdominal\. a .

s. s.] Mon-struozitate constând în absen]a congenital\ a bra-]elor [i a capului.] Absen]a par-]ial\ sau total\ a pleoapelor. *retinit\ pigmen-tar\ atipic\ [i *malabsorb]ie. a bea.. aberratio..] Parametru care caracterizeaz\ *absorb]ia luminii cu o lungime de und\ dat\ de c\tre o substan]\ în solu]ie. ABIOTROFIE.: carbonat de calciu. cu argumente mai elaborate. -onis. ABSORB}IE. adj. bios = via]\. / abiotro-phy. Semnifica]ia termenului se afl\ înc\ în discu]ie. se disting: a. A. absorb]ie. f. / aboulique. de la abradere = a rade (ab . s. [Gr. 2) Atitudine re-zultat\ din aceast\ mi[care. alimentar\ (în particular la alcool). / abocclusion.: mane-vr\ a. absorbitio. se exprim\ prin logaritmul cu semn schimbat al *transmitan]ei. / abréaction. lactatio. ABO / ABO / ABO. -onis = ducere [i ducere = a duce.] 1) Care ab-soarbe particule. [Gr. s. *în]\rcare. de la ab = de la. ABORTIV. ab]inere. gr.] Manie constând `n sp\latul excesiv de frecvent. ABLACTA}IE. a purta. adj.] (Su-biect) care este afectat de *abulie. f. fosfa]i de calciu. transloca]ie e-chilibrat\. de la abluere = a cur\]a prin sp\lare (ab = `ndep\rtat de. care antreneaz\ o deformare sau o lips\ de claritate a imaginii. brakhion. adj. [Gr. de regul\ de origine mineral\. ABREAC}IE. [Lat.] 1) Separarea sau excizia unor fragmente mici de piele sau de membrane mucoase superficiale prin r\zuire sau frecare. de la ab = îndep\rtat de... f. sorbere = a suge. abrasum de la abradere = a rade (ab . s. substan]\ a. Ex.] Denti]ie în care din]ii arcadei superioare (maxilar superior) [i ai arcadei inferi-oare (mandibul\) nu se afl\ în contact. [Lat.] (Mu[chi) care serve[te la *abduc-]ie. f. Ex. a bea. de la occludere = a `nchide [i clau-dere = a `nchide. median. / ablation. / aberration. / ablu-tomania. [Lat. -e. [i f. genesis = producere. sorbere = a suge. ABSORBAN}|. În medi-cin\: medicament care absoarbe gaze sau lichide. Termenul este utilizat.. / abrachiocéphalie. a . ablutio. ablactatio. s. hipocolesterolemie. -onos = bra].. errare = a devia.] Îndep\rtarea chirurgical\ din orga-nism a unui organ sau a unei forma]iuni patologice. / abiotique. m. s. / absor-bance. s. de la ab = de la. a pur-ta. / abdominoscopie s. lat. m. ABRAHIOCEFALIE. [Gr.. trophe = hran\.] Abatere. / abrasion. 2) A. ABSORBANT. / abducteur. anomalie. s. -onis. etimologia termenului abdomen.priv.priv. adj. radere = a r\zui). ABOCLUZIE. s. trisomie par]ial\) sau f\r\ modifi-care cantitativ\ (fuziune centric\. ABLEFARIE. f. a unei boli. [Gr. / abortif. β . f. de la absorbere = a înghi]i (ab = de la. poate fi congenital\ sau dobândit\. lichide sau vapori. tetraploidie. tenere = a ]ine).: osteodensitometrie (v. a `nghi]i. s. [Lat. sexual\ etc. s. s. 2) În fiziologie: p\-trunderea unor substan]e în interiorul organismu-lui. s. a fost teoria genera]iei spontane (sec. / abêtalipopro-téinémie. ABSEN}|. ABERANT. Ex.priv. -onis = radere. réaction. -e. n. m. / abiogenèse. V. Orice a-nomalie cromozomial\.. ABIOTIC. *monosomie. f. aberrare = a se r\t\ci. temperance (for alcohol). a.] Suspendarea brutal\. ABSTINEN}|. s. / absence. energie. s. trisomi-e). m.] Sindrom ereditar caracterizat prin sc\de-rea betalipoproteinelor în sânge. s. Sin. A. s. f. / abductor. s. s.. 2) Substan]\ care are aceast\ proprietate. f. [Lat. a examina. m. îndeosebi forma]iuni-le nervoase. ab = îndep\rtat de. absorbi-tio. A. medieval\ oc-clusio. haima. ducere = a duce. f. 2) Care nu ajunge la dezvol-tare complet\. de la ab . f. lipos = gr\sime. fie numeric\ (*aneuploi-die. de la ab = îndep\rtat de.] 1) Care provoac\ *avortul. purificare. f. f. f.priv. ABERA}IE. a . a mimicii [i obnubila-rea con[tien]ei. s. s. -ive.. a . f. al XVII-lea). [Lat. absorbtum. ABLA}IE. ABERA}IE CROMOZOMIAL| / aberration chro-mosomique / chromosome aberration. / aberrant. se produce îndeosebi la nivelul mucoasei intestinale. -onis. de la ab = îndep\rtat de. retinei din *retinita pigmentar\. / abdominoscopy. f.] Renun]area par]ial\ sau to-tal\ la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. ABRAZIUNE. f. adj. abstinentia = re]inere. / aberrant. [Lat. exist\ [i `n prezent. în sânge sau în interiorul unor celule. / abocclu-sion. adj. îndeosebi cu re-ferire la defectul de *stigmatism al unui sistem op-tic. ossis = os. lat. s. / ablépharie. n. participiul tre-cut al verbului absorbere = a absorbi. lat. / absti-nence. f. s. -inã. -atos = sânge. specific\ se determin\ pentru o solu]ie cu concentra]ia 1 %. sorbere = a suge.] 1) Termen folosit pentru a defini o mi[care ca-re îndep\rteaz\ un membru sau un segment de membru de planul sagital. / abrachie.. îndep\rtare. / abstinence. ABETALIPOPROTEINEMIE. structur\ sau localizare. adj. skopia = examinare. Punctul culminant al a. [Gr. boule = voin]\.: sindrom Bas-sen-Kornzweig. [Gr. s. Ex. A nu se confunda cu *adsorb]ie.: fac-tor a. participiul trecut al verbului absorbere = a absorbi. utilizat\ `n mod curent pentru grupe sanguine. gr.priv. nutri]ie. f. / abioge-nesis. / absorbance. abrasio. / abiotrophie.). mediu a. f. f.] Examinarea cavit\]ii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. de a re]ine o sub-stan]\ în interiorul altei substan]e. -onis. abductio. de la ab = îndep\rtat de.] V.. adic\ a *lacta]iei. / abortive.: anomalie cromozomial\. actio. -onis. et f. abortivus. f. -onis = separare.priv. s. a bea). ab = îndep\rtat de.priv. f.] 1) Ac]iunea de a absorbi. m. / abduction. catharsis. adj. [Lat. / abrasive. f. -ive.. inversiune). ABRAZIV. protos = primul. lactis = lapte. s.priv. s. s. 2) Mai rar. adj. f. lat. dar adep]i ai a.. 3) În general. utilizat\ fie pentru netezirea suprafe]elor rugoase ale unor piese (de ex. errare = a devia. a .] 1) Despre o substan]\ dur\. / absorption. s. Se manifest\ prin întreru-perea activit\]ii voluntare. s. absentia = absen]\. *poliploidie. a se abate. s. gr. silica]i etc. / abiotic.priv. / ablacta-tion. de la absorbere = a absorbi. -onis = al\ptare.] Care se abate de la normal prin aspect. [Lat. / abduction. de la auferre = a `ndep\rta. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radia]iilor electromagnetice sau cor-pusculare este disipat\ într-un mediu material. [Lat. [Lat.priv. / abrasif. Ex.a doua liter\ a alfabetului grec. simpl\.: a. cu modificare cantitativ\ (aneu-zomie. A. metron = m\sur\. s. f. s. s. / ablepharia. -onis = ac]iune. brakhion. absorbtum. s. din lat.: forma a. când pierderea con-[tien]ei reprezint\ singurul semn clinic apreciabil. [Lat. m.. f. de la abstinere = a ]ine departe (abs = `ndep\rtat de. ABDUC}IE. fie pentru producerea unor asperit\]i pe suprafe]ele netede. de la gennan = a produce.] Care se opune vie]ii. s. În general. bios = via]\. oriri = a se na[te. s. / aberration. adj. / abreaction. brachium. luere. / abrachia. de la lac. f. [Gr. de durat\ foarte scurt\ (2 pân\ la 15 secunde) a func]iilor psihice superioare. adj. de la agere = a ac]iona. -onis = sp\lare.. grup sanguin. tipic\ de a. ca-re înso]e[te anumite desc\rc\ri epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). -onos = bra]. [Lat. f. complex\. s. f. s. / abulic. 2) Uzur\ sau tocire a din]ilor de cauz\ fi-ziologic\ (mastica]ie) sau patologic\ (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). când exist\ semne clinice asocia-te. a înghi]i (ab = de la. f. / ablutomanie. S-au propus criterii de modificare a *electroen-cefalogramei pentru a discrimina a. f. adj. adj. bios = via]\. [Lat. de la lavare = a sp\la).] Teorie conform c\reia via]a este originar\ din materia nevie. f. a `nghi]i. fr. radere = a r\zui). [Lat. / absorbant.] Absen]\ congenital\ a bra]elor. f. ab-latio. cu o grosime de 1 cm [i la o lungime de und\ determinat\. a-bortient. anor-ganic\. adj. `n tehnica dentar\). / ablactation. Abrev.] Sin.priv. ABLUTOMANIE.. continence (sexual). kephale = cap. [Lat. -onis = `n]\rcare. ab = de la. f. 102 .ABDOMINOSCOPIE. deviere de la normal.. ati-pic\. ABULIC. com-plet\ sau par]ial\. f\r\ o cauz\ aparent\. [i laparoscopie. os. ABIOGENEZ|. De obicei. brachium.. ABSORB}IOMETRIE OSOAS| / absortiométrie osseuse / bone absorptiometry. uzura unei structuri prin frecare. s. / absorbent. V. a . Sin. gr. / absorption. 2) Agent de cur\]ire care se adaug\ `n pastele de din]i.. fie structural\. s. / abrasion. Este urmat\ de *amnezie lacunar\. s. f. / absence. *acantocitoz\. se poate produce în medii foarte variate. asociat\ uneori cu ticuri. de la skopein = a vedea. [V.] 1) Încetarea secre]iei de lapte.. [i a. sorbere = a suge. / abrachiocephalia. / abetalipoprotein(a)emia. [Lat. / ablation. a . ABDUCTOR. [Lat. neuropatie. a bea). gesturi involuntare.. blepharon = pleoap\. s. ABRAHIE. gr.] Proces degenerativ care afecteaz\ pre-matur structurile histologice. a .. 3) P\trunderea în organism a unui medicament sau a unui toxic. dele]ie. s. ductio. c. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la tra-iectele anormale ale vaselor sanguine [i ale ner-vilor. a. f.

[Gr.: verucile. s. akantha = spin. s. khalasis = relaxare. ACANTOZ|. antibody (anticorp) [i enzimã.priv. / aca-talas(a)emia. A. f. acus = ac. ale gingiilor [i gurii. 2) A. În forma autoimun\ (rar\). ACAPNIE. prev\-zut cu mandren. a . f. haima. / acanthoma. v. din cauza imobiliz\rii prelungite. V.] Îngro[area stratului Malpighi al epidermei. observat ca efect secundar dup\ medica]ia antipsi-hotic\ sau neuroleptic\. deseori. s. / acatalasia. / abzyme. 9) A. f. m. s.] Stare particular\ a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizat\ prin redu-cerea num\rului de *jonc]iuni care determin\ coeziunea celulelor. f. s. acatalazie. / acapnia. lat. îndeosebi în zonele eminen]ei ileopectinee [i a pubisului. 5) A. cu diametrul de 0. A. fiind capabile s\ inter-ac]ioneze selectiv cu anumite configura]ii ale moleculelor substrat. foarte sub]ire. akari = insect\ mic\. -oma. n. n. manifestat\ prin ulce-ra]ii. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrila]i-lor. s. ACALCULIE. uneori cu resort. f.ABULIE. f. [Lat. f. s. / achalasie. / acarien. carac-terizat prin prezen]a de vârfuri [i creste osoase situate la nivelul inser]iei tendoanelor.. f. s. / acantho-lysis. f. / aiguille.priv. f. A. ACATIZIE. f. f. / acanthocytose. curb sau semi-curb. f. 13) A. -osis. de la kata = `n jos. s. f. s.2 mm [i cu vârful în bizou lung. katalambanein = a suspenda. utilizat în introduce-rea solu]iilor medicamentoase în ]esuturi. s. a . / acampsie. -azã. f.. [i cardiospasm. Sin. Tipuri de a. n. s. nigricare = a se înnegri. este o m\rime vectorial\ definit\ ca 103 . a . agita]ie motorie.] Tip de bazin observat în *rahitism. acus.: scabie (v. [Gr. f. s.] Anemie hemolitic\ în care sunt pre-zente *acantocite circulante. s.priv. -ozã. s.] Nume dat unor parazi]i de talie mic\ apar]inând ordinului Acarie-nilor. m. de form\ [i m\rime variabile. V. de la celer = rapid. de la lyein = a distruge. ACCELERATOR. s. a . cu un vârf ascu]it.] Anticorp capabil s\ accelereze o reac]ie biochimic\. eventual somn nelini[tit. s. sub ac]iunea unor câmpuri electrice [i magne-tice. f. s. pentru punc]ie lombar\. au aplica]ii în fizica nuclear\ [i în medicin\ (tratamentul unor cancere).. s.. a . akantha = spin. a . [Gr. în stomatologie. n.. cu *hipocapnie.. pentru rahianestezie. s. acathisie. ACCELERA}IE. pentru sutur\ vascular\. deci a sintaxei. boule = voin]\.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în scris. de dimensiuni variabile.priv. f. akantha = spin.] Imposibilitatea respect\rii ordinii corecte a cuvintelor în vorbire. akantha = spin. f. cu bizou scurt [i mandren. 12) A. f. s.7-0. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigri-cans / acanthosis nigricans. (1). pentru injec]ie intradermic\.priv. de ordi-nul MeV. s. în bizou intermediar. scurt (6-13 mm) [i cu diametrul mic (0. s. drept sau curb. de ligatur\.] Derma-toz\ constând în hipertrofie papilar\ vegetant\ [i pigmenta]ie. m. lung de 70-80 mm. [Gr. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioac-tive needle. s. V. cu dou\ sensuri: 1) Deficien]\ a intelectului. ACATAGRAFIE. kamptein = a `ncovoia. f. / acantholyse. a dizolva. s. s. / acariose. / achalasia. raportat\ la unitatea de timp.7-1.priv. -ozã. 6) A. sunt substan]e care gr\besc priza gipsului. / a-canthocytosis. [Gr.80 mm.. s. / acariosis. 2) *Diagnostic incert. în circa 50 % din cazuri. / acampsia. ciclotron [i sincrotron. katamathesis = capacitatea de `n]elegere [i cunoa[tere.. ACANTOCIT. / aboulie. f. [Lat. s. n. În afara anticorpilor catalitici s-au ob]inut molecule catalitice hibride. Surs\ liniar\ de *radia]ie gama utilizat\ în curieterapie. pân\ la energii cinetice foarte mari. beta). [Gr. intestinal.. / acata-phasia. -ozã. / acanthosis. / acantho-cyte. / acatamathésie. pentru injec]ie. [Gr. n. m. akantha = spin. / a-cathisia. de lun-gimi [i grosimi diferite.] Termen rar utilizat. dentare. / accele-ration. cu un cancer abdominal (îndeosebi gastric).5-0. Thrombidium [i c\pu[ele sunt acarieni. / acata-graphia. cu ajutorul c\rora particulele înc\rcate electric sunt accelera-te. localizat\ îndeosebi la nivelul axile-lor.] Imposibilita-tea în]elegerii semnelor [i simbolurilor matemati-ce. drept. a . lysis = distrugere. 3) A. [Gr. pentru injec]ii sau pen-tru punc]ii. [Gr. / acaryote. s. calculare = a socoti. pentru tratament la nivelul canalelor dentare. kapnos = fum. [Neologism foarte recent. ureterului explic\ hi-dronefroza intermitent\.] Absen]a bioxidului de carbon din sânge. / acanthocyte. s. Prin mers sau modificarea po-zi]iei corpului senza]iile de `ncordare muscular\ sunt atenuate.priv. -atos = sânge. gâtului [i regiunilor genitocrurale. ACATAFAZIE. a . ACATALEPSIE. kytos = celul\. lung (50-70 mm). / accélération. 10) A. f. compus din ab de la engl. 2) Diminuarea sau perturbarea capaci-t\]ii de `n]elegere a vorbirii. kathisis = ac]iunea de a sta a[ezat. în stomatologie.] Absen-]a *catalazei din sânge. f. f. s. f. s. cu bizou scurt. de[i ideile subiectului r\mân logice. [Lat. pentru sutur\ în chi-rurgia prostatei [i a vezicii. f. utilizat în sutura intestinal\. f. *boala po-lichistic\ ovarian\. s. / acanthopelvis. ca [i a efectu\rii de calcule scrise sau menta-le.] Eri-trocit sferic care prezint\ la nivelul suprafe]ei sale deform\ri ce sugereaz\ aspectul unor spini. în func]ie de utilizare: în chirurgie. a. / acapnie. f. lepsis = fixare. drept sin.. m. ACARIOZ|. ACANTOM. de pneumotorax. / acalculie. a. Ex.. `ndeosebi `n cazul feno-tiazinelor. Ex. ac-celerare = a gr\bi. betatron. 7) A. / acanthopelvis. f. / acatalasémie. cu diametrul 0. Boala se asociaz\ la adult [i vârstnic.] 1) Pierderea func]iei de percep]ie din cauza unei leziuni centrale. 4) A. ACATALAZIE. f.] Sin.6 mm)... de priz\. / acanthome. ABZIM|. *acromegalia sau chiar cu o o-bezitate simpl\. [Gr. akantha = spin. 11) A.priv.priv. [Gr. [Gr. s. lung de 30-40 mm. pro-ducerea de anticorpi anti-receptori insulinici deter-min\ o *rezisten]\ sever\ la insulin\. ACANTOPELVIS.6 mm. adj. pelvis = bazin. [Gr. prev\zut la un cap\t cu o ureche. f. / acatalasie. AC. akathisia. kataphasis = limbaj co-rect.. s. / accelerator. se asociaz\ frecvent cu afec-]iuni endocrine ca *sindromul Cushing.] Lipsit de nucleu (despre celul\). a . f. a dizolva.: boal\ Takahara. akari = insect\ mic\. adj. / abulia.priv. fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (192Ir) care prezint\ un înveli[ din platin\. katagraphein = a scrie corect. s.] Tij\ sub]ire de o]el. / acanthose. f. / acatamathesia. s. A. [Gr. Desemneaz\ frecvent parazitul râiei Sarcop-tis sau Acarus scabiei. cu sec]iunea rotund\. rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzim\. favorizeaz\ dezvoltarea de leziuni buloase. f. / needle. cu mandren [i cursor ce regleaz\ adâncimea p\trunderii acului.] Imposibilitatea efectu\rii flexiei la nivelul unui membru. cu diametrul de 0. -trice.priv. s. a rigidit\]ii articula]iilor sau anchilozei acestora. bumerang.priv. [Lat. s. de di-verse tipuri. [Gr. karyon = sâmbure. s. s. observat\ în diverse afec-]iuni cutanate.. katalyein = a distru-ge. m. 2) Tulburare `n *boala Parkinson. 137Cs) [i ai c\rui pere]i re]in radia]iile corpusculare (alfa. / acatalep-sy. / aca-ryote. ACANTOCITOZ|. [Gr.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a r\mâne `n pozi]ie [ezân-d\. s. s. ACATALAZEMIE. cu sec]iunea vârfului în bi-zou [i baza cu un ambou adaptabil la sering\. [Gr.: a. co-exist\ o distrofie a p\rului [i a unghiilor. uneori gangrenoase. de la accelerare = a gr\bi [i celer = rapid. s. / abzyme. s. s. rectiliniu sau curbat. f. ACAMPSIE. katalyein = a distruge. / acarid. / acatalepsie. pentru punc]ie venoas\. pentru injec-]ie intramuscular\. constând `n imposibilitatea bolnavilor de a r\mâne mai mult timp `n aceea[i pozi]ie din cauza hiper-toniei musculare. acceleratio. / acatagraphie. cu ureche care poart\ materialul de ligatur\. [Gr. / acataphasie.: 1) A. aca-ridan. nucleu.).] Anomalie de func-]ionare a unui sfincter care const\ în relaxarea defectuoas\ în momentul contrac]iei a conducte-lor supraiacente. a . ACARIOT. asemenea unei enzime. lung de 45 mm. cu vârful mobil într-un spa]iu restrâns. gre[it.] Dispozitiv sau substan]\ care accelereaz\ un proces: 1) A.8 mm. Termen utilizat uneori. -onis = accelerare. s. ACALAZIE. adj.] Denumire general\ a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. De asemenea. kytos = ce-lul\. s. (2) / accele-rateur. s... a . pentru punc]ie sternal\. [Gr. n. / acalculia.] Cre[terea vitezei unui punct material `n mi[care.] Diminuarea ini]iativei sau a voin-]ei. de particule sunt instala]ii complexe. constituit\ fie dintr-un tub metalic con]inând pulbere radioactiv\ (226Ra. prezint\ o specificitate mai mare decât enzimele. a . akantha = spin. adj. s. 2) A.8-1. cu diametrul de 1. ACANTOLIZ|. s. / acathésie. lat. 8) A. ac pentru punc]ie lombar\. [Gr. *cardiei explic\ dilata]ia secundar\ a esofagului. -azã. f. m. ACATAMATEZIE. [Gr. a .priv.] Boal\ determinat\ de absen]a congenital\ a enzimei numit\ *catalaz\. ACARIAN. m.

/ acétabuloplastie. complementar. prime[te radicalul [i se combin\ cu el. stare patologic\. [Lat. psihic\ sau somatic\. Sin. s. ACETABULUM. s. acetum = o]et. [Lat.] *Neuromediator prezent a-tât în sistemul nervos central. s. [Lat. ACETAT. [Lat. A. (DCI) *Diuretic ce ac]ioneaz\ prin inhibarea *anhidrazei carbonice.: 1) A. auxiliar.: cavitate cotiloid\ (v. cellula = c\m\ru]\. s. cele mai importante fiind: oxidarea în *ciclul Krebs. Se define[te.] ~n medicin\. Este prezent\ în halena (fiind recunoscut\ datorit\ mirosului de fructe) [i în urina diabeticilor supu[i restric]iei de glucide. de la accidere = a se întâm-pla. `n industria farmaceutic\ [i `n cea chimic\ (ob]inerea de rezine [i fibre artificiale). (Santorini). f. s. gr. -azã. A. germ. (DCI) Substan]\ fluidizant\ a se-cre]iilor bron[ice. Excep]ie fac musculatura cardiac\ [i unii neuroni centrali. se intensific\ la propagarea *impulsului nervos. duct pancreatic a. medie ca varia]ie a vitezei punctului mobil `n unitatea de timp: am = ∆v/∆t. f. A. 6) A. f. [Lat. de la celer = rapid. acetum = o]et. a. 104 . hyle = mate-rie. f. Accelereaz\ con-versia *protrombinei în *trombin\ [i formarea *tromboplastinelor. care poate fi a-nafilactic sau seric. `ntr-un sistem de referin]\ dat. s. din *colin\. f. gr. perturbarea permeabilit\]ii vas-culare. V.] Care nu con]ine celule. V. f. [Lat. brain attack. / accès. inflamabil. gr. 2) A. s. f. f. s. formarea acidului mevalonic. a veni (c\tre). -inã. ACETILCOENZIM| A / acétylcoenzyme A / ace-tyl coenzyme A. efecte depolarizante. / accident. *proaccelerin\ (factor V). aither = aer curat. Este produs în ficat sub form\ inactiv\. f. la scafandri. n. Sunt asimilate a. criz\. determin\ exclusiv depolarizarea [i ini-]ierea poten]ialului de ac]iune. adj. dar majoritatea este hidrolizat\ de acetilcolin-esteraz\ în componentele sale de baz\. acetabulum = vas pentru o]et.] Refacerea chirurgical\ a *cavit\]ii cotiloide.: colinesteraz\ (v. a . sunt utiliza]i ca reactivi chimici. adj. survenit\ brusc [i imprevizibil. A. când se revine prea rapid la presiunea normal\. s. / acceptor. / acetabulum. -ntis. / accelerin. Ex. [i accidentele survenite `n timpul deplas\rii la [i de la locul de munc\. cetonemie. s. În organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. de la accedere = a se apropia. excitatoare. V. a. khole = bil\. unii dintre ace[tia fiind neo-antigeni care pot induce r\spunsuri imune anor-male. dim. / acétone. [Lat. produs\ datorit\ acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxi-ce din organism. a. khole = bil\. acetum = o]et. vola-til. s. solven]i. [i în repaus. consecutiv trecerii unui curent electric. occupational injury. mai mult sau mai pu]in volatili. gr. a modela.] Situa]ie neprev\zut\ care afecteaz\ starea de s\n\tate. la un subiect salariat. / acetylation. de la cella = c\mar\. des-c\rcarea de *noradrenalin\ [i *adrenalin\. f.] Metabolit produs la nivelul ficatului când sunt consumate cantit\]i mari de alcool. este sintetizat\ atât în pericarion. de asemenea. ruptura unui vas cerebral. s. a. receptori muscarinici [i receptori nicotinici. en = `n. de la accedere = a se apropia. zyme = ferment. biosinteza *acizilor gra[i. s. terapeutic. / acellulaire.). de[i ea are loc.priv. ACETON|. s. de munc\. NA: acetabulum. produs de o cauz\ exterioar\ [i provocând un prejudiciu fizic. / acetyl. / accelerine. crisis. modificarea calibrului vascular (vasoconstric]ie). m. s. poate forma compu[i cu macro-moleculele hepatice. s. / acétate. ACCEPTOR. ca [i în *inani]ie. s. Sin.] Radical organic monovalent (CH3CO-) rezultat prin îndep\rtarea unei grup\ri hidroxil din carboxilul acidului acetic. / acephalia. ace-tum = o]et. hyle = materie. a accepta. accelerare = a gr\bi. [i stroke. gr.] Factorul VI al coagul\rii. ACETILCOLINESTERAZ|. m.). kephale = cap. intr\ în interac]iune cu dou\ tipuri de *receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) [i *receptorii nicotinici (N). m. ai *acidului acetic. cre[terea viscozit\]ii sângelui sau alte tul-bur\ri ale sângelui circulant. s. 3) A. inciden-tal. ACETILARE. v. v. ACELULAR. a. / accessory. lat. aether. ea fiind apoi oxidat\ în acid acetic. poten-]iale de ac]iune).. de melancolie. f. ACETAZOLAMID|. f.. m. din lat. ACETIL.] Sin. vascular cerebral. f. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. Es-te utilizat\ ca solvent [i pentru ob]inerea *cloro-formului [i *iodoformului în industria farmaceutic\. s. administrat\ pentru a facilita eli-minarea acestora. Cuplarea *alosteric\ a a.). electric. s. s. de la alcool dehydrogenatum. n. / acetone. f.] Monstruozitate caracte-rizat\ prin absen]a congenital\ a capului.: *hexoza în cursul re-ac]iei de *fosforilare. A reprezint\ punctul de plecare al mai multor c\i metabolice. -inã. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. sub form\ de acetat activat (*acetil-coenzim\ A). acceptor = care prime[te. adj. ACCES. apoi de donor [i care se nume[te trans-portor sau transmi]\tor. termo-stabil\. s. V. Prin cuplarea cu receptorii N. c. gr. cu efectele sale specifice (contrac]ia musculaturii scheletice. f. / acétazolamide. in-dustrial injury. ACETALDEHID|. ACCIDENT. s. de la acceptare = a primi. m. m. s. difuziunea [i fixarea ei pe receptorii colinergici. consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. / acétaminophène.: paracetamol (v. / a-cetylcysteine.] C3H6O. (denumit\ a. Accident survenit din cauza mun-cii sau `n timpul lucrului.] Despre o structur\ care constituie un element secundar. / acetaminophen. s. -inã. particip\ intens la metabolismul acizilor orga-nici. m. / acétylation.] Form\ activat\ a *acidului acetic prin combinarea acestuia cu *coenzima A. -onã.. [i corpi cetonici. bolt\ cereasc\. s. 5) A. hyle = materie. unde apar fenomene de hi-perpolarizare [i inhibi]ie. Inactivarea a. a. / accepteur. s.. s. Având dou\ grup\ri active. de transfuzie. s. diminuarea circula]iei prin sc\derea presiunii sanguine. / acellular. de demen]\. 7) A. în cantit\]i mici. precursori ai unor noi molecule de a.: a.: anhist. miscibil în ap\. plastos = modelat. alergic. / aceta-bulum. m. precursor al *colesterolului. n. / acétylcholine. cum = cu. [Lat. / acéphalie. ace-tum = o]et.derivata. f. prin hemoliza imu-nologic\ a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). s. [Gr. rezult\ în urma oxid\rii etanolului de c\tre alcooldehidrogenaz\. cât [i în butonii terminali axonali. adj. A. inclusiv în SNC. `n limbaj curent) `n SI este metrul pe secund\ la p\trat (m/s2). a . accidens. A. ACETILCISTEIN|. / acetabuloplasty. sunt cele mai frecvente boli neurologice [i pot surveni în: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboz\ sau *embolie).] Termen generic pentru s\rurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabil\ [i pentru esterii lichizi. hyle = materie. / acétaldéhyde. / ace-tylcholine. [Lat. / acétylcystéine.] Sin. m. hyle = materie. O legisla]ie adecvat\ stabile[te drepturile salaria]ilor [i r\spunderile responsabililor `ntre-prinderilor. O parte din a. [Lat. ACETILCOLIN|. eter [i cloroform. ACETABULOPLASTIE. acetabulum = vas pentru o]et. s. [Gr. Ex. cetoz\. Ter-men generic pentru tulbur\rile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor va-se cerebrale. Abrev. de febr\. s. m. f. f. / attack. [Lat. cu rol mai întâi acceptor.] Substan]\ care. drojdie. m. Eliberarea de a.: glande suprarenale a. Unitatea de m\sur\ a intensit\]ii a. în prezent este înlocuit de diuretice mai eficiente. survine concomitent cu desc\rcarea. ACETAMINOFEN. de tuse.priv. cât [i în cel perife-ric. formarea *corpilor cetonici. / acetate. vitezei punctului mobil `n raport cu timpul: a = dv/dt. s. [Lat. ti-roide a. Compusul care cedeaz\ radicalul este denumit donor sau donator. / acetylcholinesterase. lat. Utilizat frecvent în trecut (DC-Diamox). [Lat. / acétyl. Ex. A. ACCESORIU. [Lat. gr. de la plassein = a forma. / acetazolamide. într-un schimb de *radicali. acetum = o]et.: ACh. ACCIDENT DE MUNC| / accident du travail / professional accident. medieval\ accesorium. 4) A. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cérébral / stroke. acetum = o]et. a veni (c\tre). cu receptorii de tip M determin\ în majoritatea structurilor. abrev. accessus. n. [Lat. A. Essigäther = eter acetic. Lichid incolor. `n raport cu protec]ia muncii. / acetaldehyde. ACCELERIN|. Ex. v.] Procesul de fixare al unui radical acetil (CH3CO-) la nivelul unei molecule organice. cetonurie. În *cromatografie serve[te la prepararea ]esutu-rilor pentru extrac]ia enzimelor. / accident. de decompresiune brus-c\. eliberat\ este recaptat\ de c\tre termina]iile presinaptice (reglare prin *feedback negativ). f. gr. m. / acétylcholines-térase. / accesoire. acetum = o]et. ACEFALIE. s.

haima.). implicit.). / achylie.sau bilateral\.: anaclorhidrie (v. fiind utiliza]i ca somnifere [i anticonvulsivan-te. CH3COOH. Sin. a fost denumit "moneda energetic\ curent\" a celulei. barbituricele (îndeosebi *fenobarbita-lul). / aceton-(a)emia. ACHILIE. [i acetatul de sodiu sunt utilizate ca alcalizan]i urinari sau sistemici.priv. acidus = acru. V. în urin\ este un test major pentru depistarea *saturnismului. A. f. în timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene [i *as-pirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei. cu 20 de atomi de carbon. Sin. Substan]\ (mo-nonucleotid) compus\ dintr-o molecul\ de adeni-n\. Sin. cu rol principal de carburant celular. s. deoarece inhibi]ia enzimatic\ determinat\ de plumb în cursul sintezei hemului provoac\ acumularea sa [i cre[terea eli-min\rii sale urinare. Efectul terapeutic este probabil secundar reducerii activit\]ii *HMG-CoA reductazei. Pentru acest motiv. a. modific\ culoarea indi-catorilor. Abrev. iar de lipooxigenaz\ în *leucotriene.: aspirin\ (v. ce inhib\ activatorii plas-minogenului prezen]i în secre]iile orale [i stabili-zeaz\ formarea cheagului în ]esuturi. const. ACETONURIE.: glicocol (v.: adenozin trifosfat. u[or iritant al tegu-mentelor [i mucoaselor. Sin. b. A. în etapa ini]ial\ a sintezei *hemului. În limbaj clinic curent: cetonurie. contrac]ia muscular\. adenosine diphosphoric acid. *Corp ceto-nic care rezult\ din descompunerea imperfect\ a *acizilor gra[i [i a unor acizi amina]i. a. dezoxicolic. în contrac]ia muscular\ [i în reac]iile de sintez\ care utilizeaz\ a. a.: acid aspartic (v. Sin. Abrev. ribonucleic [i a moleculelor de a. Abrev. ACID BENZOIC / acide benzoïque / benzoic acid. Este [i un an-tiseptic acid utilizat pentru conservarea unor ali-mente sau pentru sp\l\turi bucale.). a tuturor deriva]ilor s\i. biochim. Abrev.: ATP. fosforic. ACID ADENOZINTRIFOSFORIC / acide adéno-sine triphosphorique / adenosine triphos-phate. / acétonurie. Cre[terea sa în sânge poate genera *acidoz\.: a. V. Abrev. sinteza unor hormoni. a . scindarea lor în ADP (*a. (DCI) Sin. citrat-sintaza. V. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. s. Aminoacid ne-esen]ial. s. s. pancreatic\ scade secre]ia pancreatic\ [i pot lipsi unii componen]i ai acesteia. f. khylos = suc. bacteriostatic. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chénodés-oxycholique / chenodeoxycholic acid. [Gr. [i tab. cu ac]iune antifibrinolitic\ puternic\. deoarece este toxic. m. [i aclorhidrie. Sin. *Zaharina este derivat\ din a.: ADP. Prin condensarea în citosol a dou\ molecule de a. CO3H2.: acid acetilacetic (v. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. δ-a.: acid adenozinmonofosforic (v. H3BO3. hipuric. Intervine în oxid\rile celulare. adenosine triphosphoric acid. V. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbi-turic acid. [Lat. Energia eliberat\ de a.] Substan]\ care. chenodezoxicolic [i litocolic. A. Medicamen-tele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba forma-rea de a. rezultat din condensarea succinil-coenzimei A [i a glicinei. glacial (89. gr. achilie). administrat per os pentru dizolvarea calcu-lilor biliari de colesterol. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. Are gust acru. riboz\ [i trei radicali fosfat. ACID BORIC / acide borique / boric acid. [i cetonemie. este cuprins în compozi]ia unor unguente cosmetice. în profilaxia hemoragi-ilor. ACID AMINAT / acide aminé / aminoacid.). CH3-CO-CH2COOH. A. La om au fost identifica]i patru a. acid mefe-namic.4 %). a. s. Catabolit urinar provenit din oxidarea incomplet\ a triptofanului la om. -onã. se formeaz\ *porfobilinogenul. const. biliar primar. s. gr. ADP rezultat se recombin\ ulterior cu a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. -atos = sânge. capabil\ de scindare [i de refacere continu\. gastric\ înseamn\ sc\de-rea debitului sucului gastric. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Nucleotid compus din adenin\. ACID ACETILACETIC / acide acétylacétique / a-cetoacetic acid.: acid glutamic (v. reac]ioneaz\ cu metalele [i neutralizea-z\ bazele. Sin. f. Substan]\ (mononucleotid) compus\ dintr-o mole-cul\ de adenin\. [Lat. în solu]ii apoase. a. cetonurie. deriva]ii s\i de sintez\. rezervat pentru uz strict extern sub form\ de ap\ boric\ 3 % sau vaselin\ boricat\ 10 %.: acid adenilic. / acheirie. f. în pre-zen]a energiei nou formate în celul\. Antiseptic acid. Cum leg\turile fosfat înalt energetice ale a. A. acetum = o]et.] Diminuarea sau absen]a unor componente din secre]iile digestive [i chiar a vo-lumului secre]iei. Nu trebuie înghi]it [i nici utilizat pentru irigarea cavit\]ilor.: CDCA. fosforic se realizeaz\ instantaneu. ACID ACETILSALICILIC / acide acétylsalicylique / acetylsalicylic acid. Datorit\ ac]iu-nii sale keratolitice. îndeosebi la pacien]ii hemofilici supu[i inter-ven]iilor stomatologice.] Absen]a congenital\ a mâinii. Sin. Este folosit. 1) A. a.). δ-a. în condi]ii standard [i 12 000 calorii în con-di]ii fiziologice. notat cu simbolurile Asp sau D. Sin. produs în timpul fermenta]iei vinului în o]et. cu miros picant carac-teristic. format prin dizolvarea *bioxidului de carbon în ap\. uni. În limbaj clinic curent: cetonemie. V. Dozarea a. ACID ε-AMINOCAPROIC / acide ε-aminocapro-ïque / ε-aminocaproic acid. fosforic. din alimente se elimin\ sub form\ de *a. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adénosine diphosphorique / adenosine monophosphate. ceea ce re-prezint\ mult mai mult decât energia stocat\ în orice alt compus organic. ACID ADENOZINMONOFOSFORIC / acide adé-nosine monophosphorique / adenosine mono-phosphate. desf\[urat\ în mitocondrii. ce ac]ioneaz\ pe *acetil-coenzima A [i *acidul oxaloacetic (reac]ia invers\ fiind catalizat\ de 105 .: colic. / acid.ACETONEMIE.: maloniluree. b. cu absen]a acidului clorhidric [i diminuarea *pepsinei. ori de câte ori nevoile celulare o impun. care devin astfel accesibili ac]iunii lipazelor [i esterazelor. Radicalul de baz\ al întregii familii de barbiturice. a . ACID γ-AMINOBUTIRIC / acide γ-aminobutyrique / γ-aminobutyric acid. a. ACID ADENILIC / acide adénylique / adenylic a-cid. joac\ un rol central în meta-bolismul altor aminoacizi [i în sinteza ureei. / acheiria. ACID. Apare în sânge [i urin\ la subiec]ii cu diabet zaharat incorect echilibrat. S\rurile de potasiu ale a. -iros = mân\. (DCI) A. în asociere cu factorul VIII. a. ACHEIRIE.] Prezen]a *acetonei în urin\. Se utilizeaz\ diluat (6 %) sau ca a. Ultimii doi radicali sunt uni]i cu restul moleculei prin leg\turi fosfat înalt energetice. sunt foarte labile. adenosine monophosphoric acid. s. s. / acétonémie. ACID AMINOACETIC / acide aminoacétique / aminoacetic acid. [Gr. cu formula chimic\ C4H4N2O3. b. adenozindifosfo-ric (ADP) [i adenozintrifosforic (ATP). Sin. ACID δ-AMINOLEVULINIC / acide δ-aminolévu-linique / δ-aminolevulinic acid. A. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / an-thranylic acid. Com-pus tricarboxilic al *ciclului Krebs. este absolut necesar\ în: metabolismul celular. ACID ACETOACETIC / acide acétoacétique / a-cetoacetic acid. kheir. ouron = uri-n\.: aminoacid (v. fosforic. / acide.). / achylia. s. [Lat.). ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid.).priv. b. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. m. acetum = o]et. V. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. *prostaciclin\ [i *tromboxan A2. Fiecare din a-ceste leg\turi con]ine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Denumire chimic\ a *vitaminei C. pentru a reface a. s. sintetizat în celulele poligonale ale ficatului [i a-cumulat la nivelul *veziculei biliare sub form\ de s\ruri. biochim.). [i.. Abrev. una de D-riboz\ [i o molecul\ de a. [i tab.: acid nitric (v. ACHILIE GASTRIC| / achylie gastrique / gastric achylia. func-]ionarea pompelor ionice de tip ATPazic etc. gras nesaturat. adenozintrifosforic. f. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin.: GABA (v. (C6H5COOH) abundent în fructe.] Prezen]a de *aceton\ în sânge. ne-afectând producerea de leucotriene. f. COOH-CH(NH2)-CH2-COOH. / aceton-uria. ACID ACETIC / acide acétique / acetic acid. sunt detergen]i cu rol în emulsionarea triacilglice-rolilor [i esterilor de acizi gra[i. [i a relua ciclul reac]iilor energogene celulare. Sin. Sin.. Compo-nent al proteinelor. ACID ARAHIDONIC / acide arachidonique / ara-chidonic acid. care produce sc\derea sintezei hepatice a colesterolului. f. inflama]ie. f. Intervine în formarea moleculelor de a. eliberea-z\ ioni H+.: ALA. -onã.: AMP. *A. El este degradat de *ciclooxigenaz\ în *prostaglandine. care se formea-z\ în mitocondrii prin ac]iunea unei enzime con-densante. Este utilizat în producerea industrial\ a *aspartatului. Lichid incolor. malonic cu ureea.: EACA. 2) În a. A. una de D-riboz\ [i dou\ molecule de a. a. aminosuccinic. adenozin-difosforic) [i a. Rezult\ din combinarea a.

: alcapton\ (v. CH3-CHOH-COOH. de câteva milioane de Da. ACID FOSFATIDIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. ACID FENIC / acide phénique / phenic acid.: HVA. Produs intermediar în de-gradarea *fenilalaninei. Agent *chelator. îndeosebi al celor din m\duva osoas\. aromatic izolat din esen]e de flori (îndeosebi trandafiri). biochim. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. V. Este un factor de matura]ie al celulelor. fiind ob]inut\ [i prin sintez\. V. (fermenta]ie lactic\). V. biliar primar derivat din *colesterol. acizi cetonici (*corpi cetonici).: acid aminoglutaric. Are rol antiaterogen. organic rezultat în urma fermenta]iei lactozei. antranilic dotat cu propriet\]i analgezice [i antiinflamatorii. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neu-raminic acid. Sin. de asemenea. ACID FENILPIRUVIC / acide phénylpyruvique / phenylpyruvic acid. Sin. A. V. amina]i [i a glucozei. face parte din com-pozi]ia *fosfolipidelor care alc\tuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolin\. Derivat al tetrahidrofolatului care ocole[-te blocajul metabolismului fola]ilor produs de in-hibitorii dihidrofolat-reductazei. A. organic eliminat prin urin\. Corp gazos. A. Sin. inozitol-hexafosforic. al c\rui produs comercial este o solu]ie cu miros puternic. Este utilizat ca reactiv chimic [i pentru prepararea unor medicamente. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyal-uronic acid. h. are rol în legarea complexelor moleculare [i de a-gent protector. *mucopolizaharidic rezultat din re-unirea unor *dimeri alc\tui]i din a. biochim. care se g\se[te în plantele verzi. A. gras esen]ial. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogentizic acid.). ACID OLEIC / acide oléique / oleic acid. 106 . contribuie la oboseala muscular\. când me-tabolismul acestui aminoacid este perturbat prin deficit enzimatic ereditar. (DCI) A.: acid azotic. se mai afl\ în li-chidul *sinovial. care se poate ob]ine [i prin sintez\ [i poate fi întrebuin]at [i ca agent a-romatizant. ACID FENILACETIC / acide phénylacétique / phenylacetic acid. fosfolipide. Este un constituent al protaminelor ve-getale. cu proprietatea de a se combina cu s\rurile de calciu din tubul digestiv. hialuronidaz\. ACID β-HIDROXIBUTIRIC / acide β-hydroxy-bu-tyrique / β-hydroxybutyric acid. Se formeaz\ în mu[chi. acizi gra[i. acid sialic. [i acizi gra[i. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Este un a. Compus format dintr-o mole-cul\ de *glicerol la nivelul c\reia dou\ func]ii al-cool sunt esterificate de acizi gra[i. împreun\ cu al]i deriva]i ai fenilalaninei. a. Compus guanidinic. com\. Denumire pentru a. prezent în urina diabeticilor când cre[te conversia *a. Vitamin\ hidrosolubil\ din complexul B de vitamine. V. *fosfatidilserin\. porumb. îndeosebi al calciului [i al magneziului. Este utilizat uneori în testele de dozare a albumi-nei în urin\. const. benzoic con]inut în unele alimente vegetale. Sin. fiind introdus în compozi]ia solu]iilor utilizate pentru conservarea sângelui. l. V. a unor substan]e ca plumbul [i digitala. piruvic [i a unei molecule de D-manozamin\. V. Bc. mineral. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phos-phoric acid. Sin. acid ribonucleic. în umoarea apoas\ [i în *umoa-rea vitroas\. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor [i lo]iunilor. prezent\ în cea mai mare parte din celulele vii (ficat. Este utilizat ca acidifiant urinar. lapte. fosfoglucide) [i intervine în-tr-un num\r de reac]ii enzimatice. For-meaz\ miezul complexelor de *proteoglicani de la nivelul *matricei extracelulare. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizi-lor carboxilici non-amina]i solubili `n ap\: *acizi gra[i cu lan] scurt. prin *chelare. C6H5CO-NH-CH2COOH. utilizat în fabricarea parfumurilor. Lichid incolor. În natur\ se g\se[te în cantitate mare în fructele din familia Citrus (citrice). iar a treia de o molecul\ de acid fosforic. [i acidurie organic\. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. ACID LINOLEIC / acide linoléique / linoleic acid. A. format prin condensarea unei molecule de *a. Este un antagonist biochi-mic al medicamentelor *antifolice. a. iar sub form\ de ester face parte din unele enzime (v. corpi cetonici. cristalin. De aceea. M. La niveluri plasmatice crescute. cu e-liminare urinar\ crescut\ la pacien]ii cu *feocro-mocitom sau alte tumori secretante de catecola-mine. V. Abrev. Reprezint\ forma netoxic\ de eliminare. vitamin\ C [i tab. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide é-thylène-diamine-tetracétique / ethylenedia-mine-tetraacetic acid. V. Este. gras dublu nesaturat. V. În organism. C19H19N7O6. Are rol în sinteza *a. V. COOH-(CH2)2-CH(NH2)-COOH. con]inut în cantitate mare în uleiul de in. format în timpul metaboliz\rii proteinelor. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. foarte caustic. cel mai abundent [i r\spândit a. nucleici [i utiliz\ri terapeutice. combinat\ cu *glicocolul. De asemenea. l. HNO3. ACID MEFENAMIC / acide méfénamique / mefe-namic acid. c. H3PO4. porumb). *fosfatidiletanolamin\. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidino-succinique / guanidinosuccinic acid. gra[i în *ce-tone. acizi gra[i. cu efect coroziv foarte puternic. ADN. A.). leu-covorin. utiliza-te pe cale intravenoas\ în tratamentul *hipercal-cemiilor. se produce în cazul când glucoza nu poate fi convertit\ în *acid piruvic în procesul de *glicoliz\. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. A. V. gras `n natur\. *A. f. *fosfatidilinozitol. fenilcetonurie. Sin. s\rurile sale pot fi. depresie respiratorie. glucuronic [i N-acetil-glucozamin\. Unele bacterii pot converti lactoza în a. ajut\ la prevenirea dezvolt\rii bacteriilor generatoare de putrefac]ie în intestinul gros. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. A. a. Substan]\ cu propriet\]i vitamini-ce. [i tab. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. a. în sinteza a. ADN. interfer\ cu activarea factorului III plachetar de c\tre *adenozindifosfat. ACID NUCLEIC / acide nucléique / nucleic acid. în timpul respira]iei celulare anaerobe din exerci]iul fizic intens. acizi gra[i. Sub form\ de s\ruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru îndep\rta-rea din organism. V. A. const. lactacidemie. este utilizat în litiaza calcic\ cu hipercalciurie. aminat sintetizat în organism. Intoxica]ia cu a. ca [i în *neuroblastoame. A. un metabolit al *fenilalaninei. h.: vitamin\ B9. a a. l. nuci. poate avea o greutate molecu-lar\ foarte mare. este un *chelator al calciului. furnizând o form\ de folat ce intr\ direct în ciclul metabolic al radi-calilor monocarbonici. deoarece intr\ în compozi]ia unor substan]e organice diverse (fos-foproteine. con]inut în can-titate mare în uleiul de floarea soarelui.: fenol (v. clorhidric secretat de celulele parietale în cavitatea gastric\. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide désoxyribo-nucléique / deoxyribonucleic acid. ACID LINOLENIC / acide linolénique / linolenic acid. Reprezint\ un constituent al *sucului gastric. m. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. iritant. [i tab. Este utilizat în special în artrita reumatoid\ [i dismenoree. contribuind astfel la deteriorarea func]iei plache-tare în *insuficien]a renal\ cronic\. (DCI) C6H5NO2. drojdie. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon `n molecul\. acizi nucleici. V.[i tricarboxilici. soia. Catabolit al *dopaminei. ca acidulant al alimentelor [i în stomatologie. acizi di. La acest nivel. glutamat-oxaloacetattransaminaz\). V. esen]ial. de asemenea. unul dintre produsele finale ale meta-boliz\rii proteinelor [i aminoacizilor. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. const. provenind din *acidul fenilpiruvic. ficat [i drojdii. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hy-drochloric acid. Sarea monosodic\ (glutamat de sodiu) este utili-zat\ ca medicament în *encefalopatii (pentru a-meliorarea capacit\]ilor intelectuale) [i în *epilep-sie. Are rol în metabo-lismul celulelor nervoase. Laptele îmbog\]it cu a. la prepararea deriva]ilor nitra]i [i în in-dustrie (explozivi [i coloran]i). ACID FOLIC / acide folique / folic acid. g. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. Este utilizat\ ca vasodilatator [i în tratamentul pelagrei. deci neesen]ial. împiedicându-le astfel absorb]ia. A. (DCI) Derivat al *a. A. În func]ie de num\rul de di-meri componen]i. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. V. care poate s\ se acumu-leze anormal în sânge [i s\ fie eliminat prin urin\. vitamin\ PP.: EDTA. Produs al de-grad\rii incomplete a lipidelor. bio-chim.: acid te-trahidrofolic.citrat-liaza extramitocondrial\). HCl. cu rol important în organism sub form\ de esteri. Abrev. A.

: PAH. oxalurie. / acidocétose. aspartic (a-minat) [i reprezint\ un produs intermediar al gli-colizei. fu-mans în stare concentrat\. care se manifest\ prin crize de acidocetoz\ cu hiperglicemie. 2) Procesul de conversie a unei substan]e `ntr-un acid.: hiperglicinemie (v. în care organismul se opune eficient invaziei corpilor cetonici. A. haima. C7H7NO3. A. *leu-cemii tratate cu *antimitotice sau prin *radiotera-pie. s. în organism în cursul degrad\rii a. mineral puternic. rezerva alcalin\ diminu-eaz\ considerabil [i pH-ul scade. iar cea total\ (liber\ + combinat\) de 0. v. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. sau compensat\.] Tip de *acidoz\ metabolic\ ob-servat\ uneori în diabet. acizi gra[i). f. sau preacidoza. Clinic. V. C16H32O2. facere = a face. *gr\similor [i aminoa-cizilor. determinat\ de alterarea activit\]ii glutation-sintetazei. în cantitate suficient\ pentru a ini]ia uciderea microorganismelor. A. Cantitatea de a. în v\rs\turile acetone-mice sau secundar unor tulbur\ri digestive sau hepatice. de la acidus = acru. Reprezint\ un produs intermediar de metabolism al *glucidelor. utilizat pentru conserva-rea alimentelor. ACIDEMIE METIL-MALONIC| / acidémie méthyl-malonique / methylmalonic acid(a)emia. în postul prelungit etc. const. care este esen-]ial\ în oxidarea sa. Sin. ca [i în anatomia patologic\. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) [i a purinelor alimentare. tab. / acidité. Mai este folosit ca *antisep-tic local. ACIDOCETOZ|. [Lat. prepararea salicila]ilor. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomo-nic acid. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacétique / oxaloacetic acid. / acidémie. cât [i diminuarea concentra]iei substan]elor tampon f\r\ diminuarea efectiv\ a pH-ului. ACIDEMIE PROPIONIC| / acidémie propionique / propionic acid(a)emia. oxalemie. Denumirea chimic\ a *biotinei.: cetoacidoz\. o. CH3-CO-COOH. Cuprins în structura capsulei bacteriene. prezent în sânge (v. C7H6O3. ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. cloruri etc. acidoz\ metabolic\.: acid folinic (v. Produs al metabo-lismului intermediar al adrenalinei [i noradrenali-nei (prin ortometilare. Boal\ metabolic\ cu transmitere *autozomal recesiv\. ACIDEMIE PIROGLUTAMIC| / acidémie pyroglu-tamique / pyroglutamic acid(a)emia. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandé-lique / vanylmandelic acid. în general. care compenseaz\ energetic perturbarea me-tabolismului glucidic.: AVM. deoarece este u[or transformabil în a. A. Pentru valorile normale în sânge [i urin\. aspirinei [i a numero[i coloran]i.: mupirocin\. A.42) ca urmare a cre[terii concentra]iei de ioni de hidro-gen din plasm\. [Lat.] Sc\derea pH-ului plasmatic (normal 7. Boal\ metabolic\ ereditar\. Va-lori crescute (26-66 mg în 24 de ore) se observ\ în feocromocitom [i moderat crescute (peste 10 mg în 24 de ore) în neuroblastom [i ganglioneu-rom. p. episoade de acido-z\ cu com\ [i miros de "picioare murdare" al uri-nii. Abrev. s. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid.60 g%. tab. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A).40-0. Se formeaz\. o. sucului gastric. Provoac\ anemie hemolitic\ cronic\ [i. i. u[oar\. Abrev. A. care ac]ioneaz\ prin inhibarea izoleu-cin-ARNt sintetazei. acidus = acru. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic a-cid. aproape latent\.] 1) Proprietatea unui acid exprimat\ prin concentra]ia în ioni liberi de hidrogen. / acidity. ARN. 5-oxopro-lin(a)emia. C5H4N4O3. care afecteaz\ meta-bolismul *leucinei. Este utilizat în prepararea s\punului [i a unor produse farma-ceutice. ACIDITATE GASTRIC| / acidité gastrique / gastric acidity. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tétrahydrofo-lique / folinic acid. a. p. pur\. Sin. foarte coroziv. f. ACID PIRUVIC / acide pyruvique / pyruvic acid. aciditas. biochim. În evolu]ia a. ACID URIC / acide urique / uric acid. Abrev. Eliminarea de a. 2) Concentra]ia în acid a unei so-lu]ii. *autozo-mal recesiv\. dezaminare [i oxidare). utilizat ca agent topic în tra-tamentul acneei vulgare. precomei [i comei diabetice. f. A. -atos = sânge.: PAS. ACIDIFIERE. f. determinat\ de prezen]a acidului clorhidric liber [i combinat cu pepsin\. con]inut de vegetale diverse. determinat\ de un deficit de propionil-coenzim\ A carboxilaz\. ca *gut\. ACID RETINOIC / acide rétinoïque / retinoic acid.). f. / acido-ketosis. (COOH)2. este selectiv pentru bacterii. 2) A. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraamino-salicylique / paraaminosalicylic acid. se disting trei faze: 1) A. previne a-cumularea la suprafa]a bacteriilor a frac]iunii C3b a complementului. se traduce clinic prin întâr-ziere mental\.] 1) A-d\ugarea de acid `ntr-o solu]ie. acidus = acru. Derivat N-acetilat al *a. A. V. *nefrite. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraamino-benzoïque / paraaminobenzoic acid. orga-nic utilizat pentru explorarea func]ional\ a excre-]iei tubulare renale. [Lat. s. ace-tum = o]et. / acidifica-tion. A. In-termediar al biosintezei *pirimidinelor. Anti-septic fenolic utilizat în dermatozele veziculare. exprimat\ de obicei prin valoarea pH-ului sau m\surat\ titrimetric cu ajutorul unei baze. f. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric a-cid. s. particip\ la formarea calculilor urinari. cetonic constituind o leg\tu-r\ între metabolismul glucidelor [i cel al protidelor. Se poate acumula în unele st\ri patologice.). cristalin. s. 3) A. -ozã.9-1. Reprezint\ un consti-tuent esen]ial al func]iunii glucidice a glicoprotei-nelor de la nivelul membranelor celulare. osteoporoz\. const. Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzimatic în izovaleril-coenzim\ A dehidrogenaz\. Sin. din sânge [i din ]esuturi cre[te în deficitul de *tiramin\. A. decompensat\ corespund. 3) Ansamblul proceselor de la nivel renal care conduc la producerea de urin\ acid\. sucul gastric având pH-ul de 0. ACIDEMIE. de alarm\. grav\. agent *keratolitic [i *analgezic u[or. Sub form\ de oxalat de calciu. acidus = acru. este consecin]a dep\[irii totale a mecanismelor tampon de reglare. este determi-nat\ de acumularea în organism a *corpilor ceto-nici. Ea se traduce printr-un pH inferior lui 7. cu ac]iune *keratolitic\. A. gr. H2SO4. cu numeroase utiliz\ri industriale. neuraminic. ACID STEARIC / acide stéarique / stearic acid. gras saturat (v. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. / acidification. A. prescris în asociere cu izoniazida [i streptomicina. ACIDITATE. blocând competitiv locusul de legare al izoleucinei bacteriene. Acidul clorhidric particip\ la digestia clorhidropeptic\ a albuminelor pân\ la stadiul de albumoze [i pepto-ne. A. frecvent. Denumirea chimic\: a. ketoacidosis.ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. acid lactic. liber\ este de 0. endocrinol. organic. rezulta]i din metabolizarea excesiv\ a lipide-lor. leucovorin. / acid(a)emia. rezerva alcalin\ r\mânând normal\.5). întârziere mental\. pe cale intrave-noas\ sau oral\. V. f.45-0.30-7. s. uricemie). Sin. 3-metoxi-4-hidroximandelic. gras saturat. fazele de alarm\ [i de a.1 [i 2. cristalin. s.2H2O. boal\ ereditar\ autozomal recesiv\ carac-terizat\ prin *anemie megaloblastic\ rezistent\ la vitamina B12 [i legat\ de un deficit enzimatic al metabolismului a. [Lat. organic cu rol important în *ci-clul Krebs. care semnific\ atât diminuarea pH-ului sangu-in. NH2C6H4COOH. Medicament antituberculos. f. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraamino-hippurique / paraaminohippuric acid. când scade rezerva alcalin\ (între 30 [i 50 volume). cu varia]ii mari (între 0. ascorbic [i glicocolului. ACIDEMIE IZOVALERIANIC| / acidémie isovalé-rique / isovaleric acid(a)emia. în urin\ (oroticurie) cre[te în aciduria o-rotic\. izolat din gr\simea de oaie [i con]inut în cea mai mare parte a gr\si-milor animale [i în uleiurile vegetale. în calitate de fixator al ]esuturilor. s. de asemenea. -atis = acreal\. dar pH-ul r\mâne normal.50 g%. C17H35COOH. s. | 107 . [i se poate elimina prin urin\. sau decompen-sat\. trombopenie [i leucopenie. Antibiotic produs de Pseudomonas flu-orescens. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucléique / ri-bonucleic acid. A. Aceast\ denumire a fost propus\ pentru eliminarea ambiguit\]ii termenului *acido-z\. ca *supozitoarele. crize de vom\.

pHul scade sub 7. ACIDOZ|. Caracteristic\ a unor boli `n care se constat\ o excre]ie urinar\ excesiv\ a unuia sau a mai multor *acizi organici.] Proprietate a unor structuri de a rezista la ac]iunea decolorant\ a unui acid mineral sau organic. n + 18 . se de-numesc. Boston. scade rapid pH-ul urinar. const. Tipuri: 1) A. adj. arahidonic. metabolic\ . când se numesc a. acid linolenic. hy-dor. A. a se `mpotrivi [i sistere = a se opri. pl\gi chirurgicale sau arsuri. men]iona]i corecteaz\ aceast\ deficien]\. V. g.] Tubulopatie cu debut în pri-mul an de via]\.. / acidogenèse.: a. tulbur\ri hidroelectrolitice. de la a.] Termen sin. dim. acidus = acru. A. / acinus. / acid fast. Lactacidemia dep\-[e[te 7 mmol/l. respiratorie a-ceasta cre[te.: sindrom Butler-Albright. [Gr. cu reabsorb]ie.ACIDOFIL. NA: acinus. acini) / acinus (pl. metabolic\ rezerva alcalin\ este sc\zut\. Enzimopatie congenital\ caracterizat\ prin prezen]a *acidului hidroxibutiric în urin\. iar diminuarea sa se opune alcalozei. genesis = pro-ducere.lega]i prin grup\ri fosfat . climat. ACNEE. / acinous. alter\ri osoase [i nefrocalcinoz\. ACIDOREZISTEN}|. situat în nu-cleu. / acidorésistance. pe baz\ de glicerol apar [i în structura membranei celulare. în a. Var. -atos = încli-na]ia soarelui. În aceste cazuri pot provoca meningite grave. f. [Gr. resistentia = `m-potrivire. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipotéichoïques / lipoteichoic acids. pulmonar: ansamblu anatomofunc]ional constituit prin ramificarea unei bronhiole terminale în canale alveolare. [i ARN (mai divers ca mas\ molecular\. f. Sin. esen]iali sunt indispensabili în alimenta]ie. abcese cerebrale. s. -ozã. s. sau akhne = t\râ]e. [Lat. A. arahidonic). ACINEZIE. Sin. linolenic [i *a. juvenil\ sau polimorf\. f. acid linoleic. V. A. / acclimation. / acidose. renal\ din nefropatiile glome-rulare) sau urmare a unei pierderi excesive de baze (a. [Lat. Denumire pentru *a. s. particip\ la esterificarea colesterolului. ACIDURIE ARGININOSUCCINIC| / acidurie arginosuccinique / argininosuccinic aciduria. f. adj.: a. n. f.35 [i a. din diaree. ac-climatisation. s. de la bakteria = baston. provoac\ o diminuare a ritmului de cre[tere. kinein = a mi[ca.: a. m. din familia Neisseriaceae. arginosuccinic\. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru a. -euse.gre-[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\.a. acini). care dup\ 108 . [Gr. f. ACIDOZ| TUBULAR| ALBRIGHT / acidose tu-bulaire d'Albright / idiopathic chronic renal tu-bular acidosis. din structura peretelui celu-lar al bacteriilor Gram-pozitive. [i tab. polidipsie. caracteri-zeaz\ genul *Mycobacterium. ACIDOGENEZ|. de unde latitudine. oxyphyl. [Lat. arahidonic. în care se deschide un canal secretor. dar cu o structur\ spa]ial\ mai simpl\). Uneori este utilizat ca sin. întârziere în dezvoltarea psihomotorie [i hipotonie muscular\. f. ACLIMATIZARE. Citoplasma. Au formula general\ CH3(CH2)n-2-COOH.). renal\ reprezint\ excre]ia de c\tre celu-lele tubilor renali a ionilor acizi H+. acinus = boab\ de strugure. ACIDOZ| METABOLIC| / acidose métabolique / metabolic acidosis. [i ADN. f. au tendin]a la invazie în torentul circulator la persoane cu catetere intravenoase. [Lat. clor. localizat\ pe frunte. f. / acidophile. n + 20 .). orga-nici a c\ror molecul\ con]ine un lan] carbonat lini-ar deschis.. re-prezentând substratul informa]iei genetice. cu n (par) cuprins între 4 [i 30. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancora]i prin lan]uri lipidice de membrana citoplasmatic\ [i sunt frecvent responsabili de anumite caracteris-tici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene Gram-pozitive. s. acid biliar. cu *achilie gastri-c\. / acid formation.] Adap-tare a organismului la un nou climat (ex. ACIDURIE HIDROXIBUTIRIC| CONGENITAL| / acidurie hydroxybutyrique congénitale / con-genital hydroxybutyric aciduria. rezult\ dintr-o formare excesiv\ sau eliminare insuficient\ a acizilor. a. [i acid arahidonic. a unor *papulopustule rezultate din inflama]ia [i suprainfec]ia comedoa-nelor [i a unor elemente nodulare legate de evo-lu]ia în profunzime a papulopustulelor.). asociat\ cu nanism. a. 2) A. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . / acineux. n + 16 . intoxica-]ie cu salicila]i etc. Se traduce prin cre[terea raportului acid carbonic/bicarbona]i din plasm\. a unor *comedoane închise sau deschise (puncte negre). [Fuller Albright. [Lat. gazoas\. ACIZI GRA{I / acides gras / fatty acids. gr. acinus = boab\ de strugure. Se g\sesc în diverse uleiuri vegetale. / acidurie. este acidofil\. deoa-rece nu sunt sintetiza]i în organism.a. V. ACIDURIE. acidus = acru. / acidosis. s. acclimatiza-tion. secundare unei leziuni sau u-nei tulbur\ri func]ionale a glandelor sebacee sau pilosebacee.prin producere exagerat\ de acizi (a. de obicei. chiar dac\ *vitaminele A [i D sunt prezente. linoleic. m. care are forma unor acini. respiratorie este consecin]a unei elimin\ri deficiente de CO2 prin expi-ra]ie.priv. de ioni de Na+ sustra[i lichidului tu-bular. care îi face nemiscibili cu apa. sin. / achlor-hydria. ACIDURIE ORGANIC| / acidurie organique / or-ganic aciduria.) sau `n cadrul unei boli eredita-re. ACINOS. determinat\ de acumularea excesiv\ a *lacta]ilor în sânge [i observat\ în cursul *diabetului zaharat cu insufi-cien]\ hepatic\ sau renal\. s. s.: ADN (cu o struc-tur\ dubluelicoidal\. a.priv. Absen]a acestora din alimente. Este caracterizat\ prin apari]ia. [Lat. A.: la frig) sau mediu (ex. din gr. a . eozinofil. gr. Cu virulen]\ mic\. Ex. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids.: 1) A. ori dintr-o pierdere excesiv\ de baze. form\ foarte frecvent\ la tineri.. 1900-1969. f. V. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleoti-delor. f. `n func]ie de acidul eliminat.] Perturbarea echilibrului aci-dobazic al plasmei în sensul acidit\]ii. acidus = acru. akne . bacteriile A. s. acidus = acru. În timp ce în a. vulgar\. *A. s. V. îndeosebi în perioada de *pubertate. khloros = verde. V. pentru akinezie (v.: sindrom Allan (v. ACIZI TEICOICI / acides téichoïques / teichoic acids. (pl. de la philein = a iubi. negazoas\ sau fix\. de la resistere = a rezista.] Eliminarea în exces a unui acid prin urin\. t. f. s. de etiologii diverse. ACIDOZ| RESPIRATORIE / acidose respiratoire / respiratory acidosis. Sin. g.a.] Care este for-mat din *acini. V. a. liberi. poate fi do-bândit\ (*acidoz\ lactic\. A. ca eozina.] Termen ge-neric pentru un grup de afec]iuni variate ale pielii. nefropatiilor tubulare). Sin. palmitic. f. *a. / achlorhydrie.] Despre un compus ti-sular sau celular având o afinitate selectiv\ pentru coloran]i acizi. În bacteriologie. s. dar prevalen]\ crescut\ la nivelul pielii indivizilor s\n\to[i. gr. diabe-tic\. Se împart în satura]i (dac\ n + 12 . g. care nu sunt sintetiza]i în organism: *a. de la gennan = a produce. în schimb. oleic. acidoz\. acidoz\. de ex. Când meca-nismele de reglare sunt dep\[ite. *A. ACIZI GRA{I ESEN}IALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Sin. [Lat. -tis. s. A. eliminare insufi-cient\ a acestora (a. cu elemen-te papuloase [i ulterior pustuloase. Dac\ datorit\ mecanismelor de re-glare din organism (*tampon) valoarea raportului acid carbonic/bicarbona]i nu se schimb\. V. poliurie. Sunt constitui]i din *a. clima. ACIN. tâmple [i pe partea anterioar\ a pielii capului. klima. medic american. a. / acclimatement. cu *anaclorhi-drie. Denumire desuet\: vitamin\ F. la nivelul c\rora sunt situate alveolele pulmonare. Tipurile de a. f. A. "elicea vie]ii"). bakterion. s.care pot avea compu[i adi]ionali lega]i de grup\ri laterale dispo-nibile. ubicuitari în ap\ [i sol. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobac-ter. metabolic\ f\r\ *cetoz\. / acidophilic. Adi]ia a. s. este compensat\ [i pH-ul nu se modific\. din structura peretelui celular al bacte-riilor Gram-pozitive. ACIZI NUCLEICI / acides nucléiques / nucleic acids. / acne. / aciduria. ouron = urin\. acoperite de cruste.: boal\ Smith-Strang. a. / acné. pe un fond de *seboree. *sindrom Reye. biochim. s. a. o.] Formare de acid. prin surmenaj muscular). lauric. Alte tipuri de a.*a. linoleic. stearic) [i nesatura]i (n + 18 . s. [Lat.: la altitudine). philos = prie-ten. 2) A. necrotic\. Este unul dintre mecanismele de reglare a echilibrului acidobazic: cre[terea sa combate acidoza. situat în *cito-plasm\. adj. este decompensat\. sindrom Allan (v. la formarea trigliceridelor circulante [i din depozitele de ]esut adipos sau pot circula lega]i de albumin\. ACIDOZ| LACTIC| / acidose lactique / lactic a-cidosis. septicemii [i pleurezii. ARN. m.] 1) Cavitate glandular\ rotunjit\ în fund de sac. asociat\ cu encefalopatie. akinetos = imobil. ACLORHIDRIE. adj.. A. acidus = acru. linolenic. Macromolecule constituente ale celulei. g.] Gen de diplococi saprofi]i Gram-negativi. hydatos = ap\.a. Exist\ dou\ tipuri de a.

gre[eal\ de copiere a lui Actius pentru akme = vârf sau excrescen]\. akron = extremitate. s. Se caracterizeaz\ prin tumefac]ie rece. dificil. Var. [Gr. s. ACRODISOSTOZ|.. malforma]ie denumit\ *oxicefalie. V. Se observ\ `n-deosebi `n *eritromelalgie [i `n *boala Lane. neo-natorum. f. akron = extremitate. ACROESTEZIE.). s. s. [Gr. / acrinie. dys = greu. s. f. tip II. 4) A. intoxica-]ie cu mercur. / acro-asphyxia. [Gr. de la gennan = a produce. [i acrocefalosindacti-lie. secundar\ administr\rii unor medicamente. de la plassein = a forma. vârf. form\ neletal\. Prin analiza datelor clinice [i genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. consecutiv\ vasodilata]iei. tip I. ACONDROPLAZIE.] Tulburare vasomotorie la nivelul extremi-t\]ilor. cu debut la sugar [i transmitere autozomal recesiv\. sc\dere a temperaturii locale [i durere. tip V (v. Cauze (ipotetice): caren]\ alimentar\. virus neurotrop. osteon = os.] Sin. a . f. sindrom Pfeiffer). f. / acrodysplasie. kyanos = al-bastru. -ozã.priv. sensibilitate. -atos = piele. / acro-(a)esthesia. s. vârf.] Absen]a sau diminu-area secre]iilor. s. s. [Gr. / acrodermatite. acer = acru. f. sau akhne = t\râ]e. akron = extremitate. / acneiform. Simptomatologia descris\ anterior corespun-de formei clasice de a. khole = bil\. 2) A. f. ACOLIE. [Lat. A. este forma de *cranioste-noz\ cea mai frecvent\ [i poate fi asociat\ cu alte anomalii ale scheletului. ACRODERMATIT|. genesis = producere. *boala Thiemann. [Gr. / achondroplasia. ACONDROGENEZ|. hyle = materie. ACRODINIE INFANTIL| / acrodynie infantile / pink disease. khole = bil\. de la plassein = a forma. s. Termenul se utilizea-z\ îndeosebi în cadrul *bolii Raynaud. Se manifest\ prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. [Gr. f..). cuprinse în cadrul unor boli sau sindroame: a. s. de ori-gine profesional\ sau consecutiv\ utiliz\rii unor produse cosmetice neverificate. anomalii osoase craniofaciale [i *retardare menta-l\. [Gr. akron = extremitate. Termen vag. Baza craniului este de asemenea deformat\. s.: boal\ Feer. s. boal\ Swift. a modela. ACROASFIXIE. crize sudorale [i uneori de tulbur\ri nervoase (iritabilitate. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. f. f. akron = extremitate. caracterizat prin absen]a aproape total\ a oaselor membrelor. odyne = durere.: sindrom Langer-Saldino (v. ACROCEFALOSINDACTILIE. a . / acrocéphalie. vârf.] 1) Cre[tere a sen-sibilit\]ii la nivelul extremit\]ilor membrelor. ACRODINIE. pentru acomodare (v. infantil\ (v. cifoz\. f. s. vârf. s. s. s.c\dere las\ cicatrice. dificil. s. f. s. f. / ac-commodation.priv.. / acroésthésie. Sin. cu leziuni papulopustuloase [i comedoa-ne ale fe]ei în primele trei luni dup\ na[tere..).). vârf.. [Gr. / acrocephalopoly-syndactyly. -ozã. / acrylate. f.priv. akron = extremitate. ACRILAT. / acorea. ACOMODA}IE. / a-crodysplasia. polys = mul]i. s. gr. s. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. 5) A. Vârful (*sinciput) craniului poate fi plat (craniu în "turn") sau ascu]it (]uguiat). sin. boal\ Apert-Crouzon). / acropho-bia. s. / acrylate. sindrom Gianotti-Crosti). kephale = cap. boal\ Pick-Herxheimer). hiperten-siune).] Termen care reu-ne[te un ansamblu de afec]iuni. akron = extremitate.] Amid\ a acidului acrilic care prin reticulare for-meaz\ un gel utilizat `n tehnicile de separare a proteinelor [i ARN `n func]ie de greutatea mole-cular\. asphyxia = oprire a pulsului. kephale = cap. krinein = a separa de. s. ACOLURIE. [Gr. f. Boal\ care afecteaz\ copiii între 6 luni [i 8 ani. frecvent mortal\.] Sare sau ester ale acidului acrilic. [Gr. s. a ochiului. a . Au fost descrise trei tipuri de a. toxic\. s. / acrinia. syn = împreun\. hipertelorism. cu transmitere probabil autozomal dominant\. s. f. boal\ Selter-Swift-Feer. sphyzein = a pulsa. s. -idã. / acrocephalosyndactyly. membre scurte [i groase etc. adj. / acro-cephalia. boal\ Parrot. melos = extremitate. Descris\ [i ca boal\: a. s. eritematopapuloas\ infantil\ (v. [Gr. akron = extremitate. f. / acrodynie. f. / acrocyanose. de la accommodare = a se adapta.] Absen]a *pigmen]ilor biliari din urin\ în unele forme de *ic-ter. lubrefian]i [i la unii deriva]i clo-ra]i. ACORIE. / accommodation. f. Var.: boal\ Kauf-mann. s. (vizibil\ `ndeo-sebi la nivelul metacarpienelor [i metatarsienelor). f. adesea a nasului [i a fe]ei (adesea pân\ la eritem generalizat.] Absen]\ congenital\ a pupilei. daktylos = deget. m. în ge-neral spontan\. / acrocé-phalopolysyndactylie. ais-thesis = senza]ie. / achondrogenèse. tip II (v. 2) Durere la nivelul extremit\]ilor. akron = extremitate. f. tip I. [Lat. Boal\ grav\. f. m. akron = extremitate. ACROERITROZ|. gr. s. ACROFOBIE. boal\ Hallopeau). ke-phale = cap. continu\ Hallopeau (v. [Gr.). f. / acholie. umed\ [i cia-notic\ a mâinilor [i picioarelor. [Gr. a regiunii occipitale. / acrophobie. [Gr. / acrodermatitis.] Varietate extrem\ de *osteocondrodis-plazie care se caracterizeaz\ prin absen]a form\-rii ]esutului cartilaginos.] Ansamblu de malforma]ii ereditare ale scheletului în care se asociaz\ *acrocefalosin-dactilia cu existen]a degetelor supranumerare la nivelul picioarelor. ACOMODARE. sindrom Chotzen). f. tip III sau sindrom Sakati.] Form\ grav\ de *condrodistrofie eredita-r\ a sugarului. de la a = priv. acrocefalopolisindactilie. / acorie ou acorée. ACNEIFORM. s. f. hipo-plazie a maxilarului superior. cu aplatizarea late-ral\ a capului. syn = împreun\. / acnéiform.] *Fobie. f. Se vindec\ f\r\ sechele.] Malforma]ie somatic\ caracterizat\ prin prezen]a unor membre cu dimensiuni mult crescute. acer = acru. a . f. caracterizate prin malforma]ii scheletice ale craniului (*craniosteno-z\). s. sin. khondros = cartilaj. Apare îndeosebi prin ex-punerea la uleiuri. sindac-tilie. s.: boal\ CrocqCassirer (v. / acro-cyanosis. s. ACRODOLICOMELIE.] Durere la nivelul unei extremit\]i. accomodation. Se manifest\ prin asocierea de leziuni cutanate vezi-culobuloase [i eritematoscuamoase.] Varietate de *osteocondrodis-plazie `n care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremit\]ilor. O serie de a. phobos = fri-c\. Este acompaniat\ de prurit. tip II sau sindrom Car-penter (v.: 1) A. a.] Care se aseam\n\ cu *acne-ea. ACROCIANOZ|. s. [Gr. *sindromul Giedion. 3) A. a. Se disting dou\ tipuri: 1) A.] Modificare. 2) A. g\sit\ `n apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. mai ales ale mâinilor. *sindromul Lan-ger-Giedion.] Termen general pentru leziu-nile cutanate ale extremit\]ilor. vârf. datorit\ c\ruia se confund\ adesea cu *boala Kawasaki). khondros = carti-laj. rozacee sau *cuperoza. / acrocéphalo-syndactylie. akron = extremitate. ale faciesului (exoftalmie. plasis = modelare. în în\l]ime. vârf. s. [Gr. ACRODERMATIT| ENTEROPATIC| / acroder-matitis enteropathica / acrodermatitis entero-pathica. / acholurie.: erup]ie a. sunt utiliza]i drept componene]i ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare (`ndeosebi pentru confec]ionarea protezelor). / acroerythrosis. f. s. f. [Lat. dak-tylos = deget.: acomoda]ie.: *boala Brailsford.. Sin. Al\turi de acesta se disting. a. tip III (v. / achondroplasie. cu transmitere au-tozomal dominant\.] *Disostoz\ complex\ `n care se asociaz\ o `ntârziere `n dez-voltarea statural\ cu *brahimelie. f. a. cronic\ atrofiant\ (v.priv. f. a. f. / acholuria. f. kore = pupil\. a . -ozã. ACRINIE. profesional\. dolikhos = lung. tip IV (v. ouron = urin\. manifestat\ prin *acrocianoz\. / acholia. dys = greu. care permite percepe-rea clar\ a obiectelor situate la distan]e diferite. f. f. tip I sau sindrom Noack. a. f. adj. [Gr.: sindrom Grebe (v. plasis = modelare. erythros = ro[u. cu localizare la nivelul extremit\]ilor [i periorificial. 109 . / acrylamide. a modela. / acroérythrose. f. Ex. condrodistrofie fetal\. -itã. / acro-asphyxie. akron = extremitate. 2) A. s.. leziuni ale mucoaselor [i fanerelor (alopecie difuz\) [i tulbu-r\ri digestive (diaree). / acrodysostosis. / acryla-mide. s.] Oprire sau diminuare nota-bil\ a secre]iei biliare. / acrodysostose.). denumi]i [i rezine acrilice. astenie. "nas `n [a"). denumit\ [i sindrom sau boal\ Apert. s. Sc\derea *zincului plasma-tic ar putea avea un rol `n patogenia bolii. sindrom Waardenburg). ACRILAMID|. / acrodolichomélie.. s. s. f. nanism micromelic incompatibil cu via]a. / achondrogenesis.] Malforma]ie a craniului determinat\ de în-chiderea precoce a *suturilor sagital\ [i coronal\ [i caracterizat\ prin dezvoltarea considerabil\. ACRODISPLAZIE.priv. [Gr. [Gr. f. `n care se asociaz\ [i anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. 3) A. hyle = materie. caracterizat\ prin foliculit\ supurat\ [i comedoane localizate îndeosebi pe fa]a extern\ a coapsei [i pe antebra]. forma = form\. -onis. ACROCEFALIE. / acrodynia. s. / acrodolichomely. f.). lat. f. akne . s. derma. f. a . akron = extremitate. am-moniakon = sare de amoniu. vârf.] Colora]ie ro[ie a extremi-t\]ilor.priv. membru. `n prezent considerat\ a. [Gr. fric\ de locuri situate la în\l]ime. s. f.

melos = mem-bru.: sindrom Denny-Brown. rater = a rata. la femeie dup\ 40 de ani. omos = um\r. Termenul de a. `n boli ca diabetul. endocrinol. [Gr. para = dincolo de. s. / acromicrie.] Denu-mire generic\ pentru orice afec]iune a extremit\-]ilor. s. / acro-micria. | 110 . / achromasie s.] Extremitate a spinei omoplatului. fie c\ acestea sunt aparent autonome. f. ale c\ror dimensiuni nu sunt propor]ionale cu restul cor-pului. keratos = corn. derma. [Gr. f. ACTINODERMATOZ|.. ACROPAHIDERMIE. utilizat\ `n mod curent pentru corti-cotrofin\ (v. este cel mai frecvent par-]ial\. akron = extremitate. / acromélique. A. / acropathy. / achromate. ACROOSTEOLIZ|. aktis. f. a. mikros = mic. conse-cin]a compresiei nervului median `n canalul carpian. s. engl. caracterizat\ prin leziuni verucoase [i cornoase. aktis. [i tab. fracturi spontane. -atos = culoare. metabolice (diabet. -atos = culoare. poikilos = felurit. s. / acropachyderma. s. akron = extremitate. [i boal\ Bureau-Barrière. n. a . superior sau inferior. ACROSINDROM. ACROMION. [Gr. adj. megalos = mare. [i discromatopsie. f. s. akron = extremitate. o.. mai rar pe cele ale membrelor superioare. heliodermit\. deci la adult. A. -atos = cu-loare. `n general. Retina nu furnizeaz\ decât senza]iile de alb. m. [Gr. [Gr. Sin. khroma. [Gr. f. -atos = corp. osteoliz\). rezul-tând articula]ia acromioclavicular\. de la thermos = cald. mamel\. megas. derma. s. de la syn = `mpreun\. / acromastite. vârf. f. / acrome-lic. [Gr. u. `nso]it\ de durere. reprezint\. aktis. f. aisthesis = senza]ie. s. pakhys = gros. ACTINIT|. / acroosteolysis.). tradu-când executarea unor *pulsiuni anterior reprimate. [Lat. / actinique. -atos = piele. prin care acesta se articuleaz\ cu clavicula. endocrine (insuficien]\ gonado-trop\) [i hipertensiune arterial\. prin trecerea la act. 2) Despre un subiect care este inapt s\ disting\ culorile. / acromion. akron = extremitate. vârf. f. V. ACTIN|.: acromazie. [Anglicism care poate fi tradus. Dac\ hi-persecre]ia de somatotrop apare `naintea `nchide-rii cartilajelor de cre[tere. V. ACROMICRIE. ACROZOM. A.: conjunctivit\ a. se observ\ `ndeosebi `n *acro-megalie.] Termen general pentru toate sindroamele caracterizate prin tulbur\ri vasomotorii la nivelul extremit\]ilor. dromos = curs\. hipercalciurie. f.: Adreno-CorticoTropic Hormone = hormon adrenocortico-trop. [Gr. -itã. s. / acrosome. aproximativ. s. ACROMASTIT|.). albinism. / acroparesthesia. A. s. adj. / actino-logy. f. keras. khroma.] ~ngro[are mar-cat\ a pielii la nivelul fe]ei. A. lâng\. [Gr. apare ca un comportament nea[teptat [i ne-adaptat al unui pacient `n cursul psihanalizei sau al unui alt tratament psihoterapeutic. A. a . ACROMATOPSIE. / acrokératose.] Boal\ determinat\ de cre[terea secre]iei de *somatotrop survenit\ dup\ `nchide-rea cartilajelor de cre[tere. adj. algos = durere. es-te relativ impropriu. m. -atos = culoare. cu debut în copil\rie [i cu e-volu]ie prelungit\. / achroma-sia. exis-tând sub dou\ forme: a. în par-ticular a radia]ilor ultraviolete. osteon = os. ACROKERATOZ| PARANEOPLAZIC| / acroké-ratose paranéoplasique / Bazex' paraneopla-sic acrokeratosis. -inos = raz\. / acro-megaly. [Gr. sau secundar. Leziunile afecteaz\ extremit\]ile membrelor inferi-oare. / actinic. s. khroma. f. d\ actomiozina. polimeric\ sau filamentoas\ F. de la lyein = a distruge. f. fotodermatoz\. f. / actinocutitis. / acrosome. / acropar(a)esthalgia. Sin. cu evolu]ie c\tre amputa]ii spontane. f. ACROPATIE ULCEROMUTILANT| / acropathie ulcéromutilante / acrodystrophic neuropathy. adj.] Sindrom *sine mate-ria.priv. aisthesis = senza]ie. aktis. par]ial cu *acropatie.). a . îndeosebi. khroma. s.] Care se refer\ la por]iunea distal\ a unui membru. participiul trecut de la agere = a ac]iona. / acro-ostéolyse. denumit\ boala Thévenard. a fost identificat\ [i în *citoschelet. ACT RATAT / act manqué / faulty act. 2) Sudiul efectelor chi-mice [i. f. s. ACROPARESTALGIE. / actinite. s. akron = extremitate. [Gr. lâng\. / acropachie. vârf.] Termen generic pen-tru ansamblul erup]iilor cutanate provocate de ra-dia]iile solare. pa-khys = gros. negru [i nu-an]ele intermediare. [Gr. ACROPATIE.] Abolire a capacit\]ii de a percepe culorile (inciden]a: 1 / 300 000).] Inflama]ia mamelonului. aktis. / peripheral vascular disease. -ozã. NA: acromion. akron = extremitate. Clinic.priv. akron = ex-tremitate.] *Parestezie a extre-mit\]ilor. para = dincolo de. f. [Gr. f. [Abrev. s. [Gr. este consecin]a spasmelor vasculare [i a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriove-noase. s. f.. / acropachydermie. [Gr. [Gr. adj. fr. f. f. s.] 1) Studiul energiei radiante. / acrosyndrome. / acroparesthésie. s. -inos = raz\. dar în general favorabil\. s.] Orice inflama]ie cuta-nat\ provocat\ de c\tre radia]iile spectrului solar. f.. f. s. Combi-nat\ cu *miozina.] Constituent proteic al mu[chiului. sensibilitate.] Abrev. A. akron = extremitate. al efectelor biologice exerci-tate de radia]iile luminoase. ACTINOLOGIE. localizate simetric pe partea dorsal\ a mâinilor [i picioarelor. / acropoikilothermy. s. syndrome = drum `mpreun\. / actine. / actin. lysis = distrugere. accidental în comportamentul normal al unei persoane.] M\rire a extremit\]ilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. cutis = piele. ACROMAZIE. m. de mân\ [i gambe `n-ghe]ate. / achromate. Ex. `ndeosebi la nivelul falangelor [i. akron = extremitate. / acropachy. akron = extremitate. n. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremit\]ilor). -ozã.: sindrom Bazex (v. A. f.priv. ACTING OUT. ultraviolete [i infraro-[ii. s. soma. Sin. localizat\ la nivelul mâinilor. [Gr. s.: albinism (v. vârf. f. ac-tum. atât etimologic. ACROPAHIE. Dac\ este nocturn\.] Denume[te un comportament brusc. ACROPARESTEZIE. logos = [tiin]\. pathos = boal\. este `ndeosebi de natur\ hormonal\. V.priv.] *Parestezie a extremit\]ilor. / achromatopsie. / acro-mastitis. -itã. const. poate surveni `n cadrul unei neuropatii senzitive famili-are. cât [i pentru c\ este sin.] Sin. f. Sindrom caracterizat prin apari]ia de tulbur\ri tro-fice cutanate (de tip *mal perforant) [i osteoarticu-lare (osteoartropatie. [Gr. vârf. / actinologie. sensibilitate. aceasta duce la *gigan-tism. / acrokeratosis. mastos = sân. [Gr. ACTH / ACTH / ACTH. [Gr. akron = extre-mitate. al capetelor distale ale oaselor mâinilor [i picioarelor. r. permi]ând acestuia s\ penetreze înveli[ul extern al ovulului. care reprezint\ elementul contractil al fibrei musculare. opsis = vedere. f.) V.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. / acroparesthalgie.] Referitor la ac]iunea luminii. s. survine pe nea[teptate. f. f. lat. ACROMEGALIE. ACROMIE CUTANAT| / achromie cutanée / a-chromia. idiopatic\ este o form\ cu transmitere au-tozomal dominant\. f.] Reac]ie în aparen]\ ilogic\. La baza patogeniei tulbur\rilor trofice ar sta pierderea sen-sibilit\]ii dureroase. -inos = raz\. concurs. / actinic dermatitis. s. akron = extremitate. -inos = raz\.] Regiune a capului spermatozoidului care con]ine o vezicul\ cu enzime hidrolitice (îndeosebi *hialuronidaz\ [i acrozin\). / a-chromatopsia. a . drum. hiperfosforemie). s. -inos = raz\. lepra sau alcoolismul. akron = extremitate. s. f. cu afectarea percep]iei uneia sau mai multor culori. s. m. ACROPOIKILOTERMIE. care apare la sexul feminin. [Gr. / actinodermatose. [Gr. akron = extremitate. A. `n care se asociaz\ hipotermia simetric\ a extremit\]ilor [i senza]ii de "deget mort". s. vârf. [i lucit\. de obicei. / acromégalie. fie c\ sur-vin în cursul unor boli diverse. impulsiv [i violent. s. f. s.] Sin. ACTINIC. s.ACROKERATOZ|. [Gr. akron = extremitate.] Sindrom primitiv sau secundar caracterizat prin li-za progresiv\ a oaselor mâinilor sau/[i ale picioa-relor.: acromatopsie (v. V. s. f. / acropathie. / acromion. / acropoïkilother-mie. A. s. variat. f.] Extremit\]i (mâini [i picioare) mici. therme = c\l-dur\. [Gr. lega-t\ de motive ascunse în *subcon[tient. s. vârf. monomeric\ sau globu-lar\ G [i a. denerva]ia periferic\ [i microtraumatismele. s. -atos = piele.] Afec]iune a copilului [i ado-lescentului. adj. s. ACROMAT. s. ACROMELIC. f. este aproape `ntotdeauna determinat\ de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. scalpului [i extremit\-]ilor `nso]it\ de *hipocratism digital [i deform\ri ale oaselor lungi.

pl. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. împotriva for]ei gravita-]iei . / activity. metron = m\-sur\. -inã. chimic\ orice proces care determin\ o modificare în aran-jamentul atomilor din molecula unei substan]e.dinamic-pozitiv\). vizibile cu ochiul liber.] (Substan]\) care. -inos = raz\.dinamic-negativ\. mykes. / acti-nomycosis. Fixarea Il-2 pe receptori provoac\ multiplica-rea [i apoi diferen]ierea LB în *plasmocite [i în *limfocite B memorie. În mod particular. de la agere = a ac]iona.] Clas\ de bacterii filamentoase con-siderate mult timp ciuperci datorit\ asem\n\rii filamentului lor cu un *miceliu.reac]ia agentului mutagen cu materialul genetic [i efectele asupra aces-tuia. / acti-nometry. 111 . Ex. 10) A. prin ad\ugarea unei mici cantit\]i dintr-o substan]\ denumit\ *activator sau prin expunerea la radia]ii. prin intermediul unor for]e fizi-ce sau chimice.: c\rbunele a. poate fi declan[at\ pe cale clasic\ sau pe cale alternativ\. -ozã. ale c\rui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. 3) Despre o substan]\ dotat\ cu putere rotatorie optic\ (substan]\ optic a. ACTINORETICULOZ|. de la agere = a ac]iona. LB sunt activate când un tip de antigen so-lubil se fixeaz\ pe receptorii lor membranari (IgM. s. 2) A. -is = re]ea. s. / acto-graph.a unui medicament asupra structurilor vii. s. myketos = ciuperc\. 5) A.] Bacterii care apar]in clasei Actinomycetes (v. s. Se disting trei a.ACTINOMETRIE. num\rul de dezintegr\ri `n unitatea de timp.). adj. Exist\ mai multe forme (A. cre[terea excitabilit\]ii unei structuri nervoase sub ac]iunea unui stimul. determi-nând proliferarea celular\ în glandele genitale. adj.] 1) Stare a unor substan]e apte s\ reac]ioneze puter-nic.). actio. -inos = raz\. complement.] 1) Intensificare a propriet\]ilor unui corp. aktis. / actomyosine. care abcedeaz\ în puncte multiple. 7) A. s. -inos = raz\.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. AB [i B (în func-]ie de caracteristicile lan]urilor). are propriet\]i deosebite de absorb]ie sau adsorb]ie. se exercit\ indirect. therapeia = tratament. s. ACTINOMICETE. catalizator. gr. -ozã. [Lat. [Lat. nespecific\ . ca [i cre[terea num\rului de receptori membranari nespecifici. AC}IUNE. bovis. masei . Streptomyces). etajelor superioare ale sistemului nervos). mykes. f. f. la nivelul acestora din urm\.] M\surare a intensit\]ii radia]iilor solare. s. s. farmacodinamic\ . Este esen]ial pentru contrac]ia fibrei musculare `n prezen]a *ATP-ului.: activat (ca rezultat al *activ\rii). mykes. [Gr. exprimat în unit\]i pe miligram de enzim\ (a.). caracterizat\ prin leziuni granu-lomatoase indurate. Ex. s. Actinomyces) [i Streptomyceta-ceae (v. cea mai cunoscut\ fiind a. n. Mycobacterium). Sin.efectul puternic. foarte diverse: 1) A. s. dup\ D. [Gr. mys. / ac-tinomycoma. f. cuprind dou\ specii: A. IgD). Se dis-ting trei forme: cervico-facial\ (cea mai frecvent\). ACTIVITATE. bactericid. *depolarizarea unei fibre miocardice în timpul propag\rii excita]iei auriculare sau ventriculare.. activus = care ac]ioneaz\. Cre[-tere a activit\]ii celulare [i moleculare a macrofa-gelor când acestea se fixeaz\ pe *limfocitele T4. -inos = raz\. optic\. adj. s. ACTINOMICIN|. ACTIVARE. -trice. graphein = a scrie. constituite din dou\ lan]uri de aminoacizi (cu Mr de 14 kDa) comparabile cu lan]urile β ale *inhibinelor. care va stimula. bactericid\. / actinothérapie. cu tot efectul toxic. v. Leziunile au o e-volu]ie cronic\ [i se aseam\n\ cu cele din *hematodermie. f. Tre-cere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus în activitate intens\ celular\ [i molecular\. / Actinomycetales. de la agere = a ac]iona. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. s. f. pulmonar\ (rar\) [i abdominal\. f. A. f. agent al actinomicozei bovine. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes. / action. 7) A. [i agere = a ac]iona. ultraviolete [i infraro[ii. mykes. de la agere = a ac-]iona. myos = mu[chi. [Gr. în cantitate mic\. dinamic\ specific\ a alimentelor (v. mykes. V. pl. galbene de *miceliu fragmentat. s. / activins. v. / acto-myosin. aktis. s. s. frecvent în cadrul *actinomicozei. C etc. n. s. / activation. [Lat. [Lat. isra-eli. s. adj. f. unei surse radioac-tive. 4) Eficient.] *Fo-todermatoz\ caracterizat\ prin apari]ia la vârst-nici. 3) A. termenul se refer\ la utilizarea radia]ii-lor luminoase. cuprind familiile: *Mycobacteriaceae (v. aktis. / actinic reticuloid. s. a unor lezi-uni papuloase urmate de `ngro[area difuz\ a pielii cu descuamare [i prurit intens. [i fototerapie. -inos = raz\. / actographe. pl. s.] Aparat destinat înregistr\rii mi[c\rilor. f. ACTOGRAF. 2) Sin.: *a. s. Actino-mycetaceae (v. [Gr. molecular\). / Actinomycetes. aktis. / actinoréticulose. activitas.). latent pân\ în momen-tul a. a-naerobe. f. s. f.] Complex proteic alc\tuit din *actin\ [i *miozin\. / active. -inã. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lymphocytes B / B lymphocyte activation. -oma. f. activus = care ac]ioneaz\.] Infec]ie cronic\ produs\ de Actinomyces. specific\) sau în molecule de substrat transformate pe minut [i pe molecul\ de enzim\ (a. m. a unei structuri sau func]ii. f. Dup\ acest contact. s. [Gr. f. prezente în sânge. 3) Cre[tere a e-nergiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). limfocitele T4 produc un fac-tor de activare a macrofagelor. [Lat. my-ketos = ciuperc\. ACTIV. O alt\ ac]iune const\ în stimularea celulelor su[e ale liniei eritroblastice. 6) A. de la agere = a ac]iona. [Gr. adesea toxic. actus = mi[care. Trecere a limfocitelor B (LB) dintr-o stare de repaus într-o stare de activitate celular\ [i molecular\ intens\. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. / activines. c. aceast\ a. aktis. / activité.] Polipeptide din familia *factorilor de cre[tere. m. catalitic\. 8) A. Puroiul con]ine granule mici. muscular\ (în direc]ia gravita]iei . f. mediaz\ procesul de *activare. 11) A. v. s. muta]ie. f. -onis = ac]iune. o-ligodinamic\. pe tegumentele expuse la soare. reticulum. f. / ac-tinomycin. / actinomycose. 5) A. s. [Lat. bioelectric\ a unei celule.. 5) Într-un sens mai larg. -inos = raz\. -ive. ACTIVATOR. lat. este utili-zat\ în tratamentul limfogranulomatozei. de la rete. ACTINOTERAPIE. V. A. 9) A.] Exerci-tare a unei influen]e asupra unui fenomen. anti-epi-demic\. A. Proces prin care proteinele solubile ale *complementului. îndeosebi de cele gonadotro-pe. -inã. proprietatea unor substan]e de a roti planul luminii polarizate. mykes. f. 4) Proces ce stimuleaz\ declan[area unui mecanism subiacent.: molecul\ activat\ sau a.] a) Proprietatea de a intra în ac]iune. secretate de celu-lele antehipofizare. [Gr.: A. Ex. LT este declan[at\ de contactul cu o *celul\ prezentatoare de antigen cu *self modificat.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de Streptomyces. ACTOMIOZIN|.influen]a concentra]iei moleculare a unei substan]ei într-o reac]ie chimic\. 2) A. 6) A. s. / actinomycome. a pune `n mi[care. activus = care ac]ioneaz\. ACTIVINE. sau al unor molecule cu proprie-t\]i specifice. aktis. -inos = raz\. activeaz\ secre]ia de *hormon foliculosti-mulant. nervoas\ superioar\ (a. 2) În fiziologie. -inos = raz\. / activator. exercitat\ de c\tre unele metale. Ca urmare a acestui contact. / activateur. activus = care ac]ioneaz\. C. Ex. f. referitor la un medicament. cu sau f\r\ transformare chimic\. devin func]ionale.] *Granulom provocat de ciuperci patogene din genul *Actinomyces. apar]inând clasei *Actinomycetes [i fa-miliei Actinomycetaceae. s. m. A. Ex. mutagen\ . ACTINOMICOM. / actinométrie. f. bacteriostatic. 4) A. b) Rezultatul unui proces finalizat printr-o for]\ sau o energie. [Lat. producerea enzimelor de degradare. 4) A. f. / actif. / action. / actinomycine. multiple: 1) A. myketos = ciu-perc\. [Gr. pl. aktis. f. *saprofit al cavit\]ilor naturale. de inhibare a germenilor. A. de la therapeuein = a `ngriji. Danielopolu. s. Are o ac]iune inhibitoare asupra acizilor nucleici bacterieni [i. v.] Ter-men ce desemneaz\ toate metodele terapeutice care utilizeaz\ radia]iile de diverse naturi. cumulativ\ .: boal\ Rival-ta. la nivelul gonadelor. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complément / complement activation. aktis. al ultimei doze dintr-un medicament. aktis. -inos = raz\. dar inhib\ sinteza *steroizilor dependent\ de *gonadotropin\. [Gr. 6) Cre[tere a permeabilit\]ii membranei în timpul depolariz\rii. limfocitelor B [i T. care poate pro-voca la om *actinomicoza. -inos = raz\. bacteriostatic\. ACTINOMICOZ|. myketos = ciuperc\. 12) A. de la activus = care ac]ioneaz\ [i agere = a ac]iona. [Gr. myketos = ciuperc\. LB mature prezente în ]esuturile limfoide periferice exprim\ la suprafa]a lor receptori pentru interleukina-2 (Il-2). B. dim. [i A. my-ketos = ciuperc\. / activation. 3) A. unei enzime se refer\ la efectul catalitic exercitat de c\tre enzim\. n.se exercit\ a-supra unui mare num\r de structuri.: studiul mi[c\rilor nocturne în enurezis [i epilepsie. s. Ex. / ac-tinotherapy. aktis.

). f. 2) O durere vie. a. alc\tuite din [ase dome-nii transmembranare. Sin.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. acuité. auditiv\. a purta.] (Mu[chi) care serve[te la *adduc]ie. ADACTILIE. în func]ie de culturile filosofice [i [tiin]ifice. / aquaporines. desemneaz\ supravie]uirea. / ac-quired tolerance. phainein = a p\rea. f. la nivelul ficatului.: epiteliom coloid (v.modificarea propriet\-]ilor unui organism în afara oric\rei transform\ri a genotipului. se bazeaz\ pe stimularea cu ace fine. a anumitor puncte ale suprafe]ei cutanate. / adactylia. f. Ex.] Proprietate de a per-cepe senza]ii la un prag coborât sau de a distinge diferen]e [i nuan]e minime. / adduction. consuetudo. vizual\. s. depinde de claritatea focaliz\rii retiniene. ACUT. / adaptateur.: ameloblastom (v. / adaptor.] 1) Care se raporteaz\ la sunete. se m\-soar\ prin diferen]a dintre metabolismul bazal [i metabolismul aceluia[i subiect dup\ un prânz. În general. din lat. adamas. de la akouein = a auzi. 2) *Epiteliom a c\rui structur\ a-minte[te structura unei glande. aden. (din unele boli cronice). / accoutumance. s. f. a purta. ochiului pentru vederea la lumina soarelui ori a surselor str\lucitoare (fotopie). aden. *sindrom Ménière). punctura = în]ep\tur\.). [Lat. Este un constituent important al anumitor c\i de semnali-zare intercelular\. f. 2) A. s. ADENIT|.). ADAMANTINOM. f. s. f. sunt con]inute în-deosebi în membranele eritrocitare [i la nivel re-nal. s. cu reducerea concentra]iei de pigmen]i fotosenzitivi. Ex.: fibroadenom (v. s. / tinnitus.] 1) *Abla]ia unei glande. adducere = a duce spre. f. acutus = ascu]it. niciodat\ ereditare. adaptare = a potrivi. karkinoma.). ACUITATE. ACUPUNCTUR|.: unde a. V. adaptare = a potrivi. smal]. genetic\ . Sin. Rezult\ c\ a. transformare ce reprezint\ de fapt substratul me-canismelor evolutive. restabile[te e-chilibrul energetic rupt din cauza bolii. A. 14 % pentru lipide [i 5 % pentru glucide. s. sunt in-terpretate diferit. gustativ\. de la ad = spre. s. nerv a.: limfadenit\ (v. Cauze posibile: *ceru-men. se clarific\ me-canismele moleculare ale proceselor de a. [Gr. [Gr. s. -os = gland\. în cadrul unei popula]ii date. Efectele a. s. / adamantinome. -antos = diamant. [Lat. la om. ADAPTATOR. ACUTUMAN}|.. blastos = germen. Un caz tipic îl reprezin-t\ a. la *acidul uric. adactyly. ADENIN|. / acuité. / acouphène. / adénocarcinome. acutus = ascu]it. s. [Gr. n. f. Câteva tipuri de a. aden. f. ADENOBLAST. [Gr. f. s. / adenitis. ADAMANTOBLAST. / adénylate cyclase / adenylate cyclase. la lumin\ . / adducteur. anormalit\]i ale nervului auditiv [i ale conexiunii sale cu creierul. s. ektome = exci-zie.] Sin. din o]el sau din metale pre]ioase.. f. [Gr.: *rezisten]a la medica-mente). -oma. ochiului: a) a. m. 14) A. s. s. utilizat ca sin. pentru orientali. s. un su-biect care prime[te 100 de calorii va degaja 130 dac\ ele au fost furnizate de proteine. Enzim\ intracelular\. ADDUC}IE. 2) Sin.] Sin.. [Gr. -os = gland\. in-tens\. de interes în fiziologie [i medicin\: 1) A. / adénectomie. s. Cuplarea sa la complexul *li-gand-receptor se efectueaz\ prin intermediul *proteinelor G.. f. adj.: a.: ameloblast (v. akouein = a auzi.e[te func]ia auditiv\. de la ad = spre. -oma. [Gr. s. se nume[te [i a. s. la întuneric . / adenine. s. pasaj. ADENOCARCINOM COLOID / adénocarcinome colloïde / mucinous adenocarcinoma. m. accoutumance = obi[nu-in]\.] Proprietate a orga-nismelor vii datorit\ c\reia o serie de caracteristici fiziologice [i anatomice ale acestora se pot modi-fica în func]ie de particularit\]ile sau de transfor-m\rile mediului ambiant. de la aptus = apt. celulele tumo-rale permit recunoa[terea structurii glandulare. s.: cre[terea sau sc\-derea excitabilit\]ii prin varia]ii ale intensit\]ii sti-mulilor. deci.selec]ia natural\ a mutan]ilor care sunt cei mai adapta]i la noul mediu (ex. daktylos = deget. f. Se observ\. pl. s.). [Lat. adj. ochiului pentru vederea la întuneric sau la condi]ii de iluminare redus\. s.] 1) Car-cinom derivat din ]esut glandular. Ex. d. / a-denofibroma. ca r\spuns la schimb\rile mediului. ca ureea. akouein = a auzi. s. s. fenotipic\ . de fenomenele de a. Pro-prietatea alimentelor ingerate de a produce c\ldu-r\.] 1) Referitor la evolu]ia rapid\ [i scurt\ a unei afec]iuni. alveolar. adamas. / acupuncture. s. prin cre[terea ventila]iei pulmonare. f. muta]ia genei a. lat. fibra = fibr\. 2 umane este responsabil\ de insensi-bilitatea renal\ la *vasopresin\ [i. A. În practic\. -itã. m. pl. de *diabe-tul insipid.] Mi[care care apropie un membru sau un segment de membru de axul me-dian al corpului. / acoumetry. s. f. me-dicamente (ca aspirina [i chinina). care se stabilizeaz\ dup\ mai multe genera]ii. cu toleran]\ (v. efectele a. m. Cata-bolismul s\u conduce. s. v. va-sodilata]ie [i cre[terea concentra]iei hemoglobinei din sânge.] Fran]u-zism nerecomandat. ACUFEN|. [Lat. aiguë. metron = m\sur\. gr.] Sin. Astfel.: zgomot auricular. substan]\ dur\.] Termen creat de iezui]ii reveni]i din China la sfâr-[itul secolului al XVII-lea. f. ac]iunea a.. apari]ia unor activit\]i enzimatice noi ca urmare a modific\rilor în alimenta]ie. Patrimoniul genetic al popula]iei se va modifica. ADDUCTOR.. s. / adaptation. de la pungere = a `n]epa. ACUSTIC|. [Gr. d. -antos = diamant. crescând metabolismul bazal. aden. obi[nuin]a progresiv\ cu unele substan]e toxice (*mitridatism).capacitatea unor extracte hipofizare [i hormoni de a stimula cre[terea rinichiului. s. / adactylie. În prezent. cancer. care constituie canale pen-tru transportul pasiv al apei [i uneori al unor mole-cule organice mici. În acest caz. Este necesar s\ se disting\ formele reversi-bile de a. m. adj. / aden-ectomy. hepa-tom. / adénine. aqua = ap\. 13) A. traumatisme ale urechii medii. unde se asociaz\ cu ciroza (cancer cu ciroz\). / aigu. -os = gland\. altor organe de sim]: auditiv\.] Absen]a congenital\ a degetelor. n. ADENECTOMIE. ACVAPORINE. Metod\ terapeutic\ [i de diagnostic studiat\ [i practicat\ în China de mii de ani. ACUITATE VIZUAL| / acuité visuelle / visual acuity. acus = ac. -inã. care o pot stimula (Gs) sau frâna (Gi). a. n.a.: adenoidec-tomie (v. s. a. const\ îndeosebi în determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care induc modific\ri neurovegetative. boli ale ure-chii interne (*otoscleroz\. ereditar\. f.: cronic. Uneori termenul se utilizeaz\ cu referire la celulele reticulare din centrul germina-tiv al folicului limfatic. s. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat dou\ obiecte al\turate. 3) Care se afl\ la cel mai înalt grad de evolu]ie sau a c\rei intensi-tate simptomatologic\ s-a exacerbat brusc: criz\ a. aden. celulele sunt dispuse sub for-ma unei alveole. a adapta. m. specific\ a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor organisme parazitare.] Secven]\ nucleotidic\ adaptatoare capabi-l\ s\ realizeze jonc]iunea dintre dou\ fragmente de ADN terminate prin secven]e necomplemen-tare. în raport cu una surd\. sau acutus = ascu]it. f. În a. din lat. Ex. du-cere = a duce. m. conduct. este de 30 % pentru proteine. s. 4) A. 3) Ramur\ a fizicii care studiaz\ sune-tele. / adamatoblast. s. de la karkinos = rac. [Gr. aso-ciat\ biomembranei. s. Alte exemple de a.. akoustos = auz. s. [Lat. / adenocarcinoma. ducere = a duce. / ade-noblast. la sc\derea presiunii oxigenului din mediul ambiant. v. Acest surplus caloric m\soar\ a.: apari]ia unor su[e rezistente la penicilin\ într-o cultur\ de microorganisme sensibile la acest antibiotic.). / a-coustics. a . integritatea c\ilor nervoase [i interpretarea cerebral\ a stimu-lului. adj. f. scotopic\. prin selec]ie natural\. 114 în cazul lipidelor [i 105 în caz de aport glucidic. f. s. f. ACUMETRIE. adj. s. n. adactylism. / adduction. ADENILATCICLAZ|. / acu-puncture.] Denu-mire generic\ a metodelor [i tehnicilor de exami-nare a func]iei auditive. / adductor. opsoni-ne. / acute. ADENOCARCINOM. / adénoblaste. / acoustique. m. [Gr. s. b) a.] Sin. adducere = a duce spre. 112 .). f. / adamantinoma. [Lat. AC}IUNE DINAMIC| SPECIFIC| A ALIMENTE-LOR / action dynamique spécifique des ali-ments / specific dynamic action of food. s. renotrofic\ . smal]. s. / adaptation. Ant. f. blastos = germen. a. A. d. [Fr. 2) Ceea ce priv. în particular. ADENOFIBROM. în timp ce pentru occidentali. -dinis = obicei. / adénofibrome. [Lat. a organismelor care s-au adaptat cel mai bine la noua situa]ie dat\. / acoumétrie. m. m. termenul a. 3) A.: câmp a.a. [Gr. / aquaporins.. [Fr. care moduleaz\ producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. ADAPTARE. -os = gland\. În tubii colectori renali exist\ patru a. adj.priv. / adamatoblaste. Baz\ pu-rinic\ ce intr\ în compozi]ia acizilor nucleici. f. n.] Celul\ embrionar\ din care se dezvolt\ ]e-sut glandular. poros = por. tactil\. s.] Senza]ie auditiv\ care nu rezult\ consecutiv unei excita]ii sonore exterioare a urechii. / acuity. / adénite. -os = gland\. substan]\ dur\. s. sunt favorabile vie]ii organismelor în condi]ii de mediu noi sau modificate. s.opsonic\. f. Astfel.

aden. adj. pot fi congenitale sau cicatriciale.ADENOGRAM|. aden. s. medic american. f.). care au dimensiuni între 0.] Excizia chirurgical\ a *vegeta]iilor adenoide. Sin. m.: AMP ciclic (v. sarx. celulele ca-re constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98 %).: 1) A. aden. [Gr. eidos = form\. eidos = form\.K+ / adénosine triphosphatase Na+. -arum = amigdale. ADP. -oma. adenite mezenterice. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adénosine tri-phosphorique / adenosine triphosphate. cu activarea acestuia `n absen]a ligandului [i inducerea cascadei moleculare specifice receptorilor cupla]i cu *proteina G. Sin. / adénomégalie. s. -os = gland\. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. / adénome. / adénovirose. 2) ~n prezent: a. adhaesio. 1858-1940.] Care prezint\ sau este determinat de *vegeta]ii adenoide. ADEREN}| IMUN| / adhérence immune / im-munoadherence. dar [i cu malignitate local\. aden. 5) A.] Extirpare a unui *adenom. s. ADENOZIN|. ADENOMECTOMIE. anatomopatolog german. / adenosine. s. bronhopneumopatii. / adénogramme. prin hiperplazia benign\ a glandelor sebacee. Sin. 4) Infiltr\rile metastatice cu celule maligne. / adenoidectomy. adj. ADENOPATIE BLUMER / adénopathie de Blumer / Blumer's adenopathy. / ade-nomyoma. f.).5 [i 2 cm. sebaceu. -onis = alipire. ATP. În consecin]\. ADENOZINTRIFOSFATAZ| Na+. / ade-noidism. [George Blumer. lat. traheobron[ite febrile.] A c\rui struc-tur\ aminte[te de cea a unei glande (ex. hipofiz\. f. Ex. D-riboza. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. aden. Normal. ADENOHIPOFIZ|. da-c\ for]a de a. f. ADENOTONSILECTOMIE. aden. s. uneori tabloul clinic fiind limitat: pierdere `n greutate. ADENOSARCOM. [Lat. pl. gramma = înscriere. ADENOMEGALIE. / adénomectomie.] Hiperplazie adenomatoas\ multinodular\ la nive-lul înveli[ului sau parenchimului unei glande. procentul unei a. ADENOID. malign. megalos = mare. -inã). a gu[ii nodulare manifest\ clinic prin semne de hipertiroidie. profesor la Würtzburg. cu referire la componentele supra-fe]ei bacteriilor. cu evolu]ie lent\. 1821-1902.K+ / Na+. [Gr.] *Abla]ie a amigdalelor [i a *vege-ta]iilor adenoide. / adénoïdien. [Gr. prezint\ afinitate crescut\ pentru *fibronectine. Combina]iile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. imu-nologice.: imunoaderen]\ (v. În mod normal. ADEZIUNE. f. s. / adenomectomy.] Boal\ determinat\ de un *a-denovirus. detec-tat\ prin tu[eu rectal. aden. -os = gland\. / adhesins. s. -os = gland\. s. -itã. aden. -os = gland\. f. [Gr. virus = venin. / adénoïdite. -os = gland\. este mai mare decât cea de coe-ziune. În afara pneumoniei copilului. s.] Denumire a ansamblului de manifest\ri lo-cale (*facies adenoidian) [i generale (afectarea dezvolt\rii psihice [i fizice) care apar la copiii cu *vegeta]ii adenoide. -ozã. ADENOPATIE VIRCHOW / adénopathie de Virc-how / Virchow's adenopathy. A. ADEZINE. f. / adénovirus. s. n. -ozã. eidos = form\. [Gr. s. s. [Gr. / adenoiditis.] 1) Feno-men produs la contactul dintre dou\ corpuri diferi-te.5’-monophosphate cyclique / cyclic a-denosine 3’.] Semn al metastaz\rii unui neoplasm gastric. / adhesines. O serie de a. [Gr. hypo = sub. s. [Gr.). -os = gland\. ek-tome = excizie. Sin. 2) *Limfadenita. f. f. ADENOM. -os = gland\. s. / adenoma. s. gr. pathos = boal\. bron-[ic. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin muta]ii ale genei receptorului pentru TSH. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. AMP. -enne. mai nou.: epiteli-om a. [Lat. / adenolipomatosis. la adul]i. f.] Tumor\ benign\ dez-voltat\ la nivelul unei glande. ADENOPATIE. 2) A.).] Alipire a unor suprafe]e fiziologic se-parate una de cealalt\. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50 %. metabolice sau de cauze ne-cunoscute. structura sa este asem\n\toare cu cea a glandei din care provine. de la phyein = a cre[te. -ism. polip al mucoasei intestinale. adic\ f\r\ stimularea de c\tre TSH. sarkos = carne. / adénopathie. axilei [i canalului inghinal. ektome = excizie. aden. aden. -oma. fibrila]ie auricular\. care prezint\ afinitate deosebit\ pentru ]esutul limfoid. tonsillae. s. -os = gland\. ADENOIDIT|. s. hipofizare. / adénosarcome. / adenotonsillectomy. otrav\.: acid adenozintrifosforic (v. abandonat\. f. aden. [Gr. s. / adénoïdectomie. A. maligne. / adeno-pathy.: boal\ Plummer. f. / a-denogram. s. / adhesion. [Lat. / adhérence. haerere = a fi prins). / adénolipomatose. uterus = uter. f. f. m. myos = mu[chi. [Gr. s. [Gr. ADENOMIOZ| UTERIN| / adénomyose utérine / uterine adenomyosis. -os = gland\. n. Simpto-mele sunt cele ale unei *tireotoxicoze pure. f. închise în [aua turceasc\ l\rgit\. / adénosine. -os = gland\. Ex. f. apoi la Berlin. s. / adénoïdisme.. s. lipos = gr\sime. / ade-nomatosis. s.). m.] Tumor\ benign\ format\ din ]esut glandular [i muscular neted. / adénomatose. otrav\. poate avea cauze multiple: 1) Cre[terea num\rului de limfocite benigne [i ma-crofage în cursul r\spunsului antigenic. prostatic. [Gr. Ex. aden. lichidul ud\ vasul. toate aceste afec]i-uni sunt benigne. 113 .] V. [Gr.] Formul\ care indic\ reparti]ia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punc]ia unui ganglion limfatic. f.] In-flama]ie a vegeta]iilor adenoide. s.: pomp\ de sodiu (v. [Gr. ADENOMIOM. s. adhaerere = a fi ata[at (ad = spre. n. *Nucleozid constituit din *adenin\ [i o pentoz\. f. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. 4) A.). f.] Grup mare de virusuri care provoac\ *a-denoviroze. A. s. / adherence. maligne cre[te cu vârsta. -ozã. aden. se consider\ c\ ar induce. lat. tumori nodulare circumscrise. -oma. -oma. ADENOIDECTOMIE. virus = venin. În general. 5) Infiltr\rile cu macrofage înc\r-cate cu metaboli]i în *tezaurismozele lipidice. ADENOM TIROIDIAN TOXIC / adénome thyroïdi-en toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. [Gr. s. / adénohypophyse. [Gr. keratoconjunctivite epidemice.] Termen general pentru moleculele implicate în a-deziunea celular\. ADENOZIN 3’.] *Adenom a c\rui strom\ conjunctiv\ este de tip sarcomatos.5’-MONOFOSFAT CICLIC / adéno-sine 3’. pl. -os = gland\. ADENOVIROZ|. f.] Hipertrofie a ganglionilor limfa-tici.). s.: endometrioz\ (v. ADENOVIRUS.] Sin. Sin.: a. f.] Sin. / adenohypophysis. ADENOLIPOMATOZ|. lat. haerere = a fi prins). dar [i cu utilizare restrâns\ în microbiologie. [Gr. m.5’-monophosphate. f. 2) A. s. / adénomyome s. f.: *facies a.: semn Virchow-Troisier (v. / adenoid. f.).). / adenomegaly. megas. care secret\ hormoni tiroidieni `n exces. s. s. 1) Denumire veche.] Formare de nume-roase adenolipoame (tumori con]inând ]esut adi-pos [i elemente glandulare) la nivelul cefei. -os = gland\. s. -oma. eidos = form\. lat. ADENOMATOZ| MULTIENDOCRINIAN| / adé-nomatose multiendocrinienne / familial endo-crine adenomatosis. mys. este consecin]a atrac]iei intermoleculare. m. s. este prezent\ în numeroase boli infec]ioase.: neoplazie endocrinia-n\ multipl\ (v. myos = mu[chi. sin. procese de maligni-zare. [Gr. s. f. adenoidi-te. m. / ade-novirosis. f. ADEREN}|. aden. f. adj. [Gr. aden. aden. vilos. physis = cre[tere. -os = gland\. -os = gland\. NA: adenohypophysis. 3) A. AMP ciclic. s. -ozã. adj. ADENOMATOZ|. sunt prezente în unele infec]ii la-tente la persoane normale. ADENOIDISM. `n mod autonom. constând în prezen]a a. f. iar injec]ia intramuscular\ de TSH permite punerea `n eviden]\ a unei fix\ri pe restul parenchimului tiroidian "stins func]ional". adhaesus = alipire. haerere = a fi prins. În cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. Sin. aden. gama manifest\rilor patologice este variat\: faringite acute. s. ADENOIDIAN. / adénotonsillec-tomie. -os = gland\. s. aden. t. *Scintigrafia arat\ o fixare exclusiv\ a 131I pe nodulul toxic.] M\rire de volum a ganglionilor limfatici superfici-ali sau profunzi. V. la unele specii. mys. ektome = excizie. / adeno-virus.K+ adenosine tri-phosphatase. aden = gland\. / adénoïde. / adenoid. -os = gland\.) sau a unui ganglion (]esut a. n. eidos = form\. -os = gland\. / adenosarcoma. f. / adhésion.: adenocarcinom (v. vegeta]ii a. A. s. -oma. sunt pal-pabili ganglionii inghinali. s. -os = gland\. n. uneori metastazeaz\.

). adeps. -e. gr. hepatic\ . termoreglare. În acest caz. A. complet Freund. s. [Lat.] V.] Dispari]ia *diadocoki-neziei. s. ADIPOSTAT.priv. V. alimentarius = alimentar. [Lat. / adipogenèse.] Disfunc]ie caracterizat\ prin limita-rea expansiunii diastolice atrioventriculare [i prin cre[terea presiunii telediastolice. [Lat. cerebra-l\. -dipis = gr\sime. care apar la nivelul extremit\]ilor distale ale membrelor [i se extind spre r\d\cinile acesto-ra. dipsa = sete. statikos = care opre[te. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. incomplet este identic cu forma complet\. care nu trebuie confundat\ cu *ginecomastia.: boal\ Dercum. ca [i asupra oxid\rii lipidice implicat\ în *termogenez\. neurolipoma-toz\.în jurul bazinului. Cel mai r\spândit este a. adiadocokinesis. adic\ *nucleotide a c\ror pentoz\ este *dezoxiriboza. unele cardiomiopatii. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezit\]i sau sc\deri excesive în greutate. a . consecin]a insuficien]ei pituitare. plaquette. ADIPOCIT. cu *adipoz\. s. tuberosa simplex. -dipis = gr\sime. 4) Despre o substan]\ care permite absorb]ia mai u[oar\ a unui medica-ment sau faciliteaz\ ac]iunea sa. s. / adiadocokinézie. comisur\ mijlocie. [Jules Freund. participiul prezent al verbului adiuvare = a ajuta. [Gr. n. benign\ a ]esu-tului adipos mamar. pentru stabilizarea sau ameliorarea calit\]ilor specifice alimentului (savoarea [i aspectul aces-tuia). mamel\. Uneori termenul es-te utilizat ca sin. f... s. haerere = a fi prins). 2) Adiposis dolorosa (v. -dipis = gr\sime.] Proprietate a plachete-lor de a adera in vitro la o suprafa]\ de sticl\ sau in vivo la fibrele de colagen.: comisur\ cenu[ie. consecutiv\ unei senza]ii de sl\biciune muscular\ marcat\. hipofizar\. [Lat. s.).. m. f. / adipomastie. kinesis = mi[ca-re. participiul trecut de la addere = a ad\uga.plachetar\. pe m\sur\ ce se descoper\ noi efecte indezirabile ale diferi-telor substan]e utilizate ca a.. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar s\p-t\mâni. Ex. adeps. / adipsie. ADIPOCEAR|. Nu apar tulbur\ri senzitive. con]inând micobacterii (ex. / adjuvant. cea mai mare parte a ADN este loca-lizat\ `n nucleul celulelor sub form\ de filamente lungi care adopt\ o structur\ particular\ `n mo-mentul diviziunii celulare: 114 . care stabilesc calit\]ile necesare [i procentajele maxime ce pot fi utilizate. = alipire. De[i dispo-zi]iile legale sunt formulate pe baza unor reco-mand\ri ale organismelor interna]ionale. îndeosebi pentru a de-semna modalit\]ile de dispunere a ]esutului gras în organism. adiuvans. cu fixarea la o idee sau un sentiment. mastos = sân. n. ca [i pentru favorizarea unei prepar\ri care s\ nu îi denatureze calit\]ile. sunt. f.] Sc\dere generalizat\ a activit\]ii motorii spontane. s. A. Sin. Sin. [Abrev. poate determina uneori decesul prin complica]ii pulmonare. de la kinein = a mi[ca. f. [i agregare a plachetelor.] Substan]\ de culoare gri-albicioas\. / adynamie. Comisur\ de substan]\ cenu[ie care une[te cele dou\ jum\t\]i ale talamusului deasupra ventriculului al III-lea cerebral. ADIADOCOKINEZIE. / adjuvant. [Gr. [Lat. adeps. capabil s\ stimuleze atât r\spunsul mediat celular. care este înrudit\ cu paralizia periodic\ familial\ (v. s. care este un polinucleotid. a . a . -dipis = gr\sime. adeps. s. a. f. [Lat. -inã. m. este reglat\ prin dis-pozi]ii legale. / adiposis. adeps. grave-wax. s. administrat concomitent cu un antigen. de la diastel-lein = a l\rgi. cel mai frecvent. endocardit\ fibroplastic\. f. ADEZIUNE PLACHETAR| / adhésion des plaquettes / platelet adhesion. adhaesus. Unit\]ile consti-tutive ale ADN. se nu-mesc dezoxiribonucleotide. brun intr\ în structura ]esutului adipos brun (prezent la nou-n\scut [i la unele mamifere). îndeosebi a conservan]ilor. `ntârzie descompunerea cadavrului. dar se pot asocia tulbur\ri ale ritmului cardiac [i ale tensiunii arteria-le. s. kytos = celul\. ADIPOZ|. [Gr.] Termen considerat adesea sin. / adipocyte.] Serinproteinaz\ produs\ [i secretat\ de adipocitele mature.: sindrom Gam-storp. adeps. Sin. gr. s. termenul este a-sociat cu referiri la cauza obezit\]ii: 1) A. / adipocere. additum. f. ADEZIVITATE PLACHETAR| / adhésivité des plaquettes / platelet adhesion. Este o emulsie uleioas\ în mediu hidric (mo-nooleat de manitol amestecat cu ulei de parafin\). ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio intertha-lamica / adhesio interthalamica (NA). A. / adipsia. ADIASTOLIE. La o serie de anima-le cu obezitate genetic\ (ex.] Celul\ care con]ine în citoplasm\ incluziuni lipidi-ce. / adipose. printre care: 1) A. ad-juvant. / adiposité. 2) A. V. ADIPSIE. ADIPOGENEZ|. d. s. Poate fi prezent\ [i în alte tipuri celulare implicate în me-tabolismul lipidelor. fr.: adeziune plachetar\. La normali. f. a face s\ ]in\. cera = cear\. f. ele nu sunt întotdeauna identice de la o ]ar\ la alta [i au tendin]a s\ devin\ tot mai restrictive. cu debut în copil\rie. / adiadocokinesia. se disting: 1) A. adeps. ADIPSIN|. s. ADIPOZITATE. exercit\ o ac]iune regla-toare asupra *lipoproteinelor extracelulare. `n absen]a oxigenului. cu rol în disiparea energiei sub form\ de c\ldur\.] Exces de gr\sime în ]esutul celular subcutanat. sin. [Gr. f. 3) În psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. s. / adipsine. -dipis = gr\sime. ADJUVANT. boal\ Westphal). f. dynamis = for]\. [Lat. Sin. s.priv.] 1) Preparat care. cardiac\ . -dipis = gr\sime. cât [i formarea anumitor clase de imunoglobu-line. Boal\ ereditar\ de tip autozomal do-minant. hemocromatoz\. f.priv. [Lat. de la alimentum = aliment [i alere = a hr\ni. s. f. / adipogenesis. suspendate în faz\ uleioas\. 3) A. s. / adipsin. s. la animale de experien-]\.] Sin. Poate fi secun-dar\ pericarditei constrictive sau unor afec]iuni miocardice: fibroz\. s.). iar insu-lina apare ca factor reglator. a . cu *adipozitate.] Absen]a senza]iei de sete. f. intervine în *he-mostaza fiziologic\. / adiposity. asem\n\toare cu adiposis dolorosa. substan]e minerale uleioase sau deriva-te din anumite microorganisme. adeps.: adezivitate plachetar\ (v..: lipogenez\ (v.: bacili Koch) omorâte [i deshidratate. 4) A. / adipostat. din ]esu-turi.). A.priv. s. alteori pentru de-semnarea acumul\rii de gr\sime într-un organ sau ]esut. n. moale [i de consisten]a cerii care provine din saponificarea gr\similor la cadavrele r\mase mult timp `n ap\ sau `n p\mânt umed. / adynamia. / adipo-mastia. [Lat. Utilizarea aditivilor. / adipocire. A. se deosebesc mai multe forme. adj. bacteriolog american de origine maghiar\. 18901960. Localizare: la *eucariote. f.infiltra]ie sau degenerescen]\ gras\ a miocardului. pentru facilitarea conserv\-rii. ca [i fenomene miotonice. de tip android . amiloidoz\. / adiastole. gr. -dipis = gr\sime. s. A. p. f. în ge-neral în cantit\]i mici.] Centru ipotetic din *hipotalamus al c\rui rol ar consta în reglarea volumului masei adipoase. ADIPOMASTIE. amplific\ r\spunsul imunologic al acestuia. / lipostat. adj. -ozã. ADINAMIE EPISODIC| EREDITAR| / adynamie épisodique héréditaire / adynamia episodica hereditaria. La bolnavii cu diabet zaharat r\u echilibrat se constat\ o cre[tere a concentra]iei de a.] Hipertrofie difuz\. ADINAMIE. genesis = producere. f. de la acid dezoxiribo-nucleic. In-tervenind în bilan]ul energetic. 2) A.] ADN este suportul material al infor-ma]iei genetice a organismelor vii. f.: febra tifoid\) sau st\rile febrile accentuate. Se caracterizeaz\ prin hiperkaliemie ce evoluea-z\ paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic. s. bolnavului de *e-pilepsie. Carac-terizeaz\ unele boli (ex. s. 3) Referitor la un tratament de înso]ire. îndeosebi prin perturb\ri hipotalamice. având maximum de intensitate în 30 de minu-te. -dipis = gr\sime. Boal\ caracterizat\ prin depunere de gr\simi la nivelul nervilor (pân\ la formarea de mici lipoame) care determin\ dureri [i leziuni nervoase variate.în jurul centurii scapulare.: a. diastole = dilatare. Sin. de la gennan = a produce. Alteori. s. [Lat. Mai frecvent\ la femeie. utilizat\ `n limbajul curent `n locul denu-mirii extinse. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. 2) Care are propriet\]i de a.] Sub-stan]\ ad\ugat\ inten]ionat într-un aliment. / adipocyte. dar nu con]ine micobacterii. al c\rui scop este de a completa tratamentul specific. manifestat\ prin inabilitatea de a face mi[-c\ri alternative rapide. s. din olandez\ plaken = a cârpi. diadokhos = care succede.. m. de obicei prin efecte paleative. f. / adiastolie. ADN / ADN / DNA. de tip ginoid . fapt care permite observarea unor eventuale semne de violen]\.. [Lat. de la adhaerere = a fi ata[at (ad = spre.degenerescen]\ gras\ a hepatocitelor.: adezivitate plachetar\ (v. f. de la istanai = a plasa. gr. a petici.: [oareci ob/ob) s-a constatat dispari]ia aproape total\ a a.

ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. lâng\. ADN POLIMERAZ| / ADN polymérase / DNA po-lymerase. Exist\ trei ADN polimeraze (I. prin secven]area ADN.: ADN hibrid (v. A. pentru alfa-adrenergic (v. / adrener-gy. Organismele *procariote nu posed\ nucleu individualizat. se comport\ ca un neurotransmi]\tor.: ADNc. Var. Termen utilizat în opozi]ie cu *ADN complementar. identificabile prin compozi]ia lor nucleo-tidic\ neobi[nuit\. deci. ad = aproape de. Cele dou\ lan]uri complementare se `nf\[oar\ `n jurul unui ax vir-tual. -is = ri-nichi. III. Sin. / adrénal..] Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la dou\ sisteme diferen-]iate: medulosuprarenala [i fibrele postganglio-nare ale sistemului ortosimpatic. A. lipsit\ de *introni. lâng\. adj. f. pe care o continu\. cre[te for]a [i amplitudinea con-trac]iilor inimii. Unii autori consider\ c\ a. adj. din punct de vedere medical prezentând interes. termenul este utilizat ca sin. `n cursul c\reia un lan] de ADN este copiat `n ARN mesager. Totodat\. ADN recombiné / recombinant DNA. prin cuplare cu receptorii α [i/sau β ai sis-temului simpatic. / adrénaline. 115 . acelea[i ce-lule canceroase exprim\ demetilaza. ADN COMPLEMENTAR / ADN complémentaire / complementary DNA. componente ale nucleotidelor se asociaz\ dou\ câte dou\ prin *leg\turi de hidrogen. din miometru) [i receptorii β2 cardiaci. [i ADN metiltransfe-raz\. ADN se prezint\ cel mai frecvent sub forma a dou\ lan-]uri polinucleotidice `mperecheate (structur\ bica-tenar\) prin asocierea adenin\-timin\ (pereche A-T) [i guanin\-citozin\ (pereche G-C). / adrénergique. 2) Cu referire la eliberarea de *adrena-lin\ sau care ac]ioneaz\ prin intermediul adrena-linei. ADRENERGIE. ras\ [i condi]ii geografice. pl\mânilor [i mu[chilor scheletici. mole-cule care ac]ioneaz\ selectiv pe β1-receptori (bron[ici. ADN s. f. de asemenea. V. Celulele canceroase produc cantit\]i mari de ADN m. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. / ado-lescence. o serie de particularit\]i fiziologice [i ale patologiei acestei perioade. ren. ~n cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting mole-cule deschise. Sinteza se efectueaz\ în prezen]a ADN preexis-tent. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. -ale. ADN NEREPETITIV / ADN non répétitif / non repetitive DNA. din genera]ie `n genera]ie. provoac\ cre[terea presiunii arteri-ale. care blocheaz\ genele cu rol `n frânarea prolifer\rii celulare. s. Acest proces afecteaz\ expre-sia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). necesar\ lucrului mus-cular. s. Ca urmare. adj. acestea au un rol important `n programarea expresiei genelor proprii fiec\rei celule. Este utilizat pentru a determina secven]a de ami-noacizi a unei proteine. fiecare lan] al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ADN METILARE / ADN méthylation / DNA methy-lation. repliat de nu-meroase ori `n centrul celulei.] Care se refer\ la glandele suprarenale. din sistemul nervos simpatic. Struc-tura `n dubl\ elice a ADN a permis `n]elegerea modului `n care informa]ia genetic\ poate fi trans-mis\ cu exactitate. adic\ secven]a. de unde la nivelul *ribo-zomilor el este tradus `n *proteine. Ca urmare. -is = rinichi. cu *simpaticotonie. [i ADN metilare. numite [i relaxate sau derulate (o caten\ este sec]ionat\) [i molecule `nchise (f\r\ extremit\]i libere) care sunt frecvent structurate `n superhelix. Cele mai importante trans-form\ri în a. ea cre[te glicemia favorizând elibera-rea de glucoz\ hepatic\. gr. lâng\. [i vârsta adult\. este un hormon de *stres. s. variaz\ în func]ie de sex. / adrénergie. V. ADN METILTRANSFERAZ| / ADN methyltrans-férase / DNA methyltransferase. [i tab. dup\ diferen]ierea celulelor. -is = rini-chi. Deoarece grup\rile metil `n genom se caracteri-zeaz\ printr-o distribu]ie specific\ fiec\rui tip celu-lar. accelereaz\ ritmul cardiac. `nl\n]uirea nucleo-tidelor con]ine un mesaj codificat. const. / adrenergic.*cromozomii. f. Orice molecul\ de ADN format\ prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Crick [i Wilkins. ADN GENOMIC / ADN génomique / genomic DNA. În prezent. determin\ con]inutul informa]ional.. / adre-nal. moleculele de ADN sunt cuprinse `n *cromatin\. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Foarte probabil. Proces prin intermediul c\ruia grup\rile metil (CH3) sunt ad\ugate la anumite nucleotide ale ADN genomic. Molecul\ de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager [i. Enzim\ care catalizeaz\ formarea ADN pornind de la monodezoxiribonucleotide. Structur\: *bazele purinice [i pirimi-dinice. frecvent cu o lungime de câ]iva cen-timetri [i l\]ime de dou\ milionimi de milimetru.). eliberat\ de medulo-suprarenale se comport\ ca un hormon. pentru beta-adrenergic (v. Fiecare cromozom con]ine o singur\ mole-cul\ de ADN. care `n celulele eucariote transport\ mesajul genetic din nucleu `n citoplasm\. exist\ tendin]a de a enumera printre substan]ele β-adrenergice. β-ADRENERGIC. ar putea bloca gene vitale pentru celule. / adrena-line. [Lat. Or-dinea `n care se succed nucleotidele `n lungul u-nui lan] polinucleotidic. s. cât [i la diferite tipuri celulare. Pe de alt\ parte. ad = aproape de. implicat\ în replicarea ADN la eucari-ote. α-ADRENERGIC. ad = aproape de. dup\ o *clonare prealabil\. ergein = a lucra. a. adolescere = a cre[te. gr. Ea are ac]iune simpaticomimetic\ la concentra]ii norma-le. ren. ADRENAL. lâng\. s. adj. m. Lectura mesa-jului se produce prin *transcrip]ie. excesul de ADN m. ADN HIMER| / ADN chimère / chimeric DNA. efectul dominant realizându-se prin legarea la *receptorii β-adrenergici. a c\rui decrip-tare conduce la sinteza proteinelor. sau pentru fabricarea unei proteine în cantit\]i mari. *mito-condriile celulelor eucariote [i *cloroplastele celu-lelor vegetale con]in informa]ie genetic\ sub for-m\ de ADN circular. ~ntre diviziuni. S-a de-monstrat c\ metilarea unor regiuni sau situsuri re-glatoare ale unei gene produce blocarea acesteia. vasculari. / adolescence. iar în doze mari fiind implica]i [i *receptorii α-adrenergici. Vârsta de apari]ie [i durata a. [Lat. Enzim\ care catalizeaz\ transferul grup\rilor metil (CH3) la ni-velul unor situsuri specifice ale ADN. atât la celu-lele embrionare. ADN având o configura]ie de superhelix. mediu socio-economic. f. n. -is = ri-nichi. ADRENERGIC. antreneaz\ contrac]ia fibrelor mus-culare ale vaselor ce irig\ mu[chii netezi [i pielea. endocrinol. ~n anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. f. Mo-lecul\ de *ADN recombinat compus\ din dou\ ca-tene de origine diferit\. iar a.). [Lat. Moleculele de ADN r. al c\ror num\r este variabil `n func]ie de specia conside-rat\. -inã. sunt utilizate în mod curent pentru *clona-rea genelor.] 1) Sub-stan]\ care ac]ioneaz\ ca *adrenalina [i levartere-nolul. f.] Hormon neurotransmi]\tor (*catecola-min\) secretat îndeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosuprarenale [i secundar prin stimularea neuro-nilor denumi]i *adrenergici. începe la vârsta de 11-12 ani [i se încheie la 18-20 ani.] Perioad\ a vie]ii situat\ între copi-l\rie. modificarea genetic\ a organismelor [i în biologia molecular\ în general. s. La nivelul sinapselor. sunt de ordin psihologic.: ADN himer\. ansamblul având conforma]ia unei duble e-lice descris\ de Watson. Uneori. Regiuni ale ADN înalt repetitive într-un cromozom eucariot. cea mai cunoscut\ fiind ADN p. ren. ADOLESCEN}|. se încheie la vârsta de 25 de ani. ergein = a lucra. Var. care sunt prezen]i în *ADN genomic. V. [Lat. ADN care formeaz\ o molecul\ circular\. ren. a. puberty. iar u-nica molecul\ de ADN formeaz\ un filament cir-cular de câ]iva milimetri lungime. cu rol în *sindromul general de adaptare. dar provoac\ relaxarea fibrelor de la nivelul arte-relor coronare. -aux. o enzim\ care deta[eaz\ grup\rile metil de la nivelul ADN. asem\n\tor cu cel al pro-cariotelor. blocarea demetilazei prin inhibi-tori specifici ar putea inhiba cre[terea tumoral\. ADRENALIN|. deoarece prezen]a unei grup\ri metil la nivelul u-nui situs precis `mpiedic\ interac]iunea `ntre gen\ [i *factorii de transcrip]ie. a c\rei structur\ compact\ se ob-]ine prin asocierea *nucleozomilor. s. a se dezvolta. 3) Caracteristica unei *sinapse sau a unei c\i nervoase în care mediatorul chimic este *adre-nalina. prin formarea de complexe cu proteine bazice [i cu molecule de ARN. Secven]\ de ADN prezent\ `n genom `ntr-un num\r redus de copii.. DCI: epinefrin\. nu este transcris [i nu are func]ie cunoscut\. [Lat. Sin. ad = aproape de. s. În plus.). Marcat\ de transform\ri corporale [i psihologice. II. proprietate denumit\ complementaritate. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroulé / supercoiled DNA. a. III). ~n cromozomul pro-cariotelor ADN este condensat `ntr-un singur cro-mozom. Abrev.

gr. aer. / adrenoleukodystrophy. ad = spre. V. f. / adsorption. în care a.1 eritro-citar\ [i promoveaz\.] Sin. / aero-gastria. senzorial\ [i *a. sobria sunt patogene oportuniste la om. AFAZIE AMNEZIC| / aphasie amnésique / amne-sic aphasia. O muta]ie a subunit\]ii β din molecula de a.] 1) Despre o substan]\ la nivelul suprafe]ei c\reia se produce cu u[urin]\ fenomenul de *ad-sorb]ie. / adrenocorticoids. pl. gr. s. dys = greu. ADUCIN|. gr. [Lat. m. pl. ad = aproape de. A. Speciile A. f. / aphasia. / adres-sins.). beta-blocant. se disting dou\ forme majore: *a. tonos = tensiune. determin\ pier-derea acesteia [i secundar *hipermetropie. gr.] Ini]ial (Trousseau. s. s. n. m. s. [Lat. [Lat. [Lat. adj. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. / aphasie. / adrénolytique. [i adsorbant.] Gen bacterian de bacili Gram-negativ. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza ato-mizoare. f. de la privere = a lipsi (pe cineva) de ceva. s. s. s. -is = rinichi. f. aer. Sin.: corticotrofin\ (v. a bea. face parte din banda 4. leu-kos = alb. [Gr. f. ren. aer. aer. [Gr. [Lat. / adrenocorticoste-roids. [Lat. lâng\. f. Se co-recteaz\ prin *implant (solu]ie ideal\). în ciuda integrit\]ii aparatului fonator (*laringe. s.] Substan]\ care se adsoarbe. 2) P\tur\ extern\ de ]esut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membran\ seroas\. [Lat. / adrénocortical. phagein = a mânca. f. ad = spre. gr. -os = aer.).] Team\ morbid\ de curen]ii de aer. cortex. pha-gein = a mânca. -os = aer.priv. artificiali ob]inu]i prin diferite metode. AEROGASTRIE. phobos = fric\. AEROFAGIE. Lipsa cristalinului. gr. 2) Substan]a respectiv\. de la lyein = a distruge.). sorbere = a suge. ren. hydrophila [i A. f. ad = aproape de. m. s. -is = rinichi. trophe = hran\. s. s. gastros = stomac. f. s. s. poate fi post-operatorie (opera]ie pentru *cataract\). / aeropho-bia. cu afectarea moderat\ a în]elegerii 116 . f. ren. / adventice. / aeropha-gia. se ob]in cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat. ADRENOLEUCODISTROFIE. depinzând de acesta.] Care se opune ac]iunii *adrenalinei. [Lat.). alc\tuit\ din dou\ subunit\]i. V. / adrénoprive.] Sin. ad = aproape de.] A. / adre-nolytic. / adsorbate. iar abunden]a lor în marile zone urbane polu-ate poate provoca varia]ii ale echilibrului radia]iilor în sistemul p\mânt-atmosfer\. ad = aproape de. -os = aer. 1864). -os = aer. / adsorbent. / aerobic.. / adsorption. / air.: volum rezidual (v. eidos = form\. f. antropolog [i chirurg fran-cez. demen]\) [i insuficien]\ suprare-nal\ variabil\.] Termen ca-re denume[te lipsa *cristalinului. / adréno-leuco-dystrophie. / aérogastrie. s. Sin. ce provoac\ uneori distensia organului. a aspira. cu flagel polar. / adrenocortical. s.] Tip de *leucodistrofie în care se asociaz\ insuficien]a suprarenal\ cu *demieliniz\ri la nive-lul creierului. f.] Prezen]\ de aer (gaze) în stomac. AER DE REZERV| / air de réserve / reserve air.] Care se refer\ la *corticosuprarenal\. AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca’s aphasia. gr. Sin. adj. a bea. pl. NA: tunica adventitia. / aphakia. pentru ansamblul tulbur\rilor capacit\]ii de comu-nicare prin intermediul vorbirii. -is = rinichi. const\ în introducerea unei pulberi sau a unui lichid într-un curent puternic de aer. V. s.priv. [Lat. gr.). f. -aux. mai mult sau mai pu]in accentuat\. Metoda curent\ pentru ob]inerea a.. mobili. de regul\ reversibil\. ADSORB}IE. a . s.). aer. Const\ din ]esut conjunctiv [i o re]ea foarte fin\ de vase care nutresc pere-tele. [Lat. -eris. phakos = linte. gaster. f. ko-lon = intestin gros. s. AEROTONOMETRU. f. s. / aphagie. / aérocolie. ADSORBAT. cortex. / adrénocorti-cotrophine. -is = rinichi. `n prezen]a calciului. gr.] 1) Despre un proces care se desf\[oar\ în prezen]a oxigenului. / aerosol therapy. / aérotonomètre. agen]i în unele gastroenterite [i suprainfec]ii. ad = aproape de. f. [Lat. s. s.] Care este legat de o *insufi-cien]\ suprarenal\. s. -os = aer. AEROFOBIE. adj. aerosolterapie. 2) Referitor la microorganisme care se dezvolt\ doar în prezen]a oxigenului. [Lat. m. lâng\. gr. adj. a . [Paul Broca. aer. s. m. m. Printre diferitele tipuri de a. cu evolu]ie intermitent\ (astenie.] Sin. -eris. ad = aproape de.: volum expirator de rezerv\ (v. / adreno-prival. f. pl. privus = lipsit de. vorbire. bron-[ite. adj. de natur\ fizic\ (prin for]e van der Wa-als) sau chimic\ (prin leg\tur\ chimic\). AEROCOLIE. ar avea rol pato-genic `n hipertensiunea arterial\. / aerocolia. adj. f. adrenergic blocking agent.] 1) Tunica extern\ a peretelui unei vene sau artere. aer. a unei substan]e (mo-lecule.: volum curent (v. [Gr. aphaquie. aer. -is = rinichi. s. a unei cantit\]i de aer care p\trunde în stomac. gr. s. afazie. s. ca urmare a afect\rii unor func]ii ale creie-rului. / adreno-corticostéroïdes. m. gr. limi-tat\ la uitarea. eidos = form\. / adventitia. ad = aproape de. -ale. A. Pro-tein\ asociat\ *scheletului membranei eritrocitare. motorie. gr.ADRENOCORTICAL. / aerosol. s. f. ADRENOCORTICOIZI. -icis = scoar]\. cortex. Într-o formulare general\. adj. s. termenul a. -os = aer. [i alfablocant.priv. a substantivelor. ren. s. / adducine. s. aer. lentil\.: corticosteroizi (v. cât [i cea motorie ale creierului. aer. m. Ex. ren. AEROB. Sin. A. / aérosol. s. gr. gr. -eris. monas = unitate. m. s.: corticosteroizi (v. s. gr. -is = rinichi. trophe = hran\. unde se acumuleaz\. profesor la Paris. f. f. A. ADRENOCORTICOSTEROIZI. s. AEROSOL. s.. scrisului sau sem-nelor. pl. aer. cu transmitere *recesiv\ prin cromozomul X. phasis = cuvânt. f. sensul termenului a fost extins considerabil. naturali [i a. ren. cortex.: c\rbunele activat [i oxidul de magneziu. f. aer. ad = aproape de. / aphagia. aer. deci a principalului factor al *acomod\rii. / aérosolthérapie. s. reprezint\ pier-derea memoriei semnelor [i mijloacelor prin care omul schimb\ (transmite sau prime[te) idei cu se-menii s\i. paralizii. 2) Varia-]ie a concentra]iei unui compus din stratul super-ficial al unei solu]ii în raport cu concentra]ia sa în straturile profunde.. ADRENOCORTICOTROFIN|. -inã. lâng\. s. *agrafie).] Distensie a colonului prin a-cumulare de aer sau de gaz. aer. AEROSOLTERAPIE. [Lat. AER. AER CURENT / air courant / tidal air. V. -eris. Se disting a. forma-rea complexelor *spectrin\-*actin\. sorbere = a bea. s. posttrau-matic\ sau congenital\. -is = rinichi. / aphakie.] 1) Fi-xare. [Lat. [Lat. f. [i adsorbat. s. Wernicke. lâng\. `n relief. Form\ u[oar\ a *a. este considerat\ complet\ atunci când sunt a-fectate atât aria senzitiv\. -os = aer. Receptori ai *endoteliului vascular care con-fer\ specificitate tisular\ diferitelor c\i de migrare ale leucocitelor. / adressines. *corzi vocale). / air. lytikos = care distruge. 1824-1880. naturali exist\ în atmosfe-r\. / aerotonometer. a . asimetrice. f. aer. -icis = scoar]\. s.] Refuzul sau diminarea abilit\]ii de a înghi]i. Dis-persie de particule solide sau lichide într-un mediu gazos. -eris. lâng\. lâng\. n. / adrenocorticotropin. Boala este ereditar\. / aérophobie. ADRENOLITIC.). s. adj. dificil. AFAZIE. [Lat. f. bios = via]\. emfizem). pl. n. ae-rocoly. nu-tri]ie. AFAKIE.] Degluti]ie. se asociaz\ semne cerebrale variate.] Apa-rat destinat m\sur\rii presiunii gazelor din sânge sau din alte lichide ale organismului. / adducin. ca agen]ii mucolitici [i corticosteroizii. AER COMPLEMENTAR / air complementaire / reserve air. AEROMONAS / Aeromonas / Aeromonas. -eris. care sufer\ fe-nomenul de *adsorb]ie pe suprafa]a unui corp. ren. / adsorbate. Clinic. -icis = scoar]\. tulbur\ri de comportament. sorbere = a suge. m. ADRESINE. caracterizat\ îndeosebi prin pierderea expresiei motrice a lim-bajului (*anartrie. Aceste varia]ii con-tribuie la *efectul de ser\. pentru tratamentul unor afec]iuni pulmonare (astm. gr. gr. ADVENTICE. ADSORBANT. cel mai adesea involuntar\. adventicius = care se adaug\ deasupra. f. -os = aer. [Lat. Procedeu terapeutic în care se utilizeaz\ *aerosoli din substan]e medicamentoa-se. AFAGIE. desemna imposibilitatea de a traduce gândirea prin cuvinte. ADRENOPRIV. -eris. a.. [Lat. particule) la suprafa]a unui solid (*ad-sorbant). -icis = scoar-]\.: volum inspirator de rezerv\ (v. lâng\. adj.] Mixtura gazoas\ a *atmosferei.. nutri]ie. [Lat. / adsorbant. α cu Mr de 102 kDa [i β de 97 kDa. lâng\. ioni. gr. s. -eris. / aérobe. / adrénocortico-ïdes. adj. metron = m\sur\. / aérophagie. Ulteri-or. stereos = solid. aer. m. f.

de la ad = spre. exist\ rar în stare pur\. adj. afec]iune.] (Substan]\) care stimulea-z\ dorin]ele sexuale. apyretic.] Boal\ caracterizat\ prin prezen]a de *afte la nivelul mu-coaselor bucale [i genitale. de form\ rotund\ sau o-valar\. AFAZIE VIZUAL| / aphasie visuelle / visual aphasia. f. A. afectare.priv. Cuvintele sunt substituite unul cu altul. B. de la finis = limit\. AFEBRIL. gust sau miros. fiind a-sociat\ frecvent cu tulbur\ri ale în]elegerii cuvin-telor [i constituind în acest caz *a.] 1) For]\ care une[te atomii [i moleculele. AFT|. se poate manifesta prin incapacitatea recunoa[terii gesturilor (amimie recepti-v\). A. caracterizat\ prin anxietate. s. / affection. -atos = sânge. de la ad = spre. f. triste]e. vecin\tate. AFAZIE DE CONDUC}IE / aphasie de conduc-tibilité / conduction aphasia. cu prognostic benign. astenic. Ant. s. lat. f. AFRODIZIAC. de obicei cu un burelet inflamator eritematos.). Diminuarea capacit\]ii de utili-zare corecte a regulilor gramaticale. senzorial\ care const\ în incapacitatea în]elegerii cuvintelor scrise. A. 4) For]\ de leg\tur\ între antigen [i an-ticorp. complet\ sau par]ial\. A. de la afficere = a afecta. a . AFAZIE SINTACTIC| / aphasie syntactique / syntactic aphasia. stare emo]io-nal\ intens\. A. A.: apiretic. participiul verbului invertere = a inversa. gr. f\când ab-strac]ie de cauze. AFECTIVITATE. dup\ tiroidectomie) sau leziune central\ (a nucleului ambiguu al ner-vului X cranian). *aftozele. leziune produs\ de un agent in-fec]ios la poarta de intrare în organism (sifilis. a sl\bi. caracterizat\ printr-un defect de în]elegere [i utilizare a cuvintelor. m. a . m. transmis\ probabil printr-o gen\ autozomal\ recesiv\. f. este incapabil s\ î[i exprime ideile prin cuvin-te (*afemie sau a.] Exagerarea morbid\ a dorin-]elor sexuale. poa-te s\ apar\ [i f\r\ o leziune organic\. local\). febris = febr\. în care cuvintele sunt rostite fluent. s..] A. s. [Lat. s. f.] Care conduce la un organ sau de la perife-rie spre centru. 1816-1888. isterie sau prin spasm muscular larin-gian (a. m. înso]it\ de o tulburare a con[tiin-]ei. f. phone = voce. de la gr. A. [Gr. Incapacitatea în]elegerii sune-telor emise (vorbire . adj. patologic.. o. 2) Comportare emotiv\. Form\ de *a. s. / aphrodisia. s. de la gr. impulsurile sexuale. de la Afro-dita = zei]a dragostei. / afferent.] Micotoxin\ produs\ de anumite su[e ale ciupercilor din genul *Aspergil-lus flavus [i Aspergillus parasiticus. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. -e. cu toate c\ obiectul este recunoscut. afferre = a aduce. pediatru austriac. W. | 117 . s.priv. AFLATOXIN|. dar se constat\ *parafa-zie [i *jargonoafazie. afferre = a aduce. stare patologic\ cu coloratur\ a-fectiv\ intens\. adj.temperatur\ în jur de 370C). s.] Leziune elementar\ care caracterizeaz\ *stomatita aftoas\ [i. de la toxon = s\geat\. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. A.] Sin. auditiv\. cu evolu]ie în pusee recidivante. cu evolu]ie impetuoas\ [i scurt\. *disfunc]ie. boal\. A. AFTOZ|. f. s. -arum = afte. Ex. fiind foarte dureroas\. de la afficere = a afecta. aphthae). poate varia în func]ie de concen-tra]ia ligandului (scade cu cre[terea concentra]iei acestuia) [i de prezen]a unor factori fiziologici [i patologici. Broca (fiind consecin]a afect\rii ariei Broca). în care pacientul. izo-late sau grupate. AFINITATE. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. aphtae. AFRODIZIE. f. vulgar\. Asocierea *a. affectus = stare de spirit. Wernicke cu *a. -atis = înrudire. este determinat\ de leziuni `n teritoriul arterei sylviene. surditate verba-l\. *boal\. f. / affection. A. gr. gennan = a produce. / aphrodisiaque. se poate asocia cu tulbur\ri intelectuale majore [i cu *hemianopsie.). Se asociaz\ frecvent cu tulbur\ri ale capacit\]ii intelectuale [i cu *hemiplegie. n. profesor la Berlin. s. s.cuvintelor [i a lecturii. de ex. n. m. 2) Sin. -onis = stare afectiv\.] Deficien]a sau absen]a *fibrinogenului în sânge. este alterat\ în *ne-vroze [i *psihoze. / affect.surditate muzical\ sau am-nezie receptiv\) prin afectarea centrului auditiv. congenital\. [Lat. / aphtose.. AFAZIE TOTAL| / aphasie totale / total aphasia. affectio.: nerv a. C\ile vizual\ [i auditiv\ nu sunt afectate. / aflatoxin. / affect. [Lat.] Pierdere a vocii. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke’s aphasia.] 1) An-samblu al st\rilor afective: sentimente. [Gr.priv. [Gr. 2) Sim-patie. Se prezint\ sub forma unei ulcera]ii de dimensiuni mici.. Incapacitatea de a denumi un obiect perceput vizual.a. / aphte. Etiologia poate fi diferit\: leziune cu sediu laringian (laringit\. 3) A. / aphrodisiac. s. tu-berculoz\.: afazie de conduc]ie. neurolog [i psihiatru german. boal\. s. haima. s. Semnifica]ia sa este destul de vag\. AFIBRINOGENEMIE. electiv\: for]\ ce este cauza reunirii unei substan]e cu alta. Wer-nicke. s. O-biectul este denumit doar dac\ este perceput prin palpare. / aphemia. AFEC}IUNE. / aphtha (pl. A. 2) A. / aphrodisie. afec]iune. cântec (amuzie).: conexiune invers\ (v.] Ulcera]ii infectate. în paranoia. A. -ozã. deoarece acoper\ conceptele de *anoma-lie. f. s. tumor\ benign\ sau ma-lign\ a corzilor vocale). a sl\bi. B1 este cea mai toxic\ [i provoac\ ex-perimental cancer hepatic [i necroz\ periportal\. / aflatoxine. rezult\ dup\ spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. s. dar utilizate incorect. f. fibra = fibr\.: anartrie (v. [Lat.] 1) Form\ de *afazie motorie `n care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire. [Lat. ferre = a conduce. iar pacien-tul este incapabil s\ denumeasc\ corect obiec-tele. / aphonia. affectus = stare de spirit.: eferent. de la Afrodita = zei]a dragostei. f. de la afficere = a afecta.priv. A. Sin. adj. AFONIE. aphrodisia = dorin]\ sexual\. [Carl Wernicke. / aphonie. A. aphthai = ulcer mic [i aphtein sau haptein = a arde. Se manifest\ prin incapacitatea în]elegerii cuvintelor rostite [i scrise (surditate [i cecitate verbale). în general. adj. s. s. f. / afibrinogen(a)emia. a. AFECT. mai rar pe mucoasa genital\. Apar din cauza sugerii di-feritelor obiecte murdare. pheme = vorbire. manifestat\ prin imposibi-litatea de a le adapta la sensul general al frazei. 2) A. f. -arum = afte. de ex. affinitas. aphrodisiakos. A. adj. Secundar. AFAZIE TRAUMATIC| / aphasie traumatique / traumatic aphasia. AFAZIE SENZORIAL| / aphasie sensorielle / sensory aphasia. f. AFAZIE OPTIC| / aphasie optique / optic apha-sia. tularemie etc. AFERENTA}IE INVERS| / feed-back / feed-back. 4) A. s.). / afibrinogénémie. dragoste fa]\ de cineva. AFAZIE NOMINAL| / aphasie nominale / nomi-nal aphasia. spastic\). cauzat\ de traumatisme la nivelul extremit\]ii cefalice. primar.). de[i gânde[te nor-mal. / affinity. f. scris (*agrafie sau a. A. [Gr. / afférent.de la Aspergillus flavus. s. / affinité. Sin.] Despre un or-ganism uman a c\rui temperatur\ este în limite normale (de regul\ . [Gr. sensi-bilitate. AFAZIE SEMANTIC| / aphasie sémantique / se-mantic aphasia. a sl\bi. grafic\) sau gesturi (*ano-mie motorie). [Lat. f. a . vizual\ sau cecitate verbal\) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. se înso]e[te frec-vent de *cecitate psihic\. f. Polonia). -inã. care se dezvolt\ pe arahide [i contamineaz\ uleiul extras din acestea. Broca. [Alois Bednar. emo]ii [i pasiuni ale unei persoane. AFEMIE. s. lat.: afazie Wer-nicke (v. când se produce *afazie. 2) Tendin]a substan]elor de a reac]iona unele cu altele. m. [Termen compus: afla . De asemenea. [Lat.] 1) Emo]ie intens\.. paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator. [Lat. sau a cuvintelor scrise (a. / afébrile. s. [Gr. ferre = a con-duce. AFAZIE VERBAL| / aphasie verbale / verbal a-phasia. Se disting: 1) A. în care este alterat\ în]elege-rea sensului cuvintelor. s. apar tulbur\ri de vorbire: bolnavul se exprim\ fluent. AFAZIE FLUENT| / aphasie fluente / fluent a-phasia. aphthai = ul-cer mic [i aphtein sau haptein = a arde. 1848-1905. a . sunete muzicale . observate la nive-lul palatului dur la copii.. f. inversus. în cadrul *a. înaintea altei substan]e. prietenie. Viena. s. / affectivité. Sin. AFERENT. caracterizat\ prin imposi-bilitatea formul\rii cuvintelor. / aphémie. / afebrile. Este localizat\ la nivelul mucoasei orofaringiene. apoi la Bres-lau (`n prezent Wroclaw. verbal sau în scris. -inã. se caracterizeaz\ prin incoagulabilitate complet\ a sângelui. *leziune. determinat\ de leziuni la nivelul regiunii temporo-parietale stângi. *sindrom. A. la întâmplare. aphtae.] 1) Termen general ce desemneaz\ orice proces morbid. / aphthosis. este rareori pur\ [i se complic\ frecvent cu tulbur\ri ale limbajului vorbit. Varietate de a. în cadrul *bolii Beh-çet. / affective faculty. 3) Pro-prietatea unui *receptor de a lega specific un a-numit *ligand. m.

[Lat. m. s. AGONI{TI DOPAMINERGICI / agonistes dopami-nergiques / dopaminergic agonists. cu tendin]a evit\rii acestora.priv. a .] Perioada de tranzi]ie dintre via]\ [i moarte. / agastrie. idiopatice do-bândite tardive. m\surând 35-37 nm [i generator al unor forme severe de hepatit\. s.: chelator (v. / agalactia. / agonadal. AGONI{TI ADRENERGICI / agonistes adréner-giques / adrenoreceptor agonists. -e. factor fi-zic. Se prezint\ sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfl\ în ap\. / ageusia. largi. s.] Despre mai multe organe elementare ale aceleia[i specii reunite u-nele cu altele. f. a . de timp) etc. / agnosie. / aggluti-nation. / agglutinogen. -ale.] Starea unui individ privat de secre]ia intern\ a glandelor sale sexuale. imunitate. Rezult\ imposibilita-tea recunoa[terii persoanelor. Poate fi dezordona-t\. de la gnonai = a cunoa[te. f. s.] 1) Despre ac]iu-nea unui mu[chi în sensul dorit. A.priv. s. 118 .] Anticorp capabil s\ se lege la antigeni de suprafa]\ ai ce-lulelor.] Absen]a secre]iei lactate dup\ na[tere. dim. glo-bulus.] Absen]a *gamaglobulinelor din sânge. congenital\ de tip Bruton.. s. a stoma-cului. dulce. Molecul\ capabil\ s\ se in-sereze `ntre platourile formate de bazele `mpere-cheate ale unui *acid nucleic. s. n. agglutinare = a lipi. f. f. A.. *bromocriptina). imunoglobulinele. V. s. ex-citement. gesturilor [i *mimicii. disglo-bulinemie. [Gr. gr. f. -inis = mul]ime. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / in-tercalating agent. [i agonist potasic. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. adj. Virus ARN de mas\ molecular\ mic\. s. f. phobos = fric\. intrând în compozi]ia a numeroase medii solide sau semisolide. A. [i a. A.] Pierderea capacit\]ii de recunoa[-tere [i de expresie mental\ a stimulilor senzoriali. se asociaz\ relativ frecvent cu *atacul de panic\. În func]ie de natura acestor stimuli a. a uni. / agent. s. f. agens. 3) A. Rezult\ o diminuare a influxului de calciu în celulele musculare netede vasculare [i cardiace. s. sunt bacterio-aglutininele [i hemoaglutininele (v. care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiv\. AGLUTINOGEN. s. [Gr. -aktos = lapte. Care este lipsit de *gonade. La om. tactil\. agglutinare = a lipi. iriga]ie cerebral\ insuficient\. f.priv. adj.] Defect de dezvoltare a unui ]esut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *em-briopatii. caracterizat\ prin stingerea treptat\ a func]iilor vi-tale. lat. f. gr. f. prosopagnozie. / agitation. cecitate psi-hic\. / agoraphobie. [Gr. dopexamina). / agminated. AGLOSIE. agoni[ti dopaminergici. s. în prezen]a anticorpilor coresponden]i (aglutinine). poate fi spontan\. haima. de la gennan = a produce. se sus]ine c\ exist\ totdeauna tulbur\ri senzi-tive elementare. d. conge-nital\ sau dup\ extirpare chirurgical\. [Gr. d. s. Acest termen desemneaz\ un grup de boli determinate de afectarea *imunit\]ii umorale. / agoniste. de corp calos. m. / agonie. Se disting a. s. f. de r\s-puns celular.priv. s. f. v. care p\trund în creier (ex. V. / aglycone. / agyria. adj.. s. agora = pia]\.. AGONIST. ligand. / agglutinogène. Orice factor provocator de boal\. a – priv. ca entitate este pus\ la îndoial\. Sin. / agenesia.] Absen]a congenital\ a *circumvolu]iilor cerebrale.] Antigen prezent la nivelul unei suprafe]e celulare. s. cu efect periferic dominant la nivelul rinichilor. vaselor [i tubului digestiv (ex. pot fi disociate. Anticorpi antieri-trocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. imagi-nilor. 2) Substan]\ care concur\ la producerea unui a-numit efect. m. / age-nitalism. gyrus. sindrom Aicardi. Termenul agalaxie este in-corect. s. AGIRIE. gaster. ce favorizeaz\ *agluti-narea în prezen]a anticorpului corespondent. Sin. determin\ aglu-tinarea între 4 [i 200C [i hemolizarea în cazul ac-tiv\rii complementului. Se disting: 1) A. sau agresiv\.. / agonadal. mutagen. [Gr. [Gr. agglutinare = a lipi. agon = lupt\. Se utilizeaz\ îndeosebi în microbiologie. AGENEZIE.: 1) A. AGAMAGLOBULINEMIE. gr. / agglutinine. lat. Con]ine do-u\ componente principale: agaroza (polimer de galactoz\) [i agaropectina (polizaharid sulfatat). Ex. f. boal\ Bruton.: astereognozie (v.] Absen]a. a uni. gastros = stomac. / agitation. gyros = cerc. com\.). / ago-nist. sau reac]ional\. a . gennan = a produce. glossa = limb\.: *dopamina..]. f. chiar existen]a a. [Gr. AGENITALISM. AGNOZIE TACTIL| / agnosie tactile / tactile a-gnosia. AGASTRIE. / agammaglobu-linémie. receptor.] Tea-m\ morbid\ de spa]iile goale. f. -ntis = activ.. dimpotriv\. al c\rei suport îl reprezint\ anumite gamaglobuline. s. 2) A. -atos = sânge. anosognozie. -inã. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. agitatio. / agénésie.priv. 3) *Ligand natural al unui receptor sau substan]\ exogen\ ce declan[eaz\ atât re-ac]ia primar\. provocat\ de stimul\ri din mediul ambiant. gonos = s\mân-]\. s. secundare din unele boli ale sângelui (leucemie limfoid\ cronic\. provocând astfel aglutinarea acestora.). A. / agminé. m. de la agere = a ac]iona.] Sin. 3) A. / chelating agent. f. infectant. vizual\. / agammaglobulin(a)emia. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii α [i β ai *noradrenalinei. Substan]\ capabil\ s\ deschid\ canalele de potasiu dependente de ATP intracelular. agonistes = lupt\tor. s. mielom). / aglossie. s. [Gr. a pune `n mi[care. glykys = dulce. pe de alt\ parte. [Gr. f.: *apomorfina. [Gr. a . / agalactie. chimic. -aux. [i disgenezie.. d. [Gr. AGMINAT. [Gr. m. purt\tor de germeni infec]io[i. în rela]ie cu exaltarea afectiv\ [i excita]ia mental\. V. lat.: genin\ (v. / agnosia.priv. m. AGENT PATOGEN / facteur pathogène / patho-genic factor. a. Sin. f. de[i etapa de percep]ie (segmentul periferic al analizatorilor) este normal\. -onis = agita]ie. adj. V. Sin. f.priv.. f. a propriului corp (autotopagnozi-a). a . s. [Gr. cold agglutinins. a . AGLICON.priv. f. cât [i pe cea secundar\. nu poate fi transmis decât asociat cu *virusul hepatitei B. / agglutination. de la gignere = a na[te. A. biologic ce reac]ioneaz\ cu materialul genetic [i poate induce o *muta]ie. m. s. de la globus = glob. A. s. [Lat.priv. / agastria.] Tulburare de compor-tament caracterizat\ prin excita]ie psihomotorie. aflate în suspensie. a . AGONADAL. / aglycone. / agueusie. [i alexie. m. f. s. f. [Gr.. Ex. / agora-phobia. gustativ\. [Lat. fenomen util în tratamentul ischemiei miocardice. / agénitalisme.] For]\ sau substan]\ capabil\ s\ pro-duc\ o schimbare nefavorabil\ sau favorabil\ or-ganismului. r. se clasific\ în: auditiv\. AGENT CHELATOR / chélateur. microorganismelor de c\tre serul bolnavului con-stituie o metod\ util\ de diagnostic bacteriologic. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo în erorile de transfuzie (grup san-guin incompatibil) sau în unele st\ri patologice. / agglutinin. s. Defini]ia a. s. alimfocitoz\. s. f. [Malaiezia-n\ agar-agar. AGONIE.AGALACTIE. AGNOZIE. a agita [i agere = a ac]iona. dând prin r\cire un gel. s. a pune `n mi[care. gone.: geloz\. antagonist.). adj.] Pierderea total\ sau par]ial\ (în acest caz se utilizeaz\ [i termenul hipoageuzie) a sim]ului gustului sau absen]a senza]iilor gustative elementare: s\rat. genitalia = organele genitale . adj. / agent. în alimenta]ie sau ca laxativ mo-derat. / aglossia. cu efect central. grup sanguin). -inã. V. f. v. cu exagerarea mi[c\rilor. m. AGEUZIE. stare de iner]ie [i de pierdere treptat\ a con[tien]ei. lipsit\ de inten]ie sau scop. de la agitare = a pune `n mi[care. AGORAFOBIE.. 2) A. [Lat.] Absen]a congenital\ a lim-bii. cunoa[tere. gala. microorganism p\truns în corpul uman. sunetelor. genesis = producere. a crea. s. amar [i acid. a . f.] Substan]\ mucilaginoas\ extras\ din anumite alge din familia Floridee. olfactiv\. [i eunuchism. V. AGLUTINARE. AGITA}IE. s..priv. a uni. s. caren]\ imunitar\. ageu-stia. reprezint\ un subiect de controverse: pe de o parte. a . Ce-le mai cunoscute a. vector. γ = a treia liter\ a alfabetului grec.] Aglo-merarea prin alipire a celulelor sau bacteriilor pur-t\toare ale unui antigen (*aglutinogen). s. acestei ac]iuni i se poate opune ac]iunea unui mu[chi antagonist. agmen. gueusis = gust.: virus delta.: pe suprafa]a hematiilor se afl\ hemaglutinogeni. Substan]e endogene sau exogene care stimuleaz\ receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. prin absen]a se-lectiv\ a uneia sau mai multor imunoglobuline. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. AGONIST POTASIC / agonist potassique / po-tassium channel opener. f. a obiectelor. agoni[ti adrenergici. [Lat. viu. asomatognozie. / agony. / agyrie. s. a . gnosis = percepere. s. AGENT. a capacit\]ii de în]elegere a succesiunii [i du-ratei evenimentelor (a. AGLUTININ|. [Lat..

la leucocite. Laborit. ALACTAZIE. s. sau se men]in în contact dou\ frag-mente osoase dup\ osteotomie. s. / agra-nulocyte. Sin. s. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). AGREGAT. / achillo-dynia. de la ag-gravare = a agrava. acte suicidale). f. / alalie.priv. evolu]ie nefavorabil\ a unei boli. / akinésie. de tip recesiv. agrafe. generalizat sau oculocutanat. Poate reprezenta un simptom al *afaziei sau al disocia]iei din *schizofrenie. V. AHILODINIE. / agrammatisme. s.: acinezie.priv. Este cazul îndeo-sebi al *sindroamelor Chediak-Higashi [i Herman-ski-Pudlak. 119 . [Gr. s. distru-gere a unor obiecte. Krap = cro[et. s. m.] Leucocit lipsit de granula]ii.priv. f. / allantois. spre. / alactasie. Aglomerare. f. AGREGAT DE PLACHETE / agrégat de pla-quettes / platelet aggregate.] Tendin]\ la atac. a. allas. [Lat. m. f. / alanine. s. A. Sin. AGRAVARE. în for-m\ de cro[et. lalia = vorbire. / agraphie.] Pies\ metalic\ mic\. [Lat. / akinesia. a . agregarea eritrocite-lor.. cel mai frecvent. din gr. de la aggregare = a aduna la un loc. [Gr. albus = alb. a . AGREGAT DE ERITROCITE / agrégat d’hématies / red cell aggregate. de la aggredi = a merge spre. f. kytos = celul\.: a. expune la un risc infec]ios grav [i dac\ se manifest\ izolat\ este. sindrom Gerstmann. logos = [tiin]\. AGRANULOCIT. AKINEZIE.priv. -antos = cârnat. / a-grammatism. / achillodynie.] Proprietatea de a se agrega.. eidos = form\.) sau ascuns\. AGREGANT. granulum. f. / aggravation. s. / aggregate. tripan. -azã. aggresus. lat.priv. / worsening. f.priv. / agrégat. V. s. f.] Alimenta]ia lactat\ a unui sugar. s. f.] Alterare a scrisului. grammatike = arta de a scrie [i de a citi lite-rele. f. un deficit de *tirozin\. lacrima = lacrim\. natural (îndeosebi de vac\) sau pre-parat industrial (a. s. f. f. a p\[i). s. / agres-sology. s. depig-mentate. f. ocular. f. gr. [Lat.AGRAF|. adj. s. gradi = a merge. a ataca (ad = la. s. cu men]inerea normal\ a for]ei [i a coordon\rii mi[-c\rilor mâinii. s. aggravatio. m. de metilen. -ism. A. s. erou grec a c\rui mam\ l-a ]inut de c\lcâi pentru a-l scufunda `n Styx. f. s.. AGREGARE A ERITROCITELOR / agrégation des hématies / sludge. fie cu lapte uman. aluzii etc. f. [Gr. sludge. foarte probabil.] Aglomera-re. / eye dryness.] 1) ~n sens larg. A. f. este favorizat\ de încetinirea circula]iei [i provoac\ obstruc]ia arteriolelor [i capilarelor. lat. AGRANULOCITOZ| INFANTIL| CONGENITAL| / agranulocytose infantile héréditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. allactare = a al\pta. f. determina-t\ de un mecanism imunoalergic. / agrafe. p. gr.. / agraphia. a . s. cu aplica]ii în medicin\. a-vând o circula]ie interna]ional\. s. / bleu. care este redus\ la un stil telegrafic prin suprima-rea adjectivelor [i prepozi]iilor. adj. n. 2) A. Ex. a. [Gr. a.priv. spre. / albinisme. A. 2) Defect de construc]ie gramatical\ a frazei. poate fi manifest\ (amenin]\ri [i insulte. gradi = a merge. -onis = ac]iunea de a aduna la un loc. reac]ia sa este utilizat\ pentru dozarea specific\ a acidului uric sanguin [i urinar. AGREGARE A PLACHETELOR / agrégation des plaquettes / platelet aggregation.. f. / agranulocytosis. cu transmitere dominant autozomal\ [i manifestat prin pete albe. lac..] Incapaci-tate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. / aggrega-tion. [Gr. f.: sindrom Kostmann (v. AGRESIVITATE. / alalia. ALANTOID|. [Gr. artificial\).] Denumire generic\ a u-nui grup de boli determinate de alter\ri metaboli-ce ereditare ale produc]iei de *melanin\. se observ\ în anumite *afazii [i în cadrul patologiei lobului parietal al creierului. [Gr. ALALIE. [i sindrom Kostmann. e. contribuie la formarea *cordonului ombilical [i a *placentei. sludging of red cells. fiind unite de filamente de *actin\. [Gr. Fondator: H. lovire etc. ALBINISM. Fenomenul de grupare a plachetelor. toate de tip autozomal recesiv. *tromboxan [i de prezen]a calciului. [Lat. AGRESOLOGIE. de a se aglomera în gr\mezi. f. AGRAMATISM. f. ALACRIMIE. ALBASTRU. [i lactoz\. ca în *sindromul Waar-denburg. / agressi-vity.] Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocat\ de mi[c\ri de flexie sau de extensie ale labei piciorului. aggregatio. A.] 1) Viciu de pronun]ie a cuvintelor. Sin. dim. -e. *miozin\ [i *fibrin\. congenital\ sau dobândit\. Poate fi dirijat\ împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau împotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare. este clasificat în trei grupe principale: 1) A. f. AGREGARE. [Fr. [Lat.] Care provoac\ *agregarea eritrocitelor sau a plachete-lor în vasele sanguine. lat. în absen]a lez\rii c\ii motorii principale. ALANIN|. comportamente [i cuvinte ostile fa]\ de orice persoan\ sau obiect care reprezint\ un obstacol în ob]inerea unei satisfac]ii imediate. ca [i prin utilizarea verbelor la infinitiv. A. V. s. 2) ~n medicina le-gal\ sau `n expertiz\. f. graphein = a scrie. [Lat. lat. a. s. s. de la aggredi = a merge spre. par]ial.: acromie cu-tanat\. / agressivité. / agrégation. mai rar. Aglomerare. / alanine. f.. re-prezint\ ultima etap\ a *hemostazei primare (faza plachetar\ a hemostazei) [i este ini]ial reversibil\. mai mult sau mai pu]in reprimat\ (exprimat\ prin priv. / clip. aggregare = a aduna la un loc. în zonele de ischemie. În acest caz este considerat\ o form\ de *apraxie. n. a . gr\mad\ alc\tuit\ din elemente figurate ale sângelui. -ozã.] Ramur\ a fiziopatologiei care studiaz\ mecanismele agresiunilor patogene [i reac]iile organismului. dim. / albinism. Deoarece uricaza nu exist\ la om. s. s. f. în care se constat\. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. Simbol Ala sau A. s. [Lat.priv. adj. / agranulocyte. de la granum = gr\unte. care se for-meaz\ uneori în arteriole [i capilare în cazul înce-tinirii circula]iei sângelui. În medicin\. Uneori termenul este considerat sin. Akhileus. / allantoin. AL|PTARE. AGREGABILITATE. f. Evans. V. / agranulocytose. s. gr\-mad\ de trombocite. V. f. f. V. n. grammatica. a . lat. / aggregability. a p\[i). sau generalizat\. / agrégant. s. a . Este format prin transa-minarea `ntre piruvat [i glutamat. agregarea plachetelor.] Absen]a se-cre]iei lacrimale. / lactation. aggresus. s. ALANTOIN|. fie cu lapte de origi-ne animal\. cu *afemie. -e. de toluidi-n\. s. Var. m. Fenomenul de aglomerare a eritrocitelor în gr\-mezi la nivelul vaselor. -ism. granulum. este o prob\ de evolutivita-te a sechelelor traumatice. / blue.). 3) A. adezivitate plachetar\ [i trombus alb. / allantoïne. mimic\. a. V. [Gr. Termenul se refer\ îndeosebi la eritrocite [i. cu [ase subtipuri. cu care se apropie [i se men]in a-propiate buzele (marginile) unei pl\gi pân\ la cicatrizare. / agrégabilité. Substan]\ rezultat\ prin ac]iunea uricazei asupra *acidului uric. f.] Tulburare caracterizat\ prin diminuarea sau dis-pari]ia mi[c\rilor spontane [i automate [i prin len-toarea mi[c\rilor voluntare. în st\rile de [oc. Acest\ tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului par-kinsonian [i se exprim\ la maximum în *mutismul akinetic. a ataca (ad = la. s. f. s. odyne = durere. V. A. aggregare = a aduna la un loc. con]inând vase intestinale. Aminoacid neesen]ial. agregare. AGRAFIE. sunt denumite cu acest cuvânt. n. consecutiv c\ruia acestea se acoleaz\ unele cu altele în vase. / lactase defi-ciency. factor plachetar IV. f. s. / allantoïde. s.] Aglomerarea unor elemente într-un spa]iu restrâns. aggregare = a aduna la un loc. Termenul engle-zesc sludge este uneori preferat celui de a. / allaitement. agregat.] Absen]a *lactazei din intestin. kytos = celul\. lactis = lapte. a . la nivelul pielii. afectare corporal\ survenit\ dup\ *consolidare. s. / alacrymie. [i sindrom Sjögren. adj. Este facilitat\ de *ca-tecolamine. s. Poate fi localizat\. AGRANULOCITOZ|. a `nr\ut\]i. [Gr. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) [i ale tegumente-lor.. s.i-re.] *Di-verticul al intestinului embrionar al c\rui perete. s.. constituent al pro-teinelor [i glucoformator. f. / agressologie. s. -onis = `nr\ut\]ire. / aggrega-ting.: boal\ Schultz. de a se alipi.). devenind rapid ireversibil\. [i stres. s. a . de brom-fenol. de la lalein = a vorbi. de Prusia. termenul se utilizeaz\ cu referire la procesul de aglomerare în gr\mezi a elementelor figurate din sânge. în rela]ie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). de la kinein = a mi[ca. din germ. s. s. [Lat. kinesis = mi[care. de la granum = gr\unte. f. *ADP. gr\mad\ de eritrocite dispuse de regul\ în rulou. 2) Mai mul-te substan]e chimice. [Lat. V. [i agregant.] Asociere (sindrom) caracterizat\ prin sc\-derea marcat\ a num\rului de *granulocite san-guine (sub 300 granulocite pe mm3).

] Cre[terea pHului sau sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen din sânge. s. V. al kali sau al-qaliy = sod\. f. -ozã. / albumine. gr. p\trunz\tor. ob]inut prin fermen-ta]ia hidrocarbonatelor. denumit\ [i *proteina Ben-ce-Jones. / alcali. s. s. s. f. prin concentra]ia ionilor OH. A. [Lat. / alkal(a)emia. mu[chi. / albugo. / albumose. Pot provoca irita]ii ale tegumentelor. s. H. f. transversale. al-kalosis. Prin hidroliz\ dau amino-acizi [i amoniac. / alkalinity. al\turi de C [i H sau de C. alcalinization.. alcaloz\.] Individ afectat de *albi-nism. / cervicospinal fluid proteins. în func]ie de etiologie [i de interven]ia mecanismelor compensatorii: a. / alcalosis. m. f. Preparat medicamentos ob]inut prin macerarea `n p\r]i egale de alcool etilic [i o plant\ proasp\t\. albumen. ca [i în unele vegetale.] Sin. ALCOOL METILIC / alcool méthylique / metha-nol. tab. / alcalinisation. s. / alcalémie s. / alcaline. / albuginite. f. s. [Lat.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. s. / alkap-tonuria. s. s. haima. fiind plasma-tic\ [i tisular\. f. al kali sau al-qaliy = sod\. al kali sau al-qaliy = sod\. a. -inis = albea]\.] Substan]\ organic\ heterociclic\ de origine vegetal\ sau de sintez\. total\ sau poten]ial\). / alkaloid. de la albus = alb. / albinos. albumen. Unele a. / al-kylant. s. n. albugo. metabolic\. m. deoarece anomalia enzimatic\ poate fi observat\ [i la subiec]i s\n\to[i) prin colora]ie brun\ a urinii. gr. albumen. care determin\ acumularea alcaptonei în sânge [i. p\trunz\tor. A. ALCALOZ|. Lichid incolor.] Membran\ fibroas\. s.. al kali sau al-qaliy = sod\. ALCALINOTERAPIE. s. / alcalose. f. -e. volatil. al kali sau al-qaliy = sod\. / albugo. adj. / albuminorrachie. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / alcoolat. pl. kap-tein = a suge cu l\comie. al kali sau al-qaliy = sod\. / albuginitis. / albuginée. s. / albu-mosuria. medicamente etc. albumen. care înconjoar\ unele organe: globul ocular (a. -inis = albu[ de ou. a. iar în dilu]ia de 70 % intr\ în compozi]ia unor preparate farmaceutice. s. f. / alcaloïde. consecutiv. s. s. 2) Care prezint\ tendin]a de a accepta protoni. A. ALBUMINURIE. de la albus = alb. f. ALCALINIZARE. `nlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. *stricnina etc. al-cohol sau al koh’l = subtil. -inis = albu[ de ou. penisul (înveli[ul ex-tern al corpilor caverno[i). Exist\ diferite tipuri de a. -atos = sânge. uneori la doze foarte mici. adj. 1) Despre un compus chimic care posed\ una sau mai multe grup\ri *alkil. s. Administrarea [i circuitul a. adj. 2) Boal\ ereditar\ determinat\ de un deficit enzi-matic în alcapton-oxidaz\ hepatic\ [i renal\. m. ouron = urin\.] 1) Tulburare trofic\ a un-ghiilor. s. / alcaptone. când pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. s. ALCOOLATUR|. V. moarte). Reprezentant tip este *a. biochim. [Ar. f. ALCALEMIE. / alkaline.Var. eterul. miscibil cu apa.. de-numit în limbaj curent a. f. f. f. | | 120 . ouron = urin\. m. [Ar. al kali sau al-qaliy = sod\. ocular\ sau sclerotica). / alkali. s. gr. / albu-minuria [Lat. f. s. cu formula chimic\ C2H5OH. termenul es-te folosit pentru tunica a. ALCAPTON|.] Prezen]a de albumine în urin\. / albuginea.: protein\ BenceJones (v. adj. provocând îndeosebi *saponificarea gr\similor. / alkalitherapy. cu pH-ul peste 7. m.] Grup de proteine con]inute în serul sanguin.] Produs de degradare incomplet\ a aminoacizilor aromatici *fenilalanin\ [i *tirozin\. compensat\. [Lat. NA: tunica albuginea. ALCALIN. / alcoolature. de la albus = alb. Radical repre-zentat de un alcool care a pierdut un hidroxil. / alcalinisant.] Prezen]a [i concentra]ia *serumalbuminei `n plas-ma sanguin\. [Lat. ce con]ine azot. / albu-min(a)emia. ALCALOZ| RESPIRATORIE / alcalose respira-toire / respiratory alcalosis. V. albugo. s.). ALCHILANT. s. [Ar. s. se observ\ în *mielomul multiplu [i. a. O.: ciclofosfamida). s. cu miros a-greabil. s. ALCALOID. A. s. s. Frecvent. f. therapeia = tratament.sau prin cantitatea de ba-z\ titrabil\ cu un acid.5 % volume de C2H5OH. s. / alco-holature. f. ALCAPTONURIE. joac\ un rol esen]ial `n men]ine-rea *presiunii oncotice [i `n transportul `n sânge a numeroase substan]e: acizi gra[i liberi. sau de o hidrocarbur\ care a pierdut un atom de hi-drogen. [Ar.: alkil. m. / albuminurie.). A. ALBUMINEMIE.] Nu-me de ansamblu al corpurilor organice con]inând gruparea -OH. f. respiratorie sau gazoas\. sunt pu]in solubili în ap\. s. gr. f. *ocronoz\ [i dureri articulare varia-bile.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinii. -inã. adj. care au proprie-tatea de a reac]iona cu anumite grup\ri proteice. a. Se utilizeaz\ ca dizolvant general. -inã. *cocaina. f.] Cantitatea de baz\ existent\ `ntr-o solu]ie. [Lat. s. *cafeina. în timp ce pH-ul intracelular poate fi sc\zut sau normal). ou\. cu aspect albi-cios. al kali sau al-qaliy = sod\. ALBUMOZ|.4). / alcool. m. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. -ozã. gr. cloroformul. gr. al kali sau al-qaliy = sod\.] Preparat medicamentos care rezult\ din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substan]e aromatice. / alkyl. lichid clar. De[i acest termen rezolv\ ambiguitatea termenului de *alca-loz\. inflamabil. m. hipokaliemic\ este asociat\ cu hipopotasiemie [i poate apare în *sindromul Bart-ter (pH-ul extracelular este crescut. albus = alb. foarte solubili în alcool [i dau colora]ii spe-cifice cu unii reactivi. f. -inis = albu[ de ou. uneori striate. -inã. / alkyl. eliminarea sa urinar\. u[or colorat. de la albus = alb. sunt folosite în chimioterapie ca antimitotice (ex.] Sin. s. m. pl. -inis = albea]\. ALBUGINEE. f. [Ar. -inis = albu[ de ou. de altitudine apare la altitudini mari. kaptein = a suge cu l\comie. ALBUMOZURIE. f. f. -ozã. este pu]in utilizat.] Utilizarea terapeutic\ a s\rurilor alcaline [i îndeosebi a *bicarbonatului de sodiu. [Lat. albumen. m.] Prezen]a în urin\ a albumozei. ALBUGO. des-hidratat con]ine 99. / albumose. me-tabolic\. s.] 1) Pre-zen]a în urin\ a *alcaptonei. rhakhis = coloan\ vertebral\. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sin-tez\. [Ar. m..: *morfina. [Lat. inflamabil. ALBUMIN|. Toxic al ficatului [i al sistemului nervos. -atos = sânge. ALCOOLAT. s. prin sc\derea presiunii CO2 în aerul expirat în hiper-ventila]ie sau respira]ie artificial\ prelungit\. f. ouron = urin\. f. al kali sau al-qaliy = sod\. / albumin. -itã. *osteomalacie [i în *meta-stazele osoase. ALCALI. -inã. s. Sin. alcaloz\. 2) Medicamente cu aceast\ proprietate. / alkylant. [Lat. f. const. / alcoholate.. ALCALINIZANT. ALBUGINIT|. s. acumulare plasmatic\ de alcali de origine alimentar\. ALCALOZ| METABOLIC| / alcalose métabo-lique / metabolic alcalosis. s. [Ar. [i tab. -inis = albea]\. ac]iunea lor se manifest\ prin blo-carea diviziunii celulare.. V. m. [Ar. const. n. `n general pentru favorizarea dizolv\rii unor calculi renali (din acid uric sau cistin\). n.] Substan]e bazice care au reac]ie alcalin\ [i prezint\ propriet\]i specifice. al-cohol sau al koh’l = subtil. A. date de acumularea de granula]ii gr\soase în grosimea acesteia. ALCOOL. albumen. V. f. s. f. gr. denaturat sau medicinal con]ine substan]e care îl fac dezagreabil pentru consum. S. / alcohol. etilic. f. catabolit al *tirozinei. [Lat. albugo. biochim. [Ar. f. CH3OH.. / alka-lizer. asociat\ cu fiziopatologia unor boli etc. A. s. [Ar. e. m. ALCALINITATE. / alcalinothérapie. adj. Este antiseptic. s. -inis = albu[ de ou. [Ar. V. s. / alcaptonurie. se exprim\ `n mai multe moduri: prin concentra]ia total\ a bazei. ALCOOL ETILIC / alcool éthylique / ethanol. de la therapeuien = a `ngriji. [i leucom. s. dur\. -inis = albu[ de ou. de la albus = alb. Exercit\ totdeauna o acti-vitate farmacologic\ puternic\.] 1) Care are reac]ie alcalin\ (bazic\). / albuminémie.] Stare patologic\ care rezult\ prin acumularea plasmatic\ de substan]e cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi [i care se caracterizeaz\ prin sc\derea concentra]iei ionilor de hidrogen (cre[terea pH-ului peste 7.: acid homogentizic. ALCHIL. s. de la albus = alb. testicular\. proteinurie. f. bilirubin\.. s. gr.] Inflama]ia *al-bugineei. s. în *leucemie. / alcalinité.ALBINOS. / alka-lization. [Ar. A. [i sunt utiliza]i frecvent în terapeutic\. f.: proteinorahie (v. lapte. sunt strict reglemen-tate. Ex. adj. s. ALBUMINORAHIE. gr. haima. uneori. pân\ la neutralizare (a. eidos = for-m\. adj. / albino. al kali sau al-qaliy = sod\. Sunt solubile în ap\ (spre deosebire de *globuline) [i coagulabile la 70-900C. / alkaptone. constând în formarea de pete mici albe. [Ar. se manifest\ (uneori. / albumosurie.

n. A. [Ar.] Termenul este utilizat cu dou\ sensuri diferite: 1) Perioada de la-ten]\ a intoxica]iei alcoolice cronice. V. adj. Termenul de *oenolism semnific\ a. f. p\trun-z\tor. în hepatitele acute [i îndeosebi în cancerele hepatice. allos = altul.boal\ provocat\ prin sensibilizarea or-ganismului la o substan]\ str\in\. 121 . iar o gen\ ce posed\ mai multe a. a.] Compus chimic care con]ine gruparea -CHO. m. / aldehyde. / allèle. [Ar. este ob]inut prin oxidarea unui alcool. ALDOLAZ|. p\-trunz\tor.6-di-fosfatului în dou\ trioze fosfatate. A. ale aceleia[i gene. al-cohol sau al koh’l = subtil. Se afl\ în studiu o serie de criterii posibile bio-chimice [i moleculare caracteristice a. ergon = lucru. p\trunz\tor. denume[te o marc\ depus\.: alel\ letal\. s.: hiperaldosteronism (v. Cele do-u\ a. Aceste perturb\ri pot fi sistematizate astfel: tulbur\ri psihice (afective. f.] Instrument destinat evalu\rii rapide a con]inutului în alcool din aerul expirat la un subiect suspectat a fi în stare de ebrietate. adj. adj. Sin. Sin. / allergène. adj. iar c\tre 4-5 g ‰ apare coma. O gen\ care nu posed\ decât o singur\ a. n. p\trunz\tor. a. hiperaldosteronism. [Gr. m. în care nu s-a constituit dependen]a fa]\ de alcool. fiind stimulat\ de hipersecre]ia de *renin\ [i *angiotensin\. / alcoolodépen-dance. de la 2. ALCOOLMETRU. Sin. ALCOOLTEST. [i alco-olomanie.ALCOOLEMIE. de la ergein = a lucra. colite.. s. m. a unor doze excesive de alcool. A [i B ale grupelor sanguine ale *sistemu-lui ABO sunt codominante. Infiltra]iile se practic\ la nivelul trun-chiurilor nervoase vectoare ale durerii. / alcoolmètre. La adultul normal. A [i C la nivelul ficatului [i în serul sanguin cre[te considerabil în unele boli muscu-lare. gr. *a. ALEL| NUL| / allèle nul / -. Termenul etilotest este mai corect. unele gastri-te. care produc un *fenotip `n general intermediar `ntre cei doi *homozigo]i respectivi. [Ar. Ex. s. / aldolase. Cantitatea de a. *A. Versiune a unei gene care nu se exprim\ la nivelul *fenotipului când este prezent\ `ntr-un singur exemplar `n *genotip (individ *heterozigot). s. ALEL| RECESIV| / allèle récessif / recessive allele. p\-trunz\tor. al-cohol sau al koh’l = subtil. Care produce *alergie. s. ac]iune. A. s. din fr. asemenea celorlalte a. sunt. metron = m\sur\. ALCOOLOMANIE. A.] Studiul *alcoolului etilic [i al efectelor sale asupra organismului. ALERGIC. 2) Sin. *tremor). frâneaz\ produc-]ia de renin\ [i implicit pe cea de aldosteron. *A. a. ALEL| LETAL| / allèle létal / lethal allele. [Ar. *delirium tremens. [i ceton\. al-cohol sau al koh’l = subtil. f.. s. Prezen]a [i concentra]ia *aldolazei în serul sanguin. [Gr. En-zim\ care exist\ în ]esuturile f\tului sub trei forme (*izoenzime): a. ALEL|. [Ar. gennan = a produce. care `n starea *homozigot provoac\ o boal\ genetic\ foarte grav\ care determin\ moartea `n scurt timp. 90 %) cel mai frecvent `n scop antalgic..] Prezen]a [i concentra]ia alcoolului etilic în sânge. mutant\ este la rândul s\u termosensibil\. deoarece a. s. [Abrev. al-cohol sau al koh’l = subtil. ALDOSTERONISM.5 g ‰ se instaleaz\ o stare de narcoz\. s. Sin. se constat\ [i în infarctul miocardic. engl. apari]ia unei *toleran]e. Este reprezentat\ printr-o liter\ majuscul\ [i determin\ fenotipul unui individ *heterozigot. halucinoz\ alcoolic\ (o form\ de psihoz\ compli-cat\ cu polinevrit\) etc. / allele. / alcoologie. ALDEHID|. s. care se elimin\ intens în urin\ [i a c\rui concentra]ie sanguin\ scade. / aldéhyde. B. f. m. / aldostérone. s. s. ALDOSTERON. *a.: boal\ a. accident) la noi în ]ar\ este angajat\ de la 1 g ‰. f. / allergic.] *Farmacodependen]a fa]\ de alcool. de la de = separat de. cronic reprezint\ un complex de tulbur\ri provocate de ingestia repe-tat\. cu *alcoolodependen]\. 60 %. V. se produce reten]ia celular\ a sodiului. m.: a. f. utilizate în testele de explorare a sensibilit\]ii organismului la diferite substan]e. Complica]iile cele mai grave ale a. s. f. s. prezente la nivelul unor loci omologi vor segrega (*segregare men-delian\) independent `n cursul *meiozei. adj.: *ciroz\. A. ALCOOLODEPENDEN}|. a. / alcoholomania. variaz\ între 1. p\trunz\tor. e-xist\ în concentra]ii foarte mici (v. ALEL| TERMOSENSIBIL| / allèle thermosen-sible / heat sensible allele. n. leziuni organice (îndeosebi gastrit\ [i ciroz\). re-gleaz\ în organism concentra]iile de sodiu [i de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. O nu este func]ional\. Dintre bolile a. prob\. A. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite (*heterozigot).. Se reprezint\ cu litere mici. de la alcool dehydrogenatum. / al-lergen. / alcoolisation. logos = [tiin]\. izolat\ din ficat. [Ar. s. `n continuare. s. aceleia[i gene codific\ proteine care asigur\ aceea[i func]ie.] Care este în rela]ie cu *alergia. `n general. f. La nivel biochimic. cronic este frec-vent legat de probleme psihologice [i sociale. f. allos = altul. o alta.: etilism. deoarece proteina produs\ de a-ceast\ a. Versiune a unei gene care se exprim\ `ntotdeauna la nivelul *fenotipului. mai mult sau mai pu]in eficace. recesive. / alcooltest. testum = capac de lut ars. prezente la un *heterozigot. allelon = de la unul la altul. mania = nebunie. m. -ism. / aldosteronism. cre[terea limitat\ a lichidului extracelular [i *alca-loz\ metabolic\. / aldostéronisme. . -atos = sânge. n. / allelomorph. m. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. a discern\mântului). bacte-rii sau polen. s.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secven]e de ADN) amplasat\ pe acela[i situs (*locus) al unui anumit cromozom. / alcoolisme. fac parte: astmul.5 g ‰ produce euforie [i excita]ie. f. La adult. morphe = form\.] V. Ea cre[te dac\ natremia [i volumul sanguin scad. ALDOLAZEMIE. Concentra]ia a. test = examen. / alcoholometer. ALELOMORF|. un individ posed\ dou\ a. s. m. lat. provoac\ de-ple]ia potasiului. / al-coholomania. euforie nejustificat\. singura prezent\ în mu[chi. migrene etc. A. adj. una provenit\ de la tat\ [i. al-cohol sau al koh’l = subtil. [Ar. densimetru. pendere = a a-târna. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerular\ a *corticosuprarenalei. ALELE CODOMINANTE / allèles codominants / codominant alleles. / alco-hol(a)emia. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. se nume[te monomorf\. / alco-holism. Excesul de a. Toleran]a individual\ este extrem de variabil\. timp de ani de zile. ALCOOLOGIE. al-cohol sau al koh’l = subtil. m. s. a. dar [i în celelalte ]esuturi. de la lat. s. a c\rei secven]\ nucleotidic\ conduce la absen]a unei proteine func]ionale. / alcoolémie. s. oenomanie. p\trunz\tor. 2) Proteine purificate din alimente. Cele trei a. f. p\trunz\-tor. f. ac]iune. gr. Determi-narea sa are importan]\ medicolegal\. dominant\ asociat\ fiind notat\ a^.. s.). este polimorf\.. proprie creierului. veche test = vas de p\mânt utilizat de alchimi[ti. secretat\ în 24 de ore variaz\ între 10 [i 200 µg. Responsabilitatea penal\ (delict. ALEL| MORBID| / allèle morbide / morbid al-lele. / aldo-sterone. s.: `n *sistemul ABO. V. [Ar. m.: polenul gramineelor. V. dimpotriv\. sc\dere a memoriei. ALERGEN.] 1) Orice substan]\ capabil\ s\ provoace o reac]ie a-lergic\. / aldo-las(a)emia. / aldolase. f. s. *A.). La nivelul fiec\rui locus *autozomal. a c\rei func]iona-re corect\ nu se poate efectua decât la o anumit\ temperatur\. f. ca [i prin starea de *delirium tremens în caz de sevraj brutal al toxicu-lui. tulbur\ri nervoase (*polinevrite. f. figur\. gr. f. / allergique. al-cohol sau al koh’l = subtil. s. gr. m. În compen-sa]ie. / alcoholo-gy. Între 1 [i 2. O cre[tere a *volemiei. / aldolasémie.3 [i 8.] Despre o gen\ care exist\ sub forma mai multor *alele.] Procedeu terapeutic care const\ `n e-fectuarea de infiltra]ii cu alcool (diluat sau la con-centra]ii de 45 %. [Gr. A. s. s. eczema. aldolazemie). Ex.: alel\ morbid\ (v. prin abuzul de vin. ALCOOLISM. Ex. haima. / alcohol-test. dependere = a sta atârnat. / allèlomorphe. ALCOOLIZARE. urticaria. intervin în lan]ul de degradare a *glicoge-nului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. dar care difer\ prin secven]a lor de aminoacizi. / alco-holisation. cei doi produ[i ai expresiei genelor sunt prezen]i `n aceea[i cantitate. f. s. ergon = lucru. ALEL| DOMINANT| / allèle dominant / dominant allele. f. Ex.] Orice absorb]ie de b\uturi alcoo-lice care dep\[e[te consumul alimentar obi[nuit. O cre[tere tranzitorie a a. / alcoolomanie. V. s. s. s. [Gr. de la mam\.2 mU/ml (12-75 nmol/l). C. de la ergein = a lucra. ca-racterizat\ prin incapacitatea diminu\rii consumu-lui. el obli-gând la o autentic\ anchet\ social\. allelon = de la unul la altul. A.

f. hemocromatoz\) [i. (ex. f.: αglobuline.: α-mimetic. dar îndeosebi a trigemenului. s. s. adj. de la ergein = a lucra. migren\.] Bucat\ de pânz\ a[e-zat\ sub bolnav pentru protec]ia ruf\riei de pat. A. [Gr.] Substan]\ din categoria alfa-1-glico-proteinelor care. adj. lat.. s. / alphamimétique. s.] Ini]ial. lat. din olandez\ bloc = trunchi de copac t\iat.] Domeniu al medicinii care se ocup\ cu studiul mecanismelor *durerii [i al mijloacelor de prevenire [i combatere (tratament) ale acesteia. / alpha-adrenergic. [Gr. algesis = sim]ul durerii. ren. nervului glosofaringian [i a nervului occipital Arnold). [Gr. / allergide. local sau intramus-cular. f. post = dup\. [α = prima liter\ a alfabetului grec. Var. migrainous neuralgia. adj.: eritromelalgie a fe]ei sau eri-troprosopalgie). du-reri difuze de origine dentar\. s.] Sin. f. 2) Sin. ALEXITIMIE. zdrobire. ALFASTIMULANT. ac]iune. V. A. hipocondriac\.] Sin. / aleze. s. vasodilatatoare. / pain. a c\ror origine vas-cular\ este marcat\ prin caracterul lor pulsatil. de la ergein = a lucra. lâng\. dim.. ALFAMIMETIC. B. ALGEZIMETRIE. fie c\ un su-biect devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen .] Studiul mani-fest\rilor clinice [i al modific\rilor imunobiochimi-ce asociate *alergiilor. s. / algidité. ergon = lucru. 3) Uneori. [Gr. în hepatitele neonatale [i în unele ciroze la copii [i cre[te `n cursul sindroamelor in-flamatorii.6) dintre cele trei grupe: alfa. [Gr. [Gr. Var. -e. legate prin pun]i disulfurice (`ntre lan-]urile A-B [i B-C). -inã. sindrom Sluder). utilizat ca sin. / algésiologie. sf\râmare. 122 . algia. -inã. termenul de a. biochim. ergon = lucru. în unele boli hepatice (hepatit\ vi-ral\. pentru ameliorarea circula]iei locale sanguine sau limfatice. / algique. f. de la ergein = a lucra. Uneori. zdrobire. gr. nelegat de o diminuare a acuit\]ii vizuale. trophe = hran\.. pl. tripsis = frecare. [Gr. algos = durere. ca [i în alte cancere (can-cere genitale cu celule embrionare. f. s. f.: alfa-adrener-gic. difi-cil. mandibular\ sau ocular\. protos = primul. [Gr. s. s. -atos = ran\. -inã. const. [α = prima liter\ a alfabetului grec. [Gr. craniofaciale lateralizate. La a-dult reapare în ser: la 60-80 % din subiec]ii cu cancer hepatic primitiv.] Enzim\ rezultat\ din clivaje succesive ale *chimotripsinogenului sub ac]iunea *tripsinei.priv.: artralgie. algidus = rece.: cecitate verbal\. înghe]at. metron = m\sur\. ALGIE CRANIOFACIAL| / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. s. / alexia. Var. Sin. / allergy.] Glicoprotein\ cu mas\ molecular\ mic\.: α-adrenergic. / algid. algesis = sim]ul durerii. gr. m. / al-pha-adrenergic blocking agent. sf\râmare. ALEXIN|. f. logos = [tiin]\. -inã. adj. ALERGIE. s.: α-fetoprotein\. s.] Ansamblu de *globuline plasmatice cu cea mai mare mobilitate electroforetic\ la pH neu-tru sau alcalin (8. f. n. f. afecteaz\ personalul de îngrijire medical\. s. trauma. inhibitor specific al *receptorilor alfa-adre-nergici prezen]i îndeosebi în mu[chii netezi vasculari. / algetic. f(o)etus = f\t. / / alpha-lipoprotein. algos = durere. de la lectura dificil\. o localizare a-natomic\ (ex. ALGIE. / alèse. / alge-simeter.). rinichi). f.). n. s. / alphastimulant.. [α = prima liter\ a alfabetului grec. f. În func]ie de localizarea durerii [i de manifest\rile asociate. s.: α-chimotripsin\. iar inhibi]ia vasodilata]ie. nevralgie (prin afectarea oric\rui nerv senzitiv. Tem-peratura central\ poate r\mâne în limite normale. sintetizat\ în ficat [i pre-zent\ în serul sanguin. în mod normal. gr. Var. s.priv. Aceast\ enzim\ catalizeaz\ *hidroliza leg\turilor peptidice [i leg\turilor ester. / alphachymotryp-sine. a . Var. -inã. be-ta [i gama. [Gr.: nevralgia nervului vidi-an. prin extensie. 2) Termenul utilizat ca sufix implic\ ideea unei dureri f\r\ leziune evident\. f. în cadrul sinuzitelor. s. globulus. lipoprotein\.] Denumire dat\ manifest\rilor cu-tanate ale *alergiei. f. cu Mr 25 kDa.] Care excit\ *receptorii alfaadrenergici. spirit. s. / allergie. gr. pentru accelerarea resorb]iei hematoamelor sau a edemelor. / alexie.: *sindrom de nerv nazociliar. f. -is = rinichi. f. / alexin. s. drawsheet. Sin. / algesia. ALFAFETOPROTEIN|. [Lat. / alphachymotrypsin. ac]iune. ALGIDITATE. de la stimulus =b\] ascu]it cu care se `mboldesc vitele. s. [Gr. fie c\ el re-ac]ioneaz\ într-o manier\ atenuat\. desemnate printr-un eponim (ex. f. lat. s.] Care se afl\ `n rela]ie cu durerea sau care provoac\ durerea. Var. gr. f. A. C) de talie inegal\. pentru a desemna o reac]ie de *hi-persensibilitate [i îndeosebi de *hipersensibilitate imediat\ de tip I. / alphabloquant. este utilizat\ ca antiinflamator. este al-c\tuit\ din trei lan]uri polipeptidice (A. ALFA-ADRENERGIC. s. f. termenul este utilizat mult mai restrictiv. ALGEZIMETRU. a stimula. metron = m\sur\. ALGEZIOLOGIE. De-termin\ în mare parte puterea inhibitoare a serului fa]\ de numeroase enzime. a. ALEZ|. [Gr. s. Concentra]ia sa scade în bolile pulmo-nare cronice. f. de la globus = glob. s. desemna orice modi-ficare din organism provocat\ de o substan]\ ca-pabil\ s\ se comporte ca un antigen. alexein = a evita. ALFABLOCANT. tripsis = fre-care. ALFA-1-ANTITRIPSIN|. Migreaz\ prin *electrofo-rez\ `mpreun\ cu frac]iunea de globuline α1.). adj. de asemenea. s. cu hiperestezie (v. m.: a. / alpha-lipoprotéine. ad = aproape de. / algidity. a . s. vascular\. f.] V. a. s. f. alge-sis = sim]ul durerii. Denumire generic\ pentru toate sindroamele dureroase cranio-ence-falice. ac]iune. pl. / allergologie. este determinat\ de o leziune cerebral\ [i are mai mul-te grade de complexitate. / alpha-1-antitrypsin. ergon = lucru. adj. [α = prima liter\ a alfabetului grec.. complet\. Ex. / allergid.: algie (v. ob]inut\ din pancreasul de vi]el prin extrac]ie acid\ [i administrat\ per os. / alpha-adréner-gique. A. s. s. / algésimétrie.: α-blocant. gr. Sin. / algesi-metry. cu senza]ie de frig [i tendin]\ la colaps. -inã. adj. ALEXIE.] Stare morbid\ care se caracterizeaz\ prin sc\derea temperaturii periferi-ce. f. a abate (o lovitur\). în caz de i-munitate. / algide. m. nutri]ie. ALGEZIE. / alexithymie. f. f. [α = prima liter\ a alfabetului grec. ALERGOLOGIE.: α1-antitripsin\. f. / alexine.ALERGID|. algesis = sim]ul durerii. deci. / alphaf(o)etoprotein. f. s. s. / algie. / algésimètre. s. s. lat. adj. Care imit\ ac]iunea *receptorilor a-drenergici [i. / alge-siology. Concentra]ia lor cre[te în unele afec-]iuni inflamatorii [i în neoplazii. algos = durere. Var. / alexithymia. s. dys = greu. thymos = minte. f. ALGIE VASCULAR| A FE}EI / algie vasculaire de la face / vascular headache. / al-phamimetic.] Stare de inhibi]ie a exprim\rii sentimente-lor. khymos = suc. lexis = cuvânt. al-los = altul. s. s. la gravide. stimulare = a `mbol-di. ALFAGLOBULINE. precedând apari]ia modific\rilor vasomotorii locale unilaterale. bloquant. pâ-n\ la a. înghe]at. / alpha-globulins. Stimularea receptorilor provoac\ vasocon-stric]ie. este sintetizat\ doar în perioada vie]ii fetale (probabil în ficat) [i dispare din ser la câteva zile dup\ na[tere. n. [i tab. ALFACHIMOTRIPSIN|. ALGID. Se asociaz\ frecvent crize sau accese migrenoase. allos = altul. Ex.). logos = [tiin]\. / alpha-adrenergic stimulating agent. -idã. s.] Defect de în]elegere a scrisului. ciroz\. s.] Despre o boal\ sau sindrom care se `nso]esc de *algiditate. isteric\.: fentolamina) sunt. mai rar în cancere de tub digestiv. adj. [α = prima liter\ a alfabetului grec. lat. lipos = gr\sime. [Fr. ALGIC. În prezent. care stimuleaz\ a-ceast\ ac]iune. au fost descrise numeroa-se sindroame. vezicul\ biliar\. / allergo-logy.. adj. protos = primul. f. f.] M\surarea sensibilit\]ii dureroase prin determinarea intensit\]ii excita]iei necesare pentru a provoca o senza]ie dureroas\.: alfastimulant (v.: α-stimulant.] 1) Sensibilitate dureroas\.] Agent simpaticolitic. / alpha-1-antitryp-sine. / alphafoetoprotéine. nevralgie. [Lat.: boal\ Sudeck (v. de origine extrem de divers\: a. [α = prima liter\ a alfabetului grec. allos = altul. [Gr. f. algidus = rece. ALFALIPOPROTEIN|. ALGODISTROFIE POSTTRAUMATIC| / algodys-trophie post-traumatique / post-traumatic algo-dystrophy. / alpha-globulines.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomi-ce evidente. nevralgia nervilor pietro[i) sau printr-un termen descriptiv (ex. Se observ\ îndeosebi în stresul posttraumatic [i la subiec]ii dependen]i de droguri sau de unele medicamente.`n cazul *anafilaxiei -. teratoblastoa-me. [i îndeosebi asupra *tripsinei. istoric pentru *complement. f.] Aparat pentru m\surarea intensit\]ii excita]iei necesare producerii u-nei senza]ii de durere. / algésie. cluster head-ache. à l’aise = (a se sim]i) bine. s. Denumire rezervat\ *a. anti = contra. [α = prima liter\ a alfa-betului grec. f. fr. lexis = cuvânt. f. ergein = a lucra] Var.

/ aliment. Termenul. spasmos = contrac]ie. f. s. / painful paralysis. reprezint\ un cuvânt la mod\.). maso-chism. de masochism. în acest caz.a. / allogénique. [Gr. / alloantibody. adj.ALGODISTROFIE SIMPATIC| / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. rhoia = curgere. li-niar\ sau ciclic\.. de introducere în organism a substan]elor nutritive. bogat `n nutrimente esen]iale. v. asociat\ cu deficit de *imuni-tate celular\ [i umoral\. 2) În prezent. algos = durere. [Lat. / algospasme. s. s.] Mixtur\ solid\ a dou\ sau mai multe metale ori metaloide. ulei.a. ALIMENTA}IE. gennan = a produce. morbid\ fa]\ de durere. ALOANTIGENI. f. Atinge electiv umerii. s. observat\ îndeosebi în anumite *deli-ruri mistice [i în melancolie. A nu se confunda cu *dis-menoreea. s. pl. / algoparalysie. reprezentând. f. diferite constante a-le mediului intern etc. 2) A.: algoneurodistrofie (v. V. s. ALGONEURODISTROFIE. s. [i boal\ Bruton. / algoneurodys-trophie.] Procesul de hr\nire a organismului. ALOGIE. artificial\ . s. f. / algorithm. pl. s. unor afec]iuni ale SNC. [Lat.] Percep]ia stimulilor externi ca fiind agre-abili sau dezagreabili în func]ie de starea intern\ a organismului (temperatur\. s. s. [Gr. lympha = ap\ limpede.] C\utarea deliberat\ a senza]iilor dureroase. au în organism rol plastic. utili-zat fie pentru desemnarea tuturor tulbur\rilor psi-hice. / alloche-iria. lat. f. genereaz\ durere. / algopho-bia. A. n. adj. f.a. algogenesis. sugarului cu lapte de mam\. gr. nutri]ie.: izoaglu-tinogen (v. mixt\ . m. / alliage. fetomatern\. munus = obliga]ie. s. de la in = lipsit de.] Sin. Evolu]ie lent re-gresiv\. [Gr. lysis = distrugere. medicamentelor (izoniazid\. [Gr. s.] Producerea durerii. gr. ALGOGEN. pentru aceast\ semni-fica]ie se utilizeaz\ [i termenul insanity.). s. / algorithme. sugarului exclusiv cu lapte de mam\ sau colectat de la o alt\ feme-ie. ALOGEN. / algo-spasm. dys = greu. alienare = a `nstr\ina.). f. ALGOFILIE. picioarele. me-nos = lun\. / algoménorhée. tro-phe = hran\. [Gr. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigène éry-trocytaire / erytrocyt alloantigens. de la alere = a hr\ni. s. fie. aisthesis = senza]ie. ALIMFOCITOZ|. s. f.] Termen ce carac-terizeaz\ un compus organic a c\rui structur\. dys = greu. / algophilie. [Gr. / algophilia.] Perturbare a localiz\rii senza]iilor tactile. gennan = a produce.] Sin. energetic [i func]io-nal. termenul este folosit în medicina legal\ [i în domeniul judi-ciar. ALOIMUNIZARE.] Erotizare a durerii fizice. se utilizeaz\ `n u-nele st\ri caren]iale. s. de la gennon = a produce. graphium. la separare. f. ALOANTICORP.] *Spasm muscular `nso]it de durere sau cramp\. ALIMENT.] *Parestezie dureroas\. [Gr. În acest caz. ALIENARE MENTAL| / aliénation mentale / insa-nity. [Gr. / allodynie.). voluptate. adj. [Gr. / alloantigens. [Fr. pentru bolile în care subiectul afectat este incapabil s\ tr\iasc\ în societate. s.] Sin. n. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.). neuron = nerv. Sin. o schem\ de diagnostic pe etape. a . iar alteori o senza]ie nepl\cut\. [Gr. algos = durere. ALODINIE. lat. ca [i `n regiunile lipsite de disponibilitate alimentar\. allos = altul. un stimul poa-te provoca uneori o senza]ie pl\cut\. ALGOMENOREE. f. f. de la syn = împreun\. de partea opus\ locului unde se aplic\ stimularea. s. para = dincolo de. Sin. / alogia. f. din lat.priv. antitiroidie-ne). alimentum = aliment. ALIESTEZIE. p.] Sub-stan]\ al c\rei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [Gr.). / alli(a)esthe-sia. aleiphar. (utilizat `n prezent) pentru izoanticorp (v. -oris = corp. 5) A. genesis = producere. [Gr.: antigeni alogenici (v. f. algos = durere. f. 2) Care prezint\ o constitu-]ie genetic\ diferit\ fa]\ de specia din care face parte. s. phobos = fric\. s. allos = altul. s. s. f. ra]ional\ .] Tendin]a patologic\ de a c\uta durerea. s. din gr. algos = durere.] *Afazie rezultat\ prin ab-sen]a ideilor. este mai adecvat termenul *a-logenic. algos = durere. incompatibilitate fetomatern\. în particular în *schizofrenie. nutri]ie. solubile unele în altele în anumite condi]ii. m. s. s. Var. s. par-]ial cu *alogen [i cu *omolog. ALGOPARALIZIE. / algophobie. / allodynia. sensibilitate. / alloy. allochiria. f. -ozã. adj. pentru alchil (v. m. / allo-immunisation. / alloesthésie. f. alienare. apar]i-nând matematicii [i informaticii. ALGOPARESTEZIE. / alliesthésie. f. allos = altul. adj. În limba englez\. IX. / aliphatique. 123 . lat. [Gr.] Ansamblu de re-guli bine precizate care permite rezolvarea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de opera]ii (eventual elementare). algos = durere. / alogie. `n func]ie de modul de via]\ [i de condi]iile fiziologice ale organismului. 4) A. 3) A. algos = durere. ALGOFOBIE. ALIAJ. f. allos = altul.priv. alie-nation. s. ALKIL. alligare = a lega. Poate fi consecin]a: trau-matismelor. coapsele. de la lyein = a distruge.] 1) Termen cu semnifica]ie variabil\ în medicin\. în primele 4-5 luni de via]\. s. dificil. / alymphocytose. Subiectul resimte sen-za]ia într-un punct mai mult sau mai pu]in simetric. lâng\. / algolagnie. ALIFATIC. s. natural\ . f. diet\. n. anti = contra. adj. ap\rat. ALIENARE. / isoimmunization. ca [i deper-sonalizarea individului în organiza]iile mari [i biro-cratice. m. a . ALGORITM. s. para = dincolo de. f. / aliment. [Gr. de la rhein = a curge. dificil. s. desemnând starea unei persoane f\r\ dis-cern\mânt între bine [i r\u. / algomania. f. sin-drom Di George. ALOGENIC. trophe = hra-n\. s. ALKILANT. / allogenic.] Durere manifest\ pe pielea normal\ `n urma ac]iunii unor stimuli ne-nocivi. kytos = celul\. [Lat. este alc\tuit\ din lan]uri des-chise de atomi de carbon. s.] Sin. allos = altul. s. f. f. s. spasmus. / insanity. cu mecanism necunoscut. adj. aisthesis = senza]ie.se acord\ muncitorilor care lucreaz\ în condi]ii deosebite de efort sau mediu. odyne = durere. la înstr\inare. sugerând înstr\inarea de so-cietate sau neputin]a fa]\ de aceasta. / algoneurodystrophia. A. comple-tat\ cu lapte de vac\ sau industrial.: idio]ie afazic\. / algogène. f. s. Amestecul posed\ propriet\]i superioare elementelor izolate. m. algos = durere. / algolag-nia.). ALGOMANIE. ALOGREF|. lat. / allo-anticorps. infarctului de miocard. / algoparesthésie. / aliénation. / painful paraesthesia. s. / alloantigènes. a metabolismului. A. mâinile. s. ALGOLAGNIE. f. V. discurs. [Gr. / alimentation. lâng\. senti-ment. în ultimele decenii a. s. / algomanie. [Gr. s. are tendin]a la izolare. ALOESTEZIE. f. m. / algogenèse. alimentum = aliment. regim.] Sindrom osteoarticular re-gional. f. A. aisthesis = senza]ie. Var. / algogenic. [Gr. compus special pentru asigurarea dezvolt\rii fizice [i protec]ia s\n\t\]ii. gennan = a produce. s. sensi-bilitate. V. de la graphein = a scrie. [Gr. de la gr. sec. [De la numele matematicianului arab al Cha-rezmi sau al Karismi.: izoimunizare (v. [Gr. plastic [i catalitic. genunchii. adj. f.] Caren]\ imuni-tar\ congenital\ cu afectarea deopotriv\ a liniilor *limfocitelor B [i T. philia = atrac]ie. allo-geneic. s. allesthesia. span = a trage. f. s. pathos = afec]iune. [Gr. f. sympathein = a fi al\turi de cineva. Ca urmare. s. -atos = gr\sime.] Menstrua]ie dureroas\. [Gr. gennan = a produce. / algoge-nesia. s.).] Sin. f. mania = nebunie. f. lagneia = dorin]\ sexua-l\.] Team\ exagerat\. algos = durere. logia = teorie. [Gr. allos = altul. Tipuri: 1) A. / allogreffe.: homogref\ (v. ALGOSPASM.] 1) Care se deosebe[te prin natur\ [i origine de mediul în care se afl\. [Gr.: algodistrofie simpatic\. f. / alimen-tation. allos = altul.). algos = durere. ALGOGENEZ|. Absen]a oric\rui ca-racter erotic distinge a. immu-nis = scutit.] Care pro-voac\. lat. de protec]ie . n. îndeosebi. s. / allogenic. / a-lymphocytosis. a aliena. algos = durere.] *Paralizie înso]it\ de fenomene dure-roase. corpus. [Gr. sugarului cu lapte de a-nimal (vac\) sau preparate industriale din lapte. / allogénique. algos = durere. / aliphatic. allos = altul. V. de la phi-lein = a iubi.. grapheion = peni]\ de scris. pentru alchilant (v. / allograft. sensibili-tate. / algomenorrh(o)ea. anti = contra. m. f. allos = altul. m. Sin.care asigur\ un aport adecvat energetic. s-a extins [i în diagnosticul medical. f. briceag de altoit.] Sin. 3) În sen-sul cel mai larg. alliage. de la alere = a hr\ni. men. care este un pericol pentru ceilal]i [i necesit\ protec]ie sau asisten]\ special\. s.

] Termen care desemneaz\ unele for-me de aritmii periodice centrale [i periferice. alumen. f. s.: o imunoglobulin\) la diverse gru-pe de indivizi din aceea[i specie. chute de cheveux / alopecia. virus a. AMARIL. f. lat.. alopex = vulpe . s. dentar\ (NA: alveolus dentalis) .] Cre[tere in-egal\. tome = t\iere. / allostérie.] Pierdere. adj. [Lat. 2) Fosfatul de a. [Gr. al-lotropism. [Gr. [Gr. A. cupru). kinesis = mi[care.] C\derea p\ru-lui. s. ALUMINOZ|. [Lat. 1840-1917. metron = m\sur\. f. ALVEOLAR. / allometry. diaree. utilizat\ ca astringent local. o structur\ organic\. activitatea) sub influen]a unor efectori alosterici (molecule mici). allos = altul.: pica (v. s. mamel\.] Dis-truc]ia. s. multiple. [Gr. rezultat din combi-narea mercurului cu diferite metale (argint. congenital\ e-xist\ o atrofie a nervului optic [i a vaselor retinie-ne. f. utilizat împreun\ cu sulfatul de calciu [i silicatul de sodiu în cimenturile dentare. care se fixeaz\ pe ele [i. malagma. AlCl3. f. [Gr. m. m. amaurosis = orbire. / aluminium. s.] Cavitate în care se afl\ aer sau. f. le transmit semnale. alchimi[tilor amalgama = mas\ moale. f. dexter.] 1) Modific\rile biochimice [i biofizice pe care le sufe-r\ o structur\ vie sub influen]a unor factori nocivi din mediu (toxice. dim. se limiteaz\ la anumite mirosuri. A. 3) A.). congenital\ sau dobândit\.sau trigeminat (bi. / alvéole.] Imuno-globulin\ ale c\rei caractere specifice difer\ la grupele de indivizi din aceea[i specie. lat. s. apar semne [i simptome brutale: grea]\. f. / allotypy. s. uneori. datorit\ distrugerii selective a *insulelor Langerhans din pancreas. de la alveus = cavitate.] Proprietatea unor e-lemente chimice (îndeosebi metaloide) de a pre-zenta mai multe st\ri. m. allos = altul.6H2O. s. biochim. În a.: boal\ Alström-Leber (v. [Theodor Leber. s. f. modific\rile patogenice [i simptomele bolilor. de la alveus = cavitate. -tra. care se poate afla în stare de grafit sau de diamant. [Lat. Importante: 1) A. al-veoli). iar diareea printr-un constipant). / allorhyth-mia. m. Tipuri principale: 1) A. dim. de la lyein = a distruge. f. de la kinein = a mi[ca. de la amauros = `ntune-cat. f.: durerea se trateaz\ printr-un analgezic. supurat\). Al2(SO4)3. [Gr. n. Compu[i importan]i în medicin\: 1) Clorura de a. muscaria. prin procese infec]ioase [i degenerative. / alveolar. [Gr. / alvéolaire. / allotype. n. s.boal\ sem\nând cu râia vulpilor. lat. gr. allos = altul. s. f.] Sin. a pe-retelui unei alveole dentare.] Sin. / alveoloplasty. [i tab. 3) Sulfatul de a. ambo = amândoi. s. f. gr.] Care se afl\ `n rela]ie cu *alveolele dentare sau pulmonare. este consecin]a p\trunde-rii particulelor de aluminiu în pl\mâni prin aerul inspirat. / allopathy. chimice diferite. deoa-rece ele au o distribu]ie unic\ în grupurile etnice. / amastia. s. [Spaniol\ amarillo = galben. pathos = boal\. gr. model. / alveolitis. f. / allotropy. a alveolelor dentare. ou f. stereos = solid. boal\ Fauchard-Bourdet. emolient. plastos = modelat. gr. s. / amaril. alveolus. cu masa atomic\ 26. pantherina. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. / aluminosis. s.] Elementul nr. ALVEOL|. ALOTIP. apoi de severe tulbur\ri hepatice. f. s. [Lat. [Gr. / alvéolyse. [Lat. mai mult sau mai pu]in complet\. / allopathie. tres. f. f. alveolus. adj. ca [i în farmacie. Aceast\ metod\ este opus\ *homeopatiei.] 1) In-flama]ie.] Existen]a unor diferen]e de detaliu în structura aceleia[i proteine serice (ex.] Care se refer\ la *febra gal-ben\. A. dim. denudate incomplet. s. s. Ex. ALTERARE. f. / allosterism. 124 . ALOSTERIE. / amalgam. 2) Inflama]ie a alveo-lelor pulmonare caracterizat\ prin prezen]a unui exsudat (a. ALOPURINOL. al-mulgam.] Tulburare motorie în care o mi[care comandat\ unui membru este efectuat\ de c\tre membrul opus. m. de la alveus = cavitate. allos = altul. / amaril. s. pelad\. AMAUROZ|. AMALGAM. [Lat. / allorythmie. ALOPECIE AREAT| / alopécie en aires / alope-cia areata. implicit. dup\ principiul contraria contrariis curantur (ex. oftalmolog german. s. s. V. În particular. s. gr. lat. localizate îndeosebi supra. ALVEOLIT|. a fibrinei (a. adj. AMBIDEXTRU. de la trepein = a `ntoarce. *Hemoglobina reprezint\ modelul pe care Mo-nod a demonstrat a.ALOKINEZIE. s. phalloides. f.: a. AMANITA / Amanita / Amanita. lichen plan etc. în "lumini[" este tranzitorie [i al-c\tuit\ din arii mici. `n relief. ALOXAN.Paris 1893). / alteration. adj. ALUMINIU. / allométrie. hair loss. [Lat. -inis = alaun. / amasie. s. / amaurosis. -ozã. const. ALORITMIE. Se exprim\ prin modificarea propor]iilor cor-pului [i a ritmurilor dezvolt\rii organelor.. s. cicatriceal\ este definitiv\ [i succede unele dermatoze (lupus eritematos. f. adj. phagein = a mânca. tria = trei. fibrinoas\) sau. desem-nând metodele medicinii clasice de terapeutic\ medicamentoas\. ALOTRIOSMIE. [Gr. / ambidextre. s. în general complicat\ cu necroz\. / aluminium. A.. Ex. profesor (succesiv) la Berlin. s. / amaurose. verna etc.. dim. / alloxan. ALVEOLOTOMIE. -inis = alaun. f. alumen. marc\. [Lat. exsudativ\).: tifos a. s. s. alveoli. V. AMAUROZ| CONGENITAL| LEBER / amaurose congénitale Leber / congenital amaurosis.). f. ALOTIPIE. AlPO4. Göttingen [i Heidelberg. s. a modela. durere abdominal\. mirosul perce-put al unei substan]e fiind altul decât cel real. allos = altul.sau trigeminism). mastos = sân. [Gr. s. s. fixat prin ligamentul alveolo-dentar.] Material utili-zat pentru obtura]iile dentare. / alloxane. model. / allotype. marc\. [Gr. / allokinesis. treis. ALOTRIOFAGIE. antiperspi-rant. n. / allopu-rinol. de la tem-nein = a t\ia. 2) A. s. s. / aluminose.] Capabil s\ se serveasc\ în mod egal de ambele mâini. / allotropie. f. s. allos = altul. ALOTROPIE. Derivat al acidului uric utilizat în medicina experimental\ pentru producerea *diabetului aloxanic. (DCI) *Antigutos care împiedic\ formarea *acidului uric prin inhibarea *xantinoxidazei [i prin blocarea biosintezei de novo a *purinelor. a vederii. tria = trei. s.] Absen]a congenital\ a ]esutului mamar.[i retroauricular. adj. f.). NA: alveolus. f. Remediile declan[eaz\ simptome opuse simptomelor bolii respective. pulmonar\ (NA: alveoli pulmonis) . alveolus. sunt uti-le în antropologie [i în genetica popula]iilor. în unele in-fec]ii. f. 2) A. lysis = distrugere. typos = tip. renale [i la nivelul SNC. / allotypie. la acest nivel se efectueaz\ schimburile gazoase între sânge [i aerul inspirat.] Tulburare de *olfac]ie care const\ în senza]ii paradoxale. prin care se utilizeaz\ doze active farmacodinamic ce combat cauzele. a .18H2O. f. s. rhyth-mos = ritm. f\r\ lezarea ochiului. de la alveus = cavitate. în acest mod. f. / alopécie. mai rar.. s. allos = altul. s. [Gr. / allopurinol. forme cu propriet\]i fizice [i. / altération.] Gen de ciuperci dintre cele mai otr\vitoare: A. -itã. / allotri-osmia. alveolatus = u[or scobit. f. / alvéolite..priv. f. vom\. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecua]ii alo-metrice. Ex. s. Da-c\ a. / allotriophagie. / alveolus (pl. / amalgame. s. m.] Modelarea chirurgical\ a osu-lui alveolar dup\ o extrac]ie dentar\. nepropor]ionat\ a diferitelor p\r]i ale corpu-lui. s. s. / allocinésie. de la alveolus. m. localizat\ sau difuz\. baldness. dim. V. f. cristalin\ a carbo-nului. allos = altul. V. f. utilizat ca astringent [i antiper-spirant. [Gr. Sin. a leucocitelor alterate (a. ALOPECIE. frecvent: *pioree alveolo-dentar\.] Incizia chirurgical\ a *alveolelor dentare. s.cavitate în fund de sac care termin\ bronhiolele pulmonare. de la alveus = cavitate.] Inflama]ie cro-nic\ a pl\mânilor care apare la lucr\torii din medii de lucru cu aluminiu. este denu-mit\ uneori daltonism olfactiv.9815 [i simbol Al. / alvéoloplastie. AMASTIE. f. s. allos = altul. ALOPATIE.. gr. s. gr. m. în care acestora le cade tot p\rul. amastie.] Pro-prietatea anumitor proteine de a-[i modifica forma ([i. urmate de o scurt\ perioad\ calm\. sau f. ALOMETRIE. alveolus. macro-fagic\). / alveolysis. de la plassein = a forma. alveolus. rhythmus. gr.. / ambidexter. 2) Modificare a st\rii generale a organismului în caz de îmboln\-vire. / allo-triophagy. calvi]ie. / alvéolotomie. sclerodermie. ALVEOLIZ|. / al-veolotomy. În caz de intoxica]ie. A. osme = miros. m. f. a unor celule (a. sub influen]a a doi factori: hipersebore-ea [i predispozi]a ereditar\. Este caracteristic\ sifilisului secundar. trope = întoarcere. [Gr. s. de la alveus = cavitate. progresiv\ sau brusc\. f. amanitai = un gen de ciuperci. pl.: puls bi. -e. treis.] Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . seboreic\ masculin\ sau a. f. De aici re-zult\ variet\]i diferen]iate sau *alotipuri. alterare = a schimba. allos = altul.cavitate la nivelul maxilarelor unde se implanteaz\ dintele. sec]iune.). [Lat. ar. s. de la alter = altul. / allotriosmie. m. tres. typos = tip. [Gr. 13. idiotip [i izotip. ALVEOLOPLASTIE. f. radia]ii etc. s. androgenogenetic\ se produce la b\rba]i. -trum = dreapta. [Lat. dim.

pl.priv. s. [Lat. / ambulance. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. iritabilitate. AMIBOID. preo-cup\rile. C9H13N (sau C6H5CH2CHNH2CH3). / amélopathie. Amin\ sim-patomimetic\. Cauze: absen]a uterului sau ovarelor. [Gr. cât [i ca o baz\. -ism.] Sin. AMFIDIARTROZ|. ambulare = a merge. -oma. m. -azã. se nume[te sferic\ sau stigmic\. s. m.: articula]ia temporomandibu-lar\. [Gr. f. [Gr. / ambu-lance. Dac\ este modificat\ nu-mai pozi]ia focarului fa]\ de retin\ (imaginea unui punct este tot un punct). 2) Grup de compu[i cu ac]iune similar\. de la amibein = a alterna. incluzând a.] Boal\ a *smal]ului dentar. / ambisexualité. f. f. f. opos = v\z. / ameloblastoma. racemic\ [i s\rurile sale. amoibe = alternan]\.: sinoptofor (v. s. blastos = germen. / enameloma. membru. f.: amelo-blastom (v. adj. AMIB|. a schimba.: vertij (v. AMENOREE. a valora. adj. s. a se plimba. primare sau secundare.] Proprieta-tea anumitor celule din organism (leucocite. s. / ametropia. dextroamfetamina [i metamfetamina. de la sexus = sex. veche amel = smal]. f.] Ter-men folosit pentru a grupa toate abaterile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. arthron = articula]ie.] Sin. cu peri-oade de exacerbare [i se poate complica cu le-ziuni hepatice (a. s. iubire/ur\. Cau-ze diverse: deregl\ri hipotalamo-hipofizare.] Articula]ie pu]in mobil\. n. gr. iar dac\ modificarea patologic\ inte-reseaz\ sfericitatea suprafe]elor refringente ale dioptrului (imaginea unui punct este un elipsoid). de la philein = a iubi. adj. amphophilous.: adamantinom. AMELOPATIE. a se plimba.: articula]iile intervertebrale. acromegalie). AMFOFIL. Ex. s. s. Se observ\ în unele boli psihice. n. [Gr. s. rhoia = curgere. s. s.] Boal\ parazita-r\ provocat\ de o amib\ (Entamoeba histolytica). / amphidiarthrosis. f. veche amel = smal]. trope = întoarcere. a. de la trepein = a `ntoarce. 2) A. AMELOBLAST. ale ambelor sexe. apar]inând protozoarelor. ambo = amândoi. AME}EAL|. AMBLIOPIE. [Lat. [Gr.] Absen]a men-strua]iilor.] Sc\derea acuit\]ii vizuale f\r\ o cauz\ orga-nic\ aparent\. ambulator. de la amibein = a alterna.] Vehicul amenajat pentru acordarea asisten]ei me-dicale de urgen]\ [i destinat transportului pacien-]ilor la un spital. -ozã. AMELOM. ops. de la valere = a avea putere.: amfoter. aither = aer curat. o psihoz\ ce mimeaz\ *schizofrenia. lat. / amblyopia. amphi = de ambele p\r]i. s. f. f. s. bolt\ cereasc\. adj. s. AMFOLIT. s. 125 .mers automat. vedere. amoibe = alternan]\.. f. amphoteros = care apar]ine la doi.). [Gr. amibiaz\. valentia = for-]\. f. Substan]ele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polar\ (pol hidrofil) [i una nepolar\ (pol hidrofob).] Neoplazie de natur\ epi-telial\ care se dezvolt\ la nivelul maxilarelor por-nind de la celulele generatoare de smal] dentar. unele boli genetice sau dezechilibre hormonale. metron = m\sur\. Astfel de virusuri sunt utili-zate adesea ca vectori de gene recombinate. men. în formele de intoxica]ie cronic\. / amblyoscope. poate determina depen-den]\. contrac-t\ sfincterele [i vezica urinar\. amphora = amfor\. de la lyein = a distruge. în scopul separ\rii unor molecule prin electrofocali-zare.] Articula]ie mixt\. a schimba. / amphophile. Ex. veche amel = smal]. a schimba. s. gr. adj. Consumul cronic de a. toleran]\ [i o simptomatologie care include tahicardie. ane-mie.] 1) Care se refer\ la mers. hepatic\) [i la nivelul altor orga-ne. AMIBOISM. adj. pathos = boa-l\. [Probabil lat. se localizeaz\ cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandi-bulei. / amphidiarthrose. s. de la a .survi-ne dup\ o perioad\ de menstrua]ii normale. / am-phiarthrosis.] Sin. -oris = care se plimb\.] Despre o molecul\ care este deopotriv\ *hidrofil\ [i *lipofil\. putere. [Gr. / amphorisme. ar-thron = articula]ie. s.] Existen]a simultan\ (sau succesiv\) a dou\ atitu-dini contrarii fa]\ de acela[i obiect sau subiect (sentimente. vede-re. amoibe = alternan]\. adj. miopie). s. AMFOTROP.: adamantoblast. A. / amphipathique. Reduce presiunea arterial\ sistolic\ [i diastolic\. s. schimbare. de la matus = beat. / dizziness. oftalmoscopic. f. [Gr. [Gr. scopos = observator. [Gr.] Coexisten]a unor caractere sexuale. ambo = amândoi. [Lat. [ters. s. / am(o)ebiasis.] Diformitate conge-nital\ constând în absen]a celor patru membre. s. / ampholyte. secundar\ . [Lat. ampho = ambii. ampho = ambii. / amphe-tamine. s. / am(o)eboid. A. boli endocrine (*mixedem. s. m. / am(o)eba.] Celul\ epitelial\ a c\rei func]ie esen]ial\ este formarea matricei *smal]ului dentar. *ameloblaste. menos = lun\. AMIBIAZ|. V. Cushing. eventual. f.. sexualis = referitor la sex. [Gr. pot fi patogene la om. ae-ther. / am(o)ebo-idism. Sin. s. / ambulatoire.absen]a apari]iei menstrua]iilor la tinere care au dep\[it vârsta pubert\]ii.). s. / amblyoscope. schimbare. adj.). scaune diareice mucopurulente [i sanguinolente. m. tenesme. blastos = germen. Se disting dou\ grupe de a. [Gr. adj. f. ampho = ambii. adj. am(o)e-bae. de la rhein = a curge. / amphiphile. melos = extremitate. scade apetitul. m. de la ambulare = a merge. / ambi-valence. AMFETAMIN|. AMFIARTROZ|. a . / amphotrope. este normal\ în timpul sarcinii [i al se-cre]iei de lapte matern. -oma. / amiboïsme. Netratat\. / amphophilic. AMBIVALEN}|. n. gr. amblys = tocit.] Virus capabil s\ infecteze celule din orice specie. AMELOBLASTOM.] Sin.] Care se a-seam\n\ cu o *amib\. -ism. s. amblys = tocit. / amphi-pathic. amoibe = alternan]\. f. amphi = de ambele p\r]i. ofer\ posibilitatea pacientului s\ se deplaseze [i s\ î[i continue. / amphotère. Unele specii de a. adj. s. philos = prieten. este asferic\ sau astigmic\. de la skopein = a vedea. f. am-moniakon = sare de amoniu. opos = v\z. s. devine cronic\. f. afec]iuni ovarie-ne sau uterine.AMBISEXUALITATE. Uneori este afectat\ separat per-cep]ia culorilor. / ampho-tony. expresii. s.priv. [Gr.. [Gr. 2) Care nu este spitali-zat. philos = prieten. adj. Se manifest\ prin dizenterie: colici. s. insomnie.). f.: emetropie. n. Nu se define[te astfel un defect ocular la care. amphi = de ambele p\r]i. s.] Microorganism unicelular. / ambisexuality. s. a . endemic\ în ]\rile calde. / amphiphilic. suflu). m.: amfolit (v. / vertige. s. la acela[i individ. relaxeaz\ musculatura bron[ic\. dizolvat. schimbare. / ame-loblast. A. de ex. suport sunt utiliza]i în amestec pentru a ob]ine gradiente de *pH izoelectric. boli psihice etc. f. f. dis = dublu. / ampho-trope.] 1) (Substan]\) care se comport\ atât ca un acid.. / amphoteric. / amphiarthrose.: bucurie/triste-]e. m. f. / ambivalence. s. [Lat.: automatism a. / amelo-pathy. n.priv. AMFORISM. cu caracter de *amfiartro-z\ [i *diartroz\.] Referitor la o substan]\ care are afini-tate pentru doi solven]i nemiscibili. / amphotonie. Sin. AMFOTONIE. hipermetropie. s-a constatat o ano-malie sau o leziune anatomic\. [Gr.] 1) Despre un com-ponent celular care prezint\ afinitate egal\ pentru coloran]i acizi sau bazici. m. celule migratoare) de a emite pseudopode. lytos = distrus. cu ajutorul c\rora se deplaseaz\ asemenea *amibelor. Ex. care se de-plaseaz\ cu ajutorul pseudopodelor. f. adj. / ampho-ricity. ver-tigo (lat. / amélie. AMFOTER. amphi = de ambele p\r]i. a schimba. / amenor-rh(o)ea. adj. contractat\ prin ingestia de chisturi de amibe. [Gr.: amoebiaz\. s.] 1) (DCI) Denumire chimic\ (±)α-metilbenzenethani-n\. acte). / amphétamine. s. de la amibein = a alterna. A. s. / amétropie. ammattire. ops. bolile Basedow-Graves. de la philein = a iubi. n. [ters. eidos = form\. s. / amibe. s. de la ami-bein = a alterna. f. [Fr. / amiboïde. amelom. Sin. [Gr. / amibiase. modific\ri de personalitate [i. de dou\ ori. / ampholyte. s. s. AMFIPATIC. [Fr. gr. a dizolva. anxietate. -ozã. atât omul cât [i animalele. / amelia.). în care suprafe]ele osoase sunt unite prin fibro-cartilaj. adj. AMBULAN}|. f. s. / améloblaste. f. / améloblastome. Addison. / amélome.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergen]i. / amblyopie. gr. -inã. a. [Gr. / ambula-tory. primar\ . amphi = de ambele p\r]i. AMBLIOSCOP. f.. 2) Despre o insect\ care în]eap\ neselectiv. f. a examina. m. [Gr. frecvent în *schizofrenie. ampho = ambii. adj.] Sin. .] Co-existen]a unei *simpaticotonii [i a unei *vagotonii. f. Var. Ant. sub form\ de lichid incolor. s. Ex. f. AMFIFIL. AMELIE. cu semnifica]ie pato-logic\. [Fr. tonos = tensiune. ametros = dispropor]ionat.: *astigmatism. Tratamentul a. veche amel = smal]. diabet). în dou\ moduri. [Fr. AMETROPIE. schimbare. pathos = afec]iune. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central [i periferic. AMBULATOR.: suflu amforic (v. / aménorhée. boli generale (tuberculoz\. f\r\ controlul con[tiin]ei. ca [i dup\ menopauz\. îndeosebi prin mi[c\rile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor.

este detectat\ cu ajutorul iodului. s. sf\râmare. c) a. serum amylase. [Gr. / amine.] Compus organic derivat din amoniac prin înlocui-rea hidrogenului cu un rest de acid organic. [Gr.: 1) Alfa-ami-loza. [Gr. acidus = acru. joac\ un rol important în sinteza organic\. gr. [Gr. constituit\ din lan]uri cu ramifica]ii. m. pe fiecare fa]\ lateral\ a zonei bucale a faringelui. / amygdalectomy. genitus = n\s-cut [i gignere = a na[te. f. -atos = sânge. *cistinu-rie-lizinurie familial\ etc. AMINOACID. amygdalitis. gr. f. este crescut\. fenilalanina [i triptofanul). neramificate. / aminoacid. salivar\ [i a. / amide. f. amidon..] Diminuarea sau abolirea mimicii afective. / amygdalectomie.] Denumire generic\ a bolilor enzimatice caracterizate prin perturb\ri ale metabolismului aminoacizilor.] Abla]ia total\ a ce-lor dou\ *amigdale palatine. AMILACEU. f. s. [Lat.: tonsilit\. adj. Se manifest\ de la na[tere [i se caracterizeaz\ prin atrofie muscular\ generalizat\ f\r\ contractur\. 2 sau 3 atomi de hidrogen lega]i la azot. / amiloride. / amyl-oid. a. s. care a presupus o rela]ie a substan]ei cu a-midonul. AMILAZEMIE. secundar\. / amygdale. peptos = digerat. [Gr. s.) în urin\. / amimie.priv. f. s. -azã. a . gr.] Sub-stan]\ organic\ reprezentând forma de stocare a hidrocarbonatelor în majoritatea plantelor [i un constituent major al dietei. amylon = f\in\. mimia = imitare. s. s. / amylasurie. -inã. AMILOID. f. [Lat.] Procedeu de a-bla]ie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pens\ special\. f. / amylasu-ria. gr. f. [Gr. *triptamin\. f. s. în inflama]ia glandelor parotide (oreion). AMIDON. eidos = form\. neoplazii ale plasmocitelor. -inã. m. / amygdalian. gr. n. oligofrenia fenilpiruvic\. tonsil. s. se produce prin intermediul *amilazei. haima. pancreatic\ [i catalizeaz\ hidroliza leg\turilor α-1.: amiloz\. / starch. -idã. Foarte r\spândite sub form\ de aminoacizi. adj. / acide aminé. s. [Gr. adj. lat. s. AMIGDALECTOMIE. ammoniakon = sare de amoniu. f. amidon. b) a. / amygdalite. [Lat. gr. AMINOACIDOPATIE. de la mimeisthai = a imi-ta. În func]ie de dispunerea lan]urilor de glucoz\. s. m.priv. A. aminoacide. AMIELINIC.. AMILAZ|. m. AMINOACIDURIE. primare. fiind frecvent consecin]a unei *akinezii.reunire de foliculi limfoizi situat\ între pilierii v\lului palatului. s. f. f. *se-rotonin\. / amygdalotripsis. -ozã. de la cum = cu. amidon. m. s.] Element constitutiv al proteinelor. ammoniakon = sare de amo-niu. maltoz\ [i dextrine. s. amyloï-disme. amylum. -azã. boli infla-matorii recurente. s. s. AMIGDALIT|. o func]ie amin\ [i un radical caracteristic fie-c\rui tip de a. AMILOIDOZ|. ammoniakon = sare de a-moniu. f. AMINE BIOGENE / amines biogènes / biogenic amines. cistinurializinuria familial\. care se depoziteaz\ în organele interne. A. *histamin\ etc. manifestat\ prin facies inexpresiv. palatin\ sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . abdominal\ . gr. A. tirozi-n\ etc. a-mylon = f\in\. Recent s-a demonstrat c\ a. myos = mu[chi. s.: amiloidoz\ (v. s. AMIGDALIAN. în *amiloidoz\. acidus = acru. amylum.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiruvic\. s. AMIN|.itor la *amigdal\. gr. treonina. s. / amidon. Ca urmare. derivat\ din amoniac prin sub-stituirea a 1. amylum. leucinoza etc. ammonia-kon = sare de amoniu. adj. 2) Substan]\ amorf\. de asemenea. biochim. / amylase.[i schimbul antiport Na+/H+ la ni-velul membranei celulare. s. s. lat.ocup\ partea median\ a peretelui superior al rinofaringelui. / amylas-(a)emia. amylon = f\in\. amygdale = migdal\. f. [i amine biogene. / amygdala. myelos = m\du-v\. amidon. s. ouron = urin\. s. de cauz\ neprecizat\.] Sin. f.] Prezen]a unor aminoacizi (leucin\. tonsillectomy. -itã. normal\ este de 300 pân\ la 900 mg în 24 ore. f. proteine [i alcaloide. s. / amylasémie. 2) A. amylon = f\in\. f\r\ îns\ s\ afecteze transportul Na+ prin canalele de sodiu *tetrodoto-xin-sensibile. deoarece organismul nu-i poate sin-tetiza [i trebuie primi]i prin alimenta]ie (opt în ca-zul omului: valina. / amylaceous. zdrobire. acidus = acru.. cu compozi]ie variabil\ în raport cu diversele st\ri patologice cu care se asociaz\. rezult\ dou\ forme de a. β-a. sanguin\ este de origine pancreatic\.] In-flama]ia *amigdalelor palatine. AMIGDAL|. amylum. AMIGDALOTRIPSIE. [i tab.] Boal\ ereditar\ familial\ transmis\ dup\ modul dominant.] En-zim\ care catalizeaz\ hidroliza amidonului în mo-lecule mici. copt de la pepsein = a g\ti. m. Sin.] Prezen]a amilazei în uri-n\.] Enzim\ intes-tinal\ care catalizeaz\ scindarea leg\turilor pepti-dice. sunt denumi]i esen]iali. / aminoacidurie. leucina. s\r\cie a reac]iilor motorii [i emo]ionale. ouron = urin\. s. Considerabil crescut\ la începutul unei pan-creatite acute. / amyloïde. lizina. -azã. [Lat. a crea. amygdale = migdal\. *acetilcolin\. / amiloride. amylon = f\in\. Denumirea de a. A. / aminopeptidase. con]inând o func]ie aci-d\. α-a. [Gr.. [Gr. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.] Stare patologic\ plurietiologic\ constând în for-marea [i depunerea extracelular\ de *amiloid la nivelul unor ]esuturi sau organe. Valori patologic crescute se întâlnesc îndeosebi în pancreatitele acute. izoleucina. trip-sis = frecare. includ a. *boal\ Wilson etc. amidon. a digera. sunt *exopeptidaze care elibereaz\ pro-gresiv aminoacizii pornind de la aminoacidul N-terminal al lan]ului polipeptidic. se deose-besc: a. dar îndeosebi în ficat. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. dar nu este antagonist al receptorilor intra-celulari pentru aldosteron. [i tab. AMIMIE. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Am-mon din Libia. AMIOPLAZIE CONGENITAL| / amyoplasie con-génitale / amyoplasia congenita. m. secundare [i ter]iare. 2) De men-]ionat: a) a. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhib\ cotran-sportul Na+/Cl. Prezen]a a. *catecolamine. amygdale = migdal\. f. AMINOPEPTIDAZ|. [Gr. s. gr. / amide. g\sit\ în apropierea templului lui Ju-piter Ammon din Libia. [Lat. s. a . [Lat. -inã. d) nucleu amigdalian.: tirozinoza. -ozã. s. Dup\ num\rul de atomi de hidrogen înlocui]i. s. Valori normale: 8-64 unit\]i Wohlgemuth. congenitus = n\scut o dat\ cu. f. f. În cazul *bolii Alzheimer. nu se afl\ `n re-la]ie cu o afectare motorie periferic\.] Baz\ organic\ azotat\. s. / aminoaciduria. / amyloidosis. f. clipit rar. he-modializ\ prelungit\ etc. ektome = excizie. [Gr. iar amilopectina o culoare ro[ie. / amylosis. asociat\ cu: infec]ii cronice ca tuberculoza [i lepra. metionina. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. se g\sesc la unele plante.4-glucan. primitiv\ sau primar\. con-]in lan]uri u[oare de imunoglobuline sau glicopro-teine.] Termen care semnific\ lipsa tecii de mielin\ la nivelul fibrelor nervoase. Digestia a. s. f. f. amidon. amidon. amygdale = migdal\. a c\rui semnifica]ie nu este îns\ clar\. f. rinichi [i splin\. / aminopeptidase.] 1) Care seam\n\ cu amidonul. f. in-dispensabili.. s. gr. / amyélinique. amylum. lat. s. -enne. amidon. V. a fost pus în eviden]\ în creier beta-a. adj.] Des-pre o substan]\ sau un corp care con]in *amidon. este alc\tuit din lan-]uri de molecule de glucoz\ [i are formula gene-ral\ (C6H10O5)n. const. AMILOZ|. gr. amylon = f\in\. Se disting: 1) A. / amylacé. [Gr. eidos = form\. f. este de ori-gine proteic\. / amyloïdose. / aminoacidopathie. -e. alc\tuit\ din lan]uri lungi. concentra]ia normal\ fiind de 8-32 unit\]i Wohlgemuth. / amyelinic. Ex. amylon = f\in\. *A. faringian\ (NA: tonsilla pharyngea) .] Prezen]a [i concentra]ia amilazei în sân-ge. Unii a.] priv. amylum. hipertrofia sa constitu-ind vegeta]iile adenoide. ammo-niakon = sare de amoniu. / aminoacidopathy.priv. V. s. / amygdalotripsie. plasis = modelare.). adj. nonmyelinated. / amimia. biochim. Cre[te în unele boli: global (*sindrom De Toni-Debré-Fanconi. / amylase. în prezen]a c\ruia alfa-amiloza d\ o culoare albas-tr\. se poate produ-ce o alterare sau o compromitere a func]iilor acestora. -inã. / amygdalien. gr.. a fost dat\ de Vir-chow. s. sunt molecu-le care se g\sesc la animale. amylum. f. gr. [Lat. Cele mai frecvente tipuri de a. / amine. are [i o ac]iune opus\ aldostero-nului.. pathos = boal\. AMILAZURIE. [Gr. a modela. f. A. / tonsillitis. f. n. v.AMID|. 126 . care exercit\ func]ii regulatorii: *coli-n\. -azã. s. amylum. amylum. NA: tonsilla. 2) Amilopectina. amylon = f\in\. s. adj. adj. Sin. [Lat. a. de la plassein = a forma. mys. a . A. const. V. g\sit\ în apropierea tem-plului lui Jupiter Ammon din Libia. / amylose. histidi-nemia. lat.). AMILORID. ammoniakon = sare de amo-niu. f. amygdale = migdal\. -inã. f.*apen-dicele vermicular.] 1) Orice organ în form\ de migdal\. [Gr.

sub]ire. V. / amyotaxie. ammoniakon = sare de amoniu.: miatonie. [Gr. f. sau anterograd\ (de fixare). pe care Freud a interpretat-o nu doar în rela]ie cu imaturitatea func]ional\ a structurilor cerebrale. antreneaz\ atât o a. m. selective.. / amyotro-phy. ace[tia nu î[i mai exercit\ efectele trofice esen]iale pentru mu[chiul inervat. haima. AMONIAC. n. Forma "benign\" este progresiv\. fiind compusul de baz\ în prepararea îngr\[\mintelor azotate. trophe = hran\. cu fibrila]ii [i rareori pseudohipertrofii. ureogenez\. s. ~n aceast\ regiune `[i are sediul gena care codific\ receptorii pentru androgeni. uneori *diabet zaharat. Al\turi de forme de a. AMNESTIC. / ammoniémie. 2) Persoa-n\ care [i-a pierdut memoria. / amok. myos = mu[chi. Ele au un caracter ereditar. a . / amyosthénie. îndeosebi. m. secundar ai centurii scapulare.] Deficien]a sau absen]a *tonusului muscular. myos = mu[chi. Compus binar al azotului cu hidrogenul. n. Sin. f. a. nici distribu]ia regulat\ a cromozomilor [i. s. s. dificil de clasificat. Mai importante: a) A.] Celul\ de origine fetal\ reg\sit\ în lichidul amniotic. / amnestic. s. Este de origine citotro-foblastic\. -atos = sânge. [i memorie. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. s. b) A. [Gr. mnasthai = a-[i aminti. Forma acut\. astfel încât procesele de ramo-lisment cerebral. const. spinal\ infantil\ (boal\ Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. AMNIOGRAFIE. s. care reprezint\ consecin]a unor leziuni degenerative ale neuroni-lor motori din coarnele anterioare ale m\duvei spi-n\rii. / amnio-scopy. AMIOTAXIE. mergând pân\ la degenerare [i atrofie. prezen]a *fascicula]iilor (clinic sau e-lectromiografic) [i absen]a reflexelor osteotendi-noase permit diagnosticul. AMNEZIE ANTEROGRAD| / amnésie antéro-grade / anterograd amnesia. / amnéstique. 3) A. care nu intereseaz\ decât un singur tip de informa]ii. urmate de deficit motor [i amiotrofii. [Gr. f. pentru studiul caracterelor sale chimice. amnion = membran\ a f\tului. provenit îndeosebi din degradarea unor aminoacizi. / ammoni-(a)emia. / amniocentèse. importante: 1) A. în regiunea proximal\. A. [Gr. Sin. f. rare. cu tendin]\ centrifug\. a mu[chilor gambelor. *impoten]\. cu transmitere recesiv\. a fost. amnion = membran\ a f\tului. anterograd\.priv. [Gr. a . [Gr. presupune organizarea informa]iilor în direct\ rela]ie cu inteli-gen]a subiectului. / amnesic. retrograd\). sau f. substan]\ toxic\ al c\rei nivel sanguin cre[te în *coma hepatic\ [i în comele produse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei.priv. cu membrane intacte. kentesis = în]ep\tur\. organice sau nu. este transformat la nivelul ficatului în uree. a . f. a . mys. / amyotonia. f. amnesia = uitare. aranjare. / amok. f. f. s.priv. / amyotrophie.priv. f. Sin. nutri]ie. evolu]ie foarte lent progresiv\. mult mai rare. V.. pentru amibiaz\ (v. s.priv. Se caracterizea-z\ clinic prin deficit motor. amoniemie) deoarece. s. f. 2) A. transparent\. Deoarece exonul 1 al genei con]ine o sec-ven]\ repetitiv\ amplificat\ la bolnavii cu a. prin a-socierea unei rarefac]ii cu *neuronofagie a neuronilor mari din m\duv\ (predominând în regiunile cervical\ [i lombosacrat\) [i din nucleii nervilor cranieni. V. / amnésique. AMNIOS.). / amniocyte. biochim. Aspectul clinic sea-m\n\ cu cel al *miopatiei. sthe-nos = for]\. A. spinal\ cronic\ pseudo-miopatic\ (boal\ Kugelberg-Welander) se caracte-rizeaz\ prin deficit motor [i amiotrofii proximale. poate fi retrograd\ (sau de evoca-re).: punc]ie amniotic\. globale.AMIOSTENIE. m. s.. Me-morizarea. Se disting a. / amniocyte. f. În organism se afl\ în cantit\]i foarte mici (v. [Gr. mneme = memo-rie [i mnasthai = a-[i aminti. pe fa]a intern\ a placentei [i a cordonului ombilical. n. s. AMIOTROFIE. simetrice. a exa-mina. înlocuit\ cu *ecografia. cu atrofii musculare cu propagare centrifug\. se descriu [i forme cu trans-mitere autozomal dominant\. Deoarece este un examen riscant. [i a. pentru miastenie. f. a aranja. s. / amnesia. / amyo-sthenia.. f. a gradului de suferin]\ fetal\ în cazul imuniz\rii maternofetale. f. auditive sau vizuale. tonos = tensi-une.. [Gr. ceea ce poate fi la originea unei a.] 1) Care se refer\ la *amnezie. s. A. amnion = membran\ a f\tului. În patologia psihiatric\. AMONIEMIE. a. mitos = a]\. cu inciden]a 1/20 000 na[teri. f. de la tattein = a ordona.). s. cât [i retrograd\. introdus prin colul uterin. [Malaezian\ amok = atac furios. [Gr. / ammonia. / amyotonie. punga apelor. amnion = membran\ a f\tului. AMNEZIE. iar uneori [i din trunchiul cerebral. f. în rela]ie cu *cromozomul X. s. permite deter-minarea motricit\]ii fetale. spinal\ scapuloperoneal\ tip I (sindrom Stark-Kaeser). [i raptus. mnasthai = a-[i aminti. [Gr. cu durata de supravie]uire de circa patru ani.. ou f. bulbospi-nal\ progresiv\ (boal\ Kennedy) este determinat\ de o anomalie a bra]ului lung al cromozomului X. / amitose. dar absen]a pseudohi-pertrofiilor. ceea ce `nseamn\ c\ aceast\ maladie este determinat\ de o *muta]ie dinamic\. limitate [i lacunare (ex. n. Sin. cu transmitere autozomal recesiv\ sau dominant\.] Diviziune acelular\ direct\. / ammoniac. AMNIOSCOPIE. cu transmitere autozomal dominant\. de la skopein = a vedea. adj. Sin. Se utilizeaz\ în industria chimic\. s. amoniemie.] Care pro-voac\ pierderea memoriei. de ex.] Sin. ci [i ca expresie a unor refu-l\ri reversibile. fir. f. au fost descrise numeroase forme intermediare. AMOK.. f\r\ diviziunea corpului celular. amnezie. f. s.] Termen de origine malaezi-an\ care desemneaz\ o criz\ de dezechilibrare psihic\ cu tendin]\ la crim\ sau suicid.: sac amniotic. f. s. V. constând în diviziunea nucleului celular prin simplul clivaj în dou\ p\r]i aproape egale.: boal\ Wohlfart-Kugelberg-Welander. de la a . / am-niography. ini]ial proximale. cu debut între 20-50 ani. f. Var. s.: în etilismul acut). în general.. isterie (mai frecvent a. AMITOZ|. care prive[te informa]iile recente. f\-r\ apari]ia. [Gr.] Concentra]ia plasmatic\ a amoniacului liber. mys. s. / amnion. Pe lâng\ transmiterea autozomal recesiv\. a . citogenetice. În lipsa acestor influen]e se produc tulbur\ri morfofunc]ionale grave ale fibrelor musculare.] Sc\derea for]ei musculare. cu mi-ros iritant. 127 . ap\rut\ în cadrul unei depresii. a sexului fetal. gena implicat\ fiind localizat\ pe bra]ul lung al cromozomului 5. [i amoniac.. a . V. / amniographie. g\sit\ în apropi-erea templului lui Jupiter Ammon din Libia. ammoniakon = sare de amoniu. s. ca [i în cazul unei leziuni corticale.] Denumire generic\ a unui grup de afec]iuni heterogene ce au ca tr\s\tur\ comu-n\ atrofii musculare evolutive. când se constat\ c\ mi[c\rile f\tului sunt foarte slabe. g\-sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. / amitosis. fenomen psihic complex. pot apare în st\ri depresive. s. infantil\ corespunde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de via]\. [Gr. adesea. cu afectarea musculaturii proximale [i evolu]ie lent\. AMNIOCENTEZ|. diagnosti-carea unei abera]ii cromozomiale. s. adj. bine definite clinic. kytos = ce-lul\. / amyotaxia. "malign\". [Gr.] NH3.priv. / amnioscopie. foarte solubil `n ap\. rezistent\. / amnésie. s. s. / am-niocentesis.priv. *electromiografie [i biopsie muscular\ (care relev\ caracterul neurogen al a.] Membran\ limi-tant\ a oului fecundat. iar morfopatologic.). spinale progresive ale adultului.. adj. / amnios. în care subiectul nu î[i poate aminti informa]ii memorizate cu mult timp înainte. -ozã. b. V. [Gr.] Punc]ie transabdominal\ efectuat\ la gravid\ în scopul recolt\rii de lichid amniotic. myos = mu[chi.).priv. sub for-m\ de gaz incolor la presiune atmosferic\. a . s. hiperamoniemie. putere. amonioge-nez\. cu debut între 30-50 ani [i afectarea. cu tendin]\ la distalizare. este utilizat\ pentru decelarea suferin]ei fetale (asoci-at\ cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) îndeosebi în cazul sarcinilor prelungite. AMNIOCIT.: ecmnezie (v. În evolu]ia lent progresiv\ se asociaz\ [i tulbur\ri endocrine: *ginecomastie. care inte-reseaz\ toate categoriile de informa]ii percepute.] Incapacitate (total\ sau par]ial\) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. taxis = ordo-nare. m. AMIOTONIE. s. Diferen]ierea a. s. AMNEZIC. se manifest\ înc\ din via]a intrauterin\. Uneori. [Gr. amnion = membran\ a f\tului.: ataxie (v. s. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaz\ pe dozarea unor enzime musculare. sin. Mecanismul patogenic este îns\ comun [i clar: prin degenerarea neuronilor motori. [i tab. s. mys. toxic pentru orga-nismele vii.] Observarea aspectului macroscopic al li-chidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. mys. f. myos = mu[chi.] Radiografia cavit\]ii amnio-tice opacifiat\ cu un *mediu de contrast introdus prin punc]ia uterului gravid. sko-pia = examinare.. adj. Tipuri de a. spectrofotometrice. A. p. graphein = a scrie. m. AMOEBIAZ|. V. *Confuzia mental\ împiedi-c\ fixarea amnezic\.

[Abra-ham Vater. ac]ioneaz\ ca *mesager secund. f. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozinmo-nofosforic (v.: a. din lat. amplitudo. s. de obicei electric.5’-monofosfatul ciclic. e) a. de la gnonai = a cunoa[te. des = separat de. 1) Producerea in vivo de co-pii suplimentare ale unei secven]e de ADN. Const\ în formarea. de la ampu-tare = a t\ia. în scop de identifica-re. s.] Care nu are o form\ sau o structur\ bine definite.] Enzim\ muscular\ care în timpul exerci]iu-lui fizic. / ampicillin. AMPLIFICATOR DE LUMINAN}| / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. s. ampullae. AMPLIFICARE PRIN REAC}IE ~N LAN} A POLI-MERAZEI / amplification par la réaction en cha`ne de la polymérase / polymerase chain reaction. s. ampul\). profesor la Wittenburg. s. NA: ampulla. s.: primer. AMP / AMP / AMP. / amplitude. AMP-deaminase. s. activând *proteinkinaza A. V.). f. Un curent de un a. anatomist. / amorphognosia. f.: Adenosine MonoPhosphate = ade-nozinmonofosfat. s. f. AMPUL|. nucleotid sintetizat din *ATP ca r\spuns la o stimulare hormonal\ a re-ceptorilor suprafe]ei celulare. AMPRENT| GENETIC| / empreinte génétique / DNA fingerprint. de amoniac. m. [Fr. profesor la Paris. a din]ilor [i a ]esuturilor bucale.: carte de identitate genoti-pic\ (v. -onis = t\iere. opera]ie prin care se separ\ de organism un membru. profesor la Wittenburg. s. v. -oma. s. [i tab. [Abrev.] Unitate fundamental\ din SI. ]esutul subcutanat [i tegumentele. Este inactivat prin hidrolizare în *AMP de c\tre o fosfodiesteraz\. endocrinol. iar în continuare ionii amo-niu se combin\ cu anionii acizilor. s. transport\ un *coulomb pe secund\. sau s. a. AMPLIFICATOR. pentru formarea bontului. d) a.] Por]iune tubular\ dilatat\ în structura unor forma]iuni anatomice. enhancer (gene-tics). Sin. impresiune. dilata]ie inconstant\ a p\r]ii terminale comune a *coledocului [i canalului Wirsung. engl. cu mi-algii [i crampe musculare. V. adj. AMORF. [i PCR. f. dactilosco-pie. [Gr. empreinte. s. AMPICILIN|. s. f. Umplut\ cu ipsos. f. prin aplicarea pulpei degetelor. adj. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. acci-dental\ a unui membru sau a unui segment de membru. cunoa[tere. 2) Modific\rile survenite de gene `n cursul gametoge-nezei [i/sau embriogenezei [i care altereaz\ expresia fenotipic\. renal\ este unul dintre mecanismele regl\rii *echilibrului aci-dobazic. / ammoniogenesis. s. Ini]ierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituit\ dintr-un amestec de oligonucleotide cu secven]e diferite. iar\[i. AMORFOGNOZIE. / empreinte. f. a . Tipuri: a) a. de m\-sur\ a intensit\]ii curentului electric. un segment de membru [i.priv. [Lat. -azã. dar activ\ [i asupra unor germeni Gram-negativi. f. medic [i botanist german. ANABIOZ|. AMP c. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. / amorphe.] Imposibilitatea recunoa[terii formei o-biectelor prin pip\it. / amorphognosie.. [Gr. prin sim]ul tactil. evitându-se sc\derea *rezervei alcali-ne. unui mem-bru sau a unui segment de membru se sec]ionea-z\ forma]iunile osoase [i se conserv\. lat. a activit\]ii transcrip]ionale a uneia dintre cele dou\ copii ale unei gene bialelice.] 1) În chirurgie. situat\ la nivelul duodenului. ammoniakon = sare de amoniu. / ampere. parental imprinting. V. adenilatciclaz\. s. 1684-1751. / ampoule. 1684-1751. / AMP-désaminase. A. f. [Lat.[i cinematografiat\. proteine G. [Gr. pentru amplificarea poten]ialului electric al pulsului. urmat\ de o anomalie *fenotipic\. f. foto. -inã. [André Marie Ampère. prin amplificarea cantit\]ii de ADN de origine bacterian\. AMORSAJ ALEATOR / amorçage aléatoire / ran-dom priming. cu ajutorul unui instrument chirur-gical. f. / anabiose. denumit\ model. V. / ammoniogenèse. de obicei un bisturiu. medic [i botanist german. în tubii renali. Vater. [Lat. [Fr. s. pl. 128 . por]iunea inferioar\ a *rectului pelvin. gr. 2) Sec]iunea traumatic\. par]ial. s. 2) Tehnic\ pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. [Lat. de luminan]\. prin extensie. V. f. permi-te o reproducere fidel\. [Lat. Ex. AMPRENT|. de puls. de la am-plificare = a m\ri (amplus = mare. pe o foaie de hârtie. g.] V. digitale). Aparat care transform\ imaginea optic\ în imagine electronic\. în care se folosesc tranzistori pentru m\rirea puterii unui semnal electric. veche amordre = a mu[ca. care este îns\ convertit în produ[i amoniogeni. receptor. [Lat. de la ampliare = a cre[te. AMPULOM VATERIAN / ampullome vatérien / Vater's ampulla carcinoma. Penicilin\ semisintetic\ cu activitate similar\ penicilinei G asupra germenilor Grampozitivi. lipsit de form\. având circuite magnetice pentru amplificarea semnalelor de joas\ frecven-]\. / amputa-tion. imprimere = a ap\sa pe. utili-zat în automatizare. gnosis = percepere.). derivat de la facere = a face). În cazul a. f. AMORS|. permite unei *polimeraze s\ ini]ieze sinte-za unui al doilea lan] complementar matricei. / ampère. palme sau plante. [Gr. c) a. iar în *alcaloz\ diminu\. f. am-moniakon = sare de amoniu. const. / ampicilline. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. s. / amplitude. În *acidoz\. reac]ia în lan] a polimerazei. AMPLITUDINE.] Oligonucleotid care. orice struc-tur\ anatomic\. Sin. dezvoltat la nivelul p\r]ii comu-ne a ampulei. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. f. ampliatio. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia. m. / primer. b) a. 3) În embriologie. digitale sunt înregistrate în criminalistic\.priv. f.] 1) Prima parte a ciclului *amoniacului în organism. a scurta. / ampulla. ficare. magnetic. f. Secven]a de ADN amplificat\ este comparat\ cu alte secven]e nucleotidice conservate în b\nci de date. / amorphous. 2) Magnitudinea *poten]ialului de ac]iune. A. din fr. NA: ampulla hepatopancreatica. s. cu intensitate m\rit\. a. / amplificateur. AMP-DEZAMINAZ|. [Abrev. hibridat cu o matrice de acid nucleic. / anabiosis. s. AMPLIA}IE. care vor fi astfel elimina]i sub form\ de s\ruri de amoniu în loc de s\ruri de sodiu. anabiosis = reînviere. dup\ o perioad\ de moarte aparent\ sau de via]\ latent\. s. AMPER. por]iunea dilatat\ situat\ la extremitatea *trompei uterine. s. amoniacul este sin-tetizat din *glutamin\.] Cancer al ampulei Vater (v. Abre-viere utilizat\ curent pentru a desemna adenozin-3’. m. a dan-turii [i a ]esuturilor vecine. Deficitul acestei enzime este la originea unei intoleran]e la efort. de la amplus = mare. Abraham Va-ter. rectal\ (NA: ampulla recti). se ob]ine cu ajutorul unei ADN-polimeraze. genesis = producere. ob]inut\ prin mulaj cu un material plastic. anabios.: Adenosine MonoPhosphate = adenozinmonofosfat.. / amorce. la nive-lul tuturor ]esuturilor. de ima-gine sau a. s. electronic. 2) Urme l\sate pe un obiect de degete (a.). 1) Represarea permanent\. a-morce.] 1) În electronica medical\: aparat utilizat în scopul reproducerii unui semnal.] Revenirea unui organism la via]a activ\. engl. m\rime. f. sau în zonele sale coledocian\ ori pancreatic\. s. de la ana = din nou. Bacteria studiat\ poate fi astfel identificat\ [i clasificat\ în arborele filogenetic.] Abrev. / ampliation. AMPRENTARE GENOMIC| / empreinte parenta-le / genomic imprinting. de la gen-nan = a produce. a . Astfel. V.AMONIOGENEZ|. n. AMPUTA}IE. Sin..] Cre[terea volumului cu[tii toracice în timpul inspirului. în prealabil în-muiat\ în tu[. AMPUL| VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. amplificator = care m\re[te. -inis = l\rgime. / impression. / amputation. a t\ia. -onis = m\rire. / amplifier (electronics). transform\ adenozinmonofosfatul în ino-zinmonofosfat [i amoniac. ampulla = vas mic pentru ulei sau parfum. O ast-fel de imagine este ob]inut\ cu un fascicul de radi-a]ii X de intensitate mic\. morphe = form\. fidel\.: PCR (v. Este inactivat\ de *penicilinaz\. s. anatomist. / ampliation. fizician francez. a.] 1) Depresiune imprimat\ pe suprafa]a unui organ de c\tre o structur\ anatomic\. / myo-adenylate deaminase. tubar\ (NA: ampulla tubae ute-rinae). iradierea pacientului fi-ind mult redus\.] 1) Valoarea absolut\ maxim\ a elonga]iei unei m\rimi oscilatorii. [i PCR. 2) A. f. observat\. 3) În stomatologie: copie negativ\. Une-ori se utilizeaz\ [i termenul echivalent din engl. f. acest proces se ac-centueaz\. *dele]ie a unui *auto-zom. Ea poate fi transmis\ la distan]\. amputatio. cu o tensiune mai mare. dependent\ de originea parental\. 1775-1836. Este utilizat în radioscopie pentru cre[terea luminozit\]ii [i preciziei unei ima-gini ob]inute direct pe un ecran fluorescent. morphe = form\. ampul\. 2) În genetic\: secven]\ de ADN capabil\ s\ stimuleze transcrip]ia unei gene. mu[chii. f. s. bios = via]\. V. AMPLIFICARE GENIC| / amplification génique / gene amplification. ligand. de tensiune transform\ un curent alternativ în alt curent alternativ. m.

. an . iar\[i. iar\[i. ana = contra. Exist\ un mare num\r de a. de la akouein = a auzi. logos = raport. adj. m. analogos = la fel. aphrodisiakos. / anachlorhydrie. s. m. ana = în sus. an . în scopul elabor\rii de mo-lecule în ]esuturile vii. Exist\ a.. Ex. În medicin\. / anabo-lism. vizual. de la analyein = a rezolva (ana = din nou. metodele de a. [Gr. ANABOLIZANT. / analgesia. la unele microorganisme.. [Gr. f. analogos = la fel. ANAEROBIOZ|. f. conform unei anumite m\-rimi. / analyse. ANAGEN. ANAFRODIZIE. statistic\ a efectului unor factori asupra dispersiei datelor ob]inute experimental. Sin. s. venin de cobr\.. aer. care favorizeaz\ produc]ia de proteine.priv.. [i a. adj.] 1) Care favorizeaz\ transformarea mate-riilor nutritive în ]esuturile vii. adj. gr. [Gr. f. ANAFILAXIE. -eris. rela]ie. / anamnèse. de la anaballein = a construi. A. hydatos = ap\. care se pune în eviden]\ printr-o reac]ie cutanat\. de a re-construi. analyein = a rezolva. n. -e. anchet\ analitic\ în scopul stabilirii interac]iunilor alimentare într-o comunitate biologic\. bios = via]\. analogue. krotos = b\taie. *euforizant sau *anxiolitic. analog. / anaphrodisie. / anaerobic. elibereaz\ histamin\ prin degranularea mastocitelor [i bazofilelor. adj. ANAFRODIZIAC. / anaclitique. Este cazul în-deosebi al alcaloizilor din *opiu sau al deriva]ilor acestora. m. lyein = a distruge. s. obligatorie. phylaxis = protec]ie. s. îndeosebi în laboratorul clinic. auditiv. an . s. trofic\. [Gr. calitativ\) [i de determinare (a. n. / analgesic. sau algesis = sim-]ul durerii. 7) A.: aclorhidrie.. s. / analeptic. logos = raport. s. 2) Dispozitiv care. [Gr. narcotice prezint\ [i un efect sedativ. / anacrotisme. iar\[i. analiza u-nui fenomen pe baza reprezent\rii grafice. f. / anamnesis. se manifest\ în forma cea mai grav\ [i cea mai acut\ prin *[oc anafilactic. adj. / anabolisant. [Gr. ansamblu de procedee mate-matice pentru validarea [i interpretarea datelor experimentale. lat.. f.: receptor cutanat. Domenii de a. s. [Gr.). prezint\ o asem\-nare total\ sau par]ial\ a caracteristicilor esen]iale cu cele ale sistemului cu care se compar\. algos = durere. ANALGEZIE.] 1) Despre o substan]\ care atenueaz\ durerea f\r\ abolirea con[tien]ei. [Gr.: 1) A. serologic\ are ca scop îndeosebi identificarea an-ticorpilor specifici din serul sanguin. s. 2) Medica-ment care exercit\ aceste ac]iuni. f. / anaphase.] Substan]\ produs\ în ser dup\ activarea complementului (frac]iile C3 [i C5) de complexele imune sau de unele substan]e coloidale: dextran... prin modificarea pragului senza]iilor dureroase sau prin cre[terea toleran]ei la durere. anabole = ac]iunea de a urca.] Ansam-blu de procese care permit asimilarea nutrimen-telor [i utilizarea lor. factorial\. Exist\ dou\ a. / anaérobiose. s. lat. metod\ de studiu al substan]elor organi-ce prin analiza *spectrelor de emisie [i de absorb-]ie. f. spectro-scopic\. -ism. ana . m. a. adj. adj. de la Afrodita = zei]a dragostei.priv. 10) A. / anabolising.: catabolism. hydor. permite c\utarea planului de polarizare a luminii (nicol a.priv. ANALIZ|. adj. provoac\ degranularea bazofilelor cu eliberarea de substan]e vasoactive. pasiv\). / analyseur. -os = aer. antipiretice ac]ioneaz\ atât asupra durerii. f. ANAFAZ|. s. / anaphylaxie. procedeu al statisticii ma-tematice ce permite identificarea factorilor care stau la baza unei corela]ii. -os = aer. injectat\ intravenos provoac\ [oc anafilatoxinic. / anaphrodisiaque.] Despre microorganismele care nu se pot dezvolta în contact cu aerul [i referitor la reac]iile chimice care se produc în absen]a aerului. Se spune îndeosebi despre copilul mic care depinde de mam\. ANAFILATOXIN|. aphrodisia = dorin]\ sexual\.priv. s. de la phylattein = a ap\ra. iar\[i. A.] Denumire a stadiului de cre[tere a p\rului `n cadrul *ciclului pi-lar. [Gr. [Gr. conform unei anumite m\rimi. V. algos = durere. comparabil cu [ocul anafilactic. grafic\. ANALIZOR. cât [i a febrei sau fenomenelor inflamatorii. s. [Gr. / analysis. bacteriologic\ sau microbiologic\. -inã. coproparazitologic\. s.] Via]a desf\[u-rat\ doar în absen]a oxigenului molecular.priv. A. mediat\ de IgE. deopotriv\.] Dimi-nuare sau absen]\ a dorin]elor sexuale. de la anaballein = a con-strui. an . În medicin\ [i biologie. m. -eris. ana . se separ\ [i se dirijeaz\ spre polii celulari. glosar informatic\. / analysor.. / anacousie. klitos = desf\[urat înapoi. f. de la phainein = a apare. Serul con]ine o alfa-globulin\ capabil\ s\ inactiveze cele dou\ a. lovi-tur\. adj. s. hidrogen. de la toxon = s\-geat\. aer. f. de la ana = din nou. / analeptique. ANACUZIE.] Despre o substan]\ care calmeaz\ dorin]ele sexuale. în *proba Prausnitz-Küstner. de la Afrodita = zei]a dragostei. anamnesis = reamintire.. 3) A. coprologic\.. iar\[i. / analgésie. de la ana = din nou.: *depresie a. sunt utilizate. care poate genera *farmacodependen]\. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. 4) A.priv. a arunca în sus (ana = în sus. ANALOG. ana-lysis = rezolvare. în cercetarea [tiin]ific\ [i în practica medical\. [Gr. f.priv. [Gr. / anaphrodisiac. adj. | 129 . dis-persiei. istoricului [i detaliilor de evolu]ie ale unei boli. 5) A. n. ballein = a lansa). [Gr. n. / ana-crotism. s. facultativ\. m. anaerobioz\. determinarea calitativ\ [i/sau cantitativ\ a unui toxic `n diferite medii. / anabolisme. adj. f. bios = via]\. 9) A. s.). ca [i a stabilirii unor caracteristici ale acestora. Ant. în decursul c\ruia cromozomii se dedubleaz\. m. adj. la un al doilea contact cu antigenul. gr. ANAEROB. / anaphy-laxis. este o form\ de hipersensibilitate de tip imediat. f. s.priv. f.] Pierdere a sensibilit\]ii la durere. utilizate în sindroamele catabolizante: debilitate.: a. s. A.] 1) Ansamblu func]ional alc\tuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic [i din centrul cortical care intervine în re-cep]ia senzorial\. toxicologic\. / anaclitic.] V. adj. [Gr. f. / anaphylatoxin. ex. s.] Des-pre cineva sau despre ceva care depinde de altci-neva sau de altceva..: C3a [i C5a.] Metod\ [tiin]ific\ de cercetare a fenomenelor bazat\ pe e-xaminarea [i determinarea fiec\rei p\r]i compo-nente. 3) Aparat care permite analiza electro-encefalogramei în termeni de frecven]\ [i amplitu-dine. A. ANALEPTIC. [Gr.] Asem\n\-tor. Ex. s. s. / an-aerobiosis.priv. n. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). iar\[i. cantitativ\) a compozi]iei chi-mice a unei substan]e.] Ansamblul informa]iilor ob]inute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul s\u asupra *antecedentelor. A. gr. ANACLORHIDRIE. r\s\ritul unei stele. / achlorhydria. osteoporoz\ etc. Ea poate fi generalizat\ sau localizat\. s. s. -ozã. adj. de la ana = din nou. tot la o serie de microorganisme. ANAMNEZ|. / anaphase. gennan = a produce.. 4) A. [Gr. care.] Sin. / anaérobie. f. s. s. s. / analgésique. anabole = ac]iunea de a urca. în scopul izol\rii [i identific\rii bacteriilor. aer. levuri. statistic\. akousis = auz. [Gr. sau al-gesis = sim]ul durerii.: cofoz\ (v. analeptikos = care restaureaz\. bio-chimic\. f. an . ana = în sus. n.. mneme = memorie [i mnasthai = a-[i a-minti. adj. an . phylaxis = protec]ie. de a reconstrui. f. rela]ie. ballein = a lansa). lyein = a distruge). de aminoacizi permite evaluarea com-pozi]iei în aminoacizi a unei proteine. a.] Hipersensibilitate speci-fic\. 12) A. 8) A. ANACROTISM. adj. iar\[i. / ana-logous. ANALGEZIC. f.. de la ana = din nou. ana = `n sus.] Absen]a complet\ a acidului clorhidric din sucul gastric. cre[te astfel permeabilitatea vascular\ [i contract\ fibrele musculare netede. / anagène. khloros = verde. [Gr. provocat\ prin injectarea prealabil\ a unui antigen (injec]ia "preparant\") [i care apare dup\ o a doua injectare a aceluia[i antigen (injec]ie "declan[ant\"). / ana-phrodisia. [Gr. ana = contra.. s. / anagen. în cazul polarimetrului. gr. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.] Anomalie a undei pulsului caracteriza-t\ prin apari]ia unui mic cro[et pe por]iunea sa ascendent\ (în stenoza aortic\ sau în anevrismul aortic). regrupeaz\ procesele de sintez\ [i consum de energie. / anacusis. s. s. chimic\.] (Medicament) care stimuleaz\ SNC la nivelul cen-trilor cardiovasculari [i respiratori. [Gr. de la phylattein = a ap\ra. 2) A. phasis = aparen]\. / anaphylatoxine. având ca scop determinarea concentra-]iilor diferitelor substan]e din organism (îndeosebi a constantelor biochimice) sau separarea compo-nentelor unui produs biologic. ANACLITIC.ANABOLISM. an . s. endotoxine ale bacteriilor Gram-negative. s. metod\ de a. an-samblu de procedee de identificare (a. mate-riilor fecale. adj.. 11) A. a arunca în sus (ana = în sus. A. survenind în cursul unei boli sau secundar\ unei intoxica]ii ori ac]iunii unor medicamente. aer. / analogue. clor. m. f. 6) A. A. 2) Un steroid înrudit cu testosteronul. poate fi de-terminat\ la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. [Gr. s.

f.. curbat.. purificat\. adj. ANASARC| FETOPLACENTAR| / anasarque foetoplacentaire / f(o)etal hydrops. Asigur\ stabili-tatea protezei. s. / anascitic. 3) A. [Gr. s.: obezitate a. f. Rezult\ a-nemie. prin ac]iunea simultan\ a c\ldurii [i a formolului. aner. adj. consecin]\ a unui spasm sau a unei amprente. / ankylose. ANCO{|. -atos = gur\. de la plas-sein = a forma. duodenale. topografic\. `n relief. ankylos = încovoiat. ANCHILOZ|. adj. ana = din nou. nu se manifest\ clinic. ANASTOMOZ|. f. se disting numeroase tipuri de a. ancora. ANDROPAUZ|. ankylosis = curbur\. plasis = modelare. / ankylostomasie. gyne.] Diminuare important\ (a. f. s. dar [i posibilitatea îndep\rt\rii tem-porare din cavitatea bucal\. De obicei. ANDROGEN. Sin. adj. s. / androïde. Sin. oprire.] V. -atos = gur\. s. pausis = `ncetare. ANDROGINOID.. [Gr. hidrops fetal. ana = contra. ANATOMIE. De fapt. un traumatism. sau poate fi provocat\ chirurgical. em-briologia structural\.. adj. s. 2) Sin. studiul modific\rilor macro. utilizat\ în profilaxia *tetanosului. s. A. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate s\ aib\ mi[c\ri peristalti-ce în sens opus. de la toxon = s\geat\. s. patologic\ sau morfopatologie. s. histo. ankyra = ancor\. s. s. Bolnavul afectat de a. s. / androgy-nism.] Sin. adsorbit\ pe gel mineral [i a. pau-sa. îndeosebi la nivelul tractusului digestiv. aner. f. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. s. cu acu-mulare de lichid în cavit\]ile seroase ale organis-mului. macroscopic\. askites. f. aner. s. gynaikos = femeie. total\) a mi[c\rilor unei articula]ii care în mod normal este mobil\. este mai frecvent\ în regiunile calde sau în zonele miniere. caninum. ana = în jurul. dar. tome = t\iere. / andropause. stoma. *A. difteric\ etc. 130 . ANASTOMOZ| LATEROLATERAL| / anasto-mose latérolatérale / side-to-side anastomosis.: ATPA (anatoxin\ tetanic\ purifica-t\ [i adsorbit\). s. curbat. s. ankylos = încovoiat. / anaplasia. / ankylosis. f. special\. radioscafo-ulnar\. A. dar cu scrotul sudat [i penisul cu gland perforat. 17cetosteroizi. în care cele dou\ segmente suturate se pun cap la cap. patologic\ sau artificial\ (chirurgical\) a dou\ conducte (vase sanguine. f. an . s. *A.] 1) *Her-mafrodit. f. / anarthrie. stoma. fiind o form\ clinic\ a *eritroblastozei fe-tale. a. / anastomose. P\trunderea parazitului în organism se produce pe gur\ sau prin piele. jum\tate b\rbat.[i citochimice în cursul unei boli. cu pro-ducere de *ascit\. 4) A. de utilizare a termenului: a. anchilostomiaz\. de la ana = cu. [Gr.[i microscopice. despre o boal\ `n care ascita. / anchorage. f.. / androgyne. [Gr. [Gr. *A. m. segmente ale tu-bului digestiv. a. par]ial\) sau suprimare total\ (a. sarx. andros = b\rbat. gr. for-ma]iunilor vizibile cu ochiul liber. Direc]ii: 1) A. 2) A. gynai-kos = femeie. / ana-stomosis.: androgin (v.priv. intestinal\ efectuat\ astfel încât cele dou\ segmente suturate prezint\ mi[c\ri peristal-tice în acela[i sens. / . adj. acesta fiind princi-palul agent patogen al anchilostomiazei la om. / anasarca. de la askos = burduf. s. în care sunt acola]i pere]ii laterali a dou\ con-ducte sau organe. [i hidrops. f. (anterioar\ [i posterioar\) situate la nivelul marginilor anterioar\ [i posterioar\ ale extremit\]ii inferioare a radiusului etc. / anatomy. [Gr. s. [Gr. Se întâlne[te îndeosebi în cur-sul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-matern\. gyne. arthroun = a rosti distinct. f. [Gr. comparat\.] Stare a unui proces neoplazic în care arhitectura [i unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale ]esutului de origine. -azã. V. unde se formeaz\ papulopustule.: toxoid.: androginoid. f. din gr. -inã. / androgyne. ANCHILOSTOMIAZ|. [Gr. insomnie etc. 3) A. [Gr. V. m. n. ANASTOMOZ| IZOPERISTALTIC| / anasto-mose isopéristaltique / isoperistaltic anasto-mosis. m. andros = b\rbat. ANDROSTERON. studiul a. aplicat\ la diagnosticul [i tratamentul bolilor. unde pro-voac\ microhemoragii repetate. andros = b\rbat. un nematod mic ce se fixeaz\ (în num\r mare) în mucoasa intestinal\. f. define[te caracterele arhitecturale ale unui ]esut (de obicei malign). determi-nat\ de îmb\trânire [i asociat\ cu unele tulbur\ri de ordin general (oboseal\. f. unor structuri prin vizualizarea acestora pe cli[ee radiografice. ankylostomiase. 3) Fiin]\ fabuloas\ din mitologia greac\. sunt utilizate preventiv sau pentru ob]i-nerea unor vaccinuri. fiecare din cele dou\ a.] Fran]uzism utilizat `n român\ `ndeosebi cu referire la un defect de umplere cu substan]a de contrast la nivelul unui organ cavitar. fiziologiei [i patologiei apara-tului genital masculin [i a repercusiunilor acestora asupra organismului întreg. / an-kylostomiasis. poate citi [i scrie. de osificare. jum\tate femeie. sarkos = carne. [Lat. brasiliense.. m. / android. adj. s. ANCYLOSTOMA / Ancylostoma / Ancylostoma. / an-drosterone. cu *criptorhidie [i unele caractere sexuale feminine.] Tulburare a limbajului constând doar din imposibilitatea arti-cul\rii sunetelor.] Gen de viermi intestinali din familia Ancylo-stomidae. studiul parti-cular al unor organe sau zone din organism. eidos = form\. Sin. / anatomie. eidos = form\. ANDROID. / androgène. f. se poate produce dup\ o afec]iune articular\. adj. c\i biliare [i urinare) sau a unor nervi.] *Pseudohermafroditism par]ial la b\rbat. / ancorage. s. s.). [Gr. ANASARC|. / anasarque. logos = [tiin]\.] Toxin\ bac-terian\ (tetanic\. f. 8) A.] {tiin]a structurii organismelor vii. 4) A.] Comunicarea na-tural\. zon\ de ]esut recent osificat care avanseaz\ treptat `n epifiza cartila-ginoas\ (la embrion). an-dros = b\rbat. curbat. androgyne. f. s. lat. f\r\ îns\ a c\p\ta un aspect net embrionar. f.: boal\ Schridde. ana = în jurul. m. [Gr. ankylostomose. De a-semenea. andros = b\rbat. cu afemie. / androgynous. î[i pierde activitatea toxic\. adj. compararea structurilor diferitelor plante [i animale. s. ANDROGIN. de la tem-nein = a t\ia. 6) A. chimic\ sau imunologic\. ANCORARE.] Boal\ provocat\ de *Ancylostoma.. / encoche..] Realiza-rea unui sistem de leg\tur\ labil\ între proteza dentar\ [i din]ii pe care se sprijin\. studiul diferitelor structuri în rela]ie cu forma]iunile învecinate. terme-nul se utilizeaz\ [i pentru descrierea celulelor a-normale care au pierdut caracterele de diferen]ie-re proprii. s. Alte ex.). / androlo-gy. aner. m.] Studiul anatomiei. f.] Termen cu sem-nifica]ie fiziologic\ mai pu]in precis\ (creat prin a-nalogie cu *menopauza). f. america-num sau Necator americanus. Ex. f. V. repre-zint\ consecin]a unei leziuni cerebrale cu focarul în zona nucleului lenticular. corelând datele de morfologie cu semnele cli-nice [i modific\rile biochimice. 2) A. / andrologie. aner. s. gyne. Este considerat\ uneori sin. f. gennan = a produce. andros = b\rbat. / anascitique. Ex. ANDROGINIE. În func]ie de localizare [i de efectele în plan func]ional. [i artrodez\. clasa Nematoda. / anarthria. ANATOXIN|. A. a.] Care provoac\ apari]ia de caractere sexuale mas-culine. dezvolt\rii. s. stereos = solid. andros = b\rbat. f. A. f. / androgen.. ANASTOMOZ| TERMINOTERMINAL| / anasto-mose terminoterminale / end-to-end anasto-mosis. termen utilizat de Hipo-crat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei luxa]ii.] Edem generalizat al ]esutului celular subcutanat. s. în]elege ce i se spune. s. f. poate comunica prin semne sau prin presiunea mâinii num\rul de silabe con]inute în cuvântul pe care nu îl poate pronun]a. *A. an — priv. [Gr. 5) A. / androgynoïde. f. dar nu poate pro-nun]a cuvântul pe care îl cite[te sau îl scrie. de la ankylos = înco-voiat. s. desemnând oprirea sau încetinirea activit\]ii sexuale la b\rbat. prin extensie. Specii: 1) A.] Care prezint\ caracteristici masculine. / anaplasie. f. [Fr. [Gr. 7) A.] Care nu se `nso]e[te de *ascit\. / male climacteric. / androgynie. accentuate prin substan]ele hemolizante ce le secret\. depresie. V. ANARTRIE.: boal\ Griesin-ger. dar î[i conserv\ propriet\]ile antigenice. aner. anastomosis = deschidere. ANDROLOGIE. s.. Se disting dou\ tipuri principale: a. -atos = gur\. a modela. radiologic\. s. gynaikos = femeie. [Gr. a im-purit\]ilor. [Gr. ANASCITIC. prin îndep\rtarea. aner. / anatoxine.ANAPLAZIE. andros = b\rbat. Edem gene-ralizat [i intens al placentei [i al fetusului. s. s. / anatoxin. [Gr. aner. de regul\ frecvent\. în continua-re. sec]iune.) care. encoche. / androstérone. ANASTOMOZ| ANTIPERISTALTIC| / anasto-mose antipéristaltique / antiperistaltic anasto-mosis. [Gr. stoma.

[Oskar Minkowski. distrugere excesiv\ de globule ro[ii în bolile hemolitice [i în hipersplenism.: a. ANEMIE IMUNOHEMOLITIC| / anémie immuno-hémolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. / endurance. produ[i de sistemul imun al bolnavului. dac\ nu se ]ine seama de varia]iile eventuale ale volumului plasmatic. a se o]eli. ANEMIE AREGENERATIV| / anémie arégénéra-tive / aregenerative an(a)emia. pot influen]a semnificativ atât num\rul de hematii. 1871-1945. caracterizat\ prin pre-zen]a în sânge a unor hematii de dimensiuni mari. Sin. În defini]ia tradi]ional\ a a-nemiei se face referire numai la sc\derea num\-rului de hematii. f\r\ modific\ri semni-ficative ale frecven]elor respiratorie [i cardiac\. *imunoglobuli-ne G [i M. Prin acest mod se repereaz\ o secven]\ nucleotidic\ specific\. diminuare a eritropoiezei din cauza afect\rii sintezei de nu-cleoproteine. Totodat\. drepanocytic an(a)emia.). caracterizat\ printr-un num\r normal de eritrocite. ANEMIE FAGOCITAR| / anémie phagocytaire / Marlin’s syndrome.] Ter-men utilizat îndeosebi în medicina sportiv\ pentru a desemna desf\[urarea unui efort prelungit. ANEMIE. / an(a)emia. 1827-1892. A. aplastic\. f. ANEMIE HEMOLITIC| ACUT| / anémie hé-molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)e-mia. Aces-tea apar fie din cauza unei caren]e vitaminice (vi-tamin\ B12. A. ANEMIE INFANTIL| PSEUDOLEUCEMIC| / a-némie infantile pseudo-leucémique / von Jaksch's an(a)emia. medic german. `n Rusia. A.] Sin. ereditar\ nonsferocitar\ cu transmitere dominant\ legat\ de sex. c\tre vârsta de 60 de ani. f\r\ tulbur\ri importan-te. a. ANEMIE CRIPTOGENETIC| / anémie cryptogé-nétique / cryptogenetic an(a)emia.). deoarece. ANEMIE MACROCITAR| / anémie macrocytaire / macrocytic an(a)emia. ANEMIE BANTI / anémie de Banti / Banti's dis-ease.] Sin. de intensitate mic\ sau medie. ANEMIE COOLEY / anémie de Cooley / Cooley an(a)emia. dac\ evolu]ia a. ANEMIE MICROCITAR| / anémie microcytaire / microcytic an(a)emia. reumatismale sau maligne.. ANEMIE HEMOLITIC| MINKOWSKI-CHAUF-FARD / anémie hémolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. / annelage.: prin caren]\ de *acid fo-lic) [i *eritromieloza acut\.: cloroz\ (v. profesor de me-dicin\ intern\ la Paris. Orice tip de a. m. V. lupusul eritematos sis-temic [i limfoamele non-hodgkiniene. he-molitic\ autoimun\ cu anticorpi la cald. *Hiposideremia se `nso]e[te de o dimi-nuare a *siderofilinei totale. care con]in îns\ o cantitate insuficient\ de hemoglobin\. A..: anemie sideropenic\. 1855-1932. în eritrocit. [Lat. `n care di-mensiunea medie a hematiilor este mai mic\ de-cât `n mod normal (diametru sub 7 µm) sau volu-mul eritrocitar mediu sub 80 µm3. Sin. cuprind: a. nu este o boal\. h. unele *a. i. re-activi la temperatura corpului. ANEMIE INFLAMATORIE / anémie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.: transfuzie cu sânge incompatibil. fiind sc\zut\ concentra-]ia corpuscular\ medie în hemoglobin\. ANEMIE HEMOLITIC| / anémie hémolytique / h(a)emolytic an(a)emia. Este deter-minat\ de absen]a. f. V. / endurance. Tip de a. s. h.: boal\ Banti (v. n.: β-talasemie major\ (v. o serie de variabile. s. în unele anemii (ex. *bilirubinei. Pe de alt\ parte. 2) Pe baza concentra]iei corpusculare medii de hemoglobin\: hipocrome. an . s. Cel mai frecvent.). V. caracterizat\ prin sc\derea concentra]iei corpusculare medii de he-moglobin\. în care hemoliza este provo-cat\ de *autoanticorpi. ANEMIE HIPOCROM| / anémie hypochrome / hypochromic an(a)emia. cea mai r\spândit\ boal\ cro-nic\ din lume. *A. a deficitului de fier din alimenta]ie. A. Uneori este conside-rat\ sin. A.: boal\ Minkowski-Chauffard (v. hipocrom\) num\rul de globule ro[ii este normal. m. ANEMIE FERIPRIV| / anémie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Principalele criterii de clasificare a a.). a. / anémie. Köln. care pot avea urm\toarele o-rigini: 1) Autoanticorpi. profesor de medicin\ intern\ la Stras-bourg.] 1) Diminuarea canti-t\]ii de *hemoglobin\ func]ional\ circulant\ total\. sideroblastic\ [i *talasemiile fac parte din grupa a. A. medic german. [Thomas Benton Cooley. dobândit\ în care distrugerea hematiilor este determinat\ de anti-corpi serici specifici.ANDURAN}|. sunt provocate de absorb]ia în organism a unor medicamente (îndeosebi penicilin\ [i cefalosporine). a c\rei cauz\ este necunoscut\. ANELAJ.: anemie nutri]ional\ (v. Greifswald [i Breslau (în prezent. tradus\ [i prin colorarea slab\ a he-matiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grün-wald-Giemsa. s. 2) În practic\. sunt agresivi fa]\ de antigenii propriilor hematii [i pot fi decela]i prin *testul Coombs. *lactatdehidrogenazei. pediatru a-merican. a. a inhib\rii m\duvei hematogene (în intoxica]ii) sau a involu]iei acesteia. determinat\ de *aplazia medular\ global\. ANEMIE CAREN}IAL| / anémie carentielle / de-ficiency an(a)emia. Ace[ti autoanticorpi. m. Întâlnit\ frecvent în leucemia limfatic\ cronic\. A. A. a c\li. A. în continuare o serie de ti-puri principale de a. Polonia).). ANEMIE APLASTIC| / anémie aplastique / a-plastic an(a)emia.). alti-tudinea. ca modul de via]\. *a.] Sin. f. este lent\. [Gr. ANEMIE HEMOLITIC| AUTOIMUN| / anémie hé-molytique autoimmune / autoimmune h(a)emo-lytic an(a)emia. [i boal\ Imerslund-Najman. s. determinat\ de dis-trugerea globulelor ro[ii anormal de fragile (hemo-liz\ corpuscular\) sau din cauza unui factor de a-gresiune ap\rut în plasma bolnavului (hemoliz\ extracorpuscular\). 131 .: boal\ Silvestroni-Bianco (v. ANEMIE HEMOLITIC| ENZIMOPRIV| / anémie hémolytique enzymoprive / enzymopenic an-(a)emia. Anemie hi-posideremic\ frecvent\ `n anumite afec]iuni infla-matorii cronice. Sin.: boal\ Hayemvon Jaksch-Luzet (v. ANEMIE ESEN}IAL| A TINERELOR FETE / anémie chlorotique / chlorotic an(a)emia. f. fie în cadrul unei *mielodis-plazii.). n.: boal\ Lederer-Brill (v. A. Biermer (sau *boala Biermer). [Anton Biermer. dar nu se [tie dac\ este cazul u-nei asocieri sau a unei rela]ii de cauzalitate. Sin.: boal\ Ha-yem-Faber (v. normocitare [i macroci-tare. Tip de a.).: sindrom Marlin (v. cu volumul globular mediu peste 110 µm3.] Sin. aso-ciate cu cre[terea concentra]iei sanguine a *reti-culocitelor. ANEMIE FALCIFORM| / anémie à hématies fal-ciformes / sickle-cell an(a)emia. ci un sim-ptom în numeroase boli. h. anatomopatolog italian. sunt: 1) Pe baza volumului corpus-cular mediu: microcitare. 2) Izo.priv.).). cu absen]a reac]iei sistemului hematopoietic [i evolu]ie rapid\ fatal\. probabil. Sin. cât [i concentra]ia hemo-globinei. eritroblastopenie sau absen]a eritroblastelor. ANEMIE HEMOLITIC| IMUNOLOGIC| / anémie hémolytique immunologique / immunoh(a)e-molytic an(a)emia. Hibri-darea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Sin. nutri]ionale (ex. [i anemie aregenerativ\.sau aloanticorpi introdu[i în organismul pacientului (ex. caracte-rizat\ prin prezen]a în sânge a *megaloblastelor. cu *a. h. m. ceea ce este inexact. talasemie). f. Boa-la survine la copilul mic sau la adult. 1858-1931. este definit\ ca sc\derea concentra]iei de hemoglobin\ din sângele periferic sub 13 g/100 ml la b\rbat [i sub 11 g/100 ml la femeie. s. h. vârsta [i sexul. Sin. acid folic). ANEMIE MICROCITAR| DREPANOCITAR| / anémie microcytaire drépanocytaire / sickle cell an(a)emia. ANEMIE MEGALOBLASTIC| / anémie mégalo-blastique / megaloblastic an(a)emia. or-ganismul se poate adapta. infec]ioase. haima. A. indurare = a `nt\ri. sarcin\ cu imunizare fetomatern\). pân\ la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. v. denumite imunoalergice.). Sin. anemie hemolitic\ autoimun\. sunt normocrome.: drepanoci-toz\ (v. 3) Pe baza factorilor etiologici: sc\dere excesiv\ a volumului sanguin în hemoragii acute sau cronice. A. feripriv\. definit\ prin diminuarea produc]iei medulare. Sin. este. Hematiile pot fi pale (*hi-pocromie) [i cu forma modificat\ (*poikilocitoz\). [Guido Banti. poate apare [i în cursul unei afec]iuni virale. normocrome [i hi-percrome. ANEMIE BIERMER / anémie de Biermer / perni-cious an(a)emia. Wroclaw. profesor la Floren]a. din cauza aportului deficitar de fier.: a. medic francez. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.: boal\ Biermer (v. -atos = sânge. cu anticorpi (IgG) anti-proteine eritrocitare. O serie de a. / annealing. A. ANEMIE HIPOCROM| ESEN}IAL| A ADULTULUI / anémie hypochrome essentielle de l’a-dulte / Hayem-Faber disease. Anatole Marie Emile Chauffard. 1852-1925. Sin.

). ANEMIE SIDEROBLASTIC| LEGAT| DE CRO-MOZOMUL X / anémie sidéroblastique liée au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)e-mia. ANEMIE PERNICIOAS| / anémie pernicieuse / pernicious an(a)emia. adj. / anergia. s. termic\. cheaguri sanguine organizate sau nu. în care abolirea sen-sibilit\]ii. sideroacrestic\). în care dispari]ia sensibilit\]ii dureroase este ob-]inut\ într-un teritoriu limitat. *Daltonism pentru culoarea ro[ie. f. adj. s. ANEMIE SIDEROPENIC| / anémie sidéropé-nique / iron deficiency an(a)emia. A. Ex. ANERGIE. în practic\: a) a. a. sl\-biciune [i paloare. este generator de hemoragii meningee sau meningocerebrale. A. op-sis = vedere..priv. localizat\ pe traiectul unei ar-tere.priv. ANESTEZIC. ergein = a lucra. / an(a)esthesiology.priv. fiind consi-derat\ o stare preleucemic\. *sar-coidoz\ etc. f. f. determinat\ de o pierdere de *hemoglobin\ prin hemoragie sau prin hemoliz\. ANESTEZICE LOCALE / anesthésiques locaux / local an(a)esthetics. f. Sin.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativ\ a materialului cromozomial.). / anen-cephalia. an . ce afecteaz\ re-ac]iile imunitare ale organismului (*rujeol\. ca [i o serie de boli dificil de clasificat.priv. în plus (ex. indivi-dualizat\ prin ineficien]a produc]iei de leucocite granuloase în m\duva osoas\.).. sensibilitate. de la ergein = a lu-cra.. s. aisthesis = senza]ie.] Ramur\ a medicinii care studiaz\ metodele de anestezie [i de sus]inere a func]iilor vitale ale organismului `n perioada perioperatorie. generale). Sin. tactil\).] Forma]iune vascular\ cu aspect tumoral. ergon = lucru. Ex. / aneuploïdie. gene-ral\. A. [i aneuzomie. Sin. s. tactil\ etc. cu exces de mieloblaste. c) a. u-nele parazitoze. al bolii Biermer (v. ANEMIE REGENERATIV| / anémie régénérative / regenerative an(a)emia.] Stare a unui organism care a pierdut capaci-tatea de a reac]iona specific la un alergen sau an-tigen la care anterior a fost sensibilizat. anencephaly. volatile sau gazoase. s. m.. de regul\.: trisomie) sau în minus (ex. m.: anemie sideroblastic\ (v. Sin. V. [Gr. / anesthésie. *Mielo-grama permite distingerea unor entit\]i nosologi-ce: a. / anévrisme. -atos = corp. administrate prin inhala]ie. ANEVRISM. Var. ac]iune. s.). Se manifest\ prin intensificarea *eritro-poiezei medulare. pot determina temporar o pa-ralizie senzitivo-motorie în teritoriul inervat. logos = [tiin]\.: boal\ a. cu o serie de ca-racteristici comune: apari]ie la subiec]i vârstnici. f. r. ANEMIE SIDEROBLASTIC| / anémie sidéro-blastique / sideroblastic an(a)emia. de la aneurynein = a dilata. an . consecutiv\ infiltr\rii m\duvei osoase prin tumori (carcinom de sân.. A. [Gr. / an(a)esthetic. eidos = form\. -atos = corp.] 1) Care provoac\ *anestezie.priv. f.] Num\r anormal de cromozomi. A. non-volatile. 3) Deturnarea utiliz\rii lor normale (boli hepatice [i endocrine. A. s.] Care pro-voac\ *anergie.. f. locoregiona-l\ constând în injectarea unui anestezic local în spa]iul *peridural. de[i pro-duse din abunden]\. s. Se di-sting: a. care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroas\. reprezint\ o varietate de *dicromatism.. ANESTEZIE PERIDURAL| / anesthésie péridu-rale / epidural block. ANEURIN|.. prin infiltra]ie sau pul-verizare. la baza creierului. caracterizat\ prin prezen]a *sideroblastelor inelare printre precurso-rii eritrocitari nuclea]i din m\duva osoas\. s. de ex. apar în zone arteriale în ca-re scade rezisten]a peretelui arterial (din cauza u-nei leziuni organice. s. ANEVRISM ARTERIOVENOS / anévrisme arté-rioveineux / arteriovenous fistula. dilata]ie. c\tre maturare. fibroz\ sau granuloame (tuberculoz\ avansat\).] Absen]a percep]iei culorii ro[ii. ANEMIE SIDEROACRESTIC| / anémie sidéroa-chrestique / sideroachrestic an(a)emia. an . cel mai evident este cel al a. / anergie. m. aistesis = senza]ie. / aner-gic. [Gr.priv. [Gr. Se disting numeroase tipuri de a. f. / anergisant. sub care sunt reunite diverse a. istoric. / an(a)esthe-sia.: a-nemie sideroacrestic\. ANEMIE REFRACTAR| / anémie réfractaire / re-fractory an(a)emia. peridural\. nu evolueaz\ normal. sideroblastic\ dobândit\ idiopatic\ (sau a. caracterizat\ prin ineficacitatea eritropoiezei. de la en = `n. [Gr. 2) Absorb]ia lor deficitar\ (*steatoree. r. denumite îndeose-bi în func]ie de localizare. În contact cu un trunchi nervos. ca ur-mare a trei grupe de cauze: 1) Absen]a substan-]elor din alimenta]ie (deficit în aportul de fier. s. a unei artere intracraniene lo-calizat\. ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL / ané-vrisme artériel intracérébral / intracranial a-neurysm. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa.. adj. [Gr. la concentra]ii adecvate în ]esutul nervos. termic\. 3) Pierderea pa-tologic\ a sensibilit\]ii. dolor. an . s. sensibilitate.] *Percep]ie a senza]iei dureroase `ntr-un teritoriu care este anesteziat. an .. A. an . a unei malforma]ii sau a unui traumatism) [i/sau cre[te presiunea sanguin\. s. an . -e. / aneusomy. Sin. provocat\ prin utilizarea agen-]ilor *anestezici. dar [i în raport cu parti-cularit\]ile anatomopatologice sau. pri-ma din cele trei culori fundamentale. / aneurine. ANERGIZANT. ANEUZOMIE. ANERITROPSIE.] Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. a. erythros = ro[u. / aneurin. ca [i a trom-bopoiezei). eu = bun. pentru aneuzomie (v. an . îndeosebi *botriocefaloza). include sânge [i. Sin...: vitamin\ B1 (v. / aneuplo-idy. (normocrom\ nor-mocitar\ sever\) se asociaz\ cu trombopenie.priv. rezisten]\ la tratamentele cunoscute [i evolu]ie relativ frecvent\ c\tre leucemie.] 1) Absen]a sau dispari]ia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroas\. 2) Denumire generic\ a medicamentelor utilizate pentru ob]inerea unei insensibilit\]i locale (*a. care asociaz\ abolirea sensibilit\]ii [i pierderea temporar\ a st\rii de con[tien]\. A.). *gastrectomie). lat. (hipocrom\ microcitar\) rezultat\ din acti-vitatea deficient\ a formei eritroide de ALA-sin-tetaz\ [i asociat\ cu eritropoiez\ insuficient\. A. sensibili-tate. ANEUSOMIE. [Gr.. caracterizat\ printr-un "avort intrame-dular" al formelor eritrocitare tinere. [i a. anévrysme. a. abandonat. an . spontan sau voluntar. este ob]inut\ prin infiltra]ii în jurul file-telor nervoase (trunchiuri sau r\d\cini). pediculat\ sau nu. r. a. f. cu su-praînc\rcare secundar\ cu fier. sau pe trunchiul verte-brobazilar. abolirea sen-sibilit\]ii [i relaxare muscular\ generalizat\. [Gr. [Gr. kephale = cap. pul-monar se produce o comunicare patologic\ între ramurile arterei 132 . / anérythropsie. / anesthésiologie. an . f.: aneusomie. / anencéphalie. sensibilitate. determinat\ de absen-]a unor substan]e necesare hematopoiezei. soma. s. f. Grup de medica-mente care provoac\ somn profund. în care re-ac]iile cutanate la tuberculin\ devin negative ca urmare a unei boli generalizate. s. n.] Care se refer\ la a-nomaliliile cromozomiale. etiolo-gice. care. / aneusomie. f. b) a. sarcin\. În cazul a. Grup de compu[i care. Comunicare permanent\ a unei artere [i a unei vene prin in-termediul unui sac anevrismal.: anemie feripriv\ (v. adj. reprezint\ con-secin]a unei insuficien]e calitative cronice a eritropoiezei (frecvent [i a granulopoiezei. Metod\ de *a. f. [Gr.priv. care are drept consecin]\ cre[-terea num\rului de *reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). A.. / anesthésique. Malforma]ie sacciform\ sau fuziform\. / an-erythropsia. cu numeroase sin. (khroma.ANEMIE MIELOFTIZIC| / anémie myelophti-sique / myelophthisic an(a)emia. în continuare. s. ANESTEZIOLOGIE. euploos = favorabil. a. pro-teine sau vitamine). f. V. aisthesis = sen-za]ie.priv. ca *boala Di Guglielmo (mieloz\ eritroleucemic\). eu = bun. lo-cale) sau generale (*a. stomac. / aneuso-mic. s. s. uneori. local\. ANEMIE NUTRI}IONAL| / anémie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. g. cel mai frecvent asociat\ abolirii motilit\-]ii voluntare. ANESTEZIE. Uneori se constat\ enzimopatii.: anemie caren]ial\. A. ANEUPLOIDIE. ANEUZOMIC. blocheaz\ reversibil conducerea influxului. -oris = durere. -atos = culoare). [Gr. ANESTEZICE GENERALE / anesthésiques géné-raux / general an(a)esthetics. prostat\). adj.priv. Var. care apare prin dilata]ia pere]ilor arteriali [i comunic\ cu lumenul acesteia. / aneurysm. [Gr. / aneusomique. n.. Termen. -atos = culoare). 2) Abolirea reversi-bil\ a sensibilit\]ii. l.). ra-hianestezia sau *a. an . enkepha-los = creier. Se disting. locoregional\. (khroma. aisthesis = senza]ie. i. la nivelul *hexagonului arterial Willis. ANENCEFALIE.). g.: monosomie). soma. f. adj. aneurysma = l\rgire. s.priv. ca urmare a stazei acestuia. f. s. tuberculinice.

). / annexes. intestinal\. ektome = excizie.la nivelul unei cicatrici dup\ un *in-farct. de la plassein = a forma. / angéite. superficiale. difte-ric\ etc. al aortei. amniosul. s. frig. s. interscapular. Dilata]ie a peretelui unui ventricul cardiac . V. ANEXE EMBRIONARE / annexes de l’embryon / embryo adnexa. / aneurysmectomy.] }esuturi. f. Mai rar. lâng\. Berlin. a persistat este *a.: sindrom Churg-Strauss (v. de la aneurynein = a dilata. ANGEIT| NECROZANT| / angéite nécrosante / necrotizing angeitis. / adnexitis. ovalare.] Denumire generic\ prin care se desemneaz\ toa-te dilata]iile vasculare.: anevrismoplastie. Termen care cuprinde un num\r de sindroame cu aspecte clinice variate. care sunt de-colate de c\tre sângele care p\trunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne. angina = sufocare. dur [i foarte dureros. quinsy. [Lat. angeion = vas. Sindrom caracteri-zat prin crize de dureri constrictive la nivelul re-giunii precordiale. f. ANEVRISM FUZIFORM / anévrisme fusiforme / fusiform aneurysm. consecin]a unui traumatism. ANEVRISMOPLASTIE. f.] Îndep\rtare chirurgical\ a sacului unui *a-nevrism. s. / annexite. se produce la nivelul tunicii medii a vasului. s. [Eduard Heinrich Henoch. / angiec-tasis. este aproape | | | 133 . [Lat. engagement. [Wilhelm Friedrich von Ludwig. faringian\. Sin. s. ANGIN| LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina.] Inflama]ie acut\ a istmului gâtului [i a farin-gelui. ANGIN| PECTORAL| / angor pectoris. trompe uterine [i ligamentele largi. [Gr. s. de obicei. a uni (ad = c\tre. ANGEIT| GRANULOMATOAS| DIFUZ| / angé-ite granulomateuse diffuse / alergic granulo-matosis. d. placenta [i cordonul ombilical. dar cu urm\toarele caracteristici comune: 1) As-pectul leziunilor vaselor mici (necroz\ fibrilar\ a pere]ilor [i infiltra]ie perivascular\ polimorf\. / angiectasie.: vascularit\. -itã. hernia segmentului infero-intern al lobului temporal `n fosa cerebeloas\. *periarte-rita nodoas\. / anévrismectomie. -itã. Este. sore throat. A.] Sin. a `mpleti).] Semn patognomonic. Ex. precum [i o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie. [Jean-Baptiste Nicolas Duguet. Termen engl. extrac]ii dentare). de la aneurynein = a dilata. medic francez la Hôpitaux de Paris. dilata]ie. f. de la adnectere (annectere) = a lega. chirurg german. b) circumstan]e: efort. Flegmon sau ab-ces amigdalian. nectere = a lega. 17901865. de for-ma unei pungi care atârn\ de o parte a peretelui unei artere [i comunic\ cu aceasta printr-un colet (canal) strâmt. ANGIECTAZIE. deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din loca[ul osteodural corespunz\tor. sau gr. infiltrat. forma]iuni sau organe a c\ror ac]iune se însumeaz\ cu cea a altor organe. ANGAJARE. Ex. infec]ioase de origine bacterian\. Tumefierea. flebit\. ANGIN| ABDOMINAL| / angine abdominale / abdominal angina.practic întotdeauna ventri-culul stâng . ANGIN|. urma-t\ de sutura. limba este împins\ [i ea în sus. / aneurysmoplastia. s. / anévrysmorraphie. Tumor\ vascular\ determinat\ de organi-zarea.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al *anevrismelor. Cauza a. în contact cu o leziune arterial\. angor abdominal (1). a. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retroster-nal. pentru desem-narea a. a uni (ad = c\tre. [Gr. a. dup\ prânzuri. f. 4) ~n obstetric\. ANEXE UTERINE / annexes de l’uterus / uterus adnexa. [Gr. ANEVRISM VENTRICULAR / anévrisme ventricu-laire / ventricular aneurysm. 2) Patogenie (*complexe imune precipitate în vase [i depuse pe endoteliu). ANEVRISMECTOMIE. angiite. V. de fapt. ANEXIT|.pulmonare [i ale venelor pulmo-nare. Uneori termenul denume[te [i abcesul retrofaringian. de la aneurynein = a dilata.). plas-tos = modelat. angeion = vas. / engagement. În prezent. Cavitate dezvoltat\ în grosimea peretelui arterial pe o lungime variabil\. dilata]ie. deoarece cauza a. s. Const\ în deschiderea pungii anevrismale. [Gr. aneurysma = l\r-gire. *arterita gigantocelular\. Pentru a. ankein = a sugru-ma. s.: anevrismorafie (v. în aproximativ a doua s\pt\mân\ de boal\. d) r\spuns rapid (1-3 minute) la nitrogli-cerin\. f. / angine. a-lantoida. ANGIN| HENOCH / angine ulcéro-nécrotique de Henoch / Henoch's angina. Sin. ANEVRISM DISECANT / anévrisme disséquant / dissecting aneurysm. ale pielii. d. nu este o *micoz\. / angina. Plan[eul bucal este ridicat. reumatism poliarticular acut [i poliartrit\ reumatoid\. f. / hernia-tion. înde-osebi cu polinucleare alterate). Comunicarea poate fi simpl\ (fistul\) sau prin pung\ multilobular\ (angiom sau hemangiom pulmonar). a sufoca. f. între tunica intern\ [i cea extern\. mandibul\. dep\[irea de c\tre *prezenta]ie a strâmtorii pelvine superioare [i `nceperea coborârii `n canalul pelvin. f. adnexus (annexus) = leg\tur\. ANGEIT|. amigdalian\. c) durat\: scurt\ (mi-nute). care aveau drept ca-racteristic\ comun\ doar jena respiratorie înso]it\ de angoas\. pl. f. aneurysma = l\r-gire. gât. ANGIN| INTESTINAL| / angine intestinale / in-testinal angina. este utilizat tot ca o ex-cep]ie termenul *a. coborârea amigdalelor cerebeloase sub nivelul g\urii occipitale.] Denumire general\ pentru toate inflama]iile vasculare: arterit\. în interiorul acesteia. Dilata]ie cu alungirea trunchiuri-lor [i ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteri-ale [i venoase. reprezint\ una dintre principalele complica]ii ale *hipertensiunii intracraniene. / anévrysmoplastie. Apare în perioada de stare a febrei tifoide. simetrice [i fugace la nivelul pilierilor [i v\lului palatin. `ntre pedunculul cerebral cores-punz\tor [i marginea liber\ a cortului cerebelului. s. *granulomatoza Wegener. ektasis = dilata]ie. s. în cadrul unei forma]iuni comune. mai curent denumit\ *salpingo-ovarit\.: a. Denu-mirea este improprie. Sin. vasculit\. ANEXE. lâng\. în care peretele vasului sanguin se dilat\ mai mult sau mai pu]in egal. Termenul a. adnexus (annexus) = leg\tur\.] Sin. 1) A. emo]ie. / angeitis. a mode-la. ANEVRISMORAFIE. ANEVRISM FALS / anévrisme faux / false aneu-rysm. *A. s. senza]ie de moarte iminent\. f. / aneurysmorrhaphy. s. 1837-1914. Organe care asigur\ func]iile vi-tale ale f\tului: vezicula ombilical\. ANEVRISM CIRSOID / anévrisme cirsoïde / cir-soid aneurysm. care are drept consecin]\ stabili-rea unei comunic\ri anormale [i facile între siste-mul arterial [i cel venos. s. temporal\. dar tardiv al febrei tifoide: ulcera]ii mici. rha-phe = sutur\. *A. de la ange-re = a strânge. în func]ie de localizare [i de natu-ra infec]iei. s. de la adnectere (annectere) = a lega. Denumire generic\ sub care sunt reunite uneori *angeita alergic\. a `mpleti). `n canalul medular cervical. re-zultând o dilata]ie cilindric\. unde edemul glotic [i compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstruc]ie. tonsilar\. f.] Inflama]ie puru-lent\ acut\ care începe cu un flegmon al spa]iului submandibular [i survine de obicei ca o conse-cin]\ a unei infec]ii odontogene (periodontita mo-larilor inferiori. ANEVRISM MICOTIC / anévrisme mycotique / mycotic aneurysm. s. m. angor abdominal (2). f. cuprinde nume-roase variet\]i. s. ova-rul [i trompa uterin\. [Gr. uneori. s. cerebral\. ANGEIT| ALERGIC| / angéite allergique / hy-persensitivity angeitis. nectere = a lega. a unui he-matom care constituie un sac fals. ANGIN| DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. comunicant cu artera printr-un colet. singura afec]iune neinfla-matorie pentru care termenul de a. 1820-1910. f. f. pectoral\.). ANEVRISM SACCIFORM / anévrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. dilata]ie. A. / adnexa.] Inflama]ie a anexelor uterului. *sindro-mul Cogan. 2) A. 3) A. având tendin]a s\ pro-greseze în jos spre laringe. p. pediatru german. ANGIN| FLEGMONOAS| / angine phlegmo-neuse / phlegmonous angina. f. Ansamblul constituit de c\tre ovare. v. pl. cu iradieri în membrul superior stâng. limfangit\ etc. f. acompaniate de *angoas\ [i.: angin\ ulceronecrotic\ (v. a fost utillizat în trecut pentru o serie de boli foarte diferite. disec]ie aortic\. angine de poitrine / angina pectoris. Stuttgart. lupus eritematos diseminat. indura]ia [i ro[ea]a se observ\ [i la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare. deoarece infec]ia afecteaz\. a orificiilor arte-riale care se deschid local.: p\rul [i unghiile sunt a. inclusiv a *amigdalelor. dermatomiozit\. aneurysma = l\rgire. [Lat.

A. Poate surveni [i `n cursul unei maladii infec]ioase (ex. Imaginea este a-poi restituit\. s. [Gr. *heparin\ [i *interferon. / angioblastoma. bloc atrioventricular sau tahicardie ventricular\). ANGIOMATOZ| CEREBRAL| / angiomatose cé-rébrale / cerebral angiomatosis. se complic\ cu *infarct miocardic. Electrocardiografic se observ\ semne de ischemie. cel mai frecvent asociat\ unei colecis-tite litiazice.). cu ajutorul unei sonde introdus\ pe cale venoas\ (cardioangiografie). angeion = vas. -inã. p. intricat\. f. / angiofluorogra-phie. ANGIOCOLECISTOGRAFIE.: infec]ie Vincent (v. Se caracterizeaz\ prin producerea unei pl\ci gri de ]esut necrozat. vezic\. angeion = vas. Prognos-ticul a. / angiogénine.). cu accentuarea contrastului vaselor opacifiate [i [tergerea umbrei ]esuturilor vecine. s. s. spastic\. angeion = vas. prin durere extracardiac\ cu repercusiuni asupra plexului cardiac sau a arterelor coronare. s. manifestat\ prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOGRAFIE NUMERIC| / angiographie nu-mérique / digital angiography. devenind tot mai frecvente. s. p. s. s. khole = bil\. khole = bil\. / angio-graphy. / angiokératome. P. adesea congenital\ sau genetic\. Tip de a.] Form\ de angin\ pectoral\ caracterizat\ prin cri-ze dureroase foarte violente.: sindrom Cobb (v. graphein = a scrie.: hemangioblastom (v. Sin. ANGIOFLUOROGRAFIE. [Gr. ANGIOBLAST. diminea]a [i seara. aspectul clinic al *a. Denumit\ [i stare de r\u anginos. i. instabil\. de decubitus. s. angeion = vas. cu risc de infarct [i moarte subit\. blastos = germen. m. s. [Gr.] Boal\. s. n. logos = [tiin]\.sau intra-hepatice. profesor la Paris. [i angin\ pec-toral\. Mai rar. agentul patogen în *difterie. itã. [Gr.: în cancerul mamar) [i este stimulat de diverse *peptide angiogenice. keras.: 1) A. în regiunile temporal\ [i occipital\. ANGIOGRAFIE. graphein = a scrie. dup\ injectarea unui *mediu de con-trast. fluor. cu semne clini-ce analoge celor de *infarct miocardic [i cu sem-ne electrocardiografice de ischemie. crizele se înso]esc de tulbur\ri de ritm pasagere (extrasistole. / angioblastome. carac-terizat\ prin prezen]a de angioame multiple cal-cificate situate pe fa]a intern\ a craniului. f. apoi convertit\ într-o serie de cifre de un calcu-lator (digitalizare sau digitizare). lungi [i spontane. kardia = inim\. s. [Gr. s. f. ANGIN| PSEUDOMEMBRANOAS| / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. ANGIOCOLECISTIT|. / angiologie. f.] Leziune caracterizat\ prin asocierea unei prolifer\ri vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermic\ cu hiperkeratoz\. graphein = a scrie. V. kystis = sac. [Myron Prinzmetal. f. în general. / angiocholécis-tographie. retiniene etc. Avantaje: evitarea punc]iei [i a cateterismului ar-terial.: boal\ Rendu-Osler (v. Forme clinice de a.] Asocierea u-nei *angiocolite cu o *colecistit\. s. în care se produce un exsudat pseudomembranos. V. f. 4) A. cu tendin]\ de extindere în profunzime. angeion = vas. f. angor pectoris. m. ANGIOCOLIT|. Sin. Solu]ii terapeutice: *pontaj corona-rian sau *angioplastie. [Gr. stenocardie.] *Radiografia vaselor sanguine dup\ injectarea u-nui *mediu de contrast. pe care s-a observat prima dat\ fe-nomenul de fluorescen]\. 1862-1950. angiografie numeric\. naevus vasculaire / spider angioma. ANGIOGENIN|. [Gr. survenit\ la debutul unei scarlatine grave. fluor. f\r\ und\ de necroz\. Denumire generic\ pentru toate a. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. f. prin contrac]ie segmentar\ a unei artere coronare [i având.] Sin. genesis = produce-re. -oma.: angin\ va-sospastic\. f. s. f. a c\rui desprindere creaz\ o ulcera]ie sângerând\. -oma. calitatea foarte bun\ a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. [Gr. `n mod obi[nuit din cauza unei obstruc]ii mai mult sau mai pu]in complete a c\ilor biliare principale.).: `n cazul febrei tifoide). ANGIOLOGIE.] Ce-lul\ embrionar\ generatoare a endoteliului cu destina]ie vascular\. angéiologie. p. angeion = vas. este totdeauna grav. / angiocholite. extra. în care crizele survin spontan. Se disting mai multe forme cir-cumscrise sau difuze. s.] Studiul vaselor [i al afec]iunilor acestora. În circa jum\tate din cazuri. cardiolog american. ANGIOMATOZ|. ANGIOCOLEGRAFIE. 6) A. Sin. este cel mai adesea de origine con-genital\. s. În cazul a. meningiene.] Elaborarea de c\tre *endoteliul vascular a unor vase noi. s. o parte din cavit\]ile car-diace. angeion = vas. uneori la or\ fix\. vezic\. s. boal\ Heberden. fiind inhibat de *steroizi. / angiocardiography. [Jean Hyacinthe Vincent. / angiocholécystite. / angiographie. Acest proces fiziologic este implicat [i în cre[terea unor tumori diverse (ex. din lat. | | 134 . s. acut\ coronarian\ febril\. prin injectarea in situ a unui mediu de contrast.] Sin. / angiogenèse. prin crize de epilepsie. angeion = vas. kho-le = bil\. gr. / angiocholégraphie. s. -itã. artera pulmonar\ sau aorta sunt opacifiate exclusiv. / angio-genesis. s. este produs\ de streptococ. / angiokeratoma. kystis = sac. / angiology. de la gennan = a produce. Se acompaniaz\ cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiogram\. f.] Tumor\ circumscris\. / angiocholegraphy. n.). f. V. noaptea.totdeauna atero-scleroza arterelor coronare.: angiografie digital\. / angiocholecystography. 2) A. [Gr. / angioma. / cholan-gitis. crize care se agra-veaz\ rapid. bacteriolog [i epidemiolog francez.] Înregis-trare. angeion = vas. angeion = vas. f. ANGIOMATOZ| MEDULO-CUTANAT| / angio-matose médullo-cutanée / Cobb’s syndrome. -oma. ke-ratos = corn.). iar în o treime din cazuri a. medulo-cutanat\. f. ANGIOMATOZ| FACIO-RETINO-TALAMO-DIEN-CEFALIC| / angiomatose facio-rétino-thalamo-diencéphalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. a. n. s. a. Sin.: colangiografie (v. s. spontane. variant angina pectoris. Indic\ adesea iminen]a unui in-farct miocardic. [i boal\ Fabry.: sindrom Bonnet-Blanc-De Chaume (v. boal\ Lindau. [i sindrom de ischemie-leziune. prelun-gite. Sin. / angiocholecystitis.] Sin. graphein = a scrie. angeion = vas. / angiomatose. fiind denumit\ în aceste cazuri a. a unei serii de radio-grafii ale cavit\]ilor inimii [i ale vaselor mari de la baza inimii. angeion = vas. / angio-blast. f. pseudodifteric\. for-mat\ dintr-o aglomerare de vase sanguine (hem-angiom) sau limfatice (limfangiom). m. ANGIOGENEZ|. f. ANGIOCARDIOGRAFIE. [Gr. sindrom Cobb. sindrom Prinzmetal. s. ANGIOGRAFIE DIGITAL| / angiographie digitale / digital angiography. sau car-dioangiografiei selective.: angiografie numeric\ (v. intravenos sau direct în cavit\]ile cardiace drepte. -oris = curgere.: colangio-grafie (v. kolon = intestin gros. 1908. 3) A. pneumococ sau stafilococ. V. [Gr. gennan = a produce. graphein = a scrie. / angiocardiogra-phie. A. ANGIOKERATOM.] V. A.). f. s. angeion = vas. ANGIOBLASTOM. reflex\. s. f. / angiome. angeion = vas. coexist\ cu dureri de origine digestiv\ sau rahidian\. proteine angiogenice. m. Sin.). are o evolu]ie grav\. de tip Prinzmetal. în cursul *cateterismului cardiac. A. proximal\ a uneia sau mai multor ar-tere coronare. u. [Gr. / angio-genin. iar *coronarografia relev\ stenoz\ important\. blastos = germen. ANGIOMATOZ| RETINOCEREBELOAS| / an-giomatose rétino-cérébelleuse / retinocerebel-lar angiomatosis. tipic\ este cea provocat\ de bacilul Löffler.] Procedeu de ob]inere a imaginii fundului de ochi dup\ injec-]ia intravenoas\ de *fluorescein\. Cu localizare variabil\. [Gr. [Gr. Sin. Imaginea captat\ de o videocamer\ este transformat\ în semnal electric. s. n. f. spat fluor. -ozã. ANGIN| PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzmetal’s angina.: angin\ He-noch. n. s. permite punerea în eviden]\ a vaselor retiniene [i coroidie-ne. s. ANGIN| ULCERONECROTIC| / angine ulcéro-nécrotique / angina necrotica. / angioblaste. v. / angiofluorography. Sin. [i sunt mai lungi decât cele din angorul de efort. frecvent. f. cu o caden]\ rapid\. ANGIOMATOZ| HEMORAGIC| FAMILIAL| / an-giomatose hémorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. Semn cutanat sub form\ de punct central de culoare ro[u aprins. survenind de mai multe ori pe zi.: angin\ de piept. Procedeu radio-logic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. de la care pornesc arboriza]ii telangiectazice sub form\ de "pânz\ de p\ianjen". f. angeion = vas. a. [Gr. 5) A. -oma.] Sin. / angio-matosis. ANGIOM. f. Se manifest\ prin a-riera]ie mental\ [i. V. ANGIN| VINCENT / angine de Vincent / Vin-cent's angina.). s.] Inflama]ia canalelor biliare.

-minis = prevestire. angeion = vas. -inã. an . enzim\ care scindeaz\ reversibil acidul carbonic în CO2 [i ap\.] *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. considerate de origine neurovegetativ\. angeion = vas. III [i ac]ioneaz\ prin intermediul receptorilor AT4.priv. lat. intestinum = intestin. ANGOR ABDOMINALIS. 4) A. angeion = vas. adj.: angin\ pectoral\ (v. angioto-nin. angeion = vas. sarx. skopos = observator. s. [Gr. Conform SI. Poate fi ana-tomic\ (congenital\ sau dobândit\). f. s. s. / anhydrase. / angionécrose. f. angeion = vas. ab-domen. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. a t\inui [i omen.] *Necroza pere]ilor unui vas. spasticus.] Sin.] Sin. -oris = sufocare. -oris = piept. [Lat. ANGUILLULA. [Lat. este utilizat\ ca baz\ pentru ob]inerea de numero[i deriva]i utiliza]i `n calitate de coloran]i `n industria textil\. `n fabricarea de cerneluri [i vopsele. angor. o ac]iune la nivelul sistemului nervos central [i periferic. de la tendere = a întinde.priv. V.). s. [Termenul a rezultat din dou\ sin. Var. / angioscintigraphy. / an-giospastic. s. s. [Gr. II posed\ receptorii specifici AT1 [i AT2 (cu sub-tipuri).1 nm. ANGIOSARCOM. rezult\ din a. [Gr. const. Sin. hydor. Sin. sarkos = carne. ANGIOSPASTIC. 135 . adj. -azã. Anilin. / angiopathie. m. Aceste re-ac]ii. s. an . ANGIOSTENOZ|. myos = mu[chi. f.] 1) Durere ab-dominal\ paroxistic\ [i angoasant\. [Lat. / angiotensin.: angin\ abdominal\. din lat.] Deschidere chirurgical\ a unui vas sanguin. / anhiste. cu formula C6H5NH2. s. f.: ace-lular (v. s. s.priv. ANGIOTENSINAZ|.] Alfa-2-globulin\ de origine hepatic\. ANGIOSCINTIGRAFIE. -atos = gur\. lat.] En-zim\ care catalizeaz\ scoaterea apei dintr-un compus. / angiotensinogen.). s.priv. I). s. 2) A. `n arab\ -al-nil. / anhidrose. s. / angioscintigraphie. -oris = sufocare. m. / angiomyoneuroma. s. / anhidrotic. m. f. IV. ANGULUS. mys. 2) În filosofia existen]ial\ (existen]ialism): stare de ne-lini[te care rezult\ la fiin]a uman\ fie din libertatea sa [i presentimentul gre[elii posibile (Kierkega-ard). / angiosarcoma. [Gr. / angiostomie.). m.). f. III. [Gr. ]esut. hypertensin. s. se acumuleaz\ în plasma sanguin\ [i trece în urin\. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. [Fr. myos = mu[chi. a modela. pentru angor abdo-minal (v. s. f. A.] Procedeu chi-rurgical de refacere a continuit\]ii sau de remode-lare a unui vas. ANGIOTENSIN|. f. [Gr. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdominalis.: Strongyloides (v. angeion = vas. an . m. angor intestinal. gennan = a produce. adj.). Sin. gr. angor. -oma. s. a-companiaz\ formele severe de *anxietate. angustia = loc strâmt. n. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINAL| PERCUTAN| / angioplastie transluminale percutanée / per-cutaneous transluminal angioplasty.). [Gr. `n-gust. 2) Criz\ dureroas\ cu sediul în regiunea median\ a abdomenului. f. accelerarea respi-ra]iei [i pulsului. în scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp într-o opera]ie plastic\. hexapeptid (aminoacizii 3-8 ai a. -oris = sufocare. s. [Gr. f. gr. Carboanhidraz\. [Gr. tensus. ANGIOTENSINOGEN. angor. / anguillula. ANGIOPLASTIE. de asemenea. / Ångström. f. n. n. gr. de la anguis = [arpe. / angiotensinase.] *Sarcom rezultat prin proliferare celular\ derivat\ din elementele conjunctive ale vaselor sanguine. ANHIDRID| CARBONIC| / anhydride carbo-nique / carbonic anhydride. I). / anhydrase. f. angeion = vas. [i tab. Poate consta în sutur\. anterioare: angiotonin\ [i hipertensinã. sub ac]iunea *enzimei de conversie. f. / angle.] Care nu se `nso]e[te de *icter. s. pathos = boal\. / angiospastique. f. [Lat. de la nekros = moarte. / angio-plasty.: gama-angiografie. ANGIOPATIE. angioto-nine. mys.] ~ngustare a vaselor sanguine. [Lat.. / angiopa-thy. I este un decapeptid care. ANGIOSCOP. s. s. / aniline. m. angeion = vas. angle. ANHIDRAZ|. / anguillule. scintilla = scânteie. V. Var.] Enzim\ proteolitic\ prezent\ în mod normal în sânge [i în diferite ]esuturi. / Ångström.] Tumor\ benign\ format\ din fibre musculare netede [i numeroase vase.] Lichid uleios toxic. de la plassein = a forma. s. de la stenos = strâmt.. / anhidrosis. s. f. din gr. Bioxid de carbon (v. spasmos = con-trac]ie. f. endocrinol. ANILIN|. / anguish. s. îngust. [Anders Jens Ångström. Insuficien]a circulatorie este provocat\ de ateroscleroza obliterant\ a originii arterei mezenterice superioare. m. m. -oma. ANHIDRAZ| CARBONIC| / anhydrase carbo-nique / carbonic anhydrase.] Sin. / angiomyome. / an-giostenosis. n. ca o consecin]\ a he-molizei.priv.] V. hidros = transpi-ra]ie.. anhistous. s. ca [i `n microscopia optic\. / angioneuromy-ome. s. f. f. plastos = modelat. dezob-struc]ie. stare de r\u general. / angulus. histos = ]es\tur\. asociat\ frecvent cu stenoza trunchiului celiac [i a arterei mezenterice inferioare.] (Medicament) care diminueaz\ secre]ia su-doral\. determinat\ de o insuficien]\ circulatorie intermitent\ a intestinului.] Stu-diu scintigrafic al inimii [i vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emi]\tor de radia]ii γ (ex. [Gr. rezult\ din a. Au fost descrise mai multe a. 3) A. [Gr. A. / angiospasme. de la tendere = a `ntinde. / angio-scope. [Gr. ANHIDROTIC.: 1) A. / angio-stomy. n. -azã. ikteros = g\lbenare. adj. de la Anil = indigo. A. deoarece are Mr relativ mic\.] Ab-sen]a sau insuficien]a transpira]iei. prin *ca[e-xie sau infarct intestinal. f. II. ANHIDROZ|. -inã. angeion = vas. cu *is-chemie local\ [i cre[terea presiunii arteriale în ca-zul vaselor mari.: tumor\ glomic\ (v. fizician [i astronom suedez. / anhistic. abdominalis.: 99mTc) introdus `n circula]ia sanguin\ prin injectare. s. m. f. lat. dilatare. de la intestinus = interior. angeion = vas.. hypertensine. -inã. s.. angor abdominal (2). Simbol: Å. se re-comand\ înlocuirea sa cu unitatea nanometru. tensus. [Gr. II sub ac]iunea aminopeptidazei A [i ac]ioneaz\ tot prin intermediul receptorilor AT1 [i AT2. În anemiile hemolitice. e-gal cu 10-9 m. / angoisse. s.: a. neuron = nerv. ANGIOSTOMIE.] Sin. s.] Produs al ac]iunii *reni-nei asupra *angiotensinogenului.] 1) Senza]ie de constric]ie în regiunea epigastric\. / an-gionecrosis. provoac\ inactiva-rea prin hidroliz\ a *angiotensinei II. Are Mr de circa 30 kDa [i rol e-sen]ial în men]inerea echilibrului acidobazic. / angiosarcome. de la skopein = a vedea. s. / angiotensine. [Gr. n. stenosis = strâmtare. m. observat\ în aortita abdominal\. stoma.. / angiotensinase. adj. ob]inut `ndeosebi din nitrobenzen. ANICTERIC. s. span = a trage. angeion = vas. [Gr. unde contribuie la procesele de transport [i transfer ale CO2. s. s. element precursor al *angiotensinei. / angio-myoma. s.] Denu-mire generic\ pentru afec]iunile vasculare. graphein = a scrie. 1814-1874. -inis: posibil de la abdere = a ascunde. f. angeion = vas.] Sin.. uneori for]at\. de la tendere = a `ntinde. fie din insecuritatea sa la amenin]area Nean-tului (Heidegger). pectus. Procedeu de dilatare a unei artere `ngustate cu ajutorul unei sonde cu balona[.: unghi (v.ANGIOMIOM. an . / angiotensinogène. ÅNGSTRÖM. tensus. / angiosténose. a încorda. angeion = vas. -ozã. s. m. s. f. s. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis.] Contrac]ie spasmodic\ a arterelor. s. a `ncorda. anguilla = ]ipar. [Gr. [i anilism. / angioplastie. angeion = vas. lat. / anhidrotique. [Gr. ANHIST. s. spastikos = care trage `n\untru. [Germ. [Gr. Evolu]ie. -oma. `ngustare. de la gr. care stimuleaz\ secre]ia de aldosteron a su-prarenalei [i exercit\. ANGIONECROZ|. f. / anicteric. a examina. cu jen\ respiratorie [i cardiac\. s. / an-giospasm. ANGIOSPASM. I) denumit a. s. survenind în general dup\ mese. f.: angin\ intestinal\. angoisse. / anictérique.] Despre o boal\ care se `nso]e[te de spas-me vasculare (*angiospasme).] Unitate de lungime egal\ cu 10-10 m sau 0. an . II este cel mai puternic vasopresor cunos-cut. [Gr. lat. icter. incolor. a `ncorda. nekrosis = mor-tificare. / angioscope. adj. / aniline. angulus = unghi. s. ANGIOMIONEURINOM. col].). s. ANGOAS|. n. f. adj. se transform\ în-tr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. f. Este prezent\ în cantitate mare în eritrocite. hidros = transpira]ie. ori func]iona-l\ (în diferite boli). angeion = vas. hydatos = ap\. adj.

] Inegalitate a imaginilor percepute de fie-care din cei doi ochi. de la anima = suflet. -ykhos = unghie. Animalele constituie o surs\ important\ de modele experimentale: a) a. Limita între normalitate [i a. s.] Termen relativ vag cu urm\toarele semnifica]ii: 1) Absen]a sau starea rudimentar\ (malforma]ii) a ochilor. isos = egal. vedere. f. / anorexia.priv. / anisotro-pia. isos = egal. an . ANIMAL.] Diminuare marcat\ sau pierdere a apetitului. 2) A. [Gr. psihopatie. `n *isterie sau `n rela]ie cu un conflict familial. s. de valoare mic\. deci f\r\ comunicare cu creierul.] Intoxica]ie cu anilin\. m. ANOREXIE MENTAL| / anorexie mentale / hys-teric apepsia. / anisotropic. c\ruia i s-au ex-tirpat hipofiza [i pancreasul. ideal cristalele. gr. isos = egal. ANILISM. f. ops. cu excep]ia celor din sistemul cubic) de a prezenta o varia]ie a propriet\]ilor lor fizice (coeziune. isos = egal. nepericulos [i. / anodontie. observat\ la bolnavii cu tulbur\ri psihopatice.priv.) `n func]ie de direc]ie. ANIZOFORIE. s. cu a-platizarea *curbei Price-Jones). cu rol în vederea stereoscopic\.ANILINGUS..priv.. opos = v\z. 2) Absen]a ve-derii.).] Modi-ficare patologic\.. Sin. an . / aniseiko-nia.). 2) a . f. Wuchereria bancrofti. -ism. 1766-1844. poate fi observat\ [i `n cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare molecular\. orexis = apetit. / anopsie. mi[c\ri voluntare [i necesitând pentru existen]\ oxigen [i hran\ organic\.1) la analiza proteinelor membranare prin *electrofo-rez\ în gel de poliacrilamid\. isos = egal. ANIZOTROP. conductivitate electric\. ophthalmos = ochi. / anode. fiziolo-gic\. gr. c) a. cu hipermetropie (v. animal = fiin]\ vie. [Gr. b) a. care înseamn\ absen]a conge-nital\ a unui ochi. f. s. m. / anode.). determinate pe un e[antion reprezen-tativ din popula]ie). -inã.priv..priv. anomaly. [Lat. Ant. s. s.). m.. opos = v\z.] Protein\ globular\ (200 kDa) care leag\ *spectrina cu proteinele membra-nare integrale (*banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. phorein = a se sim]i.. f\-r\ urm\ri. / anilingus. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia nervosa. metron = m\sur\. de o-bicei *congenital\ [i *familial\. spinal. s.2T. [Gr. / Anopheles. indo-lor. chimist. 2) Absen]a respectului pentru legi [i reguli specifice diferitelor institu]ii. [Gr. cu p\strarea capacit\]ii de a le recunoa[te [i utiliza. ANIZOCITOZ|. / anomalie. care apar]in sub-familiei Anofeline (Anophelinae). / anisocytose.. ANOFEL.. f. situate în afara intervalului m ± 3T pot fi denumite varia]ii singulare.. s. s. anomalia = neregularitate. anorexia nervosa.priv.: coexisten]a de *macrocite [i *microcite. Poate fi profesional\ sau accidental\. onoma.. congenital\ sau dobândit\. ANOD. În acest caz. / ankyrine.. Se sus]ine c\ a. aspect. orexis = apetit. s. / anion. trope = `ntoarcere.] *Strabism latent. ion = migrator. rezisten]\ la trac]iune. an . Ant. / anodontia. s.. / anisophorie. / anodin. s. 2) Care apar]ine orga-nismelor. s. -onos = i-magine. 2) Medicament destinat reducerii senza]iei de foa-me. este uneori conven]ional\. A. Include un nu-m\r mare de specii de ]ân]ari (circa 300).priv. / animal. [Gr. -atos = culoare. m. anomos = neregulat (an . / an-isometropia. [Lat. odontos = dinte. an . spre deosebire de *monoftalmie. de care el `nsu[i suferea. anorexie mental\. f. s. m.. / anomia. Diminuare sau abolire a alimenta]iei prin refuzul hranei sau pier-derea apetitului. [Gr. [Gr. / aniso-chromia. Prin extensie. / anilisme. se deplaseaz\ spre anod. animal. s. îndeosebi a formei sau structurii unei forma]iuni a-natomice [i. uneori. s. s. f. ana = în sus. monstruozit\]i. de la ienai = a mer-ge. isos = egal. [Gr.: anorexie mental\ (v.: protanopie (v. A. r\suflare. s. / anisochromie. s. ana = în sus. ANIZEICONIE. hodos = cale. f. s.] Electrod pozitiv. s. s.] Calitate a unor corpuri cu structur\ intern\ ordonat\ (ex. adj. s.] Abera]ie sexual\ constând în excitarea anusului cu limba sau cu buzele. iar cele inferioare lui m . ANIZOCORIE. s. din cauza distan]elor diferite ale aceluia[i o-biect fa]\ de cele dou\ retine.. Anilin. 3) Uneori sin. ANIZOCROMIE. s. s. / anisopho-ria. s. / anopsia. m. s. este expresia unui dezechilibru psihopatic. de control. a. / anisocoria. ANION. anus = [ezut. 1) an . ANOREXIE. / anisométropie. ANOPIE. d) a. f. onyx. s.] 1) Form\ de *afazie în care pacientul este incapabil s\ denu-measc\ obiectele.priv.priv. ]inând seama de sensul curent al cuvântului. s. lui Houssay. m. an .priv. [Gr.] 1) Care diminu\ apetitul. pentru anchilostomiaz\ (v. Nematocere. s.] Inega-litate pupilar\. s. f. Devierile superioare lui m + 2T ar fi a. de la Anil = indigo. anomalus. f. prin în]ep\turi.. care a fost tratat în condi]ii asem\n\toare celui supus experiment\rii. / ankyrin. f.priv. odyne = durere. s. vitez\ de propagare a sunetului. / anonychia. [Gr. a luminii etc. / anilingus. ANIZOMETROPIE. s. trope = întoarcere. dependent\ de contextul familial. adj. [Gr. varia]iile u-nui caracter situate în afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului [i T abaterea standard. s. [Gr. khroma.. nomos = obicei având for]\ de lege.. s. [Gr. lingere = a linge. / anonychie. eikon. [Lat. / anopia.] Gen de insecte (]ân]ari) Diptere. ar putea fi în rela]ie cu *sindromul Simmonds. cu nucleul ventromedian al hipotalamusului distrus. f. kytos = celu-l\. / aniséiconie. / anilism. f. ANOMALIE CROMOZOMIAL| / anomalie chro-mosomique / chromosome anomaly. / Anopheles. n. s. S-a propus s\ se considere a.. ANKIRIN|.). opsis = vedere. manifestat\ prin hipotricoz\ [i hipohi-droz\. odous.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pen-tru un tip celular definit. / anisocorie. adj. f. m. s. anopheles = v\t\m\tor.). Var. prin exces. f. kore = pupil\. 136 . -e. f. f. prin defect. / anodyne. dilatabilitate. având senza]ii. 2) În particular. ANOPSIE. an . ops. / abnormality. s. din lat. nomos = obicei având for]\ de lege). f.diferite tipuri de *Plasmodium (falcipa-rum. an . ANODON}IE. ANIZOTROPIE. V. / aniso-cytosis. Se g\se[te în banda (4.: anorexia nervosa. Evolu]ie imprevizibil\. adj. [i se manifest\ prin fenomene nervoase.] Absen]a tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. / anophtalmie. V. adj.priv. f. transgenic.] Cu referire la un corp care prezint\ proprietatea de anizotropie (v. f. f. vedere. f. imperceptibil\. ANONICHIE. / anomie. ankyra = ancor\. de la trepein = a `ntoarce. f. Feme-lele (hematofage) sunt vectoare. an . ANKILOSTOMIAZ|.] Inegalitate a colora]iei globulelor ro[ii. m. an -priv. malariae [i ovale). drum. ale unor agen]i infec]io[i: arbovirusuri. a. [Gr. / anorexie. an .] Absen]a complet\ a din]ilor temporari [i a din]ilor perma-nen]i. / anion. Sin. / anisotropie.] 1) Organism viu. f. an . s. adj.. hiperfagic.: abe-ra]ie cromozomial\ (v. care a studiat [i daltonismul. s. transgenic. ANODIN. ANOMALIE. prin extensie. `n arab\ -al-nil. n.priv.] Ab-sen]a congenital\ a ambilor ochi.: *izocorie. ANOREXIGEN. isos = egal. de la trepein = a `ntoarce. eterogeni-tate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. / anoph-thalmos.. / anorexiant. ANOFTALMIE.priv. utilizat în cura de sl\bire cu precau]iile de rigoare. -ozã. an . [Gr. Sin. / animal.] Ion înc\rcat electric negativ. s. iar cele situate în afara intervalului m ± 4T. gennan = a produce.] Despre remediile destina-te s\ calmeze durerea [i care nu ac]ioneaz\ asupra cauzei unei anumite boli. f.. a se comporta. vivax. -atos = denumire. patologic\ reprezint\ consecin]a unei inegalit\]i de refrac]ie între cei doi ochi. [Gr. f. [Gr. f\r\ importan]\. an . profesor la Manchester. isos = egal. s. f. n. s. e) a.] Sin. hematologice (anemie) [i tulbur\ri digestive.priv. c\l\tor. / anisotrope. benign. f. [Gr. n. [Gr. adj. asociat\ uneori cu *displazia ectodermic\ ereditar\. Este de o rezisten]\ extrem de mare la tratamente.. Se deosebesc: 1) A. an .priv.] *Cecitate temporar\ care apare în cursul varia]iilor rapide de vitez\ (cre[tere sau reducere) sau în cursul acroba]iilor. s. fizician [i naturalist englez. f. ANOMIE. f. a. [Gr.: izeiconie. [Gr.] *Ametropie a-simetric\: viciu de refrac]ie cu form\ [i grad diferit la cei doi ochi. f. an . Apare îndeosebi la tinerele între 15 [i 20 de ani determinând amenoree [i sc\dere în greutate care poate ajunge la *ca[exie. produs aromatic utilizat ca baz\ pentru numero[i coloran]i. an . [John Dalton.. acut\ sau cronic\. / anorexigène. cu m\duva spin\rii sec]ionat\.priv. adj. [Germ. f.. / anopie. m. [i a pozi]iei acesteia. v. s.priv. În cursul electro-lizei. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.

ante = înainte. s. gr. s. f. antecedens. biochimic. De[i ar putea prezenta interes. / anténatal.] 1) Element chimic neinclus într-o molecul\ ce con]ine carbon. / antepo-sition. ce-dere = a merge.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *moarte. norma = regul\. ante = înainte. comparativ de la ante = `nainte. exist\ un spectru larg de agoni[ti [i a. n. i. physis = cre[tere. -onis = pu-nere. în for-m\ de U. s. an . s. 3) A. / anosmie. agonizomai = a lupta [i agon = lupt\. ANTAGONI{TI DE CALCIU / antagonistes de cal-cium / calcium antagonists. prea flectat înainte. organicus. de la anti = contra. n. n. anterior = mai înainte. gnosis = percepere. tub urinifer [i nefron.] Care este contrar regulilor. / antéversion. ANS|. de la lat. rezult\ prin competi]ia de legare la acela[i tip de receptor. antagonisma = pozi]ie. / forearm. diminuarea oxigenului atmosferic (ex. [Lat. f. / antagonist.: pozi]ie a. / an-terior pituitary.. medica-mentos: ac]iunea a dou\ medicamente adminis-trate împreun\. 3) a. fir metalic (platin\) terminat cu o bucl\ [i fixat pe o tij\ metalic\. lat. NA: ansa. pl. gr. s. gr. ca mijloc pentru inser]ie [i le furnizeaz\ nervi [i vase sanguine. prin flectare. anti = contra. cu care este asociat\.: medica-ment sau molecul\ hormonal\ endogen\) de c\-tre o alt\ substan]\. A. / anosmia. de la gradi = a merge. s. m. s. [Lat. com-petitivi sau blocan]i împiedic\ accesul *agoni[tilor la receptori. / anovulation. s. / anox(a)emia. Heidelberg [i Göttingen. ANTAGONISM. -aux. ANTENATAL. consecin]\ a *anoxemiei sau a opririi circula]iei la nivelul vaselor sanguine care irig\ zona afectat\. / antéhypophyse. f. 2) Care se produce de la un moment dat. anoxyemie. de la antecedere = a preceda (ante = `nainte. Marginea convex\ a a. [Gr. oxys = acru. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. s. / anta-gonism. cel mult în cadrul *sindro-mului Babinski. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ.. / ab-normal.. s.] Termen ce desemneaz\ ignorarea sau nerecu-noa[terea de c\tre un bolnav a tulbur\rilor sale. anularea sau inversarea efectelor lor. ANOSMIE. Prin a. / anovu-lation. brachium. gr. / anthélix. ANORMAL. [Gr. / antéflexion. s. [Friedrich Gustav Jakob Henle. sunt cuprinse între cele dou\ foi]e ale mezente-rului. 4) Inhalarea unor gaze toxice.ANORGANIC. tratament a. s. f. agonistes = lupt\tor. s. / anorchia.] Locu]iune latin\ semnificând `nainte de *travaliu. organe. Lega-rea se produce conform *legii maselor. s. adj. 2) a. adj. ANTEROGRAD. m. inel. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neu-tralizare.priv. orkhis. microbian: rela]ie în care o specie micro-bian\ exercit\ o ac]iune defavorabil\ asupra une-ia sau mai multor specii microbiene.. de la ponere = a pune. adj. ANTEVERSIE.: la altitudine). an . ansa = toart\. ANOSODIAFORIE. f. -rtis = moarte. organikos = referitor la un instrument. par]ial: ventral. s. ceea ce înseamn\ c\ se va exprima efectul substan]ei cu concentra]ia molecular\ mai mare. s. dim. -atos = sânge. la nivelul p\r]ii lor concave. [Lat. anatomist german. utilizat pentru îns\mân-]area mediilor de cultur\ cu bacterii.] V.] 1) Mi[care în sens anterior. s. Ex.] V. / antécédents. an . organ. ereditare sau eredocolaterale).] Absen]a congenital\ a ambelor testicule la un subiect cu cariotip XY. organon = instrument. 137 . flexio. Ex. ante = înainte.. a înainta. s. hemiplegie stâng\ în cadrul *sindromului Babinski. ANTE PARTUM. mort. activat de prima [i inactivat sau blocat de a doua substan]\. m.] Absen]a *ovula]iei. nosos = boal\. A. care le servesc. ANOSOGNOZIE. / anosodiaphoria. V. f. A.: a. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substan]e (ex. / anse. sau mineral. f. anterior = mai înainte. / antever-sion. -onos = bra]. adj. [Gr. [Lat. f. *afazie Wernicke.. a unor organe fa]\ de pozi]ia lor anatomic\ nor-mal\. profesor la Zürich. s.] Toate faptele sau circumstan]ele anterioare unei boli [i care privesc: 1) starea de s\n\tate a subiectului examinat (a. an-sae. ante = înainte. Medicament cu aceast\ proprietate. de la natus = n\scut [i nasci = a se na[te.. se diminueaz\ sau se anuleaz\ efectele unor ac-]iuni. brakhion. comparativ de la ante = înainte. [Gr. ce declan[eaz\ r\spunsuri de intensitate sc\zut\. 1809-1885. adj. ANSA HENLE / anse de Henle / loop of Henle. [Gr.] Opozi]ie reciproc\ între dou\ ac]iuni ale unor si-steme. [i monorhidie.] 1) Despre un mu[chi a c\rui ac]iune este opus\ ac]iunii altui mu[chi.] 1) Structur\ anatomic\ în form\ de bucl\ sau inel. ter-menul este pu]in utilizat. / antérograde. / antagonisme.). [Gr. ANTE MORTEM. n. an . ANTERIOR. f. pe care le descriu jejunul [i ileonul. f. / ano-sognosia. osme = miros. de la ovum = ou. adj. V. oxigen. / anormal.] 1) Devia]ie anterioar\. a. / anoxémie. -idos = testicul. partus = na[tere. pl. care conserv\ curbura sa normal\. Ex.. [Lat. s. 2) Exagerarea anormal\ a *anteversiei uterine. positio. care se îndep\rteaz\ de la ceea ce este considerat *normal. ante = înainte.] În anatomie. -ntis = antecedent. a . adj. [Lat.: 1) A.. / antalgique. / anoxie. 4) A.. ANTEBRA}. de la flectere = a îndoi.priv. ante = înainte. de la gnonai = a cunoa[te. de la phyein = a cre[te. f. competitiv sau necompeti-tiv. v. s.] 1) Curbur\ anterioar\ exagerat\ a unui organ sau segment de organ.] Lipsa aportului de oxi-gen la nivelul ]esuturilor (de obicei localizat\). [Lat. adj. f. personale). / anoxia. / ante-flexion. 2) Termenul este utilizat frecvent cu referire la orientarea normal\ a uterului. s.. m. [Gr. Ex. m.. lat. / antero-grade. adj. necompetitiv: reac]ie prin care se împiedic\ o etap\ care precede formarea com-plexului *agonist-*receptor. [Gr.] Proeminen]a curb\ a pavilionului urechii. / anosognosie. ANOVULA}IE. f. ANTEFLEXIE. f. de[i se leag\ la un *receptor. f. for-meaz\ un unghi ascu]it cu axa colului. ANTECEDENTE.] Deplasare global\ a unui organ *anterior. s. ANTALGIC. f. pl. ANS| INTESTINAL| / anse intestinale / intesti-nal loop. [tiin]ific\ ovulum = ou mic.. familiei sale (a. -onis = îndo-ire. oxigen. adj. adj. treapt\. ma[in\. n. organum. [i anosognozie. adj. ANTAGONIST. s. / avant-bras. / antéposition. 3) Substan]\ care. lat. [Lat.: un suflu detectat la ausculta]ia inimii care exist\ f\r\ leziuni orificiale sau miocardice.] Segment al membrului superior cuprins între cot [i pumn. a . de la vertere = a întoarce. [Lat. hypo = sub. agoni[ti [i a. [Gr. [Lat. natalis = de na[tere. ANTEPOZI}IE.priv. helix = spiral\. adj. oxys = acru. [Lat. nor-melor admise. s. s. este foarte frecvent\ în cazul alter\rii func]iilor denumite simbolice:. m. gr. f. gradus = pas.] Indiferen]\ afectiv\ pe ca-re un subiect o manifest\ fa]\ de o stare patolo-gic\ proprie. / antérieur. are cauze foarte diverse: 1) Comunicare a-normal\ între sistemul arterial [i cel venos (car-diopatii congenitale). 2) Diminuarea hematozei (debit pulmonar redus ca urmare a unei obstruc]ii a c\ilor respiratorii sau a unei atingeri pulmonare). / antagoniste. i.] Care precede *na[terea. cunoa[tere. 3) ~ncetinirea circula]iei (staz\. haima. ANORHIDIE. Sin. / antalgic. hipo-fiz\. Sin. anomalous. ANOXEMIE.priv. situat\ anterior fa]\ de *helix. / antenatal. ascenden]ilor s\i (a. este liber\ în interiorul cavit\]ii abdominale. ante-flexie [i anteversie. familiale). f. nu declan[eaz\ reac]iile de r\spuns celular. ante = înainte. [Lat. s. versum. -ale. [Gr. an . ANTEHIPOFIZ|. nosos = boal\. Între cele dou\ extreme. [Gr. s. s. Ex. s. NA: antebrachium. f. ante = înainte.priv. f. / loop. Pentru compara]ie. / anterior. [Lat. de la parere = a na[te. s. s.] Care calmeaz\ durerea.] Diminuarea cantit\]ii de o-xigen transportat de sângele arterial. ante = înainte. ANTEHELIX. ce poate avea ca rezultat diminu-area. f. / history.priv. *agnozie vizual\. 2) A. algos = durere. fenomene sau substan]e. A. Poate fi periferic\ (leziuni la nivelul zo-nei olfactive) sau central\ (leziuni ale scoar]ei ce-rebrale). de la anti = contra.: fosfor a.: amnezie a. par]iali. A. diaphoria = diferen]\.priv. f. 2) În bac-teriologie.. al c\rui corp este flectat înainte [i formeaz\ un unghi de 100-1200 cu axa colului. s. f. ab = îndep\rtat de. [Lat. / anosodiaphorie. Tipuri de a. bucl\. s.: blocante de canale calcice (v. Se traduce prin sc\derea aportului de oxigen la ]esuturi (ano-xie tisular\) [i la nivelul viscerelor (anoxie viscera-l\). fenomen sau substan]\ care se opun unei anumite ac]iuni.] Absen]a sim]ului odoratului (mirosului). s. s. / anorchidie. antagonistes = oponent. termen prin care se precizeaz\ pozi]ia unei forma]iuni situate înaintea planului frontal. NA: anthelix. uterului înseamn\ de-plasarea înainte a uterului întreg. antihelix. astfel încât axul corpului uterin. 2) Despre un sistem. f. *hemianopsie etc. sincop\ cardiac\).priv. adj. NA: pars distalis adenohypo-physeos. / anorganique. / inorga-nic. m. -e. an . ANOXIE. / anthelix.

Pe baza efectelor celulare. b) cea mai mare parte a *betablocantelor adrenergice.. n. cu anticorpii. anti = contra. m. / antibactérien. s. f. V. s. alterat\ rezultând proteine non-gama carboxilate incapabile s\ fixeze calciu denumite [i PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists).. IX. [Gr. aner. gramma = înscriere. bios = via]\. o. n. de sintez\. fenitoina. / contraceptive. în vederea stabilirii antibio-ticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii pro-vocate de microbul respectiv. d) o serie de inhibitori de calciu. capere = a lua). n. n. A. lat. / anti-anticorps. care inhib\ doar in vitro formarea tromboplastinei. f. m. in vivo sau in vitro. poart\ *situsuri de combinare pentru legare necovalent\ cu antigenul. prezent\ în mod natural sau produs\ în organism (sânge sau ]esuturi) sub ac]iunea unui *antigen [i care posed\ proprietatea de a reac]iona specific. lat. s. khole = bil\. f. mecanismul de ac]iu-ne [i efectele clinice. m. [Gr. s. m. / antibody. antisecretorii gastrice. antituberculoase. deriva]i de oxichinolein\. Combinarea unui a. anti = contra. anti = contra. V. s. s. a. deci. angina = sufocare. s. de la angere = a strânge. s. antifungice.] 1) Care se opune vie]ii.] 1) Care se opune acizilor. adj. [i antiulceros. exercitat\ `ndeosebi la nivelul *acidi-t\]ii gastrice.] (Substan]\) care are ac]iune *bactericid\ sau *bacteriostatic\. [Gr. Se alege. s-au dezvoltat a. gennan = a produce. n. 2) Medicament dintr-un grup destinat s\ suprime crizele comi]iale. 3) A. s. adj. s.. s. m. nitroimi-dazoli. s. pl. lat. / antiepileptic drug. anti = contra. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. adj. Din aceast\ familie fac parte: *ba-citracina. lat. f. de la bakteria = baston. s. ANTICONVULSIVANT. ergein = a lucra. s. anticelular. lat. / antiamaril. 5) 138 . a. antienzim\. / antiallergic.] 1) Despre un medicament care supri-m\ crizele comi]iale. ANTIANDROGEN.. n. adj. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. andros = b\rbat. anti = contra. / polypeptide antibiotics. antimitotice. [Gr. Triplet de oligonucleotide de ARNt care per-mite legarea de codonul corespunz\tor de pe o molecul\ de ARNm. concep]ie. adj. benzo-diazepinele. adj. s. adj.. Ac-]ioneaz\ prin distrugerea membranei bacteriene. avantajul administr\rii orale dar nu pot fi utilizate `n urgen]e. ac]iune. s. anti = contra. ANTIAMARIL. de natur\ proteic\.: a. [i antibiotic. n. prezint\. -onis = graviditate. ci doar `n tratamentul de lun-g\ durat\ al *bolii tromboembolice. ANTIBIOTIC.] Studiul in vitro al ac]iunii u-nei serii de antibiotice asupra unei su[e bacteri-ene (cultivate pe mai multe discuri de geloz\). V. n. adj. aggre-gare = a aduna la un loc. m.] (Substan]\) care împiedic\ fecundarea ovulu-lui de c\tre spermatozoid [i. adj.. / anticoagulant. ANTIBACTERIAN. cu rol patogenic în anemii hemolitice autoimune. spaniol\ amarillo = galben. anticoagulante circulan-te. rhythmos = ritm. *lizin\ sau *precipitin\. perfect. [Gr. adj. Diversitatea a. adj. Grup de anticoagu-lante antagoniste ale *vitaminei K.. s. 3) Substan]e care interfer\ cu o reac]ie de coagulare. / antibiotic. adj. Datorit\ acestor propriet\]i. [Gr. capabile s\ împiedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau s\ le distrug\ (*bactericide). m. cu efecte asupra poten]ialului de ac]iune sau asupra perioadei refractare efective. adj. A. V. ANTIALERGIC. A. / antiacide. antibiomimetice. s. s. m. de la ergein = a lucra. includ fenobarbitalul. m. tetracicline. În ultima perioad\. ca-nal de potasiu. A. glicopeptide.. / antiarythmique. / anticorps. / antiallergique. bakterion. fa]\ de *heparin\.. lat. 4) A. lat.. / anticancéreux. *antiemetice.. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagu-lants circulants / circulating anticoagulants. [i nu a ac]iunii clinice. s. anticipatio.. s. Substan]e care inhib\ coagularea plasmatic\.] (Medicament) care se opune mai mult sau mai pu]in complet manifest\rilor generale. m. sunt utilizate ca *spasmolitice. / antiandrogène. / anticonvulsi-vant. Producerea de a. / antineoplastic.] 1) Care se o-pune *anginei pectorale. m. antibioticul care inhib\ cel mai intens dezvoltarea germenului.] Care se opune *febrei galbene. cancer. / antibacterial. anti = contra. 2) Denumire generic\ a unor substan]e naturale produse de c\tre unele mi-croorganisme. ANTICANCEROS. *gramicidina [i *polimixinele. bios = via]\. adj...] 1) Care se opune tulbur\rilor de ritm cardiace. convulsus.] 1) Care se opune for-m\rii de *agregate de globule ro[ii sau de trom-bocite `n vase. adj. -oris = corp. / anticholinergic. sau gr. / anticipation.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. antiinsulin\ apar în serul sanguin al diabeticilor trata]i cu insu-lin\ [i reac]ioneaz\ cu aceasta. / antiarrhythmic. allos = altul ergon = lucru. ca [i a analogilor sintetici ai aces-tora. pe care o inhib\ numai prin fixarea pe situ-sul catalitic. s. / anticipa-tion. adj. / antianginal. gr. Ex. anti = contra. m. / anticoncep-tionnel.priv. 2) Medicament pentru tratamentul *insuficien]ei coronariene. con-cep]ia.. anti = contra. adj. coagulare = a închega. 2) Medicament cu aceast\ proprietate. -e.. m. ANTICOLINERGIC. m. a su-foca. [Gr. adj. / antibiothérapie. -onis = anticipa]ie. / an-tacid. de la conceptare = a deveni îns\rcina-t\. V. [Lat. [Gr. s. canal de sodiu. ce reac]ioneaz\ specific cu suprafa]a diferitelor tipuri de celule. m..: medica-ment a. anti = contra. cutanate. n.ANTIACID.. s. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagul\rii. -e. Sunt eficiente `ndeosebi `mpotriva germenilor Gram-negativi. cu antigenul corespondent. care reac]ioneaz\ cu o enzim\ dat\. m. rhythmus. din aceast\ cauz\. [Gr. *midriatice [i antiparkinsoniene. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. macrolide. adj. [i X ai coagul\rii este. anti = contra. s. -enne. 2) Denumire generic\ a medicamentelor cu aceast\ ac]iune. adj.: heparina.. lat. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. cu antigenul s\u specific poate fi pus\ în eviden]\ prin diverse reac]ii in vitro [i in vivo. / antibiogram.: antivitamine K. / antibiogramme. anti = con-tra. lat. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate. / antiantibody. Familie de *an-tibiotice produs\ de bacterii din genul Bacillus. ANTICONCEP}IONAL..] Termen generic care define[te un tratament cu *antibiotice. / antiamaril. / anticoagulant.] Tendin]a unor boli de a debuta mai timpuriu [i de a se prezenta sub forme mai severe de la o genera]ie la alta. anti = contra. conceptio. rifampicine. adj. ANTICOAGULANT. în consecin]\. f. ANTI-ANTICORP. canal de calciu. m. ankein = a sugruma. ANTICORP. [Gr. Se recurge la reac]ii antigen-a.] Care în-târzie sau împiedic\ coagularea sângelui: 1) Un agent fizic sau chimic introdus din exterior. de la convellere = a zdruncina. anti = contra. Nu exist\ a.] Anticorp capabil s\ inte-rac]ioneze cu proteinele plasmatice [i. Ex. [Gr. anti = contra. V. adj. În func]ie de formula chimic\. [Gr. in vitro sau in vivo. anti-corpi care neutralizeaz\ una din proteinele coagu-l\rii. n.. -oris = corp. n. adj. acidus = acru. s. m. fiecare având in-dica]ii preferen]iale `n func]ie de tipul de *epilep-sie. adj. ex. / antiandrogen.] Care se opune ac]i-unii *hormonilor androgeni.. adj. corpus. / antibiotique. dezin-fectant. adj. producerea unei sarcini. m. evident. / antisludge. / antiangineux. / antiagrégant. de la therapeuein = a `ngriji.] Sub-stan]\ specific\. 2) Substan]\ care inhib\ eliberarea de acetilcolin\ sau blocheaz\ ac]iunea acetilcolinei deja elibera-te. ANTIAGREGANT. ANTIBIOTERAPIE. s. este enorm\. adj. s. / antico-don. îndeosebi cu referire la me-dicamentele care împiedic\ dezvoltarea anumitor microorganisme. ANTICODON. determinate de *alergie.. se disting patru grupe de a. antieritrocitar. plasmei sunt cuprin[i într-un grup de globuline denumite *imunoglobuline. / antibiotics therapy. -inã.. s. s. [Gr. ANTICIPA}IE. pulmonare sau sanguine. 2) O substan]\ natural\ care circul\ în sânge. n. s. polipepti-de.] V. este e-sen]ial\ pentru dezvoltarea *imunit\]ii. [Gr. -euse. s. n. antimitotic (2). 2) A. ca mijloc de diagnostic în diverse boli infec]ioase. ANTIBIOGRAM|. VII. -euse. bios = via]\. s. Sinteza factorilor II. s. s. anti = contra. [Gr. anti = contra. s. / anticodon.] 1) Despre o substan]\ care se opune ac]iunii *acetilcolinei. a coagula. [i agregarea eritrocitelor [i a pla-chetelor. Sin. sunt grupate în familii: be-talactamine. s. -cri = rac. a . A. [Gr. anticelul\ parietal\ gastric\. contraceptiv. ac]io-neaz\ asupra antigenului ca *aglutinin\. permi]ând determinarea sensibilit\]ii bacteriilor la antibioticele în cauz\. neu-tralizând activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare.. de la anticipare = a o lua `nainte. ANTIARITMIC. antiseptic. dim. a anticipa (ante = `nainte. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice.. therapeia = tratament. -elle. anti = contra. Câteva tipuri: 1) A. anti = contra. ANTIANGINOS. adj. / anticholinergique. [Gr. corpus. [Gr. aminoglicozide. c\reia îi afecteaz\ cinetica. crab. lat. f\r\ a modi-fica func]ionarea fiziologic\ a sistemului nervos central.

unii a. a. A. Sin. ANTICORPI ANTICARDIOLIPIN| / anticorps an-ti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. A. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete antibody.] Inhibitor enzimatic având ac]iune de neutralizare specific\. ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFI-LE / anticorps cytoplasmatiques anti-neutro-philes / cytoplasmic antineutrophil antibodies. printr-un mecanism fizic. uleioas\ sau pulbere de retrohipofiz\ (vasopresin\ sub diferite denumiri comerciale). Forssmann. proveni]i din acela[i *clon plasmocitar. s. dotos = dat.: ACAN.: anticorpi antitireoglobulin\. reflex axonic. antimu[chi neted. ori ca urmare a sarcinii incompatibile). de aceea. [i chelator.). / antiemetic. drojdie. antagonist al ac]iunii estrogenilor la nivelul recep-torilor tisulari [i utilizat în tratamentul cancerelor de sân dependente de estrogeni. a.: homeodot.: antiinflamator (v. s.). phlogos = flac\r\. Tip de anticorpi antitisulari care reac]ionea-z\ cu antigeni situa]i pe suprafa]a nucleului ce-lular. `n prezen]a antigenului s\u specific se fixeaz\ [i `l sensibili-zeaz\ dar nu produce nici aglutinare.: a.: reagin\ (v. [Gr. [Gr. n. pe m\sura diversit\]ii *fosfolipidelor.: anticorpi antiperoxidaz\ tiroidian\ (v. c. 2) În homeopatie. apar]in `ndeosebi IgG. Au a-plica]ii practice [i în cercetare de importan]\ ex-cep]ional\. A. s. / antiphlogistic. Apare în imunizarea persoanelor Rh negative cu sânge Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. anti = contra. 6) A. Abrev. sau phlegein = a arde. medicament destinat s\ atenueze o reac]ie excesiv\ determinat\ de administrarea unui alt medicament. adj. adj. [Gr. ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. / antidro-mic. reac]ie `n mediu albuminos (plasm\). hepatit\ cronic\ activ\. dromos = curs\. f. varietate de a. cu ac]iu-ne puternic\ dar de scurt\ durat\. a. 20) A. V.).: antivomitiv (v. zyme = ferment.). adj.: solu]ie apoas\. adj. caracteristici lupusului eritematos acut diseminat [i anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). de la anti = contra. m. A. m. umani mo-noclonali fa]\ de endotoxina HA1A) pentru neu-tralizarea efectelor endotoxinelor. difer\ atât prin structur\ cât [i prin specificitate. Ex. [Gr. 1870-1950. s. pancreatice sunt folosite cu prec\dere `n tratamentul pancreatite-lor acute. (îndeosebi acizii epsilonamino-caproic [i tranemaxic) inhib\ activarea *plasmino-genului sau a *plasminelor tisulare. / anti-oestrogène. ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps anti-phospholipides / antiphospholipid antibodies.. medic austriac. reaginic. imunoprecipitare. ("lupus anticoagulant") a fost asociat\ cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adul]ii tineri. prezen]i deasemeni `n *lupusul acut diseminat cât [i `n *poliartrita reuma-toid\ (reprezint\ factorul Haserick. 17) A. iar cel\lalt pentru alt antigen. antidromein = a merge în direc]ie opu-s\.. cu specificitate dubl\. termolabil. Induc hipotiroidismul pri-mar prin sc\derea activit\]ii biologice a hormo-nilor tiroidieni. 13) A. ciroz\. sunt produ[i de celulele *hibridoamelor.). ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOA-ME NON-HODGKINIENE / anticorps monoclo-naux pour les lymphomes nonhodgkiniens / monoclonal antibodies of non-hodgkin lym-phoma. În terapeutic\. ca [i implica]iile `n patologie. adj. strict iden-tici. Termenul este discutabil. de la diourein = a u-rina. v. prezent în umori. antimiocard.] Tip de a.] Termen desuet. ANTIEMETIC. ANTIESTROGEN. IgG care se leag\ de antigenul P al eritrocitelor la temperaturi sc\zute [i determin\ hemoglobinuria paroxistic\ nocturn\ prin hemoliz\ mediat\ de complement. hibrid. n. / anti-émétique. vasopresin\. citotoxic. de la phlox. sensibil la varia]iile de temperatur\. ANTICORPI ANTINUCLEARI / anticorps antino-yaux ou antinucléaires / antinuclear antibo-dies. 1868-1943. m. provocând fie blocarea. antinuclear reac]ioneaz\ cu diverse structuri nucleare. pân\ la denaturare. Deoarece stimu-leaz\ produc]ia de *gonadotrofine.: a. biochimic sau farmacologic. Sin. 2) Hor-mon care cre[te reabsorb]ia de ap\ la nivelul tu-bului contort distal. s. 2) Medicament care împiedic\ fibrinoliza. / reagin.A. en = `n. anti = contra. utili-za]i ca atare sau cupla]i cu radioizotopi sau to-xine. Rh. diouretikos = care favorizeaz\ urinarea. Sin. adj. prin administrare intravenoas\. t. foarte eficace. prezen]i atât la pacien]i cu boal\ tiroidian\ imun\. acidi-fiere. s. care apar doar `n condi]ii speciale. (sau de a.). Sin.] Care se propag\ în direc]ie opus\ c\ii obi[nuite. ANTICORP REAGINIC / réagine. 10) A. de la gr. chimic. iar a. n. în primul rând pentru identificarea ex-trem de precis\ a unui anumit antigen dintr-un a-mestec [i pentru ob]inerea unor *vaccinuri cu spe-cificitate deplin\ [i. având efect de sc\dere a de-bitului urinar. fie stimularea func]iei celulare. deocamdat\ fiind descris ca entitate nosologic\ *sindromul antifosfolipidic. c.. / antidromique. antimitocondrie. Inventarierea a-cestora este `n curs. anti-TPO. IgM sau IgA [i includ: anticorpii antiADN. patolog [i serolog de origine austriac\. impuls. pro-fesor de medicin\ intern\ la Viena. drum. oistros = dorin]\. s. specific pentru antigeni din membrana celular\. sunt utiliza]i pentru inducerea stimul\rii ovula]iei în caz de infertilitate. este *tamoxifenul. ce reac]ioneaz\ cu structurile sarco-lemale ale mu[chiului cardiac. 2) Denumire generic\ a unui grup de medicamente cu aceast\ ac]iune. ANTIDROMIC. V. reagin\. [i anticorpi anti-car-diolipin\. f. f. phlogistos = inflamabil. Familie foarte eterogen\ de anticorpi. anti = contra. ANTICORPI ANTITIROXIN| / anticorps anti-thy-roxine / antithyroxin antibodies. Marker sensibil (85 %) [i specific (95 %) pentru *granulomatoza Wegener. propriu-zi[i (c-ACAN) sunt îndrepta]i împotriva proteinazei serice neutre din granulele azurofile. V. m. [Gr. ANTIDOT. anti = contra. fibra = fibr\. m. ANTIENZIM|.. de la lyein = a distruge. anti]esuturi (autoanticorpi) care reac-]ioneaz\ cu proteinele membranei interne mito-condriale. au fost detecta]i în carditele reumatismale. detectabil prin proprietatea sa de aglutinare a hematiilor de oaie.. / antien-zyme.] Sin. anti = contra. natural. a. varietate de a.] 1) Substan]\ capabil\ s\ neutralizeze un toxic sau s\ împiedice efectele acestuia în orga-nism. premiul Nobel pentru fiziologie/medicin\ `n 1930. sunt prezen]i [i `n alte afec]iuni: hepatit\ cronic\ activ\. cu hematii tratate `n prealabil cu un ferment proteolitic (tripsin\). direc]iona]i împotriva antigenilor de su-prafa]\ ai celulelor din limfomul non-hodgkin.. ANTIFLOGISTIC. emeticus. perinucleari (p-ACAN) . [Gr. adj. 11) A. Pre-zen]a în circula]ie a a.] 1) Care diminueaz\ secre]ia urinar\. adj. antidotum = antidot. emein = a vomita. s. s. / antidote. cu specificitate pentru antigenul sistemului Rh (v. Ex. 18) A. m. Anticorp care. sclerodermie. Titruri crescute de a. fa]\ de antigeni cu care organismul nu a venit anterior în contact. s. s. s. n. 16) A. lytikos = care distruge. adj.. 14) A. 7) A. care precipit\ cu antigenul. care are un situs de combinare specific pentru un antigen. *test Coombs etc. Karl Landsteiner. Cel mai important a. A.: macroglo-bulinemie Waldenström). 19) A.. / antidote. -inã. ANTICORPI ANTITIREOGLOBULIN| / anticorps anti-thyroglobuline / antithyreoglobulin antibo-dies. îndeosebi ciroz\ biliar\ primitiv\. gennan = a produce.] 1) Care se opune ac]iunii estrogenilor. A. lat. 3) Medicament care se administreaz\ în tratamentul *diabetului insipid sau pentru a testa puterea de concentra]ie a rini-chiului. / antidiuretic. lat.împotriva mieloperoxidazei sau a elastazei. s. gr. responsabil de formarea *celulelor lupice). V. a.. / antiphlogistique. antitireoglobulin\) exist\ în serul majorit\]ii pacien]ilor cu boala Hashimoto [i la o bun\ parte din cei cu hipertiroidie tireopriv\ primar\ sau boal\ Basedow-Graves. a. 139 . / anti(o)estrogen. / antidiurétique. / antifibrinolytique. nici hemoli-z\. [Gr. mononucleoz\ infec]ioas\ etc. 15) A. utiliza]i experimental (a. precipitant. Sin. A. m. adj. monoclonali (v. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. Sunt prezen]i în plasm\ în anumite a-fec]iuni hepatice. ANTICORPI ANTIPEROXIDAZ| TIROIDIAN| / anticorps antiperoxydase thyroïdienne / anti-thyroid peroxidase antibodies. adj. detectabil în serul unor oameni (sau animale) normali. [Gr. ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps mono-clonaux / monoclonal antibodies. n. fa]\ de *antigenul Forssmann. A. s. [Julius Donath. v. s. New York. sau lat. Abrev. 8) A. ANTIFIBRINOLITIC. antireceptor reac]ionea-z\ cu anumi]i receptori de pe suprafa]a unor celule. emetikos = care produce v\rs\turi. 9) A. / antienzyme.] 1) Care se opune *fibri-nolizei. cât [i cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. adj. anti-]esuturi (autoanticorpi) care interac]ioneaz\ cu o serie de proteine musculare. ANTIDIURETIC. anti = contra.. umoral. Autoanticorpi circulan]i împotriva hormonilor tiroidieni. anti = contra. având aceea[i specificitate pentru un anumit antigen. gr. 12) A. / antifibrinolytic. m. antimicrozo-mali apar în tiroiditele autoimune [i reac]ioneaz\ cu antigeni microsomali prezen]i în cantit\]i mari în celulele tiroidiene în *tiroidita Hashimoto.

hidatic.9 antigen.: a. A. V. V. t. n. ANTIGENI FETALI / antigènes foetaux / f(o)etal antigens. HBs Australia (v. A. ANTIGEN CA 72. se observ\ titruri înalte de anticorpi cir-culan]i. A.9 / CA 19. hepatitis B = hepatit\ B. Sursele de a. ANTIGENI ALOGENICI / antigènes allogéniques / allogenic antigens. de na-tur\ lipoproteic\ depind de genele de histocompa-tibilitate. he-maglutininici – H. tisulari prin localizarea la suprafa]a membranei [i prin reac]iile imunitare pe care le provoac\.). s. produs\ de celulele epiteliale ale prostatei. Abrev. care induc pro-ducere de *anticorpi specifici sau de *limfocite (*i-munocite) [i care interac]ioneaz\ specific cu pro-du[ii r\spunsului imun (molecule sau celule). cf. t. A.: PSA. [Gr. A. cu excep]ia oilor. patolog [i imunolog suedez. grup tisular. surface = suprafa]\. Lipo-protein\ dependent\ de cromozomul Y. V. a. A. anti = contra.: 1) A. V. / antigen.. utilizabil în urm\rirea acestor tumori. glicoproteic asociat cancerului de sân. este secretat `n mod normal.). Obs. colit\). `n serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. cu Mr 34 kDa).] Sin. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. A. carcinoembrionar. s. de asemenea. [John Forssman. pe baza c\rora se diferen]iaz\ virusurile gripale A.3 / CA 15. antigeni.] Substan]\ sau celul\ str\ine organismului. Glicoprotein\ component\ a secre]iei prostatice (serin-proteaz\ kalicrein-like. m. sistem HLA. dar nu [i `n sânge.. Concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 23 UI/ml.] V. Câteva tipuri de a. profesor de bacteriologie [i patologie general\ la Lund. Sin. ANTIGEN HBe / antigène HBe / HBe antigen. rejet. ANTIGEN TUMORAL / antigène tumoral / tumour antigen. Abrev. [Engl. nu sunt str\ini pentru subiectul respectiv. V. utilizabil pentru urm\rirea acestui tip de cancer. leucoplachetari (în esen]\ sistemul HLA). s. s. 2) A. s. A. ANTIGEN CA 125 / antigène CA 125 / CA 125 antigen. adj.: o gref\ cutanat\ prelevat\ de la nivelul coapsei [i depus\ `n alt\ zon\ la acela[i individ nu este recunoscut\ ca str\in\ [i nu va fi rejetat\. A. utiliza]i ca *markeri tumorali. ANTIGENI GRIPALI / antigènes grippaux / influ-enza antigens. s. HY induce secre]ia unui hormon care împiedic\ gonadele primitive s\ ur-meze evolu]ia lor natural\ c\tre tipul ovarian [i di-rijeaz\ dezvoltarea individului c\tre tipul masculin. A. Prezen]a acestui a. al celulelor leucemice [i al celulelor sarcoma-toase. ANTIFUNGIC. Anticorpii care apar la om `n cursul *mononucleozei infec]ioa-se reac]ioneaz\ specific cu a. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. t. tract respirator). identificat la numeroase specii de plante [i animale.9. 4) A. sub-stan]e toxice etc. iar determinantul s\u antigenic este de natur\ polizaharidic\. hepatit\ B. hepatit\ B. orienteaz\ transformarea gonadelor primitive în testicule.). In-duc]ia r\spunsului imun se nume[te *imunogeni-citate. A. Cea mai cunoscut\ substan]\ antigenic\ de acest tip este *alfafetoproteina.5 ng/ml. ANTIGEN AUTOLOG / antigène autologue / autologous antigen. sunt prezen]i în mod nor-mal la embrion (*a. virusuri. Nu este riguros specific [i prezint\ o concentra]ie plasmatic\ normal\ sub 35 UI/ml. dar [i în afec]iuni necanceroa-se (ciroz\ hepatic\. dar [i a altor cancere (gastric. Concentra]ia sa normal\ în plasm\ este sub 2.). A. sunt înrudi]i cu a.] V. carcinoembrionar. F. ANTIGEN HBc / antigène HBc / HBc antigen. Concentra]ia sa plasmatic\ normal\ este sub 40 UI/ml. ubi-cuitar. Termen actualmente desuet. a. hepatitis B = hepatit\ B.: a. A. F. A. protectiv.9 / antigène CA 19. eritrocitari ai sistemului ABO. prin inhibarea competitiv\ a sintezei acizilor nucleici ca urmare a bloc\rii dihidrofolat-reductazei. prezent\ în toate celulele mamiferelor de sex masculin [i care. Astfel. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigène spé-cifique prostatique / prostate specific antigen. în mod normal.: ACE. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACU-TE / antigène de la leucémie aiguë lympho-blastique / antigen of acute lymphoblastic leu-k(a)emia. antigen CA 19. utilizabil pentru supravegherea acestora. *a. CA 19. Ex.: HBs. ini]ial în cancerul de colon. ca hiperplazia prostatic\. B. Are o specificitate suficient\ [i o concentra]ie plasma-tic\ normal\ sub 6 UI/ml. deci. marcheaz\ caracteristicile particulare ale fie-c\rui individ [i joac\ un rol esen]ial în ap\rarea organismului. pentru care. recomandat frecvent la b\rba]ii peste 50 de ani. [i antigeni he-terofili. 140 . Glicoprotein\ cu Mr de 200 kDa. markeri tumorali. V. iar interac]ia specific\ se nume[te *antigenicitate. a. / antifolique. V. Ex. Ex. Nu este riguros specific.4 antigen. ca [i a. care reac]ioneaz\ cu un anti-corp produs ca r\spuns fa]\ de alt antigen. prostatita sau infarctul prostatic.. prezent în celulele canceroase.: pl. V. în raport cu care este mai pu]in specific. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigène ri-bonucléoprotéique / ribonucleoproteic anti-gen. Concentra]ii crescute se observ\ [i în afec]iuni benigne. V. markeri tu-morali. ANTIGEN CA / antigène CA / carbohydrate an-tigen or CA antigen. utilizabil pentru supra-vegherea acestor tumori. hepatit\ B. transse-xualism. ANTIGEN CA 19. Diferi]i a. colorectale [i gastrice. / antifungal. adj. r. exist\ numai la embrion. miez. A. (v.: un transplant renal de la mam\ la fiic\ se nume[te alogref\ sau *homogref\ deoarece con]ine a. al\turi de morfologia limfoblastic\ [i prezen]a terminal-deoxinucleo-tidiltransferazei (TdT). în continuare [i alte tipuri de antigeni. antifon-gique. ANTIGEN CA 50 / antigène CA 50 / CA 50 antigen. 5) A. inclusiv la om [i denumit datorit\ acestui fapt heterofil (pentru c\ se g\se[te la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic). m. / antifungique. asociat cancerelor digestive [i ovarie-ne. V. prezent în toate celulele organismului. celule sau proteine str\ine. glicoproteic asociat cancerelor ovarie-ne. A fost descris\. Unii dintre ace[ti a. pot fi utilizate ca *antimitotice. markeri tumorali. a-poi în alte cancere. C (nucleoproteici – NP.9 [i markeri tumorali. core = centru. [Engl. histocompatibilitate. t. s. ANTIGEN AUSTRALIA / antigène Australie / Australia antigen. a. oncofetal asociat cancerelor pancrea-tice. ob]inut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat [i fenolat. ANTIGEN HY / antigène HY / HY antigen.4 / antigène CA 72. n. 3) A. prezen]i la nivelul *grefonului vor pro-voca la primitor formarea de anticorpi. p. adj. A. a.4 / CA 72. V. ANTIGEN TISULAR / antigène tissulaire / tissue antigen. ANTIGEN CA 15.: antimicotic (v. markeri tumorali. Casoni sau a. desemnând antigenul de suprafa]\ al virusului hepatitei B. V. la fetus. adj. homogref\. dar poate atinge concentra]ii foarte mari `ndeosebi `n cancerul de prostat\. de unde interesul doz\rii acestora în scop de diagnostic [i de clarificare a patogeniei. fetali). CEA (engl. HY reprezint\ metoda cea mai sigur\ pentru determinarea sexului genetic. crosreactiv (încruci[at-reactiv). O serie de glicoproteine care. Dozarea a. / antigène. care. CA 50 [i markeri tumorali. în *boala mixt\ a ]esutului conjunctiv.ANTIFOLIC. pentru care nu este strict specific. o *gref\ este acceptat\ nu-mai dac\ primitorul [i donorul prezint\ a. tipic este cel izolat din rinichiul de cobai. caracterizeaz\ criza blas-tic\ de tip limfoid din evolu]ia leucemiei mielocita-re cronice. ANTIGEN FORSSMAN / antigène Forssman / Forssman’s antigen. g.. markeri tumorali. În cazul re-jetului. anti = contra. în conti-nuare. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigène car-cino-embryonnaire / carcinoembryonic anti-gen. gennan = a produce. Ex. V. unde este prezent numai la nivelul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). t. asociat cancerelor colorectale [i pancre-atice. Detec]ia a. 1868-1947. Abrev.3 antigen. Denumire generic\ a unei serii de a. V. DEX. iar concentra]ia sa plas-matic\ normal\ este sub 30 UI/ml. care dezvolt\ o imunitate de protec]ie. ai aceluia[i individ. iden-tici. [Gr. antigeni fetali. neuraminidazici – N). Natura a. care se g\sesc la membrii diferi]i genetic ai aceleia[i specii. fungus = ciuperc\. V. La adul]i sunt prezen]i îndeosebi în plasma bolnavilor de can-cer. marker tu-moral relativ util în urm\rirea cancerului colorec-tal. sunt extrem de diverse: bacterii. s. A. deoarece con]ine a.: aloantigeni.. carcinofetal glial etc. Substan]\ care exercit\ o ac]iune antagonist\ *acidului folic.: anticorpii antiribonucleoprote-ine imunoprecipit\ complexele proteice U1 ARNm. ANTIGEN. Este prezent `n majoritatea organelor. în caz contrar se produce *rejetul. lat. *antipaludice sau ca *antibacteriene în asocieri cu unele *sulfamide. asigurând rezisten]a la boal\.] A. m. / folic acid antagonist.3 / antigène CA 15. o gamafetoprotein\. ai proteinelor matricei – M) [i subtipurile A (a. m. p.

ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigènes leu-cocytaires communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a. eritrocitari controlat de un locus cu un num\r variabil de gene alele. Ex.: sis-temul ABO, cu patru gene alele majore (A1, A2, B, O) ale unui locus de pe bra]ul lung al cromo-zomului 9. Primele trei gene codeaz\ a. glucidici. ANTIGENI HETEROFILI / antigènes hétérophiles / heterophilic antigens. A. detecta]i la organisme aflate la distan]\ `n arborele filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au `n comun unul sau mai mul]i *epitopi, ceea ce st\ la baza `nrudirii lor antigenice. Ca urmare, ei dau reac]ii `ncruci-[ate, adic\ se combin\ cu acela[i *anticorp specific datorit\ prezen]ei epitopilor comuni. Reac]ia `ncruci[at\ a a. h. are o serie de aplica]ii practice. V. de ex. *cardiolipin\ [i *reac]ie Weil-Felix. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / anti-gènes d’histocompatibilité / histocompatibility antigens. A. prezen]i pe suprafa]a tuturor celulelor sau ]esuturilor din organism, care determin\ compatibilitatea sau incompatibilitatea ]esuturilor transplantate. Ace[ti a. induc r\spunsul imun al organismului gazd\, care poate determina *rejetul ]esutului (organului) transplantat. Cei mai impor-tan]i a. de h. sunt produ[ii genelor *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difer\ `n func]ie de un organ sau de la un ]esut la altul, dar difer\ de la individ la individ, `n func]ie de linia genetic\. Sin.: antigeni de transplantare. V. [i sistem HLA. ANTIGENI HLA / antigènes HLA / HLA antigens. Cei mai importan]i a. leucoplachetari sau tisulari, grupa]i în *sistemul HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de histocompatibilitate. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigènes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45) utiliza]i în evaluarea i-munohistologic\ a biopsiilor de la pacien]ii cu can-cer metastatic cu sediu primar necunoscut. Suge-reaz\ existen]a neoplaziilor limfoide. ANTIGENI ONCOFETALI / antigènes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Markeri tumorali, produ[i ai unor gene care se manifest\ în timpul diferen-]ierii normale a ]esuturilor fetale. Cei doi a. o. cu utilitate clinic\ sunt *antigenul carcinoembrionar [i *alfafetoproteina. ANTIGENI SINGENICI / antigènes singéniques / syngenic antigens. A. existen]i la indivizi identici genetic, cum sunt gemenii monozigo]i. A-nimalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se ob]in experimental prin `ncruci[\ri *consang-vine repetate, timp de cel pu]in 20 de genera]ii. A. s. nu declan[eaz\ reac]ii de *rejet. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigènes de transplantation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histocompatibilitate (v.). ANTIGENI XENOGENICI / antigènes xénogé-niques / xenogenic antigens. A. care se g\sesc la specii diferite. ~n caz de transplant `ntre specii diferite, a. x. sunt extrem de imunogenici, declan-[ând reac]ii puternice de *rejet. Este cazul *hete-rogrefei. ANTIGENICITATE, s. f. / antigénicité, s. f. / anti-genicity. [Gr. anti = contra; gennan = a produce.] 1) Proprietatea unei substan]e de a se comporta ca un antigen, adic\ de a provoca formarea de anticorpi. 2) A. este definit\ uneori ca fiind pro-prietatea antigenului de a modifica comportamen-tul imunologic al organismului în care a fost intro-dus, prin crearea unei st\ri de *toleran]\ imunolo-gic\. În acest caz nu se genereaz\ anticorpi. ANTIGLOBULIN|, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Gr. anti = contra; lat. globulus, dim. de la globus = glob; -inã.] Globulin\ din serul san-guin care ac]ioneaz\ ca anticorp împotriva unei alte globuline (inclusiv imunoglobulin\) purt\toare de situsuri antigenice [i care se comport\ ca un antigen. V. grupe sanguine, imunoglobulin\, test Coombs. ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / antigout drug. [Gr. anti = contra; lat. guta = pic\tur\, lacrim\; sin. `n limba lat. din Evul Mediu cu humor = umoare.] 1) Despre un medicament care ac]ioneaz\ `mpotriva alter\rilor metabolice din *gut\. 2) Medicament utilizat, ex-clusiv sau nu, `n tratamentul gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid u-ric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc ex-cre]ia de acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoa-re utile [i `n tratamentul crizei acute de gut\ (*col-chicin\, *fenilbutazon\ [i *glucocorticoizi). ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. [Gr. anti = contra; helmins, -in-thos = vierme.] Sin.: vermifug (v.). ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antihistaminic. [Gr. anti = contra; histos = ]es\tur\, ]esut; ammoniakon = sare de amoniu g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) Medicament care inhib\ ac]i-unile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele dou\ tipuri principale de receptori histaminici, H1 [i H2. Se disting, astfel, do-u\ grupe de a.: a) *Antagoni[tii receptorilor H1 suprim\ reac]iile alergice declan[ate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoni[ti H1 (ex.: ci-clizina [i prometazina) posed\ [i propriet\]i *anti-emetice. Ca efect secundar, genereaz\ somno-len]\ [i u[oare tulbur\ri de vedere, de unde recomandarea cu pruden]\ celor ce conduc autovehicule. b) Antagoni[tii receptorilor H2, de tipul ci-metidinei [i ranitidinei, sunt utili în tratamentul ulcerului peptic, suprimând secre]ia hiperacid\ rezultat\ prin stimularea receptorilor H2. V. anti-ulceros [i receptori H. ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. [Gr. anti = contra; hormon = excitat, de la hormaein = a `ndemna, a excita.] Substan]\ (medicament) care se opune efectelor unui hor-mon, ac]ionând asupra organismului, ]esutului sau celulelor ]int\, adic\ asupra structurilor sensibile la hormonul respectiv. ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflamma-toire, adj., s. m. / anti-inflammatory. [Gr. anti = contra; lat. inflammare = a da foc.] 1) Care com-bate *inflama]ia. 2) Agent (substan]\ chimic\, me-dicament) care ac]ioneaz\ contra inflama]iei. ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / antimalarial. [Gr. anti = contra; it. mala a-ria = aer r\u.] Sin.: antipaludic (v.). ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antimétabolite, adj., s. m. / antimetabolite. [Gr. anti = contra; metaballein = a se schimba.] 1) Despre o sub-stan]\ care perturb\ metabolismul. 2) În general, substan]\ asem\n\toare ca structur\ unui anumit *metabolit [i care, poate perturba lan]ul metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai acidului paraaminoben-zoic. 3) În oncologie, agent antineoplazic care ac-]ioneaz\ prin inhibi]ia sintezei unor nucleoprotei-ne, aceast\ inhibi]ie efectuându-se prin competi]ie cu precursorii naturali. A. se grupeaz\ în *antifoli-ce, *antipurinice, *antipirimidinice [i *azaserin\. ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / antimycotic. [Gr. anti = contra; mykes, my-ketos = ciuperc\.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhib\ cre[terea lor. Sin.: antifungic. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimitotic. [Gr. anti = contra; mitos = a]\, fir, mitoz\.] 1) Care împiedic\ *mitoza. 2) Medi-cament care împiedic\ diviziunea [i, deci, prolife-rarea celular\, în cancere sau în leucemii. Tipuri de a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboli]i - antifolice (aminopterin\, metotrexat), antipurine (mercaptopurin\), antipirimidine (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamid\, cisplatin); d) antibiotice - antracicline, actinomicin\, mitomicin\, bleomici-n\; e) substan]e blocante ale mitozei în metafaz\ - vincristin\, vinblastin\; f) hormoni (androgeni, estrogeni) [i antihormoni (antiandrogeni, anties-trogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic. ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lat. antimonium, din ar. âithmid, de la gr. stim-mi = oxid de antimoniu, folosit pentru vopsirea sprâncenelor.] Elementul 51, Sb (stibiu); formeaz\ numeroase combina]ii otr\vitoare sau, dimpotriv\, de interes medical. Ingestia compu[ilor de a., ra-reori expunerea industrial\, produce simptome comparabile cu intoxica]ia cu arsenic. ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antinéoplasique, adj., s. m. / antineoplastic. [Gr. anti = contra; neos = nou; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] V. antimitotic (2). ANTIONCOGEN|, s. f. / anti-oncogène, s. m. / antioncogene, tumor supresor gene. [Gr. anti = contra; onkos = mas\, tumor\; genos = neam, urma[, genera]ie, sau gennan = a produce.] Gen\ supresoare a cancerului, exprimându-se în ma-nier\ dominant\. Muta]iile sale sunt recesive, de unde denumirea în[el\toare, utilizat\ uneori, de gen\ recesiv\ a cancerului. ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / antioxidant. [Gr. anti = contra; oxys = acru, oxigen.] Care împiedic\ sau întârzie *oxida-rea. 2) Substan]\ (sau medicament) capabil\ s\ neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V. radical liber. Organismul posed\ a. s\i naturali, dar capa-citatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceast\ cale este limitat\. De aceea,

141

posibilitatea preveni-rii leziunilor celulare [i tisulare provocate de radi-calii liberi este de mare interes în medicin\. În a-cest scop, se utilizeaz\ medicamente cu ac]iune a. Cei mai cunoscu]i a. sunt: *vitamina C, *vitami-na E [i beta-carotenul (v. caroten). ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-paludian. [Gr. anti = contra; lat. palus, -udis = mla[tin\.] (Substan]\) care este utilizat\ în profilaxia sau în tratamentul curativ al *paludis-mului. Se disting dou\ mari grupe de a.: *schizon-ticide [i *gametocide. Unele a. exercit\ un efect *antiinflamator, cu ac]iune lent\, fiind utilizate în tratamentul unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric. ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinso-nien, -enne, adj., s. m. / antiparkinsonian. [Gr. anti = contra; James Apotheker Parkinson, me-dic englez, 1755-1824.] 1) Care diminueaz\ rigi-ditatea [i tremur\turile din *boala Parkinson. 2) Medicament dotat cu aceste propriet\]i, îndeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) [i substituen]ii de dopamin\ (L-dopa asociat\ cu un inhibitor al dopadecarboxilazei, amantadina [i bromocriptina). ANTIPERISTALTISM, s. n. / antipéristaltisme, s. m. / antiperistalsis. [Gr. anti = contra; peristal-tikos = care are proprietatea de a se contracta, de la peristellein = a comprima (peri = în jurul; stal-sis = comprimare, contrac]ie); -ism.] Inversarea sensului de producere a *peristaltismului, contrac-]iile producându-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este înso]it de vom\, dar la nivelul *colonului ascendent reprezint\ un fenomen nor-mal. ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. [Gr. anti = contra; pyretikos = febril, de la pyressein = a avea febr\.] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, febri-fug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / pirimidine antagonists. Agent chi-mic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor pirimidi-nice. A. de baz\ este fluorouracilul. ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaquette, din olandez\ plaken = a cârpi, a peti-ci.] 1) Despre o substan]\ sau un factor care se opune ac]iunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate. Ex.: aspirin\, dipiridamol, ticlopidin\. V. [i antiagregant, receptor plachetar. ANTIPLASMIN|, s. f. / antiplasmine, s. f. / anti-plasmin. [Gr. anti = contra; plasma = obiect mo-delat; -inã.] Enzim\ sanguin\ care, în cursul coa-gul\rii normale, se opune disolu]iei *cheagului. *Fibrina se poate opune acestei ac]iuni. O serie de a. tisulare (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, [i al lui Frey, izolat din parotide) sunt utilizate în terapeutic\. V. antifibrinolitic. ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; lat. portare = a purta, a transpor-ta.] Protein\ membranar\ care transport\ trans-membranar doi ioni diferi]i sau dou\ molecule mici în direc]ii opuse, fie simultan, fie secven]ial. ANTIPROTEAZ|, s. f. / antiprotéase, s. f. / anti-protease. [Gr. anti = contra; protos = primul; -azã.] Peptid sau protein\ care blocheaz\, mai mult sau mai pu]in specific, reac]ia de *hidroliz\ a leg\turilor peptidice catalizat\ de *proteaze. A. di-rijate `mpotriva virusului HIV sunt utilizate ca me-dicamente (ex.: indinavir, ritonavir). ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; lat. prurigo, -inis = mânc\rime.] 1) Care suprim\ *pruritul. 2) Medicament cu acest efect, utilizat local, sub form\ de *pomad\, sau pe cale general\. Ex.: medicament antihistaminic. ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / an-tipsychiatry. [Gr. anti = contra; lat. psykhe = su-flet; iatreia = vindecare.] Doctrin\ conform c\reia bolile mentale reprezint\ consecin]a agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bolnav\, iar mijloacele terapeutice psihiatrice sunt violente pentru pacien]i. ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. m. / antipsychotic. [Gr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se opune tulbur\rilor mentale. 2) Medicament care posed\ aceast\ proprietate. V. neuroleptic. ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetaboli]ilor, care ac]ioneaz\ prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. de baz\ es-te mercaptopurina, care este utilizat\ [i ca imuno-depresor. ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Gr. anti = contra; lat. rabies = turbare.] Care se opune rabiei (turb\rii). Ex.: *vaccin a. ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antirétroviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiretroviral. [Gr. anti = contra; lat. retro = `napoi; virus = venin, otrav\.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Substan]\ dotat\ cu aceast\ proprietate, prescris\ `n infec]ia cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti = contra; sepsis = putrefac]ie, infec]ie.] Prevenirea dezvolt\rii agen]ilor infec]io[i prin: a) procedee fizice (filtre, radia]ii) sau b) chimice (substan]e bactericide), destinate s\ distrug\ ori-ce microorganism. V. sterilizare [i asepsie. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic. [Gr. anti = contra; septikos = putre-zit, infectat.] 1) Referitor la antisepsie. 2) Sub-stan]\ chimic\, bacteriostatic\ sau bactericid\, aplicabil\ pe ]esuturile vii. Prin extensie, termenul este utilizat [i pentru desemnarea substan]elor care, administrate per os, sunt destinate trat\rii u-nor infec]ii digestive sau urinare. ANTISER, s. n. / antisérum, s. m. / antiserum. [Gr. anti = contra; lat. serum = zer.] Ser sanguin de origine animal\ sau uman\ care con]ine anti-corpi specifici unui antigen determinat, ob]inu]i prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru imunizare pasiv\, adic\ introducerea de anticorpi deja produ[i, într-un organism, pentru a-p\rarea împotriva unei boli cu risc imediat. În a-cest caz, este mai adecvat\ denumirea de ser i-munizant. De asemenea, a. poate fi utilizat în la-borator pentru identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimunodozare) a unui antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imunizant. ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spas-molytic. [Gr. anti = contra; lat. spasticus, gr. spastikos = care trage `n\untru, de la gr. span = a trage.] Sin.: spasmolitic (v.). ANTISTREPTOLIZIN| O / antistreptolysine O / antistreptolysin O. [Gr. anti = contra; streptos = r\sucit; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge; -inã; O provine din termenul engl. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism în evolu]ia infec-]iilor cu streptococi (A, C [i G) care posed\ antigenul corespondent, streptolizina O. Dozarea a. este un test indirect, util pentru diagnosticul [i aprecierea evolutivit\]ii infec]iilor streptococice (ni-velul normal este sub 200 unit\]i/ml ser). Abrev.: ASLO. V. [i test ASLO. ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / antifebrile. [Gr. anti = contra; thermos = cald, de la therme = c\ldur\.] Sin.: antipiretic (v.). ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroïdien, -enne, adj., s. m. / antithyroid. [Gr. anti = con-tra; thyreos = pav\z\, scut; eidos = form\.] 1) Care se opune ac]iunii hormonilor tiroidieni. 2) Substan]\ care împiedic\ formarea hormonilor ti-roidieni. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\.] Care ac]ioneaz\ împotriva unei toxine. Ex.: ser a. Ac]iunea a. se m\soar\ în unit\]i standardizate. ANTITOXIN|, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti = contra; toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor, de la toxon = s\geat\; -inã.] Anticorpi specifici pentru o anumit\ toxin\, pe care au capacitatea de a o neutraliza. Ace[ti anticorpi sunt strict specifici [i organismul îi produce sub ac]iu-nea unei toxine (difteric\, tetanic\ etc.) sau a unui venin (de [arpe, de scorpion) pentru a le combate efectele. A. constituie partea activ\ a serurilor terapeutice. Ele sunt distruse între 60-700C. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitra-gus. NA: antitragus. [Gr. anti = contra; lat. tragus, gr. tragos = capr\.] Proeminen]\ a lobului urechii, opus\ [i posterioar\ *tragusului. α1-ANTITRIPSIN|. Var. pentru alfa-1-antitripsin\ (v.). ANTITROMBIN|, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag; -inã.] Substan]\ din sângele circulant care inter-vine dup\ formarea *trombusului, neutralizând lent trombina r\mas\ în exces. Se formeaz\ înde-osebi în ficat, dar [i în alte organe. Se disting: a) a. I, care este fibrina capabil\ s\ fixeze prin ad-sorb]ie cantit\]i mari de trombin\; b) a. II, care

142

este cofactor al *heparinei; c) a. III, care inactivea-z\ progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrin\ sau ac]ioneaz\ ca un cofactor al heparinei, neutralizând factorul X Stuart (v. factori de coagu-lare); d) a. IV, produs de reac]ie fibrinolitic\, dez-voltat dup\ formarea fibrinei. ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antithrombotic. [Gr. anti = contra; thrombos = cheag.] 1) Care se opune procesului de *tromboz\. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, `ndeosebi: *anticoagulante orale, *a. indirecte (*heparine) [i directe (*hirudin\) ca [i *antiplachetare. V. [i anti-Xa. ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. m. / antituberculotic. [Gr. anti = contra; lat. tuberculum = umfl\tur\ mic\.] 1) Ca-re se opune dezvolt\rii tuberculozei. Ex.: vaccina-re a. V. vaccin BCG. 2) Medicament care ac]io-neaz\ împotriva bacilului Koch. Grupul de a. cu-prinde medicamente care difer\ prin compozi]ia chimic\ [i modul de ac]iune. A. principale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazinamida, etionamida [i streptomicina (primul a. izolat [i sin-tetizat). ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcéreux, -euse, adj., s. m. / antiulcerative. [Gr. anti = contra; lat. ulcus, -eris = ran\.] 1) Care se opune ulceru-lui, în general cu referire la ulcerul gastroduode-nal. 2) Medicament dotat cu aceast\ proprietate, cele mai recente a. fiind antihistaminicele H2 [i inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. m. / antivenin, antivenom. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Ser care con]ine antitoxine specifice pen-tru veninul unor animale (îndeosebi [erpi veni-no[i, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai hiperimuniza]i `mpotriva acestor veninuri. ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antivenomous. [Gr. anti = contra; lat. venenum = otrav\.] Care se opune ac]iunii veninului. V. antivenin. ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / antiviral. [Gr. anti = contra; lat. virus = otrav\, infec]ie.] 1) Care se opune multiplic\rii virusurilor. 2) Substan]\, medicament dotate cu a-ceast\ proprietate. Ex.: amantadin\, aciclovir, azi-dotimidin\, *interferon, dideoxicitidin\, ganciclovir [. a. ANTIVITAMIN|, s. f. / antivitamine, s. f. / antivi-tamin. [Gr. anti = contra; lat. vita = via]\; gr. ammoniakon = sare de amoniu, g\sit\ în apropie-rea templului lui Jupiter Ammon din Libia; -inã.] Substan]\ care inhib\ ac]iunea unei *vitamine, ac-]ionând prin competi]ie, ca urmare a structurii sale foarte asem\n\toare vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagulante orale care inhib\ o gama-carboxilaz\ microzomal\ hepatic\, determinând sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagul\rii incapa-bili s\ fixeze calciul. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anti-coagulants. Sin.: anticoagulante orale (v.). ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-émétique ou anti-émétisant, -e, adj., s. m. / antiemetic. [Gr. anti = contra; lat. vomitare = a v\rsa.] 1) Care se o-pune v\rs\turilor, vomismentelor. 2) Medicament cu acest efect, îndeosebi din grupele *antihistami-nicelor [i *anticolinergicelor. A. sunt eficiente [i în alte tulbur\ri, ca *r\u de transport [i *vertij. Sin.: antiemetic. ANTIXENIC, adj. / antixénique, adj. / antixenic. [Gr. anti = contra; xenos = str\in.] Care se opu-ne substan]elor str\ine organismului. ANTRACOID, adj. / anthracoïde, adj. / anthra-coid. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; eidos = for-m\.] 1) Care are culoarea c\rbunelui. Ex.: tumor\ a. sau melanic\. 2) Care se aseam\n\ cu *an-traxul. Ex.: furuncul a. ANTRACOSILICOZ|, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthracosilicosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbu-ne; lat. silex, -icis = piatr\ tare, granit; -ozã.] V. antracoz\. ANTRACOZ|, s. f. / anthracose, s. f. / anthra-cosis. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune; -ozã.] Pne-umoconioz\ mineral\ cauzat\ de inhalarea cro-nic\ a pulberilor de c\rbune. Este o boal\ profe-sional\ în cazul persoanelor care lucreaz\ în me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Exis-ten]a a. pure este controversat\. Mai frecvent, se pare c\ este vorba de antracosilicoz\, siliciul intrând într-o propor]ie variabil\ în compozi]ia pul-berilor de c\rbune. ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / an-thrax. [Gr. anthrax, -akos = c\rbune.] Boal\ infe-c]ioas\ acut\ a animalelor de ferm\, produs\ de Bacillus anthracis, care poate fi transmis\ la om prin contact cu p\rul, pielea sau dejec]iile anima-lelor bolnave. La om, a. se manifest\ îndeosebi prin leziuni cutanate (pustul\ malign\, edem ma-lign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (c\rbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilin\ sau tetraciclin\ este eficace. Sin. pop.: c\rbune, dalac. ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrec-tomy. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavita-te; gr. ektome = excizie.] 1) Abla]ie chirurgical\ a pere]ilor antrului mastoidian. 2) Rezec]ia antrului piloric. ANTRENAMENT, s. n. / entraînement, s. m. / training. [Fr. entraînement, din lat. trahere = a trage cu for]a, a târ`.] 1) Proces de înt\rire a orga-nismului [i ameliorare a capacit\]ii de munc\, consecutiv modific\rilor func]ionale [i structurale care au loc în organism sub influen]a exerci]iului [i a efortului crescut progresiv. 2) Exerci]iu siste-matic în vederea dezvolt\rii fizice sau în vederea realiz\rii unor performan]e speciale. 3) Adaptare prin repetare [i practic\, în vederea atingerii unui anumit scop. Forme: a) a. articular, reeducare func]ional\ a unei articula]ii; b) a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor dispozi-tive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hi-pertrofia muscular\; e) a. sportiv, proces complex, sub îndrumare pedagogic\ [i supraveghere me-dical\, pentru atingerea unor performan]e. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraînement auto-gène / autogenous training. Metod\ psihotera-peutic\ recomandat\ în diferite forme de nevroz\; const\ din exerci]ii de autosugestie în stare de relaxare psihomotorie. În române[te, se folose[te [i expresia training autogen, nerecomandat\. ANTRIT|, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; -itã.] 1) In-flama]ia mucoasei *antrului mastoidian la sugar. V. [i antromastoidit\. 2) Inflama]ia antrului piloric. ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodéno-stomie, s. f. / gastroduodenostomy. [Lat. an-trum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; lat. duodeni = `n num\r de 12, abreviere de la duodeni digi-torum = de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal); gr. stoma, -atos = gur\.] Sin.: gastro-duodenostomie (v.). ANTROMASTOIDIT|, s. f. / antromastoïdite, s. f. / antromastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; mastos = mamel\; eidos = for-m\; -itã.] Inflama]ie a *antrului [i a *mastoidei. Reprezint\ aproape totdeauna o complica]ie a u-nei *otite medii. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / an-thropophilia. [Gr. anthropos = om; philia = a-trac]ie, de la philein = a iubi.] Tendin]a anumitor insecte (]ân]ari) de a în]epa omul. ANTROPOGENEZ|, s. f. / anthropogenèse, s. f. / anthropogenesis. [Gr. anthropos = om; genesis = producere, de la gennan = a produce.] Procesul apari]iei [i dezvolt\rii omului. Ini]ial, s-a presupus c\ factorul primar al a. a fost dezvoltarea creieru-lui, mersul biped contribuind la atenuarea caracte-relor animalice. Argumentele paleontologice [i e-tologice au condus actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, care a permis trecerea de la via]a semiarboricol\ la via]a te-restr\. Dup\ unii speciali[ti, în a. se deosebesc o faz\ subuman\ [i o alta uman\, cu o subfaz\ eu-hominin\. ANTROPOLOGIE, s. f. / anthropologie, s. f. / an-thropology. [Gr. anthropos = om; logos = [tiin-]\.] {tiin]\ care are ca obiect studiul originii, evo-lu]iei [i variabilit\]ii biologice ale omului, în rela]ie cu condi]iile naturale [i social-culturale. Se disting: 1) A. biologic\, somatic\ sau fizic\ - are ca obiect studiul varia]iilor, în timp [i spa]iu, a caracteristi-cilor morfologice ale omului, îndeosebi prin m\su-r\tori ale oaselor. 2) A. cultural\ sau etnologia - a-re ca obiect cercetarea faptelor de cultur\ prin interpretarea c\rora pot fi în]elese structurile soci-ale [i, prin prisma acestora, fiin]a uman\. ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropométrie, s. f. / anthropometry. [Gr. anthropos = om; metron = m\sur\.] Denumirea ansamblului de tehnici utili-zate pentru m\surarea diferitelor componente ale corpului uman.

143

ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphis-me, s. m. / anthropomorphism. [Gr. anthropos = om; morphe = form\; -ism.] Concep]ie care atri-buie unor fiin]e, lucruri sau procese, forme [i însu-[iri omene[ti. Ex.: tendin]a de a studia comporta-mentul celorlalte vie]uitoare dup\ modelul omului. Reversul a. este zoomorfismul, exprimat uneori în cercet\rile de *etologie. ANTROPOZOONOZ|, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthropozoonosis. [Gr. anthropos = om; zo-on = animal; nosos = boal\; ozã.] Boal\ comun\ omului [i animalelor vertebrate. Ex.: *arboviroz\. ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antroto-my. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Trepana]ia apofizei mastoide (sau *mastoi-d\), care asigur\ accesul în antrul mastoidian. ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pl. antra. [Lat. antrum, gr. antron = pe[ter\, cavitate.] Cavitate natural\, osoas\ sau visceral\. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros (NA: an-trum mastoideum), cavitate voluminoas\, cu aer, existent\ în por]iunea mastoidian\ a temporalu-lui. Comunic\ cu celulele mastoidiene [i cu cavitatea timpanic\. 2) A. piloric sau pilor (NA: antrum pyloricum), por]iunea joas\, aproape orizontal\ a stomacului, care comunic\ cu duodenul prin pilor. Sin.: mica tuberozitate gastric\. ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / an-nuloplasty. [Lat. anulus = inel; plastos = mode-lat, de la plassein = a modela, a forma.] Corecta-rea chirurgical\ a unui orificiu anular anormal. ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria. [Gr. an - priv.; ouron = urin\.] Diminuarea pân\ la dispari-]ia complet\ (între 0 [i 100 ml/24 ore) a excre]iei urinare din diferite cauze: 1) A. angionecrotic\, în necroze cortical-renale. 2) A. obstructiv\, prin pre-zen]a unui blocaj al c\ilor urinare, frecvent un cal-cul. 3) A. postrenal\, prin obstruc]ia ureterelor. 4) A. prerenal\, prin filtrare glomerular\ mult redus\ ca urmare a sc\derii fluxului sanguin renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renal\, de cauz\ strict renal\ etc. V. [i oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus. [Lat. anus = [ezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide în mod normal în regiunea posterioar\ a perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persisten]a, com-plet\ sau incomplet\ a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar im-perforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschi-dere la nivel vulvar (dar imperforat). V. [i anus artificial, anus contra naturii. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial a-nus. Orificiu anormal la nivelul intestinului, format printr-o metod\ chirurgical\ [i deschis la peretele abdominal, în situa]ia în care lumenul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obi-cei, în caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea total\ ([i, de regul\, defini-tiv\) a materiilor fecale. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu variabil. Poate apare ca urmare a unui proces patologic, în mod acci-dental, posttraumatic sau poate fi creat chirurgical (în acest din urm\ caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial). Permite trecerea celei mai mari p\r]i sau a totalit\]ii materiilor fecale, deosebindu-se astfel de *fistula stercoral\. ANUSCOP, s. n. / anuscope, s. m. / proctoscope. [Lat. anus = [ezut; gr. skopos = observator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru examinarea *anusului, ca-nalului anal [i a p\r]ii inferioare a *rectului. Sin.: proctoscop. ANXIETATE, s. f. / anxieté, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis = nelini[te, de la anxius = nelini[-tit, chinuit.] Sentiment de pericol iminent [i nede-terminat, înso]it de o stare de r\u, de agita]ie. În formele severe, apar reac]ii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. Nelini[tea, a. [i angoasa sunt trei grade ale acelea[i st\ri. A. paroxistic\ pur\ este un tip de angoas\ în rela]ie cu sc\derea pasager\ a iriga]iei sanguine bulbare, care survi-ne de obicei noaptea (se asociaz\ cu team\, transpira]ii reci, tegumente palide, uneori criz\ de angin\ pectoral\ sau de astm). A. vestibular\ re-prezint\ o form\ de a. care apare în caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN, adj. / anxiogène, adj. / anxiogenic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. gennan = a produce.] Care provoac\ *anxietate sau *angoas\. Se spune despre o stimulare sau despre o situa]ie existen]ial\. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic. [Lat. anxius = nelini[tit, chinuit; gr. lytikos = care distruge, de la lyein = a distruge.] 1) Care atenueaz\ sau reduce *anxietatea. 2) Clas\ de medicamente destinat\ s\ reduc\ anxi-etatea. A. pot fi sedative `n doz\ mic\ sau pot avea, `n doz\ mare propriet\]i hipnotice. AORT|, s. f. / artère aorte / aorta. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere. AORT| ASCENDENT| / aorte ascendante / as-cending part of aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| DESCENDENT| (v. aort\ toracic\, aort\ abdominal\) / aorte descendante / descending aorta. V. tab. anat. - artere. AORT| TORACIC| / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. - anat. artere. AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aor-tography. [Gr. aorte, de la aeirein = a ridica `n aer [i aer, -os = aer; graphein = a scrie.] Examen radiologic al aortei consecutiv inject\rii unei substan]e de contrast hidrosolubile. APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [Lat. apparatus = instrumente, ma-[ini.] 1) Ansamblu de organe care concur\ la rea-lizarea unei anumite func]ii. Ex.: a. respirator, a. digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.: sistem digestiv), cu excep]ia struc-turilor care nu se afl\ în continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) Denumire generic\ pentru un ansamblu de piese care sus]in, men]in sau înlocu-iesc o parte din corp, îndeosebi din cadrul *apara-tului locomotor. Exist\ o mare diversitate de a., denumite în raport cu scopul sau regiunea anato-mic\ unde sunt amplasate. Ex.: a. corector pro-gresiv, a. ischiopubian (*ortez\ cu sus]inere ischi-atic\), a. jambier (ortez\ jambier\), a. pentru mers (orice ortez\ a membrului inferior adaptat\ la mers), *a. ortopedic, pelvi-pedios, a. de suspen-sie, a. toraco-pedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi appa-ratus. [Camillo Golgi, .] Sistem de membrane cito-plasmatice prezent `n mod constant în celulele nucleate, constituit din vezicule [i sacule. A. G. particip\ la sinteza *poliozidelor [i concentreaz\ substan]ele elaborate de *reticul endoplasmic, transformându-le în produse de secre]ie. La acest nivel, glucidele [i lipidele sunt legate de proteine. Datorit\ rolului a. G., în prezent se stabilesc o se-rie de markeri specifici utili atât în fiziologia mole-cular\, cât [i în patologie. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomérulaire / juxtaglomerular apparatus. For-ma]iune situat\ la polul vascular al *glomerulului renal alc\tuit\ din: 1) Arteriole aferente [i eferen-te. 2) O mas\ de celule juxtaglomerulare alc\tuit\ din dou\ tipuri celulare, celule granulare (localiza-te îndeosebi în peretele arteriolei aferente [i care secret\ *renina) [i celule agranulare, situate în tri-unghiul format de arteriolele aferente [i eferente, pe de o parte, [i macula densa, pe de alt\ parte. 3) Macula densa, regiune celular\ specializat\ a peretelui tubului distal. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. Ansamblul scheletului `m-preun\ cu articula]iile (inclusiv ligamentele), mu[-chii [i tendoanele care mobilizeaz\ piesele osoa-se unele în raport cu altele. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopédique / orthosis. Termen generic pentru orice *protez\, *ortez\ sau, uneori, aparat gipsat. APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. [Gr. a - priv.; pareune = împerechere.] Incapacita-tea sau imposibilitatea de executare a coitului. APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. [Gr. a - priv.; pathos = afec]iune.] Caracterizat prin *apa-tie. APATIE, s. f. / apathie, s. f. / apathy. [Gr. apa-theia, de la a - priv.; pathos = afec]iune.] Dimi-nuarea sau absen]a interesului fa]\ de propria persoan\ sau fa]\ de cei din jur; absen]a dorin]e-lor [i a reac]iilor la stimuli psihici, iner]ie psihic\. Poate fi constitu]ional\ sau dobândit\ (ex.: hipo-tiroidie, hipertensiune intracranian\, demen]\ etc.). APATIT|, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [Gr. apatao = eu în[el.] Fosfat de calciu cu formula general\ Ca5(PO4)3X. X poate fi simultan - clorul, fluorul [i radicalul hidroxil (OH), de unde etimologia terme-nului. Când unul din aceste componente este majoritar rezult\, respectiv, cloroapatita, fluorapatita [i *hidroxiapatita.

|

1926; premiul Nobel pentru fiziolo-gie/medicin\ `n 1906

histolog italian, profesor la Pavia, 1843-

144

AP|, s. f. / eau, s. f. / water. [Lat. aqua = ap\.] Principalul constituent al organismelor vii, cu formula chimic\ H2O [i Mr 18,016, a. este un lichid cu propriet\]i fizice particulare [i complexe [i cu roluri multiple, fiind denumit\ "matricea vie]ii", da-torit\ calit\]ii sale de mediu general în care se desf\[oar\ schimburile metabolice vitale, ca [i datorit\ dependen]ei [i condi]ion\rii oric\rei forme actuale de via]\ de prezen]a a. Rolurile principale ale a. în organism: solvent universal în mediile in-tersti]ial [i intracelular, mediu de dispersie, este necesar\ în reac]iile de hidroliz\, are rol de "tam-ponare" a varia]iilor de temperatur\ din organism, rol de protec]ie mecanic\ (îndeosebi în cazul SNC). Propor]ia de a. din organism variaz\ în func]ie de vârst\ (la nou-n\scut 67-74 %, iar la a-dult 58-67 %) [i în func]ie de sex, la femei fiind mai redus\ din cauza masei mai mari de ]esut adipos. În ]esuturi, cantitatea de a. este propor]io-nal\ cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai atribuit [i alte roluri, mai mult sau mai pu]in "misterioase" atâta timp cât nu pot fi expli-cate [tiin]ific. Caracterul de *dipol al moleculei de a. [i abilitatea sa de a forma *leg\turi de hidro-gen, precum [i alte propriet\]i fizice particulare ale acesteia ar putea permite în viitor o în]elegere mai precis\ a rela]iei ap\-organisme vii. AP| GREA / eau lourde / heavy water. A. cu for-mula chimic\ D2O, în care *deuteriul înlocuie[te hidrogenul simplu. A. g. are efecte de blocare a unor procese fiziologice [i metabolice, de[i para-metrii s\i fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obi[nuite. AP| LEGAT| / eau liée / bound water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care este asociat\ cu diverse molecule sau substan]e hidrosolubile. V. ap\ liber\. AP| LIBER| / eau libre / free water. Frac]iune a a. con]inut\ în organism care nu este legat\ cu di-verse molecule sau substan]e hidrosolubile. Cir-cuitul s\u în organism depinde de hormonul anti-diuretic [i de rinichi. V. ap\ legat\. AP| OXIGENAT| / eau oxygénée / hydrogen peroxide. H2O2, *antiseptic oxidant utilizat, în so-lu]ii pu]in concentrate, în toaleta pl\gilor. AP|RARE MUSCULAR| / défense musculaire / muscular defense, muscle guarding. Contrac]ie provocat\ [i dureroas\ a mu[chilor peretelui ab-dominal. Dispare la palpare progresiv\ [i reflect\ o inflama]ie peritoneal\ localizat\. V. contractur\ abdominal\. APE MINERALE / eaux minérales / mineral wa-ters. A. naturale saline, cu compozi]ie complex\ [i cu propriet\]i terapeutice variate, în func]ie de compozi]ie. A. m. con]in în solu]ie una sau mai multe s\ruri minerale, cele mai importante cores-punzând anionilor CO32-, SO42-, PO43- [i cationilor Na+, K+, Li+, Mg2+, Ca2+, Fe2+. În func]ie de com-pozi]ia lor, sunt utilizate ca a. potabile (de mas\) sau în scop terapeutic (ca a. medicamentoase sau pentru b\i reci ori calde). Unele a. m. sunt u-[or radioactive. Ac]iunea terapeutic\ a a. m. de-curge din propriet\]ile fizice [i din natura minerali-z\rii acestora. În general, eficacitatea unei a. m. este maxim\ în cazul utiliz\rii direct de la surs\. APEDUCT (aqueduct), s. n. / aqueduc, s. m. / a-queduct. NA: aqueductus, pl. aqueductus. [Lat. aqua = ap\; ductus = ducere, de la ductare = a conduce.] În anatomie, nume dat canalelor fine existente într-un os. A. lui Sylvius (NA: aqueduc-tus cerebri) reprezint\ o por]iune din canalul e-pendimar situat\ la nivelul istmului encefalului care face s\ comunice extremitatea superioar\ a ventriculului al IV-lea cu fa]a posterioar\ a ventriculului al III-lea. APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix. NA: appendix, pl. appendices. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment.] 1) În general, parte accesorie, ata[at\ unei structuri anatomice importante, pe care o prelunge[te. 2) În accep]iunea curent\: a. vermicular (ileocecal sau vermiform, NA.: appendix vermiform), prelungire tubular\ a cecului, mai mult sau mai pu]in flectat, având lungimea de 7-8 cm [i diametrul de 4-8 cm, care se deschide în cec, fa]\ de care are o pozi]ie foarte variabil\: posterior (pozi]ie retrocecal\), anterior (pozi]ie prececal\) sau dedesubtul cecului (pozi]ie subcecal\). Inserat pe peretele latero-intern al cecului, pu]in mai sus de orificiul ileocolic, a. este în mod normal mobil [i liber. APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appendicectomy, appendectomy. [Lat. ap-pendix, -icis = adaos, supliment; gr. ektome = ex-cizie.] Abla]ie chirurgical\ a *apendicelui vermicu-lar. APENDICIT|, s. f. / appendicite, s. f. / appendi-citis. [Lat. appendix, -icis = adaos, supliment; -itã.] Inflama]ie acut\ sau cronic\ a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abcedant\, pro-ces supurativ al apendicelui. 2) A. acut\, form\ e-volutiv\ brusc\, cu fenomene generale [i diges-tive. 3) A. atrofic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ în care elementele constituente ale organului sunt înlocuite cu ]esut de scleroz\. 4) A. congestiv\, proces iritativ apendicular. 5) A. cronic\, proces inflamator [i distrofic al apendicelui. 6) A. flegmo-noas\, inflama]ie acut\ supurativ\ difuz\ a apen-dicelui. 7) A. folicular\, inflama]ie localizat\ în fo-liculii limfatici ai apendicelui. 8) A. gangrenoas\, prin tromboza vaselor apendicelui [i a mezoului. 9) A. hiperplazic\, inflama]ie cronic\ apendicular\ caracterizat\ prin hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvat\, inflama]ie latent\. 11) A. lombar\, apendice în pozi]ie anormal\, retrocecal\ înalt\, cu simptomatologie lombar\ dreapt\ înalt\. 12) A. pelvian\, cu apendice în pozi]ie pelvin\ [i simptomatologie genital\ sau urinar\. 13) A. perforat\, complica]ie a unei apendicite acute. 14) A. puru-lent\, supurat\. 15) A. recurent\, survine la un in-terval de timp dup\ un alt proces inflamator apen-dicular. 16) A. toxic\, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenome-ne toxice grave. APENDICOCEL, s. n. / appendicocèle, s. f. / ap-pendicocele. [Lat. appendix, -icis = adaos, su-pliment; gr. kele = hernie, tumor\.] Hernia *apen-dicelui vermicular. APETIT, s. n. / appétit, s. m. / appetite. [Lat. ap-petitus = poft\, dorin]\.] Termen care, dac\ este utilizat cu referire la alimenta]ie, desemneaz\ o dorin]\ de a mânca selectiv anumite alimente, spre deosebire de *foame, care prezint\ un carac-ter imperios. APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pl. apices. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Extremitate, vârf, punct culminant al unei forma]iuni anatomice. APEXOCARDIOGRAM|, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / apexocardiogram. [Lat. apex, -icis = vârf, culme; gr. kardia = inim\; gramma = înscriere.] Curb\ ob]inut\ prin înregistrarea grafic\ a [ocului apexian. Var.: apexogram\. APEXOGRAM|. Var. pentru apexocardiogram\ (v.). APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lat. apex, -icis = vârf, culme.] Referitor la vârful unei celule, al unei structuri sau al unui organ. Su-prafa]a a. a unei celule epiteliale se afl\ pe fa]a liber\, expus\, partea opus\ fiind suprafa]a bazal\. Fa]a bazal\ este dispus\ pe *lama bazal\, care separ\ epiteliul de alte ]esuturi. APICOLIZ|, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, -icis = vârf; gr. lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] 1) Opera]ie care produce turtirea vârfului unui pl\mân, prin decolare pleuro-parietal\. 2) Leziune resorbtiv\ a procesului api-cal al r\d\cinii dentare, consecutiv unor infec]ii cronice parodontale, ca urmare a cariilor dentare complicate. APIRETIC, adj. / apyrétique, adj. / apyretic. [Gr. a - priv.; pyretikos = febril, de la pyressein = a a-vea febr\.] Despre un proces patologic care nu este înso]it de *febr\. APIRETOGEN, adj. / apyrétogène, adj. / apyroge-nic. [Gr. a - priv.; pyretos = febr\; gennan = a produce.] Care nu provoac\ febr\. Ex.: solu]ie a. Termenul apirogen, utilizat uneori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. [Gr. a - priv.; pyrexis = acces de febr\, de la pyressein = a avea febr\.] Absen]a *febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / aplasia. [Gr. a - priv.; plasis = modelare, de la plassein = a forma, a modela.] Absen]a congenital\ sau dezvoltarea insuficient\, defectuoas\ a unui ]esut sau a unui organ. A. poate surveni înainte sau dup\ na[tere [i prezint\ forme variate. Ex.: 1) A. dentar\, a. to-tal\ sau par]ial\ a germenilor dentari. 2) A. ger-minal\, v. sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze. 3) A. medular\, încetarea procesului de regene-rare sanguin\ medular\. 4) A. pulmonar\, malfor-ma]ie constând din prezen]a unui bont bron[ic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenital\ a vaginului. APLAZIE GERMINAL| / aplasie germinale / germinal aplasia. Sin.: sindrom Castillo-Trabuc-co-De La Blaze (v.). APLAZIE RETINIAN| / aplasie rétinienne / reti-nal aplasia. Sin.: boal\ Alström-Leber (v.).

145

APNEE, s. f. / apnée, s. f., arrêt respiratoire / apn(o)ea. [Gr. a - priv.; pnoia = respira]ie, de la pnein = a respira.] Oprire temporar\ a respira]iei. Forme: 1) A. de degluti]ie se produce în timpul degluti]iei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. mecanic\, prin obstruc]ia c\ilor respiratorii. 3) A. reflex\, prin excitarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatic\, de cauz\ neuroreflex\ sau lezional\. APNEE DE SOMN / apnées de sommeil / sleep apn(o)ea. V. sindromul apneei de somn. APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Gr. apo = în afar\; krinein = a separa de.] Mod de secre]ie endocrin\ în care polul apical al celulelor glandulare se desprinde, împreun\ cu produsul de secre]ie. Ex.: glanda mamar\. V. [i merocrin, holocrin. APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. [Gr. a - priv.; pous, podos = picior.] Absen]a congenital\ a picioarelor. APOENZIM|, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoen-zyme. [Gr. apo = în afar\; en = în; zyme = fer-ment, drojdie.] Partea proteic\ a unei enzime he-teroproteinice. A. determin\ specificitatea enzimei [i viteza de reac]ie catalitic\. Cealalt\ parte a en-zimei se nume[te *cofactor sau *coenzim\. V. [i holoenzim\. APOFERITIN|, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferri-tin. [Gr. apo = în afar\; lat. ferrum = fier; -inã.] Protein\ de la nivelul mucoasei intestinale. A. capteaz\ fierul din alimentele digerate (ionizat [i transformat în form\ feroas\ în stomac) [i asigur\ traversarea lui prin mucoasa intestinal\ sub form\ de *feritin\. APOFIZ|, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, pro-cessus, pl. processi (lat.). NA: apophysis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phyein = a cre[te.] Partea proeminent\ a unui os. Cele mai importante a.: 1) A. articular\ (NA: processus ar-ticularis): proeminen]\ osoas\ prin care un os se articuleaz\ cu un os vecin. Ex.: a. articulare superioare [i inferioare ale unei vertebre. 2) A. clinoid\ (NA: processus clinoideus): fiecare din cele cinci proeminen]e osoase (anterioare, medii, posterioare) situate în jurul *[eii turce[ti. 3) A. co-racoid\ (NA: processus coracoideus): voluminoa-s\, implantat\ pe fa]a superioar\ a colului omoplatului, la nivelul c\reia se inser\ ligamente [i mu[chi. 4) A. coronoid\ a cubitusului (NA: proces-sus coronoideus ulnae): a. piramidal\, orizontal\ [i anterioar\ care, împreun\ cu olecranul, constituie extremitatea superioar\ a cubitusului. 5) A. mastoid\ (NA: processus mastoideus): v. masto-id\. 6) A. odontoid\ (NA: dens): proeminen]\ o-soas\ vertical\, de forma unui dinte; implantat\ în pivot cu arcul *atlasului. 7) A. pterigoid\ (NA: pro-cessus pterygoideus), situat\ pe fa]a inferioar\ a sfenoidului. 8) A. spinoas\ (NA: processus spino-sus): proeminen]\ median\ [i posterioar\ a arcului neural al vertebrei, implantat\ pe o baz\ larg\ la nivelul unghiului de unire a lamelor vertebrale. 9) A. stiloid\ (NA: processus styloideus): prelungire în form\ de stilet a unui os. 10) A. transvers\ (NA: processus transversus), proces osos voluminos, dispus transversal, inserat pe arcul posterior vertebral `n spatele pediculului, cu form\ varia-bil\ `n func]ie de zonele coloanei vertebrale. Ex.: a. s. a cubitusului, a radiusului, a peroneului, a temporalului etc. APOFIZIT|, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Gr. apo = în afar\; physis = cre[tere, de la phy-ein = a cre[te; -itã.] Distrofie de cre[tere limitat\ la o apofiz\ osoas\. Este o varietate de *osteo-condrodisplazie. APOFIZIT| TIBIAL| ANTERIOAR| / apophysite tibiale antérieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, Schlatter's disease. Alterare dureroas\ a tuberozit\]ii tibiale anterioare de origi-ne traumatic\ sau microtraumatic\, observat\ în-tre 10 [i 15 ani la b\ie]i, care dispare spontan f\r\ sechele. Sin.: boal\ Osgood-Schlatter, osteit\ apofizar\ de cre[tere, osteonecroz\ idiopatic\ a tuberculului tibial,. APOLIPOPROTEINE, s. f. pl. / apolipoprotéines, s. f. pl. / apolipoproteins. [Gr. apo = în afar\; lipos = gr\sime; protos = primul; inã.] Proteine cu func]ii de sintez\, de secre]ie sau de catabo-lism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate în grupe, cele mai importante fiind A [i B. V. [i tab. const. biochim. APOMORFIN|, s. f. / apomorphine, s. f. / apo-morphine. Dehidromorfin\ utilizat\ electiv ca e-metic cu ac]iune central\. APONEVRECTOMIE, s. f. / aponévrectomie, s. f. / aponevrectomy. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv; ektome = excizie.] Re-zec]ia chirurgical\ a unei *aponevroze. APONEVROZ|, s. f. / aponévrose, s. f. / aponeu-rosis. NA: aponeurosis, pl. aponeuroses. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afar\, neuron = nerv - ca urmare a confuziei pe care o f\ceau anticii între nerv [i tendon.] Structur\ ana-tomic\ format\ din fibre conjunctive încruci[ate, formând o mem-bran\ alb\, rezistent\. Exist\ a. de înveli[ (fascii), limitante ale mu[chilor sau ale unor regiuni, [i a. de inser]ie, analoge tendoanelor aplatizate. APONEVROZ| EPICRANIAN| / aponévrose épi-crânienne / epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lam\ fibroas\ sub form\ de casc\ mulat\ pe bolta cranian\. Ea este acoperit\ de pielea p\roas\ a capului, reunind p\r]ile anterioa-r\ [i posterioar\ ale mu[chiului fronto-occipital. APONEVROZIT|, s. f. / aponévrosite, s. f. / apo-nevrositis. [Gr. aponeurosis, de la apo = în afa-r\, neuron = nerv; -itã.] Inflama]ia unui *apone-vroze. A. plantar\ - v. boal\ Ledderhose. APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apo-plectic. [Gr. apoplektikos = stupefiat.] 1) Care se afl\ în rela]ie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) Care este predispus la apoplexie. APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, adj. / apoplectiform. [Gr. apoplektikos = stupefiat; lat. forma = form\.] Care se aseam\n\ cu *apo-plexia. Ex.: atac a., pierdere subit\ de con[tien]\, asem\n\toare atacului de apoplexie, dar care se vindec\ în câteva ore sau zile. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel’s disease. Sin.: boal\ Bosviel (v.). APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Gr. apoplexia = lovitur\.] 1) Pierdere brusc\ a con[tien]ei urmat\ de paralizii, cu men]inerea cir-cula]iei [i a respira]iei, cauzat\ cel mai adesea de o hemoragie cerebral\, mai rar de o embolie sau o tromboz\ a unei artere cerebrale. Sin.: ictus a-poplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2) Prin a-nalogie, orice hemoragie masiv\ în interiorul unui organ: a. splenic\, pulmonar\, uterin\ etc. 3) Ana-tomopatologic, zon\ de necroz\ hemoragic\ prin eritrodiapedez\ în focar, f\r\ s\ existe o obturare vascular\; a. apare ca o consecin]\ a unei pertur-b\ri circulatorii func]ionale. APOPLEXIE DIGITAL| / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Sin.: sindrom Achenbach (v.). APOPLEXIE UTEROPLACENTAR| / apoplexie utéro-placentaire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gravid\ în ultimele luni de sarcin\ sau în perioada travaliului. Se caracte-rizeaz\ prin apari]ia unui hematom retroplacentar, care decoleaz\ placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la *anexele uterine [i chiar la nivelul ficatului [i rinichilor. Se caracterizeaz\ clinic prin durere abdominal\, metroragie, hipertensiune tranzitorie ce precede o stare de *[oc, albuminu-rie masiv\. Prognosticul este foarte grav pentru f\t [i grav pentru mam\, amenin]at\ de hemoragie prin *afibrinogenemie [i de necroz\ a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar. APOPROTEIN|, s. f. / apoprotéine, s. f. / apo-protein. [Gr. apo = în afar\; protos = primul; -inã.] Frac]iunea proteic\ a *lipoproteinelor, for-mat\ îndeosebi în ficat. Se disting opt tipuri de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D [i E. Tipurile de a. A [i B au concentra]ie sc\zut\ în insuficien]a hepatic\. A. B (din LDL) este principala a. aterogen\, iar a. A (din HDL) este o a. antiaterogen\. APOPTOZ|, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. [Gr. apoptein = a arunca `n afar\; apoptosis, cuvânt utilizat de Homer, `n Iliada, cu sensul: c\-derea frunzelor din copaci odat\ cu sosirea toam-nei.] Moarte celular\ izolat\ [i programat\, care `ncheie ciclul celular normal al unei celule [i cre-eaz\ condi]ii fiziologice pentru `nlocuirea sa. Prin re`nnoirea celular\ pe care o realizeaz\, a. asi-gur\ limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesit\]ile fiziologice. ~n consecin]\, este un proces normal, spre deosebire de *necro-z\, care reprezint\ moartea celular\ patologic\. Caracteristicile principale ale procesului de a. `n compara]ie cu cel de necroz\ sunt urm\toarele: a. este indus\ de stimuli fiziologici (reglarea, ini]ierea [i blocarea depinzând de un set de gene, cel pu]in 11, probabil o serie de oncogene [i unele gene supresoare ale cre[terii tumorale), pe când necroza se produce numai `n cadrul unor procese patologice; a. implic\ o singur\ celul\, iar necroza o popula]ie de celule; `n a., balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipse[te, fiind foarte evident\ `n necroz\; ca urmare, nu se pro-duce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiv\ `n necroz\ (`ndeosebi `n *autoliz\); `n a. are loc fenomenul de *cariorexis, iar `n necroz\

146

cel de *carioliz\.; `n a., ADN-ul este desf\cut `n segmente multiple de câte 185 perechi de baze, datorit\ scind\rii `ntre *nucleozomi, iar `n necroz\ acest proces este aleatoriu; `n a., celula este frag-mentat\ `n corpi apoptozici, care pot fi fagocita]i de macrofage sau de celulele din vecin\tate, pe când `n necroz\ celula se umfl\, apoi se dezinte-greaz\, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de necroz\, nu las\ debriuri celulare [i nici cicatrice. ~n prezent sunt `n studiu implica]iile a. `n patolo-gie, `ndeosebi `n cancerogenez\, iar cunoa[terea mecanismelor a. ar putea fi util\ `n strategiile de preven]ie [i tratament ale cancerului. S-au conturat [i multe alte direc]ii de interes `n patogenez\ [i terapie: boli autoimune, unele infec]ii virale, SIDA, boli neurodegenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, ischemie cerebral\, ataxie-telangiectazie, astm, osteo-poroz\, artrit\ reumatoid\ etc. Unii cercet\tori fac distinc]ie `ntre a. din cadrul proceselor fiziologice [i cea produs\ prin stimuli patologici. Totu[i, sunt suficiente dovezi c\ a. fiziologic\ [i cea patologic\ sunt asem\n\toare atât din punct de vedere al c\ilor de semnalizare, cât [i al efectorilor moleculari. Dac\ unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altul, procesele biochimice sunt identice. APOZI}IE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lat. appositio, -onis = aplicare, ad\ugare, de la apponere = a pune lâng\, a ad\uga [i ponere = a pune.] Punerea `n contact a dou\ elemente (sub-stan]e, fragmente de os fracturat). A. periostal\ reprezint\ reac]ia periostului fa]\ de o agresiune local\ (tumoral\, infec]ioas\), manifestat\ prin ac-tivitate osteogenic\ [i vizibil\ radiologic. APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. [Gr. a - priv.; pragmatikos = refe-ritor la fapte, de la pragma, atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a `ntreprinde ac]iuni eficace `n vederea atingerii unui scop, chiar dac\ acesta este evident [i, cel pu]in aparent, dorit de subiect. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Imposibilitatea realiz\rii unui act sexual, din cauza indiferen]ei sau im-posibilit\]ii de a stabili o rela]ie cu partenerul. APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Gr. a - priv.; praxis = ac]iune, practic\, de la prattein = a ac]iona.] Tulburare dobândit\ a execut\rii mi[-c\rilor voluntare f\r\ s\ existe fenomene paretice sau ataxice, f\r\ leziuni cerebrale, striate sau ce-rebeloase. În principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. constructiv\, imposibilitate de reproduce-re a formelor plane sau tridimensionale (p\trat, cub) prin desene sau prin construc]ie în spa]iu. 2) A. ideatorie, în care gesturile simple sunt execu-tate, în timp ce succesiunea actelor necesare unei mi[c\ri complexe este imposibil\. În clinic\ se so-licit\, de ex., aprinderea cu chibritul a unei lumâ-n\ri. 3) A. ideomotorie, în care un gest simplu es-te irealizabil, în timp ce gesturile automatice (ex.: sc\rpinat) sau emo]ionale sunt posibile. Au mai fost individualizate [i alte tipuri de a., printre care a. îmbr\c\rii [i a mersului. APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Gr. a - priv.; prosexis = aten]ie.] Perturbare a a-ten]iei voluntare, neobservarea noului din ambian-]\ [i, în consecin]\, incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activit\]i, idei, fapte. Feno-men prezent în oligofrenie, demen]\, tumori fron-tale etc. APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [Gr. a - priv.; prosopon = fa]\.] Monstruozitate caracterizat\ prin absen]a masivului median al fe-]ei [i a mugurilor maxilari superiori. Ca urmare, `n-tre baza craniului [i mandibul\ exist\ doar un ori-ficiu unic. APUD / APUD / APUD. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici.] Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru sistem APUD (v.). APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decarboxylation = captarea [i decarboxilarea precursorilor aminici; -oma.] Tumor\ dezvoltat\ din celulele *sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, producând: 1) Polipeptide sau amine asem\n\toare hormonilor secreta]i în mod normal (ex.: adenoamele hipofizare [i ale celulelor Lan-gerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromocitoa-mele, carcinoidele intestinului sub]ire). 2) Hormoni diferi]i de cei ai glandelor de origine (ex.: în cancerul pulmonar cu celule mici neendocrine poate ap\rea o secre]ie endocrin\). APUDOMATOZ|, s. f. / apudomatose, s. f. / apu-domatosis, polyendocrinoma. [Acronim din engl. pentru Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea [i decarboxilarea precursori-lor aminici; -oma; -ozã.] Sin.: neoplazie endocrini-an\ multipl\ (v.). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. [Gr. arakhne = p\ianjen.] Artropode (*Arthropoda) terestre, al c\ror corp este format din dou\ p\r]i: u-na anterioar\, cefalotorace (purtând aparatul bucal [i patru perechi de labe) [i alta posterioar\, abdomenul. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte p\ianjenii, scorpionii [i diver[i acarieni, nocivi fie prin toxinele din venin, fie ca vectori ai unor agen]i patogeni. ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / ara-chnidism. [Gr. arakhne = p\ianjen; -ism.] Boal\ sau accident provocate de mu[c\tura p\ianje-nilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpl\ irita]ie local\ la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav, caracterizat prin contractur\ cu hiperreflecti-vitate, tremur\turi [i parez\ ale extremit\]ilor, mio-zis [i hipotensiune, iar uneori dispnee [i paralizie respiratorie care poate determina moartea. ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachnodactyly. [Gr. arakhne = p\ianjen; dak-tylos = deget.] 1) Malforma]ie congenital\ care const\ în alungirea [i sub]ierea degetelor de la mâini, ce apar asem\n\toare picioarelor de p\-ianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.). A. congenital\ cu contracturi, sin. sindrom Beals-Hecht (v.). ARAHNOID|, s. f. / arachnoïde, s. f. / arachnoid. NA: arachnoidea, pl. arachnoideae. [Gr. a-rakhne = p\ianjen; eidos = form\.] Membran\ fi-n\ conjunctiv\, component\ a *leptomeningelui, interpus\ între *dura mater [i *pia mater, de care este separat\ prin spa]iul subarahnoidian, ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. encefalic\ acoper\ encefalul, iar a. spinal\ învele[te m\duva spin\rii. V. [i meninge, dura mater, pia mater. ARAHNOIDIT|, s. f. / arachnoïdite, s. f. / arach-noiditis. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; -itã.] Infiltrat celular, inflamator sau neoplazic, al *leptomeningelui. A. evolueaz\ cronic, cu tendin]\ la înglobare [i la comprimare a elementelor siste-mului nervos central sau periferic în vecin\tatea c\rora se dezvolt\. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachnoïdocèle, s. f. / arachnoidocele. [Gr. arakhne = p\ianjen; eidos = form\; kele = hernie, tumor\.] Hernie la nivelul spa]iului subarahnoidian. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris = arbore; vita = via]\.] Sintagm\ lat. `nsemnând arborele vie]ii, utilizat\ `ndeosebi cu referire la structuri asem\n\toare cu un arbore [i ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al sub-stan]ei albe `n sec]iunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei colului uterin; sin.: plicae pal-matae cervicis. 3) Denumire pentru arborele de tuia alb\, Thuja occidentalis, al c\rei ulei are utili-z\ri numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog [i antiiritant `n bolile dermatologice. ARBORE GENEALOGIC / arbre généalogique / genealogical tree. [Lat. arbor, -oris = arbore; genealogia, din gr. genos = neam, urma[, gene-ra]ie; logos = [tiin]\.] Reprezentare conven]iona-l\ a leg\turilor de rudenie între diferi]ii membrii ai unei familii. Sunt reprezenta]i: b\rba]ii prin p\tra-te, femeile prin cercuri, iar subiec]ii afecta]i de o boal\ genetic\ printr-un semn în simbolul prece-dent. O bar\ orizontal\ care leag\ un subiect feminin cu unul masculin reprezint\ un mariaj. Mariajul consanguin este reprezentat prin dou\ bare orizontale. Descenden]ii sunt figura]i prin ramifica]ii din barele orizontale. Genera]iile sunt indicate cu cifre romane, iar num\rul unui individ într-o genera]ie cu cifre arabe. ARBOVIROZ|, s. f. / arbovirose, s. f. / arboviro-sis. [Arbo - abrev. din engl. arthropod-borne = transportat de artropode; lat. virus = otrav\, in-fec]ie; -ozã.] Denumire generic\ a bolilor determi-nate de grupul de virusuri *Arbovirus. O serie de a. afecteaz\ exclusiv animalele vertebrate, iar al-tele [i omul (*antropozoonoze). În func]ie de viru-sul care le genereaz\, a. prezint\ forme foarte di-verse, majoritatea fiind boli tropicale. În Europa au fost identificate câteva forme de *encefalit\. ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [Arbor - abrev. din engl. arthropod-borne = trans-portat de artropode; lat. virus = venin, otrav\.] Termen generic pentru un grup de numeroase vi-rusuri transmise prin în]ep\turile artropodelor he-matofage (]ân]ari, c\pu[e), în organismul c\rora virusurile se multiplic\. A. provoac\ la om *arbo-viroze.

147

ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] 1) Segment dintr-o curb\, în particular din-tr-o circumferin]\. 2) Structur\ anatomic\, norma-l\ sau patologic\, având aspectul unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbur\ format\ de c\tre o coas-t\ [i cartilajul s\u; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al vertebrei, format de c\tre pediculi [i lamele vertebrale; el delimiteaz\, cu fa]a posterioar\ a vertebrei, orificiul vertebral; c) a. senil,, sin.: gerontoxon (v.). ARC AORTIC / arc de l'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane arcuate pereche care dau na[tere bran-hiilor la vertebratele inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaz\ spre structuri-le fe]ei [i ale gâtului. Fiecare a. b. con]ine o struc-tur\ cartilaginoas\ cu dou\ jum\t\]i, dreapt\ [i stâng\. Primul a. b. (a. mandibular) se diferen]ia-z\ `n ligamentele sfenomandibular [i maleolar anterior, ciocanului [i nicovalei; cel de-al doilea a. b. (a. hioid) d\ na[tere apofizei stiloide, ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid [i por]iunii craniale a corpului hioidului; cel de-al treilea, for-meaz\ cornul mare al osului hioid [i partea caudal\ a corpului acestui os; cel de-al patrulea [i al cincilea, dau na[tere unor cartilaje laringiene. ARC REFLEX / arc réflexe / reflex arc. Unitate func]ional\ a sistemului nervos alc\tuit\ dintr-un receptor senzorial, un organ efector (mu[chi, gland\) [i un circuit de neuroni ce vehiculeaz\ informa]ia senzorial\ la sistemul nervos central [i, în continuare, din centrul nervos la organele efec-toare. A. r. cel mai simplu nu cuprinde decât doi neuroni, unul senzitiv [i altul motor (*motoneuron). Acest a. r. nu posed\ decât o sinaps\, fiind denu-mit monosinaptic. ARC SENIL / arc sénile de la cornée / arcus senilic. Sin.: gerontoxon (v.). ARCAD|, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lat. arcus = arc, bolt\.] Structur\ anatomic\ de form\ arcuit\. Termen general pentru desemnarea unor elemen-te de natur\ foarte diferit\, osoas\, fibroas\ sau vascular\. Mai importante: 1) A. crural\ (NA: ligamentum inguinale): coard\ fibroas\ întins\ de la spina iliac\ anterosuperioar\ la spina pubisului. Este constituit\ din fibre proprii (ligamentul inghi-nal extern a lui Henle) [i din fibrele aponevrozei mu[chiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga-mentul Poupart. 2) A. dentar\ (NA: arcus denta-lis): arc format de c\tre ansamblul din]ilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sprâncenar\ (NA: arcus superciliaris): relief redus al fe]ei ante-rioare a frontalului, orientat\ oblic în sus [i spre exterior, deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigoma-tic\ (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigomatice a osului temporal cu apofiza temporal\ a osului malar. AREOL|, s. f. / aréole, s. f. / areola. NA: areola, pl. areolae (1). [Lat. areola = arie mic\, dim. de la area = arie.] 1) A. mamar\ (NA: areola mammae): zon\ care înconjoar\ mamelonul. 2) Zon\ eritematoas\ care înconjoar\ un punct inflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaf-fin. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat.] V. celul\ argentafin\. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffinoma. [Lat. argentum = argint; affinis = `nvecinat; -oma.] Sin.: carcinoid (v.). ARGININ|, s. f. / arginine, s. f. / arginine. [Lat. argentum = argint; -inã.] Aminoacid bazic nee-sen]ial care intr\ în compozi]ia proteinelor. Are rol important în sinteza hepatic\ a *ureei. V. ureoge-nez\, v. tab. const. biochim. ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / arginin-uria. [Lat. argentum = argint; -inã; gr. ouron = urin\.] 1) Concentra]ia sau eliminarea cotidian\ a *argininei `n urin\. 2) Afec]iune metabolic\ eredi-tar\ determinat\ de un deficit `n arginaz\ I (din fi-cat [i eritrocite). Ca urmare, cre[te eliminarea uri-nar\ a argininei [i apar tulbur\ri neurologice va-riate. ARGININ-VASOPRESIN|, s. f. / arginine-vaso-pressine, s. f. / arginine-vasopressine. V. vaso-presin\. ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argen-tum = argint.] Elementul chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomic\ 107,87, greutate specific\ 10,5. Metal alb, maleabil, ale c\rui s\ruri sunt utilizate în medicin\ datorit\ efectelor caustice, astringen-te [i antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili, ca [i în teh-nica medical\. ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Gr. argy-ros = argint.] Colora]ie anormal\, brun-ro[cat\ a tegumentelor, consecutiv\ unui contact profesio-nal cu s\ruri de argint sau prin administrare tera-peutic\ prelungit\. ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poisoning. [Gr. argyros = argint; -ism.] Intoxica]ie terapeutic\ sau profesional\ determi-nat\ de argint sau s\rurile acestuia. ARHEOBACTERIE, s. f. / arché(o)bactérie, s. f. / archeobacteria. [Gr. arkhaios = vechi; bakte-rion, dim. de la bakteria = baston.] Organism procariot capabil s\ tr\iasc\ în condi]ii extreme de temperatur\ sau de salinitate. Considerate ca for-me primordiale în evolu]ie, ele sunt remarcabile prin prezen]a de *introni în genele lor. ARIBOFLAVINOZ|, s. f. / ariboflavinose, s. f. / ariboflavinosis. [Gr. a - priv.; posibil de la germ. Ribonsäure = acid ribonic (alterare de la arabin-oz\); lat. flavus = galben; -inã; -ozã.] Boal\ de-terminat\ de caren]a în *vitamin\ B2 (riboflavin\). A. este rar\ [i, în general, se asociaz\ cu alte avitaminoze, îndeosebi în *pelagr\. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pl. areae. [Lat. area = arie.] În anatomie, suprafa]\ delimitat\ morfologic sau func]ional: 1) A. de asocia]ie sau asociative: fiecare dintre a. func]ionale ale scoar]ei cerebrale care stabilesc leg\turi intra-corticale. 2) A. auditiv\: zon\ a cortexului cerebral situat\ deasupra primei circumvolu]iuni temporale, în profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. La nivelul s\u (a. 41 Brodmann) ajung c\ile cohleare centrale din corpii genicula]i mediani. Distrugerea acestui centru nu antreneaz\ surditatea decât dac\ este bilateral\. 3) A. auditivo-psihic\: a. corticotemporal\ care înconjoar\ a. auditiv\ [i care reprezint\ zonele de percep]ie [i de gnozie. Aceste dou\ zone permit, respectiv, identificarea sunetelor [i interpretarea lor simbolic\. Sin.: centrul auditivo-psihic. 4) A. avascular\ Treves (NA: plica ileocecalis): zon\ a mezenterului comun lipsit\ de vase sanguine macroscopice, deasupra [i în\untrul valvulei ileocecale. 5) Arii Brodmann, v. 6) A. calcarin\: zon\ de proiec]ie a a. vizuale, care ocup\ cele dou\ buze [i depresiunea creat\ de scizura calcarin\, întinzându-se [i pe versantul extern al polului occipital. Reprezint\ o veritabil\ retin\ cortical\, fiecare punct al retinei proiectându-se pe un punct corespunz\tor pe scoar]\. Sin.: arie striat\. 7) A. cardiac\, regiunea precordial\, localizat\ la nivelul hemitoracelui stâng. 8) A. cortical\: teritoriu de proiec]ie al cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau cor-ticifuge, de origine sau cu destina]ie extracorti-cal\. 9) A. cortico-oculocefalogir\: zon\ din cortexul cerebral situat\ în piciorul celei de-a doua circumvolu]ii frontale. 10) A. embriogen\: por]iune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastocist) unde se va forma embrionul. Sin.: arie germinati-v\. 11) A. gustativ\: zon\ a cortexului cu proiec]ia la nivelul p\r]ii inferioare a circumvolu]iunii parietale ascendente [i în zona profund\ a operculului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: pat\ Kiessel-bach (v.). 13) A. motorie extrapiramidal\: fiecare din centrii efectori [i regulatori ai motricit\]ii semi-automate [i semivoluntare, care se întind pe o mare parte din scoar]a fronto-temporo-parietal\. 14) A. motorie piramidal\: centrul efector al motri-cit\]ii voluntare, pe versantul anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. parietal\ ascendent\: centrul receptor al sensibilit\]ii generale, corespunzând p\r]ii anterioare a circumvolu]iunii parietale ascendente. 16) A. striat\, v. arie calcarin\. 17) A. vegetativ\: fiecare din zonele scoar]ei a c\-rei excitare antreneaz\ r\spunsuri vegetative [. a. ARIERAT, adj. / arriéré, -e, adj. / retardate, back-ward. [Fr. arriéré, din lat. adretro, forma înt\-rit\ a lui retro = înapoi.] Persoan\ care este a-fectat\ de *ariera]ie mental\. ARIERA}IE MENTAL| / arriération mentale / me-ntal retardation, mental deficiency. [Fr. arrié-ration, din lat. adretro, forma înt\rit\ a lui retro = înapoi; lat. mentalis, de la mens, -ntis = minte.] Înapoiere mental\. Stare a unui copil sau a unui adult ariera]i, cu întârziere în dezvoltarea mental\. Întârzierea se evalueaz\ în raport cu media grupului din care face parte subiectul în cauz\ [i poa-te fi global\ sau, dimpotriv\, poate afecta numai o parte a personalit\]ii. A. m. se caracterizeaz\ prin dezvoltarea insuficient\ a facult\]ilor intelectuale, instabilitate psihic\ [i inaptitudinea de a reac]iona normal la solicit\rile din mediul în care tr\ie[te subiectul. Dac\ arieratul este un copil, acesta se dovede[te inapt s\ înve]e. Clasic, au fost stabilite [i descrise trei grade de a. m., în ordinea gravit\-]ii: *debilitate mintal\ (mental\), *imbecilitate [i *i-dio]ie. Handicapul mental poate fi clasificat [i în func]ie de *coeficientul de inteligen]\ (QI). Astfel, pentru QI `ntre 70-79 se situeaz\ *intelectul de limit\, `n cazurile de QI 50-70 handicapul este considerat u[or, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 profund. Subiec]ii cu handicap u[or pot fi recupera]i prin educa]ie.

148

Celelalte dou\ grupe impun o asisten]\ continu\, calificat\, ca [i un mediu familial sau social adecvat, recuperarea nefi-ind posibil\. A. m. este, de regul\, consecin]a u-nei insuficien]e congenitale a dezvolt\rii inteligen-]ei, care se manifest\ precoce, având urm\toarele cauze principale: tulbur\ri metabolice ereditare, fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie [i care poate afecta pe to]i b\ie]ii n\scu]i de aceea[i mam\), abera]ii cromozomiale (ex.: *sindro-mul Down), leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei în perioada gravidit\]ii (ex.: *rubeol\), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. trebuie diferen]iat\ de a. afectiv\, care apare cel mai adesea la indivizi cu inteligen]\ nor-mal\ [i corespunde unei imaturit\]i psihice, ca o consecin]\ a fixa]iei într-un anumit stadiu al copil\riei, manifestat\ îndeosebi printr-un ata[ament excesiv fa]\ de p\rin]i, absen]a autonomiei, egoism [i *puerilism. A. a. poate fi eliminat\ prin *psi-hoterapie. V. [i retardare mental\. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brod-mann's areas. [Korbinian Brodmann, neurohis-tolog german, 1868-1918.] Descrierea [i numero-tarea diferitelor zone ale scoar]ei cerebrale u-mane de c\tre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau câmpuri citoarhitectonice. A. au fost de-limitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolu]ii) [i a citologiei celor [ase straturi de neuroni corticali. ARITENOID, adj. / aryténoïde, adj. / arytenoid. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\.] Care se refer\ la *cartilajul aritenoid. ARITENOIDIT|, s. f. / aryténoïdite, s. f. / ary-tenoiditis. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos =

form\; -itã.] Inflama]ie a cartilajului aritenoid sau a mu[-chilor care se inser\ pe acesta. ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryténoïdopexie, s. f. / arytenoidopexy. [Gr. arytainoeides = `n form\ de ulcior, de la arytaina = ulcior, eidos = form\; pexis = fixare.] Sin.: opera]ie Kelly-King (v.). ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Ano-malie (iregularitate sau

dispari]ie) a unui ritm. Ter-menul este utilizat îndeosebi pentru desemnarea perturb\rilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiac\. ARITMIE CARDIAC| / arythmie cardiaque / car-diac arrhythmia. Denumire generic\ pentru tul-bur\rile ritmului cardiac, care, în func]ie de me-canism, pot fi: tulbur\ri ale automatismului car-diac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse, în raport cu cele trei mecanisme pato-genice enumerate, a. c. pot fi clasificate în patru grupe: 1) Tulbur\ri în formarea impulsului: a) a. normotope sau sinusale (*tahicardia sinusal\, *bradicardia sinusal\, a. sinusal\ respiratorie, a. sinusal\ nerespiratorie); b) a. heterotope sau ec-topice - atriale (*extrasistola atrial\, *tahicardia a-trial\, *fibrila]ia atrial\, *flutter-ul atrial, *wandering pacemaker), - ventriculare (*extrasistola ventricu-lar\, *tahicardia ventricular\, *flutter-ul ventricular, *fibrila]ia ventricular\, *torsada vârfurilor), - pasive sau ritmuri de sc\pare (atriale, ventriculare, jonc-]ionale). 2) Tulbur\ri în conducerea impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulbur\ri de conducere intraventricular\. 3) Tulbur\ri mixte: disocia]ie atrioventricular\, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sindrom Lown-Ganong-Levine, para-sistolie, ritm sinusal coronar [i atrial inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial. ARITMIE COMPLET| / arythmie complète / con-tinuous arrhythmia. Neregularitate de ritm car-diac `n care contrac]iile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale inegale. Frecvent `n-so]it\ de tahicardie (tahiaritmie), poate fi deter-minat\ de fibrila]ia atrial\. Poate fi paroxistic\ sau permanent\, idiopatic\ sau primitiv\ (f\r\ existen-]a unei leziuni cardiace), `n rela]ie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare interatrial\, stenoz\ mitral\) decompensat\ sau nu, sau cu o boal\ en-docrin\ (hipertiroidie). ARITMIE EXTRASISTOLIC| / arythmie extrasys-tolique / extrasystolic arrhythmia. Neregulari-tate de ritm cardiac, determinat\ de interpunerea, fa]\ de ritmul sinusal normal, unor extrasistole cu num\r [i tip variabil. V. extrasistol\. ARITMIE SINUSAL| / arythmie sinusale / sinu-sal arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac dat\ de o perturbare a caden]ei excita]iilor la ni-velul nodului sinusal. ARITMOGEN, adj. / arythmogène, adj. / arrhyth-mogenic. [Gr. a - priv.; lat. rhythmus, gr. rhyth-mos = ritm; gr. gennan = a produce.] Care gene-reaz\ tulbur\ri de ritm cardiac. ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arith-momania. [Gr. arithmos = num\r; mania = ne-bunie.] Obsesia numerelor [i opera]iilor aritmetice: bolnavul efectueaz\ calcule multiple [i inutile, de-[i este con[tient de inutilitatea lor (`n psihastenii, nevroze, isterie). ARN / ARN / RNA. [Abrev. de la acid ribonucleic, utilizat\ `n limbajul curent `n locul denumirii extinse.] Substan]\ poliribonucleic\ prezent\ în toa-te celulele vii, format\ din reunirea mai multor ri-bonucleotide, a. fosforic servind drept leg\tur\ es-ter între func]iile alcool 3 [i 5 ale ribo-nucleoti-delor succesive. Abundent în ribozomi (mas\ mo-lecular\ mare, de ordinul a 106 Da), se mai afl\ în cantit\]i mici în citoplasm\ (ARNs, solubil). Printre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. amina]i la localizarea lor specific\ în cadrul sintezei proteinelor; ei sunt specifici fiec\rui a. aminat. A mai fost pus în e-viden]\ ARNm (mesager), sub form\ hibrid\ cu ADN în nucleele celulare [i asociat cu ribozomii în citoplasm\. El transport\ mesajul genomului enzimelor care catalizeaz\ sinteza proteinelor. Se admite c\ triple]i de nucleotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purt\tori de aminoacizi. Biosinteza a. r. se efectueaz\ în contact cu ADN [i cu enzime specifice. V. [i ADN. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN complementar altei por]iuni de ARN a c\rei func]ie o inhib\. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ob]inut prin inginerie genetic\. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger in-terfering complementary RNA. Clas\ particular\ de ARN antisens, complementar\ extremit\]ii 5’ a unui ARNm. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. ARN care nu con]ine decât o singur\ informa]ie genetic\. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA, polycistronic messen-ger. ARN mesager care con]ine mai mul]i cistroni [i este, deci, codant pentru mai multe lan]uri poli-peptidice distincte. ARN-POLIMERAZ|, s. f. / ARN-polymérase, s. f. / RNA-polymerase. Enzim\ care catalizeaz\ sin-teza de ARN pornind de la ADN sau ARN. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / re-combinant RNA. Molecul\ de ARN compus\ din fragmente de origine distinct\ reunite in vitro prin-tr-o ARN ligaz\. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate `nso]i diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (`mpachetat) `n capsid\ este specific fiec\rui virus [i nu se poate replica f\r\ acesta. AROMATERAPIE, s. f. / aromathérapie, s. f. / aromatherapy. [Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -atos = arom\; gr. therapeia = tratament, de la therapeuein = a `ngriji.] Metod\ terapeutic\ `n care se utilizeaz\ uleiuri vegetale esen]iale, care ac]ioneaz\ asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare), fie `n general, cu efect tonic sau sedativ, de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmosfer\, sau volatilizate din baie de ap\). ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = pu-ternic, b\rb\tesc; denumit astfel datorit\ proprie-t\]ilor sale puternice.] Elementul nr. 33, As. Are importan]\ medical\, dar este uneori întrebuin]at [i ca otrav\ (cazuri medicolegale). Trioxidul de ar-seniu, As2O3, are efect eritropoietic. ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. arsenicum, din gr. arsenikon, de la arsen = puternic, b\rb\tesc; denumit astfel dato-rit\ propriet\]ilor sale puternice; -ism.] Intoxica]ie sau otr\vire cu compu[i de arsenic. În formele a-cute, tulbur\rile digestive se aseam\n\ cu cele din *holer\. În a. cronic domin\ manifest\rile ner-voase [i cutanate. ARSUR|, s. f. / brûlure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] Leziune cutanat\ sau mucoas\ provo-cat\ de c\ldur\ sau al]i agen]i fizici, ca radia]iile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1) A. de gradul I: eritem [i tumefac]ie dureroase. 2) A. de gradul II: complicat\ cu flictene. 3) A. de gradul III: în care bulele se complic\ cu necroza dermului [i uneori a p\r]ilor subiacente. 4) A. de

149

gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importan]\ [i întinderea suprafe]ei arse, dup\ cum exist\ [i
alte clasific\ri. ARTEFACT, s. n. / artéfact, s. m. / artifact, arte-fact. [Lat. ars, artis = meserie; factum = fapt, f\-cut, de la facere = a face.] Fenomen parazit în rela]ie cu o tehnic\ defectuos utilizat\, care de-termin\ rezultate [i interpret\ri false în cazul unui examen de laborator sau a unor experimente. Ex.: a. din microscopia electronic\, în func]ie de teh-nicile de preparare a probelor; a. pe imaginea scintigrafic\, ca urmare a unei densit\]i prea mici de impulsuri înregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvat\. ARTER|, s. f. / artère, s. f. / artery. NA: arteria. [Lat., gr. arteria = arter\, de la gr. aer, -os = aer, terein = a con]ine (anticii credeau c\ arterele con-]in aer, deoarece erau goale la cadavre).] Vas care conduce sângele oxigenat, propulsat de ventricu-lele inimii c\tre diferite organe din organism. Prin ramifica]ie progresiv\ [i anastomoze, a. se con-stituie într-un sistem arterial. În constitu]ia unei a. intr\ trei straturi concentrice: tunica intern\ (sau intima), tunica mijlocie (sau media), tunica extern\ (adventicea). A. ACETABULAR| / artère acétabulaire / aceta-bular branch of medial femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. ACROMIOTORACIC| / artère acromio-thora-cique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| INFERIOAR| / artère dentaire inférieure / inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ALVEOLAR| POSTERIOAR| SUPERIOAR| / artère alvéolaire supérieure et postérieure / posterior superior alveolar artery. V. tab. anat. - artere. A. ANGULAR| / artère angulaire / angular arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. APENDICULAR| / artère appendiculaire / appendicular artery. V. tab. anat. - artere. A. ARCUAT| A PICIORULUI / artère dorsale du métatarse / arcuate artery. V. tab. anat. - artere. A. AUDITIV| INTERN| (v. a. labirintic\) / artère auditive interne / artery of the labyrinth (inter-nal acoustical). V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| PROFUND| / artère auriculaire profonde / deep auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AURICULAR| POSTERIOAR| / artère auri-culaire postérieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere. A. AXILAR| / artère axillaire / axillary artery. V. tab. anat. - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artère azygos du vagin / azygos artery of vagina. V. tab. anat. - artere. A. BAZILAR| / tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| / artère brachiale / brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| PROFUND| / artère brachiale profonde / deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIAL| SUPERFICIAL| (v. a. brahial\) / artère brachiale superficielle / superficial bra-chial artery. V. tab. anat. - artere. A. BUCAL| / artère buccale / buccal artery. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI PENISULUI / artère bulbaire du penis, artère périnéale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A. BULBULUI VESTIBULULUI (VAGINAL) / artère périnéale profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A. CALOSOMARGINAL| / artère calloso-margi-nale / callosomarginal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CANALULUI PTERIGOIDIAN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| COMUN| / artère carotide pri-mitive / common carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CAROTID| EXTERN| / artère carotide externe / external carotid artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CAROTID| INTERN| / artère carotide interne / internal carotid artery. V. tab. anat. - artere. A. CECAL| ANTERIOAR| / artère caecale anté-rieure / anterior cecal artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CECAL| POSTERIOAR| / artère caecale postérieure / posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| LUNG| / artère de Heubner / long central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| SCURT| / artère centrale courte / short central artery. V. tab. anat. - artere. A. CENTRAL| A RETINEI / artère centrale de la rétine / central artery of retina. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| ANTERIOAR| / artère cérébelleuse inférieure et antérieure / anterior inferior cerbellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| INFERIOAR| POSTERIOA-R| / artère cérébelleuse inférieure et postéri-eure / posterior inferior cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBELOAS| SUPERIOAR| / artère céré-belleuse supérieure / superior cerebellar arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| ANTERIOAR| / artère cérébrale antérieure / anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CEREBRAL| MIJLOCIE / artère cérébrale mo-yenne / middle cerebral artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. CEREBRAL| POSTERIOAR| / artère céré-brale postérieure / posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| ASCENDENT| / artère cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CERVICAL| PROFUND| / artère cervicale profonde / deep cervical artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| LATERAL| / ar-tère circonflexe fémorale latérale / lateral fe-moral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| FEMURAL| MEDIAL| / artère circonflexe fémorale médiale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| ANTERIOAR| / artère circonflexe humérale antérieure / an-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| HUMERAL| POSTERIOAR| / artère circonflexe humérale postérieure / pos-terior humeral circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| PROFUND| / artère circonflexe iliaque profonde / deep iliac cir-cumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| ILIAC| SUPERFICIAL| / ar-tère circonflexe iliaque superficielle / superfi-cial iliac circumflex artery. V. tab. anat. - artere. A. CIRCUMFLEX| SCAPULAR| / artère circon-flexe scapulaire / circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. CISTIC| / artère cystique / cystic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| CUBITAL| INFERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ inferioar\). V. tab. anat. - arte-re. A. COLATERAL| CUBITAL| SUPERIOAR| (v. a. colateral\ ulnar\ superioar\). V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| MIJLOCIE / artère collatérale moyenne / middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| RADIAL| / artère collatérale radiale / radial collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| INFERIOAR| / artère collatérale cubitale inférieure / inferior ulnar collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERAL| ULNAR| SUPERIOAR| / ar-tère collatérale cubitale supérieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. anat. artere. A. COLIC| DREAPT| / artère colique droite su-périeure / right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| DREAPT| INFERIOAR| (v. a. ileoco-lic\). V. tab. anat. - artere. A. COLIC| MIJLOCIE / artère colique droite su-périeure / middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLIC| STÂNG| / artère colique gauche su-périeure / left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| ANTERIOAR| / artère com-municante antérieure / anterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANT| POSTERIOAR| / artère com-municante postérieure / posterior communica-ting artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| ANTERIOAR| / artère choro-ïdienne antérieure / anterior choroidal artery. V. tab. anat. - artere. A. COROIDIAN| POSTERIOAR| / artère choro-ïdienne postérieure / posterior choroidal arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. CORONAR| DREAPT| / artère coronaire droite / right coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere.

|

150

A. CORONAR| STÂNG| / artère coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. COZII PANCREASULUI / artère pancréatique caudale / artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A. CREMASTERIC| / artère crémastérienne / cremasteric artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFEREN}IAL| (v. a. ductului deferent). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| INFERIOAR| (v. aa. frenice inferioare). V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATIC| SUPERIOAR| (v. aa. frenice superioare). V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A CLITORISULUI / artère dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A NASULUI / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PENISULUI / artère dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A PICIORULUI / artère dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab. anat. - artere. A. DORSAL| A SCAPULEI / artère scapulaire postérieure / dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI DEFERENT / artère déférentielle / deferential artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| INFERIOAR| / artère épigas-trique inférieure / inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERFICIAL| / artère épi-gastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRIC| SUPERIOAR| / artère épigas-trique supérieure / superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| ANTERIOAR| / artère ethmo-ïdale antérieure / anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. ETMOIDAL| POSTERIOAR| / artère ethmo-ïdale postérieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. FACIAL| / artère faciale / facial artery. V. tab. anat. - artere. A. FARINGIAN| ASCENDENT| / artère pharyn-gienne ascendante / ascending pharyngeal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| / artère fémorale / femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FEMURAL| PROFUND| / artère fémorale profonde / deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIER| INFERIOAR| (v. a. gluteal\ infe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FESIER| SUPERIOAR| (v. a. gluteal\ supe-rioar\). V. tab. anat. - artere. A. FIBULAR| (v. a. peronier\). V. tab. anat. - ar-tere. A. FRONTAL| (v. a. supratrohlear\). V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| LATERAL| / artère frontale interne et postérieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FRONTOBAZAL| MEDIAL| / artère frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. FUNICULAR| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| DREAPT| / artère pylorique / right gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRIC| STÂNG| / artère gastrique gauche, artère coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRODUODENAL| / artère gastro-duo-dénale / gastroduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| DREAPT| / artère gastro-épiploïque droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOIC| STÂNG| / artère gastro-épiploïque gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| DREAPT| / artère gas-tro-épiploïque droite / right gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRO-OMENTAL| STÂNG| / artère gas-tro-épiploïque gauche / left gastro-omental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| DESCENDENT| / artère grande anastomotique / descending genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| LATERAL| / ar-tère inféro-latérale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| INFERIOAR| MEDIAL| / artère inféro-médiale du genou / lateral inferior geni-cular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| MIJLOCIE / artère moyenne du genou / middle genicular artery. V. tab. anat. - artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| LATERAL| / ar-tère supéro-latérale du genou / lateral superior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GENICULAR| SUPERIOAR| MEDIAL| / ar-tère supéro-médiale du genou / medial supe-rior genicular artery. V. tab. anat. artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artère du pli courbe / artera gyri angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| INFERIOAR| / artère fessière inférieure / inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEAL| SUPERIOAR| / artère fessière supérieure / superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| COMUN| / artère hépatique com-mune / common hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATIC| PROPRIE / artère hépatique pro-pre / proper hepatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI HEUBNER (v. a. central\ lung\). [Johann Leonhard Otto Heubner .] V. tab. anat. - artere. A. HIALOID| / artère hyaloïdienne / hyaloid arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| INFERIOAR| / artère hypophy-saire inférieure / inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOFIZAR| SUPERIOAR| / artère hypophy-saire supérieure / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere. A. HIPOGASTRIC| (v. a. iliac\ intern\) / artère iliaque interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. HUMERAL| (v. a. brahial\). V. tab. anat. - ar-tere. A. HUMERAL| PROFUND| (v. a. brahial\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. ILEOCOLIC| / artère iléo-colique / ileocolic artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| COMUN| / artère iliaque commune / common iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| EXTERN| / artère iliaque externe / external iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIAC| INTERN| / artère iliaque interne / internal iliac artery. V. tab. anat. - artere. A. ILIOLUMBAR| / artère ilio-lombaire / ilio-lum-bar artery. V. tab. anat. - artere. A. INFRAORBITAR| / artère sous-orbitaire / in-fraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTERIOAR| / artère intercostale supérieure / highest intercostal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| ANTEROSUPERIOAR| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTERCOSTAL| SUPREM| (v. a. intercostal\ anterioar\). V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| ANTERIOAR| / artère inter-osseuse antérieure / anterior interosseous ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| COMUN| / artère interos-seuse commune / common interosseous arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| POSTERIOAR| / artère inter-osseuse postérieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere. A. INTEROSOAS| RECURENT| / artère inter-osseuse récurrente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. ISCHIATIC| (v. a. gluteal\ inferioar\). V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| INFERIOAR| / artère labiale inféri-eure / inferior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIAL| SUPERIOAR| / artère labiale supé-rieure / superior labial artery. V. tab. anat. - artere. A. LABIRINTIC| / artère auditive interne / artery of the labyrinth. V. tab. anat. - artere. A. LACRIMAL| / artère lacrymale / lacrimal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE INFERIOAR| / artère laryngée postérieure / inferior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LARINGEE SUPERIOAR| / artère laryngée supérieure / superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. LIGAMENTULUI ROTUND AL UTERULUI / artère du ligament rond de l'utérus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat. artere. A. LINGUAL| / artère linguale / lingual artery. V. tab. anat. - artere. A. LINGUAL| PROFUND| / artère ranine / deep lingual artery. V. tab. anat. - artere.

|

|

apoi la Berlin, 1843-1926

, pediatru german, profesor la Leipzig,

151

A. LOBULUI CAUDAT / artères spigéliennes / artery to caudate lobe. V. tab. anat. - artere. A. LOMBAR| IMA / cinquième artère lombaire / lowest lumbar artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSORIA / artère sous-clavière droite retro-œsophagienne / retroesophageal right subcla-vian artery. V. tab. anat. - artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| LATERAL| / ar-tère malléolaire antéro-latérale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MALEOLAR| ANTERIOAR| MEDIAL| / ar-tère malléolaire antéro-médiale / medial anterior malleolar artery. V. tab. anat. artere. A. MAMAR| EXTERN| (v. a. toracic\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. MAMAR| INTERN| (v. a. toracic\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. MASETERIC| / artère massétérine supérieure / masseteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| / artère maxillaire / maxillary arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MAXILAR| EXTERN| (v. a. facial\). V. tab. ar-tere. A. MAXILAR| INTERN| (v. a. maxilar\). V. tab. anat. - artere. A. MEDIAN| / artère médiane de l'avant-bras / median artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE ANTERIOAR| / artère méningée antérieure / anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE MIJLOCIE / artère méningée mo-yenne / middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGEE POSTERIOAR| / artère méningée postérieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENTAL| / artère mentonnière / mental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| INFERIOAR| / artère mésen-térique inférieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. MEZENTERIC| SUPERIOAR| / artère mésen-térique supérieure / superior mesenteric arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. MUSCULOFRENIC| / artère musculo-phré-nique / musculophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZOPALATIN| / artère naso-palatine / sep-tal branch of sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZAL| EXTERN| / artère dorsale du nez / dorsal nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMIT| (v. trunchiul brahiocefalic) / tronc artériel brachio-céphalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI MEDIAN (v. a. median\). V. tab. anat. - artere. A. NERVULUI SCIATIC / artère du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. tiroidian\ ima). [Johann Ernst Neubauer .] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIV| / artère nourricière / nutrient ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE / artère obturatrice / obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artère obtura-trice accessoire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| / artère occipitale / occipital ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| LATERAL| / artère temporo-occipitale moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OCCIPITAL| MEDIAL| / artère temporo-occi-pitale antérieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. OFTALMIC| / artère ophtalmique / ophthal-mic artery. V. tab. anat. - artere. A. OMBILICAL| / artère ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat. - artere. A. ORBITOFRONTAL| LATERAL| (v. a. fronto-bazal\ lateral\). V. tab. anat. - artere. A. OVARIAN| / artère ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| ASCENDENT| / artère palatine ascendante / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| DESCENDENT| / artère palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PALATIN| MARE / artère palatine majeure / greater palatine artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| DORSAL| / artère pancréa-tique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| INFERIOAR| / artère pan-créatique inférieure / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATIC| MARE / artère pancréatique transverse / great pancreatic artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| INFERIOAR| / artère pancréatico-duodénale inférieure / infe-rior pancreaticoduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. PANCREATICODUODENAL| SUPERIOAR| / artère pancréatico-duodénale supérieure / superior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. A. PARACENTRAL| / artère du lobule paracen-tral / paracentral artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| ANTERIOAR| / artère pariétale antérieure / anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETAL| POSTERIOAR| / artère pariétale postérieure / posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere. A. PARIETO-OCCIPITAL| / artère pariéto-occipi-tale / parietooccipital artery. V. tab. anat. - artere. A. PEDIOAS| (v. a. dorsal\ a piciorului). V. tab. anat. - artere. A. PERICARDIOFRENIC| / artère péricardo-phrénique / pericardiophrenic artery. V. tab. anat. - artere. A. PERINEAL| / artère périnéale superficielle / perineal artery. V. tab. anat. - artere. A. PERONIER| / artère péronière / peroneal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. PILORIC| (v. a. gastric\ dreapt\). V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| LATERAL| / artère plantaire laté-rale / lateral plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. PLANTAR| MEDIAL| / artère plantaire médi-ale / medial plantar artery. V. tab. anat. - artere. A. POPLITEE / artère poplitée / popliteal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRECUNEAL| / rameau pour le précunéus / precuneal artery. V. tab. anat. - artere. A. PRINCIPAL| A POLICELUI / artère principale du pouce / main artery to thumb. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A CLITORISULUI / artère caver-neuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. PROFUND| A PENISULUI / artère caverneuse (chez l'homme) / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. PUDENDAL| INTERN| / artère honteuse interne / internal pudendal artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| DREAPT| / artère pulmonaire droite / right pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. PULMONAR| STÂNG| / artère pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| / artère radiale / radial artery. V. tab. anat. - artere. A. RADIAL| A INDEXULUI / artère collatérale palmaire externe de l'index / radial artery to in-dex finger. V. tab. anat. - artere. A. RANIN| (v. a. lingual\ profund\). V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| INFERIOAR| / artère hémorroïdale inférieure / inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| MIJLOCIE / artère hémorroïdale moyenne / middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTAL| SUPERIOAR| / artère hémorroï-dale supérieure / superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| (v. a. central\ lung\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| CUBITAL| (v. a. recurent\ ulna-r\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| / artère récurrente radiale / radial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| RADIAL| POSTERIOAR| (v. a. interosoas\ recurent\). V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| ANTERIOAR| / artère récurrente tibiale antérieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENT| TIBIAL| POSTERIOAR| / artère récurrente tibiale postérieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. anat. artere.

1742-1777

, anatomist [i chirurg german, profesor la Jena,

152

A. RECURENT| ULNAR| / artère récurrente cubitale / ulnar recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENAL| / artère rénale / renal artery. V. tab. anat. - artere. A. RETRODUODENAL| / artère pancréatico-duodénale inférieure droite / retroduodenal ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. RU{INOAS| INTERN| (v. a. pudendal\ intern\). V. tab. anat. - artere. A. SACRAL| MIJLOCIE / artère sacrée moyenne / median sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULAR| DESCENDENT| (v. a. dorsal\ a scapulei) / artère scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. tab. anat. artere. A. SCIATIC| (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| / artère segmentaire / seg-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| ANTERIOAR| / artère seg-mentaire antérieure / anterior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| LATERAL| / artère segmen-taire latérale / lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| MEDIAL| / artère segmentaire médiale / medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTAR| POSTERIOAR| (HEPATIC|) / artère segmentaire postérieure / posterior seg-mental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / anterior superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / posterior segmental ar-tery. V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artère segmentaire / superior segmental arte-ry. V. tab. anat. - artere. A. SFENOPALATIN| / artère sphéno-palatine / sphenopalatine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATIC| INTERN| (v. a. testicular\). V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| ANTERIOAR| / artère spinale anté-rieure / anterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINAL| POSTERIOAR| / artère spinale postérieure / posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENIC| / artère splénique / splenic artery. V. tab. anat. - artere. A. STILOMASTOIDIAN| / artère stylo-mastoïdi-enne / stylomastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULAR| / artère sous-clavière / subclavian artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTAL| / artère sous-costale / sub-costal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUAL| / artère sublinguale / sublingual artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTAL| / artère sous-mentale / sub-mental artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBORBITAR| (v. a. infraorbitar\). V. tab. anat. - artere. A. SUBSCAPULAR| / artère sous-scapulaire / subscapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENAL| / artère supraduodénale / supraduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITAL| / artère sous-orbitaire / infraorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| INFERIOAR| / artère surré-nale inférieure / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| MIJLOCIE / artère surrénale moyenne / middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENAL| SUPERIOAR| / artère sur-rénale supérieure / superior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRASCAPULAR| / artère scapulaire supé-rieure / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRATROHLEAR| / artère frontale interne / supratrochlear artery. V. tab. anat. - artere. A. SYLVIAN| (v. a. cerebral\ lateral\) / artère sylvienne / sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI CENTRAL / artère du sillon céré-bral / central sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI POSTCENTRAL / artère du sillon postcérébral / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. {AN}ULUI PRECENTRAL / artère du sillon précérébral / precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIAN| LATERAL| / artère dorsale du tars / lateral tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| ANTERIOAR| / artère tem-porale antérieure / anterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| INTERMEDIAR| / artère tem-porale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| MIJLOCIE / artère temporale moyenne / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| POSTERIOAR| / artère tem-porale postérieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORAL| SUPERFICIAL| / artère temporale superficielle / superficial temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TESTICULAR| / artère testiculaire / testicular artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| ANTERIOAR| / artère tibiale antéri-eure / anterior tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIBIAL| POSTERIOAR| / artère tibiale posté-rieure / posterior tibial artery. V. tab. anat. - ar-tere. A. TIMPANIC| ANTERIOAR| / artère tympa-nique / anterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| INFERIOAR| / artère tympanique inférieure / inferior tympanic artery. V. tab. a-nat. - artere. A. TIMPANIC| POSTERIOAR| / artère tympa-nique postérieure / posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANIC| SUPERIOAR| / artère tympa-nique supérieure / superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| IMA / artère thyroïdienne mo-yenne / thyroid ima artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| INFERIOAR| / artère thyroïdi-enne inférieure / inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TIROIDIAN| SUPERIOAR| / artère thyroïdi-enne supérieure / superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| INTERN| / artère thoracique in-terne / internal thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| LATERAL| / artère thoracique la-térale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACIC| SUPREM| / artère thoracique su-périeure / superior thoracic artery. V. tab. ar-tere. A. TORACO-ACROMIAL| / artère acromio-tho-racique / thoracoacromial artery. V. tab. anat. - artere. A. TORACODORSAL| / artère thoraco-dorsale / thoracodorsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A FE}EI / artère transversale de la face / transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. A. TRANSVERS| A GÂTULUI / artère cervicale transverse / transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. A. ULNAR| / artère cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. - artere. A. URETRAL| / artère urétrale / urethral artery. V. tab. anat. - artere. A. UTERIN| / artère utérine / uterine artery. V. tab. anat. - artere. A. VAGINAL| / artère vaginale / vaginal artery. V. tab. anat. - artere. A. VERTEBRAL| / artère vertébrale / vertebral artery. V. tab. anat. - artere. A. VEZICAL| INFERIOAR| / artère vésicale inférieure / inferior vesical artery. V. tab. anat. - artere. A. VIDIAN| (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. - artere. A. VITELIN| / artère vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. - artere. A. ZIGOMATICOORBITAL| / artère zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. central\ a retinei). [Johann Gott-fried Zinn .] V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artère alvéolaire supérieure et antérieure / anterior superior alveolar arteries. V. tab. anat. - artere.

|

|

1727-1759

, anatomist [i botanist german, profesor la Göttingen,
153

AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyrami-dales / arcuate arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / artère carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / artères striées externes / arteries centrales anterolate-ralis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE ANTEROMEDIALE / artères stri-ées internes / arteries centrales anteromedi-alis. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / artères centrales postérieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / artères centrales postérieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE ANTERIOARE / artères ciliaires an-térieures / anterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / artères ciliaires longues postérieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / artères ciliaires courtes postérieures / short posterior ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / artères conjonctivales antérieures / anterior conjunc-tival arteries. V. tab artere. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / artères conjonctivales postérieures / posterior con-junctival arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DENTARE / artères alvéolaires / alveolar arteries V. tab. anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare [i superioare) / artères phréniques / phrenic ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa. metatarsiene) / artères interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE MÂINII / artères digitales dorsales / dorsal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / artères collatérales dorsales des orteils / dor-sal digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / artères di-gitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / artères digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / artères digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / artères digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat. - artere. AA. EPISCLERALE / artères épisclérales / epi-scleral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / artères phréniques inférieures / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE SUPERIOARE / artères phré-niques supérieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. GASTRICE SCURTE / artères gastriques courtes / short gastric arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / artères héli-cines / helicine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere. AA. ILEALE / artères iléales / ileal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INSULARE / artère de l'insula / insular ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I {I II / ar-tères intercostales postérieures / first and se-cond posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE III-XII / ar-tères intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / artères péripy-ramidales / interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE HEPATICE / artères inter-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE RENALE / artères péri-lobulaires / interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE / artères jéjunales / jejunal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. LOMBARE / artères lombaires / lumbar arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales de la main / dorsal meta-carpal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METACARPIENE PALMARE / artères inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE DORSALE / artères inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. METATARSIENE PLANTARE / artères inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arte-ries. V. tab. anat. - artere. AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / artè-res des cornets et des méats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / artères nourricières de l'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALATINE MICI / artères palatines mineures / lesser palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / artères palpé-brales latérales / lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE MEDIALE / artères palpé-brales médiales / medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / artères pancréatico-duodénales inférieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / artères pariétales / parietal ar-teries. V. tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ALE COAPSEI) / artères per-forantes de la cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PERICALOASE / artères péricalleuses / peri-callosal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / artères pontines / arteries of the pons. V. tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / artères honteuses externes / external pudendal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. RU{INOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe). V. tab. anat. - artere. AA. SACRALE LATERALE / artères sacrées latérales / lateral sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / artères sigmoïdes / sigmoid arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SURALE / artères surales / sural arteries. V. tab. anat. - artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero-laterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. aa. centrale anterolaterale). V. tab. anat. - ar-tere. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artère temporale profonde antérieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VENTRICULARE / artères ventriculaires / ventricular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / artères vésicales supérieures / superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. ARTERIECTOMIE, s. f. / artériectomie, s. f. / ar-teriectomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. ekto-me = excizie.] Rezec]ia unui segment arterial [i a plexului simpatic care `l `nconjoar\. ARTERIOGRAFIE, s. f. / artériographie, s. f. / ar-teriography. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gra-phein = a scrie.] *Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar etc.) du-p\ injectarea în trunchiul principal, direct sau prin-tr-un *cateter, a unui lichid opac la radia]iile X. ARTERIOGRAM|, s. f. / artériogramme, s. m. / arteriogram. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. gram-ma = `nscriere.] 1) Imaginea unui teritoriu arterial ob]inut\ prin *arteriografie. 2) Sin.: sfigmogram\ (v.). ARTERIOL|, s. f. / artériole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\.] Ramur\ fin\, terminal\ a unei artere, care leag\ arterele de capilare. ARTERIOLE RENALE DREPTE / artères droites médullaires / straight arterioles. V. tab. anat. - artere. ARTERIOLIT|, s. f. / artériolite, s. f. / arteriolitis. [ arteriola arteria itã.] Inflama]ia unei arteriole. ARTERIOLIT| CUTANAT| ALERGIC| / artério-lite cutanée allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot (v.).

|

Lat.

= arter\ mic\, dim. de la

= arter\; -

154

ARTERIOLOSCLEROZ|, s. f. / artériolosclérose, s. f. / arteriolosclerosis. [Lat. arteriola = arter\ mic\, dim. de la arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Scle-roz\ [i îngro[are a peretelui arteriolelor [i arterelor mici. Forma hialin\ poate fi asociat\ cu *nefro-angioscleroza, cea hiperplastic\ cu *hipertensiu-nea arterial\ malign\ [i cu *sclerodermia. ARTERIOPATIE, s. f. / artériopathie, s. f. / ar-teriopathy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. pathos = boal\.] Denumire generic\ pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizat\ (ex.: a. hipertensiv\ asociat\ unei hipertensiuni arteriale [i caracterizat\ prin hipertrofierea mediei arterelor mici [i arteriolelor), sau segmentar\ (ex.: a. hemodinamic\ localizat\ pe un segment de arter\ ce pulseaz\ pe un plan dur, ca `n cazul arterei subclaviculare comprimat\ prin prezen]a unei *coaste cervicale). ARTERIOSCLEROZ|, s. f. / artériosclérose, s. f. / arteriosclerosis. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. sklerosis = indura]ie, înt\rire, de la skleros = tare, dur.] Termen utilizat ini]ial, în sens foarte ge-neral, pentru desemnarea oric\rei îngro[\ri a pe-re]ilor arteriali. Sub aceast\ denumire erau cuprin-se trei tipuri de boli arteriale degenerative: *atero-scleroza, arterioscleroza [i *mediacalcoza. În pre-zent, termenul este restrâns pentru desemnarea tipului de scleroz\ arterial\ care predomin\ la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*dege-nerescen]\ hialin\ [i îngro[are), extins\ [i la ni-velul tunicii interne. A. afecteaz\ îndeosebi arte-rele musculare [i arterele renale (*nefroangioscle-roz\). ARTERIOTOMIE, s. f. / artériotomie, s. f. / arte-riotomy. [Lat., gr. arteria = arter\; gr. tome = t\iere, sec]iune, de la temnein = a t\ia.] Incizia longitudinal\ sau transversal\ a peretelui unei ar-tere, prin care se asigur\ accesul `n lumenul vas-cular. ARTERIT|, s. f. / artérite, s. f. / arteritis. [Lat., gr. arteria = arter\, -itã.] Termen care desemneaz\, etimologic, existen]a unor modific\ri organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie, acompa-niindu-se uneori de tromboz\, alteori de dilata]ie sau, mai rar, de ruptur\. ~n prezent, termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracteri-zeaz\ prin leziuni ale peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoas\, traumatic\, embolic\ etc.) Ex.: arterit\ gigantocelular\ (v.); a. membrelor inferioare care include `n evolu]ie: stadiul I, de laten]\ clinic\; stadiul II, de claudica]ie intermitent\ la mers; stadiul III, când se asociaz\ dureri `n decubitus; stadiul IV, de gangren\. ARTERIT| GIGANTOCELULAR| / artérite gi-gantocellulaire / Horton’s disease. Afec]iune cu debut dup\ vârsta de 60 de ani, de cauz\ necu-noscut\. Se caracterizat\ prin alterarea st\rii ge-nerale, febr\ moderat\, cre[terea VSH-ului, cefa-lee violent\, accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizual\, diplopie, strabism, edem papilar) [i inflamarea bilateral\ a arterelor tempo-rale, care devin edema]iate [i dureroase la pal-pare. Anatomopatologic, leziunile sunt de panar-terit\, cu ruptura limitantei elastice interne, infil-trat\ de celule gigante multinucleate. Este sen-sibil\ la corticosteroizi. Sin.: arterit\ temporal\, boal\ Horton, boal\ Forestier, panarterit\ subacu-t\ a vârstnicilor, periarterit\ segmentar\ superficial\. ARTERIT| TEMPORAL| / artérite temporale / temporal arteritis. Sin.: arterit\ gigantocelular\ (v.). ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. Sin.: boal\ Takayasu (v.). ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. [Gr. arthron = articula]ie; pous, podos = picior.] ~ncreng\tur\ de animale din subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat [i acoperit de chitin\, simetrie bilateral\ [i picioare articulate. ARTICULA}IE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura ossium. [Lat. articulatio, -onis = în-cheietur\.] Ansamblul elementelor prin care dou\ oase vecine în scheletul osos se leag\ între ele. Exist\ a. fixe, denumite sinartroze, [i mobile, în-trerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) din]ate (ex.: între oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: între oasele temporal [i parietal); 3) armonice (ex.: între oasele nazale [i maxilare). Diartro-zele reprezint\ a. în care oasele sunt mobile unul fa]\ de cel\lalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) capsula articular\, fixat\ pe mar-ginea suprafe]elor articulare; b) stratul extern, for-mat din benzi fibroase care dau rezisten]a cap-sulei; c) membrana sinovial\, care c\ptu[e[te in-teriorul articula]iei [i secret\ lichidul sinovial; d) suprafe]ele articulare, fe]ele osoase ce vin în con-tact, care pot fi sferice, ovoide, în form\ de [a. Când suprafe]ele nu corespund ca relief, se inter-pun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiului). Exist\ [i a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafe]ele aproape plane (ex.: coloana vertebral\). A. ACROMIOCLAVICULAR| / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| LATERAL| / articulation atloïdo-axoïdienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTO-AXIAL| MEDIAN| / articulation a-tloïdo-odontoïdienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. ATLANTOOCCIPITAL| / articulation occipito-atloïdienne / atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. ASTRAGALOCALCANEAN| / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CALCANEOCUBOID| / articulation calcanéo-cuboïdienne / calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-ver-tébrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - articula]ii. A. CARPOMETACARPIAN| A POLICELUI / arti-culation carpo-métacarpienne du pouce / car-pometacarpal articulation of thumb. V. tab. anat. - articula]ii. A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. COXOFEMURAL| / articulation coxo-fémo-rale / hip joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOARITENOID| / articulation crico-aryté-noïdienne / cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. CRICOTIROIDIAN| / articulation crico-thyroï-dienne / cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V. tab. anat. - articula]ii. A. HUMEROCUBITAL| / articulation huméro-cubitale / humeroradial articulation. V. tab. a-nat. - articula]ii. A. INCUDOSTAPEDIAL| / articulation de l'en-clume et de l'étrier / incudostapedial articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. LOMBOSACRAT| / articulation sacro-verté-brale / lumbosacral joint. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. MEDIOCARPIAN| / articulation médiocarpi-enne / midcarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| SUPERIOAR| / articula-tion péronéo-tibiale supérieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PERONEOTIBIAL| INFERIOAR| / articulation péronéo-tibiale inférieure / tibiofibular articu-lation. V. tab. anat. - articula]ii. A. PISIPIRAMIDAL| / articulation pisi-pyrami-dale / pisiform articulation. V. tab. anat. - arti-cula]ii. A. RADIOCARPIAN| / articulation radio-carpi-enne / radiocarpal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| INFERIOAR| / articulation radio-cubitale inférieure / distal radioulnar ar-ticulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. RADIOCUBITAL| SUPERIOAR| / articulation radio-cubitale supérieure / proximal radioul-nar articulation. V. tab. anat. articula]ii. A. SCAPULOHUMERAL| / articulation scapulo-humérale / humeral articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROCOCCIGEAN| / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. SACROILIAC| / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. STERNOCLAVICULAR| / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articula-tion. V. tab. anat. - articula]ii. A. TALOCALCANEONAVICULAR| / articulation astragalo-calcanéo-scaphoïdienne / subtalar articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TEMPOROMANDIBULAR| / articulation tem-poro-mandibulaire / temporomandibular arti-culation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TIBIOTARSIAN| / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. tab. anat. - articula]ii. A. TRANSVERS| A TARSULUI / articulation médiotarsienne / transvers tarsal articulation. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations car-po-métacarpiennes / carpometacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertébrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - articula]ii. AA. CONDROSTERNALE / articulations chon-dro-sternales / sternocostal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations cos-to-transversaires / costotransverse articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertébrales / costovertebral articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. tab. anat. - articu-la]ii.

|

155

AA. INTERCONDRALE / articulations interchon-drales / interchondral articulations. V. tab. a-nat. - articula]ii. AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-métacarpiennes / intermetacarpal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-métatarsiennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERFALANGIENE / articulations interpha-langiennes / interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsi-ennes / intertarsal articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. METACARPOFALANGIENE / articulations métacarpo-phalangiennes / metacarpophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. METATARSOFALANGIENE / articulations métatarso-phalangiennes / metatarsophalan-geal articulations. V. tab. anat. articula]ii. AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OASELOR UM|RULUI / articulation des os de l'épaule / joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articula]ii. AA. OSSICULORUM AUDITUS / articulations de osselets de l'ouïe / articulations of auditory ossicles. V. tab. anat. - articula]ii. AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations sca-pho-cunéennes / cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articula]ii. AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tar-so-métatarsiennes / tarsometatarsal articula-tions. V. tab. anat. - articula]ii. ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [Gr. arthron = articula]ie; algos = durere.] Durere articular\, de obicei, izolat\. ARTRIT|, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Gr. ar-thron = articula]ie; -itã.] Artropatie acut\ sau cronic\ în care leziunea ini]ial\ [i principal\ este inflama]ia articular\, mai precis inflama]ia sinovia-lei (*sinovit\). Termenul se folose[te frecvent pen-tru artropatiile reumatismale [i infec]ioase, fiind excluse artropatiile de alte origini [i *artrozele. ARTRIT| CRONIC| DEGENERATIV| / arthrite dégénerative chronique / degenerative joint disease. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| HIPERTROFIC| / arthrite hypertro-phique / hypertrophic arthritis. Sin.: artroz\ (v.). ARTRIT| MARIE-STRÜMPELL / arthrite de Ma-rie-Strümpell / ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, neurolog francez, profesor la Paris, 1853-1940; Ernst Adolf Gustav Gottfried von Strüm-pell, medic german, profesor de medicin\ intern\ la Leipzig, 1853-1925.] Sin.: spondilit\ anchilozant\ (v.). ARTRIT| PSORIAZIC| / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. A. idiopatic\ întâlnit\ în 5-10 % din cazurile de *psoriazis. Se manifest\ prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie asimetric\, a. p. si-metric\ [i spondilita psoriazic\. ARTRIT| REACTIV| / arthrite réactionnelle / re-active arthritis. Afectare articular\ cu *epan[a-ment în general aseptic, care survine dup\ una sau mai multe s\pt\mâni de la o infec]ie digesti-v\, respiratorie sau genitourinar\. A. r. reprezint\, foarte probabil, o reac]ie imunologic\ la bacteriile sau virusurile responsabile de infec]ii. În prezent, termenul se utilizeaz\ în special pentru spondiloartropatiile consecutive infec]iilor enterice sau uro-genitale întâlnite predominant la indivizi cu anti-gen de histocompatibilitate HLAB27 (v. sistem HLA). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o form\ de a. r., iar *boala Bouillaud, *boala Lyme [i *sindromul Whipple cuprind a. r. ARTRIT| REUMATOID| / arthrite rhumatoïde / rheumatoid arthritis. Sin.: poliartrit\ reumatoid\ (v.). ARTROCENTEZ|, s. f. / arthrocèntese, s. f. / ar-throcentesis. [Gr. arthron = articula]ie; kentesis = `n]ep\tur\.] Punc]ia unei articula]ii. ARTRODEZ|, s. f. / arthrodèse, s. f. / arthrode-sis. [Gr. arthron = articula]ie; desis = legare.] In-terven]ie chirurgical\ constând în blocarea definitiv\ a unei articula]ii. V. [i anchiloz\. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articulatio plana. [Gr. arthrodia = articu-la]ie care gliseaz\, de la arthron = articula]ie; eidos = form\.] Articula]ie de tip *diartroz\ ale c\-rei suprafe]e articulare sunt plane. ~n consecin]\, nu sunt posibile decât mi[c\ri de glisare. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthro-phyte, joint mice. [Gr. arthron = articula]ie; phyton = plant\, vegeta]ie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau `n `ntregime cartilaginos, aflat liber `ntr-o cavitate articular\ (frecvent la nivelul genunchiului) [i care prin deplasare poate provo-ca o blocare a articula]iei respective, `n general de durat\ scurt\. Sin.: “[oarece articular”. ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / ar-thrography. [Gr. arthron = articula]ie; graphein = a scrie.] Explorarea cavit\]ii articulare dup\ injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast). Contrain-dicat\ în artrita septic\. Util\ pentru a eviden]ia corpi str\ini, o condromatoz\ sau o sinovit\. A. este necesar\ îndeosebi în investigarea articula-]iei scapulohumerale [i a genunchiului (v. menis-cografie). ARTROGRIPOZ|, s. f. / arthrogrypose, s. f. / ar-throgryposis. [Gr. athron = articula]ie; gryposis = `ndoire, `ncovoiere.] Men]inerea unei articula]ii `ntr-o stare de imobilizare, adesea `n flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderen]e periarticulare. V. [i artrogripoz\ congenital\ multipl\. ARTROGRIPOZ| CONGENITAL| MULTIPL| / arthrogrypose congénitale multiple / congenital multiple arthrogryposis, arthrogryposis multiplex congenita. Boal\ congenital\, uneori ereditar\, caracterizat\ prin malforma]ii multiple, `ndeosebi prin anchiloz\ fibroas\ a articula]iilor (cu excep]ia articula]iilor coloanei vertebrale [i temporomaxilare) cu men]inerea membrelor superioare [i inferioare `n flexie sau `n extensie. Se asociaz\ [i un grad de *amiotrofie. ~n unele cazuri boala ar putea fi consecin]a unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al m\duvei, de unde descrierea unei forme a. c. m. neuro-patice [i a uneia miopatice. ARTROLIZ|, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Gr. arthron = articula]ie; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Interven]ie chirurgical\ efectu-at\ în scopul red\rii mobilit\]ii unei articula]ii an-chilozate. Const\, în esen]\, în sec]iunea capsulei articulare [i a ligamentelor acesteia. ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthro-logy. [Gr. arthron = articula]ie; logos = [tiin]\.] Parte a anatomiei dedicat\ studiului articula]iilor. ARTROPATIE, s. f. / arthropathie, s. f. / arthro-paty. [Gr. arthron = articula]ie; pathos = boal\.] Orice leziune articular\ de origine nervoas\ (ex.: a. tabetic\). În a. Charcot sau neuropatic\ se pro-duce o degenerare progresiv\ a articula]iei. ARTROPLASTIE, s. f. / arthroplastie, s. f. / ar-throplasty. [Gr. arthron = articula]ie; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela.] Re-facerea prin opera]ie a unei articula]ii mai mult sau mai pu]in alterat\ [i anchilozat\. Scop: reda-rea unei mobilit\]i satisf\c\toare. ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumo-graphie, s. f. / arthropneumography. [Gr. ar-thron = articula]ie; pneuma, -atos = aer; gra-phein = a scrie.] Radiografia unei articula]ii `n ca-re, `n prealabil, s-a injectat aer. V. [i artrografie. ARTRORIZ|, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. [Gr. arthron = articula]ie; ereisis = ridicare, în\l-]are.] Opera]ie prin care se ob]ine limitarea mi[c\-rilor la nivelul unei articula]ii prin formarea unui prag osos în calea mi[c\rilor articulare. A. este in-dicat\ îndeosebi în paralizii [i deforma]ii articulare dobândite. ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthro-scope. [Gr. arthron = articula]ie; skopos = ob-servator, de la skopein = a vedea, a examina.] *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavit\]ilor articulare. V. artroscopie. ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthro-scopy. [Gr. arthron = articula]ie; skopia = exa-minare, de la skopein = a vedea, a examina.] Me-tod\ ultramodern\ de explorare vizual\ a cavit\]ii articulare, utilizând *artroscopul din fibre de sticl\, sub anestezie general\, dup\ umplerea acesteia cu ser fiziologic. A. este utilizat\ îndeosebi în ex-plorarea articula]iei genunchiului, în cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, ligamentare, artro-zice sau posttraumatice. ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthro-stomy. [Gr. arthron = articula]ie; stoma, -atos = gur\.] Deschidere chirurgical\ a unei articula]ii, cu *anastomoza sinovialei la piele, practicat\ în sco-pul unui *drenaj permanent. Ex.: în cazul unei ar-trite supurate.

|

156

ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthroto-my. [Gr. arthron = articula]ie; tome = t\iere, sec-]iune, de la temnein = a t\ia.] Deschidere chirur-gical\ a unei articula]ii. ARTROZ|, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, osteoarthritis, hypertrophic ar-thritis. [Gr. arthron = articula]ie; -ozã.] Artropa-tie cronic\ (de obicei monoarticular\ sau bilatera-l\ [i simetric\) caracterizat\ anatomopatologic prin distruc]ie ini]ial\ [i primitiv\ a cartilajelor ar-ticulare, *osteofitoz\ marginal\ [i, frecvent, *os-teoscleroz\ subcondral\, uneori cu cavit\]i pseudochistice, în timp ce sinoviala este normal\ sau cu leziuni discrete de inflama]ie. A. este uneori secundar\ unei disfunc]ii articulare de cauze diverse, dar cel mai frecvent este primitiv\. Altera-rea biochimic\ esen]ial\ probabil\ este sc\derea cantit\]ii de *mucopolizaharide (*proteoglicani) din substan]a fundamental\. Sin.: osteoartrit\ degenerativ\, artrit\ hipertrofic\, artrit\ cronic\ degenerativ\. ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sa-nitation. [Lat. ad = c\tre, aproape, lâng\; sanare = a face s\n\tos.] 1) Eliminarea unui focar de in-fec]ie (ex.: dentar, amigdalian, apendicular etc.) prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumit\ boal\ într-un anumit teritoriu (locuin]\, localitate, regiune). ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Vierme care apar-]ine genului *Ascaris. Obs.: pl. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. ASCARIDIOZ|, s. f. / ascaridiose, s. f. / asca-ridiasis. [Gr. askarizein = a s\ri; -ozã.] Infes-tarea cu *ascarizi [i diversele tulbur\ri care rezult\ consecutiv acesteia, îndeosebi gastrointes-tinale (vomismente, diaree [i dureri abdominale). Sunt infesta]i mai ales copiii, iar sub vârsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinal\. Infestarea se produce prin ingestia ou\lor de pa-razit, care vor da na[tere larvelor ce vor migra din intestin, pe cale venoas\, în pl\mâni, de unde se deplaseaz\ în trahee, fiind înghi]ite [i revenind în intestinul sub]ire. În faza migratorie se produc *eo-zinofilie (v. sindrom Löffler) [i anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Gr. askarizein = a ]op\i, a s\ri.] Gen de viermi din ordinul Nemato-de, din care face parte [i specia *Ascaris lumbri-coides. Se dezvolt\ în intestinele vertebratelor. ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoi-des / Ascaris lumbricoides. Specie din genul *Ascaris care tr\ie[te ca parazit în intestinul u-man, îndeosebi în *jejun. Are o culoare roz-ro[i-atic\, o lungime de 15-25 cm [i provoac\ *ascari-dioza. ASCIT|, s. f. / ascite, s. f. / ascites. [Gr. askites, de la askos = burduf.] Acumularea de lichid liber în cavitatea peritoneal\. Aspectul lichidului poate fi serocitrin (*ciroz\ hepatic\, *sindrom nefrotic, *insuficien]\ cardiac\), purulent (*peritonita cu *piogeni), hemoragic [i chiliform sau *lactescent (*tuberculoz\, *carcinomatoz\ peritoneal\), chilos (compresiune tumoral\ sau rupere a *canalului toracic) sau verde când con]ine bil\. În func]ie de con]inut, lichidul de a. poate avea caracteristici de *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroz\ hepatic\ (cea mai frecvent\), cancerul (îndeosebi digestiv sau genital), tuberculoza peritoneal\, insuficien]a cardiac\ global\. ASCIT| CHILOAS| / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.: chiloperitoneu (v.). ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Gr. a - priv.; sepsis = infec]ie, putrefac]ie.] Ansamblu de metode fizice [i chimice care împiedic\ contami-narea cu microbi a unor substan]e, obiecte, înc\-peri (s\li de opera]ie) sau a organismului. A. este o metod\ *profilactic\, spre deosebire de *anti-sepsie, care este *curativ\. ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [Gr. a - priv.; sphygmos = puls.] Absen]a *pulsu-lui. ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Gr. asphyxia = oprire a pulsului, de la a - priv., sphy-zein = a pulsa.] Ini]ial termenul a avut semnifica]ia de moarte prin încetarea b\t\ilor inimii (v. etimo-logia termenului). Actualmente, cuvântul a. de-semneaz\ oprirea respira]iei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroa-se cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi str\ini în c\ile aeriene) [i orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstruc]ii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mu[chilor respiratori prin blocarea cen-trilor nervo[i sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezen]a în aerul ambiant, într-o pro-por]ie care dep\[e[te pragul de toleran]\, a ga-zelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleran]\ a concentra]iei oxigenului atmosferic. ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Gr. a - priv.; sialon = saliv\.] Absen]a salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determin\ o reten]ie salivar\, afec-tând una, mai multe sau totalitatea glandelor sa-livare. V. [i xerostomie. ASIMETRIE, s. f. / asymétrie, s. f. / asymmetry. [Gr. a - priv.; symmetria = simetrie.] Absen]a total\ a simetriei: 1) În organism, modificarea ca-racterelor unui organ în raport cu organul simetric. 2) În biochimie, modificarea dispunerii atomilor sau grupelor de atomi într-o molecul\. ASIMILA}IE, s. f. / assimilation, s. f. / assimi-lation. [Lat. assimilatio, -onis = asem\nare, de la assimilare = a face asem\n\tor [i similis = ase-m\n\tor.] 1) Încorporare a substan]elor nutritive de c\tre organism. 2) Activitate mintal\ a copiilor, care deformeaz\ realul pentru a-l face asem\n\-tor unei scheme mintale (J. Piaget). V. anabolism, catabolism, dezasimila]ie. ASIMPTOMATIC, adj. / asymtomatique, adj. / asymtomatic. [Gr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine `mpreun\, de la syn = împreun\, piptein = a veni.] Care nu determin\ simptome clinice, care r\mâne latent. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. [Gr. a - priv.; syn = împreun\; ergein = a lucra, a ac]iona.] Tulburare particular\ care nu este nici paralizie, nici necoordonare, ci perturbarea facul-t\]ii asocierii mi[c\rilor elementare în acte com-plexe din cauza deregl\rii succesiunii contrac]iilor musculare care particip\ la un gest esen]ial. Se observ\ în cursul *sindromului cerebelos sau în cursul *sindromului piramidal frust. ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Gr. a - priv.; systole = contrac]ie.] 1) Termen care desemneaz\ absen]a *sistolei cardiace. Sin.: sin-drom Bean. 2) Termenul se mai utilizeaz\ [i pen-tru desemnarea insuficien]ei func]ionale a unui organ: a. gastric\, a. hepatic\, a. intestinal\. ASLO / ASLO / ASLO. Abrev. utilizat\ `n mod curent pentru antistreptolizin\ O (v.). ASOCIA}IE, s. f. / association, s. f. / association. [Lat. associatio, -onis = asociere, de la associare = a asocia (ad = la, spre; socius = asociat).] Rela-]ie închis\ în timp [i spa]iu între fenomene [i o-biecte: 1) În neuropsihologie, proprietate a feno-menelor psihice de a se corela [i grupa în câmpul con[tiin]ei. 2) În biochimie, reac]ie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. 3) A. liber\, metod\ psihanalitic\ de explorare. 4) A. medicamentoas\, administrarea simultan\ a mai multor medicamente care se poten]eaz\ reciproc. 5) A. microbian\, a. a mai multor germeni microbi-eni, cu efecte fie pozitive, fie patologice. 6) A. morbid\, coexisten]a a dou\ sau mai multe st\ri patologice. ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoagnosia. [Gr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, cunoa[tere, de la gnonai = a cunoa[te.] Pierderea con[tien]ei referitoare la existen]a unei p\r]i a propriului corp sau a între-gului corp, adic\ a *somatognoziei. Se observ\ în leziunile lobului parietal. Sin.: somatoagnozie. ASPARAGIN|, s. f. / asparagine, s. f. / aspa-ragine. Simbol Asn sau N. Aminoacid neesen]ial, constituent al proteinelor, *amid\ a *acidului as-partic, prezent `n numeroase vegetale. ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspar-tame. *Edulcorant de sintez\. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a împr\[tia, a r\spândi.] Gen de ciu-perci din clasa Ascomycetes, cuprinzând mai mul-te specii, dintre care unele sunt patogene. Princi-pala specie patogen\ pentru om este Aspergillus fumigatus. V. aspergilom [i aspergiloz\. ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. m. / asper-gilloma. [Lat. aspergere = a r\spândi, a împr\[-tia; -oma.] Tumor\ granulomatoas\ format\ de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nive-lul bronhiilor sau al unei cavit\]i pulmonare preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale san-guin\ în creier, inim\ [i rinichi.

157

priv. s. ASTM. n. tab.] Boal\ provocat\ la om [i animale de ciuperca Aspergillus fumigatus. s. b) a. chirurgical\ (uscarea câmpului opera-tor). de la gnonai = a cunoa[te. bron[ic\ (metod\ de diagnostic sau te-rapie). Se aso-ciaz\ aproape `ntotdeauna cu *abazia.priv. Consecin]a: asfixie mecanic\ sau pneumonie de aspira]ie. îns\. frecvent. prin defor-m\ri neregulate ale corneei pe acela[i meridian. V. a . deci a ortostatismului. adj. / attack. splen. caracterizat prin accese de dispnee lent\. constituit din astrocite aplatizate [i alungite. c) a. ASTENOCORIE. s. astm) ce reprezint\ o manifestare a *insuficien]ei cardiace. / aspergillose. / astasie. care survine în *miopie [i în unele *nevroze. uneori. 2) A. ATAC. stereos = solid. n. [Lat. s. dar ele au rol cert în organizarea structural\ a *barierei hematoencefalice [i în controlul mediu-lui ionic al neuronilor.: semn Arroyo (v. antiagregant plachetar [i antitrombotic. V. ops. durere sau jen\ toracic\. numele latin al unei plante rozacee al c\rei suc con]ine salicilat de metil. s. astragalos = oscior. iar în timp accesele î[i schimb\ caracteristicile (a.pen-tru acetil.. umed. 6) A. reprezint\ o dispnee paroxistic\. încât pe un fond de dis-pnee [i tuse permanente se poate instala o insuficien]\ cardiac\ dreapt\. stasis = [edere. e) a. ASTRAGAL. -e. de la istanai = a plasa. 2) A. analgezic. gnosis = cunoa[tere. f. Accesele se pot succeda atât de rapid. [Lat. / astéréognosie. n. pentru denumirea a dou\ tipuri de tul-bur\ri anxioase: 1) A. de p. Sindrom imprecis. fatigue. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleural\. / astragale. asthma = gâfâial\. semitardiv\ sau tardiv\. expira-torie. ASPIRIN|. [Gr.. nu sunt clare.] Absen]a *splinei. astron = stea.priv. neregulat. survine brusc (f\r\ re-la]ie cert\ cu o situa]ie exterioar\ declan[atoare) [i const\ în asocierea unei senza]ii de fric\ in-tens\ (team\ de a muri. tahicardie sinusal\ sau palpita]ii.] Tumor\ primar\ a SNC care se dezvolt\ din *astrocite.). sperma. f. s.] 1) P\trunderea u-nor lichide (v\rs\turi. aparatul respirator es-te practic normal. f) a. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthénie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia.] V.] Sindrom respirator determinat de cau-ze multiple.priv. *alergia. muscular\. Obo-seal\ vizual\. congestiei [i hiperse-cre]iei bron[ice.astroblastomul [i IV . s. [i sindrom Da Costa. *apoplexie. / asthenia. asthenos = f\r\ putere. 2) Di-minuarea func]iilor unui organ sau ale unui sis-tem. A. [Gr. aspergere = a r\spândi. este un medicament cu lar-g\ utilizare. / astrocyte. astron = stea. / aspermatisme. astheneia = sl\biciune. / asterixis. n. / asthe-nocoria. kytos = celul\. febr\. f. 2) Extragerea unui con-]inut lichid dintr-o forma]iune cavitar\ sau tubular\: a) a. m. Se disting: 1) A. n.] Prima denumire comercial\ (1899) a acidului acetilsalicilic (DCI). ASTENOPIE. s. spirare = a r\sufla). ASTIGMATISM. a . a. cu expectora]ie [i. iar imaginile sunt percepute deformat. / astroblastome. f. 5) A. a lichidului de staz\ gastric\. f. s. conic. contrar regulei. astig-mie. dureri precordiale. s. observat cel mai frecvent la femeia tân\r\. b. / aspiration. gastric\. s.] 1) Diminuarea for]elor. astragalus. de a deveni nebun. antipiretic. Se manifest\ prin dispnee. emetrop etc. / aspiration. s. cu celule gigante (gemistocitice). / aspirine. format din astrocite bogate în prelungiri dispuse în toate direc]iile. d) a. prin deformare conic\ a corneei. / astringent. f. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistic\ de tip expirator. pustule. ASPIRA}IE. .). s. de la ad = c\tre. / asthénie. / astigmatism. f. A. a . Sin.). Crizele se repet\ mai multe zile (atacul de a. a sufla (ad = c\tre. intricat). de la sterizein = a sta nemi[cat. / asplenia. simplu. -atos = s\-mân]\. -inã. s. aspiratio.] (Substan]\) care exercit\ o retrac]ie fibrilar\ la nivelul ]esutu-rilor vii. stereoagnozie. ulcera]ii. s. / asthénocorie. Caracteristici: lezi-uni pulmonare cu hemoptizie (pseudotubercu-loz\) [i/sau leziuni cutanate (eritem. / a-stereognosis. s. tulburare cardiac\. f. în care meridianul cel mai refringent este vertical. continu\ (dintr-o plag\. s. s. f.] *Ametropie consecutiv\ unui defect de curbur\ a corneei sau a cristalinului pe diferite meridiane. sthe-nos = for]\. m. s. / asthénopie. astrocitom. f. prin insu-ficien]a mu[chilor drep]i interni. -oma. ASTEREOGNOZIE. stigma. m. [i acid arahidonic. / talus. grupate în fas-cicule. II). kore = pupil\.pentru Spiraea ulmaria. ASTROCITOM. putere. -oma. A. s. 2) A. stroke. în care un ochi este astigmat. ASTAZIE. m.. f. 2) A. transpira]ii.] Incapacitate de p\strare a sta-]iunii verticale. [Gr. f. dar este adesea difi-cil de probat prezen]a unei manifest\ri de *hiper-sensibilitate imediat\.. m. vâscoas\ [i bogat\ în celule eozino-file. de grad mic (I. modific\ri variabile (reversibile spon-tan sau dup\ diferite probe) ale repolariz\rii ven-triculare [i. ASTERIXIS. Din punct de vedere evolutiv [i prognostic se deosebesc a. simptomatic. Rolul principal în de-clan[are îl are. m. f. care include astrocite globuloase [i este observat în unele *facomatoze. sthenos = for]\. dar f\r\ paralizie. s. a . [Lat. [Gr. pip\it. f. [i a.] Imposibilitate sau dificultate în *eja-cularea *spermei.: semn Adams-Foley (v. s. -ism.] Sin. / asper-gillosis. ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. [Gr. [Gr. [Gr. Pseudoastm (v. endocavitar\ (la nivelul unei caverne pulmonare). s. m. Efectul este util pentru reducerea secre]ii-lor unei pl\gi sau a mucoasei intestinale (efect an-tidiareic). [i debilitate. plant\ denumit\ [i t\valg\. s. / astringent. [Gr.priv. s. ASTENIE. insuficien]\ renal\ etc. / astrocyte. s. s.: dis-tonie neurocirculatorie. n. -atos = punct. miopic pe un alt meridian. dar dispare uneori la pubertate. s. f. [Gr. de la aspirare = a inspira. s. lâng\. fibros. ASTRINGENT. ASTROCIT.. a sta. -onis = aspira]ie a aerului. cu prognostic bun [i evolu]ie lent\. [Ital.. / asterixis. s. Între accese. [Lat. intestin sau cavitate seroas\). sthe-nos = for]\. de la a . sin. m.priv. protoplasmatice [i a. / asthma. a face s\ ]in\. din cauza oboselii prin supra-solicitarea *acomoda]iei. s. a .. s. vedere. n. Se deosebesc: 1) A. pseudoastm.glioblastomul). putere. in-vers. cu staz\ pul-monar\.priv. s. continu\ sau discontinu\. tremur\turi sau secuse mu-sculare. acomodativ\. pot fi clasificate în: 1) A. de grad înalt (III . ATAC DE PANIC| / attaque de panique / panic attack. / aspirin. cu evolu]ie rapid\ [i prognostic foarte rezervat.: criz\.. A. / astro-cytoma. moderat\.] Sin. attaccare = a începe. a. Debutul este brusc [i (de[i simptome-le dominante variaz\ de la subiect la subiect) se consider\ c\ poate fi diagnosticat clinic dac\ patru din urm\toarele simptome survin brutal [i se exprim\ la maximum în mai pu]in de 10 minute: palpita]ii. senza]ie de astenie.] *Agnozie manifestat\ prin nerecu-noa[terea obiectelor prin palpare. sc\-derea capacit\]ii generale a organismului. -ism. `n re-lief. / astroblastoma. [A . f.). din cauza spasmului. printr-un tub introdus în stomac [i racordat la un sistem de a. / astigmatisme. spir . -ozã. senza]ie de sufocare. Sin. adj.] 1) Acces brusc care marcheaz\ începutul unei boli sau un moment din evolu]ie. Uneori termenul este utilizat în sensul de *impoten]\. / attaque. n. putere. / astrocytome. ca urmare a necoordon\rii motorii. sânge. 158 . f. n. a lega. Sin. / asthme. percepere. lumina nu mai este focalizat\ `ntr-un punct la nivelul retinei. de a comite un act necontrolat) asociat\ cu simptome vegetative. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. s. ASPLENIE. V. ca antiinflamator. / a-spermatism.priv. astron = stea.: agnozie tactil\. s. blastos =ger-men. urmate de expectora-]ie mucoas\. [Gr. s. iar ce-l\lalt normal.. s. 3) A.] V. evolueaz\ pe un teren neuroendocrin r\u echilibrat [i este favorizat de infec]iile c\ilor respiratorii. Tipuri: 1) A. readus în circula]ie de *DSM IV. ASPERMATISM..: miastenie (v. 3) A.priv. f. Se disting a. "conform regulei". tumori subcutanate fistulizate).] Celul\ a ma-crogliei caracterizat\ prin prelungiri protoplasma-tice sau fibroase de form\ stelat\.oase. proto-plasmic. bron[ic adev\rat (esen]ial). mai mult sau mai pu]in asem\n\toa-re crizei de a. E-volu]ia bolii este capricioas\. f. crisis. sugarului [i al copi-lului este grav. asthenos = f\r\ putere. sterixis = pozi]ie fix\. f. [Gr. / astasia. Func]iile a. senza]ie de stran-gulare.ASPERGILOZ|. [Gr. fibrilare.. hipermetropic pe un meridian. -enos = splin\. opos = v\z. ASTROBLASTOM. pleural\. / asplénie. de origine neclar\. n. 4) A. compus. 3) În limbaj curent. în *hipermetropie. lichid amniotic) în c\ile aeriene. m.. 2) În limbaj clinic. a împr\[-tia. stringere = a strânge. s. aproape. a . ASTENIE MUSCULAR| / asthénie musculaire / myasthenia. Termen vechi. astringens. de la a . kytos = celul\. [Gr. de la a . s. din gr. în rela]ie cu o leziune visceral\ (bron[it\. / asthenopia. anat.] Im-posibilitatea concentr\rii sus]inute a vederii. în consecin]\.).

For-me (în func]ie de localizarea procesului de a. de la skleros = tare.] Dificultate `n ini]ie-rea mi[c\rii picioarelor când acestea se afl\ `n contact cu solul. f. ce se manifest\ în ortostatism (sta-tic\).: sindrom Louis-Bar (v. f. / athérome. format pe peretele intern al arterelor. itã.] Sindrom caracterizat prin existen]a de mi[c\ri uni. din gr. s. f. gr. lemn. aritmice. codificând proteina denumit\ frataxin\. manifest\ prin deficit anabolic. f. substan]a reticulat\). [Lat. attikos = referitor la Atena. lat. cerebral\ intereseaz\ poligonul Willis [i ramurile sale. attitudine. prin complica]ii cardio-respiratorii. s.] Cea mai frecvent\ form\ de *ataxie ereditar\ (`n Europa prevalen]a 1/50 000).grea]\. / athéromasie. ATENUARE. f. f. ATICA. din lat. ektasis = dilata]ie. [Lat. f. n. s. lente.sau bilaterale invo-luntare.: fenomene a.] Leziune a intimei arteriale la nivelul c\reia s-au format *ateroame multiple. ATEROMECTOMIE.] Neconform unui anumit tip.. disar-trie. f. poate fi acut\ sau cronic\. f. X. / attico-tomy. / atticotomie. gr.] 1) Sc\derea tonusului afectiv. ATETOZ|. [Gr. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich’s ataxia. embole = ac]iunea de a arunca `n.): 1) A. / atypique.] Dispozitiv. s. ATEL|. f. timus. Calea de abordare este chirurgical\ sau endoluminal\. / atypic. Mi[c\ri-le sunt accentuate de emo]ii [i de activitatea intelectual\. atticus.). fiertur\ (-oma). ATERECTOMIE. atypical. / athe-romasia. indiferen]\. frica de a înnebuni. medic german. tattein = a ordona. 159 . f. A. Etiologia a. atticus. ATAXIE ACUT| TABETIC| / ataxie aiguë tabé-tique / acute tabetic ataxia. Ex. [Gr. frica de a muri. improvizat sau confec]ionat special [i utilizat pentru imobilizarea de urgen]\ sau definitiv\ a *fracturilor sau luxa]iilor. Este prima boal\ autozo-mal recesiv\ demonstrat\ a fi consecin]a unei *muta]ii dinamice. athere = terci. în mers (a.: boal\ Hammond. material plastic. [Ludwig Bruns. a aranja. f. s. fiertur\. locomotorie) [i în timpul efectu-\rii unei mi[c\ri (a. f. taraxis = tulburare. Se pot asocia modific\ri de tonus (hi-pertonie intermitent\ sau hipotonie). vertij. a reduce. s. fiertur\ (-oma). ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-télangiecta-sie / ataxia-telangiectasia. f. profesor de anatomie patologic\.] 1) Tulburare aflat\ în rela]ie cu *ataxia sau asem\n\toare a-taxiei.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reapari]ie a unor caracteristici ereditare defavorabile r\mase latente timp de una sau mai multe genera]ii inter-mediare. pa-restezii la nivelul membrelor. Var.] Trepana]ie a temporalului prin care se asigur\ access la nivelul *aticii. -onis = atenuare. deta[are.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale pere]ilor arteriali. / atélectasie. de la tattein = a ordona. attenuatio.. fiertur\. convulsii [i tulbur\ri de mers. 2) }inut\ sau pozi]ie a corpului. s. s. ataktos = neregulat. s. ateles = incomplet. [Lat. ghips etc. f. V. / atheroembolism. n. ATEROGENEZ|. p\stos (sem\nând cu un terci). s. s.. / athérogène. taxis = ordonare. [Nikolaus Freidreich. nea[teptate pe un fond de anxietate persistent\. la nivelul extremit\]ilor. adj.] Diminuarea intensit\]ii u-nui fascicul (de radia]ii luminoase. / athétose. sklerosis = indurare. este notat\ X25 [i se afl\ pe bra]ul lung al cromozomului 9. iar dup\ 15 ani de la debutul afec]iunii `[i pierd capacitatea de mers. A. s.priv. localizat\ pe arterele coronare.. care sunt dezordonate. [Gr. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombin\ri genetice. -ozã. [i coree. 1825-1882. Sin.: boal\ Friedreich. deviere de la o form\ considerat\ caracteristic\.. s. ATELECTAZIE. genesis = producere. NA: recessus epitympanicus. din metal. model. f. ou f. / ataxie. / atheroge-nic. f.. [Gr. adj.priv. ATIPIC.: forma a. din gr. atti-cus. Dup\ întindere.). constând în agita]ie extrem\. implic\ leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. f. / athérosclérose. simbolic. / ataraxia. (ex.: dislipi-demia. / attitude. Sin. cinetic\). Hanovra. [Gr. ballein = a arun-ca). -ozã. 2) A. ektome = excizie. / athérectomie. termen preluat ulterior `n arhitectur\. athere = terci. adj. a. / ataxia.] V. f.] Tulburare motorie nonparalitic\ ce se caracterizeaz\ printr-o proast\ coordonare a mi[c\rilor. manifestat\ prin stare de indiferen]\. / atticoantrotomy. [Lat. [Gr. / atherosclerosis. F. spontane. atticus. Ex. m. fiertur\. [Gr. / atavism. / ataxic. pierderea reflexelor osteotendinoase [i a sen-sibilit\]ii profunde. [Gr. s. / atténuation. s. în func]ie de evolu]ie. s. aranjare.. lobular\ sau segmentar\. poate fi: masiv\.] Lini[te moral\. F. 8. s. m. / athetosis. s. înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scle-roz\). typikos = tipic. aranjare. termen preluat ulterior `n arhitectur\. ATEROSCLEROZ|. termen preluat ulterior `n arhitectur\. f.) la traversarea unui anumit ma-terial. înt\rire. s. ATICOTOMIE. [Ital. s. s. / athymie. de la gennan = a produce. [Lat. a unei boli). f.priv. athere = terci. ATIMIE. f. coronarian\. / athe-rogenesis. de-realizare. Var. ataraxia = impasibilitate. s. tome = t\iere. athere = terci. a . p. Sin. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. f. [Gr. a aranja. de la tattein = a or-dona. hastella = b\] mic. sau f. 2) Absen]a timusului. s. m. din unele st\ri febrile. attikos = referitor la Atena. forma]iunile subtalamice. pronun]at\ care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust [i dispare rapid sub ac]iunea unui tratament specific. / epitympanic recess.] Procesul de formare a pl\cilor de *aterom. de la typos = tip. / atticitis. antron = pe[ter\. Decesul survine `ntre 40 [i 50 de ani. tipic\.] Por]iunea superioar\ a *casei timpanului. s. 2) Tulburarea de panic\ reprezint\ re-petarea a. Leziunea se acompaniaz\ adesea de o retrac]ie a ]esutului pulmonar vecin. s. Gena a c\rei muta]ie este responsabil\ de a. A. s.: ereditate ancestral\ sau de revenire.priv. s.] Sin. nucleele gri centrale. m. a a-ranja. ATAXIE FRONTAL| BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. ATEROMATOZ|. aptitudo = aptitudine. adj. Placa ateromatoas\ se poate calcifica sau ulcera. fumatul etc. spirit. ATAXIC. de la a . f. Tulburarea este legat\ de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). s. s. imunitar [i perturb\ri ale hemato-poiezei.] Otita medie `n care inflama]ia este dominant\ la nivelul *aticii. Marea majoritate a bolnavilor prezint\ scolioz\. f. sec]iune. a . athere = terci. s. gennan = a produce. / athéro-embolism. / atherectomy. taxis = ordonare. a . athere = terci. ATICO-ANTROTOMIE.. [Gr. 1858-1916. gr. m. [Gr. f.priv. -ism. s.] Distrugerea sau abla]ia pl\cilor de aterom cu ajutorul ateroto-mului. ATEROM. [Gr. / attique. attikos = referitor la Atena. s. athetos = nefixat. / athérogenèse. f. fiertu-r\. [Gr. unde sonore etc. / splint. din gr. / atelecta-sis. frisoane sau bufeuri de c\ldur\. a . / atticite. de la attenu-are = a sl\bi. m. iar `n 10 % diabet zaharat. depinde de natura [i grosimea materialului traversat. de la a . exist\ trei mari tipuri: a. de inactivi-tate total\. f. se caracterizeaz\ prin: ataxie cerebeloas\. n.] Trepana]ie larg\ prin care sunt deschise *atica [i *antrul mastoidian. s. -oma. se în]elege forma-rea de ateroame multiple. ATAXIE. de la temnein = a t\ia. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielit\ posterioar\ sifilitic\. s. antrum. dur. [Gr. s.] Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare în lipsa aerului pulmonar. Cu debut `ntre 5 [i 15 ani. adj. de la temnein = a t\ia. a. s. ATARAXIE. s. este considerat\ o boal\ general\ complex\. [Gr. ATEROGEN. attikos = referitor la Atena. s. tabes ereditar. / ataraxie.] Depozit lipidic g\l-bui.. angeion = vas. athere = terci. / atavisme. de la em-ballein = a arunca `n (en = `n.priv. adj.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei per-soane. -oma. f. 2) thymos = prin-cipiu vital. neurolog german. cavitate. Sinonimia cu termenul *postur\ nu este recomandat\. / ataxique. 1) thymos = minte. Uneori. apoi de patologie medical\ la Heidelberg. sec]iune. / atheroma. athéromec-tomie.] Termen generic care desemneaz\ factorii implica]i `n procesul de *aterogenez\. s. ATAVISM. fiertur\ (-oma). A. În literatura medical\. ATITUDINE. cu depunere de colesterol [i calciu (formare de *ateroame). f. / attenuation. termen preluat ulterior `n arhitectur\. 2) Bolnav afectat de ataxie. ekta-sis = dilata]ie. / attitude. ATICIT|. de obicei în form\ de lam\ sub]ire. [Lat. ionizante. tome = t\iere.: ateromectomie. din gr. ~n 70 % din cazuri se constat\ cardiomiopatie hipertrofic\. f. / athymia. prin a. marc\. / attico-antrotomie. Sin. neregulate [i cu amplitudine mic\. embolie. / attelle. ATEROEMBOLISM.: amiotaxie. s. Cauzele principale sunt stenoza [i obstruc]ia bron[ic\. pentru aterectomie (v. teleos = extremitate. atavus = str\mo[. [Lat.

pentru administrarea medicamentelor prin pulverizare. m. de la ater. cu afectarea re]elei cutana-te de colagen. s. difuze sau circumscrise. amiloido-zei sau.. m. iner]ie uterin\. are o structur\ complex\. / athrepsia. prezint\ trei mari zone: troposfera. ATP SINTETAZ| / ATP synthétase / ATP syn-thetase. trans = peste. prin venele cave [i sinusul coronar. [Gr. care apare sporadic. s. 7) A. f. coloid\ . f. trum = negru (deoarece `n aceast\ camer\ se f\cea focul la romani. extins\ pân\ la circa 10 km de scoar]a terestr\. ATROFIE MUSCULAR| PROGRESIV| / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy.camera superioar\ a fiec\rui hemicord. 5) A. senil\ . idiopatice sau congenitale. f. f. Form\ particular\: a. s. boli rare [i discutabil clasificate (ex. c. [Personaj mito-logic: titanul Atlas. A. dimi-nuarea tonusului muscular. caracterizat\ printr-o sl\bire extrem\. diminuarea consisten]ei [i a elasticit\]ii a-cesteia.ci-catrice netraumatic\ [i superficial\. Ex.] V. 3) A. a unui ]esut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutri-]ional sau de activitate func]ional\. ATLAS. trophe = hran\. threpsis = nutri]ie.] Incizie a auriculului. / atlas. alb\ Milian . Termen generic pentru ansamblul a-fec]iunilor degenerative. [i un num\r de electroni egal cu num\rul de protoni din nucleu. Sin. tome = t\iere. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabil\. n. profesor la Hamburg. / atrophy. pulmonar . -trum = negru.stare fiziologic\ de se-nescen]\ a mucoasei vulvare. / atomiseur. ATROFIE CEREBELOAS| / atrophie cérébel-leuse / cerebellar atrophy. tomos = t\iat. prostatic\ pro-voac\ o reten]ie a secre]iei. s. atrium = antecamer\. Ant. abduc]ie [i rota]ie intern\. diabetului. ATROFIE OSOAS| SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis.: *boala Kraepelin).] Absen]a congenital\ sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. cortizonic\ dup\ o *cor-ticoterapie prelungit\.] Înveli[ul gazos al scoar]ei te-restre. cavitatea timpanic\ propriu-zis\. f\r\ pierdere prealabil\ de substan]\. f. c. [Lat. f. *coreea Huntington.. stâng prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni prin venele pulmonare. a.oase. a . cicatricial\ . ATREZIE. s. a.: boal\ Sudeck (v. Sunt incluse `n aceast\ categorie: a. s.spa]iu situat la cap\tul ductului alveolar care se deschide `n alveole sau `n sacii aerieni pulmonari. primitiv\ în treimea inferioar\ a gambei. *ataxie. de-men]a senil\). 3) A. dup\ o in-filtra]ie local\ de corticoizi. sphaera. | 160 . variaz\ cu altitudinea. este reversibil\..] Diminuare a *tonicit\]ii normale a unui organ contractil.asem\n\toare cu cea din *ihtioz\. A. stratosfera [i ionosfera. / atopy. care devine g\lbu-ie.: boal\ AranDuchenne (v. [Lat. haima. f. s. f. chirurg ger-man. s. dup\ sediul leziunilor: 1) Cortical\.: hipertrofie.] Stare de denutri]ie grav\ a sugarului. generând anemia sidero-penic\ congenital\. (1). la 0oC. ATOPIE. M. / athrepsie. cu predispozi]ie ereditar\.se-cundar\ unei *microangiopatii diabetice. sunt utilizate diverse tipuri de a. a . [Gr. deficitului de dopamin-hi-droxilaz\.priv. Jum\tate din aceast\ cantitate se afl\ într-un strat relativ sub]ire. drept prime[te sânge deoxigenat din `ntreg corpul. 2) A. s. *scleroza lateral\ amiotrofic\). numeric egal\ cu for]a exercitat\ pe cm2 de o coloan\ de mercur înalt\ de 766 mm. influen]ate în diferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. Sudeck. atmos = vapor. ATROFIE CUTANAT| / atrophie cutanée / atro-phoderma.] Diminuarea de volum a unei mase celulare.. s. [Gr. întâlnit\ în a doua faz\ a osteoartritei tuberculoase de [old. pl. Sin. ATRIOTOMIE. în i-mediata apropiere a suprafe]ei P\mântului. [Gr. V.priv. s.priv. 3) / atrium. / atomizer. s. 2) Forme în care a. s. iar pere]ii se `nnegreau). / atopie. / atony. Unitatea de presiune în SI este *pascal.ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kirmisson / Kirmission's attitude.] Cea mai mic\ particul\ a u-nui element chimic ce p\streaz\ toate caracteris-ticile elementului respectiv. totodat\. uscat\. Su-deck's disease. m. tonos = tensiune. lat. la vârsta a-dult\. Denumire general\ a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. atrium = antecamer\. s. 2) A. excep]ional. s. Aceast\ entitate include [i *sindromul Shy-Drager. muscular\. Propriet\]ile fizice [i chimice ale a. / oreillette. sec]iune. sunt de ordinul 10-10 m. Tipuri: 1) A.). dar superficial\.priv.). ferrum = fier. / attrition. ATMOSFER|. corticale asociate degeneres-cen]ei altor regiuni ale nevraxului (*boala Creutz-feldtJakobs. / atlas. / atransferrinémie. tresis = orificiu. A. dento-rubric\).. [Lat. atria. ATROFIE. f. c. alc\tuind molecule. atrium.] Leziune a unui ]esut sau organ produs\ prin frecare sau zdrobire. A. Pe cap de locuitor al pla-netei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. a.por]iune a cavit\]ii timpanice situat\ `n vecin\tatea ciocanului. de la temnein = a t\ia. fiind.priv. s. a . Are drept consecin]\ afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. a . care se manifest\ printr-o sub]iere a pielii. uterin\. n. f. pân\ la în\l]imea de 5 km. c. / atonie. a zdrobi. [Edouard Francis Kirmis-son.. f. [Gr. n. f. lo-calizat\ sau difuz\.. tab. vulvar\ . m. fizic\ sau normal\ reprezint\ o unitate de m\sur\ tolerat\ pentru presiune. ATOM. [Gr. atomos = indivizibil. permi]ând accesul chirurgical `n cavitatea atrial\ corespunz\toare.. cardiac (NA: atrium cordis) . corticale izolate (*boala Alzheimer. inã. tomos = t\iat. [Gr.priv. profesor de chirurgie infan-til\ [i de chirurgie ortopedic\ la Paris. care spijin\ cerul pe umerii s\i. 1 atm ≈ 105 pascal. gr. ATP / ATP / ATP.priv. de la a . chirurg francez. Dimensiunile a. 2) A. s. Sângele trece din a. -atos = sânge. at-tritio. sec]ionat [i temnein = a t\ia.). f. f.] Termen utilizat `n nomenclatura anatomic\ pentru a desemna o camer\ sau o cavitate care asigur\ comunicarea cu o alt\ structur\. / atome. a. a. În ansamblu. ATROFIE CEREBRAL| / atrophie cérébrale / cerebral atrophy. Clasifi-care dificil\. Uneori.. *boala Pick. Abrev. [Gr. nucleul având dimensiuni de ordinul 10-14-10-15 m. 3) A. / atransferrin(a)emia. fiind alc\tuit dintr-un nucleu (alc\tuit din neutroni [i protoni).] Stare de *hipersensibilitate sau de *alergie. / atom. ATRI}IE.: F0F1-ATP-az\ (v. este a-sociat\ cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. / atriotomy. / atmosphère.: 1) A.a. m. (2.fenomen fiziologic produs `n cursul `mb\trânirii. Sin.] Aparat care disperseaz\ un lichid în particule infime. cu excep]ia pl\mânilor.] Absen]a *transferinei din sânge. gr. de la a . ATONIE. / attrition. a. V.prin trans-formarea ]esutului elastic cutanat în substan]\ hialin\ [i coloid\. A. `n ventricule prin valvele atrio-ventriculare. secundare. dincolo. 4) A. s. s. care afecteaz\ neuronii cortexului cerebral. abur. s. m. 1) A. olivo-ponto-cerebeloas\. [i evolueaz\ progresiv. NA: atrium. s.] Sin. ce poate exista fie liber. / atrophie. atriotomie. / atresia. gr. sec]ionat [i temnein = a t\ia. dislipoidic\ . caracterizat prin sub-]ierea pergamentoas\ a pielii. Întreaga a. [i vaporizator. de la atterere = a freca. 6) A.).: îmb\trânire) sau în cadrul unor procese patologice. ATRIU. s. s. este un sistem neutru electric. / atmo-sphere. îndeosebi industriale. [Paul H. -tra. de la a . s. este adesea ireversibil\. nutri]ie. urmat\ de distensia lobilor prostatei. gr. a urm\toarelor tul-bur\ri: disfunc]ie a sistemului nervos autonom (în esen]\. s. 1866-1938. f. lat. ihtioziform\ . . ATROFIE SISTEMIC| MULTIPL| / atrophie sys-témique multiple / multiple system atrophy. poate fi primitiv\ sau secundar\ unui medicament. În medicin\.] Atitudine vicioas\ de flexie. 1848-1927. semne *extra-piramidale. aplazie [i hipoplazie. A. f. *hipotensiune ortostatic\). de la ater. a alcoolicilor (cortical\ tar-div\). ATREPSIE. sphaira = sfer\. A. f. în care este concentrat\ sarcina pozitiv\ [i aproape întreaga mas\ a a. sub form\ de jet. (identici sau diferi]i). ATOMIZOR.: auriculotomie. poate fi difuz\ sau localizat\. cân-t\re[te circa 5⋅1015 tone. f. ATRANSFERINEMIE. s. a . 8) A. utilizat\ `n mod curent pentru acid adenozintrifosforic (v. atomos = indivizibil. se poate produce în cadrul unor procese de involu]ie fiziologic\ (ex.priv. anat. dar cu respectarea ]esutului elas-tic. -tra. auricular . s. s. / atrésie. Denumire generic\ folosit\ pentru a regrupa leziunile degenerative. -onis = frecare. f. atlas = atlas. fie în combina]ii cu al]i a. [Gr. atopos = în afara locului normal. topos = loc.

dim. [Lat. s. de sete sau afec-tive. m. audire = a auzi. prin intermediul *stetoscopului. s. ascultare. / autiste. *eicosanoidele. intoxica]ii. f. audibilis = care poate fi auzit. gr. a uni. / auscul-tation. f. [Lat. subcutanat\ sau intravenoas\. s. f. sec]iune. / audition. f. AUDIMUTITATE. coloidal). Subiectul auditului este delimitat precis [i se com-par\ rezultatele reale cu cele admise în general. f. de la temnein = a t\ia. s. de la audire = a auzi.] Element chimic pre]ios. auscultare = a asculta cu aten]ie. 2) Termenul se utilizeaz\ îndeosebi pentru bolile în care exist\ *autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagoci-tare împotriva propriilor ]esuturi. Ac]iunea de a auzi (a.] Aparat cu care sunt determinate automat [i simultan concentra]iile unor constitu-en]i ai lichidelor din organism. ATROPISM. prezint\ propriet\]i antiseptice [i antiinfec]ioase (a. 2) Fixarea la nivelul unui ]esut a unui antigen str\in. f. modific\ri de apetit. / atropism. [Gr. agglutinare = a lipi. 2) Subiect care sufer\ de autism. viral (pseudo-autoantigen).] Denumire generic\ pentru substan]ele specifice formate în celulele unui organ [i deversate în sân-gele circulant pentru a ac]iona asupra altor or-gane. simbol Au. atropa = beladon\. lat. a. / audiomètre.] Sin. În form\ foarte dispersat\. de la audire = a auzi. / au-diogram. cu con-ductibilitate electric\ mare (fiind utilizat din acest motiv în informatic\). s. / audibilité. autoimunitate.] 1) Care se raporteaz\ la ureche.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senza]ie subiectiv\. f. autos = sine însu[i. s. Locul de proiec]ie tegumentar\ a trans-misiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se nume[te focar de a. Se utilizeaz\ audiometrul. / gold. / auriculotomie. therapeia = tratament. [Lat. ag-gresio. s. mediat\. activ\). de la auris = u-reche. f. n. -inã. Prezint\ *ecolalie. s. ale subiectului. m. autism infantil). dim. ou f. ana-lyein = a rezolva. / audio-metry. desemneaz\ mai curând *prodromul unei crize generalizate (senza]ie de tensiune in-tracranian\. Efectul recomand\rilor ce rezult\ din analiza ini]iat\ prin a.] Alcaloid extras din Atropa belladona. / self aggression. AUDIT. s. [Lat. f. [Lat. s. iradiere sau în neoplazii (a. dobândi]i). AUDIOGRAM|.. -ism.). / auricular. / audiométrie. [Gr. Unii dintre compu[ii a.. AUTOAGLUTINARE. se utilizeaz\ în colire ca midriatic. [Lat. tabagismului etc. s. / auriculothérapie. m. / aura. exprimat\ prin incapacita-tea de stabilire a unor rela]ii umane. autoimunitate. iar\[i. este evaluat la un control ulterior. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. gr. a. cutanate. f. Lache-sis [i Atropos). anti = contra. AURICULAR. [Lat. V. / auriculo-ostéodysplasie. m. -oris = corp. exist\ tendin]a înlo-cuirii sale cu termenul simptom semnal. gustative. dificil. reprezint\ curba ob]inut\ prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaz\ diferite praguri de audibilitate. AUDIOMETRU. iar copilul mic este izolat. gr. de la auris = u-reche. s. tome = t\iere. *serotonina. f. Expresia fe]ei sale nu este cea a unui *arierat mental [i u-neori surprinde prin memorie [i capacitate de calcul.] Intensitate fiziologic\ a unui sunet: limitele `ntre care un sunet `ncepe s\ fie perceput [i provoac\ o senza]ie dureroas\. [Lat. / autoagglutination. f. *an-giotensina. / audit. akos = remediu. gr. s. a uni. s. AUTISM. [i a. hearing. autoanti-gen. f. Se asociaz\ frecvent cu *afazia congenital\. / autoagglutinine. Consecin]\ a de-regl\rii sistemului imunitar. -inã.] Metod\ empiric\ utilizat\ în tratarea durerilor cronice. gennan = a produce. audire = a auzi. / auscultation. AUTACOIDE. / audimu-titas. olfactive. s. / audio-meter. s. s. [Lat. Administrate pe cale bucal\. ca urmare. foarte dens. AUDIOMETRIE. Nou-n\scutul este indiferent la prezen]a mamei. s. [Gr. AUTOAGRESIUNE. m. sunt utilizate ca spasmolitice. / autoanalyser.. automatos = spontan. V. / autacoïdes.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. s. [Lat.). / Beals' syndrome. s. [Gr. -onis = atac. pl. Sin. 3) | 161 . s. f.] Aparat generator de sunete pure de inten-sitate variabil\. n. / autoantigen. gr. s. s. [Lat. s. m. auricula. n. a. s. [Gr. pl. s. AUROVERTIN|. f. independent\ de existen]a surdit\]ii. ca urmare a prezen]ei unei *aglutinine în ser [i a unui antigen corespondent la nivelul suprafe]ei e-ritrocitare. lat. AUTOANALIZOR. [i anticoli-nergic. f. pasager\ resim]it\ de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. n. m. gramma = înscriere. din gr. autos = sine însu[i. / aura. de la au-ris = ureche. de la plassein = a forma. s. AURICULOTERAPIE. corpus. a modela. f\r\ a c\uta un contact. urechiu[\ sau auricul al inimii. lat. îndeosebi ale con-stituen]ilor plasmei. / auto-agglutination. a fost unul dintre primele biomateriale utilizate (în aliaje dentare). aurum = aur. n. f. osteon = os. autos = sine însu[i. con-stând în stimularea urechii externe cu ace sau fire aplicate temporar. destinat\ descoperirii deficien]elor [i corect\rii acestora. s\rurile solubile de a. sounding. f. anti = con-tra. [Gr. / autoantibody. autos = sine însu[i. antisecretoare. autos = sine însu[i. cu lumea ex-terioar\. Totodat\. [Lat. `n blocurile atrioventriculare. congenital word deafness. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. m. [Lat. Dup\ Laen-nec. f. / auro-vertin. ob]inându-se *audiograma. a unei psihoze sau a debilit\]ii mentale. au-tos = sine însu[i.] Reprezentarea grafic\ a rezultatelor *audiometriei. aura = r\-suflare. s. 2) În prezent. reprezint\ o manifestare tipic\ a *schizofreniei. / audit. De asemenea. s. f. / aurovertine. digitus auricularis. *palpare [i *percu]ie. AUR|. s. pot apare în mai multe cazuri: 1) Modific\ri ale ]esutului purt\tor al antigenului dup\ infec]ii. Termenul se utilizeaz\ îndeosebi cu referire la *hormonii locali ca *histamina. f. s. autos = sine însu[i. [Gr. / audiogramme. s. de la aggredi = a ataca. Atropos = una dintre cele trei Parce (zei]e ale destinului: Clotho. Este un metal galben. n. lat. / atropine. n. / auriculotherapy. Termenul este utilizat frecvent pentru de-semnarea unor forme de psihoze infantile (v. s. [Gr. adj. sau f. AUDIBILITATE. s.] Tulburare grav\ a înv\]\rii limbajului oral la copil. s. AUTOANTICORP. f. de ex. AUTIST. psihice etc. autos = sine însu[i. / autoagression. auricula. -onis = auzire. / au-riculotomy. NA: digitus mi-nimus (2). dim. / audibility. AUSCULTA}IE. f. Cea mai precoce psihoz\ a copilului. / autisme. / atropine. abdominale. de la auris = ureche.) sau simptom corespunz\tor unei crize par]iale (mai mult sau mai pu]in complexe) cu evolu]ie rapid\ spre generalizare. ly-ein = a distruge. metron = m\su-r\. s. auricula. m.] Metod\ de m\surare a acuit\]ii auditive.] Antigen care stimuleaz\ formarea de anticorpi împotriva sa (*autoanticorpi) în organismul c\ruia îi apar]ine. al\turi de *inspec]ie. adj. s. s.ATROPIN|. f.] Aglutinarea eritro-citelor unui subiect de c\tre serul sanguin propriu. f. / auriculaire. m.. / auto-antigène.] Sin. s. m. [Lat. mai sunt înc\ utiliza]i în tratamentul a-fec]iunilor reumatismale. audire = a auzi. m. plasis = modelare. care inhib\ efectele stimul\rii fibrelor ganglionare *parasimpatice. metron = m\-sur\.] Anticorp direc-]ionat `mpotriva unui antigen propriu (a unui con-stituent tisular normal). dim. s. auditus = auz.] Identificarea sunetelor prin sim-]ul auditiv. gr. A. n. / autism. poate evolua c\tre *ariera]ie mental\ sau *schizofrenie. auditio.: atriotomie (v. permi]ând explorarea [i m\sura-rea *audi]iei [i a *audibilit\]ii.] Replierea în sine [i pierderea contactului vital cu realitatea.: sindrom Be-als (v. absen]a reci-procit\]ii emo]ionale [i polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / audimutité. A. / au-tacoids. de ex. s. s. a. vizuale. este dezinteresat de juc\rii [i se balanseaz\ urmând un ritm monoton. cu nr. se disting a. uneori manifest\ri auditive. ag-glutinare = a lipi. A. boala Parkinson [i ca antagonist în supradozarea sub-stan]elor parasimpaticomimetice. din lat. / audition.] 1) Cu refe-rire la *autism. [V. auricula.] 1) Agresiune împotriva propriei fiin]e. -ism. [Engl. AUTOANTIGEN. s.] Intoxica]ie cu *atropin\ sau *belladon\. m. de la audire = a auzi. s. s. s. / auto-anticorps. m. adj. AUTOAGLUTININ|. Este nealterabil în mediile cele mai variate [i. / autoanalyseur. adj. audire = a auzi. de la ana = din nou. de la the-rapeuein = a `ngriji. f. radioactiv a fost utili-zat în scop diagnostic [i în terapia unor tumori maligne. prin aplicarea direct\ a urechii în zona de proiec]ie a organului investigat. / atropism.] Eva-luarea critic\ a unui sistem. s. în preanestezie pentru prevenirea re-flexelor vagale.. dys = greu. atomic 79. [Gr. 2) Degetul al cincilea al mâinii sau degetul mic. s. Inhibitor al lan]ului respirator mitocondrial care se fixeaz\ pe ATP-az\. iar în doze mari are ac]iune central\. AUDI}IE. V. f. / autistic. s. f.] Metod\ de examen clinic obiectiv care const\ în ascultarea zgomotelor normale sau pa-tologice din interiorul organismului. A. s. audit. pasiv\) [i de a asculta (a. m. antiemetice. AUR. mutus = mut.: boal\ sau sindrom Kanner. i. / autoagglutinin. a unei între-prinderi sau a unei unit\]i medicale. etimologia termenului atropinã. constituie unul din cele patru procedee clasice ale examenului clinic. / or. imediat\. AURICULOTOMIE. f. La adult. s.

fiziologic\ are rol în men]inerea e-chilibrului sistemului imunitar [i este datorat\ unor anticorpi naturali de tip imunoglobuline M. de la lyein = a distruge. Enzimele sunt de ori-gine endogen\. s. s. [Gr. f. autos = sine însu[i. n.: lupusul eritematos diseminat.] Impresie nepl\cut\ de rezonan]\ a propriei voci. radius = raz\.] Absorb]ia [i distrugerea celulelor unui subiect de c\tre fagocitele proprii. gref\. AUTOHEMOLIZ|. îndeosebi guta). Se disting dou\ alternative: a. 2) Distru-gerea celulelor de c\tre serul sanguin propriu. s. În prezent este pu]in practi-cat\. / autoh(a)emotherapy. AUTOCRINIE. f. care poate apare `n unele boli ale urechii medii. / autohistora-diographie. f. f. briceag de altoit. -ozã. De altfel. kytos = celul\. A. Ex.] *Autoradio-grafia unei sec]iuni tisulare sau a suprafe]ei unui ]esut. phagein = a mânca. s. de la toxon = s\geat\. fiziologic\ [i a. rela]ie. immunis = scutit. s. / autohistoradiography.] Stare în care sunt pu[i în eviden]\ anticorpi *autoanticorpi . lat. a purta). f.: autotoxemie. gerere = a duce. mucoasei gastrice. n.] Despre ]esuturi. care în mod normal nu provoac\ forma-rea de autoanticorpi. s. mental etc. AUTODIGESTIE. V. / autograft.] Dializ\ (*hemodializ\ sau *dializ\ peri-toneal\) controlat\ de pacient la domiciliu sau în locuri amenajate `n afara centrelor de dializ\. s. AUTODIALIZ|. de la khthon = p\mânt. [Gr. autos = sine însu[i. / autophagocytosis. lat. / autoimmunization. autos = sine în-su[i. lat. / autologue. s. -atos = sânge. în organismul c\ruia îi apar-]in. -e. a unui ]esut sau a unui organism. Poate fi fiziologic (ex. AUTOIMUNIZARE. ]esut. [Gr. s. / autologous. f. da-c\ sunt accentuate. autos = sine însu[i. f. s. gennan = a produce. automatismos = autoac]ionare. adesea este dificil s\ se stabileasc\ dac\ anticorpii detecta]i reprezint\ cauza bolii sau doar o a-companiaz\. s. Sin. a dizolva. 4) Prin dispari]ia *toleran]ei imunitare. AUTOCRITIC|. observat\ `n unele boli mentale. f. constând `n ingestia de c\tre bolnav a unor fragmen-te provenind din propriul corp. tiroidita Hashimoto.] 1) Nutri]ia corpului. anemia hemolitic\ autoimun\. din gr. logos = raport.] Metod\ tera-peutic\ prin care se recolteaz\ sânge de la un pa-cient [i i se reinjecteaz\ intramuscular. grapheion = peni]\ de scris. s.] Tip de secre]ie intern\ în care celula produc\toa-re este sensibil\ la propria sa secre]ie sau la cea a unei celule vecine de aceea[i natur\. f. autos = sine `nsu[i. din gr. s. autos = sine însu[i. immunis = scutit. autoradiografie. AUTOHTON. s. -onis = descriere. s. Obs. diviziune a unei idei pe puncte. înde-osebi în medicina sportiv\. de la immunis = scutit. 3) Sin. / auto-hémolyse. AUTOHEMOTERAPIE. f. f. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. s. f. [Gr.). Ex. s. -atis = scutire de sarcini publice. / autodigestion. / autophagie. -atos = sânge. f. therapeia = trata-ment. / autochto-nous. prin consumul ]esuturilor proprii.: a. / au-toh(a)emolysis. katalysis = disolu]ie. [Gr. bolile Biermer [i Basedow-Graves. autos = sine însu[i. pentru acest proces se utilizeaz\ termenul de autophagy. / autogène. autos = sine însu[i. AUTOMATISM. f. 2) Care se formeaz\ în organism [i pe baza cheltuielilor sale. [Gr. adj. munus = obliga]ie). / auto-catalysis. autos = sine însu[i. Ex.: a. graphein = a scrie. Se începe cu 2 ml. / autohémothérapie. / au-toimmunity. V. diabetul insulinodependent [. Pentru alte boli.] Reac]ie catalizat\ de c\tre unul din produ[ii a-cesteia. s. / self criticism. s. s. f. `n starea de *ina-ni]ie. [Gr. / auto-digestion. munus = obliga]ie). AUTOIMUN. autoimunizare [i autoto-leran]\. zilnic sau o dat\ la dou\ zile. autos = sine însu[i. / auto-immun. / autogenons. care se afl\ la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) al vitezei reac]iei respec-tive. / autopho-bia.: boal\ a. [Gr. În toate cazurile men]ionate. / autolyse. / automatisme. îndeosebi lizozomale. autos = sine însu[i. erythros = ro[u. epileptic. Ex.] V. / autointoxication. *tract uveal. s. autoimunitate.: a. de la krinein = a discerne. / autodialyse. somn. / autopha-gia. phone = voce. Termenul este format incorect dup\ modelul cuvântului *omolog. AUTOIMUNITATE. munus = obliga]ie). adj. AUTOCATALIZ|. 3) Proces fiziologic constând `n `ndep\rtarea unor componente cito-plasmatice reziduale prin digestia acestora `n lizo-zomii secundari. care. f. f.] Digestia unui ]esut dintr-un organ sub ac]iu-nea secre]iei (enzimelor) proprii.: apari]ia în plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili s\ aglutineze hematiile proprii (*au-toaglutinare). s. f. dialysis = separare. f. s. f. Ace[ti a. AUTOGREF|. îmb\trânire) sau patologice (migren\. s. de la graphein = a scrie. V. a separa de. de la digerere = a duce `n p\r]i diferite. / auto-immunisation. haima. kytos = celul\. AUTOFONIE. deoarece sunt "sechestra]i" `n interiorul unor forma]iuni. f. / auto-immunité. [Gr. f. autophagy. de la lyein = a distruge. f. *tiroid\.] Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. autos = sine însu[i. / autophagocytose. AUTOFAGIE. a. de la dia = prin.: *a. de la lyein = a distruge. phagein = a mânca. immu-nitas. / autochtone. s. f.: `n engl. de la katalyein = a distruge. / autolysis (1. clavis = cheie (care se închide singur). AUTOLOG. autos = sine însu[i. autokhton. *spermatozoizi. s. *a. / autoérythro-phagocytose. apoi 3 pân\ la 10 ml. AUTOFAGOCITOZ|.] Intoxica]ie prin produ[i ai metabolismului propriu sau prin al]i produ[i endo-geni cu efect toxic. naturali pot proveni îndeosebi din: *cristalin.: sindrom Marlin (v. [Gr. [Gr. celule. [Gr. Acest fenomen se `ntâlne[te `n-deosebi `n perioadele de dezvoltare embrionar\ [i de senescen]\. suicide (3). autos = sine însu[i. care se comport\ în acest caz ca antigeni (*autoantigeni). lysis = distrugere. V. a fost incriminat\ printr-un astfel de mecanism ge-neza unor fenomene fiziologice (oboseal\. în-deosebi ca urmare a unui deficit în *limfocite T su-presoare. adj. f. autos = sine însu[i. Ac]iune explicabil\ prin proteinoterapie [i autovaccinoterapie. f. iar pentru primele dou\ semnifica]ii autophagia. 2). lat. [Gr.] Comportament involuntar (mi[c\ri. lat. / autophobie. / autoclave. leucope-niile imunologice. f. AUTOGEN. asociat\ unor manifest\ri patologice se afl\ la originea unor boli denumite autoimune. car-diac) sau patologic (ex. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor.] Hemoliz\ produs\ prin agen]i hemolitici con]inu]i în propriul ser sanguin al subiectului. gr. ap\rat (in = lipsit de. f.] Producerea de *autoanticorpi împotriva unor constituen]i normali aiorganismului. în anumite perioade ale evolu]iei medicinii.] Team\ patologic\ de a r\mâne singur. lat.] 1) Care se produce sau se dezvolt\ f\r\ interven]ie din afara organismului. lysis = dis-trugere. autos = sine însu[i. / auto-immun. autotoleran]\. f. / autoclave. / autocatalyse. [Gr. s. s. f. apar anti-corpi serici care reac]ioneaz\ împotriva ]esutului alterat [i a ]esuturilor analoge s\n\toase. s. f. | 162 . lat. sau automatos = spontan. s. [Gr.ce reac]ioneaz\ cu anti-geni din organismul respectiv. lysis = distrugere. AUTOLIZ|. din *pan-creatita acut\.] Capacitatea unui subiect de a `[i analiza sau judeca propria stare [i propriile ac]iuni. s. autos = sine însu[i. [Gr. ap\rat (in = lipsit de. endo-gen. m. prin autoagre-siune sau autoimunizare.] Se spune despre o infec]ie contractat\ `n regiu-nea `n care locuie[te bolnavul. s. [Gr. activit\]i).). f. kritikos. unde provoac\ leziuni [i tulbur\ri func]ionale. gr. totu[i metoda a fost reluat\. / autocrinie. de origine intestinal\. boli meta-bolice. s.P\trunderea accidental\ în sânge a unor a. s. ap\rat (in = lipsit de. phobos = fric\. asociat\ unor manifest\ri patologice. m. / auto-matism.] 1) Proces spon-tan de degradare enzimatic\ a unei celule. [Gr. s.: sinucidere (v. O serie de anemii hemolitice dobân-dite pot fi consecin]a a.). f. adj. adj. A.] Sin. antigenii de suprafa]\ ai hematiei declan[ând formarea de anticorpi proprii hemolitici. V. ca [i cum ace[tia ar fi str\ini (*autoantigeni). 2) Stare morbid\. [Gr. adj. graphium. criticus. autoimunitate. autos = sine însu[i. acumula]i din cauza elimin\rii insuficiente. reac-]ional sau spontan. f. se manifest\ ca *boli auto-imune. o-riginea autoimun\ este doar presupus\.] Care este dirijat `mpotriva ]esuturilor propriului or-ganism. f. de la therapeuein = a `ngriji. a. Ex. lat. / autocritique. se pare. ser sanguin care apar]in aceluia[i subiect. autoto-xicoz\. in = în. care survine în cursul anumi-tor st\ri patologice. / autocriny. krinein = a separa de. / autoerythrophagocytosis. a des-compune (dis = separat de. *mielin\. AUTOHISTORADIOGRAFIE. s. haima. s. -ozã. s. / autophony. autoimunitate. AUTOINTOXICA}IE. autos = sine `nsu[i. f. adj. [Gr. histos = ]es\tur\. digestio. Intermi-tent. elaborat sau incon[tient.. / autointoxication. oftalmia simpatic\. AUTOERITROFAGOCITOZ|. AUTOFOBIE. autoanticorp. / autodia-lysis. [Gr. s. adj. lat. autoan-tigen. [Gr. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. s. phagein = a mânca. autos = sine însu[i. [Gr. AUTOCLAV. / autophonie. [Gr. / autogreffe.

c\-ruia îi va fi administrat în scop terapeutic.: au-togref\ (v. adj. f. cu excep]ia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). auxe = cre[tere. / autorégulation. lat. s. nomos = obicei având for]\ de lege. fie prin administrare `n hrana animalelor de experien-]\ a unor precursori radioactivi (ex. Activitate mo-torie involuntar\. f. mai ales al celor neurocibernetice. regulare = a regla. / ouïe. Cei 44 a. cu risc de *automutilare sau chiar suicid. s. / automédication. / self-punishment.). AUTORADIOGRAFIE. AUXOTROF. deoarece unele idei sau reprezent\ri cap\t\ un caracter predominant. [Gr. s. / auto-tox(a)emia. f. pentru autozom (v.] Examen macroscopic al unui cadavru [i disec]ia organelor interne în scopul c\ut\rii cau-zelor mor]ii. [i autopuni-]ie. AUTOZOMIC. f. e. A. Uneori. s. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofil\ [i a anumitor tipuri de bacterii. este utilizat\ în tehnicile de relaxare (*antrena-ment autogen). AUTOMUTILARE. AUTOSUGESTIE. de la toxon = s\-geat\. f. / auto-somal. [Gr. / self tolerance.] Substan]\ din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din regnul animal. f. care sufer\ de un sentiment de culpa-bilitate nemotivat. AUTOTOLERAN}|.] Transfuzia sângelui propriu la un bolnav în cursul interven]iei chirurgicale la care acesta este supus. [i doi cromozomi sexuali. Var. AUTOTOXEMIE. / autosomique. -inã. f. AUTOTROF. a se dezvolta. Cea mai im-portant\ a. / auto-radiographie. Var. / autovaccin. / autotrophe. adj. autos = sine însu[i.] Ramur\ a biologiei care studiaz\ cre[terea [i dezvoltarea organismelor. AUTOZOMAL. s.] Fie-care dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect.] 1) Mutilare sau r\nire practi-cat\ de un subiect asupra lui `nsu[i. [Gr. / auxotrophe. adj. autos = sine însu[i. f. autos = sine însu[i. [Gr. / autonomy. v. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vésical / bladder automatism. a examina. A. AUTONOMIE. [Gr. dar se observ\ [i `n degradarea intelectual\ profund\. / self-regulation. [Gr. autoantigeni.). adj. s. în afara oric\rei influen]e str\ine a-preciabile. -onis = mutilare. phytohor-mone. / auto-vaccine.] Despre un organism capabil s\ sintetizeze mole-culele organice proprii din compu[i anorganici simpli. tole-rantia = suportare. cu autozomic (v. s. vaccinus = referitor la vac\ (vacca = vac\). AUTOPUNI}IE. poate fi: 1) Medical\.] Despre un or-ganism care necesit\ pentru cre[terea sa prezen-]a unui anumit *nutriment. / autosome. s. / autosome. s. adj. A. toxikon = o-trav\ pentru vârful s\ge]ilor. scopia = exami-nare. f. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. / autotrophic. s. lat. `m-pr\[tiere. [Gr. Var.: autointoxica]ie (v. de la tolerare = a suporta. V. s. a modela. / autoradiography. s. adj. / auxine. f. s.: necropsie. nutri]ie. indiferent de sex. autopsia. -onis = pedeaps\. organismul declan[ând un r\spuns imunitar contra unuia sau mai multor anti-geni proprii. se observ\ uneori dup\ o leziune me-dular\. mutilatio. f. care se manifest\ în cursul unei st\ri de *obnubilare mental\ asociat\ epilep-siei sau consecutiv\ unei crize epileptice. / autoscopie.: sindrom Clérambauld. [Gr. s. Sin. din cauza etimologiei improprii a termenului a. `ndeosebi la nivelul organelor genitale. gr. anun]ându-l ce va face [i ce va spune. bolnavul nu î[i aminte[te episodul de a. de la toxon = s\-geat\.] 1) Tratament medica-mentos ini]iat de pacient. f. [Lat. / self-treatment. autos = sine însu[i.). f. A. s. antialeatorie [i antientropic\. AUTOTOXICOZ|. se întâlne[te îndeosebi în schi-zofrenie [i în psihoza halucinatorie cronic\. s. autos = sine însu[i. autos = sine însu[i. urechi etc. de origine accidental\ sau criminal\. 2) Mai rar: tratament medicamentos al c\-rui autor este [i beneficiar. sângele este recoltat înainte de opera]ie. m. s. graphein = a scrie. autos = sine însu[i.). m.: ritm idio-ventricular (v. / autopsie. sistemelor biologice s-a perfec-]ionat în sensul regl\rilor biocibernetice. s. f. AUTOSCOPIE. / autopunition. AUTOPLASTIE. A. [Gr. auxe = cre[tere. f. / auxotroph. 163 . s. passivity phenomenon. autos = sine însu[i. adj. [Gr. / auto-tolérance.] Sim]ul cu ajutorul c\ruia sunt percepute sunetele. [Gr. de la auxein = a cre[te. f. ca bioxidul de carbon [i amoniacul.] Calitate a sistemelor vii de a-[i restabili unii parametri de stare sta]ionar\ (în cadrul *homeo-staziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atunci când ace[tia sunt perturba]i. V. s. s. AUTOREGLARE. [Gr. s. 2) Mutilare a propriului corp provocat\ voluntar `n scopul ob]inerii unui avantaj. -onis = p\rere. de la care s-a ob]inut primul vac-cin. m. AUTOMEDICA}IE. f. AUTOPSIE. autos = sine însu[i. [Gr. haima. plastos = mode-lat. adj. Prin a. care sunt identice la descenden]i. m. [Gr. AUTOSOM. f. n. A. / automutilation. este o manifestare a *autopuni]iei `ndeosebi `n depresiile profunde [i `n schizofrenie. autos = sine însu[i. / autotoxémie. -atos = sânge. / auto-toxicosis.] Conduit\ a unor subiec]i afecta]i de nevroze sau de psihoze. s. de la auxein = a cre[te. [i ureche intern\. autos = sine însu[i. termen recomandat. / autonomie. f. trophe = hran\. logos = [tiin]\. de la skopein = a vedea. [Gr. s. lat. [Gr. Sindrom halucinatoriu în cursul c\ruia subiectul are impresia c\ gândurile sale sunt devansate sau repetate în ecou. s. a se dezvolta. AUXOLOGIE.] Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recolta]i din corpul pacientului.] *Sugestie ap\rut\ spontan la o persoan\. favorizeaz\ cre[terea celulei [i determin\ diviziunea celular\. f. fusio. AUZ.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafa]\. lat. / autopsy. autos = sine însu[i. / autosomique. n. s. sugestie. / auxology. prin care pacien]ii î[i pot controla *anxietatea. Este cazul a numero[i mutan]i ai unor bacterii sau ciuperci microscopice care au pierdut capacitatea sintezei unei enzime func]ionale. auxe = cre[tere. f. / autotoxicose. de la fundere = a v\rsa. auxanology. Sin.] *Haluci-na]ie `n oglind\ asociat\ cu iluzia dedubl\rii propriului corp. / self-mutilation. -atos = corp.] Independen]\ func]ional\. radius = raz\.] Imaginea unei suprafe]e (celular\ sau tisular\) ob]inut\ prin impresionarea unei pl\ci fotografice pus\ `n contact cu suprafa]a respectiv\. Indepen-den]\ fa]\ de controlul voluntar. stare denumit\ *autoimunizare. efectuat\ de medici anatomopatologi în scopul stabilirii unui diagnostic postmortem. / auxologie. Impresionarea emulsiei fotografice este determinat\ de prezen]a unor compu[i radioactivi situa]i la nivelul suprafe]ei. s. / auto-somal. pentru autozomal (v. / auxin. este de tip cibernetic. autos = sine însu[i. f. / hearing. / auto-scopy. lat. lat. autos = sine însu[i. formea-z\ 22 perechi cromozomice. nutri]ie. autos = sine însu[i. puni-tio. s. [Gr. autos = sine însu[i. f.] Anglicism sin. gref\). f. de la regula = regul\ [i regere = a con-duce. trophe = hran\. f. s.] Sin. aspect. s. -atos = corp. -ozã. [Gr. mai mult sau mai pu]in coor-donat\ [i adaptat\. de la plassein = a forma. s. soma. de la vaccin\ = variola vacilor. autos = sine însu[i. / auto-plasty.] Sin. AUTOSOMAL. dar [i la nivelul altor p\r]i ale corpului (degete. suggestio. opsis = vedere. AUXIN|. s. me-dicatio. [Gr. efectuat\ de medici legi[ti pentru c\utarea cauzei unei mor]i suspecte. f. Sin. f.: autosom.).). soma. lat. De obicei. / autosuggestion. V. / autotransfusion. [Gr. f. dincolo. audire = a auzi. [Gr. / autosuggestion. s. este influen]at\ propria con-[tiin]\ sau comportamentul. autos = sine însu[i. lat. a. / autoplastie. a se dezvolta.] Absen]a normal\ a reac]iei imunologice a unui organism fa]\ de antigenii proprii. f. trans = peste. -onis = medica]ie. s. autos = sine însu[i. lat. -atos = corp. îndurare.AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme épilep-tique / postepileptic automatism. AUTOZOM. f\r\ recomandarea me-dicului.: autointoxica]ie (v. automutilation. soma. AUTOTRANSFUZIE.] Care se refer\ la cromozomii somatici sau *autozomi. f.] Sin. s. onis = topire. de la sugge-rere = a sugera. s. [Gr. de la mu-tilare = a schilodi. f. / autotransfusion. Organismul uman posed\ 44 a. este perturbat\. A. de la punire = a pedepsi. 2) Medicolegal\. AUTOVACCIN. fie prin marcare direct\ cu un compus radioactiv. f. s. Mic]iune antrenat\ de su-pra`nc\rcarea vezicii sau printr-o stimulare cuta-nat\.). de la auxein = a cre[-te. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge]ilor. f. s.

adj. axon = ax\.] Protein\ care. B1: *boal\ beriberi. [Lat. de lungime foarte variabil\ [i diametru diferit în func]ie de specie. f.priv. ale pieselor componente trebuie s\ coincid\ cu a. a. s. interdependente din punct de vedere anatomic [i func]ional. Aceast\ proprietate este util\ în sistemele de *sonde reci (neradio-active) foarte utilizate `n biochimie [i histochimie. / asylum. a . sy-lan = a jefui. adj. 4) A. direc]ia [i sensul diferen]elor de poten]ial la un moment dat al contrac]iei cardiace. Inhibitor al *res-pira]iei celulare prin blocarea fluxului de electroni între citocrom-oxidaz\ [i oxigen (de obicei.] Citoplasma con]inut\ în interiorul membranei unei fibre nervoase axonale. decompensare cardiac\.priv. s. exceptând a.-h.] Ex-pulzia spontan\ sau provocat\ a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. poate fi determinat\ [i de un defect de resorb]ie digestiv\ sau utilizare. ca vector al undei QRS în momentul amplitudinii sale maxime. f. axillae. 1) Linia dreapt\ care une[te polul posterior al ochiului [i centrul geometric al pupilei. boli infec]ioase. A. -ozã. const\ `n favorizarea cicatriz\rii sau a consolid\rii prin juxtapunerea `n cazul suturii pl\gii a unor ]e-suturi bine vascularizate..] În cazul dispozitivelor electromecanice: pie-s\ cilindric\ (din o]el) care sus]ine componentele cu mi[care de rota]ie.priv. / avortement. Linie dreapt\ care porne[te de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. Linia dreapt\ ce une[te dou\ puncte ale inimii între care dife-ren]a de poten]ial electric. s.priv. axon = ax\. repetitiv. / avivement. freshening.: cilindrax. m. AZID|. care poate emite [i cola-terale. m. o. adj. cel\lalt fetus continuând s\ se dezvolte. / azide. s. la adult. s. AVIDIN|. axon = ax\. m. Timp îndelungat. vita = via]\. care reprezint\ partea esen]ial\ a fibrei nervoase. n. spontan se poate produce consecutiv unor cauze materne (malforma]ii ale aparatului genital.. n. la dreapta [i cele dou\ mici vene a.. f.). nema = fir. AXIL|. n. dezechilibre hormonale. C: *scorbut. Concept anatomofiziologic formulat pe baza rela]iilor neurohormonale `ntre hipotalamus [i hi-pofiz\. tab. AZBESTOZ|. spontan [i a. [Lat. / azide. [Lat. a . s. sunt clasi-fica]i în func]ie de prezen]a sau absen]a tecii de mielin\ [i de diametru. [Fr. s. a. a . / axonotmésis. a . Protein\ din albu[ul de ou. în prezent. m. s.] Prelungire citoplasmatic\ unic\ a corpului neuronal. În practic\. iar fibrele C sunt a-mielinice. înconjurat\ sau nu de o teac\ de mielin\. termenul a desemnat spitalele de psihiatrie.priv. / axénique. [Gr. asylon = loc inviolabil. geometric\ a instrumentului. axis = ax\. anat. PP: *pelagr\. f.: vitamin\ A (v. / axérophtol. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. f. [Lat. AX| VIZUAL| / axe visuel / visual axis. s. f.] Institu]ie de asisten]\ social\ [i medical\ pentru între]inerea vârstnicilor. a. NaN3). AVULSIE. lat. AXILAR. s. s. . AZIL. s. s. axis = ax\. a . În limbaj medical curent se disting `ndeo-sebi a. în func]ie de suprafe]ele pozitive sau negative cuprinse în traseul elec-trocardiografic într-un interval de timp dat. h. s. provocat: 1) A. s. 2) A. a. AXOPLASM|. velsus. abortio. V. / axoneme. dup\ fosforilare. / axe. -inã.] Întreruperea axonului. Realitatea a. s. AXEROFTOL. [Gr. f. / axe-rophtol. Mai trebuie men]ionate: 3) A. s\n\toase. principal\ a unei lentile optice reprezint\ dreapta care trece prin centrele de curbur\ ale ambelor supra-fe]e ale lentilei. [Gr. s. din grupul antimetaboli]i-lor antagoni[ti ai *glutaminei. axon. f.] Care apar]ine axilei sau se refer\ la axil\. este alc\-tuit\ din elemente identice acelora din corpul neuronal. fibrele A [i B sunt mielinizate. axilla.] V. Ex. lat.oase. Scopul a. spontan sau provocat al unui fetus malformat. / axonème. m. AXON. adj. / asbestose. ]estului osos favorizeaz\ consolidarea. asylum. -onis = avort. a. regiune a. 3) A. Sin. când sarcina genereaz\ riscuri majore pentru gra-vid\) sau voluntar (întrerupere voluntar\ de sar-cin\). abortion (provocat). instanta-nee const\ într-un vector. o. AX| OPTIC| / axe optique / optical axis. permite transmiterea centrifug\ a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritic\ sau axosomatic\) sau la o celul\ e-fectoare (sinaps\ efectoare). sistem neuroendocrin complex alc\tuit din dou\ componente. f. / axoplasme. ammo-niakon = sare de amoniu. [Gr. / azathio-prine. gr. s. hipotalamus [i hipofiz\. alter\ri cromozomiale. f. din gr. / azaserine. axilla = subsuoar\. pl. / avulsion. de la a . / avitami-nosis. AZATIOPRIN|. constatat\ pe *electro-cardiogram\. ~n cazul unei fracturi. a . n. -ozã. n. secundar\. xenos = str\in. vene cave superioar\ [i inferioar\: marea ven\ a. -ol.AVASCULAR. *centrifugei. r\cit. acest ax se construie[te în *tri-unghiul lui Einthoven. cu conservarea stromei [i îndeosebi a *endonervului. s. f. f. Conform acestui concept. A. [Gr. NA: axilla.] Sin. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fragilis. care se leag\ specific [i cu o extrem\ afinitate la *biotin\.: a. / azasérine. AXOKININ|. s.] Cur\]area. / axis. care antrenea-z\ o degenerescen]\ wallerian\. la aproximativ aceea[i vârst\ a sarcinii. / axone. Cele dou\ punc-te sunt situate aproximativ la baza [i la vârful inimii.] Fiecare dintre cele trei vene impare care leag\.: evulsie. aviver = a `ndep\rta marginile unei pl\gi. s. [Gr. AXIS. zygon = pereche. f. în mod asem\n\tor. În cazul neuronilor senzitivi.priv. / asbestosis. / azathioprine. / axis. dentar\. insuficien]\ renal\. m. În cazul unui instrument optic (care reprezint\ un ansamblu de lentile. AXONEM|. vivus = viu. este cea mai mare. s. axilla = subsuoar\.priv. [Lat. m. tmesis = t\ietur\. dim. / avidin. 2) În fizic\. / avivement. / avitaminose. f. construit în triunghiul lui Einthoven. s. / aisselle. (sau hemiazigos) la stânga.. aceast\ limit\ este stabilit\ la 180 zile. s. [i neuro-endocrinologie.. AX| ELECTRIC| A INIMII / axe électrique du coeur / electrical axis of the heart. / axillaire. axon = ax\.: arter\ a. / avidine. exist\ posibilitatea de a men]ine în via]\ [i un fetus cu o vârst\ gesta]ional\ mai mi-c\. AX HIPOTALAMO-HIPOFIZAR / axe hypothala-mo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. 164 . f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / axo-notmesis. extirpare prin smulgere a unei forma]iuni care prezint\ alter\ri patologice. [Gr. secre]iile hor-monale periferice se afl\ sub dependen]a a. -inã. / axo-plasm. s. / axis. sarea de sodiu. kinein = a mi[ca. s. NA: vena azygos. / avascular. Ex. s. s. f. o-glinzi [i diafragme cu ajutorul c\ruia se ob]in imagini ale diferitelor obiecte). AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). f. `ndeosebi `n trans-plantele de organe. o. xeros = uscat. sec]ionare.. fistule sau fracturi. ortus = na[tere). prin identificarea moleculelor de tip *releasing hor-mon (liberin\) [i *inhibiting hormone. s. plasma = obiect mode-lat. lat. a.. diferen-]ial. Acest ansamblu de elemente op-tice se nume[te sistem optic centrat. AXONOTMESIS. f. / armpit. de la vellere = a trage. / asile. m. asbestos = care nu poate fi stins.] Orice afec]iune sau ansamblu de tulbur\ri care survin când organismul este priv.at de una sau mai multe vitamine. reactiveaz\ *axonema. AXENIC.] Afec]iune pulmonar\ (pneumoconioz\) determina-t\ de inhalarea pulberii de azbest.] Re-giune situat\ între partea superioar\ [i intern\ a bra]ului [i partea lateral\ a toracelui. s. boli genetice). f. reprezentând intensitatea. în mod normal. A. s. g\sit\ în apropierea templului lui Jupiter Ammon din Libia.: 1) A. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. s. n. axon = ax\.: a. Orice dreapt\ ce trece prin centrul optic al lentilei. principal\. de la abortire = a avorta (ab = îndep\rtat de.] Extrac]ie. h. [Gr. din lat.. s. copiilor orfani etc. fibr\ nervoas\. vasis = vas. s.-h. D: rahitism. f. / avulsion. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopu-rin\ utilizat per os `n tratamentul unor leucemii a-cute [i ca *imunodepresor. f. infirmilor. Sin.] Care este lipsit de *vasculari-za]ie. s. este probat\ de *neurocrinie. În general legat\ de o ca-ren]\ alimentar\. 4) A.] Fascicul de *microtubuli [i de proteine asociate care formeaz\ partea cen-tral\ a *cililor [i *flagelilor la nivelul unei celule eu-cariote [i este responsabil de mi[c\rile acestora. / axillary. m. fausse-couche / miscarriage (spontan). Clasic. m. / axokinin. AZASERIN|. / avasculaire. în caz de sarcin\ gemelar\. / axenic. [Gr.. re`m-prosp\tarea chirurgical\ prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redus\ de la nivelul unei pl\gi. [Gr. a smul-ge. o. lat. f. spon-tane care se repet\ la sarcini succesive.. AVITAMINOZ|. piloas\. AVORT. În general. [Gr. / axokinine. To]i motoneuronii sunt mieliniza]i (fibre A). adj. izoimunizare Rh. jug. / axon. se nume[te a. s. de la vas.] Despre un animal de laborator care nu prezint\ nici un germen saprofit sau patogen. în func]ie de reglement\rile legale specifice fiec\rei ]\ri. ophthalmos = ochi. Diferi]ii a. 2) A. Ex.. AVIVARE. dar. adj. AX. Ex. s. vasculum = vas mic. medie este vectorul sta-bilit. [Gr. s. [Gr. traumatisme) sau unor cauze fetale (malforma]ii majore.

] Absen]a total\ a spermatozo-izilor din sperm\. a-moniac etc. AZOTEMIE. s.] Sin.] Care este lipsit de fer-men]i. / azurophil(e). dar cu totul impropriu: cre[terea concentra]iei ureei sanguine. sperma. zoon = animal. de leziuni inflamatorii care produc oclu-zia *canalelor deferente [i a *epididimului. azotul din acizii amina]i. a . s. f. f. [Gr. acidul uric. adj. în tulbur\rile de metabolism. în majoritatea cazurilor. proteinelor.priv. s. adj. a . contrar etimologiei.. s. [Gr. zoe = via]\.45 g/kg corp/24 ore. 2) Uzual. A. / azoospermie.. m. reprezint\ constituentul principal al aerului (78 %) [i în condi]ii normale se afl\ în stare gazoas\. a .] Eliminarea de azot prin urin\ sub form\ de *uree [i *ura]i. gr. uremie. în diaree sau în obstruc]ii intes-tinale. V. / azoturia. / nitrogen.).] 1) Concentra]ia sanguin\ în azot neproteic. -atos = s\mân]\. haima. s. / azoo-spermia. ouron = urin\. adj. zoe = via]\. adj. s. ]esuturilor sau organelor. [Gr. în [ocurile traumatice sau chirurgicale. [Gr. AZOOSPERMIE. a . de la philein = a iubi. / azyme. ferment. în cursul febrei. zoe = via]\. urmare a he-moragiilor.priv. / azotate. zoe = via]\. n.. Este moderator al oxigenului în respira]ie. f. f. creatinin\. 165 . zyme = drojdie. m.AZIMIC. sub form\ de molecule diatomice. veche azur = alb\strui. / azotate. cre[te îndeosebi în afec]iunile re-nale. / azot(a)emia.priv. s.priv.: pâine a..13-0.priv. ba-zele purinice. nor-mal\ este de 0. A. / azurophile. A. creatin\. es-te unul dintre elementele fundamentale ale ma-teriei vii. / azymic. AZOT. AZOTAT. Este determinat\. AZUROFIL. A.priv.] Elementul chimic cu num\rul atomic 7. AZOTURIE.] Care se coloreaz\ electiv cu eozinat de azur. `ndeosebi cu referire la co-lora]ia Giemsa. m.. Ex. lichid are temperatura de -194. f. / azote. Intr\ în compozi]ia enzimelor. f. / azotémie. s. [i hiperazotemie. Exist\ o form\ autoimun\ [i câteva forme ereditare.. -atos = sânge. A.50C [i este utilizat pentru conservarea celulelor. / azoturie. Terme-nul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazo-turie. [Fr. care include: azotul ureic. a . philos = prieten. [Gr. s. s.: nitrat (v. utilizat\ `n hematologie. a . [Gr. acizilor nucleici [i a unor alcaloizi.

Park. bacteriolog american. Tübbingen [i München. anatomopatolog german. BACIL DÖDERLEIN / bacille de Döderlein / Döderlein’s bacillus. radius. (BCG). ginecolog german. BACIL AL LEPREI / bacille de la lèpre / leprosy bacillus. f. BABESIOZ|.).] Tul-pin\ de Corynebacterium diphteriae (v. Tomaso de Sarzana descoperã.: Escherichia coli (v. publicate la Florenþa. bacteriolog francez. Haemophilus). / babesiosis. Königsberg [i Leipzig.AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 1852-1915. 1843-1910. Sin. anatomopatolog [i bacteriolog german. *b. BABESIA / Babesia / Babesia. BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet-Gengou bacillus. babesiasis. bacteriolog german. Klebsiella). BACIL HOLERIC / bacille cholérique / cholera bacillus. BACIL PIOCIANIC / bacille pyocyanique / pyo-cyanic bacillus. De[i este identificat de unii autori ca fiind Lactobacillus acidophilus. 1860-1941.] Gen apar]inând familiei protozoarelor. 1870-1961. deoarece a ºtiut sã utilizeze caracteristicile limbii latine (ex.] Sin. 1860-1940. Würtzburg. Anna W. Mycobacterium). Gram-pozitiv prezent `n secre]ia vaginal\ normal\. apoi la Roma. Sin. 166 . / bacillus. bigemina produce febr\ la vite.] Sin.: Myco-bacterium leprae (v. D. hernie. BACIL LOEFFLER / bacille de Loeffler / Loef-fler’s bacillus. John Elmer Weeks. Cory-nebacterium).: Haemophilus influ-enzae (v. Haemo-philus).: Pseudomonas aeruginosa (v. 1872-1961. pio-cianic. Sin.: Shigella (v. BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kita-sato’s bacillus. profesor la Berlin. canis este agentul etiologic al piroplasmozei canine. [Lat. O mare parte din manuscrisele sale s-au pierdut. La om boala se manifest\ prin *anemie hemolitic\ foarte grav\ la bolnavii cu splenecto-mie. [Georg von Hofmann-Wellen-dorf. -ozã. [Victor Babes. bacteriolog american. El a definit cele 4 semne cardinale ale inflamaþiei: "rubor et tumor. fiind consideratã carte clasicã a medicinii pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea. 1863-1933. apar-tenen]a b. Würtz-burg. anatomopatolog [i bacteriolog român. Hr. m.). Octave Gengou. [William H.: Mycobacterium leprae (v. serolog francez.: Shigella flexneri (v. BACIL DUCREY / bacille de Ducrey / Ducrey’s bacillus. el a scris o enciclopedie în care s-a concentrat îndeosebi asupra dreptului. bacteriolog [i igienist german. Shigella). se numesc *babesioze sau piroplasmoze.). Corynebacterium). BACIL PARK-WILLIAMS / bacille de Park-Williams / Park-Williams’s bacillus.: Klebsiella pneumoniae (v. transmis\ rar de la animale la om prin intermediul c\pu[elor. medic norvegian. [Jules Jean Baptiste Vincent Bordet. / babésiose. în biserica Ambrosius din Milano. Angl. bacillus = bastona[. Interesat de toate aspectele vieþii. BABY BLUES / baby blues / baby blues.] Sin.] B. 1858-1945. uterus). BACIL DIZENTERIC / bacille dysentérique / dysentery bacillus. Hr.] Sin. denumit "Cicero al medicinii". *b. la care a adãugat elemente din practica medicalã romanã.: Corynebacterium diphteriae (v. 18471887. V.: Shigella dysenteriae (v. Viena. [Kiyoshi Shiga. BACIL KOCH-WEEKS / bacille de Koch-Weeks / Koch-Weeks bacillus. bacteriolog german. baron. clasa *sporozoare.: Salmonella typhi (v. s. profesor de igien\ la Lille. Praga. apoi la Berlin.] Tip de bacterie carac-terizat\ printr-un aspect morfologic alungit.: Haemophilus ducreyi (v. Koch. bacteriolog german. tific etc.: Shigella dysenteriae (v. BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-Loeffler bacillus. Berlin. Bergen. pl.] Sin. Coryne-bacterium) utilizat\ pentru producerea toxinei difterice. Bolile provocate de genul B. Este prima carte medicalã tipãritã. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. 1875-1959.] Sin. 1843-1910. 18411912. BACIL FRIEDLÄNDER / bacille de Friedländer / Friedländer’s bacillus. profesor la Bonn. August Johann Friedrich Loeffler.: Corynebacterium diphteriae (v. apoi la Berlin. 60 î. profesor la Groningen. profesor la Bruxelles. anatomopatolog german. A nu se confunda cu baby blue care `nseamn\ nou-n\scut cianotic. Williams. bacteriolog [i imunolog belgian. BACIL EBERTH / bacille d’ Eberth / Eberth’s bacillus. [Augusto Ducrey.] V.20 d. [Simon Flexner. Celsus a realizat o compilaþie (genialã) a tezaurului medical grecesc. anatomopatolog [i bacteriolog american. cum calore et dolore". anatomopatolog [i bacteriolog român.: Vibrio cholerae (v. Jean Marie Camille Guérin. 1834-1913. 1870-1957. Bruxelles. profesor la Pisa. [Albert Döderlein. la Berna.). oftalmolog american.: Haemophilus influenzae (v.] Sin. . Co-rynebacterium). 1864-1943. `n continuare. prin care este denumit\ starea depresiv\ pasager\ care survine la mam\ în perioada ce urmea-z\ na[terii. Sin.] Sin. Zürich [i Chicago. [Edwin Klebs. bacteriolog japonez. 1852-1931. Shigella). f. / bacille. BACIL PFEIFFER / bacille de Pfeiffer / Pfeiffer’s bacillus. 1843-1890. s. [Kiyoshi Shiga. dermatolog italian.: Mycobacterium tuberculo-sis (v. Salmonella). Sin.: abdomen. succesiv. [Victor Babes.] Boal\ determinat\ de protozoarele din genul *Babesia. BACIL ESCHERICH / bacille Escherich / Esch-erich bacillus.). ci un erudit latin. care a influenþat profund gândirea medicalã. premiul Nobel pentru medicin\/fiziologie `n 1905. bacteriolog [i igienist german.) nu a fost medic. 1863-1939. Se localizeaz\ în eritrocitele unor specii variate de animale domestice. 1852-1915. [Carl Friedländer. din ordinul Papei.] Sin.: Yersinia pestis (v. [August Johann Friedrich Loe-ffler. bacteriolog german. apoi profesor la Zürich [i la Halle. apoi director adjunct al Institutului Pasteur din Paris.: *b. Königsberg [i Breslau (`n prezent Wroclaw. BACIL CALMETTTE-GUÉRIN / bacille de Cal-mette-Guérin / Calmette-Guérin’s bacillus.: Pseudomonas aeruginosa (v. profesor de anatomie patologic\. De Re Medicina a cunoscut 15 ediþii. BACIL HOFMANN / bacille de Hofmann / Hof-mann’s bacillus. 1863-1946.] Sin. [Karl Joseph Eberth. medicinii ºi filosofiei. 1870-1957. [Léon Charles Albert Calmette.] Sin. [Richard Friedrich Johannes Pfeiffer. s. medic [i bacteriolog japonez. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner / Flexner’s bacillus. Walther Kruse. la aceast\ specie nu este pe deplin elucidat\. 1863-1955. s. Sin. Dupã 14 secole. [Gerhard Henrik Armauer Hansen. vaccin BCG. director de cercetare medical\ la Institutul Rockefeller din New York. inclus\ `n *vaccinul DTP (diftero-tetano-pertusis). bacilli. profesor la Greifswald. în 1443. tibia. iar B. BACIL KOCH / bacille de Koch / Koch’s bacillus. Polonia). sugerând forma unui bastona[. B. Paris. [Robert Koch. 1 1853-1949. profesor la Bucure[ti. bacteriolog belgian. Ex.] Sin. bacteriolog austriac. 1854-1926. Mulþi termeni pe care i-a utilizat au fost asimilaþi definitiv în terminologia medicalã. descoperit de Victor Babe[. [Robert Koch. Shigella). Mycobacterium).: Corynebacterium pseudodiphtericum (v.] Sin. m.: piroplasmoz\. profesor la Greifswald. anus. BACIL SHIGA-KRUSE / bacille de Shiga-Kruse / Shiga-Kruse bacillus.). occiput. BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen’s bacillus. Myco-bacterium). 1854-1926. BACIL. Berlin. [Shibassaburo Kitasato.] Sin. medic [i bacteriolog japonez. profesor la New York. 8 volume intitulate De Re Medicina. Berlin. BACIL SHIGA / bacille de Shiga / Shiga’s ba-cillus. amândou\ trans-mise prin c\pu[e. Haemophilus).] Sin. 1835-1926.

Specie (genul Bacillus. BACTERID| PUSTULOAS| / bactéride pustu-leuse / pustular bacterid. când b.] Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme micro-scopice) unicelulare. dim.: Clostridium tetani (v. Exist\ de asemenea. V. adj. [Gr. ribozomi [i enzime care permit expresia materialului genetic. BACTERICID. 2) În rela]ie cu un *bacil. au fost intens utiliza]i în cercet\rile de genetic\ molecular\. bacterie. Dup\ recombinarea genetic\ pot apare caractere noi la bacteria primitoare.. pl. [i organismul gazd\. / bactérioïde. care nu apar]in nici regnului vegetal. s. pornind de la compu[i anorganici (prin fotosintez\ sau chimiosintez\). sunt.: Clostridium perfringens (v. s. 1) Sin. [Gr. b. pot meta-boliza doar compu[i organici. conserv\ forma [i rigiditatea celulei. de la bakteria = baston. care infec-teaz\ un organism deja infectat de un alt germen (virus. au structur\ asem\n\toare cu *bacte-riofagii [i ac]ioneaz\ prin blocarea sintezei proteice sau a ADN ale bacteriilor-]int\. Celula bacterian\ prezint\ un `nveli[ (peretele bacterian) care acoper\ membrana plasmatic\. lizogenie [i lizotipie. încapsula]i. eidos = form\. caedere = a omor`. B. pustuloas\.] Prezen]a de bacili în sânge. substan]e tensioactive. m. dim. prin *scizipa-ritate. bacillus = bastona[. bacteria. De ex. f. s. [Gr.: Mycobacterium avium. 2) Bacterie modificat\ structural. ca urmare a simplicit\]ii programului genetic.BACIL SONNE / bacille de Sonne / Sonne’s bacillus. b. Sin. BACIL VINCENT / bacille de Vincent / Vincent’s bacillus. / bacterium. BACILAR. parazite sunt necesare organismelor gazd\. 3) Sin. o serie de aminoacizi. Fusobacteri-um). pl. un mare num\r de bacterii parazite care tr\iesc `n interiorul altor organisme. pot produce toxine (de ex. halogeni [i oxidante) sau organice (alcooli. [Carl Sonne. la om.: boal\ Andrews (v.. medic [i bacteriolog danez. / bacitra-cin. compus din dou\ straturi. sunt organismele cele mai r\spândite. / ba-cillar. care se dezvolt\ optim `ntre 50 [i 600 C. dim. de aceea se presupune c\ aceasta ar fi generat\ de o rec]ie alergic\ la distan]\. iar *lizozimii b. bacillary. prin extensie. [i bacteriostatic. fenoli. / bacillemie. s. s. s. s. s\ruri ale metalelor grele. chirurg al armatei britanice la Burma. Cele de natur\ chimic\ pot fi substan]e anorganice (acizi.). ultrasunetele. ADN sau ARN. / bacteri-(a)emia. de asemenea. radia]iile ionizante (ultraviolete. infecteaz\ o bacterie.). -atos = sânge. BACITRACIN|. ubicuitare. de ex. f. iar sistemele moleculare ale bacteriei gazd\ sunt deturnate în favoarea utili-z\rii genomului pentru sinteza materialului genetic al b. [i septicemie. ARN. prin transduc]ie. Dup\ ce b. Pseudomonas).] (Substan]\ sau agent fizic) care provoac\ moartea bacteriilor.: Mycobacterium bovis. dim. o serie de b. O serie de b. [William Henry Welch. bakterion. bacillus = bastona[. / bacterid. deja sintetiza]i de alte organisme. sintezele proprii bacteriei (ADN. au capacitatea de a sintetiza molecule organice. adj. 3) b. animalelor [i plantelor. (DCI) Antibiotic polipeptidic izolat din tulpina Tracy de Bacillus subtilis. [Gr. Datorit\ specificit\]ii mari pentru anumite bacterii. nu con]ine germeni microbieni. care ocu-p\ întreaga grosime a epidermei. cauzat de un bacil. sunt utilizate `n fabrica]ia unor produse alimentare. sunt constitui]i din material genetic. 18761946. Aflate `n condi]ii particulare.: Shigella sonnei (v. phage. -atos = sânge.: Fusobacterium nucleatum (v. prezint\ caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii. bakterion. X. [Alfred Whitmore.: `n sol. heterotrofe care.] Prezen]a bacteriilor în sângele circulant. ca urmare a existen]ei unui focar infec]ios. alfa. termofile.] Sin. BACILLUS TETANI / Bacillus tetani / Bacillus tetani.: colicinele produse de *Escherichia coli. B. `n absen]a glucidelor. f. / bactericide. 1882-1948.] 1) Termen nerecomandat. BACTERIOFAG. ci (`m-preun\ cu algele albastre) grupei protistelor *pro-cariote. s. adj. crezoli. este agentul etiologic al *antraxului. [Gr. Totodat\. ~n func]ie de sur-sele nutritive se disting: 1) b. Proteine produse de anumite bacterii. phagein = a mânca. în]ep\turi de insecte. autotrofe care. O serie de b. V. pentru to]i bolnavii de tuberculoz\. De obicei. adj. de la bakteria = baston. unele b. particulele componente ale b. Acest `nveli[.] Sin. proteine) sunt blocate. pentru macera]ia fibrelor vegetale [i `n sinteza a numeroase substan]e. f. BACIL WHITMORE / bacille de Whitmore / Whit-more’s bacillus. Boala apare când se rupe echilibrul `ntre b. Lichidul din interiorul b. pl. de asemenea. [Lat. lat. iar reac]iile biochimice. s. BACTERIOCINE. b. m. patogene. f. / bacitracine. vitamine [i antibiotice. B. / bacteroid. bakterion. Ex. bakterion. BACTERIEMIE. s. plas-mide). sunt asamblate. iar materialul genetic este alc\tuit dintr-o molecul\ mic\ de ADN bicatenar (cromozom circular. profesor la Johns Hopkins. BACTERIOID. aldehide.`n ap\ [i `n aer. sintetizeaz\ substan]e ca vitaminele [i se opun dezvolt\rii unor b. având ac]iune distructiv\ asupra altor bacterii. pot fi utiliza]i ca *markeri ai su[e-lor bacteriene. B. utilizat ini]ial pentru bolnavii în a c\ror expectora]ie exist\ bacilul Koch [i. nici regnului animal. purt\toare de receptori specifici pentru b. adj. Mycobacterium. Sin.: 1) b. fiind ubicuitare. B. s. B. s. / bacteriocins. Salmonella). reprezint\ agen]i etiologici ai numeroase boli ale omului. de la bakteria = baston. / bactéride. ca [i de un polipeptid capsular antifagocitar con]inând resturi de acid D-glutamic. inhalare sau ingestie. gama). 2) Sin. produse de *Pseudomonas aerugi-nosa. / bactériocines. de la bakteria = baston. / bactériophage. printre care: alcoolul.: Mycobacterium tuber-culosis. Sin. haima. V.] *Pustul\ unilocular\ de dimensiuni mari. 2) b. f. de la bakteria = baston. V. dim.: *b. prezen]a bacililor se pune în eviden]\ în medii de cultur\ sau prin inoculare la cobai. / bacteriophage. a. f. de la bakteria = baston. Dezvoltarea *biotehnologiei [i a ingineriei genetice impun utilizarea b. Datorit\ dimensiunilor [i exigen]elor lor reduse `n materie de nutri]ie [i mediu. familia Bacillaceae) de bacili mari Grampozitivi. asemenea plantelor. dim. se reproduc pe cale asexuat\. Ex. BACTERIE. Shigella). substan]e produse de unele microorganisme. Citoplasma b. cu temperatura optim\ de dezvoltare sub 200 C. BACTERID|. 1862-1950.] Virus care infecteaz\ bacteriile. m.. gr. s.] Sin. [Lat. f.] 1) Asem\n\tor cu o *bacterie. f. bakterion. bactericidal. -idã. `n care sunt cuprinse [i bacteriile patogene pentru om [i animalele homeoterme. f. mezofile. B. psicrofile. cuprins într-o *capsid\ proteic\. B. Virulen]a speciei este conferit\ de un complex de proteine denumit "toxina antraxului". n.. Mecanismele de ac]iune ale b. / bacillaire. 1850-1934. 167 . fizice sunt c\ldura (umed\ sau uscat\). ca [i a proteinelor capsidei. p\trund `n ]esuturi (ca urmare a deficien]ei mecanismelor de ap\rare) sau când `n ]esuturile [i celulele gazdei se dezvolt\ b. s. BACTERIE OPORTUNIST| / bactérie opportu-niste / opportunistic bacterium.: Salmonella typhi (v. BACIL TIFIC / bacille typhique / typhoid bacillus. BACIL TUBERCULOS / bacille tuberculeux / tubercle bacillus. ARN mesager. toxina botulinic\ este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine. BACIL WELCH / bacille de Welch / Welch’s bacillus. Schimbul de material genetic se poate produce. [Gr. adic\ *antibiotice). baze.] Sin. ~n partea exterioar\ a peretelui bacterian se afl\ o capsul\ constituit\ din polizaharide secretate de celul\. Este administrat\ topic sau intramuscular `n cazul in-fec]iilor cu germeni sensibili.: fag. Uneori se poate produce [i o reproducere sexuat\ sau conjugat\ (*colibacil) cu schimb de material genetic `ntre o bacterie donoare (mascul) [i primitoare (femel\). anatomopatolog [i igienist american. bakterion. beta. imobili. 2) b. m. bacteriolog [i epidemiolog francez. BACILLUS ANTHRACIS / Bacillus anthracis / Bacillus anthracis. ARN de transfer. îndeosebi a *bacilului Koch. B. ~n raport cu temperatura optim\ de dezvoltare exist\ trei tipuri de b. este eficient\ `mpotri-va multor bacterii Gram-pozitive precum stafilococi. s. s. adj. s. profesor la Paris. intestinale pe lâng\ faptul c\ se hr\nesc cu produ[i de digestie. f. / bacill(a)emia. haima. parazit) [i determin\ o *infec]ie o-portunist\. profesor de medicin\ intern\ la Copenhaga. sintetiza]i rup peretele bacterian. s. Sin.: Pseudomonas pseudomallei (v. cu dezvoltare optim\ la 20-300 C. [Jean Hyacinthe Vincent. f. BACILEMIE..). proteaze). transformare sau achizi]ie de plasmide prin conjugare. sau piocinele. dispu[i în lan]uri. streptococi sau pneumococi [i a unor bacterii Gram-negative (meningococi [i gonococi). pot da na[tere la *spori. / bactériémie. infec]ie acut\ frecvent\ la erbivore [i transmis\ la om prin spori proveni]i din contactul cu animalele sau cu produsele lor infectate. / bactérie. eliberând 100 pân\ la 2 000 de b. m. asemenea animalelor. Dup\ sintez\.. sunt lipsite de un nucleu veritabil. de unde rolul acestora `n alterarea alimentelor p\strate la rece. sunt extrem de diverse. / bactéricide. `n esen]\ asem\-n\toare. din fiecare bacterie gazd\. strict parazite. B.

/ balan-tidiasis. f. s. / bactériolyse. / bac-teriotropic. prin fixarea la nivelul bacteriilor.] Pneumopatie determinat\ de inhalarea u-nui antigen organic în mediul industrial (îndeosebi în fabricile de hârtie. / bac-teriology. s. [Engl. s. m. BALAST GENETIC / ballast génétique / genetic load. semnificativ\). / idiopathic stammering.] Despre diferite substan]e chimice care se fixeaz\ selectiv pe bacterii. balayer = a m\tura. mor]ile survenite de-a lungul genera]iilor din cauza materialului genetic defectuos.] Ac]iunea de a deplasa. de la lyein = a distruge. -inã. porc.] Bâl-bâial\ idiopatic\. s. ac]iunea litic\ a *complementului. du[. pausis = încetare. n. [De la numele alchimistei Marie la Juive. [Gr. / ballistocardio-graphie. ordinul Peritriches. în care simptomul principal este diareea cronic\.] *Protozoar din clasa ciliatelor (infuzori). "normal". adj. denumi]i *bacteriolizine. `n scopul depist\rii prezen]ei bacteriilor. bakterion. / balanopreputial. BACTERIOSCOPIE.: badijonare. otrav\. de la bakteria = baston. opsis = vedere. bakterion. lysis = distrugere. BACTERIORODOPSIN|. s. f. utilizat ca vector în *biologia molecular\. s.: boal\ Zoon (v.sau bidirec]ional. lysis = distrugere. / bacteriorhodopsin. cercet\ri serologice [i biologice. f. de la bakte-ria = baston. adj. bakterion. f. [i microbiologie. / ballistocardiography. dim. pentru care este caracteristic\. m. *fimoz\. toxikon = otrav\ pentru vârful s\ge-]ilor. gland. / balanite. bakterion.: *scintigrafie cu baleiaj (cu ajutorul scintigrafu-lui).: substan]e antibacteriene [i antibiotice. care se de-clan[eaz\ îndeosebi dup\ contactul cu anumite *antibiotice. origine necunoscut\. s.] Examenul unui preparat microscopic. / balanoposthites. melaninogenicus sunt agen]i patogeni. gr. s. dim.] Tehnic\ de înregistrare a impulsurilor (amplitudine.: un *antibiotic) de a inhiba cre[terea [i multiplicarea bacteriilor. de la bakteria = baston. [i scanning. septicemii. din gr. kardia = inim\. de la skopein = a vedea. fragilis [i B. -itã. prezen]i în intestin la om [i la animale.] Inflama]ia mucoasei glandului de la nivelul penisului. gr.] Prezen]a bacteriilor în urin\. panouri izolante) [i în mediul rural. [Gr. f.] Termen care desemneaz\ anomaliile. f. s. s. care con]ine un lichid emolient. n. lancis = taler. studiul culturilor. adj. / bacteriostasis.] Care se refer\ la *gland [i la *prepu]. [Spaniol\ bagazo = coaj\. virus = venin. s. BALAN}|. / paint-ing. logos = [tiin]\. dim. pentru badijonaj (v. infec]ii pelvine. s. f. [Gr.] Protein\ intrinsec\ a membranei de Halobacterium halo-bium similar\ *rodopsinei. [Fr.] Virus infectant al celulelor de insecte. Ex. g. 3) Produs\ de *bacteriofagi. graphein = a scrie. care. genera]ie. s. dim.). [i Fusobacterium. o-prire.001 mg. Uneori se consider\ c\ poate avea o semnifica]ie patologic\ (pentru diagnosticul unei afec]iuni infec]ioase a c\ilor urinare) doar o b. s. / bagassose.). kolon = intestin gros. abcese hepatice. s. a unui antibiotic se m\soar\ prin concentra]ia minim\ inhibitorie (CMI) a cre[terii unui anu-mit tip bacterian. B. bal-lista = ma[in\ de aruncat pietre. / bain. -itã. f.] Denumire veche pentru anticorpii specifici care permit. lat. s. n. s.: Escherichia coli (v. f. bakterion. V. de la bakte-ria = baston. anticorpi. BACTERIOLIZIN|. / balanitis. de la genos = neam. BALEIAJ. s. / bactériorhodop-sine. a face s\ ]in\. emolient\. non-toxino-geni. f. [Gr. f. aplicarea apei sub forma unui jet.] Gen bacterian constituit din bacili Gram-negativi.] *Toxin\ de origine bacterian\. nesporula]i.] Oprirea cre[terii bacteriene. s. compu[i explozivi. Capaci-tatea b. V. statikos = care opre[te. vapori. [Lat. d) b. prin diferitele sale specii. cu plante etc. urma[. uni. [Gr. dim. adj. rhodon = trandafir. s. / bath. BACTERIOPAUZ|. [Lat. / balbisme. balanos = ghind\. s.). / bactériolytique. ca radioactivitatea.] Ansamblul manifes-t\rilor patologice. [Gr. 168 . / bactériolisine. adj. s. plante în care corpul este introdus par]ial sau în totalitate în scop terapeutic sau igienic. în cadrul unui experiment. / bactérioscopie. bactericid. gland. -inã. s. BACTERIOTOXIN|. de la istanai = a plasa. baculum = baston. praeputium = prepu]. BACTERIURIE. cu peste 105 germeni pe ml de urin\ (denumit\ [i b. f. de laborator. dim. balbus = bâl