Hiat

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, c utare

În fonetic , un hiat este o succesiune de dou vocale care fac parte din silabe separate. Un exemplu de hiat se g se te chiar în cuvântul "hiat", care se pronun /hi'at/. Dac dou sunete vocalice apar în succesiune în aceea i silab , ele nu formeaz un hiat ci un diftong, iar unul dintre cele dou sunete vocalice este de fapt o semivocal . În transcrierile fonetice, hiatul se marcheaz prin precizarea locurilor unde se termin o silab i începe cealalt , de exemplu "aer" se transcrie fonetic /'a.er/, unde punctul semnalizeaz locul de desp r ire în silabe. Simbolul pentru pozi ia accentului se plaseaz înaintea silabei accentuate din cuvânt i înlocuie te punctul de desp r ire în silabe, ca în exemplul de mai sus, "hiat": /hi'at/. Uneori hiatul se desemneaz grafic prin semnul diacritic numit trem , constând din dou puncte amplasate orizontal peste una din vocalele hiatului. Exemplu: Citroën. A nu se confunda cu umlautul, care se marcheaz tot printr-o trem , dar are alt efect fonetic decât hiatul.

[modificare] În limba român
Dic ionarele limbii române includ adesea informa ii despre prezen a hiaturilor în cuvinteletitlu, prin precizarea modului de desp r ire în silabe, dar aceasta se face de obicei numai acolo unde hiatul poate fi confundat cu un diftong, ori unde marcarea pozi iei accentului nu este suficient . De exemplu, defini ia cuvântului zmeur în dic ionarul DEX 1998 include i men iunea [Pr.: zme-u-], care arat c vocalele e i u se pronun în silabe diferite. Hiaturile pot ap rea uneori înl n uite câte dou (geoid, coautor, antiaerian) sau trei, de exemplu atunci când prefixe terminate în hiat precum paleo- sau neo- se ata eaz unor cuvinte care încep cu tot cu un hiat: autocra ie, eugenie etc.: neoautocra ie. Exemple de hiaturi în limba român :
y y y y y y y y y

/a.a/, ca în contraatac /a.e/, ca în aer /a.i/, ca în aici (în mai apare diftongul /a /) /a.o/, ca în baobab /a.u/, ca în aur (în stau apare diftongul /a /) /e.a/, ca în real (în rea apare diftongul / a/) /e.e/, ca în alee /e.i/, ca în leit (în lei apare diftongul /e /) /e.o/, ca în neon (în George apare diftongul / o/)

ca în grâul (în grâu apare diftongul / /) B1FTONG. k'. ca în tie (în miel apare diftongul / e/) /i.u/. geam = g'am.o/. ca în l ut (în r u apare diftongul / /) / . ca în continuu /u. ca în zmeur (în zeu apare diftongul /e /.e/. ca în semiînchis /o. y y y y . iar în pe-un apare diftongul / u/) /i.o/. ca în zoolog /o.o/. pronun ate în aceea i silab . ca în autoîns mân are /u. *coborâtor (descendent). *În diftong. rochii). Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima: mi-a amintit. ghea = g'a . ca în arcuit (în cui apare diftongul /u /. ca în continu (în dou apare diftongul / /) / . rochii.a/.u/. vrei Aten ie! *Diftongul se poate constitui din dou sunete al turate apar inând unor cuvinte diferite.e/. iar celelalte semivocale (i i u) pot fi sau primul sau al doilea element. ca în fiin (în fii apare diftongul /i /) /i. grâu. Not : *Dup consoanele c'. g' nu exist diftongi deoarece în aceast situa ie e sau i sunt numai litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane: cea = c'a . ca în noutate (în nou apare diftongul /o /) /o.a/.a/. Diftongul poate fi: *urc tor (ascendent). ca în fiul (în fiu apare diftongul /i /. /. HIAT DIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i o semivocal . soa-re.i/.i/. ei i ii sunt diftongi deoarece e i primul i sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei.i/. ca în fructuos /u. TRIFTONG. ca în poet /o. * Atunci când c i i sunt vocale urmate de o semivocal (ghiocei.u/.e/.u/. s -i dau. dar care se pronun într-o silab .i/. pia-tr .i/. iar în whisky apare diftongul / i/) /u. ca în gâfâind (în (eu) gâfâi apare diftongul / /) / .o/. g.u/. c -i spune. iar în iubit apare diftongul / u/) /i. ca în premia (în chiar apare diftongul / a/) /i.y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y /e. ca-dou: câi-ne. broas-c . semivocalele o i e apar întotdeauna ca prim element.u/. ca în aminoacid (în oal apare diftongul / a/) /o. ca în l or / . ca în pion (în ghiol apare diftongul / o/) /i. ca în asteroid (în apoi apare diftongul /o /) /o. atunci când este alc tuit din vocal + semivocal : mai. atunci când este alc tuit din semivocal + vocal : iar-n . /. ca în actual (în roua apare diftongul / a/) /u. /. ca în fluent (în western apare diftongul / e/) /u. deal. ca în gr im (în dul i apare diftongul / /) / .

res-pec-tu-os. so-seau Aten ie! Triftongul se poate constitui din trei sunete al turate. fo-iau. în aceea i silab . mi-ai dat. do-reau. i-de-e: po-e-zi-e. deci nu au rol de vocale: zi-ceau = zi-c 'au. dar pronun ate împreun . tr -iai. atunci când semivocalele încadreaz vocala: le-oai-c . apar inând unor cuvinte diferite. ca-i-s . Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima. al-co-ol: fi-in. ve-gheau = ve-g 'an. i-au spus.. ne-au adus Not : Dup consoanele c\ g\ k\ g\ nu exist triftongi. a-e-ro-port. atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-r : cre-ioa-ne: i-nimioa-r .TRIFTONGUL este grupul de sunete alc tuit dintr-o vocal i dou semivocale pronun ate în aceea i silab . deoarece în aceast situa ie e sau i sunt litere ajut toare pentru scrierea acestor consoane.centra i. Triftongii sunt de dou feluri: -progresivi.: HIATUL apare între dou vocale al turate pronun ate in silabe diferite: du-e. sca-un y y y ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful