Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NP 123 NORMATIV privind PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR PE PILOŢI
Redactarea 1

Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDLPL Elaborator: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Responsabil contract: Colectiv de elaborare:

Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Iacint Manoliu Ing. Ştefan Ardelean Ing. Laurenţiu Floroiu Ing. Cristian Stamatoiu Ing. Doina Irodel Ing. Mia Trifu

Octombrie 2008

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ………………………………………...……..…….…. …. 1.1. Scop şi domenii de aplicare ………………………….……...……….. 1.2. Prevederi generale …………………………………..………………… 2. CLASIFICARE ………………………………………..……………………... 2.1. Clasificarea piloţilor ……………………………....………… ………. 2.2. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi …………………………….………... 3. TERMINOLOGIE …………………………………………...………………. 4. SIMBOLURI …………… ……………………….…………...…….…. …… 5. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI ………… ……. 5.1. Date privitoare la condiţiile amplasamentului ………………………... 5.2. Alegerea tipului de pilot ……………………………………………… 5.3. Încărcări de probă pe piloţi ……………………………..…………….. 6. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE ……………………………. 6.1. Stări limită ………………….……………………….....……… …….. 6.2. Acţiuni şi situaţii de proiectare …………………….………………… 6.3. Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea …………..... 7. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE ……………….………………. 7.1. Calculul la stări limită ……………….…….………………………….. 7.2. Capacitatea portantă la compresiune …………………..……………... 7.3. Rezistenţa la tracţiune a pilotului ………….…………………………. 7.4. Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) …………….. 8. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE ……………………. 8.1. Generalităţi …………………………………………….……………… 8.2. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi ………………………………………………………………… 8.3. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezulatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului ………….. 8.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive ……....... 8.5 Deplasarea transversală …………………………………………….....

1 1 2 2 2 4 4 6 8 8 8 9 11 11 11 12 12 12 12 24 26 26 26 27 27 27 28

(i)

9. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR ………………...……… 9.1. Generalităţi ………………………………………………….....…….. 9.2. Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc……… …... 9.3. Dispunerea piloţilor în radier ………………………......……. ……… 9.4. Alcătuirea radierului …………………..…………………. …………..

28 28 29 31 31

10. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR…………………………………………………………………... 32 10.1. Supravegherea execuţiei ………………...………………..…. ………. 32 10.2. Controlul calităţii piloţilor puşi în operă ………..…………….... …… 32 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. ANEXA A 33

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC ………...……….. ……………………………. 35 CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID…………………………………………………………. ….. 40 DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL…..…………………… …………. 45 CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE …………………………………………….

ANEXA B ANEXA C

ANEXA D

49

ANEXA E ANEXA F

FIŞA DE FORARE-BETONARE A PILOTULUI …………. …… 52 ……………………………………...…………………….. ………. 53

(ii)

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL

NP 123
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI
REDACTAREA 1

CONTRACT 314/2007 MDLPL

1. GENERALITĂŢI
1.1 Scop şi domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplică la proiectarea fundaţiilor de adâncime pe piloţi şi barete. 1.1.2 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme europene pentru construcţii - EUROCODURI. 1.1.3 Prezentul normativ este în concordanţă cu principiile expuse în Secţiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale” şi SR EN 1997-1/NB/2007 „Anexa naţională”. 1.1.4 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglementărilor tehnice naţionale conexe: SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 SR EN 1997-2/2008 SR EN 1998-5/2006 SR EN 12699/2004 SR EN 1536/2004 SR EN ISO 14688-1/2004 SR EN ISO 14688-2/2004 NP 074/2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa naţională la SR EN 1997-1/2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea terenului şi încercări Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Secţiunea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere Cercetări şi încercări geotehnice.Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare Normativ privind întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii. Partea I: Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii Partea II: Principiile, exigenţele şi metodele investigării terenului de fundare
1/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 1.1.5 Prezentul normativ stabileşte prescripţiile generale de proiectare a piloţilor utilizaţi în fundaţiile construcţiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc. 1.1.6 Prezentul normativ se aplică la proiectarea piloţilor supuşi la toate tipurile de încărcări: — axiale: • compresiune • smulgere — transversale — provenite din mişcările pământului adiacent: • frecarea negativă • umflarea (ridicarea) terenului • deplasarea laterală a terenului, inclusiv acţiunea de origine cinematică ce rezultă din deformarea terenului datorită propagării undelor seismice. 1.1.7 Prevederile prezentului normativ se pot aplica şi fundaţiilor pe piloţi executate în pământuri macroporice sensibile la umezire, cu condiţia respectării şi a prevederilor din reglementările tehnice specifice referitoare la aceste pământuri. 1.1.8 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea micropiloţilor şi fundaţiilor pe micropiloţi. 1.1.9 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea piloţilor reductori de tasare şi fundaţiilor de tipul radierelor pilotate. 1.2. Prevederi generale

1.2.1 Piloţii sunt elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) între lungime şi latura secţiunii transversale sau diametru. 1.2.2 Alcătuirea piloţilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescripţiile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alcătuiţi piloţii şi prevederile complementare din SR EN 12699/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare ” şi SR EN 1536/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi ” 1.2.3 Fundaţia pe piloţi se compune din piloţii propriu-zişi şi din radierul care solidarizează capetele acestora.

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea piloţilor Piloţii se clasifică în funcţie de următoarele criterii: — materialul din care sunt executaţi; — efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur; — variaţia secţiunii transversale;
2/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

După modul de execuţie.4. — presare (vibropresare).4. piloţii pot fi: — prefabricaţi. piloţii executaţi pe loc prin forare 3/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 pot fi: După modul de susţinere a pereţilor găurilor. — din beton armat sau beton precomprimat. — poziţia axei longitudinale. — din metal.1.1.1.1 După mărimea diametrului. 2. piloţii executaţi pe loc pot fi: — cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm).3 După variaţia secţiunii. 2.4.2.1.1 După materialul din care sunt executaţi.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — modul de execuţie. 2. • cu evazare la bază sau cu bulb. — batere.1. — vibrare. piloţii pot fi: — de dislocuire. — cu secţiunea transversală variabilă: • cu variaţie continuă a secţiunii transversale (piloţi sub formă de trunchi de con sau trunchi de piramidă). 2.2 2. • cu evazări multiple (atât la bază cât şi în cuprinsul fişei). — direcţia solicitării faţă de axa longitudinală.1. — compuşi. — înşurubare. — vibropresare.4 2. — de îndesare.2 După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur. Piloţii executaţi pe loc se realizează prin: — forare. Piloţii prefabricaţi se instalează în teren prin: — batere.1. — cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare). — executaţi pe loc. — vibrare. piloţii pot fi: — din lemn. 2.1.1 2. — din beton simplu.4. — modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.2. piloţii pot fi: — cu secţiunea transversală constantă.

3 După modul de susţinere a pereţilor găurilor. 3. 2.7 2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — foraţi în uscat şi netubaţi.1. — foraţi sub noroi. — foraţi cu tubaj nerecuperabil. în cazul în care piloţii sunt liberi de la talpa radierului până la suprafaţa terenului. neafectându-se. lemn +beton armat. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi 2.1. Pilot prefabricat instalat în pământ prin batere. După poziţia axei longitudinale. piloţii pot fi: — verticali.2. piloţii executaţi pe loc prin batere pot fi: — netubaţi. — cu tubaj nerecuperabil. piloţii pot fi: — supuşi la solicitări axiale de compresiune sau de smulgere. — foraţi cu burghiu continuu. — cu radier înalt. prin aceasta starea terenului de fundare din jur. 2. utilizat în situaţii speciale.1 Pilot alcătuit din: lemn + beton simplu. — supuşi la solicitări transversale. — cu tubaj recuperabil. — înclinaţi. crt. etc.2 3. După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.1.2 După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului.1.1 3. — flotanţi. TERMINOLOGIE Tabelul 1 Nr. — supuşi simultan la solicitări axiale şi transversale. metal + beton simplu.6 2. Pilot forat la care gaura se realizează prin dislocuirea şi îndepărtarea unui volum de pământ egal cu volumul pilotului. în mod normal. 3. fundaţiile pe piloţi pot fi: — cu radier jos.2. în cazul în care piloţii sunt înglobaţi complet în teren.5 După direcţia solicitării faţă de axa longitudinală. — foraţi cu tubaj recuperabil. piloţii pot fi: — purtători pe vârf. 1.3 Denumire sau expresie Pilot Pilot compus Pilot de dislocuire Definiţie Vezi pct.4. vibrare sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se 4/55 ___________________________________________________________________________________________________ 3.4 Pilot de îndesare Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

Pilot de dislocuire la care gaura se realizează prin forare. 3.13 3. Pilot forat cu tubaj iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub care nerecuperabil nu se recuperează.10 Pilot purtător pe vârf 3. iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul betonării.6 3.11 3. până la atingerea cotei prescrise.14 Pilot forat Sinonim: pilot executat pe loc prin forare Pilot forat cu burghiu continuu Pilot forat la care săparea pământului se realizează prin (CFA) înşurubarea unui burghiu continuu.7 3. 5/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .9 Pilot flotant 3. se realizează prin turnarea betonului într-o gaură efectuată chiar pe locul de execuţie a pilotului. Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă.7 3. Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă. în funcţie de mărimea solicitării.5 3.12 3.000 kPa. Pilot la care. pot apare forţe de frecare pe suprafaţa laterală la contactul între pilot şi teren. încărcarea axială se transmite la teren atât prin frecarea pe suprafaţa laterală cât şi prin presiunile de la contactul bazei cu terenul. în totalitate sau în cea mai mare parte. E. Pilot care pătrunde cu baza într-un strat de pământ practic incompresibil şi care transmite încărcarea axială integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul. Pilot la care corpul. datorită deformabilităţii terenului de la bază şi deplasării relative dintre pilot şi teren. sau cu un vârf pierdut. Pilot la care gaura se realizează prin înfigerea în pământ prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj prevăzut cu un vârf care se deschide după ce atinge cota prescrisă. Sinonim: pilot forat Pilot executat pe loc prin vibrare sau vibropresare realizează fără evacuarea pământului.8 Pilot executat pe loc Pilot executat pe loc prin batere Pilot executat pe loc prin forare. Vezi nr. de cel puţin 100.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. bolovănişuri sau pietrişuri caracterizate printr-un modul de deformaţie liniară. betonarea corpului pilotului efectuîndu-se pe măsura extragerii tubajului. crt. la extragere burghiul ridică la suprafaţă pământul în timp ce cavitatea cilindrică rămasă liberă este umplută prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija centrală în jurul căreia este dispus burghiul. Pilot de îndesare la care gaura se realizează prin batere. pământurile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri.

vibrare. a presiunii reactive şi a momentului încovoietor. fără susţinerea pereţilor găurii.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi Fd valoarea de calcul a unei acţiuni Ft.d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate coeziunea drenată c′ valoarea de calcul a coeziunii drenate c′. care se execută pe loc prin săparea pământului în uscat sau sub protecţia noroiului de foraj.16 3. pe baza unei prelucrări corespunzătoare: − în cazul piloţilor supuşi la solicitări axiale: cota parte din portanţă aferentă rezistenţei pe baza pilotului şi cota parte din portanţă aferentă frecării pe suprafaţa laterală a pilotului. cu sau fără subspălare.i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i cu coeziunea nedrenată cu. 3. metal. caracterizat printr-o secţiune transversală de forma alungită (dreptunghiulară cu laturile mici curbe sau drepte).d valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot sau a unei fundaţii pe 6/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . înşurubare. SIMBOLURI Simbol Semnificatie Litere LATINE Ab suprafaţa bazei unui pilot As.19 Pilot instrumentat 3. vibropresare. beton armat sau beton precomprimat care se confecţionează în atelier (fabrică) sau pe şantier şi se înfige în pământ prin batere.d valoarea de calcul a încărcării de smulgere axială asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi supuşi la smulgere Ftr.20 Bareta 4. pereţii găurii se menţin nesusţinuţi până la betonarea corpului pilotului. datorită coeziunii pământului sau datorită prezenţei unui noroi de foraj. Pilot din lemn. Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de măsură ale căror înregistrări permit să se obţină.17 3.15 3.18 Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot netubat Pilot prefabricat Pilot forat la care forarea se face în uscat.d d diametrul sau latura maximă a secţiunii pilotului Fc. Element structural de fundare în adâncime. Pilot forat la care susţinerea pereţilor în timpul săpării este asigurată de un noroi de foraj. Pilot la care. −în cazul piloţilor supuşi la solicitări transversale: variaţia săgeţii în lungul pilotului.

m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.i.m Rtr.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 5.d valoarea de calcul a rezistenţei pilotului încărcat transversal U perimetrul secţiunii transversale a pilotului Litere GRECESTI coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot γb coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot γs coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot γt coeficient de corelare în funcţie de numărul de piloţi încercaţi sau al coloanelor de ξ stratificaţie unghiul de frecare internă în termeni de eforturi efective ϕ' ϕ′d valoarea de calcul a lui ϕ' qb.cal valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rt.d valoarea de calcul a lui Rc Rc.m Rs.cal (Rt.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.cal)med valoarea medie a lui Rc.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rt rezistenţa la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.m)med valoarea medie a lui Rt. la starea limită ultimă. dedusă pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului Rb.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.cal (Rc.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rt.m)min valoarea minimă a lui Rc.m)med valoarea medie a lui Rc.cal)min valoarea minimă a lui Rc.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL piloţi valoarea caracteristică a presiunii pe bază valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i rezistenţa la baza unui pilot. calculată cu utilizarea parametrilor pământului stabiliţi pe baza rezultatelor încercărilor Rs.cal Rt.m (Rc.cal 5.k valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.k Rb.m)min valoarea minimă a lui Rt.cal valoarea ultimă a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului.cal Rc. la starea limită ultimă Rc.k qs.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rc rezistenţa la compresiune a terenului în contact cu pilotul.m (Rt.1 Date privitoare la condiţiile amplasamentului 7/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .cal)med valoarea medie a lui Rc.

nu există un strat sau o lentilă compresibilă care ar putea produce tasarea întregii fundaţii pe piloţi.2 Se recomandă utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor atunci când: — fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari. — agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt).1 Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat. alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate. — tipul. în cazul rocilor compacte se depăşeşte în mod obligatoriu orizontul alterat. 5. lucrările de prospectare trebuie să pătrundă în acest strat pe o adâncime de cel puţin 4d. — nivelul apei de suprafaţă: etiaj. instalaţii subterane etc. — experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un anumit tip. 5. trebuie să se dea atenţie factorilor indicaţi la 7. piloţii trebuie consideraţi flotanţi.4. 8/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . — viteza de execuţie.2 (5) din SR EN 1997-1/2006. inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă. în cazul fundaţiilor de lemn. trebuie să se verifice dacă sub stratul în care se găsesc vârfurile piloţilor. se face conform indicaţiilor de la 7.2. — pe amplasament se semnalează prezenţa unor obstacole subterane care împiedică utilizarea piloţilor de îndesare. — utilaje de execuţie avute la dispoziţie. — nivelul normal al apei subterane. — lungimea necesară a piloţilor. La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mai sus. — baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil.. — condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi. nivel maxim şi minim (când este cazul).4. — posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă. — prezenţa organismelor care atacă lemnul.2 Alegerea tipului de pilot Alegerea tipului de pilot. — adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).2.2 (4)P din SR EN 1997-1/2006 şi trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte: — încărcarea ce trebuie preluată de piloţi. — gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006. precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia pentru viitor. — nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la condiţiile amplasamentului: — stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi. În cazul prezenţei unui asemenea strat. În cuprinsul zonei active. 5. OBSERVAŢIE – Dacă studiile geologice efectuate în zonă exclud posibilitatea apariţiei unei intercalaţii compresibile în stratul portant de la vârful piloţilor.

2.3.2 Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.2 din SR EN 1997-1/2006.5.3.3 Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.3.2 Încărcările de probă pe piloţi se utilizează în faza finală de proiectare în vederea stabilirii capacităţii portante a piloţilor. 5.5 Stabilirea tipului de pilot se face pe bază de analiză tehnico-economică a variantelor posibile. vibropresare etc.2.2.3 Numărul piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate.1 din SR EN 1997-1/2006.1.2. pentru toate construcţiile de pe acelaşi amplasament. IV şi V.2 Încărcări statice de probă 5. 5.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de consistenţă ridicată. este mai mic de 100.2.1 Metoda de încărcare a piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate.1 Încărcări de probă pe piloţi Generalităţi 5.1 Încărcările de probă pe piloţi se realizează in concordanţă cu indicaţiile de la 7. la construcţiile obişnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 şi Normativ P100-1/2006 în clasele de importanţă III.5. 5. respectiv conform HG 766/97 în categoriile de importanţă C şi D) se admite ca în faza finală de proiectare să se determine capacitatea portantă folosind metodele prescriptive de calcul.4 În cazul în care nu se prevăd şi alte tipuri de încercări în teren.2. 5. Numărul piloţilor conform proiectului Numărul piloţilor de probă încercaţi sub 100 2 9/55 ___________________________________________________________________________________________________ 100…500 3 501…1000 5 Tabelul 2 1001…2000 6 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . conform indicaţiilor de la 7.2.3 Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi. 5. dacă sub nivelul vârfurilor piloţilor se găsesc terenuri practic incompresibile şi numai dacă numărul total de piloţi. 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.1. numărul piloţilor încercaţi static trebuie să fie cel puţin cel precizat în tabelul 2.1 din SR EN 1997-1/2006.3. 5. poziţia acestora se definitivează de comun acord cu beneficiarul.3. conform indicaţiilor de la 7. 5. vibrare. 5.2. În mod opţional.3.3. în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor. de la aceste prevederi fac excepţie piloţii foraţi de diametru mare.5. piloţi executaţi pe loc prin batere.2.3 5. pentru toate categoriile de construcţii.3.1.3.4 În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente.

2. fără a fi însă mai mic de jumătate din numărul indicat în tabelul 2 şi nu mai mic decât doi piloţi.2. care conduc la rezultate comparabile cu cele obţinute prin încărcări statice de probă. translaţii orizontale.2.3. numărul minim al piloţilor de probă.2. conform indicaţiilor de la 7.11 Numărul piloţilor de probă care rămân în lucrare se stabileşte de proiectantul de specialitate. când în paralel cu încercările statice se execută pe amplasamentul respectiv şi alte tipuri de încercări.3 din SR EN 1997-1/2006. În acest caz forţa maximă aplicată pilotului în timpul încercării trebuie să atingă valoarea efortului cel mai mare provenit din gruparea cea mai defavorabilă. numărul piloţilor de probă poate fi redus în mod corespunzător.3. În cazuri justificate tehnico-economic. în funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare.9 Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor definitivi din lucrare. elevaţii etc. 10/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.3. în afara celor şase piloţi indicaţi pentru 2000 piloţi se mai încearcă câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloţi în plus. se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare.2. ca de exemplu încercări dinamice pe piloţi de probă sau încercări de penetrare statică.8 La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament. 20 sau mai mic.) încercările pe piloţii de probă se efectuează indiferent de numărul piloţilor din lucrare. Numărul de piloţi din lucrare sau zonă 1. în cazul în care pe amplasamente învecinate s-au executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.2.2.5 În cazul piloţilor de diametru mare. 5. este precizat în tabelul 3. 5.10 La construcţiile la care este necesară limitarea deformaţiilor (tasări.20 21…100 101…200 ≥201 Tabelul 3 Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare Solicitare axială Solicitare transversală Compresiune Smulgere 1 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ câte un pilot pentru fiecare sută 2 2 de piloţi în plus peste 200 5.. 5. 5.2.3. dar începerea execuţiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere. rotiri etc.7 Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până la jumătate din numărul indicat în tabelul 2 (fără a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă. se pot efectua încercări chiar în timpul execuţiei piloţilor din lucrare. 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL OBSERVAŢIE − În fundaţiile cu peste 2000 piloţi.3.3. 5.) nu se face decât după efectuarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor.5. în funcţie de uniformitatea stratificaţiei din amplasament.6 În cazul piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere..

2.7. 5. după caz.1 Metodele de proiectare se bazează pe modurile de abordare indicate la 7.2.1. 11/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 5.1 Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru calculul la stări limită sunt precizate la 7. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE 6.3 Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea 6.3.3 din SR EN 1997-1/2006.2.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face. ci şi la controlul calităţii piloţilor puşi în operă.3. după cum s-a arătat la pct.2 După caz.3.3.13 Alegerea piloţilor de probă dintre piloţii care rămân în lucrare poate fi prescrisă prin documentele contractuale. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile ale stărilor limită.2. 6. 6.4 Raportul asupra încărcării de probă 5.5. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile de acţiuni şi/ sau situaţii de proiectare.1 Pentru calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi trebuie avute în vedere stările limită precizate la 7.2 din SR EN 1997-1/2006.1 Unitatea care realizează încercările pe piloţi are obligaţia de a întocmi un raport asupra ansamblului încărcărilor de probă. 6. Aceasta poate fi corelată cu rezultatele constatărilor făcute la instalarea piloţilor.4. 5.3 din SR EN 1997-1/2006.4.3.2 Acţiuni şi situaţii de proiectare 6. 5.4 din SR EN 1997-1/2006. în conformitate cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”. acest raport trebuie să includă informaţiile specificate la 7. 6.1. 6.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face. 5.2.4.3 Încercări în condiţii dinamice Rezultatele încercărilor în condiţii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indicaţiile de la 7.3. după caz.3.1 din SR EN 1997-1/2006.1 Stări limită 6.3.12 Încercările efectuate asupra piloţilor care rămân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacităţii portante a pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.5.

(Rc.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.2.3 Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează [7. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.3.2.1 Generalităţi 7.2.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot corespunzătoare stării limită ultime valoarea de calcul a lui Rc Rc.1.2.4.2 din SR EN 1997-1/2006. 7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 6.2 din SR EN 1997-1/2006.5 SR EN 19971/2006] cu: 12/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 Capacitatea portantă la compresiune 7.2.4 si 7.1. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 (2) 7.6.d ≤ Rc.d 7.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face pe baza precizărilor de la 7. 7.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.m)min / ξ2 } unde: Rc. 7.1 SR EN 1997-1/2006] este: Fc.1 Calculul la stări limită Stările limită la care se face calculul piloţilor sub solicitări axiale sunt indicate la 7.2 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.m)med / ξ1 .6.1 din SR EN 1997-1/2006.2.2. 7.2.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.m)min valoarea minimă a lui Rc.m (Rc.2. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE 7.k = Min {(Rc.m)med valoarea medie a lui Rc.d (1) unde: Fc.2.2.2 SR EN 1997-1/2006] este: Rc.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.6.1 din SR EN 1997-1/2006.m coeficient de corelare dat in tab.2 Relaţia generală de verificare [7.2.

9 SR EN 19971/2006] cu: Rb.k) = Min {(Rc.3.d = (Rc.4 În cazul utilizării relaţiei (4).k 13/55 ___________________________________________________________________________________________________ (5) (6) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . (Rc.cal coeficient de corelare dat în tab. A7(RO) si γb A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot dat în tab.3 Capacitatea portantă de calcul se determină cu relaţia (3) sau (4). A6(RO).cal)min valoarea minimă a lui Rc.2.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.cal (Rc. 7. A6(RO).1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.d = (Rb. 7.2.2.2. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ3 coeficient de corelare dat în tab. A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.cal)med / ξ3 .3.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.k Rb.k γt sau valoarea de calcul a lui Rc valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot dat in tab.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.cal)min / ξ4 } unde: valoarea caracteristică a lui Rc Rc.3 din SR EN 1997-1/2006. A7(RO) şi A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 Rc.d valoarea de calcul a lui Rc Rb. γs A6(RO).6. valorile caracteristice se pot obţine [7.k = Ab qb.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rc.k) / γs (4) unde: Rc. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ4 7.3.k + Rs.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rc.cal)med valoarea medie a lui Rc.k = (Rb.3 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor. 7.6 SR EN 1997-1/2006] este: Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.k) / γt (3) unde: Rc.d Rc.2.2.k) / γb + (Rs.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot dat în tab.

k1 qb .k1 + qb . k 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o înălţime egală cu βd deasupra acestui nivel unde: d diametrul sau dimensiunea maximă a secţiunii dreptunghiulare a pilotului (cm) coeficient care se ia în funcţie de stratul în care se execută penetrarea: β β=3 pământuri coezive.2.i.4 OBSERVAŢII: 1.k Ab qb.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7. Relaţia (7) se aplică în cazul utilizării unui penetrometru static care realizează o viteză de penetrare constantă pe întreaga adâncime de încercare şi are următoarele caracteristici tehnologice: − diametrul bazei conului dc = 3.k = unde: qb . γs 3 3 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o adâncime egală cu 4d sub acest nivel qb .k2 2 (7) Ab Fl U up γb .3.6 cm.65 β=8 β = 15 nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0. nisipuri cu ID ≤ 0. cu: Rc.d= unde: qb.i qs.66 aria secţiunii transversale a pilotului forţa de frecare pe suprafaţa laterală a penetrometrului introdus la nivelul vârfului pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului perimetrul secţiunii coloanei penetrometrului coeficienţi parţiali: γ b3 = γ s3 = 1.k = ΣAs.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL unde: Rb. k F U + l ⋅ γ s3 u p 2γ b3 valoarea caracteristică a presiunii pe vârful penetrometrului qb .k şi Rs. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică (CPT).i qs.36 ÷ 0.5 Capacitatea portantă de calcul la compresiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili.k (6’) valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului suprafaţa bazei pilotului valoarea caracteristică a presiunii pe bază unde: Rs.k Ab qb .k As.35 nisipuri cu ID = 0. 14/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .i.

2.2. .2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: (8) Rb.4 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită prin metode prescriptive 7. conform tabelului 5.2.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Ab suprafaţa bazei pilotului: .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL − diametrul coloanei dcol = 3. qb. cu diametrul d: πd 4 Ab = 4 .pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza în straturi necoezive macrogranulare (blocuri.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful în straturi de pietriş.d valoarea de calcul a lui Rc Rb.6 cm.1.2.3 cm/s. bolovăniş. calculul valorii q b.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă.pentru piloţii executaţi pe loc cu secţiunea circulară constantă.4.k valoarea caracteristică a presiunii pe bază: . sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri.pentru piloţii tubulari. Ab se ia egală cu aria totală a secţiunii circulare cu diametrul exterior d numai dacă golul a fost umplut cu beton pe o înălţime de cel puţin 3d de la nivelul vârfului. k = 20 000 kPa.2. . 7.2. când se poate controla diametrul bazei db: πd 2 Ab = 0.d = Rb.4.4.k / γb unde: Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului: γb = 1. − viteza de penetrare v≤ 3.d = Rb.k / γb unde: Rb.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.4 7.1 Piloţi purtători pe vârf 7. pietriş) conform paragrafului 7.9 b 4 .d = Rb. în caz contrar Ab se consideră aria netă a secţiunii inelare de beton.1.k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un număr suficient de încercări paralele pe piloţi de probă.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor purtători pe vârf se exprimă prin relaţia: Rc.k (9) unde: Rb. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs.pentru piloţii foraţi cu baza lărgită.5 relaţia (15) 15/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . bolovăniş) qb . 1.4.k = Ab qb. 2.

d = Rs.2.2. valoarea Rb.4.k 7.k / γs unde: Rs.2.4.2.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs. În cazurile menţionate la observaţiile 3 şi 4 de la tabelul 6.k suprafaţa bazei pilotului Ab valoarea caracteristică a presiunii pe bază qb.d + Rs. determinată pe epruvete în stare σcs saturată t adâncimea de încastrare în stâncă a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei OBSERVAŢII 1.3 Valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot se obţine cu relaţia: (11) 16/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.d se reduce cu valoarea Rs.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului γb Rs.d Rb.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă: t qb .4.k / γs unde: valoarea de calcul a lui Rc Rc. 2. sau a unor intercalaţii nestâncoase.k / γb + Rs.d = Rb.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: Rb. k =σcs ⎛ + 1.d = Rb.2.d = Rb.2.d corespunzătoare rezistenţei negative pe suprafaţa laterală a pilotului.2 Piloţi flotanţi 7.k / γb unde: Rb.4.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi se exprimă prin relaţia: (10) Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a pilotului γs 7. 7. În cazul existenţei în stratul portant.2. este obligatorie − în toate situaţiile − verificarea capacităţii portante prin încercări statice pe piloţi de probă.k unde: valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rb. a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate.5⎞ ⎜ ⎟ ⎝d ⎠ unde: rezistenţa medie la compresiune a rocii.k = Ab qb. sub vârful pilotului.

1 1.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a presiunii pe bază dată în tabelul 5 valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren Piloţi introduşi prin batere Piloţi introduşi prin batere cu subspălare în pământuri nisipoase.i qs.k = U Σ qs.0 1.k Rs.i U perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i li valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i qs.4 1.1 γs.k li unde: valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rs.k Rb .6 mijlocii si mari fine nisipoase saturate de îndesare medie prăfoase prafuri nisipoase argiloase cu indicele de consistenţă prgile nisipoase sau prăfoase 0.k qs.1 1.0 1.4.5<Ic ≤1 argile argiloase cu indicele de consistenţă Ic> 1 Tabelul 4 (continuare) 0.1 1. k + U ∑ qs .d + Rs.0 1.k =Σ As.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rs.i.1 1.0 1. k = Ab qb . k + Rs .d = Rb.i.2.i. cu condiţia baterii pe ultimul metru fără subspălare Piloţi introduşi prin vibrare în pământuri: γb Tabelul 4 1 γs 1 1.9 1.8 1.0 0.2 1.k 7.0 1.0 1.0 Tabelul 5 A d â Pământuri necoezive 17/55 Pământuri coezive ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Ab U li qb.d= unde: Rb.i.0 1.2. k i li (12) γb 1 γs 1 γb 1 γs (13) 1 γb.4 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi prefabricaţi se exprimă prin relaţia: Rc.k suprafaţa laterală a pilotului în stratul i As.

k (0.6 0. Pentru valori t/d < 4 se calculează rezistenţa normată corectată cu relaţia: qb.k (0.9 0.k (kPa) 35 42 48 53 56 18/55 Pământuri coezive Ic 0. k se obţin prin interpolare liniară. d diametrul pilotului în planul bazei. în metri.02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietriş a vârfului pilotului. cu 3m faţă de nivelul terenului natural. Tabelul 6 Adâncimea medie a stratului Pământuri necoezive mari si medii 35 42 48 53 56 fine prăfoase ≥ 0. Valorile qb. Pentru valori t/d<15 rezistenţa de proiectare corectată se calculează cu: qb.4 0.35 4.4 7500 8300 8800 9700 10500 11700 12600 13400 14200 15000 6500 6600 6700 6900 7300 7500 8200 8800 9400 10000 2900 3000 3100 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1800 1900 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1200 1250 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 qb. Adâncimea de înfigere a pilotului se măsoară de la nivelul terenului natural până la nivelul bazei pilotului.k (kPa) 7000 4000 8300 5100 8800 6200 9700 6900 10500 7300 11700 7500 12600 8200 13400 8800 14200 9400 15000 10000 3000 3800 4000 4300 5000 5600 6200 6800 7400 8000 2000 2500 2800 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1200 1600 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1000 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 600 700 800 850 900 1000 1100 1200 1300 1400 OBSERVAŢII 1. valorile qb. respectiv inferior.k cor = qb. în metri.6 0.k din tabel sunt valabile pentru pământuri cu ID ≥ 0.125 t/d) 6.0 0.8 Ic 0.5 + 0. Pentru pământuri nisipoase (cu excepţia nisipurilor mari prevăzute la observaţia 4) şi pământuri coezive.3 (m) 1 2 3 4 5 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 12 17 20 22 24 5 7 8 9 10 2 3 4 5 6 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Nisipuri Pietriş (m) 3 4 5 7 10 15 20 25 30 35 mari medii fine Nisip prăfos ≥ 1. Valorile qb. Când umpluturile sau decapările prevăzute depăşesc 3m. când umpluturile sau decapările prevăzute nu depăşesc 3m.k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativă a vârfului pilotului în strat este t/d≥15.7 0. valorile qb . 5. 3.7 0. valorile din tabel se pot folosi cu condiţia pătrunderii vărfului pilotului pe o adâncime t/d ≥4.5 0.8 qs.5 0.7 + 0. adâncimea de înfigere se măsoară de la un nivel superior.k din tabel pot fi folosite cu condiţia ca pilotul să pătrundă în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel puţin 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construcţiilor hidrotehnice şi cel puţin 3m în cazul celorlalte construcţii. 2. Pentru nisipuri mari şi pietrişuri.k cor = qb. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei.

2. 4. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs. se determină.k. cu condiţia asigurării pătrunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egală cu cel puţin diametrul pilotului sau al bulbului: 19/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . corespunzătoare distanţei de la mijlocul stratului i până la suprafaţa terenului ţinând seama de obs. qb.2. determinarea valorilor se face prin impărţirea in orizonturi de max.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7 10 15 20 25 30 35 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 70 32 34 38 41 44 47 50 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 71 32 34 38 41 44 47 50 25 26 28 30 32 34 36 11 12 14 16 18 20 22 7 8 10 12 - OBSERVAŢII 1.Valorile qs.k Rs.k se iau din tabel cu semn negativ.i. iar pentru stratul puternic compresibil qs.k din tabel multiplicat cu 0.k =0. k 2 γb + U ∑ qs . Dacă în limitele lungimii pilotului există o intercalaţie de pământ puternic compresibil. 2m.k se obţin prin interpolare lineară.) de cel puţin 30 cm grosime.k Rb .d= unde: Rb.2 γs.k din tabel cu semn negativ. iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs. astfel: i) Pentru piloţii de îndesare executaţi prin batere sau vibropresare. 3. după caz.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 7 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 8 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 valoarea caracteristică a presiunii pe bază Valoarea caracteristică a presiunii pe bază.k se adoptă pentru adâncimile medii.4 şi cu semn negativ.k = −5 kPa. de consistenţă redusă (turbă.4.2. pentru toate straturile situate până la limita inferioară a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. cu grosimi mai mari de 5 m.k = −5 kPa. k i li 2 γs (14) 2 γb.5 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi executaţi pe loc se exprimă prin: Rc.k qb. iar suprafaţa terenului urmează a fi încărcată (în urma sistematizării sau din alte cauze). valorile qs. valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe pământuri coezive. − când supraîncărcarea este cuprinsă între 30 şi 80 kPa . 7.d + Rs. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. Dacă pilotul străbate umpluturi recente. k 2 γs = Ab qb . straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire. 2 de la tabelul 5. − când supraîncărcarea este mai mare de 80 kPa. k γb + Rs . In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m.d = Rb. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei valorile qs. valorile qs. mâl nămol etc.2 Ab U li qs.k pentru stratul puternic compresibil şi pentru cele de deasupra lui se determină astfel: − când supraîncărcarea este până la 30 kPa.

dat în tabelul 10 valoarea de calcul a greutăţii volumice a pământului de sub baza pilotului media ponderată.1 greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot D fişa reală a pilotului (adâncimea la care se găseşte baza pilotului.2 1. măsurată de la nivelul terenului natural.2 1. Tehnologia de betonare a pilotului Betonare în uscat Betonare sub apă . de la nivelul fundului albiei. pentru infrastructurile podurilor.d factor de capacitate portantă. prin grosimile straturilor.k = α ( γd db Nγ + γd. se admite.k definită prin relaţia (15) se adaugă termenul γd.2 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . dat in tabelul 10 OBSERVAŢIE Când deasupra stratului de pământ necoeziv în care pătrunde baza pilotului se află un strat de umplutură recentă.cu injecţie la bază Tabelul 7 Tipul pământului de la baza pilotului coeziv necoeziv Modul de execuţie a pilotului Pilot cu mantaua introdusă prin batere şi betonul compactat prin batere Pilot cu mantaua introdusă prin vibrare şi betonul compactat prin 20/55 γb Tabelul 8 Tipul pământului din jurul pilotului coeziv necoeziv 2 γs 2 1.k = Nc cu. sau.2 h unde γd.7 1. iar la expresia qb . daţi în tabelul 11 fişa de calcul a pilotului: Dc = β db dacă D ≥ β db Dc = D dacă D < β db unde: β coeficient în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului. utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe straturi necoezive: qb . pentru pământuri coezive. a valorilor de calcul ale γd. prin grosimile straturilor. al stratului de la baza pilotului. φ’d.2 1.1 D (15) unde: Nc cu.2 este valoarea de calcul a greutăţii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.d +γd.2 1. sau un strat de turbă. necompactată sau de pământ coeziv plastic moale sau plastic curgător.3 1. ţinînd seama de adâncimea de afuiere) iii) În lipsa datelor privind rezistenţa la forfecare a stratului de la baza pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL qb . Nq Dc coeficient determinat în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului.1 Dc Nq ) (16) unde: α γd γd. a valorilor de calcul ale greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot diametrul pilotului la nivelul bazei factori de capacitate portantă determinaţi în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. Nc = 9 valoarea de calcul a coeziunii nedrenate media ponderată.1 db Nγ. fişa D se consideră doar adâncimea pe care pătrunde pilotul în stratul portant.2 1.

0 108.4 0.2.7 1.4 1.7 qb .5 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încercarilor de impact dinamic 7.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.k ( kPa) 1.2.45 1.k = Min {(Rc.9 1.6 24.9 1.7 1.8 17.9 600 700 800 950 1100 1300 1500 1700 2400 3200 0.cu injecţie la bază .m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încercări 21/55 ___________________________________________________________________________________________________ (17) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .6 87.6 45.4 din SR EN 1997-1/2006.3 1. (Rc.5 Tabelul 9 ≥1 0.36…0.00 1.fără injecţie la bază Betonare sub noroi .4 200 300 350 500 550 650 750 850 Tabelul 11 700 800 900 1100 1250 1450 1700 1850 2650 3600 400 500 600 750 900 1050 1200 1300 1850 2400 α 0.66…1.9 2.45 1.5 vibrare ( la extragerea coloanei) Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat cu tubaj nerecuperabil IC 0.0 185.3 β 10 15 20 Nγ Nq 9.2 Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu relaţia [7.5.10 SR EN 1997-1/2006]: Rc.3 1.5 18.2.5 0.5 250 300 400 550 650 800 900 1000 - 0.8 500 600 700 850 1000 1200 1350 1500 2100 2800 0.0 7.2.9 1.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.35 0.m)min / ξ6 } unde: Rc.d = (Rc.6 300 400 500 650 750 900 1050 1150 1600 2000 0.6 71.6 12.00…0.9 1.5 64.fără injecţie la bază Adâncimea bazei pilotului (m) 3 5 7 10 12 15 18 20 30 40 Tabelul 10 ID 0.65 0.3 127.8 φ’d ( ) 24.5.3 32.m)med / ξ5 .k) / γt unde: Rc.6. 7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .0 o 48.4 34.

4 Rb.m)med (Rc.2. bătuţi într-un pământ necoeziv.2.3 Rebatere Tabelul 12 a (kPa) 1500 1000 Tipul de berbec Berbec cu cădere liberă sau cu acţiune simplă Berbec diesel sau cu acţiune dublă Piloţi verticali Tabelul 13 Piloţi înclinaţi cu 3 : 1 H0=H1 H0= 100E0 Q0 H0=0.5 din SR EN 1997-1/2006.m coeficient de corelare dat în tab.6. dacă în urma aplicării acestora pentru diferite condiţii de teren se arată că se obţine o concordanţă satisfăcătoare cu rezultatele încercărilor statice. A11 din SR EN 1997-1/2006 ξ5 ξ6 7.6.m)min valoarea medie a lui Rc.6.k =− unde: a A (18) aA aA Q0 + 0.d = (Rb. 7.6.2.2q ⎛ aA ⎞ ⋅ + ⎜ ⎟ + Q0 ⋅ H 0 ⎝ 2⎠ 2 e Q0 + q factor ce depinde de tipul pilotului şi condiţiile de batere.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7. Tipul pilotului şi condiţiile de batere Pilot din beton armat (cu căciulă de protecţie) Pilot din lemn (fără căciulă de protecţie) 7. A11 din SR EN 1997-1/2006 coeficient de corelare dat în tab. stabilită conform tabelului 13 mărimea cursei berbecului energia de lovire a berbecului (kJ) 2 e Q0 q H0 H1 E0 OBSERVAŢIE Încărcarea caracteristică pe baza datelor din încercarea pe cale dinamică a piloţilor prefabricaţi se poate determina şi cu alte relaţii.2 În cazul piloţilor purtători pe vârf.8 H1 H0= 80 E0 Q0 22/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.k) / γb unde: γb coeficient parţial de siguranţă: γb = 1.6 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza formulelor de batere 7.2. valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu: Rc.m valoarea minimă a lui Rc.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL (Rc. dat în tabelul 12 aria secţiunii pilotului (în cazul piloţilor tubulari se consideră suprafaţa secţiunii inelare) refuzul pilotului (cm) greutatea berbecului (sau a părţii care loveşte) greutatea pilotului (inclusiv a căciulii de protecţie şi a părţii staţionare a berbecului) înălţimea de cădere a berbecului (cm).

Valorile din tabelul 14 pot fi sporite până la mu = 1 în cazul în care tasarea probabilă calculată a fundaţiei pe piloţi este în limitele acceptabile pentru construcţia respectivă.00 1.3.8 0.1. In straturile în care se consideră posibilă apariţia frecării negative.2 Relaţia generală de verificare [7. 7.6.1.d (20) valoarea de calcul a tracţiunii exercitată asupra unui pilot corespunzătoare stării 23/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.90 1.d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare: mu = 1 pentru piloţii purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare având fişa integral cuprinsă în pământuri necoezive mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distanţa minimă (lumina) între 2 piloţi vecini r0 raza de influenţă a pilotului izolat în planul bazei: r0 = Σ li tgεi unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul εi = (φ’d /4) OBSERVAŢII 1.8 0.g = mu Rc. 7.d unde: Ft.6.2.0 0.2 0.12 SR EN 1997-1/2006] este: Ft.6 0.7 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza interpretării ecuaţiei undei Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza interpretării ecuaţiei undei sunt date la 7.6 din SR EN 1997-1/2006.70 Tabelul 14 0.8 Capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot care lucrează în grup Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune a unui pilot care lucrează în grup se determină cu: Rc.4 0. 2.2.1 Generalităţi 7.95 1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Condiţiile generale de determinare a numărului de piloţi care trebuie rebătuţi sunt date la 7.60 Rezistenţa la tracţiune a pilotului 7.6.85 1.80 1.1 din SR EN 1997-1/2006.7 din SR EN 1997-1/2006.3. 7.2.3 ≥2 1.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.d ≤ Rt.3. ε = 0. r/r0 mu 7.d (19) unde: Rc.3.

A6(RO).k valoarea caracteristică a lui Rt 24/55 (23) ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 7.t (22) unde: Rt.k valoarea caracteristică a lui Rt Rt.k / γs.3.m (Rt.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei ultime la tracţiune [7.m)med valoarea minimă a lui Rt.m (Rt.2 din SR EN 1997-1/2006. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 7.3.3.d = Rt.k = Min {(Rt.cal)min / ξ4 } unde: Rt.d valoarea de calcul a lui Rt Rt.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.cal)med / ξ3 . γs.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi valoarea medie a lui Rt.6.m)min / ξ2 } unde: Rt.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7. 7.3.3 din SR EN 1997-1/2006. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.18 SR EN 1997-1/2006] este: Rt. 7.m)med / ξ1 .3.3 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.k = Min {(Rt.m)min coeficient de corelare dat in tab.3.2.14 SR EN 1997-1/2006] este: Rt.15 SR EN 1997-1/2006] este dată de relatia 22.2 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune [7.3 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune [7.2 limită ultime valoarea de calcul a lui Rt Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.17 sau 7.13 SR EN 1997-1/2006] cu: (21) Rt.3.t A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.k valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa la tracţiune a unui pilot dat in tab. 7.3. (Rt.3.3 Rezistenţa la tracţiune de calcul se calculează [7. (Rt.6.3.d 7.3.3.3.2.2.

li.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.cal coeficient de corelare dat in tab.i qs. qs.3.d = U ∑ q s .3. γs3 7. γs.4 7.k.cal)med (Rt.i. cu: Rt.i.1 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii prefabricaţi se determină cu: Rt .ki ⋅ li γ m ⋅γ s (27) 2 unde: U.2 γm conform semnificaţiilor precizate la relaţia 14 coeficient parţial: γm = 2.4 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită prin metode prescriptive 7.i unde: Rs.3.k (24) valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7.k = ΣAs. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient de corelare dat in tab.d = U ∑ q s .i.cal valoarea minimă a lui Rc. U.d= γs Fl 3 ⋅ U up conform semnificatiilor precizate la relatia 7 (25) unde: Fl.cal)min ξ3 ξ4 valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului valoarea medie a lui Rc. γs.k As.i.3.2 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii executaţi pe loc se determină cu: Rt . up.4 Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) 7.1 γm conform semnificatiilor precizate la relatia 13 coeficient parţial: γm = 2. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică.cal (Rt.k.1 Generalităţi 25/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .ki ⋅ li γ m ⋅γ s (26) 1 unde: U.k qs.4.4 7.4.4 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 sau Rs. qs. li.4.

1 din SR EN 1997-1/2006.2 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se calculează cu: Rtr . de felul celei indicate în anexa D.4.4.d = unde: Rtr.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi sunt date la 7.1 din SR EN 1997-1/2006.19 SR EN 1997-1/2006] este: Ftr .d ≤ Rtr .2 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi 8.2 Fundaţia pe piloţi supuşi la compresiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.2.2 Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi pentru condiţiile stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile: s ≤ sacc unde: s sacc (28) deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi 7.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7. 7.6.3 din SR EN 1997-1/2006.d ultime Rtr. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE 8.d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oricăror încărcări axiale de compresiune sau de tracţiune 8. 8.2 din SR EN 1997-1/2006. 7.2.4.4.1.1. 8.4.3 Fundaţii pe piloţi supuşi solicitaţi la tracţiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1. 8.4. stabilită cu luarea în considerare a 26/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .d (29) unde: valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot corespunzătoare stării limită Ftr .2 Relaţia generală de verificare [7.7.4.k γ tr (30) valoarea caracteristică a încărcării transversale. trebuie considerate ca aproximative.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1.1 Generalităţi 8.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7.4.7.k Rtr .2 din SR EN 1997-1/2006.6.6. 7.3 Metode analitice pentru calculul deplasărilor verticale ale fundaţiei pe piloţi.

în ipoteza că terenul reprezintă un mediu Winkler. 3.66 şi pământuri coezive cu IC = 0. În cazul unei stratificaţii neomogene.35 şi pământuri coezive cu IC ≤ 0.k = unde: l0 Mcap 2 M cap l0 M cap l0 în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31) în cazul pilotului considerat articulat în radier (32) lungimea convenţională de încastrare.2 Rezistenţa caracteristică la încărcare transversală a piloţilor verticali în radiere joase se determină cu: Rtr.7. nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0.51÷ 0. Relaţiile pot fi utilizate în cazul când fişa pilotului D > 5l0 2. 8.4. 8. 8.3.36 ÷ 0.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive 8.76 ÷ 1. Nu se utilizează lungimea l0 din tabelul 14 la calculul săgeţii piloţilor.00 27/55 l0 4d 3d 2d ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4. l0 se stabileşte ca medie ponderată (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunzătoare straturilor întâlnite pe o adâncime egală cu 1. svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi suportată de un mediu deformabil caracterizat printr-un modul orizontal al reacţiunii terenului (mediu Winkler).65 şi pământuri coezive cu IC = 0. determinat conform reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat OBSERVAŢII 1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL factorului de corelare ξ din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 în funcţie de numărul încărcărilor de probă coeficient parţial: γtr = 2 γtr 8.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot se utilizează doar în fazele preliminare de proiectare. Tabelul 15 Tipul pământului Nisipuri cu ID ≤ 0.3 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului 8.3. valorile l0 sunt date în tabelul 15 momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului.2 Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung.5 Nisipuri cu ID = 0.3 din SR EN 1997-1/2006. în care l0 reprezintă valoarea corespunzătoare stratului de la suprafaţă.75 Nisipuri. În anexa A se prezintă o metodă de calcul a unui pilot izolat supus la solicitări transversale.5 l0 .k = sau Rtr.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului sunt date la 7.

8 din SR EN 1997-1/2006.1. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR 9.3 Piloţii supuşi la încărcări de tracţiune trebuie concepuţi pentru a suporta întreaga forţă de smulgere pe întreaga lor lungime.1.00 8.3 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se determină cu: 1.5.5 Deplasare transversală 8. 9.85 0.2 Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc 28/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Condiţiile generale sunt date la 7.1 Condiţiile generale de determinare a deplasării transversale sunt date la 7.7.4 din SR EN 1997-1/2006.2 Alcătuirea pilotului trebuie astfel concepută încât să facă faţă tuturor situaţiilor la care pot fi supuşi piloţii atât pe parcursul execuţiei.95 0. cât şi în exploatare. 8. dacă este necesar.5d Rtr. 9.d = unde: Rtr . 9.1 Generalităţi 9.k γ tr coeficient parţial: γtr = 2 (33) γtr 8. inclusiv transportul şi baterea dacă este cazul.4.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pământuri coezive cu IC >1.1.2 În anexa B se prezintă o metodă de calcul spaţial al grupei de piloţi în ipoteza radierului rigid şi a terenului ca mediu Winkler. 9.1.75 OBSERVAŢIE Coeficienţii de reducere menţionaţi sunt suplimentari faţă de coeficienţii condiţiilor de siguranţă care ţin seama de dimensiunile secţiunilor transversale şi de poziţia de turnare a betonului stabiliţi conform STAS 10107/0-90.4 La piloţii executaţi pe loc. valorile rezistenţelor corespunzătoare clasei betonului se afectează cu următorii coeficienţii de reducere daţi în tabelul 16: Condiţiile de betonare Betonare în uscat Betonare sub apă Betonare sub noroi de foraj Tabelul 16 Coeficient de reducere 0.5. 9.

9.2.1 Dimensiuni caracteristice 9. → 1/ 2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. 29/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2. În cazul piloţilor foraţi în uscat şi netubaţi precum şi în cel al piloţilor foraţi sub noroi. → 15…18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi de foraj. exprimată prin tasarea conului. OBSERVAŢIE 1. Se folosesc aditivi plastifianţi şi.2. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul uneltei de săpare. Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive.2 Alcătuirea piloţilor 9. → 31 mm.2. Consistenţa betonului. Tipul şi marca de ciment se stabilesc funcţie de clasa betonului şi agresivitatea mediului în care se execută piloţii. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul exterior al tubajului. 2.1. trebuie să fie de: → 10…15 cm la betonarea în uscat.1 Materiale 9.1 Diametru Diametrul pilotului se stabileşte funcţie de tehnologia de execuţie ce se adoptă. Raportul A/ C trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0. Dozajul minim de ciment : 350 kg/m3 400 kg/m3 pentru betonare în uscat pentru betonare sub apă sau sub noroi de foraj Agregatele trebuie să fie de râu.6.1 Beton Piloţii se realizează din beton de clasă cel puţin C12/15 (B 15). → 1/ 4 din diametrul interior al coloanei de betonare. sortate. întârzietori de priză.1.2 Armătură Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37.2. Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile: → 1/ 4 din ochiul carcasei de armătură . În cazul piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil. PC 52 sau S500.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9. la alcătuirea reţelei de betonare trebuie să se ţină seama de reglementările specifice.2. 9. dacă este cazul.2.2.1.

2. La piloţii cu solicitări orizontale importante.3. pilotul să transmită la teren încărcarea axială de calcul care îi revine.1.2.3.2 Lungime Lungimea se stabileşte astfel încât. Evazarea se face sub forma unui trunchi de con.5 m după îndepărtarea stratului de rocă alterată. se poate prevedea o injectare la baza pilotului sau în lungul suprafeţei laterale a acestuia.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3.2. se admite ca încastrarea să se facă pe minimum 0. cu înălţimea cel puţin egală cu diametrul secţiunii curente a pilotului. după cum rezultă în urma calculului de rezistenţă a elementului de beton armat sau din condiţii constructive. 9.2.2.3 Armarea piloţilor 9.20 m şi 1.3 Carcasa de armătură poate să aibă secţiunea constantă sau variabilă în lungul pilotului. Adâncimea de pătrundere a pilotului în stratul portant trebuie să fie de cel puţin 2 d la piloţii cu d < 1.diametrul pilotului). lungimea pilotului se stabileşte astfel încât să se asigure încastrarea necesară în teren.2.2. este raţional ca diametrele să fie cât mai mari. 9. eventual slăbit prin operaţia de forare. 9. ţevile prin care urmează a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobează în corpul pilotului.5 d la piloţii cu d ≥ 1. Se recomandă ca aria secţiunii bazei lărgite să nu depăşească de trei ori secţiunea curentă a pilotului. inele de rigidizare şi distanţieri.3 Dispunerea piloţilor în radier 30/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.1. 9. În acest scop. având rezistenţa la compresiune cu deformare laterală liberă (compresiune monoaxială) de cel puţin 200 kPa la forarea în uscat şi 300 kPa la forarea în apă. Reţeta şi tehnologia de injectare se precizează în caietul de sarcini.20 m (d . etrieri sau fretă.1. În cazul piloţilor purtători pe vârf precum şi în cazul unor solicitări orizontale importante. 9.2 Armarea piloţilor se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale. 9.4 Injectare la bază sau în lungul suprafeţei laterale a pilotului forat Pentru sporirea capacităţii portante a pilotului forat precum şi pentru micşorarea deformaţiilor datorate terenului de la bază. Dacă stratul portant este constituit dintr-o rocă stâncoasă. Se recomandă ca lungimea pilotului forat de diametru mare să se determine în funcţie de adâncimea la care se întâlneşte stratul practic incompresibil.1 Armarea piloţilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004.3.2. prin efectul combinat al frecării pe suprafaţa laterală şi al rezistenţei în planul bazei. fiind coborâte în gaura forată odată cu carcasa de armătură.2. 9.3 Evazare la bază Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza pătrunde într-un strat cu coeziune mare.

iar armăturile longitudinale ale piloţilor trebuie să se înglobeze în radier pe o lungime determinată prin calcul.4.4 Alcătuirea radierului 9. Clasa betonului trebuie să fie minim C12/15 (B 15).3 Distanţa între faţa exterioară a piloţilor marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie minimum 1 d. dar nu va fi mai mică de 30 cm. 9.4. dar nu mai mică de 25 cm.4. 31/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . → posibilitatea de umflare prin îngheţ a pământurilor etc.2 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de smulgere sau la forţe orizontale mari. dar nu mai puţin de 40 ori diametrul barelor cu secţiune constantă sau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic. 9.3.1 şi 9. 9. radial sau în şah. 9. 9.2 Radierul de beton armat se calculează sub acţiunea încărcărilor de la suprastructură şi a reacţiunilor din piloţi.2.4. care impun preluarea acestora prin piloţi consideraţi încastraţi în radier.1 → 3d Distanţa minimă între axele piloţilor.1 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de compresiune şi la forţe orizontale reduse. Înălţimea radierului se determină din calcul.4.2 Repartizarea piloţilor sub radierul fundaţiei se face.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabileşte în raport cu : → existenţa subsolurilor şi instalaţiilor subterane.4.).4.4 Lungimea părţii piloţilor cuprinsă în radierul de beton armat se determină în funcţie de tipul de solicitare şi de tipul şi diametrul armăturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton armat turnat sub apă sau betonul de egalizare) conform reglementărilor tehnice specifice. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm. dar nu mai mică decât cea prevăzută la pct. este de: în cazul piloţilor de îndesare 3 D în cazul piloţilor de dislocuire →2d+ 100 unde: d diametrul sau latura mică a secţiunii pilotului D fişa reală a pilotului 9.4. măsurată în teren.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9.4. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm. în rânduri paralele.4. 9. iar armăturile longitudinale ale piloţilor să se înglobeze în radier pe minimum 25 cm. care pot fi preluate de piloţii consideraţi articulaţi în radier.4.3.4. 9. de regulă. → condiţiile geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia în timpul construcţiei şi al exploatării acesteia etc.

În funcţie de rezultatele obţinute. aleşi prin înţelegere între beneficiar. → extragerea de carote (după dezvelire sau prin forare la suprafaţă cu mijloace adecvate). 10.2 Controlul calităţii piloţilor puşi în operă 10.1 pentru controlul calităţii betonului pus în operă.3 În anexa E se prezintă. → piloţii la care în timpul execuţiei s-au produs deficienţe care pot afecta calitatea betonului. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR 10. ).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 10.2. spre exemplificare. 10. 10.1 Condiţiile generale sunt date la 7.2. prin : → dezvelirea piloţilor respectivi. carotaj radioactiv.2.2. 10. conţinutul unei fişe de forare-betonare.2. 10. → metode nedistructive (carotaj sonic.2 Controlul calităţii piloţilor după execuţie constă din: → controlul calităţii betonului din corpul pilotului.1.9 din SR EN 1997-1/2006. se aplică numai la acei piloţi la care datele din fişa de forare . Controlul se face. Se programează încărcări de control la cel puţin 25 % din totalul piloţilor care nu corespund condiţiilor de calitate.1. Condiţiile specifice sunt date în SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004.2. impedanţă mecanică etc. → un număr de piloţi stabilit prin proiect (minim 10 % din numărul total de piloţi şi cel puţin un pilot la fiecare fundaţie). → verificarea continuităţii corpului pilotului.betonare precum şi alte observaţii pe parcursul execuţiei pun la îndoială continuitatea.1 Controlul calităţii betonului pus în operă se face pentru: → piloţii la care încercarea epruvetelor nu a dat rezultate corespunzătoare clasei prescrise în proiect.2 Verificarea continuităţii corpului pilotului se poate face prin: → carotare pe întreaga lungime a pilotului. 10. 10. 10.1. la alegere.2. proiectantul decide dacă piloţii încărcaţi 32/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în condiţiile specificate la pct.1 Condiţiile generale sunt date la 7. → încărcări de control pe piloţi.3 Încărcări de control pe piloţi Încărcările de control se prevăd pentru piloţii care nu corespund condiţiilor de calitate prevăzute la caietul de sarcini.9 din SR EN 1997-1/2006. acestea se aplică atât piloţilor suspectaţi de lipsă de continuitate cât şi prin sondaj. proiectant şi executant.2.2.2. → metode nedistructive.2.1 Supravegherea execuţiei 10. procedeul fiind costisitor şi reclamând utilaje speciale.

În urma acestor încărcări se precizează soluţiile de remediere care să asigure condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale fundaţiei. Chr. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Berlin.German practice" in Design of Axially Loaded Piles .Section 7”.J.C. Katzenbach. in Design of Axially Loaded Piles . 17-18 April 1997. Brussels. 33/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . R.European Practice. Brussels. R. Workshop „Eurocodes: background and application”. in Design of Axially Loaded Piles .European Practice. Balkema. BIBLIOGRAFIE SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 STAS 2561/1-83 STAS 2561/3-90 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Sectiunea 7: Fundaţii pe piloţi Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Anexa naţională Teren de fundare PILOŢI Clasificare şi terminologie Teren de fundare PILOŢI Prescripţii generale de proiectare Teren de fundare PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE Prescripţii generale de proiectare. Brussels. Moormann. Balkema. 2008 "Pile dynamic testing.European Practice”. in Design of Axially Loaded Piles . Chow. Orr. 17-18 April 1997.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL se înglobează în lucrare şi dacă este cazul extinderea încărcărilor de control şi la ceilalţi piloţi. Balkema.T. Jardine. A. 1997 „Design of pile foundation following Eurocode 7. Balkema. 17-18 April 1997. driving formulae. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Farell.L. R. E. 1999 STAS 2561/4-90 NP 045-2000 NP 106-85 Frank. Brussels. Springer Nerling. 1997 "Design of axially loaded piles and piles groups . monitoring and quality control". L. F. 1997 "Geotechnical Design to Eurocode 7". Frank. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. R.European Practice. execuţie şi recepţie Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia baretelor pentru fundarea construcţiilor „Some comparison of safety for axially loaded plies. 17-18 April 1997. 1997 "Improved pile design methods from filed lesting research". Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Holeyman. Brussels.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXE 35/55 _________________ ___________________________________________________________________________________________________ ____________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

moment încovoietor) terenul de fundare se asimilează cu un mediu (de tip Winkler) alcătuit din resoarte independente (fig.1 b). A.1 suferă deformaţia y=y(z). se poate exprima echilibrul diferenţial cu relaţia: d4y (A. A. Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poartă denumirea de coeficient al reacţiunii laterale Es .3 Considerând că un pilot acţionat de solicitări transversale conform fig.1 c). definit într-un sistem de axe (fig. se recomandă să se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z).1 Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat.2 Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării terenului.1) (EI) p 4 + p r = 0 dz în care presiunea reactivă p r se determină cu relaţia: pr = Es y iar (EI)p este rigiditatea la încovoiere a secţiunii pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC A. în urma căreia se mobilizează din partea terenului presiunea reactivă p r = p r (z) (fig. 35/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 a) supus la încărcări transversale (forţă tăietoare. A. A. Fig.1 A. A. A.

Aθ(z/D)…Bt(z/D) sunt coeficienţi de influenţă funcţie de fişa redusă z max = D / λ şi funcţie de adâncimea relativă z/D. 5d. construirea curbelor se poate face conform pct. trecând prin origine(fig. în care d este diametrul pilotului sau latura secţiunii transversale perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale.2 b).5) M T(z) = PA t (z / D) + B t (z / D) (A.4) Μ (z) = PλA m (z / D) + MB m (z / D) (A. A. cu coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu adâncimea: (A. c) Pe baza datelor din curbele p-y şi cu valorile translaţiilor y(z) se determină coeficienţii d) reacţiunii laterale secanţi Es(z) (fig. M(z). A. c cu o altă valoare pentru mh. rotirea.3 din anexa C. 36/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . se reia calculul de la pct. T(z) sunt deplasarea. θ(z). momentul încovoietor şi forţa tăietoare în secţiunea pilotului de la adâncimea z.dacă comparaţia este negativă.6) λ în care y(z).1 şi A. b) Cu valoarea estimată se calculează translaţiile y(z) cu relaţia (A. Se reprezintă valorile Es funcţie de adâncimea z şi se construieşte dreapta medie prin e) aceste puncte.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru rezolvarea ecuaţiei (A.y). iar Ay(z/D). f) Se compară: g) m * − m h ≤ toleranta h . iar (EI) p λ=5 mh Pentru piloţii opriţi cu baza în terenuri nestâncoase coeficienţii de influenţă se iau conform tabelelor A.2 din anexa C. cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul de solicitare şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z. acordând prioritate zonei superioare a a) stratificaţiei pe o adâncime de aprox.dacă comparaţia este pozitivă. Se estimează o primă valoare pentru modulul mh.2) Es = mh z în care mh se numeşte modulul coeficientului reacţiunii laterale.2.3) y( z ) = A y ( z / D) + B y ( z / D) (EI) p (EI) p θ(z) = Pλ2 Mλ A θ ( z / D) + B θ ( z / D) (EI) p (EI) p (A.3). C. A. Panta acestei drepte reprezintă noua valoare a coeficientului m*h.4 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relaţiile: Pλ3 Mλ2 (A. C.2 a). 2) Ipoteza terenului nelinear. care se poate determina conform pct.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu: 1) Ipoteza terenului linear-elastic. . ultimele rezultate fiind admise ca valabile.5 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel: Se determină curbele p-y la diferite adâncimi. A. calculul se opreşte. By(z/D).

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .2 37/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .05 mh. A.02 mh…0.toleranţa se acceptă în limitele 0. Fig.

801 0.062 0.667 -1. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.625 -1.606 1.047 -2.865 -0.435 -0.012 z max ≥ 5 By -1. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 38/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .512 1.059 0.051 -0.256 1.393 4.241 0.277 0.581 -1.15 0.272 -0.419 Aθ -3.248 -3.174 -0.874 -1.718 2.10 0.247 0.182 -0.241 -0.505 1.992 2.333 -3.211 -1.361 2.00 0.789 1.594 -0.687 0.020 0.072 0.395 2.392 -3.893 2.106 -0.018 0.742 -1.055 -0.599 -0.728 2.003 -0.340 0.25 0.452 1.041 0.05 0.623 -1.747 0.465 2.025 Ay 2.162 Ay 2.093 0.763 1.041 -0.706 -1.387 -0.205 1. D.437 2.805 1.488 0.00 Ay 4.028 2.024 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.310 -1.601 0.751 0.846 -2.386 0.649 -1.066 0.014 1.153 -0.731 4.192 0.078 -0.106 -0.715 -0.685 0.002 -0.199 -3.90 1.068 -0.30 0.482 -1.561 -0.023 -0.100 -2.206 0.121 0.494 z max = 3 By -1.70 0.488 -1.225 0.048 0. 2.219 -0.673 -0.075 0.326 -0.623 -1.925 0.163 -0.761 0.139 0.432 -1.236 0.752 -0.391 -1.085 Ay 2.520 2.957 -2.193 -0.084 0.874 -0.712 1.081 0.175 2.35 0.219 -0.574 -0.288 -1.416 -3.691 0.025 Aθ -1.267 -0.780 -0.828 -2.794 -2.078 -0.141 0.672 -0.060 0.416 -3.338 0. din prima coloană a tabelului.018 0.534 0.444 2.063 Bθ 1.333 0.972 -0.625 -1. în locul fişei reale.028 0.048 0.076 1.121 1.015 Aθ -1.036 0.047 2.006 -0.059 -0.242 0.018 -0.079 -0.645 1.003 -0.409 -3.581 0.863 0.076 0.042 -0.684 -0.169 -1.182 -1.438 2.198 1.147 0.497 -1.45 0.608 2.447 -0.40 0.059 -0.803 -0.285 0.094 2.455 0.092 2.1 z/D 0.000 -0.520 -0.595 -1.091 0.165 0.364 -0.160 -0.475 1.888 -2.853 0.60 0.758 -1.951 1.935 0.069 -0.553 0.097 -3.049 OBSERVAŢII: 1.458 0.80 0.108 z max = 4 By -1.557 Bθ 1.972 0.148 -3.363 -0.20 0.707 1.337 -1.864 -0.50 0.108 0.192 3.052 -0.295 -0.367 -3.963 0.591 -0.030 0.099 0.137 0.825 Bθ 3. În cazul piloţilor la care z max > 5 .795 2.342 1.034 1.033 -0.186 0.105 0.713 3.097 0.498 -2.575 -1.306 -0.052 0.409 -1.190 0.700 2.003 Bθ 1.098 -0.758 -1.701 1.046 2.292 Aθ -1.110 0.439 z max = 2 By -3.314 1.538 -0.490 1.053 3.262 0.978 -0.293 -3.458 0.125 0.035 0.555 0.254 0.064 0.378 3.530 -1.639 1.293 -1.228 0.258 -1.935 -1.291 2.038 -0.918 -0.107 -0.

722 0.382 0.000 0.194 0.390 -0.739 -0.674 0.036 0.126 0.467 0.724 -0.775 0.246 0.927 0.000 z max ≥ 5 Bm 1. z max = 2 Bm 1.000 -0.058 0.35 -0.25 -0.814 0.593 0.80 -0.482 0.852 0.497 0.243 0.064 -0.189 0.336 0.00 0. D.709 -0.000 0.216 0.294 0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.004 0.220 -0.163 -0.647 -0.522 0.521 -0.641 0.041 0.635 -0.2 z/D Am 0.511 0.199 0.055 0.159 0.440 0.512 0.660 -0.000 z max = 4 Bm 1.357 0.104 -0.365 0.202 0.068 -0.000 Am 0.000 Bt 0.489 0.446 0.418 -0. în locul fişei reale.975 0.031 0.872 0.766 -0.050 0.000 0.000 -0.70 -0.419 0.127 -0.410 0.722 0.000 At 1.000 At 1.429 0.594 0.979 0.000 OBSERVAŢII: 1.332 0.898 0.20 -0.919 0.000 0.268 0.021 -0.287 -0.161 0.008 0.30 -0.326 0.033 0.910 0.000 0.864 0.653 -0.000 -0.229 -0.747 0.366 -0.000 At 1.271 -0.000 Bt 0.195 -0.622 -0.851 0.959 0.906 0.298 -0.058 0.091 -0.00 0.628 0.000 0.000 0.604 -0.438 0.000 z max = 3 Bm 1.398 -0.998 0.251 0.327 -0.359 0.023 -0.010 0.384 -0.021 -0.111 0.290 -0.40 -0.968 0.364 0.293 0.750 0.519 0.05 -0.225 0.369 0.727 -0.996 0.959 0.407 0.000 Am 0.096 -0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.000 0.271 0.945 0.530 -0.019 -0.066 -0.075 0.405 0.270 0.237 0.000 At 1.987 0.413 0.142 0.000 Bt 0.955 0.475 0.998 0.149 -0.428 0.762 -0.15 -0.639 0.099 0.000 0.495 0.614 0.763 -0.444 -0.281 0.447 -0.147 0.531 -0.074 -0.695 -0.025 0.795 0.000 0.773 0.005 -0.001 0.044 0.491 0.000 0.000 0.987 0.197 -0.663 -0.475 0.50 -0.615 -0.937 0.192 0.000 Bt 0.287 0.546 0.120 0.10 -0.857 0.427 0.024 -0.423 -0.131 0.320 0.551 0.071 0.873 0.049 1. 2.754 0.174 0.688 0.423 0.90 -0.999 0.993 0.209 0.023 0.000 Am 0.447 0. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 39/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .141 0.328 -0.459 -0.811 0.289 -0.443 0. din prima coloană a tabelului.60 -0.770 -0.667 0.519 0.460 0.582 -0.039 0.865 0.526 -0.419 0.704 -0.603 0.531 -0.000 0.352 0.244 -0.530 -0.970 0.194 -0.415 -0.914 0.378 -0.000 În cazul piloţilor la care z max > 5 .810 0.996 0.474 0.

fy. {F} = (Fx .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID B.mx.se rezolvă sistemul de ecuaţii: [K}{D}={F} (B.1) se cere: T radier. M y .1) şi se determină vectorul deplasărilor radierului. θy.θz).3. în raport cu sistemul local de axe Oixiyizi . .se determină matricea de rigiditate a grupului de piloţi [K] în raport cu sistemul general de axe. Fy . . conform pct. în .mz) în secţiunea de încastrare a fiecărui pilot i. {D}.verificarea. Fig. B. .verificarea de rezistenţă a secţiunii piloţilor şi verificarea la capacitatea portantă în raport cu terenul. prin asamblarea rigidităţilor locale şi transformarea sistemelor de coordonate.2 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .my.θx.1 Cunoscându-se acţiunea exterioară pe radier.determinarea deplasărilor {DT}T=(u.se determină matricea de rigiditate [Ki] a fiecărui pilot i. B. . B. 40/54 B.determinarea eforturilor {fi}T=(fx. . la starea limită de deformaţii. M x .1 Calculul se efectuează în următoarele etape: . Fz .w. . M z ) (fig.determinarea diagramelor de eforturi secţionale în lungul fiecărui pilot. Oxyz.fz. dacă este cazul.v.

şi se determină conform prevederilor din anexa A. fz=1.se efectuează calculul eforturilor în lungul axei pilotului. mx=1. δyy. deplasările pe consola de lungime l0.2) în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotaţie şi respectiv translaţie. şi δθθy. în mod succesiv. B. În cazul piloţilor cu simetrie axială a secţiunii transversale: δ xx = δ yy = δ x δ θθx = δ θθy = δ θ δ xθ = δ yθ = δ θx = δ θy 2.3 Determinarea flexibilităţii pilotului izolat B. my=1 şi mz=1 în capul pilotului. .se determină vectorul deplasărilor {di} la capul fiecărui pilot. conform prevederilor din anexa A. . câte o solicitare unitară fx=1. fy=1. în raport cu sistemul propriu de axe: {di}=[ri][li]{D} (B. δθθx.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL . 5. dacă se impun. În cazul piloţilor cu fişă liberă l0.3. B. δyθ=δθy.2).se determină solicitările pe capul pilotului: {fi}=[Ki]{di} (B.1 Se consideră un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig. Se aplică. δxθ=δθx. OBSERVAŢII: 1. . mărimi ce au semnificaţia de coeficienţi de flexibilitate. astfel: ⎡ λ2 ⎤ l0λ λ2 l 0 l3 λ3 0 δx = A y (0) + ⎢ A θ (0) + B θ (0)⎥ l 0 + B y (0) + (EI) p (EI) p (EI) p 3(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ δ xθ = δθ = 2 ⎡ λ ⎤ l0 λ2 B y (0) + ⎢ B θ (0)⎥ l 0 + = δ θx (EI) p 2(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ l λ Bθ + 0 (EI) p (EI) p 41/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . expresiile coeficienţilor de flexibilitate se determină adăugând la deplasările calculate la nivelul terenului. deplasările δxx.se fac verificări la capacitatea portantă în raport cu terenul conform pct.2.3) .se fac verificări de rezistenţă ale secţiunii pilotului conform reglementărilor tehnice specifice.se fac verificări la starea limită de deformaţii. .

În cazul grupului de piloţi la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomandă folosirea flexibilităţii diferenţiate pentru piloţii comprimaţi şi pentru cei supuşi la tracţiune. în care s0 N0 OBSERVAŢII 1.pe baza unor modele teoretice adecvate.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. deplasarea δz şi răsucirea δϕ se determină astfel: a) La translaţie verticală . B.din încărcări de probă: δz = s0 N0 deplasarea capului pilotului. încărcarea axială aferentă.4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat. . În cazul piloţilor cu fişă liberă pe lungimea l0 trebuie să se ţină seama şi de efectele acesteia.pe baza unor modele teoretice adecvate.2 Pentru gradele de libertate necuplate de translaţia axială. B.3. Se recomandă să se considere încărcarea N0 ce revine piloţilor din grup sub acţiuni permanente. 2.2 B. 42/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . b) La răsucire .

În cazul piloţilor având secţiunea transversală cu simetrie axială mărimile după cele 2 direcţii din plan sunt egale.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Matricea de rigiditate are forma: u Kx 0 0 0 Kθ x 0 v 0 Ky 0 Kθ y 0 0 w 0 0 Kz 0 0 0 θx 0 Kyθ 0 Kθ(x) 0 0 θy Kθ 0 0 0 Kθ(y) 0 θz 0 0 0 0 0 Kϕ fx fy fz mx my mz în care K x ( y) = K θx ( y) = Kθ = δθ 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δ θx ( y) 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δx 2 δ x δ θ − δ θx ( y) K z = 1/ δz K ϕ = 1/ δϕ OBSERVAŢIE Indicii din paranteze arată că relaţia se aplică şi pe direcţia (y). În cazul grupului plan de piloţi (fig. B.3) sistemul (B.1) devine: K xx u + K xz w + K xθ θ y = Fx K zx u + K zz w + K zθ θ y = Fz K θx u + K θz w + K θθ θ y = M y 43/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

3 în care np 1 K xx = ∑ (K xx cos 2 α + K z sin 2 α K xz = ∑ (K z − K x ) sin α cos α = K zx 1 np K xθ = ∑ x i (K z − K x ) sin α cos α + ∑ K xθ cos α = K θx 1 1 np np K zz = ∑ (K z cos 2 α + K x sin 2 α) 1 np K zθ = −∑ x i (K z cos 2 α + K x sin 2 α) −∑ K xθ sin α = K θz 1 1 np np K θθ = ∑ x i2 (K z cos 2 α + K x sin 2 α) + ∑ K θ 1 1 np np 44/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.

2) în care d1 diametrul sau latura secţiunii transversale. Dacă în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienţi de proporţionalitate Ki diferiţi ( cu peste 50%) faţă de media ponderată linear cu grosimile. în kilonewtoni pe metru la puterea a patra. Coeficientul K se determină pentru straturile de pământ aflate până la o adâncime lk . de regulă. în metri. cu condiţia verificării piloţilor prin încărcări de probă. bc =1.3.2 Determinarea coeficientului reacţiunii laterale Es variabil linear cu adâncimea.1.3) C.4) = + p K 0 αp d 45/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Curba p-y la o cotă curentă z.8 m şi pentru barete. C.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear C. (fig. perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale. ce se determină cu relaţia: y 1 y (C. în metri. hiperbolă. în metri.5 în celelalte cazuri. diametrul sau latura secţiunii transversale. paralelă cu planul de acţiune a încărcării transversale.1) în care K bc d coeficient de proporţionalitate. care se ia astfel: bc =d+1 la piloţi foraţi şi coloane având diametrul d ≥ 0. lăţimea de calcul a pilotului.1 Valorile parametrilor geotehnici utilizaţi în calculul piloţilor se recomandă să fie determinate experimental. În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezentul cod. se evaluează un coeficient echivalent. care se calculează cu relaţia: l k = 3.1) se compune. Coeficientul Es se determină cu relaţia: E s = m h z = Kb c z (kPa) (C. iar grosimea fiecărui strat hi este cel puţin egală cu lăţimea de calcul a pilotului bc .5d 1 + 1.Porţiunea OA.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL C.5 ≤ D (C. în metri. din următoarele porţiuni: . C. D fişa pilotului. K cu relaţia: K= ∑ K h (h i =1 i i n i 2 k + 2∑h j) j=i +1 n l (C. în metri. conform tabelului C.5d+0.

α coeficient de siguranţă.2. 2500…5000 2000…4000 ξ 5000…8000 8000…13000 - 4000…6000 6000…10000 10000…20000 46/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .25 coeficient conform tabelului C. panta iniţială care se ia astfel: b K 0 = K c z la pământuri necoezive.2.25 Argile şi argile prăfoase având 0. în lipsa datelor experimentale se pot adopta valorile precizate în cadrul observaţiei de sub tabelul C. Prafuri nisipoase având Ic>1. Nisipuri prăfoase având 0. determinat cu relaţia: 1 (C.5) α= 1 − p d /( K i zβ d ) β K0 coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării.3. d (ε c ) 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL valabilă pentru p ≤ pd şi y ≤ βd în care pd presiunea ultimă de calcul determinată conform pct. Tabelul C. Nisipuri mari Nisipuri cu pietriş.00.6≤e<0.04 pentru pământuri necoezive şi conform tabelului C.00 . corespunzătoare la 50 % din deviatorul de rupere. kN/m4 Tipul pământului piloţi prefabricaţi piloţi executaţi pe loc 650…2500 500…2000 Argile şi argile prăfoase având Ic≤0.2 pentru pământuri coezive. C.00.3 în kilonewtoni pe metru pătrat.5. pietrişuri şi bolovănişuri cu umplutură de nisip. Prafuri nisipoase având Ic≤1. d pd K0 = ξ la pământuri coezive. εc deformaţia axială determinată prin încercarea la compresiune triaxială. care se ia : β=0. Nisipuri fine şi nisipuri mijlocii Argile şi argile prăfoase având Ic>1.00.1 Coeficientul de proporţionalitate K.3.5<Ic≤1.25<Ic≤0.2 sau C.8 Argile şi argile prăfoase având 0.

argile având 0. nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc.argile având Ic<0.argile având Ic>1.005 .1 . În mod aproximativ.5 . pentru argile se poate aprecia deplasarea necesară mobilizării rezistenţei reziduale cu relaţia: y=β’d (C.01 εc=0.00 εc=0.5εc 20εc 5εc Parametrul Tipul încărcării Statică ξ β β’ ξ β β’ Ciclică OBSERVAŢIE În lipsa datelor experimentale. după caz BC.6) în care β’ se ia conform tabelului C.Porţiunea lineară orizontală AD sau.Porţiunea AB. lineară.5≤Ic<1. caracteristică pământurilor ce pot suferi degradări structurale la diferite tipuri de solicitări (argile supraconsolidate. se pot adopta următoarele valori pentru deformaţia axială εc : εc=0.2.00 47/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5εc 7. Tabelul C. pentru analize preliminare.).2 Tipul pământului coeziv Normal consolidat Supraconsolidat 30 10 5εc 20εc 80εc 8εc 30 10 2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. Presiunea pd reprezintă rezistenţa reziduală şi se determină prin încercări de laborator. . C.02 .

3.7) (C.3. presiunea verticală efectivă la cota z.12) 48/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în grade.9) (C. (C.11) (C. coeficient care variază linear cu adâncimea.3.1 Cazul acţiunii statice 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 4 1 − sin Φ ' în care Φ’ unghiul de frecare interioară efectivă.2 Cazul actiunii ciclice 1 + sin Φ ' ' p dc = 3 p 0 (kPa) 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z ≤ 2d.8) (C.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL C. zcr=5d la pământuri supraconsolidate. şi z 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 3 2d 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z>2d.în cazul solicitărilor statice: z Np = 1+ 7 z cr . de calcul.în cazul solicitărilor ciclice: z Np = 8 z cr zcr=10d la pământuri normal consolidate sau uşor supraconsolidate.3.10) (C. C.2.2.2 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive C. se determină astfel: .3 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive pd = Npcu în care cu Np coeziunea aparentă nedrenată. în kilopascali p’0 C.

în metri. respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi.4). D. B’ lungimea.B lungimea. D.1 b) fundaţia convenţională are dimensiunile în plan L’ şi B’ egale cu lungimea. ce acţionează în planul tălpii radierului. respectiv lăţimea fundaţiei convenţionale.3 Pentru calculul tasării probabile a fundaţiei convenţionale.1 În cazul fundaţiei cu piloţi verticali (fig.2). D. Fig.1 a). D. 7. pământul de sub nivelul vârfurilor piloţilor se împarte în straturi elementare. D.2 49/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3. în kilonewtoni.2. În cazul fundaţiei cu piloţi înclinaţi (fig. în metri. măsurate în planul vârfurilor piloţilor. r0 raza de influenţă a pilotului (pct. D. fundaţia convenţională se consideră că are talpa orizontală la nivelul mediu al vârfurilor piloţilor şi dimensiunile în plan egale cu: L' = L + 2r0 (D. STAS 10101/0A-77 şi STAS 10101/0B-87). respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA D CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE D.1 Presiunea medie netă pn pe talpa fundaţiei convenţionale se consideră egală cu: N (D. L . în metri.1) B ' = B + 2r0 în care L’ . până la o adâncime corespunzătoare limitei inferioare a zonei active(definită la pct.2) p n = ' ' (kPa) LB în care N este efortul total vertical provenit din încărcările de calcul din gruparea fundamentală (conform STAS 10101/0-75. măsurate în planul radierului.

39 0.32 0.32 0.98 0. z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei convenţionale.96 0.0 0.61 0.2 Limita zonei active se consideră la nivelul stratului elementar la care începe să se îndeplinească condiţia: (D.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen. cu relaţia: (D.6 0.75 0. grosimea stratului trebuie să fie mai mică decât 0.13 0.98 0.04 1.42 0.88 0.00 0.88 0.48 0.87 0.73 0. D.2 0.53 0.64 0.31 0.16 0.44 0.06 0.96 0.02 ' ' 2 3 ≥10 1.6 2.8 1. 50/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .08 0.0 OBSERVAŢIE ' Pentru valori intermediare ale rapoartele L / B şi z / B valorile α0 se obţin prin interpolare liniară.1 L /B z / B' ' ' 1 1.27 0.4 0.0 0. în metri.0 3.05 0.4 B’.53 0.45 0.1σ gzi în care σgzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina geologică) calculat cu relaţia: σ gzi = ∑ γh (kPa) γ greutatea volumică a fiecărui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv.11 0. în kilonewtoni pe metru cub.75 0.3.37 0.13 α0 1.04 0.3.19 0.80 0.63 0.20 0.21 0.0 1.2 1. în funcţie de rapoartele L' / B ' şi z / B ' .03 0.00 0.0 5.16 0.4) σ zi ≤ 0.4 1.55 0.3) σ zi = α 0 p n (kPa) în care α0 coeficient de distribuţie al eforturilor verticale dat în tabelul D.38 0.1.10 0.26 0. Tabelul D.00 0.48 0.0 4.1 La limitele de separaţie ale straturilor elementare se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundaţiei convenţionale.24 0.34 0. D.

în metri. sau având E<5000 kPa.5) Ei 1 în care β coeficientul care corectează schema simplificată de calcul şi se ia egal cu 0. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat. în metri. modulul de deformaţie lineară al stratului elementar i. nu apar orizonturi mai compresibile. respectiv la limita inferioară a stratului zi zi elementar i. în kilopascali. în kilopascali Ei ANEXA E Întreprinderea …………………… 51/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . calculat cu relaţia: σ sup + σ inf zi σ zi = zi (kPa) 2 σ sup şi σ inf efortul unitar la limita superioară. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei (D.05σ gzi În situaţia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acesteia.3).8.3 Tasarea probabilă a fundaţiei convenţionale se calculează cu relaţia: n σ h S = 100β∑ zi i (cm) (D.4). astfel stabilită. rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie lineară mult mai mic decât al straturilor superioare.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL h grosimea fiecărui strat.3. adâncimea zonei active se majorează prin includerea acestui strat sau până la îndeplinirea condiţiei: σ zi < 0. În situaţia în care limita inferioară. calculat cu relaţia (D. hi grosimea stratului elementar i. σzi efortul vertical mediu în stratul elementar i. D.

Fişa ………. FIŞĂ TEHNICĂ a pilotului nr. . AL COMPARTIMENTULUI CTC SAU AL PROIECTANTULUI …………………………………. A. STAS 1243-72) C.. Stratificaţiile terenului întâlnite în timpul forării Adâncimea (m) Nivelul Observaţii hidrostatic ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… Nivelul bazei (cota finală) forajului ………….Proiectant ……………………………………………………. cu utilajul ……… vertical .Şeful de echipă forare-betonare ……………………………. m Stratificaţia terenului (conf.Diametrul …. Betonarea Data şi ora începerii betonării terminării betonării Întreruperi acciden -tale (durata şi cauzele) Caracteristicile betonului Volumul Marca B Consistenta Mod de turnare Agregate (dim. .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Lucrarea ………………… Proiect nr. DELEGATUL BENEFICIARULUI. max) Nivel apă în foraj Adaosuri m3 Arma -tura lungimea carcasei Temperatura aerului Cuburi de probă data confecţionării Obs CONDUCATORUL TEHNIC AL LUCRĂRII ……………………….forat în uscat sau tubat. Pilot înclinat ……….. 52/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . m.m. ………………. Date referitoare la forare Data şi ora începerii forajului terminării forajului Întreruperi accidentale (durata si cauzele) Adâncimea de încastrare în stratul de bază (m) Adâncimea forajului (m) Observaţii B. ……….

vâscozitatea. dimensiuni. al tubajului nivelul noroiului. a inelelor de rigidizare. se compară cu cel cunoscut la cercetarea terenului suprafaţă odată cu noroiul de foraj şi se întocmeşte un profil geologic care se compară cu cel stabilit la cercetarea terenului se urmăreşte în permanenţă adâncimea găurii săpate se curăţă fundul de depuneri cu graifier materialul grosier îndepărtat cu graifer. filtraţia etc. se examinează pământul adus la suprafaţă de unealta de săpat.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA F Tabelul F. se verifică dacă dimensiunile agregatelor corespund cu cele prescrise în reţeta betonului se verifică dacă este asigurată cantitatea de beton necesară pentru pilot E. a etrierilor.B E. se întocmeşte un profil se examinează pământul adus la geologic.B se verifică dacă consistenţa betonului se înscrie în limitele prescrise în caietul de sarcini şi dacă s-au recoltat probele în numărul precizat în caietul de sarcini 53/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .B E. numărul şi poziţia barelor longitudinale. a distanţierilor şi a elementelor de prindere pentru manipulare şi punere în operă.B forat în uscat şi netubat Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj forat sub noroi La instalarea utilajului Înainte de începerea forării poziţia utilajului utilajul de forat noroiul de foraj În timpul şi la terminarea săpăturii natura terenului adâncimea găurii După terminarea săpăturii (eventual după coborârea carcasei de armătură) După confecţionarea carcasei de armătură Înainte de confecţionarea betonului Înainte de turnarea betonului fundul găurii forate carcasa de armătură calitatea materialelor folosite la prepararea betonului asigurarea cantităţii de beton calitatea betonului care se pune în operă E. După caz se verifică dacă de carcasa de armătură sunt fixate şi tuburile pentru controlul nedistructiv.B E E. densitatea. circulaţia activă de noroi şi utilizarea sau cu alte mijloace depunerile fine prin racordarea burlanului instalaţiilor de absorbţie sau aerlift de betonare la o pompă de sucţiune până la curăţirea fundului se verifică alcătuirea carcasei de armătură în conformitate cu proiectul: formă.1 Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* E E E.B EB Obiective de urmărit concordanţa între centrul forajului şi centrul pilotului diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al uneltei de săpat şi diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al tronsonului de capăt prevăzut cu cuţit. ţevile sau alte dispozitive care servesc pentru injectarea la baza pilotului se verifică dacă tipul şi marca cimentului corespund cu cele din caietul de sarcini.

B se măsoară în permanenţă înălţimea de beton în gaură şi se calculează volumul luînd în considerare diametrul nominal al găurii. B E. se iau măsuri. B . dacă este cazul de completare a corpului pilotului pentru a se respecta prevederile din proiect cu privire la încastrarea pilotului în radier se urmăreşte în permanenţă respectarea normelor de tehnica securităţii muncii E. care urmează a fi îndepărtat. precum şi a betonului alterat. OBSERVAŢIE .executantul.1 (continuare) Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj Obiective de urmărit relaţia dintre înălţimea betonului în gaură şi volumul de beton turnat În timpul betonării adâncimea în beton a pâlniei de turnare poziţia tubajului poziţia carcasei de armătură injectarea la bază După betonare După întărirea betonului Pe toată durata execuţiei pilotului poziţia pilotului pregătirea capului pilotului tehnica securităţii muncii E. B E.beneficiarul. se compară cu volumul pus în operă Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* forat în uscat şi netubat forat sub noroi * E . B E se urmăreşte ca pâlnia de betonare să se găsească în permanenţă cu cel puţin 2 m sub nivelul betonului turnat se urmăreşte ca baza tubajului să fie în permanenţă cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat se urmăreşte dacă se menţine carcasa în poziţie conform proiectului: coaxialitatea ei faţă de gaura forată în cursul operaţiei de betonare şi nivelul carcasei în timpul betonării şi al extragerii tubajului se verifică efectuarea în conformitate cu prevederile caietului de sarcini E. B E se stabilesc: poziţia în plan şi cota capului pilotului şi se compară cu prevederile din proiect se stabileşte înălţimea betonului în exces.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul F.Controlul proiectantului se face conform reglementărilor legale în vigoare şi la solicitarea beneficiarului sau executantului 54/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful