TA C T I C I Î N A P R O V I Z I O N A R E A M AT E R I A L E L O R

9.1. Consideratii generale Desfasurarea continua a proceselor de productie impune asigurarea întreprinderii cu resurse materiale în cantitatile si ritmurile cerute de consumul productiv: materii prime, materiale, utilaje, piese de schimb. Prin aprovizionarea tehnico–materiala [6] se deruleaza activitati care asigura planificarea, realizarea si evidenta resurselor materiale, a utilajelor, a energiei precum si deplasarea acestora de la furnizor la consumator. Aprovizionarea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: - sa stabileasca nivelul real, judicios fundamentat al diferitelor materiale achizitionate; - sa repartizeze si sa asigure o miscare rationala a mijloacelor de productie de la producator la consumator; - sa asigure o largire continua a bazei de materii prime; - sa realizeze o valorificare superioara a resurselor materiale; - sa asigure cresterea eficientei economice prin accelerarea vitezei de rotatie a cheltuielilor variabile. Activitatile derulate la nivel tactic în aprovizionare trebuie sa conduca la simplificarea si marirea operativitatii în achizitia de material la reducerea cheltuielilor aferente operatiilor de transport, depozitare, manipulare, stocare precum si la îmbunatatirea conditiilor de lucru si a organizarii din cadrul departamentului specializat. Aprovizionarea unei întreprinderi industriale are un caracter dinamic: - în planificare; aprovizionarea trebuie permanent corelata cu planul de productie care la rândul sau este fundamentat si influentat de fluctuatia cererilor; - în realizarea efectiva; pentru ca mentine un contact permanent cu toti furnizorii traditionali sau potentiali, urmareste evolutia produselor si a materiilor prime, comunicacontinuu cu furnizorii pentru a respecta termenii contractului si a obtine conditii de achizitii cât mai avantajoase. 9.2. Ratiunile existentei stocurilor Propunerile din planul de aprovizionare sunt bazate pe analize si calcule tehnico – economice cuprinse în instrumente operationale cu rol important în realizarea eficientei economice: norme de consum, balante de materiale, norme si normative ale stocurilor de materiale. Valoarea medie a stocurilor pe care întreprinderile industriale le detin corespunde unei valori de 17 – 20% din cifra de afaceri, ceea ce reprezinta mai mult de doua luni din activitatea totala, pe drept cuvânt afirmându-se ca stocurile pot reprezenta „cimitirul” întreprinderii. În aceste conditii obiectivul aprovizionarii si gestiunii stocurilor este esential: reducerea volumului de stocuri de materii prime sau a componentelor elementare, minimizarea costurilor si a capitalurilor imobilizate constituind domeniul cheie pentru organizarea logisticii în amont (prin opozitie cu logistica în aval legata de distributie). Stocul reprezinta ansamblul de bunuri care se formeaza în ciclul de exploatare al întreprinderii pentru a fi fie vândut în starea în care se gaseste în urma unui proces de productie viitor sau în curs, fie pentru a fi consumat la prima necesitate [6]. Stocul reprezinta un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate în asteptarea unei utilizari ulterioare, mai repede sau mai târziu, si care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor sale, fara a fi perturbat de întârzieri în livrari sau de incapacitatea furnizorului de a fabrica temporar respectivele bunuri. Notiunea de stoc regrupeaza: - aprovizionarea: materiile prime, furnizorii; - produsele: intermediare si finite; - intermediarii: cumparatorii care revând marfa. Foarte general (fig.9.1), orice stoc se caracterizeaza prin printr-un flux de intrare pe care întreprinderea îl poate previziona într-un anumit grad, un flux de iesire (pe care rareori întreprinderea îl poate stapâni el fiind impus de clienti) si un nivel de bunuri în asteptare.

Figura 9.1 – Caracteristicile stocului Rolul stocului este multiplu si numeroase ratiuni economice, financiare, tehnice, comerciale, justifica existenta stocurilor de materii prime, componente sau produse finite: Ratiuni financiare:

acceptarea ofertei propuse de furnizor cu cantitati fixe de livrare la preturi foarte avantajoase pentru produsele care nu implica costuri mari de stocare.genereaza întârzieri în livrari. Normele de consum se clasifica dupa mai multe criterii [6]: a) dupa rolul materialului achizitionat. 9. . paza etc.minimizarea riscurilor de întrerupere a productiei. norma de consum se modifica în conditiile în care se achizitioneaza utilaje noi. . în functie de destinatia sa: . componente. întretinere.reducerea termenelor de livrare mai ales când clientii doresc produsele într-un timp redus.ameliorarea calitatii produselor: uscarea lemnului. .1. Deci. . ambele cu consecinte economice dezavantajoase. întreprinderea printr-un efort financiar care merita a fi luat în considerare va construi si va exploata un sistem de gestiune economica a stocurilor care va avea ca obiective: .multiplica riscul de a întrerupe si chiar de a opri fluxul productiv.).poate crea dificultati de lichiditati. . asigurari. .stocarea produselor scumpe pentru un scop speculativ specific perioadelor de criza sau inflatie. diminuarea vânzarilor si în final pierderea clientelei. .conduce la situatii în care firma vinde cu rabat (scaderea profitului) productia stocata.mentinerea valorii anumitor materii prime sau produse. Daca nivelul de stoc este prea mare: . Norma de consum reprezinta cantitatea maxima de materie prima. sampanizarea vinului etc. perioada în care cererile cresc si se justifica crearea stocului. balanta de materiale si normele de stocuri de materiale. .achizitii în perioada reducerilor oferite de furnizori. .creste riscul de degradare si deteriorare a produselor stocate. se perfectioneaza tehnologia sau se optimizeaza organizarea. Planificarea aprovizionarii Propunerile de plan de aprovizionare sunt bazate pe analize si calcule tehnico economice. Normele de consum servesc la fundamentarea si dimensionarea corecta a volumului si structurii stocurilor de materiale necesare încheierii contractelor economice sau elaborarii planului de aprovizionare. personal salarizat. se elimina astfel riscul cresterii exagerate a cheltuielilor de fabricatie datorita penuriei.pentru a realiza un raspuns prompt la cererile aleatoare. iar instrumentele operationale specifice cu un rol important în cresterea eficientei economice sunt normele de consum. Ratiuni tehnice: . . b) dupa modul de agregare: .pentru productia de baza.. . pentru a promova un produs politica de marketing prevede si actiuni punctuale când se realizeaza reduceri de preturi.dezorganizeaza întreprinderea.imobilizarile de capitaluri scad competitivitatea firmei. Un nivel de stoc prea scazut: . etc.3. materiale combinate sau energie ce se stabileste a fi consumata în conditiile tehnice. . .norme de consum individuale.pentru activitati auxiliare. tehnologice si organizatorice specifice fabricatiei întreprinderii respective.reducerea cheltuielilor de transport prin achizitionarea unor cantitati mai mari decât stocul curent necesar. . Ratiuni comerciale: .stocarea productiei excedentare în raport cu cererea în cazul în care oprirea si repornirea activitatilor productive costa fiind preferata realizarea unei productii constante cu stocuri care sa raspunda cererilor suplimentare ocazionale. Ratiuni economice: .reducerea la maxim a nivelului mediu al stocurilor.3.se înregistreaza numeroase cheltuieli suplimentare (constructia de depozite. 9. Deci. Prin politica promovata responsabilii cu gestiunea stocurilor trebuie sa evite doua situatii periculoase: un nivel de stoc prea mare sau un nivel de stoc prea scazut.

norme de consum grupate. care asigura desfasurarea procesului de productie. Stocurile se formeaza: . ciclul de productie si conditiile reale ale aprovizionarii.datorita aprovizionarii periodice în cantitatile si la termenele stabilite prin contract.norma de consum bruta (norma specifica) Ncb = Gn + Pt în care: Ncb – reprezinta norma de consum bruta Gn – reprezinta greutatea neta a piesei rezultate Pt – reprezinta pierderile tehnologice . de exemplu: Resurse (R) a) b) c) d) Stocul la începutul Resurse din tara Resurse din import Alte resurse Necesar (N) a) Pentru productie. parteneri. Balanta de materiale Trebuie sa existe un echilibru între resursele existente si necesitatile întreprinderii cu privire la materia prima.3. Balanta de materiale are o forma specifica evidentiind resursele (R) si necesarul (N).datorita necesitatii asigurarii continuitatii activitatilor productive. Norma de stocuri stabileste nivelul maxim admis al stocurilor de materiale necesare dintr-un anumit sortiment pentru asigurarea desfasurarii normale a proceselor de productie.3. Normele de stocuri de materiale. metoda care necesita ca piesele ce vor fi normate sa fie deja executate si pot fi cântarite. stocurile de materiale. c)Metoda statistica: se utilizeaza analogia si asemanarea cu piesele similare existente deja în fabricatie. Balanta de materiale este un instrument al elaborarii sectiunii de plan al aprovizionarii oglindind sintetic echilibrul dinamic dintre resursele existente si necesarul productiei planificate si analitic corelând o serie de relatii necesare a fi respectate între sistemul productiv. masurate.3. exploatare perioadei b) Pentru fondul pietei c) Pentru export d) Pentru rezerva e) Stoc la finele perioadei Total Resurse (R) Daca: N = R – balanta de materiale este echilibrata N > R – balanta de materiale este deficitara N < R – balanta de materiale este excedentara 9. 9.2. .norma de consum de aprovizionat Nca = Gn + Pt + Pnt în care: Pnt – reprezinta pierderile netehnologice Metodele utilizate în determinarea normelor de consum: a)Metoda tehnico–analitica: se bazeaza pe calcule tehnice înca din faza de proiectare având la baza greutatea neta a piesei rezultate Gn. c) dupa perioada la care se refera: . probate.stocuri de productie. au doua forme: . b) Metoda experimentala: este o metoda de laborator sau de productie.. Total Necesar (N) . consumatori. În cadrul unei întreprinderi. Stocurile se planifica în raport de volumul productiei. energia si combustibilul utilizat. etc. experimentate.

transport necorespunzator etc.2.3.3. 9. Stocul de pregatire sau conditionare Sp – reprezinta cantitatea de materie prima (fig.Stocul curent Sc Nivelul minim se realizeaza la sfârsitul intervalului dintre doua livrari succesive de material când stocul curent se epuizeaza.stocul de pregatire sau conditionare Sp.stoc de iarna Si. . 9. . produse.1. planul de productie. Stocul de siguranta nu trebuie utilizat în productia curenta.3. care asigura stabilitatea si continuitatea ciclului economic. 9. metodele de organizare etc. Figura 9. multiple cauze putând genera neuniformitatea: defectarea agregatelor.3. 9. Acest nivel este impus de ritmul fabricatiei în perioada considerata care induce si un anumit nivel de consum de material.2) în momentul receptiei fiecarei livrari de material de la furnizor. Normele de stocuri de conditionare tin cont de tehnologia utilizata. lipsa operatorilor. uscare lemn). .2 . masuri organizatorice neadecvate etc.stocuri sub forma de marfa. necesar pentru asigurarea desfasurarii normale si continue a procesului de productie între doua livrari de material de catre furnizor. Marimea stocului curent Sc variaza între o limita maxima si una minima dupa o lege de variatie specifica productiei si conditiilor tehnico – organizatorice asigurate în perioada de timp considerata. dotarile existente. este considerat intangibil si doar în cazuri extreme când stocul curent s-a epuizat si aprovizionarea este întrerupta se apeleaza la cantitatea de material din stocul de siguranta.. Dupa reluarea aprovizionarii se reface rapid stocul de siguranta. Consumul productiv poate avea o variatie uniforma în timp.stoc de transport intern St.stocul de siguranta Ss. asa cum este reflectat în figura anterioara sau o variatie neuniforma. Categoriile de stocuri de productie evidentiate contabil si faptic sunt: .stocul curent Sc. .3) destinata sa asigure continuitatea productiei în cazul imobilizarii pe durate stabilite a unor sortimente de materiale care necesita o pregatire anterioara începerii procesului la studiul tehnologic respectiv (îmbatrânire fonta.3. Stocul curent S c – reprezinta cantitatea dintr-un sortiment de material sau component. .3. Se atinge nivelul maxim (fig. 9.3. Nivelul mediu este reprezentat de o marime relativ stabila ce caracterizeaza intervalul dintre doua livrari succesive de material. Stocul de siguranta Ss – reprezinta cantitatea de materiale destinata sa asigure desfasurarea continua a procesului de productie în cazul eventualelor întreruperi în aprovizionare: defectarea instalatiei la furnizor.

la care utilizarea nu poate fi efectuata în aceeasi perioada cu livrarea din depozit. .3. conservare.diminuarea continua a cheltuielilor de stocare. loturi de livrare. Factorii cei mai relevanti care influenteaza gestiunea materialelor sunt: . manipulare.Cl – cheltuieli pentru lansarea comenzii.perioada de timp pentru care este planificata gestiunea (T). . . .date despre furnizor: capacitati.cantitatea de aprovizionat (Q) rezultata din analiza cererii.3. . . care poate fi constanta sau aleatoare cu o probabilitate cunoscuta sau necunoscuta. depozitare.formarea de stocuri pentru situatii neprevazute. . Fata de aceste consideratii. argiloase.4. . 9. Stocul de iarna Si – reprezinta cantitatea necesara pentru asigurarea desfasurarii normale a procesului productiv în perioada de iarna datorita factorilor climatici sau a altor conditii (terenuri nisipoase.5.capacitatile de depozitare ale întreprinderii. Gestiunea stocurilor Din cele expuse anterior rezulta clar ca întreprinderile sunt supuse unei duble constrângeri: cadenta de aprovizionare foarte scazuta genereaza stocuri mari si costuri importante de stocare în timp ce ritmul de aprovizionare ridicat multiplica costurile de lansare a comenzilor. .3.se reduc cheltuielile de stocare.imobilizarea unor cantitati cât mai reduse în materiale stocate. 9.3 . .stocul curent optim (Sc). .cererea.4.Stocul de pregatire si conditionare Ss 9.se realizeaza evidenta stricta a materialelor. dintre care cele mai importante sunt: . . . gestiunea materialelor cuprinde o serie de activitati prin care: . Aceste cheltuieli sunt independente de marimea stocului curent sau de cantitatea comandata. termene de livrare.durata de aprovizionare (d) – timpul consumat de la emiterea comenzii pâna la receptia materialului în depozitul întreprinderii.cheltuielile ocazionate de desfasurarea procesului de aprovizionare.se efectueaza normarea stocurilor. . îndepartate. Stocul pentru transport intern St – reprezinta cantitatea necesara pentru productia curenta în cazul aprovizionarii de la un depozit central a unor sectoare independente.se optimizeaza sistemul logistic de aprovizionare.Figura 9.crearea sigurantei si certitudinii cu privire la asigurarea alimentarii continue a procesului de productie. îngheturi prelungite). dispersate. Este un stoc format din timp pe baza unor estimari care tine cont de antecedentele situatii. .3.intervalul dintre doua reaprovizionari (t). Principalele functii ale gestiunii materialelor [6] se pot nominaliza prin: .

9. Cantitatile necesare se vor estima anticipat (fig. manipularea.intervalele de reaprovizionare (t) sunt egale. transportul si conservarea materialelor. În practica sunt utilizate mai multe tipuri de gestiune rezultate din specificul procesului de productie si din particularitatile procesului de aprovizionare. Daca fluxul de produse finite este variabil nu se pot lansa comenzile în cantitati si la termene fixe fara a risca ruperea continuitatii procesului productiv datorita lipsei de materii prime în stocul curent sau în caz extrem în stocul de siguranta. . Se observa ca se utilizeaza si un nivel de alarma Z de obicei mai mare decât stocul de siguranta S s care anticipeaza demersurile de aprovizionare.. .cererea de consum este constanta si impune regularitate în aprovizionare. Estimarea tine cont de nivelul stocului din depozit. Tipuri de gestiune a stocurilor. Aceasta gestiune este tipica productiei de masa si se caracterizeaza prin: . 9.Cs – cheltuieli cu stocarea.4 .cantitatea comandata reface stocul curent. Exista urmatoarele solutii: 1. acestea tin cont de durata de reaprovizionare d. Figura 9. Gestiunea cu cerere si aprovizionare constante (fig. Gestiunea calendaristica. care apar atunci când cererea este mai mare decât stocul existent si ea se datoreaza lipsei de materii prime pentru prelucrare.4. 3 – reprezinta datele precise la care se lanseaza viitoarea comanda. Aceste cheltuieli sunt dependente de marimea stocului depozitat. la intervale egale.Gestiunea cu cererea si aprovizionarea constante 1. 9. b.1.5) la o durata de timp de reaprovizionare constanta d.Cp – cheltuieli de penalizare. . Specific metodei este de a lansa comenzile la data fixata dar variind cantitatile comandate în functie de cereri. de nivelul de alarma Z si de stocul de siguranta.4). Gestiunea cu cerere variabila. corespunzatoare datei finale a intervalului dintre doua reaprovizionari t si el constant. a. 2. Cantitatea care urmeaza a fi comandata poate fi determinata cu formula: Q = Stocul maxim – Stocul existent + CMZ x t în care: CMZ – reprezinta consumul mediu zilnic t – durata dintre doua reaprovizionari .

Sistem de gestiune cu valoare de comanda 3. Un rol important îl constituie nivelul de alarma Z stocul la care se va declansa o noua aprovizionare.5 .6 . dar data fiecarei comenzi (fig. Gestiune cu cerere variabila si reaprovizionare variabila.Gestiunea calendaristica a stocurilor Acest tip de gestiune este specific productiei eterogene de serie mica.Figura 9. . 2.6) este determinata în functie de cererea înregistrata. este dificila de coordonat si conduce deseori la stagnari ale procesului productiv din lipsa de materiale în stoc. 9. Este situatia în care nu se cunosc anticipat momentele calendaristice de emitere a comenzilor si nici cantitatile care vor fi comandate. În general nivelul de alarma Z va fi determinat de formula: Qz = CMZ(TR + S) în care: TR – este timpul de raspuns de la furnizor S – timpul de securitate Sistemul se utilizeaza în productia de serie mica si unicate. Figura 9. Se fixeaza o cantitate constanta pentru fiecare comanda. Sisteme de gestiune cu valoare de comanda.

Caracteristicile acestui tip de gestiune (fig.8) sunt: . care corespunde unui stoc echivalent cu stocul de siguranta. Se poate întâmpla (în exemplul prezentat la t3) ca si nivelul minim sa fie depasit de consum ceea ce va determina la nivel decizional analiza reconsiderarii valorii nivelelor si a politicilor de reaprovizionare. si acest tip de gestiune (fig. 9.Gestiune cu cerere si intervale de reaprovizionare variabile 4. s) cu doua depozite. . Gestiune de tip (S. precum si în unitatile de reparatii si service.9.cereri si intervale de reaprovizionare variabile.nivelul minim. Nivelul de alarma reprezinta stocul care mai permite firmei sa-si desfasoare activitatea pâna când noua aprovizionare este declansata de atingerea nivelului de reaprovizionare.7) este utilizat în productia de serie mica sau unicate.nivelul de reaprovizionare. Figura 9. Se remarca faptul ca în acest tip de gestiune d – durata de aprovizionare si S max – stocul maxim reprezinta valori constante: de fiecare data prin comanda lansata la timpul d se va cauta sa se refaca stocul curent maxim. .Estimarea momentelor de reaprovizionare se realizeaza în functie de evolutia probabila a cererilor pe piata. în general mai mare decât stocul de siguranta. Fig.s) cu doua depozite . Nivelul minim care corespunde stocurilor de siguranta este constituit nu pentru a preveni consecintele depasirii termenelor de livrare ci mai ales pentru a compensa cresterile de cereri în anumite perioade de functionare. care va induce un anumit consum de materiale.lotul de aprovizionare constant. Se remarca faptul ca în acest tip de gestiune exista trei nivele de control: . Gestiune de tip (S.7 . .8. 9. diferenta dintre nivelul minim si nivelul de reaprovizionare se mentine într-un depozit separat.nivelul de alarma Z.

Figura . Zl – numarul zilelor lucratoare din perioada de plan. Socul curent este determinat în functie de consumul zilnic si durata dintre doua reaprovizionari volumul stocului curent: Sci = Cmzi ∙ tm în care: Qpl – cantitatea de materie prima planificata a fi utilizata în perioada considerata. A. Reprezinta cel mai important si mai voluminos stoc. prin care se cauta sa se optimizeze marimea acestora. Reprezentarea schematica a stocului curent O analiza economica a fenomenului de stocare releva faptul ca exista doua tipuri de costuri generate de existenta stocurilor: Cl – costul lansarii lotului. independent de marimea lotului.Trebuie remarcat faptul ca odata cu schimbarea profilului de fabricatie. Metoda directa.5. A. În aceste conditii costul stocarii materialului într-un interval de reaprovizionare este: Cs = Cs • t • S Numarul de loturi ns lansate pentru reaprovizionare se poate calcula cu formula: . Sa presupunem (fig. mai ales matematice. stocul de siguranta. stocul de pregatire. Nivelul mediu al stocului.9. stocul de transport si stocul de iarna Sn = Sc + Ss + Sp + St + Si iar pentru determinarea marimii fiecarui component se utilizeaza metode specifice. ncij – norma de consum de materie prima i pentru realizarea produsului j. Metoda indirecta cu ajutorul modelului lui Wilson. a volumului productiei sau a metodelor de organizare si conducere a productiei si a aprovizionarii este necesara si o reconsiderare a sistemului de gestiune a stocurilor. A. Calculul stocului curent. matematic poate fi aproximat la S/2.2. Nj – numarul de produse j prevazute a fi executate. Cs – costul stocarii pe unitatea de timp – zi – dependent de marimea stocului. tm – durata dintre doua reaprovizionari care se stabileste în functie de conditiile concrete prin date statistice ca medii aritmetice sau medii ponderate sau pe baza graficelor si termenelor de livrare stabilite prin organizarea procesului. 9.1.9) ca într-o perioada de timp T. Calculul stocurilor de productie Stocul normat de productie contine stocul curent. 9. cererea de produse este Q care se fragmenteaza în n s stocuri de marime S cu care întreprinderea se reaprovizioneaza la intervale constante de timp t.9.

T. Cl. 9. Figura 9.10 .ns = = Costul total pentru stocare poate fi determinat cu formula: Y = ( Cl + Cs • S • t) ns Din formula ns se poate exprima t: t= si înlocuind: Y = Cl • + Cs • S • T în care avem doua categorii de marimi: Q.11) mai apar si cheltuieli datorate lipsei de stoc în valoare de: (N – S) • t2 • Cp în care: N – reprezinta necesarul în perioada t S – marimea stocului care se consuma în perioada t1 Cp – cheltuieli de penalizare pe zi datorita lipsei unei unitati de materie prima pentru realizarea produselor în cantitate N–S . Când se admite o lipsa la stoc (fig.Influenta marimii lotului S asupra cheltuielilor Minimul se realizeaza când cheltuielile de lansare sunt egale cu cheltuielile de stocare YL = Ys Cl = Cs • S • T si rezulta: So = Valoarea minima a functiei ( 9. Cs – marimi constante S.marimea lotului – marime variabila Cele doua componente ale cheltuielilor totale de stocare sunt influentate de S ca marime variabila: Yl = CL • . 9.cheltuielile de lansare invers proportionale cu S Ys = Cs • S • T – cheltuieli de stocare.10 ) este: Y = Y(So) = care se realizeaza la momentul to: to = Modelul prezentat poate fi utilizat doar într-un caz ideal când metodele de organizare utilizate reusesc sa previna orice lipsa de materie prima.10) se evidentiaza mai clar comportamentul componentelor cheltuielilor totale în functie de S marimea lotului de reaprovizionare. direct proportionale cu S Grafic (fig.

17) avem Y(N.11 .Im Abaterea medie se poate determina când loturile sunt egale ca o medie simpla sau ca o medie ponderata.Figura 9.S) = Efectuând derivatele partiale obtinem So = No = Se observa ca: So = No ∙ Costurile minime Yo si data to aferenta acestei politici de stoc: Yo = to = B. Calculul stocului de siguranta [6] si iar B. Calculul stocului de pregatire conditionata. când loturile sunt diferite B.S) = [S ∙ t1 ∙ Cs + Cl + (N – S) ∙ t2 ∙ Cp]ns În acest caz ns reprezinta numarul de loturi ce trebuie aprovizionat: ns = = = Înlocuind în (9.Reprezentarea schematica a lipsei de stoc În aceste conditii costurile totale de stocare se determina cu formula: Y(N. Metoda bazata pe timpul total de reaprovizionare stabileste stocul de siguranta dupa formula: Ss = Cmz ∙ dt în care: dt – reprezinta timpul între momentul emiterii comenzii si receptia acesteia în depozit. Se iau în considerare doar abaterile pozitive (cele care depasesc intervalul de livrare) Aef = Ie . C. Metoda bazata pe abaterea medie de la termenele de livrare a materialelor utilizeaza urmatoarea formula: Ss = Cmz + Amed în care: Amed reprezinta abaterea medie de la termenele de livrare Cmz reprezinta consumul mediu zilnic Abaterea medie se determina pe baza analizei unor date statistice privind intervalul efectiv I e de livrare fata de intervalul mediu de livrare Im prevazut în contractele cu furnizorii.1.2. Nivelul maxim al stocului de pregatire conditionata se determina cu formula: .

El poate fi determinat cu formula: Si = Cmz • Dî 9. Calculul stocului de iarna. ierarhizare si selectare a elementelor unei multimi (obiecte. cantitate. Nivelul maxim pentru stocul de iarna trebuie sa tina cont de durata estimata a întreruperilor D î în aprovizionare ca urmare a conditiilor improprii nefavorabile în perioada de iarna. iar un numar mare de articole 80% corespund doar unei valori de 20% din stoc. dupa care “foarte frecvent un numar mic de articole determina rezultatele în timp ce o alta grupa de articole foarte numeroasa are efecte cu mult mai reduse asupra rezultatului”. În domeniul gestiunii stocurilor se poate observa ca un numar efectiv mic de articole aproximativ 20% corespund unei valori de aproape 80% din stoc. materiale.Sp = Cmz Tp în care: Tp – reprezinta timpul necesar pentru procesul tehnologic conditionat. Gestiunea stocurilor prin exceptie ∙ Acest tip de politica de aprovizionare consta în a aplica în gestiunea stocurilor principiul lui Pareto. Calculul stocului de transport intern. D.6. St = Cmz ∙Tt în care: Tt – reprezinta timpul de transport E. grupare. Metoda de analiza ABC este o metoda statistica de ordonare. greutate) în scopul evidentierii . produse) dupa un anumit criteriu (cost. Marimea stocului de transport intern depinde de modul de manipulare si distanta pe care se realizeaza transportul si bineînteles de mijlocul de transport utilizat.

8 Metoda Kanban Metoda de origine japoneza. 9. greutate. 9) evalueaza managementul stocurilor. Acuratetea înregistrarilor Aî Aî = 9°. volum etc.12) permite sa fie evidentiate articolele care impun o preocupare permanenta. cu o valoare foarte redusa 10%.15%) care reprezinta aproximativ 10% din valoarea totala. se încadreaza într-un curent de cercetari practice care vizeaza reducerea perioadelor de timp si durata ciclului de productie care permite o reducere neta a volumului de materiale si componente în stoc.5.elementelor prioritare în raport cu anumite nivele de selectie. În categoria B sunt articole putine la numar (10% . Valoarea stocului de siguranta VSs VSs = Valoarea stocului – Valoarea stocului curent 5°.12 . zilnica.Reprezentarea rezultatelor în metoda ABC În categoria A sunt selectate putine articole (20%) care din punct de vedere al clasificarii (lei. Disponibilitatea cantitatilor DQ(%) DQ (%) = 100 B. Ultimii indicatori (7. Costurile de gestiune a stocurilor 6°. Sunt articole gestionate periodic: saptamânal. Indicatori ai eficientei gestiunii stocurilor În lucrarile de specialitate [3] se regasesc numerosi indicatori prin care se poate determina eficienta politicii organizatiei relativa la stocuri si aprovizionare. iar în cazul gestiunii stocurilor (fig. Rata de utilizare a stocurilor = Dupa cum se observa primii indicatori (1 si 2) masoara nivelul de satisfacere a comenzilor de catre furnizori.7. În categoria C sunt foarte numeroase articole 70 – 80%. 9.fiabilitatea totala a masinilor (zero defecte) .6) indicatori releva marimea stocului si costul anual aferent emiterii comenzilor. Scopul metodei Kaban este de a stapâni si adapta în permanenta productia la cererea manifestata de consumatori cu pretul unei transformari radicale la nivelul principiilor de organizare si functionare care guverneaza întreprinderile industriale. Costul anual cu emiterea comenzilor Caec Caec = sau (Costul fiecarei comenzi) ∙ (Numarul de comenzi) D. Figura 9. Valoarea bunurilor în stocuri (%) = C. Marimea stocurilor Valoarea stocului mediu VSm VSm = 4°.realizarea unui sistem de productie flexibil care sa se adapteze rapid si sa fie capabil ca pe aceeasi linie de fabricatie sau cu mici modificari sa realizeze diferite produse . Aceste articole vor beneficia de o gestiune atenta. 8. Nivelul serviciilor oferite de furnizor.) reprezinta foarte mult (80%) din valoarea totala. 1°. În aceasta transformare un rol esential îl joaca logistica – gestiunea fluxurilor din cadrul întreprinderilor. Performantele gestiunii stocurilor 7°. 3°. A. în timp ce pentru o alta categorie de articole preocuparile sunt periodice si globale. Eficienta stocurilor = 8°. Urmatorii trei (4. lunar.9. Disponibilitatea comenzilor DC(%) DC (%) = 100 2°. iar gestiunea se rezuma la comenzi anuale care cuprind nevoile perioadei prevazând si o rezerva de securitate confortabila. care implica: .

13 . numarul de containere deci si de kanbanuri trebuie limitat astfel încât sa asigure continuitatea si ritmicitatea procesului productiv dar totodata sa nu mareasca nejustificat stocurile de productie.minimizarea stocului în curs. . Richard Irwin. un tichet atasat containerului care certifica numarul de piese existente în container ce se deplaseaza de la postul amonte la postul aval. Sistemul Kanban se regaseste în categoria metodelor de gestionare a stocurilor cu data de comanda. Bibliografie 1.piesa ce trebuie sa o produca .) ea constituind în esenta un sistem de organizare si informare cu reale aplicatii în gestiunea atelierelor de productie. 9.14) cererea impune si comanda postului din amonte. 9.un sistem de conducere capabil de a gestiona circulatia produselor pentru unitati sau loturi mici (sistemul Kanban) Sistemul Kanban (în japoneza eticheta) este un complement indispensabil al Just in Time-ului si are ca obiective: . responsabilitatea gestiunii productiei si a stocurilor fiind încredintata staff-ului de la acest nivel. Figura 9. Diferenta fata de gestiunile traditionale rezida tocmai din termenele de productie materializate prin indexul de alerta: termenul de alerta în metoda Kanban nu depaseste câteva ore în comparatie cu câteva saptamâni ale gestiunilor traditionale.Programarea prin planul director Figura 9. Principiul care guverneaza metoda Kanban se exprima astfel: „Postul din aval conform necesitatilor comanda postului din amonte ceea ce consuma”. posturile de lucru au sarcini specializate la perioade fixe. eticheta fiind înlocuita prin alte semne de identificare (mingi de tenis colorate.o rata de rebut nula (zero rebuturi) .reglarea fluctuatiilor de cerere sau de volum de productie la un post de lucru. 1985.. Metoda Kanban introduce astfel o noua filozofie de gestiune a stocurilor: în timp ce prin metode traditionale. Ammer D. .regularitate în consumuri . Desigur. Burd Ridge. Cliffs. cadentate. .Satisfacerea cerintelor în metoda Kanban În aceste conditii.reducerea marimii loturilor de reaprovizionare.J.. cu obiectivul limita de a avea un stoc de marime zero. Actualmente metoda Kanban cunoaste si alte aplicatii. Numarul de kanbanuri (etichete) care se pun în circulatie se determina cu formula: unde: N – T reprezinta cererea medie de piese pe unitatea de timp – reprezinta durata de punere la dispozitie a unui container plin N0 – reprezinta numarul de piese necesare pentru eventualele disfunctiuni în fabricatie (maximum 10% din NxT) C – reprezinta capacitatea unui container Conditiile necesare pentru utilizarea metoadei Kanban (utilizata pentru prima data în 1960 de catre firma Toyota): . R.reducerea duratelor de obtinere a pieselor . directionate din amonte spre aval printr-un plan director (fig. 2. fiecare post de lucru va indica pentru postul din amonte: .localizarea postului din aval (adresa de serviciu) Aceste date sunt completate pe o eticheta. N.Material Management and Purchasing. Prentice Hall.Business Logistics Management: Planning and Control..descentralizarea conducerii atelierului productiv. 2nd ed. 1989..14 .cantitatea necesara .13) prin metoda Kanban (fig. . Ballou. . plasamente marcate pe podeaua sectiei etc.

.Organizarea si conducerea întreprinderilor constructoare de masini. Les Editions Foucher. .Economie d’entreprise. . Chase. 7th ed. 1983. . M.Zero Inventories. . Darbelet.. . K. Curs IPB.. 1992. The Forum Ldt.. 1989. . . 4. 1995. Irwin. T. 6. 7. Wantuck. . Homos. R..3. 1988.Production and Operations Management. .Just in Time for .. Dow Jones Irwin. Hall R. 5. Richard D. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful