Minciuna este o afirmaţie care este contrazisă de către experienţă, observaţie sau bun simţ, care este oferită

de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parţială a faptelor şi a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. De regulă, minciuna se consideră o acţiune intenţională de declarare a unei stari modale necomfirmabile sau imediat (ori uşor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranţe, a determina o anume acţiune sau a crea o anume stare intelectivă, socială ori afectivă care serveşte într-un fel sau altul mincinosului. Deşi minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare şi de neiertat, se pot totuşi identifica şi minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsa de informare, de înţelegere corectă şi/sau de interpretarea greşită a informaţiilor existente sau accesibile la un moment dat. Privit dintr-o anumită perspectivă, se poate afirma că minciuna caracterizează personalitatea iar adevărul realitatea, în sensul că personalitatea poate produce afirmaţii confirmabile sau infirmabile cu privire la realitate, dar reflectarea realităţii în individ, care este un adevar, este o distinctă transpunere a unei cantităţii purtătoare de informaţii care se metamorfozează "realitate" cu o structură şi fenomenalitate distinctă. Astfel, se pot identifica diferite variante ale minciunii, precum ar fi  Minciuna individuală cotidiană, produsă spre a genera convingeri, atitudini sau emoţii

predeterminate, aşteptate, în partenerii de acţiune sau de afectivitate;  Minciuna individuală politică, orientată către schimbarea opiniei şi convingerilor unui individ sau a

unei mulţimi de subiecţi, cu obţinerea posibilităţii de a manipula intenţiile şi comportamentele altora în favoarea unui singur individ;  Minciuna colectivă practicată de un grup sau de către o comunitate cu o anume poziţie socială şi

privilegii. Minciuna politică colectivă vizează păstratea statutului şi privilegiilor de catre o minoritate aflată în conflict de interese cu o majoritate defavorizată, lipsită de privilegiile grupului;  Minciuna economică, individuală sau colectivă, ascunde intenţionat starea reală a unei economii

locale, regionale, statale sau globale din diferite motive. Minciuna socială este acea afirmaţie sau ansamblu de afirmaţii care declară sau susţin existenţa unor deosebiri de performanţă şi calitate umană între indivizi, grupuri de indivizi sau mari colectivitati umane. Aceasta minciună de tip social (care poate fi adesea orientată rasial sau cultural) caută să introducă diferenţe de valoare între oameni sub raport conceptual sau afectiv şi să motiveze orice acţiuni discriminatorii aplicate şi aplicabile celor indezirabili. Acest tip de minciuna segregantă, construită pe baza pretinsei diferenţe de calitate dintre subiecţi, a declanşat în decursul istoriei numeroase conflicte sociale mai mici sau mai mari, a intreţinut adversitatea şi chiar ura dintre indivizi şi/sau grupuri, a înjosit calitatea de om şi a făcut mult rău societăţii, producând, prin standarde diferite de evaluare, umilire, suferinţă şi degradare umană.

” Arnold Goldberg Intelegem de mici ca a spune minciuni este un comportament util din punct de vedere social. a minti pentru a dauna e calomnie. şi pretenţia valabilităţii acelui model (împotriva evidenţei ştiinţifice). dintre toate soiurile de minciuna. care in loc sa sustina copiii in a fi sinceri. conform dictionarelor. prietenii. sistem care neagă valori consacrate şi recunoscute. creaţii banale. respectiv a incapacităţii modelului de a oferi predicţii corecte sau de a explica coerent acele segmente ale realităţii. care poate sa fie o minciuna nevinovata. Si exact acesti “mincinosi in miniatura” isi vor croi un drum mai bun in viata. A minti fara folos nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna. La fel si adevarul. Evident aici nu este vina copiilor. descoperim ca parintii. ca si patologia sa.Minciuna ştiinţifică derivă din construcţia unei ipoteze incorecte de mecanism cauzal. a insela. Chiar de cand suntem mici. draga. ’’a minti’’ si cateva dintre definitiile minciunii. sustin autorii cercetarii de la Universitatea din Oregon. ne permite sa avem relatii bune cu toata lumea si. altele fara. „Omului i s-a dat o limba cu care sa poata vorbi si cuvinte cu care sa poata sa isi ascunda gandurile. Dar hai sa vedem ce inseamna. Si. indiferent dacă este conjunctural. A minti inseamna. e fictiune. a insela. fără calitate artistică. legifera şi/sau explica. În schimb. colegii. • A induce in eroare pe cineva. sustin perpetuarea minciunilor si dezvoltarea unei personalitati artificiale .pana la urma asa este asigurat succesul in societate. Cum si cand incepem sa mintim? Inca din copilarie. Disimularea face parte din conditia umana.prin minciuna poti uneori sa obtii posturile cele mai bune pe scara sociala. unele cu intentia constienta. Nu intamplator copiii cei mai abili in a-si masca emotiile s-au dovedit a fi copiii unor parinti cu tot atata putere “de control”. Minciuna culturală vizează împraştierea intenţională a unor afirmaţii false (care pot fi atât degradante cât şi laudative) cu privire la conţinutul sau la valoarea diferitelor produse culturale (dintre care unele pot fi opere de artă).J. pot fi manipulati daca apelam la mici minciuni care tin de comportamentul sau de atitudinea noastra. copiii de numai trei ani sunt deja in masura sa isi ascunda dezamagirea in fata unui cadou urat si sa multumeasca politicos cu surasul pe buze. a amagi. cat de bine arati azi!”. vedem cum societatea chiar incurajeaza comportamentele mincinoase . prin definitie. prin propunerea şi susţinerea unuisistem de valori preferenţial. dar nu toate formele de inselare inseamna minciuna. pana la minciuni care au un scop bine definit. apreciază drept opere fundamentale. pe care pretinde a le teoretiza. uneori antisociale. inclusiv in forma sa patologica: A minti • A face afirmatii care denatureaza in mod intentionat adevarul.”Proverb unguresc Invatam foarte devreme sa apelam la minciuna.” J. Limbajul minciunii este de cele mai multe ori complex si creaza confuzii. Rousseau Minciuna apare dintr-o varietate de motive. Conform unor cercetari recente. stim cu totii. Mai mult. Ce inseamna ’’a minti’’ „A minti spre folosul tau e o inselaciune. societăţii sau individului. incapabile să producă satisfacţii de natură emoţională şi intelectuală superioare şi să extindă orizontul uman al individului sau colectivităţii. la sugestiile parintilor. ulterior. ci a parintilor. in functie de insasi natura subiectului. Incepand de la banala afirmatie ”Vai. prin mici sau mari pacaleli. diplomati si de succes. a minti spre folosul altcuiva e o frauda. fenomenal sau social. „Minciuna are functiile ei normative. concluziile a doua studii recent publicate de Psychological Science sunt ca. pentru atingerea caruia se apeleaza la inventii de natura psihologica sau medicala. Minciuna . partizane. cam toata lumea minte. acesta e cel mai josnic. se pare ca minciuna este un mecanism care tine de supravietuire si ca s-au evidentiat chiar anumite zone ale creierului care se activeaza atunci cand spunem o miniciuna sau cand avem un comportament inselator.

’’Ce-i in mana nu-i minciuna’’ . expresia unei patologii psihologice.diferenta este in frecventa. in timp ce minciunile “egoiste”. Exista minciuni ocazionale. . ci este o veritabila constitutie. se spun minciuni mai ales pentru a-ti salva viata. dar si despre maniera in care ne auto-dezamagim. continutul minciunii nu este asa de important ca simplul fapt de a minti. pe care il castiga spunand povesti atractive. tendinta la fabulatie. poate chiar sa se imbolnaveasca din punct de vedere psihic si mai rau. • Afirmatie prin care se denatureaza in mod intentionat adevarul. Forma extrema a minciunii. incat duc la un comportament compulsiv care afecteaza intreaga personalitate – si aceasta este forma extrema a minciunii. pentru a evita controale si critici. neadevar. Personalitatea este importanta in determinarea acestor tipare sau moduri de a-i insela pe altiii si de a ne insela pe noi insine. nu este deci doar actiunea de a fabula sau de a minti. in general. un tip de dezechilibru care determina individul sa elaboreze in permanenta relatari de evenimente si de acte care nu au avut loc.• Deprindere de a minti. nascocire. este o tendinta de a minti a unor persoane inteligente. • Plasmuire rauvoitoare pusa in circulatie. • Tendinta patologica mai mult sau mai putin voluntara si constienta. Se minte pentru a fi acceptat. Exista multi factori care ne influenteaza comportamentele si care pot predispune o persoana sa minta. pe care ajung sa o creada si ele. pentru a scapa de necazurile vietii cotidiene. la minciuna si la crearea de fabule imaginare. scopul si gradul in care se minte. Un studiu care urmeaza sa fie publicat curand in “Journal of Nonverbal Behavior”. Afirmatia in sine pare sa fie un truism. Referitor la aceste persoane. Mincinosul patologic ajunge sa creada minciunile pe care le spune. incet dar sigur. pentru a avea succes. toata lumea minte . cunoscuta sub numele de “pseudologie fantastica”. plasmuire. ce se poate agrava si poate ajunge sa creeze o viata falsa.nu te bizui pe promisiuni. asa cum spuneam. pentru a starni interesul celor din jur si a atrage din nou atentia lor. dar si pentru a nu crea neplaceri: minciunile in scopul binelui. nascocire. arata ca “minciunile altruiste” se spun mai ales partenerilor. Fiecare persoana tinde sa aibe o maniera proprie in care gestioneaza „adevarul” sau ceea ce considera a fi adevarat. Oameni diferiti spun diferite tipuri de minciuni din diferite motive. are nevoie de interesul altor persoane. de asemenea. viclesug. la o problema grava de personalitate: stima de sine scade treptat. Psihiatria descrie mitomania ca: • Tendinta constitutionala de a altera adevarul. ajungandu-se. psihologii spun ca nu este vorba despre un creier bolnav. • Inselaciune. minciuni atat de frecvente. sunt spuse strainilor. la care cu totii apelam. mai mult sau mai putin constient si. efectuat de Luigi Anolli. iar stilul in care o facem este un aspect al personalitatii fiecaruia. descriindu-se. ci despre un comportament imatur. rudelor si prietenilor. care duc lipsa de atentie si care cauta sa fie protagonistele unei povesti. scornitura. sau sa inventeze alte situatii. • Fictiune. De ce unii mint. dar despre care celalalt este facut sa creada ca autorii relatarii au fost martori si actori. Este vorba nu doar despre comunicarea inselatoare cu ceilalti. Din punct de vedere evolutiv. ci multumeste-te cu ce ai in mod sigur. care fac rau aproapelui. alte personaje. in situatii in care adevarul le-ar fi mult mai de folos? Se pare ca in situatii de acest gen. cand este descoperit. intr-o pozitie avantajoasa. Pentru a obtine avantaje in munca.

Atunci cand primesc un cadou. Oamenii isi invata de mici copii sa minta. Exagerarea este o minciuna. copiii cu probleme mint pentru a modifica realitatea si a-si face viata mai dulce. Le auzim la tot pasul si le raspandim cu sau fara voia noastra. cu toate astea. Este genul de minciuna spusa de parinti copiilor care nu asculta. De cele mai multe ori. Tipuri de minciuni. Cum sa-i spui unui copil ca mama lui a murit? Sau cum sa-i spui ca a fost adoptat? In aceste cazuri esti nevoit sa minti si toata lumea te intelege.unora le este jena sa recunoasca ca nu stiu adevarul si incep sa-si dea cu parerea sau sa inventeze ceva. Daca un copil stie ca a facut ceva rau si stie ca va fi pedepsit. avantaje. Ei au descoperit ca 60% dintre oameni mint cel putin o . “Mama ta a plecat foarte foarte departe”.ro Marţi.unii nu pot scoate doua vorbe. reactia lui naturala este sa inventeze o scuza.vrem putere. Uneori ne trezim ca suntem fortati sa mintim pentru a proteja pe cineva drag. si noi ii mintim pe altii la randul nostru.Minciuna poate avea cauze genetice. il chem pe bau bau”. Potrivit psihiatrilor. De unde vin minciunile si de ce le inventam? Potrivit psihiatrilor care au facut studii pe mai multe grupuri de gemeni. se pot termina tragic. dar si sa mai pipereze un pic o poveste plictisitoare. “Daca nu te duci acum la culcare. Psihologii au descoperit ca oamenii mint pentru a parea mai mult decat sunt in fata celorlalti. care. bani. Nu ne place sa fim mintiti si. Cati dintre noi nu am trait cu teama ca cineva ne va lua de langa parinti si nu ne va mai aduce inapoi? “Am prins unul de 2 metri!”. sa ne facem placuti si apreciati Obisnuinta . Anumite disfunctii cerebrale mai putin obisnuite au fost asociate cu minciuna patologica. Unii o spun pentru a-si mentine relatiile bune cu alte persoane. Ce ii determina pe oameni sa minta? Lacomia . “Arati foarte bine in rochia asta”. ii pun sa spuna “Multumesc. care le poate periclita cariera. Cand va fi prins. Este folosita sa-l impresioneze pe interlocutor. 2:38 Life | Acasă Minciuni. exista persoane predispuse gentic sa minta si sa insele. ce mult imi place!” doar pentru a fi politicosi.de multe ori mintim de frica. in unele cazuri. de ceea ce ni s-ar putea intampla daca spunem adevarul Dorinta de a fi acceptati . “N-am facut-o eu!” este probabil una dintre cele mai intalnite minciuni spuse de cei care vor sa scape de o pedeapsa. admiratie Teama . care fac foarte putin rau sau chiar deloc. Si mediul inconjurator ii determina pe oameni sa minta. Multi dintre noi vor spune ca aceasta este o minciuna nevinovata. acest lucru nu face decat sa inrautateasca lucrurile. in timp ce altii o spun doar ca sa nu-si dezamageasca prietenii care asteapta de la ei un anumit raspuns. “Ti-am spus ca am fost un schior profesionist?”. Zece explicatii de ce mint oamenii de Veronica Radulescu HotNews. Chiar si adultii mint cu nerusinare doar doar vor scapa dintr-o situatie compromitatoare. daca nu spun si o minciuna Prostia . De ce le spun oamenii? Sunt doua tipuri de minciuni: “minciuni albe”. si “minciuni negre”. va fi pedepsit dublu: atat pentru ce a facut. cat si pentru ca a ascuns adevarul. Copiii care provin din familii dezorganizate. 13 mai 2008.suntem nevoiti sa facem tot ceea ce trebuie pentru a fi acceptati. au tendinta sa minta mai mult decat cei care au crescut intr-o familie normala.

O femeie care este in doliu incearca de cele mai multe ori sa-si ia o "mina curajoasa". Unii mint sa obtina un post care nu li se cuvine. Este prototipul personei pe care o intalnesti pe chat.. este vorba doar de bani. Multi o fac din motive de siguranta. cu speranta ca vor invata din mers sa faca un anumit lucru. incat sunt dispusi sa minta. colegii te vor cataloga drept neserios si nu vei reusi prea usor sa le mai capeti increderea. atat barbatii. “Acest produs da rezultate foarte bune”. Reactii care ne deconspira . conformatie atletica . Miscarile executate cu mainile si cu picioarele sunt deosebit de interesante in acest sens. deoarece trebuie sa fie credibile. Problema este ca daca promiti asemenea lucruri in mod repetat si nu te tii de cuvant. Si miscarile sau pozitiile mainilor pot trada faptul ca mistificam. A minti cu ajutorul intregului corp este pentru cei mai multi dintre noi un lucru deosebit de dificil. pentru ca vor sa impresioneze. in realitate. Sunt milioane de oameni care cred ca acele produse chiar fac minuni.data intr-o discutie de 10 minute si spun in medie 2-3 minciuni. “Da. persoanele care se afla intr-o asemenea situatie sunt deosebit de tensionate. insa. Isi doresc atat de tare o anumita functie. Adoptarea unei "mine curajoase" reprezinta un caz tipic de pseudomistificare. Daca femeii in cauza i-ar reusi perfect aceasta mistificare. Se pune insa intrebarea daca omul poate sa aiba control asupra corpului sau. De cele mai multe ori. dar ca se se amuze.”. deoarece acestea sunt constientizate in foarte mica masura. Daca femeia respectiva nu ar lasa sa se observe cat de putin faptul ca se straduieste sa-si ascunda adevaratele sentimente de care este stapanita. numai ca acest lucru nu ne reuseste intotdeauna pe deplin. brunet/a. Fara indoiala ca numite parti ale corpului pot fi controlate mai bine decat altele. profita de faptul ca nimeni nu are cum sa verifice ceea ce spun si isi dau identitati false. s-ar putea spune despre ea ca nu stie sa se stapaneasca. Partile coprului ale caror miscari sunt constientizate si in viata cotidiana. deoarece . Oamenii sunt pacaliti de tot felul de reclame mincinoase la produse care nu se deosebesc cu nimic de altele. deoarece nu intotdeauna suntem constienti de faptul ca avem sau nu o pozitie a corpului corespunzatoare. adica o situatie in care persoana este nemultumita pentru ca cei din jur isi pot da seama care este adevarata ei stare de spirit. “Am 25 de ani..minciuna Exista situatii in care am dori sa nu tradam sentimentele de care suntem stapaniti. cei din jur ar acuza-o ca este lipsita de sentimente. de exemplu cele din spatele birourilor. aceasta este cea mai urata forma de minciuna. am mai lucrat cu acest software si inainte”. aceasta aparenta nu este veridica. Cu totii ne-am confuntat cu promisiuni false din partea unor colegi. Ei infloresc povestea mai ales in ceea ce-i priveste. Oricare ar fi motivul. Acesta este de fapt si motivul pentru care miscarile membrelor sunt de cele mai multe ori mascate. cat si femeile. Cel mai usor ne este sa mintim cu ajutorul fetei! Tinuta ne poate oferi insa informatii importante despre starea de spirit a unei persoane. Respectivele persoane spun minciuni si trebuie sa faca anumite miscari si sa adopte atitudini care sa concorde cu neadevarurile rostite. “Da. Ei vor sa-si impresioneze seful si spera ca vor fi promovati. Mint pentru a obtine anumite avantaje in defavoarea colegilor. Cu toate ca au in jur de 45 de ani. ma apuc imediat sa lucrez la raportul care iti trebuie”. pot fi controlate cel mai usor. Ce se intampla atunci cand dintr-un motiv bine justificat este necesar sa ne ascundem perfect sentimentele? De cele mai multe ori.

care se tot misca incolo sincoace pe scaun. Pentru aceste categorii de oameni mistificarea face parte din viata de zi cu zi.nu avem experienta necesara in acest sens. este ducerea mainii la nas. Ne dam seama ca miscam mainile. Toate aceste lucruri pot fi calificate in general ca mistificare. de a fugi. acoperirea gurii. de exemplu. ele sunt sortite esecului. trasul de urechi. deoarece nu putem identifica gesturile care ar trebui sa sublinieze cele spuse de noi. bucurandu-va de faptul ca v-ati dat seama ca se spune o minciuna! Aspectele exterioare observate nu reprezinta numai o mistificare. atingerea nasului. Mistificatorii versati sunt toti cei care au profesii ce necesita efectuarea unor operatii sau gesturi care sa induca in eroare. Daca suntem framantati de o problema dificila si ducem mana la nas. Mana este dusa la gura. Acoperirea gurii este un gest care poate fi descifrat cel mai usor. tuguierea buzelor. Spunem altceva decat gandim si nu trebuie sa tradam ceea ce se petrece in mintea noastra prin comportarea si atitudinea pe acre oa vem. Acest lucru necesita un antrenament care poate dura mai multi ani. politicienii. Un aspect deosebit de important in ceea ce priveste mistificarea este acela ca exista mereu discrepanta accentuata intre gandire si actiune.creste frecventa miscarilor convulsive efectuate cu mainile. Daca incercam sa mintim sau sa mistificam in mod constient o facem cu destul de putina indemanare si nu ne ajuta in acest sens decat neatentia celor din jurul nostru. Persoana care vorbeste nu vrea sa se balbaie sau sa se incurce si ar dori ca fluxul verbal sa nu fie intrerupt. dar nu se poate spune ca mintim. Nu neglijati sensul general al comportarii. Mistificarea activa reprezinta o forma cu totul speciala a mistificarii. iar ei isi cunosc atat de bine "arta". . Din gura ies vorbe. Miscarile de acest gen nu sunt provocate numai datorita faptului ca se spune un neadevar. dar sa nu reactioneze la acest fapt. Este vorba despre miscari estompate prin care se manifesta dorinta de a pleca.creste frecventa gesturilor de autoatingere. Minciuna poate fi unul dintre numerosii factori care implica efectuarea acestor miscari. . scarpinatul sprancenelor. cum ar fi. folosindu-se in acest scop de intregul corp. Putem fi siguri ca o persoana . Avem in mod inconstient sentimentul ca ne tradam si de aceea renuntam la miscarile respective. Cum putem sa ne dam seama ca cineva minte. A da dovada de lipsa de sinceritate nu inseamna doar a spune lucruri neadevarate. dar nu stim ce exprimam prin intermediul miscarilor efectuate. si anume gesturi sau operatii care pot fi descoperite si deconspirate. incat uneori ne simtim chiar maguliti cand suntem dusi de nas de astfel de oameni. frecarea obrazului. gesturile facute cu mainile sunt mai putin frecvente. Atingerea nasului si alte gesturi de aceeasi factura reflecta faptul ca exista discrepanta intre gandire si actiunile efectuate. Daca persoanele respective nu sunt in stare sa minta si sa-si sustina minciunile cu succes. Gestul care se efectueaza cel mai frecvent atunci cand mistificam. Cele mai frecvente gesturi de acest gen sunt: mangaierea barbiei. ci si un conflict interior intre ceea ce se gandeste si ceea ce se intreprinde. avocatii. mangaierea parului.creste frecventa miscarilor laterale. efectuate cu mana pe fata.atunci cand mintim. ci si alti mistificatori. care sunt de fapt minciuni si mana este dusa la gura in mod inconstient pentru a opri aceste vorbe. agentii imobiliari. In categoria amintita nu intra numai marii actori. dar nu o acopera in totalitate. astfel incat mistificarea sa fie ridicata la rang de "arta". efectuam intr-un anumit sens un gest mistificator. ca cineva mistifica? Din acest punct de vedere putem lua ca punct de pornire experientele efectuate de catre cercetatorii americani. care au reusit sa stabileasca o serie intreaga de diferente care apar in momentul cand cineva minte: . Miscarile de acest gen sunt evidente in special la copii. . gest care reprezinta o acoperire simulata a gurii. Datorita acestui conflict interior apare un compromis. agentii de vanzari. Se intampla foarte frecvent ca cei din jur sa observe ca o persoana minte. Ele trebuie sa fie in stare sa minta la momentul potrivit.

Aceasta nu inseamna in nici un caz ca trebuie sa dam dovada de neincredere fata de persoana cu care purtam o discutie. .care isi duce mana la nas gandeste un anumit lucru pe care cei din jur nu trebuie sa-l observe si care nu va fi exprimat nici verbal. Preluare din volumul "Limbajul coprului" de Claudia Schafer. Trebuie sa facem distinctie intre semnalele caracteristice minciunii si cele caracteristice nesigurantei. aparut la Editura Niculescu in traducerea lui Roland Schenn. gandindu-ne mereu ca persoana respectiva vrea sa para credibila prin ceea ce spune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful