P. 1
ro_116_Studiu Moldova

ro_116_Studiu Moldova

|Views: 34|Likes:
Published by Olesea Cember

More info:

Published by: Olesea Cember on Aug 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2012

pdf

text

original

Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu Republica Moldova în conştiinţa publică românească Volum realizat în cadrul programului Bridging Moldova al Fundaţiei Soros România

Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu

Fundaţia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăţi bazate pe libertate, responsabilitate şi respect pentru diversitate.

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

© 2011 Fundaţia Soros România (FSR) Toate drepturile sunt rezervate Fundaţiei Soros România. Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Fundaţiei Soros România. Fundaţia Soros România Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureşti Telefon: (021) 212.11.01 Fax: (021) 212.10.32 Web: www.soros.ro E-mail: info@soros.ro Conţinutul prezentei publicaţii şi/sau opiniile prezentate în cadrul acesteia nu reflectă, în mod necesar, vederile Fundaţiei Soros România. ISBN 978-973-0-10707-4 Printed in ROMANIA

aprilie 2011

............ Informarea cetăţenilor români cu privire la Republica Moldova şi atitudini faţă de unire ............Liliana Popescu .................... Agenda politică a României faţă de Republica Moldova .....................Republica Moldova în conştiinţa publică românească Cuprins Introducere ................Cristian Ghinea 7 9 23 57 81 95 Chestionar şi prezentarea grafică a rezultatelor ................ interes şi informare ...........................Victoria Stoiciu .......................................................Horváth István .......................... Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale ....... Contacte...............................2010 • Sondaj de opinie privind percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească 104 5 ........Horváth István ........................................ Naţionalism şi atitudini faţă de Republica Moldova ....................

în prezent. care utilizează subiectul în scopuri electorale sau aceasta reprezintă totuşi. La nivel de discurs politic. Persoanele intervievate în cadrul sondajului au 6 7 . în care relaţiile bilaterale dintre cele două state au cunoscut o revitalizare spectaculoasă. Această perioadă a coincis cu desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. readuc în discuţie dilema: Republica Moldova este importantă doar pentru politicienii români. a persistat ideea unionismului de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut care a pierdut ulterior foarte mult din intensitate. În prima etapă a fost realizat un sondaj de opinie publică pe un eşantion de 1547 de persoane. întrebările la care ne propunem să formulăm un răspuns ar fi: Cât de prezentă este Republica Moldova în conştiinţa publică românească? Există un sprijin popular pentru politica externă a României faţă de statul vecin? Studiul „Republica Moldova în conştiinţa publică românească” vine să traseze contururile a ceea ce este. o constantă care a avut evoluţii sinusoidale în aceşti 20 de ani. Culegerea datelor s-a făcut în perioada noiembrie-decembrie 2010. percepţia în România cu privire la vecinul de la est de Prut nu mai este cea de acum 20 de ani. Evoluţiile din ultimii 2 ani. Republica Moldova apare ca o prioritate a politicii externe româneşti. istorie şi cultură.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Introducere Au trecut 20 de ani de când Republica Moldova există ca stat suveran. Între timp. date fiind afinităţile de limbă. dar care s-a materializat într-un număr relativ modest de iniţiative. cu toate atributele caracteristice conceptului de statalitate. „locul” Republicii Moldova în mentalul public românesc. dar îşi are în continuare adepţi atât în România. reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a României şi cu o marjă de eroare de +/.5% la un nivel de încredere de 95%. atunci când fluxul de ştiri şi informaţii despre statul vecin s-a considerat că va fi mai mare decât într-o perioadă obişnuită a anului. La nivel de public. Cumva s-a încetăţenit stereotipul generalizat că publicul din România cunoaşte foarte bine ce se întâmplă în ţara vecină. un real interes şi pentru populaţia din România? Altfel spus. Studiul a fost elaborat în două etape consecutive.2. cât şi în Republica Moldova.

Republica Moldova în conştiinţa publică românească avut de răspuns la un chestionar care a inclus teme majore precum: atitudinea faţă de naţionalism. dimensiunea lingvistică. ca urmare a anumitor măsuri proactive ale autorităţilor româneşti) s-au conturat variate tipuri de mobilităţi ale cetăţenilor celor două ţări. 1 2 Sergiu Panainte Coordonator de programe la Fundaţia Soros România 8 9 . Astfel turismul comercial ocazional al celor veniţi din spaţiul ex-sovietic (cu precădere din Republica Moldova) s-a instituţionalizat în timp şi au rezultat aşa-zisele „pieţe ruseşti”. Ca rezultat al liberalizării regimului de frontieră dintre România şi Republica Moldova (respectiv. dându-le o formă textuală uşoară de parcurs şi inteligibilă pentru un public specializat. Primele iniţiative simbolice. politicile care iau naştere în birourile instituţiilor de profil de cele mai multe ori suferă de precaritatea cunoaşterii realităţii. atitudinile despre Republica Moldova/Basarabia (ca obiect istorico-politic. deşi există un consens împărtăşit de întreaga clasă politică românească cu privire la importanţa relaţiei cu Republica Moldova. Efortul intelectual al autorilor confirmă într-o măsură destul de mare ipotezele de dinaintea realizării acestui studiu şi anume – românii cunosc prea puţine lucruri despre Republica Moldova. Vezi demonstraţiile şi violenţele motivate politic din aprilie 2009 retransmise prin Twitter. Studiul mai vine şi cu alte concluzii interesante. În al doilea rând. Acţiuni organizate în anul 1990. Miza acestei iniţiative a Fundaţiei Soros România a fost în primul rând de a cunoaşte şi înţelege percepţia publicului din România cu privire la o diversitate de aspecte ale vieţii locuitorilor şi societăţii din Republica Moldova. opiniile. Schimbarea naturii graniţelor Astfel că foarte curând după căderea comunismului s-a conturat un discurs penetrant cu privire la reînnodarea legăturilor culturale şi sociale dintre locuitorii României şi ai Republicii Moldova. au fost urmate de alte măsuri care (ca tendinţă generală) au schimbat natura frontierei dintre cele două entităţi politico-statale. Liliana Popescu şi Victoria Stoiciu au operat cu datele sondajului. ca entitate statală sau ca societate). În cea de-a doua etapă. despre aşteptările şi doleanţele lor în relaţia cu România. dar nu numai) a constituit un subiect tabu al discursului public. ci este una absolut necesară. interes şi informare Horváth István După ce în perioada comunistă Republica Moldova (mai ales sub aspect istoric. cât şi al variatelor genuri media făcute posibile de internet1. O „rectificare” în acest sens nu numai că este aşteptată. care au posibilitatea de a afla informaţii preţioase despre cum priveşte poporul român la cine locuieşte şi la ceea ce se întâmplă dincolo de Prut. un grup de autori alcătuit din Cristian Ghinea. Contacte. Mai mult decât atât. percepţii şi stereotipuri despre Republica Moldova. pe care vă îndemnăm să le descoperiţi în paginile acestui volum. crescând semnificativ probabilitatea unor contacte directe dintre cetăţenii României şi cei ai RM. toleranţă şi distanţă socială. experienţe. în ultimele două decenii apare ca un subiect marcant al discursului politic şi public din România. Pot fi enumerate mai multe contexte în care se formează reprezentările. cele două Poduri de Flori2 (din 1990 respectiv 1991). discriminare. István Horváth. respectiv 1991 în cadrul cărora. cunoştinţe. agenda politică a României faţă de Republica Moldova şi integrarea europeană a Republicii Moldova. având o imagine uşor distorsionată despre cetăţenii statului vecin. Pe de o parte în ultimele două decenii s-au revigorat variatele forme de mobilitate dintre cele două ţări. Pe de altă parte RM este prezentă ca obiect mediatic. dar şi unul cu informaţii generale despre subiect. I. comunism şi valorile sociale. prima dată autorităţile Moldovei Sovietice şi respectiv româneşti au permis locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului să treacă graniţa fără acte. subiect atât al mediilor clasice tipărite şi audiovizuale (acum accesibile şi digital). de inconsecvenţă sau lucruri făcute cu jumătate de măsură. Cu toate acestea reprezentările despre Republica Moldova (în continuare RM) nici pe departe nu pot fi reduse doar la discursul public şi politic al elitelor româneşti despre RM. studiul se adresează decidenţilor politici din România.

în general numărul de vizitatori care sosesc în RM este relativ redus. numărul vizitatorilor sosiţi în RM. Pe de o parte putem crea o viziune despre impactul pe care l-a avut deschiderea graniţelor între două societăţi legate prin comunitatea de limbă. Răspunsurile conturate au o dublă relevanţă. La mijlocul deceniului trecut.php?otr=57 (accesat la data de 05. Date fiind aceste antecedente.2010)! Sursă baza de date TEMPO-Online al Institutului Naţional de Statistică 10 11 . luat pe ţări de origine. nu este de mirare faptul că cetăţenii din RM au reprezentat cel mai numeros grup de rezidenţi străini (persoane care au drept legal de şedere temporară sau permanentă) pe teritoriul României. este logic ca tot cei proveniţi din RM să reprezinte majoritatea imigranţilor în România (cetăţeni ai RM care şi-au înregistrat domiciliul permanent în România). având un anumit sens al unei istorii comune (valorizate de discursul public din ultimele decenii) şi reciproc receptive la cultural. Chiar de la începutul anilor ’90. în învăţământul liceal dar mai ales în universităţile româneşti s-au asigurat locuri (şi burse aferente) pentru studenţi de origine română din afara României (iarăşi majoritatea lor venind din RM). dacă ne raportăm la totalul vizitelor în străinătate efectuate de cetăţenii români. bg/otrasalen.statistica. Pe de altă parte. Dar. este cert: RM nu este între cele mai importante ţări de destinaţie. asigurând un trai pentru câteva familii originare din Republica Moldova. Cu toate că.nsi.12. respectiv natura legăturilor sociale care s-au creat în contextul acestor contacte. Desigur acest fapt trebuie privit contextual. II. acest teritoriu nu s-a constituit ca spaţiu de interes turistic. unde în vara anului 2010. declară că a avut o experienţă directă. În acest context. conţinutul experienţelor personale ale românilor în legătură cu de RM şi/ 3 Figura 2: Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova 2000-20095 În acest context nu este de mirare că o proporţie relativ mică. numai într-o singură lună.Republica Moldova în conştiinţa publică românească prezente în mai fiecare oraş din România. Ca termen de comparaţie poate fi invocată Bulgaria. doar în mod excepţional a depăşit 20 de mii de persoane pe an. Privit în perspectiva ultimelor decenii.2011)! 5 Sursă Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova http://www. a efectuat o 4 Vezi date detaliate pe pagina web a Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei http://www.4 Figura 1: Dinamica imigraţiei din Republica Moldova în România 1994-20093 În acest context. la sfârşitul anului 2006. php?l=ro&idc=293& (accesat la data de 23.md/category.01. din 53.6% din totalul populaţiei. numărul cetăţenilor români care au vizitat ca turişti Bulgaria a depăşit 80 de mii.392 erau cetăţeni ai RM (MIRA 2007:37). de schimbare a naturii frontierelor şi fenomenele migratorii conexe. de numai 7. sau de persoane originare din această ţară poate reprezenta o variabilă importantă în ceea ce priveşte explicarea unor opinii şi atitudini (politice sau de altă natură).606 de rezidenţi străini 11. Vizite în Republica Moldova Cu toate că Republica Moldova (RM) are o importanţa simbolică aparte pentru majoritatea cetăţenilor români. una dintre întrebările justificate ale sondajului s-a referit la frecvenţa diferitelor tipuri de contacte. cetăţenii români sunt în general în frunte în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini în Moldova.

4 5. am luat în 12 considerare (în cadrul ambelor anchete) doar răspunsurile date de cei care s-au declarat de etnie/naţionalitate română. Practic 81. Deci opt din zece români au avut oportunitatea să întâlnească cel puţin o persoană de origine rromă. III.6 Moldoveni 2010 (‚îi ştiu mai mult din vedere’) Contacte formale (‚am vecini cu care mă salut’) Relaţii sociale generalizate (contacte ocazionale.Republica Moldova în conştiinţa publică românească vizită în RM. Astfel este clar că oportunitatea de a contacta este cea mai mare în cazul romilor.5 100 1. pe când numai 18% dintre ardelenii călători în străinătate au vizitat şi RM. raportând natura contactelor întreţinute de populaţia română cu formele de interacţionare întreţinute cu alte categorii: maghiarii. relaţii de rudenie sau relaţii personale de prietenie) Total 5. doar fiecare a patra persoană a efectuat o vizită (şi) în RM.8 68.9 18. directe dintre cetăţenii români şi persoane provenite din RM.7 4.3% din cetăţenii români (de etnie română) au avut ceva contacte. mai puţin de rudenie şi solicitare de sfaturi) Relaţii apropriate de confidenţialitate (contacte sociale.3 16.3 19. În această anchetă întrebarea despre natura şi frecvenţa relaţiilor întreţinute cu diferite grupuri etnice a avut o formă aproape identică cu cea din ancheta Percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească. considerând ponderea persoanelor care nu au nici o relaţie cu categoriile analizate (nici măcar nu cunosc din vedere). Pentru a examina această ipoteză putem analiza frecvenţa şi natura relaţiilor întreţinute cu cei proveniţi din RM în context comparativ. Pentru această analiză comparativă vor fi utilizate datele unei anchete din 2008 (Anchetă sociologică – Coeziune socială şi climat interetnic în România) realizată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale în colaborare cu Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (vezi detalii Sólyom.3 33. 13 .4 5. raportat la totalul populaţiei din eşantion care declară că a efectuat o vizită în străinătate (31. Pentru a facilita comparaţia. putem conchide pe baza datelor primare (Vezi graficul Experienţele avute cu Republica Moldova sau cu cetăţeni ai Republicii Moldova) că relativ puţini cetăţeni români au întreţinut (sau întreţin în mod actual) contacte personale cu persoane din RM.2% din populaţia Moldovei româneşti a efectuat o vizită în RM. am restructurat puţin itemii iniţiali.0 33. Pe de o parte putem evalua comparativ oportunitatea pentru contact. Diferenţele la acest capitol dintre cele două provincii istorice sunt şi mai mari dacă analizăm care a fost ponderea celor care au vizitat RM din totalul celor care au fost vreodată în străinătate.4 9. Numai luând în calcul această variabilă a oportunităţii de contact putem analiza natura relaţiilor constituite/întreţinute cu persoane originare din RM.5 100 Tabel 1: Relaţii sociale întreţinute de populaţia de cetăţenie şi naţionalitate română cu maghiarii şi rromii din România respectiv persoane din Republica Moldova Datele din tabelul de mai sus pot fi interpretate sub mai multe aspecte. 2010!). respectiv rromii din România. La celălalt pol se situează persoanele originare din RM. Respectiv. şi numai trei din zece declară o oportunitate de contact cu o persoană originară din RM. În ceea ce priveşte specificul populaţiei care a efectuat o vizită în RM. cu care numai 29. Deci pare se că proximitatea geografică (dublată de o apropriere culturală) este un factor major ce influenţează alegerea RM ca destinaţie. trebuie menţionată puternica diferenţiere regională: în vreme ce 15.4 9.8% din populaţia de naţionalitate română cunoaşte sau are relaţii sociale minime cu o persoană de etnie rromă. Desigur acest „puţin” este un termen foarte relativ. şase din zece au avut oportunitatea de a întâlni un maghiar (sau o unguroaică) din România. putem spune că din românii care au călătorit în viaţa lor în străinătate.3% transilvăneni a ales ca destinaţie această ţară.2 26. numai 4.2 20.3%).5 18.0 100 4.4 Romi 2008 % 16. Maghiari 2008 Nici o relaţie Identifică categoria întreţine vreo relaţie respectivă fără a 37. în aşa fel încât să rezulte o scală a relaţiilor sociale. el ţine foarte probabil înainte de toate de frecvenţa contactelor şi (probabil) mai puţin de o dorinţă mai redusă a românilor de a întreţine contacte cu persoane venite din RM.5 9. Astfel că mai mult de jumătate (53%) din locuitorii Moldovei româneşti care au călătorit în străinătate au vizitat şi RM. De altfel.9 1. Contacte cu persoane originare din Republica Moldova Referitor la natura contactelor şi experienţelor personale. vizite discuţii etc.

1 5. ziare) şi relativ frecvent Figura 3: Tipul contactului cel mai apropriat întreţinut (actual sau în trecut) de către români (persoane de cetăţenie şi etnie română) cu: maghiarii şi rromii din România. Informare despre Republica Moldova Pentru a analiza gradul de informare a populaţiei despre RM trebuie mai întâi să analizăm gradul şi formele de consum/expunere mediatică a populaţiei.0 Astfel se poate afirma fără rezerve că în pofida unor oportunităţi relativ reduse pentru a stabili contacte. raportat la totalul celor care (măcar) cunosc din vedere o persoană venită din RM. În anumite contexte sociale (relativ puţine. 41% ascultând zilnic radioul. şi cu persoane venite din Republica Moldova (procente calculate pentru populaţia care cunoaşte cel puţin o persoană din categoria respectivă) Frecvent radio şi tv. Spre comparaţie: numai 9% din totalul românilor care (cel puţin) au cunoscut un maghiar din România raportează relaţii similare de apropriere. Mai multe surse (tv. internet. şi doar două persoane din zece citesc cu regularitate zilnică ziarele. am formulat mai multe întrebări.0 100. un sfert din populaţie utilizează zilnic internetul (aproape două treimi din aceştia petrecând zilnic mai mul de o oră). În cazul rromilor se manifestă o distanţare socială mult mai pronunţată. aproape o treime utilizează exclusiv televiziunea pentru a se informa. IV. mai mult de 15% declară că întreţine (sau a întreţinut) o relaţie foarte apropriată (de rudenie sau de confidenţialitate). probabilitatea de a întreţine relaţii sociale ce implică un grad pronunţat de intimitate (rudenie sau o prietenie ce implică confidenţialitate) este cel mai mare în cazul persoanelor venite din RM. (comparate cu celelalte două categorii analizate) sunt mai puţin caracteristice. 15 . 20% utilizează în mod alternativ şi relativ frecvent radioul şi televiziunea ca surse de informare. 6% nu utilizează (sau utilizează extrem de rar) vreuna din sursele de informare enumerate pentru a se informa. ocazional şi alte surse Frecvent radio şi tv excepţional alte surse Aproape exclusiv tv Aproape deloc nu foloseşte mass-media Total Tabel 2: Modele de consum mediatic (%) 36. probabilitatea închegării unor relaţii sociale apropriate este relativ ridicată. radio. importanţa informaţiilor despre RM şi raportarea la sursele de informare despre RM.Republica Moldova în conştiinţa publică românească În concluzie putem evalua că deşi pentru cetăţeanul de rând oportunitatea închegării unor relaţii sociale cu persoane venite din RM este redusă. Relaţiile sociale numite aici „generalizate” (contacte personale ocazionale.2% dintre români (care cunosc o persoană de origine rromă) declară că ar întreţine relaţii de confident cu o asemenea persoană. În legătură cu gradul de informare. dar semnificative) persoanele venite din RM sunt tratate ca persoane din grupul propriu. şi în contextul în care variatele surse media relatează (desigur într-o măsură diferită şi cu un focus diferenţiat) şi despre RM.7 6. Aşa cum era de aşteptat expunerea zilnică la televiziune este de departe cea mai mare (84%). Astfel. În contextul unei asemenea expuneri media. am încercat să identificăm în ce măsură şi ce segmente ajung consumatori ai acestor informaţii.2 20 32. numai 1.) 14 Sintetizând expunerea mediatică (vezi tabelul de mai sus!) putem distinge următoarele modele de consum mediatic: în jur de 40% din populaţie utilizează în mod mai mult sau mai puţin frecvent mai multe surse mass-media pentru a se informa. Pe baza informaţiilor coroborate am conturat o tipologie a gradului şi modalităţilor în care românii se informează despre evenimentele şi viaţa din RM. dar de o relativă continuitate) întreţinute cu persoanele din RM. În general o pondere semnificativă a relaţiilor întreţinute cu persoane originare din RM sunt fie de natură mai degrabă formală sau se reduc la o simplă conştientizare a prezenţei unor persoane ce fac parte din această categorie (cunosc din vedere câteva persoane din RM.

dar nici nu-l disting ca informaţie specifică. Sunt unii care sunt interesaţi şi informaţi despre cercetările din acest domeniu. O altă categorie a acestei tipologii o reprezintă persoanele care declară un grad de interes redus faţă de subiectele despre RM. nici la aceea referitoare la interesul faţă de informaţii despre RM. Totuşi. ceva mai mult de jumătate dintre maghiarii din România au fost încadraţi aici. nu discern informaţiile despre RM ca fiind parte a unui dosar tematic distinct al discursului public. 78% din populaţie a putut indica o anumită sursă de informare. şi cei care doar manifestă interes faţă de subiectele referitoare la RM. n-au dorit să indice nici o sursă de informare despre acest subiect. Am considerat că în această categorie. Aici au intrat persoanele care au declarat că sunt interesaţi de subiecte despre RM. dar fiind expuşi unor asemenea informaţii se consideră informaţi. persoanele cu studii submedii şi cei care trăiesc în sate periferice. indică faptul că aceste persoane identifică ca 6 Au indicat un anumit grad de informare când au răspuns la întrebarea K3 sau au confirmat un anumit grad de interes în legătură cu subiectele referitoare la RM (varianta de răspuns corespunzătoare la întrebarea K4 din chestionar). De exemplu. mai restrâns problematica Bozonului Higgs. În acest sens am schiţat un model empiric relativ simplu al formelor de raportare la informaţiile despre RM. manifestă o anumită receptivitate. În ultimele două categorii intră acele persoane care notifică existenţa agendei media cu privire la RM (sunt expuşi unor ştiri şi îşi dau seama că acesta comportă o anumită importanţă publică). În conformitate cu modelul euristic schiţat trebuie să distingem între cei care notifică ştirile despre RM ca subiect distinct al agendei publice şi cei în cazul cărora subiectul nu numai că nu prezintă interes. dar nu sunt nici interesaţi de acest subiect şi nici nu dau prea mare atenţie acestor informaţii (nu se consideră informaţi). deci n-au putut. Astfel pe baza unei întrebări directe referitoare la cât de informat se consideră subiectul în ceea ce priveşte RM. dar nu cunosc anumite detalii ale cercetărilor din domeniu. Este de menţionat că în cazul acestei ultime categorii nu vorbim despre o lipsă totală de informare (pot să vizioneze la televizor un reportaj sau să audă la radio o ştire). fiind luate în calcul anumite erori de înregistrare şi inconsistenţe în răspunsurile date6.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Urmărind structura chestionarului mai întâi vom vedea gradul de informare despre RM (vezi graficul Cât de informat vă consideraţi cu privire la Republica Moldova?). În această categorie au fost incluşi 18. Astfel facem distincţia dintre cei interesaţi şi care se şi consideră informaţi. Figura 4: Matrice euristică a interesului faţă de subiecte legate de Republica Moldova 16 17 . pot fi incluse persoanele care n-au dat nici un răspuns la întrebarea K5 (Care sunt sursele principale de informare despre ce se întâmplă în Republica Moldova?). au cunoştinţe suficiente ca să-l încadreze într-un anumit orizont de interes cognitiv. ceea ce în interpretarea noastră. Pe de o parte putem identifica persoanele pentru a căror agendă personală sunt relevante informaţiile despre RM. În cadrul acestei categorii putem opera o distincţie în funcţie de gradul în care subiecţii sunt (se consideră) informaţi despre acest subiect. Respectiv îi considerăm ca fiind o categorie aparte pe acei care nu răspund nici la întrebarea referitoare la gradul de informare. Unii care sunt interesaţi.7% din populaţia studiată. numai 14% din totalul populaţiei studiate a fost inclusă în această categorie.5% NU 14% În continuarea analizei vom încerca să vedem cum se împarte populaţia între categoriile schiţate în matricea euristică a interesului faţă de subiecte legate de Republica Moldova. Iar alţii (probabil foarte mulţi) dacă ar urmări o ştire de senzaţie despre confirmarea existenţei acestei particule subatomice nu ar prea ştii ce să facă cu o asemenea informaţie. Despre ei putem presupune că aceste informaţii sunt dincolo de orizontul lor de interes. dar nu-i interesează deloc detaliile. numai 11% din totalul populaţiei a considerat că este bine sau foarte bine informat şi 82% consideră că nu este deloc sau că ar fi puţin informat despre RM. Alţii au auzit că există asemenea cercetări. Ei sunt mai degrabă tinerii. dar care nu se consideră în mod neapărat informaţi despre aceste subiecte. care nu identifică subiectul RM ca subiect distinct al agendei publice. Trebuie menţionat şi un alt aspect semnificativ şi anume faptul că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt suprareprezentate în această categorie faţă de cei care s-au declarat de naţionalitate română. nu ştiu exact despre ce este vorba. şi dispun de un bagaj informaţional (mai mult sau mai puţini structurat şi aprofundat) despre această tematică. ci despre faptul că aceste informaţii pur şi simplu sunt dincolo de orizontul lor cognitiv. Aceste tipuri empirice structurate pe o matrice euristică arată astfel: Identifică sau nu ca subiect distinct al agendei publice Sunt receptivi sau dezinteresaţi în legătură cu subiectul RM Sunt mai degrabă informaţi sau neinformaţi în legătură cu subiectul RM RECEPTIVI 21% INFORMAŢI 11% MAI PUŢIN INFORMAŢI 10% DA 78% DEZINTERESAŢI 57. Particularitatea acestei categorii poate fi ilustrată cu un exemplu luat dintr-o altă sferă de cunoaştere cum ar fi fizica particulelor elementare.

inducând astfel un anumit dezinteres faţă de o agendă publică mai largă. De asemenea. 21% a manifestat interes faţă de asemenea subiecte. Receptivitatea faţă de subiectele legate de RM este puternic diferenţiată în funcţie de vârstă. Desigur faptul că cineva are habar şi pe baza unor cunoştinţe anterioare poate să integreze informaţiile despre un anumit subiect în universul lui de cunoaştere. se consideră mai degrabă informaţi şi cei care îşi asumă anumite carenţe informaţionale. personal. de subiectele referitoare la RM nu este o raportare dominantă. Astfel i-am inclus la categoria de receptivi pe cei care au declarat că nutresc un anumit grad de interes (mult şi foarte mult) faţă de subiectele legate de RM şi la categoria de dezinteresaţi pe cei care nutresc un interes mai redus (puţin. Este foarte probabil că această diferenţă este explicabilă prin varietatea informaţională a expunerii (parcurgând relativ frecvent mai multe surse de informare şansa de întâlni informaţii despre RM creşte). decât populaţia care n-a călătorit în această ţară vecină. În acest proces de construire a indicatorului ne-am abătut de la această logică într-un singur caz: cei care se consideră mai puţin (sau foarte puţin) interesaţi de subiect. foarte puţin sau deloc) faţă de acest subiect. Pe de o parte. subiectul mediatic RM ar prezenta un interes mai mare decât pentru cei care trăiesc în celelalte provincii. Cei care au efectuat o vizită şi cei care au contacte sociale în RM se declară mult mai informaţi şi interesaţi de a fi informaţi de subiecte legate de RM. Astfel în pasul următor al analizei am făcut distincţia dintre aceia care. datorită unei proximităţi geografice. în sensul că plasarea pe scala propusă în anchetă nu-i diferenţiază pe respondenţi în funcţie de volumul obiectiv şi natura cunoştinţelor despre RM. vizitele efectuate în RM şi natura contactelor anterioare cu persoanele provenite din RM şi mai depinde şi de mediul de rezidenţă şi şcolaritate.4% dintre tinerii adulţi au fost incluşi în categoria de persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM.3% persoane cu studii submedii au fost incluse în categoria de persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM. Astfel că cei care utilizează surse multiple se dovedesc mai receptivi decât cei care utilizează doar televizorul ca sursă principală (aproape exclusivă) de informare. 57. 30% din persoanele cu studii superioare faţă de 15. Oricum diferenţa menţionată există doar ca tendinţă statistică (diferenţele dintre cele două populaţii nu sunt foarte mari). Dar tot aşa putem avea persoane care se declară puţin informaţi doar pentru că sunt departe de a cunoaşte (sau de a cunoaşte suficient de detailat) toate aspectele considerate de ei de 19 18 . că ar fi receptiv faţă de acest subiect. Desigur interesul faţă de un subiect nu implică în mod automat şi o informare adecvată despre subiectul respectiv. Dacă corelăm modelele de consum mediatic cu receptivitatea faţă de subiectele legate de RM se observă o diferenţă semnificativă între cei care utilizează surse multiple de informare şi cei care utilizează televizorul ca sursă unică de informare. Cei între 55-64 de ani sunt mult mai mult receptivi decât tinerii adulţi (18-24 de ani). deci se pare că ipoteza proximităţii nu se confirmă. nu am constatat diferenţe regionale majore şi semnificative. Dar diferenţele (cu toate că sunt semnificative statistic) sunt mai mici decât ne-am aşteptat.5% din populaţie a fost inclusă la categoria dezinteresaţi şi 21% la categoria care manifestă receptivitate faţă de asemenea subiecte. nivel educaţional. dar nici în cazul acestora receptivitatea faţă 7 În schimb au fost excluşi din aceste categorii cei ai căror răspunsuri date la alte întrebări din acest modul (şi care sunt semnificative în termeni de interes faţă de subiect) au fost inconsistente cu răspunsul dat la această întrebare. Este un indicator relativ ce reflectă gradul în care o persoană consideră că a reuşit să-şi satisfacă interesul cognitiv faţă de diferitele subiecte despre RM. comparativ cu 28% dintre persoanele aflate în pragul încheierii vieţii active (55-64 de ani). Astfel din întrebarea K4 (Pe dvs. Formulat mai simplu el poate să se considere bine informat pentru că nu-l interesează foarte mult subiectul şi atât (cât de puţin o şti această persoană) cât ştie este suficient pentru el. deci ar fi exagerat să reiterăm şi în acest context criticismul faţă de televiziune cum că ar promova cu precădere un loisir facil. Şi anume că pentru cei din Moldova românească. Numai 12. mai îndepărtate faţă de RM. Tot aşa cei care au contacte sociale directe şi cu un grad de apropriere ce trece de o anumită formalitate s-au dovedit a fi mai receptive decât restul populaţie. A fi bine sau mai puţin bine informat nu este o condiţie obiectivă. majoritatea acestor persoane nu se declară mai degrabă interesată de aceste subiecte. numai 39.3% dintre cei care au vizitat RM declară că informaţiile despre această ţară ar prezenta un interes pentru ei. a conexiunilor mai frecvente. Această interpretare are multiple implicaţii. nu înseamnă neapărat că ar fi în mod neapărat interesat. dar s-au declarat mai degrabă informaţi în legătură cu RM. receptivi fiind faţă de subiectul RM. au fost incluşi la categoria de receptivi7. poate să însemne că o persoană care se declară bine informată să considere acest lucru pe fondul unui dezinteres major şi un nivel precar de informare în legătură cu subiectul RM. Astfel spre exemplu dacă la nivelul întregii populaţii. trebuie să remarcăm faptul că în ceea ce priveşte receptivitatea vis a vis de subiecte referitoare la RM.Republica Moldova în conştiinţa publică românească subiect aparte al agendei publice informaţiile despre RM (deci când dau de o asemenea informaţie ştiu despre ce este vorba). cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?) i-am selectat pe aceia care au declarat un anumit grad de interes faţă de subiectul RM.

iar un segment mult mai mare al populaţie să aibă mai degrabă o orientare lipsită de angajament cognitiv faţă de o anumită problemă considerată de interes public (Couldry. raportat la interesul faţă de subiect. Ei susţin că ţine de specificul democraţiilor contemporane ca o parte relativ mică să fie caracterizată de o preocupare sistematică. Dar dintre aceştia pentru 57. Prima raportare presupune o concentrare relativ sistematică şi susţinută legată de o problemă aflată în dezbatere publică. deci o sensibilitate şi receptivitate relativ redusă şi fără existenţa unui efort de informare sistematică. iar 48% mai puţin informat). ceva mai mult de jumătate se declară informate şi 10% consideră că. ceea ce luat la nivelul întregii populaţii înseamnă 11% respectiv 10%.5% tematica nu prezintă interes. În condiţiile în care unul din zece români se consideră avizat. 20 . Cele două perspective oferă cadre de interpretare pe baza cărora putem formula concluzii foarte diferite (chiar opuse). La nivelul literaturii de specialitate putem distinge între două curente majore care judecă problema gradului de informare a populaţiei despre un subiect aflat pe agenda dezbaterilor publice/politice în două moduri diferite. iar 57% mai degrabă poate fi inclusă în categoria de orientare lipsită de angajament. 2007:3). doi din zece interesaţi de aspecte legate de RM. pe de alta teoriile normative ale democraţiei. Sub aspectul nivelului suficient sau insuficient al informării despre subiectul RM.Republica Moldova în conştiinţa publică românească interes despre subiectul RM. 21 DA 78% NU 14% RECEPTIVI 21% DEZINTERESAŢI 57. Aceste consideraţii sunt importante pentru a evita interpretări eronate şi anume să considerăm în termeni obiectivi gradul de informare ca un indicator al unui volum de cunoaştere mai mare (cel puţin comparativ cu cei care s-au declarat mai puţin informaţi) despre subiectul RM. deci sensibilitate. şi numai 21% se declară receptivi faţă de informaţiile legate de RM. Urmare a acestui demers analitic putem creiona o imagine mai nuanţată a populaţiei României în funcţie de nivelul de cunoaştere şi în funcţie de interesul faţă de subiectele referitoare la RM. şi aceasta se configurează astfel: Identifică sau nu ca subiect distinct al agendei publice Sunt receptivi sau dezinteresaţi în legătură cu subiectul RM Sunt mai degrabă informaţi sau neinformaţi în legătură cu subiectul RM V. Pe de o parte avem demersurile de sociologie a comunicării publice. receptivitate şi informare relativ constantă şi susţinută. cei incluşi în categoria de receptivi faţă de informaţiile referitoare la RM se împart aproximativ în mod egal (52% se declară informat. Orientarea lipsită de angajament se poate defini mai degrabă ca un interes latent. Judecat din această perspectivă putem consideră că acest raport de 21% la 57% se înscrie în parametrii unei normalităţi astfel definite. Din această categorie a persoanelor receptive. Perspectivă normativă asupra democraţiei. Cercetătorii fenomenului accentuează că ar fi o naivitate să considerăm că în general segmente semnificative ale populaţiei manifestă o preocupare sistematică în relaţie cu problemele aflate pe agenda dezbaterilor politice/publice.5% INFORMAŢI 11% MAI PUŢIN INFORMAŢI 10% Tabel 3: Populaţia României în funcţie de nivelul de cunoaştere şi interesul faţă de subiectele referitoare la Republica Moldova Astfel că pentru aproximativ 14% din populaţie subiectul practic nu are relevanţă (este dincolo de orizontul lor de interes cognitiv). de vreme ce 78% din populaţie identifică subiectele legate de RM ca o tematică cu relevanţă publică. rezultatele privind gradul şi formele de informare despre RM a populaţiei pot fi evaluate în mod diferit. deci o participare bazată pe un angajament cognitiv activ faţă de o problemă aflată pe agenda dezbaterilor. Literatura sociologică referitoare la analiza comunicării publice distinge între preocuparea sistematică şi orientarea lipsită de angajament faţă de o problemă aflată pe agenda publică. înainte de toate de modelul teoretic în care judecăm problema. Dacă reinterpretăm tipologia noastră în această terminologie putem spune că 21% din populaţie are o preocupare (mai mult sau mai puţin) sistematică faţă de RM. Judecat din această perspectivă. Evaluarea datelor referitoare la gradul de informare Mult? Puţin? Cum se pot evalua aceste date? Depinde de nivelul de aşteptări şi. Livingstone şi Markham ed. nu au nivelul de informare satisfăcător. se pot ridica semne de întrebare în legătură cu temeiul pe baza căruia judecă anumite aspecte referitoare la RM. se centrează pe idealul participării la deliberările asupra unor probleme publice pe baza unor decizii fundamentate (vezi Dahl 1989: 108-114).

naţionalismul moldovenesc a fost cultivat în mod sistematic ca un soi de paravan împotriva derapajelor naţionaliste proromâneşti şi pro-unioniste – atitudini ale căror origini se află în sistemul de educaţie de masă din perioada 1918-1940. Robert (1989). Nr. Nick. incluzând cel puţin două generaţii. Couldry. Fenomenul comportă o anumită particularitate faţă de ceea ce se întâmpla atunci în Uniunea Sovietică. Context . când basarabenii. (2007) Media Consumption and Public Engagement Beyond the Presumption of Attention New York: PalgraveMacmillan Sólyom Zsuzsa (2010) Anchetă sociologică – Coeziune socială şi climat interetnic în România.ispmn. şi nicidecum români.2011). Procesul forjării identităţii naţionale moldoveneşti a durat mai bine de 50 de ani. când o parte considerabilă a elitei din RM a iniţiat o mişcare culturală de revendicare a identităţii româneşti şi a românismului. Tim Markham ed.2011). în schimb. naţionalismul fiind. Dezlipirea în 1940 a Basarabiei din componenţa României. pe baza a ceea ce până atunci fusese doar o identitate locală sau regională – cea moldovenească. descurajat şi chiar reprimat în celelalte republici unionale. http://www. erau adeseori etichetaţi drept „ruşi” sau „bolşevici”. În RSSM.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Referinţe: Dahl. nu e deloc uimitor că după prăbuşirea URSS.gov. deşi erau în marea lor majoritate vorbitori de limbă română. Mulţi cetăţeni ai RM au continuat să se considere moldoveni. Dată fiind durata procesului.pdf (accesat 10. Sonia Livingstone. Această absenţă a dus la o oarecare tensiune identitaro-culturală survenită curând după înfăptuirea Unirii în 1918. de regulă. Democracy and Its Critics.gov. 31. MIRA (2007): Imigraţia şi azilul în România anul 2006. New Haven: Yale University Press.pdf (accesat 17.ro/ Documente/Prima%20Pagina/STUDIU_migratie_2006_ultima_forma. Naţionalism şi atitudini faţă de Republica Moldova Victoria Stoiciu I. ecoul acesteia în societate a rămas oarecum minor.01. un proces dirijat de forjare a unei identităţi naţionale noi.01. Acest lucru a făcut ca locuitorii acestui teritoriu să fie în cea mai mare parte a timpului absenţi de la procesul de constituire a identităţii naţionale moderne româneşti.Dilemele identitare ale locuitorilor Republicii Moldova Teritoriul actualei Republici Moldova (RM) a făcut parte din statul modern român pentru o perioadă destul de scurtă – între 1918 şi 1940. 23 22 .mai. Ministerului Internelor şi Reformei Administrative [Raport oficial] vezi pagina de web a Ministerului Administraţiei şi Internelor http://www. la rându-i.ro/uploads/ ISPMN_31_x_to_web. octombrie – noiembrie 2008 Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale: Studii de Atelier Cercetarea Minorităţilor. demarat încă în secolul 19. încorporarea ei în URSS şi transformarea acesteia în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a antrenat.

al doilea clivaj se manifestă sub forma unei disjuncţii între clasa politică. o diminuează? Cum sunt tratate diferenţele culturale şi lingvistice ale cetăţenilor moldoveni în funcţie de viziunea despre naţiune şi de gradul de naţionalism al unei persoane – sunt ele exacerbate. Ignorarea şi negarea fenomenului de către elitele moldoveneşti sunt cu certitudine responsabile pentru insuficienta cercetare a fenomenului. în mod special. tradiţie şi limbă.unire cu România“. în cele din urma. care descrie cele doua forme de naţionalism astfel: Naţionalism etnic Comunitate culturală Organic Popular Ancestral Imemorial Naţionalism civic Comunitate politică Mecanic Construit de elite Bazat pe comunicare Modern Tabel 1: Naţionalism etnic versus naţionalism civic 24 25 .Republica Moldova.md/articles/view. fapt care a creat fricţiuni şi tensiuni permanente între cele două state. o singură Sursa: Etnobarometru . unde acest lucru ar fi fost posibil din cauza factorului lingvistic. asupra ideii de unire. care s-a văzut astfel lipsit de legitimitatea ideologică şi morală pe care ar fi putut să i-o confere doar elitele culturale. promotoare în cea mai mare parte a discursului identitar moldovenesc. şi elitele culturale pe de altă parte.hot?id=9305 8 9 naţiune” a devenit un soi de poziţie oficială a politicii externe a României faţă de RM. al limbii moldoveneşti au fost quasi-absente. generând excluziune sau mai degrabă diminuate. fenomenul moldovenismului. elitele academice nu şi-au asumat cu adevărat rolul de studiere a fenomenului moldovenismului. IMAS-IPP.8 Din considerente strategice. şi elitele culturale.hotnews. e vorba de o ruptură între marea masă a populaţiei pe de o parte. 2004 Sursa „40% dintre moldoveni vor unire cu Rusia şi doar 5% . asupra trecutului? Iată doar câteva întrebări cărora ne-am propus sa le răspundem în acest capitol. Paradigma „primordialistă” (Donald Horowitz) defineşte naţiunea ca fiind o entitate bazată pe legături ancestrale de sânge. curentul românist a rămas şi el izolat şi lipsit de forţa motrice provenită din zona politică. În funcţie de viziunea asupra naţiunii. Diferenţa între cele două tipuri este excelent ilustrată de către Anthony D. cu mici variaţiuni legate de terminologie. Refuzul îndelungat al României de semnare a tratatului de bază si al tratatului de frontieră cu RM a fost perceput în RM ca un refuz al acceptării statalităţii RM de către România. Cu toate acestea. De exemplu. La rândul său. Acest fenomen a avut repercusiuni şi asupra consolidării statale a RM: spectrul unirii a rămas unul mereu prezent în societatea moldovenească. Care este atitudinea cetăţenilor români faţă de cetăţenii moldoveni şi dilemele lor identitare? Cum influenţează naţionalismul românesc această atitudine – creşte el toleranţa faţă de fenomenul mldovenismului sau din contra.Republica Moldova în conştiinţa publică românească aşa cum pretindea cea mai mare parte a elitei culturale. se distinge între naţionalismul etnic şi naţionalismul civic. demersurile ştiinţifice care să evalueze percepţiile cetăţenilor români faţă de locuitorii RM. în timp ce paradigma „constructivistă” insistă pe caracterul construit social al grupurilor etnice sau pe ceea ce Benedict Anderson numea „comunitatea imaginată”. Fundaţia Soros Moldova. Smith. Toate acestea au îngreunat imens procesul de forjare a identităţii moldoveneşti. Literatura de specialitate şi studiile despre naţionalism disting. şi vis a vis de toţi locuitorii RM s-a caracterizat prin acelaşi refuz de înţelegere a semnificaţiilor şi conţinutului discursului identitar moldovenesc. http://www. deşi în mod formal România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa RM în 1991. susţinătoare ale românismului. conform unor date mai recente9). II. Naţionalismul românesc şi tipologiile acestuia Tipul de naţionalism adoptat de o persoană sau o entitate mai largă este strict legat de viziunea asupra conceptului de naţiune şi geneza acestuia. în apariţia unor clivaje care au marcat profund societatea moldovenească – mai întâi. prin mecanisme integratoare? Care este impactul naţionalismului asupra percepţiei diferenţelor. în general. în pofida suportului destul de redus al populaţiei moldoveneşti pentru proiectul unionist (oscilând in jur de 5%. Sintagma “două state. în mare parte din considerente similare cu cele ale elitelor moldoveneşti şi care ţin de negarea fenomenului „moldovenismului”. încurajând predarea limbii moldoveneşti şi a istoriei moldoveneşti în şcoli. Aceeaşi atitudine este larg răspândită şi la nivel politic. dar şi o atitudine răspândită la nivelul populaţiei. un sondaj de opinie din 2004 arăta că doar 14% din respondenţi se considerau români. Atitudinea societăţii româneşti vis a vis de naţionalismul moldovenesc. Toate aceste evoluţii s-au cristalizat. între două tipuri de viziuni asupra conceptului de naţiune: cea primordială versus cea constructivistă. Nici în România. clasa politică a continuat. să promoveze moldovenismul în calitate de discurs identitar oficial. dar şi electorale. ca şi pe vremea URSS. Fenomenul naţionalismului moldovenesc este unul extrem de interesant şi insuficient studiat.

De regulă însă. fi înclinaţi naţionaliştii români să trateze diferenţele lingvistice. categorii întregi de indivizi indiferent de criteriul de discriminare folosit – limbă. contactul cu indivizi din aceeaşi etnie. 4) mândrie naţională neexclusivă fermă. utilizarea limbii ruse de către o bună parte a acestora şamd – vor fi ei înclinaţi să le respingă automat. în cercetarea noastră am distins între 1) un naţionalism exclusivist ferm. fără a fi puternic exclusivistă în raport cu reprezentanţii altor naţionalităţi. etnie. reducând-o la o categorie de indivizi care întrunesc anumite caracteristici lingvistice. de asemenea. de regulă. cum ar fi măreţia. acestea sunt ideal-tipuri dihotomice.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Desigur. astfel. religie. 27 26 . Pentru a elucida aceste aspecte. Care este tipul de naţionalism cel mai des întâlnit în societatea românească şi care sunt repercusiunile diferitor tipuri asupra percepţiilor legate de cetăţenii RM? Dacă în privinţa altor grupuri naţionale sau etnice posibilele reacţii care decurg din fiecare tip de naţionalism sunt mai mult sau mai puţin previzibile. urmat pe o scară descrescătoare în intensitate de 2) naţionalismul de distanţare ferm. catalogându-le ca elemente eterogene. care reprezintă practic forma cea mai manifestă şi pronunţată a naţionalismului etnic. o formă de naţionalism care. 6) mândrie naţională reţinută şi 7) o categorie aparte de respondenţi care se distanţează de orice forme de mândrie naţională. 3) un naţionalism moderat. religia sau limba acestora. Naţionalismul etnic discriminează şi exclude. 5) o mândrie naţională moderată. vor fi mai predispuşi să le treacă cu vederea în virtutea unui ideal superior pe care îl împărtăşesc. însă. sau din contră. extinzând graniţele comunităţii către toţi membrii comunităţii politice. După cum afirmam mai sus. Astfel. unicitatea poporului român şamd? Înainte de a răspunde acestor întrebări. o proporţie consistentă de respondenţi se caracterizează printr-un naţionalism de distanţare moderat (38%). naţionalismul civic este mai degrabă integrator. restrictiv. ar fi fost reducţionist faţă de complexitatea pe care o comportă realitatea socială să reducem naţionalismul doar la cele două ideal tipuri: civic şi etnic. în cazul cetăţenilor RM situaţia este complicată mult din cauza ambiguităţilor legate de identitatea naţională a acestora: autoidentificate. ne-am propus să vedem care sunt trăsăturile socio-demografice ale diferitelor categorii de naţionalişti. religioase etc. cât şi hetero-identificate. naţionalismul etnic este mai degrabă exclusiv: el trasează limitele comunităţii foarte clar şi. preferă. indiferent de etnia. în cercetarea noastră am construit o scală a naţionalismului care conţine 7 trepte ce măsoară intensitatea şi tipologia naţionalismului din rândul respondenţilor. culoarea pielii etc. ambiguitatea identitară a locuitorilor de dincolo de Prut. Naţionalism exclusivist ferm Total sau parţial de acord cu: Oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România Total sau parţial de acord cu: Românii nu ar trebui să se amestece cu alte naţiuni Total sau parţial de acord cu: În general prefer să intru în contact cu români decât cu oameni din alte ţări În general îmi plac românii mai mult decât oamenii din alte ţări Total sau parţial de acord cu: Simt că sunt român Îmi place limba română Este bine să fii roman Sunt mândru de România Sunt mândru că sunt român Total sau parţial de acord cu 3 sau 4 din aceste variabile Simt că sunt român Îmi place limba română Este bine să fii roman Sunt mândru de România Sunt mândru că sunt român Total sau parţial de acord cu 2 aceste variabile Simt că sunt român Îmi place limba română Este bine să fii roman Sunt mândru de România Sunt mândru că sunt român Total sau parţial de acord cu maximum unul din aceste variabile Simt că sunt român Îmi place limba română Este bine să fii roman Sunt mândru de România Sunt mândru că sunt român Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Tabel 2: Metodologia de definire a scalei naţionalismului După cum putem observa. Prin opoziţie cu acesta. în realitate formele pe care le îmbracă naţionalismul cunoscând numeroase nuanţe şi variaţiuni.

însă. se poate desprinde cu uşurinţă concluzia că tipul de naţionalism denumit generic „civic” este mai degrabă un fenomen restrâns ca şi amplitudine în rândul subiecţilor respondenţi şi. Categoria 35-44 de ani constituie aproximativ 25% în interiorul fiecăruia din aceste două grupuri de naţionalism.8% din totalul eşantionului10. cum ar fi măreţia. a populaţiei. concentraţia acestor două categorii de vârstă scade considerabil în interiorul grupului cu mândrie naţională neexclusivistă moderată şi fermă: dintre cei cu 10 Figura 1: Distribuţia respondenţilor pe scala naţionalismului Vezi anexa 1 şi 2 28 29 . Această constatare face ca scopul acestui capitol să fie unul şi mai provocator: dat fiind că marea majoritate a subiecţilor sunt caracterizaţi prin forme de naţionalism mai degrabă exlcusivist. sau din contră.4% au studii superioare faţă de media de 18. faţă de 17.2% sunt trecuţi de 65 de ani. cu atât cei cu studii inferioare sunt mai puţin reprezentaţi faţă de media eşantionului.2% din totalul eşantionului de respondenţi şi 73. vor fi mai predispuşi să le treacă cu vederea în virtutea unui ideal superior pe care îl împărtăşesc. faţă de un total de 19. utilizarea limbii ruse de către o bună parte a acestora şamd – vor fi ei înclinaţi să le respingă automat. În schimb.4% în totalul respondenţilor şi 22.3% deţin studii medii faţă de media de 53. de mai bine de jumătate din respondenţii eşantionului nostru sunt caracterizaţi printr-o formă sau alta de naţionalism exclusivist. faţă de 13% cât constituie această categorie de vârstă în totalul populaţiei. cum vor fi înclinaţi naţionaliştii români să trateze diferenţele lingvistice. care sunt posibilele reacţii la care ne putem aştepta de la acest public vis a vis de cetăţenii RM? Mai exact. Cei cu vârstă medie sunt uşor supra-reprezentaţi în interiorul grupurilor cu mândrie naţională fermă şi moderată. Populaţia în vârstă pare să fie însă supra-reprezentată în interiorul grupului celor distanţaţi de forme de mândrie naţională: 19% dintre aceştia sunt cuprinşi cu vârsta între 55-64 de ani faţă de doar 14. procentul naţionaliştilor exlusivişti fermi şi a naţionaliştilor de distanţare fermă (aproximativ 26%). catalogându-le ca elemente eterogene. tinerii cu vârsta între 24 şi 34 de ani sunt mai concentraţi în interiorul celor cu mândrie naţională moderată: 26% faţă de 19. coagulat în jurul criteriului etnic. ne-am propus să vedem care sunt trăsăturile sociodemografice ale diferitelor categorii de naţionalişti. cumulat.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Dacă la aceasta se adaugă. Cei cu vârsta ceva mai avansată. 24. se observă că tinerii sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupurilor cu mândrie neexclusivistă reţinută şi moderată: cei foarte tineri cu vârsta între 18-24 de ani reprezintă 22% din totalul celor cu mândrie neexclusivistă reţinută. cu 10 puncte procentuale mai mult decât media eşantionului – de 23. unde procentul celor cu studii inferioare este egal cu cel al eşantionului (23.4% respondenţi cu această vârstă în totalul eşantionului nostru. între 44 şi 54 de ani sunt supra-reprezentaţi în interiorul grupului cu mândrie naţională reţinută – 24.8). ambiguitatea identitară a locuitorilor de dincolo de Prut. unicitatea poporului român şamd? Înainte de a răspunde acestor întrebări. cu atât creşte ponderea celor cu studii medii sau superioare în cadrul grupurilor respective: dintre cei cu mândrie naţională neexclusivistă. Corelarea naţionalismului cu vârsta Ca tendinţă generală. Corelarea respondenţilor naţionalismului cu nivelul studiilor Naţionaliştii exclusivişti sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupului de respondenţi cu studii preuniversitare – 33% dintre naţionaliştii exclusivişti au studii inferioare (primare). cu excepţia celor lipsiţi de forme de mândrie naţională. De asemenea.5%. La o simplă privire aruncată peste figura de mai jos (figura 1).8% total persoane cu această vârstă din eşantion.5 faţă de 16% total respondenţi cuprinşi între aceste vârste. cu cât scade gradul de naţionalism. Cu cât scade intensitatea naţionalismului. rezultă ca un segment semnificativ. prin extensie.5 respondenţi trecuţi de vârsta respectivă.

sub-reprezentate – doar 43% din respondenţii cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută sunt femei. 69. În interiorul grupurilor de naţionalişti exclusivişti fermi 45.2% şi în interiorul naţionalismului de distanţare moderată . Altfel spus. Şi invers. fie distribuiţi uniform.9% din această regiune. putem afirma că în linii mari tinerii până în 34 de ani sunt mai degrabă supra-reprezentaţi în interiorul grupurilor cu un naţionalism foarte jos – mândrie naţională reţinută sau deloc. în raport cu doar 23.8% total respondenţi din Moldova şi 1.5% total respondenţi din mediul rural. Cea mai mare concentraţie a celor cu mândrie naţională reţinută şi a celor distanţaţi de forme de mândrie naţională faţă de total respondenţi din cadrul regiunii istorice pare să fie în Transilvania: aici avem 39 % din primul grup şi 43. însă.4% total respondenţi de sex masculin din eşantion. categoria de vârsta medie – între 34 şi 54 de ani – este mai degrabă supra-reprezentată în interiorul grupurilor cu mândrie naţională moderată.8% din cel de-al doilea faţă de un total respondenţi eşantion de 30.Republica Moldova în conştiinţa publică românească mândrie naţională moderată doar 9. Şi pentru cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională situaţia este similară în cazul regiunii istorice Moldova: doar 7. Ca şi concluzie.6% naţionalişti exclusivişti faţă de media de 30. în cadrul grupurilor de naţionalişti – fie ei exclusivişti. În interiorul aceluiaşi grup femeile sunt.3% faţă de 23.46.9% respondenţi distanţaţi de forme de mândrie naţională. în timp ce persoanele în vârstă – adică cei trecuţi de 54 de ani sunt supra-reprezentaţi în două grupuri extreme – fie în cadrul celor lipsiţi de forme de mândrie naţională.4% trecuţi de 65 de ani (faţă de 17.6% din cei cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută. se 12 13 Vezi Anexa 3 14 Vezi anexa 4 si 5 Vezi anexa 6 şi 7 Vezi anexa 8 30 31 .3% sunt rezidenţi în mediul rural.4% total) şi 2. se pare că în mediul rural găsim o reprezentare uşor mai mare a grupurilor caracterizate de un naţionalism puternic. Dacă ţinem cont de faptul că în mediul rural nivelul de educaţie al populaţiei este unul mai jos decât în urban. aici se regăsesc doar 7.9% faţă de 2.3% din cei cu mândrie naţională neexclusivistă moderată şi 78.5% locuiesc în mediul rural.3% din cei caracterizaţi de mândrie naţională neexclusivistă fermă. faţă de 48. 57% sunt bărbaţi.5% total ). Referitor la acest ultim grup – practic cel mai înaintat în vârstă. atunci această constatare pare foarte veridică şi este întărită de concluziile anterioare. referitoare la suprareprezentarea naţionaliştilor exclusivişti în rândul celor cu studii inferioare. Corelarea naţionalismului cu regiunea istorică În ceea ce priveşte distribuţia diferitelor tipuri de naţionalism pe regiuni istorice se observă următoarele tendinţe: grupul celor cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută şi a celor distanţaţi de forme de mândrie naţională este sub-reprezentat în raport cu media în regiunea Moldovei: din primul grup. în interiorul celor de distanţare fermă . faţă de 42. Tot în Transilvania par să fie supra-reprezentaţi în raport cu numărul total al respondenţilor din această regiune şi cei din grupul naţionaliştilor exclusivişti: aici regăsim 38.8% se regăsesc în Moldova şi doar 0. Cu toate acestea. formele mai slabe de naţionalism par să fie uşor supra-reprezentate în mediul urban: aici regăsim 66.6% din totalul acestui grup se regăsesc în cadru acestei regiuni istorice.54.8% faţă de un total respondenţi de 23. Corelarea naţionalismului cu genul respondenţilor În ceea ce priveşte genul respondenţilor. avem în linii mari o distribuţie destul de uniformă a ambelor sexe în interiorul tuturor tipurilor de naţionalism. implicit. faţă de o medie de 52% a respondenţilor de sex feminin din eşantionul total14.8% sunt cuprinşi între 55-64 de ani (faţă de 14.9% faţă de un total de 2. se observă o uşoară supra-reprezentare a bărbaţilor în interiorul grupului cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută – din totalul acestui tip de naţionalism. Per ansamblu. Corelarea naţionalsimului cu mediul de rezidenţă În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă. el este supra-reprezentat în interiorul grupului de naţionalişti de distanţare fermă – 24% dintre aceştia sunt persoane trecute de 65 de ani. O concentraţie mai mare a celor cu mândrie naţională neexclusivistă fermă pare să fie în Moldova – 33. de distanţare fermă sau moderată11. rezultatele cercetării noastre indică o concentraţie mai mare a formelor de naţionalism exlusivist în zonele rurale.9% din totalul sub-eşantionului de locuitori din 11 regiunea respectivă.8% total respondenţi eşantion din Moldova12.9% total respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă reţinută. în general conform cu media din totalul populaţiei.5%13. faţă de total respondenţi din mediul urban de 57.

printre care viziunea despre utilizarea bătăii. rolul bărbatului în familie. câteva grupuri tind să îl învinovăţească într-o proporţie mult mai mare decât altele: e vorba de naţionaliştii exclusivişti. cu atât se accentuează greutatea pe care respondenţii o acordă acestui eveniment şi cu atât ei sunt mai predispuşi să găsească vinovaţi pentru această pierdere. a violenţei. Astfel. şi respondenţii caracterizaţi printr-o mândrie naţională fermă este surprinzătoare şi confirmă afirmaţia anterioară. înregistrează scoruri ridicate când e vorba de preferinţa pentru un conducător puternic. cât şi poporul român. cei care consideră PCR ca fiind vinovat sunt mai ales naţionaliştii exclusivişti.bună şi greşit aplicată17. pe de o parte. republică în cadrul căreia românii (sau moldovenii. Cert este că ea a lăsat urme adânci în memoria colectiva românească. care include în componenţa sa şi fosta RSSA Moldovenească. conform căreia legătura dintre etnocentrism şi autoritariansim este mult mai complexă şi este departe de a fi una univocă16. cât şi Germania nazistă. pe de o parte. cu atât “nostalgia” după 1989 este în creştere şi cu atât respondenţii sunt mai predispuşi să considere că înainte de 1989 “era mai bine” decât în prezent. unde. conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din populaţie. De exemplu. pare să existe o relaţie direct proporţională între valorizarea perioadei de dinainte de 1989 şi gradul de naţionalism: cu cât naţionalismul este mai puternic. că bărbaţii sunt cei care trebuie să ia deciziile într-o familie. Cum se raportează diferitele tipuri de naţionalism la acest eveniment? Rezultatele cercetării noastre arată că. şamd. deşi similaritatea răspunsurilor dintre naţionaliştii exclusivişti. Un fenomen asemănător se observă şi în cazul culpabilizării Partidului Comunist Român. devenind una dintre cele 15 republici unionale . naţionaliştii exclusivişti consideră. proporţia celor care o consideră vinovată de pierderea Basarabiei este relativ asemănătoare în cazul tuturor grupurilor. poartă responsabilitatea pierderii Basarabiei. într-o proporţie semnificativă. în cea mai mare proporţie faţă de alte grupuri. dar greşit aplicată. iar 40% . Naţionalism si atitudinea faţă de istorie În 1940 o porţiune din teritoriul României. Interesant e că atunci când e vorba de vinovăţia poporului român. a fost desprinsă din componenţa statului român şi încorporată în URSS. în timp ce dintre cei distanţaţi de mândrie naţională doar 4% consideră că acesta a fost o idee bună şi corect aplicată. cu cât creşte gradul de naţionalism. Exact aceleaşi grupuri. La fel. cărora în plus li se adaugă naţionaliştii de distanţare moderată. 11% din naţionaliştii exclusivişti consideră comunismul o idee bună şi corect aplicată.o idee bună. ca şi în situaţia anterioară. care să facă ordine în ţară. III. şi de cei caracterizaţi de o mândrie naţională neexclusivistă moderată sau reţinută – proporţia acestora este cu aproape 10 puncte procentuale peste media tuturor respondenţilor din eşantion. că atât URSS. şi 21% . se pare că corelaţia dintre anumite atitudini autoritarianiste şi naţionalismul exclusivist sau etno-centrism pare să se confirme parţial. cât şi în cea a unei părţi a elitei/cetăţenilor din RM. atât conducătorii români la acea vreme. proporţia celor care gândesc 15 16 similar din cadrul celor cu mândrie naţională reţinută este de 42% şi doar 30% în cadrul grupului celor distanţaţi de forme de mândrie naţională. necesitatea unui conducător puternic etc. şi pe de alta cei cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută. pe de o parte. 17 Vezi întrebarea C2 din sondaj Vezi anexa 9 Vezi anexa 10 32 33 . deşi legătura dintre cele două pare să fie una multidimensională şi mult mai complexă decât pare la prima vedere. urmaţi de cei cu mândrie naţională reţinută. În cazul Germaniei naziste.Republica Moldova în conştiinţa publică românească pare că distribuţia pe gen în interiorul diferitelor tipologii de naţionalism este relativ echilbrată.Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). viziunea despre putere. Diverse studii în domeniu au constatat existenţa unor corelaţii pozitive între atitudinile de tip autoritarist şi etno-naţionalism (identificarea şi glorificarea automată a membrilor propriului grup – in group . În chestionarul utilizat de noi am măsurat autoritarianismul prin câteva întrebări15. în timp ce 65% dintre naţionaliştii exclusivişti şi tot atâţia dintre cei de distanţare fermă consideră că era mult mai bine sau ceva mai bine înainte de 1989 decât în prezent. Rezultatele cercetării noastre ne arată că naţionaliştii exclusivişti şi cei de distanţare fermă consideră. Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de comunism şi autoritarismul Autoritarismul poate fi măsurat printr-o serie de atitudini referitoare la modul de gestionare a problemelor în societate. numită Basarabia. Până aici.şi respingerea şi devalorizarea celor din afara grupului – out group). neexistând diferenţe semnificative. Mişcarea a fost parte a prevederilor cuprinse în Pactul Ribbentrop-Molotov şi a unor jocuri geopolitice mai largi. legitimitatea uzului de violenţă. În ceea ce priveşte atitudinea faţă de perioada comunistă din istoria României. o republică autonomă creată de Uniunea Sovietică în componenţa RSS Ucrainene 1924. familie.

în faptul ca cei caracterizaţi de sentimente naţionaliste puternice acordă o semnificaţie mai mare pierderii Basarabiei decât celelalte subgrupuri. Cum percep însă diferitele grupuri de naţionalişti din România chestiunea transnistreană şi care sunt soluţiile acceptabile în viziunea fiecăruia dintre ele? La întrebarea referitoare la acceptarea independentei Transnistriei după modelul Kosovo. susţin mai mult decât alte grupuri că a fost un dictator.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Explicaţia pentru distribuţia diferita a frecvenţelor constă. Holocaust. conceptelor de dictatură. extrem de apreciată. O constatare interesantă şi care merită a fi investigată mai profund este atitudinea diferitelor categorii vis a vis de mareşalul Antonescu şi acţiunile sale. Menţionăm pentru început că interesul şi gradul de informare referitor la chestiunea transnistreană este destul de scăzut în rândul publicului românesc20. Întrucât pentru aceste grupuri de respondenţi patriotismul este o valoare socială primordială. Vezi anexa 11 Vezi anexa 12 20 Vezi întrebarea D3 din chestionar 34 35 . pe de altă parte patriotismul său. De exemplu. etc. este foarte coerentă cu acest tip de atitudine. evident. respondenţii care se distanţează de orice forme de mândrie naţională îl judecă la fel de aspru pe mareşalul Antonescu. care nu sunt negative. naţionaliştii exclusivişti sau cei de distanţare fermă îl consideră pe Antonescu vinovat de exterminarea ţiganilor şi evreilor. Prezenţa unei minorităţi ruse considerabile pe teritoriul transnistrean poate explica tendinţa de acceptare a unei separări definitive a Transnistriei de RM. opinii ce coexistă cu părerea conform căreia mareşalul Antonescu a fost un erou şi memoria sa trebuie cinstită. în cele din urmă balanţa atârnă în favoarea mareşalului Antonescu. dar situate. există un nivel de aşteptări din partea elitelor şi a societăţii moldoveneşti care cataloghează voinţa menţinerii teritoriului transnistrean în componenţa statală a RM ca fiind o dovadă de patriotism. Spre deosebire de naţionaliştii exclusivişti. Această opţiune. acest grup nu crede că memoria lui Antonescu trebuie slăvită şi că el este un erou. deşi poate părea paradoxală la prima vedere. Singurele explicaţii posibile. Astfel. IV. în zona speculaţiilor. Naţionalism şi poziţia vis a vis de independenţa Transnistriei Problematica Transnistriei este una foarte controversată în RM. fiind percepută ca un soi de “trădare”. îl consideră la fel de mult un dictator şi par să împărtăşească aceeaşi opinie negativă despre personalitatea sa sau actele sale politice. care este astfel considerat un „erou”. grupul cel mai dispus să cadă de acord cu această soluţie este grupul naţionaliştilor exclusivişti. pe de o parte crimele şi slăbiciunea lui Antonescu. Întocmai ca şi naţionaliştii exclusivişti. însă. persoanele distanţate de orice formă de mândrie naţională nu găsesc nici un fel de merit mareşalului care să contrabalanseze deficienţele sale şi să îl facă demn de a-i „fi slăvită memoria”19. pare a fi următoarele: fie că aceste grupuri acordă semnificaţii diferite. tocmai pentru că patriotismul nu reprezintă o valoare importantă în viziunea acestui grup. conducători etc) este mult mai acuta18. deoarece sugera renunţarea vremelnică la pretenţiile de reintegrare. şi prin urmare percepţia lor asupra vinovăţiei diferitor categorii (URSS. Elitele politice moldoveneşti nu au fost niciodată dispuse să renunţe la teritoriul din stânga Nistrului. Spre deosebire de naţionaliştii exclusivişti. O mai veche propunere venită din partea unor grupuri de experţi din cadrul societăţii civile din România care propunea soluţionarea conflictului Transnistrean pe modelul cipriot – adică ignorarea problematicii şi focalizarea energiilor politice în jurul obiectivului integrării europene a fost recepţionată cu foarte multă suspiciune şi uimire din partea societăţii civile şi a unei părţi a clasei politice de la Chişinău. probabil. fie că naţionalismul exclusivist funcţionează după o logică care pune în balanţă. atâta timp cât nu e susţinută de investigaţii calitative mai aprofundate. în pofida consecinţelor economice şi politice 18 19 pe care le are existenţa republicii separatiste pe teritoriul RM. care consideră că oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România.

00% 0.40% 15.00% 8.20% 19.00% 4.10% 3.40% 57. este de 24%.00% 68.20% 11.30% 100.40% 9. pronunţându-se împotriva independenţei Transnistriei şi opunându-se cel mai mult independenţei transnistrene după modelul kosovar sunt cei caracterizaţi de mândrie naţională neexclusivistă şi cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională.90% 18. respectiv 36.00% 4.00% 100. V.30% 100.10% 19.00% 8.00% 5.00% 10. rata de non-răspunsuri.00% 20.00% 22.30% 11.50% 16.50% 45. 36 37 .00% Tabel 3: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de chestiunea independenţei Transnistriei Transnistria ar trebui să devină stat independent.50% 12.00% Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza 0. fie o lipsă de cunoaştere sau de preocupare.70% 49.80% 11.00% 8.70% 70.90% 7. care indică fie lipsa unei opinii.70% 24.30% 4.00% 1.90% 13.60% 100. În cazul acestora. La polul opus grupului naţionaliştilor exclusivişti.00% 8.20% 11.80% 100.90% 23.20% 32.80% 100.10% 8.50% 17.00% 3.40% 100.20% 4.30% 100.40% 67. probabil datorită unei inversări a afirmaţiei „cei care nu sunt de etnie română ar trebui să părăsească România”.20% 24.60% 100.30% 11.60% 19.20% 14. dar ca şi ei.90% 59.00% 100. cel mai probabil din cauza unei atitudini în general sceptice sau negative faţă de orice manifestare cu caracter naţionalist.70% 53.00% 14.50% 14.80% 100.20% 9.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Tipul de naţionalism Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc NŞ/NR Total Tipul de naţionalism Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc NŞ/NR Total Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată 7. Primul lucru care trebuie subliniat aici este rata foarte înaltă de non-răspunsuri sau reticenţa în a se pronunţa cu privire la subiect în cazul respondenţilor cu mândrie naţională reţinută sau distanţaţi de orice formă de mândrie naţională.50% 100. nu este pământ românesc”.90% 34.60% 19.60% 40.00% 5.10% 100.10% 46.60% 22.00% 2.70% 41.80% 12.40% 9.80% 43.80% 4. Toleranţă lingvistică şi naţionalism Problema toleranţei lingvistice a cetăţenilor români faţă de locuitorii RM comportă două aspecte: utilizarea limbii ruse de către aceştia şi acceptarea existenţei limbii moldoveneşti ca limbă aparte (idee împărtăşită de o parte din locuitorii RM).10% 1.90% 12. după modelul Kosovo Tabel 4: Corelarea naţionalismului cu afirmaţia „Transnistria este un teritoriu românesc” Afirmaţia de mai sus e completată şi de faptul că acelaşi grup de respondenţi (naţionaliştii exclusivişti) consideră în cea mai mică proporţie că Transnistria este pământ românesc.20% 16.40% 47.70% 100.50% 9.10% 10.20% 100.10% 17.00% 10.80% 17.00% Total 11.30% 100.70% 100.40% 15.10% 20.10% 10.00% 12.00% 4.50% 57.00% 8.10% 38.00% Total 6.60% 53.00% 16.00% 6.00% Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza 8. care se transformă în cazul Transnistriei într-o afirmaţie de genul „acolo unde nu locuiesc români.60%.30% 100.10% 20.30% 55.00% 6.40% 12.

6%).50% 24.00% 7.00% 17.00% 12. cu atât scade toleranţa faţă de utilizarea acestei limbi şi invers.60%) şi grupul celor care se distanţează de orice formă de mândrie naţională (26%) sunt cele mai predispuse să accepte existenţa unei limbi separate – cea moldovenească.20% 11.00% 8.30% 14.90% 12. cu cât naţionalismul scade.10% 33. în cazul celor distanţaţi de orice formă de mândrie naţională.20% 12.30% 22.00% 26. care sunt în majoritatea cazurilor.60% În ceea ce priveşte limba moldovenească.90% 63.30% 13.00% 100.80% 12. Cu cât naţionalismul este mai puternic. în această privinţă? Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total 32.00% 39.10% 18.90% 33. În viziunea naţionaliştilor exclusivişti.30% 50.00% 100. toleranţa faţă de folosirea limbii ruse este invers proporţională cu intensitatea naţionalismului. despre care probabil au o viziune la fel de exclusivistă şi puristă ca şi despre naţiune.20% 19.10% 26.30% 64. recunoaşterea limbii moldoveneşti este explicabilă printr-o uşurinţa crescută 38 9.30% 84.60% 47.10% 8.00% în acceptarea diversităţii. dacă nu poate fi exclus.00% 100. grupul naţionaliştilor exclusivişti fermi (27.00% 34.00% 47.10% 12.50% 16.20% 59.60% 35.50% 21. adică mai mult decât triplu faţă de naţionaliştii exclusivişti (11.50% 67.00% 19.20% 4.70% 29.60% 7.00% 31.00% 79.40% 63.30% Limba rusă este o limba pe care cetăţenii moldoveni o cunosc foarte bine datorită trecutului lor istoric.70% 28. prin consecinţă.30% 16. cu atât toleranţa creşte. deci este firesc să o folosească Foarte mare şi mare măsură Mică şi foarte mică măsură/ deloc Tipul de naţionalism Foarte mare şi mare măsură NŞ/NR NŞ/NR Tabel 5: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba moldovenească.60% NŞ/NR Total Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total 14. Asumăm – dar acest lucru rămâne să facă subiectul unor cercetări calitative mai aprofundate – că în cazul naţionaliştilor exclusivişti toleranţa faţă de utilizarea de către locuitorii RM a unor regionalisme sau cuvinte din limba rusă în limbajul curent este considerată un soi de „atentat” la identitatea limbii române.30% 19.90% 47. orice element alogen trebuie exclus şi. În cazul celor caracterizaţi prin mândrie naţională scăzută sau absenţa oricărei forme de mândrie naţională se manifestă aceeaşi reticenţă şi ezitare în exprimarea unei opinii ferme şi vis a vis de chestiunea utilizării limbii ruse.50% Nu.50% 12.60% 24.00% 100. Unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească.40% 57.80% 28.40% 76.20% 43.00% 100.00% 100. Celelalte categorii intermediare de naţionalism se disting prin rate foarte mici de non-răspunsuri – deci opinii foarte bine conturate asupra chestiunii. Proporţia non-respondenţilor sau a celor fără opinie este de 35%.10% 19.10% 25.90% 100. se redefineşte şi se pune în chestiune categoria generală din care elementul alogen face parte – graiul sau dialectul în cauză.20% 44.80% 39.40% 42.10% 8. limba moldovenească este o limbă separată 27. nefavorabile existenţei limbii moldoveneşti ca limbă aparte. nu putem vorbi de limba moldovenească ca o limbă separată 58.80% 58.60% 59.60% 50.40% 54.40% 39. Aşa cum era previzibil.00% 100.50% 48. Limba rusă trebuie interzisă total în Republica Moldova şi toţi trebuie să vorbească numai limba română Mică şi foarte mică măsură/ deloc 56. În ce măsură sunteţi de acord acord cu următoarele afirmaţii: 39 . În cazul celor caracterizaţi prin forme de naţionalism foarte scăzut.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Tipul de naţionalism Da.20% 11.00% 100.20% 20.80% 81. Care este opinia Dvs.40% 41.60% 20.80% 41.30% 8.70% 73.90% 27.20% 13.10% 15.00% Tabel 6: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba rusă.50% 11.00% 21.

unirea ar trebui să devină un obiectiv naţional pentru RM pentru 60% şi pentru România pentru 52%. cu cât naţionalismul scade în intensitate. sunt într-o vizibilă creştere. În mod surprinzător. naţionaliştii de distanţare fermă) sunt şi cei care acceptă cel mai mult că este dreptul cetăţenilor moldoveni să vorbească pe teritoriul României cum vor ei. Ca şi în situaţiile anterioare. Concomitent. explicaţiile necesare par a fi mai complexe decât răspunsurile pe care ni le pot oferi rezultatele prezentei cercetări cantitative. răspunsurile celor din grupul naţionaliştilor exclusivişti sunt la fel de paradoxale: ei sunt cei mai dispuşi să accepte că e dreptul lor să vorbească în ce limbă vor şi tot ei sunt cei care consideră în cea mai mare proporţie acest lucru ca fiind un semn de ostilitate.3% dintre cei cu mândrie naţională reţinută consideră că unirea ar fi benefică pentru România şi un covârşitor procent de 48% din acelaşi grup consideră că unirea ar fi benefică pentru RM. Oarecum ciudată la prima vedere este percepţia vis a vis de utilizarea limbii ruse de către cetăţenii RM a căror limbă maternă este româna şi care locuiesc sau se află pe teritoriul României.2% şi respectiv 33%)22. ipocrizie 21 22 socială. O formă de compensare. Şi ponderea celor distanţaţi de orice forme de mândrie naţională care susţin clar că nu sunt de acord că aceasta ar fi dreptul lor este cea mai înaltă – de 20% faţă de doar 7% la nivel naţional. VI. iar în cazul celui de-al doilea grup avem de-a face cu un fenomen similar cazului independenţei Transnistriei după modelul Kosovo: este vorba de intoleranţa generică faţă de manifestările naţionaliste. cel mai puţin dispuşi să tolereze acest tip de comportament şi să accepte că este dreptul lor să vorbească în ce limbă vor. De asemenea. 64% cred că acestea ar fi astfel pentru RM şi 48% pentru România. 32% sunt convinşi că acesta ar trebuie să devină obiectiv pentru RM. diferenţele sunt de departe mult mai puţin semnificative: din total respondenţi. naţionaliştii exclusivişti. din moment ce tot ei sunt cel mai mult în favoarea interzicerii totale a limbii ruse în RM (32. cu atât este mai mare probabilitatea ca el să considere unirea României cu RM ca trebuind să devină un obiectiv naţional. Naţionalism şi atitudinea faţă de unire În ceea ce priveşte unirea României cu RM. La această ultimă întrebare. Vezi anexa 13 Vezi anexa 14 40 41 . Explicaţia ar putea fi ca şi în cazul opţiunii pentru recunoaşterea limbii ruse ca limbă de stat în RM . Grupurile care se opun cel mai vehement transformării limbii ruse în limba oficială a RM sunt cele două extreme: pe de o parte. Cu cât un respondent se situează mai sus pe scara intensităţii naţionalismului. în mod similar. în ceea ce priveşte efectele benefice ale unirii. Doar 60% dintre ei sunt de acord cu afirmaţia. diferenţele statistice în interiorul grupului de respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională reţinută sau absenţa unor forme de mândrie naţională în ceea ce priveşte opinia conform căreia „unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru România” şi „unirea ar trebui să devină un obiectiv naţional pentru RM”. În acelaşi timp. E de presupus că în pofida scorurilor asemănătoare. în timp ce doar 12. faţă de un procentaj de regulă peste 80% în cazul celorlalte grupuri şi 84% din total respondenţi. doar 14. o anumită percepţie despre ceea ce este socialmente dezirabil? La acest capitol. în cazul primilor fiind vorba de intoleranţa faţă de elementele lingvistice alogene.6 dintre aceştia consideră că ea ar fi benefică pentru România şi 23% pentru Moldova. pe de o parte. cei care se distanţează de orice forme de mândrie naţională. ca şi rata non-răspunsurilor. sunt distanţaţi de orice formă de mândrie naţională. cu atât lipsa unei opinii. Astfel.o reticenţă generică faţă de manifestările cu caracter naţionalist. motivaţiile care împing cele două grupuri către o asemenea poziţie sunt radical diferite. Curioase sunt.2% dintre cei caracterizaţi prin mândrie naţională reţinută cred ca unirea ar trebuie să devină un obiectiv naţional pentru România. situaţia este şi mai complexă dacă avem în vedere faptul că cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională sunt cei care consideră cel mai puţin ca fiind un semn de ostilitate utilizarea limbii ruse de către vorbitorii nativi de română aflaţi pe teritoriul statului român. însă. şi pentru RM pe de altă parte. diferenţe semnificative se înregistrează şi în cazul celor distanţaţi de orice forme de mândrie naţională: doar 14. în cazul dat oficializarea limbii ruse fiind expresia unui radicalism naţionalist al minorităţii rusofone din RM21. În cadrul celorlalte grupe de respondenţi nu există diferenţe importante între percepţia importanţei transformării unirii în obiectiv naţional pentru România. La nivelul întregii populaţii.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Situaţia se inversează însă atunci când e vorba de recunoaşterea limbii ruse ca limbă oficială a RM. de pe altă parte. rămâne un semn de întrebare de ce respondenţii caracterizaţi prin forme de naţionalism mai puternic (naţionaliştii exclusivişti. rezultatele cercetării confirmă ipoteza ausmată tacit la începutul acestei cercetări – extrem de previzibilă de altfel – cum că intensitatea naţionalismului este un predictor puternic al opţiunii pro-unire. referitor la cât de benefică ar fi unirea pentru fiecare dintre cele două state.

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

Tipul de naţionalism

Unirea ar trebuie să fie un obiectiv naţional pentru România

Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru RM

Unirea ar fi benefică pentru România

Unirea ar fi benefică pentru RM

Tipul de naţionalism Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat

Foarte mare măsură 12.20% 6.10% 5.60%

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură/Deloc 33.80% 46.30% 40.50%

Total

25.70% 19.00% 19.50%

28.40% 28.60% 34.40%

100.00% 100.00% 100.00%

Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională

63.80%

61.80%

58.50%

65.20%

69.30%

73.80%

58.80%

76.10%

Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza

2.40%

12.60%

40.70%

44.30%

100.00%

56.10%

65.70%

52.30%

68.60%

7.60%

18.50%

27.20%

46.70%

100.00%

47.60%

63.70%

44.30%

65.70%

0.00%

21.90%

31.30%

46.90%

100.00%

14.00%

15.80%

21.10%

49.10%

100.00%

39.60%

50.00%

37.70%

61.10%

10.00% 6.60%

0.00% 18.80%

40.00% 32.40%

50.00% 42.20%

100.00% 100.00%

12.20%

32.00%

14.30%

48.00%

Total eşantion responenţi

16.70%

13.50%

14.60%

23.20%

Tabel 8: Corelarea naţionalismului cu percepţia atitudinii locuitorilor RM faţă de unire. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se unească cu România”

Nu se poate categoriza

16.70%

16.70%

17.30%

30.40%

Total

51.60%

59.50%

47.30%

64.00%

Tabel 7: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de unire. De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii…

În ceea ce priveşte percepţia despre atitudinea cetăţenilor RM faţă de unirea cu România, aceasta e percepută ca fiind ostilă din nou de cele două grupuri opuse: naţionaliştii exclusivişti (38%), pe de o parte şi cei distanţaţi de orice formă de mândrie naţională. Şi aici, rezultatele similare sunt generate de motivaţii foarte diferite. În cazul naţionaliştilor exclusivişti, percepţia ostilităţii cetăţenilor RM vis a vis de unire se datorează unei tendinţe de a-l transforma pe „celălalt” în ţap ispăşitor pentru nerealizarea propriilor obiective, pe când în cazul celor caracterizaţi de distanţarea faţă de orice formă de mândrie naţională, explicaţia rezidă într-o predispoziţie de proiectare a propriilor valori şi viziuni asupra celorlalţi şi de a nu-i considera animaţi de idei naţionaliste sau unioniste.
42

În ceea ce priveşte opţiunea unirii prin federalizarea României – cu RM bucurându-se de o autonomie substanţială în interiorul unei “Românii Mari”– procentajul celor care nu au o opinie şi a non-răspunsurilor este destul de înalt şi oarecum echilibrat în cazul tuturor tipurilor de naţionalism, fără diferenţe semnificative, cu excepţia grupului de naţionalişti exclusivişti. Se pare că este o alegere care comportă o dificultate aparte, egală pentru toate celelalte sub-tipologii de naţionalişti. În cazul naţionaliştilor exclusivişti, însă, există o polarizare foarte puternică, neîntâlnită în cazul altor grupuri de respondenţi. Naţionaliştii exclusivişti par să fie atât cei mai mari susţinători, cât şi printre cei mai mari opozanţi ai ideii de unire prin federalizare: 36,3% pentru şi 39,9% împotrivă, faţă de un total în cadrul întregului eşantion de 18% pentru şi 31% împotrivă. În rest, nu par să existe diferenţe semnificative în ceea ce priveşte opoziţia faţă de ideea unirii prin federalizare în funcţie de intensitatea gradului de naţionalism. Cel mai scăzut suport faţă de această idee vine din partea celor caracterizaţi de mândrie naţională reţinută – doar 6% faţă de 9,90% dintre cei cu mândrie moderată şi 16,80% dintre cei caracterizaţi de absenţa formelor de mândrie naţională23.
23

Vezi anexa 15

43

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

VII. Naţionalism, cetăţenie şi politici faţă de Republica Moldova Politica României faţă de RM s-a caracterizat printr-o varietate de măsuri, majoritatea concentrate în zona cultural-educativă: susţinerea unor instituţii de cultură româneşti din RM, acordarea de burse de studiu pentru elevii şi studenţii din RM etc sau concretizate sub forma unor facilităţi speciale pentru cetăţenii RM în obţinerea cetăţeniei române. Remarcabil şi uimitor este interesul scăzut al majorităţii respondenţilor faţă de iniţiativele României vis a vis de RM, mai ales dacă comparăm acest dezinteres cu opinia care consideră necesară transformarea unirii cu RM într-un obiectiv naţional. În total, 65% dintre respondenţi se declară ca fiind deloc interesaţi sau interesaţi într-o mică măsură de subiect. Dezinteresul este direct corelat cu gradul de naţionalism: cu cât intensitatea naţionalismului scade, cu atât creşte dezinteresul. Cu cât naţionalismul este mai puternic (exlusivist, de distanţare fermă sau moderată), cu atât gradul de interes vis a vis de politicile României faţă de RM este mai mare.
Tipul de naţionalism Foarte mare măsură 7.10% 8.70% Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc 25.80% 16.50% NŞ/NR

Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza

37.40% 24.30%

26.30% 44.20%

3.50% 6.30%

100.00% 100.00%

ca putând duce la o ameliorare a relaţiei dintre cele două entităţi statale. În interiorul celorlalte sub-tipologii de naţionalism, sprijinul pentru diversele măsuri ale statului român vis a vis de RM şi percepţia că acestea vor ameliora relaţiile dintre cele două state scade proporţional cu scăderea intensităţii naţionalismului. Şi invers, cu cât creste naţionalismul, cu atât creşte şi proporţia celor care sprijină diferitele politici ale statului român faţă de RM24. În ceea ce priveşte relaţiile propriu-zise cu Republica Moldova, din total respondenţi 71% sunt de acord într-o mare sau foarte mare măsură că România ar trebui să păstreze bune relaţii cu RM indiferent de cine se află la putere acolo. Aceasta arată că pentru cea mai mare parte a respondenţilor incluşi în cercetare, considerentele ideologice sau doctrinare (cum ar fi respingerea unei bune relaţii în cazul venirii la guvernare a unui partid comunist românofob) sunt mai puţin importante decât motivaţiile naţionaliste sau patriotice. Acest lucru este confirmat de asocierea puternică dintre gradul de naţionalism şi susţinerea bunelor relaţii cu RM indiferent de culoarea puterii de la Chişinău: naţionaliştii de distanţare fermă (84,4%) şi moderată (78,7%), urmaţi de cei caracterizaţi prin mândrie naţională fermă (75,9) sunt cei mai mari susţinători. Naţionaliştii exclusivişti (64,7%) şi cei cu mândrie naţională moderată (61,2%) sau reţinută (56%) înregistrează scoruri similare, însă inferioare grupurilor menţionate anterior. Cei distanţaţi de orice formă de mândrie naţională sunt cei care resping în cea mai înaltă proporţie întreţinerea unor bune relaţii cu RM indiferent de cine se află la putere la Chişinău25. VIII. Concluzii Rezultatele cercetării ne indică o prezenţă larg răspândită în rândul repondenţilor a unor forme de naţionalism cu accente exclusiviste. Naţionalismul de tip civic, ne-exclusivist, este un fenomen redus ca amplitudine în România. Cei care aderă la formele de naţionalism exclusivist sunt mai ales persoane cu studii inferioare, rezidenţi în mediul rural şi manifestă o nostalgie accentuată faţă de perioada comunistă. Deşi rezultatele sondajului relevă, generic vorbind, un grad scăzut de interes şi informare în rândul publicului românesc privind cetăţenii RM, conflictele din interiorul societăţii moldoveneşti, agenda politcă a României faţă de RM, se observă variaţii semnificative ale gradului de interes în funcţie de intensitatea şi tipul naţionalismului. De regulă, în rândul celor caracterizaţi prin forme de mândire naţională scăzută sau prin absenţa oricăror forme de mândrie naţională se înregistrează cele mai înalte rate de non-răspunsuri sau necunoaştere a fenomenelor puse în discuţie.
24 25

8.70%

23.60%

40.80%

22.40%

4.50%

100.00%

3.60%

13.40%

50.60%

21.70%

10.70%

100.00%

0.70%

15.20%

52.20%

23.90%

8.00%

100.00%

4.00%

10.00%

52.00%

24.00%

10.00%

100.00%

2.10%

8.40%

38.90%

37.90%

12.60%

100.00%

0.00% 6.30%

0.00% 21.30%

16.70% 41.90%

45.80% 23.40%

7.50% 7.10%

100.00% 100.00%

Tabel 9: Corelarea naţionalismului cu interesul faţă de politicile României vis a vis de RM. Cat sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?

Se poate observa ca şi tendinţă generală că grupul naţionaliştilor de distanţare fermă constituie cel mai mare susţinător al majorităţii măsurilor de sprijin acordate de statul român Republicii Moldova, pe care le percep
44

Vezi anexa 16 şi 17 Vezi anexa 18

45

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

În numeroase privinţe, constatăm similarităţi foarte mari în mai multe privinţe între două categorii de grupuri radical opuse: grupul naţionaliştilor exclusivişti şi de distanţare fermă, pe de o parte, şi grupul celor cu o mândrie naţională reţinută şi a celor care nu sunt caracterizaţi prin absenţa oricărei forme de mândrie naţională, pe de altă parte. Aceste atitudini similare se manifestă cu privire la subiecte sensibile, cum ar fi recunoaşterea limbii moldoveneşti, oficializarea limbii ruse ca limbă de stat, obţinerea independenţei Transnistriei etc. Deşi aceste similarităţi par a fi paradoxale, suntem tentaţi să afirmăm că ele au cauze şi motivaţii profund diferite, fiind provocate de atitudinea de respingere sau acceptare a manifestărilor cu caracter naţionalist sau etno-centrist. Anexe
Anexa 1:Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interiorul nivelurilor de educaţie

Anexa 3: Distribuţie după vârstă în interiorul tipurilor de naţionalism

Anexa 4: Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interiorul regiunilor istorice

Anexa 2: Distribuţia pe nivele de educaţie în interiorul tipului de naţionalism

Anexa 5: Distribuţia după regiunea istorică în interiorul fiecărui tip de naţionalism

46

47

40% 71.70% 78.30% 72.60% 52.20% 75.30% 56.30% România are nevoie de un conducător puternic.00% 34.00% 43.00% 90.30% 48.40% Tipul de naţionalism Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Anexa 7: Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interior mediu de rezidenţă Total Anexa 10: Corelarea atitudinii faţă de comunism cu naţionalismul De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii… Anexa 8: Distribuţia pe gen în interiorul tipurilor de naţionalism 48 49 .80% 66.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Anexa 6: Distribuţia în funcţie de mediul de rezidenţă în interiorul grupurilor de naţionalism Anexa 9: Corelarea atitudinilor autoritarianiste cu naţionalismul.00% 30.10% Oamenii ar trebui să-şi sprijine ţara chiar dacă lucrurile nu merg bine 73.10% 37.30% 58.60% 80.40% 40. De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii… În familie bărbatul trebuie să ia decizii 52.00% Ascultarea autorităţilor este cel mai important ce trebuie învăţat de copii 64.10% 78.60% 28.40% 84.60% 34.60% 32.20% 51.00% 40.40% 44.40% 57.50% 38. să facă ordine în ţară 75.90% 81.40% 67.

20% 22.10% 36.90% 41.10% Nu se poate categoriza 13.60% 14.00% 38.30% 35.30% 37.80% 16.00% 20.50% 26.50% 79. Foarte foarte mare şi NŞ/NR mică sau mare deloc 42.70% 42.70% 32.70% 55.00% 46.90% 39.50% 55.30% 40.80% 54.90% 39.20% 34.50% 19.90% 26.50% 14.10% 12.60% 31.00% 40.00% 18.30% 31.10% Mândrie naţională neexclusivă fermă 46.00% Mândrie naţională neexclusivă moderată 45.10% 31.30% 39.60% 43.90% 42.30% NŞ/NR 50 18. Dumneavoastră în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii despre mareşalul Antonescu? 20.50% 33.80% 23.20% 36.20% 22. foarte mică sau deloc 28.80% 16.00% 31.90% 31.80% 52.30% 75. foarte mică sau deloc 24.70% 26.20% 57.20% 41.90% 36.60% 35.00% 22.50% 24.10% 47.60% 45. foarte mică sau deloc Mică.70% Mică.60% 44.00% 17.90% 34.60% 19.40% 26.00% 28.00% 34.20% 16.80% 39.00% 48.00% 32.30% 23.50% 42.60% Republica Moldova în conştiinţa publică românească Nu se poate categoriza Total din eşantion Tip de naţionalism Mândrie naţională neexclusivă fermă Naţionalism de distanţare moderat Naţionalism de distanţare ferm Distanţare de forme de mândrie naţională Mândrie naţională neexclusivă reţinută Mândrie naţională neexclusivă moderată Naţionalism exclusivist ferm Foarte mare şi mare Anexa 12: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de mareşalul Antonescu .70% 28.10% 42.80% 37.50% 35.70% 13.50% 23.20% 24.00% 24.60% 32..50% 32.70% 8.00% NŞ/NR Foarte mare şi mare Mareşalul Antonescu se face vinovat de crime împotriva romilor şi evreilor din România 26.30% 37.20% 23.20% 42.00% 26.60% 37.20% 52.80% Naţionalism de 50.90% 35.20% 30.20% 43.10% 27.30% 50.50% 47.90% 20.30% 34.70% 28.30% 22.80% 34.60% 24.30% 45.90% 37.00% 19.20% 12.30% 31.00% 8.00% 26.20% 53.30% 27.60% 24.10% Mică.90% 41.00% 28.70% 18.60% 26.80% 44.20% 57.70% 26.50% 18..10% 30.30% 66.20% 52.30% 12.00% 41.20% 41.30% Mareşalul Antonescu a fost un erou militar şi memoria sa trebuie cinstită 51.90% 30.60% 21.30% 50. foarte mică sau deloc Germania nazistă Mică.30% 35.? Conducătorii României la acel moment URSS Poporul român Partidul Comunist Român Tipul de naţionalism Foarte mare şi mare NŞ/NR NŞ/NR NŞ/NR Foarte mare şi mare Foarte mare şi mare Foarte mare şi mare 41.80% 36.00% 37.Anexa 11: Corelarea naţionalismului cu viziunea despre cine e responsabil de pierderea Basarabiei În ce măsură consideraţi că a fost responsabil(ă) pentru pierderea Moldovei.70% 22.10% 41.70% 10.10% 43.20% 4.20% 37.90% 18.70% NŞ/NR 41.10% 7.10% 10.60% 54.20% 31.70% 48.00% Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm 40.60% Distanţare de forme de mândrie naţională 31.70% 43.00% 40.50% 30.80% 15.60% 51 .20% 13.70% 50.10% 59.60% 41.40% 27.80% 36.20% 34.70% distanţare moderat 27.50% 40.30% 31.20% 34.50% 35.60% 35.30% 39.00% 12.20% 29.10% Foarte mare şi mare Mareşalul Antonescu a fost un dictator 24.60% Mândrie naţională neexclusivă reţinută 42.40% 31.50% 35.50% 34.00% 38.70% 37.40% 48.50% Mică. foarte mică sau Mică.60% 12.00% 35.70% 33.50% 54.00% 26.10% 10.50% 27.00% 23.40% 12.60% 48.50% 17.90% 25.30% 50.40% 32..30% 57.60% 42.40% 40.60% 42.00% 37.50% 16.00% 38.20% 18.00% 33.80% 26. foarte NŞ/NR mică sau deloc Mică.00% 31.70% 55.70% 30.70% 8.30% Total din eşantion 48. foarte mică sau deloc 20.30% 34.30% Mică.10% 62.20% 28.00% 43.60% 34.20% 33.70% 33.30% 7.

00% 100.30% 7.60% 28.40% 55.70% 25..90% 13.90% 11.20% 4.00% 100.00% 100.80% 10.90% 27.00% 22.80% 70.30% 0.00% 82.20% 18.00% 3.20% 16.00% 20.00% 100.00% 100.30% 40.80% 26.00% 40.30% 4.60% 26. Dumneavoastră ce credeţi: Este dreptul lor sa vorbească în ce limbă vor Da Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total 87.80% 22.20% 11.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Anexa 13: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba rusă.50% 10.50% 17.00% 62.00% 20.10% 30.30% 29.90% 20.50% 0.00% 10.00% 100.00% 41.90% 16.00% 42.00% 100.40% 31.10% 21.00% 33.70% 20. Mulţi locuitori ai Republicii Moldova.00% 100.00% 25. cu o autonomie substanţială pentru Moldova” Tipul de naţionalism Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total Foarte mare măsură 14.20% 16.00% 100.00% 11.00% 59.90% 28.30% 11.70% NŞ/NR 10.30% 6.40% 9.00% 52 53 .30% 4.30% 24.00% 100.30% Mare măsură 21.90% 20.50% 59.30% 40.00% 100.80% 86.50% 30.20% 8. În opinia dvs. vorbesc între ei şi în limba rusă.70% 29.90% Mică măsură 32.10% 2.00% 20.60% 7.90% 87.30% 6.70% 15. a căror limbă maternă este limba română şi care trăiesc de mult în România. ci ar doar dacă dovedesc la acordarea trebui să li se aplice originea lor română cetăţeniei aceleaşi prevederi 26.60% 83.40% 30.70% 9.50% 46.00% 32.20% 3.70% 52.70% 10.10% 32.00% 21.00% 21. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „Limba rusă ar trebui să devină a doua limbă oficială în Republica Moldova.80% 19.40% 15.80% 27.10% 20.40% Foarte mică măsură/Deloc 16.10% 70.20% NŞ/NR 3.20% 12.90% Mare măsură 22.80% Nu 8.80% 22.30% 22.50% 83.60% 3.40% 7.90% 13.20% 66.00% 100.00% NŞ/NR Total Tipul de naţionalism NŞ/NR Total Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total 17.50% 4.10% 13.00% 23.00% Anexa 14: Corelarea naţionalismului cu atitudinile vis a vis de utilizarea limbii ruse de către cetăţenii RM.20% 10.00% 23.70% 15.00% 10.30% Mică măsură 23.80% 24.70% 41.60% 30.80% 25.30% 1.80% 50.60% 7.00% 18.50% 37.00% 60.80% 33.50% 4.50% 42.70% 68.60% 12.20% 26. pentru a consfinţi o stare de fapt” Foarte mare măsură 6.00% 21.00% 100.40% 12.10% 27.50% 59.00% 44.00% 22.30% 9.00% 100.30% 100.50% 12.60% 7.40% 82.10% 29.00% 100.80% 22.80% 5.20% 100.90% 22.20% 26.50% 56.20% 7.10% 12.90% 4.50% 50.80% 6.00% 6.30% 26.80% 21.00% 100.00% Este un semn de ostilitate declarată faţă de cei din jur Da 38.00% 18.30% Tipul de naţionalism Tipul de nationalism NŞ/NR Total Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza 18.90% 12.50% 6.20% 0.00% 100.00% 4.50% 37.00% 17.50% 22.10% 0. Toţi cetăţenii Cetăţenii din Cetăţenii din din Republica Republica Moldova Republica Moldova Moldova ar trebui nu ar trebui să ar trebui să aibă să aibă tratament aibă tratament tratament preferenţial preferenţial preferenţial.70% 26.70% 19.20% 23.80% 32.00% 6.00% 100.00% 100.30% Anexa 16: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de chetsiunea acordării cetăţeniei locuitorilor RM.60% 6.20% 7.00% 11.00% 23.80% 24.00% 100.00% 100.40% 62.00% 23.70% 100.00% 23.00% Nu 51.00% 100.80% 13. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „O soluţie pentru unirea României şi a Republicii Moldova ar putea fi federalizarea ţării.30% 21.20% Anexa 15: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de posibilitatea unirii cu RM prin federalizare.50% 4.00% 5.40% 30.60% Foarte mică măsură/ Deloc 21.00% 100..00% 100.20% 58. statul român ar trebui să acorde cetăţenie.50% 19.

80% 12. Irina.00% 14. Bucureşti: Humanitas Smith.30% 4.20% Mungiu Pippidi.sar.50% 29 61.70% 10.20% Nu se poate categoriza 24.70% Total 64.30% 2.40% 7.80% 23.30% 23.80% 3.00% 25.30% 16.60% 100.50% 47.40% 8.00% 80.50% Tipul de naţionalism Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută 23.40% 11. 20% 15. 2004.90% 35.ro/ Policymemo16. 1918-1930.30% 14.40% 28. Bojan.60% 10. Fundaţia Soros Moldova 48.20% 7.90% 18.10% 26.60% 9.30% Referinţe: Livezeanu.00% 100. Lucrare prezentată la conferinţa Autoritarianism 54 55 .90% 7. London: Routledge Etnobarometru .80% 44.40% 12.70% 7.30% 27. Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine.30% 27. 20% 12.00% 18.20 20.10% 16. Anthony D.30% 44.80% 14.50% 63.80% Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc 9. Naval.80% 25. IMAS-IPP.80% 14. 10% 14. SAR Policy Brief (no.00% 42.00% Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat Mândrie naţională neexclusivă fermă Mândrie naţională neexclusivă moderată Mândrie naţională neexclusivă reţinută Distanţare de forme de mândrie naţională 72.80% 74.90% 15.00% 48.30% 100.90% 56.50% 22.90% 11.50% 43.70% 47. Alina. 16) http://www.00% 10. [1995] 1998.60% 23. 90% 16.10% 62.Republica Moldova.60% 18.30% 52.80% 21.00% 100.org. Cultură şi naţionalism în România Mare.00% 35.00% 10.30% 8.30% 100.80% 28.20% 41.90% 38.40% 51.90% Distanţare de forme de mândrie naţională Nu se poate categoriza Total 8. 2006.00% NŞ/ NR NŞ/ NR NŞ/ NR 40.20% 7.90% 26.40% 41.60% 7.10% 26.60% 56.00% 100.30% 80.00% 57.20% 12.00% 68.80% 29.00% 51.80% 27.00% 14.60% 7.60% 41.20% 17.30% 11.00% 16.20% 58.00% 31. [1998] Nationalism and modernism: a critical survey of recent theories of nations.60% 41.00% 44.30% 3.90% 100. 00% 32.20% 33.90% 29.40% 4. Ion. Relationship between authoritarianism and nationalist attitudes.00% 61.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Anexa 17: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de diversele politici ale României privind RM.40% 47.10% 12.10% 15.00% 8.30% 6.70% 22.90% 8.70% 33.70% 18. 1998.50% 17.60% 22.80% 19.00% 23.pdf Todosijevic.90% 7.20% 40.80% 66.00% 11.40% 46.00% 12.00% 100.40% 100.70% 29. În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre România şi Moldova? Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în România Tipul de naţionalism Mare şi foarte mare măsură Mică şi foarte mică măsură/ deloc Acordarea mai rapidă şi preferenţiala a cetăţeniei române Mare şi foarte mare măsură Mică şi foarte mică măsură/ deloc Acordarea de sprijin financiar autoritatilor din RM Mare şi foarte mare măsură Mică şi foarte mică măsură/ deloc Anexa 18: În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „România trebuie să păstreze relaţii bune cu Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo” Foarte mare măsură Naţionalism exclusivist ferm Naţionalism de distanţare ferm Naţionalism de distanţare moderat 28.60% NŞ/NR Total 35.30% 23.70% 7.00% 41.

datorită (şi) distinctivităţii lingvistice. Astfel. Iunie 1998. CEU. Dispar ghimpii dintre Romania si Moldova: „A cazut Zidul Berlinului.). valori. Budapesta.pdf 40% dintre moldoveni vor unire cu rusia şi doar 5% . 1 martie 2011. simbolic sunt definite ca un popor unitar. România Liberă. Astfel.md/ articles/view. cei care vorbesc o limbă apropriată limbii literare tind să considere limbajul de mahala (şi pe cei 56 57 . Ediţia naţională. îşi asumă un anume sens al propriei distinctivităţi identitare. Secţiunea Exclusiv RL. 24 iunie. Consideraţii teoretice În interpretarea întrebărilor referitoare la diferenţele culturale trebuie să facem o distincţie majoră între experienţa şi între evaluarea acestor diferenţe. Victoria 2010. de exemplu. Stoiciu. www. moravuri etc. deci patternuri preexistente specifice unor colectivităţi mai mari. respectiv specific gramatical şi stilistic) au opinii despre alte varietăţi cu care intră în contact şi. Secţiunea exclusive RL.ceu.hotnews. http://www. în mod implicit. Mai mult decât atât. a discursurilor simbolice dominante cu care se identifică şi dau sens diferenţei experimentate prin prisma acestora (Jenkins 2008:43-48). Astfel indivizii în contextul experimentării unor diferenţe culturale activează schemele evaluative specifice culturii comunităţilor din care provin. 19 februarie. despre cei care vorbesc această varietate.hot?id=9305 Stoiciu. Românii prin ochii moldovenilor: de la „fraţi” la „făţarnici”. Dosar.Republica Moldova în conştiinţa publică românească şi prejudecăţi din perspectivă Internaţională şi Inter-generaţională. care în pofida unui eventual sens al apartenenţei la o comunitate lingvistică mai mare. membrii acestor comunităţi de vorbire (diferenţiate prin accent. obiceiuri. evaluate arareori sunt rezultate ale unui efort individual. Pe de altă parte semnificaţia acestor diferenţe. varietatea regională (graiuri. o sa cada si sarma asta”. fiind la rândul lor acte culturale. Victoria 2010.hotnews. Înlăuntrul acestor graniţe există o varietate semnificativă a diferitelor dimensiuni ale culturii (limbă. vocabular. România Liberă. De obicei.md. dialecte) şi socială (sociolecte) a limbilor este un indicator al existenţei unor colectivităţi teritoriale şi categorii socio-culturale. Diferenţele culturale în sens antropologic nu sunt congruente nici cu graniţele politice nici cu graniţele unor populaţii care în sens istoric. majoritatea limbilor sunt caracterizate de un grad semnificativ de diferenţiere internă.unire cu România. Ungaria.hu/students/98/ Bojan_Todosijevic/ENYEDI/OSIRIS1. Ediţia naţională. modul cum sunt interpretate. Reportaj.personal. http://www. Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale Horváth István I.

puritate. un indicator al unei viziuni limitate a lumii. confirmând substratul lingvistic românesc al varietăţii lingvistice utilizate de majoritatea locuitorilor din RM? În consonanţă cu discursul dominant din spaţiul public românesc. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă?). aproape inseparabile. un dialect/grai al limbii române din perspectivă lingvistică. dovada unei personalităţi lipsite de sensibilitate. sau mai degrabă se distanţează de această poziţie. chiar determinant). Acceptarea sau refuzul definiţiei politice a graiului moldovenesc ca limbă separată nu se asociază cu nici o variabilă prin care am putea circumscrie un anumit profil sociologic (vârstă. II. etc. Ca atare percepţia şi raportarea la diferenţele culturale ţin atât de gradul efectiv în care variate aspecte culturale se diferenţiază între ele (în ce măsură induc dificultăţi de înţelegere reciprocă. originalitate. Tot aşa diferitelor regionalisme adeseori se atribuie diferite caracteristici ce califică aceste varietăţi atât în termeni de autenticitate.Republica Moldova în conştiinţa publică românească care o utilizează) drept o manifestare de inferioritate culturală. rămâne întrebarea: cum se raportează conştiinţa publică românească la varietatea lingvistică utilizată în Republica Moldova? Acceptă definiţia oficială. 59 . Un exemplu elocvent este în acest sens limba moldovenească. Astfel. faptul că arareori există o constatare. nivel de educaţie. contrazisă de experienţe cotidiene de comunicare neproblematică a celor care vorbesc limba română şi limba moldovenească. Dar în cazul în care există o evaluare negativă a din parte unuia dintre vorbitori faţă de dialectului respectiv. disconfortul raportat devine mult mai pronunţat. cultivată ca atare (King 1999). Cu toate că în ultimele decenii această delimitare este dezavuată şi contestată public (acesta fiind poziţia publică dominantă în România). dar care a fost 58 definită de promotorii politicilor culturale sovietice ca fiind o limbă separată faţă de limba română. Ardeleni.). În schimb. Tot aşa patternul cultural evaluativ poate să creeze aşteptări. grai şi dialect sunt interşanjabile. percepţie neutră. care să facă ordine în ţară) Aprobarea violenţei (Adeseori folosirea violenţei este mai eficientă decât discuţiile îndelungate) 26 Cu toate că există diferenţe semantice semnificative între ele. deja celebră. pare că o asemenea opţiune este în legătură cu un anumit profil de personalitate. deficitul comunicativ. de exemplu schimbul de informaţii dintre vorbitorii de două dialecte diferite pot avea anumite dificultăţi intrinseci de comunicare legate de specificul accentului şi vocabularului utilizat. nedeterminată de raportare la diferenţele culturale: constatarea şi raportarea evaluativă sunt concomitente. temperament. inteligenţă. pe lângă raţionamentele de ordin lingvistic. majoritatea populaţiei (74%) respinge idea existenţei unei limbi moldoveneşti separate şi numai 13% subscriu la poziţia considerării graiului moldovenesc26 ca limbă separată (vezi întrebarea G5 din chestionar şi graficul Unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească. dar şi status social şi grad de civilizaţie. apartenenţă regională. în ce măsură îngreunează comunicarea. În acest sens este suficient să invocăm diferitele bancuri regionale din România (despre Moldoveni. Poziţionarea faţă de problematica limbii moldoveneşti Butada. Pe de o parte. admiţând implicit existenţa (în sens politic) a unei limbi moldoveneşti separate. chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri în ceea ce priveşte acurateţea ştiinţifică. timp de mai multe decenii.). şi factorul politic joacă un rol considerabil (sub anumite aspecte. în acest capitol termenii: varietate lingvistică. Am testat ipoteza autoritariană pornind de la trei itemi (vezi întrebarea C2 din chestionar!): Respect faţă de autoritate (Ascultarea şi respectarea autorităţilor sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le înveţe copiii) Nevoia de putere şi ordine (România are nevoie de un conducător puternic. respectiv aprobă violenţa ca mijloc de gestionare a relaţiilor sociale (pe scurt: tipul de personalitate autoritariană) mai degrabă subscriu la poziţia care defineşte limba moldovenească ca limbă separată. astfel că percepţia efectivă a acestor diferenţe culturale devine marcată de raportările culturale dominante. dar atribuie şi variate aprecieri referitoare la vorbitorii acestor varietăţi lingvistice în termeni de personalitatea de bază. O asemenea înţelegere a percepţiei şi raportării la diferenţele culturale are multiple implicaţii. dar şi de matricele de evaluare considerate valide în contextul respectiv. Cei care au un mare respect faţă de autoritate şi ordine. a lui Max Weinreich „O limbă este un dialect în spatele căreia este o armată” atrage atenţia asupra faptului că în delimitarea unei limbi ca limbă separată.) a acelora mai degrabă înclinaţi să subscrie la această poziţie. sensibilităţi vizavi de anumite diferenţe culturale. etc. şi. bancuri spuse în forme lingvistice ce invocă anumite aspecte specifice ale varietăţi regionale respective şi în acelaşi timp reproduc anumite moduri de raportare cultural înrădăcinate vis a vis de aceste varietăţi lingvistice (respectiv vorbitorii acestor varietăţi). etc.

s-au putut crea anumite distorsiuni. care se raportează la propriul grai. de către persoane care (în mod probabil) 61 Figura 5: Cei care consideră graiul din RM limbă separată în funcţie de diferitele forme de raportarea autoritariană După cum se poate vedea.8% din populaţie). comparat cu alte graiuri româneşti (G1 şi G2). cât şi raportarea la varietatea respectivă sunt mai pozitive. de tendinţa de a gândi în dihotomii rigide şi refuzul asumării cognitive a oricărei situaţii ce comportă o anumită ambivalenţă (Allport 1979). respectiv la alte varietăţi regionale. d) liberali – cei care nu au fost de acord cu nici unul dintre cele trei enunţuri (15. din graficul de mai sus cei care au un profil de personalitate autoritariană subscriu în proporţie mai mare la poziţia care consideră graiul utilizat în RM limbă separată (20. Această raportare poate avea mai mute dimensiuni: estetică (care este mai frumoasă. precum şi la alte graiuri. expresivă. nu am luat în considerare răspunsurile date de ardeleni. Unele din aceste întrebări încearcă să surprindă raportarea la graiul vorbit în RM într-un context mai larg. Aşa raportarea la diferitele graiuri. În procesul de prelucrare primară a datelor (prezentate în raportul despre sondaj) raportările la diferitele graiuri s-au calculat pe toată populaţia. istorică (ce varietate este mai neaoşă. când am calculat valorile specifice pentru raportarea la graiul ardelenesc. familiară sieşi. etc. Foarte probabil că această diferenţă se explică prin modalitatea specifică a raportării cognitive a persoanelor cu tendinţe autoritariene. accentului şi a stilurilor de exprimare caracteristice unor varietăţi lingvistice regionale.6% din populaţie). etc. o raportare caracterizată de dogmatism şi rigiditate. evaluarea şi raportarea la diferenţele de grai După cum se precizează şi în introducerea la acest capitol diferenţierea internă a majorităţii limbilor este un dat sociolingvistic. decât să zicem oltenii.5% cât este media populaţiei).4% din populaţie). mai autentică). Prin dimensiunea lingvistică ne referim la problema înţelegerii datorate specificului vocabularului. Astfel că populaţia care utilizează în mod curent un grai (de exemplu ardelenii) s-a raportat atât la varietatea proprie. şi au rezultat următoarele valori: a) raportare autoritariană – cei care au fost de acord cu toate din cele trei enunţuri (7. b) înclinaţie către autoritarianism – cei care au fost de acord cu două din cele trei enunţuri (41. În ceea ce priveşte raportarea la graiul vorbit în RM am formulat mai multe întrebări (vezi modulul G din chestionar!). valorile înregistrate atât în ceea ce priveşte gradul de înţelegere. fiind mai mulţi ardeleni. pe de alta una sociologică. inclusiv cel vorbit de către cei din RM se face dintr-o perspectivă exterioară. Cauza este evidentă. În ceea ce priveşte aspectele sociologice ne referim la reprezentările şi atitudinile.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Am construit o singură variabilă (scala raportării autoritariene) în funcţie respingerea sau asumarea enunţurilor.4% faţă de 13. Dorind să corectăm această posibilă distorsiune în calcularea valorilor ce reflectă raportarea la diferite graiuri nu am luat în calcul evaluarea acelora care trăiesc în aria culturală în care graiul respectiv este utilizat. altele fiind considerate mai emancipate). Analizăm prima dată raportarea în sens lingvistic şi pe urmă raportarea sociologică într-un sens foarte larg (dacă îi place sau îi displace varietatea lingvistică respectivă). O mică notă metodologică.6% din populaţie). Percepţia. Raportarea la diferitele varietăţi lingvistice comportă două dimensiuni analitice distincte. Dar (continuând exemplul cu ardelenii) dat fiind faptul că cei care fac parte din categoria de ardeleni au fost mai mulţi în eşantion. Pe de o parte o dimensiune lingvistică. eminamente sociologică (unele varietăţi pot fi asociate cu o condiţie socială. chiar intelectuală mai modestă.). c) mai degrabă liberali – cei care au fost de acord cu un singur enunţ (33.Astfel că în funcţie de această variabilă acceptarea definiţiei politice a graiului moldovenesc ca limbă separată variază astfel: III. care se constituie ca modele culturale regionale din perspectiva cărora persoanele se raportează la propriul grai. 60 . De exemplu.

bucureşteni* … din RM … machidoni / aromâni % 16 12. datorită acestui fapt gradul de conştientizare a varietăţilor de grai şi raportarea la aceasta este. de un grup relativ restrâns şi limitat la anumite teritorii ale Dobrogei. foarte probabil. olteni* …. cu privire la gradul de înţelegere a varietăţii lingvistice vorbite într-o anumită zonă. Declară că nu a avut contact cu vorbitorii varietăţii lingvistice respective sau nu ştie să răspundă la această întrebare lingvistică sensibilă pe baza căreia să distingă (în mod cât de cât conştient şi reflexiv) între anumite varietăţi regionale ale limbii române vorbite pe teritoriul românesc. Aici am mers pe considerentul că majoritatea acestor persoane şi-au însuşit limba română ca a doua limbă. recunoaştere a (sensibilitate faţă de) graiului vorbit în RM! În acest sens conferim valoare de indicator proporţiei acelora care au răspuns la întrebarea G1. La acest nivel trebuie raportată ponderea de 35% din populaţie care a declinat raportarea la graiul vorbit în RM.7 n subeşantion 974 1067 1309 1256 1411 1411 Tabel 4: Gradul de identificarea a varietăţii lingvistice. respectiv bucureştenilor este cel mai cunoscut. de către o anumită populaţie. contactul cu vorbitorii a fost şi mai restrâns. Meritul acestei abordări este că scoate în evidenţă formele de contact lingvistic pe care cei chestionaţi l-au avut cu vorbitorii originari din RM. n-are o cultură lingvistică pe baza căreia să se poată raporta la dialectul specific vorbit de majoritatea populaţiei din RM. Un alt termen de comparaţie inclus în chestionar l-a constituit limba/dialectul aromân. adevărat. Tot aşa am eliminat din analiză pe cei care s-au declarat de altă naţionalitate decât română. sau mai multe regiuni istorice învecinate. Trăiesc cu precădere în zone rurale relativ distante faţă de regiunea despre al cărui dialect specific au fost întrebaţi. persoanele care declină raportarea la varietăţile lingvistice vorbite în afara arealului cultural-lingvistic în care trăiesc sunt persoane cu o şcolaritate redusă. şi sensibilitatea faţă de diferitele varietăţi ale limbii române nu este generalizat la nivelul întregii populaţii. aproape două treimi (62. mult diferită faţă de restul populaţiei. Aşa spre exemplu în cazul graiului utilizat în RM şi-au declinat evaluarea cu precădere respondenţii din sudul României. şi ceva mai mult de o treime nu a avut contacte.Republica Moldova în conştiinţa publică românească sunt vorbitorii unei alte varietăţi lingvistice. Mai precis analizăm ponderea relativă a populaţiei care declară că nu a avut contact (chiar dacă au avut nu au putut identifica. IV.7%) din populaţie nu a avut un contact lingvistic. După cum arată datele tabelului de mai sus. sau nu au conştientizat că au un asemenea contact) cu vorbitorii varietăţii lingvistice respective. privit într-un context mai amplu. Problema contactului lingvistic poate fi analizată şi pe baza unei întrebări mai directe şi specifice referitoare la tipul de contact lingvistic pe care românii din România (susţin că) l-au avut cu vorbitorii originari din Republica Moldova (vezi întrebarea G3. Declară că nu a avut contact cu vorbitori …. recunoaştere a graiului vorbit în RM Prima dată să analizăm gradul de identificare. Gradul de identificare. În ceea ce priveşte contactul cu varietatea lingvistică specifică unui areal. Există un strat semnificativ al populaţiei care nu a avut suficiente contacte lingvistice şi/sau nu şi-a dezvoltat o cultură 62 63 . Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova?).1 15 13. în vârstă şi mai ales femei. Deci. utilizat pe teritoriul României. între 12-16% din populaţie nu poate identifica graiul specific vorbit într-una. … ardeleni … moldoveni din România* …. centrul şi nordul Transilvaniei.5 35. se pare că modul de vorbire specific moldovenilor (din România). contactul cu. la nivelul populaţiei României. În cazul acestei varietăţi lingvistice gradul de identificare. În general. putem afirma că. numai 12-13% din subeşantioanele de referinţă declară că nu pot face referiri la gradul de inteligibilitate al acestor varietăţi.1 62.

ocazionale sau repetate cu persoane vorbitoare de limba română venite din RM.6 19.9% au raportat dificultăţi majore de comunicare.3 75.3 14 N-am înţeles o parte mai mare din ce mi-a vorbit (4) N-am înţeles aproape nimic din ce mi-a spus (5) După cum se poate observa din figura 2 aproximativ 41% dintre români raportează contacte directe.2 9.7 2.4 14.6 7.8%) dificultăţi minore de comunicare şi aproape 10% (9. numai pe aceia care s-au raportat la graiul respectiv (au avut contacte cu vorbitorii graiului în cauză)..9 17.7 23.locuitori din RM ….ardeleni 2* ….olteni* Figura 6: „Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova?” (numai cei care s-au declarat de naţionalitate română) .4 3.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Astfel a rezultat următoarea configuraţie: Am înţeles totul fără nici o problemă (1) Am avut mici dificultăţi de înţelegere (2) N-am înţeles o parte mică din ce mi-a vorbit (3) % ….1 0. aproape o treime (32. V. şi numai 1. respectiv în evaluarea gradului de înţelegere a unui anumit grai i-am exclus pe cei care locuiesc în arealul în care se utilizează graiul respectiv. precum şi gradul acestora am construit o scală de evaluare.8 1.6 57.8 16.5 1.8 84. comunicaţional la graiului vorbit în RM După cum am menţionat în partea introductivă a acestui capitol raportarea la diferenţele de grai se poate face din perspectiva dificultăţilor de înţelegere experimentate în situaţiile de contact cu persoane care comunică în dialectul respectiv.3 13. vezi capul de tabel 65 .. Gradul de dificultate implicat de diferenţele interdialectale dintre graiul utilizat în RM şi alte varietăţi vorbite în variatele regiuni ale României poate fi evaluat şi pe baza unor alte întrebări formulate mai direct (G4.2 14. Raportarea în sens lingvistic.6%) a raportat dificultăţi majore de înţelegere (nu a înţeles o mare parte sau aproape nimic din ce i-a fost comunicat).bucureşteni* ….6 39. situaţii de conversaţii mai lungi sau mai scurte. O primă interpretare a datelor se poate face pe baza unor frecvenţe simple.2 5.2 4.1 3. „Când am discutat cu …” (numai cei care s-au declarat de naţionalitate română) După cum se poate observa din tabelul 2 ceva mai mult de jumătate (57. moldoveni din România* ….6%) din populaţia care a evaluat dificultăţile de înţelegere a graiului românesc vorbit în RM nu raportează nici o dificultate de înţelegere. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova? Folosesc multe cuvinte pe care nu le înţeleg respectiv De multe ori am senzaţia că locuitorii Republicii Moldova nu ştiu bine româneşte). considerând ca populaţii de referinţă numai pe cei care s-au declarat români. Înţelegerea varietăţii dialectale vorbite în Ardeal. În jur de 20% dintre români au fost de acord cu ambele afirmaţii.6 7.3 1. Iar alţii 34% presupun că au asistat la situaţii în care au auzit vorbind persoane din RM fără ca să se poată angaja într-un dialog cu aceste persoane... nu a fost problematică pentru ceva mai puţin de 80% din cei din afara Ardealului.3 9. 64 Tabel 5: Gradul de înţelegere a diferitelor graiuri. Pentru a înregistra asemenea eventuale dificultăţi de comunicare.6 0.7 2.aromâni 79. Pentru reducerea volumului de date cu care operăm şi pentru a putea efectua o evaluare comparativă mai facilă am construit un indicator sintetic (o medie a rangurilor atribuite diferitelor variante de răspuns. care au avut contacte cu vorbitorii acestui grai.2 1.1 68.

0 12. În concluzie putem vorbi de o tendinţă marcantă. Acest model cultural poate avea mai multe dimensiuni. Este ceva mai mare decât indicatorul raportat în cazul vorbitorilor graiului moldovenesc din România. dar nicidecum dominantă. respectiv cea vorbită în Bucureşti.. Evaluarea sociologică a diferenţelor lingvistice După cum am menţionat există o raportare obiectivă la diferenţele de grai (bazată pe eventualele dificultăţi de comunicare experimentate în contact cu vorbitorii unui grai) şi o raportare mai degrabă subiectivă. persoane provenite din diferitele regiuni unde se vorbeşte limba română. cu atât mai mulţi din categoria respectivă au raportat dificultăţi de înţelegere majoră. construit în mod similar cu indicatorul sintetic ce reflectă gradul de înţelegere a diferitelor graiuri..3 3. o dată cu creşterea în vârstă sunt raportate mai puţine situaţii de înţelegere problematică.37. înţelegerea graiul românesc vorbit în RM este cu ceva mai problematică (valoarea indicatorului ce reflectă gradul de înţelegere fiind de 1. Indicatorul variază între 1 şi 5. moldoveni din România* ….29 1.ardeleni 3* …. mai degrabă place sau displace o anumită varietate lingvistică. numai pe aceia care s-au raportat la graiul respectiv (au avut contacte cu vorbitorii graiului în cauză).23 (NB! Nu au fost luate în calcul răspunsurile date de maghiari).6 0.7 7.2 2.2 2. Când am discutat cu …ardeleni* …moldoveni din România* …olteni* …bucureşteni* …locuitori din RM machidoni / aromâni Valoare indicator al gradului de înţelegere 1.. Este influenţat de vârstă.88 la cei peste 65 de ani de 1. acest indicator al gradului de înţelegere a graiului vorbit în RM este puternic diferenţiat regional.3 16.olteni* . bazată pe percepţiile şi reprezentările culturale valabile legate de o anumită varietate lingvistică şi faţă de vorbitorii acesteia..1 64.bucureşteni* ….5 9.2 21.9 0. 5 – nu a înţeles aproape nimic) După cum se poate observa din tabelul 3 varietatea specifică ardelenească.1 42.5 18. În acest sondaj am ales să formulăm o întrebare prin care să identificăm această atitudine generalizată: Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc .52 1.29 1.” (numai cei care s-au declarat de naţionalitate română) 67 .4 10. valoarea maximă fiind 5 – însemnând că toate persoanele incluse în categoria respectivă nu au înţeles aproape nimic când au comunicat cu persoane care vorbeau graiul despre care au fost întrebaţi. numai cei care s-au declarat de naţionalitate română (1. Astfel a rezultat următoarea configuraţie: Îmi place mult Îmi place. deci o pondere relativ mică a populaţiilor rezidente în aceste arealuri a raportat dificultăţi de înţelegere.1 17.0 3. 66 (1) (5) Tabel 7: Raportarea evaluativă la diferenţele de grai „Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc ..3 49.6 19. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare.5 50.Republica Moldova în conştiinţa publică românească de la tabelul 2! ) prin care se poate caracteriza gradul de înţelegere a graiului respectiv.73 2.8 2.a înţeles totul. dar am mici rezerve (2) 12.67 iar în Ardeal 2. Raportat la aceste valori. De exemplu la grupa de vârstă 18-25 de ani valoarea indicatorului este de 1. dar poate exista şi o raportare în termeni mai generali (impresie mai degrabă pozitivă sau negativă. Prima dată să analizăm rezultatele pornind de la un tabel cu frecvenţe simple. etc.49.2 52. Cum era de aşteptat.8 26.73).3 Mai degrabă nu-mi place (4) Nu-mi place deloc Tabel 6: Gradul de înţelegere a variatelor graiuri/dialecte româneşti. de asumare a unor dificultăţi de comunicare cu persoane venite din RM. dar mai mic (deci înţelegerea ei este apreciată ca mai puţin problematică). pe urmă pe baza unui indicator. decât a dialectului aromân (indicatorul de înţelegere fiind de 2.3 1.43 n subeşantion 818 945 1113 1087 917 539 VI. Iarăşi..7 25. Valoarea minimă 1 – înseamnă că toate persoanele incluse în categoria respectivă au înţeles vorbitorii graiului respectiv fără nici o problemă. atribuite diferenţelor interdialectale. accentuăm că în analiză am inclus răspunsurile acelora care s-au declarat români.3 Nu pot să spun nici că-mi place nici că nu-mi place (3) % ….locuitorii din RM ….0 15.43).9 5.).1 25. respectiv în evaluarea gradului de înţelegere a unui anumit grai nu i-am exclus pe cei care locuiesc în arealul în care se utilizează graiul respectiv. au primit scorurile cele mai apropriate de 1.aromâni 71. fără nici o problemă.35 1.. În cazul populaţiei din Moldova românească valoarea indicatorului a fost de 1.1 11.. în Muntenia 1.

12. legată de raportarea la varietatea lingvistică utilizată de majoritatea populaţiei din RM şi formulată mai direct (G4.6% dintre respondenţi au fost mai degrabă de acord cu o asemenea afirmaţie.46 1. distribuţia raportărilor la dialectul vorbit de locuitorii din RM diferă faţă de celelalte provincii istorice.47 în Ardeal şi de 1. Acest şir de date poate fi interpretat ca o ierarhie rezultată în urma evaluărilor pozitive atribuite unor graiuri ale limbii române. Persoanele mai în vârstă în general tind să evite o poziţionare negativă faţă de oricare dintre graiurile în legătură cu care au fost solicitaţi să-se raporteze evaluativ.26 2. Dialectele din Oltenia şi Moldova românească şi RM (lingvistic foarte apropriate) întrunesc aprecierea pozitivă a aproximativ jumătate dintre românii care trăiesc în afara acestor provincii şi au avut contacte cu persoane care vorbesc acest grai. bazându-ne pe o metodologie şi logică asemănătoare cu indicatorul care reflecta gradul de dificultate implicat de diferenţele interdialectale. Valoarea acestui indicator de raportare subiectivă este de 2. 69 68 . Dacă facem abstracţie de raportarea la dialectul aromân putem spune că dialectul românesc vorbit în RM face parte din graiurile mai puţin apreciate ale limbii române. Astfel dialectul vorbit în Ardeal este valorizat cel mai pozitiv (71. Cu toate aceste nuanţări.67 1. Deci. olteni* ….87 1. 5 – nu i-a plăcut deloc) În ceea ce priveşte evaluările graiului vorbit putem observa diferenţe semnificative în funcţie de vârsta respondenţilor.5%) de către românii din afara acestei provincii. iar 22% s-a raportat în termeni negativi. ci mai degrabă o raportare neutră (21. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova? Nu-mi place cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova). o valorizare pozitivă mai modestă a graiului vorbit de românii din RM nu înseamnă în mod neapărat şi o situaţie periferică. În Ardeal.îi place mult.60 n subeşantion 124 183 180 156 139 144 Tabel 9: Valoarea indicatorului de raportare subiectivă vizavi de dialectul vorbit de locuitorii din RM în funcţie de grupa de vârstă a respondenţilor numai cei care s-au declarat de naţionalitate română (1. Subeşantionul din Ardeal face excepţie.84 1.96 1. Vârstă 18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani şi peste Valoare indicator raportare subiectivă 2.87 1. fără rezerve vizavi de graiul vorbit de locuitorii din RM este raportarea nu numai dominantă dar şi majoritară (peste 50%) la nivelul întregii populaţii.8%) sau o atitudine în fond pozitivă. bucureşteni* … din RM machidoni / aromâni Valoare indicator raportare subiectivă 1. I-a plăcut.numai cei care s-au declarat de naţionalitate română (1.59 în Moldova românească.Republica Moldova în conştiinţa publică românească În ceea ce priveşte datele cuprinse în tabelul 4 putem avea diferite strategii de interpretare. generalizând puţin. Mai întâi să ne concentrăm pe rezultatele din coloana care prezintă ponderea din populaţie a acelora care şi-au manifestat o atitudine pozitivă fără rezerve (au declarat că le place mult) faţă de un anumit grai. cel puţin comparat cu prestigiul de care se bucură graiul ardelenesc. Ce înseamnă acest lucru? După cum am mai menţionat valorizarea pozitivă. nu i-a plăcut cum vorbesc … ardeleni4* … moldoveni din România* ….34 n subeşantion 806 933 1110 1074 925 532 Tabel 8: Raportarea la variate graiuri româneşti . Şi pentru această raportare subiectivă am calculat un indicator sintetic. nu putem să nu remarcăm că raportările asumat negative faţă de vorbitorii din RM însumează aproximativ 10% din răspunsuri. O proporţie relativ apropriată de raportări negative (7.6%) a fost înregistrată şi în legătură cu varietatea lingvistică specifică moldovenilor din România. se pare că avem de a face cu o ierarhie a specificului cultural (lingvistic) regional românesc.1%). dar rezervată (19. Numai 30% din populaţia acestei provincii s-au raportat în aceşti termeni vizavi de graiul vorbit de locuitorii din RM. o evaluare negativă. Desigur. Această tendinţă este confirmată şi de o altă întrebare.95 2. evaluările negative fiind mult mai specifice respondenţilor tineri.14 1. în contextul căreia graiul vorbit în RM se bucură de mai puţină apreciere decât alte varietăţi dialectale. 5 – nu i-a plăcut deloc) Şi iarăşi avem o diferenţiere regională pronunţată.93 1.îi place mult.

Această raportare la unitate şi diferenţă este influenţată puternic de variabila vârstă şi de provincia istorică în care trăiesc respondenţii 18-24 ani Numai asemănare Şi asemănare şi diferenţă Numai diferenţă Non răspuns Total 44.7 0. deschişi.9 27. fără a puncta şi anumite elemente comune.7 12.7 1. valorile lor Altă asemănare NŞ/NR Total Tabel 11: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de vârsta respondenţilor (toată populaţia. diferenţialist.6 1. date experienţei imediate. dar şi anumite neajunsuri. Şi anume faptul că se concentrează doar pe o singură practică culturală. şi numai 14.4 100 35-44 ani 50 37 .0 Diferă prin % 1. O unitate lingvistică (40%) şi etnică (24%) bazată pe o istorie comună (8. După cum se poate observa în tabelul 8. Practic 85% dintre români reiterează unitatea aceasta fiind poziţia univoc dominantă.7 100 55-64 65 ani ani şi peste Total Prin originea etnică Prin nimic Prin limbă Prin modul în care se distrează Prin calităţile lor (Prietenoşi. Deci putem afirma că cei care susţin necondiţionat şi fără nuanţare profilul etno-cultural unitar şi nediferenţiat al românilor cu locuitorii din RM reprezintă jumătate din populaţia României.6 100. aproape în mod instantaneu.8 8.1 4 9.5 2. omenoşi. dar punctează şi diferitele dimensiuni ale diferenţierii culturale are o prezenţă mai marcantă.8 38. Aproximativ 35% susţine unitatea culturală marcând şi diferite dimensiuni ale diferenţierii culturale.0 2.7 3. Discursul diferenţialist are mai puţin aderenţi.5% marchează atât asemănările cât şi diferenţele. Date fiind aceste diferenţe să analizăm cum se împarte populaţia în ceea ce priveşte aderarea la un discurs al unităţii.7%).2 5.1 .5 40. o întrebare cuprinzând un spectru mai amplu în care subiecţii puteau să-şi exprime opiniile legate de asemănarea şi diferenţele dintre români şi moldoveni (F4 şi F5 Prin ce credeţi că se asemănă/ diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova?).3 100 45-54 ani % 49.8 100 51. dar oricum limitată dacă dorim să creionăm o imagine mai amplă a opiniilor referitoare la diferenţe şi similitudini.2 34.3 2.6 100 59.7 100.7 3 12.0 După cum iese în evidenţă din tabelul de mai sus asemănările invocate de respondenţi reproduc structura discursului dominant despre unitatea populaţiei de pe cele două maluri ale Prutului. restul nu observă nici o diferenţă sau nu răspund la această întrebare. e drept importantă din punct de vedere al raportărilor individuale.7 1. să realizeze diferenţele de dialect şi să evalueze dificultăţile implicate de aceste diferenţe.7 36 4. Pornind de la acest neajuns am formulat o întrebare referitoare la asemănări şi diferenţe. respectiv la un discurs mai nuanţat.3 5.4% declară că nu văd o asemănare sau nu răspund la această întrebare.0 4. 71 70 . O atare abordare are merite incontestabile. Se aseamănă prin % 24.1 . 2.2 100 25-34 ani 46.4 2.Republica Moldova în conştiinţa publică românească VII. La cei sub 55 de ani categoria care susţine unitatea culturală.3 9.7 40.0 4. Acestei abordări i se poate imputa o anumită îngustime a viziunii.1% din populaţie a punctat o diferenţă dintre români şi locuitorii din RM.4 3 8. harnici) Prin aspect fizic Prin defectele lor Prin tradiţii Prin religie Prin istorie Prin lucrurile în care cred.3 1. precum şi semnificaţia lor cultural-identitară. Evaluarea sintetică a diferenţelor Analiza percepţiei diferenţelor lingvistice precum şi a raportării subiective formulate pe marginea acestor diferenţe a fost una dintre strategiile prin care am încercat să identificăm structura opiniilor despre asemănări şi diferenţe cultural-identitare. Şi doar o minoritate nesemnificativă susţine o diferenţiere culturală. Cineva care a stat de vorbă cu (a auzit) o persoană originară din RM poate.7% nu se pronunţă deloc. 34. practic 37.1 15.7 7.6% numai diferenţele şi 11.6 26.3 7.1 . cu cât o persoană este mai în vârstă cu atât mai mare este probabilitatea ca să susţină fără nuanţare profilul etno-cultural unitar şi nediferenţiat al românilor cu locuitorii din RM.2 35.7 28.9 100 55. Întrebările referitore la diferenţele de natură lingvistică se focusează pe practici concrete. fără să adere la opiniile ce punctează diferenţe. n-1547) Tabel 10: „Prin ce credeţi că se asemănă/ diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova?)”. deci nu implică probleme de natură conceptuală.6 0.6 11.2 1. Astfel că 51% din populaţie marchează numai asemănările.4 12.

5 10. Tabel 12: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de provincia istorică (toată populaţia. Aici distanţa dintre cele două tipuri de raportare la unitate şi diferenţă se micşorează.3 100 Transilvania 40. mai simplu spus: poate însemna foarte multe lucruri.1 1.8 100 Transilvania Total În continuare ne vom focusa pe analiza conţinutului diferenţelor.3 10. atipică în comparaţie cu cei care s-au declarat români. 73 72 . cei care au susţinut în mod exclusiv asemănarea reprezintă 43%.4 3.1% . focus grupuri pe această temă). de tradiţii şi de istorie. Dacă primul aspect (cel al raportării la diferenţele lingvistice) a fost analizat în capitolele precedente. ex.9 36.8%).2 2. şi trăsături ce diferenţiază cele două populaţii. Despre ei se poate presupune că au o raportare diferită. După cum am mai menţionat aproximativ o treime din populaţie (34.1 32.9 100 51.9 33. pe lângă caracteristicile comune. categoria care susţine în mod exclusiv asemănarea dintre români şi locuitorii RM devine minoritate în Ardeal (40.4 100 55. Moldova Muntenia % Numai asemănare Şi asemănare şi diferenţă Numai diferenţă Non răspuns Total 54. fie prin investigaţii calitative ulterioare (de. Desigur această problemă putea fi soluţionată metodologic fie prin elaborarea unui set specific de întrebări.6 31.8 100 Total 50. respectiv cele legate de sistemul de valori.7 3.34% în toată populaţia).5 100 Figura 7: Prin ce diferă românii din România şi locuitorii din RM (numai acei care au menţionat diferenţe n – 575) Tabel 13: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de provincia istorică (numai cei care s-au declarat români. cei care pe lângă unitate punctează şi diferenţele 39.3 10. n-1547) Specificul transilvan este şi mai pronunţat dacă-i excludem din eşantion pe cei care s-au declarat de altă naţionalitate decât română.8 2.6 11.4% (raportat la 51. Datele (vezi tabelul 10!) confirmă o asemenea ipoteză.5 100 Muntenia 55.6 13. Dar fiecare cercetare are anumite limite practice.1 34.9 1. interpretarea celorlalte două dimensiuni (diferenţele valorice şi cele legate de tradiţii) comportă anumite dificultăţi semantice şi metodologice.7%).Republica Moldova în conştiinţa publică românească În ceea ce priveşte diferenţele dintre provinciile istorice este de remarcat situaţia din Transilvania.6 10.7 10. Raportarea dominantă devine poziţia care pe lângă unitate punctează şi diferenţele (44. n-1409) După cum se poate observa din figura 7 cei care iau în considerare şi diferenţele dintre românii din România şi locuitorilor din RM scot în evidenţă în primul rând diferenţele de natură lingvistică.5%) a menţionat. Astfel rămâne deschis sensul exact în care aceste diferenţe sunt invocate. Atât referirea la valori cât şi la tradiţii presupune un câmp semantic foarte extins.1 2. Deci nu putem preciza exact sensul în care aceste diferenţe au fost invocate. cum s-a întâmplat şi în acest caz. adică a reprezentărilor diferenţialiste vis a vis de profilul etnocultural al românilor din România şi locuitorilor din RM. Aceasta în condiţiile în care în celelalte două provincii istorice se păstrează o dominaţie clară şi netă a raportării care susţine în mod exclusiv unitatea / asemănarea etno-culturală dintre cele două populaţii.6 100 43 39. Dacă-i selectăm numai pe cei care s-au declarat români.5 2.8 44. relativ diferite.9 31.5 10. Moldova Numai asemănare Şi asemănare şi diferenţă Numai diferenţă Non răspuns Total 55.

atribuite grupului propriu sau altor grupuri) încercăm să identificăm gradul de similitudine dintre autostereotipii (trăsături atribuite propriului grup de către români) şi heterostereotipii (trăsături atribuite de către români altor grupuri. O convergenţă a structurii caracteristicilor atribuite propriului grup cu profilul stereotip al unui alt grup indică asumarea unui anumit sens al aproprierii. Am ordonat diferitele caracteristici asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor în funcţie de frecvenţa cu care acele caracteristici au fost considerate specifice grupurilor respective27. cele de la capătul listei ca mai puţin specifice. Astfel a rezultat o listă ierarhică ce cuprinde în ordine descrescătoare trăsăturile asumate/atribuite. Mai degrabă o abordare calitativă decât una care să presupună analize statistice complexe. respectiv cele atribuite moldovenilor sunt 75 74 .Republica Moldova în conştiinţa publică românească VIII. Caracteristicile. iar incongruenţele sunt mult mai pronunţate.28 Cu toate că există diferenţe între reprezentările de sine şi imaginea atribuită moldovenilor avem o structură relativ congruentă între modul cum se reprezintă românii şi cum îi reprezintă pe maghiari. în ceea ce priveşte imagini negative formate despre moldoveni o apropriere structurală evidentă este observabilă. inclusiv Moldoveni). mai ales în cele pozitive prevalente la români sunt considerate importante şi au înregistrat un scor mare şi în cazul moldoveni (desigur cu micile excepţii de rigoare). discriminare. Figura 9: O structură comparată a trăsăturilor negative asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor Figura 8: O structură comparată a trăsăturilor pozitive asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor 27 O prezentare statistică a datelor vezi în raportul grafic. cele aflate în partea superioară pot fi considerate mai degrabă caracteristice (frecvenţa cu care au fost indicate fiind mai mare). Dar datorită unor limitări de volum cât şi a specificului acestei publicaţii nu le vom detalia. Pe când. pozitive sau negative. distanţă socială! 28 Am efectuat şi diferite teste statistice care confirmă concluziile noastre. În cazul trăsăturilor negative putem observa că nici o caracteristică prevalentă în cazul reprezentării stereotipe a maghiarilor nu a înregistrat un scor mare în cazul reprezentării de sine a românilor. Deci în termeni de reprezentări stereotipe de grup putem conchide că există un anumit grad de suprapunere între modul cum se auto-reprezintă românii şi cum îi reprezintă pe moldoveni. Pentru a evalua acest grad de convergenţă a structurii reprezentărilor am ales o cale simplă şi sugestivă. Caracteristicile prevalente asumate despre grupul propriu. Apoi am comparat reprezentarea de sine a românilor cu modul în care românii îi reprezintă pe moldoveni şi pe maghiari. toleranţă. în capitolul Cetăţeni. Stereotipii şi distanţă socială Prin analiza stereotipiilor de grup (ca imagini mentale despre trăsăturile.

3 11.2 10. Germanii şi Romii (numai respondenţi din Ardeal. pe când în cazul auto-reprezentărilor româneşti acestea au înregistrat un scor relativ mic). Este cert că în comparaţie cu alte grupuri etnice (maghiari. şi chiar dacă există elemente ale diferenţei (agresivitatea şi intoleranţa sunt caracteristici negative relativ prevalente în reprezentarea moldovenilor.9 21.4 23. E dificil să decidem ce metaforă ar descrie mai bine modul de raportare faţă de cei din RM: îi putem cataloga drept cei mai iubiţi dintre străini sau mai degrabă sun văzuţi ca ai noştri.6 12.6 13.2 18.5% din români consideră acceptabile relaţii sociale de intimitate (familie+prietenie) cu alţi români şi doar 12.Republica Moldova în conştiinţa publică românească relativ apropriate.4 100 1265 5. dar doar cu măsura? Dat fiind faptul că la anumite aspecte analizate am observat un comportament aparte în termeni regionali.8 24.3 19. De altfel (spre surprinderea noastră) în Moldova românească s-a înregistrat cea mai mică pondere a celor care ar accepta relaţii sociale de intimitate cu persoane originare din RM.8 100 413 100 423 18. un segment semnificativ al românilor.4 9.6 13.3 26.5 26.9 3.7 13.5% preferă numai relaţii sociale de apropriere (coleg de muncă+vecin). iar în jur de 25% relaţii sociale de apropriere (prieten. Germanii şi Romii (numai respondenţi care s-au declarat români şi excluse non-răspunsurile şi variantele „nu ştiu”).6 9.7 13. păstrând 76 Astfel.2 12.8 11. Românii.7 12.4 4.1 100 415 100 415 72.3 10. şi în jur de 10% i-ar vedea doar ca vizitatori în România.5 32.2 5. Maghiari Români Moldoveni Germani Romi % Membri de familie Să facă parte din grupul de prieteni Să lucrăm împreună Să fie vecini Să locuiască în România Să viziteze România Nu ar trebui să vină în România Total N 15. publicul românesc este caracterizat mai degrabă de o distanţare socială faţă de cei din RM.5 17.5 14.5 13. Cel puţin acest lucru reiese dacă ne aplecăm asupra rezultatelor întrebărilor referitoare la distanţa socială (Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi?).7 0.4 8. iar 30% relaţii sociale de apropriere.9 7.0 100 1288 14.4 1.9 15.3 100 394 Tabel 15:Relaţia socială cea mai apropriată cu Maghiarii.1 12. Maghiari Români Moldoveni Germani Romi % Membri de familie Să facă parte din grupul de prieteni Să lucrăm împreună Să fie vecini Să locuiască în România Să viziteze România Nu ar trebui să vină în România Total N 29.3 20.9 7. În cazul celor originari din RM numai 49.7 23.3 8. Tabel 14: Relaţia socială cea mai apropriată cu Maghiarii.5 10. Comparat cu valorile eşantionului naţional (vezi tabelul 11!) Ardelenii pot fi consideraţi mai deschişi faţă de cei din RM decât cei din alte provincii.8 15.2 4.5 15.7 9.8 9. Românii. care s-au declarat români şi excluse non-răspunsurile şi variantele „nu ştiu”). şi îi tratează mai puţin ca membri ai propriului grup.3 6.6 30.0 100 1260 100 1291 77.2 14. Precum s-a putut observa cei din Ardeal (şi mai întotdeauna ne-am referi la românii 77 . ai noştri.0 5.8 8. Moldovenii. coleg de muncă). germani) cei din RM sunt incomparabil mai acceptaţi.3 100 1236 o anumită distanţă faţă de ei.7 20.8 16. Moldovenii.4 23. dar mai degrabă sunt văzuţi ca aparţinând unui out-grup.3 1. Comportamentul atipic al Ardelenilor necesită o interpretare.0 10. Cu toată această apropriere în temeni de reprezentări sociale.0 18. putem spune că în imaginarul colectiv românesc există o suprapunere destul de semnificativă a „specificului” celor două grupuri.5 5. 87.8 28. 58-59% ar accepta relaţii sociale de intimitate cu persoane provenite din ambele grupuri. am verificat dacă tendinţa de raportare atipică a Ardelenilor faţă de cei din RM se confirmă şi la capitolul distanţă socială.5% din populaţie ar prefera relaţii sociale de intimitate. după cum se poate observa din tabelul de mai sus românii din Ardeal se raportează în termeni aproximativ identici la maghiari şi la cei din RM.

care implică dificultăţi relativ minore de înţelegere. În acest context poate părea contradictoriu faptul că ei sunt mai degrabă deschişi faţă de cei din RM în termeni de apropriere-distanţare socială. dacă considerăm modul cum se raportează românii la alte grupuri etnice. categorii etnice relevante) a auto-reprezentărilor românilor şi a calităţilor/defectelor atribuite celor din RM. comportând anumite trăsături lingvistice. şi. cât şi de evaluare a acestor diferenţe. este nesemnificativă. La capitolul diferenţe culturale generale cei din Ardeal mai degrabă au punctat pe lângă caracteristicile considerate comune şi factorii distinctivi. Distanţare considerabilă. la capitolul evaluare subiectivă.5%) marchează atât asemănările. ci mai degrabă o susţine. Pe de altă parte există multiple procese interculturale în contextul cărora s-a format şi o altă cultură de gestionare a diferenţelor culturale. Dintre locuitorii provinciilor istorice româneşti mai degrabă Ardelenii au fost aceia care au raportat dificultăţi de înţelegere a graiului vorbit în RM. 78 79 . cel puţin la acest nivel al analizei. Cei care au o raportare diferenţiată (asumând atât unitatea. În viziunea populaţiei româneşti graiul utilizat de majoritatea locuitorilor din RM este un dialect. dialectul utilizat de vorbitorii din RM nu este între cele mai apreciate (nefiind neapărat izolată în această poziţie relativ marginală). şi un discurs minor (nedominant şi mai puţin articulat la nivelul discursului public) poate fi identificat. cât şi diferenţele dintre cele două populaţii. În primul caz (al 29 30 categoriilor care tematizează în mod exclusiv unitatea culturală) asumarea unităţii se face în mod predominant prin referire la unitatea lingvistică. Aproprierea socială este considerabilă.6%30. specifice discursului major. dacă e să ne referim la modul cum se raportează românii la grupul propriu. dar. Conform recensământului din 2002 în Ardeal perechile mixte din punct de vedere etnic reprezentau 6. privit în contextul evaluării prestigiului ataşat diferitelor varietăţi regionale ale limbii române. comportând anumite aspecte care. şi aproximativ o treime (34. În pofida acestei aproprieri în termeni de imagologie colectivă românii tind să se raporteze vis a vis de cei din RM cu o anumită distanţare. Deci pe lângă curentul de opinie care aderă fără rezerve la modul de tematizare a unităţii.32% din totalul căsătoriţilor. Ca să înţelegem bine contextul diferit este suficient să invocăm două cifre. Aici eventual raportarea celor din Dobrogea ar mai putea constitui subiectul unei analize separate. Calcule proprii pe baza unor date furnizate de INS. pot fi dificil interpretate în mod univoc. În ceea ce priveşte reprezentările sociale (stereotipiile) legate de similitudinile-diferenţele de grup dintre români şi cei din RM avem de a face mai degrabă cu o congruenţă (validată şi prin comparaţia cu reprezentările altor grupuri. etnică şi istorică a celor două populaţii. Dat fiind contextul intercultural specific acestei provincii. Interpretat dintr-o perspectivă mai generală (numită sintetică în acest capitol) putem distinge între două raportări majore la problema unităţii şi diferenţierii identitar-culturale. Această categorie reproduce un discurs (major) simbolic dominant în sfera publică românească. Concluzii Raportarea românilor în termeni de unitate şi diferenţă culturală vis a vis de locuitorii RM este complexă. Jumătate din populaţie (51%) accentuează unitatea culturală fără rezerve. în Ardeal s-a dezvoltat o cultură a diferenţei ce funcţionează în alţi parametri decât în alte provincii istorice29. IX. O atare raportare la diferenţele dintre varietăţile lingvistice româneşti vorbite pe teritoriul RM şi România este respinsă de majoritatea covârşitoare a populaţiei.Republica Moldova în conştiinţa publică românească din această provincie istorică) au fost mult mai sensibili la diferenţele culturale dintre români (sau dacă a fost vorba de dialecte dintre dialectul ardelenesc) şi cei din RM. cât şi diferenţele culturale) creionează profilul diferit al celor din RM prin referire la diferenţe percepute la nivelul limbii. tot ei au fost mai rezervaţi decât cei din alte regiuni din România. atât în termeni de percepţie. Diferenţele lingvistice nu sunt asumate în termenii în care puterea sovietică a exploatat graiul moldovenesc. Practic ponderea în populaţie a acelora care aderă la un discurs care accentuează în mod exclusiv diferenţa dintre cele două populaţii. Semnificaţiile sociale ataşate utilizării varietăţii lingvistice româneşti vorbite în RM sunt în general pozitive. în Moldova şi Muntenia luate împreună ponderea perechilor mixte etnic era doar de 0. al sistemului de valori şi al raportării la tradiţii. definindu-l şi cultivându-l ca limbă separată. Pe de o parte există o sensibilitate mai mare vis a vis de diferenţele culturale. Contradicţia este aparentă. Acesta nu contestă teza centrală (a unităţii culturale) a discursul major. a cărei componentă principală este deschiderea mai mare faţă de interacţiuni sociale ce implică o trecere peste graniţe etno-culturale.

Dacă ne preocupă informarea românilor în ce priveşte Republica Moldova şi cetăţenii moldoveni. Gordon Willard (1979) The Nature of Prejudice. este util să reflectăm asupra răspunsului la una din întrebări referitoare la impactul URSS asupra României. (d) nivelul de trai (51%). King. constatăm majorităţi pe teme care ţin de statalitate şi politici: înainte de 1989 era mai bine în ce priveşte (a) respectarea legilor (62%). Doar pentru 12% din respondenţi URSS a făcut bine sau numai bine (această ultimă categorie deţine doar 2%).32 O majoritate a românilor consideră că era mai bine înainte de 1989 (un total de 55%).31 Dincolo de cei 30% care nu ştiu/nu răspund. Dar dacă ne uităm la răspunsurile date de respondenţi la alte întrebări. În Slavic Review 58(1):117-142. or How the Moldovan Language Was Made. (c) sistemul de sănătate (54%). Allport. Una dintre consecinţele opiniei prevalente ar putea fi aprobarea de către cetăţeni (de către electorat) a oricărei acţiuni de politică externă care ţine de repararea acestui rău trecut. în particular politica internaţională. doar pentru 7% din respondenţi „era 31 32 Anexă – Sondaj – Întrebarea C11. Charles (1999) The Ambivalence of Authenticity. (b) sistemul de educaţie (60%). Informarea cetăţenilor români cu privire la Republica Moldova şi atitudini faţă de unire Liliana Popescu Pentru a încadra şi a înţelege mai bine corpul cetăţenesc român. modul în care gândeşte şi evaluează politica. este necesară referirea la unele din răspunsurile respondenţilor cu privire la ei înşişi. Astfel.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Bibliografie Jenkins. care a fost adus prin dominaţia sovietică nu este la fel de mult condamnat prin politicile care au însoţit regimul de dinainte de 1989. 80 81 . Sondajul nu conţine întrebări referitoare la tipul de rău pe care URSS l-a făcut României. din care pentru 23% era mult mai bine decât în prezent. New York: Routledge. Richard (2008) Social Identity. Anexă – Sondaj – Întrebarea C8. iar pentru 32% ceva mai bine decât în prezent. putem constata că sistemul politic numit „comunism”. Reading MA: Addison-Wesley. 58% dintre români consideră că URSS a făcut rău României – dintre care 24% afirmă că a făcut numai rău şi 34% afirmă că a făcut mai mult rău decât bine.

La întrebarea cu privire la “primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Republica Moldova”36 cel mai surprinzător este faptul că cel mai mare procent îl deţine grupul respondenţilor care nu ştiu sau nu răspund (NŞ/NR) 34%.Ce înseamnă Republica Moldova pentru români? După cum au sugerat răspunsurile la întrebările invocate mai sus. Anexă – Sondaj – Întrebarea C10. unire. Podurile de Flori de peste Prut de la începutul anilor ’90 sunt un simbol al 33 34 35 Anexă – Sondaj – Întrebarea C9. constatăm că respondenţii sunt împărţiţi în două privind ce a fost comunismul: a fost o idee bună pentru 49%! (din care. iar percepţia lor predominant negativă cu privire la impactul URSS asupra României este o dovadă a acestei nostalgii. Capitolul de faţă se referă nu doar la informarea cetăţenilor români privind Republica Moldova şi privind pe cetăţenii Republicii Moldova. O întrebare cu variante de răspuns. pe de o parte. o ţară. Ce ştiu românii despre o problemă politică majoră a Republicii Moldova: Transnistria? Cum era de aşteptat.Republica Moldova în conştiinţa publică românească mult mai rău ca în prezent”. români. deci nu o întrebare cu răspuns deschis. moldoveni. fie ambelor cauze. Basarabia/basarabeni. rezultă că ei resimt peste timp pierderea Basarabiei. pierderea unei părţi a României Mari. Ce înseamnă azi Republica Moldova pentru români? Sondajul de faţă poate da câteva indicii semnificative. în ciuda propagandei anticomuniste post-1989 şi în particular a celei desfăşurate în ultimii ani în România. care cerea o asociere a unui cuvânt sau sintagme cu „Republica Moldova”. vecinii noştri. urmată de conducătorii României de atunci (48%). pe de altă parte. rus/Rusia. se pot înscrie în acelaşi scenariu al interpretării rolului URSS prin prisma pierderii Basarabiei de către respondenţi. aproape jumătate din respondenţi nu dau un răspuns definit la o întrebare simplă. decât cele 13 variante de răspuns sugerate. o a treia interpretare posibilă: ambele variante descrise mai devreme sunt valabile. cum că le vine în minte “alt cuvânt”. În orice caz. Dacă vom corobora cei 58% care NŞ/NR cu cei 16% care răspund că Transnistria 36 37 I.33 Mai mult decât atât. pentru 9% a fost o idee bună bine aplicată şi pentru 40% a fost o idee bună greşit aplicată). Blamarea excesivă a URSS şi a conducătorilor României din perioada războiului. În fine. dar şi la atitudinile lor implicite faţă de statul vecin de peste Prut şi la locuitorii săi. Chişinău. O altă interpretare posibilă este că românii nu sunt prea interesaţi de Republica Moldova sau/şi de locuitorii săi. II. fie ruperii Basarabiei din România Mare. există un procent de 12% al celor care dau un răspuns evaziv. românii par să nu fie atât de anti-comunişti. dacă nu un răspuns foarte răspicat şi univoc. Dar fenomenul Podului de flori s-a întâmplat acum 20 de ani şi că alte file de istorie recentă s-au răsfoit peste noi. referitoare la profilul românilor şi la evaluările lor privind impactul URSS visa-vis de alte forţe politice. acestei pierderi şi a unei încercări târzii de recuperare a relaţiilor cu fraţii şi surorile de dincolo de râu. cât mai curând antisovietici. primeşte o reacţie atât de explicită de necunoaştere. Anexă – Sondaj – Întrebarea D1. Dacă însumăm proporţia celor care nu ştiu/nu răspund (34%) cu proporţia celor care afirmă că alt cuvânt le vine în minte (12%) vom ajunge undeva la 46%. Această interpretare este congruentă cu răspunsurile date la întrebarea privind responsabilitatea pentru soarta teritoriului actualei Republici Moldova. Anexă – Sondaj – Întrebarea D2.34 Coroborând rezultatele despre impactul URSS şi răspunsurile privind regimul comunist. pământ românesc/parte din ţara noastră. doar pentru 35% comunismul nu este o idee bună. Aceşti 12% consideră că niciunul dintre următoarele nu descriu adecvat ce le vine în minte când se gândesc la Republica Moldova: fraţii noştri. Anexă – Sondaj – Întrebarea D3. Rămâne de văzut care dintre interpretările de mai sus vor fi validate de alte răspunsuri din sondaj. moldoveni români.35 URSS este considerată a fi cea mai vinovată de pierderea Basarabiei de către România (57%). Românii deplâng indirect şi peste timp. Românii poartă în ei nostalgia unei uniuni cu fraţii şi surorile de peste Prut. antebelică. o majoritate a românilor fie nu ştie fie nu răspunde cu privire la „Ce este Transnistria?”37 58% dintre respondenţi au indicat NŞ/NR. alături de acesta. România. putem presupune că impactul negativ al URSS asupra României resimţit de români se datorează fie dominaţiei URSS impusă postbelic asupra României. de marile puteri occidentale (41%) şi de Germania nazistă (40%). Românii nu sunt nici clarificaţi cu privire la identitatea Republicii Moldova sau/şi a locuitorilor săi şi nu sunt nici prea interesaţi de ce se întâmplă dincolo de Prut. şi subevaluarea contribuţiei Germaniei naziste şi a marilor puteri. Cum putem interpreta acest rezultat? O interpretare posibilă este că românii sunt derutaţi cu privire la identitatea Republicii Moldova ca stat sau/şi cu privire la identitatea locuitorilor săi. 82 83 . Deci. sărăcie.

cel puţin în primul deceniu. (ii) „Transnistria este un teritoriu românesc”. Constatăm o carenţă serioasă la capitolele Geografie şi Istorie în şcoala românească. istorică şi politică) în mod natural. în mod particular. Chiar şi la facultate. România nu este o mare putere – şi acest lucru este atestat şi de precaritatea informaţiilor de politică externă. subiectul era abordat cu mare grijă. Nu avem un Le Monde. după modelul Kosovo”. 85 .38 Întrebarea D4 conţine de fapt patru întrebări.a. fâşia transnistreană a fost un teritoriu ales în 1924 de la marginea URSS. SUA. Procente foarte mari de necunoaştere a problematicii moldoveneşti continuă şi la întrebarea următoare. O diferenţă majoră este că în timp ce Moldova de dincolo de Prut şi-a format identitatea lingvistică (dacă nu şi pe cea culturală. respondenţii putând să se exprime individual în cazul fiecăreia. România. de către proaspetele autorităţi sovietice pentru a forma o „republică” cu potenţial de nucleu al unei viitoare republici sovietice moldoveneşti. al mediatizării şi al interesului politic la nivel public în România faţă de problema în cauză. poate să explice şi o anumită lipsă de interes în ce priveşte ce se întâmplă în Republica Moldova. Dacă eliminăm procentul celor care nu au răspuns/nu ştiu. a celor care nu cunosc sau nu sunt interesaţi de Transnistria poate să însemne şi o anumită închidere a societăţii româneşti faţă de problemele care nu o privesc şi nu o afectează în mod direct. Poate să indice o anumită detaşare. cu România. după cum am văzut. RASSM a jucat rol de cal troian (Popescu 2005). Această parohializare ce caracterizează auto-percepţia românilor în peisajul politicii internaţionale. cultural şi lingvistic. de 74%. pentru că Transnistria 38 Anexă – Sondaj – Întrebarea D4. Lipsa de cunoaştere. Este adevărat că întrebările însele nu sunt simple şi că ar presupune o cunoaştere mai profundă. Dacă admitem comparaţia. Dacă privim lucrurile din această perspectivă. În ce priveşte lipsa de educaţie la nivelul şcolii. (iii) „Transnistria ar trebui să devină un stat independent. Pentru cei sub 40 de ani. Vom corobora acest răspuns cu altele ce ţin de nivelul de cunoaştere şi de atitudinea faţă de ţara vecină şi faţă de cetăţenii moldoveni. este mult mai puţin interesată de probleme de politică externă. Un alt factor explicativ se leagă de faptul că problematica Republicii Moldova nu a fost mediatizată adecvat în spaţiul public românesc de-a lungul celor 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi de la auto-proclamarea „republicii moldoveneşti nistrene”. Planul miza pe o ulterioară atragere a Basarabiei (proaspăt unită în România Mare) de a se uni cu „Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească” (cum a fost iniţial botezată fâşia transnistreană). Germania. Desigur. erau în mare parte cei educaţi înainte de 1989. Evaluarea afirmaţiilor nu este uşoară şi presupune o înţelegere aprofundată a problematicii transnitrene în comparaţie cu întrebarea anterioară (întrebarea D3). profesori şi elevi. profesorii care au funcţionat după ’89. îşi pot găsi explicaţii la nivelul educaţiei. Proporţia foarte mare. istoric. după 1989. Există însă un nucleu de 9% care identifică Transnistria ca fiind o regiune/parte a Republicii Moldova – şi aici avem de-a face cu un nucleu de 84 români interesaţi sau foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în RM. Acesta era un subiect interzis pentru învăţători. sau un New York Times sau o Die Welt. spre deosebire de Franţa. când a existat o interdicţie de a aborda subiectul „Basarabia”. ea poate funcţiona cu siguranţă pentru un segment de populaţie educat înainte de 1989. ca şi posibila lipsă de interes. vom constata o majoritate care consideră că Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este Republica Molova pentru România (33% din totalul respondenţilor şi o majoritate absolută în raport cu cei care răspund) – această comparaţie fiind mai curând o capcană pentru respondenţi. Explicaţia lipsei de informare prin educaţie funcţionează pentru cetăţenii mai în vârstă de 40. a publicaţiilor dedicate acestei tematici precum şi a locului ocupat de agenda de politică externă în cotidianele româneşti. După 1990 nu a mai existat o interdicţie motivată politic şi implementată constrângător de a nu discuta acest subiect. Rusia. admitem şi faptul că Moldova dintre Prut şi Nistru şi locuitorii săi nu au nimic de a face. prin conectare la spaţiul românesc. din Ucraina. Răspunsurile NŞ/NR se situează în zona procentelor 43% 49%. inclusiv dincolo de Prut.Republica Moldova în conştiinţa publică românească este „altceva” (nici regiune în RM. nu mai este explicabil în acelaşi fel. cu o paletă de variante privitoare la Transnistria. care au fost educaţi în libertate. nici una din alte 9 variante de răspuns – vezi anexa cu răspunsurile la întrebarea D3) ajungem la cifra de 74%. comparaţia la care invită întrebarea D4(i) („Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este cea din urmă pentru România”) este compet lipsită de sens. Dacă ne uităm şi la întrebarea D4 (ii) („Transnistria este un teritoriu românesc”) vom constata o cunoaştere eronată sau necunoaştere. faptul că o mare parte a populaţiei suferă de o lipsă de implicare cognitivă în ce se întâmplă dincolo de graniţele României. care se pare că nu ştiu despre ce e vorba. (iv) „Dacă Republica Moldova se va uni cu România atunci Transnistria va trebui cedată ruşilor”. Ele se referă la următoarele aprecieri (i) „Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este cea din urmă pentru România”. D4. UK ş. adică denumirea oficială a Transnistriei. a unui anumit parohialism în situarea României pe „tabla de şah” a politicii internaţionale.

Se poate presupune. prin care se propunea României unirea cu Republica Moldova. Dacă cel puţin o parte a celor 38% care identifică pe cetăţenii moldoveni ca „moldoveni” au folosit „moldoveni” în sensul apartenenţei la regiunea Moldovei. 86 Pornind de la răspunsurile date întrebărilor discutate mai sus. Pe de altă parte. concluzia cu privire la o relativă diviziune egală a folosirii criteriului civic şi etnic să fie greşită. Cetăţenii români nu au cum să urmărească subtilităţile politicii care se desfăşoară la mesele de negocieri şi acest lucru este valabil pentru toţi cetăţenii – fie ei români sau de alte naţionalităţi. că acest plan nu a avut drept scop rezolvarea problemei în acest fel şi deci. În ce priveşte cea de-a patra întrebare. puterea României în acest proces. va trebui să consultăm 39 Anexă – Sondaj – Întrebarea F1 87 . la fel şi cu bănăţenii. în cazul în care R. Scopul său putea fi acela de a arăta cetăţenilor moldoveni că României nu-i pasă de Moldova – în condiţiile în care România era preocupată să finalizeze negocierile cu Bruxelles-ul şi să reuşească aderarea în al doilea val al ţărilor Europei Centrale şi de Est. În primul rând. ardeleni. respondenţii tind să aibă o atitudine care poate să însemne o înţelegere a situaţiei. O parte din opiniile şi atitudinile vis-a-vis de Republica Moldova derivă dintr-un imaginar care cuprinde proiecţii ale unor valori şi atitudini formate în orele de istorie din şcoală şi liceu. Ideea unei separări de jure a Transnistriei de Republica Moldova a fost parte a aşa-numitului Plan Belkovski venit de la Kremlin. fie ca o lipsă de interes pentru problematica unei posibile independenţe a Transnistriei. constatăm o rezistenţă foarte mare a românilor la această idee: 42% nu sunt sau nu prea sunt de acord cu ea. orice cedare a ei. La întrebarea dacă Transnistria ar trebui să devină stat independent după modelul Kosovo. am putea constata o diviziune relativ egală între cei care utilizează criteriul etnic şi cei care utilizează criteriul civic. Aceste rezultate pot fi interpretate fie ca o necunoaştere şi o admitere a faptului că nu cunosc. Cunoaşterea. români din Republica Moldova 10%. IV. care provin parţial din lecturi independente şi din evaluări care sunt destul de departe de realitate. totuşi. Planează o oarecare ambiguitate aici. Cele mai multe cunoştinţe despre Republica Moldova sunt imaginate de către respondenţi. 9% cetăţeni ai Republicii Moldova) în timp ce un total de 36% consideră că sunt români (24% români. nici nu a intenţionat să permită unirea Republicii Moldova cu România. o majoritate absolută consideră că nu este cazul (în termeni absoluţi faţă de toată masa respondenţilor. În ce priveşte percepţia privind identitatea locuitorilor Republicii Moldova39. Moldova s-ar uni cu România. Răspunsurile date de respondenţii noştri însă pot sugera că atât timp cât ei consideră că Transnistria este românescă.Republica Moldova în conştiinţa publică românească nu a fost niciodată teritoriu românesc. nu sunt bazate pe cunoaştere. se înregistrează cea mai mare cifră a celor care NR/NŞ – 49% din respondenţi. Pe de altă parte. majoritatea celor care nu sunt de acord cu o asemenea posibilitate pot coincide cu cei care consideră că Transnistria este pământ românesc. olteni etc). ardelenii. În acet caz. putem concluziona că majoritatea românilor nu urmăresc în cea mai mare parte agenda Republica Moldova şi nu cunosc/înţeleg raporturile de forţe. fie chiar termenul „român” (o proporţie importantă de 36%). ca urmaşă a URSS. în preajma finalizării negocierilor de aderare a României la UE în 2004. 35% se află pe această poziţie). şi mai ales faţă de Rusia (considerată în mare parte vinovată. români rusificaţi 2%). atunci ne va apărea că majoritatea românilor îi identifică pe locuitorii RM după criteriul etnic şi că folosesc pentru această definiţie fie regionalul „moldovean”. actorii implicaţi. referitoare la cât de oportun ar fi ca. Dacă eliminăm pe cei 44% care NR/ NŞ. trebuie să remarcăm că dacă vom considera masa totală a respondenţilor. oltenii sunt români din România) ajungem la un procent foarte apropiat de cel al respondenţilor care utilizează un criteriu civic de identificare (48%). de ruperea Basarabiei de România) este inacceptabilă. pe care nu o putem desluşi fără date suplimentare. percepţia asupra cetăţenilor Republicii Moldova. situarea ţării noastre şi a celei vecine în contextul internaţional. Dacă adăugăm şi procentul de 12% al celor care-i identifică a fi basarabeni (adică români din Basarabia. cu temei. majoritatea o deţin cei care nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. în sensul cunoaşterii lor de către români. Este posibil. Transnistria să fie cedată ruşilor. vom constata că o majoritate absolută a celor care răspund consideră că Transnistria este teritoriu românesc (29% ca procent absolut dintre toţi respondenţii). Pentru a evalua această percepţie asupra locuitorilor Republicii Moldova. regăsim o polarizare pe următoarele coordonate: 47% din respondenţi îi identifică pe moldoveni pornind de la identitatea lor civică (38% moldoveni. în schimbul independenţei Transnistriei. Şi atunci. ca cei 38% care-i identifică ca „moldoveni” să înţeleagă prin aceasta o identificare cu o zonă istorică românescă (la fel cum am spune bănăţeni. fie considerarea întrebării ca fiind prea dificilă pentru nivelul lor de cunoaştere. Dar dintre ceilalţi.

Implicit. având în vedere părtinirea moldovenistă a autorităţilor la putere atunci. cu aproximaţie). Majoritatea locuitorilor Republicii Moldova şi-au însuşit identitatea moldovenească şi aceasta pare să fie o auto-identificare de naţionalitate sau etnică. noi românii avem carenţe de cunoaştere şi înţelegere a cetăţenilor moldoveni. Frapează. vom avea cel puţin un reper de înţelegere a unora dintre atitudinile moldovenilor faţă de problema unirii. moldovenii se identifică în foarte mică măsură a fi români. În acest context. doar pentru o minoritate de 47% unirea ar fi benefică pentru România. acei 2. români (2. F8 şi alte întrebări legate de distanţa socială). Aspectul pozitiv al relaţiei românilor cu moldovenii ţine doar de apropierea românilor faţă de locuitorii Republicii Moldova – deci nu de o dimensiune cognitivă. Totuşi. datele nu au putut fi atât de grosier modificate încât să răstoarne proporţiile. Întrebarea H1. dacă pentru o majoritate de 64% unirea ar fi benefică pentru Republica Moldova.40 Este adevărat. http://www.md/pageview.date statistice rezultate din recensământul populaţiei Republici Moldova. Astfel. Afirmaţia „Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se unească cu România”43 a primit foarte puţine răspunsuri „de acord în foarte mare măsură” şi „mare măsură” (5+13%= 18%).9%). Pe de altă parte.4%). Dar comunitatea de limbă şi cultură se adaugă ca factori ai imaginării acestei posibilităţi. 88 89 . Sondaje de opinie din 1990 indicau faptul că doar 3. apare că ne simţim cel mai aproape de locuitorii Republicii Moldova – răspunsurile indică faptul că apropierea faţă de ei este mai mare decât faţă de orice altă minoritate (întrebările F6. Aceste cifre pot fi interpretate şi în felul următor: „noi am vrea să ne unim cu voi.2%). totalizând o majoritate de 51%. asupra informării şi cunoaşterii de către ei a problematicii moldoveneşti. 22% dintre respondenţi sunt de acord în mică măsură şi 29% sunt de acord în foarte mică măsură sau deloc. E interesant de remarcat faptul că nu regăsim date de recensământ pe criteriul naţional pentru o dată anterioară anului 2004.4%).9%). răspunsurile la aceste întrebări vor întregi tabloul nostru privind cunoaşterea de către români a Republicii Moldova şi mai ales a cetăţenilor moldoveni. Şi la acest capitol. Un sondaj mai recent (realizat de compania CBS AXA la sfârşitul 41 42 43 Biroul National de Statistică al R. că a fost disputată veridicitatea acestor date. Dar comparând-o cu modul în care îi identifică românii pe locuitorii Republicii Moldova – discrepanţa este imensă. deşi discretă. a realităţilor din ţara vecină. găgăuzi (4. bulgari (1. ucraineni (8. comparativ cu 18% care consideră că moldovenii nu vor unirea. PCRM. Desigur.statistica. La recensământul realizat în RM în 2004. românii au percepţia că moldovenii au o pronunţată dorinţă de unire a ţării lor cu România. V. Unirea Ideea unirii Republicii Moldova cu România este o prezenţă constantă. Deci un total de 51% dintre români au percepţia că moldovenii vor să se unească cu România. Sondajul conţine câteva întrebări referitoare la atitudinea românilor faţă de unire. ruşi (5. rezultatele indică faptul că 75. De aceea.8% sunt moldoveni. românii consideră că moldovenii vor să se unească cu România.41 Dar sondajul de faţă s-a concentrat exclusiv asupra cetăţenilor români. În timp ce respondenţii români consideră că moldovenii sunt români într-o proporţie importantă. dacă vom compara douăzeci şi ceva de ani cu perioada în care locuitorii 40 dintre Prut şi Nistru au fost dominaţi de Rusia/URSS (un secol şi jumătate în total. Este adevărat. Iată că şi pe dimensiunea cunoaşterii umane a fraţilor şi surorilor de peste Prut. alte naţionalităţi (1. pentru o perioadă scurtă – puţin peste 20 de ani. percepţia românilor asupra cetăţenilor moldoveni este eronată. şi modalitatea de aplicare a chestionarelor aferente operaţiunii de recenzare a populaţiei. a doua afirmaţie.9% dintre moldoveni erau în favoarea unirii (Solonari şi Blutner 1994: 80. Favorabili în general ideii de unire a celor două ţări vecine. dar voi aveţi un interes mai mare decât noi şi atunci vouă v-ar reveni responsabilitatea cea mai mare pentru un eventual efort al unirii”. şi nu una civică. care conţine o serie de afirmaţii. în mentalul colectiv românesc – cel puţin datorită faptului că Basarabia a fost parte a României Mari pentru o perioadă. Vom face trimiteri la anumite sondaje realizate în Republica Moldova recent. deşi sub pragul de 50%. Întrebarea H1. vom constata că situaţia este foarte diferită.Republica Moldova în conştiinţa publică românească date privind modul în care se identifică moldovenii pe ei înşişi. Pe scala sentimentului de apropiere dintre români şi alţi cetăţeni. ideea că unirea ar fi benefică pentru România a întrunit un procent considerabil – mai ales că la această întrebare 18% dintre respondenţi s-au abţinut de la răspuns. desigur.0%).php?l=ro&idc=295&id=2234 punctul 6.2% al celor care se identifică a fi români – este o cifră foarte mică în termeni absoluţi.42 Diferenţa de aproape 20 de procente este semnificativă. Moldova . Dacă privim dincolo de Prut. asupra atitudinilor şi valorilor lor legat de Republica Moldova şi de moldoveni. ci afectivă. respondenţii consideră că unirea ar fi mai benefică pentru Republica Moldova decât pentru România. apud King 2002: 151). trebuie să remarcăm că.

E ca şi cum ar fi răspuns implicit: „noi ştim ce e bine pentru ei’”. cum sunt Germania şi Austria”. programatic. ci doar o legătură privilegiată dintre cele două ţări. Dacă ar fi să facem un experiment mental şi să ne imaginăm că s-ar întruni condiţii internaţionale favorabile unirii României şi Moldovei. 29% în mare măsură (46% în total)46. citat de Deutsche Welle şi comentat în România Liberă)44 indică o cifră foarte apropiată: 3% pentru moldovenii care ar dori unirea cu România. Majoritatea moldovenilor doresc independenţa Republicii Moldova. Ca alternativă la unirea în sens clasic. Unul dintre cele mai interesante răspunsuri date de respondenţi a fost cel referitor la o posibilă unire a Republicii Moldova cu România dublată de federalizarea României. implicit. încă aproape 40% sunt fie de acord în mică măsură (19%). Se confirmă aici faptul că românii au o educaţie şi o atitudine mai curând orientate spre centralism. Constatăm o mare discrepanţă între ceea ce cred cetăţenii români despre ce doresc cetăţenii moldoveni şi ce îşi doresc cetăţenii moldoveni pentru ei înşişi. 46% dintre respondenţi susţin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană şi.). ele indică credinţa respondenţilor că românii de dincoace de Prut şi locuitorii Republicii Moldova împărtăşesc acelaşi ideal naţional. de sprijinire a eforturilor Republicii Moldova de a se apropia de UE şi de a obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova. implicit. luând în considerare preferinţele şi tendinţele de independenţă ale moldovenilor. având în vedere beneficiul mai mare pentru moldoveni. că respondenţii români tind să se situeze pe poziţii condescendente faţă de cetăţenii moldoveni. doar 18% sunt de acord în foarte mare şi mare măsură. O mare proporţie (40%) nu ştiu sau nu răspund. eventual cu ajutorul unor focus-grupuri. PPCD. întemeiate pe o informare precară. cetăţenii români susţin politica oficială curentă a României faţă de Republica Moldova.a. La întrebarea daca susţin afirmaţia: „Pentru oamenii din cele două ţări ar fi de ajuns ca ambele state să fie membre în Uniunea Europeană. www.ro/actualitate/eveniment/sondaj-doar-3-dintre-moldoveni-ar-vreaunirea-cu-romania-204918. Politicienii de la Chişinău văzuţi ca fiind proromâni nu propun nici ei unirea. O majoritate a respondenţilor afirmă că „Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru Republica Moldova’” (60%). La întrebarea „În ultima perioadă se tot discută despre relaţiile Republicii Moldova cu România. Aceasta înseamnă că politica oficială a statului român din perioada curentă. cel puţin) până nu demult. Orice atentat la centralismul statal este perceput ca fiind destabilizator. că este necesară o mână forte centrală şi centralizatoare. regăsirea celor două state în interiorul UE la o dată ulterioară.45 O cercetare ulterioară ar putea califica aceste răspunsuri şi ar putea explica. fie în foarte mică măsură sau deloc (22%).md).imas-inc. ca fiind neavenit. într-o cheie moralizatoare. nu a intrat în Parlament. Deocamdată putem interpreta. PNL. care să pună societatea în ordine. atunci alegând să răspundă majoritar afirmativ la cele două întrebări privind caracterul benefic al unirii pentru moldoveni şi considerarea unirii ca obiectiv naţional pentru Republica Moldova – în loc să răspundă NR/NŞ. O necunoaştere şi o neînţelegere majore. ne relevă o contradicţie: opinia românilor că moldovenii ar trebui să lupte să se unească 46 Anexă – Sondaj – Întrebarea H1. ucraineni ş. În acest sens. o proporţie importantă de 26% nu ştiu sau nu răspund. În plus. conform acestui sondaj. singurul partid din Republica Moldova care a susţinut deschis. Care din următoarele variante ar fi cea mai bună pentru ţara noastră?” doar 10% dintre respondenţii moldoveni au considerat că unirea cu România este cea mai bună soluţie. mai ales în condiţiile în care cetăţenii români ştiu foarte puţine lucruri despre Moldova şi moldoveni. Se poate presupune că această orientare pro-centralistă face pereche bună cu neîncrederea în capacitatea cetăţenilor de a se autogestiona. 17% spun că sunt de acord în foarte mare măsură. sub jumătate din electoratul care aproape 20 de ani a fost fidel partidului moldovean celui mai pro-românesc (în declaraţii şi program. 90 91 . care este raţiunea pentru care românii tind să creadă că unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru RM. cum am văzut în capitolul anterior. Un sondaj al IMAS din Republica Moldova (Omnimas aprilie 2010. Interpretând însă aceste 44 http://www. de a se organiza şi.romanialibera. în acelaşi timp. O majoritate relativă de 34% au răspuns că „relaţii mai strânse între cele două state” ar fi cea mai bună soluţie. caracterizează orizontul de opinii al românilor relativ la fraţii şi la surorile de dincolo de Prut.html 45 Anexă – Sondaj – Întrebarea H1. unirea cu România la ultimele alegeri. inclusiv cea mai mare parte a minorităţilor din Republica Moldova (ruşi. efortul de a se uni ar trebui să le revină lor în primul rând. că suntem una şi aceeaşi naţiune şi. răspunsuri într-o notă idealistă. Mai puţin de o cincime din români ar fi de acord cu unirea şi federalizarea României.Republica Moldova în conştiinţa publică românească lui 2010. ne indică o cifră ceva mai mare a celor care ar dori unirea. este susţinută de o majoritate a cetăţenilor români. cu siguranţă că liderii şi populaţia Republicii Moldova ar accepta unirea doar prin federalizare şi cu o autonomie substanţială pentru Moldova/Basarabia. Răspunsurile din sondaje referitoare la unire şi la o posibilă federalizare ca urmare a unirii cu Republica Moldova. Numărul celor care doresc unirea cu România este.

cu venituri mari comparativ cu media din Republica Moldova. La întrebarea privind costurile unificării şi la cât sunt de dispuşi românii să sacrifice pentru unire. Există diferenţe majore între profilul românului care vrea unirea neapărat şi profilul moldoveanului care vrea unirea.md). numărul pensionarilor este mult mai mare decât al salariaţilor (44% vs 28%) şi se încadrează în categoria celor cu venituri mici. Românii par să fie optimişti cu privire la modul în care UE ar primi o asemenea acţiune politică. Există discrepanţe care merg până la incompatibilitate între: dorinţa de independenţă/autonomie a moldovenilor şi tendinţa centralizatoare a românilor. în timp ce doar o minoritate redusă a moldovenilor vor unirea.imas-inc. Ø Aspectul pozitiv al relaţiei românilor cu moldovenii ţine de o dimensiune afectivă şi nu de una cognitivă. dacă analizăm rezultatele acestui sondaj. „nucleul dur” al cetăţenilor români care vor unirea cu orice preţ sunt oameni mai curând în a doua parte a existenţei lor. doar 27% par să fie îngrijoraţi cu privire la o posibilă sancţiune din partea UE. cu un nivel de educaţie ce înregistrează în cea mai mare parte (76%) cel mult studii medii. respectiv 45%). românii se simt cel mai puternic legaţi de ei. 48 Desigur. dar nu sunt bazate pe cunoaştere. sunt în majoritate căsătoriţi (67%). constatăm următoarele: sunt mai mulţi bărbaţi decât femei (55%. au o medie de vârstă de 51 de ani. Investigând mai profund profilul românilor care vor unirea cu orice preţ. constatăm că doar 16% răspund că nu ar trebui să se unifice . Din restul de 40% constatăm o polarizare după cum urmează: (a) cei care ar accepta doar costuri mici în schimbul unirii („cu preţul reducerii cu 10% a nivelului de trai” reprezintă 15% din respondenţi) şi (b) cei care vor unirea „cu orice preţ” reprezintă 17%. dacă ne uităm la profilul moldovenilor care doresc unirea. Ø Absenţa cunoaşterii de către români a realităţilor din Republica Moldova conduc la o lipsă de înţelegere a acestor realităţi. Chiar dacă nu cunosc foarte multe despre moldoveni. Ø Constatăm o mare discrepanţă între ceea ce cred cetăţenii români despre ce doresc cetăţenii moldoveni şi ce îşi doresc cetăţenii moldoveni pentru ei înşişi. 92 93 . O ipotetică unire ar trebui să se întemeieze pe negocieri şi pe compromisuri semnificative acceptate de ambele părţi.48 Ø Foarte puţini români au avut o experienţă directă de cunoaştere a Republicii Moldova. rămâne deschisă problema în ce măsură moldovenilor înşile le e clară identitatea proprie. în România). Ø O majoritate relativă a românilor doresc unirea Republicii Moldova cu România. Pe scurt. că există discrepanţe care merg pănă la incompatibilitate între: tendinţa de independenţă/autonomie a moldovenilor şi tendinţa centralizatoare a românilor. În oglindă. Concluzii Constatăm. românii au o slabă cunoaştere – atât directă cât şi indirectă – a realităţilor din ţara vecină. în genere. sunt mai curând locuitori din mediul urban (56% vs mediu rural cu 44%). Putem constata. cu studii mai puţine şi cu venituri mici (din datele obţinute prin sondajul nostru. în al doilea rând. La întrebarea referitoare la efectele uniri dintre România şi Republica Moldova47 se pot observa următoarele proporţii mari ale celor care consideră că: una dintre urmări va fi înrăutăţirea relaţiilor României cu Rusia (47%) şi că vor exista efecte negative asupra nivelului de trai în România (45%). Republica Moldova. vom constata o suprareprezentare a următoarelor categorii: bărbaţi. Anexă – Sondaj – Întrebarea H2. constatăm în primul rând o masă mare de 44% care nu răspund sau nu ştiu. Ø Cele mai multe opinii despre Republica Moldova sondate sunt bazate pe imaginar – ale cărui rădăcini trebuie în continuare investigate. în urma analizei datelor de sondaj următoarele: Ø Românilor nu le e prea clar ce identitate au locuitorii Republicii Moldova.de unde se poate deduce că indiferenţa este mai mare decât atitudinea de refuz.Republica Moldova în conştiinţa publică românească cu România şi opinia că moldovenii ar trebui să vrea să se unească cu România în condiţiile unui stat centralizat – adică să se supună ordinelor de la Bucureşti în mod absolut. Ø Cetăţenii români susţin politica oficială curentă a României faţă de Republica Moldova în ce priveşte sprijinirea ei de a deveni candidată şi finalmente membră a UE. tineri. studii postliceale şi superioare. locuitori ai Chişinăului (www. comparativ cu alte naţionalităţi. 47 VII.

Recensământ http://www. Arc. 2004. Vladimir.: M. ANUL XV (838). Vladimir Shlapentokh. Problema redobândirii cetăţeniei româneşti Chestiunea acordării cetăţeniei române locuitorilor RM apare într-un context în care România oferă posibilitatea redobîndirii cetăţeniei pentru foştii cetăţeni care nu au pierdut-o din voia lor sau urmaşilor acestora.999 18. ”Cum am folosit fereastra de oportunitate . 11 263 1.603 489 664 4. Russians in Moldova. Vladimir şi Blutner. Sursa: Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie 49 Această estimare ca şi restul statisticilor privind redobăndirea cetăţeniei sunt preluate din Ghinea C. Centrul Român de Politici Europene.E. După cum se poate vedea din Tabelul 1. „Calul troian” al Republicii Moldova.2005. România. ci şi din Ucraina sau persoane emigrate în Occident şi deposedate de cetăţenie de către statul comunist. estimări neoficiale arată că aproximativ 90% din cei aflaţi în această situaţie provin din Republica Moldova49. N.125 Tabelul 1: Statistica persoanelor care au redobândit cetăţenia română în intervalul 2004 – 2010.md Popescu. Decembrie 2010 94 95 . Sondaj: doar 3% dintre moldoveni ar vrea unirea cu România.512 21.statistica. Moldovenii. Omnimas aprilie 2010. Armonk. Popescu. «O natiune. 10(1) 188 171 224 236 811 2. Ivan P şi Dinu D.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Referinţe: * * * Biroul National de Statistică al R. 20 decembrie. Deşi statul român nu ţine o evidenţă a celor care redobândesc cetăţenie în funcţie de ţara de provenienţă.romanialibera. Liliana. ed. Munir Senoich şi Emil Payin. Moldova. Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 până la 5. numărul de cetăţenii redobândite a crescut de la nivele neglijabile în 2004 la aproape 22000 în 2009. 2002.08. Charles. *** România Liberă.Bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România – Republica Moldova”. http://www. Rusia şi politica culturală. Ziua. Agenda politică a României faţă de Republica Moldova Cristian Ghinea I. 2006.php?l=ro&idc=295&id=2234 King.imas-inc. 5 nov 2010.2010 conform art. două state». În The New Russian Diaspora: Russian Minorities in the Former Soviet Republics. Chişinău: Ed. Revista 22. În această situaţie se află persoane nu doar din Republica Moldova. Policy Memo nr.html Solonari.821 742 conform art. Numărul mare de dosare depuse a făcut ca guvernul României să simplifice procedurile şi să creeze în februarie 2010 o instituţie specială Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.Y. Liliana. 19.md/pageview. 1994.ro/ actualitate/eveniment/sondaj-doar-3-dintre-moldoveni-ar-vrea-unirea-curomania-204918. www.Sharpe.

în cazul cărora existau premise să ajungă la cunoştinţa publicului larg. II. Întrebarea I1 a sondajului a testat opinia faţă de acordarea cetăţeniei româneşti celor din Republica Moldova. C) „Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române” este percepută pozitiv de 62% dintre respondenţi (25% negativ). Totuşi. De unde rezultă 46% dintre cetăţeni care susţin o politică specială de acordare a cetăţeniei pentru locuitorii din RM (actuală sau chiar mai avantajoasă). numărul real este departe de aşa ceva. Percepţii asupra asistenţei româneşti în RM Întrebarea I2 a testat reacţia faţă de programele şi proiectele de asistenţă şi cooperare pe care România le-a dezvoltat faţă de RM. iar câteva ziare occidentale au vorbit chiar de milioane de asemenea cazuri. Bucureştiul a început construcţia / studiile de fezabilitate şi demersurile pentru a finanţa 50 idem 97 . am selectat pentru chestionar pe cele de rezonană mai largă.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Simplificarea procedurilor nu schimbă fondul politicii de redobîndire a cetăţeniei: fiecare aplicant trebuie să facă dovada că el / ea sau familia au avut cetăţenia română. unele state membre temându-se de o invazie de noi cetăţeni europeni creaţi peste noapte. până la ocupaţia sovietică. observăm că: A) „Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană” este percepută pozitiv de 66% (negativ 19%. aici şi la restul întrebărilor din acest calup diferenţa până la 100% sunt non-răspunsuri. Context: România acordă sprijin financiar Moldovei în cadrul mai multor proiecte. România are o problemă de percepţie în UE faţă de acest subiect.000 de locuri de învăţământ fără taxe elevilor şi studenţilor din Republica Moldova. Politica României a stârnit controverse în Uniunea Europeană. Este de remarcat că într-o perioadă de austeritate bugetară şi frământări sociale în România există totuşi o majoritate care apreciază acest sprijin financiar.850 numărul acestora. Totalul locurilor oferite în prezent (5. Din tematicele acoperite în raportul CRPE citat anterior. în cazul celor din Republica Moldova.) Context: România oferă în acest moment aproximativ 14. categoriile „în mică măsură” şi „foarte mică măsură” arată tendinţa negativă). faţă de 32% care resping o asemenea idee. Derulaţi prin bugetul MAE. deci pot fi tratate împreună. variantele A şi B susţin o politică specială faţă de Republica Moldova în ce priveşte cetăţenia. B) opţiunea acordării cetăţeniei celor care fac dovada originii româneşti (variantă asemănătoarea cu starea de fapt din legea actuală). pentru a reduce dependenţa energetică a Moldovei. aceşti bani se ridică în prezent la 2 milioane de euro anual. C) opţiunea non-avantajării – „cetăţenii din Republica Moldova nu ar trebui să aibă tratament preferenţial” faţă de alţii care solicită cetăţenie românească. o parte dintre aceştia primind şi burse de studii. Opţiunile respondenţilor au fost: Varianta A maximală = 23% Varianta B starea de fapt – 23% Varianta C a non-avantajării – 32 % (22% nu au răspuns sau nu au ştiut) În mod evident. plecând de la ideea că îmbunătăţirea relaţiilor este un obiectiv universal susţinut. D) „Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica Moldova” este perceput pozitiv de 57% (27% negativ). După cum se poate vedea din tabel. Ca stat membru UE. În urma voinţei politice exprimare în cadrul vizitei Preşedintelui Băsescu la Chişinău în ianuarie 2010. non-răspuns 15%). România a oferit iniţial 2150 de burse. indiferent de ce opinie are respondentul faţă de alte tematici din chestionar. B) „Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în România” este percepută pozitiv de 65% dintre respondenţi (negativ 24%. Întrebarea exactă a fost: ”În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea 96 relaţiilor dintre România şi Moldova?”.000) reprezintă cel mai mare număr de până acum50. iar Bucureştiul a ales RM ca o ţară prioritară pentru banii româneşti pentru dezvoltare. iar în iulie 2010 a suplimentat cu încă 2. România şi Moldova vor conecta reţele de gaze naturale şi liniile electrice. Pentru anul 2010-2011. testând trei opţiuni: A) opţiunea maximală: „toţi cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial la acordarea cetăţeniei”. Simplificând grila de răspunsuri (categoriile „în foarte mare măsură” şi „în mare măsură” arată percepţie pozitivă. România are obligaţia de a asista financiar state mai puţin dezvoltate.

orice emisiune a televiziunii – şi în primul rând a celei publice. ICR a deschis la Chişinău Institul Cultural ”Mihai Eminescu”. putem conta pe factorul de dezirabilitate 51 52 53 idem idem IRES. Acest lucru poate fi interpretat ca o precaritate a informaţiilor despre iniţiativele României în spaţiul public. de înţelegere. putem să constatăm (1) că în mod oficial. 65% dintre respondenţi consideră că au un interes mic. tocmai de aceea. deci tindem să credem că majoritatea dezinteresaţilor e chiar mai largă). Un sondaj IRES53 publicat în februarie 2011 arată că la întrebarea „Cât de interesat sunteţi de politica externă a României?”. de sensibilizare. în genere. care are şi o răspândire foarte mare de recepţie şi pe teritoriul Republicii Moldova – au un impact important – de informare. o precaritate a raportării prin mass media către populaţie a acestor iniţiative şi. este urmat de aproape de PNL cu 16% şi de PSD cu 15%. mai frapează şi procentul mare al celor care sunt în foarte mică măsură sau deloc familiarizaţi cu aceste iniţiative (41%) IV. constituţional. ”Evaluarea percepţiei românilor privind politica externă a României”.000 euro către RM.000 euro). ele sunt urmate de Parlament (26%) şi de PRM (24%). poate.000. PRM este identificat de departe partidul cu cel mai mare impact asupra apropierii relaţiilor dintre cele două state. dar nu foarte interesaţi de ea.57% (negativ 27%). faţă de cooperarea dintre cele două ţări. E drept că cifrele din sondajul nostru vin pe un trend de dezinteres faţă de politica externă în general. Ar mai fi de adăugat aici faptul că dintre cei interesaţi de iniţiativele României. februarie 2011 98 . Cu alte cuvinte.52 socială. o informare slabă din partea instituţiilor relevante ale statului către mass media. doar 14% sunt familiarizaţi cu aceste iniţiative (următoarea întrebare). datele privind interesul oferă totuşi un duş rece. Aproximativ jumătate din cei care au declarat un interes spun că se şi simt informaţi. doar 7% figurează la rubrica NŞ/NR. Şapte milioane au fost cheltuiţi ca ajutor pentru satele afectate de inundaţii în RM în 2010. Interesul pentru proiectele României în Republica Moldova Deşi înregistrăm majorităţi semnificative cu atitudini pozitive faţă de Moldova. a fost cel care încă de la începutul primului mandat a pus pe agenda 99 III. e probabil ca mulţi respondenţi să considere că e dezirabil să fii interesat de politica externă chiar şi să răspundă ca atare. Mitropolia Basarabiei 94. În anul 2010 au fost alocaţi prin DRP 617. La întrebarea „Sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?” doar 27% răspund favorabil (foarte mare . Cel mai important ajutor financiar rămâne însă cel de 100 de milioane de euro. următorul partid menţionat de respondenţi este PDL cu 18% .I4). de empatie etc asupra ambelor maluri ale Prutului. prin ICR au fost alocaţi 427. ziare etc).Republica Moldova în conştiinţa publică românească parţial din bani europeni un gazoduct şi două linii electrice (este dificil de avansat o cifră globală pentru aceste proiecte. la oarecare distanţă de următoarele – este vorba despre televiziunile din România (32%) şi despre Preşedintele României (31%). Traian Băsescu. Restul banilor vor fi alocaţi pe proiecte propuse de autorităţile moldovene în domeniul infrastructurii şi educaţiei (existau întârzieri în cheltuirea banilor. E) „Sprijinul financiar acordat de autorităţile române unor instituţii de cultură şi de presă din Republica Moldova” obţine o rată de aprobare egală cu cel anterior .000 euro către RM (mass media 197. împărţit în tranşe egale între 2010 şi 2013. ca având impactul cel mai mare – este mijlocul de comunicare şi informare cu cea mai mare pondere în raport cu celelalte (radio. În acelaşi an. orice acţiune.6% şi mare . vezi raportul CRPE citat). pentru informaţii despre stadiul fiecărui proiect. Nu este deloc surprinzător că românii consideră televiziunea. la momentul decembrie 2010)51. românii sunt conştienţi de ideologia naţionalistă propagată de Partidul România Mare. 53% dintre români se declară dezinteresaţi (dat fiind modul în care a fost formulată întrebarea. Preşedintele are atribuţii majore de politică externă şi de avansare a intereselor statal-naţionale pe arena internaţională şi că (2) actualul Preşedinte. în ce priveşte perceperea Preşedintelui României ca având un impact important. respondenţii identifică pe primele locuri două instituţii.dar PDL este partidul aflat la putere şi este foarte probabil ca din acest motiv să figureze cu atâtea procente. Percepţii asupra instituţiilor implicate în relaţia cu RM În ce priveşte influenţa unor instituţii ale statului sau a unor partide asupra apropierii dintre România şi Republica Moldova (î.000. Context: România susţine proiecte de cultură şi presă în RM prin două instituţii: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul Cultural Român. Putem spune că românii sunt favorabili de principiu unei politici active faţă de Republica Moldova.21%). proiecte culturale 326. În 2010. faţă de moldoveni.

salutată cu entuziasm de pro-români şi moldovenişti şi acceptată de rusofoni. cum o numeşte istoricul basarabean Gheorghe Cojocaru) a fost lăsată în zona extremismului de partid românesc. Doar 11% cred că destinul ţării vecine ţine de spaţiul rusesc şi ar trebui să rămână parte a sferei de influenţă rusească. în cadrul acestui Parteneriat se desprinde un pachet format din Ucraina şi Moldova. pe ultimele locuri cu rol benefic şi în acelaşi timp pe primele locuri cu rol negativ se situează Rusia (37% consideră că mai degrabă dăunează. în mod oficial nu e nici ţară candidată. Cristian Ghinea şi Victor Chirilă”. Vladimir Voronin însuşi şi Partidul Comuniştilor susţin că doresc să integreze ţara în Uniunea Europeană. guvernul de la Chişinău negociază cu UE un Acord de Asociere care va asigura Moldovei asistenţă financiară din partea UE în schimbul unor reforme politice şi economice. integrarea europeană este o temă care unifică o societate profund divizată pe trei linii identitare: pro-români. moldovenişti şi pro-ruşi. a cunoaşterii şi înţelegerii interacţiunilor din plan internaţional. sprijinul pentru această idee fiind mult 100 sub 50%). La nivel social. O majoritate confortabilă de 72% consideră că „Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să devină membră a Uniunii Europene”. iar ca prim pas includerea într-un regim asemănător Balcanilor de Vest (ţările de acolo sunt fie candidate fie potenţial candidate pentru aderare). ci faptul că problematica relaţiilor românomoldovene (sau „româno-române”. Moldova a primit din partea UE un plan de acţiune pentru ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în UE. Asociaţia de Politică Externă şi Centrul Român de Politici Europene. recomandăm raportul ”Negocieri Republica Moldova – UE. integrarea europeană. De facto. atît Uniunea ca atare cât şi multe state membre fiind donatori activi la Chişinău54. Pentru detalii legate de negocierile Acordului de Asociere UE – Republica Moldova. 101 . nici potenţial candidată. iar situaţia de azi nu este decât o prelungire a unei situaţii conturate de-a lungul ultimilor 20 de ani. Aceasta arată că la nivelul populaţiei este percepută relaţia specială dintre România şi Moldova şi este susţinut obiectivul oficial de a aduce RM în UE. recomandăm raportul ”Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de Uniunea Europeană”. România a adoptat ca obiectiv oficial de politică externă integrarea Moldovei în UE. cu toate că şi aici regăsim procente mari de non-respondenţi (între 32%-38% NŞ/NR). Faptul că PRM este perceput ca partidul cu cea mai mare influenţă asupra relaţiilor româno-moldovene este îngrijorător. în timp ce doar 5% consideră că Rusia joacă un rol benefic) şi Ucraina (19% consideră că dăunează. Deocamdată. 2010. care cel mai probabil va duce la ridicarea vizelor într-un interval de 2 – 3 ani. Această idee este susţinută şi de următoarea serie de afirmaţii asupra cărora am cerut opinia respondenţilor noştri: 65% sunt de acord că „România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele posibile aderarea Republicii Moldova la UE” (41% susţin asta în mare măsură şi 24% în foarte mare). este practic singurul proiect naţional care are acceptul unei majorităţi confortabile (de remarcat că aderarea la NATO nu este la fel de populară. Ce este de discutat. O majoritate de 72% pentru extinderea UE către o ţară este fără precedent într-o Uniune Europeană care trece printrun moment de euroscepticism public şi de respingere a unor noi extinderi. iar 7% consideră că are rol benefic) V. ţări apropiate de UE şi care ar putea primi perspectiva de aderare în viitorul mediu. Percepţii asupra integrării europene a RM Context: Elita politică din Republica Moldova şi populaţia în general tind să investească încredere în Uniunea Europeană. Victoria Boian. UE este de departe cel mai mare donator extern pentru Moldova. RM este prinsă în Politica de Vecinătate a UE şi în pachetul ţărilor din Parteneriatul Estic. iar guvernarea lor a fost înlocuită de o alianţă de partide numită chiar Alianţa pentru Integrare Europeană. Afirmaţia radicală asupra căreia am cerut opinia („prin toate mijloacele posibile”) a obţinut totuşi o majoritate confortabilă. În pofida dorinţei de integrare în UE. ce s-ar putea obţine?”. instituţii) asupra apropierii dintre România şi Republica Moldova. de fapt. Ambele rapoarte au fost susţinute financiar printr-un proiect comun de Fundaţia Soros România şi Fundaţia Soros Moldova. Republica Moldova nu este parte a procesului oficial de extindere. ceea ce arată 54 Pentru detalii privind asistenţa financiară acordată de UE în Moldova. iar aproprierea de Rusia e respinsă de pro-români şi acceptată doar cu mari rezerve de către moldovenişti. respondenţii prezintă o oglindă a lucidităţii în acest sens. Apropierea de România este respinsă de ultimele două categorii. Preşedintele Băsescu şi-a început ambele mandate prin vizite la Chişinău şi este o figură populară printre pro-românii din Moldova. iar obiectivul privind integrarea europeană a ţării tinde să fie unul consensual. Bucureşti. Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia de Politică Externă. 2010. În acest context. Întrebarea I5 apare ca fiind un test de luciditate privind percepţia influenţei factorilor externi (ţări. Am întrebat respondenţii noştri dacă în opinia lor Republica Moldova aparţine mai degrabă spaţiului european sau mai degrabă spaţiului rusesc. nu percepţia (corectă) este îngrijorătoare. Chişinău.Republica Moldova în conştiinţa publică românească de politică externă ca prioritate dezvoltarea relaţiilor cu Republica Moldova şi a vorbit repetat despre importanţa Moldovei pentru România. dacă pe primele locuri cu rol de factor benefic se situează UE (22%) şi NATO (19%).

Republica Moldova în conştiinţa publică românească că această opinie. dar agreează în principiu proiectele de asistenţă în RM ale statului român. proiecte culturale) sunt privite favorabil de o majoritate confortabilă a celor chestionaţi. chiar dacă aceasta ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene”. Oricum. consens care pare a fi împărtăşit şi de către populaţie. dorind un viitor european pentru această ţară. politica externă a României va rămâne stabilă în acest punct. chiar fără a ţine cont de culoarea politică a guvernării de la Chiţinău: 71% sunt de acord că „România trebuie să păstreze relaţii bune cu Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo”. Concluzii Ø Relaţia specială pe care statul. trebuie să ne căutăm permanent aliaţi şi să lucrăm în echipe. specială faţă de relaţiile cu alte state vecine. Aceasta arată că politica oficială a statului român – de a deschide poarta UE către Moldova – este bazată pe un sentiment popular că cele două ţări trebuie să aparţină unui spaţiu comun politic şi economic. instituţiile şi partidele româneşti o menţin cu Republica Moldova. asistenţă financiară. am mers chiar un pas înainte şi am imaginat un scenariu în care interesul României în acest caz ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene. nu sunt nici foarte interesaţi şi nici foarte informaţi asupra acestor subiecte. politica oficială a României de susţinere a aderării Moldovei la UE are sprijinul populaţiei. Dar pentru a testa cât de vehementă. măcar cu Polonia şi alte state din Est care şi ele preferă o nouă extindere spre Est. 37% nu susţin această afirmaţia. este susţinută la nivelul opiniei publice. Ø Impresionează procentul de 72% care plasează pe harta lor mentală Republica Moldova ca aparţinând spaţiul european. am cerut practic respondenţilor să ne spună dacă ar susţine afirmaţia precedentă (România trebuie să susţină Moldova în UE prin toate mijloacele posibile) chiar şi atunci când asta ar nemulţumi un actor în care ei au de obicei mare încredere (UE). Rezultatul este că 45% susţin afirmaţia „România ar trebui să îşi menţină politica actuală faţă de Republica Moldova. Trebuie să atragem atenţia că UE are în general o imagine bună în România. Iar 45% care sunt de acord cu această afirmaţie sunt totuşi mai mulţi decât cei 37% care o resping. Cu alte cuvinte oamenii. constant mai bună decât autorităţile româneşti. Ø Atitudinea pozitivă este prezentă chiar pe fondul unei lipse de informare asumate de cei care au răspuns chestionarului. 102 103 . un procent totuşi important dată fiind alegerea dramatică la care i-am forţat pe respondenţi între atitudinea lor foarte pozitivă faţă de aderarea Moldovei la UE şi încrederea mare în Uniune ca atare. iar 18% nu răspund sau nu ştiu. În concluzie. Acesta este un semnal important pentru a fundamenta orientarea strategică a UE în cadrul politicilor europene de vecinătate şi extindere. Moldova devenind punctul de interes major al României. Există un consens la nivelul partidelor parlamentare româneşti privind susţinerea Moldovei. Avem aici majorităţi confortabile pe care se poate baza în viitor un consens la nivelul partidelor româneşti mainstream privind relaţia cu Chişinăul. Deci. VI. De remarcat că totuşi majoritatea vehementă de mai sus scade la 45%. că România să sprijine Moldova în UE este bine conturată şi chiar vehementă. dar trebuie acordată atenţie strategiei de urmat: obiectivul României nu trebuie să ne pună în conflict cu Uniunea din care facem parte. Programele speciale ale României dincolo de Prut (burse.

sector 2. Cum am folosit fereastra de oportunitate . numele meu este…. număr de telefon fix sau mobil). __________ 5.şi sunt operator de interviu la firma TOTEM Communication. PRINCIPAL 2. NUME LOCALITATE/COMUNĂ: __________ __________________ A4. TIP DE LOCALITATE: 1. Centrul Român de Politici Europene. Refuzul dvs. 2011. Arh. Bucureşti. dumneavoastră aţi fost ales la întâmplare. IRES. ________. în chestionar fără a putea face corelaţii mai complexe legate de anumite caracteristici. Sat centru de comună 7. etaj ________. Oraş mare (peste 100. sperăm să nu va răpim mai mult de 20 de minute. personale sunt prelucrate de către TOTEM Communication.6. Sat urban 6. Pentru a discuta aceste aspecte. ”Negocieri Republica Moldova – UE.000-199. Informaţiile înregistrate sunt destinate utilizării de către TOTEM Communication iar o parte dintre acestea sunt comunicate numai clientului nostru în vederea realizării verificării corectitudinii culegerii datelor (nume şi prenume. Vă mulţumesc! Modul A A1. de intervenţie asupra datelor. DRUM ALEATOR Preambul Bună ziua. Cristian. Sat periferic 104 105 . Evaluarea percepţiei românilor privind politica externă a României. 2010. Victoria. LISTE ELECTORALE 2. JUDEŢ: _________________ A2.Bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România – Republica Moldova. Ghinea. COD SIRINF |__|__|__|__|__|__|__| A7. ”Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de Uniunea Europeană”. Ce este de discutat. ADRESA: Str.000 – 99. Asociaţia de Politică Externă şi Centrul Român de Politici Europene Chirilă. ca într-o loterie. vârstă. 021978. Sterian nr. Gh. în conformitate cu cerinţele Legii nr. Victor şi Ghinea. 12. În prezent realizăm un sondaj de opinie privind Republica Moldova. Oraş foarte mare (peste 200. 2010. bl. SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATORUL DE INTRODUCERE DATE CODOPI |__|__||__|__|__| (prefix auto + cod operator) Nume operator introducere date: __________ CODCHEST |__|__|__|__| (cod automat generat în baza de date) Chestionar individual . Oraş mic (sub 30. MEDIU DE REZIDENŢĂ: 1. scara _________. Vă puteţi exercita dreptul de acces. REZERVĂ 3. 677/2001 printr-o cerere scrisă. adresă.000 de locuitori) 4.000 de locuitori) A8.000 locuitori) 2. Urban 2. nr. Datele dvs. Rural A3. Dinu. Dacă sunteţi de acord să ne răspundeţi la întrebări . ___________________________________. dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale şi dreptul de a vă adresa justiţiei în condiţiile prevăzute de Legea nr. apt. Centrul Român de Politici Europene.000 de locuitori) 3. Policy Memo nr.20101 Sondaj de opinie privind percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATORUL DE INTERVIU: SECŢIA DE VOTARE NUMĂRUL: |__|__|__| NUMĂR PUNCT DE EŞANTIONARE: |__|__|__| NUMĂR DIN LISTA DE EŞANTIONARE: |__|__|__| EŞANTION: 1. NUME SAT: A5. 2010. Cristian şi Ivan Paul. Str. Policy Memo nr. determină prelucrarea parţială a răspunsurilor oferite de dvs. sex.SPECIAL SELECŢIE: 1. COD SIRSUP |__|__|__|__|__|__|__| A6. Vă facem precizarea că toate datele furnizate de acest studiu sunt strict confidenţiale şi vă garantăm anonimatul._________. ce s-ar putea obţine?”. Oraş mijlociu (între 30. datată şi semnată trimisă la adresa: TOTEM Communication. 19. Dragoş.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Referinţe: Boian. potrivit notificării 11548. 677/2001 în scopul realizarea verificării operatorilor noştri de teren sau pentru realizarea de statistici.

Citiţi cărţi 5. F 2. Între trei şi opt ore 4. Refuz (al gospodăriei sau al persoanei selectate pentru interviu) 4. Nimeni eligibil în gospodărie (nu există persoane peste 18 ani) 3. Persoana selectată pentru interviu nu este acasă (PROGRAMARE) 5. M 1. F 2. ÎNCERCUIŢI ÎN PRIMA COLOANĂ DIN STÂNGA NUMĂRUL PERSOANEI SELECTATE ( Modul B B1. ministere. Pentru fiecare persoană eligibilă (cu vârste peste 18 ani) identificată notaţi următoarele date în ordine descescătoare. M 1. Ascultaţi radio 3. M 1. F 2.Republica Moldova în conştiinţa publică românească A9. Nimeni acasă 7. Mai mult de opt ore 88. 1 2 3 4 5 6 7 8 Prenume _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ Vârsta (în ani împliniţi) ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi ______ ani împliniţi Sex 1. NŞ/NR B7. ALTELE _____________ B5. Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi? Foarte mulţumit 1 Direcţia este greşită 2 Foarte nemulţumit 4 NŞ/NR 88 Mulţumit 2 Nemulţumit 3 NŞ/NR 88 Corupţie Agricultură Criza financiară 106 107 . Mergeţi la film 8. Interviu complet 1 ____ ____ 2010 ____:____ ____ 2 ____ ____ 2010 ____:____ ____ 3 ____ ____ 2010 ____:____ B3. M 1. Între o oră şi trei ore 3. F 2. F 2. în prezent comparativ cu cea de acum un an? Mult mai Mai Aproximativ bună bună la fel 1 2 3 Mai proastă 4 Mult mai proastă 5 NŞ/NR 88 ____ B4. Interviu incomplet De câteva ori pe săptămână 2 2 2 2 2 2 2 2 De câteva ori pe lună 3 3 3 3 3 3 3 3 O dată pe lună sau mai rar 4 4 4 4 4 4 4 4 Deloc NŞ/ NR 88 88 88 88 88 88 88 88 1 1 1 1 1 1 1 1 5 5 5 5 5 5 5 5 A10. F 2. agenţii etc. Cum este viaţa dvs. Credeţi că în ţara noastră lucrurile Direcţia este bună merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie 1 greşită? B2. CALENDARUL VIZITELOR NUMĂRUL VIZITEI Data vizitei Ora vizitei Rezultat Coduri rezultate: 1. Mai puţin de o oră 2. M 1. M 1. Firmă/Instituţie 8. F 2. Vă uitaţi la televizor 4. M 2. Casă neocupată (părăsită) 9. Dacă utilizează internetul În zilele când utilizaţi internetul cât timp petreceţi de regulă navigând sau scriind e-mailuri? 1. În ce măsură credeţi că problemele Foarte mare Mare actuale ale României sunt legate de… măsură măsură CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS! Locurile de muncă Locuinţe Preţuri Educaţie Funcţionarea instituţiilor publice centrale (guvern.) Funcţionarea instituţiilor (Primărie şi Consiliu Local) Sănătate Pensii Mentalitatea românilor Discriminare Justiţie Infracţionalitate publice locale 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mică măsură 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 NŞ/NR 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 PENTRU PERSOANELE ELIGIBILE IDENTIFICATE APLICAŢI REGULA ZILEI DE NAŞTERE ŞI SELECTAŢI PERSOANA PENTRU INTERVIU. Câte persoane cu vârste peste 18 ani (împliniţi) locuiesc în această gospodărie (inclusiv respondentul)? ________ persoane A12. Navigaţi/utilizaţi internetul 7. Mergeţi la biserică B6. Cât de des … CITITI VARIANTELE DE RASPUNS ! 1. Cum credeţi că veţi trăi peste un an? Mult mai Mai Aproximativ bună bună la fel 1 2 3 Mai proastă 4 Mult mai proastă 5 NŞ/NR 88 6. M 1. începând cu cel mai în vârstă: Nr. Câte persoane locuiţi în această gospodărie? (inclusiv respondentul!) ________ persoane A11. Mergeţi la teatru/operă/filarmonică Zilnic 2. F 6. Citiţi ziarele 2.

iar 10 că sunteţi cu totul de acord cu afirmaţia din dreapta. Care este poziţia dvs.. NŞ/NR 108 109 . care să facă ordine în ţară 6.. am dori să ne spuneţi părerea dvs........ un simplu susţinător sau doar un simpatizant al . Sunt mândru că sunt român f. Partidul România Mare (PRM) [ÎNTREABĂ B10 DACĂ COD 1-10 LA B9 ALTFEL TRECI LA B11 B10. de Partidul România Mare sau de un alt partid. NŞ/NR C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Statul ar trebui să acorde mai multă libertate firmelor Competiţia scoate la iveală ce e mai rău în oameni 88.. Simpatizant 88. chiar şi atunci când (nu sunt de acord cu / nu sunt mulţumiţi de) acel partid. Cu privire la diverse lucruri legate de politică. orice cifră intermediară pentru a vă nuanţa cât mai bine răspunsul. Unii oameni nu se consideră apropiaţi de nici un partid politic. de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii Foarte mare măsură 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Mare măsură 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mică măsură 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 4 4 4 4 4 4 NS/NR C4. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: 1... Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) 9... Copii trebuie uneori pedepsiţi cu bătaia pentru a învăţa cum să se poarte 4. În niciunul 88. Partidul Poporului (PPR) 10. în timp ce alţii se consideră apropiaţi de un anumit partid politic..Creştin Democrat (PNG-CD) 6. Ascultarea şi respectarea autorităţilor sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le înveţe copiii 5.. folosind orice număr din intervalul 1-10. Nu sunt apropiat de nici un partid politic 88. aţi spune că sunteţi mai apropiat de Partidul Social Democrat. Dacă vă gândiţi la dumneavoastră. Partidul Noua Generaţie . Acum... Oamenii ar trebui să-şi sprijine ţara chiar dacă lucrurile nu merg bine Foarte mare măsură 1 1 1 1 1 1 1 Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 4 4 4 4 NŞ/ NR 88 88 88 88 88 88 88 B9.. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) 5. NŞ/NR 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 C3... Îmi place limba română c. 1 înseamnă că sunteţi cu totul de acord cu afirmaţia din stânga... De care dintre acestea credeţi că sunt legate cele cel mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent? NOTEAZĂ CODUL DIN LISTA DE LA B7 B8a.. În general vă consideraţi un susţinător puternic. de Partidul Democrat Liberal.? Vă rog să indicaţi poziţia dvs.. 77.. A.. A doua problemă ______________ C2. de Partidul Noua Generaţie.. România are nevoie de un conducător puternic. bineînţeles.... Pe această scală (ARATĂ LISTA). privind următoarele afirmaţii folosind scala de 10 puncte. ce număr descrie cel mai bine poziţia dvs. Puteţi alege. NŞ/NR Modul C C1.. Care?. oamenii vorbesc despre “stânga” şi “dreapta”... Sunt mândru de România e. Românii nu ar trebui să se amestece cu alte naţiuni i.. Partidul Social Democrat (PSD) 3.. În general îmi plac românii mai mult decât oamenii din alte ţări h. Partidul Conservator (PC) 8.? Stânga 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Dreapta 10 NŞ/NR 88 B11. Prima problemă ______________ B8b.. NŞ/NR B. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Competiţia îi ajută pe oameni să muncească mai mult şi să dezvolte idei noi Competiţia scoate la iveală ce e mai rău în oameni 88.. (CITEŞTE PARTIDUL MENŢIONAT LA B9)? 1... În care dintre politicienii români aveți cea mai mare încredere? RĂSPUNS UNIC! __________________________ 77.. Susţinător puternic 2.... În general prefer să intru în contact cu români decât cu oameni din alte ţări g. chiar dacă acesta diferă de cel al majorităţii 3... NŞ/NR 7. Este bine să fii român d. de Partidul Naţional Liberal. Alt partid. sau aţi spune mai degrabă că nu sunteţi apropiat de nici un partid politic? RĂSPUNS UNIC! 1. Simt că sunt român b.. unde 1 înseamnă “stânga” şi 10 înseamnă “dreapta”..Republica Moldova în conştiinţa publică românească B8. Oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România 88 88 88 88 88 88 88 88 88 Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia 88.. Partidul Democrat Liberal (PD-L) 4. În familie bărbatul este cel care trebuie să ia decizii 2. Simplu susţinător 3.. Este firesc ca fiecare să îşi aleagă propriul stil de viaţă... Adeseori folosirea violenţei este mai eficientă decât discuţiile îndelungate 7. Partidul Naţional Liberal (PNL) 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a.

Dvs. partid. echipă de fotbal)? 1.. autoturisme) g. 88. Dvs. Uniunea Sovietică a făcut mai mult rău sau mai mult bine României? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1.? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1. Nu 88. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii despre mareşalul Antonescu? a. NS/NR Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc NS/NR C5. înainte de 1989 era. … respectarea legilor h. În opinia dvs. grup ecologic. Da 2.. În ce măsură consideraţi că a fost responsabil(ă) pentru pierderea Moldovei. Mareşalul Antonescu a fost un conducător slab b. Mareşalul Antonescu se face vinovat de crime împotriva romilor şi evreilor din România 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 88 88 88 88 88 Modul D D1. 88. credeţi că înainte de 1989 era mai bine sau mai rău ca în prezent în ceea ce priveşte…? a. NŞ/NR C7. … nivelul de trai b. electrocasnice. NŞ/NR C8. A făcut mai mult rău decât bine 3. … sistemul de sănătate Mai bine 1 1 1 1 1 1 1 1 1 La fel 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mai rău 3 3 3 3 3 3 3 3 3 NŞ/NR 88 88 88 88 88 88 88 88 88 C12. Părerile oamenilor despre el sunt împărţite. … accesul la alimente şi bunuri de larg consum (electronice. Mult mai bine decât în prezent Ceva mai bine decât în prezent La fel ca în prezent Ceva mai rău decât în prezent Mult mai rău ca în prezent 88. grup religios sau de susţinere pe lângă biserică.. D2. Este o idee bună ce a fost greşit aplicată 3. NŞ/NR 88 88 88 88 88 88 88 110 111 . în opinia dvs. … posibilităţile de a călători în străinătate i. NŞ/NR După cum ştiţi în perioada dintre cele două războaie mondiale. organizaţie non-guvernamentală. … conducătorii ţării (şefii de stat. sindicat. Din câte ştiţi dvs. … sistemul de educaţie f. Mareşalul Antonescu a fost un erou militar şi memoria sa trebuie cinstită c.? Foarte mare măsură 1. Dar al unui sindicat? 1. Nu 88. 3.) e. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Proprietatea privată ar trebui să se extindă şi să se dezvolte Proprietatea de stat ar trebui să se extindă şi să se dezvolte 88. Da 2. … deţinerea în proprietate a caselor şi terenurilor d. Poporul român 5. Nu este o idee bună 4.Republica Moldova în conştiinţa publică românească D. 6. URSS (Uniunea Sovietică) 4.. A făcut mai mult bine decât rău 4. Germania nazistă 2. A făcut numai bine 5. A făcut numai rău 2. NŞ/NR C10. grup artistic. Da 2. Nu 88. Partidul Comunist Român 7. Dvs. Mareşalul Antonescu este vinovat pentru înfrângerile din timpul războiului e. NS/NR E. Dumneavoastră sunteţi membru al vreunei asociaţii sau organizaţii care nu vă aduce venit (inclusiv asociaţie profesională. nu există o opinie comună. Mareşalul Antonescu a fost conducătorul României în perioada 19401944. Este o idee bună ce a fost corect aplicată 2. actualul teritoriu al Republicii Moldova a făcut parte din România Mare. 5. guvern etc. … libertatea oamenilor c. Luând în considerare toate aspectele. Conducătorii României de la acel moment 3. În 1940 România a pierdut acest teritoriu. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Diferenţele între venituri ar trebui să se micşoreze Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mari 88. sunteţi membru al unui partid politic? 1. Alţii. Mareşalul Antonescu a fost un dictator d. Cine? _______________________ 1 1 1 1 1 1 1 Mare măsură 2 2 2 2 2 2 2 Mică măsură 3 3 3 3 3 3 3 Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 4 4 4 4 NŞ/ NR C9. NŞ/NR C6.. 2. Marile puteri occidentale din vremea respectivă 6. comunismul…? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1. NŞ/NR C11. 4. Care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Republica Moldova? __________________________________________________ 88.

3. Români 2.Republica Moldova în conştiinţa publică românească D3. 2. De câte ori aţi vizitat Republica Moldova până în prezent? 1. 3. Din câte ştiţi. ÎN EXCURSIE AM VIZITAT RUDE/PRIETENI ÎN INTERES DE SERVICI ALT MOTIV. NU ŞTIU Modul F F1. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii a. 7.Se. Romi 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 88 88 88 88 88 88 2. DA 2. 2. O DATĂ 2.nici îndrăzroşi rioşi coşi faţă de NR harnici sine dere tori) neţ lege E5. Care dintre următoarele atribute pozitive credeţi că se potrivesc cel mai bine pentru cei mai mulţi dintre. Îmi petrec timpul liber şi cu persoane originare din Republica Moldova 5. 4. CARE? ______________ 88. după modelul Kosovo Foarte mare măsură 1 1 1 1 Mare măsură 2 2 2 2 88. Care sunt cele mai potrivite cuvinte prin care să ne referim la locuitorii Republicii Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! 1. Evrei 5. Când aţi vizitat Republica Moldova ultima dată? 1. sunt adevărate următoarele propoziţii: Adevărat 1. În ultimul an /În acest an În urmă cu 2-3 ani Cu mai mult de 3 ani în urmă 88. Gene. Transnistria ar trebui să devină stat independent. Locuitorii Republicii Moldova sunt mai înapoiaţi decât românii 1 1 1 Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 NS/ NR 2 2 2 3 3 3 88 88 88 Modul E E1. Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se unească cu România 3. Locuitorii Republicii Moldova 3. aţi vizitat vreodată Republica Moldova? 1. 5. Mi s-a întâmplat să cer ajutorul unei persoane originare din Republica Moldova 1 1 1 2 2 2 112 113 . Maghiari 4. 4. DE MAI MULT DE 5 ORI 5. Care? ___________ 88. 3. Care a fost motivul principal pentru care aţi vizitat Republica Moldova ultima dată? 1. 4. ce este Transnistria? __________________________________________________ D4. Am (sau am avut) colegi din Republica Moldova 4. Transnistria este un teritoriu românesc c.? CITEŞTE VARIANTELE! MAXIM TREI RĂSPUNSURI PE LINIE! ToleCuraCu MunciÎncreDe ranţi Paşjoşi. 5. Cunosc din vedere câteva persoane originare din Republica Moldova 8. Evit să am de-a face cu persoane care vin din Republica Moldova 1 1 1 2 2 2 88 88 88 Mică măsură 3 3 3 3 E6. Am vecini veniţi din Republica Moldova cu care mă salut 3. NU SALT LA E5 88. 8. Transnistria este pentru Republica Moldova la fel cum este Republica Moldova pentru România b. NŞ/NR Foarte mică măsură/Deloc 4 4 4 4 NS/ NR 88 88 88 88 7. 2.. Este periculos să călătoreşti în Republica Moldova 2. 9.respect NS/ tori. Dvs. Moldoveni Români Basarabeni Români din Republica Moldova Cetăţeni ai Republicii Moldova Români rusificaţi Ruşi Alta. Vă rugăm să indicaţi dacă în cazul dvs. Germani 6. Am rude originare din Republica Moldova 1 1 1 Fals 2 2 2 NS/NR 88 88 88 88 88 88 1. NŞ/NR E4. NŞ/NR E3. NU ŞTIU/NU ÎMI AMINTESC Prima alegere: ______ A doua alegere: _______ F2. 6. În probleme personale mă sfătuiesc adesea cu persoane originare din Republica Moldova 9.Politi. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii referitoare la Republica Moldova: Foarte mare măsură 1. DE 3-5 ORI 4. Mă vizitez cu persoane originare din Republica Moldova 6. DE DOUĂ ORI 3. Dacă Republica Moldova se va uni cu România atunci Transnistria va trebui cedată ruşilor d.. NŞ/NR SALT LA E5 E2. Uniţi Cinstiţi zători în încre(primi.

.. Germani 8... PRIN DEFECTELE LOR F6.Zgâr... PRIN ORIGINEA ETNICĂ 2. ruşii din Republica Moldova 3. PRIN MODUL ÎN CARE SE DISTREAZĂ 5.. NŞ/NR a) Olteni b) c) Moldoveni d) Locuitori e) f) Ardeleni din România ai Republicii Bucureşteni Aromâni/ Moldova Machidoni 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 O părere O O părere nici O O părere foarte părere bună.. PRIN TRADIŢII 9.... nici părere foarte foarte bună proastă proastă proastă bună 1 1 1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 NU ŞTIU 88 88 88 Membri Să facă Să Să fie Să Să NU AR NŞ/ F8... Maghiari 4. Dar prin ce credeţi că diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova? NU CITI VARIANTELE DE RĂSPUNS! PUTEŢI ALEGE O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS! 1. N-am înţeles aproape nimic din ce mi-a spus 6. PRIN ASPECT FIZIC 7. Când am discutat cu. PRIN LUCRURILE ÎN CARE CRED. HARNICI) 6.. ALTĂ ASEMĂNARE. PRIN MODUL ÎN CARE SE DISTREAZĂ 5. Ce părere aveţi despre cei mai mulţi dintre. PRIN RELIGIE 10. PRIN LIMBĂ 4. Nu mi-a vorbit nimeni în asemenea dialect 7. N-am înţeles o parte mai mare din ce mi-a vorbit 5..Neserespect puţină NS/ politizători ciţi rioşi faţă de încre.? 1. nici părere foarte bună bună proastă proastă proastă 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 NU ŞTIU 88 88 88 88 88 88 88 1 2 3 4 5 6 88 114 115 . Locuitori din Republica Moldova 6. N-am înţeles o parte mică din ce mi-a vorbit 4. PRIN ASPECT FIZIC 7..NR coşi în sine lege dere 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 88 88 88 88 88 88 F7. PRIN NIMIC 3.AgreLaşi neşi naţi ranţi sivi 1. ALTĂ ASEMĂNARE.. NU ŞTIU Modul G În diferitele zone ale României şi în câteva ţări învecinate se vorbeşte în mod diferit limba română sau limbi apropriate de limba română. CARE?. Care ar fi cea mai de parte lucrăm vecini locuiască viziteze TREBUI NR apropiată relaţie pe care aţi din îmîn România SĂ accepta-o cu oameni făcând familie grupul preună România parte din următoarele VINĂ ÎN de minorităţi? CITEŞTE ROMÂprieteni VARIANTELE! RĂSPUNS NIA UNIC PE LINIE! 1. ruşii din Rusia O părere O O părere nici O O părere părere bună.? CITEŞTE VARIANTELE! MAXIM TREI RĂSPUNSURI PE LINIE! Le. Maghiari 2.. 1. PRIN CALITĂŢILE LOR (PRIETENOŞI... OMENOŞI. PRIN LIMBĂ 4. românii din România 2... VALORILE LOR 12.. Maghiarii din România 3. Evrei 5.Dezbi.. PRIN ORIGINEA ETNICĂ 2. ATENŢIE! RĂSPUNS UNIC PE COLOANĂ!!! 1. DESCHIŞI. G1. PRIN ISTORIE 11. Locuitorii din Republica Moldova 2. VALORILE LOR 12. Africani 10. Persoane de altă religie decât a dvs. PRIN RELIGIE 10. Români 4... Arabi 12. PRIN NIMIC 3. PRIN CALITĂŢILE LOR (PRIETENOŞI. Homosexuali 11. Germani 6. Ruşii din Rusia 8. PRIN DEFECTELE LOR 8... 88. Care dintre următoarele atribute negative credeţi că se potrivesc cel mai bine pentru cei mai mulţi dintre.. aţi auzit oameni care au vorbit în asemenea dialecte. Romii din România 5. OMENOŞI. CARE?. În general minorităţile din România 6. Am dori să ne spuneţi dacă aţi avut dificultăţi mai mici sau mai mari ca să înţelegeţi oamenii care au vorbit diferite dialecte. Romi 3. 88. obişnuiţi să folosiţi.. Locuitorii Republicii Moldova 3. Am înţeles totul fără nici o problemă 2. Am avut mici dificultăţi de înţelegere 3. Români 4. Ucraineni 7. Prin ce credeţi că se asemănă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova? NU CITI VARIANTELE DE RĂSPUNS! PUTEŢI ALEGE O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS! 1... Ucraineni 7.. 9. DESCHIŞI... Ruşi 5.Republica Moldova în conştiinţa publică românească F3.. Poate şi Dvs.. NU ŞTIU F5. Români 2. PRIN ISTORIE 11. HARNICI) 6. Oamenii folosesc alte cuvinte decât cele pe care Dvs... Ce părere credeţi că au locuitorii din Republica Moldova despre. Chinezi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 77 77 77 77 77 77 77 77 77 5 5 6 6 77 77 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 F4. PRIN TRADIŢII 9. Romi 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 Necinstiţi 6 6 6 6 6 6 Puţin Fără De Neîncre.. oamenii au accente diferite faţă de cum vorbiţi Dvs...Intole. PRIN LUCRURILE ÎN CARE CRED.

De multe ori am senzaţia că locuitorii Republicii Moldova nu ştiu bine româneşte 3. ocazionale cu un număr mai mic (4-5) de locuitori ai Republicii Moldova. ocazionale cu mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova. 2. Unirea ar fi benefică pentru Republica Moldova 5. Limba rusă ar trebui să devină a doua limbă oficială în Republica Moldova. Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc. Nu am auzit pe nimeni vorbind în asemenea dialect 7. Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru Republica Moldova 3. Limba vorbită de cei din Republica Moldova diferă sub anumite aspecte de limba vorbită în România. cum sunt Germania şi Austria. nu putem vorbi de limba moldovenească ca o limbă separată 1 2 3 4 88 1 2 3 4 88 88. SALT LA G5 G7. ATENŢIE! RĂSPUNS UNIC PE COLOANĂ!!! 1. Da. Mai degrabă nu-mi place 5. Este dreptul lor sa vorbească în ce limbă vor 1 1 1 Nu 2 2 2 NŞ/NR 88 88 88 2. Este nepermis să vorbească limba rusă atât timp cât se află pe teritoriul României şi beneficiază de serviciile statului român 4. Nu cred că am auzit cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova. 4. În ce măsură sunteţi de acord acord cu urmatoarele afirmaţii: Foarte mare măsură 1. NŞ/NR G4. Am avut câteva conversaţii mai scurte.. Mulţi locuitori ai Republicii Moldova. 1 1 1 1 1 Foarte Mare Mică mică măsură măsură măsură/ Deloc 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 NŞ/ NR 88 88 88 88 88 88 88 88 G5. Dumneavoastră personal în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? 88..Republica Moldova în conştiinţa publică românească G2. cu o autonomie substanţială pentru Moldova. ce credeţi: Da 1. Limba rusă este folosită foarte frecvent în Republica Moldova. 3. Care este opinia Dvs. în această privinţă? 1. Dvs. Îmi place mult 2. 6. Am discutat pe scurt cu unul sau doi locuitori ai Republicii Moldova.. a căror limbă maternă este limba română şi care trăiesc de mult în România. Nu-mi amintesc să fi stat de vorbă cu locuitori ai Republicii Moldova. Îmi place. Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru România 2. 2. limba moldovenească este o limbă separată. Am avut conversaţii mai lungi sau mai scurte cu mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova. Nu-mi place deloc a) Olteni e) f) d) b) c) Ardeleni Moldoveni Locuitori ai Bucureşteni Aromâni/ Machidoni Republicii din Moldova România G6. dar am mici rezerve 3. Se vorbeşte foarte mult despre posibila unire dintre România şi Republica Moldova. Limba rusă trebuie interzisă total în Republica Moldova şi toţi trebuie să vorbească numai limba română 2. Limba rusă poate fi folosită doar în spaţiul privat/acasă. Este inadmisibil ca cei de etnie română/ moldovenească să folosească limba rusă 3. pentru a consfinţi o stare de fapt 1 1 1 Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 NŞ/NR 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 1 2 3 4 5 6 88 2 2 2 3 3 3 88 88 88 1 2 3 4 88 6. Nu pot să spun nici că-mi place nici că nu-mi displace 4. 6. doar i-am auzit vorbind pe stradă sau la televizor. Unirea ar fi benefică pentru România 4. Mai devreme sau mai târziu. În general am avut conversaţii mai scurte. mai ales în spaţiile publice. Republica Moldova ar trebui să se unească cu România după modelul Germaniei 7. dar părerile sunt împărţite. NŞ/NR 1 2 3 4 88 G3. Pentru oamenii din cele doua ţări ar fi de ajuns ca ambele state să fie membre în Uniunea Europeană. NŞ/NR 116 117 . Nu. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova? Foarte mare măsură 1. Folosesc multe cuvinte pe care nu le înţeleg 2. 5. vorbesc între ei şi în limba rusă. Nu-mi place cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova. nu şi în spaţiul public/instituţii 4. O soluţie pentru unirea României şi a Republicii Moldova ar putea fi federalizarea ţării. 1 1 1 Mare măsură 2 2 2 Mică măsură 3 3 3 Foarte mică măsură/ Deloc 4 4 4 NŞ/NR Foarte mare măsură 1. Pornind de la aceste diferenţe unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească. Limba rusă este o limba pe care cetăţenii moldoveni o cunosc foarte bine datorită trecutului lor istoric. Este un semn de ostilitate declarată faţă de cei din jur 3. Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova? 1.. Este normal să vorbească rusa între ei din moment ce în Republica Moldova o folosesc atât de mult 1 2 88 Modul H H1. deci este firesc să o folosească 5.

. Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în România 2. România nu va putea suporta costurile pe care le presupune Unirea 3.. În opinia dvs. În opinia dvs. Parlamentul României 2. Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Da 1.. nici nu dăunează 2 2 2 2 2 2 Mai degrabă dăunează 3 3 3 3 3 3 NŞ/NR 88 88 88 88 88 88 1.sunteţi familiarizat cu toate iniţiativele României privind Republica Moldova? 1 2 3 88 1 2 3 4 88 H3. Televiziunile din România 1 1 1 1 1 1 1 1 Modul I I1.. 2. Ucraina 1 1 1 1 1 1 Foarte mică măsură/ Deloc NS/NR 1 1 1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 88 88 88 1 2 3 88 Modul J J1. Dar în ce măsură. În ultima perioadă se vorbeşte mai mult despre redobândirea cetăţeniei române adică de faptul că Statul Român acordă mai uşor cetăţenie română celor care trăiesc în Republica Moldova. Vă rog să o alegeţi pe aceea care corespunde cel mai bine opinie dvs.. NŞ/NR I2.. sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova? 2. NS/NR J2. cu preţul reducerii cu 25% a nivelului de trai .. Relaţiile economice şi politice dintre România şi Rusia s-ar deteriora 2. 1 2 3 88 I5... În opinia dvs. PNL 7. 3.. Preşedintele României 3.Republica Moldova în conştiinţa publică românească H2. În ce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre următoarele afirmaţii: 1 2 3 4 88 1 2 3 4 88 118 119 . Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să devină membră a Uniunii Europene. NŞ/NR I4. În opinia dvs. nici nu dăunează 2 2 2 2 2 2 2 2 Mai degrabă dăunează 3 3 3 3 3 3 3 3 NŞ/NR 88 88 88 88 88 88 88 88 1. 4. În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre România şi Moldova? 1. Vă voi citi două afirmaţii despre viitorul Republicii Moldova. statul român ar trebui să acorde cetăţenie. Franţa 6.. cu preţul reducerii la jumătate a nivelului de trai .. . Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române 3. Vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii referitoare la efectele unirii României cu Republica Moldova: I3.. Guvernul 4. România ar putea fi sancţionată de către Uniunea Europeană 1 1 1 1 Nu 2 2 2 2 NŞ/NR 88 88 88 88 Foarte mică măsură/ Deloc 4 NS/NR 1. 2. cum influenţează următoarele ţări şi instituţii internaţionale aproprierea dintre România şi Republica Moldova? Mai degrabă ajută Nici nu ajută. Uniunea Europeană în general 2. Germania 5. ci ar trebui să li se aplice aceleaşi condiţii în care se acordă cetăţenia pentru orice alt străin 88. NATO 3. Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica Moldova 4. 5. Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova în uniunea Europeană Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură 1. Statele Unite ale Americii 7.. Nivelul de trai în România va scădea 4. CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! Toţi cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial la acordarea cetăţeniei Cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial doar dacă dovedesc originea lor română 3. PSD 6.? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1.. PRM 9. Republica Moldova aparţine spaţiului rus şi ar trebui să rămână parte a spaţiului de influenţă rusească 88. Rusia 4.. cu orice preţ SAU . . 1.. PDL 5. . cu preţul reducerii cu 10% a nivelului de trai . România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova. nu ar trebui să se unifice 88.. cum influenţează următoarele partide politice şi instituţii din România aproprierea dintre România şi Republica Moldova? Mai degrabă ajută Nici nu ajută. Sprijinul financiar acordat de autorităţile române unor instituţii de cultură şi de presă din Republica Moldova 5.. UDMR 8. 2.. Cetăţenii din Republica Moldova nu ar trebui să aibă tratament preferenţial.

NU ŞTIE 7 7 7 8 9 10 88 8 9 10 88 8 9 10 88 Modul L L1.Republica Moldova în conştiinţa publică românească Foarte mare măsură 1.. chiar dacă aceasta ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene. Ziarele din România (inclusiv versiunea lor online) 1 2 3 4 88 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 Modul K K1. NU SALT LA K3 88. România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele posibile aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană 2. Alta: …………. forumuri etc. 7... Ce fel de material aţi văzut/auzit? RĂSPUNS MULTIPLU! NU CITI VARIANTELE! 1. Femeie K4. Mult Puţin Foarte puţin/Deloc 88. Vârsta: _______ ani împliniţi DATA NAŞTERII: ZI: __ LUNA: ___ AN: _____ L3. evanghelistă) 120 121 . 2.. Bărbat 2. (fără versiunile online ale ziarelor sau radio online) 8. Sex: 1..... AFIŞ. Neo-protestantă (unitariană.. Foarte bine informat Bine informat Puţin informat Foarte puţin/Deloc informat 88. 5. cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1. 3. aveţi o sursă sursele principale că sunt cele mai preferată pe care o de informare de încredere consultaţi. Discuţii cu alte persoane 10. 4. În ultimul an aţi văzut vreun material informativ (spot/reclamă. NU ŞTIE K3. personal. SPOT/RECLAMĂ TV/EMISIUNE 2. Posturile de televiziune din Republica Moldova 5.. penticostală. 4. reformată) 4. luterană. România ar trebui să îşi menţină politica actuală faţă de Republica Moldova. Care este religia dvs. BROŞURĂ PANOURI PE STRADĂ RECLAMĂ ÎN ZIAR ARTICOL. NŞ/NR 5. adventistă.. afiş etc. Ortodoxă 2. 6.. NU ŞTIE L2... Variate surse de pe internet din România bloguri. Alte surse. Posturile de radio din Republica Moldova inclusiv ascultate online) 7. NU ŞTIE SALT LA K3 2. 3. Posturile de televiziune din România 4. Protestantă (evanghelică. Religie nedeclarată 88.. România trebuie să păstreze relaţii bune cu Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo 3. Dvs. Care? ________________________ 88. Mozaică (evrei) 7.. SPOT RADIO PLIANT.. 4. Romano-catolică 3. Care credeţi K7. Greco-catolică 6. Ziarele din Republica Moldova (inclusiv versiune lor online) 3.) referitor la Republica Moldova? 1. BANNER PE INTERNET ALTELE: ______________ 88.. NŞ/NR K2.? 1. Foarte mult 2.. (fără versiunile online ale ziarelor sau radio online) 9. Cât de informat vă consideraţi cu privire la Republica Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC! 1.. 9. baptistă. 1 Mare măsură 2 Mică măsură 3 Foarte mică măsură/Deloc 4 NŞ/NR 88 1 2 3 4 88 K5. Fără religie/ Nu am fost botezat în nicio religie 8. 3. forumuri etc.. Posturile de radio din România (inclusiv ascultate online) 6. Variate surse de pe internet din Republica Moldova bloguri. DA 2. de la care despre ce se surse pentru cei primiţi informaţii întâmplă în care doresc să se despre evenimente din Republica informeze despre Republica Moldova? Moldova? evenimentele din MAXIM O VARIANTĂ PUTEŢI Republica Moldova? DE RĂSPUNS! MARCA TREI PUTEŢI MARCA VARIANTE! DOUĂ VARIANTE! 1... Care sunt K6. Pe dvs.

Ne ajung pentru un trai decent.Republica Moldova în conştiinţa publică românească L4. cadre militare. adică . Care este statutul dvs. Stare civilă în prezent: 1. Care este ultima şcoală absolvită? 1.Şomer neînregistrat II. manageri. liber profesionist. adică . FACULTATE) 9. Activităţi neagricole pe cont propriu 12.) ? |__|__|. ŞCOALA GENERALĂ (OPT CLASE ABSOLVITE) 4. ŞCOALĂ POSTDOCTORALĂ L6. Non-profit 77. Privat 2. În ce sector vă desfăşuraţi activitatea (sau în care aţi avut ultimul loc de muncă)? 3. STUDII MEDII (LICEU 12 CLASE) 8.Şomer înregistrat . POSTLICEALĂ SAU TEHNICĂ DE MAIŞTRI 7.Salariat. German 5. De stat 4.Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole. NŞ/NR 6. fermier. MASTER. POPULAŢIE INACTIVĂ Elev / student Pensionar Casnic(ă) Fără ocupaţie. CARE? ________________________________ NU ŞTIE 8 9 10 L13.) . meşteşugăreşti Persoane neocupate (şomeri). zilieri ocazionali etc.Patron . luna trecută? 6 7 |__|__|.|__|__|__| RON 88. din care: |___| persoane |___| persoane |___| persoane |___| persoane 11 12 13 88 2 3 4 122 123 . Salariu la particular (la firmă privată) 3.? 1. chirii. A DOUA FACULTATE. Activităţi agricole (producţie şi/ sau vânzare de produse agricole) 11. Salariu la firmă mixtă 4.NŞ/NR 88. Maghiar L5. DIVORŢAT(Ă) 6. STUDII SUPERIOARE DE SCURTĂ DURATĂ (COLEGIU) L9. Ajutor şomaj 8. venitul total net obţinut luna trecută de către toţi membri din familia dvs. Reuşim să avem tot ce ne trebuie. alocaţii. DESPĂRŢIT(Ă)/SEPARAT(Ă) 4. pensii. ocupaţii intelectuale. cu aproximaţie. persoane cu handicap. dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe 1 4. Altele.Întreţinuţi de alte persoane (bătrâni. fără să ne restrângem de la ceva 2 3 4 5 L12. STUDII PRIMARE (PATRU CLASE ABSOLVITE) 3. CONCUBINAJ (CĂSĂTORIT(Ă) FĂRĂ ACTE\ 5.NŞ/NR L11. Român 2. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe. tehnicieni sau maiştri.Lucrător familial neremunerat (de ex: membru al unei familii care trăieşte din vânzarea produselor agricole – gospodărie agricolă) .? UN SINGUR RĂSPUNS 1. Alocaţii copii 9. Salariu compensator 5. dar cu restrângeri în alte domenii 5. STUDII SUPERIOARE DE LUNGĂ DURATĂ (UNIVERSITATE. Profit din afacere 13. POPULAŢIE ACTIVĂ Persoane ocupate. Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră? RĂSPUNS UNIC! CITEŞTE VARIANTELE! 1. NŞ/NR 2. Mixt 3. în incapacitate de muncă) . Salariu la stat 2. venitul total net obţinut de dvs. care?______ 88. adică . Pensie de stat 6.având unul sau mai mulţi angajaţi . dividende. DOCTORAT. specialişti cu studii superioare.Lucrător pe cont propriu – fără angajaţi (activităţi independente. etc. Pensie CAP 7. artist. dobânzi ALTE SITUAŢII. (incluzând salarii. Care este. nu a lucrat 88. Alta:__________ 1. lucrători în servicii şi comerţ. NŞ/NR L7. Câte persoane peste 18 ani locuiesc în această gospodărie (inclusiv respondentul)? (VERIFICĂ CHESTIONARUL DE GOSPODĂRIE!) |__|__| persoane L14. invalizi. Muncă ocazională 10. burse. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2. Câte persoane sub 18 ani locuiesc în această gospodărie? 1 0-2 ani 3-6 ani 7-14 ani 15-17 ani |__|__| persoane. VĂDUV(Ă) L10.Care trăiesc din chirii. funcţionari în administraţie. angajat (directori. avocat. Nu e cazul. Ne ajung numai pentru strictul necesar 3.|__|__|__| RON 88. FĂRĂ STUDII L8. PROFESIONALĂ/COMPLEMENTARĂ/10 CLASE 5.) . Care este principala sursă de venituri în gospodăria dvs. Care este. cu aproximaţie. Care este naţionalitatea dvs. CĂSĂTORIT(Ă) 2. ocupaţional în prezent? I. NECĂSĂTORIT(Ă) 3. muncitori etc. Rom 4.

aţi lucrat în străinătate pentru un timp? 3. NU |___|___| persoane din gospodărie plecate la lucru în străinătate 88. NUME ŞI PRENUME RESPONDENT: ____________________________________ L18. a lucrat în străinătate pentru un timp? Da 1 1 1 Nu 2 2 2 NŞ/NR 88 88 88 L16. DA 2. OP Nume operator: _______________________ CODOP |__|__||__|__|__| Semnătura: __________ ATENŢIE! CODUL OPERATORULUI ŞI COORDONATORULUI ESTE FORMAT DIN PREFIXUL AUTO PLUS 3 CIFRE Data interviului: ____ /__/ 2010 Durata interviului: ________ minute SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE COORDONATOR! Declar că am corectat acest chestionar în concordanţă cu instrucţiunile primite şi că am realizat verificarea operatorului de interviu. În ultimii 5 ani. TELEFON RESPONDENT: ____________________________________ (OBLIGATORIU ÎN VEDEREA VERIFICĂRILOR!) L19. DA 2. Dar altcineva din gospodărie. Aveţi rude din gospodărie care lucrează în acest moment în străinătate? 1. 1. Dvs. DA 2. NU ODCJ |__|__||__|__|__| Semnătura: __________ 124 125 . aţi călătorit în străinătate? 2. NU CJ Nume coordonator: __________________ Chestionar verificat: 1. Dvs. DA 2.. NŞ/NR L17.Republica Moldova în conştiinţa publică românească L15. Chestionar corectat: 1. NU Vă mulţumim! SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATOR! Declar că am realizat acest interviu în concordanţă cu instrucţiunile pentru intervievarea faţă în faţă cu un respondent care a fost selectat conform instrucţiunilor de eşantionare. Sunteţi de acord să fiţi contactat în vederea verificărilor? 1..

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 126 127 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 128 129 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 130 131 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 132 133 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 134 135 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 136 137 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 138 139 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 140 141 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 142 143 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 144 145 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 146 147 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 148 149 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 150 151 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

152

153

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

154

155

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

156

157

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 158 159 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 160 161 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 162 163 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 164 165 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 166 167 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 168 169 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 170 171 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 172 173 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 174 175 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 176 177 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 178 179 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 180 181 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 182 183 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 184 185 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 186 187 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 188 189 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 190 191 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 192 193 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 194 195 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 196 197 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 198 199 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 200 201 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 202 203 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 204 205 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 206 207 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 208 209 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 210 211 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 212 213 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 214 215 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 216 217 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 218 219 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească 220 221 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească Note Note 222 223 .

Republica Moldova în conştiinţa publică românească Note 224 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->