AI

doilea

rtlzboi marile pdntl 1945, in

mondial imperii la mod temelii. intentionat coloniale in urmtl

a

zguduit europene Duptl sau retras, state nu,

puterile ltlsdnd

s-au multe

independente.

An 1914, imperiile europene din Asia ~i I Africa erau putemice.. iar administratorii imperiali erau siguri c~ fac o treab~ bun~ aducand civilizatia in randul popoarelor pe care le s~paneau. in Imperiul Britanic, controlul exercitat de "tara mam~" a fost inlocuit cu autoguvemarea proprie -o implicare mai mare sau mai mic~ in dirijarea propriilor afaceri -in comunit~tile in care coloni~tii albi se aflau in majoritate. Dintre acestea, Canada, Africa de Sud, Australia ~i Noua Zeeland~ deveniser~ deja cunoscute sub numele de dominioane, ceea ce insernna c~ acestea sunt parteneri independenti in cadrul imperiului. Dup~ Primul R~zboi Mondial, coloniile Germaniei ~i Turciei, care fuseser~ infrante, au fost imp~rtite intre aliati, ins~ nu au devenit posesiuni absolute. in schimb, acestea au devenit tutele (mandate) ale Ligii Natiut1ilor. Dup~ ce le-a f~cut unele promisiuni arabilor in timpul r~zboiului, Marea Britanie a infiintat regatele Irak-ului ~i Transiordanului (ast~zi Iordan), iar in 1932, lrak-ul a ignorat suveranitatea britanic~ ~i a devenit independent. De asemenea, Marea Britanie a promis c~ va crea o "Cas~

O

Lordul

Curzon.

viceregele britanic. viziteaza Delhi in 1903. El a divizat Bengalul in 1905. provocand nemul,umiri. ~i swadesh;. o campanie de boicot public impotriva produselor engleze~ti.

ff ~ § ~

O Rebeli indieni Moplah captura,i de britanici in 1925. Revolta musulmanilor Moplah din 1921 a deschis un deceniu de ciocniri violente intre hindu~i ~i musulmani, in sud-vestul Indiei. O A doua conferin,a la masa rotunda despre independen,a Indiei fa,a de Marea Britanie, la Londra in 1941. Discu'iile s-au intrerupt cand s-a pus problema acordarii de drepturi minorita,ilor. Nationala" pentru evrei, dar in curand a intampinat dificultati in indeplinirea obligatiilor fata de arabi ~i evrei. O ~i mai grava consecinta asupra imperiului s-a produs dupa al doilea razboi mondial, in special in Orientul Mijlociu ~i Asia. Suveranitatea coloniala fusese sfidata in multe zone, iar imperiilor coloniale, epuizate in urma razboiului, li se parea imposibil sa a ia de la 275

SFAR~ITUL

COLONIALISMULUI

EUROPEAN

O jawaharlal Nehru (centru), ce! dintai primminstru a! !ndiei, !anga Lordul Mountbatten ~i so1ia sa, in 1947. Mountbatten a fost guvernatoru! general a! dominionului !ndiei, inaugurat in august 1947. O Liga Musu!mana ~i-a manifestat pentru prima data dorin1a cu privire la un stat musu!man independent in 1940, dupa care mi~carea a devenit irezistibila. Concesii!e !ui Gandhi fa1a de musulmani au dus la asasinarea acestuia in 1948. cap~t. Franta a abandonat Libia ~i Siria, colonia libian~ a Italiei, care fusese Infrant~, a devenit regat independent, la fel ca ~i Iordanul, iar In Palestina, Marea Britanie a renuntat pur ~i simplu la mandat, retr:lganduse In 1948, l~sand Natiunile Unite s~ se confrunte cu problema arabilor ~i evreilor . jn Asia, victoriile japonezilor au umbrit imaginea superiorit~tii europene. Un episod dramatic a fost predarea celor 60.000 de militari britanici ~i imperiali, care ap~rau inexpugnabilul Singapore. Cand In sfa~it japonezii au plecat, nationali~tii au preluat Indiile de Est olandeze, iar In Indochina francez~, un grup de comuni~ti ~i nationali~ti au proclamat independenta Vietnamului cu capitala la Hanoi. Olandezii au luptat pentru a redobandi controlul fostei lor colonii pan~ In 1949, cand aceasta a devenit independen~ sub numele de Indonezia. Francezii au avut mai mult succes In Indochina; ei au recapturat Hanoi, dar s-au confruntat cu o rezistent~ formidabil~. India Evenimentele din India britanic~ au urmat un curs stabilit cu mult Inainte de r:lzboi. jndemnat de principala mi~care politic~ national~, Congresul National Indian (denumit adesea simplu "Congres"), guvemul britanic a declarat 1n 1917 c~ India ar trebui s~ se Indrepte spre autoguvemare, dar nu s-a f~cut referire la statutul de dominion. Asemenea "progrese" lente Ins~ nu-i satisf~ceau pe nationali~ti. jn urmatorii ani s-au Inregistrat progrese importante -ii1dienii au preluat conducerea guvemului local ~i o mare parte a serviciului civil -Ins~ relatiile dintre conduc~tori ~i supu~i erau tensionate. Cel mai grav incident 276

a fost masacrul de la Amritsar din 1919, cand gloantele trupelor britanice au f1cut aproape 400 de victime. .5i indienii erau violenti, dar cele mai eficiente campanii, sustinute de Congres ~i conduse de Mahatma Gandhi (1869-1848), avocatul devenit lider religios, aveau la baza: principiul actiunii pasive (nonviolenta). Principala tactica: era nesupunerea fata: de autorita:ti, lnsa: fa:ra:opunere fizica:; de exemplu, demonstrantii refuzau sa: se deplaseze, dar nu luptau atunci cand erau lmpra:~tiati cu forta. Aceasta: tactica: era atat de eficienta:, lncat este folosita: adesea de manifestantii din lntreaga lume. Tulburari interne Situatia se complica datorita: deselor suspiciuni dintre hindu~i ~i musulmani, care s-au dedat la acte grave de violenta: In anii 1920. Aceste doua: comunita:ti au convietuit In multe zone ale Indiei britanice, lns:I hindu~ii erau peste tot In majoritate, cu exceptia nord-vestului ~i nord-estului; ~i In 1930 unii musulmani au cerut ca, dupa: dobandirea independentei, aceste zone sa: formeze un stat musulman separat. Acest antagonism a fost partial promovat de politica britanica:~i a fost intensificat de aranjamentele politice In cadrul ca:rora hindu~ii ~i musulmanii erau lntotdeauna reprezentati separat. Acesta a fost continuat In Guvemul din 1935 al Actului Indian, care acorda multe drepturi de autoguvemare indienilor. Congresui National Indian a refuzat orice concesie In fata Ligii Musulmane. principalul reprezentant al comunita:tii islamice, pra:pastia dintre cele doua: comunita:ti adancindu-se treptat. In timpul celui de-al doilea ra:zboi mondial Marea Britanie era prega:tita: sa: recunoasca: independenta Indiei, cu conditia ca indienii sa: coopereze cu englezii lmpotriva japonezilor, dar indienii ~i doreau libertatea imediata:. Congresul a lansat o mi~care de eliberare a Indiei care a fost lna:bu~ita:, lnsa: un lider mai radical, Subhas Chandra Bose, a organizat o

Armat~ National~ Indian~ (format~ in cea mai mare parte din indieni, fo~ti prizonieri ai japonezilor) care a luptat impotriva britanicilor. Dup~ rnzboi, Marii Britanii i-ar fi fost greu s~ refuze independenta Indiei; ins~ alegerile generale din 1945 au rezolvat aceas~ problem~, deoarece noul guvern laburist britanic a promis retragerea. De fapt, britanicii, preocupati de propria lor tarn devasta~ de r~zboi, erau nernb~tori s~ pIece. in 1946, majoritatea musulmanilor au votat in favoarea ligii, prin urmare, violenta intercomunal~ a izbucnit, iar Congresul, confruntat cu dou~ alternative: r~zboi civil sau imp~rtire teritorial~, a adoptat-o in sil~ pe a doua. Aceasta a avut consecinte violente, cu multe victime, iar aproape dou~ milioane de oameni din rindurile minorit~tilor au emigrat pentru a fi al~turi de cei de aceea~i religi. in noaptea dintre 14-15 august 1947, India ~i Pakistan au devenit independente. Ambele au ales s~ r~man~ in cadrul Commonwealthului britanic, cum era numit acum vechiul imperiu, iar in Marea Britanie se vorbea despre viitorul rol al acestuia ca asociatie intre natiuni libere ~i independente. Asia de sud~est Britanicii s-au retras ~i din Ceylon (acum Sri Lanka) ~i Birmania. Evenimentele din Malaya s-au complicat din cauza unei minorit~ti comuniste inarmate, care a condus o campanie terorist~ din adincurile junglei intre 19481960. Ei au fost infrinti la inceputul anilor 1950, iar independenta din 1957 a fost urma~ de l~rgirea Federatiei Malaeziei in 1963. in Malaya, comunismul se identifica cu minoritatea chinez~, dar in Vietnam gruparea comunis~ a ajuns s~ reprezinte rezistenta national~ impotriva imperialismului. incercarea francezilor de a redobindi controlul in Indochina s-a sfir~it printr-un dezastru, in lupta de la Dien Bien Phu (1954). Dup~ retragerea francezilor, Vietnamul a fost

ISTORIE

UNIVERSALA

89

~ ~ ~ § ~ :f !

L DATEIMPORTANTE
Guvernul 1935 rezultat din Legea 'ndiei O Algerienii francezi scandeaza ..Traiasca Algeria franceza... Dorin,a lui de Gaulle de a recunoa~te independen,a Algeriei a provocat o reac,ie violenta din partea minorita,ii franceze. Cu toate acestea. Algeria ~i-a dobandit independen,a fa,a de Fran,a in 1962.

1947.49 India. Pakistan, Ceylon (Sri Lanka), Birmania ~i 'ndiile de Est olandeze (Indonezia) f~i dobandesc independenfa. Mau Franfa 1952 -56 Mau face ravagii fn Kenya. fncepe

1954 se retrage din Indochina; revolta algeriana

1956 E~ecul englezilor ~i francezilor la Canalul de Suez. Marocul si Tunisia nu mai sunt protectorate. 1957 Mala;ezia ~i Coasta de Aur (Ghana) devin independente 1958 De Gau"e devine pre~edinte al Franfei 1960 Discursul'ui Macmi"an despre '.vantul schimbarii..; Congo (Zair) af/at sub dom;nafie belgiana devine independent Majoritatea Caraibe Formarea 1960.65 coloniilor africane ~i d;n devin independente 1963 Federatiei Malaeziei

O Britanici arestand africani suspecta~i de activita~i Mau-Mau in Hola, Kenya. in 1 2 decembrie 1964, Kenya ~i-a ca~tigat independen~a sub pre~edin~ia fostului prizonier, Kenyatta. jomo

list

1965 Rhodesia '.alba" ~i proclama independenfa; aceasta este considerata ilegala de catre Marea Britanie Coloniile 1975.76 africane ale Portugaliei independente 1980 Rhodesia devine Zimbabwe 1982 pentru insulele devin
Africa l~ p~rea ~

sudul pro-ol ilele comun era sprijinit ~i implic~ri c

de Ire Im

lti' d~

atic If i int~

Razboiul Africa

Falkland devine

)ulatia ;eogra

1990 de sud-vest (Namibia) independenta

lite colonii sau etnic~ erau ni~te ociatori in tim

cel [n
detern indep(

:rti ::ar

SFAR~ITUL

COLONIALISMULOI

EUROPEAN

despart~, de Franta, respingand totodat:! ide~a de a deveni o minoritate Intr-un stat dominat de arabii musulmani, Revolta nationalist:! arab:! cea izbucnit In 1954 s-a transformat In curand Intr-o lupt:! s:!lbatic:! care a fost ata~ revolt:! colonial:! 'cat ~i rnzboi civil, De Gaulle cedeazi Multi lideri ai armatei franceze simpatizau cu coloni~tii, iar In 1958, cand imaginea politicienilor francezi a fost zguduit:! de rnzboi -pl:!tit In sange, bani ~i prestigiu -ace~tia au Inscenat o revolt:! care l-a adus pe generalul Charles de Gaulle la putere In Franta: Ins:!, ei s-~u m~elat crezand c:! fostul lider, {>atri9tic Infl:lc:!rat, din timpul rnzboiului, va continua s:! lupte, Cu un realism nea~teptat, de Gaulie a recunoscut In cele din urm:! independenta Algeriei ~i, odat:! cu "vantul schimb:!rii" al Marii Britanii, a pus cap:!t st:!panirii coloni.ale a Frantei In Intinsele teritorii din sudul Saharei. Adaptandu-se la evenimentele In curs, Belgia s.:a retras ~i ea din Congo (Zair) In 1960, f:!rn o preg:!tire prealabil:!, fapt pentru ) care tara a intrat imediat Intr-un rnzboi civil dur ~i de lung:! durat:l. O singurn putere colonial:! a refuzat s:! {;edeze: Portugalia, condus:! Indelung de un r~gim de tip fascist, s-a unit cu coloniile ei africane (Guineea, Angola, Mozambic) Impotriva fortei gherilelor. Abia dup:! succesul revolutiei din 1974 din Portugalia, independenta coloniilor sale a fost rapid obtinut~. Africa de Sud Ca ~i In Algeria, existenta unor minorit:lti largi In Africa de Sud a complicat decolonizarea acesteia. In Rhodesia de Sud (denumit:l simplu Rhodesia din 1964, cand Rhodesia de .Nord a devenit Zambia), independenta a fost declarata de albii aflati la conducere, in pofida guvernului britanic.. In ciuda asprelor embargouri comerciale internationale, Rhodesia a supravietuit pam cand economia sa zdruncinat:l a generat noi negocieri ~i transformare.a Rhodesiei "albe" In multirasiala Zimbabwe (1980). Africa de Sud nu a fost o colonie, dar societatea dominat:l de albi era o mo~tenire colonial:!. De asemenea, ea avea propria sa colonie: aflat In trecut sub dominatie germa:m, sud-vestul Africii a fost Incredintat Africii de Sud de c:!tre Liga Natiunilor. Acesta a devenit independent abia In 1990, sub nu me le de Namibia, cand au avut loc schimb:!ri majore In Africa de Sud. Macmillan, In care acesta vorbea despre "vantul schimbarii" care batea prin Africa, a anuntat intentia Marii Britanii de a se retrage Ultimele avanposturi Impactul colonialismuJui -din punct de de pe continentul african. Prin 1964 Nigeria, vedere politic, economic, lingvistic ~i cultural Tanganyka ~i Zanzibar, Uganda, Kenya, -a fost ~i este imens. Fostele imperii Rhodesia de Nord (Zambia) ~i Nyasaland europene au disp:!rut, Ins:! cateva zone (Malawi) au fost declarate independente. restranse p:!streaz:! Inc:! leg:!tura cu o "tarn Acela~i vant al schimbarii, era prezent ~i In mama:" indep:!rtat:l. Si acestea sunt Inc:! adejamaica,. precum ~i Inmulte alte insule colosea disputate. nizate din Caraibe. Revendic:!rile asupra Insulelor Falkland, zom a Americii de Sud din punct de vedere Fran1a face concesii geografic, dar locuit:l de oameni cu descenPentru Franta, decolonizarea a fost un proces dent:! britanic:!, au dus la izbucnirea unui mai dureros. Ea a renuntat la protectoratele rnzboi teribil Intre Marea Britanie ~i Argentina asupra Marocului ~i Tunisiei fara prea multe In 1982. Iar soarta unei alte c;olonii britanice, dificultati, in 1956, dar Algeria ~i alte colonii, Hong Kong -revendicat:l de guvernul chinez conduse direct, faceau practic parte din In 1997 -a generat de asemenea controverse Franta. ~i mai important era ca in Algeriaexisintense, demonstrand c:! istoria dureroas:! a tau peste un milion de oameni cu stramo~i decoloniz:!rii nu s-a terminat definitiv. francezi -coloni~tii -care nu doreau sa se
AX Istorie universal~ 74IMPERlI EUROPENE INDEPARTATE Istorie universal~ 94MAREA BRlTANIE DUPi\. n X !\i\.ZBOI

:f

O Rhodesia a scapat de domina1ia britanica de 60 de ani ~i a devenit Zimbabwe in 1980. Prin1ul Charles saluta in timp ce steagul britanic este cobor3t pentru ultima data. int3iul prim-ministru al1arii a fost Robert Mugabe. cunoscut~ sub numele de Ghana. Orice iluzie a Marii Britanii de a fi o putere mondial~ a fost spulberat~ de criza Canalului de Suez din 1956, .cand Marea Britanie ~i Franta s-au folosit de un r~zboi israeliano-egiptean pentru a reocupa Canalul de Suez, fiind apoi fortate s~ se retrag~ umilitor sub presiunea SUA. Cuvintele "imperialism" ~i "colonialism" au ajuns s~ desemneze abuzul unui sistem de dominatie Invechit. De asemenea, devenea clar c~ decolonizarea nu afecta interesele economice ale Marii Britanii In Africa. Prin urmare, discursul din 1960 al primului ministru britanic Harold
278

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful