Radioreceptoare

1. 1 2. 3. 4. 4

Introducere Radioreceptoare analogice Radioreceptoare digitale Parametrii receptoarelor radio
1

3.Radioreceptoare digitale
RECEPTORUL CU CONVERSIE DIRECTĂ ÎN BANDA DE BAZĂ
homodină Zero IF DC (direct conversion)
Antena FTJ Mixer Filtru RF LNA fRF I CAN fIF = 0 Q CAN

DSP

fOL=fRF

Cuplaj p posibil OL  (frecv. var.)

FTJ

procesare în banda  de bază

2

RECEPTORUL CU CONVERSIE DIRECTĂ ÎN BANDA DE BAZĂ Avantaje nu se mai pune problema eliminării frecvenței imagine filtrul RF nu mai are sarcini în ceea ce privește rejecția frecvenței imagine Dezavantaje apariția unui decalaj de tensiune variabil în timp (se pot implementa solutii cu eliminarea decalajului) interferenta cu alte terminale apropiate ce folosesc același canal de frecvență
3

 variabilă) 4 .RECEPTORUL CU CONVERSIE LA FRECVENŢĂ INTERMEDIARĂ FOARTE MICĂ Antena Mixer RFI Filtre FI Defazoare Filtru RF LNA 90º CAN 0º fRF I      Q I Q fIF = low procesare în  banda de bază fI≅ 2 x fBB OL (frecv.

RECEPTORUL CU CONVERSIE LA FRECVENŢĂ INTERMEDIARĂ FOARTE MICĂ Avantaje elimină decalajul perturbator ă Dezavantaje necesită măsuri pentru eliminarea frecvenţei imagine care nu poate fi rejectată de filtrul de intrare (introducerea unui mixer cu rejecţia frecvenţei imagine) separarea insuficientă faţă de canalele adiacente (una din benzile laterale ale canalelor vecine este foarte apropiată de frecvenţa canalului util p p ţ 5 .

MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) (cu defazor analogic) FTJ Mixer 0º I InRF fIF = low Defazor fIF 90º Q FTJ OL 6 .

MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) (cu defazor numeric) analogic FTJ Mixer CAN I digital 0º InRF fIF = low CAN Q FTJ Transformator Hilbert fIF 90º OL 7 .

La ieşirea mixerului rezultă două componente spectrale: InRF ⋅ I = cos(ω RF ⋅ t ) ⋅ cos(ωOL ⋅ t ) = = 1 1 ⋅ cos[(ω RF − ω OL ) ⋅ t ] + ⋅ cos[(ω RF + ω OL ) ⋅ t ] 2 2 După filtrul trece .MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) Pe calea I acest semnal se multiplică cu: I = cos(ω OL ⋅ t ) unde ωRF > ωOL .jos rămâne doar componenta de frecvenţă joasă: 1 ⋅ cos[(ω RF − ω OL ) ⋅ t ] 2 8 .

l ieşire se obţine o singură componentă spectrală de Î â d l două ăi la i i bi i ă ă lă d frecvenţă intermediară şi care conţine informaţia recepţionată: Out IF = cos[(ω RF − ωOL ) ⋅ t ] = cos(ω IF ⋅ t ) 9 .jos. din acest semnal rămâne doar: − care după defazarea cu 90° devine: 1 2 ⋅ sin[(ω RF − ω OL ) ⋅ t ] 1 ⋅ cos[(ω RF − ωOL ) ⋅ t ] 2 Însumând cele d ă căi. acelaşi semnal de intrare se multiplică cu: Q = sin (ω OL ⋅ t ) ş şi după mixer se obţine: p ţ In RF ⋅ Q = cos (ω RF ⋅ t ) ⋅ sin (ω OL ⋅ t ) = 1 1 = − ⋅ sin[(ω RF − ω OL ) ⋅ t ] + ⋅ sin[(ω RF + ω OL ) ⋅ t ] 2 2 După filtrul trece .MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) Pe calea Q.

jos rămâne doar componenta: 1 ⋅ cos ωOL − ωimag ⋅ t 2 [( ) ] 10 .MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) Dacă la intrare apare frecvenţa imagine Inimag = cos ω imag ⋅ t cu ωimag < ωOL Pe calea I se va obţine: ( ) Inimag ⋅ I = cos ω imag ⋅ t ⋅ cos(ω OL ⋅ t ) = 1 1 = ⋅ cos ωOL − ωimag ⋅ t + ⋅ cos ωOL + ωimag ⋅ t 2 2 ( ) [( ) ] [( ) ] După filtrul trece .

după mixer se obţine: In I imag ⋅ Q = cos ω imag ⋅ t ⋅ sin (ω OL ⋅ t ) = i 1 1 ⋅ sin (ω OL − ωimag ) ⋅ t + ⋅ sin (ω OL + ω imag ) ⋅ t 2 2 1 După filtrul trece .jos. la ieşire se obţine: Out IF 1 1 = ⋅ cos ωOL − ωimag ⋅ t − ⋅ cos ωOL − ωimag ⋅ t = 0 2 2 11 [( ) ] [( . din acest semnal rămâne doar: ⋅ sin[(ωOL − ω imag ) ⋅ t ] ( ) [ ] [ ] care d ă d f după defazarea cu 90° d i devine: − 1 ⋅ cos ω OL − ω imag ⋅ t 2 [( 2 ) ] ) ] Însumând cele două căi.MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) Pe calea Q.

MIXERUL CU REJECŢIE (HARTLEY) R Imag ϕ ωi ω Imag R R I R ωOL cos x sinx ω Q ϕ 90° ωi ω ϕ ωi ω ϕ ωi ω Imag R R ωi ω ϕ ωi Imag ω ϕ ϕ ωi cos x ω -sinx ωi ω ϕ 12 .

variabilă) ) 13 . fixă) ) OL2 ( (frecv.RECEPTORUL DE BANDĂ LARGĂ IF ŞI DUBLĂ CONVERSIE Antena A t Filtru RF LNA RF Mixer 1 Mi Filtru FI de bandă largă Mixer 2 FTJ procesare în banda de bază I Q “image reject” I Q “channel select” OL1 ( (frecv.

primul oscilator este unul fix (oscilator cu cuarţ) .RECEPTORUL DE BANDĂ LARGĂ IF ŞI DUBLĂ CONVERSIE Primul etaj translatează toate canalele potenţiale în domeniul de frecvenţă intermediară. intermediară IF utilizând un mixer şi un prim oscilator local cu frecvenţă fixă fixă. j t l i structuri compuse din 4 mixere şi a unei frecvenţe variabile (de valoare mai mică decât prima).se simplifică structura celui de-al doilea oscilator care trebuie să acopere un interval mai redus de frecvenţe . IF. Avantaje: j . canalul dorit. FTJ elimină componentele de frecvenţă ridicată rezultate din mixare şi permite accesul tuturor canalelor spre al doilea etaj de mixare. Frecvenţa imagine de la primul mixer poate fi aleasă în afara benzii filtrului RF.nu utilizează oscilatoare la aceiaşi frecvenţă cu semnalul recepţionat 14 . Cel de-al doilea t j de i C l d l d il etaj d mixare t translatează î b d d b ă cu ajutorul unei l t ă în banda de bază.

RECEPTORUL DE BANDĂ LARGĂ IF ŞI DUBLĂ CONVERSIE R Imag R Imag I-I ωi1 ϕ ω ωi2 ϕ ω I OL2 ϕ R R ωi2 ω OL1 Intrare RF I Imag I-Q Q Imag ϕ R ωi2 ω OL2 Q-I ω Q I Imag ϕ R ωi1 I OL2 ϕ R ωi2 ω Q OL1 Q OL2 ω 180° Defazor Imag R R Q Q Q-Q R Ima g ωi2 ϕ R ω ωOL.1 ϕ ωi2 ω 15 .

selectivitate şi sensibilitate foarte bune .rejecţia frecvenţei imagine cu ajutorul mixerului (Hartley) .nu necesită filtru IF .rejecţia frecvenţei imagine este limitată de dezechilibrul de amplitudine şi fază dintre căile I şi Q la maxim 40dB .rejecţia frecvenţei imagine este limitată de dezechilibrul dintre căile I şi Q .elimină problema cuplajului parazit .problema frecvenţei imagine (IF mare necesită Q mare pentru filtrul IF) 1a Superheterodină (1 FI) Superheterodină (2 FI) Conversie directă IF joasă 1b .COMPARAŢIE ÎNTRE DIFERITE ARHITECTURI DE RECEPTOARE Tipul receptor Avantaje .rejecţia frecvenţei imagine cu ajutorul mixerului (Weaver) .nu mai apare DC offset .cerinţe mai reduse pentru f t l d (2 oscilatoare l l ) i ţ i d t factorul de il t locale) calitate al filtrului IF din AFI1 .posibil cuplaj parazit între OL şi intrarea în receptor produce DC offset receptor.pierderi de putere în mixere şi filtre 16 complică asigurarea echilibrului 2 3 4 IF de bandă largă .nu necesită rejecţia imaginii .structură mai complexă .selectivitate şi sensibilitate foarte bune Dezavantaje .primul oscilator local (RF) funcţionează pe frecvenţă fixă .integrare dificilă . .

4.Radioreceptoare 1. 3. 4 Introducere Radioreceptoare analogice Radioreceptoare digitale Parametrii receptoarelor radio 17 . 1 2.

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO Sensibilitatea: Abilitatea receptorului d a procesa un semnal util d bili l i de l il de nivel redus în prezenţa zgomotului şi/sau distorsiunilor Selectivitatea Abilitatea receptorului de a extrage în mod satisfăcător semnalul dorit în prezenţa unor semnale de interferenţă puternice Stabilitatea Abilitatea receptorului de a păstra anumiţi parametri prestabiliţi (frecvenţă şi putere) în toate condiţiile de operare 18 .

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO SENSIBILITATE SELECTIVITATE Factor de zgomot relativ Câştig mărit Distorsiuni (IP 3 IP 2) Rejecţie imagine g Consum de putere mărit Zgomot de fază Filtrare suplimentară 19 .

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Factorul de zgomot g Capacitatea unui receptor de a extrage şi detecta un anumit semnal este limitată de mai mulţi factori – zgomotul etajelor de intrare Pentru receptorul digital raportul semnal zgomot (SNR) este determinat de BER l di i l l l (S ) d i d pentru care se mai poate realiza o reproducere satisffăcătoare a semnalului O măsură a degradării SNR este F= SNRin sau NF[dB ] = 10 ⋅ log 10 (F ) SNRout Sout Nout Receptor Sin Nin G (Nad) F 20 .

21 . factorul de zgomot este egal cu valoarea pierderii (atenuării): t t l l i d ii ( t ă ii) F= N out 1 = L ⋅ N in L sau în dB NF [dB] = − L[dB]. Factorul de zgomot Se poate scrie pentru factorul de zgomot relaţia F= S in N in S in N in N out = = S out N out (G ⋅ S in ) N out G ⋅ N in Nout= G×Nin + Nad . F= SNRin G ⋅ N in + N ad N ad = = 1+ >1 SNRout G ⋅ N in G ⋅ N in Pentru un bloc pasiv (fără amplificare.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. de exemplu un filtru).

2) Pentru mai multe componente conectate în cascadă. factorul de zgomot al ansamblului este: FTotal F2 − 1 F3 − 1 = F1 + + G1 G1 ⋅ G2 22 .3) Sout Nout G1 (Nad.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Factorul de zgomot Sin Nin F1 F2 F3 G3 (Nad.1) G2 (Nad.

Pentru o detecţie corectă min S in = Pin i Caz în C î care f t l d zgomot d i factorul de t devine: F= min Pin Pzg g min SNRout de unde rezultă relaţia între nivelul minim al semnalului de la intrare şi zgomot min min Pin = Pzg ⋅ F ⋅ SNRout min min S min [dBm] = Pin [dBm] = Pzg [dBm] + NF [dB] + SNRout [dB] 23 . Sensibilitatea SENSIBILITATEA = nivelul minim al puterii semnalului de la intrare pe care receptorul îl poate detecta pentru a putea asigura la ieşire (pentru demodulare) un raport semnal / zgomot impus.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.

sensibilitatea receptorului se mai poate scrie sub forma ⎡ ⎛ B ⎞⎤ Pzg [dBm ] = 10 ⋅ lg ⎢ k ⋅ T0 [(1 Hz )] ⎜ ⎟ ⎥ = 10 ⋅ lg (k ⋅ T0 ) + 10 ⋅ lg B ⎝ 1Hz ⎠ ⎦ ⎣ min S min [dBm ] = −174 [dBm ] + 10 lg B + NF [dB ] + SNR out [dB ] Putându-se defini nivelul de prag al zgomotului de la intrare ca: min Pnf [dBm] = S min [dBm] − SNRout = Pzg [dBm] + NF [dB ] MDS (Minimum Detactable Signal) Pnf [dBm ] = MDS in [dBm ] = −174 dBm + 10 lg B + NF [dB ] 24 . În aceste condiţii.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Sensibilitatea Pentru o temperatura de 17 grade C.

Sensibilitatea Sensibilitatea receptorului mai poate fi definită şi: min S min [dBm] = Pnf [dBm] + SNRout [dB] sau S min [dBm ] = MDS in [dBm ] + C Antena Filtru RF L = − 1 dB LNA N [dB ] MIX Exemplu L = − 3 dB G1 = 13 dB Switch NF = 2.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.5 dB 1 NF2 = 12 dB 25 .

5 kHz f 26 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Selectivitatea selectivitatea faţă de canalul adiacent: reprezintă proprietatea receptorului de a atenua semnalele din canalele alăturate selectivitatea faţă de frecvenţa imagine: reprezintă proprietatea radioreceptorului de a atenua semnalul cu frecvenţa imagine selectivitatea faţă de frecvenţa intermediară: reprezintă proprietatea radioreceptorului de a atenua semnalele de frecvenţă apropiată de frecvenţa intermediară a[dB] 0 B-3 dB -3 (B0.1 (B0 1) B-20 dB fRF – 4.707) -20 20 -40 ( 0.5 kHz fRF B-40 dB (B0.01) ( 40 fRF + 4.

Selectivitatea Caracteristica de selectivitate Semnal interferent Canal dorit fRF f 27 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Liniaritatea Gain Gain1dBCP Vout G ideal G real l saturare 1dB CPin Pin (a) Vin (b) 28 .

Liniaritatea Punctul de compresie 1-dB poate fi definit ca nivelul de putere necesar pentru a produce o scădere cu 1 dB a câştigului datorită neliniarităţii CP1dB out = CP1dB in + Gain − 1 dB Domeniul di D i l dinamic al receptorului. 29 . DR (“d i l t l i (“dynamic range”) d fi t i ”) defineşte abilitatea unui receptor de a detecta un semnal slab deasupra pragului de zgomot şi de a prelucra un semnal de nivel ridicat fără distorsiuni: DR [dB] = Pmax − Pmin.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Neliniaritatea şi distorsiunile armonice Dacă la intrarea unui sistem se aplică la intrare semnalul vi = A⋅cos(ω⋅t) ( ) Atunci la ieşire datorită neliniarităţilor se obţine semnalul vo = a1 ⋅ [A ⋅ cos (ω ⋅ t )] + a 2 [A ⋅ cos (ω ⋅ t )] + a3 [A ⋅ cos (ω ⋅ t )] = 2 3 = a2 ⋅ A 2 2 + a2 ⋅ A 2 3 ⎛ ⎞ + ⎜ a1 ⋅ A + ⋅ a3 ⋅ A3 ⎟ ⋅ cos(ω ⋅ t ) + ⋅ cos(2 ⋅ ω ⋅ t ) + 4 2 ⎝ ⎠ ⋅ cos(3 ⋅ ω ⋅ t ) a3 ⋅ A 3 4 În aceste condiţii se poate defini câştigul 3 ⎛ ⎞ G = ⎜ a1 + ⋅ a3 ⋅ A2 ⎟ 4 ⎝ ⎠ 30 .

Desensibilizarea şi blocarea Domeniul dinamic de blocare al receptorului. care este cuprins între i î punctul de compresie de -1dB şi sensibilitatea receptorului Recepţie sigură şi lipsită de armonici Pout [dBm] Nivelul de blocare Semnal  perturbator Domeniu de Domeniu de Semnal util  necompresat Nivelul de  l ld sensibilitate Nivel de Semnal util  compresat zgomot blocare [dB] ω1 ω2 ω 31 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. este definit ca un interval permis pentru nivelul semnalulului interferent de la intrare. receptorului BDR (“blocking dynamic range”).

Desensibilizarea şi blocarea Pout [dBm] t CP1dB out 1 dB Domeniul  dinamic al semnalului  ş la ieşire Punctul de saturare Smin+GdB Smin BDR CP1dB in Pin [dBm] 32 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.

f1 f 33 . Neliniaritatea şi produşii de intermodulaţie f2 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.f2 f1 f2 2⋅f2 .f1 2⋅f1 2⋅f2 f1 + f2 3⋅f1 2⋅f1 + f2 3⋅f2 2⋅f2 + f1 f Antena Canalul dorit RF front-end f1 f2 f Bloc RF 2⋅f1 .f2 f1 f2 2⋅f2 .f1 0 Semnale interferente 2⋅f1 .

I Ord.01 GHz 6 GHz. 2·f2 f2 − f1. 6.02 GHz.99 GHz. III f1.01 GHz.PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. 2. II Ord. .01 GHz 2 01 Ord. 6. 2⋅f2 − f1. 6. Neliniaritatea şi produşii de intermodulaţie Produşi de intermodulaţie Ord. . f2 2·f 2 f1.01 GHz.01 GHz 4 GHz. 4. O d II Frecvenţa Valoarea frecvenţei f1= 2 GHz f2= 2. 3·f2 2⋅f1 − f2. 2. III Ord. GH 4. 2⋅f1 + f2.02 GHz 34 . f2 + f1 3·f1.02 GHz 0. III Ord. 2⋅f2 + f1 2 GHz.03GHz 1.

145 sau 20 ⋅ lg ⎛ A−1dB ⎞ = −9 .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.65 dB ⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ AIP 3 43 ⎝ AIIP 3 ⎠ . Neliniaritatea şi produşii de intermodulaţie Punctul de intercepţie de ordinul 3. Între punctul de intercepţie de ordinul 3 şi punctul de compresie de – 1dB există relaţia A−1dB 0 . IP3 reprezintă măsura neliniarităţii unui receptor 3 v o = a 1 ⋅ A ⋅ cos (ω 1 ⋅ t ) + a 1 ⋅ A ⋅ cos (ω 2 ⋅ t ) + ⋅ a 3 ⋅ A 3 ⋅ cos [(2ω 1 − ω 2 ) ⋅ t ] + 4 3 + ⋅ a 3 ⋅ A 3 ⋅ cos[(2ω 2 − ω1 ) ⋅ t ] 4 a1 4 IIP3 = A IIP 3 = ⋅ Acesta se poate evalua la intrarea sistemului 3 a 3 sau la ieşirea acestuia OIP3 = a1 ⋅ A IIP 3 = a1 ⋅ 4 a1 ⋅ 3 a3 OBS.

PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO. Neliniaritatea şi produşii de intermodulaţie O altă modalitate de exprimare a punctului de intercepţie de ordinul 3 este ca diferenţă între fundamentală şi produsul de intermodulaţie de ordinul 3 pentru un anumit nivel al semnalului de intrare (Rejection Ratio) 2 AIP 3 ΔP = = 2 3 Ain 3 a3 Ain 4 a1 Ain OIP 3 IP3 fundamenta la IM3 DP DP f1 2⋅f1 .f1 DP/2 Ain IIP3 20⋅lgA 36 .f2 f2 f 2⋅f2 .

Neliniaritatea şi produşii de intermodulaţie Un alt parametru este P [dBm] domeniul maxim al semnalelor de intrare ce poate OIP fi suportat de un receptor SFDR (S i (Spurious F D Free Dynamic i P Range) – domeniul dintre m ax limita de sensibilitate şi Pin pentru care produsul de SFDR intermodulaţie de ordinul 3 este egal cu pragul de zgomot g p g g out  3 out max IP3 1 dB ΔP = max Pin − Pnf SNRmin Pnf     Smin  SFDR Pinmax CPin IIP3 Pin [dBm] max max min SFDR[dB] = Pin − S min = Pin − Pnf + SNRout ( ) .PARAMETRII RECEPTOARELOR RADIO.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful