1.

Metodologia identificarii criminalistice Metoda principala la care se recurge in identificarea criminalistica a unei persoane,obiect sau fenomen,aflat in legatura cauzala cu un fapt juridic este examinarea comparativa. Compararea elementelor caracteristice generale si particulare,exterioare sau de continut,reflectate in urma descoperita la fata locului,cu elementele caracteristice ale persoanelor sau obiectelor cuprinse,in sfera cercetarii face necesara,in prealabil,o analiza si sinteza a acestora. Fundamentul metodologic al identificarii criminalistice consta,dupa cum se subliniaza in literatura de specialitate,in „selectare si comparare” : a.In prima faza este „determinat grupul persoanelor sau obiectelor suspecte”,pe baza unor elemente caracteristice comune,fiind excluse cele cu particularitati deosebite,evident contrarii celor reflectate in urme,sau in mijloacele materiale de proba. b.In faza a doua a este adancita examinarea comparativa a caracteristicilor comune,in scopul stabilirii „coincidentei sau concordantei” intre trasaturile reflectate in urma si cele reflectate in modele de comparatie,precum si a deosebirilor sau neconcordantei acestea ajungandu-se astfel,fie la obiectul cautat,fie la exluderea celor care prezinta numai elemente asemanatoare.Deosebirile pot fi determinate de uzura,de conditiile in care au fost descoperite si ridicate urmele,de interventia unor factori externi etc.Neconcordanta in modul de reflectare a caracteristicilor aceluiasi obiect mai poate fi si consecinta altor cauze,cum ar fi : Plasticitatea redusa a obiectului creator de urma si Duritatea scazuta a suprafetei obiectului creator. Efectuarea examenului comparativ : a.Sa se cunoasca cu exactitate persoana sau obiectul de la care provin. b.La obtinerea modelelor de comparatie sa se tina seama,atat cat este posibil,de conditiile in care s-a format urma la fata locului. c.Urma si modele tip de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator de urma,in primul rand elemente de ordin calitativ. d.Folosirea de modele similare,avand aceeasi provenienta in momentul examinarii comparative. 2. Metode de examinare microscopica Microscopul comparator: are sistemul optic format din 2 obiective si un singur ocular, impartit in 2 campuri. Imaginile celor 2 obiecte comparate sunt alaturate printr-un sistem de prisme in ocularul microscopului, compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare. Reguli: • Este necesar ca cele 2 obiective sa aiba caracteristici identice; • Obiectele cercetate sa fie asezate in aceeasi pozitie; • Iluminarea sa se realizeze cu surse de lumina de acelasi tip si de intensitate egala. Initial folosit pt compararea proiectilelor, acum nu numai in domeniul traseologiei, ci si in cercetarea unor urme materiale: fir de par, resturi de imbracaminte. 3. Metode de analiza spectrala La baza respectivelor metode sta raportul existent intre materie si radiatie in sensul ca radiatia electromagnetica,fie emisa,fie absorbita de catre un corp sau element este specifica fiecarei tip de molecula sau atom,caracteristicile acestora rezultand din lungimea de unda a radiatiei,a numarului,a intensitatii si grupajului liniilor spectrale. La modul de obtinere a spectrului,instrumentele de analiza se impar in principal,in aparate spectrale cu prisma si aparate spectrale cu retea.Primele se bazeaza pe fenomenul de dispersie a luminii,iar celelalte pe dispersia de catre o retea de defractie.

Dupa modalitatile de inregistrare a rezultatelor analizei,aparatele spectrale se impart in spectrografe,la care spectrul este inregistrat pe un material fotosensibil,in spectroscoape,in care observarea se face cu ochiul liber si spectrometre,acestea permitand si masurarea intensitatii liniilor spectrale. Componente mai importante: o sursa de lumina si un dispozitiv de observare si inregistrare a spectrului. Avantajele analizelor spectrale: • Analiza spectrochimica se caracterizeaza. prin precizie, sensibilitate si rapiditate; • Pt efectuarea ei nu sunt necesare cantitati mari de substante, uneori chiar sunt de ajuns cantitati infime; • Analiza spectrala este indispensabila in numeroase domenii ale criminalisticii: cercetarea urmelor materie (organica, anorganica) sau a resturilor de materiale intalnite in incendii, accidente de circulatie, in cercetare urmelor tragerilor cu armele de foc, a falsurilor, etc. Precautii: • Analiza spectrala prin emisie are caracter distructiv, se apeleaza la ac metoda dk nu este alta posibil de investigare stiitifica. • Analiza spectrala prin absorbtie este indispensabila in analiza lichidelor, insa exista posibilitatea producerii unor erori in analiza din cauza proceselor fizico-chimice ce au loc in probe sau aparaturii. 4. Procedee de fotografiere la fata locului Fotografia judiciara reprezinta un procedeu important de fixare a rezultatelor cercetarii. Cercetarii la fata locului i se adauga in cazul savarsirii unor infractiuni ca omor, accidente de circulatie, navale, aeriene, explozii soldate cu victime omenesti, talharii, etc filmarea sau inregistrarea pe banda videomagnetica. Procedeele de fotografiere la fata locului includ : fotografia de orientare, fotografia schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorilor fotografice. 1. FOTOGRAFIA DE ORIENTARE Serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei in scopul identificarii zonei in care a fost savarsita infractiunea. De asemenea, se urmareste surprinderea acelor aspecte care pot oferi o anumita imagine asupra raportului dintre locul faptei si zona inconjuratoare. In ceea ce priveste fotografiile executate in locuri deschise punctele de orientare pot fi cladiri, poduri, diverse indicatoare, borne kilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare stabila in zona. In ceea ce priveste locurile inchise, fotografia de orientare va cuprinde exteriorul cladirii, cu diverse puncte de reper si anume partticularitatile strazii, cladirilor invecinate, etc. Aparatul se situeaza cat mai sus,in unele cauzuri recurgandu-se inclusiv la fotografii aeriene.Punctul din care se fotografiaza se numeste punctul statie,precum si conditiile de iluminare(naturala sau artificiala) trebuie sa asigure redarea clara si corecta a ansamblului locului faptei si a punctelor de orientare. 2. FOTOGRAFIA SCHITA Este executata in vederea redarii, in exclusivitate a intregului loc al faptei, cu toate caracteristicile lui. Avem urmatoarele tipuri de fotografie schita: fotografia schita unitara- unde se reda totalitatea locului faptei intr-un singur cadru. ; fotografia schita panoramica – este executata in situatia in care locul faptei ocupa o suprafata mai mare si este imposibil de redat intr-o singura fotografie. La randul ei aceasta se imparte in fotografia panoramica liniara unde aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei, fotografia panoramica circulara care se realizeaza prin luarea de imagini prin rotirea aparatului situat intr-un punct central. fotografia schita pe sectoare – in care se reda pe portiuni locul faptei. Se executa acolo unde nu se poate executa o fotografie unita de exemplu apartamente. fotografia schita incrucisata – aparatul este situat succesiv in puncte diferite in scopul evitarii asa-numitelor « zone oarbe ». 3. FOTOGRAFIA OBIECTELOR PRINCIPALE

Modalitatea fotografierii obiectelor principale consta in consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele si rezultatele actului infractional. Din grupa obiectelor importante pot face parte; corpul victimei, armele si instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, obiectele care poarta urme, urmele ca atare, etc. Fotografia obiectului principal va fi dublata de o fotografie ce va reda pozitia acestui obiect in campul infractional cat si in raport de pozitia fata de celelalte obiecte. Obiectele sunt fotografiate astfel incat sa se redea elementele si detaliile sale caracteristice de identificare. 4. FOTOGRAFIA DE DETALIU Este specifica fazei dinamice a cercetarii la fata locului cand este permisa deplasarea si modificarea pozitiei obiectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor si identificarii lor pe suprafata obiectului. Detaliile sunt fotografiate din apropiere, la scara mare, cu surse de lumina laterale. Procedee speciale de fotografiere Procedeele speciale includ mai multe categorii de fotografii si anume: procedeele de fotografiere a urmelor de maini, picioare, etc; procedeele de fotograiere a armelor, instrumentelor de spargere si a urmelor lor. Pentru executarea fotografiei urmelor trebuie respectate anumite conditii tehnice. Fotografierea se va face dupa revelarea urmelor, in primul rand a celor latente, dar si a celor a caror nuanta nu se distinge de culoarea fondului. Procedee de fotografiere a cadavrelor Indiferent de cauza mortii – omucidere, sinucidere, accident – este necesar a se efectua fotografii pentru redarea pozitiei corpului, a starii imbracamintei, a leziunilor vizibile in acel moment, a distantei si raportului cu obiectele din apropiere. Regula generala este aceea potrivit careia in ipoteza mortii violente cadavrele sa fie fotografiate in pozitia si in starea in care au fost gasite, nu este permisa nici o modificare. In functie de specificul situatiei, trebuie avute in vedere pe langa regula generala si urmatoarele aspecte: - cadavrele dezmembrate vor fi fotografiate in 2 etape si anume: se fotografiaza fiecare parte in locul si pozitia in care se afla si ulterior se fotografiaza intregul corp refacut; - cadavrele inecatilor vor fi fotografiate in apa daca asa au fost gasite si ulterior dupa scoatere, pentru a nu risca instalarea putrefactiei; - cadavrele spanzurate sau in pozitia sezand vor fi fotografiate din fata, spate si lateral; - cadavrele carbonizate vor fi fotografiate in starea in care au fost gasite iar ulterior vor fi asezate pe o suprafata alba – hartie, cearceaf – pentru a se obtine suficient contrast si vor fi fotografiate cu ajutorul unei lumini puternice; - cadavrele inghetate vor fi fotografiate in starea initiala precum si dupa dezghetare la temperatura camerei. Masuratori fotografice: cu ajutorul rigle gradate sau fotografia bidimensionala fol in det dimensiunilor lineare ale urmelor si obiectelor, masur. fotogr. cu ajutorul benzii gradate fol in CFL pt det distantei dintre obiecte in profunzime sau urme mai mari, masur. tridimensionale prin fol unor plansete speciale. 5. Fotografia de examinare in radiatii vizibile Fotografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului. Fotografia judiciara de examinare se poate clasifica in: fotografia de examinare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de umbre, de reflexe, de contrast, de separare a culorilor, microfotografia. Fotografia de examinare in radiatii invizibile: ultraviolete, infrarosii, roentgen, gamma si beta, radiatii neutronice si holografia. Fotografia de ilustrare – scopul sau consta in fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat, a caracteristicilor si dimensiunilor sale.

Fotografia separatoare de culori – serveste la revelarea petelor.cu mercur la fotografierile in conditii de laborator si tuburile luminescente). materiale fotosensibile(placile Schumann). urmele biologice.Domeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor care sunt presupuse a fi falsificate sau contrafacute. etc. filtre de selectare a radiatiilor(filtre care permit sa treaca numai radiatia ultavioleta. Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete – face parte dintre metodele stiintifice de investigare folosit in mod curent in laboratoarele criminalistice si in cercetarile la fata locului pentru descoperirea urmelor de maini. a stampilelor. Metoda este utilizata in traseologie pentru identificarea persoanei sau obiectului creator de urma. etc. ilustrarea falsului. . a urmelor in general. in orice imprejurare in care se solicita efectuarea unui examen comparativ de natura optica. in expertiza inscrisurilor. cercetarea tehnica a inscrisurilor – descoperirea falsului prin inlaturare de text.care permite numai trecerea radiatiiei ultraviolete folosite in iluminarea suprafetei sau obiectului fotografiat si fotogr. Fotografia de umbre – este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief.Frecvent insa sunt utilizate lampile cu cuart.dispus in dreptul sursei. Avem trei variante ale fotografiei de comparare si anume: fotografia de comparare prin confruntare – procedeul se bazeaza pe confruntare a 2 imagini dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de la locul faptei iar alta impresiunea sau mulajul creat experimental in laborator cu obiectul cercetat. infrarosiilor. greu vizibile cu ochiul liber datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului.permitand.Wood) retinand celelalte radiatii si filtre care opresc radiatiile UV. de genul armelor sau instrumentelor de spargere. Fotografia de reflexe – are ca destinatie punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima vedere – de ex urmele papilare. hidrocarburi. Domeniile de folosire a radiatiilor ultraviolete in Criminalistica sunt: traseologia – revelarea si cercetarea de identificare a urmelor. in cazul urmelor de adancime de maini si de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere. etc. Un exemplu tipic il constituie petele de sange pe care autorul unui omor a incercat sa le inlature de pe haine sau modificarile aduse unui inscris prin adaugarea sau inlaturarea de text. radiatiilor X si gama au devenit indispensabile examinarii stiintifice a probelor materiale. 6. cercetarea unor mijloace de proba cu suprafata plana. fluorescentei. a modificarilor textului unui inscris. fie divergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice ceea ce conduce la stabilirea identitatii sau la excluderea din sfera cercetarii a obiectului suspect.ca urmare a excitarii corpului cu radiatia ultravioleta). fotografia de comparare prin suprapunere – consta in suprapunerea a 2 imagini dintre care cel putin una este fixat pe un suport transparent. a urmelor biologice. cercetarea operelor de arta. expertiza unor corpuri delicte. printre care mai importante sunt urmele de maini. in expertiza bancnotelor. alte urme organice. balistica judiciara – pentru descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc. si anume cele care contin proteine. Executarea fotografiei: este nevoie de: surse de radiatii(de la becurile aparent simple. Se aplica inclusiv in fotografiile de detaliu executate la fata locului. etc. Fotografia de comparare – una dintre metodele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate in examinarile de laborator. a urmelor. fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau numai prin juxtapunere – serveste la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect ca urmare a determinarii continuitatii elementelor caracteristice reflectate in urma si modelul tip (impresiune) obtinut pe cale experimentala. aparate de fotografiat. Procedeul se aplica in vederea identificarii persoanelor dupa semnalmentele exterioare. in special a picturilor. descoperirea unor falsuri in documente cu caracter financiar. identificarea cadavrelor necunoscute.la arcurile electrice. Fotografia de examinare in radiatii invizibile (doar UV si IR) Radiatiile electromagnetice invizibile de tipul ultravioletelor. in ultravioletul reflectat(implica folosirea unui filtru.(consta in fixarea imaginii formate de radiatia secundara. etc. in balistica judiciara.insa trecerea radiatiilor vizibile si infrarosii. Se determina astfel fie coincidenta. etc. in special in traseologie. Principalele variante ale fotografiei in UV: fotogr.

pilitura. praful. firul de par. Tipul sau natura armei – avem: urme care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului creator. Prin urma a infractiunii intelegem orice modificare materiala intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale. in urme ale infractiunii. vorbirea. resturi vegetale. 8. posibile numai daca se intrunesc urmatoarele conditii : Sursele de Radiatii I. urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice – inclusive resturi sau fragmente de obiecte ce sunt denumite generic si urme materiale (petele de sange.R. pelicula de vopsea. De retinut faptul ca ele nu sunt influentate de elemente poluante din atmosfera si anume fum. Din acest punct de vedere deosebim: urme statice – create prin atingere. sub raport criminalistic. incepand cu fotografierea la locul faptei sau cu aceea de urmarire si terminand cu efectuarea unor investigatii de laborator in cercetarea falsurilor ori in balistica judiciara. ceea ce impune revelarea lor prin diferite metode.).efectuarea de fotografii in cadrul unor activitati de urmarire penala printre care se pot numara descoperirea sau prevenirea furturilor.Filtrele de selectare a radiatiilor. etc. de ex urmele de maini. urme vizibile si urme latente ultimile invizibile cu ochiul liber sau foarte putin vizibile. efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ. urme sonore vocea. Cercetarea si identificarea la fata locului a urmelor de maini . urmele instrumentelor de spargere. etc. etc. ceata. urme de adancime – specifice suporturilor sau obiectelor primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate. prinderea in flagrant delict a persoanelor care savarsesc infractiuni de genul luarii sau darii de mita.. zgomotele obiectelor. Clasificarea urmelor in fucntie de diferite criterii are drept scop cresterea gradului de precizie si claritate al formularii concluziilor cercetarilor criminalistice in solutionarea cauzelor penale. Criterii de clasificare a urmelor infractiunii Notiunea de urma a infractiunii – orice actiune a oamenilor se reflecta prin transformarile produse in mediul in care se desfasoara la fel cum orice fapta ilicita produce transformari obiective. praf. apasare sau lovire. explozia. fenomene cum sunt incediul. Fotografia de examinare in radiatii infrarosii – isi gasesc numeroase aplicatii in cadrul cercetarii infractiunilor. de alunecare a unei suprafete una peste alta. macro si microurmele.etc). fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de cealalta in momentul contactului (urmele de maini.R. Domeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor. Executarea fotografiilor in I. 2.Transformatoarele electronooptice. cercetarea unor valori sau opere de arta. Modul de formare a urmelor – avem in vedere raportul de miscare in care se afla la un moment dat obiectul creator si obiectul primitor de urma. iar pe de alta parte.Materialele fotosensibile. descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc. obiecte sau instrumente. de picioare. in care se imprima suprafata obiectului ce a format urma (urma de picior in pamantul moale). Un exemplu tipic il constituie urma de franare a unui autovehicul sau urma lasata de un cleste in momentul taierii unui belciug. intre fapta si modificarea produsa existand un raport de cauzalitate. care sunt conditionate de prezenta la locul faptei de un mijloc de inregistrare sau un martor de auditu capabil sa retina anumite caracteristici ale vocii sau ale modului de vorbire. locul in care se fixeaza urma pe obiectul primitor (la suprafata sau in adancime).de ex atingerea cu mana a unei suprafete prafuite. urme dinamice – formate ca rezultat al miscarii de translatie. urme de suprafata. picioare. situatie in care nu mai putem vorbi de urme. Criterii: 1. Printre proprietatile principale ale radiatiilor infrarosii se numara capacitatea de a strabate anumite corpuri si de a fi retinute de altele. buze. ciobul.Aparatele de fotografiat. 7. Factorul creator de urma – factorii care au determinat aparitia urmei pot fi diversi: corpul omului. 3. animale.

grasime. Metode optice: radiatia de tip laser este proiectat lateral oblic (45º det aparitia unei fluorescente specifice. vopsea). chit moale. revelarea e de scurta durata. Procedee de revelare a urmelor de maini: • Metode fizice: constau in pulverizarea e prafuri sau pudre cu granulatie f fina pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme. . sange. • • Fixarea urmelor de maini .Urme de maini vizibile sau latente – urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta..Urma papilara a degetelor. suprafete netede.. Astfel.Urme de suprafata sau de adancime – in functie de plasticitatea suportului primitor de urma. Daca s-a patruns prin spargerea geamului cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor papilare. Urmele de maini latente contrar aparentelor sunt in majoritatea cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile. . poate sa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii. prin cercetarea clantelor usii. procedeul nu este distructiv. nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografiere sau banda videomagnetica. in vreme ce hartia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei. sticla. Stabilirea vechimii urmelor de maini : Reprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii cat si in cel al revelarii urmelor crestelor papilare. De asemenea. prin prafuire. a palmei sau a intregii maini se formeaza prin contactul direct al acesteia cu o suprafata sau un obiect oarecare. mansetele de camasi pot retine urme in conditii bune. suprafete relative zgrunturoase. etc. imaginea se obtine prin intermediul unor filtre electronice. dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta proiectat spre suprafetele purtatoare de urma. nitratul de argint sau rodamina B. obiectele de portelan si sticla. Descoperirea urmelor de maini : Presupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de natura locului si de modul de savarsire a faptei. In primele momente ale cercetarii stabilirea vechimii urmelor este absolute necesara pentru alegerea mijloacelor adecvate de revelare – de ex revelarea unei urme proaspete de circa o ora. Metode chimice: revelarea cu vapori de iod (aburire) prin aparitia unei coloratii specifice. lustruite sau lacuite pot fi pastrate chiar ani de zile. praful de xerox. In functie de modul de formare se pot imparti astfel: . urmele de portelan. pulbere de aluminiu. oxidiul de cupru. Cu toata valoarea redusa de identificare a urmelor vizibile ele servesc la constatarea imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea. urme papilare pe suprafete multicolore: se fol substante fluorescente. putand fi reluat de mai multe ori. capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si chiar al porilor. mobilier. a incuietorilor. Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se presupune ca a intrat infractorul. trebuie sa retinem faptul ca insesi aceste manusi pot crea urme specifice. sa prezinte o aderenta selectiva (ceruza. conditii pt substante: sa fie in contrast de culoare. insa poate fi repetata. permiote relevari de urme vechi de 9 ani aflate pe filele unei carti. gulerele.vopsea. vopsea neuscata se formeaza in adancime spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura.) pe suprafata atinsa precum si prin destratificare datorita ridicarii substantei existente anterior pe obiect (praf.urme de maini statice sau dinamice – valoarea cea mai mare pentru identificare o au urmele de maini statice deoarece redau cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. indepartatrea pudrei se face cu o pensula fina din par de veverita sau cu un pulverizator special. Urmele de suprafata se pot forma prin stratificare datorita depunerii de substanta aflata pe mana (sudoare. comutatorului. In situatia in care infractorul a folosit manusi. Urmele formate pe suprafete tip plastilina. etc. Urmele dinamice care se prezinta sub forma unor manjituri pot servi la o identificare generica. de tipul sticlei care sunt urme de suprafata. Stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si este uneori relativa. revelarea cu reactivi chimici : urme pe hartie – reactiv pe baza de ninhidrina. suprafetele metalice.).

Descoperirea urmelor de picioare: Presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce. deoarece amprenta plantara (amprenta talpii piciorului) poate servi la o identificare certa a individului. 3. Dupa descoperire si revelare este obligatorie masurarea urmelor. vant. cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului. Din categoria urmelor de picioare fac parte: .regiunea tarsiana imprimata partial .urmele plantei piciorului – ale piciorului gol. echivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale. etc). precisa si detaliata a metodelor de revelare intrebuintate.urmele piciorului semi-incaltat. cateodata chiar inainte. a regiunilor sale si a tesaturii ea poate servi la determinari de grup si chiar la identificare daca prezinta elemente de individualizare cum ar fi cusaturile sau unele uzuri specifice. 1. fie prin efectuarea unui mulaj. 2. 9. Substante de mulare: ghips. parafina. Printre procedeele de fixare a urmelor se mai numara schitele si desenele intocmite la fata locului si care se anexeaza procesului-verbal.cea mai valoroasa sub raportul identificarii . albe sau negre. Transportarea obiectelor putatoare de urma impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor. Ridicarea urmelor de maini Se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala. etc. urme statice in pamantul moale) pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii. F imp este conservarea urmelor supuse act unor factori de natura sa le distruga (ploaie. Interpretarea elementelor cararii de urma . poate fi asociata cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire. daca exista pericolul degradarii. Cercetarea urmelor de picioare Sunt folosite destul de rar in activitatea de identificare. la urmele de incaltaminte – dispozitive pe baza electricitatii statice. latexul. Transferarea pe pelicula adeziva denumita folio se face dupa revelarea si fotografierea urmelor. In legatura cu urmele de nu trebuie sa confundam o urma dinamica (prin excelenta o urma de alunecare) cu urma create de piciorul aflat in mers. in zapada. etc. asezata pe o bucata de geam deasupra urmei.regiunea metatarsofalangiana . Fotografiile se executa dupa revelarea urmelor latente. Planta piciorului se imparte in 4 regiuni distincte : . alegerea lor fiind in functie de culoarea urmei. Urmele de incaltaminte daca sunt formate in conditii corespunzatoare (de ex.Din punct de vedere procedural principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta procesul-verbal. plastilina. Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de adancime. Fixarea in acest document presupune consemnarea exacta.regiunea calcaiului caracterizata prin alterari ale desenului papilar ca urmare a bataturilor etc Urmele plantei piciorului si anume cele formate de piciorul gol sunt cele mai valoroase pentru individualizare. Ridicarea prin mulaj a urmei in adancime se desfasoara imediat dupa fotografierea sau desenarea urmei pe o coala de calc. Foliile adezive pot fi transparente. . urma de natura statica.regiunea metatarsiana si ea intalnita frecvent .urmele de ciorapi sau de incaltaminte. Piciorul gol la fel ca la descop urmelor de maini. Se impune o pregatire speciala a urmei si mulajului mai ales in conditiile formarii acestora in nisip. Urmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduce forma generala a plantei piciorului. . a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de obiectele principale Din punct de vedere tehnic – criminalistic fixarea presupune in primul rand fotografierea urmelor atat in cadrul general a locului faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale. dupa fotografierea prealabila a lor. considerandu-se ca au mai putine posibilitati de individualizare datorita numarului relative redus de elemente caracteristice. pamant zgrunturos sau moale.

Sangele detine aproape 1/13 din greutatea unei persoane si se compune din 2 parti principale: plasma si elementele celulare formate din globule rosii. Elemente care caracterizeaza o carare de urme: • directia de miscare sau axa cararii de urme este linia mediana ce trece prin intervalul cuprins intre 2 siruri de pasi. Neregularitatile aparute in mers pot indica nu numai o anumita strare psihica sau patologica. Primele reactii la care se apeleaza au un caracter orientativ sau de probabilitate. etc. • Portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost gasit cadavrul (covoare. etc. care este vechimea aproximativa a urmei. natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor: temperature. sangele apartine unui barbat sau unei femei. reactivul Medinger sau Adler. fotografiere. Calitatea urmelor de sange poate fi influentata de actiunile exercitate de om. respectiv de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire. Depistarea petelor suspecte se face cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare (rosii/verzi) capabile sa scoata mai bine in evidenta urma.Cararea de urme constituie obiectul cercetarii atente la FL dat reflectarii unor caracteristici individuale ale persoanei care pot oferi indicii pretioase. daca a stat la panda. Cararea de urme contine date ref la directia de deplasare. Balti – absorbi cu pipeta sau hartia de filtru. • linia mersului – o linie franta formata din segmentele care unesc intre ele partile din spate ale fiecarei urme. urmele pot ramane in profunzimea tesaturii. serice. inaltime. enzimatice sau limfocitare apartine sangele. ea fiind orientata in cateva directii principale: • imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune. topoare. a batistei. in mansete. dare. • latimea pasului luandu-se in calcul extremitatea interioara a calcaiului. • ungiul de mers masurat intre axa cararii de urme si axa longitudinala a talpii. la cusaturi. dar chiar si incercari de derutare a cercetarilor (mersul cu spatele. La fata locului urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi. • Instrumentele folosite in savarsirea infractiunii (cutite. leziuni ale vaselor sanguine. eventuale defecte anatomice. Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea. de natura sa determine. cum ar fi de pilda arderea prosopului. sub unghii. starea psihofizica (lung. Cu timpul luciul dispare iar culoarea se transforma in maroniu si negru. pasului barbati mai mare cu 20 cm femei). etc) • Instalatii sanitare. etc. daca a fol lumina pe timpul noptii. daca contine alcool sau elemente de natura toxica. vasele alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrului. usi. pe baza de apa oxigenata sau luminol.hematii. in par. caror grupe din sistemul AB0. stropi. pe rama pantofului. O urma proaspata are o culoare rosustacojiu si un luciu caracteristic. decuparea unei portiuni din material. Descoperirea urmelor sangvinolente Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat. cantitatea. spalare sau prin distrugerea suportului sau a portiunii sale care contine urma. Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau nu este sange. ziduri. se mai poate stab daca pers cunostea locul. caracteristicile mersului. cararea in spate a unei persoane ori a unei greutati). Precautii pt prevenirea contaminarii urmelor si de aici anularea posib de investigare genetica. agenti fizici si chimici. insa vor tb examinate cu max urgenta. indicand directia de deplasare. dusumea. Cercetarea urmelor de sange Urmele de sange detin o pondere particulara in cadrul investigarii criminalistice. 10. si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra corpului persoanei. . globule albe – leucocite si trombocite. etc). lumina. daca este de natura umana sau animala. direct sau indirect. Trebuie sa se faca cu prudenta pt a lasa deschisa posib examinarii complexe a urmelor in conditii de laborator. Fixarea: prin descriere in P-V. Ridicarea urmelor de sange Pete uscate – razui sau racla impreuna cu o parte din suport (urme pe ob care nu pot fi transp). etc. care este organul din care provine.

12. O particularitate o repr posib individualizarii persoanei a carei spermatozoizi au fost descoperiti.citozina. iar la un cadavru ei se pot conserva un timp mai indelungat. celule ale pielii. oase (maduva osoasa chiar si in cazuri de descompunere avansata). Tipologia investigarii ADN Descoperirea acidului dezoxiribonucleic (ADN) a condus la intelegearea conceptului de ereditate si ulterior la identificare prin decodarea informatiilor genetice pe care molecula de ADN le are in componenta. ADN este compus din 4 tipuri de nucleotide : adenina. Formarea urmelor de sperma are loc prin depunere pe diverse suporturi a lichidului spermatic ejaculat. Sub raportul valorii de identificare. saliva. sangele apartine unui barbat sau unei femei. lichidul seminal. Si anume omorul. vechimii petei. care este vechimea aproximativa a urmei. spermatozoizii supravietuiesc intravaginal circa 48 ore.reactiile cristalografice. nisipul se ridica cu totul. la fixare fotografica si ridicare. mergand pana la 19 zile. daca este de natura umana sau animala. de aceea concluziile de identitate tb privite cu prudenta. 11. pamantul. Ridicarea: intregul obiect sau se taie portiunea cuprinzand pata fara a se indoi. • Probe cu potential in definirea profilului ADN: fluidul vaginal. substantelor straine prezente in urma si a eventualelor boli venerice. la o femeie in viata. aspre la pipait. daca contine alcool sau elemente de natura toxica. se considera imposibil ca 2 barbati sa prezinte acelasi procentaj de celule atipice. Cercetarea urmelor seminale Pr. prezinta contur neregulat. parul (cu bulb).reactiile cromatografice si spectrografice. tipice urmelor biologice de la descoperire. Prezenta lor este caracteristica savarsirii de infractiuni de un grad de periculozitate deosebit sau al caror mod de savarsire prezinta anumite particularitati. determinarea caracterului de secretor sau nesecretor a individului. Nu se ambaleaza ob purtatoare de urme de sange in stare uda si mai ales in material plastic. serice. careia dintre pers indicate in actul de dispunere a expertizei i-ar putea apartine sangele. ambalaraea in stare uscata. caror grupe din sistemul AB0.guanina si timina. rezolvate de expertiza biocriminalistica Urmele de sperma – sau urmele seminale. infractiunile privitoare la viata sexuala. care este organul din care provine. Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau nu este sange.Dintre reactiile de probabilitate. Particularitati ale cercetarii la fata locului Cercetarea urmelor apte sa serveasca la identificari genetice parcurge aceleasi etape tehnice. Expertiza biocriminalistica a urmelor seminale este destinata stabilirii faptului daca urma este de sperma si daca aceasta este de origine umana sau animala. ferit de lumina si caldura. bucati de carne.Pe zapada – prin introducerea sub ac a unei hartii/tifon Crengile. secretiile nazale. Astfel. frunzele se taie. are structura moleculara si este continuta de toate celulele vii ale organismelor (singurele celule fara ADN sunt globulele rosii). • Probe cu potential a analizele ADN mitocondrial. specialistii geneticieni clasifica urmele biologice in 2 categ: • Probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului ADN: sangele. in ipoteza cadavrelor inghetate. ele insa variaza in cursul vietii. Posibilitatile de examinare a urmelor de sperma fata de alte urme biologice sunt amplificate de capacitatea de supravietuire a spermatozoizilor. la fiecare individ exista si spermatozoizi cu forme deosebite sau anormale.. urina. parti de corp. Ob sau suporturile purtatoare de urme biologice care se ridica in vdr analizarii ADN cor fi verificate pt a fi puse in . in ce conditii este posibil sa se fi format urma. grupei sanguine. culoare gri-albicioasa. enzimatice sau limfocitare apartine sangele. se impun insa precautii suplimentare. aceste tipuri alcatuiesc o mare varietate de combinatii. etc.reactii pentru fosfataza acida.

Parul tr colectat cu grija pt a evita ruperea tijei sau atingerea radacinii. caracteristicile de sex. O. varsta aproximativa si rasa persoanei. Se recomanda purtarea de masti (evita stropii de saliva in caz de stranut. .natura depunerilor de pe suprafata firului de par. Expertiza va trata anumite aspecte: . 13. . tesuturile. Pt fiecare proba se va fol un tip special de recipient care sa ofereo conservare optima si un transport sigur. Descrierea semnalmentelor – cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de metoda portretului vorbit – are in vedere caracteristicile intregului corp. . .Metoda portretului vorbit Pentru ca o persoana sa poata fi deosebita de o alta sub raport criminalistic si identificata este necesar ca descrierea caracteristicilor sale anatomice sa se faca dupa metode riguros stiintifice.Analiza prin metoda enzimei de restrictie – este necesar o cantitate necesara de ADN ce este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul unor detergenti si enzime cu mare specificitate. Este posibila identificarea grupei sanguine a persoanei datorita prezentei antigenelor specifice sistemului A. diverse particularitati morfologice ale firului de par. identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici specializate.natura si originea umana sau animala a firului de par.Analiza prin metoda reactiei in lant a polimerazei(PCR) – se poate folosi o singura molecula de adn pentru a fi amplificata. .evidenta alte urme imp. regiunea corporala din care provine. de ex urmele papilare. In general unui fir de par ii este caracteristica o anumita lungime. etc.cum ar fi proteinaza K.eventualele alterari produse de diverse boli. ondulatie precum si unele degradari. originea. In esenta se pot obtine date despre natura. varsta.identificarea persoanei pe baza profilului ADN. urme ale materiei in care a fost descoperit. la starile fiziopatologice si la influenta unor factori de mediu. Expertiza firelor de par este consacrata pe de o parte cercetarii structurii intime a parului. – prin care se obtin date importante cu privire la personae si la imprejurarile faptei. Sangele lichid. grosime. Efectuarea experitizelor ADN : . 14. analizei suprafetei acestuia a diverselor particule aderente. la regiunea corpului din care provine.Cea de-a doua etapa o constituie decuparea ADN cu ajutorul unor enzime de restrictie. Expertiza criminalistica a firului de par Firele de par uman alcatuiesc o categorie aparte de urme biologice denumite si urme de natura piloasa. tusit). . Se fol manusi si pensete adecvate. cu elementele sale caracteristice iar pe de alta parte . pigmentatie. Petele de sange aflate pe ob vor fi uscate inainte de impachetare. organele sau oasele se containerizeaza si se refrigereaza in vdr trasportarii in conditii optime.modul de detasare a firelor de par. instrumentajul se curata cu alcool dupa ridicare fiecarui obiect. in cadrul unor activitati de urmarire penala desfasurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimilor infractiunii. accentul fiind pus pe particularitatile anatomice ale fetei. pigmentatia. .fragmente de marimi diferite. toate raportate la varsta si sexul persoanei. METODA PORTRETULUI VORBIT Porteretul vorbit este o metoda stiintifica care seveste la identificarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora de catre o alta persoana.B. In esenta.sexul..

etc. Vorbirea trebuie inclusa in conturarea portretului vorbit. degajat. conformatia narilor. etc. etc. De asemenea.URECHEA intereseaza atat in privinta aspectului general. lungime.FRUNTEA se descrie dupa inaltime. cu alte particularitati date de morfologia piciorului.fata se imparte de regula in 3 zone . etc. de catre un desenator cu calitati plastice foarte bune. Zona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului si baza acestuia. . In acest sens avem 3 gradatii: 160 cm pentru talia scunda. particularitati. intereseaza si forma umerilor. eleganta. Fiecare element component al fetei se descrie separate astfel: .BARBIA se descrie potrivit profilului ei. dupa forma si numarul lor. CAPUL PERSOANEI – detine locul principal in descrierea portretului vorbit. Aspectul general sau tinuta unei persoane poate fi evaluata ca sportiva. . patrata. cu pasi mari sau mici.de catre un desenator cu calitati plastice foarte bune. . forma carliiontata. ezitant. pozitie. culoarea. vorbirea care sunt in functie de personalitatea si temperamental individului. ingropata. . spatiu interocular. student. Constitutia fizica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau solida. lungimea gatului. particularitatilor sale si anume plata.SEMNELE PARTICULARE fac parte din elementele pretioase pentru identificarea persoanelor si cadavrelor. suplu. si de starea de sanatate. balbaite. inclinare. 160-175 cm pentru talia mijlocie si peste 175 cm pentru talia inalta. proeminenta. intins. .OCHII se descriu dupa forma. mimica. mod de ridare. Fotorobotul – este o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din fotografii ale semnalmentelor unor personae diferite. talpilor si pielii de pe cap. datorita resturilor de pigment ramase in tesut. mod de pieptanare. . latime. grosime.PARUL se descrie dupa culoare. balerin.dupa descrierea martorului sau victimei. genelor. antetragus. de anumite infirmitati. contur. mijlocie. urmand ca aceste aprecieri sa se modifice avand in vedere conditiile de crestere a mediei inaltimii. inaltimea. forma capului si a fetei. felul mersului. . cu baza in sus sau in jos. latimii. privirea. particularitatile pleoapelor. etc. greoaie. ondulat. cu ajutorul fotografiei sub radiatii infrarosii i se poate observa forma initiala. Din profil capul poate avea un contur normal sau regulat. organizate precum si timbrului. culoare. adancimea in orbite. ovala. astfel: . calvitie. saltaret. mijlocie si inalta. pozitia fata de cap cat si sub aspectul elemntelor sale componente – lob. nazala si bucala. particularitati ale mainilor si picioarelor. ori asociata unor profesiuni cum ar fi cele de ofiter.GURA SI BUZELE se descriu dupa marime. helis. prin particularitatile de genul vorbirii normale. . etc. 15.Di punct de vedere tehnic. linia dorsala sau muchia. greoi. Tatuajul ocupa un loc important in suita semnelor particulare. DESCRIEREA FORMELOR DINAMICE Denumite si functionale se refera in special la tinuta corpului. Talia poate fi scunda. el poate fi gasit pe toata suprafata corpului cu exceptia palmelor.albumul destinat identificarii . etc. intellectual. romboidala. slaba sau uscativa. tragus. spetele si bratele. latimea. dreptunghiulara. contur. etc.Metoda consta in schitarea unui portret. accentului. Daca eventual s-a incercat inlaturarea lui chirurgicala. baza. Mersul unei personae poate fi normal. functionar. etc. sportiv.RIDURILE sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc . in functie de marimea sistemului osos si de masa musculara a individului. diferite forme de manifestare. culoare. Modul de manifestare se intelege gestica. marinar.DESCRIEREA FORMELOR STATICE vizeaza elemente caracteristice privind talia. Barbie dubla.forma capului – privit din fata poate fi alungita. . tuguiat. frontala. constitutia fizica sub aspectul general al perosanei.precipitate. triunghiulara. colturoasa. atletica. inaltimii.NASUL are caracteristica radacina. Forma capului trebuie raportata la conturul fetei si la conturul profilului. eventuale infirmitati. pozitie. Metode tehnice de identificare a persoanelor Portretul schitat – sau schita de porter consta in schitarea unui portret dupa descrierea martorului sau a victimei. ascutita. de regula pentru tatuajul ornamental se prefera pieptul. zona bucala cuprinde regiunea dintre baza nasului si varful acestuia.

ceea ce confera compozitiei un grad sporit de autenticitate. procesul de putrefactie. talie si eventualele boli de care a suferit personae ain timpul vietii. Intreaga operatie se executa pe craniul cadavrului caruia se incearca sa i se determine identitatea Identificarea dupa resturile osoase – expertiza criminalsitica osteologica este efectuata de specialistul antropolog care este in masura sa determine daca urmele osteologice sunt sau nu de natura umana. sunt cele ale sistemului dentar Identificarea prin expertiza fotografiei de portret – este un procedeu frecvent aplicat de organelle judiciare in stabilirea identitatii unui cadavru caruia I se poate face o fotografie a semnalmentelor dupa efectuarea toaletei sale. careia se presupune ca i-a apartinut craniul.nazala. IBM).rezultatul fiind fixat prin fotografiere. Practica demonstreaza ca in anumite situatii si anume explozii.desigur mai perfectionata.Pe ecran sunt proiectate succesiv elementele faciale inregistrate pe filme de 36mm. Identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice – este valoaroasa datorita elementelor specifice de individualizare pe care le prezinta in mod natural dantura unei personae. 16. distrugerea premeditate a corpului victimei prin diverse modalitati printre foarte putinele elemente care mai pot oferi date cu privire la personae. mergandu-se pana la identificare.este alcatuit dintr-un set de fotografii executate in conditii similare de incadrare si marime. etc. Cele 2 imagini negative sunt proiectate pe un ecran in vederea stabilirii coincidentei sau necoincidentei elementelor anatomice si antropometrice appreciate ca puncte de reper. De asemenea se pot obtine informatii referitoare la sex.o masa de mixare si un monitor TV.fotografiile sunt sectionate in5 zone.ceea ce largeste gama posibilitatilor de alcatuire a portretului robot. Identi-kit-ul si photo-identi-kit-ul – la dispozitia martorului ori victimei este pus un album ce contine zeci de variante ale el faciale. Metodele criminalistice de identificare a cadavrelor utilizate mai frecvent in practica sunt: Metoda supraproiectiei – consta in proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotografica a persoanei disparute.avand o foma alcatuita din cifrele de cod ale fiecarui element facial. Mimicompozitorul(MIMIC) se apropie de metoda Identikitului.Variantele de elemente faciale sunt selectionate din fotografii obisnuite.ceea ce permite martorului sa selectioneze si sa combine zonele faciale pe care le considera apropiate cel mai mult de imaginea perceputa.Fotografiile sunt sectionate de-a lungul acestor zone. Sintetizorul grafic : are la baza aceleasi principii de compunere a imaginii. se scot peliculele corespondente acesteia si sunt asezate pe prin suprapunere pe un suport special cu geam mat iluminat de jos. daca ne aflam in prezenta unui schelet intreg sau daca oasele apartin mai multor personae.Dispozitivul are forma unei cutii prevazute cu un ecran. Suprapunerea electronica a imaginilor este o varianta perfectioanta a supraproiectiei avand la baza combinarea electronica a imaginilor craniului necunoscut si cele ale persoanei disparute. Metoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului. Metode de identificare a cadavrelor necunoscute Procedeele criminalsitice de identificare a persoanelor dupa seemnalmente exterioare pot fi utile si in cazul identificarii cadavrelor necunoscute insa aplicabilitatea lor este limitata de transformarile firesti prin care trece corpul uman ca urmare a anumitor fenomene cadaverice.bucala) sa se suprapuna perfect.Dispozitivul se compune din doua camere de televiziune.astfel incat cele trei zone ale fetei(frontala.Rezultatul este fotografiat.Fotograma reprezinta. accidente.necesara pentru transmiterea catre alte unitati de cercetare si urmarire penala.av: exploatarea mai eficienta a datelor furnizate de martor si utuilizarea acestor date. incendii. MACINTOSH PLUS. Portretul robot computerizat . In vederea examinarii comparative. catastrophe. La aceasta se adauga identificarea unei personae amnezice sau care isi ascunde .este necesara fotografierea de referinta. potrivit unor standarde de grosime determinate stiintific.In unele albume. Reconstituirea fizionomiei dupa craniu – mai este denumita si metoda GHERASIMOV – RISCUTIA dupa numele celor 2 care s-au ocupat de aceasta metoda in Rusia si in Romania. Se obtine astfel o compozitie grafica. se alege o anumita varianta caracteristica a fiecarui el facial.Intr-un timp foarte scurt se realizeaza un montaj cu ajutorul a 4 dispozitive ce proiecteaza pe un ecran cate o zona a fetei.astfel principalul mijloc de ilustrare a concluziilor expertului antropolog. varsta.In aparat se gasesc 6 filme pe care se afla inregistrate variante ale elementelor faciale.operatie efectuata cu ajutorul unei aparaturi speciale ce permite pozitionarea craniului sub aceleasi unghiuri in care se afla dispus capul disparutului din fotografia ocazionala. stocate in fisiere criminalistice (tehnici de calcul SIGMA.

barbia.prin inlocuirea unor cuvinte cu altele.deghizate sau modificare incercata prin acoperirea microfonului cu o batista.defectiunile de pronuntie si particularitatile lexicale. Fotografiile sau portretul robot pot fi in diverse formate electronice.se inregistreaza in baza de date ca persoana noua(nume.de tipul sonografelor. Sistemul Imagetrak ofera urmatoarele facilitati de verificare dupa : .intonatie.stralucire.cicatrici si tatuaje sau deficiente psiho-motorii. .intensitatea vocii. Caracteristicile vocii : A.Apoi se efectueaza . B.instalat la Institutul de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane. Caracteristici de identificare a vocii si probleme rezolvate de expertiza fono-criminalistica In vederea determinarii si aprecierii stiintifice a caracteristicilor vocii si vorbirii sunt necesare mijloace tehnic speciale de evaluare.prin transcrierea lor grafica sub forma vocogramelor. Metode biometrice de identificare(image trec) Fotografia este digitalizata in limbaj pentru computer.alte date personale.date antropometrice.configuratia de ansamblu a formantilor transcrisi pe vocograma .asta inseamna ca.decuplare.Stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii.frecventa specifica sunetelor nazale si frecventa vocii. Portretul robot realizat.videocaseta) sau suport hartie(prin scanare) cu ajutorul algoritmului de recunoastere faciala.procesata si stocata intr-o banca de date la nivel national.Astfel.dar rostite in alte imprejurari.a.Identificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor conditii de calitate privind inregistrarea in litigiu si avand la dispozitie modele de comparatie. .semne particulare.la cautare nu se ia in calcul culoarea fotografiei sau culoarea pielii. Experiza vocii si vorbirii : A.pronuntarea cuvintelor straine . 18.se disting 80 de puncte nodale pentru fata care masoara:distanta intre ochi.dupa portretul robot computerizat realizat cu aplicatia E-FIT.intalnite la persoanele care au o alta limba materna decat cea vorbita in momentul auditiei . .a intreruperilor facute in timpul inregistrarii.date de stare civila.prenume).particularitati fonetice – accent.adancimea orbitelor.contrast tc.ori in alt context.identitatea. C.Aceste aparate vizualizeaza caracteristicile vocii.prescurtari de cuvinte.dupa imagini-fotografi digitale(aparat foto digital.Caracteristicile acustice individuale sunt formate dintr-un complex de frecvente.De asemenea sistemul foloseste un algoritm(LFA) care este independent de culoare.Vocea are drept caracteristici acustice generale : .mod de operare raportat la fapta(dupa efectuarea modificarilor solicitate firmei furnizoare.la care sunt conectate statii de lucru in fiecare judet.a stergerilor de cuvinte sau fraze.latimea nasului.modificarea tonalitatii.durata de pronuntare a unui cuvant sau a unui grup de cuvinte .linia maxilarului.astuparea nasului etc. 17. B.Sonografele permit analize complexe ale caracteristicilor generale si individuale fonoacustice.potrivit sistemului.Posibilitatea editarii imaginii : scalare.la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti s.oasele fetei.fara introducerea altor date. Caracteristicile vorbirii : .cum sunt cele specifice regiunii din care provine vorbitorul sau cele caracteristice anumitor profesii.particularitati fonetice straine .apartinand aceleasi persoane.alcatuite din : .frecventa de rezonanta a cavitatii aparatului vocal .este operational la nivel national si are in componenta un server de date central.vorbirea in soapta.cu datele antropometrice probabile furnizate de victima sau martor.Stabilirea autenticitatii inregistrarilor audio sau video in scopul determinarii falsurilor. Metoda consta in compararea unei fotografii cat mai recente a persoanei disparate cu fotografia semnalmentelor cadavrului.Sistemul Imagetrak este destinat activitatii operative ale politiei.toate acestea servind la restrangerea grupului de persoane suspecte. .spectrul lor de audiofrecventa fiind situat intre 5 si 16000 HZ.

orificiul de intrare se caract. Astfel.POSTER al persoanei urmarite si RAPORT-inregistrare cu foto nou a unei perosane. sub forma de striatii. Urmele de impuscare 1.pot fi efectuate mai multe tipuri de rapoarte de examinare : . 1.inelul de metalizare depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata proiectilului. perforarii unor obiecte cu un anumit grad de densitate b) urmele secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp sau de la mica distanta . ale flancurilor ghintuite. Pe corpul uman.urmele gurii tevii . In cazul unor obiecte lipsite de elasticitate: din lemn diametrul orificiilor corespunde cu cel al proiectilului.3 in momentul extragerii tubului se imprima pe rigola sau marginea anterioara a rozetei urmele ghearei extractoare. in mom. astfel ca orificiul de intrare este maimic decat cel de iesire.Au trei elemente: orificiul de intrare si iesire ce se deosebesc intre ele prin anumite carcatersitici pe baza carora se stabileste directia din care a patruns proiectilul.: in tabliile metalice marginile orificiilor foarmate sunt indreptate in directia de inaintare a proiectilului. Urmele principale sunt rezultatul actiunii directe exercitate. de densitatea obiectului si de unghiul de lovire. in functie de energia cinetica a proiectilului.tatuajul – patrundere in pile a resturilor de de pulbere neagra sau arsa incomplet -urmele de unsoare . urma ale plinurilor. prin impingerea cartusului in camera de detonare. In urma examinarii prin sistemul imagetrak. Pe imbracaminte. Pot aparea deformari ale glontului daca acesta are un calibru mai mare decat al armei cu care a fost tras. laarmele cu teava ghintuita raman. rugina sau oricare alta substanta aflata pesuprafata proiectilului.rupturile provocate de gaze – forme stelare . . Se formeaza si urma ghearei extractoare care prinde rozeta sau gulerul tubului. prin lipsa de tesut . la geamuri perforarea capata forma unui trunchi de con cu baza mare in directia de inaintare a proiectilului. de regula constandu-se si un raport de fibre spre interior.Urmele de pe tub se formeaza in 3 etape succesive: 1.adancituri sau zgarieturi in functie de unghiul de lovire si de natura obstacolului. deformari constand de regula in alungirea sa. orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire. altii decat cei specifici proiectilului.Se impart in: a) urme secundare formate indiferent de distanta de tragere . Umele formate de arma pe cartus 1.Urmele de pe glont au un carcater dinamic si reflecta caracteristicile constructiei interioare a tevii ghinutuite. Urmele formate prin folosirea armelor de foc A. Sunt de 3 feluri: a) urme de perforare in situatia in care proiectilul a traversat intreg corpul. . in vedrea extragerii sale. Urmele secundare sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tragerii.dupa cautarea in baza de date a sistemului Imagetrak si se verifica asemanarile dupa imaginile din lista de suspecti elaborata de soft-ul sistemului. Orificiul de iesire nu prezinta lipsa de tesut.urmele de funingine .compararea cu sirul de suspecti. 2. iar pe fundul tubului urmele pargului aruncator. 2.2 in momentul tragerii sau al decalnsarii focului apar urmele percutorului si aleperetului frontal al inchizatorului. 19.inelul de frecare sau de stergere creat prin depunerea pe marginea orificiului de intrare a unor particule de unsoare . 1.arsurile . B. diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului.1 in momentul incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai tubului. praf. b) urme de patrundere sau canale oarbe cand glontul patrunde in corp fara a mai iesi c) urme de ricosare cand glontul este deviat de obiect.Raport obtinut in urma efectuarii de inregistrari ale sirului de suspecti cu ajutorul algoritmului LFA(potrivirea faciala).

Principalele urme incluse in sfera cercetarii de identificare sunt cele formate pe rozeta tubului de catre percutor. 21. unghiul si sensul de rasucire . Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului Prezinta un avantaj fata de identificarea dupa urmele existente pe proiectil.pragul aruncator. calibrul.gheara extractoare.cu o latime de 40 cm.peretii camerei cartusului. Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor Stabilirea autenticitatii –doc sau buletinelor de identitae. care pot fi de mai multe tipuri : cutii sau lazi lungi dreptunghiulare umplute cu vata.indicandu-se numarul tragerii.dispozitivul de fotografiere Dolegal ce permite fotografierea simultana a 12 tuburi. Rezultatele examinarii pot fi cert pozitive sau negative dar si de probabilitate.umplute cu vata. care se poate deforma in impactul cu obiectele mai dure.este important sa precizam ca el este limitat la aproximativ 3-5 focuri. Identificarea armei dupa urmele formate pe glont Presupune in faza initiala o delimitare a cercului armelor suspecte. stampilat.Peretii compartimentului sunt din carton. denumite captatoare de proiectile. cu gloantele trase experimental cu arma gasita in campul infractional ori ridicata de la persoana suspecta.Pentru examinarea urmelor de pe tuburi se mai folosesc:discurile lui Metzger care servesc la masurarea unghiului format de urma percutorului cu urma ghearei extractoare. sunt fixate prin fotografiere. Sau compararea mulajelor. fac parte si armele de vanatoare.data si expertul care a facut-o.intrucat unul din cartoane nu mai este perforat. spre deosebire de poiectil.peretele frontal al inchizatorului. Trageri se apeleaza la munitie cu caracteristici asemantoare celei descoperite la fata locului. tuburi de circa 4 m cu apa.fiecare proiectil fiind ambalat separat.Tubul permite si identificarea armelor a caror teava nu contine suficiente caracterisitici individuale.Tragerile se efectueaza in dispozitive speciale .20.prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristicigenerale nu corespund carcatersiticilor reflectate de glont. Golurilor si plinurilor ghinturilor. Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tub Procesul de identificare consta in examinarea comparativa a gloantelor. Mijlocul tehnic pe baza caruia se examineaza il reprezinta microscopul comparator.impartita in mai multe compartimente.In legatura cu numarul tragerilor. semnat. caruia i se poate adauga compararea de microfotograme executate separat penru tubul in litigiu si cel tras experimental. Pt. Dintre tehnicile de examinare comprataiva menttinam examinarea la microscopul comparator.acte de stare civila Principalele elemente comune avute in vedere la stabilirea autenticitatii unui inscris sau document sunt urmatoarele: a) indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris – trebuind sa fie datat. De asemenea se poate face si pe baza mulajelor obtinute dupa interiorul camerei de detonare. pentru aceasta se iau in considerare nr. tubul ramanand intact in marea majoritate a cazurilor de trageri.latimea acestora. inregistrat b) aflarea actului in termenul de valabilitate c) corespondenta intre infatisarea persoanei si fotografia de pe legitimatie sau inscrisul pe care aceasta si-l atribuie d)existenta elementelor de protectie sau de securitate . compararea realizandu-se intre tubul cartusului in litigiu si mulajul experimental.pasiva prin modificari ale compozitiei pastei hartiei si prin filigranare . Din aceasta categ. in special tevile lise. a tuburilor descoperite in corpul vicitmei sau la fata locului. Pt. Captatorul de proiectile in varianta folosita in tara noastra este format dintr-o cutie lunga de aproximativ 3m. obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate. Principalele masuri de securitate: a) Securitatea hartiei .astfel incat prin verificarea fiecarui compartiment sa se poata stabili in care din ele s-a oprit proiectilul. destinate sa ateste autenticitatea unui document si saprevina falsificarea sau contrafacerea sa.

formei acestuia. sub vid.particularitatile de constructie a semnelor grafice In vederea identificarii scrisului se ia in calcul dispunerea si combinarea particularitatilor intrucat o anume caracteristica poate fi intalnita in maimultescrisuri. nivelul general de cultura. ca urmare a proceselor fizico-chimice pe care le parcurge. amplasare a unui text peo foaie de hartiesau pe un alt suport.pe baza carora este posibila identificarea persoanei scriptorului. benzi si cerneala magnetica Expertul trebuie sa acorde atentie starii generale a inscrisului.modul de amplasare a textului . . Servesc la restrangerea cercului de persoane suspecte. atat in cazul literelor cursive cat si in cazul scrisurilor de tipar. de modul de executare a literelor. profesia. urmarindu-se vocabularul folosit de autor. caracteristicile de fabricatie ale hartiei si cernelii. Acestea sunt elemente valoroase in descoperirea unui fals prin imitare sau deghizare. existentei unor eventuale urme de alterare.sistemul de laminare intr-o folie de plastic.distanta dintre randuri . Cu scris superior pot imita cu usurinta un scris inferior sau mediocru.superior – grad accentuat de coordonare si viteza mare de executie. de regula.. Se desting: formele . asupra carora expertul trebuie sa-si concentreze atentia. modificare. b) Vechimea unui inscris poate fi determinata si prin examinarea caracteristicilor hartiei si a gradului ei de imbatranire. Pers. -gradul de oxidare raportat la conditiile de pastrare ale inscrisului . Dominantele grafice sunt constituite din acele particularitati soecifice aspectului general al unui scris.mediu . pentru stabilirea vechimii acestuia. a) Caracteristicile exprimarii in scris – sunt de natura extragrafica.amplasarea diverselor mentiuni c) Caracteristicile generale(dominantele grafice) ale scrisului de mana. Necesita examinarea continutului inscrisului. de gradul de evolutie. localitati). varsta si eventual posibile dizarmonii psihice.activa prin incoporarea in masa hartiei a unor fibre colorate. sunt prezente mai ales in: . Printre formele mai imp. de patrundere in masa hartiei a componenetelor de clor si sulf din cerneala d)intersectarea trasaturilor de cerneala indica diferente de vechime e)tipul de instrument scriptural ofera elemente de stabilire a vechimii 22. Stabilirea vechimii unui inscris a) Neconcordnta dintre data care se pretinde ca o are documentul si vechimea reala a inscrisului. c) In acelasi scop se procedeaza la examinarea cernelurilor.gradul de evolutie a scrisului – inferior . precum si gradul lor de imbatranire sunt elemente semnificatice ale unui inscris.marimea alineatelor .inlocuire a fotografiei. -marginea lasata de scriptor . care ii divulga identitatea. Forma si continutul textului.gradul de migrare. cu alte cuvinte orice anacronism desprins din studiul elementelor ( ortografia folosita de autor. modul in care acesta respecta regulile de ortografie si punctuatie.Caracteristicile de identificare a scrisului de mana Caracteristicile unui scris.forma scrisului este determ.forma sau aspectul general al scrisului . Principalele date ce se pot desprinde dintr-o asemenea analiza privesc. ele oferind posibilitatea stabilirii vechimii inscrisului. clatritatea stilului. b) Caracteristicile topografice ale scrisului. aidoma detaliilor caracteristice intr-un desen papilar. denumirea unor strazi.vizeaza modul de dispunere.limbajul specific scriptorului . in care autorul se concentreaza mai mult asupra modului de constructie a literelor scapand din vedere caracteristicile sale generale proprii. . inclusiv asigurarea unui fond de protectie b) Imprimarea de securitate conceputa in functie de natura imprimarii si prin grafica elementelor imprimate c) Perfectionarea elementelor succesorii de identificare. pastile fluorescente tipice cecurilor de calatorie ori a unor fire de securitate.

b. vaporizarii cu iod si obtinerii de mulaje cu materiale termoplastice. tratarea cu vapori sulfocianici de polisulfat de amoniu ori cu o solutie clorhidrica de ferocianura. vor intra in reactie cu solutiile de revelare. Refacerea textului inlaturat este in functie de natura materialului de scriere ( cerneala. d.legatura dintre grame . Cercetarea falsului prin inlaturare de text Inlaturarea sau stergerea de text se realizeaza pe cale mecanica sau chimica. In doua faze: 1.modul de executare a depasanatelor .presiunea scrisului . avand ca rezultat decolorarea sa si uneori chiar inlaturarea definitiva a textului.care in functie de natura lor. patrunse in masa hartiei. l.modalitatea de incepere a executiei . ghirlandate. in intregime sau partial.coeziunea sau continuitatea scrisului . o litera poate fi constuita dintr-o singura trasatura(c.viteza scrisului . 2. .forma liniei de baza a randurilor d) Caracteristicile particulare ale scrisului sau indicii de grafotehnica a semnelor grafice se constituie ca un grup de elemente foarte valoroase in identificare. alta masura este turnarea unei picaturi de benzinalanga locul razuit. o) din doua trasaturi ( a. Inlaturarea mecanica efectuata prin razuirea textului cu o lama sau radiera sa cu o guma.dimensiunea scrisului poate fi mare. acoperirea unui text sau semne grafice prin hasurarea sau prin patarea cu diverse substante de scriere ori de alta natura. In cazurile simple este suficienta iluminarea documentului sub un unghi anumit sau observarea prin transparenta. creion) si apoi de cea a suportului pe care s-a scris. amintim reactia nitratului de argint cu clorurile sau sulfurile din cerneala. Examinarea criminalistica a textelor sterse se desf. Dintre numeroasele metode de refacere chimica a textului. se mai poate apela la pudrarea hartiei cu grafit. Potrivit modelul caligrafic. e. fiind deseori urmata de adaugarea altui text. Trasaturile de baza din constructia unei litere dispuse in plan vertical se numesc grame iar in plan orizontal ducte. c. A. Caracteristicile speciale de grafotehnica alaturi de directia miscarii sereflecta in: . b) Metodele chimice au la baza reactia dintre diversi reactivi chimici si componentele cernelii sau creionului. n) din trei ( m. rotunjite si unghiulare( colturoase). ele refelctand modul in care fiecare persoana s-a desprins sa execute un anumit semn sau grup de semne grafice. fluorescnta hartiei modificandu-se in portiunuile alterate. Portiunea din care a fost inlaturat textul. W). inlaturarea chimica prin corodarea sau spalarea cu anumite substante chimice a unui text.Aplicarea de metode fizice si chimice cu caracter distrcutiv se face numai dupa fotografierea prealabila a inscrisului in litigiu si dupa ce s-a constatat ca procedeel nedistructive nu au condus la nici un rezultat. B) si patru ( M. tus. Astfel: a.inclinarea scrisului sau a literelor –scrisuri drepte. identificarea portiunii alterate este posibila prin favorizarea cu iod a inscrisului locul razuit colorandu-se intr-o nuanta galbuie. poate fi depistata cu ajutorul radiatiilor ultraviolete.miscarile de scriere in plan vertical 23. In alte imprejurari se impun metode speciale: mai intai se proc. Forma scrisului mai este apreciata din punct de vedere al al gradului de simplificare a scrisului: scrisuri simplem simplificate si complicate. la examinarea optica la stereomicroscop. Refacerea textelor scrise cu stiloul cu bila ori cu creionul este este posibila ci prin punerea in evidenta a urmelor de presiune formate in masa hartiei cu ajutorul fotografiei de umbre. a) Metodele fizice au la baza radiatiile invizibile atat cele ultraviolete cat si cele infrarosii sau radiatiile roentgen. Cercetarea inlaturarii propriu-zise are de solutionat o serie de probleme privin in special modul in care s-aoerat. Stabilirea locului alterarii.arcadate. mijlocie sau mica . inclinate spre drepata sau stanga si scrisuri neregulate . situatie in care ne aflam in prezenta unui fals prin substituire. inclusiv de vechimea scrisului si de conditiile in care a fost pastrat. mai ales in cazutrile de spalare chimica. b.finalizarea semnului grafic . .

Cercetarea textului prin imitare Imitarea poate fi libera sau servila. 25. De asemenea. dupa un inscris autentic. intr-o lumina puternica. reluarile sau retusarile de trasee pentru rectificarea formai gramelor Imitarea servila este precedata. de cuvinte. studierea fluorescentei ultraviolete ori a luminescentei infrarosii. 2.Refacerea textelor acoperite in falsul realizat prin acoperirea textului sau a unor semne grafice fie prin hasurare cu cerneala. c) depsitarea unor caracteristici de ordin particular cum ar fi orientarea miscarilor. Aceste gen de fals este deseori precedat de inalturarea de text. 2. Imitarea devina oarecum usoara in cazul scrirelior cu un grad de evolutie inferior scrisului falsificatorului. eventual randuri intregi. Dintre variantele falsului prin adaugare freceventa este aceea a transferului de litere. prsiunea scrisului sau viteza mai scazuta de executie. dupa care se procedeaza la repasarea sa cu cerneala. . pe care acesta il are in fata. cuvinte sau cifre.deo executare a scrisului cu creionul. Aceasta categorie de fals poate fi executata prin simpla modificare a unei litere sau cifre. Depistarea falsului prin imitare este posibila datorita mai multor indicii: a) prezenta caracteristicilor propriului scris al cartografului b) ignorarea modului de executare si de dispunere a semnelor diacritice si de punctuatie atentia plastografului fiind concentrata asupra executarii lieterelor sau cifrelor.uneori. Cercetarea materialului de scriere – examinarea fizico-chimica a materialuluicu care s-a scris( cerneala. pentru revelarea textului se recurge la metode specifice. Cercetarea caracteristicilor grafice –continuitatea logica a scrisului. fie prin pete de cerneala sau cu alte substante. ori de catre o alta persoana. precum si la unele cerneluri asemanatoare sau diferite. deseori se folosesc radiatiile infrarosii sau radiatiile roentgen. prin punerea in evidenta a trasaturilor de grafit. aspect relevat lafotografierea sub radiatii infrarosi. Schimbarea ordinii aceste succesiuni indica prezenta adaugirii. examinarea in microscopie electronica cu baleiaj. precum si in cazul semnaturilor simplificate. se mai folosesc metodele difuzocopiative. falsificatorul apeland la un instrument scriptural similar celui folosit initial sau la altul. Depistarea falsului prin imitare servila este posibila datorita unor elemene specifice revelatoare ale acestui gen de plastografiere grosiera: a) lipsa de spontaneitate in executarea gramelor. apar si modificari detereminate de schimbarea suportului pe care a fost asezat inscrisul. Poate fi efectuat atat de persoana care a intocmit initial inscrisul. din adaugari de cifre. Printre elementele grafice de natura sa indice falsul prin adaugare de text . Falsul prin imitare servila – se executa prin urmarirea stricta de plastrograf a modelului scrierii originale. De regula.creion sau tsu.3. precum si a conditiilor concrete de scris. distanta dintre randuri si dintre cuvinte si caractersiticile grafice particulare. nesiguranta traseuluisi intreruperile care nu sunt specifice scrisului original b) grosimea uniforma a trasaturilor precum si presiunea de asemenea uniforma c) viteza scazuta de scriere. trasaturile executate ulterior se suprapun peste trasaturile executate anterior. ajungandu-se la randuri intregi. Studierea modului de intersectare a trasaturilor depistarea falsului prin adaugare de text mai poate fi posibila pe baza datelor desprinse din examinarea trasaturilor intersectate. creion) 3. Revelarea se poate face prin examinarea prin transparenat. 1. 26. Falsificareamai poate fi facuta prin copiera directa a textului sau semnaturii. tus. se numara: a)ingramadirea ori prescurtarea nefireasca b)micsorarea distantei dintre randuri c)modificarea sau orientarea diferita a liniei de baza a randurilor Alaturi de diferentele de ordin grafic. Cercetarea falsului prin adaugare de text Este tipic pentru falsurile partiale. Se folosesc examinarile stereomicroscopice cu iluminare in contrast de culoare. 1. Falsul prin imitare libera – se executa in majoritatea cazurilor cu modelul in fata dar si dupa memorie. modul de legare a literelor. dupa cum traseeel randurilor inferioare le intersecteaza pe cele superioare. schimbarea instrumentului scriptural. revelarea urmelor prin presiune sau aparatura de tip „ video spectral comparator”.

se reflecta princ. . microurme. Unii autori recurg la imitarea acesteia prin proiectie. aplicabile in intreaga cercetare. Consemnarile se vor limita strict la constatarile facute direct de organul de urmarire penala. Trebuie sase acorde atentie fiecarui detaliu prin cercetarea minutioasa a intregului loc al faptei. o conlucrare fara rezerve intre membrii echipei petoate planurile si informarea permanenta a conducatorului cercetarii. 27. Cadrul tactic general al cercetarii la fata locului Cercetarea propriu-zisa la fata locului presupune respectarea unor reguli tactice cu caracter general. Fixarea integrala si obiectiva a rezultatelor cercetarii – dupa efectuarea cercetarii la fata locului se incheie un proces verbal.Completarea masurilor vizand salvarea victimelor. Se vor folosi formulari clare. carcaterul perisabil al unor urme cum sunt cele biologice. In prezent de norietate este falsificarea prin scanare.intr-o succesiune fireasca. Pot fi determinate nu numai de actiunea autorului ci si de actiunea unor factori neutri : conditiile meteorologice. fara a se exclude chiar surprinderea autorului la locul infractiunii.potrivit atributiilor sale in cadrul echipei.luarea unor masuri de ordina la fata locului – pentru reusita cercetarii locului faptei.atunci pregatirea cercetarii efectiva va consta in : a. Aceasta cerinta este obligatorie sub 2 aspecte: a) prin scurgerea timpului exista pericolul producerii unor modificari la locul faptei si al disparitiei sau degradarii urmelor.modalitati care sunt menite sa asigure evidenta probatorie si saconfere un plus de obiectivitate cercetarilor la fata locului.a fost precedata de actiuni premergatoare. decat daca este absolut necesar si.cercetarea in echipa presupune in primul rand o conducere unica. D. mai ales.organizarea activitatii este privita sub dublu aspect:1) fiecare dintre mebrii echipei de cercetare va avea deindeplinit sarcini concrete si precise. conducatorul acesteia. fotografii. . Conducerea si organizarea competenta a cercetarii la fata locului – se materializeaza prin: . nici un element util stabilirii adevarului evitandu-se expresiile ambigue. 28. astfel incat sa se ajunga lascopul propus. urme biologice b) clarificarea imprejurarilor negative – a neconcordantei dintre starea locului faptei si fapte ori imprejurarile ca atare. 2) organizarea desfasurarii activitatilor de investigare trebuie sa se faca intr-o ordine bine stabilita. . grosimea uniforma a traseului. C. Falsificarea de semnaturi cele mai frecvente categorii de falsuri. Echipa de cercetare trebuie sa-si focalizeze atentie in 2 directii: a) descoperirea si cercetarea minutioasa a urmelor –urme latente. b. safie lasati sa actioneze in linsite. Principalele elemente tactice. reluari.evitarea patrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate sau neavenite – reprezentantii presei sau televiziunii pot sa asiste dar in afara perimetrului scenei infractiunii. Cercetarea la fata locului se efectueaza complet si detaliat – aceasta cerinta trebuie dublata de obiectivitate si constiinciozitate.acesta constituie principalul mijloc proceduralde fixare a celor constatate de catre organul judiciar. fara a se interveni din afara. rectificari etc. cercetarii. este deosebit deimportant ca echipa de cercetare. de natura sa orienteze activitatea echipei de cercetare la fata locului sunt: A. intreruperi nefiresti. operativitatii B. Indicii de falsificare a semnaturii sunt aceleasi ca sila plastografierea scrisului obisnuit. b) prin prezenta imediata a organului de urmarire penala la fata locului se creeaza posibilitatea identificarii unor martori. indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii: nesiguranta trasaturilor.delimitarea sa exacta si intarirea masurilor de paza. Cercetarea la fata locului se efectueaza cu maxima urgenta – practic imediat dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat despre savarsirea unei infractiuni. astfel incat locul faptei sa fie cercetat sub toate aspectele indiferent de versiunea pe care echipa de cercetare este tentata sa o atribuie evenimentului cercetat. . .inlaturarea pericolelor si conservarea urmelor. deinregistrari pe banda video-magnetica.3.precise. Nu este permisa consemnarea unor stari de fapt inexistente in mom. oportun.concise din care sarezulte ca nu a fost omis nici un amanunt.Examinarea rapida a locului faptei. Masuri pregatitoare si efectuarea cercetarii propriu-zise In situatia in care cercetarea propriu-zisa. Modalitatile tehnice de fixare sunt: executarea de schite.

a urmelor vizibile.a altor obiecte ce urmeeaza a fi ridicate si transportate la laboratoarele de specialitate. degradari etc iar in a doua ipoteza. Formularea clara a intrebarilor adresate expertului – acestea vor trebui formulate cu claritate. cum ar fi stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane.In executarea fotografiilor si inregistrarilor video de detaliu. este necesar sa se aprecieze daca si in ce masura o expertiza este utila. Stabilirea corecta a obiectului expertizei – consta in lamurirea unor sau imprejurari de fapt ce reclama cunostinte speciale in diverse domenii.a martorilor.Obtinerea unor informatii referitoare la fapta. ca si intarzierea acesteia. Oportunitatea expertizei In functie de probele. Asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza – reprezinta premisa de baza a obtinerii rezultatelor scontate prin administraea acestui mijloc de proba. d.se va indica curatarea incaltamintei de noroi. concis si precis.daca infractiunea s-a soldat cu pierderi omenesti.Limitarea numarului de persoane care patrund in zona cercetata la strictul necesar.Se iau primele declaratii martorilor si victimei .a urmelor materie etc. datele sau urmele sunt insuficiente pentru realizarea cercetarii.c.Purtarea echipamentului de protectie – costum. Cercetarea in faza statica : a. d.la locul faptei va patrunde numai seful echipei.Examinarea amanuntita a corpului victimelor. gresite. Cercetarea Propriu zisa : a.ca si la persoanele antrenate in comiterea ei. In prima ipoteza.imprejurarile in care a fost savarsita.se finalizeaza schita locului faptei si se incepe redactarea procesului verbal. 4.a persoanelor suspecte precum si a tuturor care pot fi selectionati in calitate de martori assitenti.schia si fotografii ale obiectelor principale.Masurarea distantei dintre obiectele principale. . c. b.fiind permisa atingerea sau schimbarea pozitiei lor. in exclusivitate.Pentru aceasta. c.inclusiv persoanelor suspecte.praf.Prevenirea oricarei modificari in starea sau pozitia lucrurilor. evitandu-se exprimarile generale. sau la ridicarea unor obiectii alepartilor.Determinarea eventualelor modificari survenite anterior sosirii echipei de cercetare Cercetarea in faza dinamica : a.Stabilirea precisa a sarcinilor ce revin fiecarui membru al echipei si indicarea ordinii in care vor fi indeplinite activitatile de cercetare. b.a fiecarui obiect presupus purtator de urme sau care a servit la savarsirea infractiunii.Indepartarea tuturor persoanelor inutile si retinerea celor care au facut sesizarea. d.indiferent de calitatea lor.paralel cu conservarea urmelor si evitarea crearii altor urme care pot dezorienta cercetarea. confuze. care ii determina pe unii experti sa procedeze la reformulari.aprecierilor sau discutiilor privind natura faptei.inclusiv cu privire la identitatea celor retinuti la fata locului.resturi vegatale si sa va interzice fumatul.a masuratorilor fotografice bidimensionale. Oportunitatea expertizei se raporteaza si la momentul dispunerii acesteia.starea urmelor etc.dintre acestea si urme sau locuri de acces. c.daca mai este mai fata locului. echivoce. obiectele sau materialele trimise expertului pot suferi modificari.aspect de natura sa serveasca la clarificarea unor imprejurari ale cauzei. cu riscul aparitiei de neconcordante intre ceea ce a urmarit organul judiciar si ceea ce a inteles expertul din intrebare.insotit eventual de un ajutor sau de medicul legist.Interzicerea comentariilor. pot avea consecinte negative asupra solutionarii cauzei. e. nu laproblemele de drept. Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice 1.manusi. b.Fixarea cailor de acces si de deplasare a membrilor echipei in perimetrul locului faptei.Executarea de fotografii de orientare.Stabilirea starii si pozitiei mijloacelor materiale de proba. 2. la ceea ce legea defineste generic „fapte sau imprejurari”.mai ales in cazul urmelor biologice.la locul in care a fost savarsita.masca pentru protejarea urmelor si prevenirea contaminarii acestora.precum si in locul in care urmeaza sa fie depozitate mijloacele materiale de proba descoperite.In faza de pregatire. pe considerentul ca nu s-a dat raspuns intrebarilor din ordonanta sau incheiere.Organele judiciare au datoria sa vegheze la respectarea cerintei de limitare a obiectului expertizei criminalistice. mai ales in ideea cao dispunere prematura. datele sau materialele existente in cauza. astfel incat nici sa nu se intarzie efectuarea unei expertize indispensabile solutionarii cazului. 29. e. 3.

corespunzatoare sub raport calitativ si cantitativ. modelele de comparatie sau de obiectele presupuse a fi format urmele la fata locului. de la premisele problemei. deductiv. pe baza datelor de naturaprocesuala.versiunile sa fie elaborate in legatura cu toate explicatiile posibile care pot fi date in cauza cercetata . inlantuirea de judecati avand drept punct de plecare elementele particulare ale cauzei.Lipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora echivaleaza cu o infinitate de versiuni ori cu formularea de versiuni ce pot conduce cercetarile pe piste false. cu ch inutile de energie umana si materiala. c) rationamentul prin analogie consta intr-o opertaie logica in care concluzia este trasa pe baza asemanarii dintre elementele caracterstice unui fapt cunoscut si cele ale faptului sau evenimentului aflat in curs de cunoastere. In elaborarea versiunilor se impune respectarea urmatoarelor reguli tactice: .versiunile de urmarire penala sa fie elaborate numai pentru faptele sau imprejurarile ce pot avea mai multe explicatii. experienta si intuitia organului de urmarire penala= elaborarea versiunilor cu profesionalism a)pregatirea multilaterala. deci la o anumita concluzie ce va servi laelaborarea versiunii b) rationamentul inductiv – inversa rat. 2.la explicarea unor fapte sau imprejurari. mijloacele materiale de proba sa fie insotite de impresiunile. Expertului i se va mentiona carei categorii ii apartine fiecare obiect( litigiul sau comparatia) si care este apartenenta sa. b) Din punct de vedere calitativ – informatiile ce stau la baza versiunilor. Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala Pentru elaborarea unor versiuni care sa serveasca pe deplin aflarii adevarului sub raport tactic. Conceperea unor versiuni apropiate de realitate solicita pregatirea multilaterala. iar problemele fiecareia dintre ele.simplele supozitii saupresupuneri lipsite de un suport real nu fac decat sa creeze dificultati in desfasurarea anchetei. 30.versiunile trebuie sa fie bine construite din punct de vedere logic.la aspectele esentiale.in principiu. 3. clar si precis formulate 31. darcare sa capete ulterior caracter procesual . cauzele cu o explicatie in mod cert unica neimpunand o asemenea operatie . fie ele referitoare la natura faptei. printr-o inlantuire de judecati. Folosirea unor forme logice de rationament. printre cele mai imp numarandu-se: 1.a) Prima cerinta pe care trebuie sa o indeplineasca aceste materiale este aceea a cunoasterii cu certitudine a provenientei lor. date care indeplinesc cerintele de ordin calitataic si cantitativ .temeiul versiunilor sa il constituie numai datele concrete. Principalele cauze ale relativitatii marturiei . pentru a se ajunge in final. experienta si intuitia organului de urmarire penala – cond imp in realizarea unei versiunicare sa se apropie cat maimult de ralitatea infractionala b)pregatirea complexa – presupune nu numai stapanirea cunostiintelor penale si criminalistice si si cunostiinte in alte domenii c) experienta reprezinta un element de siguranta si precizie in investigare d) intuitia reflecta capacitatea organului de urmarire pealade a descoperi side a ajunge cu rapiditate la sensul.elaborarea datelor sa se faca. detipul rationamentelor deductive si inductive. pentru a se ajunge. este necesar sa fie intrunite mai multe conditii. Este necesar ca urmele. cu date sau informatii obtinute pe cai extraprocesuale. Detinerea unor date sau informatii despre fapta cercetata. in caz de nevoie. la particular. completata. b) a doua cerinta importanta se refera la calitatea pe care trebuie sa o prezinte materialele in sensul ca ele trebuie sa contina sau sa reflecte suficiente elemente caracterstice pe baza carora sa se faca identificarea. ca si a rationamentului prin analogie – versiuni elaborate nu numai pe date concrete ci si pe baza unui proces judicios de gandire a) rationamentul deductiv – operatie logica. pe baza carora sa fie elaborate versiunile a) sub aspect cantitativ – un minimum de date este absolut necesar pentru formularea versiunilor. in care se porneste de la general. trebuie sa fie precise si concrete.

poate fi redusa de distanta. influentata de distanta. cai nervoase de transmitere. Organele judiciare trebuie sa stapanesca cele mai adecvate reguli tactice criminalistice de ascultare prin care proba testimoniala sa fie apropiata cat mai mult de realitate. informatiilor pe care un morator le-a receptat. a) calitatea organelor de simt b) personalitatea si gradul de intruire a individului c) varsta si inteligenta . prin intermediul unui organ de simt. de adevar. dar si procesul de memorare sau redare a celor percepute. conduce la perceptii eronate. lucru greu de realizat in practica 4. a) vizibilitatea . c) Durata perceptiei. ce permite persoanei sa perceapa intregul inaintea partilor componente. Se rezolva in acest mod doua problemeesentiale: . 2. Procesul de pecetie este astfel definit ca in cat de organizare asenzatiilor. alcatiut din organe de simt. factori meteorologic.Psihologia martorului Receptia senzoriala. determinati de imprejurarile in care are loc perceptia. b) Audibilitatea. b) Constanta perceptiei. 32 . determinta de persoana autorului infractiunii. de viteza de deplasare apersoanei.geometrice d) Fenomenul de expectanta. existenta unor surse sonore. Exemple de factori: a) modul de organizare a informatiilor la nivelul contextului. de iluminare etc. cauzele fiind dentre cele mai diferite: ex cunoasterea persoanei. de asemenea exista si o intensitate maxima dincolo de care nu se mai produc senzatii. respectiv a masurii in care depozitiile corespund realitatii obiective Astfel . magistratul are posibilitatea sa se intemeieze motivat pe o delcaratie confirmata si de alte probe existente in cauza chiar daca aceasta contrazice odepozitie anterioara. c) Fenomenul de iluzie. reprezinta procesul de asezare in pozitie normala a unei imagini care in retina noastra aopare rasturnata potrivit legilor opticii geometrice. elementele care o definesc contureaza un proces psihic de cunoastere care parcurge mai multe etape: a) senzatia este cea mai simpla forma de reflectare senzoriala a insusirilor izolate ale obiectelor sau persoanelor. sau al celui care il percepe. Senzatia se naste doar atunci cand stimulul atinge un prag minim. a bunei sale credinte . b) Perceptia. de asemenea in functie de elementele supuse perceptiei. obiectului perceput. Factori subiectivi. fenomen ce ne determina sa extindem necritic un detaliu asupra intregului Factori obiectivi. Aceste praguri ale senzatiei difera de la o persoana la alta. Cele mai frecvente sunt cele optico. reprezentati de totalitatea particularitatilor psiho-fiziologicesi de personalitatea individului. prin deformarea subiectiva a realitatii. au influenta directa asupra modului de receptionare. Particularitatile psihologiei organului judiciar – marturia reprezinta o trecerea a relitatii prin filtrul subiectivitatii martorului dar si prin cel al organului judiciar care apreciaza valoarea probanta a declaratiei martorului. la identificarea obiectelor si fenomenelor. Perceptia este diferentiata de la o persoana la alta. obiectului. actionand cu rapidutate etc. Aparitia acestora depinde de intensitatea stimulilor care actioneaza asupra analizatorului. Analizator= aparatul organismului uman . Imperfectiunea organelor de simt – impreuna cu o serie de factori obiectivi sau subiectivi influeanteaza nu numai perceptia. Rapiditatea cu care sunt sesizate elementele componenet difera de la o persoana la alta.stabilirea sinceritati martorului.determinarea veridicitatii marturiei. depinde de perioada in care se desfasoara actiunea. conditiile meteorologice. prin care este pregatita sa recptioneze anumiti stimuli filtrandu-i pa altii e) Efectul “halo”. Procese psihice distorsionate – predominante: subiectivismul. Convingerea cvasi-generala –ca declaratia martorului trebuie sa fie o reproducere absolut fidela. consecinta unei reflectari mai complexe care conduce la constientizare. etc. apeland la deghizari. centri corespunzatori de pe scoarta cerebrala. selectivitatea psihica si constructivismul psihic 3. d) Unii dintre acesti facori pot influenta si perceptia tactila sau olfactiva e) Disimularea infatisarii.1. Factori de distorsiune.

4) stabilirea momentului audierii. se va face in functie de obiectivele anchetei ssi activitatile destinate solutionarii lor a. • Comportarea organului judiciar intr-un mod calm.a doua etapa. mijloace materiale de proba pt al ajuta pe martor sa isi aminteasca cele petrecute. . uneori e necesar un plan de ascultare. Conduita magistratului treb sa se ghideze dupa: . mare de persoane care detin informatii e posibila o selectare a martorilo pe baza calitatii datelor pe care le detin c) clarificarea naturii relatiilor acestora cu persoanele implicate in savarsirea infractiunii 2) cunoasterea personalitatii martorilor. de obicei la sediul organului judiciar 5) pregatirea audierii. precum si a influentarii acestuia de catre alte persoane interesate in cauza. amrtorii principali se asculta de regula inaintea celor secundari. Conduita tactica in momentul relatarii libere a martorlui .stabilirea martorilor care pot fi audiati pe baza criteriilor procesul. 34. Se poate realiza fie inainte fie dupa ascultarea invinuitului sau a persoanei vatamate. Ordinea se stabileste de asemenea in functie de relatia dintre martor si partile din proces ca si de pozitia lor fata de cauza. nu e indicat expres de lege. Din randul acestora se vor selectiona cei care pot depune marturie b) daca exista un nr. in care se include si depunerea juramantului exista vreo indoiala in privinta identitatii acestuia. a) se identifica persoanele care au avut posibilitatea sa perceapa direct faptele si imprejurarile cauzei dar si a celor care detin in mod indirect informatii. 3) elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor. Organul judiciar trebuies sa se conduca dupa anumite reguli tactice. determinarea ordinii de audiere. incurajator Toate aceste reguli duc la carearea unui climat psihologic favorabil confesiunii (discutii libere prin care se poate cunoaste mai bine personalitatea martorului).fotografii.evitarea posibilei intelegiri intre martori. proprii debutului audierii: • Primirea matorului intr-o maniera corecta (necesara eviatrea contcatului dintre martori sau cu alte aprti din proces). in functie de mai multi factori . la ore/zile diferite pentru a se evita posibilitatea intalnirii acestora. ce are ca scop stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza declaratiilor martorilor. Daca in etapa etapa identificarii martorului. Avantajul sponteneitatii relatarii libere si prezinta garantia unei mari fidelitati daca martorul nu are nimic de ascuns sau pe cinvea de protejat. vor fi pregatite inscrisuri.Locul de audiere. in functie de tipurile acesteia voluntara sau involutara. pregatire profesionala. si a cercului de persoane care cunosc aceste fatpe din cadrul carora vor fi selectionati martorii . ocupatie etc. Pregatirea ascultarii martorilor Presupune: 1) studierea dosarului cauzei. Reguli si procedee tactice aplicate in ascultarea martorilor Conduita tactica in etapa de identificare a martorului – este prima etapa din cele 3 care trebuiesc parcurse in procesula scultarii martorilor. presupune aflarea datelor referitoare la profilul psihologic. • Crearea unui cadru de asculatre sobru (seriozitatea.d) e) f) g) h) temperamentul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire starile de oboseala starile afective atentia. dupa crearea cadrului psihologic favorabil obtinerii unor declaratii decalaratii sincere. se va stabili prin orice mijloace de proba. Tipul perceptiv 33. i s face cunoscut obiectul cauzei si i s arata faptele si imprejurarile pt dovedirea carora a fost propus ca martor cerandu-i-se sa declare tot ce stie cu privire la acestea. lipsa de factori stresanti). e necesar ca citarea sa se faca de urgenta.Trebuie avut in vedere programul de activitate si profesia persoanei .penale si criminalistice. necesara pentru eficienta ascultarii.

concise si exprimate intr-o forma accesibila persoanei ascultate. In legatura cu receptia auditiva sublinima faptul ca omul este capabil sa perceapa dintr-o infinitate de nuante. Situatia de victima se asociaza cu ideea de suferinta fizica si morala. Clasificare din perespectiva tacticii criminalistice: 1. fara a-l intrerupe (chiar daca faptele sunt relatate cu lux de amanunte). 3. • Determinarea/identificarea fenomenelor acustice (omu intelege sunetele pe care le percepe). • Poate nota aspecte mai seminificative fara a proceda cu ostentatie (fara intreruprea martorului). Mai este numita si „Interogarea martorului. Intrebari de precizare (determinarea cu exactitate a unor circumstante). Prezinta interes determinarea urmatoarelor imrpejurari: • Distanta dintre sursa sonora si organul receptor (in functie de intensitatea undelor sonore). • . Reguli tactice aplicate in etapa formularii intrebarilor – nu are acracter obligatoriu. „Dispozitie-interogatoriu”. • Denaturarea prin substituire (faptele. inlaturarii denaturarilor). care ii poate influenta pe cei de conditie social-culturala redusa. In functie de gardul lor de sugestibilitate pot fi: 1. • Directia de propagare a fenomenelor sonore (poate avea certitudine cand este intemeiata pe senzatii auditive si vizuale). • Sa nu contina elemente de inditimdare. o multitudine de fenomene sonore ce insotesc obligatoriu sau intamplator savarsirea unei infractiuni. 35. Intrebarile sunt necesare intrucat depozitia martorului poate contine denaturari. isi reduce cpacitatea de adaptare. Intrebari implicative (cu mare grad de sugerabilitate). Trebuia luata in calcul si sugestabilitatea de statut. • Reorientarea relatarii spre obietul marturiei (daca martorul se pierde in amanunte sau se abate de la subiect). Sunt de natura sa limpezeasca relatarile martorului sau sa le verifice. in culori normale sau inversate. Modelarea si tonul vocii pot constituii un factor de sugestie. supus cateva momente luminii mai intense. frecvente fiind: • Denaturarea prin adaugare (exagerare sau nascocire de fapte imagianare). persoanele reale sunt substituite cu altele percepute anterior ca urmare a asemanarilor existente).: doar undele electromagentice de lungimea de unda cuprinsa intre 396 si 760 milimicroni (intre violet si rosu) pot provoca senzatii vizuale. precise. Ochiul expus la intuneric. negative). Intrabari de completare (pt aspectele omise). locul unor detalii in timp si saptiu). 2. • Denaturare prin transformare (modificrea succesiunii faptelor. In privinta respectarii clasificarii de mai sus trebuie sa se respecte urmatorele reguli: • Intrebarile sa fie clare. 2. Intrabari incomplet sau complet disjunctive (grad mic de sugerabilitate. sa se sugereze raspunsul. Intrebari de control (verificarii afirmatiilor). • Nu trebuie. • Intrebarile sa vizeze strict faptele percepute de martor. in nici un caz. 4.Ascultarea martorului cu rabdare si calm. Pentru inalturarea acestora se intervine cu intrebari. Particularitati ale psihologiei victimei Primul moment al formarii declaratiilor victimei il prezinta receptia in momentul in care este supusa unei agresiuni. Iluziile acustice pot influenta prin distorsionare receptia fenomenelor sonore. • Ajutarea cu tact a martorului (fara a-i sugestiona). Intrebari determinative (lipsite de elemente de sugestibilitate). Receptia vizuala . • Denaturarea prin omisiune (caracter incompleta ca si urmare a unei rele-credinte). • Evitarea oricarui gest. mai ales ironica (aborbare sau dezabrobarea afirmatiilor martorului). Alte probleme ce pot aparea: • Imagini consecutive (persistarea acestora dupa ce stimulul incepe sa actioneze. reactie sau expresie. Intrebari ajutatoare (reactivarii memoriei. 3. martorul este pus sa aleaga intre doua raspunsuri). obiectele. „Relatarea ghidata”. raportat la pozitia magistratului.

disimularea si minciuna mijloace pt a evita tragerea la raspundere penala.distrugerea sau ascunderea unor mijloace materiale de proba . O data pusa in miscare actiunea penala invinuitul capata calitatea de inculpat. Relativitatea receptiei poate fi intalnita in situatii de genul: • Nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului. Mecanismele psihologice ale faptuitorului trebuie raportate la 3 etape: .incercarea de creare a unor alibiuri prin deplasarea imediata intr-un alt loc. Receptia cutanata . • Varsta si sexul persoanei vatamate(femeile descriu cu o fidelitate mai mare).in care incearca sa se faca vazut . fata de care se efectueaza urmarirea peneala. • Starile de oboseala. • Starile afective. • Stabilirea directiei din care provine mirosul. • Complexiatea fenomenului perceput. Psihologia invinuitului sau inculpatului din perioada postinfractionala – stare tensiune : . 36. faza actelor pregatitoare.• Contratului simultan (obiectele tinda sa ia nuanta culorii complementare fondului). • Atentia. Factori de natura obiectiva: • Conditiile de iluminare. . Depistarea prezentei starii de emotie are specifice o serie de manifestari viscerale si somatice .incercarea de ascundere a faptei prin simularea altor infractiuni Psihologia invinuitului sau inculpatului in momentul interogatorului – simularea. foame. senzatii kinestetice sau de miscare si senzatii de echilibru. presiune).Conceperea activitatii infractionale si rezolutiei infractionale.Postinfractionala (incercarile de simulare. Senzatii de durere (orice stimul mai intens care duce la vatamarea tesutului). • Durata perceptiei.disparitia de la domiciliu . . Trebuie avut in vedere si tipul perceptiv specific ficarei persoane (tipul analitic retine mai multe amanunte pe cand cel sintetic care retine intregul. Factori de distorsiune-obiectivi si subiectivi.3 categorii de senzatii: 1. • Distanta mare si diversele obstacole • Existenta unor surse sonore. 3. . infractiuni savarsite cu intentie. mai rar intalnite in practica: senzatii interne sau organice (sete. Senzatii tactile (atingere. cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. • Personalitatea si gradul de instruire. greata. Particularitatile invinuitului sau inculpatului Invinuitul este persoana stabilita deseori dintr-un cerc de suspecti. de disimulare si minciuna).plecarea precipitata de la locul faptei. Factori de natura subiectiva: • Calitatea organelor de simt. • False identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiunea emotionala. de executare si de urmarire.Desfasurarea activitatii infractionale. • Disimularea infatisarii. • Conditiile meteorologice. caracteristicile generale). Receptia oflactiva – stimularea de catre substante care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori. • Temperamentul si gradul de mobilitate. etc). 2. Alta categorie de senzatii.ai receptiei senzoriale a victimei. Senzatii termice (sub actiunea unui stimul cu temperatura mai mare sau mai mica pielii).

Simularea nebuniei sau atulburarii functiilor unor organe de simt. Motivarea faptului ca infractiunea este consecinta provocarii sau a unui „moment de ratacire” f. rabdare. . la participanti. . Incercari de sinucidere sau de automutilare. constiinciozitate si perseverenta. Efectul „Pygmalion” – echilibru intre pretentiile pe acre le avem de la ceilalti si pe care altii le au de la noi. • Capacitate de prelucarare cu obiectivitate. la probele existente in acel moment la dosar. depasirii propriilor limite. Pe langa o serioasa pregatire juridica. Pregatirea ascultarii invinuitului sau inculpatului Studierea materialelor sau datelor existente in cauza – presupune cunoasterea datelor referitoare la modul si imprejurarile in care s-a savarsit fapta.Modificarea timpului de reactie sau de latenta (intarzierea raspunsului la intrebari ce contin cuvinte critice). Cel care conduce ancheta trebuie sa se lase cat mai putin studiat de invinuit. . scaderea salivatiei. intelegere. sau a pozitiei adoptate de persoana ascultata in calitate de invinuit • Controlarea sentimentelor de simpatie si antipatie.Cresterea presiunii sanguine si accelerarea batailor inimii. Refuzul de a vorbi sau de a recunoaste fapta care i se imputa. Invocarea imosibilitatii de a-si aminti. b. Prezentarea de alibii. 2. prin cunoasterea lor. 38. e. Deseori in fata organului de urmarire penala. Calitatile care se cer persoanei care infaptuieste justitita: • Creativitate in gandire. anchetatorul este obligat sa dea dovada de corectitudine. deminitate. Urmatoarele sunt mai des intalnite: a. Modurile de manifestare mentionate pot fi uneori realmente sincere si intru totul justificate. d. . trebuie sa fie si abil in privinta abordarii tuturor aspectelor care concura la aflarea adevarului. Trebuie sa aiba puterea sa recunoasca si sa-si controleze anumite trasaturi ale personalitatii de natura sa se repercuteze negativ asupra cercetarilor.cu persoana ascultata. fata de cel ascultat in calitate de invinuit Precizari referitoare la calitatile mai sus mentioante: • Capacitatea de evitare a deformarii profesionale • Controlarea sentimentelor de simpatie. Trasaturi de personalitate care trebuie sa defineasca profilul psihologic al magistratului sau anchetatorului Pe parcursul investigatiei unei fapte penale.nici o fapta.a sabloanelor.si simt critic a tuturor datelor.Schimbarea mimicii si pantomimicii (miscari si gesturi ce nu corespund in mod normal comportamentului individului).ceea ce presupune stapanirea legilor permisivitatii. organizarea. dereglarea emisei vocale (ragusire). c. martori. • Evitarea exagerarilor in interpretarea declaratiilor.Accerelarea si dereglarea ritmului respiartiei. • Aplelarea la elementele de permisivitate.informatiilor obtinute in timpul urmaririi penale. - 37.o imprejurare sau persoana nefiind asemanatoare cu alta. Efectul „Galatea” – incredere in sine.Contractarea muschilor scheletici (crispare si blocarea functiilor motrice). Incercarile starii de simulare sau disimulare (se pot depista cu poligraful). Recunoasterea unor fapte minore in scopul disimularii celor importante. inculpatul isi retrage declaratiile facute anterior pe motiv ca au fost obtinute prin presiuni sau intimidare. . in sensul evitarii schemelor fixe. g. 1. • Capacitate de stabilire a contactului psihologic.

intr-un cadru sobru). Mediul familial sau social in care a evoluat si s-a format. Adaptarea de catre magistrat sau politist a unei atitudini demne. marturisirii (atitudine pozitiva).Obtinerea de date despre faptele si imprejurarile cauzei. Modalitati tactice de ascultare in faza relatarii libere – dupa ce i se aduce la cunostinta invinuitului sau inculpatului la cunostinta obiectul cauzei si al ascultarii este lasat sa faca o relatare lobera. Pt fapte mai simple se pot intocmi si schite de paln.Temperamentul (determina diferentele psihice ale indivizilor in functie de capacit energetica si dinamica a comportamentului-sanguinic. 4. • Ascultarea nu poate incepe cu citirea sau reamintirea unor eventuale declaratii date anterior.Aptitudinile (unele cu sens general. Este interzisa obtinerea cu orice pret a recunoasterii invinuirii. a pozitiei acestuia fata de fapta comisa. expresiile de suparare.Va fi impusa o atmosfera de calm si rabdare. 39. Organizarea modului de desfasurare a ascultarii – presupune: • Stabilirea cu precizie a problemelor ce urmeaza sa fie clarificate cu ocazia ascultarii. • Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa mai inainte • Nu se va admite folosirea de violenta. Cunoasterea personalitatii invinuitului sau inculpatului – principalele elemente de natura sa conduca la definirea personalitaii unui individ: . . etc. . • Invinuitul sau inculpatul trebuie lasat sa declare liber tot ce stie despre cauza. Crearea unei atmosfere favorabile (ascultarea se desf in prezenta aparatorului.Posibilitatea studierii si cunoasterii invinuitului sau a incullpatului.Factori care au influentat sau conditionat conduita somato-psihica: 1. 2. Eventualele antecedente penale. 2. . Acest lucru se face cu maxima urgenta si operativitate. confirmate sau verificate si prin declaratiile invinuitului sau inculpatului.Trasaturile pshice: .persoana vatamata. nu va putea fi intrerupt. • Pregatirea materialului probator ce va fi folosit. 3. de nemultumire si de enervare.Vor fi evitate. modifica sau adauga noi intrebari rederitoare la fapta cercetata. • Stabilirea modalitatii de citare.Va fi urmarit cu atentie comportamentul. 3. . . altele cu sens special). pe intreaga durata a ascutarii. . la ore relativ apropiate si in incaperi diferite. Nivelul de inteligenta. Planificarea ascultarii – plan de ascultare intocmit pt fiecare inculpat sau invinuit in parte. Avantajele notabile ale relatarii libere: .Posibilitatea cunoasterii sau verificarii cu exactitate a modului in care s-a savarsit infractiunea si a mobilului acesteia. coleric.Cadrul tactic al ascultarii propriu-zise Se desfasoara in 3 etape principale: 1. • Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. Planul trebuie sa aiba un caracter flexibil pt a se putea adapta. cerandu-i-se sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea care i se aduce. . date care urmeaza sa fie completate. Conduita organelor judiciare: . deruta. Este indicat ca invinuitul sau inculpatul sa se citeze in dimineata in care va avea loc ascultarea. Cercul de prieteni. depsre participanti pe care organul judiciar nu le detinea. flegmatic si melancolic).Caracterul (defineste manifestarile de conduita cu semnificatie morala pozitiva sau negative. • Determinarea ordinii in acre se va face ascultarea. Crearea unei atmosfere propice confesiunii. . privirea celui ascultat pt a sesizarea starilor de neliniste.

Dialogul pre-test – etapa intermediara intre pregatire si interogatoriu propriu-zis. Vor fi evitate total intrebarile sugestive. Pozitia invinuitul sau inculpatului fata de invinuirea adusa: . . procedeul ascultarii frontale (prezentarea inca din primu moment.Tactica ascultarii repetate (declaratiilor incomplete. Tactica asultarii in faza adresarii de intrebari – ultima etapa a audierii. c) intrebari de detaliu. 2. Intrebarile se pun in functie de declaratiile facute anterior de invinuit sau de inculpat. • In sitatia declaratiilor mincinoase. • Criteriul specificului problemelor urmarite: a) intrebari cu caracter general. . Este necesar si un examen medical. Intrebarilor formulate intr-un mod calr. incomplete. Testarea propiu-zisa – consta in intrebari scurte. declaratiilor incomplete sau nesincere se impun reguli tactice adecvate. Celui testat i se dau explicatii referitoare la principiile de functionare a aparaturii.Tactica ascultarii incrucisate (scop: destramarea sistemului de aparare a individului). de precizare. testarea propriu-zisa si interpretarea rezultatelor. la care se raspunde cu da si nu. contradictorii. de completare sau ajutatoare. b) intrebari-problema (vizeaza aspecte conctrete ale cauzei). . procedeul ascultarii prgresive (prezentarea gradata a probele sau datele referitoare la invinuire). • Prezentarea altor probe sau mijloace de proba obtinute in timpul cercetarilor.Indicatori psiho-fiziologici care se folosesc in testarile de tip poligraf Procesul de testare a starilor emotionale se desfasoara in 3 etape: pregatirea. de caracterul lor sincer si complet. . Persoana emaminata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate. • In ipoteza refuzului de a face declaratii. integritatea sanatatii psihice si fizice este o conditie obligatorie. Clasificarea intrebarilor: • Criteriul caraterului general: intrebari de control. Procedee tactice de ascultare: . In ultimele 2 ipoteze se va oune accent pe intrebarile de completare. nesincere sau mincinoase). ori a persistarii refuzului de a face declaratii tactica este mult mai complexa. clare si precise.Invinuitul sau inculpatul poate transmite informatii pe cale nonverbala constand in imposibilitatea controlarii constiente a reactiilor de natura sa transmita involuntar informatii. din care rezulta indubitabul temeinicia invinuirii. de detaliu. precis si concis.Respingerea invinuirii si probarea lipsei de temeinicie. Conjugarea procedeelor tactice de ascultare cu: • Folosirea contradictiilor din propriile declaratii. Dupa ce se cere consimtamantul de testate. 2. In sit primelor 2 variante sunt necesare intrebari de verificare. . Testarea nu se face cu consimtamantul scris al persoanei care va fi examinata. Procedeele tactice se impart in 2 categorii: 1. clarificare si completare sau precizare. pe neasteptate a probelor cele mai importante). cunoasterea personalitatii celui ascultat. a respigerii invinuii. respingerea acestora sau prezentarea de probe si alibii false. Modalitati tactice de adresare a intrebarilor – in functie de mai multe ipoteze: • In ipoteza recunoasterii nu se pun probleme. persoane implicate).Tactica intalnirilor surpriza (in mom psihice de o anumita tensiune pt obtinerea unei declaratii sincere).Disimularea adevarului prin recunoasterea de fapte minore avand sau nu legatura cuc auza. se face un instructaj privind modul de comportare pe timpul examinarii. la drepturile pe care le are. intrebarile vor viza obiective specifice: 1.Refuzul de a face declaratii.Tactica „complexului de vinovatie” (alterarea unor intrebari neutre cu intrebari ce contin cuvinte „afectogene” referitoare la fapta. . 40. In functie de pozitia adoptat de inivinuit sau inculpat. . rezultat. Pregatirea testarii – necesita studierea materialului cauzei.Recunoasterea sincera si completa.

In plus. Vor fi luate masuri necesare de paza a intrarilor si de inlaturare a oricaror posibilitati de parasire a locului perchezitie. Toata procedura de patrundere se va face in fata martorilor asistenti si eventual a aparatorului ales. . de control si cu continut afectogen. autorizatia data de procuror in vederea efecturarii acestui act.La inceput. • Luarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente(incercari de sinucidere).una dintre conditiile obligatorii de testare fiind integritatea starii psihice si fizice.celui testat i se dau explicatii referitoare la principiile de functionare a aparaturii.Organizarea si desfasurarea testarii la Poligraf 1. iar o parte din echipaj va veni pe sacri.pregatite anterior.Consta in formulari de intrebari scurte.ca in practica noastra testarea nu se face decat cu consimtamantul scris al persoanei care va fi examinata.pentru linistea subiectului. Primele masuri luate la locul perchezitie Dupa intrarea la locul perchezitiei.O alta cerinta. Interpretarea diagramei.contin : . Testarea propriu-zisa.clare si precise. cu raspunsurile nesincere la intrebarile relevante (cu incarcatura afectogena). Masuri cu caracter preliminar: • Inspecatrea rapida a intregului loc perchezitionat (prevenirea incercarilor de semenalizare in exterior).Reprezinta o etapa intermediara. persoana perchezitionata sa fie astfel luata prin surprindere.de regula.Se efectueaza pe baza compararii caracteristicilor de traseu ale raspunsurilor sincere la intrebari neutre ca si la raspunsurile nesincere cu caracter de control.Pregatirea testarii: Aceasta operatie necesita studierea materialului cauzei.intre pregatirea si testarea propriu-zisa. daca este cazul.de asemenea. Examinatorul trebuie sa dispuna de modele de raspunsuri sincere si nesincere pt a servi drept comapratie.cu raspunsurile nesincere la intrebarile relevante(cu incarcatura afectogena). Deplasarea. 42. Masina cu care se deplaseaza membrii echipei de perchezitie nu va oprii in fata intrarii in imobil ci al o distanta mai mare. Interpretarea diagramei – se face prin compararea caracteristicilor de traseu ale raspunsurilor sincere la intrebariele neutre ca si la raspunsurile sincere cu caracter de control.subiectul trebuie sa stea relaxat in scan.Dupa ce se cere consimtamantul de testare. 2.Testele.Intebari de control.chestionarul contine pana la 10 intrebari.in partile in care il privesc pe cel ascultat si cunoasterea personalitatii acestuia. 41. Intrarea la locul perchezitie – de regula se suna sau se bate la usa. insa sunt stuatii cand se apeleaza si la procedura de patrudnere fortata.Precizam.Intrebarile cu continut afectogen.este absolut necesar un examen medical.Intrebari neutre.Testul consta in intrebari neutre. .la o testare putand fi folosite mai multe baterii de intrebari cu o incarcatura emotionala crescanda.De regula.uneori omisa.este si aceea ca persoana care urmeaza sa fie examinata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate.Dialogul pre-test.necesare compararii cu raspunsurile la intrebarile critice.pentru stabilirea raspunsurilor afirmative si negative. insa nu in ordinea in care vor fi adresate. fara a avea timp sa inlature obiectele sau inscrisurile vizate de organul judiciar.se face un instructaj privind modul de comportare pe timpul examinarii. .Printre altele.sincere.referitoare direct la fapta. Intrebarile pot fi aduse la cunostinta celui examinat. Liftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos.la drepturile pe care le are in legatura cu acest procedeu.la imprejurarile cauzei cercetate.la care se raspunde cu DA sau NU. ori sa disapara de la domiciliu. cel care conduce dchipa isi va prezenta legitimatia de magistrat sau de politist si.intrarea si primele masuri luate la locul perchezitiei Deplasarea la locul perchezitie – trebuie pregatit cu amre atentie pt a asigura caracterul inopinant al actiunii.sa fie atent la intrebarile adresate si sa raspunda cu DA sau NU.

pieptul. protezele de mainei. dentare. Perchezitia amanuntita se efectueaza de sus pana jos incepand cu obiectele de pe cap. Tactica efectuarii perchezitiei corporale .Este destinata preintampinarii uneia ctiuni violente. 44. Este destinata cautarii de obiecte si inscrisuri aflate asupra unei persoane. Se poate proceda si la descoaserea imbracamintii daca se considera necesar. continuand cu spatele. Este impartita in perchezitia imbracamintei si perchezitie corporala. mainile de la umar pana la degete.Stabilirea persoanelor care urmeaza sa fie confruntate : se face in functie de natura contradictiilor si de gradul lor de sinceritate a celor audiati. organul de perchezitie asezandu-se in lateral punand un picior in fata piciorului din partea corpului cercetata permitand dezechilibrarea rapida a celui perchezitionat. Se cerceteaza pe rand.in primul rand. posetele. prin strangerea portinuilor mai groase.vor fi selectionate. Cercetarea se face pin palpare ferma. sa se sprijine de perete si sa defaca picioarele. partea dreapta si stanga a corpului.Studierea intregului material al cauzei :accentul fiind pus pe continutul declaratiilor date de persoanele ascultate. geamantanele vor fi perchezitionate amanuntit. In perchezitionarea acestor obiecte vor fi folosite surse puternice de lumina. Studierea atenta si familiarizarea cu locul ce va fi perchezitionat (persoanei la care se va face perchezitia i se vor cere explicatii cu privire la imobil si tot ce se gaseste in el.dintre cei care s-au dovedit a fi de buna-credinta.in al doilea rand. in functie de inaltimea sa. blocarea intrarilor si iesirilor si puse sub control alte posibilitati de comunicare cu exteriorul). Perchezitia preliminara . b.• • • Strangerea tuturor persoanelor gasite la locul perchezitie intr-o singura incapere sau spatiu limitat (se poate recurge si la o perchezitie corporala a persoanelor gasite la locul perchezitiei).indeosebi fata de declaratiile altor persoane apreciate drept sincer . Consemnarea rezultatelor perchezitiei persoanei se face prin proces-verbal si prin pixarea cu ajutorul fotografiei sau a inregistrarii video fiind insotite de o declaratie luata imediat persoanei. In cazul infractorilor periculosi perchezitia se va efectua cu o singura mana. insa este facuta frecvent si cu ocazia percheziei domiciliare sau a arestarii.persoanele ale caror declaratii contin cele mai utile elemente pentru stabilirea adevarului. portiunile de sub brate. Perchezitia corpului ca atare – se efectueaza de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata. La incaltaminte se verifica captuseala.fata de ansamblul probelor. incaperile vor fi incuiate pana la verificarea lor efectiva). inclusiv radiatii invizibile si istrumente de marit. Aninamlelor de apartament care insotesc persoanele perchezitionate trebuies supuse la un control daca exista indicii ca ar putea fi folosite in scop criminal. picioare. talpa. La sediul organului judiciar se va trece la o perchezitie mai amanuntita a imbracaminte si a corpului. Nu trebuie sa se omita cercetarea pielii capului si a talpilor si pe care pot fi lipite mesaje cifrate. Trebuie sa se procedeze astfel incat persoana sa fie pusa in imposibilitatea de a reactiona fiind asezat cu fata al perete. Vor fi golite toate buzunarele.O .Pregatirea si realizarea confruntarii Elemente tactice ale pregatirii confruntarii : a.in vederea confruntarii.nu intotdeauna fiind necesar sa se confrunte toate persoanele aflate in cauza : . Servietele. . tocurile. Nu trebuie confundata cu controlul vamal. presupune dezarmarea persoanei perchezitionate. Se efectueaza in multe imprejurari separat de alte acte de procedura. picioarele prin exterior si inetrior pana la glezna. 43.se impune confruntarea celor care au facut declaratii care contin contradictii. Trebuie verificat cu atebtie si parul. in mana cealalta fiind tinuta arma. I se cere sa ridice mainile deasupra capului. Lenjeria de corp si batistele pot fi „apretate” cu droguri. Organizare perchezitie propriu-zise (vor fi indicate modalitatile de actiune. Principalele ascunzatorii sunt orificiile naturale. la o distanta de cel putin 1 metru. in ipoteza unei incercari de atac. chiar inghitirea daca pot fi eliminate cu usurinta. Perchezitia obiectelor de imbracaminte – se verifica in parte fiecare piesa de imbracaminte.

desigur tot prin intermediul sau.Stabilirea succesiunii intrebarilor sau a problemelor care urmeaza sa fie clarificate prin confruntare.confruntarile urmand sa se organizeze in aceeasi zi.in anumite cazuri.situatie intalnita in cazurile mai complexe. c.persoana urmand sa fie ascultata in mod obisnuit.Problemele principale-obiect al probatiunii care trebuie verifcate prin investigatia mortii violente Organele de urm pen pot lua la cunostina despre savarsirea unui omor prin denunt.a ordinii in care persoanele vor fi chemate la confruntare. disparitia unei pers n leg cu care exista motive intemeiate sa se creada ca a fost ucisa.mai ales daca au un caracter complex. .Complexul de vinovatie sau preocuparea de a nu fi invinuit pe nedrept.intrucat.ele vizand faptul daca persoanele se cunosc si care este natura raporturilor dintre ele.ca si dintre partea vatamata.Teama de a nu se descoperi adevarul. Dupa ce asculta raspunsurile la intrebarile destinate clarificarii afirmatiilor contradictorii.Evitarea unor posibile intelegeri intre cei confruntati.in eventualitatea in care sustin ca nu se cunosc.Se recomanda ca cei confruntati sa stea cu fata spre organul judiciar care conduce confruntarea.evitandu-se simpla citire a declaratiilor.este posibila.Cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi confruntate : se efectueaza avandu-se in vedere aceleasi elemente ca si in cazul ascultarii propriu-zise a martorilor.inclusiv in legatura cu sinceritatea lor.daca in cauza sunt mai multi martori.reactiile celor confruntati.in incapere este introdusa persoana considerata mai sincera. d.invinuiti sau inculpati.pozitie care incomodeaza psihic persoana de rea-credinta.care pot oferi indicii cu privire la pozitia fata de aspectele de clarificat.Alegerea locului si momentului tactic celui mai potrivit de desfasurare. tot el tb: . Primele intrebari au un caracter introductiv.asemenea selectie nu este posibila decat in ipoteza existentei unui numar mai mare de persoane. Pentru inceput.. c. b.ea avand o finalitate distincta.persoanele confruntate sunt intrebate daca mai au ceva de declarat.trecandu-i-se in revista cat mai multe amanunte privind aspectele care voi constitui obiectul confruntarii. . .In acest fel se creeaza si posibilitatea observarii mai bine a celor confruntati si.sesizarea unor incercari de comunicare nonverbala.organul judiciar poate permite persoanelor confruntate sa-si adreseze intrebari. Tensiunea psihica a celor confruntati poate avea cauze dintre cele mai diverse : .care nu recunoaste faptele sau disimuleaza adevarul. Efectuarea confruntarii propriu-zise.Sentimente de mila sau prietenie fata de acesta.a invinuitilor sau a inculpatilor.aflati in stare de libertate. 45.Teama fata de reactiile celui cu care este confruntat .este ascultata pentru a se vedea in ce masura isi mentine sau nu declaratiile Organizarea confruntarii : a.daca aceasta nu s-a realizat cu prilejul audierii anterioare.eventual.aspectul va fi consemnat in procesul-verbal de confruntare. Se procedeaza apoi. In incheiere. Persoana considerata sincera va fi intrebata daca isi mentine declaratiile.procedeul probator al confruntarii se poate transforma intr-o prezentare pentru recunoasteree.sau cel care a solicitat expres sa se recurga la confruntare.In functie de situatia creata.Intrebariile se formuleaza intr-un mod clar si concis.la adresarea intrebarilor.una dupa alta.Prima intrebare se adreseaza persoanei considerate sincere.procedura tactica destinata clarificarii contradictiilor.Ascultarea prealabila in vederea confruntarii :este o activitate care nu se confunda cu ascultarea propriu-zisa.chiar asezarea fata in fata. Persoana considerata nesincera. si de aici parchetul si serviciul medico-legal.invinuiti sau inculpati.Aceste intrebari se justifica mai ales in cazul confruntarii dintre invinuiti ori inculpati.fiind contraindicat ca ei sa fie asezati spate in spate.descoperirea unui cadavru sau resturi de cadavru.in cazul celor nesinceri. Reguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise. plangere ori sesizandu-se din oficiu .In ipoteza in care o persoana revine asupra declaratiilor date anterior.de rezultatele sale depinzand organizarea ulterioara a procedeului probator preconizat. La fata locului soseste primul politistul sesizat sau alt organ judiciar care informeaza dispeceratul de pol.Este recomandat ca in cadrul unei confruntari sa nu se incerce rezolvarea mai multor probleme. Pe intreaga duarata a confruntarii se vor urmari cu atentie atitudinea.

o posibila eroare judiciara ca si efectuarea unor acte de urmarire penala inutile. B.punerea lui sub paza si protejarea urmelor.sa participe procurorul competent.ale cazului.in primul rand. . plus cele care prezinta pericol si tb inlaturate.precum si in identificarea autorului omorului.Efectuarea cercetarii omorului de catre o echipa complexa. 47.bine coordonat.despre victima sau agresor.Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului. sa il puna sub paza si sa protejeze urmele. sa det locul savarsirii faptei. .daca acesta nu a putut fi stabilit de la inceputul cercetarii. urmarirea operativa a persoanei suspecte.Stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infractiunii.printr-o organizare eficienta a cercetarii. E.acordandu-se prioritate activitatilor care reclama o maxima urgenta. efectuarea examenului medico legal. pe parcurs.a oricarei persoane care poate oferi informatii despre victima.cerinta subordonata direct principiului aflarii adevarului si prezumtiei de nevinovatie. 46.completa si calificata a locului faptei.inclusiv a zonelor adiacente. • sa identifice martorii si sa retina eventualele pers suspecte. Imp este ca tb actionat cu deosebita operativitate.sa stabileasca daca victima mai este sau nu in viata.prin care se previn.bine verificate. C. Actv premergatare intreprinse de echipa de cercetare p-z: identificarea victimei si a altor pers implicate.Identificarea martorilor si retinerea eventualelor persoane suspecte.medic legist si lucratori de politie.pentru un eventual prim-ajutor si transportarea sa imediata la spital. prevenirea contaminarii scenei crmei cu produse biologice in contextul oblg de conservare a tuturor urmelo. plus zonele adiacente • sa fixeze toate imprejurarile care.astfel incat sa fie posibila administrarea la timp a probelor.Planificiarea judicioasa a intregii activitati de urmarire penala. G.intrucat prezinta pericol.ancheta trebuind sa porneasca de la fapta la autor si nu invers.dispunerea constatarilor tehnice-stiintifce si a expertizelor judiciare.sa desfasoare intreaga cercetare pana la finalizarea cazului.cum sunt : .in elaborarea versiunilor urmand sa se tina seama de datele reale.fiind indicat ca echipa de investigare.procurorul care a efectuat actele premergatoare.cercetarea la fata locului . .se pot modifica sau disparea.urmarirea fara intarziere a persoanei suspecte.a instrumentelor sau mijloacelor vulnerante.Identificarea victimei si a celorlalte persoane implicate in savarsirea faptei.Efectuarea cercetarii in stricta conformitate cu prevederiile legii procesual penale si cu aplicarea consecventa a celor mai adecvate metode tehnico-stiintifice si reguli metodologice criminalistice pe intreaga durata a desfasurarii procsului penal.conducerea acesteia fiind asigurata de catre procuror.inca de la cercetarea la fata locului. ef de perchezitii.Asigurarea continuitatii desfasurarii penale.formata din procuror. . Activitati pregatitoare intreprinse de echipa de cercetare propriu-zisa : . F.Determinarea locului savarsirii faptei. • • .Fixarea tuturor imprejurarilor care. A. se pot modifica sau disparea.Asigurarea operativitatii.in primul rand a autorului.pe parcurs.ascultarea imediata a persoanelor care au cunostiinta despre fata savarsita.in primul rand. ascultarea imediata a marorilor oculari sau a pers care au cunostinta despre fapta. data fiind rezonanta sa in stabilirea precisa a faptelor si a imprejurarilor cauzei.Cercetarea atenta. victma sau pers agresata. .in functie de particularitatile fiecarui caz.Masuri luate de organul judiciar sosit primul la fata locului in cadrul cercetarii mortii violente : Stabilirea faptului daca victima mai este sau nu in viata.chiar si a acelora care trebuie inlaturate.(evetual prim ajutor si transportare la spital).in scopul desfasurarii activitatii de urmarire penala intr-un mod unitar. D. alte pers care pot oferi informatii despre victima.evitandu-se actiunile de natura sa tergiverseze solutionarea cauzei.ceea ce presupune ca.

Coresponenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infractiunii. 49.cauza si natura mortii. Semnele tardive si conservatoare sunt determinate de aparitia fenomenelor de putrefactie. . Totodata. Este o activitate esentiala a cercetarii la fata locului. In acest scop se procedeaza la studierea semnelor specifice mortii avand in vedere ca cu cat intervlul de timp scurs e la momentul decesului si cel al descoperiri cadavrului este mai scurt cu atat determinarea mortii este mai xacta.Posibilitatea executarii unor actiuni de autolezare . se determina in principal :locul in care a fost descoperit cadavrul. Ea trebuie efectuata cu maxima atentie si minutiozitate. Examinarea la fata locului a cadavrului.eventual chiar a unor fragmente de cadavru.efectuarea de perchezitii domiciliare si corporale pentru descoperirea urmelor. culoarea pielii. Apartita semnelor precoce si semitardive: • Corpul cald si suplu (1-2 ore). Examinarea cadavrului debuteaza o data cu cercetarea la fata laocului si continua la unitatea medicala la care se efectueaza autopsia.a instrumentelor folosite. leziunile vizibile fiind descrise. • Confluenta lividitatilor (8-10 ore) pe suprafata mare si rigiditatea intregii musculaturi. Ele au importanta in stabilirea cauzei si datei mortii. In faza dinamica . celellte semnee precoce ale mortii mentionate anterior nu pot fi luate in cons decat daca au fost sesizte de o persoana avizata. • Aparitia lividitatilor (3-4ore) la nivelul gatului. Ascultarea imediata a martorilor oculari sau a persoanelor care au constinta despre fapta.aruncate in diverse locuri. observam pierdere de caldura – un grad pe ora. a celor de mumifiere.- Efectuarea examenului medico-legal de catre medicul anatomopatolog din echipa. amplasarea in raport cu urmel si obiectele din jurul sau. Dupa constatarea mortii.daca initial au fost descoperite numai parti din acesta. Semnele precoce. Va fi cercetat cu atentie fiecare buzunar.la mecanismele care au provocat-o si la agentii vulneranti. In faza statica. Examinarea cadavrului este efectuata de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist. semnele particulare. orice urma ce ar putea avea o anumita legatura cu omuciderea. .Data si modul in care s-a savarsit omorul (mijloacele. diagnostic pus pe baza semnelor cadaverice specifice instalarii mortii biologice si confirmat cu prilejul examenului necroptic. orificiile naturale ale cadavrului.despre victima sau despre persoana agresata. si respectiv. cum sunt absenta respiratiei. • Aparitia petei negre scleroticale (cca 6 h). au o valoare relativa pentru ca pot fi rezultatul unei morti aparente. . racire si rigiditatea articulatiei maxilarului. pentru a se evita concluzii pripite. Urmarirea operativa a persoanei suspecte. rigiditatea cadaverica (incepanad cu maxilarul). cum sunt de ex. in primul rand cu privire la cauza si natura mortii. Trebuie stabilite : . Prevenirea contaminarii scenei crimei cu produse biologice. rigiditatea cdaverica. Intr-un cuvant. medicul legist si procurorul vor trece la examinarea cadavrului. deshidratarea. armele sau intrumentele intrebuintate). In cazul semnelor precoce semnifictive sunt reactiile pupilei la unele reactii chimic intr o limita e pna la 6 ore de la deces. in general ele constand in racirea cadavrului. incetarea activitatii cardiace. Examinarea propiu-zisa a cadavrului. imbracamintea si incaltamintea cadavrului. pozitia corpului. Constatarea mortii victimei: examinarea va incepe numai dupa ce medicul legist a constatat decesul.pentru stabilirea decesului si desprinderea primelor concluzii cu privire la cauza si natura mortii. In cazul semnelor semitardive. Semnele semi tardive permite diagnosticarea cu certitudine a mortii. inclusiv in determinrea pozitiei caavrului dup instalarea mortii. vor fi facute mentiuni cu privire la cercetarea obiectelor sau materialelor ce au servit la imobilizarea sau la strangularea victimei. lividitatile cadaverice. mainile si unghiile cadavrului. Stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari a pozitiei cadavrului. Corpul cadavrului se examineaza plecandu-se de la elem gen. constitutia fizica.in contextul obligatiei de conservare a tututor urmelor.

Audierea martorilor tb sa aiba drept scop stabilirea acelor imprejurari.dispunerea expertizelor judiciare. 51. Identificarea se poate face prin modul de operare al acestuia. solutionarea cazului este simpla. ce au fost percepute direct. Pt a se eficientiza investigatia tb bine cunoscuta materia legislativa a activitatilor economico financiare. Primele masuri luate in vedea investigarii furtului si talhariei In infractiunile flagrante. celui vatamat I se pun intrebari in leg cu suspiciunile sale iin legatura cu persoana autorului . In final se procedeaza la identificarea si prinderea infractorilor ca scop ultim al cercetarii penale. Unele date refritoare la faptuitor pot nfi obtunute din determinarile de tip profiling. . versiunile sunt verificate aceasta fiind o activitate obligatorie ce tine de esenta ceretarii omorului. Se pleaca de la un minim de informatii preluat atat pe cale procesuala cat si extraprocesuala. tb tinut seama de faptul ca un omor poate fi disimulat printr-un accident sau sinucidere. Evident ca este absolut necsar sa se stabileasca cat mai exact unde. In esenta. Infractorul este retinut pe loc si identificat. . 50. pe langa versiunile privind o moarte patologica se mai discuta despre parasirea domiciliului.obtinerea de date concrete privind bunurile sustrase.in cazul talhriei victima ii va furniza date despre nr infractorilor. cand.audierea martorilor. De asemenea. cu cine si in ce mod si a petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau a disparitiei. Perchezitia domiciliara are ca scop descoperirea bunurilor apartinand autorului faptei.ridicarea de obiecte si inscrisuri. rapire. In cazul infractiunilor flagrante se procedeaza la perchezitie corporala a faptuitorului. cu atat mai mult acesta ascultare trebuie sa se faca imediat. Iar iin cazul in care exista pericolul mortii victimei. Se preleveaza urmele olfactive. de cele mai multe ori raspunsul la intrebarea: cui ii profita moartea este decisiv. in momentul savarsirii lor. biologice. Prin cercetareala la fata locului pot fi obtinute informatii importante cu privire la metodele si mijloacele folosite in savarsirea furtului – instrumente de spargere folosite. se pleaca de la datele obtinute de la fata locului si datele rezultate din ascultarea martorilor. . Ascultarea pers vatamate vizeaza 2 aspecte importante : . Organul de urmarie penala va trebui sa dispuna de un minimum de date precise si concrete referitoare la fapta. Directii metodologice generale ale investigarii in cadrul infractiunilor din domeniul afacerilor Aceste investigatii ppun adaptarea unor principii si initierea unor acte de investigatie cunoscute din materia investigarii infractiunilor impotriva patrimoniului. Efectuarea de perchezitii se face in scopul de a se descoperi bunurile furate. .cunoasterea starii de fapt si evaluarea prejudiciului. Versiunile referitoare la autorul si la mobilul sau scopul infractiunii sunt de o importanata deosebita. . In cazul disparitiei de persoane. despre gradul sau de specializare. iar toate aceste urme descoperite in campul infractional org de urm pen va trage primele concluzii cu privire la modul de operare.un loc central in ocupa elebaorarea versiunilor de urmarire penale referitoare la natura mortii violente. In stabilirea mom mortii sunt luati in calcul mai mult factori. desprineri profesionale ale iinfractorului. Elaborarea versiunilor de urmarire penala in cazul omorului Regula de baza dupa acre trebuie sa se orienteze organul judiciar o reprezinta organizarea judicioasa a anchetei si planificarea urmaririi penale. la mobilul si scopul infractiunii ai la imprejurarile sau conditiile in care a fost savarsita. a examinarii cadavrului. modul de operare. Elaborarea versiunilor devine o operatie deosebita in cazul omorurilor cu mobil bizar. 52. In elaborarea versiunilor. Primele date concrete sunt desprinse de procuror pe baza cercetarii la fata locului. instrumentele folosite. mosita. la persoana autorului. In final.• Persistenta la presiune a lividitatilor si nemodificarea pozitiei specifica mortii (12 ore).stabilirea circum operationale din ascultarea invinuitului. Astfel tb efectuate urm : .

identifica celelalte pers implicate in accident. rporteza evenimentul cat si ia masuri pentru decongestionarea locului. Prin examinarea si iterpretarea urmelor descoperite l locul accidentulu este posibil sa se rezmai multe probl importante. ca si in detaliu. care de ob se clasif in 2 mari categ : de natur tehnica si de natura organizatorica. urmarind. Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin proces-verbal. Pregatirea cercetarii consta in : • Verificarea si completarea masurilor luate initial de lucrarorul de politie sosit primul la locul faptei. • Obtinerea unor prime informatii cu privire la imprejurarile de producere a evenimentului. Initierea masurilor de prevenire ale altor accidente. • stabilirea vitezei de circulatie. timp si mod in care s au produs accidentul. schita. descoperirea. Identif pers care raspuns de organiz si conducerea procesului de productie. asigura paza locului. • Delimitarea exacta a locului faptei. Principalele probleme-obiect al probatiunii care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de munca stabilirea cauzelor accidentului. 53. Particularitati privind cercetarea la fata locului a accidentelor rutiere In principal trebie sa stabilasca imprejurarile de loc. cum ar fi : • stabilirea vitezei de rulare • determinarea diectiei de deplasare. fire de par). fotografiere. se poate recurge si la inregistrari pe banda videomagnetica si la filmare. Modalitati de ascundere a drogurilor . • urme biologice de natura umana (sange. atentie deosebita acordata masurari urmei de franare. • urme sub forma de resturi de obiecte si materiale. si ele in care autorul a fugit. 55. fixarea si ridicarea urmelor formate. El acorda primul ajutor. segment cu segment. toate faptele si imprejurarile. Mai pot fi consecinta unor actiuni intentionate premeditate. Stabilirea prevederilor legal ce au fost incalcate. In faza dinamica: exminarea amanuntita a accidentului. schita. Determinarea imprejurarilor in care a avut loc acidentul – prezinta interes pt stabilirea elem be baza carora se va face incadrarea juridica corecta a faptei Determinarea consecintelor accidentului – org judiciar are oblig sa stabileasca cu exactitate consec accidentului cat si existenta raportului de cauzalitate intre actiunea ori inactiunea persoanelor responsabile si rezultatul produs. Primele masuri la locul accientului sunt luate de orgnul e politie cre se deplaseaza operativ in respectivul loc. Efectuarea cercetarii : in faza statica: fotografii judiciare operative de orientare. • urme sub forma de resturi de imbracaminte. 54. pen si adm. pt o corecta stabilire a rasp civile. • Stabilirea sarcinilor si metodelor aplicabile. In functie de cercetarea de la fata locului accidentele sunt de 2 categ : cele in care autorul a ramas la fata locului. pentru a se putea elabora primele versiuni ref la natura accidentului.Pt solutionarea cauzei sunt capitale identificarea mijloacelor folosite de delincventi studierea si reconstituirea manevrelor frauduloase in intregul lor. se examineaza: • urmele ale sistemului de rulare • urme ale unor parti dn caroserie.

furtul. Reciclarea banilor – pers cu venituri ilicite ce transf banii in venituri licite prin invest. Stupefiantele pot fi ascunse in alimente. Pot fi ascunse in autovehicule. tapiseria scaunelor). conserve de carne. narcotice. sau in imbracaminte. „Urmarirea zborurilor sensibile” presupune urmarirea acelora despre care se detin informatii ca sunt folosite pentru transportul unor produse si substante stupefiante. in brantul de piele al pantofului. Organizatiile profesionale – se specializ in una sau max 2 activit infractionale. coafura. Conceptia Nord-americana: . faruri. in corsete. sutiene. Activitatile investigative constau in: . Metode tactice. . folosirea remelor de tablou. organizata minutios. cat si exaxminarea neutronica. 58. Etapele si modalitatile de actiune ale investigatiei infractiunilor din domeniul criminalitatii organizate Faza obtinerii de informatii – activitati de cunoastere si informare cu privire la retelele criminale. vapoare. Tipuri si structuri de organizatii criminale Interpol : 1. ascunse in diferite locuri de pe aeronave. Metode tehnico-stiintifice de depistare. mafi tiganeasca… 4. Organiz criminale etnice – Yakuza. . autobuze.Racketing (grupuri de indivizi din fostele state sovieticecare organizeaza diverse tipuri de activitayi infractionale). reverul hainei. Structurile informative isi au propriile planuri de culegere de informatii despre criminalitatea organizata ce curpind: • domeniile in care se desfasoara culegerea informatiilor. avioane. epoleti (vata de la umar). cod de conduita 2. Se mai foloseste aparatul cu raze X. detinuti) . drogurile sunt foarte bine ascunse. 5. . tabloul de bord. bauturi.teroristii – acte criminale spectaculare.bande – grupuri de indivizi cu interese comune ce se impun intr o comunit (de motociclisti. camatarie. Se confectioneaza valize cu fund dublu. Actiunea investigativa este declansata numai dupa ce au fost stranse indeajuns de multe informatii despre grupul infractional. familiile mafiei – ce au o str ierarhica. torpedou. 57. Faza investigatiilor – se verifica inform obtinute in faza anterioara. Modalitati de depistare a traficantilor de droguri Presupune o activit complexa. In vederea descoperirii activit infractionale legea permite folosirea invstig sub acoperire. deoarece ele pot transporta pan la 100 kg “marfa” fara a atrage atentia autoritatilor. Se folosesc uneori “ livrarile controlate”cand drogurile sunt lasate intentionat sa treaca prin filtrele org de control pentru a se ajunge la marii traficanti. 56. tigari.Pt trecerea frontierelor. Pot fi descoperiti si cu ajutorul cainelui dresat sa descopere drogurile. Traficantii transporta personal drogurile disimulandu le in diferite obiecte pe care le au asupra lor.operatiuni de vicii : trafic de prostituate. • categoriile de persoane vizate de activitatea de supraveghere operativa si de culegerea de informatii.( ascunatori in plafon. • modalitati de analiza si exploatare a informatiilor. • mijloace de supraveghere operativa si culegere a informatiilor. Orgniz teroriste internationale – categ implicata in asasinate. 3. Pot fi ascunse in gura. vagoanele de cale ferata. Autovehiculele constituie mijloacele cele mai frecvent folosite in contrabanda cu stupefinte.

Masuri ce trebuie luate pt derularea actiunii: • supravegherea atenta a locului unde urmeaza sa se deruleze infractiunea. • scopul activitatii infactionale. In cazul infactiunii de primire de foloase necuvenite. • Perchezitia. Faza urmaririi penale : activitatile desf in faza investigativa. • valoarea bunurile. logistice adecvate actiunii Se folosesc capcanele criminalistice. • cercetare la fata locului. Sesizarea diin oficiu: se verifica datele existente despre fapte sau faptuitori in timp ce la denunt se audiaza denuntatorul.primirea de foloase necuvenite) Urmatoarele persoane sunt obligate sa instiinteze organul specializat de urmarire: • persoane cu atributii de control cu privite la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau act ilicit. • obtinerea unor date prin Interpol sau prin serviiciile satrine cu care se coopereaza. prin modul de trai. • protejarea participantilor (denuntator).supravegherea operativa a unei persoane suspecte. • Dispunerea de constatari tehnico-stiintifice. cu asigurarea protectiei lor. • serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor. Acte premergatoare exterioare proc pen. • stabilirea modalitatilor si mijloacelor de comunicare intre membrii echipei. Stabilirea modului de actiune al echipei care realizeaza flagrantul este o masura importanta. controleaza sau acorda asistenta specializata.in unele cazuri unii membrii ai echipelor nu tebuie sa cunoasca sarcinile celorlalti. inregistrare video. Trebuie sa se stabileasca: • calitatea faptuitorului ( daca putea fi sb activ al infr de luare de mita sau primire de foloase necuvenite – adica sa fie functionar si nu numai. sunt puse sub supraveghere conturile bancare. gen scris MITA pe bani cu vopsea fluorescenta. 60. 59. banii sau alte foloase necuvenite ce au constituit obiectul infractiunii. • activitatea ilicita desfasurata de faptuitor cat si scopul acestei activitati. Dupa efectarea inregistrarilor organul de urmarire penala va efectua un proces-verbal ce va cuprinde: • . executarea de fotografii de urmarie si inregistrarea convorbirilor. Se pot utiliza mijl tehnice de inregistrare video sau audio pt a face posibila documentarea direcat a faptelor chiar in faza consumarii infractiunii de luare sau dare de mita. • legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute. infractiunea flagranta exista cand functionarul a indeplinit deja un act in virtutea functiei sale si la care est obligat in temeiul acesteia. • inregistrarea convorbirilor. Aceste infractiuni sunt cercetate de PNA. loc. • verificarea surselor de venit ale suspectilor care. de comportamentul autorilor.Procedee de investigatie folosite: • Audierea de amrtori. Probleme care trebuie clarificate prin investigatia penala(luare-dare de mita. • persaonele care realizeaza. Se va tine cont de datele detinute. depasesc limitele castigurilor licit. • apelarea la mijloace tehnice. Pregatirea in vederea constatarii actiunilor flagrante Sesizarea este fie din oficiu sau prin denunt (fie dn mediul familial al autorilor. • organizarea de filtre si razii. sunt accesate sistemele informatice. • verificarea unor acte si inscrisuri de care s-a folosit faptuitorul. • Ridicarea de obiecte si inscrisuri. dupa sesizarea org judiciar. mediul profesional sau al celor antrenati in actul de corputie).

ca si orice alta documentatie obtinuta in mod ilegl. • data. monitorul.Conducatorul echipei si ceilalti memebri ai echipei trebuie sa isi declina identittea. .• autorizatia data de procuror. . 3. . Particularitati privind cercetarea la fata locului in cazul infractiunilor informatice. fotografice in functie de conditiile specifice.Alcatuirea echipei de cercetare 63. identif autorului si a circum cre au favorizat svarsirea faptei. Infunctie de complexitatea actiunii echipa va alege momentul interventiei. • numarul de ordine al casetei. • numele persoanelor care poarta convorbirea.Se ef perchezitia corporala a autorului. astfel incat faptuitorul sa nu poata fugi. subiecta ctiv al infractiunii. tastatura…. tb stabilit daca acesti pot fi considerati ca alcatuind o retea. . • inregistrarea redata in forma scrisa.Se perchezitioneaza intreg spatiu in care a fost surprins faptuitorul. Cercetarea vizeaza concret in cazul de fata calculatorul. Identif informatiilor obtinute ca rezultat al infractiunii – violand legea copyrightului aceste pot fi sechestrate. Reguli tactice : . Din punct de vedere tehnico-tactic criminalistic se vor avea in vedere: .intrarea cu rapiditate in spatiul infractional. Identificarea ob ce au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii – aceste ob constituie de obicei izvor de probe. 2. respectiv surse de date procesuale si pot releva elemente informative f importante. Realizarea propriu-zisa a actiunii flagrante Supravegherea locului in care va fi surprins faptuitorul: Membrii echipei comunica in permnenta cu conduatorul echipei.stabilirea martorilor asistenti 61. • numele posturilor telefonice intre care se poarta convorbirea.specialistul insarcinat cu inregistrarea convorbirilor va transmite imediat mesajele cu valoare infractionala organului de urmarire penala. • numele.Se identifica functionarul. Cercetarea in cazul infractiunilor informatice se aseamana f mult cu perchezitia cat si cu constatarea infractiunilor flagrante. ora si durata fiecarei convorbiri. Nu au insa valoare probatorie predefinita aceasta fiind relevata de la caz la caz. . informandu l prompt asupra celor intamplate si asupra elem epot afect flagrantul. .E instiinteaza autorul cu privire la dreptul de a fi asistat de avocat.alegerea mijloacelor de inregistrare video.. Daca sunt mai mult.Se identifica celelalte persoane care ar putea confirma sau oefri date. . . 62. 64. . Principalele probleme de clarificat in investigarea infractiunilor informatice 1. ientif hardare ului ca fruct/rezultat al delictului 4. calitatea persoanei care a realizat inregistrarea.

. documentele parolate tb sa ridice semne de intrebare daca nu sunt furnizate parolele. inclusiv datelel afisate pe monitor. totusi existenta parolelor nu echivaneaza neaparat cu imposibilitatea accesarii fisierului respectiv. In timpul transp tb evitate socurile. fara a se interveni in a opri/stinge calculatorul. agende cu nume. parole. accesul de date trebuie controlat pentru a nu fi alterate datele – existemta progr autodistrugere. Faza dinamica: operatiunile pe aparatura pr-zisa se efect de specialist. Vorbim si aici de o cercetare in faza statica si una in faza dinamica urmata de ridicarea mijloaelor materiale de proba. Totul este fotografiat. adrese de e-mail ale tintelor vatamate. adrese web accesate. Toate aceste acte de investig tb facute numai cu ajutorul unui specialist pregatit in combaterea infractiunii informatice. si filmat. Obtinerea de date este mai dificila daca sutn m multi utilizatori. Sunt fixate si marcate toate legaturile ditnre componente cat si modalitatea de legare la sistemul informatic (daca exista). Calc nu se scot din priza decat cu asistarea unui specialist pt a se preveni lansarea progr de boot.Investigatia se mai concretizeaza totudata asupra unor insemne. manevrate cu multa atentie. Faza statica: se constata starea de fapt. orice alte insemnari in legatura cu fapta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful